Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.1)

CAPITOLUL V

INTERVALE LE

S 43. Gencralitifi. Criteriile de eunoagtere gi analizh
a intervalelor

Raportul de tndllime dintre doud, sunete cu lrecaenla difefitd - dupe
ajutorul celor doui suneto
rum s-a aratat la f$iec3*4ru-i ae nurneste interualr
interval se obline cu
Determinarea

oolnponente, adied prin trsptele din care este alcatuit. De exemplu:

do-mi : interval de terff do-fu. : interval de cvarta

Sunetul grav este considerat ca bazu intervaiului. iar csrl at,nt, utrf ul

ar;estuia :

6 virf

-ttt

1J hazi

I ntervalele pot fi alcdtuire, lie din repte alf,turate sau con juncte a.lc
sedrii muzicale, fie din trepte dispuse prin salturi sau disjuncte. De

exemplu:

Intervale fornrate din trepte alAturate

etaxnptre.itm"Alrncietnraetestrdivoaduleudflintmrietuipeztiecn.aeal lsesuigscecarderraeizi dimnmuzmaicoiadblei.ng- ree$iditeeeastededesfo,inniotruitanteeqrpiecaca,rdeiso-

152

t9r
iliqllleuq Jn.rpe) u! olezrlBu" tJ JoA alnr,luc.lt ls sJluolelp olole^.r31ui r

'c:)rtlorn.ru Jll].l.lirlrrr olr.roJ rl) Jp
fltn Tca.rins ItI.ld 'ntttotu.n.rur'r.rnl1Rs rrr.rd ar1 'oltt.tttlt-l1e elilc.tl ut;tl Jli 'cJlp
.(rl.rur JIPAJaltl I c-lr.rolrp ap rutnsa;)Jns nutl lrc[) eJuo,(r-rlsep i]s ntl)o!aft

: uBllnrrus [rnB as rnprlr?'rJaluI alo]cll11s puyc 'actttotu.tt) 'q

: .{rsacrns pnB as lnlnluaJclut elolauns pu!? 'dJlPolalil 'n
: rg tod 'a|uauoduoe Jolalauns o dtu1l u3 nannt*ptsalt pdnp lalalDaralul

ooruourru 1s oolpolom olBArolul '22 g

: | '.rop1u,t.rotrrr Bal rlrruso.rrllr -

: r eonpuroJJ tS ecruolurp alu,r.ralur -
-
JOIrrlu^Jalur eiuuur,rsrp rs uiuuuosrroc -
' : JololB^Jalur lrlrusmour.mua

| ( I aISsndu:tnJuolotlcoollBrSu]lJ1eayllnuklrnurrBrsref Jcuulsou,rlJJnralSslufJt.ro--laldit.rJ
r.rrruolrrras

[nJqurno urtnp) JolalpA.rolur B B,rr:tBlrlBc r$ EAllpltluuc BcrrrrJriur --
c;uouotkuoi) alouns Enop aloJ pa?Jns es aJsJ u1 urf;a.rrp
: : elueuoduroJ Jopleuns u drun rr! BoJl,'.nrsrJSo[) ---

: nJal rJJ olcJr?ol lruJll

.r.lol;r.r u! as-nllu!.ill aJpJ es alscrznru J,olcln^Jcllil B liclla.nool BcJOlsuouIlJ

rolele^Jelu! v qztluuv, !s erals?oun3 ep alllraltJJ

tJnllps rrud asntlsrp ayr-[al1 tup a]r?nlJoJ JIu^JaluI

H

F

S {5" fntervale aseendente gi rleseendente

Intcrvalclc nrelotlice, tlupi direclio celui de-al tloilea suner, pot fi;
astenrlertte Si de.scendente.

tiirrrl snnciul al tloilea al inlcrvalului este mai acut derit prinrrr!, in-
tervaltrl se consirler:i ttscendent; cind surrctul al doilea al intr-'rvalrrirri este
nrai grav der:it ;irirnul, intervalul se considerit descentlent.

lntervale ascendente

Interr,ale descendente

'l'u:rte untervalr[e. ?l exlrrirnirrea urillrl. u.r'ehuic cqrnsidr:l'nte irl 'lin'e;:tie
a-occrrdenta, daca in tnorX cxpnes n,Lr s-a;ircr:ificat,:e:'rlalLa 'l;orrtclre. ties-
lsnetesrpvuarllrer,lusip;redeccrei,narpcleus, t.{run-tcni'lartl, se iutelilgr'j ck t'a eilt' iiaza,
ccrrtlt'ntitr. Cinrl nu o evarl;i
e-cte o cvirrta,
iar rlo. virful
l_)uca lretn {tjr accstr intelvai s;r Ailln ili, sells,lescelul,ll!.:trllilgiirn t.'letr.

t irr rrca .,,in ,rollot:lrer" .

S 4C. Illilrinrrra (iantitativh qi r:alitativ* a intervalclor

i\Iurrntt.ra ultui lntcrvul sc stabilegle u\'-in{l lrl vedel:,t tlqrrrlr ('.rr1cril:
carrtitatea gi rnlitltca intervalului"

Xlarinuto t'nrtl.ittttiud sr,. stabilegte dupJlL nurn;iruX treptelcr liilr C,'lfir (l5le
aicrltrrit fior:nnc tntcrval, tar mdrimea ralil,ettiutT. dupil c(lrlIinrttui in torittri
;i scmit*rnuri ai intervalului.

l)in nrunrt rle verlere te@retic, ilrTintcrva't se flreriizcazS 6l1,ci pr'i rr rle-
tt'rrriin:u',:;r ,rtii:r r'rarrtiUlii. cit gi a calit.alii ar..e=[rria.

t l),1

sst

: 'xa) lr,JBtu {a [rtqr]6d'GsEa'lpu-Inl]qlin]papopF?-A'!oa]puI :uxno)s!lzlr-t€1uJ"lr-'cniolq-idnpalsllaesnu(zae1upruodp - r:it
'8: Darol)o'L: I null
-,:tEnlazldsuun"dagsx:oaroaD' ('lIorqa.es[eJ'ge^:JoarlJuT!D)aWlJreF!&fl,dat'rrs]: tartu{lDiuul.oItDJaEoJ"Hl'8aal:ol'Eu JiD\sla.xdatof l.a'Zrlcalaa: tladblaupJnluInnna)lanTIas-u'eIl:tuuDncu
nut't'td
aJ€r'i

I

: l{JEOg B EAliiOJJlls
qAru[].r{} rrrl). oaJpo 'r1 [si q'lg]p qtds,.-].4 {} "tJilllI ltrlu.toJ IlllP,{Ji}lrrI'trl1ln:r'9

; IIJUAS ri :jllISAJ;lt]€

sor{{[ut] {[f!]) n^/II"/ n !6 illllil i]!{leatJl o irJltl! lllt{tda)l 1rrl11,LrJ1{ri' ttl.trr:13'I,

: lrJFcs B r^tsoJcn$

earrrF.u, {rrp Dra.r? r, r3 Blep 41clro.l1 o }Jl{r! tBr$ro} inIu.trolilt "Dlra| 'F.

: aluJnlqtrn )ldcJl p?roFl eJlu;! lu{{rJol InIEaJeltII 'DpNtwas '7

'a oldaJl {SBIoIo!}g olelauns ilrp luolrttJ llr[u^JJ.lul 'oruttd '1
: lJ lod ali) [B^Jelut 'a1tn1po1e 1u1-*

i}"rco urP Jo[O]da$ InJurunII tsdnP nss rllilllllutto lrt araPar' alt Isttttd tt!(I
JoJels^Jelu! u p^llBllltlPl ?etulJql{J e

6. sexta. intervalul forntat intre o Ircnl)tA datn qi a $dseo in ordiues
srrccesil'8 a scarii :

7. septinta, inlervalul f ortuat itrtre o treapta data si a .sttPtea
dinea succesiv6 a scirii:

8. octaua. intervalul format ilrtre o treaptn tlatrf ili tt opto di11 111'[1nIti
succesiv6 a scdrii:

b. Mirimea c.alitativi a intetvalelor

Din pul.ct ale ttedere oI calitagiil, intervalele pot fi: perfcc{.e. uiari'
mici, rnar:ite. mieForateo dublu-rrrarite gi dublu-mic$orate.
Diferenlierea calitativft a intervale,lor rezulta din confinrrtul in ton'uri

gi semitonuri al aeestora. De exemplu : intervalrrl de terfd do-mi este nrai
mare decit intervalul de te,r1a re-ln. inrucit prirnul este alcirtuit din 2 to'
nuri (4 semitonrrri ), iar celalalt dintr-un torr Si jurniitate (3 sernitonuri ).
trepteII)ne-tearuiscoeilerpleeoztptretlltriaffeecrcertiendf-ioa.iund:tii:ninptperuirrvnnacalte. dc-evavrectdahe.iarcervairn[lataccdaslaiituaolciaitacavccalca.sstoi rnau' rnar r]r,'

Ele silt consitlerate interlale per.[ecte. intrucit nu au tlecit trrr 'irtgttt'
de Ia carc se obtirr rl ircrt irrfer'vaiele rntr'
aspect drenicb;;aozraate-. ccl perlect -

rite $i

1 Calitatea interoslelor se n,oteazl in scris prin litere si semne adiugate
la cifrele arabe respective:
:gu litcra p (sau fird nici un senlnr
*- intervulul perfe,ct
intelvalul mare - c:tl I iterra M
intervalul mic --eC:cUucll m
- intervalul mdrit liteIa
- interviriuJ micgorat +
*- intervalul drrblu-mdrit se.rnnul
semnul ++

- intervalul dublu-micgorat -CU semnul
-cU sermnul

ll5ri

/9t

'asndl.:aos 1t a1lrrrrs : ry tocl alelu,lraltrr rtaa
-r:l'Jo ItLrpBc csespdep nes'orlelco l'.ruu tn.rpuc u! qzraotJoJ es urrrc gdrrg

osndtuoo 1i oldurls oleitrolul 'Z? S

'oIt?AJolut allBIJoIoD JoJnlnl BoJslnctrBc u1 ur'Epoco"rd slsclu FIoJ uI
oa+?o-'(alSs1uSlotleo(Bou.-llrrusaFBo?tr1urlaz-'l(eoutalrus*nitepslz.-nrae-onlu1lppJ1z^uaroor:otnepp(pllzupn))oal'lcp1ee"r:l;c)prrolJi-pcs:geulu'uolllu.Iursn.ElrgrsoIi-qir3€.leBlncasltzJtluperaolp-'l.uprugreq!)'rice'lurpsPalEsSua1JnlrlFa-urp'rzrpn1luirotgrr.ue'urprzpaaSuaElaultluur.opneS€spIooea('y1p-proeousapsuaruria-cq.roruurado.r,rlrIarxr$at]snercBql)apudspduug'suprcteoeloua.xrtIl;srce.g;urlErzuootuoJPodpeOs:'lo'1i9oe1o$I'l'?eucIaBrctaleA'nuulquJ0ct!
BaJeolBA nO oluol€Arrlco u,epEcs 13 r.rlFnqpe ur.rd or,ode 16 'e1u.rnleu ale.uns
urp lrnlEolB r1 ru pule 16 uc [nlu,lre]u: et$a11qets os 'olualsrxa e11'lieletp
l!lu! rettt ensrn:uaollD6raallDtrliauloacu)nsglncerJ.IrnelodceJlastou!gnlJIe^-a 'q
ep alicu.rlsqu (uolIues ocBt rls€ocu
|
1 1$
,alulr[eC gclnp .ru1 o?].ru,tc o also .ro1,cl}da.4 IndElunu gctrnp 'Jos-a.r : n1d'uoxc
oO . (r*nuolrures rS rrnuol u! l,n4nuriuoc) .lolaldait aotulr,Elu Ednp 'us
oJBc od elde.q ep ln.lpunu gd'np 'er'n1sac€ ?alul
satulrluc rode rS 'eu1luoc I! alauns nr Inlo&ralu! DI 'tj
as' : aIDJLIDU : JolPilJn lnleJ ul
-r,lu8o ltlul LBUJ Vzeal'.ttca.rd g-zeepeao.rd

o5 lDQJaluT Iniln o afilrn|ll'l/c ls onltvtllttDo lltu1rptu Dallllq1rys ttrluad

1+€ ezeq ep eleAJ4al
te/re
t6/, e

++lt €zeq ep pArela!

: nldutoxa aO 'uolrtuos u1l ap also 'sJolsc'!tr

edtsll[ud ptrr,'tr.ld '.ro1pur.rtr lsrpourr lnrp ri IPAJalul un oJlurP ufuereltg
.rolalBAJallIr ue.IPJogcrtu nes eoJtS'181
'Ezeq op nr'lr"i

aurjqo 0s ulsuetu ! als.roScrut-n1qnp 13 alIJEtu-nlqnp 'e'luro$.rttu 'elugru r; lori
-- rornr tl rJ€tu alac r* llc 'ataaS.rcd ep'c lJlB - olalnl'ralur all'o,L

'g1e.to*cmr

rqsnaolpuEv'Buzr'vnqor'lllodPaltIslanJ1lB*luut1lxltJoondsJr:louuulir'riaaq1\ota'ee.[psnudnotcJuo€tsJas:f€llure!r-lPcollt-rttl1aup]P1l'uriorp1lIlsSt'nrruloJca€lal1t'llrD-lsnJaeollutg)lsdse

. il , I rtterrulc sintlile

'l oa lt,: ltttcrvale{e r:are se f ormeazft in cadrrrl unei octave s€ numesr:

iltfurralp si mnle" Acestea sint : pri.rnar,secuiltla, ter[a, cvirrl.a, eviuta, sexta,
;t:lrLi|nu $i (|0tayd.

Tabloul intervalelor sinrple construite pe nota do

ervA/ulut 0upd C7nirnutur io tonuni ,fi Continuful in tonun' & temtlonurt

CdnfirArca S, cd- semitonuh temperate netempePale

ltEtea tuepte/0f

l rcmiton

cr1matic

ti -fu----=-----'- 7 rcmiton
diaronic
Pfirrtd ,ilt Lr _cjEJ_e__ .l
/ ton

7rln,fl76't.4-

tomarlc

=f

2 ,semilonuri
diatonice

lton si ltf.

diatonic

2 fonuri

A.

tt:2tonuri,rr'i,sl
a.t(ttrdtrL Wa-

158

6qr

(J4eaon ls, lg iluga

J.tualelp Jg/ I
lineg lrnu2l I

f, fi - c€__R eJluLtel0 EJPUJ s,

#t-*t-Jstsurtu2)Z gzpunuo7 FP >x\p

eruotEtp tu

t/ ^eJerocila

.AJJ ttt t rtu0. . €Li i
'tplSttUnu2, I
F==gE===€ 711 €tlr9a
nN) un69r,

H-----t--'/-ft*lrs,.,14>11 ttt
q)
3lu0telp I
s
tl"!t !3 lrnuq gqad
qi
i
ffi/rl 4,-r. I
# alruuJery '--__f_| Fp,t1etla
r9?Bunutu2

-0JJ J!t 12tu0l 3llr€a $-

,^ Plp.l.9rr!rnu2. C)
--
t7 nes) unu)J Fpalred 6
- S
c . 3 {7 ztuoleq$l

e3!uEe.tp #te -e i:} ge,toictw

7sz ltaq,

ua1.e,tadwa1a un uol lutes ap,tadual unuo1ruleg 'E/.J4o8pJ igqeerJegetelJl
& unuol u1 snlnuljuo3
ls lrnuo.l a! p$uauq?

,t

ll

i

f

t

:.

Denumnea lnter Contlnutu/ in lonuri ti Continulul i2 lsrTuri st
valului duod can
tltatea ti'ca/ifa. semitonurt temperate semifonur; ne iemper:te
tea trbDlPloP
3t;3i;',i',3,ilffi
nicnratd

nici ;fr|:/,ii,,ffi
R ,:1."A;:i;i|,ffi

-N$\ nAre

L\

itifii';1,;.@maflra
/ st cronat'icl aJ e'' -

nicyoratd

a-E oerfecli

s()
\;

ndritd

Nofd: ln tablo,ul de mai sus nu apan intervalele diubl'u-mbrrite gi dublu-
mlc$orate, deoarece nrr.r sint intrebuinf,ate in prractica mnizicald decit in cazuri cu

krtud exceptionale.

ln coloana a doua a tabtoului sint tresr:te intervalele n€ternrpera,t€, apar{inind
deci sistemului solfegistic (Holder). in care semitonul cromafic este ma,l mare

de'cit cel diato,nic,

b. lntervatele compuse

'Ioate intervale c ce deplg,esc cadruil unei t-rctirvc sc nrrmose intrrvale
rontDuse, f.iind alcituite <lintr-o octavd, la car.c se adaugd unrrl dinre in-
tervalcle sinrple (set:rrnrlu. tcrtir. cvarta {rtc.}.

r60

lir I I lo^ 'rrrrznq E ?Fcrl tP lclrlrl

: FJrUr glJal o olse paulco o alsad ororl ao nldurs Inlul,rel
alsa 'nlduaxc c"rds 'sof rsur ap InlclJolul
-ilr t!Jn$t4 tgoltu puttrap o

'.rol Fzun ds a.lo.r

nldurls InlnluAJ"lut t I$ B? r$eaacr elsa sntiurol rnln{uAJo1Lrl: rralDtllD,')

IAel,]o-uIqlrp n8s eUiltJpulur,to
f^P.lio slsod s,urldos nui
Bitt rtd I) lll,r il.rJ

?nsll)o +lsad stxas neg tturroeper i.r+;
Bu.l r:l;][]ouJJ
€.t81:1,., el-eilft Pltrl.ro nvq f: fi zt Blltr?epulr

9"

*ABl?0 e ysod u1.re,ra nus

F-rf,i.r{, alced ui.r.rr np+ :r ----= " 9tllI9O1t

€

UAEliro elsad upun*rs n*n

es

op slou ad a1ln.l1suoJ asnduoJ JolatB^Jelul lnolq€I

Intcrvalul uri1lft[elr este o under:imi pcrfertlttr" fiindcfr irrlu'valrrl siur,plu
tlece peste octava est€ o c'r'arti perfectii :

Intervalele ce depdgesc 2 octaue s€ numeso interuale redublate gi sint:

scxtadecima ( secunda pe-ste douA octave), septemclecirna (te,r[a peste douri
octave)o octodecirna (cvarta pe,ste douA octave) etc.

f)e exenrplu:

*_*6*

ln ruelodie, r:tle rrrai ntilizate sint irrt-ervale.ic sirnpie. adicl acelea din
carlrul unei octave. I-lrreori iusii. in cazuri mai rare, s6 intilnesc melod,ii

carc t:rtltrind $i ilten'alo cotppu,se:
A. Corelli (t653-1713)

Sar-abandii

u --10m
Intcrvalele compuse sint utilizate rnai mult in melorliile de naturi
instrumentala gi numai in mod exc,epfional le putenr intilni in mclodiile
vocale. Abuzul unor salturi prin intelvale cornpuse in mclotliile llentnl t,oce
€ste lln proccderr comporfstic neartistic, neexplesiv Ei lillsit de cirlrhrra prn-

prie interpretirlii vocale.

I

tl ;

i

ii

"pNil - e$e!'g

-gJreM epuS 9

-FluAa elre^J +
?{xeB * eua el'€

.f..--- -Fwlthg epatlceg e

n

pApt?oaurA?p Erxljd't

: IeJls,B gqll,r,:qcs a$ aldrrrrs .lolel]e^Jolun x]a|rq4unr 'oJErrrrnl'-q.r rrlJJ
aldurls rolels,rJelul ueJuuJnJsgg E

'esnciuro:r Jolele,tlalur eeJuuJrrlsE.r rla Eluzrlrln lJ aleod lrp
'a1drurs JoiolEAJol[r toJerrJn+sE.r o,rap?oe;d na Ez?ozIFln os FJrznm rrl

: rnlnlelJolnt Ezeq ourrrep 1n111.,t" ,zeo uelrop lc u_r .tr:r ,rnyrl€^.r6lur
lnI4a arlrlop -ezeq ep €lou'zec lnur.rd uI'EJ€orJoJur DrBlc,o pI lernlsooe
It ]J!A urp ralorr 8 nEs'pJeouod'ns ?rr?fco BI r,nlnlB^Jo]ur u EzB({ ep rolorr
EaJelnur rrlp ?lsrro? eJE.] lnepaaoad clso IBAJalrrr rnun Be.rouJnlsgH

J0[olB;lJa]ul uoJurrrnlsEu .B? s

t. u tiltt, rt ta - oua,ulluQ

8. 7ctava - prind

Obsen'fm ca, fdcind suma inten'alului dat c'u (,el {.rare s.a {ormat Br;n
risturnareo oblinem intotdeotaa cifra 9:

I t ii ( primt + o{ttava } q
2 -l i (scc,unrla -i- septinra)
1)
ii +' 6 ( terla +- *certa I
.l + 5 (r:var!* -f ,-'vinta) I
I
5 '. 4 (cvinta + cvartn)
{) + ;') ( sexta -l- to'r1a ) 9
; + I (seplima + sccuntla) t,
li -i_ I (octlra -r- |rima)
9

1)

De aceel, ca sA aflinr rezLrltatr.rl risturnirii unui inl.erval oirn:ecarc. il

sc€dem din cifra 9, diferenla rcprezentind intervalul cautat r-
f)e exemplu: cyarta prin r.lsturnar€ ne ile cvinta 4:5).
6: 3), prinrr p(9r.in-
r*earta pn'in resturnare ne de terla (9 - ndstur.nlrrc
8) eta.
nc dii octava (9 - I :

Prin tf,sturnarc. d:{ilr.fflrerr !ntorvalelor simple se sclrim,bit astfol :

interva,lele per.f er te rdnr"in perfecrc
iuten'alelt: rirari rlevin nlici
devin nrari
intervalele nici devin nlicporole
intervale e mdrite rlevin nldrire
devin d tithtmir$orute
i nte.rvaleie ni.csoru I,c devin drrbhr -ntdrite

i rrtervale,le du.blu-rndr i t c

intervnlele iuhln-micgorule

I Cifra I reprezintA, in aeest caz, cadrrul unei octave" denrarece 'ln cel.c'ulul
rAstua:n5rii, unul din sunetele intervalului se repetA
de ? r;r'i :

x

0ciava
164

99I

'3lA.lsolFUrJrr Is $9i 8l?d eepo/r ds V I
.C;

: r ssnduloe JoleIBAJolu! Iludlcul.rd Hdnp

BuJl?ol8EI as HI.rEUr SrrEleo .Bo?c8 oP 'Els-Ixo nu oJ€c IEAJAIUI 'BlU.rOsotUi
gurrld e,rru.rn1sg.r ur.rrJ pp nu.(Elcel.red urrulco) aldurrs Jolel€^Jelur I,nJpEs
'.rouolt cJ€ps^ op lounrl urp 'elloAgdap Pc gznse urp uulr.r?rrr P/rnltO.

+lr <- -9 -lt +-

tS <- 'O -9 <-

+9*-S -9+- +€ u3*-* N g

eael

a/, + 'f,

: nolqEl ln{01
-q{rur nrsullqo',(alcfurrs ol€le^r"lur '1*op) e,lelao tsrm pupec urp eteroSclut

rg olu*ur'rcrut'uultr 'a1c,ey.red JrllalEdJalul P,oJBuJrUsBJ El pu!p€coq

b. Rdsturnarea intervalelor compuse
Ll irrtervalele eotupuse, rAsturnarea se obline lxirr nrn ttrrcil lritze i la
aloui octuae superioare sau a virf rrlui. \a doud octate inleritttre :

Prin rdsturnare, cuntilaleo treptelor la lDtervalclle (jorlpuse se srhimba

astfel:

- Nona (secuntla peste octavrl) tlevine septimA (9 * 7: t6)1.

- Decima (terfa peste octav6) devine sexti (10 +6:16)

(n+5:16)- Undecim,a (cvarta peste octavA) devins cvinta

r-€

Aa

- Duoilecima {cvinta p€ste oe tavi ) devine cvartzr (12+4:16)

I Cifra 16 reprezinte, in acest caz, c:drul a 2 octave, deoanece in calculul
r'6sturnirii. unul din sunetele
intervalului se repet5 de 2 ori:

r66

L9t,

: EleJoscrur Elutir,a outaep oJBrIJnl'sEJ uud 'nlduroxa eJds oBll'l9ttt uttlrcaptli)

: r,rorw qutrldos aurliep aJsualttlsp.r ur'rd 'nldurexa elds 'aJtsut stlo\l'

'e1.rudap lBm e$e IS elB.ro6ctul ul^ep allJEtu olac 'r'reur uraap !rlur olaJ
'gcgr uprep lJstu alos 'e1ca1.red nJrIE'r olcaJ'red a1e1e'ualur : Eclps 'eldluls
rolo1ulJelur rIJBuJnlsFr Inzec n! 1$ e c rrd'raur'rd rsealaou Ednp Eqtu rqcs ;r:
ue"aluurnlgg.r ur.rd oesnd'ruoc JolalslJelul nalDrqni el$a'tutd ee Eaoc
ol

(qf : I + gt, r-rwrud auttap (r,terco'u1qnp) utulcepulural -
(qf : [ + tI) Epunc€s aurlap {?lutco olsad emlldas) eruroapelra^J -

(qf : t + €I) pi.rr::1 auyraP (q'relco elsect elxas) r:urrceperi're; -

Foloasele practiee ale risturnirii intervatelor

1". Prin riisturnat€a inter'valelor se pot stabili mai ulior eantitatea
qi calitatea intervalelor rnai largi, cgm sint cele de sextll 5i septi'ma, fara
s5 mai fie nevoic de a se calcula cotr[inutul lor in tonuri $i sernitonuri.

Dc exernplu:

i3ror-- lrrtervalul rr.rlrriltrn' : f:fi

prin rfrstufnarl' devine : terld ntare

de unde dndnc*lrr cA primul este serlri nricd'"

-- [nter:valul trlm$tor :

p,rin r{sl.urnare rlevine -= secuwla ntdritd

tie nrrde dr-rlucetrt cii primul tst-e septinta tnicsorutu"

2. IAsturnind intervalele dil componeg!a upui acord, o[!inem acol'
durile rastrrrrlate, cafe au o sorroritate intrucitva diferiti de aceea a acot-
rlului ln stare dir:er:tir :

3. l'c princi piul riisturnarii intervalelor se hazcazri si procetlerrl {'Lr-

rroscuI in polrf,tttte sttb urltttele de cotttraPttttct rasturuallil. l)iilrl oa excnrphr
contrapunctul dLrl-rlir la octavi de lral jus:

168

{i9 I

: ocrlcBJd oepail)Jd ale.rsol

-9ru.rn uild ezrlBeJ lod os eelsocv "at'Dnzn lnut aloualul Joun DaJaullqo ala[)
-ao ut uaan ps emqeJl ecluoru.rBue Jololl?AJelur eeJBtuJoI EI'BInEoJ rO

: loJlsu tlzrrroruJuua eluori as 'nlduroxa
a.rd's'cJBu.t Ep.unsaS 'eeruotuJcuo elucplrodso.roc altrnu latu o.ru launs oJucorl

aceruoep 'aJd,rtlnur glffglqlsod tugs Tn,lJolul ull Itztllo{lrJuua u nJluc{t

: IoJlsB BluzruorilJpua r,; oluod louaq 1u - op fcrtu ei.rcl 'nldurexe
oq'trnduoc el ac .rolalou aletunu ur.rd reurnu
as-npurrlJsoap'elElrluept

op aJouos [rn1.rodre.r rr! luls eJe{} alel.rolur oJaon acluotuJvua osaulnu ?S

JOIAIBATOIU! InIuSIUOT,UJUU'rI'6? s

,gHnj lS lrundBrluor ap lnlBlBrI" ulc t;tt? P'.,Jtn1PJJu)J

uelSap 'W

a" rtni inier'ttolul este alcd,trlit din note nealterate (spre exemplu re"fu)

san dirr note ce ar,r acelagi {el de altcratrii (do bentol -alegsiindbeinntsoaU,pienaecaezleual
accsta putem inlo'cui enaimonit; oricare dintte stnrcte,

care ne dau un inte,rval mai uzual :

Tf

Dintrc intervalelc enarrnonir:e ale t€rtei rilioi, obiinute in prirnui ertrtrplrt.

preferirm seculda marita, care este ntai folositi decit cvarta rlr.rblu-rnic-

$orat[, dup6 cum in al dlonileloaceuxlesnepxlutei- dudbliun-rancaerilteea; ti considerente - pre'

fsram octava nricEorata

b. cind intercalul este alcdtuit dintr-o notd nealtertttd Si alta olterald

(spre exemplu : do - la bemol) sau posedd, o ,rtotd mai mult alterata decit
cettlaltii (spre do rJiez Ia dublu-diez), inlocuinl ertrutuonic
exernplu : a-l itt
drtilea caz, stt'netul dublu''alterat:
primul ean sunetul alterat, iar in

Enarrnonizarea s€xtei mici (do * h bemol) ne da iiltervalul de

dmcv[icinsintoarteamtrivtaa;rluiita|l rd(ieelonsae-rmptoimsnoiazlardrneieaiczis),e(dxctoaercidme.iseiptzeitet-n*a(d'isru;t)t,icl'lciizeeazet-sdt€ecImaitasdieuupbttililurinz'daaietdzdu)ebcltueit'
cvinta tripln-miirite (rc hemol * Ia dublu'diez) ;

e. cind. interaalul este alcd,tuit din note cu alterasii controxe (diezi eu
bemoli), s€ poate iu,loeu,i ena,rmonic oricare dintre sunele, in a,mbele eazuri

f,iind posibild o'blinerea de intenvale uzual€ :

^ 7- = 6hl = 0l'l &.

r.

170

ILT

'asrdo tllJoJlp u! Runs B JAI'Uod eF ou E : a'|o-aaosslp guilel e'luqBuuloll€iulol rr IeAJal
q--tutAullJeluuoo(ntsausscl lelau.pe1ueIo;nBsp{elpreEutenq^sJesE}J.uag!turatnJma3ld6sulrg!InaeSpugnUssJeEJqaJ:cIUo4oj .It(eBt-rIoaI"IFttnoa9ela7srlu,oa!tlB€a'autru[los1nABtBlJloLoBzuluqaulut JrlunoellraUadlJtlJtrdrooJlrupoISs

'alutsuosuoil d[HAJelur u! uaJBAloza.I Jec l* 'eunIs

-o3l 'orstlllgBlsur 'arsrslu ap uliPzues nBp au alu lnll€ aP [nun aPuudsep

es s eP BlolPuel pulAE alauos aLSecB urp aJBcalI "xadoluoc as nil 'uBlln(uF

ellzlrB 'elueuodtrtoo ?14{ln€ roJEt olB elolslJalo! 'E alut}uostp asaunn es

JluPuoslp al?^Jalul 'q

: toru, !6' uBrn ololxet 'P!u ls FBul o[alJal alBJaPrsuor! luls -aruoBtJtoossugou} Btfitr
lBrn ul i}os, es EtruottrJB PoJIdOIBOt eJst U - ?lao{ tadw,

, : { ulluaa Blulaa
.sa$lco .lnuosrun) alJaJJed glelsaJelu! tlsol
eleJeplsu0? ltr!s 'S

BJnSEITI

gJGUJ rSUt n! e)?t 3S gotuot{lJn SeJtdoluoc oJBO u! * aTcalnd a|uvuosuo7
ar?al&dtu! $ alca{od :t lod aluBu

-osuot alolsl,r+lor 'aluouoduoa lo[aloilns c alrdoluoc ap prpe'rF vdnq
'r eJealozar re-l nu 13 'ruqt1tt1ce 'elBltllq
.gls .s[eda.l ap eriezues nBp eu a[3 'r eJouos eleltutl Esu]Jls o'Jlul lulsou
lnzns ep etntl+c.rod pur11 'tgJnsVur Ecltu luul nee eJeur lrru ur) csadotuoc
as'uBllntil[s ellzns'alruns JoJFs a1t ilalnar;rlrrt arflD?'osuo3 $.ceunu eS

aluuuosuOf, sluAJslul P

'arltuoslp r*

a]uultx$uo| : r; lod * elueuodftloc alauns Btlop lolat B Eltt,llpntr rtsaldurl ul
e.rrdoluocau nes erldoluot oP 1npel6 eP glBI * ealuoruJB elalEAralul

rololBAralu! Bitruuoslp Is siuuuosuoS '09 s

Ca intervale disonante sint considerate secundcle lllrrr $r llllcr, EDptl

ruelc rnari gi rnici, precrru si toate intervalel{} rnlrit*: $i rnic;orate, drblu
rnilrite ti t[Lrblu-mic$orate :

(,iitctxlata, cvarta porff/ctlt osle socotita ea o ulosfa disonanlii, r:inrl est*r
auzitil rzolat ec.u cind este utilizatA ln vocile de jos in arlonrl r

lrr tLrcr{rrile tnuziua,le lnai noi, cv$rta iFi consolideazi dil ce irt,.le ntli
mult pr,zigia ei de inten'al consonant. Acelaqi proces lent de acceptare in
rindul consonangelor il pute,nr observa qi la eeptima InicA, fiind utilizrtrl
ln ncorrluri f{ra preg*trre gi rezolvare :

ffia- xn

Gradul de consrnatrlti al iutevvalelor este in fuucpie de ordinea aparipiei
lor irr seria arrnonicelor: uniso.nul Fi octava fiind intervalele consonante eelc
tnai perfecto" cvinta $i cvarta, consonante perfecte, iar ter'lcle 5i sexteie tnlrr
qi nrici, consonante imperfecte.

trrrtervalole (!onsonante se forrneaztl ilrtrc strnetele care au freevcrllr,
cea mai apropiatii de sunetul funtlamental, adici acolea pina la armonicui
f!: unisonul, octava, cvinl,a. cvarta, terte.le gi *extcle rnari 9i mi,'i :

Grarlul de disonanlri a.l intervalekrr este in raport invers cu depdrta'rea
dintre eele doui sunete componente ale intervaluhri: rru rit distanfa dintrc

t72

ELI

#ngs

.lJt:{rrJ,SIil[ Iri]o,{ rf ir61 ed ealOurlUaur t* a.r'nOr,radnt l(toft g€JSCSItrr - r{

- ,r,

: aJll$r.r1i]d,nq lr,ixtn e Jo[ +d saJE]uti'ui]ux l* anouatru! !!J!).t il(rJsc3rut -- 'tt

i Jolrcoa lr,rgasrtu t1e a1ataua?

itilrraJoJci JIOJP0Iqru.nr ur,rd aul iqo as ol(rsrrosluoo c[aruo]ur u! Jo[, eaJsAIOz]U
'olrrBir(l$,iloJ alia:) rrl 0luA[,ozal olllq+Jl oBlnFo"r oP lalttauosrlrP e{olPn-r;rlul

olnreuaF eapaJo.ld

etuBuoslp roJOlBAJalu! BilrB^Iozau 'Ig s

?qqf e$ea0s!0 uind lea

egeu0,9.t0

'€Jrru t${.u alse elrr'Buosrl] lI]p n;i
'il.lt?llt fgut els{} €cls,alF entr{p el,uelsrp l!' nc tsJelut rS 'e.leut iuur alsa eiueu

-ofi r lr l!l rl rtJ 'EJll_u rHru a]54 lusuosrp lnlB^Jalrl utrrl,ru'oc ac alauns 3 ala)

lf:i}(rili'r'J ttiitlt('f ttr t 0{i. :

d--rc _-__ --e-F

O --+ d' d ----* t

a-(

r\ccste llroc{xl{1o gcncrale dc nriEcare r voci,Ior stau la i.;aza rezolririi
t{llrrr(rr intcn'alclor: rlisonante in consonante, drrpn principiih r'rr:a!ici c-lasice

r;our;rouistice. *

Pentru o rnai ilrrrtii inIelcge,re a lczolvirii intcryalelor rlisonante trebuio

sil lc lmpar[inr in rlouli sistcme de rezolvare:

L flezolvarca int*-'ri'alelor disonante - ril:rri ii rnir'i.
?, liez,rlvarca intervr,rlr,-lor disonante - rrriritc 5i rniclorate.

I. Rezolvarea intervalelor disonante - nrari gi mici

libci'I,nctea,rli"rarlo1le:p6rcii5s;oilgnsa'lnt: tfeol-ositrerraprei nqtri uncriocni d-urcepreoat fi rczolvate iie in lnod
rocilor in polifonie, fie

respcctirrd ir:gile i:erute de arrnonie. legi privitoarc la frrncliorialitatc;r acor-

tlr:ri lor din r:arr: acestc intervalc disonarrtr: ta.c parte,

Ilezcl','area interyaletor de secundi, septime ;i ncnl (mari 5i r:rici )

a,-lu tralaree gtolifonir.ci a t,ot;ilor

Celc trei lr:ltrri ,lr: irrtcrvale disonante {2-dti, ?-rni. 1)-nir -oricrurrlacridi6rri
nrit;i1 pot fi rczolvalc in diferite intervalo o{.urson:ultco Iolosirrd

Jrrttctxlr:ele dc ntiEcare a voci.lor, luutui sri se ajrrngir plin al-r-'ilsta la Lrnrrl

dr n ['e intcrval'.,'1.. r:onsr)nr nt{). I)e exeurlrhr :

2 inici

174

9LL

aq-p'.laBuuluel(esllFcluulplanonalssud'alaupeJ'ueIllo'raelpnoipelBlarstulg-coeo€lltoceer'eaJJnlealulJu.+urureoelEsduulclaoal'u+EssrruolnpepBuolruuuaJploe€llsJsueauso'loolasuo)pliEpplo-lqaaIrnu4pDlluaoBInulJp-lneuqsgz@'Epl''aarluuNoJIne]p-oo)ue'Bpolousu!s€aul"-topIrrceo'aeaus+ralJliepEBluslnrpna4lupesrtJ'^sDpaolJaeu.]jrseol!luu-)uul9lepJllpJiLS:elnaiennuuall-adr4snJ^ruBuoBl'oJgldnuxrzlalIslaeaJu3'taas€crr

'PJltti tll? s a.reru triJel u! B^l0zoJ os JJErU Bpunaos
Irap 'EldBaJl () g,rt:orfo:) sof aP leo JUr'rol rl.I err!tu!::J sns ap Inlouns

)

(wlue WC

- : rcrlll rclll

-rldOS UO.reUJnlS'BJ UIp'p.IOCrU ll!'fzDeuuo! cr^ eJaur BpunJcs aco.ruo?p 'sof

ap lruauns aJSo lrluuosrp lnlourls EJ Itrplalslroc 'a.tPttl Dpuncos pulzrlBuY

;rlu 1au;ldes ? !$ lJeu lepunJes ?eJ3^loz3u

'uiueuosrp FzuauuoJ i).luJ Inlouns

l!l ap FldEorl o lr;utJoqoc acBt as BJolsacB u (BIBJnluu) Basua;r.l PsJu^lozirH
'r ]BApzcJ orJ ES Blsaou 8c P,ultuJn 'uiuuuostp gcuoao.rd oluauoriuroc a1c1eu
.rrs oJlulp aturlu€ a"ruc Atuuos atni as JolrJo.r u B.)rrroruJe r?JJrluJl ug '(1alru
r* r.tcur - Fu-6 'gnr-l 'Fp-6) aluBtloslp JolJill-r.rJlrrr Bo.rL?irloz+.r n.rl uilJ

.toItJOQ n q,JlUOlUJr) r)A.tn?')r! uI -'9

Pe!u/ 6

eJPa 6

Ittut I

eJew I

ln tnrtt'l sr'"'tinrei mici, srrnetul r'lc sus (cel care formcazi] scptima)
pl'Ovoaui rli,.l)rtauta, el trebuie srl fic rezolvat:

"qi

*Qunel.ril dc jos rllline fie,l(]c, ia,r.cel rie'sus coboarl o tr(:fiptl. in r:ar+.
caz selrtirna rnici se reznlvi in sextd maf{i sau nli{ift.

Secun.r]:t mare $i septima micir mai p(rt ti rezo \7ate ;i pri r srrltul da u
uv"lrti perfoctA $rrper;oar* a sunetrrlui c:irt nrr formeazfl disonilrr!u;

Deci, eecunda ruare {ie ma'i poate r€?nrlr,a in ,riextir riiarc srl! rnicli. i:rr
sr:pl.imd micf,, in tel'li mare sau rnicl,

f)c-.igur, rnai pot fi gesirc si altc solu;ii il rtrznllarca u{rcstor intcirulr
rlisonante, ea s.pre exemplu : saltul sunet'ulu; care nu cstc rli-rrin:rrit sil sr)
faca la cv,inti perfect{ in loc de cvart{ perfcctfi (curn este cuzrr} rc}F
timci mici).

Rezolvarea secundei mici ;i a septimei mari

ln r:urlrul intcrvalului de se,cnndir micA (liintl rilslrrrnar'ea scptinrei rnari),
sunetul de ios este disonant, de aceeir arlcsta st rezrrlvii prirr cohr.rrirga
lui la un interral de secrrntlf, milre :

Sr.rrretttl de srr.s rAmilt: trrg Ioc, ia,r coi dc jos e,oboarl o treapll. lr care

secrrnda rnicA se rczolvd in tertA mice.

Din aceleasi consitlercrrte. sepl,ima m,arc se rt'z.e.rlr,lj il soxtu ulnr'€:

176

LLI I lo^ 'llrlzntr t rrr(ltl ep l?lurtr - El

.elcBJtJf)'lrrnfiflsr{(l3 fnAnolill IIn {rl 'eol)aioJt{ J]soJIl urp Inun-Jluud "gSunfP
rs gs ec Brirpuoc nilJo{tJol ItJosnPuoa als alPJouaE aapoaoJd reJl JolaJ
treJlsolot urJd E^lozar as IsJ asrro "1, axDro*r1lu l* arullxu alalDiraltt!

elBJosJlur ls allrgul - slusuos!p JoleleAJalu! uaJ€^lozau 'a

'l il Btr(}snon

fclrJolur un uzBaztilloJ os unzBc sIequIB ur : qJoorJadns $l'rs^? o Bl llB-c un
oIJ tcol Ensul!aJ.uIE!a[aln]leBuSnesrl-l
ac.RJ lir ad oultu?J Fo alt 'luBuoslp al$a 'aJuur
lueuosuoc lr]aJoltir un 'llulglec no "azau.uo;
l

nus q?lru :?rplnuSnasJasolocJesollriuc.ar".rrnuolqlloqcBulStJtduoFl^nlodzaJ.oI lelcso.ltuls?uEocstltPlollunJ]lcl uBnosJe-lDJ'l u!
aluBuoslp JololB^.ralu.r BaJuaioza.t {ulusd 'alznlcilot ill
- lo.rul rs lJBur -
'Bl silJJ;lti

flul^0 u! acBI 3s rsiilr fcllott B IB JJBITI rAuou BaJeAIOZeJ 'ZeC ISA?B Ol

'_r,-eil-€E; !9.* W6

dg*rU'

: lut?rrosrp 91s0 nu

fnlnlauns * p.ruor,rodns El.r,Elrc o BI tnllBs ur.rd r$ BAIozeJ rsu as PuoN
'qr1l:r1.rod €aelco u! EAIozeJ os Ecllu euou tS oJutu Btlcru olelre3y

: (r:rrrou colelrluc gdnp) rop nus sJetu Epuncas o el saruoqoo utlrl gllozaJ

os {/,1 'Brlou E,JgaurFot o.I€J lulauns luBurJslp o]sa Euou ap lnlu^Jalul Brl
lJlru is :J?u lauou eeJs^lozau

'oJPril Ei.lCl 14
"e.rnur uurrldas ru! 'Elltur ulxag u! e,tfoz,eJ as gt-Im epllnies 'zec lstl.t* u1

: lrrPrro3rp else ntr eJe? rnl rleuns B EJPouAdn-q glJeIJatI u1.rn,t$

o sl lullus ilrrd r.* ole^pzar I} 1od lutu oJuttr uurlldos l* B)tul lrPull'l3S

ristic acestor r'ezolvr"rri este faptrri xr4 i1l11t71;ttlel.e nuirile se rezol.ud ltrin ldr.
girea lor in interuile ntui nturi, iar cele mic.rorule, prin. strtng<trea lor itt
interuule nwti nici.

Rezolvarea intervalelor mlrile
Interv.alele .triirile se rezo.lli prin Lirgirea lor in jrlter'vitlc rtlrli rrtal l,
ajungintlr.r-se Pri tr uct'asla la intr'r'valc {.tolrsonanle. f)e exentPlrr:

Pnna ndritd

fecunda niril1

+t I 5p 4r + fp lr ,_; 6n 1il1

vGtre,ii:,tC

n 5t+6fvf 5t+6il1 5|-7m
-...:.; :a. =:-

{ir * 7M 6r - 7/$ 6f -o gp

OCilo! Ittctt !.d

r Intervalele tiiate printr'-o linje hansversale nu rep,rezintd rezolvarea, cr

sint mentionate pentru a se vedea mai clar care dintre rniqci,rile vocilor drlee
la rezolvarea disonaniei,

178

6/l

*'rraltal'eegsppun'(lalosulaapq-nIn|q'lgenl€^pJrooa*l,utJll-uJr eagIpl.r'Ea: llnsalrdxptauInanlxeue^.tag€1ptue)r.aginou*c€lruudoesE;ru-up3nuoladlgallusprez)aIenJledaAopJ.naenJlpuuFlAErI+cerJzoaSJ

gle,toiqueaep6

(uJWg.- -8 al n -8 u7 <- -g

gtaroicla ewltdss

dq** -4 ag * -I wgc- -l

getolclu esxag

tf*.* -g -S* -9 1+*-S

gProiqu etqn|

(w)y4g4*-g d+ - --c d+ *- -!

pleatquege',t3

W2+-t utl +- -q u8***

--nt -- -g ae .- -g ge'rcic1w eita1

we + ,-g v

: rrldurexe e(l 'r aluellosuoc 'lclur

r'{u crua'a,u,,.,,", or{rr'^rc},,r

ffi,;:;;;;Xcru

'[oqB] lsAcB u! tlnrarl
lseJ u nu 'g1co1.retl lSaltlco n' ?l{roruJuuo lslrstul Prrtr! 'prlJpru nuzltlog

fu)uot' <* +8 Itlg t- qg 149 + t0

: !:ll.rtnl uurl.rd 1$ uc rrdrcrrr"rtl rlualaau gdnp BAt( 'ZilJ Qt ?t r,t,-,Iu p.tnlx()

S 52. Evolufia ideii de eonsonangfi ;i disonanfh

trdeea de consonarrli $i djsonanl,A a evolua;t in fiecare epoci $i cocrlinrui
si evolueze sub ochi! no$tri, atit in teorie, cit 9i in practica muzicali.

Se pot distinge, din acest punct de vedere, patr.u stadli mai importante,
corespunzind celor patru con€eptii dilerite care stau la baza considerafiilou: teo-
retice cu privire la eonsonan{a gi disonania intervalelor: cor)ceptia anticd gi me-
dievaiA, concepfia a.r'monice initiald (Rarneau), aonceplia armonjcd evoluatd si

con€eplia negativist.i (atonajA).

Concepfia anticii qi medievali referitoare la consonan!il 9i disonanfi

DupA Aristoxene (teol:etician grec, ndscut in Tae'ent. sec, IV i.e.n.), antichi-
tatea elin6 consideta drept conso,nante intervalele de p1'imA, o€tava, cvint6 gi
cvartA, adicE acelea cal'e n-au dtrit forma pe,rfect6. Teorja g'r'eacA veche uumea
acesie interva,le ,,simfonii" Si l€ definsa astfel : ,"o simlonie este imperecherea
succesivir sau simultan5 a doui sunete sl cttrar arnestee se impacd perfec!", I
nTfdlocmaeetaeaaicuteitl"eddl5aealt1ep-eninriift"ee,crp:tvecaalecoi-nins,ii,dnseirrmaeffn.aotauni'li5'.cdde irni, or1avi., cvintS $i cr;arti -
pl se
acesteu. arrrestecuil sr*neteiorr nir,l se
la

Posteritatea nu a fdcut de.cit sl preia qi sa punA in valoare acest tel de a
vedea lusruirile, a,ra ci evul m€diu nu schimbA cct:cepfia de ccnsonanll in ceea
ce privegte inie,rrralele de prim5, o{tavd, cvinfd .1i cvart6. In trata ele medjevale,
consonanta car:iti insd numele de ,,ac'ord", stabilindu-se ee o melodie trebuie
si inceapd qi sA se sfirqeascd numsj printr-un *acord". adici prjn unison. octavd,

cvintd sau cva1t6.
lncepufurile pol:ifoniei nu permiteeu folosirea ,,dlafoniilor", rla €urn se poate
redea dJn exr'mpJul cal'e u,t"nreaza. a.icii:llrjt nunlai dir ,,-cimfonjile", de cvinta:

lmn medicvat

Cu timpul, in polifonie isi lac loc 6i ,,ddafoniile", du,pi cunr se poste
obserwa din prelrrcrarea aceluia$i !,mn de c6tre GuLido d'Arezzt; (se,colul XI), in
ci.rre, pe lingi introduceree tertei, asistEm ,5i ia :rmestecul de ,,simfonii* cu

,.C.iirfonii" :

,Secoiele iirrr!itoare (XII-XVIII) consacrA intrarea in rindr.lJ corrsonantr:-jor
r t,ertrclol qi sextelor mari 5i rntc:i, mai intii in practica componistice, apoi gi irr
teorie. Ne aflam in epoca de c,rislaljzure Ei de inxpunefe a noului stil in com-

pr:zi{ie, stiiui. armonrc.

r ).1.i)1l.f ii:l',,.irrrc1. Iiittujrr ir t,in,\:,tif fr4:r.kt.

r80

I8L

(rEr .dllrrsoror ci', .rii+r-te(t) ro,'^',,iil".;':;trl:, T;il,,l ,l]i'"i']o"o',.*,,,0'::r'::1-j ,l'I:"'J':;"i"*""

{nuouroual !s alueuosuoJ'lou ap llJaf,npoJluT s ElsJlznu e}rl}BJd arlur 9t le^
-J3sqo ap alsg (eu-6 ls eu-r) alueuosuo] ur alu€uoslp Joun ruEdrJueuo fnsuas u!
ellelrrpo tz 1J tz alsauJrJd rsl Inznv 'l Jsa.lrJ poru ur alP^lozal tcrU 'alrte3e;d 1c1u
luls leur nu a]ueuoslp alale^Jalu! 'u9J]nl oloun q 'xlx tnloJas nc pulda]ul

'(ltntu

ap rua.rlxo alezrlrln 'gluBunuop ap [np.ro3€ ulp Buou ls E]lur eurldas) alueuosrp
aIBAJalUr -loun c 'Jol tnpulJ u! 'eer3)aJx ulrd 'atueuosuot lolalBAJalul ln-rBwnu
?[nul leu ts tbrEl as e ap elulpuol ElsaJluBur os oluorur€ u] 'a4scou stettz uI

El€nloaa rrluoruJ" Eltdocuoc

: pror€ un-4r.ttp alJ€d oJ€J pu!f, rlurrlloglto? rs

: +Blozl ltzn€ axsa pu:' ,rrD?rogrp rjo
leJ€prsuor rJ pu!}nd '1xrur . 1en.re1ur un elso E (olBle4 alaun lze Is urlsns o 3J€t
ad) erJoal slrua e-s - IuallnaJGl ad dulll llnul lPJJnJul B ore) - gu€AD rl.rluod
'(alalxas lS olalral) tJlur lS uE(Ir alal€Arolul n4uad al?qeqea atrutuosuor !$ (el.rBaa
'elur^r 'paelao 'B(lllJd) glJoJrod eu.roJ ll}ap ne-u arE' alale^rolul n"Ji}ued anqn?r
-tou? ?tutuosuo, ap Baunllou al,ml ul elnpor+tll nBaut€u gdnp ap Blodg

'3a!Polaru'al€luozlro

,rolar tnro{ lJap e! 'Falproce 'EI€tR,ra/\ eltdaauo3 'aluorure ad tunte alezeq oleJ
-!znu auelsls JolalLraJJp earezrueB.ro u! lnJol nBl ol eJoJ-Ec 'lllBllqtgu€ JolalJeAJ
yS .rolaluync rsalnuasp as 'IoJ Bt JBr (.nounu nes rofBru) InlF nes pour un tsaurJ
-ap ala l!Ju'!(a'EllJlrEqarslnolapal€Eolu1euu!odll(Jugruorrn-ElegJdeaa,,pE$lureuIossJlpreEtrzlEaal^a1lx"sa"slnIsldomloulruedJ,) aleA
'1oz;rr 1$ alllgFo,ld nBlnqa4 olueuoslp slal€AJalul aleol ')tuoulre ft1s Inou uI
'a?umlos?p lg aluDuosuat aJoJBAJelur a.Ilulp
all.)urlsrri EluelJodurt glseale od tuurJol arnzTq os
t(tZLl\ axuout.LprLl ap EpuL
ES eAJBJ?nl ul neourEu ap slezltaluls lsoJ ne urnt €se 'roruouil€ alrSa.I '(Jolat
-e^.nolul lnlsar) alueuosrp alac rs urnraJd '(|'Iru ls Lrcru elolxas Is alal.-r4 'El"rBAJ
'€luTAJ 'e.le1ro 'elu tJd) slueuosuot olal€AJalur sraaJd gzBalrulliap as ls ',,DrucrtuJB
leaJelur" ap eaunllou 'JrlaJsl a.ropa^ ap lJund u1p '-ezeeztaeJd as 'raruourJE aJ?
aJrlar.odl ;)lozeq eund e*ea '(trg/,1-g89l) n€arueu oddr{llqd-uBaf t'lt puldoaul

-elegfFr; gcluotllrs ulfdoouoo

rezoriafitei soillore est€ o stirinsa legdturd, lntrueit, in serria arrnonicelor * dupi
cunoscutele intervale eonsonante - vin: la rind intervaleie de ?-mi $i g-nA;

Concepila regetivist* (atonal6)

Inr muzica atonald igi face tat rnai mult }oc concsplia potrivit cEteia inl,r'e
lntes:valele corsonarf€ fi disonante nu existe nicri o d€osebirc.
Atonali;tii, in iucrllile lor, tntrebuinleazA conglomerate sonore fird nici <r
semn:ificafie tonaiS, fiind scrise numai penfou sonori;tatea in sine, in ca;:e nu se
mai face distinctia consonant6-disonan{5.

Ascultind asem€nea lucrdri, pline de disonanle de tot felul, ai la inceput
senzaiia urcei incordate tensiunj, car€ se transformi insi repeCe intr-o mono
tonie ce-fi provoacd dezinteres, intrucit sint rezultatul unor combinafii cerebrale,
ele sint goale de eonlinut, de aeeea !e ijpse;te elenre'nlu} de contrast pi ceil

emotiv.

nu dpiOonttpret-ruraunnsdcmeoimtaeprtlneAjxcniodudeaptjemoaaatcegeianleiezaumrltotiastiteideQienictcruaS.liucreuniedberonmganatedt m€daoetnlctueinr,udtpgrdouecroeasidsaeerit-imstei€cnaint-ree
ci
sA forrmeze ehipul spiritual al omului gi si redea caracterul nobil al ndzuinfelor
saie, inaltele sale ealiteti mora1e.

' I bs 53. Bxpresivitatea intervalelor

Posibilirirtile de expresie ale dileritelor inlervalc tc:rl,c*tuiesr o ure-
lo{ie silt foarte variate, aeestea depinzind de nrulgi factoli. rJintre care ttn
,r'ol determilart il au: sensu.l liniei melodicc- rlesenul riilnir', fonafitatcu,

lrrodul etc.

Diversitatr:a acestor factori face sft rlu puleru st:rbili ttrar:teristici er-
nlresive definitive p€n!ru ficcat'e interval.

Cu toate acestea' privite in rno'cl izolat 5i ecnp;tritrdn-le, prricnr atribui

intervalelor trdsd,turi expresiue cu co.rac{Qr gert'entl.

Din aeest punr't de vedere. ele pt,t fi rJe doua feluri : enprltt.sioe 5i

elepresiue.

Cele expartsive sint lurninoase. deschise, s€nine; iar trle tlelrresive,
dimpotliva, inchise. intunecateo sunlbre.

Gradul de cxpansivitirte sar ,lepresivitate a intervalelur se cxplici in
rnod qtiinlif ic prin eon!inutul lor in cr.inte 9i sensul as.cendent -"it tt tles-
cendent al acestora.

I8?

( ot

: oluapua:r$o aiur,r:r ? E neunmaccns rtp ourloltl {ttu*op) d.tutu ,)i.!,tl -

: opunJas eP un[eJ ?nop a1s0JB arlleuJolIE Por"ns as oJul, u! arrJlolcur trJ alllf,xs
-eJ ?s a? n,ran1 o4zrrsilrrrxa elsc e.rettr opuncor-
'!?Jrur BpunJas .lp gjrr.4

uz

: aluapua,sal, alilrlri

B rrouilr$a?oRs ril{, eur.ro,rrl 'qttuqcs u1 (7ouaq at-o|t) ,^r)lut t punrds -

wz

: oluapuaJsfi Jlur^i] e u 8Ju!.llrJ;i;{ls ut[) eulAoJd, (at-o1t) aJ:Dnwld1u\)euxnoJacsrc-lg
'qtittsa.trlitit t.ntlnu ap luls ts a.tDo1lJoqoJ Jo1alunt :ot.ras urp tttutnit

tt,ltlo os aJoJo*,tttu ,s ?Jr?rr aPJ Pu!:t ,xl " ltsttotttruttl 'rlntstaclxa pt.rttllo,, a!) tru!$
,* alno?tns Jolalutn:, DTJas u47 'toTunu utilo a,' irlLtl-)ut ,S ,./r'll ,tlafr.tJalut UJ
ElrJsr!0;r {no f i)]3;) jJad JolalltrAc seurpJo 1r(1, .lol eirt;lu3r0.trl l!urJtsroJil

'ausdep rBtu ??l)o,\ e.r rs ttlnr Ednp
'(41aa1.i;rd ! ju1\J rrl r-:1ee.1.rarl utntAc urp EelIIIuo) .lo[o]ourls r] !rlsal sJuIpJr]
ulp IA r;r'{'c1a ald.iJl t; eJlulp Inlu^ra}u1 : ei.ral'alu.rn}t)lI ol(l/JJl Z aJlulp
{nJn,lJo}rn : sprrnsos : nlduroxa ap ) olu,).rznru lrJli.}i .{{)i(}leun.s e glu1dar1
t,orupJo rilp nEurrlu PuruoAOJd ili, alBJepISuoJ ctrlt[JJl ilr! rlJlB^.rolu | ,
'aArso.rflsl) .r(,lJllratuelo lnJrg E,rBoiP{sal} cs l}p lotuaq nu-louaq ]s-D!-op
-'-{u;trr1r:tselr-arz"ag'.rJlp-nDloelpu-"-a-llzpua-eltpltoluualja-{tr.sir}ul-:1Jt.t)1u-rr*r n\3r?asl:oJn-dl_r.xcarPl-iuu-a-:}cIJosaaspp-ao1u1rteu-p-rln;tl;)tttrrr.ntluudetnpIluptjsaB-}soeullsr.-lalolnslclglu5ErA{elnes
urur[ trl ofc a?sc 1rIe1 rnlsern na.ulrquls rr1 r{1rlr,rotL aJsc PI ep {nrdlculJ(l

* tet'la nticd {do-mi bemol) prnvine din sueeesiunea a 3 cvinta des-

xttnrlanle :

[xpansivitatea tergei mari fa{a de ceu tlici este cu tleosebire evident.ir
{n rnodurile ma jor gi minor, unde ter!a mare pe tonici detelnrina nrotir:J
m.ajor. principalul €xponent al sisterneio'r muzicale cu caracter expansiv, iirr

terga rniea pe tonicri determina modul minor, prilcipalul exporerlt a,l siste-

melor rnuzicale cu caracter depresiv.

* $ert{r nwr,: {do--lo) provine din snccesiunea a 3 cvinte nscentlenxe:

6 lvl

- sexta mica {do*-!u bentol 1 provlrc din suecesiunea *r 4 cvintr: des'

*enclerute:.

6m

xende-nle septima rnare {d.o-si) provine din succesiunea a 5 cvirrte {t.s"

:

7ii

spnlinl6 61'1g1j (do-si bemall provine drn succesiuuea s 2 cyinte

$eice-tcaane:.

184

gBI

olrnAo 6 t n0rrnrscians urp arlrAord (zatp et-oy) p11tr-ttu t)lrtttt.ras -

: alu)PuaJSu

clulAJ I B uCunrsCccns utp arnaotil (zar7t o[] - o\t) Ttlt:tprttlurlufrioux,o,r(ol;-rlq
.prcno.t:l us elnl tAlserrlop rA eltlrlrsuudxa ol, Jol lnJrnti ?c oclrJ

^al p:rarr'r;rurr rs r.rnrrr'al.rc.;.rlrrl ello llJOp olullJ ol, Jl-llrnu Ro alnllt"ir[;rfrrt! l:u]
o,rrsurdre eluolx.rlJ rrrp al tnlpJlt lu!s aleJo*xtul rS alr.tBru olrlt?AJolul

: -tlttapuaast, glurAc I op lE^Jalul un also (\os-op) pltta{nd nlu(&} --

d,

t

_€>fa
i!__-----=---.-'------'

lr-l

: plualruoxsal, Hulac I oP [B^Jalur un o]sa (at-ap) prJalnd olrrrns *
: nlduraxa erdg

'rarur rl

rJrnr clolr^JJlul llcop ('cle Iurrrlu'uIIIonIJ€'e;ltpolau rattltl lnsucs) JoJal
-B,r.riltlr lrsarrlxe Brnur.rolop oJEr uolilr:J 1i1u1lo1ea ulrrarrl.ytrt qns llnlu lBrrt

o Ell:zltt?ilril:t)nFil lsrsllaolronl?.rllstllllot?-as lllls Blllill)lrcJscp tlRs Ullli)lltta.)Sa Plul^c A.rnFttlS
aloln^Jcllll
cJs? (eilrt,ra la st.rn.la) etJoJJcd

'nsJoAacrA r$ c.rrrru n?ru alsa rnl EalBlrArsc.rrlap nns eclnltntsundxa lllu

rr;r'aJrjul tulu elsa lIl^Ja]ul uti csotnlFclu oJ elulii] cp [tlJLluntl llc nJ

-* tPrta nldtitu (do-nti diez) provine din su'ccegiun€a a lI crrittte

ascen.dente:

2f

ter!u mlcSot'at{l (da -nti duhlu''benr'oL 1 irlovine tlit succesitttrea a

I{J cvirrte desct:ndente :

3'

__ ct:et ttt rnarit| (do-!tt cldc:) proriue tlin suutr:Firtrlca a b cvittt€

ascendente:

4f
- cainta *icloreila (tlo-sol be ntt,l 1 provine din succes'irtlea a 6

cvirrte descendente :

un alt consider.€Dt in determlnarea exp'r'esie1 ullur lnterval oarscare il
eonstitui€ locul pe carb aoesta il ocupA irt sistemill nruzical din r:afe [ar:o

parte 9i importanta funclionalA a treptei po car€ se forlileaza'

Datoritaacesluifalrt,t.hiar'siirrlervaleledeacela$ife}potaveaex.

presii diferite. elo-sol. sol-.re, ta-do. de pe reptelo
(trr:ptele l, V, IV), cxpnlrra ttrai tur-rlta
De exemPlu : cvintelc Perfecte

prineipale ale tonalitrilii Do ntajor

'Fle;)rJrpour .rlrilIr r.-lEs r.rtl.rod6, t{ olll{rd Jolclsr
-Jellui Bol*llalraJdop ig selslr^r,s,rrBd,xe 'o}'usnralo JolserB gtlJol sl) 'EJ sal.)iu,!
eurs ul ap et6rJ 'ola aisenr{ 'rll1il '+rrrowJu tportr 'clel ril:u()l : ec laot'ztrru
tnlnfetilur1 olr! olfietuol€ c]Ielellao n:r qlnlgFel ysrrFls u! rrJ l8lozr lB.r,eprsuo3
rtr eleo,(l nn tr11.{,ralrrr un 'To.rznIIr r{! : n,!3n'{ iln Fsrr! lr zrcolt{ .)rn{.[eJ,l,

'Sng IBIII esIJOSol')

,lo1,irl eiuul.rorlrrrr nB iru Esu! atgc rrrJoluio a31u pdnp rS U][luJl 1.; olaod teru
- llllozr eluJoprslroo - al8.{Jol{r.l oF!FoJIR nPpf}.l o aurne arl nrsa.rrlxrl

ln$aqnssrlu0J

rar^elx sIalr.ilqJardel,gIlallLloA'tL

or/_ r --stis
} 's{

: {a}lst: 'rtfu5 1tr}.ror{{lls Jl} gitrl g,ttrttl-tatltrs gitrt.re o e1
a.ril^t a{ ntsir.rr! p'nlir rounln tEn; op flrsundsr.rl u1 llnru lurll IJJ qlrililtr
oi!rl as 1 r:1d*al1 ad ap alcaFed ral{r{{i llirltrlr:1 rr r ri r:ri.ro; nsJnrur.r{Ix:rl

'tolurrr rrff uelEl {l

-?rr{r} {r[ a{lBIs JlJu(}l luls 'oltruor oJltri]J a1[u a.r!]r-r.] ala r$ p,ugzir ry 'trrr-np r*
1!:-'?1tt }[eltlr^;r JP! '{A rrtrlr:a.r}) gl.rol .rP Jr,1.]i)lrn ruirrp Jr aJu} u1 ',loler$
oardll{al rp*tt'rlt:ul'1(*il;,rl,r')ltI.lIra'.ltIss-u-?al'{Dr a;'n-12ay-1*rtri..rut.4li)lel.1j\imlr)t.1l}l.1eroiririr,lot]al.lta{lgllrsr"rl3oAlceno1aBgJc.}ao1lrurrl
/{,\'I?;r.lt:lrl!?{rlll erep
gflo3
-u{raes elatdall



Inln}ti,tlu vIuOgJ

il v g,lu vd



I6I
eEs: oronaqrJ;8satr;an.zreF'.oI.enolqplraroiqnAuprreor!puuIqrlsp'lullnonurlnonlluB.!nnIdJau-rEuauq?iFuJarIopreOI3nrsnalusaEsFFont8eoqcloJl{,pr$untrrutlrreJ1.pnw1ea1]S.,aalFg,lrun!

'lnurlrJ ns e.rdnge euorfce .re-rr
gaep 'dmr1 u1 ezrrru8.ro Ju-s nu EcEp crlsllJu suoli ro?,.r:r lcep Baa? Je rur oJ€c

'sluroJur lolnJslJlBntl'ouJrrouFoJsprIo.suermlpqEp JI?I IoelElosJgdaxeloedp colfnu cruJelnd lseau e.re;r ed

gf er,r ep nu uruoruJB rS erpoletrq

-eru E 1!18 '€rieslnd puqop.ro 'leruornJe p rS llc .lolpol
olse Jnlllrr 'cnalsa oJopoa 'uuel.qreo.e$lr.,rts,ereal.sreecc6€ruer1eEpaleadJrBcaul.Irndluee1reu1
-uJ€ 'urSJoue
ep lound

'rlotuala ornlrlsuoc 'sruourJB 13 urpoleur nc Euneudur! .1nu1r.r ,gcrznur ug

'Eurruolued rS suep u! elso urno (eJJu Jolsere Bltraso lSgsul yulu
-ilrrJelap rJnzBs aleun u! 'dur1 s! EJBosEJsop as eJodo JoJ?C AIB al.re oale.rod
'm3l afalJ8 oleol vzEaztJolcBJBC 1a'erse:dxe ap oolfrur cru.relrrrl un purrd

u'anarBlscllJF€zplleioSuliBeJueIc0eo6,rrou.rdInErusl'orJlu.aflJ^rlJpdllsIoaJlolslJVn.srorlJ,oBllBsrnezpoarrJrcEJgnsSElnJrsoalpu lusmala
rS rugc
-srtu u'BcllsrrJE'oJBoleeJc EJnlBu ap.Jot.rodns uuld ad eeJuzruuFJu cJopar
u! uerte 'rola1Drnp o ptlDztuo?to aunlsaccns o lc [ntull.t ururJop prqrJ
'rolalornp D ptozluo?lo oaunlsaJcns alsa * leleue8 suos u[ * \rnry1w
.anallro ap alatunu pl.reod rr.rpc$rur e elezrtru8.roou ruq.rrr$g3

-sop Inuamoual IsJllB 'Elru ep ala.redo tr! JoleluJnp v p\aznn?rc auntsaJrns
o nus aroJ*nu o or sa1,aiul alnqart Ina4lJ l$ laJlsts lol .(.als ,.cla luoluJ
'tdse.l elugcsrur 'rnlnlnpued eFrielrcso
'.ro1e.r1sr lns.rou) rEal irolrunur arrnd
"ns as lc 'crq.rBr.lB pour uu aanpo.rd os nu aeJ?csrur g.rnleu u! ruuc est,

9€ r 'clo Bcrznul .psuep "erzaod : luls tune .dur1l u!
ec a.re.rnsgJsop JoJEC B BlJs ap ela.rado
-"u?oPar BaoJ lol aEopiul ee - F.ru1 suas u! u1 r.rga$rru IB luorusla elnrps
ilrllr . p eaunriou rrr.r.1
*

urtlr op BlBrauoli BaunlioN .?g s
-INWJIU

\s 55" Ritmul muzieal

f)rrp4 natrrra fieclror arte, duratele, ca elemente de divizare a titnpulni,
sint reprezeltate in mod diferit: in poezie. prin silabele inngi ;n ieurte
sau dccentlate $i neaccentllate ale verslrilol', in pantonrima 9i dans' prin
grrstrrn;i pa;i. in muzicd prin srtttcle.

lrr spns muzicaJ^ prin rihn se inletreg,e succesjlrrtea organiartii a duratei

su.netelur.

l)esfapurarea orqanizata il aeestor rlrrrate ale srrnetelnr $i intr0dur:erea
lor suh irnperiul lnutnitor !egi !.rerufe de erealia artistica sc obgine, iu rnu'
zici. pe hazr a doi far:tori :

a. peri,rdicitatea aecentelor i
h. ccrelalia dintre rliferitele valori ce teilr'rintf, rlrrratele iir mrlzii:i.

fio.trrrriea de ntni luuztr:ai irupl'tnde' a$atlat', doua elenrt:nte :
a. metrul, ee eonstituie eadrul pe {)are ;e lrrodeazd ritnru! proprirt'ziri;
$i rezrrlta rlirr alterrrarea periodicii 'a timpiIor accerttua[i 9i 6e4rrq.s11[r14li;
b. ritmul ltropriu-zis. ce consta din succesirrnile diferitelor valori.
[)esprrrrse de melodie. eele doua elenrente cotltponente ale ritlnulrli
lrnetrul Fi rttrnul prollrru'ztr) ne dlldr ii*itlcl:

O Enescu ( l88l-1955)

Rapsodia rominA nr. 2

$etadia

14et/,at

ftitnul

propriu-zb

{;u alte cuvinte, utreLulitt d.intre tintpii uccertturtli +li cei neur:cenht'a!i,

in conrlrozigia nruzieale. dA nagter€ metricii. iur ertrelnlia tlintre diferitele

rlurutp rl6 na stere ritmicii.
Ilaportrrl teorettc ai estetic dintre cele dou* stgmsnls metru Si
precis determinat in mrtzica: - s crealie
ritm - este lmetrull este a tornmla ntecanicti" ritnuil
este
,,f4dntra pe eind

estetiul" ( J ules Cornbanieu ).
,fr|etrul este alternanla PreeisA a accentelor in mftsuri 9i a timp l+r
acestora, pe ciild ritnml este acela rare dA expresic .rftisticd Dunetelor {)rg.{'

nizate in cadrul moduluioo (A. L. Ostrovski ).
nI)at 6 ritmul estc un element rnuzieal indispen,eabil" simetria *11ict6.

rigurgasa, 1u joacd aici decit un rol dLrLrLi:ttfiu, slrburrlutrat. ]IAsura este

l?l

I .lo^ llJlztrw s olroal rp lslerf - ll

'BlBCIzn{u Botutl-tl ptllIrrJo} * stz-nlJdo.rd lrltrllU u:-n {
.ptl e.rec eluarusls oal.red g11u ap d JBi EcFlaul ltttlurJ0J
lln"rJl.lrillurna.sJeo,treuodJ3aJoBao.rlloulrulsalaupollan],ueal..r'u'odlooo]aspo -ad Fleclznr& rnlntul!.I uIJooJ
'eput.rdnc
gurJn rrp elsaau 'stz-ntJdold rnlnru

-llJ t1 alBJnstut ap }ruBcour .Jo1[rur un a]so lnJlau pugo ad 'arznlcuoc u1
'(rlsuufloq 'y) ,rtrlnullJ e e.refale{
.u! {S e.rBJtIst-rt{r ap lnaoltrttn a}sa lnJtaa, ao durl u1 'e1c oJlulP lnlJodul rS
urnoa.rd e{4.}rznu{ rolaltraJcu 16 JollJolu,{ EaJBuJal[B guueasu! Fulnfo
'( stuc11r6 :e FPg )

npwtrwlar o$ Os olnqart nct"7au 'llprl dlf PS d1nqa.ll l,rtu.lrr rJrDOo'
'(Issn1
srq

-l€trt ) ,trtaDuoc ad gtzoauasap as aJ lnJsaquru alsa Ptlj|ll[ 'agttJuugstp TnHa
ndat al rlBs alolcuud nc en?neueo alsa Ba',rol@lautls loleJnP [Iuo]Btlt,pJo]

(l 4t'l'1 0I"trl, VI

METR I CA

,-lu'rt Jtrrrte riin teori,a ntuzicii care se oi:upd cu mdsururea tintpului. itt
(:{t,t'e se rles.irisuwd, operu de artd ntuzi.cald se numegte metricdr.

llreata drl caile oamenii de gtiinfa c'u scopul de a rnasura duratele in
poczie, rnetric;l s-B extins gi in domeniui muzicii. servind la masurarea rit-
nrulrri !. Inr-arler'frn. pentru I se putea detenruina relaliile dintre duratele
muzicate elitt: nerc:n{' r:ir rr('asteit ';d fie rtrtistlrate. Nutnsi aEa Se poatc pre'
ciza r"are duratir esle ttlai lunga pi cafe erite mai scurtii, de oite ori esle
rnar lungii sau rle clte uri e$te filai scurtl det:it ecltrlal{e-

$ 56, Itrlementele metricii mnzieale. Timpul. lnetrlll' milsura

I., ierru:lr {r:i* care nlciituiesrr rtret.rica muzicahi $int : titttTttil, il.etrul 9i

fi?d,$ara,

a. '{impul este elernentrrl principa,i al ruetricii ntuzirale. unitatea tle
bazii l:|eutfu marurarea ritmului" El rop,rezirrtA il natttr{ 0 $ctiune scurtA.
aseminatoare miqcdrii unui pa,c" milclrii hralrrlui salr a unrti pendul,

Duph intensitatea Si locul pr care-l ocullil in desenul ril,irtic, t.impul este
rle doud feluri: accentual Si weaccentuat.

1 In liinmcebpautg. rmeuazriilcarnaefifoonst-vocma6lis,udr6e.cilulengglamtied. edimcuevnsiniLtr.neD' in eceastd cauzi,
2
La
unii teoreliaieni, studiind ritmul numai pe baza metricii antice, fac confuzie intre
metlic6 gi ritrnic5. notiuni cu totul distincte. Or, se $tie prea bine ci ritmul
rnuzical, dup5 ce multe vr€me a fost tributair metricii din poezie, s-a elibexa,t
mai tilziu de sub iu ela acesteia" devenind independent.

r94

r,ib I

--''tlu{reE?osnou.slrIEua_'aalruIfJni!esdol}nrruupstulrllrads:s?rsunrsr?:?l,sr',s$srDr?ulse:JJnss0louuufeeircrulJcIdneaea.uJr-Besslrnqru{ndlaeuu,narxg*ruairateorr.aqoIr€ouo]nplun: ldaauslslrsl,'!s2asaJa.qalssqle-?gnocp.ureula-alaF.rr1F€airlnaelrolquq"tr!urua1srl1.lxuseu1ar1qt,l urJd

.lae.rnefi

'olaJ rznllr
ar'Hrpr1rJed1nenrurlS]il1neuunrle-.dtrplriculrutpru.rpdrpllInn'allgssanrlrdrqltoiltorq)cuzparr,le}lJ'u1nreJso)gJruzJlnourlur[J{rllrsnlBzlnBuun04Iran.rlrspacnlusanJr.scgJzn.nrsJEuocreuuBantrsp.Bro$3c1nrrt?lutlruru(rJn]
gleldu.roa rurrr poc l* cnop H-op Barr - rluru Ed'np - arnlrlsrror BJrlsqtr\l
",D.ntsptltt

aft irJoq alrurnuep 'e1un4.ro.l oJBg Bnop e.l1u! esurlrinc .roleznud r$ .ro1c1oil
Bptr?Bi)'rFzJnntusBprruirzeopdwalloenlurnrru,pglln.lletroadu,lTFleOtnIlu.anc.mcnsnlnIIga.;t
Jo.rntrnl Burns EllrrzsJdeJ ,u.r:t1
rdurrl roF oJlrrr cur.rrln.)

r r r f i *' r li fr

prrlll - i (uo;oJalr) lxru tnlrtJlarr o"rel3uu
,rcuJol lar no J,Burq rnlnJlaur aprfuurqrnoa ur.ld _ p]ttlul .t

I i t r i'qa ?
I

: "trnt.tA| I?'rln.,tt)1il ;*o1 :rBr[ puili - rdru,tt g u! {r urp - .},ttilrrdl Z

f II I'cJe ? I'
I

: rnuiq tnlnrloru rar!ra,lg$ceruznpurulut]g-.o;rurddruuelt]u6ocuc!llZJoulrspel*u prrlurq t
: rJnle] r€Jl
lteJuu.tollV

'a3lJlatu aluaJcD op clerunrr pt.rnotl rrr]lrrlalrr iu r.rBl ;olrdulp olelrraJJV

'luzrsoF

rFr JuJrrsEtrt nlBuopJo r3 alcod xcldulnc rBur lea lnrutrJ !rnln.rlanr fllJolsO

"1lenluec

-rueu rS lienlrreoar nlurrl o.lprpoprc"trpood,upaodJrbnaslvousJaalllrn.r.juJenpluBogcBou-ta]1rr-r1i|slrll.frelanlr[\r]a;irrz
'lnJleut puI[rJoJ

rdrirr,l ap nJpuc un atl acn3 cs rrcrznur x? aJBJnFrgIs€p n8na.rtul .ltt.tlaJ,{ "q

"lnJleur osarnlFciE

rlenlilccre;ru rS rienlu+cca rdulll rilnur reu ep Bcrporred cunrsoJ,rns ()

'f 5^?s.rB '18nlila:);)Bau [o? ;xer 'sxsaq? olsour'nlr rp,ur as 1?nluaJ;)E FrdUrr;,

lrt marsurile simple, rriertrul (trinar satr trernur) coincide cu mf;snra.
ln nnlsur.ile compuse ?nsA, o singura lnAsurA poate cuprinde mai ilrulli

metri (binar!. ternari sau, ln unele cazuri, binari cu ternari).
' Accentrrl metric coiru:ide in mas'$ra ru [iru,pii nccentuagi *,i ar:esx.eie,
a;rarlnrl lii intelvrrle de timp periodire (ilin 2 in 2 timpi, rlin jl in 3 timpi,
din 4 ln 4 timpi etc.!.

lle exelnplr.r :

- .rcrent(:lr: rnetrice irr urti".,rrrilc rlc 2 ti rtri,i (l tftesis + [ arsisJ :

- acrenlele rn*trier in ntdsurile det ,? timpi f l" tfiesis f I orsi'sJ..

-f't--^ - r? d J J rr*JJ-J rr il J$$r

- ec€entele nretriee in mdsurite de 4 timpi (1 l&csi"s p'rinr:ipal i I
**ecunelar 1 e-rrslis) ..
crsi,s -J- 1 lfr,psi"s

S 5?. luotaroa rnfrsurii. {.lazuri rar intilnilc de notare a mf,surii

ffotara:u nrl)surii .qe face pe douf, cdi :

* prin doir*,1:ifre sub fornl* de fruclie. ce se l.n'scriu la inceputui

lrirsei. muzicaJe, irnediat dupri cheie,;

-* trir'in hara t.le lnAsura.

X. ftlctarea mhsurii prin c.itre

Felul ln**r,rr:ii se uoleirzfi }a lnceputui poriat!vulxti. inl*dinr dupft r:hei*,
prili doud ei{re sub {ormA de {rac1ie, iri carc num*rAtorul reprezintE rru-
rrrarul rirnpilor 1,e care il con!ine o tlrA,;uri.r, iar rrumilonrl relrrezirrti ul-
lnarcr fi.cirui tirnp in Pilltc.

196

PuerFJAJouslposdPu ' : :'

(aegr-szsl) otel 'pa

: flEpoap a.r1trul.rod ollntu

1uul sl l$ llc 'allul.tod .nrFurs En ul illtr olsasolo] os BrnsBnl op BJEg
eqlu edaaul 15 g.lnsgru o EtlltuJoi as oPun 1nl:lund u! [nAIl
-rt"rod erel oJec BlucrlJa^ aIUII o-Jlurp €lsuo:) eg ?leclznur oJBJJnl o".rtu! allil
-rrsBur BzBallunlal) os aJEc ur.rd cl;elE lnluauJola alsa , ?Jnsp?rl dp oJt tt

gJnsgur ep Brsq ug.td lglnsgut ?aJuloN 'a

: ourxop o pulll dur'-rx m.rgleq EoJEolBa 'tduil b op g.trnsgul 7,

f

: erugdo o pull] durp lnrgcal3 uoJllol?'{ 'ftllrtll {l op FJnsBul *8

s

: aurr"rlgd rr pllllJ durp lnJgcol' uoruolelr 'rdul] A 6P B.InsPUt t

: nltluaxa ac

l-lneori se intrebrrinte'az| gi hura rle mdntrd prtnctatd perrtru u dr,:lirni ta
rnitsunle sinrplc r'otnponerrt€ ale unei mdsrrri lnlrtc:

Andante poco rubato Al. Paqcanu

Hai. nrindra

Cazuri rar intilnite de notare a nrdsurii

ln afare dc notarea obi5nuita a masurilrir, doscrisa nrai irrainte. s€ mai

intilnesc Ai urntiitoarele razuri :

- Notarea misurii prin eifra r:are rrfilt:] nurnArnl tinrriilor.'iar valoarca

aceslllr' tirrtIi priD note :

Orlando di Lasso (1530-1594)
Io ti voria cantor

eate-eazNontlarrenae masurii nunrai prirr cilra r:are arr til riumi-r rul tirilpilor, in
oste datA valolrea r:orrcnetil a a(restor timpi, ci numa'i
a

metrului. lucnr ohi$nuit rnai rnlrlt in literatrrra pneelasicA :

198

661

ro[aile]f

{Sf;6il nr*!JOJ 'l rnl Baradrtnr ulC
frog urp laloq - eryroz

' n e}-uJtd - eel'el 0-!8 ep-,reA et -elJ

"tPa -

1r^Ir3od

(ggOll nr$rro.1 'tr rn1 ea"ra8aln) urq
sdlBl o-!S eprr^ dlPoJ

:.USrroplog rrun oJtBa ep elsernusrqo as nrna eSP olnJloru actlrcads es
g.rg;'.rolrdurrl eeruole^ tsleJB aJEc e.r;ta ur.rd reurnu lrJnsEut BaJelo\; -

6 'iu FllidJu03
(8S1,[-gggl) u;radno3'rg

,,xnllod Ig rolse)" erad6y

{lgft*eSgl) nuaruup rtd. f

$ 58. Considena!ii teoretice pi istorice asupra elementelor melricil

IncS djn antichitatea greacb gi latinS, rnijlocul pentru mesurarea 9i rectr-
ooagterea ritmuluj a fcs't rnetrul.
Elementele metricii antice clerivau din versurile poeziei. Vestitele pce[rs
ale luj Florner ,,Iliada" s! ,,Odiseea" tsecolele IX si VUI i.e.n.) constituiau modele
aje unei metrici precise, in cat:e aitefl:ranta cie silabe iungi Si scurte, accentuate
$i neaccentuate, d6dea un farrnec dec;ebjt vemrrilor Si o cantabilitate demn5 de

cele maj moderne recitatjve dramatice. [,atinii scandau Fi ei versuri]e cu o rigiu-

roe,s6 respect€re s regulilor imp'use d€ metnca.
Atir la ve€hii greci, ctt qi ]a latini ins[. naetrica gi ritmica se comfunduw.

de aceea. in acest stadiu, farrnula netticd este" in acela$! timp, 6i tarmuld

dtmicd r.

Elementele metrlcii ontice

Cel nnal mic elernernt aX metricii poetice antice ti constituia siloba vet'sultli,
care era de doud feluri: lurjge (longa) $i scurta (breuis)' Ca intensilate, loflgc era
accerrtuate. iar breoig neaccentuata 2.

Doui sau mai multe silabe alcituiau un eiement rnetric rnai eornplex de-

aumit piciof,.
?ranspunind elementele rnetr"icii poetiee in metrica muzicale obtin€m :
sir"aba scurtd (bre&s) este echivalentd cu I timp dintr-o masura ;
*- sil.abo lungd (tonga) este echivalent5 cu 2 timpi dintr-o rnesurd ;
* piewrul, in rnuztca, este echivalenl cu 'netrul'
Cu ajuto'rpl picioa.relor * prin alternanta lor variati - se obtineau diferite
ftipaTe rnetrice ale velsUrilor, dintre care, Cele rnaj importante- ereu rtrrr:5-

toat"ele :

Picioare melf,ice de 2 silabe (bisilabice]

- troheul (in timba greace ,roclloias). format 6e lnnanni Traducerea ift miaudle

dlntr-o silaba lunga El al+'a scurtiL '18J Imoderfie ')

- iambul {in ljmba greaci iambasl, forma' v
dintr-o silab* sgurti gi una lungA
1.J)
- spondeu' (in ljmba greaed spondeion), tov-
mat din doui silabe lungi vv3)J

- pirianl (in limba greac6 pirriche], ftrmat
din dou6 silabe scurte

t O ascmeoea ideotiEtc lotre {sfoul6 netri.i $i fsrmula ritmici 3€ ioliloegt€ gi lo ciotecul ncsuu
gopular, to citmul clenumrt ,,gr4rro irlabrc", c&re c4aaclelrzeazi unele crealii de oatur! eocali !lc popotalu!
oostru (cio(ccele, tlaladele, eoliodele ctc.).

. Iptga ,e nota cu o lroirti otizootal5 f"*)' iar bteois, et uo reoo io fotm6 dc atc !
t Sllaba lcurtd o yo6 oola cu valoarea de optime, iar cm luogi, cu valoarea dc aiqls(
B!€ pot fi &l3re Sl cu valori @si m{i, cs coodtlta qa s5 5e Pistleze raportul ril tau r:r.

200

r0a
iuutqluat Ft@ e eJE4Arp !p Fpo6 .AIX P fUX rlalorcs 0! tsrlPq! ar ar6 slrd o3iltal = tattlo.d t

: aluouala u u! aJ4run FOreA leun egJez
-I lp ulp exsuot Is Rltolradurl Blleprd BlnlgtlB a&,o 'pJpulq oaun?4l'lpqn1 -

F=

: r dluou,rale € q aJe?run uorell raun BeJgz
-tA-rp ulp elsuoJ ls glcalJod Bllsrord eIruEctB areJ 'prnural oaun?z?a?pqns -

: Fnlal Enop ul eecE' as rola4Brnp P.aunJzhlpqns 'p)xutltt a?ull ad

'ugzrlPs.l

oxso'€ asnpB nlpal'u [n G "lnlnulF B EAIX€I$U€:] oreJflsqul ap qteidujot !€lu
?ar ealelrun 'u,rn9p7u a.rels€u sp eA 'tl.r1aul aJ€peA ap pund ulp reI 'alalnp a4u1
ea?e+[r?uollJodord IM4s eA 4u1,rJ arapaA ap xcund ulp 'lEnlua.?t€ InduilJ
'aletrznur iau? I€ 'Jr(llsutp 'IrqBlA Inlueurala 'stz-nlJdord tntullJ
'nEs tnFJel eI lS aloA u! 'e.r'nsg}sap ea as aree od nJpeJ [nUqeJJ€AuI auiurg.! eA
'llenluaDseu rS tlenXuaJle IEls lldwn nt 'Iru1aw q]sJnluo3 rBur ot uI at ufp orede
?/rt?r Inlnluaurala e €aotB ap tul.au rftul4valuala Ellcullslp 'aluleul ple ac

'll?nluacaeau ls lenx
tm si rolaq€Ils e 91clr1s etl.rxau
e-ulaoaopBs,atn$ctuarsll"'s-rerzBBpq BI pul^B "Jaqll letu urlr.r nJgllonzap ElUo]Pp 'rolrallfl
ap €clzmlr Bl o er€c ad

tffi 'Funl aqelrs larl ulp
]euuoJ '{stxs'so?o?lr gaearF BqI.uIT u!) l?rsolotrl -

( ri?\ r? tir'F EAuni
rE
eun Jer !s qlJnJs Eurl 'E8unJ eq€Ils o-Jlulp
t f (8
( (' (8 letrlroJ '(sor?lan Ecear5 Bqt'un uI) lnc?pJfi -

f r {z qlrncs eun !$ rFunl oqBlls Enop urp lBruroJ

I LJZ '(soraqa4Dq-ll?rD E?ear8 BquIIl ut) vt'c'!,qn9?nl8 -

tz lsunl Bnop lS Etrrnas 9qegs o-rlulp

zuJapoA ]€urJoJ ./sa?aqcqDq Elear8 BqwII u!\ \n?xqnq -
3/ un,9gu u! eeJaJnpe.i]
n sunrs aqelrs !44 [rrp +e{.u
-roJ '(snqrrrrq-?r? Eaear€ Bqrull uI) lnuptqw? -
?uuees! as E4Jn3S eun JBr
I* B3unl eun "guna; Eq€I1s o-4ulp 1eurroJ *

'Gnqiotq?qd\un EleaJF Bqurli u!) lnun.Lqllun
gBunl Eun rS aunls
a-nque['s(so-Bxsn?oopdouulop
trEtuJoJ 'I'1uDpxtuv lS lllu -
9J€aJE eqwJl uI) |n$adru'P
aunrs qnop ls B8ut1I gqBlis o-rlulp
l€ur.roJ 'golnppp FaearE Bqrull u! ltt'r!]crv -

(oclqqFtrl) oqclls I ap eclrlaw aruolcld