Cesnokov, P.C - Corul si conducerea lui

Lnt

nu rrfa.rglugc 'alafurnp-e;]s aleol pugundeq 'nar6 ap Inlsap 'lecteural pJ
rpur rue runc pdnp 'i1*r.roc arlpJ ap elgder as 'lllgllllqels et{ecrpur e1
'gldearp arurl o ad ornp I-p ap 'areollroqoJ BaJ el utfnd IJoqoJ -u!
o ap Inlauns eJrpF B, I-e
ap 'areolrns glee6gs ]pJrpur ap eerapuirdeq IJU
'apeorrad rerqc rS rrfrzodord plppoop 'Inr
alenl arnqarl : g6re1 rpur pJeJs ad rep '1ndaru1 e1 rS ec plBrJBA ap -u
ne3rleua1do1rafeluJrBuassoarpnlqlfaelrlgnlurJJnr lrparp ppolalltr 'aruq* uI pzealou aI BlsEaJp gd
JoJnlnl 'rgJnspru n3 Ia
'aIE-rcJ roleprlred
gJnsgtu 'llJpJDnI e elred eur-rd nrluad aTrJ^puuasul peznpoaplJrep-olnproplarrJrp pr €a

eaaJe uud adeoul '1uprcn1 Brdnse eJunur 'pze; Pn
'rrJpJJnI BrdnsB EJuntu adacug e
nrluad otrualJrJns luls alrqeperd rrJrcraxa rS rJpJlunuroJ alsoJV -qc
',(r'arn|r)1untlro$oruuerrIurr.prprerIiJeaarrS6dgsssmB"ee'r(rdp-u'lJua)aJsToulJllpa:liJrlllrqJupsotrasrlrJepeas-lulprufJeurrprgoolsluulrrln,(alndtfe)gpferoozrerlureogqre-o1r$er
(J) arey profrrrp drurl nu
JsaJplul as ealseJ€ :1
erds Pl
I'rropulaulrpalJsuallunrrlpedaraellauclornalpnJrorff,rcarelnxJesouuundJ
r6elace u1 EA

prcleruJe'alprlil6qrgel;aIJ6IuUrr1JsoJ__nualeerlocaS;erreudr oleol -a
'ara6u3r1s alat
I elac (a jrl
plpJaIleBIlrIpuBlnprarleaBalIerrurllFnqrgealrrreJ66a-ruJpr1rrrl-ser-uaalrIlrJepIlIruUrrrrraaallelauccr (p
PI(
I (c 'a]
(q
(e 9l
nu
-gr--uonrcEolsrrlc{uldalxelrnapardrsluonrsE3isuscpr(pnane1uJrpnfJ'auddnaoaeIlrlceadup'e11pqaau'ld1e''r16)donrpl1[caernui1p[ureyrrapdoJr'raaoerflla,ulBfpaiuerp"ndoausr"rrapeprpu;da:rerfern1Idl'gnnlo,zrIo"oersrll"rupfr'lfrornlrqrlrotpudpinljep:lBLsar-riadaeHpoJu.plep?glarr;nsJ,fealf1nci33laaau:ql

'urplaf,Jal o aJBJ ad rapeorrad c pzeg eurrd puru"rol as elsBaJp nJ

'alelJasqo roplaSarfi eerelrpdapul rS gleraua6 ra p,olplrun
el3arrrld aJ eoal uJ alrqelpard alrfecrpur nJ aur6arlur ur ra eeruladar
adarul '1gde: e1 guld psnp alsa rr.rpJJnl B pleTJeA pa.rBJJrJsap purJ

ralensrlpnId6ueaparJluuJnlaIlesaaa1;eeedr{enrlgialrddeadpl nenoJcppJ1aaurIeJauJJ6BerrJr1p'u}Jolsae'tpaocllJeaallacrl$?JusoapaJolpniercrIanafu1.xrceeoroJp11u6argad,arl1upnuaqJugrln'e6JJpelaarpJrleurlorIlUodJ
ug 'lnitseq eiea$a-r6 purlJaJoJ : olalslllp arfuele nc purJprrr.rn '1e1ceror
-a-lanIappJlrurp6larapeoougdarfiru'nuelIlrrldn;oupresrozelplupxralresJrlJpaaparspl'oeruolr'roppirrcuJqSJlrlrnJs'n1oaIlnndtelo6ocaalBrl6n-:l1unaoerrpp11uaudulu1panonrrdlrurfoargrJ''adrBd{lrBJ1ppAaadaJJ'loapB1IsnJJ1qJpoeorlpJJasoapaa1JpIroar1aJJpapuBarrlJalulrsroeg6audraca.reJlvou}Jr-g'pealndezoaaapu6s

'rnlnrofrrrp apr{ecrpur a}nloxa ps e1u6 alsa

nBoa'a-lrIrlpIupnauJaJrpdIoneJoJ'naora'uorJcin.fr,-rone;rtlrzSrrorer1aprerrlJeucdor'anrr1cseiereu1pdgtr.lnparp,fllruusl1pneeuruu,aaarpluflJpiuievrl;'1eay'lllleenaullurrrdappalrSadrru1eel enoJo-Jusr'aa-npnulJppepnl6uorezrruoprprrlttupsreaarsrpJ6Solur3rgsSraapuoapursnap-pnlrsppupasouollaJJepir-l1JsrsolleoJlarJeraclrcppu

ating adesea rezultatul dorit, inlocuind ridicarea sunetului cu intd-
rirea lui, iar 'coborirea cu ciiminuarea lui. Dirijorul trebuie si explice
perseverent cintdrelilor ci a ridica sunetul nu inseamnd a-l intiri
gi ci a-l cobori nu inseamnd a-l diminua.
Primul stadiu de realizare a acordajului, trebuie sd fie controlat
pe nuanla fixd de p. Aceastd nuanfd nu cere nici creqtere, nici des-
cregtere, lucruri care impiedicd reglarea indllimii sunetului, Neingri-
ji'ndu-se deocamdatd de ritrricd, dirijorul trebuie sd mentind corul pe
I]
acorduri incd neacordate, dind posibilitate cintS.refilor si le audd mai
mult timp pentru a le acorda mai bine. Neavind o deprindere temei- r
t
nicd Ce a dispune de indllimea sunetului, cinidrelii, ia inceput, cu
toate cd depun eforturi pentru ridicarea sau coborirea sunetului in T

locurile necesare, aceste eforturi sint neinsemnate gi de aceea gi c
c
insuficiente.
Este necesar sd stimuldm gi sd explicdm cintdreiilor in ce constd C
grepeliie fdcute de ei. lnsd dirijorul nu trebuie sd fie de ia
opreasci prea muit pe incepud t
prea exigent in ,cerinte, sd nu se
deoarece aceste opriri lungi vor produce plictiseald. un loc, c
c
Dupd ce corul a inscris semnele dictate in prima parte a lucrdrii, p
a
dirijorui trece primul fragment cu fiecare partidd in parte, urmdrind
ca toate insemndrile sd fie indeplinite intocmai. Controlind acordajul C
fragmentului la fiecare partidd coraid in parte, el reunegte toate par-
tidele gi cintd fragmentul cu intreg corul. ti
in aceeagi ordine se studiazd qi al doilea fragment ai lucrdrii qi se
leagd cu primul etc. fr
Siudiind cu succes prima parte a lucrlrii, dirijorul va putea sd
vacid ciar cd munca fdcutd, care la incepui pdrea foarte grea gi seacd, a.
va da drept rezultat acordajul gi frumusetea sonoritdfii.
Partea a doua a lucrdrii se lnsearnnd qi se studiazi dupi modelul d
primei pdrfi legindu-se de ea, Dupd studierea pdrNii a treia se leagd u
a
ioatd lucrarea. Tot corul o clntd in intregirne de 2-3 ori. Munca in
cea de-a doua fazd a perioadei principale se desfigoard in cea mai L
nmacuaorsredeuppl aocarottreealcfddorendtirnopdliaeapnae,cnoddredeoanjatudr-elEcnieasttsuaurbasiifliitnpaetrerienagcielul ite1m:eperemmraata,niepnrtidncliippsaelg-te.
i
Ne-am obiqnuit cu acordajul temperat qi auzul nostru, oarecum
abrutiza-t sub influenla lui, gi-a pierdut subtiliiatea acordajului. Repe- rq
tind cu ajutorul ,,pianului" cu un coi care are un acorriaj natural fin
gi precis, falsul, reiegit din amestecul acestor doud acordaje care diferd, U

va fi ,destul de perceptibil, Acest fals va deprinde corul cu o cintare a
inexactd. Stricl vorbind, pianul trebuie sd fie folosit numai in prima fazd
a perioadei principale, adicd la descifrarea generald a lucrdrii. ln faza C

a doua, ia reaiizarea acordajului, pianul este cu desdvirgire inapli- t
cabil. De faza a treia nici nu se poate vorbi. Acolo nici nu va fi
nevoie de el, deoarece lucrarea va fi pind atunci insugitd definitiv n
de cor. Chiar in prima fazd folosirea pianului trebuie sd fie foarte c
moderatd : pianul nu trebuie sd fie nici acolo pe primul plan, el nu
trebuie sd conducd corul, ci numai s6-l ajute in locuri mai grele. p
Ii

r

n
ll
n
fi

148

6iT

'[-ezop ap or{run; pulpo,rJpllnJ p'ersSrc6aeld6uar:6ei1unn-ouzor,ard1d 'JolrJnlprtrs aI-a]JoJ aJpJ
BIl3lC 'JolalurAnJ
o 'erirrp aJp o .rolafuenu
earr*rglpsap nrlued gfueirodun gu1{nd leur nN ';olaiuenu €aJ€zrlpal- ur
luepodur Jolf,pJ un alsa erfe.irdsar '1ef,rzntu Inlnlauns lnurli-rds purrg'3rrrr
--o1dusoao;ap1i6alsca€rsoc(1p:JasuuraasiqooloJJd o ps (Z rS punardurg 16 druri g;esarau e{e-r i
alSenird aJ poal pnop aiaJpolpruJri ]E/rlozoJ e1 iuls er{endsar
-s,al e,lauuras gS I
ap -

u1 'aurilS lunIroFfzteJarpl'olnuilonex-1l,Jr1roeiafuargerelnuluniJdaorduSulprnalrrsooa;l lsapopuJlisvnlols'rxpa3rrileurordr '
gzealrrp
t
r{uns el pugc 'uruas 13 ;r13rur1 d un uriclap ad e6alaiug en lJun}p rpwnu
InJoJ I roJ luluad areollsoloJ ,rep pJsruq olso elspoJe eala;erJl 'alel i
-rleJ punq ap 'Atspul 'rruralnd inlauns qzsoJJnl iS ; ap FXIJ pius,nu nJ
aid-paluuJuerb3l'uienbeJlpnzntrrrJJiaeauBaJnlIlssaBlJIouaacrtJploasIenlspuroJr'liirqraJppJrespleJapa'pruJBlrcOurJir,i'cuu'iaaillpleoJuler.erniqzilprJsioeluIJoslre'lle-'ie'r€apppjallJoproJuuJulielaaaurlrangrJqlosgnsrJl6qnlaualrroeruuesnIurses1a1uualnpSl
pJ ajiapen urp actpJs ps einqaJl nu InJoiurp'rolaluenu B.idnsB pulJJn-l
ola oJeJ ai-i ars,e;dxa EaJe al-npulpau pJrpp
'rolli^ u1 aurfap JoA o
pr'J$xO1e3ialeeiuofpuunerun'1uIapcnuJJgoorlarlouulanuusr r16uenn;11npBuu(IlaueJoliJr3aInapJJoE'pJJlpJnpnJtiuuepi:pzre,oaaespbJoa'eixesa-inoapdlu.avrlJrJe'olJJiluleuJdnorur'edJuoresenp
oIaoIradfls,rBJeppezur''or{ler1lIlulNJeeIuapirlnraede;daudrrsp'raIlunpur-lr-J'erAospluaJln'idunlree;l1rnceuucrazideeulapur)uzilpleJnuooln'dfllJouardrsrrulunJaarrodlelsr-EreoarplpriIl'arlerqqlpsan}eJslauerJa1e3radped1du}nealrqiJu'c|eJisonalulrl
--3nrIrour"rppJlsspuaoqJJoa^lppdslf,aurundqoraliplesoprrrpard.lneJootrzJelJq 'o-rpsoJe-i rola'+uenu BoJpJJ

e-t p-op ralal BulJlpS
peledle-ealllJl oouonsJ'aelaplslJlouJpa€sruanInlrnIlsaquJalJulnIfa-elIeslriuloreaunoJursq\IoxnrazlaeplJrupaJlesapaJcuprruduroe"IlrndpduJ
pA as BIeroJ

rptlr pnop nus
rupJJprrra6 'luaweruecturoJe n;J alrJpla.rdJelur aJdsap rqJcl ruol nu oJ
ap plel '1n6e.r1u-e-ap ed aregslles eA al 'aleJoJ rai"re alriplrlllqns alpol
plspaJ,E ur;d pugurlop 'elioodeJ e lrlplurr eleorS urJd lniaJl € aJeJ
/l'ioSnoIrleEuoapJcleoJ'rJJoeniurl1o1u.Bir1eaasflJreepollla;snfaJeuararexrreearcJrpirrrlScpil'g.loeieJJdldesrJacrJruJ{aoJlrJJdEosSInnUrelJIoJ'J1aai(po;'dJc}aJrleaJeioJuuaiaollsesJrlruluoerIsnJl'upn'nl1Jle1oac.;rtpoc']1tgceeiiJearoyrB)p1IJp3IE-uaetruJc}
-ulJ pzeazlleo.r as a"rEJ rrll?lrrcuos aie etriqasoap rjasniunrg aioJe Bpai
aa'InlpeinolcJuioaJnurueBelIu;niB1Jpoo0rJuo' o"'giJo;elsunaIqJcpralrosqla.ersJposa''lpalnIeauJireo]lJielluiJqronlIJgsJp'eniJpensal urpoern+rdanJuaapexolsJaneJrunlupueddr'uuoeJ1vd
'oUpJ plseaJe plpJipap alsa rI BinJpf, 'EIIa.{dBJ e InJoJ 'luaur
-BiuBciurorp eJpJ InJoJ ap eqJon alsa IJIB er ueu'rnndlnsroRlrsJroplnaqlaeJlrurlIu

aloqrue drurl lSeloce u1 gdnro IrnSzepJrrpuoIlaieurluBnuiurpllrlqepuprnuupuarronJpaul opJsuel.roplosall
oJaJeoap 'ueid ruane nu puJJ
rS giepoalgr alSasoloy os InJoJ nJ eJunru uI
'npJ a nu 13 'pJporl

Regulile de okrlinere aie dicliunii le-am expus mai sus (vezi p. I,
cap. V).

ln gtime toaie imbindrile grele ale consoanelor qi terminafiilor
cuvintelor care cer o pronuntare precisd se subliniazd cu liniufe
duble, dupd indicafiile dirijorului, pentru ,ca, in timpul executiei, sd li t
se acorde o atentie deosebitd. Pentru exercitii se lucreazd citeva frag- (
I
mdoexeeasnfguteetbrrealcinbtuuidenieerueassnrudlnaboulifanrmilgaediteragimp;i oniincecaaiptcetecvsreadmnctiunuuraamnftiddiulreaia.nmElacioocpno.lsenIonsgaodnfarteunalegroilmreliqesnniidtutsealercmspuiirlnaonabnuleauiilnnloot]raer,
cuvintelor. Dupd aceasta dirijorul va trece la nuanfa fixd de mf. I
Nuanfa aceasta nu e grea qi corul gi-o insuqegte repede. Daci in lu-
crare se lntilnesc fragmente cu nuanfe fixe de pp gi ff, laatudnecfiinEi-i C

acestea trebuie lucrate separat, neinsistindu-se deocamdatd c
tivarea lor, avind in veder-e marea lor greutate.
Lucrind toate fragmentele principale cu nuanfe fixe, dirijorul trece s
la fra-gmentele cu nuanfe mobile. Aceste nuanle sint mai grele pi mai
complicate decit cele fixe. De aceea dirijorul trebuie sd vorbeascd T
pmSeeonbssciuleul rltcoodrencssoptnriesitndro,tlirunelcegexripeirn'aimsesamorennadotracitrtdeeafqiitleocrorii.ra(Rcleroelsudcli.n)etxrs-taoeurinoliurnaiapnlttdinruiiian(ndfiaemlito.a)r..
Trebuie sd subliniem in mod deosebit cd nuanta mobild ,se compune a
din doud elemente : ,cel dinami,c (de forld) qi cel agogic (de miqcare). d
Un crescendo mai mult sau mai pufin prelungit, pe mdsura cregterii f:

sunetului, trebuie insolit de o barecare acieleiare a tempoului 1. r
Fdrd aceastd accelerare cresrc. va fi greoi qi nu va fi impetuos. Dirijorul r
expli'cd in acelagi timp cd el va indica cresc. cu o ldrgire gi accelerare
a gesturilor. Paralel cu mersul cresc. diclia trebuie sd devind c
mai subliniatd. Diminuendo prelungit, pe mdsura treptat g
din ce in ce sldbirii
sunetului, trebuie sd fie insofit de o oarecare incetinire a tennpoului, ti
altfel nu va produce impresia de linigtire. Dirijorul indicd dim. prin n
stringerea qi'incetinirea gesturilor, O datd cu mersul dim. dictia trebuie
sd se- inmoaie treptat gi ln regiunile de piano sd devind maxim de dulce. i,
In cresc. trebuie,sd ne.feri,m de salturi brugte, iar in dim. de prd-
mbuogbiriiledeesfoterf,aclseuanreeatugluria. dCderaiimtraeipgtaretea.pIrnobclermesdc.atreexbeu,cieufiesidnuur,amndlerilmor 1t
dezvoltarea treptatd a sunetului qi a migcdrii, iar in dim. o treptatd z1
micporare a lor. O datd cu aceasta trebuie sd aibd loc o deoseb,itd
ascufire a simtului de ansamblu pentru ca toate partidele corale sd d
creasci sunetul qi sd accelereze
miqcarea in egald mdsuri in cresc. 91
gi, invers, sd diminueze sunetul gi sd incetineascd migcarea in-egald
mdsurd in dim. p
Dupd explicafiile necesare, dirijorul prelucreazd cu corul frag-
rnente din lucrare care are nuanfa de cresc,, ingrijindu-se de gradajul le
treptat, d.e echilibru qi de accelerare. ar
ci
I Reamintim observalia noastrd fdcutd la aceastd afirmafie a lui P. G. Ces-
tr
nokov, vezi p.ao. (87).
s(
d,
dr
tc
nl
fa

ta

ir

si

150

i'ii

pJep rpffinu '-iogn rs nr^ a6ia1rt €)uftlrl eiazEJ Olcol uI 'elpasllslld op IS
alelnar6 ap Inlnluatuiluas 8 ro) uI lallupdp eatrplrlrqlsod gzealrgdapug
'rr"rpJJnl e glLfunugurB IBuI aJ uI aJ urp earal*eoun3 'rnlnsaralul B Plel
-dar1 ea.re1Sar3 'pledicuird as P:lspa3p nJ
ude,1a iS punu.iel ^pJ'untu
'rrrp:cn1 eeref

-u€nu alsaurd af, paal lol InlnJof, aleJe Ps arnqaJl 1n:olrrlq 'ro1a{uunu
e g1e.rauo6 e1IIar{Js InInIoJ e:t1dxa B UI nelsuor oluel.rodurt tB areol
-girrrn alarualqotd '1nodrua1 elSa.tird aJ eeal u1 a111{ertpur a}BO} nep
as r$ rirgd rargJalj altrnodural '1trprcn1 1e 1e-raua5 lnodtnel AIlIuIJap
a16apqe1s as, IOIV 'InInJoJ lplJ alJ gs, r.rgledar IoJPJaIJ lndo:s rS lnsuas
eln-oprr.J{rnnd'lr}rplrlusuaaarr?odsepau'1rpIeeJ1Iqrn{Tr'JueIoI'dgrI{lJnapoedIsaiSallelpaJpIauquursidapuo6ltarudJuroBo;rsr3rsarl6'Suaz}napadJnuJJanP'uIspnuradonlnlelfqnaragrpoJ}dloltirnulrouIpin}'p'nt}l{JsnrPPp}aidJuaPaainlrspeqat6aIoIaJloll
plBJ ul pls aN 'gpsluuuilt'rerrJaa;]1Ref,uleI zaelsJapJnuunuar;aPuuaI6rIIuJgal aledrcuud apeorrad

rr6a"r1u; €Junur ". "tt::::.lJrr" ,S

r-aiopiaOad*uoorfrin'dga-1laeIefotrt1reranaduleeaou1.rll6dJapdnxr'pa,radeaularl .rredtaf'aaapl;ueutprl ud'nnacrlEapsJaJrnoailxalJIlJu"aarotlua^-6l 'eanlrlJ{r1zinoo1dlsreuugoerr'ee$u61iap2l
r* 'a1red ui 'o11qour lola{uenu "rornlnl paJpJJnI B}saJB InIaJ gl
gir-i'unS*araerJrqerauuuracrl6latJqpa'lppn"cprpedgr bsJrurplnesoofsreuusgaiaeciuaclne6Jeureu;g'araaesaSlJsucEgpeai rlp,nnaor'1slJJd.gJrpue6oPJr'adpaAz1lq]euuaeaaaIa;lJpsspipuJuanal,Paerllsappauaorqrrusdaltegal6'luftltanuuPqrllerSiauplsnSUfeuueaIutl6ai"r'unrJea16reJsSareeenaarraJ:u;rrePoucpelnnlnPprirce3uJI6^raprra'IJJ'9aIu.dPne1rlareenfullul1puunrIedaIJluaunncrIrupe/urI1lfuelAienlaareur6urJgf'eIanueprJPae;6;eSlnlauarU1u"fl6Jlril
uai'lornlpJarlerpaiIir.eIeraiJurJo1eJrp-rpuIoaIlqlllnplltJzltluJaI^oxuugpo;os'?gua3zluJeuAnaJIss1eaeladptJlsUaruJfsogprl'arfuussaeuapnar,ulp:u^eEl {a3uIlnIe'.JIrnosouaJl.IurpnJlJpneo:I'nale}1aule4ras6uuaaar1Ju6ree"au6rlu3etar3Jur:r1g61snena1-orro3epr
iilnnlniulmaialurrue6lru::rr'1gazlnspJaoua'JiJJsenaJall-,IaJaJappdJupIiau6eaJ'n4n1uJ1an1J:6oe[-rtd:uIrplaap'pialeelufuuateuunfdi_exu-arJa;reoeilrpaoJulp{spnudiiuJerJepnuaTr:an.rpds

-1o'er{I;l1rJ-ueup-e.rrdo'D"l*aeszJEau3aJnpzJIeiEIa1E,p{ourJeo1113ae6psoa5opJBsdeuu1lruannol.Jrtauopofaisllrap-qnap]J'ssueaolq}JnI.npulJelts-ldJpus trarf1nJirOlno:-oolIrp*droinup"oaaal's"drepraal*ltni€fiurJiaa'tq-llpaz-13en3o1Jvlio::tptru3tuI;"rI
---e"p,Ar:re;urd{.irIanrji11i'eIpnpo'up11zl1€pJau€oJInqJnlsppa}J;irliJuassainaopdaJ-sgsprluz*PngBzu(pad?a,zap)lr;lulaqaeJI-aInruIelrla{rapJaJsa€idptIrrunafonlpndielIal3a6nuIoaulnliues'pg'nrJuedPnaelal,tePa"SrloadS1JsrauE-t;r1_:aurrruudrdrdl.uprnqiuar-S1iauqeflluili'Trar-oiqsl:sl g'aillnnll.auJsproalslrri
pulJ rcunJe Tpurnu urlc{ap ad t*nar err rrral*a-rr 1e leldari lnlepe:3

w

dirijorul dd dovadd de inventivitate necesarS, nu se opregte prea rnult
asupra vreunui amdnunt oarecare qi nu refine corul pe loc fdrd rost.
lndeplinind cu succes gi terminind munca etapei principale vom
simfi cd din punct de'vedere al laturii exterioare toate cele necesare
au fost realizate. De aceea lucrarea trebuie ldsati de o parte pentru
o oarecare vreme,' pentru ca sd nu spdlicftiieseianstcedmEeiiastdi-qqii piardd pros-
peiimea. In afard de aceasta, acea pdrere
poate
rdspinditd printre dirijori, cd o piesd insugitd gi ldsatd la o parte
pentru un oarecare timp se cristalizeazd oarecum pentru dirijor gi
mai ales pentru cor. De aceea piesa lucratd in etapa principalS poate p
fi pusd de o parte ,;i noi putem trece la munca asupra celorlalte lu- n
crdri propuse, ir

Perioada artisticd pune problema de a scoate, de a dezvdlui con- II
l1in)uintusul qairretiastigci interior al lucrdrii. in aceastd perioadd sint doud p
faze : u
dezvdluirea confinut.rlui interior al lucrdrii gi a senti- fl
mentelor intruchipate in ea ; 2) redarea lor in interpretare. p
ln prima fazd, ca material pentru lucru, ne foiosim de textul literar f{
al sentimentele
lucrdrii. In el cdutdm ideea principald a poetului gi rr
care l-au emofionat. ln faza a doua ne adresdm compozitoruiui care a a
intruchipat aceste ginduri gi sentimente in rn-uzicd.
Din imbinarea ace'stor doui elemente ale lucrdrii cercetate d
reiese acel continut a"rtistic interior, pe ,care separat p
dirijorul il redd ir
in pro- n

cesul interpretdrii artistice. a
Problemele primei faze ale perioadei artistice 'sint :
n
l) invdfare,a textului fdrd muzicd. Dupd lucrarea compozitiei in a
perioada principald, dirijorul sustrage atenfia corului de la muzicd d
gi o concentreazd asupra textului care trebuie invdfat pe dinafard.
nFuiuitcdinmcod"remascpueuza.incsdtaaegnciuusdtrretirtbmautidueml sv5te.enrxsetuuflliuncie,amcoidoterpeerbirtdumieluit,el prmaerun-zatirrctuiisi tucicandret,iinmaddpeeps,ee,,nasd-, g
dentd. Fdcind lectu-ra textului, individual, pe grupe sau cu corul intreg, il
dirijorul cere indeplinirea tuturor regulilor dicfiei. lnvdfarea textului
pe dinafari nu constituie o greutate deosebitd ; in mod mecanic el a qi
perioada principald. Dirijorul alege metoda invdfdrii
fost insugit in
textului dupd cum crede de cuviinld cd e mai bine. Din partea noa-

strd, noi recomanddm metoda pe fragmente : invdtarea versului cu
vers, strofd cu strofd etc,
2) dezvdluirea gi prezentarea clar6. a imaginilor, tablouriior, miq-
cdrilor qi actiunilor descrise de text.
ln anexa nr. 3 ddm exemplu de analizd a textului. Ca maierial
pentru aceastl analizd ne servim de lucrarea- lui A. S. Arenski ,,An-
ciarul" scrisd. pe textul poeziei cu acelagi titlu de A. S. Puqkin.
3) clarificarea a-titudinii noastre fatd de imaginile, tablourile,
migcdrile gi acfiuniie care sint zugrdvite de poet,

't tro

€qT

-r-1Jr.-0iEo1!Af aErJ-lsenpuJarsrnpulnap-ssioueilrpJplcitB6'a{Ilaa'sjrlrrEtJjoonllolurqpTrpssidleuloruJfo,niiloipi?l6uuasaslualorlsuaprsaPplanJPoerpsppaua}rssrJaPdJfxipa'q-eesrAdnoaJrd-Jepbp
u'-rrrninielnJnalraJropedoaraaejula€rlrJu-1raduuxra:lluIea*ssIJarelleooocldlrrqnIanpcJudojiFr1z3oJdriouLlqLrzraoo]Jdeu'J3roorupJa{ia^e-}ro:Iupullpt1rJJliuorrnpadepru1urrpos3lJoo;lllrpu

'llJizrlru nf, alpzrl€rip

JoTrJnsia:r uaJelunJJuoc ui-rd cuorirrlos tLIor\ o o,re1a;d"rotrur pruIJd
'pJrlsil.{p ea-re:lardralur uJ rnlillnurluor e plpJrznur

--lli.uurprodJJia:ularJrl .JruUdoJ;enirErfurSirp.3redr.lxlrialluooijdr-rJJooelIsiaune".iJurJjnSplnJslanijsulpr{lprurJoirrraiuuJrJae;pugsur,iJre:udrnxnia€qau'1Jral optdilnu1Jp3.ro((q1rrzoc1

i"'nT'i; r';i'icnrr n i n l 1" ""
r{u o a p u n cl s a r r'' i"-,.il,T;, 1 lio rn ",, $ J''n SJ.f :
" ; rJpqoJlui olaJpolPur
-ln el gpuncispr ps dors pJ olp aJIlsIUe tapeotlad e pzpJ pnop 17

,olrr.orqpr ,anuriieurr op plpJ inr EaurpnJir" t:i:"i,to""it"TJ-T#l;:'ijt';"iio:l''T'ff

'puJ) r)uirlp rpunu o.lprilr.rc{xo ap aluourl}t{os ol$cs-e,6 lnre.rcl.roiitl'JrlDArasq()

srsoldxa rrrpla;d;a1ul -ep JoA .'PJpsasau
rz3rl pA
arzaod ui e1i,rg:6nz aaJlsrJura6lueauul larlupagslea;lapleiiilfqaprplslup;rauuipl nlllql+eVlllaul
'rarzaod e a1:d
-r,rurrci rrapi €aJpurrrdxa n-r1ua.l rpsarau rnlnluaruil.uas ca;isp6 i7
arzaod u1 alrnprbnz airur5eur ap
ufe; 'rn1n1xa1 inlnuriuof, r1J o-reolezunds€JoJ eulpnlTtrp o ia uI lzaJ? p
nIrp:rtoururrunoeudJlr'rlrropzrn'zaealicsoruuadorlolalJrlIrdi*ul rreIFoo:euprul'aura.Illarst3paus:rlelpeguiEdr.rnJ_ulneoJel:{o:ulruJrfpapTnaco}rrIlt}ulndEdx'r1raun*rgtseSr:ru'aoiniuuecnruduraxlllauaan1lllln6uraelozua-ltrr1atqlie1n1lnseqo:o,d{l
-II arpautaurplrdapopflsiuper1aaer;apo:1nsn3de:n)'u313odl1pr1lass1ei6nlauu.rtepJI;lnlol rereppJrplllileaefirnIienlq.sInJuosllouIaiisaJauaIdrIre.tgpallulJ;ipuzo€aur'drinasarJjsaIna,\qtto-t-nt
I'eaaullarnpl iatIrpsoaiJnarlpsanlde:peSlrBrinzcrllleiruuprxo'rradlezaeo1de"radrliau1tu61eruurtalin*'rdoalenit1:pno'ao1ldeqde11rr:r1uul1rdtr
-pJJ nE-i oi€f, olaluaulrluas rS all-rnpu1fi :e1r rfutis urorl eledrtuird aapr
Plseorp pl ap puru;ocl r(i uruzaroodaurlpillJiJoRpSrn'ulrn,irfunoc1e'oS,r'tVuJdlrgrllgp'ettlzealo:ociliIlo-lds;lsua
-aF erual '.:isa plsEOJe o ipurnu gc purr1S 'ullroA gdnp srurrl e-1
urod rnSsere e
a.ro6ur1-e

asnds II trto un -rollf,unlod
'ruo un lpr:luv e:ds aoeld pg

'rn1n1eod aJaluaurlluas rrtu aSalatuJ tr-Io.r\
peaaalspoifppjspuuolzJuna.lrlpudIoNe eesoBjeri,z-re1oad.r5ua3p1nIn1arloudaqf,uanJrSlsa apun Z gledrrurrcl
t-r{I Ps ln.r^
E 3)
Ini

etcr'oaanddsiceidfvieeinreaestioteocaloutnicttrrdaaerdeicmaliaertriesp,triiicnndcciipgt iiandluSe.saoecepeaoasttfgned-lasdri eatrcleuebcleurailersegddntnuue1,i-p,oocauatuptendmcfii
id,n,AenaencDaeiai,vxrcae"h,rngiiaare.rnr3tda.eaccetdesthmlnuui'cczreiucaisnestraveuedvceeormisnpuoraizlneiatoiliurzaagteai mpsdeonpeuatnrsa.fitei,dsipninetitlcnbaeursneceo. rydidrinn
Aceastd analizd aratd cd
legdturd 'cu creatiile poetului aqtiitcuodminpiloezintoorausiutriencearveosr-asuugfeorramaacteiien
sentimente necesale pentlu interpretarea artisticd, intrebuintrind cu
aceasta toate mijloacele tehnice pe care le avern la indemind.
compozifia lu'cratd in perioada tehnicd pi ariisticd. esie pregdiit6
in feIlnul'caeceeastacepepnritvrueqpleeriooraddinaegaelnuecrrauldlufii,napiadr.aiel asupra mai multor

compozilii, trebuie sd rem'arcdm cd programul compus din gase com-
sau chiar la doud piese.
pozilii poate sd fie redus la trei
Iar munca de invdtare a acestora trebuie sd fie combinatd astfel
incit fiecare lucrare, trecutd prin toate fazele principale, sd fie pentru s
una-doud sdptdmini scoasd din lu,cru,
Sistemul de lucru propus de noi poate pdrea, la prima vedere, I
complicat gi greoi. Ianlerseainlitacteaziunlsidnvadcledsrtiisipsiteesmelorerdduecemtiamrepuglrefouttraotseit, s
pentru mun'cd, mai
$
Perioada generali finald incepe atunci cind dirijorul se va con-
programul este insugit pe deplin din punct de vedere F
vinge ,cd tot d
tehnic qi artistic. Aceastd perioadd finiseazd toatd rnunca fdcuii pind F
acum, desdvirqind interpretar'ea lucrdrii pind la limitele posibile. f
Programul pregdtit in primele doud perioade se S
perioada generald in intregime. In aceastd perioadd desdvirgeqte in
toate greutdfile S
tehnice sint uqor de executat Ei nimic nu va impiedica manifestalea a
gi realizarea intenfiilor artisti,ce ale dirijorului. S
La terminarea lucrului perioa'dei generale, corul este pregdtit pe
deplin pentru o iegire des,chisd in public. ir

{-, t

r

a
p
0
n
d

d
F

t
r

c

u

p

i:l

tlil,";

(i! i

'('V'1g) rirprJni a1e aleraua6 alaluBnu aleuruasu! luls r.ioual rs ollp ap olaprl.red
orlu! I Jolo^-rlou elaluenu al€uruasul 1eu3lxs i'iuuer'rfdoVocsn'Narlpuae1d1prnlpl1rse1r1drrJesed1elllr'gsaranlf1e€1oa1rurEendrJrnuBT1er.rB.rnSn
nrluad le6nppe alsa Inueld 'e11addec

p-:'aarplrrreufaeroJsrlJraeaapzddlBsuJBuiJroraprrr{nruadoalappe"eIuipcrloopnlplcawluupJnpnudl.lrrupuooJddJapn}rpaaossa(u(ag-0nr-tpp1-Ju/raf(,lagnrrlp-rnryusnoisplJgSuu)'prg)pn-p1pIBsznoe1roa.crrlaluurd,JnonscBgarpruJrzrr'Jp)dEJazJoprr-erC1J
'pl)aJrad pluappr o-:1u1rd as-npugS
-rlJs ppeorrad enop € 'ala allul a.relporrrJalul ozBJJ nJ, opeorJad pnop
urp eunduroJ os pa pJ urapal rarfrzoduroc E alred eulrd puIzrIBuV
urlluJIroptfurIpII dInaJ1JJnln1IJnoldslaosraJup33pIrSaplarrJpfrpdpudTeqlralaurull rB'AudrrsSn1enlfr1,uur3urrdgVgVsu'reapp--c66pIIplue1auldrrpuJenrr3rnsus^oappprrp,uuoauup6rrppul,ulpeBrudsAroJleournsr,oraqdpou
ae'r1uaep].€rJalJlulneaIu6eorlopplpaleufurlrJr^:aaeraalrrloenldqgzanuqrnlucdaosd1elrrpouJcrBaS(parJoeIuaIIIprUeJJdeueurqaJpB'aerrldreJconrJzrunlurluualdzlaesrrudaJaIoBrJelBo1erlp1u
6r-oo-rppr.JIdruunsrIlESsn,uapalpBraIruJ*prI$eu'et(arrrrnnuonlersr[screglpapnuuululrrroirn91su6t1o3uBsrlaaa)(irelragegelr:deruIadIreulrrraIrcdnpsuudau(rrsq.rrIrdrddar:u1aral1erilfp.lBegocadol1rllzrlaraeJn$rusrupa3oro1lne]lsr5poip.1eudlgrJ'rgdeenllsrreireaaru:r;udrrlropfneraJdgdueoxd-asaenrrfpa'ueBsupaulagcrprqzallreapJdrczdqu1lpp'1nBpI16Jrr-6Bre6rpreJgIunaylcpsssr
lea'u6duJIarscrpJ,ue;dngTs'aptep1llurr1elrrurernrdrpsfrrp4pptduupgr1d1rrnna.r11cornu*Jrd33eug'rasru13€prelsrdSrarpJCensno'oaip?plspearrIlrln6orsirIuppeuda,Jpn11snnpq1rorlrpu*1rz[gurrgurlgprBue'pue1alrgreIr-uaJI.gIarIudl reaJpnszeTeaaalprteendpd
'. prnlrlred urp aprfecrpul
alrrpuruasul nJ al-npullunl;tror a1eo1 arfua,le nJ rurlrJ IS
airrferiidxa
eaaJp gdnq 'g1e.roJ pJnlrltpd gdnp ps

inrulrd uI rJplcnl ralsaJp pJrznur nro:deglrrAiun, uupeurdreapgiuerrilc$nopuanrJ gdnp pu3r

rrrao,pJ ps
.r€saoau alsa sol rptrr ap pzrlpup ap rnlnlduroxa ualorpnls el pururod

AOXONSIJ '.d ap

,,THTIZ IITIUOZ,. ']

gXANV

USRILE ZEL,DT

P Cesnokov 0p.2e.r'v,r

Sor--tvil:. F{>.:<::>
JA rI

Zo- ri - le zi f

B. t

{

J

t

'La-hul 'fiai Uoar * ne

la- cu/ fidi doar - ffie

{ U*]
I

)

g

s\

jI

- u-;oj :os - n !ftl-ftJs

l-XlFl -- AIJOLA [PJrTarrl I tx-r: N.A=l=lo>tdrl l\ ( rxlu,t
B-2-
I

- ng - pl.n"u ynl -pA

rI14_^|194J + | rxrn - nrroN
I

b:-*1 ( Fl f\?'r-e-s)c t'4orrvl

(N u: nfa

cind, peptt nai id/'

{

t

f

T-ffi Fut

-:apJtiT/_'i;?-._J----, - said

- igt-eajd p'w itt ii

____w=L:_'d | ix" t t^'t
lxl}\l Al-LOf.l
I I - j l+t ptpd.t3?uTJd-

_J

?

tpa lq )p/-s1p ac Dru

(--- --)d---t/'--',

Slt-gii bu- ha-n frun

Pd rtea doU & ---l -?lffia -

-J-t-ul lTr€tc-Monv I l-Morrv

i t--_--

'f#=f----IiN--Ioh

"fp,,t, u-dl sap.-utj6, -

a! o7.!apu/6-ots Pdls
.<:.-<>

**F* ^---r1 - n - z- e

I

,o{ p"cer sle-le lu-

itt-]*!
$. ll
trf
{g
t9
\LtI-+

oari.ea douc.

=

F.*

-gd rcw-qp-o Pp ttF
-.tu
I
e0$ i

- i-

:."*r3-^-tr';!=-lt>o9{--n'lJil:J + I

-:F

t.

!

ru ?a]+€{l

)

s

\

It

,H

V
=>,-dr

q pa) - &su

I I:__:-q MoTiV MixT l- Moilv MrxTi fMo. gu:

-- ? pri
- dii si tu ce fru pn

-cu/-ta A tu ce fru MOTiV lxT Inl lr'lor. Se
It e.
po
t$. val
cor
ff-iz a I
zili
p- lp(Nuanla{ira)
vel
pi

du1
I'a
nua
se

uni
eor
pla

ace

deo

doi

rrCU

pin
Act

mul
tide
dec
doi,
dez
nu

lari

abir

per

ac€
pur

in
firi
nic

cor

fii

ana
lnse

ol

q9I

al{rzodord r'pfJ1IlrlI{przuoBdoar1deru,1edaloszraeruJl r'allzepr'FJ IaludI upzlrr'rp o 'ppeoped o
rupnl pcrpe Bpeouad
pu1z11euy

*." ffiti:fri#lp'acellueeosdga1'ppaulpr1nlpleoupsueqroa€lsrpauAdl lpspinellec6ouaol ca: pEelzala'zrzJealJtlloloarorrlsuauclepJ
gs;"n1d$ru"1oct&!oJ:"r?Bt**u"r,nit?? XX 11
Ps .resaJolr rnllosos
r$ er glr,r1rd

'atrtotrasqg

-'len6lnrolxaeal 1BerierrJ6sao1rurr1leerlsSe1anD1€n'u[ud1I{J)udporx'onlllJlleofeuurefrrnzuou1dPturuaoIrcIfurzJuoald]peoprlad'ralTerezooaldlp1oz1rudcnadelasap1rocrrrp$
-rpdurg palelrlrqlsod ap c,sasdtl au ct6o1 luaoJp Jn6uls Inun B 13 1xe1 u3
lpe-uuzrlrpljlan€luuulueu.rropnubygdueureserfrlruiplnfauru1grnel6deouafrubIla-e'azrrellaeBirudJaeguansduu(J-0€1I'aod-lOleelq;tol'lepltqlu1rorlnqausrlresglfouu1dru6)na€eulrsnrP'ao1zp1arorlrefuurpzueroBrgd{droz1oarqddI-oepl.eatu6rlsrlufarnpJdds
'g6re1 1eiu llntu grecs ad 13 poaun a1$au111u3 as '1c1e IIqIZIA Elqp

-gpra'-'-Jlnnr1nllseeoBlldr1ndudlrae1luuurerJeleloerauIpdl€dlgdlnuspxrruapperealeucq1llgse'dpa-frepup$dIoure€lecgernl,eocavl^ulrdqzpgog'oaoupolruerereaniolrr1loJorllrdufqn*ru,eanBon^llnafnrIrugJalulluole"foCuranlepuuoeduf'dnJIuIBugIuepPaaraqpu1s1rltupne'uI6IIaaAelunnnPcalooBnccsselqIcaBpaJnp'oupBaluJnJ^JaqlaqlIraulaaapo'alrrpdqJltpnouo3llgcJl3unl€u'epenuIaplunolwdll-onuJ'ol-ltulaeprqfaeldrudpteuplaauueu3aufnolu,sfnaIs,ouuaraa-s'.nu1JraeertuJ3ouplos:u3oorlpapyppeppusulceldP'lardellrssoe1ll;BBenllgzg'lIaaI'cpu1arpJnaPgourVpupd1pI
plpBi'aagnlnelfCrlzltuul{rruoEuIueeerlar'ndnzirJId1duuaaruep)spubaoIogrprlapa'lnpleeserEqzasudfean}ulrnaaerJIuelnpau,anauerlr(t.upcu'rrarcedeessnfoacduoauzelesrpBeedcnaofJ)1uuourJellBJue(uanIngcrnoaJfuplue-}lzals4Juorl'oaauaedorpJaapqoJlBple.raarrguadonalrzaupsepiedte^BaJlaaueJdprupeplrlcursrulq).nflgoIlarrucazdeluanlgrodrfnl;eredleezrlquoorfddoue.rtdrdefaBelofen,p1*Jar5Pdfo(6Jlrpen€lzpat'oppo,anq,upodpl{cgtrtuolrteuzererudeo,rddlpItdpa{uuer1oa)aIuIarIrulgnulfdp'uunPrrlerlrd!ligndlosqra5uanou1BFolus(rr€ucucolnaulloaouJ1JacppBnd"s
alflzodord BanllolopuVr 'rarfrzodord e go'Iun ufuenu ug csadoluoJ as afuenu
Etulrd 'eurgrd
roJp] aIB pnop ore (f u) arfrzodord €J IaJ E,l
plrnJlsuoJ alse JoI earefuenu gdnp r$ 'alnour gdnp rS 'arfrzodo-td gdnp
a-1l$lleo'r(eugdreeepasurnaeelfduauesr)neuxgaz:eaprglJrlBoanliu-onpppVnuolnp'l14oa-lelIeJrdznlplesu,eSueuutflturudoeor llafatlzuaogadsJol*uodl-puJoaelrseeaarJceBel;reo'1pl$a1A126
-odord pnop u1p aunduor as apeolJod reurrrd e gled;cupd uzerg
'lrfrzodtuoc
poneg:-plu6lpuElrla.euazrrpooIJ1IulpreruuBptua1roJBduuw1gBpnpiel6xrdz'Idrurenaynoprsl1Jsglpeappef(rpuaqu-pIauloszIpngnpalurlsaezJloprlpuoueJao,eocBuJnulfpinrJlulPnlrrdpzepnroBapuJso,lealrt,lJrossP{p6eltoJzIzrBaoaBIJIplddJzJrJfonzeuurInptafdceuul,lsusoa:BeropasaepJnauc,,elttue!floroIuznrIrronuI3IauddlPnIeoeIllrdelIrxudro1RapIDontlpIrurol(fnnere1lglarnS1dacuuPeuusrlpfuulluc'3a1aloJpluPuc(areapcaPluleelrJ'leorrnadlddssr

ln ,motive. ln felul acesta am meru de'la mare la nric. Aldturi de reu
aceasti metodd vom aplic'a gi calea sinteticd, adicd vom merge de pril
la mic la mare. D'aedaocu'eaasdtdinapdaoruteaa,cianletiine(mvdosmurifloelo1s0i -p1e9n)t.ruIncefre'cleu-l cor
convinge in mod esdvidfieentfdccdutcdeirncteottadreeaaudneatainliamtdoda trei
tarea perioadei mu
acesta ,ne vom corale nu trebuie me
unei compozifii sar
obligatoriu, num'ai pe o singuri cale s'au numai cu o singurd metod5, rec
ci, l-a fiec,are caz in parte, trebuie apticatd acea mpoettoridvditd'c.alrne,
cores- e,Ie
punzdtor structurii generale a lucrdrii,. va fi mai propo-
zifiile muzicale ale frazei principale (misurile 10-15) din perioada nur
a doua descoperim ceva nou, in comparalie cu structura propozifiilor ac{
primei perioade gi anume o c'omponenfi a propozifiei din trei motive: de
ilna
,,Numai stufu-i ugor fognitor'" ase
car
Cu toati prezenfa celor trei ,motive, aceastd propozifie nu poate fi
privitd ca o frazd muzic,ald deoare,ce nu are cadenfd. Poate fi o indo- pri
iald asupra celui de-al treilea motiv (,,ugor"), care s-ar putea contopi
cu ,cel de-al treilea socotindu-i un submotiv suplimentar. Insd proce- for:
dind astfel am incdlca leEea e,chilibrului fatd de propozifia urmdtoare, se
care are o gi mai determinat-i exprimare a celor trei motive. Iatd de ca
ce acest motiv prin esenfd trebuie ,sd-l socotim ca un motiv de sine pdr
stitdtor. Prin a'ceastd condifie, in afard de echilibru, se re,alizeazd 9i FiJ
o simetrie mai erngaarlenauaanmfebleelolor rprcoupnouzaitniitainu'ncaicrde rqotivele 2 gi 3 con- mo
topesc i,n mod a propozitiei. sftr
Aceste doud motive ,complexe ne servesc ca exemplu de aplicare
a regulilor nuanldrii : motivele ale cdror nuanfe se contopesc intr-o gir
nuanld uni'cd a propozifiei nu trebuie sd fie despirfite prin respirafie.
In felul a,cesta, in prima propozilie, 'dacd va fi nevoie, e posibil sd se in
respirafia dupd cuvintul ,,stuful", deoarece
ia nu poate acesta este un motiv paI
sine stdtdior ; respiratia fi luatd dupi ,,ugor', deoarece eIe
de de
nuanla acestui motiv se 'contopegte cu nuanfa motivului urmdtor gi ar
fi stricat unitatea propozitiei. Tot aga qi in propozifia a doua : dupi dir
cuvintul ,,de departe" respirafia e posibild, insi dupd cuvintul ,,se
nu face Ac
audeo, e imposibild. Aceastd reguli parte din regutrile prin-
cipale ale nuanldrii, insi nerespectarea ei dd nagtere adesea la o frazfl cit
imprecist gi inexactd.
4 uni

In propozitiile analizate de noi mai este o particularitate asupra pr(
cireia trebuie sd atragem atenfia. In mdsura 12 gi 13, la bagi gi la cot
tenori II, avem motive armonirce susfindtoare de planul II pe cuvin-
zteitleii),,tfroeqbnuiiteors"dqfiie,,deexdeecuptaarttee"i.nAccoemstpe11rn6torit"ivceu(cpiltaenodual tId, gi propo: dot
car
cum s-ar toe
spune ,,cu o nuanfd mai jos". Astfel este insemnat gi in partiturd: de:
,,P", po aceste doud motive la bagi gi tenori, corespunde cu rnJ ale pol
primului plan. lncdicarea acestei reguli lipsegte interpretarea de pers- sul
pectiva necesard, contopind planuri diferite ca insemndtate intr-o
singurd suprafald dinamicd.

Componenfa de trei 'motive, in cea de-a doua perioadd pe care

am analizat-o, ne dd doud piopozitii 'corect sim,etric construite, gare,

166

r9T

'a^Iloul pnop op erllzoduloJ o arp orpluou4ldns
pJ soIB IoJl ep rrfrzodord er apr{tzod
IazBJI ErlrzodoJd IBIrr 'ea11out o Pc lllol,os urp, nu
-ord urrrrrrd ps 13 rugredas e1 gs lrqrsod llJuI 'aluap
aeularslrloopuralnrlJousru-olJplsuoalpnulIlrlBulpJsnaf,u, nPuaqslrrpunolst*r'gaglospaolslepJuBrrPrdsueI1'a'aJeteoll
-arard
-plpls
pr(a,l,i6rp{rripenda;slsl"u'u'o,,e6r1'Jdee1au"rn)ariaafu{rtaezroaedl;ftotqzrdo'}dFaoalrrdJrnIpelrSuarl}lr;IdsnJa:}sJPnuITpoJ,JBaJr1IppopderlrloatlJctol,talpaduTs!rlraaldslaullufInlzgo'lPsdunooordp?
qnop uI apedurl as (VZ-AZ'ur) posrde tInelnoulrarrpdelBePpzB1rcJ,uendpdutlcpular6lpllun
'rnlnlnurfuoJ
reurcol nu apeol"red rcun purJoJ pdnp 'err13a
1-n3 Jalrurlrl'aa1u1rns.r1rseupoc 'oa1p1unous*trdqao Iarl ulp aundruoc as Enop u alred PlssaJV

'eped plspalp u! al$asdri llrplcnl e ppdlcurrd ea1e1leuo1 {r
rf rfrgd lerutrd €ruroJ
nJ pzpalseJluoJ ro eurol {q
I eIrrTJd lloop aJ€tu IEun BAaJ elsa alred Plseaf,p 'aurppur ec (e

'pnop e p{rpd e{:cpnlrJ1asluool3al'sllarp'raopncllzEn' EunoIapu' .eIoJealElreodJoEpaI Atuaapralro}uPnSd u1p

'PlBJoqBIa afuenu oP

prueqJs n.rluad pzpq ec lIAJas B-au oJEJ Inllloru ll3ap cFrr leru luatuala
plslxo nu eJaJeoap 'alepar IJ lod nu urplasrao o oJeo ad ruqranl eeped
u1 asulrdnJ olo3 lloap IJIIU leur afuenN 'IIJPTJnI etnlJnJls tSpsug ug
aledrqrnrlul aIoJ, eolun elafuenu 11sp6 ure BlsaJe Inial uI
IJIur .IBru 'rrrgfuenu e pp;eua6 euaqcs

g$

rurirqels ps €alplrlTqrsod l'napleeclrzuneu'rlrrtprfrtcznoldeorPdlpuuIltu'aralel feuaelnreud ug '1tfr;;s
Jolallloru
uI 'lS epeor.rad 'azer;
eere6ai nJ a]€lrrrrroluoJ'uI 'aiectznur IauJoJ Iazrlpup BzBq od 'eltqour if
1u3zcllp'euxerJ'e1l3s1eee'"lreo1naJ{ugpnlpuppaOJB'IJJIpldJeJnnIrlrul6aedr1euz1eeq pgzlupaeuaoJdJuoruorlfergpdedraoulerdc
pJeurq purJoJ o rJrE rrrolv 'pJruol ed glcaSred pfuaper o nJ pulurrol as
pnop e-op EOf, oJpJ urp 'opeoued pnop urp gsnduroJ oIBJJznru otuJoJ
eldurrs rerrr 1alal ie nlduexa un uraaB ei.red gurlrd glseace u1
'rarfrzodurol u elred eurlrd
gpruelmluJaaulrrold)nsppppzoprJJJodalennl$ospuoBJ,p(zde)aop:lcer'apulead6lcpuxutgd €eJ op
op1ep6,oeu1at'uaorseet
efueniu
ap aJE arec'(61-8I'ui) al€olprrrrn pal nf, punardurS'ro,u ap plpzrlpue
aerlafrpziolrdeodr6a'Jplnpol uaperrfrrfzrzooddoord.rdoraauurlrsrduerradreglaludrazger'dIanpuaulJIIonuJa(l t* tieq ap
4 ) luacce
ur-(uBrppoodularrupruorala*nsnpcue!pedpuu)z.rrnrgfureeeo3lnspuronlsrlueirfdraz1rJou€ddqeoUlredIeO,pg1'f;euI6^aaenrrl1rrou$owgoduqrBurnl(safBndBc)Jlgrurlprilfeur1rpl$a.rduneuecat6lllqeBgnlrrrxsrrrtq;pIPeleutl{rauuzJruaonur;dulradreps(ua,,lacrneapusr
ra--aprrnz1l1psIpd*oeaJneAJdsf'upBosrapraooudnrllooelrarcr.dlriusulusuoelrg;6oorddezfr,)"oen)'lapparaullzecuerudfarnr6nrzdecido-urs'dgaaierouldfgrre1odfsrulreaBapadzpdrruelanrerr6loJpr)udJeo3au'aJr6rlrnIesrrg6]r'ogllerr;oage'sls(lla-ruqno'pIaooplelwtuJo1frrllr3ullzredFeo1nrddI-srqaor1raorBeeldzclB1lee1n$.Irdd]aeaeus'l;ppl-a1ll'nloaeFnprdrJeuu1IlslnrluuuuFla1naoIruaUJdrrll

Eazele nuanfdrii frazei analizate stnt atlt de clare, tncit necest" Prtl
ttpcra&ertlebmpauleiaueinnpusodrlroaespulxonpdzeloiicficilaeiefadiviaeianmmdcdaoeniuauidnndcfmieete-taocdtdiaevodceeuitaddpepirnirlmoafpursoalinzzpeiafl.iaePns(uuS(tpTel9mimgi iAdeBon)a)t.arlnNrsd5ue.a(xa,n,erSfdactrturdeigli,mead citr
buha-n frunzar") care are doud planuri este la fel de ,clard. Particu'
laritatea ei consti in colorit: ea cere un sunet aproape surd. Propo- lar
zifia a doua a frazei suplimentare (mdsurile 27-28) se subimparte
pe motive ; aceastd propozifie nu ar'e . cadenfi qi, prin urmare, s-ar altt
dd perioadei o incheiere
pdrea cd nu normald. p,lai
Nu trebuie insd sd uitdm cd in toate trei perioadele pdrfii a doua
mleualtnaslaizud.mm, aniupauttiitnciazoplaetreio.aCdeorldsetrut,icptiaobpigincuoitn, tcinitutcual episoade mai nua

tonal, textul, lari
,aJ. a'cestui al doilea epi'sod, cu totul diferite de con-
ritmic Ai de plan, episod, riu ne permite sd-l contopim cu el. Bazin- nua
strucfia primului 20-28) o so,cotim un episod de
sdiun-enestpdetdtaocre,,acsuta,topartiemcaipsefriirogaitdudl (m. nut
se contopegte cu inceputul celui ca
lui
con
de-al doilea episod.
Nuanfare,a primului episod este clari din ins,emndrile filcute in tidr
pflnrnauarazptndirttiumalrardae..sfoEArappmzridasd,no,n.dupuAnrlitcmeaeleulalsdntpoduli'laaecnnoanfidalsrrtiraeiuvs,decionmfiuet d'ictnrlpe'aipbraauninriutedidriicsaadp'tedefieetionaalluttpodaa,tdirnitaittiirunnrdidn'es.eraeTaaomdtudosgualaia,:
la nuanfare,a episodului al doilea intilnim citeva particularitdfi par
cdrora socotim neces,ar sd ne oprim. Primul lucru care ne asupra trel
atrage der
atenfia e,ste construcfia caracteristicd a frazei principale care se ma- ma
nifestd prin tipsa ,cadentei (m. 32). Ins& din punct de vedere aI sime- teu
triei ,con'strucfiei nu observdrn nici un fel de scdpdri. Aceasta ne face (,,d
sedpissoocdo,tii,mardereppist ofrdauzldcparrime eslee doud propozifii ale celui de-al doilea inc
perioadi. chr
termind cu cadenfd perfectd, drept
A doua sen
particularitate nemaiintiinitd pini acum, este contopirea
nuanfelor celor trei motive in nuanta unicd a propozifi'ei (m. 29-30, fra
30-32). ln aceasti c'ontopire se rernar,ci un grad deoLse,bit de adapta'
bilitate a motivelor. mo
este foarte important si gisim cele mai juste ac(
In aceste cazuri ne(
sntriaesutpmi€,ocxae.rit,Aucpurrltiidnddticorn-uiaolemnamuicapaenlrateapnrepen(raeTtrccuSiozriieeeBsvppi)d,ureonanpz9fdoaietzorciafeuiraaemvcpeuar'islmmfteiuileilonuxrdieuipccruloaatttanivtgde(virlecionozr,irepidncaedtroi,tqcaitaruierraecdrae,- sul
in partida de baqi), insd cu o nuanfd mai jos. Terminind prima frazd per
altistele ce'deazd sopnanelor primul plan, aldturindu-se partidelor din inc

planul doi. {A, T, B) executd nuantele indicate in partitura la partida sE
de bagi pi nuanfa fixd comuni pentru toate partidele (mf).
Prima frazd (m. 36-40) a episodu'lui al treilea (m. 36-44) nu are ,Ac
cadenfa ca gi prima frazd a episodului al doilea pceazc,airle l-am analizat.
Insd din acele'agi considerafii, ca gi in primul ,socotim fraz[ ger
ti tot episodul care se termind cu cade,nfa perfectd perioadd (m. 43- 44}. pet

aF

(ml

4A

ac(

at

odi
aju

In

vol

al

ac!

nu

cip

t6B

69I

-pp'rp'gI;''El.ausBu3rarlpzgo$aegpule"rlJrlrddp)uznrerrlJTruo)ldruBeuerondg'rJz1rlueJoornI'eedaep'arnglraipdlrrrr;lulrrerldrnrnlrpepaBnoonaludJuJJnrpoIruFrglE,lpsdplu''lqullBJluucdo1goIna'rponpn1pzlrsl'sJuaqJ1Jsuaao11a.llPnuergerJJIledtuin1rzanruudanulJpdlJurruprogBqurlao,anaJJpolJpJDe'daJapcelnrsJJgpluaIuPlalaueldaertelrIopnnoapatdrBnJeol1lururpr1lorJppcels-nauuiuB:'rgdeaaaaeBJta1rJldeaalPdguJaleglalcerVarIrgJ1lneelecprornzFuJ'J'deeagloepJlrIudlufzp;r,eIuurteInIsrlIauaPIa,sJdutelpPnuzorllllgeeno$d{Ppu:ugdcpauuuulae6xltrrtrronlroa3ulanaaofalclPnlrr,Jlp'lpn-oaseuJu1rgaIrlialeeaa[*3sl.p1ordlllup31duuJaa(u(o1rzp,ltsrerl,cuIootfelI''61stB€dl71J1'spoaIluBo"lsa1u11e'eBIa3sl0JrUrt1eJlJufYaJeiIed'o-Io9rpt'J,l{e9euJ,ou^pZIranBapllllulpSFesIJuJlala'qspquf€ra-,JcuP1gnlnadloonprlIVtulupeeeo^u€p)I
geaf'gglpue1nerdellosrr1edlurruana:rdltrsaudalrruprapaduzu1eIuonIrIdJdlUuuuaBIrrIouBpJllpJra1rpepualluerupoadaJuuusraIluialldpsllenaralrsuaeanep-lBszuez1(rnSTISnul'edsuuugPgp1lr-nIUetnrPl:lPn''Js(lJggg3Jtt1uVnus)In-oreuW1a11uBr'p1ueIloT)rrnJIfleIcrPr:spead'arprlBedea'papp1pletleesfdrreoaptaudrcaa6yde
'rBSJna1tos1or'uBlel'aruer4lI1padopld7.ptgapdrcasJpealenJSllngdndJaalcupuag3csl
oprmaJqsaorrlrrnleup'gI leenrnopp er 'pzned pls€a3e
e rrf.rgd rnlnlt6rg;s
grsealg6ard as ps dru11 gqru gs trferdrelul B) nJluad 'g6un1 ap luolsllns
alJ ps elnqarl Elarl B rS enop e eelred otlulp eznpd Pc urglPre Ps reseJou
rrrlloJ,os 'gzned urrd allfrpdurl luls tarfrzodord atrlurlnJ' a3arBoap 'BlspaDe
eaBzlern*BacrfoBulr6rlfpurzr6poJroloolIr$ndsrlnenJu(ype)zopeJloe€uuzorerprrgdtoxq'aanJsrlou'1tno1lrllenrnflpuzrelpsnJutfpaac1llB-unlrrpaJutor;nulednudern{suu1eJno'JuloaI:lalslzouetoJus]
aInIEJJrnrI{tozJoodroBrodapPn'aolplloauIar Jed",PuJetfsr,gacd'aruultnaiI nu alalaqJ
gJpJ lsoJ II Je elsaJ€
-u! ap azerJ IalseJ,B paJepJosu3

apnloxo nu IaJlIe ap aJel nrcnl 'JsrnJq 1dnrar1u1 alJ Ps alnqaq nu (,,np")
ap.-'Euuwrlooie13ccI|aBllrppfuurlnurllnlBoniS;urouIeluJrrteurlleIlnlaon'1dJl1eunnJt)a1IuIurRr3Ia(Irpe?6guJlFsoIIpn'f-:,Itnoip?nrJJalIo'rJluJ'uuIrEon)nspJtdprua'tsIeduonwpIlr'e6arlllJatraa1arp3lpopeao1lngauJfcaup1raeeJu'n;rp,uIJl's1pPpepu-icIgaIeeIrpJcOrnu'SB1r'narL1eolIepPqplrrarpt'nE1JuIaler1lrraelrdx6poupeeaeurd1p1r
BlEol nrluad arelaq:uJ ldarp e1S,a.n:as rerl lnposida ulp Pflap B ezpJC
'(Ot 'squ) tur alapll
.red e1eo1 nrluad ppreuafi gfuenu o nr ue1d, rn6'uts un-Jlul PllnJlsuoJ

nasa-lrpsre1acugarE(rddrnpJ(oa'gpcsxsBruagrneg{z)f€unaJeurJnr6uae"Jlreog€pirp€egoldnlagJpudaiexf'usarenp1TsnOdoo'tlpJnllplunpJul rrr1opandrpultezer1noidrdlrnenounrrlueduledn1dnca1rola3al.zBrpJaJ3tlpsIepe6auedrIdaa:slsoal}fe9euulseIrJnnBBuu3l
-uran;1c1l'papeuudeprFdeonso8u,a3odpluprliouruJrlnolluusgr'1;e3nae1llleoa1o4d'gIzEpezTlBunreJlndpRuorlssoleJdapeJIVeIJoa'izuzueantl;3a,racas,raurlJpuood,uaeopalr'1etrS{nuueo'e1n11ued
euu1epluder$llndrzwoBrderodlr.or:dprrgInpnuoJeppldlu'pgpnpaolpppeupdduurplg^lseees'aalp1e1anI:Irsa1asJfu]ooIsJpuclIlnJallnrapptuoolss'TrodauaaalullorgfSfzugu'ner;rodppous€rlJleld1t

se poate apropia clteodatd prin construcNia sa de perioad{. Aceasta ne
amintegte al doilea episod al pdrfii de mijloc a lucrdrii, unde propo-
zifiile muzicale se apr,opie, prin construcfia lor, de fraze. gi una gi alta
sint diferite forme de manifestare ale acestei adaptabilitdli despre care
am vorbit.
Fraza analizatd este, de fapt, o perioadi 'comprimatd, Iucru intdrit
de prezenla cadenfei d(me .rn4i8jto-5C2)(senruni,ecasdteenoleip).erFiooardmda. l,ln9sidjufmiinddtaetegaal6a

doua a pdrfii a treia
tNciatuuadrdnimf.aelrnnefsaeiluepngierefriceiuadpe,srieimnn'csahuj'eluuiemi rbdeatazateeliua,fcocrredm,rseiitae"zied,cs.otefnosarmi,dmeadrnabufiipni afnitrutiintpddricceoazmtidnptriinimgpiaeatudr-.-
tifi, mai ales dupd o analizd amdnunlitd a primelor doui pdrfi ale
lucrdrii.
Acest exemplu de anaiizd ne convinge .ci fie,care lucrare arlisticd
are numai nuantele ei naturale, proprii qi exclusive. In 'nuanfare nu
trebuie sd aibd lo,c interpretiri personale, deoarece ea se supune unor
anumite legi. Gdsirea acestor nuante unice (proprii) gi umplerea lor cu
eontinut artistic ,corespunzdtor este una din principalele manifestdri fu!
ale creaiiei dirijorului, deoare'ce numai aceste nuanle pot servi pentru de
expresia artisticd a lucririi executate. o datd cu aceasta ne convingem
cd cea mai justd pentru gdsirea acestor nuanle de
gi cea mai scurtd cale
naturale este calea analizei. gv
ter
ca

al

esl

ful
du
sa
de
se
ini

mu
ac€
iior
ope
inc

fosl

dirr

ea
rled
coD

relr
reg

Itr

ollpc ap 'aluraEtoBltEa-rrn)lsrao)leraallnardunpuarliBrPoIlImuI!mtlararluanldluB! luslpnpurlasloe'lJosr$pspqqosorBl-lno].prnAp.rnl*ss{a}rE&lrnuatul*nlBolaa"rl
-prr Ip IS

orern g6n; gosnerllnuqeedrlssrraBleaasd0e3ulrorolJppaI u1 pulurfuoc 'c$o6eped nlduraxa u-n PrsEau
ei a,teo}rra;or rolatruua) rornlnl epundseror eil
{Idopui glele u1 'gr;1s1uoduof, alllsolPru gllpul ap nlduraxa un alsa e6ng 'g
op
elgusJp
ipBpp"'oirdgluauuralpilpil,rprrian"aee1dc.Jlur1senuo1'i!l1rlrn,lus-uIlpr1eloapduddoPJg!aulpusspbli-llsnzs-rrunuIraA6lrruslldlr1pollsv;r{l.ausss-'l.EeiJlilolacoulvJln'd6zopIL{uoeeades1LlcadAsroolaop:gonBgeItrzner1pu-apludsrl'lr6ar(pBa1'rteIde1ngntldn-lIuaqrr-reoarsul'!Surncfzr,uerlislVsuoElrleoreIrpUtondJtilpu1llxpnunnr3ul}vltrlle1crruaUaElpI1ABPgPer'-rlcou16zsrIonIIf1lBonBsur.rr!rnaBrr;Io{q1IslcngzIr1eIt^uunrrolres€loapllluseucerzlaalu3uplaarrtdlBlllallueJrepasapIrirgrs8aoonlesp'I{1larlllns€du."s{rl,aeruelrhrugllsrIlilllonceeglra1aJlxplfdprl)6eealouuidsusnlllmosaeallB;lueraaoruIJec$npzcarPeUba$q"PrIernsoIapPSn1bBaggensJ"al''P.al4Z;Ietr€Bprllr?zp'naiulaanscadol,ourioopelJll

lr-rllil3r{niue$rnoolaoloslsqP)lP;raucnlalIuFislIsraIlpuapaIllJIJsaluunslvru4soup1orI'6niIJLannJa1aspsaEugauupccfanlnluBuu'ddcuaoasrsarIptIPPurqrols'rau-P1p'osp51s'prsIzu*up"nIr'Ie-nuPe]1sl'zBund1Pap1ausIaeourl'alllnJ'llrIB7ssadPlPnuJaopudnlpaoeupIopuIlaPlssoo'p'aeu]IsllslrauopuonInliuBla-[eIloJ'Braa1algunpBl6llrBBpunlJo'oopI;rl,lPl_aduulounprlaunlessPwdou'aolnlrur-uugPIIrlIuand-}ldfsnuluJleBBcoteaaanslTJulrloaprzqrensaulnatsrltsePlulunsedrrlrallBuroSall9aIul3l3xlp]noo'nP$'u)sald1u6l-usaPnnaa1ppss;

ernsPIII urp arulldo Ptmrd ad PulurJal 3s o3r IrnsEIIr' Iarl nJ PrIIal o e"J

ttseFasussnulaPdnlsxdrasuBpgIa.rorIrcaspolaJselBfuP,uls'eruBasJa'lAuelndardsleenutlrlprpuulnl'lPsulPsuBluda"Ju':BafIflrBi'tiluIlJ*nra1aspdP:'pruH'nurur;nutJ.I3rnolt€sd"ud:n'?oadu"lsa.rPrTu6urlal;Jr'9lduYlJIuJBu!ltJail3opa*uusHalnrml'dxaaapl
ulutgep6nr ;Fl{lsalorozaarlapgu'lhlr3I sIna(II€S"nnl
'13 116ny ieeJ1{prnurllnsluo'pJ1eep Pexcagu)purdu!g'zInlpu'dupro
nlduraxa

lrs^ozauas 'fi vcnd 'Ii

trasubiect mentinut indeplinegte in fuga de faf& un mare rol, lnso|ind
lntotdeauna gi tema gi rdspunsgl. El este innrdit cu tema din punct de
servegte ca material pentru toate
vedere ritmic ; in afard de aceasta
cele patru punfi. Toate aceste particularitdli dau fugii o unitate organicd.

Dupd intrarea altistelor cu rispunsul intrd s,opranele cu terna
(mds. 7) cdrora le rdspunde basul cu rdspunsul. Ca relafie tonal6, in-
trarea sopranului gi a basului corespunde intrutotu! cu intrarea teno-
rului qi alto-ului.
Din mdsura a l4-a in'cepe prima punte ; ea trebuie sd fie raportatd
la prima parte
a fugii, deoarece ri,lpunsul adus a doua oard nu a
creat o cadenli c,lar ,conturatd in expozifie. Prima punte este construitE
pe materialul ,contrasubiectului menlinut ; el este dat numai de bas gi
are ,caracterul de secvenfd. Sint trei secvente (descendente) : prima in
doua in mdsurile
rndsura I4-t6, a 17-19 9i a treia in mds. 20-22.
Aceasta ,constituie acel caracter de 3 mdsuri despre care am vorbit
cind arn analizat construclia temei. Mdsurile de incheiere ale primei
punfi (23-24) reprezintd, prin ele, o cadenfd perfectd in Ia minor.
Spre deosebire de expunere, partea intii este ldrgiti; ea incepe
cu primul grup de intrdri in mdsura 25 gi se termind in misura 72 cu
cea de a treia punte.
Planul dezvoltdrii (partea de mijloc) este clar: primul grup de
intrdri (mds. 25-27) t a doua punte (mds. 37-46). Al-doilea grup Oe
intrdri (mds. 47-59) qi a treia parte care ne duce spre reexpozifie
(rnis. 59--73). Primul grup de intrdri este construit tot aqa ,ca gi expo-
zifia; Elementul nou, aici, la minor gi o altd
il constituie tonalitatea
ordine a intririi vocilor. Cu tema intrd basul (mds. 25) avind contrasu.
biectul menfinut la soprano (mds. 26) ; cu rispunsul intrd tenorul
{mis. 2B}, insofit de acelagi contrasubiect la bas (mds. 29}. Ca a treia
voce intrd alto cu tema (mds. 31), avind contrasubiectul menfinut la te-

nori (mds. 32); rdspunsul il dd soprano (mds. 34), insofit iardgi de acelagi
contrasubiect la alto (mds, 35). Ultima mdsurd a rdspunsului (mds. 37)
este sfirgitul primei grupe de intrdri gi inceputul punfii a doua.
Puntea a doua este construitS, ,ca gi prima, pe materialul contra'
subiectrrlui menfinut, insd el este dat aici nu numai unei singure voci,

ci la voci diferite. Primul care duce contrasubiectul este basul (mds.
37-39), modulind din tonalitatea pbrainscicpoanldtraasupbriiem'cetiulgtrruepceed.elaintetrndorri

(la minor) in sol minor ; dupd
(mds. 39-41) qi, in sfirgit, soprana, continuind contrasubiectul, pentru
a treia oar6,(mds.4l-43)
il aduce la dominanta (do) tonalitdfii celei
cdoen-atra'dsouubaiegcrtuspcehidmebiant,tridnrtidr(ef,agtme adjoomr)i.naB,anstaull,uiinfarnmdsa.j4o3r, qi 44, cu un
iar soprano,
in mds. 45-46, pe pedald scurtd (aceleagi mdsuri), rroduleazi definitiv,

in fa major, cu care se incepe a doua grupd de intriri (mds. 47).
Aici tema se infdfigeazi in major potrivit gi avantajos pentru toat6
lucrarea ; acest lucru se face inainte de reexpozifie, unde tema va
ag9priuaopredaidaltedrdignoitrrdidninriteosndinaetlitidanotteuraadrpmeroianmcveipnoatceldilonaor ildu;ectocrdnitraiiilnit-atgerrauepmmaainijnoo,trri.ii.l(nfCauamdtaeojomuraa)

172

vsft'-{

ME$'TINUT

__----r )

{E
a

1t-
IJ VrlNnd

Oil CONTRASUBiECT

ttf
{

{

D[, Jf{TRARI )M.a";1.

c0!dIRASUAtfCT

f

I

)

{

I

!nr



3EvNUnltsYU r{! vt^t3l I

i r\rgl^{rH?s tnrl3rgn$vui.Nol til0

rErq.+-r

Fnnrea rneie (re iHCHriine)

r lsrnrrrn rE-

IEVS'"tlfns N3 i-ll1 d

I {i

I
b

J

{r3!Mv_u}to_r_tlg_:

rHrg r\! sRndsvu

MWlHl,q lili.



l-- -r

-"ao, is I

Coda
Len-t-oolu -coi,r-iflsu aigcr scir i Ne[r-

Dfi{ c0f'tTRASUSrrc

l8T

o-'egJ1aau0ilr;qaol-n1ptsn'gaed1IFJe(llZu'sseoOap1sirtpi-rrgaudplOlaf,npl)reu3iloeJotcaP1tuitorlr;rcpreniuls4lipisrlrdasundoalEJsr€ePvJ?Pl]en6'a(trnrgplIsJOlp,auuP'.osrolsa,p]JBIuaEatgq)Jifu',B1uanalPJ1)PdsnluuJpiIoPoUclspI,oProBp3ulJpsroueI'roajaealJuIll€nBlpop^'reeeloppI3rf'ofeliuII1JSlad1pFtaIrnud:r1loannsJpl
-'{sZoOp'sInplrnnl)JarTlq-nipsrcEn.lrrEuopJlleinuriolrnpiuel nc ullsop un acaruS I3Ip eo
eal lereua6
ed'atpuun utrd'16 (ilj pttpul
BaTIIInJ
rptrt EaJ eaunrFar ug g1e.rsua6 pleJoJ palplriouos pulns 'p1a1ered arer*iu
u3 lalcluorur llorqnseJluoJ un rJo pnop ap eluizerd '1a ad as-nputuif
l-1ll:prXislle'1unorolu{ae11}16eSlureuuer:udorosp'galedp(afdOe-1dgau's3gurlug)r '(rourur e-r) aiedrrurrd
Inseg elepad
a.retu eI rnp as alg
'gB*09'spur ur olip rrr .qpq ?)Jlul rnpo;ci as TaJ lsaJe ap oltrarls pnoq'Inlns
-aia;lur poJalgoJJ iuaaurrur{lluspnndsrSerrSiu'splne-eFuJuruarpxl'peprurtsfutuuneie1dilnl-ae€o1lf*u:pa1trarnnrJtqsJaSgasuJpreluup)liuuitnasr}oArJdJJaeerdq}tugnuIsrrl'pJerrIIda}TuetIpoIlUadJraerJeBu-s,Jr
aleod i€ur es nu
{Z,O__ge 'sprrl) e-p

atrsa {gg 'sgu,:} c11u ei rnlnsunds?J p grn-spru puirtrtrn '1aidu:orur a1€arunu
oJlui r€uinu 1€zrlcer o1:lorls'{ig-S{'spu"r) o11e
as IJOA pnop rS ouercl
-os arlul rS a:npcrrc{ os og1a.r1s iBelary 'r3on pnop ar}u! ol}ar}s un nJ
'raural e a"raiSuSJls o rIrg31a6Jp'(Jg{p's-apprur)ualnAseilnrJdrsepr'enlsraqlerluFrIaaJ.reu:il'seq
p3rpp 'lrs.rjls u1 guid o;rlii

-eaaaepe'np'ixrosdpllJra.rseernfunulnlpruoap1lgz.npiaradud:losu6r3n'driep(gd1.uaprtJfu1uxau'i{saen-ige-odradt'o1{raIaulatdutpulrfaJ,trlIu;u:gaia*rose'iloruogIrtd'{srssfclJusteuaauJpt'onrsrur;ru'uee1duigtain6;rn:)$llurl:.rrruap}3anRor'J;.sra)druresil6}J6-oni.rerqr;E:aap*iorugtndr61r;uelse$spquarorrpdarire;dJEu'sJoJus1ouap1eniorausJ1gz,pairosotauJre*q'r)asdlrn1i1nJdduslo'upll'snauJiuaaonpuaflarrfre]rnpsra{srnIanzrd1qna:pogpiJEsonradusagoSdso;oxIp:suee1-raeruapu]danprcin}sple1l,ouu'oe(nJrn3'opgieadtIfo:rjsA1{JgruoJneuJeusJ''}su-nal(€puploprrogdudJlupuLrlxrJlzu3urIraan)JtaIa'rlopnssfrEpJlrIepsJpunrEaluoqudruu]-sIpJpolloJrnl,ang)}p}spBBrsoe}npqp'ter}s(rrJnJrpropgcs€nJpsood,szrernJpBfunpV,rdp]rrp'uui-*uslerrauuJgrrzeruJr.oortnlraaBIualdeJgnUdpuJ)ll
gi'anc1l3{parzrloeqdni xsrapsa-qr:lua'oi-0rld1ns,J-a9pl9urnlu'sdrguur*rrp-)r:Idenialnllnscupqeqqr:d1iso-nsppru:-glruepedarrrd-ieour'u({aB}agdp-J9rp9puir'ssnapurmdpu)lsrlr€earprJzgperaplpaoJeul
aS '(gg-gg 'seur) a-reu"inlsp: ril JEp 'spq ap rarual e alelgurnf eruprd
apnp as aletrdaiBeau od iS '(gS--tg 'spru) lnuerdos nou ulp iode '(gg-19
'sput) irr"rouo] EOaJp pdnp '(19-69 'spur) lnue.rdos also InlJ,arqnspJluoJ
qlurza-rd aJpJ Inurrld 'pqmrqls as
ps;ul 'crpoleul Inuasop 'lnl Ie Jr{u}T.l
IInnllaellarar{lJpsurJeaodpnpouuruurrrrprppJlrrnJ'rirOlesgu'1o'seJelrr;aurpl)soapurra(grr]e{-BpOe'g1anS'usrger{udurau)iruep,iropnrtlnln}€sJpaBtruqonlBusnreudlu}udoorS
l'-'denatrsudn1unJ1nspdrJe6sl'ep(u0lrea9ulnel'JusupogIupn'al)J1uoBsJuatuaoerluJleaonrpudJuaonlIscnelsgsiperrqlnruinprIIs:Iulnun'sgrdurseanpoJdJors.ArgBardEpnnJrarsn,.srgtpl l(uBu4repteu(.urOsrrpugirjolu.lpsl)'g(oguulgiIl)e's^reg6prguJerolleu)rrll

Pentru o mai rnare infelegere a formei prezentdm analiza verbali
redusd la ,o schemd.

Scurtl analizd a fugii

Prima parte (mds. 1-24)

a) Expozifia; Tema (T) re minor mds. I
(A) la minor mds.
b) Funtea I: ;RTdesmpuansul (S) re minor mds. 4
7
Rdspunsul (B) la minor mis. 10
mds. 14-24

Dezvoltarca (md.s. 25-V2)

c) Prima grupd de intrd,ri : 'feina (B) La minor mds. 25

R6spunsul (T) Mi minor mds. 28
(A) La minor mds, 31
Tema
Rdspunsul (S) Mi minor mis. 34

d) Puntea I1 t mds" 37-46

e) A doua grupd de intrdri: Tema (A) Fa major mds. 4?

Rdspunsul (S) Do major mds. 50
(B) Fa major mds. 53
Tema
Rirspucsul (T) Do major m6s" 56

fi Funtea II.! : m6s" {5$-72)

Reexpozificr (mds. 73-111)

g) Frimut rtretto : Ten:a {T) Re nrinor m5s. 73

R{spunsul (B) La minor mds, 75
minor mds" 78
Tema ({SA)) Re minor m6s. 80
Le
Rdspunsul

h) Puntea IV: m5s, 83-97

!) Ai doilea stretto : f'erna (B) Re rninor mds. 98
Tema (B) Re minor ruds, 99

Rdspunsul (A) La minor m{s, 10{)
Rdspunsul (T) Re minor mds. 101

i) lncheierea armonic{ : mds. 103-108
k) Coda: mXs. 109*111

!

t

s
p

t

r

68I

pa-$alsJp-aulnu,dlssnusBll1un6oloopurBu1oenll1aJnulrune3rddogdu11sE" 'aaarultaunlrrlt6fuceelrrlullc-r:utuIr'naqrrJfecSceISulrruSrI sndns lnqor t$ lnuer
pgc6rur 13 rurfieur 13
rJrru Plslxa nu alred
glspaoe ug '1n1n1u3rr Ea;rlp^pu ulloJos nu 9JBO '1a ap a6uqe os. a3 lol nps
InuIuoA nc a1$a.tprlo aJBc 'r11ern6u1s InrBIJu17 Pls 'plunrf, gfer1s o er
ea'aIln1reJregddJeelunurrrlorlrdldfruuqri u:'B1IlrZ':go-dq13ZtroB6uol1oprl,lrifSBrgrudeul,rg1e3g'1?eZeJls-en0odIn'gEJsnanoldupJupcnIunaIl1s'*oZaJr'IrBg--IrI6nnalzxllar1nnl 1saroadl

'aulprls 1rpl ug rollrrlro1 '87,
urld urp siurrrl
nelecqarlqlnreurorelufer:-e1t$J$ 'LZ
aulq elea8gs 'gZ
uluaa Ioce 'gZ

a'raasrauclrpnlslduEl!n-sln'rls-anucll^Juuo!lraquuo-raeIzpnulavu-lJaqrdaISgd 'y6
'gZ

'Z[

q1adlppqdplrqlsscu1lt1aura!preoBrp-gsndsi$lraalplrqprg$ls IuaA 'IZ

'OZ

'6I

I a:lBcsn 'epe1sea IrnuIpJ uI '8I
'Ll
rrluoa nJ asnpe-u16gg
uurrsoo'asdnsudnansprder1ps1!lIr1uunrpovople1uarnrgldocsraoUlaldl3oreuIzalndu.rr-goeISdgl'9'''9gtII1I
Toqz ruo'-P*anccuraprI.orJ^lqupIzIeuarnrlsrccnPeIuna^rrB1-oe1rJls1oI6e^1d1nrrrreocoIr1cg5511 .'zIIt

'01
'6
'eleulua^u! rurJPpPr uicl 'B

olelpdtgllpaelsanl€q-sraarlnazpunnrrzJ IS'd
learr E-I redals
e6earlu-ad u1dp1s Ia r€oq uJ '9

'arez ernleSJ''9t
arBroes,rero-B1p3lrsuluet/lc)asun!plnluu1lnu1rrs)Pnddgfueurnn1s-Ial6u4;
L

'Z

'I

(agorls g e eeunlsnuo nc)
ufittnd 'S 'V : -rrnsra4 'I{suarv V : pclznl4

,TfIHVIJNV., 'III

tldncuptadrt;eaacallutnrie-ia ordinul pi indeplinirea iui, agonia gi moartea robului.
sint zugrdvite acfiunile urmd.toare ale tarului tiran.
Acestea sint triisdturiie exterioare aie construcNiei generale ale poeziei.
lucru corului pentru ca fiecare cin-
Dirijorul trebuie si explice acest
tdre| sd-qi poatd inchipui constiucfia generald a poeziei pusd pe rnuzic6.
Poezia pugkiniani se imparte in catrene, dindu-ne posibilitatea
cercetiirii textului dupd acesie catrene. Dupd studierea catrenului al
treilea putem si ne facem o p5-iere despre toati partea intii a lucrdrii
lrri Arenski, dupd studierea celui de-al gaselea, d-espre partea a doua,
iar dupd cel cie-al ,;aptelea despre a treia.
Si ludm primul catren qi s6-1 punem fald in fa!;i cu muzica. Sono-
ritatea asprd a primei fraze mr:zicale {mds. 1--2) creeazi. coloritul
pustiului uscat gi avar. Fraza a doua (mds. 3-4) , r:i'rrnic de acelaqi gen
cu prima, ridicd meiodia cu o terla inai s'.rs, pi'rriai. uezi'oitind tleseirul
inceput de prima frazei. Toate acestea ne vorbesc de faptul cd"compo-
zitorul a infeles 9i a siinfit poetul, a pictat pitaresc tabloui pustiului
gi prin dinamicd a zrrgrdvit in u:ijlocrr,l iui Anciarul cumpiit,
reliefare
in singurdtatea iui.
Nagterea de cdtre natuiir, in ziua m.iniei, a pon:ului otrf,vit (ca-
trenul al dcilea) este exprimatd puternic gi reliefat. de citre compozitor.
Intdrirea pe rind {mds. 8**tr0) dau inceputu}ul perioadei a doua o
varietate din punct de vedere exterior. Din punct de vedere interior
ele exprimii o revolid surciii care se revarsir pini in irnds. Xi intr-un
puiernic strigdt de prol"est contra crudei inlii:tuiri a naturii. Dupd
aceasta scrroritatea cade dintr-o datd. in regiunea de piano (mis. 13-14)
9i pp (lli5s. 14-16). Aceastd nuantd neagiepiatS. poate fi tdlmlcitd cu o
expresie cle grc,azd. fald ae puterea u.cigatoare a Anciarului. insd diri-
jorului ii va fi carn grcu sd execute aceastd nuanfiL, deoarece nu se
poate spune cii cornpczitorui, infeieginC ql siniind pe poet, a exprirnat
acest luc,'u aptuittenraniicgareiuadiiinecsteAidciruijocr:iut lmuiasi isglaibsecii,s';pi:ii'imodexcporrenspieoznitoecruei-
pe poel, cu
sard in inleipletare

Cati'enul al 3-1ea, conclusiv al primei pIr!1, eule slr.Slucit exprimat
qi, in afar.l de ma-ocedasgtrae, Eiditr,gcitdryrei plaetianrceeanuptrimEielaiorsfdiroguitd.
de compozitor se
S-ar puiea sd creadii, in
veisrrri creeazd de ciotiii oli c iungire in-eitili (inds. 17-24,1. in reali-
tate, insi, aceasld iepeta::e dovede;te cd cornpozitoiul i-a inteles pe
poet; exprimind aicste douir vers'-rri, a doua oarii (mirs. 2L-24), qi ridi-
cind repetarea lor printr-o cvartd intr-c iegiune de o sonoritate corai6
mai priternicb, compozitorul tinde sd intipireascd in congtiinta 9i in
simfui ariiiii.c;i;iai accsfu-: d'oud veisuri ca o premisd pentru expunerea
ideii principale a intregii va dezvdlui audi-
lucrdri. Numai atunci i se
torului intrecul sens de gioazd al cuvinteLor : ,,Sd piece spre Anciar
om ii spuse", ciad el igi
u.n om/Poruncitor ur1 va da seama cd nimic
viu nu se duce gi nu poate fi trimis la Anciar ; doar vintul care strd-
baie pusiiul, dind intimpldtor de Anciar, e otr;fvit de otrava lui qi ,,el
nu oJlservdm nici o
cu otravd se incarcd". ln aceste versuri nepo-
tri.rire intre cor.n.nozitor qi poet : migcarea cli:sr:endentii a ambelor

19iJ

e6.-tu41t"ad rn irrifljjl? ap +{Ile'a1e;.g11u1 a1e[urn51 f.x

-u-__.__1i--_.
, .. -l -_!--,--

t4d l;:;s

a6 -eaq-u-ad, la rqcff

, ]6;{ ,,t-' -pdp. cup. - u.! ltllw tiri

-uF' ,i <-r-< 0 $J-Fos I op tult-u1lilla-pd tn

T?-utto gf,*e4s

JE3 -;l < :.1 uti 4
n:j-

-&-'--=*r.ig:]:-:- ;7.-iSJ-,- ---:-t::itit--.
p-.;d ;pJ - sr n;-s::/ tlliJj

i:

r}lsusrv'v

TIhffiVgsNV

-tu , ra l-at7 u. f' tc
ste - pet crv

, Na-tu-ra ste-per /-a

rd - da-cnt in-ye-n!

ra - dd.-cini in -ve-ni -

>

- oJ - !^ Jw? u!\ lPry nu

!7 tqN

loi - n nqz tn w.t
n€ .- n Jog? n paJ

ni-nJqz n?eat..! w-d t

0oar w - fo - rul cind trc - ce-n

ais. p1- pl. ?i--o/d ta rel

JltJ-

Jo] .-.tr-uil -od,'wq a0 Jo-J -

zono-tm-va il d -du-,e Cu ve-

yn 'd-du-se cu ve

ra - mwi veg-te -de, us

a-snt reu pi-ra-re il
reci pi -ra- re il
I de su -'Coa-re

E de su-doa-tE