Szekely, Laszlo - Culturism

.ATLAŞU'" CULTURISMULUI 51

riozitate profesionali şi de un acut sen- .
timent de nelinişte. Americanii înscri-
Şi aceasti stare simţeam el nu pot s-o
sesem la categoria de peste 90 kg doi
deplşesc...

Astfel a început lupta ru bara de oţel.

sportivi - Mike Mentzer şi Kalmăn Trei antrenamente pe slptlmîoi Cteva

Szkalak - fiind siguri de ocuparea pri- to~ ridicate Ja fiecare antrenament Şi

mel<r doul locuri Prin sosirea lui Olev iati el în .1972 este declarat campion

Annm speranţele le puteau fi lesne absolut (neoficial) al Estoniei Ja juniori.

spulberate. Mike şi Kalman nici nu-şi Avea pe atunci înălţimea de 178 cm,

ascundeau teama de confruntarea cu. greutatea - 84 kg, perimetrul torace-
lui - 120 cm, al taliei - 78 cm, al
acest adversar neaşteptat
Discutîod 01 cei doi „coloşi", care braţului - 43 cm, al coapsei - 63 cm.

pini atunci triumfasem în atîtea com- Din neîncrederea de care vorbea nu

petiţii dificile, am putut sl-mi dau sea- mai rlmlscsc decît o inofensivi!amintire.

ma, în mod indirect, de valoarea cxccp- La vîrsta de 21 de ani întreaga sa viaţi

ţionaJl a culturistului sovietic. Dar pînl sta sub semnul indrlznelii Sub îndru-

la urmi vestea s-a dovedit a fi neînteme- marea antrenorului Ionar Marcio trece
iată Lui Szkalak şi Mentzer nu le-a mai Ja şase antrenamente pe slptimîni, a-
rlmas decît sl-şi dispute victoria...
teva zeci de tone ridicate Ja fiecare an-
Pe Olev Annus l-am cunoscut abia trenament Munca şi curajul de a ,spira

ru doi ani mai tîrziu; în U.R.S.S. I-am la victoria supremi ii sînt încununate --
în 1973. lncepînd din acest ~ nimeni
povestit de frlmintarea iscati în rindul •
nu l-a putut• deposeda pini în _prezent
celor mai vestiţi culturişti Ja auzul posi- de titlul de campicn absolut al Estoniei
bilei sale apariţii A zimbit stingherit,
Ja seniori
cerindu-şi parei scuze el flrl voia sa
1n 1974, participînd Ja Concursul
stîrnise atita îngrijorare. Este o fire rc-

trasl, tlcuti, preferînd vorbei fapta. „Memorial Georg Tenno", competiţie

S-a născut Ja 26 aprilie 1951. Este cAs~- considerată în U.R.S.S. campionat unio-
torit, are o flicl de 3 ani şi lucream în
nal neoficial, Olev n învin~ la mare
oraşul Tallin ca profesor de educaţie
lupti pe leningrldcanul Vladimir Du-

fizici. De foarte tinir a început sl binin, ciştigltor de doul ori consecutiv
practice luptele libere şi schiul de fond, al titlului de campicn absolut al Uniunii

tlcînd parte din lotul republican de ju- Sovietice. Dar Ja concursul opc~ Annus

niori al Estoniei Citeva accidentlri des- este întrecut 01 un punct de Pranas

tul de grave au fost cit pe-aci sl puni ca- Muranskas din Vilnius. 1n anul urmltor

păt carierei sale sportive. Ttt ele au în- se cisltorcşte şi îşi susţine examenul

dreptat însl paşii lui Olev spre sala de de stat, aşa el prilejul de a se revanşa

culturism. Abia împlinise 16 ani Dupl i-l aduce abia anul 1976. Şi, bineînţeles,

şpusele sale a întîlnit atunci „prima iu- Olev Annm nu a lisat sl-i scape un

bire", şi, rlspunzînd chemlrii ei, i s-a asemenea prilej. 1n 1976 a ieşit victorios

dăruit pentru totdeauna la Concursul „Memorial Georg Tenno",

- Practicaţi culturismul de mai bine devenind astfd culturistul nr. I al

c.ede 10 ani aţi ciştigat dedicindu-vl U.R.S .S. Mai mult declt atît,, de atunci

acestui sport? nu a cedat acest titlu nimloui! 1n 1978,
- Încredere în mine.
la competiţia internaţionali (ru parti-
- ?!
- Dupl repetatele accidentlri sufe- ciparea uncx culturişti din Polonia,

rite Ja lupte libere, în sufletul meu s-a R.D.G., Ungaria, U .R .S.S.), organi,;atl

în oraşul polonez Pabianicc, Annm a

strecurat teama el sînt „prea fragil" totalizat cel mai mare punctaj, surcla-
pentru a practica un sport de perfor- sindu-i detaşat pe toţi concurenţii .

manţi, mai ales unul care sl necesite Este incontestabil cel mai bun cultu-

forţl. Pe nesimţite aceasti teaml a luat rist sovietic al tuturor timpurilor. Po-

amploare, transformîndu-se într-o stare sedl toate atu-urile pentru a putea fi

sufleteascl împovlrltoare, care marca considerat drept unul dintre cei mai

fundamental înslşi relaţia mea 01 viaţa. buni din lume_: masl musculari, defmire,

52 CULT URISM

vascularizare, proporţionalitate, ţinută - Vă place să concuraţi?
artistică impecabilă a programului său - Fireşte. Concursul e secerişul, du-

de prezentare, personalitate cuceritoare. pă ce ai semănat
Modestia lui a devenit proverbială în - Vă place să învingeţi?
lumea culturismului. Revista americană
- Nu neapărat... ·
,,Musele Builder and Power'' i-il consa-
Tace cîteva clipe.
crat cîteva reportaje ilustrate. ,,Era de - Mi-ar place să-l învi~ pe Frank

aşteptat... - se scrie într-un articol din Zane.
Surîd şi eu. Am avut dreptate.
numărul din iunie 1977. - c.a şi cum - Aveţi emoţii înainte de concurs?
- Cred că toată lumea are, însă nu
lucrurile n-ar fi stat suficient de prost
pentru noi în domeniul halterelor, iată toţi o recunosc.
că sovieticii au intrat şi în «bătălia cor-
purilort, provocîndu-ne noi coşmaruri. - 1n puţinul timp liber pe care

Ameninţarea este cit se poate de mare. presupµn că n aveţi cu ce vă place să

A apărut Olev Annus." vă ocupaţi?
Într-adevăr, datele sale antropome-
- Să citesc.
trice pot constitui „un coşmar'' pentru
mulţi din „giganţii" americani: - Ce anume?

1987* 1979 - Poezii.
Îmi dau seama că rezerva de volubili-

tate a lui Olev se apropie de sfirşit.

înllţimc 174an 179 an Fac o ultimă încercare.
95-102 kg - Aţi putea să-mi spuneţi citeva
Greutate 64kg
134an versuri? Preferate...
Perimetrul toracelui 98an 51 an
1n inspiraţie 36an 74an La acest ultim cuvînt faţa i se deschide
65an 67an
Perimetrul braţului 53an 47an într-un zimbet pe care nu i-l cunoşteam.
39an Cald Adînc. Generos. Începe să recite
Perimetrul taliei rar, cu voce scăzută, meditînd parcă la
Perimetrul ooapsci fiecare cuvînt Simt că reciti pentru sine,
Perimetrul gambei cum probabil că o face adeseori în sala

- Cum aţi proceda dacă aţi fi în de antrenament, cînd i se pare că nu va
locul meu şi ar trebui să-i luaţi un inter-
viu lui Olev Annus? - îi pun întrebarea putea învinge tonele de fontă.
cu inima în dinţi, ştiind cit este de
,,De poţi risca pe-o cart.e intreaga ta avere,
puţin vorbăreţ Şi tot ce-ai strins o viaţă, să pierzi. înt:-un

- Aş renunţa - vine răspunsul de minut,
Şi-atunci, fără a scoat.e o vorbă de durere
care mă temeam. Să-ncepi. agoniseala al calm de la-nceput;
Şi dacă corpul tău uzat şi obosit,
- De ce? 11, vei putea forţa să-ţi mai slujească încă,
Numai al străşnicia voinţei tale, şi-astfel
- M-aş simţi inhibat Să steie pest.e vreme aşa cum stă o stincă..."
- Vă daţi aşa de uşer bătut?
Privirea lui săgetătoare mă face să-i
aflu răspunsul înainte să-l aud rostit.
- Numai în privinţa interviurilor...

Zimbeşte. • ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

- ... Nu e domeniul meu. Olev nu teri;nină, rămîne pe gînduri.
- Spuneţi-mi, aveţi vreun idei prin- - Vă place Kipling?
tre foştii sau actualii culturişti?
- Idoli nu am. Îmi place însă foarte - Îmi place „If..."•
Olev Annm nu a încetat să zimbească.
mult Frank Zane. Atunci, privindu-l, nu am putut să dez-
Zimbeşte iar, cu subînţeles. Cred că
leg farmecul cu totul special al acestui
descifrez subînţelesul: şi l-ar dori adver- surîs. Mi l-am amintit însă nu o dată.
Şi acum cred că ştiu. Vorbind despre
sar pe Zane. ceea ce iubeşte, Olev zimbeşte... cu

* In cadrul tabelelor cuprinzînd datele antropO- 1n1ma.

mctrice rezultatele recente stnt comparate 01 • Poezia lui R Kipling ,,De poţi..."

cele din anul începerii antrenamentelor.

..

„ATLAŞII" CULTURISMULUI 53

INTÎLNIRE îN ,,SAIA Ghenadi Baldin, mi-am zi! şi i-am expus

TUTUROR TAINELOR'' pe scurt motivul vizitei Din cuvintele
mele a simţit, probabil, el în disputa

ln toamna anului 1975, aflîndu-mă la legată de culturism lupdm amîndci sub

Moscova cu ocazia Campionateloc e:uro- acelaşi drapel Fapt este el privirea cir-
pene şi mondiale de haltere, am făcut o
cumspectă ai care m-e întimpinat i-a

vizită la secţia de gimnastiel atletică dispărut, în locul ei ivindu-se semnele

(astfd este denumit oficial culturismul unei simpatii spontane care leap oame-
în U.R.S.S.) a Complexului Sportiv nii ai idei şi idealuri comune. Mi-a

,,Lujniki". Am rmnas extrem de impre- explicat el 1lll puteam sta de vorbl acolo
sionat cînd am vlzut el 1a antrenamente - era doar în „exerciţiul funcţiunii" -

participau vreo 300 de oameni de toate iar imediat dupl concws urma sl plece

vîrstele, dar predominau tinerii. Am într-o tabirl de prcgitire ai lotul Exista
stat de vorbl cu unii dintre ei şi cu antre- totuşi o şansl; abia atunci agi observat

norul lor, Victoc Ţaraiev. Mi-am dat unda de „complicitate" din ochii lui...
scosseama el pentru toţi cei prezenţi prac- · Baldin şi-e pe ascuns insigna care

ticarea culturismului rm era un simplu dldea acces în „sala tuturor tain~or",
,,divertisment'', ci izvora dintr-o preocu- mi-e fixat-o pe piept şi m-e tras dupl el
pare serioasă, dintr-o adînel înţelegere a Atît de repede . s-e dcstlşurat totul, în-

specificului, avantajeloc şi dificultlţilor c•it n1• a• nu mm• şt•m cum m-am pomenr• t
• acestui sport. Ulterior, antrenorul mi-a în încăperea misterioasi, unde concu-
confirmat convingerea el pentru cei ce renţii primeau ultimele indicaţii (Da-

se antrenau „gimnastica atletici" fusese torită lui am avut ulteria: posibilitatea

o opţiune deloc întîmplltoare. ln dis- să iau interviuri celor mai ren11miţi hal-
cuţii m-a interesat, printre altele, sl terofili din lume.)
ln seam aceea, Ghenadi se ocupa de
aflu cine ar fi cd mai competent spe-
cialist din Moscova în materie de cultu- halterofilul sovietic Şari, care avea sl
cucerească titlul european şi mondial.
rism. Toţi mi-au pomenit de un singur
nume: Ghenadl Petrovicl Bş1din, In clipele cînd întrerupea masajul...
vorbea. ln vorbi, ca şi în mi~ era
masorul lotului sovietic de haltere.
concis, exact, eficace. 1n cele cîteva seri
ln aceeaşi z~ seara, în Sala Sporturi-

lor „Lujniki", unde se desfăşurau cam- cînd ne-am întîlnit „la banca de masaj",

pionatele, am pornit în căutarea lui mi-e furnizat 01 generozitate toate in-
Ghenadi Accesul ziariştila: era oprit formaţiile pe care doream sl le aflu,

într-o singuri salll: aceea din spatele îmbogăţindu-mă şi cu opiniile, convin-

scenei, unde se preglltea halterofilul ce gerile sale, rezultate din vasta experienţă

urma să intre în concurs. ln afară de con- sportivi, practiel şi teoreticA. Ghenadi

curent, numai antrenorul, medicul şi nu şi-a dezminţit nici mai tîrziu pasi-

masorul aveau dreptul să pltrundll în unea cu care caută şi apoi împărtllşeşte
această „bueltărie" a performanţelor. roadele clutărilor sale: în anii următori
La uşa ei am fost oprit şi eu de doi paz- am primit de la el numeroase articole şi

nici de proporţiile lui Alexeev. L-am clrţi despre culturism, apărute în

rugat atunci pe un concurent, care toc- U.R.S.S. L-am revăzut abia în mai 1979,
mai intra, să-i comunice lui Baldin doar într-o seară, în locuinţa sa din Moscova,

atît: ,,La intrare n aşteaptă \Dl ziarist prilej cu care am continuat pînă în zori

din România care se interesează de cultu- discuţia începută cu patru ani în urmă
rism". Nu mi-aş fi închipuit că-l ros- la Campionatele mondiale de haltere.

tisem tocmai pe magicul „Sesam, des- Paginile referitoare la culturismul so-
chide-te!"... Peste cîteva clipe în faţa vietic s-au născut în mare măsură dato-
mea a apărut un bărbat cu un prosop în rită ajutorului prietenesc a1•acestui mare
mină. M-a privit întrebător, cu nedisi- iubitor al culturismului.
mulată curiozitate, iscodindu-mă parei.
În Uniunea Sovietiel cei mai buni
I-am remarcat imediat bustul şi braţele cunoscători ai problemelor legate de

atletice, de culturist Da, acesta este culturism - la epoca la care aşternem

·-

54 CULTURISM

aceste rinduri - sînt Ghenadi Baldin culturismului r.
şi Innar Mardo din Tallin. Baldin este
Georg Tenm a murit dpus de o boalA
membru în conducerea Comisiei Ob-
şteşti de Gimnastidl Atletici., ce acti- nccruţltoare. Luptînd ai suferinţa, a
veazl pe lingi Federaţia de Atletidl
lucrat Ja cartea sa ptnl 1n ultimele slptl-

mîni ale vieţii 1n memoria lui, începînd

Grea. Aceasdl comisie constituie fol'Q! din anul 1971, se organi:r.eazl la Tallin
îndrumltcr suprem în domeniul cul- \Dl concurs Ja care participi cei mai buni
turismului, avtnd în vedere dl ml există culturişti din întreaga ţari şi care -
îndl o federaţie oficiali: de specialitate. repetlm - este considerat campionat
1n 1959, Ja Campionatele europene . neoficial al Uniunii Sovietice.
Sub influenta ecler vlzute la Varşo­
şi mondiale de haltere de la Varşovia, s-a via, a articolelcr publicate şi, în special,
a clrţii. lui Tenno şi Sorokin, în U.R.S .S.
desflşurat şi \Dl co~C\US de culturism.

Antrenorii şi sportivii sovietici prezenţi
la aceste qampionate au urmlrit pe viu, au început sl se desflşoare din ce în ce
pentru prima datl, evoluţia uncr cul- mai multe competiţii de culturism. Prima
turişti de performanţl, fapt ce a . influ- întrecere s-e ţinut în 1961 în oraşul

enţat 1>9zitiv activitatea cluburilcr de Sverdlovsk. I-au urmat concursuri la
profil 1n urma acestei competiţii, re- K.aunas, Moscova (1964), Tallin (1966).
vista „Sportivnaia jizni Rossil' a publi- Priµla competiţie internaţionaliS (denu-
cat o serie de articole de popularizare a midl Campionatu Balticii) a fost orga-
noului sport. Celebrul halteroîtl, cam- nizadl în 1968 la K9nnas de dltre Comi-
pioo mondial şi olimpic, acun scriitor sia de Gimnastici Atletici din Litua-
de prestigiu, Juri Vlasov, a luat poziţie, nia. Pe lingi! c:ei peste fl> de culturişti din
l printre alţii, în favoarea culturismului. diferite oraşe sovietice au participat şi o
Este tot atit de adevuat dl s-au glsit şi seriţ de concurenţi polonezi, victoria re-
v_erund cam_P.ionulw Lituaniei, Leonas
numeroşi adversari ai tinerei ramuri
sportive. Opoziţia acestora se întemeia Pivorjnnas. 1n anii unnltori, Ja acest
în principal pe temerea dl sportul cu
concurs s-au prezentat şi culturişti din
haltere ar putea pierde astfd oserie de Cehoslovacia. Actualmente au loc cu

tinere talente. regularitate campionate ale Lituaniei,
Estoniei, Ucrainei, precum şi concursuri
- Un eveniment deosebit pentru d~
Ja Moscova, Kiev, Kalinin, Vilnius,
voltarea şi prestigiul culturismului 1n
· Omsk. Pop:uJaritatea de care se bucură
Uniunea Sovietidl 1-e constituit apa-
riţia în 1968 a clrţii. lui Georg Tenm şi asemenea întreceri este apreciabili, une-
le dintre acestea fiind televizate, iar la
Iuri Soroltin: ,,Culturism - slnl~te, Kaunas şi Tallin numllrul spectatorilor
frumuseţe, forţă". Temeinicele argu-
mente ştiinţifice, a cucr valabilitate prezenţi în sală ajungînd, de obicei, la
se menţine ptnl astăzi, au contribuit 3000- 4000. Regulile de desflşurarc pre-

enorm la combaterea uncr pucri ero- zintă anumite diferenţieri ln majoritatea

nate, preconcepute, ce au fost şi înci mai cazurila:- concursurile de culturism cu-

sînt legate de această activitate sportivi. prind şi doul probe de forţă: împins din
Colaborator la Institutul Central de culcat şi genuflexiuni ai bara pe umeri.
Cercetări în Educaţie Fizici şi Sport, Baremul de intrare în competiţie este
arbitru de haltere de categorie interna- destul de ridicat: bnnloarl, concurentul
ţională, Georg Pavlovici Tenno, avea un trebuie sA împingi de Ja piept o bari ega-
cuvînt greu în polemica dusl in jurul lă ai cd puţin o dată şi jumătate greu-
culturismului La cîtcva luni de Ja apa- tatea propriului corp, iar genuflexiunea
riţia cărţii sale Tenno declara: ,,Am pri- trebuie executadl ai o haltera egalll cu
mit mii şi mii de scrisori Toţi întreabl, de doul ori greutatea corporali. Tot
se intereseaft, îşi exprimi nedumeriri. ce îndeplineşte culturistul peste acest
Nici unul însl ml neagl, nimeni nu-mi barem se noteazl conform unui sistem
scrie dl n-am dreptate. Şi pentru mine de punctaj. Prin urmare, concurenţii
acesta e \Dl fd de plebiscit pe care l-am intră în competiţia propriu-zisl de cul-
-- cîştigat: oamenii voteazl in favoarea turism (în cadrul clreia prezindl pozi-

•

55

ţiile obligatorii şi 1.m prog1a111 liber ales) culturismului, cealal1il fructifici întîl-
deja departajaţi de un anumit nUDW' de niriJe şi discuţii1e purtate ai numeroşi
puncte Este de asemenea de menţionat culturişti de renume. Ambele sînt aştep­
ponderea deosebitll a prezentării artis-
tate cu viu interes. De ce? Rispunsul mi
tice a programului opţional C.a şi în
se pare a"t se poate de limpede...
gimnastica artistici şi sportivi sau în

patinajul artistic, arbitrii aprecia2.i favo-

rabil, prin acordarea un<r note mai PASIUNE ŞI ENTUZIASM

mari, introducerea un<r mişclri şi po-

ziţii noi, originale, eleganţa şi graţia Existil sportivi care se am la un sin-

evoluţiei gur pas de piscul suprem al performan-

PînA în anul 1977 la juniori competi- ţei Un singur pas, ultimul, evident cel
ţiile s-au destlşurat pe doul categorii mai greu, îi desparte de titlul de campion
de înllţime (sub 173 an şi peste 173 cm), mondial Dupl atîta drum înCUJ1unat
iar la seniori pe trei categorii. (sub 168 cm, de victorii, acest unic pas, care te con-
între 168-175 cm, peste 175 cm). Din sacri drept "cel mai bun", rlmine pen-
1978 s-au introdus categoriile de greu- tru mulţi o stavilă de netrecut Aşa se
tate, la juniori: pini la 82,5 kg .şi peste nasc în istoria sportului cei pe care îi
82,5 kg, iar la seniori: pînl la 75 kg, intre numim ,"marii înfrînţi", cu sufletul veş­
75-82,5 kg, între 82,5 kg-90 kg şi nic sfişiat de aed "aş fi putut fi"... Un
peste 90 kg. La campionatele republi- astfel de sportiv este Darcy Beckles
\ cilcr unionale şi la Concursul "Memo-
rial Georg Tanno" primii trei clasaţi din din Barbados, vicecampioo mondial în
fiecare categorie se intîlnesc într-un 1976 şi 1977, clasat pe locul al treilea
în 1978 şi pe locul al cincilea în 1979
concurs open pentru desemnarea cam- (foto 8). Am avut ocazia să-i vorbesc.
pionului absolut
Am încercat atunci, cu toată delicateţea
Campionii. absoluţi, ciştigători ai Con- cuvenită, sl pătrund starea sufleteascl
cursului „Memorial Georg Tenno" :
de care trebuie sl fie marcat un sportiv

Anul Jaalod Sealod care se ştie numai „numlrul 2".
lmi mlrturisea el nu şi-ar mai putea
închipui viaţa fltl culturism, fltl imensa

19i'O Kasis Daugela Arivo Mere bucurie a antrenamentului, fltl slrbl-

(Kaunaa) (TaHin) toarea concursului

1971 VaJdas Aljubavikua Vladimir Dubinin - Dupl părerea d-voastră, care este
elementul sine qua nm al culturismului?
(ViJn~) (Leninarad)
- Pasiunea. Ştiu el în orice dome-
1972 VaJdas Aljubavikus Vladimir Dubinin
(Vilnius) (Leninarad) niu de activitate rezultatele vin, de obi-

1974 Semjoo Bcre7.ovski Pranas Muransltas

1916 (Vilnius) (Vilnius) cei, sl rlsplăteascl munca plini de dă­
1977
lndrdt Otaus Olev Annus ruire. Dar în culturism, avind în vedere
(TaJlin) el performanţele de răsunet se obţin
(TaHin)
Olev Anaua
lndrek Otaus
numai după foarte mulţi ani de lucru,
(TaHin) (TaJlin) timp în care satisfacţia concursurilor
este destul de rară, omul are nevoie ca sl
191'8 Ivanel!sbs Olev Annus reziste, de tăria sufleteascl pe care nu-

Raimunas (Kaunas) (TalJin) mai pasiunea fltl margini i-o poate

19i'9 Olev Annus insufla.

(TaHin)

Ghenadi Baldin scoate flră întreru-

pere din sertarele biroului siiu docu- - Consideraţi culturismul un sport

mente, fotografii, programe ale diferi- greu?

telor concursuri. Dispune de o biblio- - Nici un sport Illl este greu dacă

teci de specialitate rad prin bogăţia ei. îl practici cu plăcere.
Pe masa sa de lucru se găsesc manuscri-
sele a doul cărţi: una pe tema dispu- - Datoraţi ceva culturismului?
- Mult Culturismul mi-a oferit pri-

telor ce au avut loc de-e lungul aniloc în lejul de a ml descoperi ~ mine însumi,

U.R.S.S. între partiunn şi adversarii de a-mi cunoaşte posibilităţile şi limi-

·-

56 CULTURISM

tele, m-a învăţat să perseverez, să nu-mi
pierd speranţa, să mă stăpînesc.

Intuiesc, concentrată în acest răs­
puns, o experienţă sportivă plină de
bucurii, dar şi de tristeţe. Intuiesc însă şi
maturitatea bărbatului pentru care îm-
plinirea nu stă în cucerirea titlului, ci în
lupta pentru cucerirea lui. Întreb con-
cret despre această luptă:

- La ce grupe musculare credeţi că
ar trebui să mai faceţi progrese?

- La toate! Şi, în plus, trebuie să
învăţ să pun în valoare ceea ce am.

Înţeleg că întrebarea i-e plăcut, înţe­
leg şi de ce i-e plăcut Aşa incit întreb
mai departe, punînd cu îndrăzneală „de-
getul pe rană":

- Cit timp o să mai concuraţi?
- Cit timp „o să mă ţină" entuzias-

mul.
Greu de presupus cînd va începe

Darcy Beckles să-şi piardă entuziasmul
şi pasiunea, care deocamdată par să-i
crească cu fiecare pas.

Foto 8. Barbados a dat culturismului numerop 13 ANI PENTRU O MEDALIE

campioni. Printre ei se numără p DARCY 1n R.P. Ungara nu există federaţie de

BBCKLES. culturism, însă au luat fiinţă, pe baz.ă de
autofinanţare, numeroase centre de prac-
ticare a culturismului atît la Budapesta,

ct"t şi în alte oraşe. 1n urma apariţiei, în

ziarul pentru tineret „Magyar lfjusăg",
a unei suite de articole, însoţită de foto-
grafu ale lui Larry Scott, ca rllspuns la
curiozitatea şi interesul stîrnit de noua
disciplină sportivă, în 1968 s-a organizat
în capitala ţării ·prima demonstraţie de
culturism. Rezultatul? Un număr imens
de spaţii nefolosite au fost amenajate şi
transformate în săli de antrenament.
Cine erau cei animaţi de această vervă
a prefacerii? Tinerii. După unele apre-

cieri, în Ungaria aproximativ 2000 de
tineri practică culturismul într-un cadru
organizat şi 6000-8000 de persoane la
domiciliu. La răspindirea cunoştinţelor
privind metodica de antrenament a con-
tribuit în mare măsura revista lunară
„Sportolj velunk", care de foarte mulţi
ani publică în fiecare număr al ei şi
materiale referitoare la culturism (exer-
ciţii, programe de antrenament ale ma-

„ ATLAŞIJ" CUL:rURISMUL UI 57

rilor campioni, date despre activitatea avut prilejul sl intre în posesia titlului

diverselor cluburi din Ungaria). pentru a zecea oară, a fost întrecut cu
Din 1970 se desflşoam anual cam-
numai o jumltate de p,unct de tînirul
pionatul neoficial de culturism al Unga-
Krecsik Lâszl6. O înfringere pe care
riei. Concursul este organizat pe trei
categorii de înălţime (sub 168 cm, între Bitter a primit-o cu fruntea sus. ,,BA-

168- 175 cm, peste 175 cm), în final, trînur' are acmn un adversar pe măsuri.
Are, aşadar, un motiv în plus si se an-
din cei. trei. cîştigltori pe categorii desem-
treneze ca atunci, cînd avea 19 ani şi
nîndu-se campionul absolut De aseme-
cînd numele siu nu era inel cunoscut
nea, în fiecare an au loc cîteva compe- nimănui. Allturi de el, ca cel mai înfo-
tiţii, unele dintre ele incluzînd şi probe cat şi plin de înţelegere suporter, sti

de forţă (powerlifting), la care sînt ade- confşi astizi... bunia sa, care îi găteşte de
sea invitaţi şi sportivi străini. la rîndul
cinci ori pe zi, onn regimului strict
lor, culturiştii din Ungaria au participat de alimentaţie al culturiştilor.

la concursuri organizate în alte ţări,
situlndu-se pe locuri fruntaşe.

Pînl în anul 1979 cd mai b\Ul rezultat
pe plan internaţional a fost obţinut de

Bitter lstvân, care la prima şi deocam-

dată singum sa participare la un campio-
nat european şi mondial (Nîmes) s-a cla-

sat pe locul al treilea şi respectiv al şapte­

lea (foto 9).

Bitter lstvân s-a nlscut 1a 12 august

1945 la Budapesta, unde lucrează astizi
ca profesor de educaţie fizicl. Inei din
adolescenţă a practicat diferite probe

atletice; la 19 ani însl s-a dedicat defi-

nitiv culturismului. De atunci efectu-

eazl antrenamente de şase ori pe sip-

timînl, ru duratll variind între două şi

patru ore.
Date antropometrice în 1979: înăl­

ţime 184 cm, greutate 100 kg, perime-

trul toracelui în inspiraţie 133 cm, peri-
metrul toracelui în expiraţie 123 cm,
perimetrul braţUlui 50 cm, perimetrul
antebraţUlui 44 cm, perimetrul taliei

81 cm, perimetrul coapsei. 69 cm, pe-

rimetrul gambei 45 cm.

Fire puţin sociabili, Bitter munceşte

ca un fanatic. Acestei pasiµni, culturis-

mul, i-a sacrificat, de fapt i-a dlruit,
întreaga sa viaţi, ca orice sportiv ce are
ambiţia si-şi croiasci drum pini la vic-
toria supreml. Răsplata a 13 ani de antre-
namente, de la ale căror rigori nu s-a abă­
tut niciodată, prelungind-o şj în cumpă­
tarea şi echilibrul existenţei cotidiene,
a obţinut-o nu numai prin medalia de

bronz de la „europene". Bitter are în Fo10 9. BITTER ISTVÂN, reprezentanui R. P.
palmaresul slu şi cucerirea de noul ori
Ungare, medaliat cu bronz la Campionate"/e europene
consecutiv a titlului de campicn absolut din 1977 la categoria grea, pe podiumul de prezer,,-

neoficial al Ungariei. în 1979, cînd ar fi tare 1n oraşti Nimes.

58 ct1LTUIUSM

•

CU 9 METRI PE SECUNDĂ cincilea, la concursul Mr. International
SPRE TITLU? din 1979 locul secund, iar Ja "europenele"
din 1979 locul al treilea (categoria
Pînl acum n-e cîştigat nici un titlu 80- 90 kg) şi totuşi despre el se.vorbeşte
de răsunet, Ja Campionatele mondiale
des ca despre lD1 virtual mare campion.
din Acapulco ocupînd <!o~ locul al
Andreas Cahling (foto 10) s-a nls-
cut în Suedia, într-o familie de ziarişti.

__-··.,,__

Foto 10. Marea- speranţd a cultunsmului suedez: ANDREAS CAHLING, ~ profesie ziarist•

..

,.ATLAŞII"' CULTVJUSMlJLVI 59

La patru ani micuţul Andreas a învă­ teresului subit rcnbcut şi s-e dus, fi-
reşte în calitate de spectator, la competi-
ţat sl citcascl, iar la 17 ani a devenit ţie. Acolo i-a revăzut pc mulţi dintre
student al Universităţii din Osaka, în prietenii şi rivalii sAi de altădată. Arnold
Schwarzcnegger, privindu-l, i-e spus cu
Japonia. Dupl ce a împlinit virsta de uşoam ironie că seamlol ai un sac plin
26 de ani s-e stabilit in California şi,
respectînd tradiţia familiei, s-e .consa- de muşchi, dar fim formă. Roy nu i-a
crat condeiului, fiind in prezent cores-
pondentul ziarului suedez „Arbctarbla- rlspuns, orice cuvint ar fi suna necon-
det" şi colaborat<X constant al revistei vingător, dar s-e hotlrit sl-i dea replica
,,Herculcs Scandinavia".
prin fapte. Decis sl ia totul de la zero, l-a
Dar pc lingi cultul pentru cuvînt, clutat pc Jimmy Caruso, unul dintre
pentru idei, Andreas a moştenit de la cei mai buni fotografi din lume specia:.

bunicii şi părinţii sAi şi dorinţa de a trăi lizat în culturism şi totodati un priceput

necontenit în mişcare. (La 59 de ani antrenor.
tatăl sAu juca tenis, flcea alergiri., pedala - Şi m-am dat pc mîoa lui - îmi
zilnic bicicleta.) Dind curs acestor încli-
naţii ereditare, Andreas practică de la povesteşte Roy Callender.
11 ani luptele greco-romane şi libere,
cîştigînd la 17 ani Cupa Televiziunii la Caruso surîde. Amind<i sînt destul
lupte greco-romane şi Campionatul na- de tăcuţi. Cu toate că la banchetul de

ţional de juniori la lupte libere. 1n peri- adio al Caropionatel<X mondiale de la

oada studiil<X din Japomi se ocupi de Ntmes am fost vecini de masil şi am

judo, şi în scurt timp obţine centura avut la dispoziţie o searl întreagi ca sl
neagră, ca apoi, în timpul unei vacanţe. stăm de vorbl, am reuşit si-i antrenez
în discuţie doar ai foarte mare greutate.
petrecute acasă, sl deviol campionul
Suediei 1a juniori - A urmat o perioadl infernali -

Exerciţii ai îngreuieri efectueam de la continui ,,_marti·rul_". - Alerglri în fie-
15 ani. Cinel a venit vremea sl-şi aleagă
„vocaţia sportivi", Andreas s-e hotlrît care zi Eram puternic, flceam tmpins
pentru culturism. din culcat ai 200 de kg şi genuflexiuni
cu 270 de kg, dar ID1 aveam definire.
Un amănunt semnificativ: blondul
suedez aleargl 100 de metri în 11 se- Antrenorul meu mi-e impus un regim
cunde. Oare aleargl atît de repede alimentar drastic: peşte şi numai peşte.
spre... vreun titlu?
- Dupl cit peşte a mtncat putea sl
UN ,,COMEBACK"
SPECTACULOS• najungi şi doct<X in ştiinţe - şic&11cazl

Roy Callender, originar din Barba- Caruso.

dos, a concurat la sfirşitul anil<X '60 Dar, se pare ci, rememorind acele

pentru Anglia, ţara sa de domiciliu, "zile negre", Roy mi arc puterea sA zim-

obţinînd o suiti de performanţe nota- bească.
bile, dintre care cea mai importantă
este primul loc la categoria mijlocie în - 1n 1977, dupl un an de eforturi şi

cadrul competiţiei Mr. Univers, versi- suferinţe, "maestrul" mi-e spus că „pot
sl apar in vlzul lumii şi dezbrăcat".
unea N.A.B.B.A. (foto 11). Din 1971 Parcă aş fi auzit anularea unei sentinţe
însl a renunţat sil participe la concursuri de condamnare la moarte! Dar am pri-
de culturism, dedicîndu-se luptelor. In- mit rlsplata pentru toate sacrificiile şi
tre timp s-e mutat la Montreal, unde în
1976 s-au desflşurat Campionatele mon- renmţţlrile: am aplrut în faţa "lumii",

. diale de culturism Roy nu a rezistat in- am cîştigat campionatele Canadei.

• - Aici~ la Nîmes - preia firul con-
vorbirii Jimmy Caruso - am aflat că la
• Comet,,â (cngl.) - revenire
categoria grea Roy va trebui si-i lnfrunte

pc Mentzcr şi pc Szkalak. L-am convins

sA sllbeascl, pentru a se încadra în li-
mitele categorici sub 90 de kg, unde ca

adversar principal D avea pc Darcy

Beckles.
- Iar peşte... - zimbeşte în sfirşit şi

Callender.

' ,,

> ••

. ·-

.

60 CULTURISM

Tactica a reuşit din plin, dovedindu-se - După o paum de şase ani aţi reali-
bine gîndită Roy a cucerit titlul suprem,
zat un »comeback'' spectaculos. De unde
ceea ce n-ar fi izbutit în lupta cu cei doi
coloşi americani aţi avut puterea necesară? - n întreb pe

proaspătul campion.

•

Foto 11. Canadianul ROY CALLENDER, originar din Barbados, campion mondial tt 1977 (categoria
75- 90 kg) , se remarcă printre altele printr-o uluitoare densitate musculară.

„ATLAŞII" CULTURISMULUI 61

- Am găsit-o în dorinţa irezistibilă tre culturişti. Mi-e declarat: ,,Ori de cite

. de a-mi modela corpul, cit mai aproape ori un campioo îi ajută pe începători,
de perfeeţiune, în dorinţa de a ridica şta­
cheta propriei pregătiri pînă la califi- încurajindu-i, îndrumîndu-i, dezvălu­
indu-le „secretele" sale, dA dovadă, după
cativul de „cel mai". părerea mea, de o înaltă ţinută morală,
- Atunci, acest titlu mondial cîşti­ demnă de tm adevărat sportiv şi om".

gat înseamnă... O afirmaţie semnificativă pentru un

- ... răsplata deplină a muncii mele. culturist a cărui activitate sportivă a
- Cwn apreciaţi faptul că în ultimii fost însoţită permanent de aceea de
publicist şi pedagog.
ani concursurile de culturism se tele-
vizează din ce în ce mai des? - mă

adresez lui Caruso.
- Este consecinţa firească a popu-·

larităţii crescînde a culturismului. Este
Wl fapt binevenit. Orice disciplină spor-
tivă are nevoie de suporteri.

- Ce calităţi înnăscute consideraţi că

trebuie să posede un culturist-viitor

campion?
- Voinţă, constituţie fizică şi meta-

bolism adecvat
Precis, concis, ca un om de ştiinţă.

CULTURIST, PEDAGOG, Foto 12 PETAR CELIK in perioada primel<T an-
P U B L I CI S T trenamente.

Petar Celik, triplu campioo absolut

al lugoslaviei, este unul din cei mai bine
cotaţi culturişti ai ţării sale. Prezent la

Nîmes, a concurat în cadrul categoriei
mijlocii, clasîndu-se însă destul de mo-
dest, pe locul al zecelea Pe lîngă intensa

sa activitate sportivă şi de antrenor, Celik
desfăşoară o fructuoasă muncă de popu-

larizare a culturismului. Astfel, a editat
în Iugoslavia revista de specialitate „Her-

cules" şi a publicat o culegere de exer-

ciţii de culturism; în prezent lucrează
la Miinchen, la revista „Athletik sport-

journal".

Născut la 25 decembrie 1949, Petar
Celik a început să practice culturismul
la 17 ani (fot.o 12). Pînă la această vîrstă
nu făcuse decît exerciţii yoga Primele

I antrenamente serioase le-a efectuat în
ianuarie 1966, pentru ca - după pro-

I priile-i mărturisiri - peste numai zece
luni să aibă dovezi de netăgăduit ale
eficienţei acestora. De atunci şi-a con-
tinuat pre5tătirea fără întrerupere pînă la
cucerirea laurilor de campioo naţional
(foto 13).
I-am solicitat lui Celik părerea în pri-
vinţa comportamentului fair play prin-

-....

62 CULTURISM ....Nokmbrie lffl

Date aatrop0metrice1 ...Ianuarie 171 an 1?.5,5 an
.
lnllţime 171 an 92kg
Greutate 39an
Perimetrul gitului 62kg lOOan 42an
132an
Perimetrul toracelui în inspiraţie 37an 67an 105an
Perimetrul toracclui în expiraţie 55an 48an
Peiimetrul braţului 94an
Perimetrul taliei 82an ~an
66,5 an
Perimetrul coap8Ci 31 an 45an
65 an
Perimetrul gambei 51 an
35an
•

•

-

Foto 13. Lui PETAR CELIK i-au trebuit 10 ani co dintr-un tlnăr cu o mu.sculatur4 sl<b deZt1oltată să
se transforme fn campionul absolut al R.S.F. l"lfDSlavia.

• 63

..An.A.Şir' CVLTlJIUSMULtJI

,,VEDETA'' de încheiere, a prezentat hors concours o
demonstraţie de înalti clasi, culegînd
Boyer Coe a fost invitat de onoare al mai multe aplauze dcdt toţi campionii .la

.campionatelcr de la Nîmes. 1n ultima \Ul loc. Toati saJa recunoştea pe scenl

2'i a competiţiei, în seam festivitlţilor ceea ~ numim de obicei .,o stea". Dar,

I•

'•

- .-- -- -

• •

-- •

- -•

-

Foto 14. Americanul BOYFR GOE într-o poziţie a li poart4 numel.e.
.

•

•

64 CULTURISM

nici măcar în minutele acelea, în mijlo- - Nu, întrucît toţi cei de vîrsta mea,
cul aclamaţiilor şi ovaţiilcr frenetice, care s-au dedicat altor ramuri sportive şi
Boyer Coe n-a acceptat să fie tratat ca o au obţinut cindva rezultate remarcabile,
sînt astlzi foşti sportivi. Pe cinel eu în
vedetă
culturism sînt, după cwn v-am spus,
Născut în 1947, a cucerit primul ti-
încă o speranţă
tlu - Mr. New Orleans - la 17 ani. - Ce nu v-ar place să aveţi?
- Renume, fi1ră ca acesta să se bazeze
Peste cinci ani, la Chicago, student
pe merite autentice.
fiind, a devenit Mr. America, ca ulterior - Ce v-a învlţat culturismul înainte
să obţină titlurile Mr. World (de cinci ori)
şi Mr. Univers (versiunea N.A.B.B.A. de toate?
pentru amatori şi profesionişti). A parti-
cipat la ultimele patru ediţii ale concursu- - Să mă deplşesc pe mine însumi.
lui Mr. Olympia, în 1979 clasindu-se
- Ce calitate apreciaţi cel mai mult

pe locul al treilea la un culturist?
Nimes. Boyer Coe îşi prezintă pro· - Tăria de a recunoaşte că adversa-

gramul Trece ru eleganţă de la o poziţie rul este mai bun.
- Ce o să vă lipsească, cînd tn.1 o să
la alta în fiecare poziţie încremeneşte
mai concuraţi?
pentru cîteva clipe, creînd imaginea unei - Zbuciumul luptei, dorinţa de a
statui (foto 14). Nu schiţează nici un
gest gratuit, nu face nici o mişcare tlră învinge, curajul de a relua totul de la
rost. Intreaga sa evoluţie degajă energie, capăt după o înfrîngere.
·

fermitate, bărbăţie.

La Nimes a sosit printre primii Felul

său deschis de a ft, simplitatea, modestia CEL MAI PUTERNIC
i-au atras simpatia generală Văzîndu-1
Campion la box al Italiei, posesoc al
zi de zi, întreţinîndu-mă ru el de nenu-
mărate ori, am înţeles încă o dată că titlurilor de Mr. Europa, Mr. Univers
,,vorba" poate fi o oglindă a sufletului. (de trei ori), Mr. World (de u-ei ori),
Boyer vorbeşte cu toţi ca de la egal la Mr. lnternational şi Mr. Olympia la
egal, tn1 foloseşte cuvinte de prisos, culturism, campion mondial şi deţină­
rămîne întotdeauna la obiectul discuţiei. tor de recorduri mondiale la powerlif-
Are darul rar de a spune mult în puţine ting, cel mai puternic culturist din lume,

cuvinte. medic specialist în kinetoterapie -

Cunoscindu-i acest dar, l-am rugat aceasta este cartea de vizită a lui Franco
să-i caracterize:ze pe marii campioni Columbit (foto 15).
americani. lată răspunsurile sale: ,,Co- Francesco - americanii au abreviat

t, lumbu este muncitor şi puternic ca un numele în Franco - s-a născut la 7 au-
taur; Padilla reprezintă piperul, Zane gust 1941 în Sardinia, într-o familie de
rafinamentul lumii culturiştilor; lui Fer- oameni simpli. După cum precizează în
cartea sa autobiografică „Devenind pu-
rigno îi lipseşte ceea ce are Szkalak din ternic", în Sardinia oamenii consumă
belşug: hotărîrea de a merge neabătut
spre ţelul propus; Mentzer e cerebral, multe produse naturale şi se obişnuiesc
rece şi distant; Robinson cred că va de mici ru munca intensă în aer liber,
ceea ce le asigură o condiţie fizică dintre
futniza în viitcr cele mai multe sur- cele mai bune. El însuşi a lucrat de copil,
pri:ze - plăcute şi mai puţin plăcute;
Schwarzenegger este produsul talentu- păscînd oile, iar mai tîrziu ca zidar.
lui, dăruirii şi al unui mod de antrena- Serile parcurgea ru bicicleta cite 30 de
ment ştiinţific conceput". km pînă la clubul unde efectua antrena-

- Dar Boyer Coe? mente la box. Rezultatele acestora n-au
- Îmi place să cred că reprezintă în
întîrziat să se arate: primul meci susţi­
continuare o promisiune.
- Nu regretaţi că aţi devenit cultu- nut Franco l-a cîştigat printr-un k.o. în

rist de performanţă şi rru aţi practicat 30 de secunde, pe al doilea într-un mi-
nut şi 48 de secunde. 1..a· vîrsta de 18 ani
alt sport? a fost trimis de clubul său la antrena-

,.

' „ATLAŞII" CULTURISMULUI ' 65

mente în R.F.G., unde a făcut cunoş­ a 1eştt victorios şi în acest sport, chiar
tinţă ai powerliftinguL Dotat din naş­ de la prima sa competiţie. I.a Mun-

tere ai o forţă fizică de excepţie; Franco chen a continuat în parald antrena-

I

'

•

•

Foto 15. Pînil în prezent nimeni nu a reuş~ sil-l egaleze pe italianul FRANCO COLUMBU, stabilit

în S. U.A., in privinţa densiulţii musculare.
•

66 CULTURISM

mcntcJe de powcrliftiqi şi pc cc1c de s-e prezentat din nou în sala de sport.
Astfd ai lnccplX oolaborarca şi prietenia
box, devt!Diod în 1964 campico al Ita- lor. niciodatl umbrite de VI"eo neînţe­

lici. In cariem • de bour amator a sus-- legere. Astlzl arnîndcs rccun09e ci „exer-
ciţiile din adolescenţi" erau departe de
ţinut în total 42 de meciuri, lnvingind
un adevlrat antrcnammt de culturism.
în 37 (în 22 prin k.o.), termintnd de
patru ori Ja egalitate şi fiind o singuri Lucrau empiric, dupi intuiţie, comi-
teau multe greşeli. Dar lucrau, 1n pofida
dati înfrint. Li 1966, la Stuttgart. Franco a orice, a.a ardoarea şi înclplţlnarca

a participat la un concurs de selecţie soldatului de 18 ani care ac visc11.i gene-
ral la 24. Şi acest lucru era esenţial.
pentru formarea lotu.Im de powcrlifting
In perioada •cca Franoo a abando-
al R.F .G . In incinta aceleiaşi clidiri se
nat boxul 1n urma celei de a 22-e vic-
dcsflşurai atunci Campionate1c euro-
torii prin k.o., adversarul slu a trebuit
pene de culturism pentru juniori Astfcl
sl fie internat în spital, unde a stat sub
s-e prodm lntîlnir" lui Columbu cu
spot tul oe avea si-i aduci consacrarea tratament timp de doul luni „Ai o
mtcrnaţionall. Aştcptîndu-şi intrarea 1n
competiţia de powerlifting. s-e interesat mini foarte grea" - i-e spus antrenorul

de regulile de dcsflşurare ale unei ln- a.a admiraţie. Fran<X> 1n schimb a rlrn•
trcccri de culturism. Dupl oe a primit
explicapi amlnunţ:itc, Fraoro a remarcat: profund fOC1t de cele lnt:lmplatc. A
„Nu înţeleg de ce e nevoie de atîtca mai susţinut o singuri partid.I, dşti­
gatl la puncte, şi şi-e atlmat pentru tot-
runde de arbitraj, ctnd este cur dl bl- dcaum minnşi1c în cui
iatul acela înalt din col{ e cd mai bun
dintre toţi ? !". Campionatu european de Multe din cele lnvlţatc 1n pu,ilar i-au
culturism s-e dcsflşurar_ bindnţclcs,
dupl toate regulile concunului Victo- folosit ulterior 1n culturism. Borul l-a
disciplinat, i-e dezvolta simţul rianului,
ria însl i-e surfs lntr-adcvlr ttnlrului
atit de necesar to prezentarea progra-
de care vorbtSC Columbu. Arnold
Schwaruncgger, reprezentantul Aus- mului liber ales. Dealtfel, programele

triei, cuc:crca la 17 ani, Ja prima sa par- create de Columbu sttt considerate a fi

t.icip. ar.e, titlul de carnpico european la cc1c rnai dinamice din istoria culturis-

JUDlOn. mului
Anul 1968 i-e adus prima biruinţi de
Nu peste muh timp cei dc:x tineri s-au
rcînrilnir, Arnold a venit si-i propunl rlsunet: a dcveniţ dupl pumai 12 luni

lui Frana> sl ac antrmczc împri!unl, de anuenamcnţ campionul absolut al
. De oe v,ei sl ~ t<Xl!•ti ai mine~
cunuItalici la culturism, lnvinglndu~ b con-
- s-e interesat iulianul „Pentru ci open pc favoritul Fran<X> Fusi
eşti foarte puternic şi am putea executa (dştigltorul categoriei mari, actualmente
exerciţiile în pereche, folosind aceeaşi preşedintele Federaţiei italiene, arbi-
lncirclturl" - a venit prompt rlspun- tru internaţional). Columbu a continuat
antrcnarnf'Dtelc. Şedint,..- zilnice de dte
sul Arnindo rt.-n~ a.a ncrfhdarea
caracteristici tinc,eţii, sl înaintC21e cit doul ore, în care ridica aproximativ

mai rcpcdc spre culmile performanţei, (JO de tone! Peste doul luni, la Bruggc,
,.si-i laic în urmi pc toţi ccilalţi". Fie-
în Belgia, Fran<X> încheie victorios cam-
care din ei intuia în cclllalt un partener
de lucru şi un viitor rival pc mlsurl. pionatele continentale. Tot în anul 1968,
ŞI nici unul mi voia sl rimînl mai pre- la Londra, la competiţia Mr. Univers

jos. Dupl primul antrenament efectuat, (N.A.B.B.A.) ocupi primul loc la cate-

Columbu nu s-e putut ridica din pat goria de lnllţimc mici, clasîndu-ac Ja

din cama febrei musculare. L-e st:rlful- open pc locul sccun~ dupl englezul

gerat glndul sl renunţe. ,.Te dar muş­ Wilfred Sylvcstcr. Ascensiunea lncc-

chii ? - 1-e lnt:rcbat surlztnd Arnold. pca...
- lnscamnl ci eşti pc drumul cd buni".
,.Pc drumul cel bun spre spital poate" - In parald a.a exerciţiile de culturism,

a monnlit Franco, dar peste trei zile Fran<X> Colurnbu a continuat sl practice

powcrliftingul, devenind de dtcva ori

consecutiv campionul R.F.G., al Euro-

pei şi al lumii la categoria de greutate

, ' ,. 67

„ATLAŞII" CULTURISMULUJ

80 kg. A stabilit mai multe recorduri datorită programului propriu-zis de cul-

mondiale, printre care la probele împins turism, ci şi datorită probelor de forţi

din culcat (220 kg) şi îndreptări cu bara incluse.
Înaintea cîştiglrii titlului de campion
(332,5 kg). Fenomenala sa forţl fizidl îi

permitea sl execute patru repetări din mondial la profesionişti, Franoo Co-

exerciţiul împins din culcat cu o bara lumbu şi-e susţinut ultimul examen la

de 200 kg şi patru îndreptări ai o bara de facultatea de medicinl. în prezent este
320 kg!
medic la o clinidl din Los Angeles,

U rmltoarea etapl de răscruce pentru fiind,• ca şi soţia sa Anita, specializat în

cariera sportivi a' lui Columbu a fost kinetoterapie (terapie prin mişcare). •

anul 1969, cînd la apelul lui Arnold Anita l-a sprijinit flrl rezerve în activi-

Schwartzenegger (stabilit .deja în . tatea sportivi, dar a fost prezentă la un

S .U.A.), Franoo pleadl peste ocean singur concurs, este adevlrat însl la cel

pentru a se antrena sub directa îndru- mai important dintre toate, Mr. Olym-

mare a lui Joe Weider. Este perioada pia - 1976.

celor mai însemnate succese ce vin si Franoo Columbu este autorul a trei

rlsplllteasdl o mundl titarucl. la con- lucrări de specialitate, dintre care una

cursul open Mr. Univers - 1970 serial în colaborare cu soţia sa
(I.F.B.B.) reuşeşte sl lase în urma sa

coloşi de renume ca: Serge Nubret,

CalhupecrkfSoripmaens,ţeMi ikne Katz. Piscul suprem BOEMUL DIN HAWAII
atinge însl abia în

1976 prin cucerirea titlului de Mr. Ed Corney este adesea comparat cu

Olympia Pini atunci participase de actorii. Nu întîmplltor şi nu fim temei.
trei ori la competiţie, dar·fusese de fie-
în primul rînd, întrudt pe chipul siu
care dată înfrînt de Arnold Schwarze-
negger, a clrui staturil uriaşi l-a eclipsat s-au amalgamat pardl tdsiturile lui
Omar Sharif şi Charles Bronsoo (foto 16).
întotdeauna (ln 1976 Schwarzenegger Apoi, deoarece odată cu f'lZionomia parc

nu a mai concurat.) Deocamdatl, Co- dl „le-a împrumutat" dezinvoltura, na-
lumbu este unicul culturist de categorie
uşoarl, în al clrui palmares figureazil şi turaleţea şi farmecul scenic. Fiecare
program al sau este un unicat în privinţa
titlul de Mr. Olympia şi cel de Mr. ţinutei artistice. La competiţia Mr.

·univers. Forţa şi densitatea sa muscu- Olympia - 1978, la încheierm evolu-

lari nu au fost inel egalate. Datele antro- ţiei lui Comey, Rcg Pan: a exclamat :
pometrice în 1977: înllţime - 164 cm, ,,Sînt pur şi ·simplu uluit Această pre-

greutate - 85 kg, perimetrul gîtului - zentare atinge perfecţiunea F.d este un
42 cm, perimetrul toracelui - d4 cm, artist dcsivîrşit !". Dar pentru a-şi însu-
perimetrul braţulqi - 48 cm, perime- şi această mliestrie, apreciată deseori
trul antebraţului - 44 cm, perimetrul drept o adevlrată artl, lui F.d Comey
taliei - 68 cm, perimetrul coapsei - i-au trebuit mulţi ani de mundl supli-
64 cm, perimetrul. gambei - 47 cm. mentari, pregltirea sa pentru concursul
Explicaţia 1Ul1gll;l~. şir de,performanţe Mr. O. '78, de pildi, cuprinzînd zilnic
ale lui Franoo Columbu? ,,Nimeni pini trei ore de exerciţii dedicate exclusiv

actnn nu crede dl a glsit Jo antrenamen- elaborării programului de concurs.
te atîta bucurie, atîta plăcere, cită am bate antropometrice: inllţimc 170 cm,

glsit Arnold şi cu mine, şi rlmîn la greutate 80-82 kg, perimetrul toracelui

convingerea dl acesta a fost factorul 130 cm, perimetrul braţului 48 cm, pe-

determinant în pllmldirea noastrl ca rimetrul taliei 70 cm, perimetrul coapsei

mari campioni" - noteazil în cartea sa 65 cm, perimetrul gambei 44 cm.

autobiografici. Ed Comcy are 4.6 de ani şi practici
1n 1977 Columbu a plrlsit arena com- culturismul (cu unele întreruperi) de
petiţionali. Dar este în continuare foarte peste 20 de ani. Qi toate dl şi-e început
des solicitat pentru demonstraţiile sale cariera sportivi destul de tîrziu, ascen-

deosebit de gustate de public, nu numai siunea sa a fost rapidl şi neîntrerupt!.

·- • • I
I
I CULTURISM ,

68 I

Într-un singur an - 1972 - a cîştigat du-se primul Ja categoria mijlocie, Ed

două titluri de mare valoare: Mr. Ame- a reuşit sli-1 întrcacli în final pe compa-
rica şi Mr. Univers. Le-au urmat la triotul siu Mike Katz, devenind astfel
rind titlurile Mr. S.U .A., Mr. World, campim mondial absolut. Dupl repur-
Mr. lnternational La concursul Mr. tarea acestui succes, Arnold Schwarze-
Univers, desflşurat Ja Bagdad, clasîn- ncgger 1~ convim sli treacli la profesio-

•• •

•

.,

•

/

\
•

•

Foto 16. ED CORNEY a început~ practice cultun'smul la vîrsta de 25 de ani. !n prezent are 46 de ani.

I

I' 69

„ATLAŞII" CULTURISMULUI

nism. Din 1975 Comey a participat la sacrarea Începutul carierei sale atletice

toate ediţiile concursului Mr. Olympia, a coincis în mod fericit ai avîntul ce a

demonstrînd de fiecare dată o temeinică marcat mişcarea de culturism în Turcia,
pregătire, fără să obţină însă titlul su-
la mijlocul anilcr '60.
prem. Să aibă oare dreptate Ken Waller, Ahmet Eniinlii se distinge nu numai

campionul lumii la amatori în 1975, prin seriozitatea şi perseverenţa sa, ci
şi prin modul propriu de a-şi concepe şi
cînd afirmă că lupta pentru titlul Mr. O.
organiza antrenamentele. Nu a mers
nu stabileşte de fapt cine este cel mai bun, niciodată pe căile bătute de alţii, Im a
copiat metodele nimănui, Im a avut nici·
ci, mai degrabă, cine este cd mai popu- măcar în tinereţe idoli. După părerea

lar?! Sau şi mai exact: cui i s-a făcut sa, campionul se făureşte pe sine, ini-

cea mai m_are publicitate?! ţial gîndind asupra viitoarei performanţe·
şi abia apoi luptînd pentru înfăptuirea
în orice caz, în 1975, la Pretoria, acesteia Nu ştim exact care este „reţeta"

la concursul de adio al lui Arnold Schwar- de lucru proprie lui EnUnlU, dar rezul-
tatele obţinute îi certifică valabilitatea.
zenegger, Ed Comey l-a eclipsat, prin Pe lîngă impresionanta dezvoltare mus-
culari, corpul său se remarcă printr-o
modul slu de prezentare a programului, superbă definire: fiecare muşchi, fie-

pînl şi pe de atîţia ani imbatabilul ,,stejar care fibra par conturate cu o linie aproa-
pe imperceptibilă în fineţea ei (foto 17).
austriac". Ceea ce reprezinti, poate,

mai mult decît un titlu. ·

•

UN CAVALER
AL FAIR PLAY-ULUI

Anul 1969 rlmîne înscris în analele Date antropometrice: IIM 1t'l8

culturismului din Turcia ca anul ce a lnllţime 167an li'0,5 an
deschis seria campionatelor naţionale ofi- 63kg 87kg
Greutate 39an 42an
ciale. Oi ocazia acestui eveniment a fost Perimetrul gitului
Perimetrul toracelui 101 an 133an
descoperit un culturist dţe · excepţie, ce
avea să ajungă în scurt timp vedetă in- în inspiraţie 98 an 129an
ternaţională. Este vorba de cîştigltorul Perimetrul toracelui 33an
titlului de campicn absolut al ţării sale 48an
la culturism în 1969 - Ahmet Eniinlii. în expiraţie 28an 39an
Specialiştii prezenţi la ediţia inaugurală Perimetrul braţului ?ian
a concursului au hotărit trimiterea lui Perimetrul antebraţului ?San
şi a arhitectului Zeki Yonet, organiza- Perimetrul taliei 59 an 66an
Perimetrul coapsei 35an
torul întrecerii, la Essen, \mde urmau Perimetrul gambei 42an

să se desfăşoare „europenele". în curînd, D~ succesele din 1969 culturistul
turc îşi anunţă participarea la Campio-
iubitorii culturismului din Turcia au natele europene şi mondiale din 1970,
desfăşurate la Belgrad Cîştigă detaşat
primit marea veste: Ahmet Eniinlii, la primul loc la categoria mijlocie, fiind
prima sa participare internaţională, de-
venise vicecampion eur6pean. Zeki şi întrecut în lupta pentru titlul de cam-
Ahmet, prinzînd curaj, pleacă şi la
,,mondiale". Nu le-a părut rău de drum. pion absolut doar de un singur concu-
Eniinlii s-a prezentat neaşteptat de bine,
rent: Franro Columbu, la vremea aceea
clasîndu-se pe locul al patrulea De reprezentant al I taliei. Această nouă per-
atunci cariera sa sportivă înregistrează o formanţă îl propulsează brusc în centrul
curbă constant ascendentă atenţiei generale, mai ales datorită fap-
tului că la categoria sa, Ahm'et îl învinsese
Ahmet Eniinlii, indiscutabil cel mai pe faimosul Chuck Sipes, posesor al ti-
valoros culturist turc, a văzut lumina
tlurilor Mr. America şi Mr. Univers.
zilei la Istanbul, la 3 iulie 1948. Elev Răspunzînd la un chestionar tip, pe
de liceu fiind, a jucat baschet şi volei
pentru ca la 16 ani să se dedice în exclu- care l-am expediat mai multor culturişti
sivitate sportului ce avea să-i aducă con- de renume, mi-a scris că nu cunoaşte

• •

r,

·- ,

70 CULTURISM

• , nici \Dl gest deosebit de fair play în lu-
mea culturismului Afirmaţie inexactll,
I Foto 17. Ziaristul turc ARMEI' ENVNLU fi-a izvorîtă desigur din modestie. Pentru că
fnscris -1e pentru totdeauna h istoria cuJtuTi,- un asemenea gest, şi încă unul de mari
- mului atft pentru perf~ l e sak stria atletice, proporţii, a fost slvîrşit tocmai de el.
cit ,; pentru cqmportana sa fair-play. La Campionatele mondiale din 1971,
I
de la Paris, Ahmet Eniinlii a fost me-

daliat cu aur la categoria mijlocie. Dar

pe podiumul de premiere se produce un
gest incredibil. Ahmct refuză medalia şi
titlul de campicn mondial, declarînd
cll s-a comis o regretabilă eroare, deoa--

rece negrul Albert Beckles, ocupantul
locului al doilea i-a fost superior, atît
în privinţa masei musculare, cit şi a defi-

nirii. Stupoare printre spectatori! Stu-

poare, în special, în rîndul juriului! Nu
se mai întîmplase ca \Dl sportiv să re-
nunţe 1a titlul mondial şi sl-1 cedeze
învinsului său! Brigada de arbitri deli-
berează îndelung şi în cele din urml
anunţi: Ahmet Eniinlii are dreptate!
Surprizii de proporţii! Albert Beckles
plînge în hohote... Abia îşi revine însll
şi trebuie să apari din noo în faţa publi-
cului, pentru a concum la open cu cîş­
tigltorii categoriile.- micll şi mare, Giu-
seppe Deiana şi respectiv Karl Blomer.
Şi atunci se produce o noull surpriză:

negrul originar din Barbados . prezintll

un program ale cllrui ţinuti şi eleganţll

ridicll sala în picioare. Nu mai încape nici
o îndoialll: el este campionul absolut! ln

seara aceea Wl singur cm ar fi putut

sl-i bareze drumul spre victorie, iar

acela nu acceptase s-o facil într-Wl mod
neloial, lipsit de sportivitate.

La concursul Mr. Univers din 19741'

Eniinlii ·obţine primul loc )a categoria
mijlocie, fiind însă înfrînt la open de
uriaşul Loo Ferrigno, ·devenit campion

absolut.
Concurentul turc îşi continull ru o

ambiţie rar întîlnită pregătirea pentru

campionatele mondiale din 1976 de la
Montreal. Şi, într-adevllr, în ziua com-
petiţiei este într-o formă excelentă. Dar,

de data aceasta, are de înfruntat doi

,,new comet'' - americanii Robby Ro-
binson şi Mike Mentzer - pentru
prima oară participanţi 1a o întrecere

de asemenea anverguri. Intre cei trei
se dil o luptă foarte strînsl. Sarcina arbi-
trilor este copleşite.- de grea Diferenţa

•

••

• „ATLAŞD" CULTURISMULUI 71

dintre concurenţi - dacă exista în ge- zenegger. Cîntăreştc chiar mai muh decît

neral vreuna! - este insesizabilă; fapt acesta şi, pe Ungi un imem volum mus-
cular, posedă şi o foartc bună reliefare,
reflectat şi de punctajul final: Robby
in special în zona abdomenului 1n pre-
Robinscn - 188 de puncte, Mike Men-
zent profesionist, Lw Forrigm n-a par-
tzer - 185, Ahmct Eniinlii - 183. Ur-
ticipat însă 1a ultimele ediţii ale concursu-
mătorul clasat, Peter Stach, a totalizat
1ui Mr. Olympia, fiind solicitat pentru
doar 173 de puncte. .

Ahmet pleacă din Canada oarecum

nemulţumit Consideră că cei doi ame-

ricani s-au folosit la Montreal de avan-
tajul „terenului propriu". Dacă între-

cerea af fi avut loc în Europa, rezultatul

ar fi fost, poate, altul în această peri-

oadă, Serge Nubret declanşeazA atacul

împotriva I.F.B.B. Culturistul turc, de

mulţi ani prieten cu Nubret, părăseşte

şi el federaţia şi aderă la W.A.B.B.A.

In noiembrie 1977, în timpul desfl-

şurării Campionatelor europene şi mon-

diale de la Nimes, organizate de I.F.B.B.,

Eniinlii concurează Ja Paris pentru fe-

deraţia lui Sergc Nubret, clasindu-se pe

locul întii, atît Ja categoria mijlocie, cit

şi Ja open. Tot în 1977 devine vicecam-

pion mondial (N.A.B.B.A. - amatori)

1a categoria mijlocie.

Ahmet Eniinlii <este de profesie zia-

rist Qndva, in tinereţe, visase sl ajung!

marinar. Visul mi i s-a împlinit, dar

pasiunea pentru nave şi călătorii i-a

rămm neştearsă. Dupl obositoarele ore

petrecute in compania discurilor de
fontă, Ahmct se întoarce acasă, se aşază

la masa de lucru şi începe... să deseneze,

să taie; sl lipească, construind, cu migală

şi răbdare de ceasornicar, ambarcaţii

miniaturale. Apoi le lansează in gind şi

le urmăreşte plutirea peste ocean, spre

ţărmurile unei alte mari pasiuni, nu-

mită...· William Faulkner.

BIRUIND INFIRMITATFA •

După ce Arnold Schwarzenegger a •
abandonat cariera competiţională, pen-
tru a umple golul format 1a categoria Foto 18. LOU PERRIGNO a dononstrat a,

grea prin retragerea „stejarului austriac", pra&ticar,a ~ ddu,ucriutlhdlţmiiml i"a' duce fn mod
viuaei.
Joe Weider l-a invitat in California pe inevitabil la ·

newyorkezul Lou Ferrigno, cîştigător
în 1973 şi 1974 al titlului mondial la

amatori (foto 18). Ferrigm dispunea şi

dispune de toate calităţile necesare pen-

tru a putea deveni un al doilea Schwar-

•

•

72 • CULTURISM .....

filmlrile unui serial de televiziune. PRETENDENTUL

Ca adolescent, Lou visa să-i semene

lui Larry Scott. Dar înainte de a începe Ca şi Olev Annus, s-e nlscut în Este>-
lupta pentru a-şi transpune acest vis în nia, la Tallin, unde lucrea:dl a profesor
realitate, a avut de dat o altă bătălie, cd
puţin la fel de grea La vîrsta de trei de educaţie fizicA.
ani, în urma unei infecţii la o ureche,
şi-a pierdut aproape complet auzul, Ca şi Olcv Annus, este căsătorit şi
fiind nevoit sA poarte tot timpul vieţii are o fiică

aparat auditiv. Totuşi, depunînd un Ca şi Olev Annus, practică culturis-
mul de la 16 ani
efort titanic, a reuşit sl absolve şcoala
normală A muncit muh timp, luînd şi în anii 1974, 1975, 1976 şi 1m a cu-

lecţii de dicţie, pentru a-şi înlătura cerit titlul de campion absolut al Esto-
niei la juniori, iar în 1976 şi 1977 a deve-
defectul de vorbire ce i se formase.
ni.t c.ampion absolut al U.R.S.S. la ju-
Fiind nlscut într-o familie modestă,
ruorL

Lou a trebuit sA se angajeze de tînăr

ca n1uncitor într-o fabrică metalurgică. Date AAtropometrlce lf71 1179

Se spune că în perioada aceea şi-ar fi lnilţime li'O an li'O an
dezvoltat muşchii braţel<r pentru care 68kg
este astbj ren1JDlit, Greutate 85-88 kg
96an
Dar faima lui Ferrigno se datorează nu Perimetrul toracelui 34an 125an
in inspiraţie i'O an
numai celor doul titluri de Mr. Univers. 46,5 an
C.U ani în urmă, în S.U.A. s-e organizat Perimetrul braţlllui 55 an
o originală competiţie numiti „Parada Perimetrul taliei 74an
stelelor", la care au participat tiO de Perimetrul coapsei 40an 64an
Perimetrul gambei 46an

sportivi din diferite discipline, printre Otsus Indrek, tn vîrstă de 24 de ani,

care n citmn pe Ralph Boston, fost re- este un marc pasionat al artei teatrale.
Interpretează şi el, cu succes, un rol titu-
cordman mondial la săritura în lungime, lar. AdevAraţ tn1 pe platforma magică,
unde se plămădesc iluziile, ci pe scena
medaliat de doul ori la Jocurile Olimpice. vieţii. Rolul dificil căruia i s~ dedicat

Concurenţii trebuiau să-şi măsoare for- este acela de pretendent la „coroana"
ţele la îno~ canotaj academic, alergare,
ciclism, baseball, bowling, tenis de cîmp lui Olev Annus.
şi haltere, rezultatul fiecărei probe fiind

transformat în puncte. Lou, primind

0.1 intirziere invitaţia de participare, a EVERSMILING
avut la dispoziţie pentru pregătire doar
30 de zile, faţă de cele clteva luni pe care Eversmiling, cd cc zimbeşte mereu,
le-au avut ceilalţi Şi totuşi, în fmal, a
ocupat locul al şaptelea, surclasîndu-i aşa îi spun culturiştii lui Rohmat Din
pe mulţi din marii atleţi americani. Juraimi· din Singapore. Într-adevăr,

Participarea şi rezultatele obţinute de surîsul nu-i părăseşte niciodatl chipul,
este întotdeauna binevoitor, vesel, apro-
Lou Ferrigno la acest concurs au contri- piat. Compania lui este tonică, recon-

buit muh la popularizarea culturismului fortantă
şi la spulberarea ideii preconcepute,
Rohmat Bio Juraimi are 32 de ani şi
potrivit căreia dexteritatea şi vitez.a ar lucrea?j ca instruct<r la o saUl de cul-
fi lacunele de necompensat a1e cultu- turism din Singapore (în Asia, ca şi în

riştilor. Competiţia i-e flcuţ totodată, S.V.A., aceste săli se numesc semnifi-

şi o bună reclamă lui Ferrigno personal, cativ „health centres" - centre ale să­
• peste puţin timp d fiind solicitat să-şi nătăţii), fiind unul din cei mai cunos-

încerce puterile şi iscusinţa şi într-o cuţi şi activi culturişti ai continentului
altă probi - actoria Se pare că a trecut asiatic (foto 19). Practică acest spon de

ru bine şi acest examen. Lupta ru in- la vîrsta de 17 ani. în 1973 în Malaysia, I

fumitatea a fosţ astfel, definitiv clşti­ a devenit campionul absolut al Asiei

gată (Mr. Asia). 1n 1974 (Filipiae), 1975

,

•

\

l „ATI.AŞII" CULTURISMULUI 73

(Singapore) şi 1976 (Pakistan) în cadrul jul să intre în lupta pentru titlul abso-
aceluiaşi concurs a terminat primul la
categoria uşoară şi al doilea la open. lut La numeroasele sale participlri la
Îq 1977 cîştigă din nou primul loc în
limitele categoriei sale, însă neorgani- campionatele mondiale s-a clasat de
fiecare dată printre primii zece.
zîndu-se concursul open, lUl are prile-
- Sînteţi un sportiv foarte respectat
în Singapore - deschid discuţia cu

' '

•

l• /

\ •
•
•

\

l ,_
I ----, o-

•• -• •

·-.' • <

Foto 19. ROHMAT BIN JURA/Ml din Singapore este unul dintre cei mai cunoscuţi culturişti din Asia.

'• •

,

•

74 CULTURISM

Rohmat Bin Juraimi Ce înseamnă - Iau primul avioo spre Cairo, re-

pentru dnmncavoasttl popularitatea: iau antrenamentele şi timp de m an de

pllccrc sau povarl? zile ml pregltesc pentru revan~
- Rispunderc sporită
- Dar dacl veţi cîştiga?
- Care credeţi el ar fi menirea - O sl-mi permit două săptlmîni

culturismului?

- Aceea de a sluji frumosul.
- Ce ttisături de caracter conside-
raţi el dezvolti acest sport la cei care

n practici?

- Seriozitatea, hlrnicia, disciplina,

stăpînirea de sine, spiritul de justiţie.
- Şi oe calitate apreciaţi cel mai

mult la un culturist de marc perfor-

manţi?

- Respectul pentru adversar.

- Cum credeţi el ar trebui sl pri-

mcascl un culturist o înfringere?
- Cu fruntea sus şi ru zimbctul pc

buze.
lnţelcg el in cazul lui Rohmat con-

tradicţia dintre zimbct şi seriozitate este

doar aparentă

RĂSPUNDEREA

FATĂ DE PROPRIUL CORP
•

Cel mai reprezentativ culturist al

continentului african - exceptîndu-1

pc englezul Rcg Park, stabilit in Re-

publica Sud-Africani - este indubita-

bil egipteanul Mohammed El
MaJrkawy, devenit campioo mondial

la categoria uşoară in 1976 şi vicecam-
pion in 1977. Din anul 1978 este profe-

sionist Pini la om actualll nimeoi în
lume nu 1~ egalat in privinţa dezvoltării

• şi relieflrii muşchilor abdominali şi

intercostali Culturistul egiptean este

de asemenea UD maestru al poziţiilor

de prezentare a musculaturii zonelor

respective (foll> 20).
Makkawy, nlscut în 1954, a absolvit

Facultatea de filologie a Universităţii
din Cairo şi lucreazl ca translator de
limbl cnglC2l şi francezl Pasionat al
artcla: plastice a terxoinat şi UD curs de
grafici, ocupîndu-sc 1n timpul liber de
ţesutul anistic al covoarelor. Este clsl-
torit şi arc UD bliat

Am reuşit sl st.au de vorbl ru d în
ajunul Campionatela: mondiale din 1977.

- Ce veţi face dacl nu veţi reuşi sl

vi aplraţi titlul?

•

„ATI.AŞII" CULTURISMULUI 75

de vacanţl, pe care o voi petrece în categoria cocoş (54-=-- '57 kg).
1n 1963 au apărut în presa sovietici
exclusivitate cu familia mea.

- Cînd sînteţi pe scenA urmmţi primele articole despre culturism, sem-
nate printre alţii de Georg Tenno, arti-
reacţia publicului?

- Bineînţeles! Daci obsetv ci spec- cole ce au stîrnit interesul tînlrului

setatorilor le plac anumite poziţii, insist Innar. A început să antreneze din
pură curiozitate; a continuat din con-
, asupra lor în diverse variante.
- W stimulea7Jl sau vi deranjează vingere. 1n _1967 greutatea corporală
ii crescuse pini la 86 kg. 1n persoana
aplauzele în timpul prezentmi?

- Aplauzele ml îmblrbltează tînlrului bine dezvoltat, puternic, pro-

- V-ar place ca fiul d-voastră să porţionat, cu greu mai putea fi recunos-

practice culturismul? cut băiatul firav de altădată Dupl ce a
- 1n orice caz, n-aş vrea sl fIC un verificat practic eficienţa exerciţiilor,
invalid sedentar. ·Dar nici n-aş dori să-l lnnar Mardo s-a dedicat uncr studii

influenţez în alegerea sportului prefe- şi experimente, devenind în scurt timp

rat. 1n culturism ar avea un handicap un apreciat specialist. 1n 1970 a fost ales
serios, întrucit fiii trebuie să-şi depă­ preşedinte al Comisiei de Gimnastică

şeasci taţii... Atletici de pc lingi Federaţia de Hal-

- C.a grafician cu ce asociaţi ima- tere din Estonia Chiar în acelaşi an a \

ginea corpului unui culturist? izbutit sl organize7.C Campionatele Esto-

- Cu ideea de echilibru desăvîrşit niei şi Campionatele unionale de cul-
pe care n creea7Jl vigoarea proporţiilor turism. Acestea din urml au primit ulte-
-
şi fineţea contururilor. rior denumirea de Concurs ,,Memorial

- Cum aţi pleda în favoarea cultu- Georg Tenno".

rismului? Prima competiţie de culturism din

- Cu llll gînd ce nu-mi aparţine, dar Estonia cu caracter republican a avut loc
la care ader cu toată convingerea: ,,Cel în 1967, împreuni cu campionatul de
ce-şi asumi răspunderea propriului trup haltere. Pini atunci se desfăşuraseră

este pregătit să-şi asume orice răspun­ numai concursuri orăşeneşti, la Tartu
şi Tallin. Uxxna ca în anul 1968 Comisia
dere".
obşteasci de culturism sl fJC transfor-
Un- gînd la care adermn şi noi.

mată în federaţie oficială, schimbare ză­

dărnicită prin moartea lui Georg Tenno.
1n 1968 şi 1969 tµnatorii de culturism
URMAŞUL nu au mai reuşit sl organizeze campio- ·

Activitatea neobosită depusl ani de-a natele republicane, reprezentanţii Esto-

rîndul pentru popularizarea şi susţine­ niei participînd la campionatele din
\ rea culturismului în U.R.S.S., dăruirea Lituania. Odată ru alegerea lui Mardo
flrl margini şi unanim recunoscuta com- în fruntea mişcării de culturism din

petenţă n consacră pe Ionar Mardo Estonia, datorită eforturilor şi străda­

ca un demn urmaş al lui Georg Tenno. niilor sale, firul campionatelor a putut

Dealtfel, soţia acestuia din urml i·a fi reluat. Parald cu activitatea de pro-

dăruit lui Mardo, în semn de omagiu, motor şi teoretician, Innar Mardo lu-

toată arhiva soţului său, cuprinzînd do- crează, din 1969, şi ca antrencr la Clu-

cumente, fotografii, manuscrise şi clrţi bul de gimnastici atletici din Tallin.

de culturism. Vasta sa experieQţl, cunoştinţele mul-

Innar Mardo s-6 născut în 1946, în tiple, temeinica pregătire işi găsesc cea

Estonia Şi-ii încercat aptitudinile în mai vie mlrturie în rezultatele obţinute

mai multe ramuri sportive: înot, tenis de Mardo prin elevii sli Dci dintre

de masă, atletism, box, dar în pofida ei sint Olev Annus şi Indrck Otsus.

antrenamentelor sistematice, dezvolta- lnnar Mardo preglteşte pentru tipar

rea sa fizici generală continua sl lase doul lucrlri: una se referi la istoria

mult de dorit. La box de pildă, cu toată culturismului în Uniunea Sovietică, alta

înălţimea sa de 173 cm, concura la este axată pe probleme de metodică.

-•

76 CULTURISM

FRAŢII Mike Me11tzer vorbeşte calm, fira

- Cîod şi de ce aţi început sl practi- grabll, cîntllrindu-şi parcă fiecare cuvint.

caţi culturismul? - La început fficeam progrese ra-
- Aveam 13 ani cîod mi-i! clzut pide care îmi alimentau ambiţia - po-

pentru prima dată în mini o revistil de vesteşte d mai departe. - în scurt timp
culturism. Am vllzut fotografia lui Steve
Reeves. Poate o sl vi se pari incredibil, l-am contaminat cu pasiunea mea şi
dar adevArul este că din ziua aceea am
pe fratele meu mai mic, Ray (foto 21).
ştiUl ce vrca\L La rugAm.intea mea tatAI Amîndoi însll am comis o greşeall foarte

meu mi-i! diruit o bari cu un set de frecventă printre începlltori Executînd
trei serii dintr-un exerciţiu. obţineau, o
discuri Aşa a început...
anumită dezvoltare a grupei musculare
solicitate. Am dedus, în mod greşit,

•

•

•

Fo~o ~l: Fraţii RA Y şi M IKE MENTZER. sin mere.u fn căutarm unor na metode de murenammt '
mm eficiente.

..

„AUAŞII" CULTURISMULUI 77

că dacă în loc de trei serii vom efectua are o eficienţă garantată. Ştiu că pro-
blema suscită controverse în lumea spe-
zece, rezultatul va fi de trei ori mai cialiştilor, dar, după părerea mea, muş­
bun. Consecinţa acestei suprasolicitări chiul beneficiază mai mult de pe urma
a organismului a fost o stare de oboseală contracţiei negative decît a celei pozi-
şi irascibilitate permanente.. Intrasem
într-O perioadă de stagnare. Nu mi-au tive.
dat curaj nici măcar „victoriile" destul - Cîte antrenamente faceţi pe săp­

de însemnate pentru vîrsta de 19 ani: tămînă?

locul al doilea la concursul Mr. America - Numai patru. Luni şi joi lucrez
la juniori şi al zecelea la seniori. pentru piept, tricepşi şi picioare, marţi
şi vineri pentru spate, trapez, deltoizi,
- Cum aţi izbutit totuşi să depăşiţi bicepşi şi abdomen. Ca să se poată dez-
impasul şi să vă găsiţi acel stil propriu, volta, muşchiul are nevoie de un răgaz,
de odihnă pentru refacere.
original de antrenament, despre care
se vorbeşte astăzi ca despre „metoda - Sintetizînd, metoda d-voastră de
lucru presupune încărcături mari, ritm
Mentzer"? susţinut, executarea seriilor una după
- Am început să studiez cîteva lucrări alta, aproape fără pauză.

teoretice. Arthur Steinhause, profesor la - Exact!
Universitatea din Ilinois, susţine că - Ce îndrăgiţi mai mult: perioada
ritmul de dezvoltare musculară depinde de dinaintea competiţiei sau pe aceea
nu de durata antrenamentului, ci de de după?
intensitatea acestuia, intensitatea şi du- - lndoiala mă incintă, certitudinea
rata fiind factori invers proporţionali. o găsesc monotonă.
- Se consideră că trenul d-voastră
Cu alte cuvinte, cu cît lucrezi mai intens, inferior a atins perfecţiunea...
cu atît organismul rezistă mai puţin Nu mă lasă să termin.
- Nimeni, în nici un domeniu, nu
timp la efort. Un accident suferit în poate considera că a atins perfecţiunea.
1971 la muşchii umerilor m-a obligat - Totuşi, cine ar putea să vă depă­
să întrerup antrenamentele pentru doi şească în privinţa dezvoltării picioa-

ani. Cînd le-am reluat am avut prilejul relor?
să mă conving de justeţea consideren- - Fratele meu, mai tînăr decît mine
telor teoretice menţionate. După o pauză
atît de îndelungată nu mă puteam lansa cu un an şi jumătate... Apoi nu wtaţi
dintr-O dată în antrenamente de mare de Tom Platz.
durată. Ca să compensez durata de jumă­
tate de oră a unei şedinţe, lucram ru o - Ce planuri aveţi pentru viitor?
fantastică intensitate. Nu mică mi-a fost - În 1976 am cucerit titlul Mr.
mirarea să constat că progresasem mult America. Doresc să devin campionul
lumii. Apoi mai concurez doi-trei ani
mai rapid ca înaintea accidentului. Apli- şi mă retrag. Aş vrea să-mi continui
cînd această metodă, la numai doi ani de studiile şi să devin medic. Nu cred că
e tîrziu. .. la 28 de ani.
la reluarea lucrului, am ocupat locul al Prima sa dorinţă s-a împlinit: la
treilea la concursul Mr. America, în Acapulco a fost declarat campion mon-
urma lui Robby Robinson şi Roger dial. La concursul Mr. O. din 1979 a
ocupat locul al doilea.
Callard. În prezent antrenamentele mele
durează o oră. Execut doar cîte trei serii rJN OM OBIS.1. TrJ!~
din fiecare exerciţiu, lucrînd în schimb
cu maximă intensitate. Partenerul, care Data naşterii: 21 mai 1948.
este de obicei fratele meu, mă ajută la Profesia: tehnician
efectuarea ultimelor repetări. De exem- Starea civilă: căsătorit
plu, la exerciţiul flexia antebraţelor pe Pînă aici fişa personală a lui Nagy
braţe, la ultimele trei-patru repetări Tibor se aseamănă cu aceea a multor
partenerul mă ajută să ridic bara, dar
mă lasă să o cobor singur, mişcare pe

care o execut cit se poate de lent. Acest
efort de frînare, efectuarea exerciţiului
prin rezistenţă sau contracţie negativă

•l

78 CULTURISM

sute de mii de locuitori ai Budapestei. ECHIPA DE AUR
Dar de la 22 de ani, atletul maghiar acti-
vea?J la seeţia de culturism a Asociaţiei Culturismul se bucură în R.S. Ceho-
»Spartacus" din capitala Ungariei, sec-
ţie condusă de Fekete Perene (foto 22). slovacă de o mare îpnodprăugliatreitaste~orftiuinrid.
Rezultatele celor două ore de antrena- unul din cele mai
ment zilnic: tehnicianul Nagy Tibor a
Pe teritoriul ţării există cca ·300 de
deverut de cinci ori campion naţional
la categoria mijlocie, de patru ori vice- cluburi ru un numlr total de peste 8000
campion absolut (după Bitter Istvan),
de două ori campioo internaţional al de membri 1n acelaşi timp, culturismul
Poloniei şi s;1 clasat al doilea (după
este practicat la un foarte înalt nivel
Peter Stach) la Cupa Cehoslovaciei.
profesional şi ca sport de performanţă.

Anual au loc în medie 50 de competiţii

oficiale. Federaţia Cehoslovacă de Cul-

~rism (~reşedinte Vojtek Fialla) orga-

Date antropometrice 1119 11111 nizează, tncepînd din anul 1964, cam-

pionate naţionale pe trei categorii de

lnllţime 174an 174an vîrstă (copij - pînă 1a 16 ani, juniori -
Greutate 78kg 90kg
între 16 şi 21 de ani şi seniori - peste
Per1inm.etru.l to.raoelui
llOan 133an 21 de ani) şi pe patru categorii de înăl­
r~in=tra~ui 42an 49an
80an 78 an ţime. 1n paginile ziarului »Ceskoslo-
Perimetrul taliei 54an 64an
vensky Sport" se dezbat ru regularitate
Perimetrul coapsei
probleme legate de culturismul c<nnpe- ·

tiţional, reprezentanţii Cehoslovaciei par-

Iată cit de neobişnuit poate fi un om ticipînd intens la activitatea diferitelor

obişnuit. organe ale I.F.B.B. Dr. Aleksander

' ••

~1:o~: •
Cîţim dintre menlb,Ti dubulli nSpartacul' din Budapesta. AJ doika din dreapta: NAGY
•

!

„ATLAŞII" ·CULTURISMULUI 79

Bacinsky din Kosire este arbitru inter- sale fusese considerat inapt pentru sport,

naţional. nefiind admis la nici \Ul club praghez.

lnaintea mariloc concursuri, cultu- Exerciţiile de culturism, efectuate ini-
riştii de frunte sînt convocaţi în tabere ţial la domiciliu şi continuare la Clubul
de pregătire, unde, sub îndrumarea an- Spartak Rabotin, apoi la Clubul Mo-
trenorului federal - dr. Ludek Nosek torlet, l-au transformat complet Incre-
- efectuează antrenamente extrem de dibila metamorfoză a necesitat însă şase
complexe (foto 23). Aşadar, performan- ani de muncă. ·
ţele de răsunet stabilire în ultimii ani de
Stach este căsătorit, are o fiică de

spc,rtivii din Cehoslovacia nu sînt de noul .ani şi un băiat de şapte ani.
natură să ne surprindă.
Alols Pek, campion european la ca-
1n 1978 Cehoslovacia a deţinut pe
tegoria grea (1977), practică culturismul
echipe primul loc în Europa şi al doilea de la 18 ani. 1n adolescenţi a fost un
în lume. . foarte bun jucăta: de tenis de masă.

Peter Stacb, în vîrsti de 31 de ani, Locuieşte la Marianske Lazne, unde
tehnician, domiciliat la Praga, este triplu lucrează ca instalator. Este căsătorit şi
campion european (1975, 1976, 1977) şi are o fiică de noul ani.
vicecampion mondial (1978) la categoria Robert Dantlinger, campion euro-
mijlocie. Pentru remarcabilele rezul- pean (1979) la categoria 80- 90 kg, că­
tate obţinute a primit titlul de maestru ruia în 1977 i s-a acordat titlul de maestru
emerit al sportului. A început să prac- al sportului, efectuează exerciţii cu în-
• tire culturismul tîrziu, la vîrsta de 20 de greuieri de la vîrsta de 15 ani. La 19 ani
ani. Pînă atunci, dm cauza corpolenţei a obţinut titlul de campicn al Ceho-

•

•

Foto 23. De la stfnga la dreapta: LIBOR MINARIK, componmt al lotului naţiond de culturi.ffl ri. -
R.S. Cehoifooace, DR. LUDEK NOSEK, antrmorrife<krri. ri. lotului, PETER StACH, tripil campia,

european (1975, 1976, 1971) ti wecampion mondial (1978), ROBERT DANTLINGER. campicn
european ii 1979 la categoria 80-90 kl, AWIS PEK, campicn european ii 1911 la categoria grea.

•

• •

•

80 CULTURISM •

slovaciei la juniori La seniori a rămas a Europei. Cunosc „suferinţele" unui

mult timp în umbra renumitului cul- culturist la lucru. Dar prin ce frămîntări

turist Peter Tlapak, izbutind să cîştige trece antrenorul?

' primul titlu naţional abia în 1977. ln - Prin cele ale îndoielii şi ale cău­

prezent, la 29 de ani, Dantlinger pe tării. Din punctul de vedere al antreno-

lingă multe calităţi (proporţie, definire, rului, culturismul este o activitate crea-

stil personal de prezentare a progra- toare şi Illl mă refer doar la elaborarea
mului) se poate mîndri şi w o impre- programului~ ci şi la studiile pe care

sionantă forţă fizică Spre exemplu, trebuie să le întreprindă, adeseori pen-

execută 10 repetări la împins din culcat tru fiecare elev în parte. Pregătirea ştiin­

w o halteră de 130 kg (recordul său l-a ţifică pretinsă de acestea implică o sus-

stabilit folosind o halteră de 190 kg), ţinută muncă intelectuală

tot atîtea repetări din împins de la ceaffi · - Ce sens are, după d-voastră, această

ai 75 kg şi 10 genuflexiuni ai o bară ,,goană" după un braţ de 55 cm?

de 150 kg. - Acelaşi sem ca şi goana după

Locuieşte la Marianske Lazne şi se an- 9,8 secunde pe 100 m De cînd se naşte,

trenează, ca şi Alois Pek, la Clubul omul este hărţuit de nemulţumirea de

„Sando\if' din localitate, condus de sine. Din acest sentiment, îmbinat pa-

_dr. Ludek Nosek. Este căsătorit şi are radoxal cu încrederea în sine, au izvorît

dci copii toate marile noastre înfăptuiri.

M-a interesat părerea dr. ,Nosek pri- - Sînteţi deosebit de apreciat pentru

vind limitele intensităţii antrenamen- ţinuta artistică a programului d-voastră

telor, ca şi ale performanţeloc în dome- - mă adresez lui Peter Stach. - Con-
sideraţi deci, sfera" esteticului un tărîm
niul dezvoltării corpului omenesc.

- Ne-am obişnuit w gîndul ..:.. îmi al confruntării în culturism?
- Bineînţeles. . Goethe spunea: ,,A
I spunea - că în diferite discipline spor-

tive recordurile sînt mereu îmbunătă­ sufla în flaut, mi înseamnă a cînta; tre-
ţite. În culturism, ca şi în gimnastică buie să mişti şi degetele". Nu este sufi-
sau patinaj, Illl pot fi consemnate re- cient să ai masă musculară, densitate,
corduri Dar este neîndoielnic faptul că definire, vascularizare, trebuie să gă­
se îmegistrează un progres neîntrerupt seşti modalitatea de a pune în valoare
atît în ceea ce priveşte dezvoltarea mus- aceste calităţi. Trebuie să-ţi faci corpul
culaturii, cit şi prezentarea artistică a să cînte, prin ritm şi plastica mişcării,
programului Antrenorii şi culturiştii prin expresivitatea poziţiilor. Numai

reuşesc să exploateze din ce în ce mai astfel programul de prezentare va do-
bine potenţialul biologic al organismu- bîndi acea frumuseţe şi armonie- ce
lui uman. Progresul ştiinţei facilitează condiţionează transformarea concursu-

găsirea celor mai eficiente modalităţi lui de culturism într-un veritabil spec-
tacol sportiv. Să-ţi faci corpul să cînte...
de refacere rapidlî a organismului după - repetă Stach ca pentru sine...
efort, de prevenire şi vindecare a trau-
matismelor inerente. Alimentaţia este Este într-adevăr o formulare reuşită

un alt domeniu de cercetare, în care se ce defineşte cit se poate de sugestiv
obţin rezultate de mare eficacitate. Toate nu numai o aspiraţie, ci şi o împlinire

acestea ne îndreptăţesc să credem că a sa.

am „nimicit" noţiunea de limită Ceea LEUL N' UBIAN
ce astăzi este imposibil, mîine va fi
Înălţime 180 cm, greutate 97 kg, pe-
probabil, iar poimîine întru totul rea- rimetrul toracic 139 cm, perimetrul bra-
lizabil Dialectică elementară Progtesul ţului 52 cm, perimetrul taliei 72 cm,
s-a statornicit ca factor axial al condiţiei perimetrul coapsei 69 cm; perimetrul
gambei 45 cm. Acestea sînt datele antro-
omului contemporan. Nu ne putem
sustrage lui nici în preocupările noastre pometrice ale lui Serge Nubret, cel
de făurire a unui cotp puternic, sănătos,
mai valoros culturist al Franţei şi unul
estetic.
Sînteţi antrenorul „echipei de aur"

•

,------

„ATLAŞII" CULTUR ·1,~ULUI 81

dintre cei mai buni ai Europei (foto 24). N ..<\.ltB.A., profesionişti). Participînd

ln 1971 a devenit campim al continen- la ,ncursul Mr. Olympia, s-a clasat

tului nostru, în 1976 al lumii (versiunea în 72 pe locul al treilea, iar în 1975 pe

Foto 24. Francezul SERGE NUBRET s-a bucurat de succese 114 nwnai pe arena culturismului, dar şi
pe platourile de filmare in calitate de actor de cinema.

•

'

82 CULTURISM

locul al doilea, întrecut fiind doar de - Şi i-aţi crezut? •
- lntr-\Dl fel Dar sl ştiţi, Ill1 sînt
Arnold Schwarzenegger. ~rea sî_rguincios. ~ antrenez aproxima-

,,Leul nubian", cwn este poreclit tiv trei-patru lum pe an, în ajunul vreu-
nw• concurs mai• i• mportant
pentru forţa sa fizici, a f'lcut o frumoasă
- Privindu-vi nu-mi prea vine sl
cariera şi ca actcr de cinema. Vizitîn- cred ce spuneţi::-'.
du-~ ţara ru prilejul uncr filmări, a
~susţ.mut _la Bucureşti o demonstraţie - Veniţi la Rochester sl-mi vizitaţi
~culturism, care s-a bucurat de mare familia şi sl vedeţi ce gambe are sora
~ea, ~ nici \Dl fd de exerciţii, şi ce
în tindurile publicului român. bicepşi arc tatil meu, care toată viaţa
,,s-a antrenat", aranjîndu-şi ~ în
UME prlvllie. Aşa ne-am născut ru toţii - ·
N LEGEND~

S
erapo O~va (originar din Cuba) musculoşi. --..,

peetpogusercritrueiflsloatprc~nmdaamneneţucreuelti~ilotŞllssauuarldlepeeMrcoepecrmă.araemOe,daulacyrutcimnăcaveptiriuniannc.idicLbcuidaulle,iamctnpuriuoelllP---i .--~cuşhoi--rn,uDlidaenladlaea~nsutinrned_enec..aă!.m~Ne.inctie.c....!~._n_ier-'Ml---eŞ.utinaţi~u v enit
trei1
cit ml
ave-ţi .
cit

mele a sîAnuvindsevmeni1s9e69l,egsuerncdlaars.îndUu-l1timpea V-am văzut la lucru. în sală nu f
oara chef de
nici timp, nici glume:-V·i t ---...
Asaa-cnraeunalosrtledăuvr,amînnăpşftarrotcînragsîcpnîrlnetsmlOsool„dsisvittaesjtîasrnr-lualulScî.niaUtdue.spADtărriuatlpcant"l „asnut-freerniŞaniţţilc'~up.îlmnMăeallafeaecepeulsizîlmamriel.psliamcet
de I.F.B.B. De atunci concurează _ aceastl
mîndru
în pofida vîrstei de 45 de ani - pentru
de mine. a fost pînă acum adversarul
- Cine

Wren.ţAi.BIl.l1B.nAu.m, aîni vingî ndcotaaţdie,secai şci omncuul-t d-voastrl cel mai de temut?
bine - Nu cine, ci mai degrabl ce, pentru

mai tineri el este vorba de pofta mea de mîncare.
A fost şi este renumit în primul rînd
proporţiile sale uriaşe şi, în - Care este felul de mîncare pre-
paceenlatşriu tliamţi,p, tadlieeosseubbiţtired,e armonioase
coapse pu- feelr-apte?nCturumucnarceu?ltPuirzizsat!pŞizizvaiîdnasţieasmenaăm..a.
(umeri

ternice). cat-astrCo.Cf'l!calitlţi trebuie sl posede, în
opinia d-voastră, un virtual campion?
SPAIMA GIGANŢILOR
- Puterea de a se învinge pe sine
însuşi Eu, de exemplu, mi-am învins

- Cmn aţi început sl practicaţi cul- adversarii mai uşer decît gigantica mea
poftă de mîncare.
turismul?
- Din plictiseală Era o vreme cînd - C.C vi place sl faceţi în timpul

voiam sl-mi omor, timpul ru nişte an- liber?
- Sl dorm.
trenamente. - Sînteţi prin urmare un prizonier al
- Şi v-au pllcut aşa de muh el nu
comoditlţii?
le-aţi mai abandonat?
- Spuneţi lucrurilor pe nume, nu
1ur-u. M - a m plictisit de ele du...x cîteva ml suplr. Sînt un leneş.
.I...
t- Locul convorbirii: sala de balet a
Teatrului Municipal din Nîmes, de-
RJmîn cîteva clipe descumpănit. v_el;1Îtă s_~ll de an~enament pentru par-
ncipanţn la Campionatele mondiale. In-
- Şi atunci, cum?...
- ... Specialiştii M-au văzut şi mi-au terlocutorul meu: Danny Padilla

prezis un viitor... de nici nu-mi venea (foto 25). Data convorbirii: 6 noiembrie
sl cred el vorbeau despre mine. Fireşte,

cu condiţia sl ml ţin de treabă

I 83

„ATLAŞJr' CULTURISMULUI

1977, seara, la zece minute după ce Rodriguez, s-a născut la Puerto Rico.
Padilla cîştigase titlul mondial
în lumea culturiştilor este simpatizat
Are ochi mici, negri, privire pătrun­
unanim, pentru el simpla sa apariţie
zătoare, zîmbet ştrengăresc. Ca şi Carlos descreţeşte frunţile. I se spune „spaima
giganţilor", întrucît acest sportiv de
'
numai 162 an înălţime a înfrînt o serie

de coloşi de talia lui Pete Grymkowski.
Padilla s-a impus pe arena culturismului
în anul 1976, cînd a cîştigat titlurile de
Mr. S.U.A. (întrecîndu-i pe Roger
Callard şi Danny Gable) şi Mr. Ame-
rica. Dar la numai cîteva slptlmîni
după aceastl din urmă victorie, la Mont-
real a fost înfrînt, tlră drept de apel, de

cel mai periculos adversar al slu, Mo-

hammed El Makkawy. Padilla a tras
învlţlmintele cuvenite din acest eşec: a
înţeles el „elementul pizza" în alimen-
taţia sa îi poate distruge definirea în
doul săptlmîni. A reluat antrenamen-
tele cu toatl seriozitatea. Rezultatul?
Peste un an, la Nîmes, se dovedeşte
superior culturistului egiptean.

După cucerirea titlului mondial la

amatori a trecut la profesionism, par-
ticipînd în 1978 şi 1979 la concursul
Mr. Olympia

Se consideră el Danny Padilla are
calităţi înnăscute mai bune decit Franco
Columbu, lipsindu-i în schimb voinţa
şi tenacitatea italianului. Posedă propor-
ţionalitate, simetrie şi o masl musculară
neobişnuit de mare pentru statura sa

Are picioare puternice, superb lucrate
şi un spate ale clrui dimensiuni amintesc
de cele ale lui Arnold Schwarzenegger.
Dealtfel în multe privinţe corpul slu

seamlnl cu cel al „stejarului austriac".
Iatl cum l-a caracterizat tm coleg şi

rival, Robby Robinson: ,,Cînd intri în

concurs cu Padilla, trebuie sl fii pre-

gătit sufleteşte pentru înfrîngere. Nu
are puncte slabe. Singura ta speranţi
este el poate a uitat de regimul siu ali-
mentar şi a pierdut din definire. Dar
dacă o are, este imbatabil".

Foto 25. Micuţw DANNY PADILLA, .,spaima ,,BA'I'RÎNUL''
giganţilor", cw,s i • S/1U114, la antr""1mfflt.
Cine, la 41 de ani, s-ar fi încumetat '

si înfrunte trei supercampioni de talia
lui Sergio Oliva, Reg Park şi Frank

• ,.

84 CULTURISM

Zane? Fără îndoială \lll culturist cu mulţi încearcă sl-1 convingi sl renunţe,
virtuţi de excepţie.
Nu avea ce cîştiga: în cel mai fericit
Foarte mulţi îşi puneau întrebarea: ce
caz \lll al patrulea titlu mondial. în

nevoie are Bill Pearl de această nouă schimb, o înfrîngere i-ar fi putut dis-
truge renumele flurit în 18 ani de munci.
bătălie? Doar lăsase în urmă 18 ani de Bill Pearl însl nu pleacă urechea la
victorii răsunătoare. Şirul Ier se des- aceste argumente. ,,... Simţeam nevoia
chisese în 1952, cînd după numai cîteva
luni de antrenamente, Bill se clasează sl-mi demonstrc-z că pot deveni cd mai

al doilea la \lll concurs local - Mr. San bun şi la 41 de ani. Simţeam nevoia sl

Diego. I.a următoarea competiţie - lupt din nou".
Mr. California - îşi măsoară ru succes Şi lupta a început. Avea la dispoziţie
forţele ru adversari bine cotaţi ca Zabo
pentru pregătire aproape \lll an şi jumă­
Koszewski, Seymour Konig, Dom Ju-
tate. 1n prima zi Bill a fixat în perete
liano şi Vie Nicoletti. Îmbărbătat de re-
zultat, pleacă la lndianopolis cu spe- fotografia sa într-o formă sportivă slabi,
ranţa de a cuceri titlul de Mr. America.
alături de fotografiile lui Oliva şi Park
în formă maximi. Diferenţele consta-

Şi îl cucereşte. Peste alte cîteva luni, tate, net în defavoarea lui, ii stimulau
la Londra, intra în posesia titlului de ambiţia şi pofta de lucru. Ca sl aibl
Mr. Univers (N.A.B.B.A., profesio- o şansl de succes în faţa rivalilcr sli,

nişti). Aşa îşi începuse tînărul de 23 de trebuia sl cîştige în greutate vreo opt
ani o cariera sportivă strălucită şi rara kilograme, ai condiţia ca fiecare gram
în plus sl însemne muşchi şi numai
prin longevitatea sa.
După opt ani de la .cîştigarea titlului muşchi De aceea, în toati perioada

mondial, Bill Pearl se îndreaptă din nou pregătirii a respectat \Ul regim alimen-

spre capitala britanică, devenită prin tar extrem de sever, în ultimeJe trei luni
tradiţie gazda concursului Mr. Univers înainte de concurs, consumînd în exclu-
(N.A.B.B.A.). O părăseşte încununat sivitate carne, peşte, oul şi salate, la
pentru a doua oară, la 31 de ani, ru laurii
care se adăugau zilnic concentrate de

de campion. Alţi culturişti ajunşi la proteine, vitaminele B complex, C, D

această vîrstă şi posedînd \lll palmares ca şi lecitină.
al său, se retrag din viaţa competiţională. I.a antrenamente lucra cu încl.rclturi

Nu şi Bill Pearl! în 1967, la 37 de ani, mari, executînd \lll nu.mir mic de re-
petări. Dupl fiecare antrenament alerga
urcă pentru a treia oara pe treapta cea sau sărea coarda pentru a-şi îmbunătăţi
mai înaltă a 'podiumului de premiere. circulaţia sanguini. Înregistra pe distan-

(I.a acelaşi concurs, la amatori, victoria ţe scurte o vitezil de invidiat: 10,3 se-

îi surîde lui Arnold Schwarzenegger.) cunde pe 100 de yarzi (cca 92 m). În

Abia atunci, avînd la activ trei titluri plus, executa zilnic, timp de aproape o
orl, exerciţii de prezentare a grupelor
de Mr. Univers, Bill Pearl a plrlsit

cariem competiţionali, apărînd doar ra-
reori pentru demonstraţii hors concours. musculare.
Bill Pearl a fost primul dintre marii
Dar în 1970, absolut pe neaşteptate,
campioni care a folosit aparatul de foto-
hotărăşte sl se prezinte iarlşi la Campio- grafiat în scopul pregătirii programului
natul de la Londra. Ştia că va trebui sl

intre în lupti ru faimosul Reg Park, liber ales. Prietenul slu, Leo Stern, cul-
binecunoscut pentru def'mirea muscu-
turist şi el, nfotografJa la intervale scurte
laturii sale, ru Sergio Oliva, aflat la şi regulate, întotdeauna în aceleaşi po-

apogeul carierei, proaspit Mr. Olympia, ziţii şi în aceleaşi condiţii de luminl.
Astfel Bill putea verifica dacă a flcut sau
şi ru Frank Zane, imbatabil la capito- nu progrese, şi la ce zone musculare
lele proporţionalităţii şi armoniei ln mai are carenţe. ,,Fotografiile nu te fla-
acea perioadl arbitrii încep sl punl tează, ca mulţi dintre semenii tăi -

un accent sporit pe vascularizare, crite-
riu inexistent în tinereţea lui Bill. Era, remarca Bill Pearl - ele sint întot-

prin urmare, handicapat şi din acest deauna obiective."
punct de vedere. Aflîndu-i planurile, Şi iati că ziua înfruntării a sosit.

r „ATLAŞII" CULTURISMULUI 85

Dupi cum era de aşteptat, la Londra, 1978, la Congresul I .F.B.B. de la Aca-

principalul siu adversar a fost Sergio pulco, a fost numit, pentru binecunos-
Oliva. Lungă şi spectaculoasi a fost cuta sa principialitate şi echitate, preşe­
dinte al Comisiei de arbiţraj pentru
lupta ce s-a dat! Li final, cinci arbitri competiţiile profesioniste. Într-adevllr,

l-au preferat pe Sergio Oliva şi opt pe ajuns la vîrsta bilanţurilor, Bill Pearl,
Bill Pearl. Cîştigînd la 41 de ani al pa-
pe lingă toate performanţele, se poate
trulea titlu de campicn mondial, Bill mîndri şi cu respectul unanim ce vine
Pearl a demonstrat ci se poare învinge
pîm şi adversarul cd mai de temut - sll aureole:ze o cariera sportivă firi pată
vîrsta (foto 26).
O FOTOGRAFIE,
Nici astizi, la 50 de ani, el nu a aban-
DAR NU NUMAI ATÎT...
donat antrenamentele. Li afara silii de •
Într-o zi, la redacţia revistei
sport, »blltrînul'' Bill îşi petrece mult „Musele

timp în mijlocul unui univers t<X atît Builder and Power'' s-au primit cîteva
de „bitrîn" ca şi el, colecţia sa de mobili
antici şi de maşini vechi fiind conside- fotografu însoţite de rugimintea de a
rată drept una din cele mai bogate din
fi publicate~ Expeditorul lor, un tînir
lume.
Dupi retragerea definitivă din viaţa blond, abia ieşit din adolescenţi, pe

competiţionali, Pearl a lucrat un timp nume Tom Platz, spera în adîncul su-

în calitate de consilier sportiv pe lingi . .fletuluicai fot ogr a. fJ.a sa si apari pe
rev sta ce consacra reporta-
grupul de cosmonauţi americani In coperta lŞl

Foto 26. BIIL PEARL 'la 41 de mi (stfnKa) dupiJ r.e '/a Londra i-a fmJins pe supercampionii REG PARK
(mijwc) şi SERGIO OLIVA (dreapta}.

•

86 CULTURISM

jele una: supercampioni ai vremii, de an de antrenament, a hotlrh si-i „oblige"
pe cei de )a redacţie sl-i solicite foto-
talia lui Scott, Oliva, Schwarzenegger
grafia, A reuşit, dar i-au trebuit şapte
şi Columbu. Bineînţeles, aşteptlriJe i-au
ani de munci.
fost zadarnice. Doar într-un fel, deoarece
· 1n 1978, dupl ce a fost selecţionat în
peste o luni Tem a primit o scrisoare în
lotul Statcl<r Unite pentru „mondiale"
care era incurajat si persevereze. lmbol-
dit de amlrlciunca primei „înfrîngcri", şi, mai ru seaml, dupl ce a cîştigat la
tinlrul in activul clruia figura un singur Acapulco medalia de aur Ja categoria
- - -' mijlocie, Tcm Platz a început si fie

asaltat de ziarişti, fotoreporteri şi co-

• mentatori de televiziune. Celebritatea sa
se niscusc nu atit graţie faptului el deve-
nise _campioo. la 23 de ani1 cit calitlţilor
,~~,.~,.•.... ' absolut excepţionale clrora le datora

~ ,... titlul Tall .a obţinut o dezvoltare a tre-
nului inferior unică în istoria culturis-
r; 1 • .
mului, izbutind sl-şi defm,eascl fasci-
. •.. • '
' culele musculate ~ numai pe linie lon-
'
gitudinali, d şi pe cea medianl (foto 27).
·" .
Marea maj<>ritate a concurenţil<r se
;

•'

ocupi, de obicei, de torace, umeri,
• braţe şi spate, neglijtnd picioarele. ln

cazul său lucrurile s-au petrecut invers.
Ar fi greşit sA credem el Platz a avut din

naştere picioare puternice. Adevărat,

musculatura se llsa „modelatl" destul

de uşor. Performanţa sa a necesitat to-
tuşi ani şi ani de antrenamente, în care

execu1a zilnic scrii de genuflexiuni de

cite 20 de repetări, cu o bari de 200 kg.
lşi încheia programul cu o singura

genuflexiune, ru o halterl de 300 kg!

1n 1977, la concursul Mr. America,

Tem s-a clasat al doilea (la categoria

miel) in urma lui Roo. Teufel, întrucît

musculatura picioarel<r sale - feno-

mcnall în sine! - dezccbilibm imaginea
de ansamblu a corpului, disproporţio­
nind-o. Sesizînd această deficienţă,

Platz a lucrat un an întreg, conform me-

todei prioritlţîi, pentru dezvoltarea mus-
culaturii umerilor, pieptului şi braţelor.

Rezultatul nu a întirziat sl se arate:

la Acapulco efortul silu a fost încununat

ru laurii de campion.

Iad cum şi-a formulat Tem Platz
principiul de antrenament: ,,Niciodată

nu socot esc -::re scrii şi rcpctlri fac. Ml
orientez după felul cum ml simt· Daci,

de piidA, l~crcz deltoizii şi simt dl nu
m ai pot r id ica braţele la cap, ştiu dl

z:·nuFoto 2:-. TOM PLATZ (Ut1!01".szritri ~firi.rea am executat suficiente serii pentru muş­
m:tŞ;hi!or picioare/a- ~ ,r.,(i:':.!.!, :alitatt in
privinţa cdraa , su de neegalat., bineinţei,s, tkocam- chii umeri!or. Totul e sl fJi cinstit cu
ti ne însuţi şi ~ ai tăria sA nu te cruţi".
da1d. ·

„ATI.AŞII'" C1JLTURISMULUI ,.87

•

Urmînd exemplul lui Frank Zane, ţine tegoria sub 75 de kg. Oar ecler ce urml-
un jurnal de antrenament in care no- reau de mai mulţi ani concursurile de
tt"a:zi 7.ilnic ce fel de exerciţii efectuea:zi culturism succesul aces~ tîmr li s-a

şi cum reaeţionea:zi organismul la diferi- ·Pit:ut m1 numai binemeritat, ci şi firesc.
tele solicitlri Jorma Rity se afll de ciţiva ani in eşa­

Fotografiile lui Tem Platz sint publi- lonul fruntaş al sportivil<r europeni.
cate în toate revistele de specialitate. Deja in 1976, la Campionatele mondiale,
Dar acest fapt nu D mai impresionează. se situa pe locul al optulea la categoria
Munceşte pentru \lll ah ţel: deasupra mijlocie şi, dat fiind seriozitatea cu care
fotografiei sale sl existe o remarci suc- blondul finlandez abordeam antrena-
cintă: Mr. Olympia.
mentele, era de aşteptat ca - mai devre-

me sau mai tîrziu - sl faci \lll sah în

• ierarhia competiţionali. Şi, iati ci l-a

PRINTRE DESCHIZĂTORII flcut la Nimes, in 1977. E adevlrat, la ·
DE DRUM
»mondialele" din 1978 şi 1979 şi-a imbu-
nltlţit performanţele anterioare doar

ru cite o singuri treaptl, ocupind locul
· Una din revelaţiile Campionatelcr eu- al şaptelea şi respectiv al şaselea. Deşi nu
.ropene din 1977 a produs-o finlandezul atît de vertiginos, progresul este totuşi
Jorrna Răty, medaliat cu argint la ca- ·constant şi liludabil
'

Foto 28. Un grup de culturi,ii finlanikzi. De la stfnga la dreapta : RIS TO KOIVUN,FN (27 de ani),
HEIKKI SALONFN (43 de ani), TOIVO ENERVO (55 de anii) p JORMA RÂTY (31 de ani).

'

•

,

88 CULTURISM

ln toate ţlrile scandinave culturismul Finlandeză de Culturism (Suomen Ke-
honrakennusliitto ry) număra 1250 de
este un sport foarte răspîndit şi îndrăgit,
membri, dintre care circa 800 sînt mem-
Finlanda juclnd rol de pionierat în dez- bri individuali, restul fiind afiliaţi la cele

voltarea acestei discipline. Primul fm- opt cluburi de culturism din ţară. Pre-a-

landez care a manifestat interes pentru şedintele federaţiei, încă de la înfiinţare,
exerciţiile cu îngreuieri, popularizîn-
este Heikki Salonen. 1n vîrstă de 43 de
du-le, a fost Ivar Edvard Wilskman,
întemeietorul Federaţiei Finlandeze de ani, acesta continuă să concureze (în

Gimnastică şi Sport şi al revistei fm- limitele categoriei de peste 90 kg). Din
anul 1977 federaţia publică o revistă de
landeze de sport, organizatorul primu-
specialitate (,,Kehonrakentaja").
lui concurs de culturism în anul 1903. Campionatele naţionale s-au orga-

Ulterior, practicarea culturismului a nizat anual---începînd din 1971.
pierdut din amploare, aşa incit, Fede-
raţia de Culturism şi de Probe de Forţă Date antropometrice ale cela: mai
cunoscuţi culturişti din Finlanda
a putut fi fondată abia în 1971. 1n 1977 (foto 28):

amatorii de powerlifting şi-au alcătuit o

federaţie separată. 1n prezent, Federaţia

Vinta Tolvo Hellll Jorma Rlato I
Salonea Rilty Kolvanea
De citi ani practici culturismul Enervo
43 31 27
lnllţimca 55 30 16 10
18 188 an 167an 165an
Greutatea 164an 97kg ?5kg i'9 kg
Pcrimcttul toracelui 7t>kg 135 an 125 an 125an
Pcrimcttul braţului 115 an 47an 48an 45an
41 an SO an 74an ?San
Perimetrul taliei 74an 63an 62an
Pcrimcttul coapsei 59an 68 an

Informaţiile de mai sus oglindesc bune rezultate aparţin lui Jorma Răty,
vicecampioo european în 1977, şi lui
faptul că trupul nostru este oricînd gata
de performanţă. Comitem frecvent gre- Juhani Nyholm, medaliat ai bronz la
„europene" în 1976. Aceste din urmă
şeala de a-l subestima. Şi uneori ml firă
campionate, la care au participat con-
grave consecinţe... curenţi din 16 ţări, s-au desflşurat la
Culturiştii finlandezi de frunte se Helsinki, sub patronajul Federaţiei Fin-

prezintă la toate marile concursuri inter- landeze de culturism.
naţionale. Pînă la ora actuală cele mai

PRINŢUL NEGRU •

Nu putem şti dacă întîmplarea relatată după ce va fi devenit campioo al Ame-
mai jos a fost inventată în scopuri publi- ricii la culturism. Şoferul a suris, a refu-
zat să-i primească banii şi, urindu-i
citare sau este adevărată. în 1975 a sosit succes, la rugat să nu-l uite cînd va ajunge

de la Tallahassec (Florida) pe aeroportul , , m a r e" .
din Los Angeles ru şapte dolari în buzu-
nar. A oprit \lll taxi, rugindu-l pe şofer Robby ml a cîştigat atunci titlul rîvnit,
să-l ducă la sala unde urma să aibă loc
clasîndu-se abia pe locul al cincilea.
competiţia Mr. America. Drumul a cos-
tat 25 de dolari. Robby Robinson, Se născuse însă sub o stea norocoasă.

căci despre d este vorba:, s-a scuzat, i-a Prin retragerea lui Sergio Oliva din
întins tînărului de la volan cei şapte do- I.F.B.B., federaţia l-a pierdut pe unicul
lari, promiţîndu-i să-i restituie banii supercampion american de culoare. Joe

W eider n remarcase la concurs pe tină-

'

„ATLAŞII" CULTURISMULUI 89

rul necunoscut numit Robinson. Se tăria sl recunoasci superioritatea adver-
hotărise sl faci din el \Ul al doilea Sergio
sarului siu nr. 1. în aşteptarea verdic-
Oliva, \Ul idei al culturiştilor de culoare,
tului juriului, acolo pe scenl, în faţa pu-
extrem de numeroşi în S.U.A. c.a urmare
blicului a ridicat mina lui Frank Zane,
i-a propus lui Robby sl rAmînl în Cali-
fornia pentru antrenamente. Aşa a înce- ,,declarindu-1" campioo înaintea deci-
put urcuşul (foto 29).
ziei arbitrilor. Gestul siu a atrm simpa-
Actualmente Robby Robinsoo are în
tia spectatorilor, fapt pentru care „prin-
palmares douil titluri de campioo mon- ţul negru" a remarcat: ,,Campion este
Zane, cîştigltor - Robinson".
dial la amatori (1975 şi 1976). Se spune
Care sîm plrţile slabe şi care sînt
ci şi-a ţinut promisiunea: 1--a clutat pe atu-urile acestui culturist de excepţie?
şoferul, a clrui urare se împlinise, şi-a
ti lipseşte ştiinţa de a-şi organim pre-
achitat datoria, duuindu-i pe deasupra
şi un... autograf. gătirea (antrenamentele şi alimentaţia)
în aşa fel, înclt sl atingă forma sportivă
în 1977 Robinsoo a trecut la profesio- maximă exact în momentul necesar.
Are carenţe şi în modul de prezentare a
nism, participînd la trei ediţii (1977, programului, carenţe re devin vizibile
mai ales în duelul cu aşi ai acestui do-
1978, 1979) ale concursului Mr. Olym- meniu, cum sîm Zane şi Comey. Este

pia. µi ajunul competiţiei din 1978 a deficitar în special la capitolul varie-
tăţii poziţiilcr programului liber ales.
declarat, în stilul lui M ubammad Ali:
Spre exemplu, a cîştigat titlurile Mr.
„Uneori îmi pare du pentru toţi bljeţii
America şi Mr. Univers, prezentînd în
care intră în concurs cu mine pentru
total doar 8 şi respectiv 12 poziţii. Mai
ci nu le ramîne declt şansa de a lupta

pentru locul al doilea". Dar, spre cinstea

lui, în finala întrecerii, Robby a avut

- ill '

/

t.. •• • •

,•• I

Foto 29. ROBBY ROBINSON - culturist care şi-a ,/durit' trupu lntr-un ritm ce, lll numa cîţiw

ani in urmii, ar fi pi'Jrut de neamcepuz - la un antrenament asistat de JOSEPH WEIDER.

'

•

90 CULTURISM

comite, de asemenea, mici gafe aparent Cînd, dupll cucerirea titlului mondial,
l-au întrebat cmn se simte, Carlos Ro-
lipsite de importanţă, dar care atîrnll driguez a răspuns: ,,Ca un alergător de

greu în condiţiile confruntării unor con- cursll lungll, ajuns primul la linia de
sosire dupl un fmiş puternic: nespus de
·curenţi de aproximativ aceeaşi talie. în obosit şi fericit".

1977, bunăoară, Robby Robinscn a apă­

rut la concursul Mr. Olympia cu părul
„afrostyle" (pieptănat foarte larg, ca o Oboseala a fost rllsplltitll. Fericirea
aură în jurul capului), din care cauză s-a cu prisosinţi meritatll.

părut că este strimt în umeri. Orice

amănunt negîndit poate dezavantaja. PRIMUL M~ O.

Marea sa calitate constl în aceea că, •
A fost primul în istoria culturismului
fiind extrem de masiv, este totuşi pro- care a cucerit titlul de . ,Mr. Olympia.
porţionat şi simetric. PînA şi gambele, Performanţa r~iiatl în 1965 a repe-
clllcîiul lui Ahile al tuturoc culturiştilor _tat-o în 1966. Au trecut , mulţi ani de
de culoare, îi sînt b~ dezvoltate. atunci, dar numele lui,. nu a foşt . dat
uitării. Atit el, cit şi · ~Jitrenorul slu,
Robinsoo şi:-e „flurit" trupul într-un Vince Gironda, continull să 'primeascll
ritm cc, cu numai cîţiva ani în urmă, zilnic zeci de scrisori în care culturişti
ar fi părut de neconceput Explicaţia în
cazul slu rezidi în faptul că se antre- din toatl lumea se' interesiea:dl de meto-
nca:dl cu intensitate şi concentrare ma-
dele de antrenament ale legendarului
ximi în tot cursul anului. ,,ln salll, la campion şi în special de micile „secrete"

lucru, rm vlld, nu aud, rm am prieteni'' - cu ajutorul clrora şi-a flurit · un corp
nota d într-un articd rcfcritoc la metoda model de proporţionalitate şi armonie.

sa de antrenament „La început elevul meu rm promitea

Robby Robinsoo poscdl toate cali- nimic deosebit - îşi amintea Vince
tăţile pentru a putea deveni cel mai bun
culturist şi printre profesionişti. Corpul Gironda - Em chiar strimt în umeri.
Dupl un timp mi-ain dat seama că
slu este aidoma unui diamant ce mai totuşi se distinge prin ceva, anume prin
are nevoie doar de puţinll şlefuire pentru neobişnuita lui perseverenţi. Chiar şi în
a străluci în toată splendoarea sa „Prin- ziua nunţii a venit la antrenament!

ţul" poate urca oricînd pe „tron" ! Dacă existl vreun «secreb, d a constat,
cred, în aceastl aproape exagcratl con-

ştiinciozitate. Lucra meticulos, atent

ALERGĂTOR la orice detaliu. Pentru fiecare grupl
musculara avea cite un exerciţiu pre-
DE CURSĂ LUNGĂ ferat, la care nu renunţa niciodatll. Aşa

... erau flotlrile ia paralele, ridicarea han-

Pucrtoricanul Carloa Rodriguez a telelor prin la• !ral pînll la nivelul ume-

devenit campion mondial în 1978 la rilor, ridicln pe vîrfuri din stind cu

virsta de 35 de ani. Usa atunci în urmi partenerul pe spate, flexia antebraţelor
21 de ani de culturism şi 18 ani de acti- pe braţe cu hanteJa în mini, folosind un

vitate compctiţionalll. Izbinda suprcmll plan înclinat."
venise, prin urmare, neobişnuit de tir- Acest plan înclinat a fost construit

ziu şi nici măcar rm fusese precedată iniţial de elitre fraţii Baston. Gironda a

de vreun alt rezultat de prestigiu. Dar fost însă primul care a înţeles că utili-

în 1978, ca şi cum ar fi dorit să culeagll zarea blncii permite o bunll izolare a

dintr-o dată roadele temeinicei şi înde- muşchilor bicepşi, asigurînd reliefarea

lungatei sale preglltiri, Carlcg a cîştigat lor mai· acccntuatll. lncluzind în antre-
în curs de numai cinci luni toate marile namentele elevului slu exerciţii Ja planul

concursuri la care a participaţ devenind înclinat, Gironda 1~· ajutat sl obţinll o
rînd pe rînd: Mr. S .U.A., Mr. America formă şi un grad de dezvoltare al bicep-
de Nord, Mr. International, Mr. Ame- şilor care au rlmas drept etalon pînll

rica Latinll şi Mr. Univers. în zilele noastre.

•

' I

„ATLAŞD'" CULTURISMULUI 91

Sub supravegherea antrenorului sllu, mii al cllrcr program de etalare a mus-
viitorul campicn efectua zilnic exer-
, ciţii de prezentare. . Studia albume <te culaturii a putut fi considerat expresie a
pictu1i pentru a gllsi mişcllri şi poziţii
noi, cit mai plastice. A fost printre pri- artei »pozllrii".

- Dupi ce a cîştigat la rlnd titlurile de
Mr. America, Mr. Univers, Mr. Olym-

••

'

•' \
.'
.• •, \

' '

" • •
•

.. .

'

•'

I

Foto 30. LARRY SCOIT este primul culturist din lume d emu brtf a atins perimetni ~ 9J cm.

•

92 CULTURISM

pia, marele campioo s-e retras din acti- de chemare irezistibilă pe care mi-l tre-

vitatea competiţionali. Dar antrenamen- zeau orele de antrenament

tele nu le-a abandonat. Are şi astăzi un în anul 1973, înainte de a plrăsi

corp ce i-ar permite sl se prezinte oraşul Claymont, Kâlmân cucereşte ti-

oricînd la concurs. tlul de Mr. Delaware. A fost primul con-
curs la care a participat. Avea pe atunci
Lingă intrarea în sala de culturism
20 de ani. La Santa Monica, Mecca
a lui Vince Gironda există o încăpere în culturiştilor americani, Szkalak a lucrat

care llll se antrenea:dl nimeni. O săliţă din greu ca muncitor necalificat, abia
reuşind sl-şi asigure hrana zilnici şi
cit se poate de simplă, de obişnuită
plata orelor de antrenament
Nişte fotografii, nişte lucruri personale,
- A fost o perioadl extrem de grea
două haltere, cîteva aparate de forţă... - îşi aminteşte eL - Daci nu era Joan...

Acesta a fost vestiarul elevului, ,,care - zimbeşte, privindu-şi ru recuno-

nu promitea nimic deosebit", al primu- ştinţă soţia. - A fost singura care m-a
înţeles şi m-e sprijinit. Veneam acasl
lui Mr. Olympia, al legendarului cam- frînt de oboseală, întrebîndu-ml, de

pion, astln în vîrstă de 41 de ani, Larry unde o sl glsesc puterea de a o lua de
la caplt a doua zi Joan însii credea în
Scott (foto 30). ·
mine mai mult decit cu însumi Şi sim-
PAŞI DE URIAŞ ţeam el nu am dreptul s-o dezamăgesc.

Pe cînd era student la Universitatea - Ce credeţi despre „secretur' suc-
Delaware obţinea rezultate promiţătoare ceselor soţului d-voastrl? - mi adresez
la înot şi tenis de cîmp. Fără ambiţia de lui Joan, o tînără ru ochi mari, migdalaţi,

a practica aceste sporturi la nivel com- a căror linie ii dezvlluie originea indo-
petiţional, dorea totuşi sl nu rămîni mai
nezianl.
prejai decit colegii săi Şi pentru aceasta - Explicaţia stl, cred, în încăplţîna­
trebuia sl mai ctştige forţă musculară.
rea lui. Nu, cuvîntul potrivit e altul -
G.t acest scq, a păşit pentru prima dată
într-o sală de culturism Kalm8n Zoltân fanatismul lui
- Sînteţi de acord cu acest fanatism?
Szlr:ala\ (dupl obiceiul american nu-
- ·Atîta timp cit el se simte fericit, nu
mele slu apare uneori abreviat Jo Kal).
G.t acest scq, a început sl se antreneze. vid ce motive aş avea sl încerc sl-1
G.t timpul însl interesul pentru exer- opresc din drum. Dealtfel, nici nu cred
el aş reuşi
ciţiile ru îngreuieri s-e transformat în
Cînd, dupl „perioada aceea extrem de
fascinaţie. Fascinaţia în entuziasm. En-
tuziasmul Jo pasiune. "Pur şi simplu grea", Kâlmăn s-e înscris la competiţia

m-am îndrăgostit" - îmi mărturiseşte. Mr. California, nu n cunoştea aproape
Kal s-a născut la Budapesta, dar a
nimeni. Dar iată el acest necunoscut,
copillrit în oraşul Claymont,, statul Dela-
demonstrînd o dezvoltare uluitoare, în
ware, unde s-a stabilit familia sa. special a musculaturii pieptului şi bra-
- Au urmat anii studenJiei - îşi ţelor, cîştigă trofeul, proiectîndu-se ast-

continuă el povestirea. - Imi iubesc fel în prima linie a culturismului ame-
rican Dat fiind faptul el, pe lingi majo-
părinţii şi am fost întotdeauna un copil
ascultător. Şi acum îmi pare rlu de ritatea campionilor, în California se an-

cearta avută ru tatăl meu, în urma căreia trenează şi foarte mulţi tineri talentaţi,
a trebuit sl plec. Luasem, împotriva titlul de campioo al acestui stat are un

voinţei lui, hotlrîrea de a abandona fel de valoare de garanţie. în ultimii ani

studiile şi a mi dedica în exclusivitate campionii Californiei au devenit,, dupl
un timp, şi campioni ai Statelcr Unite.
culturismului Ştiţi, tata e inginer de
meserie şi nu concepea ca eu sl nu ajung Ceea ce s-e întîmplat şi în cazul lui
cel puţin tot atît de departe ca eL Dar...
Nu ştiu cum aş putea numi altfel decît Szkalak. Dupl concursul Mr. California
au urmat şase slptlmîni de antrena-
pasiune sentimentul acela de bucurie, mente epuizante. La capitul acestui

efort Kal a zimbit fericit: la Philadelphia

•

„ATLAŞII" CULTURISMULUI 93

a fost declarat Mr. America. I s-e propus ci nu este prcgltit sl-1 înfrunte pe Robby

imediat sl participe. la Campionatele Robinson. Inel m an de munci şi în

mondiale din 1976, însl proaspltul cam- 1977, la Nimes, Szkalak declari şi de-
pion, lucid şi autocritic, a apreciat just monstrea:dl el dintre amatori nimeni,

'

Foto 31. KALMÂN SZKALAK a avut cea moi ft;llgerl!toare ascensiune pe scara valorilor in istoria
culturismului.

I

94 CULTURISM

nici mlcar Mike Mentzer, nu n poate puţin clar definit, un scq, al propriei
învinge. 1ntr-adcvlr, la 24 de ani cuce- exigenţe. Cei care pentru atingerea sco-

reşte laurii de campicn mondial (foto 31). pului propus au voinţa şi tlria de a nu

Dupl n1unai cinci ani de mtrenamente! se cruţa, cei care au capacitatea de a

PînA atunci nim,:ni ou înregistrase o munci pini la ultimele resurse, devin,

ascensiune atît de vertiginoasl, nimeni aproape întotdeauna, campioni. 1n orice

nu izbutise sl ajungi în vîrf atît de repede domeniu, nu neaplrat în sport

şi pc o calc qa de scurtl. Mr. Delawarc, - 1n afarl de culturism ai oe vl

Mr. C,alifomia, Mr. America, Mr. Uni- ocupaţi?

vers - iatl etapele urcuşului siu. La - Sînt ba.rmai la w local

a patra competiţie a sa, KSJmăn Szkalak - Nu regretaţi el aţi abandonat stu-

a atins culmea supremi la care ar putea diile superioare? ·

aspira \Ul culturist amator. Paşi de uriaş! Pentru prima dat:i se gîndcşte înde-
Odati ai trecerea la profesionism, lung înainte de a-tni rlspundc. 1n ochii

scria victoriilor se lntrerupe. C.Oncunul lui limpezi şi de obicei senini intrcz1-

Mr. Olympia - 1978 - a fost primul rcsc de data aceasta o undi de tristeţe.

din cariera sa, cind nu a urcat pc treapta Aştept rlspunsul. Dar Kâlm&n Szkalak

COI mai tnaltl a podiumului de premiere. tace.

Dupl pirerea unora, la acest insucces a

contribuit şi conflictul in care intrase

ai I.F.B.B. din cauza lncerclrii de a SUPERCAMPIONUL

organiza o federaţie scparat:i pentru
culturiştii profesionişti, fapt oe a atras Incontestabil, Arnold Schwarze-

suspendarea lui pc viaţi din activitatea oegger este campionul campionilor, un
compctiţjonali. Independent de con- veritabil rege al culturismului, sportivul

flictul respectiv, in 1978 K8lm8o nu ai cd mai bogat palmares din istoria

avea şanse de a birui un adversar de acestei discipline. Iati victoriile repur-

talia lui Frank Zane. Se consideri el în tate de acest atlet oe a cules toa~ super-

privinţa dczvoltlrii spatelui, pieptului, lativele: 1965 - Mr. Europa la juniori

braţelor şi a umerilor SzkaJak are astlzi (R.F.G.), 1966 - concursul pentru ti-

foarte puţini rivali. 1n schimb, în privinţa · tlul „cel mai frumai dezvoltat blrbat

trenului inferior sînt mulţi mari cam- din Europa" (R.F.G.), 1966 - Mr.

pioni cc-ar putea si-1 întreacă Or, este Europa (R.F.G.), 1966 - locul al doilea,

greu cind eşti handicapat de o atare în urma americanului Chet Yorton, la

disproporţie, sl te rolsori ai \Ul model de concursul Mr. Univers. (N.A.B.B.A.,

echilibru şi armonie corporaJi ca Zane. Londra), 1967 - Mr. Europa la ama-
II întreb daci am dreptate.
tori (N.A.B.B.A., Londra), 19<i8 - Mr.

- Da, in lupta pentru Mr. Olym- Europa (N.A.B.B.A., Londra), 1968 -

pia - 1978 am încercat sl-mi acoplr Mr. International (I.F.B.B., Tijuana),

--- punctul slab - picioarele - sclzînd în 1969 - Mr. Univers la amatori (I.F.B.B.,
timpul pregltirii din intensitatea antre- New York), 1969 - Mr. Univers la pro-
nimmtclor penuu bust S~ran sl obţin fesionişti (N.A.B.B.A., Londra), 1970 -
un oarecare echilibru. Rezultafiil? Pi- Mr. Univers la profesionişti (N.A.B.B.A.,

cioarele au rlmas \Ul punct slab şi în Londra), 1970 - Mr. World (Colum-

plus toat:i lumea se întreba, ,,unde sînt bus), 1970 - Mr. Olympia (New York),

spatele şi umerii lui Szkalak ~". Am comis 1971 - Mr. Olympia (Paris), 1972 -

o gravi eroare. Punctele slabe rlmîn Mr. Olympia (Essen), 1973 Mr.

puncte slabe. Ol sl tnvingi trebuie sl Olympia (New York), 1974 - Mr.

faci tn aşa fel ca punctele slabe sil dcvinl Olympia (New York), 1975 - Mr.

puncte forte, iar punctele forte, puncte Olympia (Pretoria). A cucerit pentru

,,superfortc". prima dati titlul mondial la 21 de ani,

- Ct.m explicaţi traiectoria specta- devenind cel mai tinlr campicn al lumii

culoasl a carierei d-voastrl? din istoria culturismului PlBl atunci,

- Fiecare <Xn are, mai mult sau mai cu accasti performanţl se putea mtndri

, „ATI.AŞII" CULTURISMULUI 95

· Steve Reeves, cîştiglt<r al laurilor la crului, a vorbit Schwarzenegger mereu,

vîrsta de 23 de ani La 19 ani, Arnold mai ales în anii de culme ai carierei sale.
cintlrea 115 kg. iar perimetrul braţului Bucuria efortului de fiecare clipi i-a

slu mlsura 50 cm. La apogeul carierei netezit drumul a: 1-e condus, din antre-

avea urmltoarele date antropometrice: nament în antrenament, spre perfor-
înllţime - 188 cm, greutate - 113- manţă Treptat, in pasiunea tînlrului

115 kg. perimetrul toracelui - 150 cm, Arnold culturismul sc substituie halte-

perimetrul braţului - 56 cm, perime- relor. Mai mult dedt atît: acest sport

trul taliei - 86 cm, perimetrul coapsei - proasplt descoperit devine in curînd

78 cm, perimetrul gambei - 50 cm. sensul întregii sale vieţi. Dupi spusele

Nimeni în lume mi a obţinut pini acum sale, chiar atunci, la 15 ani, s-e nlscut

o dezvoltare musculari de asemenea ·, în d ambiţia de a ajunge cd mai bun

proporţii, de-e dreptul fantastice. ~ culturist din lume şi, odati al ea, hotl-

Este de menţionat al in 1969, la rîrea de a deveni culturist de profesie.

New York, a participat într-o singurl Aceas11 din urmii dorinţi a fost consi-

zi la doul dintre cele mai grele con- derati de familia sa dt sc poate de bizari

cursuri: dimineaţa a cucerit' titlul de şi copillreascl. 1n vremea aceea in toatl

Mr. Univers, iar seara s-e clasat al doilea Austria nu existau dcdt vreo 20- 30 de

la competiţia Mr. Olympia, fiim învins culturişti şi nimeni nu-şi închipuia a
la limiti de Sergio Oliva. Patru arbitri dintr-o astfd de ocupaţie se poate trai.

l-au preferat pe acesta din urml, trei Arnold era însl de alti plrere.

pe Schwarzenegger. A început prin a sc antrena de şase
1n 1970, la Londra, la campio- ori pe slptlmînl, uneori cite patru ore

"111atul mondial pentru profesionişti pe zi Trei an~oamente le efectua la

e ea(N:A.,.B.B.A.), Arnold a avut de susţinut domiciliu, într-o înclpcrc transformatl

poate mai dificili bltllie din cariera în sall de sport:, iar celelalte trei la un

sa: aceea ai'omul de care n uneau toate club, situat la 12 lan de casl, distanţi

aspiraţiile adolcsc~nţei, idolul slu din- a: o parcurgea al bicicleta. Dupi primele

totdeauna, Rcg Park. ntrecerea spor- şedinţe de culturism - tşi aminteşte -

tivi rlmîne însl întrecere, ~aestrul a avea o febd musculari atît de mare,

trebuit sl plrlseasal podiumul1-:s.·~vins îndt mi reuşea sl se pieptene sau sl

de discipol dual o ceaşal la guri. Intuind in dure-

Arnold Schwarzenegger s-e nlscut în re&..._(_esimţiti de muşchi prima frînl a

1948 în satul Thal din apropierea ora- p~~gresu~ Arnold mi a renunţat la
şului austriac Graz. Aici a copillrit, n1a un antr~cnt
Aceasti scrupulozita~şi-e pistrat-o
aici şi-e legat viaţa de sport Tatll slu,

blrbat înalt, viguros, ai o constituţie pini în ultima clipi a carierc::i-s~r-

deosebit de robustl, a fost un bun tive. Comentînd-o, cineva 1-e caract ·

patinatoc artistic. A llsat fiului o moş­ zat odatl ca fiim un cm extrem de

tenite inestimabill: \Dl corp slnltos şi disciplinat:, a: ani de-e rlndul a renunţat

puternic, precum şi nevoia organial de la multe „pllceri ale vieţii", supunîn-

a-l supune exerciţiului fizic. Aşadar, nu du-sc tutur<r privaţjnnill't' impuse de

este de mirare al înal de la 10 ani Arnold înrobitoarele antrenamente. Dezmin-

a început sl practia: diferite discipline ţim o atare presupunere, Schwarzc-

sportive in cadru organizat Şi-a încercat neggcr a declarat al şedinţele de lucru

forţele, fim vreun real succes deosebit, nu le-e socotit niciodati renunţare sau

în box, înot:, fotbal, atletism (diac şi greu- înrobire. Nici mlcar supunere faţi de o

tate). La 15 ani a flcut cunoştinţi cu disciplinl interioarl. ,,La antrenamente

halterele, ajungînd in scurt timp cam- m-am dus întotdeaum ai pllccrc. Şi nu

pion al Austriei la juniori Chiar de la numai la început Chiar dupi zea: ani

primele antrenamente, lupta ai bara de de munal chinuitoare (recunosc al e

oţel şi discurile de fond i-e adus o ne- chinuitoare I) abia aşteptam sl intru în

mlrginiti bucurie. De acest sentiment sall. Dealtfel, un cm a: sc simte con-

al bucuriei, a: D însoţeşte în timpul lu- strîns mi cred al ar putea faa: faţi imen-

96 CULTURISM

selor solicitlri psihice şi fizice la care veau trenul său inferior.) Odată împli-
obligă culturismul."
nit acest deziderat,, a lucrat astfel, încît
După efectuarea stagiului militar, niciodată propriiJe calitlţi sl nu ajungi

Arnold s-a mutat la Milnchen, unde, să-l dezavantajeze. (Culturistul Mike
dispunînd de condiţii mai bune de an-
Katz a fost, de pildl1 permanent handi-
tgrăetniraema ednut,plşi-parinocrigpainiliezamt areigsturruolsui psrăeu- cnaops,atîndecobmupsatural ţsiăeu
Reg Park. Şi anume: la baza fiecărui extrem de volumi-
antrenament a inclus \Dl set de exerciţii cu care picioarele,

indispensabile dezvoltlrii generale, pe altminteri destul de bine dezvoltate,

care le-a executat cu închclturi grele şi, păreau nişte „beţe de chibrit".) Arnold,
nelăsînd la voia întîmplhii nici un
în consecinţl, într-\Dl nu.mir relativ re-
dus de serii şi repetlri Acest mod de ammunt, a izbutit să-şi dAltuiascl mus-
cu.latura în aşa fel, ca nici o calitate a ei
lucru l-a ajutat sl creascil în greutate
şi să-şi dezvolte o musculatum a chei sl nu se evidenţiei.e excesiv, în dauna

celorlalte. Corpul său a avut masivitate,
dar şi definire, volum, dar şi proporţie.

masivitate a egalat-o în curlnd pe aceea Acest echilibru perfect al valorilcr consti-

a idolului său. Ulterior, stabilindu-se tuie, probabil, secretul îndelungatei sale
în S.U.A (1968), Schwarzenegger şi-a
schimbat radical metoda de antrena- supremaţii asupra alt<r culturişti ce au

mcnt. Mhturiseşte cil în decursul anilor excelat într-o privinţă sau alta.
a încercat absolut toate exerciţiile întîl- Arnold Schwarzenegger şi-a atins sco-
nite în clrţi şi reviste sau vlzute la alţii.
Unele dintre ele le-a abandonat, altele pul propus la 15 ani: a ·devenit cd mai

btiumnpucriullotru.ri,s,tReţpertoaf"esrieounşiisttei al tuturor
sale a for-

le-a integrat pentru totdeauna în pro- mulat-o pe scurt astfel: ,,încredere în.
gramul său. Pornind de la propria expe- sine, voinţă, muncil flrl menajame te".
rienţl, campionul american considera
cil fiecare exerciţiu poate fi util şi cu cit Declaraţia de mai sus constlcuie cel
varietatea acestora este mai mare, cu mai potrivit prilej pentru ~-efuarea unei
atît sporesc şansele de a obţine o dezvol- laturi esenţiale a pr~--sului de „flurire

a campionilot'',,:.,,!r- S.U.A Schwarze-

tare fu:icl multilaterali. negger, ~ l11tnbu, Robinson sînt tot
Un moment crucial pentru definirea atîţia s.portivi, ale căror performanţe sînt

metodicii de antrenament a lui Schwar- .~iosite de „suveranii banului" în scopul

zşeconaelgagedre l-a constituit întîlnirea ---- reclamei 1a adresa unei lumi în care
culturism ameri~ juns drumurile ar fi deschise, chipurile, ori-

în S.U.A., la una din.n_!ir-ne sale com- cui. Schwarzenegger, Columbu, Robin-
petiţii, ~FArrannoIkld,Z. aa"nuef'of.i•sltuEtxopctlauişmciapuţişioaon?r
euro- son au razbit într-adevir în această
pean...si între-
de Dife- lume. Dar, sl tu1 u i dm ci mînenstalcaosdteă
culturism „Gol antrena
d" m
renţa de valoare a calitlţilor celor doi cinci dolari Şi pentru cîţi alţi atleţi dotaţi
culturişti. Schwarzenegger se distingea ru „încredere în sine, voinţă şi putere de
munct' aceşti cinci dolari nu au consti-
prin masivitatea uluitoare a muscula- tuit o stavill de netrecut! Oţi mari cam-

turii sale. La Zane, în schimb, fiecare
muşchi era lucrat aproape milimetric,
imaginea de ansamblu a corpului său pioni· nu au „murit" in culisele culturis-

mului american încil înainte de a se
dmeoloncie.mAasrinvolfdiinadtrrmemaîrncvaJbţiălmiăntperlien naşte I
ar- la Nîmes, prezenţa lui Arnold,
In 1977,
cu-
vşie-naiteeladbinoraacteaasnttărelnecaţmiee. n1tenlepriîmn uslcorîpnudl
îrneştcea,lit,a,taetrdaceţisap"ecptraitnocr;i paacl io. nsCtiatuişti, fi-
de a-şi compensa în cel mai scurt timp pe
toate carenţele. (Pe atunci acestea pri- alţi campioni, l-am rugat sl-mi acorde

* anînmegetgroeiacrtaăanicfiaoOrsitelerîantvsYianossrtpdooonra,triSvdeierAg, tirorn(·oiolcldiuvlStaurşiciştFhir,a~ndke un interviu. A fost singurul care m-a

Zane. refuzat, explicîndu-mi politic~ el, în

vdbiarrertepuattueaalceussnltewdi·aec.ao1ndnetcsralcachrtiamcţuibio, edi-L·..u.xo, nu are
decit cu apro-
ca orice „star",

•

„ATI.AŞII" CVLTURISMVLlJI 97

ce trebuie să-şi întreţinl popularitatea, firească a victoriilor.;-nu are nici o va -

a acceptat sl se fotografiez cu toati loare - a continuat. - Valoare au

lumea şi a oferit cu generozitate auto- munca, efortul cu care o dobîndeşti.

grafe (foto 32). La recepţia de despăr­ Strădania de a obţine gloria poate fi
ţire, dati de primarul oraşului Nîmes
justificati - în opinia lui - doar ca
în incinta aeroportului, am avut ocazia,
expresie a dorinţei omului de a trăi
la un pahar de suc de portocale, sl ml
veşnic, de a trli în memoria semenilor,
întreţin „neoficial" cu Arnold Nefiind înscriindu-şi numeJe în istorie. Din
aceste cuvin~ am înţeles dl stătusem de
vorba <;ie lD1 interviu, îmi pern1it să
vorbii cu sportivul Schwarzenegger. Era
spicuiesc din discuţia noastm clteva din
observaţiiJe sale. A remarcat dl nu-i pare tot ce doream

rlu dl s-e dedicat culturismului de înalti Mai tîrziu am primit în dar cartea sa
performanţă, întrucît acesta i-e oferit autobiografici, în care se găseşte urm!-
prileiul să se afirme şi să-şi împlinească toarea confesiune: ,,Ştiam dl sînt omul
aspiraţiile. Celebritatea în sine, urmare cîştigltor. Ştiam dl sînt destinat sl în-

•

•

Foto 32. Campionul, campwnilor, ARNOLD SCHWARZENEGGER, &npreund tU autorul acestei
lucrtlri, semnfnd in cartea „Culturism. Stlrbdtoarea muşchilor", apdrot4 in 1971 &i Editura Sport-Turism.

!n dreapta: BOYER GOE.

•

98 CULTURISM

făptuiesc lucruri mlreţe. Veţi spune că Mr. S.U .A. Un unchi al ei, Bert Goo-
aceste cuvinte sîm totalmente lipsite de
modestie. Sînt de acord Modestia nu dricb, a fost cel dintîi posesoc al titlului
m-a caracterizat niciodată". "Autore- Mr. America Vărul ei, Vie Tanny, a
clama" este sufletul comerţului Să nu devenit şi el Mr. California. Într-una
uităm, deci, că în prezent Arnold
Scbwarzenegg~ este om de afaceri şi, din fotografiile copillriei sale Armanda,
ocazional, actor de film şi autor de cărţi. ·
(Pentru debutul său în filmul ~,tmpin- în vîrstă de doi ani, zimbeşte în braţele
gînd haltera" i s-a decernat premiul
,,Globul de aur".) lui Steve Reeves, prieten al familiei.

Autorul acestoc rînduri preferă însă La Hawaii, unde şi-a petrecut jumă­

să-şi amintească de seara aceea la Nîmes, ~te din viaţă., a studiat baletul şi timp
de 15 ani a fost balerină Încă de pe
cirul l-a ascultat pe Schwarzenegger - vremea aceea a început să practice exer-
sportivul ciţii tjp culturism,. iniţial pentru a-şi
echilibra dezvoltarea corporală (şi-a dat
CEA DINTII seama că baletul îi solicită numai picioa-
rele), mai tîrziu pentru a-şi menţine
Armanda Tanny este arbitru de cul-
condiţia fizică „îii rîndul femeilor -
turism de categorie internaţională În-
treaga ei viaţă a fost, într-un fel sau altul, spune Armanda Tanny - persistă o
legată de exerciţiul fizic, de cultivarea falsă temere: aceea că exerciţiile cu îngre-
unui corp sWt~ şi armoni~ dezvol-
uieri le-ar deforma, reliefindu-le exa-
tat S-a născut în 1950, an în care tatăl
gerat musculatura. Sistemul nostru hor-
ei, Armand Tanny, cucerea titlul de
monal nu permite acest lucru. A sosit
demult timpul să înţelegem că halte-
rele ne sînt tot atît de necesare ca şi băr­
baţilor, fiind mai eficiente pentru fru-
museţea noastră decit operaţiile este-

tice."

Foto 33. Prima femeie arbitru de culcuri.Jm de categorie internaţionald, ARMANDA TANNY in vîrstă
de 30 de ani, la antrenament.

„ATLAŞD" CULTURISMULUI 99

Armanda efectuem patru antrena- · Kong, fiind pus în situaţia de a efectua /
etalări ale musculaturii chiar în timpul
mente pe săptAmînă, de cîte două ore zborului Este, cu siguranţă, singurul
(foto 33). Pentru încălzire aleargă de culturist care şi-a prezentat programul
fiecare dată 3 km.
la o asemenea altitudine!
Posedînd o asemenea carte de vizită, Cu altitudinea Roger ar trebui să fie
nu este de mirare că a fost cea dintîi
femeie arbitru internaţional de cultu- obişnuit, întrucît lucrea:dl în aviaţie.
rism numită de către Comitetul de arbi- Adevărat, nu este pilot, nici tehnician,
traj al I.F.B.B. »Mulţi credeau - co- ci... clarinetist în orchestra Forţelor
menta Armanda în legătură cu această
activitate a sa - el, fiind femeie, am să Aeriene ale Australiei Meseria de mu-
favorizez concurenţii cu trăsături fru- zician îi solicită abilitatea degetelor şi
moase ale chipului. Au avut ocazia să-şi
vadă dezminţite presupunerile. Pentru unii susţin el, pentru a-şi menaja mîi-
mine o competiţie de culturism este ca
nile, evită să execute exerciţii pentru
un spectacol de teatru, la care asist în antebraţ Cine l-a vl1ut măcar o dată
la concurs are însă dovada grăitoare a
calitate de critic. Observ totul, dar apre-
ciez doar ceea re ţine stria de preroga- netemeiniciei uncx astfel de zvonuri.

tivele mele de arbitni de specialitate."
Armanda Tanny este de părere că ar

trebui cooptate mai multe femei în bri-
găzile de arbitraj. Pe de o parte, pentru
că la concursuri procentajul spectatoa-

relor este destul de ridicat, iar pe de
altă parte, deoarere femeile au, în opinia
sa, un simţ estetic poate mai rafinat
decît bărbaţii

CLARINETISTUL Fo11> 34. Ausrralianti ROGER wALKER in
. CULTURIST
1976 a cucerit laurii de campicn mondial.
Io cadrul Campionatelor mondiale

din noiembrie 1975, desflşurate la Pre-
toria, la categoria de înălţime peste

172 cm, pe locul al doilea (dupl Ken
Waller) s-a clasat un culturist puţin
cunoscut la vremea acee.a, australianul

Roger Walker. Peste cîteva luni, re-

vista »Musele Builder and Powet' pu-
blica un amplu reportaj, însoţit de foto-
grafii, sub titlul: ,,Roger Walker - o
stea re se înalţă în emisfera sudică"
(foto 34).

Dar pe cînd americanii abia începeau
să-l descopere, culturistul din.Australia

era deja extrem de popular pe întinse

zone geografice. Astfel, luînd masa

într-un restaurant din Manila, a fost pe
dată recunoscut şi rugat să facă o mică
demonstraţie, pentru care i s-a improvi-

zat imediat un podium. Roger Walker a
fost recunoscut şi asaltat de pasageri
şi într-un avioo cu destinaţia Hong

'\

·-

100 CULTURISM

în 1975, în numai trei luni, Roger menului sau a oriclrei alte grupe muscu-
Walker a obţinut o rari1 suiti de succese nlare. Nici unul însă tn1 poate deplşi în
printre culturiştii amatori: a devenit privinţa calităţilor privite în ansamblu.
campionul Australiei, apei al continen- Corpul lui Zane este ca un giuvaer, pre-

tului asiatic şi în cele din urmă vice- ţia5 nu atît prin mărimea sa, cit prin

campionul lumii. Peste un an,, la Montre- arta şi talentul cu care a fost şlefuit.

al, a cucerit şi laurii de campion mon- nMarea majoritate a specialiştilcr con-
dial. Dupi aceasti din urmă victorie a sidera întruchipare a perfecţiunii cor-

trecut la profesionism, participînd fira porale.
succes deosebit la ediţiile din 1977,
Zane tn1 a avut însuşiri ftzice native de
p1i9.a7.8 şi 1979 ale concursului·Mr. Olym-
excepţie. A avut în schimb ştiinţă, har
în pofida antrenamentelcr intense, şi putere de muncă demne de un mare

campion. "Motivul pentru care nu am
ce includ constant şi exerciţii pentru abandonat antrenamentele dupi eşecul
antebraţ,, Roger tn1 şi-a părăsit postul din 1976 - declari el .... a izvorlt din

din orchestră, mînuind clapele clari- dorinţa de a demonstra el pentru a
netului ru aceeaşi virtuo7,itate ca şi învinge în culturism tn1 ai neapărat
1• na•mte.
nevoie de proporţii uriaşe sau de o mare

densitate musculara. Existi oameni care

PROFESORUL pur şi simplu tn1 au potenţialul de a ob-
ţine o maximi dezvoltare în acest do-

Este o prezenţi cu totul aparte în meniu. Şi constatarea ii descurajează.
rîn~ul culturiştilor americani. Marele Dar culturismul tn1 este doar înfrun-

campioo n-a acceptat · niciodati sl fie tarea unor corpuri, a una: entităţi fizice.

transformat într-0 supervedetl. Deşi Ca orice sport, presupune înfruntarea

culturist profesionist; n-a abandonat ni- oamenilor prin mijlocirea co~urilor.
ciodati meseria sa de bază - aceea de Iar oamenii sint atît de diferiţii In opi-
profesor de matematicl Nu mai puţin nia mea, corpul unui culturist impresio-

solicitat de antrenamente decit alţii, nează tn1 prin dimensiune - aceasta

a găsit totuşi timp sl facă studii de chi- este în mare parte un dar al naturii -

mie, psihologie, filozofie. în prezent, ci prin plusul de frumuseţe pe care n·
parald ru pregătirea pentru urmltorul adaugă universului, ca rod al muncii şi

concurs Mr. Olympia, îşi redactează talentului unui creatcr uman."

lucrarea de doctorat "Factorul psiho- Pentru a fluri acest „plus de frumu-

logic în antrenamente1e şi concursurile seţe, Frank Zane lucrează cu rigoare de

de culturism". Acesta este Fff!lk Zane, autentic matematician. în decursul înde-
omul ce a avut îndrlzneala şi tăria ca, lungatei sa1e cariere a experimentat

în pofida multor insuccese, sl meargă aproape toate metode1e posibile (de an-

cu încredere pe un drwn propriu, ne- trenament şi alimentaţie). Continuă şi

desţelenit şi despre care puţini credeau astăzi sl facă cercetări, realizînd, pe baza

el ar duce spre marea performanţă combinlrii exerciţiilor, noi şi na pro-
grame. Ţine un jurnal de antrenament
(foto 35).

Care au fost greutlţi1e şi care sînt în care notează in detaliu cite serii şi
reuşitele acestui drum? Într-0 epoci, în repetări execut!, cum reacţionează orga-

care arena culturismului era şi este do- nismul la fiecare noul solicitare, care

minati de campioni ai masivităţii (Oliva, este starea sa psihică în timpul lucrului.
Schwarzenegger, Robinson) sau ai den- . Pe baza observaţiilor operează anumite

sităţii musculare (Columbu), Zane a modificlri în programul stabilit; în aşa
reuşit sl impună drept fundamental un fel, incit acesta sl corespund! cerinţelor
alt criteriu de apreciere, prin exce- fizice şi psihice ale etapei respective. "Nu

lenţă estetic - proporţionalitatea, armo- am un program-şablon. Corpul omului
nia. Într-adevăr, zeci de culturişti ar nu este o maşinl Fl poate răspunde

putea sl-1 întreacă in privinţa dezvol- diferit de la o zi 1a alta solicitlrilcr ace-
tlrii umerilor, gambelor, spatelui, abdo- luiaşi exerciţiu. Atitudinea mentall este