Tonitza - Scrieri despre arta

V96l 'Il6arnrng
ANVICIIUSflIVUfITI(III

o-y o oll.tpg

nNVBUOS TnVU ep

pllega.rd o rS l.rproupe .elxel ap ereEeFC
IZAHCUV UO€nJ ep

Yruv fludsiro ruflruSs

YZTII{OJNI

IZSHCUY UOCINJ

ae 'tlraonut't.td lD plpuoc lrcp1l'I # apla*bspd a,)ol pXd,agp al bz?,uoJ';::;;:#"t "
all 6a-'nacp,ntadj_uugatnt6.'otao'op|nut\?ttnacpotlpcdipDla\pJn'7ap)ar'o3poor1azIi7fnlni.n.4tIw7udaTon7siJJpupnl1Tls,tog,p\ntudn,unrlJouo,staqat'cadzr'du4rcunmnlacpr7cpu\aDrna\coInpDr,1o8tox$ao'dtlq'nLt?l.7tctsoosn7au.aanlp7urtD77tTlnuamuut\ataai,ymnp1doud1otouJcc4auc!panac[smaaaodp\poupw\ntdtinpnuttnSccloiqqdapo1irpuaylottu1Ttup{lnoaucup0nL1tca7s
q ** q-p71n,smsunas7sa3.Ltdn'pIu!agnnSnp'tp_ncE11aundlttFs,'tanp,S\pnncpr,spnn)swopuuazntrpac)aauaurtndarfapapdzaTtarpnndTapnyuuopntuadoy4tsI.,a.nnta4dcdoncaaisynoaa,JLpwoauclTu3'tqo?o,-I,n,rmtdupt7nsni7ptt?nnlp..fryp4s]cbpUpidtsoopaufinpotpturirqnou{-1at.zp1o,a,t.tAuliiinpinsty1naqcp
-?'aon\lnriytlcu4osaslx'uJaryyoip'a\ad7Lad\.1nt7pt7aunu,utvtnuaciauupn?upwoxpzlnua?ttns6pJnutsttioo'4-qpIt4r..t.\pnnt\cundlpcua,tLt1Saltaung,ta'pplunuaug\Eqnot'taldDunpodds,tncp1qu'dvpanups',wT,mnrs1,laDpuJ,nlanss,u,t1-annduu
lyx'aelog.dnwsaoqcc.drcll?TDoutuo?ti6dna?crua n',ract1p'ppu?ttauot,tz,atioc.oa,tu,ntnugo.ati\[anxucaauuor[wnuo?una?paol,ruugutannuutpz! ]Tluno4Juacuic

w-lslrna'anrnl -\uu?ascrcroaplLo't.tn11fucnnq,o$dsl16fayntangznnyondnaurnlrcw7lcdaa77w7ntuS 'rtlttulap ayq

''ltdzIVo-,t?yut gfnpdc,rca3xiaa14douftp1up!np?noa-rl?pu1crnppds ,.tou11al nya-ptdc.tnoJgn'&..spou 7n74wpd ad pi

.4nut n? csauntuS pw

Tlqtuad - par? ps ault tut-nu .tn1 ogtni[stqt un tqns'ppn,4i ap tp? un nT,pnas^ad

qI arpo0Z,t,ttuu,nnttnnl17ivnp1i4,crntuppc?-priutuJ?6nJ

sJNrvN{ JN{An3



'686I'IA?6G utp ZLLTZI'ru ?sarpB n3 +

'azoqF.rnq n{plercos e,r,r.r1odru1 'sues rielece ul naJarrr rode ri €ulrn uI ruB ap Icazlar} nc
'sr,lcs rI ts op BlBauzprpul nps rn1nluale1 €rEcEIJ nc r* e{er.L na ee1p1d EzlIuoI
' ' 'rlSeueuoe.rdns e{ur"re;ns r*
r.rnsdrl pulmpq uerqcnT 'a.reoleerc rr"ralnd Ealulnc ug 1rB.rg;s tncseururg true ep rerl r3
rcazierl EI Irxo uI Foru'ncseclpg :a.reo1ru,rdp1s
urp oruarl ap alureu"I esurls t16au;uror logrue8 rolaselc louepSud r$ n{p1rg1so eznec
1n.rr3 e1 p8nepe
as EzlruQJ rnl alorunu t1e;1se r$ 'g1rnldplug prS .ro1e1uap1 3un1
'ps"rnsa,r BuIIlln
Burlrc €zeauluosuoc
rrfpqprcgo plcy
op ^Euloq ,rer8 p.rolcrd ed lnpursdg rl3a.rerSour-ozeq8.rnq '<aq1n 6 nar royLu1l1a

nIrnnnfllcaBted*eaa-rdBpopclaB,n^inonuunu.trcaoudlXrB1pac'IIrsnanJza1oq1lEpttfnfi )uars?wutuo,tc?psctsa-arzprorrlcuuoluedlurs"prusr!euowecureol,tpTluo.rpd{1qcor$nDcplspo1JEe€eelsUnnEz3IgII,otenlTd
+ '( roFoq EznBc
ucasllpeaDu.lo.-ur{delBgorrprBaocrc{oueolcucnopuBgr-nl IcpnoJcpoB}uszrIulll'tlurc{oe'rl6r'g9p611T6nertocrusantgJrroe6tdr6aaleqd1 plurcrJo Fsorpe o-.r1ur.rd p{unue g

r'1*apgc1rs;ye.'re81etgs prr.irentl.cLrdl€ersueerIetUdoII}ulng

reurnu nu rEIc rede pcsta,rerfour-ozeq8rnq Eo?€lolcos ri ezlruo; allurp agr{e1ag

'luelr1rru rusruerun leuorsed un ap psun.rlgd rB
?eFcplsBrulu1edannl 1'q,ruue,opraeBc3zoe?surtueoocc1e'yprngelesoEeu{pErlJnrccorlploJscllrIloooSucnoIlnnlrclJnlucnaolp.lrlezrlcarqrplqlqneed{ulsur.ulur.{tdudr,'LuI"nrr.lrrndBrqo1glcc?r'drlln€lrnre{lop1c1eer1,sdtra1e.crperaepppr

lcadse lsa?e lezrlaleEeq ne nes suncse ne re rr{uelueze;da.r ri gzeqSlnq Ernlln3

'rnlnluo rrJEJoqrlo B

uollrqronulnrruoszrnleecalIn.rrocgrlrJ{ropse.ru1g e1e[e8ue n{ee.rc roun €oJeloruo.rd e1 r* pcseeuguroJ EIJE
ee,re.rpde BI ps€oJole^ er{nqr"rluoc
o plurza.rde.r Bz}IuoJ

rnl E Fcr?olsa EorrputrC 'rn1 ucrge.rE u1 gruudxe os orec lu€llTltu 1r.uds rielace ep
u.rado nc EtuoIBAIqce e,4ualiour o +BSpl
psun.rlpd rf .rolcrd ep rn1 e 'ppe op cr?rrc
'ezlruo; oEIocrN :crrolsr rplopB un pcs€olrqBlsoJ Ps eundo;rd t*l piel ap eale8eln3

yiv.E s u d

care ( . ..are un nemdrginit d,ispre! pentr& toate manifesta(iile spirituale libere ce pot
dduna sau numai nu iint in mdsuid sii. cotfiribttie cu nimic la f,ntdrirea regimu,lui

capitalist t>.

*

daertdm.PiqFiccuatnorecr,atriaemasuliosnctciai-tloSr.ceaaarseaciritne-,i,mmNoem.seTanojutnul ilutzcmaualamn gianianl ndatirttaisaltducinlurcei,aaltiseeumipsraaatliepcrasobeqleiampliemrolobpriaajdsueel
pgireiocrcteuearsimiul-ind,eit-iaiculruefiaoilssietc:opc(roli.tbc..laerCmea,eiptd,reecoaccuiupt,pltcatatiiudtn,eeciluna,cii,enntccaoetrpdduaetrueinll,tar-ecbtiidviriimtldedliriitsuqcraiistpeeiand[ilnulaiinGsstauinlga-i
Galaction intr-o convorbire din 1921.
Frdmintat de problemele epocii, Tonitza lncerca s5. transforme pictura in
ceea ce numea el un < document plastic r. Urmlnd linia de inova,tie a lui Luchian,
el era insuflelit, in acelagi timp, de idealul picturii monumentale, destinatd s5.
incinte .si sd educe masele qi cle exemplul lui Bdncild care revoltat ca cetdlean
<< de
nedreptatea Si mizeria ce cld.inuiesc tncd. i,n slcietq,tea, noastrd. a voit, S[' a impus sd'
-
ilustrize aceastd, repoltd. a lui, prin linii, cul,ori si lumind,>.
pulliuni,Ndredezvmuoiilnntaideuqaniluesilolscauiefttlne5t,t<is,irecenaaspliiblimtial lli,usitTzeioo, nn<aiatrzrtarils-td-ceervetidna,elties, aminncDneuin<m< sietnrri,goteda,lsepeseu-lotopd_taettrneat,incaescsuutluzpiaattointrlouu-l

de Gherea.

Grafician neintrecut in exprimarea unui conlinut revolu,tionar, colorist str5.-
ucemrailmi,tiiciqi iSiolb{-idoilipro,pualratriset'
lucit, realizlnd in picturl echivalentul sclipitoarei armonii a
redea nobila fizionomie moralS.
preocupat s[ a celor <

protestatar, apropiat de lucrltorii oraqelor qi cdl5uzit de o viziune umanistd, cald[,
huioas5, adeseori umbritl de tristele, dar pdtrunsi
qi de revoltd, N. Tonitza a

ldsat o operd lncl departe de a fi cunoscutl qi valorificatd integral.
El a rdmas devotat lumii oamenilor simpli qi atunci clnd, sub presiunea neier-
t5toare a unei societ5,ti in care arta devine <marfd.D -secnusimbil,spauan$etaernEumtinpeescpuinz-d,,

abandonase tematica socialS. propriu-zisd. Cu un penel
in culori inv5luite in duioqie qi tristele, neuitate portrete de copii sau naturi moarte,
nuduri de o puritate qi castitate uimitoare sau, mai tirziu, peisajul sclipitor al
figuri de lipoveni, tdtari, !5rani qi ,ts5t.rrdalnuccei,retualbcuorldotroisrtiiccdloavntai bqliofulorirlioler
Dobrogei, cri emo,tion-ante mesaje Urice. Dar

incdrcite
nu va putea ascunde lngustarea tematicii qi sl[birea caracteru]ui militant al artei
sale. Revolta s-a preschimbat in atriasrtetisletu-luiqipalecccaetnatesluepprarotmesihtantairriei b[rblteqti
nu mai lnso,tesc durerea sincerd 9i mijeqte in
ce

ochii nevinovali ai copilului, asupra fe,telor brlzdate de suferin,td ale .tlrancelor,
asupra neliniqtii tnspdimintate a unui trup feciorelnic sau asupra unei flori, insin-

gotite in frumuselea ei. Inainte de al fi zdrobit trupegte, societatea burghezd i-a

frint cutezanla.
Cu toati resemnata sa retragere in subiectivitate, Tonitza a refuzat insd gi in

plnzele mai tirzii lumea burgheid, cu deosebirea c5. negarea vielii capitaliste-a
imbrdcat ln aceste tablouri timna;.rrt izol[rii lndurerate. Acest refuz se desprinde
din lucrdrile lui, chiar clnd con,tinutul lor devine liric intimist qi expresia cifratd'
le iq.u !? Din aceastd. lume
<< optimism, bwnd.voinld., grulie de fericire ! De und,e sd cd.rei-fii si,ntem, sau din
desculld,.ai
suptd. de nevoi si d.e suferinle, trenldroasd, si
afea lume parvbnitd, ri'rlicuid Si jignitoare, c&re ne sfarmd, sub corteluri economice,
sub combinalii politice ;i sub rolile automobilelor?.. ' t>

3

tt

rola?dnl E (rnlnlsrlre eiurrl6uoc ur 'ea.relcegor ernlrlsuo? nlnlcrd B ol€rcos rar{cun;
u'nuordelaquor.rldednn.crlouae.drd1n?ssoaJJo€luBl z'rlarulreo;IEtlol€larcsoesuFr Iaolrrrgaluplu'rr{pp1rJr,ror1pce1ee8pes1
rr8e.rlug p8unl e-ep

?sr?JB ocrro uO

'olueurruop'acrlsr.relcerec ourol BAalIc
e,rdnse eps egr{ce1;e.r ug ,pcr1a1se ee.rrpugE
u'p;,rg(pe.ua1ge;ps uer1espupg{dueplslorsquerrendc 'uraar runlcrd sruroJ asro^rp e1 efunca.r nes rnlnrecruoJc
e1 ep
(e.re.ra1rl

IB nra Inlrls u1 plelnurJoJ a pc ar; 'rnlnrpnls € prqos €ureq FcEJqur[ gc ord
'rFs Jolru€rodureluoc rS .rog6elureu; re,rado
e,rdnse r$ u{ee.rc eles rerrdo.rd Bldnse taqelrprcnl. B}lnru reur nc 'durr1 r6elece u; ,rf
aunrsed Bllntu reru nc 1rpug8 rJ Es arec ulruor crlseld lsrpe urel*eounc n1q
'oIBs olrrorrcs u; rS 'rr.repundsp.r p{urrs ep uqd ri
culpe op p.tr.rlodoep 'rc 'pcr1se1d es uledo uI reurnu nu lrpu48o ne-s ,plsqelrdec

Eo?€lorcos u; rriplsrpe €urBJp urld urp ?lpr+ B elec 'ezlruo; ml olrrplulurprd

'.?tt:T
Ia1,B ale orncsqo rB aleurr.rad aroruroJ. BrAuIor B ap arrrpcracug .1nursru,";;
p{e; u.rn'1oqzp.r e1 ea.reig{e:EIn?so?E B pue{unrlue'el8oloapr,ursectes rolprnlsn
rS p,r..re,r R?Bcosau nc 'lnlpquroc e rl pursrcse; or"rlploq nc surdsa.r € BzlruoJ
'( roruoruo lruunrr? D ul eiurporc orurrJ€ rs-ps er.tp1 lrspE e
rnlnusrcsBJ € ounrsuacs€ pu11d ug r$ 'pcsea;orsou-ozeq8"rnq Earrnpulro o.re"rnfe"rdurg o
ar-'rccJlBnEruJscBduucqJterr-lee1a"Jzr'aeno1drpuoqsqoerlroee{aclur!,elprz.lesoeurlcelouudrslutdall$ao;ouc.oocrdlceEroBr1cl$runleeJurce'rrp1uurernpeasuiE3uertnrul.1re'p<ecpeeoSulerlelleruzouqoqJr.DcrreBsuasrIupnuorqcozSal{oo,lorcezoqBrseoo1IsrneelFu^orspo1llrBnescccpuJ]1onEsrczruu1r"rlurae€il
pronll*rlarnpppupo,rrrunrfeue<upcrplrdu.rrroceEsoerqpler cnrnceleBp"ru$egr8udunurdursn-Becr$u'ypg'lperpyosepnqudEg"'.rprnu.rq1pe;I1E'seel1p1sroa?.rEdelsIenBpsaucrAaBsr,{pua,npiuseedueueaurqpr.roa.edpaploreq,oplslesoraxapap
BzlruoJ rn1 e ele.rn8uJu"r rrelnec r* r.rg1u;urp.r; 'rricrperluoc ep pugd e{er,t u,r pceq

i;t{ii:ti-cru,re{p;,lrurErpur rn,*r} ap s{e; r.rur.rlou*,';:}fil}pt::":t$ltJg,,.J
-€rlxo )) nes ( ruooq ap p;nlpcnde D Ec rrun ap soriualues olezrleur8rls olrrplsaJrueur
telde; ur Rl€rB I-ru rn1 rrfer.t e1e1de; ,.rg
.rolsecu eursr;d ur.rd e1r,r.r.r4 'Eurtunl Flp

'a^rlBcrJrlec elsece'pzaqE.rnq
-nBucootcu'<nollepuu'rrlrEreJ'reorlor?elrc{DuorspJuuolnep; lnantec.erlleeqscao("'^rprufe-uopa.orrpqnu1uoDpescruens"nrou1pnB(uacror.,rlcieeerrlou.ulJ,.aruoezojceolrpprlodp€paEclroopsuauoBpgpedrBS'lces{co'arrJ.;.rrrosdE1oseuBrpJnzt.l.rprpuo1sodinrJ-uga,1lppuoe5J1.rlneso}gvduroucecXe

*

lelsolap rnpzeqS.rnq 'Brnlsoc€ IB IErl epsepp{ure$,rB.coepsauaocBnocprIin€louJnaelodpelcocleulF}sL{n,ruJsl

e"rn8r; pzugd ed pcnpe

-odur; e-s eruc 'rn1n1sr1re e.rado uI Fre1e?salo.rd 'prr.rlrzod er{ecr;ruures o pzee.rlspd
- prnl€u ep {1oc un 'ror.rolur eu{une'reqrweoe1;uorp-
roelqrurneruconrl{oeuao.reo.rln€EJrn;s}cured.r1rur(8Relurnguen1 .ro1
ea;e{1pug rS qdurrs rolruaureo .ro1

€oareltc?runrcuo(pa;rruSrerlgp{dnuporca pur6nlsap 'rodod urp ilorual nes rnln?Eqrpq pdrqc esr.tp.r8nz
'ea.rrqnr t1a ep r{e1crd .royrdoc rrqco urp ee{e1sr.rg
ap puqd

Iq'<ntcoucpoo1l€dnu)esnlpuuuoupadllonl$'eoUl1sJ1eVcunn.Drs1p:uorgl€€s'rpnrlorepz.rrcapodept.ruesndocorscpuurr;p-o'aJ.crBaopzselarcussporoJup'Jlrua-ar{perac^.rroycep.BrlSuoFrzrZqaBo.rJldnpa€l"srreuusarrcJserrlrurrnl;uurnil
pr8nge.r 'a.reo1g1dn1 g8 psuofe.rnc tp.reuor{n1o,r,oJ Es €crJ€r8 nc arie"rediuor uJ

sociale, incercarea de a g[si rlspuns la ele in propriul sdu domeniu de activitate.
ln aceastS. preocupare se manifestd strinsa dependen,tl a activiti,tii lui Tonitza de

problemele contemporaneitdlii.

Pu,tini artiqti ai vremii erau atlt de conqtien,ti ca el de << i,ngrozitoarea robie

a artei moderne>.

domi<naSnuteb,jung&areeasteaurtneilu-crsucnrioawt>e. l in -1"919 Ia interesele imediate ale claselor
Tonitza descoperd. de-a lungul intregii istorii a societ5,tii tmpir,tite in clase

antagoniste, tendin,ta exploatatorilor de-a transforma arta intr-un mijloc < pentru
gl,orificarea armatelor Si a twturor aQiunilor d,e jaf gi agresiune. . . penttu i,ntdrirea

puterii celor ce std,pineau milioanele de robir. ln societatea capitalistd, spune el,
arta < suferd. aceea;i umilire>.
<< Artistul modern este sclaeul cumpd.rdtorului, cdtre care trebuie sd, se adreseze

ca sd.-Si oRi.nddsdp, upnrosudluseusltemculanrciqi isafllerd>>.e<c<hCiivnoece: s<te<Ial ccealnocausmtepmd.rdctourt?o>li-i: se intreabi
pictorul. capitalistul.

EI a monopolizat totul, gi comer,t, Si industrie, Si artd. El este astd,zi std.pinitorul nostru . . .
Aceasta este i.ngrozitoarea robie a artei mod,erne>>.

Evolulia picturii lui N. Tonitza, la rindul ei, n-a putut ocoli efectele acestei

lngrozitoare <robii a artei moderne>.
ln scris, el a continuat ins5., neintrerupt, s5-qi exprime protestul energic impo-
cea socialistd, ln care < arta
triva artei lngenuncheate, ndzuind spre o lguimtreafincodu.rdi>.-
va fi pusit Ia addpostul oricdror concesiuni

Ndddjduia c6. << societatea de miine, ca;re qa fi societatea muncii pentru togi Si
a libertdpii pentru toli, va Sti sd, a.dacd. o tndreptare tnleleaptd, acestei stdii d,e lucruri

rtr,sinoase t>.

rpdicdt[cu$iriniiailecluesdi,tecpcreiltaeslridniui-asoln-caoiablail-jdutcaahtiuapnreedTiaocadnrtintezuapauss5re.euseginitmsseden-rilivinnicdlei,ulelcauigntddoaqllitIersidic-ioqanidterlanlicdbeeicarldsiicrlei[i

omului.

Pozilia anticapitalistd qi idealul unei arte pitrunse de incredere $i dragoste
fa,t5 de umanitatea celor mul,ti constituie prima qi cea mai lnsemnatd caracteristic[

a concepliei artistice a lui Tonitza.

Profesiunea de credin,tl realist{ constituie a doua idee conducdtoare a scrie-

rilor lui.

Tonitza se definise, in amintita cbnvorbire cu Gala Galaction, ca un cdutS.tor
ln urdsc i,ncremenirea. Arta o urdste
artd. <Elementele ueni ivi,ensrseaumluni d-. resncurinalaerel a-
Si la desdvi,rgire-i,nseamnd, moartea,>.
ea. O stqtornicire a

Mereu preocupat de perfec,tionarea limbajului pictural, de lmbogd,tirea qi lnnoirea

mijloacelor de exprimare, de deslvirqirea tehnicii de crea,tie, Tonitza a respins,

de pe poziliile metodei realiste de crea,tie, falsele inovalii ale artei decadente.

Degi intr-o terminologie lipsitl uneori de precizie, Tonitza face totuqi o distinc-
I al lui $irato de exemplu, sau
.ttmiebihnoattdcruitdromlnatnretism< relaalilsmluui lBsdiznicoinlda,r <<realismul
pe care le pre,tuiegte, qi <<realismul
plat> prin
care ln,telegea naturalismul. Naturalismului ii reproqeazd descompunerea realitdlii
ln din rela,tiile
cqoi mscphleimxebd-to<arcea.leiNdoastucorapalilsemrul- fenomene izolate, rupte multiple
nu evenimentul caracte-
reuqeqte si vadd tipicul,
ristic, impotmolindu-se ln descrierea staticd a suprafe,tei, a aparenlei exterioare
a lucrurilor. Idolatrizind < faptul purl, naturalismul pierde esenlialul: omul, atitu-

dinea lui, gindul qi emolia care, ele singure, dau valoare artei. Naturalismul descom-
pune realitatea. Adevdrata picturd, cea realistd, redd lumea tn plenitudinea ei qi

10

II

'rnurilnru erfecnpa soJalur un rcru e;e nu re EturoJ .(OfOf) < prr.rlodurrp 1c
qns €alelorcos D +
Ec€J Fs 'p1en1ce

Iqrsocceur (utaloze InlolceJec e1 r{rursuoc eelnd nu €z}ruoJ ', pcrlsrlle or{ecnpa ap

alrsdg 1u;s olosBlrr epun 'Elsrplrdec eelelercos u"r rnlnlsn8 ee.rr1.ra.r.red purlalSen
'E?srl€or er{ee.rc op Fpo}oru o-.r1ug 'leuoptoqns erse.rdxa ep co1lru uc

a'pooplclr1eeeJerldedr.,rsorl8urr.esrpod1ereturcEdrrtlxgoeserclsuspoorel$,1rapcnelcru;lenurrp'aup{eulredr1e1seeroolua.stnrg.dnusBludnuogrcrulEtdru'slcrnuIrrlprBqrruIBl,r;sIraE*nele^p.1rrBonaorlrccruteelrndEuupr-cilnorluB'oreqnuc;olernlupcreurcuonsrg{lpreeuo1l,os..lrroreodsuduaere..r.r;1rdo(peaups1nrse.pr;IaoBlgul1dqeoIerqcdud€r.eerlBiceIenq^;,eue.e.{prgedaqgrnc...rLsroooddaeueppsl

13 pururnl op rJole.t. ep podu"r un 1da"rp Borunl pJoprsuoc oJ€c 'rnlnrusruorse.rdun

BIleB^rrcrlo?ssorlderrSorrrlcpBrrrzodllrrscuruor'Jn"rrd.arrorc1crscloe-18;ee<lle<rctntulnaurudarr+{ascn€psrseEcrczerlorue'ao.lrn)eJu8par'aallauepciou.racgn7lt0pcaprlsdliecEuoIrBnucJJenrruBazulrI.ratarop1oJeaprrrp,ur1poreuulunrorCoupdr>r,oroq1nesp

-pzu'tJi[nc uuttuadutll tnut 'a1[utts lout t?? awtoJ ug r-nrurnllOffi"ff;#h:::'n
otsa.tdra p1'ppp apnpra nu 6np! anc) n1Taq?uoas1uao1caadps'oapuandcattga.n.aultpdnxo?-D"t1lu:tuanpluuIodndcocas7o7pa
xugs pdncoatd p tS p1utzad as
'ayulut
Ina-'1nq'a'lwap'?.tn,ta1.cmdullos3nupt.l?ttJutoudn?vJ'yaup.mrtcqol1sunuaS3ucuoottp-po,ptwaJ1,dnpaupnaauu"yntaud6loutul?nlnaaaD.punopalutrtto.tcIdpn.sa$tnnd1osxuortuva?Xtt1utp"pntaynlu(ott4otcuooa-tprpa?opup3raaaarp1n1dopnwrxrtzlphc?tuudt,lt1o'tp)su7UtnanclJSou7lpuru$ctntau6l,oULamaanucuwnnt
InronlJ?s a$a 'lncarx ulp pc ap anqaslap a,tds'u.npout In$Iuv D :olercos n{er,r. ep,rpru
--uJolqJcssuBur8l eoep.r-1ulIa'rrceoudnedsB-orepl1c€oulJreurrrae?co'prr{oF?lsraouFel;€ordnu?crerdluo€ceuenrezrrs.et rudxIeeBlrcuoraa}rrBaluereloer8eaql
-aiug ;e1c oqrBoJ os€lnuJoJ Io '(OZOI) rosl rnl rarirzodxe El€uqcu1 Ecruor? uI
-'olBS olrrarrcs uI naroru our^or ouBroduoluoc n{p1qea.r e.rdnse rnlnlsr}rE erid6cuoc

urp suudsap leseur rnun e e.trsa.rdxe arecrunruoc ep co1lrur elsa u.rnlcrd pc EoepJ

RlsBacB 'nidecuoc ales rr8arlq EzBq BI Els ralre ((EposlounlBprsorg.?r^dloneprrueErorErlrBrunTleBIBuzoIr€uooopJrrnEliuErJ
Esul Jo?rB B orJolcolJor eiuese tedecuoc t"r?ap
'rrrprcnl
IE pcrlsrye Eaopr pulrur.rdxo '(r pluz??p?ua$!s
rnl Eourpnlrle
pcrpe '<tn1n1nx.n 1nqaflns > else'ra.redo <<pir!,t ap 1Up D Fp ac €oaC
'p,rr.r1odoep lercos 16 crlolso '1eepr rnun Burtunl ug 'ecrdrl ,epr{uesa

rolrrnlpsprl Bore^olor 'ppropul p"rp; 'guureasu! <(alozlloutaxs?s) ElsBocy .<< (luanoc
: pctpo) ct3o7 6 3a44 ac rucnep,>'<pruaJloorzc'tr',ur1w1aelf1lsuez>errcdesrlnruor[sqIneJ.ronlcl€eureoccBrJS eeleleuuresq pdnp
urnc,a.rele Bc osnp
olouarrrouoJ pulzrqJeJor

-(oe.erdleel.ar rocronsq)er<+<p^luuro<u<taoloatunadnnlDp ayayuauta?ArD 'rnpuro ecr;rceds o1urpn?rle nc pune.rdurg

rf (e.rn1eu) <tplDlra?Du oalanlr> ecnpo.rde.r er{ee.r3

seur{rrdderncsuoBc€'rzr.rrrpu1ocar 1p;ec.r'p€sqa}'es1rlseer1rauloecur,rr-oi1rroTatl;ptfpf1od,tnffsiJaipJ#pltrisi.d1g'",JpcrilleH.rplo,ta#pTe"g;Jjlli
oaEpaT1a&7pola'toood'oqup!pqzto?pplp1a1ppalsap.ttafalsdnoeu7aonnJ6l?tn,I,ran$ytafnucnpadlcnp"pcp'tnae1tun.anqx3laX0a.7tpo6,Tpn13ToaE".4tJounwgs
6nsug utp Tdnt 'piolo
ac un p4cpj 'cq un r7

naunl u'tp nns p'lp,tJawu pawnl u1p 'p.tnotuocut au a? pawnl u1p pnl D puutpasu? lo

- -eepundsp.r DaJo y I 'a{e.reu11 uI Bcu"r Bz?ruol Bqorlu,r as i BaJc € Eurueasul aD
--lodul 'rnlnluo Inurlsop nc r0 oFrnl
ug tpr{uese oJ€ €o ac €ooc u1 plurze.rd o aJBc
'm1n1sr1.re rrunrzra erusr.rd ur.rd

gi in consecirr,td neartistic al limbajului picturii abstracte. Credincios idealului
realist al artei capabile sd emolioneze, sd comunice un vibrant mesaj uman, intr-o

form5. desdvirqitd, dar in acelaqi timp accesibild, el scria: << Potestea,in artd', e vEnic

aceeasi: marii ueatori -ativtuordbiinmi de oureicaetoprriie!cainreovrdamtoia,nre-. etu aaut groazd, de eutra-
cu, fireSti
vaganlele tehni.ce ;i de Au fost totdeauna
Ei simpli. v
Pe temeiul acestei nestrdmutate fidelitdli fa,td de idealul realist al artei < firEti
pi simplerr, demasci el caracterul antirealist, d.eci <fals>, <mincinostt, <<nesincer>>,
al academismului, ca lncercare diversionistS. de a elimina din artd pulsa,tia, frea-
mdtul, prospe,timea, fr[mintirile qi frumuselea vie,tii. Academismul impune reali-

td,tii scheme pi norme compozi,tionale apdrute ca expresie a unei alte realitdli sociale,

a unei alte concep,tii qi viziuni picturale. Arta care-qi pierde contactul cu epoca, cu
conlinutul nou al contemporaneit5,tii, devine purtitorul celor mai odioase concep,tii,
< minciund artisticd.I pusd in slujba injosirii, umilirii gi exploatdrii lumii muncitoare.

*

La sfirqitul scurtei sianle19v4ie0.t-i ,- ndscut in 1886, Tonitza a murit la numai
pictorul
cincizeci qi patru de ani, se pregdtise sS.adunein volum scrierile

sale despre arti.

Artist lucid, urm[rind cu infrigurare dezlegarea teoreticS. qi practicd a proble-

melor pe care le punea propria sa crealie qi dezvoltarea picturii in general, Nicolae
Tonitza a lSsat un document de neistovitS. actualitate qi de o deosebitd valoare
documentar5. asupra evolu,tiei artelor ln Rominia. Conqtient de insemnitatea operei
ddeortirne,tiadsedceonisi tdriningSis. tqoirisaicoulttuiprSal.5re. aasc.t[iirnii
sale publicistice, care se leagd noastre
(1908-1938), el nutrea intens volum.
Realizarea acestei inten,tii a fost, binein,teles, cu nepulin,td in condiliile societ[lii
burghezo-mogiereqti, impotriva cdreia se indrepta revolta qi disprelul s[u de artist
realist qi de militant pentru progresul social. A inceput, totugi, s5. dactilografieze

textele, qi chiar sd le revadd. Datorit[ unor cauze obiective, independente de voinla

familiei pictorului, aceste texte nu ne-au parvenit decit fragmentar. Dar, din m5.rtu-

ria lor reiese cI Tonitza incepuse sd remanieze textul articolelor selec,tionate pentru

r.olum. lntr-adevdr, notate uneori in grab5., in atmosfera agitatd a redacliilor,
irnproprie reculegerii laborioase, multe in perioada cind Tonitza fusese obligat
s5. facd gazetdrie profesionald, scrierile lui cuprind adesea repetilii sau reluS,ri inevi-
tabile care ar fi dispirut la redactarea in volum.
Culegerea de fa,t[ cuprinde numai o parte din activitatea publicisticl a lui
Tonitza. Materialul a fost ales din vreo qase sute de titluri, identificate ln revistele
gi ziarele la care, fie ocazional, fie cu regularitate, colaborase pictorul. S-a urmd,rit
ca imaginea de ansamblu sd redea, in aceastS. formd concentrat[, esenlialgl gindirii
artistice a lui Tonitza. De aceea s-au evitat, pe cit posibil, repetdrile. In acelaqi
timp s-a gindul lui qi crezul lcuairaacrLteisrtizicea-zd,sddafrieginceuamlteerrai-t
in aceasti ccSu.luetgaetrcea; cTuolnimitzitaele-
tele lui nepieritoare. gi contradic,tiile care-l

Gruparea articolelor pe capitole, notele qi adnotdrile care lnso,tesc textul incearc[
s5. contribuie la sistemalizarea ideilor lui Tonitza.
Alegerea textelor a fost destul de anevoioasd. Fiecare scriere a artistului aduce
o idee interesant5, o observa,tie plini de miez sau o adlncire a concepliei sale realiste.
Culegerea cuprinde abia o a zecea parte din scrierile ce le-am putrut identifica,
iar moqtenirea literard a pictorului nu e epuizatd nici de ansamblul articolelor
;i studiilor cunoscute de noi. Dupd repetate operalii de selec.tionare in decursul a

1l

b)un?6o[1] Din1rc]I * €zlruoJ .N

. .,j .,.f..i ..i..,13f,'r...r*
#,t... : rrrnp:iilr):.

1 1t::"".$r:;&a,,1..,

.1ti{ :.i' : ;ivr {*kP

'i'i'Vlllirili;ri:l '

f,'rf:r,:j'lll.r,li!'l'''

NVSUOS TnVU
?r-.sp'srlB!e!rrr1cu3osaepEleoacJrnrtccrrru{aerroXle?pu€)a}(s8aunelucpapsrc}€6ezp6roB.nlr7ucaraz'ferEnclnuoploreJz'<p.p(tlrJnsolpu'caaazq|uuep?rzc.rcrFdIanquuor\iuqearzp.r?oeo.qstnlu| '\lalan1o1olEonr.t,J${l3elsl,uraDpraopsrrruI,rnenpzlpzeuIeuJ"oronlrrrs{nuorlurnrusruaep

orEc Elre o n.rlued gleuorsed er.ruopald u1 Els rol BalBlrlEnlcy .a.reo1u1eo1dxe
alasElc op aluuo.rled elsilEorrtuB rolrunrsro^rp E orEcsErrrop e.reolrpaosou 13 p1,r.rp1oq
o ep plr8e"rlug '11Aeu1uror rolre
plsuoc p.rnlcrcl e.idsop EzlruoJ ole olsrlBor "rop{rpe.r1 Eore}lolzop rS ea.re.rpdu u1
rolrrorrcs IE lrqBlsaluocur crro?sr
rnl Ftlrotr.r{Bnsul

ours ad €ourJop easog'rlpicse.lrJoeF; uee;rdodnrsueelu,ooc1eE*rl{rpe;up;ucgrclearpunatq'c1ns"rroB1c.rrdeuar,nresc,auuuedol,eafleeu,rra81u1oc
'e;eolezunrlpd
llcop rroJo eluod nu ppe e.rdsep oles reridecuoc o[€ oruo] rolrreur Borecrpul
'EzlruoJ rnl € ocrlsrlre rr.rrpu18 e;dnse
oJBlUArJo o rnlnJo?rlrc r.reJo eolnd u,t 'rin1o1 'ec eeloSuuuoc nc .rep ,p5ee.r1u1 alsa
nu B0 qc soJ0Jnp In?ualur?uos nc al€ntcB rrunrsJe,\ e.rdnsr 1r.rdo uru-au ,rue e,rri,rc



'pclJerEolqolne olrntrPtll op ra cerlrc lIpP^ un nE arec areral-tl .Iryrcnl "tn,ifitlirg lllt

uI II|F ep elec-r-lqir;ned.r8noersq 'ezlruo;, o€loclN op o1€lcepor ecl;el8_o1q ollu-ernu1 rgEfoeplgr.'1pdur11
nc-aluotuncop rS rratrcs epurldnc lolrdec lsocY +
.ralce"rec

+ f,SIdYHCOI$

I

Note autobiogralice ({927)

( N. N. Tonitza despre arta lui I (1927i

Expozilia N. Tonitza- autouitic5. (1921)
ln atelierul lui Tonitza (1921)

Din < Soisorile unui pictor I (1923)

Amintiri din tinerele (1938)

II

ln c6.utare de lumu (1931)

Scrisoare cdtre Mihail Sadoveanu (1927)

ln anii intunericului (1937)

Trei scrisori inedite (1938-1939)

III

Foamea (1920)

Experlii (1927)

Plognilele (1927)

LI €I8'C-;

eurruJal os oJEc(alun.rpur as€c op R?€JpBcul'pilpnq o:pJnleu pdnp lcalrp'alac
-''aan1"prSeuado.arctc; ue'pgeuuegrpleuuanzrd,aoir;c;ddraa.qrxna'ssudl€nrql-n8Jcluoexpl ale(;ereuqt€8laa-llrorn.serei"rqrcd;nuasnxaEr-JBuoorllnreoc;peucIlvtnnr'surcsBseru.BregrJIol plRrlsuse"rr1uprdo-nruupr;nuuelped
a-'rpru.peerdls.-nrlnagcaruul-rrlp1penn(anl"srurouesnaeIrE;rzopJ"rorrld{ClcIrDu€lnlruIunruopnccErIBlaJcI€rual'J?rpoB-apprups(nulneqo1rlsJnpuop1depcnpdaacrcSpra'uaznp1€aJla"alrssEdrdacrsoneu.Jrpntup8-naucIcc1noe1uzealralls?oldnoaF8cJq'eaAr.1+rl}epesur1o"rnJrpaecB1deerpauSo.r3r-nl1anlnlcuarlreudf
alarurrd ?soJ nB 'asaur ep a1a.fa; 'rria.rad 'r.rn1ed ad ap"rrlso;d 'elalarunSnp 'a1*6y
'ploJc ap $e.rp81nq un nus aunqJpc ep erqc3e o 'ele.rpdru;1seau rS aincnu a1a1
--e8ap ug 'euri riod r$ <
Bls B
'rrrdoc riol ezeuesep
lecpdoc D pulc rzur.rd pu,rc BlsJ,r^ BI Rcrpe 'a"rrqasoap p"rp;
BlsJ,r^
ps decu,r BI zauasap ps lndacul urv

za4ctd ps TndacuX u0 un7

-roJa a?Bor ur Fru-npurzn*Ipc 'eurur ug e1sarp.r1 tn1 eaut8eur, ,Eril3ilt3"t"t
'rue rarl rirurldrug pcul ruBaAE-u

na '1a ?rJnrrr B pu"r3 'ouror,L p8unlapug reur urSryEl's1aucr€8.r1enuelpr?rpSq ad adeo.rde ap
reur lncsounc rue-u pc 1n1a"r8e.r lrualuocou op
;ne ap aJIJ

'e1e,ro1oc aselpru ap oJrJ op BlsBacB nrluad es-nput[n1s 'oraaas rS eldrrre tlSau"r.rlpq
rJnuasop uI '1nI eulru nc 'epo.rq aI aJBc ad r* e"rlseou olo1tz ul pceJqur"I IBru
as nu urnc 'arBJ Ilpfppo 'a"reo1pqlps oJeru ooplsenldustuaruSe€rcl aeupJa"rla1p*rauure'uarrruunueBd
'u.ra lncrung 'rzpls€ pln"rpdsrp oJrcrulolapug
a.rec 'a.rrcrulalapul o BaAB r$ eselpur ap nlrq r* pcde$ 'ne,rt1ue 'psun1 e'ielsnur
BlJnd 'Errrerrr pdnp lncrunq ap psul aluIIuB oulq aJ€1 cnpe IurJ 'z B^olnl
p{epnt urp rl$aanr3 €unuroc ug 'aug"r1pq rr"ro8pod nc ar3pzp.r Ba,t€ 'asalutrue
'ag;Tecuge;'dasr1e"prd'ep1eeu1npld(ngpgg'tlrnc1nruunegu"r'p'Jpne?lc.relgJnpuSBeu.rroapu.Iro?lsnncEspauu un EJo
rur-nu no{u
luIS -
Iplel

r f,SI.fYHCOIBOI0V IJON

I

in fund cu o punte- de lemn ce trecea peste girli,ta tlrgului, numitd, nu gtiu
pentru ce, Cacaina. ln peisajul acesta, scdldat lntr-o lumind mohoritl detoamnd
umedd, fumul de la cogurile caselor, ce se tira greoi, ca garpele, izbi deosebit
de cutremurdtor fantezia mea de copil. Bineinleles, nu l-am putut traduce
in vopsele, deqi, inainte de a incepe, mi se pdrea lntreprinderea tare uqoar5.
A fost primul gi prima mea trezire dureroasd din incintarea
meu ionspuucnceesin-
pe care orice copil oricare din faptele sale.
mintaImu iperroafedsroargiidcgucomaluatr-elevreloaru si spun cunoagterea , dar md inspdi-
-
infricoqate.
Doud obiecte mi-au fost, de la inceput, nesuferite: caligrafia qi

matematicile. . .

Debutul artistic

(Poat-e M-am slnlrsmcraisniliab$itcroinail,a de bele-arte din lagi, lmpotriva pdrin,tilor.
aveau dreptate !) Aici am pierdut cinci ani de zile,
invd,tind sd lustruiesc hirtie cu estompa, dupd ghipsuri antice, iar la natura
vie s5. transpun pe pinzd aceeagi carna,tie de clisi rincedd a aceluiaqi model
scgaiiriebaomprolaozhesa:claloassliuicgseapedncectSdA. fn-reonDdoiitrpdoe.ciDtcdea,-raerbeoicarsulcathaMintdiginiduceihaeudniprmeecni-tiaobmriul,ldiqnactaostleeiialidmeirna,
murdar
nu qtiu
silind-o
de ce inseamnd o qcoal[ organizatd gi spornicd. (Italia o vizitasem mai demult,
dar la o vlrstd prea crudd, cind nu puteam lnlelege gi asimila.)
La Miinchen am expus intiia oard, cu prilejul expoziliei organizate de

Kunstverein ln onoarea lui Menzel. Laudele primite erau cit pe ce s5-mi

suceascd mintea.
Am trecut apoi la Paris, dupd. dese qi pasionate incursiuni prin toate oraqele
Italiei. La Paris n-am urmat, ca la Miinchen, o qcoald propriu-zisd, ci am
studiat, dupd capul meu gi dupd capriciul meu, singur. Neapdrat cd prestigiul
m-a tentat, cum ii tenta pe toli tinerii de virsta mea, atunci. Am cutreierat,
cu vopselele in spate, malurile Senei, imprejurimile Parisului, satele, tirgu-
Magol-taafermel le-ldqimmi ouprrraeitqselinolesndidsitmngavi iemtcidrinzciiuthaitnceud.iasEmuraf,lemptiunilndmleaepuodcuaarveearacee,neseav[-opieinctidceeiz nu se putea

anume de inlelegerea qi de simpatia omului. 6 atmosfera. *

altceva - 9i

gi " Lupta, ln domeniul artei plastice, care a caracterizat sflrgitul veacului al XIX-lea
de-al XX-lea, aparen!5 era legatd, adesea, de unele aspecte
inceputril celui deqi ln
tehnice ale crealiei, a fost, ln realitate, o luptd ideologici.
accepAliastfeeil,'pilnasdtiocndi,orcmi iptaritneccipuiudlodcitsritninacaliecai,d-aelmmisdti,sudreiiie, naull nu tnseamnd numai linia, in
compoziliei independente
d.e

fi9mdasLdeourueiuaurtcbiarmlspiaihtitteia[tadiipcdailiptlseen-i,caiui,anrailncit,eatallputl<tuernilecequhele,itsesi-lu,mopditecrlceisenniotiucingmTchlrtleuo6epiamrfincfuloeteleieubiatrx,lzmcrldiie-taitraccndaritoou-teldrnltmeuersgaiiaugictlniob-ioetaishzonnnfpiioraftloddiirlneteonrmouuuiclncaattrutae,ebarlatepaol,,sn-atlrdtircnaifavieeiesnlliore;laett,c-fictsaniela-cnuerrc,ievnlalomeipslledieanaeaoeii:rlsntd.edfditaluP.ainndmcnel-rrtniliciel]mcmedoeen.causctaaropu-uSerldnlu,lclhallucdaiuniacemmacmuescueeblafalixadaoipdnpgrtrraeeiir;imiieamrndles-un.oiiaosaaecmrbc,tllsireoiiepulbiueannceleussdut_itraplaldi--lrncaeflasuinnaacrceeutlhrlirloiaauaiemmcftantocrhbbtdloriiitisaamguntrje-slddueeuia-e,-,lii
prin redar-ea evcxeaprriredimicpabur.neaenvpoireio,'lbaiild,eemicnavi'laicateutdlonrloaii.unGluorii.igcodorneelisancurutta.,_LAluusictfhNeilai,cno,ilanmepaGeirriiotglaordrzeaisucisuTt,oocrniacirdtezad-cartoedra,i
hilloace de
pasiunea cu

18

'--qr

6I

prozalBqlS.o.rlndqxuastt.urn,!lcnl''alsrolBndooled:carJ2oaslnouFtoeloee8pa-lrefBugar.nrrunlrBuzl lrqunosJ,€rlJ,cBrtqonsdorrreucr.rpdrr'rqigsy"ill*#;ii Ir:
'Fluz-rcord o?ureul leur plsru€urn Blldrcuoc rS sapfugeulq apulrdnc
slz-n1rdo.rd ngs ( Inzorc r> gsug 'rr.rnlcrd I€ crlsrlrE pfeqwg olSollJd oc €aoc uI nps ( rnlnzorc ))
€nlntotlrrnpalduBtnurdutsxllae$Bpo1I a,ort6ac.raoga4g\saEluez21lroeupopJopl'p'ourlnuduercBl-urlrrlrsudr-eeE.prlleesrcere1lclpf€ppoodppdeanraopr.e/rt,oauuurlrJBaeo(,g\zBdonrncpoDr'.urlcsFpoleoc$lyJyn''sr(rr'au>.'rsr:cl)uso<pmlneIclneou.lratdos
--ua-EEJrpIOoooJl(JcuOuaoorUrsu1TEE€nfTrUpIuuoouU"IrpnIaaploOlS$pdlenirBuuUucJulIEeiSsrp'p1JnedSso.4lepaOu1loalsSucdrr1lIBzB1saaenn.l;rlsgdoOeorll.reurraarrpEuparlaoonrBpCc'ronBrl1snancerle.srBlrenlz.drtuIoeurJonoollCJcJlu,rHEaprIlIlenqnglEElulrTnJleeJEJpeuEplrosruncJrsllercoraadBlltJuo€1g9p.+leersods.r1Trlzazrorot'frrurpru.lnrqnunuell!ccoor.'dJerBrBfcIpenfarfo"egrlcgrqqe1ruep-u.eolrudrprl
IBuosrod nRs InFIIls llal4od '11m1c1d 1e .l.1sa.rdxe \nloqut\| Et groJor os ( zarc D lssaaccvY r
'EIBopI eunlfcg Ec lolre B Fuulcsoroleur elfdocuoc ad 'cr1e.roe1 lcoddssBe qns
-'soadtru.rIfg1rtrdastrflezsodeooc'lpnu1s3rll-eeteufufuooolllslus--rorzz^oour oIcno:coalup€uu-1rF1lJ;uo'1lspslrrsoalor6soe;ldc I€ lsrurapece crlsr]re rnlnl€opr BArJl
uoouurouuaagl un pp1lu-lzrzae.rrddee.rl'n'nccuuaelnlnccnnr3r3

rcunlp od Balocos JoopzroElroJrnaleppu€naJluadEr(irBuuer8aElgurr?r nazc'JBoalcacrd?Eo?c (ruElelsur ou apun
(.roleuepreur oIB plz zalnqap Bs lsoJ rue

?roAou €lsocE Infolud nc r$ pluupqure gdnJl o ln^€ ruE nrzr"rl reru ur{n4
reru oloc 'e1$a.ng 'ourur ru1uod pug.rlspd 'redn'Jllap'lorsceolpcordJsnlspedunpr$(urrceneu{rpr.drerurul
I-aJBc od'1.rn1seu ecaza.rdsn.rled rS rcnu ldo:agqerce.rde a1e{a.r urezrpat rS
-IosBc Biruard ug 'nr.rdo.rd naur [nJlBol ruBo^y 'Jo?c€ ' ' 'Ec lB?nqap uly

pruqaQ

e ( IOT YJUV gUdSgO VZJINOI 'N 'N D

i pFuosJod €aur Ieaal JoapJprdruer aBleAoalIlceocsdasrcpt8uo?ssnoruogcJ-Bi /,a61 raun
EaJ€zoSe nJluad
BzEd rg 'rcoloceurd
o-Jlul pu"r3

'' 'er{e.rocep r* ar8o8eurep ad i i alEuosrod rraJPd
'RiroJ ed pppplc a?e?orcos
o-Jlul sorJos uI olBnl luls nu mInls{?JB olrrioJoJd 'e1a{urpalc 'e,iuerredxg
-'1sr?J€ un opoJc oc eooc ?lcop rslrz
€ourpJo EI IJEru ouiolqoJd alrurnu€
aJdsap Jolaolo oJ€gnc r$ .relrpur aJB?nt

oporc ac arlS ps aseorJnc rEru ?uls €olelrlercrJo rS * * pcrlqn4
oracoJ? oJ€ru ne-u mlnlsr?J€ oI€ alBuosred ep.re"rg4
-''.IrzoBsaa;oprdBanrrBz?uncI

alouoslad ualpd

'' '+oJ€olnc :FZrlBuB

purll1n rB purr.rd uI aInlsparo€crEnl€clIdo'prcrPec?soE1oupr8oudnfBesposrrneqpo-rl Il;od o opun ep aceld
'n(oJrcenJloBlpI Inrolcrd Rc poJS
Fs n€s 'crlEruorc IocB lEuuropul e-ur ac 'rur.rd lnluaurluos
ap crd un rcru PJRJ 'csaFqEls Fs nu
Iolunrquzr lurlo^llzRac.BIlpp(rnoacuBr [3p]

nEs

p1a1;ns nr?uod 'nu nEs lllnqzl rJ BA naIII FolqBJ
' ' 'aluarurluos Jolasraarp B orsardxa ap lerJ€a colftur €aJ€olnc rc '1ay1se aunds

- -ualnd pcBp 'nosrlc BarBolnc nu JBo 'r eoJEolnc also IBnl3B naIII Inzarc

r)npn c!$!xro lnzarJ

absolut indispensabil pentru sduuccgehs"uLloreqpirpez"resnpta"{.,tiievieqid-reensulrmdzeileurdciirnedclituonaitie:
pdduri eare semanr"
"" p.r;i

lapacedeesOtan<l,opOrenploin.rTgP.d.gcTal.iarPemuabc;it;ioc"r;Iiiirmin;;esiei,padmrine;aautO*tnopoliautorreiia.*Pqoei.'ncute[ruenaoTcsientre'uimPdpuerbeglsiciimo-nnaaca-sad[iiicnv.ce' nci[t

sd ne admiri. . .
Daradev5ratrrlmeudebutinpicturdafostca]npelaanult900,cind
ai;rct;i;;"pjen;u;i;;;m*u;iiu''nc;mi;;pl;,i$idfr;ipl,eni;*i;bit"s;rrtc;,iia;cTii;i"im"nif;.lrriqdt.rd,l;"e.iiial,tl.-Eem-m.,-;",dti;_d,e-o.'.e(iraa-,iia;resCJml;rv,apqrgi*arie.ii;1ore"ta.ei**rr,a"';ut"uul"p;;fiio.5t;e;;'io!;'.;;i;#i.;,.;r;;^"""at;*l.a;t"e;;'i"6rli;;,ipob.riiii6"rn?ia,rdl"pn'rb.Lit"uu;.grrg3"ui;.tis"i.'up;nN),de*;1rit_Si.a*ae.,ue-o*rmt-n,iicmrencdimup'.$",oornare"iempirmjlnmf"gdr,e.'iirirbcansct-arediaiouadlgtn,undr,s'tdsadperiaid"geinndcndcaeiaa!i.hteae'iml5u,meisia,nt,.l.uaasticd-movtaDnteSciiecfjtseadafu.aa-rpiaronotis!cfirga,sicmpiic6unrriclaetiacrteeenpts.raun.r,uapqc"d.ritseceal.iuoe-aeciml-cranruim1qacmtinairarte.ileilteipim.abC\imlctietorbmiuuiaiarrnaneicazgarrfot<poLltiieiauaiuaasovligrneuntlt"ei"liarcruoenu:naci'laoeaiau.nipmmqlraA.siifieeeoesudmsrrsuu--laae-til,

Cd,ldtorii

_Amcdldtoritmultqidelar'irstdfragedd-.Nu.implinisem-qaisprezece

fl";alonqe;na;di"i;eLi;"caie,oii."nl"-otdlg.r"riaa.ia"[q.mua"eNinl*..evu,fiiedzIptieatofaa"tltiteshTiatLlui.".r.dq'3;;Jii-al,t;"l";udaa;ie-;i;riUc"tri"ipii.".iisr;""t;F.pi*ttto"rta.i"tru""n.iuriqclirRsaii.neloadDmcudaPaa-e.mpa"-Mrfdpdiisiairnc..pi-.tdM.ut'ilcrr(tazaMdli"iu,ian-amm-daarumamu-pi fnc^diinofddvcplicieinebsulednu[.adi.lbbgten.idalipccg1si.od-vineod1l[.9atm'aomtSfd3rleee:,i'

foqtii mei Profesori.)

Cu'm realizez an tabloa

;zmi.'n;e#i-tasd;Jni;iolt'"i-d;nr;li-utiifa,uFimlmto"ea-asiagiiir"mrtrdtieear-ten";bcoe[:all-.oa.l-_musp'crp.,tiurnrledo.lioi..aiuraa.c"irirmdeone.ea,ltru]uie.dc..tereese.dxozuebalduc-i.cuiptneuittnai.tsticeiuifulavmptdeeaeinl[semidtrqcr'eueoiNganrso.afdsunt.lnlu.une!'dr,madadoaouriivqmi.celiuaedirnendbimsd5acc'azp.d.airrnotecourujsfr'ncrPitrhnoasoioamlraufaletebde'n'ipuaspnocieevep'.snrrcLsvetseaorlciauu--

Asocialii ctnd Pictez?

- Fireqte I $i incd de toate felurile' Dar mai virtos auditive'

Cu'm a; Preu sd' Pictez?

- Intr-un atelier mare? clr luminS' calml - qi fdrd grij5'

Ce nn am scris i'ncd' desPre Luclian?

- Cd m-ag bucura tare mult s[-] intrec'

20

I7'

'BzlIuoJ 'N Inl I'e oga raTln op IaI
uaraSulnsEaJooall'acnsluaprosrJssIrnro'Supuru1eu11Blrousc1Br1oIl.nrpe'au.asaresal€ca8ourrJoBdaauacpranz'JuB€oaruzndallrsrqoacpJfn,€rBEJdlJ€uralaaiuJlIsBrgarclrsn1'u8uloolrlRt1crelJsEtaplaepJaurapozssaEldaIInIudrllrslo;lsEJllroIeuuaIuslonarSnsqlrlrEraclupscosB'ecaizegPltJroSuauog?l;e,l,ldB,nItnsrool^aaar1pde

eorrnrp^zap ,+rry}oq rr prcnr ,,ru,,*,,l"f ,tTllifii'":ri$"i: .1l;:31",-Xl,XTiut'Ji:'::t;:1:*T

'crlqnd op E|BJ e"rapundsp.r op nEs lniurrs rS €ale?Iraculs 'ro1€arc Inlnlsllre efe; u1

eaund a1 Io o.rec ed aiuo8rxa olal1eul e,tr.rlodoap gzeorlsnll Bz?-IuoJ tnI ocl?rnolnY +

ma?lSn€lsourlnJc€nuInlgoclJllanlssau"Br loiolsuarofru'pl yp6u"rlpclposcap'zRcnIlcsBRIduItpuuJroJ?oJasulrsocYnpnecJ?doasauP"ru"aId"reIcS
nc fpcrlce.rd] a.rrcrulalapul o a]sa nu B]JB Fcpullj

g?slxa nu RIJB ul autru nJ?uad ?!r
' ' 'P?Je op ralado BOJ€OIJIJ0IBA rB BoJBcIIdxa
- - - -'te<sarc,ere.rldueErnu3ealolfaruurnallspoaq1cdaD.r1

'ezrleue e1 'rode 'rSpd pleod as Rs Bc nJluad Rulrunl u"r II?ul osnpe nelnqoJl oleo?

p€8anls*aac1v3a'ou.rrrsu.4I ,rop'Js'eealplueonzrceua8plzooBprauJanouulBl8soraloqo1clroao;lBpulruo,rludnoJuplsoaouuarnleFsrc;oerlrq'EtnSodny1loac1JeBp'+cutarI{Sdelc-rsaesncrrpg.roulcr.rrdd
n?p1zcnereturz3rr"€trtleroli8nd'puoldlJB(aBsaonrpuunerrcrddrurncsruSetaradplsuaa.ndrnuuslrtJp.crldsosuta.nrruilrJzaIonddseoxuaFrsnuJl:tudepasu'lIJcnnEldJlsnsnopus?.erooul'rnpan"rucneeua'luar'tcq'8ulu-lre"ur:zPrcuaun"dI
?nlgqe pze3e as * * 'srouueg ap sa8.roag 'neut lnualoud Bls€ace e?ep oO

, o YSrIIHSOJnY - YZJINOJ 'N YIiIZOdXg

ffi61
' ' 'a;e8 oseoJalnp ea111e rS
r"raFaleiugau a?u€rJelr eo?"r18 'tcte aq 'pcul llculpe e-ol nu BcIlIJc rS pcrlqnd a.rec

eoodcurr-u^Bnc8prpooesrs(eolccralaulinopddllsllDrqpTal?aesJdoBucorcoocp?uoat?lalnIuEulIsJsoo'l'Bl'BrrouIlBlrJSWopl'n;1nrc1,teppu.r,8roun1rzpnr[ea; lecnalcedo1sdee1paaz.lrlerduo"urnaoultuBslaa"aIrJdJrlptuIsrI
e1 rS sourn.rJ also oc lo? nu Bcpurrd 'pqnlnqnd rp^ape uI alsa ac loJ -

iza4nd ps uoTt in a3

rS rnprqco agc'Ru1n".rroydnr'el.ureo.rda11rienpo.raIJrdru rpu.arplu; ls'alrnJcaaluxarruRllseo'Jne"tl1ssqou rnlnJoraJc ale
pu"IcIJo aIJ Rs
arnqarl pJlseou EuII tr '( raiuapuodsaloc D Ie lcexa alJ€oJ llrunu B-I xroJcelae
oJec ad prirclaxe €I l€laculau osndns csamqaJ? olg 'Pcs€a^PpuIJl Rs aur^nc os
-lnslrurrurel'pr-dopaInrcrrJrquoclroozc€zrSJarucEnnuTc"rtu'epS-uelr-.cron1pl .ureor1uldctrrlcdseratp{1eep;rl'ddtrus.urtrlsoFJuclstppe{o(uunerzuo;a9lad1lxleae"rueunalsp'plsnuIgulld$oIroS'<IApraielnieeeu;sr
pRr-rnudCus;cru-lBrueuo>drcurIBlncFOcsuoSgJulrIe]qnrlCneus8runraeelvgur$cr'nlll'uu1luerz1osoecJruc'BE,nrrlsluBBE€ac(csnBrJgacseJunf"linI.rBur8ngsdelrSn.qrnuoae1ur{ppgsenslisr€-BnTBruu-'crurFo-ElSasJoB'ptaOacE(ezedteSeralcprslr;op.arr.ldauo,eloBu?rleuRrp€nurrFunuj
pru nu rroou1 'ut{nd a1.reoJ pzeosaralur gur 'leurur.ra} p}Ep o InoIqBI -

cnolqu un nry? a pu?3

declt culmi. Indllimile toate, in afari de cele fizice, sint inaccesibile pentru

min,tile qi simlirile mediocre. . .
tuturEEoulra--, Cu toate acestea, am izbutit sd cultiv, intr-o largd mdsurd...
.numai ura. Ai svpizuist:a(tAqritaainaunatrldizieaqttecopnrgintiinectiaolsareexapsotzailbiiliell
..
qi celor mulli le-ai

a unor materiale agreabile retinei, ci prin revelaliunea personalitdlii voastre
creatoare l. Ei te-au nperiivnistupltedstaeqaumdedgrro-sgoilans,-atudglnddtrueinbdaut:-n<erCpinueteeresateniomapsetrr-l

tinentul acesta, care
creatoare ?. . . rl Au ris in urma ta, ca de un caraghios, au ris gi te-au stropit

cu noroi. Ceasurile senine qi productive ale tinere.tii tale, tu le-ai risipit de

prisos.. .
--RCePazruielsttadetnulnel ,deeanpmeirrgtceireeziditiand,leetaliacsdtotievnqieteti aagcdei iaanscltdpinlfeqadelsoladat rciinirloejrduitdnae,tlcdea, tdpaerivtaaed.qvtoecaint
Eu s-tuudiiit,etlem! eU, npdroeie-lci tee.stOe Cdci ceea ce ne ar5!i slnt

El trud6 de cercetdtor zmintit,

juru-,ti.

al Frumosului pictura ?

lucruri palide: dureroasd

dar nu o realizare plastici, limpede, definitivd.
r'peazreerEEvuSuIn.a-m- ai.nN.f.tioac$silidtn:,n-asuum[ntmeuc-rdaamlicaduafrllfuiltadlpieue!clarmIunbri.oni ferpiaeeticnsoatsrer,uepmcupait.riene.rzi.lieni dambiueogled.eSzsiiutnabgrsuetrrasautmufleeritaleeapserecmdo.oc,utio--
vsiitlbda,ttiiict.alFed-ripaincedalsatannimimiciciren.uNinusteemvndi.dTneiczdbiearlii trdind tu, intreg, sincer,

asemenea sclavului legat

in lanluri grele, si sfdrimi cdtugele tale qi sd alergi in largul liber. Nu izbutegti.
Olelul care te line lintuit de rdddcinile trecutului gi de hiploza contempo-
ranilor e mult mai viguros gi decit sufletul tdu obosit qi decit haina ta de lut,

vl5guit5. Arta cere sforliri extraordinare. Pulini sint aceia care sd nu se
p-crddbsuEiqnuetat-sdclmdPrasieuctbieungl eruesuncteauitmecapo,nemgi.tdiTirnutluenr,iusciratielre-eatilainpleredsbsiun5qtritidn.mtNoitund5ete.a,-uaoniraipcrldndebdup, grceiti!n,insptceitdnd.tr.q.ui

sincerS. Tu imi vorbegti adevdrul. De aceea, poate, sufletul meu imbracd
acum haina cernitd a suferin.tei. Cdci adevdrul doare. Doare ca muqcdtura
unui garpe fantastic, doare ca cea dintii sdrutare a iubitei...
Ah!-.. 9i cu
toate acestea intremeazS. spiritul asemenea sucului care pS.trunde din adln-
cimile negre ale pdmlnfului pind tn caliciul florilor albe. Md inchin adevdrului.

192L

IN ATELTERUL LUI TONITZAIO.

GaI.' -aArtm{ iNc.eTTonointzia, am treabd cu pictorul Tonitza. Concediazi pe
criticul de
gi lasd-l aici numai pe pictor.
cumGGTTgoaaotinenll....s----5AE-gCDiii,udavmea.do.p.zssoeudib?tef<aaMsAcca?vdiat.r.irpe.uoOlsJ>tapaclzeuqerualieelMisa! oeelisdtdreeif?gici ivldiz..i.tiu gi bucitar. $i ai vdzut

drnea.lpsru*ims.Cuol,nvsourbbirfeoarmaareulonculinitnretesrvuiiuitoarpuSl rGuat llaaGdaolaucdtioznileqi Tonitza. Ea a fost publicatE
reprodusS.
dup{ Autocritica

22

E7'

'Jolrrpnls epEolrod urp 'o.rlcunJ 'nrcrA.ros : utn'rJals'tu't1il '1BI EI oO +rl
'( InIBEEru €zlJuo& r-r:nIEl In€lxuoollo: r(rdIa a'rdo1Dc:1gdzo'1cpuqer-JloEdoqrulJrrul rueIz
'oaprnq +r

+

ac oO i lr€fai?rsrc'ar'rpn'opErBpTdusnFaqIAlazplFeroudulldr'peIgrc(oBiprJzrooBa-ruqF"rqso'rlpBoPruId$naqdrnuB'uprluplJer.lBrduopl lesr'€epeadpr"rrco{,etnd3rllg.ylrsae-r3-nlrc'uur'?troDlJdogulunggu
g rSop;o"rcs rcedoc r1Sece n1 rlfasp8 apun oC iBoucrr{lBeoc?raSruapopqprc.urB"rzIEruISrpnlrl'€pgolsace

?uls oO i alernpol trndtqc olsace luls oC i
-lncspu
ruB-I{ ' ' 'Fcsearul}Fduroc plu Fs e1e1da.rp '1e.rofr.r8ug rS lrrunilnurau
'uoJ
ny i crz Rs oJ
-1 crlselerun8 ep rdurrq8 rolrrrJep
-uerl ol3ornrpp IS pleueld ad ap pqloc -Ra'FcI.Isrraau1,Stgp.Br?dalsJlrrlio€Icu16aoppJlnrairnuuaEc8unrrRcoSrcpacr?IEp'lzpru{gr;cdr.raady
rie.r;uoc rolace n1 r.rrdsur Fs alnqorl

-punrcnqz as

oqJeod 1nt1$
oJBc Bruapa,l' 'u''ro,rJde'pr,Jrooacsuopl enc'rS'1lnee.rccn'1lnue€c-'a1cneocp'e?prruIgni1nu'ru?ouJls JBJ

np i?nec oJ
'p,rnle.radural ul IS rrnurqc u1 pl€zrlBar r; e e.red e1 eriee"r3 'urnrcnqz rS
-elie8rlsarrut FZEappJ? 'rcre pgrr. oc 1o1 '.rprr.ape-.r1u1 'aurq srz \y 'Iog

''eoreerou+nrlnurlr$qacurrneuruoaela1c-polea.ure'rpcauagrrdruirn'qol ura.rrpeaerrS; fgco?sal€oquqena.urrerrreueptcuaruroaSldaou.cLrl"Farcllsa3€r1uancoBulsrnrrnc-pps1qdl8nn1egc1perl1Si
opls"u"arno'c€qqecuoradnlranerqrudacrJpaululel;uulEdrIq-enl1yoNdlcp''rplBeduZrgelsr'audu"poc1'Isp-arupnsrlpnnp8uc.prrnlnrludJfcpoupsngesereocl1r-uJp3onsqolBneelelsaaoo1zr$c1uae",rridrJg.erar4Bep-J-BBlI'n-u"RslouOJgo-iJrloull
'1BeZ1alr.ur orSI

-r?BJ,^,zpJ

prrlc ?rcoroueu €pou?nB';lor'rl'cJdogr^?pouaplus€rISpapqiBruSrrsapri?assun1euloordnlrrpJnuuorpp'uppo$lnrelcucpreryllpeed9"rr'n?Sollclnper1cdrsdsr"v?r-1lq-8€uo'u"'u1roCrpJIe9surlorudr
nNJ i RIJB u"r

R'erl€ueopl au.rt'po'-d'ucss€cersJpeo'aruc1lro€Sr.daJrdqsB;orpI,iEr.-.Wspasur'eI1'c;'*ac,a'Ie1pBpo?sda-ropou.^In+rrup;+rRu+pJvIlnzdrr€eraaryIluos\gr1eru1lJuodrJurr-u{rnngrz1acNuol31dpa"xuau'ansrrcladpouloudlnp;cuuvelrryllpdl--d--ps''uu''IIoonooJJggalsad
-?-"orcdxnecp'n1o1unuororJeAruocl€"Jrlero^ncpu'rlcar+,'<eite1pndpulnrrs;o1qeuega1IBeJ1Anuas.es"orRt8DcUpnur1>n:rcp1s6laeeu1Ioerrc8ro-nsuNanIC r; 'uoJ
e'rI1og; erirz

--'plBrunsuoc o BoJrcoJouoNI i'[cn€JJBF]prrcrnpqs'saaJnbce'ul oaJJ]lerrr

?lelrnloc alpno aS.reds 1nrlrzrl sanbceg arl"rel tr 1 1so.rd opeod 'IDg

-'?BrrrJoJur np"r rlSe nN '1toJ
-e..tr.r1odru"r ?ncFJ ne 'rn1

rp1 rrienrrls Rc lrzne
elr"rarce"rde ap e1.red lnAB n'a€reaJuBncqz(o€xraso-poqRuBreII ap IaJ un ET
op 'rie"r;uoc
ruy 1 dec u-ared sur.rde e-ri crluc \sacy 'Iog
-'ura?nd 'uoJ
--'a.requrtld
BI srrulr? 1ncr?rJc ad e;nzuac uralnd 'rqlo,t urelnd runcv 'Ing
'1ed qns oluprurlpo cun.re
"'ollJolnc 'elnsued nc InuecJoq'e1apd ner'urr1;od'rcunly' ' 'aulg - 'uoJ rS

odatG[T?oanl..-- Adicd din ce rdzbunare? . . Am inghe.tat. Nu faci focul nici-
Br ! dar frig e aici la tine.

tpue{piiGdTdqoaunil.r.oe--rAgI pa$Bnoiaiizpvdareaoliiz,b.icaiIbn.id.l.caSdmatuoleptmdandgeua.re!ai e supdratd pe tine, sau tu eqti supirat
cu alte persoane, insti-
se intimpli qi

ili grGeTqaoelnq..t-i -tuCMincdderrtdeurrdiilseeegvsicincdcudmdadacacd.umnuuletuzi insu-ti? Iatd, de pild5, in analiz5, cum
< gafele >. Voiai
sd ai un portret mare,
un ( cap > in galeria ta. Avem atitea capete in Bucureqti... S1ar.5 Domnului !

Numai minigtri gi foqti miniqtri gdseqti citeva sute. . . Bagca, advocati, finan-
ciari qi alli <r oameni seriogi r. Ce-ai fdcut tu ? Ai fdcut ca Pdcald cind l-a
dus sf. Petre in curlile impdrdtegti: din toate bogdliile qi din toate odoarele

care gemeau in jurul lui qi din care sfintul Petre il poftea sd aleag5, Pical[
a pus ochii pe o pereche de cimpoaie vechi aruncate pe un cote!. Aqa ai fdcui
tu cu acest cap menit sd ridice faima ta de pictor...*
STdo,n-m. i-atAratugnlcuia,retoav-aamrdiqnete*"aGbadl,arbcotiloilonr,
minecleercpaerresu;rti e- ce md indemni?
din trard
Sd,-mi dedic a la cucoane
Vrei sd md pui Ia inleleg. bundoard,***

pundGearil.d-eNcitunodiracgedi Toni, dar voi pictorii ave!,i alte mijloace qi alte rds-
popoarelor cuvintul. De ce nu pui mai
ce disciplinSm

multd voie bun5, mai mult optimism, in pinzele tale ?
mi-aiTpoonz. a-tDp-etnatrulmtirisptuuil D-ta, cel ce
aceastd intrebare, amice Galaction?
bundvoin!,5,
< cimpoi r al lui Pdcald ? Optimism,
gra,tie de fericire ! De unde sd le iau ? Din aceasti lume suptd de nevoi qi
de iuferin,te, tren!,5roasd qi desculld, ai cSrei fii sintem, sau- din acea lume
parvenit5, ridiculd qi jignitoare, care ne sfarmd sub carteluri economice,
sub combina,tii politice qi sub ro,tile automobilelor ?. . .
ciunGileal.m-eleF.ra. t.e Tonitza, venisem sd md odihnesc oleacd qi sd uit de amdrd-
Ei, mai va pin[ atunci... ln aqteptare, constat5, incd o
cd arTtaonc. e-a mai sincerS. gi mai adevdratd nu mai qtie azi sti poarte datd,
decit

barizuri negre.

1921

DIN ( SCRISORILE UNUI PICTOR,i 11

Amicul Lucifer"'* *
Degi universitard, urbea***** in care m-a aruncat setea de senin gi dorul
de linigte, e inexpresivi pini la exasperare, monotoni gi platd ca o girld pe

ale cdrei unde galbene qi lenege pluteqte dezolarea.

* Tonitza a pictat portretul lui Gala Galaction. La acest portret se referd aluzia.
** Tonitza ll cunoscuse pe Gala Galaction din redaclia ziarului socialist < Socialismul ,r.
*** Din Scrisoarea a II-a de Eminescu.
*'** L((uUcirfbeer:apl-s-euVddolneinmiiudl egrMafuicniaten;ul<uui nqiivcerrosniitcaarr5urlu-fiiinpldacsdtic Sigmund Maur.
i*t** aici funcliona <Univer-

sitatea liberd r, iniliatd de istoricul Nicolae lorga.

24

9G

:g,retuod I3 EIIur e1 ozelade ps
lruaur'lrco.rouau nlduls un elsa nu 1a'arco1ealc rlcunur aleolpzundsaloc rrftpuoc e1yn|datp
lEasioearpip1' npn1epssr1rn.1ruen'lnus:eJreu1sar4nrudor'r8oJre.ururrorardcrrrdarEuurz'riar.lrIlrrudiorozesJo1d'rrao,ntpelaueep1aaolluruq"rllourrdSdrsru'u;ulogl1€.-ra(lopcloaqsrloal'a1l1oSr1eoaArrBcr1eu.lrsrpe1aDncnda'.alrculuulYelnrd'grrialeIlIlJZd6lBslclrnIe'naT8u:'ang(E1geuauartr.Barudporlps'e+l.r'+r1cnr"8srta)s;)eo

plEcrpap alsa rI BrnrFc ElrB ap InlnclllJc Inuluopnasd EI olznle -'tr csalo.terq ,r *

-afra orac*'csuo"ru"or-r?unocJprJnlunlro'lJanIsBceaeJdBIJ'pErulseoaJs B 'te{uacsalopB olE IJBJoldxa aseotl

"p TiJr?:r"Ht"i$":fff,uiig,,"u,

-Rro BI ap {p.tug aI gs ?Inqarl e er8olo.roo}aru op eseoi;res'runr{ou olorulJd
oB' Ja' el'EezlrusJaloer{eluroauurcuru?rpl'ceacqcpluar,Erlnuureul1uoe'esaaup1lad,not.*uIrButnur-arncunrluAer'1lp€ccrSrluunepulrocroqucrrB,rrSdllsleoefpu3ol.Otc3p'Frueed;;s{.orIecdru'nrrSn}ElngdpPueur;ll1qd
'rueseip,tu"r ac lol Rc Brueas ?Bp tue-Iru 'rr"rn1elq FlalJns u"I culpe lBJluI
'sun.r1pd rS sala{u1 ure JolluaurBo ale IS II€IruUrcooI]au(rI€eTp
urp eleJprunueu i lnzpl rue oseournJJ IJnJcn[ o]Inu 'e1se nrluad
ul pS.rptps eI€cuarlruiqrBnsIlu(nrcquanuleoalldn6npcpl;
- BIBoJRuroq rS ipurzep ap Baace €coda
'lnluoJol Ec sonladrur rS ltualsoau 'p1sncp1 o
rrr€Jg 'ruB ap rcozraJl ooJA ap rnp{ureeg plnur{ ut.rd ruaselqlun IBru nN

.' gigugIrIII NIIO IUIJNIIIAIY

866t

'''3u;1d rB e"r1se13 uI lecaunlul ne-s alaru allrold
' ' 'eno1d 'eno1d 'pno1d pr€Jy

'++Inl alII[€JounJ BI el6apug8 es 'rn1n1si1le
Bol€?r^rlcB azalnurls Es col uI :eJBzrq ?rualuocau o'r1BBtJ1ls;eBonu.rlEuaeldBl'II'e'I[cIzIJEo rnun
eaa' :pp''reuncracor11rlrpeu11o1Idnue-JlJ1eadrBceIIao1aslSloBel.arouuaprIl{asplel1uBtlplrraezz".IrrAdBasnalIeoJpirpuB'"ere."orrp8p?poe€cqpol,elrgsoeiu,uLeln;c'eeu3aue.llrlozuE1B-BsJ'pAoaan"nlr"cueIccIPcl'uuIyunncarn$BJJ'dellsunullaeu'lBaleu.trrrleduc?Ysp'o;81Je;''ppp
torzoJou oaJA ur€olluroc nu '.ro1cr1se1d p Alsn{cxa pzn nlluad JaIIa?B un Rqlg
ps 'sap I€ru IIcuIAo.rd ap alapgdec ug 'tou aglrpplc oleol ec (.re1er"rdo.rd ad
< pugi.ro; ri p( cIJsoesrglrclosqDRaSlaorru€cal'aal8nec1arp?ldurulrps o-.t1utrd RlBAIozar r; aleod
JolararlolB '"rnFrsap) Bun ug rueaunds pu13

EzIJc pc
'puos.rad rnlac E nu JBI 'lercos rnlnsoJalul B aJeolcaloJd '' ' 'rrcunur e e.reolcelo;d
:ppou sp pJ€JE ul Inlo? nc rS ',csa1o,Lerp drqc ug < ot{e"rcoruap > 8a1aiu"t na
rBC i nN '< tarie.rcourap D IE 'prnlrderqocpulIotci-I?nruB
ueurSnp 'euunellaurl.srdppcEIeS.r-p un-Jlu"I
pcrlrlod ri-npurq.ro,r. ttdurgc pg
lEq Bc
lrouce.srpr{3:1u$rpolplu'11oec8uaorlqpri'lruu' eo'p.lrlo"n.rrcceod1l1rz'paacuqrnFrz..rnrlnurcgad'elu1I€epr^uu€nlsdu 'cuolsr Inlareru eiey ug er.rplpd
16g nu ruourru aluntr\tr op rIualRA u1 '1en*a e < r,ttlrzod r> rdrl pcrpe (r'p.rp1sug

I'nrn}slnarcuBstEle3n}BlcloI[l€aclual peBeuirnE8ausa.Frcp
o rrre Ipps B ap 'e3.ro1 o€IotrN tni e 'Fcro;a I,IOap l1nru rcur 'ea"rei.ro;g
';rop1Seto14 B BI€qBru pldrurs o 'un,!
-€Jour rc rS lcadse ea rB tolsa tacualeunlc runriels olelualcoJ; IBru aloc ulp €un

ruolap 1n1nd r; .re ariellsrurrupe op rr{rpuoc a}IB u,r a.rec 'elsace ple3p,rg

Sufletul acesta (pe care qcoala mi l-a linut ascuns), l-am dibuit nu atit
ln vorba gi cintecul .tdranului nostru, cit in felul lui de a se impodobi.
De a impodobi tot ce cade direct sub ochiul qi sub pipditul lui.
Am fost cu atit mai puternic impresionat de frumuse,tea expresivS. a
dcoesmtu-umnutel,uic,umcoitbsiloieseruamluidqinitru-nuenltteirigldarIaMnuollduoi vneoi sdterujo, sd.e..prin acele locuri
In schimb acolo sus, unde mai sdl5qluiesc incd urmagii strdjerilor lui
$tefan cel Mare, ce splendidd infr5lire intre decorul inconjurdtor, portul
omului qi increstlturile de pe fluier !
lmi aduc Ai acum voluptate, de prima gdzduire
d"e-inpet.,Bicsutrilinat.ensS. in
gospoddria unui 15ran
Am bdtut la poarta omului la miez de noapte. Gospodina m-a ospdtat.
Acapopie-uncupmloderdaem-atlalroer.trAumditad-omrm-aitu, dus in <r odaia mare gi
D m-au culcat,
numaidecit, piatrd.
Cind m-am LreziL, nu se crS.pase incd bine de ziud. . . Dintru intii nu-mi
dddui seama unde md aflu... Parc-ag fi fost in vis... lns5, pe mS.surd ce
pdtrundea in odaie albastrul liliachiu al zorilor, ochii mi se dezbrobodird
qi aducerile aminte prinserS. a se rindui limpede:
Evadasem, in zori de zi, dgTeiooalrnadcienhleooatrerilnuleul xilupNxreo.ssGivaddn)ien.-,DCoulmruninahdan-boeamrralenza-nasacv5ep.armi-n

(unde md exasperau curdlenia

inima codrilor. . . in cdutarea (
de drumuri, de poteci qi de pripoare am rdtdcit. M-a apucat noaptea
in desigul pddurii. De frica intunericului -qi a jivinilor, am rdzbit inainte, doar

voi da de o cas5. de om. Cite am tras izn{rneosCaptoealuamceineaili-. qi la mor!,i oi spune.
Intr-un tirziu, aud qoaptd de apd qi Bijbiind prin
bezn[,

ajung la cdsula unde md. gdseam acum. Rupt, zpgoiraiartt6, .flN5muminadidceaciut namciinaeuz-it
gi cu groaza mor.tii incd
in mine, am bdtut la
glas tindr, de femeie. S-a purtind in mind un ciot de scorburd fosfo-
rescent. Lumina aceasta apropiat qi ireald
argintie i se reflectd sub bdrbie, sub ndri

qi sub orbite, in chip fascinant. (Numai in pinzele lui Correggio am mai revdzut,
de atunci, efectul acesta straniu qi divin.) Mi-a urat bun sosit, m-a luat de

mlnd - (fdrd sd m5.-ntrebe cine sint, de unde viu gi ce vreau) - qi m-a

dus la < rominul > ei, in casd.

Nimerisem in casa unui umil pddurar. . .

Dar ce om qi ce casd !

La lumina pl5pindd a opailului, silueta omului, a femeii lui qi decorul
interiorului, mi s-au inf5liqat frumoase peste fire. Peste tot qi toate domina,
franc Ai odihnitor, albul. Ieqit din groaza qi intunericul pddurii, albul acesta
m-a mingiiat ipnedesousfelebti,giimmb-raS.lcindimqtinitte-a ca o vorbd iubitoare de mamd. M-a
impresionat, acestor oameni. De opinca din
la
picior a femeii gi pind la ndframa de pe cap; de la ilarii bdrbatului qi pini
la pdldria lui cu borurile largi ca o streaginS. de schit, totul se infr5lea armonic
cu ce visusem eu pind atunci in peisajul, aqa de caracteristic rominesc, al
asdcefileuid-etitneurmt. inAamtd avut atunci intuilia cd imbrdcdmintea unui om trebuie
de flora, fauna qi clima in care s-a ndscut qi vieluieqte. . .
Si meditam: un lapon azvirlit ln tropice ar lepdda de pe el cdmaqa de focd
qi blana de urs alb, iar o duduie elegantd, silitd sd-qi ducd viala pe virfuri
de munte, ar detesta pantofii cu tocuri Louis XV gi ar sim.ti necesitatea s5.-i
Aincloecsuteiarsucddimceuntoapreincqui,tbea, niaarlefu< smtaedliata,tmii ordadlearmsecleh,imdebaa-coucmuLfroetizaecldi rgaincceevia.

26

L6

'USt 'd'ureplql)

rrel<ero€lotupenpr'rlEruy,rtlanrpearriel8lnorenucppznneleo.a-rlpnlnlt'rl?uacprtrluld6irqupIo1a-r6ecse[2zng;l86.oap10'uueu1eluElnrrlaccpB.clrl8zIoualqslzouwuro'erce1Jrzr6erpe'en'euHiougCrqe.'r'(la)sSedIupSouIszf3go''rodAaB1ru)li're4Ee,rn9oaflu61rr€syee,rulcsErrnulaoSlorloeBl3ec.srrenunrJrcrpornpgrglesoel cqle'l'rScVoo..c'rrTtruou{'lepde1qp.Snrpsogrp.e.EJrzus'a1p1pr-:ur,.-o.drct"our1J,-iorssolrpdqir

'BJnlEI
-olll EI rBrunu FsuI +Elrulrl n€-s alo (aaznuJ op psdrl urp (FJ?sBou €J€i uJ
r'peqrz'.rraoel?uoJesy; FoaslpBEoaJaJeBlnooldlrplococFJsJBpacJuruqrJropBrapa?esJa€'ccosBaa1azaIra1.J;rn€osolaA+.Zrpnr u8lruu€rlasslJBaJrlrcdJn'n(psplaB{.Ledr(uppzr,oot'dep
alorqc rS rr1efi,l, rS ppoc3 op leseJeqap

EJnlRipAuI nu p{rururnl o olocB er;d1gd

'rode lecunJe B-s -'aler,orolpsJeo;or"lrud; -€s pBdc o(ncoaureccsBarodJA

un

noccunoJuernplsul1BJlrnSpaur IerepruldEo-sc nu ruourru EraJpc eznds u"r pJl€A o Ec ?rcpJ InlalJns
'aurelsrs rS elep ap 'erunu ap na;E Indec nC

'ar{ecnpe 11cap arfcn"rlsur R]lnur reru 'rr{e.r
- - --'o'u'olo8uJoElIorl'r.ursoaopqcu'curnlrnslsle'l.rurSdpp"BralloecgqrpuornlJF1€erl6d".rrlgaerpp'ase;penl8*o-cseSea1a,rr11leseo'o1'euzBrc,lrod.lrin*scronBupa:eloI1?;BteHp'lrTcurfperooacr*q$rrru,

-lnzoJ pcu1 snpe n€-u pue.rodureluoc €+rB op F|EJ Bo?B?rlrqrsuas rS elecapnl
lncpJ ne-s oJBc 'acro.ro oIrJFcJacuI
acBz aJEc uI 1nsoer{ rdrsr"r e nJ}uod
'pzrJc o-Jlurld aca.r1 pcsBoulruoJ ecrlselj

rr ONIYOAOOYS TIYHII I trUJYC IUYOSIUOS

'aJEcaJ€o ncsaurr?Jg nBS ncsalrsen tncsauol rnun tg6t

efurpa.rcug e nllued 'er8u11pu [rr.rp.rcn1]
ee;i.rocof1eq e1 pu;d tcaJoc rS rn1 eaunrse;o.rd

ap leuorsed 1nlsrpe ad ynle.rE ru8rf "ro,t lgcug 'a;e8ele op IoJlsB o ocBI rol
(9ruSacau eolelrJolnB nc rs cr1sr1.re {rrurs nc ruaurru aur^Ja?ur nu pcep) raruJn
B{uJn BI rS 'cee1,Lop ap e,iururas o'dseFcsuegrrerJunrd.(raelcesrcrayso ,pupdurnc e1
nels--(rnpluarncuoc Bo?B?r[€c csaloJJoru top{,ecr1qnd
Fcs€Jp]oq
1r.tr.r1od 'etn.rpc ezeq ed 'm1nncap nlqwusun ap lcarctd un- iete pcrz ps €a ac
'ar1S ps llnqzr_Bl nu Fr$J€'18nlnr1^$oe onlsuaIn'Fu-n lecapnt ne-ur aJBc
oIJBc"'eaJ1lurgpq) -d rnlnsJncuoc mIn?B?
IIuaruEO 'prue8e1e"r1s

-InzoJ Eoreu"rruv 'ro?Je re r{er8e"r;neu op oruapaurns o ap rJn}'gIB crlqnd sJncuoc
un-Jlul ;ede ps leur{uJalop E-ru ac eaec 'plrSneJ ap alr;pJn8rse e1eo1 pJasnppp
-nu-ac pdnp *6eI aUBoJ drqc un-"r1ul aurur nc 1e1.rnd ne-s rruoiup?suoD

er OHCOT trO trUYInYO NI

II

Bg6t
' ' 'piuerqure plBrplape rBur eac ul aloru JolrJnolqe?

alaleuoslad zaseld Fs :orunuy 'csacr.rolcrd rnp8nSelSaur a1e alec{op olaru

-a1qo"rd urp eun IozaJ ps 1e1nfe ne-ut rS ouraJl pllnur 'gcu1 lepasqo n€-ru 'rue op

Iatd pentru ce, un < cetS..tean romin r, din media intelectuald, va qti sd
se descurce mult mai uqor intr-o problemd literard, decit in una plasticd. . .
[El] va gdsi cd sint orori defildrile de nuduri cu cdpS!,lni de manechine
de cear5. ,1i trupuri de lanolind din romanul smis de domnril Popescu-Strapontin,
student la drept gi cdpitan de cavalerie, dar t'a bilbii, doborit de formidabil[
emolie, in fala unui panou simbolic al dlui Mirea:
Ah ! c'est ipatant !... c'est un Vironise !...'
- d. Mirea. . .
fiindci veni vorba de
$i
Am, de citeva zile, pe biroul meu trei desene, creionate de mina acestui
Ir maestru al tuturor maeqtrilor romini Dp-ind$ialicnugmdaenleicoi serie de studii dese-
nate de o adolescentd. care n-a fdcut un fel de qcoald de
tpuaturrtiocrumlaareqqitr-ilosrprrredinnoRroomcuinl iae.i !
picturd, n-a avut nici un profesor - n-a
fost cilduzitd
de nici un ( maestru al

idnetepleDect.buMairlodiruealamueneuuui,noo(racfgelatdsi,eitcdprsirod-vlbi(na<ctmiicead, rue-nledinencondsutnrauicricdleazsbleiictvrlpr)-in- [cqraeicsvucemuctdivneaisntde-psniacillceai
despre clasicism, nici despre impresionism, nici despre expresionism. De-abia
dacd se qtie acolo cd pictura e o < dexteritate > care se inva,td, cu acuarele,
Ia pension. . .
Desenele acestui fraged talent'* au, fald de acele ale d-lui Mirea, atita
surprinzdtoare inlelegerc a clasicului autentlc, atita pondere qi inchegare,
atitaEsepnsospirboilfucnadapcleaastpicl,atiintucditinsetaiin!,inctauraitcltoecriuzlauried, eaocedaurdeiraoraeseS.dneeldaupmiserciraere:
trddeazd absenyd totald, a unui contact senzorial cu lnmea pipdibild, acea imper-
-m- asm5i.ogcrriforocslueollaealnaseua,bcceeaetriace,hsienetalsiednreiviecqlgaitseifcocr?omntee,mapo(ramnaileosr-
tinenld grafic5 fdrd noimd
trului maegtrilor r
Iatd o fars[, -dinMcireelae qdieoasrttdri,ggmarelaretauni-a

nogtri de mai bine de treizeci de ani qi pe care am strigat-o
nu pentru ca s5. lovesc intr-un om, ci pentru cd, in materie
m5. doare gi md revoltd, aqa cum m[ doare gi md revolt[ demagogia in politicd.
Un clasic purcede de la desen.
MireAa,rucnacmduescciaodperopvroinczadretooarfiecaiaclitud,ctilieni oinadsutrleci(tc),arse[so-arglaipniiztezdee
arta d-lui

in oricarc

centru de artd european, gi sub arbitrajul celor mai autorizali istorici gi inamo-
rali ai clasicismului (nu ai academismului terciuit in formule eclectiste)
-,
s5. organizeze, unde va pofti, o expozi,tie de construc,tie clasicd.

pentOGruloevxreipaqondzici-ilelieu, iidnMe ricrideoinacsotslr.u-acr,tireisciplais-icdin- adicd erclusiv de desene. prdbugi,

citeva ore numai -, s-ar

Ni se va spune insi - deoarece se spune de treizeci de ani - cd d. Mirea
este, prin
excelenld, un colorist clasic.
(< D. Mirea... reprezintd, in pictura noastrd, colorismul t'n' cea mai nobild
a lni manifestare, demnd. de clasicii venelieni r. Vezi catalogul retrospectivei,
editat sub chiar ingrijirea celui ldudat inlduntru.)***

' Ah ! e uimitor!... e un Veronesei...
*"*** Adina Paula Moscu.
Tonitza gregit se referd aici la catalogul retrospectivei Mirea. De fapl, citatele
au fost extrase d-e el din prefala catalogului < Expozilia retrospectivd a artiqtilor romini
pictori qi sculptori din ultimii 50 ani r, organizat[ de Ateneul Romin in 1.927. Expozilia

28

6Z

il*nop € Eurur ap Edls o ::f;!*;11i1':1'l:?,,l,lfJ'#J#-.'; r;'.::o,,""tit''{+ JJJ* iJ
arlrl::jnarlEJ.surldlssslanuuua€luelro€-rdtJuulls'lpnu€uaellca1dcler.en{ynaEalld1crl'p.rrrIru-[odae-BaaldupurriaqElganarpJu".pprlae.lasIuen.ddtrJIsBBaIoaIInsu"-crrur]olIdasuuIalBoaJ"JJnrIEnce:csaaJ(Dsna.ulraaacpelo]?gasrpua€Jpa.'plrruru'aoucEaeu8lYmru.rsaar,roerdoppgnd;o.1ltur'iexonoEra.e;1lrl-aeuapret;1]orrru-ulesircrer.ao3lrnrn;luupFtl€fus.anuqiezno.rlrulrBddarruausdII:roonr1n1FaJulual;urs'reB(lapp1Erron.dari,giaEluntflerlu,qt8JeVr;Jnopouo1cte'!duAlen]p)'er1q9'oeiaea€1aracadlsltaSlculsuefreaBelBcrlrausaieaLJue1ocJedcyolaaucrrduuletlldu'nuanIaxaadnlccqgDl'ustn,nstsapDDu)'leoorraol<tlpdip.arlruaoruro1..lcycLtuq
'a1e1rrer o rzplse alsa (rnpaualy n1o"t8 urp) nirzodxa lalsac€ I1dnJ3eo1Be.1] eEczl]lrfu,no.Irlguiler'(urInlqrnlusnpa1leu1l
'1,eIjp.rnpg1qrunnlqjr ea.nfr"r8ul rerrlJ qns D'nclBsalrupoag1'syo1rSenc3soa1.er11ae4J ui1so3'ea;r141'q'p:urp qsnd
ad '1ag1sy 'lcalrliJe
-uroc '< a.l,r1cadso.r1a; rarirzodxa e e.reztue8.ro ap aunlslruoJ )) o op FlBlilul lsoJ e elstate

rEiJldn(isoBu rnlnuro B o'rrJrcoplcdrapB'RarJ$?Euurrrrlilpl€zladI pe€"lsorprss€PInSJJouaArlnerlorrl?dsonuuul rBrIiaoapdlifnaaulpoR^Ifuo €a8oT 'Iollsaq
lrldoc zBc oclJo
nu Fc€(I
ap"rard n51

Sr IOTO)IHSI{OINI III{Y NII

/,46t

'"roloislJs g
-nc'qaIorzuPno?ssTB7:orlSinlq3zanfuilr.-Iron luInBgaIIpJ-rISnaoElIuII
InlBJPAap€ also rs ?soJ E aJEurnJpu"I InJPc B
ap R?BuIunI €opc
urserzn?ua rB pu.t1"r ISBoacB

:,l.e.r8 rS sorJolsrur

'arlcarn €I EJelcap JB-I| ar€c IBuoIi€u JnpeqnJl un aJdsap 'e1-p rpulF re-43
uErno snloreS r$ zanbselal
i '<( uptnc[ snprDJ nps
'ti papl
--lnl\tp6apv a?sa 6 $oJ D arourupuS mrpz n zanbs0laL :41qn1 1ps I'tJ\sanut ap
-pwu\runl oaloJ ursn'Lznlua 'ts pud\J iaaaJn n? Eplso 'tS pznauJn natlw ,,

:NBS

pnf'<r, p$nacl nap ps arcod ncap nnua ruu rcu n4uad a oanry D
:;e1aze3
rnun ur.rd <Rt 'J'B'Iicnanpoppu0,IcbuIU?rEuIJaEpIrn?tf$ a J€o 'nJlsIuIS g
^rBu Bu€d
o auTLIpJ uplq)nT t>

: NBS

<t "'DAJ',rW :UnJOdUa?UoC Un ad alaodoJ 6oaa?D u7 aund nu pu??
Iu nc:nsaoaulapluvY€?lnoI pr
nunry) ptdna,tpau alnd as (purnlsod) nanto\pqtpg >
oFs re,ulcedso"rla; tnpSoplec
e{e;a"rd ul (€Inll€ €u€d uud (at.rcs ps poqols IJ BA eoJltr{ 'p 'rcunle pu,t4
i InulRp IBur €A nu eorltr{ rnl-p B orBol
-caloJd Bol€?rlBrcrJo pulc ' ' 'i Iue ocaz alsad 'rcurc alsad i oullru JBCI

'alBlrlBrcrJo nJluod - IBJor?sB}€c rJ rY

.?zplso

tpcrlce.rd ug pund o-s ruzpJpu"I BA nu rou EI Iuaurlu E?sEatB €oJBcJacuJ

i RcrlsrJoloc
aJBlsoJruErrr ales-p npqou urp oJ€o oSolB E as ac :ncBBJlod op'p.reopunq't.rn1Fp

1-riaundxa .rep 'aps-p ntntnd nc a1€?puryrls ul lEorItr 'p od rS 1-riaundxg

Ura n-a creat qi n-a vindecat niciodatd in rdstimpul istoriei omeneqti.
Dimpotriv5: a timpit qi a dezagregat. Ne intoarcem oare spre omul din pegterd ?

Sau spre epoca inchiziliei ?
Aq fi mult mai fericit sd intru in liniqtea milostivului ppedmscinoat r-la
nostru
duneeoippolatrniveitedecupprriimnsietordepeconntrvuultsoiiliin-f,erndaleec. it sd ajung sd trdiesc

Eri am deschis cursurile qi le-am citit studenlilor mei citeva cuvinte
prin care, in esenld, le spuneam cd trebuie sd devind soldali inverquna.ti
contra celor mai redutabili dugmani ai omenirii: ignoranla qi prostul gust.

1937

TREI SCRISORI INEDITE

116

Dragd Titina, * Iagi, 4 nop. 1938

I-am scris gi lui $irato: am o serie de vertijuri care md lnspdimint5.
atit de bine cd mi-a cdzut capul
Azi, cind md gdseam la lucru, am amelit

pe vopselele de pe paletd. M-am ridicat cu greu 9i gifiind. fi
aqa de repede,, dacd
Poate boala mea n-ar fi progresat nu ap avut, in
ultima vreme, o sumedenie de supdrdri, penibile.

Mereu Cosmovici.
E o pacoste gi pe capul meu gi pe
capul profesorilor - Di pe cel al
studenlilor.

Nu ne mai pricepem cum s[-l astimpdrdm. Md gindesc sd-mi dau dernisia
qi din rectorat gi din profesorat qi sdJ las cu pir!,agurile lui cu tot. Md
-
enerveazS. peste mdsurd.
Dar md glndesc c5. n-am cu ce trdi.
Nici eu, nici voi.
Lucrul meu merge incet ,si penibil. N-am nici o putere de concentrare.
Hotdrit lucru: qcoala m-a dat gata. Nu eram fdcut pentru ea, qi nici
ea pentru mine.
Nu gtiu incotro sd apuc ca sd m5. linigtesc.

Simt cd nu mai epxoptomzi,utien.ci$-i cu verva, cu elanul meu de altddat5.
In martie avem mai sint numai vreo citeva luni pind atunci.

Am impresia cd-s numai citeva zile.
D5-mi un sfat: ce sd
Ag veni la Bucureqti. fac? in halul in care md g5.sesc, cu nervii destr[-

Dar
ma!i, ag urma aceeaqi cale: sd mininc Ai si dorm.
Dar oare e o via,td aceasta ?
Astdzi mi necdjegte qi un urcior la ochi. Umblu bandajat,. Nu md duc
la cursuri: sint hidos.
Mi gindesc cd dacd sdndtatea nu-mi ajutd sd fac vreun spor, atunci
expozilia mea de primdvard ars transforma-o in retrospectivd.
E mult mai inlelept aqa.

" Scrisoarea e trimisd de Tonitza sotiei sale.

30

TT

i ?oJns PuI IclY
'rlsaJnrng EI alaru B rrpraJsuerl; rarrn Bel€lrpqrsod e1 rS p.L-r{rpugg

,{uo;

Ee"rp n3 'luaFJn IErx

'?EJs un Iu-pp r3 eaur erienlrs eundxa 'ailrure; op nIFSuoc un RJ nJ
'al€o?€ales ar'in1os o rcru nlJE n51 'drqc rS 1a; ap;rnpu,tF nc ?€q
'.rn8urs o1e.rr$ ed se1 1-ps 1od FnIgtr

'.fu,^tJ V'V,i"*;::L

W6lr't -f ? J'- .!fl\

,/, , l*t v

utdWrz q *rr,6 '{-lr,* ? fY)

i, v*!'.*lXzS
(ryyy;; ,f 1:rnn, hlr *| -.11

, .r@ltl{ftr $ tn*f o :n:4

d^ nN .rl-y; f4 ?r."{-yl, n q 4l

x

**t*-y }ml.} # % t.sq .rd'/

'ec3eq r; e,L aund ealnd rerrr ro-a3

-'lnurnldurg nc urnre ad ap a1-a.rac tS rigcnq ruB aurc EI ol-pzeosalalur Ica(I

2t7

Dragd Domnule Clavel,

Cred cd pe la sfirqitul lunii acesteia s[ plec din Bucuregti pentru a-mi
face vacan.ta undeva la lari qi pentru a lucra in liniqte pentru viitoarea

expozilie. Din novembrie qi pind acum n-am putut lucra nimic. Nici barem
o schi!,d. Eram prea sldbit qi prea preocupat de boald, adicd mai mult
vat. Acum sint relativ mai ener-
biniqor, fizicamente vorbind, m[ simt crrasi
sdndtos, numai cd n-am nici o putere qi siguran!,d in mina dreapti, care
nu vrea sd-mi asculte de ordine. Plus limba, care md impiedicd la o corectri
;l'Ivi-oirbfreisccd tot incilcit -gugriam. Pdrebailvboiirbnderceo! nnt-eanmit. Pentru asta
pronun!,are fost eu nicio-
sd deschid
sint timid.
datd. Insd starea de astdzi m-a adus la disperare.
5 mai 1939

Cu dragoste
N. N. Tonitza

.

318

Dragd Domnule'I'rembiski,

Sint de mai multe zile bolnar'... (indescifrabil). Se implinesc astdzi
taman 5 luni de zile de Asta a lovit cu plictis -lli-mi ariuaqliense cs[ In-daamu
voie sd hcrez. Am alt clnd zac. deasupra: sint bilbiit.
necaz pe
ochi cu oamenii. Enervarea se dubleazd. Stau toat5. ziua in odaie de unul
singur. $i misor podeaua cu pagi grdbili la deal qi la vale.
Vremea se scurge incet de plumb. De plumb e qi lumina
- parc-ar fi
care pdtrunde prin fereastr5.
Am impresia c5. incet. . . *

(Scrisd probabil la sfirqitul lunii iulie 1939).

III
FOAIIEA 19

Un sfert de secol am meditat gi am lucrat pentru idealul meu de arti,
cu o naivd exaltare. f)ar foamea rupea din mine, zi de zi, fiqii lntregi de
viat[.

(Domniile voastre nu qti!,i ce e foarnea. Un monstru apocaliptic c'are se
tiriqte intre visurile tale ,si tine, le po!,i imbrd!,iqa
Atunci un domn bogat imi de nu cale. Avea burtd niciodati.)
mare ,;i diamante
ieqi in
in degete. Din toatd fdptura lui se degajau, ca dintr-un subsol, mirosuri
imbattitoare de bucate. Era un < I{ecena rr.

* Dupi m.lrturia soliei pictorului, acestea sint ultimele rinduri asternute pe Lirtie
dc Tonitza. Ele redau desfi;urarea bolii. In acest rnoment, pictorul, grav bolnav, lipsit
de orice posibilitate de ciqtig, fird un ban in casd, primea, Ia 22 iulie 1939, din partea
Ilinisteruiui Educaliei Nalionale, scrisoarea de concediere (nr. 722ii2),
Aparatul de stat gi l<ar scthuepiiidbaulrogrherezliiegiioqziitmatoeqirer,raimtuiincniucqini-dauucdidezumninolimt .- dupir curn
Concedierea
sinpsuentnenaaodpaetni.trTuoTniotznaitz-a condamnarea la moarte: bolnav nu putea s[-qi ciqtige existcnfa.
O datl cu aceastd scrisoare a ministemlui inceteazi si ordonantarea salaliului de
profesor al lui N. Tonitza.

JDLO

aGtqFqw

larl.tod)?nY - n?lruo.f "\\r

rl rr A r\r{m ilu iriti r$j nf f

t\. 'l'onitza llalanp nu nzai trtinle
-

Ee(tc,zZ-n''cdIo)EeresfdEuoleeclusBruu'Eor.3rraoluqer.ppIend€€au-rleIooJs'EBrrcccsga*loo'cpz.ncrrsEoec.,eoe.r1e"loSrr,orfar;ulrJ-oldlz*onoqc8Jm.rro;qtlpl*€8touTylerTuloo3lccioiltsulo,Ifnlltlptnllc:s'orip?ttrieut#nElHaorpn#ulrrHltsuu,lo3ecl

e.rec ed elelrdsr rcru oulprls neJo l-nu unc gdnp'EaurEoJ osncsounc Ezlruo; :olrppl ocr;e.r8
-orqolne oluotuolo apurrdnc '< 1npu1.t B-$) aJBc Inlnlsrlru € 'sns leur ap BIoq€Jed +

aqFr{ raun Brunds ap 'ap{plsnru BaSns rS1 ' ' 'o?as nc FalrpqJRoJs?npuuI lnrncc(Iaopi

'1r1se,re;1 6ezp.t
-unJprrr uluop un EsBru o EI Jn8urs apun 'relaua}ec IE ?Bcaunlu; r* sor8pp8

- - - -lnpunJ arlec esurdurl Eur Eolsrrrg n8og p"rolcrd naur pualer.rd "reg

' 'rJno"'lsqneo?l-azpapJou?oBJruBunr-rBurrecu:eB.Ar;oac lIyza'oAr?Rssaq'ac1etnc te.rg -
-
'e3y
:'
. . .olerros *i:iffI";?t,[,T'fi,i8 53

P;*ff":5 -'aulc' ' acI

'i -ali yr{ -' ' rS pueuroca.r ps IorAd.................

oa ltiHsdXg

0a6I

-erua8 ap o?EcrJr?Jec crlqnd e1 ap csafuec rruelel,reS oJec u,I e"re{ ep r*e'al?€lll
(eu"n'mealnpJlopl lanprleuaBd
re-rrr Ic orBo?Bcrgr;nd e{.ro1 aurur u1 pu,Icunre 'lncspua,r r;

ledo.r8u; rJ J€-ru nu '1a;1se rur-npugErlls 'pplec
au4d o nrlued mF?oIJns olrJoruoc lnpup e-r6 e.rec ue1e1.reS un ?u"IS pD

--; faurur] e.rdsep {nrecluorc olrcs Rs }lrop IJ lSel a3

'arie.r8 ap pJnlr^ol o nour rnplurds eappp IcRc

r"rnldp; alaur rr8o;1ul F1€J €Jo J€cnroJc lsace '< Euacatr{ )) llcap }Fur retr[
1 rr8ole Eacnpe rrul InJecruo,rc r$

'alaEep

utr oluerrr€rp rS e.reur B?Jnq nc '1e3oq Inlnuuop F^ocIB uI a1€nlrlso.rd alaur
aB-"nlI'rec<JnsnclerFaao?rpBieroorunrlrdenusrJalurrr(a'caBJpgiploc1ncle€o-p;r.lrJnuao(?Ipu€"al:qI1loB''rru(r$-luIulI.rn4IonlJ9silarrsJ'zrppJnl1unulsa1cJre1logeDynqulneBu;slduJqJ1lgenlEpnrpuc'd€IureSapu,8Ico'^EauJDucg;IE'lEacn"s-uIrlo'1ja(aD?rppruIcIg:JdcaoRprprulnzlugzrBIpcIcJIefIa?so^geJna16B8un.rlu4?l.cI;,russllsaa€uours?rur€lsru€uauUOndlEIJaapEaIsBJcuuADl
rueopoa pc ea"rpd os rur unlrlpcsl IoJFcoIJ p"rn[ u1 'nour alotunu 't.rn{1oc ug
'nelrnd o?Eo1 oFrnoIqBJ '(i olelrTrcoqur rS enlurtsau ap alearc 'acrlselue; eolsocB

olasoccns 'qg) 'crlsequeJ soccns un lnAB e 'p1r1p8a.rd 1a;1se 'er{rzodxg
'€aruBoJ

eurlseeeld$opuuncrnlqerrer pnup1JeBdCo1'oloaturue€lcazuungJde ulIenulaadeappurregdJon;?8rulol lI-gaJnEocuaodJ'necoauIrJ 1nlaljns
n3

-'pcu1d lps suos FrpJ reru €oc 'Rleld rBIIr Eac ea.re$rip;u; n€p ol ps

'zaSn1a.r a1 ps 'eg.rnolqe+ csomzraar ru-ps 'aJaJac gdnp 'rndacul IZ Enop E aO

Gogu Diristea m5. propti dinaintea d-lui Socrate Rlnzd qi vorbi:
prezint pe unul din cei mai gentili prieteni ai mei: cronicarul
Rin-V-edI1a.i Un talent plin de viitor gi un bdiat cu solide legituri in socie-

tatea noastrd inaltd.
D. Rin-Veda este acela care, anul trecut, a dus campania gtiutd, lmpo-
triva cronicarilor improviza,ti. . .
.. Ia stai nilel, nenigorule. ..
- Ah !. . . care va sd zicd !.

mina$, ipdie-rlduRtidnzind Socrate l-ui cuprins de o subitd admira,tie c-ariem-qii scuturd
ambele palme, revede,
cu entuziasmul omului
dupd^ vreme indelungatd, un prieten scump. . .
Imi potrivi un scaun in dreapta lui, md apisi pe um[r, sd stau
-
gi ciocdni cu fundul halbei goale, in marmura vindt[ a mesei.

pcurinP$l--f--eoCiirlD.cf.ieon.o.a.tt.veiurineiCacntzioul?iia,nn$,cldcnpeGuodron-ciing!ush.ueu.el!.mes-Vta?idata.o.lmarai.lisoaarbp.-iulql-itnii,c.c.it.decio- la patru fix - am un rendez-vous

mind, Gogu se strecurd, grdbit,

D-l Socrate Rinzd iqi lipi scaunul de scaunul meu, imi atinse amical bralul

cu mina lui rotofeie qi md privi adlnc in ochi, sufllndu-mi in fa.td duhul acru

al berii:
$i atu---ncTSllio,inccctmueenmamoi gic-dtaoi-malpeiaegz.ii.GsE..o?lgDmua.i-cad
vorbit foarte frumos de d-ta - foarte frumos.
rost. Te prinzi?. . . sd-i facem ceva
e bdiat de talent qi amabil -

tl cu----noELSCgaxtduipmmpleu?eircntreP?e.lezUDii.natccdraoesved?icx-i!p?i eerExt.pllidc.aA.m.. pind acum doi: pe Gogu pi pe Pleilcovici.
mulli, puterea cregte.. .
Imi mai trebuie incd unul. $tii, unde-s

E ne--isBcAdinslittead,-.i inleleg: dar ce si expertizez? undeva o p.icturd. Indifererrt.
!. . . tablouri. De pildl: gdsesc o-nvirtesc. lmr mlroase mre a

M[ uit la ea. O lntorc, o sucesc,

Grigorescu. Intreb: asta?... !

la C-----V-oVACCinoifilnntilzeedctoii.zup,ena!m.crsai.dal.edm, e?ca.-dpo.eo.,lfi.imrua$sadm, amuaai d[ jupine, mai lasd lraumgainzeetd-, ajungem

zece poli. Numdr banii ln palm5, invelesc muqamaua ii pun o
ram{ pd cinste, o spdl, o dichisesc, apoi dau zvon prin oamenii mei gi prin

ztate:

< . . . Distinsul coleclionar de artd,, d. Sotate Rtnzd, a fdcut pe un prel

-de optzeci de mii de lei o minunatd, achizilie t'n persoana unei ptnze d-a mare-

34

ae +€

:n3o5 n€cIel-1Ons'pusoetoplrtua'sa;BE:l?oorJ1BlusSe,taiiapap.{ru8a1lreruSJcren;c-leo(l1d-acIsduactitlaq.:cr^8o€ipIquauun1trdn,el8p' rol"eor3ou'uonr?crue,vIrcun?arg)3p-c--seBce?l-8p

rza^ -

url ap oinlcrls reun aep{ea; l"lrlp-puetSrutroac.rardrunroc D o[€s-p 1nuol€s u1 r1;od Pur PZUIU
lru.rod pdnq
a1e.rc,ig :p- ''a.re6F," nJ InuolruBc aa

ruea.t'y 'r$tua-t pc oulq JeO 'IJncnJntc alS' 'tu'aclBJl€-pculnl s"J'inocpuoucnopopalo'SasYu-aJ€tu
pzul5 e1-p
rS ezuld nc ''rJzoazfeeuportunaeqc.rpcu"t
-rrJolr,\Jas
i 11

'oueo?Jec
eurfea.rd u1 trt{,rnc 1nco1[rur u1 FspF ure-1
aJBc ad uolur€c rnun
' ' 'RsEcB a?Brcos 'p EI Iasnp pur 'elseace pdnp apz e^o?13
'nrlelap u"r ( €aunllsarlc D lup?ncslp lBrrr ps r3a1aiu1 luRJOsosPruPU

al-pl€g i aJ?stsou .ro1a1eqc.rud apre + ap Pc lza' r'c'iBF1?-p€q'loo1d'P's' lncorou

o[ B]s€ -. . .R'II

-oqelp'rrarpuznult"lroal^IBolenlcolp.pref"arp.rddgcsulIpI.lulqasd;olxataqScpa"rrfe€tldcoaqBlJIPnarlllnluirizaurldc\orB€Rnacl0naPpscJ'E€o-J€os€lz.Paatulpcl0g1a31Iz-1-C--I

'araparcul aIcpIup"r'uoueJnoecsq;i1'aalnbdJ1dl2uarScger13.ot1d1'eur'u-t'eenrurdqilecuSuar'epr'toq-'p.prt.utuonr"o8lrasocrn.1r'8cuPo,alIzdueuB'-ne1lg-z3_uproacldlagre-dlr'Roaccctdo{!.:soru_a8cr1IaeJe4lqInlJIeuloa-du'c?ir?uopSpqrsseesr-ui1p"1rr8eIIdonxAau
EJpuoT BI

ral? €c : orirpuoc o n3 'IIur ap llaz'gnou pasealpld lur-ps 'pur"rn e1 'e13p.r
lJlol'3:'r*,fEJei1'"'le-Joa;'"Ul-:iJp,rare{(ofBuibaidrrprI€ze8s[.ou-eurisd..lonpr"beiurr'ruaicu'"r.aprrira.l-osu,lrr'su,;rBeoiJ1u1rz:zeau1;]u'3.u6gIuip'eoIdep':n'ln.idaaqrabpp-e;lrua5cI1.a.s'rorzisaaioitpaul1eoupr4"en€,11eerpualccss-'rarputleero-erde{pc€ut;o.tecraoosp;;-ileulc'ceoeunn"rd-^'dn'ozeseresudnpl3app(o'sdacenc"dcroscn'Pu1rsull-rnSue^ualnaeo')l-l1pco,--uF._eo^gtfsriS.ecnrro-I.oaeedrout9--linIprertuiBcf1uoarSgnuatupo'ruarcJup1-'oeltn1'llppa;nuuurpan1zur{rpescud8Ia.'os',rle!e1epgap[i8'.lr.icrEar1rpttaoc1clrrpsufaiaal'i.BIttyz1{a4.;ouarnn.d#g€-rprr'al1ouloci'es;$e.uBszdlr"':-t.rgngrluPnp';Jctpg1sa*eScnlosnee1{teesraaorS1our1deo}l

'fu8rqneq

rpnpuronpeursl e€;dIurut nlpdugrsIeFJ1PIJI -ac€FJcIIau,lIe_d€l3sse eluzur ldal-ur InInJolnB BalBllclluolnB

'gzulg opulu:oINq }-IY
'''ncsaro8ug (pseourn'.rrr;r'posl€eIolruen;p; p-ec Iipn'su'nd'Poal?clllucplcarscol ldrz-y-nu'pPznPUocIEpHp'arlzlenuporu'o1n_dcOes1e-$ryo8t'rg
<( " 'n'IJOil In\

In4soqID uX csau!1ttoJ ap oin lnlnn? oay)fisuau't pydutayuoc anc^'3nupqoL? un
pu!?ua;ardar 6 psnouniJ aXnoJ pctXsnt atzaod o ap put1d 'ncsan?ug nr?sou 1nI

dzrialici.uT--lGrueiEDob!guauu-riezndincs-u-tdsaa---milo.c.aei.tasozucPti.odulieelt?ia.lcuEonvlaiecriddlbiepdsamdree!s.eCCriielnted-oadciaaotiqbmiraP[zl,ebin,atcguosvfaiicncig.euDrsadprrti-neleuvxcaprduo-li
lLuemdeuacfdarcdascdu. rVaijn. e$iPcleuim,tcpodvric. i.Ic.i. o bucatd, colo dincolo cu
vine Gogu. Se doud, le mdsoard, toptanul.
uit5, le cintH-

regte, se consult5:

- Ce fdcuqi nenigorule ?. . . . "
-
l-n Cumpdrai ceva pictur[ !.

Poi. . . asta-i picturd ?
sfirqit, m[ ldmuresc. Zic:

sd trd$--iai AsSlecc[duv]me!i.nv.doi.n.fzAdl\ig{c!aauiipcfi[ua!riiptdile.urndPeaereutr,nedmceuatsidccocuautecmtdqatcirgdamv-earqdeaale?r. .. Pleilcovici

le vind. ]e incircai

alea, de
in camion. D-aia ili spuneam: bine c{ veniqi, am mare nevoie de con-
cursul d-tale. Sd-mi faci o cronic5. Adicd. . . ce s-o faci, cd-i fdcut5
dgeatlauc-rdarilceompebicnaarte-oleP-alemilceoxvpiceidiqait cluuiGPolgeuilc-ovsic-oi, iscdlegti numai. E vorba
cu camionul. Fac cu ele

o expozi.tie, in stil mare. Stai s5. vezi. . .

brand$eindbu.rgSuormi, astceoaRsienlzad,ivdeeaslfddcuinndua-grtiicpoullpluannga, pijamalei incdrcate cu

zlmbitor. lung - gi mi-l intinse

Il deschisei la mijloc, 9i cetii:
<< . . . gralie, a;adar, acestui Mecena iubitor de frumos, publicul bucuregtean

-zd,pdcit gi viliat de atttea ,,cu,rente noi" ea. aeea ocaziunea ca, vizitind aceast[t,
-erpozilie caret cn drept cuvtnt, se poate numi un epeniment artistic, sd, ia
conta,ct intim ca arta adevd,ratd,, sublimd,, binefd,cdtoare... D

opI---ntcAENshusiui?dtc-e.lua.dpl.rteodtitcmonisielicundll.ilgiq.o!i. r-ulec:erceimncoisnpiorsez-eciel inapoiez dlui Socrate" general5

la sut5., dintr-o reletd

de Nu pot...

- Doudzeci gi cinci la sutd ! c[ nu te pot servi dar, .. nu mai
-
sint l-a Domnule Socrate, imi pare r{u

gazeLi, mi-am dat demisia. . .

- De cind ? spui mie nimic ! Bat5-te s6 te batd - las'cd-li fac eu
--- De ieri. . .

$i sn nu-mi
rost la alta !

D-l Rinzd igi puse palma lui voluminoas[ pe umdrul meu uscat gi -
qi binevoitoare lnlelesuri.
privindu-m5. ln albul ochilor - imi surise cu multe ,.

1927

36

,c

(BsBrF ' ' 'orriqns ap €SE ls.ioIJaHIJ rB-r nrr
,ag;no1qe1 l6lps '
1nprfu.r, lJ
-olo8uls rer o '
Fdns Ia rS B?uJur

: asundsp.r piruBold Enop V

;:I;lJ'.lH;T1a ulp Fns ridou

: ry13 a1a urp Bun
'a-caz;ee;zdsrqn"re1ped.roe1qp'r6nopc.rr"rogluc;rd1na"rlpedo-pe-lestcrTu0rlaleluHlrsaeJui1"6t,'-Hau:rr:oo:cIdeTyl taola*d'
-uro;1 r€prcr p;asdi;ug reSs-r$ps'pupl.lrnncdaucIqRSaus"rep;Flr1e3irruur31boldS 'FJ€unl €olBlrJelc olel
-uyurpdsu"r 'alugurp;g ra.r1 ,rn1 a1a1dur11 op
a4

'rnplsr?J€ eie; elsad ozBJ op erqc3e o aEs?usradrreulpmurpolrglaE?uE11src€aqocJtarnrauoap8uOl

'BoJaJns a.rec 'lncsouncau

u"r ea8r;u"t as ri a;ec l€?Jo ufl 'sq1d e '' 'aerr$egc;s?ealcJop.ure1a1q.8Euon1Bac.rd?aglJ1n;os
eupruos
r$ 'e.reopns e ee{nd etec 'pqe"razru rnl
plnu;ra1Se u"r rcnspJ as In?srpv

apadrurl eiurrlSuoa plep r€ reru ruy 'sr^ 0p 3Je?s u"r IUBUB Pru Fc
'zasr^ pc Eureas Funq aC
RltE 1n,te
; rrcruzed pui rz.radslrnasapleuordpnceege
; docs ec n3
i rcre sunJlpd ure ursrpqrueuruos op sacce un-Jlul

'csosp8 Fru oJBc u1 rarpfaunrd e p8e,l. er{rn1ur ury

'p.ro1crd tr
'a;dse raplueru p"raln8 ad a1a.r8 pcaunl a1e8oq e1a14

q 'aptrngo"rd rolo?rqro eldnsuep
ocoJ oJBopns ep t.rncrd rr$p-drda'lqulroq.ruanrgeg3
gseo.rnEr,r. BalunJI e;edoce 'oruJBop ac rnlac eie;

rrdo.rde ptrq

plrrrreu o'ra elacalugd ed 'uolouoru rB cu,rpe aursE a.rec 'g.r,Beau
alSalsodppe'pptp,tut aleod nes'equ4.r1s
pp€I o
eedeuec o (p.reoca"r1s os BunI apun ed trJnoJec u; te.reur €JlsBoJoJ qns

'a1efe1a rJnolqe? rl3arnupq 'auaunlug op olrrnuoe_uI
'oJpec ap rrJne aluaurbel; csaS

-nlsop os 'eluacsaroJsoJ ra alaq€I pcrlde rS1 eunl apun oloce 'r"rnoued e6

'gzeazmo8e a"tea oruolueJ raun plalJnspJ rJ JB-cJ€d

roun Ie 'uo ocezordspnop ap legade.r 'a{au;.r1pq op R}rnqrlq a'appp(aupande
ap 'e.tapun
as - arBunl '1n1rpc.roq 'tln1pp
-rrley eqequrS.re rS r3rc1 ep pler$1;s ( mFuoIBs D Buzaq uI

'rnlnauo?Y InlBIBd

ra',{ruitxSora

A treia ploqni![ confirm5, grav5:
Adevlrat: mai multd ap[ decit nu-i o
pentr-u noi... singe. Asta de loc afacere

de m-ii d$ei dlaecidp,ebalurnimd,, ar da administraliei noastre mai multd chirie. Douizeci
tori, pentru o camerl ca asta, e ridicol ! Eu cunosc negus-
bine -fcaacNreeumialeuu-an-mcpasebpnuastrre-uot. un salon de opriic:tucerdvd- optzeci de mii de lei lunar.
eu de atitea tot incurcali cu artigtii ? Mai
Vom avea mosafiri corpolenli, - gi veniturile s-ar
inzeci...
deoda-tdE, moi chestiune de principii la mijloc, fi
s-a rdspuns intr-o zi qi care nu poate cdlcatd, aqa
mie. . .

eu pe--TbVeomdierbiin,eqvleioslarmblii.,nCdsuhjorirasiatoinv..a.cafin.rteidlaicriaet.dN-ici9ui innuclddminuelti de tot. I-am auzit
nu
poate suferi pe
sairntitgntii.qtLeatrcinetoforloi sseogcteialai.rtEai?se- spunea unul. La nimic ! $i pe urmd, artiqtii
joaci, cu dalta gi cu penelul, iar apoi au pre-
ten.tia sd trdiascd de pe urma acestui joc. Noi?... Noi muncim ! Sd adminis-
Lrezi o institu.tie aqa de vastd ca aceasta, trebuie o trudd mare. Iar orice
munc5. se cuvine sd fie rispldtitd. . .

tgeia-m-stuoCgcmeasraatigiohsnidoa-stml adi edfoacsuetaidfnarturs-moinugsleerpaoera5.sc.daEranueusatnaaumcieedaaogmbdolnagtaddtiSnin, ccoipnmldaiftoueqntau-lsecmaddnelsepcrlaheirgsie5e-i,
gi un artist palid qi slab, ca gi acesta, intrd umil: <Ag vrea gi eu o camer5,
domnilor, sd fac o expozi,tie, dar nu vd pot pldti anticipat, sint sdrac, gi mama
e pe moarte r. . . Un hohot de ris formidabil izbucni in tot comitetul. Artistul
plec5. $i comitetul zise:... < cautf, chilipir, pezevenghiul ! Ha ! ha ! ha !.. . >

o_bosGitereionaiteimgpi lcehlieftofaiesrebdinelisalnlegear-t,istpulolugin.i,.te. le iqi infipserd din nou trompele

1927

YruY
fiudsgc
rHnoNIc

Importanla uiticii ln artl (1908)
Din <r Jurnalul unui pictor r (1909)

Arta bizantinn Ugt4)

Aforisme

rr Arta se cuvine s[ fie impirtd;itir norodului r (1920)
<r Morala publicd r qi nudul (1920)

Tehnica este un rnijloc, nicidecum un scop (1920)

Expresivitate artisticd {1920)
Artiqti qi precupeli (1921)

Arti qi evolulie (1927)

Despre talent (1926)

Despre inspiralie

Arta populari gi cosmopolitismul politicienilor burghezi (1938)
Frauda n-are ce cluta in arG (1938)

Ih

'cla olJBdop r€ur o-snp €-u rs

olocB €loanu nBs Erzaod Ia lBurruJol B ac ap r3 BllB ap col ug Fcr?BtueJp

ori€nlls Rlyunue o Io ?€roJard e urnc '1r,r.r.r1od 1nlcoJa eledec ps ec 'pugcsa.rc
-sap n€s 'pugcsa,rc Inuol ozazrll?n ps lnr1* e run3 'oJ€?nc ap col ug 'parleod
p.rn8r; aJe?,nc ezaiurnqe.rlul Rs Ia 1ng1S e urnc '1n1sr1te 1egdn1 ap ?n^E e a1el3
aa'R?p?Bullm€rlsrdolctJqaacrlquurolorue'au.orralo(ppcus€ne'lsro'lqrp'FuodnlaJan^Jtnclcru€grnoluecz'oqr'rrrlznelnelunosecdurl(loreaJ1r.c1rae*,adton1lurrrcr{pgr'Slep'e.cJrare€peo.cprpecudn'unaqrpnzBa'aJuonpadlB.L'r1JSasrelunra[n8acu-auyJynq r(

e.rr,rr.rd nc ocrurourol e,iurlrounc p"rre,"ls#rlBtt)$?tn;c:sp3uu[tg'#lsTn8'i"pllu',neqLp;'8-'qffl;at[4T.#
ore ul{rror p.rodod 'rnlnuruop

a nu crurrrr rc*c i ; r.rl*ou ,";ili: :1,:j;t",?"t3fi'#,u:,'?:,:,tT'&i'Jl##

-e-rSpJ;aap1_ldurua;rnlcououqipdp_1oI(azpBJp,lrrs4urBl€cooanpsrDqeaorp'aeplur€lS"elrr-lcpzeaorcappr{nJaoJf.touandgpcnpsrrSrsiupurel{ullrpaua.qolredJdrpnuraccerrrul'r(qrranrBcldrauucopI.or}caBlo}p)EqoaloJpJrp^rrruJnunn-l-rceolssasn€1aFn'-1-d[uvansr{eqao"rrrcd-*

crlqnd q cnp' org 'Furuc o rrcap rt.'ru r'ru ro* ,or'flX'J"tgtJr?lnjfJ:.rXt#u' "

.acrlsruB rcruoJc
;nI'oipu'y'lrani''rpcpz1oBred?-roxcore{rJcuBre?r.o'ropdql,nIrInsrs"rerlooF'1adIBecuo;rarAurdTgpoze'1(noaeJao?1slrse$€1oao.rrruua'€caeuIscpoeacoo.qgr'.erou"prsrc".ersrdo1rleJecappB1uuJrer.aprcosJspaopre,ci1e'a'*leurauuarrlzre1daa;clsdaee}poolplJB,npaAsl;ranJJc1polcgFulndluaalFsp

''aep[ed.prernsuc1repr.er8rdue;e1.erda-oaegppp'euae1"r3r{ruSeu]rf'rrlurln"cnprp1?rdcls'spper1coulr.cqrlrse.esrrn?ppJr.r{uepurlgepao.lJr'emadedr.rltlsouaqoclnouJdcrprucorr€sScpuerga?p1ocrc.rcrorcerpl.rreee*oupp('cruerrp1.rrrr8ua.;reridcl,eo&ila.nre:plt:.uur|11;1u€n,pTrloppa,re:..rir1nrtrSaol1ppltHd8hF1ae3gu.1rg'd.i,arg;.op.y:reFir,JuIF.rJii

aa YJHY Nl IISIIIUD Yj,NYIUOdIII

Dupd tot acest proces de judecatd, dup[ aceastd scormonire minu!,ioasd

a op- eIr1eii de artd, ajungi nu numai s-o iubeqti dar sd o qi pre!,uieqti. frdmintare
aai seama-ast-fel, dupd cltd trud5., dupd chibzuiald gi
citd

ia nagiere opera de artd.
pg-dresl-iurGeIineai$npftdoio.urlelm.mn. eoicisactreupluezbiblmoicaairgSit.iplaoetrurfnreoccmitelian-ifdnqu-iariirntoctrreeupbl iuedii us-ipfc[ieeavcdeeegacnsiittcaosseddizs-lbcuiuuclbiieuemcgidtni,ssstpidtrde-l
gi bine suslinutdf adusd la aprecierea publicului sau mai bine spre ldmurirea
lui qi mai ales clnd e vorba de art5. Pe cit e de folositoare o polemicd pentru
cei ce-s insetali de a cunoaqte adevS.rul, pe atit sint de primejdioase acele

atacuri personale care inlocuiesc lipsa de cunoqtinle in direc!,ia in care birfi-
torul s-a aruncat spre paguba publicului... La noi
spun prostii in fa,ta -uguni nfe5di reo[ppseearetgidmdseei,sacasrcuthipiar-ar
foarte pulini < critici r de nu cinstit, cu pricepere

polemici in care sd se discute
frumosului, sint de cea mai netdgiduitd trebuin.td. . .

1908

DIN <I JURNALUL UNUI PICTOR D 23

Paris, 76 decembrie 1909

Nu in varietatea culorilor std arta unui colorist, ci ln felul cum qtie el
s5. armonizeze qi sd echilibreze intre ele doui mase mari? predominante,
de culoare.

Deci, cel ce distinge cele mai subtile nuan.te de culori qi cele mai multe,

nu e intotdeauna lnzestrat cu darul de colorist.

Intre a armoniza doud mase de culori gi a le echilibra e o diferen-tI.

Armonizind, lii cont de calitatea culorilor, echilibrlnd, de puterea lor

de luminozitate.
Rembrandt a gtiut mai cu seamd sd echilibreze masele de culori.
Carridre de asemenea.
Watteau qi Corot la franluji, exceleaz[ in armonizare. Cei mai dibaci

armonizatori rdmin lnsd vene,tienii, cu Tizian qi Veronese in frunte.

17 decembrie

Incd nu gtiu cum se defineqte <r caracterul r, mi se pare insd a fi un lucru
foarte complicat, o sintezS. de mai multe cele. < Expresia D e o exteriorizare
a unei stdri sufleteqti (sau organice) prin ajutorul muqchilor fe,tei. Sint expresii

de scurtd duratd qi expresii mai continue.
Expresiile de scurt[ duratd, pasagere, sint in foarte slabd legdturS. cu
caracterul rl, expresiile continue imi par a fi rude mai de aproape cu
<r Mulli portretiqti sint aplauda,ti pentru el.
portretele lor < expresive r.
insd < expresia r ar fi trebuit sd fie scopul lucrdrilor. Nu

77 d,ecembrie

In fala unei opere de arti intreabd-te mai intli: ce anume coardi din
sufletul artistului vibreazi aici?; gi apoi: cum vibreazd ea gi cit de intens?

N-ai sd gdsegti niciodatd doi oameni normali, lntocmi,ti la fel sufleteqte ;
cu atit mai pulin doi artigti.

42

gt

epe pJaJaJd '(<rncsn ti Tce.toc nrap'Ipiar? nc'2o$aut aulq mW D) u€rqcnT p"reorurpo ri ec
'ezlnro;, 'alsrurapece rrcruqa'?luBarRapopcqJaepossurSasp;ucol rlpeanul: o'pscut131o7<e'recurner'picuar;"Broads,rgoupnqBiBaC,lt[ ,*

r

*,('sn1a?uy ul ?olliiltr 'snnutg u,tp IIpd
-?cs'!e ul lpuerqura\d:rncsad lnunurps ur sauueleq3 op sr^nd :pppd aq)

'PreJ€ ul

IuatnpeJl EatrBlrcrldurs nc lJaJrp ?JodEJ u1 e rr{oura roun eo?B}r-":l:*

1rnp1sr1;e Erioura

p[qizl,\ rcur cEJ acruqa? Jolaceol[rru Ba?B]rArEu r€rr{r rB eblelrcildurri

alrqLuarap 9a

i Rrrlsrpe orBole^ op pcrcrl.rpd pcrru op l"rc o nc EleJlsazu"r orJ ps
rnqar'] .re plseore pururldapug BpIFIJ ocrJo rcun?€
'eilrpuoc 'arqorq8au JBO
i oleod ea.rd eg
'plre op

aJado raun ayt{rpuoc urp eun r} JB €ls€oce Rc '( Jolruarcrla}so D EJnF u1 uasapb
reru a1sau111u"r as oc BZ€JJ o ale?run uJ BalBlorJB,r 13 olelar.rel ul Ea?e?ruo

allqunap ,G

'Jelulc e1 eund rcru rurJap

nu
IalEod
as aJB, EAac a '1sr1.re BI lsrlJ'pBlJeel ap pJoJip p{er,t ap Blsace Inqn0
ap ptado a nu < er{ea.rc
rinsu; 'rn1n1sr1.re
urp 'piell qnp u"r ?€plgcs o nu nrcnl ?sacB
InlaiJns 1dn"r ap IacB ',cr3o1 rS 8e.r1u"r oc po€O

un pulJpJ
'ro1 un e1 e8al al € 'rod€ Bzrlerrralsrs a1 e i* 'eleledslp aluaruala ,p1e.rour earunl
urp nBS plurJaleru Bsrunl urp 'p.rnfuoru"r au oc Barunl urp Bnl v i BaJc v

auqua?ap ga

,Blsrxa aleod nu ersac. Br nlluod ,Ei:r;J lf;'m'f"t:-t::lH:#l$i,'Ttr-t'o

.. 'crlsrpB nRS rnlnleapr olo?uarualo- JBIJ Bur€os eop rS-ps e.rp; p"raueF
q IS - rnplalJns olB aurrlur reru alac alalnc uI Rzearlspd 1sr1.re u;1

auquacap aa

-a'lsJI€lJcEIn?lsBrJpB,e\aptaB.ruefne.arnncsuap ( leruaqcau ) un apaJc as puga rlndrurl ur.rd acaJ? nu
e.reolarSlJs o ap aluaruoru aJB-u arec ?srUB uO

a'rlqwarap fa

< ' ' 'rli"rodo"rd a1a1rcg1s nc
ounurur op aFreur .roy"rn8r; eruaig.rn D ' ' 'pc nlluad aladopodec r; .re e,(og rn1
tt8olo nes zanbsela6 rn1 rrcrqrd pc er{eur.rrge pprcr;.radns €auaurase op rJ JB

-urnca;d '< rrln8r; €o?€lsarew nc rrurl oJlurp er{.rodo"rd D alrunoJ csasp8 as ea u1

pc nrluad 'p1;re ap e.rado o a oIl?W ulp uauaA Rc BruJrJB e prcr;.radns g

auqwa?ap 0a

e;r1u1 l.roder nu r€r 'cla ourq op ruarueo 'r"ro1p1a8nc rue{p1ac EBacleJ{ouI1Ea.lJll€qo€lelsa
.rnd ;ro1 BaJEoIB^ at1u1 l"rode.r
'pcr1sr1;e
aleod es nu acrlsrlJe riplrpuos"red ueur Enop aJlul lnlosqe l.rodei u1

alrq'unap 6f

ARTA BIZANTINA 24

Se gdsesc indicii, in pictura vechiului Bizan!, care ne fac a crede cd
dacd imperiul de rdsdrit n-ar fi cdzut aga de brusc, s-ar fi produs o reaclie

puternicd contra unor formule de imobilizare a migcdrilor qi de lnlepenire

a expresiilor. O reac!,ie contra unor formule invechite, care ar fi avut ca

rezultat o renaqtere a artei bizantine qi o ridicare a ei, pe cr.rlmi incd neatinse

de Renagterea apuseand.*

1914

AFORISME 25

Altddatd am avut un Pericle care voia pe Fidias. Azi avem < Universul r
care vrea pe d. Md!,{oanu.

Avem foarte mulli ingi care r,-or sd faci art5. Pulini, care simt trebuinla
s-o facd. Ci,tiva, numai, care, intre a eni qi a simli, pun un dram de superioard

in,telegere - qi un pic de pudoare.

O privishetoare cade obositd. Omul o inchide ln colivie.
ln'noaitea aceea? privighetoarea n-a mai cintat.

Jignit in aqteptdrile lui, omul o dd pradd pisicii. Dinlii animalului

pitrund voluptos in leasta tindrd.

Dar, cuprins subit de remuqcdri, omul alung5, brutal, felina ,,si impdiazd

stirvul, cu o stupidd religiozitate.
Asta e toatd povestea artistului in societatea fburghezS].

Intre a a modifica l un ideal gi a renun,ta la el, nu e mare dep[rtare.

Mai intii, idealul artistului e sd fie sincer cu el insupi. Fdrd aceastd neclintit5
sinceritate, arta cade in manufactur5.

Opera de artd. fiind un document plastic, reflectd gi gradul de civiliza{ie
al epocii in care el a fost conceput.

In artd, ideal qi materie, fac una. Nu se pot separa.
Pentru fiecare vibralie sufleteascd noud, va trebui adus[ o noud schim-

bare a materiei. Vibraliile sufletepti fiind infinite, infinite vor fi gi aceste

modificdri. De aici lupta, descurajantd pind la nebunie, intre sculptor qi
blocul de granit, intre pictor qi cele trei culori fundamentale, intre poet qi

vocabularul ldrii sale, adeseori uzat, pind la platitudine. Cei slabi nu izbindesc

in care - cu mijloace mai simple, firegti - pulseazd un sentiment deslusit din adevirul
vieiii.
Tonitza
in favoarea condamnd. alnicsi urifgleidliittaet,esainacceardeegmi isvmii,ulcuei,eacocreecrtedzaurltadn, tcirueaplirsist,osluinin!5d, -pqoizdiliien

unei arte
exemplele pe care le dd: Rembrandt, Millet, Puvis de Chavannes. Departe di: el, prin
urmar-e, intenlia, de a justifica teoretic stingdciiie, intimpldtoare sau voite, ale neoprimi-
tiviqtil*o.Tr osnaitul-ainftannletlieligqetilaorrtacolnntefmunpcolriaenid. e dezvoltarea societilii. De
in manifestdrile antirealiste ale cairtteini tbreizacnetlienedo-ui dovada declinului aceea, el descoperiL
este cu atit mai remarcabilS, cu rdzboaie mondiale
acesteia. Observatia

unele curente deia-
dente qi nalionaliste voiau sd ( renoveze r arta contemporand, printr-o regresiune la modul
de viziune al artei bizantine tirzii, caracterizat de Tonitza tocmai ca o expresie a decd-
derii ei.

41

9'

- rieeo''('IgJcalpElslueuudanunpluc+crulrseeBuBoarpltsutI$u.ouE-rddgs)o'1tlup1tu'R€l1oncessucuur€pInelrIcrsyuu-aruopqs'epeanJpelalcloSanredtdougue'rsrpuru"s$arlnrlprrudoiSolnlzrsolBueaoapuuiJaprneesul'aoepronrqrnurnlaucJ3lllcccus.r€-r.BuIlta;erenlculueJrurnuo?.erorrsz1rrsBruzu.u^unn.onplaurp;1.eolr€eeu.cErcuanudarlulrerpluqrecleeo!eulpnlJJuruhcSogal1ee'rrcli;pr'cr1.uelrupse.rielornagu-lareueucu.l1leepor(6ll'EulcnfaopZrn.urrufao6ulqrnpdlrIen)s..rslpuaddB.lnrrrru.tJuESr{uaiq"ager'lre,sulunra1a.epauf*uuur,aspoJr.e,1rulf''rJ'leira-eulc916d!n.$s0rrceuuqgr.rr1jirppsiic;ri

ugzrcard nc 'lralrcs olle os€ororunu ul 'aurolqord ralsoce e;dnse ,urrrr,
"tlufrglt1ofn,,T"tT'u:otif"i

'EurolnalBcprnuoprcerarr*poessrunerllinue?olrrs€cr?oErmcec-ollnsfa.rrlllofutcoodes-?dos"rprleruecnIdaoocrsErEro€sdr-uE,rraocJJi€A,arn,8iuedler,ri1uuugJae"p;1ilTl,urgrotll.jornfkl.n?u8,eintzs:rgel.rile$ieu))ruerr1d:eurralqolli

0a6L

'rnFpoJou FlrspuRdurl orJ ps ouranc 3s €?Jv ,po"rou
rnun aIB r16e1a1;ns rJnunq auJo?o ieru rs oseorrrn4 reru alac urp 1nun purrd

'BlualurlB oteod ol nu rcru rB ercp.rps rcru (IncrJaunlul rcru
-'Bpp-roqBzaRIJ-XrXS pdnp e8e"r1 €c €lrnurau"r rJ alEod nu B?Jy
eurnrc Bc - Bo FllnlJlrl8 Rrls€ou Eorurzrol-p?rnq nJluad

IB Inlocas urp

rcru r* ocBJ '{nr rnun ea"rauria.rlus n'}uod ,",$it:l'"1':1"$ iil"'#',$ "--"
oleod nu e.rel'crJaunlul
u"r ocEz rS pce.rps a e"rei:?BJpAopV
- -r'(rrien"lnrasuoaru8nJo;rerrce.orndlpip1,rnusIIJoBlacsu€rpau€Jqllrs€oRsSpos?rrSuoerluduialuaoJecoalrlsRr?ssooclrl<s
1so; ner8o.rlu3

alepd D Bollle
'rlnzuo;q rS p.rnru.reur u"r alrJrodaiu"r oluerJ€lr odlnur rS r;n1sa8 ee111e !aprcr;o
orlseou apuep8 ur.rd e1e{p8e acrlsrroloc riplrzon.rlsuorrr Bal,rle rcre oO

; epun;o.rd Jolaseru eJdns€ piuangur ra erelnles 16 ecqpe ap
pleolocos f€p II r*-ps r* rar,iezrlr,trc B Rlualcola pur8ed o F?Jv uI ?nzp^ rJ
Bs
eoJcBcF-lr?opcuogsclsrSo-J'IeErBcIoBascllBBJols(luJoIoJJlrlBrpleunurJo8lsuroleouJrrofnJcpnrpllenod?JuoenusErulrs"nreooBpccuegIndepl.srlserl{JaBuJ?I(ul(rrrlpnouuaruerxCTn1
un

rnrJsEJaceAe-BupdoInJpEldeclsmrzrpu^cnreppulnrd'eaeqpcn8Faelrudrnuspr lraoldlsBrauInaoc'pier1reuarBu.rqBFaJ?ocrcls?FasocsJBoIJIrnurqneu-rruTqTcBsljstBXuotlcf(BfitBet?tdJ#res;frDfgtl'nltJ|olic

1aipo1FerRlsJerdlrn'rsclrluigloc_,ptodunprr{-ers1eB.rIBrl{cor1Joaelsr.arodls'pppdanlopc,o1s,.a.,prrp!{ind[i*l tp|1lrzrn5BiJ{B-'r"uio-,u#rofiSnc
'crlqnd Inueq pdrsr"r B Inlels 'ceo,t op alelprunl ap aur{ rerir ap drurl

gZl( '" INTOCOUON YJISYJUYdNJ gld YS SNIANS trS YIUY ')

'a?uaurlen?r.rrds 'p1sr1.rv .aluarulBrJal€ru. ,€r"re1eur alSeugdpls 1nu-Bzll-ry-

ap[arun1Jugr6Brndelcupuurla*saaZ]plsruuolEanseSJErelJ'osraoTry.a1JrJnpp'BJlduo_Jg1eerc1fe{ade-;p'dn1_en1epl3saeEuei^une1e1.pr'"eJlprepeuuddor1nerCrcdr-?rr'qlruunen1e1aps]or,s,SeJaraic]r,crprne;8€"untJIsafn*Bq..rronle|cps:rB;]u"uq1eeo1dzecdrr3,nlraJot1]rlesetgattrrc,tiatpa'r:ru.rreFifuacilfddlfe*:n,u.u<rlrrrrppi€l[luuoBsqeefiJar$iocrb1paeeq'ili€,ru,piArli

( MORALA PUBLICA D $I NUDUL 2?

In artd ca gi in naturd, tot ceea ce intruchipeaz[ o armonie, in fala cdreia
gi sim,turile qi cugetarea noastrd rdmin intr-o clipd senind de odihnd estetic5,
nu poate fi imoral.
elemENensettevimindoeircnail?mnuDindetuesliga-ucernlneuudsup-llcevunidmuid,eznugicgimirSan.daveiztviidsdaruiunl cioplit plnoamteafrmi iomrSo.r-al.u..n
gol nu
lui Fidias qi a lui
Grecia
dPeraoxitseel,niunnddeqi-cusruabtdbapilaasdtiicaimtaaten,taztvdelaLelleumtriunpii u-ri se infrdleau in miqcdri
qi fecioarelor vechii Elade.
dezvelite ale feciorilor

nu-q.iDmepariinascodpeermeaicocchoipi,ilccuuprainlsbudlevoiuhfarlis.dgorel,vogl-tldg.,"ulla-dveedveerenaitqmoldautruilro-r
marmoree ale aproapelui sdu gi nu gdsea de loc franca nuditate ddundtoare
bunei lui morale, a$a cum nici burghezul de azi, cu decadenla lui scrobitd,
nu mai gdsegte vitdmdtor pentru morala publicd -
descoperit al femeii. ca orientalii - obrazul

Noi suferim lns5. de adinci cangrene sufletegti, mogteniri fatale gi rincede
ale st{pinirii bizantine. Ipocrizia este una din aceste triste mogteniri...
Iatd in ,tara
de artd, pentru ce, de rar aunpdderinadvenmud-urailenuparl in- cea mai lntins5 produclie
vedem aga expozi,tiile care se succed

cu repeziciunea rulourilor cinematografice.

Un inalt func,tionar aI statului nostru, < eminent om de legi r, qi foarte
apreciat de presd ca un dirz propovdduitor al sinceritd.tii in orice domenii

edcaleerveaeCc-it,uivpftidotearandtettdn,vrrmpesleotiudsdpoeirauejdr,aialuloaimabsietlidaanttupar-eeuotntdotzrruiiinzdaaelgrisethipsirpdte,sinm<-eapmeuasnirnttreeuBnalatudcpleuirsopinm<ic.lttidiutleoerrdrlae-lgamilae>finricctoefeinicgaseodadllueiresi,.

peste citeva zile pe profesorul de picturd, fiindc[ purtarea acestuia fusese
in flagrantd contrazicere cu < bunele principii ale casei l.
qoareMLiaa-spodr,ismdmpeutdszmcicindoS, .idna-vnistea.rlaie. z. iua celor qaptesprezece roze implinite ale domni-

Tango.

Prin gerpuirea voluptoasd a dansatorilor impdrechia,ti, zdresc pe domni-
pintecele ei zvelt se freca convulsiv de pulpa cavalerului sclivisit,
$oara:
qi sinii ei liqneau rotunzimea pirguitd, aproape de buzele, de dinlii ddnlui-

torului imbdtat de parfumul rdcoritor al cdrnii fragede. . .
Aldturi, in sufragerie, <r papd rr primea ciocnind pahare de qampanie -
urdrile nrietenilor casei. -

In bchi ii luceau lacrimile pdrinteqtii bucurii.
O diabolicd curiozitate md impinse sd-l lntreb:
A--pACoiem, -paliseffcddinrcidmuuta-gct-iuogstrtaavtucaapaucel ellang( dliteurraelcmheeantme egao,all5m>i a lui
Bacus ?
gopti confiden.tial:

p- entCruritbreunmeileezpulrinnoepipliiii ale casei mele era c-u cum s5. sppruinnc-ipiiprIeqai., pre-a. . .
pdrdsii pragul casei < bnnele
in drum
spre cdminul meu, pierdut in bezna unei mahalale, imi veni in minte prive-

46

L'

oeepnreoeldaaup8.rrnrelcd€aopJpua;8€p"arop1ld€-s€lrJl-eoullrnI8nrrrl;rsroolllrsu€a"ruuorr€lnqucornpaudr€rpqc1c(spuopgdp€pelbercbpepJo,dliarnapp-rdulosro'rrlJaieuBner$BaaJ.rTorB{lruouiIruBsaAaaupo1c6
''erore1urraurdi_xoeuraepBpa{ruBr"^rrn}?Sonrqporruerp'i''r^pop8Bluurlenx.fareaodpssnecxprauieg.d_rlpsiapazn.ruJeg?co,r'rc1nieucr.ura-IanlnFleclir1JIs}o'rSl1€I.Urrer€r
R?ulurFJJ

drls'u*j

}{_qS

oa ISIISIIUY $JYIIAISgHdxg

OZ6T

'al€uorsaJord ripgr.ral
-xop roun reurnu ocrlsrlJB olrJp?saJruBtu ul pRA oc racE oJlpc
(BeornJ€qIrB.rlloe os r oc eiuel.rodurr rS ealeop.L rou op
'al$qoapug B plr?onrra uriela,l,e; taJ€ruJn uud ntp.rulurra;daueaJ,ole[ eleod nir
€lJy
'r{plrpuoslad raun 'nudo;d

II?s un pqle Rs Blepolcru ur,r,.red nu 'a1r,ra;rp rrnlrls rollle olacolu;h u1p
aslnrus 'agr.ra;rp aapacold ap r.rolrdoluoc rcruJBrl 'rrcrlcalca ec nlluad p1e1
?uourulsur ap a13a-n"ras ?[c B?Jl€ llcop pzeasuadsrp 1-nu 'aurs ug ,e'FcrlusqranllsarB

-euosrad pxelduroc' aro€lszraroprr?arl€xae,€prne1;sadaocereBunFcer?aa;elsoa1"e"r{oura rJllfft-lijf Y,lur,,
;l:r_rrffr};:#fl" ,",
- Ill - i3E'cIooclfBtu: IBuqnp'prl'pB.1rpn,or8erucrursugu''ernS1snaa1rolp1c'.a18epu_ldll_Je?aoele.ruaprluelSnoadopsa1c-nou"rdaa.prRe.rccplpei"erdo;,seca(r1Buecqorau1lq,aJa?o.nIrDiJ1ReIozFrlO€aJ [€
'piuro.l, op uro un 'pugcuo 'psu1 elsa Incr?calcg
j:f;,a,rrloura orapun ap ol*crrrlnd

-o,lul a*nlcalolul alaluourala
,s ,?,,;;:il f,i^.;X-lXtd'#iJ ilitf"Jl-"fr

'{l*nlcala.?Blrils;4.:,i{.rF:,fl1ilf"j

€I €?npc ruol cruJepez rB -,ldAar?tporaulanc,sionun"1cosJ" rnrruruFeucrn?c,<oalc1ae{?laari",i>'a,:ua:e'lrr8rJuuJntl1u"re*orBL

'alrqeJouln^ur

< udrcur.rd )) o}_runue pdnp e1rn1crl 'alqe.rouo er*lg.repouira.r.nradaodadpperae.rceu,(oirn{cpaia;urodc ug
cEroulr€rlurlenueo-sure',drryrsu-rn;apqp.ruo"ur r,opc'pEuJrorryJ)ercusprz?ecaallceor ur"rd p8rlS;c rglurp rea pceg ap

Eg-p.rn?ceIc"ra'apleFuonslc.roedloreucel oslfprudr,unrrcupncrlaalpsa?-1.r.o,.1,. rcur rieulur ,-.rrrr$ltfi*ruffi

eriour-a ezezuortalxa ps trrqedei
ISap 'oJBc 'rirS,rptpsap rlSrlre ?uls rrcrlcalaa ,rJoaJBJ al.reog ,i.roari'n
rirsdrr rorac roln?n1 p nrsnsn, no ,,,.,ijJ$rotr?ff#ffYirl1 tT?H:#,ifft 'o

EZ dODS NN I,^IODSOICIN .DOTf II,^I NII f,JSg YJINHST

0a6t

-'rr epos aluo{ulBra}rl D nBra Fc n.rlued fo1eFue1aqclru ap] p?dDC rnl aF rca.r rS

oqlB arrrroJ alaurarp p.reprdel 'pcrloteuoaes €l€rorrr ep r{iiolrqopul riua{p1ac
'azue.rrg roFlqns eurrur u1 'pugc ?0gtr orr€nu€l Bt ap ealdeo'u'urp'p"cruz'ecih ii51sr1