Szekely, Laszlo - Culturism

.

„ATLAŞII" CULTURISMULUI 101

în acest sens esenţiall Un antrenament şi de opt ore, în care nu faci decît si te
de doul orc, în care munceşti ai interes supui inerţiei efortului."
şi concentrare, va da întotdeauna rezul-
Pornind de la constatarea el inerţia
tate mai bune decît \Dl antrenament, fie
sÎirşeşte totuşi prin a se instaura, pentru

•

Foto 35. Profesorul de matematicd, FRANK ZANE, la 38 de ara ajuns pe piscurile performantei.

- -·

102 CULTURISM

a i se împotrivi, Zane a elaborat o metodă narea acestei prodigioase cariere s-e pe-

proprie, numită „metoda-şoc". 1n esenţA, trecut abia in perioada 1977-1979, cind,

aceasta tinde sA preintîmpine obişnuirea 1a vîrsta ~ 36, 37 şi respectiv 38 de ani,
muşchiului ai solicitarea. Ond cultu- Frank Zâne a cucerit titlul de Mr.

ristul observi ci deprinderea este pe Olympia. lată datele sale antropome-
trice din 1979: inAlţime - 175 cm,
cale de a se statornici, d trebuie sA mA- greutate - 85 kg, perimetrul toracelui
- 132 cm_, perimetrul braţului -
reascl intensitatea solicitArii - încAr-
48,5 cm, perimetrul taliei - 71 cm,
cltură mai grea, nnmir sporit de repc-
tAri - deci sA recurgl la un „şoc", asi- perimetrul coapsei - 66 cm, perimetrul

gurînd astfd în continuare maxima efi- gambei - 46 cm. Zane a fost la un pas
cacitate a exerciţiului de cîştigarea titlului şi in 1976, fiind

Frank apeJeazl frecvent la asemenea învins 1a 14nitA de Franoo Columbu.
,,şocuri". BunAoarA, îşi întrerupe an-
trenamentele o dată pc an Dupl peri- Înfringerea de atunci l-a marcat pro-
oada de repaos, reluarea exerciţiilor, fund, se gindca chiar să renunţe la acti-
vitatea competiţionali. A deplşit depre-
chiar 1a o amplitudine sclzu~ acţionca­ siunea mulţumită sprijinului Christinei,

zl ca „şoc", ca impuls. Musculatura, înfocata sa suporteri de mai bine de
,,însetatA" de efort,, rcacţioneail prompt, 15 ani, cAreia dealtfel li datoreazl mult
din reuşita sa profesionali. Frank nu se
dezvoltîndu-se într-un ritm mult mai
dinamic decît înainte de pauză. sfieşte s-o recunoascl. ,,Am început să .

Campionul american este de asemenea realizez ceva important în viaţi., inclu-

un specialist în gradarea intensitAţii siv in culturism, doar dupl cc m-am
căsltorit" - a declarat ziariştilor.
antrenamentelor, astfd incit ziua de
concurs să-l „surprindă" informa maxi- Christine Zane este şi ea profesoară.
Practici şi ea exerciţii1e cu îngreuieri,
mi. ,,Poţi fi tot anul într-o forml spor- fiind autoarea unui curs de culturism

tivi buni, dar forma de virf indispen- pentru femei, ce se bucuri de mare popu-
sabilă luptei pentru titlu o poţi atinge
laritate in Ş.U.A 1n timpul liber Chris-
o singură dată pe an. •Secretubt e sA
tine picteazA şi face fotografu artistice,
ştii sA o obţii exact in ziua decisivă." lucrAriJe ei relevînd un rafinat simţ al
competiţiei, talentul de a surprinde ex-
Acest „secret", în şpatele clruia se as- presivitatea mişclrii Specialistă in ba-
cund grafice, observaţii, calcule, într-un let şi buni cunoscltoare a artelor plas-
cuvînt o întrcagl ştiinţi, i-a deschis lui
Zane calea cltre piscurile performanţei. tice, Christine de-a lungul aoilcr a urmă­

Dar victoria supremi a venit foarte rit îndeaproape anttenamentele soţului
ei, in special pregătirea programului
tirziu. Frank practici culturismul de 1a liber ales. Ţinuta artistică impecabilă,
14 ani. De la 24 de ani participi la marile eleganţa, plasticitatea, elevata construeţie
ritmici, distineţia programelcr lui Frank
competiţii 1n 1967, la New York, Frank Zane s-au nAscut in mare mAsură din
sugestiile şi clutArile Christinei. Ştiinţa
şi Christine, soţia sa, au concurat pe „profesorului", aureolatl de arta „pr<r
aceeaşi sceni. Christine a devenit atunci fesoarei" au adAugat într-adevăr un plus
de frumuseţe universului. Şi această
Miss America, in schimb Frank a pier- frumuseţe, speri Frank, nu este doar

dut bltAlia pentru titlul de Mr. America, aceea a unui corp. ,,Pentru mine cultu-
rist nu este cel ce îşi fAureşte un corp
clasindu-se primul doar la categoria sa. frumos. Culturist este cel ce se fAureşte

Peste un an, tot 1a New York, a aVut pe sine ca om frumos."

ocazia sA-şi ia revanşa. Şj fireşte ci nu a Este poate cea mai importantă leeţie
pe care profesorul Frank Zane o predă
ratat-o. Li 1970, la Londra, cei dcj soţi ,,elevilot' săi de pretutindeni.

urci, de data aceasta lmpreunA, pe
treapta cea mai înaltă a podiumului de
premiere. Christine este declarată Miss

Bikini, Frank - Mr. Univers, campion

absolut (N .A.B.B.A.). Din palmaresul

sAu mai fac parte victoriile 1a concursu-
rile Mr. America (1967), Mr. Univers
(1968, 1970, 1972), Mr. Intemational
(1969), Mr. Wor1d (1969). Dar încunu-

„ATLAŞO- CULTlJRISMULUI 103

ARHITECTUL mersuri, obţinînd, la 6 ianuarie 1970,

CULTURISMULUI recunoaşterea oficială a culturismului

ca sport amator. 1n acelaşi an a luat
Primele concursuri de culturism în fiinţă Federaţia Turcă de Culturism

Turcia s-au organizat în anii 1930-1940, Amator, ce s-a transformat în 1975 în
cel dintti campioo naţional fiind Reşit Uniunea Turcă de Culturism Amator

Orer. Avîntul hotărîtor pentru soarta (Viicut Gclistirme Birligi - V.G.B.),
sa această activitate sportivi l-a luat afiliindu-se la I.F.B.B. Fondatorul şi
abia la începutul aniloc '60. Sadik Pe- preşedintele ei este Zcki Yonet

kiinlii şi Ferdi Tiirkdamar, doi cultu- 1n 1971, a publicat în limba englezl
rişti ce au dominat competiţiile acelor
un anuar cuprinzînd date şi informaţii
timpuri, au meritul de a fi ridicat foarte- despre activitatea culturiştilcr din Tur-
sus, prin pregltirea şi performanţele lor, cia şi de peste hotare, ca şi numeroase
fotografu de la competiţii naţionale şi
ştacheta culturismului Ca urmare, nu- internaţionale. Ulterior, din cauza lip-

mlrul cluburilor şi al asociaţiiloc a,,cres- sei de fonduri, anuarul nu s-a mai putut

cut vertiginos; au existat chiar citeva edita.

încerciri de editare a unei reviste de

specialitate. Necesitatea de a crea un Zeki Yonet este arbitru internaţional

cadru organizatoric adecvat activităţii de categoria A, adică de cea mai înaltă
culturiştilor amatori devenea din an în calificare. Pentru meritele sale de pro-
an mai stringentă. De inflptuirea aces- '
numele arhitec- mot<r al culturismului a fost distins,
tui deziderat se leagă în decursul anilor, cu diploma de onoare

tului Zeki Yonet. şi cu certificatul de merit al V.G.B.,

Nlscut în 1941, el a practfcat exerci- precum şi cu diploma şi placheta de
ţiile cu îngreuieri de la vîrsta de 20 de
ani, flrl ambiţia de a stabili performanţe. onoare a I.F.B.B. Dar, poate, suprema
distincţie ce s-a conferit arhitectului
Ţelul slu era de altă naturl: dotat cu un
talent organizatoric deosebit, şi-a în- Zeki Yonet pentru munca energică şi
constructivi depusl o constituie „ti-
chinat toate eforturile- crelrii unei fede- tlul" de „arhitect al culturismului",
raţii naţionale de culturism şi obţinerii
cum este numit în rîndul culturiştilor
recunoaşterii acesteia de către forurile de pretutindeni

sportive oficiale. Din iniţiativa sa, la

21 --iunie 1969, în Palatul Sporturilor *

Atati.irk din Istanbul a avut loc primul În încheierea acestui capitd se impu-
campionat naţional de culturism (pe ne o ultimi constatare. Pentru toţi cei
dom categorii de înllţime). Răsunetul
acestei acţiuni a fost neaşteptat de mare : ale clrcr portrete am încercat sl le schi-
au participat Z'l de concurenţi, repre- ţăm, fie ei sportivi, antrenori, teoreti-
zentînd practic întreaga întindere a tă~
rii, iar numlrul spectatoriloc a depăşit cieni sau promotori, culturismul a în-
cifra de 15Qp. După întoarcerea de la semnat un prilej de- a-şi exprima şi
campionatele europene şi mondiale, un- împlini o reali vocaţie. Iar vocaţia, din-
de l-a însoţit pe campionul ţăţii Eniinlii,
colo de reuşită sau eşec, dincolo de cele-
Zeki Yonet a întreprins o serie de de-
britate sau anonimat, păstrează nestinsă

flacira unui crez. A crezului în sportul
căruia ţi-ai dedicat viaţa.

••

104

PATRU ETAPE

Din cele mai vechi timpuri poporul

român a înconjurat ru dragoste şi pre-

ţuire oamenii puternici, cutezători, ne-

înfricaţi, a glorificat faptele lor de vite-

jie. Folclorul nostru, basmele şi bala-

dele cîntă isprăvile voinicil<r ,,'nalţi la

stat", ru „braţ de buzdugan", ce se
lupti „zi de vară pînă-n sari", dărîmă

codri întregi sau retează munţii ru pa-

loşul .

fn diferite zone ale ţării, cu prilejul

tîrgurilor şi al serbăr1lu- populare aveau

loc întreceri în cadrul cărora bărbaţii îşi

disputau întiietatea in privinţa forţei

fizice. 1n decursul anilor acestea s-au
• transformat în veritabile competiţii. Nu-

mărul concursuril<r a crescut vertiginos
la începutul secolului nostru şi, ca

urmare, s-e impus necesitatea creării

unui for conducătcx de specialitate. Anul

acesta se împlineşte o jumătate de veac
de la înfiinţarea Federaţiei Române de

Haltere.

Cu toate că halterele şi diferitele

SCURf ISTORIC AL tipuri de îngreuieri au fost folosite din
vechime pentru dezvoltarea forţei mus-
culare, practicarea culturismului, con-
CUL1'URlSMULUI form principiilcx şi metodelcx specifice,
INRO
arc în ţara noastră \Ul istori:: relativ

scurt. Originile lui se situează 1a sfir-

şitul anil<r '50, cînd numeroşi tineri

încep să efectue7.C exetciţii de culturism,

în majoritatea cazurilor Ia· domiciliu sau

în „sili" amenajate prin forţe proprii.

Primii entuziaşti nu se pregăteau în

vederea concursurilor, lucrau „numai"

pentru a deveni mai sănătoşi, mai rezis-

tenţi, mai puternici. 1n anii '60, într-o
serie de publicaţii - revista „Sport",

cotidianul „Scînteia tineretului", săp­

tămînalul „Itjumunkâs" - apar note

şi informaţii despre aceasti activitate

nNU EXIS TA ŢARA sportivi şi chiar cicluri de lecţii de
1N LUME CONŞTIENTA
culturism, însoţite de indicaţii metodo-
DE DATORIILE EI...,
logice. Materialele difuzate au sporit
CARE sA NU ACORDE interesul pentru exerciţiile cu îngreuieri,

CM MAI MARE ATENŢIE ca urmare, numărul adepţil<r acestora

ŞI sA NU PACÂ a crescut. 1n cadrul unor cluburi spor-

CELE MAI MARI SACRIFICII tive au luat fiinţl secţii de culturism.
PENTRU A PROPAGA ŞI A INCURAJA Treptat, în rîndul practicanţil<r s-a
EXERCIŢIILE FIZICE născut dorinţa de a valorifica roadele
SUB ORICE FORMA." .

Spiru Haret eforturilor depuse la antrenamente, cu

•

•

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROMANIA 105

alte cuvinte de a participa la concursuri. hotlrit ca Federaţia Români de Haltere
După cîteva competiţii-demonstraţii cu sl-şi schimbe denumirea în Federaţia

caracter mai muh experimental, în 1966 Români de Haltere şi Culturism

se organizeazil - după campionatele (F .R .H.C.). 1n cadrul federaţiei oficiale

naţionale de haltere - primele campio- astfel create s-a înfrinţat o comisie (con-

nate naţionale de culturism atît pentru dusl iniţial de Ştefan Petrescu, ulterior

juniori (pînA 1a ~ de ani), cit şi pentru de Dumitru Hîtru) inslrcinati ai îndru-

seniori. marca activitlţii de culturism din intrea-

Acest eveniment a marcat trecerea de ga ţari.

1a prima etapi - competiţii-demon- Timp de mulţi ani campionate1e na-

straţii - la etapa culturismului compe- ţionale de culturism au fost dominate
tiţionaL Din 1966 campionatele naţio- de halterofili cunoscuţi. lncepind din
nale se desfăşoară cu regularitate, cîşti- 1972 însl laurii intrecerilcx sint culeşi
gltorilor acordindu-h-se trH.:oul, meda- . de clltre culturiştii „puri". Astfel se
lia şi diploma de campion. Anual, în trece 1a cca de-a patra etapl, cînd pe
Capitală, au loc Campionatele munici- arena culturismului romAnesc se impun
pale. De asemenea, sub egida asociaţiilor din ce în ce mai mulţi sportivi ce s-au
sportive, se dest'lşoarl cîteva concursuri, dedicat în exclusivitate acestei disci-
unele devenite tradiţio!3ale (~pa Di- pline. Este de menţionat el supremaţia
namo, Cupa 16 Februatie, ~r~amzate ~e halterofililor-culturişti a fost mai înde-
Clubul Dinamo-Bucureşu Şl reşpect1v lungatl 1a juniori decit 1a seniori.
Clubul Rapid - Bucureşti). . Pini în 1974 campionatele naţionale

Pentru aportul adus în decursul am- s-au organizat pe doul categorii de înll-
lor 1a iniţierea şi imbunl~~~ea modului ţime : sub 168 an şi peste 168 cm. Din
1975 s-au stabilit trei categorii: sub
de desflşurare al compet1ţ11lor de eul-
turism meritl evidenţiate cîteva nume : ar:_165 cm intre 165- 172 an şi peste
Ştefan Petrescu, fost campicn naţional
172

la haltere, cm deosebit de activ, ce de Precizlm el în România campionatele
naţionale, ca şi celelalte concursuri de
peste cinci de~enii slujeşte ai abnegaţie culturism, nu includ probe de forţl,
cama sponulm rominesc; maestrul spor- desflşurîndu-se strict pe baza prezen-
tul~ Lazlr ~roga, . posesor a noul _ti- tlrii poziţiilor obligatorii şi a progra-
tlun de camp1cn naţional la haltere (din-

tre care trei de campion absolut), sportiv mului liber ales. (Adevlrat, au existat
cîteva competiţii - Oradea. Clui-Napo-
ce a ameliorat de peste 80 de ori diferite ca - ce au cuprinc; şi probe de' împins
recorduri naţionale, ulterior antrenor fe- din culcat şi genuflexiuni cu ham pe ·
umeri. Acestea au constituit însl ex-
deral, în prezent secretar al Federaţiei

Române de Halteic şi Culturism; ma-

estrul sportului Alexandru Cosma, cîş- cepţii de la regula generală .'\

tigltor a cinci titluri naţionale 1a haltere, După cwn se poate constata din tabelul

antrenor la Clubul Sportiv Dinamo- alllturat, într-1.m posibil clasament IX'
Bucureşti; Dumitru Hitru, lector la numllr de victorii, locul întîi i-ar reveni

I.E.F .S ., întotdeauna preocupat de în- lui Gheorghe Humll, culturist ce domini

curajarea tinerilor culturişti talentaţi ; de opt ani categoria de înllţime de peste
antrenorii clujeni Ştefan Javorek şi
Gheorghe Jakab; Iosif Lucaci, pionie- 172 cm. ?n urma lui s-ar situa: Cristian
rul culturismului orldean, unul din cei
Mihllilescu, posesor a şase titluri na-
mai competenţi specialişti în acest do- ţionale supreme; halterofilii-culturişti
meniu din ţari; matematicianul Con- Gheorghe Teleman ai cinci victorii (în
stantin lonesw clin Bucureşti, adept
1966 a reuşit sl cucereasel titlul atît la
entuziast -al exerciţiilor cu îngreuieri juniori, cit şi la seniori) şi Gheorghe
Bercca cu patru titluri (acesta din urmi a

Anul 1970 a deschis cea de a treia devenit ulterior artist la Circul de Stat,

etapl în istoria culturismului rominesc. remarcîndu-se prin aptitudinile sale fi-

la 24 martie, Biroul Consiliului Naţio- zice de excepţie); tot patru titluri are în

nai pentru Educaţie Fizici şi Sport a palmares şi George Crlciunescu.

•' •

106 CULTURISM

CampionH de culturhm ai RomAnlel

Anul · Ediţia Categorii Juniori Selllort

1966 I sub 168 an Apostolis Pamavelos Fitzi Balaş
1967 peste 168an Gheorghe Teleman Gheorghe Teleman
1968
1969 II sub 168an Apostolia Pamavelos Fitzi Balaş
1970 peste 168an Ştefan Pintilie Gheorghe Teleman
1971
197'2 III sub 168an Apost0lis Parnavelos Fitzi Ba18'
1973 peste 168an Iosif Pălink6s Gheorghe Telemaf\
1974
1975 IV sub 168cm Aurel Miuţ Gheorghe Bercea
peste 168an Petrişor Tudor
1976 Iosif Pălinkăs

1977 V sub 168an Aurel Giosan Gheorghe Bercea
peste 168 an Petrişor Tudor Gheorghe Telemao
1978
VI sub 168an Iosif S7'.AfJDăry Gheorghe Bercea
197'9 peste 168an Petrişor Tudor Ion Iliescu

1980 VII sub 168 an Dragomir Cioroslan Cristian Miblil('SCU
peste 168 an Vasile Chiriloiu Gheorghe Hmnl

VIII sub 168 an Dragomir Cioroslan Cristian Mihlilescu
peste 168an Vasile Chiriloiu Gheorghe Hmnl

IX sub 168 an Dragomir Cioroslan • Gheorghe Bercea

peste 168 an Ovidiu Om>loeci Gheorghe Huml

X sub 165 an Mihai Purdill Cristian Miblil"'8CU
165-17'2 an c.omtantin Bebeşelea
Dan Remeteanu George Criciuoescu
peste 17'2 an Gheorghe Huml

'XI sub 165an Mihai Purdill Cristian Miblil"'8CU
165- 17'2 an c.omtantin Bebeşelea George Crlciuoescu
peste 17'2 an Vasile Oprea
Gheorghe Hnml

XII sub 165 an SţrgheiQimov Cristiad Mihlill'ICU
165 - 172 an
Ion Albu George Crlciuoescu
peste 17'2an Andrei Nemeş Gheorghe Huml

XII sub 165an Tiberiu Kiskallo Cristian Miblilf'8Cil
165- 172 an Jon Albu Constantin Bebeşelea
Gheorghe Huml
peste 17'2 an Ion Dragoman
Florian Roşia Vasile Pruteanu
XIV sub 165 an Petru Ciorbl George Crlciuoescu
165-17'2 an Gheorghe Huml

peste 17'2 an

xv piol la 65 kg Marian Sîia
65- 7'2 kg
Marian Petrelecao
73 - 77 kg Florin Uceaou
peste 77 kg Nioolae Giurgi

CAMPIONATELE tăţit, Vasile Pruteanu s-a aflat. la un pas
NAŢIONALE '78
de cucerirea titlului naţional. Ajutat de
La Campionatele naţionale pentru experienţa de concurs, posedînd o impe-
seniori din 1978, desfăşurate la Cluj-
Napoca, au participat în total 23 de con- cabilă definire a zonei abdominale, Cris-
curenţi. La categoria de înălţime sub tian Mihăilesru şi-a adjudecat în cele
din urmă victoria, deşi fusese întrecut
165 an s-au înscris şase culturişti, pri- de Pruteanu în privinţa dezvoltării tre-
nului inferior. Tînărul Nicolae Olaru,
mele trei locuri fiind ocupate de repre-
zentanţii Clubului Sportiv Rapid- Bu- cel. de-al treilea medaliat, a demonstrat
cureşti: Cristian Mihlilescu, Vasile Pru- că este un viitcr adversar de temut.
tcanu, Nicolae Olaru. Faţă de anul pre-
cedent ierarhia a rlmas neschîmbată. La categoria mijlocie (şapte concu-
Avînd un corp masiv şi proporţionat, renţi) s-a produs faţă de anul 1977 o
prezentmd un program muh îmhună- inversare a ordinii primilor da clasaţi :
Constantin Bcbcşelea (Rapid- Bucu-
reşti) a devenit campion, învingîndu-1
pe George Crăciuncsru (Rapid-Bucu-

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROMANIA 107

reşti). în decurs de un an Bebeşelea a Mult mai masiv decit adversarii săi,
Pruteailll i-a depăşit şi prin ţinuta artis-
realizat progrese serioase, izbutind să
ticii a programului prezentat. Pe locul
cîştige în volwn muscular fără sl piardă
al treilea s-a clasat un elev al- lui Iosif
din reliefare. S-a remarcat şi prin pro-
gramul susţinut, unul din cele mai fru- Lucaci, electricianul Ovidiu Bocioc.
moase şi expresive ale competiţiei. Locul Abia trecut de pragul senioratului, ei a
al treilea i-a revenit lui Nicolae Duna
(C.S.M. Cluj-Napoca), sportiv cu certe realizat astfel primul pas spre culmile
calitlţi, pe care, din pileate, nu a ştiut să performanţei. Bocioc se antrenează de
la 18 ani, dind dovadă de multă voinţă,
le pum în valoare pe deplin în timpul răbdare şi ambiţie. Menţionăm, cu lau-
dele cuvenite, că lucreazA ru aceeaşi
evoluţiei sale. atenţie la trenul supericx- şi la cel infe,.
Dintre cei zece culturişti ce s-au în- rior, precwn şi faptul di înceardi sl-şi
elabore:ze un stil personal, original, de
fruntat la categoria de înălţime peste susţinere a programului.

172 an s-a detaşat, datorită staturii, vo- La categoria mijlocie s-au înfruntat
şapte culturişti, _printre ei doi vechi
lumului muscular şi a proporţionali­ rivali: George Crlciunesru şi Constan-
tăţii, acelaşi Gheorghe Huml (C.S. .tin Bebeşelea. Criiciunescu, clasat pri-
Şcolar Şoimii - Sibiu). Ştefan Bichiş, de mul, dispune de un corp masiv şi armo-
mulţi ani aspiram la titlul suprem, nu nios, flurit ru migală Punctul său forte
şi-a văzut visul împlinit nici la această
nîn comparaţie ru Bebeşelea reprezintă
ediţie a campionatelor, fiind deficitar la
musculatura picioarelor. Dar, din pă­
capitolul definire. Ocupantul locului al cate, în timpul evoluţiei sale tocmai

treilea, Mihail Reizenauer (Rapid - această zonă rămîne ,,în umbra". Ceea
Bucureşti), deşi armonioo dezvoltat, a
fost surclasat din cauza unor carenţe, ce îi lipseşte lui Crlciunescu posed!
manifestate la prezentarea programului Bebeşelea din belşug. Musculatwa aces-
tuia se caracterizează printr-o buni relie-
liber ales. fare şi vascularizare, programul siu este
elaborat ru talent Are în schimb carenţe
CAMPIONATELE în dezvoltarea trenului inferior şi a
muşchilor spatelui (cu precădere a tra-
NAŢIONAi .E '79 pezului). Dintre medaliaţii anului 1978

în 1979 campionatele naţionale au a lipsit clujeanul Nicolae Duna.

avut loc la 5 august în oraşul Gheorghe Cea mai numeroasl participare s-a
Gheorghiu-Dej. Faţă de ediţia ante- consemnat la categoria de înllţime de
rioarii, numhul concurenţil<r înscrişi a
scăzut pînă la 20. peste 172 an - zece concurenţi. în

De la acest evenimem major a absen- nici un an lupta pentru titlul naţional
tat, reţinut de obligaţii profesionale, nu a fost atit de strînsă. Deţinătorul
multiplul campion Cristian Mihăilescu. titlului în ultimii şapte ani, Gheorghe
Humă, s-a prezentat mai masiv ca ori-
în lipsa sa principalii pretendenţi la cînd (lffi kg, perimetrul braţului 52 cm).

titlu la categoria sub 162 an au fost tînii- Ciştigînd în volum, a pierdut însl din
rul Nicolae Olaru şi veteranul Vasile
Pruteanu. Primul - nliscut la 5 decem- definire şi vascularizare. în contrast,
brie 1952, în comuna Stoileşti, judeţul
Vîlcea, domiciliat în Sibiu, student la Ştefan Bichiş, adversarul siu nr. 1, a
I.E.F.S. - s-a pregătit foarte temeinic, slăbit obţinînd o reliefare pronunţată

impresionînd în special prin dezvol- a musculaturii, în special Ja braţe şi
tarea muşchila: intercostali şi abdomi-
nali. Desiivîrşirea „sculptlirii''- corpului bust, graţie căreia s-e apropiat mai
necesită însă foarte mulţi ani de muncii. muh ca niciodată de cucerirea victo-
Adeviir demonstrat şi la acest concurs
riei supreme. La capltul unei confrun-
prin exer-..t-::u lui Vasile Pruteanu, de- tări pasionante, izbînda i-a suris însă
lui Gheorghe Humă.
venit campion la vîrsta de 30 de ani.
Dacii în ţara noastră s-ar fi acordat

-....

108 CULTURISM

un premiu special pentru cd mai spec- lucrări oferite publicului cititoc conţi­
taculos progres realizat în decurs de un neau indicaţii metodologice simple, des-
an, în 1979 premiul i-ar fi revenit cu crieri ale unor exerciţii accesibile tutu-

siguranţă lui Mircea Blditaru (Rapid- ror. Munci de pionierat pe acest tlrîm

Bucureşti). 1n primăvara anului 1979 a desfăşurat Lazir Baroga, ale clrui
Blrăitaru s11 clasat al treilea la compe- lucrări au contribuit la răspîndirea cu-
tiţia Cupa 16 Februarie, peste cîteva noştinţeloc de bazl privind exerciţiile

luni a cîştigat Cupa Dinamo. Aceste tip culturism, la spulberarea diferitelor

performanţe au culminat cu locul al prejudecăţi legate de practicarea aces-

treilea la campionatele naţionale. tora.

Născut la 10 octombrie 1950, în

Bucureşti, Mircea Blrlitaru practică *
1n ultimii ani unele publicaţii de spe-
.culturismul de lac2o4mpdearaatni.iv. eDactoenlset1.snaul.ee
cialitate de peste graniţă manifesti un
antropometnce interes sporit faţă de performanţele cul-
turiştilor noştri Astfel, în revista ameri- ·
o explicaţie elocventi a succeselor re-

purtate în ultimul timp:

cană „Musele Buildcr and Power", organ

Date a11ttopometriee 1974 19'19 al I.F.B.B., în buletinele oficiale ale

Perimetrul girului 40an 44 an I.F.B.B., în revista „Male Image" din
Singapore au fost tiplrite note referi-
Perimetrul toracelui lOSan 130an toare la dinamica culturismului româ-
in ~ţie nesc, precmn şi fotografu ale lui Gheor-
lOOan 120an ghe Humă şi ale altoc culturişti români
Perimetrul toracelui 45an de frunte.
in expiraţie · 38an 36an
87an *in anul 1976 autorul prezentei lu-
Perimetrul braţului 30an 66an
Perimetrul antebraţului 90an 43an

Perimetrul taliei 58an
38an
Perimetrul coapsei
Perimetrul probei

. crlri a realizat un reportaj filmat pen-
tru televiziune, consacrat în principal
Sintetizînd reuşitele şi eşecurile con- antrenorului Mihail Kiss, care conduce
semnate Ja campionatele '79, remarcăm activitatea de culturism din Săcele. Fil-
ci, pregătindu-se din an în an mai te- mul prezenta totodati imagini suges-
meinic, concurenţii ridici tot mai sus tive de Ja antrenamentele unor valoroşi
stachcta performanţelor. Apreciem de campioni, printre care Gheorghe Huml

asemenea ca meritorii eforturile gene- şi Cristian Mihăilescu, precum şi sec-
rale ce se depun în vederea depăşirii venţe de la Campionatele naţionale de

principalei carenţe a culturismului nos- culturism din 1976.
tru - nivelul artistic scăzut al prezen-
*tării programului.
Ol urmare a progreselor evidente ce Practicarea culturismului la nivel de
· performanţi necesiti săli de antrena-
se înregistreazl în toate privinţele, con- ment utilate cu aparaturi specială care
cursurile de culturism tind sl devină să permiti prelucrarea meticuloasă a

în RomAnia adevlrate evenimente spor- tuturor grupelor musculare. Este cit
tive, aşteptate cu nerllbdare şi justifi- se poate de îmbucurătoc faptul el la noi
cat interes deopotrivi de sportivi şi de în ţară existi o preocupare constantă

public. pentru proiectarea şi executarea prin

forţe proprii a unor asemenea aparate.
De-a lungul anilor, prin contribuţia
CONTRIBUŢII adusă în acest domeniu s-au remarcat
Alexandru Cosma (Bucureşti), Aurel
Dat fiindcl în ţara noastră marea ma-

joritate a celor ce practici culturismul Giosan (Alba Iulia), Iosif Lucaci (Ora-
1U1 sînt sportivi de performanţi, primele dea), Mihail Kiss (Săcele).

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROMANIA {09

VETERANUL este totodată singurul antrencr care a

1n anul 1967 antrenorului Ştefan condus (în perioada 1945-1949) acti-
vitatea a trei discipline sportive (gim-

Petrescu i s-e conferit ordinul „Meri- nastici, lupte, haltere). Din 1949 s-a

tul sporti~ clasa a 111-e pentru contri- dedicat în exclusivitate sportului cu

buţia deosebită adusă la dezvoltarea haltere, promovînd această disciplinl

culturii fIZice şi a sportului în Româ- sportivi atît în calitate de antrenor, cit

nia. Înalta distincţie venea să rlspll- şi de secretar al Federaţiei RomAne de
teasci şi să încunune21e o caried de Haltere. Ştefan Petresw poate fi consi-

sportiv, antren<r şi pedagog, remarcabili derat pe drept cuvînt plrintele haltero-

nu numai prin longevitatea sa, ci şi prin fililor din România, sub conducerea sa
conţinutul slu extrem de bogat în reali- activînd mai multe generaţii de haltero-
zlri. fili, dintre care unii au asthi tîmple

De tînh Ştefan Petresal a intrat uce- clrunte.

nic la Tipograf1a „Monitorul oficial" Tot el este primul arbitru interna-

din Bucureşti unde a lucrat neîntrerupt ţional de haltere care a arbitrat în cadrul

timp de 34 de ani, trecînd prin toate Jocuril<r Olimpice, fiind distins, pen-

treptele meseriei şi ajungînd conduci- tru „aportul adus la buna dcstlşurare a

torul tehnic al întreprinderii. Pasiune, olimpiadei", al diploma de onoare sem-

putere de munci, competenţi, disciplinl, nată de preşedintele Comitetului de
modestie, · exigenţi - aceste calitlţi organizare al Jocurilor Olimpice de la

l-au caracterizat atît pe zeţarul şi lino- Roma. Această diplomă a fost w priso-

tipistul, cit şi pc sportivul şi antrenorul sinţl meritatl, comportarea arbitrului

Ştefan Petrescu. I.a 1 iunie 1919, deve- român la olimpiadl fiind elogiată şi de

nind membru al Societlţii de arme şi presa mondiali. Iată de ce. lntr~ scarl,

gimnastici „Tirul" unde se antrenau în timpul concursului de haltere Ştefan
Petrescu îşi îndeplinea sarcinile ce-i
cei mai cunoscuţi campioni ai vremii la reveneau ca arbitru-şef de platou. La
box şi lupte, tînlrul Petresal a tlcut cu-
un moment dat 1m concurent de cate-
noştinţl al gimnastica şi exerciţiile cu gorie uşoari s-e dezechilibrat şi w bara

îngreuieri. Li anii '30, allturi de Blnici deasupra capului a tlcut dţiva paşi spre

Enciulescu şi alţii, a luat parte la dteva

demonstraţii de ridiclri de grcutlţi, marginea scenei unde se afla 1Dl mare
adudndu-şi astfel !!portul la populari- grup de ziarişti şi fotoreporteri. Sesi-

zarea sportului ai haltere. Li aceeaşi zînd pericolul, Ştefan Petrcsw s-e re-
perioadl a devenit clpitanul binecu- pezit spre concurent, ajudndu-l sl puni
noscutei echipe de fotbal a tipografilor. bara jos şi evitînd în felul acesta pro-

I.a primul campionat naţional de haltere, ducerea unui grav accident Pentru cu-
destlşurat dupi eliberarea patriei noas-
rajul şi prezenţa sa de spirit publicul
tre (Lugoj, 1947), Petresal cucereşte l-a aclamat cu entuziaim timp de dteva

laurii de lnvinglt<r la categoria .67,5 kg. minute ca pe 1m adevlrat campion.

Peste un an concurează, repurtînd ace- De-a lungul întregii sale cariere de
sportiv şi antrencr Ştefan Petresal s-a•
laşi succes, la categoria 82,5 kg. dovedit 1m cm al iniţiativel<r curajoase,
un cm care şi în alte domenii şi-e asumat
Spirit întreprinzlt<r şi îndrăzneţ, în- rlspunderea parcurgerii. primil<r paşi.
totdeauna receptiv la nou, Ştefan Pe-
trescu a dcstlşurat în decursul anil<r o ·

activitate rodnici de activist pc tlrim Unul din aceste domenii a fost acela al

sportiv. 1n 1945 a introdus gimnastica exerciţiil<r cu îngreuieri. Ştefan Pe-
de înviorare şi de producţie la Tipo- trescu este unul dintre primii antrenori
români care a argumentat în favoarea
grafJa „Monitorul oficial". A fost direc-
exerciţiilor cu îngreuieri, folosite în
torul primului curs de antrenori de halte-
pregltirca fizică a sportivil<r ce acti-
re din ţari (1950). fn acelaşi an a fost vează în diferite discipline sportive.

numit antrenor de staţ iar peste şase
ani a fost primul clruia i s-a conferit ti- Aruncltoarca de disc Lia Manoliu a

tlul de antrenor emerit Ştefan Petrescu început sl se antrenez w haltere în

•

• CULTURISM

110

sala de gimnastică a Tipografiei „Moni- ciţii pentru toate grupele musculare -
torul oficial" unde activa Ştefan Pe-
trescu. Ulterior, descoperind că prin îmi mărturiseşte Kiss.
intermediul exerciţiilor cu îngreuieri se Au urmat nopţi în şir de studii, calcule,
contureazl profilul unei noi ramuri spor-
tive, culturismul, Ştefan Petrescu a sus- proiecte. După orele de serviciu, Mihail
ţinut-o cu energie, contribuind )a încu-
rajarea şi popularizarea acesteia Timp lucra în şopron Ja aparatul său. Majori-
îndelungat el a condus cu competenţă
activitatea de culturism din ţară, lui tatea materialelor necesare le-a procurat
datorîndu-i-se paşii realizaţi pe drumul
afll'mării acestui sport. de la depozitele de fier vechi. Aparatul

Antrenorul Ştefan Petrescu a împli- începea să prindă contur. Nu corespun-
nit, pe 2 octombrie 1980, 75 de ani.
Este de mulţi ani pensionar, dar aproa- dea însă tuturor cerinţelor. Alte pro-

pe zilnic poate fi întîlnit )a centrul iecte, alte săptămîni şi luni de studiu.

de antrenament „23 August", ajutîn- Se elabora . pe hîrtie, se cons_truia, se
du-i încă în pregătire pe tinerii halte-
rofili. Devotamentul şi dragostea pentru experimenta. ai timpul încăperea din
muncă şi sport a veteranului rămîn pil-
duitoare pentru toţi. curtea gospodăriei, iniţial bucătărie de

TINEREŢE vară, s-e transformat într-o veritabilă

FARA BATRINEŢE sală de culturism, dotati ai o aparatură

Totul a pornit de la două găleţi cu dintre cele mai perfecţionate (foto 36).

apă... în 1975 Oficiul de Stat pentru Invenţii

Locuind în satul slu natal, Turcheş, şi Mărci i-,a acordat lui Mihail Kiss bre-

vetul de inventatoc pentru aparatul său

multifuncţional de concepţie originală

(foto 37). . exerciţii forţă

Acest aparat pentru • de

prezintă numeroase avantaje, îndeosebi

pentru cei ce practică culturismul la

domiciliu sau în colectivităţi mici şi

anume:

- ocupă un spaţiu restrîns;

- permite efectuarea unei game ex-

trern de largi de mişcări, cu alte cuvinte,

Mihail Kias se ducea de citeva ori pe zi prelucrarea grupelor musculare din cele
)a fintînă după apă. ai timpul, spre
nedumerirea familiei, numărul acestor mai variate unghiuri;
drumuri a sporit simţitor. - funcţioneam silenţios;
- este prevăzut cu sisteme de asigu-
- Nu înţelegeam de ce merge tot
rare pe bam de amortizare, sisteme ce
timpul după apă - îmi spunea Eva, exclud posibilitatea accidentării, aşa în-

soţia lui Mihail, surizînd Ja amintirea cit prezenţa la antrenament a unui par-

acelor zile. - - tener- nu mai este obligatorie.
Mihail lucrează, se antrenează, în-
De ce?... Pe vremuri, Mihail Kiss fu-
sese sportiv de performanţă, bine cotat vaţl. A absolvit )a Bucureşti cursurile
ca aruncător de disc. După retragerea pentru antrenori de haltere şi culturism.
din activitatea competiţională simţea în ln ultimii ani „bucătăria de culturism"
continuare nevoia de a face mişcare, din Săcele· s-a lărgit, îmbogăţită fiind
de a-şi solicita musculatura Aşa incit... cu noi şi noi aparate. Numărul celor ce
se ducea la fintînă, umplea găleţile cu o frecventeam creşte cu fiecare an, pînă
apl, le aducea în curte şi începea... în prezent Kiss iniţiind în tainele cul-
sl efectueze tlexia antebraţelor pe braţe. turismului aproape 700 de persoane. Sala
Cînd nu mai putea, ridica „încărcătura", funcţioneam non-stop, de dimineaţă de-
îşi turna .apa pe corp, se răcorea şi o vreme pînă seara tîrziu, antrenamentele
pornea din nou spre fintînă. Lucra, desflşurîndu-se şi în absenţa stăpînilor
aşadar, într-un fel de serii, pauzele fiind casei. Cheia sălii este atîrnată în cui
rezervate ,,duşului". lingă uşă. Oricine este binevenit.
- Cred că atunci mi-a încolţit în
Eva Kiss îmi spune el nici n-.a avut
minte gîndul de a construi un aparat cu cî.nd sl facă cunoştinţă cu toţi „elevii"
ajutorul căruia să se poată executa exer- soţUlui său. lmi povesteşte o întîmplare:

•

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROMANIA. 111

- Ml întorceam de la cumpărături. şi-a făcut un control medical complet. A
Am intrat pe pori şi m-am pomenit fost consultat de toţi specialiştii, i s-au
în faţa unui grup de bărbaţi necunos- făcut analizele. Peste o săptămînll a fost
cuţi, care tocmai ieşeau din sala lui chemat la spital
Mihail. Unul dintre ei, văzîndu-m! c!
am r!mas pe loc descump!nită, mi-a - wNu supăraţi - i-a spus un me-

spus: "Intraţi, nu w sfiiţi! Aţi venit dic - dar va trebui sll w refacem ana-

pe~tru antrenament? Sala este acolo..." lizele.

în fiecare după-amiau şi seară, Mi- Kiss l-a privit nedumerit.
- Vedeţi, undeva s-a strecurat o
hail este prezent în sală I{ în.drum! pe greşealll - a continuat medicul scuzîn-
începători, se ocupă de cei veniţi sll-şi
du-se. - Rezultatele analizelor d-voas-
corecte:ze anumite deficienţe fizice, apoi tră sînt identice cu ale sportivilor de
îşi efectueam antrenamentul propriu.
performanţă. 1•
1n „bucătăria de culturism" se întll-
Mihail a ;{îmbit. Medicii nu îi cu-
nesc oameni de toate vîrstele şi ocu- noşteau „pieocupkile". Şi nimeni nu-şi
putea închipui c! la vîrsta sa acest om
paţiile. efectuează antrenamente zilnice, ai am-
biţia unui debutant ce se pregăteşte
Mihail Kiss la cei 50 de ani ai săi de concurs. Mihail a zimbit şi... nu a
aproape c! nu are rivali printre tineri revenit pentru a-şi „corecta" analizele.
în privinţa încărcăturiloc ai care lu-
crează şi a intensităţii antrenamentelor. Pe masa sa de lucru sînt împrllştiate
Îmi povestea c! în urmă cu cîtva timp .

'

-

Foto 36. Sala de culturism a lui MIHAIL KISS din oraşul Săcele este dotată a.t aparatură de concepţie
proprie. ln spate, imbrăcat: MIHAIL KISS.

112 CULTURISM

schiţe, reviste, clrţi de specialitate. În creează. Are 50 de ani Se simte tînăr...
şopron mereu alte aparate îşi aşteaptă Aceasti poveste a pornit de hi două
testarea. Kiss lucreazi, se antrenează,
găleţi cu api. Apa s-e dovedit a fi ferme-

,.' •
iAi

w··

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

,1COISILIUL IATIOIAL PEITIU 'Tlllll TEHIDL081E
OFICIUL Df STAT PENTRU IIVEIITII ŞI MAICI

Nr. - -----------..

acord..t autorului l>.I!:tAlL i:::r.,::; din „r.c(lle, ju.! e~ul
Br~şov . Re~ublica Socialist~ România

pentru invenţia cu titlul "Aparat; per..tru exerciţii de e;im-

nast icS , cu folosire multipl~"

conform detcricrii ţi Jescnelor a!Aturatc. formind obiectul dosa-

ruliri nr. 68639 din o; noit:mbri& 19?1, ora q;Î;>

cu priorita tt de la o 3 noiembrie i ')? l

pentru care s-• acord..t titulor..ilui 00.:S... J..!1.,L JL.,~~~·•·· ::JE

EDJ.JC.\1IZ FIZICA ..,r .::~·oal' din --ra;iov , .,e:iub1 i-:ct

~ocialis t ' Ro~4nia
brevetul de inven\ie nr. 5d.:.ij din o" i.u_;ust l'.:7"' •

Prin acord.t.rcA certificatului de invent.,tor se rccunoaţtc

inventatorul!'i calitatea de Autor aT invenţiei cu to.,t< drepturile

ce decurg din o.ceAJtt\ c.t.lit.t.te, în ba;a decretului nr. 884/1967 ti
-~H. C. M. nr. 22So/t967.
'
: "· DllltTOR,' l
\

• l,,,~-~(J.. -

~.p

aFoto 37. Certificatul de inventator lui MIHA IL KISS, obţinut pentru aparatu sdu multifuncţional

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI IN ROMANIA 113

cată, adevlrată „a~ vie". Povestea a devină elevi Posedă o mare cultură
continuat cu o invenţie şi probabil că
va continua cu altele. de specialitate, dar este gata oricînd să

OMUL DIN ,,CULISE'' înveţe de la colegii sau elevii săi, fiind

. receptiv la orice sugestie.
Orădeanul Iosif Lucaci face parte
Am stat de vorbi cu Iosif Lucaci în
din acea categorie de oameni a căror
muncă intensă şi preocupări multiple nenumlrate rînduri Întotdeauna l-am

stau sub semnul uncs singure mari găsit departe de a fi mulţumit de ·cele

pasiuni. Pentru Lucaci pasiunea sa de înfăptuite, năzuind spre ,,mai bine" şi

o viaţă o reprezintă sportul. A început ,,mai mult". ·Întotde1n1na mi-a împlr-
prin a fi fotbalist, fiind nevoit să abando-
neze această disciplină în urma unui tlşit gînduri noi, idei originale. Discu-
accident la picior. S-a înscris la gimnas-
tică. Temîndu-se însă de consecinţele ţiile purtate mi-au relevat \Dl spirit me-
accidentului suferit, Iosif evita mişcă­
rile cu mare elan, încercînd să lucreze reu tînlr, activ, întreprinzător.

mai muh din forţă. Ca rezultat muscula- - Se vorbeşte despre un „stil" al

tura s-a întlrit, s-a dezvoltat. La 24 de orădenil<r în prezentarea programului
ani, descoperind principiile şi metodele
de culturism, se ~edică acestuia, plrl- liber ales. Se foloseşte în acest context

sind pentru totdeauna sala de gimnas- expresia „şcoalA orădeană". O consi-

tică. deraţi justificată?

Electricianul Iosif Lucaci a absolvit - Cred el este puţin exagerat să
Institutul de Cultură Fizică şi în pre-
zent este instructor metodist la Consi- vorbim de o şcoală. Dar facem eforturi

liul Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport serioase să îmbunătăţim modul de pre-
din Oradea. De ani de zile desfăşoară
o neobosită activitate de popularizare a zentare al programului, care la cultu-
culturismului în oraşul slu natal, de-
venit unul din cele mai puternice centre riştii noştri lasă muh de dorit. Rezulta-

de culturism din ţară. La iniţiativa sa tele sînt flii îndoiali valoroase, dar
sîntem încă departe de a ~ fi format un
au fost amenajate şi transformate în săli·
de antrenament numeroase spaţii nefo- „stil" propriu

losite. Aparatura din dotarea acestor - Socotiţi, aşadar, prezentarea pro-
săli a fost conceputi şi construită de
gramului un element maja: al concursu-
entuziaştii adepţi ai exerciţiil<r cu îngre-
lui de culturism?
uieri, al cărc.r numlr sporeşte necon- - Da. Oricine practică exerciţiile cu

tenit. 1n incinta Case de Cultură, unde îngreuieri obţine o dezvoltare a muscu-

funeţioneazl un cerc de culturism, se laturii. Culturist de performanţă însă St:
găseşte unul dintre aparatele cel ' mai
ingenios realizate: drept structură a dis- poate numi doar acela ce învaţă să-şi

pozitivului a fost folosit cadrul metalic pună în valoare calităţile atletice ale
al unui pat de copil Sprijinul orădehilor
este solicitat de culturişti din multe corpului prin frumuseţea mişcăril<r şi
oraşe ale ţlrii
a poziţiilor. ·
La toate aceste realizări o contribuţie
însemnati şi-a adus-o Iosif Lucaci, an- - Sub îndromarea d-voastm s-au
trenor deosebit de exigent atît faţă de antrenat şi se antreneaz.ă numeroşi cul-
elevi, cit şi faţă de sine. Disciplina,
corectitudinea, dlruirea sînt condiţii turişti de prestigiu: Pavel Ghiurău .

sine qw non impuse celor ce voc să-i Ovidiu Bocioc, Ladislau Gallo (foto 38).

La ce concluzie aţi ajuns, urmlrind

evoluţia pregătirii lor?

- Pe scurt aş formula-o astfel: po-

tenţialul corpului omenesc este nemlr-

ginit.

- Vă ocupaţi nu numai de sportivi

de performanţă, ci şi de practicanţi ce

nu au ambiţia de a concura. De ce?

- Culturismul poate fi, în mai mare

măsură decît alte ramuri sportive, un

mijloc eficient de corectare a unoc „ne-

dreptăţi" săvîrşite de natură. Consider că

este de datoria mea de cm să-i ajut pe toţi

cei ce doresc să cîştige sănătate, vigoare
fizică . ·

•

114 CULTIJRISM

• talent se spune că nu dispare atîta timp
cjt existil elevii sli.
- Antrenamentele de culturism sînt
grele şi destul de monotone, in orice caz CINE SINT CAMPIONII?
mai puţin distractive de_cit jocurile spor-
tive, de pildă. Cum vă explicaţi faptul Dar cine sînt cei ce s-au dedicat cul-
că elevii d-voastti pleacă veseli, bine turismului de performanţi in ţara noas-
dispuşi de la antrenamente obositoare? trl? Cine sînt aceşti sportivi - unii
dintre ei de clasl internaţjooalll - care,
-· Oboseala survenitil în urma an- în pofida rezultateloc remarcabile, rlmîn
cunoscuţi doar unui cerc restrîns de
trenamentului este tonicl, fiind însoţitl admiratori? Cine sînt campionii noştri
de o stare fizică şi psihică pllcutl, re-
confortantl_, asemmltoare celei pe care naţionali?

o încearcă im orlşean dupl o plimbare ELEVU. L

la munte, la aer curat. - Cum vă simţiţi dupl victoria de

- Dupl plrerea d-voastti ce ofera astlzi, cea mai importantil din cite aţi

culturismul maselor? obţinut pînl acum? ·(
- Fireşte slnltate, putere, frumuseţe.
- Fericit. Pentru mine ziua de azi va
în plus culturismul te învaţi sl gîndeşti,
rlmîne cea mai frumoasl din viaţa mea.
sl te analizezi. Dezvoltil atenţia, voinţa,
puterea de concentrare, calităţi nece- Este declaraţia flcutil de Constantin
sare fiecăruia atit în muncă, cit şi în
viaţa cotidianl. Bebeşelea la 20 august 1978, la cîteva

- Care socotiţi că ar fi menirea cul- minute dupl ce cucerise primul slu
turismului?
titlu de campicn naţional la seniori.
- Desăvîrşirea corpului uman.

Iosif Lucaci este înainte de toate un
dase~ de talent Iar despre im dase~ de

Foto 38. Un grup de culturişti din Oradea. La mijloc, îmbrdcat: IOSIF LUCACI. ln rînd,i de jos al
treilea din stinga: PAVEL GHIURÂU, primul din dreapra din rindul de sus: LADISLAU GALLO,
culturişti binecunoscuţi în ţarii

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N RO.MANIA 115

Născut la 7 martie 1956, în comuna Date aatropometricet 197' 19'19
Jiua, judeţul Sibiu, Constantin a crescut
InAiţime 169an 172an
la o casă de copii A absolvit un liceu Greutate 64kg
de industrie alimentam şi şcoala post- lOOan 74kg
liceaJă de antrenori (haltere). Este căsă­ Perimetrul toracelui 28an
Perimetrul braţului 27an 107an
torit. Adolescent fiind, a practicat boxul, Perimetrul antebraţului 42an
ca la 18 ani să se dedi~ culturismului 33an

şi sportului cu haltere. Debutul său com- Sî•rguinţa, seriozitatea şi perseverenţa
petiţional a fost încununat de o mare
lui Constantin, unanim recunoscute în
victorie. în 1975, dui- un singur an
lumea culturismului românesc, sînt tot
de antrenamente (de şase ori pe slptl-
atîtea "secrete" ale traiectoriei constant
mînă, maximum o oră) efecti.late sub
directa îndrumare a lui Gheorghe Humă, ascendente, ~ marchea7.ă cariera sa
Bebeşelea a devenit campicn naţional la
sportivă.
iuniori, ocupînd locul secund la seniori.
1n anul următ<X a repetat performanţa li solicit părerea referitoare la acest
la juniori şi s-a clasat al treilea la seniori. lanţ de victorii
Ascensiunea vertiginoasă, rezultat al
unei pregătiri dintre cele mai intense, - Reuşitele mele sînt o urmare fi-
rească a exerciţiil<X sistematice, a căror
au fllcut din Constantin un adversar de eficienţă nu cred dl mai poate fi pusă la

temut pentru colegii săi de categorie îndoială.
(165 - 172 cm). Şi iată el în 1978 a cuce-
rit titlul naţional suprem, învingîndu-1 - D-voastră personal nu aveţi totuşi
pe George Crăciunescu (foto 39). tn
palmaresul său figurea7.ă de asemenea nici un merit?
titlurile de vicecampion în 1977 şi 1979.
- Eu? Eu n-am fost decît un elev

conştiincios. Tot restul se datorează
profesorului Gheorghe Humă.

Îi relatez lui Humă acest răspuns,

Foto 39. CON_STANTIN BBBEŞELEA. şi GEORGE CRÂCIUNESCU sînt vechi rivali. Primul
exaleam in privinţa definirii musculare şi a vascularizdrii, cel de-al doilea în privinţa masei şi forţei
musculare.

• 116 CULTURISM

rugindu-l să-mi schiţe7Je \lll mic portret - Dintre toate disciplinele sportive
al elevului său. practicate de ce v-aţi dedicat în fmal
tocmai culturismului? - mă adresez
- Din modestia pe care i-o cunoaşteţi
lui Ştefan Bichiş într-o seară de aprilie
şi d-voastră, Constantin mi-a conferit
mie toate meritele. Ori eu, ca să-i para- a anului 1979.
fraz.ez cuvintele, n-am fost decît un
„profesor conştiincios". Performanţele Tace preţ de cîteva minute. Este un
lui Bebeşelea sînt răsplata muncii sale om rezervat, modest, ce îşi cîntăreşte
cu grijă vorbeJe înainte de a le rosti.
asidue şi inteligente. Se observă şi se
- Culturismul mi s-a părut cel mai
analizează permanent, este mereu în cău­
tare de noi soluţii. Nu acceptă orice pro- frumos sport dintre toate. Frumos pen-
punere. Dar cînd respinge o metodă sau tru el dăltuieşte lUl numai trupul, ci
o indicaţie are întotdeauna argumente
temeinice. Pentru mine ca pedagog lu- şi caracterul celui ce n practică. Frumos
crul cu el a fost pasionam şi plin de învă­
prin uriaşa muncă depusă 1a fiecare
ţăminte.
antrenament, prin satisfaeţiile imense
Constantin are o constituţie fizică mai
puţin robustă, ce lUl i-a permis să-şi şi foarte personale pe care le aduce
dezvolte o mare masă musculară. Posedă
în schimb cîteva atu-uri rare printre încet, dar sigur. Frumos pentru el apro-
culturiştii români: defmire, vasculari-
zare, o plăcută prezenţă scenică. Unica pie oamenii, poate mai mult ca oricare
sa parte slabă este trenul inferior. ramură sportivă. Frumos pentru dl dă­
ruieşte sănătate, încredere în tine în-
- Spuneţi-mi, Constantin ~beşelea, suţi, \lll optimism robust.
aveţi vreun ideal printre marii culturişti?
Ştefan Bichiş, născut la 24 iulie 1949,
- Da Gheorghe Humă. în Bucureşti, a absolvit o şcoall profe-
- Dar vre\lll prieten?
- Vasile Pruteanu. sională şi a continuat studiile de liceu

- Ce aţi învăţat practicînd cultu- (cursuri serale). Lucrează ca .mecanic

rismul? de utilaj cinematografic 1a Institutul de
- Să lUl riunîn niciodată indiferent,
Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L.
să-mi fac datoria, să-mi respect semenii. Caragiale" din Bucureşti. Este căsătorit
şi are un fiu. Timp de patru ani, zi de zi,
- Ce aţi ura culturismului românesc? după cele 8 ore de muncă Ştefan se

- I-aş ura să devinl cît mai curînd îndrepta cu regularitate spre sala de
un sport de masă, de mare amploare.
Aş dori ca toţi oamenii să-şi tlurească antrenament, iar seara spre liceu.
trupuri frumoase, sănătoase, puternice.
- Nu v-a fost greu să faceţi faţă
,,FRUMOS PENTRU CĂ...''
unui program atît de încărcat?
Ştefan Bichiş a început antrena-
mentele de culturism la 22 de ani, în - Da şi nu. Nu, deoarece m-a pasio-
urma vizionării unui concurs demon-
strativ organizat în cadrul Ateneului nat şi mă pasi~neazl tot ceea ce fac. Da,

Tineretului. Pini la această vîrstă şi-a deoarece fiind pasionat am dorit să fac

încercat forţele, nu fără rezultate pro- totul cit mai bine. Şi nu întotdeauna
miţătoare, în numeroase discipline spor-
tive: atletism, gimnastică, box, caiac- am izbutit. ·
1n glas îi vibrează o notă de tristeţe.
canoe, bob. în prezent, pe lingi cultu-
Se gîndeşte poate la îndelungata sa
rism mai practică şi schiul, participînd
la două-trei competiţii pe sezon. luptă pentru laurii de campicn naţional,

pe care pînl în prezent nu a izbutit să-i

cucerească, rămînînd mereu în umbra
uriaşului Gheorghe Humă.

Bichiş a cîştigat numeroase concursuri
şi are în palmares şase titluri de vice-
campicn naţional. Este \Ul culturist ma-
siv şi proporţionat, cu o prezenţă scenică
agreabilă, deficitar, în schimb, la capi-
tolele definire musculară şi vasculari-
zare (foto 40). Pregătirea sa constă din

cinci antrenamente slptlmînale, cu o
durată de aproximativ o oră.

Ştefan este deosebit de apreciat şi

L

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROMANIA . 117

iubit în rîndul colegilor sm datorită - Noi, cei ce am flcut primii paşi pe •

corectitudinii şi loialităţii de care a dat drumul culturismului românesc, sin-
dovadl întotdeauna. Prin felul silu de a.
fi, simplu, deschis, Bichiş şi-a croit drum tem -răspunzători de toţi spinii şi laurii

spre inimile tuturor, în primul rînd spre ce vor fi culeşi de urmaşii noştri. Sîntem
datori să le înlăturăm din cale spinii, pe
cele ale tinerilor. Este oriclnd gata sl-i
povăţuiască, să-i îndrume, împărtăşin­ cit putem fireşte, sîntem datori sl le
du-le „secrete" din vasta sa experienţă. flurim aripi care să-i poarte mai departe

Date Ultropometrice: 1971 1179 decît ne-au purtat pe noi aripile noastre.

Ină!ţime 176an 176 an Nu sînt cuvinte gratuite. De cîteva
69 kg 90kg ori Ştefan Bichiş a renunţat de bunăvoie
Greutate 37an 41 an să participe la concursuri, pentru a
Perimetrul girului oferi astfel posibilitatea de afirmare unor
116an 127an culturişţi tineri, mai slab pregătiţi. Ges-
.Pemrimi.entsrpui.lratţoi• reacelui
108 an 117an tul silu nu a fost uitat. La un sondaj rea-
Perimetrul toracelui 47,5 cm lizat în primăvara anului 1979, la rubrica
în expiraţie 37an
37an .,exemplu de comportare fair-play", ma-
Perimetrul braţului 33an 80an joritatea culturiştilor au citat numele
Perimetrul antebraţului 75 an lui Ştefan Bichiş.
Perimetrul taliei 65an
Perimetrul coapsei 56an - Sînteţi mulţumit de rezultatele ca-
Perimetrul gambei 37an 43an rierei d-voastră competiţionale?

Cîteva secunde de tăcere. Din privi-

,

Foto 4-0. ŞTEFAN BICHIŞ în una din poziţiile sale preferate.

• 118 CULTURISM

rea lui îmi dau seama el a descifrat Date antropometrice: 1172 1179

"subînţelesul" întrebării lnllţime 168 an 168 an •

- Bineînţeles el aş fi vrut să devin Greutate 67kg 81 kg
Perimetrul gitului
campion... - vine răspunsul. Perimetrul toracelui 38an 41 an
Ml surprinde faptul că o spune fira
în inspiraţie 102 an 123an
tristeţe. Dar... parel anume pentru a Perimetrnl toracelui
85 an 97an
mă lămuri Bichiş adaugă : în expiraţie 37an 43an
Perimetrul braţului
- Bineînţeles el vreau să devin cam-

pion!

UN OM AL PREZENTULUI Seriozitatea este o constantă a muncii

Militar de carieră. Absolvent al secţiei lui George Crăciunescu, oglindită fiind
de Ştiinţe politice a Academiei ,,Ştefan atît de activitatea sa sportivA, cit şi de
Gheorghiu". Culturist de performanţă. rezultatele profesionale remarcabile ob-
Astfel ni se recomandă George Cri- ţinute în anii studenţiei L-am întrebat
ciunescu, cm activ şi energic, cu preo- odati daci, oferindu-i-se posibilitatea
cupări din cele mai diverse, sportiv de · să intreprindl o cllltoric în Luni, ar
accepta "Nu - mi-a rlspuns cu o gra-
o perseverenţă şi putere de munel rar vitate aproape sentenţioasl. - Mai
avem inel multe de flcut pe Plmînt."
intîlnite.
S-a născut la 31 iulie 1949, în Bucu- Din aceste "multe" George Crlciunescu
înccarel sl inflptuiascl atît cit ii stă în
reşt~ în copilărie a fost marcat de o putere. tncearel în primul rind să-şi
îndeplineasel datoria faţă de sine în-
stare~ de · debilitate fiziel accentuată,
suferind între altele şi de rahitism. suti, faţă de trupul şi de spiritul slu.

Mişcarea, sportul, de cal'C a înţeles că In rarele ceasuri de rlgaz, acest om
nu se poate dispensa, i-au redat sănă­
tatea, ajutîndu-1 să-şi fortifice organis- atît de responsabil ancorat în prezent,
mul, să-şi sporeasel rezistenţa la boli şi
se cufundl în dezlegarea tainelor unor
la efort "Pentru mine - îmi declara
George - sportul, iniţial atletismul (am .vremuri demult apuse. Marea pasiune

fost semifondist), iar de la 23 de ani a lui George este numismatica.

culturismul.i a însemnat mai mult decît
reprezintă în mod obişnuit pentru alţii. ,,STEJARUL
A însemnat însăşi condiţia existenţei DIN DUMBRAVA''
mele."
De regulă Craciunescu efectuează pa-· Alin, un biiat de 12 ani, w ochi

tru antrenamente pe săptllmînll, în şe­ mari, vioi, se juca pe plaja de la Blile
Felix, confecţionind un zmeu. La un
dinţe de cite două ore. Li perioada com- moment dat a venit şi s-a aşezat lingă

petiţionall lucreazi zilnic, iar cu zece
zile înainte de conCUl'S execută chiar noi, arltîndu-ne w mîndric "opera" sa,
doul antrenamente pe zi Pregătirea sa, zmeul roşu cu o coadl uriaşi.

rod al unui sistem de munel şi al unui - Vrei sl te faci constructor, Alin?

regim alimentar ştiinţific întocmite; i-au - Nu - mi-e rlspuns oarecum ne-

adus în 1975, 1976„ 1977, 1979 titlul de dumerit de întrebare.
- Dar ce vrei si te faci cind vei fi
campicn naţional 1a categoria mijlo-

cie, iar în 1974 şi 1978 titlul de vicecam- mare?
picn al ţării (vezi. foto 39). George Cră­ Pe neaşteptate privirea băiatului a

i ciunescu este de asemenea laureat a nu- devenit gravi, concentratl. Căuta, cu
meroase concursuri de mai miel anver- toati seriozitatea, un rlspuns.
- Nu ştiu... - a rostit în cele din
•I gură. Se remarel prin forţl, masl mus-

culari, proporţionalitate, fiind unul din urmi abia auzit
- Alin, tu, caIC ştiu el citeşti mult,
puţinii noştri culturişti preocupaţi în
egală măsuri de dezvoltarea trenului gîndeştc-te la eroii din clrţi Cu cine
ai vrea sl semeni cînd ai să creşti?
superi<X' ca şi a celui inferior.

SCURT ISTORIC AL ClJLTIJRl8MULOI 1N ROMANIA 119

Tace îngîndurat, apoi, dintr-o dată o asemenea activitate de obicei se în-

privirea i se însenineazl, îndreptîndu-se cheie. în 1972 a cucerit primul titlu
spre bubatul ce şade alături de mine.
de campicn naţional la categoria de
- Cu tata! - răspunde hotuît.
L-am privit şi eu pe omul de lingă peste 172 cm. De atunci acest titlu i-a

mine. Un bubat înalt, puternic, w o revenit de opt ori consecutiv. Posedă
un corp extrem de bine proporţionat, o
ţinută impunătoare, w ochi calzi, în mare masă musculară. Dacă Arnold.

care se adunase parcă blîndeţea acelei Schwarzenegger este supranumit "ste-
dimineţi de mai (foto 41). jarul austriac", pe Gheorghe Humă l-am

- Du-te şi te joacă, Alin - i-a spus putea considem "stejarul din Dumbrava
fiului, zimbind, încercînd să-şi ascundă Sibiului". Numele său a devenit în
emoţia din glas. România sinonim cu însuşi culturismul.

în acea zi a anului 1978, la Băile - Gheorghe Humă, sînteţi culturis-

Felix mă aflam in compania lui Gheor- tul român cu cd mai bogat palmares.
ghe Humă, multiplul nostru campion
Ce argument aţi aduce in favoarea
de culturism.
practicuii acestei discipline sportive?
Născut la 19 martie 1941, la Bereşti­ - V-aş spune că am 39 de ani, apoi

Bistriţa, judeţul Bacău, Gheorghe Humă v-aş invita în sall, să mă vedeţi la lucru.
a absolvit Institutul de Educaţie Fizică
L-am văzut la lucru. Ridică vreo
şi Sport din Bucureşti în tinereţe a
cîteva tone la fiecare antrenament Pre-
practicat sporturi ca handbal, judo, lupte gătirea sa se bazeazJ pe un program
greco-romane, dezvoltîndu-şi un corp metodic, riguros, ce cuprinde şedinţe
puternic şi viguros. Şi-a început cariera zilnice de cite două ore. Foloseşte încăr­
competiţională in culturism la T/ de cături medii, executînd un mare număr
ani, vîrstă la care in alte ramuri sportive
de repethi (10-15). în sală este tăcut,

I

..

Foto 41. GHEORGHE HUMA care fn 1918, la 37 de ani, era multiplu campwn, împreuni! cu fiii

sdu, Alin.

1
I
·-
I

120 CULT URISM

aproape ursuz, atent la fiecare mişcare. - Ce calităţi înnăscute consideraţi
Îşi termină însă antrenamentul ai zîm-
betul pe buze. că trebuie să posede ml virtual campion?

- Nu vă simţiţi obosit? - n întreb. - în primul rînd ml metabolism şi

- Nu. Mă simt minunat - vine o constituţie fizică corespunzătoare. Ti-

răs_punsul pul mezomorf este cel mai indicat pen-

1n cei 12 ani, de cind practică cultu- tru performanţă în al doilea rînd o vo-

rismul, medicii nu au constatat la Gheor- inţă de fier, o imensă capacitate de mun-
ghe Humă decît... o îmbunătăţire a că, perseverenţă şi dragoste pentru cul-
funcţiilor vitale ale organismului. · turism. Un om care manifestă indife-
ferenţă faţă de activitatea sa este un
Datele sale antropometrice compa- ratat pentru sport

rative demonstrează elocvent că prin - Participaţi la concursuri de aproa-
exerciţii sistematice, efectuate timp în-
delungat, se poate obţine o dezvoltare pe zece ani. Ce părere aveţi despre des-
musculară remarcabilă şi după vîrsta
făşurarea competiţiilor de culturism în
de 30 de ani.
România?
Date antropometrice: 1968 19'/9
- Indubitabil, în ultimii ani, din
Înllţime 183an 183an punct de vedere organizatorx:: s-au rea-
lizat progrese însemnate. Personal mi-aş
Greutate 84 kg 99kg dori ca întrecerile de culturism să fie
Perimetrul gitului popularizate mai intens, astfel incit să
Perimetrul toracelui 42an 46an crească numărul spectatorilor prezenţi
în sală cit mai mult Pentru noi, cei ce
în inspiraţie 118an 136an ne înfruntăm pe podium, răsplata nu
Perimetrul toracelui este neapărat un trofeu. Răsplata stă şi
111 an 128an în dragostea şi aprecierea publicului
în expiraţie • 41 an 50an faţă de munca noastră
Perimetrul braţului 46an
Perimetrul antebraţului 38an ...Alin a încercat de cîteva ori să înalţe
Perimetrul coapsei 67an zmeul fără să izbutească Gheorghe
60an Humă se ridică şi se îndreaptă spre fiul
Perimetrul gambei 45an său să-i dea o mină de ajutor, urmărit
39an de privirile tuturor cela: aflaţi pe plajă.

Gheorghe Humă lucrează în prezent în urechi îmi răsună încă cuvintele
ca profesor la Clubul Sportiv Şcolar
„Şoimii Sibiu", fiind ml apreciat dascăl lui Alin: ,,Aş vrea să_ semăn cu tata" ...
şi antrenor. Sub· directa lui îndrumare „Cu tata" - ce răsplată poate fi mai
mare pentru un bărbat ajuns la anii
au „crescut'' Im Albu (campicn de maturităţii decît aceste cuvinte gîndite
culturism la juniori în 1977, 1978), şi rostite de propriul său fiu?!

Ion Dragoman (campion la juniori în UN MARE... CAMPION MIC
1978), precum şi Constantin Bebeşelea
şi Nicolae Duna Are 30 de ani, este căsătorit şi lucrează
la catedra de educaţie fizică a Institu-
- Ce bucurii şi ce necazuri aţi întîlnit tului de Marină „Mircea cel Bătrîn" din
Constanţa Practică culturismul din 1968,
în carie,:a d-voastră de dascăl al tine- cucerind primul său titlu de campion
rilor culturişti? - mă adresez lui Humă. naţional (la categoria sub 165 cm) în
1971. De atunci, ai excepţia anilor 1974
- Bucurii am avut multe. Mă bucură şi 1979 (în acest din urmă an a .absentat
fiecare centimetru cîştigat de elevii mei, de la concurs) nu a cedat titlul nimănui.
fiecare kilogram adăugat la bara ai dis-
curi Şi, fireşte, fiecare victorie în con- Cristian Mihăilescu deţire după
curs. Necazuri ?... Mai degrabă regrete.
Culturismul este un sport ce se răspîn­ Gheorghe Humă cel mai bogat palma-
deşte astăzi foarre repede, în special în res din istoria culturismului românesc

rîndul tineretului. Entuziasmul acestor (foto 42). Este un sportiv armonios dez-
numeroşi iubitori anonimi ar merita, voltat, care, organizîndu-şi pregătirea
după părerea mea, mai mult sprijin
şi• 1• ncura1• are.

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N RO.MANIA 121

cu mare rigurozitate, realizează progrese - Sînteţi satisflcut de rezultatele ob-

evidente de la an la an Iată datele sale ţinute?
antropometrice din 1978, an în care a
- Uneori. Dar, din fericire, mulţu­
cîştigat cel de-al şaptelea titlu de cam- mirea de sine este de scurtă durată.
pion naţional: înălţime - 165 cm, greu-
- Ce aţi simţit după ce aţi cucerit
tate - 74 kg, perimetrul gîtului - primul titlu de campim naţional?

40 cm, perimetrul toracelui (în inspira- - Un nod în gît Şi oboseală.
- Ce părere aveţi despre adversarii
ţie) - 120 cm, perimetrul toracelui (în d-voastră? Cum îi judecaţi?
expiraţie) - 102 cm, perimetrul bra-
- Încerc să nu-i subestimez. Am
ţului - 42 cm, perimetrul antebra- adversari foarte puternici. Şi acest lucru
.ţului - 38 cm, perimetrul taliei -
70 cm, perimetrul coapsei - 60 cm, mă stimulează. în concurs lupta „pe

perimetrul gambei - 40 cm. viaţă şi pe moarte" îmi aduce cele mai

- Cristian Mihăilescu, de ce aţi de- mari bucurii. Nimic mai trist, decit
venit culturist?
un sportiv ce nu are rivali pe măsurlt
- Iubesc sportul. Şi, în plus...
- Aţi gustat din „plicerile" gloriei
în colţul buzeloc îi înfloreşte un zîm- sportive. Ce inseamnA pentru d-voastră?

bet. - Gloria? Nimic. Performanţa în-
- ... Ştiţi, sînt profesor de educaţie seamnă totul.

fizică şi, dat fiind statura mea „pitică", - în calitate de pedagog ce aţi reco-
simţeam nevoia să ciştig autoritate, pres-
tanţă, să mă impwi elevilcr prin simpla manda celor dornici să practice cultu-

mea prezenţă în sală. Şi cum nu puteam rismul?

să cresc în înălţime, am decis să mă dez- - în primul rînd să pişească cit mai
curînd în sala de antrenament în al
volt în volum muscular şi forţă.
doilea rînd să o pirăsească întotdeauna
purtînd în suflet dorinţa de a reveni.

Foto 42. Primii trei lcaladsarţeiaplataC):amVpAioSnIaLteElePnRaţUioTnaElAe NdeUc,uCltuRriIsSmTdIiAnN19M78IHlaÂcIaLteEgSorCiaUdşei tnă/ţime sub
165 cm (de la stlnga
OLARU. NICOLAE

122 CULTURJSM

Culturismul este o „drigoste" re nu 165 cm (vezi foto 42), ca în 1979 sl
devinl campicn -naţional
admite „trădarea".

D1N „FALSTAFF' D ate a ntropometrice: 1971 19'19
CAMPION
- 164an 164an
- în tinereţe am tlcut cîtva timp 75- 76 kg
lnllţime 80kg 40an
Greutate
37an
Perimetrul gitului

Perimetrul toracelui

antrenamente de haltere la Clubul Di- în inspiraţie 98an 120an

namo din Bucureşti sub îndrumarea Perimetrul toracelui 105 an
41,5 cm
antrenorului Alexandru Cosma. Apoi în expirage 82an 33an
Perimetrul raţului 38an 83 an ( !)
m-am llsat... şi, ştiţi d-voastră cum e. 59 an
Mănînci mult, stai la televizor. C,e sl Perimetrul antebraţului 28cm 40an

Perimetrul taliei 111 an

mai lungim vorba, am tlcut o burtl... Perimetrul 008p8Ci 48 an

de mi-era şi mie ruşine: de copii, în Perimetrul gambei 29an

primul rînd, dl Illl mai put~ sl mă .
aplec şi-i rugam pe ei sl-mi lege şire­
- Sînteţi mulţumitl dl soţul d-voas-

turile la pantofL trl practidl culturismul? - ml adresez

Povesteşte Vasile Pruteanu, mscut soţiei lui Vasile Pruteanu.

la 10 octombrie 1949 în comuna Girov, - Foarte. Înainte, îşi pierdea timpul I

judeN} Neamţ la un şpriţ a.i colegii şi fuma mult. r
- · Într-o 2i am citit în ,,Informaţia" Acum, de· la servici, glonţ la .antrena-
ment Vine obosit, mănîndl tot ce-i pun
un anunţ: ,,Se organizeam un curs de
pe masl. S-a llsat de fumat Şi, uitaţi-v~
culturism". Şi. .. m-am codit cit m-am
la el cum aratll
codit...
Vasile Pruteanu este un om simplu,
Într-adevlr, \lll cm la ZI de ani cu
comunicativ, sincer.
perimetrul taliei de 111 an nu se hotl- w- Spuneţi-mi, a.i re
ocupaţi în
rlşte prea uşa: sl fad efort fizic!
timpul liber?
- ...M-a- îmboldit şi nevastl-mea: - Îmi cresc băieţii. Am dci vlljgani...

· ,,Du-te, dragi, dl nu-i frumos, eşti sl vedeţi re culturişti o sl scot din ei I

blrbat tînm şi clnd mergem la plajl intîi Numai de-ar creşte mai înalţi decît
mine. Ştiţi, ctadl· eşti înah la concurs faci
îţi apare burta şi peste vreo cinci minute
soseşti şi tu". Mi-am zis dl are dreptate
impresie mai bunl.
şi m-am dus. .
- în afara de culturism aveţi vreo
Aşa a început lupta cu kilogramele.
pasiune?· ·
Vasile îşi efectua antrenamentele îm-
brăcat in tre~ grm şi 1a fiecare şedinţă - Circul. -
- c.e w piare la circ?
alerga 10 ture de stadion. Într-o singura
- Munca oamenilor.
luni perimetrul taliei i s-a micşorat
- ?!
cu 13 cm! ·
- Înainte, cixxl mergeam a.i copiii
- Am sllbit, arltam normal Dar nu
la_circ ml _distram ca şi ei. Acum, pri-
ml Ilsa inima sl plec din sall. Ml sim- vind la top acrobaţii şi zburltorii, simt

ţeam bine acolo. Aşa dl am continuat el, într-\lll fel, îmi sîot fraţi, ,,fraţi de

sl ml antrenez, de patru ori pe slptl- suferinţl".. AClllll pricep citl sudoare îi
costl pe artiştii ·aceştia fiecare salt Şi
mînl cite doul ore. Dupl o vreme m-am
gîndit, aşa fld nici o ambiţie: ce-ar fi ml minunez de truda lor.
- Sinteţi fericit dl v-aţi consacrat
sl ml prezint la un concurs?! Şi...

Vasile îmi aratl a.i netlinuitl bucu- culturismului de performanţi?
rie cîteva fotografii. Imaginile repre-
- Da!
zintl un blrbat robust;, proporţionat,
Un „da" atît de categoric, incit orice
cu musculatura masivi, în care a.i greu
l-ai recunoaşte pe „Falstaff''-ul de altl- altl întrebare ar fi fost lipsitl de rost.

datl. Nici Illl este de mirare. la campio- •c.e s-ar mai ·putea adluga la portre-

natele din l 9TI şi 1978, Vasile Pruteanu tele acestor campioni? Poate faptul el

s-a clasat al doilea la categoria sub

SCURT ISTORIC AL CULTURISMULUI 1N ROM.ANIA . 123

nici unul dintte ei nu fumează şi nu con- .

.de mecanici din Alba Iulia, la Liceul de
sumă băuturi alcoolice. Poate faptul că fizică-matematici „Dr. Petru Groza"
toţi sînt oameni corecţi, liniştiţi, de o din Odorheiul Secuiesc. (în timp ce ma-
ireproşabilă ţinuti morală. ,,Am cunos- nuscrisul lucrării se afla la tipografie,
cut cîţiva culturişti de frunte ai ţării Florin Uceanu (foto 43) şi Marian P e-
şi m-am convim că nici unul nu face trelecan, elevi al Liceului „Spiru Haret",
caz __de forţa sa - îmi declara Florin au devenit campioni ai Municipiului
Pasnicu, student la Academia de Ştiinţe Bucureşti, iar pestl! cîteva luni campioni
Economice, el însuşi un pasionat al ai României la juniori. Al treilea repre-
exerciţiilor cu îngreuieri - Aceşti oa- zentant al acestui liceu, Vasile Neacşa,
meni nu fac niciodată pe „grozavii", nu 'bolnav de diabet ( OS;l clasat pe locul se-
sînt nici lăudăroşi, nici agresivi. Cul- . cund, iar la Campionatele naţionale pe
turismul, dupl părerea mea, te învaţă 'locul ai cincilea Astfel, membrii „cer-
să fu modest, sociabil, te ajută să devii .eului de culturism" de la Liceul „Spiru
mai încrezător, mai sigur pe tine în Haret'' au ieşit din „anonimat' încă
relaţiile cu ceilalţi."
înaintea de apariţia acestei cărţi.)
Şi, cu siguranţă, ar mai fi de adăugat

un „ amănunt". Nici unul din cei ce

au pornit pe calea culturismului com-

petiţional nu-şi aminteşte cu regret de

această decizie.

.

,,SLUJITORII ANONIMI"

Istoria culturismului în ţara noastră

nu o scriu numai cei ce participă la

concursuri şi urcă pe podiumul de

premiere, ci în primul rînd sutele de

„anonimi" ce practică exerciţiile cu

îngreuieri, năzuind să-şi întlrească orga-
nismul, sl-şi cultive tm corp sănătos şi

frumos. Este semnificativ faptul că în

. ultimii ani sălile de culturism devin tot
mai neîncăpătoare. Unii vin la antre-

namente ca să crească în greutate, alţii,

din contrl, ca să slăbească Şi fiecare

pleacă mulţumit, primind drept răs­
plată a efortului victoria cca mai de preţ,

victoria asupra propriilor slăbiciuni. A-

ceasti neîntrerupti lupti pentru auto-

depăşire, pentru atingerea perfecţiunii

fizice, oferi practicanţilor culturismului

bucuria împlinirii Ilie Cuc-Borşan, năs­

cut la Turda, îmi scria: ,,Culturismul

nu înseamnl numai o performanţi spre

care tinzi !iau nu tinzi, ci zeci şi sute de

performanţe, obţinute la fiecare antre-

nament, în lupta cu tine însuţi".

Meriti menţionat şi un alt fapt semni- Foto 43. Arnold Schwarzenegger ii tinereţe? Nu,
dar un posibil man rampion : FLORIN UCEANU,
ficativ. In unele şcoli elevii au amenajat
elev la Liceti „Spiru Haret' cm Bucurqti. Fot<>-
sili speciale şi în timpul liber efectuează
grafia îl reprezintiJ la 16 ani, la numai 6 Juli de la
exerciţii cu îngreuieri Asemenea „cer-
începerea anp-enamentelor. La 11 a,i a devenit
curi de culturism" ftlncţionează la Liceul campiai naţiond la juniori (la rateg/Jl"Îa 12-

,,Spiru Haret' din Bucureşti, la Liceul · 77 kg).

124 CULTURISM

Ce gînduri nutresc toţi aceşti oameni, un juriu, defilînd „împăunat'' pe po-
ce timp de cîteva ore pe săptămînă dium. Menirea acestuia, mult mai adîncă
se dedică făuririi propriului corp? Iată şi complexă, este aceea de a forma
cum a răspuns la întrebare unul din oameni frumoşi şi . puternici, înfrumu-
adepţii convinşi ai culturismului, mate- seţînd şi fortificînd în acest fd socie-
tatea".
maticianul Constantin Ionescu: ,,Meni-

rea culturismului nu este de a impresiona

,

· 125

PRINCIPII
DE ANTRENAMENT

I Principiile de antrenament reprezintă

! ,,idei de bazl de Ol'din pedagogic, filoso-
fie, psihologic, igienic şi altele, ce fun-
• damente.ad conducerea şi efectuarea

iPkRMINECTIOPDllE procesului de antrenament"." Majori-
tatea principiil<r culturismului derivă

din principiile generale ale antrenamen-

tului sportiv. Dar ca orice ramuri spor-
tivă distinct', culturismul are şi anumite

principii proprii, caracteristice. Subli-
niem că principiile şi mai w ·seamA meto-

dele de antrenament specifice acestei

discipline sportive tinere sînt în P-lin pro-

ces de elaborare şi îmbogăţire. 1n capi-

tolul de faţi vcm prezenta şi analiza
principiil.e şi metodel.e de bază ale cultu-

rismului, tld pretenţia unei cuprinderi
exhaustive. .

Principii ale antrenamentului de cul-

turism pot fi considerate următoarele:

- principiul interdependenţei dintre
antrenament, alimentaţie şi refacere;

- principiul solicitării intensive;
- principiul continuitlţii în pregl-
tire;

- principiul participlrii conştiente
şi active;

- principiul accesibilitlţii;
- principiul însuşirii temeinice;
- principiul standardizării şi indi-

vidualizlrii pregltirii

Principiul interdependenţei dintre an-
trenament, alimentaţie şi refacere este

specific culturismului Faţi de cele-

lalte ramuri sportive, în culturism rolul
acestor trei factori este în egall mlsuri

determinant pentru obţinerea rezulta-
telor. Pc mlsurl ce sportivul urcă pe
scara performanţei, se detaşează ca pre-
ponderent factorul alimentaţiei

Principiul solicitării intensive este la

rîndul slu caracteristic culturismului.

1n orice disciplină sportivă performan-

ţele se pllmldesc ai sudoare, cu sute şi
mii de orc de exerciţiu Pentru a-şi

„GlNDIREA ESTE UN lNCEPUT . Psihol~ francez
AL ACTIVITAŢII MUSCULARE." ,.. Terminologia educaţiei tizi~ şi sportului,

Theoclule Armand Ribot* Editura Stadion, Bucureşti, 1973, p 301

l

126 CULTURISM

păstra eficienţa, antrenamentele de cul- Aşadar, obţinerea dezvoltării accen-
turism trebuie sl sporească neîncetat
în volum şi intensitate. Performanţa vine tuate a unei grupe musculare necesită
să răsplătească doar pe cei ce au depus asigurarea unui continuu şi îndelungat
an de an eforturi şi muncă tot mai asidue. aflux de sînge în respectiva zonă a orga-

în numeroase reviste occidentale se fac nismului Pe considerentul de mai sus

reclame sclipitoare pentru unele „efici- în cadrul antrenamentului se impune
ente" aparate, a căror utilizare zilnică efectuarea, cu multe repetări, a unui
timp de 10- 15 minute ar transforma, număr de cîteva exerciţii, care să acţio­
neze asupra aceleiaşi grupe musculare.
chipurile, miraculos corpul uman. Lip- Folosirea acestei modalităţi de execuţie
site de orice temei ştiinţific şi inducînd
în eroare opinia publică, asemenea oferte permite prelucrarea musculaturii din

rlimîn de domeniul comercialului. unghiuri diferite, culturistul avînd po-
sibilitatea să-şi făurească armonios şi
Muşchii se dezvoltă numai dacă sînt
solicitaţi îndeajuns printr-tm efort ne- multilateral corpul. privit în ansamblu,
precum şi fiecare grupă musculară în
cesar învingerii unei rezistenţe ce li se
parte.
opune, conform legii fiziologice: exci- Pentru menţinerea afluxului sanguin

tant mare - efea mare. A. Schopen- dorit, fiecare exerciţiu se va efectua în

hauer scria: ,1Muşchii se întăresc, nervii, multe serii (sau reprize), fiecare serie
dimpotrivă, slăbesc printr-o ~întrebuin- cuprinzînd \lll număr de repetări (me-
ţare» mare. Trebuie, deci, să-i exersăm toda lucrului în serii şi repetări). Spre
exemplu, se lucrează pentru muşchii
pe cei dintîi prin toate exerciţiile po- bicepşi exerciţiul tlexia antebraţelor pe
braţe. Dacă se efectueaz.ă 5 serii a cite
trivite şi să-i scutim de orice lncordare 10 repetări, numărul total al mişcări­
lor se va ridica la 50. Dacă la respectivul
inutilă pe cei din urmă". antrenament se mai fac două tipuri de
exerciţii pentru bicepşi, . cu acelaşi nu-
Creşterea forţei fizice sau a masei măr de reprize şi de repetări, în f111al
musculare nu se obţine exclusiv ca re- se poate spune că asupra acestor muşchi
zultat al alimentaţiei îmbelşugate. Sub-
stanţele nutritive îşi aduc aportul esen- s-a acţionat cu 150 de mişcării
ţial la mărirea volumului şi a forţei
musculare doar dacă sînt folosite raţio­ Tot în vederea asigurării unui pu-

nal de organism. în timpul antrenamen- ternic aflux de sînge se impune scurta-

tului atletic are loc un proces intensi- rea duratei pauzelcr dintre serii şi chiar
dintre exerciţii. Aceasta este una din
ficat de consmn al energiei musculare. cerinţele de bază ale antrenamentului
Acest proces determină - în perioada
de culturism_, pauzele scurte sporind
de odihni - refacerea energiei muscu- intensitatea solicitării şi, implicit, efi-
cienţa exerciţiilor. Durata repaosului
lare la un nivel superi<r celui de dina- este variabilă, în funcţie de vîrsta,
intea consumului Cu alte cuvinte, muş­ sexul şi pregătirea fizică a executantu-
lui. Regula generală stabileşte o pauză
chii „cresc" nu atît în perioada de an- mai lungă între două exerciţii şi o pauză
trenament, cit în aceea de repaos. Feno- mult mai scurtă între reprizele aceluiaşi

menul se numeşte supracompensare. exerciţiu. Dacă se lucrează grupe mus-

Dezvoltarea şi fortificarea muscula- culare mici, pauzele dintre serii vor oscila

turii în urma depunerii unui efort fizic de la 10 secunde la 1 minut în cazul gru-
se .<latoreaz.ă faptului că prin reţeaua
de vase capilare se pompeaz.ă în ţesuturi pelor mari pauzele se pot prelungi pînă
o cantitate mai mare de oxigen şi de
substanţe nutritive. Cercetările ştiinţi­ la 2- 3 minute. Cel ce poate însă aprecia
fice au demonstrat că muşchiul în plin
efort primeşte de 30 de ori mai mult mai• exact ca ori•ce cronometru i•nter-
sînge, în consecinţă hrană şi oxigen,
decît cel aflat în repaos. Circulaţia san- valul de timp necesar refacerii este cul-
guină accelerată facilitează de asemenea turistul însuşi. Se recomandă ca el să
eliminarea surplusului de grăsimi şi al înceapă o nouă repriză imediat ce simte
secreţiilor umorale.
că s-a odihnit îndeajuns. în pauză exe-

PRINaPII ŞI METODE DE ANTRENAMENT 127

cutantul nu trebuie sl stea nemişcat, asupra imaginii muşchil<r supuşi tra-
valiului, sl vizualizeze creşterea în volum
aşezat sau culcat. Este preferabil sl se a acestora. Suportul mental, de ordin
plimbe prin sală, efectuînd mişcări de
relaxare şi de respiraţie. Sîm contrain- psihic, contribuie enorm la dezvoltarea
dicate de asemenea discuţiile, consul- musculari. Concentrarea la antrenament
tarea cărţilor sau a revistelor de cultu- este obligatorie atît pentru însuşirea şi
rism, într-wi cuvîm toate preocupările executarea corectl a exerciţiilor, cit şi
ce, distrlgînd atenţia de la antrenament, pentru evitarea accidentărilor.

ar prelungi pa\17.8 inutil Timpul petre- Principiul accesibilităţii. Gama extrem

cut de culturist în sall nu are nici o de largi a exerciţiil<r cu îngreuieri oferă
însemnătate, contează timpul de lucru posibilitatea întocmirii unor programe
efectiv consacrat exerciţiilor. de pregătire dintre cele mai variate. În
elaborarea acestora trebuie avute în ve-
Principiul continuităţii in pregătire.

Antrenamentele de culturism trebuie dere particularităţile morfo-funeţionale,
de vîrstă şi sex ale indivizilor. Însuşirea
obligatoriu sl aibă un caracter continuu, şi practicarea exerciţiilor trebuie sl se
în caz contrar acumulările se pierd. desfăşoare într-o succesiune metodici
Culturiştii „de duminici", în loc de raţionali, respectîndu-se următoarele re-
guli: de la uşor la greu, de la simplu la
muşchi nu se vor alege declt cu febră
complex, de la cunoscut la necunoscut.
musculară şi cu o stare generali proastă. La început se vor efectua exerciţii simple,
folosind încărcături mici; cu timpul,
în cit timp de la începerea practi- pe măsura dezvoltării calitlţil<r speci-
fice, se va trece la lucru intens cu încăr­
cării exerciţiilor apar primele semne ale cături grele, la exerciţii şi metode de
execuţie mai complexe. Daci regulile
progresului? Pentru a răspunde la aceas-
tă întrebare trebuie cunoscut gradul de menţionate sînt neglijate, există riscul
pregătire fizici a executantului Cei ce ca rezultatele să apară cu întîrziere, ca
urmare a instaurării uncc perioade de
dispun de o buni condiţie fizici vor
stagnare, precum şi riscul producerii
porni din start la lucru intens, cu încăr­ unor accidentări.
cături mari; astfel, vor obţine o dezvol-

tare mai accelerată. De reguli, primele

schimbări în înflţişarea practicantului
se întrezăresc după două luni de la înce-

perea activităţii. Nivelul de pregătire

competiţionali poate fi atins într-un Principiul insuşirii. temeinice funcţio­

an sau doi. Majoritatea actualilor cam- nează în strînsă corelaţie cu principiile
pioni mondiali la amatori au în spate participării conştiente şi active şi con-
aproximativ cinci ani de antrenamente,
iar cei mai buni dintre profesionişti ajung tinuităţii în pregătire. Participarea con-
să totalizeze chiar 10- 20 de ani
ştientă şi activi constituie premisa însu-

şirii corecte şi temeinice a exerciţiilor.
..,.,.- Principiul participării. conştiente şi, ac- Acest proces este posibil numai în timp,
tive. Pentru a putea realiza progrese
deosebite, practicanţii culturismului tre- aşadar în condiţiile respectării conti-
buie sl aprofundeze obiectivele urmărite
în pregătirea lor sportivi. Trebuie să nuităţii pregătirii. Se recomandi ca
fie în măsuri să explice de ce efectuează
într-un interval de timp scurt execu-
tantul să se ocupe de studierea unui
numAr restrîns de mişcări şi abia după
un exerciţiu sau alt.ul, de ce respectă o însuşirea acestora să treacă la următoa­
anumită succesiune a mişclrilcx etc. rele. Este nevoie de răbdare şi meticulo-
Daci obiectivele antrenamentului sînt zitate; graba, superficialitatea sînt duş­
conştientizate, efortul implicat de înflp-
manii dintotdeauna ai învăţării.
tuirea acestora este acceptat mai uşor, Insistăm în mod deosebit asupra im-
iar exerciţiile dificile sau monotone nu
portanţei acestui principiu pentru cul-
sînt ocolite. Cele mai bune rezultate
obţin cei ce manifestă în timpul ·lucru- turiştii ce se pregătesc de concurs.
lui o atitudine creatoare şi activi. Efec- Nimic mai defavorabil evoluţiei unui
tuînd wi exerciţiu, practicantului i se concurent, decît un program neglijent
elaborat sau însuşit ,,cu aproximaţie"!
cere sl se concentreze în exclusivitate Principiul standardizării şi, individrur

• 128 CULTURISM

•

lizării. Culturismul vizeazll valorificarea străduit să devin cel mai bun şi am
la maximwn a posibilităţilor de dezvol- reuşit. Credeţi-ml, nu m-au ajutat atît
tare musculară proprii fiecărui individ. forţa sau talentul, cit atitudinea anali-
Întrucît aceste posibilităţi diferă uneori tică faţă de antrenament. Învăţaţi să
gîndiţi independent! Ce şi cum trebuie
radical de la practicant la practicant, făcut? Fără gîndire nu existll creaţie.
culturismul pune la dispoziţia amatori- iar fără creaţie nu se pct obţ~ per-
lor numeroase tipuri şi variante de exer- formanţe în sport".
ciţii, din gama cărora pot fi alese cele
apreciate ca fiind mai utile şi necesare. Întocmirea individuală a programu-

Este indicat ca orice program de pre- lui de antrenament este, prin urmare,
gătire să fre axat pe un set de exerciţii de singura modalitate corectll de elaborare
bază, la care sportivul să nu renunţe ş_i organizare a procesului de pregătire.

niciodată. (în capitolul următor vom 1n paginile acestei cărţi cititorul nu va

specifica exerciţiile de bazll pentru fie- găsi, aşadar, indicaţii referitoare la gra-
dul optim al încărcăturii, la numărul
care grupă musculară.) Prin menţine­ obligatoriu de repetări sau la durata
rea permanentll a acestor exerciţii în ideală a pauzelor. Programe precise, uni-
procesul de pregătire se asigură stan-
dardizarea programului. Totodată, pen- ce nu se pct stabili nici măcar pe grupe de
vîrstă. Recomandările ce le vcm face
tru a se prelucra musculatura din cele
mai diverse unghiuri, se recomandă au un caracter strict de orientare.
schimbarea periodică a aceloc exerciţii
METODE GENERALE
ce se efectuează în afara programului
Prin metodă _se înţelege modalitatea
de bază de lucru fundamentală folositll de antre-
Executantul are datoria să se observe
nori şi subiecţi în desfăşurarea procesu-
încontinuu, să manifeste o preocupare
constantll pentru cunoaşterea în pro- lui de antrenament, prin care aceştia din
urmă îşi însuşesc un sistem de cunoş­
funzime a particularităţiloc legate de ţinţe, îşi dezvoltă indici funcţionali şi
dezvoltarea sa, pentru ca în funcţie morfologici ai calităţilor motrice şi de
de aceste particularităţi şi de scopul asemenea îşi perfecţioneazll sistemul pri-
urmărit să selecţioneze şi să ordoneze ceperilor şi deprinderilor de mişcare.
într-o anumitll succesiune exerciţiile,
să aleagă modalităţile de execuţie, să Procedeele constituie modalităţi de
stabilească proporţia optimă a efortului. execuţie, specifice fiecărei metode.•
,,Nu urma învăţătura nici unui magis-
tru!" - sfătuim şi nci odatll ai Hora- Dat fiind el la începuturile sale cul-

tius. în culturism rezultatele depind de turismul a luat o deosebitll amploare

structura osoasă, de metabolism, de în special în S.U.A., multe din metodele
felul în care organismul reacţioneazll la folosite astăzi în cadrul antrenamente-
solicitare, de capacitatea de refacere lor de culturism au fost elaborate şi ex-
dupi efort, aşadar de caracteristici indi- perimentate de culturiştii americani.
viduale. De aceea în aceastll disciplină
Majoritatea metodelor ce vor fi amintite
sportivă, mai mult ca în oricare alta,
„reţetele" de antrenament sint lipsite de în continuare fac parte din „sistemul

temei şi valabilitate. Toţi marii campi- Weider". Acesta înglobeazll atît rezul-
tatele căutărilor şi experimentelor lui
oni au mers pe un drwn propriu, pro-
Joe Weider personal, cit şi ale altor spe-
gramele lor de pregătire fiind adesea
fundamental deosebite. ,,Cu toţii învă­ cialişti americani şi de alte naţionalităţi.

ţăm neîntrerupt la antrenamente - Metode generale ale antrenamentului

declara Franoo Columbu într-un inter- de culturism sînt următoarele:
viu. - Nimeni nu ştie tot, nici măcar - metoda lucrului în serii şi repe-

supercampionii." Meritll amintite în a- tări;
cest context şi cuvintele multiplului
campion european, mondial şi olimpic - metoda lucrului pe grupe muscu-

de haltere, Vasile Alekseev: ,,M-am lare :

• Ion Şiclovan, Teoria educaţiei fizice şi spor-
rului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979,

p. 178.

•

PRINCIPU ŞI ~ETODE DE ANTRENAMENT · 129

- metoda creşterii progresive a în- în al doilea rînd de scopul urmărit.
cărcăturii şi a efortului fizic, avînd urmă­ Începătorilor li se recomandă sA efec-
toarele procedee: tueze exerciţiile în 3 reprize a cite 6-12

a) folosirea aceleiaşi încărcături, repetări. în cazul culturiştilor avansaţi
cu executarea unui număr iden-
tic de repetări la fiecare serie; numărul de serii poate urca pînă la

b) mărirea progresivă (de la serie 6 sau chiar 8.
la serie) a încărcăturii folosite, . După teoria lui DeLerme, dacă obiec-
păstrînd constant numărul de
tivul principal al antrenamentului este
repetări; creşterea volumului şi a forţei muscu-
lare, exerciţiile se vcr executa într-un
c) scăderea progresivă a încărcă­ număr mic de serii (3- 4) şi repetări
turii folosite, păstrînd constant (4 - 8), dar cu o încărcătură mare. După
numărul de repetări; cum declara John Grimek, »nu poţi
să-ţi făureşti o musculatură masivă fără
d) scăderea progresivă a număru­ sA lucrezi cu încărcături mari". Dacă
lui de repetări, neschimbînd însA scopul urmărit prioritar este dez-

încărcătura; voltarea unei musculaturi rezistente la
efort îndelungat sau obţinerea reliefării
e) mărirea progresivă a numărului şi a separării fiecărui fascicul muscular,
de repetări, neschimbînd încăr­ exerciţiile se vor lucra în multe reprize
(6- 8) şi repetări (10- 15). Această teo-
cătura; rie suscită controverse, unii specialişti
susţinînd că definirea musculară nu ar
f) creşterea şi descreşterea pro-
gresivă a încărcăturii; depinde de modul de efectuare al exer-
ciţiilor, ci exclusiv de regimul alimentar
g) încărcătură şi număr de repe- şi de factorii ereditari.
tări maxime în prima serie, apoi
scăderea progresivă a acestora; Stabilind numărul de serii şi repetări,
executantul trebuie sA ţină seama şi de
h) creşterea încărcăturii în paralel faptul că grupele musculare mari, pu-
cu scăderea numărului de re- ternice (muşchii pectorali, tricepşi, muş­
chii spatelui şi ai coapselor) necesită o
petări; cantitate de muncă mai mare decît
grupele musculare mici (muşchii bi-
- metoda repetărilor forţate; cepşi, ai antebraţelor, abdominali, inter-
- metoda seriilor gigant; costali, ai gambelor) care, de regulă, se
- metoda superseriilor sau a repri- lasA modelate mai uşor. Precizăm însA
zelor combinate; că se poate întîmpla ca tocmai grupele
mici sA se dovedească mai „încăpăţi­
- metoda antrenamentului în circuit nate", reclamînd muncă suplimentară.
continuu;
Pentru indivizii de tip ectomotf sînt
- metoda execuţiei în flux; indicate folosirea încărcăturilcr semi-
- metoda saturaţiei musculaturii; grele şi grele şi efectuarea exerciţiilor
- metoda tensiunii continue; într-un număr mare de serii (6-8),
- metoda execuţiei trişate; dar cu puţine repetări (4 - 8). Culturiştii
- metoda execuţiei cu opriri; ce aparţin acestui tip somatic sînt deza-
- metoda rezistenţei negative; vantajaţi în privinţa masei musculare,
- metoda priorităţii. în schimb obţin lesne definire, vascula-
rizare şi separarea fasciculelor muscu-
Metoda lucrului ·în serii şi repetări lare. Vcr trebui sA lucre:ze. ru precădere
reprezintă metoda de ham a întregului pentru muşchii braţelor şi picioarelor,
sistem de antrenament al culturismului. acestea fiind zonele ce se dezvoltă cel
Repetare se numeşte executarea fără
pamă a unei mişcări complete, caracte- mai încet la tipul ectomorf. 'E prefera-
ristice unui anumit exerciţiu. Seria sau
repriza constituie suma repetărilcr con- bil ca indivizii de tip endomotf sA folo-
secutive din cadrul aceluiaşi exerciţiu,
încheiate cu o pauză sească încărcături mijlocii şi semigrele

Numărul de serii şi repetări se stabi-
leşte în primul rînd în funcţie de con-
diţia fizică generală a executantului şi

1·3-0 - - - - - - - -, - - - - CULTURISM - - - - - - - - - - - - -

------

şi să execute exerciţiile în 3-4 reprize nevoia de a asigura dezvoltarea armo-
nioasă a corpului, o zonă deficitară este
a cite 6-15 repetări. în fine, celoc de lucrată în cadrul fiecărei şedinţe (con-

tip mezomotf li se recomandă lucrul

cu încărcături semigrele şi grele, în 4 - 5 form metodei priorităţii).

serii a cite 4-8 repetări ,

Femeile, neurmărind dobindirea unui Metoda creşterii progresive a. incărcă­
turii şi a efortului fizic. Îngroşarea fi-
mare volum muscular, vcr folosi în-
brelor musculare se produce ca urmare
clrclturi mici, efectuînd fiecare repriză a oxigenării şi alimentării abundente a
ru minim\llll 8 repetări ţesutului muscular, aşadar a supunerii
· organismului la efort fizic susţinut. Muş­
chii, obişnuindu-se uşor şi repede cu
Metoda lucrului pe grupe musculare. sporirea travaliului, trebuie confruntaţi
. Dat fiind că exerciţiile de culturism
mereu ru sarcini noi, din ce în ce mai
se lucrea:dl în serii şi repetări şi că pentru grele. Pentru ca antrenamentele de cul-
fiecare grupă musculară se utilizează mai turism să se dovedească rodnice, solici-
tarea fizică şi implicit efortul trebuie
multe exerciţii, la llll singur antrena- mărite continuu şi progresiv. Graba,

ment nu se poate exersa musculatura încercarea de a slri peste anumite trepte
întregului corp. Nici un culturist nu ar ale evoluţiei sînt dăunătoare şi duc la
dispune de energia solicitată de llll ase- regres. Dozarea corectă a încărcăturii, a
menea efort uriaş. Din acest motiv, în
cadrul unei şedinţe se vor lucra numai volumului muncii, a efortului repre-
cîteva grupe musculare. Totodată, pen- zintă o cerinţă de importanţă capitală
tru a asigura menţinerea îndelungată a în culturism. Şi în această privinţă tre-
afluxului sanguin într-o anumită zonă a
corpului, la fiecare şedinţă se vcr lucra buie luate în consideraţie o serie de ca-

grupe musculare apropiate, evitîndu-se racteristici individuale (sex, vîrstă, ma-

astfel "gonirea" sîngelui din zona picioa- turitate fiziologici, constituţie fIZică, sis-
relcr spre cea a umerilor, de pildă Dacă tem nervos, temperament, predispoziţie
săptămînal se execută trei antrenamente, ereditara, grad de antrenament, calităţi
motrice etc.). Dozarea este socotită co-
„programarea" grupelor musculare ar rectă dacă efortul depus solicită intens

putea fi următoarea: la primul antre- sistemul muscular al executantului. O~
seaia resimţită la sîll'Şitul şedinţelcr este
nament - muşchii pectorali, bicepşi şi
tricepşi; la cel de-al doilea - muşchii firească, după cum este firească, în spe-

gîtului, ai antebraţelor, deltoizii, dor- cial la începutul perioadei de pregătire,
salii şi trapezul; la cel de-al treilea -

muşchii abdominali, coapselor, gambe- apariţia febrei musculare. (Febră mus-

lor. Respectînd un asemenea tip de pro- culară pot avea şi culturiştii de perfor-

gram, trecerea de la exerciţii pentru o . manţă după introducerea unor mişcări

grupă musculară la exerciţii pentru altă noi sau la reluarea lucrului după o

grupă nu va implica pomparea sîngelui lungă întrerupere.) Instalarea febrei mu~
într-o direcţie total deosebită. Dacă efec- cutare nu este de natură să îngrijoreze
tuînd patru şedinţe slptămînal, practi- pe nimeni, fiind chiar \lll indiciu că mus-
•
cantul doreşte să acţioneze de două ori culatura a fost bine „lucrată". în schimb
asupra tuturor muşchilor, ·repartizarea eventualele tulburări provocate de an-

grupelcr musculare se poate face astfel: trenamente (ameţeli, vărsături, pierde-

la primul şi al treilea antrenament - rea poftei de mîncare, starea de apatie)
gît, deltoizi, pectorali, bicepşi, tricepşi constituie semne alarmante, ce obligă
şi antebraţe; la al doilea şi al patrulea la un control medical Dozarea încărcă­

antrenament - dorsali, trapez, abdo- turii, a efortului fizic se cere respectată

men, coapse şi gambe. Există, bineînţe­ nu numai de la un ciclu de antrenamente
les, şi cazuri în care exersarea grupelor la altul, ci şi în cadrul fiecărei şedinţe.

musculare depărtate una de alta -se im- De pildă, se recomandă ca exerciţiile

pune ca fi.iod obligatorie. O asemenea complexe, dificile să fie efectuate la

situaţie se iveşte, ·bunăoară, cînd din sfirşitul antrenamentului

PRINCIPII SI METODE DE ANTRENAMBNT 131

I Există o gamă extrem de largă de neschimbtnd incărcături.J. Această moda-
modalităţi, de procedee de execuţie ce
litate de lucru nu necesită încărcarea
oferi posibilitatea creşterii progresive a sau descărcarea barei cu discuri, per-
încărcăturii folosite în timpul lucrului.
miţînd astfel scurtarea pauzeloc dintre
Pentru orientarea cititorului stabilim că reprize; în schimb, obligă la o intensă
încărcătura uşoara permite peste 15 re- încălzire prealabill a musculaturii.
petări în cadrul aceleiaşi serii, încărcă­
e) Inversul procedeului de mai sus
tura mijlocie permite 8- 15 repetări,
cea semigrea 5- 8 repetări, iar cea grea constă în mărirea progresivă a numărului
2-5 repetări Încărcătum foarte grea, de repetări, neschimbind încărcătura. Pri-
permiţînd executarea unei singure miş­
cări, nu este folosită la antrenamentele ma serie se va executa într-\Dl număr de
repetări sub posibilităţile culturistului,
de culturism decit accidental, fiind spe-
pentru a atinge numărul maxim de repe-
cifică sportului cu haltere. tări în cursul ultimei reprize. Pe mll-

a) Procedeul clasic presupune folo- sura parcurgerii seriilor, musculatura
sirea aceleiaşi încărcături, ru executarea
unui număr identic de repetări "fa fiecare se va încălzi treptat, iar rezultatul va fi
o dezvoltare pronunţată a acesteia

serie. Păstrîndu-se acelaşi numm- de re- · f) Un efect deosebit de favorabil asu-
petări în cadrul fiecărei serii, efortul pra organismului au exerciţiile efectu-

. sporeşte progresiv, deoarere executan- ate după procedeul creşterii şi descreş­
tul, pe măsură ce oboseşte, răspunde terii progresive a încărcăturii. Păstrînd
tot mai greu solicitării.
constant numărul de repetări, execu-
b) Un alt procedeu constă în mărirea tantul va mări progresiv încărcătura,
progresivă, (de "fa serie la serie) a încărcă­ astfel incit aceasta si atingă limita maxi-
turii folosite, păstrînd constant numărul mă la jumătatea numărului reprizelor.
de repetări. Aplicind această modali- Apoi incărcătum va fi micşorată treptat.
tate de execuţie, culturistul trebuie să
g) Uneori se apelează la următorul
cunoască limita ultimă a rezistenţei orga-
nismului său. Prima repriză se va efec- procedeu: încărcătură şi număr de re-

tua cu încărcătura uşoară, pentru a se petări maxime in prima serie, apoi scă­
ajunge în repriza finală la folosirea încăr­ derea progresivă, a acestora. Procedeul

căturii limită, fl1ră a redure numărul de se recomandă cele.- ce efectuează exer-
repetări stabilit. Procedeul prezintă a- , citiile într-m număr mare de serii,

vantajul de a încălzi treptat muscula- precum şi cele.- ce lucrează o anumită

tura, evitindu-se astfel accidentările ce grupll musculara în mod prioritar.

s-ar putea produce, m~ ales în cazul h) Culturiştii ce urmăresc dezvolta-
lucrului cu încărcături semigrele şi grele, rea forţei fizire recurg la procedeul
şi este indicat culturiştiloc re doresc
să-şi mărească forţa ftzică Conform creşterii încărcăturii paralel ru scăderea
posibilităţilor individuale aceştia voc ale-
numărului de repetări, procedeu prin
ge încărcătum astfel incit la ultima care muşchiul este supus unui travaliu
serie să nu efectueze mai mult de 8 re- maxim la fiecare repriză

petări. Inconvenientul procedeului îl Metoda repetării forţate. în vederea

constituie faptul că între reprize trebuie asigurării creşterii constante a solici-
tllrii musculare, încărclltura trebuie în
manipulate discurile. aşa fel aleasă, incit ultimele 2- 3 repe-

c) Procedeul invers celui anterioc pre- tări ale fiecărei serii si reclame din

supune scăderea progresivă a incărcă­ partea executantului maximum de efort.
turii folosite, păstrind constant numărul Aceste aşa-numite repetări forţate -
la executarea cărora culturistul poate
de repetări. In acest caz încărcătura fi ajutat de un partener - sînt conside-
maximă se va utiliza la efectuarea primei
reprt•ze. rate ca fiind cele mai eficiente, întrucît
contribuie cel mai mult la îngroşarea
d) Culturiştii ce se antrenează indi-
vidual recurg adesea la procedeul scă­ fibrelor musculare.

derii progresive a numărului de repetari,

--

• 132 CULTURISM

METODE RECOMANDATE Se lucrează prima repriză pentru bi-
CULTURIŞTILOR
cepşi, apoi fără pauză, prima repriză

DE PERFORMANŢĂ pentru tricepşi. Superseria sau repriza
combinată se încheie cu o scurtă pauză,

Metodele şi procedeele prezentate mai sduuppeărsecrau.r.e. se efectuează celelalte trei

sus sînt recomandate tuturor practican- Uneori, pentru exersarea cu precă­
ţilor culturismului, indiferent de sex, dere a muşchilor deficitari, se cuplează
vîrstă sau grad de pregătire fizică. În reprize nu numai din două, ci şi din trei
cele ce urmează ne vom ocupa de meto- exerciţii diferite. Dacă, de pildă, accen-
dele ce pot găsi aplicabilitate doar în tul trebuie pus pe dezvoltarea bicepşilor,
antrenamentele culturiştilor avansaţi, cu
experienţă bogată, cu alte cuvinte, în se poate adopta în cadrul superseriei
antrenamentele culturiştilor de perfor- următoarea combinaţie: o repriză pen-
manţă. Acestora le este indicat să se tru bicepşi, urmată de una pentru tri-
antreneze de cel puţin patru ori pe cepşi şi de încă o repriză pentru bicepşi,
săptămînă. Marea lor majoritate efec- bineînţeles, din alt exerciţiu. După tim-
tuează cite o şedinţă zilnic, unii dintre pul de odihnă necesar superseria se va
ei chiar două sau trei pe zi. relua. Dacă executantul este deficitar
la dezV'oltarea tricepşilor, superseria se
În cazul efectuării a şase antrena- va modifica după cum urmează: re-
mente săptămînal, o zi se va acorda priză pentru tricepşi, repriză pentru
exersării trenului superior, altă zi tre- bicepşi, repriză pentru tricepşi, pauză
nului inferior şi zonei abdomenului. În ş.a.m.d. Asemenea variante se pot con-
stitui pentru orice. grupă musculară.
felul acesta fiecare parte a corpului va
fi supusă exerciţiului de trei ori în decurs Alăturarea a trei serii din exerciţii
de o săptămînă. Dacă programul cu- diferite este foarte des folosită în lucrul
prinde două antrenamente zilnice, în- asupra celor trei părţi ale muşchilor
tr-o singură zi se va putea lucra muscu- deltoizi (anterioară, laterală, posteri-
latura întregului corp.
oară).
Pentru culturiştii de performanţă are
o importanţă majoră reducerea duratei Metoda seriilor gigant şi a superse-
şi a numărul pauzelor dintre serii pînă riilor.asigură un puternic aflux de sînge
la eliminarea lor aproape totală. Aceasta în regiunea solicitată, prelucrarea in-
se obţine pe felurite căi tensivă, din diverse unghiuri a unei gru-
pe musculare sau a două grupe antago-
Metoda seriilor gigant. Lucrînd asu-
pra unei grupe musculare, culturiştii niste. C.a rezultat se obţine mărirea for-
avansaţi cuplează adesea serii din două
exerciţii diferite, executîndu-le alterna- ţei fizice, a volumului muscular, precum
tiv, fără pauză. Bunăoară, pentru muş­ şi o reliefare accentuată.
chii bicepşi se efectuează o repriză cu
tracţiuni la bară cu priz.ă tip supinaţie Metoda antrenamentului în circuit con-
(exerciţiul 36), urmată imediat de o tinuu presupune înlănţuirea reprizelor
repriză cu flexia antebraţelor pe braţe, din mai mult de trei exerciţii, ceea ce
cu haltera mare (exerciţiul 37). După
această serie gigant se face o mică pauză, are ca urmare menţinerea unui aflux
sanguin accelerat Datorită eliminării
continuîndu-se lucrul cu alte cîteva se- totale a pauzelor dintre serii, execuţia
rii gigant
devine foarte anevoioasă. în schimb,
Metoda superseriilor sau a reprizelor
varietatea exerciţiilor face ca metoda să
combinate presupune alăturarea şi exe- fie mai puţin monotonă, fiind în conse-
cutarea alternativ, fără pauză a două cinţă foarte agreată de culturiştii de
serii din exerciţiile pentru grupe mus-
performanţă.

culare antagoniste. Se alege, de exemplu, Dacă metoda antrenamentului în cir-
un exerciţiu în 4 serii. pentru bicepşi cuit continuu se aplică la o singură
şi unul, tot în 4 serii, pentru tricepşi. grupă musculară, aceasta va fi supusă

unui travaliu maxim De aceea exer-
ciţiul de bază, ce solicită cel mai mult
muşchiul respectiv, se cere efectuat la

--

PRINCIPII ŞI METODE DE ANTRENAMENT 133

început, fiind urmat de serii mai puţin deficitară. Cel mai des acest procedeu
a fost aplicat pentru dezvoltarea muşchi­
intense, cu unghiuri de acţiune felurite. lcr gambelor.

Se dezvoltă astfel o mare rezistenţă a Metoda tensiunii continue presupune
efectuarea în timpul pauzelor dintre
organismului la efort. serii a unor exerciţii de etalare pentru
grupa musculară în lucru. Astfel, pau-
Metoda antrenamentului în circuit
zele sînt de fapt eliminate, muscula-
continuu necesită săli foarte bine dotate, tura fiind supusă unei tensiuni continue.
Aceasta poate fi obţinută şi prin altă
întrucît culturiştii trebuie să treacă re-
modalitate de execuţie. în timpul acti-
pede de la un exerciţiu la altul şi, prin
vităţii, segmentul muscular care lucrea-
urmare, nu au timp să descarce şi să ză ajunge la un moment dat la aşa-numi­
tul punct critic, a cărui depăşire nece-
încarce bara sau helcometrul Durata sită din partea sportivului un efort ma-
xim. La flexia antebraţelor pe braţe,
pauzelor dintre serii se reduce strict la cu ducerea barei la piept (exerciţiul 37)

timpul necesar ocupării poziţiei de start punctul critic este dispus pe orizontala
traiectoriei mişcării. Odată depăşită a-
pentru repriza următoare. Spre exemplu, ceastă linie, încărcătura pare mai uşoară,
semn că musculatura este solicitată mai
muşchii pectorali pot fi lucraţi în circuit
puţin La ducerea braţelor în lateral,
continuu pe baza următoarelor exerciţii :
cu extensie din culcat (exerciţiul 33),
împins din culcat (exerciţiul 32), ducerea pe măsură ce braţele se apropie de po-
ziţia în care sînt paralele, efortul depus
braţelor în lateral cu extensie, din culcat scade.

pe un plan înclinat la 4,, (exerciţiul 33), Pentru asigurarea unui travaliu con-
flotări la paralele (exerciţiul 42), duce-
stant intens, a unei tensiuni musculare
rea braţelor în lateral cu extensie, din
continue, în primul caz (exerciţiul 37)
culcat pe spate cu capul în jos pe o executantul va folosi în loc de bară un

bancă înclinată (exerciţiul 33). helcometru, iar în al doilea caz (exerci-
ţiul 33) nu va termina mişcarea, adică nu
Metoda execuţiei în flux reprezintă
va aduce braţele în paralel în ambele
o altă modalitate eficientă de solicitare
situaţii, exerciţiul se va efectua în acest
la maximum a musculaturii. Din cauza
mod chiar de la început Uneori se în-
dificultăţilor enorme pe care le implică împlă însă ca o mişcare executată ini-
ţial cu amplitudine normală să-şi piardă
este utilizată însă extrem de rar şi o din amplitudine către sfirşitul reprizei,
din cauza oboselii. De pildă, la încheierea
amintim doar cu titlu informativ. Me- unei serii cu tracţiuni la bară (exerciţiul
21), culturistul nemaiavînd resurse fi-
toda presupune ca, în afara antrena- zice să ajungă cu bărbia sau ceafa în
dreptul barei, va face mişcarea numai
mentului obişnuit;, la fiecare 15 zile cul-
pînă la jumătatea parcursului. Senzaţia
turistul să-şi rezerve o 1i pentru a exersa că muşchii vor „exploda" din pricina
afluxului de sînge, senzaţie ce o încearcă
o singură grupă musculară sau grupe an- culturistul la aceste ultime repetări, este
garanţia cea mai sigura a obţinerii unei
tagoniste. La respectiva şedinţă execu- reliefări musculare accentuate.

tantul va lucra în flux con_tinuu de la Adesea, supunîndu-se unor asemenea

orele 9 la 13 şi de la 15 la 20, efectuînd enorme solicitări, practicantul trebuie să

repri7.e de cite o jumătate de ora alter- continue lucrul, învingîtd durerea re-
simţită de muşchi. Legat de aceasta, în
nativ pentru cele două grupe muscu- rîndul culturiştilor de limbă engleză,

l~re alese. Lucrînd, de pildă, pentru

bicepşi şi tricepşi culturistul va executa

la orele 9; 10; 11; 12; 15; 16; 17; 18;

19 serii de ,exerciţii pentru bicepşi, iar

la orele 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 15,30;

16,30; 17,30; 18,30; 19,30 serii de exer-

ciţii pentru tricepşi. .

Metoda saturaţiei musculaturii recla-

mă consacrarea a 8- 10 sau chiar 15 zile

de antrenament pentru o singură grupă

musculară. Durata şedinţelor nu va de-

păşi o oră, iar numărul reprizelor nu ,se

va stabili dinainte; culturistul va lucra

pînă la apariţia unei oboseli accentuate.
La această metodă recurg, în perioada

precompetiţională, culturiştii de per-
formanţă care au o regiune musculară

•

1=34-=-------- - - - - --CU-LT-UR-IS-M -------------

circuJA un fd de axioml-jcx: de cuvinte: resc flurirea unei musculaturi estetice I
„oo pain, no gain" (fim durere m1 obţii vcr lucra întotdeauna exerciţiile în mod
corect.
dezvoltare). ,,Nici sa1a de gimnastică,
Metoda execuţiei cu opriri. Efectuînd
nici ringul, nici stadionul, nici terenul un exerciţiu, culturistul va opri miş­
carea la jumltatea parcursului, menţi­
de tenis m1 sînt locuri ale pllcerii, ci ale nînd înclrcltum în această poziţie timp
suferinţei" - scria gînditorul francez de cîteva secunde, apa o va continua
pină la punctul final La mişcarea de
Bernard Guillemain. Constatare vala-
revenire se va proceda identic. Metoda
bill şi în privinţa sălii de culturism. amplifică gradul de solicitare a muscula-

Pentru observatorul neavizat, un antre- turii.
Metoda rezistenţei negative a fost des-
nament de culturism ofem imagini lip-
site de romantism Atleţi transpiraţi, crisă în cadrul miniportretului fraţilor
uneori desfiguraţi de efort, luptă din Mentzer. O amintim pc scurt. Mişca­
cele mai ciudate poziţii. ai haltera, rea de revenire din cadrul fiecărei repe-
tlri se efectueazi cit mai lent, efortul de
cu minerul helcometrului. Pe podea sînt frînare, execuţia prin rezistenţi sau con-
tracţie negativi avind o mare eficienţi.
împrăştiate o mulţime de discuri şi han-
tele de diferite mărimi De-a lungul Metoda priorităţii. La întocmirea pro-
pereţilcr sînt instalate maşinării. bizare, gramului de antrenament se ridică ur-
mltoarea probleml: în ce ordine se im-
prevlzute ru cabluri, arcuri, planuri pun prelucrate grupeJe musculare în
înclinate, numite aparate de forţă. Şi cadrul unei şedinţe? Daci, bunloarl, la
privitorul neiniţiat, m1 poate înţelege - nn antrenament se exerseazil deltoizii,
pînă nu devine d însuşi practicant al pectoralii, bicepşii şi tricepşii, care grupl
exerciţiilcr - de ce pentru cei prezenţi musculara trebuie lucrati întîi? Pro-
blema îşi poate glsi o rezolvare diferitl
în sală cea mai groaznică pedeapsă ar fi de la caz la caz. Este preferabil 'să gţ
înceapl ai grupa sau grupele musculare
să nu mai vină în aceastl „camera de deficitare sau cărora din alte conside-
rente li se acordl o atenţie deosebitl,
tortură". întrucît la începutul şedinţei executan-

Dar pe lingi „bariera durerii", cul- tul dispune de mai multă energie şi
turistul are de înfrînt şi „bariera psihici"
ce apare odată cu impresia că îi va fi entuziasm Unii culturişti acordl prio-
imposibil să execute următoarea miş­ ritate exerciţiilor utile, dar - dintr-un
motiv sau altul - mai puţin îndrăgite.
care. în asemenea situaţii învingerea
INDICAŢII METODICE
înclrcăturii depinde adesea m1 atît de DE ORIENTARE
forţa fizică a lui, cit de pregătirea psi-
Tuturcr ecler ce doresc sl înceapă
hică, de puterea sa de concentrare şi antrenamentele de culturism li se reco-

mobilizare, de voinţl. mandl să se supună în prealabil unui .

Metoda execuţiei trişate. Dacă încăr­ control medical complet. Acesta este bine
căturile folosite depăşesc posibilitlţile să fte efectuat periodic în ta: timpul
executantului şi, în consecinţă, acesta pregltirii.
nu poate lucra corect exerciţiile, se va
Etapele pregătirii. Începerea antrena-
recurge la un element ajutltor, respectiv
la balansul corpului sau al greutlţii, mentelcr propriu-zise de culturism tre-
dupi caz. Metoda se aplică mai ales în
vederea creşterii. forţei şi a masei mus- buie precedată de un program ce vizează
culare sau în vederea deplşirii ,,barierei îmbunltlţirca pregltiri fizice generale,
psihice". Mişcarea efectuată astlzi tri- pregltirea organismului pentru antre-
namentul atletic, pentru efortul mus-
şat, mîine va putea fi executată corect.
întrucît execuţia trişată poate cauza

accidente musculare şi ligamentare, se
recomandl să fie · evitată folosirea ei la

fiecare exerciţiu din cadrul antrenamen-
tului Ultimele 2-3 repetlri ale fiecl-
rei repri2JC suportă însl execuţia trişatl.

Atragem atenţia dl metoda contribuie

la micirea volumului muscular în de-
trimentul definirii Aşadar, cei ce urml-

PRINCIPU ŞI METODE DE ANTRENAMENT 135

cular susţinut. 1n decursul acestei peri- Tinerii care intenţioneazl sl participe
la concursuri sau cei ce urmlresc o dez-
oade, care poate dura de la doul slptl- voltare musculari pronunţatl vcx trece
peste trei-patru luni de pregătire la
mîni la doul t,ini:, în funcţie de vîrsta,
sexul şi starea fizicl a individului, se etapa a treia. 1n aceastl etapl se vor
v<r efectua mai ales exerciţii pentru dez-
voltarea forţei şi a mobilităţii, preluate efectua patru-şase antrenamente pe
slptlmînl cu înclrclturi semigrele şi
din repertoriul -gimnasticii de înviorare, grele, iar pauzele dintre serii şi exerciţii
tracţiuni, flotări, genuflexiuni Nu se vor
se vqr reduce la minimum, aplicîndu-se
folosi nici \lll fd de înclrclturi
metodele superseriilcx şi a seriilcx gigant.
1n a doua etapl, practicantul va trece Numlrul reprizelcx va ajunge la şapte­

la efectuarea exerciţiil<r de culturism opt, în schimb cel al repetlrilOl' va

(cu înclrclturi), se va familiari7.a cu scldea din cau:m înclrclturii mari Se
execuţia corecti a acestora, va stabili v<r executa patru- cinci exerciţii dife-
rite pentru fiecare grupl mus~I.
înclrcltura optimi pentru sine. Este
A patra etapl de pregătire este acce-
indicatl programarea a trei antrena-
sibili doar celcx cu aptitudini de excep-
mente pe slptlmînl, cu o duratl de ţie pentru culturismul de inah:i per-
formanţi. Aceştia vcx putea folosi me-
aproximativ o ori, fiecare şedinţă fiind
toda antrenamentului în circuit conti-
urmatl de o zi de paml necesara refa-
nuu şi alte metode ce reclaml o mare
cerii organismului Antrenamentele se
rezistenţi la efort fizic. Se vcx efectua
vor organi:m pe grupe musculare, exer-
ciţiile executîndu-se în trei serii a cite cite două antrenamente pc zi al clror
6- 12 repetări, cu înclrclturl mijlocie obiectiv, pe lingi creşterea masei mus-
culare, va fi obţinerea relieftrii, sepa-
sau în unele cazuri semigrea Asupra rlrii musculare şi a vascularizlrii. De
asemenea, se va lucra intens în vederea
fieclrei grupe musculare se va acţiona elaborlrii şi însuşirii programului de

cu trei exerciţii diferite, dintre care nu etalare a musculaturii.
trebuie sl lipseascl exerciţiul de bazl.
Copiii, vîrstnicii, femeile şi toţi cei ce Indiferent de stadiul de pregltire al
nu urmlresc dezvoltarea pronunţatl a executantului, şedinţa de lucru presu-
musculaturii, ci "numai" obţinerea unei
pune trei faze: încllzirea, antrenamen-
pregltiri fizice bune, a unui tonus mus- tul propriu-zis, exerciţiile de r~laxare.
cular deosebit sau sporirea rezistenţei
la efort, v<r rlmîne la aceastl a doua La începerea antrenamentului, timp
etapă Dupl programul de mai sus pot
de cîteva minute se va efectua o încăl­
continua sl lucreze ani de zile, schim-
zire generală. a muşchilcx şi articulaţiilor,
bind sau înlocuind periodic unele·exerci-
ţii (la aproximativ trei- patru luni). Mo- compusl din scurte alerglri, mişcări
pentru principalele grupe musculare şi
dificlrile operate sint determinate în par- exerciţii de respiraţie. Executantul va
trece apoi la încălzirea specifică, cu alte
te de temperamentul executantului Unii cuvinte la încllzirea zonei musculare
se plictisesc s1 efectueze aceleaşi miş­ ce va fi lucratl în cadrul respectivei

clri luni în şir; în cazul loc schimblrile şedinţe. 1n acest scq, va executa o re-

sint indicate, întrucît stimuleazl inte- prizl din exerciţiul de bazl folosind o
înclrclturl uşoarl.
resul, entuziasmul 1n general însl este
lncllzirea generali şi cea specifici
de preferat ca programul sl nu fie schim- nu trebuie prelungite excesiv pentru a

bat prea des şi în orice ·caz nu atîta nu obosi organismul. Durata acestora nu
trebuie nici redusl prea mult, altminteri
timp cit mai dl roade. Dupl plrerea practicantul riscl sl se expunl unor acci-

antrenorului Lazlr Baroga "un exerci- dentlri musculare sau articulare. ln-
ţiu utilizat mai puţin de doul ori în ca- cllzirea, vi-ieazil stimularea circulaţiei
drul unui ciclu slptlmînal şi mai puţin

de trei luni de zile nu are nici un efect

asup.ra organismului sau, chiar daci
efectul se face simţit, acesta este treci-
tor, deoarece în organism nu s-au pro-
dus modificlrile necesare menţinerii unei
stabilitlţi a indicil<r realizaţi".

•

•

136 CULTURISM

sanguine, pregătirea musculaturii pen- rarea se va dovedi însă fructuoasă, fiind
de natură să-i stimulei:e pe ambii par-
tru depunerea efortului susţinut teneri, numai dacă aceştia posedă o

La sflrşitul fiecărei şedinţe se reco- structură fizică asemănătoare şi urmă­

mandă executarea unor exerciţii de re- resc la antrenamente acelaşi scop.
laxare, mişcări de întindere din poziţia

atîrnat la scara fw, bară etc. Tot la

încheierea antrenamentului se vor efec- GREŞELI FRECVENTE
tua alergări. ,,Alergarea - consideră
1N ANTRENAMENTELE
Franoo Columbu - este cd mai eficient
exerciţiu pentru «topirea» stratului adi- CULTURIŞTILOR

pos, în special din jurul taliei; mai efi- Practicanţii culturismului, mai ai sea-
cient decît ridicarea trunchiului din cul- mă cei aflaţi la început de drum, comit

cat pe spate, decit îndoiri laterale ale adeseori o serie de greşeli. Atragem
trunchiului, răsuciri de trunchi sau ori-
care alt exerciţiu." Este preferabil ca atenţia asupra celor mai frecvente:
alergările să nu se facă imediat după
1. SupraantrenamentuL Din dorinţa
antrenament, culturistul fiind obosit, de a accelera ritmul îngroşării fibrelor
musculare, unii culturişti se antrenează

ci după două- trei ore de la terminarea zilnic ore în şir. Rezultatul este opus

şedinţei sau în zilele de pauză celui scontat, întrucit solicitarea exce-

Respiraţia corectă este una din cerin- sivă îngreuiază procesul de refacere,
ţele esenţiale ale culturismului. Princi-
fără de care nu poate avea loc supra-
piul de bază al respir~ţiei corecte este
următorul: orice mişcare ce eliberează compensarea
cutia toracică creează o poziţie favorabilă 2. Antrenamentul nesistematic. Su-
inspiraţiei, după cum orice mişcare ce
bliniem încă o dată el discontinuitatea
în lucru anulează orice progres.

3. Solicitarea incompletă Dacă cul-

contribuie la presarea cutiei toracice turistul termină o repriză înainte de apa-
înlesneşte expiraţia De regulă, execu- riţia ·oboselii, aşadar dispunînd de o re-
tantul va inspira şi va expira la fiecare zervă de energie neconsumată, exerci-
repetare a mişcării. La unele exerciţii
însă culturiştii avansaţi pot efectua şi ţiul riscă să nu dea roade maxime.
2 - 3 repetări ai o singură respiraţie.
Aceasta nu trebuie să fie prea adîncă, 4. Pauzele nejustificate. Prelungite
inutil, pauzele dintre repriu şi exerciţii
deoarece excesul de oxigen poate pro- reduc intensitatea travaliului şi implicit
voca tulburări trecătoare, ameţeli. Sen-
zaţia de ameţeală apare şi atunci cînd eficienţa antrenamentului.
antrenamentul se efectuează în aer liber,
mai ales dacă este frig şi aerul este „tare". 5. Neglijarea echilibrului dintre dez-
voltarea cantitativă şi calitativă a muscu-
laturii. Culturistul de performanţă tre-
buie să urmărească în parald ·două obiec-

Nutriţia fibrei musculare este mai tive: obţinerea unui mare volum mus-
intensă în timpul contracţiilcr lente, cular şi a unei definiri şi vascularizări
ţesuturile beneficiind de un aflux san- accentuate. Adeseori creşterea masei

guin prelungit Din acest motiv exer- musculare este în dezavantajul concu-
ciţiile se vor efectua într-un ritm moderat,
fără s'<himbări de tempo. Ritmul execuţiei rentului, întrucît îi „distruge" definirea.

se va accelera doar în cazul în care se Sporul de greutate este binevenit doar
atîta timp cit înseamnă muşchi reliefaţi,
lucrează pentru obţinerea definirii şi a iar un asemenea spor nu poate depăşi

separării musculare. 2-4 kilograme pe an
6. Neglifarea dezvoltării armonioase

a corpului. De obicei, culturiştii lu-

Antrenamentul în colaborare at un par- crează ai precădere pentru trenul supe-
tener prezintă o serie de avantaje: se rior (mai ales pentru bicepşi şi pectorali),

pot lucra exerciţii mai complexe, se în detrimentul trenului inferior. Subli-
pot utiliza încărcături mai grele, riscul . niem el un corp dezvoltat dispropor-
accidentărilor este mai mic etc. Coope- ţionat arată de-e dreptul ridicol.

•

PRINCIPU ŞI METODE DE ANTRENAMENT 137

ln încheiere, amintim cea mai răs­ Exemplul acestora din W'IDll n transfor-
pîndită şi periculoasl "greşeall": amî-
narea începerii antrenamentelor. Mulţi mlm într-un apel adresat tuturcr celor
ce şovlie, amînînd totul pe »mîine"...
ar dori, unii chiar simt nevoia sl se su-
punl exerciţiului zilnic. Mai puţini sînt nD1.uap. ăo 1" cmwprne.Jubrianree ..aspvui.enţenanuSovecţrla..tree:gr,e,tîna
insl cei ce pornesc ne.întîrziat la lucru.
că v-aţi exersat corpul".

-•

•

...

•

138

•

Culturismul oferă practicanţil<r o i-
• mcnsă varietate de exerciţii, multiple mo-

dalitlţi de execuţie a fieclrei mişcări, ma:.
dalitlţi determinate de poziţia . picioa-

relor, a corpului, de tipul de prizl pe

bari sau pe minerul helcometrului etc.

Evident, nici un culturist m ar putea

include în programul siu absolut toate

exerciţiile şi variantele acestora Se ri-

didl astfd problema referitoare la gra-

dul de eficienţi al diferitel<r exerciţii.

Incontestabil, toate îşi ai utilitatea şi

importanţa lor, dar din ansamblul de

mişclri se desprind citeva exerciţii de

bazl pentru fiecare grupl musculari,

indispensabile procesului de pregltire

atît al începltorilor, cit şi al culturiştilor

avansaţi. Avînd în vedere ci într-o

carte anterioad - ,,Culturism: Slrbl-

toarea muşchilor", aplrutl în 1977, în f

Editura Sport-Turism - am prezentat

o gaml foarte bogatl de exerciţii şi va-

riante, amintind totodatl ramurile spor-

tive în care acestea pot avea aplicabili-

tate, în lucrarea de faţl ne v001 limita la
descrierea cel<r mai eficiente exerciţii

atît pentru culturiştii începltori şi de

performanţi, cit şi pentru copii, femei

şi vîrstnici. De asemenea v001 indica

exerciţiile ce stimuleazl dezvoltarea ma-

sei şi ajutl la definirea musculaturii.

Precizmn ci m existl exerciţii care
să acţioneze în exclusivitate asupra unei

grupe musculare; cu toate acestea se

poate stabili lanţul muscular asupra cl-

• ruia o anumită mişcare îşi risfrlnge

cu precldere efectul. 1n ordonarea exer-

ciţiilcr am ţinut seama de localizarea .

acestui efect principal.

Pentru a veni în ajutorul culturiştilor

de performanţi, la fiecare gruJB muscu-

lară vom prezenta totodată programul

de lucru al unor mari campioni (bine-

înţeles cu sc~ orientativ, nicidecum

spre a fi imitat).

Exerciţiile folosite în cadrul antrena-

mentului de culturism pot fi executate

prin învingerea greutlţii propriului corp,

,?UşiNPOCOARTPE ROBUST cu cordon sau bandl de cauciuc, cu
PIERDE VIGOAREA
PRIN TR!NDAVIE. UN CORP ORIC!T extensor, hantele, haltere mari sau hal-
tere mici reglabile, precum şi ai diferite
DE PLÂP1ND POATE DEVENI PUTERNIC aparate speciale. Am omis exerciţiile
ÎN URMA UNUI EXERCIŢIU CONSTANT~'
cu cordon sau bandl de cauciuc, ca şi pe

Plaţon · cele cu extensor, întrUcit pe de o parte

•

EXERCff 111.E CEI-E MA1 EFICIEN1E 139

descrierea lor figureazll în numeroase

cărţi de specialitate, iar pe de altll parte

instrumentele de antrenament sus men-
ţionate lll1 permit creşterea efortului

decît în limite resttînsc. Or, marea ma-
joritate a practicanţilcr îşi dezvoltll în

scurt timp o mare forţă fizică. In con-
secinţă, extensorul sau cordonul de cau-

ciuc nu vcr supune musculatura unui
efort intens, aşa cmn reclaml principiile
şi metodele de culturism

Exerciţiile cu îngreuieri şi cele Ja apa-

rate speciale sînt cele mai adecvate şi

utile, asigurînd mlrirea progresiw şi }

»nelimitat!" a efortului -I

In descrierea exerciţiilcr am folosit

uneori ca instrumente de antrenament

hantelele şi halterele mici Deosebirea

dintre acestea constll în faptul că han- FIG. 1
telele sînt turnate, aşadar au o greutate
fixl - în comerţ se glsesc de diferite

mlrimi - în timp ce halterele mici,

sau de o mini, ca şi halterele mari, oferi

posibilitatea regllrii înclrclturii prin a-

dăugarea sau scoaterea discurilor. Indi-

cînd mişclrile ce se lucreazll cu înclrcl-

turi grele, vom apela Ja termenul de

haltere mici, iar pentru exerciţiile cu

înclrclturi mijlocii, la termenul de han- \
tele. Aparatele reprezintll un avantaj

major: asiguri solicitarea constantll a

musculaturii pe toatll traiectoria miş­ I
.clrii.
(
Întrucît culturismul se practică şi de
copii, femei şi blrbaţi în vîrstl, vom

menţiona pentru fiecare grupă muscu-

lari un numh' de exerciţii ce se pot efec- FIG. 2

tua prin învingerea greutlţii · propriului
corp.

mîini asupra cefri executantului Acesta

ridică capul, învingînd rezistenţa parte-

EXERCIŢII nerului (fig. 2).

PENTRU MUŞCHII GÎTULU Se lucrea:rJ pini Ja apariţia oboselii.

Acţioneazll asupra muşchilcr exten-

1. Extensia capului invingind rezis- sori ai gîtului
tenţa partenerului (fig. 1). Stînd depărtat
2. Flexia capului invingind rezistenţa
cu capul în extensie, partenerul apucă partenerului (fig. 3). Stînd depărtat faţă

cu palmele ceafa executantului, sprijinin- în faţă ru partenerul Acesta cuprinde
du-se cu coatele de umerii acestuia, şi
efectueazll traeţiunea capului în flexie. cu o mini ceafa executantului, iar cu
Executantul opune rezistenţă.
cealaltll mini efectueazll presiuni asu-
Variantll a exerciţiului: pe genunchi,
cu braţele sprijinite pe sol. Partenerul pra blrbiei Executantul opune rezis-

în stînd preseazll puternic cu ambele tenţă

Variantll a exerciţiului: executantul
pe genunchi ai braţele sprijinite pe sol,

140 CULTURISM

ce atîrnă în faţa pieptului. Din această
poziţie cu inspiraţie capul se ridică
lent, cit mai sus, apoi se apleacă cu
expiraţie. Din cînd în cînd amplitudi-
• nea mişcării se reduce, evitînd flexia exa-
gerată a capului, pentru a acţiona astfel
mai eficient asupra muşchilor extensori
ai gîtului. După fiecare serie se efectu-
ea7.ă rotări ale capului spre stînga şi
spre dreapta

--)

FIG. 3 \.

partenerul în picioare cuprinde cu un FIG. 5
prosop fruntea acestuia, încercînd să-i
ridice capul Executantul opune rezis- Exerciţiul se poate prezenta şi în alte
tenţă (fig. 4). variante: a) din poziţia pe genunchi cu
braţele sprijinite pe sol; b) din culcat
(r) • înainte pe o bancă, cu capul depăşind
extremitatea acesteia
- , ,,
lnfluenţea7.ă dezvoltarea muşchilor
\ extensori ai gîtului.

\ 4. lndoiri laterale ale capului din cul-

J cat (fig. 6). Culcat pe o latură, capul în-
clinat spre sol, cu o greutate prinsă de
FIG. 4 cască: se efectuea7.ă cu inspiraţie ridi-
carea lentă a capului cit mai sm posibil,
Seria se termină la apariţia oboselii. apoi se revine la poziţia iniţiaJă cu expi-
Exerciţiul dezvoltă muşchii flexori ai raţie. Se lucrea7.ă alternativ reprize pen-
gîtului. tru ambele laturi ale gîtului.
Exerciţiile 1 şi 2 se recomandă copi-
ilor, bărbaţilor în vîrstă, ca şi culturiş­ FIG. 6
tilor începători.
3. Extensia capului din şezînd (fig. 5).
Şezînd pe bancă, palmele pe coapse, coa-
tele depărtate de corp, bustul drept,
capul aplecat înainte, prim într-o cască
de piele sau ţesătură, de care este legată
o greutate (disc sau discuri de halteră),

'

ExJ!AC'IŢIILE CELE MAI EFICIENTE 141

Mişcarea dezvoltă în special flexorii -
laterali ai· gîtului (muşchi sternocleido-
mastoidieni).

5. Flexia capului din culcat inapoi
(fig. 7). Culcat înapoi pe lungimea unei
bănci, capul depăşind extremitatea aces-
teia; de cască este legată o greutate.
Inspiraţie, apoi capul se flexează lent
pînli cînd bărbia atinge pieptul, după

care se revine cu expiraţie. Este indicat

ca fiecare serie să fie urmată de rotări
ale capului

Exerciţiul solicită muşchii flexori ai
gîtului.

Dacă în timpul efectuării exerciţiilor
3, 4, 5 - recomandate culturiştilor de
performanţi - apare senzaţia de ame-
ţeală, lucrul trebuie întrerupt

PIG. 7

EXERCIŢII ' PIG. 8

PENTRU MUŞCHII părtînd coatele de corp, este solicitată
UMERILOR mai accentuat partea laterală a deltoi-
zilor, dacă se apropie coatele, travaliul
6. Ridicarea halterelor mici deasupra este suportat în special de regiunea an-
capului (fig. 8). Şezînd călare pe bancă
(preferabil reglabilă), braţele îndoite, în terioara a acestora în ambele cazuri
fiecare mînl1 se ţine cite o haltera mică
la nivelul umerilcr (prizll tip pronaţie*). se va evita îndoirea corpului spre dreapta
Din această poziţie se efectuează alter- sau spre st•tnga, precum şi• arcui•rea re-
nativ . sau simultan ridicarea halterelor giunii lombare. Utilizarea băncii regla-
mici deasupra capului Pe parcursul exe- bile este indicată pentru a se micşora
cuţiei coatele trebuie menţinute cit mai presiunea exercitată de greutatea hal-
spre spate. Dacă mişcarea se execută de- terelor asupra coloanei vertebrale. Cu
cit unghiul de înclinare al băncii va
* Priza tip pronaţie (fig. SA) presupune apucarea creşte, cu atît mai intem va lucra partea
anterioara a deltoizilor.
barei de sm in jos. La priza tip supinaţie (fig. 8 B)
Exerciţiul se poate executa şi din po-
bara se apuc:l de jos în sus. O combinaţie a celor ziţia stînd, cu picioarele uşor deplrtate,
douil tipuri este priza mixt.I: w o mînl se o parte a efortului fiind preluată în acest
apuc:l bara în pronaţie, w cealahl în supinaţie. caz de către muşchii picioarelor.
Pentru exerciţiile w hantele şi haltere mici
Acesta reprezintă exerciţiul de bază
vom apela şi la termenul de semipronaţie. pentru creşterea volumului muscular al
Acest tip de pru:il presupune situarai laterali a
hantelelor sau a halterelor mici faţl de corp,

palmele fiind orientate spre interior.

• 142 CULTURISM ,

deltoizilor. Poate fi efectuat cu încărcă­ \\:_~ .---:::.r--,-....

turi semigrele sau grele. .
--
1. !mpins de la ceafă (fig. 9). Şezînd pe
bancl cu haltera în sprijin pe umeri (prizl --- ---

tip pronaţie): inspiraţie, urmată de ridi- I\

carea halterei deasupra capului prin în-
tinderea braţelor, apa se revine în pozi-
ţia iniţială fătă a mai sprijini însl bara
de umeri cu expiraţie. Mişcarea se cere
executată fătă îndoirea trunchiului Des-
chiderea braţelor trebuie sl depăşească
lăţimea umerilor.

Exerciţiul dezvoltă toate fasciculele
muşchilor deltoizi, cu precădere volumul
acestora. Partea a doua a mişcării (după

ce haltera a trecut de nivelul capului)

FIG. 10

nivelului umeriloc cu inspiraţie, apoi se

coboată în poziţia iniţială cu expiraţie.

Dacl se utilizează greutăţi mari, braţele

se voc îndoi uş<r din coate.

Acesta este exerciţiul de bază ce ajută
la formarea umerilor laţi, întrucît acţio­

nează asupra părţii laterale a deltoizi-

- lor. Efortul depus se răsfrînge însl şi
asupra muşchiului trapez.

FIG. 9

,

acţionea2.ll şi asupra muşchiloc tricepşi. \
Dacl deschiderea braţel<r este mai mică
FIG. 11
decît cea precizată, solicitarea va fi
preluată în măsută şi mai mare de către Exerciţiul cunoaşte diferite variante:
a) pentru a se putea lucra cu încărcături
tricepşi mari şi pentru a controla riguros corec-
titudinea execuţiei, mişcarea se va efec-
La efectuarea exerciţiilor 6 şi 7 cul- tua în reprize alternative, pentru un
turiştiloc avansaţi li se recomandă apli- braţ şi pentru celălalt; b) dacl în po·ziţia
iniţială părţile din faţă ale halterelor
carea metodei tensiunii continue. În

acest scop mişcarea nu se va executa

pînă la capăt, adicl pînă la îndreptarea

completă a braţelor. Se vor folosi încărcă­

turi semigrele sau grele.

8. Ridicarea braţelor prin lateral
(fig. 10). Stînd cu picioarele uş<r depăr­
tate, braţele în faţa coapselor, în fiecare
mină se ţine o haltetă miel (priză tip
pronaţie). Din această poziţie, braţele

se ridicl simultan prin lateral deasupra

•

HXERCll'IIU! CRl,B MAI EFICIENTE 143

mici sînt orjentate în sus, se solicită deasupra nivelului umerilor (fig. 13);
fasciculele laterale şi anterioare ale del-
sela variantele e şi f vor executa alter-
toizilor, daci pArţile din faţl ale halte-
nativ serii pentru fiecare braţ; g) dacă
r•
exerciţiul se efectueszll ridicînd braţele

deasupra capului, pe lingi muşchii del-
toizi va fi solicitat intens şi marele dorsal.

9. Ducerea halterei mici oblic sus

(fig. 14). Şezînd pe banei reglabili, trun-

chiul sprijinit de planul înclinat la 45°,

în fa~ pieptului se ţine într-o mini

FIG. 12

relor mici sînt orientate în jos, travaliul FIG. 14
revine fasciculelor laterale şi posteri-
oare; c) din poziţia şezînd, cu spatele o haltera mică (priză tip pronaţie). Din
sprijinit de o bancă reglabilă, înclinată aceastl poziţie inspiraţie, dupl care hal-
la 4~ (fig. 11 ); d) din aceeaşi poziţie tera mică este dusă oblic sus, apoi este
iniţială, dar cu fata în jos; în cadrul ul-
timelor doul variante lucreazll părţile an- coborită lent cu expiraţie. Se executl
terioare ale deltoizilor; e) din stînd la
scara fixă, corpul înclinat lateral, fiind alternativ' repri7.e cu ambele braţe. (ln
susţinut de unul din braţe (fig. 12) ;
lipsa unei bănci reglabile, exerciţiul se
f) din culcat pe o latură, pe un plan
poate efectua din şezînd pe o banei
înclinat la 45'°, braţul în lucru se ridică
obişnuită, cu sprijin pe un braţ uşor
•
flexat.) Dacă se urmăreşte dezvoltarea
FIG. 13 părţii anterioare a deltoizilor, haltera
trebuie ţinutl astfel, incit degetul mare
să fie orientat în sus. Dacă acesta este
orientat în jos, travaliul muscular va fi
suportat de fasciculul lateral al delto-
izilor. Amîndouă variantele asigura o
foarte buni localizare a solicitării la
muşchii umerilor.

10. Ridicarea braţelor ln lateral din
stind cu trunchiul aplecat (fig. 15). Stînd
depărtat cu trunchiul aplecat la 9(1,

spatele drept, braţele uşor îndoite din

coate, în fiecare mină se ţine o hantelă

Din aceastl poziţie se executl ridicarea

braţelor în lateral 1a nivelul umerilor

cu inspiraţie, apoi revenire în poziţie

•

144 CULTURISM

• braţele, hantelele se duc înapoi şi cit
mai sus posibil, apoi sînt aduse la poziţia
I) • iniţială cu expiraţie. Pri.za poate fi de
tip pronaţie, supinaţie sau semiprona-
I ţie, acest ultim tip fiind cel mai indi-
cat. Exerciţiul se poate efectua şi din
li
poziţie stînd aplecat w fruntea spri-
FIG . 15 I
jinită de o masă sau din poziţia şezînd
iniţială cu expiraţie. Precizăm că han- cu trunchiul îţidoit înainte în sprijin pe
telele trebuie apucate orientînd dege- coapse.
tele mari puţin în jos.
Acţionează asupra fasciculelor pos-
Variante: a) din aceeaşi poziţie ini- terioare ale deltoizilor şi asupra muş­
ţială, fruntea fiind însă sprijinită de o chilor dorsali. .
masă pentru ca trunchiul să rlmînl
perfect imobil; b) din culcat înainte pe 12. Ridicarea alternativă a braţelor
bancă, pieptul depăşind extremitatea prin faţă deasupra capului (fig. 17). Stînd
acesteia, braţele întinse în jos; c) d4i
şezînd cu trunchiul îndoit înainte cit cu picioarele uşor depărtate, ţinînd cele
mai aproape de coapse. Poziţia prezintă două hantele în faţa coapselcr (pţizl
avantajul că elimină posibilitatea ela- tip pronaţie): braţele întinse se ridică
nului la care se poate recurge din cele- alternativ deasupra capului.
lalte poziţii, dar are neajunsul de a în-
greuia respiraţia. \(

Acesta constituie exerciţiul de bază )
pentru partea posterioara a deltoizilor.
;_
11. Ducerea braţelor inapoi din stînd
cu trunchiul aplecat (fig. 16). Stînd de-

FIG. 17

• Dezvoltă fasciculele anterioare şi la-
terale ale deltoizilor şi părţile laterale
FIG. 16 ale muşchilor pectorali.

· plrtat, trunchiul aplecat la 9<:1, braţele Variante: a) acelaşi exerciţiu cu ridi-
orientate în jos, în fiecare mină se ţine carea simultană a braţelor; b) cu folo-
o hant'ell. Dupi inspiraţie, fără a îndoi sirea prizei tip supinaţie; se solicită
astfel mai mult pectoralii şi partea an-
• terioară a deltoizilor; c) acelaşi exerci-

ţiu cu ducerea braţelor oblic în sus (pen-
tru partea laterală a deltoizilor).

13. Ridicarea braţelor prin faţă la

nivelul umerilor (fig. 18). Stînd 0.1 corpul

uşor înclinat pe spate, sprijinit de perete,

dulap etc., haltera se ţine în dreptul

EXERCl1"111.B CBI.B MAI EFICIENTE 145

coapselor (prim tip pronaţie). Din a- ) \
ceastă poziţie, du~ inspiraţie, se exe-
cută ridicarea barei la nivelul umerilor

şi revenire în poziţia iniţialll w expiraţie.

Execuţia corectă cere ca braţeJe sl f"ie per-

fect întinse, iar corpul sl rlmînl ne-

mişcat Se recomandl efectUarea cit
mai lentă a mişcirii, inclusiv a celei de
coborîrc a barei, precum şi menţinerea

halterei, timp de cîteva secunde, la ni-

velul umerilor.

,I FIG. 19
\
15. Tracţiuni la helcomet"' din fandat
inainte at corpul fnclinat (fig. 20). Fandat
înainte cu trunchiul aplecat spre apa-
rat, cotul în sprijin pe genunchiul îndoit,
braţul liber apucă minerul helcome-
trului (pri7ll tip pronaţie): inspiraţie
urmată de tracţiune prin îndoirea co-
tului, apoi revenire cu expiraţie.

FIG. 18

Variante: a) din sprijin cu spatele pe )
un plan înclinat la 45°; b) folosind. două
FIG. 20
haltere mici ce pot fi ridicate simultan
Solicită în special partea posterioară
sau alternativ. a deltoizilor, muşchii braţelc:r şi partea
Exerciţiul contribuie la dezvoltarea superioară a marelui dorsal.

părţii anterioare a deltoizilor şi a părţii 16. Tracţiuni la helcometru din stind
laterale a muşchilor pectorali. Dacă cu trunchiul aplecat (fig. 21). Stînd uşor
se lucrează cu încărcătură grea, se poate depărtat, lateral faţă de aparat, trun-
recurge la metoda execuţiei trişate. chiul aplecat la 9<1, palma dreaptă spri-
jinită pe genunchiul drept Braţul liber
Exerciţiile 8- 13 sînt indicate şi co- apucă minerul helcometrului (prim tip
piilor, femeilor şi bărbaţilor în vîrstă. semipronaţie): inspiraţie, urmată de trac-
ţiune prin ducerea braţului întins în late-
14. Tracţiuni la helcometru din po- ral, apoi revenire cu expiraţie.
ziţia stînd (fig. 19). Stînd depărtat, la-
teral faţă de aparat; după inspiraţie
braţul ·se ridică la nivelul umărului,
sau mai sus, învingînd rezistenţa hel-
cometrului, şi se coboară cu expiraţie.

Priza pe minerul aparatului P9ate fi

de tip pronaţie sau supinaţie. în pri-

mul caz efectul va fi resimţit de fasci-
culele laterale ale deltoizilor, iar în al

doilea de fasciculele anterioare şi late-

rale.

146 CULTURISM

Exerciţiul supune unui travaliu intens înainte la înllţimea umlrului, pri.za pe
partea posterioarl a deltoizilor şi muş­
miner tip pronaţie. Din această pozi-
chii braţelor. ţie dupl inspiraţie se execută o tracţi­
une prin ducerea braţului în j06 şi ina-
po1•, şi• revem•re ru expir• aţi•e.

Exerciţiul se poate efectua alternativ

pentru fiecare braţ sau simultan la două

aparate.

FIG. 21 1/

17. Tracţiuni oblice la helcometru

(fig. 22). Stînd ru faţa spre aparat,

apucat de miner ru prim tip pronaţie:

--

FlG. 23

Acţionea:zl asupra plrţii anterioare
şi laterale a deltoizilor, precum şi asu-

pra muşchilor braţelor.

19. Tracţiuni la helcometru cu ambele

braţe din poziţia stînd (fig. 24). -Acest

\, \

FIG. 22 I \

inspiraţie, urmată de tracţiune prin du- I
cerea braţului sus şi oblic înapoi, apoi
~'
- se revine cu expiraţie. FIG. 24
Dezvoltă regiunea anterioară şi late-
rală a deltoizilor, precum şi muşchii
braţelor.
Exerciţiile 14- 17 se lucream în re-
pri:r.e alternative pentru ambele braţe.
18. Tracţiuni in jos p înapoi (fig. 23).
Stînd cu faţa la helcome~ braţul întins

.EXERCIŢIILE CELE MAI EFICIENTE 147

exerciţiu necesită doul helcometre. Stînd simple, dar extran de eficiente. Iati programul
·deplrtat, braţele î,:itinse în lateral la nive-
lul umerilor, mîinile apiol mînerele apa- sAu de bazil pcnnu dezvoltarea deltoizilor, pro-
ratelor. Din această poziţie inspiraţie şi
tracţiune prin ducerea braţel<r în jos, gian pe care nefectueazil de trei ori pe slptlmînă
apoi revenire în poziţia iniţială cu expi-
1. Ridicarea banteleloc deasupra capului, din
raţi•e.
şezînd pe o bandl reglabill, inclinati la 4~ (ex~
Solicită cu precÎdere partea laterală ciţiul 6). S7.kalak execut! mişcarea simultan cu
a muşchilor deltoizi, partea laterali a
pect,pralilor şi muşchii braţelor. ambele braţe (in 4 serii de dte 8 rcpedri).
2. Ridicarea braţelcr prin lateral (exerciţiul 8),
20. Tracţiuni la helconutru tU braţele
incruci1ate din poziţia aplecat lnainte 4 serii, fiecare ru 10 repetlri. Deoarece foloseşte
inclrcituri mari, la începutul mişclrii înclini
(fig. 25). Şi acest exerciţiu reclaml două
aparate. Stînd deplrtat cu trunchiul ncorpul uşor fată.

aplecat la 9(1, ac apuci în cruciş mine- 3. lmpim de la ceafl din şczind pe o bandl

rele aparatelor (prizl tip semipronaţie): (exerciţiul 7 >, 4 serii, 10 repetlri. Lucrind ru
se execută traeţiuni laterale prin ridi-
inclrclturi mare, S7.kalak este asista la acest
,, ...., cxerciţm de un partener, cc eventual I ajuti sit
efectue7.e ultimele 2- 3 repetlri. Prezenţa şi aju-
PIG. 25
torul partenerului au mai mult valoare de supart

psihic.

4. Ridicarea braţel<r în lateral din şezînd ru

trunchiul aplecat (exerciţiul 1O, varian1B c), 4 scrii,

12 repetlri. La fiecare repetare, ajwigînd ru bt1r
ţele în linie orizontali, men' ~ hantelele cîtcva

secunde în accastl paziţie. l

5. Tracţiuni la belcomctn1Idin stînd ru trun-

4chiul aplecat (cxerciţil.i 16),1 scrii, 12 repetlri.

to pauzele dintre scrii Szkalak efcctueazl în

faţa oglinzii o scrie de exerciţii de etalare pentru

muşchii deltoizi.

Dupl cum se poate constata, programul du

este astfd elaborat, incit toate cele tra fascicule

componente ale deltoizil<r slot supuse w n li

efort de maximi intensitate.

Din gama exerciţiiloc prezentate este

carea braţelor la nivelul umerilor. Ins- recomandat ca incepltorii, copiii, femeile

piraţie înainte de ducerea braţelor în şi blrbaţii în vintil sl execute pentru

lateral, expiraţie la coborîrea acestora. fiecare parte a deltoizilor un singur

Dezvoltă partea anterioara a muşchi­ exerciţiu în cite trei serii.

lor deltoizi, partea laterali a pectorali-

lor, tricepşii şi marele dorsal

• Exerciţiile 14- ~ sînt recomandate EXERCIŢII
culturiştiloc avansaţi, mai ales în vede-
rea obţinerii definirii şi separlrii muscu- PENTRU MUŞCHII
SPATELUI
laturii. Pentru mlrirea solicitlrii este

indicat ca, înainte de a începe mişcarea 21. Tracţiuni la bară cu priză tip pro-
de revenire, culturistul sl menţini în-
naţie (fig. 26). Atîrnat la bara fixl, mti-
clrcltura la punctul critic timp de cîteva
secunde (conform metodei. execuţiei. cu nile deplrtate la llţimea umerilor. După
inspiraţie se efectuea:d o tracţiune pînl
opriri).
cînd blrbia executantului ajun(De sau

deplşeşte nivelul barei, &J>O! se revine în

Kâ.lman Szkalak este denumit în rîndul cultu- poziţia iniţiali cu expiraţie. 1n timpul lu-
riştilcr din S.U A ,,maşina de fabricat deltoizi". crului picioarele sînt întinse sau uşor
Exerciţiile ce figurem în repertoriul sAu sîm îndoite şi încrucişate la nivelul gleznelor,

•

148 CULTURISM

corpul este arcuit. Dezvoltl marele dor- accentueam dadl este folositl o baril spe-
cială cu extremitllţi. curbate, pri7.a flldn-
sal, în special partea superioarl a aces- du-se pe porţiunile de curbura (fig. 27),

tui&: (l?adl pri7:8_ pe bari .este de tip iar tracţiunea efectu.indu-se la ceafl.
Cu cit deschiderea braţele.- este mai
s~pmaJ1e, ~xerc1ţ1ul va acţiona asupra
bicepşilor ş1 a marelui dorsal A vedea largii, cu atît lucrea:zil mai intens partea
în acest sens exerciţiul 36.) superioarl a marelui dorsal

Se mai poate utili7.a şi o midl baril spe-
cialii, ataşatl la bara fucl obişnuitl
(fig. 28). Tracţiunea se executi prin ar-

cuirea corpului, ridicîm pieptul sau

chiar abdomenul la nivelul barei. Exer-
ciţiul este indicat pentru marele dorsal
(partea inferioara) şi muşchii intercos-

tali.

FIG. 26

Acelaşi exerciţiu se poate executa FIG. 28 •
cu braţele mult depllrtate, tracţiunea
realizîndu-se în doul feluri: a) pînl cînd Toate variantele sînt extrem de efi-
bărbia atinge bara; b) pini cînd ceafa ciente, acesta fiind exerciţiul de bază
atinge bara Mişcarea are un efect deo-
sebit asupra marelui dors~, efect ce se pentru obţinerea formei perfecte de „V''

) a spatelui, spre care tind toţi culturiştii.
Tracţiunile de orice gen se recomandl
·, practicanţilor, indiferent de vîrstl sau
sex. Culturiştii avansaţi, capabili sl efec-
.,l.i tue7.e 10- 12 repetlri într-o serie, pen-
tru a mări dificultatea exerciţiului, vor
FIG. 27 .folosi discuri de fontl, pe care le vor
prinde de corp cu ajutorul unor curele
(vezi fig. 28). De asemenea, pentru a
stimula dezvoltarea dorsalilor, cim blr-

bia sau ceafa atinge bara, executantul se
va menţine cîteva secunde în această po-
ziţie. Culturiştii de performanţă executl
de obicei la \Dl antrenament \Dl total de
50 de tracţiuni repartizate în 5-6 serii.

22. Ramat din poziţia stînd (fig. 29).
Stînd cu picioarele depllrtate la lllţimea

r

II EXERCJŢDLE CELE MAI EFICIENTE 149

umerilor, haltera se ţine în faţa coapselor jos, priza pe bara tip pronaţie : inspiraţie
(prizl tip pronaţie, mîinile apropiate). şi ridicarea halterei la piept sau la abdo-
Din aceastii poziţie, inspiraţie şi ridi- men prin flexarea braţelcx (coatele li-
pite de corp), apâ coborire în poziţia
\ iniţială cu expiraţie. Se va urmlri pls-
trarea poziţiei corecte: picioarele întinse,
I \• trunchiul aplecat la 9(1, miinile deplr-
tate la llţimea umerilcx sau mai mult.
.)
Mişcarea se face numai din braţe,
FIG. 29
spatele rlminind complet nemişcat.
carea barei prin faţa corpului, tărl a-l Dezvoltii muşchii şanţurilcx verte-
atinge, pini la nivelul bărbiei, apoi
revenire în poziţia iniţială cu expiraţie. brale, romboidul, rotundul mic, rotun-
dul mare, marele dorsal, bicepşii, tri-
Coatele se ţin cit mai depărtate de corp. cepşii şi fasciculele posterioare ale muş­
chilor deltoizi.
Dacă în timpul efectuării mişcării se
ridică umerii, o mare parte a efortului Se recomandl mai ales în vederea
va fi preluatii de muşchiul trapez. Aceas- creşterii masei musculare.
ta ·constituie mişcarea de bau pentru
dezvoltarea trapezului. 24. Ramat cu un braţ din poziţia

Exerciţiul se poate lucra şi la helco- stînd cu trunchiul aplecat (fig. 31). Stînd
metru, trlgînd de jos în sus bara ata- depărtat cu trunchiul aplecat la 9(1, un
şatii la miner.
braţ în sprijin pc o banei, masl etc.
23. Ramat cu trunchiul aplecat (fig. 30). ·Din aceastii poziţie, dupi inspiraţie, hal-

Stînd cu picioarele uşor depărtate, trun- tera mică se ridică la nivelul pieptului,
chiul aplecat la 9(1, braţele întinse în îndoind braţul, apoi se coboam lent

cu expiraţie. Se efectuea:zi alternativ
serii pentru ambele braţe, folosind în-
cărcltud maximi şi tărl a neglija co-
rectitudinea execuţiei.

•

FIG. 31

FIG. 30. Mişcarea solicitii marele dorsal (par-
tea superioarl) şi fasciculele posterioare
ale deltoizilor.

25. Ramat din poziţia încălecat pe

bara halterei (fig. 32). Stînd depărtat, pi-

cioarele uşor flexate, încllecat pe bara

halterei (capitul distal al acesteia este

tixat în podea, cel proximal este încircat
cu discuri), corpul aplecat, braţele în-
tiru1C în jos apucă bara de capitul cu

discuri (prizl mixtl). Din aceastii pozi-

•

150 CULTURISM

ţie, dupl inspiraţie, se cxecutl ridicarea 26. lndreptări ru haltera (fig. 34).
Stînd cu trunchiul aplecat, braţele de-
halterei la piept prin flexarea braţelor, plrtate la llţimea umerilor, haltera se
apa se revine in poziţia iniţiali cu expi- apucă cu prizl mixtă Dupi inspiraţie

• se executl îndreptarea trunchiului cu

ridicarea halterei, apoi se revine în

poziţia iniţiaJl cu expiraţie. în timpul

execuţiei, spatele mi se arcuieşte, pi-
cioarele rămîn întinse, efortul locali-

zîndu-se astfel în zona lombară Se reco-

mandl utilizarea incărclturilcr semigrele
şi grele.

FIG. 32 FIG. 34 .

raţie. Spatele rămîne drept, se lucreazl
exclusiv din braţe. Dacă practicantul se
urci pe un postament, mişcarea devine
mai amplă. Există dispozitive speciale
care aplicate pe ; ham permit şi priza
tip pronaţie (fig:' 33). Tehnica de exe-

FIG. 33 Exerciţiul dezvoltl toţi muşchii spa-
telui, dar în special muşchii şanţurilor
cutie a mişcării fiind extrem de simpli, vertebrale. Unii culturişti, pentru a mă­
imponantă este folosirea înclrclturii ri gradul solicitării, efectueazi mişcarea
maxime. Exerciţiul acţioneazi asupra
plrţ:ii superioare şi inferioare a marelui din stînd pe un postament
dorsal, precum şi asupra regiunii pos-
Acest exerciţiu constituie una din
terioare a deltoizilor. în funcţie de pozi-
probele concursului de powerlifting.
ţia mîinilor pe barl - în spatele sau în Franco Columbu a declarat că forţa sa
faţa discurilor - va lucra mai intens zona fizici de excepţie s-e Discut în mare
superioarl sau respectiv inferioarl a
parte ca urmare a efectulrii îndreptlrilor
muşchiului. cu bara.

Avînd în vedere că exerciţiul presu-
pune o puternică presiune asupra zonei

sacro-iliace, a coloanei vertebrale, acesta
poate fi înlocuit dupi dorinţi cu exer-
ciţiul 27. .

Exerciţiile 25- 26 sînt contraindicate

copiilor, femeila.- şi bărbaţilor in vîrstl.

27. Extensia trunchiului dv, culcat tna-

inte pe bancă (fig. 35). Culcat înainte pe

lungimea bincii, trunchiul dcplşind ex-

tremitatea acesteia, picioarele fixate de

banei cu o curea Sal.l chingi. Din această
poziţie se executl extensia trunchiului

cu mîinilc la ceafl. Se inspiri la ridicarea

trunchiului, se expira la revenire. Cul-
turiştii avansaţi pot efectua mişcarea