Foln-qirea lrccventi a coroanelor in conrpoziliile muzicale tla rnipeitrii
sau ternl)oului acest.ora un caracter ie rubuto (tentlto rtibuto). in carc cazn
elc se executa liber rlin punr:t de vedere ri tnric, {Ara resl'rcctarea strictjl a
valorilor gi {ira restric[ia irtrpusd dc tenrpou] colsttlnt, riguros.
Molto rubato S. Toduld
Doini $i joc
Morlerato rubato p
Melodie populara
Din colec{ia ,,200 cintece $i doine"
$ 2?. Semne speeiale de durati tolositc
tn notafia folelorie$
Cintccul nostnr popular, caracterizat printr-o rara f rutnusef e melotlir:i,
avind ritnruri variate, nu poate fi intotdeauna notat dupii sistenrul obignuit,
fdrA sa i se gtirl,reasca originalitalea. De aceea" folcloriltii, in afard de senr-
nele rle notaIie obisnuite. mai folosesc, peltru notarea durater. $r urm;]-
toilrele scilile :
ts : indicd utt, sunet f oarte pulin st:ttrtat,
ft: indica un sunet toarte pulin lungit
Ar.este semne se pun deasupra sau tledesrrbtul valorilor obignuite pi nu
se cllculeazi in miisura, fiinrl nedefinite ca durali.
Difereniierile dintre durate, pe care le marclreazd astlel de semne,
sint foarte fine. variintl de la norri la notd, de aceea nu pot fi redate prin
sistcmul obigrrrrit de nola[ie. Cele nrai mulle rnelodii p.oprrlare in car'€
acestea sirrl rrtilizalc au un caracter narat;v, corrstind dintr-uu amestoe de
stil recitativ cu cei iutouatiorral.
r02
€0t
.rlpUn.ia$ o rrrr sluba dturl aP ounrior.rl o e]uirzeJdo.t Js JullJlgd alr ue.rnoJ
-n.r lA lglafrotu *rlse lnndutal oa.rll]aJuo BlaJtznul Eserd o-lltr! tsJll[r -
: nldru;rxc all "rasard c g1t:lattaF ec.tt"J$tttt 1117-s lttocltttel
Olr.rti:,rUrr1 t11 [tItJJI] es s gzPottun tllElrlznul ctitzoduo;l rtt aznnd tS SlOt{
ap ailJoln,{ ir.tlutp aJuJOlJ gltttza;dJ.l [! aJEJ od rnlrrdurrl nJJEzlloJ.,tloS,
.oJuirorJ r^r;urrr.r.rd€r.l [! cJsJ od lar,rito.r lndurtl r$ nu'111n a1t piul alotl e[) tJoIBA
rarirr JnlrodR.r rtlruntt auli(lo os JoIlJoll].t E Bolll?tuolPtu BaJPzlAlP nlJJ
ril!lr(ltsls alun?u! rBtu ap dnrrl ap aunriou.t; o trlttrza.rttr
-,rJ irr/ ii[i] l],rriJlul 'pi|lt2lal ptDJnP o na az'nnrl !* ay)u ap allJollrit aIDOJ
gl?rnp ap rolauues ?alul!^llBlau e
't"rl tzoq nt p;$ alnc alnzl.otp ap rnlnllualsls nos gunualvtu tnyn1Lodnt q
i tltur1 u3 roMiptla!?oprv
: trotrBJ !op B El!r0lep dt,uli
rp eunllifB.Ij.rcrJo uluoza.rdo.r lnr{ eznud IS elou ap uo[s^ alolrreJrO
Folznur ur rnlndtull
uoraliJnos oluJnp atollJtlJIp t3luozaldoJ l(){l urnJ 'SA S
&!-e00 - d nc -- et-lrt - ad a1 -Ju - gJ
9V e,i - td at e0l
3/ - e.t
re u-$-s8 -'&w'al'n) -at-10'el- q -/0'
at-37
*/lna
(8I.t=r) o+larFalIY
,,Jr,rrop r* etalurf, 004' Btllalos lllC
; a1nia1161 'alnllO
iltu,nci cr:lelalte valori de ilote - pe baza raportului rnatematic dintre ele
- vor reprezcnta:
rrr,fi = {1+ J)= ofz urr", J=zrrr.,o=4trc.
lceea- |i rJar"A tempoul sau rnigcarea piesei muzicale este rnar repede, atrrnci
pntrime poatc reprezenta o fractriune de tinrp mai mir:i" spre exernplu
valorii de patrinle"
/2 srrcrrrrrlti. in acest t:a2, f.afh ele concretizarea in trmp a
r:e,le,lalte v()r reprezenta :
i JTJ=M=,fuur,, b=o/+rur.; J = r,,c; o = ?tec.
\-,/
Ar:ess1s inseamna cl orrcare dintre valori, consicleratd ca etalorr in ma.
$urarea tilnpulrri, poate reprezeuta deopotriva tl.urate mai mari sau mai mrcr
de tirnp, llutin(lu-se subshtui *rriciror fraefiuni de iimp, adica sint relatiue,
nu au o durata fixa.
prnoaarteeRdeselaatnirveoiptatritee-zaintdceuurorantefarlaorcrfliriunnaseip€redsteeexteeirvrn.riptplleunntrddaoiqimmi edicaina-,fdaepicntiuttrl-pcuaantrintnervreuaalpoc'alrrieletpr-erurdrnaei
tentpo mai rar. ceea ce rlenotir cii o eornparatle a valorilor intre ele, tlin
punct de'vetlere el duratoi in ti:mp, se poate face numai dacft sinr. raportate
acelrriaSi tcnrp(,.
ilin cintl valorile aparlin aceluiagi te.rnpo gi se concretizeaze pentru urd
fie mativ (prin
ele fraclitlnea,{e ti nrp pe care o rcprczintd, in mod aproxi
tertnenii t.lc rrrigeare). Ire cu
atunci. in mod atrt()lnat. toate preeizic ahsotuta (cu a.iutorul rlretronomir'lr1 ),
celelalte drrrat.e, ta raportului matenr:rtic
datori
dintre ele, se supun acestui fel tle rnasurare a trrnpului.
Relativitatee rlrrratelor asigrrrd sisternulrri de notalie aceg trrlaslicitnte $
conrbiualrilor ritmice de ogce
nobilitule llar:e,f+c Jrosihila redarea in scris a
fel, cu sclruc tle nulalre reduse ca uuluaf.
Valorile care servesc drepi etalon in mdsurarea timpului
in La Iiecrire 'piesit mrrzir.ala, una din valorile de note se ia drept etaloir
O ntilsur.ilrca lt!ll)ulut p{ltlfu lodte
aserrrerrca valorre [r)arta nrrrtrele r'elclalte valorr ale srstemrrlrrr rle notaqre.
de ehlttn-rluruti. Ea se treoe. o lata r:u
indicalra .ll{jtrull(}tulca, la ineoput, deasupra pnrnului portauv al lucrau!.
104
s0t
.ElP.rrI11snl
l-as.pinjr:i,q;irggrtir;rilxer1i:r:,,ii?ofcusElne)tle""3"s,"'uraouura,dtad"l"e.,pe,i!rBar.lriJ.i.rE'Ji1rulr1'1plsaureunernlIoosu"Oe3roliiu!drauanJdisail;'Tadlrr1duaur"ep'uEdllUo1nl'plrluraJ.xlatertll"nuestqsrqe-aiurloelIJerteziJsotuJxrrrlcuduam1.oB'arsirasull"oall6aarOIau,;aonppzinOritlpljn'sr.eiCadOluzauelrllgia?tJrne;eloOlegxu€ealdTart"e€aaaurl3ulsn;au'rulqrrndauJoauqe.llo'enaFl1'lnl'ldertrle"aEerllo;pollnJj(uiruLdlu-epleettlJleueuauolsonnreJ^oEFuozer'oslJlartrxlaoianxrrdOsauu€lsalsa5tr.auoeupaIroeoeldelpsodais,lcnpearrsansla"Jod?xuXiJaerallEIloadun€sedll!lln'eriJJ,,eluatnap.l,zlosarllatu'oielouirauxraelXpl^oIJ1rx€aapsJlOIil1elaupSgalp*s[dElJ1BedoJu)dupeaaao3eeuraaaltuolntfslaJtAa!zneeupps!ulucxurlB'n.ld'rneodensa€PInIrina'eolnoaJEaEu'pzaErclruuJ]r.suflEpd€l)rux'a€EaatrI7o'IoOx,pSlPzalxJl'urJlleIaapneis€da,aeoln1rLaurualprglnJ'"JsE5;ruzla"nfJ1eulsIgo,snpr.u}Eoj!laeululd:uLdqceraialp!l€onanuiuraJfrsiElr,rqq.lpr,so-aEsoenefJu':eneenglip1rauiuuiIqpnl?JlslrgsurrJ"llnuu'BS€IscnEoBll-uuqsllu!eSu'urJ1l:Laa"aulnoll:e'1ol3PEdlilaIproad;g€--ea]J}ralzll?rlliealllotnr!eTlxseelarse:ullosapluueouu)^[ltul1aJ"nlqosl"aropll.esloJ-6]l€ll&Z)a^JU1e^oa^utloaaz^Curu€IJao'J:,-lltJlnle.a33rlqab-s,aeuEan1,u'uulpJ)sualaalu!Jx!aluolnVlou.fIJeu'aee'lrrnletun[JltprningaMrltdaIJlo'oo]9ourzl!ulselztlsrIloe^"nularinlnlllnle_r^eeooqxxllur'luleurTIdapp€FJd€.dnz1rij
"a aJ€uJal Is oJBurq JoluolllA f tstrPlrlJorr aJBzl'\rli iltrl
nlrric.r u1 ap olidacxs o uc qJaptsuoc as aJ€c'ptrnuoidnxa Daunrrrllp'{
: e"r€uJal Joll.lolBli IntuJlslt
{r! qtuurJou olrnlzr]trli tiJaprsuoa as oJBs '.roir"rolr,l e f'JDuJa! I}auntztallt "z
I a;eutq J0lrJ0llr^ lllrtlillslF
n! i.illEuJJ0u ilnnlzll\lp EJA?rSU{}:! AS AJEi-l 'tO1ruO1r',:,1 v ?JDil|q Wdunt:t.tIl, "7
: Blualznul
rrli€lou u! alrsoloJ J{Jll.lole,t ll OJrrzllrIp OP irtrlolSls T'eJ] i]lo:l af, alelllllr,r'ri
-ep luIS Aznpd r* alou ap r.lotrsx alaltJcJtp aJilrIp aJlleualuiII;l1r.rrl1.rodny
JollJols^ u eJBzl^lp ep alaulelsls
fJole^ eJlulp rlletueluul InlJ0duu 'q
Rlp3lZnft SSatd sFBOJIUI BlrlrAXtl rlA og aJsJ ux Inllto{[l.lli]] rrr].rrl{{i'l!
Bl !:rJual,(l ilri rnlndutil ReJEJllsl-lur u! uolEll ldaJp BlBnl ue,leoJra ril il(f
"talDIllQ fiel dutx aP oioulllli BlJBod Eslznll-:d u! aJB., 'rnlrriu,tt1
ri rJpJgItu toun E lJo'lnp[Ied ap IHgq railn s'sad tnun e Bor]Ju rl; ll.IrllPrl il!
oJuolr-nUu1asE'FlJnas.lJucgloi a1 SlulzeJdAJ ["Io1€,4 i-]trsa;.!t: AJlulli r].rura{,!
1;ltrttri nc siltlllilIi
JsJ lEnj r$ lrurrrl rli., rii1.u"nJilo rill?p()al!J 'l;lurtd rlo uar.ulJl !]d '"]JruJrll gllJllutll.i
s! i rerurop JeJ lgul ri €aWI?do BlRl)oal!3 'aru t,tluqX all uaJPOlE'{ 'r"!o i}illlrrl
'tluru cp ealultilrl 91utza;tlo.l or
{uua1.1r,g} o*l.urn&llti.zroopdt,suuloorr}easJlpBl"ntJanpp-suaaJfdnxaaEpJ,o-m FVJ.lnl i'llnru rrt EJsapir eldulllul og
u! E}u3l}}ni o1e0 61.} tl;r [tr:drr:] Irl
I Diviziunea normalA a valorilor binare
valorilc binare sc divid norrnal prin irnpirlire:l accstora in 2" 4. g etr,.
eli:mcn te.
l'ornirrrl de Ia rrota intrcagri ( o ) valoarea ltirrard cea rrrai nlilrc .,e
se folosc;l.e ln notalia actuali, gi procetltrrtl la tlivizarea norrlalii a val6-
rilor lrinaro. ohtinem urrnillorul sistenr :
Sglriere instrumentald
)))J-t]nfinhkilngatr!eDcuir2;ZigreDiviziunea 0iviziunea
o -)tlafa fntreagi
cub 9d-
J
Doinea J-J J J- J J- J - JJJJ)JJJ
Pdlrinea --
0ptinea Jtr-l ) ) ) .I -
TTTITTTJ
)_ )-J
::- a a -a:a: JaaJ)a
Ja
J)faitprezecimea )- - J a a a - adaJJaai
etc.
tlota intreagd Scriere uacata @upi tilabele din textl
0oinea
Pd'tnmea Jo _ u _ J ) ) J_,b.b.b).D)rj
): J J ,b,.b .b .b _ .b.b.b,D,b.b}}
):.b) _,b,b .b .b " .D$.N,Nj.Nj
0plinea .b-,b ,b ",h .N ,b ,N .$,N,N,N.N.Dj,D
{aitprezecinea
.b_.$.$ i$ ,b .$ _ "0.8j.$.8$.N
etc.
I' auzele corespnnzatoa,r.e yalonlor brnare se tlivid normal dupa aeelaqi
prinr:ip.r (birar).
rc6
LUI
rJPl Jznrd r! +litr }11 e3eftri00 d, - (o! '3Je0J5] df lrtsu[q teWSS r:t r$d
tr(t (gl 'a Lt r: n)\ Stgod sref - lofllolet
ol ": tr3) grlrrr.t) r€tqr nEi (ra,zr,9 ![ nJ) ErBrrr+!
P s4ntzlC'?1 ]D P)Cnrl.r! epsnluo3 Js nu v {
=,'{\)i
- ,!,
-r .,?I
.L, -.lJt .J?J.? "r r t
r - .c)
I:.-!'U UU 775 TEum
udjt
sTiEE@rFn eeun!2!^!0
: ulalsls Inn0lguld,n puJzllea.r "o"lttx
irat .nc}{t,iofe^ B H-0Bulq s6un!zr^$p EzeazJIr]n rr.rc4rzodurot pula tJnzB] tuls
'r OJ€u!q IJOI€T'{ n;} r?uInU
o,)eJ e-ap urale raletlo-rzlnlpqns FroIeA ap Jnfuel ug 'ai:edop leur IlpJ 'ErnIsale
irldntn('u IS [a4 n:! alrqrzr^lp aiarnguls '(alelrund airrop^) lnflund Epasod a.rE;l
p,alaJe leulnu a'Ieu],Ial LioIl?A BJ a]BJaplsl{o} olnqar4 sns TBur ap InuslsJs ul
)' (.ruu.re1 nrrlr:ruur{
isBfaoE rrlnp leuruolr pralp es ]JauJel J()ll.lolu,r a:eolEzundsaJoi! alazneJ
'J1e
gWW' U,tLf - nJ
l_I_j=(mapz'Jdant(di sej
r-irtgtr#JJ tig,r= t-f Ll U: f r ';;;t'ii
l:-Lic::u-fi=r 1rrl- | r r- i l"!,IlE,
E iJuttu ltJ
lllllllllflf=
I ll f I l- | I l='f eaui!,0
trfjllfftllr=:---GlJuninJ f fr f f f f f : f -'o s6ea'4qe@tt
TE _EL Weeuotzut0 eaunlz!!0 lr7leA
J-t'r-
uun!z!^!0
: rrrJlsrS IlrJ(]]l-rutJil ilui]rrtirlir
'lrcl aalln tlc.Illz r \ rJr n1 prrr paro.rd IS'EIlrn'l;)E rrrjtlorr ur a1(xso16y es- eii JJtrr!
1[u! RCJ (lJrllJal uo.rr;o1ur ('o) ;.ruud u;r ltill;r,r;ug lJlorr ul il[] [rurrrJ{)(l
=. .ol il.1[rali)
'1)ta el 'g'f: trI;ro1 uo.rri.rprftu1 urrrl IBrrr.rorr pr^rp es e.rert.rir't ollJop:A
?J"uJal JOI!JOIPA U ElElUJou urun!z!^lo a
-
.fsroietl.moosue,bS,ql{1tienteinirpnfneealelroi,ngcetcureilcgniduuivlpmilrzaiandnitrrljc_jseoeulxbacbdseiintvpfaeitzirolj.ondnJOeelr dd^ai:sv.1rizraTeacrlrreeos,tevo(bardaitno:ivar.irrzdar)ereranaavlaev,loanrloiulorilplootrearrlenerantruae_,rreeddesa,spti
E. Pozzoti ( t 87g_ l9S7)
Solf egii
il. Diviziunea exceplionalA a valoritor
rtit rar.rirc rrirrare cit pi cere ternare se pot trivicre eL^xrr..:eppr Iional gi in air,.
der:it cele ob3inute'pri",li;;;;;""
,.1,:rrrerr rc f"., ";";;,;i;"
r Diviziunea excepfionali a valorilor binare
dv;rerairvxeliotznoaiTtuVlere'enr,ati'euodloIalle.eirlitnlsuueoselnrebprednitsennaotloael6ertr.eeteuu,aznflsz.,ileiagtnnarodpujnirupvuionrirntlderlrecntiietunof3xlr,atcan.nrelo"eopi*llcteIeiion,gincroi,aarsrlrlee*ept,ur,srnltie,n"n,uel3rxnilet,edrenSge:uia,ceta't6'eoo,i,rlne.7,t.plu,oi9r"lcoL.evri1tlerce,0.'r2,c.lc[ldaveirerlatutocceli.eetdaeugiincrr.-
Valori -@Divizfunee
binare
o )J
JJtt
J
J' i J--l
,b JJ
.N JJ
-
ti:oi-,lr.cvlz-lUIu.-nnSeeeaomfriniee.uxscl epetmerpigtnrnaitorut_noloalp-eldgel.ainnrDlorieue
_pdeionxivaer.rtmizeelprululinuppljserrei.,esJxccire;jindpdlluo"_n;s;ijce./''h,inr?u,m"at'j."c$if?ra t1":",fr1I
care ieprezinti
108 J-il , ffi e,t
60t
'arr?ur€l JoITJOIeA aIe aleuorldalxs alrunrzr^lp eI rs oJeln
€) tulllu! eA as lnplotuwc 'tsnsu! Ia uLrd gleuolldatxa aunrzr.,^.rp PUIIJ r
lll:sP?t_?-J?_t?? H
: lnlotit-rrl(lttf, 1i l{urft{l }ltI;tJJB tsrl(t1} tlJ lrllJIol\J. -
:.roIalucJas EsJlltqr.rlsIP urJd clgrltIeJ.).[II]
;rrrl'l
,lt,lX;li ,lr ?{UJO{ nn(}p Olln YFa iSOttlllUI Il?U[ Aq lilnclzntu nltlllu.lrl rl I
oaot t)
\
r r_r r r r otlaial t r
jptrtelptlP?I g t,
e9r r-- rrr I
I
[email protected] -
areun
7/ettJonVFun!?ittn
Li0/eA
: caJu{rluurJlt [,rrrry vlctuJOU llar'Ir)r7
'r^itr! rrifl rnl ilill.anri!ao.ttl'ttlrtn.,l IrrtrurJi ri I ]rJir;r ut"rrl qznelorr es Ig 'aJBoJr?a
isl:.rJr)!) i)i, t il[] JOI u! qlnJaxa as aJPn ;)l{rrr {) eP rln"rs un elsr} !t4aptrx"s
tp-oJta-a-l-i-J :rP
H -r\
-r
a;tt?tt ???
i9t'
r## rr(rr.j'
I
t8aiot0iCj
: li.l"tErllEtu.il[ [ttlllJ FJr?Ukl uJrrrtrzrArl) ur[] {nl
rf iuarri,l^o.t(l '{Il'tEal ifiuurJs {g g ItJl rJ tIIJd tlzll:11(tu i)s l',1 'r ilJPo[!?.1 lq !:r;]:'E
i)lr t:)f! rol tll ttln.rJ\a i]s.],ltt,];]l{)tI ! aI rlrr.r,i un,,l-:l |tldl0ltilt..')
- sert.rletul cu trei aeeente:
6
dJ)JH J) H
3- t
Dilorcntierca de acceute igi are explicaIia in provenienta fieeiruia din.
scrtolete: -
I
I
,.4r..
);.J--
6
.HJJJJJH
(la sextolet propriu-zis ramine insa primul, rntrucrt acesta prezint6 cel
mai hine iantlelolra.rraleta4tlidveiziaucneel-aSexi cfeelp).lionala in sasc a unei valori [rinare
(6 valori
septolctu,l este un grup de ? note care se exeeuta irr lor rle 4 de aeecagi
valoare r. lil se noteaza prin ci f ra 7 9i sernnul Legato, provr:nienla lui dirr r]i-
viziurrca l-rilarn f iintl urmi torrreA :
Vatpt:_ Diviziunea norna/a D ivi z r unea exce:tlr ona /6_
7_- |
J
JJJI =J ) I JJJfunare
) J-J--I-J -ffi 7
7
tI
7 J
E
"f) d C a d .%dddid
I Firnd divizir,rne excepfionald prrn el utsuql, septoletul se tntilnegte
atare gt la via-roi.tje telriiLr.e.
ll0
.r I i
t
er Elsi'lrrrrlrTr ,'( txt,talolt()tr 'rsnsur Ia ur.rd grr:uorlaa:lPout:t",itlr';ltJ otJ,#,"tn'*
'illi) lil;rl{}lur"},}l)lnr 'prl,)li)rur.r,,l) 'lnl,}lori()u 'pll,)iol.)o 'prtJlol(lJs .lnl.)l()lur.r:)
'ltrl.)li't.il,!") 'lnl,ri()ril) : i).,nlrlr,t i)ililil.r()l i)li).rrrt l|]lU.rti IrlIrzi).r Jl)utl .ll) 'eluJl.il
.r1., ,rlr 1 '{}l '(r 'il 'i '! 'l- '6 ur lttuotirl.r.rr,r Jtt rrl) JS a n)u.r:,l dlt.tolD/l
aJsujal Jo!lJollr^ p qlBLtotidalxa pelrn!ztArO
?????????l?: ??f?o?t ll?rl- lilll rrr- r'
@
ilo ?titrlttrtrltl= lllllll0l,ll- lf f f f f i'l= f
'@
"
uuur
€/eal0ununtz.t+.t0 !J(4eA
rffIJlIiIff f:ffiJ.lff rrlr,[rrr-il ol
"I r a1eu0r/dacxa t-b-ntlzlAlg -
-_-..-
: slls n?ru c,r trdrlur.rrl rSEc[oJe gthtyt 'a1uH;t1
Inlrur.ls l:' o;rrlrcr,lsa.t : :r1al.;r:t rrtlrl !zROlott ars "tla ltllJl()ltlt.rapolll.) "lnlcl,oll
-rJcl)un
ilnla[(iturralt JJlrtlr(l JollJol€n ;r1e ;l1t':rrotilloJ\i) tulllzl11lp cllt:lJfo:)
Lmlff.ttj r Lt t rI r r ,p
P'eu?qdeSxe t0ea u n t z /A F/eaJ?u eeufr.tzut0 \
f
I
?
I
areuq
7r6m
rlrl) nrl uitt.tttt.r,ro.rrl .t,tDiiat rn,u,rs,r r, ;:i:]";l::".i1l:11,,'::"';i'iT]li:ii:
irlJ.r.rH 1)[' l.l .]!' J0l u! trlnJ\.)\.) Js ;r.luJ ;uou f) ap rln.rF un "'llsi) lnltlout)p
l)ut'lplul esle lrn sntl) de 2 note car{'Fr exer"rlli'i ilr loc de 3 d('r.ceeilfr
virl,rrir:. [']l sr: noteaza prrn cifra 2 pi ;ertrnrrl legttltt. prrruerrir'ntl llr ,lrrr ,l ,-
r'izirr l.*,il nnrntala fiinrl unrnii toareg l
Valori 0iviziunea 0tytzt!nee
ternarq
opanarl ex ceol r ona/a
)
O!orrlT -4.-
aI'
dIo
,h r*'?-
Jll J
q
l-r
=aa l,
Ct;artoletul este urr grup de 4 notc care se exeuuta rn lor: de li de acer:a9i
valoare. El se noteazd prin cifra 4 $i semnul legoto, provenienla hil din divi-
zilrnea normala fiind urmatoarea:
Valori 0iviziunea 0iviziunea
.ternatg normale
exceDli0na/a
o' otoldl
r-4
) JJJ
)))) -1
J. J-ll
.J.IJr--4 -----1
cb" ala-aT-l J
&
J-l-]-:
4
J J JJ
-
C'uintoletul este un grup tle 5 note uar€ $t cx-eliuta irr lo,-' tle 3 ..le ar:et:aii
valoale. El se noteazi prin cifra 5 gi semnul legato. proy€nienla lrri din dir,'i-
ziunea ternari fiind urmdtoar€a:
slr I',[0A'ttJt?06 4 euorl rp
1pbffri--.,pLol-pr-pi-pI-)-i-J !- ,tg
iliffff.fe
[a-taJorJaJ+-J .F'
tlllt I tl rtlttr I
* r rl rrr
fflllIl ft -.p
@ gl @n
I
3'O
ffiieT
@
; BAJBOIHUrJtl PuilJ rjluruJou Baunrzr^rp ulp !nl
Biu;)ruoioJd '.4Dtsal lnutuas rg B eJJrc urJd Ezpelou as ln 'aJEolu^ rseeocr
Jp g ap tol u! elnoexa os arBo elorr B ap dn:8 rrn oltse ln?alol:)o
aa.aaaa tll??f .,4
ff
Iffi urrrr UI
- s .c
aaaaaa) rrrrrr
- I
ttltt/ u
,p
l- llr,Lrrr
I
t2
e,leu$l
W- uz@atW
Plealou eeunEtAt]
; tsaJuoluurJn purrJ tJtsuJel ueurrrzlAlp urp tnl
Bltreru+rArrJd'tlbdal [l,rulua$ rS L vJjt.t uufl rlzxalou es I:l .eJlloJtr,r riuaesp
aP q aP tol uI Eln)axo as 3.rp:' ;iloU I ep rIn,r,3 rrn r]sa yt|ayt|dag
it)+e:aJ ,J
trrirlrgrrr,,r-ft rrL-{ri-Jrr r
t-- g----J @ r
F/eAiEffi eeumzlAt0 * 'c)
fian! eJeureJ
"
vm
N ortrtletttl, oste un gruyr de I uote riare se execuhi in lor: de 6 Ll,,r
aeee:r9i vaioare. fiil se noteazd prin cilra 9 6i sr:rnnul leguto, provell;ent.ir
lni rlin tlir- isiuni:a trirlrar;i f ii rrrl unnr;itoflrfiit :
Vatqri iliviziunea normald ffiSiviz i unea exceotiqrta/4
teArcre
JI JJJJ JII)J)JJ)
o' I
dJ,i'ldJ
dt. I
4'.'.....-'..-,...../,.--#
dI ' hr*cr*ln*d Ju+J))JI)J,}
I
itlt\ ')))J,lJ
dh dL*,rbti-t*talJd.Jt
ee,lelalte'div;ziuni exceppronale ale valorilor ternar*; dedmoletiil"
unrlecinr'aletul ute.. se.: noteazir prin eifrele respective pi semnul leecfn d-or1,ri
aceleagi principii ca rnai slrs: -
Valori fri,iziunea nornalt. r**..__r)aiv#rzruni €xceplionale
ternare
j="rrrrn=ffi=JJJJJJ- J J "I J J JJ J JJ = JJJJJIJJJ J.I
71
ffI]JI]TJT]
C/"- J",I I J -J)JIIJJJJJ-JJJJJ)JJIJJ
.Exista $i o alti veriantS de notare a divizjlrnilor exceptionale, cad.e se
prezint6 intr-ucitva diferiti fati de eea deserisi mai inainte" fiind alc5tuitd pe
bazs ilnplurnutului fidel de valori din sistemul bina,r in cel ternar gi viceversa,
-cu excep{ia S-letului, 7-l-.tului, 9-letului, sint
1O-letului, 1l-tetului" earre consi-
derate ca diviziuni excepfionale prin ele insele I,
{ Un astfel de sistem de miere e ditieiqoiior excepgionalc re otilizesi in edifiile fmrcee g itallmc.
;t 14
€llelou ap gluelJBr,r erfil.rd ux asljri{e '}urs rrlrzoduroc, erJFfirt rsui aIQo
'leJile aq 'sleuollda)xa "roilunlzr^fp € ale?lsualul e3 Y3€luriqns .cw ar,BlardrB+ut
o Jenz$ ,r.* -ezeaJa8ns olaJ€oap 'aTlelou ap qluelre^
Bur.rd FsuI gJ€JaJd a,<i
'a"r€uJax alaa n:) a.rculq sJIru+lJ Jolexua(.uola Barspu[l4Ed[)J1ul
rst, it?tu vp au roli-role^ r; afeuor{derxa Jolfirnrzr^Tp 't} arl€4oi.{ eauaulasa O
??t'?tlnl-^?tl?ttl!,-t?t?t??-??lr??- t???r - ?ttl'lt r- I ?-rf !.,L.araj!c^a
6d,,at - I.lfJ'rtJl.lrll-?lt??l?-f t ?p?f ' trt pp p - ?t?? - f ??- I ? -,? ilcutL t
,rlllslJf I
:e^J
I '(t-''Lg'-?.':-r.JJ.Tf..fr.rf#.u:ff"r?-l--6it=--.u-tilir-l..f:!l-rL!rlf?Tf-#il'fi!s-f--t---@*f.WffT-qlf-lf-il--ff1flJrTlfffl-lI-irillrTfil--yl---f-f;_-ff-fff:fJ:f:lf-f--ffIr.7ff2fJlfi?fffr-ffffrffitfl"'J-t-rU_rr;i"fr.-fLffrct-tlflrffrrrfrf--fr[rr-r-rf-f.-rrf-.lft.fr-?"fftl-fr-lJfcliffl-'Jff-i'-l:ttfir_'lfiftfil\ff-fttlli-'j-j-fI,{fI:r,-'1f(lrl.fJI-',lfIf-rf'"-"'f.'frftuefrirr-f-='-='"-t't"rrr Hwra Etr
I
h'€u.'pAr
ueuarEAf
i
FruapA!
F*u$r'.l
j
f'utEtt
; IaJlSs eteJe tlla]sl^s
lsa;lp rur o.rBllrra1 1$ a,reurq .ff{!.rop^ e Flieuol+d]aaxa [er H[Btu"rou BaunTztAJ(J
E, RHPREZHI{TAREA GRAFICA A INTENSI'T ATII
SUNETEI-OR
i)}N,{i\{ICA i\,IT'ZICAI,A
Inten-qita t<"a sonloril. sc re,prezint& iri scri: pt rloua r'u r :
-- prin ternrcnii denunili irt totulitatee. l,or ,rnuon1e", ai circir efer:r
se cxtirrrle.xsupfa rrnr:i {ragrnel}f b€u,asupra unor p*r'[i rfltrcgi,r]in text.rrl
rttrizical:
* prriin arcente, aI cf,u:rir tef ee se extini{e nutnrr,i asuptil nc}tr.:ler l,('
(:af,e sint a,sfrzate.
lnrprelrn;i. {crrnenii *Io nuantre gi aeeeriteler;,rlciltrriest'di,nutuit'tt nttt'
airctl.d 1.
S US, Nunnfeln
lerlnenii t:arc exllrimh uuanfele s€ ]lotcazd{ prirr crrvinte, sentnc gr;rIi''c.
sau prin cornbinalii de cuvinte cu semne gnafice" Airegti ternteni sint lna{i
dr obicei din linrba;tflliana-
ln privinla e[er:tului lor. rlistingern:
ir" ternreni care indicf, o intensitate uni{armd :
b. terrneni eare indicfr schimharea progre.siud, u. inten,sititlii;
c. terrrrerri care inrl iei atit seh.inrharen ytrr:gresir:d * intensitittrii, r.-"r1
;;i c sciinrfi&re- progre:iil,d a, ni$cd.rii"
a. Termenl eare indice o intensitate uniformlA ;
;ricniss,iaru prescurtat /lp :- friarte irr.:et
ltiurt0 prcs{.turtsf tr,
incetr
j ln lirnba greac.6. dg'nomi,s : fo,r'16, puteire ir']iefilsita te
r tr-t
L\.1
L-t-.i t-g i
,,n3sa.rnnlrlrspEalr,\lluJonponI'q" clntJo'luJ0
,, !lsaua^opulorrouf rlsr la^r.ld"
'w
sJBl ap €l€od 03 i!3 :- //l rrrmcserd afq'ssod olursstlroJ
tccu! ap olBod os llo
ddd ltstJncsard ay<ltssotl olu tssruDtd
: BzBaiurnqallu! rEnt
rolllsllsualul u rlJIIIlt eP Jolcfcole seJEpoJ ruluod *r.rn1r1.rud rloun uI
lx,,9061 lnuv'{6 'Poru'ocJruls
!r!^o4Blsos
i J(ll€luPnu lnJrs urP EisllE roun erlr:udn
Bl guld'IrJrznw Inlxcl u!'1oa;a o.ru aiuunu elscrl? e,llurP oJuJcr,I
riluJ€lnd alJso] 'oJel olJso] f/ retrncscrd tltutsstT to.f
'.rrural nd 'aleJ / letrrrcse.rrl
aTnl
orul elctlirutrf ec-l /ul 1u1.rnose.rd a7rcf ozzou
(a7nt' ozzau rt tttoril et1u7
dur 1u1.rncsa.rd ottnttl ozzatt
.rrrP;ruuclug) 14ilu1 uiud tru
lr, cazlrr:i .rirret se irrilJnrrsc irr Jlerirtuni 5i irrdit,ntiiir {jx1.r{jri}{r ale llr
ret.&$i tiliii :
Clarinet in A P, I. Ceaikovsk! ( l84ti,-- li8E3 )
Adagio mosso J=60 Stqrirr'r;r \ J
a-\
ppp p:t*
illal irttllnilu. ;rpul. tn urrcle Xrtrsaje lriellrtli*:e. vocale bixtr lt!1.stj,!ur$lrn-
tale" lerrnenii :
fil(Zt,l t:0te cu jlrrnittate voce., jrrnrilrate intensitirtc
si0tt,n vote cu voce stinsit, slalrft,,.1p1pgg
mnr iltorun.d.u
nturlnutind" ince{ e& tut inrlnnrlr,. i;olitur{tr
Clariaet in B A. Mendelsohn
Sirnionia trll,,Reconstrue{ia"
ir 'l'ernresri cane inr.lied * sehimbane prognesivx a intensltd{ii
'i:rcs,''e./Ndo lrrcsill.trtat c/'gsc. sill} <{ : ,(-"i'{li.uir!d irr te;}-
,ti,r:r". tescent!.a gilateu tlin ,Lro: Tril r:e rnai rnuli;
xn'es{] urt.$t decrese . silLn >! .-= qlesr.rr-.sr.in*I in-
qlinfinwetucla {,rc-qeurl.a{ {/r:nr. tensitiitea tlin cn: !lr r:e mai nlu{t:
nnlcgor!nd rlixerisit4tcil din,.e
?il rre rnui rnrrlt I
t,prdr:fiilasi prescurxat piercf. '- ,,Pierzinrlu-seo', lisind sir so
stinga srrnctul pinri l;,r n in-
tcrljil.:tte aLia r,rzit;l :
t!tti,,t ;rmJcl ;rreserrrlat rft "- r--rescinrl encrgic. vrgur{,i in.
1la
sau ritr,f, te[si I it t*$.
'ilr
'(aru1 o1r alri{)rl rs llJ : dlr1rssotl ,t1to1 ) r1t J}pod .iF lrJ : alu!*:tt)d
i { ur ind ap "rrrotl os lr) prrlJ (''il| rss'tq1rttJ
-SaJCsep : OPuaJS;r"tJaf, .ruItSStqtod ) rtritttj ap aleori Js l[t :
I ( uc1 u1 rs rral outlt..iu.'i}11
.rrr X.ilurirrd pu1"lo{;:xm,: a{trlariutrutp rlrtllar!:Lor,/J iapLirind - o^,rtr/ t! {r:)t),i
i (urirrd alt"r rrrittcj BalEirstiJlti'
,tltltu,t^
pu[;rs;],I) : 'ts,ttt Ototl n otrtti ) 1lr1da.l1 'uriuti siri ulinrl -
: {all:l naJJu "at"rol naJaiu : aTtol adutas) rtc.tcttl : o"totJ
r ( oitn'ul luul ut inrj ,== rtunul o.totl un ) urirtd : ultr
2 (a7to{ t1:t,tp
Q: lttlU
I lnilr fnil 'aJr] ruru - alnt ?trl i 11cap llntrt rtrrtr ) Iutu Uatl
: ( rruJcl
Ilrss t
-nrf elJroJ "lJnur oruft'sllrof : t utlssrrral o770ru ) lInru :=
: (rru.ralnd 'f nrur[rlns- alrol E o7to[ uaq ) atrtrl :
! (1c;ttt-t ep
tillstp '1aott1 e1;ro,x : ,/rs-c7, ortutsstunnl ) .)l) {rIlsa[] ')lJrro] :,.
: ( ortnut r:i e rsnJq aJaJoJl 'ottnrtl 41v1t 0l!(ltts
(r-rlutp --.-: {}ttoui trlul'nr'\)'alpirlolircu ;rd 'utep rr-.rirrlF nlttlns -
:8J uolflnIs rrrattrJol "rorrn noJrffnrjla [rrJd lBnrrlrfitp nus lrllrr+u,
.ffnu'lnrurtrqnt 6lBrIJrl)ou II olnqrrl airrnnrr al JoIrrroruJel Joln?ntr [nl,]aJ:;l
'!?lfJuc*rru purl0lu s' z.! t, I tr 1 e1,rtt:r"alrf ttltlt,): !tttrtc
.oP IS {nInlAtllls t]JlPlrsuJlill .t l, Ud,11rU]
oFu-Ils as qb^ liu!sfl '[)rr!ilu:]lu:
trplil):lurrw
1 no.rttl$rrrr Jrurrrrl opullrj.r,
".rJrI! IS rnJtllcuns n glelrlrrroa
rfllJotur'ls nl tSuid ealul rsrrel
.{rrtslrb,rl pur(lBis 'putJnnr :
I ttaluotrtu prrrurl
-a;)ul Ii nc]slrsil;Jlril PUr(luIs :i-.
: IraJr:.)irtu re uclulr$uctur
lInI{r r}ltu .)a! ur :i".} lrrJr liLrrlulod :
tIJPJSlur s tS lrlgllsualur p g^tsai,Soid rr{rqlult{fs o e]rpul r.tp,t tilelur]J
lri?ld nlluJd a'Ju tsltsu(Js
PJi.r(,r')
"!.
S 20. Aeecntele
scoaterea irr eviden!6, ca i,ntensitate, a unui irunet fa{l de alte surete
se nlilncgte ttctettl.
ln cornpozigia muzicald se intilnesc dona feluri de accente z intpuse gi
nnturale,
Accentele i.mpuse consrau din semne gi termeni pe care compozitonr,l
le prevede in mod intenfionat, pentru a rnarca rolu,l deosehit al qnor srrnetc
in redarea expresiei muzicale,
AcecenteLe naturale rezulta in rnod fiircsc din elernentele creafiei rnuzi.
oale cnm sint :
linie-i acccntul {ictusul) melodic, care provine tlin sensul aseendent ai
rne'lodice;
-* accartul metric, care provine din construcfia metrici ;
- acccntul ritrnic, care provine din descnul ritmic ;
- accentul tonic Ai expresiv (patetic), care provine din text.
uneori, accentele impuse coincid cu cele naturale, compozitorul vrind
sd sublinicze el insu$i unele din accentele naturale, alteori insi ele nn
coincid.
Aceentele impuse t
Pentm aceentuarea impusfi se folosesc o ssrie de semne grafice :2t
tenneni.
sentnele grafice folosite in notatie pentru acest scop sint urmitoarele:
ac,ce,ntuarea gi diminuarea irnediat{ a intensitapii sunetului.
l, Presto S. V. Dragoi
Din culegerea ,,85 de jocuri'"
1
Cind mai multe su"nete in gir pfimesc un asenrenea acceut, pasa.jui
melotlic respet:tiv capatil o vigoare gi o forld ritmici deosebita :
t ln caecleesntactuaxpailteolfisinedvtaratdaetezvuoltletarionru" maj partea privitoare la oaccenteie
Impuse".
t2A
IZl
eluesed
,,nlsdrlr.ll I pu ln roLriu" ln!JoisJo
nJSarlltrlnc qc
: Jra u! aloflns ellrltu letlt ed
'pATqoirns- r,rrr.roI ur lTnrrr Irlrr alieirllltrl os"Jolototr lllu.tnl) !ltol ed rriElrs
'u?lul r?r.n:rturrull) \:JllJ 'tllrrrrristrs 'BluoJaoe arjtt.raxa o Pt;lJtl)tlr '.loleloll
{nl,insJpol) nes ulr.lnseap elind as o} liluluozuo sinttttl 'onrrltrttl : *
€>+
I Blu0Jruls 'f
(le8l-eSUr) surqerg
.Ac.rrqap r3 no.rot Aa.rc ajrrrr.rarl Br€rnp JoJEc E ",Fun1 aron .;ttJ":1il':li ",T:;
.unr(li)rlu! aq '191 u1t1 lilou)
BnrtseJE e a.re1*e;rsap o rS a.ral$a;o o Eolpur
'aJu.rJ.rno launs ttn ad '(< ;o ) llnsuas oloquru ur rn;nnlFun parrsolo{,1
YI uiUoiluls
u!lJnJ '(|
: orsuadsns ?lJnJs rl atrl
erl)oulr Bll?rrtJn 'rnlnlarrns ?eJpnluaoou Eolpul ttlDJJDJs oInJJDut : I
'\llsJJ BJnl.iaAn
ntlJtnfl'N
w: liartnt0 stl{'{'ilit1 ( pnrtnto nro nort lego.tLt ) inrlie ft suslincrea i lrterr'
iit:i1ii notclor gi iletagareti $rlr.rf[:l a ace$tOfir :
W. A. Mozart ( 1756-1791)
,.Concertul pentru vloarE 5i orchestri nr 7"
Cadenza r'le Ene."crr
h* m&rcatissima indiea illlasar€il sunetulrir *11 [.oatil forut. fiirlrtr rel
mai ptrtcrnic rlintre aecente :
G Errescu ( l88l - ! 1.t55 )
Operr-i
,,Oeriin''
A.ry i'n '> ir-t me4- Am r'UCi I C
-vint ',skar-ta
f\: t,tnucrlt,s$tilril slux:r:irl"t] lndir".tr apasafed l.!tjLiefniq'it. tl;rl ({"11tr[;1,
trerlrllln- * sltrlFtlrlui :
Risoluto P. Constantinescu
Concertul penfnu orclreslr"A dF (rLls!"r-le
Acr:rjt.ttLti{r.eii riuilfitelo! se rnai noteaza;i uu {{"}'llld:t}l rltl t{-r []l..lri (lriil-
sgpra salr tledestrhtuX nn!,elnr, {ie in intregirne" lie in i'orlnd pi"escurl.,r i{ :
!p (farte ptiuna): indicft {} accentuare in.fr;rse;i rlinlinuare;r lrrusc.ri
a surrelultri pirrrl la piana;
sJ: (s/ ; llz; t'x) { s{rtrzu.nd,a, sf atzuta.} =,, intlica o fl.c,ti(.rntulre f.}rrter'
nic$ a i;rlrtetului;
ytf ( Jtiuno !arte X == lndicil incepe!'e:i u! pinnr' 7t o {]tr'r-'?l(:fe hrrrrsr:* a
sunetrtlui pinfr la {orte:
nutrteLlato ;unr:tul izlrit- lovit, ric'canrt ;
pruntutziuta : srrrretul Iine ;trontl]lat" clar. s*rtg in r:vitlerr{:i;
tenut0 (ten") sunettr-l sccelrtuat 5i puPin rellnlrt (eu elert de co-
r(}it rrii llllca ) .
ls?
t7,L
'il? ";llc Fio{ilitt}} 'JlttrltJ llrucsap "ttrli}$ "gJlpolJru !lltltl : Lj.rIl-qlLtt}dur[);] .[ol
ulirlJP.[ urp 6AAUlCdsoJ JOII"IL:.IJrIl PJnlEu trll] Lll[lz'r.r -].tltat:alt''t?tlilu alitixtrNttu
'gsrJcsau otroiuBnlr rJapcA trl Fqr€ ES attrrlilJl In!oJd"tJlut'zul lso;ru tt1
'litJ af nzr.]J]J.]tJd {i}[][t;lpFi's'i?r]nt;r)rrt],it
r)irfi/" Irir{.{olE.{o [rI 'g] B.tr-rsBur u1 a3"ro.f r[1r l* lrlr!a,rur n1 ouu&l rrn l r:iitrintt agr
rliuarptn !Tn{}l) lr-;!a}} ;rBr{u n,u t.InsLlu ap CIgI tltetu tstt;dt} atl '.1,:,it;trt ts u3
nssalil fiaJpJJrtl urp a1.rr:d uur.rd trt 'ny-lmox.r o;ils 'ry.re11 u'1 "aiaitrnnrr ptrr,tr"rrl
lliurilrpur ;rrririntX ir?^[p{x} ne 'a:rrselll {* a}t5{}ln;}.itX 'rt1t+n []':t! JIi.nliJ.][l't
;!zLr7iIti;iJ 0l !6 |il
a^r;lrI{}cs0}[r ,rI us ?Irrq.).rI rlrpla.rd.ralu* ue.rrlufiali li; ti;r.r'xla;rt"tti 'uat H]tlllttrn*
zP.r J.Iilil, rrt u0traitrnrlff lr.lnln ll:ur HJl1r[i?lII trr pg,ro.rl'l -r]-ql{t tr'tnl tzrldtrlo:t li{v
i"r rnci r* p jsuIA nr ]uad i ltl rilEuos d :*tdsod
{ SCql -lggt } nf,saug 'D
ffi::*dr*d
.,r?aruw" BJ$ioJr,urs sltr{J$
{gr$l*ggSt} {ssnqa6'tJ
r ultlurexa a{l 'rnlnJ{ri rzntirnoo alrrf
-{ralilr.}[r.lt{uo"ldu rur,!{ l!J *rfnalrra o ui}ri}rn u ruiuad aiusnu op tilr]'!Jp siin[u
orJp(!J rl!ii)$(illo.I;,rs'nldurox;r e"r'rtrs nqnorr rBlri TJnli!E{ op olrJUJJr![ u!
'.rotr n.iJElJJri.i.ilur u! FJeirun Jrirlil;)u{}J cl s.rlsud
+,tr ue$J'a{ollroi)r'ii: asear,ld aJui} JIa};} r-( 1ll' "ciuuuu ap clrrieJtplu tr[le P"4la;r.{
'rt !.lorlo.lri r.{u[u aN] $trlJllJ3nl ut ?tri.]tg1i n:] tnrn nu.rrllrzcdruo;r 'gu.rarraF u g
aF?alznm ")!lJEJonl u!
.rrftolits!)ou B Es J0laiuElrEr uilJuz!t!tlr u| alr.lt.!{l n0 [!iuJ.'rl]fsuCI:]'m: s
D" REPITEZENTAREA GRAFICA A TIMBRULUI
$ 32" Timbrurile vocilor pi instruurentelor. l\lotarea lor
[,a instlumentcle muzicale 9i la voci distingenr patru feluri de timbruri.;
intliviclrral. propriu, general (al grupei) 9i mixt (coruplex).
a" Timbrul iudiuidual este acela r:are face ca url instrument de o anu"
mitd corrstruclie sa se deoselreasca de un instrurnent de altd conslrucIie.
El apare disti nct la un instrurnent sau la o voce -qolo. fle exemplu: tirn}ru
de' vioara, f laLrt" so,prana. tenor etc" sai generis a fiecdrei surse
b.'Ti.mbrul propriu. este o caracteristicA
6onore, in cadrul aceleiagi farnilii de instrumente. f)oui viori, spre cxem-
plu, se disting intre ele ea timbru, tle asemenea, doufl soprar]e etc"
c. Tinthrril gener*I sau al grupei reprezinta sonoritatea gene'rali a unei
lamilii de insrrrmente sau voci de acelagi fel. De exernplu: grupul vio"
rilc,r, al trourJretelo,r, vocile de sopran din cor etc-
d.'[imhrtt.l tnixt suu conr.1ilex rezulta rlin combinarca tirnbrului de voci
6i instrunrcnte diferite in ansarublu. f)e exetnplu: soprana cu tenor ti ba-
rit.on I viriar:l cu f Iaut qi oboi ; violoncel cu corn si fagot etc"
in afara de tinrbml propriu, care nu poate fi redat in scris, toate r:e-
lelalte {cluri de ti nrbru (individual, al grupei 9i mixt) pot fi rerlate in scris
prin insd5i nrcntr(lnilrca in partitu,ri a vocilor Fi instruruentelor utilizatc
de conrpoziLor, ceea ce se face prin nota[ia obiqnuiti.
S 33. Notarea unor sehimbf,ri ale timbrurilor
de bazfl voealc si instrumentalo
qi Anirm;te schimbari sau,modificnri ale trimi brerucritialor'riledelabavzoaci-, vocaler
instrunrentale (tle exenrplu : strigiturile
flaieole.
tele. pizzicatele gi surtlina la instrtrrrrcnte) - pot fr reLlate il scris prin
cxplesii 5i seurne aparl.e. cum sint, :
124
:o I
EJ - JU u?J - nJ - nJs pJ leH
afo6 aq8.roaqg a.rdsap ?pBIBB olEqnu
apBlsd '3
JnJ -eJ -ilq -aoJ 'tns- eJ - tltl - w1J
',tn1-e,t- nq - ao7
'Jq-e,t -nq - aoJ
.rn1de4-at ea e//e.nb una el-let au-ft
,,d{ng.igaedt-ZJJOVa.p1)BruaBSo3l"alunrorogi'uyJO
:irltlurexe aO 'AnBuod +d ,ro1e1ou erirzod uud glepe.r q,rrlenrrxu.rtlu uaruri
--lgol?acup!n-a)s-tnullptirBurlnr1uucncadlrJsaJep.'raaalupr,BruoJaaeEslolsrunoceyerplxucalol'IlnBruarJ!lru'ralricraluBl rp-conrlaeEsxulrJe.rdan.rraileurue;otlll'zu.reroa1oloontuoauansauleoJolurlpoj]
'alptullJ alrtiuurulc,op ElBpoalto csasoloJ os rou ruur clucoa olrJBJrnl uI
'cla laurJ u! allrl^ol 'alrJnlEun]e p 'aru1r:d urp urBllq : ua clouo6z
JlrroJrp t* urnca.rd'alrriuruel:lsp'Eluro^ aJlznru ulp elBrrlrJ e1r.rn1gSu1s
sp,al I nrlrr"rd JrcsoloJ ?e a"ruc 'acr1t1o aiqnytn"n ap gwto[ u! alataN 'c
Vre- rnea pli - nd de ne - t/0/,- F'"6- {i - 164
b. llolcl,-' i1 jurnui de ron.b seu ctL u.tL t'{:rc detsupru, {':rre :-i.j folo-.es,'
pentru a r'':rlu f1a.i".,11...1p11. inptrumentclor cu coarrlc. Ilajcolet"rle Irot fi
tntttro!e. firrrl se ol.r!irr ire baza utiliziirii eoardei irltregi, ti nrliIiriale^ eirrd
Itrrtgittr:lt s'oartlei este rrrie5oratri Irirr ill)iis*fca r.li cu tlcgetirl. I;lle se for-
l!rlrlzil l* norl rrrile de interIercnti o arluonicelor, prin atiuger'e;r u5o.rt:i cu
ilt,getrrl^ El.r:i:trrl tleosebit olr{intrt in acc-qt fcl se caracterizeazti prinl.r'-o
aottori Ilt.e tJ]lric" asemainIt{llre cu u(:eea n ver:lririlrri flaut delrur-ni t flainolet"
.lc la care 5i-nrr lrrat nrrrnelc.
H. Wieniawski (1835-1880)
..Sielankr" rnazurcE pentru vioard si niarr
G. EIInIepsccuntr(u18p8ia1n-1955i 5\ri)oare
Sonaia
ftr. IJusser
Preludir,r gi dans nentru harpb
126
-ETJqur!ualupordJrl'l(lrtode$.l qlsrxa aatse;aErl)tlrqolteralaud.Loulpat3rTgnlreuJ'tI!znLnulEuoJJlSltaueJoleseillsalllaeepr{nlu-felI-!l.eIItEuJeJlleaJrldlaloNtr$lt au4l
HrpaA aqu!
_.r1, 'ulr t{,}1: It'l , :lri::17
?.lf (tty rEl 711 ltv rul
: Ttlduroxa ,jC AlrJ€ i:nIn1€uns alB alal ad InJq.rurn.u ;le1 '11eui rn]inlauils ale rl]eJg16
aatJaeufn,su?-l,tJaFtl)]earl}lu?op-4uau'lrJ4d1?gu"w1!.ardpxalnawsod-'P\lalleru
xp inrgLUnri €rrput lnrolg.iBl-untt
,-rxeul irlrrr.ale) Lrl a,ql.)atnt)
.rolo{€A.ratrIII t gJllsruolsuJ €a.I€urlJdxfi
Etl?ntu u! allsoloJ Jo{lJrtporu ri .IoilirutlF'J{lllJlrp
-J(!i,B.ua1 "Jtrlale,tJalul s * tlttttiIBtl! lE aJOI]ilA Ap lcund ulp -* aJuzluBFJo
op rS flJl?.lnslitil op illtlcilIala sJ osaAJas Irltto]llrti]n l* f!c intlotr tr!lV
'rts-aj 'rta-aa 'it.ir'tttrt al;|]ilurls eJllr[ E"1[u{,ll]rl'zrrntttluutEl{JrEoJosl Jul ; o1.r-1s. $ ;i::r:,"lj;fi:
3Jlui illJF aG A{€Jn1Ui{ AtrdOJn n?
1l! JOIrJnuo]lulcs Inr0']
'!r,rf al*.]ut
-ilr..i as l.xnuoJrr.u;'s ?no[] s PuIns {r1p lntrriqo arulilgul ap 1rr1"t<idug
'I t10!1tu;1s als€lunu as al€erznw ilJBc5 olE aleJfll
,!lu alailns En(l11 itJlulf ;uutilllul al'i uodE'' tlus lsaJalI-ti cltt! I€ut io3
'|il:LJa?1tt a {t ?}?d1iln tt
lrlrr]{rd yttuaftTt pluan:tat.f m} alau'ns !}nor} arlul'f} atuti772tt1 ;t7i 7rtv.to,its1l
".lo1iriu"rqr,,t ejua,tca;; ep qi€uu.uJ.rlal] ;rn!.rJu
'rrrur.i16n1 uautltJ{} u! alFz6*p XuUt alonel:ns'gluclznul UtrtmuoS EJei)ir Lrl
uolluros 1* uol 'lr3^rolul ap u.lungioltr '?t; .}
E-IVSiZNW IIUV]S IITV E.I.VUNI!'-IV
gIEIdAUJ SUJNICI A!VIiIVhlI
gC gIi}JNTTi{JdVU
AI 'ilt "l a).t l ,l \j f,
Pentru redarea interualelor natzicale lprimi, octava, cvinta etc.). loi{rsim
cifrelc din seria armonicelol intre caxe se produc jLntervaiele xespective, a$ezate
sub lormA de f lacf ii.
Toate inter'.,zalele vrvr fi redaie prin exp,resii fraiclit}ner€ mai i:urri C.ecit 1
cifri prin catre se inseamni uniscnul sau primul stnel din seria arnon jcel<-.rr
(sunetul turtdamental).
Cele mai uztlale d,intre intcrvale sc exp,rimd prj'n ul'lj'ritoa,.r't:Je tal:r-w{;u,ri
Unisonul i (1) =-- sitnc'ti:l fun<iamentai lepetai :
Octava perfectd 4 - int,+:rvaiul dintre ;-r,rmorriccler I $i 2
Cvinta pel'fectd l : jntci'r'iiiul rlintre at,tr:onrceie 2 6i 3
C."'alkr pe rf ecti 4 * intelvalu'l tlinile armriniceie 3 r:i il
'i'er'fa mare \ = irrtc'r r r'lrrl rlintre almoni<eie 4 *s! i
Tt'r'Ia mici tt *. ir:1.er'';ilul clin+.re an;irtrtticeie 5 gi 6
Secunda marc 't{'- : inievr.aiul iiintre arrnorrieele ti :;i I
Sccurtila mica l6 =.. intct'valul dintare arnronicelc 15:ji 1.6
Sexta mare 'ti-) ..= intervalul dintre a'.,mor.i.iccle 3 ,si 5
Sexta mica + .: intervalul dintre armrxrirele 5 ;i I
Septima nricii + -. intervalul tlintre at nx:njceic 4 Ei ?
Scptima mare * =- inlervalul djntre arrton)cele i3 "i 15.
Penti u aflarea vibratijlol unrri sunet maj e{11t, s€ inrnu1te51,o nurnli{rLnl de
vib|atii al sunetului de la care se porne.st€ cr J'rcc1ia care repirez-:ntd jittet'-
va.iul ce le desparte. I)e exemplu :
dot X j- (tertra maxe) : m.ir
264 Hz (dor) X l- (terta ntale) : 330 Hz (mit),
Daca se pofne\qte de la un sunet inalt, pentru a se c'unoaSte vibraiiile unut
sunet man pul,in inalt. se procedeazA invers, p,rin ir:ipa firea cu tri'aclia ce letvrp-
zinta rntervalul despdrtjtor. astfe.l ;
lo.1 : -- {sexl,a mare) : clol
(sexta ma|e] :- ZG4 ll,z (doti.
44A Hz Uut) : -i
S 35. Alte sensttri ale noliunii de 'ton''
N{o{irrnea rlc totr ntai are in tnrrzicd Sl al te senslrri :
a. ,.'l'on" cu tnldes de ,.surtet mu:ir'ul"'. l'lste sonsnl original r'u r:ilrr
fl intrat irr localrrrlanrl rnuzical irrcii tle la grecii antici ( tt)Itt)s l.()Ir
slnlt) flonsirlcrat ilr accsl fcl. r'ur-inlnl lon a rlat naftere aceltria,lr
inlonrttie. l,nn ('ar(: irrIclcgern rcrlarcl irr;iltilnii corl('rcle il rlrtl.lr sutl('l oirt(:.
clttl drrt sL:afa lurrzicali" adicr erui[ctea lrri r:n ur,,'L'il .sir.l cl] llt ittsllrrtttettt
128
bzl I loa llrlzn* u )uoar rp rrrrrJ - 6
-JOplautrs luaJrll.toJd sJttlutl r$BSut ulp gltlePIAe clrr r:"1 l,/J,rJ
-Jad pIrnoJ tr! U)aJJa(l 'plullw urP 10! DiruiltsoJJtt>' tilP plDllnza.t altlp.to I).JJI-,
lvlrr.rLzrrtrr BJUJs tl] JOlJlctrrrs P plD.l'trlDu {tvt I-)lD).t turl)Jo l.l.lJpts-lloJ oq
(ggurnluu) qlser seu!prO e
plttaLrrlo nautlt.ra rrt"rtl t$ plDar rrduil).ro ur.ttl : rtic Enop at{ r3lttorlIxc t; ,rtr:orl
?luJrz{ltu uJuJs rI! Jofalclut{ t?JUnISt;}.rrts 'Jtlc.roel a.rcpi).\ .lp lrtrrrd rr r11
.roJolouns uo.rBJauoli u!
Rtttlao op lnlnlBA.rJtII! Bitnfuo(lrul'ElBolzillr
uJl:rs ut rololouns t| €lrri).E:dB Bila rsr q|B.r.l uarrrpJo'$[: s
'.)ltllll'.rlli lllls J.lU.) lll[] llllllllllJ
-olulu e rt auuq J()i 1.rri.)rrJlijuo;r ulr.rolulr JlLIOiunJlsur i)[aun Epos(]rl;]l JJr?;1
orl o,ruortadns JJolros o1ri9111u.r l* l^rilllnn cs atse.rdxc BlsuaJu riJ lo.l,
',r11carlso.r Inlnluourn.llsur Jolalauns aIB i),rnro[[-rJB allmnrn] az.]zr.roAuJ uF
r1$ n op u1.rr ur.rd arBolBA u! ctrnd aluorl 11 1n1ert[.ra1rrr aJeo arl'nlinluJrul]Jls
-ur lnJrlt-url r?l rrJaJc.r as arsardxc qlsBalru qJ !luropu! BJr { 's(r'rrlrtl uo7 est
g;t .runtls cs 'i-:lr{ar.()Jl, i}rpoInJ u t{ ilttilf uttl(u o l}p ololnls tiluoJ-s r]s lrtludr:r
ilsc eJBJ nJ'ilFS rtrIn;ilJulllJ]sIIl B.)rrrrl,)l lIt]u! frl:.rrq ull-JlU! alliJur({Elq J.rn.)
lsrfrr,liunJlsrrr urr ,r.rrls;r(1 'lnlnldtrns 1o ..nttyutlo' a1t saldlul tt3 ,rrto,1," ':)
: irutltlDuo, aP IItStlJs u;) o;)r$r:lJ ror.rocl clrrli
-slnul ilr uot ?1, lnu,rur.r.,l 'rn[nl]{lu u a}r.I.r.rl rotrrrld u nRs ,!lraruol- ncJaiunlr.)
ur"rtl .re"-; os tt'ip;rleuol u.)JEuIurJclclr l!JlrJtn I EJTsBI? r:JlBlrluuoJ rs' lt ralpcui
lnJ)rlrr iutrr[ atirzuu.ri Jl) lri]urral nJ lrsolo.l ]ls.r'lnuo!'{tttztx-t111y'.ras)
cr lrzlrlnro;r u! :rru()(uJB [nlrls itz[azrlrllil.lJ ?s pu!., epuor,rctl rri
'pout Jl, .,lJnrnlr el.trrrl a.rulr 'ra eJnllnrl,s rui 'qsrz.ItrLdo,rd etr.''.r-
nu'lrfAcrpJu []otu rnlsc.)r aaryrcads a)rlrolaul aloln(lJoJ rreaEcleiug es.dr
rtt| 7ttttol" ords -InJlu,ro?uJnurl!s.roolsi)lEor:]rrnOs 'rJnporu JolrcJu u gsrz-nud
{rJ(l lrJtl)s -rJeln,'lodAurEalxJao ri]un
?JnlJn.rls e;r3c1aiu! os o.rBil
ur.rrl 'yloru o[i aJrqasocp crds 'rrpolour iJrrn a.]rlstJaliaJnJ eluapDJ ilp aIaJ ti
ar!iluo\u, ap .ropltttu.roj uatelrlelol ucSalaiul os uol ur.rd 'ntpcru In\a UI
'Jof utrt {r{j BalslrlEuot cp Jol ur
.rofeur o6 Inult :nldruaxa dO'atbIllvuo, ap rnlal [nr{)l rlr luzrllln alsc ?ro,
Inlu!.rn:) 'lrcrznt-u suo€l u! oeasapy '..a7a1t7rttut7" a1t sa1aiul ?rJ ,ruoJ" 'q
I rr.rdo;rl I{ronr.rilt Jotrn ll;r.tu-}<Lr1ir'
grrl rlsrrf ao 1de1 'a:lrlsrlJu rJgzrlurr"t loutt ltttlors ut clSesoloJ .t1 t$ ;t" t1ir1s.,
tJr)JnA r',r,rul5^Jl,r? ornqr.rlll lRlr-r"{l] ruu! }:-s utnt pd.rrp -pount Jtlrz!natlurrr'rJtrOioliull
-ann: F E.rzrJ BaJpole,l alsad pulJcJt 'r-i.t lr.llrratl o,rgltrl rlel
lurirrar..rlrlr Js-s 'loJ lsacs ul'tl.Jrlsnas nr.rdo.rd elsa aJB""_..latrns* cp eloelr
orl 's;rrit ilru rn 'rnao1rrl ualnd ,re ",trol* Jnua[rJal 'EtlJ lJotls ct jrl,.r;ictl o-Jlut.l(l
tr)a,.ii [a,:enl sri r.il.rreze o eoardn in taatd {,ungimen ei, oblinern un
sungt x" dr:ttrttnit funilurnt:ttkrl'
,! yutritgte1. gcestpi r:gttrtle, vibrind. ne va da acclagi srtrlet * ca 9i r:e,l
funrlamerrtal - aflat insli cu a actuud lnai sus, fiild produs de un truinar
dr-rhlu rle vilrr;rtii.
{-l treime c t:oardei va pro(lu{'e cu;nr., stlnetulrri frrndatnenlal"
ln r.pntirrrrare. Iragrnentul al pittrulea" al ci ncilea etc. ne vor i]tr
er)(tLa" terta:i cel"lalte ilttorvale rl in ordilea arntotricelor, a)a culu s-t
irri ta t Ia Ielrrltrlenttl rezonan[ei na turale.
Ocku,tt. pri rnrrI raport realizat in rezonatr!ft. c:onstitrrie pri ma diviziune
o Scririi rrrrrzicale. dupA crrnt s-a vazut la si stentrrl o{ltavelor.
[ia insa nu Jrernlite gerlcrufoit uttrti Ciclu de sune te noi , tirrcs Se pqr-
ocste de la ar.elati sunet. Ilallortul trrtuiitor,;;i auunte, cel de c?)itltd' JterfeetrV,
va dczliirrltri gt:trcrart'er altol sunete.
Colsrtlerirrrl. spre exerrrpltr. ca strnetul fundamental /o genereaz* *a
prirn lirilret nou pe do, ar:est.a tlin urrnA. pu-s in aceleaii condilii fiziee de
sunet {unrlirtnental. va getlgra pe $or' lnai <leparte soJ pe re, re f)e la ete",
ca in schetna urtnatoare:
Se olrgrne in acest fel o succesiune de sunete a5ezate ditr cvinta perfecta
in erint,r per{ectd t fa, do, sol, re, Iu. ni. si. lu tlit:= etc.. care. fiind aidorna
;i irr realrtatea fiziefr a prorltrt'erii lor. poarta nutnele ile ordine reala sav
ort!ine turttt.rttld a sunetelor itt scara mttzi.ali 1.
l'rincrpirrl sucr:c'sirtttii prin evinte perIecte (prineipiul srreeesiunii na'
trrralc,) este tlc' cea mui nlitre inlpr)rt.an!A pelltru tnttzica. deoarece e{ ne
rrrrrrrlrrrre la inter(lpl)en(lenle func!ittwtlri a sunetelor in scara tnuzicalt"
f iirrtl urrrrl :i accla5r ltt,'ru cu l)rinci.l,iul donimrnte!or (orlce suttet este
clorrrrrrarrta altrrra) tl in sisteruul tonal, sistetnul cel mai utilizat in muzir:4.
i AceastA ordine se mai numes-te si pitagoreicS. deoarece a fost stabilitd
dupd orrn<'rpili succesrunit prin cvlnte perfecte descop€rit de Pit igora (seco'
lul VI i.e.n.).
t30
Irr
'aJP.oTnt : frutoJr.lc ElP.aJB 'oldarl
'lnrle el (gldearl) launs un
iselalare le l"adsB lle op StI€S ul equ-lfl ul c
€l ap a3a4
sou.ot ls ui^}d == D?p gJeoJS Equrll ul , al
'suiiul - souol-oxg :launs 'uol
: a aJqDtuoJJ rJnuolltuas cse Iunu os (.rolr1iu.r
-sllB lllJoln[e tr.i) tldBaJl rSaaeJB ed EzDeurJoJ as oJEc clrJlluolltuas
: roJltlolDlp ?.Jnuolltuas csatrlllu os (olIJaJlP
ununu nc) 3l?JnlE1u olda.rt EnoP sJlu! ?zDculJoJ os cJBJ {) llJlltlol lttlos
'aJtlDtuorJ 1l AJMoltilP : rj lod - ollnl
"*cls luls oJBJ rlrp e1o1dc.r1 pdnp - clrJrrttol tS 11c c1t'ttiuut rtuJs lll V
o0lfumorr !s oaluo|ulp ollrnuol 1s oll.rnuouruos 'rs s
gleer ealpJo
Jolalauns B aunlsaJJns ep !ulpJo snop elel nf, 9luJlznu eJsJs
'glnrrorlrrrrn; polrrpJo
u! EttlB.(1ltrlr]J:r(l elttIAJ tI! ftcclrotl tlrrl.\l ttrp) r-rlnJllllrll J(rl nalllltsac
-crrr lrlr prrrttcr().trl l:c altr.lBJl clll(li],ll ol3'il'l l?llltl.)J tl! 'lJllllollrt:3r- ls lJnu
-o1 l)l) i)[r?'rJJllll El r]urzoJd c-. clrrlcurtr lrrolBdu !)out tll ttrttltru'lJlV
,E.r0uos
r*lla,rael; ol) ?lr?Ir ctttl.to t?oJt FrlPu 'tJnttollnlcs rl lJnllol tttld PJolr-ccB
BOuuISJJJIIS flpJtZnltt t'tJEtS tl! JO[O]atllls Y t-tluattttltt aull)lo fJJl)lbtloJ aS
qruJS ul JOFlauns B PlueJudts u3u!P"lo 'q
,tit :
3#
#
Sn ronstruim riteva suceesluni de sentitonnri dia tonice li crotnttit'e ,
pornintl de la strnt:tul rlo:
*
l'onurile care se lorrneazA intre douA urlple al*turtte (avind numiri
diferite) se numesc tonwri dintanice:
7'onul d.iatonic c$te ale*tuit dinrr'un semitou crulnatic +i unul dia'
tonic sau viceversa :
crom.+'-dJtar i- ru-----JJ
diaf. €rom.
'l'orrurile care $e {or"meaza pe acoeapi reapt6 (crr ajulorul alterrr;iilor)
numesc tontri crrsntatice :
'fonnl t,trnolrlc este nlc5tuit din tlorr* semilorluri cfomatice :
cram
Si construim- sllre err:tttpluo tr -*rrccesitrne de tonur:i tliatrinice t{iferito
pon.rind de la -ctrnetul drt :
132
tt:I
(ggel-".tltnee1J)PnlonqgouJsO.r-o)N" E-!laIs{:tiOu!d'V'N qop.r o?srapouI orFanv
ot.rudt lrJolo.] un ep nrrfi?url tre; lsaor u! as-ripultrriqo '(a'rr7
"t)2tr0.!:, 'tS elltro jDlp ) l.t?ttt(,l,mas lnlt atnrl /JJln CJtlJr)[{tur OIunlsAclns rUOSlrl
.Ciul aJEJ tn;tl "O,,llDlLl aJJ o'SaIostttl lrLrlttlJt]J 'acllnruora aleo llC a-"Olalltrrl
:rs giltrrOletp Cltpnrssiains a.tuJ Ir! rtitzodmca FsIII CFaIII1IIII eS PesAp\'
-el-J?od aud anr(J 'a1 - en
,,aurop rt eurndrlup!3!s00ls4e"pPsll!Jslulonrrculc ''1,'
sl
els^ ! acluolslP sllllntscs
.Jris a.lepEce;d na asatrlllut Os .relndod nJls011 lncslulo n1 'nanetuOsr e61
xl eruoJurls r€ssu orsanY
Qzet_Aul ) uanoqlaag ',+ '1
: oJttl(JlBtp aJlPoloul sltutlIs
.Acons ixr!s alilt?uttuoPeJrl'alrlrtsrurl.t tA oclgBlc rrcrzuu Inlrls nJl{le(l
.lerrnlida"rxe Inlol nC POoJIrJuITtnUOIl'EAJltlllnptiul O3JsCaurl$llll!Ca:ltstto'lltellrap.IIJoIIeUlOEIIJIUnalBSure* pr.rlnlntton:ll
rgut putlJ'ACrlsurnJ:r
aT) alnnllse.)cns 'etpg1aru rr1 '9,t1:lodoe P ,)FAso{ol olu;rtznlrl allli IZOdulo')
: Olautlt dlrJaJtp ad aOllUuttl"ta! !JtIUOl l?AOl!C Iulll.tl,cuOJ FS 'Ballil{uCr-E ofl
Tempo &i vaLzer J.-zz Ch. Gounod ( l8l8-1893)
Opera,,Faust"
S 3ll. l,egea atraelici sunetelor in melodie
In lnelodie, o notfi alterata suitor se ataseazA gi r:ste alracfi in niod
fizic ai psihic de punctul de intonalie inrcdiat superior. spre care sc re.
aolvA ln mod firese :
8. Crom.
0 notf, alterata eobu,ritor br: ata$cilzir 9i este atrass de uselnenea,
rnod firese, de punctrrl dc intonalic inrediat inferior in care se rezolvil :
t.crom. t. diat" 8. Cr1m. S. diat
ln primul caz ar.ern dc-a faee eu expansiuitateu sunctrelo,r ir mclodie.
lar 1n al rloilea caz. cu depresiritutea lor.
Atit intr-o situalie, cit pi in cealalta, so observa, datorita legii auac-
qiei, o lirgirc a intonilliei scrnitr-llrului cr'onlatic in defavoarea celui dia"
lrnnic. care rnmlne ruai ntic decit prinrul l.
lu scrnitolrul crorlaLic. grlnclele cnrnponente au telrdil!a de a se res-
pinge in afari, prin utrac[ia lol slrre suttetele tecine (ttntlinla centrifugA),
rar in scnrilorrul rliatonic, rlirnpotrivA, sunetele au teurltrla de a se atrage
ulil.rl fali de altu[ {lenrlintrt eentripeti}.
t A se vedea dlferenl,:: dinhe semrtonui diatonic $i cel ctomatic in sis-
ji,emul nel,emperat la $ 40.
134
98I
'aJtwnJ'D {a7av,ns6122111! olf,e,r'lulotctltL +lttunuop g eo}nd xts eolsetv
'Intawnsplua7 ls ln JOaDs 'ouloc i lu[s tulD 'alauns a'llulp aluara]lp augJ
mu, afac eJnsgru e ap eaXsllsaleu ruluad alelaa^ul 'lnuoltures llJgp lcltu IEUJ
'[aAe1co ale lunlzrAlpqns e[ap Rzea41ltt as Et!]snte uI 'a]red H1e ap ad
'aloaQnut @taw$oto
-!ut) alnar.a?ulo,olut "1.rtrn,rtp g eolnd rB ealsof,s ocl.reuaF uourJal uR nc
'uol ap eaullou 1$ eaurlldo
'eaurrsa$ 6eeturEr4 'uoq ap tn1JaJs : luls utRt olnucrlluos 1!mp ft1u teur a{el.&}L$t
eJdsap Unul lelxl :'ol al$qroA as a.r+sBou alailz ulp ac,qaroal allllnJslp rl
acllsncs g3 oluopntn oparoluloro!trt
tnuotlltros floop lolln rcIn olBArotrrl '69 s
-lsuaaclun!'corpfo1lrolutrl.t'rs(e'dc,rraaJtoaplpr8ua.nrronna'rupreepreduJ)nrsxdor1luo,frepupr'..rrrFodcp-u'(n'afcqlDael2attlnulueedtlur;'n9ur.tlllseduoalptaBafl ircl$lea.-lrsaarlratnt1etetta1nrusl
0[aluaurnJl:-ur Bl rs aJoA sl rsunu ouriqo aleod es ctlBuloJJ pJ rs Jruol
-urp lnuolrrllos enurp ra.raliuara;rp'leooliBuolur oJopc^ ep lcund ulg
'plp's w),lJ'9 'JeQ A uoJJ S
(gZerI-e'JOull)lnllrrlereqAnJqrs'tg
'a0J2 ,9
Jep'8 'a08'8
gJlsaqJJo ra uroJ nrluJd
,0{l[6sLut-l9o9ru1]1q)lW}reuzot wlnu'VrJu'/o$3
: lnlnlJola Pc.rilffrills uneroprrilsap 'HeJ€x
"eloJ r:1urzc;rlal Jnrolrlp [i]o JrfI {1nl;o1;r'FaJppJoJrit'p.}tnlrirrJl q:1ttrz.,r.rd.r,r
crnolorlrsd ueld ttd ldp, tnliJJB El:rulB(l
BllEtlroJ;, [uuul rtuas
a. Mlcrolntervate muzlcale.
O serie de interva-le mai mici decit semitonul aparfin slstemului sferrtului
d,e ton. Aceste.a sinl: sfertul il,e ton ;i optinreo de ton.
I. Stertul d,e ton (Ll4 tnnl rezultd din impArtirea tonului in 4 intelvale
egale Octava, in acest @2, va avea 24 de sferturi de ton :
{ 2. Optimea de tut (1/8 ton) rezultd din lmpdrfirea tonului in 8 intervale
it,t'i.: e€ale, u'n sfet de ton fiind egal ou doul optimi de too :
l1
,h tb th lh t/s W r/a t/s
O altl serie de intervale mai mici decit semitonul aparlin sistemulu!
treimij de ton. Acestea sint t treirnea ile ton Si $esiTneo d,e ton.
L Tteinea. de ton (1/3 ton) rezulti din impirtirea tonului in 3 intervale
egale. Asa cum se foloseOte ln muzica arabo-persanA. octava contine 1? treimi
de ton, dispuse astfel:
U tb
t/a
2. $esimea de tsn (116 ton) rezulte din impirtirea tanului in 6 intervale
egale, o treime de ton fiind egala cu doud gesirni de ton:
H4Uo+ur+/o th tk tla lo
In .sfirsit,. un alt microintervai muzical, noimea d,e tan (1/9 $on), apartine
sistemului intonatiei absolute (intonatia netemperate) gi rezultl din impirtirea
ltnotneurvluajlginja9r (9 ,1 asemenea
intervale egale come), semitonul diatonic conlinind
cel cromatic, 5.
Cstava, in totalitatea ei, va avea 53 de noimi de ton:
t36
LTI
'lnoofur Er€od et ?os,rBgtleupJuolaeru^loP'.'aagJ!.lrEg8] o'aqluulal lsorxeeralrl€leulujnouJrgtleSJaaprlrusouloeJyp3rrnoqlaouJroj tB(.rr.rsJ€t"p
oJelasnuln"ilu! IS
-oLLr 9[€Crzntll sxJe u! Jolole^JaluroJrrul eaJtazrlun 'anrlrt-u oJs-oJP n-uuad
'Aez',ueBJa louro8z" ap [aJ un'opunssx?D u.Lnnladtad
un nc FqeJBap leur eu9ruas fia Bo : olB^ralul op [oJ lsere ulp [e(!Inu Etlnl
-qf,IB arpolaul o rzne r?-s ur,rli! gsur r.ugur8eurr au ES 'aIEAJ€1uroJJl(u ulp Arsnlcxo
aulalsls el as rqs inqe4 J€ 'lrqlsod tl 're ruJnl lsa]e EJeo
altnlqtJE -€Funte '(rrnprole atpeJlp tn19)l€ gleod as 9s
ala
nc !S ala ad) otlpJoJB rerq" IS (alaunsoJlr(u ulp aXIniEllE Jolr.Ig)s e glelitrraJ
-rp erezlueBro) al€pour '(alauns alsat€ ad atrezeq llgltlBuol ap soJInlgf,le) aleuol
runrlJunJ EJs€awrJd 9s arnqarl Ol€unsoJtlur ap laJlsc 9J tjulueasu! a) eaal '?!Ipl
-1.1Duo?lcun! lmualuo'p u! ot?ux p'lood ps auJnuE ts ElEliuasa alllpuoJ o gcseaulld
-apu! es arnqo.B ala 'le.rnluof, aulq pc?znut uralsxs un rnl€tle 9leod 9s ec
'uo1 ap Jolrunou ls rolrrutld.o 'Jollurlsas
'JolituloJl 'JollJnlJals I€ &ralsls un-4ul u-lp aunds ealnd r€-s BJep - BaJataIX
etEEu€ B ap pJJoJ ne nu aJef, 'aIpolal-u oT"aJ Jolalauns ale
|JEluarlleuro aulJ
e' Bqer8ap rEru aleJaptsuoa alnqarl Esul alo 'Inuollulas lIJ€p ItIuI leul slleu
-olur ap r.rpmunlc 'aleJrznur !r.r9ts alB alrnustqo alaldarl el ap (sluapualsap n,es
alrrapuelse) aaxsa.Ldra up?aunr) aJBosn ap E?uosul Bosape alsa pleal elpoiolll
'aualiJEsB.r lolal s leFlods u! 'aJeodcd Joun e:)Iznlu ui 'EJ euJrue aleod aS
'ar,Bzrl_rln gsul.rlseJ leul Is o
ne - uo? ap eaurrou !s eaur'lldo IJiul l€tu ole^Jelul o3ielolac
'aues.rod-oqeJB alareodod el 'eaultsas u-l 'leldordv Inlualro urp roloreodod
[elaods
'91lnt Bllearc u! IsoloJ aI e ap eaapr '{9uEg 'g ls ntsaug
e8rcl ec 'lJol!'zodulot loull le.retns ne aJeJ '(uoX ap tJnlraJs tlqeqo'Id) lnuollru€s
1rf,ap t3ltu [?rx ol"AJalul ulluoJ o}?f, llpoJau eausulose ap LuIuMuI 'Iado;ng Inlli
-gsFr urp aJBodod Jolle eJlznu t4 !s Lun.Oa.rd 'q.relndod E.rls€ou ellznul ul
'(a{"ga arouos tlleds) Iunllras } ul
opr^Ip as In.uol aptIn 'F RiEs eJlznul u1 15 luaza.td alsa IeI'u uotr ap InFaJS
'???us ap ;lalI
-nu rrrc g?J€od aJEJ 'u0l sp [nlJ€Js €euBtuasB ap al*asoloJ glrElpur PJlzntr\I
'rrleuroJ, rg truolBlp : llsac,sJg ll}lznw aI€ rJ.nuaF Enop allelalaa ap ua8 isaeE
eaqasoap ar eaot 'uo] ap rnlnlf,oJs e olpolauj u! Blu€lsuoc Eluazo.rd trl.rcl iEzLr
-al.}€Jgc'aileaJ: ap aFBdB uaF un !?rnlrlsuo) Prt]otlr.iru.]',iJoJoa iJq)o,t u"I
: rluorur"ui) lnprooeJ+q ulp a1JBd pUIJFJ 'llsam.r8 aa11ua
llrrzntu Blroal !$ erllreJd uI ElBp eurlrd nrluad 1€zlljpl E-s uot ap lnuals
i ulnle puld ap
olerrznru pll€aJc sFolsi ra.€pa^ ep Iilrnd }n^olP ulp "qJaJo au aluoruais a3
'Jol BndnsB crlaJoaj urpJo ap lllB.raprsuoJ
allnu cojd urat€J Es eal€llllqlsod Ep au nu 9lBnx]€ qlBrrznru erqre.rd Eluj
lBzlJBlS!,I} e-s nu JnU(4lUas lltop ItluJ reur ,lolelB^Jalu; e.rdnse ar.roiil C)
olrolznru olol€^JofuloJclut lBI eJlalJal na aclJ016! !s aollorool llfnraplsuoJ
Altfel. sfertul de ton $i celeialte mjcrojnter"vale rdmin ca intervale de ra-
fina.ment acustlc. inglner esc. iar creaiia bazalii exclusjv pe ateslea ne-a"r duce
spre o muzrcA extrrenmenta.la, formal["
b. Microintervale acustice
Pentrrr misurarea celor mai mici diferenie djnbre sunetele diferitelrrr sisteme
de int,onalre tnelemperate $i temperate), in acusticd se folosesc subdlvlzlunt ale
oclavej mult maj mJcj decit semrtonul. cum srnt : coma, savartul Si centlsunetul.
L. Coma (in lirnba greaci komma : terefura, subdjujziune) este un in-
te,rval miu rnjc decit semi[onu.l $i apartrine sistemelor neielnpeJ'ate.
Existe come de diferite marimi, deosebindu-se dupS sistemul de ilrl,onatie
cerora apaflin t.
Valoarea unei come se mesoare de obicei in savarti, unl|eti acusti€e $i
rnai mict decit coma.
pentru a nu fi confundate, darn mai jos tabloul comelor din cele mai
r[spmdtte ststerrre netemperate, in ordinea miirimii lor 2 :
Numele comelor Sistcmul Val0areg Raporl uril€
din care provit
de intonatie lrr savar[i
cerora apartin
l. Schrsrna sau nllluma Zarlino 0,49 :328{)5 32768
Z^rlina 4,90 2rr48: 2u25
2" Parve Zarlino 5,39
3. SinLonici 81: 80
1\{ercator-Holder 5,68
4. F{otderian6 Pitag0ra 5,88 I
5. PiteiguretcA Zarlino 7,42
6. Mitl.rore Zarrino 10,30 !7 sau 6t
7. Mare Zarlino 10,79
8. tsisintonicfi Zarlino 15 69 2
9. Otrvert Zatlino 16,18
tt). TrNtntonicb 537441 | 524288
3125 : 3072,
128 : 725
65ti1 : 6400
648 : 625
5314{1 : 5120u0
2. Saxortuls este o unitat€ acustica de misurare a intervalelor muzicale.
constind din logaritmii decimali inmuilili crr 1000, valoa^rea unui savart fiin'd
de 0,001.
MaFurarea intervalelor prin savarfi permite diferentierea eea rnai ffsrA a
indliinui suneteior in sjstemele neiemperate-
ictgoieismtbieoaeoraipIao.r.rlt'."lvoola.nroraesltaref.rrrmeznsaruru(eltrroeiocraotircredrun,deiitlrteto(rirzvierleolnfot;nsrztl,iaoc9rlcileled-nsit-cd(bZub€aar6temtsolxrroloet1slmolBoc)lurs.. ltDaeAlJoe'deellsaesre'rrsaerrml.uDotlpcae( lliluuot -tel:etlceas,iliuNetczrllaiarr(tcoicoDrrar4fn$(p.trt?€trZHJvfouialalnsprtlraeruo;rolv)ucn,st6slorcca4crii.t0inpllcci4tottc,mmiecaeezltl'al'(ocorca,u.atfezdtrzee@clscrleualeeronnldlurtloe)is)a,ligtlisaIlotPoJdlfeei_casiircll!tt
tistem. estc tal" rr celelalt ia ac vedea ,,sistemelc ce lotonalta oetempetata' $ lr).
2 f)upa Rrberr uusJaut, dio I'a,ousle 4. t4 w.tqLe : Parlt gtT)
J Lrupa ouo)ele tlzrcraoulu, lraDcea Fel[ liaeart (t?gr-184!), 4atc a tug€tat o aseE€a€a uunate &
sAlura in calculul rsdl!re,! ;uoctelot.
138
68r
'(o6gt-?rgr) slllg sqof r+uEslv zrlSue inlnuErtrz!, sllreds rlset @zl s! aaello llJqdw! r 3p @pI I
'lorrns lsPrnJoJE u F.rrscJdaP
nus E^rsrrsflxe aunrxalJrrr 9JBo3n O-JlttlP llnu tPil PUllsuoJ 'olBuurosurau tuls
ROlsocB BSu! IrrJrznru aJopoa eP lcund ulp 'eJllsnJB oiuaJe J ll) lills lBJsd,ruetr
Iar rS lBJOduelau alieuolur ap tnlnurolsts e[e]aun$ c.rlul Rr elBol nJ
'clJ eJrEIEI
-sq '?u{loprruru 's.r€lrrfa : r-rJn]lJ5 E gsraaJd BeJrlJBdur! nr .]leluarurulsur r*
ed.rerl 'uE.ro olnuerd :1u7s Totadruax Tnfoptocn csasoyot arDr alatuaunrrsul
'rn[nuo nelo,r rS un;ald '(pnul
.glu l3 euttrel) lluBlIsJnsTvarapdaulaelaluuau\nnJtnls|utrlc-tn c$sna3.s1os\ontJa-n)reaPlaJPluoartunnclrsaulel luarn
.nJlsur aleol :
'eleuns op aJeolEJnpold .rol.tui)IlrnJlsur eri.rnrlsuoo
r* t?Jilleu ep cplrrdep ltrBIrnlac e nes atleuo]ut ep [aJ lnun BaJezrItln
'arltsmoJar [,ac nc 'erieuolut uc '1uEa alse Jtrto]
.8rp Inuolrruas crcIV 'tondruot 1to|Itilos lllllnlrap 'EluBlsuoo !3 ?[BEa EJosos
aJBOIBA O rtc uolltlles un cp [t{EuP,rut alri.rqd,sap olauns a I 'aaBlJo tourl
[n.rpeo rr! 'clgosolo! 'pallnlor ntlouo|n\ I* Bllmntr 'p,|otadua| otlouorul
'aJBEeur lu!s glBJad
.uroleu eurriuOrto'Bluarlsour[E-o.rlcuIrlpEIeuuorJritlEruSl calPuoe]lBrrlap.re-;rp lJnuollucs tsnop e1c.r npznelr
ulspaeB
artJo os'nPll[l,radsa.l 'JrlsnJg
,rrapo^ ap lcund ulp elrqrsod luts aa eleloulls olBol'a^81.rc raun [nJP
"p;r tt!'elBosolo;'plttlostrt oliDuotru! !S Fllunu'ptlnntlutaTau ulDttotul
'El t?Jodutal tS Ble.reclueleu
: Jolataun.s e arlBrrolul ;]p lJnlat tnop pzuefurnqa.r]u! as qJlztltu rl
EtBrodttlot JS glu.rodmolorr BliBuolul '0? S
't-rlu! lnper8 ep oiduls P;-ur
qfe.rado ru 'Iop pper8 ap alnawllre llleJodo alrntoluJ lsoJ ne tal lsaJe ul
'rtuaJ'
u! aluofe^ Bapp]s nes eunpe lod os rc 'otauns arlutp arulllgu! ap alunuodpJ
Er'lurzardoJ aa ot!llte,g urlUqdLu! 9us! urllln(uu! 9s orcqaJl nu 'aleAJolu!
lxapE)s nes FEunpe Joun lnzBt nss lnlnlueAB aJB !+ual uud Inln)IeC ap
'Pc
'r (lluae 00ZI : ttrtra;'
{r0I X oleraaltual Jrnuo}Fuas e I) llooc 0OZl aulluoc !a Borurliarlu! ut ?Ael}O
'Iluaa 66n nt rcFa Pu113 1ercd
-urol uol[uas an 'tluac u3 leJodlual Intualsls ur-p [a^RlJo BaJszt^tp el sunte e-s
'srrlsnce Fzeasaralm aa 'ga4ce;d grnleu ap undoJs rutuad 'ln?aunswuaC'e
('al"red u! alleuolul sp (Ilalsrs aJE alJ
el etEre eA as ale^ratur allelJolal [e ll.re^es u! Inlnurluo3) 'I1r"^es 980'gA rta
{?ta pullJ 1ercdua1 uolluras un'[]re^es 80'10€ autiuot El:roJlod EAelJo O
rit'
fle accca, celc rloui sislcrli{' rle intonnf ientu-zicatelernopceir,at d;iimnpeoletrrinvpas,rnitnl b-qr.
r:oexista, convie[rrresc, nerliunintl prractioii
ga{ind expresia muzicala.
lntr-o orehesrii aleituita din instrumente {'u acordaj ternpcrat pi
iletemferat s-ar parea ca trohuie sfi se producA o tlisr:ordanfd, dar aceast,r
nu sa intirnll:i din cauzir r:il instrumentele cu acordaj fix antreneazA pe
cele r:rr atrol{11j netemperat intr-o f uzinne 6i ambiantA sonore plAcutA { dr
i.xcmplu : rln {:oucert pelrtru pian gi orchestra ).
lnstnrqrentele temperate dau precizia in intonaIie, iar cele n€tompe'
late. iiind ea'-.hile de a reda armonice mai numeroase Si mai variate dcfit
prirncl,r, irlrbogale-qr coloritul orchestral.
b\ 41, Sistoure de intonatie retemperat5 SI temperatfi folosito
in muzicfil
A. $istemele netemperate
Principalele sisterue netemnrerate folosite in practica muzicalS sint : sistemui
hri Pifiagora, sistemutr llui Zariino $i sistemul Mereatnr-Holder.
1. Sistemul Xui Pits.gara,
Sisle'rrrui netewrpel'&t pitagureic, nu.lnit ,9i ,$amu instrurnentigtilor cu cosrd1'^
sau ,,gams uioloniqtilm" s, foloseste o scari muzicali construitA diin sup,rapunari
de crrinte perfecte naturale, ascendente qi descendente (cvinta este considerati
naturalS atunci cind corespunde cetrei din rezonanta sonore, eeea ce se ex-
primi prin raportul :j).
Pornind de clairosrunraeptuclxd'touri- deininsiru-litrieme- , se pot forrna 12 cwinte naturraie
ascendente, ale exprirnate in trac{ii, sint urm6-
t.fal'ele :
T1izJgs '2i 81 24:1 729 2187
1 {t C f 128 'r12 204 S
dq .sol
re la mi si ft. diez do dicz
{iJ{1x I g68J 5go1t) 1771 47 531.r41
4096 llJ:i&{ 5t-/68 521'2S,1
re dier i31u?i
sal dicz Ia diez mi diez si diez
I Pcntt* tratarea rcestui rubict ao frsa lolositc iiiferitele eonsideratii teoreticc ale lui Roben Dul:arrt
.li, 'f/ard!r.|. de {eo/te d wtzztii de l. Cbaillay yt H. Cbellan Qi d,n Ldtoatsc de 14 ,nasiqte. Patii" rgt?
J Fitagora n-a construit el ilsupi uo sistcm modern, ce acela care--i poalte numele, ci el are 6eritul
dc a fi tlescoperit principiul succesiunii sunetela prio cv!ote naturule- Acest lueru, Pitagora l-a dedus - dupA
cum s-a o14, lritat -- Dbttniqd {vints prie vib(rliile tteimi{or de coardi. cc primul ouoet ooo dupi cel
{undarnrntal.
14fi
rtl
: (llreies tg'8e, Y''rri: fnlrocle.i ap 81,!?p pu1g Ini
l8 te
r:a.reoleA 'awalsrs 31[€l,roloJ ale a]!]euloJ) aIrJnlroyuras a.rlurp a'tre]rro ll,Jap aJs{!
re,.u 'qr,urqls sl 'aisa 'utolod,o uralsls lsalB u[
: (rixsaes tg'ZZ) f]I inlrooe,r ]Runu 'c1|otuoJc tnTte?tutas -
ap E}sp pulg es Baieoie,l 'aIprj
$qz
-olrri ap owalsls allelJolal alu a]_ruo']eip allrnuoliuras arlulp are]ltc ltrap t* r11eu;
-orr ll€p JJru isur a])^a 'tutunl
lnuollulas lFrrnu 'cvuoTntp lnlLol.Iuras -
. (ctio) Sszlzq
i (rlrcnes Bg'9 rp ,,*r'-t 11. : QaTp;s) g7yp1;q
V1
: !ru+.mdeJ ulp p1llnzal a"leo{t:A !J"iq.] B 'gua.ro8e11d ELli(]J o nr op llr-rp
lnJB {eui alsa ?a?p ?s : nlduoxo aC {.$o}sls tnlsa}€ aIB a}luotu-rcua o[6jauns ai+
eJlu! gzellrla.rar{p a} 'tearem8elld eruo}} ?uror ap pt uttiu?s u17 ppasod -
i r,?rlsr.1ol,JBr
-e.) alaJir,rll9{rr.ril qllnzi}.r .it}[alauns e sler]nlRu aXulAO ut.rd P"a.rlniluf lul u[Cl
u.ato&o1Vd iow)s tnlnura$Is a'twls1!,talgDJ.DJ
, $usoft
te16; tr'4i1 rt'ege ,22?? t2StI aj
b'j:t;to 1v
aztp0teA
op lnlauns 3p Picl rolaldeJl ale alulllPul ap allJnljodsd
€roFelld !nt tn1uals!s
:l1.!e^cs ui ,fi)[ I]aJr?o$?j\ ni] ]l3.lc]Sirlid tnlnlu'lsrs oi€Jounr- sol leru ui?i-i
'olsj,nleu alur^J ap luntsa}lns ulp alB?Inzal al3uns ulp
.ersnr! !1eruxol 'glraroFelld g4eladruelau etuB8 aullqo as '1efua,rca.ry eaulpro ui
srrpe 'a.te1lo rJun lnrpt?c u! Jornos 1erraleur +saJe Ba.qug 1ode tuPzaSE EJefi
ltJtu'lq illqnp aJ lonaq-nnnp 9) iow)q nlq?tp u|our,)(j fl/qrll, rs 10utaq ttJ
[tt'It:(j ll,l_Lu .'illql i'!9!! lell
!,t1isFi)r ti.leg-
i)t;c(ig 1t91tt i61R
ptutq op lol.rrq jDsf lQuuq dJ lott!.tq $! lrlllJdq 3ll1 ioulrq !s' nl op
tsr z "ta{\07l ,L t:iz. r! 17. 6 .l- J-
gcz 8Zt zt; 9I t
1r{i0t, I
$-e.rE!sa'tluliJl/\€arJzXtIe! uaJoleJurllorddxoas 'au.rllrcu! ap tJnx.Iod€J Jo.rg'J ale : alo.irP--oi !?1.i i..lr
- a.rlJoqo} (.II - op louns ISelaJe
'areollroqo' alu.rnt
eJ ap pulu.Iod
edIaespteddSzp-eeuszct{oi-noncumstlatavpdaiitiaemsgzuaor(roeueilctdci,moemacuiAtlccespeuriuhnlgietoevtrmaeslipoci eaSdrr,aei:et zed(5,sfo0tiei,n-1d?darsemtaeva-adiretami)c:.:iua$*tpaocslruea{trotldo3tnceuozrtriS-ndti,tepsSoitaalscgudevoisearetnztitei)e-"il
decit do, enarmt-rnicul sdu) ;
- terta mare pitagoreicd (102,30 sava4i) este mai rrmre decit terta mare
schimb, terta micd. pitagoreicd (?3,79 savarfi) este
lemperate de (100 savarti), in
mar micA decit cea temperatA (75 savarti.)
Da,to'rit5 acestorr caracte,ristici, gama pitagoreic5 nu convine armoniei,
avind tertele mari prea inalte, iar cele mici prea joase. Ea este in schimb cea
mai exp,resive pentru melodie Si servefte pentru acoirdajul instrunentelor cu
coarde $i arcug, care se face djn cvintd perfecti in cvint1 perfecti (vioa.rae
viola, violo,ncelul) sau din cva,rt5 perfecta in cvartd perfectd (con.trabasrr,t)"
2. Sistemul lui Zarlino
Sistemul netemperat al lui Zatlize r, numit gi ,,gama acusticienilor',, fole
segte o scard din
muzicale construitd din csvuipnrtaepunnaetrueraaldeeastecertnedemntaerlqniadtuesracelend-enates.-
cendente sau
descendente - $i
(Terta mare este naturali cind corespunde celei rezultate din rezonanta go*
nora, ceea ce se exprimii prin raportul ;.)
- se pot forma 3
turalPeoarsncinednddenetel,aasleuncedt,urol rdorap-oritnurrsi udiere terte rnari na-
indltime, exprimate in fraclii, sint
urma.t{}arcte :
x. 5 25 125
T T 16 ;.r
dtr rni sol rliez si diez
Fornind de la acela;i s;unet do - in dceobionr5irletim-e,seexppor'timfoarlemain3tltaecrtteii,msarrn}it
naturaie descendente, ale cilro,r raportu,ri
urmdtoarele :
I8 3'.2'r 12ta
r- T 77,
tlo Ia bemol la b mot re dublu-bemol
De la fiecare din aceste sunete se poate uirca gi cobori p.rin cvinte na-
turrale, fie inmultind cu ! (cvinta ascendentl) , fie cu ; (cvinta descendentd),
compleiindu-se ln acest fel sistemul cu toate celelalte trepte.
Dace a$ezem apoi intreg acest material sonor in cad'rui unei octave (in
ordjnea frecventej), oblinem gama netemperata a lui Zarlino sau ,.gama acus-
hcienrlor", f<r::mati d,irn suprapunerea de tqrle mari naturale Si cvinte perfecte 2.
ale I Gtosello Zatlino -dinteToareretiocirao(soeci oclouml tpVoziit.oe..nit.a)lraanedtuinns.seccuoluuloeXleVIm(ortdritf-trcl9iror,) - preluind elemeote
qamer lur Arisbxeoe la sistemul cc^r podtb
ruocle. Princinille 'ale leoreticc sint cupflnle to lucrarea lnltttutr,tae tarmoarcbc ltltE).
2 Se numesce ..gama scu{.lcrenilor_. ioraucit cu ea re luc.eali !n dcusrrce. fiind protice crlculelaa li
cca((tirilor acurtrce de rot lctut. tlzlclent cu reuu(e, cg bulcar UAlerulrtst lr He[uuu/!2, au tdeut crccart
numar pc aceasLi gatn6.
lcz
'61 $ JoltBor lnolq@ aap3^ o3 V I
97. lnlJodeJ ap gl"p eareolE^ no 6(lleu! alr€oJ) loluaq a.t
Li.
9t
1n1"oder ap -€rep Bareolel nt '(lleul) louaq a't
9t
8at Inlroder ap glep €oreol€A nr '(so[) za'lp op
ct:I
fz 1.,1rode., ap Hep €aJeoler' n,c '(sot olJ€oJ) za?p op
as op elou e: iiloauplaaq9rzeaJplnIrnuIo! JpgunluorpodlS'alztaltlp'!e.l'poplr&nnlaol-uBnxolplou'nDldqrulesxe??azar?dps-'ullqo
: oulllez
lnl In..,olsls ulp a)ruourr'ua elal€urls Fz'ltruaroJ1p nt"" '(gil) "r"* euroa Ia
'r1.,., Inuol op ar'ur Inuol EzelluaraJlp ar€r'l"ulv"tuor,rns eulo) :luls 'lxr*nul
I txt
tr.1@1 u! 13 ullulllu! ou aJjec n) 'uelsJs Inlsate alB awot alaledJtulrd
'r elBldoJde aueoJ olueAJaJJ m ololauns ala aJi't4
Jsaqasoap e:ec 'nu-r,;gur alIJoJIp ap 'auloc ap ?'tnpt. arlnut ?DuL ppasod -
: ?J?lw
-ax"Droc alaroolplurn 9?1n2ar alntnlmr atu?ax g9 at.ta? ult'd' oaqnluplug ulg
ou.xll"Dz lnl ?o rouos ?nlnulals?s aLla??suapotoa
S6I TtgTl I Ti I ! 7€tTr t
'
F T
40u4 oJ
t6 96 et I ze'gi
I ,Pj
lzo rt
' ,s n I#
l"ii,
c cl 6 tart
up lnlauns ap Eiel roleldarl 3le alu!ilPur ep al!rnuodull
oulaJez $l Inulalsrs
''U"r?Ass u! rol earBoie^ nl' 'ouIIJeZ lnl Ilnurolsls ulp alatauns sot |etrr urEC
Din aceast6 cauz6, in i:ce:\I sistem cxi;stl dorid !elurt de se]1'Litonu?i Li'a-
tctnice, rrrul dat de raportul ]l.]r; ,rt,O* savurii) 5i celdlalt, r1e rap<rrtut 2,' rl:.sz
,i
sav:1ili) r <le aserncnr::r. do.ad feluri de sem.itr:nuri (ro'm.al.iee, unr;i cli;t de ra-
2i,
portul z-. I. 117,73 savar'li) qi cclilail. de rapo;1ul I35 (23.12 savaf ri)
t_-
1-.:!
DupA cum se obsenvA, sernito:'lul-ile diair;nire s!r:i iijci inijj rrlr-j r]eril cct,,
cromatice.
* tonurile sint inegaTe: tofi.ul r?nrp s.i at'i;i !ntre ri;uneteie d<,-rer. {c-$ol.
la-si. avind () vaioatre ce se cxpd^jmA plin rrp,rrtu.l I ttr.tu saval li) : u)nul "nt(
se afiA in1,r'e sulrelele ?e-mi. sol-Ic, arrind o valoa,'rre cre se explimA prJl ,.:i-
por tuj -lr,t, (t15,?6 savarrli!. Intr.e' torriuj mat:e +i tx-rnuil rnjc exis " o difcn'p:lt* de
o cornri rinttor,fie.d {co'rnh ciifei"errtiald slintr+, tomurr}. a cAire,i.,rirlr'"arc, eist.l dc
l8r :lI
I1( 8{t
I
ln rnuzicd. garna ln"ri Zan'l,tn<i. flind {onstruiLi djn 1,efie $i cvinlil naluiale.
convine cei mai bine armonjei. Acorduri)e majole (a:rrronicele 4-5-6) S; a€or-
durile rnir:ore (anmo.nicele I(J-12-15) sint cel rn:rl jusit rcrdate. din puarct tlc re-
dere al intorratiei. in acest, sistem.
El nu conr".ine insir rnodulatier qi trilrrspunerii ganrei pe altc srrnel.c. in-
trucit la fir:care schimbare dc lonalitate ssu la lieca:'e l,rrrnsp-urrr.rc-. penLlu a
obtirre rrn asenrcnei sistc',rn ".rcnrstic trelluiie ntrld,iLir'.s{.e al:r}:{ufie ti;:ltc si:netc'!e.
3 Sisternul I'ui Mercatrrr-I1r:"ldtr
Sistemul net€nnp€r'al Meucal,or'-]loidc+, nurnit $t ",lJ{rtn,$ sollegi.strcri " s.ilu
,,garta cintdrelilor", util{zeazi octava divizati in 53 tle r{r:"nc^ vajotrtei'in(, f,,'l''.
t)15
crnic;rriejlraxfiasu{n?eJt-eaieil;s'cisi td(netu5.l6uBi tsi tsr';ifrev'gair.stitict.
iiind d:rt.i {ru \'.:1.'i,:(a t(,t ilr (.r'. ;l'Ll :
I)iliri
Sisternul lui,tlercaterr-l-lolder
Raporturile de indlfime ale treptelor tatd de sunet*l clo
, trf,;:;::,: l/ataarea
sayetli 0,ooo 28,is
I Airajdr,! llercttt.,. u,nifir.Lirciiir tr a.rr.rariil. $crrr!r \1{,r1r t!n, :'1&tlLtt,tr jrr.zrr ,r,r:t:trr:;rt t;,i,t'
(1611 -r69.,j ,- is dorirtd .rr a rcda pc r::!t rna{tr,iatirn irlcca rlc f,Iiuiu r illcrvair:1, Ji-it! ;trtrirt',
imfr_rriirr. i,t ii dc <onr<- liccare ton ,;.'ind ! a .trncnt:r ertrrr lsrnrittr!l aroE';il i1 :: : {<1s]4. rtt
scrrironul d'i:arrto!eilii. ,.. r courc]. Lr aae\t sistefi \( fclcri rel( rraj rrrultr lrartc.lc
i!oi,u,r r:.u,i.1i 1r ri,;rturllr
;r.,larr. Iiiori i\.!,!r! )! rrorrrr (xJllitr,ri(;, a'edageFi(:1 r ,iiia$:rt. ,:i',;-i rinitr.*o.'le iir.': ,.. s' i'' raricc
I ll
t
#
{
srl, I lo^ 1rtrrrn[r u rr.ror] tp lslelJ_ .- ol
'IaluourJe EJnsELu E;llul feLu u! {s Ia!polaLu n!.rdord 31sa rtlslSaJlos
gu!rglsls 'elsace 13 el 'JraroBel.Id lnure1srs aP
ourllqu! ec lerdord€ Pullg
tl,aeq-tnop n eFJeile epat Sl,
!?e!p-!nnp m qeJele epuns t,
tpaeq nt ep,EllP spuns l,
Ee,p tE ePal? 4eunst
ePJnFu epun.e L
: allroJIp lrullEul ap alau
l$ oldl4 urlsoloJ nu gcep - 3lleruofi) lac
-ns ap gG ua^e 'llleralle aldrupelJ eznec tt1,p - aaopo laun lupnc u! - ls
rtuol,Blp Inuolluras a4u[p laluala]Ip
,r '0
ew03 h
rzreFDaxll'lporr4troBaupuso-,loeuaplnlps)aE!ISJluonrauuoorrrarlToqout!a€ogr)ps-:aag(pl!uol!rSaBp)lr^la'eaJeiurJes€pllJo8:ao.8aFr}'Jrgp)ua-aogupl):llzIrovaaupJD?rau'o(pCs6raBra(oJeuuqeploEnldatal-'!Itrl'aJeslauPna-uplturpeotolggo)allIu'unlr:I!rlt+]ouaaE)q!apIJouc'aIae-lBrtotniuuarllt)roIol(Jsrtauo€arJntBprecleJnrua-oeuuelpllcJuotore1rloal5(u-c-uuo(or1+oafe4rcneslpac''r
urp gJluo]uls l?uro] ll}ap or€ur Ieul o]sa e]seo]V
-es 6€'9) ornF[.lBZ rn1 erue8 '(llJ€Aes 89'g ap) )lleruoJJ lat ap Jluoletp Inuo]-Iulas
€: zlJe$lslu}JoaJlaJl€rpJeaJJoe{Jsr-eo9lquu€lJrJnapEtol[qnzeaulroacLu-ot puta) ap p! .Ln6u!s un ppasod' -
ap 89 uI la^elro earlFEdur! cIO
t\sgdafios rouos lnlnualsls all'JllsryapDrD)
40.aeq ni g-
eun4!u|:
ir't1! t€'glz a'56g tr'1,21 ot'951 to'971 ss|ht 96't?t r?'?01 oe|'Q titetes il.1
ln muzicd s-au rnai folosit Si alte sisteme netenrnelate. ele tns5 n,u au
impor-tan{a celor prezentate in expunexea de mai inainte.
Cele trej sisteme netemperate (al lul Pitagora, al lui Zarlin,o Si al lui
Flolder) au fost utilizate in epoci diferite.
Garna lui Pitagora a fost in uz p,in.i in secolul XVI qi continue s6. tie
folositd in aluciorZdaarjtuirlwin, sptreumcaernetealorfoclousicto-oard$ei
n. in studiul s5u, a fost in
Gama
Rameau
uz intre secolele XVI-XVIII $i continui sA tie folositd in obfinerea une: so-
noritAtri juste a coiului u cappell'a"
Ga.ma lui Hold,er" inventate in secolu! XVII, se folosegte in muzica vocai*
diln,t,re sistemele netemperate. ea este cea mai r5,spi.ndi 5 in zilele
$i, lncepind cu secolul XVIII, apare ga'ma egal tenxperard. irr ca.re se noastre.
renunf*
la puritatea intervalelor din sisternul neternpelat, adoptindu-se intonagiile con-
ventionale ale acestei game.
E. Sistemul temperat
Sisternul temperat, nurmit $i ,,game piani$tilat $i a harpi$til,ar", foioseEte
o octave de 12 sunete de inAltimi conventionale, desp6,r{ite invariabii de un
semiton su o valoare egali $i cnonstantd, denumit senniton tempetat.
I)r:p5 cu'm s-a vezut Ia itutona]ia nete'nperatd', inire siu,netele dtn cada".ll
unei octave stnt diferen{e acustice provenite din:
a. ertstente mai multor feluri d,e come, de diferite mirimi, ce dife-ren{iazA
sr.metele aproape identice ca intona[ie, dintre care reamintim :
- coma pitagoreicd (de 5,BB savartii saiu cofiul ca,re difelenliaz5 intre eie
74 din ,,gama iui Pifagora" ;
suinetele enarmonice' exprri,rrata p,ir:l raportul
;
- corn1, sintonica (de 5,39 savarti) sau cbrna cane di:ferentiazE tonu'I mare
81 din ,,gama lui Zarlino'o ;
de tonul rn.ic, exprimatd prin raportul
-
prtn rela{ia1, T Ain ,,gama lui Holder" :
b. enistenla implicitd a Tnai multor felun de sernitonu'ri, de diferite un€-
rimin cum sint :
* sernitanul d,iatonie pitagoreic sau ,,lgmma" (de 22,63 sava'r{i), exprima'i
prtn relatia 256 din ,,gama lui Pitago'ra" ;
ffi
* semitonul iliatonic natural s&u pur (de 28,03 savarii), explimat prin
relatia 16 din ,,gama lui Zarlino" i *
solfegistic (de
G d,iatonic 22,72 savarti)' exprimat pri, r relafia ?is
Holder". sau apaton"Lul (de 28,52 savarti], exp'r'imat
din - semitonul prin rela]ia
crom.atic
,,gama iui
2187 - semitoTtul
,--8 din "gama lui Pitagora";
(uo E Acest ristem conor se ma! intrebuinteaze astEzi ln uoele creatii voeale modsrnc ln gtil tccto-tattz
fel de declanratic intonationalS), in cate intervllele 6e iobncati dupi tisrcmul Pitt8orei€' deci ry o
fiare ex4ctitate acustici"
Lbl
-reJ9 {r 6l ran€4f,u aJl!lJEd$! ulrd }1eilltds! }soi na;!3nrl!i 'ala3e FNot
f,s i8r.lluct [oua]g]! sI _r$oi i;! rullso3 re (3 iBladuel
.alargrD al! |Jrvd n& iso) 3P l3t on ff,ru 9lsrx3
insDSruag 3rds3P 3!nd6 E6 ll|313 POU Ul I
'31 e! Anpa.{ as aAP4ao {ourx lrup€a [4p atrolauns 'ga'guan.mua p|?,to|pp *
: ('4a paraq ?u, nc za?P a.r
'louiaq aJ nt +niosqe aruolur€uD al'sa za?p op : n{du.raxa ap} p?nlosqD a?uolutoua s
?zeazllea.i as oagl"ra;1p awnl-l JBp 'auj]llBtt-x l*eaa]e n.B aJ€c alaXauns a.L?u? -
: ('c,la slalul.4'r 'alal
-at.4rpe^)naaap+ona-1pasf"qorael1e2 r{'reoa"X4"dItlae.urunaroupllorcnllarTnq'sraauauIor€Etul*ulaalaslIrasmBauuoarnqp1p'a'oopr+iuar:nndal-s4BXeuol'lluB1ox'acapql€ul€a3la$ii1l[*g-nuouispapat:s"la.loLraalnl*r€u'aroozluldalululp€raes?a+il:pon''llp:l*dTuldlzatar,xnxap!
ap * op : ap) alleuo.lc IaJ n.a IeBa oul^ap a?uopxp Utiuol?luas
nldwaxa nc -*
1, aleJdo-rde aluaAtoJJ ala+auns B-IlualaJlp aJEJ luauJaia Ec fr1uoa a.Lnd's?p
: pilsFolceJeJ ala"leclguff'n gllnzar'a1e.radrrra1
lrilus+rruos a4luxnu oalue?suor rg alg8a al€,{^re}uT AI q $4"{slJo eraJl+.rgdlfiJ uIO
lntadutat" tnltlur.a?si1s a{larlspapna o)
e ,iz 'tie zFtC_ !7L6- 2t- ?9t^( lT- 6 bn e.tetaduS)
T6
Jc 'uneutlroqluroedgeuy!
tr'Iot ts'€ie tz'928 se'009 ?c'glt ts'z# et'^zt r€'001 ce?t t't'69 ao'gg ooo'g derct ui
eaJe0let
op lnleuns sp pi?j Jt l3ldarl a1u aiulilgtll ap e11'lnlloduy
luJadrual Inu;alslS
: rlre,res u.n .tol ea"Isole,& nc leJadwa1 lrulriuialsls aja+surxs sof letu urEG
',,IeFa luarl]
alauxn'u TTurfJd e qlrnld€Ju! ia}ls"E ellerado
-8"!adrris+o' trtBs ,,3.18:adtual" op 'leJadtuaS uolnugs un ap luelsuoJ
!* IlqerJ€au{ altlJ-edsap Xllin- ala 3-rJru1u] 'a1e.m1eu a{a) ap I?XEI asl€} rosn ur^ap
ap E.reJB - errelco tindtuo) s.r€a axauns UT €I€3 'a.n€.ladrlax uFd
-.Tlulnarru0r0ldI op 'aJ€JnsEut ap alB,raduas uI gletuudxo 'nes [lJ€Aus
alilsms ll$run
Eg.gZ ap pulrJ XBJ€dru€l uo1-rtrlas lnun eaJp,ol€*'a'tntaduta! x.enuollutac a]Iurnuap
'a{€Fa al€A.roiq ZI u} Io^81:x} BaJIlJEduiI ul.ld lnullqo s-s a..rP}r}run Blseasv
"al.Buurasulau aJBsn.)B aluaJaltp ?uIS 6J?t a.r1u: alauns ala3€ gJIp€ 'ti,'?d
-otdo a1ma1 aluaaca.L! nJ a,latauns arylxun as ps 'paello [nrpe3 u! '€c llua^uoJ
e-s teJsduatrau lntrnlla.lsls alalar.lns aJlurp asllsnJe eluar€Jlp JoxsaJe l0.rnlnx
ea.re'llladsar alin*axa uI eaJnp€ al ar'sc ad .rc1lfg1pna5llp sar?Jnlglul n4uad
",,rap'IoH rnl eureF" ulp r.s 6
€!|eiaJ. drlid +t?u.r-Lrdx€ '(ll.IsAes 0?'$? ap) ,)xysl0al1os c?W'Iuorc 'lnuolxulas - 9
'. .-oluTTxe7- Il11
erue6" urp 4 ertreie.r ulJ-d lBrulrdi{a '(llJ€^tss €r.'AI ap) a4olutorJ lnuu:.lLud$ *
"a7
Touretlc. temperanla sonore a lost enunl,ale pe:rltnl prima datA de Andrear
Werl<meister, care in an,ui 1691 a p'ropius gama egal temperate. adoptatd ulterior
d€ totri muzicienii.
Ea se impune ins5 in muzici o dati c.u intrarea in uz a modului majoa' pi
a modului minor, ca're au inlocuit irr practici sistem'u plul'i-modal rnedjeval,
adici in perioada afirmArii tonalititii. p,ractica * a
Venficalea gi consacra,rea prin lucranea
sistemului temperat s-a ficut definitiv,i - atit leoretici, cit Si
de citre Johann Sebastian Bach.
,,Dc.s uohltemperierte KlaDief' (,,Clavecjnul bjne temperat") l, in care demon-
streaza in mod p{r'actic cA este poaibil sd se compunA $i sa se execute rnuzic6 in
toale gamele majore gi minore construite pe fiecare din cele 12 trepte ale scdlii
cr()nratlce terlrp€,xate, scriind preludli Oi tugi in 24 de tonal.iteii rnajole pi rn:nore.
S z*9. Enarmonia sonora
roate suneteltl sau notele care ilu aceeaii intrllime" rlal arr uurue di-
ferite, se' rrurllesc enurnu)nice 2. Ele sint deci in. raporturi identit:e rlc sorx-r-
ritate De exemplu: sunetul do este idcntic ca intona!ie cu .si r/iez 9i
re dublu-benlol ; do diez este irlcntic ca intonalie crr si r/lDlrt-diez qi t e
ltemol etc.
Pot fi enarrnonice atit uotele sad sunete,le luate izolat, cit gi intervalele.
acordrrrile. garncle 9i moclurile {:are se vor gasi in raportur'i rlc irlentitatq
Eorrott. deose,bindu-se nunrai prin nume.
Sunetele (notele) enarmonice
$tiinla a dovedit ea srrnetul care rezulta dirr inlilnlrrirea a l2 cuinte
perlecte ure aceeasi intonalie cu cel core se obtrine prin inlan1uirea u V oc-
taue perfecte. rlaca se porneQte ln a'mbele cazuri de la acelapi sunet.
Pornind, spre exemplu. de la sunetrrl Do (iin octava rtare). prin arn.
beJc proeetlee. olrlirietn :
ln'lenluind prin rvinte:
0o - Sat re - ta - mi'-,ri'- fafrZ-
ndofi 3 - m, fr 3- tefit- tafru - 07, f5- nfrs -- cvinte
lnlanluind prin octave l
oo -,10- d0' -'10? - ia3 - do +- do5- doo. 4^crave
N Prime parte s lucrarii a dpirut ia doul !?21 rui * doua !! aaui 1744.
s[:eannsc2uezllenv,emclihmaiibdnaeumg.r.eessauccnSaerneeanrl-maaormfneinaln"gi,ois,lpa:r-iuninntiesropmnee"rn.feiUic:ntde.slcienoontrr.ca.ro+,mradtieae",lfAsin,aausrm.p,oeomcnoiia<folxn,cieecl"ue.
l48
'6t I
"EJBIS uI JOIxJnuOlIurAs eIlIZod ap lol llrfl,rFd
-3p ezneJ ulp 'IrnIoJ gnop 'uEI'd1'1ar3up9asplrrlltssnqaoloodannzulprToopuulaoqlsD:'1ln$z€zaarglp-ul?o#soe,rro
elred e-5 e - queiroploq eruoci ! /\ 1rn4"lode* ui,ld ;apio11-roleJrory Intuolsp rnl
s9
JEI .(areur eruof,) 8ZI Inl.loOe.r qld oullrez InI lnuolsTs ui '(g3Fro3elld Bur'')
97,t
Int;rodEJ urJd €.roFelld lnl InwalsTs uI Exeullrdxa elsa ElualaJlp qlsBalv l
?L
: I oclrroul
-Jl|ra purr] 'lrnlol IeJl r! slrcs II olBod "loluaq DI A zary) 1os rn1 uridec
-xa nc'alelco raun Insul,ildnc ulp launs e.IBcorl'1er;u'r8o.rola gllJolBO
'1euns r3ernlaae B rtrnle1 cllnur reru r4 alorJog
FclpE 'atlot?otap rg olsaunu IBUI ag BJouos Br,uot[Jl?uo 'e1lelou u1
"acIuolltJSrrg
tll,c Earp.D 'aurrlpul ISsoocB n€ elcutrs alsecu JS Ec nlnzoJ (slouaq-nlqnp aJ
l* sop) oleuns Enop o1eurpln Bzellrrarellp ec amot eP crlt€.rlsqe pulcg,'J
e^ep7 t. =nQ1!e,t - s4 e.l
-h44er -eqAer 243er '04!0t - 49er -,,43ad
: clulco ur.rd purniurpl
eu!^c a' ="'-;;':, -:;;--oii*o : ;;'; :'a';, -'; :;
: slunac ur,rd purniuBlttl
: uraurlqo 'sns rettt uc eepaoo.rd rSeelece u1.rd 'o6t lnl IE ctu
-ourJeuo louns llulgloo oe.Ieur Blnlco rttl] f)uaq'nlqnp atl ul cP PUIUJ{Jd
"dalTTtorurDua luls gcrpu 'elulco 1 e ea;tniugltll
ruurl cFunIn cs oJBJ BI lac nc aurrilgul lSPeecP cP IJ B EJopISuoc cs aIJJJ
-.r,ed elur,rc 61 u earrniuplul ulp Ellnza.r eJDc Tnlouns 'giutaasuoc u1
'op 1!aep lncE
reru u'rlnrl nr purrl zalp is In4auns ', aurilgtrl ep Eiue;eJtp Bcr[I olJBoJ o alo
oJtrrr! nE'no1t yl; szalp F'lcJ lsaaa u1 e1nu1it1o'olotnts Etlol ol"tu'l'lljl
ldorrtitatea rle intnnaIie a suretelon enarrnonice treh.rri,e eonsideraUr ca
nbsolu.ta numiti ln sistemul sonor tempcrat, ln sistemul nctc!lrpcrat, sune-
tele enarrnnnice rlif er& ca inaltrirne, der:i $int enannonice rrurnai in mod
relaliu, neliind riguros echivalente. De exenrplu:
-i:lcr-nrrls1t1rt1u1sp1ogrlsfidI:n diea gi ne liem,rl simt enarrntlnl"ce flre. mad ,itbsrilttl pentru
nettm-pera"r:ref,leauggia*{eulrn,remt{jei$ritsea,n$na}zru[ le",lsra\Trmlfer,reflxiceemtpflir_ma,a?dnresliaslteiunlrpre.lnllrut-i] slstemud
llo,lrler;
Din cauz& enar.1"flr$-liel .metempera1e, ditx punst de veder.e tecretre se ajungs
la trn semiton de trsi dome, numit semiton ertarmonicu care se formeazd pno
ena:rmonia unei tete dnblu-mjc$orate. lf,e exemplu. sd - re il,uttlu-bemo&.
Enarnronie sonore (fizied) $i enaf,moriie funcfionalh (psihich)
Suuetele enar"monite, de'gi sint cortsider'ate itlentice In ceea r-"e priveptc
soncritatea, din prrnct de ve,dere f unclionatr ins* iSi' pastreftzil indivirlu;r-
litrtea Jur.
De exetnplrrL: sun€tuJ si, diez, ca sensibitrfl expanrsivil, rec,lalrif, in rezoti-
x'are pe ila tliez, pe cinrn d,r, enarunorlicul s;irt, ca st".nsibiln de,pres,ivA. re'
q:lamll in rezolvare iie .si .'
Llil locst 1;urict tlc Veflerc ilu ne nloate fi intliferent pe care illlrllne
olirtre cele dnu& sunele enarmonicc il vom folosi in melodie.
Enannoniei son{rre dcci nu-i poate corespuntle o enarrnonie f rrtlc}io'
nalii. I'e einr! in enarmonia "sono.rii. i;rrncieie irlentiee ca inril[inrc p,ot {i
r50
{:IE;il:{i1rir lll.il]
{lii U.rnl _tHnl rlalA rl.ip} o:rntnsOu-l Itapealr"rd iln-Jlt.lt sltlour.tB!la }:triJ{.)JSuuJl
.Is (EJ{}uos !xJlUllluapl al} IPttttr{n uttlcos atrti JIt-S uee SJBO ut) cIzlJ InInrdtt
-OtJ{l [e AJep,S,t ap [n]JlInd {l tf} l*rrtttm i]aruOul.!Bna JotrCtaunS H;]JEXEJ.[,
'rorieinporu insaJo"rd tI! !iil{llr t!ll.u
,arirzodurert.rU [aI$ogt"Ittrter u BFJBI !1.tsii6 a{.tr BaJIsoloJ Bllqrsod olB0 * alJed
?1lH Ap ad q{euorirut.iJ EclBlrsJa,rrp [g alJE{I o ap cd sJotlcNs Bols'pltrui}i])t
Puii ^rolclauns 0[B alBliu@sa iJlsnsu] !;inlrp.Io]seJF ql{'r{}lr{n
'luBuosrp alsa opun ** {tn BlclBaJX a!{} ;}lttttrlt
-lueul(i{Jn[sl dn'nredldsIrEouJAclJxoaaldilo)xJJIdnosuuIr-ruJn.doIiopBlUllrlunBO1utonialJuduru0;a]"[xs'!a'a]tparu€Jldaqslao-l;-].,.lnoreiuprnlrdlortrrrt'!ofBfilu{loaslulrorno
-Ju JOurut
plsa apun
.nua Jo$n
'lrlUi{OSI[t [I3,j!'[,]tr{JI A]ri!] d.rB.e
: €lrJltru FTrunlJs 'nFs xnouroluJBn., ilrrd lrnct}[u! IJ e?uod
: ?Jt{rr giJo} [].[duiJ)ii] a.ri[s * llrl:u{}Htt,{Ji} [BA.rJl[xt I,til
'lua[rrao
leur Ei iitsa ilJtl1[ tsooB d(6t $ eepo,t as e) cJruoruJBua Jlo[I]AJo]u{ rlT
'Jouos nEb Jn)Iuottr.rlttta utrt{ lmao1
.u[ [l al so(I t-irr leuns un 'lauoriJIIn] are[)o^ cp l.,und urp 1(r,ola]ou cloflr
.nu ap mrilrn[r B,TPJP u1) U,taa squil[]$ ss E qJPJ '11utr!:[a.] {li.} lltililil ol lrt.}o[u{