Leonardo, Da Vinci - Tratat despre pictura

52

98. Md.surile sau proporfiile. stqtuii. 702. Despre i,nqelarea judecdlii ci.nd
e Dorba de mddulsre.
Capul sd-l imparfi in 12 grade 9i pe
fiecare grad in 12 puncte gi fiecare punct Pictorul de are miini noduroase, aga
ln 12 minute gi minutele ln secunde gi Ie va s,i face in picturile sale, gi tot aga
se va intimpla cu toate mddularele
secundele in semi-secunde. clacd o lungd invdldturd nu-l va opri -

99. Un fel de a picta noqptea un de

reli'ef . la aceasta.

Sd pui intre relief qi iurnini o hirtie Deci, tu pictore, ia seama la partea ce-o
nu prea strdvezie ;i vei face un lucru ai mai uritdL in fiinla ta, gi pe aceasta sd
te strdduiegti s-o indrep{i ; pentru cd
bun. dacd tu ardli tinodt oab9iato, cditeo-arecechfiipeucrairlee
taie vor
ardta
parte bun6 sau rea ce-o ai in tine se va

ivi 9i in figurile tale.

100. Cum trebuie sd, aqeze pictorul 703. Cum pictorul are neDoie sd
Iumi.na fala de relief . cunodscd, in ce f el e td,cut omul

ab sd fie fereastra, rrt sd fie focarul pe dinduntru.
de lumind. Zic cd in orice parte ar sta
Pictorul care va pdtrunde cunoagterea
pictorul el va sta bine numai dacd ochiul nervilor, mugchilor 9i a tendoanelor, va
Iui se va gdsi intre partea umbriti gi cea
luminatd a lucrului ce e pictat. Acest loc gti, cind un mdduiar se migcd, anume care

il vei gdsi agezindu-te intre punctul m ,.i citi dintre nervi sint cauza acestei
9i linia de despdrlire a luminii ce-o face miqcdri qi care dintre muqchi destinzin-
du-se, vor fi cauza scurtdrii acestui nerv,
umbra pe lucrul pictat. ;i anume care tendoane preficute in sub-
fiate zgirciuri, rdsucindu-se, inconjoard
Fig. 2
acest muSchi.

Si astfel, te vei ldmuri in nrare md-
surd 9i prin pilde. despre mugchi de tot
felui prin diverse infEligdri ce Ie iau
figurile ; gi nu vei facc ca muili al{ii, ce

infd!iEincl gesturi diferite, aratd aceleagi
rnigc6ri ale bralelor, spatelui, pieptului gi

picioarelor, iar aceasta nu poatc fi soco-
tit printre gre;elile tnai tnirunte.

107. Despre c(i,Iitatea Luminii. L04. Despre gre$eslo" care o fac
nxa.egtrii de a repeta qceleT.ri
O lumind mare, inalta, dar nu prea
puternicd va reda cel mai placut pdrlile atitud.ini.
alcdtuitoare a1e trupului ornenesc.
E un cusur de seamd al maegtrilor sd
tot infdligeze nurnai gi numai acelea;i

slSasFF l3I ?ot ea 'aratua; o IJ re 'glJlr-i '€Jlseou elecapnI a16eu
ap +lJrJo ec 1n1de; aurl rJre ap i Indnrl
1i-npurnlqcle 'o-1lp€Ic e-ar eaore nc or€o1 as Io urp €Jep 'prlseou elerapni rSes
-€ueLuase a.rado nc g+eJsop as 1$ ng1 1..r -u3 a 'dn;1 alsad alBautuop 15 a15arnui.r3t

-InollogIJJanpSnI'eel+saeI+a€J'ronp1nnIdnnrJ1 Inu1cigls purrl aJ InlolJns ec o8alaiu3 e lnlpd e-s rr,rJ
rJnJnsnJ Jo+saJe eurlrrd purJaJJac ?oJ
gdIIJ ISEaaru
u1 alSeu es esdrl ap IaJlse o ?r purr; 'rn1n.io1crd alunJns
-nl odeo.rdeapuJ EZeaLuJn alr.rn.rnsnc 'grn1
1ep 'r"ra1ndse"r urp riclnl Fs alnqarl rrnl€J -crd u3 : esrA Je puio 16 ec ,o1ocu1 e1a11e
-nde rolsace e,tulodrul pJ iIlS gg 'rdnsuJ
IJ uI alelJe rlnrnsnD JoIiJnFTJ eJsBIn.r 'eceo.rug pur,tud alaun '.ro1 1noo1 ei rS 1n1
-Fp gs 1rnsd11 aies eilr"rdo.rd uTrd E^rrn;l puTrJau
-soJ €I a1a[euos.rod'aleurluJa]ari

nu er g[rr8 p11nur pqle gs alnqa:1 'n.r,t IJ Jr;o,"\roa,ltoeS-e +r+urlus a ap i rnl aIunFrJ
aurq a nu InJls
-nI +soJe purr?S 'Iopolu 1da,rp g1un1 eeace 16 1o1 '1pe1c

ap 'urind nes +Inw 'praJlp eueos;ad 1n1 -aelu eJBp ! r6gsu; erlppuJrl eJ J€c{€ inl
er.rdo"rd apun aurnue ppel ps i6 1$nsu3 1a aIun,SrJ 'auTc IJrLu atr un aJSa InJ+sa€rn
geep I oycnspr -ToI alrlnlJ8 nc 'InI aIunFrJ
ad a"reospru ss es 'elseace ap eJe;e uJ ri .red aseor,l.nJ 'sor.rnl InJ?soeu o+so ep

'1euor].rodo.rd aurc-1 ! r"rep6r6e +uJs rnI aIUnBrJ .-ro1 aldey e1 rS
Ia alsa ap 1
IaJrqo ap nr.L dn.ri Inun airln8o.r gdrqt Fqrol eI alnr 1n1n;o1r.rne;

ngs Inleuos"rad preJ Fs alnqa"r+ InrolJrd aIUnJSaF rS olrurpnyle pel as alc uI

'Ta)zqo ap DzDaT 'rsI3
-)2d aI a"nJ ad, J,oIx"Ln6L{ Dar.a6
-u1 1a ad Jeop elJrd Je-s gJ nea:gd '.ro1
-a\D u? apsu? as ns aznqarl nu aIunBrJ uJ 'rrun LunJ puJzFA +rllrrn selu
lnropxd n) p+p"10 ar,n) pl,n?Dipoq 'g0L -eJ tue rJo allnru ap 1 "ro1 ea.reueruase rS
indrqc gdnp JeJ o Jolun8rl e a1-red oreu.r
'"ro1 rr{urrgd nr gugureas 'er13ace urp rina
-spu rrldoc .rer 'gugruease. os rI aJec aIaJ reur €aJ JeI 'lcarqns un-JluJ a1unu6e,r
od alsalau ?daJp ner 163 rS csalso8pl'1r ap grn+algl rSeaace ri rurpnlile rdealace
-uI as llTn{rr ar€J n"rluad eurcr.rd e1e1 glada; 1o1 arel rr.rollrd csaia"rS 11ntr41
'€lsare op rroasapE al6also8prpui as '+lp
-pIJ e-I Ia aJ€J ad lndn;1 nJ auaruas Eis 'J,o\?.r,opld

arer €AaulJ ed a1saup1ur Inlallns gJ€G 1n J,nsnr ail)uL zoLu pJ a"Ldsa{I 'g0I

'a15eSa.r8 '1n1.r1;ns 'tuTq

eJ aceJ nu aurJ 1 lnuro e;ede gs ernq --rol arec ap aliasnurnr; nc 16 FIdLuIlLrl
as e6e '1n11e nc eu;opr€ alsa nu Iuaturu
-ar+ eSe reurrol ec 1s-npurndrqcuJ InlalJns JeaA XsaJe ur LunJ 16 1 cea,r TnlseJe JoI
'r6nsu3 1a ad gcnpo.rda.r as es qutueop
-uJ IJ IS 'rn1n"ro1crd oloireq ec6rur ea 11r -IuaLueo eacrrflnur lJJap aseoJatunu Ieur
rJ Je ala 'lujrugd ad nou urp gJsererl gs
-uJ glerepnt glseace a.r."r1nd eljle arv eIdLuJ+uI -re-s 'e;rS.rg.r.esap rSeeaee ap oIIl
'6dqc iS eaLu -asnuInJ] a1€o1 gJ€p'3rtu;'eulopl€ rJnJ.)
-nI Fnop arJ Fs pIdlil,rlu] as nu EleporJru
-rileug 13.rg1oq e rode 16 1 u.rgc uo '1.rncs g"reofuoru3 ou aJ uJ aJaJ€oap elea6a"r8 o
'3un1 lnseu nr arJ es aurq a gr +irg? a i .rolr.rndrqj allasnun-r; e6e 1o1 15 i alrp
-oq e rS lerapnf e Ia lo1 una gdnp ! rn1
-nuro IndrqJ ?rnLLrJJr e 1n1a1;ns 'roeq -nJuJ nararu alJarqns r6ealece ur r"rpcSrru

co

54

Lln iubit afara doar dacd nu este de-a 770. DesTtre proportiile md.dulare-

dr:eptul hidd a;adar, aminte,ste-li de lip- lor.

surile tale gi feregte-te de e1e in figurile Froporlia mdclularelor se imparte in
alte cloud pdrll, adicd in migcare, r si cali-
[;e care Ie alcdtuiegti.
tate.
707. Despre gre$ealil pictorilor care
Prin calitate se inle1ege, in afard de
incep prin a pzcta obzecte ?,n' mdsurile ce rdspund intregului, de a nu
reliet in c&sd., intr-o anumxtd, amesteca ce-i tindr cu ce-i bdtrin, nici
ce-i gras gi ce-i siab, nici ce-i ugor cu
Iumind., gi apoi Ie dwc maz de' ce-i greoi, gi mai presus de toate s5 nu
parte aJard., in altd.lwmind. dai bdrbaliior mldulare femeiegti.

Nlult gregesc acei pictori care adeseorr Prin migcare se inleiege ci din atitu-

picteazd dupd un nlodel relielat, intr-o dinile celor bdtrini nu se vddegte vioiciu-

lumini speciald de la ei de acasd, gi apoi nea ce-ar conveni celor tineri. Nici si
iI agazd in marea iumind de afard, unde nu clai unui tindr atitudinile unui copilag
a-erul cuprinde ;i lumineazd. toate pdrli1e qi nici unei femei cele ale bdrbatului.
in acela;i fel. De aici li se intimpld sd
pund umbre puternice acolo unde nu se Sd infdligezi gesturi care se potrivesc
pot afla astfel de umbre, Ei chiar dacd
ar fi, lumina zilei e atit de tare incit acelor care le fac ; pe omul viteaz $i
zclravdn sd-1 arate migcarea trupului gi
abia se mai vdd.
de arsemeirea pe omuJ. decdzut sd-1 arate
Si tot aga se intimpld Ei cu reflectdrile
ce nu e cu putin!5 sd le vezi. ca atare migcdrile iui molii ;i greoaie,

108. Despre picturd, gi despre cum' clovedind decdderea trupului.

se iTlp1.rte ea.. 777. Cum sd. scapi de felurt{z bir-
Jitori ai, ysictori'l.or.
Pictura se imparte in dou6 mari pbrli:
di.ntre ele cea dintii este desenul, adicd Dacd vrei sE. scapi de birfelile frali-
linia care distinge alcdtuirea corpurilor Ior de breasld gi de ale tuturor acelora
gi pdrlile lor; cea de-a doua, este culoa- care nu sint de aceeagi pdrere cu ei
rea con{inutd in aceste lirrite (ale dese-
intr-ale artei, eEti nevoit sd foloseEti arta
nului).
in felurite chipuri, ca si te potrrvegti
intr-un fel cu judecata celor cdrora le
este supusi opera pictorului, aqa cum

vcm ardta mai jos.

1,09. Despre corpuri gi despre cum 712. Despre mi1ciLri qr, despre fel,u-

se imtr)art. rile aperaliunii lor.

Corpurile se impart in doud gi anume : (lamenii trebuie sd aibe gesturi po-
proporliile dintre pdrli, care trebuie sd trivite cu acliunile pe care vor sd Ie facd,
corespundd intregului; gi miEcarea po-
1 ed. vienezi ,,modo".
trivitd.

,TqJO plunrptu eJnBIJ icgc : r'reul alar eI p-e^

Jn8urs un nJ urr^r.rd pu3c InzeJ ap eJeJ as runc e3e '.ro1 InIaJ rJru 'e11eSa"rF 1c1u
-e 'gieye;dns o op csosoloJ as ?nopurure.
eJ alBol nc 'epurlSo urp lnInJJnI oualuos eape,r 1od as nu a+unJeru aIITnFIJ uJ
Fs llcuJ Jarlar are+e un gselal es 1e1c1d
InJcnI uip ec ejurlndau nc g 'csounc o nu 'LJ,D?.U aT,J,nJDnl
gJ nJluad 'eznel tuncoprcru rS eiunlSau
Jsarnurlul ISJ IS 'FpulISo uJ a+nzp^ roiu DI lpap aIJada"L xnur aTxpSar6
-nJcnI Jolarqrun e 13 rrulrrrnl eaiesnun;g
g15od o e1 ap csaiedap '.ro1 €aurTJaunluT ?dD)s Dzur aIzJ,u,JnI Dl ltrnJ 'rll
nes earurzadruri ur"rd aJ rJolnc EurLuapuI
€I ne Ia ISap 'gJnFII e^Il
aIIJnJJnI er o a- c gpurlSo o-.qur aJnzgl -.adsoJ tS 1epuntr a.i+uJ aleJaunlul rJnJnS
eounJJTorl 1r1u 'in;a11 -uoJ Er€de nu es +:luJ 1a11se 'a15aur3.rgur
-aJ Jcru puJ^eou "ro1 all"rnlcrd 'ptnleu u1
elsa ac eaar allrul gs plepoat^ €alnd e ap aI aJ rnlnpuoJ e EaaJe lJJap aJeoInJ g?Ie
asamplppguzap Ilrolcrd rro allnur oC o ap aIB+ JoIrJnS{J InJnluoc rJe} nu gS

'pJ,n?nu uzp nDnl znu '.tolxJ,nJJnl

-n nuLapzo a?uD ps nlDpozczu aln aszlald alx"LnJ,n+uac ap pJ?p
alnod nu p"Ln?Jzd, o n nJ+uad 'gTI
-p 'xr.nyz[ord ap zTiaL,a/ al pS 'gtt

'a"re1.redap urp pursos uolaud 'oriaq.ro,t as aJeJ aJdsap

InunaJ,t eaJrlr op r15eropu3 a1 'uo a31nur inlnJcnl lnrrSgrads e1 rS runra;d 'csaq.roa
ap 'elseal€ nJ+uad 'JnzaJcau ap are.roS
-JlLu o oJ€de gJ EapoA raA 'a+r,\I.id rTJn:l ar .rolac eolelgullresu3 'aliigylec e1 'gse1
-rJ aloJeoicrd qns FFunt€ qs sns op n€s
1n1pdc; ac eurd 'leFap IJJe soI ur pursql os ulnJ gdnp alurue aJenl nJ rS rzaq8a^
1o1 rS pulcrpr-r 1o1 rS lqro ap Eruled o ap
a.rardo.rde o eI +oFop un eund 'sns r€ru gs 1 1i1e11ec eI ap 16 Irun €I ap 16 soloy
a16aqro,l. as aJ€c a"idsap rnlnuro ee"re.ro6
r8erl gs 'o.ro1crd 'n1 lcaq 'r"ro1g.rede 1i1nur
-cltrr aurq reLu rzo^ FS IaJA Pcep Is 15 yciu,tr.rlod gilnu;. a"re ldeJ lsacv

'olalunueure rqasoop 1od 11ur1ru earecSrru u1"rd

as J nu 1reu1 '1e-roiclu-r ap l1?e also Inluo In+u]^nc r1-(a(9.rg,to1ui IiJ pulr eqio^ alsa
aJec ui rr.rpl.rgdapul ezneJ urp elseaoe ri ac e.rdsap alredap ap 3o1aiu3 r* ugc6rru
a.ra.rgd gldea;p o rep ri-gs elarrnluJ ral
a1 nu 'e1 eruepgrls rJ e.^. areur ap liJrJo u,l ri"rlSaeur +uJs lo I 1e;s arele un rnia;d
EJ gsul €apal ral ! 1n11e o;eta;eo eJ n€s -slp nu 1 a1u1,tnc ur.rd r]1eger rjol 11cap
son.rJsuoul a gcep '11;n nes sorunJJ o gJep auruas ur"rd Ia €urnJpur eA a+ aurq reur
pcapnt t3 r$ed op a+ns IaJl eI op rlro url 'ar1S o-u r$nsug 1e a.rec ad q1"re o aJa,ru3
a16a.tt-rd : gpltd ag 'a1t1esa.r8 rpa;rop 1od a+ qs areJ T€rB grgJ .rolgiglul un Irr es
as r nu 'gy,tg.rdsr pulTJau rS 'g1r.tg-rdsr uurapu']dan+r1qJln€lnpd-a.rluoJuToluIeapri rzIJ nu es
In+o+ nJ olsa nu ea -repe317 'r.re"ro(crur
IIJ€ru ezn€J urp 'gfr.r8 nc alr^FJdsr IJ .roleuecug.rds
Xod nu eles ap!.rgd 'a"reo11niar,t alle raun
Ie nes uro rnun lndrqr gdnp FlnrgJ purr} 'JoIrqJo ';oyurpu elr.iecSnu ur:d rialaf
-uI cEJ as 'csapuJ8 aJ €aac eunds e ap

.ro1 eiurnperls uJ 'a"reo rollJnur olr"rn?sa8

r:trLUT JoA aJeJ raJ 1ie'1g,tu1 auTq TJ JoA

'unds nes csapulS 'eunds es

nes a8aloiui e €ap €s Ia €aJA ac adac1rd
as ausal 'al-npulzq^ llcui IaJ e3e-"4tt3

99

56

Cauza e cd aici doi ochi vdd acelagi scend cu peisajul gi clddirile respective,
lucru unul dupd altul ca a 9i b ce vdd
gi rn gi n, n nv. poate ocupa in intregime apoi se urcd pe o treaptd mai sus gi fac
pe m pentru cd baza liniilor vizuale e
atit de mare, incit un ochi vede lucrul o altd scend, schimbind perspectiva celei
ciintii 9i apoi trec la o a treia gi a pa-
al doilea dupd intiinl, tra, astfel incit o faladd rezultd ca fiind
fcdeceuatcdedeincepaatmruaiumngahreiuprirodsetieveddinerpea-r-

tea unor astfel de maegtri.

$tim ci perspectiva trebuie sd se po-
triveascd ochiului celui care privegte
scena; dacd md intrebi : atunci cum pot
lpuaidrcadtai?mvIiluai lftaveousicnreiusnpieun-sdfeinpt:e-vaoitmraecpbedueriafisgtddi faain--
gezi prima scend intr-o perspectivi Ia

indl!ime corespunzitoare ochiului privi-

torului ; apoi, tot micgorind rind pq rind
chipurile gi clddirile dup6 felurite coline

sau vdi, vei implini intreaga scen5.
arerbstourliifap{eadpeoitr-ivalafiginudrillfoimr,es-au
Pe vei
pune in-

geri, dac6 se leagd cu subiectul, sau pd-

sdri, nori sau orice alte lucruri de a-

cest fel.

AItfeI nici sd nu incerci, pentru ca

orice operd a ta, gregitd va fi.

Fig. 3 777. De ca.re picturd, sd. ne f olosim
pentru e qrdtq. lucrurile in re-
Dar, inchizincl un ochi ca s, lucrul f
iveasecudpinritnrd-uen/cs-ingdueroafroeccearlingiiafovloizsueagltde. li.eJ.
drept bazd primului corp, intr-aga fel,
incit cel cle al doilea de aceeagi mdrime Chipurile luminate de o lumind parti-
nici nu va fi vdzut. culard, aratl rnai in relief decit cele

116.-De ce trebuie sd. te fereqti, de luminate de lumina de pretutindeni, ge-
cL pune Jigurile una deqsuprtl nerald, pentru cd o lumind particulard dd
naEtere luminii reflectate, ce face se re-
alteta.
iasd chipurile cle pe fondul lor. Aceste
E un obicei .qeneral aI pictorilor ce zu.- reflexe se isc6 din iuminile unei figuii
aflatd in umbra altei figuri ce-i std ina-
grdvesc falade1e capelelor 9i indreptdlit inte si o lumineazA doar in parte. Dar
ii dojenesc cind picteazd la un nivel o figurile puse dinaintea luminii particu-
lare intr-un loc larg gi intunecat nu pri-
mesc reflexe qi din e1e nu se vede decit
partea luminatS. Acest fel de a lucra se

nu rS 'X.rgdrd €I prard os a-r€SgrEuJ gJrur gs tS a1J-rn irolnJ ap +uadoJe r; aleod
reur eal urJd aJ€J rn{c6nLu +uJs leJN n-rJnI un 'o-1rrne; ne aJeJ eJoIaJe E also
'ArlJadsal rnIndJoJ Ie eiursEJ8 ap InpeJB ea 1 rnln;o1trd eleJdsr a nu cajasnrunlg
rI JE aJeJrJO 'FJepOrJru ledsrp nu eJec '.ro1 eajasniunJJ lJJap aunurtu FII€ eIJ€ as
rrrlJsnu +uls aJ€J IS ra ol+urp Jlriicds nu rJoInJ uI gJ nJ+uod 'u-ra1ie aI aJ€)
nldun rqJsnlrl TSeraJe aJ€J €dnp eln8a.r r-r1(aeru ad reurnu csaJsurJ alrloln) i ee,tare
ep €Lueas auri : elseJ)e 3p pJeJ€ uI rs FIle os nu oloJe ac eaal a+elJrd alrrrUlrz
ed ap JeIc es-npurzur.rdsop gpe't gs csol
'Iulrtr -r.rd o-ac "ro1ac [a1r-rd Ep €Jrricrd TetunN

-9q n€s rq€Is Jolac alas€o FJSJqLUJ nes 'zn|ntax\al Dxzxr
eJadoce rrqJ$ntu drqJ oc ur rzal 'ey:n.ro
-nI TidoJpuJ FS raJA pu3c rcunle 'rla6 -ald ?"Lo 'asnoutn$ xJ,oInJ aT)
AnSTaq n) nryap"L5nz az{ ps DLLL
'a1a+uaLurluos oleo+ o1€re r6-gs a1e1 alrrnp
-J,oI DJ : puLnas ap zDu, a AJ'OZT
-nu eJ eiur"rop urp else rS 'a.rrurualuJ op
leiuruaute Jolcrd un Tualop e ap infal 'aJeolrnruase a1a11e rS elnu
-r.rcl eap li-ps rolrqr6nur e rS Jolaueopua1 'erugru 'lnia"rdsrp 'eiur"rop EpIId ep ec '.ro1
e '.ro1eseo e gsrca"rcl eard eiurrl3 elrunc
nu er a1*a16a"rag: 'lstuoleue a"rolcrd 'ng, -a"reolrniar,r €alurLu ur nels ac apiualui

'znTnropxd, ap Lr,n+pipaul '?,zT rrJ JOITJETJ6ItrI ea.rr,Lrrlod a]sa €rueas ap

'gzeai I€ur Iac InJrnI llrnt)rd InFnSol6aur uJ

-urrJ nu raln8aJ eaJa8u]Jlsuoc 'a1e1;eq11 i rol a\?.ux1"un| zi;
EIJe os apun oloJe rer 'a1e1"iaqri plseace
a\a.Lq1"un xJ,o ( xip?a?a J,op+x"La {xp
arnpg8ul 16-ps atreod 1n.ro1cid rS rca61
'+Jncs 'In?Ie rS 3un1 Inseu oJe fla,LDJsXUr 'pU,naS ap xn?.u a aJ '6TT

uro u{l 'aIunIaJ eteo+ ap rS a1e-rpunuau 'e1t$.r3ysau
luJS aIunBrJ pcpulTJ raqrl a Inuasac
lu1s JoI Ealelrl€J rS ealeyluec ur alarq
'grnlrrd Inlallns r3nsug rS a.rri -urn rS aIrJnJoI aurarl plJJ ad 'equrq.rs
-IaorsIuaIJ9atup€agsJgaJprJrenuJrJneIaol cp€uIlr€JAIn'aJ1a6ilesorun-r 1od as nu gl€poJ)ru 13 r$ealace noJaru
aI nu aJeJ leJ rs JlclJJl airunue rTJ Jol
lnlgdee ne rs1 a1a"rqru61 'nrieds uJ poqois XUJS IopuJ +od as orer rolarelnpptu eITrurI
nJcnl un 11cap 'rur8reur gqle gs suJJlsuoJ aJaJ€oap 'ayururnl rS a1a;qrun ?rJap soloJ
nJJnI un lIJnpJ ap naJB reru a e) JrZ aJeur Ie[r ap lu]s -roFndn.rl olrJnlgsgJJ/

i +Lr.auxu -n l,+ z r o' t o 7t rnd,n 1.7 UL';T:'r:f
olxtLxLunl ; so?o/ ap a?.DI,u a3 '8TT
aLLzq lnuasap x-Lo 'a|zztnun\ z*
alalquLn : na.L6 znuL a"Lno ?-aJ 'TzI

'JarIaJ op rarsa"rdrur plrJolep Io airuud 'XI'!unUe

-sap es [rnc 16 a16a,r.r as urnJ InIaJ urJd JOI un-Jlurp 9UrLunI PJILU O o.rEde aJea)
'csa.tr.rd I-ao JoIOc J€unurLu r6n1o1 g;edu u1 rr]dou eo,rTAgJFnz nrluad rsoIoJ aleod

ta

58

rareori se intimple ca prin ingrigare, simlirii slcohril-e, si Ie insemne pe caietul
din mai mulli mugchi sd se facd unul lor de gi apoi, ia timpul 1or, sd
singur, gi dimpotrir.i : sldbind sau im-
bdtrinind, iau nagtere mai mulli mugchi Ie foloseascd, agezind un om intr-un a-
ce1a9i feI, ca se vadd cum ii arate md-
clintr-unul singur.
dulareLe intr-o asemenea atitudine.
Lucruri ce Ie vom ardta Ia locu1 po-
trivit, cu toate amdnuntele 1or ; mai cu 125. inud,fdturi despt"e pictwrd..
seamd spalii1e de la incheietura fiecdrui
Acel lucru sau acel chip va avea tre-
rnddr,rlar. siturile cele mai distlncte gi mai pre-
cise, care va fi cel mai apropiat de ochi.
Pe deasupra, nu-!i va fi de prisos sd
inveli vai'ietatea pe care o au mugchii Pentru aceasia piciore, punirrcl mina
Ia incheieturile mdclularelor oricdrei fip- ch,rpi ucenic, izvocieEte un cap vdzut de
tr-rri, prin mijlocirea feluritelor migcdri
ale fiecdrui mddular ; pentru cd in nici aproape cu pensuleri conturate, oblinind
o parte a incheieturilor prezenla muqchi- ;;i trdsd.'iuri aspre ;i crude, sd gtii cd te
lcr nu se pierde cu totul din cauza creg- inqeli, 1a orice indepdrtare vei izvodi a-
terii sau a lipsei de carne din care aceg- r'esr chip, oriunde s-ar gesi, el va trebui
sd fie bine finlsat, cu toate cd prin in-
tia sint alcdtuili. ctepdrtare, contururile lor se pierd. Cauti

723. Aducere an?nte a. eutorull"ti. cieci sd pictezi astfel incit sd apard, un

Deseneazd care mugchi gi care tendoane contur fumuriu, rnai degrabd decit con-
tururi qi profiluri aspre gi contrastante.
prin felurite migcdri ale fiecbrui midu-
lar se clescoperd sau se ascund sau nu Se poate zice deci : pentru acea operd
fac nici una gi nici alta ; sd iei aminte cie care ochiul se poate apropia, toate
cd o astfel de treabd este de mare in- p.{r!iie din picturd sint incheiate in a-
semn6tate gi foarte folositoare 9i pictori-
Ior 9i sculptorilor ce vor sd li se spund nrdnuntele 1or cu cea mai mare sirguintS.

maegtri. In afard cle aceasta, cele dintii sint ter-
tninate prin ccnturur-i Api;isate gi netede,
Acelagi lucru iI vei face cu un copil, iar cele mai indepdrtate sinL gi ele is-
de la nagtere pini la bdtrine{e, de-a lun- privite. dar prin contururi mai intune-
gul tuturor virstelor sa1e, pruncia, co- mai nedeslugite sau.
pildria, adolescenla si tineretea; Ia toate pcautlein- adicS in ceea ce privegte mai
cele
virsteLe deseneazi-i schimbdrile mddula- ap5sate ;
mai indepdrtate pdrli, s; se observe rind
relor, gi a incheieturilor acolo unde ele
sldbesc gi unde se ingroagd. pe rincl ceea ce s-a spus mai sus, adicd :
contururile mai pulin vddite, apoi medu-

larele gi in sfirgit tot ce e mai pulin

ciesiugit in chip si culoare.

124. Inudfd.turi, despre picturd. \26. Cum a fost cea dintii picturd..

Pictorul care vrea sd se bucure de Cea dintii picturd a ieEit dintr-o trd-
cinstire, trebuie intr-adevdr sd stuCieze
graba gi gesturile firegti fdcute de oa- sdturd care inconjura umbra omului is-
meni pe negindite si izvorite din adincul catd de soarc pe ziduri.

ad Tnlalarad InrluneluJ apunrlEd Je gc rS elindrqcur aIu'enleFuarJsapp.raeIoI lu-eoscJua3t aJeJ
pJed Fs '.ro1 alaiuelsrp ur.rd 'g:eofuocu3 a,rec
eI arec alrrnlepun1 .re1 ';or1a.r uI puirJ eJ
aleJe _€s 'a11ndrqcu3 ea ap rJnJJnI alace allJnrn+uoJ : aurnue r$ e.rnlcrd al.redug as
€c rJ €A grnlrrd u3 gir.r8 rJ+urp ea3 erec u! a1ed1cu1"td agfigd lurs gno6l

.LxJn+)xd alzrz|ns .DTN? \

-ug ardsap zf a\ziJ,pd ardsae 'gtI i?d arypduL! as alp) ug a1ndn
-u?"Ld ?ir,pd pnop alar ardsae '}tl
'alruureluJ rS ouade{ erede
'llnur Ieur alSarnurgp aJ €aal rS 'aie8a
nu gs ec nJlued 'a1g'rg.rds1 IceJ aI nu ps ciuelsrp eI 'lllul retu ezea.ro6cruJ as aJ
'e1 e.redo ur rza6e a1 1"a rar a1 glecopnl €aac o eaJeolnc .re1 I -ro11.ro1nc e-ri urnc
E4eJJncuJ nc Jerqc eq 'eiur"rnAn nc apur"rd -a"rd 'a.re1"rpdap ur e11irr.rd JoITJnJOnI IaTzrJ
llod aI nu lurFreui JoJgr ale rA aroa
-aue l+6arqzar?uJ aI a.rec ad alarqurll -a.rd ea.re.roSclw n€s rriglrluec ea;ero$cglu

'a"Lq1un u1 ec 'a,l.11ceds;ad gnop alac l.urs a.rer
'ea.r1.rpur 13 earec6nu : aunds eelnd retu
a,Ld,sap przpn 'pr,n+)Ld ardsae 'Zgl 3e nes 'ea.re1"rgdap rS ea.rardo,rde 'eu1ru
-n1 rs e.rqrun 'ea.reolnc 'etu"ro3: 'eie;e.rdns
'gJelnlq8un elell^Ecuoc o op : aurnue 15 rcurl 1u1s 1gn1r1d ailirgd
a+ellxa^uoJ o
IJO gJeIncrIJ ecapn! e,t as j op luls aIIr 'xi"Lpd nul)
-rnd.rai ecep
rn1 rr.rrnd:a$ u? D"Lnpxd au,ndug as LunS '6zI

1n1a3 rS nJcnl rnJpcTJo €aJeJnluoJ gureas
ug rienl 'giuln8rSs areur I€ur eac nC
'g;n1ctd ur alrndrqcuJ roIIJnJcnI aTIJFJ
'p.Lp1.u?I n.Lnp?d ardsaQ'Igl -irw u5 a1eSlig1u1 aIJ gs arpsarau luJs €a1
-sace pc n"rluad 'ea.rr1ur1cau r5 ea"rec6trn
'nazau : Pnop alle ecuJ erolsace eFnppe 1od
ag 'a-raldo.rde ri erel.rgdopuJ 'col 'aJ€oI
-trlnc llnpP8plou learc e of, +o+ €ruop -nc 'dgqc 'dn.r1 'euru-rn1 'IruTcaunlul
-1e alsaporizl ar€J alellu1,rrp '1n1n1u3.anc
eo"ralnd Fleol uJ aleuur,tlp o rc 'rnlnruo 'Dtnp?d alffidLtt? as a.LnJ
e CiuII+6 o Ieurnu a nu Inrlasap gc pull LLE xl"Lpd ?do x?+uxp a\ac atdsaq 'g71

-pJe rou rS eraqcu3 LuoA elseoJe nJlu5 'gpunlo-I g.rede gs rs.rne
'aJoraqru3 ;o1 e11{;.r3.r.gsap uJ a1€J€ cI
-eJ uI ro TnlgrgpuI puJis ec n"rluod 'o3.)I
gs '114.r3;seu a rol Inreurnu €t al€o+ nJ rieaaee gdnp 'qieln8unl !re] o-s alor
rS eles ap.rgdrqcn.rluJ gfI.rF nc gcsea,r.g.rd -au a 'aurljlpu3 eI Epunlor aFuIuT o l?pa.i
rar^ Pcep' ':ao.reduenu€rnrcaeln6ce9'}p.rr1cslelran.rJaJtr
-s1 r6-gs 'alenueru JoIalJe JoJnlnt 15 runa ES Inzec ur
-a"rd 1n1n.ro1d1ncs elSacnn.rod Inuasa6
-nI
'eJn:leu acetr aI nu a.rec ad g.rn8uls o-.r1u1.rd glnzp^ aInqeJJ eJnlcld

'a1a11e a11nru ep 1g6r35seu roun E rS rep 'p,L+sDa"La{ p"Ln6uzs o-J,l
'g.rn1eu uJ pgA as arec ToIIJnJJnI eaJel
-ngJ ur leulnu eIJe as nu Ia ge n;1uad -LLxJd p?nzpa a?nqar,? nJ,nlcld 'Lzl
'1t,raur o.retu a JeoI un aJe Inuasap JeO

'eJqrrrn olsa enop e ap eaJ

69

60

care se agteine o astfel de pictur6, prin fi bund; sau dacd vrei sd pictezi pe ci-
mijlocirea celor trei perspective, adici
micgorarea chipririlor date lucrurilor, rieva, picteaz6,-I pe vreme acoperitS, cind
micgorarea preciziei 9i micgorarea cu-
insereazd, punind modelul cu spatele 1a
lorilor.
unuI din zidurile cur!ii.
Din aceste trei perspective cea dintii
i;i are originea in ochi, celelalte douir Ia aminte citd gralie 9i citd dulceald
purced din atmosfera ce se gdseqte intre capdtd chipnrile oamenilor qi ale femei-
ochi qi lucrurile vdzute de ochi. ior pe stradS, seara sau cetre amurg, sau

Cea de a doua parte a Picturii e al- cind e vreme uritd.
cdtuitd din gesturile felurite Ei potrivite
clupd staturS, astfel incit oamenii s6 nu I1i vei pregdti deci pictore, o curte
inconjuratd de ziduri zugrdvite in negru,
pard ca fiind toli frali. cu o streagini destul de mare, care sd
fie largd de zece brale 9i lungi de doud-
134. Despre elegerea' clt'ipurilor zeci gi inaltd de zece ; cind nu o acoperi
cu prelat6, sd pictezi in faptul serii; ori
frumoase. atunci cind sint nori gi ceald; e vremea

cea mai potrivitd.

Nu mdrunt mi se pare mie harul Pic- 736. Despre frumuseli gi. despre
torului care Etie sd agtearnd pe chipurile
sale ceva ca sd ie facd sd aibe infAliqa- uri{enzz.

rea pldcutd. Frumuselile 9i urileniile reies mai pu-
ternic una prin alta.
Cel ce nu are acest har de 1a naturd,
il poat,e dobindi prin s'rrdduinld. 137. Despre Jrumusefi.
Frumuseli1e chipuriior pot apare la fel
PriveEte in jurul tdu ceea ce e mai de marl, la felurili oameni, dar niciodatd
intru totul aidoma ; ba chiar vor fi de
frumos din multele chipuri frumoase, pdrli tot atitea feluri ca qi numdrui oamenilor

care sd aibe un renume de frumusele de de care sint legate.

toli recunoscut, mai degrabd decit din 738. Despre judecdtorii Jeluritelor
singura ta pdrere, deoarece tu te poli
ingela, socotind drept corpuri frumoase Jrumuse[i in fel,urite corpurL
numai pe acelea ce se aseamdnd cu al
gi, de aceeagi. perfecfi,une.
15u; cdci adeseori astfel de asemuiri ne
sint pe plac. De egti urit, nu vei alege

chipuri frumoase, gi vei face chipuri
urite, ca mr-rl!i pictori ale cdror picturi
de multe ori se asemuiesc cu ei inEigi.

Agadar, aiege frumuselile aga precum

{i-am spus, qi pdstreazS-le in minte.

7,35. Despre cilegere& atmosferei Cu toate cd in felurite trupuri sint deo-
csre dd, Jarm,ec chzpurilor. sebite Jrumuseli ce-gi au aceeaqi gralie,
privitori de tot soiui, deopotrivd inteli-
Dacd ai o curte micd pe care poli s-o genli, le vor judeca a fi foarte feiurite
acoperi cu o prelatii, lumina aceasta va intre ele, dupd preferinle.

}€crprr soc{lsru InJeJd nJ punarduJ rnlnl JoJ un ap eleultunI lndrqcu,l ral o ealdeou
-uJ^ €Ielgq ul as-npu]hPuJ 'IlerSiJS rS rird 'glrecs o tza6riplul ps rarl ep 'purr; esy
-rsrJ lrrou lzasrlgJuJ Fs IJIuJ reur lnqarl
e,4. 'gunJrnJ o alnqarl runc riFre 9s €c 'guzaq rerunu also gulrunl
'luJrugd ap 1€3aI ap In+sap 31sa
nu aJ 1o1 aurs nr €I Is alsa+urlc 'rnInl ap 11sd11 Inlol nc e a-rec rircnl IaJV
-ulurFd Ie n€s rr.rpu insurlui alsad 3s-np
-uJ]9qE €unJrnJ pu!r IJunle alr.IgrnSqJsop 'a+dDou
alurue er g'-seu.n!alJrn^J9o)ECaIlnq
i-alsa^ulod Is o pTnizip{ug axnqarJ utnJ 'wT
-arl runc e6e rzsSriPJuJ
'a.reolc1d urp lJJap 'dec urp 1S
'pLLnl
aie-rq uip izeda.r leur aTJ al FS pqe"r8ap
-rn[ o p+nitip{ug azn{lar+ LunJ 'rbT
reTir .rol ap-reesrur ;e1 'rnlnper aIe rrJnJ ap

drqc u3 'aseoruJru l.rgcArur nc 'olrzada.r rS
aiauzp"tpug aleSriggu3 arnqar:l eIauJrlgg

'IIgdg^ earrcnlgrls 'alau!"L?

ap rrqco eulur nJ e-rede r6-gs alred ereu-r -pq arc*xiptu! axnqa"L? uLnJ 'ZVl

uJ areJ ra,r. 13 riel.rgdapug -reur 1or ad '1eca1d lndec rS asulrls alaie"rq

'g8ny ap €1e3 rJ Je Lunc I3 €J 'a?red gllel nc 'aleunatdurl ale,reorcrd nc 'ecrpnd un1
-€ac uJ asJeoluI aialedec puJrr.e 16 rr.rnp -seE pulce; aleirtglu3 arnqar+ aTrariiad

-1pc earalnd op o;ode as gs €J alrr+ueur 'apaur

nc 16 alurgur nr gzg^ed rS-npugag; e3rigg -a{ aTnizjp{ug autqa.LJ runC 'lVL
-uJ ral r_r 'JoJ EFUII 1n1da;p e-op nels aJ
IeD ad 'alrurpnlrle al3alud oc €eac uI 'asulluI

'slqJuJ ea.rd nu alaie.rq nr 16 olureur 1eca1d lndec
na '1u3urpd a;1gc r1eur1ru1 f 1n11e ap Inun
puoJ un ed gciler6or €ulurnl ep 1n8a.r1
-u-e-ap ad 'aleuruinl XuJs coJ ap JoIrqurrl a1e1.rgdapu1 rS 'rn1nco1 n€ls puJJ rqeunuali
lnlgdec eI pg^ as aJ elac .rer 'a1e1gdg,r.u1 u{p alropuJ ela,reorard nc 'laJuJ rs 1116rur1
alelgurn! ad tS elecaunlul elelgurnt ed
as-npugcSliu lieSl jqyul IJ ro,4. IIUlrlgg
luJs rrnlgi ap ad glge as ac apndrq3
'IIrg)gIJ earrcnlprXs ep runcaprctu rS '??u!.1+

uidou euzaq ap €+EJoIoJ o+sa ala urp tuap -pq zjn9fip[ug axnqar] urnJ '}pT

-aA o aJ €a+red gc nrluad 'nedg.t ea.rrc 'eler.rads rS aptrurl un1

-nlgJls uJ aleJounlug .rede 'rnlnco; ealnr -sa8 rce; eI ps 'aJ€oIJtd u3 1u3s pLrIJ JeI
'riezai;e luJs puJJ alnzqr.Le:dau ri areor,l
-€uJ puJls e1e$Jpp1 luIs al€c elrndtq3 unlsa8 nr 1ie6riglu1 aTnqarl rl)unrd
'?punrd tiniz.jp[ul a?{ ps "IunJ '6ET
'njdou e e.r8eau eareoln) ap

aJapPJord nc esu.Ile 3IJ 9s 'coJ ap el€]
-rgdepu3 J€Lu aIrJnJJnI oluar^ g11a ad 'aza.r
-ndJndru1 as Es JoJ ap aleurrunl aIJnJJnI
aleol ec ru€ruese op oJeJ ra,t - n6o:
uJ Fl€q 9S InJoJ EJ areJ
-re^ PJe(I

'+Inur I€ur alSarnlrul Ii '+ralqo ap adeorde
l€tu as-npuJltre gr nrluad 'ra ea"reolno urp

llnur r€u.r apuude e,r. as 'rredgr,r. € o}€+gulJ
-a,{ ?l€rdoJde relu uI eI}€ es ec eaac la.reut

T9

62

de pe ldrmurile mdrii ; ramuri si frunze Acest amestec il vei folosi astfel :
smulse de furia vintului se vor rdspindi pentru cd praful de trirind gi greu degi
in aer, laolaltd cu tot felul de alte lu- mdrunt, se urci ugor in aer 9i se ames-
tecd cu eI recade totugi repede la pdmint,
cruri ugoare. partea de sus a fumului alcAtuit din praf
pdImerinbtucrialeggi ci inadrbaorraiird-ta mai mdrunt se va vedea cel mai pulin
incovoiali la qi va pdrea chiar apropiatd de culoarea
cd vor sd ia
aerului.
drr:mu1 vintului, cu crdcile zmucite de la
Irumui amestecat cu aerul prdfuit cind
locul lor, 9i cu frunzele rdsucite gi invAl- urcd 1a o oarecare indltime, va pdrea a-

mdqite. semeni norilor intuneca{i ; iar in partea
de sus se va vedea mai degrabd fumul
gi oarnenii aflali acolo, parte din ei
sint trintili ia pdmint, iu pulbere, cu hai- decit praful.

nele intoarse, sint aproape de nerecunos- Fumul se va apropia de culoarea azu-
cut; iar acei ce se afld in picioare, statl rie a cerului, pe citd vreme praful igi
va pdstra culoarea sa.
la addpostul vreu.nui copac, linindu-se cu
bra{ele de e1, pentru ca sd nu-i ia vin- In partea in care bate lumina, ames-
tul ; allii ferindu-gi cu miinile ochii de tecul de aer, de furn gi de praf va p5-
pi'af, sint aplecali clirc pdmint, cu hai- rea cu mult mai strdlucitor decit in par-
nele Ei cu pirui in bdtaia fr-rrtunii.
tea cealaltd.
N{arca infuriat6 Ei vijelioasd sd fie
plinri de spumi involbltratd printre va- Luptetorii, cu cit vor fi mai mulli in
luriie ce urcd, iar vintul si ducd in aer mijlocul acestei viltori, cu atit mai pulin
spumd invalmSgitd ca o ceald deasd ;i se vor vedea, gi cu atit mai micd va fi
deosebirca dintre luminile si umbrele lor.
intd l uitoare.
Vei face sd batd in rogu felele, rnui-
Cordbiile din larg, unele sd aibd pir-r- !irnea gi aerul dimprejurul archebuzieri-
zele sfi;iate. iar fi,sii clin ele sd filfiie Ior ;i a celor iirvecina{i, gi aceasti im-
in vint, al5tr,rri dc vrco fringhie ruptd,, purpurare cu cit se va indepdrta de

citeva catarge frinte gi cdzute de-a curme- simburele ei, se va pierde. Chipurile din-

zigul cord,biei printre valurile zbucin- tre tine gi sursa de lumind fiind inde-
mate gi oamenii urlir-rd si linindu-se cu pdrtate, vor pirea intunecate pe un fond
miinile de ce-a mai rimas din corabie. cleschis qi picioarele 1or pe cit se vor a-
1:ropia de pimint, cu atii mai pulin se
Norii sd fie goni!i de vinturile vijeli- vor vedea, dcoarece praful e aci mai
oase printre stincile inalte ale munlilor
mare 5i mai des.
invdiuite gi potrivnice ca qi valurile ce se
Dc vei picta cai alergind dincolo de
izbersc de stincd. inr'ilmdqeaid, si faci nouragi de praf
irrdepirtali r.rnul de altul, atit pe cit se
Vdzduhul sd fie inspdimintdtor prin poatc s,l sard un cal: Ei acegti nouragi
sd se vadd cu atit mai pr-rlin cu cit sint
intunecimile beznei provocatd de virtej'.r- mai ir-rdepdrta[i de cal ; norul cel mai
depdrtat de amintitul cal se va vedea
rilc de praf, cea!6 si norii deEi. mai pulin gi va fi ridrcat in aer, risipit
9i rar ; norul cel mai apropiat va fi mai
745. Ctnn trebuie infafiqatd, o ba-
vizibil, mai mic gi mai des.
tdlie.

O sd faci mai intii fumul iscat de fo-
cul tunurilor, amestecat ir-i aer cu prafr.rl

ridicat de copitele cailor luptdtorilor.

'JOI alalrdol qns ap rs ra aJluud J€s aJ '.rJnJcnI eauaur
rrdoJ+s arlurrd puISraI€ 'qletundsug ede
purloJseJ rrec : nJJ un rS ele.ie riod re1,t1 -ase elle rS aldn-r apeds ,11cug1 ,a1:eds
IJnlncs rJ Je urnc ',ro11;o1e1dn1 ala.reorcrd
'rc1
eJlurJd oruJe ap IJnIaJ e:lFtu ac€J ra^
lnurfr.rds ecnpe r3-es alnqaJ] 16 ra 'ap aro,t
.purFn; rS glecsgc B.iei
-au o apun 1ncoi al-npul1q.re iS a.leldalie
u3 alr.rdo alalar oJ??J puISJaIB 'sns ug 1e1 ern3 nc pu31"rn eSrjggu3 rol II Ilile ad

-da;pu1 InueSnpznq puguri e6riggug ealnd 'Inlsnq sns ug 1-npulurisns

Ie-I aJec ed 'rnlnuelrdec ecun.rod €I c€le ']u1tupd ed aurfr"rds os ps 'ierq ]lelplat
ap ele8 r; e n;3uad IoIIElgq Ie ]rlocsgl
InJecruJn; purr'rrd 16 'rqco e1 eurSeo;is i neurinp a;1gc leldo.rpuJ ar€ru 1ac inla8ep

gsnpe eujtu nc 1S alelunrJu3 alauacurJds nJ na 'iie3ocr-r;uJ rolrqco ezgned gund o-rd
ps pu,rul O 'as-npuTlTg,t 'g8i-r1s t:J nJecl qs
'pjue"rads ap ourld rS a.reollnupq pu11cla1 'rie16a1csap arJ eI Fs rriurq 'sns op Iliqp
-Se .rolnle ap alelac eepo^ Ealnd Je-S a"radocsap qs l1cuJ 1a; eie uI ajrncle
alaznq. 13 'r.rn1rc.rJqz gceJ Fs er .asrqosap
';e.rd nc al€Ja1selue arJ eI 9s olrrgN 'toirqro ep€oJ arlpr rol
-rJ€u IncJe eI ap purlrJod r.rnlrcrgqz elal
alrurlrcel ap lrnurcud Inlorou ap rirtu3ru -IJ gqle es .rol lnseg 'rJnJoI a+eJgrunLrau
rrle"rqo ri rrqco rS-npu33"re16 'eau.rrilnur uJ aJarnp ap FlrcrIqz arJ eI es esurec
putse;gd rS p1dn1 urp as-npultdo r-royn-rrq 'al€JrprJ alauacug-rds nJ ,rzrl€d arJ es aJeJ
e.Lrilc rS e1e.re ealnd reru le-S '+Jour IeJ ra,t 13 riu3"r3u3 rar ad rS r6ur,tul ra) acl
rnun e.rdnseap rfnzga'rir6gtulg,tug'ruour
-eo op epelupr8 o rS e1g.re ea+nd Je-s 'ro"rou u-r6 ;e"rd u3
ri1"r,r1 .ro1at e.rgp rndrqcuJ roA roT Tnlqlgp
'aJEOtlro 1-qs os-npuruzp; 16 -u1 rS rrle-rp1el cu3iqo ap r3-np
'ri"rorrr "ro1 luaruaseap elgre IaA
rnI €Jdnse +eJoide ueru$np ad ler '1n1nrs -uIrIl Tec e,trj3c

nc eze,ted ri-npulcgy !+rpolrqis as-npur_inq 'oloJe ad lnraJl rJ JoA aJ .royer :o1e1rd
-g"rd lnzgrr 11 eleod i;e1so 11e unalA -oc aIe 1S -roluarueo "ro113ed alaurJn alrJ
-gd1lul gpe^ as gs aceJ re,r ,teg[ lnluJur
'TnInueul -ed ed Jer 'o8uis ap eIJrJoLu ul XncErroJd
InleJd Lll aI€s rrJErJaunle eruJn €lpte rel
-6np aqnFed purnrirtrrd 16 aydoo ulp puII 'os-npur6nqq:d 5e1so ur.r eirig;u1 Ia^ aO
-.r3.rz '1u1,t uJ erLreoJ nc ,ro6n puruo8 I€) 'alureuJ surlug 1a rS
una"r.r. 'luaruese ap el€Je eaind .re-g J
'lJnlar:JFz ri r;nlerSnru nJ pnJJ rS nrdse IJ €^ IJ 3u31s lnie;q 'alurBuJ 1da:p 1n.r
as-npuJunqzp"r r3 ueurSnp lsace eI os-nD -
-ulzadar 'ueur6np ap lulured €I +EJunJe rS -ortrd epurlul en inlrnaJl ap 'qcrpe 'esnd
leurJezap '1nuna.rr eapa,t ealnd eA aS -o rJnslros, uJ alur€uJ aleJunJe olaJqruoru n) I
'aleune;drul aiolraJuJJds nt '1ug,r uJ alerns
'alicrJSz -g;sep a"reoin rlnJJnI olle nr rS alalaid e
nc pugF"rale iuolq8uT,\LrJ eAriEJu! raA
ala"reorcrd nJ 'cinJl .ro1 lnudo;rd ad nutuncl -e
1S-npu11Sa1cuJ 'dec a?sad rrqco ri-npuip 'InJ€Jd qpullul as ps ealnd re a.rer p

'Iiulp ulp puruS3"rrs 'rzunqr;nru 'rrliy ad gpalau gie;e;dns aJrJo ruaruase ap -LS Pe

'a"raq1nd u1 dn;1 urp ;olrnd.rll6 r';aelrdoIalp3luaIurInlcp{ uo1uraucurpr.rdo1sr-rr$nd"rqrpcdi nJ aJeJ ul
puJBJnc '1n1 ee"reolnc ur aIaBuJs epe,r as gs
runtr ap JEJ
! arSo.r gl"rrcour uI oc€Jard as 1ue-r ulp llu FrIp rol inlgrgpu! asel gs ;opiec6nd aiej
-ueo13 15 I alureug 1da:p ner o alalle Jer 'lu
-S1f ala8uls nc qraJsaue as areJ Inlerd 'pec nes sns uI eldea.rpug es arec rfe8ps
'ri€doJFuJ InFaJlu-€-ap aC ap InIaJ lo:l ap urld ertr gs Inqnpzg^ -sa
Isa
rrile ad -re1 ';e.rd op iir"redoce elelgurn!
ad 11ip .re1 'rJ-roru ruaureo eJcrcl ra1 :I

g9

64

gi din nici un loc neted sd nu lipseasci citre apus, adicd de Ia amiazd spre mia-
zdnoapte, 9i vei vedea cd aerul dens pri-
urmele pline de singe a1e picioarelor' rneqte mai multd lumind de la soare decit

t*46. Cum trebut'e infd,fi7ate in pic- aerul msuaibmliautlt-d razele soarelui intiinind
arolo impotrivire.
turd' lucrurile i'nd,ePd'rtate'
Dacd in fala ta cerul se sfirEeEte pe un
Ugor se vede cd aerul care se af16 de-a cimp intins, acea parte din urmd a ce-
rrrlui va Ii zirltit printr-un aer dens gi
dreptui deasupra pdmintului, e mai dens
ca celA1alt, 9i cu cit te ridici mai sus, cu mai alburiu, stricind adevdrul culorii ce
atit este el mai pulin pictos 9i mai strS- o strdr.ezi p:'in el. Aerul pare acolo mai
alburiu decit deasupra ta, dat fiind c6
veziu. Iinia vdzului trece printr-o micd parte
de atmosferS, imbicsitd de multd necu-
Lucrurilor ridicate gi mai indepdrtate
dc tine, li se vor vedea mai pulin partea r5!enie.
de jos, pentru cd o zireqti printr-o linie
ce trece prin aerul dens aflat deasupra Dacd vei privi altminteri spre rdsdrit,
pdmintului 9i care se intinde fdrd intre- aerul !i se va pirea cu atit mai intunecat
cu cit se lasd mai jos, deoarece razele
rupere, luminoase il strdbat mai Pulin.

Virful in61limiior de care vorbim a- t4B. Fd astfel incit Jigurile sd .ee
junge la ochi printr-o linie, care cu toate
desprindd. de fond.
cd incepe de la tine intr-o atmosferd den-
s6, totugi se termind sus, adicd intr-o infiligdriie fiecdrui lucru par cu atit
atmosferd cu mult mai ugoari decit cea
mai reliefate 9i rnai desprinse de fondul
de jos. ior, cu cit acest fond va fi de-o culoare
mai deschisd ori mai intunecatS, gl pe
Pentru acest fapt, cu cit aceastd linie
se indepdrteazS' treptat de tine, cu atit cit mai felurit cu putinte cdtre marginea
trece dintr-o atmosferd uEoarb intr-o at-
figlunrialocres-te aEa cum ardta 1a loc potrivit.
mosferd Ei mai ugoari. se observe sciderea
culori si
Deci pictore, cind vrei sd redai munlii, claritSlii la culorile deschise gi a intu-
sd ardli cd din culme in culme, poalele
lor vor fi mai clare decit virfurile. necirnii la cele inchise.

De ii faci sd fie indepdrtali unul de
altul, sd Ie faci poalele mai clare 9i cu
cit mai mult se vor ind,l{a cu atit ne

vor ardta ele mai limpede adev6ratele 1or
{orme gi culori.

7,. Cum anume trebuie sd, faci 749. Despre cunr infd.ti$dm mdri-
pentru ca, sd, a.rd'ti aerul m'ai mea lucrurzlor pictate.

cla.r Pe md,surd' ce-l' cL ez?, nlai Ca sd ardfi mdrimea fireascd a lucru-
jos. riior ce !i se infaligeazd, trebuie sd desS-
virgegti contururile aflate cel mai in fa{d,
Pentru cd aerul este mai dens aproape fie cd ar fi mici ca ale miniaturigtilor

de pdmint, pe cit se inal!6 Pe atit se sau mari, ca ale Pictorilor.

sub\taz6. Cind soarele rdsare, sd priveqti

urp a}€JaunluI 'aI€JaleI alriJgd ?zeaLuJn aI '6 J InIIIea;
Inlnzerqo ale alur€urp ap rolrirgd grec
ad ne; o ac eJnFIJ rzaro*crtu qs leJgdeau
'J[rrs as arnqarJ IS 'r q eJuelslp €[ arJ es ar€d
d o lsace 'd o rn1 ea.re:o6crtu eI r8unt€ Es
nu pc ad€orde 'aleununl Iirgd ap laJlse roJA gJep rep .'d o rnl eal€lgurcal uJ IJ €
JOun alaJqlun eaaJe a(I 'alureulp PJS I-aJ eargd ;e ) q 'J q aieJn+€u rlrn8r; earlS
InJae urp glrua,r 'ruapurlnlard ap €urlu -rj^gsap puJlnqr aJaJ€oap 'ee.re1"redap nl
-nI ap gleurtunl o Inlnzeiqo e alu-reulp 1al ap qreduJ as nu ea.rl3rJ^psap PsuJ,
eoS"red gJ n.rluad a:ede JarIoJ lsaoy
'o d ug gleto6ctur pullJau t q
sns ap rua^ €A eurul
'aurq riar e,t eo 'ra.rn3r; eare;oSclur p1eo1
-nI gJep 'aJ€uI reur rS gcug 16 a:eru reru nl ge nrluad 'gsI€J iJ re od rnlsace eltlcods
JATIaJ un EJseapuJqop 9s InzeJqo €J aJeJ --rad 'c q plernleu ernFIJ er 'g1e1aqcu1 aulq
.1o aJEOInJ ei rArqrul rI€JaleI rrlarad a;1u1
l] Je o d qr€p araJeoap '6 J rnu-t€a8 ad
e1e1ge rol.rncftqc eiey u1 elezaie €urlun-I Elnr9] 'u ur e;n8ty lJcop glr^grdsl aurq
reur r* ) q ernSlJ l1cap qll^Erdsr urind
'aiasnunt{ atntu 1€Irl al} Fs arnqar+ e1 ern31; 'a p Inur
?nur pp atD) x$ 'a|tnc o-.L?uxp -€a.' uJ r q ernFIJ e$tf91u3 Ia^ gce6

-n a?{ ps a?nqar? nuxuLnl pDQ 'z9I '9}€laqJul ap

'eare1:edapu3 lu€ ad 1o1 all Es alnqarl €a Is P Inrqso
ap +€T(lorde Ietu lJ eI\ a p In{ilea; llr n.)
nes earaldord€ aJaJ eA aI LunJ gdnp 'e11.t gJlru leru llle nJ arJ 9S alnqaJ+ tq eulrl!
-Floqau rJo al1rgloq ut]nd reut nes llnru e n.rlued PlncPJ rIJnlJrd eerlr:gru 'o 1n1
r€ru ary gs aJeJ ral aI qJrpe I rrn;n1uo:r -cund u1 lrlurie pu11s lnrqco I rq uJ EauIS

uluad rS al6c.ranepe as gInFaJ r6eaecy -€rur JaJl orec uud Luea8 un aJJ FS a p Jer
'o lnrqJo 16 aq lnlcarqo or; alsapa,r'op ag
'ola arluJ +EIJI?
t '3L{
rnlnJa€ eeLulsap ap tS a1e erlurp ee;e1;gd

-ap ap +nJoJ InIoJ uI 'JoI oltuttzadurtl u-r
aurlrprnrlJalJo-rAJeaJlJaIEgJ€sp'a1;5eo'a1tnrtdral pri
IaJ t6eioce a

guna..rdur a-

g.red nu qs llruJ 13J1se lJ€J aI gs 'elatrIe F
Inpuo1 a16arn1pl1e areolnc o pu13 'atfe:8 {E
uJ alalle nJ alaun aulquI as ?s elnqaJl
alel alrrn8IJ IJadoJ€ aJec nJ cIIrolnJ e,

'a+Dunaldur? pJDd nu ?s ri
ayti.tpdsap lugs alnc alxtn6?,4 'ISI

'alJedap Pull] 'arurJErru ple8a ap tqF'un un-.r1u3 rqJo eI
eJ csatndrqcul as 'asral$ allur8J€tu nJ Sunle ala gc eurcr.rd ulp elseaJe 16 '1"reru
gorpe 'a11.rg1oqau aIaJ : adeo:de lerfi alez ap p^ulodoap IqJo €I Sunfe '1:ndrq.>
-aie arnqaJl ol€JnJuo) aulq aIrrnJJnT alsace 'pu1cg1 eiY 'arelrPdaP utP 'ro1rro1
-Jrd a1e aIaO J€T 'adeo;de eP gsuI aI,tr:d
'azntruo) aln ardsaq xi;
arnqoJJ'ro1116-r.rnleturut a1e'rcrur aIaS
-n+uo) au?q altl,nrJnl ald"s+aP1r 'AgI

99

66

pricina peretilor lateraii ai camerei, aces- Astfel de corpuri nu pot sd dea lumini
te pd4i sint cu atit mai intunecate cu cit
pdtrund mai mult intre pere{i. oglindite pe corpuri opuse.

ln afard de aceasta, lumina care co- 755. Despre reflere.
board de sus nu lumineazd acele pirli care Luminile reflectate lin mai mult de
se opun ca o pavdzS, in reliefurile felei. culoarea locului unde sint reflectate de-
De pildd, sprincenele ce furd lumina or- cit de culoarea obiectului de unde au
bitelor sau nasul, care umbregte in mare pornit, atunci cind locul pe care se re-
fiectS este mai lustruit decit locul de unde
parte gura, precum gi bdrbia fatd de git
s-au ndscut.
si agigderea alte pdrli care ies in relief

I53. Despre reuerberatie. 156.' Despre reflectd.ri,le care incon'-
joard, umbrele.
Reverberaliile sint prilejuite de lucruri
Reflectdrile pdrlilor luminate, care se
cu strdluciri vii, cu suprafala netedd 9i ivesc in mijlocul umbrelor opuse, fac sd
scadd mai mult sau mai pulin intuneri-
oarecum densd, care, izbitd de 1umin6 a9a cul acestora. pe mlsurd ce sint mai mult
cum sare o minge, se repercuteazd pe in- sau mai pulin sclipitoare gi mai mult sau
tiiul lucru ce-I intilnegte. rnai pulin apropiate. Regula e folositd de
muIli, dar mulfi allii fug de ea, iar Ei
154. Unde nu poate fi, reuerbera{ie unii gi a1!ii i9i bat joc de ea.

Iuminoasd. Dar tu, ca s5 ocoleqti birfeala gi a unora

Toate ]ucrurile dense sint invSluite de 9i a altora, folosegte ce este mai bun de
felurite lumini gi culori. Luminile sint de la una qi de Ia alta, dar in aga fel incit
doud feluri : una se pretinde a fi cea sd faci sd se vadd clar pentru ce s-au
originald 9i cealaltd derivatd din cea din- ivit aceste refiectdri qi culorile lor, ard-
tii. tind astfel pricina pentru care celelalte

Cea originald vine din vdpaia focului, lucruri nu iscd rellectdri.
din lumina soarelui, sau din aer.
Astfel, nu vei fi nici cu totul birfit,
Lumina derivatd este o lumini reflec- dar nici cu totul idudat de critici, iar
aceqtia dacd nu vor fi cu totul neEtiu-
tatd. tori, vor fi nevoili sd te laude gi dintr-o

Dar, ca sd md intorc la definilia fdgd- parte Si cealalte.

duitd, vE spun cd reverberalia luminii nu 757. Unde si.nt reflectd.nle de o
e cu putinli pe pdr!i).e corpului care vor
maz rnare sau mfli, micd, Iim-
fi intoarse cdtre un lucru din umbrd, pre-
cum qi in locurile intunecate, pdEuni cu Pezime.

ierburi de felurite indlfimi, tufiEuri verzi ReflectSrile sint cu atit mai mult sau
sau uscate; degi partea fiecdrei crengi mai pulin evidente, cu cit se ivesc pe
fundaluri mai pulin sau mai mult intu-
intoarsd cdtre luminS, mai intii se im- necate ;i aceasta pentru cd atunci clnd
bracd cu astfel de lumind, nu mai pulin
sint de luat in seame umbrele fdcute de
fiecare creangd, ce impreund dau o ob-

scuritate unde lumina nu-si mai are loc.

rin ad rede aJ alac luJs aluapl^o uilnd EI aJe elsace 'a InIqFun +!cop crw relu
I€ur alar I srqoug IEur puo; un ad pp^ ala erlur a+sa gJ aleo1 nc 'q J o lnrq8
as pulc aluapr^a lelu luIS alrJg+callau
-un alred glle ap ad 'D q a Inlr{Bun lrcail
'?Dalasqo ap znlqo .reu alsa aJEJ q o a Inrq8un FIEJe
11 tunJ ale8o unrq8un urp elelrellar rJ
Jo*n ?uu alxtppal{ar ?u?s pu?J '0gl eA nu IS ale8a 1.rn1q8un qns ossocrad e rS

'a-ra1do;de urp -rcnu alalcalq a Inlcund uJ FletJaIJaJ Eurrunl elseeJe
-o lJcap Icrur reur .rerqc e"red Fs +Jcul
a.re1;gdapug areru ap lIle o eI aIJe os eJ ar; rS 'grqurn uJ glelJe 'esndo ea1e11,r
gs lod rretu al]Jnrcnl : at6arnsqlS a.rec g$ -ecuoc ur elcallal os oJeJ aleurtunl raio;
1e.n11cads.rad e ease6 e eInBaJ uTp IaJlIe
ap asa.ral u;nc e3e '1e1.redapu3 Jep eJeur -e.rdns eal.red aIJ ps q o te1 'u Furtunl
lnun ad ap licap lerdo;de rS crur leerqo ap esJns ar; : IaJ1se iJalape aleod ag
un ad ap aJelcal;al o gcrulolnd IeLu alsa
Euneaplol :eq 'alerdorde reur Jolac eoJ s'Fu
-eolnr gqulqrs relqr Ie oluaJlp rrolnr ap
IJoasape lurs aJec rS ,rn[a"rdur3 nels r-oJe:) lt
alcarqo allelalac ad ep aIrrFlcaIJoJ gcrp
-ardurS Ia (aJeur rew purrJ 'JqAape-Jlul '+calqo un od aleq
aJeru Ieur rJ e^ lIc nc rS lel"rgdapui Teur
alsa Ia 13c nc ugfnd leur +Itre nc IS leld eulwnl puJr Inzec ur e) IaJ e1 'gugrunl
-oJde letu alsa liarqo +sace llr nc +Inru ap esrns eI ep ala a.r1u1 ale8e reur lI)
reur lJle nc 'lerdo.rde InInlcalqo eareolnc
urp pu1.rd cedo lcalqo InJgrlro alala;e.rdng rJnlq8un qns €urLunl a16arul"rd aJec aJel
'enop B eaper urp elarl e ealJed u3 o-snds -caTJer urp ea1;ed rJ eA pleururnl 1etr\l
r€LlI ure urnc eSe gldurllul as elseaJy
'psxli| sap xolu ?tr
'ueurn tnlndnrl e a1"red glle aJrJo uI
llcap nI^ IEur leureJul un ap 13 116o: 1eu na a.Lnpal{a"L ulp a+nd arDJ 'Bgl
luJs arieuJer glIe eI ap ourl ac rrurrunl
csaJolep as o) rerieu;uc alrJglJallotl

'axlDu"LD) uxJ"d

ppalfar, as aJ al:,J,ln} ard,sae '69l

'eleuluinl relu rJ e-\ a

eurwnl ap esJns ap plerdorde retu ea1-red 'r"rniurrs -

EJqrun EcsT aJ Inlcalqo urp : eunCs os op 9le^Jasqoau aJaJl €A aJelcallal eauaLu n
apun 'eases e eInFaJ a15ainse13 urnc ednp -galesceaOunlu'gJ"reJoetluqoJcuellpor-eaceeAie(aeqelelJ)aapp
FieJ -
euFunl ap esJns ap ales rualdorde eznet Xeu
a
urp 15 leulunl reur rJ eA er aunds aleod -runI reuJ dru3c un ad 111 ezr as eaJB+caIJ
aS 'a uJ ?Icep eurtrlnl E+Intu ieul 11 ea ,f u3 -aJ PJep JeI 'IJoInc ap IJlqasoap Jolrreru IU
eoaJe aO a EuIcJrd ulp gluapl^o alreoJ IJ €A pls€are
-e I€rn +uIs lq8un lace lJcap ale8a adeord 'eoJelcolJar lrcap Jncsqo r€ur alsa InpuoJ
unlq8un rorgJ
ale q p pzeq

/,9

68

foncl mai deschis. Aceasta se datoregte dubld o se compune din iumina venind
Japtului cd printre lucrurile felurit intu- de la lucrurile luminate b d gl d r. Uml
necate puse aproape unul de altul, cel bra care se intinde intre lumina inciden-
rnai pufin intunecat va face sd pard de-a td n 9i lumina reflectatd n o qi s o este
dreptul negru lucrul mai intunecat, iar
printre. lucruri de felurite culori deschise mai pufin obscur5.
puse laolaltd, lucrul cel mai apropiat de
alb va face sd pare ceielalte mai putin 162. Cum ni:ci o culoqre reflectatd,
nu este simpild,, ci amestecatd.
cleschisc decit sint. cu ceoa din celelalte culori.

161,. Despre reflectdrile duble ;i Nici o culoare care se reflectd pe su-
prafala unui alt lucru nu coloreazd a-
tri.ple.
ceastA suprafa{d numai cu culoarea aces-
Refiectirile cluble sint rnai puternice tuia, ci se va amesteca cu celelalte culori
decit reflectdrile simple, iar umbrele care
se interpun intre lumina inciclentd gi re- reflectate, care se ivesc in acelasi loc.
flectdri sint mai pu{in intunecate.
c
Fie a sursa de luminS. Fie razele drepte
Fig. 7
cie lumind a d. $ a s. Pdrlile iluminate ale
Aga se intimpld cu culoarea galbend a
suprafelelor sint s rz o. Pdrlile iluminate de
care se refiectd pe partea c o e a unei
reflectdrile luminii sint o b. Reflectarea
o n e este o reflectare simple, iar a n o sfere unde totodatd se reflectd Ei culoa-
qi o s o reprezintd reflectarea dubld. O rea albastri b. Spun cd aceastd reflectare
reflectare simpli se datoregte luminii re-
amestecatd de gaLben 9i de albastru va
da alti culoare sferei. Dacd sfera ar fi
albi. ea se va colora in verde, pentru cd
este gtiut cd galbenul gi albastrul ames-
tecali compun un verde frumos.

Fig. 6 763. Preu rar se |ntimpld, ca re-
Jlectdrile sd. fie de culoare&
fiectatd de la un singur lucru luminat.
corpului unde ele se intilnesc.
pe cincl reflectarea dubld se datoregte Iu-
Prea rar se intimpld cd reflectdrile si
minii reflectate de la doud lucruri lurrri-
nate. Astfel, reflectarea simpld e se da- fie de aceeagi culoare cu culoarea lucrului
toreste lucrului luminat b d. Reflectarea
pe care se intilnesc.

Fie o sferd galbend d f g e gi obiectul
care isi reflectd asupra ei culoarea si fie

rS IzoA ps greld rl-ps 'areqtulld el arnp 'allpnrur rJoi
IaA al -IJO aXIC ap 'JoI-rJnrJnI aIauJoJ Il
-nJ XJcap 1n1 pln! uI eaAB eA nu aJeJ
urnJaJd InlndnJl alaJelnpgur aleol PreJeu
-Ip ad alseounr IaA IS re^-IlJadsJad aulq 'alureulp snd lnd.roc ad es eaJeolnc sual
let9^uJ IJ Ia^ ar Ednp 'Blseace nJluad
-ur rBur elcalJal err. r3g lra,rqo lacv 't
'atl?zoduto)
'al^ .r€uI rJ e^ 9srqJ
o a?sa?n?prlv as unc lnp[. -sop IEur IJ eA aJeJ eaaoe 'a1u1eulp nels
a1 ac .rolrrnd.roc efe;e.rdns ad apSa afuel
auq pipau! n ap lndu.lr ardsae '69l
-slp €I rS 'a1e8a unrl{8un arlur e}calJar
'sJa^ur rg 'JnJsqo Ieur as aJer rolalJarqo aIIroInJ aJ:luIC 't

lJ e^ rnfardr.urp InpuoJ lJr nD E]uap!^d .pun3s
lelu xIle nc rua,^.ap e^ .Is Plnzg^ rtr ealnd
e^ €a.IelcalJer lcunlv '-rsEsul eo lIrap Jnfs Ietrt r' eir aJelralJoJ ap ezeJ raJErc e €aat
-qo letu puoJ un ad eJn'IuoJ eA as aJel -e ar^ reul rJ eA aIeFa ]rnrq8un oJluJ
'a1u1eurp nels aI aJ allrndJoc ad e1ca1;ar
-caIJaJ gXseaDe aJec nJluad eulJrrd rJ Jo.\ as areJ Jolalcarqo alrrolnc a4ulc 'e
'eaJelcalJar ISpsuJ llJop JeIJ reur DucJ un
ad csa.l.1 as aJeJ rlrelcalJar a1rurE.ie141 'alerdo.rde g.rnrq8un

'.|'DdD apun lnpuo{ ad oJ?uI eourFBurr lrnd.roc alsace ad FlcaIJ
tollr,ppal{ar, alxuxdr.rnu a"LdsaQ' B9I -aJ aJeJ alcarqo JoIaJe allJolnc utp llnur
Isru pur.rd .ro1-rnd-roc alafayerdng 'g
'.ro11ur31.ro all]gllzoununl arluJ
'xrppal[a"L a"LdsaI' ggl
ec 'gluapicul eulrun1 16 glelcalyar eulur
-rrl eJJu! arirodo.rd lSeaace alsa r5 '1darp 'sJoAuI rS ecru.relnd
apeJ aJ€t eu.rlunl llcap aseourunI uri
-nd retu luJs elelJaIJaJ alrJolnJ aleoJ urfnd teur rpalop eA as leJaunluI JBru puoJ
'"Lolxrppailal ap"Loln) ardsao'Lgl
un ad ur eA as aJec aJelJaIIaJ eaJe '-ueur
'alolau plergdeau a1s: ep -rS alruralnd ap p^u+odoap rS areol

nu FJep 'leiunuo:d ea.rd eredss nu J€p -Fuetuase unrrJ Joun aIrJPlJaIJaJ aJluIJd
'rrrn8r; elfeu,rec na gzeaurcalul as aJe,
lalu.rrrrrpJprqruJ BaJeolnc 'alel ,ro1aleir 'Da"LD?Jaltat,
-os.red aly"rn8ry ad csarrg as ao olrJgXJaIJa.r
u3 aund e ap gtr.rF re 'a.ro1crd 'n1 lcaq nnlu ?Dut Dapao DQ, as apun 'r9I

.SIAA '31,r

-ur 1$ eorelralJal llniu Ietu lJle nr eroloJ 'Jae urp eulwnl ap r.es aJeos
e^ llJglJallar glerdo:de retu eareolnC
ap leuruml alsa r q Bc erueos as-npu3uri
'alJalqo Joun 3le rJolnJ
'apra.t u1 eJoIoJ e.4. as eaJelcalla.r acarlad as
alallrnloJ urp p4ereua8 a aJer alelralla.:
o €a^e eA 9znluoc letu aJeolnr o Jec apun larals ea1:ed pJ unds 'a q Inrlsaqle

'a"Lo?"a\[aa '9gI

69

70

s5 judeci locurile gi gesturiie oamenilor lare, linie ce trece prin rnijlocul ce se
cind stau de vorbd intre ei, portul 1or, vede al trupului, rdsucindu-gi capdtul
risul sau gilceava. care gesturi sint in-
tr-adevdr ale lor gi care sint ale celor asupra piciorului care slujegte drept rea-
ce stau in jur sau ale spectatorilor.
zem,
$i Ie vei insemna in scurte trdsdturi,
erqa cum aratd e1e, pe un carnet pe care *:llr
sd-I ai intotdeauna la tine; 9i sd fie el
din coli de hirtie colorat5, pentru a nu itlk\;'/ c i_!t (i- F-
fi ispitit sd 1e gtergi, ci s; schimbi pa- 1i
ginile cu aitele noi. Cdci acestea nu sint t,'
lucruri care sd !i se poatd ingddui sd t;
le gtergi; e1e se cer culese cu mare luare
aminte, pentru cd cuprind gesturi gi
forme ale unor lucruri pe care aminti-
rea nu e in stare sd ie pdstreze.

Le vei pSstra asadar, in chip de a-

;utor gi de indrumare.

770. Cum se a.qa.zd, cea dintii fi-

gur(r dintr-o compozxlLe.

Cea dintii figurd a compoziliei o vei +q-,i,.t1,
face cu atit mai micd fald de mdrimea
ei naturald, cu cit ti-o vei inchipui mai c#
lndepdrtatd de primul plan ; 9i apoi pe Eie. I
celelalte, pe mdsura celei dintii, dupa
I-ineamenteie transversale, prinse intre
rr:gula de mai sus.
unghiuri egale, par la virfurile lor mai
177. Despre rindui,rea fi.gurilor. joase in partea de rezemare, aga cum se
vedeinobc.
Cu cit partea d a a nuduh-ri se mic-
goreazi prin rezemare, cu atit cregte par- 172. Despre felul de a orindui o
tea opusd, adici cu cit partea d o se
micgoreazd, cu atit partea opusA cregtc compozitie.
peste mSsura ei dintii. ldumai buricul
tru se migcd de 1a indl{imea lui, precurrr Dintre figurile care alcdtuiesc o com-
pozifie, aceea se va ardta a fi mai
nici semnul virilitdtii. in relief care va fi reprezentatd mai a-
Aceastd migcare se datoregte trupuhti
propiatd de ochi.
care rezemindu-se pe un picior, acest
picior devine centru a1 greutdtii supra-
puse lui. Aga fiind, mijlocul spatelui se
ridicd iegind in afara liniei perpendicu-

JOIrJnlaraqJur TrlurJnIsJ B ri 'o-a.ral ie aurs u3 erirzod
-[roJ aJeJ ad olalle otr.ro r$ rrolnc 'a1unu
urnJaJd 'JoI ale?unuglu€ aleoJ ur JoIoJeI -6e.r, op Tnlal lo] u1 rs 'aseo,raual 'rr,t r.rgc
-$rui no 'rileui rs rzunrs '1de.rp n€s ?€It
-npgru 16 JolunSrJ eaJJli€oun) Fdnp €u.rn -nq lnrgd nr 'r1i;r:1 rS rlasc-L 'eFuI^ €JgJ
eA aJ€J ALUnUe AjJeJ O er.IJS rOA Ate:) rs r6orcurlndau'rSolnrrlrSnru rS rcru"ralnci
: ruJJlgq 'gaur1 'rsoueLlro 'r"rpulLu 'rcrru rS
aInJIdasJanp r-luaadrisrzoolodJuaopJ o rnigJlc e op ilgl rreur 'uriqns ri tier8 ri ary gs 'aurpnJrle
IELLr TJ lr^ 'arieurer 'e1s.r1,r 'e;n1e1s uJ eJS€Jqasoop
In.rrn.T as ps ornqa.rj IIUoGreo 'rrirzodruor u1

'}lTl:luJ nJ 16 er ioJ eI gnurl 'xxixzoduLo) uxp
-uoJ r$ Inun FJUI pr reril I a1u1 opo.rou
nJtuad l-ezeoJlsEcl rs olredoop I-auncl Jalxuawoo DauLltnla{ atdsaq '921
'uIId I] €^ lnJoreJ Er\LrmJ a6 'alrriizoduiol
rlsarnlgrle Fs e ie-r.u1 e^ a+ cls€e rV 'JIerlsJq c;.rd rrunqcu FJrL)e'illI]lq rJl
'rol erinqrJlsrp ii -rnI uip JoiJJ ali.rnlso8 -soJc alal€uos.rod lujs eJ roJ eI IJnlrol]Lrr
li rJnlsJnJeJ cleJglunuau Jsalr as orol
puuleesuJ ese 1o1 rs oluerSrur al€o1 e.ieJ8 -au ap 'oro,r. ep apun 'erI€1gq ap airuoJs
uJ Eurueasur lurtsJe ap rapuoJ un nJ ul sale rr:'"u rs Els€JJll .re.l aJeJ .-t1t-rn8rg
Jer rq+elaJJ arlJ]q ap IoJ nJ +arEJ un auiJ aleol rsJnJ€-r ur e1 'qrrrrrlcs u1 'crjrzodtuo:r
nc riJod ES alurruu Er els€oJE nJluod uI rJiJe ale-Jluj .ro{rindaJr,rclJu r:iue"rou
-3r nJ FJJnJ op Ea,\c rJI aJcJ€oal) '8aJ?
'Eououlase aU€ {S l:JrJJ rca.re.nlil -u1 n.rluod 16 1-o ti.rpd nrlued 1i11? IsrnJe.I
rrJ Turpn:IrJe ap riJnJ Fs 'e.InFIJ gJn;urs
nes €aJaJnp 'InsuIId '1ns1r n1drrraxc Jp EJ o rzaloid pulr 'aJolJld 'ri-c1sa1u[U17
'eAaJ ile rlru rs 'arurur elsea,'e lJlu 'JsJ.r
-lJ loru ur alllur i*FS oJcJ ealnd ia,r nu '?azjzzoduLo) nalxnlp)ID atdsae' tLl
nJJnI ls3JE 'o1aq.ro,t r( alunpuJij nJ JSo:\
-rJ?od os ai iJnJSaS nJ os-npullunr. tri ri 'aJ€oln) €I

alaierq puj+r:le'.;1e1da.ip are Ia g,r a.reci asnlcuJ Ieur luJs lJJ nJ Joliai ur ll?tu +Jle
os r EilliFJJlJ ri gI;c;; os rierurru rop nc pulJgd aIo+rarqo 'lqJo ap aletdo-rde
puJJ rla1lse : oluieul gdrlJ o nc rSur"rcinc olaJquln nc glCut3iuJ as nu oD n.rJn'I

neJo aJeJ -1ir .rololJe eoLlrrzllJc rS-npursg,r 'ruco r6 ala eJJuIp InIn.roe
eurcrrd utp esrol$ .leCe apun 'c-re1:gdep
-gd 'our1 aJds €ldaJpu! Je-s JoI eolulru u.!p 1lcap adeo:de Ie[I ap ssTr{JuJ r1?rll
ea;gd ;o,r 'acedo olalcaIqo JaIlaJ uJ r€ul
'elseore ap €.\LunJ €Lueas ep JE-IS EJEir ESer 9s pJntE oJeJ ela.lqlun rraq 'o1so,tr.rcj
'"rg,rape-.r1u1 'uospru rJ gJ €ureas eatl aJ Inrqco 13 ea er1ul ;ae utind l€1il ea,\e
B,\ gllsJl^?sap ]€ur E:fpr€ er as aJ oJeol
r6-gs ro BJ E.rFJ 'areolpldru3iuJ FdrIf, o-.r:tru1 -nJ uaJe : IaJlse alsarnsglS aJeJ 'e]aJl e
JOIruoLueo aluniseF azeiripSul os ps'rop ealJ€J urp enop e tlln8ar apundsa;o3

-uoc urp alJnJS rinJqsg.rl E^ellJ nc 'rode

ec n4uad 'a1es ;o1r.rn1oraqou3 a1e rS :o1

-aJ€Inpgru alrrgcArur oleol uJ dnrl In8a.ll
-u1 ri ola.relnpgLu elrrq JSounJ os ac gdnp

oleig^uJ arnqarl rnInLUo air.rprSrtr4i

'2n1n7u

-o aprp)fixLu piDeu? as uLnJ '?LI

'JnsnJ aJ€Lu Un ruaruase ap e?sa unlsaS
r6ealece noJaLu o?odal Es ret I a1a er1
-uJ auallras ES aJeJ un8rJ qJe] ps JolJrd
un nJluad gleaseJS aJeur r1?ur eeJ alsg

T/,

72

776. Cum un Ttictor ytriceput ar"e I79. Despre diuersitqtea compozi-
de pictat doud, lucrurz : omul
[iilor.
qi mintea sa.
Pictorui sd se desfete in alcdtuirea com-
Pictorul priceput trebuie sd picteze doud pozi{iilor linind seama de adevdr qi diver-
iucruri principale, adicd omul gi ceea ce sitate. Sd se fereascd sd repete :eva care
se pe.tl'ece in mintea lui. este fdcut, astfel ca noutatea ,si bogdlia
s;5 atragd gi sd desfete ochiul celui care
Lucrul dintii este ugor, cel de-al doiiea
privegte.
este greu, pentru cd trebuie sd-l exprimi
prin gesturile gi migcdrile mddularelor. Spun cd intr-o compozilie se cere, dupd
ium e locul, sd fie amestecali oameni cu
Pe acestea trebuie sd ie invele de la
muti, care lc fac mai bine decit oricare. chipuri felurite, de virste 9i vegminte

felurite, iaolaltd cu femei, copii, ciini, cai,

clAdir.i. sesuri gi rleaiuri.

777. Cum se alcdtuiesc compoziliile 780. Despre compozitie.
la printa schi(are. Sd se lind searna de demnitatea si Ce
rndrelia prinlului ori a inleleptului pe
Nfunca celor car-e alcdtuiesc o compo- care il agezdm in compozilia noastrd, deo-
zilie std in asezarea figurilor dintr-o sin- sebindu-i gi ferindu-i de tumultul gloatei.
gur6 trds6turd cle condei, adicd in schile,
9i trebuie sii stie rnai intii de toate sd 181. De trebuinld, in scenele din
cleseneze mddularele in toate intorsdtu-
compozi,ti,L.
rile, indoiturile gi desdoirile lor.
Sd nu pui laoialtd pe cei intrista{i gi
Pe urmd sd se treacd la desenarea a inldcrimali cu cei veseli si zimbitori, pen-
cioi in;i care Iuptd cu vitejie intre ei, tru cd natura vrea sd ldcrimezi cu cei
9i aceastd invenlie sd fie studiatA din cii- , c pling si imprerrnd cu cei ce rid sd te
ferite aspecte gi cu felurite gesturi ; apoi vesele;ti, gi de aceea trebuie sd fie deo-
sd se treacd la infdligarea luptei dintre
scbite risetele de plinsete.
un viteaz gi un netrebnic gi fricos.
182. Despre felul de a face chipuri,
Aceste fapte gi multe alte stdri sufle-
tegti sa fie cercctate cu multd muncA a diJerite in compozi{ie.

min{ii. Cea mai rdspinditd gregealS printre pic-

i7B. In compozitii sd, nu se facd torii italieni este de a putea recunoagte
figurilor prea multe orna- aerul si chipul celui ce picteazi in mai

mente. toate figurile pictate de eI.

Niciodatd in compozitii sd nu adaugi Pentru a scdpa de aceastd gregeald, sd
nu se repete niciodatd aceleagi chipuri,
ornamente figurilor, intrucit impiedicd for- nici pe de-a-ntregul gi nici in departe,
ma gi migcarea figurilor qi tulburd esenta ca un chip s5 poatd fi gdsit intr-un altul
I ucru rilor.
r]in compozitie.

-oJep as ales aIIJoInJ 's?"r? Is aJIZ JS I eiutil 1ro a11nur ap rJ9c 'JIes ra:IJe BurJn
€rnJgJ 13 'tn1n.rac €lloq leqgJls aJ Inlar ad ap apnel ri nu rep 'lligSoq Frsear:)
-eos alazeJ u] as-npu]ZlqJsap InlnaqnJJn:) -ulqop qs aleod rolrrd ap laJlse uo
elnFar alSasoiotr 'era11e aiasnutnrJ eap ps
aJeolnc o aJ€uIJaAuJ uud el IaJA PJEC 'gIrqelB^ PUJUI?r

'a?1n11.ap) aiasnwntt rap ps ?s ra ap 9lnJgJ aunqrgr ulp grnlqs?rl
'Dun n) lat oin u9'D+IP nc Dun oJtJo eJ :leJpdeau JoA aleJ 'rrolctd rilnut
ei ec 'a1durlluI as ri nu gs eJ nrluod
.Lo1?toln) Dal,Dunardltl? a"Ldsa1'9Bl 'asrla.rd IJnJnluoJ utrd a1rulpn1lle rzauaslp
nu gs 'rritzoduror cp JollnlgJle 'n1 'O
'runr]ce a1le rs earec$rut a1Sa,r.t-td JJ e.lJJ
u1 arrsrlngsap cp altsdt{ Esu! nB.Ia nLI 'xxixzodwo) zaun
'roLuJoJ earrsrl,tesap ap eltscltl Inlol nJ
nEJa JoI eauls ril ef, 91eo+ nJ aJPJ al.Jd ba.Lzn?p)In nt?uad Dr,n?pipaul'9Bl
alsaJV 'as€oLLInJJ Ietu aIaJ o-r1urp rtiu;l,r
-Lrr alJJnIaJ puj8 uI Jep ne-ILu aJeJ a:iad 'arJruJ€1192 olsa rnInlsTlJe Inluall?:f
alsru unprz ad rs r.rou uJ IJoJun ?nzqA 'r"rn1sa.3 ap loJls€ 9JEJ gs auulapu3 {-PS
rue '1a;1sy ro1 a1Iirgd aleol uI alEh'rq,r rlnqzr JoA nu aC 'alrl?r8nz alrn8t; 15 o1l.r
-uj aurq alunueule nr eltqopodtul iode -g1dru11u1 ap ale8ai i;n1sa8 E)€J 9s BuLurp
11 pu11nd 'a;rrunilntu gllnru cp e.t ti1 ea -uJ rol rJ JoIIJoII IJc{ ealutru utrd pu3:
'aurl ap J1€:Iualur roltc eriualur a16aa i.rC -JJ} alc 'cJeolguEluase IrFJs a1le r6 lasir
aJ EaaJ u1 t6nar e,r eueloso-rl- critzocluto -' rS auncnq 'a;arg1d nes a1asu11d 'a.iornp
op laJlse o qcep 't3a1a1u; ps alnqarJ nes gEnJ 'gluea1 'pruteds ap aluaLulluas
eSriqlug .re erirzoduror e LunJ ap 'iaJlsV
'o1rec[ u1 ;e1n1t 'leuoriorua IJIUJ I€ru 1a tS lsoy e Jlpo^zi
€-aT aJ lnrolrrd areJ uJ poLLI ISeIoJe ul
-gru InrgJaIJ rtiesntunrS e,Idnse t16a.ldo ';i a1Sa,tud o aJ IaJ ad azauotiotuJ l-qs .rlnq
gs TJJap 'gucrs u1 a1e13c rolaiuIIJ allJnl) -a.r1 arirzoduroJ o JSaInlgJIe aJe) oIIiJEd
-ui8 nr lsa.r.trlod 3s oJ JIIJqJATTU rzut.ld
gs gf5r3 puJ^e eqErFrp I€Lu "grlllpsP.Il 'xxixzodluo) xaun
grn8urs o-rJulp aIunSIJ rS erirzodruoo tl-o1 a'!n a.LDo??nlpp alx|rpd a-Ldsa1 'rBT
-Sarn1gc1e IlluI Ierrl 'a;o1;rrd 'aleut;n uu.1
'JIa aJl
i JUIq -uJ llnul I€Ur J;rJ JS-npUJuIJaAuI alrJIqaS
rerr uJ aJeJJJ aI e nJluad 'ro1 alrrnsr.l,r
urp p8real$ ri-gs glrza os aJEJ rS o1o:a3t1 -oap 'rlod lIlnIaJ Ieur lIr n.rp aunduo3
sol.rln.rJ JIJJS e u t g1.rac.rd nu JJ tiJo.l
JOUn aIIJnSJa,\ €I aJeo n:| lelln le-Jl nNI 'qels IaJ nc 3Je1 1al i3 'in.teuf i

'rrrnlcrd eiurrlS u3 ?pnel oJr.r nr InuIrtgq 'puncs iac nJ lleu1 1ar '11:t-t
all rJrupa-I^ luIS nu IJolJld ap laJlsv IaJ nJ as-npuluIJa UJ SOUInJJ IJJ gJrp€
'alerciorde IeLu IJ Jo^ JIJ nJ €?seJJe rS
'+FJppu! Ietu Ilo Jlul€ui leul 'o1a11e ut.id aloun llnlu letu PseIaJ FS eJl
'soI IeLu IJo sns Ieur al-npuJza6e rola:e1 -saJe 'IarieJedutol ealel ad gc n:1uad'artu
-npgLu €Iirzod'.roin JPrqJ'.rqutIl{Js tL'Lr:l -ru1od IrnlPsgrtr PlIeIoeI runpe ?s arnq
gs sourSn.r nJJni aJed as lI 'oJ€o+lutnjlnru -ar1 rrirzodruoJ uJ 9J snds cp LLIe 1€I,\l
arirzoduror o lIn?PJIe ne aJ plepuJ JCI
'?ti?z
'In:lsrlJn
D-o,dDtIuTo?cxru,nglaz{nalnpdnP7.Ln?.mna$sJulonxJ* 'tBI
€s eo?ullu uJ lIndIqJuJ e-a1 ri Luntr e3e
ales JolaJ€lnpeu alr.rgt6rut are-u ele$rfp;u3

e,

74

resc migcerilor din ploaie, fiecare pic6- 1BB. Despre culorile urnbrelor de
tur6 preschimbindu-gi scoborirea de sus
in jos in toate culorile curcubeului, a;a orice culoare.

cum o voi ardta la locul sdu, Culoarea umbrei ce se agterne pe su-
prafele colorate prinde intotdeauna ceva
Acum bagd de seamd, de vrei sd in- din culoarea lucrurilor mai apropiate, cu
l5ligezi o intunecime desdvirgitS, pune-o cit sint mai mult sau mai pulin aproape
fald in fald cu o albea!6 desdvirEitd, qi cle aceastd umbrd gi cu cit sint mai mult
tot asa, cu ajutorul unei culori cu desS- sau mai pulin luminoase.
virgire deschisd vei ob{ine aldturi o in-
789. Despre felul cum se schinxbd
tunecime adincd.
culorile lucruril.or indepd.rtate
$i ceea ce este palid va face culoarea
rogic alSturati sd pard mai infocatd, lu- sau apropis.te,
cru care nu are loc atunci cind ro;ul se
invccineazd cu liiiachiul Despre aceastd Dintre lucrurile mai obscure decit ae-
reguld vorn vorbi mai in amdnunt in a1t ru1, acelea se vor ardta mai pulin intu-
necate care vor fi mai indepdrtate; gi
1oc. dintre lucrurile mai deschise decit aerui,
se vor ardta mai pulin clare cele care
Mai existi o a doua regulS care nu vor fi mai indepdrtate dc ochi.
lintegte sd dea in sine o mai desdvirgitd
frumusele culorilor decit o au ele in mocl Lucrurile mai clare sau mai obscure
decit aerul la mare depdrtare igi schimbd
fircsc, dar clupd care, aldturarea culorilor culoarea, deoarece cele clare dobindesc
le irnplinegte frumuselea, a;a cum se in- obscuritate pe cind cele obscure cigtigi
timpla cu verdele alSturi de rogu, gi cu
in ciaritate.
verdele aldturi de albastru.

$i iatd o altd reguld despre intovdrSgiri
nefericite, cum se intimplS cu albastrul
aldturi de galben, care atunci albegte, sau
cu albul al5turi de alte culori, despre
care voi vorbi 1a locul potrivit.

lB7. Despre felul de a face culorile 190. La ce depdrtare se pierd in
Lntregime culorile lucrurilor.
uii qi frumoa.se in picturile
Culorile lucrurilor se pierd in intregime
tale. Ia o mai mare sau la o mai micd depdr-
tare, dupd cum ochiul gi lucrul privit se
Acelor culori pe care tu lc vrci fru- vor afla 1a o indlfime rnai micd sau mai
moase, sd 1e pregdtegti intotdeauna un
fond foarte deschis ; o spun pentru cu- Lucru doveciit prin regula a gaptea care

Iorile strdvezii pentru cd acelora care nu gl5suiegte : aerul este cu atit mai mult
sau mai pu{in dens cu cit se afld mai
sint astfel, nu 1i se potrivegte un foncl aproape sau mai clepalte de pdmint.

clcschis. Prin ui'rnare dacd ochiul gi lucrul de el
privit se vor gdsi mai aproape de pSmint,
Ne-o dovedesc culorile geamurilor co- atunci desimea aerului dintre ochi gi lu-

lorate care, puse intre ochi gi un strat cru va fi foarte mare si va impiedica
cie aer iuminos. sint de o deslvirgitd frr-r-
musele, fapt care nu are loc atunci cind
in spatele 1or, este aerul intunecat, sau

un alt lucru obscur.

'a1e1gunf 1S ap€r8 €nop €dnJo areolnc 1$ 1n"r3au sole IeEr ,;olalcarqo eereolnr
rS rqco oJluT Jae ap ?€Jls rSelace nJ 6 o aurq .reur puud aqle aleiele.rdng .a.reo1nl
arlulp earel;edap gJep : epe^op q1€I glle ocrJo el6arui"rd 1a rc .r.ro1nc alasrz
aJluud gJaurnu as
'6 o eluelsrn eS€ nu Inqle eJ eurcucl
'eie;e.rdns FlIe areJJro ?Icop ollr
IJJ rnln-rae ealelrsuap ur aJeJ a.rec 'iqco ulp
ap al.redap rJ eA r D eiurl qleol IJun117
-nIaJ !€ur rrjrodord eo,^.e eA iS gqle reui lic
'o eaLrtti qieJeJdns o ad aral3eu enl eA ar€J nJFJu
ap elerdo"rde l€ru TJ eA gJqurn eaJV
-IguJ eI qsnd aiJ es J€satau alsa u d ut o
'psxI,pu! xnur n"LquLn
InpBJB rJ €,l oJec '1uout €nop e o €I 'aJIi
-qns rELLI rJo gnop ap 6 ee:eo1nc r.; e,t 13 o ?nuDxJ.d na a"LDoln) a"LDJ .t6I
'1qco ap 1e1-rgdap 6{ ls [o eperS Z elar
aund ruo,r. 1ca0 'aJuleuJ €Ja liJap Iqro ap 'aJnIqAuJ o aJeJ rnl
g1e1;gdapu3 r€Lu rro gnop op orT gs areol -nJae €aJeoInc urp e,tac ri ppurrd ps gqle
-nc gJseece €J JeseJJu e 'e:eoinl rieaace FieJ€rdns o eJ J€saJau alsa arc'.u.rn ur-rcl
rcle puJ^€ Inrae suap urjnd aletrgun! ad
alsa ? ?, zu r erdnseap lelJe Inper8 ?c nJl I lerdo.rde rnlnlcarqo eeJeolnc urp rs e,tac
-uad ;e6 'ale1rsuap ape.r8 tr ap Jae un-ll
-ur ejuelsrp ap pe"r8 un ap arelrqdap o eI apur"rd nJJnI rnJgJUo eie;erdns : auncls
'larl aJ€olnc aJrJo q er; ri 'lnrqco n erg aJec e.i1ed e aInBaJ op 13 csoluruiy
'aJ€olnc oJrJo op lrrurrd
OI 'FId e+sa Jep 'e.reo1nc aJe nu aurs uJ inq
-Ie gr InIn+detr g1r-ro1ep ur a+eq
f 'r\\xsot7 rp.ugw7 nr+seqle

le .r aJeos uJ alr^Ud aqle JoIrJnJcnI elqrLrll

/u ">>iiE,p@ I 'aqln xJn.LJ

- i*tssot7lycp'ui u -nl ad xalqurn Dar,no|n) ardsa{I 6l

'i6eaace 'else

ri eun r; e,r 'lqco €I areolnJ eI ap nes ardsep gInSoJ €lle urnc€ ep urol llN
oreolnJ ei lr_{ro eI ap Jolrrel;gdep eri.rod
'rollJnrcnI alrrolnc rqco e1 guid
-oJd rS rnlnrae rriglrsuap eri"rodo:cl puic leqeJ?s oJec ur"rd ;o1g;nluocu3 rnlnJae
eIdrilJ?uJ €A as eJs€oce : r;gpgdap alunlaJ
olrJisepul r6 air"rarfqns luJS aseoJerrrnu
eI ap glrlud rJ J€-ap 'aqurrqcs as nu es
ap +Ile-r+ul 1o1 16 i ralrz aTrrnseac a?rrnlaJ
aJeolnc r-(eeore r$ eun ec giurlnd nc g
ap luls llc ad 'aluoInc p.lard as opun
'?nlnran aln zip+?suap ap+uatr|p a1t.rp1;gdap alTrnIaJ ap luJS :lIle-r1uJ

7t) dtuzT zi;n7acp-r+ug Dqulxlps 'JouJn"Dnl apJol
as nu aJD) Ta"Lnoln) aldsaQ .16I
-nr praxd as arD+rpdap n D.I .T6T

qle aJlgr leq areJ acru-ra1nd ielu oIaJ ai.!u 'ntJnl InlsaJe €or€oInJ
urp urjnd .reop a3:a16 €A
-rurn1 rS aledrcur.rd alaJqurn aJluJ oliJrqos '1ulurgd ep apedap rJ rol ,I1naJaaep rJunle
lnzer
-oop rJeur J€rqJ +uJS rS :ecl eaece ep rg InJrnI nc pune.rdrul Iniqro gJ€p JeCI
r6gs'qu3leuar.prdapleul.rrerldaoplaJ,eatsurqacIuorJ rol €Jr-rleu
'Iqro eI gu3d pFuntie
rJolnc alle
9s lIrez lnlnrcnl eaJ€oInJ ?Intu ap In+sap

9l

76

accasta distanld este cie ajuns pcntru a trrrin rrrnrare: a h are, .1 grade clesime
face ca cnloarea g inaltatd in c s6 nu-si <lc. acr ; a (/ rnai are 4. adici d f are :l
schirnbe puterea. clcoarece gradul q t f i f 9 alte cloud. carc imprcund fac 4 ;
prccum gi gradul o J infdli;ind una ;i o c are dc asemenea 4 grade. deoalrc'e
acceagi clesirne clc aer. siltt asc'mdnAtoare c c are dou5. iar c.d. calc ester jurniita-
si egale ; gradul c d cu toale cA in lun- tr:a lui o c ;i in acelagi stlat de aer, arc 1
gime este egal cu .graclul J g ntt este ase- lar Lln gracl intreg sc- afld cleasupra, in
rndndtor in clesirne cleoarcce el se af ld aenrl subliat, ceea cc in lotul facc 4.
i;tr-un strat cle ac'r cle incloit;i clesille in
atrnosfcra dc' mai sus, in caI'L- o jumAtate Deci claci ciepdrtarc.a o e nu este in-
cL- graci de clistan-i;i ocupi tot atit culoa- cicil.r.rl clcp,irtdrii a g nici impdtrild clis-
r-ca cit Lr f6cea un gracl intrcg in aertrl 1an1c.i o lz. ca este acitrsd clin nou la loc
cic rnai sus carc este de doud oli tnai cie c d. clc c,r iumdtatc de gracl cle slr':rt dr:
a( r subtiat. ,.'c i se afld clcasuprd-i.
1,u!rn clcns. clecit aerul cle declesubt.
Astfcl se incl-rc'ic ccle spuse $i anume,
Deci clacd socotim mai intii dcsimea la lcluritc clepdrtdri culoarea h g e ntr
aerului gi apcr clistan{elc. r r-'i I cclea ci
di{critele cr.rlori altfel a$€'zate ntt-9i vor se schinrbi.
ti :,chrrt.bat f rttnrust tca. I'ell1i'i.l a so. ot:
cic.simea acruiui votrt spurlc cleci : cll- 795. Despre perspectiuq culorilor.
loarea li. estc ptrsd la 4 graclc ciesime a
stratului (lc aer: , uloart'a (/ e5lc pLtsa Mdsula iltrrrrinArii acelciagi c ulori. pusd
la 2 gracle iar cttloarea c la un graci. A5a- ia clcpdrtdri Jelurite 1i 1a egalc inaltirni.
clar si vedertn clacd clistan{t'le sint in r-a Ii propor[ionald cu clcpdrtdrilc. ce o
rlespart cle oihiul care o vecle.
proporlir cgale sau altrninteri.
-ts
Culoarea c se gasegte la 2 grade 9i 2e
jumdtaLe departe clc ochi; r; la 2 gracle;
i la un grad, clepdrtare ce nu sc potri- 3
4
v€.gte .Ll proporlia clesimii Este nt'voie cie J

o a trcia socoteald ce ar suna astfcl : gra- 6
riul o r' ( urn am spus rnai slls sc as('a-
7
r-r-iAnd gi estc egal cu graclui o f ; jumetate
clc gracl c d estc aselndndtor clar nu egal I
crr graclul o c pentru'-'6 are jttmdtate:
cra,l de iurrgime. ceea c(' f ace un grad Fig. 11

intreg clin stratul clc aer de deasupra lui. Dovacla : e b c d sd fic una gi aceeagr
r:uloare ; cea dintii e sd fie agezatd Ia
Agadarr. calculul fdcut dovedegte ceea 3 .qrade deperhre dc ochiul a ,' a doua
(c splineam mai inainte. tlal fiiud ci n <: care este b, sI l'ie depdrtatd cu 4 graclc I

farcc cit rloud grade desirnc in stratui de

sus al aerulni, o c fdcincl cil rloud gracle

cie densitate, iar jumdtatea de grad c d

cit un qrad intreg in stratul de clc'asupra

-in in aia ilcl. incit avcm 3 grade desime
stratLrl clc sus gi un grad in
slralul

cle mai jos, aclicd b c, este o pdtrinre

.,lir-r eI.

slsEacv 'oloc€ JsasFS as oJeJ JoIrrn.rJnI TJ J€-ac Jae ap InlBrls epunrled gs 1rc
etuJo} ap rs JoIiJoInJ €aurJnIJJ ap alrsdri 111u gi1eu1 as eaJeolnJ puTJ : urelrnJs gS
Inlol nJ rs aleJaunluJ EleJl] as rsnlol oJ€J
aJelc Is aleurLunl alrJnJoI luJs allnl[ 'rrlurp EaJeolnr r6 alsa eraJl e
ITJoInJ rualuasu 'eiuelsrp epeJ8 Z leBrlSJJ
'luls nu *n?ol e eaJeolnJ :er 'arursap apet8 e lnprard
?* ?{ D rod, ar,pc "Lolxlunaunl e sns ap reur IaJ JaE ap Inl€rls puJc

-ug oancoytztu uttd Jolr.Jnnny 'eiuelsrp perF I aFrlSlc gs eereoi
Tndzqc ap 6 ayzloync ap a+xr, -nJ aJeJ 'peJB I loJlse puJzrard 'arursop
opeJ8 t aJB 'sns r€ur Joe ap lerls €allop
-a{ns L"oyzL,aptazd nznnc a"ldsag '961 le-ap IoJ .rer 'rqro ap pe:8 1 ap arel:gc{
-ap €I o €areolnJ rer a[rrsop opeJ8 ] oJE
'ln8aJju-E-ap otl .rae ap sol 1e.r1s rr]urp IaJ EJep : €peloD
F1€I 'rl-lJo ap glelrpdapur rellr rJ eA are.)
gJseasdll Fs €uTurnl €J olo^au alsa 'giull uJ eJnsFur uI eqltrnlJs eA os l1u €aJeolni)
-nd nc arJ r€Lu nu FS JolrJoln:l e rS .ro1 'rnlnJae ale alrrnlal rolr[rrsap InlPJPpuI
-rJnJJnI ea.ral3eoun.raJ qJ nrluod 'rSnlsap
Je-s alrJolnc a1eo1 i6 aIrrnJJnI aleol ero.rBJ 'xnlnr.an a'p ziplxsuap a|?Jal
ecJrcolhtu urrd 'glrpuri8o rJ r€ ncs lnl
-dalp e-ap ap€J Je-aJ rurLunl raun Bsdrl -?p n) uodDl u9 Dtnql"uxlLJsau
lIJop €AaJlI€ e1S3 nu €uzoq eJ nrluad auT-up-L alpr nal,Doln) a.Ldsa1 '96I
'JoIrJnJcnI e aJeoInJ oaJ,/r rJiu r3 alrrndrqa
rcru csainlsop as nu apun oseoJou ridou 'aluolnJ 9qulrq.)s
r.)un Incrrsun+uI ui apa^ .ls €iseoJv eJ arlJnlal Iurlsap nJ -rae ap r.rnlBJls

'aJqurn rolsaJe uJ eIJe re-s rr lurliIFuJ 'ele8aur olrrolnr
n.rluad ElIsoIoJ tJ aleod reur nu elnSal
eaJBolnc ur lnce;ard rJ as Fs Jed 'gJq rsealere €I JoIrJoInJ
-u.rn l3eaale u1 asurrdnc rilrolnJ aleoJ raEJouJrenouoppid- ut1I1ruul1ilgau3l InJJn'J'rnlnJolrAur{

'Dr,qLun InrqJo ap lJedsap aI aJ earelrgdap nr
g:n1pF;:1 uI o €a.rrrnlgrls p"iord r$l aluolne
xSDaaJD utld asxllJug ap 7a{ oy
na"Lpd Tod zL,o\nc a?zr,a{xp pne 'L6l a.reJ uJ eri.todord ec alSapaaop as IaJ1sV
'sap urind leur TaJ urp n.rlecl
'urrpaAoll Fs
uud rs sJi) IaJ urp nrled ur.rcl p ! sep
sndord ure-ou aJ llpa^op ure-au IaJlsV urind reur IoJe-Jlurp 'raJl alle uud sop
IaJ urp aper8 raJl ur:d o8unle , eaJeolnJ
'rqJo ap eaJeolnJ Pzea] 'osap urind reur ape.r8 6 urrd rS 1n sop
.rae ap ape:8 6 ulrd o u3 lezaSe lntrlco
-rgdapui ao eiuelsrp €Seartu1 urp rrur.rlgd u1 aiiunle e,r 'q ea"reo1nJ JEI D s sop
rarl oIaJ llpulqop e 'as-npugllguJ €ar€olnJ urjnd reur Jae ap per8 un-:1urrd ti s a

'soI op rnlnleJls eatulsap ulp trur.rlpd sap .rae ap pe.l8 un-r1ur.rd rLIJo €l gFunlle'
rarl pugzrard rae Jp lleul reut inleJls
ps EZ€JLLl.rn a J.reolnJ I!lulp eJJ 'l:)al)
'adeorde reu 16 : sap reur Joe ap pe:3 un 7 tl'; cl s I erri
sol reur gIJe as aJ eareoinJ rA 1p 'a1:eC -qns .ro€ ap per8 un d s .r n rode erg
ap r€Llr 16 sns reur gIJe os aJ €oJeoln:)
1lle ?€JJacuJ E aJrcnlpJls op aJopJerd ap 'J p eIUII atBjaJlri]
Ia]lse o 'erueas €p €alnd r;,r ri3 rcun117
JJ aIrJnJJaJ BleJe aU rUnJ e(e ape.r3 3
'aper8 I no ea ri 1e1rgd nJ arJ PS 'p alsa oJ€J 'eJ:Ieci c i operil g
-ap €-s eoJpolnJ 'atursap apeJ8 t lnprord BI AIJ ES r alsa aJeJ BraJJ l?-aD €aJ

t!

7s',

se intimpld din cauza luminii aerului Iu- dacd nu se gi mdrginegte cu o culoare
minat ce se interpune intre lucrurile v5-
zute qi ochi, aga cum se aratd ele indS- inruditd.
rdtul ferestrelor indepdrtate prin care nu
se vede nintic altceva decit intunecime Lucrul se vede limpede atunci cind
aproape deplind; de vei intra apoi in
accastd casi, vei vedea cd inlduntrul el negrul se opregte pe o suprafa{d albd sau
se afid destuli lumind, gi vei pr,rtea des- a1buI pe una neagrd, astfel incit fiecare
luqi de indatd chiar gi cel mai mic amb-
nunt din orice lucru dinddrdtul acestei culoare pare mai purd. in jurul conturu-
rilor decit in miezul ei insbsi.
ferestre.
207. Despre schiTlbarea, culorLl,or
Un astfel de fenomen e datorit imper- strd,uezii atternute so,u dn'Les-
fecliunii ochiului nostru; invins de pu- tecq,te deasupra f eluriteior

ternica iumind de afar5, el stringe tare culori, preculvl ;i despre i,nru-
cleschizdtura pupilei gi din aceastd pri-
diriler Lor de tot Jelul.
cind se lipsegte de o parte din puterea sa.
Cind o culoare strdvezie este agternute
In locurile intunr.:coase pupila se ldr- pe o culoare deosebitd de ea, se naqte o
geqte qi tot pe atlt ii cregte Ei puterea, culoare amestecati, alta decit fiecare
precum am dovedit-o in partea a doua dintre cele ce o alcdtuiesc.
din cartea mea despre perspectivS.
A9a se intimpld de pildd cu fumul cc
199. -iVic'i un lucru nu-Fi ara.td a,- iese din vetre qi care pe fondul negru aI
deud,rata culoare dacd, nu e cogului vetrei devine albastru, iar cind
luminat de o altd, culoare a- se inalld pe fondul cerului albastru, pare

semdndtoare. cenugiu sau rogietic.

Nici un lucru nu-gi va ardta propia sa Tot aga 9i liliachiul, pus pe albastru
se face vioriu, iar cind albastrul se a9-
c:uloare daci lumina care iI lumineaz6 terne pe galben, se preschimbd in verde ;
nu e intru totul de aceeagi culoare. Ceea gofranul pe alb devine galben.
ce se spune aci, se vede in culorile dra-
Strdveziul pe intunecat se face albas-
periilor, ale cdror cute luminate care re-
flectd sau dau lumind cutelor opuse, le tru gi cu atit mai frumos cu cit clarul
pun in valoare culoarea. gi obscurul vor fi iegit dintr-o mind mai

Tot aga fac foilele de aur ddruindu-gi priceputS.
Lumind unele altora, ,si contrarul se in-
timpld cind iau lumina de Ia altd cu- 202. Care porte dintir, a acelei,agi
culori se dratd a ft rnai fru-
loare. lnoasd, in picturd".

200. Despre culorile ce se deose- Aici trebuie sd ardtdm care Parte a
besc intre ele prin con'Lpar&re& aceleiagi culori se dovedegte a fi mai
frumoasd in picturd : cea care are luciu,
Jonduri,lor.
1 ln Codex Ubinas ste scris ,,velazionet! : cu-
Nici o margine a vreunei suprafele de
culoare unifornrS, nu mai pare uniformd loaire adeugitS.

-oc€ alsa nu 9c€p aiosnulnr' ulp apJald -nu apal 'gurtunl glseace eapal aleod nu
rsi 'IaIn nc plecarl also areolnc q+seoce
atet 'c ! rururnl rolsaJe ezet ad leululnll
pulc Je-IqJ '1aure.re Elealcoc urp aIapJaA lnd.roc IJ €^ q 'eulurn1 IJ re o greq

'?aurun nlnap 'psnoLuw,l

-6 1r!p apraa nalnoln) a.Ldsa1 'LyZ zUur aL{ ps znqal'+ tn (pulqJ'oa

?dalp DI 'pyoto1oc aUDd aJnJ '902

'aleul1rI 'ad€oJde leru aJeol

-n1 a1{.rgd ed .ro1lro1nc Inrg^ope ru"ra16e -nc eI sTqcuJ leur IaJ rS e;e1;gdap uJ IEur
gs eun€ap+oluJ e+ulrue ri-npe 'arolcrd n; e;ed a.reolnc eI srqcsap reul InJJn'I
'Iurlcaun1uJ lalsace €aJeolnr urp glnun.rd
-ur3 Ia eaJeolnc 'clreunlug alsa epun JeI 'Jo\?r,o\n) niuapl.aa a"LdsaQ'?oz
: 1.r15nsug rol ala+erg^ape ourq leut pP^
as oloce 'eururnl gllnur r€ur alsa apun 'InqIe
oloce gc eur€as rugp eu gs alnqa.rl '.to11"r
-olnc €a+€lrlec g+nJsounc ace} as Iu TIU TcIu 16 i a"reolnc o a+sa nu ln.r8au 9r
--runl eaJ.!Jo1[(u ur.rd Ec uapa^ 93eC
apundsg.r ruo-t '1urrun1 uJ +lcap aJqun uI
'puzu.Lnl uxp puza ps axnq
sourLrtr Ietu a InJFau g.r'r.rlodturp PceCI
-ar,+ ??J,oInJ naiasnl.rlnJ{ unJ '907,
'aJeolnc Ia eleJ
'n6o.r 16 uaqle8 aJ!.u! eJeolqqurlqJs ar€o1n
-€Aape uropal gs au-npuJf,rpardtu3'aiasnur
o gcsr os EJ eapa^ Ie 'guaqIEB II .re t -n.r;. iSeaace qcaunlul rS alSai.roue erqurn
gcep Jer 'q xlrap PseournJ} reul llnu.r nt
auraJl glJc ad '.ro1.ro1nc e alelllec eleJErA
-ape gleJe au rS gieta. gp au eulurnl FJ
nrluad 'gllrqurn ear uI +Icap 9lBurl'unl

ealJed uJ PSeoIxruJ IeuI o aJeolnc acrJo

'a?z.Lq\un aTaJ

u? ?pap asoouxulnl xa a\?'iJpd
ug psnol.rlnr{ wr-L a
11,U al,n) a.Lnoln) a?snnlp"Lls

nxJ'o un)'tjz

alsa pJ Eapal IaA 'er6o; 13: e-4. c 16 gcep as.ra1S alatqurn u3 1n.r1seq1e rS
I c elel n3o"r u1 eJoIoJ eA 13 alSaurod ee
ipun ap eaace nJ euguras e,t 'a1;ed o-"r1u"l axallal uI Inrne 1 r.ncn1 u1 1n5ol rS 1nu
a15a,L1 es ar €urLunl '1a;1se i a13o"r r; .re qc -aq1e8 i as.ralS alarqurn uJ InIapra,t ri rn1
-nrls€qle a1e ! gu1wn1 ul FiJ€ as Inlnqie
'ruaJrz qs a1;ed arec 'g1eu1un1 eal"red letlt a1e I g:qurn uI qII€ as liasnurn.rl IaJFc
aIe 'g;rFeau eaJeoInJ alSapa,top o-ag

'.ro1 alaiuenu 16asu1 ui eaias
-nurnrJ ne 163 r.rolnc alalrrnla; 9c nJ+uad

aJac as aJEoInc ac utlS ES alnqaJJ

e alzsA

-pJ1s €ar rro Flecaunlul eac I 911.rquu
alelgun! ad eac 'gleurrunl alsa aJec €aJ

6L

80

peritd indati cu verniu ; .si nu numal se apoi voi reincepe s5 amestec culoriie
pierde, ci, dacd e spSlatd cu un burete doud cite doui qi trei cite doud 9i apoi
inmuiat in apd cr"rratd, se ia de pe scin- cite patru qi aga mai departe pind ia
sfirgit, de-asupra acelor doud prime cu-
dura care s-a pictat, mai ales dacd timpul
iori.
cSt€ UIn€d.
Apoi voi pune trei. 9i cu ele trei voi
Pricina este cd verdele din cocleala pune alte trei, apoi gase, 9i aqa va urma
aramei c datorit tdriei din sarea ce se amestecul tuturor culorilor, in toate pro-
topegtc cu uEurinld pe vreme umedi ; 9i
cu afit mai mult cind este de-a binelea por!iiIe.

inmuiat Ei spdlat cu buretele. Culorile sirnple sint acelea care nu sint
courpuse gi care nu se pot cofirpune pe
208. Cum se sporeFte frumuselea calea amestecului unor aite culori.
uerdelux dtn cocle&la de qramd'.
Negrul Si albul, cr-r toate cd le socotesc
De va fi amestecat verdele din co- printre culori, pentru cd unul e intune-
cleala aramei cu sabur eI va cigtiga o ric gi altul este lumind. adicA unul este
mare frutnusele ; gi ar dobindi-o in mai o lipsd iar celdlait un izvor de 1umin6,
nare mdsuri amestecat 9i cu gofran' ru voiesc sd le las la o parte, deoarece
dacd nu s-ar preface in fum. in picturi ele au intiietatc, pictura a1c5-
fuindu-se' din umbre Ei din lumini, adicS
Acestui sabur i se cunoaqte calitatea clin clar si din obscur. Dupd negru gi
numai amestecat in rachiu cald, ce-I to- alb, urmeazd albastrul gi galbenul. apoi
rrerdele Ei culoarea leului, cam cum e
pegte n'iai bine decit la rece. castaniul, vrcau sd spun ocrul, apoi cir-

Dacd ai sdvirgit o pictur6 cu un astlel rnizul gi rogul.
de verde simplu Ei dacd apoi o acoperi
cu grijd cu sabur topit in apd, ea capdtd In tot, opt culori. Mai multe nu se
gAsesc in Naturd. Cu ele incep ames-
o culoare foarte frumoasd. tecuri. lntii albul cu negrul, apoi negrui
cu galbenul, r-regrul cu ro9u1, galbenul
Saburul se mai poate freca cu ulei gi cu negrul gi galbenul cu rogul Fi pentru
cu apd; gi laolalte cu verdele din co- cd aici nu ajunge hirtia, Ie voi cerceta
.:leald gi cu orice aitd culoare care !i-ar mai indeaproape gi mai pe larg in car-
iea mea care va fi de mare folos, ba
p1ace.
chiar foarte trebuincioasi.
209. Despre am.estecul culori'Lor,
amestec care se Podte face la Descrierea aceasta se va introduce in-
tre partea teoreticd Ei cea practicd a
nesftrqxt.
picturii.

Cu toate cd ame'stecul culorilor e nes- 21.0. Despre suprqfate corpul-tlor
firgit, asta n-o sd md impiedice sd spun
o vorbd despre amestecare. Luind mai umbri,te.
intii culori simple, cu fiecare dintre ele
voi amesteca a1te1e, intii una cite una, Suprafala oricdrui corp umbrit ia o
apoi doud cite doui, trei cite trei 9i tot parte din culoarea obiectului opus. O do-
aga mai departe pind la ultima culoare, vedesc cu desdvirgire acele corpuri um-

'lqlo ap EJnsgur gJlr-Lr leui uI ezeal 'a.r3pu11.uI
-rgdapuJ as aJ€J alal €qtrlrrlJs as ulind
leur lac 'IaJ lselace ap airrolnJ arlurJ<{ Eauaruase o apur,rclnl ac 'tec{o d.rol gst;
-e uJ urldap ad ieLu qleJe as eaJeolnJ
'xtpupdap a+?tnp{ 01 zroln)
r'pxala)D aT.rnqLuxqls a"Ldsae'gIZ '-BlelJEdapuI rJ .re aJeoInJ ap
laJlse o qrep elduigluJ Je-s nu aJ eaa)
'gJlru alelJedap o ei zql oJlpo ar) 'xcarqo lnlnrur.rd e gje;e.ldns ep ealccl
p;ard es oreJ rJlurp alal luls alo aJJJEool) -nJ FZ€oJalIe ealsaJe 'aiaJeJdns alrrnla; rf
'sug1sa.r nrleds un-Jlul 'rurrunl euleos a11nu apur"rdnc lerdo;de lndlot acoJeoaal
ap lerrt aIaJ nJ aresard aI gs FrrrJn Ei '1a ap adeo:de reru elsa eiuJn u{p elsaJ€
elqe Jer 'asrqruJ reru alaJqLun eunci gs llJ F.J 'dJoJ rnlle eaJeolnJ suaJur reltr lr:|e
gurJn ad r$ 'arco1fru a+elrrnJsqo o el] ar1 nr apur.rdnr d.rot rnrgJrro ei€JeJdns
-rlq op puoJ un geseale8a.id rs-gs arnqa:1
'unJarIaJ eSIigJu j e n"rluacl 'rr.ro1or.1 '+puDaaug d"toc zn77n Da"LDol

'nJsDa)D nlluad D?+J?11 -1"1J uTp +lnLu xDlu apuxld Do
x?pbard, n ap xS taz\aL" ug a\ap
-o?u pdnp n+J?d D ap npo?aw'gTZ +ppzd xnprdro) n awnd a.LnJ 'ZIZ

'teutuilli rELu puo.l un e1;rd .EA UI :]ILLIILI

ra,r. r1 'e"rcins€ap a{J lgJgpuJ arJ 'nJ8au aJ} Er:ls€d purlndau alreds al€o raun €LL{opre
-qr +intu r€Lu la oleq €^ lJc ad 'rnindlqJ aisa aJeJ 'InJFau epur"rcl gs eolnd rE lJJail
'JeJaunluJ aJed as ru nes a.rede lJorqo lsaJe eI 3p aJ€oInJ pllnur r€ur
opur.rd e,r 'a.reco;eo soununl lcarqo rnu
'Elr.rqtun r€-[r eal es eal.red ppluelul 3'Irnulpo;tr'1nncz -naJA earEolnJ op +eurllrni 'purrJ IaJlsV
-eJqo aJeJ nJluad €ulJIJd
ratd a1a a.relrgdapul Erctu o e1 .ierqo ri 'arecInJ aJrJo ap lrsc[11 gtrp
-e '1oF also Inqle ec :epese aJrz LuoA
alEuruasulou purrJ olEurtrlnl alrtnJol 'm l 'aleo8 luJs nu aJ€J elI;ndrol €Jseauru.l
E aped gleuLuasu! reru eal g:eclore e.rq Fs lod nu aJ eaoJ qJseeLur"rd gs a.re1s
ul olsa IoB dJoc aJrro : o;$apa.top eg
-urn FJ n:1ued 'ezeal"redapu;r as oJ glns
-gur ad .repe6e pcaunlul as InzeJqO 'ao'urJs 'l rll u rllJ

e^ o nu ea:e1;ec{apur tr11e od 'a;eo1nr -o alsa nu eJeJ d.roc rnrpcuo a1e oio;e.rd
911nlu retu lJarqo un €a^e eA IIJ od -ns alle aJrJo lJJep areolll.l plTnru reur
JsarurJd aJeJ oIoJ luJs aqte alaiaye.ldng
'.(aptp.Lqo DlpaualunJ aldsae'rTZ
'1..1O1n) ap a"uJo?xuttJd

?.DuL TaJ njnpt"tdns a+sa aJDJ 'trlz

'aJeOl€U€UrASe aJeOInJ C 'nJlseqIE rS uaqleF urp ol6arnlgcle as aJ
apJaA un 'ap.ra,t r; e^ pleurlunlT EaJ eo4Jr?d
ap ?calqo un llnlrr r€Lu ernlFle eA as r el unds na 'n;lseqie arJ ES [nJe;:oJ Jer
l1c nJ eaJeolnJ lTnur relu 111e n: 16.11.r : uaql€8 rJ re-c uraJlz FS Jedo IndroJ
-gsap eA os r Jedo {nInlJarqo eieye:dng
'oJ'iclnJ ISeaaJa
'pln.r,olo) souL
-n"Lt ?nuL nlp"LD Da as zu Jol?.J, nJ Jeurulnlr alsa nu'eutulnl ap InJEJoJ
ri 1a a:qur gIJe as aJ eaal EJep €aJBolnJ
-ru)nl nintotdrts uxp a?ffid aJ 'tIZ n€s eLu.ri)J q1e;e 16-nu lnun rJIu aJer alrJq

I8

82

Se dovedeqte prin faptul cb aerul din- 220. Ce lucru aratd, mai n'Lult ade'
tre ochi gi lucrul vdzut acoperd intrucitva ud,rata-i culoare.
lucrul; dacd stratul de aer este des,
atunci lucrul vdzut va prinde puternic Obiectul a cdrui suprafald va fi mai
culoarea aerului interpus, iar dacb stra- pu{in curatd 9i netedd igi va ardta ade-
tul e mai ingustat, atunci qi lucrul se va v.{rata-i culoare. O vedetl in frunzele
schimba mai pulin la culoare. copacilor, in ierburile cimpiiior, in flo-
lile de cimp pufoase, in firele de iarbd
217. Despre Derdeqia ud,zutd, la gi in anumite frunze pbroase, unde nu
poate lua nagtere nici un luciu gi unde,
!ard..
de nevoie, neputind oglindi ele obiectele,
Clt despre verdeala peisajolor asem6-
ndtoare, va pdrea a fi mai inchisd aceea intorc ociriului adevdrata gi fireasca lor
a frunzigului copacilor, iar mai deschisA. culoare, neintinatd de nici un alt corp
care sd le lumineze cu o culoare potriv-
verdeala cimpiilor.
nicd, aga cum se intimpld cu rogul soa-

relui la asfinlit care aprinde norii prin
propria lui culoare.

278. Ce culori, uerzi par sd, batit, 227. Despre claritatea peisaielor.
mqi mult in qlbastru.
Niciodatd coloritul, vioiciunea qi clari-
Acele culori care vor fi mai umbrite. tatea peisajelor pictate, nu vor pare ase-
vor pare sd batd mai mult in albastru. mindtoare peisajelor iluminale de soare,
Aceasta, a gaptea regui5, se l5mure;te dacd aceste peisaje pictate nu vor fi fost

acolo unde se spune cd albastrul se com- luminate chiar de soare.

pune din clar gi din obscur Ia mari de- 222. Despre perspectiua obignuitd.
pdrtlri. gi despre descreqterecl culori-
Ior pe o intindere largd..
219. Ce supraJele i;i aratd moi pu-
lin culoarea decit altele. Cu cit stratul de aer inainteazd c6tre
orizont, cu atit mai pulin va bate spre
Suprafelele mai rretede gi mai curate albastru. Pe cit va fi mai indepdrtat de
igi vor ar6ta mai pu{in adevdrata lor orizont cu atit va fi mai intunecat.
culoare decii a1tele. 0 vedem la ierburile
din pdguni gi Ia frunzele copacilor cu Regula a treia din a celui de al nou6-
suprafe{e lucioase gi curate, ce prind lu- iea capitol o dovedegte ardtind cd lucrul
ciul in care joacd soarele sau al aerului pe cit va fi mai subliat, pe atit va fi
care le lumineazd ; astfel, in locurile mai pulin luminat de soare.
unde ia nagtere lucirea, pierea culoarea
Astfel focul, element care rdreEte ae-
lor naturali rul, fiind mai subliat Ei mai subtil decit

aerul, prea pulin ii pasd de intunecimile
ce-i stau deasupra; aerul, dimpotrivS.

gsrqJuJ aJ€oInJ o-ap elrurSreru arJ Fs alnq llnur leJls un-.r1ur.rd apuulgd rnlnzen
-aJl nu gsIqJuI aJeoInJ o : crz Ps neara elu!t FJpullJ rsrrrJ nrJn [ 'nrrseqle ap

'al rJnIaI glrsdll eraJsoiille Fleol adeorde €apoA €A
'a.rez a.rds eJEaIde as Int{Jo gJep JeI
Iew IJ Jo^ lJJ ad 'alalle ap alaun :llnur
-lerruor'arqleJsaolarrpquJlonAnaess 1!18 nJ 'uo1n.r 1.uq r 'J ,f erurl od lIJap s J erurl

aleurLrlnl alrJnJnluoJ ad soJB reui purrJ .rae ap 1n1e-r1s 'apad
-LurI I€ru eoJpd EA rr aJ€J 's J eruil urrci
nJ aurq gcedrul as ar€J aIrJnIBpun,rI InJae eapa,t re 'ea.r1,rr"rd €AlIJnJlur purJ
-oqocs 'rode 1 erdnseap pls r-oJ J I Jae
'anu ap Inl€rls ur"rd a16a,r.r"rd f lnlcund uJ
lelJe InlnJolr^Ird InrqJo EJ ruaJrz pS
-zwnl nJ zs ala"Lqun n) )sazoa
'srqJsap reru earFd
-u? as atD) alxr.nlDpun{ aldsao '9zz
eA InJlseqle +Ile nJ 'lae ap aJelu reur
'rqco rS aJeoInJ aJluJ ourrsap aJeru reru o aurrsap o aundJolur eA as nJJsou InrqJo
ap rJ e^ Jae op lnleJ+s lJJ nJ elFre eA as rS rigy-rncsqo alsaJe aJluI XJJ nc : ocaz
InlolrdeJ urp eraJJ e eInFaJ alsapa,rop
urjnd teru ?Ile nJ pleJn+eu eareolnC

'z'tpo xs ap €r '3r.{

al,?u! pzn !;n as ac paa) LLxJd
a?,rp? uxp p"Laxd ?s? alz"LolnJ 'rzz

,I 'Fts

'Iua8uIrlsgr InrqE v

-un nr I€8a arJ gs giuaprcur ap Inlq8un runJ eie 'n.r1seq1e a.rds eleq ES nrzal

lIcu1 IaJ e6e-.r1ug arunue rS 'rade eje1 -pJls JeLu InJoe JeJ a16a.rr; rnlnJnJsqo ale
-e.rdns ad elurrl e,t 'e1e8a IJnrLISun ur.rd
'rqco ards rade 1nsu11u3 ad a8ul;;se.r e,t as aiuenu alalrraJrp 'toe uud puJzunr?gd
aJeJ Jae ap leJls IaJe Jn8urs rerilnN

'J,aD ap a?Do? '1-r16ou 11qco qns rrolrcnlgr?s arJ es
ap ??+u? xuuL xs Jolatuszad aladn
ciacu3 16 csaiel;nsur as Ia uar.sr-dr-nepJu-rurLruunlolr]
u! a+Lpuxl6o alxr,nrDnl a"LdsaI 'gzz
-e ap JgLunu 1ny6:1;sau
j'nrglscorulqoinpeualcS eJ"3g€lderSe;p -leurpugnzerlagudr[rIn-a1Jarsnl'a1nJceooys olazeJ qns llnu.l
's lrpa^op lso; lJcap a;riqns uri

u1"rd +JJap q
eIUII ur:d puIJnJ reur rS Jae ap sap IEul
-nd relu gjuelsqns '1n.roe 'a.reuun urJd

tg

84

ci dimpotlivd, cu alb sau cu cetr'a cerc 228. Despre fondurile figuril.or.
sd bati in alb ; dc ascn,enea. culoarea
albd nu trebuie sd se mdrgineascd in llintt'c lucrurilc de o cqald limpezime,
fcnd alb, ci pe cit se poate pe un fonci i cl afla! pe un foncl mai alb se va ve-
ciea rnai pulin bine ; va pdre:r rnai alb
incl-us salt bdtinci spre inchis. luc: ul ciintr-un spaliu rnai intunecat.
L'alnalia ',-a p6rca paLidd pe' un fonci
226. Cum tt'ebuie sd indrepli cinci r-o-i'r, iar cea palidd va pdrea rogietici
sl,bul' ccLde pe alb .9i obsculirl r izLl:i pe un foncl qalbcn : dc ascrncnea
c r.rloliir' .,'ol f i luate dlept ccea ce nr-r
Pe obscur. : inl, clrlpa CLllll va f i fonclul care le in-

Cinrl culoarea unlti c'orp aib cacie pi tc:r j oara.
un fond al.b, atunci cuiorilc albe se r-or
contopi ori nu : de se vor contopi. cot'ptti 229. Despre fondurile lucru.rilor
rnai apropiat ii vci facc sd fie ceva tna.
inchis spre conturul cc-1 tndrginelte' cit pictate.

fonclul aib. Dr o fcartc lnarc inscmndtate cste
i)r'oi)i,rllla fondrtrilor col'purilor opacc in-
DacI fondul r-a fi n-rai ptrtin alb cic'cit \-aiuii.- cie urnbre gi de lumini ; li se po-
culoarea corpului aflat dinarntea lui. a- 'rl'ir'.:,;re sZi aibc pirli lurnlnate pe fonduri
tunci e1 se va desprincle singut' c1e contu- inciris,r sr pirti inchisc pe fonciuri clare
rul inchis, fdra ait ajutor aI vreLtnu: -vetliai,j-ao. clr.n in partL.. al6turi, am si do-
contnr obscttr.

227. Despre f elul culorilor clirL fott'

duri,Ie unde Precumqdneqte

albul.

Luo'ul alb sc aratd mai alb Pe un
fond inchis ; el se va ardta rlai it-tcilis
aflindu-se pe un fond mai alb.

A;a ne invald ful.quirea ninsorii ; ci;-t.l
noi o veclem pe fondul ci cle aer. ea rL
se pare incl-risd. iar cincl o vedetn, pr,'
-utnpbrieilti
fondul vreunei {crestre descirise Fig. 15
care sc intrezdrcgtc ir-rtunecitnea
230. Despre qcei csre. i$i tnch,ipu-
csiiinrnaciaas1ib5-. atunci zdpada va pdrea a i'r ie ca intr-un peisaj, corptLi
mai indepdrtat trebuie redat
Apropiatd, ninsoarca ni se palc c-a:' mai intunecat.
.:aclc gribit5 ; cle mai departe ni se part:
ciomoald ; clc aproape. ninsoarca ni s ' Sint rnulti care afari, pe cimp. fac
pare neintrerupte aselneni unor fuioat'e
tor'5rui'iic cll atit mai inchise cu cit sint
albe. pe cind de mai clepartc. ea allard

a fi intreruptS.

'lrJqun InlndJor eareoi luJS aJeJ rr.rolclcl n.lluad unds o I unq
rS a sorun.r; a oJ eaal euneoploiuJ nN
-nr a"Ie nu algaJqun I-aJ InlJarqo gJep
'rnl eJqurn rcru rS pX€Jplope eoc IJ er 'unp2d ap apDrc 'ztz

nu dJoc Inun raJqurn €aJeolnc gleporJrN

'd.tot tnt 'i)JetIt
-pa?{ xalquLn na.LnolnJ atdsag 'gg7
ieui o;e 1;gcl,tp o €I arr\ reLu aJEoInJ o
.9p11ect Juis r..:) eueod rJolnJ ap elecigurlg-ru1

Ietrr ceI o 1rio.r alac puJc od 'ez.easo1 '9SItIJLI I
-oJ o auoqle8 a1a1urtu6a.t I gsrqcul retlr
g.red gs cl?J o aqle e1e1urur3o,r auraJ.\ uiir.o reru BaJ lIrap gslLiruJ €JJEoInJ ?z
-e,:.risgcl as 'e.rnseru eleurrrasuJ reur o-.i?uJ
gXic ad 'a1sa 11:rap gsrqJsap rer,u .rerqc eii
-euJec grede gs r1?J JJFau alalurursarl : ?JalsJurB os ala oJul.redap u3 rep 'rn1
-nrq.:o gzeairigyu3 as a1a1ue1ci urnr Ednp
'rolxxiDr.DcluLo lnpl ardsae 'htT 'eseouirunl eal l1Jap aJeur r€rr e rolalnelrI
E gseoJqurn eo1:ed €aualuase aC 'e1n't
'JIa uI aFulJJsPr rs rninJ r )
lnJlseqle aJ3Jeoap 'aJlseqle :c.J aiun1e,r. -Ie Inun grqu:n rS-npu3cg; FtIeIoeI rio]
':rJ€I ur i rnlnlupugd €aurrcounJul f,sopullS irulSpIuulnrJouor8l-oJJeewas-aeoduJerol1uIdInJulrn3aI1JiurtgeleaadlseslPupurglrrJ;n)
-o oIunlel aJa.r€oap 'gsrqrur alud 1:erei'-i 'arrarod
'1u1upd ad ot) glnzE,r el rnln-Ldc; c1i;r.t
-olep os elseJre i Frlseqle dl)J.\ o 'ra Iu. JS nu
-o1[rru u3 as-npuJi]e 'eaJ€tu epal auIJ -Jr\ ul

'PruJnl o-J+urp aqle Jollo e5re 'rsoJ8 rI JoA rJedoJ errrJn uTp IaJ
'a1;edsap 1-ac rolauaiod eJnlrJe.r
Iuauase 'a1o,Laue as-npuScSrur 'iJrcnI IJo Eapr-\ re-s grep rS rler r' .ro^ EieJ ul[)
1w1zadwr1 alaun ea u! apa^ reru rS j a:e:,: IE'II II.IOqJE 9JEP IELLINU IJ JE IEI?AAPV,
ap adeo.rde reLu alsa 1re ad FleJaunlu1
Ieiu lile nc rA 'psnlruI aJeoInJ ap apr)-\ .]I}IP
o ru.rgf ad ap a16a.r.rrd o aurJ 'J.IecIrlJ
rSeaace rS eun ne nu iueru alrJnle4 air nun titi.rgdsap rS 1u3s reur 15 1aJ rsela:;
-e ap rledol luls gJep leJFAaDearI nJJnI
'tfqd ayzta{ 'JJcrdoJcle urp lIJap a.rel.rgdop urp r6tq.r
-u! r€ru luJs ros r6elace ap rraedoc 'o[es
-?p u?p plzaud 'aJTuL ap xadD -l;ri u! qJ opundsq-r lrrt1 InJesJaApV

rra.LDoln) t* na"npuq'o atdsaq 'gg7 'glIru o ap a.relrgdap o EI ?elJe l.rr
aci rpap llnur IEur pzeoJoloJ r$ 13 'a1rur
'zarrrr gJgJ rep 'sournr; lsaq-rc \ gnol) ap aJ€lJgdap o nc '.rncsqo :lJalqo
aJ Iac pcaunle gleaiar8 ap Ia1lse-l1ul un ap auedsap au Jap ap InleJls EJep
repesv 'lqco ap alredsap aI aJ€J ad alal
'rsd11 aleod nu aJeJ InIaiial al-npuJl -Jarqo linrlr reur gzeaJoloe 1;1e ad a1e1ts
-rn 'a1;irursau 16 as"ralS eard e.rqrun und -uap are[r IeuI o-ap alsa l]J nc InJav

'eureas eap rS-gs e"re1 adeorde ?rJur JoIf.{ '?qro ap apupdap
-u! -Lolxtnnnl alwoln) a.Ldsao 'Igz
-oInJ eaiasnrunrJ ap liltrsoSgrpul 3ir ille
'eurrds roa a1 na so! IeLu aJ eIdIuJluJ Je-s
rJunle 9) nJluad 'qle e^unc xsol rJ eA nu
lelJrci Inlcarqo pJep p^rJlodIIIIp r€urJol
tJ e^ ind.roc I rqJo ap alepgdapug reul

98

86

De pi1d5, se spuncm cd ag avea o 1o- miros, nici grust, nici culoare, dar Ei le
cuinld ai cerei pereli ar fi verzi. Privitd insugegte prin asemuirea cu lucrurile
jnconjurdtoare, iar albastrul sdu va fi cu
acolo, culoarea aibastrd luminatd de lim- atit mai frrrmos cu cit e1 va avea in spate
intunecimi mai mari ; pentru aceasta el
pezirnea cerului albastru va dirui acelui nu va mai fi dator nici intinderii, nici
perete luminat o frumoasd albdstrime' prea marii umezeli. Pe cit munlii sint
iar umbra va fi uritd, cSci nu va fi um- mai indepirtali, pe atit au ei mai multe
bra adevdratd a frumosului albastru, umbre Ei sint de un albastru mai fru-
cleoarece ea se corupe prin verdele pe- mos. Acolo unde un munte este mai lu-
retelui care se reflectd in el; Ei incd mai minat, avem de ardtat mai curind cu-
rdu s-ar intimpla daci peretele ar fi de loarea rnuntelui decit a cerului albastru
care-I invdluie gi se afld intre el Ei ochi.
culoare uastanie.
240. Despre culori.
236. Despre perspecti,Da culorilot
in Locurile intunecate. Printre culorile care nu sint albastre,
cea mai apropiatd de negru, de departe
In locuriie cu lumina potrivitd, unde va bate in albastru ; de altminteri o cu-
loare se va pdstra, chiar in depdrtare, in
culoarea descregte pind 1a intunecare, mai mdsura in care va fi mai pulin inruditd
cu negrui. Prin urmare, verdele cimpii-
irrchisd va fi culoarea cea mai indepdr- Lor bate mai mult in albastru decit gal-
benul sau albul ; de altminteri galbenui
tatd de ochi. 9i albul sint mai pulin supuse schimbdrii
c{ecit sint vt-'rde1e gi ro9ul.
237 . Perspectiua culortlor.
Cele dintii culori. ar fi de dorit sd 247. Despre culori.
fie sirnple gi descregterea ior trebuie s5
se potriveasci cu gradele de distanlii.
Mdrimea lucrurilor va atirna de pozilie
gi de apropiere, iar culorile vor depinde
de apropierea de zare a lucrurilor.

238. Despre culori. Sub r,imbr'5, culorile igi vor pistra mai
rrult sau mai pulin din fireasca lor fru-
Culoarea aflatb intre partea intunecatd musele, pe cit vor fi inconjurate de o
1i cea luminatd a lucrurilor umbrite va mai mare sau micd intunecime. Dar dacd
fi mai pulin frumoasd decit culoarea pe culorile se vor afla intr-un loc ilumiuat'
de-a-ntregul luminatd. AEadar, cea mai atunci igi vor ardta cu atit mai mult din
desdvir$it.d strelucire a culorilor se af15 fireasca 1or frumusele, cu cit izvorul cie
in p6rlile cele mai luminate. Iuminb va f i mai puternic' Adversarul
meu va spune : sint tot atitea culori 9i
& O" unde uine albastrul din aer umbre, deosebite intre ele, pe cit sint de-
osebite culorile lucrurilor umbrite. Dar
Albastrul din aer se datoreqte desimii (iu voi rdspunde : Culorile umbrite vor
aeruiui luminat dintre pdmint 9i intune- fi cu atit mai pu{in felurite, cu cit vor
cimile de sus. Prin el insugi aerul nu are fi mai intunecoase umbrele. Drept dove-

Tnrnlardtul Jn! seugr Inri€ds pulc rrunle ries lapz 1n1r5.r3;s a:ds 'gpyd aC 'Jae ap
'alrurtunl rurr.rd e,r eauaurase aC 'la] r6er aleuFunl aIrJnJJnI nJ Jolgu9urase IJ Je-u
-ace-JluJ nu n€s 'alo IuaA te a1.red alrro FJep cso.rrJau earpd Je oc eaal 'uaqle8
uJ nJcnl aJrro gz€aJoloc rnInJoJ eJ€cI
urp IaJ r6elare-r1ug r.ro : r.rndrqo pnop uJ
!ulrunl alsaDe Ir.uud aleod 'artcnlgrls rs 'x.Lo|n) a,Ldsao 'trTZ
dJeoInJ uud riealaae Fcrpe 'rurunl pnoi)
arlui a;elrgdap rSeaace eI 1€IJe lrrlrarqO
'a1e1.rgdepu1 ap 13 ecru.ralnci ap IaJ EI
nu n€s lrarqo ap ateggdapo! ep 1ay e1 r:i
.rnlnJoe e
aJruJalnd ap IDJ eI rJ JoA alrulurnl Jer
llnru reLu nes urfnd reur l€ulrunl rJ eA gldrurs ea.{eolnc ap ea;gd Je Eql€ aJeol
InlJarqo : aurnu€ t6 'rrn1a; gnop alle ul -nc glseaJu qJ glelopuI ap PrgJ ts il.rgz
BqurrqDs ro,^. es ala 'aIe8o r.rglrgdap eJ e arurzedrurl €qle lcru tpurlSo Je-u (aJez
aleza|e rJ JoA puIJ 'IJ JoA nu puJc Icunl u1 guid JolrrdurJr alopra^ 1pu113o ;e-tr
-e g^Trlodrulp IE 'eldurJluJ eA as IaJ eI €qle eaJeolnc Pcec 'rnlnrae allrolnD pugz
'aJelJgdap isesaoe o eI IJ rol purC 'eale -ur.rd 'glecaunluJ au]upr ar€os ap Flnzg^
rol o-u nes a.rrDnlgJls ISeoeJe €ale Jo^ a nu oJec eaued Jec 'Jae ur 15 a:eos e1
Inln+caTqo eJdnse : rol eaJlcnlgJls rrnporr pullJ qle 1o1 guJurgr gs 'a.reos 16 1a a:1u1
u'IIaJeqpuIrrrqJrsJ1oo^dn16ug ala 'IaJ e[ I] ro^ '.ica-rqo Inun earezaSe ut.td '1n1areos eurru
gnop arJ -nI ap lrsdri 'Inqle €c gldrur+uJ as 'tep
gJ€C acru.ralnd ap -e6y 'lnln8alluJ eaJEoInJ €I al.red er redo
droc rmpetro €ieJeJdns : IaJlse a13ernsg13
IaJ €I arJ IJ ro^ lurtunl gnop alac 'Iulrunl a.rec 11n3a.r eJled e ap lalac € eJeurJn
gnop arlul glJe as Jedc lJarqo un pulc ec 'nrlseqle uI leq InInqIe alarqrulr aJEo:I
'UJp-I e1 'aJeolnJ aJuo rurlJd e ap InJ
'a?0p"1[a"L -Ep aJB Psu! 'aJsolnc o olsa nu Inqlv

lugs a.Ln) nns Tn+da.Lp n-ap pD) 'aJ,no1
aJD) Jolxux|.unl alxJoln) aldsaQ 'gvz
-n) o lnqln a?sa nu ar n"Lluad 'Tiz
'soutn.rl reru oullap aIapJaA (opJal

nc InuaqleS puJcalsaurv 'soLunJJ apJa^
rnun a.ra16eu nep aJBJ Inuaqle8 nJ Inrl
eaJdal€saurruuelnJlE€-JssteuonlncIdrS9secpuaIl-PdnJ] 'gXlJqurn tn1 eal.red XIcap srqJ

-seqle --saappsIreqtcuuJ16Je1nu1I narIeJn19S" Pleurrunl ea1:ed 13.r
-seq1e arnqarl le+Jld nrcnl

'lnrlseqle nc alsprs^ !s 'srrlJsap Inu 'lnrpclJo .rolrrn8r; InJnt ulp Inpuod

-aqF8 nc Inqle Ec 'elle nc erin aJeollnru 'alD+

-ase leur alac aIrJoIn) aJluJp ealaJe lJJap i?d Jo\zr,n6t{ a\ztnpuo{ ardsal 'ZrZ

lrrqasoap axie lnrsounc IJ r€-s nu Plep
-olJru rglealooos eauauase o ap gJgJ

'glursosl:d nJ eapa^ 'crJaunxu!

JoA as alrJrqasoap 'IaJlsV 'nrJnl un g8url u! axrnIPAuJ aJed ro^ nrlunguJ alelJe
-e gs 16 -lJgulurnl raun eullunl urp ar631 IroInD alrJnla} ap a1-rrn1c1d a1eol : FJq
o nes greJe urp pultunl ep arigy o gpunrl -run ap aurld rol_rcrrasrq ap6n uud E-re]
-pd gs ISeI epun FleraunXul arepo o-r1 -e ulp al6alt:d : sns rerrr ap JoIaJ e aJrp
-uI aurcl leur rS nes 'lz ap gde:c as pulc

t8

88

cclor doue lumini va avea aceeagi cu- lliminoasS, ei apare ca 9i cum ar fi des-
loare gi umbrire sau aceeaEi iimpezime.
Lunrinile nu vor fi cieopotrivd, atunci prins qi indepdrtat de acest foncl. Lucrul
.ind spaliile se vor deosebi intre ele in se intimpiS intrucit obiectele cu suprafele
ceea ce privegte umbrirea lor.
curbe se umbresc firesc in partea lor o-
pusd ;i nealinse de razele luminoase"

246. Despre culorile unLbrelor.

Fie. 16 Fig. 1Z

Adeseori se intimpl5 ca umbrele obi- cieoarcce acolo astfel de raze nu ajung.
ectelor umbrite, sd nu fie insolite de
aceea;i culoare din lumind, saLt ca un)- ]rricinS pentru care se schimbd pe fond ;
brele sd fie verzui, iar luminile roEietice,
degi obiectul este de una gi aceeagi cu- partea luminatd a obiectului nu mai are
lcare. Aceasta se intimplS cind lumina
se revarsd de la rdsdrit asupra obiectuiui, niciodatd aceeagi margine clard pe fondul
iuminindu-l prin ins69i culoarea strdlu-
cirii sale; revlrsindu-se cie Ja apus, a- luminat. Intre fond gi cea dintii lr_rmind,
ceeagi lumind va cade pe un a1t obiect, se ivt:ste o rnargine mai inchisd decit
ce va fi de altd culoare ciecit cel dintii; londul sau chiar decit iilmina obiectL.rlrri
prin razele sale reflectate, iumina urcd
din nou spre rdsdrit, atin.gind cu razele l especti\'.
sale obiectul dintii in partea ce i se afii
iu cale, fringindu-i si oprindu-i atit cLr- 248. Despre. f onduri.
loarea, cit Ei sirdiucrrea. Am vdzut de
multe ori lumini rogii pe r,rn obiect alb intrucit priveqtc. f ondul obrcctclor
ce avea umbre albdstrui. Aceasta se ir-r- cleschise afiate pc fonduri inchise, gi a
timpl5 pe zdpezile munlilor atunci cind obic.ctelor inchise pe fonduri dcschise,
apune soarele, iar zarea pare invdpdiati. sau chiar albe pe negru ori negre pe alb"
r-or pilca mai puternice unele prin ai-
rele ;i opunindu-se intotcieauna, igi vor
ciovcdi lor inqilc cea mai mare putere"

247. Despre obiectele a$eza.te pe 3{9. Despre culari.
un fond deschis qi de ce aceas-
ta este Jolositor in picturd. Culorile ce se potrivesc intre ele sint:
verdele cu rogul, cu vioriul sau culoarea
Cind un obiect umbrit se af16 incon- pdunulr,ri, iar galbenul cu albastrul.
jurat de un fond de culoare deschisd 9i

'psrqJsap rerr oJcol r6elacy 'rJpurqurJ ur.rd nes nou Jalsaure
uud rou rJolnc rJof,spu ealnd la,t rlJoInJ
-nc o ap PlernluoruJ ea?elJrnJsqo a-r€d ap IlnJaJsalue elaleJerunueu InIqCo n:)
eA gSeOCaUnlUJ reLu 'EAIJlOdruIC 'OlelrrnJs pulJgrurn 'apJa^ 16 uaqleB ap sale rer.u
plrnurcr.rd a ea"rrigrgunqtul 'qI€ rA n".r8au
-qo aJeur reul o ap +EJnluoJuJ indJoc aJeci

€^ qle IeuI {IqJo ep a}eupdapul ap Ia}
€I rS aqle ap tal eI alrrndroJ erlurJd 'nJlseqle ur:d sale reru col are rnlnureaF
'arelJgdap eJrr-u reLu o €I ap eapa^ eaJeolnJ ur:d' ea.rrlelng;ul'a1rip1r-rg:u3
eA as IJJ nJ Eleceunlu] rerll li+e nc rj
eA €oreolnJ 'g.tu1odrurp IS 'ap€dap I€ur r.ro ayjglgunquiJ rJo IJ trod aJEoInJ eouolr-i
€p 91n29^ rJ e^ IIJ rrr FqIe rB'rr lJlE nr
aJrJnIpJJs o €are e,t rnlndroc ea.reollrC -ase o-;1ur.rd Irlco eI 8un[e r!-ac olrJnrJ

-n1 'uaq1€3 elsa lnruea8 gJep : .reoeS17
'nu nes o1Sa,ru1od

'?nlndro) al?Jo\n) aldsag 'EgZ as calsaru€ ap laJlse un-JluI oJ €aJeoln)

rJ re aJeD loJlse erueos Ii-npr-rlp '.rollJnrx

-€aF aluolnc nc as-npuIf,DlsJure JoITJnJJnI

.rzur15o alrrolnJ laJlse eapa^ ra,r 16 ro1 Inlgrgpttl
a1e1;e ;o11ir1o,tr"rd aprolnc aleol aleJoloi
lalsoJe €oJ€olnJ e1 a1"red €r IJJ nJ pc(u
-.ra1nd leru +I'|e nJ aJeolnc o ap o:ed e,r irnruea8 ur"rd a13a,trrd'a1euiqu1 loIIJollIc

InJcnT 'rrzur1So eaJeolnJ r6fsui lJlop Fcru eorur|1nru rzal gs Iii Pc€p 'lJncs ad 'azau
-llunl o qs aJetuJn ur.rd rs Inlo.reos ol,l:z
-Jalnd uiind reur nes llnru reur aJeoInJ -eJ otreq gleod gs apun orraleru PIJe as
o 3Je alsapuriSo os oc InJJnI IIJ nJ xlnrir
reru XI:I€ nc €lse rs 'ea ep glrpurlSo eaJ nu nJ8au uI aJaJ€oap 'coJ Inlrlluarua[.]
-eoInJ rrI €zeoroloJ as 'a1red ui 'epur13g
erdnseop glJE as aJeJ InllJaunlui tuluad
-a16apur13o l-af, rnlnrJnl eareolnJ urp a16ai
-plrgdurg 1rpu113o 1nrcn1 euneaplolul 1nr3ou rs i lnSor rnlnco; Jer 'lnJlseqle

'\r.olnc alxJ,np{ ap as rnlnrae 'rade alapra,t 'rn1n1u1ulqd e;n191
-ponnl Jola?Jaxqo DJdnsn +u?"1[
-sp' np-s a) alLJ.oln) a"Ldsacl 'z9z -e uro^ IJ lrluoqlcS : €apa^ aleod os nu
aJeoInJ ElIe O IJIU aJeJ ap €-reJ euILunI
'nJJSe.t n.rluad InqIe -IsoloJ ruorl 'ease6 e lnr8au
'eaJulJ e 1n3o.r 'eJJed e In-rlseqle 'eIJ-li
-Ie rS uaqle8 ulp alunue rS gleurq(uJ eun e alapra^ 'enop e lnuaqie8 'aidruls alac
,irrp is gldu:ts aJeolnc o-JJurp aunduroJ as aJJuud aJeoln) I;rlurp eac also tnqie E:)
siapra^ 'lrugqr.rdau qIE un ap r6 rulpe
nrFau un ap alsa 1n.ree tS runJaJd (JIJ aunds urol ri golnr alIeIaIaJ erlut'td lior
-aunJuJ ap ri qurrunl 3p aJeutclluJ o a1s.)
rlnJJollsn€)qllueISgJr,n.ruluaadla'p:oJ1o^etaiu:slnrulsJeacllidyuts -os I,Lto^ aI rou 'aia op rsdrl aleod as n:r

'2r,o1n) a"LdsaI 'lgz 1n;o1crd gc nrluad '1sn1o; 'ra 1n[ap-rd '11e1
-qlar J€I '1r.ro1nr esdrl r6qsu! puIlJ Inun
'a1.redap reru e6e rS 'InInIqJo -rJruJogIIrJaouIrnnJuaInJpdunJruu1JleInipq,rluel rclu 'InJFau
rirurnue pr
ealuleuJ aund te-al ti ec r.rolnr gnop allr
ap -rJnrueaS gnop nc eD€' al€od as nJDnl aleol nJ 'lnqle alse aia aJluIp l1'lu-Ip eoJ
I aseS cp l€LLInu uI luIs aIduIs alrJolnJ

'au

-o6a+D) DnoP D uLP a+J'Dd )D{

arD) xf; uoln) J'O+ID In)a+sauo
uNp )s?u as a) alxl'o|n) atdsaT '092

{t8

90

254. Despre culori. durile ne arate partea de jos a copaci-
lor atunci cind ei sint foarte inalli, par-
Printre culorile la fel de desSvirqite, tea lor de jos fiind mai intunecatd pentru
cea care va fi aldturat;i de ins59i culoa- cd lumina cerului nu strdbate pind la
rea opusd ei, se va deosebi dintre toate. ea. Chiar plantele de pddure ce cresc
Potrivnice sint palidul cu rogul, negrui sdibatice sint prin ins6gi firea lor mai
cu albul, degi nu sint culori nici unul
nici altul ; de asemenea, albastrul cu intllnecate decit acelea ce cresc prin curli.
gatbenul auriu, verdele ctt roqul. Orice
culoare se vddegte mai bine prin culoa- Mai intunecali decit mdslinii gi alfi
rea potrivnicd ei, decit printr-una inru- pomi rociitori sint stejarii, fagii, brazii,
ditd. Aga se intimpld cu clarul in obscur chiparoqii ;i pinii. Acea lucile care se
Ei cu obscurul in clar. Albul mbrginit de interpune intre ochi ii ne!{ru, mai sub-
lire cdtre virfuri, schimbd culoarea nea-
o culoare inchisd face contururile sd pard grd in cel mai frumos albastru ; gi alt-
minteri. Nu se va deosebi de fondul ei
9i mai negre iar albul gi mai alb. pianta inconjuratd de un fond de o cu-
Obiectul alb, vdzut sub un cer tul- loare inruditd cu ea ; Ei aitminteri. Mai
curatd va pare partea din alb din cea
bure qi intunecat, va pare mai mare de- mai apropiatd vecindtate cu' negrul, 9i
cit este aievea. Aceasta se intimplS pen- mai pu!in albe pdr!i1e ceie indepdrtate
tru cd, aga dupd currl a fost spus mai de o culoare inchisd; partea de negru
sr-rs, obiectele de culoare deschisd se md- va pare mai intunecatd in apropierea
resc pe un fond inchis. albuiui 9i cu atit mai pulin intunecatd
cu cit va fi mai depdrtatd de eI.
Distanla dintre ochi gi lucru1 vdzut
preschimbd acel lucru in insSgi culoa- 257. Cum trebuie pictorul sd. folo-
rea sa ; se intimplS astfel cd albastrul seascd perspectiDa culorilor.
din aer sd facd munlii indepdrtali sd a-
rate albdstrii; un geam rogu preschimbd Cind vlei sd folosegti perspectiva da-
in rogu tot ceea ce ochiul vede prin el; torit5 schimbdrii, pierderii sau micgord-
lumina rdspinditd jur imprejurul lor de rii valorii culorilor, vei lua drept !intd,
cdtre stele e prinsd de intunecimea nop- din sutd in sutd de co!i, lucrurile ce se
{ii ce se intinde intre ochi gi strdlucirea gdsesc in aer liber: arbori, case, oameni
gi priveligti. De ai aies un copac, ia o
stelc lor. bucatd de geam, line-o bine, ca se nu se
migte nici ea, nici ochiui tdu, iar peste
255. Despre a.deudrata culoqre. trdsdturile copacului ce-I vezi prin geam,
deseneazd un copac; 'apoi indepdrteazd
AdevSrata culoare a oricdrui corp, geamul pind cind copacui adevdrat va
cuprinde aproape toate mAsurile celui
clacd este vorba de un corp neted, se vd-
desena.t de tine. ColoreazS-li apoi desenul
degte in partea care nu e nici umbrit6,
rtstfel incit prin culoare ,si trdsdturi sd
nici iucioasd. Iie aidoma modelului, 9i inchizind un

256. Despre culoarea munl?lor. ochi, amindoi copacii sd pard pictali, gea-

Vor ardta mai albdstrii munlii inde- n-rul aflindu-se la aceeagi depdrtare. La
pdrta{i, ce in sine sint mai intunecali, iar fel sd faci gi cu copacii din rindul ai
albastnr mai inchis va apare muntele
mai inalt qi mai impddurit, deoarece p5-

'Plleleal gr rr13 aurq €oJd n+ 'EJaJsourle eauour
-as€ o-Jlul 'arurso.r8 aJeJaJeo o nJ InJa
}!Jap eun areru reur alsa lIJ nJ rs g1€] -e riurza;dar gs arolau a elseaJe nJluacl
'alalle ap alaun alEuedapuJ Ietu pulll
-JgdapuJ -r€Ix alsa ala aJlurp oJeJ arurzad eJ liFre al €s rrop Ie 'grnlJId uj 'nl Jep
-urJI nJ e+gJe eA as ru rs aurrJeur rseaaJe i arur;pru r6eaaoe rS eun eal€ JE purc 13
ec rn1 erdnseap pulJ_ede 'prz un ap oIoJ
3p gred Fs pulr Is€laJe ad alBIJe Irlpqlc
alace €) areJ glnSar FtsEaJv 'gllseqie -urp as-npuIflpul lrrpgle aJInLu reru €apar
reur rJo rJurJ ap rJeJ o-s '?lelJpdapuI
lEur rJo rcurJ ap rJ Je FJ rigJe o-s rlsar ruol 'gpld aO 'pu:r r6elaee un ad 911
-op aJec ad eoJ Jer : gJls€qle retu r3 o-Fl -e os aJ InIoJ xol ap JolrrrpEir ale ar€ol
'91e1;gdapu3 Ieur BoJ ldarp rigre o-s IarA -equlqrs alrg1.tgdap ruel6eounl Ers rou
ac earlpglJ rer f gsreal6 reur 16 grlseq 'Jae ap Jolrrnl€Jls ale rlulsap alalrJnIaJ
-Ie 1etu alJ qs pletrrgdapul leut eorrp urrd 'er plnte au ee I euer:ae rrunu rol o
-g1c I ra eaJeolnc Je-rqJ u! elerdo.rde reur aa '9.tr1cads.rad 91le o rs p13e reur as

eac EaJIpEIJ tcunle elcrd ran prz alsad 'puD'tJaD Daxi.JadsJad aldsaQ 'Bgz

BI 'FId 'elsaJe

tril ap rjor 0U ap ar€lrgdap o ui plJe os prl1r
r;unle rllurp IaJ ap giey rturcurc n.r1ed
'lrresgr el giJe nl gzea.roAclur as lJarqo eayop le IaJIqo
ap : a8ai o luadocsap f,ue JeO 'gzrtlcad
as alaJeos puic rJunle InlnJae e EaaJe nc -s:ad gunq o elgdpJ eA el €Jado ra uud
aJeolnc .r$eaaJe ap edeotde rS rr"rlsgqle
.red ng1 lnrqco 15 lcarqo arlurp Jae ap i 1nco1 elge Jo^ ISJ apun e:ado uJ roln!
rJeru JolrJnlerls eurcud urp 'rrfunur pppd -e ap euneaplolul IJ ro,r
ap ec 'punJ r.rJ Ieur Iar alelJe alr.rnrcnl ril 16 reldarpur
Er IsoToJ ro^ liJ 'Inlle ap lnun .IioJ ap
glqs uI glns ulp lol 'eallarl 1e rS eapop

I6

PARTEA A TREIA

DtrSPRE FELURITELE STARI SUFLIITE$Ti ,sI Xtt*"aAnt ,,tt p oM{_rLUI
$I DESPRE PROPORTIILE MADULARELOR

259. Despre schimba.ree nzd.surilo'r Dar atunci cincl omul a incetat sd rnai
creascd, toatc mdsurile de mai sus se in-
trupului pricinuitd de miqca- cioiesc, in afarA de lungimea fe{ei, care
impreund cu mdrimea intregului corp
rea mddularelor in atitudini
prea pulin se schimbd.
f elurite.
Iatd pentru ce atunci cind omul a in-
Mdsurile omului se schimbd cu fiecare cetat sA mai creascd, inchipuindu-ni-l cd
ar fi bine proporlionat, este inalt c1e zece
mddular, atunci cind omui ii indoieste ori cit lungimea felei sa1e, iar lungimea
fie mai mult. fie mai putin. Mddr,rlarele umerilor ii este de dou5. ori cit mdsura
se micsoreazd sau se rndresc intr-o parte fefei ; tot a9a gi celelalte mdsuri rnai sus
a lor dupd atitudinea ce-o iau, in tin-rp ardtate cuprind de cite cloud ori lungi-
ce e1e sc mdresc sau se micsoreazd in
rnea felei.
partea opusd.
Despre celelalte vom vorbi atunci cinci
264. Despre schimbsrea. md.surilol
omului de la nas,tere pin,it vom studia mdsura generald a omului.
cind inceteazd, de s mai
crette. 267. Cum incheielurile copiilor i1?
ceeq ce priue|te grosimea lor
Ornui, in copildria I'-ri clintii, are umerii sint diferite de cele ale os-
la fe1 de largi ca lungimea felei, iar menilor maturi.
depdrtarea de 1a umir 1a cot, cind bra{ul
ii este intins, este deopotrivd cu clepAr- Copiii au incheieturile subliri gi intre
t:rrea de la degetul cel mare al miinii ele mddularul este cdr-nos ; iatd pentm
pind la cotul indoit; gi de asetnenea, ce piclea de pe incheieturi n-are dede-
aidoma cu depdrtarea dintre rdddcina supi decit vind ce leagd qi stringe oasele
sexului gi mi jlocu1 genunchiului, si cea iaolaltd ; iar carnea aproape apoasi se
clintre incheletura genunchiului si incl're- afld intre incheieturi cuprinsd intre piele
5i os.
ietura piciorului.

JOI{JnlOr3rlJuJ OITJnSqU rJap €r : rlUnI e.r.rri 'as€ourgJ leur rJ .ro^ IJJ nJ 'alo €So.l8ur
.rol as llnw -Ieur lJle nJ I areorcrd e1 a1r
ai8Jq rS alsnn-ul rJnld-lrd : lesapul ea.rd ala1o8rp nr g1dur11u1 as nrrnl r(e1ary
dn;1 I r8unl ea,rd oJeorcrd : el eJr.r.r:lod
'pur?uJ Js 1r.)
-au aIUnJcnI r16a1ooo gs a'targd ap 1u-rs
ad ezetfqns as lJle nc ri aseor8 teru :ecl
'JOIrJnl€s9Jl eaLur.rnIaJ EI FLLreas ap a.rElj 1lle nJ '11nu: reru Jsaropur as IJJ nJ rS
-pq nJ IIJ 'e-rnleu rce;o.rd arer 'n1 rcag
'aIc a.rlur lrugruei)sB 'rJnloraqJuJ e1 aSeo.rFui as 'lserooug as pulJ
as nu InIoJ r] -atrArcr
urp Eun rlru -r€-al a.leJuo a1alcie1 'rrurlur aialatcp':o1 alrurpnlrle olEol uJ
rS 'g:n1eu ur
airlnJrl ' ropla'ap alxrn+axaqrut atdsaq' gg7

-rU luJs ppn€I op rS aleunurl,q 'aunigl ui
runJoprJru r$ aur8unl uI alelrJsqo al] Fs

arnqarl rnlndnJ'l ale oIeJauoE alr.rnsFIN '!tiot.\

'2n1ndrL"L1 alrrdrcurrd clSalsodepe .)J EIJJE acl roclc

aln aln.Lauaj a\ztnsput. a.LdsaQ '997, -egiqi e.llrliul'gr1er,rrurr1aolSdaFls.rrnusreezur o e1 rriutur 1n$ur

e,rnleu pl n.r1u;cl.
'rnlndec ecurISunI plep prnFurs o r€trnu

'rrJarun nJ aJEJ lod os aJ .roiugrirur caurr.r EJ€osFru lnlrdor oluJ.r,\ qlJJ ad : rnlncic,)
-nIJJ olsc 91rs.r1;sau '1r6;11sau eI Irqrzr^rF ealurijunl TJo Pnop Jp eJeosPlu 'liei9lrJ
l)urrJ IncJoil ,rer 'rnlnolal clallund a1e o1 eI JgLUn un €i cp rs utnca.rd 'a.reru tn1.-r;
uud JnJcJl e rnlnje.iq earec6tur '.n?llt?s5' rnlnlJ8ep InJrJ^ €l eurd loJ e1 ap ri 1o.r
'.:.rudo g.ig1 e.rn$gysap r€-s nu gJEp '?nu ul rnln.lFLun D.nrldiarl )ul uI op'ltrtLro e.r
-rluoJ al€Jr'lueJ o aJr-rpo"rcl .rs nu ec.re;ir1,q JsosFil 'r.rn?€Lu Jolruaru€o aie I3 Joiildo-',
'rnlnierq eo.iccSrur cp gsrrJsap pnurluoJ JIs alJJ aJluI rJEtrI Juls e:lle E[ 9rn]
c]€lrJueJ eauourase o reLLrJo] sJsJ InJ.ia.) -ararl,)ur o €I op aullSunl op alrJlqaso.)O
rer '1r3.r3;sau ei ri:gdur1 rJ€od rs Enuil
-uoJ alelrJueJ aJrJo 'aJeJs ur alsJ In.l?unl '"Lo'l?xdo) aln xs .Lolzuaurno
aJeJ ap clr.rec{rur JJeol rrrJrlFis ra,r 'lnierq
nJ JJac un purrrJsap ri 'c1a.racl 3Jtp,) JIJI a'ln xrnspul aplxrnpl ar.dsaQ 'zt)z
-eds puSr.rotru1 gJ nJluad 'ctlnul ap 1r(.ri;sau
luJs r.rgcsiur ap lcJlse FJ ouncls eolnd 'osEo.n'lpou luJs alrJnJoI r.inl€ur
.le-S 'lgJgpuj n€s a:IuI€uJ '-so[ u] t.ro sns rij
gcsrru as inie;q pup 'r.rcr-un urp aJrop lruaureo e1 'airdo.r8 €Ile at rrdoc e1 cpur-r
-uJ ep oleclrcur.rc{ cyupr(rru ruelg:e gS oloJe ,r€I aJeorJrd e1 rA oie.rq e1 ,alo3ap ei

"Lrauln aL.dsaq 'gg7 oseolS luJs olrJnJarariJur'rJnl€Lu rTu.lrlreo
eI 'e^r.rlodrurq airdor8 nl 16 I JoirJaurn
'rnlnuro 1ndnrl csatnigcle ar roiri.red :o:ntn I .r1e rs .ro1c]elq ale 'Jolala8ap alr.rnl;.traLI.l
.rolr.rgcirur clurcr.rd oI.rJSOp .ror os apun -ur cl Jpc,t JS LunJ e6e 'aur1d un:Iorcr{Jur
'arruol€uv aJdsap eclJeJ uI 1r,trrtrod co1 e1 3.rJurp JIaJeInpFtrr 1s r.rriqns oIrJn?oraqJ
rqJo.\ € as ropul 1od as a,ieJ oJelnpqu -ur ne rlrur rrrc{oc a; n.rlucd p}€J ..)p?Js
rolle ale rS:oluaurn alrJnlaraqour oJdsaq
nu rJru 'puuardau 'e1sear17 'alarcl qns eur.\
'.Lol r( rc.r1;r-z lrJcp e,l.oJJIe purrJreruau,rrnlar
-lqrur alsad azariqns as es aIaJeInpELu er
DarpJ,o')Llu xS nar,xlptu a.Ldsap aJeJ aJ eaac 'so eBurl 11nur teru a6uJJls
' L,o\Ttatun A1?.Ln1.a2aqcu! atdsaQ'ftgz
-.s ealord .rer 'so r$ alard a"r1u; eesosird a._r
E.loJ op gJJeJsop as 'rrra13a"rc lndrurl u,r
'EauJeJ 'rrnlareqcul aJluI llJop alcdec e1
aseor8 relu luls aloseo gc n"rluad ;e6

86

94

gi mdsurile pe care natura felurit Ie folo- f-zlddlusiea,uprseecummicggoi rienaczhdeiceitnudrileseceinsdeoieusmc.-
segte gi prefd-le g tu tot felurit.
Mdsura bralului intins, de pilcld, nu este
De vrei sd faci chipurile taie pe un una si aceeaEi cu mdsura bralului indoit c.
Bralul se lungegte sau se micEoreazd cu a
singur calapod, aflS cd ele nu se vor mai
opta parte din lungimea lui, potrivit cu
deosebi unele de altele, ceea ce in naturd
intinderea 9i cu indoirea lui.
nu se intilneste nicAieri. Lungirea gi scurtarea bralului se dato-

267. Despre mdsurile trupului reste osului ce iese inafard si trece din-
omenesc ti despre indoirecr colo de incheieturd. Cum se vede din
figura o b, lungirea de la umdr la cot
md.dularelor sa.le. vine din faptul cd unghiul fdcut de cot
este asculit gi nu drept; dar pe rndsurd

ce ungl'riu1 se mdregte, bratul se scurteazd.

Cu cit cre;te mdsura intre umdr 9i cot,
cu atit unghiul de indoire va fi mai mic
decit un unghi drept gi cu atit mai mult
se micgoreazd eI, cu cit unghiul este mai

mare decit un unghi drept.

268. Despre proportiile md.dulclre-

lor.

Toate pdr{ile oricdrui animal se potri-
vesc cu intregul ; 1a orice fiinld, de va fi

scurtd Ei indesati, fiecare mddular ii va
fi scurt Ei gros ; o fiinld lungd gi firavd,
va avea mddularele lungi gi firave ; iar
fiinle1e mijiocii vor avea mddularele tot

mi.jlocii.

Acelagi lucru vi-1 voi mai fi spus gi
clespre plantele care nu sint slutite de
om, ori de furtund; la acestea se incJlecd

pdrlile tinere peste cele bdtrine, gi astfel
se destramd firegtile 1or propor{ii.

269. Despre incheieturq rLtinii,.

4fnifr Stringind mina, incheietura de aseme-
nea se stringe ; iar cind mina se desface,
Fig. 19 ea se ingroaqe ; dimpotrivd se intimpld
Nevoia silegte pictorul sd cunoascd bine cu bratul cuprins intre cot gi mind.

oasele suslindtoare gi carnea care le in_ Aceasta se datoreqte faptului cd des-
chizind mina, mugchii ce noi ne pri-

'q erhzod uJ rnl eiurrJ qleol nr os-npulrslru 'a16argur as 'apu11

psndo arirzod o-.r1u1 arnp IJ 13 a 1ni9q -uI as puIJ rBI 'a1eopul as puJc aFuIJls
nc lnie.rq gc61ru o 1nu.ro 'gpild ap 'e6y as InlqJunuaF lerunu 'eaJlopuJ arnp€Fu!
ec IJnlaraqcuI nr alaJelnp9ul arlulJd
IZ 'FIg
'pu?+ug as pu!) csala al'n) zs

Jsaxopu! as pu!) pz0al,osJLLu

as a.LDJ alal,nlnppuL aldsaQ 'ILz

'n q c e1\1zod uI gripe

'znlqo letu aul^op InIqBun lIJ nc as-np
-ugo+urJJls rS 'lincse lew alsa Inrq8un

g? 0u 'Ftd

'gldea.rpug as aJeJ e.r1ec erirzod ur e8unle rlt/ '
Fs ec aJ€InpPru alI€Ialac arlEJ ap llnul
1)Z
lerr.i tnu.Ilsns r; e.r. 'gcse5riy InI erlvod.
eI ap pulrald 'a.rec 'p3.re1 retu rS gc1u.ra1
-nd geur a.recS-ru o eale e-t ie.rq lery
'arDlnppur ar,?p) ap a+xs"Llaps
a).xuJ,a+nd aplp)ii?ut" atdsaQ'rLz

'urlnd reru nes lIntu reru r6ala"r .ro.t rrqc6nut l}c nc as-npuIpJocuI ernlalaqcul 'p a I
'urind reru nes llnur reur Jsaualso run;
gdnp 'arelnpew allelaIar e1 'rlqcSnru g1e.re gllnu6rqoau eritzod uJ +lcap eapa.a' rualnd
r6i eleaualso eI +Inru rern alred ner aJ€c o-u lou lnlnrorcld rlJnlalaqruJ EarelurJrls
ealaJe T€ulnu 'lcuntu alTJnIaI uJ csaualso
'?a Da.La6u!.t'?s
aJ IoF JoIIuaEIeo oTaJ€InpFur aJlurJd
a.Ld,sap ?fi DaJnP.Lnug aldsap
'?o6 'tnyntogczd u,nlaxalpug ardsaQ' Ot Z

.Lolxualuoo apJ,nlnpp'tu atdsag'977

'rnInrqJunuaS eJnlaraqJ 'IlulJur earropul eP rSurlul
purr; 'so ap gzeeggdapul os rou ap ritu
-uJ ap g.rege 'alr"rnlarar.lJuJ Luropul puJJ -ldglsau rrqc$nur reulnu Jep 'gzeap-rocu1
gieo;3u1 as rnlnluo alaJelnpgtrr aleoJ es rS 8uJ.r1s as 'uriuldgls r-nu e'ree ed
rac rS ruruldgls r-al rrqcinru 'ap1q.ru1 as
')sazopu! eu1ul pulc .re1 'guitu rS 1oc a'r1u1 gzeriqns
as lnierq 'purlsap as wpc6rtu r-gs uradac
as pup apr.n?a?aq)u9 pnqruq

L*-ac ap.LDlnpqlu a.LdsaQ 'ZLZ

96

96

275. Despre miqcdrile omului. se rdsucegte pe loc cu mare greutate. Ur-
Cea dintii gi cea mai inaltd indeletnicire meazd un efect foarte slab pentru cd, for-
a artei este inchipuirea pir{ilor alcdtui-
toare a ceva, intr-al doilea rind, infdliga- !eie dezldnluite prin fiecare migcare cer
lea miscdrilor legate de ceea ce trebuie suciri 9i indoiri puternice, in timp ce in-
toarcerea se face lin gi cu u;urinld. AFa,
\ri.ribd. 2a bralui cintarului care nu se miEcd violent
nu ddruiegte greutS{ii cintirite decit o mig-
,cie sd facd gi dupi felul fiin{elor ce s5- care. mdruntd sau aproape nule, pentru
virsesc migcdrile ; fie cu lenevie semdnind cd acolo unde violen{a nu se poate des-
cu condescenden!5 ; insd tot iu{eala 9i sal- veDI5sieogteluearvcnaieoliel-.eann!a5usrci-punol uae-taeenscdutaeercsemei edipEsaoctaeanteriaengmcutAeanrnredcifaeeustntncacuu.i
rbdticia sint insuEirile cele mai interesante migcdri. Numai dacd o capeti de ait-
pentru pictor. Astfel, cind un om este rindeva o poate slobozi. Astfel gi omul,
zugrdvit aruncincl suli!a, piatra sau alte care nu sc risuceSte gi nu se indoare, nu
Iucruri asemdndtoare, figura lui trebuie se incarcd cu putere. Prin urmare clupi
sd-l infitigeze in clipa de virf a sior{drii ce va fi azvirlit sulila, el se va afla
sale care se aratd prin doud atitudini : ldsucit qi fdrd cle vlagd intins inspre
una, infAfi;ind fapta insAgi 9i cea1a1t5, pu- Iocul unde a aruncat srtlifa, gi va avea
terea inainte cle a se dezldn{ui. Cea dintii o forli care va servi cloar pentru a se
o vedem in figura a, cealaitd in figura b. intoarce in pozilia sa djntii.

Insd omul din liqura o va arunca mai 276. Despre atitudini qi despre miq-
departe greutatea decit c:cl din figura b, cdrLle madularelor.

cu toatc cd an-iindoi par s-o ridice cu ace- Sd nu se rcpetc aceleagi rnigcdri. f:e
,eagi atitudine dintii, omr,rl din o avind pi- Ia rnAdulare, la miini gi la degete , in-
cioarele desfdcute atunci cind se resuce$te tr-una gi aceeagi figurd ; 9i nici si nu se
spre partea contrard, adunindu-gi puterile repete aceeasi atitudine intr-o compozi-
pentru a reveni cu ugurintd gi iuleald in tic. $i de este compozilia foarte cuprin-
z.ittoare, ca de pildd inc6ierare sau uci-
pozi\ia lui dintii, cind va zvirli obiectul ciere intrc ostaEi, se vor folosi trei atitu-
lrroiectat din miinile sale. Fdcind aceleaqi dini si anume : impunge:ea. apirarea gi
migcdri, virfurile picioarelor celui din fi-
gura b fiind intoarse in direclia opusi fandarea.

,ceIei spre care vrea sd azvirle obiectul, el In acest caz vei cduta s5-i infrifiEezi
pe toli cei care fandeazd, din diferite
laturi. de pildd: unul intors ind6rdt, altui
ciintr-o parte Ei ciliva din fatd. Astfel
incit toatc laturile celor trei miscdri sim-
ple sd fie infdtigate. Prin urmare toti
vor putea avea parte mdcar de una din-
tre aceste migcdri simple. Gesturile com-

puse. cu multd migcare gi repeziciune. se

ap elrsdrl uo ?nop ap rrndlqr ednrluj 'lrporu ldatp rsr6ul re ad en1 es e
'Ilsounr aI
ra^ (IaJ+IV gs ?€JgdEeu alnqaJ:l ap .roluolJrd e eynuSrqo glee6er8 o alsa
gr n;1uad 'euasap ral aI aJ aIunBrJ u!
'a:o1cgd 'arec ad 'r16a1a1;ns Trgls olsaJe a.rl rsoioJ aI e op r13ara; a+ ps ec 'a1-ri-r16a1
-urp eJeJarJ nJ p+€p o aiuri; rr8a:1u1 a1e 16 -uture 'as€oruoluJeau lirgd tu111u3 IaA ap

runca:d Jolru1lur ti rnlndrqc aI€ rJqqunlJs rs 'alri.rodo.rd rS ale.relnpgur ri-greospyq
alrJnlal aJdsap rS r; re unc '1r,ru1od ro1
eI rqJol ieur urol €alsaJe e1eo1 ardsag 'Luo nI a"LDInpDlu aldsae 'BLZ
'auaJuJJds arJurp eJn+rj;gdsap uTJd .reop
'JaJ aJleJ gsreolu; eie;
csaqasoap as I JoIrqJo eaJrlrur rS rrferqo nJ 'Jpum lI€IpIaJ aJlgJ nes 'a1.ied r6eooce

'e.rn8 e1$a-tgd ac eaac uI +Inur gugrr.rease JS uI ruaurase ap aJreo?ul as efey ;er 'uatun
urp Inun eJlpJ aJreoluJ as eaqJaJn pujJ
aJeJ 'suJld ardsap rS s1"r a:dsep IIIUI Iel4J rcunle g1dur1+uI as runJ 'alcnsgr nc pJeLI
'-rqJol I€ur eA as aJ€J a;dsap a1o11e r$ .rr1 -na,rdrug ea:eralde alsa 'gsnduoc acrz 6e
-Jeur ap eiuua;ns 'ecr:; 'erlocu€Ialrl 'e1l3s 'a:ec61ru elaJq. e ap eal 'lglun un a.Il
-FJ Fsr€olu; eietr nc rep '1da.rp pu1ulurpr
-a,,r 'eruolur 'erie;yurpe 'aliincse nes aseoI lndec 'a:eoalde p+Ie oar^ grgJ .rep 'e8u11;
EI nes €ldeaJp €I rnInlIS eeJlcns rJ .Is
r-rnse18 alrJnlal od 1ngu1c '1n1p8rr1s '1ns a:ec61ur €nop € op eal i.rerun ad lnde:
-u11d '1ns1.t iuls al€uutasur lELu aTJJ 'rlJ aJ] ecealde nes gJrprJ a.rel6nu eaJe puIJ nes
'arecpuS Js Jeurn ]IeIFlaJ nes Inun puJJ
-ur"r6'r16a1a1Jns JoIIrg?s ElrJotrep'rnlnze.rqo rJunle aJaJXad as eun 'aldLuIs alr"rgc6rrrr
aJlur61 'pldrurs a.relsiur Enop e ap eal urp
a11i.rpd c€J aI ac ayr:goStru truJs alInIN nes rllurp eac ulp as-npu38g.r1 purJn urp
EJseaJ€ 'psnd[roc eun r(j aldutrs truls gnop
'zala{ rolxirpd alzL,pciztu ardsae 'TBZ a.reJ oJ1urp 'r.rn1e; 1or1 ap +uIs rol allrq]
-irur : .ro1a1eu;tue 1n11F gpltd 1da;p pu1n1
'r16a1aua; 'a1a11e nc rJnurgl aleod os aJ nJcnT 'glleleoJ uI aJ
gzeriqns as LunJ rS a1.red o ap eouJ€J
rl$algqrgq arelnpgur rclu eauaLuase ap 15 e1Sarl urnc IaJ eI eureas rxgnl ps arnq
I a eJrI nes oSeFuIS aIalle nJ 'aseoln:rsntu -aJ1 alJed o ap ad JoIrJnlropuJ eourrJnl
-ay r6 :olarelnpgu €rnJaraqJuJ nJ?uad
1$ areollrol1uJ arelnpgru lclu ti 1 euJrl
-Eq olalle nJ eJaur+ aJelnp9ru eJslsaur€ 'tola.L
nu 19 'sor8 InliS nJ n€s soldald dn;1 un
-DlnppuL alxr"nlaxaqcug ardsaT' LLZ
ap al-npuI3a1 'a1es ale arelnpptrt alle nes
'1erq un 'a6€3u13 aiurt; raun 1n.rorc1d izel 'col ]Ie-.r+uI rqJol LuoA asndruoc rurp
-crd nu es csornl€Js a+ ng 'JoI :o1rrr6nsu1
3r,tr"r1od elcrd Jo^ as rolalurr; aloJelnpgl i -nlrle alsaJe a.rdsap req '1;o.rd urp Inr

'"Lopiu?x[ aprnlnpplu ardsa(t'ABZ -purn .rer 'Fiel ulp p€A as alaJeorJrd apun

'apoqols aiar +uls asndurol Iulpnll+V '3n$a35au

arJ r-nu ps alala8ap 'r3r1gl ad gurgzear as areru un JsJpg^ aJ alrIi9:lgq ur reop Jso^r
pcep rS '1n1ndn.r1 ealeJnor8 gsed€ arer ed

IrrJorcrd 1r,Lr.r1s gcred epal ra1 't]ttu:ope
nes li.rour ral eI e.recirur oaJ,l' €ale e
nes nrl 11 e ered nu €s J€Inpgru un IJIU
'IaJlsV 'alrlsrurEz XsoJ ne a:el nrluod alru

-rJJ€s csaurldapuJ rS1 aTaJelnpgur eX€oJ,

' arDynpplu a-tdsa61' 6 1,7

/,6

98

viald. $i-!i mai amintesc o date, migcdriie potrivd convexe; 2. sau sint neegal de
nu trebuie sd pard aruncate brusc ori prea
furtunoase, astfel incit o scend tihnita sd drepte, de concave sau de convexe; 3, sau
arate ca o incdierare sau o petrecere de
bc.lirrani. Mai ales personajele lucrdrii vor sint drepte in partea de sus si concave
trebui zugrdrrite cu gesturi dind dovadd de in partea de jos; 4. sau sint drepte in

admiralie, respect, durere, bdnuiald. fricd
sau bucurie cerute de cdtre acliunea in

care se afld laolaltd.
Sd nu-!i pui cornpoziliile pe diferite

orizonturi, adicd unele peste altele pe
rrnul Ei acelagi perete, ce-ar ardta astfel
asemeni unei prdvdiii de mercerie cu ser-

tdraEele ei pitrate.

282. Despre mis,cd.rile obruzului Fig. 23

omenesc. partea cle sus gi convexe in cea de jos ;
5. in partea de sus sint concave, iar jos
Stdrile sufletegti schimbd necontcnit clrepte; 6. sau in sus sint concave Ei jos
chipul omului. Unul ride, altul plinge, convexe; 7. sau in sus sint convexe, iar
allii se veselesc, ori se intristeazd. Unii jos, drepte; B. sau in sfirgit cind sint sus
igi aratd minia, allii mila ; unii se minu-
neazd, pe cind allii se inspiimintd, altii convexe qi jos concave.
stau toropili, iar allii stau pe ginduri,
Unirea nasului cu sprincenele este c-le
cugetind. cloui feluri : fie concar.d, fie dreapt6.

Aceste stdri sufletegti trebuie sd se irn- Fruntea este c1e trei feluri : fie dreaptS,
fie concavd, fie convexd. Frunlile drepte
bine cu gesturile miinilor, cu schin'relc sc irnpart in doui : fie cd sint boltite in
partea de sus sau in partea de jos ; fle
obrazului gi migcirile intregii fiinle.
clrcpte sus si jos.
283. Despre expresicl chiytului.
285. Cunr se J&ce din proJil un clLip
Chipurilor sd nu 1e ddruiegti una qi ace-
eagi expresie! aga cum gregit procedeazd de om, dupd. ce 2L uei ti priDit
unii ; f5-1e cu expresii feiurite, dupd virsta
daar o da.td..
gi trupul 1or, dupd firea ior tristd sau
Se cuvine sd iei seama Ia feiul cum se
veseld. schimbd celc patru pdrli ale profilului qi
anulrle. nasul, gura, bdrbia si fruntea.
284. Despre descrierea pdrlitar
chipului amenesc. Intii von, vorbi despre nas Ei despre
cele tl'ei forme ale sale, drept concav Ei
Pdrtile ce alcdtuiesc profilui nasului sint convex. Printre nasurile drepte, socotesc
cd pot fi patru variante gi anume : lungi.
de opt feluri : 1. fie cd ele sint deopo, scurte, cirne gi coroiate. Nasurile concave
trivd drepte, deopotrivd concave sau deo-

g+epzgJq ealurllJ ne aJ ral J€r 'rioruJLu alnuri i6 €rnleu gdnp aleronl Jsalnqar+ oJ
XuJs 'auaJuJJds aJluJ TJniaJJ J:)iIu nJ iJJ alunuErure aile uI rS eruolouoru IIoJo ro,l
drqc lsare uI 'Inlnseu InJJI^ op asunJsp
'purind alurur nJ rS rsorujlu JolrJgu alr.rng8 nl ri alrradoJsap JoIrJpu
'11e1n.rq rua[reo luis 'aledes culpe rB clei alrrne8 nr 'a1era1de rrpu nJ r$ alecrpu
-unuo.rd aUEoJ laial aIrJnlgspJl nJ raJ rJgu nJ 'alsn8uJ IJpu nJ rS rFJeI rJeu nl
;purrppqr eI aseor8 rS ;r3,r e1 a:giqns 'gurc
'EaJrpuJH nJ rqas -?pgr eI a.rriqns r6 so.r8 InJrJ^ nr 'co1[ttu
ei urlqns 'colhui e1 aleso.t8ul 'a1r,tu1od
-oapuI JsaJlulalapuJ as aJ ]uarueo ?uJs alrJ : un-IJJ acaza:clsun ur lredru; as allJnseu
-u1pe ulind reru rJnlErser+ nJ ral 'sap p5.r pieJ ulp alnzg^ I allnose 16 aileuerroq
oJeJ IS IIasaA rrualueo EI aluapl\a lu1s 'atll.rnl urind I aUIIIAJe : soI Ieru nes sns
'.ro1rqco aIIJnlIJuJpe ap rS r.reu ap tS oznq reru g6eoroa nl 'altqoos 'aleroro;r 'aldarp
ep rr[e;qo l.redsap arer rcic; alrJnlqsgrl : rJnIilJ aJaz u;r iirgdrul te-s iIJoJd uip alnz
-rep i ro1 InJaJJeJeJ r$ alauqalaru 'rolruau -eA allJnseu 9J repEse uraunds 9s 'IJarIIn
-eo eaJrJ rS p1e.re 'g;nsgu aJeJaJeo o-Jlui ap rS r.rn113 ap 'ain8 Ts liqrpq ap 'trn8
'.ro1rrnd1qc olrrn+gsgrl EJ csalnpF8pt riN ap 'rrnseu ap 'rqoo ap 'aladec ap rJniaJ
ellnrrl IeLu ?IJ JsoJ ap ad gierrul t11u3
'JrJrlurrls IoLuJ l reur 'drql rnun ersa.rdxa piurrn6n p11nu
reur nJ Aluru IIi ?s eIrrInJ IaJ.{ aO
un rclu puJleau aJaurrq eouaurose '1rppr.L
a InrJnI 'e1;e as nu JFAape ala r1I 'eqJo-\ 'DTgnc Dinl
€I apurlui rol ErLu nu rariueurorrqo a1e ti
raFuouorzrJ ale aza+ alaseourJuur a.rdsag a?uLtu u! DJ,?spd '0 ap \n)o\t?w '9BZ

'axiunu

-oJ,?'q) zi azu,ouozzz! a"Ldsae 'BBZ

'raruJoJ €aiosncrnJJ TS eri 'axaluoJ 16 o,teluo:t 'aldarP
-eJF qiuIIJ enl €A aJEJ urp'a1err1ap arqurn : rJnIaJ lar] ur a1a 15 lredurl as g$eoe
-oJ o Jollrllr uI ne aJBJ Iliunl alunseN
u; 'ayiurrseu od 'ro1 eJdnse g:jur1s as gs
'soI ap eo1;ed uI alaurr]In
a.reo6n rururnl psel rp^ulodLurCi 'arnp alsuJ] .rei 'co1frur ap ealred uJ aIa]I€ 'sns ap
-uoc ur:d rfepa.r ary nu gs raia; rrqcintrrl ualred uJ eSeoJoJ ne aJEJ JIJJ : rJnIaJ IaJJ

'.tolz"Lndxu7 naiasnuLn.LI atdsag' 2g7 h?,'3 r

'JoSn iirn aI nu u! ro1 {niluJ.r e1 tirpdutl }od as axaluoJ
'nrnJrro i csaq:o.r. ti-nu ap3q ola; a.rdsag a1rJnseN 'soli op eal"ied u1 'etu:n ulp aIaJ
.rer oolf ru-r aJds olalle 'sns ap ea1;ed u5
'd[-npulurqutr 'rso1o.1 t,t.r ,r1 e3]eJr^eJuoJ ne alaun : rrnlal laJ+ ap luJS

'gsece sunle e:]ep o JeI 'a16eoun;ar al e nli

-ued ro6n euLuasuJ ta,r a1 rS 'a"reolpugruase

qJnS o EI 'seu un e1 'laureJ uJ rS elrn
ra,l, al roI ad 'rzalord l-gs Ia.rA al rnlnci
-rqc e,rdnse pJeFnJ arr,rrrd o eJunJe rJA

puIJ Jer 'alunuerue ap Inlal 1o1 rza\rqcs gs
apun loureJ un ouJl eI +eJedeau rirocl gs
'rode e"rrn1 I-e nJ+uad drqc un alurui rri gs

aJsJ oS Ii puJJ rcunle 'eaale acl 'alultu

66

L00

foartc adinc sint oameni ce vegnic se je- aclici ale cirui tndciulare nu ascultd de
judecata lui. se cioveciegte cit de necoaptd
luiesc fie pe fa!d, fie Pe ascuns. c.ste judecata artistului.
Se pot spune tnulte lucruri gi clespre
293. Orice mi$care a figurii infd'li-
alte trdsdturi. $etd trebuie sd. uddeascd ceDa

Dar despre Palmd ce se mai sPun' Se deosebit.
lntimpli cu mulli sd piari sub tdigul
sabiei in acelagi ceas aI bitdliei, sau a9i9- Migcarca infeli:ale cirept oglindirea unei
derca intr-un naufragiu, fArd ca aceasta
sd apard in semnele din miinile 1or, care stdri sufletegti a iigurii trebuie sd v6-
nu seamdn6 niciodatd intre ele- cleascd o lrare vioiciune. multS patimd ;i
sirnlire. Altfel f igura va fi de doud ori
289. Despre a$ezqreq mddulcrrelor rnoartd. Intii pentru c;i este f ictivd Ei in
al doilea rind pentru cd nu ne infdligeazi
Mddularele supuse, le vei face mugchiu- nici migcarea gi nici ceea ce s-ar putea

loase, iar pe acelea ce nu sint trudite, 1e afla in minte.a acelei fiinle.
vei face fdrd mu;chi 9i gingage.

29C. Despre pd.r{ile ce se streud'J 294. Despre gesturile ce infd.liqec-

Pe chi'P. zd, mi;carea sufleteasc(L a ce-
Te vei strddui sd faci chipuri ogiindind
lut, intruchipat.
cit mai bine o stare sufleteascd. Altfei
niciodatd arta ta nu va fi ldudabild. Migcdrile gi atituclinilc date figurilor
trebuie si ne clovedeasca starca sufieteascd
297. Despre atitudini. a fiinlelor infd!isaie, inir-a$a fel, incit sd
Golul de sub mdrul lui Adam std ver- nu poate sernniiica nirnic altceva.
tical deasupra piciorului, dar dind bra{ul
in ldturi, golul iese din axa picioru)'ui. 295. Despre miqcdrile corespunzd-
Dacd se migcd coapsa inddrdt, golul va toqre ale oa'menil,or Ia diferite
inainta, gi tot aga igi va schimba el pozi- uirste.
!ia la fiecare atitudine noud.
r\ltrigcirile vor avea o vioiciune qi o dem-
292. Despre mi{cdlile mddularelor,
cind, se rePrezintd' un on"L c7t nitate mai mare sau uai micd dupd lirsta,
atztudinile sale coresqunzd'- prosperitatea sau dernnjtatea celui care

toare. face o astfel cle migcale.
La acele figuri unde tnigcarea nu inso- Mi;cdrile unui bdtrin sau ale unui copil

{e;te bine fapta ce ne o inchiPuim cd llu vor li tot atit de r-ioaic ca acelea a1e
s-ar afla in mintea omului reprezentat. unui fldcdu: iar rnigcdriie unui rege sau
aie altui demnitar trebuie sd aibi o mai
mare mirelic gi sd igte mai mult respect

ciecit ar isca rnigcdrile vrettnui hamal sau
ale altui om de rind.

gcrpe IsJJLLI 1[E un eJuJ Is'1rrt1a1dut1 t* ' i rlJsoqo
lnldarp e-ap sJa[t rutnu ealnd 6e-a1 are.l
ad 'gnop all€ POuI 16 I 1rqg.i8 lnsraru ri asndns llrJs rolareinpeu ale ti.tgcl alsare
: auinue 16 gnop gcul EFnPpe urnr gdnp 'urincl reru nes llnlu rELu eser
lacul InsJaLu IaJl JoJSdDe JeI 'palau Joi -JJ ps rrlqJJi Jo.\ ttqcinru 'unpnu €'{
leru
ro^ aI '.1o1 a?ttplsnu a"Ld
-sap zs x,LnpnLL DI ala"LDlnpplu
un ed a.rrspd ap ri a:lroqoJ ap 'oJeJJn ap al\za(iD ?u!s TunJ ptp{ atdsa] '86Z

: aurnue ri unla; IaJl ap alsa aJellllu uud

eareos1141 "JoI uIp IlulIJ Js e 9r9; 'iSqsul
ea ur.rd aJel o ea.reolrniau aulpnllle a[)
ea;erStut IS'lnlle u;r JoI un-r:tutp g-rilr-rr
as ea;eoynlalA oJ€J ur.td eaace alsa aJEj
-nur urtd eJJ€JSItr\I'IuIpnllle ap arelStui 'JlrJnIJ;
rA a.relnur utrd a,recsrul : SLunu€ ri t'rr,i
ap lrulJul rJ io.1- aurs ur rninruo alrurp

-aJ gnop ap luJs .roloreolrniar,r. altrpl(t1q -nlue 'unrqFun aj.rJaJr{) urp 'aleturn ur.i.1

'ar,nolxniaxa "Lo|\D au) 'trurJJt ct FTIqI/l\!l) -ap ulrl( o- .)lsr E.)
'PnLrIluoJ a:I€lriiu€J o
n{ xn'lnLuo aIz"LpJS?uL a"Ldsa1 'AAg ]uJS lrr:uJn Lrrp eJl

-sa.rP qJEll rel 'r.lniq8un a]Inul ap llulJu!
uilr glnzg^ ry oieod €a qJ nJluad 'Fll,

-nIJJ ap :IrLrrlur gl1?.11r aurlinlrle rAeea;y

'eSrlgyug aI € nrluao bIlSr] 'rr,wL!6um apta{zp
tizp ?llzpo ?sa6 l.SDxacD aLdsaq 'i67
-Saut llntu IPTLI lJJ Ie FS IS 'a1t"rn1e; retu ri
allnur leLu 111 'rlSalurrue aI Ii gs aulq ieLLI '1ri.i1gsau eI ?lrqerrs^ alsa
olsa eaaJe aC 'puJJlJo tzalord oI FS €a:!nC aliainqe.rd as iles EJEoqoJ aJeJ drol rnun e
ral nu rS e1r,r.tr1od ropnpnu escltl ail ;:u r(tw J;rtJo ')'-r;r;'ut d.tuut.tn tu.td- :lIur.l
-ui lll 9ilqlzll\Ip 3 elluljuo.) al€lllueJ aJIJo
rAol lr;\ a] eun€aploJu1 'rza6iiglrr1 o-s E3l.\ eJ rs FnurluoJ J!.€lrlLref, o a?sa nu lnrleds
re-al ecu{pnl.Ile uJuad rit.r.t.t1od rqlSttu a1: EJ ii nri€ds u3 ll:rri{elsar; e-s nu €areJ
lrsdri ar; FS sale Inlopour pr aleocl eard -\rrir ? ) rppenp; ,r1:6d :s lu '1nlic-:tur o:.1
as 'grnleu gdnp eltrd rJA ap IS '11nlu 'IrJ rrn-,rluI arg 'lrrtinqpJd BdIIJ letqJ LI:
ea.rd 11nqzr lal nu oJeJ Jp g:gt 'roleseo ,tliasgE as lilJlarqo nss 'cs-npurqzl ppeJ ?s
e rs .rolarrr,t e'JolIqJ(t1iu erruoleue lia.tui Iod€ rnqaJ:I ljr J.r Inilarqo gi1eul nes : Ilni
gs JscrnlgJs el aJ ap elEI 'sunJse Jd€ord? -JJ pnop ap iy rieod €rnlIAoI qlseJJe er
r* aleotu 'AEpuJJ:t EuiurqJ ps ':tISoIoJ Joi uncis ng JJeiJigo iJJIqo un-Jlu1 o1sor.o1
ip IaJ .ret 'ut1nd relu gpel as ps 'lISoioJ rl^aurJ 'iliJJIZ !S : iJ]+se rilJ,\op LuoA o
urlnd reur IaJ JeI '1tBn1s.lp IeLu euas.lL)
ra,r 11 '1rso1o] lInlu IerJ InlriJ3rlt'[ rle l 'a{3suJ ala uud autrrnlc;
run8IJ €aunriru rs eare;itru PI gdIJiUEi{
arec rrllsnut rare giuapt,t; u1 autld ra.r. n1 Elrirr"rsau o-ap tu!s :nInLUo aIIJpJStIT 'aJeld
'oi€] aIunBIJ ap alnrPJ el mdrqlu.l al aJe.) -LuJluJ Is?arre ii eun ap BqroA a puiJ
ad alr.rglirut ut g.)'JJolJrd'JSJlultun lil
'zxa aiuxxl tollD aID
'?uxpn?x?n "ro1
x: xnlnLuo alup)t'iz1,u aldsa1 '962
plap+x"La{zp u? ??a .Lopiu\,2[ ap"L
-DlnppuL "Lo|1.qJs|uu Da"Lap

-unJsp nns narlsnlsap aldsaQ'662

r0t