Leonardo, Da Vinci - Tratat despre pictura

m*#MO\TNNCIO"

21:F11 ,1

l::ir.

i{r

.-l- t

,,'. r-:_:.'

L .."

l:

ricture

Lei 19

N-ar fi deloc extrarzagant sa afirmi ca Tratatu/
despre pictura al Iui Leonardo da Vinci este docu-
mentul ccl mai prcfios din toata istoria #l"irr" .LARK

in pursouna Iui Leonardo da Vinci savantul Ei ar-

tistul sint una; caci Ia acest spirit minunat se impaca

facultali pc carc oamenii ;i le atribtric opuninclu-le

unele altora, se intrepatrund analiza ;i sentimentul, setca

de adevar ;i arzatoarea dragostc de frumos, plindirea
;i f antczia

G,\BRrtL sEA

'LLES

Leonardo era mr:1t mai interesat de placerea des-

coperirii decit de trucia compilarii' N'lat'ruscriselc 1ui ne-

publicatc s-au adunat vraf neorglanizat, cnciclopec{ic.

O52r4ic1trpma,gfiinini dcanrecdneefi-naiLtilvaratem,ansot;ei-laer-1l upiaLsetroanlatrodaota- cele
pros-

pefimea qi neclesavir;irea unor observa{ii de-abia schifate"

Spontaneitatea se adauga intercsului ;i larmecului acestor
inscmnari care au devcnil cele mai cr:t-tosct,ttc noic de

laborator din 1r-rn-ie.

ELMER BE LT

EDITUIiA \IERIDIANE

sNVtOL1r6Ul'!ltSWarncnVgUnIlOS

co'lol'lvd 'c 'A ap oro)hpprl

grnlord oJdsop lvta;;l

o*IwONNIAio\/CsIT*

nuzL Dp opJDuoa-I

...IICOJS

..rE.t.{VTvIJNJSNvVNINtIrIJArVuI dIViS'1vA]uh,ISnN,ATrvVNNSJNI.NIINSgSAlWnSTVUvO^IOZ.iAsiIcNSSTa{sAV'UdIVJS
iJYC 'g'rnuoJl'llJ 'Yr i-,gJ,ssrlJ 'nsr l
TOSIT{JS NI ST{VJNJSNI V'IdV IgA gO



oloaau Tuluad lodxcsxp Inso\Ju?palJ ap p+Lndzlpu! +so{ n ),DJnp?d atdsap
oa?.LnC" 'arlaz)7t"za ?lnrapo) a7a7at6 utp ?nln+caxqns nxoaau pdnp asug.r'1s

aquau6n$ uxp ?zpry ap o)sa)uoq nps Tn1odtcs?p ap un7sod p+ln?PIV

'alDaa?pau ?aulnl D uncugpo ap zi
?u?hpu! ap rolxuxltrnT n an6ug"t{sat' nsnogpuolb .LDp nul??In a 'tuaunds o
ps apznq p;n au * aoa a au 'qndacug n7'alnc 'au'axJrlxa zz"tzpugi n *psul
na?D*)Wols? u! ?nlnro+x?p n ataundsuot'y plDrpaapn o pqo"t6ap ?mu ?c
n nu 'gcug1 np op.Lnuoal ?nI- p 7npug6 auts
'npn1sacn n atnyatdL"aquz o 1so{
$-n ap yndryc nt pnuitqoau ?nyruo??yxJ l.uppar ps Trua u.Ln a) naaJ
o-rynppbug LUD-au nu unpnl?d '"LnS

!q. n Woaun ppJalusau niu4ocosau pxu rnp 'pp1?d ap 6zmpn1 'H oJ

'yraq ap zlnbay sury4s auTi au n ap ptz.t6 atntu na"td u? zrxu 7so{ wn n7y

'acn[ u,na7nd nu uncyyn pc nL,Tuad

?gJap o-+xnpp6ug wn-au nu z* zn1nsaTaiug fr1,ooa1l xn?unu ?zrys n-au 'Tnlozczd

snd tun ap xrfuypyD' ! Vnyrt*1samu D W?6 ap o'urrn ug pt'1"t6 nr +e)Ip) R
pr1snou np*pd ztpt 'pL,aqzy p?u pt?unu { aynod nu p.L+soou nalarnpnl'I

'znln+ra+ Dpnl a)44u9

a- s ?a na"Lryaz y-n7tro,datiUtpanJntapnpJr,?y)?pa{$naalng"rDcdp Uoaun aln) u? 'acz7z-n csarunu
n.Lolacn
a) n ap alpJ n) Tzspb un ng

'xJ.nJoao poalp nt?uad

gnTnsayaiq ayu,nqnuzft, 7* Tnsourug ?gn.tn[ n ?ruxy Dp opJ,nuoal U.n ad L,o1
-?Iillilpu! 1ni;nctn ?ns D'& 'ptutn ap 'c1gl ug a?uran" u?p lS +uzanJ u? yulan)

utp pug*pd 'ayutut, ap npnrf uptd 'ynr,oy???r ?3 n naptappu u! ,pu?.A np

op.Lnuoal ?p unn?d zp o+D??D.LJ" ???u?p znynn'dty naun.La ad ap p)u? +!.uLnu
a?I ps a7iatnui;r.qo as aJ naac n DalaJnpu+ 'tilpp ps Jn?aun)u? u,Ln-aN

t]

sasJn1)dJNr s0 coI NI

inpdtdtorilor intru- ale pi,cturii, astfel co, un mai bun. tratat decit acelea
care treceau din mind, in m|nd, curL era aI luz L. B. Alberti' (Trattato

di, Pittura e di Statua).
-lVu se uor cduta deci in aceastd ,,Carte despre Pzcturd" nici' gindul Lui

Leonardo Ia Vinci din urmd., nict ucela care nu poate fi i'ncredinfat

ari.Si.cut..

S-a td.gd.duit folosul, de azi al minuirit acestui ,.Trattato di Pittura"

bd.trin de citeua ueacu,n, dar pe nedrept.

Amd,git ua Ji cine ua descfLlde aceastd' ca'rte cu gtndul sd, gdseascd
aici Jormule gdsite de-a gata pentru a picta mqi bine.
,,Cartea despre Ptcturd." , ca toate cdrlile care infruntd" soarta muri-

ioarelor cd,rfi ;i dobindeqte nemurr,rea celor care nu pier, nu mai a.re
2n ea o ualoare actuald, ; ea a deuenit un fel' de comoard cu przl,ejuri

de ginduri ;i attta tot".
Valoa.rea ei d,e adeudr relatzu fiind de mult sleitd', de pdstrare

fi,ind,u-i d.oar depozitul de adeud,r pul gt al esenlelor rare, cldtd.l,oare de

begie sacrd,.

...Noi um incercat sd. reaqezd.m gindul Lui. Leonardo da Vinci la scd'pd'-

tutul unei lutni in adeud.r de minune, cufn cL fost negru-ponegritul Eu de
IVlijloc, dsr ccLre clupd, un drum, planetar eliptic de citeua Deacuri, se
cui aceasta ii mai este in dintr-un indepdr-
rteattntpoearricpelu- qi incdrcat cu daruri noi qi i.ndoiald ? ca
incd. negtiute pentru Mintew ;i

Destinul Omului.

d.e ,,Notll, e'.D a-rnualz.l,tzcd6riuloi ctnacqeupl'uuit siLdutr:dCimos-moseuls,trgdibcdaturet ' de u,n nou sens
ca qi strd,bunul
atribuit 5z

sd.u Eu de Mijt"oc, iqi are inceputul intr-o uniuersulittte spirituald. cure
s-a eliberat cie insistenia - desigur apropiatd. d,e perJec{iune qi de defi'

nitiu, a cl,asicismului helenolatin, dar totugi obositosre.l
,,Aueam dreptate, o datd, sd m'd' prodttc astfel in eragerarea unui
rege aL spiritului... de ar Ji nunLai ca sd, dau o iclee despre aceqstd stare." 2

V. G. PALEOLOG
,Car !a!e 1947

|t \ezi Introducere la Cartea despre Picturd de V. G. Paleolcg, Bucureqti 1947.

St6phane Ma11arm6. Divagations.

'zLuulauD zinipaug Joun aln LuxlLu nnor)

,LTap a?z?aa"L u? puzuao"La+uL '?zpry o)saJuDJ"l xny Dugl"u ap s'e."tcs ayl,nd
al,Dur ?nu,L Da) u? a+sa Insxrnsnunlu pJ zuautaso ap zi'qnynL"? Lt! l.zlal1l'[ ap
aqnytdtuoc "Lo1a+ra] TtjpTzto[,nut na7x7z1ntn6zr,o +xpqn+s nr xTprpad '3 zorin ti;
uolpI\lcw 'qd 'y xu?J xxlu??In u3 p) zT'L\n+dn[ ntdnsn nzjuary ua6n4y
'6t6L u? "La+q"?A Tturl ap sx"Lcs xnln?DTnt7 In Jxro+s?, Inlualacra ap Lu?qroa
x'o'tu ns p.Lpt '+pg J,aLuIg aua?cuxo zxJa+oxlqzq Dz"aq u! z+xuzals LLDlunuL ap

996T ?S LggL ar+u? aTzrpdzT ro'L?!i?pg rz[rL.6oz1qgg t"i; 'n1np.r.azd n+Dr"ap'Lsuoc
'V ??irp DarDJt{quapx au)nLLD zi 'ntnTczd aL.dsap op.Lt}uoa.l znl r.a\x"LauJs \n,tn[

u! ?++a"Lpad IUDJ xny Inzpn+s 'uo21ntr41c747 xnl na.Laonpl)r.? r.j1 '4cza"ruapfrap
0zcnpnl ?nL ?)ala)npor,?uz Tnzaads u? Lupynuuras ?g 'nln+ud ap ?nlnj

-n+n"LJ ayn zzizpa ap gg aysad .toyac nz"Lo+sx all nzDasata+ux es ac xnyaJ

'UDJL+DA n7 Tntlspd 'snuzq"t2 lnttapoJ u?

a?ou alsacn pytn as aJnJ u! nauzplo ap Tzqzsocl adnotdn tnut, ig) o-?!I?qn?s n
,L6I ug atac 'z1yaztog 'V ap pqnTdapn naa)D a+sa rola+ou 7)a"m?otau.Lny

'c7a 5ntaliaLu ap a+unupuLD

Jo?InuL n 'n"tnynu 6 pL,n7cd, ar+uxp zazinTat D 'JSIJ"Lo znum zat,inuttot n 'aryn
a+IDppJ nc ?"todnt ug zztnyctd p 'aL,aua6 ug ?a?"Ln otdrtsn a+s2?uacsnua"L

toyujdantoc Da"Lnqsn1z ntTuad TunTtodtuz ap +zqasoap psu? auT.u"pJ 7a'7n77n nt

rlnc un n7 ap aqiayp xou) as nLt, ?zn 'In+D+Dty 'qnju4cs unyd znun Dzpq uz
'nps znTnL,TsapuL DaJJ,nout pdn72 ?zIaW o)sa)un"Lg zinsug ap ryyzdruo3

'Lr6L u! a.tdsfr,q naut znya7n"r[
ntz"t6 uz"rd p??.Lpd?? 'atacnpntT zss otut-td anjosug naur lplv? a"Ln) nc p1du,o
LnLu Da.LaJnpoquz a7i;aaptdsg as z* adacug pacatd aJ ala?uxanJ uxr.d

IgIJIOg VddNSV YJAN

10

Desenele au Jost copiate cu condeiul prin transparenfa htrtiei, uneori
cu litere inuersate, personal de cd.tre Melzi, dupd, scltilele originare ale
lui Leonardo si. apoi inoroqate cu grijd, cu cerneald,. Desenele d.in prezentw
edilie au fost preruate pe cit s-a putut de-a dreptul din facsimirur redat

i,ntegral. i,n uolumtd II al traducerii lui A. Ph. McMahon, scdpind astfel
de eroarea desenelor rnoderni,zate, folosite in ediliile din trecut in

alte limbi.

in ultimii ani, pdrintele meu i.ncred.in[intlu-mi traducerea se, rn-a

rwgat s-o pztn' La punct cu ajutorul editurii Meridiane, interesatd, sd. pu-
blice prima trtrducere integrald in lirnba romdnd, cL acestei opere.

Reuizia traducerii a Jost fdcutd, pas cu fles cu aiutorul Jacsimilului
manuscrisului Urbinas, publicat in edi.fia lui. A. Ph. McMahon, c.u. edifiile
lui. A. Borzelli rlin 7914 si,7924, precunl gi, cu traducerile in timba englezd,,
germand. gi francezd ale lui A. Ph. McMahon, Heinriclz Ludwig .9i Sor

F 6.Lqdan.

Este inciL prea deureme pentru a putea spune ce surprize ne rezerud.

studierea atentd. a celor doud, coderuri uinciene retiescoperite in TSGT
la Madrid. Cu taate cd. ele cuprind msi ales gsrobleme de hidrauticd. ;i

ntecani,cd,, unele interferenle cu Tratatul, de Picturd, nw sint ercluse. Aqa,

de pildd,, este studiul, formeL d.e turnare a colosalei statui ecuestre pe

care o incepuse la Milqno.

O datd, cu traducerea integrald a Tratatului de Picturd, cititorilor
romani li se deschide calea spre celelalte note scrise qz ilustrate de Leo-
nardo da Vinci despre filozofie, esteticd. 2n general qi gtiin{ele naturii,

care cuprind gindurile sale din urmd..
1969

TRETIE PALtrOLOG

--""qr-'rywwffia':* s-+i.

'rolrcqeuraleu eaJlpelop uiJd gtrnJaJl lso; '"ITtruTru E Fpnrl" op eaJacnp€Jl
E-u gc€p 'piug+S gler€^ape lumu o1€od €l$a^Irlod as aaace ag '1i-e1gs:a.t1un ei paltsel
-ocs ap Inluepnls eundop o-s €rnqaJl oJEc ad
as nu 9Js€ouauro aJeloJJac o IJIN alentaalalul lapn:l eaun4ou €apulJdnc,,alBluaru
'rol eareolel rS eluelsqns rS osJoJSIp" eaI-AX Ie Inlocas ulp euelletl uI I

a16a,rr.rd aJ €aal ug 'o"raz .rn8uls un nt -e.rdns o lJcap e^aJlle alsa nu aro8url€ g1
ol€8a luJs aurnl ulp aIIJnoJaz aleol IS -seaJe gJ nrluad 'le"rpnape U eA llu InJJnI

'J-ruru lJJap eAaDlIe PZeaJoIeA nu '1cund un learc ie '1e111s lnun ie llincse
reru +!c InJJJA nJ aia;erdns raun eaJa8
I6nsuJ Io ur.rd 15n1o1 rS I snd alsa lro alJc -u11e ul.rd Fc 'pplld ap 'aunds .Io^ aC
ap '1.ro oraz allr ap el$e:c €A InJPunu

'e11e-.r1u1 g1dea"r1 o-4u.Ip 'e6e 1o1 15 't1nsu3 'rnlnlcund 1e nrdlcuud r3 aleod nu eJnleu

eA o lJo Fnop ap as-r-nprrgund 13 rcazut uI -rJru 'pcseauauro eaJurrr u3 rcru 'n"rcn1
eA o elelrun o Ednp snd o.raz lsacY lle un -rrlu 16 rairlauroaS I€ nldlcuud
IIluIp IaJ alsa lnlcund 'areurrn uIJd
'eaJrJau auulasuJ
'11 aleod nu lunJgtu retu ?Ie oJ eaac
gs Er 0 un-.r1u1"rd alrcs e.t os aJeJ 'ilc-Il pull; InI Inpulr eI lnlcund '1cund u1 1n115
-aru+rJe Ie uuras eolacaz I€ Xsace 'oJaZ nc -rJJs eJe ISJ elurl gc rut16 rou Ec nrJuad
gcrpe 'epg nJ +rpo^op alsa au InrcnT 'uroulrugl nu €1s€aJe n.r1u3 titruni1n141
'In8arluJ nJ gle8a 1; :e e1:ed eace Fr luJ^
-nc 1da.rp nr eunds ealnd .re-s 'a1ru o u1 'raja;e"rd
alelrlueJ eace ulp gur3rg; o lirpdurJ ;e-ac
alcund ap ljru urp lrnlprle eItr €s areo -ns Ie Jeloq lseJe 'orur1 u; er6-rgqo 51S:s
lol un Indlqrui €alnd I€-Ii gce6l -EF I6J '.ro11.rnd.roc eie;e"rdns ug ea.nu.rod
agc,rlepeiS--aIcor-.rlaruaonau8rleulouJrrlr3tfeeplrlltudeacp
'gieye.rdns o-rlurp 1nlplls
u6y
gJrur ap +I)uo alJed o Jecgl-u IcIu gJsernl
-RcI€ 9S AJ€JS uI rJ Je nu 'Baqcnugul
-rrg ealnd re-s air 'aleaqcunugulul Is93 'EceJ letrl gs ee urp alJed €J lsBF
aleod rern as nu clurlu €Aarlle eJeJ ap
J€-s qJ€p JeIqJ l-cluou:tanila;ueI.rpdnaslorlca{uancde oloJurp 'rrdrcur.rd slautIlIn ulp aulA aJeJ
r1liulur e gpnrl eace giurrl3 qllurnu g
al€ol -Iclu 'Ia
eiuelsqns urp aur,rord nu lcund lsary
'piuwls
'in1;und €Ile as zeIuI lsaJc
uJ lerrlJo] .ret 'zarur rnun 1n.rn! uJ git?J o nu nDS a+sa ntnTczd pn1 'I

gNotYuYd

IIJNI VEJUVd

12

iar de vei spune cd gtiinlele care incep s-a intirnplat cu o picturd zugrdvitd dupd
ii ti se isprdvesc in rninte sint adevdr, chipul unui tatd de familie, picturd care
aceasta nu se poate ingddui, gi este tdgS-
ctuit din mai multe pricini, gi mai intii se bucuri de dragostea nu numai a co-
detoate@ piilor aflati in fagd, ba chiar Si a pisi-
minlii. nu intervine experienta cea fdrd cilor gi a ciinelui casei, lucru recunoscut
a" "" a. pa ca o mare minune de cdtre oricine il
"rt" "l-i"
cert. ;;rivea.

2. Eremplu qi diferen[a dlntre pLc- Pictura aratd simlului opera naturii
turd qi poezze. cu o mai mare precizie gi cu mai mult
adevdr decit vorba sau scrisul, insi
lntre inchipuirea gi fapta artistului
esle tot atita deosebire cit este intre clrept este cd scrisul exprimd cu mai mult
umbri Ei corpul care o face ; acelagi lu- adevdr cuvintul decit pictura.
cru se repetd intre poezie 9i picturd. Pe
cind poezia igi intemeiaz6 exprimarea in Vom zice insd cd e mai uimitoare
inchipuirea unor litere, pictura se ex- acea gtiin!6 ce aratd opera naturii decit
primd chiar in afara ochiului ce primegte
asemuirile ca qi cind ar fi fost reale gi cea care aratd opera infdptuitorului, cu-

nicidecum altfel. vintele, operd a oamenilor, aga cum se
Poezia redd lucrurile fdrd astfel de ase- intimpli cu poezia gi cele asemind-
toare ei, care se slujesc de limba ome-
muiri gi nici nu le trece in simluri prin, neascd ca si se facd inlelese.

calea vdzului, precum face pictura, 4. Despre gtiin[ele care se pot imi-
ta qi cum ptctura, qti.i.nfd, fi.ind,
3. Care dintre qtiin{e e mai de fo- este totu7i de nei,mttat.
los gt, in ce constd folosul ei ?
Stiin!e1e imitabile sint acelee in care
O stiintd e cu atit mai de folos ctt cit inv6ldcelul ajunge deopotrivd cu maes-
trui, dind acelagi rod ca gi dinsul trle
rnai multi qint cei ce se impdrtdsesc din sint de folos celor care Ie imitd, dar nu
rodul ei ; gi dimpotrir'd e de mai pulind sint intr-atit de valoroase ca gi gtiinlele
folosinli cea din care se impdrtiqesc rnai care nu se pot ldsa mogtenire, aga cum
orice lucru poate fi ldsat. Printre ele,
pu!ini. pictura este cea dintii ; ea nu se invald
de cdtre unul care nu are talent din
Din a1e picturii se poate irnpdrti.gi
toatl suflarea p5nlintului, deoarece fap- fire, aga cum se intimpld de pild5. cu ma-
tul ei cste faptuJ. vederii gi nu trece in
tematica, unde atit prinde invdldcelui
vd,z in acelagi chip cum prin ureche trec cit ii bagd pe ureche dascdlul. Pictura
nu se copiazil ca rindurile scrise, a
cele ce se aud. cdror val.oare de copie ori de original,
tot una este. Pictura nu se muleazS,
Intr-trn cuvint, pictura nu are ncvoie prccum fac sculptorii, lucrarea turnata
si fie interpretatd in mai multe limbi, avind aceeagi valoare ca 9i originalul.

aga cum se intimpld cu cele ale scrisu- Pictura nu se inmullegte, precum se
dIuaitd- nemijiocitS, ci intimpJ.S cu cdrlile tipdrite ; ea rdmine
mul{umegte cle in- unicd Ei nobild Ei prin unicitatea ei
seminlia umand intocmai ca lucru- aduce omagiu autorului ei ; rdmine sin-

rile create de natur5. $i nu numai semin-
{ia umand. ci Si dobitoacele, asa cum

Jep'IncuJpe al-npur^Ird'.ro11;nrcn1 Inzarrt 'alurJs aIrJnJol

ui apunrlpd eTJozoIq oc oLuaJA ur ,eJnl o.rds nied EldeaJpul r*-ar rolec €iulp
-eu ap +€aJJ nJJnI InJEJTJo a1r-rndrqo ri -a;c gdnp 'a1e1pugs alSern.rep rS g-rnpug
aIlroInr'a1efa;e"rdns apulrdnc eJnlcld
as nazouurnC ,,le+Jld drqc,, lsace u1.r4
.JoJrnuras€ Ill1le un_Jlu!
'a^pJ,nlDu licap drqJ lsace uJ puJrnc leul glerope
alJ gs celd ad alsa rJ gc rS 1 eltadse;
a'l?in+"I?a u?p xUwnu dntT aputtd o ri csaSg:puJ o ac 1al acl al5aqnr r-q:r
rS grnlcrd ap IaJlse o al6aqnr Ieepr lsare
qtozo't?I a) aluaro u? 'alpl"n+nu eJ acrz Je-S 'Ieapr ap laJlse un aJaln(J
J,alxrn.Lrnl alxJ,oln) zi ayztndup nr purndrqcul .reop Ir ,rn1ns1-ics InideJ
'njntntdns apuudnc Dtnj)xd urnJ 'g

ur.rd rerunu g{ur1nd nc rJ a}€od nu aJaJ
-EJaJd Fls€aJe eJ urnJ Jn8rsap al6eounr
'pJru€JaLu gqeaJl alsa aJeJ '1nsr.rcs -a"r iarl i arolau eJFJ rJnlunJp ad ouncl
Ir aJeo aurc 'guqrpo FrEJ eIJ gs lruos
FJIpe 'alenuetu rrJunrn eJnlel eltedo a InlnurJaIad lnun.rp qJep IJO 'noJarr

-ap puIsql '.rour alnr rS cseu es alnr 'a1ur,t p1dur11ug as urnJ e6e 'feulraiad ur al6aurocl

-nJ ur csa6"r3,r.es as ac a1aiu1r1s e1eo.1 puJJ rJun?e eJ 'as€olnJuad rS aseorol
'a;ec61ru ap ea rs gdneoard as -aue rJnJoI urrd as-npugc6tu .recqrur rcru

a.rec 'er;ozop; nr gldurlluJ as runc eSe arSJ€JgsseucJeepaurJSlsaIn€aul.ouru-r orndrqcuJ l6-gs
';ogunrfce eleainl ur JoIrrnJcnl eare.rSru pc apundsg; ro,r
ric alsacrulalepul as ee ec 1n1deJ uI IS rj1 na 'legurr rnlnJcnl €a+npr,^. rJ 'rnlnJ
pls Ietu arlozoilJ e e"rnlord Er epe^oq
-o1c1d ea1n1;r,^. a nu elseaJe pc aunds ran
'Inqnp nJ r€rgs a+sa alAarnierdsrp
o aJ IoJ eaaJ€ ep i r6psul eJn+eu gzeairi ec€p rS : rnlnruo e aJrcrulalapuJ r-ro q{urr16
-eJuJ rnlnJollrd eulur urp e;ado aJaJ€oap
'i6gsu3 ernleu arlgJ lnlardsrp Fld€arp glie o rJru ur g1dur11u3 as nu eSy
-uI iSJ e.rnlcrd elSornja.rdsrp ar IaC
'EieJ ap oloce rs pier,r. u1 ry
'pzeo.ro$cnu as rqco
re gu€orl urp IaJ r$gsu1 tunc 15 ec 'a.r1
15 1nzg,r. InrcnT arlurp Inri€ds er ernserrr
-nluJrD eorusarr nJluod 16 alnp.rard giglgu
ad 'a;eo1nc u1 rS lunugure u1 'euri-reu; uJ
-ps eaJrpulqopar nJluad rn1 rielg.re .ro1a:
gFr153c 'rnlnrqco e arapuudnJ op lndiugc
uJ apeJ aJ eooJ : aunds rualnd ualurrx es-npuJ8nJ IS as-npuJurqcur'ezeaqlunuaqF
-lle IS : sns I€rrr asnds alar u; pi;e rS
as aJ eaac 'gpulcsa;csap n€s EpuJcsaJl -uJ glep ad ap€d er aJ InpoJou 'aIoueoJr
'a"recitu ap pdnJo as eiJozolrJ gJ nJl
-ued 'ar;ozolrJ o alsa ernlcrd 'repeSy allnlqlzap erqy 'Iclzntu rS acalurc 're1e

''ruplrgdapul ernsgtrl ed a:eo1nr no 'r16alr.rasrq aqtnls rJeLu J€J as rJluJ reul

urp gS aurr"rgur ulp ap.rard rr:apa.r, lnjurrs 'gradocsap as puJc rg ; ie;d areur ap rolol
qns apec aJ 10+ gJ nrlued '-ro1 :o1uo1nc -ap:ad In?grgpul asuncse elnurl aiag ro1
e i6 "rol.rndrol ea.re.ro$ctu ri €aJrJpLu -alulJs olaueosl aJeo rou urapa^ nN
apuudnJ Ja e,trlcads.red .rer '.ro11.lnd.loo
alaia;e;dns apulJdnc e.rn1c1d IerunN I eaunl Fleol ap a+nzqL
esEI J€-s JoI airurlJpur FJep g1e;o6crru
'roprndtoc ap+a{ud r1 ealnd Je €I€J urnc rS ec 'eluadoce
€ie; nr ri rielulu6a,r,ur pur8ralu +lrgsgg
-ns aJno+ apuxJdn) Dtn+cxd unJ 'g urp rrie-rgdurl ad a;eo rou ruapal nN
'rio1 n-r1ued alecrlqnd lurs

a.rec alur115 alI€IaIoJ ap FiuJ e-rrnio.rd
ar€Lu reLu rS o acnpe ri els€aJe EeJel
-rcru11 'r6gsuJ ea nJ aJeoI€A IEeaaJ€ ap
rrdoc €I e;a1ieu gp nu qlpporcru tS g"rnF

tt

14

fdrd a avea muilumirea atingerii acelui rile formelor cum sint : tinuturi, mdri,
adevdr la care ajunge pictorul cind sur-
prinde aclevdrul dintii al corpurilor; de- piante, vieluitoare, ierburi, f1ori, plutind
oarece ochiul este cel ce se inqald cel in umbre gi luminS. Pe drept vom spune :
pictura e gtiinld qi fiicd legitimd a natlr-
mai pulin.
rii, pentru cA toate cele vdzute sint nas-
7. Cum, ochiul se inqsld mai PulLn
t'ute din naturS, de unde se trage pictura.
deci,t orice alt sim! i'n ceea ce
O vom numr deci, pe bunA d
priDeFte lumzna, transParen[a,
uniformitatea qi mi,iloacele. 9. Pictorul este autotr)uternic peste
oa,men? $i. peste lucruri.
Ochiul, in ce privegte distanlele 9i
mdsurile, se inEaid mai pulin decit orice Pictorul este stdpin peste toate Illcru-
alt sim!, pentru ci el privegte in linii
rile ce se pot ivi in mintea omului ; ast-
drepte, care clddesc piramida ce se for-
meazd pe, baza oricdrui obiect, gi o aduce fe1, de doregte sd intrevadd frumuse{i care
spre ochi, dupd cum o voi dovedi-o.
sd-l incinte, slobod e sd le intruchrpeze,
Dimpotrivd, urechea se ingald mult, iar de vrea lucruri urite ce inspdimintd,
atit in ceea ce privegte locurile, cit qi caraghioase, de haz, ori de-a dreptul in-
ciepdrtarea lucrurilor, pentru cd ceea ce-i duioE6toare, std in puterea lui sd le in-
este propriu nu ajunge Ia ea prin linii
di-arerpcctieiep-rminudlIetien-aiiodirnrietoiprttsuoelch-ineataltmeqapglcidarecofalcehcaticauetleule,i fd!i9eze.
indepdrtate sd-i pari mai invecinate
decit cele mai apropiate, prin tranzitdri De vrea peisaje pustii, locuri umbroase
proprii sunetelor, cu toate cd rdsunetul
ecoului se intoarce cdtre acest sim! prin ;i rdcoroase pe vreme de arqild, el e in
calea liniilor drepte. stare sd gi le faca; precum gi priveligti
de locuri ce dogoresc pe vreme de ger.
Simlul mirosului ne dd incd gi mai De vrea vdi, tot aqa, de vrea creEtet de
pulin de inleles despre locul de unde munte, de pe care sd-gi intindd privirea
in valea Targd ; de vrea zarea mdrii, in
pornegte o mireasmi. stare gi stdpin este sd o facd, tot pre-
cum poate sd prive-ascd din adincul vdi-
Numai gustul gi pipaitul, care atrng lor spre in51limile munlilor ori de pe
lucrul, dau o perceptie sigurd a acestuia. cregtetul 1or, spre plaiurile Ei ldrmul

B. Cine dispre[uie;te pictura nu iu- mdrii.
begte nici JilozoJia, nici natura.
Toate lucrurile ce se afld in cosmos
prin esenfd, prezenli sau ficliune, pictg-
rul Ie are mai intii in minte, apoi le trece
tn mllru. rar acestea srnI rnLr-adevar rn
stare sd alcAtuiascd o armonie imbrdli-

gatd de vdz ca ins6;i realitatea.

De nu vei prelui pictura, singura 7A. Despre poet €L despre pl.ctor.
Pictura slujeqte unui inleles mai inalt
care infdligeazd aidotna toate faptele Na- decit poezia ,si e in stare sd redea cu
mai mult adevdr decit poetul infdligdrile
turii, desigur cd nu ver prelui o ,stiin!6
de mare invdfdturd, ce prin speculalii

subtile qi filozofice, exprimd toate insuqi-

InJo+JId aJ EaaJ '+"rncs ad 'sr,rcsap 1J gs '1n1n;o1c1d aIe aleunurtrr urnldplui
Jec9ur n+ er e+ureuI lisoqo rI eA nF+ Inlap
-uoc acaJeoap 'eca"r1u3 a+ InJolc?J rcry a1eo1'.ro1aseJ JoIaJ:lsaJaJ €Jdns€op a1e1c1d

'oueoru eareo?EroTJu3 ap riel"r JorJ ap elaqeopod ad Joqz urp 1n1de.rp
e-ap as-npulzaie aleunpurr +rrzg^ ury
-ads roliicr"ro;au e ezeotB ep gurld e8n; 'a1lAgJFnz er'a11e eelureurp irnlal ap agr
nc IS Jae urp sofac le.rd lace nc XeJal o-4u1 easouourlqJs as eJet einuleu o
TS €IeaAeJFnz urp rurJJ a16nu gs puio.r, 16
-sarue 'loqzeJ ap aLuJe .rola.reolg8rcn 1$ .ro1 prrulpl rurJc lnzg^ ure eauaruase ac .eIJn3
-nq e+salrueur 163 eiaur3e ern.rec e!e; u3 rS
-aJ€olgluJulrgdsur lnun; ug 'euzcq ur '1e.:
-aunluJ qnpzq^ un-rluI ound IeA o 'fldnl nes lnugdels nc €aJeueruase u1.rd aurrc un
gseora8uJs o '1aod 'n1 lndlqcug IaA aC
e1a6u3 a.iec grnlcrd o lnzg^ tuy 'gie$u3 as
eI (gJeJe u3 'ee,ra1e es i la{rz eururnl
€ounrzrl rS rriurur alaleurrue 16 ea ur"r4 're7 rSerace a?Sarnd

InJIJeun+uJ uJ ruruJnl ap leJlse Iaun eaJ -IqcuJ 'aqJoA 13ee1ace nJ or€c Inlnlaod
-1ndrqcu3 arlur alsa aJrqJsoep g+IC i rIO
'rriun"r; In?pJqpurp InclJaun1uJ puJurrrr e,re-rdsg ur.rd runreprlru rS 'rra7 ecseasgS.:.r
-nI a+Seu as rc 'iru1s lsace urJd acaJl nu
d"roc a.rdsap lzaturoJ o-rj ec gcrlaod eaJlnd FS runrc€8nr Joi eIapIeJ nJ alapeoJou
-IqJur purJ ad 'FInJqJo ea"rrcolltu ur.rd gldearpuS as 'ea uIJd : eSqnr eiac e-rds
alurur uJ ece;1 d.roc JnIoJe eJqrun pc ulrl6
lJr nc llnur 1eur llle nc 16 eldea.rpug as rrfrlsoSg.rpu3 g.rnlcrd ur.r4
o e+sac€ ac -unpzae-ra1lcuarrpoJedri
eJqLun 16 droc 'rrJnleu JoIIJ
-eIaJ nc arzaod 16 t.rnlcid eiurrl3 a"rlurp
eIiBIaJ eredtuor aleod as '.rg,rape-.r1ur ,g:l -rnldglul €aJelrurl eI InldaJp e-ap a8raru
eunds eelnd ruorr 'a.reluaze"rder ap zeJ 'aceo1!1ru Jolle e Tro eiurrl5 elie raun
InJo+nfe g.rg; 'r6nsuS aurs uud Inrolcld
eauatuase un-JluJ r6un[e 'a.reruJn uIJd
'sns leru le]?Je']gurrgcpuuJrn+cInuerdnnJpa,uaJleullEdarrJIpa e rlrnl€u eareugurase qclnp Irile ep
gunq ad "rep ! 1n-rolcrd nJ aJeoseur as gs alnrg; aiurr+6 .roun eaJrcolIrru ui"rd 11cap
eaJA Je 1a prrndlqcug uud .re1 ,1n:o1crd rS IaJlIe ereJ Iiod o-u 'g.rn1eu e1 pugd r8unle
ec rJnJcnI l6ealece eTndrllcug r3-a"rec ,rn1n1 PS IaJA Ap eC sJeO n+ rze^ nu Jec
-aod ea"rmdrqJuJ uJ 'eelurur ur alSasg8a:
as erzeod a.re"rntardurl Fls€aJe uJ IS 'a1Saqro,r, as eJeJ a;dsap 1ac 13
'fa.rd a.reu ap alsa nu
-nI poep eJeoru rcrc 1o1 lrncirqaug 1n.rc leur IaA nu rS equ;rqJsard ral c1 rinsu-r n1
ri alSardo as 'edgcs el ri3 rarzaod InldeJ : ale+ o1e XuIs
Irre nu ale 'a.reolpugruase eIalle 1s ecrq.aurl"re
I a-rr1u5ue uJ arorl nu ea lIc durrl +Ile '€lJlatuoa8 'eryozolr; 'er3o1oa1 'eJr.rolaJ
unuroc lniurrs a16a6gdap nu ea.rrndrqcul 'e13o1o.r1se rJ re urnr 'orzaod ap alri"rpdsep
'gJapnt aI aJeJ eaJa8el ''e{u1r15 ollelalac ap r13eso1o; ol gs rer^
-afu3 ug carl a-rriurls urp alo .rer 'rr,nirurs Ecep rel '11i;.rg;sau e1 :o1c1d ap ISgdap
aJaJl aI ri elnzerl JolalJarqo €aJeuqruose
1; 1a,r, '1n1ag ?o1 ap arrroJ rS ay"ra;rp r-rncoi
IJo aIIulSeurr alia.r.rrd Inrqco oJareoap
'1rq:o nc Inldarp €-op urapa,t urnr aulq ap purndiqcu3 '3nSa16aur nE1 lnldturs nJ
?I1e 1o+ Jerqc rrrapal nu a.rrndrqcur ur.r4 BJn?eu rrJJsep ps IoJA 'a1aod 'n1 greg

'p"LnT 'Jolruaureo aIaqJoA 16 a1e1detr

-cxd xS axzaod al,?ug azio"Lnduo3 '11 -a-aal.usraerldnaoclaeleuaJr:.ger,dl^u.aarprlreuierl"urrdJossaappJsree+ruJ-rJarpJr-rreJnrrlJ€cgauuqgJuorI

'nazauulnc eI tuo eI ap a+sa +IJ aJelJgd
-apuJ E+llB +o1 9lle as TrJnleu aIB ealace

rS lnlnuro a1a-rado a"r1u3 I Inlniuo ale aJado
ia1a1u1-tnc lJcap rrJn+eu olaJacio ne aletr
-ruurap Ellnur Ieur i e;n1eu urp "ro1e-rado

9T

t6

infsfiEeazd pe datd prin mijloacele meg- De ce oare, cel ce a pierdut vederea
este ca un izgonit din lume ? Pentru ed
tegugului sbu. viala celui ce nu mai vede nimic e sori

Limba-li va fi impiedicatd de sete 91 cu moartea,
trupul de somn gi de foame rnai lnainte
ca tu, poete, prin vorbele tale sd poli 12. Cum qr fi mai pdgubit onurl,
ardta ceea ce pictorul, cit ai clipi din
pi,erzl,ndu-;i ud.zul seu auzul?
ochi, aratd.
Mai pigubite sint animalele s6-9i
In acea picturd nu lipsegte altceva de-
cit sufletul lucrurilor inchipuite 9i in fie- piardd vederea decit auzul, 9i aceasta din
care trup reprezentat sti tot ce se poate
mai multe pricini. Mai intii, prin vdz
reda dintr-o singurd vedere. igi gdsegte hrana necesard oricare vie-
Lungd Ei foarte plictisitoare treabd ar tate 9i prin hrand trdiegte. ln al doilea
rind, prin vdz se simte frutrruselea celor
fi pentru poezie, se spune pe rind toate
migcdrile celor ce iau parte la o luptd, infdptuite de Dumnezeu gi mai cu seamd
sd descrie toate mddularele gi podoabele
lor, lucruri pe care pictura Ji le infdli- a lucrurilor care duc Ia iubire ; orbul
;eazd dintr-o singurd ochire gi intr=atit din ndscare nu poate cunoaite prin auz
de asemuitor incit nu-i lipsegte decit in ce anume constd frumuse{ea oricdrui
l'uietul armelor, strigdteie invingdtorilor
qi vaietele celor infricogalr. 1ucru,

Lucruri pe eare de altfel nici poetul Rdmine auzul, prin care ajunge Ia el
nu poate sd le redea auzului. glasul gi graiul omenesc, in care gdsegte

Vom zice, deci, cd poezia este gtiinla numele tuturor lucruriior gi fiecare lucru
care descrie pentru orbi, iar pictura pen-
tru surzi, gi prin urmare cu atit mai pre- cu numele siu.
sus este pictura, pentru cd slujeqte unui
Dar chiar fdrd sd gtii aceste nume,
slm! superior. traiul poate fi fericit, aFa cum se vede la
surzii din ndscare, adicb mulii, care in
Funclia unicd gi adevdratd a poetului cea mai mare parte se desfatA cu dese-
este de a inchipui vorbele celor ce vor-
besc laolaltd ;i numai ele sund firegti nul..
auzului, deoarece ele inseqi sint create
firesc de vocea omeneascd; in toate cele- De vei spunc cd vdzul imPiedicd
lalte imprejurdri poetul este intrecut de strinsa gi subtila cunoaEtere prin minte
pictor. De altfei pictura cuprinde o mai -miepzurilngtmiini jlleolcoirredaivcinderegiai
mare bogdtie gi diversitate decit poezia, pdtrundem in
fiindcd pictoru). poate face un numdr
cd o astfel de
nesfirEit de lucruri, pe care vorbele nici
piedicd a indemnat pe un filozof si se
n-ar putea sd le numeascS, neavind 1a orbeascd singur, aceluia ii rispund cd un
indemind cuvintele potrivite. Oare nu
astfel de ochi, stdpin al simlurilor, iqi
vezi tu, cind pictorul vrea sd intruchipeze face datorie de a imPiedica Pe cele
mincinoase gi pe cele incurcate, nu este
vietdli ndzdrdvane ori drdcovenii de iad, gtiinld in adevdratul sens al cuvintului,
r:u citd bogSlie de imagina{ie poate eI
ci vorbire intemeiatd pe disculie cu semne
s-o facd ?
din miini qi cu vocea tare. $i acelagi lucru
Cine este acela care nu s-ar invoi sd ar fi trebuit sd-I facd gi cu auzul care
piardd mai degrabd auzul, mirosul ori rdmine qi mai pdgubit cdci eI are nevoie
de o armonie in care sd se imbine toate
pipditul decit vederea ?

gcep lrgr l.ro1t"ro1rrd ale ealare n€p aI -rel ale 'rr:npgd a1116r1a,tr.rd ';o1ade 1nro,l,
13c .royuaueo e;runilnur elJ]€ n€p nu rnl -nS e1p-re e.r rir arec EIoJe rJ eA our3
alrunrirrJ 'a1es a11"rlcocspu uI 1n.lo1crd 1s
eJ raqrl ap }Jtre +o+ a+sa Inlaod eJeO I 1n.ro1crd
rS ec re,r.ape e3.I+€ lol nr cle] rrapr 1e drqt
i Inlnur nes InqJo : surld ap reur Inlerp^opE eSripyu; e,r iir alui,rnc ur.rd
a aLrIJ eJapn[ 'r.rg 'pq;eo gJnJJTd o a]sa ac 'alnlilso8qJpuJ o '1n1eod o:ISe aJeJ

e\zaod FJ aJJeolul ealnd e.l, r]1 in;olcrcl '\nq.aod, n)
'g1nru arzaod o eJnlJrd rlSaurnu nl gJ€C pryn4ug as arnr yrtopxd ardsa(I 'TT

'salaiui Ia TI e.4. ausol r€Lu rs eurq .IIIUNI

reu irucolug €A o nErs lnlaued nJ InJol Eqeopod 15 rr.rnleg :o1a.r.rdo ealasrnun;y
-lrd 'ng1 Inrapuoc nc o-purrJJsap 'a1sa.l,
-od o rndrqcul re,r 'a1aod n1 'gcep rg 'ile alsa oJEJ 'a1e1r1ec ep edncoe,rd as nu Jep
-rrrs aI ps or€1s ul IJ lie na;F nc 'u15o.r.
ITqco r6rsuS nJ eIrJnJJnI lnzel lie nLr lpnurluorsrp 15 gnurluc-r.r aJE+r?ueJ ap eaun

rruaJoJ+€ual€Lu nes rriaod ro,r'u3e"r3or.ro1sr -rlou elsad Jor? nu alurrlS gnop alsocv
'aJiqnJ ncs alerlgd eies olrurcpi)
rol gceq 'Xnzq^ €-aI In{qco aieJ ad .ro1"r
-pJ nc €rrJau,rJrJe r$ areJ 1a; ei 1o1 'qna
-n.rcn1 e14sa,tod pulglnrse gzeelrqouuJ as rnun ern8rI e1 pu;d nrJnl aJrro rS 1e,r1pd

ea ipuJ-r eapop Ie uJ auT,^. ear{Jarn rnun €rn8r} eI puJd llull ap F+ernfuocul
eiele;dns ezearo3crur €u:loruoa$ FJeCI
'irJnleN 'pqJEo rJ rB Inlnrla{rloa8 e+re arec op grqJ
'g.rn1eu ep alrnldp;uJ rolrrnJrnl a1r;ndrq;
e glr6rlJsou erado urld ulp 16 'In1darl)
a1eo1 puudnJ as JoIrTurI 1n;1ung1ug I rrurl
e-ap gJs"e,l'lrd ps e,t'aurc aleoci a,rec ur.rd
ErgJ ?nJpJ r; oleod nu cluiu I ra,lr1;eds
Elucas ap r€ur eoJ ealec a:Isa 'rnIn+aTJ -.rad giurr; +ep e ales ralJe €rolau nJluad
-ns eJlseaJal acrz as r €rnrgJ 'InIr{Jo --acrcn1dlnezeIagJFl€rarariJIlIsugellsI1eenarJdoe1ca-1zdaraagcL,raurlJacelauodJasp:aas-d
llJnl
'??in1 ed rS

-nJads 2a a\a\x+qns ux"Ld x+iiaualuo nu as
aJeJ 'a nu elSoioJlse urp apred o IclN
alar,ado a?Sa{pdap Drn?Jrd unJ 'gI
'apa)
'gcseaqJo^ Es EleS €ls
-rnd na x'qco u?p a)aJnoap '.ulco
Je rlnc ri ec alndacr"rd 1; .ro,t ala 'Irun u?p p?n)spu aJSa n?6o1oJ+sv'gT
-rice lnsalaiuJ nc alrlTrlod rS e+TnpuJro
aulq IJ ro^ elauaJs r"rn1c1d ur eJeC 'rIJ 'pqco gluocs r6-qs
-n+cld eaJrJollrru ut:d 'qnzg,t 11 ealnd e,r ec rorzoJau aJeLU ap 16 1npu13 lsoJ e-I
auslncnu€6relo'an1s.ralqu.arod,r,FocJseaaJqdJsoa^pqcsnuarJu€Jefuar,Lo e unqau
un II Je-ap relqC i suJld ap aJels o-rJuJ qorq8au 13 lnwo lsoJ '"req lgse1
glle es aJJ€J e+ e rS gc rzot nu rcunle 1g ITrnJ ap laJlse puJJ
II ac guJd .!S gcnde iI
'gzea6rigyu3 €a aJ €aac ers€olsoJ Es aleod 'sulJls lrqco gpTqruJ gs 'a.reo 1a ealnd nu
'n17 'puIII aTunqau a"rrpu38 e1 ap rS rera.r.>
nu gc eu[rasuJ Je 'p+nru elzeod o elsa
ISEsUJ ea ur.rd e.rnlcrd Ec aclz ral oC eI ap sacJnd e gAeJdsI g+seoJe '+iJaq8urls
-au Tetu al] I-gs I-nlaEnJ ec n.rlued rrqco
e Inrol socs e-16 JozoIrJ Tace Frep r$ 'apniurrs

-ard .relqc llrap aceJ o-ee1nd re JFAape nc
-reul aurC a aI-npur^ud ln^€ Ie-aI aJeJ od
aIrraDFId 1{-npu36$91uJ 'rolirnleld ale !S rol

il

18

poezia se ceznegte sd inchipuie prin cu- ceea ce le scapdrd in minte, tot aga gi
vinte, forme. migcdri Ei peisaje, pictorul voi, scriitorii, desenali cu mina pe con-
ne aratd cd este in stare sd redea formele dei, ceea ce vd trece prin minte. $i de-i
in insdqi asemdnarea 1or. Or, judec6, ce mai ziceli megtegug pentru cd se Iu-
e mai aproape de om, numele sdu sau icdnreegcaeizlta5vrepoei i?bsaDneaicp-doacctiietnilezi iscpeeeinn-tErualmSaa- iinvmddaulcal6t,
propriul sdu chip ? Numele seu se deose-
beEte de la o nalie Ia aIta, pe cind forma oare nu vd indreptali spre cei ce ve res-
omului nu se schimbd decit atunci cind
eI moare. Dacd poetul foloseqte urechea, pldtesc mai bine ? Faceli r.oi oare vreo
pictorul se slujegte de vdz, care este de
n:uncd fdrd de rdsplatd ? Nu spun acestea
mai mare pre!.
pentru a condamna astfel de pdreri, de-
Sd inchipuie un pictor priceput furia oarece orice muncd igi aEteaptd o rds-
unei bdtdlii gi un poet sd scrie despre platd. Un poet poate vd spune: voi in-
alta, apoi sd fie puse amindoud dinaintea chipui ceva mdre!. La fel va lucra picto-
celor ce privesc, atunci vei vedea la ce
se opresc mai mult spectatorii. cq iscd o rul, aga cum Apelles a fdcut Calomnia. De
mai mare mullumire, cui i se vor aduce veti zice cd poezia este mai trainicS, se
mai multe laude. Desigur cd pictura, de poate spune cd gi mai trainicd este opera
departe fiind gi cea mai folositoare gi cea unui cdlddrar, ale cdrui infdptuiri sint
mai frumoasd, va place mai mult.
mai bine pdstrate in timp decit sint cele
Scrie numele lui Dumnezeu Ei, aldturi, ale voastre gi ale noastre. $i pictura f6-
aEaz6-i chipul zugrdvit, vei vedea cdtre cutd pe aramd cu culorile prinse in smal!
care se va indrepta inchinarea. Dacd are o mare trdinicie. Frin arta noastrd,
pi.ctura imbrd{igeazd in sine toate for- noi putem sd fim numili nepolii zeilor.
mele naturii. voi nu aveli la indemind
altceva decit doar numele, care nu se Daci poezia pdtrunde in filozofia mo-
arat6, a fi universal precum sint formele ; rald, aceasta merge al6turi de filozofia
naturald; dacd cea dintii descrie activi-
dacd voi aveli efectele demonstr6rilor, noi tatea minfii, cea de a doua ii mdscarb
miscarea. Dacd cea dintii inspdimintd
avem demonstrarea efectelor. noroadele cu inchipuiri drdcegii, nici cea
din urrri nu se lasd mai preios. Sd se
Ia de pildd un Poet care sd descrie incumete poetul si se intreacd cu picto-
frumuselile unei femei celui indrigostit rul qi sd inchipuie o frumusele, un lucru
de ea gi ia de asemenea un pictor care mindru sau nefast Ei urit ori monstruos'
sd ii facd chipul; se va vedea cdtre cine Sd transpund formelc asa cum vrea qi
se indreaptd in mod natural cel ce est-e cum pictorul nu poate s-o facd,

indrdgostit. Desigur, puterea faptelor ar $i totugi nu s-au vdzut oare picturi
care semdnau intr-atit cu ceea ce ardtau,
trebui sd lase hotdrirea in seama expe- incit in;elau atit pe oameni cit qi pe
rienlei. Voi, poelii, ali trecut pictura
dobitoace ?
printre artele megtegugdreqti.
L6, Ce desparte pictura. de poezr,e.
Dacd pictorii ar fi fost in stare sd-gi
laude isprdvile lor prin scris, aga cum voi Pictura este o poezie care se vede, dap
care nu se aude, iar poezia este o picturd
o puteli face. de bund seam6. cred eu, cd
n-ar avea pictura un nume aEa de prost. care se aude, dar nu se vede' Aqadar,

Dacd voi numili pictura art6 megtegugd-
reascd pentru cd mai intii de toate ea este
indeminarea miinilor ce dau chip la

'plepoap aleol earllrrd nc gzea6rigrqul aI 'a1e g1e.re er 16
nu Inlqco acaJeoap 'pseoluotu.re elelleuori
-.rodord o lcru gundtuoJ as Ers ayurred :e urnca.rd "roltrolcrd ela"rado al6eounc e,t e5e P
nu aJec aJapunJse 'a1ureu3 leul tuaselgJe 1o1 rS 'a1$aqro,r 16 apne aJer Inun llrap
aJ Baac nar'aru pugzunese 'a1.red nc a1.red J
dlqc un up6rtglu; gs eaJA ure runc 13 ec pJseauauro eiurrtr nc aJaJlad as aJ eaac
1 soluoru.re +Jacuoc un rcru aurq aunduroo 't
Je-s nu aJeJ ulp 'lil;aJlp rdrurl uJ rS g.rn8 xol oulq l€ru ae8-aulaiu'alse-n^pu-rqrgoq-rrugllleoporar-JIul L
-uIS eun ap pultrulc aJoA aJe)ar} eJlznur ri
eiprruJ lnlnd
uI o-eale Je aJeJ ad eac 11cap etie.r8 ;
g+Ie o epul;dsap es nu 'sns -r€ur ureaq paupl:zanrdeaeuceapro.rree.orqacp'1-rqolunruer"irn8dtSregu1erpofu1ror1s
rrn 1np;ard e Inprns Ilrnleu o1e eqeopod -(
-JoA aJeJ a;dsap EruoluJe plInlpJIe also a)az al'ac JsarnxpJle JoI un €I aleol
qJnlcrd ur areJ utp tirgd TaJFJaIJ €arrnlgl a
-zap u1.rd aqcarad ap gJpI llasntunJJ laun arec 'ea.recSnu 'earaldoJde 'euqrpo 'ea.re1 €
u
€aJecola gcJeaJuI aJec 'alzeod u1q -.rpdapu3'a116r1a.r.1rd'a1r;ndrqc'1ndn.r1'ea.r :,

'rrnirurs alleIaIaJ o+eol ap -eo1nr 'euzaq 'eugtunl : rrurnl aliiasnurn.rl -1
.J
€lecsI eac ad relqJ o-pur$Pdap 'aqaa"roci urp €un rcru rS Jrruru +nzErl e-u elsoJe
qrgJ alrncnq o ap sulrd 13 1gru1n ouSur aJaJeoop 'a.ra16eu urp qJo rnun a15 'ro"r1 ,I
-eJ e.l' 1a 'laporu 1da;p 1rtn1s e aJeJ eo:)
ap ?rlso8grpuI rnlac pp+pre 11 e,t rtias -ard rnun arJ elpJe J€-s soloJ XIle lol nc ii
-nurnrl e aluourJe ap Iagse o gcep t$ ac 'l.raucsap dauauase a1le rS '1$olaunle
as-npuJJnJaJls r15ad nc ':;un.reur 6rpun.rd -1
'eaqcarn a13atn1s
ad nes rzJol rJnleur ad as-npursrglal irq a
eJrznu.t Lunc gJnsprfi rieaace uJ InlqJo -ol3z Irnle^ nc 'pun} urp alrrnqral csarpz
Elulcul aJec aruoElJe o 9JSI as ales aIIJtA as aJec uiJd uzaAgJJS ade nJ alncgld 16 1
-rr1od u1p : g.rn1crd uI csaJa8uI dlq)
Inun .rogr{.lodo.rd airiasnwn:; Irnurpur atrqopodurg "rolafestad e';oil.rgldrurluJ aie a
-uJ eA Ii +Intu reLlr llnul nC JeC 'ALunI I
gll€ o-rlul ea rinp alelpurnt ad 16 arie.r aluauodruoc .rolri.rgd Ts JoIe:IdEJ eaJeluaz -l
-rupe ap rirrnu;guru3 uIutpr llrolpllnrse -l
llJuI '.rn1nzne lniuns llle-Jlu3 a13au-r -arda; u1 FlsuoJ lJ eeialqou ar'areoaq
-njlnru a-iec 'geluouue eli.rodo.rcl pllnzaJ 'l
'ralzaod olsurJ
aleuna"rdurl rJoA alIJnIaJ rS a11nur 1eu I
aJeJ aJeJ ri 1n1aod aleJe l-ps eaJA aJ InJc
urp urnr luaurase 'oluour.re o alSg.rorrzt -nI Fleporc.ru adacr"rd eA nu aral6eu urp
--Ineg-I{racaorcz?a+zoJedraasIpanJllcpraeqroaquso'eta;eeJreeuJ'piarr.urJner1scc1u-d nulpI-li{IcOaInlnI Inqro Jep 'cse5.r1.r.gs aI aJ Jolar agriualur
rS runcard 'a1a1de; a8alaiuJ eA areJspu
'a?uTuoIDc urp Inprns gJ gleropuJ ap grgJ 'rr{urur
a1a1detr purpurlBo ugcSrtu urp glmdrqcug
ss E ul sallady ?ncgJ e runc e3e '113au JI €A ernlcrd gceg 'qro lnJsgu €-s ar
-auro lJnrarrqo elgJe lod as gnopultuB Iac ap glecapnt r; e,t erzaod .rer 'e.reJsgu
a1a ugd rS gfugnd uI g+s aI 1gc ad e.rn1 ulp Inlnprns rrigcapn[ €Ior\ eI ernlc-Id rep
-€u glrun e11e r$ eun rs 1 gq;eo Ernlcld -eAe esgl vrv 'zne ut.rd '1rqou urtnd reut
a erzaod 'glnru alzaod o alsa €JnlJId lwls un-.r1ur.rd alulur uI gpun:1pd gs
alnqorl e1e '1uis alzaod 1o1 e11e rA eun gS
'pJ,n?cxd x* axzaod
€rep JeI ! lqco ur.rd 'sale lew 1ac lnfutrs
alTu1.p na,r?qasoap a$a a.LD) 'Ll ur-rd giurrlSuoc e1 gBun!e gs alnqarl 'rJ
Je grnlrld +ol elle 16 eun IS aJaJeoag

'alu-ru el

g8unte Fs Inqarl ro^ ola aJeJ uud JoIu
-"nnioruprsneInsu-rn:rprzleeoqdtualtp{rsrJnnIea-J1SPn-op
r"rnlcrd
alsaJe

6I

20

Tot aqa se intimpld cu frumuse{ile inchi- La fel face 9i poezia, dar printr-un
mijloc mai pulin desdvirgit decit ochiul,
puite de poet: prin faptul cd pdrfile
alcdtuitoare sint spuse una cite una in ce duce cdtre simlire inchipuirile lucru-
timp, face ca mintea sd nu le cuprindd
rilor numite intr-un chip mai confuz gi
intreaga armonie. mai incet decit o face vdzul, care este
adevdratul mijlocitor intre obiect gi stm-
78. Deosebr,re intre poezi,e qi pic- !ire; 9i pe datd vdzul ddruie9te, cu cea
mai cleplind potrivire, adevdratele intrn-
turd.
Ceri gi figuri ce !i se infdligeazd clinainte.
Pictura infdligeazd dintr-o datd, ddruind Din aceasta se nagte mdsura ce se nu-
astfel pldcerea in cel mai inalt grad pe
care il poate da vreun lucru creat de megte armonie. care multumeste simlirea
naturS. $i in aceast6 imprejurare poetul,
care iscd in simlire aceleagi lucruri pe printr-un concert dulce tot aga cum mul-
csceeamrleenaddeatacutitezua-clueiea-nupesdicmda!reodccehiniumelvuaaii lumegte auzul potrivirea vocilor. Auzul
micd in- este de mai mic pret decit vdzul, deoa-
rqce tot ce se naqte acolo, Pe datd 9i
altd pld- rrloare; grabnic se nagte Ei grabnic
lnoare. Fapt care nu se poate intimpia
ar avea-o cu simtul vdzuiui, deoarece de vei infS-
iiga ochiului o frumusele omeneasca
auzind o povestire. Deci, vezi ce diferenli alcdtuitd din mddulare frumoase gi bine
potrivite, aceastA frumusele nu este tre-
este intre a auzi povestindu-se un lucru. cdtoarq gi nici intr-atit de pieritoare ca
care dd o pldcere ochiului de-a lungul in muzicd. Dimpotrivd, ea ingdduie si fie
contemplatS gi judecatd in voie, ea nu
timpului gi intre a-l vedea dintr-o dati aga renagte, aga ca muzica, la repetate execu-
cum se aratd in naturS. Mai vine gi fap- tdri 9i nu te plictisegte, ci te incintS, iar
tul cd cele rostite de citre poeti sint toate sim{urile, impreund cu cel al vdzu-
citite uneori foarte tirziu, gi adeseori ele lui, ar vrea s-o cuprindd, s-o stdpineascS,
nu mai sint inlelese ; gi atunci e nevoie toate simlurile luptindu-se parcd pe
si se dea tot felul de ldmuriri unde intrecute cu ochiul. A9a cum gura doregte
rareori tdlmdcitorul prinde tilcul poetu- s-o absoarbS, urechea se inclntd auzin-
lui. Mai vine gi imprejurarea ci citi- clu-i frumuselile, pipditul ar vrea s-o
torii nu citesc din cauza lipsei de timp, pdtrundd prin toate fibrele lui de simlire,
decit o micd parte din operele poetului, nasul insuEi pare c-ar vrea sA aspire rd-
pe citd vreme opera pictoruiui pe datd
este inleleasd de cei ce o privest:. suflarea ei. Dar frumuselea unei astfel de

19. Despre deosebi,rile ;i deasemeni annonii trece in pulini ani, ceea ce nu

despre asemuirile dintre picturd se intimpld cu frumuselea prinsd de pic-

qi poezi,e. tor, cleoarece timpul o pbstreazd indelung,

Pictura ili arati dintr-o dati esen{a ei iar ochiul se infrupti din frumuselea
prin vedere Ei prin mijloacele sale, prin zugrdvitd toi pe atit cit din frurnusetea

care simtirea percepe obiectele naturaie vie.

-si in acelagi timp chiar. cind anume ia De iipsd e pipiitul, de mare ajrrtor in
nagtere armonioasa potrivire de propor- acele clipe ale vieJii, dar dupd ce va fi
lii dintre pdr{ile ce compun un tot ce avut inc',rntetarea sa, nu impiedicd mintea
sd judece chrmnezeiasca frumusele.
desfatd simlurile.

JOIrJrueJArU rs JOIIJAUT6 ap aruarr\ u3 lnrolcrd EsuI grEC e3riglug

-u.r'JolrSoioJlse 16 JoIrrolFlocJJJ rJnlgipAui lod as I Jn8urs TnlnrqJo reLunu aJ unrcnl
ellela{a) rcru e6e 1o1 rS ro1 agrolnc ur.rci
gp aa : alJlauroa8 ur earEJnFrJ letrgJe e ea
InIqJO 9leqluJ ar€J JoITJoIJ e qsJa]\lp ealu
?o1 IS llcr+alju?rre aIaJJrJ +ep e PJ : Iqulll
aIaliJaJrp gurTrdxa as aJe, nJ alrJnlai --rriJln€uoilzprpeei,etarrlruqloFlFsz1onS1n.rdrntdy-rraei -aup'-o-1€"rrpo1i
aIaJalJ€JeJ lISp8 e €a 'ezeaporq ares IaJ
ad 'rolgsoi ad '-rerne ad 'r€Io ad gi€^ r-corrulu'i1Jir-1a,rarsldeorJo1qau1ransaa,ri.reea,turarJldnltau1aiguJosceaLgus

-uJ l-ea : rnlnlqco glncpld oTJ es eJ aJrp -r-rd gs +nlnd rJ ;e-u '- ngs inln3ecgl a1e
ap inl asnpL
-g1c o ol6op9lr os urnr Tnln?Jalrq"re p1€le e4so-ral aalJsnacJn€q- esIqpJso aJlgJ rr Je nu 1n]
'uosap uud gcrpe 'tilulp €s e;n1ple,r.u3 1n1nd
upd 'eg 'eles oIrnl€ts pur6;g,tesop pllnJse JIaJ ep
-alJns rug i JoITIoq erpfetur-rd ap XrroJ i$
-aInlJaoc'aldt+lsneJ+JsrorulrlSurlaoue.riraee:o;reo;acpilen-sri rJnrnluoJ FJTpe ecsru-r a1 € gJgJ ;a.reorg.r od rr,rcs Fs Jollu
-rlrpo TEur r$ solo; ap r€Lu 1so; r; .re-ri n1q
ne aJ€J 'aur,tl1: ; rnlaJeos elS.re ap al-npulral '^e;er u1 rels
nu ac ap 16 'laod ap asrrlsap eIIl':jI
ola.rodo aiapo^

uI are e;n1ard alsa o-ret giull+S €JSer
-azaurxnp J€C 'Inros +o1 op r:efin6'olsour
ap a+IJngJ IJnlJgrr €unpe puIJ rJunle -a,lr.rd nc n1 rliotunflnut o+ nu aJ op a;eo
'.rolgfn8au rnun ourlnJ os I llcap e,raJlie
gllJaur nu rcru r3 ra 1e JoT un o;e i61 'iolJrd a qc rnl ri gcrz as I Fs falt-rd lsace
nu erzaod '+deJ ap 'pr nrtuad a ';ozo1r3 nc eari\ In?aod pJ€p rel ; tidn;gug a:l
eI op plenI e:4ozogl ap 'Soyo;1se e1 ap rrJopol lnjurrs rrJ I€Lunu 'autq pu3capnI
'a.leJ ulp 'Ilrunl e €JseaJIJ eaiesnur
-nrJ nu gcep 'gnleap olsad rS rel alsad
o-leJnJ €gcaergeJ'alaurdeu-3 s{8oIor1se ardsalr
en1 eleod o-r lnrol a1;nlnuri rzulloc gs rS uualarrd rS uiur.rgd
elAoq-ro,t
r13asg:qd rl-ps 'Inultupr t6e1 1i-gs 'alnluo
-eJo els€aJe nr1u3 rS €) surluoJ a!nqa.itr
Ia 'a8eoJ es gs ri pcseaq.ro,t ps lergcleou 'e"reo aBurdtul atr aJ '.IoIIJnJcnI JoJnlnl
e lJrnurase ap aJeoleaJJ €l€JEAape 'llJ
earl grep rer i nr"rdo;d InI InSnSalSaLu -n1crd eiurtlA rcte rieralsaule nu i rrciznui
ap auri nu 'a16aqro,r Ia arer a"rdsep r:n"r:r
-nI alsaJe oJlu1p Inun rJru FJ apundsg-r eqea4 a e+sFrv 'rnlnrqpo }€siigJul atJ 9s
as elseace eT 'eJIJo ts e1i"rnFnda13a[t 'e.rni
lep a aJ eaal aqJaJn nJluad gundsue.il
-eu 'a1a1a1s '1n.rac purr.rrsap aIJro€J-16 alJru.le FS eor.\ aJcJ ulJJe a1sorn1ql94 'q:n1
€r qs rruaLueo a8uldur JoA ea,tare -f,rd o-J+uj asulrdnc ILIIs ac 'aiaclrlc epa.r
aleod nu alurlrlc uJ psTJJsap oiasntun.rl o
luls nu aJeJ rJnJJnI purndrilJuJ 'r.rndrq:r
e1rJnlJJ ur a:apnl es 16 geseaq.ron gs ruJlLr 'eaare ap 1g 'ttj-todo.rd auI,l'rp alsace uIp
-€o ad puJcFJ rro?c-rd ad aca4u; 1g ta '?J oluolrrJe o qrundtuo:r ps aleod nu lnlerod
aJrz JBp 'sns geru osnds ..ro1ac a1e1c{arp 'a1;csop oI-npuJlndou 'IS 'oqJol ap gdtsr.r
aJelu o gJgI aIJJsap aleod a1 nu a"rel ad
puip 'apundsg-r Inlaod etseaJe €'I
airrirodo:d puti.rgdsap rnlnsrnrslp InFunI
e-ap 'ala a.r1u3 gzeSe as aJeJ eaJBlIn 3p
a laod ap asIJJ luorucd t€ul e gr?J '€1Ie ap eun rilgdsop
-s3p rzn€ aI e ap lJJap elle Inlol nr or€o aI e ap lndurrl a:ac 'aiasnun.r; utp a1.red
II eA nu e1 ea"raaeld 'rirz.ra,tuJ rolturod JJelnJ nes a.relnc a)lz e nrluad alils
ale Itrinp olarqun qns 'allroiIuI llslf
g-esdeaadln-d €JTqnI ap rrnlgle 'IZa-I.JJ 01, alaqrol Ec rslrnpgur e grFJ '1n;o1,r1d nc
e1 1t1soFp"rpu3 n1 prep i ;o-tzt 3.leosEur os 9s IoA Je oc 'aJels uJ also

ra,t

rnunaJl earordo"rde uI ]€]gJsap I€-e1 pnlucl€1Jn1tlanoladp'oat1uesa1a"preradl"arcrs€aupl ur.rd 'a.rec ap
apun ololl€ rs uinoard 116r1a,rt"rd r6ealele uJ alSarncolul
'a1e1c1d lgzeadliplu3 liJ "ra8 rS Furel
€JnlJrd 'a.rernfo.rdurS ap laJ?se o-4u1

TZ

22

20. Despre ochi. cu toate cd atit e1e clt qi altele se folo-
sesc de picturS, cum ar fi de pildd
astrologia, de nimic in stare fdrd de per-
Ochii, prin care frumuselea Universului
este oglinditd in cei ce-l contempld, e aspdeiccdtivadst-rolopgairatempartinemcipaaticlSd a npuictvuorribi e-s,c
de cea mai mare intiietate, incit cel ce ;
s-ar invoi sd-i piardd, s-ar lipsi de infdli- despre cea mincinoasd care, sd-mi fie
iertax s-o spun, nu trdiegte decit de pe
garea intregii opere a naturii. Privind-o,
sufletul igi gdsegte mullumirea in temnila urma proqtilor.

trupului omenesc. Prin mijlocirea ochilor, Poetul se mai laudd cum cd spunind
eI un lucru, aratd totdeauna gi un alt
sufletul igi reprezintd felurirnea lucrurilor lucru plin de tilcuri. Pictorul rdspuhde

din naturd. cd-i std in putere sd fac6 gi dinsul la fel,

Cine igi pierde ochii, igi scufundd su- aga incit pe aceastd laturd este qi eI poet.
fietul in bezna unei temnile unde se
Si de zice poetul cd el aprinde in oameni
pierde orice nddejde de a se vedea soa-
rceeleur-dscluimntiunnaecluimmiliei. gi cili nu sint cei isuebaimredaa-l ceea ce e faptul cel mai de
cu toate cd
noplii, tuturor fiinleJ.or cu suflet, pic-
torul este in stare sd fac5. acelasi lucru
rdstimpul lor e scurt ! Ce ar face oare -. gi aceasta cu atit mai mult, cu cit eI
acegtia dacd o astfel. de beznd le-ar fi
h6,rdzitit, pe toatd viala ? Desigur, nu se pune inaintea inclrigostitului insuEi chipul
faidine{seeoi riiuibi ivteorb-egtien, tor-sadtriutatd, incit
afIS nimeni care sd nu vrea mai degrabl acesta
sd piardd auzul qi mirosul decit ochii. fapt
pe care

Fierzind auzul, pierzi tot ce este in legd- frumoasele scrieri puse dinainte-i de cdtre
turd cu cuvintul; gi ai face-o pentru a poet, nu i-ar ingddui sd-i facd.

nu pierde frumusetea lumii, care constd EI intrece in asemenea mdsurd geniul
in infdligdri1e lucrurilor, atit cele acci- tuturor, incit ii impinge pe oameni sd
d,entale cit Ei cele naturale, risfrinte in iubeascd gi sd se indrdgosteascd de pic-
ochiul omenesc. turi, care nici mdcar nu reprezintd por-

tretul vreunei femei aievea.

21. Ceqrta tr)oetului, cu pictarul si NIi s-a intimplat sd fac o picturi.
cl,td cule se cLfld, de Ia pzcturit aicnucfemSslptiagdirncaedtdruodesfdicinei llasceddrgiuvtieianadirigd-plsSecemuasneeal-efodssi-ti
r-initdlii pentru a o putea sdruta fdrd
pind,la poezie. pdcat ; la urmd insd mustrarea a invins
oftatul gi pofta nelegiuitS; a trebuit sd
Poetul spune cd qtiinla sa e inchipuire
scoatd pictura din casd.
9i mdsurd ; inchipuirea subiectului 9i
mbsura versurilor este esenla dintii a Oare egti tu in stare, poete, sb descrii
o frumusele fdrd chipul unei fiinle vii
poeziei, qi pe aceasta apoi o invegminteazd gi rdscula-vei tu in oameni astfel de do-
toate gtiintele.
rin{e ?
La care rdspunde pictorul cd arta lui
il supune aceloraEi 1egi, adicd : inchipuire De vei spune : voi descrie iadul ori.
raiul Ei alte inspdimintari ori desfdtdri,
gi rndsurd; inchipuirea subiectului pe care pictorul te va intrece; pentru cd ili va
pune dinainte lucruri care t6cind, vor
el trebuie sd-l scorneascd gi mdsura spune astfel de desfdtdri sau te vor in-
lucrurilor pictate, astfel incit nu cumva
sd fie lipsite de potrivire intre ele; dar
pictura nu se invdluie in cele trei gtiinle

')sa[nls oI nu ec eJoIaJe ale llcap all:lsurc llnul leur

arer allrnlulrs arluJ ?lslxa oc lrrg+rgdap cse-rnqaJl lTnr€p Iew rnlac alaJado alel
eJnsEur ad 'InlnJolcld e eaace ap a1"red E
-ap ap ll+e xol a Inln+aod efurrls pr 1a3 -de.rp eunq eredlxr$ls1no1]eopd rrJ ?JJap lnrolcrd
;-
nJ gclurep €Jn}€N I a+€JopB
a1a 15 arl gs 'a1u1rrnc alare uJ esurrd e_
-nc no JeI 'Inzne xlcap fa"rd op reul iurs
un nJ+uad leJcnl n€ rnl alrurlw acoJeoap -nc 'a1e1 oleJalrl lJcuJ rJnJJnI €auaurase Ia
'rollqco eie.; uI o-npurlr.rlod 'a11u13tu alul^nc ulrd n+ lzairigyug nu oc op
gnopulure nc urf o Inlnrolrld e eaeJ a:
-e ad aJ drurl ug 'g.reosqns eI €l €Jeclo a,reo '.ro1e11ur1 lfnsug au11 ad l1Sarunu a1 JS
oJec 'a1aod n1 'O : apundseJ InJolcrd
snd rue gc ngr ap aurnu uJ enl ltu-nu 'e? €rnlr-rd ur.rd 1e6rig;uJ Inlnrcnl Ie alsa e
r$ | rzne reop +od gs urnraplclu 16 lpdld Ia : +IJaur lsace r13a6nsug ri-nu Fs req -o
16 eapa,r. lod a.rec e,rec rur-g(I 'rqro 'qteJope alsa el elJe ^€r 'arolc-rd 'IndS
Eresl
nJluad T-arec ealJec lJJap soloJ ap
pur irurs rnun al3atnls grnlcrd glseacv 'pod
'i16eq"ro.l. ac rr13 nu IcEc 'ree1 'a1aod
'o : asnds 'a1mu rJnJcnI earrpd gc nJl ar?p) ap !n|n.Lo?c?d na.LD?LLn,LIuI 'zz

-uad lruafop as-npuliruls 'alaFar 1cun+V
'p1nu g;n1c1d o puT^
'as1.rcs arado laun runcaplcru rS .ro1n!
-r.rd 11cap elelguruasuJ aJ€rr reur ep IJnJJ
-n1 rsgB re,,l 16 'a1$ayc 'a16a1rc 'e3 eirg141 -e nJluad as-npuISnJ raueorr 'p1n1l.rgsg.r
alrJgur alsad ap rerqc 13 aIalsJJ aleo+
: slz e '11ig1da.rpau as-npuriurs 'Inlaod
rcun+V 'aJelulcu3 aJeru nc €aJIAIJd Xil ep 'e1"redap reur ap 1s tnlncol !e-ap luaur
-eo eSqcunua8u! JoA ra ealureuJ '1.rnrep
-urte e-r6 ern"r-ec e,rdnse '1ar1.rod aJds sJol
acnp€ JoA es I lrnlc.Id ap Ia]lse laun
-uI e-s 13 rnlnlaod €alJer slqcuJ e elsooe
'alI^
glep ad 'ln1aFar IalIqnI 1e 11,rg.r8nz 1nd1q:r
1-npuSluaza;d .ro1c1d un .rer '11.r1ueruo aleu -gt?nz ratraz lndrqc attr gs eldu4ug re-s
-rq nJluod asnrsgu os aIaBeJ areJ uJ IaIp
urnJaJd 1.rag1so.rd IJ e^ nu ngl Fslrcs
epnel e.rds s1.ics tuaod un 'o.ra16eu ap es 'a\1az Jaunarl Indtqc alJcsap Ia eC
€nlz ap '1a1etr41 gnla8eJ puJJnp '1aod un 'aJ€XS uI alsa nu erzeod a.rec n.rcn1 'a1dey
r3eelace a.r1gc r6uldur3 ne"ra nea,rgd

'Jopxd un nJ aI ec -ral lJcul alrnxnl 4I1e ap 15 auacs
alacal+u? DI asnnl as aln) laod -qo alce
lElcld ne ttfly 'pulcsgr e^aulr
lnun xalDw ?np6aa lnsundspa'gz ad e61igyu3 arec 'no1qe1 ards nelderpug as

a11.ir,r1.rd lro ellc ap sldulJluJ as elseace 1$
a15ec gs eadecug eapal II ourc:Jo 'aJec ad
'roI aleiaJerdns nolqe+ un glepo lnrgtr e rolcrd un
uTp alncsgu alurlSrI uI gsu5rdnc alsa 'InsIJ IIJaP a.recracu3 ea.rF
r€rLr o a FsuIId PJ nrluad 'su31d e1 nu
p+eo? €JnleN 'InJolcld also Jo+el.IuII InrgJ
rS sg.r e1 I!1uI r€tu a8uldurJ InJolc-rd 'elz
1e rS 11.rn1eu ala.rado +earr € aJ lar lJcap
alelguuresul Frrul leul ap Jo+n€ un ap -aod alsa nu ec giulqi o nc '1n.ro1ero 1c
'1npo.rou gc6lw ar€c 1ac 116a nl nu 9a
alea"rc 16 areolgldu;llul luJs aIa gc nrluad ri-npulunds acJ€olul IoA o-Ii 'sg ards nes

'.ro1e1u1rrnc InrollnluJru ad prnsgur gcrur -uIupIJdCPgIcaJedpsurInlap"rodroIuo^aSauGldru'ellzIaao^dlu1J3^cnacp
o-4u1 rep '1nzg-t elSaumilnu au -eJn+ all:nfurrs a"rec61tu ur aund ernlcld puFnD
Teur aldatuni IeW 'pBnJ eI al-npuFuldulg 'elugtu-tpds
uud ac 1ac ed IS llr Inzne
-crd
-Inur au alur^nc ulrd ac Iac od lJ?e icap
rugpngl I-ES 'IiInrEp ap lge-rlu! tso1 ne

aor(yt

24

Nu gtii tu oare, c€r sufletul nostru este Pe drept se plinge pictura de a fi
alcdtuit din armonte gi cd armonla nu fost indepdrtatd dintre artele liberale"
se nagte dccit in acele clipe cind potri- deoarece ea este adevdrata fiicd a natu-
virea lucrurilor se face vdzutd sau au- rii 9i purcede din sim{ul nostru cel mai
zitd ? Nu vezi tu oare cd qtiinfa ta este
Iipsitd de acele potriviri dintr-o datd is- de pre!.
cate qi cd dimpotrivd, o parte din ea la
nagtere, dintr-alta, rind pe rind, una Voi scriitorii, pe nedrept ati scos-o
ngnutind si se nasci inainte ca cealaltd aiard din numdrul ziselor arte liberale,
deoarece chiar in afarS de faptele naturii,
sd piard ? ea poate inchipui o mullime de lucruri,
ce natura nu le-a creat niciodate.
Din accastd pricind judec inchipuirea
ta mult mai preJos de aceea a pictorului, 24. fnchei,ere intre poet gL pictor
pentru cd din ea nu se nagte o propor-
Deoarece am ardtat cb poezia se poate
lionalitate armonioasd.
inlelege de orbi in ceL mai inalt grad.
Ea nu mullumegte mintea celui care iar p:ctura de surzi. vom mai spune cA
i;ictrrra intrece cu atit poezia, cu cit
aude sau vede asemenr mrnunatei potri- pictura slujeEte un sim! mai cie pre! gi
mai nobil decit poezia ; noblele dovediti
viri din incintdtoareie trdsdturi ce alc6- a fi intreitii fald de celelalte trei sim-
tuiesc dumnezeiasca frumusele a acestui turi, fiindcir s*a ardtat cd mai degrabi
chip ce-l am in fatd, unde toate laolaltd pierzi auzuL gi mirosul qi pipditul decit
irni dau atlta pldcere prin divinele lor
proporlii, incit nu vid altceva mai fru- vederea.
mos pe lume ce-ar fi fdcut de mina omu-
lui qi ar da mai multd mullumire. Cine pierde vdzul, pierde infdliEarea

Nu este pe J.ume vreo judecatd atit de lrumuselilor lumii gi rdmine ca un in-
slrimbi incit, dacd i se propune sd aleagd gropat de viu intr-un mormint in care
intre a zace in beznd eternd gi a vrea sd respire gi sd se miqte. Oare nu-!i dai
sd-si piardi auzul, sd nu spun5 de in- tu seama cd ochiul cuprinde frumuse{ea
dat6 cA ar vrea mai degrabd sd-Ei piardd iumii intregi ? Ochiul e stdpin in astro-
a.ttzul, dimpreund cu mirosul, decit si logie; tot el face cosmografia, e1 in-
dreaptd gi sfdiuiegte toa're megtegugurile
rdmind orb. Deoarece acel ce pierde ve- omenegti ; e1 migcd omul peste tot pd-
derea pierde insdqi frumuselile lumii, cu rnintul, e stdpin aI matematicii ; cunoE-
toate formele lucrurilor zdmislite, pe cind tinlele sale sint neindoielnice ; el a md-
surat indepdrtarea agtrilor gi mdrimea
surdul pierde numai fognetul iscat de lor ; el a gdsit elementele qi agezdrile
migcarea aerului lovit, lucru de cea mai Ior; prin el s-a putut prezice ceca ce va
sd vind, dupb mersul stelelor, tot lui i
micd insemndtate pe lumea asta. se datoregte arhitectura gi perspectiva,
din el s-a ndscut divina picturd 1.
fie, care stdrui sd spui cd o gtiinld
este cu atit mai nobild cu cit cuprinde 1 In fizlca adstotelicd, fiecare element avea
un loc natural al sau, Ia un ,,nive1" anumit al
un subiect mai cle pre! Ei cd prin urmare. uni?ersu1ui, in relatie cu greutatea sa speci-
este de mai mare pre! o infdliEare, chiar fice (n. tr.),

inchipuitd, a esenlei lui Dumnezeu decit
inchipuirca r-rnui lucru de mai pulin
pre!, noi ili vom r6spunde cd pictura,

ce singurd cuprinde zdmislirile dumneze-
iegti, este mai nobild decit poezia ce se
indeletnicegte doar cu inchipuirea minci-

noase a faptelor omenegti.

'eJnleu IsgsuJ 'aIBS rauld?}s e lJcap iard ap aJard nu ea gJ nJ?uad Ia eJdns€ alSau

ap reur laJlse alsa -rnlnro+Jld €Jado i ni^ -uop 15 eJrznLLr oJaJ juI e.rn1;tci ,req
InJedrl +rJrrrrru e-3I eau€oul oIJ 'InduI+
aIJ eJoJgc riosnurnJJ alrlsarozaulunll 'rlSouauro rriasnrun;; e-reiSeu
n€p aJ alalualuala ornIPAuJ ac rnlnrn+uol
alequrqcsau +er+sFd nE nu Irnlrld ailS €rurI ep e+rqosoap 1e; ap 'aiuourJe glseaJ

'gceJ o-s aJ€}s uJ IJ a+eod nu ra a[rJo+ -€ csarnlFJle aJeJ a[a]uaulala a"rlutp c.rnj
-gFaI csalnlp^uJ rrnprore e+socv 'allnur
-nd aleol rS ern+eu iSgsul pu3c geunle 'y3 -reru uJ nes pJoJ€ JnFuIs un-lluJ IJnur
e ri a15eu as e a+rlrs 16 a1r,Lt.r1od aurq
-JIA9sap csaFaJluJ os oJ Jolalualrlola €Iu rj.rgd :oun e EuElInuIIs ea"i11aidu3 u1-td
eruoruJe 916o1n1gc1e eg 'Inzg^ lrcap o+€l
-ourJe 0r,L eJlsgd e ap a;tinsul eleunurul -€uruasul guTind IEur ap iurs un a aJe.)
'rnlnzne esndns purr; 'rr"rnlord e'ros 1lcap
ore ern+rld i 1ue ap "nS 3un1 un alulcu3 gliurnu IaJlIe TJ €alnd re nu €orzntr\I
au gs aceJ o eJnlJId .rer '1a11se gJ€oru
'xxJ,npxd D puxzau.L n"Los D+LuL
gs gi gcseu as gs ap€J as nu eaiasnrun;; -rLu ax! ps axnqal+ p)?zwu uLnJ '92

I a"reSriglu3 q+Ie o er Es alnqatl rS inlar

-uJ nJ gqrulqcsa"rd as es r:aiesnun.:J ?deJ
a"rec u1"rd 'plettznur aruoLuJe ap rJnsgur
ul.rd a"racgld qcsr nu arelnpglu ulp trinl

-pc1e 1ndn.r1 gc apundsgr 1n;o1crd ;eq

'91[nJse o aJcJ tnIJJ InlJlJ

-ns al6acr"rar ecrzn[I 1durr1 rlSare ur"rd ,ret 'r16r1e,ti.rd 16 r"roq.ie'r"rnq;ar

--u1o'JrjEr,Or.rr.ur1tosd a13eu as €a eJoJPJ Inllunel 'aceolqop op €urJo; alei-€ulnuau e ear
rdrurl u1 eeiasnwn;3 a1-np - rndrqcug utrd g1e;e 1n.ro1crd tunc pdnp

-uroujpe InJo+g+Incs€ '.r!.led a1ln'a rert 'lrurlur a+so JoIIuIILu aliacun;od lnrqoo
ulp +o+ un a13arn1gc1e ea ri gc nrluaJ ac eaac ;er 'a1rur; luIS gJnleu ulp aldurls
'rn1n;o1crd e eaere +ir llle 1o1 al6arni aIrJnJJnI rcgc 'e"rn1eu +nJailuJ e €+s€a)e
-ard 1n1 eiun16 ec aunds Inuelriznt{
ur.rd r$ InlrJalgu 1I3o3s€u e 1a : snde eI
+rJgsgJ eI ap ruarxEo ad a8urdlui inzgA
'Tnt
-n1 ac i, aJ€I as nu 1a ur.rd aurnue nlJ
-apzd nc a?iiaqJ,oa InuPDl.znW'92 13 g8unl ei;e gqroA eI u.ra1€e
gru

gs giurnqe"rl ap also rul-al leal 'rurpg-t3
rolareo+9lu]cuI 16 ttrnllnctrSe alaqeop
-od rrrnleu +€8nPpe e lrrzg1\ 'p:asrdpr
'la upulqJuJ au 4 alauzaq aJ eaal al3epuiqopal IniqJo

ac nJluad gler I r6gsu1 TIJn+€u JIe nJ ia BrnJgJ eaJlJollitu uud InJoJ lrsgH E csau
ale.rado rS ec g-rn1eu €ul\rp nc lrode"r rsei
-are uI gIJe as giurrlB glseacy 'uiaui.l1gq -auro InIuaB Ia uIJd 'euzeJ rI ;e rnlndnrl
Ie solrtuau lnledee 4J193 gu1rrl aI aJ JoI elruural '1a ap g-rp1 16 rnlncln;1 eituual
nc gcedurl as ulrd i IIUnI
-rJgqrulllJs asndns +rualuoJou - rTrlU€u Inlagns zEA ri g-rncttq as
ale aJado JoIaJe +JJap srJrurgJl ayjasnurn.r; urp plcinrluI as
FJInLU reLLI Inlollns e.rel uud Jsauauro rnlnciloJ e Fll

rnJgp aI rS I"nrolay"llrnoystnruzre.arl1segdrians;nru;n9.riu; tt"1ro5i -sEaJaI 'r-rr6nsu1 aIe+ oIaleJ9Aape orrJsap
ealnd Je aJ oIunIeJB a"rel rA alapeoJou
-aJeolgcar+
g+eunulru '6 'glele:dns o reop lJcop +de1
ap alsa nu ac eaal '91et,t nr lrnJpp purlJ +uis areJ ; e1 eaialqou uquleard aleod
ec 'gzeoirigluI Til IS alnurpp ee I gctznut
elrcrJaJau urnca.rd 'a1€eu as ac Flepul as apnel ac ur.rd 'nazauurnq ap a+rlsrtu€z
alac eleol arluip Fpnel ap reru Iac

9A

26

27. Pictorul inf d,{i,geazd, scara lucru- ea pestreazd toate formele care igi au fi-
in!a, gi pe cele care nu iEi au fiinla, in
ri,Ior ce se aratd, ochtului, naturd. Ea trebuie in51!atd in slavd mai
presus chiar decit muzica, deoarece a-
precurL muziczanul, infd.fi;eazd, ceasta din urmd stdpinegte numai vocea.
urechii scara uocilor. Prin picturd, in icoane, ne este ardtat
Dumnezeu; in fala acestora se desf6-
Cu toate cd lucrurile infdligate ochiu- goard siujba religioasd, addugatd cu mu-
zicd, slujitoare ei intru aceasta. Prin
Iui sint legate unele de alteie, una cite picturA indrdgosti{ii pestreazd chipul ce-
una, totugi regula mea va fi din doudzeci Iui iubit; prin ea se pdstreaz6 chipul
in douAzeci de co!i, tot aqa cum muzicia- frumuse{ilor ce timpul gi natura le-au fi-
nul a fdcut cu vocile, care, toate sint cut trecdtoare; prin ea pdstrdm chipul
inmdnuncheate, totugi le lucreazd cu in- oamenilor vestili. $i de crezi cd muzica
tervale pu{ine, de la voce 1a voce, nu- este vegnice pentru cd se poate scrie,
acelagi lucru il putem face 9i cu lite-
mindu-le prime, secunde, terte, cvarte qi rele. Prin urmare, pentru cd ai pus mu-
zica printre artele 1iberale, pune acolo
cvinte, pentru a porunci ridicarea sau Ei pictura, ori scoate muzica dintre e1e.
Oamenii netrebnici o folosesc, vei zice
coborirea lor. tu ; pi muzica e p6gubitd ca cei ce o
folosesc fdrd pricepere. De vei spune cd
Ai mai spune tu muzicianule, cd pic- gtiinle1e nemegtEgugdregti sint cele ale
tura se prenumdrd printre megteguguri, minlii, eu ili voi rdspunde cd pictura
pentru cd se face prin truda miinilor gi este faptul minlii, de asemeni al geome*
cd muzica este faptul gurii, un mijloc triei gi al muzicii, ea are in vederq pro-
prin care omul se face alzit, iar nu pe porliiIe cantitdlilor continue, aqa cum
seama gustului, dupd cum.nici mina nu aritmetica are in vedere pe cele dis-

Iucreazd pe seama pipdiiului. continue.

Cuvintele sint gi de mai pulin pre! Pictura considerd toate calitd!i1e con-
decit faptele. Oare tu, scriitor intr-ale tinui, precum Ei calitatea proporliilor ce
gtiinlei, nu scrii cu mina ta ceea ce ili
tr'ece prin minte, asa cum face pictorul ? existd intre umbre, lumini gi distanle,
in perspectiva care ii este proprie.
$i de vei zice cd muzica este alcdtu-
iti din proporlii, !i-o voi intoarce rds- 28. Incheiere cu prrui,re la poet,
punzindu-ti cd tot aga face qi pictura,
pictor gi muzzcia'n.
precum bine vei vedea.
E tot atita deosebire intre poet 9i pic-
Lucrul ce1 mai nobil este cel care tor in ceea ce privegte infdliEarea lucru-
satisface sim{ul cel mai bun. Pictura rilor trupeqti, citd deosebire este intre
deci, care dd mullumire vdzului, este lucrurile desmdnuncheate gi. cele unite ;
mai de vazd" decit rnuzica care dd mul- poetul, pentru a descrie urilenia sau fru-
tumire numai urechii. Acel lucru e mai muse{ea vreunui trup, !i-1 aratd rind pe
de vazd care are in el mai multd veq- rind, fiecare mddular in parte Si treptat,

nicie. Muzica pieritoare, de indatd ce s-a

ndscut, e de mai pu{in pre! decit pic-
tura, ce prin folosirea culorilor smdllu-
ite, devine vegnic5. AceI lucru ce pds-
treazd in sinea lui mai multd universa-
litate gi mai multd diversitate, este mai
cle pre!. Pictura, deci, trebuie sd fie pusd
inaintea tuturor infdptuirilor, pentru cd

'9pe3g1 lro glrear ollelalac eI ap glnurn"rdrur Inlaod gsuJ
arnurgp eJoJgJ eJdnse 'a"reoleupurase
alalle ap r$ 'rn1n1e1;ns e rro rnlnuuroc 9JeC 'rnlnuercrznru In+FJgpuJ llnlu nJ auJur

eiunSau ap gplTd ap 'r"rnjrnls Jolale acru -FJ Ia 'alnze,lau aIaJe-JluJ "rer ,r15adn-r1
-,tu1od aIrJnJrnI ap uropul au gs llnur JoIrJnJcnI ea.reiriglul elia,rr;d aJ €aJJ
reur alnqaJl XIJ nc '1"rniu1s ur"rd acaJ?
oJec nJ)nI InJerlro InJg^ape ep tulopuJ u3 lnin;o1c1d eLuJn ur auITlr€J InJaod ac op
au qJeC 't.rniurrs rJurJ alac aJlurp Inu PtreI'InlnSarl.ui 3Ie aJEolrnlgrle .roiii;gti
-neJA uIJd aoaJl nu to1 eluri rcru 'a1eceo1
-lrur rcru '.ro1 e13.r1qo Icru purJ 'a:iurlnc 1nsalaiuJ nrluad +unugllr€ u3 ,ri.rgcl urp
alle nc - 91e31151c aulq eiuar"radxa o-JluJ
+rn+?rle +ol. rnun 1nc1J1 a16a,r.rrd aa eaa:;
1n1t3.r1ys csasp8 16-nu er€J alar rS runc
-a.rd 'rurpnlrljoc la.rgor-ro e qurnur elseaJ u1 '3a.r1ug uI 'lunuplu€ ui IS +Ir FarluJ
-e 'piual.radxa urp SeJl es nu ec aiurrlS
alace 11aSa.rF ap aJeJ-ruJn; rS acru:epez uJ +Il€ drurl rselace u3 pynja"rd alsa aias
luls pc csosg8 'al6a^1"rd gu ar uJ 'roliu
-11u 1n8n6e16aur u3 csal?Jdsr es rS giur -nrrrnJJ raJpc e qJruoLuJe eelelneuori.rod

-IlS ulp cseu as arec alaiurlfounJ aJrrl -o"id u1.rd e:n1crd aJ€J Lunc eSe ,r.ln"rcn1
-EJaLrI elelgurnf ed lurs 1 inlnruo ealurLu allntu Ierrr plepoap eunds gs a.ralnd u1 q1s
u3 1r3"r1;s eI rS alS€u as 16 arec eaac r-nu EJ nJluad 'ncrznu; eruoLuJ€ orJtsap
-e gcrsiiurtlS rS 'giuar"radxo urp E+JroAzr
al€od nu 1n1aod 'rrjunu lnSecgl e1 gu3d
-eiurl3ounc acrJo gclueJeru alSarunu ag zn€ uTJd epun"rlgd '€crznru rS ec 'erzeod

'a+sa nu 13aq 'gseoruourJe oJarJJsap elseace e13as

aJDO zi; pJruD)a?u a+sa piut?+S aJ '62 -dlt ll 1n1n1aod pulc ed 'rco,l aialr"re;rp
urp alrnlgrle alens rrpolbru plernSeJsap
'rr.rnlcrd e alJed gqels reru ra €luoIlIJ€ uI ezeazl\eal etlzntu JeI
eal also a.rec a.rrndrqJur glseaJe ul In.r
-olrid nc aJeosqur as qs inln+aod alsa r.g 'ea ap ezeounurur
poclols 'glrndrqcul aJaqcunueLlrui o : l€J
-e^ape r€ru arJ es raJA pcep nes ! gseou as ac TaJ ad r"roesape r-npurqoJur 'aruoru
-rcur[r aJaqJunu€u.ruJ o alo urp purnlEclE -rE eul^rp JsarnlgJle gdrlc o-.r1ug a"rec rS
'aiurrls alrraJrp €I ap a+eJnJ Jolrrnrcnl IE 'g11eioe1 a1en1 Jolrrnlesgrl ea.rr,rr.i1od u1
.rolg8uJ-rls ep eaaJe u! eIJe ra,t o 'rn1n1 a1sa,r,i as ac euellnrurs aruourJts €cseraz
-aod e EJunru elpJelape rl6ounc gs raJ,\ -euLlrnp u3 a16arn16g19s aJ 'es eeiasntunr;
aCI 'FJII rnun rrrareqJur €aJapol u3 i6ur
ap ?eluJcuJ rJ ral nu 1a;1se rf 'prnlgs
Iilntrl relu EJn?gFaI u3 eund J€-ar JeSLUES -gr+ nr ?rn+€s€r+ 'g1e;e 1-ri 1n1aod 'soru
un alsa €lsaJe IcaC 'erzood nc €JauJru -nJJ zeJqo un a+eJe li-gs €J 'rJruoruJe
uI rJru 'ur1c u3 rJTu n€ nu ec rrile e1 ep
.rerql 16 'rn1n8o1o.r1se e n€s rnInJeJSolusoc Jolrdurr+ eale+raue+InLurs u1 esurrdnJ e?sa
e 'rn1n;ozo1g: e 'in1n.ro1eJo e 'eJolle €iur aJec 'ecruorure ropirodord erje-r8 e11nz
-IlS €I ap glnrun-rdru3 as puJr 1n1eod are;
e617 'r.re8nSal3aur ap Inros +o+ ap glrrngJ -a-r aleod nu €ls€aJ€ urq 'Ins€q EJUrJ e,r
rnl €JJeru ne '.rolsn8eu rnJplnJ eauaur 1i6"r1ys ug 13 rn1n11ee"r1uoJ € eal ezEaturrl
-ase '3.rr1 ur qs€r es ealnd .re 1e 'aiurr16 rode 'rn1n;oual e €oJ rode 'sns ap eaJor
rIluJ eluJJ eA Ig 'IcoA n.r1ed nrluod sr.rcs
JaluJJ un a+u{c es arnqa.rl. a"rec 'rn1nu
-.ercrznur 13 ec g1dtu1luJ os r rnlnlaod

'PJn:l

-eu uJ giurlnd nr Ia rJ aleod 11o .rg,tap
-e aJeul ap lIl€ lol un nc alureurp aund
1-ri p;olcrd pulc ad '8ar+uI un rsarn+erle
ar rolarelnpgrr € oreSriFJuJ elerq^ope
olurlnc ur oleJe ri-ps aleod nu Inlaod

'edr1e g;n8u1s o-r?ur

'g1ep o-.r1utp g1e.re 1-ri Inrolcrd ar durrl uJ

&(t

28

$i adevdrat este cd acolo urrde jude- tura ca gtiinld gi cu adeveratele ei prin-
lipsegte, ea este cipii, se intreabd mai intii ce este un
cata inlocuitd prin !i- (rorp care aruncd o umbrd, ce este o utn-
pete, vorbe aruncate, rostite in gura
brd primd qi ce e umbra derivatd, ce
cmraurreile- fapt care nu se intimplS cu 1ti- inseanrnA lumind, intuneric, strdiucire,
sigure. Pentlu rruloare, trupul omenesc, trdsdturi, pri-
aceasta noi lrom

spune ci acolo unde se discutd gdldgios, veiigti indepdrtate sau apropiate, migca-
nu e loc pentru adevdrata gtiinld, de-
oarece aclevdrul are un singur termen, rea gi odihna m- inltuecgrui rintiociadteeccuamreprsine
care o datd spus, indepdrteazd pe veci inleleg prin
rnunca miinilor. Aceasta este gtiinfa pic-
ciisculiile. Dacd certurile se ivesc din turii, cale ramine insd in mintea celor
nou, atunci avem de-a face cu o Etiinli
mlnclnoasd gi incurcatd, gi nu cu o re- rcce-i :oprgrirnrclmesucn, cuarmminiidnialopro, ilunacgrutermeaaoi pdee-

innoitd certitudine. Adevaratele gtiinle pret decit gindirea ei sau decit gtiinla
sint cele in care experienla a fost insu-
giti prln simluri ;i a inchis astfel gura
certdrelilor gi nu hrdnesc cu vise pe premergatoare.

cei care cerceteazd $i mer:g pas cu pas Dupd dinsa vinc sculPtura, artd de
cdtre adevAratele cunoqtinle dintii, aga inaitA preltiire 9i ea, dar care nu pre-
culrr se petrece in principiiie matematici- tirrde o pregitire mintaLd atit de inalte,
1cr, in nurnir gi mdsu16, adicd in arit- cu toate cA din doud puncte de vedere
rnetica gi geometria ce se ocupd cu su- este extrem de grea. Nu este ajutatS,
premul adevdr al cantitSlii discontinue ca pictura, cle natura insdgi, adicd de
gi continue. Aici nu vom stdrui cd doud perspectrve, de umbre, gi de lumind.
ori trei fac mai mult sau mai pulin decit Sculptura apoi nu se indeletnicegte cu
9ase, nici cd un triunghi are unghiurile culori1e, asupra cdrora pictorul trudegte
mici egale cu doui unghiuri drepte. Li- atit ca sa le gdseasci umbrele insotitoare.

nigtea eternd stinge orice disputd, putin-
clu-se folosi in pace de cei ce 1e sint de
creclin!5, ceea ce nu pot face mincinoa- 30. Pentru ce pictur(r nu se enu-
merd printre gtiin{e.
sele gtiinle ale minlii.
Scriitcrii, neavind cunogtinld despre
De vei enumera aceste gtiinle adevd- gtiinla picturii, nu au putut si-i descrie
rate gi de rnare vazi printre cele me-
pe temeiul cd ele se
pcdaerenmicteoiina-tie- tot aEa pot spune gi foiosesc treptele gr conlinutul. Ea insdgi nu-gi
arate lelul din urmd prin cuvinte. Prin
mestesugurile care se eu des- lgnoranfd, a rdmas in urma ziselor fi-

folosesc

de n-riinile scriitorilor cd sint din specia inte, fiind insd prin aceasta lipsitb de

asemuitoare desenului, aceastd parte vie clumnezerre. De fapt, nu pe nedrept n-au

din pictur6. f.rretuit-o, cdci ea se pre{uiegte prin ea

Astrologia gi a1te1e au Ei eie nevoie in-.dgj. fELrE ajutorul altor cveorbeeste- asa
cle incieminarea miinilor, dar in primul cum se intimpld cu dese-
rind trec prin minte, aga cum se intim- ceea
p16 cu pictura, care mai intii e datd in virgit in nature. Nu e vina picturii dacd
mintca cc'lui care o intreprinde, dar nu pictorii n*au descris-o gi n-au agezat-o
se poate ciosdvirgi dccit prin munca in rindul sliin!elor. deoarece putini pic-
tori se ocupd cu scrisul, viala lor nea-
miinilor. Cei ce se indeletnicesc cu pic- jungindu-le sd o inleieagd; sd spunem

-e op erueas €ap r6-gs €r as-npuJiigul r$ : erlerd ur suud Indrqr uEspJ €^ pulr
euld 'elernq nl E+Bcnq €a urp puldn.r
os-npu;rJaide '1oco 1ep e-al nu grep 'eaur 'ourro; €p T-e e"rds e:nrure[r rJo Inra]s
-13;91 rf €JLLrrFunI leJnsglu e-al nu qJep
'ainqarl urnr rnlcigt eA aI nu 'lt1rinru pur,Lol 'rolaieJq €aJa?nd nc elsarnlde;u1 o
1n;o1d1nes 'a1es ra.redo ea;iur1dtu1 gJ e+sa
Jo+sace InlalicJ aleJe FS arnqarl. apun iF^ape rnl.saJe €pe^oc 'alurur ap Flern]
oloJe urld un as€T ps rS tqcinru a;1utp
-iaqJ aJELU IeLu o nJ es e ad oonp o-16;
al"rnlri.rgdsep al€.re Fs aInqoJ+ apun oToJ E[rJn urp €!,saJ€ au]aJl EJ.JJ ad : InJol

-e gcsealdorJ Fs pulnqaJl '1n"ro1d1ncg -crd 11cap ecseadn.rl eleasoqo aJeul Teru

'1n.ro1d1ncs rS 1"rc 1nro1o1d 1Il€ gpasod o nc erodo lpdec eI arnp rs1 InroldlnJs
EJ €Jr..e rp pr€Je u! 'rrTq,lsorp ptle
o arer ed giuttls : IJ re grn+€I aclro urp Jsasp8 nu Ern?JId 16 g.rnldinrs a.r1u1
'epo,L a1 arer od JoTI.rn.rJnI aIallLuII a+eo:|-
alSeounJ Ia 'InrolJrd 16 ec i ?Ieasoqo oaJ.l' 'pl,n+d|n)s
g8n€pe nu els€oJe 'purqJol lda-Ip ET
'o8ulle I-oJ€c eul'rlnI nJ J€?oq uJ Xr^r.td ?s prn+JLd aJ,?uxp nal.zqasoac 'zt
arJ ?s grgJ 'gre;e uI aJSA aJ eaal 16 1rq
-oJs also aJ eaal IrToJd urp qpEA o 9s eJ IJIlJ
'a1;edoap gp as nu aJ gu]d uaurru aleod
nu 1n.ro3d1ncs : sol alsa aJ eaar 15 sns -uozrro alel.rgdap eI guld aleslad rFrPI
elsa aJ eacc rS ELuEas uJ os-npu1nl J€J
gz:€agligJul 'a1es raiursncsr €aralnd ur"rd
as lnlndrqr 1n.rn! u3 rJnIoJo alsaJ€ TS
'gue1d oJapurlu1 o ad 'a.rec 'e;n1ctd nl
'a1es al.rgirigJul a1€o+ uI aIrJnrJnI ca.tled as tunJ e$e 'a1Sa,t1.rd o
erlerF gsera"r gs dIqJ lar€-rlulp al 9u1d
'd[lJ In.rpcalJ InInLLInIoA IoJo +€+aJuJau ac rnlac eri€rJrrpe ol3r gs grgJ 'ala luIs
eap Fs alolau a,r€ 'es €Jodo +rSJJJs unq runc e6e eIrJnJcnI Il.InTqJo eleJe 9s eJ

EI grnp qs Inro+dlnrs ec nrluod 'IodV Inlsap alsc t] 16 'tr"rgzoie ie 16 rolllgcSrul
'alolrlo8z JolIe e nes Ellep ap rnlnlru9)olJ InIa] ei 'ereo3rn1gc1e Jolar€InpPtu rollrns
-gru ear€nl €I lIJap a16e1s 1-nu ea I aliau
€urrel nJ aleJalsoule IJ e gJqJ 'a"race1d -rldapug o eJ€c IaJ ad apnse Ps aJeJ Ir
nc al€+InJse olxa+ Jolas€ounrtr rf .ro1e1
a16adn.r1 aJoJeoep 'cruecau alJeo; Sn6al
-rJnIaJ rrJrlrc t? nes rrJTzntu erSg-rg,to1 u,l -i;aur un rc 'giurr13 o also nu e.ln1d1n:rg

rroasap ri ia.rd ap rrnolq€1 nr glrlopod 'pjuttT* o
1i1L ?.Lo a?sa Da p)ep xs pl'n+d,|n)S
-tuJ rgleJnJ es €iurnJoi u1 '1sn8 aJE uInD
gdnp 'ce1d r-aJeJ alurtu1sal nl purlJ 1€) aLdsap uL?qrao PS uadaJu! P?V 'I8
-pJqurI 'r.ro1nl aseournrJ u! letnruug 'nps
Iniauad ro6n qqurild tS lerg;qru1 aulq nqs 'InI InSIJJS Op ICIU '1n1nu
rnlnrJnl e3+uI€uI ?pza6e !IJE os InJolcrd
'grueas op r.roldlnrs ap rS r"roictd a.rdsap -o alaqrol ap aroleu aqle Ps FrgI 'allq
eqro^ our^ grep '1n.ro1ctd nr gidu;JluI -ou alasuI ala uJ luJs ilnqJal a?soJe 9J
as rJalullullv 'gJl€rd ap a:aq1nd ep ri SJrZ rrroA tep 'nu €J JnSrsac e +nJsounJ
qoz ap gurld ri glrrgprnu a €seJ 16 qu3d
ne-el nu ruatueo llun PJ n;1uad '91s1xa nu
I gulpJ ap luqaIodJorI€aJre€JnnrrqI-nupnu{+nJJ)aqprdIJ(Irn€ln-ur
purtulrx 'g'rltr a(asJ€Poprl .io1a1ue1d e rS .rolele.raurLu e '.ro1i;nqrar
wnc 15 €l areJ e;.ralnd eJ lou aJTZ LuoA i PIIqou uli
nr gunardurl ar€J -ncl reru ea 31sa gc 'BlseaJe nJluad\ '-Iou
-o1d1ncs lndiqr
lnye;d
-erd ap
-ns ap gyiosul rro a+Inur ap 'grsea:g8n6
-a1$aru ppnrl nr al6aulidopul as ae 1de;

6A

30

devdrata infdligare a mugchilor. Sculp- seamd doar de trup, de chip, de loc, de
torul va judeca dacd fiecare se af16 la
locui Iui gi pe aceastd cale de inconjur migcare gi de odihnd.
el igi indreaptd grege1ile; de n-ar fi a9a,
niciodatd n-ar putea sd ducd la bun sfir- Sculptorului nu-i pas6 de lumind sau
ce intuneric, deoarece natura de la sine
git sculpturile sale. i le pune la indemind ; nici de culoare.
De indepiirtare sau de apropiere ii pasd
Aceasti trudd e pe nedrept socotite a gi nu-i pasd, pentru cd nu intrebuinleaz8
fi a minlii, sculptorului neobosindu-i-se decit perspectiva liniard Ei nicidecum pe
decit trupul. Pentru cd in ceea ce pri- cea a clllorilor, care se schimbd dupd cit
veqte mintea, adici raliunea, eI nu are std de departe de ochi 9i dupd cunoag-
clecit sd corecteze profilul membrelor
acolo unde mugchii sint prea reliefali. tcrea conlurului figurii.
Sculptura este deci mai simpld Ei prin
Aceasta e calea fireascd a sculptorului
ca sd-gi ducd munca Ia bun sfirgit. Ca- urmare, de o mai pu{ind trudd a minlir
lea fireascd se trage din cunoagterea de-
savirgitd a conturului corpului vdzut clin Cecit pictura.
toate laturile sale. Un sculptor zice. cd
o datd ce-a cioplit prea mu1t, el nu mai 33. Pi.ctorul qi. sculptorwi.
poate adduga, aEa curn poate sd facd
pictorul. I se rdspunde : da:5 arta lui ar Mai spune sculptorul cd arta sa este
fi fdrd cusur, eI ar fi cioplit atit cit mai de pre! decil pictura, fiind mai
trebuia gi nu mai mult ; faptul de a fi trainicd. netemindu-se nici de umezeal5,
cioplit prea mult provine din jgnoranta nlci de foc, nici de c61durd, nici de frig.
Iui, negtiinld care-I face se taje mai mult
sau mai pulin decit trebuie. Dar clespre Vom spune cd toate acestea nu dau un
cei nedibaci nu voi vorbi; nu sint maeE- pre! mai mare sculpturii, deoarece ase-
tri, ci numai nigte stricd-piatr5. Maegtrii
nu se incred numai in cele ce 1e aratd menea trdinicie provine din material gi
ochiul, ;tiind c5 intotdeauna el ingald, riicidecum nu e datoritd miinii artistului.

a;a cum se intimpl5 cu cel care vrea si O astfel de insugire ar putea sd aiba

impartd din ochi o linie in doud pdrti e- pictura, pictindu-se cu culori de smal!
gale; peltru cA experienla arate ce o- p"sei rletal sau pe teracotA, intr-asa fe1

c:hiu1 se ingalS mai intotdeauna. incit prin foc smallul si se prindd ; gi
apoi cu diferite scule sd se lustruiasc5.
Pentru aceasta, cei ce judec5 limpede pind cind fala devine netedd gi lucioasd,
se tem de astfel de pdreri, ceea ce nestiu- asa cum se poate vedea in zilele noas-
tre in diverse locuri din Fran{a gi in
torilor nu li se intimpld. Din cunoa$terea Itaiia gi mai ales in Florenta la cei din
fiecdrei lungimi, grosimi sau ldrgrmi a iamilia Deila Robbia, care au gesit mij-
mddularelor, sculptorul prevede totul, in locul de a face mari lucruri in picturd pe
ordine, fdcind aEa incit sd nu se teamd teracotd acoperitd de smal{. Adevdrul
cd ciopleEte mai adinc decit ar trebui. este insd cd prin ciocdnire. acestea se
sparg, precum gi sculpturile de marmu-
Pictorul are ia indqminb zece feluri rd, gi nu sint la addpost de distrugeri ca

de a-gi duce opera 1a bun sfirqit : lumina, statuile de bronz.
intunericul, culoarea, trupui, chipul, pri-
veligtile, indepdrtarea. vecindtatea, mig- In ce privegte trdinicia, pictura se ald-
turd sculpturii, iar prin frumusele o gi
carea gi odihna. Sculptorul are sd lind intrece, pentru cd in ea se intilnesc cele
doud perspective; pe cind in sculptura

ui ala^rlJadsJad 'alEod lnJo]crd aruaJ^ 'rielna-rB ee111e
F+lJ ad '1"ro1nc a1ag"rn1a; ;o1 earurjunu ap lllnrs alsa aurld rr-rn1d1ncs aliorn"rep
-gLU€ ur eapal Fs aleod nu lnroldpcg as aJ IoJ 'eeace aq .;o1d1ncs ad plnle
IJ ernleu gJ nrluad gurld e"rnldlnrs nJ
'csarry drqc uJ o-aJeJ Je eJnleu epult e1dur11u3 €^ as nu nrJnl ep IaJlsE uI_I
'rqJo ap alerdo-rde ur]nd yeru nes +Inur
oloce '3nia16aur uud aJeI o 1n;o1rrd "re1 teur e11.rnd"ioo u1p .rolirpd 1e arew reur
nes cJLu reru InJarIaJ a13e,rr.rd aJ eaoJ
'csa"rr; potu uJ €zeoorc IJ eJnlerr al€J ad u1 ilaSarB ap eclurnJ
r6nsug 1n;ar1a.r ap 1e1nt€ a+sa a.re"rn[a.rd rJru IsgB ,JeErp-unlascreJ-aar1lar,or5s,rer1q
-url FlseaJe u3 1n"ro1d1ncs .rep 'rrrnldlnrs un ral nu

Inraura+ ?uis €Jqurn 16 eutunl 'qJqrun -cads.rad Ie rolglngr 'n] gcep rg .alredap
rA eununl ra er"rdo.rd aJe EJnJJrd : alur reru eie rS ealra:1 Ie uJ €alrop Ie ulp
-euI reru snds ure urnc 'gurtrnl alrLunu€ rS 'eayop Ie arlurp olac r3 ueld lnurrrd

.roun esndns also BJnldInJS rJluJ r€I I urp alrrnJcnl a"r1u1 asndralul alaluelsrp ne

'e1rS.rr,tesap reru aI aJEJ ad e1r1i.rodo"rd a.lapa,r uI aqre gs

a+sa aJeJ rS 1e.rrn1 ap naJF r€Lu a1sa ala alnqaJl ernldlnrs JrJnJlur .aJrcuJpe ,aJelec
oJlurp e.rel e1 rS g;eor.radns also aJ€J -.rac 'a.re1ngo gllnur reur .rep ,eur1d e;n1

IJFloq lod gr parr 'e,ti"r1odoep e+Ie ii -d1nrs 13cap qJTZTJ gpnJl eJrLu r€ru o otoJ

eun r3 pugcgl I e;n1crd nc lJrop e;n1d1nrs Ia EJ eFnppe l€ul ro,^. 'JarlaJoseq e"rdsap
asnds alac eI LuaJJeolur au gs EJ J€CI
Iro ullnd I€Lu nu llrrulalapur ue-IN
'ernlcrd 1n;o1d1ncs 1-lcap
'z7SaL,z! xrnDnl a+lnur e1;nn31dde1; nacusr,at prJardeaal Crer.nur,gtlea,druaS?e1InJB;o1,eclrddurersc
rJnsgtu ap e16aso1o1 as pc n.rlued runrforr
T-n'[Ju?sd?\'n"tn\czd +gJap arada)
olsaJe grileas ul er nu gurld e;nldpcg
-xJd p)zuL LDLLL o aJ,n u,nld|n)S 'rt

'csaJlJau pg^ os ac rJnJcnl .g,rr1cad
a-aslploeul1one1c1aanru[ei'6"rpogUlulnIrIuIlerIne€1o-Ierun'n.reros3edJ31oenlca-sJqoupprrnnalIlennuJ)
-srad ap etuees guri gs amqar+ Io gr n.r+
-uad 'e"rn1ord ap unlele InInlJaJa p aJal

-nJsqo JeIc pJrpe 'eiue1;odru1 aJeuJ elJ€oJ -nd ec g1s 1a rS urld In;orlar ?rcap lraJa
ap 'gInSoJ eraJl. e ap eal gdnp rS eouaru ap letrt alsa el€ropu3 grg; ,lnJarlaroseg

-ase ap I e,trlcadsrad ap rJnIaJ enop aIoJ 'a1eds urp q+flzg^ gJnBIJ o a.rdsap ri

luJs aJ€J rS 'aleleutrasuJ oJeur reur eaJ aunds aleod as nrcnl i3elecy .1q8un iSeiac
ap Irrnleu ale rln8ar gnop lrSnsul u-r6 1a
'.roy.rn.rcn1 a1e aluauodruoc eyi.rgd leSri -r3 ulp o-lntg; e orer rnln.rolcrd e lJcop
Funq ielu g;ado o XncgJ Ie ec aunds ra,r
-pJuJ e er 9BUJI ad i 1n1n-rolerd e1dru11ug nu n1 'eie; urp €+nzgl 'JarIaJ uJ aleleurn!
aleod as nu InJcn.I 'e8e1aiul 1od reur os ad grn8rJ o areJ ra^ enpl eeloceqp.ag1eed1sn1uderp3
nu eJ adeoJde 'aleururnl lso"rci 'e.rec a1r.r ul. q?s e3e elsa ee
relu 'a11:n a1"reotr
-nlarlaJoseq sale ap a?euTlunl ?uJs "rede 'enop e 16 FieJ urp glnzg^ .eealnczaelsl oea€urnJ
.ro1 ele.rado 'soI eC alsar€ urCI
t.rg6riglug gnop

'aleaJJ aia ealnd .re apun ap r-rg3ripyu3 aiayf.lr;seu

1SOJ ne apun InJoI urp IaIaJ aJeo?€ueruas€ nJluad 'elereurnuau gdnp LuncapTJru
eulurnl o-Jlul asnd luis nu gc€p oJe+ngJ
o rcru ep EJnJnq os nu oJEc 'JarIaJoseq iS r"rgirigSul gnop gdnp reurnu a16a;alSeru
n€s JarIaJ 'aur1d eles ala.redo ur InInJoJ
'gur1d p;n1d1nrs o areJ pu3e 1n"ro1d1ncg
'Prnleu ar?gc ap +ep
-dlncs Ie areru lar lnueulSnp g+s TrlV
ar} r-nu Es oJeJ Jrrrrru eIJe as nu gurld

It

,o

sculpture nu par intru nimic adevdrate, Dar pe citd vreme bronzul rdmine ne-
pe cite vreme spatiul in picturd pare
sd se intindd la sute de leghe inddrdt. gru gi pdmintiu }a vedere, pictura este
Pespectiva aeriand lipsegte in opera scttlp-
plind de felurite culori, aga cum am mai

torilor. spus.
Ei nu pot sd ne infdligeze lucrurile
Dacd mi se va vorbi despre pictura
strdvezii, nici pe ceie luminoase cu razele pe lemn, intr-asta mi voi in{elege cu
1or; nici lucruri strdlucitoare ca oglin- sculptorul, zicind : a$a culn pictura e mai
frumoasd, de-o mai mare inchipuire gi
zile sau aitele de asemenea strdlucitoare. mai bogate, ii rdmine scul.pturii de a fi
care refiectl lumina ; nici cefuri, nici de o mai mare trdinicie, dar numai atit
intunecimile aite nenumdrate lucruri, ii rdmine.
.9i le mai numim, ca sd nu
ce nu stiim Sculptura ne aratd limpede pentru ce
sd este pictura o minundlie adevdratd ; ea
face sd ne pard pipiibile lucrurile ce
plictisim. nu se .pot pipdi, iucrurile netede ca gi
cind ar avea relief, iar cele indepdrtate
Ce-i al ei, este faptul cd sculptura e ca gi cind ar fi apropiate.
mai trainicd in timp, insd pictura fdcutd
pe aramd acoperite cu zmal! Ei trecutd lntr-adevdr, pictura este mai de pret,
prin focul cuptorului este mai trainicd pusd in cumpdnd cu sculptura, prin ne-

clecit sculptura. numdratele speculatiuni ce-i sint cu pu-
tinld qi care nu sint 1a indemina sculp-
$i mai poate spune sculptorul cd atunci
cind eI gregegte, cu greu mai poate in- turii.
drepta ceva. Dar slabl dovadd sd vrei
sd dovedeEti cd isprava pe care nu o Nici o comparalie nu poate fi intre
poli indrepta este o ispravd mai de sea- cercetdrile, mdiestria qi tehnica picturii,
gi acelea ale scuipturii, care nu are de-a
m5. Voi spune cd dibdcia maestruiui care face decit cu perspectiva. ce vine din
insugi materialul gi nu din megtegugul
face astfcl de gregeli e mai greu de in-
clreptat de,:it insdgi opera vdtdmatd de artistului.
el. Noi Etim bine cd cel ce se pricepe,
nu face astfel de gregeli, dimpotrivS, prin DacS sculptorul zice cd nu poate inlo-
invdldminte bine insugite, eI va ciopli cui materialul pe care 1-a cioplit prea
cu rdbdare, plnd ce va duce la bun mult intr-o lucrare, aga cum pictorul
sfirgit opera sa.

Dacd sculptorul se slujegte de humd paocaetlecsedcoiopinJ.derEeteptema- i i se va rdspunde:
sau cle ceard, el pcate sd ia ori sd ada- mult decit trebuie
uge ; cind opera este terminatd ea se nu e priceput, nu e rneqter; avind Ia
toarnd ugor in brorrz. E cea din urmd indemind mdsurile, el nu ar fi trebuit
gi cea mai trainicd operalie a sculpto- si ciopleascd mai mult decit se cuvenea.
rului, pentru cd tot ce este marmurd Aici se afl6 gregeala celui ce lucreazd
este supus ruinei ; ceea ce bronzului nu gi nicidecum a materiei in sine.
i se intimpld.
Dar pictura este un minunat megtegug,
plini de cdutdri cu tilc
Tot astfel se petrec lucrurile gi cu acea ce lipseEte sculpturii, ai adinc -zrsiuecsrtue

picturd pe aramd care se poate pune cirei
aldturi de bronz; ea se face addugind
gi luind, intocmai ca pentru un tipar de laconic.
cear5. Precum sculpturile in bronz, pic-
turile fdcute pe aramA sint veqnice. Sculptorului ce va spune cd arta lui
e de o mai rnare trdinicie, i se va rds-
punde cd insugirea aceasta vine din ma-

FJnlcId erdsap te+erJ, - g

leul e1?Je eA as apuncs ap IaJ eI aIIrnJJ urea8 Tnun InJolnle nc Ernleu urp aIrJ
-nI aJlu-rp aJeJ : gseoururnl urlnd leur nes -nrcnl eI glln as 1i1ntu 'eg1$ace a4ur6l
llnul I€uI 'P.rnrsqo urlnd reru nes llnul
glnJac arl a1 gs a.rad
reur BlgJe BA AS aleSa alIrOInJ Al+uip aJeJ
-arlrd plle ec grgJ 'gugu;apu; eI o-puJ^e
! 1n1n1qco aJetu Ieur ea.rtgd BA aurlJgru
ec ale8a alalJarqo aJJurp aJer ! 1n1n1qco '91ep alsa aI urnc eSe ernleu puSlcrd 'e.r,11
eirdnd ulp IUI;ewr JoI alolere^ap€ nJ -cads.rad rS eurunl 'ala.rqurn e1Sa,trrd ac

FpJoruoc aJeo+FrntuoruJ Jolalralqo aIIrFu €aoJ uJ rfeurrunl ap Inlsop purrJau 'grnleu
-guose arec uJ lndrqc a.rdsep 13 runca.rd
EI ?prppul croluJ as rflnru eaace aq
'ia eal€ll8al urp alIJoAzr 'ra rolurFeurl 'In-rsJnceJ
a1lu-rcr"rd €a nc puJlncslp 'g1re 13 g.rnleu
rS ln.rncsqo '1nre1c gzea-raua8 auls u1.rd
ar+uI lcerulg+ pur^ap gs 16 y.rnleu efuasa
a.rec a1e.rn1eu alrJnJarIaJ gcrpe'e.rn1d1ncs
r6gsu3 ug gpun;1gd gs Inlnrolold €alurLu qcseounJ qs aro^ou aJ€ Iruolc-rd JeC
eJ aJac ea gJ n-r1uad 'e:n1d1ncs Xgcap
':o1d1nls JBop auJrugJ 'a1a u1p alaun eI
aligunurtu aJeur J€ru 16 8nSa13aut a;eru adacr.rd as nu gcep .rep '.ro1crd 13 a oloce
'1g.rn1crd ele-rluJ rB adacr:d as 1n.ro1d1ncs
1eu 'g1eoepnf gllnru IeLu ap a ernlcld apun olore gc apundsg.r p^ IiI na '11rn1
-c1d a1e-.4u1 rS dect.rd as arec IJoldpcs
'prnldln)s Elsrxa : ounds ra^ ap r$ 'e1e8 e-ap alSase8

33 p"Lnpxd aqu? a?inrnd'LuoJ 'gt aI InroldlnJs purc ad '116e.11; r; .re urnc 13
Bc alere aI gs purlnqzl 'a1es rarJpqlp e1er
'1r,r,-r.r1od {nJoI eI €+pre ruol o urnc e6e
'aiur46 lalsace e purJn urp earlueut t6gsu1 -nllaqc nc gFrl$1c e1 1n;o1crd 'elrlradsJad
rS eurrunl 'a1a.rqur6 'Joldlncs ed euneep
o+sa ac ldeJ 'JoI rollfizodruoc eatlcads:ed -loluI glnte l-nu €rnleu a.rec ulrd lrnrcnl
'1s.rnce.r uJ Inuasap rA ee:eo1nc 'eu1un1 ;S
rS ea.rezaie uI nes rpolzr Jo.l. ac eaac uI
I6plo^au rS rce:es €uneap+olu1 IJ JoA alorqurn gln€c reur Ia eJdnseap ad .rep
'g1rnul1n1le1r5jaeale1auceIopJlonenre1pn.rao1cc1adlr-rur1l er1edu1rnnrus
'ro+n!€ ap IoJlse un grgJ 'g1euruas elnec ln.roldlnJs 'alelraleul a+Ie ap InIoI
-uI pJado oaJA azaoJJ gs r1S reru JoA nu Xol noraur aund 1n.ro1crd pulr ad 'I6eI
liru 13 Inlualel al6aciruru aI aJr^auaI ap
IaJlsB : azouasop gs nr16 nu oc loce el -aJe naJaur IeTJaleuI un-Jlulp naJalt €!
pleqordezap olnqaJl arrJorsgu qlseacv 1n.ro1d1ncg 'arelacuJ grEI ?Fn€pe 1n;o1cld
pulo ad 'na;aul er 1n.ro1d1ncs ecpurt; 'e.rn1
'rol Ie lunu -crd 11cap urind reru puluilrdxa 'rriurur e

-pure aJBJarI uJ JoITJnJJnI e aJeuPuase gleasoqo gJlur Ieut o ep 'geruecaLu IBur
e+eJp^ape adecs nu gs ec rS el€asoqo xallsnaurprIr€pr€u-alsianslnorqoolcIlndlnerloreldllJn)oasp
afn,rc r6-gs ec aapaco.rd alsace pzeafurnq 1ndnr1
-aJluJ rep eleasoqo grFJ ceJ o tS ernleu
elrv
argndrqcul urp Ecsealslurgz ps n115 ac 1ac
'JO?
eI Ppnel 3p alsa srcnl e ap IaJ +sacv
4?d aldsap - r"o?d|n)s a"Ldsae 'gg
'roIIuIumI 1e 1S .ro1a;qun lndtqr
13 eaurr.rgru 'ee.reza6e puJuulapuI 'JnJsqo 'IeIJolB{Ir

-JeIc ap nldtun aI ro 'unlrJord Jolsace oapplsaJrlJse'e-uron1u3n eaJeoleaJJ '11rn1eu asel
gcseainsu3
InJlunpIuJ gtrEpoalIr al-npurretu rS a1rrn1 t6-nu gs ruo
-IJord pulrnluoc .ro11li.rodord a111nFar nc
rS rrza,tg,rls afa;e-rdns alace ad a1-npu11doc lsace pfur.rl.rd glseace ug ec e6e - tstt
-J€ €I ap unJapIJru r3 1e1d1ncs
'eluaredsue:1 IJnIEA nES airoJ roun e r.ro Inle-rrol

a,L.

34

mult sau mai putin scund6; care dintre rilor indepdrtate ce-i ajung totuqi pind la
Iucrurile agezate Ia indllime egale se va ochi redind in acelagi fel amdnuntele lu-
ardta mai mult sau mai pulin inaltd ; 9i crurilor apropiate ca qi a celor depdrtate ;
care dintre obiectele egale, aqezate Ia dis- sculptura nu va reda aerul interpus intre
tanle diferite, se va infSliga mai pulin obiectul indepdrtat gi ochi; cit ar fi el de
lndepdrtat; sculptura nu va reda corpu-
c1ar. rile strdiucitoare Ei transparente precum
chipurile acoperite de vdluri sub care se
Pictura imbr5ligeazd Ei cuprinde in ea strevede goliciunea cdrnii; nu va putea
tot ce se vede, Iucru ce sculptura nu-I reda mdruntul pietriq felurit colorat de
poate face in sdrdcia ei, adicd fdrd cu-
lorile tuturor lucrurilor 9i treptata lol sub intinsul apelor strdvezii.

pierdere in nuanle. Pictura cere o mai mare judecatd a

Pictura inchipuie lucrurile strdvezii, minlii decit sculptura gi un mai mare meg-
sculptorul !i le arat6 doar aga cum sint teEug; sculptura nu este altceva decit ceea
ele fdrd nici o altd infrumuselare. Pic-
tura ili pune sub ochi indepdrtSrile, va- ce ea pare a fi, adicd un corp reliefat
riind culorile aerului interpus intre obiec-
te gi ochi; ceala prin care cu greutate gi inconjurat de aer, inconjurat de atmo-
sferd, acoperitd de intinderi de lumind ori
pdtrund infd{igdrile obiectelor; ploile I5- de intunecime, aga cum sint toate corpu-
sind sd se vadd inddrdtul lor, norii, mun-
rile, firegti.
lii qi vdile; pulberea ce-o stirnesc, o lasd
gi o duc dup5 ei, luptdtorii ; desimea mai Megtegugul este dus la bun sfirqit de

multd sau mai pulind a fumului. Pictorul doi megtequgari : natura gi omul; dar este
mult mai important megtegugul naturii ;
lli va ardta pegtii zglobii pe firul apelor
sau in adincul lor, pietricelele lustruite dacd ea nu ar veni in ajutorul operei cu
gi felurit colorate de pe nisipul cel spd- umbre mai mult sau mai put.in obscure
lat al fundurilor de riu cu malurile in- gi cu lumini mai mult sau mai putin
clare, aceastd operd ar fi in intregime fie
verzite de ierburile de ap6; stelele, unele clard, fie obscur6, ca o suprafald pland,

apropiate, altele indepdrtate deasupra noas- Pe deasupra, i se mai adaugd gi ajutorul

trd 9i fel de fel de iscusinle fdrd de perspectivei, care, prin racursiurile ei, face

numdr 1a care sculptura nu poate ajunge. sd apard mugchii corpului in diferitele 1or
aspecte, Iegind un mugchi de un altul
Sculptorul stdruie in credinla cd ba-
sorelieful este intr-un fel picturd: in printr-o legdturd.
parte, in ceea ce privegte desenul, este
adeySrat, pentru cd el folosegte perspec- La aceasta rdspunde sculptorul :
tiva, dar in ceea ce privegte umbrele 9i
Iuminile, nu este adevdrat, deoarece um- Dacd ag sculpta astfel de mugchi, per-
hrele basoreliefului nu sint tot aceleagi spectiva nu i-ar dezvdlui

ca ale reliefului deplin, aga cum, de pildd, La aceasta se rdspunde: de n-ar fi venit
in ajutor clarul gi obscurul, nu ai putea
umbrele lucrurilor desenate in racursi, sd faci acegti mugchi pentru cd nu ai fi
care nu au obscuritatea picturei sau a
sculpturii pline. Arta basoreliefului este putut sd-i vezi.
un amestec de picturl qi de sculpturd.
Sculptorul zice cd el este acela care
Lipseqte sculpturii frumuselea culorilor ; creeazd clarul gi obscurul, cioplind in ma-
este lipsit6 de perspectiva culorilor si, per-
spectiva qi estomparea contururilor lucru- terialul de sculptat.

Rdspund : nu el, ,si nici arta, ci natura
este aceea care iscd umbra. Dacd el ar
sculpta in intunericr n-ar vedea nimic,

'inlnJoldln)s Inlualel ap aro^ou 'InrolJid aJeI
ar; gs FrgJ 'csa"rry drql ug arnpo"rd oI elrl
-cadsJad aJeJ ad -rJ?nuru.rp alaJesaJau nJ urnr eSB 'elea6e;3 aldorpuJ 15-Fs aleod
lsTU€ ad glnle I] arer eaaJe a]sa ern]eN nu 'arnqa;1 l1Jap culpe rer;r !S lln111 rpul
a16a1dorc Ia eJep ec eunds 1n.ro1d1ncg
'lnInrol
'1n"1
-d1ncs 1n1ua1e1 ap pJele u3'e;n1d1ncs elnie
-o?dynrs a+Salpaoulazap as unJ 'Lg
eJnleu arec ur.rd 'gj"rodo.rd g$ IiHiIer
'sns reru lelgJe rue
'riglrluec rfealace ap as-npurlnls'aJe+aJJac runca;d e6e ',ro1crd acBI os InJoldlnJs zet
egfunuetue rS glndacud o-;1ur.rd gfe1e, lsaJe uJ ec rS 'e.rn1e1d urp eped oJBJ eAIl

gp oI Ia BToJFJ 'e;qrun 16 gurunl cs5u -DadsJad ec epundsgr e^ as elseace e-J
-nu IJ rrrolcrd aJec ad InJncsqoJeIJ a1sa 'ea^ale plslxa nu ldeJ ap aJ eaoc rarrgcads
.ro1n!e lsac'y ; rolgIaSu1 alsa nu arer Jol -.rad ealec ad e1e.re Ia gr 'rrn1orlaJoseq
-nfe 'a11;nzeJ al€ol uI elnte Je-I nu ern? pz€aJJnI a.rea 1n.ro1d1ncs IJunl" ounds
-eu €Jep '1n;o1d1ncs ece; eleod ar JeCl
gr?s€lFru 'auTl IJJOp OJeUr reur llnru nJ
'IJnIaJ a:leJpurnuau
letu olsa 'e;n1eu ar1S6a'a1uslrtuug;ez;IJaJ'le'ueiluaeslJuel
uJ Inse^ eza3ripgul r3-es aleod 1nsu3p ri aJ eaac
gleol a?sa e+sv 'rol ell,rr,rr"r1od i3 droc un
aJaJeoap 'pleor ad sel un pzealaporu ac Jsarnlecle ac .royired €aurlsoJ8 rS eaulr3
1n.re1o a"rdsap rqrol ealnd Je-s e$e XoJ
-unl IlSounJ ?s a8unie lil eli : ero+Ie
.aJeJ alauad nc eunqdtur l€ur a+ nu €c eS17

1n1nd ry re-al pc gunds gs lnroldlnrs arn.r er nrluad .aluacDe alsac€ Fund Es
-pJs ac ITnBIJ elalerprunuau a1eo1 '3n6a1
lllp8ard ie-I 'InI Inrruarn 'n1
-Saur 11e unorl ap a_rolou IJ Ieru e grg; aJec od InlerJaleu ad ruiu;n1 rS e;qrun
'al-gJdnse €nI JoA 161 'arnqa"r1 oI ac InJarI olsace pJEde ps aceJ aJEJ InJlsaeru also
e-als.arcaey1i;pgudtldagle:no8lryuorpcsna€pleecrleepal'aliqrlaglwrlrnrfl Inlle gr nrluad 'g1eropu3 g"rp; r1a6u1 e;
i Flr^rrlod alur€ulp euluml uI rreI
-od au.rq I alureurp ealelgwn! a.rdsurp a1e1 o-s 1]auncu; el urnJ e6e 'e1rua,t rueD
-gwn! g11e rS lg"rgpurp ealelgurnf a.rdsulp -ur1n1a;d 'ap eurunl ur' 'e.reg:e n"rcn1 r6el
-ace r16a1nqzl gs are1s u1 r16a nu or ep
alelgun! o : oulnue 13 r"rnFr; ap rielgrtrnl
'g.r1erd u,r purldolc 'ce1d ng1 lnunq ednp
Fnop EI cnpar as un8rJ ap la}lse Iaun aI€
alaJqrun eJede es IJeJ gs n? raJA aC
alrurrl alr3rg;sau alasrz-e5e gr apundse: a €l €Jado eurLunl e nJluad 'sns ap o-pu3.r
eA aS 'anurluoc o11|g111uec ne aI aJer ad
-oqo; 'pylp8a-rd alureuip eurulnl o r1$alrr1
IJnJnluoc a1a1rS.r1lsau n.4ued'a1e;euinuou
-od 'lnsutpeulp lol nc 'ac nr1ua4 e iuapurl
'a1a11e ace; nu ar gu3d g;n8ry o Irurcl -nlaJd ap Eururnl r6eaace o ap 1e;nfuocur
-u1 aleod nu er 1n.ro1d1ncs aJrz I€tr\I
'raq11 .rae u3 'g;eye e1 e"rado il6aSrJlesap nu
'gz€alcld aJec ad 1luuraT
'Joldlncs 'aJeo n1 aJ ap : IqaJluJ reur a1 rg
a8reds as I n€s pJrJls os I elnrgJ 1n1n;o1c1d
'g.reofuocu3 as Io aJec ur"rd 'eieac
erienys ur al6asp8 as Joldlnrs lsacv
u1 1e1d1ncs -rnlnlralqo Inrn+uor ?iJap €apa^
'InJOldInJS runcap
Je-s nu p^lJlodoap ale+rJeI) o nc 1e1d1nls
-1cru ri eJnutJeur gur^ ep a oJeoJa gl lrarqo un pugrnluocur eieac ur.rd IclN
'a?elarJe^ 9:lsrxa nu JlraunluJ u1 ec n;1uad
-seace ap JeI 'pJnlpdgJc o a:iJJ eJnruJelu ur

a1Salr es 'puJJcnI 1o1 :1n"ro1d1ncs aJrz IeW

'ngs lnin8ni
-e13au eiurrlS epesod aJec elaJe a?sa nJ+

I-saetr qJ nrluad 'n.r1sae;41 alsa nu cu1pe
ea.rd a16a1dolc euTr : epundsgr eA aS

oo

36

Pictorul trebuie prin insd9i dibdcia lui de lumind, toate par de aceeagi culoare ;
sd dobindeascd o astfel de gtiinld. puse iar in lumind, apar felurit' colorate
prin clar gi prin obscur.
Va mai spune sculptorul ci eI face opere
cie o mai mare trdinicie decit pictorul. Cel de aI doilea lucru unde pictorul
are nevoie de multd pricepere, este in
Se va rdspunde: aceasta std in puterea
iolosirea adevdratelor cantitdli' Ei calitdli
materiei din care se sculpteazd, nicidecum
de umbre gi de lumind dupd cea mai
in puterea sculptorului care o fduregte, iscusitd cercetare a 1or; in sculpturd na-
Dacd pictorul ia hotdrirea sd picteze pe
teracotd cu smalturi, isprava sa l'a fi tura insdgi o inlocuiegte.

mai trainicd decit sculptura. Al treilea ar fi perspectiva, o inventie,
o dezvoltare foarte subtild a matematicii,
38. Despre nevoia sculptorului, de care prin ajutorul liniilor, face sd par6

lumind qi de care pictura se ceea ce este apropiat, ca indepdrtat, iar

poate li,pst. ceea ce este mare, ca 9i cum ar fi mic.
Si in aceast6 materie sculptura este
Dacd o sculpturd ar fi luminat5 de jos
in sus, ea ar apare hidoasd, sau ciudatd. ajutatd de naturd ; lucrurile ii vin de ia
sine, lird prea mult5 osteneali de minte
Lucru ce nu i se poate intimpla pic-
tur:ii ; ea iEi poartd. cu sine toate ele- din partea sculptorului

mentele. 40. Despre picturd Si despre poezie.

39. Di.feren[a de Ia pi,cturd. Ia Inchipuind cu ajutorul cuvintelor, poe-
zia intrecq pictura, iar pentru a inchipui
sculpturd".
fapte, pictura intrece poezia gi tot atita
Ne mird inainte de toate in picturS, indepdrtare este intre picturd gi poezie
cd ea pare cd s-ar desface din zidul in- cit existd intre fapte 9i cuvinte, deoarece
suEi, sau de pe altd suprafald pland, si faptele ne sint ddruite de ochi, iar cu-
ingald astfel judecata, ca qi cum ar fi vintele de ureche. Astfel, simlurile stau
un lucru ce-ar face trup cu peretele; pe deopotrive departe unul de altul; de a-
citd vreme sculptorul i9i indeplineqte o-
perele sale, iar ele nu apar altfel decit ceea, eu socotesc cd pictura std mai pre-
sint. Pentru aceasta pictorul trebuie sd
sus decit poezia.
foloseascd cunogtinleIe sale despre um-
brele intovdrdgind lumina; sculptorul nu Dar pentru cd pictorii nu au Etiut s5-9i
are nevoie de astfel de cunogtinle deoa-
ceard dreptatea lor, ei au rdmas multd
rece natura ii ajutd operele, aga cum face vreme fdrd apdrdtori, fiindcd pictura nu
ea gi cu celelalte lucruri trupegti : lipsite vorbegte, ci numai se aratd pe sine, Ei lgi
afld sfirgitul in fapte, pe citd vreme poe-
zia se isprdvegte in cuvinte prin care
se laudd, mai presus de toate, pe ea

insdgi

'rrJFugdap eaurrgur gdnp lo

ri; aralsorJsap pdnp roI eareugdapul Iro 'b o ug alelJe unrq8un a+rurJur
EaJardoJde eI : IJoInJ ap alrJadoJe JoIrJ qns e6e 1o1 'd lnrq8un qns rS o Inrq8un
qns gIJe as s r gc n.rluad 'd u1 r$ b rS
-ndror JoJnlnl ear€SligJuI 16 Jolaiolerdns o uJ €leol rS i b o earapurluJ uJ ESearl
aIrroInJ a1eo1 apur.rdnc y.rnlcrd €iulll$ -uJ FIJe as s r q{ele"rdns rJ}urp €aO
'rrlurp eac nc a"rapundsaror uI gueld pie;
'r,'z?.|nT).xd niuztTS apux"Ldn) aJ -e.rdns enop e arJ bo ri gueld giege"rdns r11
-ulp €ac sr arJ : a16apa.r,op aS '+rarqo a+si)
'aia;e:dns lr oreJ 'gueid glele.rdns g11e1eal ur InI

rasrz-e6e eaJlnpuJJ e1 apar;nd uo,n alo -apour oJe rSg gueld gieye"rdns e8earlul
rrud ri aJqurn lal.saJe aIrlnSot ep uro1
'xxJnpxd ?aiuzzl{ InxdnuxJ,d '2,
'Pzeas.
'+rpP,r nJcnl aJeJ
-tlpruJ as esul-:1ut.rd areJ rnInJJnI €rq
-rln alsa IIJnIJId 1e n-tdrcur.rd EaITop IV -rro gzea6rigJur os a"rec rr1.rd ,giele.rdns
ap olocurp purJaJlau ernlerd i eieyerdns
'xxJnlcLd ID nxd
ellrur ac EaaJ e Inluale^rqJa alsa IndJoJ
-puzrd Dalzop ID ap p) a"LdsaI '8l- 'eie;erdns ap 1r-radoce 1er
I '3ll
lndroc a ealn-r1ed 1e I eieye;dns o pulr eal
6 -IaJl Ie ap lac ur I erurl aurl pulr ealrop

t Ie uI :1cund u; els runlJrd InlnoaJu;

o 'zztnTcpd, niuz?1i

ID nxdxcuzrd lg+ulp \ac aLdsag '1V

I

'YUOJDTd sudsso TUOJYJYANI

VNOC V VgJUVd

38

Aceastd gtiinld e mama perspectivei, 47. Care trebui,e sd. fi,e di.sctplina
adici a iiniilor vizuale.
i.nud[dcei.Ior.
Perspectiva se imparte in trei pirli :
cea dintii cuprinde numai liniile corpu- $tim, de bund seamd, cd vdzul face
rilor; cea de a doua ne vorbegite despre parte dintre cele mai iuli acliuni din
cit anume se pierde coloritul pe mdsura lume ; intr-un punct se pot vedea ne-
indepdrtdrii ; iar cea de a treia despre sfirgite forme dar, totugi, ele nu ajung
pierderea legdturii dintre corpuri in de- la priceperea noastrd decit una cite una,

pdrtare. pe rind.
Sd presupunem cd tu, cititorule, dintr-o
mseCasei plceuuindeliinndetiiisileepn69, rialidh-ioctdacrfeaiglreuercaseoreroapcuuorpirlidocdrnr-uu-i
privire, cuprinzi tot scrisul de pe aceasti
corp. fild: de indatd vei pricepe ce ea este
plind de litere diferite, dar nu-!i vei da
Din desen se desprinde o alti gtiinfd, seama in chiar aceeagi clipd ce fel de
care se intinde cdtre umbre gi lumini, litere sint, nici de ceea ce vor ele sd
vreau sd spun clar gi obscur, ;tiinld de
spund,
mare insemndtate.
Va trebui, deci, si iei cuvint dupd cu-
Din liniile vdzului a purces gtiinla as- vint, rind dupd rind, dacd vei vrea sd
-prinealinniiule
tronomiei este altceva decit clezlegi tilcul acestor litere.
vdzului gi secliuni .De asemenea, de vei voi sd te urci Pe
perspectiva
o casd irraltS, va fi nevoie sd urci treaptd
ln piramidd. cu treapt6 ; altminteri nu va fi cu pu-

45. Ce trebuie sd i,nuete uceni,cul tinld sd-i atingi virful.

mni i,ntii. Aqadar ili voi spune !ie, cd acest lucru
firesc are loc Ei in arta; de vei voi sd
Tindrul trebuie sd invele mai intii per- ai cu adevdrat gtiinld despre formele lu-
spectiva ; apoi mdsurile oricdrui lucru ; crurilor, vei purcede de la fiecare pdrti-
cicd gi nu vei trece la cea de a doua,
apoi luindu-se dupd un bun maestru, sd se dacd nu ver avea bine in minte Ei ln
obiqnuiascd sd deseneze toate mddularele;
condei pe cea dintii,
pe urmi el va lucra dupi naturd, s6-9i
intdreascd rostul celor invdlate; apoi se De vei face altminteri, ili vei pierde
cerceteze operele feluri!ilor maegtri ; iar' timpul, 9i-!i vei lungi degeaba inv6ld-
abia la urmd sd se incumete sd se inde-
tura.
Ietniceascd cu arta
SA fii cu luare aminte ; invali mai
degrabd sirguinla decit iuleala de mind.

46. De ce anume inud,ld.turd. au ne- 48. Despre uiafa pictorului in o,te-
uoie cei, tineri.
lierul sdu.
lnvdldtura tinerilor care doresc sd se
intreacd in qtiinlele imitatoare operelor Pentru ca starea infloritoare a trupului
naturii, nu trebuie sd se indepdrteze de sd nu o strrce cumva pe aceea a minlii,
desenul cu umbre 9i cu lumini potrivite pictorul ori desenatorul trebuie sd trd-
locului unde se afld aceste chipuri. iascd gi sd munceascd in singurdtate, mai

cu seamd atunci cind este pus pe gindire

'alurru uJ €a.4.e ra^ aI nu gcep 'r1sair;rrgsap 'a1u1ur6a,r 'deJ un 'pnu un : aulq nJJnI
-rn8urs un 1lcap PJeJ Fs allS nu AJ€)
a1 gs adacrrd rarr a1 nu aJec ad '9:n1eu .ro1c1d lace +€pnPI IJ e ap utuap a
ap a+nrg; rolaruroJ a11fq1r1ec aleo+ e1 nN

Bue ulrd europle rpo^zl e ep a"r1S.r1.tps 'Drn?pipoul '09
-ap €Iesralrun rlSaugdpls nu gcep .rolcrd
unq un rlocos lfod al nu 9r lcap 1115 99

'aluleurp esnd 1u1s -ri IJnrJnI 'aJqurn urrd plepotcru JoI alauasap gulur

a+Jc Jrgugurase ealge lol ap aldrun es rS -.re1 r6-nu rS rfndacr.rdau luJs aJec rIJpueI
giel uJ nels r-ac rollJnrrnl a11.ro1nc gdnp
naJaur gqrurqJs as aJ€c rrzurlSo eauatrl -IdoJ eI urapa^ o €Jseace i ea-reulruapul
-as€ ar} Es arnqarl 1n1n.ro1cld €IrqqlC
ginJgp alsa aI nu rep 'uasap n"rluad alsoF
'lnlnJopld -erp rS giur.lop ne aJ€J rac 1u1s rf1ntr41

o?Jpq?p auauLas x-ps axnqal? ?nc '89 ' prnpld, n"Llu| +n+ual0+
.Lpu?1 TLTI nJ,?Uad al,nlrTuasul '6v

'JoI allJnl

-alorlcu1 rS rolelerulue alaJelnpgur arlurp 'rn8uls 1o1 rJ ra^ 1d€I uI '.puIDPI €Se I
'gJ IzaL lcgl 'unqeu ldarp en1 eA al €atunl
aaJlqosoap aulq alJasqo 9s I ales rtutr ec aunds Io^ liJ : aradns gul 9s rS g8unle ,
-e8e nrcnl un rJru adecs 1-ps osel nu Fs qur nu ps JoI alaqrol XJcuJ loJlse 'aged
-oap a8e"r1 lol gur : aunds I€ur ral eC I
13 'ynpu1.ro aiarrug ps alnqarl Inrolrld
'Ciulq6 pls€ace ulp gXnJsgu €JrlJerd gzeawt 'IalJe ale-rl I

-rn iode rS eiurrlS lrluJ letu gzelpnls -uJ JOlPlaJJac ap eaare ad gcul n9r leru I
'Dipau! n aP ruPI a.Ldsa1 'Zg 16 ualar"rd rrP €-rrol€p ng.r ruqdrul Ia^ lil
i ruldgls 1op eI glepoap tlnis lfod n5 I
'aJqrun ri turrunl '1r9:n[a"rdu;5 'co1
gdnp 1.rn1gig^uI alo urp puJFgJ+ 'auutas 'rol allla8gr^9IPd
-uI aI gs 16 .ro1 erdnse gcsea"rdo as 9s
! gzeailiggug as I ec Pureos op elrrnrrn] €I eaqJaJn nc rBBr1 nu gs pfurlnd nc 13
xuJs allc ligcapn! €4111€ Xol Pcearl Fs aleod nu pcpuIII 'aulq rurldru! IaA o nu
Jecgur els€ac€ JcIu : acJeo+ul 1o-a o-1f na
naJaut alnqaJ+ ]n1n:o1crd ealu.Iru ulJd 'gr.rn1eu ap al€Jsl alaurJol aulq mul €Japn[

'?n1n.Ln? 1od gs ec 'alredoap nep Pur 9s llcuI drqr
€Se uI acel Io^ : Inds ltu-gs lol Io^ aC
-plpau4 ug )?unn IruWW azau 'IJacpldau ap TaJlse uJ eappr IaA ngr leur
XIle nc '1i1nw reu nr €iJe Ia^ a1 ap rel
-rn o-s a\nqaq aIDc ad napJ 'T9
'alel ale-r}
'aulq rcBJ I-Fs -uJ eJalsaue as € op rnlnur9rls € Flerls
ap esdrl II eA aJ€tu leur +Ic ed urfnd
XIcap aJ€1s uJ rr; retu nu gs '14 ad Ieunu reur lIJe nc €lseare 16 'n91 Ie alalgtrrn!
I-npuIcFI 1o1 1S n.rcn1 JnBuIs Jnun e'rdnse ed leurnu IJ -ral 'e.Lau1c ap lI3gJg^olul
lecalde r€ls gs efursncsr areur I-nu grpulg rJ ra^ ap i 1n8a.r1u3 €-ap ad rJ la^ n91
'-rJnrcnl €auaruase all€ nes aleslad 'Iiglail 1e 'gfnsul aurt nc Jn8uis rJ Ia^ ap rS

'x€Jnqlnlau leul llc a+eJolrrour csalnqaJ+ JoI
-Iqco as-npul3llgJuJ 1o1 ar€c pg1acra,r 15

68

40

Aqadar, ducindu-te la !ar5, mintea ta sd care, prinzind razele soarelui, le reflectd
fie intr-un spaliu concav mai mare ob!i-
se oprea3cd pe felurimea lucrurilor ce te nind o cIldurS dulce, fie le reflectS in-
mdnuncheate intr-un loc strins, oblinind
inconjoard; pe rind privegte cind ceva,
cind altceva, stringind laolaltd lucruri o cdldurd puternicS.
diferit alese ;i culese printre cele mai
Tot aga fac gi pictorii care nu indri-
pu!in potrivite. gesc din picturd altceva decit fala ome-
neasc6, iar gi mai rdu este cd ei necu-
Si nu faci aga ca anumili Pictori ce, noscind alt lucru din arta Ior preluitd,
istovindu-gi mintea, pornesc la plimbare nici inlelegerea pentru ea nu mai au ;
gi igi pdrdsesc lucrul nevrind sd mai dea lor fiind
atenlie la multe lucruri. Apoi, intimpinali Iucrdrile greu de cfdlinrdtitd,esemiignccaurme e-td le-
fiind cu bine{e de cdtre prieteni ori de
rudele 1or, nici cd-i vdd, nici cd-i aud, nege ;i si
ca 9i cind nici nu i-ar fi cunosculi.
dojeneascb lucrurile unde migcdrile sint
54. Despre judecata pictoruluz. mai iuli qi mai vii, spunind cd nu sint
decit sprintenelile unor megteri 1a joc
E de plins maestrul a clrui operd ii
ardpesc.
intrece judecata; acela singur ajunge Ia
E adevdrat, linuta trebuie bine cump6-
desdvirgire in artd, a cdrui operd e intre- nitdL, adicd migcdrile ei sd ie arate pe
cele ale sufletului cum de pildd, pictind
cutd de judecat5.
pe cineva care ar trebui sd arate un sen-
55. Despre i.nud,ld.turile pictorului.
timent de respect sfios, sd nu care cumva
Pretutindeni am vezut printre cei a sd-I ddruiegti cu o indrdzneald 9i infruri-

cSror meserie este zugrdvirea chipurilor tare astlel cd acest efect sd pard fie
cieznddejde fie cd ar porunci cuiva 1, aga
vii, cd acel care izbutegte asemdnarea mai cum am vdzut zilele acestea un Inger
bine, e cel mai de plins in ceea ce pri- intr-o Bund Vestire ce pdrea cd ar goni-o

vegte compunerea scenelor istorice. pe Sfinta Fecioard din chilia ei, prin miq-

Pricina este cd acela care izbuteqte cdrile lui ce ardtau tot atita nesocotin![
mai bine un lucru, bineinleles este in- cit ar fi putut avea numai falb de vreun
z,estrat de naturd mai degrab6 pentru foarte pdcdtos dugman. In vremea aceasta
acest lucru decit pentru un altul, gi eI
Sfinta Fecioard dezndddjduitd pdrea s5-i

vind si se arunce, pe fereastrd.

s-a legat mai cu dfdracgionsdtue-ldme aaci essirtgau-itoro. line{i minte deci, sd nu ajungeli in
mai mare iubire asemenea gregel.i, de acest lucru nu voi
ierta pe nimeni, cdci dacd cineva s-ar
Toatd dragostea numai pentru un sin-
gcui rtoluactrduiupbdigruebaegatdeuinnatrtedgpueluni tr-u gindi cd vorbesc aga, anume ca sd-l ating,
pentru
aceasta pentru cd fiecare fdcind precum il taie
capul se invinovSlegte gi i se pare cb bine
lace sd pdrdsegti universalul pentru par- face ; voi dovedi-o acelora care lucreazd
fdrd ca niciodatd sd ceard vreun sfat de

ticular.

Toatd puterea unui astfel de megtegug I ln manuscris urmeaz5. un cuvint necite! pe
fiind adunatd intr-un spa{iu strimt, ea care copistul Codexului Urbinas t-a ldsat in
nu mai are putere de expresie, acest a1b. Chastel este de pdrere ce aceast5 critice
vizeaza unele scene desenate nervos de Botti-
megtegug asemuindu-se oglinzii concave ceui (n. tr.).

.aJqurn csalnl9rlB areJ IrnJcnI alace ep Ieurcol
esdll ernp ra6 'a-rer61ur ap rS ;er1ar ap
JOlSaJe olaznec alncsounc rsnlol pulcF} '1.rn-ls"rnce.r ap g11sdq rJ e rpalop eA as
'a.rqurn ap gieaclnp aJetu nc rS e1eg.t e+ €JnlJld 'r.r16aeur +uJs nu oJec BJoIaJe
-nJsqo aJelu op IJnJJnI atjlzodutoc o-"r1u3 1nce1d ad rzaJcnl ps rJgrrrJn ral ep JEC
Frede gs 91 'rigrapnf rola]rro]rp iceld qs
yS les.ranlun IIJ gs IaJ^ ap 'a;o:1c1d n;, 'JgAOpe uJ

'alado ug In\ns"Laazun aldsae 'Bg aJapnt e1 gs ealnd ,ro.t e115ace i€runu qr

'ala ap re^ nJluod 'autq ace; ral o eJ. eJnlcld 'pze;
op letu Iac .ro1r:o1crd InJeId ad izarr
eJ luJs JclJrd ap la]+se rnun alalesrad -nI ps rnpgrls IaA a+ 'e;o1c1d n1 greg
'1r6.rJ1s unq €I eunarl arnp e ap eiurrlS
ep aleod li-nu €a '1;1ndgqcu3 gcseazar? gs 'top?d nr?uad ldnald 'gg
ars?s uJ a gled ap laJlse o Pc eleol nJ
'EJn+eu €nop e o arJ ps ea;ed err
'a1unu urrcl oJaJl aleocl IaJls€ puJcgJ !S 'alureurp nels r-ar alal
-carqo n€ alJc IroInJ ealile +o1 uJ Fqurrqcs
ri-ar 1o1 ellnrse riod-area u1 .ro1a1odo1c 1n1
-p8uep e6e 1o; 'IrnJcnI eouaLuase alte IS -a.rd as eJeJ irzurlSo eauau.rase 1 eapa,r re

upoc 'uou 'irgtu 'reugls 'Iliglpq 'IiFloI^ aJrJo uI 'ia;cl ap reru a+sa oJ €aac puJ8aie
aJrJnIaJ ar; 'ruau;eo ep aladec erg gcseair 'apa,l. ar eaoc Jn8urs Inun ap acapn! gs 13
-nlsap Fs ecrbcu3 lod rlun aJer uJ alac ealelgJn8urs alnec Fs arnqaJl InJolJrd
urp I urndrqrul ap 1nIaJ +o1 Fpe^grls as
gs -esel gled eaf,e 'le.rglepe alr€oJ g 'a16aq.ro,r. os aJeJ a"rdsap

I lesrad sorunJ; un EJecIe alrrnJcnI nl csa,r.rrlod as oleAriggu3 1u3s
gs aleod apun F?ed o p1z ad areo acel
as nu '1.ro1nc u! lelnurul alaJnq un nc plz r-ac allrnlsa8 gcep acapnt es rS a16aqro,r

un-J+u! purqzr pc nJluad l,,goru.repez aruep as a[rnue aJ aJdsap g8ealaiur ps puJ]

-q"r1s o" : rllaJrl+og nJlsou Ie aJrz tunea"rd -ngJ 'aleluIqrarJuJ aIJ 'e1t1o1od ar; rrincsrp
15 au-rrculpe prpJ IS +elarrac ap nldurrs
ea:d alSasg8 aT aloteslad celd ad lnl I-np eI 'ra aJ?uI rruau.reo JsaqJoA runc InIeI
-urrJau 'errrnc gpld ap I grnlcrd uI asu{Jd eI eur€as €r gs alnqaJ? InJolJrd "repe$y
-nc alrJnrrnI aleol p^rr+odoap lSprpul
eA nu aJeJ Iace l€sra^run rJ €A nN 'alrlururs

'?nlnrop?d ap+darard' L9 r"rpcslur nJ erlsazu1 :e-ai 'areolpueurase
IrnBrJ Fzea6lie;ug a.ler InFaIor Ec ared
'rnl elJe ur.rd 1a e1 as I 'InI €JnJrrd u3 a"re:rS1tu eurind ea.rd
aJnpoJlul aJec rnlac JeI 'allrrlJope IJnSrJ
'ali8uenflesa1cn;vo1c'lrndlnpJuarrolaard€'po:nulneuurralpa]1e5pa1an]qszar
insulp eI ap nu aJEJ '.ro1d1ncs ad aca"rlu; Jeop lrlnqzr e 'arnqa;1 a-reo ea:ecsrru 1llap
II Inrotrcrd giuur"rd glseace uI Is 'Jarla.r Fp aI nu arer Iac gc pred as r 9s aFunle
col ap adEoJde aJe nu af, €aal aulq gsel
-aJ qs aJeI e uJ aurnue r$ rrrnlcrd Inzalu 'ales JoIJJnBrr a:ec61ur g11nur eard ep

aJeJ €Inlare ec eriuale 3e.r1e '.ro1 elerapn!

ap rS 1.ro1c1d ap rqrol e n"rluad ;eq

'rrJnlEu e gcIII 'ra1.re inuls u1
csau.rr.rd -r-nu IJru pJpuIIJ 'gq:o,r, e1 apul+uJ

Ietu roA qrrr nu 'al6arrrrd .I-ac €aal uI JeC

'azalcld Es +lcap aloqnlc gcs€adrJ) Es arels

uJ rI Je gqeJSap Ieur llntrl re&r ueq un

nJluad : e^al preJ ps gJnsqur uJ +uJs r:ns
-uls ra rerunu ErJ parc 15 pJnl€u prueur eI

T'

42

59. Precept. viitoar:ea ta operd; pictura nu e ca mu-
ztca, ce moare pe datd ce se naqte, ci
Pulin dobindeqte pictorul care nu se dimpotrivd, multd vreme ea rdmine
gi indoiegte. Atunci cind implinirea unei
opere depdqegte gindul creator, acel ar- mdrtur,ia nepriceperii tale.
tist are prea pulin de ciqtigat.
$i de vei spune cd pentru a indrepta
Cind gindul creator intrecq lucrarea, e nevoie de timp, pe care folosindu-l
aceasta nu inceteazd niciodatd de a se intr-o altd operd !i-ar fi de mai mare
imbundtdli, afard doar dacd nu cumva cigtig, trebuie sd qtii cd banul cigtigat
peste nevoile traiului nostru nu este de
zgircenia ar impiedica-o.
mare valoare, gi dacd vrei bani mulfi, nu
60. Precepte pentru pi.ctor.
vei izbuti sd te bucuri de ei gi nu vor
Mai intii, pictorul trebuie sd-qi obignu- fi ai tdi. Toate avuliile pe care nu le
iascd mina, desenind dupd marii maegtri, intrebuinldm sint tot atit de pulin ale
9i, o datS dobindit5 aceastd obignuinld noastre. Ce ciqtigi 9i nu foloseqti pentru
prin sfatul maestrului, trebuie ca pictorul viala ta va ajunge in mina altuia, fdrd
sd se obignuiascd a picta lucruri bine re-
liefate dupi regulile picturii in relief, care sd vrei.
vbr fi gi ele spuse la timpul lor.
Dar dacd te vei strddui gi vei des6-
61. Precept despre schi{area scene-
virgi cu grijd opera ta, cu ajutorul gtiinlei
lor istorice qi a chi,puri,Ior.
celor doui perspective, vei l5sa vremu-
Schilarea scenelor istorice sE nu intir- rilor opere care ili vor aduce cinste mult6,
zie, iar agezarea personajelor sd nu fie pe mai de pre! decit banii. Banul se ono-
cle-a-ntregul isprdvitd. Sd fii cu grijd la reazd numai pe sine, si nicidecum pe cel
agezarea midularelor pe care. pe urmd, care-l are. Acesta devine un obiect al
pe indelete 9i cu pldcere le vei putea invidiei qi ispitd pentru holi. Renumele
bogatuiui piere o datd cu eI adicd in timp
desdvirgi.
ce faima despre comoard dureaz6, acela
62. Despre pi.ctor gi despre poran-
care a adunat-o este uitat. Sint de mai
cile de care el trebui,e sd mare laudd virtu{ile muritorilor decit
avuliile pe care Ie adund. Cili impdrali,
ascLLlte. cili principi au trecut prin viati fdri ca
de la ei sd rdmind m6car vreo amintire,
Ifi amintesc pictore, cd atunci cind pentru cd au cdutat sd cucereascd ono-
prin mintea ta sau prtn aceea a altuia, ruri gi comori pentru a-gi cigtiga rnai
vei. descoperi gregeli in opera ta, sd le
fndrepli, aga incit infdliqindu-li opera ln rrrult6 faimd ?
public, sd nu dezvldui gregeli impreund
Cili nu sint acei care au trdit lipsili
cu ea.o datd. de arginli ca in schimb si se imbogdleascd
in virtuli ?
$i nu te scuza pe tine insuli, fdgf,-
duindu-li de a indrepta gregelile in Mai repede se implinesc dorinlele omu-

lui virtuos decit cele ale bogatului, pen-
tru cd virtutea intrece boediia.

Nu vezi tu oare cd dincolo de viald,
r:omorile nu aduc laude celui care le-a
strins, cum de pildd se intimpli cu qtiin-
ta, care e vegnic mdrturie gi trimbild de
laudd pentru creatorul sdu, ea fiind fiica

-nIaJ rS run)ard 'ruarueo i6 alewrue 'IIIg1gq 'eaJIqnr
ardsap glirzoduroc IJ re tunc 'r.r1ndrqcrr3
rou eI o-upollcrrrdndeldqceuulruTesagpBugIaaArec'3u'anr1ea.rp;uru3 purpulqop 13 puJdps ern 'earrqnl lJcap
arelu -gac1lauu;ad1unnddIseaLculiolncBsJengEsc+JncJalpuJ,edl -erardrou

Ietrt -r^Ird Ia^ aI Ecep 'ar€c uJ '1ay lsace ap a.rdsap unds Irueusnp oc eeer gqer8ap leru
alalle IJo 'lnrorou r.ro '1y"rou 1.ro 'rnlnco; rllncse gs plIJ8 re gs 'a"ro1c1d ,eaece aq
e6nuac nes lrnplz ad ap alalaO r15e.l,r'.lct
Es €c glepoalgc 116a:do a+ Es ngJ nrJnl 'col ulp ala"reolgniar,r pcS1ur a.rec grq8.rld
a nu EJ Jselurue ri; a.rec n"rluad eeur
e a.ra.red glseaJe lrnia"rdsrp 'ap alse n1q acruralnd Ieul alac urp qnop 1u1s erualal.rd

rs e:n pJpuTIJ 'nu Jollualaud ale JEp
ceJ aJ alac acapnt FS aJels
'arndrqcul 1-15 lnzne arec ad alaurnu 'rrueu6np ealulru I 1ncg1 rue-ac acapni uJ
qs
a eJlseou

nes InluIlnr rsgF liod 1-E8uep rnJgc Ie uI €qJoA a purJ rcunl€ 'pJlseou ealu(rr rsgsuS
'1n1n1odo1c In+auns nc rS ec gldurlluJ as
aleJalsoue IJoInJ nc lJnprz al.saJe n3 l1cap llnru 1€ru ele6u-eu nu cluriN

'-ellrurolul aurq r$ gl€rnluoJ eurroJ o 'acru.repez rpfap

eI acnpe liod e1 oJ rJnJcnI ale;etunuau rS -Eu ap 15 asr,r ap urld auJruer en ri1 "ro111
-n1r1.r. lnSecel .rer '116aug.rlgqruJ ps rnpg8ul
aleJls 'IrnFIJ 'gdrlc o ap lrsa"rdxe nc Truerls e,r. 1i-nu rS 'rsg.rpd eA o] nu niurru epnrl
--o8aeiagusJ;a1rgoq^a€uI
rurpnlrle 'lllqlgq ap InIoJ €apal Belnd tqle rueq Ie gs ec 'r1sesru
Ieur ral 1 rrnleap IS iFA 'asu-i1u3 1;nsaS re ec aunds r€Lu ra^ aO
'lJedor 'rcu11s '1rn3-i 'rlunrl nc allqopodurJ
atesrad ap InIaJ lo1 € iJErluazardal elsace '€1er,4" nJ
ur eapal ealnd -ta.r. 'fesrad unoJl ?IJoJs?u
ap eal€ Ia^ ap rS e1e.ro1oc a.l.rnlal elarl qlep o 11rap al6asp.rpd au nu a.rec arinzre
-old Iro 'a1ed o11:n1ay nc a1e{r.rlsadurJ aIIr eseo{clulpaJc o luls ola : rol €ueJq arJ gs
-nprz 1.r.r.id ral gJep 'rpa.r.op ro,r o-rj,
'nou €AaJ pJeJ gs glneJ aJeJ aliurrr a1tjn1.tu €J pJ Jep I cseu;nilntu as lnurind

uluad soloJ oreur op pullJ 'sJr uI l€nl op nc ra 'sunle ap alsa aI Inurind 'na c1z
adeorde 1$ gleuuasulau a"red sJ aleol nc eJolsace 'rrdoc a13a.rc e ap lsoJ I€ aJeJ uJ
elolau u1.rd lzncs a+ ps elngJ ral ap rg
: gJr+aJoal ariua,tur gnou o atdaJeJd alsoJe
a.r1u1.rd eraJt e ap ruldgls IoA Errr nN i ala ap ifrsolu1 ary gs

'xJxndxl.l,ug elrunc nu Et nJluad 'a1o,r. eunq ap oilri

alxr,np| n"Lluad DaunzJp+da+Sap -93oq 11i.rgdur3 ne-rS o.rec 'rie8oq rinesgu
!.Lput p ap zt zutt|s D ap lnpow 'tg
rJozolrJ "aurq ap rruarrreo 1u3s nu ri33
'lslue ad gcs€oqJo I-Es eunrcurLu
eJ nJluad -elearosInIJ8guJtlcJnoI IJoalluarnerlaulnuJagluprpnu€lpI 'rnlndnrl e rS l1r rnlnlalJns E
a:ec ui.rd 1g1e eaul1d a rjn1.ru. arl-€r eruepgJls leurnu
rcg3 'rtnsuJ our+ ad llcap Inul^uI o1 nu
Xocs ra 'FUod ap rS g.rn ap 16u1dru3 1 r:o1
'1e.rg.l,epe nr eJrplr a1 e nJluad 16 nrpnls
-Fcapn! ap ros €alJar? Ie un ri o je6 nrlued durl lrsF8 II nu e ap leual IreJ
al gs alro,\alr nJ €ldnl uJ €lnpc ia^ oC
'eIaSuJ rS aleod letu as 1nua1a1rd
puIJ ad 'p,tu1odur1 alsa Ii-ec eaao ueurSnp a Ia uip auIur9J qurl€J aJ

u! rlsasp3 'IinsuI nl +Ie un alsa tle.rq^apB 'JeJ a:[aJ

ualat.rd alsa rf1 gcapnt o1 ac Iac greq -eollqop .reop unca;d 'in1ndnr1 a1e a1;od
olaI€Ilsaq Ecsealnls ?s :]Irap lnc9J ne nu
e^aclle aJeJ IaJe e1 a1-a16apuIF '1in1;4

ur:d ?JJap Jolru€q Inroln[e nc e.rn8 gS
alalyod r1o1od riod rir ausal reur ec aunds
ral greq I rolru€q e gSeurrn gl-In8gl^au
o runoaprcru rS o-+eaJJ e aJec eInIaJe

t7

44

rite peisaje gi lucruri ndstrugnice, drdco- impreund cu bolovani, rdddcini, pdmint gi
avceenstiei agtii-aalrtepleuteaagigsdpeoreriafa-imac.dci toate
spumd, Iuind cu sine tot ce se impotri-
CSci lucrurile incurcate ili stirnesc in-
vegte furiei lor.
teligenla spre noi ndscociri. Dar mai intii,
sd gtii sd faci bine toate pdrlile lucrurilor Marea se cearti cu vijeliile gi se intrece
ce {i-ai pus in minte sd le infSfigezi, pre- cu vinturile, luptd cu ele, ridicindu-se
pind in inaltui cerului cu mindrele sale
cum : mddularele animalelor Ei pdr{ile
care alcdtuiesc un peisaj ; adici stinci, valuri, qi prdbuEindu-se sub bitaia vintu-
lui care izbegte la temelia lor, $i, inc61e-
arbori gi altele. acimndeus-teseci,ndinuc-sheidcsuubtuelbleuri-.' sfigie ;i sparg
spume gi prin
64. Despre studiul in pat, pe intu-
asta igi revarsd turbata minie.
neric, in clipa deqteptdrt'z sat't
ins?nte de a a.dormi. CiteodatS, invins de vinturi, valul se
repede din mare, trecind peste inaltele
Am mai ardtat cit de folositor este ldrmuri ale promontoriilor, intrecind vir-
cind te afli in beznd, culcat, sd repeli in furile stincilor, repezindu-se in vdile
mintc toate contururile aflate in formele ldturalnice gi o parte imprdgtiindu-se in
studiate mai inainte, sau aite lucruri aer, furatd de furia vijeliei, cdzind apoi
cle acum inlelese prin subtiid gindire. in picdturi pe fala mdrii ; pe cind o altd
parte, scurgindu-se nimicitoare din inaltul
Aceasta este un lucru <le laudd gi de folos stincilor, ia tot ce se impotrive.gte prdpd-
dului adus de ea. De multe ori valul
pentru intdrirea in minte a multor intilnegte alt val ce-i iese in cale, gr
izbindu-se de el, se inalld spre cer,
lucrdri.
umpiind vdzduhul cu ceald intunecatd de
65. Bucuria pictorulut..
spumd ; fugdrili de vinturile de pe !dr-
Partea de dumnezcire cr-tprinsd in pic-
turd face in aga fel incit mintea pictorului muri, dau nagtere norilor intuneco$l, care

s5" oglindeascd insdgi dumnezeirea; astfel cad pradd vintului inving5tor.

cu puternicd Ei liberd voie purcede in fala 66. Cu ce jocuri, trebuie sd, se in-
generaliilor ce urcd, sd creeze felurite
vietdfi, plante, fructe, peisaj, cimpii, deletniceas cd, de s enatorii,.
munli mdcinali, locuri de spaimd Ei de
groazd care cutremurd privitorul, dar gi Cind voi, desenatori, vreli sd vd ldsali
locuri gingarse, incintdtoare, pldcute, pIa- in voia vreunui joc de desfdtare. cu folos
itrri inflorite in tot felul d'e culori strd- intrebuinlali lucruri apropiate de megte-
bbtute qi invdLlurite suav de dulci adieri gugul vostru, de pildi, judecali dintr-o
privind parcd spre fuga vintului; riuri privire indltimea gi l6rgimea iucrurilor ;
ce coboard potopind din inaltul munli-
Ior 1, care duc cu ele copaci dezrdddcinali pentru a vd obignui dibicia, sd tragd unul

r Pe manuscris, in dreptul acestor cuvinte se dintre voi o linie dreaptd pe un ztd. Ia
geseSte apostila : ,,Aceasta imi aduce amlnte ad- intimplare : cu un beligor sau cu un pal
mirabila descriere a potopului scrisd de autor". irr min6, fiecare dintre voi va insemna
(n. tr.). Iungimea ce-i pare lui s-o aibe linia de
Ia o depdrtare de zece pasi, apoi fiecare

se va rluce sd compare semnul fdcut din

minte cu model.ul ; gi cel ce va fi apropiat

'('Jf 'u) clluE In+uaruFJad ap eqro^ ld€J 'FJnlgiE^uI €I BuurapuJ e,t a1 ea-reur6n.r
ep olsg 'pal ap alulrtr : slJss e opJeuoaT I 13 ri1e1:oiac eeuriygu3 eI eIJe raa al nu
pulc eur6n.r IaA al 'IJ+uJ -rey[ 'aJapa^ ap
InJO+CId +rsJJAgSap nJlsoeru un a EC unds
puJr g1eSul as lgun 'gureas gunq ae alcund allntu Ietu urp elseace rS i -rn8urs

'nlDSJ,aAXUru Inun ap llcap er6g"rg,ro1 ur Tzauasap Ers

a+sa nu xnl Diuxx?i Dcnp ppnDl au_rq leur a ec 'esnds csaJglul ru-Is 'clz

ap ).xupa.Lo a nu J,op?d un '0L 'oJo?ID Dxsptpao+ u9 lzau
-asap ps 'nu, z.Lo auxq ?m.u a aQ 'Bg

'uasap lI€ un ea ad IreJ gs 16 elalernq 'erueas rep rew ii-gs FrgJ €FrtrSIc
nc 13.ra1S o-s riod 'uesep un n.lluad 11s ra^ o rrurlur elealnr 'glecbpn! rd nrirc.raxe
-olol II Ia^ o-oc gdnq 'elecsn rbde rS Fsun IpuJqop IaA puIJ ';olaiuenu EorrsoloJ
aurq 'a.rlfqns alreoJ ', luauol"tad ap eq.ecnq uud 'auruas nes arurl e.re; r16aun e1 gs

o e1 'urea8 un gurxapul eI Je nu ece6 alruruml lS alarqun 'pru.rn urp oIaJ uJ J€I
'alnqeJ+ urn)
'a.r1fqns nes FseoJ8 uilnd teu nes llnru
e$e a1ultu uJ arlul li-gs +lcuI la]lse 1116 reur glere as opun 'g1uap1.r,a ulfnd rer.u

-aJB Ie ac EaaJ naJaru lzauasap gs adecule.r nes +InLu IEur alsa orufi o apun rS 'a1a11e
nc aTaun
rElqc eq '116asar8 J€rrr nu Es ec '€alse -ur.rd .re1 JsaJnsFJ '"s F"ildaea,-rrptpuJ11cas'rrourrl1ocau.rJ1
aleol alulul aurj, 'rrSar8 rJ rol gc rsFS 'alunlesgJl

ral apun oloce 13 '1n1n1apow ale ealace g€aupnaa^.reduel.radsIa-csIaJdeodluurooJr aI 9s Iode I 11c 16
no13ocEeu(-eIqurrxeJasaesr nu ale+ as
alrJn:lgseJl apun d.Iqc ac uJ rs
15 'a1uru
urp '1apou g.rg; allelalac ap gie} atrecaunluJ letu eIaJ luJs
oJec 'aJqrun a.r1ur:d '€6e lol rS aseoururnl
lnJq.I rn1al e"rdnseep 1-aund rodi 'palau rS relrr alac luls atrJJ 15 a"rec 'rurtunl ar]uud
arlfqns rueaF un ad ngl Inlapoul aleors 'ecapn! i so1ol nr rS aurq e,rel riar.
'eluleurp
p-uuIlJ9srdJrg.^radpea-+Jl.unIuraJ'aAlnEroc€lepu-asaupau'na;s,ap
ea^e IeLu I-e 9rgJ oJrlurure urp IceI
I-Bs Ecr€arug 'g;eyeurp ad 1115 l-gr Ered
1i-gs 1gcu3 Iro eallle op nrrnl rSelace 1eu '??u?!Iu Dlnaint xodn 26 niuNn6
-asap IJ ra.r ec gdnp : IaJlse ezearcnl '1so.r -r?s p?nlpaug axnqa"L? ??1u! ?bw 'Lg

ap ad nrcnl un rr13 es -rol ja^ puIJ

'nnnlun 'IIJn:l

a+u?1.u au?.q auxl D ap pt un '69 -c1d 1e ld€.I grueas ap reur 1ac '.ro1.rnrcn1

e e.recapn! eldea.rp nJ InIqJo csalnuslqo
IJnco! ap laJlsv 'surluI rrl un-rlurrd e1a:r
'el ealnura ur -Jac ria^ o-al lOJ un ap arull o 1da:p reui
a8erl eurJ nes I e.rel"igdap eaJ€ e1 gugd
IJglur Jo^ al erolle aiopnel rel I alunsdll rou eI ap etruelslp uI grnsgur glseare
purloro '3r163c u3 r; ral 'ri1e1ral +Jcap unq gJlui IJo allc ap ecapnf e
I€uI II Ia^ aCI 'aurl lIcop aurq Ieru 9zBau urp al-npup1.td 13 'fgaqreucanlJne-s
arelrgdap
-asap oreJ IiIeUac eI ep aJeururapur apul-rd gil1ns o puJnl ernsgu aleod retu ag
ga,l. rode ! rualurd ep err 1f3 ero:lle €pnel 'lgqlor{ aluleulp lnrtue.rd pu13t163c
'.ro1gFu1.l.u3 1tr e,l. ':g,rape ap llnul IeIu
lrgc 'giepngl rac erlugd n1 rS r8unle gs
Euuapul eA al erpllur 'pu3; ea1lop 1e u1

9'

46

ce nu-i in stare sd facd decit un cap 72. Cum pi,ctorul fdclnd o lucrare
sau un chip. Desrgur, nu e cine gtie ce
trebuie sd tie bucuros de a,
ispravl dacd tot trudind de-a lungul vielii
ascultd pdrer ea oricui.
la un singur lucru, ajungi la o oarecare
clesdvirgire. Stiind noi cd pictura imbrd- Desigur, nu trebuie inlSturatd, nici o
tigeazd gi p6streazd tot ceea ce rodegte pdrere, a oricui ar fi, in timp ce pictezi;
in naturA Ei tot ce poate sd dea la iveald gtim bine cd omul, oricare ar fi, cu toate
mina omului, Ei in sfirgit tot ce poate sd cd nu este pictor, gtie cum aratd un alt
cuprindd ochii. imi pare a fi un jalnic om, gi va judeca fdrd gregealSL dacd e
maestru cel care nu $tie sd facd decit cocogat, dacd este cu un umdr mai ridi-
mereu unul 9r acelaqi lucru.
cat, dacd are o gurd prea mare, ori nasul.
Oare nu vezr cite gi cite sint migcArile ori alte nepotriviri.
omului ? Nu vezi tu cite soiuri de dobi-
toace. de albori. cle ierburi gi de flori Inlelesind cd oamenii pot sd judece
sint ? $i felurlmea priveligtilor de munte fdrd greg operele naturii, cu atit mai mult
si de cimpre, lzvoare, riuri, clddiri obgtegti trebuie sd mdrturisim cd se pricep a
Ei case de locurt, scule de folos omulur, judeca gregelile noastre, gtiind cit se
straie, podoabe Si lucruri me$terite cu poate ingela omul in operele sale. $i dacS
art6'! nu le recunogti la tine, cerceteazd-le la
allii, invilind din gregeliie celorlalli.
Toate acestea trebuie sA fie ficute cu
aceeaqi steruinta cle c6tre cel pe care De aceea, fii bucuros de a asculta cu
vrei tu sd-l numepti un bun pictor. rdbdare pdrerile altuia, gi juclecd cu
iuare arninte dacd cel care te mustrd
71. Despre nefericita ingimJare a are vreun temei sd o facd ori ba. De vei
celor ce pe nedrept se numesc gdsi cd are temei, indreapt6-te, iar de
vei gdsi cd nu, fd-l sd creadd cd nu l-ai
pictori.. inteles, sau dacd il preluiegti, fa-I si

inleleagi cd se ingalS.

Mai existd un soi de pictori ; pentru 73. In lucrurile de i,nsemndtate
pu{ina lor stridante el spun sus gi tare
cd au nevote sd trdiascd in belgug gi omul rut trebuie sd, se increadd.

boiereqte. intr-atit in memoria sa, inctt

In prostia lor, acegtia se-ncumetd sd sd se incumete sd. pi,cteze fdrd
spund cd nu pot porni o operd de seamA
nLodel.
pe o platd de nimic ; cd qi ei ar qti, intoc-
Acel maestru care igi zice ca poate
mai ca gi al{ii, sd facd ceva de seam5, sd pdstreze in minte toate formele Ei
dacd ar fi bine pl6tili. efectele naturii e fdrd indoialS impodo-
bit cu multd prostie, gtiut fiind cd in-
Ce oameni smintili ! fdptuirile naturii sint nesfirgite, pe citd
vrerne linerea noastrd de minte n-are
Oare nu pot aceqtia sd cintdreascd pre- atita cuprins, cit si le inchidd pe toate
lul unui lucru zicind: acesta e bine pldtit;
in ea.
acesta e pe jumdtate gi cestdlalt cum i-o fi
norocul; ardtind astfel ce poate avea
opere la toate pre{urile ?

'rrnlos ap ql.rsrllsau alrlrilnul IaA I-nu '11$ounc l-nu ecep I yqnr rn1
o ap +uJS eolsacB acaJeoap 'gInSaJ FJnS
-uls o eI pcseaJdo os qs JolJId ad Big^ul -nJcn1 e a.ral6eounc ecuJpe urp alSeu es
ealso8erp gr leJp^ape alsa Ec nrluad
IoA nu 'alazg8 a1$arrlJd aJ eoal uJ ruaruase 'JOlrISIIuez aJBle un rqnr
ua1ppISala- .reaolullnnflaap}raau1e6oa},L+!rudlsaca.reeaca-c e ap eaI€J 16 eleunulur IJnJcnI ealrle
gde lIIS-rurqz B-ac IaJ ad at.6eounc e ap ealeJ

uI

'alluoleue ur el€Je alsa elseace ! 1$e1oc.rgc r16ace gcel gg

ulol\ (unc e6e 'otI'IlsOJS ur.rd 1ro 'arur8unl .1nc1;1 ecseeSnlsep

u1:d lgcap as-npulqasoap lle cltulu nrlul aT Es csainpprls as giu4nd uJ gls aI lJr
'aseo e1 13 ra"reu €I 'Iqc$ntlr e1 'a.relnpqru
uI pupurease as lu3rued ad ap a1a:eolrni od ri rr.rnleu ala.rado ap alesiiglug :o1

-aIA aleol gc pUIII 1n115 '1es.ra,r1un alJ es -un8IJ JoJnlnl. ea.ralseounc nJxuod eJeol
-pqrps ap alalrz u3 rS .rerqc csopnrl aJeJ
giul11$ aJe aJec lnuo nrluad :o$n elsg ri,ro1c1d ad csaua[op l-ar elace luJs Ig
'ilile ad qleSu; 13
lgcap rirSug 1a ad 11mu reu gp6u3 as 1a
' Jolpzuxtd,nrlo?n lnn?J?d, atdsal' g L
'pulqro^ 1da;p e1 'ra ad +rrap rrile ad 11nu
reru rep 'gi1e ad rS rSrSul ra ed r$ alaSu-as
ps csalnpprls as zeSgr g.rgJ ! rrincgga:d
'ros llurnue un glsrxa g6ord a.r1ur.r4
'Eue!
'xnlnu1uoQ
-op aJELU o ourlnJ as r.'g1de1 aJec nJl
'DxiDa.n pzDala)J,a) aJDJ xS aJDo?
-uad 'r.rorns a+eol IJ re eered ap arunue rS
-pqrps ap apnz ugpzDauasap ac
podEIBc gdnp ec aIunSlJ acel '1fg1a1.re.t ?n ad Jsaua|op a,rDJ ?a) a"Ldsae .VL
alsace eleol ap €Iealocos eulf nu aJ€J Iar
'e+ euE uJ arllsurJ eI ocnp a}
.re; 'n1co1[1u IJo SunI rS qels 1.ro 'so.r8 ri aJec InunJp.a1sg 'r3psu3 IIJn+eu alaldeJ nJ

Uncs pulr; lIpFIc oulq rJ eleod uro ull 1y,r1.r1od r$ linzqrqc aurq ar; nu Es ereJ

'InI earulrnlal P+eol 'e1 e.redo uJ crluru gpelpJls os nu gs +IcuI
'errrtcads.rad ap guJlle ac eJurrJeur ur-rd rS
uJ Bz€aXacrar l-nu I3 'IiuTI ap 1-rr,t1.r1od eJnsgur ur.rd '1a;1se gy 16 eurl ap gseale
nc 13 lernsgtu '1npnu €zerpnls aJeJ raJ
plelnpulr o-rlu! aleJptquJ rro aleo8 e1e[
a.rlurp r{1nru nc g1dur11ug as runc eSe '1so.rd -euos.rad €IernzqrqJ nc eze|e I lnunflntu
Ilurpr puir Fuid g8nepe rS e3"ra13 rody
Inlle od rS aurq FJeJ l-gs nrcnl un od
EJ sournJl els Je-I nu aceJeoap '1es,re,r.run 'aluiru uJ rJlul rEru plrlsrurpz eaJrnd
p8unle gs erJarul gs arnqaJl Inrot3ld -rqcul rS InpuF 'rnlnrqJo salaiug ap .roin
drqc un-,r1u3 'uasap ur.rd Jepal es rrlur
'aprndzrp +u!s a+x"Ln1a[ ap +EC 'gt
reru ecJ€acuJ 'asnds IJ €alnd Ieru Je-ac
':llntu I€ru IqnI Je-I 'aralieounl ap IoJlsE o
rulcprd a1le nrluad 13 elseace nrluad IS
e1 g8unte Fs erels u! rJ rE pcep 13 lntuo .royieFoq
culpe alSeounc Je-ap I so una"r,t aJunJe
31e ?lcap IJBUI reLu llnuI nc luis lalsulr
r-gs aleod oJec lar g8ull ad g"rnpn8 as 13
€p€oc uip areJ alaurrJ rS ec 1e; eI I)€J a1r.rn8r133c aJaJeoap 'aurs uJ ralJe ealsurJ
gc I+S gs -€p elrinlrr,t n:1uad 13 16nsu1 1a
gcsee3gdap Fs 3It6Ic nrluad enuocel
,'InI eALrrnJ nu ec 'a;o1trd 'r16a.la; al ps IcaC
n.rluad urncapic.ru ri gcnpe l-li gs ridel6e
eJeJ ad alaurq nJluJd rl6oun.r II gJeC
':)oI ap nes urind €aJd lrfap rqnr ealnd
a

It

48

77. Despre greqeala acelora care fo- 80. Despre cunx pictezi dupd model.
losesc megtequgul fdrd, qtiinga Cind ifi este dat sd pictezi dupd
naturd, sd stai la o depdrtare de trei ori
insd,qz. rnai mare decit mdrimea obiectului pe
care il pictezt.
Cei ce s-au indrdgostit numai de meste-
81. Despre cum pictezi un lucru
;ug, dar fdrd de gtiinfd, sint aidoma
ndierilor cind se incumetd sd infrunte oarecqTe.
marea fdrd cirmi sau busol6, gi care
niciodatd nu qtiu cu exactitate incotro Cind incepi sd pictezi dupd nature.
trage o axe ; vei line seama de ea pentru
se indreaptd. tot iucrui pe care-l pictezi, orice ai in-
tilni de-a lungul acelei axe.
Megtegugul trebuie clddit pe o bund
lnv6ldturd teoreticS, in care perspectlva Ia seama cind pictezi dupl naturd cd
sd-i fie gi cdlduzd qi poarti de intrare;
printre umbre sint Ei umbre independente
fdrd de ea nimic nu se face bine.
cle forme qi de intunecimi. Aceasta se
78. Ce sd, imite pictori,i.
explicd prin regula a treia care gldsuiegte:
Spun pictorilor cd niciodatd gi nici
pe suprafe{ele rotunjite iegind in afard
unul nu trebuie sd-qi insugeascS felul de se ivesc atitea felurite claritdli gi obscu-
ritdli cit obiecte ce le stau dinainte pre-
a lucra al altuia; i s-ar zice ci e un zint6 pi ele felurite clariti{i obscuritdli.

nepot gi nicidecum un fiu bun al naturii; 82. De unde trebuie sd, ui,nd. lurnina
cind pictezi dupd. naturd^
lucrurile naturale gdsindu-se intr-atit de
Lumina, atunci cind pictezi dupd na-
mare belqug n- ateusrtae mai bine sa te in- turd, sd vind de la miazdnoapte. In
drepli cdtre insdgi, decit cdtre aceste cazuri lumlna nu se schimbS. De
vei picta cu lumini venind dinspre
megterii care tot de la dinsa au invaiat. miazdzi trage peste fereastrd o perdea,
astfel incit soarele bdtind toatd ziua in
$i aceasta nu o spun pentru acei care ea si nu schimbe lumina. Indllimea
ndzuiesc sA ajungd astfel Ia belgug, ci luminii si fie potrivitd in aga fel incit
orice lucru s6 lase pe pdmint tot atita
pentru acei care ndzuiesc si ajungd prin urnbrd cit este de inalt.

artd la faimd gi cinstire.

79. Rindui,ala i.n desen.

Deseneazd mai intii dupi desenele 83. Ce fel de lumini trebuie alese
pentru a pi,cta obiectele.
unor mae9tri, fdcute cu artd dupd naturd
Contururile obiectelor te silesc sd alegl
qi nu din invdjiturd de atelier; apoi acea lumind in care le infSligezi, adicd
picteaze dupd un model in relief, alSturi dacd le infdliqezi in aer liber, ele vor fi
avind desene fdcute cu relief; in sfirgit inconjurate de cea mai deplind lumini

dupd adeviratul model, care este natura
gi care este cel ce trebuie folosit.

pJnlcrd ardsap +€]€JJ - t

'inlapolu nJ aJnpe r€Ilr nu ap F+nzg^ aurq col ap aJS.l nu piuapr,ra
9llnlu eaJd nJ aJqlun ap glE]g? €urrrn'I
EJnlCrd gJ eApA,A. re !SO[ UI reur IJO SnS
relu. Iro €lJrd re-al n+ gJep r3 rgl rolrqJo 'Iapt
eaturilguJ €1 lrLIco ne urnrp uJ r+saulJluj
I-aJeJ JoIaJ alrJndrqr alaJ€oap 'g;n1eu -a.L ug xJn"Dnl xzapxd ps D) a"LDS
gdnp 1e1crd op eale ral IJ nl a;ec eC
'drql un €I aJeJ €,4. as nJcnl lsaJe : ngs -a)au ?xuxLdLnl na?nlqnc atcsaq 'vg
Ie nc alurilgu3 r6eaace €I ar3 gs +elcrd
1n1nd1qc Inlqro +IcuI 1e; e6e u3 azeSe os 'nEs Indurrl eI aiJJs
ps alnqarl JarIaJ un qzealrld or€c Ia3
roA aI IJnJJnI Jo+saJe elrurorJd 'ySnlsapan
'|D.Ln?nU nns \nl)xI ap edeo;de lurs alaJqrrrn rJre pJ nJ+uad
-t7L,n znynlaxya"L nal,p+czd, atdsaq 'gg 'gsec urp ealelrrnJsqo arede nu apun alri
-.rgd u1 sale re'Lu 'runurnJ rS rclnp aJqrrrn
'e8u11s uip alor +Jrap rS ;ar1a"r +Intu puJ^€ 'o-leluazarder e aJeJ
€rnlaJe aJsurJ a)eJ e,t rS 'erie;8 gtr1nul
alleul reur at; es eldeerp uip ayi.rqci tS ea,te €A FJnBTI op laJlse o 16 'euuunl u1
a1-npuiII€ n1 'runurnJ ri a.rrrusqo aJqurn
s8u]1s ards l-acreolul lndec 'as-npuJlFun €ale €A €JnBrJ €ls€aJe tgrpJe urp r16a,tr:d
o .rep 'gleceun+uI €seJ o-"r1u1 else r13eur
Inldard elgre IaA ecep i e8u31s urp eac ad -JoluJ o-s IaJ aJec ad ern5rJ g)ep IS

?JJap soI I€w rceJ o-s gldee;p eoued 'repez u1 16
ards aJJEolul as lndec
p- uJ1Jda'J;oplaIJneJogrLourdn FsIeM e,t e1 erado '1aJ1se ecey IaA nu aC
ea;ecSru aloda"r nu gs 'aJeo Zl elsace gdnp azaroloc as ps alru
-ruin1 16 aIeJqurlr +rJuJ laJ+se €+crd IaA aI
lnierq lcru 1i; s.ro1u1 a Inldard ar€r aJlp) r6 'rururnl o?saJe !3 oJqrun alsaJe purnu
eel"red ards srolul lndec pe; nu gS -ror.rd ala.reoLzI e+gJe ra,t 16'edgcs liod

'plIeIoeI olarel nu e+seare acI 'TroInJ Enop ap +uJs ala
gr €ureas gp r51 r.rn.rcn1 ap 1a11se e15a,t
-npgui aulq eJepoiciu rFaI nu gs e1dur11u1 -ud auIC 'olo €I ap eururnl elntun;duri
aJ eaal 1o+ ?cseo6oJ as ps aJeJ rnl
e,r as 1i 1a111e i arelnpeu all€Ialar ap
-a.reos eieaSor nJ glleloel rollrou ejeaio-r
r8al 1-rS lncpJ ourq Ieru ared rf-a"rec 1n.r ,rer 'ln1a"reos eJndJnd apul"rde aJ JoIrJou
-elnpqru IZarcnI rode InSarlu-e-ap ad rzai eiee6o.r u3 '1e1edgcs eI aurq reur rS eepa,t
-lqrs IJ rIluJ rellr 'pnu un r2alcrd pui3 e.l. as i rnlaJeos eaJeolnc apuud aJeos

'Jolunpnu nalnlJxd a.LdsaQ 'gB ap gJeururnl ern+eI : aqle al.rndroc e1
iqasoapuJ eldu-r11u1 as elsare Inrrn.I
'oleurulnl alrulFreur ap gieJ a+€rnluor
'Ia op osurle alrj,rgd
1au eard rJ JoA nu JolaJqurn aiIuiSJ€I l
gzeaJoloJ rS rnlnrac InJls€qle ezerolurcs
'a-reos 16 -rrn8rJ arluJ a+Jed o-Jlurp gc nJluad eurlunl ap olrJos !
-ur ulind ea"id 1y JoA aJq{rn alsaJV
puJcaunl 'rrzaleJls r.rou ulrd eununl o '
nes gieao oa"r,L rndlqcuJ IaA rc 'e.reos ap 'ea+sace urp olecsr aiac e1 16 13e
rJlurp InpuJr urp elaJ €I +J1e 'ase.r1 aurq
a+eultunl 1n1da;p e-ap IrnFrJ ar€J ra^ nu IJ JoA aJqLun Jolsace alruTSJeur i aleurur
-n1 alirgd ap pieJ atru.ralnd rJ rol rol
--eaJuaq+lslaJraeeaupr rzalcrd pugc IJun1e - sun! alaJqurn 'rJn8r] oIaJe ar+et aleq aiaJeos
aJlgJ gJep I lr.radoce alsa nu Inuasap g3Ep
rdecs qs ec 1 IJolJrd

6f

50

87. Despre un fel de a Picta utt 90. Cum trebuie pictatd. o figurd.

peisaj cu ajutorul, unuz geam, spre cL-i, da gralie prin umbre

Ia un geam cit o jumdtate de coald gi lumzni.
9i line-l bine inaintea ochilor, adice infe
ochi Ei obiectul pe care vrei s6-1 pictezi. O mare gralie, datoritd umbrelor gi
Apoi, indepdrteazl-\i cu doud treimi de
bra! ochiul de mai sus zisul geam, in- lurninilor, se rdspindegte pe chipurile celor
fepenegte-fi 9i capul cu ceva, intr-aga
fel incit sd nu-l mai poli migca, ce stau in porlile obscure ale caselor;
ochii celui care-i priveqte vdd partea
Pe urmd inchide sau acoperd-ti un ochi, adumbriti a chipului intunecatd de um-
brele portalurilor, iar partea lurninatd a
gi cu un penel sau condei inseamn6 pe ietei, intdritd prin splendoarea aerului.
geam tot ce apare pe el. Apoi copiazd cu
hirtie strdvezie pe-o hirtie buni gi pic- Prin aceste adausuri de umbrd gi de
teaz-o dacS-fi piace, folosind cu Cfijd Iurnind, chipul cap5td un reiief puternic ;
in partea iuminatd umbrele sint ca gi
perspectiva aeriand. cum nu ar fi ; gi tot aga se intimplS cu
lumina in partea umbritS. Prin aceastd

infdligare 9i addugire de umbre qi lumini,

chipul capdtd o foarte mare frumusele.

BB. Unde trebuie pictate peisajele. 91. Despre felul de a pi,ctq. c)t
un'Lbre simple Fi compr,Lse.
Peisajele trebuiesc intocrnite In a$a fel
incit arborii sd se afle pe jumetate in Nu picta o figurd intr-o casd, cu lu-
Iumind, pe jumdtate in urnbrd. ririna specificd celei de afard intt-o zi
fdr6 soare ; afard umbrele sint simple, in
Dar mai bine e si Ie pictezi cind soa- titnp ce lumina care pitrunde prin
rele se afl6 inddrdtui norilor; atunci fereastrd sau lumina soarelui iscd o
arborii sint sc6ldali in lumina universald umbrd compusd, adicd arnestecatA cu
ce se revarsd din cer, gi sint invdluili de
r-efIexe.
umbra ce urcd clin pdmint. Aceste pdrli
ale arborilor sint cu atit mai intunecate,

cu cit se afld mai aproape de jun'r6tatea
distanlei dintre so1 gi rnijlocul arborelui.

89. Despre felul de a picta umbre- 92. Despre lumzna itz care sd se

le corpuri,lor la lunxina lumi- picteze carncLtia (cl'tipurilor sau

nd"rii, sau o, opaitulux. a nudurilor).

Atelierul trebuie sd fie descoperit, cu
pereli de culoarea carnaliei ; portretele se
Intr-o astfel de lurninS, noaptea, pui vor face in timpul verii, gi anume atunci

un cadru de hirtie, sau unul de lipld, sau cind norii ascund soarele.
numai o intreagd foaie de hirtie sublire
gi umbrele ifi vor Ori vei face pcretele de 1a rr'iazd,zi
apdrea celoase -
adicd neterminate. intr-atit de inalt incit razele soarelui sd
nu batd in
Lumina ocolind hirtia va lumina hir- astfel incit prearzeeteleleredlele1catamteiazsddnonauptedd-u-

tia pe care desenezi. neze umbrelor.

'rolrrurI €aJal9l3r1ui €I JoIunJrnI 'FleuJats elTdoJB t
alrriJodord ap elrr€as aurq lelu rep ri-ps e,)
'a1aig.49d ap gseld nc ngl Inuasap ad
rll un ap pu!ur!?e alelnar8 o-rlurp guPd rS alepar ar; gs a1e{g.rlgd nr raseid glnur
-urnc o guJur uJ IIl gs altarnu3rqo ag -n:drlg aI lapour Inpnu aJer ed airir?d
a+€o+ er aulq g^Jasqo I* JBInclpuad-rad
'nnnl TIn un nDS lapo'ur euneap+oluJ o-auri alafgrlpd nr es€id
un pdnp Isnu un ?zaxpn?s ps nJ 'L6
'areolcld 16 lqcunua3 'i"rnp
'eu.rer lefg,ru; 1e-ac
-1oS n.rluad la]1se lol rS '11e1p1ac ed 11cap
ulrd elclarpul rr^ ai alarelnpetrt 'a1pt1r1od .rolerd un ad 11nru reur gurlr:ds as puIJ

rurpn+rle Insuip €l ap raI Fs o1-a16au-rnilnur pIecIFa^ ap BleJ rn1ndn.r1 alrrfrzod e1g.re
.roa rlg 1ase1d a1e alesralsuerl aIIIUIT
e! nrn1l€rTlSncasunruldaullSoasndruMgms in-lapJoorlrarJeeicnepqqur
'InIndnJ:l
'giurrlnc Eunq ap r5 aseorje.r8 unlsa8 gre]
gs eund IaA IJ elsaJe ad 1 erueXrcod o ar; ale llrpd a+Ielalar qns i3 caluld qns
nu eeas"rlndte'oulSoasrJaardnuer Jlnec6seaJ-J rJoLun urp +€s
rJ nu gs gJrplJ '.io1ru1s aIIrncJjJs qns'.ro11raurn aII.lnrqBul'r
-91
'1gpg1c aulq ail gs ar€r €Aaulc ad al6asg8 erIS 'r gil+J8 ap sol reur csase8 as aJ€J
16 p!r.r8 nc gl.nED aJeolEurJn ere.\ uJ rnlnd,roc a1ti.rgd oleol elpre eA rlJ JrJ
lsarv 'gleac ulp pou un-"r1uud ecea.rl
'zuzpn?z?n aldsaI '96 gs InJIJ 'a1a1eds nc gsJ€o+uJ iJ e^ ein8rJ
gc€p Jei '*epv InI rnlnrgur Erurl n)
'a+ulur eulq el-npuiuri 'gcsea5.r;,r,psap a1 '
aplcuroJ eA lcund lsace 'rzalcrd tr-ac Inp
ps 1:nd.roc al-unqzl reLu aIaJ rS 1 rirgd e1r1 -nu pu1.l.1.rd 'euneap1o1u1 ':adar ap lcund I
-nqzl l€ur elac ela erlurp p8eale i6-gs 15 1da:p 1l.ros e.r. 1|1 1 €oial od col un-rluJ :
1-apur.rd 15 g"reac ap SoloSoB un rode e1
9lI€IoeI 93uJ4s aI 9s €re^ aleuosap alTr 'Inpnu rzauasap gs pug8 ap re arec ad url"riq -
ad acey tarr a1 alafg.ilgd rsealacy 'rzauasap
-npnu e+eo+ I e"rerr alnrg; alairqcs azalpnls IJ arec ad lnpnu t$ ng1 lnrqco arlul aJrJ :
ps InrluoJn 'aq8el ap t{dou u3 'eu.re1 J
urp a+nr?J alalg.rlgd nr nrpec un ezeSe
'a\?J,p"nn| a6aln D nr?uad r
a'LuaJ,a p?\aLJ,?od ?DlrL ba) a pu?J '96 'aueos.rad 5a;3 g.rgy rS a1nqa.r1 urnc eie
Izauasap gs rl3arnusrqo a1 ps IoJA gceq a
p
'ppoul pdnp

lnuasap au?q pinau'g as unJ n6

'Iaporu ap fe"rq un e1 r$ 'aurq rSar €A nu rnl earllgJ8nz IaJIIV

aJe;q 2 eI aull ap aXredap '1a.r1 ap g8rel 'sns Ieur €IJe eA as ezealJld IJ erer
rS a1e19urn[ r$ afe-rq rarl ap g+ieuI ar] gs
alnqarl eff 'a1aip"4gd nc es€Id o-Ie+gre ad InJcnI 1ic nc so! Ieur lg€ nl ea.rrrrr.rd
€-Ii urnr e6e 'a,relnpgur arlu! .rolaiuap
-uodsaJof, eln3a.r aluFu aurq auri '1urco1u1 eldaJpu! e-1, 161 1a 'g"rn1eu gdnp nrcnl un

IaA eT aJec ed e1aleuos"rad n"rluad '1ody a1*aa.p.r8nz l]c auraJ^ e131e I alafeuosJad
aza$e 1S-9s al6aiop apun 1n1nco1 eauri
'grnleu u! +Jcap crur :eu ar; 9s rzalcrd
I! aJer ad 1nfeuos-rad ec n1 IJop -rd^ IJJ -IguI 'l-r^pJ8nz a-rnqeJl ac ala+arad nrlnad
ed 'arr; ap raseld ale aloc ep g{e; 1c1tu 'e.repaa uJ FqI€ gs rnqaJl eA InJolcld
Ieur lJle nc iJ ro.^, aleuasop alalBrl9d
'?oq

-zpJ ap Jolaua)s DJ,n?c?d a"LdsaT 't6

T9