202
sare de a-Si trimite prin aer f'iiminadginiena- care ver"de epi,ucntor,oocmupjuusde'acal tpd5ril.itlroinitrelseagleg
pind 1a privitor, lumina slabi ceea
\ce un
prea bine.
vinse de oea mai puterni,cS.
De piidd : fiind in casi, nroi vedem cd 690. Despre culoarea Jalsd a urn-
toate culorrile care sint pe suprrafala pe-
brelor corpurilor oryce
retelui se disting, deslugit'e s,i relieiate
Cind un corp opac igi aruncd umbra pe
atunci cind ferestrele locuinlei sin,t des- un a1t corp opac, care este luminat din )
r
chise. DacS ins6 nori vom iegi afari din doui surse deosebite de lumind, umbra
casd gi vorn privi pulin rnai de departe c
prin ferestre picturile de pe pereli, iscatd nu va pdrea sd aparfind acelui corp s
vom intilni in locu1 lor un intuneric opac ci altuia. :i
s
depiin.
689. Despre culorile imaginilor o-
biectelor care coloreq.zd, su-
prafata corpurilor opace
De multe ori suprafefele corrpuri'lor o- F\ig. 123
pace prind ceva din cul'oarea obiecttrlui
agezat in apropiere, dar culoarea ce Se dovedeqte astfel: Corpul opac se
se reflectd nu se gdsegte in aceste fie n d e, in sine alb, luminat de aerul
a b qi de focul c a. Apoi aqezS.m intre
obiecte. foc ai corpuJ. opac obi,ectul o p, a cdrui
umbrd va cbdea pe suprafala (l n. Or
Se dovedegte astfel: Corpul c d sd fie
corpul opac iar a b obiectul agezat in ecLest lorc d, n nu ya mrai fi luminat de
apropiere, care s5 zicem ci ar fi galben rogeala foculrui, ci de albastrul aerului,
pe cind corpul opac ar fi albastru. Spun Si prin urmare locul d n va avea parte
cd toatd suprafa{a d n c a corpului opac ,dreeflceuclotia,rceualoaa1r,6eaasftro5c, upleui.ciAnsdtfleolcuurlnnbra!
albastrd se mdrgi'nepte jos e rrogeala fo-
4 cu'lui, iar silrs, se mdrgineqte prin auloa-
rea liJri,achie, peniru ci partea d e este
Fig. 122 lumimatd de un arrnestec de a,lbastru, ve-
nit din aerul a b, pi de ropeafa focului d,
care de iapt este albastrd se va arbta a amestec aproape de culoarea il"iliacului.
fi de culoare verd'e, pi tot aqa s-,ar in- Am d'ovedit deci oum o astfel de umbr5
tirnpla dac5 corpul. orpac ar ii fost ga,lben
iar obiectul aprr'orpirat, albasttn-r, deoarece este fal,s5, deoaneoe nu este umbra albu-
culorile feluri.te ,atu,nci cin:d sint ameste- lui gi nici ro$ului ,oare o s,ca1d5,
cate, se prefac intr-o a treia culoare care
line pi de una 5i de ealLaltS. Astiel gal-
benul amestecat cu albastru dd verdg
-o.I uJ elJe J€-s oc mInJo4rr^rtd EerEd EA 'Flerdolde reur !J eA
EJrur EJneF O-JlurJd 9J€I€' u{p Irue€ ap rS q1e a;1pc leul o1€q €A c€do Inlndroc
l€uFunl rJ rB, 9sndo, €elrEd uu J€I IECIIU
PaJEOInJ +rJ nJ llnur relu lrlE nJ elsB
rS 'p1rpg.l, lerur eao eeJieolnf, uI elun,ur'
1i '1e1dorde rnlnlrelqo eoJeolnJ uI gzeaJ
-oloc as J€oo dJor InJEc-rJo eiele"rdng
'.tol!.Lndro) nin{ntdns ad ap
arDo:tpldu??u! a71rc1n) a"rdsag'gfg
aJ€ulurnl O ap oqr€d o-Jtulp l€rulurinl 'olla:qo .ro4ie e or€olnr FIIE ecir-lo
IJ J€-AJ€J lecaun+u! ,oT ltlun !e Ie a"nlul
lp€p 'er€do oqtre ro1pndror alaieyerdns
Il€ldord€ liaJ€d ar'luJ +€TJ€ sedo Indroo
lru;a1nd ]€rx eJoIoc €A rJop 'lnJ8au also
codo d.r.oc un ad PDc aJDc qle ap apedap I€ur IoJ gtr e aliape.r.op as
Jnyxu?uny anJoln) atdsaQ '969 aJ IaC 'ac€do aqle .rol;nd:oc alaia;e.rdns
lFrrr fetu €Joloa en 'q1e op gl€?rrqdap
pru iJ ?A aJeoInJ InJ-€c e x3arqo IeJv
rol?rndroc alD aqID a\aJa!
-DJdns aJDoInc ns DWdoJ.d, nc
|\nu ?mu DJoloc Da lca?qo aJ '26:9
'nrdnur.rd ln1stsc€ alr,rr.rqod lnaoltttu 'IJoInJ srz nlrdoJd PuiIJeu d:c
rS ualea lzaurJn Es 1€figd€au oJaJ os -rl ul
InrFou rS 1nq1e 'n rFau nc rcJalsau,le qI€
'nrdrruud un €Xseer€ Il-npu-{IJ 'IeJlsV uJ ngl Inlnra{Iole rria.rad et*eInrq^ 'Frn+ aci
.EI€1 -JId iaeJ gs IaJA e.rec 'e,.rolc,Id nl rcac
-uL
ale lujs ge leiurpa.rc{4 i,rJ 9s 1c '1,grn1 'm1nd.r,oo In+ErFpuI
-€u a{€ luls nu aI€ Br n4uad egleSa:E 'aie
r3e.rp r-Es elnEJ nu 'e1.re arnpgFul lIr trJtre IBIIE +€saurqul Incol op Erele u3 'o1nu.ra1
€Jnleu eurln e ap alsa olJasatu rnJgc e -6e 1u1s a.rec ad 1n1nd.roo EeJeoLInt a:1S.r1a
'nl JeI 'a1ru;.rad o nu eJnl€u rJru aJaJ€o
-ap 'e1I€ ap Eun ale,rn?Ple luJs arer aIrJ -Esap nJ gl€polrru p.reid nu ap .rep 'a11.r
rl-zoraeInlocJr'daauppr{irJ1raJ3ucgnE1ruuur1tenalSsu.eleapeucIraeiJ€nI[unog''raurJaldoulnJalTu8d1un'afn€pl -o1na .rede epun Incol a,J€o o urnt gdnp
't€reunlul ullnd IeIu n€s +Imul pw dlqc
rJ,oInJ laJgJrJo eJqtun rS eBe 1o1 '€a1d€ou uI Fz€eJo'[ot as ale.rqunl 'I.ro[n:r a*1u1"rd
gcounlul as aI.IroInJ o+€o1 9r pulTl leo p..r8eu es-npiullocosa'u '.rep et$y 'pu-t1u; as
ala o'J€c ad rn1ndJoc E eaate llcep aJ oI
ala pcaunlu! as 13J nc
z{ n1atqtun a'Lqolnc atdsa1 'V69 -nc gll€ Epuud €s arnqa$ nu olaJqulo
nD
o alnc ad Jo'l?Joln"Ic?rDnJQ.JJnql lun
DlDrQAapn a1t4s u3 al.sa arDc 'T69
ffia
204
cul luminat cle lumina din afard, galben 698. Despre wnbrele de pe chipu-
de o parte pL albastru de ceala).td, de ril,e care trectnd pe stradd'
cumva va fi alb. nu po"r sd. Jie in legdturd. cu
'
696. Ceea ce fac urnbrele cu Lu- carnaiiunea
minil.e puse fatd. in fafd
De multe ori aceasta se intimplS cind
ImbrdcSmintea neagrS f'ace oamenii sd chipul unui om este foarte colorat sau
spre a1b, iar umb,rele bat spre galhen,
para mai inalti decit imbrS,cdmintea pentru cd strdzile ude pe funde trece
albd. Lucrul se explic[ prin regula a omul, bat mai mult in gaiben decit cele
treia din cartea a nou,a unde std scris : l.rs.cate, iar partea chipului intoarsS spre
pe suprafala oricS.rui corp op.ac se af15 siradS, se va colora in gblbenul s:r-r ob-
Ei culoarea obiectelor din apropiere. Prin
'r.lrrnare, parlile chip,ului care sint in a- scursul acesteia.
propierea obiectelor negre vor pirea co-
699. Despre insu;irils &erului tn
lorate de acest negru, de aceea 'umbrele
wmbre ;i Lumini
Ior vor fi intunecate gi cu mult deose-
bite de pirlile luminate ale chipulur. Corpui sclldat intr-o lumind mai mare,
DimpotrivS, imbrdcim-intea albi colorea- r:a de pidd lumina soarelui, sau noaptea
zi chipuril,e cu claritatea ei qi din a- lumina unui foc, va avea lumini gi um-
ceastd pricind, e1e vor pirea mai pulin bre mai contrastante, ceea ce nu trebuie
reliefate, clarr-rl gi obscurul lor nedeo- insd sd fie folosit prea des in picturd, de-
sebindu-se prea mult. UrmeazS de=ci cd oarece tablourile vor pirea crude 9i fbrd
umbra de pe chip nu va fi adevdrata
gra{ie.
umbrb a carna{ier.
Pe corpul sc5ldat intr-o lumind mij -
697. Care shtt p(trfile din carna- Iocie, Iuminile qi umLrrele se vor deosebi
fie ce dau na;tere Io, umbre mai pu{in. Aceasta are loc pe inserate.
intoudrdgite de Lumini sa,Lr atunci cind cerul este innour,at. Pic-
turile care infdli;eazd astfel de scene
Lumina trecind printr-un geam u;or vor avea dulcea!5 qi chipurile multi gin-
oolor:at in roqu qi locuinla o nLului fiind g59ie, pentru cd oriunde, extremele stric5.
zugrdvitE in aceeaEi culoare ca gi veg- Prea lrrultd lumini d5 luc'rurilor bruta-
minteLe, va face chipul un-an si apara litate, prea mult intuneric impiedicd ve-
in adevdratele sale lumini Ei umbre, iar derea, in timp ce lumina mi jlocie este
acest procedeu este foarte util pentru a cea mai bunb.
face carrra{iunea deosebit de frumoasS.
Dar o astfel de inv6ldturd este irnpotri- 70C. Despre lumini micz.
va regu).ilnr despre figurile apezate in- De asemeni, ,ll"rmina pltrunzind prin
tr-un peisaj, unde dornnesc f,elurite cu- ferestre mici, dI diferente mari de lu-
lori pentru c5 de-ai a5eza figura ce o mini gi urnbrd, cu atit mai rnult cu cit
pictezi pe un asernenea funCal, ea nu se camera va fi mai mare. Insd nu este hine
va pctrivi cu regula a treia din carter a sd se foloseascd aceasta in picturd.
noua.
-rulnl ap €srns urp '9Jec 'Ie8a poLu u! re€ un-r?uJ al€plgJs a{elrelqo nr e,IdluIl
gleulrunl rJ €.\ 'PurLunI ap esJns ap Fle] -uJ €A es sJalu! r* 'cLreurnqur ur rSnlsap
-rgdapuJ ap Iaj €I IJ e,\ orer eieJErdns Jod re(u es €r]qe er oITJnJrnl nJ gldulll
-uI as runc eS€ 'lsJaunlu1 Jae un-J+ul
,P?DJ alEpIqJS sIalJerqo, ep JoA o a+€lrzouTurnl
-poapn z6 p7n6a purrunl o au"La+ -rS e;quln aJluI arlqasoap Ealrr.t leur O
-$n as aLunLLD aia{n.dns ac ad 'gyL \,
'rnlar€os er€lgq uJ eIJe ?od as nu ti:gd i ro'1"
alsace €r nrluad 'a1l,rqurn ,ro1 e3i;pd elgre alarqlun u?p nDS DalDryzou
.ro.r ril ag.rnd:oc a1eo1 'alareos gldea;pul -?ury u?p utind ?D1.u Dqu,L?'tlcs
as orloJuJ r,rrrd ia,r ap JeI 'alaJ€os epol
nu aJ EaaJ ri apar. oJ eaal ts eapa.l' ra.r ro0 ?il '?qco ap aluUjsxp
pc n"rluad 'a.rqu;n ti rurrunl uJ eleplpJs 1J
?inapcn DI a+Dza|n zS alno1nJ
ro,r ap.rnd.rol a1eol '1e"rasuJ ad nes gze\lu're
?Snaacn ap appa?qo u?p arn) 't1L
e1 r,t1:d ral ap rEC 'alaJeos a:leq apun
oloce 116a,tr.rd n1 gr n;1ued eJquln op a:lIS 'ad€oJde reur a?so pu1f,
-d11 a.rr3.r3.rpsap nJ rS eleururnl alundJo)
aleol €apal rar 'snde aJIPJ llr.rd ral [r] rJunle lJcap '1e1.ledapu1 reur alsa BlsaJc
ri y:gspr eI €IJe e.\ as alareos -€re6
puJJ 'lrJqlun lnct.ro; ri rqJo oJJur so.r8 reur
alqljln aJSaJn ux a?nz
-aiD Jo1?rnd,"toc p 'LS Joplncol JeJ?s un-Jlu1 gze6e as aJ€J leurulnp Tn[nJ
n 'rolarqutn Dar?Io:tod aldsaQ '90L -n.rac 1r{g1r.rel} €zneo urp €qseeJe rS rqro
air 1e1do;de e4sa Indrol pulc ruatuase
ap +€rplape a?sa InirJeJluoC 'urind reru
rSnlsep .rion es elrururn[ rS aTaJqlun
'.rqco ap 1e1:edapul reu droc un o4
'gzeaurLLrnl o aJeJ eaJrJnI9Jls /: a?DuQdapux
ap alelrpCapuJ ap E^r:lodoap ales alli
alac ad nDS atUxdordo tJnd
-.igd a1eo1 uuc{ 'aue1d oleye;dns Ioun els -JA) ad, '?u?1un1 Ap a'Lalqurn
-a.rdrur Fp T.) rInTa.lIa: giuapr,la uJ al€oJs
nu gIEBa aluTJaunluJ o-op n€s al€lrJBIJ o +Tnu ?Du, )saqasoap as apun 'z}L
ap aJeoInJ o gJ n.r+uad 'dJoJ rnun eaurS '?+Eulurnl EJFeou €elJed 13ccp 'a:erou
-ELur gJed€ gs aJEJ e n;1uad aunq leur alal .nlul Fllnur leur ut"td 'urind ;eop as-np
-urqosoop '_e.r8eeu +Jrap IeJIF lJ olcod
alareolirru luJs aIIuItunI ri olaJqrull nu gl€3o{rn1ur EaJ J€t 'e1p;e u:r g;8eou
XoX El€,ururnT Ea?J€d EJ nJluad 'opunuo
]ncsouncal ap Join
aqsa 'atn1c .toyaJatntdns aprnr l]Jep e}€ulurn[ alar ep o]rrqLun alti-tgd utf
-n+uoc ltc 2s prclurn xi puuunl -ncl !€ru cseqasoep es 'n.r8eu ap eletdo.rde
u? nnlpou! dtoc un n nrluad 'vjl leLu olor od IS pr8€eu giep;dns o a6
'rrururnl €r€+Eq uI pugls alri;gd ap rnJsqo ap
giey a1creutr,1u1 ee.rpd .ron. ele.rqrun '1,ueur inrop uzlnd ?Dut Jsaqasoap 'l)L
as alunuD plo[ptdns ac ad
.ese ap'rqro rS rnleJ€cs €aJlJnlplls aJJ
-ur eXezaSe aTrJnJJnI ed .rer 'soutrunl leru
904
I
206 ga gi din dreaPta ei sd fie d c 9i a b, Pe
cind un corp iscind umbrd s-ar afla in
nd o, din care se lumineazi suprafala n zn, deasupra peretelui f s, unde bat um-
b c cI, s-ar trage linii de irrngime egald brele gi iuminile. Spun prin urmare, cA
c6tre aceastd suprafa!5, atunci dupd felul
cum am definit cercul, suprafata va fi
Fig. 125
luminatd in mod egal in fiecare loc al ei' Fie. 126
Dac6 suprafata ar fi pland, a9a cum se
aratd intr-a doua figurd demonstrativi pe peretele f s, in punctul r, va fi o lu-
e f g h, in cazul cind extremitdlile supra- mind mai clar6 decit in orice alt punct
felelor ar fi la depdrtdri egale' partea de al su'prafefei sartre, Aceastra este de in-
mijloc h va fi locul cel rnal apropiat de letes pentru cd din punctul r se vede in-
IuminS, gi va fi cu atit mai luminat de treaga sursd de lumini b c gi jumdtate
aceste extremitdli, cu cit va fi mai apro- din fondul intunecat ad, gi anume par-
piat de sursa de luminS e. De vor fi insd tea c d aga cum o aratd liniile conver-
gente ale piramidei de umbrd c d r gi ale
extrr'em,ifdlirtre aoestei sup)raf,ele pi'ane la
distanle neegale de sursa de lumin5, a9a piramidei de lumind b c r.
cum se aratd in cea de a treia figurd de- Din punctul r, prin urmare, se vede
monstrativd iklm, locul cel mai apropiat tot fondul intunecat c d, impreund cu
gi locul cel mai indepdrtat vor primi lu- sursa de lumind b c. Din punctul s insd,
mind in proporlia in care sint mai pu- se vdd atit fondul intunecat a b, cil
lrn sau mar mult lndepdrtate de sursa 9i cel c d, gi aceste dou6 fonduri intu-
necate valoreaz6 de doud ori cit sursa de
de lumind. lumind b c. Dar de te vei migca din
707. Despre claritatea luminii deri-
uate
T,ocul cu cea mai clard lumind derivatd
este acela de unde se poate vedea toatS
s11,1's6 d,e lurnina, irnpr,eurni au j,umdtat'ea
din dreapta Ei din stinga fondului intu-
necat din jurul lui.
Se poate dovedi astfel : sursa de lumr-
nd sd fie b c, iar fondul umbrit din stin-
'EuIrunI op InJoAzI ap erdoJde BA '6ap +
os lIc nc +Inur leul ll+e nr a?sarr e,\ ernl uJ apal as runJeJd eSe o-purr"re,L '1n1ntuo '
e,rn81y gcsr o ac eJqrrJn BqurrqJs B, . JoI
-saJe €Jqrun 'grzeaugrunl I-aJ IndJoJ +rJap ad auSurg: oreJ Eu.rrunl 'a u! c u1p gc51u a
rlur leru FJ e^ puqurnl ap lruroAzr pulc 9l
ui
AJDTU lz|Blf
ad
!D1u ac u3 ac u?p prqui,n o pcs?
pununl ap lnJoazx ap as-np
-u??doJdD aJDJ lndro) a$a aJDJ .1TL
'sndoJd ut€Fau oo eeac lrpenop
.r e1 gugd
B-s Iofls€ r q enop e ep eoo
-!S
'q p D grqun etur"rd e1 ap puJdacul aunu
-e r$ lrSrgsau Bt Equfiqrs Jro.t es e+€osr
alorqum eJEurf,nr ull.rd 'llrir-nl(nl eI i4Jqd as Inluo Ec . Iunce tualrz gS .J c q elq
-urJ aleod as aJ gnurluoc alelrlueJ o e!.sa -run Ercsl 'o lnlcund urp leurtunl purr;
lnrieds rer 'nrleds uJ FlnJpJ eJecsnu o 'area uro un r q q aIJ .eppeAop E?eI
ap Eqrol alsa Ec nJtuod c eI D e1 ap 1iS
-JlJseu e[ gqu]rqrs as lirr{ erqtun e} unds 'arnIgA
ng 'q J erfrzod uJ Fcealde os Iode aJec rS
-uI o-ac Erururnl ap esJns ep ardoJde as
BZr '3Ig
nes EzBelJEfdapuI as Inruo ac g.rnsprur ad
-1, alelrJue) op FruroJ ur €qurlqrs as grn8rJ
o eTnIq^uJ aJeJ alrururnl ri aia.rqurn
XaJqTun D
d*?+ pSoyaco-.tyu"zlDnSalDqTu?qcs
atdsap xS eununl ap Dsrns
zSDaacD o ap xnynulo naL,agd
-o-tdn gi oanqL,ndapug ardsag 'ggy
q rl er€ro,prd uI leod1urau Inu.ro rS J FuIu: '.s o alal
-nI ap esrns aiJ : Ia]lse alSapa.rop ag
-arad 1o1 od ep leultunl rBur IaJ alsa
ro'LarDo?J?d Dxi?zod DqLuxEcs J Incol eJ rulpelop gs 'lcap 1en[e ne-au
a+ul^nr olsacv 'o Inlrund ap llnul retu
zi-D erpf pc?p?r as nns p)DaIdD urardoJd€ au qJJ nc llnul reru uJ ac uTp Fc
as 'a?Dopug as 1ndnt7 ac dugy
-aunluT es o J eneapod 's.ra.tu1 16 '1gu reu
ug 'alncSTtuau ?u?uq zaun
D?Dlpq ux dnrl un ap alDcs?. ac uI oc urp ezeaurrunl as l s €nBepod
rolalqtun oalDqlu?'qcs atdsag'697
'; a:ds s urp puJFJau lIruJ 1ag1se '1e1da.r1
e.roScgru €A as q D urp purual clJaunluJ
ap €al€lr1u€c 'J In+Jund a,rds s In+cund
t0G
208
Fie in punctul o sursa de lumini mai Fie o b sursa de lumind ce este mai
micd decit corpul opac r s g l, iluminat mare decit corpul opac r E r h. Acesta,
pe toatd partea r s g, prinsd intre razele apropiindu-se de sursa de lumind in po-
de lumind an qI am, unde din Pricina zi\ia f e c d iqi micgoreazd umbra, cu cit
Fig. 130
Fig. 129 e mai apropiat de sursa de 1umin6, pen-
tru cd, el este cu atit mai mult de jum6-
tate scdldat de razele luminoase, cu cit
este mai indepdrtat de acesta.
acestor raze, toatd partea r I g rdmine 772. Care este corpul opclc La care
umbrit5. Apoi apropiu de aoeeaqi sursi urrlbra nu cregte ;i nu se mic.
luminoasd corpul opac dpeo, care va fi Foreazd. Ia nici o indep(trtare
mSrginit de razele l,uminoase a b Si a c, sau apropiere de sursa lui, de
ce-l vor atinge in punctele d 9i e, Ei li- Iumind.
nia legind d cu e desparte partea um-
briti de cea luminatd d p e.Partea um- Atunci cind corpul opac gi sursa de
britd d o e este nevoiti sE fie mai mare lurnind vor fi de aceeaqi mS,rime nlci o
decit partea umbrit;i rlg a corpului mai depdrtare qi nici o apropiere intre ele nu
indepdrtat. Totul se datoregte razelor lu- vor avea putinla de-a face sd creasci sau
minoase care fiind drepte, se separS, de- sd se micgoreze pdrliie luminoase gi cele
umbrite.
pdrtindu-se cu atit mai mult de centrul
c'oirpiului orpac, cu cit corpu,l se apropie
nrai mult de sursa de lumind.
777. Care corp apropiindu-se rnai c e
mult de sursa de lumind. i,;i )I l TL
m
nxicsoreo.zd. umbra ?
3
Atunci eind sursa de lumin5 va fi mai
Fig. 131
rnare decit corpul iiuminat de ea, umbra
corpului se va micgora pe mdsurd ce se Fie corpul opac n rn, care se depla-
seazd in pozilia c d, adicd mai aproape
va apnopia rnai rnult de sursa de 1u- de sursa d,e lumind a b. Umbra sa nu
mind.
alrrnd.ror ardsulp pulr od 'glerg,tepe 1a gs aJeJ ur.rd e:1seo.reg o ? s uI '9IeIi nu
eiuJoJ uJ e1r,rr-rd alsa eJlsearal ala a.rds -iur eurlunl apeJ aJEJ urp tpqDca
II rc Tnin.ral Elloq qr LuocIZ FS oci€
-ulp pc alsa srzaid alezeie olal ?Jrap apnrs
ztI.Fi.{
tsI '31.{
4ftlut{ ri;ll0 aI;,
o r;{ruIqt
nes
relrr aJq[rr. ne rar]saial eiel u3 r€Lu e:]e,z
-aie a;ec{o a1i;nd:ol eJeo nJluaC €ur:li.id n-..:
7ar$ardl 'Ln+darp u7 i?z '6 d IndroJ o,;
-arcI ?nLu nns pla{ u? x|}ut DItn
ljrap euiunl F:lInuI r€ru uJ lEplgrs alsa ap
ra(L as uL17J pdxzp'ai-tncs uzjnd a az lndroc eo eurcr.rd urp JsaJalape as
sns reur ep aIaJ 'a"reluatui,radxa urJd ap
?DUL TulS +2n7u ?DUJ alDO?JAp
arqTun vJST JC(t pJXS?aJal pJn6 'EFunI lEur ar1 'plrnJs TeLu aU Flu-\TJ -c!
aJc
-u'LS O ap p]lJLL?wn| aladpJu? -ap grqurn o ca^€ "ro-l 'gpiecs ai ar gleri
o-r+u? jaTzq.t a+DzaSD a{LrndJal 'rIL -rul Eururnl ep a1€r.rgdapu1 r€r,u n€s e1€ 1,IJ
-ido.rcie l€ur IJ Jo,\ aJEc r-rnd"ror alecy -ta
'u zu lnci.roc qzeourLunl c.reJ '.1 . p+Jn)s zDxrl
.Ioq € pJ ealred ?JJap gJrur reLu a '^cli-1ar:
-nunl I-aJ Tliloq e q o eoJr€d aJor€oai.) nJqu,Ln o DaaD D:L 'ltnLu 'tDLu
'r, ?r, rnlndJor e €aaJE lJ3ep gcrrx l1l'.il IJ
EA €+€AlJAp e3 eur[rnT 'OJeLU JELIr JJ ?nu,?ulnl a+sa arDc D?aJD 'p1D6a
e,t glerirur Es eJquJn rS eo n;1uad 'g1err:
aLilrrput a'p TrndJC) al+uzrd'tIL
-3p -gelieqrluirnure:ellunLruurnlBl rruSEteuAnecae"Ard b d FcIJoc
'aia arlu1 alolerr3d luJs arnIF^uJ I!
'p c oJeru rErlr aJeJ puTrunl ap elozeJ gJ nJluad €+sEale
ri eA 9}€r\IJap €urunI ac drurl u1 'g1e'-r
-np€au rJ EA Fluud €s eTqrun gc n.r,1uad i$ 'gcnu Teur ace; as nu Icru Jep 'aliaJJ
'glJnJs rE'.rr F1E.\rJap €Jqurn o ean€ eL u uL
1nd;o3 'rlurrunl Balureuip asnd aJedo
1.rnd.roc bd ri u u "re1 'pu1run1 qpunrlgd
60a
210
agezate piezis, fereastra este privitd in aceeagi culoare. De asemeni culoarea din
racursi. Pentru privitorul agezat la mij-
loc, fereastra pare largd ; privitoruiui y h va cdpdta culoarea din punctul p
agezat piezig ii va pdrea ingr-rstd. Privito- pentru cd de acolo se iscd, iar umbr,a
rul agezat la mijloc 'n'ede mai toatd bolta trir-rnghiului z k y va avea culoarea punc-
cereascd, gi anune partea ef, pe cind Id-
turalnic, el va veclea o parte mai micd. tului q pentru ci vine de aco1o.
anume din q r se vecle o b qi din n1' n se
vede doar c d.
Oorpul agezat Ia mijloc primind mai
multd lumir-ri decit corpurile puse piezig,
va fi lumiuat pind mai jos de d,iam'etrul
sdu Ei va isca deci, o umbri m'ai scurti
qi de .atitea o:ri cit intr6, a b in e f de
atitea ori va intra pirarnida g 4 in pira-
rnida I A,
715. arice ard. a umbreL deriuate Fig. 131
se prelunge$te cu axa, un'Lbrei
originale, $i trece Prin' cen- I;n punctul f lumina ale intreaga ei
trul corpului opac, cel aL lu- putere pentru cd este iiuminat de intrea-
minei cleriuate, prin ara Je-
ga fereastrd a d ; gi cle asemenea corpul
restrei. ;i tn sfir;it prin ara ni, este supus unei claritdti de acceaqi
pd.r{ii meridiane a bollii ce- putere. Triunghiul / k E este cuprins de
o umbrd de puterea dintii pentru cd in
re$ti acest triu-nghi nu pdtrunde lumini din
a. d. lnlte r qi h dornegte o umbri de
Fie E h mijlocul umbrei derivate iar putere injurnS,t6lit5, pentru ci nu este
I h mijlocul umbrei. Fie I mijlocul corpu-
lui opac gi I lc rnijlocul luminii derivate. ilurninat decit de a treia parte din fereas-
Fie t-: m jlocul ferestrelor. Fie e mijlocul
ultim al luminii iniliale apar[inincl bo1- trd clupd cum ne-o aratd c d h. O um-
tii ceres,ti ,c,are lumineazd corpul opac. brd de o putere de trei o'ri mai micd se
intinde inlre razele care pornesc de la
716. Orice un'Lbral iscatd. de corpul ceLe doud treimi b d ale ferestrei. 3n un-
opqc rnai mic decit sursa de ghiul e f va domni umb.ra cea rnai pulin
lumind ua da na$tere unor puternicd, fiind luminatd de fereastra
umbre cleriuate de aceeasi cu-
loare din l.
Fie n originea umbrei e f Fi care va
avea aceeaSi culoare. Originea sectorului
de umbrd h e fie in o, de 'asemeni de
'g / ui r€rdsrp rs csa^Frdsr as ls 6 o uJ Jsoi -nI o ruEIJe erurT Fls€6]€ ad rsnlol 'Esndo
-InruuJ es alarqlull 'g \3 , uI 3€do lndror ee+Jed urp -€uruml FlIruu Telu durrq a"r4;uX
ap g1eJs.-r 9+e lJlop e'Jqurn ur,rd apunJlFd a13au1"rd gD aleq nJ '+uozrro urp t: ft, ea1 e.ils
aJer o+€}iJ€Ir o J{lpord q $ 0 alalrund -r€d llcap alSasdrl e1 nu rS ErnFrJ uI a]€l
-u.rILu-rna.Irls'TarruafltuaInTlrrerSJcEouilrrLeu.I op elru -9re a?IeIaIaJ €c alEruroJap ap 1Il.€ luJs nu uli
ap aIdTllnur, a]so gsur.rdnc a+sa aJeJ uI alunrq8un gc nJ+uad
r FIqFun uI llrep EqeIS rcnrr ulinid .reop 1; -un
€ruII rs eA TIuIunI eTrg+ 'p InrqFun vf ':r. ur ra :
qns ap +uozrro InFaJ+uJ IS q ?r er+s€eJaJ €Ii
aJ€J rs J€dO mInJrnI I[1J1UoC uldd eJeJ] AJ gleo+ apa^ as lce op gJ nJ4uad grru.Ial asI
Fxe o ed gr€o,Sglsap os rS Eilerr, o,s rrnrqF -nd reru eal eultunl opuJ.rdnJ, r InrqFuO
-LLTN
-un olsaJv 'aleFa rJnrr{Fun er?uI Flerp€r ap?utrJ?d u? as-npu?o?rlod
-uJ olsai er n4u€d gF€erlul ra €era?nd a\arqlun xi nuu,unl 'a7n6a uzj -se
eI grqurn o, ap Psulrdnr aNa I €lllurer -nd xDru xrn2146un qns napp) na
-!d 't €,pftLI€:ITdr nJ e;Luopne gpluleiJtd o a1s3
Da +gc n) arD+ uzJnd vryu 4ry
qrsElnlErI€ gossuErJsdnaJu€er+ds-e€' }rItss uJ ar€J urp ap'
I{urT eJ}u[ +uozrJ0 uTp nc ?[ na 7i 'atn1 xou a+sa aID6
-a un?q6un ar+u! acUdo ?rnd L'iP
.a-buua€IdduEoluprur€Jrunrurlug.erqnpe:[a,Is]^IOlaEosuprno€up6aJr^oT.e€JseaApnu6-€JJonIunJ+1] -JoJ ad ?poc arD) pu|u,nl acxJo 'BIL
-cund u1 \3 '+ d urp eururnl retunu apal ult
as q lnlcund u1 9a nuluad '9u(un1 gurfnd 'Erqtun ap grgJ rnprieds
I€Lu luwop €^ ItE eeace ap ts '1n11e ep ep
Inun ouqasoap a+J€o$ r;nrq8uin Jroun InJ Inlsor tro+ lgcep rS u, +Irep l€reun+uI r€,ul
-oltiur uI esulrdnc 1u1s I 1S q alunrr{8un s .L u II eA Tro ealIle ap 'p D uf p c 16ea
'a+erilroJap op lnlsop luJS rol eiunrt{8un 9rlur lro ollJ ac 'col ap apa^ as nu €r+
-seaJal rJr€ op gc nJ+uad FurLunI gutlnd -eai
gtl '3Is Iew eac ltu.Ud e^ b ea1.re4 'n p e1ruq g+er
-e o rxnJ 'p c wlp reu;nu al3eurr:d o pc i3
Jet 'r a ulp TS s ?{, urp purua^ €,ururnl n.rluad'-eurwnl qurind reru ri ecu; rutrrd e.r.
o ealJed 'a q ezeJ g+BJe o-au runc eie p \
a15asdr1 rJ€ qc n.iluad 'gqe1s reru gulwnl q urp reulnu FLrIurnI a1€arur.rd ga n.rluad
=
apuudnr p a lnrqFun '1€urcronuJ IaJ +rrep 'gcl,ur lers EuIumT o-JTUI -srnrJ'dnc rJ €n rnl
_Ju
cnu -r€ur also Intr{Fun gJ nr+ued Fqe1s, guT{u -nd-roc e ? €€U€d '{ n ezet El€.re o runc eJq
pdnp 'a.rlsaral TTEarluI €i€J uJ FIle as Ec tI
nJluad 'aro+nd ra eF€aJluI €T gurrunl o-r1 ulp
-uJ q+€plErs elsa rnlndro,J e Iu €o?-r€d
psuoulun\ uzind xDuL nal,pd Ta
pu?un\ utind znut xLuud na
arnc cDdo lndro) u?p Da+JDd 'LTL
tta
212
719. Fiecare umbrd. iscatd de LLn 720. Orice unxbrd, cu toute ucri.
antele ei, care pe ci.t se ilt'
corp se indreal'^ta duPd atd depdrteazd pe dttt se l(rge;te
cdtre un singur Punct, unde mai mult, i,;i are lzniile er' de
se intretaie lini'ile de lurnin(t nnargine care se intilnesc itt'
tre corpul ce iscd. urnbra Fi
in mijlocul sPa{iului dintre sursa lui de lumind.
pere{ii din jurul Jerestrei Regula o dovedim prin experienla ce
urrneazd. Fie o b o fereastrd fdri nici
Ideea de rnai sus poate fi inleleas5 cu
l,impezime printr-o experien{d. De vei Fig. 137
picta un peisaj pnr-rtr-o fereastri aflati
spre miazlno,apte s f, vei vedea cum o un fel de despdrtiturd. Orizontul cu lu-
linie venind dinspre o'rizontul de 1a 'rdsd- mina sa dinspre punctul o se vecle din
,rit va ,atinge cele doud coJluri ale fe- stinga cind stai in punctul d, iar orizon-
n:estrei o $i f isprdvindu-se tn punctul tul cu lurnina sa dinspre punctul b, se
d, ian dinspre voraizaotnintugledeeolallu'aripleusroslinailee vede in punctul c din dreapta. Liniile
aseminStoare se intretaie in Punctul rn.
f,er,estrei gi se va isprivi in punctul c'
Aoeste linii s,e intretaie tocmai in mijlo-
cul spaliu,1ui d ntre grosimile zidurilor
dimprejunril f,erestr,ei. Acest lucru il voi
adeveri si mai bine punind doui bele
in ocurile g h, curn este aritat in fi-
gur5.
.ffi
Fig. 136 727. Orice corp opac se aJl'd' intre
Vei vedea cd linia care trece prin mii- doud, piramide. Una intune-
Lrno,cuc,luupmrinbzrien'id'rpeaaLrteeavadetreocriezopnrtinrz ca.td ti alta luminoasd. TJna se
centrul
f. uede, cealeltd" nu, dar aceasta
nll se tntimPtd deci.t atunci
ctrud. Iumina intrd. Printr-o te-
reastTaL.
Fie o b fereastra deschisd 9i t corpu).
opac. Lumina din dreapta tr'ece la stinga
corpului atingindu-1 in I qi se plerde
in p. Lumina dinspre stinga k trece Ia
'Elljquln rEur 'aunLLToJ, 1U!S aI
IJ eA 'crJaun+LrT ap rJpyluer'i Li€ur T€lu
Taun -€sndxa 4Jefs dJor iinrun €€1Jied aJeJ jro{az€J raiua;e;rp ezne,e urp 'rn nd
l"LzjDds u! lDzaSD c\tats -JOJ eJqrilnr urp e1.red o laru r:ez eelnd
JDdo lnlndJoc Drcpun stclsag :pi1 e^ nu 9LrlurnI op a'sr,n6 ap IoJ?sE leun
'aiell€. ap, alaun gFeal e1
a"rec elde"rp ognlr{ E}et€. ou irrnJ eSe, rn1
€Jqurn urp €nal -'re,p€In^+n3uunFdsuFiugnlus
-ndJoc Iasrns InlgrFpuJ
-nT ap
aJec Inrqco ecrpardrul ealnd e,t as nu glepo alel€ds ur Els eA eJ€) In"iolr^ud rJunle
-rcru ec +oJoS ';edo lnd.ror llJap gJrLrr
Ieur orJ 9s arnqaJ+ aJ€c q 0 e,r[ FuTumI ep n'ee.r,sqrFuIneF-eatsorlseaJegcure{Jilo:nJls TTrap eJ€[u, r€lu
es.rins rS cedo, Indtot t a d o a]d 'inTndror
ap €srns puIJ
Buquxn Lrrp EAaJ eopa^ e+eord InrqJo opun '?ux7unT a
ap slrelJgdsp uI col lilunu'e un rspF e.l as a
euneoploluJ ';cdo lnd;oa +raep gJ{ru reru ?a$arD ap?nds ug p+s lu.ol
TJ e^ 9uluml ap €srns plrr} €sul IJ'untrv -raxJd pup 'prq1,un u?p a+"Lnd il
'dtac ?n+sacD alD DalaJD o ?)!u ppoo as ps a?npp6u3 nu
a.L'DJ pu?Lun1 DacD a?SA aJDS 'ZZL
?glap xc?lu ?nuL ?{ Jo(L nLrturnl ap
lasJ,ns alxunxsuauL?p pu?c DunJt) 'purtunl euneop+oluJ TJ EA r plrund
uI '6 ? q 0 urp €ururnl €apa^ 4eod
Jodo ?nlndr,o) uqlun p+npoo?u aIr64rn,urnndI)€uLap'6F)? .1J eA I
zJpZ nA nU XJDU) mU, ajUolszp nJlued 'cr.reun4u1
gprue.!
n1 ap arDr InroJxaxrd ardsa1 'gZ!, J uT prqun ap
-rd o pulcsr '6 ? ololJund u3 oedo IndJoJ
'p a !nlnl+3ul€{p B€I '8It{
ln+ErFpulp IoroJs €el€+gumt glepo,rJlu €op
-aA €e+nd €A as nu tce ap '? InlJund ur
JsaqlluI €s alua3uel JodFJ e.[e '€J ad ep
u, ?, elalJund rS yarays €e?e+Fulnt ola arlui
pugSrig;qrug '1ep.red olvzaS€ 1u1s q p ,c o
FJ nJlued rS 'lcurnd un-J+LrI csouljl
-uJ as nu alalaleJed plepoTrlu : al6arnsgi3
a.rea 'pnou' Ee1.r€tr urp sa1d€S e eInSoJ
ape,ta;d runaerd eSe 'ra:re;s edqLrrn Lrrp
eAAr P?eporcru €€pe^ €A nu q ?r
-n[ ep esJns ap oloJurp aJrE4JEdep -euy_u
aJuo
e1 {-eczesoel}asESaJaeJreJf SInTJoo}s+arJ^€udeJgqeurnunJdEgr aFuqe q o ulp €ulrunI IodV 'aprur€r
'p -rd gnop cseu as p;1se rS r uI arelarlul
'gcedo era;s nc aLurJgru pleFe op Flrrutnl as rrrrrl gnop alsocv '?l, u1 ep*ord es rS
ap esirn,s q o'gredo €|IraJs I p r ln4cund u3 1-npulFurle rnlnd.roc e1de,a:p
a, ei,
tta
214
Fie planul intunecat c d, boita lumi- Se dovedegte astfel : Fie sfera opaci
noasd d n c Ei oorp,ul sferic b c p o age- n rn s agezatd pe pdmintul a c in punc-
zat i intr,e lumina bollii qi intunecirnea tul s, iar ,arcul a b c si infi-tiqeze bolta
p5.Lrnintului. Spun cd partea o q p va fi cereascS. Eu spun cd (umbra l5satd de
Fig. 110 Fig. 141
mai intuneoatd decit ori'care altb parte ,aceastd sferd asupra pimintului va fi
pentru cd lumina soarelui invdLu,ie toatd mai intunecatS decit umbra de mai
bolta peste planul intunocat d c al p5-
mintuluri. Aceasta poate fi doveditd prin inainte, pentru cd regula a opta gldsuiegte :
regula din geornetrie ,care gl6suie$te: li-
nia trocind prin aentrul cerc,ului gi tan- orice corp are parte de cutrorile sale
genta sa, va cade in unghi dnept asupra proprii, de unde urmeazd ca pdmintul,
eroesteia. Prin urmare linia ce vine din
centnul sferei r cade pe tangenta s c cauza acestei umbre, va pricinui o umbrd
mai intunecatd care va fi in sine mai in-
tunecatS. Corpul umbrit fiind mai intu-
necat decit cel luminat, dovada este lim-
pede.
formind un unghi drept tn punctr..r,l o gi
se afld astfel in fa!,a intregii intunecimi
atimppdldmiinntuloluciulcpdd. i,n\c'eaiclaelqeia'qlui :pcrr,uicisinei. 726. Despre umbrele iscate de cor-
in-
La puri avind o oarecare strdue-
fel va fi in punctul q 9i in orioe alt loc
zime.
care se m,ai poate rivi in spalitrl o p. Dar Nici un corp avind o oarecare strdve-
in punctui q este intunericul cel mai
mare, pentr.u ci este la mij,loc deasupra zime nu di o umbrd intunecatS,
pdmintului, in timp ce o gi p nu sint atunci cind el nu este ;d,ecit
umbrit la
rindul
in aceastd situalie deoarece sint mai a- sdu de urnbrele multor altor corpuri ase-
minhtoare, aga cum se intimpli cu frun-
pr.opiate de marginile acestei intunecimi
zele corpacilor ce-qi fac una alteia umbri.
Ei de aci se incepe .a se zSri orizontul
bollii de unde pdtrunde lurnina.
725. Despre umbra sferei opo.ce 727. Despre umbra principald a-
Jlatd. tntre lumina incidentd
aqezatd. pe pdnlint.
gi reJlecfie
Dar umbra sferei ,opaoe in atingere cu
pimintul va fi mrai intunecatd decit in Ia seama Ia conturul real pe care il
imprejurarea d,e mai nainte cind sfera redd umbra pr'incipali care se intinde
intre luminla reflectatd qi lumina inci-
se afla departe. dentd. O astf,el de rumbrd nu se taie qi
nu se isprdvegte docit acolo unde se is-
-Jed ET alse^Trd lruqao ar€J eI ep q o elrd D-edFsreoloTrladqns6eeallareledJegdc nrluad J a p Inti
od ednro e^ arap
-nd aq : IeJls€ alsapa^op aS 'lr^rrd rnlnd
-a,l' op -ra lndurlc 'ru ura.4xa lnlrund u3
-JOC I€ 3OI Is€IaCe Jelqr rrJ -€lEpoTrru 3lnze^ s, rnlnd"roo €euTFJ€ul Tlr.rd J€ oo t q D
trMT}I 'F]J u1 eltdnd au-npurndrqJuJ a.reuJrn urJd
'rnlnlqJo € Flrdnd EF€erluI ed gllp
-uTdsgJ alsa €€pa^ e ep eiurlnd : alsarns
"l-/tJ e -913 eree rS g,rrlaedsrad oJdsep eacurc e
aY Ee+JeJ urp eraJ] E elnF€r uI o-lrpa^op
dr rue runJoJd 'lrlunue lcund un-rlurp alSg-r
-olz-r l1u Eopal e ap eiurlnd pc rnlnlde;
B1{Jol€p 'sDaJd EJeporJru pg^ as nu eoed
-o JolundJol ale rurFr€u alol€JgAep17
IJ Jo.,l' nu 'pl1dnd rSeaa:re rS grnfiurs o-r1 acndo
-urp alr,rud 'ecedo .ro1r.rnd.roc eltut8rel I
JolrlndroJ aput1tout, atdsae '6ZL
'7zaztd, tnynd"toc In )aI
pfn1acn ug n1{o na as nu pyzdnd '1€lrgdepul r€ur olse rnlnroqrnud lntqco
11c nc allSnlsapou reru +Ile nJ 1u1s giuels
ginaacn zS nun ap a+nzpa atndo -qns pull€.au e1a rS 'un.rnluoJ urlLunu 3I
loyztndtoc ttaut5tnut aJ ae '0tL asLrap rolrJrldJor alauuoJ F€A gzeollulrIap
aJ€J alrru-r-I 'aJ€l-rFdepuJ gJFu eI ap J€IqJ
'aaedo r*ndroe alrrrild ';o1 ee1e+ue1J urp TIluIp olac pJeld
rS-e:ec eJ€do JolundJoc eIIuIFJeu luls
€I rrur8reul ea;r6nlsapau alAepa,r.op as 1ag
-lsv 'sns reu,r rS olaJad ui pul.re{uiu 'soI DalDrrDp x!1
reru r$ erul eeurS.relu nou urp epol as -u3 ?D1u p.ta1d g|-alnc t'oyztnd
i lnlcund ulp FJIpe ralldnd e E.leouaJur -Joc aID guT1totu ayaco atdsa1 BZL
zrrFtu
eaged urp ;€r 'soI reru lezoie 'a lJund 'Eler€d
lle un-4ul eaur8J€f,u apa^ as teltdnd 1e q
Inrollrru utq 'elared ad ap p ln]rund uI -es alJeJ o g+rodruoJ' €aXsaJe aleo+ JECI
In;[ndJoa e r& €aurFJ€ur apa^ glrdnd utp 'aledrcur.rd laJqrun €xe ap 9i€l aleFaur
aiu€qsrp eI purluJ as r alrur8J€tu glBpoallr
J€! 'g1dee.rp' aur(ugJ rJoell€ '1e exe ap
ei€,J areopuJ es eJqujn rJoeull 'olrsnlsap
-au IJoalIe rS alrSnlsap luJs alrutFreur rro
-aun '"rglape-r+ul 'rolaxolJar e Is aluaprrul
rrulrunl allJolEp aIzIJaJd ap apeJ8 Ta aIoJ.
-rrnlal ap 13 1a 1nco1[ru.r ep EieJ efuelstp
a+rJnIaJ eT luls aIeJel€T al'es elIuISJ€rLu J€!
'apur1u1 as eo alec ad f'dJoc tS a1se,tg.td
9r7
216
tea supenioar6 a corpului opac n. Spun 732. Cum se cunoaqte ce anume
cd partea inferioard b a pupilei va zbr\ parte dintr-un corp trebuie sd
marginea acestui corp in punctul d, care Jie ma nxul,t sau nxai pu[in lu-
proiectat fiind se opreqte pe peretele p r minatd decit alte pdrfi
in punctul e. Iar partea superioard o a
ptrpilei va z1ri o margine ra cor.pului o- Fie a lumina iar capul de om din schi-
4r'ac in punctul c care proiectat fiind se !d ve fi corpul iluminat. Acele pbrli a1e
opreqie in perete in punctul l. Prin ur-
lnare c Ei d neafiindu-se intocmai in a-
celagi loc de pe corpul opac, noi am do-
vedit ceea ce vro,iam sd dovedim.
731. Cum pe ctt un corq ud ti 4Xf t&' \ :\
(rruL
rnai aproPiat de ochiul care 3,e'
iI pri.uegte, cu atit ua ofie& lb- t.':
margini rnai deslu$ite. (^ L:
Margin,iie corpurilor opaoe vor fj. cu atit 'D* 3
mai nedesluqite ,cu ,cit vor fi mai apnoape
de ochiul care le priveqte. Aceas'rd 'reguI5 FL4n+g-*
se deimonstreazd astfel : pupila a b pri- Gne-
veEte marginile ,corpului e in punctele c Ih7,***g*?,1?'-
gi d, c,are sint toate depirtate unul de aI-
tul, 9i de aceea rdmin nedesluqite. Mar- t:::?,i
ginile corpului f, care este mai indepdr- tlC*-.*;*'i:'
Fie. 144 Frig. 145
tat, voy fi inci qi mai invecinrate Ei anu- capului car.e prirnesc razele sub unghiuri
me in punc'"ele rz pi o. Urnrarea va fi ci
m,arginile corpului e vor apare mai des- mai egale vor fi mai iluminate. I,ar acele
pirli ce vor primi lumina sub unghiuri
lusite. mai pulin egale intre elq vor fi mai pu-
lin luminate.
Iar aceasti lum,in6 se va desfSqura a-
semeni unor lovituri. Se gtie doar cd a-
tunci cind lovituril:e cad sub unghiuri e-
gale, ele vor fi mai puternice, iar pe cit
vor cddea sub unghiuri mai inegale, e1e
vor avrea mrai ,pu{ind putere. Sd-!i dau un
exemplu : Dacd arunci o minge intr-tln
perete ale cirui capete vor fi la distan{e
egale de tine, lovitura rningii va cddea
intre unghiuri egale ; pe ,cind, d,ac6 vei
'u Inlcund erqtrJn $ { ru eeul8.reru' 9FUJI ered€
€A aJ€ur lew €ot e€?e+rJ€.IO J€r 'ol€urrxnl
uJ guId J erdsurp €lnur €^ es eircnlgrls urind reu eaJEd JoA elrurFreu '.re1c ptro;
ap +ueululnJ Inlcund +i1e nr 'o Inlcuncl un ap l€.nnlu,oJ{rI rJ eLA. l€iu]unT JoI lsaJe
aJds p In+rund urp Es€Idep eA es InJolr pc€p IS 'p uI iJ e^ Elernluml l€ur eargd
-rJd lJJ ad JeI 'a lnlcund uI €uruIInJ eA
eA aJ€J eal"red 'srqcu3 puoJ rnun Eelu:r€u1
l?r '31,{
snd IS leulrilnT droJ un !^rJd le^ aC
I
rol njnlodns nJ a+nulcaaug
1.',po1qlnallcpsuaun.dlldJalgusalIeaauIrlJBuJrqns'ellaInrelIcannlJtleoqclrIll^s'uogdcuInIulqnFJdIJOge
JoixlndJoc DarTolns ?s Duxul,
as gultunl ep InJoAZr .rer 'eurS.retu ad ap
e.rn$rJ uI g1e1uaza.rda.r, eiroJs a+so Jo+rJn{FJls -n| nJ pJnlpjal ux a1?u?6rD1.u
lnlcund a.rede e.rec ad IndJoc EO i.rlacrz FS
DunDap+o1 pqlu?qJs ?*3 Qu?ut
'JDdD
-nL ap x{ prqlun ap aTfiosug
ar,n) ad Tndroc aP PiD! Dxixz a'Lwndroc Tunc Q+DJD as ?J?Y 'rtL
-ad pqu?Ecs 't{g lnx"Ilro xS TunJ 'q $ Iil uJ gldurJluJ
as urnc eSe 'gununl op alrsdrl alti"tgd 1u3s
pdnp pquzlpsard as ?i 'ProI a"rer a46eounr ea4nd ra^ eI€J glseeJe ad
g+nLu ?s9 arDc rol?u?1unl alD pl TS 'p IS , q u,r ared€ rxnr eA€ 'elu
arDo+?cn1p.L+s alalJund atdsaQ'98,L
-a;rp rrnrqFun gnop qns rqzl eA Fluap{)
'o In? -ur ezer epun olote ';e1c, urfnd rcur rJ eA
-Jund uJ 'eulFr€Lu F+seaJ€ orlu! ei[]e €A leurwnl InJorI 'l p ezEJ n.rluad * ec q n
eze; n.rluad rua(uose op rS 6 p eIUII rI J€
as crJeunlul o.l€ur reul Iaf, JeI 'p1se-r 1lcep
uinc 'sns reur o-1elgJe ure urno qdnp 'a[eF
gsrqJul Ieru llntu a;ede e.r' 'slqrsap puo]
-a rEllr 1Jnrq8un qns eapgc €A ezeJ l]c nc
Itr '3i,{ J€IJ r€ru lIlB nt rJ eA +eurrunl 1nco1 'mrn1
InIoDe Ie lrund JnFurs un-tlul elseru .re
a-red 13 n"rcn1 rnun elrdns€ a'1Sa.rdo
e-eca Euruml eJ.Fo 9J llp€Aop a 9c nrluad es
a+D+?Jncsqo p?'put xDlu aJD{ Da
as alo1aux ?Du ?{ roa aprnxE5
-yn apuTr JDx 'pu?utn?. p+ruLu
?DIu l! Da col lnD u3 'a7o6a
?nLu ?! Joo a+uap?cu? a'Lxxuq ap 'ttl
ayzlnzq1un PuSJ ?cunlv
a+DJs?
un ed gsnd '1r.rqun rnlndrroc e 2 11i"tpd 'E+Ilnqzleu ri; 9qc1s 11
€auiSJeur gc n"rluad 'e"rqutn nc ri p1d eA €JnllAoI J€'[ aIeFauT unII{Bun a-t1ur aE
-urJluJ as n*cn1 rSelacrT 'qz€aru.rn r-aJea -url€ €A IJ €aFuftu 'tn1a1a.red alaledea utp
Inun ap adeoJde, retu puJ+s €3FuIu aleq
ItA
218
736. In ce cltip trebuie sd se is- primi Iurninl in aceagi mdsurd gi prin ur-
prd.ueascd. um.brele ce le fac llare vor fi iuminale in rnod egal. Insd
locul r care se afld sub arcul mai mic
obiectele o d J aI bollii primegte n-iai pulind lu-
rnin6. Locul p care se afld in fala pdrlii
Dacd obiectul va fi muntele desenat aci, clin bolta d f care este rnai micd decit
iar lumina va fi in punctul o, spun cd e d J va fi cel mai putin luminatd. Iar 1o-
cul q va fi cel mai pulin lurninat dintre
tcate pentru cd de aci nu se vede decit
nrarginea J a orizontului.
g 738. Care parte dintr-o sferd, se
Iumineazd mai mult
Fig. 148
Partea corpurilor sferice care se va lu-
sub razele b d qi c f nu va pitrunde mina mai mlllt, este aceea care va avea
mai pulin de-a face cu umbrele. Se va
lumind, afard doar de razeie reflectate. $i dovedi astfel :
aceasta se d'atoregte faptului c5 razele de
Fie I n corpul sferic opac qi a b c bol-
lumina nu merg decit in linie dreapt5, ta de unde vine lumi,na, iair a c planul
iar acelaEi lucrru il fac gi razele secundare intunecos a1 p5mintului. Spun deci ci
par.tea I n a sferei va fl de o claritate
reflectate din alte puncte.
mai lntensd, pentru cd de aici nu se vede
737 Care parte din sf erd este mai nimic din pdmintul o c, gi este de o cla-
'mult sau mai pulin lumi,natd. ritate peste tot deopotriva, fiind luminatd
Partea corpului op'ac oare se va afla in de arcurile de boltd egale intre ele a r e,
9i r b s precum gi de b s c. Observind
bbtaia unei pirii mai mici a sr.rLrsei de
lumini va fi mai putin luminat5. Se do- regula care ne spune cA atunci cind dou6
vede;te dupd cum urrneazd: Fie corpul
opac o s q r, iar sursa de lumind fie
+ A.
Fig. 149 Fig. 150
bolta n c e f. Sint de pbrere cE locul a corpuri sint aidoma cu aL treilea, ele vor
precum gi 1ocul o fiind in bdtaia iuminii
fi de asernenea egale intre ele. Frin ur-
ce vine de la p6rlile d,e aceeaqi mdrirne ale mare punctetre p f n vor fi lurninate deo-
bollii, qi anume rn c e d gi c e d f, vor potrivd.
-DulJd €A+J€d eununl €A EcS€eJar elIoq '('J+ 'u) E^T+€Jtsuouap ernFrJ alsasdr.I r -ci
al€urrun[ ]urs aJec .r,oF.rnd.roc alf.rgd e1eo1
urp eJeur lerlr €BJ €elJ€d 'q o e.re;s urp JO-\
ga gie,tul au Enou 1n1o11dec urp ea+d€,S
FrJru elJ€o' e+Jtsd o EZ€auIurnI rS gesee;ar e eInBaJ'.re,r.ape-.r1uJ'eLuJoJrun alelIJeiJ a
€+Ioq ulp eur^ ar a p c q 9JIru T€ru €ac ZSI 'FT.{ Ena
eururnl EJeC 'e]uopecBJd euolqoJd ep pu._
,a
gieJ Fsra^ur e?sa €p€^oq 'gulrurq ep Bsrns F1e--
urp aJeur T€ru a+J€d o ap €+€ururnl IJ EA -€ir
€o lIJ nJ eJ€ur IeIu lJ}€ nJ rJ €.A Ezeeurix
-nI as aJ€J TaJaJs eel"red aJ€rurJn urJd ap€-
al€ -
'ap:jcqrtiueru
: ..-
-Fes csapa,rop o, runJ ESr: 'relrz €rur,u;nl urp
gJIp€ '-€seolrnun[ Elloq u1p u,rind Jetu LtLu:
apa^ as TJe ap Fc n,r+uad gl€urrunlr urind -Ioq
.I'e€reururru'almield€eo,u\ lIT^nodJeaJpJousrnEqoopo-EeaJaslJelrgoeJde:c-I€eerJlll-aseqz€eaaarlSuLa"rplcl I
eA
-a^op as '€Jrrlr J€ru IJ en €e ap gl€rlrrilrrnl o ap olsa reJeJs e EJ€oTJadns ealtJed'u d, I e€_ii
€J lrpa^op rJap alsa 'enou e ealr€J urp €a1
aJaJs raJEJrJo €ep€d +ITe nJ 'gc,nu reu.r r; -de6 e eln8ar gdnp 'JO '?, Incol ezeourlunl -ni
eA -€uruml ap EsJns urp a?J€d o IIJ nJ aJeJ r s 6€zT€SeudrrIunnJl oaIJ-eqz€Jo, uoruarnl€l FoaJElJJnscJ€q 4.9
'a p !nln+
J J Inrol lJJA
-uirugd eI1uTFJEru llJep pEA as nrlr rc€ '!aJ,+ alar Js€pa^op o runJ ese 'a q 0 €lloq AJlL
a€po?lrcednJrJeu1ad'aq D \I eL -eseourlunl relu €aJ 91€01 3p ruJoJrun pour uJ F+€lulriln[ rs €^ raJ -ol
euIulodJofse'-rreooualnduns€IEda+eJdedaqsJ-nppu'uJrJzuIqnuurr
p In+u[urgd 1o1 rS ru'nca:rd -aJs +lra:
TIiJ?
'-easea.rac €lpq Lrrp a s rS p , lloop epal os -ud -nI
Tnlnlu1urgd InJ'rJaunluJ 'a q o euru-rn1 aur.l. JILti
nu rle ap aoeJ€oep ':o1 1p, oJTJo uI lJJep apun ap elloq rel 'r,o u I cedo Indror ald esuT
-Jft
leraun?uI l€,ru IJ e,r '1u1rugd urp llntu TEru
rS rnln-rec €lloq urp urfnd ge,u.r r"rqz a1e'od
'Jsaqasoap i6 as a1r.r
os epun op J InlJund 'e*reur"rn ur.r6
-nJJnI €AIIJnJTUJ EJ nuJued 'ree 1S asepa,r
.In;[nJoJ -op aI nu es rJCo roA glrr nu 'sns rEru ep
elloq urp aurl a) €urutnl nc rS lulrugd aleJ nJ llnru gugru€as €alsaJe EJ a1€o} nc
aJdsurp a{lr^ ec eJqun nc rnind rEur n€s
lulnruinr dr€u.r!eFuJr€nls€asurl€lneus rllrrneourgdpnopru'1uen11r'q;e1cr-areq 'gJ€uruJnl urind r€ur 1I1€ nJ IT EA purrunl
-urn aJso eJ IaJeJs -taie;eudns Inlseli +o1 op azel ap JILU re.ur J9unu Tr'lun Erel9q
J€l 'inynluSurgd €alelrJncsqo ulp Jnuru
ope^ as nu oloc€ ap gJ ru?ued puJJ InLu qns €IJe €A as oJ€c eredr: re.ra;s €a+Jed
-ud uI o-+€J+suourap rlr€ urnJ eSe g;qrun
ap glrsdrl olsa laJels e q u n eal"red e1eo1 p+Du?u.nl uti
gJ unds ng '-eJqun ac€J areJ lnlugtugd -nd 1ou-r a pra[s u?p al.rDd aC '6tL
gzeairipyu3 a p €ururnl gp ar€J Elloq oij
gs a ! p .rer cedo c1;a1s lndrom q p arJl
: alareo+Furrn urisns pug.r e6uop I€ uy'u d, t
lnere ed FIdruJ?uJ as aJ€J n.rrn1 'e1e1rr'e1c
lSeeere o ep orolorr €ole Jo,l'a;eoqgugrues
-E qurrunl ap asrns ap aleSa ug+.rpdapui eI
6LA
220
pali a sferei. Adicd dacd segmentele b c de unde se reflectd pe suprafa{a c m d.
$i d I din bolta cereasci reprezentate in Spr.rn cd dacd lumina venind din o b este
rie puterea 2, iar lumina reflectati nu va
figur,a u,rmdtoare lumineazd numai partea al.ea decit puterea I, care inseamnd ju-
r rL m a sferei, restul bollii ceregti im-
L a&
_i YY
F g. 153 NH! tI
preund cu pdrlie ei b c qi d f vor lumina I {f,
restul sferei, pentru cd cu toate ci seg-
ri-renlii b c Ei d f lumineazd partea n * ! J6
a sferei, ei vor lurnina de asemenea pdr-
fjle n k gi i r de o Parte Ei de alta a Fig. 154
sferei. mdtate din 2, lumina reflectatd c m d va
fi de asemenea pe jumdtate mai slabi
Va zice aici adversrarul cd se lipseqte decitluminacnd.
de atita qtiintd qi c5-i ajunge practica zu- 747. Desprs partea cea rnai tntu-
necatd. o. untbrei Ia corpurile
grdvirii clupd naturd. La acest lucru voi
rdspunde cd nimic nu ne in9a15 mai mult sferice ;i cilindrice
decit a ne bizui pe propria noastrd ju-
decatd fbjrd de vreo altS cfigetare mai Partea mai umbritd l.aicorpu'rile sfe-
adincd ata cum o dovedegte intotdeauna rice sau de forma coloanelor, se va afla
intre locurile unde cade lumina incidentd
experienla dugmani a alchimiEtilor, necro- ;i lumina reflectatA.
manlilor pi altor ginditori de putind a- 742. De ce 'trebuie acolite un'L-
brele Jdcute de izuoarele de
dincime.
Iumind. deosebite, cotLtururile
74A. Despre legdtura dintre pdrlile
lor semdnind pre& mult c'tt
Luminate ;i reflerele Lor contururile corpurilor ce le
Legitura dintre 6rartea corpului lumi- iscd.
natd de lumina incidentd Si paritea lumi-
natd de lumina reilectatd este raportul Umbrele fAcute de soare sau de alte
care existd intre lu,mina incidenti Fi lu- surse de iumind deosebite nu conferd
mina reflectat5. Se dovedegte astfel. Fie gralie corpului ce 1e iscd pentru cd duc
o b su,rsa de lumind incidenti c,are lu- la confundarea contururilor qi sint de
mineazd sferra c d pe supr:afala c n il si
trece cu razele sale pinh la peretele e f aceeagi puterc pe toatd intinderea.
-nI €a:l€oinJ ulp EAac €euaru€s€ ap 16 iza6 aialap ad T,rI el. as aJeJ Trurlunl e qJ{Lrr €p
-IiEJuJ I-gs IarA orEc ed rnlndror Ea.iEoI cr.i
-Ieru n€s aJ€ru I€'rLr eel€?rJ€[:) nes ]aJqrJrn
-NJ N3 AJ€,O}EUFIIJAS€ AJiEOINJ O €T OS ES e aJe[r leu] nes eJnu -r€lu e€JLeJeunL+uI pi
drcc Tnun a1ntap1 aTaJ a--
apJnlnl ad .Lo1zuztuny a1gu.nzad
-a{ aci nrcrl,l un nJ nDS pJn6 oL
-utt1 nzatn n nlluad g7n6ag 'gy1 -?! o nc aflxJlod a'Lxuxu,nl
xS alarqTun aund o ap Dru1alI ,brL NJ
'{pa1*cnq 2I!
'lr,ru+od InJoI eI orJ3s ap
aITJnlqSLrn aJlurp In+Jod€r nJ FJTluapr a+sa ruo^ €,olsaDe aJdsep JeC eJ€TnJTU€d rululnl
Tf,un}€ tuaarz aI ICN 'r*n ur.rd n€s oJlsoJ -LL
J r FrinlEI Enop e ap eoo ed ep€o ar€:) rf ec
rIuJunI €rrql ap gley a s e.rn1e1 ad epec -ey ur"rd eseJ uJ gJ,lul eiBJ "rrolrutrunl -aIi
IeJ o]€1d
a.r€J Truirunl €rrFl aJlurp 1n1"rode; FJ unds €I gl ur$u[ es r;! aIo]I€ op eleun au.
-n'
'I J rr.lnlel lnroil.trr ug gu3d J eurLlrnl ap -oJde TJndroc e;1uud pun;ied aJ€c Jolrurlr_r
€sJns EI op apur+ul os aJ€c p ,, EielJuac e-\
ezeJ €auoruase ac 'J s rIJnlBi InJluaJ uJ -nI JeAAp€-JlUl 'rOFZ E €I€rsJtaArun €urtu
gu;d ,l Eulurnl ep Esrns €I 3p aplrrluJ as -nI ep aleuTuirnl olrJnJon:l aJ+uud aJurrJ?s I
aJeJ p J gIB.r+ueJ ezeJ Je.r 'oun{res ug ile ullnnslpolEuIundJcenpl uunnJ+egId I
€ururtU epun oloJe
o-le$ligyuJ Lrre LunJ eSe 'g1euo3o?to eueol ap JoI n€ aJec alir.r i
-oJ o elso leuiuinlr InJcnI gJ tuaundnse;rd -FlJeIJoJ ap €'euurerelus nlnl uarpi ornqa"r+ €gs€aJE I
qsLF!.{ rS JolasJns aIrLurJ
g8ull ad v
Fs '-epljcl aG 'era+saJe eje;e;dns r$ rr.rril
-€I Inroltltu u! a]eq or€r gurulnl ap glei] --€w aJlurp InlJodeJ nc rSep;e e+se al€urut -LIL
-uar €zeJ oJlurp InrqFun Frrp€ 'eie; elsoce -n.ll JolundJoJ elrurT.r-eru o.rluip 1n1;ode.r
: el$ornsglF e.rec gi-uud €o+Je" urp €Jle e alse
g+eJ€ es aJBJ uI InInTqBun eeuIrJgur ap E[nBeJ urp asareJ urnJ gdnp 'o;e.rnS-e;sap
'pt
opurdap eA TJnl€I a+Inur rcur nJ dJoJ Inun ep ld€rfi rrieds ep elor\au e.re etur.id 'gurwr
-ni ep rJnlos roJ+ alsa;€ oi+ul .gJ?seoJ€J
gJn8urs o-.r1uuci ErSur €Lrnunl epurL elai
-uTncol uI gldulllul es u_rnJ eSe 'e.rn:1nor1
-JEd rurulnl ap Telunu aJeuTLunI lugs rirgd
a1le 1r6;gys ur .rer i ralrz € glusJolrun srurur
-nI nJ Rlelselu€ es aJ€InJrJ":€d al,Turruni
apun 'a1e1.iod rS 1i1oq qns glle es elell€
,r€r 'ralrz € Tlropurin+€;d ap eururnl qns
ne+s riJgd ol6un qr qldurJlu} as erjrzocluiot
rieeele rS euin-;r1nr 'FpI!d ep 'el ruluad
ela ep al€ulurnl al€+Jerqo nJ JoIru{runl
eo;1,r,r"r3od n"rlued girr8 g11nu ornqarJ
Jol DaJDzaiD pdnp
'a1oununy Jo'l?JndJoJ aq?oxJ+od
?1,1?u,n1 Dp D ap lnp! ardsao 'tTL
tGa
qro
r-ninii cu care vrei sd lurlir-rczi in pic- Colpul apare atunci cind fondul i;i pri-
turd corpul ce-l infdti;ezi. Apoi, dacd ili me;te lumina de la o fereastr5. ceea ce
dai seama cd unghir-r1 mai mare despre in peisaje nu se intimpl5.
care arlr vorbit in paragraful ar-rterior este
Si de se intimplA a$a, lllcrul va fi ex-
dublu fa!6 de unghrul ce1 mic, ia o pai'te p1lcat 1a locul sdu in cartea despre um-
din cr-rloaiea fireascd a corpului Ei a-
dtrugi-i cloud pdrti din lurrtina in care bie qi lumini.
Fig. 156 747. Despre c'utn in[alisum Iu-
ai de gind si-I inf[tisezi, qi astfel vei c5- minile
pita c luir-rin5, cle cioud ori mai mare decit
lumina de pe l3tura vecinS. NIai departe, Mai intii se pu1 un-Ibra generale pe pAr-
da:a vlei sa izbntesti o lumind de douA lile care nu sint intoarse ( spre lumind.
ori nr ai slal.lir. nr: lua decit o sirrgurd Airoi si pui umbrele rrijlocii si ccle prin-
parte Cin culoarea tireasci a corpului, la cipale, cumpinindu-le unele fa!;i de al'
care vei adiLuga tot o singuri pa::te riin teie. Astf eI vei obline lumina care cu-
culoarea luminii, qi astfei vei izbuti sd ai plirde lunrinile mijlocii, fiind cumpinite
pe o aceea$l culoale o lumind de doud cele mljloeii cu cele principale.
ori mai mare decit cealaltd, pentru
718. Despre. Jolosirea lurwinilor ;i
cA pe o anurne cantitate clc culoare se re- (r uffLbrelor artiJiciale tn, sc-
varsi ir-rtocmai atita lumini gi pe cealalti centuarea rcliejului [ictiu aI
cantitate se revars5 cl-oud cantitAti de Iu- picturii.
rnlnA. Pent::r-r a intdli relielul in picturi, este
bine sA 'lragi o linie luninoasi intre fi-
Si claci vrei sA 1e misori, f olosegte o gula zugr5vlta 9i obiectul umbrit de ea,
linguriti cu care poli mS.sura intocmai care si desparti figur,a de obiectul intu-
citd culoare ai nevoie, a$a cum am dese- necnt, iar pe obiect vei prcta doud pdrli
nat-o la rnai',qinea perginii. $i clupd ce vei oeschise intre care se intinde umbr,a fi-
fi luat cuLoarea cu aceastd linguritd, s-o gulii. Nu uita ca n'rdclltlareic pe care vrei
razi cu o linioard, a$a currl de obicei se
lad bani{e1.e cu boabe atnnci cind se vind sa le inlf,tisezi oarecLlm departate de trup
grinele. ;i asta rnai alc's atunci cincl bralcle sc in-
cruciqeazd pe piept, si le faci astfel incit
716. De ce londul luminat clin ju- intre umb;:a bralului pe piept Ei umbra
rul umbrei deriuate pare a fi proprie bralului, si rdmind ceva lumind,
rcai cleschis cind este priDit care sb pard a trece intre bra! gi piept.
it't casd decit afard
Fondul deschis din jurul umbrei deri-
vate este mai deschis in apropierea um-
brei circii in pdr!ile sale rnai depdrtate.
'e:lJ€J ulp rJ€ ap €nou E qn8ar alsap '81 eJqurn 'ii,
-a^op o LUnJBJcI aJ€olrJnIEJqs EaJFd JoA
e.r€os ap aleplPrs olrirFd a1€ol 'lr,r9sFr EI nJ naJaru eJ€'druoc liod aI e-rer ad 'asrqc 'E
€IJ€ JOA es Inft{Jo Is AIeJeoS puJJ rJun?V -sap r€ru n€s esrr{rul tetu e-rqtun euriqo 1!:'
riod 'a1:edap relu nes acleoJde I€tu lnla8ap
l?r'l2spr Dl +Dzaso pulund 'alnJFI eulq IJ .ron e1;nd.ro,r 'a1e1 - i-.,-
Iarodo E.rdnse lnlaFap o-lnrFJ r; e,r o-ri
'Ln?po ardsap xi arnos ardsaQ 'tgl e;er ed Fl€in1€u €iqurn nJ €uropre rJ €A d:.
o-+€rsr 1€ aJeJ ed e;qrun qc€p rS 'eleunu
'JOI1..l -nI eaJJ€d ad lnleFep no erqrun gzea.rnl Ia-:
-LioJ : IaJJs€ Fz€opecoJd 'g;quin o .IZuTluI
-nJJnl olaJqrun rs olruIrunl aJ+uI JOItilu gs laJA a"ree alsad lTJoTnD e.In+€u ?IJap -::
gueqleF r€ru lJru 'erio.r reru rJIu erJ nu es I l.i
€I rEurco+uJ €l]€ ruo^ au puIJ lcun?€ 'snd€ ee rS euru;ni alSeSg;g,rolur eJqrunI pJep
orclsuTp JoITJnJJnI ole e1€urun:[ elli.rEd IS IZaA gs ra;,r rS g;n3t; o IZa+JTd pu C 'e3
tr1J9S9J urp .lOlIJndJOJ 3Ie eurrJd slsrqlun 3;s
Du?Iitnl a4iajostLg aroc DJqutn
eopa^ LrIo^ 'lzgzevst EI nes old€ou-ez€Ilrl €i iD
d"Loc znun ?za1fetzL! x-ps unJ '091 -Ji
lnrqio r€r llrEsF-r €I elsa alar€os pu]c
?s
?z'123D!1u ',01 ?JO
al,
ajd?tougzDyLu Dl ln'L'tlco ?S +!J -r-
-pspr n'L p1{n as aiarnos QCD(I 'ZgL
t-
'3litrurlue 'Erqlutl epullul as aJEJ 3d 'EL
aJunlaJ .roy-rnd.rol rd 1n1a; +o+ ep JoIorq -.:
alundJot eJiuIp ErnLIn Trru e E]€'AIJap -Lun EIIJo+ep 'csernpur' qJ F.l€ci Es JoIrJ
nEs gullJd €Jqlun Eopo-{ JoA as nu aJ€Lu -1-!dJo3 e1o{e;e:rdns ad put1u3 as eJ€J olarq -\
-rn ulra 'a.Teos op al€pIgrs ri;gd elaae -Lun elrn€oplolul llrul leJis€ lze+]Id gS
lJJap €AeJ+IE Eapal loA nu 1o1 'l.rnd;ol ai)
arqu-Lrl ap ??u?I a+lrnPI nc roy
alsaJe p+€p o PJui r^ud To,1' aO gz€Jurlulrl -xrndroJ nalDJn[,uoo[L a"LdsaI'6fr L
aI aJ 1nI3:1€OS €AlTJnI9-IJS Urp €AaJ JSaLU 'slqJul puo} un ed EPuIluI os FS rnl
-ndJo3 E F+€ulrunT eal.r€d pulc ad 'siqrsap
-ud rn1 e1e; rrrp JoIundJoJ .iolaia;erdns puoJ Lin ad gputlul as FS rolunJrnl 3TE
aJ€'13unjlrl o{rirFd trIruI IoJlsE 'IJnpuoJ ad
e11i;pd a1eo1 'sndo Inlrerqo puIlJ aier€os grsee.r,rrlod as Fs oIrJnJJni €LlnftlaploJuJ
cJ glnEJ rS gutu;n1 Fls€aJ€ llnlu I€tu lll
'aJeru;n ulld 'sndo inltl+J€rqo eeJEoInJ -e nc alSa.rgur '1de1d op lelrgcIepul tew rS
ulp €AaJ elSerur,rd ccdo dJoJ rn.rgct"r,o el pcul g.red gs plercl er rarA puis llun+e rS
-€JeJdns : aunds et€3 €nou e €InFaJ ul-icI
9+€p a+so au €p€Aoo 'eJqurn -eJr-€J Eapa^
e,r a1 'e"reos op e?€plgJs undJoJ .roun elli
-"npd oleo+ r.Lr-id e,t lnlqlo pulr l)unlv
raqll lnrac qns
a+zaud ropJndroc JolalqTun
zi .r,oituVunl nalnzaiD atdsa1 'IgL
oOO
9q,t
754. Despre soarele aflat la occi- pard a fi umbra altui lucru Ei el verde.
dent ;i ochiul Ia apus A.stfel, de vei pune roqu luminat, a15tu-
rat in contrast cu o umbrd verde in sine,
Atr.rnci cind ochitrJ. afiat J,a ap'us pri-
vegte soarele care rdsare, corpurile opace umLrra se va inroqi gi va iepi o culoare de
aflate intre apus gi rS.sdrit vor intoarce
umbra spre ochi. Din aceasta reise cd un umbri foarte uriti 6i cu mir.rlt indepirta-
peiss; o'u fi pe jumbtate ctrar qi pe jumS- td de radevdriata umbrd ,a verdelui. $i ceea
tate obscur. ce am spus despre culoarea verde se po-
triveqte Ia toate celelalte culori.
755. Spre amintire pictorul.ui 757. In cc parle o. corpului opac
culoarea sa Da sf)dtes nmi de-
Frin urmare, tu pictore, atunci cind sduir;itd
pictezi peisajele tale cu lumina dinspre
DesivirEita frumusele a unei culori care
dreaplfa sau dinpre stinga, adu-li aminte, nu are luciu, se va afla intotCeauna in
dupi cele ce {i-am spus mai sus, cd um- partea cea mai iluminatd a corpului.
brele vor cuprinde mai mult sau mai pu-
758. De ce corLtururile corpurilor
lin spaliu cu cit aceste lucrur,i vor fi rrrai
aproape sau mai departe de sursa lor de opace par uneori msi cl{ffe sau
1umin5. mai obscure decit stnt
Fig. 15? Contururile corpuiilor opace vor apare
mai cla're sau mai obscure decit sint aie-
756. Despre potriuirea unxbrelor vea, atunci cind fondui inconjurAtor va fi
mai obscu,r sau mai clar decit culoarea
care intoudrd.qesc luminile lor
corpului.
In raoeastd privin{d t::ebuie si fii cu 759. Ce deosebire cfldm la corpu-
n:are grijd fa!5 de obiectele care incon- rile opa.ce int't'e ps.rtea lor
joard lucrurile pe care vrei sd ie pictezi, lumin&td, qi partea lor lucr,ousd.
gi aceasta in deplind in{e).egere a re-
gr,ilei prime din cartea a patra, prin Fartea corpului opac truminati va pare
care se dovedegte cE supraiala oricSrui cu atit mai pu{in truri:rinoasd cu cit va Ii
mai apropiatd de locul r-rnde apare 1r.rciu1.
lucru opac primegte din culoarea obiectu- .Aceasta se datore;te mullimii de variante
ce se nasc la granila dintre e1e, ceea ce
lui apr.opiat. Dar trebuie si 9i stdpine-<fti fa,ce cd in raoeste locuri pbr{itre mai pu{in
megtequgul de a pctrivi umbretre lucru- h-lcioase 'si prari rnai obscure, iar partea
lucioasi sd strSluceasci de clariiate. Ast-
rilor verzi cu alte lucruri de culoare verde,
preclrm sint pdEunile gi alteie asemenea 1or,
pentru cd umbra, primind cu,loarea obiec-
tului apropiat, se poate u$or str:ica Fi s5
'IJdo Eleod as Fs rnlnrolr^rrd 'rrnpuoJ alle ad ieosl Inicnl ep g{e1 'n.r5au -i
Inlqro apun +uJs IJncoI a+Ic unrol Ea?!l puor un ad 1eesl Innnl ar+urp €ar{qeso€p J
-e 10+ uJ 3r€dE JoA lrndroc Is€raIer€ ad a,rdsap urrqroA rD r purr ad 'puo; ap Fi€J
ep allJnrJnrl 'erslur €A as Jolr^rJd Inlqr rnlnrrnl Ear.Iqeso€p aJdsap alfeqron eulrd Ci
-o FJep JErqJl 'Alelsrurau puluJur€r aIIr gc pldeg u1.rd al$eqesoop es rep 'e1u1eu1p rT
a.
-nJcnl 'a+eJsruau IJ JoA 'acedo Jolr.rnJcnl aIE Eaac€ ea lSeeece a gln6a.r FlseDrV
n
alrnlals ele+aJErdns ad eleos-r alluurn.I 'alelrrelr
nxcnl xs pu?urnl ardsaQ '99L J(
a.r€olrJnl9Jls t€(u o ap IJ E El9re BA aS
'IA €SJns 'srqJur r€r.u puo] un ad eJ€J eA os a[eJ U
eleJ€ 'a.ra1nd lSeaeae op -rmrrtq aJlul a.i
gdnp gJ,Snu os nu lS lrue^nJ InJoI ad op€r
'-e^rJ+odlturp'eugrunl'Funerdtul gnopulul puo[ +lD arDJx.L -o
-o ad XJap nr6au puo[ un ad
-e nJ IJo 'rr.rgcsr eurer:rd nc n€s InIqJo J?uJalnd ?mu alsa Inpny uLnJ 'IgL E
nc guna.rdru3 gcdgu as In-rJnT 'InIcnI llJ
-ap gllnw -reur alse €urrunl 'eu1u:n1 lgrep 'EsrqJsap arBolnc ap -
cru.ralnd re,tu €uneeplo+ul purrJ InrJnI gJ lnun ad lJrap lecaunluJ puoJ un acl .rc1 a
alse €uTurnl rS n1cn1 edluJp eerrqosoeq -rcnlpJls Ieul eaJgd eA ala.reos .rer 'e"reo1 'o
-nc r$eaace-JluI aIaJEos epoJ BA 'lcarqo
pununl xs
n?Jnl "rlux a$a alxqasoap aJ 'bql ?daJp olaJeos aJe epurlSo o puJJ rounle 'o1
'o-snds ure ulnJoJd -Jalqo EI ap ltrurrd ne ac eaoJ rnlniqco npp
-aJ alrzurlSo aleol pc n:1uad JeI 'al.rzurls
e$e '1nFe.r1u-e-ep ad g.reofuooul o €aec -o luJs runJ adoorde "a11n.r1sn1 aiayerdns
-e ap rS Inqoq lIJap or€ru reru a reydnd ad e.ralSeu €r InIcnI gc rnlnldeg el$e-lo1ep
€ zga ep eerelnd gr rnlnldqT a1$aroqep
as €lseerv 'rnl Inpuo; op pi€J l-rqosoap
as €ls€erv 'lallqoq Eaurrrqur F1€ol pur.rrd reru nlcnl un €ele eA E+eJaunlug
-€Jdns o ed a.ralSeu Er aJ elaJe rcru -e!ey
-nJ 1Jr-JnI Jo.r J ele rS 'airqrzr.,lur ade,o.rd
-e 'nl.L lurFJe ap a1e{rqoq ur ruapol O 'e.rrn.r1sn1
'F}lur ap per8 lSelace ap elr,rndroc a4ulrd
l€ur gJaJs o ed aJ€d€ eA a.reJ IaJ sualur AJDd
ur{nd leru r; ea 'rqco ap aleugdepul I€F
-a aJeJs ad JsaAJ as aJ aIrJnIcnI allurq -o JoprndJoc In?rn\ atdsag '09L
oIJnT SUdSSO
'arynla$ xtnDnl
ad ?nInxJnI Dal,apu?luy atdsag '9,91
'-€srqcsap leru -eiqe;dns o-ad eJel 'eJlSeaJaJ
-*eu er areo IeJ eJxr'nlgJ+s Fullnd rerru elg.r
preoIuocug eJec Inlelarad IncIJeu;rquI ep
-e err 'asuelui op IaJ €i el-rrrrlcnl arlulo
FleJntuocuJ aJls€JeJ laun eullunl 1aJ €i IS
pqDF aw?xsualu? o-ap a$a qp ;n[a.rdur1p InIn.raJ e rS rnlareos eauIS€tlII
puo[ un ad +ols? In?cnl atnJ '6gL
.relcau Fulr;sFr a.ner'e1eaeun1u3 alnzu-r13o
Jselurur€ Joi olalJeta rS afaye.rdns ep IaJ
9AA
226
766. Ce corpuri sint luminate fd.rd Luminile reflectate de corpu,rile dense
ca asuprd lor sd apard. luciu cu lucirrile tror sint de o mai rnare frumu-
se{e decit insdqi cul,oarea naturald a aces-
Pe luorurile opace, ale cir"or suprafele tor corpuri, aqa cum se vede qi in cutele
sint dense Ei aspre, nrr.r se iscd niciodatd stofelor lucioase atunci cind ele se desfac,
un luciu in pdrtiie lor lumin,ate. in cusdturile cu aur Ei in alte lucruri a..
seminitoare, intr-aqa fel incit o intindere
767. Care corpuri iscd. Iuciul, clar se va reflecta in altd intindere Ei la rin-
dul ei intr-alta Ei tot aqa mai departe, la
nu par a Ji lurroinate
nesfirgit.
Obiectele opace cu suprafele clense
lucesc pe pdrlile ce sint luminate, in toate Nici un lucru striveziu qi lucios nu pri-
locurile unde se poate forrna unghiui de negte vreo umbrS iscati de un alt obiecl;,
incidenld a luminii fald de ochi. Deoarece a$a curn se poate observa la umbrele po-
insd astfel de suprafele oglindesc toate durilor de peste riuri, care nu apar de-
lucrurile dimprejur, obiectul in sine lu- cit pe ape tulburi.
minat nu se va mai cunoaste in acele
Lucriul se va ivi deasupra obiectelor in
locuri. tot atitea locur,i, din cite locuri felurite
vor fi privlte ele.
768. Despre luciu
D'acb ochi;ul Ei obieotul rimin nemiq-
Luciul are mai mult parte de culoarea cate, sc),ip,irea se va migca asupr,a obiec-
lurninii care bate in obiectul qlefuit decit tului laolaltd cu lumina care il iscd. Daci
de culoare'a insiqi a acelui obiect. Luciul lumina qi obiectu,l nu se rniqcS, luciul se
ia na,stere numai pe suprafe{e dense.
va miqca d.easupra obiectului impreuni cu
Luciul mul'tor corpuri opace este cu to- miqcarea ochiului care-l priveqte.
tul de cutroarea suprafelei sc5.ldate in lu- Lr-rciul se iveEte pe suprafelele netede
ale ori,cirui ,|.lcru, dar corpurile mai den-
mi,n5, aga curn se intirnp,Id. su aurul bru- se gi mai netede vor aduna mai mult5
rmat, cu argintul, cu alte metale, precum
gi cu multe rnaterii asem5n6toare. IuminS.
Luciul ivit pe [runze, pe geamuri gi pc DESPRE REFLEXE
giuvaere primeqte mai pulin din culoa-
rea lucrului pe care ia nagtere, cit mai (DESPRE REFLtrXELE LUMINILOR iN
degrabd din cu,loarea sursei de lumina
oPozrTrE cu UMBRET-E)
care-l isci.
769. Despre unbra dintre lumina
Luciul ivit in adincimea desimei trans- incidentd. ;i lumina re|lectatd
par'enlei,or este de o frumusele desdvir;i-
t5, aqa cum il vedem in fundul rubinului, UmLrra dintne lumina incidentd gi lu-
smaraldului, sticlei qi a a tor,a, asemener mina reflectatd va fi mai intunecatd 6i
1or, gi aceasta pentru cd intre ochi 9i lu-
va plrea mai intunecatd decit este aievea
ciu se strecoard intreaga culoare a corpu- prin comparalie cu lu,mina incidentd cu
lui transparent.
care se inveci'neaz5.
'aJTSJIA-esep nt a+Besdfi €ulrunl 'e}€rdoJdE "irolal NJ
apun Inlugurgd na a:aFugle uI our^ 1nd-ror -Jerqo €e.reoTna uE gzeaJoloo' as 1a 'ar13 as
aJer ug Inlc;und uI rcruto? 91ye as gled runJ Ednp 13 rn1 eeurlBarlu3 uJ adeo"rde Ind IS
-1cu1.rd €rrqtun 'gsu3 a.reunlaJdtul gls€ere -JoJ gpl€rs rurapurqnlald ap glrua^ €uilu -r,
-nI gJ rnln1deg elSe.rolep es €+s€acv 'ruep 7)l
uJ '1n1nd.roc e aledtruud IarqLun eluJn iII -ur1n1a-rd ap elftnal erururnl ur p€A as nu
gr edeo.rde ar€do .rolIJndJoc e,Iexe{yeQl D7t
6SI 'FId
zuapuzqnqatd ap p+?uao iiI
r. "t Du?.uml qns uzind, aTno{ 4c
9\ ? -ap ppo as nu alaxa\{at, ac aQ. 'ILL F],II
\a \-
-u;
tt
apa
\x 'eurrIrJds es
I i-lJ
ore, ad 1n1u1rugd ap elerdo;de e1(.rgd uJ
asEouRunl axalloJ EleporJru ne nu aced as
-o rrnd,roc ap laJlse arec nrluad eurouci
alSa,Lr as -rurulnl reun Inxai+al gJ nJlued als,g 'r o ealJed uI plJaIJaJ as ?, r gJrpe EJ€(
ee^e al€od -Ja
'axeual nu dJot €ouaurase
un 'lT{Ioq e , a €e1.red urp puruel Eurur -slu'
'grqurn gls€aJe g"reoluocur aJeJ F]€^rJap
-nI epal os nu iJ€ op gJ nJ+uod 'gleroeunl alr.i
Eururnl rel 'Jedo rnlnd.r'oc e d o p+uquln
ealred ad glreller as d uL €,ruq ad luJurgd u! .
-ur r€(u also oJeD I J €eUEd gS punpe as
aJec eI 'o Inlsund urp ape^ os urnJ rnlnJ ad au;a1Se as aJsc Flelr"rap €Jqurn aJerurn -ap
-u]I.ugd e€l€lrJncsqo ple,ol gFnep€ reru aS l€rdoid€ Tnlnl3orqo €eJEo,InJ -od
Lrud 'ala ap
'1lJa:
'p r lll ale+gurnt ad alsa oJer p a In+uaru rrrp €AaJ Jseruud .roy.rnd-roc ep{e;e.ldns
-8as .reop as-npu[zg^ 'q ulp 'p a 1n1uau - I.id
-Fos 10+ erunue rS 'D urp eepo^ as aJ€J : a16a1nsg13 areJ euled e eln8ar alSapa,top
o runJ ese '1u1ur-ed ap Ind.noJ Eur[TJds as eIe
elloq urp alelFtunt lJJap ap6^ as nu q urp a.reJ ad +qnsopap ap eel"rerd ep oJlqosoep
gr nrluad 'o Inlcund l1cep l€ruitrrnlr urjnd a.r"p
a-rds 'gururnl aJdsurp eeurFJe(u €T Fulud
-e I
rern olsa Ea ruFlelsuoc 'q In+Jund alSenrtd 're;s
aJ eaac uI 'E^rlcadsJo'd gie^u! au LunJ JIel
qdnp 'o Inlcund urp €epa^ a+Eod os tunJ - sai
'91enue1e rS p a q11o,q ap rnlnluaurFos
eurunl rnJ lerunu lepIEJs 'n lnlcund -nllt
lJJap Jeurlunl reur alsa ry InJoI ?J rJap
asua
?ze€urJl] '+uirupd a;dsurp gJdn oJ InInJTrau
-nluJ €oler uI J'oI op EIJe as nu rS 'z c r_1
tt{1oq eutunl g}eol uI }Ep1qrs e}se Ind-ror
q lnlcund uJ la;1sv 'JrJaunluI ep rasJns B
eIJ 'qururnl ap ras.rns € ar] €relqq uJ urind
Ieur nes +Inru reul alsa urnJ qdnp leJ€unl s
-uI n€s srqJ ap urind leur n€s llnru rerr
'lerdo.rde lJarqo ap 1n1or gc,eot arree ';,c1 eiqrun 9J€IJ reru areJ rI ea 'd .L 1nd-roe
-a€tsJanturnolJnudJJoIJnJeai€€TeaJpdn-s€lzrJeqrullsnafr,Se gleurwnl -ezeau[unl s 9urlumI op' €]s(I,ns -eJ€(I
uI'p t 6 JnJSqO ?.DUr
tnlnlulrugd e{e}e"rdns op lrrqrun yS p t 6
a?! ps a?nqar1. lnra[ar apun '\LL
EJSeaJ€J €+Ioq Op l€tllulnlr 'o lndroc arg
t6a
228
772. Cum se nasc reflerel,e in Lu- 774. Cum trebuze infd.fiqate cor-
purile albe
rnina ce uine de pretutindeni
Un reflex ia naqtere pe un corp ilumi- De vei infSliq,a un lucru a1b inconju-
nat de pretutindeni atunci cind corpul
rat de mult aer, sd {li seama de culorile
J obiectelor dimprejur, pentru cd albul in
Fie. 160 si,ne nefiind o culoare, e1 se va colora in-
rS,sfringe cea rnai mare parte din lumini
trucitva prin culoarea obiectetror apro-
chiar in pL.lnctul de unde se vede cea mai piate. De vei privi intr-un peisaj o femeie
rnici parte din aceeaqi lumind de pretu- irnbrdcati in alb, culoarea pirli1or aflate
tindeni. Astfel di,n punctul d se vede par'- in bitaia soarelui va fi deschisd Si stra-
tea bollii cereqti e, iar din punctul lz st lucind precum soarele. Iar p5.r{iie sciil-
'"rede o parte mai mare din bolt6. De a-
ceca lumina derivatd din h se va reflecta date ii-r plurninlinaaerl,easeurtiuldfeiin'radzeallebassotarrueliuni
In d. Dar despre aceste lu,crun:i se va scrie ce trec
un tratat deosebit. care-gi va afla aitun- sine, vor bate in albastru. Dacd pe su-
prafala pamintului dimprejur ar creqte
deva locul potrivit. iarb[, iar femeia ar pbsi pe cimpi.r lu-
minati de soare, vei ziri cum pirlile cu-
telor intoarse sprc iarbd se vor colora de
cu,loarea ei prin razele reflectate. Astfel
se transformd un corp mereu prin culo-
rile obiectelor luminoase gi neluminoase
din jurui lui. Iar daci tu. poete, ptii sd
scr:ii despre forme, pictorul le va face sd
pard vii, cu umbrele $i cu luminile cr-' se
iinbind atit de desivlrgit pe chip incit nu
vei putea inbrece cu pana ta ceea ce facc
el cu penelul.
773. Ce lumini scot rnai bine in 775. Despre ochiul dintr-un Loc
relief rrlu$chii ce nu se Ddd
tn picturd Iuminat ce prire$te intr-un
Prlrntre luminile care scot mai in evi- Ioc intunecal;
denl6 murychii, h-mina venind de pretu-
tindeni nu este cea mai bund, pe cind ln obs,curitate nicr o culoare din planul
lumini,le particular'e sint cit se poate de
po,trivite gi asta cu atit mai muit cu cit a1 doilea n-are aceeagi limpezime ca cele
voir fi mai mici sursele acestor lumini.
O aflim mipcind lurnina, aqezind-o in mai din p,rimul p1an, chiar dacd ar fi asemS-
nitoare intre ele. O putem dovedi pnin
rnulte feluri deoarece cind lumina st5 1o-
cului ea va lumina doar o micd parte din regula ,a patra care gldsuieqte: suprafala
unui corp se va colora cu atit rnai muit
mugchiulaturd, restul riminind in intune- de culoarea rnedlului dintre ochi gi corp,
nic gi prin urmare, necunoscut. cu cit str:atul mediului inoonjurdto'r va
fi mai gros.
Incheiem deci prin constatarea ci cu-
ioarea mai indep5.rtati, adici seoundarA,
'Iuepullnlard ap Eultunl op +Irap 9l€urtrlni 'ElBunulnl ln4.ol nJ
alsa nu ar|Bo Is Jou Inun Erqrun qns glelJ rJ eA Fueasnde eaued rer 'gllJqr.un InFa.rl
-e eiJ€d 91Te ap €lal areos ep Fl€urunl-I -u-e-a,p ad rJ €^ Fueo4r"lgsEr ee1re4 '1n1nS
fesrad wp $rgd reun ee.re:edtuoc eqSapen
-eJo e aldeougzeru-r ap eau€d ur eIduJI+
-cp o-ou runr ese 'IuapurlnFJd ap -elrua^
eulurnl ycep acedo r.rnd.ro:r EI Jarla.r unq -ur e,l, as ea"rap[tSe tS I aleru:trrunl e]e+Fwnt
IBur un olSatnlalrrd pJelnJrpecl euruln-I I9I 'FIg
PJD'&c?lJDd Duxu,LnI atdsaq '611
'ale8a un{qBun qns'1tu-t''rt ad ri alr.rqun elelglunt ad aIrJnSrfadoc J
-e nr rnInS€Jo e Izgzeilil ap €otlJ€d €ale n
-nI €letrgq ui eIJe re-s ar alcreorJrd ?JJai) e^ E+saJe 'teJo rnun InJlrral aJds alSolud
InruJo J€r 'a;ese.r aIaJEos pulc IJunlV c
Xerllurnt {€ur erln€raplolug TJ e,r ';o1rec e
rS .rolruarueo JoIaJeoT4d e esaJe. nJ aJ€olnc ?nlnsoro 9
E
IsBaore rS €run pLrI B In+uFrgd .re1 'soun.Lr alnuTunT 2s alarqlun atdsaQ'LLL
-nI Jae urfnd reur csor[ud aJBoIJaJUJ ales o
'IJo{nJ oJsooe ri rq.to aJ}urp Jae op alr.rn} -
elif-rgd ?giB nJ 'gcmgp e leru alsa eu!+uJl
lIJ nJ '9culpe Teur alsa EullrrJJ ar Frns -uJls a;,lurp In+Jod€rr gs ec gSelace a+se rJoI l
-qtu ad riecaunlr4 I€ur or ug ac ulp 'ruIl -nJ alseJe a.rlurp leiua.rerrp In+JodeJ '-roag a
'FlerdoJde leur eeJeolnJ rS rqco eJ+uJ lJrep
-LrU naun Iliared eT }e'^Jesqo 1n1de; ur.rd a.reur reru Jee ap leJls un EIIE os gl€lJ,led -
-
Ipailop ruelnd O 'grTeJ 1-ao 1n1u;rugd ap -apul reru eeJeo[nJ rS Iqro aJ]uI Er nJl
alcldorde lutru !I JoA lrt nt alelaumlul reru -uod 'a1ureulp eln8e: ui Elep alse au €,pen J
- l'
Z9I '8Id -061 'gle-{doJde re,ru "rep 'aueolnc lseaace
I;
er glpceunlul ap IoJ €T rJ €rA nu glelrgdep
-rrr rEru aJeolnr o rJru leulrunl InJse uJ -
11
lllu nr rJ JoA aq-elEq o-J1ul Eldnl as arer puryunl u3
IeJ ap 15 luarueo ap rog;n81y aIIirEd .;
alDplt)Js ?rnJol ulp alxJnrJnl
a?lp?pq o-r1 al|alud arDc ln?q)o atdsae 'gLL 3li
-()
-ux xruaurDo u)ncaJd plloloDl 'qzeoroloJ es aJ€c urp Jnosqo -ll
asuTJls ?axralD|.u alD alunJpu rnlnrpeu ealelrlueJ gdnp 1s JolrJoiln, eol r:l
JoI?JJpd DalDr,,?7unl aldsae 'BLL -E?rJnJsqo pdnp e1re,r r'on eFrf.rodo,Jd '91
-€rdoJde .reru 'g.reru1.rd eaJeolnc lIcap 'n{J ril
-o 15 ea aJlu3 au4rermlu.r F+Inl:r IeLu eale -n
en '.rncsqo nlp€ru Inun alel€ds uI glezase
6AA
230
DESPRE UMBRE $I LUMINI 781. Despre uirfurile mun{ilor ud-
zuti de sus in jos
iN MUNTI
Culmile munlilor privite pe rind de
780. Despre perspectiua comund. sus in jos nu se fac rnai deschise la cu-
Dintre corpurile care se deplaseazd cu Frig. 164
aceeagi v.ilez6, oel,e mai,indepdrtate de Ioare in p,rop,orlie cu dista'nfele carl' le
ochi vor apdrea mai in.cete, cu toate cd in despart, ci cu mult mai pulin, dupd regri-
aceleaEi clipe ele stribat aceleaqi lungimi la a qaptea din cartea a patra care g1e-
aqa curn ne-o aratd figura noastri srrieste : privite de sus in jos pir-rd Ia ori-
intre punotele a f qi g k p,recum qi intre zont, depdrtdrile peisaj,elor se intunecd
I Ei m. Socot cd va exirsta ace,Iagi raport trep'tat, iar cele privite de jos in sus pe
intre iulelile qi l,ungimile strbbitute, ca si acelea;i d'istanfe dev,in treptat mai Ces-
chise. Aceasta se exp'Iicd prin regula a
intre depdrtdrile fald de ochi ale locuri- treia din capiiolul nou5, car,e la rirchrl
lor unde se petrece migcarea. Astfel de sbu glSsuiegte: straturile de aer privite
va fi I m de 3 ori mai indepdrtat de ochi clc jos in sus par mult mai limpezi si mai
decit a J (de acelagi punct o; spun cd strdlucitoare decit cele privite de sus in
migcarea din I in rn va perea de trei ori jos. Intr-adevdr, aerul privit de sus in jos
mai inceatir decit migcarea fdcutd in ace- pare strdbdtut de substan{ele intunecater
lagi timp de la a la f. Dovada este cd pe ce urcd din pdmint Ei apare deci rnai
distanla o f, distanta I m pare sd fi strd- intunecat decit aerul privit de ios in sus
bdtut doar intervalul c d in timp ce lu-
clul in miscare a ajuns din o la f ,. 9i cum ce pare strdbAtut c{e razele soarelui care
ajung pind Ia ochii noEtri, deschisc gi
strdiucitoare. Acelagi lucru se intimpla Ia
rnunte gi in peisajele agezate inddrdtul
unor straturi cliferite de aer, ele se vor
ardta cincl clare, cind obscure. dupd ob-
scuritatea sau claritatea aerului.
Fig. 163 W Despre aerul care face sd
pard poa.lele muntxlor mai
vei gdsi cd c d intrd de trei ori in distanla
de sch,is e deci,t culrruile
a f qi migcarea s-a electuat in aceiagi
timp, miscarea din o in f va pdrea de trei Culmile m'unlilor vor ardta intotdeauna
ori mai iute decit miscarea c d. Este ceea mai intunecate decit poalele tror, pentr:r
ce a trebuit dovedit.
'JOT aIiJOInJ lJiru rs 3l€iu€1 rn1al rrurlnJ € 15 rnlnrqc,o €arurllpui €i
-51p rJru €Bpa lod es nu r€p 'g,,r.t.r4od a+eol ol; gs 'aluntu lnrurrd ap oloculp tie4y
-oop +uls JoI aIrJolnc a,rqurp err{.rodord tS ti -e riunru .rolat€ aIunlJIA €c J€,saJe[! aJEJ
J€ aITJnFJA nc arurflpr.lS rSeeace o eI !]
-nnru rlSece a.rr1u,rp a1e{ueqsl6 'q lcund rSel
-aJe uJ p r q luTnc r€Jl a1al e.rds alSeaud
3 lnlqro 'p a nulnJ g-€an1o^preas4ql€oTa't{feurnntut J€ op neulsaarJBau-Endc snrpJluoepdI€rJrq?Jseo nJ g+nzp^ 1J ?
Is aleod o J€O 'rJo[nJ
as-rrpurulllul q eaurlnr, -
o;1u1p eri"rodoJd nc lSeeace orJ -es rrnqeJl
r!1u1.ro1ec alru.qnJ p IS a u1 .rer 'a1unu-t ;e aiuelsrp oJJuTp e{{Jodo*d .rer 'alelrsuap t'
rninur.rd €o{rJlnc q uI 'In'!qJo rJ JE o Inl rSeeeoe o ap Jo€ un-JrluI E[Je Je,-s J,oI l:
-cund u,l IaJlsV 'gJIuJEpez rJap t; :e atie:1s oIiJnJJl^ 'eurrilgug lSeeaoe ErI €arprr re-s e-
-uouap ap iaJls€ O 'aJunru rnlnu;r:d eaut s:-
ap Er nrluad 'aur1i1pu1 rSeoace eI IJ ;e iE
-Inr lIrap q+Irpz trI aleod nu eaace ap ii .l_
lilurp rnlet Fz€aruJn area tollfunru Jodnlnl grep eldurglu{ J€-s runc eBe 'leun,rirdo.rd S
olunJnluoJ p{.lnJse os alunru InurrJd ep 'ep{qrsap JoA as nu b d o IrrqnJ JroqsaJB ap
aluolnr 'e1e e.r1u1 e{e8o rJ rie b d o n -p.1
99I 'FI.{ riiunru e.rlurp elefu€lsrp -Er Inlnldet EprJ
-od uI EJ aJ€urJn ur.rd undg 's,ns leur lelgJ
.*-<-+* -e Lue aJ EaaJ glBp o rrrpa^op Ieul PS
_l\ rol apl0od ryrap
tv\ alUcaunlu! xnLu rDd .tjq.r,pdap
-ur rolxJunTu aplu'p) ac ae 'tBL
'o-lrpanop rS
rue urnJ gdnp 'suap ieur llnur nr alsa a.reJ
'so[ rEur lET]€ InJoe ur al€ipTeJs Inlalunur
alrilFd . lJJep FJs€LarTy JoI eorurJeunlul
apadur,rl reru €19J,€ ro.,l rS1 '1er{qns Jae oJEl
-E un-rluI Funfe e"rec aIrrnTr]^ EJ laJls€
S9I 'F]u
t 't'--'/'
,t_
-'tz-- =-------t \. - -_ -/-fa/\Z'* -:'-'-
nsrn.rdnJ teialerdn,s Inlgrgpul IaJlsV 'rqro qzea:o.J'rfl '1u1tugd ap rS ade ap P?€?rFd
ap rJru 13 elun;ur lnur.rd ep IoIu t{tSqdap -apul 1elrr IJ e^ +Jr nc 'gleriqns reur 16 arz
aiJ nu Es rS grseeBgdep nu -es a+r€dop I€rtu -a^qJ+s rEur 1I1€ nJ TJ eA Jae ap eaunlEaJ
eSe rS eaye.rt 1e ap 1ac 'alunult €eyop 1€ gc eunds r;rlu] eJlJ€J urp enop € eInSoJ
iel : alaod €[ ep Ieo 11c,ap eniqns rretrr qnp
ap IaJ E3 9z€ewlrn Ice oc 'a?urlru rllurp
-zF^ un-JluJ FiI€uI as .royfuntu aIIuInJ 'EJ
I8C
o2r)
784. Despre culrnil.e mur"tfilor care 785. Despre culmile munfilor -sle
par priuitorului a fi una mai cdror culori nu scad in pro-
inaltd. decit cealaltd, gi Ia
por[ie cu indepd.rtarea
care proporlia distanlelor nu
Atunci cind oulmile munfilor vor fi la
se potrirseqte cu proporlia indepd,rtiri egale unele de altel,e gi deo-
culorilor.
Atunci cind ochiul zdregte in jos cul- Fig. 168
mile unor munli aflali la distanle egale,
el nu va observa o scddere in culorile a- sebirile de indl;ime vor fi eeale intle ele"
cestor culmi de o proportie egal6 cu in- ele se vor attra intr-un aer subli.at in mod
egal la cliferenle egale de indlfime,
depdrtdrile, pentru cd aceste culo,ri ajung dar nu tot egale va fi scdderea cttloriltt,:
l.a ochi,prin structuri de aer de felulite intre ele, pentru cd cea mai inaltd ctt-
grosimi. Iatd dovada. loare va fi mai intu,necatd decit ai' tre-
bui. Se poate dovedi prin schila al5ttu'iL-
Fie culrnile munlilor in punctele o p q 15. In punctul o culmea este scSldatA in-
care le presupunem a fi la depS,rtbri e- tr-un aer clens gi albegte rnuit iucrurile ;
gale 9i de culori egale. In punctul o s;i cuimea p este zdritd prin ceva mai putin
fie ochiul celui care privegte, aflat in-
tr-un loc rnai sus decit culmile. Socot cd aer clens clin stratul n o 9i prin stratul cle
raportul dintre distanlele care existi in- aer mai sublire n p. Aceastd culme se
ire aceqti munti nu va fi aidorna cu ra- aibegte aproape cit cea din punctul o.
portui cle scidere intre ele a culorilor Cuhnea q este zdritd din punctul c priu
zirite a1e culmilor. Lucrul se datoregte
faptului cd distanlele a o fi.ind 2, a p I stratul de aer dens o i, prin stratul mai sub-
li o q 6. stratul de acr din n o nu este
jurndtate cit stratul de aer m p ci 2,i3 iar iire i k si prin cel ;i rr-rai sublire k l. A-
.reaste cullre este rnai clard decit cttlmea
clin o ,' clar nu atit cit ar fi fost de aStep-
tat cle ia o atare distantd
Fig. 167 786. Despre JeLuL cum se in$eelaL
distanta de la o Ia o este jumitate cit r.le pictorul asuprcL marimii co-
la a Ia p, iar depertarea de Ia rz la tr
este aproape un sfert cit de ia s la q. pacilor .tt altor lucruri d-
degi conform distanfei dintre munll al
trebui sI fie de o treime. Jlate i.n aer liber
Deci, judecd bir-re, pictore sau tu min;a-
turistuie, de la ce depirtare trebuie pt'i-
vite pictura ta $i inchipuie Ia acea dis-
'o oloJunru rs rqro aJluI lJJep d aialuntu '9Jrru r€,tu alsa Biu€lslp puIJ 1n.ree gzeri
iS D In-rqco aJ,+uI J€e llnul reur glsrxa
FJ nrluod o dslaalulonlulunlLulrIoIIpUsIrrqeJtsr\aI p.lu!er{u.ur -qns as lrJ csapa^op areJ aT€sJoAsuetl rJinl
EiEle €A as
-erls e+I€IoIe) q q I! q I,t o ard .grrp
-rJ es oJ EJnsgw ed gzeriqns as aJEl rae
-€d ap alr€dap Iatu alsa llr nr arsr rBru rp allJn+erls t1 o',r. c rS s p d o ard .eor
rt }E-rlqns rEul lltre nc aTSa Inrav 'rol€de e -Ipo^op €?e,I 'au€dep luls pulr rJun4e lIr
16 rninluJru€d erdnssap rsalnld opun aIRrIri -op od€odde luis purr ese lol rS ,gzeq ei
-l9uJ alrrnlal ap luJs liJ ad rrnioJ erlrle 1o1 iJJop aurlnJ EI rnlnJae eeurlsotr8 ap rieorp
-ardLul urind
ap luJs Jae Jp JoIrJnleJls aIrLil{r{iqns rS eleceunlul l€ul luls eJ nlquod
eulq rcur g-leeJsreearTrST3
€aJpolnr
apu)od llle nr ?Inur rcur pi1eu1 as 13c nc roilriunru
oliwlnc aJec nJluad BurDud a?se ,1"retu
1lcap a?Dcaun+u3 ?utu auu.lnc
pq?D ps rDd zr,iuru.u 'znT"tpdap JeLu +uIs eleiuelsrp 1gc nc ;S sot rcur gIJ€
-u3 ?rDuL DI ap ?l?ax.Ld ac aQ 'BBL
as iiJ nJ suap leur af, uJ aJ urp Inrav
'lerjqns 1eru llnur nJ a+sa 1n"ree 1a earuri apod DI +lJap auln) Dl
-IEui eI FO nr?uad glnFe; glseeae Erz€aulrn ?Soraunlu! ?DIu ?t D plDrD arnl
-qldap alDul. Dl x?7unLu ac aCI 'tBL
nu f eaurlnr Jg^ope-rqul 'InlI€ ep Inun
:"il€ os ar€c eI ;olefueqsrp Inpod€r nJ
IeFa rJ .re riumu eJ?ug a?e?rJinJsqo ap fiigl
'are1;pdap alrul aJaz
-Isualul -€J asareJ nu gsu3 rc€ aq eI
'a.rriqns InUodeJ InJae apun 1u1fi-eug aleq nu FEtsrrJagJzeD^eeslenJsua)oLdTonJlrJreltpu aJeru rctu FJed
Tetu olso op +rJ lJutld un
-F"r:ls Fc n.rluad a €eurlnr liJep Fleoeunlul oLInd ealnd raA erqv 'reurrolul leArigyu3
retu e.red 6 eawlnc '6 gpijd ep eJ ale8a IJ oieod nu Jrulru lnur '1.rSn1sapau ap +I+€
eiuelsrp BI JeI 'sns reur eilpug eA as l1c rS aytu ap 00I ep +urzrlo rnun InJ+unelur
Fleraun+uJ reul +Ile nJ purua^ep 'a olel
-unru 13 ec aJEoInc op IJequlrr{Js 13ee1eae e.lpa^ lod as aJ aIrJnJcnI al€ol nrfeds lsao
-e ui.rd r,r1.rd ra.r .!Jun1V '+oJ alelRurnt €I
aliepe,r,op 'glleug leru pqIJ 6 esur1nc rer Ii{Jo ap Elqrgdepul rS q r 1oc ap }raJs un
'0 p oJ+uJ lJJep a r aJ?ur Jrul r€ru Jae
ap €JlseoJ€J Jer o IiUJund uJ InrqJo arg
0lr '3r.{ 69I FI.{
'o'
_"8,*
ap lerls un Flsrxa gr ruqued 6 alalunlu '1e6ripyu5 ap giurlndau nc ea.rgd e,r -t
+Irep l€Jounlui l€ur o+sa a alelunru rel
inFa:iug 1S 1gc eleluauiala Ieumu nu lgcul €
'irulilgug ad lJcep aIeA uJ suop reur alsa alurLrqtrr ap 1I1e ea:ed lo.t as 1i 1.rgz 1an ai
oJeJ ed eIrJnJcnT '.rg.lepe-.r1u1 'n-El InlqJ a
lllJa€ 'snds reru rue runJ e6€ FJ nJJuad -o eI FuId a8unle eaqnd ;e alrJnmnl arec
'a1eod €I lIrap }JIA ards Frnrsqo le[u uud -e"r1sea:eJ o nes aJeprqJsap o giuel
a+sa a Inlaluntu eerulnJ urnJ PAJasqo as
6LA
234.
De asemenea, muntele q va pdrea mai Si astfel am dovedit ceea ce ne-am
deschis l,a cutroare decit muntele p, dar 3- propus.
ceastd deosebire nu va fi fald de cl,arita- Defi.nirea culorii aLbastre a aerului v5-
tea muntelui p in acelaEi raport cu dis- degte motivul pentru care peis'ajele sint
mai albastre in timpul verii decit in tim-
pul iernii.
Fig. 1?1 790. Cum muntii umbrili de nori
bat in albastru
tantele di.ntre munti, penlru cd, culmea q
se afld intr-un strat de aer mai sublire Muntii umbrili de nori bat in albastru
decit culmea p. De aci reiese cd culme: cind vS.zduhul este mai deschis in prea,im:
q va fi mai intunecatb decit o cere ra- norului datoriti faptului cd aerul iluminai
de soare e de o mare limpezime, iar ima-
portu'l distantelor dintre munfi. ginea muntelui intunecat de umbra no-
rului ce trece prin acest aer limpede se
*789. De ce nxuntii nu trebuie lace albdstruie, aga currr s-a dovedit in
inlagfSati atit de alba;tri in
regula a cincea din cartea a doua.
timp de iarnd ca tn timp de
M. Dutpre aerul Ddzut printre
uard
nxunli
Peisajele care inchipuie iarna nu tre-
buie sd aibd niun!i de cuioare albastrd, Aerul se ar:atd a fi rnai limpede gi mri
Iuminos dinspre so,are decit dinspre pir-
a;a cum ne apar ei vara. lile opuse.
Se dovedegte prin regula a pat,ra care 792. Despre nxun i Ei despre irn-
gldsuiegte astfel : dintre rnunlii privili de
la m'ari indepdrtbri cel in sine mai in- pdr{irea lor tn pictur(t
tunecos va pdrea rnai albastru. Prin ur-
mare, cind plantele sint desfrunzite ele Spun cd aeru,I dintre ochi gi munte va
sint de culoare pdmintie, iar cind igi au
frunzele, sint verzi. Dar cu cit verdele pdrea rnai limpede in punctul p decit in
este mai intunecat decit culoarea scoar{ei Fig. 172
cu atit va pdrea sd batd mai rnult spre ai-
punctui a. Din felurite pri,cini, printre
bastru, dupd cum o dovedeEte regula I care cea dintii ar fi cd str:atul de aer
dintre ochi gi punctul p este mai nrar,l
cincea. Umbrele plantetror impodobite cu decit acela dintre punct.ul o $i ochi, 9i
frunze sint mai intunecate deoit umbrele
plantelor desfrunzite, i,ar plantele care
nu-gi scuturi frunzigul sint mai dese cre-
cit acelea fdrd fr,unze.
as llt nc J€JES r€ru lrle nc a Intrujrugd luis ;o1riu'rLtu al{uTna eeeJ€ aq 'alunJFru
lolrJnqrar alrurcgpgJ ap elnurfa"r 'etug"l
runaeJd 't:riqns reru rS rJirr.u reul J€J as -e; eleod I-nu aJ 1n1u1ruqd nc €Jolsaru
tlle ad 'nu1nc ep ardoJd€ es 11c eci 'rrced -E os €-ap a"raln'd gJgT EJ{rI 'alaeur are,lgd
-oJ tS 'niunru tincgy lugs ar€o urrp roUJ rJiirr gJsr erqe ':olru1nc erlerd ed alnzgJ
-u11s erdnseap lnlurured aJsa Jeigs reur rS areoild op urilgJrd alaur{nd o{o3€ eJ nr+
prre r€ru Iar InuareJ 'lulrugSgrFu; ap lrsdrl nu
-trad 'r.rn1.r eospuraJtenlprsqEtJ?lpsBldugJzs ep 'ai,eold
teru rS JeJgs r€ru r; e,t, alSaugJr{ aI aJEJ
1n1ulrugd 13a nc gprled T€ur lrl€ nJ areol dp uoeJ€J lndrurl
-nJ o ap €eJEd ro^ alelue]d rS eq.le1
lo? reur ol.rJadoJe 'royiunur aI€ all€{ll
asno+ iPrli alaf, aITJnJoI EJ Fz€AIuJn TJe ac
-unur rolatns?ad apirpd, ti 7n1at 'xJuJpe reur
pr,n+czd u9 pzua'ziptuE as unJ 'g6L
tuJs alad€ rS a1se3"rg1 es eele^ apun oloJe
'€J'Il11I11
Ia ap€oJ JInrfi r€;rl 'gar:lodurp Jer 'ar.a"r1
€Jr€Jsap 16-16 prec rs1 airg,t a1eo1 'purc 16 opun ed aITJnJoI noJF rEru Ia apeor lrlE nJ
puIJ alnzEr 'areold ednp areold ;iaJlsV 'o:t.;ncs reur 13 alrurJls reru +urs nIJ rnun
;liaqJ 1r, nc gc 'eaeae ap 'aunds urol
'rSgJ€r a+n[u es Fs rlrs €A l-nu
'Jo{,ade' Inroqnd purzoqols ed.rns
t:r as 15 ledgs lsog rr eA olunlu ap lnr
-fJ InrEIr^Els 'nou urp pulr guld 'y{urru
-nJ rJ es es aJ€d aSauel r"relSr,u nJ €d€
ar€o+Eupurase erEildrullul FlIe o p;ulJ Fulci opun JeI un-J?ur I-npuIJEIord'rn1ng; lnsrne
iSgJEd reru] eA l-nu aJeJ ad 'pe,r lnriqt
-aA plFderar rSI InIr '1en1 pu'rr; Intoq p{rlJ rsa;do rS aunqzgJ os qs rol .rt rumc rS
puld 'roqey.r,p"r1s lnSr.r4erd eurs nr puJnl Er alrg^ prqJuI ai '1.rn1; ug as-npurSnqg.rd
rS puJZoJ 'grnlrr,t €llnur r€ru lEJ.reJSal:) 'o.re:r rurron ;oliunru elal€od rS po"r retrq
€ arec uJ IaJ ad 1-npursgred '1npe.L n;.l.i 'ElI1e nJ T€runu r,sarunilnu as nu rg
'1In{x
-aur gJnru r31 lnJr 'rrel EerurFJ;e1 ur eadeeug lEi.rr 1.otr. as-npur8.rg1 €Irrql€ 'rcd€ur lunugd
nu InInTJ eeutigl
aleod r€itu alrg^ eJ LuolrLupe -ec, n.rqued rS ielri +I€{inlar pulp IB 1eu; un-rlurp puldqs
'rsaFJpI as 1c1 'pueaco gllLunu aJ€Lu E€3 EaJ€Lu nJ
'pujlJ IaJlsV .rsaulilul os puIJ pu3d 'gpeinr u! rsaJr JIJ
a'aiJeelorJSu;i o-€yJjuEnJ rFuzeoaleJl€€ooddlruprcousrerlsoeI{cJunnIEo'ea.pr T1J .irlrlJgru UI JSoJJ 'rJl?lrl IerU aIrJnJJ UI
-ItrnI€t; allnru uJ Bsl'r?A as aJeJ aSeri-r1d e1a1
qs ornqeJ,l 'alur€ul reru esnds elac gdng -lnlu urp qunpe as a1odv rnlaJ€os alaz€r
qns Er€A Jsedo+ os ec rr"rejaq3 ap rS gurp
TJlIlc?d u3 zzjunut. Jsarc lunJ 'h6L
-urJF ap 'gpedgz op 'aT€old ap e?€osr rJnIr
'EseorJrLuJJFJ elr8J€ ur pru.lt ap .rolrrqle JSerolEp as 'rrun1 alr.rnluel tS
LLiaJrz r€ru aI eJoJgJ .roliunru oiau-rog
ulp aIaJ u1 .rer '1un:gru Sr.rlard uI J€raJd as
prTJr EuId 'rolt.rgppdap rS .rolrue 1n8un1 ral aprolpJar? xs xiunTu ap
E-ap csaloFolsor es eJ€J g;1e,rd ap r:eu aprnjuD1 QzDaS?Jp{q as ?unJ 'tGL
tlue^oloq nr ElIeIoeI olueld nf, aluedore
Irnqulp col urp na.rau; pcStu rc '1n1upu '0 eorulnJ uI llJap d €aI€A
-gd Jnp€ I-EJ T€runu nu 'e-reolurgJls €I uI suap rcur alsa InJee EJ r; ;e erieerld
esu,ud 'elerrnJur JoIrJn[J aT€dE apun 'r,ol -xa €nop V 'srrlJsap r€ru aJsa aJetuJn urid
alel€od ]Irep arJIuSaA E)rurerl r€ru o ap
:.1(,
236
apropie clc culmi, 5i cu atit mai gras. cu Aceasta se intimpld deoarece cu fiecare
cit e mai invecinat cu albiile riurilor.
grad de indepdrtane o ochiului spre zare
Deci tu, pictore, vei infiliEa spre culmi
stinci,le din care ele sint alcdtu'ite, in cea se pierde din limpezimea gi albul aerului.
mai mare parte neacoperite cu p6mint ;
iar ierburile care se ivesc acolo si apard Fig. 1?3
mdrunte, palide $i uscate din lipsd de
sevd ; pdmintul sirac gi nisipos sd se in- Astfel de la f la b aerul este de doud
trevadd printre ierburilc decolorate. $i ori rnai lirnpede decit de la f la a.
mai aratd gi mici tufe, pitice, chircite 9i
bdtrinicioase, cu crengi clcse 9i scurte. gi 79i. Despre munti
sdrace in frunze. ldsind sd se vadd indir- Pirlile mai inalte ale muntilor gi dea-
jrtele lor rdddcini impletite printre collii lurilor vor pdrea mai intunecate deoa-
si adinciturile stincilor. ndscindu-se 'lin rece arborii se suprapun unii peste altii
trunchiuri ciuntite de vinturr. oe oamenr. in liniile vedenii, iar solul dintre ele, care
In multe locuri sA se vadd stincile intre- fstc cle o culoare rnai clescl-risd nu apare
cind culmiie munlilor inalti acoperili de
o arsurd palidd 9i sub{ire. $i in nici un ca pe pantele mai joase' AcecaEi explica-
Ioc s5 nu se arate adevdratele lor culori.
ilecit in iumina scdpdrdrii fulgerelor din 1ie se potrivegte gi i6 peisajeie care se
cer, al cdror joc este impiedicat de stinci,
ca gi cum ar fi rrrut sd se rdzbune. intunecd spre mijlocul indl{imilor 1or.
$i cu cit vei cobori spre poalele mun- Fie. rZ4
lilor, copacii vor cieveni n-rai falnici gi 798. Inudfdturd.
nrai clegi in ramuri ;i in frunzig, iar r-er- Luminile qi umbr,ele sint diferite pe cit
dea{a lor din ce in ce mai feluriti cu cit sint de deosebite locurile unde ele se i-
se vor ,alcdtui pSduri din arbori diferili.
Ramurile ior o iau in toate pArtile Ei cu vesc. Atun'ci cind partea umbritl a cor-
tot felul de grosin-ri de crengi gi de frun- purilor va fi accentuatd prln apropierea
ze, de tot felul de forme gi indllimi, unui obiect intunecat, umbra se va in-
unele inmdnunchiate ca la chiparogi gi tune,ca cu cit va fi mai pulin limpede
alli arbori, iar altele intinse Ei rb-sfirate decit aerul.
cum sint Ia stej,ari, castani qi altii asemS-
ndtori. Unele ramuri vor avea frunze sub-
tiri, alteie ,rare, ca ienupdrul, platanul Fi
aI!ii.
Citeva pilcuri de copaci se inal!5, des-
pdrlite prin mari poiene, iar altele stau
laolaltS, fdrd poieni despirlitoare 9i alte
locuri goale.
796. Despre rnunti
Nici un lucru nu se ar.atd mai :lar la
mun{i gi dealuri decit virfurile lor la di-
ferite depirtiri.
-e Er eIdLuIluI 3+eod as gr nr+ued 'q.Iaq -ulullupJ €LIILunI 'a1Sa1or as 1nd;oc gcep
-rI olsa Jol{ulllgru €ArlJOdSJod ler 'Ia eI13
Eun ?o1 alse ri aJ€o+TloJ rn1 ea.recilu u1
-oI PlspoIJIu aluruzap Is-nu JoIIroInr er\Il Indror Elere as areJ ug aF.igtsriglu3 lugs
algc r.rndrqc rS ru;reeunluI eellle lol FI€€^I
-Jadstred 'grnleu ui 9r lerg^ape alsg
'atrde* EI Ep J'oA 'p1e1nFe'.rau guuo$ o-ap droJ un
ad airururnl csaSg;gaolul aJrec alaJ'qrull
rA ldo aITInBar gdnp e.tt1:eds.red apq
-rue gzea.roScirLu €s runJ InIeJ rlSerpu:n narnsxjp{u! 11u?{u? DI pqu?qrs
gs rc 'g.reeur1 e,atlreds:ad 11nru retu rza.ro3
J-JsILaUAnI Uas-€sepruuenluoosloeooe o';o'1lJrc:oI1nnJcaep-LIialeJa+ds€s tig 1.5 lJtpd a+xratxp u?P Pu?ur
-red llntu eerd tEurls nu Es 'eJo4Jrd nJ
-n'l xiDaacD a$au?rd xi lnJoy
'aJ€o4gqulir{Js
Dqu.L?14J5 xs-n prp[ aJrDolux as
ap lgS.rlysau luIs ra aloulroJ rS runca;d arDJ soa?ulnl TndJoc aldsaQ '66L
reJqlun elrurrJgtu rS a;etultl ut-rd '1'rur;ui
srilF!,{
eI Elrqlzr^rp 31sa aJednJaJluI 9JFJ srulJFru
eJIJo aJaJ€o€p 15 'a;eolgqulqJs ouru?Lu
ap rS ;o1gqu;!qJs TnI EeuIs uJ alsa Frqurn
ap lndarul e1 lednro InJoI 10] Fc nrl
-ued 'elintu ep 1rS.l1;sau 1u3s tuuqu ep tS
aurJoI ap lrFqurlqts ap IaJ+sV 'lndecug e1
ea asl,\l as apun InInJo'[ €ul.lo] 3Je Ie{.u
nu apur+u1 as spun Incol 9J n.rlued 'eau'tr.r
e:qum
r-gSru'c13ee1ruIroq; rS gqurrqcs rS1 1e;1se
aP Elnru 'o e.lds
os q e1
ap gr*nu as eululnl ao du.lr1 ug 'aree ';
eI p ei ap €apuIlui as p ta$eoroJ eJqlun
9II 'FTd
t)
q lnlrund uI EII€ 3s eullunil puIJ TJunle I'qSu€alFe'J€uEoJqeauopn^€J-oeeTJAsIinnaduJr€ogJru1rnlnurdn;EloJca€p1p3o€iser-JornusP€r9uuJJq€otpuJ
gc undg 'o aJds q ulp PcArur as aJEJ -as JoA nu alE^IJep raJqlun auJnJnluoc
eununl q alJ 16 lecAruau lnd.roo u e atg
: €aJeol9rrlJn alsa epe,\oc
'rn! u1 a16a1o.r as ! EuILunI pulc ad
leriruiau g1s lnd.roc gJep n€s 'co1 ad t-tt1:
;ao
238
proape de ochi si se proflleze un deaL reflexele nu prea se vdd, lucru ce se in-
rr-rdrunt iar in depdrtare un munte foarte
inare, Si aEijderea se intimplA cu arborii timpt5 tuturor obLiecte or ce se af15 in
qi cu clbdirile. aerul luminat, atunci cind vreun nor a-
Obscuritatea tenebrelor inseamn6 o 1ip-
coperd iumin'a soarelui, sau atunci cind
sA des6virqit6 de lumind, dar intre lurninA
ambele fiind miriir.li ne- soareie abia a coborit sub orizont, iar
-instirienrtuupnteec,impeo,t fi std,ri care se schinebd cerul revarsd o lumind fird vlagS sub
care contururile umbre or oricerui corp,
la nesfirqit. Adicb intre intunecime si cu luminile acestuia, apar nedeslugite.
Iumind existd o putere piramidalS, cale
frind impdrliti mereu dinspre mijloc cA- 802. hlarginile umbrelor iscate din
tre virf, lasd restul mereu mai luminat cauza unei lumini mai mari
uor Ji mai nedeslu;ite
clecit partea ce a fost retezatd.
Reflexele sau umbrele care se adunS
800. Despre uftLbrd. ;i lurnina Pe inire lumina incidentd Ei reflectarea ei
corpuri opace se vor afla intr-o parte cu atit mai in-
tunecat5 cu cit vor fi mai multe.
T,oate pirlile corpurilor pe care ochiul
Aceasta se datoiregte taptului ci atunci
ie vede intre lumind s,i umbr5, trebuie sd cind sint mai numeroase, aqa cum am
spus Ia regula a paptea din cartea a
aibd marginitre dintre llurnind pi umbrd lioua. doud lumini sint mai in epirtate,
bine conturate, iar pdrlile i,ntoarse spre ;i anume lumina reflectatb qi lumina in-
lumind vor avea marginile iu contururi cidentS, astfeJ. incit umbr,a va fi mai pu-
rredeslugite, sau ele insele se vor deslugr lin influenfatd.
pulin unele de altele, precum Ei intre 1u-
mini rra fi o deosebire riricd. In ceea ce 803. Ce unlbrd este n"di intulreca,td.
priveEte parlile umbrite, .raca nu vor avea Partea umbrei care va fi mai aprqpiatd
de corpul care o iscd va ti mai obscu,v5.
reflexe, vor prezentLa ca Ei pirlii.e lumi-
nate, pulind deosebire intre pdrlile 1or 804. Despre Lumind
mai mult sau mai pu{in obscure.
Acea lumini care va fi iscati de un corp
B-o1... Despre corpurile lurninate de mai uqor curbat. va avea o no-ai mere
aerul Lipsit de soare .intensitate, fiind pricinuitd dc una gi a-
Chipurile gi celelalte corpuri dintr-o ceeragi cauzd.
at.mosfere lipsitd de soare, le vei infdliEa
umbre dupd cum am ardtat in regula a Acele corpuri care sint luminate de a-
cincea din cartea a patra care se spune erul lipsit de soare, iscd umbre cu mar-
cum partea mai luminatd a unui corP gini nedeslugite. Corpurile luminate de a-
cpac va fi aceea care va sta cit mai in
fala sursei de luminS. Astfel, gindegte-te erul strAbirtut de soare isci umbre cu
bine. 9i trage liniile inchipuite de la sursa
de iumind la corpul iluminat gi observd rontururi foarte desluqite.
cum cu cit sursa de lumin5 se vede mai
mult, cu atit corpul este mai iluminat. Aci
'ECS€e.rl$ eeJ€oInJ op ed€oJde -uI rEru IroInJ ap +uIS Joi alrur8rEru +IJ
nJ o.r€IJ lelrl +Ile nJ Jed oqle Jolr.nnJt
reru lIJ aIJ {-9S eeJeol{lC eC etueas auli -nI alrJnrnluoc runJ elSapenop a.ree pfey
IS guILunI rS€eaJe rS eun qns eaJeJnpoJd op €alJ€c utp eeldet e
-xa as elseeJv 'ale nJ
-a: nJ Inlapotu g;edruoc 'Iepal aI Fs Ia.IA elnFe.r u,r;rd Fcrld
a,J€r ad a{rJo{rlJ e}Erol nJ+uad '-€f,Il€utelEur gzeelseuluoe 'a1ez
uI alsernusrqo as urnJ ese g.re1c 91e€p -aS€ luJs ero.rgc eie; ur apJnpuoJ eJeJ nJ
aJ€irzou(unl n€s erul3ounluI ap Inper8
-n[ o rndul ri-gs elsa 't"lg.rnta*drui ap 141
-lse-Jlui IJ€J FS ernqa.Il aJ eaeJ '"rnFurs nJ errJrsualur es Es euneep1o+ul J€d 'r]-rgd
epSul 1e-e1 r-rerraonu.rllunaud9'+su'qorsquuI ln[€se{IepduIu+ns aTIE €J JImLU reru 'JoIu'ndJoJ alrJnJnluoJ
rzasrigyug Es puzldsap as aJDJ ad
'p[g;F re gs 'aJeoInJ o IepoJ qs raJ^ puJJ ap aurnpuo{ nr Q.Ln+p5a| u!
arD+Jpdap a)?ro .LoltrndroJ aUJnJn+uoJ atdsag' 1gg
DI rollrolnc DarDpaJ atdsa1 '608
'aJ€olnJ rSeaale ne ';les .lolaJqLIrn a1e rS
leurtllnl rnlndJoJ olrlolnr nJ r^rJlod JoA
EurLLrnI rS E+ElJId eJqr.un tS PJ €apa^ as IellsaJaJ €aJ€oInJ ap a+eururnl aIriJFd
1an 'aleururnl oIeJ, od ri; er aluqrun a1u :r€l '?{JqLun InJJnI nc g+I^I-r}od aJ€oInJ
-n;;n1 ad a;eos aund ra.\ Jp IS JJEos il! J ap iJ JoA- aJEC eJqun 'sII{JuJ In-rlnl
lezaSe lnlnrcnl e FleJglep€ eJqtun Eluez 3d aJqlun €JsI EA a+IJqurn ra apf;gd nc
-oJdoJ EA 'gJqun e1 glezeSe aiEoInJ ap rspsul cdraciEJui 'l3J1sv JJ€olnJ rsedaJe
a1€lrl€J rStaace o Ft gl€eloJos tti gs tnq sp ea rS rJ J€ aJadEJuI uI apunJ'1ed ac
-aJ1 J€ EJ n.rlued 'rSna.r e,t ri-nu ea;eugru
-ase 'g-rqu;n uJ eIIJnJJnI e1eo1 ezaSe tal eiLrrLunl ;91€po+o1 r3 'ernlsaee eaJEo[m] €a^e
IiI lode rS 'rn1a;eos esdtl u1 ala luJS lrtrlJ
Europre aIIJnJJnI eStfggll e nJ+u€d 'roI ;o..r. lrnd;or FIJ€ as apun rued-€JuX rriarad
-aJqLUn aIrJoIrlJ rJq[In EI eJalsau]e 1e-ap puJJ rJunle e;e'de d,roo TnJEJoIJ JoIIuIru
rode rS; aJeos qns alnzF^ purrJ eJ europrE -n1 e rS Jolarqtun e aJEoInJ €?€JgAapV
aIrJnJJnI eiriglul e n.rluad areos qns alei
aIrJoInJ €Jalselue Te ep FJ nJJuad FuIu] prnryipoul .g0B
-n1 rSeeece ui elelJld Jsernq€i4 a"t€JJFdap
uJ rsasFB as ar€J JoUJndJoo alaJqrun 'gururnI ap esrns
arqutn ardsap QrwpipTul 'B0B e J oJ€oInJ IS€eat€ rlru rS 'r,rnd;ror rolare
e a,JeoInJ nE nu r"rnd.roc 1 ap l.oJ+se Joun
'aue1d 1.rn;cnl ell€ ad rS r;nPtz BJdnse EJqurn J€J at€t aIoltl3lqo gJ rnlr.]
ad aurq €aJd apal as InJriIl-I 'InJeIt +Jrap
-de; a1Sa.ro1erp as eJS€af,V 'ol€urulnl elliJqd
gJnJSqO rEtU €lIqLUn JeT 'FJqrun uI pselu ad "rEC€ aJeJ JoIaJ eruopre IJoInJ e+IJquln
-g"r ee1;red lIcep Eqi€ I€ul as,-rutrnpulJgd
elri.rgd ad pqre ES arEdo al.rnd.roo ad
Eleu,rurnl rn1 ee1;ed 'rnlareos €I€l.Eq ui ap aIr-loilnJ P,J pldtullul as JreJ alJe'od
lr,trrd 1nq1e gp I-lu unq rELu 1ar lnlduras
'a+uqrun
-g 'qle rBur puoJ un od aIIuISleuI EI]l?
rS! ala lIJ nJ elrJqun JoIIJnlrJnI elTrnrnl ro1 ali.rgd ad a1n;gde aITroInJ nr rsal
-uoJ Jed eJnJsqo Teru lJle nr tS 'a1e;aun1
-r-r1ocl as nu 31€'tll(uinl alrfrqd 'a1tr.rnp; t"to1
-nJ uJ Julurnl ap aleulrunl al;undJoJ €'I
Drn?plpaul '909
6ta
240
Si zicem cd ai vrea si infSligezi un cit intr5 bc in a o, de atitea ori va fi
munte in partea lui bbtutd de soare' A-
geazd-li culorile tot sub soare, fd ames- a d rnai ,Iuminiat decit d c.
tecurile gi compari lucrurj,le sub aceeagi Pe zidul ,rnai l,uminat. umbrel,e vor pd-
rea mai intunecate.
,f,is(-'-=--:-N: ,_ >
Fig. 777
lumini insoritd, opu,nind culorrile tale, cu- d
lorilor ce ai vrea sd le redai. De pildd:
fie soarele 7a artiazd qi eu pictez mun- Fig. 178
tele spre apus. El va fi Pe de o Parte
umbrit gi pe de alta, luminat. Dar eu 811. Despre perspectiud.
vreau sd infSliEez num,ai partea sa lumi- Atunci cind cu amindoi ochii vor fi
nat5. Voi lua o bucSlici de hirtie acope- privite doui obiecte egale care vor fi fie-
care rnai mici deoit intervaiul dintre a-
r,itd de culoar'ea oare-mi va pbrea mai cesti ochi, atunci ce1 de aI doilea obiect
asemdhdtoar,e cu cea a rnuntelul gi o voi
1:une fald in fald cu acest model, astfel b
incit sd nu mai fie spaliu ir:tre ce este
aievea gi ce nu este gi ie voi pune in
bdtaia soarelui ; atita felurime de culori
se va ivi, incit se va gdsi ugor culoarea
cea mai asemdndtoare. Aqa voi face cu
orice culoare, gi ia umbri qi la lumin5.
810. Despre lumina reJlectatd Fig. 179
Cu cit corpul luminat va fi mai pulln va p5.rea mai rnare decit intiiul. Firamida
luminos decit sr.rrrsa lui de lumin5, cu atit o c cuprinde primul obiect, iar piramida
partea unde se ivegte reflectarea va fi d b iI cuprinde pe cel de aI doilea. Or
mai pulin lumirnorasd d,ecit partea lui Iu- obiectul rn r,ra pdrea cu atit mai mare decit
n, cu cit l6{imea pirarnidei d b va fi
minat5. Corpul mai apropiat de sursa de mai mar,e decit cea a piramidei o c.
lurni'ni va fi n-ai lumirnos. De atitea o'ri
p J U eJnru€J J€C 'eie aJlur aI€Fa luis alrJnru€"i elEol : eolrarl IV .Sl1S relll ap
J q ernru€J rs r ?, €JnLu€J gJ e^Jasqo sieJ liJsp lqnsapep r€ru aJalteu nEr o.re3
,rolrJp.rJ alalaJnl[e.r luJs r.reur relu : ee{roir'
.esEoJt
r€ru luIS €e ulp J€sEt eJ sIrJnruEJ ljJ OBI '8Id
nJ aJElu rEru +I?E nJ AlSa lrJnluel eolrnts
-JOluOr : EAIACeZ IV 'punJl:FdarJuJ as nu d
aJeJ re ala ad tesg-r r.r€JrlrluEr al]f, eetrJ11?
10 +uIS oledrJurJd JolrJnruEr elrunlsloluoJ -d*- .i(
: eolnou IV rJnurel 3d alJudru] as Tr,lurp E'-
rrJnLLreJ e,\as eJ nJluad 'p ) q D alrurrsoJF
al€o? spurJdnJ .JeJ 'd b IUUI rnlnur E:
-eJ ?aLursoJS JsgJploq €unoJdrxI a rS I .i?r
't cetrt as-nllulunardruJ p IS r aIl.rnrli€g lli
'a JEJ as-npuruneJdruJ q rS r 1oytrsy
-E
'Enop ollelelac ad epuud lV 'JoJ aJ?gJ InJriA rS-npurtrpr"r ,areoa
-nJ eI aJ€J aurrso.r8 o ap .Un.rrreJ raun aJal -o3ur as 'a1e1ne-r3 ra e.rr.do.rd op Flrfald,oJ -;
-6eu qp aleaqJunue[ruJ rJnlu€.r ap aJ€JJn+ -au allr€id raJFlrJo Ie uI€t oJ.rJo : riSLlI
-rq oJrJo : ealnldo 1y 'a:riqns T€ilu EJieJJ roP+uDId DalxrnuLpJux ardsae 'Efg IJ
o-Jlurp Flrnlgrl€ elso Greo rnlnJq3un €
EJnl€I eare llnul r€ut pzer^ap : EelotrdEs v
IV 'JseuJrqequiJ eelsere purc rcunle, ,Irnl
-FI ujp alrrqrJ eT aznlqo r€tu urAep IJn'rqF ]J
.rn1n"refn1
-un oJsaJ€ .rep : ealaseS IV 'a1e eJJur aI€Fa al€ soi ap telrl eIaJ aIrJnJoI ur prllJsep
+uJs aJoqre rnun aIrJTJnruEJuI alEo? J€J ai as alalle JEr 'u.TJntugJur .ro?saJe ole rJnJ
aJ€" od eF:nrq8un : eaIrJLrTJ IV .rnF.reos -rJ^ a+I€{rJ reul ela, uI Jeftlr prrlrssp es
rS rnln"ree €urJud ulp 'J.rIt aJlFJ rerlr a{aun RJ aunds eleod as Jo{TJnqJer EoJrJ
FIle as aJ€J alo3 +urs aseotoJou retu rS -n{rip.iuJ ur Jsan r es aJ€J a1r,ro1; ardsaq
ac'ruJelnd -l€tll eIaJ alrJnrueJ : ealnu€d I\/ JO'pJnq,LAz DA"LxJnlU
'roJqlun Ezn€r urp aulaJ^ FlJnJs uJ Jeid
inInJ€doJ lneoifru u1 a;a1ieu ner er€J -?ru| u2 rolzro'!{ lnJol aJCIsaa 'zTg
lIJ,NV'trd I'IHdSIQ 1:^ ruoguv guds'Ja
VESVS Y ViIJUVd
242
este mai indoiti decit rramura a a n ale punctul o se af15 ochiul din care se nagte
cirei biftr,ncdri. sin't Ei ma,i defiormate. Ce'a rS.murica deasupra frunzei. Spun aEadar
de a uns,pr,ezecea : locul unde se na$te cd locul unde se prinde rbmureaua care
poartd frunza, cuprind'e cea de a treia
palte din grosimea ramurii, iar t'atnura
p b c, crescind in grosime pind la h g s,
locul de prindere a frunzei va cuprinde
tot o treime a cercului de aceeaqi gro-
sime, aga cum se insoamnb cu s g pe
desen.
Mai incovoiatd din inti:eaga inrAmu-
r.ire a arborelui va fi acea ramurS ce va
Iua naqtere mai jos.
Fig. 181 815. Despre irvd.murirea plo.rLtelor
frunza las6 intotdeauna o urmd pe ra- Ingroqarea de tremn qi de scoar!5 oare
apane la bifur6area ramurilor, cind cresc,
murd, urma cregte o datd cu ramura pind este dest;ul de reliefatd in tinerelea 1or.
cind scoar{a plesneEte din prircina imbS- dair Ia bdtrinele, se chirce5te.
trinirii copacului.
874. Despre ram'ificarea ltr plclnte
Intotdeauna locul unde se naqte frunza
pe ramlrri cregte in aceeaqi mdsurd cu
ranura Ei rimine la vede,re pind cind
Planta ttnd.rd Plqnta bdtrittti
Fie. 183
Fig. 182 816. Despre tnrdmuririle mai md.-
runte al.e plantelor
bdtrine{ea plesnegte scoarta ramurii in
Frunze e care atrcituies'c cele di'n urrnd
acel loc. rarnificdri ale plantelor sint rnLai evid,ente
in pir.tile de sus decit in cele de jos qi
Fie p b c grosimea ramurei. Fie b c d o putem vedea mai ales la nuci, pentru
frunza care a r6sirit pe ramu,rd, luind
tporitndloe.coultrbeimo ecdcinargerovseimdeeamrcadmuarrii."uIn-
-nSaJrJ €iJ€oJs ep gJEJe uI 'IlnFunI €-a'p lnuE urp rrJnuler Ie IaJ nJ ie8a +ellnzJ.l
un n€p 'a{l,u-rrso.r8 as-npupnp€ rS es-nput1
Bun€eplolu! alsausald roTuoqr" €ireo)s IS
-olos 'eu.rer glrrdo 1sq er-ail €o.relsolJ 3J
'alelrinrJ ne rs EldrulquJ as es€ +o1 glep o 'ta1ue1ci ale Iou aIIJnLUeJ u€ oJeJaiJ 3t'-
9Lt
-rS 'razun{J et aJoprLIIJd ap lnInJ'o'I B.rdns€ap uI Erlpv 1.ro?ll^ nes 1inmr1 'nue rtol nr1 -!)
ELlnur€J, €un€splolul 'ldaJp IJ eA -uad gBiaJdnatu-reJosnJeluseea3tSEelraSr-e rSeeere alsa
aJolse:u el riJurp (
)olirul €I aloroqr€, '9i€$ ui Fi€T IJ ro^ ap uI lnrgde' €
JEI '9]Tel€JJ aJIEJ €q 'EJnLLIEJ O aJlgJ eq 'J,.
JJea rr.runrupJu! e alursoJF ap €IlJOdoJd 3.:
'ropu! €A as JoI[Iu €ri 9lelJe EJnUI€,J -1€,I JO
I eq r.ro 'Fi€J uI giey 1.ro : atunue' rS r.rndrqr
?r?rnanpl e-'^
gnop uI a3ezaSe luJs JoIo:Iu€Id aI{-rnuJBU
-u! a4u?p ntjndo.td a-tdsa(I 'LIB -r.
ntpoc 'rurod rjie ti lnutqrous '1nta1 '1nue1e1d ai
ec e6e 'a1e1 azutr.r; nE PJcp rqasoapui rS
ay1ausa1d x-nu Jpu!1 lnlaroqJv '618 3p
's
'rseaaeg aun8erlul uI atulsolF o 'sns reru sIJJsap uI€-{ uInJ eSe 1u3s azunJT
e1 aFunte r€ 'al€d{cuir.rd alunruel a;1urrd ts-il
Js€u es 3J€3 aIoIaJnuEJ 9+l€IoET aEuIJls aJl€-Jlurp atrInlPJIe azunJl ne aJ€) rIJoqJe
r€ ap J€I 'ITIqISUaSUI pOiLU UI llniu IaJ Il 1io;, 'r:nni tede nu azunJJ ad 'ruaputlnla.td eli
iRqurrqrs as nu al€)lnlIq JOIIJnTUEJ eorLIIs ap glrua^ €uI[InI o-J]ui EJ nlluad 'plttrt 3*i
-oJF gJnLu€J €I 9JnLLI€J eI ap gil€poIlTN -nuE gsrns o-JluIp 9lluaA FululnI o-JluI l€
JoI ne ea+saJe alEoJ 'lqnsapap ap aI3J
'euJer €eA€ JoA II LunJ ap gie1 lneoi a1:
eqlurqJs "rol rS1 'a1cn.r1 ap rB ezunr; op ljr.lp rol BJnuIer ep olellgdapul utlnd teut
1u1s erdnseop ap Jiazunri eaaJe aO lqns
€r€AalEJ.rPJuI pu'!,lJ Jol{.roqJ€ alIJnf,LI€U -apap ap JIaJ l,IJap urind reru areopll1 as
'asur.rd juJs aalpduzunnJaJp'iuInaJuolsIsuelpaCpu'aJlunJzllgel
ro'LzJOqrD Dar?rnu)QJut atdsaQ'BTB e;dLseap ap
'F]d rJ locl aleot nu 'azunl; alie air aluodoJe
purr; 'lqnsapap a1: e4;ed uI 'a1l€Ialar ap
'BI aluodoJ€ purlJau a1e e;'dnseap '+qnsapap
nu J€I 'e-rdnseap as€olgJ€ r€'Lu aIeJ 31ez
-un-rJ n€ lal lsAJe ap SII"IIJnIuEJUI : IaJls€
erJqJuJ aleoci as 'asnds purr; €alsaJv
'all€IraIoJ Eun F-rqLun rS-npuSrgy'a.rapurrd
ap JoI InJoI qns Srzatd 9ru11e eiazunJJ
iolrJnLu€J lnsoI uT .ret'ezun.t; laJqJolJ
eJdnsEep aILlIJnl/ pPA as II adBo.nde ap
re1 a-relrgdap ulp 1l^ud saTe, reul 'soultu
-nI ap intrsop 1o1 un PunaJdtu] IruTnl9JIE
'+nJspu n€-s sJeJ UIp 'e11e ap eun Euitt-Ids es t.lo atlnru ap rS
sol uI qsel as alo 'Jol €alelnar,S uTJd
I p €JnrueJ nr arursor8 ut aleFa 9}i€loel IJ
ro,r 'as-npurqre-radurl rc1ue1d ale TJnureJ 'rcre IZ3A IJ aJ€J ad lndtqc uI azunrJ
alar;lrlln 'p q TS p n 9) eunds uralnd aldeS a1le urp allnlFrl€ JuIs rol alazunr} 9r
.JOJII,\
u1 rS eldruilul e^ as TI nrJnl r6ela;e l$
'JJalSEu xEnI nE €a]saJ€ JleJ urp']nJJ.i]
8fa
244
lui care plesnegte in cercuri. Atunci clnd la rnijloc, unde nu se pot atinge. Deci, Ia
trunchiul se va impdrli in doud sau mai
ingroqare, toatd imbinarea se va r,idica, aga
mutrte n:amuri principale l,a ,o aceeagi indl- cum am dovedit-o mai sus, de la g pin5 la
llrne, margi.rxile de ,lemn gi sooar{& d,e la c. D'ar pe cind imbinarea se inal!51, mij-
imbinar.ea acestora se vor umfla intre ele,
locul unde nu au loc ,atingeri, lrdmine
lrtrvv
Fig. 185 cD,ncav qi rnai jos.
iar nu cdtre rnijtrocul arborelui unde se 820. Despre inrdmurirea plantelor
va alcdtui o eonLcavitate accentuatS. Lu-
Acea parte a plantei care se va afla
crul se intimplS cind unghiurile ramurilor
rnai aproape de obirEia ei, raga cum o do-
sint rnai strinse intre .ele decit unghiul vedesc gi ,crdpAturile scoarlei sa1e, va ,a-
cu virful in chiar 'centrul trunchiului.
rdta gi chiar va fi, de aitfel, rnai bdtrind.
Sd zicem cd ramurile o gi b gi ramurile Lucrul se vede la nuci, care 'adeseori au
o scoar!5 bine intinsl qi cr"rratd deasupra
b gi c sint despS.rlite prin unghiuri mai celei vechi qi crdpate, asttel incit sint
strimte decit unghiul dintre rarnurile a c. tot atit de multe pdr{i. 9i tinere qi b5-
In timpul cr'e;terii, e'Ie se vor ingroqa mai trine, ,cite sirnt rrarnuri principale. Anii
repede qi mai mult la irnbinarea b c decit virstei, la iarborii care nu au fost ciun-
in a.c. De aceea imbinarea de la mijloc tili de mina ornului, se pot numS.ra la
va rdrnine mai jos. inrSmuririle principale.
Demonstr:alia care urmeazb este .nece-
sard : fie cele trei cerculi n m o care se
ww
Fie. 186 Fig. iB7
ating in puncte de pe liniile n n'L; In o trati cercurile a b c d e f care impart
pi o n, gi aceasta nu chiar la mijloc ; gi ele toate Lramurile princi:pale, pornind de [,a
neputindu-se impotrivi decit acolo unde se rarnur,ile m.ai apropi.ate d,e mijlocul ar-
ating, se vor ingroga racolo unde are loc borelui. Atitea virste au rarborii, cite ra-
atingerea gi o mai spun o datd nicidecurrr
muri prin,cipale se pot numd,ra. Pirtile
'rJlurp noleJ EJdns 'alrinrsa reul luls al
io{,rri€ciJlLuEJ aFLtn4qBun 'rn1nrqtun.r1 e
-eap nizJI? ep In$ap es-npur^r EesE6 e Rnou l€ru eal,red ur 'a:€ru-ln urid 'irnlnrqJ -E
'op €ra) 'e"reolgugueseeu urpza6e Lr[ rJnru -uncr+ e FJrulsJJl r€iri_r r3 gs€oJ8 reru eal,red
-eJ rJul' ) €rr as gJ nJqued, 'Fl[€i[€al od J-irds"Jrp€, 'so[ r€si le,zaSe e1sa, e;o1$eu nu1 ei
apun InJoI lrJ nJ azn+qo reuj ?31i€ nJ rirnlu
lrado,ee eA o nu eun '"lo1gru.rn Inut? uJ -P.:.), ]L rp ;lrinluFun rc 'c"rr-.ui ap Sunieap +..
or;n,ul€J ap laJlse as-npurJseu gJ Inld€S uJ -uI q-teJ o-ec{ prrqur 3s oJeo ole?u€Td
ei
qls qlernpu!.1o Eunq €rnop V 'ezun"rg al,Serr ropluo'Ld DorlrTtlltprul asdsaQ'IZg -u
as aJt€o urp e€l€+r^ulJuoJ uI as-np,Lix.rd !l i
-o ernlecrd 'euguea8 €uJ^ io]lse adepe p.t -Er
rS eF.TnJs gleod es gs gJnureLr e+s€raJ l r:
-e ad eapec e,t aJeJ ede 'razunJJ E aJap E..
-unJd €p rnInJoT eJdns€€p FIJ€ es aJ rnl
-nlrlJo E euerxee8 €uJA urp pnJJ un n€s 'i€ Inrnt n€
BJnLuer o as-npurJspu 'durn JJ Inue ui :) uj ela;n[ip"i a]I.nri{ ier-il €{ oJoiS€{r Ep 1l'
elsa rJlurp lal : runlso.r Enop aJe rS5 n;cni _(-j:
JsaJ€ TS e aJ ap FlTuotuJls alsa nu eln8a.i e"r areJ eeJ a?sa 'gidea;p re-.u rS, p1r,rr-rqocl
grep 'alredep retu eie 13 'Iar-ul.lcl e-rdnsieop reur artrtso:8 o-a'o'a+(oJ, et€D €JnLu€t{ EI:
gIJe as gzunJJ eeseS e ep eal euneep 'iilitl lEUl lJn[reir JrOUn JCt
a;e14e u ep alraur.rlgcirrij ar€J a{eroqJv
-+olul +I3uJ laTlsu IrnLu€:r JoIstuT+[n etraz ari:
-un-rJ JtaZoS€ e eJn1eu e?uelld al:Inur erl 'rnlatoqJii ail: oii:di;ur;,cI elelaCeo cI
Jd Jso-rJ aJ€r €eiEJ.- Xuis nrz.TJ+ reru prco -f;
'rrJnlueJ e aJeolellrJn riunrirod rsdrl e.r, a.reo rS rg1u1 r€:ur is3r\r as aJer eiazlrnJ.{
EI
aruJsoJ8 glseaJv 'rrzLrnJJ eJdnseap +Erpalllr 'aurq r"iw a?sa.i;t Jor1' 'lrlJunrJq Esr
Jp odEo-rde ]i?ul jJ .lo,r ar€J oIrLrnJr[A Ei
B8I F1g 'uoq,i€ erdsap giurilsau purjnd reul s€[ Fs
'piuilnd nr o+sa II'I-I: lIf, ? jlit 'er ru+ued
/,Iit arJls ro,\ ap'rrnlrrd -1r'LiliLr nJluJ rsa[n1s
nu €alsaJ€ €J ol€o] nJ aldeougzerur aJds
\F ti
l,'r{.; lJJap rzqz€rur a-rds ei;exrcs ap adeo:rde re,ru
Al
al.sa rnlnJ€doo In.iquel a.rel r.:1uad €utol,Jd
13 elsg 'rzezervt a;ds 11eap aldBou-ezE;rul
o,Jds oseoJF reii.x luJS al',uno.tal eJ niq.uad
'1n::sa.r: na aJ€t ur rninrp,air: olrJrqasorap
gliEi€ 3U €eue(Iresr, ep rg 'rsolaras r€ru
nes rScrold r€ui lso; nE rue a"rec rS urglTu
,roillfinclTeD eeu-Irso-r8 gdnp ;er '1n,,tsa.IcL ne
FIJe as areJ rrnlnrqJo eerurso"rF qns azun.r] pLiJJ Jo{Tue ln.rqu-nu E}elre 3u Inq-qsFJeJ
pnop aJ+urp eiue4srp nc ltqde;1 alSarcsail nJ alr)p-r3 oI€+ as pLrJJ ;€de aJcJ alrJnJ
€A NU IJNII]€T IAUN eatulso-IF g1€poltlLl{ -l€c "FJrulsiJl i€r.Lr 13 eirl gseo;F IEru Ei
-ieoJs nJ rnle-roqJe eel"r€d eJ{]lle eallr{erur
EauIInir€Fadp?oe'lllrdl e-o€duEp-zr"€riBriir.]€aa;dJssuar{pB rqJe,\ rELu
aIoJ +gJap
pBEIA aJ€ilu leru o n ? rS alraur? Tew luis
Joil"roqJ€ oie vp:zefitr a;dsrirp oliiJgd
'elapunlle €a a+sa lrlap qpolau reur rS
?J.nuLDJ g?€rnJ IeLu ei;eors iS €BAe ;oA allauT+ re'Jr
ad rolazunl.t na.ta7iou aJdsaCI 'Z,ZB
9ta
246
82,3. Despre rami'Jicd'rile Jrunzelor Mi-.am strSduit mintea sd inletreg ac,eas-
pe plante
t5 viald gi am priceput ci roua rnoplii
I,rxren-urirea plantelor cu frunze este era ,aceea oare prin rurnezeatra ,ei p-rttrun-
dea din b'el$,ug la locul de prindere al
urxeori, ca de ,pildd la uJ.mi, latd Ei sub{ire fru,nzelor Largi, hrinind planta gi roa-
prcAiaemzoiEur,'imr'af,riadnqliinedczuau-t,esdejeogbseinteieqJ-iecaidtreeastscdhinpsta.erAtev,l[atzeusintue--
perioarS, p,e Lcind cel,e raEezate sus i;i aratd dele ,ei.
parte,a d,e dedesubt, iar cele citre mijtroc Ei De obicei frunzele ,nbscute pe rrarrru a
din urmi a anul,ui vorr fi aEezate intr-o
par.teia de dedesubt gi pe cea de de,asupra. dl,rerc{ie inlreisA pe cele 'dou5 rirrrunele
Partea de sus se af15 in virful inrimu- germene. astfel incit inororcindu.se i,n ju-
rirliLi. Faxtea din rniiloc este vdzutA in na- nul lccului de prinder:e ra fruinzelor de
frarrrurS, .cea d'e a rFasea frwnzb de .d'easu-
curs,i rnai mult decit oric,are atrte p5rli, pra si se nascd tocmai deasupra celei de
cu virfurile fru,nzelo,r indreptindu-se c5- a gasea fiunzd de dedesubt. Ele se intorc,
tre privitor. Din pi,rlile di,r-rspre mi j1oc, cind c6tre ,tovarAga d,in dreapta, cind cd-
cea mai ,pr,elr.rngd va sta i.nvors falA cle
capetele prtrantei. Pentru astfel de inr5- tre ce'a din ,stinga. FrLunza este sfircul sau
ciriar sinul ramurii gi aI fructelor ce se
rnuriri ia-t'e dupd fenigile s6,lbatice ciane vor nagLe aici in anul care vjne.
cr,esc ,l:a miar:gini,le fluviilor. Alte inr6-
muidri rs5rinnut r,reroi,teutrnedeg, i'cJaruia,tnrezeralerbcourilocrecae-d6,ei 824. Despre iuirea rartuurilor La
aqrazi
a $asea frunzi mereu deasup::a primei.
PIanle
Alte inrimurriri sint Lnai'e pi strdvezii, a4"ra
Ivirea inrinilri,ri or la ,rramurile prin-
oa la saldie Ei La ,al!i ,arbcni asembnitori.
Virfuritre i'rr-r6rnurii:iior, dacd nu sint a- cipale s,e petrece ,ca qi tra ivirera irunzolor.
'rpneosdteuraieiantralot5ar'rePe1ilre51ssel rEiviecs'ecl
p,lecate sub gleutatea roadelor, se intorrc Sint 'patru
pe cit pot citre oer. O f,a!5 a liunzelot in sus, una
este indrr,eptatd spre cer pentrru a primi rnai obiqnuit chip este cind cea de a ga-
sea frunzd se ivegte intodeauna din nou
viali din r,oua noPlii. Adeiasduopirlaeacemieoiddeesate$asceianda;ecezaatddernaaitrjeosia.
Soarele 'da viald qi suilet plantelor, ia'r
pamintul ql icu umezeala le larin'e5te.
g=" pereche se iveqte deasupra ,celei de ,a treia
perechi de jos. Cel de a1 treilea mod
este cind cea de a treia frunzd se ivegte
deasupra celei de a treia frunzd de mai
jos.
ln aoeast[ privin!5 ram incercat si las 825. De ce de nlulte ori lemnul nu
este drept in sensul uinelor
dosr d'oes,dinrogvulerdacridESi r,acmindhrioinaltr-te'o micd unui
cuib num'ai cu Izti
apd, iar cuibul de dovleac Ei-a dus pind Cind iram,uri,Le care in ,cel de ral doilea
la capS't rodu1, 9i a fost in stare sd dea an urrrreazi deasuprra ,oetror din anul tre-
vreo gaizeci de dovleci dintre cei mari.
9Jn[1€J Ts€aaJe uTp gresqJ FS lrnqa.i] }iIIiS JO{IIUNIu EIIJNI,JJA J€I 'I;TUIIIJ Ed 1JJ€P P.
rJ Jrr? rJrmu€J elIJ n3 rs€eloJ€ luTs rEl€rEl rSoJF l€ru iS r.reru I€ur 1uJS rI.loQJe '.ro1ep:;
esmu€J ed e+s€ueJ JoA ac alalernrugu J'
-IJA €L rS io{_ri-E^ InpunJ r.nI €unE€plo+ul il
alnl!2+ apJ ?roqro ardsaQ '9zB a_
-n1uu uD arpJa?{ u'L csa6ar+u1 'FUSIo Ii.
?Sg aJDc altrxrnu.Lt)JuL ardsae '6Z8
eI +IJap JSapuiS os nu aJ€c IOJrs 'Ez€elJId E-
'lau€oJOJ Inzorur arlEJ rlEoeun+uJ J€rllr "loi pula 'rsarnuSrqo runc e*e 'g:n1qig^ud ap P:'
el34€ds ui aleJ€os ne eJ€J IIJOqT€ lioJ rsdrl o1 nu JEll 'e4urru ug lnd liI a,Jr.ro EJ
-n1€,u ECnp lzaicld Fs glnEr 'r,oITJroJFrsou 1.'
'a+ESrJn.rJuI lrlJaJod uJ a?SeJin'Jr€JuJ -nJ €Lr,€llor.t ep ldEcs FS Ec 'IInFaJ oJSeoE
or€J eruroser ap greJe ul 'lliie el T6 pnp EI nSounf, n.u, Fi€p 'e;o1crd n 'arl€.luin, LIrJA -E
'un.rd €T 'erlse.r+ eI 'aili e[ BIdruIquJ as nr;; 'ETTE ;€-s arur]1pug eruo €r[ alepedep le5a
-n1 r3elary 'soi ep eeseS c, ap Tetal Erdns rS eldaJp rJ JoA Jol Tlnlqf,unit uIp alaui I;
€-ETBpA' pElsOadreElsJ€u'snns€ar pal-uezl-uI'rnnirLTu] pEJeus€JSaaJ€proEJeJ '-e,ruqodoep alBa:ro .ro,r rJIJniLugJuI ap IoJ+s€
FsuI Er€O 'e4red o ET T€ru Flezo,S€ FIle '.i,
ro'l?roqJD Dar?Jnu)Qru? ardsa1'BZB
JS
'JlJ nJ €punJuoJ eA as 'rqasoap r€ur 68I 'EK{
€,t as nu pJeil JBr i ;nferCrurp alalJarqo ar; n:
EJs€aqasoap as qs aJeJ eJ sJeoInJ o Jeop - r-a
seLLr€J e gJ aunds riod 'ealurur nJ JuJt)
-e relu nJJnI JsoJ€ rzunrled ps raJA 9JED ap
'rnrsqo rS .r€I, ep eurns llJap lqJo eI -ll
eFun[e nu r$ .r'olrunure[ eeuiSerur iS gu{d
'
aJald 'rug1;pdepul eurlrJd ultr puIO
a-;
'EJruJolels reru a+sa aJ€r rJrcIrJ o-.:
e.ir-
-nu.r€d EauTS€Lur oulruE.r eu rcunqe, 'e1es
-EL
alazunJ; alsa,trrc{ aJ €ael ur e1eiu3 cu nes TB
ere3riFJuI TnI €1€rq^a'p€, uI Flerl: rei.u as -ur
ru nu 'rrg1-rgdap Jolu,eul EurJTdd urp 'alor
-oqJ;e' puJJ Icunlv 'rsrnJ6J uJ xza^ oI 9s Ilic:
J€,sa'Jou purry '.uo1 InJoi €I orJ es €a.rrFd
J€ nu ala 'guJoJ JoI EleJgAapE uJ €l?r -st'
-€i J€-s ri elezun;1 gJ€C ad€orde ap: nEs
Fi€J ulp elEJ€ rol as ri eles alezunrrJ
'ISJnJeJ UI InIAJOqJ€ eJnru€"r IZAA qJ€,O
uoqrD ardsaQ 'LZB as €e EJEp J€rr{J 'sns l€ru ap ernure.r ulp
€u€J\] aJ}83 EJJeo4ui es 9s af,€} o sof r€ru
'rolriunLu alal€od €I gldu-rIluI as Lun] ap ra.Tnru€ir, E 9i€'1A op Be+es rounle, 'e1"red
ES€ 'In+o+ gJnp Es aJeo adE S.rirLo nu cloce
Fr nJ+ued '.ro1 alapod lIJap es€oqrer rEilu o-.r1u1 aleze3e lurs rJ 'iqJal l€ur Jo[rJnur
-E.r € €aaJe el eurrso.r8 rieaare ne nu '1n:t
;l/o
248
dac6 ea nu ar fi fost tdiatd gi cit este cie po;inivi,td cu rnevoile lui. Deci, dacd se
taie o r:amuri gi i se infige, s,au rnai bine
clezvoltatd cdmaqa ce se afld intre scoar{i zis i se aitoieEte o ,rdmuricb de la aceeagi
qi lenn. Aoeasfa se mS,soarrd pr:ln ciaton- plante, cu tirnpui .ea va deveni mai groa-
ferinla ramurii gi prin diametrul acestor
rdrnurele. Lucrul se intelege prin faptul sd d,ecit ralnurna care o hrdneEte, penfiru
c5 hrana pentru ci hrana, s,au dacd vre{i s5-i spuneti spi-
prin diametrul [or 'aqciedstaecriSn.m,uulreelegdstreegctee ritul viiia,l, vine intru ajutorul locului
-n,riraramrnuuraril,pericnecispealvi ofirin,ndagtitieadti,in-
va hrd- rd,nit.
cdmaFS. La altoirrea, in sc,r..r,t, muili o.chi aFezati
in cerc pe un tru,ncr,(i cirescut vor ,ajunge
Dar Ll:,egul,a igi are excep[iile ei, deoarece in acelLagi an rnai grrosi decit iar fi fost ei
toate ,ramuril'e care sint ,ndscurte in acel
an din hranA, 'adunate la-o1,alt5 ar im- pe un trunchi nealtoi.t.
plin,i o grosime deopo;triv5 cu aceea a
837. Despre cre€tereo, arborit or ,si
ramurii tdiate. i.ncotro cresc ei m,ai rTlult
Prrin urm,are, dacd scoarla gi cdmaEa Inrir::rurirritre rarnuriloir mai mari nu
arboreliui la tiiretrura lor ar lupta pentru cresc .spre rliezul arborel,ui. Lucrul se
a ireface din nou buzetre tiieturli pe ceor- datoreEte iap,tutrui ce orice ramuri iqi
curl lrinrchis al uinei ;ra,rrruri imprejurul cauid, fi-reqte, rnai mult aerr qi fuge de
l,emnului, in acelagi ,an s-,ar reface tot urnbr5. deoarece urnbrele ,sint mai d'ese
atita 'lemn cit existd in grosimea ra- prin pd.r{i,le inferioare a1e rarnurilor c5-
murii. cc'ea ce pare cu neputin!5, chiar tre pirnint, decit prin pS.rtile intoarse
dacb 1-ar ,ajurta aerul, prloril,e gi roua. cAtre cer, pri,n care curg irepede gi ploile
1i roua ce se indesegte noaptea; se pds-
Astfel, cir,conferinla ,ar fi mult mai treazd deci mai multi umezealS p,rin pdr-
rna're la tcaie inudmuriaile noi inminu-
chiate, pe care prlanfia, dacd nrar fi fost {i1e inferioare.
tiiaf6, ar tfi trebuit sd le dea na$iere
in cursul aniului. nrai rnare chirar decit Ii"amurile au aqad,ar o hrand mai bo-
circonferinta ramurii principale in IocuI gat5 in aoele pir{i gi prin urnr,are e1e qi
tdiat. Prin urrlrare ea tnage m,ai multd
hrand, deoarece in seoa;rld gi in rnanta cresc mai rn;ult.
std ins5gi viaf.a plan'tei. Da:: tututor a-
cestor lucnur"i nu ]i se va oe,rceta annS- 832. Care raffLuri cresc nxai mult
nuntul chiar aci, deoarece il pestrdm i.ntr-un capac in decursul u-
perltru aliundeva, el nepotriviindu-se cu nui atu
piotura. Intotdeaun,a cele mai mari inrS.murlri
sint cele care se ivesc in p.artea dinspre
830. Despre proportiile .ramurilar pdmint, iar cetre rrr,ai mici rdsar din ra-
tn legdturd. cu h,rdrairea lor
mura ce se intinde rnai sus. M6nimea r,a-
Toate inrS,rnurjrdle d,in unul gi acelaqi murii se datoreEte faptului cd atunci cind
an l,ao&altd sint de o groslme potrivitd
cu grosirmea trrunchiului lor, prrin car.e seva niu urcd din pr'i,ciLna cdl,durrii soa,re-
In:ri, ea ar tinde s5 cadi prin pdnlile in-
trece toatd hr,ana ,aoestor na,rnuri, ceea ce
inseamnd cd cer.e atitta hr,and cit ar fi
'aurrso,lF gSeeaoe ap pullJ 'asndo alrd.rgd gc 'atd€ougz€ftu aJds
trn+d€J urp aura 1da.rp IJ E ap io} ?satv
l.iJep rzgzenu a.rds Fletu leur lr'r'r+Edqrf,
'q ? Inperq nc P1d;rqPg 3s lutlr Euneaplolr{ ar€, JolrJnlr-lrun*1i ei.leoag
eSe 'e1de.rp €un€ep1olu! IT roa, 'atutsol8
ug aleFa ne a1 13 glTeT€et ep qi€'J eun .La1?rnulcunr+ Dlraocs atdsaQ'9tB
alrJn[rer Eze6E T6-aJ€J aIOlu€Id J]eoJ, 'rnzJal rqednru
pjol ttg pjn{ nt g1i,rado;e I] €^ IrLII-i1Eq roTrJoqre e
csao? as ?IxJnu)DJ apun ap?
-uoyd n7 DaJ?"Lnu.LpJut atdsae 'Ltlg ald€ouEzeltrl aJdsunp eo1.re,d €un€3plo+L{I
'atr€dop I€tu xJndoc
eSe 1o1 1i '1i1tt1p IsIaJ eJdns€ep a8un[e ap raurng1TJunr+ D aldDou
EJmueJ easeS e ap eal area uI €Ta3€ also
drqJ €elraJl i€ ap IaC 'a1d;eo,ugzertu a.rds tS -pznzul atdsutTt naU,1)d aldsaQ 'Vtg
trzgzelJr oJds g 'rol alalr€o]glu-Tn 'snde
a;dsrS lr.rgspJ a'Ids rJ JoA eno,p €J duilS '3]L{I€UJ I€,'uLI
uJ rep r€+Ie ap giey eun 'pnop-pnop alJ;
roI caJezJs€ r1 ;t dtql EJIIop lV -iri ap ra alx-'inlpdq;e u1;rd 1o1 'alr€dep rEur
lnl€A.ielul ulp al€+Elxn! o a1ll €i alrnpul"l a16auso1d aqJerr -Ieur e{leo,es ;rer 'g!;eoos
1c 'gie+ u-giey purlSau 31o 'sl"Jde erds alal LrI eJ€t€Jd cs en€Q.'(-leur dLuqsEJ }s;tt?
LrI 'ul1aJoqJ€ InLiLueI rS €n€1u€rll ar+uJ
otjfJo 06r 'Bid 2l l l,i arT[Jde Lr! e]Saisnlu a, e^os 'e'Lrinu,e rS au;
-lsoJF uJ EJseaJ? gs o1a1ue1d ste1 E^aS
/JFF finJwvi !s
roproqrn DirD))s aJdsao 'ttg
v"'fljz\f\i\- ,l
'sns LrI Ksseo.iJ 9s ecJaou$
tl {+ilt
il eA purdlu!1ul o-aieJ eJn{rl€l 'so[ uJ teru
qJtN elSa.rJ,J€ 'o-snds r€tu u;€ urnJ Ednrp Fln'{ri
/t -e.T u gJcp 'ie;'tsy 'e:Jl1€ Eun Jo[ JeT rSr
^er n;1uad 'esaia1u1 as alttieo'r;rtu€J ptr[J
")itil 'Erali? €un trnroe gJnJ iS-nu lctu tB gc.rn.r
-uI os r1u oIa+uEId oJ ru+uedr elet rrg 'e*d
,# -nseap Pls I-aJ r{JnLiIEJ alaJnul?.I A}InLLI
aundo nu sol ap eJnltieJ aJ€'J n-l1ued 'so[
-ie rS 1r.rpsg.r a.rds aloun 'areuqrroo l;n1oJ uI -rol allJnure; qqe"rFap rEur gld€e-lpuT
gnop ui aIIJntueJ ezale e ail olsa diqr lnul rSJ ruoqJB eoere 3C 'sns ?Ilop sol alno
-1r4'undlqc ib.r+ uI rsaJruuqruT rr.roqrY -saiJ oulq rclu +uJs aIIJnru€J gJ Inld€T nJ?
-uad earr"rnruql FJs€aJrJ €aueulase ap a+sa
rolxr rS 'sns 13rap soli eseo.rF l€Itu €uneap+oq
-xlnTuprux Daunrnla! atdsaQ '9t8 -rrJ ajsa IJntfiBJ raun ei-reocs EaaJE afi
'FnSpq ulp glle 3s €o epun olor€ 3u1q
re(u IJap o-puIu?-lt{ 'IunuleJ a1€ a-{eoIJai
6fz
250
iqi trag ,seve in mod egal, adicb atit hrana tru c5 in partea i,urninatd iese la ivealS
1or, cit qi r,amurile oresc cu ,aceeaqi gre- nu numai lumina, ci qi lucir,il, precum qi
utate; e unde urmeazd cd aceleaqi cauze trransparenta. Si lisim deocamdatd trans-
paren{a la o parte, 9i si Cescriem doar
.€1, ce se intimpl[ in partea cea lumlnati,
uncle se af15 a patra parte din t5.ria cu-
4F
GT lorilor care se schirnbd pe suprafata lucru-
6*tn rilor, prin urmare din puterea mi jlocie,
ceea ce inseamnir nu o lumini principali,
E_l ci una mi jlocie. Urmeazi apoi cealaltA
Fig. 191 parte mijlocie, adicd nu umbra principalS,
dau naqtere iacelorra;i eiecte qi o astfel ci umbra mijiocie. Partea iluminatd mij-
de potriv,ire isc6 cregterea dreaptd a
lociu qi partea mijlociu umbritS sint des:
plantei.
pS.rtite prin luoiu. Csa de a treia partg
838. Despre tntimPldrile care Jac
plantel,e s(r se indoaie strdvezie, nu apare decit atunci cind exis-
ti lucruri strdvezii, adicA nu 1a co'rpuri
op'ace. Dar fiindci vorbim despre ftunze
de copaci, este necesar sd descriem con-
dilia a doua, c'are-pi ale insernnS.tatea ei
ia pictarea ptrantelor, cu to,ate cd dup5
cite se gtie, ea nu a fost f,oiositd inainte
de mine. Vom desorie mai departe de ce.
Cind plantele sint insd nepotrivlte in 840. De spr e transparen[a Jrunzelor
grosirne, trunchiul nu le va rAmine drepit,
ci se va indoi in direclia di.mpotriva Cind lumina vine dinspre r5sd.ri.t, iar
ramurii mai groase. l,ucrul se datoreEte ochiul priveqte pianta de jos spre :miazb-
nevoiei pe care o are planta de a-gi eum-
p5ni greut5li1e, altfel cetr mai ugor vint noapte. e1 va ziri o mare transparen!;i in
ce-ar bate in direclia ramurii mai groase, partea dinspre 'apus, in afar6 de locurile
ar fringe-o. iuate .le umbrele aitor frunze. Iar partea
dinspre aplls a copacului. va fi intunecatd,
839. Despre situa,liil,e picturale ale pentru ci primegte toatf, umbra cororanei,
tnrdm,uririlor
adic5 partea de inrdmurire care este in-
toarsi citre rasirit.
Cele patru situalii picturale in care 841. Despre centrul clrborilor in
se prezinti inrdmurirea sint : luciul, lu- qrosimea lor
rrrina, transparenla gi umbra. Fa!5 de a$ezarea in'rdmuri,rilor, oentrul
Dacb ochiul privegte deasupt'a coroanei p ante,i nu se va afla chiar 1a rnijioc.
unui an'bore, partea luminatd i se va p5-
rea mai mare decit partea urnbritd. pen-
'rrJ11pPd E6U13J€tu 'Ie Incol[]Lu
ap alJedap !€ru 1I) IS gJ'l?J l€ril slnp
ET {etu +1-!JS3JJ € aJ€J InI.IluaI €I JSaAI AS -gd o-"r+rt} 'el[€uX r€tu lJnJoI uJ JSorJ 3J
aqurJJ+s lertu oUJn+Fd-eJt J€r 'rirnpqd etnui aluirld eI33€ +uls arulsor3 uJ 3IEi83LII ieIN
uJ rE.LU +nJsaiJ n€ af, r-roqJ€ e! ap eur'roJd
Itluual pulr JldJ'lp !ELU:J io^'fJnsn pc?uxnJ?
as puJJ urual uI .I€de sJEi a1t'rn19d9;3
rT)urls ppunJs XDUI''a1-uXSOJ6 rlg
'p)nsn as pup LLLual U!
'L06aux xrul a+Sarc P+unld aJ 'ttg
rDC{.D arDJ alzrn?QdQrc a"dsaQ '9?B
'lIEuI leru tS ldarP teur
'auesnde alsajr E^ ';6 sllurFreru ep eu€dep l€tu lJr
rS aua|-rpsg.l a1!'rqd u1 rs ulncaJd a'I€J 1e1ye ri Fserp relu a-InpFd o-JlLrIp PlsnS
-Stru u3 €,ros alind oJ alaJEos ap €'nIZ 9l€o1
glnlgq 'rzpzerui a'rigr eel.red u1 Fldtull -u1 13 grulpe al€,r o-.i+uIp ledoJ loJV
-uI es nu aJ€ n-lonl 'la,tas t: eSoual rIJEJ au?i1Q1t3 arnu) ?Du-L
-Srru gp-rc1ep rS al-l€d g+seele uI e:eos eil
rasdq F:lllo+€p gldutilul 3s nrJnl lsarv Dl xi luratxlLn l0ut' aunsorj u!
ajian ar'nped zLzp cndoc arDJ "Zrt]
'lderp lnrr}
}€Funlapul r€{-u €r+s9d 'io'l' rS1 rB 'a1a41e 'a Is P alJlocleJ ls saTaiu!eulq
lirap urind I€ur lopui JoA es ald€our9z
-€rru aJlgc 9sJq301ul 16OJ €-aJ rnlnrjq'unLI+ rS p q roll-rnur€lt aIaJTuraJ ap FzEelJFd
eolJ€d ulp alrldcrJ aseo.rF ellJrtlpulJS -apul es a c t! c o alrrntueJ ssauTflu3 €s
apun J In?Jund q] rleJIz ES gPUd a{I
aldar\ QzDarlsPd as
arnJ asDorfj a'l?rnpuScs atdsaq '919 z6I 'Ft,{
'EX€polJIu lOpLiI €A as n r gJnJ v
-gFaI ep leJ1s€ O 'aleuna-rduri aI-aEuJ-I+s
rodv 's-ia^ul rS 'sof tti rnd o-s sns ep €a] 'g.r€J€ uIp -ro1 errnr+e'l u[ ]lcep '.ro1r.rl.rnru
-red g;rpe 'in11e ap giel lnun s;elul ollp -p.iLrl Iru+unpurp eJn+E'I u{
-uiqop IaJJS€ es€oJE a{unpLIIJS ar-r€oJu1 aleFnSlaqul
rS lnFur-i1 €-ap -enop uI T-ale+ 'ar€olotui reru raaasl ElrJoJ€p g1dur11u1
as nu 9s 11?IE1 Inlqrullr+ Ec raJA pLIiS as €lseelv
auts D7 ap
p.lDpop?u ?opu! ron as nu arDc
'1nn4spta{ n} a?P?P+ asnor5
zrnpu'Lcs 2s ?rnxE)unt+ atdsaQ 'frvq
t9a
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Leonardo, Da Vinci - Tratat despre pictura
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search