Szekely, Laszlo - Culturism

, ,17 . Io 1el.,., <,.-'

,

SZEKELY IASZLO

•

. ......... .... .. • . .. • • • 4 .... ,

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••,••••••••••••••.4••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.••••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.•••••••••••••••.••••••••••••••.••••••••••••••••.•••••••••••••••.••••••••••••••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ,
·••·••·•••·•••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••·••~••·
•••••••••••••••••••••••••••••••~•••••-•••••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••·•••••••••••••••••••• ·••••••·••••••••••••·••••••••••••••·•••.•••••••••••••·•••••.•••••••••••·•••••.•••••••••••~••••••.••••••••••••••••••.•••••••••·••••••.•••.•••••••••·•••••••.•••.••••••••·••••••••.•••.•••••••••·•••••••••.••.•••••••••·•••••••••••..•••••••••••·••••••••••••..••••••••••·••••••••••••••.••••••••·•••••••••••••••.•••••.•••·•••••••••••••••.••••.•••·••••••••••••••••.••••.•••·••••••••••••••••.••••.•••·••••••••••••••••.•••••••·••••••••••••••••.•••••·•••.•••••••••••••••.•••••·•••.•••••••••••••••,••••·••••.••••••••••••••·•••,••••••••••••·•••••••••••••·•••••••••·••••••••·•••••••·•••••·

. .......• ••••••••••••••••••••·••••.·••••••·••·•••.,•••••••·••••·•...••••••••·••••·•...•4•••••••••·•••••·...••••••·•••••••••·•••·...••·•••••••••••••••·••·...•••·•••~•••••••••••·••·....••••·••••••••••••••·•·.•...••••·••••••••••••••·•·..•.•..•••·••••.•••••••••••··.•..•..••••·••••••••••••••··•.•.•...••••·••••••••••••••·-•.•.•...••••·••••••••••••••·••.•....••••·•·•••••••••••••·••.•....••••·••·••••••••••••·••.•..•..•••·•••·•••••••••••·••.•.•...•••·•••·••••••••••••·•.•.••...••·•••·••••••••••••·••..••...•·••••·•••••••••••·•••..••...•·•••••••·••••••••·•••..••...•·•••••••·•••••••·•.•..·••••••••·••••·•.·•..•••••·•••·•.·•..•••··•.·••..•··•.·••..•·,•·••..•~·•·••..•·.,•·••..•·.•.••·••..•·•••..•·••..•·•••..•·••..•·•••.•.·•••..·••.•.·•••..·•••..·•••..·•••..·•••..·••..·•••..·•..·•••..·..·.,•••·••·•···- •••••••••••••••••~•••M•••·•••-•••••••••••••••··•••••••••••··•••••••••••·•·••••••••••·•·••••••••••·•·•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••··•••••••••••·-•••••••••••·•••••••••••~••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
••••••••
... ...............••··•••••··•••••·•••·••·••••••··••••••··•••••·•••••··••••~••••••••••·•••·•••·•••·.•••••n.••••••••·•••.••••••••··•••.••••••••··••••.••••••••··•••••.••••••••··•••••.••••••••··•••••.••••••••·•·••••.••••••••·•·•••••.••••••••·•·•••••.••••••••·•·•••••.•••••••••··•••••.•••••••••··•••••.•••••••••··•••••.•••••••••·•·•••.•••••••••·•·•••.•••••••••·•·•••.•••••••••·•·•••.••••••••••··•••.••••••••••··•••.••••••••••··••••••••••••••··••••••••••.••••··••••••••••.••••··•••••••••••.••••··•••••••••••.••••··••••••••••••.••••··•••••••••••••.••••··••••••••••••••.••••··••••••••••••••••.••••·••·••••••••••••••••.••••·••·••••••••••••••••.•••••·••••·••••••••••••••.•••••·••••·••••••••••••••.••••••·••·••••••••••••••••.•••••••·•·••••••••••••••••.•••••••·•·••••••••••••••••.••••••••·•·••••••••••••••••.••••••••••··•••••••••••••••.•••••••••••··•••••••••••••••.••••••••••••··•••••••••••••••.•••••••••••••··•••••••••••••••••.•••••••••••••··•••••••••••••••••.•••••••••••••·•••~••••••••••••••••.•••••••••••·••••••••••••••••••••••••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••,•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••,,

..... .•••••••••••••••••••

r. ....• ••••••••••••• •

•• •••••

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••'•••••••••••••• •

, ,,

_SZEKELY UISZLO

'

Machetare:

MARrnI. D.ĂNESOJ

Copertă:
II.IE VICTOR

Desene:

MIHAll.. TEODORESOJ

., ,,

SZEKELY lASZLO

•

OAMENI, CONCURSURI, EXERCIŢII

............•,•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
...·-.···•·.,...................................·•·~;·•·.1•··.-•:··."~•····."·•···.'··•····.,1•···.·.•··.·~".•·:·.·.•···.·:.•····.···.:·.···•.··.····•.···.··•.···.··•·.·.···•·.··.··•·..··.-.•-~..·..·••.·.·••.·.••··•
.........·····:·••,•••·•·•·•~,.·•,•.•·••.·••.·••.·••.·••.·••.·••.·••.-••.·•-·•·••
..., ,
..........................··:·······••••••·•••·•••·•••·•••,·•••·•••·•••·•••_•••-•••,,
......•.... .·.·.-·· ·· .....•••• ••••,,
•• • •J·~.-..... ........•••. ·.·.·.-~4.. .••.··-••••••••••••••,•••,•••••, • • •,

••,1••a•••a••••

••
••-•••

editura
SPORT0TURISM

.

PREFAŢA Cultul pentru frumuseţea corpu-

( lui este cunoscut din cele mai vechi
timpuri. Forţa, mai mult ca orice
• alte calităţi fizice, este prezentă în
• fabule şi legende cu uriaşi, ciclopi,
titani. Forţa fizică era considerată

în Olimp un privilegiu al semizeilor

ca Atlas, primul care a purtat
Pămîntul pe umerii săi, sau Hercule,
cel care a dus la bun sfîrşit cele

12 munci.

Mai tîrziu, mitul forţei a apărut

ca principală virtute a omului răz­

boinic, dar el a încetat să mai

existe cînd în Grecia antică oamenii

puternici aruncau discul, suliţa, se

măsurau în lupte, box, iar atletul

era înmormîntat cu halterele.

Desigur, între civilizaţia actuală

şi cea antică sînt diferenţe pe plan

estetic, corporal, dar dorinţa fiecă­

rui om de a avea o înfăţişare cit mai

plăcută nu surprinde pe nimeni nici

în zilele noastre. Iar culturismul cu

complexul său de exerciţii contribuie

la frumuseţea corporală, constituind

-şi, de păstrare şi fortificare

a
..un mijloc

sa.,n, at....aţii.

Szekely Laszlo, ,,recidivist în ma-
terie", îi va convinge cu siguranţă
pe cititorii-părinţi că nu trebuie să-şi
dorească genii intelectuale cu tru-
puri firave, numai creier nu şi
muşchi, îndopaţi cu nenumărate ore
de studiu, petrecute în casă, pe

scaune, iAn poziţ•ii• • i•ncorecte şi• apoi•
ţinuţi alte ore în faţa televizorului,
toate pentru acelaşi deziderat: cul-
tura? Oare cultura fizică n-are şi

ea un rost preci•s iAn creşterea copi• -

ilor?
Veţi găsi în această carte metode

diverse de dezvoltare a volumului
muscular şi a forţei, căile de urmat
pentru corectarea ţinutei fizice de-

• "'

6

f ectuoase, pentru întărirea sănătă­ mira cît de binefăcător se vor reflec-
ţii, precum şi, pentru o excelentă
tonifiere a psihicului, practicanţii ta rezultatele asupra stării' generale
culturismului căpătîn.d încredere în
forţele proprii. a sănătăţii. Acest antrenament vă
va face viaţa mult mai plăcută.
Orice om este dornic să aibă un
Sînt convins că orice om, chiar
corp frumos, iar culturismul este un avînd peste 50 de ani, dar cu o inimă
minunat sculptor. Pe de altă parte,
culturismul rezolvă în mod ideal sănătoasă, poate recupera timpul
problema atît ~ acută a lipsei de
săli de sport. lntr-o încăpere de pnieearzdau.... t.si.Psteenmtrauti.cu,n voim.aţcaarceaspea..a,tna... t re-
czA ţz• va metri• pat,_.raţ,,• se pot monta, un
fără cheltuie'/i. prea mari, cîteva
spaliere, scripeţi, o bară fixă şi, mai sens nou. Caută să se îngrijească de
încap şi, cîteva haltere. Mai mult, alimentaţia lui, renunţă la obiceiu-
chiar acasă, fiecare dintre noi poate
rile care dăunează sănătăţii, va
practica un program complex de
obosi mai rar, iar munca de orice fel
culturism, cu mijloacek pe care le
avem la îndemînă: un taburet, un o va face cu mai mare uşurinţă.
scaun etc. Bineînţeles că trebuie
Szekely Laszw afirmă undeva,
respectat un program specific, nu spre sflrşitul lucrăJ:i.i: ,,În culturism
orice ridicare a unei greutăţi fiind
,un exerciţiu de culturism. nimeni nu pierde. In culturism există
numai cîştigători. Unii - puţini
Chiar dacă aţi trecut de cea de-a la număr - cuceresc trofee şi, titluri,
doua tinereţe şi, cea mai mare parte alţii - în realitate toţi. - sănătate,
a vieţii aţi petrecut-o la birou sau
aţi efectuat o muncă care nu a nece- rezistenţă, frumuseţe".

sitat efort fizic, un antrenament priE.nupîrlocprreid.e. Fiindc. ă am ccao... nesxteartcai.t-,
..,
extrem de simplu vă va reda vioiciu- experienţa,

nea şi.forţa tinerească. Credeţi. poate ţiul fizic înlocuieşte orice medica-

că timpul nu mai poate fi recuperat? ment, dar nici· un medicament nu

Primele încercări nu sînt deloc obo- înlocuieşte exerciţiul fizic.

sitoare s• i vă vor amuza. Vă veţi Bogăţia omului nu este carnetul

de cecuri, ci sănătatea excelentă.

CRISTIAN ŢOPESCU

7

UN SOCIOLOG AMERICAN
ŞI UN SPORTIV SOVIETIC
• • DESPRE OMUL

VIITORULUI

În întreaga lume interesul pentru vi-

itor, apropiat sau îndepărtat, înregistrea-

ză o amploare crescîndă. Facem planuri

de perspectivă, problemele majore -

pacea, securitatea, dezarmarea, progre-

sul - ne preocupi nu numai ca pro-

bleme legate de prezentul, ci şi de viito-

rul nostru. Gî.ndurile tuturor construc-

torilor şi creatorilor în orire domeniu

se îndreaptă, în mod firesc şi responsa-

bil, către prezentul în .care vor trili copiii

noştri, copiii copiilor noştri.

Unul din cele mai discutate subiecte,
atît în rîndul viitorologilor, cit şi al nespe-

cialiştilor, n constituie multiplele di-

reeţii de dezvoltare ale individului u-
man. Cum va arăta, de pildă, din punct

ele vedere al aspectului său fizic, omul
mileniului următor, al c4rui germene

trebuie di se ascunde în omul contem-

CORPUL poran. Unii presupllll că, dat fiind activi-

NE tatea preponderent intelectuală a urma-

RE1>REZIN.."...l.:Ă şilor noştri, creierul lor se va dezvolta ,,,-- -- -

»GREUTÂŢILE VIEŢII SE 1NVING intens, ajungînd sl funeţioneze ca un

CU UN CORP SÂNÂTOS. computer, în timp re musculatura, aproa-

PROBLEMELE MARI SE REZOLVA pe nesolicitată în procesul muncii, se

CU O MINTE AGERA, DEŞTEAPTÂ." va atrofia Un cap imens, aşezat pe un
Petni Gro:ra
trup plăpînd, ai braţe şi picioare lungi,

subţiri - aceasta este imaginea pe care

şi-au format-o uliii viitorologi despre

cum vooi deveni noi, oamenii. Alţii,
pornind de la aceeaşi premisă - şi

anume: accentuarea caracterului inte-
lectual al activităţii umane - socotesc

di generaţiile viitoare vor căuta, cu in-

comparabil mai multă stăruinţă decît cele
de azi, sl echilibreze solicitarea nervoasă

cu cea fizică, legînd indisolubil destinde-

rea şi odihna de mişcare şi de exerciţiu

fizic.

Personalitate proeminentă a vieţii

ştiinţifire şi culturale internaţionale, •
autor al unor cărţi de răsunltcr succes
atît în S.U.A., cit şi în Europa, viitoro-

logul Alvin Toffler a fost pentru scurt

timp oaspetele României în primăvara

anului 1976. Oi acest prilej, dupi una

din conferinţele sale, ţinută la Bucu-

•

8 CULT1JJUSM

reşti, m-am adresat distinsului oaspete mass media, moda joacă un rci hotărîtor
cu rugămintea de a-mi împărtăşi opinia
în a impune gustului public un tip de
sa ru privire la rolul pe care n vcr juca
înfăţişare corporală sau altul în a doua
în viitcr sportul şi activitatea fizică. Cu
toate că discuţia noastră mi a purtat jumătate a deceniului al şaselea, odată
cu apariţia şi răspîndirea mişcării hippy,
caracterul unui interviu oficial, îmi per- era considerat modem bărbatul subali-

mit să o relatez, avînd în vedere ideile şi mentat în vremea aceea, un băiat cu

opiniile deosebit de interesante expri- torace mic, ru umeri înguşti, nedezvol-

mate de interlocutorul meu. De la bun tat din punct de vedere muscular, se
început Alvin Toffler a precizat că as-
încadra perfect în tiparul idealului de
pectele privind schimblrile, ce se pot frumuseţe masculină, cel puţin în con-
cepţia adolescentelor. Anii au trecut, de
produce în viitorul mai mult sau mai hippy auzim ttt mai rar, a dispărut şi
puţin îndepărtat în înflţişarea fizică şi moda băiatului-schelet La bursa valo-
rilor „cota" muşchilcr urcă mereu. Nu
sîn1.. ntdemzavi.olptaurţe.ma cmeurscceutlataer,ăcoamopaamraetni.vilocru, este exclus să urmeze şi alte încercări

cu alte aspecte. Nici el nu s-e putut de- de a „detrona" bicepsul, dar, deocam-
clara un cunoscător în materie. Ol toate dată, atît bărbaţii cit şi femeile, aderă
în preferinţele Ier la acest simbol al
acestea, rezultatele diferitelor cercetlri, forţei. masculine şi să sperm:n că nu
pentru puţin timp... Am mai susţinut şi
concluziile uncr antropologi, biologi,
medici ru opiniile cărora este, în gene- în alte ocazii - conchide Alvin Tof-
fler - că este preferabil, cînd facem
ral, de acord n determină să creadl că speculaţii în legătură ru viitorul, să
greşim din prea multă îndrăzneală decît
oamenii, în evoluţia lor, vor încerca să
apere echilibrul între fizic şi intelect. din prea multă prudenţă.
O altă problemă intrată în discuţie a
Din acest punct de vedere idealul Gre-
ciei. antice va fi în noua epocă mai viu fost aceea a ipotezelcr ce se lansează
şi concret ca oricîn~ tipul uman urmînd
a fi caracterizat printr-o musculatură privind posibilitatea ca în viitor ome-
accentuat şi armonios dezvoltată şi, în nirea să „producă'' copii cu vedere sau
acelaşi timp, prin supleţe şi mobilitate.
Dar pentru ca sportul, mişcarea - ele- auz supranormal, ru aptitudini muzicale
mentele de bazl ale menţinerii slnl- deosebite, ca şi atleţi ru musculatură
tăţii şi vigorii trupeşti - să ajungă să hiperdezvoltată, ru plămîni şi inimă de
devină o necesitate realmente organică, capacitate neobişnuită. Omul de ştiinţă
o preocupare diurnă, vor trebui să aibă american a precizat că aceste posibili-
loc uriaşe transformări în forţele de tăţi, existente deocamdată în plan strict
producţie pe plan mondial, ca şi în con-
cepţiile locuitorilcr Terrei. Astăzi o teoretic, nu vcr putea deveni realitate
însemnată parte a populaţiei. globului decît într-un viitcr îndepărtat. Şi-a ex-
trăieşte în sărăcie, subnutriţia este în
numeroase ţări »flagel" naţional. Bine- primat totodată speranţa că asemenea
înţeles, pentru aceşti oameni problema
cuceriri ale omului nu se vor întoarce
dezvoltlrii lor musculare, a aspectului niciodată împotriva lui. Este răspunde­
fizic nici 1lll poate avea vreo importanţă. rea pe care fiecare generaţie are datoria

I-am amintit lui Alvin Toffler de morală să şi-o asume.
William Tenn, autor de romane ştiin­
ţifico-fantastice, citat şi în cartea sa în continuare, i-am amintit lui Alvin
,,Şocul viitorului". William Tenn scrie:
„Moda corpului omenesc, la fel ca şi Toffler de cuvintele savantului Janos
cea vestimentară, se va schimba necon-
Selye - »nimeni 1lll poate trlti flra a
tenit, conformîndu-se celor mai en vogue
avea de-e face, într-o măsură sau alta,
modele". cu stresul" - dorind să aflu dacă, în
opinia lui, omul viitorului va reuşi să se
Este incontestabil - preia ideea in- sustragă acestuia. Pornind de la ideea
terlocutorul meu - că, datorită în formulată în „Şocul viitoruluiu-
„schimbarea este mi numai necesară
primul rînd mijloacelcr de informare vieţii, este viaţa însăşi, în consecinţă,
viaţa este adaptarea" - interlocutorul

• 9

CORPUL NE BBPJlEZRITA

meu a subliniat că un om sănătos, ro- IMPERATIVUL
bust, rezistent, al cărui corp în loc să-l EPOCII NOASTRE

,,incomodeze", să-l „subjuge" nva servi,
llll asemenea cm va avea, flră îndoială,
mai multe şanse de a se adapta curen- • Aşadar, omul viitorului va fi, va tre-
bui să fie un bun prieten al sportului.
tului năvalnic al schimbărilor, de a rezis-
Se pune însă întrebarea: oare numai
ta ritmului accelerat al acestora, de a
omul secolelor următoare?
lupta şi învinge stresul Trebuie să ne
Trăim în epoca revoluţiei ştiinţifico­
pregătim conştient pentru viitor, in-
clusiv din punct de vedere fizic, acor- tehnice, a industrializării, a automati-
dind atenţia cuvenită activităţilor spor- zării, cînd în toate compartimentele
tive, ale căror diversitate şi amploare vieţii munca manuali este înlocuită

cresc în fiecare an. Pregătirea campio- aproape integral cu munca mecanizată,
nilor este de pe aculii tot atlt de mtnu- care reclamă din partea omului o chel-
ţioasă, dificilă şi complexă ca şi aceea a tuiall de energie fizică substanţial re-
savanţilor sau cercetătorilor, în proce- dusă. Activităţi ce pînă ml demult erau

sul ei fiind angajat un întreg colectiv socotite munci fizice grele şi-au schim-

de cadre de specialitate, astfd incit spor- bat radical specificul: unele solicită mus-
tul de performanţi tinde să devină un culatura corpului în mod cu totul uni-
teren de confruntare m1 numai al atle- lateral, altele ml o solicită deloc. Modifi-
ţilor, ci şi al medicilor, inginerilor, psi- cări profunde marchează mai ales viaţa
hologilor, coregrafilcr etc. O similară tra- satelor. Munca ·în agricultură s-e meca-
iectorie ascendentă va înregistra în viitor nizat şi se mecanizează continuu, ,,viaţa
şi activitatea de educare fizică a maselor, la ţară" pierzînd astfd tot mai mult din
în cadrul căreia, din motive lesne de caracterul sliu arhaic. Trecerea la viaţa
înţeles, vcr fi preferate sporturile în aer urbanizată şi hiperurbanizată se produce
liber, ca şi acelea care reclamă un mini- de regull rapid, fld adaptare. Omul
mum de condiţii: sporturile practica- zilelor noastre a ajum să folosească mij-
bile flră partener, chiar şi la domiciliu. loace moderne în cele mai mărunte acti-
Bineînţeles, aceste anticipaţii cuprind şi vităţi cotidiene, pentru a se deplasa
foarte multe din năzuinţele omului de pînă la colţul străzii sau pînă la etajul al
azi. Rămîne ca viitorul să le confirme doilea Şi, de obicei, aceste mijloace

sau să le dea un ah curs. implică scutirea de efott fizic.
In acest nou cadru de existenţă, de-
Şi acum, după prezentarea părerilor
prinderile oamenilor în privinţa felului
unui specialist american în viitorologie,
să facem cunoştinţi cu opinia unui de trai şi a regimului alimentar ml s-au
faimos sportiv sovietic despre omul vea- schimbat însă, fapt ce are consecinţe
negative asupra orgamsir..11lui, ducînd la
cului următor. apariţia bolilcr cronice, degenerative, a

Valeri Brumei, fost recordman mon- aşa ziselcr boli ale civilizaţiei. Datorită
curentului năvalnic al schimbărilcr ce
dial ·şi campim olimpic la săritura în însoţesc procesul rapid de urbanizare,

înălţime, om dăruit trup şi suflet spor- de mecanizare a muncii manuale, de
automatizare şi cibernetizare a produc-
tului, în cartea sa autobiografică inti- ţiei şi, totodată, a menţinerii vechiului
tulată ,,?nălţimea" se referă printre al- regim alimentar, necorespunzătoc con-
tele la aspectul fizic al urmaşului nostru. diţiilcr creşterii solicitării psihice, ner-
„Omul viitorului - subliniază autorul voase şi descreşterii volumului de efort
fizic, îşi face apariţia „pericolul celor
- va fi înainte de toate un cm cu un trei S", adică al sedentarismului, al
supraalimentaţiei cronice şi al surme-
chip inteligent şi cu un corp de bun
najului intelectual Marile binefaceri ale
gust. Burta, spatele girbovit, menul civilizaţiei industriale atrag după sine
molîu, fiind manifestări ale prostului şi o cohortă de efecte negative (speciali-

gust, sînt caracteristici ale unui om

necivilizat şi cu toţii sperlm şi luptăm
ca viitorul să aparţinl civilizaţiei şi,

implicit, omului civilizat."

•

10 CULTURISM '

zarea îngustă, poluarea, îndepărtarea de urmare, resimte din ce în ce mai acut
naturll, sedentarismul, comoditatea) şi,
nevoia de a o face. în acest sens epoca
dadl nu se iau Ja timp mlsuri eficiente,
actuali redescoperă într-adevăr valo-
aceste binefaceri se pot întoarce oricînd rile corporale. Este datoria fiecăruia de
împotriva omului Nu este întîmpllltor .a preîntîmpina şi combate pericolul imi-
faptul dl în deceniul al optulea al seco-
lului XX procentul bolilcr de nutriţie nent al »celcr trei S", apelînd la exer-
ciţiu fizic, la mişcare. Creşterea unei
(obezitate, diabet, aterosclerozll), al tul- generaţii slnltoase, capabile de biruinţe
burlrilcr endocrine sa.i al accidentelor supreme, este ideea axială, scopul prin-
cardio-vasculare a crescut într-1.Dl mod
îngrijorlltor. cipal al Programului privind dezvoltarea
activităţii de educaţie fIZică şi sport,
Din păcate, un dezechilibru dăunător program aprobat de conducerea parti-
sănătăţii marchează şi viaţa multcr copii dului nostru. Competiţia naţionali »Da-
care, datorîtl inconştienţei părinţilor, ciada" este menită să asigure propagarea
sînt supuşi uncr suprasolicitări unilate- intensl a educaţiei fizice şi a sportului
rale ce influenţează negativ creşterea şi în rîndul maseter largi de oameni ai
dezvoltarea. Uneori, între părinţi se
instaurează \Dl fel de competiţie privind muncii, atragerea acestora la practi-
carea sistcmatidl a exerciţiilcr fizice,
cultivarea »aptitudinilcr deosebite" ale sportului şi turismului.
vlăstarelcr lor. Drept urmare, progra- Dealtfel, sportul se impune nu numai

mul copiilcr devine mult prea devreme ca factcr esenţial al menţinerii slnlltllţii
„complex", orele de şcoală fiind urmate fizice, ci şi a celei morale, se impune ca
de ore -suplimentare de limbi străine,
muzic!, matematică. Mai mult decît factcr de educare a conştiinţei, de for-

mare a caracterului şi îmboglţire a per-
atît, copiii, molipsindu-se de comodi- sonalităţii umane.
tatea celcr mari, îşi petrec adesea scurtul
în acest sec<i al vitezei, al schimbll-
răgaz de odihnă şi recreare tot în casll, de
obicei în faţa televizoarelor. Iatl de ce, rilcr fulgerlltoare dar, paradoxal, şi al
nemişclrii, cuvintele lui Aristotel sună
vorbind de caracterul complex al pro- ca un memento: »Nimic nu-l istoveşte
gramului copiilor, am folosit ghilimele: şi nu-l subminează pe om mai mult
în aceste cazuri este vorba de o falsă decît inactivitatea fizidl prelungită".
înţelegere a complexităţii procesului de
educaţie, de pregătire a generaţiilor vi-
itoare pentru viaţă şi pentru rolul lor UTILITATE MULTIPLĂ

în societate. Dupl cum revoluţia ştiin­ Culturismul, graţie multiplelcr sale
ţifico-tehnidl nu diminuează nevoia de
frumos a omului, tot aşa nu impune nici avantaje, devine în zilele noastre, atît
excesul de informaţii şi cunoştinţe. Este la noi în ţarll, cit şi în întreaga lume, un
firesc ca nivelul pregătirii profesionale
să creasdl mereu şi, în consecinţă, pro- sport din ce în ce mai popular, avînd
gramele de învăţămîm să devină mai toate şansele de a culege în viitor un
ample şi mai cuprinzltoare, dar acest număr mereu crescînd de voturi de
fenomen izvorlşte organic din progresul adeziune.
înregistrat de societatea noastră. Inflo-
rirea intelectului fiinţei umane nu nu- Culturismul este activitatea sportivă
ce urmăreşte modelarea şi fortificarea
mai dl mi presupune degenerarea tru- întregului sistem muscular. Scopul cultu-
rismului este ca printr-un sistem de exer-
peasdl, ci este posibili numai în paralel
ciţii, efectuate cu diferiie îngreuieri -
cu dezvoltarea fizici. Un program de
viaţă realmente complex reclamă un hantele, haltere - sau cu ajutorul unor
echilibru, reciproc stimulativ şi rodnic,
între consumul fIZic şi cd intelectual. aparate speciale să dezvolte un corp sănă­
tos, viguros, puternic, frumos, cu o muscu-
Omul zilelor noastre, bucurindu-se latură armonioasă şi proporţionată, vizi-
de înlesnirile civilizaţiei, are din ce în ce bil conturată şi bine reliefată. ln cadrul
mai rar prilejul să facă mişcare şi, ca
antrenamentelor de culturism se pune un
accent deosebit pe alternarea efortului
muscular cu odihna, pe o alimentaţie adec-

CORPUL NE REPREZINTA 11

vată scopului final, pe un regim de viaţă loc discipline sportive, culturismul are
funcţionalitlţi multiple:
cumpătat, pe păstrarea riguroasă a igie-
nei corporale. La obţinerea rezultatelor 1. intrucit poate fi practicat, pinA la
concură trei factori: 1 - antrenamentul un anumit nivel de intensitate, Ja orice
conceput ştiinţific şi efectuat sistematic, vîrstl, indiferent de pregătirea fizidl a
timp îndelungat; 2 - alimentaţia adec- individului, poate fi încadrat în cate-
vată scapului urmărit (creştere in volum goria sporturiloc de masă;

muscular, »dizolvared' stratului adipos, 2. pentru cei ru aptitudini poate con-
reliefarea accentuată a musculaturii etc.); stitui sport de performanţă;
3 - odihna, refacerea organismului după
3. avînd în vedere dl majoritatea ra-
efort,J fizr, intens la care esre supus în murilor sportive reclamă forţi muscu-
lari, anumite exerciţii de culturism sau
timpul antrenamentului. Prin urmare, exer- variante ale acestora sint utile pentru
ciţiile de culturism vizează nu menţinerea pregătirea fizici generali a sportivilor,
indiferent de profil;
puterii musculare existente, a unui tonus
4. o serie de exerciţii tip culturism,
muscular obişnuit, ci creşterea substan- precum şi unele metode ale efectuării
ţială a acestora. Aşadar, culturismul nu acestora (repetări multiple, localizare
extrem de precisl a efectului travaliului
trebuie confundat cu gimnastica de învio- muscular) sint aplicabile în tratamente
rare sau de întreţinere. de recuperare dupl accidente şi după
boli grave.
Urmărind un scop find diferit de cele-
In cele ce vor urma van trata pe
lalte ramuri sportive (dezvoltarea unui
corp cu o musculatură puternică, armo- larg fiecare din aceste aspecte.
nioasă şi praporţionată), deţinînd o mul-
titudine de exerciţii proprii, precum şi O ACTIVITATE SPORTIVĂ
principii şi metode de antrenament spe- PENTRU CEI MULŢI

cifice (efectuarea exerciţiil<r cu multe Una din cele mai frecvente, deşi ne-
repetări, in serii, prelucrarea separată a mărturisite, pricini pentru care mulţi,
fiecărei grupe musculare, repetări forţate chiar din rindul tinerilor, ocolesc tere-
nul sau sala de sport este falsa pudoare,
etc. ), culturismu trebuie considerat o acti- "jena" de a fi observat de alţii. Fiind
vitate sportivă distinctă, care poate fi conştienţi de anumite deformaţii fizice
sau de unele neajunsuri ale dezvoltării
practicată şi se practică de mulţi ani, atit corpului lor, oamenii sînt în general
la noi, cit şi in alte ţări ale lumii, şi ca
sport de performanţă, ca sport competi- cuprinşi de llll deloc binevenit senti-
ment al penibilului, care îi determină de
ţional. 1n acest din urmă caz, prin modul cele mai multe ori sl renunţe la orice
de desfăşurare a concursurilor, culturismul
are anumite tangenţe cu reprezentaţia activitate fizid indl înainte de a o fi
artistică, cum au şi patinajul artistic, gim-
nastica sportivă şi artistică, lnotul artis- început O alui categorie ii include pe cei
ce ar dori sl fadl mişcare, dar nu găsesc
tic. timpul necesar pentru a se deplasa la
locul de antrenament - teren, sall sau
Ramură sportivă de sine stătătoare, bazin de înot.

care şi-a cucerit locul fn lumea sportului In calea practicării culturismului nu
contemporan, culturismu se distinge ra-
se rididl nici unul din impedimentele
dical de sportul cu haltere, comună fiind menţionate, acesta fiind comparabil doar
ru alergarea în privinţa accesibilităţii.
doar folosirea barei cu discuri ca instru- Practicarea culturismului ,., reclamă apti-
ment de bază în antrenament. Precizarea tudini deosebite, calităp motrice excep-
se impune întrucit în această privinţă ţionale sau o vîrstă limită. Avînd in vedere
continuă sl persiste anumite confuzii. că exerciţiile se execută cu ajutnrul hante-
lelor, halterelor şi al di.feritelor aparate
Faptul dl bam w discuri reprezintă un

element com\lll de antrenament nu jus-

tifici ru nimic apropierea, uneori pini
la suprapunere, a celor două discipline
sportive.

Datorită gamei extrem de bogate de
exerciţii, datorită metodologiei uşor
adaptabile cerinţeloc specifice diverse-

•

12 CULTURISM

pentru dezvoltarea forţei, kl care încărcă­ aprecierea capacităţii de efort pentru
tura şi, prin urmare, efortti. fizic se poate
doza extrem de fin şi exact, culturismul a-l doza just, în funeţie de capacităţile
este accesibil nu numai cela- puternici din morfo-funeţionale ale executanţilor, este
naştere, ci şi celor deficitari din puna de necesar sl fie cunoscute şi. respectate o
vedere al, forţei musculare, inclusiv adoles- serie de particularităţi specifire legate
cenţilor, bărbaţila- in etate şi femeilor. de vîrstă.

Începînd antrenamentele, aceştia vor !n perioada. prepubertară (10-12 ani)
efectua, uneori chiar o perioadă mai înde-
lungată, exerciţii fără îngreuieri, ,,folo- se voc evita eforturile continue şi de
lungă durat~ bazate pe forţ~ oasele,
sind'' doar greutatea propriului trup. ligamentele, capsulele articulare şi ten-
Cei corpolenţi v<r lucra în primul rînd doanele nerezistînd uncr solicitări mari.
pentru slăbire, cei slabi pentru sporirea După cum evidenţiai.ă prof. dr. AncL·ei
greutăţii, respectînd în ambele cazuri
un regim alimentar adecvat Exerciţiile Demeter în lucrarea „Bazele fiziologice
ale educaţiei. fizire şcolare", la această
pentru femei, cap-ii şi bărbaţi in vîrstă îşi vîrstă „dezvoltarea spectaculoasl a forţei
propun nu atît creşterea accentuată a masei nu se poate realiza încă, deoarere secre-
musculare, cit păstrarea sau redobîndirea ţia hormonală este scăzută şi aportul
siluetei, a flexibilităţii, a mobilităţii arti- insuficient al acesteia pune o stavilă
culaţiilor, îmbunătăţirea tonusului mus- aproape de netrecut în calea creşterii
cular, a actului respirator, înlăturarea rapide şi însemnate a forţei. musculare".
unor carenţe in dezvoltarea armonioasă şi Dintre calităţile motrire de bază (vi-
proporţională a corpului, mărirea rezis-
teză, forţ~ rezistenţă, indemînare) se
tenţei organismului kl efon fizic îndelun- poate cîştiga cel mai uşer viteza şi în-

gat. (Este ştiut că între capacitatea de demînarea. Eforturile musculare tolera-
bile cu influenţă favorabilă. asupra creş­
efort a individului şi starea de sănătate terii somatire şi dezvoltării funcţionale a
există un raport direct proporţional.)
organismului sînt cele efectuate ru în-
Exerciţiile care se recomandă in aceste cărcături re nu depăşesc 35- 40% din
cazuri nu sînt propriu-zis exerciţii de potenţialul maxim.
culturism, ci, mai degrabă, de tip cultu-
rism, scopul la- apropiindu-se intr--0 oare- ln perioada pubertară (13- 15 ani)
care măsură de cel al, gimnasticii zilnice.
Metodek de antrenament rămin însă spe- musculatura se dezvoltă mai ales prin
cifia (se lucrează <U îngreuieri şi <U apara-
te speciale, in serii şi repetări), obligînd alungirea fibrelor musculare, grosimea
kl un travaliu muscular mai mare decît acestora rămînind relativ redusă. Ca
exerciţiik obişnuite de înviorare. urmare, forţa muşchilcr extensori o de-
păşeşte pe cea a flexorilor. La această
COPIII vî.rstă exerciţiile de forţă sînt nu numai
ŞI TRAVALIUL MUSCULAR utile, ci chiar indispensabile. Iată opi-
nia aceluiaşi medic, Andrei Demeter :
în ceea ce-i priveşte pe copii, trebuie . ,,Revizuirea concepţiilcr vechi, care con-
traindicau folosirea exerciţiilor de forţă
subliniat faptul că insuficienta solici-
tare a organismului este la fel de dăună­ la elevii de vîrstă pubertară, invocînd
toare ca şi suprasolicitarea lui. ,,Copiii argumente de ordin morfologic şi func-
trebuie sl înceapă să-şi întărească corpul ţional, este absolut necesară în zilele
foarte de timpuriu, pentru a cîştiga forţă noastre, avînd în vedere atît datele ştiin­
ţifire recente, cit şi observaţiile practice
şi iscusinţă" - af1rma la începutul seco- concludente. Menţionmi dl sînt contra-
indicate eforturile maximale de forţă şi
lului al XVI-lea medicul englez Thomas marile încordări neuromusculare, care

Elyot Este de la sine înţeles dl efortul prezintă pericolul suprasolicitării apa-

muscular trebuie sl corespundă unei ratului musculoligamentar. în schimb,
maturităţi fiziologire şi psihologice. Pen-
tru a eluda atît subaprecierea, cit şi supra- exerciţiile de forţă, ru haltere mici şi cu

hantele, exerciţii riguros dozate, con-
form principiului fiziologic de creştere
gradată a efortului, nu sînt defel contra-

CORPUL NE REPREZINTA 13

indicate. în viitorul apropiat, ponderea siderau că oamenii în etate trebuie să
se odihnească cit mai mult, să se ferească
lor va trebui mhită IDl numai in procesul de efort, să-şi economisească energia.
antrenamentului sportiv al tinerilor de
vîrstă pubertară, dar şi în leeţiile de edu- Specialiştii de astăzi sînt de altă părere.
caţie fizică din şcolile de toate gradele". Bărbaţii de peste 40- 50 de ani, care
încep efectuarea sistematică a exerciţiilor
În perioada postpubertară. (16-19 ani) de culturism şi, care respectă principiul
gradării. efortului, se obişnuiesc uşor cu
oasele şi muşchii continuă să crească în
lungime, dar într-un ritm lent, in timp travaliul accentuat. Peste un anumit timp,
ce procesul de îngroşare al acestora de- stratul adipos scade pînă '/a totala dispa-
riţie, tonusul muscular se îmbunătăţeşte
vine foarre intens. Se înregistrează toto- şi, dacă se continuă antrenamentele mă­
rind treptat încărcătura, organismul se
dată încetinirea treptată a ritmului de
creştere a taliei şi greutăţii corporale. La fortifică pîr,ă într-atît, incit oameni de
această vîrstă musculatura scheletică apa- 50 de ani ajung să poată ridica deasupra
re bine dezvoltată din punct de vedere
morfologic, dar in privinţa forţei rAmîne capului o halteră egală cu greutatea pro-
priului corp.
la un nivel destul de scllzut. Antrena-
Devine, aşadar, uşer explicabilă pre-
mentele de forţă, a căr<r intensitate se
poate mări substanţial, sînt acum foarte zenţa în săliJe de culturism a numeroşi
utile şi dau roade evidente. Trebuie
ocolite însă exerciţiiJe ru haltere grele, bărbaţi „trecuţi de prima tinereţe". Bu-
în poziţii deasupra capului, care pot pro- năoară, la Oradea, printre cei mai con-
voca deformări aJe ~Ioanei vertebrale. vinşi adepţi ai antrenamentel<r se în-

ln cazul copiilor "ji'" adolescenţilor se scriu George Dumitrescu. jurist, în
vîrstă de 59 de ani şi medicul Ovidiu
recomandă respectarea cu stricteţe a prin-
cipiului creşterii gradate a efortului, orga- BălăneaID.1 de 41 de ani. Amîndoi prac-
nismul avînd nevoie să fi.e obişnuit progre- tică culturismul de aproximativ zece ani.
siv cu travaliul muscular. De asemenea Sintetizîndu-şi rezultatele experienţei în
este indicat ca programul de exerciţii să dubla sa calitate de medic şi sportiv,
fi.e urmat de multiple mişcări de relaxare
şi de jocuri sportive. Ovidiu BălăneaID.1 afirmă: ,,La 41 de

CORP ATLETIC ani nu mai poţi aspira la mari performan-
LA 50 DE ANI ţe sportive, dar culturismul poate sluji
la orice vîrstă la întreţinerea şi îmbună­
în ţara noastră media de vîrstă a popu- tăţirea stării de sănătate, la «construirea&

laţiei a ajuns în prezent la aproape 70 de unui cotp armonios, la corectarea unor
ani, faţl de 42 de ani cit era în 1932. deficienţe fizice care ru vîrsta se pot ac-
centua. Mă gîndesc că vîrsta biologică
Acest considerabil spoc este rezultatul
ar putea fi astfel împinsă peste cea cro-
unui şir de factori: condiţii mai bune de
nologică sau, cel puţin, acestea ar putea
muncă şi de trai, de ocrotire a sănătăţii,
de odihnă, nutriţie, protejarea mamei şi fi menţinute in paralel Organismul

copilului ş.a. Problema longevităţii are uman este perfect adaptabil, dispune
de toate posibilităţi]e în acest sens. Din
însi şi un ah aspect fundamental, peste păcate, semenii noştri uită sau ID.1 cunosc
această miraculoasă şansă. Totul depinde
care, din păcate, se trece uneori destul
de uşer şi anume: cum arată omul la de noi, de voinţa noastră. De fapţ cul-
nirismul porneşte de la exersarea voin-
bătrîneţe? Este oare de ajllffl că respiră
ţei, de la educarea ei".
şi mănîncă? Bineînţeles că nu. Pentru
ca vîrsta să nu se transforme niciodată Printre exempleJe de persoane în etate,
într-o povară, împiedicînd desflşurarea ce în pofida vîrstei continuă să practice
unei activităţi fizice şi intelectuale nor- exerciţiile ru îngreuieri, se remarcă cu
male, sănătatea şi trupul se cer îngrijite precădere actorii qre, prin natura pro-
şi cultivate la bătrîneţe ai aceeaşi atenţie fesiunii lor, sînt obligaţi să-şi întreţină
o condiţie fizică cd puţin satisflcătoare.
ca în anii tinereţii. Cîndva medicii con-
Cunoscutul actor american Cary Grant,

deşi a împlinit 75 de ani, efectuează zil-

•

14 CULTURISM

nic un antrenament ai haltere, urmat instantă şi gimnastica de înviorare, însă

de o oră de înot La respectabila virstă ceea ce se obţine prin practicarea zilnicA

de 66 de ani, francezul Jean Marais a acesteia într-un timp relativ îndelun-

(cunoscut printre altele pentru faptul cl gat se dştigl mai repede şi se pierde
nu accepta sl fie dublat de cascadori mai greu datorită efortului sporit la care

nici în ce.le mai periculoase scene) nu a obligl antrenamentul de culturism.
abandonat nici el practicarea exerciţiilor ·
cu îngreuieri Acestea fac parte şi din Una din plrerile greşite ce mai dli-

,,orarul" zilnic al lui Kirk Douglas, nuie inel, stăvilind popularizarea exer-

Charles Bronson, Viaceslav Tihonov, ciţiilcx tip culturism, este aceea cA „ridi-

carea greutăţilcx dezvoltă 1a femei muş­

Burt Reynolds. Cel mai reputat actor chi de halterofil". Celebra stea a cine-
culturist este însl Williim Smith (in- matografiei americane, regretata actriţl

terpretul lui Falconetti din serialul „Om Marilyn Monroe, a practicat ani de-a
bogat, 001 sărac"). Programul sm.i de
antrenament a fost publicat într-unul rîndul exerciţii ai haltere, fArl ca acestea

din numerele revistei americane de cul- sl dAune:zie cîtuşi de puţin feminităţii
sale. Influenţele de ord.in hormonal re-

turism „Musele Builder and Power". flectate în metabolism fac ca masa muscu-

'în ceea ce priveşte persoanele trecute lară sl se dezvolte mai puţin accentuat

. de o anumită vîrstă se pune bineînţeles la femei decît la blrbaţi. Dupl cum su-

întrebarea: care este gradul optim de blinia medicul Lawrence E. Lamb, ,,pe
efort muscular? Răspunsul variază de
la caz la caz, nu atit în funcţie de vîrsta baza exerciţiilcx w îngreuieri femeile
individului, cit mai ales de posibilită­
ţile sa.le fizice. Jacques-Ives Cousteau, pot să-şi întAreascA musculatura, slnA-
celebrul oceanograf francez, a cărui vi- tatea, modelîndu-şi în acelaşi timp un

talitate, la cei peste ro de ani ai săi, este corp atrAgAtor. Teama el îşi vcx fluri un
corp de tip masculin este total nejusti-
de-a dreptul cuceritoare, dă un rlspuns
ficatA". Iar Jadt Wilmore, specialist în
elocvent in acest sens: ,,Fiecare orga-
fiziologie la Universitatea din California,
adAuga: ,,De pe u11m exerciţiilor cu

nism este el însuşi un fel de baromettU. haltere blrbaţii se aleg w muşchi proe-
El stabileşte ai exactitate cit şi pînA unde minenţi, femeile w talii subţiri".

poţi merge ai efortul fizic, astfel incit Revenind la aspecte1e generale ale

sl nu ajungi la accidente regretabile". practiclrii culturismului, subliniem cl
un avantaj major al acestei activităţi
CREME, MASAJE sportive constă in faptul. al exerciţiile
ŞI... HALTERE se pot executa la domiciliu , individual.

Posibila scuză legată de lipsa de timp

Cînd se vorbeşte de cosmeticA, feme- îşi pierde astfd orice temei. Antrena-

ile se gîndesc de obicei la creme, bli de mentele 1a domiciliu sînt de natură să

aburi, masaje. Mai puţin la sport, deşi mulţumeascA şi persoanele care dintr-un

în antichitate mişcarea flcea parte din motiv sau altul DU doresc si fie vlzute

• mijloacele curente de întreţinere, de ,,la lucru".
punere in valoare a frumuseţii feminine.
Culturismul „intră", aşadar, la pro-
în ultimul timp însă, allturi de aler-
priu şi la figurat, în casele oamenilor.
gAri, exerciţiile tip culturism capltă o Prin specificul său culturismul se adre-
sează înainte de toate celor mulţi, maselor,
dspîndire tot mai largl in rîndurile iar condiţia sine qua non a practicării
lui este dorinţa şi voinţa fiecărui.a.
sexului frumos. Femeile DU se mai tem
astăzi de hantele, haltere şi extensoare,

înttUcit s-au convins cl, folosindu-le

sistematic şi w pricepere, îşi fortificl CINE POATE DEVENI
organismul, devin mai rezistente la boli
şi la efortul de orice natură şi, in plus, CAMPION?
dobîndesc uşurinţa de a-şi modifica,
dupl dorinţi, greutatea corporali. Spre „Nu faitnA doresc, ci victorii. Flră ele
rezultate asemlnltoare duce in ultimă nici o viaţă de 001 nu se poate împlini.

Omul este nAscut sA învingi. Pe sine

CORPUL NE REPREZINTA 15

însuşi, pe adversarii sili, pilrerile osificate lară, însi din cauza stratului lipidic
ale majoritilţii, natura... Aceasta este subcutanat este deficitar în privinţa re-

menirea sa pe pilmînt." Sînt cuvintele lieflrii şi a vascularizlrii Tipul mezo-
morf: structuri osoasi robust!, umeri
aceluiaşi Valeri Brumei care a cunoscut
gustul victoriei şi în sport şi în lupta laţi, şolduri înguste. Musculatura lui
se lucrem uşor. Este modelul preferat
cu sine însuşi, în viaţa de zi cu zi, în al sculptorilor. Bineînţeles al nici unul

ciocnirea cu conservatorismul unora, dintre aceste tipuri nu se glseşte în rea-

în biltillia pentru consacrare în domeniul litate „în stare pură", fiecare dintre noi
literar. Sportul n-ar fi ceea oe este fiti
fiind un conglomerat al celoc trei cate-
această luptă acerbi, fira permanenta

cgsgmoWtvdşcJaîîtipprutrtrdaiigncisşorpcnieropaaocrpv,ierreztncscdrtirtţeeirfiept,iaciclsceeremae-aruieoliiairrăţteeisDtOaăse.itidarslrl.frpopdng,euidujtlrncrsi:tooiecmpmfiredeiţaraieeusrnereîttcsţCpsrPgreapiiiţoCiiusumoîvăcl,nu,ilunfcoeescţFitamrinertşreîilocg1br,eeliaalicţ,uefclinrdemdnoiţasirantnautţreeacv.agnpuîmcufsiaaeimaSei:rineeielinnn-euicsdzvuaoielanliocsnrnnnaşţschşstnalfuittjtmt,pludţicpsrbreadoituattotidoăao:ar1aei,edeuaelrezoumplrisrîrneefiaojrra,nobalzta.lriadnnd,eanaitosiuebdsocnivş.fisicneefun',,fupnomeetnsniorlieooanimcaiecîesudtounţdltlmmuutCl.atavfrmnlrnrucrdlorliceşetuşetbfîuşeresptădepueesii.oştoenel.iăPeiltdmfrueeimcni"tnnnJiurirecnnrtîvlalşnreudaasmehT.sinidirnuiitaiaiurdPneaunceculejrîAnnnmgrrlieiidţml-rmrncocrsl,mafiui:iiiepeoutrîoitniaeecprsa~iresprvconneducmr1sdenbdprmeueumnzfirlpiidc'aşleaaeativicpliiarneieaşxtuiulriielrazbandnssnaeatdri?naoî-tltuutecleriiezesncfe'ndorzreeetearmceuulnreilalecidufsevr,eieieesprgmm.uoeămnpoictleRiaaîlrtneiicsc..eoşlnp,eallneandalnnucrnaîtlpptauvuiilniemmnPunutboţgrncdduiTorsăstmapsnftno,ublţnaaarltiţmtoabuioiedmeidraăuipomotlliuorerti.nipliuaiţiuănalmlrnuausrstriuutnrtrbsoalaitmruiieţprmrcrşpşfeu.etădegeăudţnvşnlliOaa:iiirnleoitinaotnolfiiauadsaeraoetbsunsmlănireăteud,CnriigaîmtmsIe:ezu,seţîautiitc-pnsţtniiuoncnluarnnicvăoiimclrcpm,ilondraucaotuirlnavvţnimdugclemnnoriuunţauioealfirilîu,/lieunaouunuiter-ellinstu-mulan,nt,iit-cpra,-inacaetaiemitu--lit,şo-,-iuntisnuiasi-i-i,-raai---e-,i,vaf.pdtffcş(adîiacdmecrlotiislînnnouşişsiaenececobmaşmuenvaemttptcdnanisgtr-icur.oantoartdanrierutemeşeo-ţteetodercanieesiraoetfutnmetltxuu-elrlrcmetvRnessrecs-oililteieţrcisesueepţvUibletşnietmearuoţămmp)treaOiuierivaenirpldtzpi;rimap.llÎapteuodd.AnmtdncascaeeuotruatoeemlîmşiufşrepzenulanitreonlCDmcililisutmoliieî,nsaşicaaaşontardepnuenşiivsrliiedulşţatmoiauslăfmnndbameinetmsfaiicdîrartis;aioaan,llrănniua,tvodareduolepthiămtaumemupbembap-tşcapisşiiedlanralJtpntosclîrecriuiîraciufceuiacooutuaiencimoealeensunuimiaeprseaaln.nhilsuhaellnîsabuimeututaddc(rrtuttuianmmbalcibomrdeşaerirEpuollnecgpd8isnseulfvudtmipiîaecţecendiaorsuiu1scaltrvnoaleerlitaWalilapatrafroatidee.termaecuasfaţaedn8disetieeşeisfiNctiic,toirncarilrCnadlfealcetnTpescaimnaiam.uuutaruarcmrlr)uaaueulpeetsvrcatrltfdAulareirăoitcel:c)f„trivbnmoueuipemepeiltzai.iliiotngbfoszaucadcaesivturajcătcuoetiiafdiperrşsiltsirmrptuirinerdcluApfrirlerblsiixilircd-izceţearşrnbv,lenetmrm,lalşoşsoepiiceuiiihncgmmeotelrla.tiatpamdaeobolnsueueilctaiennincirounţffJuîbecîrmjeias.sÎţm~rtndleţidolaurniisl-iindnţnadetouîiizmcxbşbobimteţieeeţcdmînnsdiecileibuoamrciiainarnddirziamăhameinntiănsşu.eşteşieptecemalvdeilidiîtaeiopdurdslclf:,sennxăuăioaopcărenlpleippoomeinhci.aitnrlutaaeppb(nlpdoxdvvpesospusiurrtcutşRpuetiraueeseCeecaemfiitoair-isgrrltraarlecisiddse-ctbtşnrfnaulrcitofraiiioerzerttarlioose--entasceiui-na-ttsorenilmăsartiiierrJîlaeaoea.air-ielitneia--tll-pr-e----

•

16 CULTIJJUSM

formanţă au nevoie de o mare masă piept descurajării, atleta noastm timp
de un an a dlE o luptă crîncem cu haltera,
musculară. Progrese rapide în această cu discul, cu sine însăşi. ,,Mă dureau
muşchii, oasele, încheieturile - poves-
direcţie vor face cei cu un anabolism tea ea despre acea perioadl. - Viaţa
bun, adică cei ce asimilează uşor sub- mea de toate zilele avea gust de cenuşă.
stanţele nutritive din alimente şi le
transforrnă neintîrziat în materie vie. Dar ce importanţă aveau toate acestea

GUSTUL CENUŞII de vreme ce discul meu cîştiga cîte un
metru cu fiecare nouă încercare? Numai
o.i numai cîteva decenii în urmă aşa am avut curajul să plec în Mexic."
Acolo însă duelul cu redutabila Liesel
majoritatea antrenorilor şi sportivilor Westermann a fost cîştigat, Lia cucerind
priveau cu suspiciune şi neîncredere,
dacă nu chiar cu ostilitate, pe cei care, victoria supreml la vîrsta de 36 de ani I

practicînd diferite discipline sportive, Şi, mai muh decît atît, cariera ei sportivă
efectuau în cadrul antrenamentelor şi
exerciţii cu haltere. Persista temerea că IU1 s-a încheiat la aceastl vîrstl. Lia
Manoliu părăseşte arena atletică abia

acestea ar dezvolta o musculatură „ţea­ la 40 de ani cu un record personal de
pănă", rigidă, neindicată pentru speci-
ficul performantelor spre care năzuiau 62,06 m Longevitatea sportivi de ex-
sportivii respectivi. Se considera, de
cepţie, asaltul neîntrerupt al recordu-
rilor, izbînzile ei şi-au avut izvorul şi

exemplu, că ar fi catastrofal pentru un în adaosul de kilograme la bara cu dis-
săritor în înălţime, un sprinter sau un euri•.
jucător de baschet să recurgl la haltere
spre a-şi întări musculatura picioarelor, „AŞA A ÎNCEPUf LUCRUL
întrucît ar deveni greoi, pierzînd din A-DE-VA-RAT!''

viteză, elasticitate şi mobilitate. în perioada anilor 1957- 1966 dubla
Dar şi atunci au existat oameni -
campioanl olimpică şi europeanl Io-
sportivi şi antrenori deopotrivi - cu landa Balaş a dominat proba săriturii
gîndul mereu în căutarea noului, cu ini- în înălţime cum nici un ah atlet sau
atletă nu izbutise s-o facă pîm atunci.
mpna.nttirneărpăr1ş.imî.n.n- d„rtlezmneeaţraă.n.,,înceţaşr1.a-anuoaastsruă- A îmbunătăţit de 14 ori recordul mon-

mat riscul de a încerca antrenamentul dial! Ultimul ei record - 191 an - a
cu haltere - constituind o metodă com- rezistat atacurilor timp de 10 anii Chîar
plet nouă în perioada respectivă, acesta şi la concursurile internaţionale de am-
nu-şi probase încă eficienţa - se numără . ploare Iolanda Balaş îşi depăşea cu
aruncătoarea de disc Lia Manoliu, sări­ mulţi centimetri adversarele.
torii în înălţime Icn Soter şi Iolanda ·
Suita de victorii strălucite, de per-
Balaş. formanţe cu totul remarcabile obţinute
de aceastl supcrcampioam se datorează
Lia Manoliu este socotită, pe drept în parte faptului că alături de ea a stat

cuvînt, Nestorul feminin al olimpicilor un om de o exemplară tenacitate, sări­
lumii. Între 1952 şi 1972 a participat la torul în înălţime Ion Soter, primul atlet
din România care a depăşit ştacheta
şase Olimpiade consecutive. în 1968 a
înălţată la 2 m. A fost şi. este un om ce,
devenit campioam olimpică, după ce
în 1960 şi 1964 cîştigase medalii de bronz.
cu neastimpărul marilor exploratori, gin-
Ori de cite ori în cariera sa sportivi a deşte, caută, experimentează mereu, in-
întîlnit greutăţile şi eşecul, Lia Manoliu vingînd prejudecăţile şi inerţia. La sftt-
s-a îndreptat spre pista de antrenament, şitul anilcr '50 Icn Soter a introdus in
spre sala „de forţă". Aşa s-e intîmplat premieră mondiaJă în antrenamentele
şi în 1967, cu un an înaintea Olimpiadei Iolandei Balaş exerciţiile ru halten\.
din Mexic. Recordul mondial - 61 m - La 14 iulie 1956, la Bucureşti, Ioianda
era deţinut pe atunci de principala ei Balaş doboară
adversară, vestgermana Liesd Wester- pseărnitnrud prima datl re-
mann şi depăşea ru 1Om cea mai bună cordul mondial,
performanţă a Liei din acel an. Ţinînd 175 cm. în ace-
laşi an însă la Jocurile Olimpice de la

•

coartJL NB ltEPNRZJNTA 17

Melbourne americana Milfred McDani- picioarelor. Intuitiv mi-am dat seama - •

el stabileşte un nou record - 176 an - ulterior presupunerea mea a fost confir-
mată pe ba7.e ştiinţifice - că săritura în
obţinînd medalia de aur, în timp ce înălţime este o probă de forţă, din mo-
ment ce sportivul se înalţi cu greutatea
campioana noastră se clasem abia pe propriului corp. Pornisem la drum ca
marinarii lui Columb, însetaţi de aven-
locul al cincilea Iolanda revine acad tură, fără să ştim dacă o să ne atingem
vreodată ţelul Am fost totuşi prudenţi
tristă şi decepţionat~ purtînd în suflet şi am evitat greşeala, comisă la un mo-
ment dat de aruncători, de a ne fi antre-
amărăciunea înfringerii Timp de 40 de
zile între ea şi Icn Soter nu se pome- nat ca halterofilii. Primul an de lucru cu
neşte nici un cuvînt despre atletism.
Dar, depăşind perioada de criză, la halterele - conchidea Icn Soter - ne-a
31 ianuarie 1957 Iolanda hotărăşte să ia dovedit că sîntem pe drumul cel bun, iar
totul de la capăt. lată cum îşi amintea
cel de-al doilea a adus llll salt calitativ."
de această decizie în paginile ziarului După încă o iarnă (1957- 1958) petre-
,,Sportul": ,,... Am făcut-o - vi1 jur! -
cută în compania halterelor, în vara şi
cu o disperare vecină cu nebunia În
toamna anului 1958, a urmat cavalcada
noaptea de 30 spre 31 ianuarie am spus recordurilor. De atunci, pînă la sfirşitul
că sînt gata de orice sacrificiu Şi am carierei sale, singura adversară a Iolan-
dei Balaş a rămas ştacheta înălţată mai
primit, în replic~ din partea lui Soter
un plan infernal... Aşa a început lucrul sus, pentru un nou record mondial, care
datorită acestei superbe atlete a urcat
adevărat. A-de-vă-rat... Aşa am desco-
perit halterele. ~Pentru îngroşarea gri- pînă la 191 cm. 1n timpul pregătirii
sinelot')> (citeşte picioarelor) - ride as-
tăzi Ion Soter la gura sobei, amintindu-şi pentru Olimpiada de la Tokio ilustra
că în prima zi, atunci, la 31 ianuarie noastră campioană şi antrenorul ei au
1957, am izbutit să ridic doar o halteră realizat o altă inovaţie de importanţă
majoră. P'mă atunci exerciţiile pentru
de Zl de kilograme". Iolanda lucra; dezvoltarea forţei se efectuaseră doar
iama, în perioada de pregătire fizică
ridicînd cite 4500 de kg pe zi. Pentru generală. Din 1963- 1964 Iolanda Balaş

comparaţie menţionăm că în perioada a lucrat cu haltera în permanenţă - şi
respectivii aruncătorii noştri de disc ridi-
iarna şi vara Rezultatul a fost victoria
cau zilnic aproximativ 4000 de kg. Unii
susţineau pe atunci că exerciţiile cu în cel mai dificil concurs al ei, Olimpi-
haltera ar fi injecţii cu ciment în muşchii ada de la Tokio.
şi tendoanele săritorilor şi în special ale
săritoarelor, fiind greu de presupus că Performanţele de excepţie se plămă­
un bolovan va sări mai bine decit un
fulg. Iolanda şi antrenorul său fuseseră desc din neînchipuit de multl trud~ din
„avertizaţi'' de eşecul iremediabil al trudă chinuitoare. Pentru orice sportiv

metodei lor. Dar, din fericire, au „ris- adevărat însă aceasta poartă în sine bu-
cat". Au fost săptămîni şi luni grele,
curia unei împliniri pe care nici o meda-
de îndoială. Nu cumva halterele o trag
lie nu i-ar putea-o aduce. Iatl llll pasaj
într-adevăr în jos? 300 de zile de muncă din jurnalul Iolandei Balaş: ,,Dacă m-ar

titanică şi îndoiala a fost izgonită defi:- întreba cineva: «Spune, Iolanda, care
a fost ziua cea mai frumoasă a carierei
nitiv: la 14 octombrie 1957, atleta noas- tale sportive ?t aş răspunde că rm a fost
tră a egalat recordul Milfredei McDaniel.
nici Roma, nici Tokio, nici Sofia (acolo
„Iolanda nu putea să-şi însuşească o
a stabilit ultimul ei record - n.a.), ci
altă tehnică a săriturii, aşa incit se punea a fost ziua în care am izbutit să ridic
problema să stoarcem totul din rezervele 17 500 de kilograme de fontl în două
ore şi jumătate, pentru ca apei să execut
de care mai dispunea - îmi povestea paşi săltaţi timp de jumătate de ora şi
să închei cu cîteva ture de stadion... Am
Icn Soter într-o zi de ianuarie a anului acceptat ideea că picioarele unei sări­
1979. - Era foarte slabă (din cauza debi- toare în înălţime, mai ales dacă sînt mai
lităţii ei fizice n-a fost primită la şcoală
la şapte ani, ci doar la opt - n.a.), de
aceea am hotărit să lucrăm pentru for-
tificarea organismului şi cu precădere a

•

18 ClJLTlJIUSM

fragile, trebuie si suporte scrii de cinci îşi poate alege exerciţiile ce lucrează asu-

semi-genuflexiuni ai o halted de la> de pra grupelor sau chiar a fasciculelor mus-
kilograme, care mi-a ros nenumărate culare de care sportivul are nevoie ln mod
treninguri, chiar daci le-am clptuşit cu prioritar sau la care este deficitar. Ol alte
cuvinte, cu ajutorul exerciţiilor tip cultu-
pimi tare... la> de kilograme pe spate... . rim poate fi exersată direa musculatura
solicitată ln efortul specific probei. Bineîn-
Acelaşi spate care ai patru ani 1n unnl
ţeles, efectuarea antrenamentului de for-
se chircea de durere, abia susţinînd Z7 de ţl reclaml respectarea strictll a specificu-

kilograme... Dacl sînt mîndră de ceva, lui fieclrui sport în parte.
este că nu mi-am făcut niciodatll nici
IMPOSIBIL?... POSIBIL!
cea mai neînsemnatll concesie. N-am
Dupl cum am precizat, exerciţiile
sclpat niciodatll prilejul de a îngreuia
un exerciţiu sai un obstacol. Pentru el tip culturism sînt folosite - ai incon-
am vhut, am simţit;, am blnuit formi- testabil succes - şi în cadrul tratamen-
dabila rentabilitate a acestei investiţii... telor de recuperare dupl accidente şi
Mulţi sînt de plrcrc el tendonul meu, boli grave. Acolo unde intervenţiile chi-
asthi zdrenţuit;, plltcşte - dupl atîţia
ani - poliţa semnatl 1n alb în clipa în rurgicale şi medicamentele se dovedesc

care am flcut nebunia si ridic într-o ineficiente, unde medicii ridică nepu-
singuri 7i 17 500 de kilograme. N-aş tincioşi din umeri şi spun imposibil,

putea blga mim 1n foc el asta e cauza. acolo existll adeseori un leac „miracu-
Nu cred Dar daci e într-adeviir aşa, nu los" - exerciţiul fizic.

regret nimic. Sînt sigud el Bd acest ... S-e întîmplat în toamna anului
1975. Cristian Antohi, pe atunci un băie­
efort n-aş fi putllt fa<:e--marc lucru. Cine ţel de numai şapte ani, traversa liniştit
vrea ai tot dinadinsul sl aibi o medalie strada, cînd observi că din stînga sa
venea un camioo în plini viteză Se opri
areolimpici de aur, nu arc voie sl se mena- o clipl şovăind..., apei se auz.i scrîşnetul
frinelor şi ţipete: ,,Un copil a fost lovit!"
jeze. Şi ID1 dreptul si evite nici mlcar Transportat la Spitalul de urgenţi, dupl

riscul". un scurt consuh medical, Cristian a fost
La început mulţi s-au îndoit de efi- trimis la Spitalul de neurochirurgie.
Timp de trei slptlmîni a zlcut în comă.
cienţa metodei adoptate de Ic:n Soter şi
Iolanda Balaş, reţinerea faţl de bam cu Medicii au flcut tot ce le-e stat în pu-
discuri persista. Dar slritorii veniţi sl tinţă pentru salvarea lui, Bd sl aibl
vreo certitudine în privinţa reuşitei.
se prcgltcasci ai Soter, dupl numai cî- Dupl 22 de zile şi nopţi de lupii cu
teva luni de lucru ai haltera, obţineau moartea, copilul a ieşit din coml. Spe-
rezultate incomparabil mai bune faţl cialiştii au afumat, în sfirşit, flrl sl ezite:

de cele anterioare. ,,Asthi - îmi de- r•,,Cristian va trăi Dar coşmarul părinţi­

clam Ic:n Soter - un antrenament al loc continua, deoarece încă m se ştia ce
slritorilor Bd exercitii cu haltera este
ca o nunti Bd llutari Nu se renunţi la urmlri vcr persista în starea bliatului.
ele nici înaintea uncr competiţii impor- Dupl ieşirea din coml, timp de trei
slptămîni, Cristian nu a auzit nimic,
tante, întrucit slritorii simt nevoia si le timp de doul luni nu a putut sl meargă.
execute pentru menţinerea tonusului
Dupl noul luni de tratament la spital,
muscular chiar ai o 7i înainte de con-
avea partea stingă a corpului complet
curs."
paralizată, iar partea dreaptll îi era
S-ar putea da inel numeroase exemple
de ramuri sportive în care exerciţiile de cuprinsl de spasme Nu putea ridica pi-
ciorul şi braţul stîng, în mim dreapd
dezvoltare a musculaturii au devenit nu reuşea sl ţinl creionul.

indispensabile. Procesul de pregltirc Au urmat trei ani în care plrinţii au

fizici generali, favorizînd dezvoltarea tlcut încerclri disperate pentru recu-
calitlţilcr motrice, trebuie privit;, prin
perarea fiului lor, ducîndu-1 în diferite
urmare, ca factor major în asigurarea
constanţei marilor performanţe.

Imensul avantaj al exerciţiilor tip cul-
turnm constă ln faptul că din suma lor
sportivul de performanţă din orice ramură

CORPUL NE REPREZINTĂ 19

staţiuni balneocJi(llat.l!·;- ~ --la centre flcut „minuni". Priceperea l_yj în mate-
triivţi,ldcer>td-~e per.:fit,nnnQ-.ţs-l_~~ în 9!ziil ~
duef6gâÎrme llalMmelltiidofr'fătrni:ctaicasltl,ărdiair în'"afcua unei spo~o:_
unanim r ~:.----- --r'
genera'lc e-
zultatelc promiţltoare înniziau ~ ~--1noscută h fiionbrtii ~ ~-.-tipi~~ ----...
arate. Pirinţii nu încetau însă să spere, lll:lre sa s-au reflcut dupl;_accidentlri

firi sl ştie nici ei în ce. Şi iată el într-o sau operaţii fotbaliştii Dudu Georgescu
zi au auzit de Alexandru Cosma, antre- şi Mircea Lucescu, jucltoarea de''tcnis
n<r de culturism la Qubul Dinamo din Virginia Ruzici, precum şi foarte mulţi

Bucureşti 1n scurt tÎnl) necazurile fa- alţii.
miliei Antohi şi tragedia lui Cristian au Apreciind deosebitele calitlţi profesi-

fost aduse la cunoştinţa antrenorului onale şi umane ale acestui antrena:- w o

Cosma, fost sportiv de performanţă, experienţă atît de bogată, subliniem fap-

multiplu campion la haltere. ,,Nu pro- tul el „flcltorul de minuru"' rlmîne to-

mit nimic, dar încer~' - le-a spus pi- tuşi sistemul de exerciţii, selecţionate din

rinţiloc după ce a văzut copilul. multiplele variante ale exerciţiilor de

A trecut un an De trei ori pe slptl.,, _ culturism şi adaptate la QOSibilitiţile in-
mînl, în şedinţe de cite o ori şi jumltate, a î \ i ~ ale ficclruia, ţinîrd seama de

Alexandru Cosma s-a ocupat de Cris- particulariîlţite traumatismului respec-

tian. Pentru început i-a întocmit un tiv. Alexandru Cosma nu ace' altceva ·

program cuprinzînd exerciţii extrem de „decît" să aplice w ştiinţi şi talent de
simple. Dar... Pentru a ridica piciorul pedagog acest sistem de exerciţii Şi nu

stîng de cinci ori con.secutiv-la nivelul este singurul

pr~mei şipci a sclrii fixe, ~stian .tre- Daniela Dragolea la vîrsta de 13 ani su-
bwa sl dep~nil un ~fort de voinţă egal cu fcrea de scolioz.i dorso-lombarl Şase
c~ al .un~ ~turist, care executl, de luni stituse imobilizată în gips. Medicii
considerau el trebuie operată Pirinţii
pddl, im1;>111S dm culcat w _o halteră de

I.CX?. de kilograme. Urmirmdu_-1, spor,:: însl sperau el va fi posibili pe alte cli o

tivn ce se antrenau în aceeaşi sală, 11 ameliorare a stirii fiicei lor. Dar nenumi-
sorb~ ~în ~hi. ambiţia şi ~o~rîre.a. ratele tratamente, exerciţiile de gimnas-
Iar Cristian se simţea tot mai bine m tiel medicali nu au dat rezultatele scon-

mijlocul lor. Frecventa w plicere sala tate. Ca sl mi sufere de dureri în zona

de culturism din Parcul Dinamo, ştiind lombari, Daniela trebuia sl poarte în
ci ml mergea la „tratament", ci la „an-
permanentă un corset
trcnament". 1n jurul situ vedea numai Dan şi IJcana Dragolea, pirinţii Da-

oameni puternici şi sănătoşi. Zimbea nielei, amJndoi ingineri la lntreprinde-

din nou Zimbeau şi cei lingi care mun- rea de autocamioane din Braşov, s-au

cea cot la cot, în primul rind antrendrul, hotlrît sl ia legltwa ai Mihail Kiss,

dascălul Alexandru Cosma tehnician la aceeaşi întreprindere, des-

DupA un an de eforturi titanice, de pre care auziseră el obţinea rezultate

antrenamente neîntrerupte, Cristian ri- remarcabile în recuperarea persoanelor

did braţul şi piciorul stîng. Merge ia- w anumite deficienţe fizice. Kiss a ela-

răşi la şcoală şi, după ce timp îndelun- borat ·un program de exerciţii, avînd ca

gat ml putuse nici mlcar să ţină creio- scop întlrirca musculaturii din zona

nul în mină, scrie din nou. Are note bune, dorso-lombarl. Toate exerciţiile alese

este sirguincios. Şi nu are scutire de edu- urmau sl fie executate din poziţii în

caţie fizică! Bineînţeles, rm i se cere să care îngreuierile rm apasl asupra coloa-

sari în înllţime sau în lungime laolaltl nei vertebrale.

ru ceilalţi colegi, dar în privinţa forţei Daniela s..i apucat de antrenam~nte.

fizi~ este printre primii din clasă Nu La început pirinţii au însoţit~ pentru

vrea să-l facă de rîs pe „nea Cosma", la a controla felul în care fiica lcr suportl

antrenamentele clruia este cu regula- programul Iar după ~ s-au convins de

ritate prezent eficienţa şi efectele bineflcltoare ale
acestuia, au hotlrît să înceapă sl lucreze
Cristian Antohi nu este singurul cu şi ei.
care antrenorul Alexandru Cosma a

•

20 CtJLTIJRISM

Au trecut de atunci trei ani. Daniela z ~ . ~~-mai fuseseră închi-
..,._ · a şi uitat de corset„ acum f a e e ~ n i puiţi de.--art1şt1! ca
?rli. o ,m~c-~ ,,de oţel"_~ cel a_ţ;.ţînărului necunos~t. cespr~wn..

-~ -
---elj _ _d e z v ~ 1 t o r de proporţio- a&at.... pe ată privirea plină de mirare
..-c.--
~ nat. Iar cei cloi părinţi de trei' · - ~ · admiraţie a infirmului şi a înţeles
scapă~ u n antrenament. Fap totul fără un cuvînt. S-a apropiat şi s-a
ieşte de la sine. aşezat lingă el.

Aşa s-au întîlnit Vitali Surov, omul
Anatoli Alekseiţev din U .R.S.S. se cu „corp de zeu" şi Anatoli Alekseiţev,
găsea într-o situaţie şi mai disperată pentru care propriul corp devenise sim-
decît Cristian Antohi sau Daniela Dra- bol al neputinţei. De mic copil Vitali
A războiului, Surov făcuse sport: atletism, înot, cano-
golea timpul copil fiind,
In

Anatoli suferise un groaznic accident taj, box, lupte. Ulterior practicase gim-
la coloana vertebrală La şase ani nu nastica la nivel competiţional, ajungînd

putea să stea în picioare, nu putea să maestru al sportului. Dar absolvent a

vorbească--Consultaţii, analize, di:a;~g-;::="'"d5ouă facultăţi, Vitali nu mai avea timp
nostice... Concluzia..n1eg.icilQC. suna mai şi pentru sportul de performanţă. Deoa-

rău decît- o sentinţă la moarte: Anatoli rece simţea însă nevoia exerciţiului fizic,
- - _ţţebuia să- se trateze, stînd imobilizat a mişcării, practica culturismul acasă,

în pat ani de zile, fără să aibă garanţia unde îşi amenajase în mod ingenios .-o
că la capătul acestui „supliciu" îl aş- mică sală de gimnastică.
teaptă însănătoşirea. în această „sală", sub îndrumarea lui

Părinţii se hotărăsc să încerce orice Suro.", a început să se antreneze Anatoli
şansă şi astfel Anatoli petrece nouă ani Alekseiţev. Pînă şi mişcările cele mai
,,întemniţat'' într-o cameră a Spitalului uşoare îi solicitau la maximwn voinţa,
de tuberculoză osoasă Sokolniki din întrucît muşchii sâi nu se dezvoltaseră

Moscova Soseşte însă şi ziua mult aş- în perioada copilăriei prin joacă, miş-

teptată, cînd pe culoarele şi în saloanele care, cwn se întîmplă de obicei. Dar
clinicii se răspîndeşte vestea: Alekseiţev Anatoli nu s-a dat bătut După numai
a fost pus pe picioare! Pus pe picioare două luni de exerciţii, spre stupefacţia

în adevăratul sens al cuvîntului. Timp medicilor, ,,infirmul" şi-a aruncat cor-
de un minut, poate doar de o secundă, setul ce începuse să-l incomodeze în
ajutat de două surori şi sprijinindu-se mişcări, iar vara următoare nu se mai
în cîrje, Anatoli a reuşit să se menţină jena să apară pe plajă în văzul tuturor.
pe propriile lui picioare. La această După doi ani de antrenamente, Anatoli
clipă visase de nouă ani! Prîmul pas a refuzat să mai primească pensie de
făcut a constituit şi prima mare victorie. stat) nu se mai simţea invalid.

Au urmat altele... Supravegheat de Vitali Surov, Alek-
La părăsirea spitalului, medicii i-au seiţev a trecut treptat la exerciţii mai
interzis să-şi scoată vreodată corsetul, dificile, gata să renunţe la orice pentru
iar părinţii au fost sfătuiţi să se mute antrenamentul zilnic ce îi dăruise sănă­
undeva în sud. Soarele, clima blindă tatea şi o viaţă normală Anatoli a ab-
puteau influenţa în bine starea băiatului. solvit liceul, apoi facultatea, devenind
- in scurt timp, familia Alekseiţev a ple- inginer. Avînd înălţimea de 175 cm,
cat la Odessa, unde în viaţa lui Anatoli ajunsese să aibă perimetrul toracelui

s-a petrecut într-adevăr o uriaşă cotitură. de 120 cm, iar perimetrul braţului de
Dar nu datorită climei...
45 cm. Datele lui spirometrice indicau
Anatoli obişnuia să stea ore în şir 5 800 !
·
întins la soare pe malul mării Căuta în- în prezent pe adresa lui Anatoli
totdeauna un loc retras, unde putea fi Alekseiţev sosesc numeroase scrisori.

singur, ferit de privirile oamenilor. Oameni suferinzi i se adresem pentru
Într-o zi, pe cînd şedea ca de obicei sfaturi. Anatoli încearcă la rîndul său
pe plajă, atenţia i-a fost atrasă de un să ajute pe cit mai mulţi din cei pentru
tînăr ce ieşea din valurile mării. Numai care a devenit ceea ce fusese pentru el

CORPUL NE REPREUNTA 21

forţă. Surov: exem__plu v~citate, de de m ~-pe de alti pârte, ca sport de

fizică şi morală, exemplu demn de performanţi · şi ca subsidiar în procesul

urmat. de pregătire ftzicl a sportivilor din cele
mai diverse discipline şi, de asemenea,

,,FĂUREŞTE-'l'E !'' ca procedeu de recuperare a indivizilor

dupl accidentări şi boli. 1n esenţi cul-

turismul vizează dezvoltarea resurselor
fizice şi înfrumuseţarea corpului, care

Aşadar, dupl părerea sociologilor şi dupl spusele lui Moliere ne reprezintă

nu numai a lor.omul viitorului va fi un pe fiecare. Acestea constituie atît aspi-
individ .dezvoltat plenar, atît din punct raţii dintotdeauna ale omenirii, cit şi
de vedere intelectual, cit şi fizic, o per- cerinţe ale societăţii modeme.
sonalitate în adevăratul sens al cuvin- Omul are astăzi mai mult ca oricînd
tului. Educarea unui astfd de cm este
o comandă sociall şi a zilelor noastre. şansa de a fi şi de a trii la înălţimea
Mijloc eficient de modelare a corpului, destinului pentru care 1-e croit natura.
Are mai mult ca oricînd şansa de a

accesibil practic tuturcx - exceptînd deveni un qeatcx ale clrui înflptuiri
doar persoanele ai boli organice - eul-
turismul se implanteazl în viaţa socie- să rivalize2JC .fu cele ale naturii. Şi aceste
tăţii în diverse ipostaze. Pe de o parte,
saînflptuiri sînt legate în primul rind de
ca activitate pentru masele largi, menită
viaţa şi a semenilcx sli Iatl de ce
sl contribuie la întărirea slnltlţii, la ml- îndemnul lui Andre Gide - "Flu-
rirea rezistenţeila efort şi~a ca acităţ~ii
reşte-te I" - rlsunl astăzi poate mai

patetic ca oricînd

_!

•

~-=--~- -

•

•

•

•

• 22

' - 4 ___,. ., --- ..

UN IDEAL ..,

DINTOTDEAUNA

ln decursul ' culturismul şi-a

istoriei

conturat particularităţile ca rezultat al

năzuinţei milenare a omului spre per-
fecţiune fizică. ln forma sa actuali însă

s-a putut dezvolta abia după apariţia

hantelei şi a halterei reglabile, mijloace

ce au deschis calea spre antrenamentele

cu îngreuieri şi indivizilor mai slabi din
punct de vedere al forţei musculare.
Pînl atunci exerciţule de forţă constitu,:-
iseră stria apanajul celor puternici dîn

naştere.

Operele de ard. ale antichităţii şi re-:_
naşterii dezvăluie, in forme · ori,
aspiraţia dintotdeauna>- ului către
un ideal de frumuseţe corporală, in care
esteticul se îmbină armonios cu ideea de
forţă fizică. lntr-adţvhJ anticii Fidias,
_!'!_axitele, Li~_ip~~ ont_inuatorii loc spi-

ritu~ mai"tfrziu, Michelangelo, Ben-

venuto Cellini, Antonio dcl Pollaiuolo,

Luca Signorelli, Verrochx> sînt fascinaţi

şi, la rîndul lor, fascinează prin vigoarea

şi proporţionalitatea corpului omenesc,

~ O R - aşa cum ni-l inflţişeam arta lor, într-o
armonie aproape muzicală. Trupurile
sculptate sau z~răvite de ei, atletice,

mus~uloase, robuste, cu umeri largi, cu

bust plin, cu braţe puternice, adeveresc

un gînd notat cîndva de Rene Maheu,

fost directoc gener~ al UNESCO:

,,______:'trupul uman a fost cd ce a dat omului

ideea de frumuseţe". ln cultul grecilor

antici pentru corpul omenesc trebuie

descifrat un crcdo in egali mlsură este-

tic şi moraL »Fiind cu totul lipsiţi de
simţul inferioritlţii şi proclamîod cu
îndrlzneall omul drept alfa şi omega
şi ultim scop al creaţiunii, grecii n-au

considerat niciodati că ar trebui să se

ruşinezie de trup şi să-l dispreţuiască
pentru a cîştiga astfel bunăvoinţa zei-

,,OMUL COMPLET ESTE CEL CARE, lor - sublinia scriitorul american Hen-
ASEMENEA LUI BURIPIDB,
SCRIB tlF/GENIA• CU ACEEAŞI M1NÂ dridt Willem Van Looo - dimpotrivă,
CU CARE A OBŢINUT LAURII ATLETICI
LA JOCURILE OLIMPICE." în viziunea antică, zeii înşişi puneau
mare preţ pe înflţişarca loc şi pentru a
arăta tbine» practicau felurite sporturi -

Rene"Grousaet* • Istoric francez (1885- 1952)

'

23

atletism, înot, •clUărie." Prin urmare, · litate şi detentă, recurgînd, printre altele,
frumuseţea era socotită de antici o vir- la sărituri cu îngreuieri atîrnate de corp.
tute, iar forţa - element al perfecţiunii, Una din performanţele atletice cele mai
de seamă în antichitate era socotită îm-
şi amîtidoul erau celebi;ate.
Frumuseţea corporali şi forţa fizică, pingerea sau săltarea a două blocuri de
aspiraţiile de astăzi ale culturiştilor, îşi piatră, unul de 143 kg şi altul de' 480 kg,
au, aşadar, obîrşia într-\lll foarte înde- descoperite în secolul al XIX-iea în
plrtat trecut al omenirii, trecut în care ruinele Olimpiei. Blocurile poartă in-
fiinţa umană şi-a descoperit năzuinţele scripţii datînd din secolul al VI-lea i.e.n.
Este cunoscută de asemenea o între-
şi virtuţile esenţiale. cere de aruncări de pietre, organizată la

festivitatea de încoronare a legendarului
reg_e Arthur al Ţării Galilor.
CEL DINTÎI...
In perioada renaşterii, odată ru reve-
Miloo din Crotona, figură legendara
a antichităţii, ar putea fi socotit cel laţia spiritului antichităţii, Europa re-
dintîi atlet care a folosit în antrenamen- descoperă şi virtuţiile exerciţiiloc con,o-
tele sale elemente de culturism. Legenda rale, ale educaţiei fizice, binefacerile şi
frumuseţea competiţiiloc atletice.
povesteşte că Milon, maestru al între-
cerilor de luptă (de şase ori a ieşit învin- Abia din a doua jumătate a secolului
gător la Jocurile Olimpice, de zece ori trecut însă anumite performanţe şi con-
cursuri încep să fie consemnate ru amă­
la Jocurile Istmice, de noul ori la Jocurile nunţime. Astfel, există mărturii privi-
Nemeice şi de şapte ori la Jocurile Pi- toare la felurite „probe" de demonstrare
tice) gţ antrena dind de citeva ori ocol a forţei fizice: ruperea unui lanţ, îndoi-
stadionului cu \ll1 tăuraş pe umeri. Pe
măsură ce taurul creştea în greutate, rea unei bare metalice groase, ridicarea
creştea şi forţa renumitului luptător, pe umeri a unui cal sau a unui bou, rupe-
rea în două a unui pachet de cărţi de joc,

ajuns în cele din urml atit de puternic, împletirea în lanţ a cuieloc etc. Ase-
incit şi-a purtat în spate propria sta- menea demonstraţii constituiau de obi-
tuie de marmură şi a instalat-o pe soclul-
cei numere de circ sau erau prezentate
ce-i era destinat Cu alte cuvinte, Milon la bîlciuri, tîrguri tradiţionale. De cele
din Crotona aplica metoda creşterii pro- mai multe ori „artistul" dădea cite
gresive a încărcăturii şi a efortului fizic, două-trei reprezentaţii pe zi, oferind o
metodă de bază a antrenamentelor în recotnpensă ispititoare spectatorului care
ar fi reuşit să-i repete „isprava". Bineîn-
culturism. ţeles, sus-amintitele demonstraţii de for-

ţă fizică nu pot fi socotite forme ale cul-

PROBE DE FORŢĂ turismului propriu-zis, ci doar germeni

îN TRECUTUL · ai acestuia Dar la origine nici \ll1 feno-
men nu este de regăsit în stare pură.
ÎNDEPĂRTAT
Multe personalităţi din viaţa ştiinţi­
.fică şi cultural-artistică a acelor vremuri

Cu mult înainte de apariţia cultu.ris- au fost atrase de programul şi performan-

mului sau chiar a sportului cu haltere ţele acestor „Herculi". în 1901, celebrul
oamenii îşi măsurau puterile în diferite scriitor engl<2 Arthur Conan Doyle a
probe de forţă. Nu existau reguli pre-
cise, ru atît mai puţin scrise, ale acestor flcut parte dintr-\lll juriu care urma

întreceri, de cele mai multe ori regulile să-l desemneze pe „cel mai puternic om
din Anglia". Scriitorii ruşi A.P. Cehov,
fiind stabilite chiar de participanţi. Exis-
tau, bunăoară, concursuri de ridicări şi A.I. Kuprin, poetul A.A Blok, cintă­

aruncări de pietre grele. In Iliada lui reţul de operă F.I. Şaliapin, pictorii
I. Miasoedov şi V. Gilarovski Illl scă­
Homer găsim mărturii literare despre
faptul că grecii antici îşi disputau intiie- pau nici \ll1 spectacol de circ în care
tatea în probe de forţă musculară, mobi- evoluau atleţi cu o forţă musculară de

excepţie.

24 •

CULTlJIUSM

DE LA LOUIS ATTILA Cea mai cunoscută familie de atleţi a

LA GEORG LURlll fost probabil familia Saxon, mai exact
fraţii Artur, Herrmann şi Kurt. Înalt

Unele dintre performanţele acelor oa- de 176 cm şi greu de 95 kg, Artur îşi
meni uimesc lumea pînă în zilele noastre aşeza pe umărul drept o bară de 159. kg,
şi pot fi invidiate chiar de marii campioni
apoi printr-o înclinare a trunchiului
la haltere sau culturism îşi îndrepta braţul, izbutind să înalţe bara
Louis Attila, născut în 1844, de foarte deasupra capului Performanţa lui n-ar
putea fi egalată de prea mulţi halterofili
tînăr s-a angajat într-o trupă de teatru,
ai zilelor noastre. Culcat pe spat_e, Artur
în care lucra Felice Napoi , renumit pen- Saxon susţinea pe picioarele ridicate o
trµ numerele sale de forţă. Devenind platformă încărcată cu 22 de·oameni. În
asistentul atletului italian şi însuşindu-şi circ numărul său de atracţie se rezuma
la o plimbare în jurul arenei~. ţinînd
toate „trucurile" acestuia, înzestrat pe
deasupra capului o bară de 96 kg, la
deasupra cu o putere fizică · ieşită din
ale cărei capete erau aşezate pe cite o
comun, Louis Attila a ajuns în scurt şa... două femei

timp „cel mai puternic 001 din Europa". Antcn Richa din Boemia susţinea
greutăţi imense agăţate de corp: de
?n această calitate a fost chemat în 1887 umeri, mijloc, braţe, picioare. Recordul
său, stabilit în 1891, se ridica la 796 kilo-
să dea o. reprezentaţie în faţa reginei grame!
Victoria a Angliei, care -îşi serba SO de ·
ani de la naştere. După demonstraţia Atletul francez Lou~ Un~ cunoscut
sub numele de Apollo, reuşea să ridice
din Palatul· Buckingham, Louis Attila a
primit în dar o statuetă a lui Hercule,
împodobită cu 36 de diamante.

Un german, contemporan cu Attila, deasupra capului ai o singură mină
dotat cu o forţă fizică asemănătoare,
cinci greutăţi de cite ~ kg. La stilul
Hans Schteier (1849-1906), reuşea să_ smuls deţinea performanţa de 165 kg,
ridice cu ajutorul unui deget - cel realizată cu o bară de 5 an . grosime.
mijlociu - un. bloc metalic de 136 kg.
Acest record a putut fi egalat abia peste
Performanţa sa de senzaţie consta în
~ de ani, în 1924, de elitre Charles
aceea că ţinea în faţa pieptului, la nivelul
umerilor, cu braţele perfect întinse, o Rigoulot, campicn olimpic la haltere
bară de 28 kg, pe care băiatul său, cîn-
(recordul lumii-stabilit de acesta la stilul
tărind 36 de kg, efectua exerciţii de gim- smuls cu mina dreaptă a fost de 116 kg).
Dar numărul lui Apollo cel mai îndrăgit
nastică. Hans Schteier îşi uimea prietenii de spectatori era „fuga din cuşca cu
lei". Apollo era închis într-o cuşcă cu
şi în viaţa de toate zilele: cînd ieşea la
bare metalice groase, asemenea celor în
plimbare, purta un joben special de care se ţin la menajeriile circurilor ani-
30 kg şi un bastcn de 16 kg, alteori ofe- malele slllbatice. Prin forţa braţelor,
rea cunoscuţilor ţigări de foi dintr-o atletul îndoia două bare alllturate, de-
tabacheră de nu mai puţin 40 de kg.

Într-o vreme, un anume Gottfried părtîndu-te pînă îşi făcea loc suficient
Rasso se bucura de o popularitate com- să se strecoare afară
parabilă doar cu aceea a formaţiilor de
muzică uşoară din zilele noastre. Oame- Americanul Palmea dispunea tn1 nu-
nii purtau pălării sau beau din pahare mai de putere musculară, dar şi de o
pe care era imprimat chipul lui Rasso. detentă remarcabilă Înălţînd pe umeri
Numărul său de senzaţie era susţinerea un om de 48 kg, îşi lua avînt şi sărea
peste o masă înaltă şi lată de ~ cm.
în balans deasupra capului, numai prin După aceasta o ridica pe umeri pe soţia
forţa braţului drept, a unui cal O vari- sa şi sărea de 10 ori peste \lll butoi de
antă modernizată a acestei performanţe 90 cm înllltime.
a făcut parte din spectacolul prezentat
de bavarezul Miro, care susţinea dea- În Rusia a existat din timpuri stră­
supra capului, tot cu o singură mînă, o
bicicletă cu patru persoane. vechi o tradiţie a întrecerilor fizice. Sllr-
bătorile populare erau lipsite de farmec
dacă vreo cîţiva bărbaţi voinici nu se

- TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR 25

întreceau în probe de forţă. Mărturie a spectatorului care ar fi izbutit să-l doboa-
re. dintr-o singură lovitură de pumn în
interesului pentru asemenea concursuri
constituie apariţia de sub tipar pînă în abdomen. Se spune că într-o seară,
1917 a peste 10 lucrări tratînd probleme auzind oferta, a intrat în arenă Tom
ale dezvoltării corporale prin exerciţii
Burns, un cunoscut boxer profesionist al
cu greutăţi, în timp ce despre fotbal,
timpului, dar nici măcar acesta nu a
atletism şau schi fuseseră editate doar reuşit să cîştige cele 25 de lire promise.
cîte una sau maximwn două. La biblio-
-Avînd înălţimea de 167 an şi greutatea
teca „V. I . Lenin" din Moscova se poate
de 80 kg, Alexandr Za~ ridica pe umeri
consulta revista „Gerkules" (,,Hercule"),
una din primele publicaţii de acest gen un cal de aproximativ 400 kg. Se în-
din lume, care conţinea numeroase date
privind viaţa şi performanţele celor mai drepta ţinînd în gură o bară specială,
puternici oameni ai epocii şi a1 cărei la capetele căreia erau aşezate cele două
motto - ,,Fiecare om poate şi trebuie
să devină puternic" - nu şi-a pierdut asistente ale sale.
nici pînă astăzi valabilitatea ,,Zaikin reprezintă în imperiul muş­

în Rusia unul din primii adepţi ai chilor ceea ce reprezintă Şaliapin în

practicării exerciţiilor cu haltere şi han- imperiul vocii" - nota un ziar despre

tele, în scopul dezvoltării forţei muscu- Ivan Mihailovici Zaikin (1880- 1949),
lare şi al modelării coreului, a fost me- unul dintre pionierii aviaţiei în Rusia.
dicul V.F. Kraievski. 1n 1885 acesta a
înfiinţat la Petersburg un cerc .pentru La spectacolele de circ se plimba pe
practicarea exerciţiilor cu îngreuieri, scenă, ducînd pe spate o ancoră de
amenajînd în propriul apartament o. sală
de antrenament, pe care au început s-o 440 kg. în timpul unui turnai la Odessa,
frecventeze numeroşi tineri. Faima aces-
tui cerc s-a răspîndit repede şi în curînd pe cînd Zaikin tocmai stărîma bucăţi
au apărut săli de antrenament şi la Mos- mari de piatră cu lovituri de pumn,
cova, Riga, apoi la Kiev, Nijnîi Novgo-
rod şi în alte oraşe. Au început să se pu- scriitorul A I. Kuprin, aflat printre
blice în tiraje impresionante cărţi poş­ spectatori, i-a şoptit unuia dintre prie-
tale cu fotografu ale unor renumiţi
atleţi ai vremii. Iată cîteva din perfor- tenii care n însoţeau: ,,Priveşte, tinere,
manţele acestor vedete.
cîtă frumuseţe este în această lovitură!".
Ivan Poddubnîi şi-a cucerit renu-
mele în primul rînd ca luptător, părăsind Georg Hackenschmidt, supranumit
,,leul rus", născut în Estonia, a fost cam-
salteaua de lupte la vîrsta de 70 de ani. . pion al lumii la lupte şi a deţinut recor-
Fără a se fi antrenat în mod special
pentru probele de forţă, Ivan Poddubnîi duri mondiale la haltere La împim cu o
executa flexia antebraţelor pe braţe,folo­ · singură Amină a atins performanţa de
sind o halteră de 120 kg. 122 kg. !nălţa deasupra capului hantele

Aleksandr I vanovici Zass, .cunoscut de cîte 41 kg, apoi cobora pe lateral
braţele întinse, menţinîndu-le cîteva se-
sub pseudonimul de Samson, a prezen- cunde la nivelul umerilor. Din poziţia
tat în 1938, în oraşul britanic Sheffield,
următorul număr: s-a culcat pe caldarîm, „pod'' împingea deasupra pieptului o
deasupra pieptului său au fost aşezate bară de 145 kg. Genuflexiunile ru hal-
tera ţinută în partea posterioară a coap-
cîteva scînduri lungi, apoi la un semnal selor, exerciţiu ce a intrat în reperto-
al atletului a trecut peste el un camion riul culturiştilor, este „creaţia" sa.
încărcat cu cărbuni. Samson s-a ridicat
şi zîmbind s-a înclinat ceremonios în Georg Lurih, originar tct din Estonia,
faţa publicului darnic în aplauze şi şi-a cucerit faima mondială nu nomai
ovaţii. Tot în Anglia, la reprezentaţiile datorită puterii fizice, ci şi frumuseţii

sale de circ oferea 25 de lire -sterline sale corporale. Nu întîmplător Rodin,
Adamsoo şi alţi sculptori l-au ales ca

model. Lucrarea lui Adamsoo - ,,Cam-

pionul" - pentru care a pozat Lurih, a
primit premiul întîi la Expoziţia mon-
dială din 1904, organizată în S.U.A.
Forţa musculară a lui Lurih era pe mă­
sura frumuseţii. Stînd în poziţia „pod"
el susţinea pe piept şi abdomen patru
bărbaţi, iar în braţe, deasupra pieptului,

•

26 CULTVRISM

•

ridica o haltera de 105 kg. Într-o sin- put să lucre7JC la această fermă, întîi în

guri mini putea menţine deasupra capu- pădure ca tăietor de lemne, apa ca în-

lui cinci oameni Legat cu frînghii de grijitor la vite. Munca ,fizică intensă,

mîini izbutea să ţină în loc două cămile, viaţa în aer liber i-au stimulat creşterea
şi i-au întărit organismul, astfel incit la
cPre trăgeau în direcţii opuse.
Sînt de reţinut de asemenea cuvintele 15 ani, cînd a participat pentru prima
dată la o demonstraţie de forţă fizică,
lui Lurih privind obligaţia morală a
fiecărui om de a se ocupa de corpul Luis C)T cintărea aproape 100 de kg.
său: ,,Am putea trii 1~ de ani, dar la
30 de ani aproape că numai sîntem buni Concurenţii trebuiau să ridire în spinare
de nimic. Ne pierdem statura, forţa, să­ un cal, pină ce picioarele animalului se
nătatea. Este datoria fieclruia să-şi în- desprindeau de pămînt Nimeni nu a
reuşit în afara de adolescentul de 15 ani.

grijească trupul pentru ca acesta să nu lncepînd ai acest concutS Louis nu a
devină slab, vlăguit;, neputincios, să mai avut rivali. Ani de-a rîndul şi-a
aibă grijă ca trupul să răminl pînă la
moarte un demo sălaş al spiritului". cîştigat existenţa efectuînd seara de seară

demonstraţii de forţă în Canada, S.U.A.,

Anglia. 1n perioada sa de maximă glorie

• avea înălţimea de 176 cm, greutatea
133 kg, perimetrul toracelui 147 cm, al
CEL MAI PUTERNIC OM
AL TUTUROR braţului 55 cm.
TIMPURILOR? Pină la apariţia lui Louis C)T cel mai

puternic bărbat al Canadei fusese con-

siderat, timp de peste 10 ani, David'

La capătul acestei „inventarieri" a Michaud, ,,specialist' în ridicarea unor

Herculilor istoriei, ar trebui să putem pietre uriaşe. Pentru ca Louis să-şi
stabili, fie şi ai aproximaţie, cine merită dovedească superioritatea, trebuia să-l

totuşi titlul de „cel mai puternic bărbat înfrunte pe campionul „oficial". lntîl-

al tuturor timpurilor". Iată o sarcină nirea celor da a avut loc în apropierea
extrem de dificilă, întrucît urmează a fi oraşului Quebec, locul de baştină al lui

comparaţi atleţi re nu s-au intîlnit nici- David Michaud Proba de concutS a
odată în întreceri şi care au excelat fie- ales-o David - ridicări de pietre. Con-
care într-o probă de forţă sau alta. Ale- diţiile întrecerii le-a fixat tot el: va

gînd drept criteriu de apreciere perfor- pierde titlul de ,,cd mai puternic om
manţele în ansamblu, titlul sus-amintit din Canada", numai dacă adversarul

s-ar putea conferi canadianului de ori- său va reuşi să ridire o greutate mai
mare, în caz de egalitate urmînd să-şi
gine franceză Louis C)T (1863- 1912), păstreze „titlul". Louis a acceptat con-
diţiile fixate, deşi era net dezavantajat:
despre viaţa căruia Ben W eider, preşe­
dintele Federaţiei Internaţionale a Cul-

turiştilor, a publicat o carte intitulată: nu era obişnuit ai o astfel de probă şi
IU1 cunoştea detaliile de relief ale pietre-
,,Cel mai puternic om din istorie". lor aduse de oponentul său. Acest din
Louis Cyr, pe numele său adevărat urmă amănunt putea deveni un handi-
cap foarte serios, suprafaţa de priză
Noe Cyprien. a fost primul născut al implicînd nu numai efort, ci şi îndemi-
unei familii dotată de la natură ai apti- nare. Greutăţile pietrelor fuseseră în-
tudini fizire ieşite din comun. Mama lui scrise ai vopsea albă: cea· mai mică cîn-
Louis, o femeie extrem de voinică şi tărea 100 de livre (circa 45 kg), altele,
rezistentă, cîntărea peste 100 de kilo- din ce în re mai grele, ajungeau pînă
grame şi a născut 17 copii Bunicul său
pe linie paternă, vînător de meserie, la 500 de livre (cca 224 kg). Piatra cea

socotit cd mai puternic an din ţinut, mai mare nu fusese marcată., deoarece
a murit la 10'2 ani, flră ca vîrsta să-i fi pînă atunci nimeni nu izbutise s-o ri-

înfrint vigoarea şi vitalitatea. dice.
Familia C)T poseda o fermă la Na- Confonn înţelegerii, primul intra în

pierville, un sat în apropiere de Mon- concun David Louis trebuia să-i repete.

treal. La vîrsta de 12 ani, Louis a înce-·

TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR 27

rezultatul Dacii reuşea, avea dreptul să cu 450 cîntărea 412 livre - 185,4 kg -

încerce o greutate mai mare; la primul iar cea nemarcată 522 livre - 235 kg.)
eşec ieşea din competiţie şi era decla- Peste cîtva timp, la întîlnirea revanş!
rat 1• nv•ms.
organizali in oraşul Quebec, Louis Cyr

Pentru început Michaud s-a apropiat a repurtat o victorie şi mai răsunătoare

de piatra de 135 kg. Pentru nici unul asupra fostului „campion". ln 1886 Cyr

din concurenţi aceasli greutate nu cons- l-a învins detaşat într-<> alli probii de

tituia un obstac<i dificil Piatra de 157 kg · forţă pe americanul Richard Penell,

Cyr a înălţat-<> cu un efort oarecum si- considerat pînă atunci „cel mai puternic

mulat, pentru a-l deruta pe adversar. 001 din lume". La începutul carierei sale

Pe chipul acestuia se aşternu un zîmbet obţinea victorii la diferenţe atît de cate-
de satisfacţie. Michaud începţa s1-şi sa- gorice, incit era sfătuit „să nu-şi arate
vure:ze victoria şi, sp~ a o~ face cit mai toată puterea", ca întrecerea să păstreze

evidentă, foJosi un şiretlic: după ce ri- un caracter mai dramatic. De aceea se

- - -dm~ piatra de 180 kg, în loc sl o co- prea poate ca performanţele înregistrate
boare pe sol încet, o lăsl sl cadii de la nici să nu reflecte posibilităţile sale

înălţimea genunchilor, astfel incit bolo- maxime. O scurtă trecere in revisli a

vanul se afundă in pămîntul înmuiat de acestor performanţe este revelatoare.
ploaie. Arbitrii, concetăţeni şi simpati- Pe nişte suporţi sQCCiali era aşezali o
zanţi ai lui David, s-au prefăcut că nu platformă cu o greutate totală de 4337 de

observă nimic. Cyr nu a schiţat nici un livre (cca I 952 kg). Louis Cyr intra de-

gest de protest; era mult prea atem la desubt, o sălta puţin şi o menţ4iea pe
fiecare mişcare a rivalului său,. observînd spate timp de cîteva secunde. Îşi în-

unde şi cum apuca acesta pietrele. Pe drepta trunchiul, susţinînd pe spate o

cea înfundată in nor<i a cuprins-<> exact · platformă cu 15 bărbaţi La una din re-

ca şi David, ridicînd-<> de data aceasta prezentaţii, desflşurată într-<> încăpere

cu aerul degajat al omului care nu de- nu prea înaltă, cei de pe platformă au

pune nici tm efort deosebit Zîmbetul hotărlt sl fadi o glumă spre amuzamentul

de superioritate îngheţi pe buzele lui publicului. Cînd Louis a încercat sl se

Michaud Sălii bolovanul de 202,5 kg îndrepte, aceştia şi-au proptit braţele
cu o sforţare supremă După ce Cyr i-a de tavan, împiedicînd în felul acesta
egalat rezultatul, Michaud, simţind că finalizarea performanţei. ,,Artistul", ne-
nu va fi in stare de o performanţi mai dindu-şi seama de cele ce se petrec

bună, recurse Ja o manevri1 tactică ln deasupra, s-a „opintit" mai mult decît

loc sA încerce, cum era firesc, sl ridice de obicei, îndreptîndu-şi totuşi corpul.
piatra de 225 kg, se apropie de cea ne- Spectatorii rideau în hohote: din cauza

marcată Ştia prea bine cA nu o va putea uriaşei presiuni, tavanul de placaj fusese
ridica, dar credea cA nici adversarul rupt, iar braţele ecler de pe platformă
său nu va reuşi sl o facă „Scorul" riimî- ieşiseră prin găurile formate... Chiar pen-
nind astfel egal, David ar fi fost decla- tru cititorul de astăzi forţa lui Cyr poate
rat învingător. Michaud eşuă în stră­
dania de a clinti din loc piatra nemarcată părea de domeniul fantasticului Aceste

Spectatorii se întrebau: va face oare şi rezultate sînt însă reale: timp de cîteva

Louis Cyr o încercare sau va renunţa? secunde menţinea în faţa pieptului, la
Acesta se îndrepli cu paşi siguri spre nivelul umerilor, cu braţele întinse o

n·bolovanul uriaş, se aplecă, apucă cu haltera de 59,2 kg, lateral cu braţul drept
o baril de 43.,6 kg, lateral cu braţul stîng
griji. Şi atunci, sub ochii uluiţi ai pu- o bară de 38.,6 kg. G.t mina dreaptă îm-
blicului, se produse imposibilul: Louis pingea de 36 de ori deasupra capului o

care nu împlinise încă 20 de ani, mişeii bară de 53 kg. Oi degetul mijlociu al
piatra din loc, apoi o înalţi la nivelul mîinii drepte, trecut printr-ml inel,
genunchilor şi de acolo, mai sus, aproape ridica o greutate de 240 kg. Întinzînd

de nivelul umerilor. (Ulterior pietrele braţele lateral, apuca hamurile a patru
folosite in concurs au fost cîntărite în cai şi rezista la tracţiunea lor. în timpul
prezenţa unei comisii Piatra marcată reprezentaţiilor sale obişnuia sl cheme

28

pc scenă doi spectatori li ruga sli-1 powerlifters, spre a fi deosebiţi de hal-
terofili, weightlifters - organizează cam- \
apuce puternic cu ambele mîini de plirul pionate naţionale şi chiar mondiale, iar
care ii ajungea pini la umeri Apoi
începea sl se roteascl in jurul axei sale, recordurile stabilite se omologbead de
prinziodu-i de talie pc cei da „pancnm...
şi înlilţindu-i pinli ce ajungeau amîndci în fcderatia intcmatinnall de specialitate
poziţie orizontal!. li pllicea sli prezinte
zilnic şi un alt numlir: punea pc duşu­ (The lnternationa Federation of Pow-

mea o coaJi de hirtie, apo BŞC:7.8 dea- erlifting).

supra \Dl butoi 01 ciml!'DI de 195 kg. Culturismul, spre deosebire de cele-
lalte doui ramuri, foloseşte bara cu
Oferea o mare recompensl celui ce ar discuri doar in cadrul antrcnaml"tltclor.

fi reuşit sli scoatA hîrtia, ridicind buto- Părintele culturismului este socotit a fi
iul Este de prisos sli amintim cli Cyr nu Eugen (în unele cărţi Eugene) Sandow,
a „slrlcit" in urma unor asemenea ofer-
te. Unul dintre învinşii sii, gein1so1u pseudonim pe care Frederidc Mtiller,

Sebastian Miller, declara: .,Niciodatli, nlscut în Prusia in f867, şi 1-e luat cind

niciodatA n-aş fi crezut cli e posibil ca a început sl prezinte diferiie ,.mnnc:rc ---'---'-',,:..::

un om sli fie atît de puternic". Forţa de forţi" in Anglia.
fizic! a lui C}T a fost comparadi în
Se spune cli în copillirie Frederick
presa vremii 01 puterea unui mamuc sau M tiller a fost bolnăvicios şi foarte slab

a unei locomoovc. Oi trecerea anilor dezvoltat, motiv care 1-e determinat sli
practice de tinlr' exerciţii w îngreuieri,
atletul a dat din ce în ce mai muh friu
liber poftei sale de mîncare, alimenta- graţie clrom in dţiva aoi de r:rnioc:I te-
ţia excesivi sfirşiod prin a-i şubrcn sli-
nace a izbutit sl-şi f'Aureascli \Dl corp
nlt2tea. A murit la 10 noiembrie 1912 atletic. La lnlilţimea de 174 cm, Eugen

in virsti de 49 de ani. A dom zi dupi Sandow avea perimetru taliei de 70 cm,
al gttului şi al braţul\Ă de 44 an, al coap-
decesul sliu ziarul »La Patrie" anunţa cu
sei de 66 cm. Afirmarea sa o datoreazl
titlu pc întreaga paginli: ,,Louis Cyr este faimosului Lous Attila care, auzind de
de acum încolo o legendli".
calitliţile de excepţie ale tînlirului San-
ARTISI" AL FORŢEI dow, 1-e invitat la el, deslvîrşindu-i prin

Demonstraţiile „tur de forţă" susţi­ antrenamente intense „sculptura" corpu-
lui şi învlţindu-1 difetite subtilitlţi de
nute de aceste „fenomene" ale dezvol-
tirii fizice au contribuit in marc mlsurl prezentare a programului Perfonnan-
la rcdescopcnrea frumuseţii unua trup ţele lui Sandow nu au rlmas mai prejos
de ale predecesorilor sli: ţinînd în ambe-
puternic şi vigwu şi, in consecinţl,
la creşterea dorinţei de a-l cultiva Prac- le mîioi bantele, executa un salt peste

ticarea exerciţiilor cu îngreuieri primeşte cap, atcrizind exact pe locu desprinderii.
Pe o platfor:r:m pusl pe umeri, susţinea
iosl impulsul hotlritor abia prin inclu-
19 oameni şi... un cline. Ridica deasu-
derea probei de ridicare a greuditn
în cadrul Jocurilor Olimpice moderne, pra capului, cu o singura mină, 101,5 kg.
ceea ce s-a petrecut chiar la prima ediţie
a acestora, desflşuratA la Atena in 1896. Ceea ce îi conferi însl un loc aparte
in galeria înaintaşilor culturismului, con-
1n 1~ a luat fiinţl Federaţia lnterna- saaindu-1 ca „plrinte" al acestuia, este

pnnali de Haltere. faptul el, pe lingi exerciţii de forţl,
Sandow flcea şi demonstraţii de dez-
Bara cu discuri este m1 instrument de
voltare annonioasli a musculaturii 1n
antrenamem folosit în trei discipline
sportive: haltere, probe de forţă (po- aaccasli privinţi trupul s1u poete sluji
wcrlifting) şi culturism. ProbeJc de forţă
ca model şi culturiştiloc zileloc noastre.
sim la rindul lor in numlr de trei: in-
nMulţi dintre contemporani deplişeau
dreptln 01 bara, genuflexiuni 01 bara pe
umeri şi împm.5 dm culcat Adepţu în privinţa puterii fizice, dar nici unul
acestor probe - denumiţi în englezeşte nu-l egala in privinţa aspectului estetic
şi a modului de prezentare a diferi-

telor grupe musculare (foto 1).

ln urma demonstraţiilor susţinute de

Eugen Sandow în Anglia şi în Statele

TRECUT, PREZENT ~ 29

•

•

.

•

•

JI ~'-

,inEgUreGuieErNi caSrAe Na DprOezWen,tactoşnisdideemroanst t,r,apţdiriindteeldt!e'zvcoullttaurreismarumluoin,ioaasf{olsat primul practica„ al exerci-
corpului.

30 ... -
Unit.c hantelele şi halt.erele au devenit via -evo uţfei noii ram a fost

dintr-o datl foarte clutate. Prin forţa Jo egali mlsurl pozitivi şi ne ·v1.

propriului exemplu, blrbarol aJ mus- Lucrarea este uati pc ideea CI.~ .:_1

taţi b ,.furc:uliir atrigea atenţia OIO•e- riti antrenamentelor 01 ir.gx~eri, Atlas •

nikr asupra tnflţişlri estetice cc ar a dcvcoit UD birbll slnltol, putcrm:: şi
putea sau ar trebui sl o posede orice
corp uman. Din fericire, apelul slu mi a armonios dezvoltat, dupl cc la vlrsta de
17 ani clntlriae doar 48 kg. Broşura s-a
rlrnM firi CCO\L tradus Jo şapte limbi ; a.. vlndut tn
Eugm Saodow a publica o carte tiraje uriaşe, contribuind la rlsptodirca,

despre propriul sistem de antrcnarnil'i1t, io special Jo rlndurile riocrctulw, a
tradusl la toceputul secolului şi Jo limba exerciţiilor aJ haltere. Dar, avtod lcgi-
turi de afaceri cu numcroş comercianţi
romAol.
de echipament sportiv, Charles Atlas a

afirmat io interesul acestora ::I m antre-

CULTURISMUL ASALTAT nament zilnic de 15 rninuie • fi suficient
DE AFACERISM pentru obţinerea unei dczvol.O muw~
lare pronunţate. Accastl aserţiune vldit
tn S.U.A. interesul crescind faţi de erooati - întlloiti uneori şi io zilele

exerciţiile pentru dezvoltarea muscu- noastre - a adus UD imem teserviciu

lari m putea rlo1ioc W>- cploam de culturismului, totruc:k mulţi cm cei cc
oamenii de afaceri Astfel, b 1903 UD porni.seri cnniziaşti la lucru, ocdobfri-

anume Bemarr Macfaddeo, fost luptl- diod Jo 15 minute dedt o uşouf tocll-

tor profesionist, a organi:zat la New- zire a musculaturii şi nici unul lin rezul-

York, Jo vechea clidire „Madison Square tatele pron,isc, au abandonat denmf-

Gardco•, p1io• .dcmoo.straţje de ~ giţi antreNmcntdc.

lare a musculaturii..., avtod ca protap, Meriti amintit ci O,arlcs AJas a coo-

aist pc Al Trcveloar - ,,cd mai frumos tinuat sl practice exerciţiile fizice (în

dezvoltat blrbat din America" - clruia special flotlrile) pini la vtrsta de peste
i s.-e oferit pentru participare suma de 70 de ani.

1000 de dolari Aşa a tocepm h S.U.A.

exploatarea m1:..suici culturiştilor, de- PRIMUL „NEMURITGR"
veoiti foarte curtod o veritabili suni de ŞI UNICUL NEINVINS
venit.
Dupl apariţia lucrlrii lui Atlas, da-
Io acelaşi an, Macfaddcn a editat
reviam ,.Phisical Culturc", popnlari:dod toriei intaesului pentru nou disciplinl

exerciţiile ai bigx cuicri sub deviza : :.pot tiv~ numlrul concunutl<r s• în-
„Sllbiciunca fi.zici es~ o crinii Nu mulţit simţitor, utfd tndt to l9311 Ama-

fiţi criminali!". Aşadar, Benwr Mac- teur Athletic Unico (A.A.U, a adoptat

faddcn poat.c fi considerat primul busi- hotlrîrca de a coordona şi fs:ilim orga-
nc,.,mao, editor de revisti şi „pro~ ni:zarf'!ll competiţiilor de Cllturism pc
toi-' al culturismului Ulterior oumlrul întregul teritoriu al S.U .}. Totodatl

acestor oameni de afaceri s• tnmulţit s-. stabilit ca Io fiecare an - dupl ra,o-
pionatele naţionale de halttc - sl se
vertiginos atit Jo S.U.A., dt şi Jo Europa.
Dupl 1903 demonstraţia iniţiatl de desflşoare şi concursul pertru titlul de

Macfaddcn s-. organint anual la „Ma- „Mister America", cchiva\i:tt celui de
dison Square Gardco"'. Io 1922 titlul carnpioo al Statelor Unite.Prima com-

de .cd mai frumos dezvoltat blrbat" a petiţie de accas1i aovc:rguj a avut loc

revenit lui O,ulcs Atlas, UD rfolr de chiar Jo 1939, dftigltorul ei 5ind Bat

29 de ani, originar din Calabria, pc nu- Goodrich. 1n urmltorii dci am titlul de

mele slu adevlra Angelo Siciliano. Mr. America a fost cucerit Ic John

Pes~ dţiva am O,arlcs AtlM a publicat Ceri Grimck, care pc Bnp rupcrba

primul curs de culturum - o broşuri dezvoltare rnusculad (în., spccij a bi-

s• rem•• -ilustrati de 32 de paaini, intitulati „Dy- cepşilor fi a gambelor)
namic Teosion" - a clrci influenţi asu- pentru prima dati Jo istoria cultwi1111u-

TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR 31

lui - şi prin înaltul nivel artistic de Oarencc Ross (Mr. America în 1945)
prezentare a programului. El a fost de
George Eiferman (Mr. America în 1946),
asemenea primul şi singurul dintre marii
campioni, dintre aşa-numiţii nemuritori, Steve Reeves (Mr. America în 1947) şi -
care a părăsit viaţa competiţionali neîn- prietenul său, originar ca şi el din Siov-1,-
vins, deşi a avut adversari redutabili ca
cia, campionul de haltere, Steve

Stanko.

- -;

,.

•

Foto 2. Americanul JOHN CARL GRIMEK, originar din Slovacia, este unicul dintre marii campioni,
la culturism care ,u a cunoscut infringertJa &I prodigioasa sa carienl sportivă. A devenii campion mondial
la virsta de 40 de ani.

32 CULTURISM

"' ,/" în perioada gloriei lui Grimek şi-a

- - se CopiJJria lui John Grimek a fost deo- început activitatea unul din cei mai
bit de grea. în timpul crizei economice cunoscuţi conducători ai A.A.U ., pro-
din anii '30, drturiseşte atletul, zile motor al sportului ru haltere ş!, într"'?
de-a rlndul hrana sa a constat numai măsură mai redusă, al cultur1smulu1,
din- pîine şi cafea. Cariera sportivă a Bob Hoffman. El şi-a creat un renume
început-o ca halterofil, devenind în 1936 de rezonanţă în calitate de antrenor al
catµpionul ţării 1a categbria grea şi lotului naţional de haltere al S.U.A., în
epoca de aur a acestuia.
- fiind selecţionat pentru lotul olimpic al
STFA A CULTURISMULUI
S.U.A. Mai tîrziu s-a dedicat în exclu- ŞI A CINEMATOGRAFIEI

sivitate culturismului, marea sa pasiune. După marea epocă Grimek au urmat
Dar după ce a obţinut pentru a doua anii în care şi-a pus adînc pecetea asupra
culturismului personalitatea lui Steve
oara consecutiv_,titlul de campion abso- Reeves. Spre deosebire de predecesorul
său, Reeves nu a excelat niciodată în
lut la-.cultunsin, A.A.U. a -ăecis ca pose- privinţa forţei musculare, fiind unul
___.. A 1orii titlului si nu aibă dreptul de a con- dintre primii adepţi ai metodei de an-
trenament cu încărcături relativ mici, dar
cura la următoarea ediţie, astfel incit cu multe repetări şi ru pauze scurte
competiţia si poată fi cîştigată în fiecare între serii. Rezultatul acestui sistem
an de un alt sportiv. Această hotărîre de lucru a fost \Dl corp remarcabil prin
a fost urmarea faptului că John Grimek, simetrie şi proporţionalitate, calităţi ce
deţinînd o superioritate absolută asupra le-au impus în lumea culturismului.
adversarilor, ar fi putut monopoliza Reeves s-a evidenţiat de asemenea prin-
titlul suprem pentru o perioadă îndelun- tr-o deosebită dezvoltare a musculaturii
gată. Or, impulsionarea dezvoltării încă picioarelor, mai ales a zonei proximale
tînărului sport cerea ca anual si intre în a cvadricepsului (foto 3).
campionat, stimulaţi de şansa victoriei,
mereu alţi şi alţi tineri. Dar cu Grimek Iată concursurile la care a participat
şi rezultatele obţinute: 1946 - cîştigă­
alături orice şansi se spulbera.
tor al concursurilor Mr. Coasta Paci(i-
Cind pe podiumul de concurs Grimek cului şi Mr. California, 1947 - cîştigă­
stătea cu musculatura relaxată, avîndu-i
lingă el pe Clarence Ross, Steve Reeves tor al titlului Mr. America, 19'18 -
sau Barton Horvath, impresia unanimă locul al doilea la concursurile Mr. Uni-
era că victoria îi este inaccesibilă. Cînd vers (Londra) şi Mr. S.U.A., 1949 -
îşi începea însi programul liber ales, locul al treilea la concursul Mr. S.U.A.,
fiecare muşchi al corpului său părea că 1950 - cîştigător al titlurilor Mr. S.U.A.
prinde viaţă, cîştigînd în volum, fru-
museţe şi forţă (foto 2). şi Mr. Univers. Datele lui antropome-
trice: înălţime - 188 cm, greutate -
în afara celor două titluri de Mr.
101 kg, torace - 131 cm, braţ - 48 cm,
America, Grimek a cucerit şi titlurile talie - 74 cm, coapsă - 69 cm, gam-
"Bărbatul cu cea mai dezvoltată musru- bă - 46 cm.

latură" (1946), Mr. Univers (1948, Steve Reeves a fost cel dintîi culturist
Londra), Mr. S.U.A (1949). A devenit care după strălucite victorii sportive
campion al lumii (Mr. Univers) 1a vîrsta a îmbrăţişat cariera artistică, devenind
de 40 de ani actor de cinema. A interpretat roluri de
strongman (om puternic), de „colos",
După 1949 Grimek s-a retras din ac- în nenumărate filme, printre care: ,,Ro-
tivitatea competiţională, devenind redac- mulus şi Remus", ,,Hoţul din Bagdad",
torul revistei „Strength and Health" „Hercule", ,,Duelul titanilor",,,Ultimele
(,,Forţă şi sănătate"), editată de Bob
Hoffman şi doar arareori a mai partici-
pat 1a demonstraţii de culturism. Dar
antrenamentele nu le-a abandonat nicio-
dată, continuîndu-le, bineînţeles la o
intensitate mult redusă, şi astăzi la vîrsta
de peste 70 de ani.

TREC1JT, PREZENT ŞI VUTOR 33

zile ale Pompeiului", ,,Sclavul, fiul lui Tarzan sub motivul că ar fi avut un
Spartacus". Destinul său actoricesc a
corp insuficient de puternic şi muscu-
fost însoţit şi de multe decepţii De
los (sic!).
pildă, nu a fost acceptat în rolul lui Fire tăcută şi puţin sociabilă, Steve

Reeves nu s-a simţit niciodată în largul
său în lumea zgomotoasă a cinemato-
grafiei. Dupl ~ a părăsit-o, s-a retras la
o fermă din Montana, dedicîndu-se
creşterii cailor de rasă, pasiune ~ o
nutrea din copilărie.

ANTRENORUL
MARILOR CAMPIONI

Foto 3. Posedlnd t11 corp remarcabi prin simetrie Dat fiind că dupl cel de-al doilea
şi proporţionalitate, STEVE REEVES a devenit război mondial dezvoltarea culturismu-
campion al S. U.A şi al lumii. A foiz cel dintfi lui a cunoscut în unele ţări un avînt deo-
sebit, concurenţa dintre diferiţii promo-
culturist ca~ a fmbrăţişat cariero actoricească, tori-oameni de afaceri a devenit acerbă.
devenind o veritabilă stea nu numai a culturismului,
C.a urmare s-a produs o proliferare a or-
dar şi a cinematografiei. ganizaţiile.- şi implicit a concursurilor

' de culturism, în special în S.U.A Prin-
tre aceste organizaţii rolul principal l-a

njucat şi joacă Federaţia Internaţională ·

a Culturiştilor (lnternational Federation

of Bodybuilders, abreviat I.F.B.B.), fon-
dată în Canada în anul 1946 de către
fraţ~ Ben şi Joseph Weider. Doul aspecte
esenţiale deosebesc această federaţie de
Amateur Athletic Unioo (A.A.U.), pînă
atunci cea mai cunoscută în materie de

culturism: 1 - I.F.B.B. este o organi-
zaţie ~ se ocupl exclusiv de promo-
varea culturismului şi rm are nici o tan-
genţă cu sportul ai haltere; odată cu
înfiinţarea ei s-a produs separarea de-
finitivă pe plan organizatoric a culturis-

mului de sportul ai haltere; 2 - I.F.B.B.

are ca scop sprijinirea culturismului în

întreaga lume, organizarea unor con-

cursuri de amploare ai caracter inter-

naţional.

Fraţii Weider s-au consacrat de tineri
cauzei promovării culturismului Amîn-
d(j au practicat în tin~reţe exerciţii cu

îngreuieri. C.a adolescent Joseph a dorit
cu ardoare să devină luptătcc sau hal-

terofil, dar, întrucît corpul sAu insuficient

dezvoltat rm constituia o promisiune pen-
tru sportul de performanţă, nici un club
nu l-a acceptat ca membru. Tînărul ani-

mat nu doar de entuziasmul vîrstei, ci de
o reală vocaţie, nu s-a resemnat. Într-o zi,

34 CULTURISM

la \Ul chioşc de zwe a zlrit m numlr al dintr-o familie slracl, a trebuit sl mun-

revistei nStrength" (nForţl"). Joseph ccascl din greu pentru a agonisi 1111ma,
(cunoscut mai muh ca Joe), provenind altminteri derizorie,, ai care şi-a cum-

°'Foto 4. Practidnd ~xeraţii fngrtuim, JOSEPH WEIDER a dewnit dintr-111 adolescm firatJ un

abcdersbtaeit pruatmn'PurIKi . slpnorctiawli.taU dr antrenor p editcr dr revist4 dr specia/itaJe a contribuit la populariiarm

TRECUT, PRBZBNT _ŞI VIITOR 35

pirat în cele din 1l1'IIll revista. Rlbda- ricani i;:e au urcat pe podium din 1936
pini în prezent (bineînţeles, la concursu-
rea i-e fost pe deplin rlsplltitl, deoarece
rile organizate de I.F.B.B.). Mulţi tineri
respectiva publicaţie conţinea o serie de talentaţi din strlinltate au fost invitaţi la

exerciţii pentru dezvoltarea forţei Joe centrul de antrenament Weider din loca-, ·
litatea californianA Santa Monica, prin-
a trecut imediat la valorificarea lor

practici, începînd sA se antreneze. Nu

peste mult timp, vlzîndu-1 fortificat, tre cei mai cunoscuţi nwnlrîndu-se aus-
triacul ArnoJd Schwarzenegger şi ita-
antrenorul clubului „Verdun", situat

într-un cartier periferic al Montrealului, lianul Franoo C.Olumbu.
unde locuia şi familia Weider, 1-e invitat
În 19()6 Joe Weider a editat o broşuri
la antrenamente.
intitulată „The Weider System", con-
Cu timpul Joe Weider 'a ' ajuns un
ţinînd o serie de metode de antrena-
redutabil halterofil Mulţi ~ întrebau
ment şi exerciţii, ulterior muh îmbogă­
cum a izbutit sA devinA dint\:-un ado-
lescent f11'8V un blrbat atit de puternic ţite. Unele din ele constituie modali-
tlţi originale, rod al cercetlrilor pro-
(foto 4). Poate atunci, auzind întreblrile
şi exclamaţiile de mirare, i-a încolţit în prii, altele slut metode preluate de la
minte ideea de a edita o revistă de
predecesori. Meritul lui Joe Weider
popularizare a exerciţiilor cu îngreuieri.
Fapt este că, în curînd, el a publicat este de a le fi descm şi organizat într-un

sistem unitar. (Acest sistem n vm1 ana-

liza în cadrul capitolului referitor la

„revista" ,,Your Physique" (,,Fizicul antrenament.)
dvs."), aleituită din doar cîteva pagini
„Antrenorul campionilor" este mereu
şapirografiate. Oi banii astfel cîştigaţi
în clutarea noului Are darul de a „in-
Joe a putut să-şi cumpere bilete de in-
jecta" elevilor sli entuziasmul şi ambitia
trare la demonstraţiile de culturism ale autodeplşirii. Pe vremuri se socotea el

lui Clarence Ross, Steve Reeves şi ale 45 an este perimetrul limită al braţului.
altor stele ale timpului. Filcînd cunoş­
Joe Weider a fost de pilrere el în cultu-
tinţi cu aceşti culturişti, asistînd Ja an-
rism, ca în orice ramwl sportivi, noţi­
trenamentele lor, Joe Weider s-a strl-
unea de limitA este labili. Şi a avut drep-
duit si1 afle metodele de lucru ale aces-
tate.
tora, elaborînd pe baza discuţiilor şi

interviurilor articole al clr<r succes „AMBASADOR
creştea cu fiecare zi. Afacerile fraţilor
AL CULTURISMULUI"
Weider au început sA prospere. Locul fi-

lelor şapirografiate a fost luat de revista Ben Weider este fondatorul şi preşe­

„Musele Builder and Power". Oi timpul dintele I.F.B.B. Ultima datA a fost rea-
les în funcţia de preşedinte pentru urmă­
Joe şi Ben se lanseazi în afaceri tot
mai rentabile, intuind dorinţa oamenilor, torii patru ani la cel de-al IX-lea C.On-
sclpaţi dintr-un război ucigltor, de a gres al I.F.B.B., ţinut în 1978 la Aca-
trm altfel, de a fi altfel, mai silnătoşi,
puloo (Mexic).
mai puternici, mai atrlgltori. ,,la 17 ani
visam si1 editez o revistă de culturism, ,,Ambasadorul culturismulw'" (foto 5)
a efectuat vizite în peste 100 de ţAri ale
care si1 conţinA metode noi, ştiinţifice de lumii, contribuind substanţial, prin acti-
vitatea sa mai muh decît meritorie, la
antrenament, aflate chiar de la stelele . creşterea interesului pentru această dis-

culturismului.. - mărturisea Joe Weider

într-un articol Visul i s-a împlinit Ben ciplinl sportivi, la întlrirea prestigiului

şi Joe W eider au reuşit sA grupe:ze în 1.F.B.B. în lume. 1n anul înfiinţlrii
jurul lor marea majoritate a celor mai federaţiei (1946) culfurismul era prac-
valoroşi culturişti din S.U.A şi de pre-
tutindeni. SAlile de antrenament patro- ticat ca sport competiţional doar în
nate de ei sînt astăzi adevlrate ateliere
S.U.A., Canada, Anglia şi Franţa. 1n

prezent sînt afiliate la I.F.B.B. peste
în care se sculpteazi corpuri de campi- 100 de federaţii naţionale de pe cele

oni. Personal, Joe Weider este conside- cinci continente, în aceastA privinţl -

rat antrenorul tuturcr campionilor arne- numlrul ţărilor afiliate - I.F.B.B. situ-

• CULTURISM

36

Foto 5. BEN WEIDER, fundatorul şi preşedintele Federaţiei Internaţionale a Culturiştilor, depun! de

peste trei deceniî o activitate neobosit4 de promovare a culturismu/ii ai sport de ~ şi de performanţd.

• 37

TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR

indu-se printre primele zece federaţii meroase ţări există cite două sau chiar
sportive internaţionale. Prestigiosul co- trei organizaţii de culturism, fiecare
tidian »New York Times" remarca în recunoscînd ca fer conducătcr o altă
acest sens: »Culturismul este astăzi
sportul care se răspîndeşte cel mai federaţie internaţională.

ra12id". In 1977 renumitul culturist francez
In 1970 I.F.B.B. a fost admisl ca
de culoare Serge Nubret, binecunoscut
membru în Adunarea Generală a
Federaţiilor Sportive Internaţionale şi ca actor de film, vicepreşedinte pentru
(G.A.I.F.), fiind astfel oficial împuter-
nicită sl controleze şi sl coordoneze acti- Europa al I.F.B.B., i-a învinuit pe Ben
vitatea de culturism amator din lume. şi Joseph W eider de exploatarea cultu-
De cîţiva ani Ben Weider depune se-
rioase efortUri pentru a obţine înscrierea riştilor. Într-un articol publicat în re-
culturismului pe- lista sporturilor olim-
pice. Conform regulamentului olimpic vista »Paris Match" Serge Nubret men-
în vigoare, condiţia de bază este ca fede- ţiona că fraţii Weider invită numeroşi
raţia internaţională de specialitate sl sportivi la centrul lor de antrenament
aibă cel puţin 40 de ţări afiliate şi sl fie din S.U.A., obligîndu-i ulterior să concu-
activă în cel puţin trei continente. Cul- reze numai în cadrul competiţiilor
turismul întruneşte toate aceste cerinţe.
Explicaţia faptului că nu este încă r~ I.F.B.B. ln semn de protest Serge
cunoscut ca disciplină sportivă olimpică
trebuie căutată în anumite considerente Nubret a părăsit federaţia, a fondat o
organizaţie internaţională aparte -
de ordin economico-financiar. în numă­
WorJd Amateur Bodybuilding Associa-
rul 114 (aprilie 1977) al Buletinului tion, W.A.B.B.A (Asociaţia Mondială de
Comitetului Olimpic Internaţional, pen- Culturism Amator) - şi a început...
tru întîia dată, a fost publicată o notă sl invite culturişti de pretutindeni sl se
antreneze în sălile sale de sport şi sl
despre activitatea I .F.B.B. De atunci concureze, bineînţeles, pentru federaţia
în organul de presl al C.I.O. au mai sa. Această aeţiune a dus la scindarea
apărut şi alte ştiri privirxi situaţia cul- unor federaţii naţionale de culturism,
în multe ţări occidentale apărîrxi orga-
turismului amator în lume. nizaţii pro-I.F.B.B. şi pro-W.A.B.B.A.
Pentru meritele sale în domeniul pro- Serge Nubret a reuşit sl atragă în
W .A.B.B.A o serie de culturişti foarte
movării sportului, Ben W eider a fost bine cotaţi pe plan mondial, printre
decorat cu „Ordinul Canadei" şi cu care americanul Sergio Oliva şi turcul
1.anltee. numeroase ordine şi distincţii stră- Ahmet Enunli.i. La 5 şi 6 noiembrie 1977,

O SCINDARE REGRETABILĂ în oraşul francez Nîmes, s-au desfăşurat

Pe plan mondial - şi în cazul unor Campionatele europene şi mondiale, or-
ţări chiar şi pe plan naţional - cultu- ganizate de I.F.B.B. Exact în aceeaşi
rismul este adînc scindat din punct de perioadl, la Paris, ai program absolut
vedere organizatoric, ceea ce aduce dau-
ne imense popularităţii acestui sport. identic, a aVut loc un alt campionat
Pînă acum am amintit că Amateur european şi mondial, organizat de
Athletic Union (A.A.U.) şi Internatio-
nal Federation ofBodybuilders (I .F.B.R) W .A.B.B.A Televiziunea franceză,
organizau şi organizează cu regularitate aflîndq-se cu echipe de filmare la am-
competiţii de culturism şi am precizat bele competiţi~ a transmis în paralel
că aceasta din urmă este singura recu- seară de seară secvenţe de la cele două
noscută oficial de forurile sportive inter-
concursuri.•
naţionale. Pe plan naţional însl în nu-
ln S .U.A există de asemenea World

Bodybuilding Guild, W.B.B.G. (Uni-
unea Mondială de Culturism), fondată
în 1967 de către Dan Lurie, organizaţie
ce emite pretenţia de a reprezenta pe
plan mondial culturiştii profesionişti şi

• Serge Nubret a fost exclus din I.F.B.B. Ca
vicepreşedinte penttu Europa a fost desemnat,
iar ultericr ales belgianu Julim Blommacrt.

/

•

38 CULTURISM

care, la rîndul său, patroJ"lea:nl anumite poate descurca în acest veritabil hăţiş
concursuri internaţionale. Situaţia s-a de concursuri şi titluri identice. Din
complicat şi mai muh după ce în 1976 acest punct de vedere situaţia culturis-

a fost creată Federaţia Americam a mului se aseamAol ru aceea din lumea
Culturiştilor Amatori (American Fede- boxului, unde - după cum se ştie -
există două foruri mondiale: W.B.A.
raticn----6f Amateur Bodybuilders - .
A.F.A.B.) (Asociaţia MondialA a Boxulw") şi W.B.C.
care, la fel ca şi A.A.U.,
organizea:zJ competiţii pentru amatori. (Consiliul Mondial al Boxului), aflate
într-o permanentă dispută.
Prin tradiţie şi Federaţia naţională br1- Menţionlbn în continuare principa-

tanicl (National Amatem Bodybuilders lele concursuri organizate de diferitele
Asociation, N.A.B.B.A.) obişnuieşte sl federaţii de culturism:
organizeze concursuri internaţionaJe
de amploare (bunăoară, competiţii A.A.U. - Mr. America;
pentru titlul Mr. Univers, care
W.B.B.G. - Mr. America, Mr. World,
invariabil au loc la Londra). După
titlul Mr. Univers, versiunea I.F.B.B., Mr. Galaxy (toate pentru sportivi

ce cchivalea:zJ ru acela de campicn mon- profesionişti);

dial, cd mai valor~ rezultat pentru W.A.B.B.A. - Mr. Europa (pentru
amatori se consideri a fi titlul de Mr.
amatori), Mr. Univers (pentru ama-
Univers, versiunea N.A.B.B.A.
tori), Mr. Univers. (pentru profesio-
1n 1979 a luat fiinţi in S.U.A. Aso-
nişti);
ciaţia de culturism pentru femei (Wo-
men's Bodybuilding Association) care N.A.B.B.A. - Mr. Univers (pentru
în colaborare ru I.F.B.B. a organizat amatori), Mr. Univers (pentru pro-
cîteva concursuri de rlsuneţ printre
fesionişti);
care Campionatul Statelor Unite şi Cam-
I.F.B.B. - Mr. America, Mr. Europa,
pionatele mondiale în 1979. (Cîştigă­ Mr. Univers (toate pentru amatori),

toarea acestor campionate este Lisa Lyon Mr. International (pentru amatori şi
J;)rofesionişti), Mr. World, Mr. Olym-
pia (ambele penf?J profesionişti).

din California.)

CONCURSURI, MR. UNIVERS
TITLURI ŞI... CONFUZII ŞI MR. EUROPA
(VERSIUNEA I.F.B.B.)
Ar fi de aşteptat ca toate aceste orga-
nizaţii să cooperei.e fructuos. Dar rea- .
litatea dezminte asemenea aşteptări. Nu-
meroase concursuri patronate de diver- Cu privire la concursurile organizate
sele federaţii poartă nume identice, ceea
ce dă naştere la confuzii în rîndul spec- de I.F.B.B. se impun urmltoarele pre-

tatorilor neavizaţi. De pildă, competiţii cizlri: la amatori titlul suprem se con-

pentru titlul Mr. America, adicl pentru sideră a fi Mr. Univers. Pînl în 1975

titlul de campicn al S.U.A., organizea?J competiţia pentru acest titlu S-il desfl-
anual I.F.B.B., A.A.U. şi W.B.B.G., şurat pe trei categorii de înălţime (sub
pentru titlul Mr. Univers - I.F.B.B., 165 cm, între 165-172 cm şi peste
W.A.B.B.A. şi N.A.B.B.A Aşadar, nu
mai puţin de trei sportivi cuceresc anual 172 cm), din 1976 pe trei categorii de
titlul de Mr. America şi tex trei pe acela greutate - uşoară (phll la 75 kg), mijlo-
de Mr. Univers. Luînd spre exemplifi- cie (între 75 şi 90 kg) şi grea (peste 90 kg),
care un singur an - 1973 - găsim iar din 1979 pe patru categorii - uşoară

următoarele rezultate: Jimmy Morris, (phll la 70 kg), mijlocie (70- 80 kg),
semigrea (80- 90 kg) şi grea (peste
campionul Americii pentru A.A.U., Lou
90 kg). Tot phll în anul 1975 dintre cei
Ferrigm pentru I.F.B.B. şi Chris Dick- trei cîştigători la categoriile de înălţime
se alegea \lll campion absoluţ la desem-
erscn pentru W.B.B.G. Este de la sine narea căruia s-a renunţat odată ru tre-

înţeles el publicul necunoscător nu se cerea la categoriile de greutate. Con-
cursul Mr. Univers este o întrecere

individuaJA şi pe echipe.

TRECUT, PREZENT ŞI Vll'l'OR 39

Prima competiţie oficiali pentru cuce- Chuck Sipes, 1962 - George Eiferman,
1963 - Harold Poole, 1964 - Larry
rirea titlului de Mr. Univers a fost orga-
nizată de I.F.B.B. la Belgrad, în sep- Scott,. 1965 - Earl Maynard, 1966 -
Dave Draper, 1967 - SergD Oliva,
tembrie 1970, ru participarea un<r re-
prezentanţi din 25 de ţlri Neoficial 1968 - Frank Zane, 1969 - Arnold
însă campionatele mondiale I.F.B.B. au Schwarzenegger.
început să se desflşoare ru mulţi ani
în urmă Prezentlbn de asemenea lista cîştigă­
torilor pe categorii (la individual) şi pe
Iată campionii absoluţi pînl în 1969: echipe începînd din anul 1970:

1959 : Eduardo Sylvestre, 1961 -

Anul Sub latre Pe111e Ţara Locul ocap•
,1 locul 172cm
ltlcm 181-172em Italia pe echipe
19i'O Karl Austria
Franco Ahmet Turcia 1
Belgrad Columbu1 Enilnlil Kainrath
(Italia) S.U.A. 2
1971 (Turcia) (Austtia) Belgia 3
Giuseppe Karl Irak
Paris Albert Blomer S.U.A. 1
Deianr Becldes1 (R.F.G.)
1972 (Italia- Franţa 2
(Anglia) Milte 3
Bagdad Olanda) Katz Olanda
Ed (S.U.A.) 1
1973 Kenichi Corney1 Lou S.U.A.
Geneva Suemitsue (S.U.A.) Ferrigno Belgia 2
Gaponia) Albert (S.U.A.) Turcia 3
1974 Becldes1 S.U.A.
Verona Giuseppe Lou Anglia 1
Deianr (Anglia) Ferringo' Italia
19i'5 (Italia- (S.U.A.)' 2
Pretoria Olanda) Ahmet 3
Enilnlil Ken
Pierre van (Turcia) 1
den Steen Robby Waller1
Robinson (S.U.A.) 2
(Belgia) (S.U.A.) 3

Wilfred

Sylve,ter
(Anglia)

Anul Plai la latre Peota Ţara Locul ocapat
71q 7a-.Gq pe echipe
fi locul 90q
Mohammed Robby S.U.A. 1
1976 Makkawy Robinson Roger Australia
Montreal (Egipt) (S.U.A.) Wallter 2
Danny Roy (Australia) Barbados 3
1977 PadiU11 CaUander3 Kal
Nimes (S.U.A.) Szkalak S.U.A. 1
(C-anada - (S.U.A.) Barbados
19i'8 Carlos Cehoslovacia 2
Acapulco Barbados) Mike 3
Rodriguez S.U.A.
Tem Mentzer Cehoslovacia 1
(S.U.A.) (S.U.A.) Barbados
Platz 2
(S.U.A.) 3

Anul Plai la latre latre Pe.te Ţara Locul ocapat
fl locul 70q ao-eoi., pe echipe
70-80q 90q S.U.A.
19i'9 Renato Samir R.F.G. 1
Columbus Bertagna Roy Bannout Jusup Anglia
(Italia) Duval Willtosz 2
(Anglia) (LJban) (R.F.G.) 3

1 Cifra 1 desemneazl campioni absoluţi
2 Cetlţean italian stabilit h Olanda

n3 Cetlţean din Barbados stabilit Canada

40 CULTURISM

Sub egida I.F.B.B. se organizează A cîştigat detaşat Renato Bertagna, con-
pentru amatori şi campionate continen-
curent cc cu 1.lll an în urmi ocupase abia
tale (Mr. Europa, Mr. Asia, Mr. Africa, locul al patrulea, dar care între timp
Mr. America de Nord, Mr. America realizase progrese enorme, în special la

Latini) şi campionate pe zone geogra- musculatura abdomenului şi a picioare-

fice (Mr. Orientul Mijlociu, Mr. Medi- lor. Dealtfel, tot lui Renato Bertagna

t e r a n a) . i s-a decernat trofeul special atribuit
anual de către preşedintele federaţiei
Posesorii titlului Mr. Europa începînd
pentru „cel mai. spectaeulos progres"
din anul 1966:
(,,trofeul Ben Weider"). Pe locul secund
1966 Pierre van den Stcen Belgia
1967 Franco Columbu s-a clasat finlandezul Jorma Răty, un
Ir.alia
culturist cu mare experien~ posesorul
1968 Jsaoko Rudmao Suedia
unei musculaturi simetric dezvoltate şi
1969 Arnold Scbwarzencggcr Austria atent definite, autorul unei demonstraţii

1970 Franoo Columbu Italia de inalti ţinuti artistică. 1n continuare,

1971 Karl Blomer RF.G . pînă la locul al şaselea, concurenţii au
Suedia fost departajaţi de numai cîteva puncte,
1972 Janko Rudman
medalia de bronz revenind reprezen-
1973 Albert Becklcs Anglia
tantului Maltei, care s-e dovedit capabil
1974 Pierre van de Stecn Belgia să-şi pună mai bine în valoare calităţile

19'5 Peter Stach Cehoslovacia musculaturii.
La categoria de greutate între 75 şi
1976 Peter Stach (pini la 75 kg) C.Choslovacia
90 kg şi-au anunţat participarea tm nu-
Janko Rudman ( 75- 90 kg) Suedia
măr record de sportivi: 41. Printre
Alois Pelt (peste 90 kg) C.Cboslovacia
aceştia, Peter Stadl din Cehoslovacia,
1977 Renato Bcrtagna campioo european în 1975 şi 1976, aus-
triacul Walter Bubenicek, deţinltcx al
(pim la i5 kg) I talia
precedentului „trofeu Ben Weider",
Pcttr Staeh ( '5- 90 kg) Cehoslovacia
campionul Belgiei Erwin Note, Ulf
Alois Pdt (p~ 90 kg) Cehoslovacia
Bengtsson, 1.lll fel de Bjom Borg al cul-
roo..,,1978 Concumi DU s-e d ~ dn cauza
i11ţekr cuttcmurului dn Gnria, ţara turismului suedez. La aceasti categorie
garoA, a fost nevoit s1l concureze şi cehul Robert

1979 Tevfi Uluaop.i Dantlinger; d intenţionase s1l intre în
competiţie la categoria imediat inferi-
(piol la 70 kg) Turcia
Robert Dantlinger oara, dar dupl tm „mic dejun" copios
cîntarul 1-e .obligat... sl-şi schimbe pla-
(70- 80 kg) Cehoslovacia
nurile. ln cîştigltcr s-11 detaşat la o mare
Johnny Fuller (80 - 90 kg) Aog)ia
diferenţă de puncte Peter Stach, deve-
Hubert Metz (peste 90 kg) RF.G .
nind astfd triphl campicn european.
NÎMES, 1977 Pe lingi proporţie, armonie şi definire,

1n anul 1971 Campionatele europene un alt mare atu al acestui cunoscut
şi mondiale pentru amatori, versiunea
culturist n constituie mliestria de eta-
I.F.B.B.•, s-au desflşurat în localitatea
lare a musculaturii, care i-11 adus un
franceză Nîmes. binemeritat renume atît lui, cit şi cole-

La Campionatele europene au parti- gilcx sti din Cehoslovacia. Locul secund
cipat 86 de culturişti, reprezentînd 23 de
ţlri. · a fost ocupat de Walter Bubenicek, a
cărui enormă cutie toracicii - impre-
La categoria de greutate pînă la 75 kg
sionanti în sine - i-a dezechilibrat
(29 de participanµ) lupta pentru primele vldit proporţionalitatea corpului Este

locuri s-a dat între italienii Renato greu de presupus ce rezultat ar fi obţinut

Bcrtagna., Ugo Romano, finlandezul Robert Dantlingcr la categoria uşoarl;
Jonna Răty, reprezentantul Maltei, Ar- la categoria mijlocie a flcut faţă mai

mando Buttigieg, precum şi Bernd Haid mult decît onorabil, clasîndu-se pe locul
(RF.G.) şi Fikret Hodzici (Iugoslavia).
al treilea.
• Ne van ocupa numai de campionatele I.F.B.B.,
dat fiind el slnt singurele recunoscute b mod
oficial pc pllll intc:maţiona).

•

TRECUT, PREZENT ŞI VliTOR 41

La categoria de greutate peste 90 kg renţe tot mai serioase din partea celor
de pe alte continente.
pe lista concurenţiloc (în nu.măr de 16)
Dar să -;edem ce s-e petrecut la Nîmes.
s-au înscris culturişti cu nume de rezo- La categoria uşoară (24 de concurenţi)
nanţă: Karl Kainrath (Austria), fost lupta pentru victoria supremă s-a dat

campion mondial, Paul Grant (Ţara între doi vechi rivali: egipteanul Mo-
hammed Makkawy şi americanul Danny
Galilor), vicecampion mondial în 1975,
Padilla Oi un an în urmă cîştigase egip-
gigantul Ben Herder (Olanda), care o
bună perioadă de timp s..a antrenat în teanul, în 1977 campicn a devenit Pa-
dilla Pe lingă masa musculară neobiş­
California, Alois Pek (Cehoslovacia),
nuit de mare pentru statura sa, atletul
campion european „cn titre". Medalia american s-a distins şi printr-o remar-

de aur a fost cucerită de acesta din urmă, cabilll definire, care de cele mai multe

posesor al unui uriaş volum muscular ori îi lipseşte. în pofida înfringerii,
şi al unei vascularizări de excepţie, în
special în zona braţelor. Medalia de Makkawy rămine un culturist cu un loc
aparte în galeria mariloc campioni, a
argint i-a revenit lui Paul Grant. Fl a· cărui reliefare a muşchiloc abdominali
urcat însă pe podimn fluierat de publi- va fi greu de egalat. Medalia de bronz i-a
cul nemulţumit de punctajul prea mare
acordat reprezentantului Ţării Galilor revenit campionului european Renato

în detrimentul maghiarului Bitter Istvân, Bertagna.

cîştigătorul medaliei de bronz. Bitter s-a La categoria mijlocie s-au prezentat
arătat inferior învingătorului său doar 32 de concurenţi, printre care Darcy

în ceea ce priveşte masa muscularii. Beckles din Barbados, vicecampicn mon-
dial în 1976 (la categoria de înlllţime
Grant, figură pitorească a competiţiei, peste 172 cm), şi canadianul Roy Callen-

cu plete lungi, aproape cărunte, con- der, originar tot din Barbados. Avanta-
jul categoriilcx de greutate faţă de cele
curent ce n-a fost vlzut zimbind nicio- de înlllţime constă în faptul că -oferă
dată, a întimpinat contestaţia spectato- concurentului posibilitatea de opţiune
rilor demn, cu totul impasibil Obţinînd între două categorii limitrofe. La Nîmes,
Callender, folosind această posibilitate,
medalia de bronz, Bitter Istvân, partici- a sclzut în greutate pînă s-a încadrat
pant pentru prima dată la „europene", a
dovedit că este un culturist de talie in- în limitele categoriei de sub 90 de kg,
ternaţională Alături de Bitter, marea
revelaţie a concursului a produs-o tînă­ ·evitind în felul acesta întîlnirea directă
cu „greii" Mike Mentzer şi Kâlmân
rul norvegian Gunnar Rosbo (locul al
cincilea), ale cărui braţe puternice, dăl­ Szkalak. Tactica i-a reuşit din plin. Cu
tuite parcll în stîncă, au stîrnit admiraţia
un corp extrem de masiv, avind fiecare
tuturor.
fascicul muscular bine conturat, negrul
. canadţan Roy Callender a fost preferat

Campionatele mondiale desfăşurate a de elitre arbitri lui Darcy Beckles, care
doua zi au demonstrat încă o dată cl1 în a ratat astfel pentru a doua oară cucerirea
culturismul de înaltă performanţă con- medaliei de aur. Locul al treilea i-e reve-

curenţii din S.U.A. au din ce în ce mai nit triplului campicn european Peter
Stach. După părerea lui Oscar State,
mulţi adversari redutabili tm nu.mai în
secretarul comisiei de arbitraj, culturis-
Europa (Cehoslovacia, Italia, Finlanda, tul din Cehoslovacia ar fi putut sl1 se
Ţara Galilor, Austria etc.), dar şi în
clase:r.e mai bine, dacă ar fi fost mai...
Canada, Egipt, Barbados. Urmllrind evo-
luţia participanţiloc la concursul pentru bronzat. în comparaţie cu d, muscula-

titlul Mr. Univers, mi-am amintit cl1 tura celcx doi negri - Roy Callender
şi Darcy Beckles - a apărut mai bine
în . aprilie 1977, în revista „Musele reliefată datorită culorii închise a pielii.

Bwl~er and P?weţ' . Schwarzenegger La categoria mijlocie americanii nu
publicase un articol intitulat: ,,America- au înscris nici un concurent (şi-au dat

nii nu mai dominll arena culturismului".

Iatr-adevăr, în ultimii ani, la concursu-

rile rezervate amatoriloc culturiştii ame-
ricani trebuie să facă faţă unei concu-

oaze tt111• d m III pnr li dşrige dd-d< lfc.i ,l odru" ' pal 0mp ol.Dd.IiI&l laNIDD· rnat.-a1,.d•t DrCadOirceaclt -

MrlJW aa ai da rpoctiti 4n Batbildoa?), -

1n Kb Îi Iib 111 paniopc CU dai cuJt\U'işti ierarhia europr•nl

- cM:ariekaeoaMÎlednetzpc,crs'r8r K.41m4:o Snatak - Cucerind doul rnc:d•li de aur ş um
la CX) ~ nnrnk rotii
de araim, c:u1tm:işti cm S.U.A mocu-
de a>MXWflMNIÎ~ 15). Lupa l'C*HP
pe locd lndi pe echipe, 6i1d aen,nm.p
• rele-nr dt de pal~ra1c po1rr 6 rm de COOCUil'Ciiţi dÎD Bcb I dea. Locul al

•••••• de caltmiam fn afm P"C:ZCDtlru trcilc:a a revenit ecbîpa Cchodovacici.
1n lnchcicrc, m ak rezulta 1e111Aifi-
poziţiilor obliptorii ti • proaimnului
liber alea, ca dci atleţi 1-111 .fofnmra•M ceciv; li .nnatfialdr: 'ir III paatici-
pe .,.,,, ria,,, de aplOlpc o ort. fim ps adrurifti diD 36 de Ciz:i (fail de :33 de

cbcmap li rcctw 01aţi, fie de brisada de ţin 1n 1976), 1cprezt111fud toae a:lc
cinci contincme.
wbirri ..pac a fi a,ac,paaţi hy;I II INi o

dati, fie de publicw ertn,ziasmat. 1n

sala Teatrului Municipal dornoc:a o at- INTILNIREA S.UA. -

mccfed dccaiz111rl Speuermii, aridnt1u RESTUL LUMII

DMI IUJ..ulb de fdcccbi e.)f•io9CtJMîpvfjP••t D<ln- lnainr"'I c.-mpicmatdor mnodialc din
•~
0em aotodr alm 1978, la 29 iuli~ li Laa Aaacla s-e

rol"' a C"fOlwa exaan de ltrfm, Szkalv destl1w• P,htN prin• dacd buflnira
ohţ:inlnd victorW iD arion.i11. E s-e

dmcdC S4C&iar bi M,1u11, b pri- S.U.A - Resni bunii .&:bipele_. m

„i,,p dcztt>ldzâ IÎ definiti a:mp; bh pa.. •• c:fle clei eoucu,,aţi pentru

'*''*Fb:r~iKJor, amcriJor, pic.ptuh.i li Syllt!bn fiec:ue dÎD a:lr trâ catqoai Jc lft'UlatC.
Paoru hi i11rc1eo1tai ş abdomi- Julim Blommacrt, Yiccprc.,-diatdc
nali amlndoi au primjr acclafi punctaj.
I .F.B.B. pc:ouu Europa, a f01t «Kom.r
Mcotzcr 1-e &~,ir.,_ tcbinb pc C::zbfv
tl bow« .er:hi.,.- Resni hanuî Pre-
m l:l pci,0113 mnci ,oos-:ohre, d • a - m ._.,.,.---.;-.._,....,:... UIICZi•iQI
1, -c:r-11qc.Jw..::.
definiri nca,,m infera:. Vl:z:m din
mahr divupi
IIJiilr, Meuaa 1111 ixoprree dare hp1te
fndlDJ.rca a foa dştipcl de S.U.A.
de gambe doul buclţi lfWIC de bclOO
cu scorul de 34- 23. (Pentru pn.mul loc
armat. Dupl o cna!rw:itar~ ~ a ridJ-
ca e11•11eop, 1n pt•O.Ome, m ~•. •1• .I --. 54 ICOl'U 7 pttlL"'tr, pt'IU!U lc,aj al
doilea - 5, pc1orv locd ii ttcilca - 4.
um,u,lnt'ÎDI pc a:tiJ•tt JCiJ111,, SzbJM: • iar pc,lhu ultimul - 3 pu.ctc). Iad
•••••• Mr. MiR MnJIIU
rezultat.de pc calCIOrii :
c:t,•iafnd astfd • doua medalie de arsirit
la campionatele mnndialc (pri.ml obţj­ Cat:,p, i. &CSClll:.:r4

nfod--o ai an ID ID 1011• a Mnnraeal„ Bc:t•aa,•1- Dmay PwdiBI (S .U.A.)

da la t I a mij1oc:ic). Spzie rmpe-

ftq Îl gmera1I, rn-tdalil de bro-u i-e 2 Rma1D (Italia)

fotl •tnbaill lui Pau Grant. Alois 3. Carl01 Rodrisucz (S.U.A.)

Pdt ocuplnd locul al patrulea. Austria- 4. Mobarnma1 Makk•wy {Eai

cul Kad Kazn, ah a:w:rttila de brom fn

1976) ... dee• pe loccoilc â,-::i - pt-e,

li c:pliur.r de pithk I! QJ DOIVCCÎm'1! Ccqo, Î4 ,,,;jloci,
l. Ren Teuf'd (S .U.A.)
Gvnae Roabo, ix nnsu:nJ Biru:r lst,iu 2 Peter Stach (Cehoslovacia)

• tc10,ina coocunul pc locul al pptdca. 3„ A1e1m Brmew, S.U.A.)

Pm urmare, bripda de arbiai • .a'al- 4. Dec, Ike •.ks (Butedos}

• alt pili+ ... chd - ..... Cau,ona r,-.a
. . .pa uetp PII • \ li o +i,:,wl -• -
---c··o••ee.....l~i de pllk 1 rm aa I . Mm: Mentzcr (S. U.A)
2. :Raiy Mtvtza SU.A.)
Per-ia».., lr:m 1r,11 •~ 3. Alcil Pck (Cd'Ollocrî•)
1D 1973_ li Oe14w1 n IR mreed I 1•:11- -+ ,. I • ' 4. Pml G,ua (Tua Galilor).

1111 cacc. . . de bD-
tMrdt:1«»ro<~m-aaaii : Lm
-
Rm

_ , , . p!Ei • aa b INS ID Gld M e 1\0-

rw:I

p

TRECUT, PREZENT ŞI VllTOR . 43

ACAPULCO, 1978 mai proporţionat decit învingltorul slu.
Medalia de e.rgint obţinuti de Stach
Campionatele mondiale din anul 1978 este ai ath mai meritorie, ai clt el a
au fost organizate între 3 şi 5 noiembrie suportat o intervenţie chirurgicali la
.în pitoreasca staţiune Acapulco din
abdomen ai numai zece zile înainte de
Mexic.
compet1ţ•1•e.
La categoria uşoad (28 de partici-
panţi) în sala ai 2700 de locuri de la Darcy Becldes, funcţionar la Minis-
terul Sporturil<r din Barbados, a ocupat
Centro de Convenciones campioo al locul al treilea, firi sl-şi vadi împlinit

lumii a fost declarat americanul din nici de data aceasta visul de a deveni

Puerto Rico, Carlos Rodriguez. 1n prima campioo mondial. Englezu Roy Chavez
(locul al patrulea), care s-a antrenat: ci-
rundl, culturistul american a totalizat teva luni în celebra sall „Gold" din Cali-

98 de puncte, în rundeJe a doua şi a treia fornia, a cucerit „trofeul Ben Weider"

cite 100 de puncte, adici maximum pentru impresionantul progres realizat

posibil (fiecare din cei cinci arbitri are în decurs de \Ul an. Ca şi Stacht concu-

dreptul sl acorde cd mult 20 de puncte). rentul englez a suferit o operaţie la abdo-
men ai o luni şi jumltate înainte de
1n final Carlos Rodriguez a obţinut 298
campionat.
de puncte din 300 posibile, ceea ce echi- Dublul vicecampioo mondial Mike

valea:zl ai \Ul calificativ de ,,aproape Mcntzcr a izbutit la Acapulco sl faci
pasul fmal spre titlul suprem, ciştigînd
perfect". Dupl aprecierea lui Armand medalia de aur la categoria grea 01 un

Tanny, fost Mr. S.U.A., in prezent rezultat unic m istoria campionatelor
redactcr la revista „Musele Buildcr arul
mondiale: toţi arbitrii i-au acordat în
Power", musculatura lui Rodriguez este
lucrati ai „migala şi fmeţea unui biju- cele trei runde de notare punctajul
tier". PînA în 1978 cd mai ridicat punc- maxim. Au considerat, prin urmare, el
taj la „mondiale" fusese realizat de cltre musculatura corpului slu a atins dcsl-
Mohammt:d Makkawy (294 puncte), în vîrşircal Este primul şi deocamdati
singurul culturist care a stabilit o ase-
1976. Este de menţionat ci în ziua dina- menea performanţi.

intea campionatelcr Rodriguez parti- Pe urmltoarele dom locuri, la o dife-

cipase ca reprezentam al patriei sale - renţi apreciabili de puncte, au terminat
Jusup Wilkosz (262 puncte), fostul cam-
Puer10 Rico - la Campionatul Americii pioo de haltere al R.F.G. la juniori şi

oeLatine, cucerind titlul continental la respectiv canadianul Reid SchindJe (258

categoria sa ai un total 300 de puncte. puncte). 1n total la aceasti categoric de
Medalia .de argint i-e revenit meca-
greutate au participat 14 concurenţi.
nicului auto în vîrsti de 32 de ani, Din numele de rezonanţi a lipsit (din
Renato Bcrtagna. Aşadar, comparativ motive de slnltate) Alois Pek,. campi-
ru concursul de la Los Angeles, ordinea onul Europei, medaliat ai brom: la pre-

primilcr clasaţi s-a inversat La o dife- cedentele Campionate mondiale.
renţă de numai un singur punct faţi de
Pentru prima oad mistoria „mondia-
Bertagna (273 puncte) pe locul al treilea a
terminat Robert Dantlinger (272 puncte). lelor" toate cele trei titluri supreme au
revenit rcprezentanţilcr Statele&' Unite,
Reprezentantul Cehoslovaciei s-a dove- care au ocupat primul loc şi pe echipe.
dit încă o dată un adevlrat maestru al Cehoslovacia numai ru dci concurenţi
s-a clasat pe locul secund, iar Barbados
prezentlrii artistice a programului liber.
pe locul al treilea.
La categoria mijlocie (32 de partici-
COLUMBUS, 1979
panţi) titlul a fost cucerit de \Ul concu-
rent american mai puţin cunoscut, Tom Campionatele mondiale din 1979, des-
Platz, a clrui musculaturi se caracteri- flşurate in oraşul american Columbus

zea:zl printr-o uluitoare densitate. din statul Ohio, au constituit primul

Tem Platz a fost secondat de Peter

Stach care, ai fiecare an ce trece„ face
încă \Ul pas spre titlul mondial. Dupl

unii specialişti la Acapulco d ar fi meri-

tat medalia de aur, avînd un corp mult

•

44 CULTURIS."lf

concurs de anvergură la care part1e1- ca:edrit..nu atit sportivii, cit oameni de afa-
panţii au fost împărţiţi pe patru categorii
de greutate. Spre deosebire de „mon- La propunerea lui Joe Weidcr I.F.B.B.
dialele" din Acapulco, la Columbus re-
prezentanţii S.U A mi au reuşit să-şi organizca2i anual, începînd din 1965,

agodrj1u.1.d. ece victoria la nici una din cate- un campionat mondial pentru cultu-
riştii profesionişti, încununat cu titlul
La categoria uşoară titlul suprem a
de Mr. Olympia La această competiţie
fost cucerit - cu punctaj maxim - de
se prezinti tm numir relativ restrins
italianul Renato Bertagna ca.re şi-a adău­
gat astfel Ja titlul european şi pc cel mon- de concurenţi (în jur de zece), dar pre-

dial. Pe locul al doilea s-a clasat ,austria- gătiţi excepţional, laureaţi a numeroase
cul Heinz Sallmayer, iar pe locul al întreceri importante, mulţi dintre ei
treilea concurentul din Singapore, Mon foşti campioni mondiali la amatori. Ţi­
Tcdt Hin. Reprezentantul S.U.A. -
James Gaubcrt - s-e situat abia pc nînd seama de nivelul extrem de ridicat
de pregătire sportivi a concurenţilor,
locul al şaselea. La categoria de greutate simpla participare la aceasti competiţie
este socotită drept o performanţi lău­
între 70 şi 00 kg campicn mondial a fost dabilă, iar cîştigitorul titlului Mr. Olim-
declarat - tot cu punctaj maxim - pia este acreditat, rm fără temei, drept
englezul Roy Duval. Medalia de argint
i-a revenit lui Richard Baldwin (S.U.A.), cel mai bun culturist al anului respectiv.
iar cea de bronz lui Antcn Holic (Ceho- Oştiglltorii primC8C trofee şi premii
slovacia). Dintre concurenţii la categoria
semigrea cîştigăt<r s-a detaşat Samir în bani Nu sc întocmesc clasamente
Rannout (Liban), urmat de americanul
Ron Teufcl şi de englezul Johnny Fuller. pe echipe. Pînă în 1975 în cadrul con-

La categoria grea medalia de aur a fost concursului nu a existat nici o împăr­
ţire pe categorii, motiv pentru care cul-
obţinută de Jusup Wilkosz din R.F.G. turiştii mai mici de statunl au fost ade-
(foto 6). Fratele lui Mike Mentzer, Ray, sea dezavantajaţi. .,Un concurent bun
a ocupat locul al doilea, iar Chcn Wint şi înalt este întotdeauna preferat de
către juriu unui competitoc excelent,
aamaic:a) locul al treilea
dar scund" - afirma italianul Franco
1n privinta numhului ţăriloc par- Columbu, el însuşi mic de statură,

ticipante campionatele '79 au bătut toate veşnic în umbra uriaşului Arnold
recordurile, la Columbus fiind prezenţi
concurenţi din 44 de ţări! Schwarzcncgger, denumit pentru ori-
ginea şi statura sa impunitoare „stejarul
MR. OLYMPIA, MR. WORLD,
MR. IN'l'ERNATIONAL austriac". Datoritl în mare misud insis-
tenţelcr lui Columbu, în 1975 se introduc
Din păcate, pc tărimul culturismului, două categorii de greutate: sub şi peste
ca şi al alt<r discipline sportive, a pitruns
profesionismul. Acest fapt este regre- 90 kg. Întrucît anual sc acordil tm singur
tabil, în primul rînd, deoarece sportul
sufed o denaturare a îndşi esenţci sale. titlu Mr. Olympia, primii trei clasaţi din
Pasiunea dczinteresatl se transformă
fiecare categoric trebuie totuşi să se
pentru mulţi în interes financi.ar, mulţu­
înfrunte direct pentru a se putea desemna
mirea sufletească. mindria de a te fi
într-un concurs open campionul absolut
dovedit mai bun decît adversarul sînt
umilite prin recompensa bănească ce Posesorii titlului Mr. Olympia (sau
„răsplăteşte" victoria Sportul încetea:di
de a mai fi o expresie a libertăţii, trans- Mr. O., cum i se spune abreviat), titlu
format fiind într-un mijloc de profrt ca
oricare altul, de pe urma ciruia benefici- suprem al culturismului profesionist,
şi-au înscris pentru totdeauna numele

în istoria acestui spon. Pînă în prezent
aceştia sint: 1955 şi 1956 - Larry Scon
(S.U.A.), 1967, 1968 şi 1969 - Sergio

Oliva (cubanez stabilit în S.U.A.), 1970,

1971, 1972, 1973, 1974 şi 1975 - Arnold

Schwarzcneggcr (austriac stabilit în

S.U.A.), 1976 - Franoo Columbu (ita-
lian stabilit în S.U.A.), 1977, 1978 şi

1979 - Frank Zane (S.U.A.). O sta-

TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR 45

tistică simplă, revelatoare pentru gradul de 15 ori, timp în care doar cinci cul-
ctuarmişptii.oanu. izbutit să cucerească laurii de
de dificultate al concursului, arată că
din 1965 pînă in 1979 acesta a avut loc

•

Foto 6. ln 1fl78 vestgermanul JUSUP WILKOSZ a devenit vicecampicn mondial, iar in 1fl79 campion
mondial la amatori la categoria de greutate de peste 90 kg. Masd şi definire musculari'J remarcabile, vascu-
larizare pronunţati'J - iati'J cfteva din ca/itdţile dezvolti'Jrii corporale ale acestui culturist.

•

46 CULTURISM

.

O altă competiţie profesionistă, orga- de pildl, înaintea competiţiei Mr. Olym-

nizată anual din 1962 de cltre I.F.B.B., pia din 1975 - musculatura sa a pierdut
din definire. 1n schimb, el excelea:zi prin
este pentru titlul Mr. World

Concursul Mr. International prileju- simetria şi armonia trupului, ca şi prin

ieşte întîlnirea culturiştilcr amatori cu măiestria ru care îşi susţine programul.

cei profesionişti. Daci victoria revine Multă autoreclaml zgomotoasă şi-a

unui concurent amator, el primeşte oda- flcut Ken W aller (33 de ani), alt culturist

tă ru titlul şi un trofeu, daci pe primul ce luptă de cîţiva ani pentru mult rîvnitul

loc se . claseazl \Dl profesionist, acesta titlu. Fl a fost concurentul ru cea mai

pe lingă trofeu încaseaz.i şi un premiu mare greutate corporali dintre parti-

în bani. cipanţii la Mr. O. '77. 1n bltllia „gi-

ganţilor" au mai intrat veteranul Ed

MR O. '77 Comey (44 de ani), Boyer Coc (34 de
ani); ru braţe şi ru picioare superb dez-

o., voltate, Bill Grant, Dennis Tinerino,
s-e desfl- englezul Albert Becldes, ca şi austra-
1n 1977 concursul Mr.
şurat în sala Veteranus Mtmorial Audi- lianul Roger Walker, ciştigltcx al titlu-
torium din oraşul Columbus (Ohio). lui Mr. Univers - 1976. O singuri mare
Cine va fi urmaşul lui Larcy Scott, , absenţi: Lou Ferrigno, ocupat ru ftl-
Sergio Oliva, Arnoki Schwarzenegger mArile unui serial de televiziune.
şi Franco Columbu? La această între-
,,Graţia a învim masa muscularA,
bare aşteptau răspuns în seara zilei de Frank Zane 1-a învins pe Robby Robin-
1 octombrie cei peste 5 OOO de specta- son" - a transmis la încheierea com-
tori prezenţi în sală
petiţiei comentatorul societăţii de tele-
După retragerea lui Schwarzenegger viziune ABC Wide Worki c-L Sports,
şi Columbu din activitatea competi-
prezentă la acest eveniment ru o echipă
nţionali, majoritatea specialiştilcr con- de filmare. La categoria sub 90 de kg cla-

siderau pe americanul Robby Robinson samentul fmal indica: Frank Zane (279
culturistul cel mai bine pregătit, avînd puncte), Ed Comey (270), Boyer Coe
toate şansele ca, după doul titluri de (269), Albert Becldes (250), Bill Grant
campicn mondial la amatori, să atace (244). La categoria peste 90 de kg a
supremaţia mondiall şi în rîndul pro- învins Robby Robinscn ru 278 de
fesioniştilor. La cei 31 de ani ai sli, puncte. I-au urmat Ken Waller (263),
Robinscn dispunea de suficientă expe- Dennis Tinerino (239), Roger Walker
rienţă de concurs şi de o mare încredere (236). Conform regulamentului primii
în propriile forţe, datorită vastei pu- trei clasaţi din cele doul categorii con-
blicităţi ce i-o flcuse revista „Musele tinuau lupta pentru supremaţia mondi-

Builder and Power". ală Uluitoarea proporţionalitate a lui
Frank Zane încerca pentru a doua
Zane i-a adus victoria asupra lui Ro-
oarl să ajungă în virful piramidei. Avînd
în vedere el la acest campionat, flrl binson, Ed Comey, Boyer Coe, Ken
Walter şi Dennis Tinerino. Veteranul

îndoiall cel mai dificil dintre toate, Ed Comey a fost ovaţionat îndelung la
obţinuse deja un foarte preţios loc doi, scenA deschisă pentru programul slu
calificat de specialişti drept cel mai fru-
profesorului de matematici în vîrstă de

35 de ani, Frank Zane, doar cucerirea mos din cite au fost prezentate vreodată

titlului suprem putea sl-i aduci o noul în istoria culturismului. Şi aceasta s-a

satisfacţie. Cu \Dl an în urmi el pierduse întîmplat la wi concurs în care laurii

lupta cu Franco Columbu la un singur i-au revenit lui Frank Zane, al clrui

• punct diferenţă şi mulţi socoteau el punct forte este, printre altele, tocmai

această înfrîngere la limită îi subminase arta „pozlrii" I După încheierea campio-

încrederea în sine. Frank Zane dispune natului, Reg Park a remarcat: ,,Robby

de o constituţie fizici ce nu-i permite poate să se considere norocos pentru

sl-şi dezvolte o mare masl muscularA, ocuparea locului al doilea. Eu l-aş fi

ori de cite ori s-e străduit să o faci - ca, preferat pe Ed Corney".

• ..

TRECUT, PREZENT ŞI VUTOR 47

MR. O. '78 Finala a prilejuit confruntarea a şapte
sportivi în loc de şase, întrucit la cate-

. goria uşoara locul al treilea a fost împăr­
Întrebat fiind du~ cucerirea titlului ţit de doi culturişti cu acelaşi punctaj :
Mr. Olympia 1977 de planurile sale de Danny Padilla şi Ed Comey. Iată re-

viitor, Frank Zane a declarat: ,,La anul zultatul fmal: 1. Frank Zane, 2. Robby
voi participa la competiţie numai daci
pînă atunci voi obţine o îmbunătăţire Robinson, 3. Roy Callender, 4. Boyer
substanţiali a pregătirii mele". Faptul
dl în anul 1978 numele său figura pe Coe, 5. Kalmân Szkalak, 6. Danny
Padilla, 7. F.d Comey. Aşadar, nici de
lista concurenţilor denotă dl Zane a data aceasta Robinscn nu 1-e putut în-

fost, mlcar în parte, mulţumit de pro- trece pe Zane, devenit cîştigăt<r pentru
gresul realizat. Oraş gazdă al întrecerii a
fost acelaşi Columbus, în care faţA de a doua oara consecutiv al titlului mondial

la profesionişti.

anul precedem au sosit Wl număr mult
mai mare de coneurenţi, reprezentînd
' mai larg diferitele arii geografice. Dintre MR O. '79

ei fllceau parte şi cei trei campioni mon- A doua :zi du~ Campionatele mon-
diali de la Nîmes: Danny Padilla, Roy
Callende:r şi Kâlmăn Szkalak. diale pentru amatori, la Columbus s-a
destlşurat concursul pentru titlul su-
La categoria de greutate sub 90 de kg prem printre culturiştii profesionişti. La
Zane a trebuit sl-şi apere titlul in faţa a
llll mai puţin de şapte pretendenţi: categoria de greutate sub 90 de kg con-
americanii Bill Granţ Boye:r Coe, Danny
curenţii s-au clasat în următoarea ordine :
Padilla, F.d Corney, egipteanul Moham-
med Makkawy şi englezii Albett Becklcs Frank Zane (299 puncte), Boyer Coe

şi Tony Emmott. 1n primele doul runde (290), Robby .Robinscm (289), Chris

Dickerscm (283), Danny P11dil1a (273),

Carlos Rodriguez (268), Albert Beckles
de arbitraj campionul lumii „en titre" a (268), Ed Corney (266), Steve Davis
obţinut cite 98 de puncte, iar în a treia (246). La categoria de peste 90 kg Mike
- la poziţiile liber alese - 100 de Mentze:r şi-e asigurat uşer victoria (300

puncte, adidl maximum posibil, acumu- puncte) asupra lui Dennis Tincrino ·
lînd în total 296 de puncte şi ocupînd, (284), Roger Walker (283), Roy Callcn-
bineînţeles, primul loc la categoria uşoa­ der (273), Bob Birdsong (267).
ră I-au urmat în ordine: Boyer Coe
Referit<r la această ediţie a concursu-

(281), Danny Padilla (274), Ed Corney lui Mr. O. remarcllm : Robby Robinson

(274), Tony Emmott (271), Moham- a participat pentru prima oara Ja cate-

med Makkawy (256), Bill Gram (251) şi goria sub 90 de kg, dar tlrl sl înregis-
Albett Beckles (247).
treze vreun succes deosebit, iar Mike
La categoria de peste 90 kg Robby
Robinson a totalizat în primele două Mentze:r a intrat în finalll ai punctajul
maxim, fapt unic în istoria campiona-
runde de arbitraj lll1 punctaj superior
lui Zane, acordîndu-i-se de fiecare dată telor profesioniste. Dar în confruntarea

cite 99 de puncte. La programul liber finali cinci arbitri l-au desemnat învin-
ales s-e prezentat însll mai slab, obţinînd gător pe Frank Zane (care a acumulat
astfel 304 puncte) şi doar unul singur pe
doar 97 de puncte. Culturistul de culoare
a cîştigat categoria sa de greutate cu Mentze:r (301 puncte). Locul al treilea
295 de puncte, deci la o diferenţA de un
i-a revenit lui Boyer Coe (291), urmat
singur punct faţi de rezultatul lui Zane. de Robby Robinson, Dennis Tinerino,
Chris Dickerson.
Pe următoarele două locuri s-au clasat Cîştigînd pentru a treia oara consecu-
concurenţi pentru prima oara partici- tiv titlul profesionist suprem, Frank
panţi la concursul Mr. O.: Roy Callen- Zane a egalat performanţa lui Sergio
der (291) şi respectiv Kalman Szkalak Oliva, fiind întrecut în privinţa numl-
(281), fiind urmaţi de Dennis Tinerino rului victoriilor Ja concursurile Mr. O
(273) şi Roger Walker (264). ·
numai de dltre Schwarzenegger.

•

48 CULT l ,TRJSM

UN DRUM ANEVOIOS, anomalie, deşi nu este unica în mişcarea
DAR INDISPENSABIL sportiw internaţională. Qi cit van fi
mai mulţi şi mai uniţi, ru atît vcm fi mai
,,Analizea:zi trecutul, examinea:nl pre- puternici. Ne dllm seama că drumul pînă
zentul şi priveşte în viitor" - acest
indemn al lui Cicero ne-a călăuzit în la împlinirea acestui deziderat este lung
schiţarea istoricului culturismului de la şi anevoios, dar d este indispensabil.

primeJc semne aJc constituirii acestuia I.F.B.B. depune eforturi pentru a con-

ca disciplină sportiw de sine stătătoare. vinge de acest lucm toate federaţille."

ln ultimă inst.anţl, rostul acestei inves- ln ultimul timp s-au realizat deja
paşi importanţi pe acest drum în urma
tigaţii este de a căuta răspuns la întreba-
alegerii în conducerea A.A.U. a unor re-
rea : care este viitorul culturismului? prezentanţi care privesc favorabil spri-
Ar.easd problemă s-a aflat în centrul jinirea activităţii de culturism amator
din S .U .A., între I .F .B.B. şi A.A.U.
discuţiilor pc care le-am punat 1a Nîmes
s-a infiripat o anumiti conlucrare. Roa-
cu prcşedinteJc I .F .B.B ., Ben Weider.
Amindoi am căzut de acord asupra ne- dele acesteia au tlcut ca în 1978 A.A.U.
cesităţii rezolvării actualelor divergenţe să ceam şi să obţinA afilierea la I .F.B.B.

dintre difcriteJc federaţii de culturism. De asemenea s-a stabilit o colaborare

L ichidarea scind!rii pc plan internaţio­ fructuoasă intre A.F .A.B. şi I .F .B.B.
nal şi, în unele ţări, chiar pc plan naţio­
Dar ritmul în care se întlptuiesc pri-
nal ar avea o inriurire pozitivi atit asu- mele încercări în vederea lichid!rii sci-
pra dezvoltării, cit şi a forţei de atracţie
a acestui sport. Ben Weidcr a subliniat ziunii organizatorice este mult prea
că disputele sînt muh prea acute, diver-
genţele mult prea adinci, pentru a putea lent pentru perspectivele ce se deschid
fi depăşite de la o zi 1a alta, rcclamînd în faţa acestei ramuri sportive tinere şi
celor implicaţi multi răbdare şi ta.ct. dinamice, pentru entuziasmul şi ambi-
» Situaţia care s-a creat în culturism - ţiiJc crescinde ale ecler ce o practică.
declara preşedintele I .F .B.B. - este o Faţă de toţi aceştia federaţiile de cultu-

rism de pretutindeni sînt obligate să
găsească neintîrziat o cale de înţelegere.

•

49

•

,~1·1.AŞII'' Nu există performanţă flră perfor- •

CUL.l"URI~lULUI mer. Lumea performeriloc culturismu-
lui este pestriţ!, complex!, contradic-
DE PE Cf:JE CINCI torie, într-o neîncetată schimbare, ca
viaţa înslşi. Culturismul de mare per-
CON*flNEN"IE formanţă îşi are eroii, supervedetele,
(Schiţe de portret) savanţii, despoţii şi uneori - visltorii
săi. Sllile de antrenament, scenele de
„CAMPIONUL N U ES TE NICI
•MONSTRU SACRU•, concurs Illl sint lipsite de găllgioşi ca
N ICI EROU INA CCESIBILţ
CI REALIZAREA DEPLINA . Muhammad Ali, de "copii teribih..' ca
ŞI VOL UN TARÂ
A POSIBILI TÂŢILOR S PECIEI UM ANE." Robert Fischer. Dar, pe lingi aceste cele-

britlţi slrbltorite, al căror comporta-

ment extrasportiv trezeşte adeseori zim-
bete de înglduinţl, pe lingi ei sau mai
bine zis, cot la cot ai ei, se antrenea:iă
şi concureazl sportivi ce "atrag atenţia"

înainte de toate prin modestie, seriozi-

tate, tenacitate. Se apreciam el la ora

actuall în lume culturismul este prac-

ticat de peste 20 de milioane de oameni.

Din imensul caleidoscop de tipuri

umane vom prezenta in cele ce urmea:iă
cîteva; pe cei mai iluştri campioni, ale

căror succese au tlcut epocl, dar şi

culturişti tineri, deocamdată mai puţin
cunoscuţi, precum şi. citeva personali-
tlţi, a clroc contribuţie la promovarea
culturismului, ca sport de masl şi de
performanţi, le-a dat dreptul sl-şi în-
scrie pentru totdeauna numele in istoria

acestuia.
Stabilirea unei ierarhii ar fi imposi-

bilă, dat fiind el uneori este vorba de
culturişti ce Illl s-au mtîlnit niciodată

în cadrul unei competiţii, iar, pe de altă

parte, criteriul performanţei Illl este

unicul demn de a fi luat in considerare.

Iată de ce am optat pentru ordonarea
schiţeloc de portret în ordine alfabetici.

Indiferent de valoarea realizlrilcr şi
biruinţelcr sportive, indiferent de gloria
sau renumele celor citaţi, întreaga lor
activitate vine sl consfinţcasel adevărul

spuselcr celebrului antrencr american

de nataţie, autcr al unei cărţi de rlsunl-

tor succes, James E. Counsilman: "Sin-

gurul secret al drumului spre succes îl

constituie munca asidui şi. inteligcntl,
şi aceasta se aflA la îndemina oricui".

Amadou-Mahtar M'Bow* • D irectoc general al U .N.E.S.C.0 .

50

DAcA OLEV ANNUS... ficial) al Uniunii Sovietice (f010 7).
Vcnirca lui era aştcpta11 0.1 ncmlrginit
Daci vestea ar fi fost adcvlrati... şi justificat interes, întrudt .- fi fost
lnaintca lnc:cpcrii Campionatelor eu- prima participare a unui culturist sovie-
tic la UD campionat mondial şi european.
ropene şi mondiaJc din 1971 •• rlaplndit
vestea ci la Nimcs urma sl IOtcasel Dar unii, în special membrii ddcgaţici

Olev Aoout, can1pionul absol~ (~ arntticanc. au fost cuprinşi pe lingi cu-

•

,

•

•

JF)OOZlOlţla7.,.OcrLabEuVl".A.ENJNCUUptSin,:la-l,1dNi1iăl>wfatcaiadlia, ou smJUtic d tuturcr ttmpurilo,,, t:UcUdnd a, ,,ia,w mt!liat,it
toald # ez:f/ffW!/1 a,lnwiJN6i
,:U, WCW4:Jt4 /c, AltÎI ih.