Tonitza - Scrieri despre arta

pseisttredliummeaacelnacsotdnjeumrdotoliea,res5-. qtie sd ne impdrtSgeascd emolia lui, obligindu-ne
ne-o insugim, dublindu-ne astfel, pentru o clipd

m[car, cu personalitatea sufleteascd a artistului.

1920

ARTI$TI $I PRECUPETI ao

dnctt burghezul este

r "i:"#";'tuund'tor

ln decurs de aproape jumdtate secol, expoziliile noastre au fost stdpi-

nite, mai toate, de doud influenle directe gi imediate.

Aceea a lui Grigorescu qi aceea a lui Mirea.

a Grigorescu, obsedind pariantiatubdiliitnaitielauigiandomuitraatetiave-fapledndtreu p,tdatruarnaocaesatrml a-i
qi simpatizatd atunci:
tehnicii lui moderne qi
pulin omenegte lnleleasi cavalcada vertiginoasd Mirea, prin
fastul compoziliilor, prin ![rinimea; g-i prin ( gran-
a penelului
doarea r terifiantd a subiectelor sale, alese, toate, cu grijd mare, din tot ce
Iegendele qi istoria noastrd nalionald aveau mai senza,tional.
lddeeingiataiDcmtteiuvlfilp.e-r[umllnlouami rMtoeniaroelpauoi-luGlprlriugeioarVeoesbcroous,nita<-;ldiarinlrniaisncmterleauplar>ilnlaudcieerCsiltoeusiatisinttorPereiccterees-sceum,storuqeitcmeoniatiorredr
Astfel, ln preajma acestor doi stupi de artd incep sI roiascd pastiqori
v9iinplnudblic-. cu o abilitate care va rS.mine istoricd - gloria gi gologanul oficial
Industria pictoriceascd lua propor,tii fantastice.
Piala plesnea de ndvala < carelor cu boi r, de < ciobini,te I gi < ciob[nagi >,
r qi v<olidegvdonzciurgeviDte, jdi egi I<r ovrei (cu sau fdrd gigte), gi
de < ligani r emolionante. <r peisaje 'r
na,tionale, de <r rr bitdlii

In hghesuiala aceasta, atmosfera devenea asfixiant5.
ln teirplul larg qi senin al artei se instalaserd, ca la bilci, tarabele furni-
zorilor de < art[ nalional[ r.
Luchian apdru atunci, cu biciul idealului gi al bunei-cuviin,te, in haosul
iarmarocului din templu. . .
A fost aruncat pe scard, ca pn inoportun.
Erau mul,ti precupe,tii artei, mul,ti gi puternici.
$i argintii rideau la soarele izblnzii, uqor doblndite.
Luchian s-a retras, lui lduntrice,
ln boala gi ln sdricia lui. pentru totdeauna, ln tihna luminii

Baltazar s-a ridicat apoi, prin penelul gi prin condeiul sdu, lmpotriva

< gloriilor nalionale )), care, in mercantilismul lor, coboriserS. arta pin[ ln
noroiul trotuarelor, in fala cdrora pdqeau gravi qi satisfdcu,ti, asemenea negus-
torilor in fala tejghelei, rtriumfdtorii . . .

Templul artei rominegti se va curdli ln curind.

Definitiv !

1921

48



N. Tonitza - Din viala celor umili

6T t:ls 'c - 7

lpuErrroc op InlnusErznlua In?rrrds ul olEuolicaJuoJ alazuld €'ll€ruco'rrinulonnuusorlcBarul serlJBoaloraJdionpuond€IcE
--aIJ-l€oqrdJPoru^IIolppEB'Ils(rorlniBa8uarnrslaluo'paJBu€'pceI.inrorerlro;loIurn;-roJpacasol'canre8luorBlIo'rlcirrgilprnloygrdliauculaelrudr.rngol'r1dluseu"uproaoeluucao8pocuualJIrlnleuIlcnerrulourd'sear'acpcarrTJs.r^rlae'c1pcepprrrnncrll1?l BeBracoqruriE€€rorlaoocJzqcrB'EenIazelllrurenue1loEdaJ'I1.rEescrluuaBodl
'(tr aurqceu opue.rS rr) ecrlce; 'cuo1a"r soled un rS erie.tala o e1 pulzuil rS rr ulur.rrlqonus8-rrne1n,li1tsXr>
e pcrlolsa Esrz-ESE pulsu€l '('eleapl atunl )) o nc o-puincolul 'Ealulrlear
o
-l'n1lJlnluuiootcuaalaossd_eaBSpitFarIrnBdlrcerra.JLrou1uu6o1l .p(rleZrarSlrlm.fr-pdgurlEefauI;nd)qpInul^rIEclrOelriaussainnuolggTueuisnoednbauc..ir?rcef sr'pn11rn,.etreo.16rcnrldrcn1redcr'rgelodacn6l-pIIInI'pru\,stXrrlecIrcEsnrepnla)lnleoicieacs
eiuu.rg urp aluap€cap oJ€rlrqou roselcB apnzuos'a1ue1e8 ra1rc i1 *e,lr.r1odur1 '"reuoifn1o,r.ei nl-y' ns
un op ren{c psun.rlpd uoaun 'pcrleruelSo.rd 'eseo.rn8r-t aricuo.r
o 'ra e1r.rn1ndecu3

pF'pllrl^uqBe€(?pIu8lon€ulUl€BBIl€oaoucrs(eoop-?l?BsEFJoJl?sFnFslcrdeoncB(uluianrJSuBr-cRnpol ulaEprl?snsod?0'us+oRocssanuudl €Joor?l1aBn?auuraaacplE'o?l?€BJzErpcrnaor.urcdn ueIa(r?iesolrJuEr

ap na.r8 a
p''pnpr1?eic^*du-r€s11e.ocr(eeJallsrcanrropls€lc;JoB€ndoa.$"Jd*nrEaecs'urcsSrsrolaouocs(caBBol(op8aJn-ero?o-osu?xepeurJnuxrBrqrourrE.uolrrpBrppnZIqliOnaton?crouJudecBrasJaBsJr^urJBnIIJ:c'BlJporlzrsdoal€uJ$cloIdui?rean?TzJdEeJiIuJE"'oEi?'lr{n:I'c:JceF:a:aB?J""rlrr*€E€,o?JsinsiocprFrpolriJ,ilrJ"(raJapopJ1pirolEulTeqocc.l0,gan,poJ*dBr_ucec
a.i1u1 r€ oJ€JtnI allu"I aruolum plriuturzapau:Jol ralm prdrcur.rd ecurzol ec
(Ba'r'ilpe;uIniUBulfi€,nreB-td,u^--su.uonl"r1crcsRt'nra8teu,criulesrEepuert;lrpurn*lrstael1lzl-5acJuuporunl-(lisel'BqpLeel.'ratrrWuerorBuo,IpcrJloEurusdduJ'al'tnrrp'cnsrnzBdearpoBrJrla-'rasJ8eJouaeap€d1sa€ceeoAtaag{luupoga,rgaruclBpspunoe?Erppotn''Spelulc're'a1'€:arpleezpx;Jiraeoqannoo"adYrslureudraoriirp"-ra)sJr)nScoonl-pnn;scasudoBurroJr:JiqeoJoomorr.auJllr€lorr;oBaqcnuucc1curuBo"BauicrJJrelrlrBoaculpuglB-uprusulrau'r'eluJarrnBtazAorrrp^ueupnpr?odana?rrserr.€picutqel?nnJcrllruaeulrpJpcuoc"rle€uru?pC-uuIrlcoSrJrru"jaioruesslrlnnunadurpc
-zapou:r3elaae ou"rrupJ leopr rnJpc Ie 1nlsr?JB'rac' u' r'spa1rsSro1l;oeaupur drS3pa1cas{eua1lal;ns

FJaJsourle pleulruJa?ap o-Jlu"r os-npu"t1;e 'aurudxa FS plrJaru nu ac rB FlrJaru ac
Inqlp e ap r1$r1le rrun nB o orec ad ealelpceg 3a1aiu1 ralieo.ra ecr8o1 ur.r6
o-lnlnd rJ JB-u olaFuelaqarlq urr-rc (BJnurJBru
'olsuns uud ezuor"ralxe
uI pcrJ?unFl orunl rnl e?rurnuB
BZIJOIJA1XA lnlnd IJ le-rf nu uo^Or{}aog 'aJBOTJA}ur JOI rrunrzr^ r$ rnlnluaurrlues
lal.ltaruJnlodn€reouraIJaBcc1andl€rer;arliBsnrusug'a.er€arcu€r.r(drxnelnn8.nrsluaalsdau'prEeeieupa8prslarl1uSr e ap ale.rrdsur ur;

uud 3a1eiu1
'{urs-unq Jo[ In]Bur?F1ceu n;1uad iS e.reur Jo[ Ba]€?rJocurs nr?uaA (Jol
.rolitiearc ecr3o1'nna;1u16ad"rr'"urorp1ernI"pr'o8tl-Bnl*'gaculrflreduauocrsseJ{nuo€aI?8Brrl]nanllncusar,JrnrlnuJsl}au€uopdnnlJrlcuruaup"dre'-arr",rJi,BnroOgdold
ap JoI Iniurs nrlued 'pcruqal ;ro1 < eauni'ica;"red )) nJlrrad rJrrupe rI nJ
'rr"rrirurs ep rS rua8alaiu; ap
aJEouadns alaJaJS u"I ?EcJn 'e1se uud 'rzotc a7 rS '.ro1 rurqcur a1 tr"rnupe 11 n.1,
'rn1n?u,rlnc IB salaiul culpe rerrr rB lpug retu loc ug r1Fr1.ry 'aqca;rad
rrqca,\ 'aualaud ep
rlfrpe ?soJ n€ IopEIg re r.roldlncs p8e;p '.rp,l,ape uI
p.rp;

r€ glinrols IS yJuY

care, reprezentind o epoci., era, cu toate sciderile ei, o manifestare sincerd,
David a lansat stilul acela calculat, sever, glacial, ce nu avea nimic din
lmscaolionrcaoccuimoelttriaiuarrenzniieelupoxi)rrpoa,r-lreue,tenstaiee&rdodiraniila*cemaghcviiicahudereitl,oi.balh.ivrmiu.ibnpl-rutiicdiraS(dsc.,epgzerbioraaoi,ttiauicneearictaldp-ggrsirrnceetauccemtielicocsor6ca,u.,,fdoMrianesratceneaidpiciacteeiileoneacddsuaniitnandDptereofro-llelaorioalcaneroispabitnoxaa5ctrum.bd.aaurdIrdnle[t
a celor dintli sau idealismul netulburat al secunzilor.

$coala lui David e moartd de mult in Fran,ta. ln schimb, arta greacS,

mai mult decit cea romand, viazd, viazd, neqtirbitd ca prestigiu qi frumuse!,e,

dupd atitea rdsturndri qi invieri de popoare, dupd atitea veacuri grele rosto-
golite peste sufletele omenirii, neodihnitd in c5.utare.
Pentru ce oare supravie.tuiesc inc5., artiqtii sprintenei Elada? Fiindcd
au avut, ca nimeni al.tii tn aceeaqi mdsur5., sim,tul acela care i-a cilduzit sd
prefere in munca lor nu imitalia, ci observa,tia.
Cind zic c5. au preferat observa!'ia imitaliei, nu inleleg c[ n-au imprumutat

felurite trucuri de meserie gi chiar canoane stabilite de experienla altor noroade
nu ;i-au insuqit sufletul altora, ci s-au strdduit
mai bdtrine in civilizalie. Dar ce
qi sd exprime era [ambianla] lor, obiceiurile lor, preocu-
s[ observe tot
pdrile lor, entuziasmul lor, bucuriile, durerile, speranlele qi inf5liqarea fizicd
a contemporanilor lor, a celor m**a-implaasrttiocrriei pqrei zinetnetraptirveiliidienptroeciielio. rA. u
cu alte cuvinte, contemplativi fost,

fi-am spus ipnetrn-toruziu-n gi tu m-ai privit atunci cu mild s! c-ulpcdtucriei,a mai
tindr care se dedicd picturii ori
mare primejdie, e sd

inve.te a desena dupd ghipsuri, mai cu seami dup5 cele antice. Mi-ai imputat
ili mai aduci aminte ? r, ci toat{
-clcadsiceiunnu-a-iqdaevceita respect pentru <r tradi,tie
admira!,ia mea pentru verbalism.
Dragd prietene, grecii au atins perfectiunea numai prin studiul naturii
viir contemporane, iar nu printr-o servild copiere a unor mulaje, oglindind
adeseori schilod, alte vremuri, altd sensibilitate, altd via,td. Noi ne opintim
sd-i ajungem pe vechii greci, dar ne folosim in acest scop de mijloace diametral

opuse declt cele urmate de ei, adicd de contemplarea atentd, pasionatfl a
vielii contemporane.
Bdnuiesc cd in rdspunsul tdu imi vei pomeni de < perfec,tiunea formei r,
pe care, dupl a ta credin,td, n-o putem inv5,ta decit de la antici.

Dar in artd, forma nu e niciodatd perfectd prin ea insdqi, ci prin ceea

ce izbuteqte sd exprime.

Noi vedem astdzi lucruri qi oameni pe care grecii de acum dou5. mii de

ani nu i-ar fi putut h[nui. Sintem frdmintali de a]te sentimente, ele alte
pasiuni, de alte rivniri, sau, dac[ r,rei, de aceleaqi, dar cu alte nuanle.
Artistul modern trebuie s5,
cqaiusteen,tsimi seintged]oser adsced,caprreinesutremsatrdep, ifnoirtmeal
cea mai corespunz[toare ideilor

,si sernenii sdi. qi noi <r perfecliunea >, cind vom izbuti si afldm acele forme
Vom atinge
care rror fi in cel mai negtirbit grad ln armonie cu fondul nostru sufletesc.
$i asta ar insemna c5. vom fi cucerit stilul nostru.

* Tonitza folosegte aici termenul de < proletard r in lnleles de < plebeiani r. realist
** Aici < contemplativ rr nu are inlelesul de < privitor inactiv
l, ci de obserpator
al vie!ii.

50

Tg 1,

saralur ap olncl'c ourqcsaur oceJ or*c luo sr*loudord ap suos ug ,1c1e ,ropo*oj'!o"t'd

p-(€Jruoqncceqoap?Erllousa?l(uRnoJlcnlacuuoa_xdoa-.'uro1Jlur'E'o1cq'aEoeraulcsqlsua8'rs'oa'g,raSut8er1e.garlrdsu*znalndosp;do1ro,SstpJzororunrlBaelaFJraerrrrl'cqrocJcslplosoJ,Er\l8s,uee,ar1uorrruueu1nllduElraguaupun?apcu-pdr"uqraraan^f1pose"Jpr11luours,llltac-r1iJr'BcuaenreqB"lpl?s1oedupl

-'Buarpuararcl.t^neclcpsu'ralarrps*posuprlr€{ucru'prluroerallrucrpprcoastnrdSnasreeo1a*le8q",o" r]c-cuoq::lntdte-ci*rrg[ieiltrBXuIIidtr 3ii

ppopl rS plrurpoqau po;eoBrr"*reSlaxecoau.napur,1e8.roed€raqJcAnr.Srl-ua;J€ecg,qnetlidoputlpuqrgnpoporJ'liultTffJ"l

'pllseou Eulur oJlul rS

ap Flurrs os ps ,pulldrcsrp *,uo.,f6;?'ilgdti-"dih,;3,Jt:;i',1-[;,ilH:l'tl
Esurlu; ap l1rrJo 'ecs€auouro Balurur ap plrcocspu e.repur.rdarlul alsa nl{
'olesoJalurzap rrunrsed €pzeJq u,r plncsaJc
,EeocJn€o.rllJueodEl,Ja:Vu,ist ad
'rrip od rJocnc gleod ps 'rode
pcsEaJocnc os ps r?nqzr eEl,al cneu'.rB.rIoocl€p-urlrlepssdeo,croa.rcd ra.reolrr-1, palrcnl€u e1 eluieurp
rerrr Blncnq B_a as oJBc p8r131c rS glncpy ecunru ,*.rep
-odso8 rnpla8nc e{uepq u; 'ecsernruprp ps ec ,p1ee1oqo.r eseolpdrur urp pdi1,r
r.rdo e,l. as 'r.rrua1a{sop racrupnJ1. ea"rrS"4;seu ap le"rofit8u; ,a"rec elece psul - b

'p?eporcru pqeoJlul as nu '1sr1;e ?BJRAopB nc Burlop ps e,l, a.rec laj

a.reolarsg;s 'egqruad 'aluelsuoc rolsoc* olrrcrJauoq ,pur.rn nI ,rJ ,ooill"lffRt?*
-'a{r1.r;c raun Ealepqp"r^ gS e{ua.ra,ras.rad 1xe-eypzaiuTeau,rz,plncpur"zr;r,'p-,;1oripn"crnpc.rg5.g'
p.
plec Blsoce FrunJp 'r8a;1ug rruocap 'ppu,r.r

eelsale ,auarcr.t aunrp.rl-pur ,1;rn supurcrs ep -;l-Tffif#r" rlt#;:";Ltq#.i

a'el,erecca1n'r1"srrn1d"ruererl1rSpurlrdied(asrnuz,pr upurBpreulSnelpc.ordlsrlc,pozJeBaca,lRc p,plrluuelluBoIraspau.rBdcruer loroe{lIp^lJa

'lsrlJB Euu''r'eoossBuul pnlu'uu'lneF1ugr'su111nsluoa3le'el qJ€cCeIptol
: alrlrc rr"rpls ola8eolaJra? u'r raun"rd ap arunu e1;c ,aluelel €allle luls

i InluolBI

zeJNf,TYJ gHdSgO

/,46r

qtil:;rr1esnrun'; Erou €a ug rir{adocsap rf plueze.ru ei*,tlti;r:HltJ?$:t'.T:t

i o?Jour rS elsoue eglnsdq8 nc sof ) : csarnpelodo.rd oJec ,no \es <( olllry uLp
seuuBolaraproucf-eaulocprAuaprrJoucruJpg-ce1adlaBna'1rutprirelnsr,trtea",pirlccandersuxu;q"eerorlacuIdeBBoupccr'1or"1rr[rScaorp1€prriaI{ulurcpcneaJBl.doera.xsuAnaaBuleB€raiaeolusurpnannrcr?rssBoeeeuuddacurnricreu?pso,npuolElr>ueuo:ragArc8u€,r.,.ra?rror1ll1cBespaq";oodl8nprafepulcprouicgenuacsJ"Jor,erJdrcnipra,polgiirfppJpoa"ru"ou+nur

De aceea, ochiul cere aceea$i indelung qi strinsS. educaftie ca gi mina.

Viziunea plasticului ins5. nu e de loc aceea a literatului.
$Eixtneircioi rnizuartereabuuineesidafrime.onii poetice interioare r'a cere alte procedee,
alte materiale, alt5. logicd arhitecturald, decit exteriorizarea unei viziuni
interioare plastice.
Intre ierb qi piatrd, intre culoare qi verb se intind pustiuri infinite fdrl

perspectiva unor !,drmuri de intilnire.
Plastica e clipd incremenitd.
Literatura in genere, este succesiunea'.

Ele sint rivale de moarte.
O contopire a lor e monstruozitate.
Cu toate acestea, gi plastica qi literatura pot ataca motive identice.
Iqi pot, chiar, ingddui, reciproc, imprumutuii de motive.
Cu o singurd condilie: sd nu-qi confunde urzeala sufJeteascd, s[ respecte

puterea, r'raja qi independenta materialului respectiv.

Aici, in aceastd subtild qi categoricd despicare, rolul talentului personal -
qii rrumai al
acestuia - se evideni,iazd ldmurit, cu t[iquri qi strdfulgegdri de
o!el. . .

1926

DESPRE INSPIRATIE 33

S-a crezut multl vreme (qi incn se mai crede), ci artistul e ( un fel de
halc[ ruptd din divinitate, un fel de bdqicd umplutd cu duh sfint, care n-are
alt lel in via,td, decit sd se dezumfle pe-ndelete, impdrtdqind
voluptos qi extraterestru >. Acest <r eqapament omenirea cu
un fel de parfum
I miraculos,
a fost botezat (de cdtre acei care n-au blnuit niciodati durerea crea!,iunii)
< inspira!,ie r. Simplismul acestei expresii a dat narstere unei himalaice indi-
ferenle asupra condiliilor de via![ a]e artistului, o datd
om, nevoie de ncaimreic.- presupus
de esNenu.tds-daivainfidrm-atnuoamreai(daevecalt,rcea
profesori de inaltd autoritate), c[ dacti
Eminescu ar fi avut existen!,a zilnicil asiguratd, n-ar mai fi imprimat creat,iilor
lui poetice nota aceea, de sfiqiere lduntric5., ce rra copleqi pe cetitor inci
multe secole de aici inainte ?

Nir s-a spus despre Beethoven cd dacd-ar fi avut posibilitatea sd-gi vindece

surzenia, n-ar mai fi putut compune tulburdtoarele lui simfonii, care l-au
fdcut nemuritor ?. . .
Dar, o alt5. enormitate a circulat cu atita frenezie prin capetele rnultor
flrd brale dc fi
generalii de < intelectuali >: < chiar orb qi s-ar ndscut, Rafael

tot Rafaei ar fi fost !ri. . .
Aceste citate (care frizeazS. puerilitatea), rru avut, totuqi, o infiuen{,a
considerabilS. asupra celor ce se inghesuiau s5. se implrtiqeascS. din flacdra
artiqtilor, ca dintr-o pomanS. imbelgugatd qi gratuit[ a Cerului.
Bineini,eles cd nu toat[ omenirea, fdr5. excep!,ie, a avut aceastS. mistici
indiferen!,d fatd de artipti. Au fost qi oameni care le-au in!,eles durerile qi
i-au ajutat omeneqte in strddania lor sprc frumos. Altminteri, cutare monarh

sa .luc*raAreiciL,aTokoonoitnz.a reia ideea fecundi a iluministului german G. E. Lessing din clasica

52

cc

leuolieu urnlsoc uI nElqixn orBc csauBJEi-lEuoriEu rnlnprlftd rB.rS€lunJJ rrun EI orznly +

a-- olel g{urur _B rro Jollulrru B aru€ppr}s B}r}surc rS eldee.rp u; '< 8e3r1.rn;
erS.r;qo a.re

rS-nu a.rec (g1e1dsp.r nes) epesruo8e a,;sa ac lo?D:BlsB Bqro,^, l"rcap arerrr rcru
rqcol ap lodaup.rls 'naru-n1e1
aJo,t'B ?€spl B-rur nu 'ruarloplour rSazp.r

se YIEY NI YIOYD gC IUY-NI YCIIYU.{

BT6I
' ' '+ ruolelued urp p"re;e eSeurpc nc Elqurn Je n€s ( JolocrJl I u"t e"rn*p;ug .re-s
- -pcep JBrr{C 'aracnpuoc BI Elnpc ac ore-u 'aiuenu rnl o1e alrlqns reur rS alqou
alSeouna nu our3 .mnrieu
reru aloc up '1e1;ns ?soce rolJe Inrparrr.ralur ur.rd
raun FloIJns yqe3o.rda.rr eEug.r;sp"r os orec u1 p.rnd reur Eoc epurl8o also Blry

' ' 'urqeJ aJ€ru ap eiurpeSe.l raun B

'ppuor{eu;elur pcueq ap noJrq rnun B '1sr1deq nldua} rnun Ba?ur€urp opaJc re-al

-'alsrpuor{eu oleJolcola auuras ' ' 'nc RzrJJ o ( pleuorieu cr;rcads D plB?uaru€uJo

aiesnurn.r;1daap :ap.rndrqc- apeie; ad qe{p8e i; rc-rS nu'o1oc ed rcr ad'FceO
apJnsqe nc
op rriuela.rd i csau"ruroJ
rBru q.uls
- -'-cusoacu"nuooJlEIIo?sl '1uer;e1 ursrlrlodoursoc un ap rricntls
elaiurncol ?uale rzarpnls ps rS r1$e,Lr.rd rnpusrpuor{,eu rB rJopBOJo}
BS EolelrzorJnc RlBpoaJA lnae Jo}sacB

ry
'nJlsou rnp;odod elre
€r1nr'rn?n'cnElr'JnnulzceunJrnnllslrssllgrsoolo;ecrru]BdIueusorel"noI.lrXiplanaeucfrcuuueeoto.rlrcuSrpeuuo{1Jo;rLeelercaIlposnpao}oalep€ld'.sJecrdnl1ssBsrepnlJ{ds;rpne$lloBorueces€usrrIuc€ou(rozaruep1oo.cercppJraeenqlr.erea1.Errrsqrouldcnlsar'erulSorJar{o?qronpJoleep"Bar"roorclJJ1dBenuaocr1crgJeooeofr^rqu1Suauggotl.rrrulfrolrrqe.ur1ruceIrensna"ocJruuop'n',rI<ic]Jr]spo"1aer.l.lu,ur8,eglruacr1uulouonrd.pcrr

alr?BJocap alaar?otr{ 'Jolarun}soc pcsa;olrd n"rlued rc '< r.rnlp8uls > rS €crznur

'cof n.rlued llle nN 'rl$aup"rp{ ep;ncof Bun€aplo}u; 1ncp1d nB-rru ortr\J

re IZSHCHOB

UOTINSIDITITOd TNIAISIJITOdOIAISO3 IS VUYTNdOd YIUV

< rr{rezues , lu .riur,.r, lugs '"reg
'a?Inzuas urrurnu l-ps IErI '11ql1
-snquoc lsacv 'rps "ropua8ugsuoc € Blleul ealeldnlo.L alds 'eter a?ueruerp ul

qoruJoJSuEJll-psaEpcl€rcB',al"lsIr-oa8r€ecliepdtlspeqcralsunqn"urrluoe,dualul r'nas1u.roecdel-plrsqrB?csnnquu'occr.r1uunnpa1prnrS1

Inrol€Joqel
'(ruauros 1{pgec llcop oJ€olp8r.rls reur lpur) orolau ale r€ur 'sn1d u"t 'leq
-''acorrreuzplrr;ozrirepnpllrns'rarB;cora1tuueeopdlaaseepuolre'rJclaard.druqunorep1oe?ooIBr1olalnolacuc'uaI3JrB6liuI'grliplo'raulnpaouasrrp€.ruoadar{o1Ine?eyspauc'JprDqio:onsllduuruc"rrsc'aocJer8;aeop11
n.tcnl un lndacul EI op lezrsas e rS 'rar{ealc ole apJelolnq olasBoururnl a;ds
're lnurserznlua nc lplclq e-1 rB oprcos rJnlsor rnl olrJ€r[ sun;r1pd e-r 'rn1n1
-srpe eredpl BI ?rzIRcu"I €-s aJEc 'aJruouro urp alelrJourru pturJur plseacy
'noq ap ouJ€oc Bnop B Bu€cprc ul a?{r^B?s 'p.rdec ap o{eur B,\a?"rc : plrlrruud re
eaae3tip;u; urp lr6ar rlJere'e-ullsee;o"rueqorpf a-rracl rll1rqnu1oepqn1snpBl1lq€uur,rrple ara ap eiu nc 1o1

pJB^alnq ad elqun rzplse rS ecupr le

Copilaqul care furd pdpuga cu sfoarS. de la zmeul vlaeccienuilusiedseufjol5acddin;
elevul de liceu care, strigat la lec{,ie, trage cu urechea
bancd, sau acela care copiazS. la tezd fird sd roqeascS, slnt cu to!,ii mici rdsa-
duri de viitori mari ho.ti ai societSlii.
Cd unii vor fi descoperi!,i qi vor lnfunda pugcdriile, iar allii se vor bucura
mai departe de stima qi increderea tuturora, asta atirn{ de noroc, de lmpre-
jurdri 9i de abilitatea cdpdtatd, la unii
micile pdcate, fdrd sd se cutremure incd din copildrie, de a qtr sd-gi ascundd

gi fdrd si clipeascd.
Se-furd, pretutindeni, ca in codru. (E o banalitate sd mai pomenim
azi ci holul de codru, care n-a jurat niciodatd cd e om cinstit, e
mai corect avutului public.) incomparabil
decit aqa-zisul < defraudator I al
Existd ettointdeuorqmei.teeunni-uldnmoumupenoncaiiuiteaurdntiusdcteieceflua. rtnuicl i-ungifemladiealseusccfeusr.tuDlimppraoctrtiivcda.t
din fraged5
Acesta
Totul, aici, se clddeqte pe muncd, pe disciplin{ qi pe oroare de tot ce

este < chiul u.

Cine incearcd sd-qi fac5. educa{,ia artistici utilizind g[rndregte trageri
pe sfoard practicate in cursul secundar, va ajunge o detestabild mediocritate,
fdrd putin.t{ de ridicare. Un ratat.
Am cunoscut, in tinerelile mele, elemente foarte t talentate l, in care
iqi puseserir mari nddejdi atit profesorii cit gi fanrilia. Erau socotj{,i viitoare
glofii ale neamului. Incetul ctt incetul nu s-a mai auzit nimic de ei: s-au
scufundat in mocirld.
De ce ? Fiindcd, o dati intra!,i intr-o qcoal[ superioard de artd, nu s-au
putut dezbdra de nenorocitele ndravuri, de mentalitatea curentd cd efortul
la studii duce neapdrat la timpenie qi cd un bdiat <r inteligent I poate cdpdta
nota de trecere qi fdrd s5. <r toceascS. u etc.
Ei nu gi-au dat seama c5. un viitor artist nu este decit un instrumeltt

imperfect, care trebuie qlefuit cu deosebitd atenlie qi ribdare ca sd poatl
suna frumos qi original.
tu singur muncind din greu,
fd$rliefcuuirrmeaarea.ceasta !i-o desdvirgeqti onest
catastrofal5.
gi Frauda n-are ce cduta aici . . . E

1938

IIUNJSId YJUY IS
'gJ,Tgt{oYgsruNdHsgscJl

Desenul qi materialele desenului
Picl,ura gi materialele ei
Despre model
Preliminarii la studiul nudului
Consideralii generale despre compozilie
Cum se organizeazS. o compozitrie
Indicalii pentru studiile din timpul verii
lnsemndri despre picturd
(re26-1927],

L9

psrz BlEocS 'aralrruoJdruoc P'eA;tInu;au1IJSopopBluIaPruunIdJl-sul( RclruapEc€ D

pz€aiumqallul o runca.rd eSe un ad ec nu

.re1 'qp ad n.r8au nc etelcqtd'prrBdeo.JrBrceuprptsSulenEdrso reedurecco1lfzireu{urunnqae"rc1ut"pt.ro8_epasu:eB1?ia1Jpc
-uoc p"rn8urs o nc - 'edruolse ?Ilocos ne r{Lpur 'sunfeou lsocE n4uod

ep p.rpnd uI F?Brnru

:trc'prrlsureuroou"^rnoadrrSe[eepacs1ueeld1e1J.ryeeqrrlpsaolpldnr].Jrplesulneslcurorpluoa1rldlquuralspd'aeupzI?uaJr".arrdnI 1rneeu;r*u:tltu*1-ealcJ"a"rSu!.a'rl.:lrJe;oH1ous:to;up;ret1p'-f'e.a1lp'1ua-eu*'g'.l4e,fdi-zr aapp

zorru rnun oIBplnuerzse.'erddlp€crpr"arqunpuplcloslnefpemnucr)JBolI?qrcfq'toB$I nlo$e8n;apl,Sreepsy rB (a1e1rzo"rod
'Fpoluoc rcru
B?uarcrJns
Eac BlIBaun ouItuRJ alounqrpc 1o1 'purees Punq op 'r.ro1pdecul nJluad

',rr1cadsa"r

rnln?sr?re plueure.redurol BI rS plelncexa II B Rz€aIIrJn ac €urol e1 gqef
-ordarr leldepe a oJEc BIocB a uasap ap IBIJolBrrr unq relrr 1oc 'elSqoepul
'lequrrqcsau '.rop.rnzec eolelr.roteur u1 'gsu1 pu"ru,rurpJ'aIUH Inl€IJal€ru leleloio,r
r,rnlau;aa rS p1e.rc'qrunld ap purur:nc l1nru ap g.Lr.rlodoap RSUI Fzeorcnl oS
'arlJ"rrl

n.rluad [.ro1purg1p.a.] au1r{en.rdo;ar.erdrulnrlSellJeapledrtuue(aruleuarp.ro.uro1in1{1tpeuuorcIuaJl pUIIJ alaunqrPc
'alaunq.rpc rS erp"rq }Blncaxa 'uesap
un nllued 'pc erznlcuoc EI ps["I sunle e-s IJncBoA op aiuar"radxa pdnq'
pe€'la-ri1nc?osup€a€tsJnnrxcpou,u"r1c"*sy,tiui5gll1)'1*,n;*,el;?r1IsBp;.urdoJ,iral"sz,aoiluriiJ*nor[Ig-;FJ-Stp€rtaoXrrl8la,uilelllpcj:JaFduuIrTnOujoks,a"p,
uolrrrc rnun 'np? mpuosop IBp o ps IaJ,\ a;ec od erieutlsap

o nc qer.48z

appup'pradpouc,rsEeIprBr3ogccer;aeo"cr8oeprieF,LulJeIslqyo'polaE8leopu li-e op BIoAau rirurs pu"rc edrlc u"t
nc 'easdo,l nc 'uoro;c nc 'a1r{nase
o'al1eelradruadn'dcrs'eruuneqdrp'pc;nnpculc'as1eorod1'oocllJtllnqlua"dtu:ercerd"ronced- 'c+o g1cr1s ad 'eaqcrurl
ed
euesap eleod es'a1$ertg

gE IOTONtrSSO g'ISTYIUf,IYI^I IS TNXSSgO

Pentru reuqita acestui procedeu de glefuire a naturii pinS la transpunerea
unui model viu intr-o figurd, turnatS. parcd in zah5.r ars sclipitor, s-a inventat
qi sistemul hirtiei intinse ca o piele de tob[, pe peryazul unei rame. Sistem
detestabil pentru desenul in cS.rbune sau min5. de plumb, fiindcd oblig[ pe
desenator la o prudenld in accentuS.ri violente (pe care hirtia intinsd nu
le-ar putea suporta decit de la estompd), prudenli care conduce pe nesim.tite,
spre o graficd uniformd, moale, inexpresiv5. De aceea, s-a qi revenit de mult
ia obiceiul vechilor maeqtri, la procedeul de a fixa hirtia de desen pe un
sd putem imprima mcairineiieqni euvnoeielteiinnoaansutmreit-e
carton sau o planq[ de lemn, ca
fdrd primejdie pentru hirtie toat{ energia de
-
cazurr.

Desenul a avut intotdeauna dou5. scopuri hotdrite: primul, sd ne inve!,e
railoder sdeenane-grpuepnetrualbfr,umorui scealeparedge[stierneulpuei,nctrauaortsdpeacirailtimzaureluiin lianritaelreggi raavjowcruii-;
al doilea, pentru a ne inilia in arta de a constrwi logic
Prin urmare, pentru aceste doud scopuri deosebite, o pictard.. metode

deosebite de a desena. vor fi dou5.

Cea pdrioncteiide-e urmdrind apceersfteucilifoinnamreeqategqruagficlidne-arv: amiinmapduenpelummabteraiascleu,-
unelte qi
adecvate
{,itii, cdrbunele asculit sau penila. Contururi pi valori, vor trebui redate nu
in pete, ci in haquri nuan!,ate dupd forme qi adincimi. (Estompa este exclusS.
aici principial.)

A doua metodd, care linteqte la stdpinirea construc.tiei picturale, va

necesita, fatalmente, utilizarea unor scule, care s5. fie apt^e a prepara gi mina
;i retina elevului cu viitoarea lui specialitale: pictura. . . In acest caz, fireqte,
unealta (mina de plumb sau cdrbunele), se vor utiliza nu ascu{'ite, ci plate.
p(Arimiceij,dieoasstoSm., pmaani ualees sinte,mdiinini npeerixnpceriptei,up,einndtreupmlrotatitv5e,le- rd.minind totuqi

ardtate.)
Scula cea mai bund insd. pentru desenul pictural, r[mine pensula, iar
material: negrul qi albul, sau bistrul gi albul sau sepia qi albul etc. E
ca
de la sine ln.teles cd penelul qi vopselele: nu vor fi dintr-o datd qi direct
utilizate pe cimpul hirtiei albe. Ele vor servi numai la studiul planurilor, al
valorilor qi al reflexelor.
Conturul modelului (dar numai conturul qi indicarea uqoari a citorva
planuri principale) va trebui, in prealabil, desenat tot ln cdrbune. (Pentru
ca hirtia de desen s5. primeascd mai uqor culoarea de ulei, se va stropi conturul
de cdrbune,inclusiv restulhtrtiei, cu o doz[ mai puternicd de fixativ obipnuit.)

PICTURA 9I MATERIALELE EI

Pentru desenele asupra cdrora vom aYea dorinla sd revenim cu o culoare
in ulei, [unele] hi,rtii (< Ingres I de ex.) prezirrtd inconvenientul
manipuldri uqoare a- pensulei. cd fsintl prea
pufoase qi deci improprii unei Sg va recurge
prin urmare, in acesta, la o hirtie cu suprafa!? Tdeaiaurhniitteacrtdurqdi
cazul alb[ de desen, hirtia cu metrul, mai
lucie: obipnuita coal5. etc.
ln cazurile cind, dupd aqternerea primelor straturi de culoare, se vor
ivi pdr,tr lustruite qi p[r!,i mate, ca sd po.ti reveni peste lucrul din ajun chiar
dac[ e'umed, se recurge la vernis. Fireqte, nu intins cu pensula (operalie ce
se face numai dup[ uscarea perfectd a lucrdrii), ci vernis suflat ut fixatoru].

58

6q

e1ur(,''.nr.S:ag*ar.zrrou;loi"e,1asnnirrtco"f.nIrirctturaodrnn'i1urroccodnpzrspri'l1'1ltnneuynirersdswlr,bbua,lplr.Tutcar.ro6utln€r.noel"lnuua"rc?aroolcn1Buulbpp-1e€ee.aeru.er.peurrucrpeisqorsnc.anror,'oceduaaua1spdani;ap(1lplpyuee't,rqcoz.?uor"eacnerrlnlnolossrun.ubulrcat1ue.osimunupsv-aaeleuiuoaJ4ulBcura)ua.ScFldro€';R1xr,qrcu.rca*rirolrFruuuu#l1ln8grreuerqJdu,Jl1a1c3rc-raul"e"a,rqa"r1,dnrpdp.1nJnrua"'olltX1ueeJs.?rldln"sa'pss"rd-ao.durrrSfd.uoBsrles'uroicljp<"aol.lr+rXumrJlnrau^q.of:rpieui1otou.oolrll.recuI,pirIrepl*SJe'd1Sltn_id.lil.qatrnep1peorlie"liulpeda31iapi.eoB;*rtld;.sBEc"lr-su1r*sozourrrn.gaeolr^qscd.cpr
ip,rucrr.err[b.nrld1esuare1uto}pepusIr'alfrIiarepecnrru".rrdolsrreoirdJ'"-e,raJ.rrrpn$fure;.utpRrsrsJ_doarpp€.ornpoc; -l,naecu'saa1srnaScpseepaltpelaoIoldeJuaosrclnJaropd_rn'crrcu.rr'n,,rr1d$ce1uduIrp1rxcnoElp.Orndtes uI
'r*

'llcoJouou e 'ep1 ;ropriualur eldnse rS rn1n1
-apou .rogiplrpc e.rdnse llrnlrrpl IJ ol € op aluIBuI 'pzu1d ad nes aI?JIq op
epoc ed nes uasap ep 'a;€u'Jranrllapln€lsuul nprBuec€o1s8 B ap lnlaclqo
?coJlp 'p.rn1crd
nc IBru r$ '.rar1a1e
u1 ,ppe.r1s ad ,1;rq e1 ,rrs.urcxe u1 ,n.r1ee1 e1 telrl.rods olrJnuaJal ed tltru.rop
ap mI Br€po uI:.ro1c-td ed pcseaSp.rp^olul Ps alnqarl €uneoplolul oJBc rep
,f.rn1e1nceru erplq gldurls urp lBuolice;uoc rS reupq InJtunznq uI lB^rncaJls IJ
gleod'gs ftc etirb a.reur '1s-eporu pleiarec e1 'p-rr.rlodurrp 'csepu18 p1q
'RI0JBncB

rJo rrnsJa1 u1 t"a<rpoln'i.prr{tuiuegela,tanyrsp1.Irpa1lpeunsnacudurapr-na_dqrF*'e-paIssscorBpieelBrr'Ier,p'aue1l,3Lloue.tltss; IIJIJeSnru o;ec u1 tS
ec 'ea'l?ec .nes elard
pu1j.r1ee' 8"ep1 t.r'1gou 'csapulF Pur nN

iuesap

'rz nc rz rS seac nc seoc 'pwyPautt
1J;c6IanpaalDl*uarusarusuog8*f'i"sr'nlJunlaecur1espe-1r,ti{-earrra"lrrasst q-eo1rcdn'l11apnlu.or1elsrtlistIuanEuutnssuIBIrnuIpJoollroadJsec€cprBS-o<l'aaerl€icrtrqr\'Icusr
u"r
aP

laa.urerc€crS>,elndsrr1za-eo€leouarr',1rsdr'1u"rrep ejperrqricer,'yt qpe1sru*le1d;sstep1utpu?lndlo?sequeopInuI€EqIeJaI?n€quarslrr€rnalcntdu
-o-pili"olpnnd?dpcr'r$aoqpc'rn-uroSl?lnBeu1JB1BooI{'scpac1alspsi'ps1Eaa"Scac1'rIcEdoJ:touuozc1IlBc-ipnd?rdusdlunqoulFuppgas'nauur?B4ier.scerup€a-ulcepnPuoussu.preoreIr'ln1rql1causn1suorISealdpp.uesrelacar8ut€dge;lPuxresar'-a'1lc.'1rolrslcn0u1-our?r1pnlnuconcrldcu-eJaoo9'Pppnc^JuiNe€p1olocl)du'_arJo,'r"ruoa1rllroclsr,xeeprandordp.u€rlen.lau{JllqcJsaoguBdlrerqlnp'iluqnex.lrs1ae
p'prleiipprtu"qecoo-o.r1pu1opln'tqino8JultsocBclIorqlEJar'u'graelo1lnnld{-rnuoococrp€'lcteJ3oepldn,'sr.r8enuucl nBDznclllqnJncappguPtleccssIouncBapSulapupocd?uJgl Boc ap

nu

,alnsuad roJl-Rnop t$ r.ntqnl loJl-Bnop op llcap ololou aIB nu lolctd lncru
p- u'I;nc1-n'alp;enolspcpda-upr1e1rieecdr-lad1ens;apc rue rrurt.rd n,rluad'pc.pruees
-a-cn allJnsuas o1€ol u"r 'p{tr1lnS-n RnucneqlS9eOrnupr

es rB arrelif'paul 6.reo1nc ap ollJn]E.r1s pzeaselop rlu rcru'arl"rEz nu'ealeolnc
Iirbq'eprrfrrurrnpleo.ar renaq?clrelsltp"e*tTecf;';(ipo[i;nnu_l:afp,f-i nSo;r p.rpd r; .re ieapl) aleolu .rpd nc

"LlJ tlu:+,;" :o J':* 3if"#o*,r, u
EEIIqo a1 ,"ro1 er{eru.ro;uoc ur"rd le;ec r€ e1e1
.rpd bp alalnsudd 'uraind 1gc ad 'urp1r,'la ps touulslqaaJB(cJoBlaoIlancsBuasdaleeale"r.aII8arSp c.rod ap
u1

Datoria noastrd este s5. nu-l impu.tindm, nici si-l risipim, ci sd-l pdstrdm,
cu cit mai multd dragoste qi mai cu seanzd,, sd-l facem sd, sporeascd,sl .

Preparalia panowlui. Prin panou lsuport], se inlelege, in genere, suprafa,ta
(de pinz5, lemn, carton sau zid), ce ne-am propus s5. acoperim cu motivul
picturii noastre. Panoul poate avea dimensiuni excep.tional de mali sau excep-

,tional de mici.
De aceea, e nevoie sd adaptdm felul preparaliei noastre la dimensiunea

respectivS.

Cu alte cuvinte: preparalia fin5, l(aNpuadnuol uqriilepomrtircei t-uql iceprreopaprreapliaaram{,aiei

aspri la panourile mari, decorative.
find; peisajul ori < natura moartd r pot avea qi o preparalie mai aspr5.)

unui Dpaenoocuammdiajltodc,iun,upneentvruompicotcuurapade- pentru inceput - decib de prepararea
qevalet.

In afar[ de panoul pe bazd de saciz, vernis sau ulei, intins chiar pe hirtia
pe care am desenat, panoul cel mai avantajos rdmine tot cartonul.

Existd, in comer!, mai multe feluri de cartoane. Cele preferate de pictori
sint insd trei: cartonul alb, cartonul rogu qi cartonul cenugiu.

Cartonul alb, deqi primegte foarte bine prepara!,ia, are dezavantajul c5,

fiind fabricat din diverse foi suprapuse, nu e suficient presat gi nu are destuld

maleabilitate; ne face de multe ori surpriza neplicutd, de a se desface (desfolia)

inainte de vreme qi pentru pricini foarte diferite ; iar din cauza u$oarei lui densi-
umezeald.
tdli e prea susceptibil Ia

Cartonul rogu, dimpotrivd, este peste mtisurd de presat, de aceea, prepa-

ralia ce intindem peste el nu pdtrunde destul in miezul lui ci, rS.mine prea
la suprafa!,d, riscind astfel sd sar5,.

Cartonul cenuqiu e cel mai bun din toate, fiindcd e destul de bine presat,

gi, in acelaqi timp, destul de absorbant.
Idealul nostru -- al
panourile preparate tot celor ce duetiluizledim. Dvaorpsceulme daeceualesiti-preepsadraa.tvieemcerqei
pe bazd

doud-trei luni pind la uscare, sintem nevoili sd apeldm la o preparalie aproape
tot aga de bund, dar infinit mai rapidS: preparalia pe bazd de gnmd, arahicd..
(Nu e birre sd intrebuinldm cleiul fobiqnuil] de iimplSrie: el face cu timpul
un fel de ciupercd microscopicd ce ne distruge panoul.)

Guma arabici d-ebguulgmdrdaqaira-bisce[piunnter-udenckuilsoegarraSm.la ddeizoalpva[ tr:etc-e2; laingd,uourai
mari de bulgdragi
mlziniagdruiimrid,tieneeadalbe![cd(redeutzdpindfcocaperutesderbdminqeei,stpceaisca[s5tbd. i.anveemlichoidpurel)p, asrealmieami aadi aaubgsdor2ba-n3tSl,in2g-u3ri

Pentru ca preparatia s5. nu fie prea violent albi, mai aruncdm in vas
un virf de cu,tit de ocru galben-pudrd qi o jumdtate de cu[it de negru, tot
pudrd. (Sau orice altd nuan.td de pudrd credem cd ne convine ; cu o singurd
recomandare: s5. nu edpdtdm o preparalie prea intunecatd, care ne poate
fr fatal6, mai ales dupi ce lucrarea incepe sd se usuce.)
Acest amestec, pus la fiert, nu trebuie sI fie mai gros ca laptele de vacd.
Dupd ce vasul a dat in clocot de citeva ori (in care timp am amestecat bine

pind la fund), il ddm la o parte ca sd se rdceasc5. Nu insd de tot, cdci
lichidul se gelatinizeaz[ gi nu se mai poate lntinde pe carton.

60

I9

l le.reda.rd rnlnuolr€c p {1oc un-J}ul urpcrlde o tf taln op oreolnc u1 ppsuad o

ruornru : ele;ede.rd JolaueolJBc eqo"rd tuaceJ '1r.te.rdsr 1nllsltlllp p1€p O

as nu ps ec 'p;tcledsel8 nc ctd un a1t[un1oJ B'uaruas€ ,n ,*rrffit$i3;
-a€lioqlrc€ncruepa"rdnir1fo3gl'e1rc{rnlcdeuraprnoqIBaI.Prl?'r?ospoJ.rnno€uaerdecearilell.qrecndau.rrdadrSsoepc reut 'tnlnuolrec
'ee.rrsrqcrg
'aseoln{un.rFz reru oltlnoued

"In.rluad 'qoq aJ€uI IBur ;rrdedsel8 nc 'p,rdse IEur EaJISIqcrp !e1ecr1op_leur
reur reur rrdedselS nc ea"rm;913 itnda_cu;
aprnoueil n"rluad 'gurg rcap '1un;pur 'rnp;rrded
e-s a.rec a"rdsep lI'SlcIqpcIIpS)
e1'ap lruaurod nc 't.rn{un.r8z op 'Jno,ml BsporuInt JoauISrlJea8'}uall_a'{au11Soas.rr(; ulrd
-se13 p"rolnfe
';oplnoued ( Flrsqclp D BI
aRaRalJlaeso"€trr1ouecraoCBlfeIie€o'occdJoqaoulsuemlooqrlpeguIcrmap'EuduJInnIaBpul*'eaat,dcr'oa'p,aarupleeloogclVsp'apuu1ltsl.irannepdduupolre)apaadezlXrapju,feXfuirp;ltecndp1ersu;7d'opl c,TtpJ'io1cetrnourculru;raJlloapIco€oalnulsJI FS orecsn

ol PJo u"I

'a1.rnc u;
pulC

'1r1p8a"rd prlos rerlr nes ptct;"redns IBur : nJcnl ep poued
urole ps rueuli urnc pdnp nes r{Lrqp.rF op rua}uls urnc gdnp 'l"to 9-+t-E-7,
ap - ri.rpd olaqrrr€ ad na.rour - er{e.rede;rd urou"rolBe 'elsace FIaJ ul
'asaia4ug as ps €oulplq sp

olarrrrn Ec IaJ ele 'TnSuau"tJnc n-a'p epsuad nc PlEp P?sB ap pu;8.raur 'pie;
ad rSp.rer elie,rede.rd urpnlal '?Iclqz nB-s rolaueolr€c olrrnsop tB pu;3
'ocal Rlepolc1u p?llnop pdn ea u; urp8nppe '1en1ua.l'e urer{qns o ps
- -rrraJl sBA u1 er{e.redo.rd'dur1 e.r1u; 'gceq
FcEp.ret f rutzlpcuge; o'1rcp.r E-s <r ozalopuoF D as Rs 'pcseefo.roas as
('I.ro1crd unds urnc
ps
-'mztg1 re{rr n€s pulrnc reur 'Eunfe ri.rpd elequre ad ale.reda"rd 1u1s n_u oJBc
e1dueofie3) 'pie; n.rluad alur€q reur lepaco"rd ure runc pupaco.rd 'sop ed 1e.red
-a.rd e1 urpnl al tS n;cn1 op €s€rrr ed uracnpe a1 'alrctqz ?uls ac RJnsPur od
od pla8ap nc urpspde pulc ( u reru nu pc _
'a1a csadrl
urr{urrs
- -'.roSrurq pcseaclqz os ps Ec 'pre;e '"ree e1 yqrsod a EcEp ?ocs
aa puld
as 'p{e; npc.rnl8€uproscooJoddurreeruunruncISeF$}eEp1op1.rnte8uurr.srnoJoIo-,Jr.lsoBcaoslaucn n'ac1aruBeote1l,sraec3_e nc
'inurr.rd

pugpbco.rd 'lpdieo"rd 1nlle EI e8n; ruaca;1 rA (a1a"rad op l€ruazoJ <r a;eorard u; u
earun*np ed 'lrcrqz e1 'rupcpc 'r.rgpsu_ad alautt,rd ap suI?B IaJlsB
ileilorcru) p

puo1"re3 ('ereodnf es ps adecul 1nuo?Jec 'parun ed rutue,t'ol Pc€C) 'IJIUoao.r
1rp."ccrepi;1g.rna'updolep'atpo1uzearceprc1ordaTa.lqp.cq'?re,B1pg8npeup"rspuIsJaundll€!arrnlpslneuu.orIal,8Irreuocrleaelip€e;1;neu8.roud4ntrssooa?-d!rplu'8xloapr.ra.rprernappl€laeJdl'ealstu'tuBreiarIunroc;
uprdpncpourSnl-('(pp"le*lc.erpfcpugseel oa.rsdnaar;i8nrueugrs ec) InInsBA BZnq op BnBouIpIq tulza?au oc
pu1lJ culz ap 1nql€) InIrsEA Inp_unJ 9I puld
-eInpss€uAadJ€ruI a'pr.nr1usr:epo.urcne18uugrelsdaecu[gRrsSBeIrlrdeoa.orpduu1runrcgezoIsrerBIzIsSPBinpaIlpc er{e.reda"rd nc
arnqaJl au
ac

agrur.rpur a?€o? uI 'epn.rc aloueouec unfe urp ?BIp? rue-au pc pupndnsa.l4
'(< alurq"rar; n.rluad u opsuad alasu-eBe) Fur€IB ap PrurJs_nc
no u"rnpd?lecpru(eecleainselaou.rr8prrSq)epeulanplos.ur e€dala1cuelsaaleupnsquaadu€'lpop;orrieljpuT"ro;1::.t;'te,'r"8"n,z,
a1e8a1 rS ap

op c"rod

-uaurp ap ep.rnoued n.rluod 'p,rdse ieur rB aJeur IBur ppsuad o !eu_1; tS tctur a11.t
-noued nlluod'purg reur rSodgcerui{re.rreeudar:"lrndouoemdqlnJa}sr1p.roades,rauJ1B'at 1neotdBalnsspucaedp'at;

ps rnpoued ea.raputlug

dacd simlim c[ absoarbe prea mult, atunci < ingrdqdm > pu!,in cartonul trecind
peste el qi pe o parte ;i pe alta, cu o cirpd inmuiatd in ulei de in fiert ames-
tecat, la doz[ egal[, cu benzind sau ulei de terebentin5. Binein!,eles ci dupd
aceastd < ingrdqare.ri, cartoanele vor trebui din nou scoase la uscat, in condi,tiile
ar{tate mai sus qi supravegheate iardgi, aproximativ 48 ore.
Dupd ce sintem siguri cd < panourile > sint perfect uscate (o uscare cit
rnai indelungatd nu poate strica niciodatd, ba dimpotrivd), ]e agezd,m teanc
ipnetrs-tuenp_lacnoql!eat5l ,coampeiaretird[anteulieprruelaui]m, apruen,esmaupeostcearetele. o planqetd de lemn gi,

Depozitul acesta de-cartoane preparate, nu se cuvine sd zacd prea multd

vreme astfel; mdcar o datd pe lund le intindem, si se aeriseascd.-
nCnumaacei lepatngzi aamdeestienc;urci e-lelapleLeb,aozr[i de gumd arabic{
- se scdmoqeazd, o-ri se prepard qi pinza;

dar, plesnesc din-fir la
intins pe qasiu, ori se < blegesc I dup[ o vreme.
Intindem provizoriu pinza de in pe qasiu qi trecem peste ea, de citeva.
ori, cu laptele nporaeppateras.tdiesi edpe5mtruani dsdusb-inecuqmi aadmouparozcieidnactepgei mlaacdaervtodarnaeta.
apoi o
Ldsdm

preparalie cu pastd, osi cu o mistrioard, (sau, dac[ nu avem? cu un culit mai

lat d e pa lel-5 ).
l-aptPelaestrappeenntrturucparretopaanrea,tudlapr isnezefiiesrbeecommapi umneuldt icna
< acelagi material ca qi
sd scadd, qi sd ajungd
la grosimea smintinii (insd nu mai groasd).
nfioeartsuCtrldua.i,sqdic_hfoai.alcirneugmnurpfdaingdzuearecmecaauridm,<dideeurleacelcbuiInet-o.t.p()Seentprouartuelaartu-ncaadidnugodamld,lainfiteimrtuprual

rperii.nmcPeup_laessmttara,otmp, egldrraes!ud,imaci(lsmd5u.es,rteedu,usocuuicneintintleadremameitrepqneilelapidnuezmdubsccraai rmaep)u,rcolh,xi-ai2mm-a3itsi-vtr4i2o4arooerriie.,,Ddauupppoddi

cum vrem sd avem lucrul: mai prost sau mai bine izbutit.

Apoi se stringe pinza definitiv pe qasiu pi se lasi la uscat cttepa zile

cel pulin.

Existd sute de feluri de preparalii. Multe, foarte ieftine, foarte rapide,
dar primejdioase pentru lucrarea artistului. Altele, foarte scumpe, foarte
lente, dar care prezintd maximum de siguran,td.
Dintre toate acestea, preparatia pe bazd de gumd arabicd este una din
pu,tinele care_intruneqte calitdlile tulurora: e aproximativ destul de rapidi,
e relativ ieftind qi de o perfect[ so]iditate.
treb_uTierafddicliuatdneminavi acu!flsceadmodr,icparirme da,or afirar,epleetantnruoacsatrdusdcearpearespai rsaet,
qi cuminte. preparatia
facd- domol

Indeobqte, preparaliile fdcute ln timpul unui sezon umed, sau numai
in ajunul unui sezon umed, nu prezintd destuld garantie de rezisten{d.

Paleta, cu r.opselele de pe ea, ar trebui s[ fie pentru pictor ceea ce pentnr
un muzician e orchestra, cu diversele ei instrumente muzicale.

Cum, din punerea ln miqcare a tuturor acestor instrumente, muzicianul
poate s5. scoatd un ansamblu de armonie fonicd, tot astfel pictorui, din combi-
naliile culorilor sale de pe paleti, trebuie s5. capete un ansamblu de arrnonie

cromaticd.

62

'rnlnpnu

rg rnlnlallJod
I'unorplnnclslanrrlluandc
Blal€d -'s 'EI.{

'pnu IS larlrod .t{dc<q t ii

nrluod nlpnls ap o5 t-J f

ElaIEd -'6 '8Id t-e 1 :{.1

'rrJnlcrd olauIolq 0b J -i
-oJd rS olalrlour J
Q,
o+€o1 odBorde {
J ,nA. .,1, 's'fq-)
alEcE+B IJ lod 6
rO
eroJPc InJolnlB
6 ,u,--f ro'r")
n-oDie'(dgl-E8o'Iq))'8IF.?{
!iJPJ9
I
0 l+il .(,

ilj{ { fr.*.*:sgCL
d
i LLII & ; "."toJJr5"Y
ctl
t--
$$ lfi$t0 $ b

? ?

tar*e Jc a'",*c -r.l 1. J.

a i

c"$*tf b-j Pentru lumina de
interior; prima eta-

iDedtacrsoimmpaltSic.dc: uPa3-

culori; diverse va-

riante ale acestei

palete, pentru stu-

diul portretului gi
al nudului.

'lnlnl {5"'

--'ran"rurol1roInncdr,pI1nBlsInSncrrlnuolenlopdl '*l'r!

-ed oslearp :Ecr?etu ,brr.6.rolhocl
-o.tc pdelo enop e
Lror.ra1u1 op FurrunT

II

:*.*

66

.r_€ t-'*il'

00"tru : .l -..ro ,'*'U

'0e3;a{l*oJ

c 7u.to,/t1,f rylol{

1\^4t 'F 0

Er I7tl{T4,.tr 's

0

hoi; d'i"qit*-

qA

p"ttYP&a

a

I .3 . tt{..

"*.9*.^U^*

a?r, III

&li*.. Lumind de interior;
a treia etapd croma-
C ticd: diverse palete
cu 5 culori, pentru

studiul nudului qi

al portretului.

L9

'rnlnlorlrod

nI-EnclsresnlJerlnuplanddp'rn:reouclnrIlcenutpAr

-o.rc pdele e.r1ed e
: Jouelur ap Fur{unrJ

AI

'*d"

-'6'.'

,c O*6"

-f" *T'

r.'^d" tr16"

*d,.";:u'6',,il'"

$&"

Ftqr. &

&tr<

go,9*t.r-*n" g.*
,9' ? 'l*,!..'
.{r.i..

Etqara

!^.,9, ,.'!,,'" 9.-* ..?.,^v b?.cAa &t9*lrt*

Itt^(

,.0U$l v

Lumind de interior;
a cincea etapd cro-

lmeatetic6c:udi7versceulnirai,-

pentru studiul rru.

dului gi al portre-

tului.

69

'mI ralaFd olirolnc luls Jolcrd
un nJluod- llsiuolor.t] un n,rluad rt"ror,l, olaunJls luIS ac Baac 'lcaq
'Bcrznur ?o1 au"rurpJ culpB reru o1Saip;rpg as e.rnlard
oJec nc ppulrrer.rdex.ran8ousrsrnRlc1nnJlolluJansd 'ale,rn1p1B p?s€ac€ surpBul lncpJ rrrv
ErnJpc InlpauJa?ul uud pluaurnJlsur olsa
'lecrznur

nlno'16 flsruolora] un n.rluad runc IaJlsE 1o1 'cr1se1d aurr,rdxa as BS €1EO rnl
-l'onnllBJalSlsJunrarsrJaBoprsnaaJup?rco1uInnn{srrpuparpsruroeJpaolcu1rrasudprr1.ardlaa'c-luau€rlup[ancJnB?esspugr'paup*nrepeorqcs"ranon8p1rsaae1lnu€da^ulo-rnlarllrusdul.rn\ Jaalpupoada?]uoauurn-_s ;
1elour ap alaluorunrlsul ulp pleocs ps rpulF eA oJBc 'e"r1saqc;o ap lnge$
'purFrlo ra InJolc€Jec 'lrleurolr plqtu€sue ug 'azallspd i
t6-ps arnqo.rl oJBoInc o Bauourose Ie'p?urztFntu.rro?umauI rInnJJlosulcreaJerBcca'ar.Jr1rsuenq,cr.aro;draeu*ny
1nlq i
-ur€sue ug 'eze;1spd rS-ps arnqe,r?
I

'soururnl fes
-ted ep trirc,raxa

e1eur1.rd n.rluad

'1ro1nc t nc
g'-.rerded-eurlo:eE1cdEr+aerprulErroldracl

c

a.^r.tf tp

.,Q ?

O.(ila.rra'rn(- l,o-. & t*"*.9-.o..-".

()B

o!tttn^..rc., ,U;n

a A II-a etapi
cromaticd: pa-
q(;2.--i-c- 13

a

.-\t*t* 'hi'u

leta d4e plein-air,

cu culori,
pentru peisaj.

Albul (carc nu e o culoare, ci un mijlocitor) ar echivala cu degetele rto-

lonistului.

Cum fiecare struni a viorii poate fi, singurd, sursa unor infinite note
muzicale, tot astfel o singurd culoare de pe paleta noastrS. poate fi izvorul

unor infinite nuanle cromatice.

ilsuncitarrp-dDouemrgceceutoleloonledasirltcuerdunc-edtcievinn,adagelbstpeteeqooiorssostcgcruaaunr.r)dSd"mcnreaolsomcdaoictdi<csddc.ear(5nD.eegmsreuunzgiucila,al5ilbnu;.a<Afsalabrnuiglud-ienasint)rt)ee-creuserauotl

Nesfirqit de lnalt delicate sint fmelodiile] ce se pot scoate numai din
cele patru strune ale viorii, cum nesfirgit de bogate qi miraculos de fine sint

70

T,

,!

.€lrlocpyolq;1pnSspeueI"urIrJanreuclraorerpcrdrulouldelee'lpsaiuJrs8eEeepul.rrrlF;uur'gr1ualns;eecRa-lJusop€eJJleruupucBaltrJ-ls8dnrnulqaasIpJJluuduIJ,lnorPoruu?llnolsnzJco]cnJaoqJEpolBuf-tlonInr'pu+I'JZoso'apoJPpacnJuueOEln?euIsuoriuEDorcrc*:aan€sprIcuunaopuet3c'pillaaztulnpaaldu,sl
aa'€JprJuBrJcipnul"iIasrdaSa-'rpa1su1urg{ueri8eprullqr1onrluJ}nor zl€roerJorcucanlplec--s'c-tt1t.slteto1pl;ce,rtaduSltpaaJlepolrtopuptodlrecipltdyasp'oaurcSneiudSueurlrulploeclpllue'ar.rrrnduNoeI uleoocde

'.rop1Srurrqc B puAiJ BoJ€o?Ipocsl

-lruqtpoau ap arielnc.rrc u"t esnd 'alureug runcB ap 'U Ieur Jo^ a:|lc i3 lop.tolctd
elapd ed runce pugd 1ep1a ne-s ollc <;opr{eutquroc )) JoJnln} eurns 'e.rnqruls
u1 'pzearlsgd p;rlseqp rB ptraqp8
'p$o"r 'le1os'Inrnqlsnnllqcpatdfsi e PZOlulS

Tnuaq1n? 'yniot
: aJls€ou ralapd ale ar€luotualo IJolnc IaJ? alat nc IIIqBls 1od as ac oliluourJe

rnln[esrad

Inrpnls ng.rluandc
'i.ro1nc
g-',iurded-eurloa: B1dcur-la1ep1u1reolorycl
0 -'1-f

T-

D"-."1 rF "-, ,?*.b;4I'"I "

*T*",6"*"cr

g, ? L*^,$ur?.
y&' -t o*J t,?",
a*.^
&
U*s

0
e qlrg^^^ca ,9'*;a

? a0,^^J-f.;' Ir" -h oral .9,r1: nql guru5r^+
ere*$
& 1

1*.

q A IV-a etapd

.-Q'*gt J-e.,;n cromaticS.: pa-
leta cu 6 culori

pentru studiul

peisajului.

Aqadar: o prirbuqire a colorismwlui?
Nu ! Arta coloristului de rasd nu std in marea varietate de culori pe

care le aqterne pe pinz5, ci it muzicalitatea uomaticd, ce qtie s-o stabileascd
p- e p- tarnl oGurlelcuoi,iqciuoargjuabnoizraulsaimnfuoinmiileinicrnroummadticeesuablestapnln-tz,eelcoorlolurainitnet.rebuin{ind
doar un pic de negru, un pic de aibastru, un pic de roqu qi un galben de
-pdmPinatleotaarelcuaireT. izian n-a cunoscut niciodatd mai mult de patru-cinci culori.
Rembrandt avea oroare de paleta prea incircat5 (complicati).
Azi se qtie precis cd un colorist tnnd,scut fuge, prin instinct (chiar de la
inceputul carierei lui), de o paleti din cale-afard de complicatd, cu nuanle

g-ata fabricate. la ea, decit numai cei predestinali sX rdmini intreaga lor

Nu se reped
viald incapabili de a crea cu mijloace puline - lucruri mari'

72

ct

oDqaululprqJocsoq-BuSrqEc?sauplsncoullurrt€u-surr.€rdurorcruoJpl cJBEp-r nBS 'rnl rrJor,\ JoiaunJls B pllpqpts
rnun 'p.reopunq 'pceg
lsruolor^
'n1a1nd nalnpJoJn :ournu rselece na 'ezeloq uro^ I-aJEc ed rS .rolpupruose
nrirc.rexa un-;1ur.rd nJcnl EI pcseaulod Fs rnqaJ? e,t relapd alaur€1 cruraurol
pcseaugdpls ps r3 ppun.rlpd ps Bor^ orec p"rolcrd loJls€ lol 'nps rnlnluaur
-nJlsur rrJppJoce 1nr{ro;axa ur.rd rilug reur pugdecul nJcnl e1 ,rn1 ruor,t
ru.rod e,r
olaulel Ba.rF p.rp; apasod ps rf ppun"r?Bd gs ear,\ orec '1n1sruo1or,t runcord

rc ap os€l os nu ps i 'p,ier,r e1;nsul l-ps !?uauiuoc auluop l-gs
IEJnJ rnlnlBrroleru e rn1 e,rdnse aJu,rut,t1 ps arBpifpplcrspecau'ald1ap1lsc]a;1e-ppgrurlur
'1a 'Uaur piualsrza.r ap ei.rog
rS

Fcseounc ps €aJ,^. 19 'arur.rdxe os ps amqa.rl aJBc urld ppr.raleru nc n7dn7 u,5
rS a'r"ralururlie og
a1e1dn1o.t o a?urrs l€JF^opB lnlsr?Je :e*e or; ES IBJn]€u

rnlnlesrad n,aT,

Inrpnls n.rlued 0 '--4*Tr.,
p'--urdlodeinlca: FLcErnle-crAueolJaVc1

,Brv)'A mu31 s'd "-ffamrtloaFi>awI or_+}, o $q
0
0

T_4"""r"

0 y;4 -,,ag*

'00??*v"{Fu g I ?*{}9
r-J,r \'b-6.J Eq,:t

bbtbo -.g- '? |

raportltrile de r.ibra!,ii dintre s<tirnurn.een-tiunvdi asjgur cd violonistul acela r-a suferi
cumplit de pr: urma acestor rata cariera.
l qi-qi va
La fel s-ar intimpla qi cu pictorul care, nelinind seamir de pove!,ele ;i
experienlele marilor coloriqti, care l-ari precedat, va incepe s[ schimbe ordinea
stabilitd a paletei.

Pe ce se bazeaz5 ordinea paletei ?

Pe logica meseriei pictoriceqti.

Pe ce se intemeiazS. <r acordarea rr paletei ?

Pe sensibilitatea retinei noastre.

S-a constatat de pildd, cd in munca paletei, culoarea care se cheltuieqte
mai mult qi de care arrem nevoie la fiecare clipd e albul.
Deci trebuie agezat astfel pe paletri, ca s[-l ar-em oricind qi imediat la
indemind. Cum albul, pe de altd parte, intrd in combinalia tuturor culorilor,
locul lui e limpede hotdrit mijlocul paletei, intre toate celelalte culorj.
S-a bdgat de seamd pe urmd cd galbenurile sint, dupd alb, culorile de
care avem mai multd nevoie in timpul lucrului. $i s-au agezat spre dreapta

paletei, fiindcd dreapta paletei este, pentru pensuli, mai comod[ decit stinga.
S-au aqezat apoi, in stinga paletei, culorile de care ne folosim aproxi-
matir- mai rar: roqurile, albastrurile qi negrul.
S-au gradat, in sfirqit? aceste culori qi s-au invecinat dup[ puterea lor
de lurnin{ qi treapta lor de simpatie, astfel ca albul sX rdminh Dn centrrl
dreapta qi spre stinga cS.ruia prin celelalte vopseie --
de lumind., spre cdtre extremitdlile paletei. -
Iumina sd. scadd.

culor-di{lrsoetrfaepcl,etasc:-aognaaljliubnneesn-ularisleotdrggaiinnviezgraezrnueearirlaeul;npeei paacleetaestcdarbeaz-d:indiferent de numtirul

centru: albul;

stinga: rogurile, albastrurile qi negrul.

Logica meseriei ar spune c5. verzurile s-ar gdsi mai la locul lor in stinga
paletei, adicl lingd albastruri, cu care ar avea o mai mare inrudire (r'erdele
fiind un rezultat al albastrului f galben, fln care] albastrul domind), dar

sensibilitatea retinei ne indeamnd s[ punem r.erdele in dreapta, lingd galbe-
nuri (cu care, de altminteri, se lnfrd.tegte), fiindcd acordul dintre verzuri
qi galbenuri este infinit mai cald gi mai armonic decit acordul dintre albas-
truri qi verzuri.

Iat[ schema unei palete <r bogate I (fig. 1), cu ajutorul cireia pot fi
atacate aproape toate motivele qi problemele picturii.

Dar, aceasta e o paletd mult prea supraincdrcatd.

Pentru studiul portretului qi nudului, o paletd mai redusd. ne va fi de

un folos practic coniiderabil; mai intii, cd ne obignuim sd aflim singuri o
lume de combina{ii cseubzatilce,inpececlearceitpeavlaeteclueloprrie-a qi apoi
acordurile, strinse qi bogate invi!,5m, a stabili
nu ni le ingiduie,

cd.ci ne furd, spre poliuomie.
Iatd (fig. 2) schema unei excelente palete de studiu pfienetrrpuerpimoretrnettat;,i
nud,, vom experimenta mai tirziu, dupi ce \rom
d.ar pe care o
pinl la epuizare, paleta cu 3 culori (fig. 3) pe care o socotesc cea mai sobri
qi, in acelaqi timp, cea mai delicatd qi mai armonicd.
Din aceste trei scheme de palet5 lipseqte negrul, cu toate c5. negrul este
una din cele mai solide culori qi, in acelagi timp, una din cele mai prelioase,
pentru calitdlile de griuri infinite pe care ni le procurii.

?4

qL

-luIS pleJetus op Trqco nc nr8au Lreloru un nes ?Joiu ap pcJlrl o lp,recsec
ap rqcunr? un rro
ap orlal o I ornln8 o ler1ur8.re rB glpdseo"rd pcnr16 o lcedoc

PFoapqoIcunlat.rp1pcnqappd.r;cp"re31n,n.onesJou€

ap lcund urp pzeauorsa.rdurr o rs in1 raur?or pdru;c ur op*c ;T fil'{",:ifJ.ti
T;raoplaouurtld'(rgccs1r1p,seo1led8eeloeuuprlusd)xaurappnrUJnEuarnJJBpJaaqpr[upddon.ldp .ln8urs a1;e r6-ps ( ocrlc€prp
pzeeuun aJBc 'rnlnlolcrd e
- IaB.pr€ocqo'(lsare,\{'meDr1,Elnrupo1nuurpocgnlp€nese)srnflnpsrlreJloqoclr6p'rnqIBl]nds(neIpacpoloruuupirnnlcsuarrn.er.dorluaIan8dcelra<aiuer zgoepzaosodl'oeIcleguosrpcrSSrnBupO1e lu'ts

Tscoht gudsgo

'o-salo n-15 aloc ad ntnsaut n4uad alolnc tn1 rc1so?nlp n lS
nutTdtcstp nput1So a ngctd mun
arvuJaxul rny nga1nd nruatptnc 6 nautp,tg
'( oleclpc D autq rS aleqn.rn$ug
aurq 'cuaunlu"r BI B,l.opun alrie"rlspd aJ€oln'J ap alrJnqnl 'alasdorr. ap erlnc rS
-a?11neu;redreaus r-nEESa'uaopuzroeselpargu'prsear"utdonp7 rS eqapd eurq rie{p"rnc 'rupupldps
o-tfaund
oc€J riarr pc liape.rc pul3 'g
pzned o

crd un rcru Bc 1a;1se 'rr.rlcadsa; IrnolBdryJa'lrBnrpu qun1 lappudne,rclpdaJplplecoodrenoulnFcSaJOpBaalrpr
'pr1os 1-rircnspl
I-gInulslauarrErpJoplunnlucu,Iau'gprs'(1qrnonFp?uIounscnuuarrczdr!uI<Bll"eprcouppnc?.raonurqInInlurFtSuIoa1Jlc?reue;.orrraclcdrrSlJeqrelnale.croned6gu) 'gBipalueqauesnld\oenLoc ur'i,eeslsaaldd

#;uuarap?un

pu;d pleoc
u,r Rr€rn.,, pd.rgc o nc ralapd Fuurar rirn.rlsnl t-ni;i""$:t #lo$ eurq
alrrolnc RlEp o rieca.r; reur '1o.r1ed ur{'nd nc
Rc€J nu ps ec)
o-rie{p.rnc:p1a1ed ap r3p.rer pfr"r8 rie,te'ntcn1 ap r{esp1 p^ pulc'e;eag .g
'lJarJ roln nc e1-riecal; 'apaurn ololz u"r uo ,psu't eu.re1
'rz Bnop e puld opada.r ee;d ecnsn
as nu Fs ec (pnJc roln nc alrJolnc g,r.-riecal; p{rS.re ep JolaFZ pdurrl a4

1aglec o'el pEocu'rfoopp"rdlll?esaJ''rrBoarnupcaapiipi"p+r8r,r,epn'lrDpScor'rlde,"cE1osrloJolialcfpnrliec-n8npa1uan;EriJrnuRpaspdrero"'elrnisrc,atrca"erp1,too6lda.porec-,o^fi.eieprupspi.rBrc8c
rode r$ (qnf ulp Enou EorBopc rialeocs pulc rcunlB rB ;erqc ?ncpJ op aurq o
BlsBocB er{e.rado) rielpdso.rdui,r o ps Ec rI}uI reur 'pgrinc nc or€olnc ap p.reoI
-purp.r8 or€carJ rieca"r; : €lseoce ul plsuoc rolapd BlalBoI 'ralepd ( BlalBol
D -
r{ezaBe p^ nN 'U
rr.rolcrd unds urnc - acBJ € ap alureul 'n;cn1 eI plBporcru
'RlsJI^ reSdearieecuenadpn'pN1o'.,r1uoc
arnpp8ug p.r, 1;c ad trl 'pctnta thtaacp ap rJolnc 11cap plepd
:opqesuadsrpur lnlosqe'ecrlce.rd rJn?€JS €Ao1,r3'plepurecoag

piursosr.rd ,u llT:;i ,:L't11T, 1TL3#j; H'J;u":iff3o*,,,,,,
psap nc alsa p.r8au
'nrirc.raxa un g 'snlcxe e.rr3.r"rrt aJ€c od ap glapd
",ad
ap

o-Jlurp 'r.rnu8 aplqns reur rB al€rJBA reru l;c uam??suatsrrlnnaz"Jnara;uar1Sndr;rpnsueacqp'e81a'rp.rdnSeo.dr
ap runcB lualBocs I-Rs JolrsoloJ IEur ?InIu
'rln,r1seq1e ap rJnco?saue oldrlpur rB as.re,rrp ur;rd (rcel rB oseourrunl retu alac
e1 puld 'appc rS apun;old rBru aloc
BI arepr)uenulpdrcpctlc1ao.rdrparsE r.rnr"r8 alsac€ run3
'r;rnr"rF op rJpcs purJgruJn rr{eurquroc 1n,mc leiurnqa.rlu;
ul
p?Bporcru r; aleod nu (pqp rS ec) p"r8eu 'gcpuirJ 'surpeu"r sruo ruB-T

deopotrivi < modele r>, la fel de interesante pentru..artist ca qi torsul bronzat
unui atlet sau maicu angelicd a unei fecioare bdlane;deo-potriv5.de. utile
al deopotriv[ de instructirie, de <tfrumoaser, in
qi in,telesul adinc '1i intim al

rm.ieag"btTielebqa,u"gnteuulcuaiaptpbitidcaotoppreicrreienlsecg.praicntduoraiire-ad(insuobriieccetuvleuai c>-t1rodri,ecsicpqriinsei.nvtoerrpmreetnalrineea
pi"la-setic.diaai*lsuccxru, rbilouinqioi afi"iein,l'eiildotrtovitzoibidlein'quirmcodn,,crMetaes, adueucl-ad19iipcichtioorsulsasr-aImsebravrit'
carea pentru Cythera.
Cir alte currinte: ceea ce face succesul plastic al frescei lui Michelangelo,

al tabloului lui Delacroix sau al pinzei lui Watteau, nu e fdoar] < ideea > din
respectiva lucrare (idei din acestea au mai fost speculate, i.n decursul veacu-
ai cdror nume, totuqi, n-a aj,r11s..1
rilor, de mii de piciori fi sdpat.pe.ribojul
plasiicii universile), ci putinla de redare.plasticS. a.lideiil in detaliu qi angre-
InasuaapmruelaafiETsnAahtx[sirocpmtdmifrieeoiman-l"]sru,acinrauCnenfoaaRinuamepticutnledraosesrusit*rupt*p-iie.vcerdon[i.oers.aatuarfeiliiado-tepirtdnoapedrleieiugncsli6tpuorziauiraasqnoe{iinlamoaerpuniclsgcoatrpuemu6rnatpaurldourne,znaidsloieiblduaareanliesztaauammrnimnbuoaoldiuneRtliauacotcdpl_bhaueilnnagrolrtuootpsleualsmiiner'.e*da.

pictural[ de ansamblu a tab]oului nostru, iatd ceea ce nu ne poate invi.ta
decit modelul.

Am intilnit adesea pictori qomind luni intregi, sub pretextul c{ n-au

rnodel. unul dintre aceqtia nu vor realiza nimic de seam5. in cariera lor;

Nici s[ Jff[iin]u-pteicstoimr ,t-i adic5 cu retina p_ermanent treazd
circi este peste putinld coplegit, din- zorii zilei, pln[ la apusul
in cdutarea plasticului'- ca
seotaalreeianluz[i,,indcteeuriioonrfzuidnlriotcabaistveoaiartriaeelteag-e,teninedroeczui1<r,tmaeL,oet,pivceeeas>strpaciudc5tuc,eralaalse,r,ce,slpitpea[uccraaulenct,nliplaadtu'-hraal![,i
le

in

maidanele mahalalelor, in gridinile pulilice, pe cimp, ilna_mtout ntitmep, ulal.-,-mluamrei.n-a
jdoiamcinnepaelao, blaiecatmei,amzSi.ngsiainudiun-leamfourrmg e-l,e,-ppruentluntdinud-lee^ni qi
valoare culorile, exal-
ln
iinao-t. infdj,iq[rile, lirnecind pe
reinnoite, niciodat[ aceleaqi; cici nsautcucraes, ivaeleqoi rnoeasreftrd;ietec_iiqaecuorqdiudrie, totdeauna
rutinri. . .

PRELIMINIARII LA STUDIUL NUDULUI

Pentru rnajoritatea [oamenilor], ca qi pentru o buni parte din artiqtii
puritanism straniu, plasti-ca nudului contemlloran_ e
converti!,i la un fel de
isnocceoltimti aciauoqomr acnaizfe-stajirgenaitortaisrteic5p.en-trduamc[ornauladec-uarednrtedp;tufilreimgtpeu, rpdenqitriunfemronraalilia,

* Jean Rochegrosse, pictor francez academist, din sec. XIX, autor al unor mari qi
'nrete*n*t'iTohaosemcaosmtopuoLzuilirieis(tloSrilc5e-.1879r, picl,or francez, elev al lui Delaroche. Ca pictor
de curte al lui Napoleon iII, s-a bucurit de o-nemeritati reputalie- Scrierile sale,.pline
de urd qi invidie, indreptate impotriva lui Delacroix -l-qai ua f9d.c1tuotr artigti francezi antiaca-

demigti'(Mdthodes et eniretiens d'atelier, Paris, tB68) nepopular.

76

LL

'906t-6t8' auu€293 Ined *

'lo nJluad azasr,\ o-s r€cFlu ?ruzPJpul E-u rcru

'xly el ap InulJlpq a.rec ad'er.ro18 ra pcseoJocnc ps'er.rolcra EaJ€ur e8rlS;c ps
1olanadcd;)1Bas-aecaueDala4qncpnaBcdlap('Jp'oop'^rlosSrapu-croecp(runErleezuutarurcl6conr?S"'sr+op1u1r-plrssSo11oerdrBarruulJ31Beosziurr?q€n3cuErrIneE1p1auerc$lrdieeoelpunzuada€la,orz"acgr8oDeasxz)(oeulpaerrl1loloupcrssrouu'so1ac1,nLeRrB1eSpIpcegd'aae1cruep"csr

'?srlJB aJ€ur rnJPcrJo €

oseolp8iur rJFloJJoc op ale?rlrlce e8unl ul rJalunu?le op 'oluolau'(ayot pynpo
-'n'Lu rap aspop'L'q uoaun) naep-ruieutrrq"orou;srprJ'oalarJiousaJrBcJr;(nrsycuer q'uarprui1n6riaccae;"rriaodlturrn"rdlgoc.ardp
auuBZgC r-n1 elado u,I ?Ezrsos

Iipll11]qns o]Ipaul tB e;Ieurp,roeJ]xa Bc ocluqor]ou liplarcos raun elueza.rd
ra'el1Bqerelreen;o1.rplupna1edpsdcnsreuepau8rpld1_reeuopl1rFnnuBlno-JcoB(lrpcrlJeuoon??uBl'oeeu1sree8rDu€eqc-anrpsieaaclpleeunoalliJ.arnF?arcruuBrrJo"ra;rs;uper.8rnde;1a'pup{ecudrFln-SS?nalcJna€cpc
pur,r."red Rs uolppqRrou rac 'a,rar.rn1ue,Le alalurds 'a1"red RllB sp ad .re1
'cr1se1d mFlqruesue nficn,4suoc BI ocnpuoc 'oluaurple; 'arec -'o'uar1Jdoulr€acAd'rr.rSuoe1p.rnuecd.rnooap;
€Radnupuz-r.\arpluaoldolorccrnulr'aaL"roeulat pnouprnSaodg p4lunuputn alnlnpow
n1u3
IBZ€q lernlcrd un '
-oa"rd 'riua8rlalur rB rirlsurc rr13r1re uulrplrzo'eJu?uBez:ga3JB1unr1Jnlepgliqiznopdxoe- 1e1da1*e ap
e;a rS urnc pdnp pseccng
- ln E e 'L06,tr €c r{ar.n pnop
('aururop e1 ps rf ppur.rdnc al BS
InJcJ€rr-.lrorcle8etulsnodlsureaulrnpdln"ruen-s
?lnclarl 't1.rung8,rtsnacp1(doe.erpuunecz'g13"rc)u'grn'rp8urern1.repp ?"rl-e alrrnl
-uozrJo ealelprunl

EI olJeoru ep e1dn.re.r1ul ?soJ B JBuoIzrA lrlqns mlsace Bcuntr\l 'rualar"rd ra"r1
-lop E RlEJnc er{e"rtrupe lgcep 'p1e1u1,te rS pcrupnJ} €JorJBc rn1 e8unl ug 'ar{ce;
-srl€s RllB p.rp; *'iue ep rcezreS op BIsJIA €I oJeoru 'leuorsed rB prcnl'aceual
Blsace Inrolplacrac '1er,tr.r1 drqc ug rJooun 1r.rocof,1eq 'ep,t e1 1en1 '1e"rou31
-a--'rtraeBslrpuuruuulouoengaeuJrpuzanreSgearc1J3-c8roeBurprarl?neasraul.iBpsrtlazBunarlozoe1pcdnleBqo^xluAda'Enaouuoo;eI4ecepaFR,1eerJ1JauornB1ilrcnJreqr[erJat'BernpeuJq;ydaapLornud?nBposprspnaorncIplJuaer'rtReJ8uqo?eruBuJ'l€uoanBonorpur?uoeE;Bpn?Jcuia1Ilue€1-lcroRaxcro']Jcsadrnrlnnsup-ep"upaBrenooocucFla.'e2nr'azrdrod0ourol6qar€sB"otlrzeqrrrlpdlaood',"e.crt'rrur€lI.ed$lrarclogselpIBIpou-BEasrae..-rr?EJdneg<uoccFIar€leaBrru'oeceIlcuSerr1upBerloo.rlplr€poeredJecezrrEBorque1OuJ"3lepera€o18s1lEerau1"opr?urIousderD
'g1e.rr;r1sn[- qcund un e1- pu;d
alse rf - r; aleod 'a;eopnd Rls€ac€ 'r{a;,t pcep 'nes orzr"rcodr plseacy

'aue"roduraluoa

acrlseld gip?lpnu eoJBI€lo eururopa"rd re arBc u"r arlseou olalrz urp p1"re ap

erirzodxa o-Jlul - Sr,rn; ed rB pnpr,Lrpur eleod '?,rcap - Eclec JoA nu JEO
'oqI€ rolalrp

-oJJy ole runrcrlo8 alaleur$nreu q;adns rJo rcrlue raz 16 r{a11e JolrlrJrn ole auaoJ

sa-oor{unelrccJenEdpusaIe"eor gprSipaal}r.€rpo}nadr;uoccoesuze!oa-rgnz8oarza;?peWrpzrouarndps'eaBu"ra?edrczoatJpnJuoauArJenooulapatrBzrinIeru.qrrEeuJoaoF8uorr,ol\FlanSJeaasuloru?so€BorsuFurrIae€dJJo-erup
gmo*ruurop €Jalsne o 'arlure; ap
aJeolcaJrp alur.rpd .ra.tos rS uO
'acrlue earlseld rrfesnurn.r; BOJEIIB^xBo Jnqc lap.red

'eut1e1 rS eceo;r8 nc lap"red ;rogiuocselope rB .roprdoc luolsrsur alSa,t"res as ec

$i astfel, fluxul uritului qi al diformului, fluxul ororilor plastice, ndvdli

peste zS.gazurile indolente ale vechiului continent qi inundd cu mlaqtini pesti-
len{iale ogoarele unei arte cu milenare tradilii de munc5. serioasd, de find

sensibilitate gi de ideal al frumuse{ilor plastice.
inhidcoesnualculiurpilleasatirctis-tic(ecasreubinddivifeerrsietefoldrmriuqlei la diferite rdstim-
Contagiunea
qi denumiri pre-
puri pdtrundea
provocat, cum era qi firesc, o tulburare cu consecin,te dezastruoase
lgioi ainsep)ub-lica qi ln lumea artiqtilor. Dar mai ales, consecinld dezastruoasd pentru
artistul de buni-credin.td, pasionat de tainele adinci ale meqtequgului s[u;
masele, care fuseser5 obiqnuite s5. gdseascS. Frumosul in toate manifestdrile
Artelor Frumoase, iqi intoarser[ ochii cu dezgust, cu groazd, cu rw;ine d.e
la aceste produse degradante ale < spiritului contemporan ).
;i el in excesele de neinldturat ale acestor
Mai mult incd, publicul a cdzut produsele spiritului contemporan, inglo-
toate
lupte: s-a indep[rtat de la
s:p[<emztioocda[,e:terngir,-seng'L$eilti>pg*ei-ceexalaedgibceudrdn: reui rccicaoinuqdni aepm,e tncreadlbseinlreee,aledl[,i-nptros-uronbopagacrreateefiaecq,ai idmgeiofdriiaimnlitaaanlttetad..
bindrr-le

etichetd
Va
Incetul cu incetul insd, increderea dintre public qi artiqti se va restabili,
ca in timpurile mari de art5. Dar pentru a ajunge la aceast[ armonie, artistul
mai i,nti,i va trebui sd dea dovadd de o perfectS. bun5-cuviin![ qi de o irepro-
gabild conqtiinciozitate in exerci!,iul profesiunii lui.
qi aceastS.
Nicdieri, in activitatea pictorului, aceastS. bun[-cuviin!,d
conrstiinciozitate profesionald nu este mai intens pus[ la incercare, ca in
studiul nudului.

CONSIDERATII GENERALE DESPRE COMPOZITIE

Nu existd conipozilie pictural5 care s[ nu-qi aibd absolut toate elemen-
tele ei constitutive culese din natur5.

Chiar compoziliile exclusiv decorativ-geometrice, cum bunSoard arabescul,

inc[ igi au sprijinul total pe ceea ce ochiul nostru inregistreazb zilnic in natura
leinleiilsein-t la cea dreapti pind ldaescefdrccu-t nu slnt abstraclii
inconjurdtoare; de din
ale geometrilor, pe pdmint, de cind s-a haos minunea

aceasta a globului nostru zburdtor prin hduri, cu apele, cu soarele, cu fulge-
rele qi traiectoriile pdsdrilor lui.
E deci de la sine in.teles cd orice incercare de compozi.tie trebuie sI fie
precedatd de un lung pi profund studiu al naturii, in mijlocul cdreia trdim.
nTlepuriaoimirtbleuiuiiprqciu-iiittld-aia.laipaeuru,opacrarpaoretecaeutadnda!i,tnisnienupcvtuoenslrucqsbti-dtjueearmovdadeicrdtea{eatredeae-pcIalaadesesetmtixceei.srim$rceciu,motliuaueilladcmilaouambijoilpDroiqtazaivitlepiideae,i nclaatutreuailmienveraeenliclszoiaaer
Pornind de la adorarea sculpturii antice, ca necontestatl qi supremd
realizare formal5., el a uitat adevdrul, de multe ori neglijat dar niciodatd
zdruncinat, c5. retina pictorului trebuie exercitatd, in primul rind, in sensul

cu * Termenul < modernist r nu este identic daeicsiem- neqai zind celelalte scrieri ale lui Tdoenciatzdaen-t.
un curent antirealist,
cel obignuit in literatura noastrd, ln care
Prin <r moderniqti rr el qi contemporanii lui inlelegeau pe adversarii academismului gi ai
artei de agrement.

7B

6L

ti *Beeieunr^rsaur.r-dRacpurr-SBerasrrsureadd
reur ,a.rese.rsezapt:'otlii,:b'Jurt'-i"j :tJ Ji-:i,
'pcrurouoca eier.r. uJ rS pldu4iu; as
uinca.rd ,psui

n;1uadrieurunle,s,i*",*i'i13[i,&tL";,:fiiHJi,,lTil";ff ",i:["15,"*:i:";
FlBol nr 'e1ue.t1ozrp aprie.rqncnla
rollralB^B3 e'iuaurl.radurr rgs d_ne8p.raoupr ezeleli
rS p_rpuoru rnproqzpr eauror.\ urp
t6-ps 1ec;acug ne 'roqz_pa arnqln?
EJAJSOTTTIB ap pullrJo"rd 'e.rec rs ecrlseld nc unuroc crurru nB-u oc rJarJnlua^B
rBo"ra,r Jol"rle'a1e1de.rp punq ad'psug,ecrlde 1od es,sns'reur ap a1e{a1idg

Jf- urds e;e de p p.rn1c rd r r"d"':TI*-;$;',; , J ?'135rT'Jt'*3r33#ffi "o " t
",

pranollarnlasfcsiaoanrulqzntatInllaucall-arng?lT"prr)nuuq1r?npnul8uiaBo111?ruSu1EgpuI{rare?s.Jprndosaueadlpetalonru.ufrdnteeualpnlpn€ussor J-,rrrinauIrapicolenl,lruBolerIlliJpanp,pntsud,;paouranrpuqe-oa?rJsu?a,pr^.rBur;en;p-rq:rI a?poC.r:r}l"ss;ee:oo;:uu,

- - ;fi'#t*H'l"ffi;€alBl.urlur ur ?rD^ ap ?rc *ro.,,,rf{t'T,: I"H'JLX,'J

o-BzrI€uB uro,t rs o-e8ep luo^ _rJlurp rnlaa e1e1ed 1o1 'p;n8;a,LuB al€ur ap u€rFlr

"org';Srn?lop)8lrclrroars.rdqello31procnau'relRr'{ppuzcu.SeruarJnenono1llugcperuerclderurleupgaudpnpr_npldcJorlolor.uadrl1aareupeldaul.llr.lrlrduc$eFnro'daascp..elre,ee,1crFoarS?1lccnronsa1pBcod1cl1ossau€uap,eeoa; JlrBrnuuE$reenpouu-,ruaurouurniederocr"pierrrrcrzturlr1ouarunudpuu€otnu€r.dloaa,rscelJ,l(uleoeBurrprsuap?(,{uBaLurrSBpe"openJel?1-^€ls;cu-ornorJo'N,ourornnqarua€JeBre?}c

-urau o nc nB^rlrnc o lercads ur rrzapu€ro e.rec ecl ,a\ntn?ctd'iifii'iurrjr\:rT;
a.r1pc 'a1eo1 ep snse,rd rBur JBp 'rnlnuesap e plBlcaJBau BolBlrarsa,roxo eapi
erJro{uep1ze€J1ruea1d_oa"prppu111sndB11
-'ursrlaled 'B;acurs 'pldurrs erirzoduroc e.r1pc rue.roduralu6o
ocrls€1d iarincaxa rnlnsorros rs rninlsn8 ,raiuo8
;o1.ro1crd
-llaSul plrode.r qns 'rnpdurr? aF ( rrBur D unueS' etrp1io1oc' e.rebr"raclns' .ro1r3
nr-'rar.rn1r.lrdu8aoaulcsd-res€euu"lernnng1ecpapu1pcpJl,oor.nd?uE"aur l-alrIpu€"ruJIr'odz-plazlprsuFoBeJclepoouurrsl€louJr?nJi'aIe?,J\run€reloBrrlJorsuaduroRJucBuaprnlru-ueoBcaurlrpinzc.uurpBnelsui;cB'rrerardilcgdBaprcrSelxs1iaerlooaarupulseoead8orgieydaa.reluxga

e-;go"drpn{sue; cruazep.u. ru}nn}qoJrde.r,e, uIorcrB.rr'aJu,r;oar;r.,rta;Fu?rlnuuar '?suonJ ;""t#;Tffi Uffo'ff"iru"j:X?

nE < ua8 ,r bp alir{rzodruo3

si$,f::;*r,ealsaae) aclpq1a6ls (-e_c11_tre €rlolsr r;,p;'i(TJJr;':i:1;,:l
roloc E prcads ug 'a"reodod "ro1p erFololrur n€s pceo.r8- effib1o1rur) act1oio\tut
'(1uoure1se1 Inou urp nBS ocrlqrq apua8al) asnot?4at aleuiurialap aurq orua?
aptufugzaond3upt;oscapo'appcuo(ar,cideaoccuxol runrsuourrp ap pzuld o 1e;pdeau auuasu"r ps
E^
xroJcelao e1 ap 'ppsJalrun pcrlseld ea;recsiur ep
o?rraJns_ rJBruJoJsuEJ? alrJBur nc ?uornc BI ?uarcrJnsur rrpaur ?Inlsap uJ pcul
epIIlpdsorspJ"urergod(.ur'rqrnaer,uuItere'npr?qusult€za1JuelnnpcsT{nud1srrpq_s^I8ena.zrunco"orrFTup?rnslces,rannec1q€pn"rr?a*o)ll1caocau.rrprdaar1l?Fqauo1r*re.urlcdtororre.srndderda1purrcuearopu4eir),Lr.'Sna'prunf^prrr,I-rlnu}Jrrn€czrn.ae'l.rn?.rreol€nsl-aS.ie'u{reu.lrsrbra;i

toareD, aptroirniaaatacqtuaamleelnotrugl eloner rnae,tiziddreunpciicntaotripeesntetrucad-iscpiprliinnemleunacrtaeilolor rs,irpgruiin-

lealanvuial!,ldorncouucderqitiocru-rats5d. risipeascd norii acegtia de neincredere qi sd trezeascd
compromis.
un megtequg atit de nobil, dar atlt de

CUM SE ORGANIZEAZX O COMPOZITIE

Un pictor adevflrat nu porneqte la organizarea compoziliei sale decit
dupd ce viziunea acelei compozilii este perfect vie in mintea lui, aproape

pind la detaliul insignifiant qi, mai cu seamd, dacd. pictural l-a covirqit emotiv.
Nici o temd de compozilie, oricit de grandioasd gi impresionantd, nu va

putea fi desdvir$itd plastic, dacd nu vom poseda, in prealabil, aceastd desci-

vi.r;ire interioard,.
Nu putem ajunge aici, decit printr-o seric considerabild de studii pregd-
titoare, in scopul enclusiu al compozi,tiei noastre.
Dar sd proceddm prin exemple. Iatd cum a luat nagtere migcdtoarea
a picturii
pinzd a lui $tefan Dimitrescu, o capodoperd romineqti contemporane,
Morpii de la Ca;in.
intitulat[
Era pe yremea furioaselor bombardamente germane asupra pozi,tiilor

noastre din regiunea fCoacq; infducluini.dLoocvoitzeitndenptruiln$steaftaenle Dimitrescu fusese impins
in infernul acela de
reduse la ruind de acest
dezastru, o scend, printre altele multe, fioroase ori tragice, il impresioneazi
peste mdsurd, tocmai prin surprinzdtoarea ei lini;te qi reculegere; inc5. sub

focul inamicului, o familie de rdzegi igi veghea cu triste.te profundS, dar cu o
divind resemnare, rudele ucise in ajun de bombele vrdjmage.
Decorul era simplu qi dezolant: o sdrmani bdtdturd de curte ; intingi

pe pdmint, acoperili cu ultima scoarld infloratd ce mai rdmisese din gospo-
ddria distrusd, moilii iqi dormeau somnul de veci. In jurul 1or, in piCioare,
cu bdrbiile rdzimate in podul palmelor, femei qi bdtrini le lineau tovirdpie
celor din urm5 clipe ce mai trebuiau sd petreaci cu fa.ta spre soare. $i soarele

scdpdta incet spre apus, ca un uriaq, solitar qi dezamdgit. In urma lui se aqternea,
peste toli qi toate, suspinul agoniei astrale: scena toatd rdmase intr-o inginare
de luminS. pioas5, cu sfioase transparen!'e aurii, de smirnd.
Fireqte cd, in clipele acelea, pictorul n-ar fi indrdznit s5. scoatS. carnetul
de schi,te qi s5-qi dramaticul episod ; ar fi
fost un sacrilegiu; dnaorteqziel--a m5.car fragmentar l--a
in gind. brdzdat adinc in suflet qi
notat in retin.{, qi

Intors in bordeiul lui blindat, a incercat - sub opai{ul solddlesc -

s5-l reconstituie, sumar, pe o foaie de carnet.
Trec vreo citeva siptdmini sau citeva luni; se suprapun alte scene pe
retina artistului qi alte drame ii brdzdeazd sufletul.
Alte crochiuri sumare vin sd se aqtearnS. pe filele caietului: un haos
de suferin!,e omeneqti, acumulate in vrafurile de hirtie, ca intr-un fantastic
dosar de apocalips.
rdsarIndisnfirignittu, ntreormicupleluiimseunddafilntcreatnaqreeae]lomr,dccuelhualuini.eSleolidna.tziidaremniclei ,gpi ianlaizmiiccia,
moartea. Unii rid qi tropdie, innebuni!,i subit de bucurie; al.tii pling cu fa,ta
la pdmint, incremeni!,i ca intr-o metanie prelung[, coplegitoare. Un mili.tian,
cu lnfdliqarea sumbrS. qi mustea.ta alb-voievodald, l5satd pe gurd, pune mlna
streaqin[ ]a ochi qi cerceteazd cimpurile rdscolite de obuze, unde plnd mai ieri

80

T8 tI8 'c - I

arf.rd-asaluppourul orle_ .J,,oau1n,zeo.rpd-n1soenBt Jnn*?scarruorcrrrngerodcpgsJarruFr-rrr3r .r, l{Lril::1-,ffi:r3:

neu"rrrpplap,rdS- ap nerdo.rde
as pu"rc eledrlc uI 'ournue y$ 'p71qo7sa7ap pJn o una4nu a7 ,adqc byutiuo ug
:eaur_ er{e.reue,r rB EoJIqlI gcseasolq ps rS e.rnqpl ES Bauoa (niz"41 ieur lpur
lecqdxe ul€-I Iur erec ad) Jezrq ?I'BuSoolrueurrrrl€ruroorpsJresurrnrunep'a-€r;uerur1olplqcluIeJeOl8seel.deceua1rpo,ar-elufcepi1rs6y
1gc !"rei
ulp rocB ed 1"r1e 'rr.rose;o.rd llqnl
g,{gu-r1nd
alsed euneep?olutr ?soJ B-rru JBp

IIUflA TNdI IIJ NIO gTIIflNIS NUJNgd IIIYDIONI

'rar.ro18 p8e.rd ug sunfe ?slUB Inun 16 .rerqc .apqesuadsrpur
lnlosqB rS a"reolrsoloJ op urarlxo 'erirzoduroc ap orBurrurle.rd nire;exo oluol ?uIS
- urpp;o.rd a1 es sndo.rd ure-eu elec ad tn1npuoJ aloluaruolo EI pnu?nqsuoc JoI

DatnpJo?o rS n.rlsou_ rnpoued eie;e.rdns ed pnu rnun B r"ro arsa"rdxe ep dec
rpnduunrgEcoJqBuofer{s.rroaddo.rrdnurnf rlr-nplseuurroorulneI.nrelucoerudefrunep.urbyl.rec
ea.re.rqrilqce 'urplcrd
BoJeJpucug 'elreour

sor-pfemr.rd reru rs rJ rB oc eeac 'elercr;r.4r,r.1"11##:T:riT#?ti:: trilXi

-pdecq Inurserznlua epede.r efelncsap .re orec 'plecrlduroc ee"rd r3 p1se,r
eard erual o ad alncp; ornqaJl nu 'psug 'a"raunduroc ep rrfrclexe olorurJd

-sluearlelur uRIrrsR€pooula;u:rfiollpl'-ntl;dtu"r"etxfar"lJsa#a#y :rl:

ulp - alsa
r€ru €oc Bporoo, pcrlseld
rrirzoduroc roun BalrnJlsuoc

3i"lb:Tiil'ou'f-,li. 1ffi ilft:l.l"* ,-"ffi 3;

#;l'Jtfip dnp re ur nu . e 1e 1r c r1s n.r
rcor+sBurrrnoJec cIn'puole?nIgaJp?soB?JIIBIIoqJBe?essdeo-r.3r ac pdnp 'rode lela.rence ug psoqa e.reo6n ep

nc 'plnsuad ap rJguol€l aqels uI rl?ul reru
:poued BJoloc rf-e lndecug e rcunl€ erqe-op'1cund e1 1ce;.rad esnd ne.re aprl
-Blap oleol rf .rop.rpdn"r8 plquresue lol pulc '1nula op Fcunur o pdnq '1sa8 un
purlun1or 'erserdxe o pupluocce 'purcq op Rlnc o crlsrJo]ceJec r€ur purrurlqns
'elupur Jolouosop e.rdnse BouoaoJ urna lur?uezrq "ral*eur rnun BoJepqpr nc
'precs E[ olflpn]s rue-rl 'oJ€ru ug erirzoduroc
BcrprJ rS; tunc tz nc tz ]lJpurJn
rlfe.rncng u1p 1nI Inrarlate u,r lezrue8.ro e-r$ 'rue rop pdnp 'nrz.rg1 rcru BrqV
nu'aalguqpnr'uuq'u€.nrsop1uycBnBcqAqzo3r-+ppInc{elrBsq.rceTrsd.rn'elo.oru8u'r1:ro1uBpeoc.i.rlrper;nnde1oldssp'a.Burepunpn.erllpdoucallrecuudrrnerrucSuronaprSlruSolrs?puasruEoncu'eul'roupnBlrdllocscnAop01cEgnlou/oe0pnlIgn',r,:;crrellrneez1c?oxeopdeupJ.nennxBo.er'.l--rurSludaeIe-dS1
'ezezod. r-ps'.ro$n e.re1 '1g.rg1oq e-r'alurrunc ueaaoploru ep purtelq rnl BqJoA nc
q y!elalepour ocrJrluopr rB-ps ncse.rgrurq ue;a1$ rn1 ne.r8 lsoJ B-r nu '< .rog{.rour I e

plrur8p.rgd Bopnc sunfe I oloce-.r1u; ropulruB p.recald 'r.roz u; 'rz enop
'urSe3 ulp Ia r$ e.re puerirp1,11
'epadurrl rS
'rriurur p
pyiunuprue ap Jo?R?ulurrgds 'alurur u; 1.,r'I as r urSe3 €l ap Euacs
lerupc rB pcr8.raua '6ezp.r ep
J€lles lelm un-Jlurp purucnqz ec 'plepoep '.rep
e+s€oce Bcseur 'rn1 1n1eu.rec ed 'eirqcs adecq ncsaJlrrurq 1nluouolocoT
p.rp; nrlsnd 1S
epf e.re urnce lr.rolaqEr,l,ud nc eg.rn8uglc '1tS.rg;s elainsec areos pcru.rerue
u"r n€oplr
rS eqp

M[ sim,team umilit ca un ciine cdlcat in picioare gi totodat[ fierbind
de revoltd ca un corsican. Md sim,team umilit, fiindcd vedeam c5. au drep-
tate; cd nu putusem realiza pe pinzd nimic din invd,tdtura lor, pe care se
strdduiau s6 mi-o transmiti gi mie. Md bdnuiam neputincios gi lipsit
idnefigelecmue,tnittualrddeinteplaigleentd!,{in; m[ ndvdleau atunci ginduri disperate: sd-mi
beregati, s[
sar de la etaj prin geamlicul
atelierului, ca sd-mi de cimentul capul prost, s[ scap
odatd de el. zdrobesc - cur,tii -

Uneori (qi se intimpla destul de des), singele lmi n{vdlea in ceafd, ochii
mi se injectau de furie gi o indescriptibild lncordare, ln toli mugchii trupului,
md in,tepenea
ca u-n arc de o,tel, care cere s5. se destindd catastrofal. $i reflec-
tam (pe clt e momente ca acelea):
posibil sd reflectezi in necugetdtoare !
pu-tin<!D[ asr[-moaimceeanridi sint cu adevdrat bestii
cu aceqtia peste puterile mele ? Am inleles, de bun5 Cum e
lucruri
seam5,
tot ce m-au sfdtuit; m-am pdtruns de invdldtura lor, pind in m{duva spindrii.
$i lucrez ! Lucrez ca un lunatic, din zori gi pind-n noapte. Dar, doamne !. . .
ei nu pricep ci-mi trebuie un rdgaz... imi trebuie o ingdduire, pind ce mina

asta a mea, neexperimentati, va putea fi dresat[ ca sd asculte orbeqte de
porunca ochiului qi a creierului meu? S5. md lase in pace o lund, dou5, trei...
plni ce, dindu-mi seama cd. am izbutit, in sfirgit, s[ realizez indrumlrile lor,
s.sd.inngEuurpmolndatfemal'aachi picaiincrzdmeleiaamsi cbedilne, edgeidsephcailetrcvsirtoraiiggi,tftiirivuuonmi ilfd.di.too.tr,:lngusi idata,zli-i-gvipdmen!ii.tn.re.u
sd-i chem eu

Am reuqit l.
Dumnezeu !
gi in toate zilele, mereu cu aceleagi dojeni pedante !. . . rr
$i imi venea atunci s5. pun mina pe briceagul de paletd qi sd le sflrtec
iantgehliielirtoualurie,ac, as5s-di -iqniqfsafcdrdime pei,ntdeececi-mecantpuel poegprednzi i-i, qi sd-i zbor peste geamurile
sd scap pentru totdeauna de ele !
cdpillnile neinlelegdtoare,

Se lnlelege cd nu mi s-a intimplat nici una nici alta: nici nu mi-am
strecurat vreodatd tdiugul cu[itului de paletfl in beregatd qi nici pe
profesori nu i-am aruncat pe fereastrd, ca pe nigte tdrtdcule netrebnice.
Sfirqitul desperdrilor sau al furiilor mele era, lntotdeauna, cu totul altul;
culitul de paletd ori pumnii mei impietri!,i, se pomeneau spintecind lamenta-
bilul < cap de expresie rl sau
candidat la sinucidere ori scofilcita cocoand nudfl de pe pinzd, a cdrui autor -

la asasinat - md gdseam a fi. . .

Dupd cum vede],i, sint fatalele qi eternele crize prin care orice ucenic
mal uAlrtteinic-d:diinl toate timpurile
urmdresc pind qliadiandtionactieblddtrriintee!,-e. a trecut qi va trece ; mai

Deci, s5. ne familiarizdm cu ele din vreme, ca sd nu avem surprize nepld-

cute in anii maturitdlii.

Vd mai mdrturisesc (qi vd fac aici iardgi una din acele confidenle care,
desigur, nu md pot onora), c[ aveam pentru vacante preferin,te cu mult mai
accentuate decit pentru qcoald: abia agteptam ca sd pot lucra liber.

Vi le spun toate acestea cu toatd franchela, fiindch am convingerea
intim5, c5 md aflu in sentimentul vostru; qi apoi, pentru cd in Artd, ipoCrizia

este articol prohibit sau ar trebui sd fie. Ea infecteazd atmosfera- senind

qi purd a crealiei.

Prin urmare, folosi,ti-vd de zilele lungi gi frumoase ale lunilor de vard
ca sd lucrali cit mai liber qi cit mai spornic. Indiferent unde vd veli afla:

82

gB ]9

Bc EJnlCrd 'u€urn fBsaru un Eurudxo B ap eurcJes BzlruoJ rnl BErqidJooAcugoo ul arB
'rrrnlcrd ocluqal ap FOIp€ '( SnSelBaur > ec e;n1cld ap
EUU +

Ipnls opppauraoll€ouruoJrelgIlntJeolcardp (- acrleuroJc raiualcola EalnlJrl r-npugurrldur
BUB EI Fcrpe'ol-uBuIcolzBoJp8rrulnncferopusnFpus"redurnBpCcs ed
'1,rour

uorsnucall.urdl-'ee$.red-ec 'ra1Bpa1ae11a;n{seueruroec8ruoolururJryeu,rl.rpsces;edrxpa;8appsunac'u?eJyl OFglruu(aJleoltJruJs'tuoBlIeJJlI?unJIuno?nlcsrrgduolorl

nu rnlnru'cr.rqe; pfepqur* ur elsesos ou Ea rrrnc ese ,aurs'ii1']"-X;6-tt"t
'eal€olnc:leqrurqcsau o oJBc rS pzeazrlln 1-a;ec ed rnlnlerJaleru FIaJ ap +
-ploq luls aloiun.rpur mI olcrlceJd rS ec 'FnSalSaur rnlsacB ole rreru ayFbl o?rr

'arJasaur o puIJ purrld uI olsa - pUB acrJo €c - eJnlcrd

ee YHOI3Id gHdsgo IUYNI'\ISSNI

op acnrcser o Br p1dea13e uuooraJ"c,*uon rfffialrJ14?q laJpHcatlaTd ,u"nlJJelci€ffuir:pluiutrctrlJlHo lil

InJeunznq ug pcseesp8 as ps

'tn1n?nialiaut
aplncs pdyc o tctu finuopunqn nu : oluotuotu un rru-rirnpp8u; ,'urnae r$

' ' 'r{nsug our} op gie; ple.rnc aueparods o
!eleluecurs p1r3.rp,r.psap 'rn1nco1 pdec urp pupndnsa.rd e1"ry lp1.ry e1 ea.re{
-unuar nc €zeolelrqca ac eeac plalyns rS piurrl3 punq nc
p'euulrl1qeul rlSl r{ecr;rsp; p,r.
F'leclnBruqlueeoos;duge';eeed_egBdAnpac?r?oo^? 'RJlsBou BoJrJ u,r pls nu €ole?rlelnrg

ep 'piurlnd nc a p.^. 11c ad p,r-rir"ra; 'a,reua8 u1

-o ol*rrqouul roflraJnrzlqranl s(a,p,f.r.n:tqfpd;p:a#Tc;ti'tlti?li.a#:nl.5nJTso*u"tx,n-.pilwl,oi3l ,p"ui#lt'"lri.lrHou'.a;p

-aqp8 'esrqcsep
leJls rnun eneep.red pdnp suncse B?s oIaJBos pu"rc ololu ul sur.rd.rns rnlnfesrad
B Eaace a 'eleurye.r alelepd Rzealual e;ec 'runleu e a.re3ripJul p?le O

p'aJeolrqorpz rnl eaJrcnlprls p?eo? u"r ArlBluo?so rur.r.r.rd I-^BS ruruzpJpul BrEp
'ueur$np g?€poap oouloracouprpaeuou'.eroru1olod1carsdtace'lnec;1usgoeus Inoz also e.rec 'a1a"reog ,erec
IBc op eazada.r as rJo
a?lc ep
{l-oeau{drzupao.r11punpg"ureeJed"Brpdpsr'n€ruposirael.rrzRpnlUplu€cauI1BappellaBpcJdenrroiuda.rJeal1ln3c'epld1uror{rdureca1o'pc'1e(u.rg}rucuornr1uuoeadrleaad1:uora1e.Slrea}1ceu,1an}.nrse'}Fue1FanrrlaSu.SercBr
-apn"rc 'a1ua1or,l. elesrad ap rrirz'poudnxdaeuer.srde-deop;idueapaupnuqlec EocB rcre aO
uo 'sns l1nru ap o
plap,ra*
o-ularrl€orns upnulcep'popceS.r1es1urliencenspdeurrg,cipaudr 6r;u1 r31 'salaiug lsold rusruorsald
reur rec
'r.r1Sou rr1$r8esrad 'elSqoapuJ
'pcrleruorc oruorrrre glllqns rS g1pu1 o ap 'pues.red
pdruels oqcal o-Jlug ec 'leuesep cruIaJorca; rS epedurrl tcunlB aeede p1o;
'rnlaJEOS 3p alurBu"r : pclpy 'olrcrJoJ
ra qns rIrnl?frJppcseBpJ r€(u
rzur"rd.rns o-s 'p.l,r1cn.r1sur rB p1uesa"ra1u1
alac alalcedse

'p,Lr1cnl1su1
16
pluEsaJalur IuapurlnloJd a elnleu -_ 'R?leq E[ nes a?unur
e1 'g.re{L eI nBs se.ro u3

lungi gi istovitoare, de observa!,ii stricte gi de o exaltatd pasiune pentru

natura vie.

traonddicditdoeAEvacxlaeraaendmo,irebeeamsnlee-iusrlmvt$uaauitltuileaar-nodftroierastetailtmcpntsa[painuatpguraivurlrioiriaearz]v,iiditi.aciisrueSc.iepc-xelicaneedmpsltiieamaitpcoseuicglmsoulrradeailcueraecvdnegeunlmnuic,iitciaelenr.eaatoulanatueni aqptciucortldiole;r
El a interpus, tiranic, intre viziunea ucenicului qi viala lnconjurdtoare,
spectrul statuar al antichitdlii.
$i fiindcd antichitatea n-a cultivat cu preferin![ declt nudul, orice alt[
picrtoivbifteamte5a-courimcdrudieapteilldiedr pictura de gen bri,peis'ajul. -pee-draanatldunggraavtditadtein.
1 academic
>, cu ridicold qi
Portretul contemporan trebuia s[ reflecte, ln aiitudine, ln drapare, in

expresie, olimpica aparenld greco-romand.
Natura, sub aspectele ei necontenit noi, era fdrfl crulare dispre,tuitd.
Singura cercetare, singura adincire, singura pasiune care-li era ingdduit5,

erau mulajele inerte, de ghips monocrom, dupi piesele, aproximativ autenti-
ficate, ale Eladei qi ale peninsulei italice.
De aici ignoranla desivirgitd ln cimpul expresiei-contemporane pi lamen-
tabila abandonare a problemelor de lumind gi de culoare.
Tot ce arta bizantinS. cucerise ln noble!5 decorativd qi stil; tot aportul
evului mediu ln formularea unei expresii de un omenesc cutremurdtor;
tot ce Renagterea izbutise la infrilirea armonicS. intre linie gi cautiltouadriene- totul
se prdbuqea, se cdlca ln picioare gi se batjocorea sub n[tlnga
doctd

a academismului.

A fost in adevdr, cea mai ruginoasS. gi cea mai rdufdcdtoare dintre toate

[curentele] de arti din cite le-a lnregistrat succesiv, civiliza,tia omeneasc5,

de la chaldeeni plnd in zilele noastre.

Agadar <r academist > lnseamnS., cu desdvirgire, altceva decit scrutS.tor
p-aetenntrAtugaaindltaevrri,eeuslniuilp-eiciitnloindr iiatflenr,rdecrnoctloadrreias,cttidcn viala, Viala Contemporand, e scrutat[
ori expresiv literar.
migdloase,
studiile lui neprefdcute, atente,
p-cadsrieoniaatterd, ieiliqtdeo,vendueqpteoatotecmmaei rdiotarin, ,tsau_dbenciucniouagntemreointitvim, edpaitveiteullii.iinnjumriiojlsocduel

<r academist >.

El poate sluji, cel mult, ca armd neloiald ln cetd!,uia unui pompierism

modern.

Cdci vai !. . . existd un pompierism modern - mult mai intolerant,

decit oricare altul, din trecut. se

1927

Culoarea e in funclie de ceea ce vrei sd exprimi'
Ea trebuie s[ oglirideascd, limpede, sentimentul de bazd pe care se cl[-
degte intreg tabloul.
Purpuriul aprins, de la briul fl5cdului care joacd vesel in hor6, va geme

surd cind vom reprezenta acelaqi fldcdu pe n[sfllia morlii.
Colorist, nu lnseamnd policromist.

84



\. 1'r'nilza l:, ti!,r r,, l',,t,,t,i

q8

'oJBlu[Jdxa ap giualc

-IJnsuI o Xlcap'r.roasap r€ru olac ap (a1se nu e.redo taun (Ea?BIISI€drtrU*r,
rnp8n3el$etu eo;epesod p"rp; 'p1uep$a IJ.aleod nu BalBlIracuIS 'ppe u1

9Z6T

'0, arccoq

rS plueped 'oreoo.r8 olso puBqrn <r ppuor{Leu > pr}s€ou Brn?co?rqrv
- - - q -r''urucaarlpuuort,ar1d61s-re.r.r$reeucpren'aldrJ.r1'<rsrdcessoeu'urolaur.pr,oli.parllsacarcuou?rc.rornd?lrq'BpJ{UBru€aIIrlcsrJD1n6sIoBcuBInBulr}BIuBa'pJJrcaJIuaul1nu'crp{Lu'neldus-rrnoeptrg^uI1p1a

'aue.rodrueluoc ocIlsl?.re ep{cnpo.rd urp
e1;ed e.reur reur eac u,r naru rnp.rodod 1nlallns csouncor gs na.r8 olsa IurI

'arpolour eece rnd.raS eA oJec uI pcluoJ

-urs €aJInlFAu! : €orBolnr Jer - aleaurl rolrJnr[?rd erpolaur r; el erie"rg

'rauueptde € BlaplJ earacnpolda.r uraEalaiul nu oJeolnc uud re1
'gpour Brrrrlp op
mInIBuJn[ e nes l< crS ralst.l,al Bcl?a]sa BZeappJ]
aJBc 'pseruu8 eece r* ounrsJoluoc pqueco,rord BocB o nu FSuI erfe.rp
'rlSeraureg rrunrcrlo8 Flpnls ug r.rolcrd ad
lelulrup4 nB oJBc rreur aloualqo;d 'euneeplo?ul '1so; ne Bareolnc rS erie"rg

-dn1o^r ep nu rS rruJ€c eoleldnlo.t ap 'pnu rnun eiel'puzgea'yl.errac-nceglcs€rdI B ap eol€l

os aur3

'luAAcoJJ A OJBO 'cr;e;Eoulod Fpnu ep 'e8a1e{u1 as 'urrq"ro.,l ntri

'BCS€AulruoJ

e.rnlcrd q olBlu€J o adeo.rde a - ururrual Inpnu - Fpnu .rn8urg

'alolsrrolJ i auur€op sal€ reur '.req

- -'rr1*r.ro1; uerqcnT rn1 ee1;eour pdng
-'rrl*rupap{L ncsa.ro8r"r0 Inl Ba}JBour pdnq
-'n1Srfesrad ncsooJpuv rnl €a?reour pdnq
r l - -rcrrolsr
rr.rolcrd rnl urrBrurrJroyrlrnn1cetel.lrroeuotuor Jpedcanrqd

:

'p3a1

-ocrpou 1nln?rlsuJ B[ op EIocB :Ieapr Jo]Buesep rn8urs un llcap csounc nNJ
'FtrB a - vpll?oura ppun o 'erur1 ur.rd 'rurudxa ps I?S
r"rolcrd rrun y'arrasoru a rzauasop Fs IIS
-ad
nN rJaurl 3q1pu ppeac < 1 ; r{Leuasap ps lilts
atr;Beucrn'ru,rete.rl$8a<rnr.fra1p3.aredruBDJnlIuBISN
D : 'JoI BaresJp,toJ

'.ro1crd ug 'a.ra1Seu e1 ap 'ne1s ocrlsrJoloc alaJeoazl
'a{uenu ap R}rur}ur prue8 o rpocsr

aleod es 'p.r1seqp r* pueqp8 'p6o.r : apluarrrepunJ rJolna roJl oloc urq

Suprema voluptate, pentru mine, nu std atita in diversitatea gi adinci-
mea jocurilor sufletegti, pe care mi le provoacl natura, cit in aspectele pe

care sufletul meu le doregte qi le impune naturii.

CCDiiannrdddroaecpr[eropadriueiczniintnliinae-tuourand-soumefl$ienttii. sclavul ei. te incumeta - nenorocitule !
de sclav, nu

- s5. poruncegti stdpinei tale.

Vei sfirqi zdrobit sub ridicol.

Natura e o piald bogatd qi vast5, unde mulli gurmanzi dau ndvald
dupd trufandale rare.
gurdA$toirrttiodsttinuutqlruieie-olsppvrdee,gtpunariicr.5mdoindeeslte-- ii rdmin resturile
dispreluite. mai desfd-
pentru omenirea
uimitS, - cel

Sint unele tablouri cu motive alegre gi cromaticd funebrd.
Ele te jignesc qi dor.

Ai iluzia, imposibil de suportat, c[-!i st[ inainte o vdduvd cernitd, care

se hlizegte cu neruqinatd bucurie - te cheamd.

Arta este educatoarea sensibilit5lii noastre.

Ea poate fi qi instructoarea minlii noastre.

Cu o singurd condi,tie: sd nu ne priveze de incintare.

Siguran.ta c5 egti original, i,ti inchide calea originalit5lii.

ralismANriumtli]getdniiei cianossn5tt[.ezmni up-oiralaanaicmlasiesnictseitsrmdcdd. uiiensfrcicso[qapdtugleamscddc,eflirmdopnodpiaals,adredlsac[onliattuin-

sufletul omenirii, apele spumate ale romantismului. cindva prin a fi
toli clasicii au inceput
De altminteri - se zice -,
romantici.

Cum sari dincolo de zaplazurile Naturii, te trezeqti hoindrind in grddinile

Simbolului. sd te impdrtdgeqti aici din minunile lui, fii cit mai simplu

Dacd vrei
gi cit mai natural.

Toate elementele unit'ersului ur5.sc incremenirea.

Arta, de asemenea.

O statornicire a ei, inseamnS moartea - adicd renun{,area la desdvirgire.

Vd asigur: nu se afl[ sensibilitate acolo unde se i,tegte necontenit sensi-

bleria, tot astfel cum nu e pdtruns de polite,td acela care te face atent asupra
polite!ii.

Crealia unui literat se reazem[, fatal, pe autobiografie.

Niciodati insd aceea a plasticului. de literatur5, vine, adesea, $i de aici. I
R[tdcirea multor plastici obsedali

1926

86

ZT ISIISYTd
UOTIJSIJUY Y

YTYI{OrSsdOUd
VSUYZINYCUO sUdSgO

Sindieatul artigtilor plastici (1921)

Tinerimea artisticd (1926)
O revistd a Plasticii (1920)
Reviste de artd (1927)

68
'PSJnq Ap uaurJal +

TA6L

;oy1Br1re Ianrl'ee'cc'rraipeup.rresod?luBrlal(urlrlnuro1alnp1dnBeruoc"cu'Bca1lseraiuauusoeel"lBroua{IodursJnu.RorcJcIE€lesaIpIllalJulp€"rrpa.pIrpn8s.larpenulol"3rueaoordnuuepa,rIpruua8apllos;ea^<acr nrnucCprEolsJ?elllulBdl
eeirurs os
rcpc teurrls p1eo1 pp.reur a.rec lse8 un teaua;ec op uolrlJle rlurluoue eunds
JB ocrJo 'a1se ounuroc ;opln1da.rp rr.rptpde BoJapaa u"I glBzIlBaJ a.rrip.r;u;
- -IoIJB ad Ba?!]B a;1ug
Inuala? a*eur[p.r.,l rr8.reue 'elseace ea.rr{p.r;u1

ItBelrBsIaarc'Bee,uralppe.IrScu"1rgFcl'€<oelu"aruproaJcIluaplroyJ^I '( ocrlsllJB

rrrurraurJ D pcollrur ulp 1l]€ '11"tpu1pe
oluolualo
1n1o,r uud olnlsop asaspS es
u€ un ep durrl ad lecrpurs lsocB pcnpuoc ps runcB pugd asep alalolluroc uI

'aglqns r$ rculpe ep 'agecrlduroc op 1I1B ed 'aseo.rotunu op tlc od

'auralqo.rd olsacE asBoJolrrnu luls IS

'r.rn1pd

r*eralace olB oleJorr eleurelqo.rd ap rS 'pu,rg.I gp8e o nc 'pcsee[1.r8u1 es ps
!1 .re 1r"rop ep '.ro11Br1re oIB olelroleru Jolasarolul
BoJBJpde n.rlued (a.reof

-EJsap o Fs rnqaJl €A oJBc ad ecuntu op PJBJB u1 'elsece InlBctpurs IoFS
'nJlSOU

rroJnrenlnou.rrrauordegoecd.rJeIioBrqllulec4sl1oI€laFllcJsnnlpsJelInRInrsJnlouecoo'lpBncqpnre-l-lspoBpsluusenlloscoo€luoBcuae3?mseaola$paduprruplnrullarpt"Srl{delaarscael-Jun1canlrqunB
'aqp rS rcal JoIruI,Iu e ldard elsed ee.reSrcnJcul
pcseeqpa8 r-Bs Ec nllued 'tatJoztur IB ?Burpcsap 1nuls uI 1€uopueqe aIJ Ps
-pcrlcerd a.ra8elaiug pllce? o-.r1ut.rd lluaru lBselcop un lsllJe u1 Jet '*<t assnel{
-€[ g D o p]re uI ppB^ ps ne-s oJec 'rJncroc
ecnpo;d ps mqoJl
aloun alsaa o R?BI
]elnceds ap punq RJrBrrr lmu3tqo
ug e.re.rotr.r8u"r oreaaJ€o JB aJBc
'lrnlrlsuoc e-s rcrlseld "rog1*r1re In?BcrpuIS

ET ICIISY'Id UOTIISIJUY TNIYDIONIS

TINERIN{EA ARTISTICA 44

< Tinerimea artisticd r* este astdzi la a doulzeci gi patra ei manifestare.
in comun, de aproape un sfert de veac.
O activitate, prefala catalogului, prin pana savantd qi ingenui a lui
Aga afirmd

G. Murnu, profesor universitar gi membru al Academiei Romine.

e cu uGnuarinlemrealieb-dtrsinindt. guri rele pretutindeni - ;optesc insd c[ < Tinerimea >

Gurile rele sint pdcdtoase.
Ca atare sd ne incredem lor: gura pdcitosului adevdr gr5ieqte !

Aqadar: nuntd de argint. trei poli,
O nuntd cu cinci lei - ',si cri dar obligatoriu -
intrare -
catalogul.
Nunt[ de suburbie.
invitat sd dupd ce mai intii fi achitat,
Dar la nunta aceasta e apsuibstleicu-l acela, care, timp va un pitrar'
-Tintoecrmimaiii de
anticipat, vdmile riguroase >.
de secol, a intrelinut casa (
In artl insi recunogtinla nu-qi are rostul.
De altminteri recunoostinla e un fel de camit[ ; - cuvintul rni-a venit
sub condei fdrd voia mea.
Eu m[ gindeam la datorie.
La datoria de educator al generaliei fragede gi al maselor sdrmane pentru

afirmarea sufleteascd a cdtora, ne informeaz[ d. G. l\'Iurnu, < Tinerimea u

ar fi contribuit pin[ acum, cu largd generozitate.
Noi ne indoim.
Se cuvine s5. recunoaqtem, totuqi, c5, yreme de douizeci qi cinci arri,

< Tinerimea > a adus artei romineqti < foloase incontestabile >.

A fost singura grupare care a izbutit sd ia un mai intim contact cu
piturile suprapuse ale Capitalei qi sd stirneasc[ in ele, daci nu pasiunea,

in orice caz carioziLatea pentru manifestdrile plastice. . .

De bunfl seamd, sprijinul pe care maiestatea sa regina l-a acordat necon-
tenit acestei grupdri, a imprumutat t Tinerimii > haina unei autoritdli, mai

mult suverane decit artistice, in fa.ta cdreia < societatea romineascS. inaltd I
s-a inchinat cu necontrolat[ qi atavic[ smerenie.

Aici a stat insd gi primejdia.
De cite ori un talent izolat gi liber a incercat sd se ridice singur qi

indrdzne!, el s-a izbit de superstilia < familiilor selecte ), care, insuficient

pregdtite pentru in!,elegerea manifestdrilor ce depdqeau comunul, vedeau

in gestul de protec.tiune exclusir'5, al maiestdlii sale, singura confirrnare a

valorilor.
De aici qi decdderea, cu timpul, a < Tinerimii r>.

* in cadrul acestei asocialii, carc gi-a inceput seria expoziliilo,r in 1902,s-au.rnani-
festat aproape toli artiqtii, atit 6ei virstnici, cit Ei talentele tinere. Ideea intemeierii ei a
apirut ia Piris, ih vremea cind pictorii Petra.scu, Loghi qi
Strimbu se aflau acolo pentru

studii (1901).
Societatea, in conducerea clreia apiruserir unele tendinle de tiranie, a fost se pare,
dupi cum o defineste Fr. $irato, < o intreprindere economici ca oricare alta,r. Spiritul
coricrcial al burgheiiei pus astfel pecetea qi pe prirna asocialie organizath a artiEtilor
gi-a
plastici, ap[ruti in perioada imperialisti.

90

I6
'oricBJoJlnd ul lBJlul ocalu"Id Inun

o1e alcolur alorelunJgrrr '1ur8.re ep .ro116a1c InJJIA ulp pz€o?acJac a;ec 8.rn.rtqc
rnun eriuele r$ ee.repq*r nc 'e.repqp' nc r* 1ua1e 'rt"1*t"r.lillrrl5iu,Hou_r"

:aaat1rlldlBae3rJareeSlldsloonsdrq'Sfn'eouplrureq$lleespe!,egcrupureeoJrrlcd1ueanauu8J-.or,rnlcrrli,rcncJaerIsnJrraae"p-nr'lmg)epla'x,qdJl{taareer1lallu-ssrda.ruuJal"peao-orp1ocr'Jelrsd.lrreBaSpatlqldSeuuaoruaa1llarrSrrpuuo'rgurlegc€c"frstslcaage'psIcpcgauelr1nsuolo'seporlAJu€zcueorrlruacouylqI1rl.eliUlarnunnJcItu-Be"droreelqsdJnoruBBreceaIn'o4lpedcu-_.IuerBtapa'nuseJacog,pldIr'zlsaa1eioogluJElaluc€coslu,s1?aertdran,spnotaBlFloulllc?narXe?rerBonrnBlauJlNTo1ut3nl"qnnrc----pruvuailrpurrecru-uonsr
qr IISIJSYTd Y YJSIAIU O

9A6I
i ( ocl?stuB
lpurrrurrJaurJ D B p1e1da16e ea.rrueurr.rd rt3uJp ut.rd oJBo ruo,\ BA. ofl

'RluBrrozaJ

pyua,rnf nc ourrJ roun Fcl"rl '.recpur 'ecr;r1sn[ 1od reur '.ro1 e1s;pr ur.rd 'alec
rcre alefr.rnJ pulJnc ap 'aladseo.rd alueurela elallc 'e1led plIB op ad '1u19

'alelrJourru prrreos u; ple8pqou nnlad"rad g

.a"ra8a1aiq apadrurl,f'l;il$,ifi ,f;:';*"1:"'ii;u3;., ;i,9,,,",
p3.re1 ep lr.rrds rnun epelop 'r.rp;nfa;durl osJolrp ul '?Bp nB ra allurp rru1
'riplercos ralsace JolrJqruau JoJnln? B o nu eul.r el$a"rrg
r'( rr{urJaurJ Inu"rs u1 elel.rodns
uncrro nu '1soy ne aJBolBaJc aJlsBou aloluapl olBoJ
RrqB 'ele8unp RcBp ' ' 'aricalo.rd ap soralr ?aq{u,rz un

plder.le ;er nc

II 1qEoT uorury Furrrop I p1su1 p.rn8r; olor€ eacpJ nssog

'?slrnl*clr*c t",l"ol:;,#rfu"rO

I( rrurrJaurJ eeleluoleur aJ]Fc ap '1r1ncos lruoluocou ]so] € .(pe11e4

'aurr'ia1sr pasealsold nc

-rqucrlououcrpnBcs(ardrrulcrrJrSouolul e)crI"EraBurZeEAarpuleplcual lnrcaunnJq'IarnuJsoenrouplnoucrrdpua1rlrsuraln3ue';euerprqqrcocnJTrzrprerlrcssyre:a\.roap8
.rolrnurspld *er.rn lsace sul?s B-s piua.ra;rpur pp.raueE ac ug rriol nc rurl$
'luaure;adural r* pupereqcRnuTrrrr€nalsupllupocruB€a.lroacdousre(1rrurarrrJuauter1l .>repr8cre,1d1oa.re
or Baac e1 neepundspJ nu 'snJlur un olocB lrlocos €Jg

'*rnr Bro.4. p,rp; adeo.rdB '<r €ouruourr ) EI 'e,rpu1c n;rJ I5
'aSnqpul rro '( nrlsn3 ,u ,rit"ti$r"Iaceo''r
'Rulloc eDpaprnlp"r$cn-rcro1n'pc1perorS1nra;uBoJ
II Rz€osuaJo II

-IncsrJ nc JBIqc olelqurnau r,rn8ealaur ed ppoqols Bleorpuroq g.ra;a.r'dRu1glul 0p

lelendrBlrup'rqourq('ro1p11nH",11[,TJ'J:f :Hr"Jj:H";r:rfJt;lf;i,'+

$i privindu-mi fala lncremenitd intr-o scofilcitur[ de grea!5, amicul

imi zise:
Sintem o naliune sint un
ele au-, de suprafa!,d. Revistele acestea simbol:
pentru cercetdtorul corect al <rcivilizalieil noastre de ast[zi, o valoare

documentard nelnchipuitd.
!,ine -cuDfoanr dcuinrei ?le scrie, cine le incurajeaz5, cine le dd velina, cine le lntre-
pabeocnaa-rmeOednfiitcveiealerls.iteaRlteeevanisontaeolseatsrsetridn<tiInsecsdrtisidteuhldiirietidoee,sleceruieilntudtrreedlliiInmeibi rciaucuifioinnntedmluercaiturqeai lliceianpnlsaotsenei.amzEdi,i

sint colaboratorii cei mai autorizali ai stdpinirii noastre in opera de << pri-
menire spiritual{ r a bietului norod din Rominia aga de dornic de lumin6. . .
lA$nisudctriocnireniaile,atidccuiutela;pttleaosr?ai,reaadruelvailsiite-loqr.iImnepnrourmocuitt5e-lemivtiectriomgetreailesuategednelilleoi.r
-
oficia-li

pere ------d?eAAAPDmcmoiaufc!ui.ti?mdinnmenn.pu!eddspicmtoroetniandszeiimduar-lnutii.nislaaItidlaaoibnrmodaniicnnae.imssStteeen[rutr,nel vunXisem.tpeo.d.tqu?lin-sttdorcueobtveiagdteefi-tucenoadnbecoevndiainatte,pecourudninincauenl-,.
Magindria e complicatd qi ocultd. Nimeni nu-i di de rost. $i apoi, n-ar aYea

nici o importan.td sd-i cunogti motorul principal. Poate nici nu are un motor
principal. Important e s[ consta,ti cum se migcd maqina, ca s[-.ti dai seamd
de formidabila ei putere in stat.

$i dupd ce am inchis cu necaz uqa in urma amicului meu, am incercat

isnd-mcai raedusndgdinedzuvridleluqi itosrai ts5c.riruugoineopiasstoal5grinodzidgnvaietdacd<tmreaMqiinnidsrtieeriuol cAurtletelorq,i

complicate r.
Mi-am zis apoi: la ce-ar folosi ? Ministerul Artelor nu se Ya putea migca,
cdci este gi el unul din numeroasele piloane care suslin podul stdpinirii de
astdzi, greoi, enorm, monumental, suspendat deasupra torentului public.
Dar dacd aMncinhiislotezarulcrAorntiecldora-ofcicaiaqliitdalciei lanoaalstIrnes, t[rou]cilnieiliiaPtuivbdlicaer-puetsetae
anchilozat de
sd. arunce pe pia.td puhlica.tii periodice instructive, interesante, demne gi
cu atit mai necesare) cu cit flegma imbecilitd!,ii impertinente amenin!5 cu
ndmolul inundaliei ctuipporginrasuficl eRo-mpineieci.ar.e. vine s[-l ingrage regulat bugetele

minisMtedregloinrd-esctoint primul rind la trebuin.ta unei reviste serioase a artelor

r-pilraesatiAcpecu.ebaslitcdulrueivniosst[traurausrumprdartiu-tuprroinr recenzii strinse gi obiective d- inldlmarua'
curentelor gi qcolilor de artd
intreigd gi de peste hotare. Ar populariza, cu ajutorul imaginilor, operele
plastice caracteristice unei mari personalit[li creatoate, unui curent sau qcoli,
moderne sau vechi. Ar stabili -Ieogsdi ctuimrieinndtaes-truincttribeilee.leAmrenfateclee
creatoare ale
poporului nostru qi cele strdine, o propagandd

dirzdd pentru organrzarea tfuunncc,tlrionnadrrtlii regulate a Saloanelor de artd - oficiale

gi neoficiale - in capitala Rominiei.

92

Pntv -" 8zlruo.l 'N