Szekely, Laszlo - Culturism

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC 201

Cei solicitaţi reiau poziţiile indicate de două minute; programul se poate repeta
numai la cererea spectatorilor. Reacţia
arbitru. · publicului este uneori atît de furtunoasă,
în această rundă se evaluea7.ă gradul incit juriului îi este greu să nu se lase
de dezvoltare a tuturor grupelor şi sub- influenţat. La această rundă arbitrii nu
acordă puncte, ci notea7.ă în dreptul
grupelor musculare pe baza următoare­
nu.mărului de concurs al fiecărui finalist
lor criterii: masă musculară, separare, locul pe care acesta - după părerea lor -
îl merită. Pentru locul întîi concurenţii
definire, vascularizare, forma muschi- primesc încă un punct, ce se adaugă la

lor, proporţionalitate şi interproporţi­ totalul realizat. Victoria va reveni cul-
turistului cu cel mai ridicat punctaj.
onalitate. Se urmăreşte de asemenea Dacă doi concurenţi se află la egalitate,
departajarea se face luînd în considerare
corectitudinea execuţiet poziţiilor şi res- numărul de opţiuni primit de fiecare
pentru locul al doilea
pectarea succesiunii acestora.
în culturism, ca şi în gimnastică,
La concursurile din ţara noastră vo-
patinaj artistic, ş.a., verdictul juriului
lumul muscular, separarea, reliefarea, poate suscita discuţii, controverse, dar
vascularizarea, forma muşchilor şi pro- ierarhia stabilită rămîne definitivă.

porţionalitatea se notea7.ă cu cîte 3 punc- PREMII ŞI TROFEE

te maximum, iar corectitudinea execu- În încheierea concursului are loc fes-
ţiei cu 2 puncte, în total 20 de puncte. tivitatea de premiere. Cîştigătorului lo-
cului întîi i se înmînea7.ă o cupă, o meda-
La sfirşitul rundei toţi arbitrii-jude- lie şi o diplomă. Celor situaţi pe locurile
cători predau foile de arbitraj. al doilea şi al treilea medalii şi diplome.
Următorii trei clasaţi primesc numai
3. A treia rundă de arbitraj - pro- diplome. Pentru a putea stabili ierarhia
pe echipe locul întîi la individual. se
gramul liber ales. în ordinea numerelor echivalea7.ă cu 7 puncte, locul al doilea
cu 5, locul al treilea cu 4 etc.
de concurs, participanţii urcă pe plat-
Conform deciziei adoptate în 1977,
formă şi îşi susţin programul liber ales.
la cel de-al VIIl-lea Congres al I.F.B.B.,
Numărul poziţiilor nu este limitat, dar laureaţilor campionatelor naţionale nu
li se mai conferă titlul „ Mister", ci cel
durata demonstraţiei nu trebuie să depă­ de campion naţional Totodată s-a re-
şească un minut. Arbitrii nu mai au comandat să se renunţe treptat la expre-
sia de „Mister" şi în cazul campionilor
dreptul să-i recheme pe culturişti pen- continentali şi mondiali în favoarea ter-
menului de campion al Europei, al Asiei,
tru confruntări. Se aprecia7.ă prezenta- al lumii etc.

rea artistică a musculaturii. La cel de-al Vii-lea Congres al
I.F.B.B. s-a hotărît acordarea în cadrul
La noi în ţară pentru nivelul artistic, fiecărui campionat mondial a „trofeului
originalitatea poziţiilor şi măiestria în- Ben Weider" pentru concurentul ce a
realizat cel mai spectaculos progres în
lănţuirii acestora se acordă 13 puncte, decurs de un an Cîştigătorul acestui
iar pentru punerea în valoare a calită­ trofeu se desemnea7.ă pe baza puncta-
jelor acumulate la două campionate
ţilor musculaturii 7 puncte; în total mondiale consecutive.

20 de puncte. Există şi întreceri la care se premiază
culturiştii cu cea mai dezvoltată muscu-
Marea majoritate a concursurilor se

încheie cu această rundă. Punctajele
obţinute de fiecare culturist se totali-

zează, iar deţinătorul celui mai bun rezul-
tat este declarat învingător. ·

La competiţiile organizate de I.F.B.B.

însă se aplică un alt sistem, clasamentul

final fiind hotărît abia în a patra rundă

de arbitraj.

Toţi participanţii sînt invitaţi pe scenă,

apoi se anunţă numele primilor trei

clasaţi fără a se preciza însă punctajul
exact al fiecăruia Finaliştii se vor în-

frunta într-o ultimă (a patra) rundă de

arbitraj ce constă în prezentarea pozi-
ţiilor obligatorii, urmate fără pau7.ă de

programul liber ales. Timpul afectat

pentru această demonstraţie - susţinută

simultan de cei trei culturişti - este de

202 CULTURISM

latură a braţelor, pieptului, spatelui, zonele ce rămîn relaxate par slab dezvol-

abdomenului, picioarelor, cu muscula- . tate. Fac excepţie de la reguli muşchii fa-

tura cea mai masivă şi cu cel mai fru- ciali. Faţa nu trebuie sl trădeze nici o

mos program liber ales. După părerea sforţare, această aparentă lipsi de efon
imprimînd întregii ţinute eleganţă. Pe
noastră, aceste titluri şi premii speciale . de altă parte, concurentul trebuie să evite

nu sînt justificate. 1n fond mi se acordl zîmbetul fals.

un premiu special jucătorului de tenis

cu cel mai eficace backhand, nici boxe- Execuţia corectă necesită o mare con-
rului cu upercut-ul cel mai năpraznic,
după cum nici fotbalistului ce a marcat centrare şi un exerciţiu îndelungat. Pre-

cele mai multe goluri cu capul. zentînd, de pildi, poziţia întîi (dublu
bicepşi din faţă), culturistul trebuie să
Menţioniro faptul că în unele ţări
se desflşoară concursuri oficiale, cam- tensioneze concomitent muşchii ume-
pionate naţionale şi chiar competiţii
internaţionale pentru culturişti mai în rilor, braţelor, spatelui, pieptului, abdo-
vîrstă Categoriile sînt următoarele: pînă
la 40 de ani, între 40 şi 50, şi între 50 menului, intercostali şi ai picioarelor.
Mulţi concurenţi încordînd muscula-
şi 60 de ani La na în ţară mi s-au orga-
nizat asemenea întreceri, deşi există tura trenului superior, uită adesea de
trenul inferior sau invers. Aşadar, pri-
numeroşi culturişti trecuţi de 40 de ani, mul element ce trebuie însuşit temeinic

este tehnica controlului deslvîrşit asu-
pra fiecărei grupe musculare în parte
care ar dori să concure~e, dar renunţă, şi a tuturcr laolaltă. Uneori se impune şi
intrucit nu ar face faţă într-o confruntare tensionarea uncr grupe musculare ce
cu tinerii Aceşti oameni, ce de foarte nu sînt etalate. De exemplu., la poziţia
mulţi ani perseverea2ă în antrenamente, , dublu bicepşi din spate, pentru ca muş­
merită din plin să li se ofere satisfacţia chii spatelui, în special cei din zona
competiţiei.
lombari, _să capete o definire accentuată,

se va încorda abdomenul, rlm~ ascuns

privirilcr publicului

TEHNICA „POZĂRII" Pe lingă capacitatea de contrd asupra

Impresia pe care publicul .şi juriul şi-o grupelor musculare, concurentul îşi va

formea2ă despre corpul unui culturist dezvolta şi _deprinderea de a-şi supra-
depinde, într-o măsură însemnată, de
veghea permanent mişcările, întreaga
modul de prezentare a programului de
etalări, de ţinuta şi atitudinea concu- ţinută. Pe scenă trebuie sl fie atent la
rentului. Prezentarea, ,,pozarea", ale că­
gesturile sale, chiar atunci cînd nu se
rei taine se cer cunoscute în profunzime,
presupune două laturi: una tehnică şi află în centrul atenţiei juriului, deoarece
alta artistică.
acesta observă orice neglijenţă în com-
Prima implică execuţia corect!, re-
glementară a poziţiilcr şi a mişcărilor portament.
de trecere, cea de-a doua o execuţie este-
tică, plăcută privirii. Dacl însuşirea teh- Culturistul trebuie să înveţe să se

nicii este la îndemîna oricui, arta „po- · mişte cu siguranţă, să înveţe cum să-şi
zării" cere talent, un simţ artistic dez-
voltat. ţină capul, mîinile, picioarele, în tot

La demonstrarea ecler şase poziţii timpul evoluţiei sale. Pe chipul său
obligatorii cerinţa primordiali este de
ordin tehnic. O reguli de bază, vala- trebuie să se citească bucuria de a se
bill şi în cazul programului liber ales,
găsi în faţa spectatorilor. Nimic mai su-
pretinde ca musculatura întregului corp
să fie uniform şi la maximlm încordată; plrltor decît un culturist ce îşi susţine

programul plictisit exer1ciţiile im-
Col)curentul prezintă

puse, dar în special pe cele opţionale

într-\lll ritm ce corespunde tempera-

mentului său şi, în cazul programului

liber ales, într-o concepţie artistică bine

conturată. Este indicat, mai ales în ceea

ce priveşte poziţiile obligatorii, să se

însuşească tehnica etalării acestora în

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC 203

.

diferite tipare ritmice. Dacă in timpul ARTA „POZĂRII"
confruntării directe, culturistul tn1 ştie
Aşadar, prin exerciţii metodice şi
să facă faţl schimbirii de ritm impuse
de adversar, riscă sl piardă „duelul". îndelungate, orice culturist poate învilţa
O poziţie se poate păstra cel mult 15 se- să-şi prezinte programul într-un mod
cunde fim ca musculatura să intre în corect şi agreabiL Maeştri ai artei „po-
vibraţie din cauza încordirii puternice. zării" devin însă numai cei înzestraţi cu
La competiţia Mr. Olympia - 1970, imaginaţie, inventivitate, talent
Sergio Oliva a adoptat tactica demon- Un program de înalt nivel estetfc

strării lente a exerciţiilor obligatorii. exprimil plenar personalitatea concu-
Corpul său extrem de masiv se „preta" rentului, avînd darul de a impresiona
şi fascina publicul. O demonstraţie de
la \ll1 asemenea mod de prezentare. At- culturism nu este o simpli înlănţuire de
ceptînd ritmul propus de adversarul poziţii, ci o compoziţie ru valenţe artis-
său principal, Schwarzenegger a recurs tice, minuţiC6 gînditil şi elaboratil în
la o „strategemă": şi-a început progra-
mul cu ·cîteva clipe întîrziere, secundele acord cu legi ale plasticii şi coregrafiei.
astfd ciştigate permiţîndu-i sl reziste Poziţiile trebuie sl f1e adevilrate „instan-
mai mult la sfirşitul fiecirei poziţii. tanee" sculpturale, mişcirile - ,,frîn-
Influenţat de ritmul lui Arnold, Oliva turi coregrafice", iar întregul program -
şi-a prelungit timpul de execuţie a po- un fragment de spectacoL „Nu putem

ziţiilor, fim să-şi evalue2:e resursele. considera culturismul o forml a bale-
Rezultatul a fost că, datoritil tensionirii tului, apropierea acestora este totuşi
mult prea îndelungate, musculatura sa îndreptăţidl - scria Frank Zane. -
Personal am cîştigat enorm urmărind şi
a intrat in vibraţie.

Dispunînd de un arsenal bogat de studiind reprezentaţii de balet." Şi în-

abilităţi in privinţa tehnicii de etalare a tr-adevir, cunoscutul culturist american
musculaturii, concurentul va fi capabil îşi prezintil programul ru graţia şi ele-
să-şi masche2:e anumite carenţe şi să-şi ganţa unui veritabil balerin
evidenţie2:e calităţile, chiar şi in timpul
Evoluînd pe scenil, un concurent ta-

prezentirii poziţiiloc impuse. Vll oferim lentat şi frumC6 dezvoltat din punct

un exemplu tot din cariera lui Schwar- de vedere muscular pare o statuie însu-
zenegger. Conştient fiind de faptul că fleţitil, ce comunică ru publicul într-un

are o talie şi un bazin mai lat decît limbaj aparte: cînd printr-o „încreme-
Oliva, la poziţia dublu bicepşi din faţă nire", cînd printr-un gest abia percep-
austriacul îşi deplasa uşor şoldurile fie tibil, cînd printr-o mişcare brusci, ne-
spre dreap~, fie spre stînga Abaterea aşteptată. O muzică bine aleasil, înso-
de la poziţia corectil - perfect dreaptil - - ţind demonstraţia, va mări puterea de
era-atît de neînsemnată, incit m1 atrăgea sugestie, expresivitatea acestui limbaj.
Un pictor francez observa al una din
după sine vreo penalizare de punctaj,
bucuriile celui ce asistil la o competiţie
dar era suficientil pentru a ascunde un
defect al corpului sportivi este de a trăi revelaţia frumu-
seţii formei în mişcare.
Neajunsurile pot fi mascate şi mai

uşor la susţinerea exerciţiilor opţionale, Stabilirea contactului cu spectatorii,

deoarece culturistul are posibilitatea să ştiinţa de a „magnetiza" o sa1ă întreagă
elimine din program orice element ce constituie una din tainele culturiştilor

nnu favorizează. Bunăoară, concuren- celebri pentru modul de prezentare a
tul deficitar in privinţa dezvoltării şi programelor: John Grimek, Steve Ree-
definirii muşchilor intercostali va evita ves, Larry Scott, F.d Comey, Boyer
să adopte prea multe poziţii ru braţele Coe, Frank Zane, Peter Stăch.

ridicate. Culturistul ce ştie sl impunil publi-

EsenţiaJă pentru desăvîrşirea tehnicii cului, dar in acelaşi timp sl şi-l apropie,
,,pozării" este ştiinţa mişcării scenice, să-l cucercasci, altfel ţipus culturistul
dobîndirea f'rrescului, a naturaleţii şi cu personalitate, va avea întotdeauna şi

expresivităţii gesturilor şi mişcirilor. pe bum dreptate cîştig de cauzl in faţa

204 CULTURISM

unui adversar ce îşi susţine demonstra- braţele ridicate, de pildă), de mişcările
ţia „sec", nedepăşind limitele unei înalte largi, lente.

tehnicităţi în stabilirea numărului de elemente

RECOMANDĂRI componente ale demonstraţiei se va avea
în vedere faptul că durata ideală de pre-
PENTRU ELABORAREA zentare a unei poziţii este de aproxima-
tiv 4- 5 secunde. Prin urmare, într-un
PROGRAMULUI minut se pot etala în condiţii optime
în jur de 12- 15 poziţii
A•
Pentru ca programul liber ales să fie
lnatnte de a purcede la întocmirea cît mai inedit şi variat, este de preferat
programului, culturistul trebuie să-şi să nu includă exerciţiile obligatorii, decît
analizeze corpul cu maximă atenţie şi dacă acestea sînt deosebit de favorabile
exigenţă pentru a descoperi calităţile şi . culturistului.
carenţele dezvoltării sale musculare.
Această analiz.ă constituie punctul de De un real folos in munca de elabo-
pornire indispensabil alcătuirii unei con- rare a programului este analiza fotogra-
cepţii artistice asupra viitorului program. fiilor de concurs ale uncr mari campioni.
Orice prezentare se cere axată pe două Unele din poziţiile lor pot fi preluate,
obiective principale. Primul constă în altele pot sluji drept izvor de inspiraţie
realizarea unei demonstraţii complexe
şi echilibrate, în cadrul căreia să fie în- în crearea a na. versiuni. Descoperirea
făţişate toate grupele musculare, fără şi introducerea unor elemente originale,
excepţie. Al doilea obiectiv vizează scoa- de efect asigură concurentului un bine-
terea în evidenţă a acelor zone ce sînt meritat succes.
mai bine dezvoltate, mai frumos mode-
late; asupra etalării acestora se va insista În vederea educării gustului artistic,
în poziţii diverse, din unghiuri cit mai
variate. fără de care nu poate fi concepută o

Culturistul trebuie să cunoască de demonstraţie de ţinută, se recomandă
asemenea ce tip de constituţie scheletică totodată studierea operelor picturii şi
şi musculară posedă, pentru a putea se- sculpturii clasice, ce tratează în multiple
lecţiona din gama de poziţii şi mişcări variante tema generoasă şi fascinantă a
pe cele adecvate staturii, proporţiilor corpului uman
şi particularităţilcr sale corporale. (Anu-
TREI PROGRAME
mite figuri pun în valoare densitatea
musculară, forţa fizică, altele simetria, Pentru orientarea cititorilor oferim
altele deftnirea şi vascularizarea.) Unui programele demonstrative a trei mari
corp armonios, simetric, proporţionat campioni, diferiţi ca temperament şi
ca al lui Frank Zane sau Constantin constituţie fizică: Franoo Columbu,
Bebeşelea i se potriveşte un stil de pre- Frank Zane şi Arnold Schwarzenegger.
zentare coregrafic, graţios, ,,roma'fltic".
Culturistul cu musculatură grea, aensă, Programul lui Columbu are la bază
puternică (ca Franoo Columbu sau Geor- poziţiile atletice ce îi evidenţiază forţa,
ge Crăciunescu) va prefera poziţiile ce robusteţea şi densitatea musculară; cu-
sugereaz.ă vigoare, demonstraţia „dra- prinde toate poziţiile impuse în „formă
matică", alertă, dinamică. (Columbo
adoptă în decurs de un minut 25 de po- pură".
ziţii diferite!) Cei ce, asemenea lui Ar-
Prezentarea se deschide ru poziţia a
nold Schwarzenegger sau Gheorghe doua obligatorie care îi oferă prilejul
Humă, dispun de o structură schele- de a demonstra o dezvoltare remarca-
tică de mari proporţii, de grupe muscu- bilă în zona deltoizilor şi pectoralilor,
lare masive sînt avantajaţi de figurile ce proporţionalitatea dintre muşchii piep-
accentuează caracterul maiestuos, im- tului şi ai spatelui, dintre muşchii bra-
punător al staturii (toate poziţiile cu ţelor şi antebraţelor, dintre segmentele
musculaturii părţii anterioare a picioa-

relor. în continuare, ridicînd mîinile

la ceafă, Columbu etalează muşchii in-

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC 205

tercostali şi abdominali - foarte bine tttţ~
definiţi (fig. 92). Tr~ în ghemuit fan-
dat, adoptind poziţia dublu bicepşi din

-'\' v

FIG. 94

I lateral stînga faţi de public, piciorul
sting uşor îndoit (fig. 95). Poziţii îi pune
FIG. 92 în valoare masivitatea pectoralilor, del-
toizilor şi muşchil<r braţelor. Prin semi-
faţă (fig. 93). Poziţiile din fandat şi din rotaţie revine ru faţa la public. Îndoind
stînd pe \Dl genunchi sint foarte spec- mîna dreaptă o aşai.ă în spatele şol-
taculoase (fiind indicate mai ales cul-
turiştilcr scunzi), dar sînt greu de exe-

FIG. 93 FIG. 9S

cutat, dificultatea constind în tensio- dului, mina stingă - în faţa abdome-
narea musculaturii picioarelor. Printr-o nului (fig. 96). Urmea:m poziţia lateral
semirotaţie a corpului Columbu adoptă dreapta faţă de pub~c, uşor fandat,
poziţia_ stind pe un genunchi - dublu corpul puţin înclinat, spate1e întors la
spectatori, braţele îndoite şi ridicate
bicepşi din spate (fig. 94). Se poate re- (fig. 97), poziţie foarte atletică, reco-
mandată cel<r ru o frumoasă dezvoltare
marca dezvoltarea celcr trei pirţi ale a muşchiului trapez, a muşdlilor ume-
deltoizilor, f01ma bicepşilor, forma de
rilor, spatelui şi braţelor. Rlrnioînd în
„V" a spatelui Ridicîndu-se în picioare
lateral faţă de public, îndrcapli eotpul
şi efectuind o semirotaţie trece în poziţia şi ridiclnd braţul drept încordea7J1 bi-

- CULTURISM

206 cordeazll muşchiul 'trapez, muşchii ume-
rilor., pieptului, braţelor, abdomenului şi
picioarelor (fig. 99). Încheie prezentarea

)

PJG. 96 PIG. 97

cepsul. Pumnul stîng închis este aşezat PIG. 99.
în spate, braţul uşor îndoiţ tricepsul
cu figura numită „crabul'' (fig. 100). A-
tensionat Ja maximum (fig. 98). Printr-o ceasta permite încordarea simultană a
semirotaţie Columbu ajunge din nou cu musculaturii întregului corp, accentuînd

q, JJ ~ ,

--I V _,/ JlJ u

ţ,

4r9

PIG. 98 - FIG. 100

spatele )a public şi adoptă poziţia a patra definirea şi separarea tuturor fasciculelor,
obligatorie, apoi poziţia a cincea Revine precum şi vascularizarea Se recomandă
în lateral stînga faţă de public şi exe- efectuarea acestei poziţii la sfirşitul· de-
cută poziţia a treia impusl. Se întoarce
apoi cu faţa Ja spectatori şi ţinînd mîinile monstraţiei, pe de o parte deoarece este

pe şolduri, cu umerii -aduşi în faţă, în- de mare efecţ iar ~ de altă parte întru-
cît solicită într-m gţ:ad înalt concuren-

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC . 207

tul. Puţin sînt culturiştii care reuşesc iJ l_____~
să prezinte poziţia cu zîmbetul pe buze.
Etalată în ritm susţinut această suitl l t 1;;.
de 13 poziţii devine llll veritabil spec-
tacol al energiei şi vitalităţii dezlănţuite. FIG. 102

în contrast cu programul lui Columbu, o versiune a precedentei (fig. 103). S-ar

evoluţia lui Zane îi pune în valoare si- putea numi dublu bicepşi din faţă ,,a la
metria, proporţionalitatea, graţia. Dacl
la Columbu pumnii sînt strînşi, degetele Zane" : şoldurile sînt deplasate spre
încleştate, exprimînd efort, zbucium, dreapta, piciorul stîng este aşezat late-
Zane execută multe figuri avînd pal-
mele relaxate, degetele desfăcute, su -
gerînd linişte, implicare, echilibru.

Mizînd exclusiv pe elementul estetic,
Zane a adus o notă aparte în arta „po-

zlrii". în programele sale totul este su-

bordonat armoniei şi expresivităţii cor-
porale. Prin neînsemnate mişeliri, mo-
dificînd poziţia .şoldurilor, mîinilor, ca-
pului, brodează pe o unicl teml mul-
tiple variaţii. Este autorul a numeroase
figuri - adevărate compoziţii sculptu-
rale - care îi poartă numele.

Zane îşi începe programul dintr-o
poziţie relaxată, cu faţa la public, pi-
cioarele deplrtate la înălţimea umerilor

(fig. 101). Trece foarte degajat în po-

•

-

-

FIG. 101 FIG. 103

ziţia dublu bicepşf din faţl, dar cu şol­ ral în sprijin pe vîrf, iar pumnul mîinii
durile uşor deplasate lateral; această stîngi, muh ridicată şi îndoită, este ţinut
schimbare de amănunt conferă poziţiei, la ceafll Aceste poziţii, cu caracter artis-
· iniţial austere, o surprinzătoare plasti- tic, sînt contrapunctate de cîteva exer-
citate (fig. 102). 1Jrmătoarea figură este ciţii pur atletice. Apropiind picioarele,
Zane îşi aşazl mîinile pe coapse şi în-
cordeam puternic trapezul, marele

·-

208 CULTURISM

dorsal, deltoizii, pectoralii, muşchii bra- proporţia şi armonia dintre dimensiu-
ţelor, intercostalii, abdominalii şi muş­ nile toracelui, taliei şi picioarelor, dintre
chii picioarelor (fig. 104). Această va- muşchii pieptului şi ai spatelui (fig. 105).
riantă originală a „crabului" îi oferă
posibilitatea să demonstreze gradul înalt Prezintă în continuare o îrilănţuire de

patru poziţii obligatorii (a doua, a treia,
a patra şi a cincea), urmată de două fi-
guri din stînd cu spatele la public, creaţii
ce i-au adus un binemeritat renume

(fig. 106 şi 107). Poziţiile permit demon-

FIG. 104

de dezvoltare musculară, pronunţata de- FIG. 106.
finire şi vascularizare. Ridicînd braţele,
îşi duce mîinile la cea1ă şi îşi bombează strarea definirii musculare în zona del-
pieptul, punîndu-şi astfel în valoare toizilor, ai muşchilor spatelui, braţelor
şi picioarelor. Efectuînd o semirotaţie
volumul cutiei toracice, frumoasa re-

liefare a muşchilor oblici şi intercostali,

J1 .l ------ _,. •
\.
I\ )
(~ ,,
\1
lc!:R \)

FIG. 105 FIG. 107

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC · 209

a corpului, Zane ajunge în lateral cu plasat spre stînga, iar piciorul drept este
partea dreaptă spre public. Piciorul sprijinit pe vîrf (fig. 109). Menţinînd
drept este îndoit şi sprijinit pe vîrf,
uşoara deviere a şoldurilor, îşi aşază
mîinile îndoite, pumnii apropiaţi de mina dreaptă lateral pe coapsă, iar bra-
şold Din această poziţie întoarce uşor ţul stîng îndoit, cu pumnul strîns îl
trunchiul şi priveşte la public (fig. 108).
duce în faţa abdomenului (fig. 110).

'

FIG. 108 Fia. 110

Revenind cu faţa la spectatori, adoptă Trece în jumătate lateral cu partea stin-
o poziţie ce combină elemente din pri- gă a corpului spre public. Îşi mută cen-
mele două poziţii impuse. Braţul stîng trul de greutate pe piciorul drept, picio-
este ridicat şi încordat, ca în poziţia rul stîng îl sprijină pe vîrf. Duce bra-
ţele la 'Spate, apucînd mîinile. Braţul
stîng este întins şi tensionat, celălalt

,

FIG. 109 FIG. III

dublu bicepşi din faţă, iar mina dreaptă
este ţinută pe lingă şold, ca în poziţia
a doua obligatorie. Şoldul este uşor de-

210 CULTURISM

braţ ajută prin poziţia sa la încordarea tive pentru întregul său program.
muşchilor pectorali şi abdominali Schwarzenegger stă cu trenul inferior
în lateral stînga faţă de spectatori (ca
(fig. 111). tii continuare Zane efectu- în poziţia a treia obligatorie) şi răsucind
trunchiul spre stînga execută dublu

FIG. 112

eai.ă din fandare adîncl dublu ·bi- c;

cepşi din faţă (fig. 112). Programul său FIG. 115
se încheie ru două poziţii originale, a
cărc:r impecabilă execuţie creeai.ă o ima- bicepşi din faţă (fig. 115). Poziţia per-
gine a unui corp ce aminteşte de desă­
vîrşirea sculpturilor antice (fig. 113 mite evidenţierea formei de ,,V'' a spa-

şi 114). telui. Şoldurile şi talia fiind prezentate
din lateral, nu se poate aprecia lăţimea
lor. Întrucît poziţiile laterale îl avanta-

FIG. 113 ' ll (
)I
I FIG. 116
,J ~

FIG. 114

Programul lui Schwarzenegger se FIG. 117
compune din mişcări ample, din multe
figuri cu braţele ridicate. Prima poziţie
îmbină elemente esenţiale, semnifica-

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC 211

jea:ză cel mai mult, Schwarzenegger
adoptil în continuare cîteva figuri de
mare efect, fld s~-şi mişte trenul infe-
rior (fig. 116, 117, 118, 119, 120, 121 ).

FIG. 122

FIG. 118 FIG. 119

,I
FIG. 123

FIG. 120 FIG. 121 cu faţa la spectatori, Schwarzeneggcr
executl O · poziţie din care maschea:ză
Apoi, întorcîndu-se ru spatele la public,
trece în dublu bicepşi (poziţia a patra iaraşi şoldurile şi talia (fig. 124). In final

obligatorie), dupl care, printr~ semi- prezintl „crabut' şi doul figuri preluate
rotaţie spre dreapta, revine cu şoldurile
în lateral Urmeazl o poziţie ce figurea:ză de la Reg Park (fig. 125, 126). Acestea
şi în repertoriul lui Columbu (fig. 122),
apoi poziţia a şasea obligatorie, şi alta, îi p\lll în valoare masivitatea muscula-
împrumutată din demonstraţiile lui turii şi statura de proporţii uriaşe. In-
trucît braţele sînt ţinute în lateral, se
Larry Scott (fig. 123). Intorcîndu-se creeazl impresia d talia este foarte

subţire.

Se poate lesne observa d Schwarze-
negger se mişd mai puţin cu trenul
inferior decît 2',ane sau, mai ales, Co-

lumbu. Aceastl „imobilitate" confera

212 CULTURISM •

evoluţiei sale un caracter monumental,

arhitectural ·

Pentru alcătuirea unor programe com-

plexe şi armonioase recomandmn de ase-

menea următoarele poziţii:
- fig. 1Z7 şi 128 pentru muşchii in-

tercostali, abdominali, tricepşi, bicepşi;

prima o execută ai mare măiestrie Ed

Corney, a do~ Larry Scott;

FIG. 124

FIG. 127 FIG. 128

- fig. 129 pentru bicepşi, tricepşi,
pectorali şi muşchii picioarelor; este
poziţia preferată a lui Ştefan Bichiş;

FIG. 125

FIG. 126 FIG. 129

- fig. 130 pentru tricepşi şi deltoizi;
în acelaşi timp accentueai.ă proporţio­
nalitatea dintre talie şi torace, ca şi din-

ANTRENAMENT ATLETIC, CONCURS ARTISTIC 213

tre talie şi picioare; poziţia face parte
din repertoriul de virtuozitate al lui
Gheorghe Humă;

....I.,.•,.,.•.

1~-..:..,\ .)

l --'- _..,,J-

FIG. 132

FIG. 130

- fig. 131 de asemenea pentru del-
toizi şi tricepşi;

FIG. 131 FIG. 133
FIG. 134
- fig. 132 pentru trapez, dorsali,
deltoizi, bicepşi, tricepşi;

- fig. 133 pentru muşchii spatelui,
umerilor şi braţelor; ultimele două po-
ziţii constituie elemente din „arsenalul"
lui Larry Scott;

- fig. 134 avantajează pe cei cu o
bună dezvoltare a trenului superior şi
cr1.uora; numite insuficienţe la trenul infe-

• 214 CULTURISM

- fig. 135 permite demonstrarea gra- rească şi sl corecteze mişclrile şi pozi-
dului de dezvoltare a tutur<r muşchilor ţiile culturistului, comparîndu-le cu cele
părţii anterioare a corpului.
din fotografii
PI G. 135 Însuşirea execuţiei reglementare a fie-

ÎNSUŞIREA PROGRAMULUI cărei figuri va fi succedată de elaborarea
şi învăţarea mişclril<r de leptură Un
După selecţionarea a 12- 15 poziţii,
ce corespund tipului de constituţie fi- program se socoteşte bine întocmit daci
zică şi temperamentului concurentului,.
se va ttece la însuşirea corectă şi temei- trecerile de la o poziţie la alta sînt trep-

nică a fiecărei figuri în parte. Exerci- tate şi fireşti De obicei, picioarele îşi
schimbi mai rar poziţia decit partea su-
ţiile .de etalare a musculaturii trebuie
programate zilnic, cu o durată de cel perioara a corpului La modificarea po-
puţin o jumătate de oră „Pozările" se
ziţiei se va păşi întotdeauna cu piciorul
vor efectua în faţa un<r oglinzi mari,
liber şi nu cu cd de sprijin. Figurile
în care executantul să-şi poată privi cu faţa la public se vor lega de cele cu
întregul corp (pentru a se putea observa spatele la public prin poziţii interme-
musculatura spatelui, se va: folosi două diare. O reguli de bam cere ca fazele
oglinzi dispuse faţă în faţă). Este indicat de legături sl fie scurte, iar timpii de
ca antrenorul sau \lll partener sl urmă-
prezentare a poziţiil<r sl nu difere prea

mult. Este recomandat ca programul

să înceapă şi sl se termine cu poziţii

plastice, de mare efect.
Dacă demonstraţia se susţine pe un

fond sonor se va exersa sincronizarea
mişcărilor cu ritmul muzicii

Experienţa a dovedit dl alcltuirea
şi însuşirea unui program de înalti
ţinută artistică necesiti aproximativ un
an de exerciţiu. Rlsplata efortului va fi
o ireproşabili execuţie a programului

în concurs. în plus, exerciţiile zilnice

de „pozare" contribuie în mare mlsud

la- obţinerea separării şi a definirii mus-

culare.

Dar culturiştii de performanţi sînt
datori sl se pregătească pentru compe-
tiţie şi din punct de vedere psihic, dat
fiind dl aceasta solicită o mare concen-
trare nervoasă Concurentul trebuie să
ştie nu numai .sl primească victoria, dar
şi să suporte înfrîngerea De fapţ, ,,irn-

portanti nu este victoria, ci lupta; esen-
ţial nu este sl învingi, ci sl lupţi fru-

mos" - nota Pierre de Coubertin.

în culturism îosl nimeni nu pierde.
în culturism există numai cîştigltori.

Unii - puţini la numlr - cuceresc

trofee şi titluri, alţii - în realitate toţi -

sănătate; rezistenţi, frumuseţe.

· 215

PLEDOARIE Sute şi sute de milenii la rînd Natura
A vn1·0RULUI a trudit Ja flurirea formeltt de viaţi,
cA"fK,E.__ PREZENf
zlmislind în cele din u111lll Omul, capo-
'"
doperă a creaţiei sale. Fiinţa umană cu-
• prinde şi sinteti7ea?l'l in sine energiile

,,1...,4 OM TOTUL TREBUIE întregului univers, fiind singum lnzes-
SÂ FIE FRUMOS: trată ru spirit şi rivalizind prin puterea
ŞI CHIPUL ŞI VEŞMINTELE
ŞI SUFLETUL ŞI CUGETUL." sa creatoare ru Natura inslşi

A.P~ Cehov Spiritul, care de-a lungul veacuriloc a
flurit tot ce astăzi socotim mindrie a
umanitlţii, este la rîndul său integrat
într-o unitate armonioasl şi contradic-
torie cu trupul, înveliş pieritor, nu mai
puţin desăvîrşit, dar uneori, pe nedrept,

desconsiderat. ,,Daci trupul ar chema
sufletul la judecată şi aş fi numit jude-
cltor, aş condamna sufletul el a pro-
vocat ruina trupului prin neglijenţi"

- scria Democrit, strllucitul gînditor
al antichitlţii Uitlm adesea el trupul
nostru este tot atît de însetat de dorinţa

de · a se desăvîrşi, de a-şi deplşi limi-

tele, ca şi spiritul nostru. în acest con-

text, culturismul reprezintă fim îndo-

ială una din formele prin care omul
modern, responsabil şi conştient de me-
nirea sa in univexs şi societate, încearcl
să-şi achite datoria faţă de lăcaşul cuge-
tului său - trupul Cultivînd aptitu-

dinile fizice, dezvoltînd resursele orga-
nismului, înfrumuseţind şi înnobilind
corpul, culturismul contribuie la împli-
nirea personalitlţii umane Nu este în-
timplător faptul el această disciplinl
sportivă s-a nlscut şi a luat amploare

în secolul al XX-lea, secd al celor mai

mari cuceriri ale gîndirii umane Per-
fecţiunea trupeascl a devenii: în zilele
noastre un ideal de care caută sl se
apropie din ce în ce mai mulţi.

Gorki spera el va veni o vreme, cînd

oamenii ,,o si se admire unul pe celă­

lalt, cînd fiecare din ei o si lumineze

ca o stea". în societatea noastrl, tim-

pul la care au visat generaţii întregi,
aparţine unui viitoc apropiat. Dar oa-

menii acestui viittt se fluresc în prezent.

216 GINES, CHARLES and BUTLER. GEORGE

BIBLIOGRAFIE - Pumpiog Iroo. The Art aud Sport of

ALEXANDRESCU, C.-. Alimentaţia spor- Bodybuildlog, Simcn and Schuster, New
York, 1974.
tivului, Ediţia a II-a revăzută şi complet.a~
Editura Stadion, Bucureşti, 1973. HACKENSCHMIDT, G. - Pud k sile, Saint-
BARANI, G., ISTRATE, I ., DRAGOMIR, Petersburg, 1912.
ZENO - Pregătirea fizici tn antrena-
HALLER, VON ALBERT - Tbe Viternln
mentul sportiv, Editura Consiliului Na-
ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, Bucu- Huoters, Chiltcn Company, Philadelphia,
reşti, 1968.
1962.
BARRILEAUX, DORIS aod MURRAY, JIM
- loside Weight Tralnlng for Women, HEIDENSTAM, OSCAR - Modern Body-
Contemporary Books Inc., Chicago, 1978. buildlog, Emerscn Books Inc., New York.

BAROGA, LAZAR - Cultumm, Editura Con- IABLONSKI, M - Kulturlzmom - sile,

siliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi krasote, zdarovlu. Traducere din limba
Sport, Bucureşti, 1969. cehă, Bratislava, 1969.
JAGNOV, Z., REPCIUC, E. şi RUSSU, I.G. -
RAROGA, LAZĂR - Culturismul penmi Anatomie omului, Editura Medicală, Bu-
cureşti, 1962.
toţi, Editura Sport-Turism. Bucureşti,. 1975. KIRIŢESCU, CONSTANTIN - Palestrice
- O istorie universali a culturii ftzlce,
BAROOA, LAZĂR - Manual de haltere şi Editura Uniunii de Culturii Fizică şi Sport,

culturism, Ediţia a II-a, Editura Sport- 1964.
Turism, Bucureşti, 1977.
KRAIEVSKI, V.F. - Razvltie fizlceskol sili
BOGERT, JEAN, BRIGGS, GEORGE M and bez gir l s pomoşciu gir, Ediţia a II-a,
Saint-Petersburg, 1902
CALLOWAY, DORIS - Nutrition aod
Pbyslcal Fitness, W.B. Saunders Company, MENTZER, MIKE - Jluild a Heavy Duty
Torso: Chest aod Back, Los Angeles,
Philadelpbia, 1973.
COE, BOYER and SUMMER, BOB - Getting California.

Stroog, 1..oo1r:1„ Strong: A Gulde 1D Suo- MENTZER, MIKE - Bulldlng Heavy Duty
cessful BodybuildJng, Atheneum, New
York, 19i'9. Arms, Los Angeles, California

COLUMBU, FRANCX> - Arms, Santa M~ MENTZER, MIKE - Heavy Duty Wey 1D

nica, Oilifornia Broad Sboulder, Los Angeles, California
COLUMBU, FRANCO - Back, Santa M~
MENTZER, MIKE - The Heavy Duty Trai-
nica, California olog System, Los Angeles, California.

COLUMBU, FRANCO - Chest, Santa M~ MITRA, GHEORGHE, MOGOŞ, ALEXAN-
nica, California DRU - Metodica educaţiei fizice, Edi-
tura Sport-Turism, Bucureşti, 1975.
COLUMBU, FRANCO - Shoulders, Santa
Monica, California MOROZ, R.P. - Razvlvalte silu, Ediţia a V-a,
Fizkultw:a i sport, Moskva, 1965.
COLUMBU, FRANCX> - Tbigbts, Calves
aod Abdomlnals, Santa Monica, California MURRAY, JIM - Inside Bodybullding, Con-
temponuy Books Inc., Chicago, 1978.
COLUMBU, FRANCX> and FELS, GEORGE
- ComJng on Strong, Contemponuy Books PEARL, BII J . - Bulldlng Big Arms, Pasa-
Inc., Chicago, 1978. ·
dena, California
COLUMBU, FRANCO and FELS, GEORGE
- Wtoolng &dybuildlog, Contemporary PEARL, BILL - Bulldlng Bu11r: aod Power,
Boob Inc., Chicago, 1977.
Pasadena, California
CORNEY, FD - Arms, San Jose, California PEARL, BII.I. - Complete Chest Develop-
CORNEY, FD - Chest, San Jose, California
CORNEY, FD - Mexirn•n:n Cuts with Super ment, Pasadena, California

Slze, San Jose, California PEARL, BII.I. - Febulom Forearma, Pasa-

CORNEY, ED - Shoulders, San Jose, Cali- dena, California

fornia PEARL, BILL - Your Key to Broad Sboul-
CORNEY, FD - Tbe Art of Poslng, San Jose,
ders, Pasadena, California
California. PETROV, V.K - Sila nuJm vsem, Fizkultura
DEMEILLES, LUCIEN - Entratnement
i sport, Moskva, 1977.
Atbletlque, 150 exerch1es evec polds et
* * * - Protem tbe Atblete's Frlend. Studiu
haltera, Editions Amphora, Paris, 1969.
elaborat pentru I.F.B.B. de Ben Weider,
DEMEILLES, LUCIEN - Exerclses de mus- preşedintele I.F.B.B., Montreal.
culetioo, Editions Jibena, Paris, 1977.
REYNOLDS, BILL - Complete Welgbt
DEMETER, ANDREI - Bezele fiziologice
ele educaţiei fizice şcolare, Editura Sta- Tl'Bloiog Book, World Publications, 1976.
SANDOW, E. - Sila l 1r:e1r: elo prlobrestl,
dion, Bucureşti, 1974.
Saint-Petersburg, 1899.
* * * - Eating for „Superior Athletic Per-
SCOTT, LARY - Bulldiog t1 Mr. America
formance", Studiu elaborat pentru 1.F.B.B. Chest, Santa Monica, California
de prof. Ross Hume Hall de la Universitatea
Hamiltcn din Ontario, Canada, 1977. SCOTT, LARRY - Developiog thet V-mao

Taper, Santa Monica, California

SCOTT, LARY - Herculean Thiam the Mr.

Uolverae Way, Santa Monica, California
SCOTT, LARY - How I Built my Ceonn11-

ball Deltolds, Santa Monica, California

,

f • 217

'

SCOTT, LARY - ffoiw I Bullt my 20-Inch ŞICLOVAN, ION - Teoria educaţiei fizice
Arma, Santa Monica, California.
rfeiş.tis,po1r9t7u9l.ui, Editura Spon-Turism, Bucu-
SCOTT, LARY - Seaeta of B11Jklng and
Addlag lmpraShoe Slze, Santa Monica, TENNO, G., SOROKIN, I. - Atletism,
California.
Izdatelstvo ŢK VLKSM ,,Molodaia Gvar-
SCOTT, LARY - Tbe Art of Posln& Santa
Monica, California. diia", Moskva, 1968.
WEIDER, BEN C.M - The Strongest Mm
SCHWARZENEGGER, ARNOID - Bulld-
1n History, Louis Cyr ,,Amazlag Cen•
hlar a Fabuloua Cbest, Santa Monica, C-ali-
=--diau", Mitchcll Prcss Limitcd, Vancouver,
fornia.
T oronto, Chicago, 1976.
SCHWARZENEGGER, ARNOID - Building WEIDER, JOE - Tbe Weider Syiatem, Mu.

' a Wicle, Muscle-Studdecl Bac:k, Santa Mer ele BulJding Courses of the Cbampions.
Dica, California.
WRIGHT, JAMES E. - Anabollc Steroicls
SCHWARZENEGGER, ARNOID - Bulldlng
Jumbo-Wicle Shoulden, Santa Monica, Ca- and Sporta. A Complete Report on the
lifornia. Controvenial Drup Used to lncreaae
Musele Sbe and St1eng-h, Natick, Mas-
ICHWARZENEGGER, ARNOID - BullcUng
sachusetts, 19?8.
Muehe Anna Fa1t, Santa Monica, Cali-
fo,rnia. ZAKRZEWSKI, STANISLAW - Sile, spraw--
SCHWARZENEGG~~OID - ~ uoac, plekno, Sport i Turistyka, Warszawa,
.the Lep of m Ou, Santa Monica, Cali-
fomia. 1974.

mARZENEGGBR, ARNOID - Rawo~ ZANE, CHRISTINE - Feminine Physique,
lbarp Deftnldcm with Maximum Muacu- Santa Monica, California.

larity, Sanlll Monica, California. ZANE, FRANK - Developa Clame Muscu-

lar Upper Bocly, Santa Monica, California.

iCHWARZENEGGER,ARNOID with HALL, ZANE, FRANK - How to -Bulld Cbernp>-
onlhlp Lep and a SmaQ WUltllne, Sania
DOUGLAS KENT - Tbe Bducatlcm of
a BodyhulJder, Pocket Booltt, New York,
19'8. Monica, California.

SHBLDON, W.H. - Tbe Varletiea ofHumm ZANE, FRANK - 0n Poaln1, San1a Monica,
California.
Phyelque, ffarper and Bros., New Yorlc and
ZANE, FRANK - Secreta of Advancecl Bo-
London, 1940. dybuildlng, Santa Monica.

SNYDER, GEORGE and WAYNE, RICK - . ZANE, FRANK and CHRISTINE - Tbe
3 More Repai Tbe Scletice of Advancecl bne way to A Beaudful Bocly. Througb

Bodyhulldfns, Olympus Health and Re- Welgbt Tralnlng for Mm and Women,
creaticn Inc., 19i'8. ·
Simcn and Schustcr, New York, 1979.

..

• -

'

,

•

•

218

CUPRINS 3. ,,ATLAŞif' CULTURISMULUI
DE .PE CELE CINCI CONTI-
• NENTE (Schiţe de portret) / 49

Prefaţă / 5 Dacă Olev Annus / 50

1. CORPUL NE REPREZINTA / 7 Întîlnire în „sala tuturor tainelor" / 53
Pasiune şi entuziasm / 55
Un sociolog american şi un sportiv so- 13 ani p entru o medalie / 56
vietic despre omul viitorului / 7 Cu 9 metri pe secundă spre titlu? / 58
Un „comeback" spectaculos / 59
Imperativul epocii noastre / 9 Culturist, pedagog, publicist / 61
Utilitate multiplă / 10 „Vedeta" / 63
O activitate sportivă pentru cei mulţi / 11 Cel mai puternic / 64
Copiii şi travaliul muscular / 12 Boemul din Hawaii / 67
Corp atletic la 50 de ani / 13 Un cavaler al fair play-ului / 69
Creme, masaje şi... haltere / 14 Biruind infll'mitatea / 71
Cine poate deveni campion? / 14 Pretendentul / 72
Gustul cenuşii / 16 Eversmiling / 72
„Aşa a început lucrul a-de-vă-rat !" / 16 Răspunderea faţă de propriul corp / 74
Imposibil?... Posibil! / 18
„Făureşte-te ! / 21 Urmaşul / 75

2. TRECUT, PREZENT Fraţii / 76
Un om obişnuit / 77
ŞI VIITOR / 22 Echipa de aur / 78
Leul nubian / 80
Un ideal dintotdeauna / 22 Nume legendar / 82
Cel dintîi / 23 Spaima giganţilor / 82
Probe de forţ'l în trecutul îndepăl;tat / 23 „Bătrînul" / 83
De la Louis Attila la Georg Lurih / 24 O fotografie, dar nu numai atît / 85
Cel mai puternic om al tuturor timpu- Printre deschizătorii de drum / 87
Prinţul negru / 88
rilor? / 2.6 Alergător de cursă lungă / 90
Artist al forţei / 28
Culturismul asaltat de afacerism / 30 Primul Mr. O / 90
Primul „nemuritot'' şi unicul neîn- Paşi de uriaş / 92
Supercampionul / 94
vins / 30 Cea dintîi / 98
Stea a culturismului şi a cinematogra- Clarinetistul culturist / 99
Profesorul / 100
fiei / 32 Arhitectul culturismului / 103
Antrenorul marilor campioni / 33
„Ambasador al culturismului" / 35 4. SCURT ISTORIC AL CULTU-
O scindare regretabilă / 37 RISMULUI ÎN ROMÂNIA. / 104
Concursuri, titluri şi... confuzii / 38
Mr. Univers şi Mr. Europa (versiunea Patru etape / 104
Campionatele naţionale '78 / 106
I.F.B.B.) / 38 Campionatele naţionale '79 / 107
~îmes, 1977 / 40 Contribuţii / 108
lntîlnirea S.U.A. - Restul lumii / 42
Acapulco, 1978 / 43 Veteranul / 109
Columbus, 1979 / 43 Tinereţe fără bătrîneţe / 110
Mr. Olympia, Mr. World, Mr. lntema- Omul din „culise" / 113
Cine sînt campionii? / 114
tional / 44
Elevul / 114
Mr. o. '77 / 46 ,,Frumos pentru că..." / 116
Un om al prezentului / 118
Mr. o. '78 / 47 „Stejarul din Dumbrava"/ 118
Mr. o. '79 / 47
Un mare... campion mic / 120
Un drum anevoios, dar indispensabil / 48

219

Din „Falstaff" - campion / 122 Substanţele nutritive energetice / 178
„Slujitorii anonimi" / 123
Vitaminele ' 179
5. PRINCIPU ŞI METODE DE AN- Sărurile minerale / 179

TRENAMENT / 125 Alimente indicate pentru meniul cul-
turiştilor / 179
Principii de antrenament / 125
Metode generale / 128 Regimul alimentar şi definirea muscu-
Metode recomandate culturiştilor de
lară / J81
performanţă / 132
Indicaţii metodice de orientare / 134 Orarul meselor / 181 .
Greşeli frecvente în antrenamentele cul-
Regimul alimentar şi tipurile soma-
turiştilor / 136
tice / 181
6. EXERCIŢIILE CELE MAI EFI-
CIENTE / 138 8. ODIHNA PE MĂSURA EFOR-
TULUI / 183
Exerciţii pentru muşchii gîtului / 139
Exerciţii pentru muşchii umerilor / 141 9. RISCUL POLUĂRD ORGANIS-
Exerciţii pentru muşchii spatelui / 147
Exerciţii pentru muşchii pieptului / 152 •MULUI / 185
Exerciţii pentru muşchii braţelor / 156
10. AN"I'RENA~Nf ATLETIC,
Muşchii bicepşi / 156
Muşchii tricepşi / 160 CONCURS ARTISTIC / 187
Muşchii antebratelor / 164
Exerciţii pentru muşchii abdominali şi De la elementul forţei la elementul

intercostali / 164 estetic / 187
Exerciţii pentru muşchii coapselor / 168
Exerciţii pentru muşchii gambelor / 172 Criterii de apreciere / 189

7. ALIMENTA ŢlA CULTURIŞTI- Categorii / 192

LOR / 175 Pregătirile de concurs / 192

Principiul de bază / 175 Brigada de arbitri / 193 •
Copiii plătesc greşelile părinţilor / 176
Desfăşurarea concursului / 194
în absenţa unui sistem automat de re-
Premii şi trofee / 201
glare / 176
Recomandări pentru femei şi bătbaţi Tehnica „pozării" / 202

vîrstnici / 177 Arta „pozării" / 203

Piatra de temelie a celulelor / 177 Recomandări pentru elaborarea progra-

mului / 204

Trei programe / 204
Însuşirea programului / 214

11. PLEDOARIE A VIITORULUI
CĂTRE PREZENT / 215

Bibliografie / 216

•

..

•

•

•

• I

• Redactor: CASANDRA ENESCU
• Tehnoredactor: IOAN PETRE
»>
Bun de tipar: 21.01.1981
Coli de tipar: 13,75

Lucrarea executată sub comanda nr. 14
la Intreprinderea poligrafică Sibiu
Şos. Alba Iulia nP. 40
Republica Socialistă Rorolioîll