Leonardo, Da Vinci - Tratat despre pictura

102

sdritr,rl. In ceca ce priveqte migcdrile cle rrrai repecl,e. O putern dovcdi prin regula
atitudini, ele sint infinite, aga curn sint a nolla asupra rnigcdrii de mutare, care
infinite 9i acliunile ce 9i le insugegte gi6suicgte astfel : orice lucru greu apasi
ornul adescori. de multe ori nu fdrd de' pe linia rnigcdrii salc ; prin urmare, trupul
pagubd. Aceste migcdri sint de trei feluri intreg indreptinu-se cdtre o lintA, partea
gi anurne : de rnutare, pentru atitrrdini ciin intreg urrlcazd pc drumul cel mai
sirnple, qi cca de a treia este o mi$care scurt, fdrd a rnai apdsa asupra pdrli1or
compusa din prima gi cea dc-a doua. In-. laiclale a1e intreguJ"ui.
cctineala gi graba nu trebuie enutnerate
intre miEcdrile de mutare, ci nurnai ca 303-. Cuuintul intors de aduersarul

variantc ale acestor migcAri. Nenurndrate meu.

sint migcdrile compuse ; printre ele nu- In privinla cclor de mai sus, adversarul
rne-u zicc cd nu cste nevoie ca omul care
mdrdm dansui, scrima, acrobalia. sernA- std pe loc sau care merge incet s6-qi aib6
necontenit mddulareie in cumpdnd cleasu-
natul, aratul, vislitul. Dar la vislit este pra centrului siu cle grcutate ce-i susline
intregul trup ; adeseori omul nu folose;te
vorba de migcdri simple, de atitudini, pen- ;i nici nu se line clc o astfel de rcgu16,

tru ci rniscdrile de atitudine pe care le ba face chiar altrnintrelea, ba aplecindr-r-se
pe o parte, ba stind pe un singur picior :
lace omul cind vislegte nu se irnbind cu o
alteori iqi lasd o parte clin greutate pe
rnigcare de mutare a ornuiui, ci cu mi9- piciorLrl care nu e clrept, aclic6 pe ce-I
care se incioaie cle la genunchi in jos. a9a
carea de nlutare a bdrcii. clrm se aratd in ceie doud figuri b c.

30I. Despre mi;cd.rile de alergare 0"
c:le omului gi ale altor uietafi.

Cind omul sau alte fiinle merg grdbite
sau incet, intotdeauna acea parte a trupu-
Iui aflatd deasupra piciorului ce sprijlnd
corpul va fi rnai joasd decit partea o-

pusd ei.

302. Cind apare o diferenfd. mai -l), r' .- 's!t -t'
maTe de |ndllime intre ume-
rii omului in timpul miqcdri' Y,.R\ N ffiP
lor lui. $f
V
Intre umerii sau flancrrriie omului sau Fig. 25
ai altor vie{uitoare va fi o mai tnare nepo-
trivire in indllime cind trupul intreg sc Aci se rdspuncic cd ceea ce nu este fdcut
va migca mai incet. Urrrreazd contrariul,
adicd pdr!ile din corpul vieluitoarei vor cle urneri. in figura c, este f5cut de goi-
pdrea nrai pu{in nepotrivite ca indl!irne ciurl. clupd cum va fi ardtat la loc potrivit.
atunci cincl trupul intreg se va tnigca

esede ac arri?lnar' ffi"iti,1ili:X?t:":1 aleod o nu Els€oJB rg 'ere,Lod ea.reolpld

esdrl urp a16eu as e;eorcld uI els Je-aJ -rullul loJlse pururtrrds 'gJaqrl retrl ea:lJed
areoynial,L aJrJo eI a.recSrtu op €sdT'I urp areopu! os nu gJep lnruo aceS alecd
I-nu eJ n.rcn1 'a1:ed gllel€ar ad as€I as
'aloon?d ug p|ncsnuau gs rr:a,tod aalelnaJ8 urp olred o :I!1e nJ
DlS Jn-A) alDo+xniaxT zalpJxJ,o
ujpTnat0 nal?upduLn) atdsaq '699 'aued o-Jlul psel as csaua[ro rnlndnrl ea1e1
-naJB lJr ad ec ropnrcnl €arrJ ur alsa JeCI
'1u1rugd od guttz 'rnlgu Je-s InJqrlrqce 1o1 'rolgutisns InI
-nrorcrd exe ad IeFa potu ur rirgclurl :e-s
-€or as ac rnlnrorcrd exe ad olelnaJ8 ap nu psndu.roJ al€lnar8 glseaJ€ eJ€C 'glreocl
ngs InJluaJ €a^e e,\ a8Jaul aJ€c inlxo o-ar rrro,r.od e rs rnlntuo trielna"r8 e qIe.I?
-ual exe aJaJ:I oJeJ urld our8teur ad ap
'a6J,au-L al,p) InuLo atdsaq '969 eJnBrI uJ apal as BlsBoJe I g:e.r.od grg;
InJgrrn lrJap sns l€rrt gIJe as gre.tod o
plrEod aJeJ rnlnLuo InJqLLrn euneJplolul

auli 'xrauln ad p"tnaod

-sns o a.rel ad rrielnc-r8 rnlnrluac e:dns e pqnod, ar,TJ Inluo ard,sag 568
-eap 'gsndo eal"red nc g.r.ulodoap li"tgd
-rilJ ei\ as 'rorcrd JnBuIs un ed purft;tds 'apacla-r teul ec6rut
os aJ€c rnlnluo EalelnaJ8 eunPapJolrrl €^ as a+€lnaJF ap InJluol ad gleetl.ran
ap qlelJpdapul r€LLI "rolareorcrd exe eal€
'alr.s ala.Lnozzxd e,r aJ€J Ealelarl g-t1.r1odurrp ts i a.reaSltu e1
ad xnlnulo ln,Lqx|xL4Ja ardsae 'LAt EleaJul IeLu U eA 'J]ElTAerS ap InJluaJ do
Ei€JrlJa^ ap adeorde r€ul ar€o+Fulisns lo1
t/i./T!tf A -f l-9Z 'F1,{ -aJeorJld €x€ eale eA aJeJ ea.reolrnial6

/$/n/zr,*). -t \(\,.,/i'*i, 'ux[xrds

:-l(},j')l&l-)- ap 1n.4un ap a+ffidap pard
a1D1nar.6 ap lntrun nD ls-nu
+nu! p)szuL as pu?) xcun+r)

a"',n) ljp?axa a+In xs uo aL.dsaq 'ggg

.ipq
unaJ^ ap alo^au ea.\e € qJEJ 'PsurtruI a{unJ

o ed a16a6pd aslqrsap Frel elaierq nr areJ
1ac a16apa,r.op o urnr pdnp 'dnr+ In8ar:!
-ug gurtrrds aJeJ luorord ad tnlnuo ea1e1

-naJF pleol glnru sulr+s rnlnle-rq Insullul

'pJunru op laJ+se o uluad arolau eoJ€ol 'apu?+u? as ipr,q +snn pu?c
-rcocs€u ap lelle lndtqc alsg 'JaqII sEIx
Dun+n x?luxp nps lnJ,qzplpa uzp 'v}t
-gJ Inrgurn gcealde rs-nu gcep rS ere-r'od lnLuo p+nuL suw+s lnior,q uLnJ
-BlJeod aJ inJpurn gcrpu r*-nu gJ€p o)e]

t0t

104

310. Despre indoire ;i despre in- 3tr 2. Despre cump(tnire.

toarcerea trupului. 'frupurile care sustin poveri in afara
Pe cit se rnicgoreazd omul, indoindu-se axei lor cle simetrie, trebuie sd migte tot
lntr-o parte. pc atit se inaitd el in par- atita greutate trupeascd sau strdind 1or
1n cealaltA parte, pentru a cumpdni greu-
ilI tdtiie in jr-rrul axei ce porneste din cen-
rrul rnddularului sus!indtor si trece prin
ft -\
intreaga insumare de greutdli cc se spri-
))i
iini pe piciorul r'ezemat in pArnint. De
pildd. vei vcdea cum un orr ce ridicd o
povard clr un bra!, va intinde celdlalt
trral in afard per-rtru a cumpdni greuta-
:(a. fi tlacd aceasta nu ajunge, se \.r
apieca gi se va indoi, mutindu-9i greu-
tatea trupului nccesard cumpdnirii. Vei
', cciea" de asemenea, cum orlul in clipa
r incl cac.le intr-o parte, intotdeauna i9i
aiuncd bralul in partea cealaltd.

tea cealaltd; ;i o astfel de incloirer va 313. Despre nxitcarea omului.

merge pind la jumdtatc din mdrirnea p6r- Clincl vrc-i sd faci un om purtind o
{ii carc se intinde. porrard oarecarc. ia sean-ra ; migcdrile i.ui
trebuie sd se aJIe pe anurnite linii ; de
Despre acest lucru vom scrie intr-o jos in sus pentru mi;cdrile sir-r-rple, cle
i:ildd cel ce se apleacd ;i apucd povara
aitA lucrare. pc care indreptindu-se apoi vr('a s-o ri-
riicc. sau cincl vrea sd tirascd un lucru
317. Despre indoituri. dupd sine sau s6-l irnpingd in fala 1ui
I)e cit se va lungi una din partite sau incd sd lase povara in jos, legatd de
nddnlarclor care se pot indoi, pe atir vreo fringhie ce-ar trece printr-un scri-

Fig. 28 ilete.
partea opusd se va micsora. Axa acel'li
mdclular intins si carc se poate incloi. Amintim cd aci ia parte gi greutatea
rru-5i scl'rimbd de ioc lungirnea. omului intr-atit cit centml sdu de greu-
late se afld in afara centrului sdu cle

suslinere. La aceasta se mai adaugd sfor-

larea picioarelor gi a spiniLrii indoite in

tilnp ce cl se indreaptd.

lnsa niciodatA nrt cobori. nu urci ;i nici
nu p65e1ti fdr;i a sdlta cdlciiul piciorului

rlinclSrdt.

"gJele uI lr6ar e^lJJnrlui 16 ieJrpu uri gs laJA qJeC 'rzaJJnl aleJ ei e.ln8r; urlr
-nd iJ €A InJoIJrd Je{ 'lFJppuI ropul eA as qsera"r FS raJA aJ InlcaJo nr alasnrun"rl
u! eJsealrlJod as es arnqaJ+ aloJeinpeI,,\J
SuJls ln-Iqcunua8 ':IdaJp InJorJrd ad ruritrcis
'JO?
e,t cs lt,r,pr8nz lar ?JeC 113 e1 ri plo6 u1
'rqrunua8 ur 'FuzaIS uJ : arxnue i6 rlrlar -al,Dlnppw naiasnlun"L! a"LdsaT'gIt
-oqcug n"rlecl alar aJlu; glu8 nJ rj:gdur1 ra'r
o rrge6rtu ra:ISoJe ea.rern6g;sap'gluloduni-r 6a 'FL{
I lndec acJeo?uI as apun ea1;ed LrJ Inloi
nJ gJJeoluJ as nu €s alarelnpqlLi a]€oi \-fi
15 ala.reorcld eJ eLueas rri ps 'rodeuS nes
alred o-.r1u3 as-npu;JJoluJ elaurJ ad elqJe {('$i l\'l,
raA pulc rJunJe 'alarelnpgur Epelop npp
JJEJ dp cJJeull-uapur alsa,tr-rd ,)J E;Jr r^i f.\r_-_l.!\.l/

'Ja?ar p,,

-DlnppLu palDuluLapu? aldsa{I " LTt 'iodeuJ rcru rS aluteug tcr",t

'aseofgq ered ps eALLrn.) inrorrrd azal;gdap as ps grgJ n€s Jpluil
nu ec nJluad 'lrnlaraqeur ui"rc{ a.rJdJJiJd un ad nes tguJur uJ 'a1eds u"l pJ€:\ocl
nJ alrun rJropuT ap inIJJ tol nJ tJJJt)J,\ 'J:
agn.)e1d 'rpoqols JrJ ps JrnqJrl DIJ : TSntJ,. ap gJpJ 1ndnr1 nc nes 'cln.r1 ap e1e1:9d
eunds ro,t 1r1y 'g1n8a: oaJA n€p FS Jsapuj; -apu1 ea,rd nu alaje;q nJ qJnFrJ plsea-ru
relrr nu eaaJe ap 'a1r6;1;sau lugs aleie;c1
I3 IndeJ €nI lod aI aJeJ od aliurpntllv €apaA ruoA rou prllJ Icunle oiurl oJe.l

';oirrd lieleiar ap lerdo;de -iro ad eidurgrul eA as nrcnl rselary
rs rqcunua8 }i€Iglac 11cap sot relu Inrr.[J .IIIIZEJ.l
-unu.rF EJAE eA ri1 .reqr1 seLU?J InJorJiri
,rer'.rolgurjsns rn1n.iolc1d rnln.r?uaJ 1n1cla.rl ap rnln;orerd rnlnrlual erdnseap {sqF ei\
ur Eun€opJoluJ rJ e,1, tuepv inl InJgLu qns as u-repv Tnl [nJgLu qns Jp [nloB rer 'lJoi
ap InIoF '3u11s 1ac 1leap sot re'.il orJ gs {} -?Iar trIJap sol retu euneaplo]u3 r] e1! Flurz
.re ldaJp Inrpirln FJep Jer I gs.;; ad ra::i -eal as apun ea1-red urp InJqLun 'a;eolJrcd
-ncrpuad"rad 1n1da;p u; 'sns r€Lu rnin,rglriti urll {nun ad Furrz€al as eJnBrJ g)"0
€.rnl.araqJuJ rncl gs 'so[ uJ reru elie-r1ul is
sns uJ reLu elJEd o-tluI eg; gs t,r.ulod re-s 'ro\xtn6x[ nupdrun) atdsag'g1g
-'ne€Jsoarlr€n- llalulalpialenlellelSlergecdeeznoq€rJJ'gzuneTuapq-gJsaJinJalednlunlurpooesuinrar.uruern:-li
rJru IJJUI 1a; ese-.r1u1 'dnr1 ap 1rpe,r earc{ 'Es eupdlunJ urp Jsar JrJ nJ llnllr IeLLr
e8al ta,L a1 nu 'a1aje;q sale rELU ri 'aiarel l-rl.e nJ alsalnr as earelSrtt ret 'pueckun.t
-npgru rer 'aiuenu FJ9J aJqlun nr 'ijeirrl-r5 urp rScr nu e pJpJ e;Srru.rs nu liJ.,ni uii
erqe 'rjnprard retu IIJ alJ gs r-gy 'rigre IJru gr nJluod 'a1e1rie8aur urp g:rrpe 'rou
r-gs eclpardul rjod a1 nu rin1o1 aJ rao acl -gdurnc ea.radn"r urp c16eu os ea.re:l(t1,'q
rer 'elearrr €I llnur eard rrricinu rjors es
grgl 'a1ep;oculau 'aSeEurF arelnpe[r rzar.r '?aup;du.LnJ nandu, uLp
-nI qs arnqaJ1 'nrpgltu dn-r1 un rlSernleeie
al,Du as a) DaJ,D)S?Iu a"Ldsae 'rlt

90t

106

Urndrul sting sa se lase mai jos decit ce} sc socotegte a$ezarea potrivitd a capulllr
drept, iar ceafa sd se intilneasci pe per- pe urneri, a bustului deasupra Foldurilor,
pendiculara care cade pe glezna din afard a goldurilor gi umerilor deasupra picioa-

a piciorului sting, pe cind umdrul sting lr:1or-

sc va afla pe perpendiculara care cade pe 320. Despre ctLmp(tnirea greutd,tii
in jurul centrului de grauitate
virful piciorului drept. $i sd obignuie;ti a trupurilor.

ir:totcieauna ca acolo unde se intoarce capul Flgura care se afl6 in picioare fdrd a
sA nu se intoarcd gi pieptul.; natura' pen- se rliigca. i5i va irnpdrli deopotrivi greu-
td{ilc pdr{ilor ei pe centrul cle suslinere.
tru uqurintd qi indeminare, ne-a dat gituL
care poale sluji cu ugurinld pentru felu- Spun astfei : dacd trupul lipsit de migcare
rite rdsuciri atunci cind ochiul vrea sd sc ce sla pe ambelc sale picioarc va arunca
indrepte spre mai multe locuri : intru
aceasta gi ccleJ.alte incheietr.rd ii pot cla 9i un blat in fa{a pieptului, va trebui sd
ele, in parte, ascultare. arllnce tot pe atit din greutatea sa tl'u-
peascd. inapoi. $i acelagi lucru se va in-
De vei ardta un om gczind, n-regterincl tirnpla pentrll orice parte a trupuiui care
la vreun lucru cu miinile, sd faci ca piep-
tul sd-i flc intors deasupra qolduriior. iesc clin pozitia ei normald.

3lB. Despre un trup singur, afl{rt
in afara unei compozi{ii.

Sd nu care cumva sd dai aceca;i ui;- 321. Despre trupul cal'e q.re de mi-
care mddularclor unui trllp pe care tu il nuit sau de dus o PoDCLrd".
infdtigezi izolat. Dc-l vei ardta aiergino.
sd nu-i acluci ambele miini in fatd, ci nu- Nu se poate duce sau ridica de cdtre
mai una. iar pe cealalte las6-i-o sd-i fie orrr vreo povard. fdrd ca acesta si nu-;i
inddrdt, fiindcd altfel nu sc poatc alerga. rnuie aceeagi greutate in partea opusd ce-
Iar dacd piciorul drept e in fa!d, bralul lei cle uncle vrea s5 ridice acea povarS.
drept se va afia inapoi, iar cel sting ina-
inte. altmintcri de-ar fi, nu at' putea sa 322. Despre stitudinil.e omului.
alerge. De vci face un alt om care sd-l
Atitudinile luate de or11 cu ajutorul m6-
ufmeze, acela sd aibd un picior adus ceva dularelor sale sd fie astfel alese incit sd
ctor.ecicascd pornirile sale sufletegti.
mai inainte, iar cclilalt intors inapoi fali

cle pozilia capului, iar bralu1 s5-9i schimbr:
mi;carea, aruncindu-se inainte. Despre

acestea, de a1tfel. se va vorbi mai pe
larg in cartL'a ciespre migcdri.

379. Care sint cele mai de seamd. 323. Felurimea utitudinilor.
insuqiri ale figztrei omene7ti.
[iesturilc oamenilor se vor ardta dupi
Printre insugirile mai cle seami ccrute r-irst6 ;i ciemnitate. Ele se dcosebesc dupi
pictorului atunci cincl sint infdligate fiinle, rurn sint. fie bdr:bdte;ti. fie femeiegti.

'F+rqasoap 'eseo od au,reJ qJlnril ne eord nu rrpellu
rruaureo aJaJeoap '13o1gre ea;d rqc6nur n:t
alJeJ o arJJs ro^ gsuJ n.rJnl lsaJe aJd gSe;r-ur8 gJnFIJ o g1€porcru rc€J nu gS
-sJC 'rrnla] allnul .relu op pullJ rol alrr9r
-sru 'g:nlaraqJuJ glle oJrro JrJap lrJnIo{ ' tolzr,npnu pa?D+xlpJ' 928

retu pl.reod as '1n1g8 t6 al.rnp1o6 tS runcard 'r:pcsrur a.rdsap'o1.r'e.t

'rlJaruIl 'alureuJ nes aleds ad 'co1[rtu urp EJled E ur aunds E,^. as LunJ e6e 'rrgr
a16aropul os Inuro pulc 'a1a1e6 n.l g1dur31u3 -trui ayqasoap rf a11nur nJ 'aJeFJaIe purld
as eie 1o;, 'riuapr,r.a reLu urlop r:o -redsrp u1 16 alrzo"r8ur aJel oiJ ?s 8nJ aJ JoIa:)
rJo rruls 'o1a]e.rq pur-roqoJ 15 puptptg a1e elerrads alaia; 'o.reo1p1u3uredsu3 o e1

'I1IULO -deJ FJeC 'aJrJnIaJ l.rnlsa8 purce; 'ecsernlaI

nD[ aI ar xrn)SxLtl ap+xrnp{ u! as qs nes PJS€aIasaAuJ as es ra aJ?uip
.LDdsxp a) x?l4JSnuL ?u?s al,DJ '6Zt alJed aJeur reru €aJ 'rJ : oIoJ€-J:Iur rrqJo
atdarpug ti-gs giel ap lar rjol ec tnqa.rl
'Ea qns rae utind ieru €,l nu 'sg.r ap nes su11d ap uruap lcie;
un ap €qJo,^. alsa ESur eJeo 'Je+Ie urp
reLu nJ ri urld Inlqnsapap nr ealard ne aurel ala+urls JoJs as purJ lJunle g1dru11u1
as LunJ e6e 'co1 aJe o.l r6esu3 elde; a.rds
a-rec rSolnrqc6nru rac 13cap gde u1 roSn reru arAeIAa ap rJnlso8 alrJnIaJ purjosug rrq;o
JSalnId rse.rF nuarueo 'ioJlse rS 'Jae ap leIJ e1da.rpu1 ro,r is1 gieJ .)p rac 'ai,re1.ra ap
glde} oaJ^ ap €qro^ olsJ FJe(I lrolerel-nq.r
-run alaJnq un ec ese plrpe 'gseorcurnqaJl ad alfosdapod erirlsnf puJJ rrun]e er I gl
-au orurseJF pllnur ?J€JqLuI JoI EaIard J€p -d€J Fls€are ap gie] areropnl ap rS a:e.rrur
'r-rriqns tqcinur ne ra 'tsolntqc6nur rruarueo Jp rurpntrle alrJnlJJ ne 'tnuurJsur rJ E .)i)
ards.-rp rS snds Lue tunJ e6e 'rso.r8 16 ti.rncs JrupaJA nJJnI un €I p+srse a.rel rac ilo;

tol InIoJ ap ?u1s rie'l8 rac BJ at€ol nJ 'pwnas ap a"LDlduL!|u? o DI
Jn[ uLp J.ola) nxiua?n al.dsae 'gzt
'z{o"r,6 zt1c*nu,
.rzalcrd
nD nu zin"r,6 ?n a) n.L?uad 'BZt
I-Fs lrSrJJs u3 rS r16a,ul1od 1-gs 'aurpn1
'JOT IItU -Ile Jp laJls€ o-rluJ elaurJ ed rnd es rode
erqe rs 'a1erp-tape trp1dru11u3 urp 'ernleu
-r3unI rS llruliCl lncolfrur ards gcrpe 'ro1 gdnp r11u3 rerrr leuurasul lJ o-s aurq r€Lu
llnLu alsa eaaJe aO 'gJseorrJ rcru'grueluods
alaladec ap olelredapur alrlrgd uj Jsa.iJ lJ!u !J e,\ nu qleJplape arjenps o-Jluri)
llnru r€ru rA 'arursor8 ur JsoJc 'lipi as-np pu1ro,\zreu a;eSrigyu3 ap IrJlse o prpurr;
-u11ndau t$ tsug.tls purtl rtqcsnur I giutr.p 'elJrd i-e n:1uad gir'uJ1d gs aJ ap €ale ra
er nu 'ra ar1u"l gzeAe as raJrqo ap ar€:) ea"rd nu aJ €rnunaJl eieg ad aJeJe as gs
insuild er a1da16e nu es rep 'a1utu gurj
eollrrsoJ8 J€r '?+IeIoeI SulJls as JoI eaJal aI ps nes azJlou aI tS gg rrpldruJlur uri)
-(a-rc rtgsug uud rsourgc rrqc6nru pJ nJluad alIJoAZr alugcSru rS .roguatueo aIru1pnl
'eoturspJ8 a16asdr1 a1 rs riesapug 'ri:ncs lugs -rJe JoI cd azalou r6-gs arnqarl InJolJId
'aseo.iF os€o ne rrel rrqlSnru nJ iruaLUEO
'Jolxtn6?{ ary.uxpn??.1n a"LdsaQ'trzt
'tf;o"r.6 zi ziln)s 't{
n D+DLD x|.I-p'inuL pup xii aJ aQ 'Lzt

'rierluapr,ta r; 1od
nu rrqc6nru 'aurec purind alsa apun o1of,e
rS I rrurgc esdrl ulp reurJol rrriqns luls rJ

t0I

ru8

330. Despre muqchi. sA sc- intindd peste grdsimea spongioase

lllddularcle celor tincri nn trebuie sd .ri, sc geseEte prin colluri, ca de pildi in
fie plea pronunlate, pentru cd acesta este nnghiul m n a care ia fiinld la marginea
r.1n serrn al tdriei ornului in etate. iar la contactuiui cu mugchii. Deoarece pielea
irncri nu c.stt! nici virstd Si nici tdrie
\ '7- n3; "-\a- l,
nraturd.
a
Sd se' aratc tilcul mdclularelor. mai mult
sati mai putin fdtiq, clupd cum sini mai Fig. 30

mult sa-u n-rai pulin obosite si vei face rir.r poatc sd coboarc in astfel. de rrn-
sA fie n-rai vdLdi!i mu;chii de pe mdcltt- girir-ui. natura a umplut aceste colluri
larelc' ce muncesc: ,si obosesc mai mult. .il ceva crdsime spongioasS, adicd cu mici
iar mai pulin sculptali in afard sd fir-'
r.nuscl-iii cle pe mdduiareic ce vor fi tlai bigici pline cle acr. care se string sau se

pntin supuse rnuncii. Dar axele cje sitric- umfld. cinpd cum cresc sau se string muq-
r hii .,'ecinit.
tlie ale mdclularelor care se indoiesc i$i
r,'or pdstra lungimca lor fireascd. Cu mu;- 333. De ce un nud cu mu$chii de-
.;i ero;i ;i Jati vt'i inzestta oamcnit uit- sena{i foarte in euiden{d. uct
'lernici, cu mddulare carc li se potrir,csc. pd)"es lipsit de miqcare.

331. Sd nu te apuci sd ara{i toli Nuc'ir.rl, zugrdvit cu rnugchii rnult in
nlu.cl"r.ii trupului dacd, nu ta{i afard. va pdrca lipsit de rnigcare. pentru
sint LcL tel de &ctioi. ra nu se poate migca dacd nu-Ei rela-
xcazA o parte din muschi in timp ce se
Si nr-r faci sd fie vadili toli mu;chii
trupului. cleoarcce chiar dacd ar Ji pufi jncorcleazd n-rugchii opusi. Mugchii ce se
la locul 1or, ci nu sint prea evidenti claci i eiaxeazii vor apdrea n-rai putin, pe cinci
rndclularele unde se afld nu sini Joarte cei carc se incordeazd. se clezvdluie si
p.uternice sau clacd sint supuse oboselii. sini iari.

iar rndLdularc'le care nu sint active sd nu-si 334. Trupurile goale nu trebuie sri

arate muqchii ior. aibd rnugcl:tit prea udditi.

De vr:i face altminteri, figura 1a va Trupuriie goale nu trebuie infdlisate
scn-rdna mai ciegrabd cu un sac cie nuli. lt to{i muEchii 1or, pentru cd ar apdrea
greoaie Ei lipsite dc gralie. Ai nevoie si
decit cu o figurd umanA. .rinogti toti mugchii ornului gi sa-i ardti

332. Despre mu$chii uie{uitaarela,:. mai pulin accentuali in pdr{ile unde mun*
ra omului nu-i incordeazd. Acel. mddular
Scobiturile clintre mugchi nu 1i^ebuie care muncegte mai mult, va avea rlugchii
ariitate ca gi cum pielea ar imbrdca cioud mai umflati. Dupd atitudinea mddularului,
L-e!c strinse laolalt6 i gi nici sd nu aparb
ca doui bele mai indepdrtate unul de r o notd din manuscris mentioneaze ca
altul, iar pielea sd atirne degeaba cunr Leonardo nu a terminat acest paragra!. (n tr. )
sc vede in J; ci ala cum se aratd in i :

p.rgJ ls aseolJiuJrlgq Ilnpnu csalnJgrle 'Ie apar as dnrl un-r1u1 oJeJ nJJnI : JoIaJEI
luIS rroleuasap Iunq ap 1IJ lpa^op e nJluad -npqur JEsaJau a ?JJ 'JoiaJeoyniar,r. alaseo
'aJBJ'IJoJJrd rilnru eI PIdtuJluI .ls ulnJ
€6e 'E^ulodoap iio] od nu rep 'tjep.locu1 EpunJsE gs 'a1eod as lJJ ad 'ea:,r e.rn1e1q
reLll elg,r€ r-e ri lrpr$rur lolallJnloJ Eutlt:d
1u1s tqrinur ri gu1,r' n€s -r.Jau at rtel(rut 'JoT apJ
asJa^(p ur ecapn! e nrluad else'roliqr(n[i
ri .rolaseo '.ro1aur,t Errlloleu€ PJseounJ Es -plnppul alnpp6u! aI llr +x?D
'rlr,rnpnu erey ealnd J€-aI 3J .rolrrnlsa8 is '.Lolanoynia?.a alasDo ppun)
Jolrurpnllle Ie JolInpuJJo unq un Iua^ail -sD ?s uJ.n+pu adatzL.d as unJ 'gtl
e nJluad 'oto.r.ou +EJgdeau aJe lnJojJId
'o1ard qns rfrrezo.rlur erqe as€l
.D?LU
as gs erliare rs '.roplcsnru €Jdnseap qsur1
-o+nun p)snoun) ps ln"Lopxd' -uj guJurg.r gs ealard €l aJeJ 'rrloq ezne;
D) a?.ooau +pJ.pdoau a+sa aJ aQ 'Ltt,
urp lnzgJs E nu JJ 'e1r,trr1od arurspJ8 O
'un1tc:1qz ap li 'aralnd gurind ecrcl
r.rnlgdgrl ap otrJadoJe unlIJulpe qutILi,rs
ul FiullJ pu1n1 'aseo ad 3p 16 -rqcsnu ad iuiLuEJ o1 'areurrn ur:d I r"rg1u3 1od reur
ap gpurrdsap as Fs rS alellp os ps ealatd as nu rJru rts oFulrls 1od reu os nu 'ur[
sJeJ csailnluuJ as ar olrJourn r3 9u.r11e a.r -rlds puIS9BrELuau 'irqcinru Jer 'plrJJJqz
€alplnar8 a:1u1 earri"rpdrul 'Ie]+sV '91eir
glle ap ea.re8n6laqurl ErqJ 'lilug.rll lso.Id rs glrgcsal; aurureJ'as-npurlyrunsap ealarcl
luJS gJ aul.\ rJe ap I gltut ap ajlupai.\
rrJ€orlutanpuurI.IFdpsJupnlnaJssaarrsiunrqrsc$9nprua'rIoI1Slnlrliolini rui;t gc n.rluad '.rsa6elou as ra arlurp rjlnur
ap ealald p8eol aJ JoIauIA e a.luilJlru€J
€SeaJluI 'a1ard rs rqrinu ar1u1 asun:19d 'EJseeqpls Fs dacuJ rSe.rB rae pulJ rJunic
.rollJorun €zneJ ulp rqc$nru od ap eput.iC req 'glleloel r6utrd
-sDp as ar puld 'r:n1rc:1qz ap e:aclole -FluJ gs aJJBuI.rls rrqo6nur lnaJJllsueadgJSrueanJ}
as ri aSeor8u1 os gJl?.IqLtlI IJ aruJ Ealsid
.rer 'gzeriqns as trql6nut 'glsJJ^ ul al'rEd uIJd ec
-lp reru pur$gd 'rody 'ro1r"rntr3laqcul eidns
-Eap plIJJIqz ealard ne guqlpo ap orels uJ -EFaI ap inlal lol LrJ a8ulr?s as 15 elurrrls
aIaJeInpgI I lrnlalsqJuJ €I ap JolIJnlIoirLil ;lulurgJEJqulr p1:eod 'l1IJId e o.rrsnsur
e.rclnseap elio.rc ealarcl'a1o:r:lnppur rsas
-JIAFS o aJ eJunru ur:d 'rody 'e-(edn:t e;:ci ap laJlse o-ap 1rsdr1 1ac gc 1n1de; aui^ rrrl
rcru 'aseor8 lJru aIJ Es ainqaJl nu aJEJ aG alaJelnpFru aleol ur:d elrpuldspr aJal
.ro1r.rncin11 e acurileul u1 rr.ralsa-rc eutlt-rd
urp 'r; aleod lIJ 1-ile gpalau r$ 9sut1r-r1 a1s3 -ltci g11nru ne 'gsurJuJ elsa aI ealard gr nr1
e ,lilrd 'tt jal'rull eJJeolJ ul 'JJetll ln uil,l
-ued ri 'r:pciru ul linl eord rlru 15 rlaleu
'plectiratdrul t; .ie -lluapur ea.rd rcru JuJs nu req 'rolrqc6nur
rpun oloJe llJap gleJIpaIduIJ alsa nu tinl
-eu apun Jll.lndn.ll E'1 iJJlsn pqerSar: trttr e.rdnseap ESutluJ naJaul aJsa a1 eaiard p;
€Idrullul e.\ aS 'IlliI€-J:lul 1-rJ.3p JInlu ,Eur n.rxuad 'aiarauIl et11u1 pclnp rtru.ralnd ap'
lrjsap ullap 'a3er8ul as gs pull aJ IaJ

'aia.t

-au?+ T\llux ap ?inlat? p+npo

?,OZUJalnd z?iDnLuUzpruLXgaAnp) 'tin"t6 'qtt

zj n atds u'nJ

'iol aD IpF,\ ,18-s nu al€s aiii:gd 'tsdt1 .ra
?runur glsEaJe pJep llJuI la}lse 'olsJSli-\
-BS o-al nJuntu lndrutl uI aJeolrnlpJle ales
allirgd uud PIJLun as auls u3 1nrqlsn1,t1

'urind teru nes lIn[I IBII €llJuoJJP iol
as lgs ttqcSnu-r 'a13a6r1,lps o-al eJunu-I uT.

6 (t[

110

gingegie, cle parci ar fi saci de nuci ;i nir gd incheietura. J.e vederr-r 1a rotula ge-
corpuri omenegti, sau mai dcgrabd o lc'gd- nunchiului, ia incheieturile umerilor, la
tr-rrd de ricllchi. clecit rtn nucl rnuschiulos. piept si la picioare. EIe sint in numdr
cle opt. si anumc : unul la urndr gi altul
338. Despre ldrgirea Si clespre la. genr-rnchi ; cite cloud 1a fiecare picior
,sub cea dintii inchcietur6 a dcgetelor mari
sc"urtqrea mugchilor.
spre c61cii.
Mu;chiul clinclSrdtul coapsei este cel r"t-tai
virtos clintre toli mu;cirii omului Ei atunci Spre bdtrinelea omului, ele se irnpie-
cincl sc intinde. gi atunci cind se stringe.
Cel cit-. al doilea mugchi alcdtuiegte buca. 1resc.
Cel de aI treilea cste mu;chiul spinirii.
Cel de al patrr-rlea este ai gitt-tlui. Cel de 341. Despre mu1chilLl aJlat intre
al cincilea este a1 umerilor. CeI de ai rcld(rcine serului ;i coqul piep-
gaselea este al pintecului ; eJ. ia naEtere
Ia rdddcina sexului 9i se terrnind in cogul tulu,i,.
pieptului. De altfel, t'om mai vorbi desprer
ioli in parte. l-a rdddcina sexului ia nagtere un nugchi

339. Unde se alld" uinele La ocLme- ce se isprdveSte in co;ul pieptului. Este
de trei ori puternic, pentru cA cle-a lun-
nii lipsifi de muqchi. gul sdtt este irlpArlit prin trel vine. qi
anulre : primul este mugchiul superior.
Acolo uncle l:ralul sc tcrmind prin pa}- apoi o vin6 latd atit cit si mugchiui, ur-
rr-ra rniinii, la rdcldcina celor patru degcte, rnatd cle un al doilea rnugc}ri, aflat mai
se afld vina, cea mai de searnd din tot jos, cle care se leagd vina a doua. In.
trupul omenesc ; ea este }ipsitd cle mu;- sf irqit urn-rcazd cel clc a1 treilea mugchi
chiulaturii. ia nagtere din mijlocul unuia cu cea clc a treia vind, aceasta fiind le-
c.lin f luierelc brarluir.ri qi se isprdveqte la gatd cle osul pieptului, Aceste trei im*
rni.jlocul cetuilalt fluier. Vina se clesfi - bindri a celor trci rnuschi cu cele trei
goard impdtrit, c-ste lati cle aproape trei vine se clatoresc naturii ;i-gi au rostul
<legete gi groasd cle o jumdtate de deget. rn a facc fald mi;cArii mari pe carc o
Ea slr-rjeste nrtmai ca sd {ind bine laoialtd indeplinc;te omul aplecindu-se gi rdstur-
ccle cioud fluicre ale bralului intr-aqa {el. nindu-se. DacA mugchiul ar Ii fost din-
incit ele' sd nlr se clcspartd cumva. tr-c singurd bucatd gi neimpdrlit, ar fi
lrebuit sd sufere prea mari schirnbdri in
340. Despre cele opt oscxoere care ciestinclere ;i in stringere. (lu cit mai pu-
se iDesc printre uinele lor ia iin fcluritc sint migcdrile acestui nuqchi,
ieluritele incheieturi &le ontu- cu atit rnai fnrrnos este trupul omului in
lui.
rniqcale. Accst mugchi se intinde de nou[
In incheieturile omului se gdsesc citeva degete si de tot atitea ori se poate stringe.

oscioare inlepenite printre vineie care lea- Flecare parte a 1ui e de trei degete, gi

schimbinclu-se prca pulin Ia infdfigare, ntr
aduce nici prea mari schin-rbdri in frumu-
setrca tnlpului.

'leralellqJJ rtlSunrrl un csarnlgJle alai aJeur IeLn eal pJrpe I sndo rnlnieJq InloJ
-eJq nD Is luarurr nJ gunaJdurJ alaleoJ eI g8untE qs r8unl leul alar alalafiap er
1ic ap 'a1eds e1 alaie:q rrnp pur.) rJunlE
rt 8td 'llnur reLu eldoJde 1od as nu aialBoJ

'alads DI 'llDlppc ap intq
Tttr Dxdoldo a+Dod as +e ad 't t

'a ie;5tu
!*tseJJe eI osa[n1s rqJsnLu aJ9.) JLLrnue
r$ runoa.rd 'aruroleue op eatrJeJ uj gtr€trE,re
r] ei\ rnlndnJl e crlJnsgr ap TaIlse C)

'PlEaJ

a.r1er rircnsgJ r!.IaLLrn puJilpuJ t( lnrorltd
lluropul 'elseaJE aJeJ os PIBauaJso grgl nN

'ut'ln+da\d In)o\txlu alds as-np
-u?zdotdv alalno) 'qdatd alsad

a1ajo.tq oizcnrtug rcd as W 'Vht

ltallad 1e"rl

-gd un BZeauJJoJ alcie.rq drq; lsare u1

u8 '8IU

aIarJJIgJ ppe,t r6-gs iJ Je 'lnluo ece; aleoil
o aJeJ od eurlclap lerrr eJJ pa.rlJnsgg

'nroo1[rur InIn]a8Jp InJJ!,r el 'todoug puxaxJd
loJ ei ap aarelrgdap lJr rJ e^ rolalei a1.r1 Trtuo acnt alDod o-a) ar,a)tUo?
-eds u1 aleoo gnop aIaJ eJ?uip aJ€uIJar\uJ -w? pn)nspl, znul nac a"tdsaq '77g

TTT

112

315. Despre pregatirea puterii ctt 'rr'ri cgale, clin mugchiul h c din fali se
clcsprindc mar multd putele decit din
cat'e ctnul urea sd izbeuscd ctt musci-riul dincldrdt h b pentru ci el se
tdrie.

Atunci cind omul igi propune sd faca Fr
o rnigcare puternicd, el se incloaie ,ii (

.t- Fig. 35

€J*, afl;i prins de brat in punctul c, care este
rnai indepdrtat de incheietura cotului tt
11lKt'l
H:,) ciecit punctul b, aflat dincolo de cot. A9a
[.,,i
se incheie demonstralia,
)z\ftJ1ftI-,,\i\il)
Fig. 36
Fig. 34
Dar aci a fost vorba de puteri simpie
se rdsucegte pe cit poate intr-o migcare 9i nicidecum compuse aFa cum ne-am
inversd aceleia prin care vrea si izbeascd. pus in gind si le ardtdm, dar a trebuit
Aga se pregdtegte el, adunindu-gi pute- si incepem astfel. Este vorba dq putere
rilc. ce-i stau Ia indemind, aclunindu-;i-ie compusS atunci cind 1a o munci inde-

ca sd Ie arunce asupra lucrului izbit prin-
tr-o miqcare descompusi.

346. Despre puterile i,mbinute ale

on'Lului, Si mai intii despre

ecelea ale b'ra[elor.

Nlugchii ce pun in rnigcare fluicrul
principal al bralului La intinderea sau
iii stringerea acestuia sint pringi unul
cir-rpd altul cam pe la jumitatea osului
aga-zis ajutltor. Cel agezat mai in spate
siujegte la intinderea bralului, iar cel din

fatd, la indoirea lui.
De ce are orrul rnai multd putere trii-

gincl decit impinsind. se va ardta in regula
a noua a tratatului despre poveri, unde se
spune: intre doud poveri de cumpdnitd
putere, va deveni mai puternici aceea carc
se va migca mai departe de cu{itui ba-

Ianlei. De aici urmeazd cd dat fiind h b
un mugchi, iar h c un alt mugchi cu pu-

gJrpu os Joso 'IsnsuJ rnl € eaaJ€ JIJaI) rlsaJJ alEurJa^u] JoI alli"rgd rS runca:d ,to1
-asEo alr.rnlaraqJul osalalur ac a11.rn1nse.i
alelnar8 glle 9lrujs r6-nu gs .rorrld lIeIFIa)
'pJnJ,qLu? aI aln)
llcu! IaJ ese-rluI lIeIFIar 3d l-npuJr roltrnlnsai nxbun{ aldsav ?S'
-nsn 'lnlndnJ+ ealelneJ8 FlEo+ nc Iqcunu Wlarplnppul Dal.zopu! ardsaQ '8TZ
-ai uip lnun rJJ€JuT aleol ap rllu] I€ur
'a.raqcunua8uJ ulp IJIpI.r al puJJ rJunle 'qJ
n.rluad lBaqJunua8u] IJ Je-ac gdnp ertpl.l

ealnd retu J€-s nu lnuo '1p.rgpul Iopul J€-s 't8utdtrti 1-gs
aI3 pJPp oJaJeoap 'lgr?pui 16 nu aluteul roJ,r aJeJ ad 1nrcn1 rS .r-erun eJlui utrtal
llrap IaJlIe aleopuJ as gs InzeSgr 3I-np
-ulpau 'e1da.rp arJ Es roloreolcld rnpg8uI ap F+€Jnq o lnceaJllFaudtd-€usrlnEeSs arelSpu g.rgl
sur1u1 lnierq
oleod rnlnlqJunuaF e PJnloIaqJu1 €aualu eun lol o Ei)

-ase o I eqrutls eunEaplolul IJ Je a.lPolJ n.rluad ':olaierq earalnd a16asdt1 olo)tr
J€p 'ra.r1ad as rJnJJnI riealace 'sutdtul
--rd eauaurase a131u ret '?qJgpuJ n€s aluleul e-I 'a1.red o-r1u1 lecalde 1n1ndn;1 eo1e1
-naJF E1Eol nc puna;drn3 JoIaJ€oIJ.Id e 16
aJeJ o Ia umca:d e6e 'unlgl u1 ala"reorcid ii rnlaleds ea.reldarpug Fp o aJ earalnd g8n
-€pe reru as r eferq ap Flep 11ra1nd'ser1 e1
ropul ealnd "re-rS lnuto 'InploS nc rasdeoc
ErnlalaqcuJ 16 Inlnrgrun Inleldoulo aJeJ

urnJaJd 'gs.reo1u1 nES 9llopu! 11 eatrncl 'te gc 1nr13 alsa 'g,ttrlodruIC '?IopuJ InJo-IJrd
ecep 'grnlarar{Jul eauaulase o EJ n;1uad tS
ornpg8ul o-r nu rninlqJunua8 olaluatlleSll purJuI oreJ 'gdlnd ulp ri gsdeoc qns ap
ealace ri rep 'lerorrocul alateds pldea"rprtl
Er n.rluad 'IeJaleI puIcIJIu ec6tut aleocl r-aJeJ alauIA retunu nu a15aso1o1 Ia 'IJV
as 'nps InJoI urp el$tut l-gs eaJA a-rec ecl
nu JeCI 'eaJailJunua8ul alJ '1ns;eu rnInJJnI e.tulodurl InJPun pulund lnuto

arJ aJaJ o rxnJaJd 'a1ureul nes rodeur
llaap IaJlIe ec6tu aleod as nu rS rnln-r
-oiJrd InJornll ap sof .ler 'tasdeol Inso ap are a.ralnd Ellntu ap xlle loJ, 'suldtu] el
sns g8€al as Inlnrqrunua8 Inso gc 1n1n1de; al.red enl lod nu '1n1oc orec$rur uI unci
e;ec lqcinru '1da"rp su11u1 alsa lnierq pull>
a16a:o1ep as clseaJv 'esdeoo ti 1a1 uu-.r1 rJunlE aJaJeoap 'sutduj.l nJluad lrlnJapIJIu
-u,r rJnspJ € 9JBJ rqcunua8 ap soI r€tu rS seJX nJluad aulnue ifncgy 1tr3s olec
lnJoIcId rlSacnsg"t 9s 9)utlndau nJ slsg -rolaie.rq lrqcBnur utp ea.ralnd rS gFnepe
as r seJl eI aJaJ€oap 'pu-r8utdru3 13cap
'nsdno) xi; DlSLur pulFFrl Inlxo arE aralnd ?lintu IenI

r) prpJ ln.Laxlxd ?rr'o+u? PS unJ '6rt ;, a6n4 T ap naaJv xJ,o
-r.u! n a'p paaJn 'tn|ntuo"6uaLTtdL'

'alIopuJ ailJnlalaqJuJ aJIEJ -a?nd al,+l-Lxp al,nuL xnul a aJ'DJ 'LTt

ap alnrgJ alrrnrq8un ap a1e1'rqdap utlnd 'd131s un ap a8e.Il Inlle rel 'oFLIIdLui
reru nes JInIr l€ur glle as altl;gd 3tc Inun areJ e.rlurp 'r6u1 lop €1 9p11d ep
nc urind IEtu l1le nJ nes llnru I€Lu 1J11? :apultrul as e ap .ro1 efuro.t uI JolaJeorJrd
nJ J€p 'lueruase 3p olSaJJSap ri al$or.l e rS rugurds eo;.r1nd '1n1nd.lor ealelnaJF
'.^'EJuoJ Inrq8un r* xa.tuoc InIqFun cJ:IuJ g8nep€ as 'aie;q ap 91ep Jualnd ereJe
e11e as 'ao 'toltru utp eal.led Jer 'InT ug 'surdug e1 rS 11c seJl eI +IlV 'areolrrd
-nrq8un EJeleuTp eelred u1 gzerlqns as 16 ulp IS rqcunJl urp apulrdsap os ac ora:I
Jsarr Inlnrq8un Inrlunplul EIle as ae alti -nd enop e o rB g8nepe as aie"rq ap ?lrulld
-.rgd rcap i lnrelnpgru areopu! as tS aputl
-uJ as tunJ gdnp arurso.r8 ug csa.rcsap tS

grt

114

astfel lrn genunchi cle la plmint 9i se currva unul 9i acela;i fel dc puterc la
pune intreaga talpd a piciorului pe pe- cel care ridicd o stinghie de lemn ca ia
mint, apoi ili pui din nou toatd greutatea r.rn altul care ridicd o grindd. S5-i ardli

trupului pe accl picior, apdsind cu mina er5adar pre-qdtinclu-gi puterile dupd pove-
rilc- ce ]e vor avea de minuit.
pe genunchi, in '.imp ce intinzi bralui.
care trage pieptul 9i capul in sus gi ast- 354. Despre rli€cdril,e trupului.
fel poli intinde gi riclica pieptul ;i coapsa.
$i trupul intreg se ridicd pe piciorul ce Nu vci face nicioclata capul clrept clea-
sr-rpra umerilor. ci intrucitva intors citre
s-a ridicat, pinA cind se ridicd 9i ceidlalt clreapta sau stinga, chiar daci privcgte
in sus sau in jos, sau chiar de-a clreptr-rl,
picior. fiinclcd e nevoie ca ciin migcare sd sc
rLascd vioicittnca adevdratd^ iar nLr \rreo
350. Despre zbirciturile pielii sau inlepenire adormitd.

cdrnii. Nu vei ardta nici un chip pe clc-a-ntre-
gui ciin fa!d, sau din spate qi nici pdrlile
1r.colo uncie se indoaie. carnea este in- cle sus si dc jos puse clrept unele deasu-
totcleauna cutatd ;i anume, ln partea lrra altora ; gi clacd tot'.r;i vrei sA folosesti
opusd dinsprc care este trasd. aceasld atitucline. sd o dai bdtrinilor. De
asemcnea se nu dai de clou[ ori aceeaqi
357. Despre nxi1cq.re& simpla pe rnigcrare bralc-1or sau picioarclor nu numai
care o face omul. la aceeasi figurd, clar nicl Ia cciclalte
c.lin iur sau apropi:rte, erfard doar dacd
Spunem rnigcare simpld, cind omul sc rrevoia subiectului nu te silcste s-o faci.
apleacd inainte. inddr5t sau in ldturi.
ln aceste sfaturi despre picturd cautir
352. Despra mi$carea, compusd, "pe rnai alcs sd prinzi natLrra miscdrilor-. asa
ccffe o Jace omul. cum fac oratorii cLl ac..ea a. cuvintelcr,
cc nu se ccr repctatc clccit atunci cind
NIiEcarea compusd se numegte, atunci csto \orba dc exclarnaiii.
cind ea te sileqte si te apleci in jos qi
in iSturi intr:-acelagi timp. Prin urmare ln picturi nu se intirnpld astfcl dc 1u-
tu, pictore, sd desenezi migcAri compr.rse. c'ruri. cleoarece explica!ii1e se ingiri in
care sd fie in intregime potrivite cu com- tinrp, pe citd vreme re.petarca gesturiior
pozilia ta; pcntru cd atunci cind. siiit este vdzutd lntr-unar ;i accea;i clip5.
<-ie subiect, un personaj Jace o miscare
con'rpusd, sd nu care cumva sd-l desenezi 'i55. Despre mi$cd.ri.
fdcind o rniscare sirnpld ; ea ar fi nepo-
trivitd cu subiectul compozi{iei.

353. Despre mi;cd.rile potriDite cu Aratd rriqcdrilc trupului in strinsd legd -
simtdnzintele umqne. tr-rrd cu migcdrilc sufletului. De vrci
s-ar6!i r''rco migcare de supdrare, chipul
Mi;cArile figuriior pe carc lc faci trc- sd infS{iEeze dc-a clreptul n-rinia gi tot.
buie potrivite cu felul puterilor folosite asa pentru vesclie, amdrdciunc, ris. plins
pentru subiectul dat. Astfel. sd nu ardli
5i celciaite.

'aJJuI} aJeInpPuI '1u.rnSn rS

IuJJlgq JoIJJ nEp 'uasap ur aIJlseIPLu ap trernar8ul 'lnlpq pullJ 'puJlqq 'pu139r1 'pu13
qsdrl ulp 'areJ €rolle 91dut1iu1 as nrrnl
r6e1ac17 'alareInpEtu purluJodau 'Inlo1 -urdurl '+elrnd 'puilrnd '+eurI:le 'purc€z
gct.tls '+riunuprue tS llJlsarquI uasap un cp
ppelop ep e n;1uac{ or€c 'nun ce; runlarc{ 'leaqcunua8ug '1eur1cu1 'pugza6 '1t1do"rd
aurA nJ rcru rS rleprorul ea.rd IqJSntu nJ
alBuasap arJ nu Fs aJaull JoIeJ 3larl?Inpglu '1darp e1s E : aJeFJaIe 'a;ecsttu 'oup;,
: pcrpe '1n1n3a;1u1 €lSrI^ nJ qJS€a.\IJ}
-od as FS alnqarl raiurr; aljrpd aleoJ 'znlnLuo aln zuxp
-nJ1lD a)azald.sldo ap) aldsaQ :6gi
'ropiuzl{ nan'tip{ug a"Ldsae 'tgt
'lJarqo laee ards ps.r€ollll rn1 uiel
'inllldlqJ EJJequltq rs
nJ prsec-rr.r;od rs 9s JtnqJJL 'duIl)n'll]€ ;er 'psurlui IJ €,\ euJur rlunle 'alepgd
e8ee.r1u1 nJ gllelo€i lrlerelnpPul 'erdnseap -JpuJ IJ JoA glere os oJeJ a"rds al.rrtlc
od 'olJedap TeLu eie rs gureol u1 '193t.11s -nI PSUJ PJ€C ',9]eJe aJeJ IaJ ap qsullul
u! 'sl.I uT 'sut1d ur 'PuqlPo ut '9;unut ut eard nu gu1lu o eStiglul e.L os 'dwt1 u3
: rnlnruo E qf,sealalJns eJJ€+s gdnp '91trn1
-aJ alJ gs alnqaJl .ro1;ndrql eaJesIiEJuJ nes niieds u3 letdo;de e,\al nJ+uad aluoul
-rluas gleJe as 3J1lJ ut.id altrnlsa8 uJ

'DaaJ p+DJ,I)

as a.w) Lt'Lr,cI al|tnJsal a"dsaq 'g{g

' Jolnr,ndz'qJ DauLxJ'n\a { aldsa Q' z9g 'uIrlFq ulo un eI eJ rpul]
LLrO url €1 IrJ EI a]€.I€ 9S arnqaJl nu soJoIJ
'a1iIun1o"t aIaJeInPPuI
J€rqJ JSaB uO JpuJ:I LlIo un eI rJ Je urn)
rS cldurls r.Inliopu! nJ 'epa8e;; EcuJ€ ) uJrlgq un €I sorolJ ap ll?e ad 1o1 lsa8
nc esriggul IaA rJ TJ 'lieprorul rrqr6nut un-:1uud gleitiplui r; e a1S;'trrlod as nu
nes alaurl tiqre a1 nu gs rJaurl JoIaJ gos€alaIJns aJellJxa ap aJ€:ls r6eacre g

'za+sJ?a ?xlx"L+ 'alzqas

-od '"Loyaivlnpplu lnp{ ar.dsaC 'Igt -aap a+s"L!n n7 csaa?, as a"LDJ Jnp
'?l|apl{ns ?m+s ziinalnU al"dsao 'Lgt

'Puqlpo ap areJs uJ

ala luJs urnc eie auJurpr "ro.t 'pze;rln1 nu 'rJuJp€ t16a1a15ns
a-teJ eJelnpEur aIaJe Jer 'oia ce} o aJeJ ad
rJEils rJILu r.rnlsaF uud lcru rS 'aurrurur
arrscurnI [rrn1r,rtnrrlloudl 'rielgun rrqc6nur €:]pJe JoA
FIJe os nes rJrul r1Sa1e1;ns TJPJS rJ€Ir rJnlsa8 urJcl
ar rolirelnpgIAJ
rza6riplu; nu Fs 'Elseare ap greJ€ uI

'Wn?sa6 ap axicun{ u! 'nu-u xs
JapJDlnppuL nal"Dzasn aldsaI '09t z"t.DLu x?Salal{ns aIL"Lp+s aL'dsaq '999

9u

116

364. O fiEurd, nu ytoate Ji Ld'udata alergatului, ale ciorinlei, aie poruncirii.
da.cd, nu oglindeqte zbutitt'mul ale lencviei. a1e ocrotirii si aie altora

sufletului. asemindtoare 1.

Nu sint demne de laudi a.cele {igut'i ,366. Ilespre miqcilrile ce se potri-
care prin atitudine nu vor arita, pe cit uesc cu cee& ce ne t'rece prin

mai mult cu putinld, zbuciumul sufletului. suflet.

365. Cum miinile qi brafele, irt' Sint anumc miscdri sufletegti care au
toate miqcdrile lor, cLu de a.rd- loc fdr6 ca trupul sa sc miste gi altele,
tat, pe cit mai mult cLL pI.L- intor'Srdgite cle migciri ale trupului. Mig-
tin{d, intenlia celor c{Lre Ie cirile sufletesti lipsite clc migcdrile trupu-
iui lasd bralele. miinile gi alte pdrli sA
mtqcd. atirne, tdrit viaiii, Iliscdrile sufletului,
insolitc de n-rigcdri trupegti. pdstreazd
Miinile ;i bra{ele, in toate migc6rile trupr-rlui gi rlddularelor gesturi legate
lor, au de ardtat, pe cit mai mult ct-t
strrns dc celt, suIlett,;ti.
putinld, vrerea celui care Ie migci, pentru
cd prin e1e. cel care judeci cu bun sim! Dcspre aceasta sint rnulte de spus.
Mai e 9i un al treilea fel de migcare.
intovdrdqeEtc gindurile minlii in desfSgu- ce iri:prumutd c-te la una sau de la a1ta.
rarea lor. $i intotdeauna, cind vrednicii gi rrn al patruk:a fcl care nu line dc
oratori vor sd-gi convingd ascultdtorii, itmincioua clinlii. AcL'ste din urmd migcdri
miinile gi bralele le intovdrdgesc cuvin- sinr cele srnintiic seu fArd noimd I lc
tele. Sint lipsili de judecatd acei cirora vorr pune in caric:r despro nebunie sart
atLinci cind va ir vorba c.ic.spre tndscdrici
prea pu{in le pasd de aceastd impodobire, gi clespre gir,rrnbi,r;lucurile lor:.

gi in fala publicului se prezintd ca nigte 367. Cum migcariLe sufleteqti ili
siatui de lerln prin gura cirora ar trece, pun .fiinta in mLscure.
ca printr-o 1eavi. vocea unui om ascuns
undeva in sal6. Acest obicei, este un rnare Nli;cdrile sufietegti siiesc trupul sd facit
cusur la fiinlele vii. gi cu atit mai mult
la figurile zugrdvite care. daci nu sint ia rindul sdu m:9ciri simple gi ugoare.
aljutate de creatorul 1or gi inzestrate cu ne-purtindu-l nici incolo nici incoace, fird
ge.sturi in{i gi potrivite cu ceea ce ai
clori sd se- desprindd din acea figurd, pot 1 ln condex se gdseste aceasti notA : Ia
fi socotitc de doud ori moarte, adicd amlnte cititoruie, c5 de$i Domnia Sa Leonardo.
moarte 9i pentru cd nu sint vii. gi prin fdgaduieFte de a da invetAtur5. despre toate
zbuciumurile sufletegti de rnai sus, totu$i nu
lipsa gesturilor. \.orbegte nimic despre e1e, pricina cred fiind
uitarea sau vreun ali neajuns, cum se vede in
Dar pentru a ne intoarce la gindul original, Llnde dupS acest capitol scrie argu-
nentarea altllia fdfe capitolul sau, qi care are
nostru de inceput, mai jos se vor infSli;a urmE"torul t.itlu : cum se reprezintA ninia Fi
in clte parti se imparte aceaste stare sufle-
gi se va vorbi clespre mai multe stdri t:aic;i. (n.tr.)
sufletegti, ca cle pildd despre gesturiie
miniei, ale durerii, ale fricii. ale inspdi-
mintdrii neasteptate, ale plinsului, ale

nu aJec ra 3rlurp luJs rulind €J aleol n) € sns op ealred ;e1 'lu1rugd ap lrurfr"rds
'azauasap es nrlS nu aJeJ '1inru rao e1 .ro1 1n;olcid ad ?1€Ge ealred lirap ,gclplr
eaturiunuerne gleol u! algnlsa8 eapal Jo.\ aJ 1n-rotrrci ad g?€lJe rnlndnrl ealJecl
es au.rq alJeod 'rJnlso8 aJ€le Joun €uiJud llnlu leur ';s-npuilirur 'gtealde 163 a.reorcrd
eIJB e rS ellnose r-e nrluad ra op rierd pnop ad grurlr.rcis as J"] aieo]rnjara acrr6
-o.rde g,t gs riulngl 15 'a1lurgur nJ rrnlsrF
aJ€I e csalnu6rqo oJec ral od acteordeap 'roL
-uJ Icru rir,lrrd gs a"rareld na g,r-1ircru1a1
*apu1 '"iupeSy 'alJeoLlr arr6;g,tgsop nJ preo -ail)o?xniam ailruJflxtiL a"Ldsae'ALt
Enop e n"rluad ururg.r 'rrrpc6rllr e.lunrJror\
urrd a"rrpr.r1 gurr.rdurr as rI nu purJ EJo.r 'n"r.rn1 rielo;e ole;
-gc 'gieu ap elrsdrl esug 'ru rJnJJnI ap e n:luacl UJJ]eq Ir-Lun lr.rop JguJ1 LLro LnL
oJeolrpJ8 leop a I a13argr1 nu r3gsu1 e,rn1 e;,irru e-t as iaJlIV e;iu,roinc{ rrrind reur
-crd aca"reoap aurs ur a1-reolrr lugg 'gier,r nes lln{rl lelrr Els€JlJIJns €a_rEJS IJ e,\ !!
ep alrsdrl rro gnop a:iJJ ap lu1s undrqJ 11c qdnp rs in1 e:s;1r gdnp rnlnuro r.rgt":rur
alsace 'al.rnpuJ8 gJseopa,top rs-gs eJ alr,\ rnurlrrd €r! ?Jsea+alIns al€.ls aJEJarJ J€I
-1"r1od o1rrnlsJ8 JeJ nu alafeuos.racl pug3 'JJll arEJ nr:d ri$a1ai;ns alrJgls ola oJ:lur

'pjoza ap prpt x"Lo pnop allqJSoJp al) luis JrJ ac{ aiJ al}uJ a+rraJi[)
ap ?Jie acl +o? +urs rolrua[reo alr.recirry
ap +u?s ap 'n7 a\ap\tns u!
w'a7a?1D aTaun 'D11D1
rar+ad as ac alar pzua*xiptul
-aDl )Tl as a) altlalf;zztt atdsag '699
au nu a\zrnd?u) pup Dun?v 'zlt

'alrJFLrr rlo aleroiliui '8Jul acl reLlr LUiq
JoI oIIJIAiJlod alSa,rr:d oJ eaal ur saloi -.lo,r gs Jro.\JtJ iJ E.\ rJJnI JsaJ" o-rdsJtl

-uIau.rq 'ra a1a1ue1d 16 rilunl ala.reolrniar.r 'InIqJO AJJEOIuJ 35
ardsap nnnl rselare snds rJ fe-r csapul3
oltoJUI gtAitri as rrq.tunua8 nt r$ alr.rnploA
'eruoplE aIJ gs alrJurpr IeLu oJ rs 'earapSrie nJ eunardul ai;scieot Jsop r -i aleoirtuau
olrJnlaroqcui nJ a1a3ap 'a1e1 rs aseorF uJrlrpl olar€oiJrcl : JolinqaJ] r€LLr 1ac 1nf[rrs
'a1:ncs rurlru ri aierq : nps Ie Jeinp?u{ pull' lr '1.talqo aripf, tJluJ rELu aJr€olur
aJeJaIJ nc +nlpJ rJ gs aJaJ €r rlrJol rSelote ,rs rJ? ) Inl.rci .):sJ rilL{Jo '.)lurerrr qlul,
'sor8 ts punJs atrsa Luo un l)uJJ 'ln8ar] o-JlUIp asar r-nu tles asor tr InlJarqo pJeir
-u3 t6gsul nl e1r,ru1od alJ gs ir-alluJ rnun nBs a,r€JaJ€o lJarqo unaJA ap glrnurcrrc{
otsJ uro un an ?lnJgJ eaJeJirrr pceg
E a?Jed aJeJarJ IJJuI laJlse aJeJ Iar\

'dL,oc 7n6at1u! n) ?DuoxiJ.odoJ.d 'pa\qo snuna,Ln DaJ,DolhuL
a?{ ps axnqal,? "LDlnpplu al,D)a?tr 'ILt
LLzJ.d znlnu,o na?uxut u! ala?
-*au npz a) altrnJi;t1u" atdsag 'ggg

':olrrgsgd 1nde,r 'rigsul aurs nJ Jeoll as-npurJrulalepuJ

e1 ri 1ndro,; eI Jpa.\ as nrJnl rielale ret ealurut'air;nirurs g;3rru nu aJeJ'alurlir
'lsapo.r.op o ?iqLun purJ rnln(ro rrJau.rn ul ggp as ro1 eiuri er nrluoc{ 'eleelotos
t6 alr.rnplog 'e,\ulodrurp 'ngs rr\nclloJ

ttt

118

sc ajuta gi prin desen pentru a-gi explica 374. Despre uirst& trupurilor inJd-
fi;ate.
ginduriie.
Nu pune prea rnulli copii laolaltd cu
Deci, invdlali de Ia cei lipsili de glas bAtrini, nici pe flicdi cu copilandri ; ;i
pentru a infAfipa migcdrile mddularelor nici pe femei impreuni cu birbalii, daci
care si vddeascd ceea ce trcce prin mintea irnprcjurdrilc nu te silesc a-i aduna pe

celor ce vorbesc, 1o!i IaoIaIte.

Privili Ia cei care rid 9i la cei care 375. Despre Jelurile ocrmenilor ill
piing, uitati-vd 9i ia cci infuriali care sl,catuirea unei comqozitii.
strigd, gi de ascn-reni fiti cu Iuare aminte
la toatc stdrile noastre sufletegti. In gencral. in alcdtuirca unei compo-
zi{ii. introclu pu!ini bdtrini gi desparte-i
Lua{i scarna 1a ceea ce vd inconjoard cie tineli, pentru cd bitrinii sint pulini
gi anrintifi-vd cd nu e potrivit in ceea cc lcauncuernlcdra9licobtiinceeiruirlioler;logri
privegte iocul sau gestul se ardli un nu se potrivesc
domn aiclon-ra cu o slugd si nici pe un
copil ca pe un tindr sau ca pc un bdtrin unde nu este
care abia se rnai {ine in picioare. $i nici potrivire in obiceiuri nu e nici rost de
nLl pune sA fdptuiascd un ldran ceca ce
ii std bine unui om de seami ; nici celui prietenie ; 9i acolo unde nu este prietcnie
puternic ce-ar sta bine celui umil, Ei nicl se isci despdrlire.
pe femeile cinstite nu le infd{i9a ficind
gesturi potrivite femeilor uloare 9i nici De vci alcdtui o compozilie unde se-n-
nu atribui unor femei rnigcdri bArbategti- timpld ceva grav ;i se line sfat, nu pune
in ca prea mul!i tineri, deoarece tinerii
373. Despre griie Pentru decor in
fug de sfaturi ;i de alte lucruri nobilc.
picturd.,

Ia seama la decorui inconjurdtor, adicd 376. Cum scL-l inJa{iqezr, Pe dcela
Ia felul cum s-ar cd'lea sd Jie atituclinea, care Dorbe€te in mijl,octil mui
imbrdcimintea, locurile preculn qi noble- nlultor oanLeni.
{ca sau josnicia inconjurinci ceeace vrei
sa infali;ezi. Rcgelui i se cade sa aibi Ca si-l infdliqezi pe cel carc vorbeEte
in mijtocr-rl mai rnultor oameni trebuie
barbd, port pi vestmintc impundtoare. iar si iei seama despre cc fel dc lucru vor-
be;te e1 ;i sd-i potrivegti gesturile cu
locu1 undc sc afl6, si fie irnpodobit. Cei
rostul c'uvintdlii.
dirnprejurul 1ur siL clovecieascd respect 9i
Daci rostul este sd convingd, gesturilc
admira{ie ;i sd aibi vegmintc potrivitc si corespuncld acestui scop. Dacf, rostul
cste a explica mai rnulte lucruri, cel care
clemniti{ii unei curli dornne;ti. Pe oamcnii vorbeqte si-;i prindd un deget de la mina
stingi cu cloud ale miinii drepte, iar pe
din popor infd!19eazi-i neimpodobi!i Ia cele mici sd le lini strinse ; obrazul sd-i
chip gi silnici, iar iucrurile inconjurA- fie intors cdtre popor; gura s5-i fie intru-
toare sd se potriveasci cu atituciinile si citr.a desciris6 ; sd pard cd vorbegte. De-ar
comportarca ]or. Gesturile unui bdtrin
sd nu lic aserneni gesturilor unui tindr;

cele alc unci femci cu ccle ale unui bdr-

bat ;i nici a1e unui virstnic cu celc ale

unui copil.

Indec epunJur riJ 'rSorr.rJ 'llilv 'alalaFap '1t3g,rg: ri slnrus In.rgd nr 'luyurpd e;3gc
os-r-npuJunaJdluJ'sot uI esEI as T alrurjlu pu31pr iinsul Ia ad .rer 'ro6n as-npuropuJ
'elnJgJsap ala.reoprd nJ 'pujrr o nJ eueJ
';ac a:cls 1lqro Bileul ISJ Inli€ 'g8urs r6-npugdnr estigyui liod II 'elcureq ersg;s
Inun a+Jr I urlnd reru rriie 'rirnplpppuzep rs-gs aIlurlur nJ rs lrinJ un nJ os-npur^ol
pleJ€ as rrun '3u11d oJeJ ral a.r1ur.r6 rinp rreJ I-FS lrnptpppuzap Indrqr nr elnu1

-.rard ropuolel;d e nes .rolrjur.red ea;arnp '1?npIpp

nrluad FIIUI ulp Inun olrJ r$ c.rarnp o1r -puzap dtqt un plarD as TunJ'BLt
rrjle 'glernugq uip rrun 'LreJp ap rS arlosa,r

ap I1iie 'glrr; ap rrile 'zecau ep 3u11ci rrun
rJqJ 'rnlnsuJlcl eurJT.rd pdnp cseqasoap os

eJnB rS aleuarur.rds 'aFugld e nJluad 'rni

-nsJJ € €aJ ap gie; rnlnsurld E gf,s€a+olJns

BaJels rS a:Isc plrrnlal LunJard 'p1ur1nd nr 'nps InInuEurSnp c.rdnse ereolde
os Io aJaJeoep 'a1nc cp urld rS suTlu!
lrJnIaJ reLu :IJc alrrgcirur rceJ gs aurq alsr '1eso.r8u1 Inll8 qqre gs 'gqrnr o-.r1uI soi

:gugrueas€ as ra rJoasape gc n.rlued reurnu

'aBuIId aJ rnlnLuo aIB €J rrgrirur rSe.tlale uJ as€Jl rrrirna8suaplrlsnialolaruarBcupgudrsusillrrclJsIq1z1iuolrpI
'atyoqoo
apIJ aJeJ rnlal rnlnz€Jqo €p ra^ nN

'apJJ aJ€J IaJ €I FldutiluJ cs nu aJ nJJnl Es InJgd 'suJrl.s Inurund nJ sns ur EJrpr.r
'alrrq8un nc o-rs-npurrrr,Sz eJE! Jel ;lnrgd as r ldaJp InieJq aJ durrl u1 'elseoc ad
r-npulsqd€ nqcunue8 nr ii lupugd arlec
t6-npuJBInus IS alaur€q r6-npugdnr rjp.re

lelu I-ES aur^nJ as 'cSurIcl cJec IoJ ad lrrnspr inder nr 'rgd ap Inlle un ad I-np
'plleu] as -u1urj esr]gyuJ rol IJ lerunu ruo un od

ala 'pJJ aJEJ ral €I aruarl FllJ od '8ulTd
aJeJ JcJ eI €urqurJ es aJ JoIauaJu1lds
eaJluodaiu1 .reop 'rferqo uJ rJiu ri ern8 e1 'lnzu?Iu dtqc un azas
-?ip[q as xu ps ar,nqarl uLnJ 'LLg
rcru 'rqlo €I rJTu 'a;rqosoap oaJA Lrrapa-\

nu oFuJId o,r€J IcJ ts ap3r aJ IcJ alluJ

'aTa a.L?uxp Darxqasoap '€qrEq nJ elqrPq FUJIr uJ r6-npulu
-r Ir.rcls ruaruase ap rndiqcu3 ra,t 13 '1eto,r.
xS sul1d a"Ldsap xS s?t atdsae '0Bg -oJu;r uJJl€q uncJ.\ ad '1n1oc gurir"rds r-aa

'Elea,\r €1 aseoJs lru.ralncl EUJLU erls gs gleod ps apun '.ro1r1d alsad
.rorJrd : grug rrile ad r€r I lrsoqo lqcunu
ourA nJ 'grdse 'gyc.rJqz €cIard nJ TndrriJ -aF un-oJjJ 16-npulurisns 'c1euna,rdur1 "ro1
-uI r3A II luJrlgq ral ocJ 'as€oInnlJSnu-r rS -rurJur alelaSap nJ lndrqJur ra^ IJ 'llile od
aualerpz arulnpgrrr IEp aI gs "ropieqrgg 'JlunJJ ad alnr allnu r-npulunpe 'gcseaurr
'aJeoInJ e1 alnrgld rs a1r[un3o.r alrreTnpgui as ps adeord€ JlauaJuJrds nJ 'rteJqo
'ejelerdns €I sar aJ aSeFurE anr.t rs rqlinur uJ alnJ allnlrl puiJFJ 'sol uJ aseJl raJ
rurlnd rnlsoJ !a^ oI JoIrJauiJ 'IaJls17 -nF aluniloo nc 'alrzne JoIaJ e aJ€J{Lu ep
I?su3rls eJnB nJ UIJJ€q unarl ad rigre gg
'€+sJJ,r nJ rS rnIndnJl eolilr.r 'unlsa8 ur etierpupe nc 16 roltq-rol aJIEJ
*Eur nJ ay,tr.rlod olarelnppru rcey gs gfr.ri Flltrulie eal-rrrd nr 'qlnJpl e6iip;u1 ta,t o
a-Ieril re Fs alurlue plep o tnpe reur rlJ
eaurrilnl,q 'rodod or:IgJ Inldard ne 16 lndeo
'aTa a"Llu? alar,nlnpnLu
nr rs ur]nd aJaIcI€ as gs 'areonrd ur eals
alxoz.Llod a?{ ps a?nqar? uLnJ '6Lg Fs rr€J l-op rer I leorpu lndec guri ps r(

aJrprJ as Fs eoJA re-:-r gled qs 'lezaSe rJ

6LT

120

intrc umeri. Si tot a$a mar departe. dup6 384. Despre sdri.turd. Qi despre cee{L
cum sint pricinile pe care le'am pomenlt
ce o Iace sd fie m&i Puternicd.
mai sus.
Ce1 care varsd lacrimi i9i apleacd sprin- Natura ne invalA si iI face pe seritor ca,

cencle pind acolo unde ele se imbind 5i fdrA sd slea sd se gindeascd, atunci cind
le stringe pind cind 1a col{urile gurii apar
vrea sd sard, s5-9i ridice bratele ;i im-
ztrircituri. I-a cel care ride, sprincenele preund cu ele umerii ;i o bund Parte
sr: inalld, iar genele ii sint larg deschise. a trupului, ridicindu-se astfel pind cind
avintul ia sfirsit. Acest avint se imbind
387. Cum sint intdfigali copiii. cu o destindere subitd a trupului, arcuit
r:iin spate qi din incheieturile golclurilor.
Picioarele copiilor gi ale bdtrinilor nu
trebuie sd clea doladd de vioiciune in genunchilor si-a picioarelor

n:igcirt. Destinderea trupului se face piezis 9i
anume. inainte .si in sus. Astfel. migcarea
382. Cum sint infdti1ate femeile care face trupul sd inainteze in alergarc
il trage inainte in sdriturd. iar miEcarea
qi tznerii. cle riclicare saltd trupul qi il face sd de-
scrie un larg arc de cerc. rndrindu-i
Fcmeilor gi tinerilor sa nu li se facA
astfel saltul.
picioarele prea desfdcute sau zvirlindu-se
385. Despre mi;c(Lrile truPurzlor
intr-o parte pentru cE ei astfel ar arita pentru a imPinge sau PentrLL
indrdzneald sau cel putin lipsa de mo- s tr&ge.
destie. Picioarele strinse sint semn de ti-
miditate ;i pudoare. A impinge Fl a trage provoacd aceeaqi
rriqcarc. bine Etiut fiind cd a impinge,
383. Despre gesturile Pe care Ie inseamnd o intindere a nTddularelor, pe
. face omul ca sd. se ridice de citd vreme a trage, inseamnd o stringere
a acestor mddulare, la una gi ia cealaltd
pe ios.
migcare aclSugindu-se greutatea omului
Stincl pe jos, cei dintii lucru pe care
ii face omul, ridicindu-se, este de a-li care se irnpotriveqte lucrului fie impins,
trage piciorul qi cle a se sprijini cu mina fie tras. $i vreo altd deosebire nu existd
pe pamint, in partea spre care vrea sd cr.ecit cd se trage sau cd se impinge : cel
ce impinge std in picftrare qi are dinaintea
se scoale; apoi. trecindu-gi greutatea pe sa lucrul cle impins. iar cel ce trage are

bra{ul in care se sprtjind, s5-9i aplece lucrul inddrdt.
genunchiul la pdmint, tot spre partea de
Se poate impinge gi se poate trage in
unde vrea sd se scoale 1" felurite direclii, plecind de la centrul mo-
tor. Dacd estc vorba de brale, centrul se
1 ln codex se geseste aceasta insemnare : afld in locul unde vina umdrului, vina
Am gesit, aletud de acest paragraf, scris, su- c1e la sin, precum gi cea a omoplatului
mbieicctudlespporterivcneice- dar nu mai vorbe9te ni- se intiinesc cu capdtul osului de la umdr.
aceasta : Despre felul cum

cade omul 1a pdmint in pozitia Sezind. (n.tr.)

€Se 'gplld aC 'rrndlrlr alrrnlal uJ EreA .,,ouleleo,, ap eqJoa alsa
-od o pugcSrru Inuro aJeI o aJeJ ad eaaJe tlqeqoJd ',,euotulec Ir" sIJas pls xepoC uL
urasolaiul gsnduoc eaJrugdulnJ ulrd
sndo 1n:orcrd -ge8crrlpurir 'lugurgd ulp I gllt o
88 '3I.{ g8lnuis gs nes
gs eaJA areJ elarv
---
'rnpuxopug '"tozctd
IJ'
iinlpp) p)?pw tig 'Tugutpd uzp
ffiif $\ ra!{ un paInuLS DS 'nDS p'llul
() |
Ds naro a"Lp) DlaJn n nr+Llad 'LBt
U LJ
'rnlnronrcl erdnseap Els eA n-ulls
I
lnJELun Jel 'rnlnluo ealelnaJ8 aurisns
'rnl alaJ€orcrd oJ?uJ apurlur as aJeJ ialuri e,r 1da;p InJorJrd 'eorpe '"rorard ap glEJ
lncolttru ad JerqJ JEInJrpuodJad 1n.r1uar
lnirzauilnc e-ap auri e,r 1-rS InJpr.rrn reil
€a^e eA r55 rnlndn:1 ealelnaJ8 rJunte 'aIaJ '1n1dard nc arurl r$eaace ed ezaSe e,r as
-eorJld gnopuJure ad p1s gceq 'gurfr:ds as
erec ad rnlnJorJrd InJluaJ ad JeinJlpuadJacl rnln;orrld e gJrJlungl eaped rcunle 'o.ra1
-6eu er earelSrur puIJ pdrl) u! el?Je ra,\
euneaploluJ rI eA alelnaJ8 ap ngs Ini:lurJ Il pceq '1r6.r1;s lenl e r$gsug eorecSrur

1$ aleopug as 1a 'ala.reorcrd gnopugrue aC puJr nes 'earecinu gceJ gs a1$a193o.rd as
purc edrlc uJ l€lpJe rJ aleod 'lrnlal pnop
nes Inun ad gls eJep nes 'ulfnd reu nes
llnur Ieur alaie:q apurlu! gJeC 'ala.reoi.) uJ ?tueos nJ rerrr le3rfgyuS r; aleod 'nrcn1
-rd gnopuSu-re ad l€Jilrxau gls aJ lnlnuro l8 '8td
e eaaJe a gldu;rs eaJrugduina) 'gsnduro.r
ea3 ur rS gldurs eaJruedurnJ uJ : a[rnue
rS gnop uJ alredtug as 'ro1r.rndnr1 eaJrrr
-gdunr srz aurq reur nes 'ea;e;qr1rqli1

'aln)szul u! lu?s nu aJ,D)

ro|x"Lndn"Ll Da"Lzupdlunc a"cdsao'BBt

'apur?sap Je-s r.ri lle unaJl nes g:ierd o 'gfrins o aJunle ps
r;oir. 'eiuJlor,t a:ec6rur o na {aJeJ InLUO
lIeIgIaJ Inrorrld gJep aurq iJunrx ea1ncl
.Je-s nu rcru rS piullnd nc -rJ Je nu eJnlr.) 'aJ"alnd
-nsBJ nBs eJn?ropuJ 'a:ec ap €-reJ 'luJurBd
rrJ Xrlurdo rnln:o1c.td eJdnseap rugdurnr atDu, n) n"LJnl un acuuD
as € nJ+uad aceJ o els€acv 'lr{JunuaS ps Dato al,DJ lnuo adsaq 'ggg
ulp aleopul 13 rS 'al6arunur aJeJ rnlnierq

rat

122

cum e ardtat Hercule indbuginclu-l pe firi cle viafd. De aci vine faptul t:;i
Anteu, ric{icat de la pdmint $i strins ia greutatea carc se afld dcasupra igi agazi
piept intre bralele sale. S6-t infaligczi centrul ei pe incheietura soldului care
deci in spatele axei de simetrie dintrc
sprijind trupul.
picioarele sale, pe cind Anteu i9i va avea
391. Despre culnpdnirecL omului
centrul de greutate in fala picioarelol lul cind se opre€te in pi.cioare.

IIercule.

389. Despre omul care stind in Omul, atunci cind se opregte in picioa-
doud. picioare diL unuia dintre re, fie cd lc apasd cu o grcutate egald pe
ele mai multq greutate clecit fiecare, fic ci apasd inegal asupra 1or.

celuilslt. Dacd i9i va impovdra intr-acelagi chip
amindoud picioarelc, el le va impovdra
Cind, clupi cc va fi stat o vretne in cu toatd greutatea trupului addugat cu
picioare, ornul a obosit, piciorul in care
-se sprijind el mutd o parte din greutate aLtt greutdli intimpldtoare sau numai cu
deasupra celuilalt picior. Dar accst fel de greutatea trupuhri gi nimic mai mult. De
a sta, sd fie infSligat mai ales celor prea
virstnici sau celor nevirstnici, sau unuia igi va impovdra picioarele cu greutatea
tare obosit, deoarece prin eI se arati trupului addugat cu raltc greutiti intim-
piStoare, atunci capetele opuse ale mi-
oboscaLd gi prea pulina vioiciune. dularelor nu vor fi egal indepdrtate de
Totugi, adeseori veclerl un tindr sdni- incheieturilc picioarelor. De se va impo-
'rdra cu greutatea fircascd a trupului, a-
tos qi zdravdn sprijininclu-se pe un singur tirnci capetele mdduiarelor opuse vor fi

picior. iar dacd i se intimpld si foloseascd e13al indepdrtate de incheieturile picicare-
lor. Despre aceastd problemi a cumpdnirii
pe ccldlalt, o face ca sd inceapd o mi;care,
voi face o carte aparte ;i intr-adins.
fara dc care lucru tni;carea nu s-ar
nagte. pentru cd mi;carea nlt se poa1,.' 392. Despre miqcarecl pe loc mei
naste decit prin ruperea echilibrului. mult sau mai pu[in iu.te.

390. Despre atitudinzle trupurilot'. MiEcarea pe loc ce o face omul sau o
aiti fdpturd, va fi fdcut6 mai mult sau
In atitudinile pe care Ie iau trupttrile, mai pulin iute dupd cum centrul lor de
intotclcauna mddularele sd fie puse in greutate va fi mai apropiat sau mai inde-
n-rod cit mai felurit cu putinld. Dacd un pirtat de centrul piciorului pe care se
bra! se intinde , celdlalt sd nu se migte
sau s5*I ari{i adus Ia spate. Dacd trupul sprijind.
sc sprijini intr-un picior, umdrul care-i
rdspunde sd fie infdliEat mai jos decit 393. Despre uxeluitosrele cu patriL
ce151alt. Aceasta o fac oamenii cu jude- picioare ,si despre migcdrile
catd, carc fire;te, cumpdnesc omul pe lor'
picioarele sale ca c1 sd nu cadd. Stind
intr-un singur picior, celi1a1t nu sprijini Indltirnea vieluitoarelor cu patru pi-
omul, fiind indoit qi poate fi socotit ca cioare se schimbd mai mult atunci cind

un od €:fs€ I3 '€u!ru gluTzoJd o oJ€J ad 'a1r-rnploi
€auT8E[rr eqllrlqJs as lIJqJsIuI Ie lJund
aJrro uJ 'lIulJuI EI 9Mizi^ip areturll l1Jop olni r€ru rJo gnop ap ts '1u1tugd op
u-ud rS 'enurluoc alelltruuJ o alsa 13 IS
epur.rdsop as gs rnlnrorcrd 1n;;1,t €J alur€u1

reru '1nt1r1qo +Icop o+nl I€Lu lro raJl ap a

rn1 lndec 'sns u1 aJes Inluo pulJ rJun+17

"L-LD)*|LL xar+ pI{D as xmlnulo 1)
ew"Ti\.l?u! uI, TJ,n+?rns u9 uLnJ 'g6t

'aJ€ol9U9ruASe

rs JIeFa ugcsrur aJ€J JoA nu areolgzund
-saroJ alarElnppur gJep 'e1e1erunI glIEl
-€3J nJ OIeFa €leporJru rJ .rO,\ nu rnlnujo
e riqlpurnI raun eaurrtel rs earurso:g

'a+D+puLnt p.tlDpa)

D?7J znlnu,o oa+'D+DuLn[ ap

alneD aptruapuodsato) atdsaa 'r6t

o.reJ rq n nrieds un purzulrdnl a;elsrur o 'lugrupd ap Fie]
alsa q eI D eI ap €urLu pur.tud inrqco
aJeJ o ao ea.recSrur 'llulJuI €I glrqrzr^iil ,ielnlrpuadrcd eals es purFun[e alaJeorc
elsc gnurluoJ ale:Il}ueJ airJo aJaJ€oJC
-rcl 'a.iedsrp €aJ€lrJrlqo puJJ rJunle IndnJl
'areeSrur uJ euJru
pIIES 3J€J rs lnlurrued Surle oJ€J JoIJ.r
<l e1 'pp1rc{ ap nJJnI lsaJe urplpr€ gS
-porJrd lriptrJrlqo elSJJotcp as elsuJJV
'11 "re rrnlclg;
6€ '3!,{
raJpJrJo olaJeInpgtu coJ1 aJ€J uud alr.r
-gqLurqis rS alruipnlrle a1eo1 aza"rlsgd gs
giurlnd nJ alsa r-nu rrJoLuaur raun rJrN

'Jop,LDlnp

-pw aID a'Lixzod, ap alx"Lnqluzllcs
zs a\aTcaclsn a+no+ aza"L.lspd ps

Dltorualu nD piuxlndau nc g '96t

'inInJoIJI.l .IJILTI I€LU

EqeI rS rarnlJ aJlurp IaJ rS rnlnronrcl n€s rJeru IeuI luls ereolniet,r. a+saJe :lIJ nJ
gdlnd IS IrscIEoJ € lergpurp ealred arlurp urind reur n€s llnLri retu l!1e nJ €lseac€
1ar 'resdeor e;dnseap ap er1;ed is n1:run.r1
a.r1u; el6arnlgrle as eJ eIaJB : arunue rs Is 'JoI ad n€+s puJ) Irunle l]3ap Sralr
Jsauaulo lndn;1 uJ rJunle JSaAr as a,r€J
r.rnrq8un roJl JoIaJ al6aro1ep as elseaJv

saI

124

(erc intreg. Acelagi lucru o va face 398. Cuuint despre practicd,.
rnina care se va indlla sau s€ va inclina,
pentru cd va trece printr-un spaliu care Si 1u pictore. invald a aiciitui operele
1.aie ir-r aga chip incit ele sd atragd pe
inseamnd cantitate. :ci ce ar veni sd le vaclA si s5-i fac6 sd.
se oprc'ascd cu mare admiratie gi cu
Fig. 41 pldcere inaintea lor, iar nu intii se-i
;rtragi. iar apoi sA-i pui pe goan6. asa
397 . Despre cele patru pdr.ti care
se cer a Ji inJd{iqate. .r,lrrl se intirnpld cu recoarea n<-rp{ii care
gone;te pe cel dezbrdcat ce-a pdrdsit pa-
Atitudinca este cea dintii parte gi cea
mai nobild a figurii, 9i aceasta nu pentru tiri pentru a se bucura de senin sau de
cd o figurd bine pictatd. intr-o atitudine negurd gi dincl de frig se intoarce gribit
tristd, ar putea sd fie f6rd frurrrusete. in patul sdu. Dimpotrivd, operele tale sd
dar clin punctul de vedere al frumuselii
c'lesdvirFite. ea i;i pierde din merit, dac6 semene cu aerul ce vara ademenegte oa-
gesturile ei nu se potrivesc cu inten{ia rr-lenii sii se scoale din pat ca sd se bucure
gi cu rostul faptelor ce le are de fdcr,rt.
cie rdcoarea noptii.
Fdrd indoiald, se cere a fi studiatd mai
clegrabi atitudinea decit frumuse{ca in SA nu lncerct sii practici rlai inainte
sine a figurii. Cu alte cuvinte, frurrruse-
lea unei figuri se poate cistiga asemd- ije-a avea invdtdturA. ca zgircenia sd in-
vingd laucla. care numai prin rnerit se do-
nind-o aidoma cr.l una lrie. pe citd vrerne bindegie cle la aceste arte.
atitudinile se nasc din subtilitatea i"r,intii
pictorului. Cea de a doua parte, mai no- Oare tu nu vezi cd prin1.r.e frumuseliic
otnenegti un chip intr-adevdr frumos
bild, este infdtigarea reliefuiui ; cea de a opregte trecdtorii, iar nicidecum bogatele
treia este de a fi bine desenat si cea de iL
vorzaene ce-I iir-rpodobesc ?
patra, coioritul frurlros.
Aceasta ti-o spun gi !ie, care incarci
.ru aur ;i alte bogate pocioabe chipurile.
-ldu vezi tu frurnusetile strdlucitoare ale
',inerelii pierzind din meritele ei prin
obositoare ;i prea cdutate impodoblri ?
Nu ai vizut tu oare femei de la munte
invdluite in sdracc Ei biete straie strdlu*

cind de o mai mare frumusele decit cele
acopcrite cu podoabe ? Nr-r ddrui capetelor
pic.ptdndturi sau pdldrii fistichii ; descreie-
ralii isi incl-ripuie cd dacd gi-au pus pdlS-
ria pe o urechc, toti cei din jurul 1or las5
cleoparte tot ce au in gind si numai despre

ei vorbesc si numai la ei sint aten{i.
Sfetnicul unor astfel cle oameni este

oglinda ;i pieptenele. Vintul e dugmanul
]cr cle moarte, pentru cd le. zburleqte pi-
iul lor pieptdnat.

Infd!i;incl chipuri tineresti, irnpodo-
begte-le gralios cu un pdr qdgalnic in a-
ciierea vintului gi cu plete cirlionlate.

'qll^ulod eal alsa €aleu ap €ueas puluri 'rro allnlu ap lS 'aiel
-erras€ gJep aurq €Japn! e IinEJ Fs 16 ei al€-.rluJ ll)ep e.rolle e1a;ado ur gqe.Il?ep
IEur Jsorrncal as o111aiar8 pJ urlls
EJnJCrd nJ IJAIqO +saJE rJedLuoJ qs 'InI
'D"Lnp?d Jn0uxs a)ap
'3poui ea uJ rl$apurlSo Ps'qpurl8o o lal Fs
-n[ 16-ps alood ro+r?d un pcoq '1gp
'Iapour Fdnp ?elrrd InlJa]qo nr Eugur€ase
as e+ €JnlJrd PJep !zar\ gs ]ar^ ocl 'ro1 earri,r.r,tgs

'JOlxJ,OpXd -ap €I Jreunurrlr nJ purlr.rd rnlncol riru
-o"rrd gu_lurpJ es ruatueo ad ecseals r-es
px.La+iaut arya npuxloo unJ '207 oJ€ls ur arJ €s oJec aJaclo arnind acel
e^ Jep 'lrqasoap rolcrd un rJ eA 13 gJ
'Jd€oJde Jp llJJp'.rolrJnJJnl JIrJoln.r
rS urnJaJd lJoloJelnpgur eriJodoJdsrp rs .in8rsap 'rgu11 rnun e1du11u1 eA as nJJnI ap
IaJts€ un g)€p IS 'unq u[ras un also 'e.rado
;IrJr^rJlodau aJrqJo gJn8uls o-Jlurp r$ eurq
aJarlu1 €l€Japnl puJJ JeC 'pqeoJl ar arli
r€tu a8alaiuJ ra^ lJunJe rS 'gcrui reur EJE] aurc 3r,r.p"rdsr lJ e ap ezeaunurur es aJeJ
as gs aJ€lrgdapu1 ur.rd E}
-lse lalJedap r€LLr IJJ rzase eJado ljJul lJJ rnlao pidurlluJ as runJ ese 'ngr retu rS olra
oJ qs aurq g 'el"JopnI a16a6gdap tig e:ado pu33'glecapnl

'elasui JoSn ealnd ro^ ot 'lnda:) a"r€le o n:1uad ngJ uuras alsa 'rrigcapnli
eaunjigul €I elsa e.rado puJJ IJunlV
-uJ lnrJnl op rlsadrlsap 3? nu gJ€p aurar^
plJJ ad 'apadurtl I€uI IJ e.\ cl elErapnI 'Dxn+lT n Dxala)D
'n.rJnl €I rode a}-npu]JJoluJ €J uluad 'arilJ
n.Ldnsn $; alns xa.Lado D"LdnsD
-aJJad oaJ,\ €i alJ€d lar ps rS nJJnI urp
xnlnro+cxd nw)apnt ardsaQ '00v
rliaJdo al gs 'ruaurase ap aurq rJ eA
'soioJ aJelu ap rJ r?A rfi tS alsurr
'aIE+ alrla6arij aurq relu Elinur e Jnpe e.t rjJ 'gunq rs pureas ep
rI 1l EJ erado 'aurq adaJuI ra^ ao oJ€J
IaJls€ uJapnI rarl :a16aur JIe rnun euJlu ra,t nu e,rerdsr areru 'g:n1eu ulp aIIJnJJIlI
ap gJrud plnrgl Is 'ealoseopu-e-ap eapa.^ trruraru3l eie.ruJ e uud r31u1 reur rdaau3
nu ap pJ ]11S Fs ornqaJl 'aradoJud aJ€Ltr
IAA O IA]lSe a.rec ad 'e:ado ea ur rlsa,rud atr EpE^op IEp Fs IaJA ar€J 'a.ro1crd n;
ii-gs sap i€ur l]r ts gpurlFo o gujtuapuJ eT
re ps'pur1.rld 1ol eJ JsalnlpJS J]'at;ni) 'Jop?d ap
-gFqJ sns rellr aIoJ e1 r$grer uil Es EJ p?nmpJ ?lnLu r)xpn"Ld a"Ld,saQ '669

'E"rnlEu Z 3rilnl 3d tluJep€z IeuI
€AaJ o.leo alJ ES alrzalau rolun+gugldald
pdnp rio,r,u1 T-qs rpoJ at nu 'nJJnl rnun elea,trrlod aJrJls 9s InluI €JrpAldrul e n;3
-aJA €oJapulJdap re nu Bs eJ €IdrulluT E.\ -uad glrsolo; €Tq€rV utp eun8 lTrgsgt{ uILr
as BJ€p Jei : €l ernlJld TJ EA EpneI op aJnpe e JsaualuoJ nu rIJol€8lAeN 'naJaLu
gJrupaJ^ reul 1r1r? nJ iealsaJe a;dsap ea,re alSa.rc ac olunqau o a : rirnilptlls IJ JE
EJJ€d ap lrt€Jqo Jsauguttlns 161 16 1r;r1e nt
ra,l, eiurl$ounJ gllnut rerr JJJ nJ 'aulro; InJgd Fun IS-aJ rrun JBJ uInJ IreJ nu gS
aleJprunuau ne rS lu3rugd od plle os a.rer
{JEJJnI ro+Ie € rs -ro1t.rrpg1c eruro; a1$a,ttrcl

aJ EaaJ uI els€ac€ I lraltqre unq un lJ Fs
glnel e,rdns€ap ad 'a.reolrniar,l aliEIJoIcl

a1t; iS lnlnuro alrJnsgur a1eo1 autq tliou
-nJ gs tode 'e,r,t1oads:ad ri1u3 l€ur aulq

ria,Lui gs g1ner 'tlgcapnl o1e1 taudo;d
e gfullndau qls€aJe uI IZer nu qs eJ
'alel ole IJ€ur letu alat ad

eepa^ rc^ aI nu 'EJo?Ie ale IIaialS oliJiul

9At

126

Sd iei mai ales drept maestru oglinda celor subliri le vei face rnddulare mld-
clioase ; celor voinici, mbdulare virtoase
-cd vorbesc despre oglinzile netede, pentru 1i celor gragi, mddulare tot grase.

pe intinderea 1or, lucrurile au ase- 4A4. Cutn adeu-drul picturii se
aflq in suprclf ata oglinzil.or
muire in multe privinle cu pictura. Astfel,
plane.
pictura aratd lucrurile pe o suprafate pla-
Oglir"rcla pland cuprinde in suprafa{a ei
nd dar parcd in relief, 9i oglinda face adevSrati o picturd, iar pictura desdvir-
aceeasi ispravd. Pictura se interneiazi sitA, Iucratd pe suprafala oricdrui mate-
numai pe suprafald gi oglinda la fel. rial plan, scamdnd celor vdzute in oglindd.

In ceea ce prive$te parlile care par a Fc intinsul oglinzilor plane gisiti-vd voi,
fi in relief sau adincite, ele nu pot fi prctori. maestrul care sd vd invcle c1aru1
pipdite cu miinile in pictur6, la fel se 1i obscurul, precurn gi racursiul olicdrui
intlmpld Ei in oglind6. Ogiinda 9i pictura
creeazd asernuirea cu lucrurile inconju- lucr'.. ln culorile ce 1e aveli la-ndemini
r:rte de umbre gi de lumini, gi una gi se afld gi cite una mai vie chiar decit
alta par a se adinci dincolo de supra- pirtile lun-rinatc din oglincld ; de asemeni

fala 1or. r-eti mai gdsi printre elc gi cite una mai
in'runecatd chiar decit pdrlile ei cele mai
Si cie vei qti cd oglinda prin linii.
un-rbre qi lumini ili redd lucrurile cu cbscure. ln sfirgit, trebuie, pictore, sd
adincimi, iar tu avind printre culorile pictczi tablourile tal.e deopotrivd cu cele
tale culori rnai Iuminoasc sau mai utn- ivite intr-o oglind6, atunci cind sint
broase dc-cit cele din oglincld, desigur. vdzutc cle un singur ochi, pentru cd doi

dacd tc' vei priccpe sd 1e inmdnunche zi ochi inconjoard obiectcle rnai mici.
binc intre ele, pictura ta va pdrea gi ea
un lucru din naturd. vizut ca intr-o 4A5. Cqre picturd este man ured-

ogljndd mare. nicd. de laudd.,

403. Cum se cunoaste cd o pictura Pictura cea ma1 vrednicd de laudd e a-
e bund, qi ce nzerite trebuir: .:eea .are seamdnd ce1 mai mult lucrului
sa aibd ccl sd, pard ce atare. ce-l infSli9eazd. Spun aceasta pentru a-i

Plimul ]ucru ce trebuic judecat pentru lnfr.rncia pe prctorii care vor cu tot dina-
a rccunoagte o picturd bund este ca mig- clinsr.rl sd indrepte lucmriie din naturA,
< arc.a sd fie potrivitd cu intenlia cciui aqa cum accr carc vrind sd infSligeze un
t'e o executd. In at doilea rind, relieIul prr-rnc cle un an, al cdrui cap intrd de
mai mult sau mai putin accentuat al cinci ori in indllimea sa, iI fac sd intre
pdrlilor unlbrite si fie potrivit cu clis- cie opt ori. $1 cu ldlimea umerilor lucru-
tanlele. In aI treilea rind, propor{iile rrle se petrec la fel, numai cd ei pun de
dintrc pdrlile trupului sd corespundd cu cioud ori ldlimea. Ei tot aga iEi fac de
proporliile intregului. In aI patrulea rinC, lucru pin6 .ind unui copil de un an ii
decorul locului trcbuie sd se potriveasc6
cu faptele cuprinse in e1. In al cincilea
rind, modelarea mddularelor trebuic po-
trivitd cr-r fdptura celor infdtiqali ; astfel.

'gJseounJal I-PS eJJaJuJ JoIrurBJeLu rr.rr6nlsapeu eurtrrd urp rlnBJr
ralsace undns os nu alaJqurn 1 1e1ao"ra:
Jo,\ oJEJ eJOIaJe ecJnJ ap lintll ep ra,\ BJ
nJJuad 'lqnsopep ad 1-npu3uulnl araciaJ 1n-r;n1 r$ rqJo ar+uJ oleza6e au€Id unureo3
-r.rd a"reur ap Epe^op rep nu gc qlJe iS
ur.rd nes unIgl ap rulrzaAeJls ulrc{ JBTLIJ
'sns ap ]ol. alEuILu
apurrd loci as 16 iSnlsep ?od as alunlEsgrl
-ril luIS rzprls ad alrulj?ur aiunldgy rS 1i.r
nrl Inruo lI+€ pr n.rluad 'sns ap rS q11nu : €p€ro( 'JoI JolrJnJniluoJ eaJesEJ lJJ
gurlunl eoseaurr.rd es alelord ale] aiunE
-ap grnllrd uJ olatqLun iellar gs no,l8 reLU
-IJ llJuI laJlse 9zeoJJnI SoIe reLri .recl alsc rS 'e.re1al"rao gllntu reur otJJ oS

'etedgr' "JoL apr,

runla.rd rr5o"r adeo,rde epoJ rol a1 a;ec ad -nJnluoJ nns aTal,qLun : nJ,nJ
-Jxd ug pl-uUas ap zpru a$a aJ 'L}T
'JoJ ap alrnurlr:d aIaJ lIJap 'rae ap alinri
-tJud apununl sualul r€Lu EpaJ 'rn1n"rae 'Ilapurlu_1
eurLunl ap e1;ed ur rS co; ap pleultrrnlr
raun €oLLrrzalau ed ep JoIr,rnJJnI eaJeJarl
alJ€d uI olso grn8rJ €aJe FJ€p .rer i a.ieu -aJ urp alieu as ar rejasnurnrJ €eunurlrr
rerrl aJeJ as :IJle nJ 'dJoJ Jp Fz€al-rgd ap elueas oulur]au 'a;eoledr| rJoInJ ?JJap
-apuJ as eJqLun trJ3 nf 'qlernluol aulq €AoJJ{e nolq€} un-.r1uJ g}neJ nu aJeJ !?}
ar; gs soI ad n€s rolrJnprz InFunI E-ap -seo.rd eac e1eo1F ap surdurl 1lr aci qurrqrs
ro1 earrgdlld I aleraunluJ rJ ro^ aloJqurn ur JsJJJJnJ II Jup 'rrJolgJsounJ JSJJ
-1rpJ Il arec ad aIJLunueJ cp aBnJ '.ro1o;q
qinillJs u3 ;er 'ocru;a1nd ri acrlar3oJ r] Jor\ -run elJe op aSnJ auTJ rnJsqo utp rS relr
urp pJrpp '.ro1rur'-un1 c t* rola.rqurn EoJDt
€alaruigluJnelC'rn'rIunJrLoJunelrercBlqral JoqpriFlnleuarrll-urtrnplr als3 -arJal urp alS€rr JS glre €+s€oJV 'apn€I
rJe[r ieru aIaJ op crupaJl alsa 'rf1e1rao
cilr ad acaJluJ MlJe ElseoJ€ uI aJeJ elace
rs 1 gueid aJepurlul o ad ap as-npulzuucl
o-rdqaasuoeeoplq1o1*naJruF3Jp+esenaJuoJ^eos 'ayn-rffl rJnpiz -sap 'd"roo rnun InJarlor ei;ripgug e ap alsa
esijggul Ta^ aal .rollrd un oundoJd IS-aJ nJ)nI InuTrJd

'sot cd aJqurn a8e.r1 r$ aJqurn rS rurtuni '.LO?)xd xnun

JJiUIP i['IJIqJSOJP AISdJUIPE'9SEJ U! BTJC D axJoJDp ?3+u?p pa) a+sa a.LnJ '90,
os eJnb-rJ FJEp : lu"rured od JJqLLrn T3€rl
Ers iro,reu alsJ r€rlr nu ! a,rqurn iS ruiurnl 'JlrrnrJnl ra ce;a-rd runl e6e '11nru a1;eog
oJluj oJeru cJrqasoop e; nu 'elrrourosod
aruaJ.\ o ad ern8tl o rlSopolzr FJeCI cso6a,r8 'g;n1eu gdnp ne1 as aJeJ IaJ nes

';nI urp r;ndroc a11ei €Jnl€u gJ FpeaJJ gs ?ncpJ e-I +Jcur t€q
-Lu1rls rol eleeapnf ui lJ1€-rlul leuir€pgruJ
-JoIaJ olarqLlrn'1u1rugd ad'eauaurase ap e-s InraJrqo rS glrnusrqo +rualap e eaJeoia
IJJuJ 'eleaSar8 €auaurase as-npursoloJ
g1e.re rs i eurlunl ap {JeLLr alad nr 'oJruJ.lJ ?nz9^ ne rs re Isolo; ne rJo ea+I]e op
-nd arJ gs alaJqurn eJ rnqaJl e.t 'a;eos rS rJazraJl ap Luo rnun alrrl.rodoJd nep
ul pulls rndrqcu3 IaA o op 'aurnue rg

'rza+Jrd o-s raJA a.rer ad ern8r; rzaie

r]1 apun areolerntuoou1 aIrJnJJnI o-oJaJ

r€ Lunc gdnp gle6rjglul ornqcrl EuiLun.I

'ap"Lntj

-x! xzauzwnl ns a?nqa"L+ urnJ '80,

'.rurrun.I r$ arqrun ardsap EalJeJ uJ lel
-pJe eJso urnr ese 'opadrurl a1nzg^ lujs
nu r)Iu -rJo allnrrt relu alac ap a:ec '.ro1

t6I

128

409. Ilnde sd' stea cel' care priueqte 411. lfu ctre rost sd conturezi cu
errLd.nun{ime figurile mici.
o pr.cturd'.

Sd presupunem cd o b este pictura pri- Dacd Iucrurile datoritd indepdrtdrii lor

ritd, gi cd d este taza de lumind. Zic, de ochi apar mdrunte, este firesc ca in-
clacA te agezi intre c 9i e vei in{elege tre ochi gi lucru sd se afle rnult aer care

impiedicd viziunea clard a forrnelor',
amdnunteie neputind fi zdrite, rdminin-
du-ne astfel necunoscute. Prln urmare,
tu pictore, vei schila doar aceste lucruri
mici ;i nu le vei isprdvi ; de vei Picta
aItfel, ar fi impotriva naturii, invd!Atoa-

Fig. 42 rea ta,

f)rost acea pictur6, mai ales dacd este L,u:rurile devin mSrunte pe mdsura
pentru cd va auei
rn uk'i sau ldcuitd indelr6rtdrii dintre ochi gi locul unde ele
atunci un Iuciu asemdndtor unci ogLinzl se ail6. La mare inclepdrtare se afIS mult
Din aceastd cauzd cu cit te vei apropia aer', care ingrogindu-se, impiedicd pAr!ile
mai mult de punctul c cu atit vei vedea
mici ale obiectelor si ajungd pina la
rnai pu1;in bine, deoarece aci se intllnesc
ochi.
razele luminii dinspre fereastr5. Numai
clacd te vei aqeza intre e gi d locul va fi 4I2. Ce fond trebuie sd. foloseascri.
pictorul in operele sale.
potrivit gi vei vedea ce{ mai bine, apro-
piintltr.rc do punctul d pentru cd in acesl Deoarece experienta ne aratd cd toate

punct scapi de reverberalia razelor re- corpurile sint inconjurate de lumini 9i

flectate. cle umbre, eu vreau ca tu, pictore, sd po-
trivegti partea luminatd astfel incit con-
470. Cit de inalt trebuie a7ez$t turul ei sd fie inconjurat de obscuritate,
gi invers, un corp obscur sE fie inconju-
punctul, central al Perspec- rai de un mediu luminos. Aceastd reguld

te va ajuta mult pentru a scoate in re-
lief h,rcrurile pe care le pictezi.

tiuei.

4I3. lnudfdm|nt despre Picturd.

Acest punct trebuie agezat la indltimea Acolo unde umbra este in hotar cu Iu-
mina. sd iei seama unde este ea nnai
'ochiului omului de staturd obignuite, iar clard sau rnai obscurS, 9i unde este mai
mult sau mai pu{in fumurie.
'orizontul cimpului care se invecineazd cu
$i mai ales ia aminte ca tinerilor sd
cerul trebuie si fie la indltimea unde st: nu le faci umbrele tari, aSa cum se
aratA pe piatrd, deoarece carnea le este
mdrginegte cerul cu gesul. Reguld care nll oarecunt strivezie, aga cum se vede

se potrivegte pentru munlii ce ai liber-
tatea sd-i agezi aga cum crezi de cuvi-

intd

ezer puir ad 'aznq qns ?uJd Fzeourunl ards s.ro1u1 alsa aJeJ elace IIJuI a:IIEul
! c ezeJ Jel 's€u qns guld Indrqc pu1uml 1a1 eSe-"r1u3 aleJlsaJal Jer rIZaFupu eI
-nI a J eultrlnl ap €z€J €apa^ IaA 'a D
1J Je Eu-rlunl 9lSeOJE PJeC 'aJeCaunlu! purrJ alaJeos 'snde a"rdsurp alrzeJls od
o-rlulJd IalqJFq e;dnseep as-npur^grd
-sr aruFodrurl ggqrldacradrur o ards alarl 'souLn"LI {az\at un nJ n-[J
as '1e1da.r1 'eSe 1o1 IS 'lnlndlqr Ern?raJIq -nI un xzasziplug DS xar,a al,D)
-re qns a+elle alaJqurn eulrepErr uI guld u! lntnsxad saID axnqal,T LunJ '9Il
adeorde eurlunll e,\ rtzg.rls lnlpdec e1
olelle JoIlrnSr.r'adore alrurS.reru ap Ftelgl 'pde ap oseolsai ral6eorq InIJB
rd :el ulp gllual rIuI[InI BaruISunT
rt u1.r1gq 6ococ ap ailqrgq '1n1na1 eiouar
'a+€lrJeIJ arEJ -u3:ds ':eEo ap +oq un 'rctJe ap rqcaJn
16 gcrsrd op rqro r-aund iS 'nglnp un €I
-aJeo o al-npulpaJ 'lolr.rndrqr ale alIJq ap n€s aur1J un eI op IndEJ l-glnulnrd
-Lun rerrr ayirgd ad aBUJJJSFJ as 'rrzgrls -rui ':ne1eq un ap eqJol TJ Je gJ UaJIZ
InurJJepIeJ ad as-npuudo 'trnprz a.rluud Es 'aur+ ap gndrqcul I€tlIIue un csaJiJ
gJed gs €lnec Ja^ puTJ rJun+e 'aJeut.ttt
apun"rlgd 16 JoIoseJ a1r:nSuadoce aJluud urrd 'ros laelare ap alewlue ro?Ie olarel
-np-€ru nJ auaruas nu qs aJelnpgLu JoJPJ
aJaJl aJ€J rrurtunl rrurrSunl elsarolep ale aleurrue elslxa lod nu gJ aI16 as
es aJ nJJnI lsaJv 'aurSJELLl o l.)lu pulne
o'p+?ndxlpug a+n+axa p)sDa"LxI
-Ieuau rS 3e1da.r1 alnprord .roio.rqurn er6p8 pnd ps zco! ps a.xnqar,? unJ'91,
-uI8 g8nepe reul os elseace eT 'alTJqtun IJ
JoA riaJad aJ+€J asJeolul alaia;erdns ret 'FleJounluJ r€rll
'a1eu1urn1 drqc rnlaoe eleiaJe.rdns eepa.l
Erqtrln o rpuldsgJ .to.t 'a11nur ezunJJ €aAE
u.r 'co1frur €I nes rtzgrls 1n1gd€r uJ €[]e .ro^ sJeJ r.lnqJar aiace t6 IIJoqJe puSc od
e,\ as oJeJ rnin.rolt,tud InIqJo 'ioJlsv 'g;eoin lELu FJqEIn o lpuldsFJ Jo aJe.l
'Eleuiurnl rI €^ IrzPJls Ie sIllcsap 1n1pdr:o jeLu iJnril€J nc agrnq:er 15 rIJoqrV
a.rds gs,reoluJ ei€I ?+eoJ 'rjrrqutn ;ogia.r
,J?TDq
t? '3L{
-'ips )oI un pzDa1rip{u! as unJ 'llv

-ad eaJ€JaunluJ aFUJJJSaJ 8,4. aS Joliuau 'arnqaJ+ runc e6e
-eo alr.rndrqc ad 'putunl ep a16acn1911s
r,tr-r1od ro^ o lcunle bJ€J ad 'e1 e"rnlrtd
-nluqoInuJoIe€ruclrtuun-elreFpFUyS]r.Jr,srygsr uJ 'alTJqurn alJa ap alJedap IeLu nes ad€oJde reur Inl
-a8ap auti 'g1ecaun1u1 retu nes qJeIJ Ieul
rS-nu gs areos rrop ra^ o rxnc pdnp tS '1n1a8ap nr glq
-urn o nolqe+ ad IceJ gs 'e1 eaunrieurel
.JaJ Je 9JquJn oJ IZaA gs IaJA FJeC

'gseoururnl giua;edsue;1 o

cpur:d 16 as-npul"rndJndruI plnzg,l. aJso ea

: aJeos 16 rqco aJluJ eu:ur rii pulc rcunle

6At

130

o h se intinde pind sub bdrbie. In acest ia genr-rnchii locuitorilor lor, cu toate ce
ele par a fi mai apropiate de ochiul pri-
caz nasul r5mine puternic luminat pentru
cA bate asupra lui toatd lumina a b c d e. ..'itorului clecit chiar personajul care are
intenlia sd intre prin cle. Am vdzut ar-
477. Cum imparli gi cum faci ca cade in{esate cu oameni. suslinute de co-
loane desenate sublire, asemeni unor cio-
fiourile sd, se desprr,ndd" de Pe
meqe tle care sc rezelna un personaj
fond. cuprinzindu-le in palmd gi rezemindu-se
de altd caband ca de un toiag subfire.
Cautd sd vezi figura ta mar intune- Astf eI de lucruri, gi multe altele, tre-
catd pe un fond deschis, iar de va fi des-
chisd, s-o agezi pe un fond obscur. Dacd buie evitate cu grij6.
este in parte cieschisS gi in parte ob-
scurd, s5 agezi latura intunecatd pe un 420. Corpurile corespund, ati.t prin
fond deschis, iar partea luminoas6 pe
n"Ldrimecl cit tt prxn rostul
un fond obscur'.
l,or, lucrul,ui ce trebuie infd,-

tiyat.

418. Despre impd.rfirea tiguri,l,or in Aceastd propozille e doveditd prin
enun{ui ei. Prin urmare, citeEte mai sus.
umbrd, qi in lumi,nd., a7ezo.te
427. Despre marginile corpurilor
in locuri, deosebite,
zise lineamente squ contururi.
Luminile slabe pe obiecte intunecate
Corpurile au uneori contururi atit de
dau nagtere unor umbre puternice gi bine nedeslugite incit orice distanld, oricit de
conturate. Luminile puternice clau nag- micd ar fi, strecurindu-se intre acel corp
;i ochi, face ca ochiul sd nu mai in!e-
tere, pe obiecte intunecate, unor umbre leagd irnaginea, chiar de ar fi chipul unui
Lrgoare gi cu marginile nedesJ.ugite. prieten sau al unei rude. Nu-I mai re-
Atuncl cind o lumind puternicd qi de res- cunoagte decit poate dupd haine, iar prin
trinsd intindere se va imbina ctr altd intreg, eI igi dd seama de amdnunte.
lumind. slabd dar de mare intindere, aga
cum se intimpld cu soarele in aerul de
zi, lumina mai slabii se va rdspindi in
chip c)e umbrd pe lucrurile astfel lu-

minate.

419. Cum trebuie sd. ocoleqti, nepo- 422. Despre ceea. ce se pierde prin
tri,uirea propor{iilor.
indepd.rtare.
Un mare cusur al multor pictori e cind
lnfdligeazd locuinlele oamenilor gi alte trrintre cele dintii lucruri ale obiecte-
Iucruri dimprejur, astfel incit de pildi Ior umbrite ce se pierd prin indepdrtare,
portile oragelor nu ajung nici m6car pind sint contururile. In ai doilea rind, cu cit
depdrtarea cregte, cu atit se pierd um-

brele care despart corpurile ce se ating.

erec Inlsltre nrJuad Er glinzar 'eaturilFuJ 'ra palellrelc uJ gI€Fa also
gleol glBser+ a aJ€J ad rarlrlq €ieJerdns areq alsad apeJ aJec eurrutrl Ec a+eol nO
purraplsuoc 'p r Is o r eilJrqasoap allnzal
gs lIcuJ IaJlse 'J q 16 I D alrrurl ad ,r, o J'luoAnuJgnucseqo?Ipeuaoc]rJuonliJaadproeJre,IqJlereupruoeJa;pudn
eare+rEdap ei asnp rJ re aloldruJ? IaunlB ad aleceunSul a+J€oJ earqd .ro,r alaie"red
16 ) D IaIulI alaleds uJ aurr8arluJ u!
letrcld Inqarl re IndrqJ 'rlerqo eI puld r{rl}' ,FId
gDlpe J r nr E+el9re aruiq ap arelrFdap
o eI ?eza6e 'rnlndel eaurr8rgl alsa q D f_----___l

'DaoaD aFa +g)ap AJDUL JoIaJeq aIrurBJeIN 'exoluoc eaur8Jeur nJ
rui8.rgw eA as aJeJ indroc 11cep glecaun]
xnlu na"Lpd na Ia 'u,nsput, zn|
-uI IeEr eaJpd e^ riiFlrxa.tuoc eaur8.reru
alxzrdold pdnp fnpu?pzd xodn
2i dxqc un puwnsytu aJ ru,?uad 'LZV 'a"reo1nc r6eoale ap r.rnd"roc olle nJ csaur8
-Jgur as oxaluof, apndroc pu;c rcunl.17
'raJlsaJal alru
'zrndro) a+p ap pjn{ n\zutd,
-13.reru nJ IIU-rrunI eaulSJslu apunluoJ os -J,o) 1.1,t1,UX6"Lpur un?Du aldsaT 'rzv
nu gs lJcuI laJ+se '91ecaun1u3 eJeolnc o
nr 1u13"reru arlgc 1e1da.r1 eldurn as gs ti 'eznJuoc srurJaunluJ o
'1cn.rc prgg olalocJa) nc 'elecnq o-JluIp
a!I gs Joluolcld rolaroIIa+e alorlsaraal l]Jap auJrrlel relu nu euiJn eT 'a}€uruas
-u! r€Lu aIaJ luls are; 'a1a;qrun rS p"rard
'?rn6z! pzna+czd as apu'tl es '116.r1ys u1 'rody 'erqurn +Jcap pleuuras
rolu,adp)u! a\a.4sa.r.a{ ardsaQ'gZV -ug ur{nd reur a1sa eJ nJ}uad 'ealeyzou
-trrrnl apJard as puJJ ealrop Ie uJ 'rrurur
s7 .3I,{ -nI E ?uiurnl o rS rr.rolnc e a1;ed EcILu o

alsa aJBJ '1nrrn1 alsa 'a;elrgdapu3 uIJd ap

-.rard as aJeJ uJnI lnrur.rd 'a,reo1nc ur6

'nzDa?-Lpdapu! as

?xr,qltln dtot un pu?J xJun+D
apJ,a?d as a) DaaJ aldsaT 'tzv

'urltlds ap ra rninJlual erdns 'aleAo asalu raun e elr$nlsop
-eap llugdurnr alelnarE op InJluac gzeaJl
-sgd rS-nu 'a1eq re apun rro ap '1n1n1u3,r -au eJnFlJ lrJap e,\aJlle auiurgl retu au
e,rr.r1odurl alSa6gd arer €rn8r; ?leporcrN nu e.relrgdap ar€Lu o eI ?JJUI I eleuruasug
-au J€ur alolunupure p,rerd as a1;edap teur
'?nyn?uga Daz"L?odur? eSe 1o1 rS 'gd1nd rb ronrd 'a.r1u3 aurso.r8
ap alrrrqasoap luIS puJr ealrarl Ie-JtruI
?sa$pd a,LD) aTztn6z{ aLdsag 'g7y

T8I

132

foloseqte perspectiva, c f Ei d f sint mai dacd aceste trei linguri ar fi fost de cu-
scurte decit @ f 9i b f, care sint cele loare neagrd si o alta de culoare albd,
adevdrate, gi de aici reiese diferenta c o desigur cd vei fi pregetit o picturl vred-
si r d de care am vorbit. nicl de laudd. Acum tu ai fdcut un pe-
rete alb Ei altul inchis. Intre ei trebuie
\ sd agezi un obiect albastru care vrei si
aibd gi umbrd gi lurninS. aqa cum se 9i
Fig. 46 c:uvine acestui albastru. Pune deci de o
parte albastrul ce vrei sd rdmind fdrd
428. Dacd, suprdfd{a ori.cdrui corp de umbre gi pune culoarea neagrd tot
opac pr?nde ceDa din culos- deoparte. Apoi ia trei linguri de negru
rea obiectului sd,u. gr amestecd-le cu o lingurd de albastru
deschis, iar cu acest amestec vei face
Trebuie sd in{elegi cd aEezind un obi- umbrele cele mai inchise. Dupd asta, ia

ect alb intre doi pereli, unul a1b 9i altul seama dacd obiectul este sferic, cilindric
negru, vei gdsi intre pdrlile umbrite gi
cele luminate ale acestui obiect o po- sau pdtrat sau oricum ar fi. De este sfe-
trivire care va fi aceea a pere{ilor po- ric, trage liniile de la marginile perete-
menili mai sus. Iar dacd obiectul va fi lui intunecat cdtre centrul obiectului sfe-
de culoare albastr5, acelagi lucru se va ric gi in punctul unde aceste linii se in-
tretaie pe suprafata obiectului. acolo se
intimpla. Prin urmare. de va trebui sd-l tcrmind umbrele cele mai puternice ; in-
pictezi, sd faci astfel : folosegte negrul tre unghiuri egale, se vor afla umbrele
pentru a umbri obiectul albastru, cu ne- cele mai tari. Apoi, treptat, incepi sd le
gru asemdndtor cu negrul peretelui, a- faci mai deschise, a$a cum ar fi in rz qi
dicd cu umbra lui. $i ca sd faci aceasta o, care pierde din obscuritate pe mdsurd
cu pricepere, sd procedezi astfel: cind ce are parte de culoarea peretelui o d.
vrei s5-!i faci pere{ii, de orice culoare Aceastd culoare o vei amesteca cu um-
bra dintii din a b. cu aceeagi bdgare de
ai vroi : ia o linguri mare sau micd, dupd
cit de mari sint lucririle 1a care o vei seam5.
folosi, dar lingura sd aibd ambele buze
A
deopotrivd. Cu ea vei mdsura citimea cu-
Iorilor folosite in amestecurile ce le vei 429. Despre mi,qceree ti mersul
avea de fdcut, cum. ar fi de pildd atunci
cind pe peretii pe care vei fi pictat o ui,eluitoarelor.
umbrd cu trei gradatii de intunecare Ei
Cu atit'trupul va pdrea sd aibi un
un grad de claritate a- i adici trei linguri mers mai iute cu cit va Pdrea mai mult
rase -, ca mdsura grine. 9i
gi cum sd cadd inainte.

ad Elloq ap pturoJ uI qieJerdns eare IIgs aJ€J aIrJnJJnI JeOp JSJ:\rJd IJ Ia ad 'qJn)
rsun eneapod ad lzauasep gs 'flIoq ad nes ueld alsa Inprz Erep +uale alsa nu
eJnFrJ euasep e ap 3lureu! reur JecI inlqJo 'p-rne8 o-.lyuud ar; 'grlseaJa} o eI
ap al; prnlcrd gJseare pper. gs Inlqco ec
' "L u e+loq ad ale+qlunl qlleleal aceJ eqrol alsa +!c nc llnur reLu +J1e nc 'e1c1d
ra^ rode 'IzafriqJuI I-Fs IaJ^ arel ad InI eA aJeJ ad eie;erdns nes Inplz qIJ€ os
-nruo e alslpulnt elurJd u 1.4 alalaJod ad Llrnc ap rst{curs as e aJe nu 1n.ro1rrd 'e11e
aJecrJo uJ 16 a:e;niarc{ru; glseaJ€ uI
Ez€euasap : IaJlse rdarul gs '1ioc ap n;1ed
rS rrazgnop op +IeuI g;ed gs arec eAarJIe 'aJ,DoDXd U!

e)rJo nes eJnFIJ o rceJ FS I3J FJeG 7daL,p pug1s 'a?Lax"L?od alnynp
-pur nJ gs 'gcazpnop ap ?DI '?io,
'nr,lDd zS Dazpnoq
ap ?Daznl.?nd ap lpu? a+D,rD
ap p"LDd ps a.Ln) 'au'ziyPug ps al,D) dn.t7 un zcn[ ps nJ 'Tg?
?foc acazatdspnop ap p"m6z[
o p?z un ad ato[ n nr'?uad'Zy

Bt 'Fi,{ 'EUrI lelLr

t 11 e,t rugspd EarFoqoJ '.roirdr.re 1nco1ltu
ap lerdo"ide rJ e^ aleli^er8 ep InJluaJ
'IJnIqBun aJe nu elseaJe gD qcep rel 'rr.rpsgd e gSlzatd reLu JJc ear
-IJoqoc rnurcr"rd e.\ 'rolrdue lnroiftu ap
n;1uad '6 r J gqrnr eie;erdns ed grn8 aletrrleJ8 op Inin4ual ea"re1:gdapu3 'areur
-Jn urJd 'a1es .rolrdue inlollrut ap alred
-rJ aJele o ezlleal Je-s aulq IeIx IaJ Jec -op rELu rJ EA a]€ll,\€r8 ap r9s InJlua.)
+Ic nc 'so! +JJ ap aluleul gqer8ap Ieur
'lrndrqcug rnpfesrad ale a+uawala rn!.?J .rep 'so[ uJ rs alureuS ecsnu e.r as eaJ
-gsed rcunle 'IJpsgd IrFaJluj e alElr,^.€JB
-Ie JOA aS aJec urp rS prz ep oloJurp XuIs ap rnlnJlual In?gJgpuJ tg er ;olrdtre InJoI
-t{ru grep 1 .ro1 "tolrdtre elrgl gIJe as apun
rn1nco1ftu ere;e ur eJrpe 'araut]sns ap
JoI rnlnJlual eJeJe ui pIJe as a+€lI^eJB op
JoI InJ]uJJ purJ -\ol JJe a) cae.r'a1osu1
a1a uud gc3rru as '1n1ui,r, EJSEaSoIoJ gs
?rFJ TS rdrre urp plEq gs EreJ ar€) 'rollr
-psgd eareo6ur a"rdsap arnds as elseaJv
'urfuds op ngs InJ]uaJ ap a].redap Ietu a
a1e1r,r.e.r8 ap ngs inJlual lJ) nJ 'apadar
reru ll?e nc aurs e1 ap pr6iru as 1ndro3

'a?nz xDlrL

nns ?alu| tDur au8 D1 ap pJ
-i;nu as alo) alzrndl,o aldsae '1eV

881

134

care trebuie sd intocmegti figura. Inda- 433. Pictura, rinduirea mddulare'
Ior qi colTupwnerea, Personeie-
rdtul acestei suprafele deseneazd ligura
in prolil 9i de mdrimca pe calc o vrei, lor.
ciu toate linlile in punctul t in felul in
care ele se intretaie pe perete r n, aqa Lumina, intunericui. culoarea, volumul,
o vei infAliga pe peretele care seam6nd
cu suprafala ajutdtoare 9i vei clobtndi tigura, peisajul, depirtarea, apropierea,
toate indllimile gi reliefuriie figurii. Ldr- migcarea 9i nemigcarea. Din aceste zece
gimile l, adicd grosimile aflate pe zidul
elemente ale v6zului, pictura iEi insuqegte
Fig. 49
gapte. dintre care pritna este lumina,
drept m n le vei face duPd forma lor
adevdratd, pentru cd in fuga zidului, fi- apoi intunericul. culoarea. figura, peisajul,
gura se micgoreazd prin ea ins69i. depdrtarea, apropierea Am inlSturat vo-
lumul, migcarea 9i nemigcarea. Rdmin deci
Figura destinatd boltei va trebui s-o
micgorezi ca qi cum ar fi dreaptd. Mic- Iumina gi intunericul, ceea ce inseamni
Forarea trebuie s-o faci pe o suprafa{d umbra gi luminozitatea. adicd clarul Ei
pland ca sd agezi figura pe care o vei obscurul gi culoarea. Pe volum nu-l cu-
desena pe zidul n r crr. adeviratele ei prind pentru cd pictura in sine se face
grosimi micgorate pe o suprafald in re- pe suprafele. iar suprafafa, dupd cum o
Cefine;te geometria, nu are volum. Mai
1ief. bine zis : ceea ce se poate vedea face
parte din ;tiin{a picturii. Prin urmare,

cele zece eletnente aie vdzului pomenite

rnai sus, sint cele zece capitole in care
imi impart pictura mea. Lumina gi in-
tunericul alcituiesc insd o singuftr carte,
care tra.teazi despre lumini qi despre
urnbre ; o singr-rrd carte, pentru cd umbra
este inconjuratd sau mai bine zis atinge

lumina. Acelagi lucru se intimpld cu lu-

mina fald de un'rbri. 9i intotdeauna Ia

rnargini se impreuneazd lumina cu ttmbra.

Umbra derivati se amestecd cu atit
mai mult cu lumina, cu cit este mai in-
depdrtatd de obiectui care face umbrd'
Culoarea nu se va socoti niciodatd ca
fiind simpIS. Aceasta se dovedegte prin
regula a noua care zice : suprafa{a ori-
cdrui corp prinde o parte din culoarea
obiectului sdu. chiar daci este vorba de
un lucru strdveziu. cum ar fi de pildi
aerul, apa gi alteie asemenea, pentru ci
aerul primegte lurnina de la soare, iar
intunericul se nagte tocmai din lipsa soa-
reiui. Deci aerui se coloreaze in atitea
culori cite au lucrurile ce stau in spatele
iui gi al ochiului, pentru cd aerul in sine
nu are culoare, precum nici aPa. Dar

rS g^rasqo es nJJnI rSeIaJe IS 'InpuoJ nr ideJ ail aia pc aleol nr 'rrutrilnru 1nro1

aJEOInJ rsBaac€ ap ?uJs FJEp Jerqc rJoI -!1ur ap alerdo.rde rerrt rS sol letu alezaAc
Inlgr?puI alEIJe aIIrnIEpunJ ap alr1.19ds3p
EunBaploJu! Jed ole^o n€s aslJals oIIr juJs ljJ nJ a+eJaunlul rlrur l jle nc IJeI

-ndJoJ 'aleIn8aJau nEs oleln8ar ou€Id aiaJ OS 'FI,E

-EJdns ap Inlle 'acr.ra1s nes o1e,to 'aqrno
aie;e.rdns u1 surrdnc lnun 't;n1a1 gnop
ap luJS Pleln8a.t pturo] ap o1t;ndro3

'dtoc a"td
-sap ?i p"Ln62,t aldsap : p"Ln?c.xd 'LtT

'guuunl 15 e
a1 ps soI ap rol a1t]"tgd 'aleturue ap n€s
aJeolnc uud csaqasoap os ala 'q,tulodtutp ruarueo op aurtlnur o tza3tigJul pu13
'gcep ayi.rgdsap a.red Jo^ oJeuIJn UTJ;I
'?uapuz+n+ard ap
'tSeaace ti
t3u1"iun1 a+DqzpJ al,n) ux DJ,npzd '9w
Bun eauatuase ap puIIJ eaJ€oInJ rS eurur
-n1 'gielerdns plseac€ ap alti'tpdsap t3 e

,red nu 'gururnl tS a"reolnc tieaece o a1l
gueld glege;dns o aci ap aIIrnIEpund

'DuLJ.O{xUn arDoln) ap
aunld apia{nL'dns ardsa\ z?1u!
?m.tr x& ap ad a+nza!;D alu1x62{
ILJ a+xaxl,+od aTrL"ttpuo! adsag '9gg

'; ul lJrop a uJ P+euilu 'asndu-too JoIrJoInJ a1e ri 1Jl
-nT reru IJo IoJ+ op TI eA aJeurJn uud i5
alctrnrrs JoiIJoInJ ale +JlE 'InIos 10+ ap rrrs
'p c eounii.rod 11tap Tro TaJ+ ap aJetu reul -nsuJ nJ EtTeIoeI aleu!quI!';1.raun1ut utp
'q o r16a"rac rrunrirod lnldarp uI also oJeJ
'a Inrol lIcap ral ap uiind retu XEulrunII r6 gururnl utp glin+grle alsa eJnlcrd
alse (p c Jac ap eaunii"rod ap 1€ulurnIl
opal as 'zx.Ln+J.xd Dxixuxlap atdsag 'trgg
;n8u1s purrl) I Incol 9r lt5nlsep qr { s
nrjeds lsace uI 'eleazatlln FlInIx r€ul nes gutind reru
'ala ar1ul 1eza6e a13a1n1d J€e uJ ?!c nc gsrqJsap leur nes
inrieds Jsaur8Jgru aJeJ olrJn.If,nI ?uls FsruJuj letu ?Jle nl '1n.roe FZ€aJoIoJ oJeJ
u ut IS 'ea qns olelle aITJnrrnI luapul1n:i EaJeolnJ atrsa €lseaJe 'n;1seq1e nep a+€u
-a:d ep gzeaultunll a.rel rnln.rac €lIoq qris -na.rdru1 Inluaunlul rs eurrunl aJaJeoap IS

alezaie alrund luls p t q ?r apun lJnlql 'teJaun1uJ au1urgJ g.reor.redns eaunlSal ulp
-e ap runFIJ 1nro1n[e nJ lpolop Io.\ O
Inrae pujJ ad 'gzeaururnll II Suqe I-aJe)
'sns IeuI cP alIJnJol ulJci
'rr.IcJeos aIJZ€J rcunle rS 'suap I€Lu ar1
llCap 'nJcnl sJrJO 9zeAUlLunII AJeJ trn.r ES oreJ 11 'co1litu arlpc 9u1d greolraJul
-ar urp urind reru apal as 'Iiglal^ arluud
'soI reru ap apjeds uI gc nlluad 'reso.r InT Eaunr8al u1 a16a1n1d aJeJ eleazatun

-ou a?sa €]seoJv 'ar€olnJ rseoace ap luls

98t

136

Ia corpurile cu suprafele plane, datorit6 punct, iar punctul nu e partea nici unui
faptului cd orice iaturb dd naqtere unor Iucru, gi rdmine prin urmare nevazut.
umbre, lucru ce la figuri plane nu poate
439. De ce un Peiscti se aratd, a ti
avea loc. cind mqj, mq.re squ ci'nd lnrli
mic decit este qieuea.
438. Picturo': acea Parte 0 unui
Uneori un Peisaj se aratd cind mai
corq cqre este rrax md'runta iqi mare. cind mai mic decit este aievea,
pierde mai intii' claritatea.. din pricina aerului mai dens sau mai
sub{ire intre zare gi ochi. Printre z6riie
Dintre p6rlile corpurilor care se inde- care se afld de fapt Ia o depdrtare, egal5
pdrteazd de ochi, partea cea dintii care-Ei de ochi, aceea va pdrea mai indepdrtatd
va pierde claritatea, va fi cea mai md- care va fi zdrit1t printr-un strat de aer
runtd. Prin urmare partea cea mai mare rnai dens, iar acela care va fi vdzut
va fi ultirna care sd-gi piardd claritatea' printr-un strat de aer mai sublire va
Deci, pictore, nu finisa pdrlile mdrunte pdrea mai aproape. Unul gi acelaqi obi-
ale corpurilor care sint mult indepdrtate ect, vdzut de Ia distanle egale, va apare
de ochi, ci urmeazd regula datb in car- mai mare sau mai mic pe cit aerul din-
tre eI gi ochi va fi mai ingroqat sau mai
tea a gasea.
sub!ire.
Ci{i sint din aceia care infdliginci un
orag sau alte lucruri indepdrtate dau $i dacd obiectul este vdzut de Ia o
clddirilor un contur amdnun{it ca 9i cum sutd de mile, de-a lungul cdrora aerul
s-ar afla foarte aploape ! Ori lucrul nu !a fi deopotrivd de sublire, iar dacd
este cu putinld in naturb pentru cd nu acelagi obiect este vdzut de Ia o sutd de
exist6 un vin atit de asculit incit sd miie, pe drumul cdrora aerul va fi deo-
poatF vedea in depdrtare contururile cu potrivd de indesit gi anume de patru
ori mai mult decit aerul dinainte, fdrd
de-amirnuntul, cieoarece contururile aces- indoiald cd aceleagi lucruri vdzute mai
intii prin aerul sublire gi apoi vdzule
tor corpuri sint contururile supralelelor prin aeruJ. indesit vor pdrea de patru ori
lcr, iar contururile unor suprafele sint
liniile, iar liniile nu fac parte nici din mai mari decit in aerul sublire.
suprafald gi nici din aerul care acoperd
acea suprafald. Prin urmare ceea ce nu Lucrurlle inegale, vdzute de la inde-
e partea nici unui lucru este o parte pdrtdri deopotrivd de mari, par asem6-
nevdzut5, aga cum ne-o dovedeqte geo- ndtoare dacd desimea aerului dintre ele
metria. Iar dacd tu, pictore, vei face a- fi aceeaqi. Ne lSmurim cum
ceste contururi clare gi distincte, cum Ei ochi nu va prin perspectiva culorilor
se obiqnuiegte, nu incerca sd reprezinli vine aceasta
obiectele la distanld, cdci prin acest mij- datoritd cAreia un munte mare, ce pal'e
Ioc ie ardli apropiate. De asemenea un- de indl{ime mic6, va pdrea totuqi mai
ghiurile edificiilor nu trebuie finisate mare decit un munte mic dar mai apro-
la oraEeie infdligate in depdrtare, pentru piat de ochi. Acelagi lucru se intimplS
cd chiar de aproaPe ele nu se Pot ve- cu un munte mare, indePdrtat de ochi,
ciea, dat fiind cd aceste unghiuri se nasc care piere inddritul degetului ce-l pui
din doud linii ce se intilnesc intr-un
inaintea ochiului.

'suap ap +IArJlod alsa 1o:l : aurS-reur ad

.alsad nu aJeJ InJae urJcl aJaJl q s elu rJe ap Inuassp urp asaral BlseacB tg 'sns
-II licap 93unl reul alsa 9r In+deJ FSuli retu a +IJ ne 'a.rriqns reu: rS 'so[ leru a
.ad 'a 7rL eIuII gDrz 9s €A : aluleul IELU lJf, nc sap leur a:lsa InJoe : aunds are:r
gtEiunua IJIilodoJd gJeoTJJclns aiiJod e.ilecl e eln8ar ur.rd alSapa,top aS 'alleuI
-ord o ap arJ PS 'a eI quld q rnlnurnl ale lelu IJ JoA. IIJ nJ 'aleJn:IuoJ JeIJ reur rt
'aseol leiu ]J JoA ?lJ nJ aJelcau retrl 1I]e
.3JEolrnl9Cle aIIiJgd €zeaJoloc InJa€ aleJ nJ euneaplolug ea:gd ro.L 'r.rnqe all nes
n3 JOITJoInJ alrliJodord eJ alnqarl. 'soI .lolarla^ InrunJ ep +lscJqruJ InJae uud

ap alrirgd uJ suap IeLu rc 'tn1 ealeltsuap nes gleao ur"id alugz .rola6ero aIIrIp?lC

uJ ruJolrun pulrJau 1n:ae 'sns IerLI snds '+zsapu! JaD un-J?uxJd, a?nzpa
ur€ runc JeC 's q eluli ap PieJ 1rr a raz
x"Lnnnl a+ID xi ainL,o atd,sag 'ffV
-eJ €oru!8un1 nc gleuoti;odo.rd alsa aJ€J
q ur Jae op lnln+eJls €aleolnJ ulp EAaJ 'nJBau uJ rirnlpauJ Io rTrauin lJcop
e8ngpe Je-s aJ€J EI 'rnlnuJnl e a ezeq eJ
aJe[r Jeril rJo pnop ap ea"rgd aJeJ 'deJ ad
oJ€oInJ rSeoale apur:d .re a"rtllgdutl ap
q{e IgA un nJ nJbau uJ eleJ€Jqrx] Eu
gIoJJelsCe '.ao 'suap ap g,r1;lodoap IJ Je Inrae -ru€op o Jnzpr rx€ 'ia}lsv 'arnrsqo alrirFd
p c q D aulnue r! a n InlnuJnl t3Jap azeJ ap 8ns1aq oJe[r reur un nJ

..ro1ri"rgd ale azeJ rculJ sIaJ 8un[e a;ec e1 eaurEeurl rnlnrqco alrLIIIJ] PJeIJ I€uI Jol
eal"red pc rnlnlde; elrrolep 'aleuorl:odo.rd
InrrlJo qlle as z lnlcund u1 : 1a31se a16;p -srp "red a1:edep op olnzpl aIrJnJJnT
-a^op as 'rnInJae eaJeolnJ urp llnur lEtu
'so[ reut
opul.rd eA InInJcnl €aJeoInJ 'aJeut I€Lu
€lJE eA as Inl€rls +Jr nJ aqle reLu }J]e
IJ e^ Illro rB n,rcn1 aJlul lelJe rae ap Inl nJ elqJe JoA as 'inlareos alazeJ ap alnl
-eJls ?Jc ad 'pc pzeauun 'Inlnlae eaJBoIn) -gqqr+s 'ysapul InJa€ nes ejear : aliarns
,urp €,l.al opur.rd er\ ernlsaJe ea.reolnl uri -ETB aJec €nou E laIn3ar 1n:o1nfe ut.rd
ulprildxa o-aN 'gzeq eI lI)ap ]rJ^ arlgr
-nd reui lJ+e nJ 'altu r€nr 11 e.t lrpo ti aseoJ8 reru gJeJe 'gieac ur.rd alnzg'r rS
{JnJJnI aJlulp J3e Ap In}eJ:}S }IJ nJ sns ur ldarp asnd e1a1e.red all;ndro3

I9 'FId 'a.reos 13 Ir,{Jo arluI g}eIJ€

'sof retu alenlrs luls IIJ nc osuap pjrlns o nr rS g1c{ur31ur os nJJnI r6elaoy
reur lgle nc aper8 n;1ed u5 a1-redurlqns 'alnzg^eu eJeJ os gs Sunte lJcuJ '+Ile
-as aJeJ 'a-o suap Jae un-JlurJd u lnrq;o
ap +nzg^ a 0 InuJnl gJ aunds uro^ Ezearo6crlu'as rnlareos eieJ uI +ciarp alelJe
rJnluer JoJgJ ale 'azun;g: gJgJ JoIIJoqre
inlgJgpurp alaJeos pie.r.u3 au €1s€a;rv

'qie Ielu nes leuirx

-nI reur puoJ un ad lr,tgrd rJ eA aJeJ IaJ
eaJPd eA Jrru reLu 'rqJo ap a;e1;gdapul
rieaace e1 ti drqc r6elace nc 't.reru ep rs
aJnJsqo op e.uJlodoap rJnJJnI arlurrd

'D"Lnpxd '01v

t8r

t38

442. Despre razele so&relui care dacd ochiul este in n privind turnul a d
pdtrund printre sPdrturile no- va vedea pdrlile inferioare cu mai pu-
iar pdrtile
rilor. sliunpderaiomairneumnliami eamgi6mnuanilicte1aqrei, mai puli.n

Razele soarelui care pdtrund printre clare.
spdrturile norilor care se incalecd, nori
ILA

Fig. 52

tot rnai degi 9i de tot felul de forme bu1-
bucate, ilumineazd toate peisajele acolo
uncle ele pdtrund, pind gi intunecirnile"
colorind toate locurile intunecate aflate
inddrdtul lor, in timp ce intunecimiie se
aratd printre fi;ii1e acestor raze.

443. Despre lucrurile pe care Fig. 53

ochi,ul, Le uede de sus i,n ios 445. Despre Lucrurile c(Lre se DILCI
prin ceatd, qi prin &er dens. din depdrtare.

Cu cit aerul este mai aproaPe de aPe Lucrurile intunecate, cu cit vor fi mai
sau de pdmint el se indesegte. Lucrul se departe de ochi vor ardta mai clare.
dovedegte prin regula a noudsprezecea Dirnpotrivi, lucrurile mai intunecate vor
din cartea a doua care spune: un lucru aplrea cu atit mai intunecate cu cit vor
cu atit mai pulin se va ridica, cu cit fi mai aproape de ochi. Pdrlile inferioare
are o greutate specificd mai mare. Deci ale oricdrui lucru, intr-un aer dens, vor
lucrul mai usor se inaltd mai ugor decit pdrea mai indepdrtate la bazd decit la ca-
cel greu. Prin urmare ceea ce am cuge-
pdt. De aceea poalele mai invecinate ale
tat, s-a adeverit.
rnunlilor ne par mai indepdrtate decit
4!!.. Despre cld.di,rile ud,zute prin virfurile aceloragi munli care, de fapt
sint mult mai indePdrtate.
eer dens.

Partea clddirii zdritd prin aerul mai
indesit ri se va ar6ta mai pulin J.im-
pede, gi dimpotrivd, partea aflatd in aer
mai rdrit va fi mai conturatd. Astfel,

'JSOuns leul os nu -rJlu 9J adeoJdE IJIrrI aJadoJe Ia 'qle aJds lIntu reul a+eq InJa€
r€ru aIriJEd 'arurlunugwe upr iS-npulz;etd apun oIoJe "rer i sns lJcap sourlunl letu ii
'J.rLu Iq8un un-;1ur.rd rqco eI e,\ InJae so! 'a.reos 16 rqco a.r1u3 eze 5e
Fun[€ TJeul reur altfrgd pu;r a1:edop ap as suap InJae apun oloJe : aunds aJeJ
rlluI Eaper urp
ad gJ rJap ealde6 e IaInFar 1t,t1r1oci

gzeaurJo 'JIru lelrl ulnlo^ un ne oTa ?JJ 'eaJepel olSardo au suap 1n;ae 'ar1au,r
nl alel.rpdopui JoIIJnJcnI ea"ralSeounc alsa -rl EI puJr ed 'elseoce pulrapJldlu]au
€ar8 reur lJle nJ rA j r.reru aIIJnJcnI xJsail
JrLu r€ur lq8un un-.r1urrd rqco eI Fun!e a-rrjqns in.rae 'pieg ulp €Jnlel nr rq8un
'aJelrqdap uI 'IJltu r€ur sIIJn,rJnI 9J InI c€J aJ€J aIrJn+eI ulp €AaJ alrc i5 o"iede
-n1cIetr gluolep elseace 'a.le1.rpdap u; r11 sns ap eel.red uI acat€oop 'a11aua1 e1 t"rri

-uTp IaJ ep;ord ro,r' as IJIuI reru ayi"rg.1 -qns relrl rS ;.r1.r, eI aseoJ8 reur .red 'a1.red
-ap op pgl as a;ec 'a11eu1 aIIJnuJnl uoas
'a"Lowpdap u9 p"La?d as arD) -ap€ qJ 1n1de1 rA Ice aC 'rae u! gf1eu3 as
oJ nJJnI oJr.ro nJ ri alt.ttpglo 'ruoqJe nr
r,o|t"Lnd"Lo) api.tpd +tt'gs arnJ 'A9, g1dru1tru1 os e6e :IoJ 'rolrrnleap a1.;1eod

'alJarqo alle ap allJquln €i 1$ealace al; qs alrJnJnJuoc JeJ lulJ
al{rnrcnl }uJs ornrsqo .ro191dru11u1 areid -ud olaqury 'eseol ay.rnrol uJ l€iJe IaJ
-ruJluJ ulp er3 'ro1 rrJnl€u euror"rd uiir alJ ljoap suap urind teru rae ap llla^ul pUIIJ
'+eJaunluj l€tu 91e-1€ Sns IBIII lelJe InJn?
'a;ncsqo r€ru luJS aJ aIaJ nrlseqle a;cls
I€rri aJEq ro,r 'e1a II Je aJBoInJ aJrJo ep -uoJ qJ n;1uad 'aleod eI 11cap olr6nisep
'rqJo ap al€lrgdapuI OITJIIJJnI aJluI(1
reur lu1s a.reor.radns aIIJnJn+uoJ erlSare e'1
'a?n+.Lpdaqug alatnsnd PPI?ns
'rol Inlergpul TieIJe tfunru ro11e alaleocl
as arn) u! lulsDqp ctclsaq ffp nrluad IJnpuoJ u1 oetra;d os T.InJJIA JoJqJ
aie 'unleap e1 r"' riunu €I rJoasape apa,\
as €1s€oJV 'o.reor.radns .1oI allJnJn+uoJ
llrap oyinlsap urind leur luIS ale:irqdop
-uj alalJarqo €I aJ€orralul allJnJnluoc

'oiredap IeLiI all 'arcupdapu! Jolapa.xqo aln
aJ.noxra[u? alxlntnluo) a"LdsaI' Lrt
alnzgl TJ .ro^ JJJ nc alrSnlsap ur]nd reut
lile nJ rJ .ro.r. nJJnI Inun atrrJnlnJuoJ

'arrupdapu! 'alureul

u?p a+nzpo ayr.nJln\ aLdsa1 '8r, r€ur asnds alal ui:d gltldxa as elseaJ17

'rrnlcua,iJ ap 1rsdr1 i3 ec '1dolp Inp{z Fle'ie 'so! ul
r!,1 elea.rplroJ Jer 'alrq8uI is oI IJn1aua'rJ
a,rlurp apleds la.reru Ieru 16 a.re1'rqdop IBSqI €-s oJ suap Jae un-.rlulJd e1r,'lud
o €I JeI ! lnlauarc +Icap lrerfl r€Irl iJ 're lu1s EJ n;1uod 'a"re1c r"rnpuo; ed as-np
agrieds gr"re d ap pgl as rnlnlaua'IJ eatu -ulzuudsap aIIrnJrIA 'qzec, e1 +IJap JrJ^
-ligI nc aleFa 1u1s oyrieds apun "rolaio'l e1 osrca.rd rerri rS aJeJaunluJ IeuI JoIulil
-€troJ aIIJnIauaJJ 'oJelJFdap u3 'IaPsV -glc aiIJnlJJ^ apa^ suap Jae uJ lrnl?Aul
ie,ro rnun e;dnseap e+€JunJe €aJInTJd
'nrls€ql€ +so] IJ re Fcep llJap llnul
r€ur Jlnur nc olerounJuJ lelrl alIJn'IJnl 'suap

ra'r] u?.Id, into un p?DJ'D "Lunc 'gr1

681

t40

451. Pentru ce Lucrurile cu cit se rnica ]urnind a ochiului ; poate s5 treaci
indepd.rteazd., cu atit mai pu- printr-o fereastrd atit de micd o ima-
lin se recunosc. gine de mdrimea cerului sau a pdmintu-
lui ; chipul omenesc fiind o nimica toatd
N'Iai pulin deslugit va fi acel lucru {a{d de astfcl de imagini atit de mire{e,
care se va afla mai indep6rtat de ochi. <iin cauza indepdrtdrii care il reduce, pi
Pentru cd intii se Eterg pdrlile mai md- avind un loc atit de neinsemnat in.
runte qi abia apoi, 1a o mai mare cle-
pdrtare, cele mai accentuate. Tot aga aceastd ferestruicd, accst chip devine un
mai departc, incetul cu incetul gtergin-
du-i-se pdrlile alcdtuitoare, piere chiar lucru aproape de neinleles. $i mai tre-
forma lucrului indepdrtat, pind cind in buie sd pdtrundd de Ia suprafala aflatd
in fundul ochiului 9i pind la simlire
sfirgit, toatc pdrliIe dispar laola1ti. Pind
gi culoarea se Fterge din pricina grosimii lrrintr-un medlu intunecat, vreau sd spun
stratului cle aer cc se intinde intre ociri
gi lucrul vdzut. prin nervul gol, care pare a fi obscur.
Irnaginea, nefiind de o culoare vie, se
452. Pentru ce turnurile parslele, colorcazd prin obscuritatea drumului fA-
prin ceald, par mei inguste la cut, ;i ajungind la simluri apare intune-
buzd. decit la utrJ. r'atd, O altd explicalie nu se poate da.
Acel punct aflat in ferestruica ochiului
I-a rnare depdrtare, prin ceali. turnu- apare negru, pentru cd ochiul cuprinde
rile paralele se aratd a fi mai sub{iri 1a o licoare strdrrezie ce-i line loc de aer.
bazd decit Ia virf, pentru cd cea{a din asemcni unci 96url scobite intr-o scin-
jur este mai deasd gi mai albd jos decit clurd, ce privitd fiind pare neagrd Ei uncle
spre indltimi. De unde rrine a treia re- lucrurile vdzute in limpezimea aerului"
guld a acestei cdrti, glSsuind : un obiect precum 5i in obscuritate, sc contopesc in
oirscur agezat pe un fond alb i;i mic-
5oreazd mdrimea fa{5 de ochi, iar regula intunericul inconjuritor.
inversd gldsuiegte astfel : obiectul alb
!,us pe un fond obscur, r'a apare mai 454. Pentru ce un om Dd.zut de La
mare decit pe un fond deschis. Prin ur- o oqrec&re indepd,rtare nu este
mare, pdrlile intunecate de jos ale tur-
nurilor au in spate 9i inspre bazE albui de recunoscut.
celei dese Ei se subliazd in sus. Ceala din
jurul pdr{ilor superioare ale turnului nu Perspectiva micgoratd ne dovedegte ::
ne inqdduic aceea;i iluzie. c:u cit un lucru este mai indep6rtat, cu
atit se face mai mic. Iar de vei privi
453. De ce en depdrtare chtpurile un ol-n de la o depdrtare de numai c
oamenilor par intunecate. aruncdturd de sulitd prin gaura unui ac
cle cusut mult apropiat de ochi, vei pu-
Ne este cleslugit cd toate inaginile iu' tea vedea gi alli oameni trimilindu-gi
crurilor vddite ca obiecte. atit mari cit imaginea lor spre ochi Ei incdpind cu
gi mici, ajung la simlurile noastre prin totii in aceasta ferestruicd. Prin urmare,
dacd un om de la distanla unei aruncd-
turi de sulild, trimi{indu-gi itnaginea spre
ochi, nu intrd decit intr-o micb parte
din gaura acului, cum de vei putea deo-
sebi intr-o imagine atit de micd nasul,

pleJe as gieal uIJd arelJ€dapui ereru o eI rsealare 'g1dear1 ur pldeor+ urp 'eSe 1or
lrr9z Ialered InuJnJ 'orIolual rs rqro srluJ rS '1nur.rd ap gieJ aurrJprr urp ourraJl o
ap erqe ea.rede e,t 't11urp 1ac ep 15 lIc EaT
llrap rrrrpqlJ InJrI^ uJ Euld rqJo a.r] -lop Ie ap IaJ ap +l1e a.relrgdap gIe8a o
-uJ qieal gllnuI Ieru alsa gr nrluad Flrsni e1 16 ealop Ie ap IaJ nc aLurrgru rseaace
ap iJ e^ nJJnI €olraJl IE op IaJ eJEp JeI
-sapau reru arede lurrugd ap ple+rpdspuI 'Inurud lIJap Jrrrr }eur IJ EA eairop Ie ep
reru alsa aJeJ eaJTpglJ ulp alJ€d eaJV IaJ 'arurrpru rSueace ap lugs rsap 'rr1co
ap BlsaJ€ a?sa IIJ ad n-rtn1 Inruud ap
'piDn ux.Ld )sa"Lpz as Xe1;gdapul ap llle ad 1o+ lJ eA ecep 'nrJ
n ro1x.Lxpnlt ayzwzilpug atdsa6T 'ggp -nI ealrop 1e gc 1eig,r.ug e-ur eiueuadxg
'eapa,t 1od as ac JoIaJ lnlrs"rJys eI Fuld
'rou 3p un+9le JJ re-aJ 'p1dea;1 ur e1dea"r1 urp 'eie 1o1 16 eagop
1e ap piey Jrur reru alsa eaITaJl Ie +rJ
ruo lnlruaruod sns r€ur l jJop irlu leur nJ 'lnrJluJ lIJap Jrur r€ur alsa lcarqo eol
€lgJe Je oJeur apeoJ uJnl un apun '1uoz -lop [e un 'l]J nJ gJeosgru 'ruapa^ JoTltu
-Tro eI €IJB J€-s urnc ri; ec raiac InlqJFp
-u1 a;ede rqJo ap lerdorde lnd.rol 'a.reur -r1 ea.trco1[nu ur.rd 'grerurl e,tr1cads.ra4
-,rn ur.rd i euruas aurc:,r, ad erez rs tqoo
orlul apurluj as aJ plr6nlsapau €JaJSoLu 'ptnxu|l noL?)ads-Lad atdsaQ 'ggt
-ile nJ Eugureas eiear 'tr16 aurq runca.rd
oJa.reoap 'rnlnlcarqo €ollrrJ9LU eI EaJeoInJ '"rolrndroc a1e rS .ro1r:nBr; alaia;e.rdns
a16a,rr.r1od I3-nu aJ 'lcarqo ts lqco a:1utp
rnlnlpaur ra,tllcads;ad FlTJolep 'ea,rare purulSrpu alTJnrnluoJ 1u1s'a-re1-rgdapur

luJs +Icap rJ€ru r€rlr JErqJ €lgre ro.r. 'giea; ur.rd 3.ra16 as aJ€J rJnJcnI rJ+urp alac ?sul
'aIa lJcap soJB reru rnlndnJl eaur8elul 'ap
ur:d alnzgl TJ .rol oJ€J a1r;ndro; aluieuJ 3Jo13 as aseoJnrueJ ales JoIauJeoJ

'piDa) e ri .rola.reorJrd €aurSeurr aJeJ €I '1nq.rac,
FpIrd ap €r 'r"rrjqns reu alri.rgd nc rS
uud a+upz alxr,ndroc atdsae ;Tgt au€oloc ap eurJol uJ nes aJrJaJS JoIa+Ja

'EArJ€uJal.Ie EnOp -rqo InrJnI nc g1durg1u1 as IaJlsV 'aurrrpur

€ IS errJur aJlu! prnsqtu ap aJrqesoail gJ-[u I€ur o ap pullJ eaaJe o]sa iqJc
eJeru o r T EA as 'e111e ed ptrep o reur ap gzeal;gdapul as ac Inlrarqo urp g1r(
-nu lel"rgdapu] esul aJeJ ra^ T-aC 'aSJaur -n1sap urlnd re[r ourllrgJ eJeJ ea+Jed
rEr.u J€ InJJnI '€l €aulJJ€ru tJJ rJo enop
ap aur+ ap 1e1;gdapul Inplz prrJrp;l 'u?uLpJ, aJD) ala) luxs
aln" ?S 'zt|co ap nzna+"Lpdapu?
'EJOSJIIU JOA as a) ala?)axqo T1 ??1u? xTlu

as ala 'lelda;l 'e6e 1o1 r* 'rioc ap rJaz 6n7i as ar altirpd +u?s amC 'gg,

-re3 e1 rurrsai rour: rode rS 'rrn1ra;:s ra^i1 'llil€ op rrun r-npurqasoap
ap"rard e,r, 'rcazn.iled ap TelJalur un el 'luarueo ad lnJsounJal ap eJ€J Je-r aJ
re1 I es eaLurJEfur urp unUaJS gnop eprarcl n"rcn1 'alarelnpgru gleJe r6-nu arec lnuro
EA aJeoJgugruose EJnFTJ '1e,r",ia1ur lsaJe uI rlSounca"r gs ealnd Io,4. nu 'a1-npugze,r.au
'1loc bp 0e ap crlrr relu atJ nu gs InI€^ iS ; run8rJ ale olunupule all€ nes €rnB
-ralur €c erirpuoc nC 'ealrop IB ap giel
lnur.rd leuori.rodo"rd aza.roiltu as Es alr.r
-nJJnI EJ eun€aplolu] aJeI Jo.\ rrpllgdap

I'I

142

a fi tot mai sublire citre temelig. Am furile turnurilor in punctul de. miiloc b
idmunt mai inainte de ce anume : ceata
pare cu atit mai alburie cu cit este mai unde nu gdsim decit o singurd treapti de
deasd, adicd mai aproape de pdmint: ceald. Astfel virful c apare mai obscur
de asemeni prin a doua reguiS care gid- decit virfurile turnului b.
suiegte: iucrul intunecat va apare cll atit
mai mic cu cit va fi vdzut pe un fond
mai luminos. Astfel ceala fiind mai al'nd
spre temelie dccit spre indllimi, trebuie
sd faci lmaginea intunecatd a turnului
sd pard mai ingustd cdtre temeiie decit

]a virf.

459. aras,ul qi alte cld.di.ri DdzuLe
sear& sau dimineala, prin

ceatd.

La cI5dirile vdzute de la o mare in- Fig. 54

depdrtare, seara sau dimineala, prin cea!5 467. Despre petele unxbrelor ca.re

sau printr-un aer indesit, apar numai apar pe lucruri indepd,rtate.
pdriile lor luminate de soare, aflate cu
spatele spre orlzont. Pdrlile ce nu sint Intotdeauna gitul sau oricare altd per-
in bdtaia soarelui pdstreazd cam aceeagi pendiculard, avind deasupra o iegiturd.
culoare intre ceald qi intunecare. va li mai intunecatd decit fala perpendi-

460. Pentru ce lucrurile mai inn\te
din depdrtare stnt rhux obscu,re
decit cele joase, cu toate cil
ceate este deopotriud de deasd.

Lucrurile aflate in ceald sau intr-altd Fig. 55
atmosferi deasd, cum sint aburii, fumui
sau aflindu-se la mare depdrtare, vor culard a acelei iesituri. Aceasta pentru
f i cu atit mai deslugite cu cit vor fi cd va pdrea mai iluminat acel corp pe
rnai inalte; iar dintre lucruriie de aceeagr care va bate mai multd lumind de ace-
indllime vei face sd fie mai intttne-
cai cel inconjurat de un fond de ceald lasi fei.

mai deasd, aga cum se intimplS ochiului Yezi cd punctul a nu este iluminat de
nicdieri din cerul f k, pe cind punctul b
Ir, care privind turnurile a b gi c de o
indltime egald, zdreEte c, virful primului
turn in dreptui iui r, Ia doub trepte,
mai jos de desin'rea celei 9i privegte vir-

'eJolsaJe Incol[Iu] €I liJap eln8a.r ret 'aleq nu alaJ€os 'eJqurn apull
'aies JoIaIeoJoloJ alrur;Jeur aJlFc :i€Jaun? -uI as apun oIoJe ':g 'nr1seq1e auJurgJ
-uI reur ts nlzarrgJls Ie[I alsa Inrxnd
InJaJ Jer 'c11eri;o"r greas e.rds ouJlap oIaJ
'un! a.LdsaQ '99, -eos aJaJeoop 'InJaJ rS ala.reos luis 'elsace

'lqco rs aJeos aJluJ EiJe JS €JEp inzer u3 'e.ret 'r-ni eie5 ulp JolalJarqr)
'gleraun+uI -reul elsa l1+e nr 'gileug os uii eol€olnc apur.id 'a.reo1ne act.ro ep lsdt1
-nd reru 11c nc 15 arzalgJls r€ur alsa 1lle
nc '11nru r€Lu qlJn as lIJ nf, 'a:eollniat'l purrJ rnlaJarad 1nq1e 'at€urrn ur-r6 'giel u1
raunaJ^ InSIaLLI ap E+eJrp-IJ €3laqlnd
pls r-al rnlnlca.Iqo eaJeolnJ eledec cedo
dlol rnrgcuo ejeye.rdns : iaJlse alSapa,tolr
o eocazaJdsun e ap EaJ €in8atl 'allseqIe
euneap+oJu! rJ -1o,{ aunde aJeJ tnlaJeos
eieasor ap asulle rolt;nd.toc alaJquiil

'ar,aqlnd a"LdsaQ '?9' 'aJ?snq

'a-reos 16 ala aJluJ ezaSe ra,t -rLD r\d 'q\n a\a"tad un ad pnD
a1 gJBp a+eoaun+u1 eaJede .ror' ri-oc 'eieal aJ alarqLun 'a|n.tasug ad ac aq '69tr

nc ri 1n;e.rd nc g1drur1u1 os n;rn1 tsel '15n1saP leru e;ede gler
-ary 'ara16eu €I apun op rnlnteslad 1e co1 -e.\,rpE I-oJJeolllJ Jpun 'oseourtunl JIJJ
+Ie aJIJo urp l1tap apadurll ieur rS te1;
I€ur a+sa iqco rS cJ€os aJluip InLun-{ uI llrap aJrJqurn ales elrirgd ur eqeriJ
-ap relu nrlsEqI€ uJ a+€q la l€c 'n4seq
'n?z -Ie uJ aleq rS apadrurl r€Lu aurlop In+Ja

-aaplls ?nLu lnuLn[ a?sa apun 'tgv -1qo 'rqco tS n;cn1 oJ+uI apuilul as aJeJ
'n3or a.r1gr aleq e^ 'aunde oJ rnlsJeos earxrJaunJuJ gdnp .re1 'lqJo ap alerdoJdu
eieaSo"r ap a+eururnl laJqtun 1n;n! utp
leu; rJnrJnI rSealace llrop rfecaunlu3
InpuoJ .re1 'p"i1seq1e eareolnr aSulrJsp.r reGr .red a-rel"igdap oJeJoJEo o eI dJoJ
aorro rs IIJoqJe Putcud g+seaJe UIC
e^ qle alalarad ad Pleluop e,rqtun 'ea:r
-azaJdsun € ap eac eInSaJ Ednp i InInJae 'g"rqrunuad o-Jlu! arlqasoap aJTJo as-rI
-nputdoluoc a+€uulasuJ ieur JoIa) JoIalq
9S 'F!.{
-Lun e rS :olurun1 ealelll€J ri ealeltluer
€ulrunl qns areluJn uud olsa alaJcos aleq
nu apun alalad ulp eal.r€d 'Ia ap alern] r5: aJeolu 1r6.r31s u1 1 ricollttu olaJqrrrn ap
-uoc JoIaJqLiln e.rdnse a1€q nu guIIilnI ap
InJoAzr : a16arnsg13 aJqLun e.rdsap eldo e Eier cleuuasuJau 'aIIuIurnI JoLu ia ur ?J
rrrluad 'Jncsqo pululluqJ lndtqr gu.ln ei
guld 'ioy €I ala:lle rB .rolqco rolalrqro ole
pcrpe 'r11urp oialad reop u1tupr : oproid
as JoIaJquIn eale+II€J t"rglrpdep clrJJJ
-lp €I pc etrleas r€p Ii-Ps nl €J o:ISa llnd
-rql a"rdsap llSalurure 1i-gs nea;,t aJ eaa)

JeC 'eIqlgq rB lnseu 'ealunJJ rS ec aped
-rul1 cp 1a; e1 rdara"r e,r' lnldard IJoC 'Farl

-ui q ,f 1n1ua[r8as a lnlcund puJJ ad
'q 6 rc:: ap InluaulSos P lnlrund re\ 't! It
Jac all Inlualu8as a lnlrund .rer 'q .z lar
ap lnluaurE'as uud Jac ap +eu.lurnIr alsa

tht

144

Fumul se miscd cr-r atit mai oblic, cu 467. Despre pdrlile corpului, opqc.
cit vintul care iL impinge e mai puternic.
La un corp opac va fi mai umbriti
Fumurile au culori tot atit de felurite, sau mai luminati partea care va fi mai
pe cit sint de felurite substantele ce le aproape de corpul opac care il umbregte
sau de izvorul de lumind care il ilumi-
isc5.
neazd.
Fumurilc nu fac umbre bine desiusite,
iar contururile lor sint cu atit mai putin Suprafala oricdrui corp opac ia din
deslugite cu cit sint mai indepdrtate de culoarea obiectului ce-i este agezat in
ceea ce le dd nastere. Lucrurile ce li se fa!d, dar cu atit mai multd sau mai pu-
ivesc in spate sint tu atit mai pu{in des- {ind tdrie. cu cit obiectul se afid mai
lugite cu cit valurile de fum sint mai
dese. La inceput fumul bate spre alb qi aproape sau mai departe.
cdtre sfirgit spre albastru. FocLll va pe- Lucrurile vdzute intre lumind gi umbrd
rea cu atit mai intunecat cu cit se va
isca o mai mare desime de fum intre vor pdrea rnai reliefate decit cele care
sint invdiuite doar de umbrd sau doar
ochi gi foc.
cle iurnind.
Acolo unde fumui este mai indepdrtat,
468. Inud[d,turd. pentru pictori.
Iucrurile sint mai pu{in invdluite de el.
Picteazd. peisajul cu fum, la fel cum De vei face lucruri finisate Ei lesne
.ai picta ceala deasd, in care se vdd fu- de recunoscut de la mari depdrtdri, ele
muri rdsfirate in diferite locuri Ei fidcdri r.or pdrea apropiate qi nu indepdrtate.
luminindu-le rotocoalele cele mai dense Prin urnare, in rivna ta de a face in-
cle fum. Iar munlii spre virf sd-i faci mai tocmai, sd ai grijd ca lucrurilor sd nu le
Iipseascb acele semne prin care se aratd
desiugi{i decit spre poale, aga cum qi cu ciepdrtarea. Dacd lucrul luat drept su-
ceala I .e intimpld. biect va avea contururi nedeslugite gi
confuze, tot aga le vei face gi in imagi-
466. Pi,cturd.
nea ce o lucrezi dupd ele.
Suprafala oricdrui corp opac impru-
mutd din culoarea obiectului ce-i este Lucrurile indepdrtate se arate a fi ne-
agezat in fald cu atit mai mult cu cit desiugite gi greu de recunoscut din doui
suprafala ii bate mai spre alb. pricini. Una este aceea cd ajungind la
ochi prrntr-un unghi atit de micgorat,
Suprafala oricdrui corp opac ia din cind sint aproape de ochi nu se poate

culoarea mediului strdveziu asezat intre inlelege ce reprezint5, aqa cum se intim-
,oa gi ochi, cu atit mai mult cu cit acest
p15 de pildd cu unghiiie de la picioru-
mediu este mai dens sau cu cit spaliui gele furnicilor sau multe alte asemenea.
clintre ea gi ochi este mai mare. .A doua pricind este c6 intre ochi gi Iu-
crurile indepdrtate se ridicd atita aer,
Cu cit vor fi mai indepdrtate de ochi. incit el devine dens gi gros. Albul aeru-
contururile corpurilor opace vor fi mai iui coloreazd umbrele gi le acoperd cu al-
beala lui, ce ie apropie de o culoaie
pu!in deslugite. intre negru gi a1b 9i care este aibastrul.

1ln codex existe o notd cu urmetorul text :
,,Sub acest paragraf era o surpare de nun[€_,

printre ale cerei sp5rturi jucau fiec5ri cle foc,

desenate cu penitra Fi umbrite in acuareie, lu-
cru de minune mare Ei viu Ia vedere,,. (n.tr.)

o]-rc€aupnapJueJucEaddJp}!JauJJeluarJtrrsearu'ldoeJeaI p;lgarlPsap ar€oiPuEurase lrolnc ep rolalcalqo allrnrnl
-uJ Inrcnl aSurdtrl! rolrrolnc e rlJadsrod -uoc 3.ra15 as rlluJ reur 'a:el.rgdapuI uJ
JeI 'lqco eI eoulSellll aJnp arec InrqS 'l€]arlal reru rS tr€Ugdap
-un gzeaJosJlur nu f.ieruTI €AucadsJod
pc In?d€J ulJd alsa x]cap aretlt -reru ear reu: ea;gd el lJnI ear€olnr ap llqosoap
-Fd e^ es eeur8erxl Jer'lrsnlsapau oJeJ II Ielu puoJ un od IAr €A as aJ InJJn'I
'lcarqo iS rqJo arlurp '+eJnqInX InJaV
'pleururnl ea1;ed urp a1;ed Eseoulur
'aur8€Err ap -nI rew eac ea.red elr InJnluoc 'lecaunlu3
puoJ un ed 1.tr eA as eltunc aC 'eleu
Fsnpe eururnl apecs aJEJ uI eJns9rrr uJ -runll EalJed ulp grnrsqo relu eal eal
EzearogcTur as Pc earPd e^ IndroC 'allrlt{ -;ed r1 E aJeJ '1ecaun1ul JnluoJ un aurs
ap qtreJnq o-rluJ Je un nc 91nr9l €rn t€qIleaplo1lA?r Jea.ltqaoslle'q.rinncurnJ
-eF uIJd csoJal dJoJ un puIArJd ulrpa1op eA elsaJe pcep
c| 'aJeu T€ru IJ Je urnc r* ec InlJaTqo erdnseap eza6e
E,r as qle Inln+calqo Inrnluoc pulS
€apal BA'areru reru -eildnd o nc InIqJO 'ours eI ap elaIIaJ E^ as rJlulp In?Ja
aseoJ8 r€ur ea.rgd .rol -rqo 1 lcarqo lI€ un puol ldarp puJ^€ lca
--lqo rnun Inrnluoc 9JseaJqLun as nu gs
alel.rgdopug reur aIaJ pulc ad 'uriqns reui
.qTD
eargd .roa rqJo ap alerdorde i€ril aIoJ
'arurso.r3 .rSeaace ap alrJnJJnI aJluIJd 1n'lnpa?qo ay?"LnJ,nluo) atdsaq'69g

'rurlselLu 'FJseaqle oI Ps

n€s IJnF ep alelJqdap I€ur oloc Xlcep alBl epurl qc eurcud ulp 'lnl InlgrgpuJ aleire
-rgdapul 1eu tS as"ralS reu; luIS JoIIrnlr aIrJnJcnI aleol Ieur EzeaJoloc 'aunde

eruleard ur alel]e alrrnrrnl 'afeslad u1 pulJ nes InJls€ a.rBsEJ purc rcunl'e 'a"reos

'Jcund un-rluJ ruII:luJ ror 16 lulurgd a;1urp Inrae €uneaplo+ul
'n6or lnlnuirc eareolnr ap apunJl
as a1a1e-red airJnlel .rei 'so[ Ietu EaJ?d
-gd e,r as rS gieaSor gls€oJe n?s InUJS
eA lqco ap lerdo;de reru Inlcalqo 'InIqJo u1 tulrd e.t 'nrze,tgr.r1s pullJ lnray 'r6c.r
-uJ JoA as 15 aluaprla alJeoJ rualap Jo.\
+Icap so! reu ege rol as ap IS 'so[ 'giea$or plseaDe ap aleururnlgr.rls 'asuap
reru 1eza6e rJ e €a.red EA lepgdapul ieru alrrnr)nl aleoJ'lntestad pulfasnun.r;u5
IaJ Inlcalqo 'Inlqco llcap sns leul alelJe r6 purlesa,tul 'nSor rS n"r1seq1e orluJ cal
'au:niigul iSeaace o ap alcarqo arluud -soEre un col ea^e e,r rs '9iea6oJ glsea-re

.nffirylpaq'61t urp r$pl"igdrui Jo^ as 'nrlseqie uJ gcerqruJ
a1 ea.repgdapul ar€J ad aIIJnJcnI 'luozlJo
'leuIulnI
eI r{Jou a1Seio.ru3 a1b;eos pu!c rJunly
puoJ ad elecaunlug Jolal e rS lelermt
-ul puoJ ed aseoutunl JolelJaiqo olrJnJnl s;e,tu1 rS'a1i6n1sapeu

-uoc 3.ra16 as '1r6.rg;s uJ 'alunur ei tursg8 t1 reu rS rJ e glere as so! leur 1ec aleza6e
runcard 'a1r1p.tg.rd lJul?s alie t3 g:1etd ap a1rrnJcnl 'arursep al6apu3qop lnroe 'so!
alrJnprz '1e.rln1 1n1u1tugd 'grun1 utp ;o1r: ap pururod pldearl aJ1ro eI ororeo€C
-oqJe aIapJaA }u!s wnc 'a"relpetu;a1uT IJoinc
3p rolalralqo ale nJ gulqlul os ar olrrnJn+ 'gieac
-uor 3"ra16 as 'areru 1ew a.relrgdap eI rpulr
ur aXlnIE^uI alar XJcap a116n1sap lerir IJ
ealrop Ie uJ 'rolgugtuase ;e[a1s lle Inun tol aJeos ap aleulurnlr alac 'gn.rcnI Jol
e.rdnseap :e!a1s Inun aIlJnrnXuoc FpIId -1nw raiurr; grral6eounca.r ciutlnd oprald
ap ec 'gcalecu1 as olrJnJnluoc a;ec e1 16 as r:g1:gdap rreur eI ap pl aleol nJ

thl

146

indepdrteazd de ochi, cealaltd ii pdstrea- se.besc cle umbre, ;i de aceea nu apar
prca reliefate. Iar lucrurile ce se inal!5,
zd neatinsd mArimea. atinse de razele soarelui, prind culoarea

Cind soarele apune, se lasi celuri ce Fie. 58
indesesc aerul ; lucrurile nea{late in ba-
taia soarelui rdmin intunecate si nedes- acestora, cum s-a mai spus. Unui turn
iugite, iar cele aflate in bdtaia soarelui a cdrui culoare e luminatd de soare. ii
gi scdldate in lumind, se inrosesc sau se lci aclduga culoarea albd. lun-rinind astfel
ingiilbenesc dupd cum se arale si soarele
lucnrrile.
in zare.
Sc intimpli adesea ca un nor sA pard
Lucrurile iluminate cle soare, sint foate intunecat fdrd a fi in umbra altui nor
vecin. Depinde de pozitia ochiului ; dacd
reliefatc., rlai ales cldclirile, casele de ia ciin apropiere nu se vede decit partea cr-r
orag gi vilele, pentru cd umbrele lor sint umbre, din alte pozilil se vdd atit par-
intunecate de parcd reliefarea 1or s-ar lile cu umbre cit 9i cele iluminate.
isca din pricini necieslu;ite pentru cA
orice lucru i;i are culoarea lui dacd nu-i Printre lucruri de o indltime egald,
acela care va fi mai depdrtat de ochi va
lumineazd acel soare.
pdrea mai scund. Vezi astfel cum primul
Atunci cind apune soarele, norii dintre
tine 9i el sint ilumina.li pe dedesubt, iar nor, degi este mai jos decit ce1 de ai
cei din partea ceaialtd a cerului sint cloiiea, pare a fi mai inalt clecit acesta,
atingi de o intunecime roEieticd, pe cincl
norii strdvezii iscd puline umbre. precum ne-o dovedeEte planul de seclio-

Obiectul iluminat de soare este tot- nare a piramidei primului nor jos in
odatii iluminat si de aer, n{scindu-se punctele n a rar acelui de al. doilea in
astfel doud umbre, din care una mai in- punctele n m, aflate sub o n, atunci
tunecatS, cu axa petrecutd prin centrul cincl !i sc pare cd vezi un nor intunecat
rnai inalt clecit un nor iluminat de razele
soarelui. Intotdeauna axa izvorului de lu-
rnind initial sau derivat va cddea pe axa soarelui apunind sau rdsdrind.

primelor umbre sau a celor derivate

din ele.

Ce minunatd este priveligtea iscatd de

soare, atunci cincl apune 9i ium.ineazd
toate clddirile inalte ale oragelor gi cetS-
1i1or, precum ;i arborii inalfi din impre-
jurimi, gi-i acoperd prin culoarea sa !

l-ig. 57 47L. Pentru ce corpul pict(rt qjunge

Restul peisajului de aci in jos rdmine la ochi prin cale(r qceluia,Fi
far6 de relief, pentru cd fiind iluminat
doar de aer, iuminile prea pulin se deo- unghx ccl $L lucrurile mai in-

depdrtate, qi nu pclre a fi
atit de indepdrtat pe cit este

in realitale.

Sd zicem: Eu pictez pe planul o b un

corp ce trebuie sE pard a fi la depdrtare
de o rniid ; apoi ii aidtur ait 1ucru, de

'JoI ap rsnlsap alrur8Jeur e1 rSealaoe luIS nu oloJqLun

ealnd leur eA as nu InJnluoc 'es ea1e1t-r pcep Fcapnt as tode I ro1 e;dnse rruIEInI
-e1c 1i;gsu3 nc aJeolpuglras€ ale+rJelo o ap ereleq ap rS .ro1 eareza6e ap 1n.rac InJarIoJ
puoJ un ad sut1u1 IJ e^ Inrnluoc EJep ne ala ?Jep alunue tS alr"rn8ry 1u1s tcapn!
JeI 'JnJsqo retu puoJ un ad snd IaJ JeIJ
r€ru eaJgd e,\ : J€ic r€w PuoI un ad snd I-es alnqaJ+ a;er ad nJJnI rJ?urp IaJ
rJ €A lJc nc lecaun+uJ rerrt ea.rpd eA +Jle
nr qulurnl u1 snd rnln+carqo InrnluoC 'JO+)xd XnUn

Drad,o Dapnl DS axnqal"? uLnJ 'EL,

'Jolapaxqo aln 'rnInJarIaJ alauralqord u;

a.inuuilnl alxJ,nJ,n+uo) a.LdsaQ'qLV rS :ep 'grnlotd uJ reLLInu nu '1nr.re.r1uolr

'JaIIaJ urp qldu;Jlul os glelqJ€ sns r€ur ea"rernla.rduti

qiaplJreelIduT1p6-gasI-naplaulclnalr'aq1o-nEpJurazJeEdJruatcl'ap.ruqrctul"rnd uJ 'JoI alunpuoJ ad ap a1e1calqo eput.td
-sap € ap elale IeIrIJol purlJ lsrlJe air
rolsace Pzeaungp '.ro1 e;qutn lIrap JeIr ll.rqrrrJn 1npu13 'auasaur ur iindacr.rd rr"ro1
-rrd ap glel{^a rnqar} eA trienys ap IaJ
r€ut purrl alJalqo alate rS Tqco aJ+ulp InJ -1se roun eara8ale eaaJe ap I 1r5n1sap ap
-ae gJ n;1uad 'a1e;ar1a; urind leur €algde na.r8 rJ rol alrJnrnluoc '1npuo; rS ec a;eo1
-nc rSeaace ap rJ e^ eeur8.reut gJep gJ
rol a1e1"rpdapul Ieul acedo ala+roIqO a1Sa.rrg 'InpuoJ lJrop pleraunlul r€ur nes

'xLpo ap a?n+"Lpd, pJeIJ relu TroasJpe pUITJ eaut3Jeru '1npuo.;
-apug ro\xr.n6z{ \n[az1at ""LdsaI 'VLV
nJ IaJ eI aJeurulnll luJs l]u Jola4Jarqo ale
'elarPJaIJ plesa:) axo^uoc aIIuISJeuI 9t nr+uad 'alo+calqo
nJ aJeo{nJ rieaare ap IJ Jr? InpuoJ gJep
-au eaunlcror,t ap a1rja1;nsuI ar; gs a1t;nFr;
EJ alelguluasul aJe puIJ eaITaJl I€-JluI .rerqa 'alncsounJaJ euneaplol luJs ealsace
'e1 erirzodruoc ap asndul 'zec pdnp
-n8ry eareza3e 'srz eurq retu 'nes etirl're"rdoa1'ur 'exa^uoJ arrnJJ€ o ne aleJnleu "ro1r:nd.roo

ra Inlsor ale t31 pu5-r eaitop Ie-rlul alrrnJnluoc aJeJ uJ alrJnpuo} uJ 'alalJarqo
'pJsr o €J aJ eel€llJe1r rS rrurtunl eaJrJni
qzea+Jrd os aJ€J ad a1t;npuo; +uIs 9Jn1
-g;1s a1i;auwop erirzodutoo a16asdt1 apun
oloJe 'sJa,{ur JeI 'Ea gJSI O aJ ealB+IJnJs -crd u3 alelpuLuasuJ aJeur reLu €aJ aC
'pl,n+rxd 'zL,
-qo ri erlrzodtuol e.iede 'eurtunl apeJ nu
6S 'FIJ
apun oloJe qJ nJluad 'alirzodruoc rS putu-t
'eiuelsrp rieoace e1 r; e ea"rgd 'ro,t
-nI aJluj aleza*e TJnFIJ aIaJE lu3s alJ€d
gJnFurs o-JluJ alrJqlrln ;re1 'gulrun1 t€ nu 'rqlo rop ut.id a+T,tr.rd rJnJJnI a+saJe
glepo{rru iSnlo; 'a1e8a runrioas uJ alap
ala aJluI alezaie aIunBIJ ap aJIJqrLIn lu3s -rure.nd gzeauo-riras o n 1nue1d lJJui IaJ
pc nrluad 'iarirzodtuoc IncoltILu ur alelJe -1se qIIu o ap arelrpdap o €I relqr +deJ
un8rJ alaJe aJqtun ap aleJn[uoJuJ luIS
'a1.red g;n8uls o-Jlurp gur^ 9s €JqLLIn er
'1n11e rs 'e;qutn ep 1e;ntuocul IJ 9s also
nJcnl un I ra 1n;1uac u3 13 ec raritzodulor

tpl

148

476. Despre contururi. 478. Picturd..

Contururile corpurilor allate pe a1 cloi- Contururile oricirei pdrti a obiectelor

Iea plan vor fi mai pulin deslugite decit intunecate, se deslugesc greu printre um-
1a cele de pe primul plan. Prin urmare, bre si lurnini, pe cind pdrlile dintre lu-

pictore, sd nu dai contururi precise lucru- mini gi umLrre se recunosc cele clintii'

rilor pe pianul al patrulea gi al cincilea. 479. Discurs despre picturd.
ori ca gi celor aflate pe planul intii 9i al
Pcrspectiva. intrucit se referd la picturd,
doilea. De fapt, conturul unui lucru este
se imparte in trei capitole principale. cel
o Linie matematici de felul ei, 9i nu o rlinlii inclcletnicindu-se cu tnicgorarca
linie concretS, pentru cd marginea unei obiecteioi' agezate la depdrtiri felurite, cel
culori este in aceiagi timp inceputul unci cle al cloilea cu scdderea tdriei culorilor
alte culori, Fi prin urmare nu este o Ia aceste obiecte gi cel de al treilea cu
iinie propriu-zisd, deoarece nimic altceva
nu se ivegte intre marginea unei culori sc6derea claritSlii figurilor gi contururilor
in fata unei alte culori decit marginea Ia obiectele puse la dep6rtdri diferite unele
insfgi, care de aproape nu se desluEegte.
cle altele.
Prin urmare pictore, nu int6ri conturul

obiectelor indepdrtate.

477. Despre carnatiune It despre 480. Picturs.
Jiguri indepdrtate.
Aibastrul ceresc al vdzduhului este o
In ceea ce privegte figurile gi lucruriie culoare alcltuitd si din lumind gi din
indepdrtate de ochi, pictorul trebuie sd intunecimi. Din lurnini, spun eu, ea nds-
cindu-se din aerul iluminat de fdrimele
pund numai pete fdrd contururi bine des- de umezeald ce plutesc in eI. Din intu-
neric. mai spun eu, din insdqi firea aelu-
luqite. Iui care nu este irnpdrlit in atomi, adic6
in particule cle umiditate in care sd strS-
Astfel de flguri si fie alese pe vreme batd razeie soarelui. Aceasta poate fi vd-
zut. de pildd. la munte, in aerul afiat
noroasl sau pe inserate ; gi mai cu seamd. intre ochi gi marilc pdduri umbroase ca-
aga cum am mai spus-o, pictorul sd se re-l acoperS. Acolo unde copacii nu sint
fereascd de lumini gi de umbre precise : atin$i de razele soarelui, aerul devine
vdzute de departe. figurile ar pdrea colo- albistrui : in pirtile luminate eI nu bate
rate, clind astfel nagtere unor opere gre- in albastru, 9i mai pulin inci este astfel
oaie gi lipsite de gralie. Adu-li aminte, de in pirtile acoperite cu zdpadd ale mun-

asemenea. ca niciodatd umbrele si nu fie teiur..
prea puternice, aga incit intunecimea sd
Pentru lucrulile deopotrivd de obscure,
nu gteargd din culoarea obiectului, in afard
cle ).a egaie depirtiri, cele puse pe un
de imprejurarea in care locul unde se fond mai clar, vor pdrea mai obscure,
afld pus obiectul ar fi deja intunecat.
Evitd profilurile, pdrul rdsfirat, nu folosi si inr.ers.
lumini albe decit pentru obiecte albe gi
ai. grijd ca aceste lumini sd punb in va-
loare frumuselea culorilor dintii pe care

ele se agtern.

nu (nes InlprEpuJ trelle InriEds 1o1 apurrd r€Lu In8aJlul rlru g.red ps aJBJ JoA nu aI.)

-nJ +€+JId nJsnl un 9l nJluad : O.roiar{i 'areut;n uuci i "roialunugLue €aJeJoScmr ;a;r
nu 'a1e8a r-re;;gdap eI os-npuiururol alrrlrrI
-uJ ldaJp apundsgr uralnd 'es1z purr; eo1
-saJV 'aurBJ€Lu ad ap aiauasap csapa^op c rcpr 'p.rn1ctd ui e1dru31u3 as nu elseace rJO
urnc e6e 'es epdnd Jnap rJrLu relu alJarqo 'JJarqo 1n8a;1u1 le.ro6lrur e:ed ps aJeJ Jor\
'a1e"roSrrru puJ:gcIy 'r)Tur reur a;ede .ro,l
09 'Stg
'alSaJTJ 'aleugclapuJ reLu aIaJ 'in11e ap lnun
1-rr,rd re erEJ IqJo tnun rciu 16'intr1:o o1e1-rpdapu3 IEui aJunuELLIe allnlu r€Lu purr;
]IJCp aJeLu reLLr +carqo un lqJo JnSuIs un
nr alsc,tud aJ€J LLIo rnun €lcirilJlug aleoc{ -rer 'rj.rgd atTe uJ lJJap r8unl r€ru rrurl
as nu nJJnl eJualuasv 'Jilulu apunJse as allnLu r€LLr as-npuiunpe 'ie:o5c1ur a;ede
€A lJereo Ia:Je eJeurJn uud ri q8unl reur
nu E[;JPJ O1a1CC[s ur'JLUIZJngJIS InIn.]ur.\
olsa 'a1a11e ?JJap 1e].redopuJ relu lJarqo un
-nJ eJnltu tipsur gdnp'nlzoA?.11s JuTLtit.l
r JJarqo ap la]lse un €aaJe 061 'a , lniieds a:ds arnp ei€l aiurl ealv 'olrJaJrp rurr8unl
alaleds u3 rse,tr.rd rlqro ap luls grnldlnJs o 16 rqro arlurp alrru
r1oOp1u'lurIenlonrlJealurJqno uIJd 'a p ptieds +o1 ap -rI oJ aura-r.r ur '1rund un-Jlur o1€o1 or€1
-aJ1uI as 'ri-lnllrd e1e1e;dns ad pur1u3 as
-aA q Inrqro '6 J lntieds +o1 opo^ ?r InILIJo puIJ rJilnle 'icerqo ri rqco aJlurp alenzrl
pu3l ad i p 6 lniieds csa.rr.rd IrqJo inlnlJa a1nur1 'a.reur,rn urJd 'eiuarradxa ap In1o1
-rqo aialecs ui 'llul{ Jo:}saJe eallSunlaJcl uJ nJlui lrJoAsile nJcnl 'gzea"ro5crtu os lJje
ad 'al€?Jgdapur relu luIs lJJ od 'a1r.rnr:r
"rer 'a lnlrund u! lJalqo IoJ€ aJds 8JJ-\LIoJ -nI EJ aliapa-to1: ou pleroScrur e,rrlcads
aJ€J r q 16 c o a|ru11 uIJd J InlJorQo CS3:r -Jad aJ€}s Lrl r] ror lIJ ljj€-J:luJ JEJFtr[
-ud aJeJ q 0 lrqJo aII ps : €p€Aop qlel '1n1ot n;1u1 nu grep 'ce; o gs jnpqrls
'o:eru giuelsrp o e1
io.\ gLrr rin1o1 i olall€ allntu 16 runca:d 1a;
rqJo Jn8urs un ap Jnzp^ olsa nu pJnleu -lI€ ap 'lrpcrr.op ap ro6n 31sa nu €lseaJv
urp Inlaporr grep 'g"rn1eu ur €J aleJarlor
ap IaJ e1 i5 p.red gs gJel oI ps 'toTIroI '?D+d\n)s
-nJ 'rTuILLlnT 'rolarqutn ':n 1uo.r .)p JolrIu:i
p) ?ljap ar.nw u)Lu Datpd
e aJ€ugruase elrB:1.r,gsap TptLI €aJ ,Ilnqzr
Je-aJ gJnlc-Icl o eJ giurlndau nJ alsg 7]o lnpxd Ia) 'a\u?"Lpw ?SDaaln
ap 1..1nJ'111 pnap uxp a) nrluad 'IB,
'a?nrlDaJ
'rrlqasoap IJeLU EJSI Jor\
u.? n) {a?.p"L ?iiDIa)D Pq?D PS a1a 'asrqrsap rJoInJ pursoioJ auraJ^ g+rJ
JDd nu a+nlzlDal pdnp a?n?)?d
T6"L?apsap a\?J,|rnn\ n n"Lluad '28, ad 'a.rqrun i( euiurnl aJlu; Ia lqasoap e^
as urind ea"rd 'a.reo1nJ eI srqcul XuIurlsa,\
'prnl unaJ^ aJEJ ran ac alecaunluj luIS JoI
-d1ncs u3 llJap prnlJ1d uJ ola+Ie luIs rlrgJ -lJn.rJnI Joinr.n1 alarqtun gJ nJluad 'alr*nl
-oScnil aIrBaI gJ al*apa,rop au aJ €aal 'JILU -sapeu alredap ap J€rqJ 15 a1e;ar1a.r urind
ea:d t; .ro,t 'a;e;eunluJ IJoInJ uI elJld Io,\
eI aC 'a-Iels ul li6a aJEJ ap oslqJsap IeLu
oIaJ aIrJoInJ ui al€1 aiunErJ rJ€JqrrI gs
'a-rolrrd elln nu J€C 'alalle arEJIJo llf,ap
iarlal u! ?Inlrr Ierrr t6ar "ro,t 'q1e u; rS
nJ8au ur elrrd rar aI aJec ad 'a1r.rn;rcn1

6'I

150

existd nici o cale de a vedea vreo parte I)aci r.ei privl cu ochii a b punctul c,
din fundul care se afld inlduntrul contu- acest punct c i{i va apare in d gi in f.
rului aflat incidrdtul obiectului. De-I vei privi numai cu ochiul g, obiec-
tul h va apare in m. In picturi nu existd
483. Ce pare a fi, mai reliefat : re-
heful apropiat de och? sau re' aceste doud altcrnalive.
lieful mai i.ndePdrtat de acest
.Mc.r=. H=.r----?.G.
ochi.
Fig. 62
AceI corp opac care va fi mai aproape
485. Infd{i;eazd, Iuuurile astfel in-
de ochi, va dovedi un relief mai accentuat cit ele sd pard desprinse de pe
fondurile lor, adzcd" de 'pe pe-
gi prin urmare un corp mai indepdrtat retele pe cdre sint pi,ctate.
va avea un reiief mai qters, adicd mai
pulin desprins de pe londul sdu. L'Iai mult relief vor avea lucrurile pe
un fond luminos decit pe un fond intu-
Iatd dovada: Fie p partea din fald de necat. Rostul celor ce ie socotim a fi
obiectul p h care e mai aproPiat de adevir este ca c1e vei dori si dai reLief
ochiul a decit n, partea din fald a celui- figurii, sd faci par*oea mai indepArtatd de
1a1t obiect rz m. Fondul d f este acela care ir-iminA sd prindd o parte mai micd din
trebuie sd se vadd in spatele primelor acea lumind 9i prin urmare sd ajungi a
cloud obiecte de cdtre ochiul o. fi mai intunecatd ; isprdvindu-se pe un
fond intunecos, si nu mai aibd altceva
Acum vedem cd ochiul a Poate Privi
dincolo de obiectul p h tot fondul d f. decit contururi ncdesluEite. De aceea, daci
In spatele celui de al doilea obiect n m
nu-i adaugi vreun reflex, opera rdmine
nu zdregte insd decit partea fondului cI g. fdrd frumuse{e. iar de departe nu apar
decit pdrtile cele mai luminate, cele in-
D L tunecate contopindu-se cu fondul insusi.
GN l,ucrurile apar, agadar, ca gi cum ar fi
letezatc gi reliefate cu atit mai pulin
r{ M H
fald de partile obscure.
^tl
486. Inudfdturd.
Flg. 6i
Figurile vor a\rea mai multd frumusele
Prin urmare vom zice cd in astfel de dacd vor fi a;ezate intr-o lumind venitd
proporlii este la feJ. pentru fiecarc irna- de pretutlncleni gi nu printre lumini rnd-
gine a reliefului atnbelor obiecte. adica runte gi izolate, pentru cd luminile, largi,
la fel ca proporlia intre fondul d gt gi clar fdrd tdrie, inv6luic relieful corpu-
rilor. iar opcrele pictate sub astfel de
fondul d J. i,-rmini, cle departe apar frumoase. Iar cele

484. Inudld.turd.

l,ucrnriie reliefate vdntte cie aproapt:
cu un singur ochi, vor pirea aidotna unei
picturi desdvirgite.

-eos eaJrJnlpJls lrdgJ e-r Er€old ernJpJ In? cd FJs€aIFd Fs rolrJedoJ alazun;; clacu;
-uJ[rgd eJoun]uJ as 'rirou JEJ LrrnJ e6e 'gs
-ndo €olJ€d urp €Jqurn ri rnlaJeos Eur[rnl puic alsqoapuJ eJrpe 'eauro.i,r alsa eI Lun)
alred o ap ad pu3-rnJ 'FpII€d eiuenu o
nc l-npuJJaunlug '"iae uud apeJ ereolcJ gdnp elord ra,^. aI 'euureol 'o1unrcn1

'aLDoId ardsae 'I6V 'ap ap p6nal

as aJ .Lola) T zi ztndtu,zToun
w+Dd J.ola) Dalpluazar.daY '6BV

'FJrprJ as aJ 'u€ oJ1l.l

arr{qns lnJ€Jd ap JerJnJuJ rnlnJae earerrrq -JiJ uJ alazunrJ gpFdeal rs1 a;ec llroq
-Jnl uI t6 ,rep 'rr.rg1;gns e,rr.rlodurg alozun.rJ
FuJeo:isgJ as rS a1r-rnure,r EJEcIde as LLrnJ -.r€ ap pJ€Je uJ €+sV 'aldeouezerlu orlqJ
€lgJe ral 'InlulA €JuozeJdal e nJluad reLu 'cJELu op alElJedopul rrn8ealaru ad
eirjpluS re-al puJJ e1ere re Lunr InIa] uJ
'xza?Jzd 1? urnc : 1u?a ard,sacf '06? alrun6ed rS rr.roq.re eu.rer rzasrigJur nrl es
'lzgzEr\u JJIeJ asJ€olu! JoI;lJ aurJaA nes
aJ€Lu eFUJI ap aIun8Ealaru ad 'eureas e1

'riod 13o ad a1-equrrqrs 'p6pa-Lju! DauLnl uxp

: Eureas op aJ€5gq nc n; '-repesy 'alolle n) ra"!?tn)ol natn*zjp[ug aLdsaq'ggy
alaun Isrl,resap Eueruease os nlr FleporJru
c"rec 'JoI alap€o.r e1 r6 'azun:y e1 'r.rnure-r 'lrqnr rnln+Jarqo gugurease
ei r$ ro 'a1ue1d eI TELunu nu pldur;1u1 as aJ aIrJnrJnI ap rs a16e1so3g.rpu3 as arJ
os Els€ace 16 'Elie nJ €[ropre euoluos
gs aJeJ eun lsFF aleod os nu a1ue1c{ rA -nrnq nr 'el6olso8erpuJ os aJ Iac 'IaJ+sV
'lrpo,\zr €-I atEJ ad dnll rJlurp rnla]
rJoqte ar+urJd 11cu3 'ra earriunlal uI ElEi
-oq ap rS gleunurur op l3le oJsa €rn+eN EJJrnudse gdnp puTJnJ relu aJ€J eA I r
'rJnur€J alie ad op aIaJ lJJap as€oLLrnJJ
reur 16 rJELu iellr Xurs alozunJJ ;;r,r a.rdsurp 'csouauro dn.i1 un lrnlpJle ap pu3le nou uip
runc e6e 'o1rrn1o; rrolnr rsg;- ra,t e1ue1d pugc 'ra €arar,^. gdnp 'a13arn16p1gs ern-rgr

r$eaace o eI JerqJ rc 'rrcads arlurrd reurnu in-rlungluJ tnlndnrl eurJoJ +rn?EJIe e Ea

nu ec IaJJs€ 'y6r_r3sau eI gqlurqJs es eJnl aJEJ uIJd nJ+sou rnln+alJns a1r-ra1nd urp
-€u Fc nJluad 'areolgqrurqos neJalu JoIa] eun alsa elecopnt aJareoaC 'a.r1runi1nur
-ue1d a1u1d1n1 rS alunrqrunr+ oJdsap 'rrnl n€p au oia puJJ pugd rurpnlrle alrrnlaJ.
u3 roy:ndrqc alrJnlpsgrl alSapo,tzr Ea puJr
-ugured elr.rnja; ad cso::r er a1a1ue1d a;d rJunle sJnpuoa au aJEJ €aoJE alsa FJlsEou
se 1a3 ei elerapn! 9r n;1uad gidruglul as elseocv
-sep 'runSgd ardsap aur-rds eelnd
€IJe JE-s '17J1
'au{l ap a.rel,rgdap rSeaare €I
ala op .ret1c 'apra,t op TaJ Jn8urs un ap exd nlJ-al a) zac nD nunl-uDas
rJoqJe ap aprcads al€ol alunue ri 'csar elopxd a\"LndxqJ zioasapD uLnJ 'LBI
-nu61qo 1{1nur runco.rd eSe ne; nu qS
'al€JoIoJ llnlu IaJ red alr.rqrun 11nur a.rlldo
'alapeoJ rj+uJ rErr ep laJls€ 'olredap ap I g:qu:n p?Inur r€ur
ap a1;ed ne 'pclur pu{urnl o qns ole+Jrd
1ep ne-r3 e-rer rurod IaJB eI alrlar6o"r reru

rS altuaqlq8ul teur i rollpo.i nes cergs ool

un-JluJ lnoedoc alSa,rc runc gdnp urjnd
re[r nes +Inur Teur I au1:1gq relu aTrJnur€J

T9I