fl Propozitiune secundanti ,a
cu
Ifffai+-ir-di--l-onulsi
o -nul st 2*cu a/ sciu . zac tn i
l+l'Fraza I Fnaza l* 6.a
Propozitiune secundare'
I Propoz , TB
+ | Frazza&c1+t.(nrepteunta-tdau),t l+t!ffia-!P
a-pp-
zdt in fun-dul
t lF"o.o 1l (repetdta) |
principa[&
-,- I llFFraaza- l.* ra o- I lT'az"{* slu po - por.
nulst
I ef.aL"-rlaq- -o-nul rsLi ," cu al sdu po ba
iii zn rioare :
Proporiiiune secundand. . -.S{tcgitul. ioadei a le,a prirlii a 2e Dir
d. Parlii e 2* a ftnrner .
giti, nr
formele
fiile se
De
sceiampnridr
o urmE
La
voce, s
100
101
o ap lndeouI €I 'allel,alas aPplspgubgnal dePgleclr1lsutrul oPdaranloecpedznBpqrSpT'acoa
psndxa 'Prrral
'sSOrPUIIn O
j-'p-anuJliplleipa^uop"reofsilej}lappri1urrsell'iileueuAa6rtoluSnpcg;aupcpucilalsrsndllaruxaluauatl-'qlels''paaio€a11ldsoe1Ieen1ra6g1Jlp;aunIr!1leI1u;a^a1ancn'naruuer1Jrfapdle1leBop1rl1faIgtt'Pzo1uuaral1lauprsprq1Bad1Peadu1uliJrslgaraVa1PlgJeep'JBazrrrelpSP,le,JqPzd'ag4noatu3npu'laa!JiJllrxr3"6nrueurnaJuln'opp;ardJraee.reIcrBraa6f1-pIrroluulealta.onuu1ocunaeel''u,uurnaPaerIIuuoos(r'Imuda'LPe1I1galol1SosJf
-adns acgoundurluor larrlrotr €ztlpue e1 t$ earlulJop pt Ji#;; *Hnott
.
+
'
1
,;t --ift;i--: F-"-::i5",, i' -:-;i -: qn--^-ij-"'. Il.
EFf
-a
ao
:
(Ge=l) poleadng v'* L
rxlyt dof, h[gNHn'[g '*
l
's jNtss dg no1ous46 !rnp{
68
,,Tema" psraeuze,n,ctoatnddudceitooruvl"oceestqe iapceeecaacraereapaopiarsee la lnceputul
cornpozifiei
construiegte
toatd fuga. este aceeagi temi transpusi intr-o tonalitate cu o
mai sus sau
,,Rdspunsul" mai jos de tonalitatea temei principale.
cvartd sau cvintd
Rdspunsul este expus de a doua voce in ordinea intrd.rii. In mod obli-
gatoriu prima voce susfine rdspunsul prin contrapunct. Contrapunctul
care insoteEte pas cu pas tema gi rdspunsul se numepte contrasubiect,
contratemd. Partea fugii care se termind prin ultima voce care intrd
cu tema sau rdspunsul se numepte expozifie. Dupd expozitie urmeazd
de obicei ,,puntea". Punfi se numesc acele
pentru scurt tirnp, nu se aude nici tema nici pdrfi ale fugii in care,
rdspunsul. De obicei ele
se construiesc din motive luate sau din temd sau din contrasubiect.
Prin aceasta se realizeazi o unitate organicd a fugii. Funfile sint folo'
site in fugd pentru modulafii. Dupd punte urmeazd partea de mijloc
a fuAgiici i-comdepzovzoitltoarruelau"i i se oferd deplind libertate, iar vocile pot intra
in orice ordine qi la orice interval. Temele prezentate au diferite tona-
litSli aldturate gi in majoritatea cazurilor se despart intre ele tot
prin punfi. Acea parte a fugii in care se produce intoarcerea la tona'
litatea inifiald se nurnegte ,,reexpozifie" (reprizd).
O importantd parte componentd a multor fugi, dar nu a tuturora,
foolocsoenqstteitupieenatrEua-dzeisnaum,,sirtereattaac".elAeci epsdtrtci uavfinutgiini sineacmanred gi se
,,strins"
intrarea temei
gi a rdspunsului sint mai aproape una de alta, adicd la un interval de
timp mai scurt decit in expozifie. Dacd tema este de exemplu de 4 I
mdsuri, dupd toate probabilitdfile rdspunsul va intra in mdsura a
fugii rispunsul va intra nu in 5-a. t
Dacd in dezvo'Itarea ulterioard a
md' T
sura a 5-a, ci mai devreme, adicd in a 4.a, in a 3-a sau in a 2-a md-
suri dupd idnutrpadreatetmemd epi,opaatercsddinitnretrreuptinodt-ote,maatu.nlcni va rezulta stretta. I
strettd iau parte
In strettd doud voci, iar citeodatd toate vocile fugii
citeodati numai care-gi fac
intrarea pe rind. ln aceeagi fugd pot fi citeva strette.
O fugd scurtd, nedezvoltatd pind la forma mare, se numegte
,,fughetta", adicd fugd micd.
Noi am cercetat trei forme principale contrapunctice care se in-
tilnesc in literatura corald. Cunoagterea lor este necesard intrucit
fdrd ele nu avem posibilitatea sd trecem la cercetarea nuantdrii lucr6-
rilor contrapunctice.
Lucririle ,contrapunctice, ca gi cele armonice, se impart in pdrfi,
perioade, fraze etc. lnsi in lucrdrile armonice aproape toate vocile
sint egale flin punct de vedere al echilibrului sonoritdfii, adicd al
ansamblului. insd in lucrdrile de facturd contrapuncticd, in care tema
se disiinge de acompaniamentul ei, raportul intre voci devine oarecum
altul. Ce e drept gi in lucrdrile de facturd armonicS. existd melodia
gi acompaniamentul ei armonic. Acest acompaniament insi se uneqte
atit de strins cu melodia, incit prin cbntopirea desdvirgitd cu ea parcd
se realizeazd un tot unitar. In lucrdrile contrapunctice insd fiecare
10e
c0t
'lptlllup iprrr E:r6J glpln3axa oItr pPxsaaldlnrquoo.ril a'llereilldzoodxBaJr'nplan:lep}uIoa^lpzua!q IrrP) a.IpJa
-n1ard lB arapa,{ gcred
ap lrund utp e13eu
'rrJplloAzap inindacug .i€IJ Elurrs as ps pJ
n'arrl{uea1dr$'eop?u:pelJua'rliptur1J1rrru'JuanAanso lEJJpin €II oBlsJoplnsqaoJlnl qraai-fIr}zoetdf xrzeod1nx1g1$:Jyg plpol
plelncaxa
uaIi1nJl-frnaup-eruulelrcprar€eIB|i!s3ao:tJrua'alp'sgJaJpi^eecsreuaapJdeallcusaupalnaepsddelIcuaotrJrpp;B:dppI.lIBatepllJsnefa3iaauarxl.arel'aalaci,"aeuildJlqrsaz,lanIaBrua{rJrrorluaJt}palsJrelrnBepade'als6sJranaec;dpVu'1n1rpoe1otsSs runca,
Brrro]
--qe'Bgn,urlrro:uali/arrxdpuaaouIararp1prPJullii)3rappupicsnaoula'l)anlranrpBulqrloseallEgderlraurprBrrprcnlrllpma€araplpaoooaw)lre,arp'lIsloama1r;uuo3lIgaAglluluZasgepn-eesla)cs1eI{B1lrazd6Iorrnerdgllnxpeorsopour€lunlannrdaruoslleppur lr!repmi1i:iln*il1zs$euoEudppuxalrnaplsulvtudlrp3lnoJd"raPas*p1*lgl€qJorup^t:""erir;scotsJiar"qeiatfo"lutzrJrso:adP1xlpiBalAl
IP P
'Bruol n3
eIiJol
g1-'lnJgaesoclu6uuaJagppoloan'1sprrs1oa;anefppxuirfaaSscurlueqaoronoisnppulqqfpugooll3ueqarulnarrqeunlnndPuspoD,sBuIPnarlofplpu,r'o'anlBeloJ$qu]'lenarrilol;rrlaaJellc,uxFlaellacppll,paoaJJclpIqoeJlpnIIlIpeJlIsnIs)Be.l!IlJBololntlFrJuulre,qorIBftaJBulAlJoalalluSoJIlrnleupplfnpJJlnenloaeicJllqeon'an1;xspssaeae'rllJJpnleulususouenoJnf(dJucd,etsupunpotnup1:
'l1rPd
-e'gua1oeao1)aupdralnra3proesxruorl€a'l"sl,rpaIarrJr nopllseelaFrrpnsl,qeaad-r4rdcx,u"ar,rIdS;i;ao:ailpfB'g1lr.l'IS:B:eI$raTe1r$:e*ee:aral"csleal3pl:nufsiIu^3nVidJs,'1gpg1tp"4J"u"t*l
Eetap'reIc-ruJaceunponpendlseaprlupisauulreloeapnoldduqlBualac'llraorurllnll6JuprtnlpStu;usJapoloandrIlrTlBnn''caaIqd]oluopaaorruJulreur;oI1rllpgpeespaJr{,ru3rIrBdun,pnorIpruuls's6npanaecredarclazlxpunaaalJouJrl1frleuer$rlIrrgne:eaeptdulrJ1dqrupcnlprsos-uaIrlreupoappupdlnnl1rrrqfnqaSea'o'alsulaJzpsne1lrnord11leaIe6aodeperrra;ud11apppaunJrrlglpurgnarel1ll1pannrfnrflaudJdn6eloousncxeanusuapd1l -Prcnl
BaJBzlIpoJ Brn6rse BA au arelcedsa.r plJrrls JorpJ B 'pprcnl JolsaJip
e arelardralul ap a1r1n6ar rrrgJoqe.la Ps rpsaJou olsa Boasp aq I.IuJ3rua
'g1ed1qcnr1u! lsoJ
B pa alpc ur eurrol rS raor1ql1rrurnn1dgB6ralul opcatIlnIrmpJ^JznatrppulngudrfupolpcporSloal 6rSalaef1u13u ea o16a
InJolpllnJsp 'arrupfiro ep
tfrgd roun eara$ua.ra;rp urrd 'ledrrurrd als,a aJ lol B eaJarfueprrra uu6 ce; rS
'earaulfsns r€runu also apun 15 1n:epuncos olS,o apun '1n1ud1cu1rd 'aco,r alr€d
o-Jlul 'gge as apun JBIo sapal aleod as rbnl raJpJlro ezllpup ulq 'pllar
a13lseaplrIl3rednJll,n:raupirelrreudllllaeJpncJar,J1ela1lnpcoetxraarulpce,lzInJuFrI
'ue1d ur;rd u! sleo)s -Rur
Inluarnotu luelrodurl IBru -9rrr
-uenu ralrraJrp Balplrsacau asaloJ rJre o(I 'aprired alIeIaIaJ, no as-npuIJq
g-IpIIrq4Jread1oe6a'I,IpJopruJnuI IaazalauDnlppppdps16EirfprgCd'$aulsnadrBugelnpodarcxqareodleondpsn'u1ne4ullaeurnee1su 'e-9
-eduocB nes 'pural nes 'aulNap €prlrsd 'ateolglpls auls op alsa ocol
70p
ap Ie
IaIuai
es 16
'gJoJn
-euol
101 a
-€uo1
BIlu!
ro1lr
-oloJ
"lJalqr
ala r
'arBJ
9zeau
PIIUI
'lJalq
InlJur
-IIqO
'a1edr
onJ
e13ern
1n1ndr
lnceputul fiecdrei pdrti a ei e necesar si fie mar,cat, intr-un fel sau
altul, astfe'l ca planul de desfdsuraie sd iie in linii generale infeles'
sd marcdm fragmente ale temei gi rdspunsului
In punli este necesar cind acesta din urmd e mentinut. Ultimele
sau contrasubiectului,
mdsuri ale dezvoltdrii, inainte de reexpozitie, trebuie sd fie marcate
sau cu accelerarea ritmului 6teircnrpeogutelurei aqisudnimeitnuuluai,redaascudnaecteuslutei,adsaicndt
ascendente, sau prin rdrirea
acestea sint descendente.
Ultima parte, reexpozitia, trebuie si fie exe'cutatd tot aga ca gi
expozilia, insd rnai vioi ; strettele trebuie si ,fie impetuoase, iar ulti'
mele mdsuri ale codei, fiind sfirgitul intregii compozifii, trebuie mult
rdrite (vezi anexa II, pag. 1731.
cfl
co
in
nu
plr
au
fel
au
cu
sti
co
ca
Ei
9i
Ea
mi
mi
q0l
ss arar '11 1n1n1otrrder '('V 'N) Tnlnroc lefueuoduroc elarnelqord €l ^erala.r
BorenulluoJ alsa lolidec lsace 'nps 1n1nu$uor u1r4
,
ag'grolIdIgrrosuJlrpsop'paoJfpculura:aoruocr^aaJlouauranJlserelJAa'prcBnaelJJnaposre]rorslaesarl,pJsneezlnaraBuJldlppoeefslfai,ar;oJocpp^alJauulstlprslglaepuzlsoaoruzdJnB1u.pfrrr-usllTuaolaracddrppnra,qopaualxxpdota,ullldoadruuJJlrerlonousnI]uuIIBpeurrgugr
arezlueFro ptrspa3p trlrJJ op luarJrJnsur lelaoral rue pr, €aaJE uI
e rJrirrnllnuau ralsaJp eznBc plsuoc aJ uI
fh 'glrnufrqo rS
i
e-nprue1eaduoalu:rtJuurlr1lrsupslrrupaJpnrSrlpue1a'rrlropenfrlJlo1Eoo+pIAoueaeJl 1o1nnngruurue,lrgalFdollerppr.rlruouErd1Cr1aA,o'1aaldrdrlcreaasnlrsoeplgl:ondrr;iru-saoriSau)Fxrra,aralrpleJduraErrunrAueoqnac{o,1oaan,16uJperaerdfglu1snnlppluarlueJJ,reBIaaJIrTlaAaIarJlpxpuao.lpraldaloullulzarnrnople6crr
risi +
I
]
pal-sIfIloueIoJao3rnJraserd'rrrxBa.aroauJpnaJlauarliJsrzoapuJ3sneoleopplreadroluBdpolrllsepraruor3prlaouu€JrIpp]uuplsrrlpprdu,uaJIrlerrlpnlsehapBrltpau'acJroeua3Jlfdn]aIdrlsafoglzuIlnrolrpsJosuin$oluusllseaa1lapagcJae2rloSrarcxnalonid3e
'lntrruo3 E EIe)oA
arezgue6ro ap axoldtuocr rotrrJol parezrroleuJea pn uracall ps runay
rue rou a.rer ad alecoa. rrrpzruecro Errro; pz'aar] ;ittfiEt1on|l|U
rep '6a4u1 pnae alnlqsuoJ nu r-r'prf"lrpgldouerSoqnlpslrlraourloaslsaapJeedunrpr6orraprlal r(sl
i* alpnrug rrol op adnr6 nrlud {q
I lalduro:
lxlut lnrnplnuJr:o:e1efu,aesu-ondpruuor{cr,gdnurllulqands a,aJpresacoaeluedarlcpurorrJd aprlred qnou qzpaalJ
apqred nrled (e
'ro1
: u1 a1;edurr as In-rof, 'lIMBls nru urno. edng
tTvJoA rruyzlNrvIf9ITtlIoXtrvOJyxVilldhroJ vI^ruO{
IIA TNIOTIdV3
t
t
t
in lnainte de a solufiona. aceasti problemd psrdinveudrmemarec,ecneetrleip'bsueiea
forma simpld, ce nu giseam intr-insa qi,
sd fie prevdzut in forrna ,complexd.
scpttcradiiguiraclnin+ooelrotibeaearrvrs'tieidodovm_q,eadca-biureroleciredibeoaedoesqt,vdar'ioceotctiumc,pemcurui"rielitbodi.aennerrtexNeeeixp.v,aoitrcasoirseem,dilcceserceiuibievepvanerinaaetosaflsir,ddctn.eeat,iaseilteccsu,urotedunrmtnsaimrdnaeiiencecnnunnindtssneftlatpfdqtdrodrau,mtueiarrmreccuerds,tafzenaefirnfrgictedraabtaiqcllieeemsitntexnintenrucvputcama.zrc,ieritmeuic.issresnaitdFattteolaeauorsndittorcieeenefsu,adsmosta,,esdngitjtmvolsoaiboiruradrbcoiegtnrtioaeegtiets-gtt.ddertdaduiiefDcflilr*ei,euieailirrs;gidtiiteijtedelpdoenaaee,;--
sentimente
ppcoaam-lterpFu, leoppxramta_trlaeupiesetilrmrdmnbepitrle5epesapdrcionacrcgoriepna,anssliieezdde(prrsdioiomtpvrolaau'cncaa,elsaeatlettpoitrpb,eavateetnrcduouerltoip-mgraiibtbcrreuaitsepc).rupiInlnoocsaridip[e'apfolreoirnmfeccaria-i
fiecare.
numsdtrudciiet rmeaaimmaaterreiadlueluci uvloorci-atilmobmreeneessctepoi extr,agerea din el a unui
problemd com-
plexe de organizare a corului. a formei
linccinzuoacdp.ntrulredisi.rindiaelidielinigg.plfataiioeotcdtlad.cflgidtndruipunaqopdnifeeifdeipicnllceiiannomtsiratiaeinclbteaiinrnec(efuraongnrrolieuatedm)a, d9arueeiisse,ocdtnaeovereaieriaqgtegiictaiei,j(ncuvsissinetutedeagzfnainlrduiulmaeminniqnaiaceirdecadregliouisi)sna.rtircArteuiicleceretissndattedeu-
studierea multilaterald a registrelor gi a bazelor dinamicii -agaiadtde
a doua problemd a formei complexe a organizdrii corului, tot
vast5 ca gi prima.
Deci, materialul principal at formei complexe de organizare vo-
cald a coruiui se compune din : timbre, registre gi dinamic-i. lir
In forma complexd de organizare vocalS ,colul se imparte in : Er
grupe trr
1. corale u$oare gi grele,
2. grupe a'le sistemului de timbre qi registre. ef
Frima subdiviziune- leagd forma simpld a organizdrii
corului cu cea cornplexd gi e uqor de realizat in practicd. vocale a in
Sisternul coral de timbre qciureogissetrleecnfieocneasrietdcpoerenstpruunbzudntoaarreeadlie- cu
zare cel pulin 81 executanfi,
timbre gi registre gi de aceea e mai greu de realizat. nt
Din gru,pa uqoard fac parte urmdtoarele partide corale :
Sr, Ar, T1 qi baliton ; UI
din grupa grea fac parte :
Sz, Az, T: gi baqi. e:
m
u!
ln
it
106
r01
preJsnal3eeuueI3nelTJeo'(pIgoOJptne'op6ouelndJr'slfnolgnuleullflJuunrlnlaqosalrolauulgernJ1go;J"axeleelr)ord{erzanoru6dugerrdoenJcr$u6nIrperrudornonruu6np13pruI3tr
'alernfirse iJ JoA ealelrra[a1 r3 ealeirirqour arpoSn
radnrF lueu6er; lsalp e{urparcuS uIoA pcBC 'prpsaJou Balelllrqoru
rS eelelrrofel nc tpp Inluatlrfre"rg epedo.r epeoJ odual un-rlul alnraxa
ps earb es ednr6 nJ 'roJ rn1n6ar1u1 nar6 alreol olsa II
'garseru 1$ 'olelrlrqotu ap oro^eu elsa apuR
oloce r$ plesarau alsa Eo 'erirueulp .rola1JaJa eranrianuJro{q)oena::1{rupaddurIJerunu
Ru EJBs'(agJOatIr'6aplsda'1an11aarre6ors$Inelrrrepos3png adnr6 uI
rzan) gppad ap puog ro6n i.ln nt
'neorpoe*lrnorl audnnr6lep1ePlusaarelsdasusoefrel 1dudera"ep g elaurrrd udnp 1n;or 6ar1u1
rJnsgru *t"r:rrrr""usTr?tlrt1T"ifir"r.
sp ]Ir
B-e-ae1AJl{snlunlcr!uaoxsgenplsruuoargfprrergrudrupsarufpq'eaorrlelngoiln*s$,lnuaEolelrualro6drraen6frrer;6a1puleeeaJfzue1erl6pznaropl.parocxauuarnSareusIfJuEgipptsleAn:nucaIrua:3p6reeoaoAn]erdpe6JosiJ.R"plaoJrl'cesppfriiqnFienu6rlIl
i q"f, r\\Fff flfl
g '\f
ii '$
I
t
t1
t :'iaJraBqon*qnorse'dJCnra6ple,,fpuIropraBnJJupgg"oulJ1pps1uoaiunr6qear3rl un-r1upd elseace IrIEJIldxs pg
* 'a1nle alarlsiFar
uI salp IEIn
$ '1IJancuror Jaugnsgpfuseaslanqua1Jllu'arrsfneca1xaer6urrS'aaJ:epoe*ano lo;
'trualedsuerl 'ro$n
I1 aladnrg
'alezrue6ro l3arol
l 'elle €I rS pdn.r6 o e1 rS flezrlrerler iJ lod 1r1S11eped aletrlsarau gdnq
t
RASARITUL SOARELI-N
S.Taneev
,fid
- 5i, duno-ra - ge 9' 5a
5d
dorm 5i
l
vd -nal - tali pn *
$s
Rtilf{ELE TURl,ltJLUl S Taneev
/r|'
flnr J -D
-
v T;
V2
Pn -te cd -
u!'doyeb ps-an 'dol * e6 Ps-an
- aN, r! - pJ rp!. ez - eaq). fl
- aN 'do1 - e6 /dl- e4 u! !!. - eE rs! ?z-Pep J,
- aA/ 'da1-e6 las - a^ u! !! - p) JPt p7-PAqJ v
^aauBI'S alr=f ooenIA o"r8o11y- s
r86,
i,e- 3a .gd- try, "M -
tre-se/ F-tW,
- c>hlea-zd
'{ tt
x -t\
{ -dJ
t
ye _- se/ n€ - chea-z& grei
j> teru
! sitaj
Rea
I mot
acei
* conl
intrr
cint
num
cele
fie c
noi
Fiec
cauz
coru
TTI
gaa'ai,ft-.lsJirBrtgursa:lda_r)ruudan'ra-rspqsr3JiaalTalqr:.rp.rrpruidrldorI'1nqprneBrudirullnSaurrolr"raatr6aurlasds;r3Xara_bsn1'Joaru06pJJJlpos-€p.aearon"uralradppqurp,ltEsig'ro{rf1lIsr,sInlainuulaaJrJ'daupqt:lelussrJucJrooasrrArrlplprzarrarop$lusu,trrrae)a1n1uJ6lnaorsIrnfln,,1re,uslrsproqropa6J6IcrnesulurrunoeuJrnpaudrratrrtr"e:roe,lrr,sanereiJsrcrlcqu€qll6asnrp6uJaJluupnlJJrnjrueouJnrplrJrrloorelalus^uadlourrdoopeIrznccanerlloaoaprrgusJJJ
eea'SaaprraerI{prn:rrlrgnIJJd:orrJppuraJunnureludrunapI"Edrls6ueJaoEJ:laJss,paaoa,J.u^srquuaurorppll}slpica6ruaanerpJdrrpisaJurr6ylrpbiarroraglaIiflupuulSua1luc'IeIoI.oldoapurdrr3nonIrrIlnsIIlunurrrEpirlslruJnrsorIi,J5anlJrln..r1rI'nj"nasJ6f^a!ap1-uru1rgunc3u
'o"rqurrl r$ arlsl6ar ap rnlnrualsrs erfenrlsuo:
uopi.r_d_'-uaralerd3oo.l^clprr-aleuzlu'ger6n-rsopuer axatrduroJ rsgsuJ ap ,plseare
a'*par$6 oJ€ca.rpo rairrJoJ eluasa eu oJ ,-oluiilrqow
-alou o-Jlul opJsr?€s
ggad1pen"rro6of^-irursaralppu:lrorerrooduanousppdanpn.Jr-f3auluroer,rJliaealdlaurdaunrorrir6gnlxlsorlwslua.lrJsn€ian1lrpnolrrpor1lprnr[reefr1pn5d'r1ucplruulrl-"zaBlx1rgieipa"l'gii
sanrrselre$'uallearpls1r6ne1rua1u66ee',(l;u2;a6og:s'lxnrseJuaorxzJaan,pB)seulapr1llenraonJdl3t-rena.-ria$l
-)-aJp-f, 'oJeJ rrnJ pdnp
iprunu pJ
pdn.i5 ptrB"Te
-'da1 e$ ps * a^ ,.<
ldc
i
{ - e{ ps-a^ u! il-pr
*
i
*
.'orului mixt complet @artida pedaligtilor, deocamdatd se exclude),
o vom impdrfi in primul rind, in 3 timbre principale : la primul timbru
vom repartiza vocile cele mai ugoare gi gingage; la al doilea vocile
fiexibile de forfd medie, elastice gi tipice, iar vocile dense, bine tim-
brate, consistente gi puternice Ie vom repartiza la al treilea. In felul
acesta fiecare din partide se va impdrfi in trei grupe de cite 3 cintd-
refi, in trei triunghiuri. Triunghiurile prirnului timbru vor fi insemnatc
cu litera ,,a", ale celui de-al doilea cu litera ,,b" Fi ale celui de-al
treilea cluuimlitepraar,t,icd"a. 'de
Sd soprane prime. In primul triunghi care va fi
.,,'a" vom lua 3esvteocnie-cesacreAl,e pi
lusemnat cu litera Aici forfa nu mai lejere gingage
ca sunet gi timbru. ba e chiar de nedorit.
gainlgsdugniae,tufalurmi egciutli,mgibdrauclduise poate si ne exprimdrn astfel,
Ugurinfa,
acestea sint parti,cularitdfile
acel aur
distinctive ale acestui triunghi care este cel mai gingag dintre toate
cele ce trebuie sd fie in sistemul de registre-timbre.
Reprezentarea graficd a acestui triunghi este nrm5toareE- :
in al doilea triunghi, pe care-l vom insemna cu litera ,,b", vom
lua 3 voci fl,exibile, de forfd medie,. elastic-trransparente, Forfa medie
gi caracterul tipic al timbmlui sint necesare aici. Prin caracterul qi
dmbrul sunetului, vocile acestui triunghi reprezintd, prin ele, cee'a ce
in cor se numegte o soprand primd bund gi destul de puternici.
densPe,entimtrubraaltetr,ecrloenasi'tsrtieunntgeh, ic-u odceealndcueumnsiiittdegrfioacrof,d,ncsa'is-tseunnnteeitnurcdlumiit ibsneinavmeodcdnile&e-
terminat&. Timbrul lor este aga
cu cel pe care 1l au mezzo-sopranele lejere. Acest triunghi este cel
mai puternic in grupa uqoarS. a partidei de soprane ; partida sopra-
nelor prime, prin mijlocirea lui, parcd se leagd cu partida de soprane
secunde.
In felul acesta noi am organizat partida sopranelor prime. Nu-
meric, dupd cum vedem, ea trebuie si fie compust dStriiununn9egtuhvloiuclloi.,r,sle" je*r
Pentru primul tcrieulnegmhiaai llesjoeprerangeilogrinsgeacquendveoc-i,
trebuie sd alegem
11?
a,f1
x
e:qr rl '{'v N) ouB AD Inrqiur I L{l :o[a
ag
JsJi rnc ap lnrsrlla: nl lict:! n:lsr8at nr irofa1 rt^rosal Jsatunu e*V - rlf\'
r
aa'r-{cu,pppnoleeppuppu.lrrcl1Epplpeeu)grdailnJrnaeagzp)JulrutppI6Iel1r.afptUie-rnroIeJ'ruu;eearsTuI[aurr'gu1:ua1nlagaJ'$1'dppueennr6roeriiduoqlesi$falaiiuatrrln1isralauruprH'ialT6snsr,:g1:sgIoloe]ugruu.iree1rpn1n6r^alulap1iotuppiqf6n,ooiergrIerpauduuJrolEluqnrlaelpuurodTeJalJrI]gJtoner.pJulnanprnuagslgauyrqduSl'l.un$r':a'oersopu1-'1rgete1rraornefudrutonqoeogd6psl au€.
-€r
-ruri; as pa ':ilaurn5l 'auu-rdos ,.p eprtrrucl glpo] Iatrlsp lezrue$:o iu'y
la-:)
PUPI
-ap
AII3,
sA al orer trdu; 'a.rafai oll€ ap eAaJ ia u'oI llgeqlappplrsuqaurnt4qaarpl 'eeurdBold.ldoeg af,l
eao'inaatprraunlrnbiqaq-ulsnai-drlaXtrleree'o,r)dur"*aJrroanpIap;lnrJulanaIdJEuanu'ssufrrrEoool;sl€aaalu-iJrueeerrrnudIunoreJpsqug1ruJerpuralaiq)'l.asbI"rauisaunrurororrr6loouEpgenrSIlafr,uaaueJlre.]rrldIrqBsobusu;nnalpJrprlutoreap]d'sprl{ar:uol!dg' 16
alp
UIOr
'aur1d ig alualsrsuoi} IJoA n3 'aung apilnJas aup-rdos urrilrnu lclJ ul dlp(
a'mJIBpaaaleJ3raJJ1strase'1napsrSInpJlnSlBaauJnusnIJn:Eqluerprlor$rSlnrrnaln;rteraruenrs gdnp '1q6un1r1 lsaly AIIi
-sIsuos s'eJal'e,,tqrr"suaeppungfJ,eassarJoaluauaelrsdaos',,€Ip" Ealelrsualur r* '[aJ:
rutruad e{ua1
plraf,iaroppJ1ruetlanlrnqd6urenurJr lrnqJ6luuandrrl "lll
un
aSB
-Brdos auau1pBrl;lrnrd-eroqds6unan;p1ra1rnrulanurrdaq,ufirauon6laTuuJeJl rId'usousraSpeeplrerlurre*red1rtersJlaeuuaenXrs;"lsprunso,Ja,rnfriqe|,au:.Trrtr?q;slqtuJ6rqu',n[,",r)1r,l'
IJI
iS ir$
1B-€
arrr1"td
olBr
rnlseJe trnJqtull rS 1n:la1rere3 'luals,rsuoc r*n1o1 aTJ ps arnqa4 $e$u$ 16 -P1I
iNI
-UTI
lr [I
ruq
'(a
Sunetul flexibil, de for[& medie, elastic transparent, un ciractef sen
Tim
tipic al timbrului.
dens
l[ti, Densitate, consistenfi, timbrat, forfd a sunetului; tlmbru ca St la
insd mai gingag. cu(
z,_4_=.-l dens
telor
"dElN
fiind
Un sunet lejer, gingag, insd consistent; ,caracterul gi timbrul ca
Fi la Trr., dar ceva mai dens. secu
A
dT'z-N insd
mai
Densitate suficientd, consistenfd, intensitate, elasticitatea su- lejer
litere
netului. tida
Sunet puterni,c, dens, timbrat, consistent. Timbru aproape barl- exclr
toual lejer.
tidel
lrAz'h
Ca qi [n partida de soprane, in partida de tenori triunghiurile Tr"
FlairTtrziounregphriuezriilnetdTv*eraigpirleopdieetelengodrtiui rddeinpatrretidtaendoeribi apgrii,mini gi secunzi,
cele mai lejere voci ale bapilor, de partida de baritoni.
special de
Si trecem la partida de altiste.
Vocile dulci, gingage gi lejere trebuie sd faci parte din primul
triunghi al altistelor prime, insemnat cu litera ,,a". Acesta trebuie
sE fie inzestrat cu tot ce e mai gingag gi dulce din toati partida de
alto. Timbrul lor, cu toate cd este un timbru determinat de alto, este
dulce 9i gingag. A
,,fAlg N
114
€{l
-RJBudaIErpsFl6'gu1nuiar1l r€3a;nllsoap1eIE1purn1ytrdr.is1uSoJa:rao1ln'dr'lqn1'ialnle1aalpTuusnnusJaappsaolaellsrnJrlrJllespoolIaIpcoJpAontlraaxpna
"-napr:pu{)u1udgelnBloglsuu6aruaseslupeeJoas1ourcalgaaacr:JldlsnBejr3llfnlqppar6JqaBup6aonudgnu€orTlSlsJneal pu:{un'Ir1IdVe6ri;*uaat"orrlaenpJtprrrlquuau6n'saurJino1paarsnu-sqrrr1E1ra)eaJuullapru:n$}lrlieBespnauuJnl'a'aroanpre.luruldunaorelruJalrnsgeudlliJns'aatausurl:eoectpscolllr-{laougr'e8r)ppesnyr6plauer:apeioplsp1auu1tlrrlli
-'a'aaslalppelu1sonerrlcu1ean{lsnronJr1qoru{gaerlq}uusrlrzpr}$arIedrldneaalplarerull1rsneqsiFdliu*gnasgt"pu6l1lee}aarsdploona}:lrcVdexeal'}auena6iultsi:3elasAurpe"or'cpe3olgsrSS{anroJrBo;' dle,rn*rl"r"niw6lgnuru,irltespnT'oJsfuo,;enl?apJ;l
lBrlsazul olsa ,J' eurpd rotralsllle 1e 1q6un1r1 Inurlltrn ;6 ua11er1 64
1"'Iaae*lplpupaallreuu:rngiglqffr.r1o:ro$y*gaoaleJpalorpallpqJuurunx.Jqran1ga31lens1pr!Sq]'[6"BIruaon1l1laurr1l1uIslrrlunlBetrusPIanocrlIolalsuuIIJrnaaoslJ^B'ec.e1ardElas1Jpa1J9eaeiAu"ttoraJo3.aa3olpsuePrlItoprse'laaJ]IIErnIuV]ieiqstuuruooplsl
Vocile d:ense prna ia gravitate, cu o mare consistenfd 9i ctr 6
asemdndtoare cu timbrul gi
mare forfd in sunet qi timbru, aproape
sunetul tenorilor lejeri, ,compun ultimul triunghi aI partidei de altiste
secunde ,,c". fr
c
Acest triunghi apropie altistele de grupa tenorilor lejeri denu- c:
mifi altini.
ci
Rdmine sd organizim partida de bagi.
k
Alegind din baritoni cele mai lejere voci, cu o upoard culoare
bi
tenorald gi cu un timbru pufin consistent, vom obtine primul triunghi
al baritonilor insemnat cu litera ,,a".
Triunghiul baritonilor ,,a" gi Tr, sint verigi care leagi aceste
doud partide.
AI doilea triunghi al partidei bgai rditeonnsiliotarte,,bm"evdaiecponi fcinue de
voci mai consistente, cu o forfd un acum lu
tipic al timbrului de bariton. sunet
dr
Vocile mai dense, timbrate, consistente gi puterni'ce, insd cu o (p
p.
eatifelare a sunetului baritonal, vor constitui ultimul triunghi ,,g".
p"C€
Prin catifelarea baritonald, forfa gi ,consistenfa vocilor acestui triunghi
se apropie de partida bagilor de centru, cu voci ugor catifelate cu o v(
Iir
nuantd baritonald in timbru, gi este veriga care leagd aceste partide. pr
. Dacd vom mdri densitatea vocilor triunghiului precedent ,,bar. c' UI
gi vom da lejeritdfii lor o mai mare consistenfd 9i confinut, pdstrind UI
o oarecare umbrd a timbrutui baritonal, atunci vom obfine triunghiul
bagilor de centru lejeri - B.C..
116
I,T I
sndns al] ps alnqall 'pJuasa u3 lndacuor aur'aqlparlsaalEplrclelnpu,rarrJeptllaou^azraupraFlauunn
alsa nu ale.roJ rolafrog arezrue6lo ap uolsrs lsaJv
ll3ap e plpJolr.
-rrqSe6pruacnrdur-"'raralr1ppn.oudurrrr.agrdc{roaugd1o,.,rqn",r,cnrrrqq*f6uaunlreryro4trurZprapufulgorplofrJIgBodAuurnISeJBrourJo,rrzleurrnI;ao4d.r*d1e1z"er"plrrau;tdd'-aaTr6tuiJro$rr
\9zWP'c--AP
I oaresqppJo-F^plrureouenppprrr3rpplenreuTqrdlnspulsrn{p6arocpaJgBrree1ualdS6lnraeaaqudrldnp_uoetrnorsrd_uenoaoicrappura,noeduraunrrd(r'r1ag^l,rsrnrs$anreezli1uqrouaarlcrucer,ogra5uigpp1Iu.e.rr,qs1orse3larr' slpg,ieeept1qriauqcdolcellprIaoeprlli]srls*oeaeepdqan''qeriu1$renfq'tipn]e'nliJcpr,lJl,aaidpnapd,)I,
IIi lsaJp Jpp 'nJluao ap rolr$eq eprlred n3 l€ururral iup pJ eargd :e_g
I;
'ruolupq 1lrn3nJer-qqr'lrFuczausuoannur3arralnpsaurrrnaS$lsreeJpqsqzulnrouruJgr3uascar,rJnqun6ruauurlpndndla{r}rsrlS6eInqaailssureatniJlusuprsiForu:llnosrJrcrxoo;aJeA'rsnuiu$.5ur,r,ppJ,uap,ea,leplsErdaclJrpoalree1n$1aa1rl3rneuuq)Jr
'lzunJas
lcruralnd
lpuIIIasur
JoA rnlnlauns B'oalqp"lrJnrlrsleulaaraappnlJroxlorSpeqpJIgpJ J,opllpuraur"JrrnJnpsrqa1Fuu1pnurrr1ldrnrSlqspulrooJJ
'alelrsuap nc 'spq ap mln-rqrur1 e grldr1 ereururrelap o ni 51pba -
ilo 5
l!ttl'
iF3t
lr q
l,#
lIlloi ,tt
d6 iI:otE (
€q t6 (
l6
ffiffi I
ffiffi d t
ri!
i:
*rd c
qa) t;
p().
+.
3
t.
9
v
ts t:
c
od a
v
{d a
qA
6TI
+
+
a'lipnlrllspiurapulrrlrrv'rrnr'JlirFrocu1lppneuz;igia1rdtnpuad-rlsIudaaJJJlSo.isu.rreroafuulinrnnrqppaBaqrtrlrledegslpgesqes{epleqird;6l]nulepnrlrJudalprJJasotpelsocsalanJplBqJdapnprJcol oulaurplor-lqaplper,purar3llpr,erealrloladslrrgop'iprlurr1lure
p"-uiep1lralo1llpll"ulsqi:irrpupeiep-attenlrrsari1auuouurJr;1dddJoevernudele'oe{r:sioul1uaIrpirrnl'lpldeusBulaaSeaurllprstnrreusuptradz'aZnrlas,r[ul;7sar.')eT.aeoor(puJoi1laueBrl)lqr;JnrJrprruruuroz-qrnrlnFr;y6dud{nrpuacrJz-nereuogeorTfra1:e,ru1rplue{puuu3uuurldar{lru3alnnpIrnlllBapel;ursousprlu1urnulprlaodnpqu{radnpuuralussrreltJa,aasr-rnBsJpersJuoJoialdroJrrusrJr.oqnuIaIl6ienpe..rr1lzJeaooiersrsuiTiaule;raS^croup.etealefrJr,1l"J-Jprlerprsl,nprnrrai'{"u,qraapb?atOirg1'lbrq-rteiarfJ1riornsaluoTiurllra"urc{l:l
uapoa'oJpdllluapnaBJr6uoaplolJll'rJpaBnrpl.nJoruJarltTuqrlaaJp6r1oJtuurusrnrplopdaraJa_rdlJlapnppptpr;ul6ra1lrnJrqarra"rru1tsralepeuoplodanu,a,ldlepil*u,lp,-r,nsaIJplulozopealpunaplnnnrrppr3lllaJqllnJsxp6glaaudlosnaanuaprdurcuipegerrsoo'i-er.Nar':sunnlu1gnra.eqndgq-i1Fnridaeaurutri6u,nl{rual'arniprernpluslernpapS-prcugoarr3rfuc^udfere,ne,ultorenrrsSrq,:o,luprudrsrsrauoenurJoqJJr
ap pJrpp 'f'eeJrqqruilrrl-ial lelspr6an-lrd_ruaepxrarn.rrqnF6uunrsr"rul nadrpaJigerrror c.'rqr:ppJpf,snl-resarlrqf-nrpirdnurrr3i
In"IPsArJ egAsreJppusraluJroluupazlrslBauearpqsur'le-peer.1r1ssi6aaar darpnlnInroruraelsarrsespeuldguurnedxegrdsap
ullqroA
i8 :-.tlol___.
J{ ::st
re ''9q''eu:-'o'gd
lLZ :?,1-',D'r 'q 'e-';uq
io
tIl""'' Jt66 :: 'c ,'qq ,E
tP:-1aIJ
r8 'c'q'e:?v
'c 'q'e - rV
[sr !a ''cc''qq''Pe:*erSg
eeN t6
tsr Ia
t6
E*r'ol.rurn a"r' a.rqun_a:1s1fra; ap (ett .6Bd BI ap .xo rzer) ereSr|gyug
Inln.',atsis ie ,i:"rffi"rrlill:r1"r*;
pIu'n1ealrppliosan1rJrausua1apdlTlsrssuna^roislnerou'Ipaiear.taorllslrluearluospclpnAleerdzr.a:eaaJuliplpepBlaqprra_lJ€ssrplJgnApppdnl-slIoprarapsl.rrJn'or{ucpepanalsJaerzploasyaezuarppoonlqslcqrpuloaelaniJsiaadlrddpulJ'rrsou,Jrrionuloau1lurlsrqndrlprqsru-rarspre;Jlcnrl6ur-11lidsepa.ecrcur1arr*"aoldclerreroruISrlneld'arsulonruurldJs1qasrusa6i_aou,rrJ:l;
la Sd trecem la problema aplicdrii triunghiurilor de registre-timbre
executarea oricdrei lucrdri sau la problema timbrajului coral al
Iucrdrii executate.
Timbrajul coral este gtiinfa viitorului. Dezvoltarea 'lui va merge
propo'rfional cu dezvoltarea sistemului de registre-timbre. In momentul
de fatd noi trebuie s6 timbrdm lucrdrile corale existente. Cind acest
ststem va fi desdvirpit va deveni materie de predare, atunci gi
vor putea Ei scrie nu pe 4 voci, ci
compozitorii sd vor tine seama de
posibilitdfile sistemului de registre-timbre. O datd cu aparilia gtiinlei,
inruditd cu orhestrafia, dar care studiazd vocile omeneqti, timbrele
Ior, intinderea, registrele, qi care folosegte diferite combinalii de voci
pe grupe de registre-ti.mbre, fdrd doar pi poate vor apdrea partituri
corale cu mai multe portative. Pind atunci sd.incercdm sd dernonstrdm
o experienfd de timbraj folosind un fragment din lucrarea corald
I. Taneev. Sd privim acest fragment in pre-
z,,eRnitsadreriatullusioaorbei.lguni"uidtde S. partituri gi sd-l ,compardm cu partitura cu
de
mpuanidErdnxueliacteudtpaooruerdatatcfirveaerginminfeetonpcturmilnuictidipluadaleetv:doepi r{nivmoeazi iceeasxt.ee9xe4efmepcipt9ulu4artaer)ea. bduiineasmdicrddsa-
tacircbedisacp,lrudinme tilinumnebgardeeidvvuoircrafatu6ler,idlaeerem'lavudpnrpslialIoatur,l/uf,pi iidanerdzaloadrio,uudnae o zugrdvire caracteris-
'la prima razd, care de
rdsdrit de soare plin
gi strilucitor.
lntrebuinlarea sistemului de registre-timbre asigurd oare inde-
plinirea primei ,cerinte ?
Din partiturd vedem cd prirneie fraze ale fragmentului sint incre-
dintate triunghiurilor uEoare ,,a" care, fdrd nici un fel de incordare,
vor executa natura,l si liber pp d'e la inceput, deoarece el s'e plaseaz6
in registrele 1or, Mai departe se adaugd treptat triungliurile ,,b",
intdrind sunetul gi coloritul iimbrului. Cind forfa sunetului primelor
doud grupe de triunghiuri cregte intr-atit incit ele nu mai pot da mai
rnult, lntrd triunghiurile grele ,,c". Ele iqi revarsd noua 1or forld in
dezvoltarea dinamicd, mdrind rernarcabil densitatea continutului tim'
brului. Pini acurn au acfionat numai triunghiurile grupelor ugoare.
Mai departe incepe s5. se desfdEoare grupa grea, addugind forfe gi
timbre noi. S-ar pdrea cd totul a fost folosit, epuizat, insd pe cuvintul
T,,ar,prpini sP" uinctrairecedleaurnualitimmauslivaectcreiunnt gqhi ipurriinalaecgersutapetei rgmreinled- Sr,, Ar,
executia
flbprsureteramiilnvgm-egiemnIaennmoeriarneaaafstacdiuzeerlduuzedgsiaod.oiqfreoaimilromrleaufriim,istrdqudiinueiruddnnfp.dsgdeerChsdeoitauenlslreedtsireads,tntr,lieuaissucfi"ndniinrdccgetuurh.ptodiLutidinmrqiuitlicsbolcerarteeima,all,eidbmdba"lero,uei-tagirliaeddmcrodionpoueloeiasn,nrismictteertuiaurmlqitn-labaiofdrusreprt:rlireetdetelnlvue,mcecec.anaipa-rii
IFtonuarnra'oerueaaalectrrtieruiquntngeghieti,ruiurinirltcirll6arrres,aa,cle"gr,quiipncetrrieoggdtrueecrleeinaddrdepvordirnsstaredtullueluciioredenvoizeourpii rpcinountdetienrseufdda.-
1?0
I
1
i
'po n.rluad Insaralul I
at$lepoJlun'aulltqpazplleeaarraulnlldappu'plJ1oedrso:'1pna.Ilpol,llJro$ucrrnsfta.rtrr*parerrd-idt3aJJppJasaifl,esu3Bo'alsxaeJiEd i
ppa-uzuppolcaarzrIelnplpllaruafaraut1luaJaosarr:fuei J1lulBopIld'1rrnu$oBFleSuaunp1nlqar{6tg*nu1rnn:laula.lIar6lpdBguratgnlItlEl,grttualrtrtiirgooa;dlapoaSlulrlei'qPafuo.rrutrlntsurqtJ6aoalrprlPuuulqtgloae-:ureP1lnduso1earpdIlnaprJqoJIaqSItJornlI I
I-Epulrpplp'azlpaioi epJr'oalla'endlJlnrfo,rn6uloaus1nae;ryrusrr16graz*-nrIrapa;zradpuaglJpsau.llraJl€IasIaJaJIranuuapllsaoT)spaIlnz€lnlsqialiulJlqpoJJtarrugalclreldoed
as 'o1-npulfors nus a1-npul6ngpe 'ap;nrqJluntrt puiulqrrro3 'rotrIsoloJ 6p !
alsa aaplprinutalsis rJrlzeJ alsoJe u1 '(111 'dee
lrqasoap aJqurrl-ar1s16a"r
rza,r)
nTquiesue,ra;
soleluo'"ur)orslruupI aJeJJnI o-Jlulp aped lailrHetlai"t;rre:l;u:eirzlai::idr;,a?le,orrdinas$prlnJlfs"a"l"u,
gllrolpq 'adnr6 alrJaJrp ap t"rnrq6unt.ll ;lsaun as aplln 'alxtul nleur.ro;
jrolograJ1p EareaJf, €auautase ap atrrupe aJqulii-aJ?sr6a: ap Inruelsls
'JolrJnlgrls urdnd letu
llloIOJ un nJ r:rur a1a{upnu pl ar*Clr'rq1eonlddnur6otrusga 'olilsalqul nJ llsoloJ
alsa gJpp 'rualsrs lsaJp €oalu rS 13r '1e1da.i1 '1nun
alID ar; 'aprniq6unrrl aJnporlui 1od eg 'lerfred rS 1r '1iS-131s u1 puJd
aullrnqllds6uaeorru'I.lndrJoreuelaa1aflutsarerspsan'ua'apurleqprrrrJ6eun6riplrs-lauggr!l61suuerI6ona1ilerararaplddpre*aIn:aqouiwxIaarnl1lsdu-iusaerroslpsrr)a6etrpeefusrouedaJnIpugasIa'anlllrqstaual.xarfa,lpnslJlues1Ie$lelrs1efpuetua6tnnoouqeq
-'panrlluqJ6urunepr1l *Joglfaurelrnrlulna€leaJrfpiJrtrpuurrne)ael ;terBpnIotlrppaulorlunr1ea6pul1n1luduaa.IpxJa uI
lluluml
ffiASARiT{Jtr- SSAREX-UI S.Ianeev
riiosS0
viti cun za-rea s-a Ces-prins $i cd o
za-reas-a aes -
za-rea s.-a des -
'Prr - 'vlfi 'cun za- rea s-a
f
\
t
'ti zttat g- 1n4j y1s-L {0t mal
mdt=
i e mil cla rd
-_--
# {e
€
\
E
r
fr
\
I
tq
I
\ \.1# /& , {r+ \"i
- tviid !np] - 0] 'xudp *p B ^o)
said b -'B B
a]
tuud
psuur:d,tn*nitr P /ry -si ii-ql; P.l tt-!g
nl
F ?w | :.F-**' B
*4*,i Ir t-^ {
i
i
j&
tr
*;#- *" r_!$ fl/:=-t
-*-=fl 'reA-'tA lPA
bp rBa
1:0,,t efi u-!g
. pl - pp-a-!s alA lpw - auj
?o] ?J
tA
#
*
AAA 'TABTLA DIAPAZ0ANILOR SISTIMULUi CORAL, ru TIilBRE a REG|SIS,I
.,d st' kt\ 7, g 4 t 6 7 S S X€ 11 t2 19!d !&t6 l? 18 tS',Zqtl22?!24212627 282980Sr
ff,,i6\ I
,.6.
f,srbh
/s,,€tNh
d,463\ia
dAAl_ID\
I
dAAreld At/
.6lre:N ^
,Ar
dI
A"61*.h
? g $ ;* 3: l-i ri tit 15 ?6 i? i3 !$ m pl j,.i i;t lrr ,tr iii c7 !e ?9 3{ ar 32
A,,C*toh,
,rdF*.br
,6'
&^dA,E;6ss\.:b.,
d'{EerA
AA-e'fu
-: :-
,r4 ,t
nlgu\rOs ln.LruvsYu ep0ne"itsFr.{ra p6 6F}66$,*s,tc ocod Q ssed l?0
oescu nrd
,ge|ssr s rn1flwOs lnrruvsYu
a
o
p
u
ft
A
at
3l
:
al
\1
jo
n{
a(
9{
st
SU
+.
an
5n
so
a
cti
t_
qaT
ouBproopnlrop6olnpe1fruxlnrprrllu)JepupnrS'Ia-rpl-e1lrepu3irrlrrreon1add'lneslues[laseos'fepsoi ae:€raoorqlecrplJaeauarppSlJdprrlapuarraeJruufpdJgprro.l:lrpd.d€druoean,rsdilpoqnJalcupluoprsro3Jnaeu1JpIoJnpnrsp6ptJraIrop;ee1,ufd-a,uslJlranlqll:naoJ1rzrllgoroalqcrdsfJdua,gsroteppnlp.psuae1oupaaersJuraogpr,p51oes-srse,lpron6fdgr,dpInllnrrelqrun]coorruunuuojulnlsspsu
u-usa'aIBrlni1sofJunouI3a3-BdcoJppsg€'rJJ3ps-pp-oJlnlune1pupr.udJfrupnoaa3tlrlr"p6arJuirpup3prlrJnpr1IrlqnIla'€lpJu'ErJJoprp'iJ1lasrl'1urraplneu*grJarrdlalJJ:oi3fauirppsnIalsnlqspoli,eoulrsrneaado,JrJua1JepriolruluEuuJr6IAarrBa:larunIIg1JJ3dus,oJglpnBlplnuulJ-epldupnd,reJ-daIrnrrloppuluJololiru,rIJrpao,nrrppasoIJpqnoaeurcJdroeno.lrds1-Jp#r1uullnegurre^r6Jrrsrurar?adagoldJrsdJp1iqneruur6iqrdunfBu1"r_.{sacfealiue6ul
up-al'rplorrnrBl1laprcrJee{*BaaerIJurtIpJrppa1TotuupuJl3nopd_r1uaoploapJlf1--afpe1rit-J;usnrnla1;cu66*tnrtrla;r;Jpuepercluu'6disJ3nr1ooue1rupauraonsro1rnoeug-Joupur-rd;rppoe7rndl:ypruadapTrlrfnurirpOernuzo"lcarrrnlau'drp1urpnuprerap6rrlazusalln1e,ru,alpaear_o3}rllep,elaFpIppnsuStroaor!rlJ+aoooaudp1lrl3r-alI1nn:anlguplcqup63uais5pllp;dnuduseerrrnfo1lrcr6nsqcr.1e"eurulrodralnrsuI1nlraenonp{1lruequ4oreu1lI(l
'luepodrur
pp1-a'rsUnanluo.r1ErraronouilcaJprle..{r'pudeao1ralo4sptan1loJr-srulrpd'-rarnudulr€pleedoaulnstprir3aasp11lru)eea'r{n'sipunerlaelJlr'ansrad1allanJe;nucad1gred6urp6d:laln}1lqIra:6nunasruunsp-rrn1rIIpounBoutnruBloJJraJJ;far,nEuuJ.Jpgr,up1l^paJnrps,a;laJous,o3folqrpJrrouJuurprlIoup.[uoopnar}JJJplursoluroraJzurJorpfidrni^rJa€JiolrnsuesiurasroJaqJeloprvuarrrlpslparaapdJu
uppSnaa'apl-sraIend3aIatprropoJle,ap-Jrooploo.rrtuunnl €opaIJraeplruraslJsrspg^Jrsplspprdo*eu.aruroufre3rgrrgpus3ougo1reau6rrriaundapiqlnecolup"li:na'JpulsXElSnl:ultr#ur
Tnuof, IJncNoJ vs YNx^rvasNJ !I]
ATiSJNOOHINI
xn"xftuo3 vsdaSnfiNoJ
EJI E YETUVd
iui, a executat diferite nuanfe. Execufia a inceput sE se reverse echiii'
bratdp,riavcinodrdua-tld qi exPresivd. atentie
pe mai multi vom observa ci el
diiijor cu
einlndriievnuiuogeaisaatncleerDtof'demoniailnnodcengb-udtzrarucciiccje.mdneeadeigdlrnlateitUcsujge,o.oiimlredndStuai,eoemtliadrsicpnbietntao-ialiratpriubeenudrfdidllsl,cireatteoapcrrfaeuirtiirearaqereealei6aascgs,ttoeetrldiruinirnetinmcsnocdpdrtbiddoacsfiicruoeanaienliitdudeolepiaurrarpxq9iectceriacireetcidtssitesumaercatit,rhi_aepluictiamnedcEoebrrilpiuuadnirsnl,crtidtrtinralaee,odtbgrtrdrupr-iilmiionrliirrueiceeajtoidia'urriilscunfp';illaueietcrlduismrerpdscmfpurreeiebuicci,a--,''l
tdmuu"ioirumeaaOscicrif.iabieisdneinirrufviljuionperduuntlfeuindmiflssueisendntefxsnaeimurdcpiiftlrediimj,o:nraugateltuursraitaiqclaeiasdupgepi irpaameccielmnolteireculapelursoliuucli.ine.tdu$etaueicroegprserits;netn.icducaoausr9eeii
p' oatAe tsddtunrui ie pricepi 9i sd nu te supui lor.
*' de-aceasta,
in actiunile dirijorului simfi oarecare nerv
care atribuie interpretdrii
un adevdrat colorit artistic, 4igcare 9i res
infldcirare. noastre reiese cd a conduce un cor lnseamnd : adr
AC
Din observafiile
1) sd gtii asttraabgilieagttei ncfuiaecloireugludtiuirnaaicnateredsedinacseigpuerreeaocfiinnt6eciunlufei,' int
sd-l ciispui pi sd
sd mc
mc
leg- e2re) reciprocd; corect intrarea corului; der
sd gtii sd dai sld
qSgttitiliiisssdi dtcrradeteierzziiji,ejsiuidsitsnulusaclirgiaaqreifaesdlgiidnsec6si-itvi idtroqaaeiptaetdi emsvoi.gdncroadrtirutialletee, aigiencsofetrulaerlisdle;; cer
Si sa sd reflecte clar trdirea interioard a dirijorului ;
se dir
ai gtii sd creezi in tine insufletirea necesard
5i sd sd
6''i mirnica pe care s'o fdr
ral
6) sd tes
reglezi cu simful mdsurii.-drtlstice.
dor
est
su!
jus
der
mir
al
fac
el
va
sfir
t8I
lauIoJ'lBSJercsuenrldpnpsprqlnvln"rr*onJsuelrfIuaaeiuboElnJsluoaJJuEoAJ as rS IIS1uII p ss '1rS:gys
tuldels ea
e.n. '1nr-rolrpne
Ia BlspaJp urrd 'arrrs ap e;tugdpis l3 oleltllqourI ap luarr:oru un aJE Ia
'?1sn1anr:1nrqdanJd:l enleug ui-n3*r;ossfuorn:frilpr,7rnp'6uouinrrsruppuoJndJepetudunaael :opepscl:onalutBnl IqalaplsJlaplal'natudlulat1;elsuua3J6nrlsorleulara{edergqcee;
prporra]ur arprluaJuoJ aJ n3 rS grnnrm
aJBJIpl"r Brpo$n
al; ps ainqar] arer 1* rrrprlur rnlnap
og JlnrnoJlrrr2p1sgac6seranl,olssou3lpl-IpnsraeJrJnpqJes]]J
-arord Ip luoruou lnruud r-l"r1ua.J JpsaJou 1n1sa6 alJ ps alnqaJl aJBJ
'ElsnI
B-u-*Jrnoadtrasrlpsroararal"nrrnrlfapeuuIrna'dpgllpueuosaorJrr:rrpenf€rlr.lrJenoradlalwuaurrpaeng.ul'eip;ltr1uoeJlupatlnsuJarpauidlrroiruna3':pglJnseepautIrJpnrouJlrrens'uJnzronpupptrsorJusnuJIanupte6slaplueuat'a1arpr'lsperprFlplzqeu-stern*nfrrrll6-aeenrraddrudlooeIarflBdtrlJrlsr-rraqap-rrrrs1lpIpulrprpaJol{ulsulu'JrraBoar1rap1sreraaluaxdJrSlaaxpeaurraopaa1gfnri$rlfnos^eaespa6r;
pprruI.rroE$fnarresrarpepu'p:'ogr1arBs1i:e1*rae6auirrr:i{lo1dur3qeuaiisii1:ra"parsrs,Liplrg-,1rrsdpr:Jnol}oSru1iaa6:re}6nu.ruogdfi,npssaJeeupaglrIfyanieJ:}'rEru1aJaerr{'guueofasut1uae1u3uarrnldfnnlxnrdaolucppaurpue3uo1;nurrndrr:rsgopraplrJrarppJs
-p'lrnnlnslpnlpnaiaririJorapreldsuaileuJrapTd-rJJrp,ll0u3ilurrrnrreoiao-ir-rrdrdj€enoprspiq3pluunJngop,rilpqpruulieoln,rdrnpa1puiu$esp1'oup;raonJrdppiltporu:uiprullaaooJqlungopJzczJepnraBel{puel,sorr{aonuJiJa;uu1Vler a']o}Juu1aaa$Juatpuqrooopou1upsrr
Balrop 1e durl EI aJrpur ps €J n,rluoci rnln:oc rar{rzodsrp e rS rrfplrsualur
rlralSarr 1n[epu,rJ3 R]urls gs i6 gpe,L ps aarrnppq.aror]-ruinl -EroalJrrerqp'l,,peuJ{rdprrrndlsnsrol"c_e.
Jol'*iurn In1Lioruour EI iriaJaJ:l pJpsoJau
e1u.laua6 lenrrlorzlnocrelsrnp-'ar :'nlnproriSrrrrpoir9{3e;pealuarrl'*Jxo,Jt"n_llntlit:r::or{tute:H1e"rar.6Te,r,1tteTr'lrpJAfJluorp"u,
rninlsa6
'e1{ua1e : a}uaiuout ro.r1 aur{uof, rnlnJoJ d aicaioc rrJpJlur InapaJoJd
a;3Diic3 Iru?H-LN; fnHflEloud
I TNTOIIdYC
gestui primuiul momeni: braNeie ugor ridicate in dreptui pieptului gi a
irtfrnaingoprumgturteaittnciltnueitiinientsreegnbaienutmaaielignsctseiad,riencf.icueeApatcapialtmdlm.fea^llneela, iencdxtloiipprairajroimsrueuirnmliunddi,cjtooocsani,rtceoe9pnairtcirbtaeerrsaepttaeec,nlaeatrrtaupecnitcefititoraeavdqateii
nemigcare inCepe sd se schimbe, corespunzdtor cu caracterul intr5.rii ir
care va urma.
Sd ne inchipuim cd dirijorui face pregdtirea pentru intrare la o d
lucrare cu o sonolitate puternici gi plind de viati din punct de vedere uI
al confinutului, scrisd in tempo vioi. Pe misurd ce atenfia cregte gi se
apropie momentul intrdrii, degetele miinii dirijorului, incordindu'se' ir
s6 r6tunjesc, biararfefalefasiei incordeazi pind la
toat{ statura, exprimd energie. umdr ; el se indreaptd in d,
o
Ce il obligd pe dirijor sd facd toate acestea ?
lfaudsccuiaupDrrteaaaacnrdtviimfeaicldesinauupin,oia.rvnDioneasrcacdfuif,zduinrndlesipdnuu,tnetoirnpiocudirtoaeaatrdnsl eidcciugrimiijoapnruudullgsuvuii,anoetrejlurimvnioafdrlu,tsaecitmenatf-aioacrciacgureeascnltutuiemclurriuuic,l ll
pi tempoul acestei lucrdri, chiar si fdri voinfa lui, in. gestul dirijorului
pe care le-am gestul va tr
se voi produce acele schimbdri ardtat qi
f;
deveni caracteristic gi expresiv. al procedeului intrdrii are doud st
primul mornent
In felul acesta tr
scopuri: 1) lnrndnuniheroa qi concentrarea atentiei cintdrefilor; 2) Pd-
nifitccnnrieeorutt6lmrrnruddmdElifnorrjeliailsoiirir,iae,cieeilaaims-stidaptip6ctnoirrousoiaelgr-dectitirianraaaeedesnruemsa-dbttpcqeuodmtiirrrneemtona6irimne,uliginatnelelrauentanqtacatardi.tuetlleditvazdepme.aemdrnopt-Peipcaotirdeotnluiomduit;rfellamieuauluiiclslonuercdadidaroradrciucisnmiirean.eitilrdoapTdsa.maqrdralereiieia'ebmslnt-xuue,topiimedp(r,aeieeem,srosdnndeetatitesc,rrlupiiecnndicldrueeeaaeexmrlpaeieaocrcsn"maauitnoerft"iaidmene_-cet.eltaeemeenvgsrntecuautaeadltl pr
loc o intrare precisd, colectivd qi simultanl. pr
Pentru momentul respiratiei, in execufia compozifiilor lente, gestul al
trebuie si fie lin gi preiungit, neintrerupt, egal Ei moale'
Tempoului rar trebuie sd-i corespundt un gest lent qi retinut' gi
nu
In momentul trecerii de la gestul respiratiei la gestul intrdrii i-r
sd existe oprire. Rotunjimea gestului trebuie sd contribuie la
trebuie ni
iegarea acestei migcari in sus, pentru respirafie, cu migcarea in jos,
tr
pentru intrare.
ejcoalrtumrIelmibgnpuiauriereeutasrndedlbuincuiutiresedcsogndriuuclc,fuiindevtieromic,joeedarcuea:olnaitnirrceei,btcieuimn,ieepcrustin6lf,t.einixAadecc,eguavifsiaeetali'frniienusipmgiinrepasnieteeieadramipcl,naeddnt itrcrsiuE.i vi
audd corul.
:n
ecasltceuInelagrseafalirdgjuuitsutcdonngadhiiifiuimal hpneuelcureei.fialFericiz,fiic9eiie'.npAioicasetpeausnctde:aa,,xmuionamgihdimiutplroed,bretauniinetdctsid-deensf1fi6e9
Ia
al
ta
n(
d(
fir
lu
1
vi
p(
p(
c6
pi
re
1t8
fiEI lzgt '6 * '6
-ldsa; o pulnt IS plernp plseaf,e ro$n llptrplunfu! eA Inro) rorlerldsar
eauadprIlau"rrluldrnSglerne*rrtrleguaup.urerrEalJcp;,lrsoBBlraoauJr:ppda,rJdLeJuul'lenruJrlrdlnuupprzrseFa.xuoicairllnioouqplsaa"'rrr'lperlraeu'ilzlueirenrcrusad;prsduraur"1nruiJernau.Jr6lellauno;a1wadu1ggeBs1dlusnugaarrJr'6aleuugIrnnrzlpBaddJ
'rar1 pdrurl ad
r'galredJea:rldeslai.3i e'eru"rners*pr1u.rr11'enrn1reldedp1dntduuiln1uaI dEanJupJ'elulur anplduuor)asxeaeaapl
nu rJrB rJ BA
rupnl pS
lzupa)ulrsoarJus'E:IulaelllrqaolauptirIraBipd-rorrapr.nr€rsn;qruliualr l1eeBpdauin:prinll*aurprnu'o1or)oBlde.liJardnupBn1-euncpRrzadlerne{qercurualdJpasaaSl.nrrpre'dlJBercJqreuou:Irrr*rltrn4HltusJaJ_nu_l
ug{ncaxa uI rr-rgt:im paparcrd a:dsap alurAnJ BAaIJJ uraunds gg
'iarluayn D pluanr!
-r-anlcnrscztuxaalj:lqla:sJrlioDsliorpnrpao7utcduns'Iqdaonperrarenlp-urElupIlrlnDaoI1untpqrrcnw:)ir.aoiIolplJrlpsr?lD$r$aalorlqoo!J:torDe^rlaarp1rt{sDdeJ"xarartednsptqDesa.rrlzatrr1r{n1eluqn!1am3ral[rr1lltonarrptror{dufprso"gralp$rtqnIoanr}caBupi
'rar{errdsa-r eoret3rur rS rarfuele
e'sprz*r.-:olJltdprp1luproel enrJel$'aigrulul*l6lsrpnuinr a]pualsrop.iudJ31erllruranrlupotlBurreroniuraoJu] nIvq
intrsab elel
-[nzai
: pl.ln;ls gze:; E:n6u'is o 11) 'elpol uJ
alfe.rapou u3 '1n1sa6 'g1e.rapt:ur are:iriur lusgzuroallulegrre*rrurg"eaeleleodln'3raaflie?rl;dlsa-r
lnluatrlout
aJ par€-rlui n:1u;.d pJESaJrlu u1u.raua6 eo;eprorug r$ rarfuale eaJE"J^tr
-lla;;uoJ g}r;zitreoJ alJ ps ro1rtrpfio":i }ualuoiir rurrd lsare urp pJ rpsalau
6l-aBoals.ufrlg1Iruipa'g{:,l,setaiau:ra{rruro:lar.il,i$ern."u1)orudltaTuo1:lnlator1pndfuJuiarI"aprrdi1oetiii.fnrJrJ,aiuog';lp;urltJnr:peoi,rfiJferirnrpJlnnpJur})eluxanaararlJpugapl!rJsqorarroJsdqronJraSqlpuoeralia]Irnri'auerupe'ilaairlJeJrpnaouosJprdqlnIuenloalInrrId6pJ
n'11$u*eg'ce1re1f:ir'r1iaueua'a;aulolJera-rlr_JdrJeseareA: lan[prrnrupapa:UecIlA*atJtErlai'gre*''pau)urllrrspniJn:salrllrdpeuuJrprerJJu'IaIJroE€rAJpStnuruuale'Ja6regeasr-ur1arunrJnquairrd?
'arr6:aua IJgrtruI iaun qrpssJau lrnf,s g1en1 eiferrdsar grsearorrqz r$-gs
alrn:islfnuoJrrrond3qsaapJ.aillaprlrprripiqe:r6asnoleudJlfnerujpJrleri,\+o,uia^iJ'ppoJldln,urJnaslnlrlsn;uJpnrJdr6o":iararuJpaeiJo'nlapipupapaduJoiaprslneaJialarpxlarsdaoEr'nIoqaarrl;
'aieolpru;rn rfrnspru Ie Farlui
du:q lnrur.rd alsa rrJ^pJlu1 lelraeJpeJg'prArtraJrslIeuranlsf,i?pndnup'qelp*e.rn'ppJnescpu'arrfaepridaslraeldapo
nes 6ar1ug druil 1nuniil1
Ba.rBr*rru a3a.rpoap '3e1nla:ra ap rrrpJf,nl 1e leraua6 lnodual ap arfrun; u1
lernspru alJ gs arnqaJ] alferrdsa: ap earer$1rn nrluad llsoloJ lndurtl
'aradacuJ ap
earEJBIIu nrluad lrsoloJ pdrnil nr le$a lJrJls arJ BS arnqarl atferrdser ap
ea.rucSlru narpluaTdnlnllaspoalorolrdindpuilurlal'd''iuorr4rr u1 rJ 'oIoJB a runJ 'n$eds uI nu psul
'aradaruJ eolial} 1e e1 13 €alrop 1e glerilde
e1
iaiie scurtd pe prima jumitate a timpului va intra coreci pe a ciou&
jumdtate.
Procedeul intrdrii oricdrei partide corale, la mijlocul lucririi corale,
rdmine aproape acelagi ca gi intrarea intregului cor la inceput, Se
s,,cahteimnfbiai"-. gi atunci bnruamfealei cdairaijsopreucltu-i primul moment al procedeului :
Deoarece
poate sd se gdsesc in migcare, el nu mai
atragi atentia prin acea imobilitate pe care a avut-o Ia
inceput gi totuqi este necesar sd se pregdteasc4 toatd partida corald,
sd i se concentreze atenfia, in special pentru o intrare importanti.
In acest caz migcarea brafului este inlocuitS. de o privire de
avertizare de mimicd
Inainte cu o mdsurd sau chiar mai mult, dirijorul igi indreapti
privirea cdtre partida corald respectivd concentrindu-i atenfia. Pe
ultimul timp al pauzei dirijorul face o migcare precisi a respirafiei
gi dupd ea miqcarea intrdrii. Cu cit intrarea este mai importantd, cu
atit mai indelungatd qi expresivd trebuie sd fie pregitirea ei.
Un alt procedeu, aparte, se aplicd pentru sfirgitul execufiei. Acest
rr
procedeu, ca gi cel al intririi, se compune din trei momente : 1) tre- d
cerea pe ultimul acord gi susfinerea lui ; 2) pregdtire pentru incheiere ;
3) incheierea. sr
Scopul primului moment este acela ca printr-o migcare corespun-
zd.toare sd aduci corul pe ultimul just, sd fii n
acord qi, nuanfindu-l acest
acord cit este necesar. ai
Scopul celui de-al doilea rnoment este de a pregdti, pentru [n-
cheiere, printr-o noud rnigcare, acordul core,ct nuanfat qi susfinut ir
suficient. ,rl
duluSic. oCpaurlamctoemruel,nrtualpuoi ratul ltrreeicleiparoecsteqidelegadtiunrtarer,ucpeeluisdunee-atull m
acor-
doilea rl
moment cu cel de-al treilea sint aceleagi ca qi in legdtura dintre mig-
carea de respirafie gi rnigcarea de intrare din procedeul intririi i aici In
gr
ele se schimbd prin migcdri pregdtitoare pentru incheiere gi migcdri 9i
de incheiere, r6rninin4 in totul, identice cu pdmele. dr
FJ
a
n(
ii
a
ta
fo
in
sa
ca
sir
se
de
pr
[6r
-alJeJBJ ap luolf,l5ns lsoJ e-u Pc Purrreasu! Icunle '1rrop 1n1ca3a snpo:d
B-u eerBc$Iur pcBC 'prulrdxa aI €a aIBf, ad olueurtluas aIaJB nJ Punpap
plnrolrr1p e PJrlsua]f,srBc'lBahrprl:pSluuI arpJarJ ET
-1o1 epundsp.I InJoJ PuLIoJsuPJl
os
pJranOulln1nrqp-J"uaaro1lrulf1tI46p)porIois€'a[[rJ.rErI1lBcs6llJrluua"1oalcnu1B1olelJor[Plrlara31iupIaaap3JdoBBraJeenJuJJ3lPltaau-aJlqe1IoJc'upsunpt11rce3n*leP1usnretutcunoeolNsrpd_a'IIaaJnlBJrIBrgP1ucurofIJrIuleAlsrauqJaIaruelJIEnqppu{oaIuIqrtePutsosr
aap-.-tlrspoe.l6rIrnrJlle-:rllaqelaqrEnl1asirolusuauJsalleraoup1l'rap*pugnlrleroerdlelrurrudrlczaspur*ru6oargcsrouuraneu3xoriopdral'JlpranpeP'l11rllpllulen*plnnrooa1'uzPlJp1,1alrlldnl1dPrs'rn9Juuplupsprol1'PArpPorsolrc6JuoIlJBIusIlVtirIarurrJeoTfgn,ur'Pu:cqlooJeSA3Jpp[lrpua'IBIr1qrsurrraupJprePcdIsae'$ecxrda1JnldatrurlrulIlPnrp'gnru6rucuuto'1ul1IuInlAgt'prriEJran3tlPspap9J'szulusouupuleJolaaa1'r9sprae1eJ"ArP.qua.lrJ"eaoeE;lcuJ-s6;JSrnp'l,T1l1a,'u-drPrstu1oidu'Jq1'latPnap1"JdlJ"a1peslIu1urIJuauar€parrolosIne1udeJ"gl
;16raua IEuI aledtJaepurroolllrngqea*rJul raptuatrlelnladlrruerlJu'rIrrJdnspEu1{u.r lp amtr 1ae ad ap r*
qeis pdtu11
eallarl 1e u1 1S 1sa6
umpJEJraorlIprInglrnfruuarsorop rEnolnlpllTeredl)ruurtrlduEpugg1ruB6aallocpq€1wu oulget'u(e1Pele1nJntup1tur)lrPdJn'psPu1tur
ug as gs alnqaJl rninroltrrp rolr-rpr$tru elzisaJd
1nu4rd 'auttrdxa 'pulIII nJ rlJnsglu
u-or1So-$a1Jr1pglaiarurl1unpynqsaepg1o'tu$rrruurl g'cea:r$rBegelna,uf,rrrorgertelplfualrlauzalqerrpr"rr'dlou€oaJ1lirallu;atanonpspltB)uIropJoBzIcJJfa3,aFBltIrlA1uruol*ruelpeaoaaocJllsrelraullslluo3qrrlrpJe'leqlulsJaoreers.eJld1ipr*aSsJsareyair(qzIe*rtJ6o'Popearur1Sran6t:Je;,nr.'o1rpdJ,,o'upspJSoJltuliutJr'neoal1oru1rIu"usI
pcfs,IlsE'FaaarlselJauBJarpB6Jaup1'oJ1aqnlou1sInEr'aouslIuicelpa3tadrlloarnllJllssPoasl6oo}elnu1qraallJroelJoIonllsJi aa'nJIIlaJqrrtUu1sei{ose6tcre1ry*uBatlitprap^JcaP$]oIt36:[IiJuar]papl
Inln:oJ u ?raJnpuo) ap acrtrcerd JolaapasoJd ezrleue eI puru.Iod
IflTnTsl{vs&iv Tngfla}oud
II TN"IOIIdV)
!
i
I
rtstic6. Accste Eesturi necaracteristice trebuie evitate, intiucit in afara al
cle faptui cd sint adesea ridicule, ele rup intotdeauna contactul dirijo-
rulili cu corul, v
v
Sd tiecem ia procedeeie practice legate nemijlocit de ansamblu.
$tirn cd abaterea de la ansamblu este exprirnatd sau printr-o dr
e;iecufie prea puteinicS. a unui cintdref fatd de partida sa corald sau a1
+i
a particiei ,corale faid de tot corul sau, invers, prin execufia dispro-
porfionat de inceaid. In primul caz dirijorul trebuie si gtie sd reduc6, nl
sd iinigieascd sunetul emis de cintdret sau de partida corald printr-un te
pr
gest oarecare, iar in cazul al doilea sd invicreze, sd stimuleze. Pentru cl
al
aceasta vor fi necesare doud feluri de gesturi : pentru primul caz un
ci
gest liniqtitor, iar pentru al doilea caz un gest siimulator.
Cu aceste gesturi dirijorul se adreseazd cintdrefu.lui separat sail f^
partidei corale separate, dar nu qi intregului cor. Dirijorul se va adresa
sl_
lntregului cor, nurnai in problerna nuanfdrii ; in domeniul ansamblului sd
e} tinde numai sd echilibreze sonoritatea corald.
tt'
tnidueni:Cicepolieroaclpeear,itelrienuigeptlrieormecaeedncetiaenrted-,-reslisumtliupmil,eu,lliancriaEerateii'ecioianiutpdqareiitttiudreieubiiu,cioesriiaamlneuail-aizraetseae. ppaor-t
Execulia prea puternicd a unui cintSref faid de ceilalti din partida c€
s&, adicd incdlcarea ansamblului pariial, es're de obicei rezultatul li'
lipsei de experienf & a coristuiui sau a atittidinii 1ui insuficient de di
congtientd fai6 de ansamblu. In rnun.ca de pregdtire a corului, dirijorul in
trebuie sii insiste la expiicarea necesiidfii, pentru fiecaie cintdret,
de a-gi echilil:ra forila sunetului sdu gi de a contopi timbrul vocii cu ca
pnrtida
sa. lnsii in timpui e:recu!.iei, cind corul nu poate fi oprit, diri- SU
jeru"l irebuie sd se adieseze cintdrelului care incaicd ansamblul pariial
p;'inir-o e>lecutie prea puternicd, cu un gest linigiitor. Mina stingd cu qi
gi ridicatd verlical, intoarsd gcidtoraere,,cinufmraciniotrreubl"dtaonasraema-
palma deschisd qi
de o privire de aveitizare
biului, insofitd si
dirijorului, va fi un trun procedeu de liniEtire a untii cintdret separat
gi va fi inleles de ei. Acest procedeu trebuie aplicat ln aqa fel incit oa
sd. nu atragem ateniia intreEului cor asupra lui, Nu excli-rdem posibili-
cr
tatea rniEcdrilor cu un alt Cesen, numai ca eie sd fie inNelese gi o
br
corecte. m
Procedeul de linigtire al intregii pa"rtide corale este inrudit cu cel pe
,lescris mai sus : aceeagi mind stingd, cu palma riclicati vertical. lns& CC
direclia migcd.rii gi caracterul privirii care o insofegie se schiini:ir.
h4igcarea trebuie sd fie nu spre partida corald, ci de la partida corald ni
cdtre clirijor : privirea laterald de avertizare. Dacd acestea vor fi inso- ci
tjoitreulquii de mfiicignoleralereaas6m, iigacrdpriai rbtjrdaafucluoriadl1l1e,plitn, igattiunndcui-sien,divcaaliaredduircie-
ac
va
sunet-r.;}, iniegrind-u'se in sonoritatea corald generald. Acest procedeu lu
trebuie si fie fdcut nault mai gradat gi mai preiungit decit procedeui pi
folosit in acaI sduilriijlonruuiiusiinigiurvacinpidrroedNu,cDeaocdausntfueiladneurinmitpcreinsti6er,eitnEceitstuell
linigtitor p€
va ta.ce complet, atunci nu se va intimpla nimic rdu, va dispare cauze
stricdrii sonoriidfii. lnsd dacd un gest brusc al dirijorului va produce a,
dr
:r
ac
13A
sgI
'irJosnpuoJ p p3ruqal pfillpi Tnlnjorirrp p]n*n pA plspDJp
prol lreIrnrsnoulapl,:usel o,ruJio6qJzprufiipasa-ppusTiJrd El'" 'aunds es urni '1n.ro3 'ersnlp
IoS aJBJarJ ap arulfieJlul uI pJnp
'p1ep
-o;da-i ol naupEes;rr;n:lin:;;rcoiIre"raip;rSanlesulrllrq'orlseordrliplep eA eaparo;d JO]saJp Jo-In]n] p
.roJ oripJ
alaaparo;cI uip e"ipraIJ nrluad
'a1r:.ror raprllud ea1-rcd uip nps ;oiiie-rg1u1r urp 'srre;d 1A
su;ldsqJ un euriqc atr;ori G: ElseJe inloj ul eatrred lduo"rd
'.rof, op e1r3nsu1 arlTq
aJp-IJnI
c-JiLrill a.rua;;,i.;'iu,i; rJrLr rr?$ (1o.r1 'gnop) ole.iedas IJnp-IoJp nps p+seaJB
neSa"tsrirlfuera;'rr;rc:altid-ixn.op::{,ierJpl+,ri:Ls:Eerijneiaiqrl3daEuiljguELsirJl-ei'epu1sd3,aire'Jl;dioeu1ujularn!.lpersgpgorerJ'llrdon1Je6qduIanoeiol.luieaanralurprlrugpoauaucpdliuue'rioniref-,'roaeolJJqt znanuiJoruelaudpsJooanstplos-IIrpnadllIrnJrio:nlJJuJ
'InJauns lTqpls E aJp3 raprl;ed
I
eriro.irp ur alEntruaJJp urnJaJeo '1da.rp tnlnie;q aip llrolplnurtls i-rqrftur ,
nJ rJLlqru*rpisnupe-ruoiipr:rgp1r$ln;alrdealipdroaJdratrpiuilrrelrdrdserd'snus3Br1splllniuuluiprnpdsrnr{rJs6auili3asrlRlnrriedrqo
: irrplntlrrls lun3op'ien:lon,lraduansrliedeerap:1sndarunrqpoliel p1anl.ioelrrprpleJ'aopfrle.lperdlread]trealJaelJooJrEnOf,
arde:eduror
o puiJ rJunlv 'iznp ps arnqoJ] r3iv 'aleJor aprl;ed 1r6er1u1 ll-iplnurlls
lnapalo:rd uiisoloJ gs J-esocau also pJpp p1diug1u3 as s.raAur Inlo] nJ
'olujparur elellnzoJ ep al€trrJeJuts t*
ferrae6gr{u"zrr1gorqtnlrte;rs:ouradI[iItrlUi.anruIraJIpnurrIlgpadIlrn-enisogaaafsrJixeqeaploaualanagaqaisfuJp, laauegr;Jpoes.or'1ipddgn]1ssts,ra,saorJo5rueJurlVruquca'ararr3n,ptnrianJallnnluops"uoFonad.lsisr€p'aJapJJzpa.pBrrrooJeullurielrnsrrlanplueJupuuIllrlnsuepulIefplrr'aolrunr-gIPulnnz.oNrlrapaaudJrnpa1sJJ$
'.rci erfizodsrp ai*ojplgunqul ElsEaJp ur;d rS gpii-lr:d e6ea:gug
n€c fe:'p1u;l un pzpoiilunJs iIuo.rorr3onolsooqpur:lzrruJallln'epauJorJlrredtrnasrilio*rupallnsfeulpII
inun
Ia ri: l;. o.1i:oC rnin;ch-irp
's,rur,,!iirr ni.rif ;oqr{a.lp1ul) ndr;rpur pugp '1n:olrJlp 'iTJaJnpuoJ Ip napof,
i"aui-rago.iri;l:p;uAcd'ljfnl3lqc'agdas-ico:r"iurriqasp:ldLirJn;sxl:nriIco;teaau"Jpier5s:aslpr'i;s3onpliurlnl;s;dlol€o'a,i1.-Ji3a_ripzsigvntornreull'Ln'l-JiJgrlqrreuluzaeiplpiiles.elAiuzjcIropaCeiedoETsa'Jlrris;pregnJI1louJErJrBeli1irJd3raarlrejJo€sdalue"grrponsnludu3p3ppt3eiauiJuierJes"io;ror-edui;odo)ndipaauIenrsoauisliAttnnne9l;inp1sa'PfJlaap1luT;piypnn,;1L{uqldanXPe"sis}:;
Jolr'JJogr;J6aiulur rBranllenllruJee{1uf,rlnuarsrflr.prprrzi;rrr:ad;xda
roiliur e: azadurnqarlur oi ps lB
nr
as-npuJzur.Idep 16 a:eirrrp qldrurs rpul pa3 sp pipJ "Tuiql 'plruouJ6 punyord
aurpnlrlp o pqle ps arnqaJl in;oir:rq 'oJpJrJaur po33e ap rs 'rfos 'alrisual
-Jeril3au ]rualep nB 'arecilaiur aluaffirluas aa.prpirefJmur nqirdfu,rrrri spuoluraiJpdxda*elul
'lnl alrrgr3rru Bsalp ap 16 pJrluouoJlaru
lln.ul leznqe e 1n:ofurp eo lnidu; ur.rd rJoasop prridxa as nronl lsalp
'3i-rcp 1n1:a;o rnpcrd nu rnlnrofiJrp clp a,reolr:16rur1 a1r-rnlsa6 pruq
'alpJoJ aprSred alIEIaloJ lTlap
pqpls ipui nes rnlntreuns efro; uud purr; 'puraJlxs Rjiplpal uI eappJ B^
F,rnsgri-r pauorlras€ o-J:|uI iS rnlnleuns ef.lo; plep o-Jlulp lqpis
i1lul p^
gprped slsea3s rJunlp 'aleroJ aprl.red 1i6ar1u_r B:dnsp aJIJnIJUI iounlp
Toate exemplele enumdrate au drept scop corectarea unor gregeli
sivlrgite, insd aceleagi patru procedee trebuie pentru pre-
folosite gi
venirea gregelilor posibile. Studiind bine lucrarea aleasd pentru execu-
tdsaiirnefopgluoi snaecnatasldicz.deinvdde-iondedtriimen pati,ml papen, nsdatirmruijboplruaulrultiiv.dalanqrettiismtpopeauctetlivepdxa,esuacjnueflieperipoeecrleicdtureeloubausdieee
prevenire d gregelii.
Dneesoebnliuglagtoersituuriinlor,cgeiema icgecdprirliovreginteexinedmepplelinleireeanulmudiractue se poate
socoti strictefe,
cu condifia pdstrdrii simplicitdtii, inielegerii clare 9i corectitudinii'
Acest desen poate fi schimbat partial gi chiar in intregime. Dar scopul
acestor procedee, independent de schimbarea desenului exterior al
gestului,, trebuie sd fie acela de reglare a fortei sunetului cintdrefului
iau a partidei corale separate. Aceastd reglare a sonoritdtii reprezintd
una din cele mai importante sarcini ale dirijorului, iar qtiinfa realizdrii
ei unul din cele mai importante capitole ale tehnicii dirijorale.
Procedeele conducerii, in ceea ce privegte ansamtlul, sint indrep-
tate, dupi cum am vdzut, sau cdtre stimulare sau cdtre linigtire' In
aceasta se manifestd tot principiul contrastelor pe care sint bazate lnr
toate procedeele de conducere ce formeazd qi desdvirpesc sonoritatea
sun
coral&. con
Acest principiu al contrastelor se aplicd gi in procedeele condu- con
cerii necesare acordajului. Dacd dirijorul aude cd unul dintre cintdreii
sau ,o partidd separati intoneazd sunetul ori mai sus, ori mai jos decit iir
trriereb,uiper,inatucnacrieerlesfatacbeilesgetmenaucl ocrodreasjuplugneznitoerrapl eanltrsuounrocraitrdeliis.aIuncfoeblou-l
acesta, in ceea ce privegte acordajul, acfiunile dirijorului sint indrep- asc
tate ori pentru urcarea, ori pentru coborirea sunetului. scu
Tot aga, in ceea ce privegte nuanfele, dirijorui obline o cre;tere
sau o descregtere. 9it
trn felul acesta, in ,ceea ce privegte cele trei elemente principaie
asvzaeiienaufzasTldionenncirugomiatteirnriinettieditnil;oioduricndco-urpaarclaceifvcr,ieueindgnaittnsieatrodpeapuacsunnoascarutedli:dazdedejiunslvacuerpiedprg-eirtvoeriecrneuefa.dracleac'aeronleonsrdasumdaceubelrucciiool,unbiddoi-urriircjeoesrr;eutimilnrerueflpeaarrrliiie--- refi
toare la ansamblu, sd amintim despre acompaniamentul 'coral.
ln acompaniamentul corai dirijorul trebuie si se foloseascd de salt
o migcare deosebit de moale 9i lind gi si intrebuinfeze mai des pro- cori
cedeul de iiniqtire spre acea partidd corald de care aparfine solistul, cor
Timbrul acestei partide trebuie sd fie mai estompat, apa incit sd nu insr
umbreascd ciaritatea timbrului solistului. trag
plel
la
{Per
mi$
de,
folc
tdre
cinl
qsl
nI-auerIpE3oaocropd:dssrl'geul.ae.,pnrrnuolrnruElogludpnalsrupaeupoluJra*rcJsloraqnpors)ap:aeirecJSlpplurseraporJnln$qquaeroltlIe"potuderSD36Iuln3rz1p€sJrl:nuif#eI r1lgrs!o:l:oiJi
'inlnlauns eaJJJoqoJ ap
oIOAarr alsa purJ TJunle JsasoloJ as aJeolprurn aapaJoJd gnop a1a3
'(6u11s rnln{e.rq € p}uapuacsB arBc*nu
g1I'1J3reon9:6a1pu6angero1sx1paeoappproreu1tnuru:{1nuuuur!napqd1laru61Jaiu}6unnul1rnla1nareJsr"JidpepsosalIJallrlpqJprsaJldpaaaioun'orrqpaqaudrrn]eeJunrarquseAt-na-'oZpppoail.poralloJrpJ.oredqlco€lrsc;^ealnararyl1puurlaer4pd)I
'sns ug 6er1
'g:red 'aJef, ida.rp rnlnfe-iq eie aluapuacsp ey-rgrSrur ep plrfosuS
€€1lo11g'-fnEianspuspJrpaf3lroeu1l6n1r'al1pplresrurUrrrcderoetllpdnerorppeolucqn1JlsrJo{elplaupeducoeprlxpnnreqloJa]nrse']r:iesqreerauaeso'alaur"Jpdarr1seu{llppa{Jip1nrp1nrs.JprngdJslnun1aforaeunpelJr6aap3n]rudEu€pcrqlgosonanI'cqIs1paarneJBo6lJll'pnceyaelpppaea1ruz1aae:up'tBar6rarlrIaneunpau1'olrul:pgppc'r1og1urgawnrorpls$pogudnJfnrJrna,relusal:n1rprruadl]enlauu1osnpdrasJuaof1au'roa1dpo;snJrsanuueoqurI[ppnruelranaiainpoofeJrrnpeoseqlouaurrcqorplJpaIe$doollsadiuppJu"ar'grfro1r1{ddepo361euorsen'rcggp1ruuulrr1a:irplulnl1aaeuagpua:lullcsunlFcJr3epaapcpoeaupbped16rpCpuoe1oplilIBo1Je'olapu1n)J1rIs{oEoocepi3IccssSrI
'pIpJoJ gprlred o ep srura rnlnlauns e arl.roqoJ
ap inapaJord "?
i pFIr|lo{aarJ-rpgelpluurIglJ;reuudnnoaaapppssislltrruauaarnIInlnnlnl}nalaluaununsnssppBaJaaIJJJBoBqJ)JornnJ op InapaJo{d
ap InapaJo.rd '0
ap 'Z
InopaJoJd
'I
: araSnpuoJ
1UonpJ{laraorglqeluodJlrrprugpuzedaal fauuaaJpnnagecuosr rrdlruJnop.lrlri1nrerdpera{icnl-alnnrpr[epupluz.ruIoncndeessear:fouorrslnrp:ddJoolu1sta;{cJgoprctp'lunlP1ln1nl$aoupnusI
lnTnft/fluoJv TniloaJoud
III'IRTOIIdVS
i
l
Aproximativ le. fel este gi procedeu.l de coborlre pentru tntreaga
partidd corald, Aci braiui sting, cu palma indoitd qi degetele puiin
rotunjite, face o migcare incordatd descendentf, (parcd ar apdsa).
Remarcdm cd unii cintirefi, mai ales cei fdrd experienfd, execut6
ictrrr:ebuorsircehaimlubi.iirEiixepitnridcaltfiiringiii sunetuiui in ceea ce privegte urcarea sau
foarte nece-
sludii in aceasid direcfie sint
sare. lnvdfind sd schimbe indlfi:nea sunetului, aproape totdeauna cin-
tdrefii cad in gregeala care stricd. ansamblului, insofind urcarea sun.e-
tuiui cu cregterea lui in intensitate sau coborirea lui cu descregterea
lui. Fentru inldturarea acestei greqeli, dirijorul, prin exercifii repetate,
tr:ebuie sd invete pe cintdreli sii urce sunetul firi sd-I creascd gi sd-l
coboare fdrd si-l diminu,eze.
(
l
(
I
s
t
t
t
I
aI
i
d
1
/
t
S
c
I
f:
S
S
t
p
s
c
i(l
o'ilulJd 'a1ll3adsai ellunl6al u! JOialEJq eaipsslTu n3 Jglgzundsaro:
allo^zap es Ps einqa.Il oiupnu al,saJv 'atrlqoul Jolatupnu alrunl6al luIs
r.lnueld- alsa)p
a.Itru1p sialuplslG 'L nJluad InlnduJ InInlaiSaJJ Inupld
!€-?-i$zeaaada'lI6rsnjrdlas)nJ:rtreVnuiruar1una'lueuld'aunltpdiuaeruee.r'rrrllnoidlidnqifr.iJiadrnJroueprurlJu;lirnp;qoauoidIutet"uItiilgdlip-oP;i*ln.'.1g'tellmiuulldrJrauuenron;n-d1lppnulrtauuar-aIdlp'nuti,dZiuIdJul'iofrloutro{-ialrolirtxorJlui3IIzJlirI-"anRta:dnoor-)uIlp.naiarl1udslqtuB{oJa.elsIrpudnpdlluaft'qutdlqso!a6alnauuus:r}nnptlsouuaurpeerPdllu(PdagtJranlp1pl1'{uo63on51I1'Js)tir
urp sns uI uroptrg aI eeas€ gdnp 16'(I'613 tzan) alpluozlro lJIJls
CIiJ gs ala pJ purJpulJn 'sns u3 as.Ieolul 16 astqrsap eloruled nr efe;q
a-Euaoa-a'audrill1jaaIsaaJoaiqep;AicprgsFradletre::rrAs6oas;p.Rrd1luroaaalxasurelsi.paa!nJIea'sfzpopqrrlIJeqndlJnJeacndqqiliilnrploucl-anrolt;idpdpanju;ilrprufriltrinr:r'er"auu.lurr",i-dpuirrrllruoppirjteed*lru[iutr6uns.:uIrrgttrauouporpIllienrltspe-ra3JtliqEJisortilinlefr'daolP,aailettlJtutueulfpfrafeaieprfaJi;'lpaJpi:lqlIni"oeoaJ:IIIelr€eIppnaq:eJlluulestIsfsr;rEltgopsonlali6a:ifrulc*aerlrrn'nopilaue1uqulr€Jrrneluaoufeaal''slsJarIt]rJ.Sll6illIp'naepoJeeAlPuieuoueiull:tlr1uteJ\tPlusno':'rtn3loar*onnfuulSepllua1nael:rsJnlrdzaaau1dueapnlplrliIcl1ou'piaigJanl;PeaPozullllalnenn:Jeuudsee*JJlrtuulpoiuPsfeolPl€raJe^gztJslaulJ€eatuuI1ppg1q€v3il
pungnsrsJanparullnnrlq{sqqaaaoJcJlelparsrunurlppnp;a.n:rrrlo1rlilddrx1ruronpr:€o€.iSiuro:Jria"pIllnifte1iirrgrluqiJaunr1un8Jgstut'SI1n:tltIrlunlaer1J6oeRaJa.fr,ue3'srJpoa-Ipn;uolEilulIdoBptsuuar3yia'lufa'1iorJt{;unulpenpIsueuq1rnwu1dreasla1e6lueranour$rcr
a-crrsr{crarl1l.rdJro1plcauua!uird'napprJaosIl.]srsada1IlreJter1endJaaop;d:BpJuJr1Erurs'giln{e-uirinoer:rllnoaau;flCsrrne;reprl.luui.rauoallretroldanJptIdeJrJtlr]auugoriJu:cd;}rpuaaJtnrJrdelpfsorIraecxlpeaPJp-nlueuoeIrpqeJlPnoIzrIA.nBIa6aJzunEispq
un punrdxa puIJ l)unle a1e:rdsu1 red .ro1 altrgr*lyq
-''piurudonrJSruoprrrdIdl{ureqa:pIur}rtrrrAllnuoua{esrr ed gzeazeq as JoI oir.rgl*iur r* olrunrfcu PJ Blznll
uiaSun[e r.rolrrrp roli.retu t3s3€]rAI]f,p puilpnls
xluv.tNVflN TI].ACH3Cru{t
AI 'iil"IO"I,idVJ
mi$care ascendent5 care se desface se dezvoltd, cresc. Printr-o mlgcare
descendentd care ,se stringe se realizeazd. dim.
i
I
(
I
Schema migcdrilor dirijorului. c
d
Am vorbit mai sus cd interpretarea poate fi artisticd numai in p
lr
cazul cind existd o legdturd bine definitd intre sentimentele interioare a
ale dirijorului gi manifestarea lor exterioard prin gesturi. u
Dacd sentimentul interior at dirijorului gi gesiurile lui nu sint in
gi it
concordanfd, ci rdzlefe, atunci dirijorul ca cum n-ar exista. Dacd
insd este stabiliid concordanta lor r:niformd, prin aceasta sentimentul t,
in fafa noastrd se afld dirijorul artist.
fiind_ cauza, iar gestul efectul, dirijorului trebuie sd fie supuse senti- t(
De aceea toate miqcdrile
s5. reprezinte expresia concepfiilor tui u
mentelor interioare gi trebuie
artistice. d
taI_tas6ainmerramicpplii6uzuooad6nmlare.t_caeegdafnipiiftrdaceiajsiocourtceriatrjuooormenlrcr.auurqaiDtmiisitcausnuadcrfuiidl.etpfrtodiaeericbiuarneiudsijatociaaeesdrtttxudaspcdld.oeacerrTugelimeotsfianpeicucutmalasentg,daazcaidscd,sttoioaaeninatnutccrraeenoecc.nrcbaeticeIzuanecuisvdenoltdatneursfdeancd.rzroudeeecnsriaedspgnmttuoiedanrarscuedirdemlcuesdggrpiinemudiott,seieretlracauavpudnscirntcferoa&aue-- a
dirijorului, cd el poate sd dea corului orice direcfie, ci el poate cere u
a
d
a
cl
cr
c(
ir
138
68i
-paruI uI p3s€aqPJ6 os nu gPzseIeSoalrzaalslspedlseoa-srpolutrsildPs'Ianllnnq-;a;lleipgun'dlnstanrolo:rf OJ
-!r1p pllqerone; ardenlls o pInAluaasffo€u}siPualJPVJ'uJol 'IJBea1JpppuJlodouIJgo'q1onJ1aeciurI
yroy.nufrroolgalue:lqlearplrargrruSrrur{rupnslrelJr e
1-rt
nJ -a
pi*l-'JLuiJOrrraolpgaurJrpgr$prurugueoll'nultl;ruIllurnpu'ruaJIrlrl13rnrorr-3oTIuflge,npuIrqaluuoIg*Jnrs1e{esaJinglrplr1ncua6earJI1:1cJnedrIoPpapril-r1ooPipr1€J.purIpaugt'Jy6e,rr'org:usgrloJq{ap:ruigesaaaugier-psif6leerauopo.nrrl1qlelasu1nfpPatur.i3errsrr'nre:ppooa'aearrlloSp6rnaderuqafuuranaeltroulr[-esuBIrne1ladruello.nuro'IpnoenrrdpneolaIspnpplrelrull-arrJdnS_lrprdequtorue1P.:c1red'nrzptlnld:ueI1oIlPlPlnPn[sex1adul1oqenrrae1Jtel,rcuurppno1PulqSl1rtelg'1reJc1rduJsuug]oll1nepnppu P
a
-
n
p
e€-Iuieecagilreuseurrnelpnslaau6e6rlaauear'JtasppJrufu:gaIa'prlpul.SrrI1uaou'nls1pJarnqlofple1golfnrdiqn1';'aua'eluJen1neal,nos,J{guleanp'e1aJ1unntdnau]JuB1sore],"Ju{eaeIaaqoructJJsnl€eaJlpJ6rIEJeuIaJuodlrI}IlSriuuouIulno^aIlJzrnlouIalnoIJopJl1ni'art6'urnJ9rapEl6pnJlauarl-o'nrPPBfe[tllesJrrIteuafprialra-alJgI3PuEsJrtaeuup'satarIa1uJraJ6edddaa1seu::'poIodnugtrrur1ldsrnreone1tJlr
p-au11*.reai1cacin'cuer!1iSd 'r6eo11lrpprugulrF3S6uluunrn!etpy'l:uo'pr1ou1uqaocodreBpeaIullBIrIetroIdrpouooolsoPrIeulPlupsaeleuirlafl,n:1reol[na1oprd1ulpn:ad'1Jo-cnuspr{unnidpr
-rlos,roc r* jru Jollraurn
e-Z au$a.r
opuncas nJluacl ea"l1$rg1 lnrofrrrp 1nue1d u1
'pn e1 pugd
adBo.rde d urrcl l-npuIJnp Inlnlauns e q1e1dar1 a.ralserc o nc apund-sg:
lragrgugia-4p-1l-Piuinruoa*a6n3-dslsr:sIaar"rupssl-sa$regeoruaeca'enptpgoaarr3qir)pIrlausarlro)enlangnnlrerl61pu1tbpprqolnupru5Falpr1eisaorsog1'rplaolBBlaar'uu*a?pils1drlp)aianl11sldqlBinrEJrlluenuoulapueupur:nBoof-rscJirdnrrltpgo'[saSlupoIor$euienrlu-J'aArrrsrIJTrrauelealrroefndieerapranlruaipJa1Jaa'ufaul:Jrcl-uluo3do16mugeflocaiegr6ufrualuJrrp.pgalldnuurgrlrJl'l6ll:lulsaarqrnrptoegprtapnu'rPBgiaelu[-'a.lir1rue1r1€es-s3i'glanl,naraPainpriqrpuJl9PpifZanifqqrru1^usrpue1uJ'qetIIounreda1aPdIlnrelrA'eJruJulndaqnqnelJddnIpuuelrliJPrurndu.'1pdreuleruulPpsdaudaurldu.pJnEJuludpdtslJerosIueunrurpAeulIIlasdnaPtI1aprelsifIEpl16atcuJa1lrrl9otjaecJ'dua$o,roJnIauusalaeeplnoIJalauddJaa1replpop€ulgrtngJueaud'inrupolpueelulqordau'IltunsJutasloaarrllnsraords'sdeol)J1'1rPp'1-JJasIasrre:anJnnonuulruiIgsl;rr'IrEpJq:gJugrIdoI,qr-opJa6oIoueIfadlesPafI1r.nr:loJllis1rIrlgeJJ-leaJJIpipeonst1uznoeJ1iIfrf1JaAn^'tu,ereppllIFrnPeltpaei9rntliBuJJ-noploa9ud''ddulIo'panIIuoulJ1JnslgrnJuPll1tIoodrtauasnlafqrIa3loale';uJelgpo'prJpdorUa3rnu^'eorarr'JepaJlnJ*lsiun1unrrondn1pra1paoeanlJrsuufnn|naIlrusozrrrJaoruulaeu6apaoa;oPPpSeeqJdpuPr'ldll1pJl1re1lsoo6aasS1tus'Idd-rul-lPaIarrJ"1edPre'9n!or'lpteJseaeu-rutuoa.rrlliEronl1:ronul;rntrCpEr1p'pdpu1pJp9)y;lll
eJunJe BA rnIu-Tlfn,Aropf3pllripJp'oal1n1p*n1a3raeuzlroieuuneoInlnzByJ'a'u$gtz'opdus1lpr rcunle 1erunu
sJpolrsolo+ acuo lnInIoE
nirea migcdrilor. Aceste rnigcdri, ei le incepe de la planul cregtetului
pini la planul ochilor. Corul din f trece in m[.
Cind bralele vor fi in planui umerilor, iar corul va ajunge cu
sunetul pind la p, diri.jorul va reiine pentru doud-trei
momente migcarea
trratelor in acest plan gi apoi va trece in planul
pieptului. Aceasta
.za du,ce corul pind la lirnita dintre mf gi pp. Dirijorul, cu o migcare
lind, va introduce corul in regiunea pp. Braieie lntinse se coboard in
regiunea centurii gi corul trece pe cel rnai imperceptibil sunet. Daci
dirijorul va reugi sd obiind un sfirEit imperceptibil ai pp, printr-un
semn conventional, el va ard.ta corului momentul pentru inchiderea
gurii pe sunet.
In concluzie socotim necesax s5. spunern citeva cuvinte legate de
ploblema : cum gi cind trebuie sd priveascd dirijorul corul.
mesdtneSinuicngdtoddrinidriejooclrhniid"c.eap$rdei rutnanutuglpgiriivsaeilnstuci lndseeicnetlospacrroeccoefrodueale.rtAegrleptgiuii,tteind. eiPnriincmodunilctraddet,ifie,,c1g1ti
excrcitii pentru a scdpa de el. Al doiiea defect insd este mult mai
serios. El se dezvoiid din tinerete, neobservat qi inconEtient, gi se
explicd prin necesitatea influentei
mdrite asupra corului. Simlind
instinctiv insuficienta ,^sa influenfd, dirijorul umple aceasta cu ,,nerv",
prin lipsa autocon- acr
cu ,,mincatul din ochi" etc. ln decursul timpului,
trolului gi autocriticii, aceastd ,,boald" devine obignuinfd, se inrddd- de
cineazd. gi se ignvi escdhneSE.tted.fiiPdeirliijnogruSlunie:fadsotaudezieincifludeenafanai sduepraasecmoreunleuai,
ea dduneazd gr{
activitate nervoasd gi ... boala de inimd e gata.
psefrremdDaenilreeijgnintt6id.csuctoaorruenl ednieuntirsneecrouprpodtaadtreep,rsiAvdirnenuu-pldpptrrruiivvneizgdcttioo, raiunrelsdingsineusadmt-rnledfbiiuaieinstlsdrf-,bo-il firl
legdtura ,cu el gi a renunta la acel mijloc puternic aI influenlei care
fceesiuatedzddprggiviiirraenlaateigleri$.euAx:pcreaescsetiaalusfetcafreuiin. teIinmsstidede,s,amuzfidinc,cieaentnutelrpvceeonaruztrlduu,i din ochi" influen- col
produce ostilitate,
distrugerea acelei nu
,,atmosfere" de sudare gi infelegere reciprocd necesard interpretdrii
artistice. am
Dirijorul trebuie sd priveascd corul gi sd-l vadd, insi in aga fel
dineciptualcinearsistaipsitdorfieinapprroivapireiledesanleeocl:saegrviaitn. Egletsretubruileie sd fie tot atit dir
inr
sale. Dacd, de
exemplu, dirijoml igi va indrepta privirea asupra uneia dintre par- Pe:
tidele corale sau asupra unui cintdref separat, atunci si cauza
Ei scopul 9i
acestei priviri irebuie sd fie foarte clar ; privirea trebuie sd corecteze ddr
greqeala, sd relind, sd li:rigteascd, sd stimuleze sau sd insufleleascd, sa
Hste necesar ,sd su):liniem, mai cu seamd, cd dirijorul trebuie sd fie ac(
ale
extrem de refinut in privirile pline de minie : ele aduc totdeauna exl
rpdruo.stEsvtienaneecsetsea,rinsadiniinteemderntoinat.ete,uarrnddi.rtiojoarreualuai.xiomd : dacd corul cintd car
i?I
'oJplador plspose purrrrjalap orp) pznec
gslrJeaJrdllrapqmsrpiisIpEIEo-rrso3JaerrBlporur-arcsJ;cEJulnpsrala3doau,r E 'rrtpladat
us arnqe_T] raznp3 €a"rp)rtrdxa
"TrfrLrH?r,.jjfr
elsuulagurau Jcialpllnzal pznps urp SzezrlpJoruap as -qs ernclaJ] nu Eoa"Jrne
ap r$ glep o-Jtruip pzpazrlpal as nu ralr6:irrgsap pJ, alurru aulq gurf gs
aaeJi;n:pq3JegerJclprlllndluruolo[e1:l1er1.3r6an'f1iau-nxr6pausiizSai;uoee.r6qdipoJtzrDanp'o'ienls1ioen.ronInu1JeroulrJr$lnnnJsi urrgrrJrpgIBrJnJ6nsgIaJprsoaarlpadrppozneJlasrJuonp1p6
'psunru Is aJ€pqpJ a_ra3 as pls€o3e nJtruad
'rr"rplnlaxa aIE a-ipolpzundsa-ror olaaparord rfa"rg:yu3; ad l{ar,ug ps pJu!
iti* JEp aurq r1*ount ps
Ipui -rls arnqeJ:! 'Eere"ltni J€saJau alsg
'rn1n:olurp
B ariolep o a 'r'll?J:r"il e 'lrqeleard ug
pa-rolprlSs 'rq* i-nu r{nsug aJp} ad nrtnl 'g:1epun;o-ide 16 plriunugtup
ntr un rrtle ed r{arru1 gs 1{od nu
: nlcluris JBAope urr grsea$nsur r6-ps arnqaJ] lnrofr"rrp pul.r inulild un
e Jo[ EaJp]rae n:1rrad ruoJe3 ps arnqoJ] aJ
rf tr'anz:pniedJaua]ssaortroprdurupn-ar:l!puf;,rilngrpnls
eufioJsusJ1 ':o1 'pqruad r*
eaielilelo] saip rpc:
"rrllrlJJill'palEJrJrupldsu l6 eaurpro;rap (p
t psdrl o-lpru o alnlrlsuoJ
aJ eaa; e'rsSdrrlarS1e'n-rrolnlelaaJ:p) pan;ersced1dauu3r'ppnJlurlneurou{It
Inluourela e.6n-"rlsrj: lltll
-alJnsuI
pfeS giua:ajipul I*
I aJluqal ;olliplnar6
ee;a6utnu1 uI InI eoJppq^p.rau 16 aurs ap orLuJdpls gluarJr,rnsur o (q
: roilJlp a.ItrEJ ap rrJp:rJnl e '1iqi:ica"lr{ ur 'alaipnls ptuorJiJnsur o (e
: aiaJ€oleluln l$rs aznpJ aioledrrur-r6 '-rolurp ap purdep
atr€ol acleo;c{e rf ollnur luJS ar1e.6au ualuoual rnJSoJe elaznBJ
'roo nr;uad sclp reur 16 "rofrrip nrtruad r* ear6 aurAep Eaa3B
ap i6 rou JoirJEJJnl
lr3a;r6 poru uI qiTlJpl a:lpa pa"ioipn,:is iJoosa6
TtlEsS r].3 u(}'xrHYw"JllT
vffiHffiIcft-E 5 GH,[.h,.3d tXCITSHilU]*}{d Tft}tA.LSIS
A TnTC.trdvS
Pe dirijor nu trebuie si-i enerveze aceie perioade ale lucrului I
cind, cu toatd strddania depusd, corul nu poate sd infeleagd gi sd
execute dintr-o datd cele ce cere el. i
Trebuie sd incercdm, cu muitd ribdare, toate metodele gi cdile,
pl
Frceuaprasertieifaisi,cnoIonartmeamcaelisctaocriuauzcl r,au,dltuiitni.daNecuenseetcseptesuanprcaetrlmemgisodrctuta"rdsgiiaesdxiitrerinjeousretuazlbui iicliomcruudlceposrrfduin-l di
se va rupe gi va face sd dispard infelegerea reciproc6. in
Uneori este foarte potrivit sd glumegti cu blindefe, ca si sliibegti 9i
pentru un timp incordarea excesivd. a atenfiei gi in felul acesta s5 cr
ridici dispozifia gi puterea de muncd a corului. 9i.
ta
Aplicarea acestor deprinderi in muncd va educa in dilijor st5-
pinire de sine, tact, rdbdare, putere de muncd, iar in cor va crea si
ataqament fald de dirijor, respect fatd de autoritatea lui qi bunivointa
de a se supune indicafiilor lui. mr
Pasivitatea gi lucrul mecanic sint duqmanii dirijorului, nu numai
in interpretale, dar gi in procesul studierii lucrdrii cu corul. E adevirat ar
Cr
ci in procesul studiului, mai ales in stadiul lui de inceput, este multd
gh
muncd pur mecanicd. Dirijorul trebuie s-o invioreze prin procedee
interesante, bazate pe un plan pregdtit din vreme gi intocmit amd- slr
nuniit. Cu cit se cere rnai multd muncd mecanicd in prima perioadd ei
a studierii, 'cu atit mai abile trebuie sd fie metodele dirijorului pentru tel
ca sd cucereascd interesul corului, sd ,creeze in el dorinfa de a lucr'a
qi de a gdsi satisfacfie in cunoaqterea gi studierea lucrdrii noi. esl
zit,
Perioadele de lucru ce vor unna vor fi mai u$oare gi mai simple co,
ei
pentru dirijor deoarece forma qi continutul lucrdriir care treptat vor
luc
incepe si se clarifice, vor incepe sd pasioneze corul. Dezvdluind gi
dir
explicind corului frumusefile lucrdrii, insuqi dirijorul trebuie sd fi,e
so1
sincer pasionat de ea, pentru a crea in el insuflefirea creatoare
Dir
necesard.
Crearea unui plan precis gi detaliat de studiere este rezultatul: in
1) gindirii multilaterale a unui program pentru studiere ; 2) unei stu-
dieri prealabile amdnunlite gi profunde a fiecdrei lucrdri cuprinse in tti
acest program; 3) aprofunddrii acelui sistem cu ajutorul cdruia diri-
jorul va, studia cu corul. dil
Este necesar sd se aibi in vedere urmdtoarele principii :
insu- sat
Procesul studierii lucrdrii, mai aies la inceput, constd in
girea treptatd a materialului nou, in trezirea interesului corului pentru titr
el gi aprofundarea multilaterald a lucririi. Aceasta cere de la dirijor o
de
mare indeminare. ca
Adincirea lucrdrii gi cunoagterea ei treptatd incepe, nu dupd ce ori
a fost trecutd in mod superficial, ci chiar de ia primii paqi ai stu-
dierii ei. sd-r
dirijoCrizuellavrienaeniunanfafelalorugniudi ucroarbiclitaarteeaalostruddeiaptinludceranrueadesufabpatuspleccti vin
mecanic cu dirijorul secund gi il pune sd cinte intr-un loc mai incet
gi ln altul mai tare, ci de faptul dacd dirijorul, fdcind corului cunogtinfd tatr
cu o frazi sau alta,, o coloreazd uqor, chiar pe loc, cu o nuanfd cores-
iar
1*8
8?I
o'glnrndsrpqurrrpl lul3a-rgrrsJneseuln1dp1EeA{pa'1un11In}roprAeImIrBlrrlrrneIdepJruzgn6rurnprruuIdJ '1nrolrrrp re1 -l
'pIBroJ Ea}pl
aJeJ rep 'BJrznur acnpo:dar oJpJ Inluaunrl,sur ad pfup U
-lJouos ppoJ nu as-npurnzrqau 'alerol alIJoInJ pug6 ug arndrqcug rS-ps
-1rd gtrsearp BI parBrJnl lJ
uI ap ppololu 1:
arnqaJl lnro[r:rp '1er{red nes erurbar}ul ul 'luarunr}sul un P
allnru reru op puIluIJ 'elseaop ad ernzrq as ps nrpnls Fo
pf, C)
r$n1o1 uppupruoJor nu 'Ipnzrl plnJpJ pzrleue urabuldsar ps prpJ 'ac ap n
JerrIJ 'elecrldtuor 'gn1p -l
plel 'nar6 appoJ urfnd reru n€s llnru leur
-red palslseaaJ,e,IIrn{JrlounadJ"'JIonIIIprpnJlSJn'ItuEnlJuIozlnuuJegJuBnJenuuIps a
ueld nrluad rer '1ua1er;nsur a
un nss r€saJau alsa
ad sdBo.ide gJerui gr poarp urrd pu3docug '(psere ap) glrqeleard pgt Ii
-unuprrre gaJuelzprleaurpleourriSxon.rrdpenisurupnrFeo1 rad1*Baouuraoudrra$sp'rou1rn{^ep1z1pncars;r€pIcEapurlopfrpo1uqI Il
'1rgrcn1 a
'r1a erelndod alacalulJ ulp unop 'nglcdrusr€aIJxaBeclqznr'rurruor6palpenJoopllJ'IacJnraplluolps p
rolpolrzoduroc alp rrprlnl pnop :
asalu ainqa.rl '.ro1 palelarJul nrluad 'aJec 'rrfrzoduror ep arJos o nlonl E
uJ dulil g$eiare u3 pund os qs rS pundord as ps aurq rptu als![
ppcsrlpsralJr€e.rrlanl'geplanJrrpprorlrdlanaJJuBJprplreorrol{rJlrnnpz}JEepJroBea1ar11ocelr1rrSlrrpopfe}auudar rua1gJ$rp'11qne.rlo!laqr a
n:1uad ourlap
r$ pcseasrgrild E
-oduror urdnsp sorlurrl3uoJ puIrJn'I 'cr6o6epad alsa nu r* rrlcerd else 1
nu FsuJ'npr:rurru elsa nu.rn6rsap elspole ul'JrlsrlJe rS rep'c1uqa1
aJapel ap lrund urp rerunu nu ele6 rJ eA pa ppuJrpl,soInJlauuaraIr.orBtuJJun,lr )
B.rdnsB pzpoJJni i6 alerdord'e rrndors nrluad gugd 1a
prn6urs It
o rpurnu easapp undo.rd I*i irrolrrrp aluaJnJ alrrfrladar nJluad
'lrlunup lnurfuor un rS arfnqrJlsrp o I
pul^e oJBJarJ 'ir"ro5o1eo u3 lrfrpdul alJ ps olnqaJl lnrrolradar 1o;
'alallp rS afaunl6
'oorlsuourn aJoluIJ r* alred pJeJ ps nlrolredar urp pJ JBsaJou g
'areodod rololrralrp a1e arulndod ecaluJ3 (g
: (alusranrun rS 11r 'r$nr rolac E lllp) roirJrs.elJ aprgrcnl (7
I Jla ltinlptrsuor 'r{plllllsa} 'areuotinloAaJ IJo}pqJps BI palelnf,oxa
nrlued iipJJnl oJEtr aJlurp 'lcrlarlos rolrrolrzoduror alrrqrcnl (1
: arJ ps arnqaJl prnlslBnra.JroBlrneJdapl lpaplegele'cdrFrcoulouedpra1rSrrrcor6las1rler3u
'1u1rua opeoJ alJ ps arnqarl Ia
oJapol ap allclppuJannrdeqoulnprprrruosJlnorerpodplaperol ruarJaIJdppnpsrnlualJlanudqrarpJosllrlJnaprrrlnJoqnlralaredl eanrrau61aolnllurIoaalrrrrdorsogalppam1$
nBs aqpls
'nrJnl
nlrolrada; ardsep : eurelqord pnop pJuI rua6urle reru ps JBsaJau alslJ
'rnl eaJEl
er'-Ueo-rrllp6du6rrrapa*lnrudosrpueaJ-llrSeSIaarr'csapnar1lueuelroilBs11-1arJ*erue:lnenllo6pnduJrresaurrJrfrSconelunllnsfI,rdnleeellsnrautcpolepJlunlrnafugarueoglrdnadsrpdaurlplaaElulpurraSerurrulfaerdlluueserocrquusgrroupsuc;ou6nrplaer1eal-u1r11c66
elred o purualep rS gzertr u.r as-npulr6alur 'suap rprn 03 uI aJ urp
aundBrdns as eoJEoInJ 'nou rnlnlelJolerri 1rr;*nsug BJnspu a4'areolgzund
Sonoritatea ei cu toate amdnuntele, atunci ei va putea qi fir{ instru' I
ment ,sd dispund in gind de ,culori gi de sonoritdfi corale. c
c
dpfinoear-pmrtaaDeerfaatuieprm,dId,ufddza'ciccecieanaepaldea.n,asVdoani)rraniijmloib9zpriauiuaiirgamtaerimnpliaedonlrnizfippiecnrdadedzr,l-fudoie,cllriuanecisnartpszafeeedreraiiacomdoaindrdsedietnsr,iapbppucuuronoinerzpdcdoutntozrudirilfaeei(invvcefeeeatzdcieli.ee.rp(evMs'einaazIt,iil T
ca-p.MIIuI)n.ca prealabild a dirijorului asupra acordajului va fi mult mai
complicatd qi rninufioasd. (
Dirijorui trebuie sd invefe arninunfit constructia rnelodicd a L
fiecdrei partide corale gi trebuie sd noteze locurile greie qi periculoase
F
din punct de vedere al acordajului gi intervalelor, insemndri asupra d
moduiui de execufie (p. I, cap, IV).
Munca obligatorie, prealabitrd, 'pentru sludierea acordajului ver- jr
tical armonic trebuie sd 'conste in : c
e
a) lnsernnarea pentru ridicarea terlelor acorduritror majore 9i c
pumeracnjaotbrtrue)eicnicnosule:otmsirmdinrgeapearuelilatederesxteueslncotuaer tbtdaeiclrliiootiarrdtdeudereiilnoc_bdrraetrmgzeidisn"cnr9irrneeitled;ardeetc, vsciunasteuploremrntaarruceoaradunruuilnoerfii
mari i"ncorddri muscutrare ; F
c) Insemnarea suneielor de bazd qi a cvintelor in acordurile
fr
mrdsinpoudr-)endpceuurnee,,dsredinagesplieluernnmcnteinldooelrucvlouer'ied"se;pruenazdntnooanreic,(scdugrenti)sipnte: unele note de p
a
secuncle, sep- D
time, none i gi insugirea pasajelor ritmice grele ale lucririi 9i ct
e,l inv{farea al
insemnarea lor pentru prelucrarea viitoare cu corui.
f) cercetarea textului compozitiei in mod arndnunlit gi sublinierea ci
cu liniuld dubl& a tuturor actoransgoeanaetelonrligarealseu;prdaeloasreirnnentiemapquil terrnina- m
iucrului le
|iile cuvinteior, pentru a N
cu cintdrelii; I€
g) cercetarea lucrdrii din punct de vedere al respirafiei gi punerea nr
semnelor corespunzdtoare la toate vocile partiturii ;
h) insugirea tempoului general aI iucrdrii gi abaterile parfiale de CI
la el : rall-la sfirqitul pdrtilor gi la diminuendo prelungite, accelerare
la cresc. preiungit gi altele (p. I, cap. Vi). f;
ln aceasta constd mdiunncpaunpcret adlaebviideddeereacaalsdaratedi icroijorarulelu' ilnpecneterau
sl
invilarea compozifiei
pJFcceooeeananpdzltrerdui.u,crrreieeanmgipeterpgdeeruzperepreaondalcateiinbEnddidiel,uieec-sxlagedeificpieslurexcateancrrroseteiesrcaizpeteaeptdcr:eoteiavpceceuloudnenecexderpudpluocrasreierirdteiieitn,nuvdrddaciirfraiaijppjoateieitruoepllae,uctlrdepaeeisbptdrruaue,sicedee9medsiteeai{nnliietarneaite.,. a
acuTutreoarfjmitaininreifn,adfiaarccumormuunluucniac;alueidi vecaupfrcieolgirnudiltgirvteiat,aficniadisnic6tea, rtdeiilsieraijnolutrdiuvgl oiprrooafditneiincstded.maepiaarted dt
cu pr
6i
al,
144
ro(
10
slT
flr
ut urabalaful oI ps p)unut ap redela eie '('V 'N) alp]rurrlop ]]uts alu€Luo1.r-l
alsor€ B) orilqa.r] n"N ,
lrrl.rgdrugqns
pqr'arJliunleJslpJlIqsnar-o-L)lrnuuuoll[nryTlBJl-rnzrptpruS'ipr'eaqppJlfealuulell{znelrfnoioalrIr,dIJuardodansJ6qJaudlo:uplaano1rPpdlp*pZuesrpIolJnJqpurssJnloaoseJraJpJJaprOrlzsueunarp'1ulreaaao1llesrun*ZJalroEgqlundJpuJaJlaspdusp'nqpuzlodzpoueuraruJdJooJ'srEenr]uJ1lnorgr:Ir.J-cnrarJendrnJ1eoIprJ'ureirn$riod'clelpJJoalpJrasxplJrralrJoynl.JIlqluznRraa.lIrlpSdpp al
gr
Jp rnlntrJarqns BoJellolzop n:1uaci Insaralul gJ aleod rs Jpop prpJ a
anoiI-''aru*a.rianllJui[u?uuurrBla1p"neaal'slelgulnJlnrs€auaoplpprruIfnnnarueq,IirrorouapooJJrrrrJ*Brlenarllrp1aJrprJe*uaJ€e-lrndgsrrolprsriieufu{JrJanuerJ€1Jln*'naJrrlo{*3ruuu'nBe-rneneJnI.nrr]c-l;uepunirarnuulpo;ad1rlrJalllss€prgI'r1aqnCossanp}}€ss'r1lona$tnnlpJJlp1upppanrslarrolqar€pJtllrolrrp3plsdroplpirJon-JleoTzpsdnuupaJBlJzlpopaoplplpllrBprpppJoarlweuuEsJleaJrppllsl1orpulau3d'lruiaarlpegltupz'nrrud*ptadueruap6peuppn?pouupispsru3plspsxulueJ}gglBSrdpfoi}JIaeuolraJaarINrJu1JJr
I'''iaqnrJpIpapriJliJrrJeeurddllsoaopplulpnIlunlJasaipusllauul srpaJrl3'r'asnllpasp1quue,Jrre1qdpn:|u:s;iuaiusaorpr]Jul p6p'aeulpsrl;1Jp1aorlpeippadndouoapJ..rrlup'pinruJyJplJopaJrrpaltuloplrpsul nnpapaJrsnul qn'pearr1uJa1]ueunlJnnrprpo;ldslpunausrJg6Bp: '1+!
da-rudurirelI;n1eJ1rOn;rrJ:us+eeopo1rodnJgoclpssaaeaarJrrdpJopgiadosnnlpppsrSpalalenlJeqaroelerdllranllsuntalrrpnprlnll;peloJdfaruraradp6 er{ue1y 'gurrord -t
'e
'rlrru aluaur6e;; p
eare.r;r)sa6 N
'a1snI rolr.inodua] palrlrq€trs r* rrunrfrrp ':oiafuenu ea,iarpnls (g a.i
I rnlnleptore uerarpntrs (g
j rrJpJJnl B plpJalpirllnru pipJaua6 earer;rcsap (y e
: azpJ rarl ug alreclurJqns as {pzBq ap ear) ppnorrcd nurrrd
'pJllsrlre a-rr3rSngstlp rB ri,
pc alp rlJurLur .
olplrun rrrglarchalur eap ps docs 'lnuriuor ap e ppoorrcd- Dre4 V
gurld rS e.reo1^e6urtuoJ J
1gorJ-lsu€nIlu-ong-pusrueilpuppuurSa'scporunldll-xrir*aA'-gJiofrruuraqe1anulu1aolJn"arupprJ{aaulroJecparnulcJrurdJnxodoI ueRrapsreloporrnludqnuaueJlnaaupJ'raSr1nnlanlalrS:oraJal
-IiirnfilupJIVas'inllnnrrooilrrrrrrpp 'paJuaoJrrlrsarllxJap .roiaiuenu paJInJalS r* earepunyorde ap ;:l
rar{deruoc e gcrlrerd ea.rezrleal nrluad
ale?rlrllJe ep duiSr 6iei reut ia3, pJaJo rrf,unrfi u ppooytad nnap V E
ru']aeJrufrrzauo3tdrraruulqolaacilcpl:ruodrinorfsrgp'lrn1InauJ"qfra,fn1i IJr'SoopJroenro"lrnrraallxdeaarearaJuafriupudaraninuallrpfpriJrry€ussnapdJTou'ulrpr-rap'alJTsJIonpl sgep{oenronrraq.rxaaJadl
g':ourluundopdlrsueaalJppaurrIiiq'a€l1rqso'r(unro'dlaefcuu'1nu'dalrpzaaal)aal lIagfugeJnualresetaSu;Jarr6.^uasIeapJalrlelpc I
'
aloluarrraia'aleroc rr{elrrouos e1e ol€dlJurJd Jolaluaruala ea;ercnlard
: a,:6aa,rrd eJ poeo uI aJrurotua:! olazpq und as ppnorrcd nw1fi u1
', u(patp.ruarlpl)ngJsiea;apupeo5u'npucr1turslg{rregd'gur1;uqa1
; apeorrad ra-rtr ul inJoJ nf,
ilJpllnl
'w
descifreaz& pe note fdrii text cu partida cdreia ii este atribuitd ideea d
principald, planul intii. Dupd aceea el trece acelapi fragment cu par- a
tida sau partidele din planul doi care insotesc expunerea ideii prin' n
cipale. ln sfirgit, acelaqi lucru cu partida din planul trei care
ii face gi C
susline expunerea ideii principale. Descifrind fragmentul, separat cu
partidele corale ale primelor doud planuri, dirijorul le uneqte pentru e
cintarea fragmentului cu text, iar dupd aceea le adaugd pi partida
planului trei, ,cintind cu tot corul fragmentul de 2-3 ori qi insofind d
aceasta cu scurte gi precise observafii gi indicafii. Nu trebuie si in-
sistdm la o insuqire definitivd a fragmentului lvaaprnimagatelupilidcetissceiafrladregi; S
aceasta va
refine mersul inainte al muncii, n
chiar ciudd. Aceasta nici nu este mdcar necesard, deoarece revenirile
ulterioare inevitabile, la acest fragment gi la toate celelalte fragmente, t
-vor contribui la temeinica 1or lnsugire.
ln ceea ce privegte d'escifrarea fragmentului cu partidele separate c
tdirneecpsutoarlsfteudgl eipuprir,mi,ncdeuei drfeaeazneunm:eiccreeinasatdnrdroe.tfeDiiloucrpa"dreeostcaeirteefocsaacrretselainnbecchneeosgtaearlrees-vaoofarpcrciemimqut.igluiani R
fragment dirijorul trece la urmdtorul. Descifrind in acelagi fel frag- c
mentul al doilea, el il leagd cu primul gi continud acest lucru pind la c
p
perioada compieti pe care o cintd in intregime cu tot corul de 2-3
ori, cu corectarea greqelilor observate. Cu aceasta, nu o datd, se in- n
timpld revenirea la fragmentele descifrate inainte qi ele se insugesc u
in mod treptat destul de temeinic.
Trebuie sd observdm cd degi crearea acordajului gi nuanfelor nu tr
prezintd problema directi a primei faze a lucrului, totugi gi in aceastd
privinfd trebuie sd ddm indicafii gi si corectim gregelile evidente. b,
lnsd atentia principa'ld a dirijorului trebuie si fie afintiti asupra ni
inchegdrii varietdfii fragmentelor, prin unirea acestor bucSfi mici al
intr-un tot intreg, prin antrenarea obligatorie in munci a intre- s(
gului cor.
In felul acesta va fi descifratd o parte intreagd a lucrdrii; ea In
sdeAciinndtdicdaelii2g-3i ori cu intreg corul, Munca primei faze este insofitd aI
explicafii necesare,
exprimate precis gi pe scurt : C(
vorba multd se reflectd ddundtor asupra atentiei corului. Aceasta nu
inseamni, nicidecum, cd tlebuie sd trecem cu vederea gregelile ob- 9i
servate ; ele trebuie ,corectate pentru ca sd nu se inrdddcineze.
Prin aceeagi metodi de varietate se realizeazd qi partea a doua a
a lucrdrii. Nu trebuie ,sd menfinem totdeauna aceeagi ordine in ategerea
partidelor corale pentru descifrarea fragmentului. ln stabilirea ordinei C'
trebuie sd ne conducem dupd structura lucrdrii sau, mai precis, dupi
planul de construcfie al fiecdrui fragment. Dacd fragmentul, prin con- cl
structia sa, nu poate dirijorul,
fi impdrfit in planuri diferite, atunci a(
in primul rind, il descifreazd cu acele partide corale care pind atunci dr
au lucrat mai pufin decit celelalte, iar pentru prima asamblare va in- dr
trebuinfa acele partide
mai intii care sint inrudite prin structura a-
muzicalS. 1a
re
1.t{l
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Cesnokov, P.C - Corul si conducerea lui
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search