2 decembrie
didd serp[rliaetemnogbioaglguti,-imdoi cttroimr iintedarestp5t.,ziv, ipitroinr tmr-uinnisctruurie-r care are o splen-
special, o lddild,
ficSnluopgmuernin.<ieilrq^!Ics-ini-hiasecm5aat-mrbzmiaudmill)afcit-at5icn,-dddceuiqsmmpicrimiei-nlcsiceiiacsbrprueiurendjmovetreia-liqab-rtioelovqpoupiier,,ibnnpdidtrtaro,ucamc5su.aipivnmeere.nteiitcuasduzeeislaaptsirda5mmr,uc,idanapciasirccretdatfdopi-ivnrecau!ut,erlleeda-qq,zliai5(aaa-vcltmautoermimeuaatuei.at'.luatue.t.i
meu, s6 mi-l aducd. Botez copilul preotesei qi vreau pe lingi altele, sd-i fac
cado-u un_tablou, cdci are o fatd la pension la Brdila, care picteaz5 ca un
serafim. Dar sd-i punfl qi o cadrd, cdci pe aici nu gdsesc. De are nevoie de
bani, mai dd-i pe deasupra, qi patmzeci de lei, din-partea mea. Dar numai
dacd imi vei trimite tabloul. Ji-i voi restitui, cind ne vom vedea, in Bucureqti. . . r
4 decembrie
I-am rdspuns generosului prieten:
q.i i.;aouA-fgd,cpurtedmaat rien aceeaqi zi bujorii lui Luchian t-re(iaqluanili.cBheoaamladnpue-ipinicgtdodr)ui-e
buclrie. Nu mai pictase de
astfel de eforturi. cind m-a vxzut, cu buchetul insingerat in bra,te, i-iu dat
lcdlmuaadci-rmarevimerjaocuilhsgeci,a.detci(rneCupaetepmabsmtadaniqinfaieiexlsxdddpqm-rpileopisnv-ievseStscca,touledpamo-tnoaaatnientPue, o-fdi-olpiinnatroqaoaclitiu-e?tels) lt(Aaudopricirlorreueui,aldnatco[nueatc]p,su.rt.iimrnn.essfPe-adcinlaeauzdnaoeqaeabavcdeaeiliulianeeist)utpsi-liuunvbiza,sietldpdole-e,-l
reazd. zeci de mii de lei. El o dis-truge, ca s5. ebogeze, peste ea, bujorii trimigi
de tine. E veqnic nemultumit de ceea ce a fdcut cu o-zi inainie. ioate lucrd-
rile lui il dor. Dacd n-ar fi fosl nevoit sd trdiascd din meseria pensulei, pictorul
tdqa.u.iceeifgaaseltAIata-eh3lal-u,o*cr.riidl)fneirsqdageliugamcpcutrriiilcanspttmpeaenataeol-,usuzaucii,tladai!cn.uddcv.emeei.apdalu{aun,i-rtsaleeadqbriosrlpeaeusluziutneblngaaemutirddidfieannsbciejceurrdrvciier,oaessitpndftqfienri-itcsa(octfiqdnitcdogritiarobtcsruo.i-oarp-liateearis-mauapirnltruieasaftatcutivnalui-dgpivoianaacz.reee.sai-.
Ruina aceasta de om, care f{cea penibile sforldri, poate cele din urmd,
sd tradu.cd, prin mijlocirea unui bra! invalid, rezonanlele nebdnuit
de adinci,
ale unui_ suflet, lncd viu, m{ impresiond pind la iaqitate. Am
fgarolaasAeauc-zeiliea,imnsucphlqiinntsigu,iupcilrliintvsdoueiltesLeiqcrziai-ul ,nignelptaru-stouinl!c,caeomi amenreedileaP,lod5eltiunterasi.,taiLbnuileuc.mhibarna, fugit din
per-delelor
extenuat,
cizuse pe speteaza fotoliului. L-am ridicat, ca pe un mort qi l-am aqezai
iard$i in patul lui, cu fala ln sus, qi miinile in lungul trupului.
cdreiFaloiiribleotteazlei,,nduravga{fpi rpiereteandee, zno-laaut5,pudtinutpfriictienramaincaetaes. tCa.r.e.d> cd preoteasa,
1922
THEODOR PALLADY ?9
Maestrul Th. Pallady e nia-ardfqoistpirnincdtrenicnioodi a-td.mai fecund gi mai vibrant
tinerele artistic{, a$a cum
de
Tindr - da !
140
TlT
t86r
' ' 'lsBJ rS rueJouo 'uienlrs e1 e"rrual.red ap
un pJn]cld nc oce] clrulu ar€ nu .tpe1p6
collrur u"r rS pp.n a.rec [rac] "-op '3e1aiu;
11
'rri;our e plueurr.rdep rf aca; tea.r8 ealelluualos ulp BAoc ola ul ny 'ezeor8
uuourn€ruarr"Jreroud.oroluusral rJeucarut(luIonepJ1?dstno$1€t'rau'[.rnlpu'er'Bu'reuetrrrBc.ru^dlxoOac pp'qrqunepRpSoItBpcztnuera{nruru1dJ6sn
'durt1 ug lBuI?PIcau oc
e;ec ut.rd ppueleur rS
nu ng 'a1aru re'iualstxe
?l'onrr]rs€lsonJauJr]EuEcrupnrrocunJt<BoSal .oFrllSrsneeceoouulnr)ec) eqIn.relu*pe"I-glrnltccua"tErnoa.dralcsoBeeeoucCreols'lSa' eu'ooS[uBlnI]cepaJu.rrmS'R1et-eeupprroa{eaJrl€";rcce,ulle. lunrBcdnu'Ierz"1raluuru!I
rriar.r. pspd -aluporudree;lreruBaulrrargtJppJ- p8.rour RIRJ If *eued prFJ 'llile n.rluad nes
aurur 'pleoSgysap as rl*eu.r.erncuf ius It]es'aau;uoorpc
n.rlued oJec ug 'urtlur
-rloc alaru reiualsrxa < ppumf D a eaur Brn]tld 'Jo]p]Jalau
oOa'?Rsdallncunctouptdurllcna.rpluaadleltlseolncalcur4o g 'e1e1dn1o.t o
pur E op pseorornp ale?rsacau
pcug urind reur rS areulruopq ';alfaur un ?uIS
nN 'rnplauad p"'IzlrRsnucnsBr pSer'.drapsear1upu6nelau,uISndnsNIu'arrl€-18.roelrcrludrzluolrsd pur ps
nu rB 1u1s nNI nu ng- n'earl
'crJnq nB? rnpsoria.rd
€o?€Uurrlur u1 tecalugd od pseu nc IurJopB ps rS 'tue ep rcazn.rled op IJBJ o oJ€c
ed eiuersed pJBo Enu e n"rluad r.rnfp;sap li.-ps 'aseourls ap|.rpc tqcunue8 ad
r?zrruaruluraluli-rpesru- taslonrroollr€uurorsB c'rl'a'qi eqlBp tS psece nR? Ini1i[ u"I i"Iurpr Rs lcun]e a]sa
ul allur FS ESFr eaqnd e - p.reoi"radns 'pcsea1e1;ns aulnl
- FIIB o aull
"'d' :'.Tii::fl*r,,:i,:inili,il;Jio'rlJ,""l'iuq,. *,
gugd e,i1pu; o1 E op InlroJa e; tc 'e.teoqoc'as ps'dpe11e4 tn1 aJa, I-nNI
i Ilnqzl B.\ nNI
ap ale?-"p'eIunsilloe^J'gausu€e?cuooloui1,\ 'a1u1c ri-ps dpelpd Inl FSul arac I-nN
ipla.redo t{1 'a1uruu1 reru pdrlc
o nc 'a;Bc 'aleaur1
J-ourouelorcrunrBrJuzerlsrp.arrsnFrdac,rrl$lltRo?crnrlelequurrproo;rroecp,r"?rrBosJ1npaJl{culoieuu;arorpssrpeea1r.prigs.dreoeIlZa.ztJuIal"ursdl tI{1o'n,a{?JsnBouJc aruJoJ laun BaJeop
opur"rd IaA or€t ul
tB- alele.rn8uts ug
rS e.reur alacp? u"r - Ernlsace Inln?alJns BIIIoJUTIS '1e.r1uacuol 'elpcsy
'rida1€e ps r$
cruJacnc rrdorde 0'?1aFlJSnoslnuqnaJalls''oa''.pr-elc8ral;rrlalua.urpolsrpaego1or.eprdculalrdop(-1u4ntadrpspaet8z1uprSn4rrluegrpdpnpa1lzrulpesldreng3ppFul
r{od r{-ps Erorpt Bo}uIBuIp 'p;e8p.L pzuld o o}sa nu dpep4 ep gzuld g
'1sn8 rnlnlso.rd e ii rnlnleu€q e 'raurln; e.rdnse rze
ap ErJolcrl EI snpuot ne-l arBc tr"rn1,ro;a e3etrn rS acrultz op rue op rcazlaJl
BerBrsInuasr.rsJdrnxqceoauppsuuTu;IJr'plIrnypsl zeeeu1e.rl'Selrui'ncoscfes"aerrr;ee?c-sslrutlSr€Jla"]enp'n(qolauoIplnuaunIsaerJJuoo€JuiploI€?pc'lsourtiuunp.lr)rrpe)fqp1nronsDruuurag]esrilu]soIaaocuuo.rn(slp.reean1EdFpr-I4uT€IruJuorpJ
'p1sr1re-f,pelled nr lepunJuoc ?ruoluocou ?soJ B Inuo-fpe1p4 '(usrxomd el pu;d
a1€lrlqrsuos o ap rS preJaruol e{eleur1 o op) rn1 oiezuld u"I JFUII
F?EurJE ' ' 'lue ap naz ase3 ue Inlsace e;e,l,purr.rd u1 alSeutlduig .{pep6
GHEORGHE PETRASCU 80
Dac[ irnprejurdrile l-ar fi silit pe Petraqcu sd-qi cheltuiascd sensibi]i-
tatea qi energia nu in picturd, ci pe alt t{rlm de activitate omeneascd, fdri
indoiald am fi avut in mijlocul nostru, qi spre marea noastrd faimd, un neln-
trecut orfevru, ori un ndzdrdvan cizelator de pietre nestemate.
cum foarte pulini au avut la alte neamuri, qi
incd EPlae, tdrnaionqic-puuacnrucelttu-ull nirneni
materiilor prelioase.
acesta de vedere, un fenomen.
De aceea surprinderea mea e totdeauna f[rd margini, atunci clnd, aflin-
du-m5 in expozi!,ia lui, r'dd pe amatorii gravissimi, pe criticii de circumstan!,d,
pe pictorii cu perpetu[ lincezealS. cefalic[, considerind pinzeie iui Petra;cu
prin pilnia miinii, cu ochii mici, cu un singur ochi, qi toate acestea de la o
nare depdrtare, pentru a trimite tabloul in hdurile perspeclivei, unde efec-
tele qi tonurile picturale se incilcesc intr-o invdlm{qald nedefinitd, pe care
dinqii o socotesc... <poetic5.>.
Gestul acesta trddeazi anchiloza spiritului qi farafasticul unui entuziasm
de contagiune.
E gestul rdmas, indiferent de imprejurare, acelaqi, pe care snobii Parisului,
maimu!,drind pe pictori, il desfiqurau in fa,ta primelor pinze impresioniste,
care) acum o jumdtate de secol, stlrneau acolo dispute vijeiioase rqi hlizeli
llerYOaSe.
Dacd juxtapunerile violent colorate ale unui l{onet, Renoir, sau Pissaro,
puteau, oarecum, justifica o indepdrtare a tabloului qi o privire a lui prin
pasvirteea!mgiluednzinieaaloinurtneoeabiloncnooiantestotr-pdir(uitrnaurcmPaeortneraicqdece)u.-s,penctuateorcaczaurel vrea sd-qi dea cu orice
s5. proceddm la fel. cind
DimpotrivS.
Opera pictorului acestuia (in ciuda legiior distribuirii pdstoase, ce indeobgte
o prezintd) cuvine-se a fi cercetat{ de aproape, cu toat5. amdnun!,imea atentd
a vdzului nostru, cu negtirbita infrigurare a retinei noastre larg dilatatd,
aqa cum cercetdm clar-iatura de alburi a unei petale de crizantemi, sau
albastra irizare mozaicatd din ochiul drag al iubitei.
Vom descoperi astfel frumuseti neaqteptate, bineinleies dacd simlul
nostru vizual va fi indestul de treaz qi dacd pasiunea noastrS. pentru culoare
ne va ajuta in aceastd delicatS" explorare.
La Petraqcu, in fiecare lovituri de cu!,it, in fiecare urm5 de penel e o
nesfirqit de variatS. lume cromaticd, triind aparte qi totuqi legindu-se cu
o surprinzdtor de logic{ incuscrire, pentru nunta feericd a intregului.
Petraqcu are acest dar inalt de a qti sd pdstreze qi si r[sfringd, in orice
patd agternutd pe pinz5, toat5. prospe.timea, tot tumultul, toati furnicarea
luminoas5, toati suculenta lntreles5.turd de sev5. pe care o inflligeazd natura
insdqi, in toate exernplarele ei vii.
$i viu este pentru Petragcu tot ceea ce, ieqind din hdul intunecimilor
grele, intllneqte sdrutarea voluptuoasd a soarelui.
O strachind umild, zdmislitd din lutul rece, plebeu qi mort, capdti, in
retina lui Petraqcu, noble,tea unei perle.
Astfel in plastica romineascd, Petragcu n-are incd seam5n.
Are insd in literatur5.
142
ElI
-sBuzredIlaiugprl"grrsJoal clososaurFJeellrsrcuruzpoalglal?o'pud.orlneeu;Jeup'prcpnruiarIllIruSuoarc"JrddurSrr.rgoallpetr.sranalEB.rrldl,Bru;uSrr,€IJacoIluJeSnlall^AntlllcueelsaoRcrcalsBJelapladccelroru.JrIplsJuedr
-r"rdxo er{e;rado pzea}rpc€J rr orec r1*a1a1gns rB acrzr; I{EUIBo nc ?€r}sazuJ
'a-r.rsardxa reur 'ecrlelrrls IBur 'r8.re1 reur aiao ra
oprurl qns'pururnl ap rrie"rqr,r. ug rB a.reolnc ap elad'u"t'BJn?€u apal Insulp pc
€lseace ur"rd Falaiul '"ro1crd are{u ap Iip}lIBc 'pqelsaluocul 'are pllJupfl
'aurr,rdxe ps JoA ola ac eaac ap
rf ednco eelnd uroA ou RurJn od;e1r,rp.r8nz 1so"rd lugs nBS aulq lu,IS:BoJBq
-a.r1u; lndacu"I BI ap ruaund ou Rs resacau a FIIcuRg Inl JoiIJFJcnl eiey u1
elseo"rd rB aunq ; rr.ro8eluc rreru pnop u; ecrlsrpi olas
-.--rnasnprlddloJu.errr"dorrecJBreca?ecqe.rruJodcoseE"orSaEcpBIrui'oer-sun-rnegepe-l'u.iru'rper'rrue.'ir;uufg'a)aprurll'neru?raA.oirnc-JrBtdluaxsBJaIua?I|rlluuIiJBlol€clpolprnuJpS.zrlupasrpldtnJcu?ocEnsrnpUSBrBlIsJ$l-s-€esoJo'lJepcraceell€cerugruarcrooJoplJazs€€gc-ctonJ.uc-ea€rr-'1EpI1rtoIl1ocBrJorOIa{dnB1?uaIe€ra"J?prpoidrnlocsBBoaeloguJgpJeeJ'stuaeo?etl1relI
reur rB 'pleurr"rtlns r; ealnd BA rnln;tolctd e"rado J€(I '1nlocll.re 8a.r1u"r eurtrdns
rEoreuc-rorsuaJoc€ruupc'.lrrqeoSlrl1Seqcrlepruoduqc-;oniclJrJdslrescro'uzpuunlnlulc€irnuaelp'o-r€rigJuurnera^zu-lBuer alicncrROucIerBs.piIprnpu8)1{lJerupr:,rultreeueozJrrlsnrnpoicp}(cnarrBnt;qrdlJopseBzcecurp-nouac1crJurB{latur,urnoluIsutS"pt"uutfue,rrfenIsfe1crFdetr?r.u;uute;natc.tprs:Flreiac{uequOrlrpro.rrldoen3B^esS
e-rur EJnzuoc 'ncsa.ioFr;rg rn1 ra.rado ep r{g1rpc o}Iunue a.rdsap puIqJoA
ie YTISNYB AYJ,DO
9661
'nrlsou
rnp"rodod ep r13a1e1;ns .ro1r.rpi1gu"r BIrolsI utp aclela e?I'rnlprls IBut alac ulp
Bun Buurasul BA aJBo olJ€ raun rB TJol€JIurpB uau"rrlrpJ Iou '- (edecs ntr
rrlaeB.rlan€crdr{euoo..rpr.lrssIrnR?uJJllolBBlpcIuoa?nel€Ima'rercuBrrnOrul's,ur'anr'pce'eitaa1pIuear^?pnriu'Brau€lea€oudclJIBeonp?ac)'let-o,tltSp(ruIu;'Je,neRr-l"eBrTlzF'Jrceo,BrJdunSopouA€;ur1rprras1ouialFButJSJlnoBnr'A.?Jzrrueaca€ualspou.art-zdcnt€,ctaIJepirIaSJluBepzlipruupcUel"pderlpeuJ}uqrnlaqrrpBt
aldrlpur eSe.rpllps nc.rlualcrlalse !aBr; rS ednl 't.rrnlpurp;rp nc rr8oloqrs4
'e;eolrnurfardu"r rr.rnleu e Inlunuplrreap nc EZII€ue
rB ea.re,r".rasqo ei op lcarlp e1Seu"rod ncSe.r1a4 Inl e1;te EalsocB a1€o1 nD
EoJEnunuJBncp*et.er1lean4zarrJtercr'ineczu'.erosgloB?iuu'o'ar'spceur"unrdqquearerl ;ndlnBnzSseccrsoIaJulanJl€JneasacruuerrapzaaJao8gtatri;apsaauprl{e.1aroe1l.eirrcieoo.zl"ruoca;rdus
'apun;o,rd r1Se1e1;ns rrncof Joun e 'a1e.rn1crd leapr areolfrur ur.rd 'arezuoualxa
€?r1sau l,rcap ml BUB rrl - pp€^ ps aleod nu - ppe^ BS EaJr nu ncSe.r1a4
' ' 'p,re,r ts
pseor{e.rd €rJa}Bru nlluad eunrsed iieaace nc tpzeq e1 teep trl3acr.rolcrd .ro1ec
aieurfp.r,L ]"rrp]oq 'aaparo"rd o]l€ nc 'pcsealalgus g.rnlpsa{ B?Ie nc 'e16alrg
'luapuodse;roo lronlpJls un ncAe.r1e6
rnl alsa rg (csau,rruoJ rnlnsJal p lo1r[p;,r. crloqelp lsace) rzaq8,ry Jopnl
cvasi-organice - de a le impdrtdqi qi altora prin ajutorul culorii, cuvin-
tului etc.
Neastimpdrul acesta, cerinla aceasta imperioasd de a comunica multe
gi cit mai repede, deci de a lucra mult qi cit mai iute, imprim[ operei lui
Bdncild o impetuozitate tehnicd aga de primejdioasd la unii, dar aga de natu-
rald, aga de acordati la temperamentul pictorului acestuia, atit de romantic
ln realismul lui.
Romantic prin factura viguroasd a lucrdrilor sale, prin culoarea lui
de o bogdlie rard, prin fuga necontenitd dup[ prin
migcare ; realist subiectele
pe care adeseori le zugrdveqte.
lieugi,tepCirndicnsi oBlicndieinit,acticeliua-lonorriaesqvtoirSlltu.am-t icnaadcv*eo.tiSt leqai na
de nedreptatea qi mizeria care ddinu-
impus s[ ilustreze aceastd revoltS. a
Revolta sufleteasc5, de altminteri ca qi entuziasmul ori ura, nu slnt
sentimente care s5. se preteze la exteriorizdri picturale. Bdncili o qtie aceasta
prea bine qi de aceea de cele mai multe ori se lasd condus numai de roman-
tismul lui qi de marea lui putere vizuall, dindu-ne opere eterne prin intensi-
tatea simlirii qi prin uimitoarea lor verv5. coloristicd.
Dupi moartea lui Grigorescu qi a lui Luchian, Bdncild rdmine, pentru
toli cei ce qtiu sd se dezbrace de prejudecdli in fala operei de artd qi a artistului,
unul dintre cei mai mari maeqtri romini, a cdrui glorie, solid cimentatd, nu
va putea fi cldtinati nici de ignoranla unora, nici de ipocrizia altora.
1919
DIMITRIE PACIUREA 82
jlaeitpeleror,aaPitprueeerpndnrtoresugcuuappnbruoailsebrec,luiacatl.iulseltddn, -oldsuetirfuMardmt.dta[urpeorai-mnuiatimv-5an]tuoqmri,epin]aetsril-ouoni eaDgt aidmldeitm<rridceshuParral5ec,siudtoreenaml,uesldatee-
Deqi in plind vigoare, artistul acesta, cu aqa de inalte calitd!,i, are oroare
de inghesuial5, de istelimile prosteqti qi de nesimlire.
Addstdrilor prin anticamerele rninisteriale, ca gi prin cafenelele unde
se cdpgegte veninul antreprenorilor de art5., el preferd solitudinea concentratS.
a atelierului.
Intr-o tard cu aparentS. democralie, un temperament ca acela al lui
Paciurea trebuie, fatal, s[ sufere.
Izolat de un mediu in cuprinsul cdruia nici concep,tia, nici sensibilitatea
lui nu puteau s5-qi afle rostul intreg qi logic, Paciurea qi-a fdcut incetul cu
incetul o lume interioard, un paradis ideal, in care gindurile gi sentimentele
lui se preumbld slobode, in liniqtea mare qi in lumind de amurguri ireale,
profilDinidnu-asdein-cuarillbeeahciemsteorremimisptearlipoaabsieleg-rddpieni fonduri de miraje, sumbre.
ale sufletului s5,u, Paciurea
a chemat,tdrmurile terestre, in lumina crudd a realitdlri noastre, soli albi,
cu infd.tiqare enigmaticd, soli albi, cu surisuri de floare bolnav[...
* Opera lui B5ncil5. a fost expresia unei puternice revolte impotriva societdlii bur-
ghezo-moqiercqti. latd cum a redat muncitorul G. Niculescu-Mizil impresia produs6. asupra
lpauiini zfdieelaesecixseptaoimtzilplaiaodoloubinietBsrcuI.nnpicerielrdeslidioicrnia(1l<i9sFt1Sa4,c:laar,tCt>tianddirneiev2go8iltddmi,naarsttaiietlaa1A9u1t4er)in. !eiusluei.r.e.v-asrscSr.iein el-parci
suflet din
r44
9VT rI8 'a - 0I
morelnqruoo-J€lulpaclua"zrupgBdBBarlnSrrrurpl rnucoc-lormu urSrypls3o.rep1 rur,r ddo4 1a.rny (1e;nc lur8.re ep
eurrunl apun 'rn1
p.rar1a1e u1
-o'ncu.er8daasJeuB; ,crp'el'iellsnrr$ouuadrrptroeJqp.orn.laarocre1Bre€rrc'roerllc€rBu.urlnprolrperusdluapo.qrrndu'rsurrrtczrupuaBdos-rrprqer -pnaprp"creaesd.oeruznore8rplrn8r;'nc;pneaucldJno-serorprlnrJdsJJndnelourarul4oSl.erdplcaaisJsranBondrcvEaoBrplrapuB.ngrOa1rucrenur1lroppudJrl
ola qns csarnupq Rcpullj 'glsnEzap Rru nBS pz€aprurlur g{u ( leueq D urp sar oc
alrulpnlrle oleol BlsB n.rlued rS urrasrJeJ op Iocos un-Jlu"r rulpJl
'aco.rey '' 'JolpJcnl un €oru eie;
u"r
-Erunce ureoae IS ( feuos;ed r un op ec. d'ad.roe4olr1nopJftptyppInunprSrdacaruppunr.arsl rrzrnuyr_r{pur
pcolfiur ug lolsode
un ec lee3pli'ppJpur.lreBl-esurrurndcdnoe4puIanJJnuVoc- 'psr1c ep 'luaurrc ap
'p.r1erd ep rfrSug ra os rrJolrcunur aJ€c
nee"rpd ul
run;ln'aJ.cren;l4€1-fne1aeasceu] lBpJaBJscorururle€rauc; 'acru.rods rB apurn rrcunur B gpJns Eoace el€rnJnrl
ap rcrJqBJ ralsopotu eslBlrJncsqoruas uI
'rn1n;e16aur op aseolJau alale8ap qns arezrq aruroJ en1 ac
'lnl ap 'sorolc ;p81nq un eo?JIAu"r a"rec ed e1eo.r p8ul : lncsounr ure-1 eBy
i r€lo un also ddo4 1a.rny
ee ddOd 'I$UOV
'oJlsrurs r.rndurrl t.rg,,lape-;1ul trr/r,lap6Jrl
;JiilHo.itlT-i:IilJ;crleur;rue
'alSaur8n.r
FrnSl"IErn?slBqpnsJB'.rrar'1lnec1esouurnpclarnugpa"dredoi.1rdoe, .r*-r1,r1 rnl alarunu alIT
o Ealnrced
--oJco lercrJo rriplr"rcorpeur ( elre D ap rS eiuelsa.rd ap olBurcseJ ep eSe urnce
-pugd ap alrrrnrrrJ"rco n.rluad rB ec 'a.reur nJlsou pcrlqnd nllued 'rfn1o1 r$
- - rfre-errl{uSarJrelroeuJlleoad.}nrqrrl'oaerelreaa.lelnreusdF€rsrso.uurJlrseoJrrn'llr,p{i1ueuluJprreoprlrrda"JnrunesncF€rIeocn.JpLtrprq{eqrnaeps;clrrap1d'roacr8JuroJBro1cseeo'JaJnlorlucroJauoIl'lrr8EqRaJrJ?.oraer1ruluuJn'gqa1uc}er€lao1ouuJ;dnrsoBudmoldoumcnnesuperFnJlTuouuaezB,.etuS"corgIeolBeqblqa?1it
-p1.rn ereol8 rcru 'o.reruncad rrice;sr1es nu p?rc uI ptn€c aJEc '€set op mplsrlJe
Inrus€rznluo lol nc rf rr.reseru oJeorJadns reun e{urr16 p}€ol nc }BoE}B B-aT
'ale?uarunuour rS acrlsrle.rpod
rr"rnldpcs aIB o{rrolqord el.reur a1eo1 '1a e1 pqd p}ru11]u"rau pcug oiaury o r
iurrs unq un 'ppauzprpul o nc '1ece1e € Earnrced 'pde1a Rls€ace BI guld
't1Sa1a1;ns ops rerinlo,r,o o[urpn]r]Ie
ulp Eun J€op rpeurrrurneuostue"ur naeJaBpclo'mlu1trn1(lre.rurdrnszooJIBEr-rsnnculllBaoJltncrrcleodprpnul nB;IoJ"ErdJEroOlsoce
ea.rerurrdxe BI
eal€?r,,,r?ur utr 'plncsouncau p[e"r,r ap edrlc '1a;1se 'il$]iii-u; ri':;:#l$;
-os.redap e1 pugd '"ro1 er"releur enzcazorspousnJpusocaroeslsRus l'rulsrEoJerunreJeollrs{agcce IB crloqurrs
rerunN
culp€ psuos ppun.rlpd ps rS
-lselc ..rolp*ocr.rsu;;rX1'l3f ,llHHf ,eHlec,e.u(tctru'"re,*pdeclB;tl{frr,sl\rl:efJfn}qBsu*r,n.,upn
r.rnueld uI a1€lopour 'n{r.rede alezrq
euqdrcsrp uI reurnu rzpunap reur pqd plrunJls 'pcseaugurol ecrlseld u1
scaurfeleatusluqfei rditeinztvreicnoiarmeaenciitqoi rpepnlatrnuuorai mneebnui n-e de clte ndzuinli ii este micinat
[El imi spuse]: stau s[-i plesneascd timplele.
<r Nu sint pictor. Nu sint de loc artist. Am crezut cd sint' \rremea m.-a
sd5e. zsme rineilnittogaircmd-atomatifnl t]oulms e-a:nlua umilit, udmarildreqnidcsicnusttit-d.acolo unde trebuie
munca
Arta e un lux, de o inutilitate ddundtoare, atita timp cit nu ajutir, direct
gi imediat, la sporirea qi cristalizarea conostiinlei tn masele omeneqti, toate.
O astfel de art[, adic[ o art5. care s5 aibd avintu] unei predici gi netezimea
tsdiinoat sd5eoapuonteriivsdpaddee,pnriumpeujdteiomasfeacepeansttrduzi.,,sNigeu-arar nin!,cahisdtea'tu$liupi"r-e, dcicinad-qni uspsaidnat
p^qui saetAitievneamsseluarvgqiaic!iduFel dbmaunuridtloleirl,oi,ardroteiqrgs"taoi(ns(uizinrai tateagrcraeaaraebsileteaxpqqlioi apptireceaatzunStti.enndpoeernonid.truuAl.qsatodmeacmuurjlleli
p- utreAdveemaleonaarbtaibciolorruptrtSin.dqaivci.orupitoare, o art5. a parazitisrnului suprasa-
tisfdcut. Ne-ar trebui una, profundd gi tumultoas5, vajnic5, o arti in care
sd se oglindeascd formidabila frdmintare intimd din sufletul noroadelor toate,
in care-sd clocoteasc[ strigdtul dupd dreptatea eea mate, de mult aqteptatS,
gi vuietul nS.prasnic al forlei curate ce std intemni!,atd in adincuri.
Eu am incercat-o.
Societatea actual[ nu primeqte insd o asemenea art5, care-i tulburi
tihna intestinului gros gi-i strecoard in suflet o spaim5 stupid5. Arta mea nu
era ficutd pentru bucuriile grase ale buricului qi nici nu se punea in slujba
intunericului savant distribuit ca un narcotic necesar st5pinirii - in obqtea
creduld ;i bun[.. . -
la $i iat5-md reintors la munca cea simplS, cea curatd, cea fdrd nebunie:
munca muncitorului de strdchini, pentru trebuin!,ele imediate ale vielii.
in felul acesta, imi ajut efectiv semenul, cdci toatd satisfaclia omului in
aceasta se rezumd: s5. fie de folos oamenilor. I
*
Priveam cu ochii umezi in ochii aceia negri, adinci gi buni, gi md simleam
doborit in fala unei drame... Soarele imi sfiqia obrajii insingerali, dincoio de
fereastra mare, in salcimii negri qi schilozi din grddinS.
ln umbra atelierului se ivi deodatS. o ardtare. Cu fa!,a de cear[ qi bra!,eie
crispate, un storaldnagteetiinpdirrdstsaitien!.,.e.pIennitjugri urelcceaipnulculei qatciiesluirima eploarligdh,imsopaaretele,
pe marginea
rnuribund punea o aureold crinceni, ca discul unui git ghilotinat..
1922
IOSIF ISER 84
Pind in 1914 n-am cunoscut pe Iser, decit dupd portrete-caricaturi qi
pe care ie publica in diverse gazete qi reviste bucuregtene.
;Iamrjei leddsdoecaiamle pe care desenatorul o
seama atunci de viziunea particulard
imprima schi,telor lui qi de spiritul incisiv cu care Ie anima. Iser venea pe acea
" in acest pasaj, Tonitza descrie un iablou (Riistignitul) al .lui Aurel Popp, inspirat
de suferin!ele soldalilor simpli, in timpul primului rizboi mondial.
146
LTI '{r}
'lBZrleueq ap ?rldurnJ
pr un alsa l'npfaurs?rraa4loc'feasrr8aodlot$qrsedcea; p;arsi1glrpr
alsa rS lsoJ E nr?uod 'grlJlp ua8 ''
ouJolo nc 'orleureJp 'F"re1 < a;ua8 )) ur1 I-ZB [ua8 ap rr.rnlrrd] pdurlc u1 ca.r1 rS
InJEloq csaSpdap ap ales urnlsoa
ua8 rnlsece lrur8.rpur alolaJlJod 'Jocap rS
''prusripz-nnlir.lredou.rrdlduersae;erulaled1ruaoqc 'ee1 r?rnscarJr']derula;srl:H'1c[t:1ro"qi:€tIipfJF?^Ji,o;^:1o':I1,c?B;I*B:Jl1:Lo;or"ore_c "a,d
r a;er ed '1sr1a.r1;od ap luap+ ip* a1""e* nou ulp RZEappJl Ez€Ipnls al oJec
ed ;rolalapour inlalJns uI culpe rt apadrurl I1IJ B ap 1n.rep 'i.ralulurlle aO
'm1npg{€a3 InJrl^ ulp ulr}pq .rolsgd m"tpc etlS aulc B
pcrlseld rS glncq;a;rdou 'p.reurns 'g,Le;S eeunr{dr;csap ec ',rreu odeo;de 'nldrurs
rc 'plsrleuor{eu glecapnlard eltnuSrqo p.rp; 'ar.toluepad RJPJ o]B?8.I1 'e,tseen
-p"rgi arSoloqrsd ap arodrug;tc alueuorsa,rdurl tunre ap Inl er{rzodxa ul luls
'rosl ml aia"rp€r
c-1ua'pendurc;.?rlrsp'podce,?esiouae'nJrlu'aeorcpg.zplrJau.urdnra"g.orrrspsddrq€ac11rFnanupSurur1urnpSnp?n-a.nI;rrBlolu1rnlu"lualqarep1dJ"zr€BdlpBaccscupcltruIatlBqg?srtcruueudouellrudrsl1dtnrateou,Jc1ligarSId.e?raEpdu3p.rrr"ep1nru;aernp1'ounr1euSl"aenrrr"?s-urdrr"dr3t?,uoItI-""glpIeHrlJslruS-panucIplploIsnSqorntoIiuaaeatunca.lcrerr'pa1aSlpatissrssilS1q1dae;nno;tJrae?3iarIa1a-elsRisluJ;BIasSntar'cs.1tor?eueeuI-sl1uBelne"[cqr(1prnPtuzet.lzroetunltJ"trlBrrrd1uo1Ignsar.1lerrnBaurudJri
'psu11n,r.e ruv 'aulru ap asllcs oiac ap siurlsounr lenl IJ "^iiit hl;l;;,3|_1*_",
eolulrzorJos na nBJpBc nu aJBt rS sndy ulp alelnrun"rdurl'titoqal aiue8e.l.
-BJlxa alaun durrl BI azauopueqe qs r13 e,r 'salaiulautq 'pcep 'pcr1st1"re aJeol€,\
'€c n;1uad
plrnuBrqoau op rJpJcnI fea.ra] ealnd e.r. ',rn8is urBJa 'a1€argl1 e,rec u,r rB
lncspu B-s aJBa ug f"rop.rg.rnfa.rdrul] e;dnse BttuoJc u;
'eaul 'etiuale 3e;1e r-ps
lnuri ue BaacB ap icugpe aseuotsa.rc{urr ptu '1etle,t ap efe 'nps p1ua1e;
'uluroJ rnp;rodod IB lslJnl
-€cu€c lsrla,rpod sorn8r,t r€ur lat rS p;n8uts a?sa JosI Rc elznlcuoc nc InlocllJ€
leraqcul ure 'unlecuBc raSlBas,lors1aa1"rad.rx1a;rorderu; ;eta1cnt.urpJdelnned-sreIuurr psndxa e.rado p1eo1
urp acrlsrJatrc€J€c reur olac ollJR.lcnl urnS
o
'pcruo.rc pueaSat g1eze? o-Jlul slJcs rue 'rr{rzodxa rala?e. n3
.p'e[ea18.or"drqoq
utp
;olalcadse er{decxa nc 'ppco1 or{e.rtdsur ap eserd aurind ou€o} }!cap Ba^e
nr JosI 'rct1t1od ulSou Jolluaureo ale IJnIBcIJ€?-ala?oJlJod ap g.re;e u1
'PcrlsrlJe €Jn?
-a'"Rrpo{-1pe^eru,ai"c1Iuean1srja.rusodfienarsulsaauJ1€Bt'caBluuIqraaaJp?l'a.recoatp1c.sre1eS1aedderu'ortlapellJar€flaues"lIl'';iIennqlnl'alaullasa?tpqclocnlccqo,nusl1oin1clep31aere.ur1pu1ltpnrd]-toccasularq"pnrdcs
elrurnue rcru runca.rd 'urn8neg ml IB I€luaIJo Inrusl.\.rllurtld rcru ern{a.rdsrp nu
rS assrlery nrluad arledrurs gleiunuo.rd o EasIJnUFtu 'auuezg)_rnl B a?EIII€u
u'r 'elg 'ale?Pulprls urp
-os;rad eiue.rls op ?Bpasqo 'lercads lgdseo.rd slo1ula.r
urelJe Rrrr apun 't*e1 e1 ali,rzodxa g8eal1u1 o nc IuaA lasl '7tr6tr E[ rB(I
.rolaua.r8ueo BarBAaIaJ 'RauI aFlJeaoJlneszrrBlra-rcega..rraed;nos tPrrJ.rtasu€noduxee._reea[ lae.lrteroccaupls 'apraos
ur.rd
ut;d to&
rar{e;rrdsur Eale?nou uud 'eacp; pcllsl?re ali.eanpg 'alaua8 u1 at{ieztp,ttc a_p 13
BRIcJrl€srl€JaBaca€r{eacOnp'aJIalspI?JJoelce.r}ncdrup.rue1nndarpnuqJnBeJE'iuterllro'ledtucno'sau.rrnudt n.rlued 'eluaza.rd tn1
1;rode un nc aurar.t'
Iser fuge de banal, nu din dorinla de a epata prin extravaganle, ci dintr-o
profundd necesitate sufleteascd: temperamentului sdu viguros nu-i convine
platitudinea gi dulcegdria, sub orice formd qi sub orice lumin[ s-ar prezenta ea.
De aceea, peisajele lui n-au nimic din acel <r agreabil u in fala cdruia
suspind, dupd mas5, burghezul dornic de senzalii alintS.toare, care s5-i atenueze
indispoziliunile gastrice.
Iser vede in peisaj un fragment rupt din fantastica zbuciumare universald.
Pentru aceasta ele au lntotdeauna o notd grav5, chiar acolo unde delicate,tea
motivului i-ar fi dictat o la al,tii - putea cfldea ugor
interpretare, care -
in bombonerie.
a suApretariolruitidIlisieeri,-inat$r-aocu!amr[esutnedeeap-olincuropmlaiacein. sAipceidadstaqieainnocsdtdostdironveaqdtefl
entuziasmul < amatorilor l.
pentru c5. arta aceasta nu place tuturor qi este in.teleasd de foarte
$i nimerit ca artistul s5. zugrS.veasc[
o intrebare se pune: n-ar fi mai
pu.tini,
pe inlelesul gi gustul tuturora, dacd !,ine cu orice pre! sd treac5 drept un factor
util societdlii ?
Rdspundem: artistul care-qi propune s[ faci artd pe inlelesul qi gustul
tuturora, trebuie s-a lin5 seamd de pregdtirea gi mentalitatea mullimii cdtre
care se adreseazd. Ins5. aceastS. mullime suferd fazi] de cumplite lipsuri -guvsatai t!
in zilele noastre, doreqte sd fie inleles qi
nu din vina ei ! Artistul care,
de cdtre toli deopotriv5, va fi silit sd omitd din opera lui elementele cele
mai subtile, care ar rdmine un etern punct de intrebare pentru cei neiniliali.
Aceste elemente nu sint altceva decit expresia celor mai fine vibra.tii sufleteqti
ale artistului.
$i tocmai prin procedarea qi redarea acestor nuanle delicate, se deosebeqte
adevdratul artist de improvizatorul oportunist.
1920.
$TEFAN DIMITRESCU 85
L-am cunoscut pentru intiia datd in 1902, cind eram abia nigte copii
amindoi: colegi de serie la qcoala de picturd din Iaqi.
Necazurile meseriei, ale vielii qi ale atitor alte lntimpldri, ne-au legat,
necldtinat, pe toabd vialra.
*, cind telegraful mi-a vestit ruperea lui
In primdvara anului acestuia
veqnic[ de lingd noi, am r5.mas fulgerat in fala celei mai idioate isprdvi. . .
Scriupceste rinduri pe chiar carnetul meu de pictor, in fantasticul oraq dobro-
gean, in care ( Fdnu!,d r, anul trecut de-abia zburdase, ca un copil, in soare,
neqtiutor de ceea ceJ pindeqte, pervers? anul ce vine.
Am cutreierat pe aici toate cur!,ile tdinuite, toate c[rdrile umbrite,
toate falezele capricioase qi fierbin!,i, dup[ indicaliile bunilor lui prieteni,
turcii, care l-au urmdrit cu dragoste, pas cu pas, prin peregrindrile lui
de pictor.
Am cdlcat pe urmele lui singur, trist, cu evlavie. Necontenit aldturi de
dinsul. Mi l-am simlit permanent strins de mine, ln mine, ca un duh prieten,
in veci pur ,si credincios.
* 1933.
148
6VT
'IaricaioJ rrJrlsodppB JolezundsaJo, nrcrJrpa un rnllsuo) € ap eaace'.ro1euop ap asnd ni
-Ipuoc reosceluoncsepau.nrur;r'lldradprus;uasneez-nsJ€oralcssaacrear3ao1euor-1ozra1qB8alnyq4-1une1pe1Sso1gl')lnyrrlunll €'(aqpZBgof)urfcglldqnnqd ariel
-lcII €l 'cla sdacuud rrirpa 'e.relndod
'r-eurnzlulltltuspaod;i,o''natcuusralpultrenpzuqrnq'ngsasu'zeauogoc"'.rrrqae-sse1oplritanlu.lurdo"lloerpAnBurnurnzecnaas7"yrad)pf'cienl.ocrauBdgoar'gr(p'ca'yrltatpn€'tunlleBt1ad1lt2''nneccaas.r1an1lrlctr'ueT4rnrgq'(ngpu"ra€1'Jneasrld'Sn-a'top1l,ento.rrfurl$l
wlog) uerqcnT ap rrnolqel aluel.rodurr rB aseoraunu nBIJB as ericaloc plsBare uI +
op 6( uoJlrc D ap (uueur€Jlln op '( aouBJ€E D rS ( apneJarrra D ap (( oEuBJo D
(aarllr.rqgoqsooapplB'aJ1lFe3doqunteaudasnde
olad B^ollc 'pqp
'aJBolnc rS sourunl JFdru"rlsBau u"I
J-'goorplrIrJuldplaIaucfa€p.srErooudl€n,lriroa€uu-nBaapluleerllr'soBu?Iarl?JpIBpsnc€coBl1nnulcl€roJ(rlraui€rlr]uoorupaopBq(loranulllncIJno'reol1cqradz1ppuralqlo]cudoreoa(orJdl€oBcceoodnsoB'asJ1uger1r"drpodl
Ee-a'+sJBaocJrie(cElanUlcoBllcJaeppds€J"oroolrepiorrr"rrrdeapar8npln€Jaru€?azdrJ€qloxuBaSurB"norJ'ulpe,crr'cnErcJos'rp1rl3npalnq1ur4srn-rulloeqBpJuEoaod?go
arie.r8'1edo.r8u,r
nJpuexalv ?soJ
'g1ep et11u"t nrluad 'asaul1u,r ps ?€p ?soJ B-rur rue acaz odeo.rde runcy
se OCSYHYO SYTOOINI
8g6I
atalerecur(olunocsrlaqpndopuga'usnrppne llnlFe-urrtarcSrlae'lue' rl'eoror."rurce-,peLc1rBzoanqccuBer"rr'errrpd"nrnlpa1".rerpdng
Jol€uasap rnun BurrBJ
aprpualds Io BI neJa
I€ ?EpunJoJde prpnls nrluad ncsarlnurq uBJalS rn1 e aleldnlol Els€ory
lrnia.rd e-a1 ftrqrsuesl prqco orec od 'alelrlecrznru Rlr*ur o no ,,,ror.lTr";;rttottt'
't1Se,ro1rsdo,t" Iipllll?nul nc acrecul o-li ps grpJ IS eurlor paseesoqo ri-ps
p.rpy 'e;eopc ap .ro1a1ed Inproc€ ezea.ra8ns pcpulld 'aseoria.rd lluljul rB alsel
op lrp"r8au 'aaJcercletusrnollcugrr(eu1oer.r,rleJ1e luJS 'rJolnD ul rJnolqel llcap llnur reur ourru
nJluod luls tofn 'rni olE auasop B^ollc Bour BSBO u,r ury
'plernlcrd
A'?rssrnlJlc€xaaJ'€ar.rrredanpconarc"rrd.rdpelcu€uJnqrr,€\ urSrnpucuBgrape(aoJrp]€zuBrqoJBrI BaAE o.rBc RSuI nrar.rdec u11
Jnd .roleuralqo.rd E aJ€sFIap
ou"rrS(oacliEcona.rclsRuoccEorSJau8ausraluponcJlleulapddpac.reBca(ldoelurBuITr€oB-aJreon1l enec1
ea.rpd 'ourall BrurlF
llJpurJn B-I aur3
'ppuorsaJord p{urrqfuoc p}pur B}seacE ncsaJ?rurg
ueyal$ Bc ?lnur reur lepasod B-u eaur erieleue8 urp ?srUB un rcru 'ln8rsaq
'aar1se1d
roJorrec IB JorJolln InsJnc ?ol ul piuenlgur p3Bun o nB (rrpnls op
Jolrue Inlnd
-acul BI esndap 'p1ep.rocu,r er{uo1e rS eu.r.g'p.rrl'esaelosou8eB.rrJpasEocur?rum1rrrrapul rrluderc-usripr$allip?
-InclJIp ap llqzl ure-ur nararrr pu"rc'(rr.rp,nouro.rd prErlse.rd n.rlued aue.L rrirqure
ruBalocos al orec ad) rn1 ale rrn?.roJo olace oleo? nrzJ"r? r€ru lndecr.rd ury
'ar^PpulJ?
BATsaJBB o-.r1ug rB rrznlrzap aJlurp plSeau reur Baa u,r au-npulcun;e 'r{1epac
-r{o1 ad neJads€xa ou ( acrlue D JolrJnsdq8 e plsoue eri;aur arlu"ral ps alBZrI
-r1n- crruopecB olounqrpc reSseedoru8rroplos.ordpauplc'ueranrcueoJBlrqaed-a'npJ(canlul r€uIrearccnrup?epJruprplul lnl
Ecrloqelp ep 'a1e1r.l.r1ce rr1
Micile pete -rdsizleb,utittemauozsa{iccaotem-puinn[truencapreeisaalbj udel hirtiei se vedea cu strti-
fulgerdri solare o desdvirgitl inchegare
impresionistd.
Adic[ un peisaj in care nu motivul insuqi interesa ci, numai, sau aproape
numai, fixarea in culori a acelei nestabilit[li cromatice, a acelei frdmintdri
luminoase a atmosferei care, fatal, se intiinegte intre obiectul din naturd qi
ochiul contemplatorului, atunci cind soarele, adevdratul inspirator al impre-
sionigtilor, vegheazd vdzduhurile qi le imbat[ cu eter.
Aldturi de aceste rezumate pictoriceqti, capricioase qi surizdtoare, stdpinea
acolo, in colec!,ia aceea pentru iotdeauna risifit[, o pinz[ in ulei, o pin-zd de
dimensiuni apreciabile, in care acela,si pictor se concentrase cu meqtegugitd
luare-aminte, cu ernolie intensd qi dragoste cuvioasd fa![ de motivu] din
naturS. pe care se hotdrise s5-1 lnveqminteze in purpura inserdrii.
C[ci tabloul reprezenta un apus de soare.
O priveligte orizontald, pe zarea cS.reia se profila o punte.
Doud siluete, un om qi un animal de muncd, se strecurau pe luciul negru
al pun!,ii gi rnarcau pe cerul de alimuri topite umbre fantomatice estompate.
O viziune rembrandtiand, adinci qi misterioasd, sdvirqitd de pensula
unui impresionist !
Nu qtiu unde s-o fi gdsind acuma peisajul acesta., cu deosebire interesant
in evolu.tia lui Ddrdscu.
Interesant, fiindc5 poate e unicul, ca interpretare qi atitudine, in toatd
activitatea pictorului nostru. g$i ififniidnd, cn5egtlridjadtde,azu[lteoriaolrt,dinlabtuerndefaiciualceexsetur-i
talent, profundii, complicatd
ciliului impresionist, pe care Ddrflscu il agreeazd astdzi exclusiv.
Erau acolo, in pinza aceea minunatd, atitea note adinci, de culoare,
atitea sonoritdli pline de o metalicd consisten!5., atitea alintdri de catifea cu
parfum de vechime, qi mai presus de toate o rar5, ingemdnare, neviolentatri,
intre risul rogului pirguit qi gemetele verdelui, ca.re, in pragul innoptdrii, se
indoliaz[ cu fosforescenlele dezolante, de cdrbune diamantin.
Fireqte, altele sint astdzi qi procedeele qi calitdlile de pastd ale lui Dlrdscu,
procedee qi calitdli de incontestabilfl valoare picturald, 1ns5 care, pe mine
personal, m[ fac intotdeauna sd tinjesc dupd celelalle, intilnite in Apusul de
soare al lui Bogdan-Pitegti, unde am avut putinla s[ intrezdresc o clipd,
un Ddrdscu opus celui de ast5.zi, un Ddrdscu pasionat de o palet[ vrd,jmaEd
sobru, interiorizat qi plin.
imprCesitiiitloorriif,ugciatiroeem-d urmdresc in insemndrile mele critice, cunosc admiralia
mea sincerS. pentru acest talent necontenit viguros qi proasp[t gi vor da, sint
sigur, interpretarea cuvenitS. acestor rinduri, pe marginea expoziliei D5.r5scu.
Suvenirul voluptd.tii mele vizuale, de odinioarS, m-a lnvins, apropiin-
du-miJ incd ;i mai mult sufletegte pe acest iscusit megter contemporan *.
1928
* ln 1927, '.['onitza a mai caracterizat pictura lui Ddrdscu: <i ...Dlrirscu rellectir
ln pinzele sale vigoarea unui temperament primitiv qi blrbitesc.
Tablourile sale sint organizate llongicd,oimnderndizunl ef|a,nctuezuineieglainnsictiipinnuit
ciplind, care nu ingdduie scipdri de o strinsd dis-
admite concesii
s ensibilitS.!ii.
Rdmas credincios, in parte, impresionismului, in arta lui Dir{scu se resimte de aproapo
exclusiva preocrlpare pentru culoare qi luminh.
Pornind de la impresia cromatici, de Ia pata coloratl, tabloul lui Ddrbscu executat
sub directa porunci a naturii, e forlamente terminat in clipa in care petele de culoa.re,
150
TqT
( 'rlsauluroJ
1i,ila,'Je;p1rriol,ts1r.li1E1atr"l'fd1rilnuJpfrljur'iirrialnao1surne6n.rdhr1.lslJ'e, uulorue-e.,rdrll1uduaarlzlp€rj'qylJzn1dJesa1lr'ri|nauczulra-nuJ.Jr'trJpa,oJEiulnu€l'Idenlrrpuisrru6ua!nucqIQnraouI.e[)JtlJrBuurrrJplpiJriJge'rga.tirnpuqorlrna?p,rr.auiudoult]a.opuncl€{o€IdrlrnJrd€lle'.adls'?+lE€€apolllarladlzsyzoo'ududlllt5slloBlJt'lerauann^elJls-.srqea''rrrEpl'aoCOqFutdrtst+{clrps
-EraFInI o rs Eurrar ap auriotrsr or'ur o oroc "'alcads' rorsace €arExIJ ,-^;:::T*?ii:,|S:]::i
'nrpnls
uI aialJalqo ad €talsac€ eaJrSulrJSPr ep tS olelos
lruruni lnrqSun op ElBUrUrJalOp eJeJsour?€ IJEIOII Jo.\ 'al€crezoru IurlIl€IJ€I UJ ollr'IlUtslg
'csaclJolcld rnln8nsallolu alaul€l ulp Bun Icru PdBcs I-nu liols
inl Ec - alJasour ap Inruo nJlu'randInJaoJ'Im€Iaol?nlI€uluEIlBI^f n-scorEBunaIsJJoJaJlnIdndIsIraFl l?€oBiluEo?lpuuollorrlloacllsgIoaulN,Y'f
tgrrrgcnqz 'rr€a1l1o1lBISdIUIEBJuanliaFuulg?JTgSdJItAuPaSloupgcTEPIuJlsuBno'udr€uorJ1etcsSeIlueIcBu,uI "crs'IoSu'nuc'o'InS'Nrolluca€pl
r:xintocs.rocuenlacgr'e:auur irlodcrcasdrpllcbolnpe11r16ruuon1uoodllronu8uPSoEpc 'alep.rnog 'auuezg3 ll'ru€tpruogr.'icoelu$rg
llraJns n€ lJoleaJc
BurolqoJd ap ?pposqo 'Iolal€d olllualuop n'oc1aPclecaardlplla,ISaclInFlontluo?FcrpldJ
'rnlnuercrqa.roal o-le 'e.repuncas
eibo'Seidoc'eyiplqec-1g1e nu cr1qnd IonrJu?rsrlaBBruf-pttsJoleadunnc'oaalerdc olsa uors
ele 'pznJal o-r
ad BoJ€JoqIIa
r$-npurlur{t.trldec ?cuIlSuI Inun BaqFaA SoIJIA Ieru IS PIIIJIJuoctareotlalxa rn1
alolua^casuotul IS slIIJoJBzIq 'ernlsace mInlsIU€ alB IIuEJls aFulpnlllY
'?uol€l nRs InlnlJdoJd BIJB ul
to1n;inr€er.cruai,nbipnnBai1ul€ruoupponlJuu.prer!tJ?1neBocFeclarerorilenagcBzc.lnr.puu;tl.udsganaeasps1JodspnElup1aurofonnugoltdItbl1elSnelcu"leorobu,.-rrsdd€Strncdcuordosrrsuluycn[-rnIeI1nrJuqdu;pilprrburup3Ipron€lSelJFsracdcEopIslru8ulo'TldaearplJuusurlJlslrlrurNporgeosupJtuutloouol1rlAJ'r(nreo]rrrI1clolerccIednlusosalcdIpo.oJpurrprou1pluBup'pIas"l(eFIrrrPulecSruJoIsEn;qI1ouorrqglAIprupJouoloralJBan*uaspBlu^FnpolooJcoppJuFJeslusJno.oIroaIlcceIJc?ulpocE€Jr"ru'nonSrennrlc.Bplcarli?Adrelt.gugz_ugrdfrrlace1sasr.aaruIdud3;
uloludipn;urcore'ac1-(pa"rJdBnrse'alrcnulnrJls?usroeorluocBe iuulrpolInBuJf?] nl
u"l aJ€o?psocrJJu,r €unpaplo? 'Jouodns lcullsul un a psul JB
Er.rde ep ?lcrJo allzullqurl IJ
'unruoc r1 .re pcep 'lezrca.ld ap .rosri r; .re
'plado u"r luoplla ee;d alsa nu pulc JEIqc 'lo €l luBulr'udoupu1'elas.erc1eu11anz?oculnllJsaulp I-RS
necJacul €c oiuanlJut olaatsaccns IS alasJallp BI ?eJall€au sBIuFJ E arec, arlseld
-lcnucrials.uror frbnauqn1a'alr;JeFcIzIIee"qrl'(uIoJpclaBcIraRculdInaldaeloosrJd,ae,r(lpelupl'aEzIeRuctoJdna l'{nlo? 1nr1$ e uorS
Bs EI ap IIqBITBA
o
'pr?seou e oISJaua F?BlulurprJ pryqlz?d IBru Ea3
'aJEluIruRJJ Flruoluotau
orsJouo oJeur o olsa €?sace InlsIlJE Pc (alaru u"I
uoIS-ncsoJopoar{J allJPIulJB ul ?€ia*ui ure-ur ng Ec
lelstroc rf 'ureaunds '1 ap 'fep.rd }lB nc 'pur-npuldncg
z,e trlOIS -ODS IUOOOIH J. NIOI
Sion gtle, nu sd facd un tablou (to.ti < profesorii I de pictur[ au invd,tat-o),
dar gtie sd picteze. . .
$tie s[ picteze ca artist, cu toate aparenlele unui om de inaltd qcoald.
Un virtuos ?
Un abil ?
Un prestidigitator ?
Nimic din toate acestea.
$i tol"uqi. ..
Sion rdmine una din curiozit5.tile pasionante ale artei noastre.
Temperament de mo!, indirjit dupd brazda strdmoqeascd qi in acelaqi
tim-pInaratisctturaalafinnaota, sctruS.ngdelnuecriar.itide,e
decadent. cel mai interesant qi cel
el este, desigur,
mai singular, deci cel mai pulin hdrdzit a fi cintdrit qi diagnosticat.
de es$tetituic:da, minasttoruruitluciucluupcdheqliiealpmiadneahp,reifietrrien!b,euiec,atpaelongtarutee, vceantquiaplerodfeisseorrutaluliii
gi ifose, o categorisire precisd, o cutiu!5 specialS., eticheta tradi,tionald cu
serie qi numdr.
Dar Sion e o forld in miqcare. In necontenitd miqcare. Al defini inseamni
a-l fixa. Ar fi o impruden,td s[l definim, qi un pdcat sd-l fixdm. Sd ne bucurdm
lnsi de clipa prezentd qi sd-l savurdm ln aspectele lui artistice, actuale.
aMgltienpet,dlraileannuola, spterestevozercfei ani, Sion ne va face unor noi
lnc6 mai rdspldtite. surpriza cuceriri,
iar Un artist mare este o necontenitd surpriz5. . .
192B
CAMIL RESSU 88 ,:i,.
...Aldturi de Pallady qi Iser, Ressu este cel mai reprezentativ dintre
pictorii nogtri moderni. Un pictor modern, care nu are ins5. nici o rela.tie cu
aqa-numita picturd modernS. < na,tional5 t> (nomina od'iosa) gi nici cu acea
picturd < modernS. > importatd de snobii morfinomani ori de fecioarele artiste,
cu educalia deslvirqitd in dancingurile pariziene. Ci un pictor modern care
o-chfiiingdi ctriesciumttepr-intsrd-urndmalianmdbliac buna-cuviinla lucrului, vdzut cu
inlelege sufletesc cu desdvirqire personal.
care savan!,ii istorici compun piese cu intrigi amoroase?
proprii in .tara in care reporterii trepdduqi scriu opuri filozo-
qi veIrnsif-itcaaralieacpeeasntiab,iliSn;
fice; in tara in care femeile << intelectuale > schi.teaz5., impetuoase, gesturi de
agenli electorali, decrepili; in .tara unde medicii lqi infig seringile ruginite
in musculaturile inavuabile ale artigtilor, pentru a suge din ele logaritme este-
tjceiconeleat;te,incaaplardoriaanptrein-uuncmamriel,ag(caurozmianratunaunlluirv>i eqpier<scpaioteldzieaidnDisplacorrreante5as,ccepiaemsatpaatiRcthedesestausteusebintfiuldriimqgeeainzsddee
profundd. cumplite - qi ln bine qi
S-au scris despre pictorul acesta lucruri
in r5.u. . .
Dacd n-ar fi fost pe de o parte donchiqotismul ridicol al unora qi, pe de
alti parte, laqitatea de rimd a altora, nici numele lui Ressu, nici arta lui n-ar
fi preocupat atita, in ultimul timp, opinia noastrd publicd, deoarece in opinia
noastril public5 trezeqte interes nu ceea ce este meritoriu, ci ceea ce este
intovdrdqit de iarmarocul disputelor vulgare qi ndroade.
752
gqT
u'qus1acuo'orJzesopqlrs€8nq"riurreoqquaueJrrul.lrrrolro.l du'tt.ruroe1'erdrpu6rllte.r;uedLI jl(rusrJirnu'pr€Jgqdaae-p.!ru;rnrals'pdr€Jtu€So€IuiBIrInNJ..nrIanu.idrIn''a'4Jlee€uJ;od?rqisetluiIrniilcnthlpartuy'J.trateildlini'reie'z.t"1ltee:5t?;lontdi,slt
oa1ir.Jslrr1BsJi.acrncgcn(1ea1llicyarurllse'sBa3rulcJeoeeapzpIuaIlulse.rorrloDJc1arpdut..rIugrJaBdureorl1lilrnnon..rcfrn,n8r[s:uolu1ru.slrrp1rllorsIddorr-nJu?J1EJ€razl €J6IEznaI,lllaruu3uIolunp;npau'nrplii'uaeap.ler1lnzleuacfiapn.ru'grgpnsuua]so"iporrduJ1neerrEuplonernlirreslut5sde1odItrnilunIerIrlncslel uuat,1lt;r'..r'np1,uordllu3uaerd1rl
BogEsIo.rIcun€1u(aorqrJloBgpJ8ccnrlSllsIBprJ"o'rlBllsoleucoqnuplrqBr'eup1euanspuJ.reatu,turrn'.1r-ndJB?lnoullluacorsuearcdllouu?a"Isa(PsIcu(lPuBopguuon'JRru,cro8Il,BaotupsoPl('urFsoBzBuBJuoErOzIOIIu?I?nnqlcznPl^sJ
ne-s allc urp RcsaJJ op arecJacul F?SBA r€Lu €ac alsa Plllnq BoacE Bzuld Pc
-pF''BeAsprapprlel,s€sieaat1ulclnrdJBodao1ulrBSrJrAFeynIBgrilciSnAerzd'rpraAa;Icnrnoi8ceBlBualadrltarsuulcrJrqeo€(rzB?Jsuauu"laorBedsc1repoapcopJnteeucrosriaaIauec.carzaouItecursBuapBorssnoJurJRoioaJuR8pnr?aJlBlIno0'rnIa-oBrsaliorlsc,ctsoFraB.u?rqad€JoIoonc'1^1eIun-aEla1zcuuea"lo3IlodJa--1oIruaiicrll{.^putre1u"Ird'rglpilau,l(..r€telJa.1rdp8f
ea.recr;rldurrs e1 1-r{-acnpe rB 1euorie5tr mlnJ}BaJ InJoIJo}uI rieuuo;sue"r1
'piuaurl.radurr ap poun lofu"u nc o-?€uldurllui
ne nBo,r nc o?€uolarc alt.rnF aleof icruort ra e,rdnse 1r.rdo ne-s ttqco t'io1 eaaae
oeltepe(;rIrclou'q?pr8Bduecrrsilns€esI.rusrcnarIed€u.qr?nrB*drJnl?rueuSnIucBleunnoless3,sroae'apoglltB1Idnlntllllaqoesl,e\uIerl'l1Jfreno;,plc1n1.e',1urr"aIu"pe''.l,udoLn*dle"o*d(d"xanoupl' ltoepp;prRe'Bn;Sul€i4sto€EtI"oluIncllJetPJtcEpolSutlaez-a€4luJ.fa9ql1opo'IrlBtc-Err,IpeJr
-aoJJ€lcuor d?storaJ uBrlpaul relJeo.traeunl8ozuEpIeul€lcJ or?pIe'aaa;lasc[u1'nossgosuoIlnnlqlaaJult]1rosnc8B-uanql]soapporluuo€allculJlno
rtntenlcleiqnlerrJSllalerUp"ar{q;u€orlAnsr^ronntelcraJl-1saReo]1uu,rln\,rqaeI.n"rr1n8luqcgrcSaool-lSo'apcpceurq;Blerdi]erussprpoaesdluSooe'cpc'uIlnao']€qsrIcieBeoJOlc]qSuoarocpnpaaeBpc"are'l.cer'r<leolredllulseEBedIuBuorSrpa'pud?1lB>nlrilanlqfpcpddpeqfpecu-uf1
ncsa"ro8ug rnl B alrlJ€puerl €areolnc ap piel '.{pe1e4 tn1
ale ocrleruoJc olrJnpJoce ( osBonlcaJop ) luls urnD €aSs Bop'tur"nrnolclotdc€p(,nrots8ooualudrgru1enul
-"rurpJ ps Bc 'r1BS 'acrselc ourlJ Joun BOTI I p1dee13e
I"Innp'Jl[uoI'aleoluruutrlln]n'rotooudcprr.q(rconauutlaonlpc-e"arl1rpJeua1peaSaDpseappe?ruu;oreralaSIdsoo'opoaruuz(nJooqololraioJe?lOcua'orJe'cat'pip'tipDseoJrl.€arlrIl]cn(oaIunlJoialtlnqeqllosslalJrlaeec
e1a{ueuosp 'Fp11d
nc rJo 'cr;e;8o1o;
n"tluad '1u,rs nssag
eaunrsed urp urind I€ru alo ug 8u"r.r;sp"r < alrigppc D IroasapY i PUB ap Prado
o-Jlul al€lrlec alsa ?o? nc 'ezrra;d aleod aurc
ac rS 1ca;ep alsa a, '1nteure1
rode r$ 'rnlnulcol € Baace ad '1e{L"ro; '1{g8u; e n;1uad 'tn1 ealelrleuosJa.d €[
eraa'ali[lupuIono"rnEuzp3oeJ.aB.rrrgnJU]lRlpaFs'secSeIgnpr.arrFospolsclsnll]IEpf€laJtSo.rer{dl'oeuuesdrrcesl lprol8e'uelr€tt\lllstqaorBo.]rudeupncJs-B€BrsrS,cereorau1rur;c'teueeBaa;u..strlropauedllpo.p,orslIeiBaoa'-qo]as1pse'sollr1reJ1nrBarly*aeoec;laereSa;eocralJtaeuucennryBtrrieiicpceagalu;r;"pun'rrauandrdo;Bsepac"aErleuo1urocdrraidlle;pa.runlapt"Sudst
-JI^Rsap raun E pcrlseld ersardxo luls RcpullJ 'Buun ulp oloc
ur.rd rB r,rlurp oloc ur,rd rB csoqu -o 'lee,utro"rsl.ordaoda'pn-g
'r.reur Io alalcaJap rS r,reur ra
agiplrpc -rrrJnrJlu€ rpllsJgEIBraoulzcRl1JpurS"reE?no^geureuI€ABru?nocO orlpc op tnln"rolctd p1efue;re Barlro]
Fdnp rnl r €uIlJoD
-BqJps EI - aJB nssog
LreztL de transpunerea artistului in lumea basmului popular, sentiment redat.
cu o for,td tulburltoare, prin singurul mijloc ingidui{ picturii cind e ldsati
sd exprime, liber, un tremur sufletesc: culoarea. Dar pe burghezul ndrdvit
fpsu5inl-uzcaie-alfuraSi pRutenues_lsiud_niovupeerpsreo, agpteiimctcunleraacslitteics-ld-slaui$neadd-eisczpudumonr5ic.ejpIrnrecnalaiptleadrbeailtmusdroidiv5igb,irsecezineine!sm,ueafleletgoleJggracteH-
dinaintea unui acord cromatic, mai pulin incd in fata unei simfonii cromatice,
bsc5ou-nn1sulvalincantrouavsitaetr-snuci a<dznciuleeatacdd!p'coeiniatnatnedc-)fe,ineleuciaavnrraeaiptnauurrteicti[auimpvsdraeindctsairauu[titlee.ianin.c.eposrptoeepriaari,uadlrteeistiatufl[ilguuali gda,emccuiitnzedalenfmite,eccnrarturueil
artist ii va fi ingdd.uit s{ se exprime numai cu mijloacele pe care Arta sa i le
pune la indemind. In ziua aceea, cortina lui Ressu se va inilla singuri deasu-
pra atitor cdp5lini uscate de reumatismul virstei.
In ziua aceea, oare e foarte apropiat5, se va ldmuri incd
o chestiune care
turmenteazr pe burghezul nostru, pini la sfigiere: Ressu
colorist ? este sau nu un
Voi pdrea desigur temerar afirmind c5 Ressu este dupd Luchian unul
din cei mai mari coloriqti ai noqtri. Dar spre deosebire de LuchianT care are
culoarea ce ride, senind, ampld, scdpdrdtoare, culoarea copilului nevinoyat
ltzuibsiumsrdinidntidsscuirnredtseo',saicrateogntuiiqqintietraseduifsnlopcir.ni,uCrRui elogsarserueleaa,.rilenugoihciR{u,eiltoesa.srueArdgmreaommneiailtienicddtub, uidgseiitnu.ni Ttrdoirsnatumeriaiqe-i
solemne.
Un tablou de Ressu are gravitatea qi expresivitatea simbolicd a teatrului
no1d.ic, Sub inveli$ul unui gri aparent, se zbat atitea game cromatice, care,
stdplnit-e de o- anumiti decen.t5, nu r.or sd sparg{ suprafala grisatl qi s{
rdspundS. ln afard, in hohotirile roqului, in lipetele galbenului,ln divagdrile
sentimentale ale albastrului, ln clocotul portocaliului, ori in franche{ea rural[
<a f^uvnedradmeleuni.ta$le! le-" ">1*.rinexatgraaomrd5i.nsaurr5r,aifnincaitmsednotbcloiilodrinistfiuclgsHerqitotiai rsenlelsqtai pciineezmgt;i-l
latele lor ciocniri, o simfonie sumbrd, o simfonie in care binuim frd.nrintarea
apdicintocrdu-luqii cumpliti a elementelor antagoniste, infrinate despotic de retina
acestuia ,se\rer, care, in culoare, e preocupat mai mult de problema
de a sugera, decit de aceea de a reproduce...
1922
MARIUS BUNESCU 89
Pind la r{zboiul mondial peisajul rominesc se restringea, in plastiea
noastr5., numai la transpunerea, ori prea crud fotografici, ori prea dezmdlat
romanticd, a plaiurilor rurale.
Luminiquri de codru in care, cu rost sau fdr5. rost pictural, migunau eroi
qi eroine in costume na.tionale de vetleem; bdrdgane cu zdri nesfirgite, ceruri
inalte gi cumpene de fintini strdjuind impecabilul in apusuri de qerbet; lune
plingdtoare, cu izvoare viqinii qi ierburi pestri,te, unde oi bdlane piroteau in
sunete argintii de tilinci invizibile; dlmburi de dealuri verzi cu incord[ri
de spindri de bivoli, p e coastele cS.rora scoborau, in cete, codane gi fl5cdi
* Culorile litndanienbale.
154
9qr
'16 '(I (nuDa,top0s I|DTLL.{ artpr aroosl.n'' lzaA +
-BaFouJrsurSucJBonlarcuaJruoISc.r-goFJpfSlluBa€1qu"aron.1r[ul{e'<arR1pspsrI1.Jru"rnEeIlpe)nu'ocrrupaoorrEld"ErulJaErpaqaJucl-nerlularrzaaqalrlnqqrsBoSn'aa^aEu.prtuncr8arrislraliJBruIJnEan?urlssoao"urrdslrlpocapdlee! ol'uup'el'aaa(eplpSrJpaolsuuzBqoaonupuprrl
arusrlcelec ala.reolpSocr.ryu; pdnp rz€ls€ nrlsou
nu aurc l1u"t,te csalpqJpcl rB lpdseo.rd lsace u,r ale8u;s e8"rnc a1sayn11ue Bc a?rurs
apur.rd our3.
eleod
'rrrlrJ rnlsaJe B plerrrJo; arsardxa Rnou o rcap 'rr{ar.t IB rulrJ nou Rcrpy
p1 apleSlae;.rrgd-qnis( usrurapo6 )
'aurr?crt rrie.rauaF Joll?E IunrlsarlcJlnssep'roI1.rre*
IoqzRJ e1 pugd 'ac Baoc 1o? ( '1e1ca;ur rS lrsoqo
ts l'peczralaloqlqsondeo'JnerlslsaoJuruerunlnFluoudroadp
FsEolRuFS 'pldure FlsBacB ( rusruJapou ))
rl
ap acrEerl .ro1adr1c BaraJnp ?ncsounc e-u or€c leurn;.red nalSolaq rnlnsuaur €
aiiepdod e8ea.rlug 'acr1sr1;e aluer;adn1s rS rrnple; op rrJozruJn;
EaJrnurroll 'tlercr;o tr'ieasnqure trnlnroqzp.r 'eueq;n a.rluac
Jollreru E FlocoJ rrJolrJoJd
iu-l*rnrlplplpuura'lp\ocpuEaup-'ns1s;co'ra"lu.ra1rrdSrrl'uiaer?eScpElszel?aeleurl.lgorrrqJeqprJAouepgEcqnrlruu.S'rnJel'so[orua.olou'reraeure?rsuqlisuarrrn;gnJnrrpdcpra1uiu"iaueu'rrrrronsu],delaop'o;Jecudnnadran1uJs.seIrpnRd1IoBdelnJaln1lssl1opJEpoonpoou,pLsJugled1uateqnnpecldlorplaaulu€srllrace*llepBdrdld;l1rsoala'ausu€acu1u'epr1IlrlnurBs.1rrrarenplopgp1srqcrqgF.rzar:ScrrppdrgErg'1SreeuuotaqerJlon1aBduust
-Bol€s pu"rpunur- eleurSel rS a,r.eu1oq 'a1eue; purc'acr.ralsr rS aluapuls pt4c
-''ar'1ue'r(sodnqoRn.lp.]EuaFlspIaaddJrlDsruEIri.lprsdzr-urSJalpelaucusar€ser"ourol 1IaEr'pirqueaap,rap"1reSodeu,prr. lurloseynz8'ruq1nnza1nuso,rr.nerdlrsiroSncpaus'alle1a;e?'p1€ndrrpaarrqp;ru1rrr.lryreus.reeod1
: auapuour ofedqca ap r.rn.rr3 no 'o1rz;a,rul ralt ap a.trllads.rad !a1ep,re; aurep op
nJ apr€,\alnq : eseor{n r* a,tepuJ"rl run}pcas Inrqlo alullul gs ealnd
IrpllJap n1 1a rS Eurnzal 0s- * (eelr111 rnl-p alrJrlrrt;ra1ur rzar) <r olrua,ruau rS
.iJ BaaJ
arnrrD rlar reru puld alrlocos a'ridarxa
HJ:#,.1rit:5"; 5i$:ht:i-:f.*,,
'.rsour ap Beuo.iel; rnlnluelrJxa inJol "ad,
uI pcriup,ral op Inult "rrJ un seu qns
otaJ? IE-al BJoJRO erurssrlue8aia efruocnc alrurnue ec riefojalSug'r1,rnqz as e
g;asur.rd 'csale.teulec < crgrcads )) op rrJBuorica;uoir rB auelrlocleu aloaeloatls ap
rrJolBure'plr1se1d alJE a[ BS as-npuruzpc tg"rasezrsas
aJuinrrrJoJ RlB,t.copu rerrr llc o r.rnreld aunqRJls a,]sace BZ€azrJ c
a[ nJsaaJpuy 16 uerqanT aJEc ad rS 'arraep
a
-dlcBJBc aa'pctleuro"rr a.le.rn*e;sop p.te;r8 ap rS pcr1srl1s p,iurr,r.nc-Rurrq ap'a,ia1
r-'orsJ1rerJl.lurrnp$ulonlnFJIsq'nrupcrsBaoS.prulrpeurloruC'uxgIauElpn€aucjJarpB?leSdI1€auJounnsJnn'ndecsusnsooaeu?gJlsraurupo(noJeu'""prrreleaeazlseltr1raRr1{deldlngauucurxrnaa'nE'nuroz€rarlr.ucru1eon1ruarBpelSeurulSBr'puc'auJa1a1seJu3;u,arlunanBB8 Ii
'ncsea.rpuy nBS uerqcnT rnun € rrJnleu eie; ug ourpnlrlB ap €alBlrzorJoq
n'<u€,crsr(l(qrsana]duularuSrruou.JorBlpejtraeucselroa>pdaup('alaplSqleqcaoa"elra8pqeugr'ee'reu1arepsreuS.rl,plE!lrpoppuEu;ldossBrp{e-Jurele€uczrrrnEp{occaoplrn<otlltBuBs}?urJselqr1; II
-saJru€u
-ueuraf D 1,'
-ralJu"r alicnrdo nelulurRrJ as rS elazqoc nerlurlqz qloc ap r.lnfa1.lg.L q opun
'ttunrcl'tc ep r"rn8e.rd urp r1Sr1a,tr,rd I a1rfn.r1s rfrga alueuorsaldurr u"r r{rurfi"rds -i
alrrez neJnspur rfe"ra8ul ap r;rofp.rqo rS gseocoi; RoTJBS ug rrseugqorc EJoJRc olrJ ir
-nJJI^ uJ 'aseolunur a,rrlcedslod nc opalau r.rno1e1d I rrlnznq r$ riueEap 'r,ircr"ra;
l-r
'1
fgiqa. tinerilor no;tri ueatori de odinioard, numindu-se pentru asemenea miqelii:
clasici !
clasicismul din toate vremurile qi de pretutindeni a insemnat u n spor
de sensibilitate, o flopsotrirreea_lizinatfeordminelqei de exprimare ale acestei
crescute. $i ele au prin vigoarea tinerelii. sensibilit5li
Clasicism n-a insemnat niciodatd ramolisment, qi, mai-pulin lncd, puEta-
mali,c politic.
ninostitlrnuitseinimfbabpgtdd.;te-gteec(umnoodi,ernneisbtdnIuitien
Marius Bunescu este deci un
inlelesul. cd,
prin arta lui, sufletul
gi adinci rezonan!,e.
Cu alte cuvinte Bunescu este un clasic.
Dar nu un < clasic I in intelesul pe care vor sd-l generalizeze astdzi tibi-
dinoasele temperamente din < grotd >, vindtorii dupd epitete salvatoare. . .
Nu mi-a fost hdrdzit niciodatd sd intilnesc o atit de neaqteptatd contra-
zic^ere intre infdliqarea fizicd a unui artist qi ceea ce se ascunde, ca miqcare
sufleteascd, sub aceastd infdtiqare.
. ..C" truprrlsdu.de gospodar voinic, pe care std altoit cu strdqnicie un cap
cu chelie qiiliinfavcirefullanpasriumluai o alunicd, in echilibru, ca
de rdzeq Bunescu, vedere, impresia unui < un bob de nduf,
om cumsecade >,
Mgrlus
oadiincedxapl_ic}anbgiiagldmtegarma.vd,, care, indeobgte e cuprins de o subitd nedumerire, de
de o doboritoare supersti.tie, in fa!,a unui element
neprevdzut qi cu totul strdin de preocupdri imediate ale
un tablou, o conferin!,5, un sonet, o mlddiere vaporoasd vielii, cum de p- ildd,
de balerind.
Fdrd sd vrei, ii intinzi mina
cu solemnitate qi,-din condescendenld, aqtepli
respectuos sd fii interogat.
Dar Bunescu tace.
'*
o Dac5, potrivit polite!,ei comune, il stirneqti la vorbd, el i!,i rdspunde, cu
cumpdtatd distrare, monosilabic.
Pricepi, de la un timp, cd ai de-a face cu un timid.
fdr[ multe eforturi, descoperi la el o modestie care te
C4Pinodi, aduci vorba, pe departe, de tablourile lui, Bunescu descumpd.neqte.
ca un copil in fa!,a unui dascdl aprig. . .
se imhujoreizd
Nu-.ti vorbegte niciodatd rdu de al,tii qi nici bine despre el.
Fuge de ispita bdtdliilor verbale, qi are pentru comploturile de cafenea
o oroare organica.
in relaliile lui cu colegii
q.i d_eE. o, - gi cu toatd lumea - de o punctualitate
corectitudine exemplard.
A stfel, incit
d-ar dezbrdcatd d!ie-aoi piuntaealtiincsheinpsuiibiclidtaatertaqiludieeumnettiiclculoaadsi5ncqqi iirterpilrbouqradbtoildr.,
La cel dintii contact cu opera omului acestuia, dezmin!,irea vine repede
qi definitivd.
am-lab_ndePl!,,oiluronnritd_edd,iunnorlraedrnadet,dcBucununoesastcbauelgcaiaezdadalbbrueollvomirt avelrqgeetmemqeuaignriudnleeuluignpi giccautotdsriucinveesanc,tireualiledreeinlaevrdg!elianr-tt
respectul pentru artd qi stima pentru iubitorul de frumos.
meB.ui anpei_lasGfcseeutrir.cimcdai,tndiaainbinicasadrs,eucpfuaonurttcaeetzdniaic-iacrnoem-i aaastpipcrddu,teucsuttet,dehdenaciccidta ei calculatd, cu conceptia
ninutirazliuang- adteds, divnirqcairzeuaf
cel
lui
156
LqT
'alEnlJolrr osEc raun oTB
or€pJnru olapodsal od 'l€selcop Itqerazlur '1rS"4;s IJ r€ Iro '[p.rn1crd ap] op"rap8
rzpls€ csalpuyu as oJBc nc p'(IrlusanrnIuZ8et.o{a.; ppm-lsI oraldeJp€iupunIepuJaeo1Br sJIJ?nxdroBlseroBpJ<cIrpJls.rreBnll-dcurdeIaneJIpBezp{I[e{Br;aa.lJ'u9rEo1[ec-o1>
lsrlepdec rnp.rolp.rpdurnc Jor{cueq Inun.In''rIJzp}slsoeJ IJ Je nu ouuBzgS PoEO
pcu,r
u"r 'p1e; '1ecaun1e IJ rB Io alSauurop IEru a"rec
RcBp rcap 'acua,r.o.r6 ulp
rS
rruaaap Elollc lunce ap eiue.rg uI RcuI Bauruop a.rec 'alepleluau Pllrunu€
o n.rlued crlsrJalceJ€c ri crdrl alsa ouuBZgO Inz€c a.rapal ap lcund lsace uICl
'aiuo,rede aseoria,rd
.rolll€ EaJBAI€s n.rluod ayqesuadsrpul ap eSe aBer"rn alllcIJIrcBs rS allrpi
-ro;s aRplsm€opcroelegozJecefr-l8alcua'Jglppuqre;noBuSo?RcaI€JIlJpa-?BI1IrSenr1{oe1n1Rrsr€oac€lPSIn1pnu}s;nIUuBll
-uoc 'sorunJ;
'e;ecrplJ
rrJpcrprJ rcrperd srqcsap drqc u1 'aund nu pulc 'glseace Balelalcos 't.to1u"r.r1 ep
tua8rirfuoc suourl Inun B pJnspur p,rp; ee.re6p.r8ul ;rep 'gporuoc ea.rtn{:ar,t' nu
arnpp8ug aJBc - ocora; 'pcrleqlps 'p1o,Ltl; 'p1's1tou8eofe-;ncPspanplcll€caEpa?IBJlaeIcloeSo_d nu
pe'rs{uuuorn^1dnBsdpa;,r<rpn'Fape1clrsiereIpn?z€1JrcEp'BelraoIcJ;Jcn€aJBopcnBe1[p,araoepdprepieTrIn(JFl[pru}sl€sncu]InE;npscJano'd]aaPllSrslo;aocpcJrrlozuerconJdcl]seetRuu$SlrectIlapd'auoBlrecIloBnaIrrJlulcuFoleSasdcIBan'pIBJEclnscuelacotYdp?"utllepusl
oo SNIiTIYZ$3
3a6t
"'r1Sau
-aSp.ro Jolalllloc B FlaJcslp erzaod a.r1pc 'unqtn gncsatoltd aJlRc rnl allJpurlcu"I
olsace oleol ap snsard teru JBO
n.rlued pzeauorsed ncsaung'rt{e.reprsuoc
'aJau u"I
€RAlrqrlBeJualuIBlpaulppuierqcesaer"dr; o nolqel rnun purrldurl oJec 'gp"rnlctd olelllenzuos
lnp.rard IJ ps PJPJ '- RuIuIIuaJ edeolde alelllllouro
o ap 'r.trloura ulSou IIJBJ ulp 1nun - Allorua un Pu,ItlrPJ PS Rrunzal os Ig
plBrqrlqc
-azap 1ro,\ arzalue; o-"r1ur.rd 'rr{p1nou p1xa1a;rd qns 'azaleda PS IcIu 'snqa.r
ml ulp pcBJ a8ala{u; nu 'ulapour a}uarrreulura lo1crd,'ncsaung
un B?JB RS 'alrqasoap r{plrpqrsues raun rB IUnIZIA
Iaun
arie.r8 'er.rdo"rd rS pseouturnl aurpc o RcsBauluo.r elnlcrd ul lltJlaoccun"ct €-lg Ig
'cruJolels rS luepn"rd
o-s,rnc.red e
ncsaung e;ec ed 'pleluaptace rB p8unl apc o a1s-a 'aleioqela 8un1epul-ecr1se1d
rridecuoc roun e 'cr.r1unp1 lpurnl rnvn oalnlaudra e1pu1d r$ 'pur1a"r ad lexr; tS
TjnJoutp leco.to.rd crldo col rnun e 'a1$alt; 'RIIlq.,s 'nancnpotda'r_€I oO
'ar,t pzr.rd"rns o eJoJnln? snpe ne-eu 'ariellparu n"rluad m1 eeleu
ur€rntuceJ€app'gt-,srun1d pdurr;
-r1cu1 r$ Inln?sIlJB B p+€Jluacuoc eal€1r.\Ilce solJ"I^
'IuB ltulc-n.r1ed Inlnursluols
-a.rdurr BzBJ u"I aulurpJ BA ncsaung pc ea.ra8urrruoc ouroJl Rllnrrr ?nAB rrrY
p'npp'plau o or' ncsaung or€r nc '.,(e1srg InI IB Blace ;5T"-,::tutlTtt'?"t:ttHt;
rninursruorse.rdurt epeualuuds tB ealeltzoulrunl nc IJIuI"Ilul alIcIJaJ taun aliel8
'gcsapel e.rn8z ap p1e{p.rnc ?1nur op lsoJ B ncsaung sntr€IN Inl €}rB rBCI
ppiecntutCrruaiclieimaseruntbsaatilluem,i a-ajotsirtiitnadcteeersiainp<tirenatdmicldaato-brirlauortainrlrsiteqamitepneagtni,tarputeitnodftirecuiab<io<imtgaaaterte{aliendepsuepbnrzleiact,uLli-,i
t.indeni, expresia celei mai incontestabile erori. . .el
1920
HENRI DE TOULOUSE-LAUTREC 92
Degas, Forain, Lautrec. . . artiqtii < detectivi > ai lumii pariziene, apar,
fantome scumpe, in inchipuirea mea. $i pinzele lor, desenele lor, schilele lor
se invirt in jurul meu, iau infil!,iq5ri
fulgerdtoare, se suprapun, se preumbld,
aievea, gi deodatd atelierul e ndvdlit de imbulzeala unei societ5li carnava-
iegti, in zbenguiala clreia sim{i ugor lipdtul greu al dramei care vrea s5.
fie inibugit.
Clt eroism se desfdqurd in societatea contemporand !
Milioane de ingi, cu nobile temeiuri sufleteqti, cu lnalte ,si pure idealuri,
sociale rigide qi
arunca!,i, de-a valma, in teascul uriaq al unei intocmiri
neiertS.toare.
Individul se tradapteazdr mediului, aplatizindu-se pind la nerecunoaEtere,
ori meschinizindu-se pind la desfiin.tare. . .
in clocotul risetelor, in grotescul mi6cdrilor qi in ierrmarocul vioi impes-
trilat al costumelor, rari au fost artiqtii care au gtiut sd surprindi eroica
minciun5, sd dezv5luie, sub fastul pudrat al aparenlelor, durerea adincd ce
nu vrea si fie imdedarltudreispitudrit;aite-, in cimarbervdeliaqciruillenovsit.rtuiuliul ia-lunsgd5l.5mureasci
setea pentru un pe
in toamna aceasta s-au implinit douizeci qi cinci de ani de la nroartea
Iui Toulouse-Lautrec, una din cele mai nobile qi totu,"i din cele mai nefericite
personalitd!,i ale artei franceze din secolul al XIX-lea.
Ndscut la Albi, in ziua de 24 noiembrie 1864, Henri de Toulouse-Lautrec
sruri la 9 septembrie I90I, in castelul Malom6, din Gironda.
Nu avea incd patruzeci de ani cind a inchis ochii, gi totuqi opera lui a
izbutit sd. se impun5, gi sd revolu!,ioneze, dupd moarte.
Estropiat din copildrie, silueta acestui artist era ingrozitoare !
Dorul de viald, dar mai ales acea, laolaltd, diavoleascd qi sfint[ curio-
zitate il purtau pe acest schilod pretutindeni unde via.ta se desfd,lura sub aspec-
tele ei cele mai vehemente, mai fastidioase, mai contrazicltoare ;i mai crude. . .
Dupd o petrecere stearpd printre diversele ateliere ale meqterilor de aparat,
liicu cunoptin!,d cu Forain, acest feroce scrutltor aI vie,tii contemporane,
care-l conduse in atelierul lui Degas.
Din clipa aceasta tribula.tiile pi incertitudinile tin[m]ui artist facur5
loc unei aprige concentrdri asupra mediului pe care, cu nevinovati desfti-
'rare, ii pldcea sd-l frecventeze.
Barurile, qantanele, bordelele, balurile costumate gi mascate, cantinele
apaoTsioleul l-oufsuer-5La, untereocdiahntirte, bauteitliesr[elseufleurei ,nqoictsuirnseu. p.o. rte, pe lingd urnilirea
schilodeniei, una mult mai crudd gi mai sfiqietoare: indiferenla fa\d de arta
Icieiile-i$midciasupitrobeaultuneleaqctierashtudelaiat.ioi preeraalilsutieTofrualnocueszee-.Lautrec continud pi sporeqte spiritul
15B
6qI
'Ba.IEOIn.r
'qpropul EreJ also'a1lararnl r*'assr1e1q rnl €?ll rrl Eur{uopo.rd or eaa3
rS'rra.lrenllrryrqdlsBuaBsIBSoJnaaarutpnlee.ir{nnl1cord,rapiuu1rr'l1Sa ei puld gln,rsouncau a}el
o n; 'rr,rdo"rd aurJe nJ Faul
-rnuo8ur o JeO
'a?sruors
-o.rdtur rarlelcs €JluoJ c1dn1 u; rrqure od r:zeelaldwor r"r tsrz aurq reur 'neg
'auuezg3 nc rJr{r 'urulag
nc rcru tunruot ?IuIILr
a('Jrcer-suealcssnr.lerltur\el d'rnalrnieru.nsrruupoersaa.rrdeutrat lp*asura;nlalJr;prcular uorStuaigelag)
'lBrqoJoc rBUr olur:lrlc alle nc 'auuezg3 ?lcap Arlcurlsur ur{nd reur uerusnp un
''-nl,ls(po'prus.rep1acuenSdssusrroanrgpe)c.-ronrflnclBrndruRusIrJaupolIruIsaaep.arud;euoardrnspapor.orudceaurlerSE8nIapr€uuunnn'1uear{qr"Srlrouadrlo8s."arrdpsuurrBpr J'paplO.srrpu;or'rs;
JBp
.ie-r
-'-(ap"1redeleuplredr.ure8rroicdcre?rac€uatuolaacllcBaarldusseeadluss,raerrdmrnulIBneu"€rIuBnulscroardrsc)uulraperalle3Jcrau,pror1;Jac'a.rdcJ.orealca1naucJl ?-l"srcuaoapcleao'erl;nupucserzeSgro3pJrul.rnogu
'orie.r8 ap BJnlraol Inlnusruois
-a;durr E acrleurorc llip?lplnlJ ?Bp B ar€c '1esua,,lo.rd rnpleu;igdpcu"r elrB a"rdsap
Iaalcn-urisrunosrucruugppecurlBuarJnetos?rFJccasrrerJao;1eru.rrr8$ecdsr-cuea'uJlJrdBcsr'naReOsrur?Slrnlnuaaqsslzarr1r"eBrtdr4-u1rB'reopu8uuaee1doyg3u3r{nrndi
rrunrzrr\ erlsaFns qns Pcul alse (alelrzorJas R?lnlu reur e8ul"r;sRJ aJ€r EaaJE ap
rurq"rorr,) FuBodo,rna pie"rnlcrd ar{cnpo;rd BlBn}re :}Jae aullup.r 1de; uq
'eralruro.rduroc e1 pugd'ulsrqous urp nes saralur
<rnrrrerrp"rr1r'*a*eo{c1rr1ceruu.rrgclnl)-dpeJsuB€rnc(ransa.reJgoBcrJcpap}.lrrnlnpafJ1ux?a;lc1aaasp;sdr?oeactJrr'Bu{ solso}Baf Jc+neFU,'oue?.1rpoepurcrrru'uoaptpeuouau8nronrlscBr}uarc]oIo?cnesNp]ruJnRnEJ
lipiuar?BprcppauulriJra-;lieenzcue€adSseriIBrlSu"el^u.JBeqI8crsrlle'plluuqarerlrS;oous1Jop€c.Jurrrunnluu-fln BpBaJc o-s lieurpul
lsoJ nB i 1€urcnler{ un
ossrl€I4i ad utrloJos
1-gs oleod FzeaurJn 'a.rrsr.rn1;rgru Blsaporu op .ro?BJnqlnl 'plseaae pdng
sssIJYFH <\'llnq u)ut aoac cnJ ns nu tn6apD-"t1u! t)r
puunesul :pu16 ap luls 'tout nu 'unq arca nu xn'co7d2J un eJ DaaJ pcnp
1"nua{acn'bplldznpInsnuJlyu'a! 13aac.4nuo1ytratud'a?7un1oql clsnausot1po!dtut.ut3n'cti p.msput n.f,oa.tyuy nxp
ft 1od g'trc zalcnTl
so',{SSIJYN IUN$H
r-nsrlnpJ€,\BnTalpol8See"urdaeplsBaadle;lorl1egc;oulrnur"lr1(roo1rl*naeSTpdInronzpnltorrlfcFrdiulplJ ,,., n,sffi1 ,ri I
i
1a"r1rod un ler 'rn1n1
BI ZZ6T, uI lo;]sy
'csauouro pIBc r€ur rS lue"rqrl
rre*nusru'1uaollustoJdcsalrlneuerT'-1aes1ndoo1pBoe;eurnr1creu;aIadooJuBI ar ?o? nc 'ra{uelg IB JnE ap Inlagns
sJBr In?olJns pc
pJnrrraJ? 'rn1n1sr1.re
BolJeoru BI op ruB op lcazpnop pdnp erqe-ap '?1,rmrnp ne-s nlcorc ap artru.req nJ
Eal€lrlercrJo rB 'g1ct1s ap Balelrlrqrsuas nc rrcr?rr, 'rp;rolrop
',Lrlsa8ns rS nr.L ''c1rnu1oeu;nlJ1eeunlq'ertrsreasrud€xauntp-rJqlurgl qccsaadoalJu€o)c as rrrosaJoJil
u,r te,rn1e.ra1ll BJqJ
'€,t..ral tS p;alcerec 'rrse1.;r u11
Nu culoarea robit[ modeldrii, ca la Derain, nici cu]oarea care se fringe
in trepte de valori ca la C6zanne, ci culoarea purd, liberd, avintatd, capri-
i-ngzebmudrdnidnrdi pentru simpla pldcere a ochiului in
cioas5., nebund. arabescuri
surprinzdtoare.
neagteptate qi
Totul scdldat intr-o lumin5, care nu urmdregte sd stabileascd valori qi
sd hotdrascd volume, ci sd cinte, in culori qi pentru culori, sdrbdtoarea gi
triumful culorii.
N-ag putea spune in ce misurd art'a lui Matisse are un stil, ln sensul
consacrat de tradilie.
Dar un stil Matisse existS, fiindcl arta lui Matisse nu e manierd, cu alte
cuvinte nu e izvorit5. din mind, ci dintr-un intreg complex al unui tempera-
ment aparte, dintr-un suflet cu frumuseli lduntrice, vii, dintr-o viziune ori-
ginald, care precedeazS. opera.
Stilul lui Matisse, este insuqi Matisse visdtorul in culori, orchestrantul
cromatic. . .
$i trebuie sd addugdm: stilul lui Matisse este echilibrat, fdrd pedanterie,
gralios, fdrd qubrezenie qi moft, clar, mai cu seamd clar, de o claritate care
atinge uneori copildrescul, in ceea ce are el mai spiritual, mai comunicativ,
mai cuceritor.
1926
MAURICE UTRILLO 94
Omul acesta, care are acum patruzeci gi trei de ani *, nu-qi poate aduce
aminte nici cind qi nici pentru ce s-a hotdrit la picturd.
El n-are, pentru lucrul lui, nici acea posesiune care transformS. pe unii
artiqti in surse inepuizabile, nici acea afectare de dispre! pe care allii o afi-
qeazd cu ipocritd inddrdtnicie qi permanentd lene.
In existenla lui, pictura cintdreqte tot aqa de greu qi tot aqa de uqor, ca
muncNaudaurlgehseuruslcueipldtib"ili"tdpliesdcearfualnuif.aron, nici incremeniri de orgoliu, nici
descurajdri de neputincios.
Povestea vielii lui zilnice e simpld qi umil5. . .
Vagabondeazd pe strdzi l5turalnice, bdtrine qi despre,tuite. $i fdri sd
gindeascd la picturd, privegte la arbori, la oameni, la ziduri, cu acea atenlie
distratd a omului care qtie c[ e firesc si intilneascd in cale mereu aceiaqi
arbori, oameni gi ziduri.
Acasd, in atelier, iqi deseneazS. pe pinze, corect qi meticulos ca un lucr6.-
tor cu bucata, tabloul ce urmeazd s[-l execute.
Cu penelul muiat ln vopsea, atinge pe alburile dintre contururi, ici o
patd de siniliu, dincolo o zare de roquri palide, apoi citeva accente de fildeq, o
fdrimild de <r emeraude rr, sau o dird de <citron r.
Punctele acestea de reper cromatic, sint fixate de la inceput cu o mate-
maticd precizie.
Utrillo abandoneazd sculele cu liniqtea unui muncitor care qi-a fdcut
partea lui de muncd peste zi.
A doua zi aceeaqi preumblare, aceeagi contemplare distrat[ a priveliqtilor
intilnite ln cale, aceeaqi calmd aplicare in atelier.
* ln 1926.
160
9A6t
riFur nrluad 'arlsepour o ap '1rue,rn.crldrrIuIr€s-srS*r,l*raro.rr;;,€;fufni?€aiip}ltoffl iJ?s:o"J,€nIvlulp
'[e.reo1e.Lour {a"rd acr.ro
InrJco] lBruorJpcnolrpletuerpqrJSoal-?rurJqoal1eoorlcoirur.ere8uBr^:r€Srelxeoacoepceruze3oe"lrFa,?en1AtBe ne - ulrupr
ar€c
u3,ee1sa-Lo6
'Rrrr€os u1 a1e3
-Fqou_reru t< o,rrso.rdxour D reur t< aul"er o'Sde"r,8aupa;rrpzr;"r,epdlneulerilscnadssre*
pul"rn8r;sue,r1 6p1sr.r1 oreolpqrps a.re81n.t D rerrr olac
ap or€lu"rc rSeaace
InlnqIB eloqc EI FlBpJocB rolrturn olsa pcrlsrroloc pure8 e8ee"r1ul ,e1Sa"rrg
ttt"
'rue.rodrueluoc or?u,r rcru'iuapuodse,roc o.rB nu ogrr?o 'r""d*"'ll3:*tol5
'er{curlsrp pgq€lrurou o rn1 ,relado
purudurr p.rn8urs se'Rodelcrolrer.rcldurenunp'rrlnu1eonr1cies'rro1le.pre.pr.c1pn1'aloe1l1Jedn,erso1u3lore,leleuuolraISJunp"qr.rIgeyurp;o
oJBc ?uoruale aldurrs
-Brlxa o
-ap rSn1o1 r€
"n
as e pur;d ,aunriuale
eze*eal es rody
F^rl"#iltr:-?uffi'rn1 p.rnf ur Bun*aplolul Bzeapo.rq 1e 'o1p.r1rl rnr
q'oJ€o1^BqJRs ap Ilplppo ug '1ecug '1ecu"r 'ecp.rqurl
alururnc BII?€ nc unfe ele8eqc4 alrJnJnluoc 'rB n"rcn1 e1
rruaru€o nB Bqrcu oc :lelou; rele.reuoppnddocapungsedcrltpBqllelealnlucl papsn,er€1ru?noul R,gu1reoppoa'1o,ur3rur nc
'el*e"req8'u''ralslellr-lneu?BrJcruo orSlsaRz,1Baaeu1nu,rprr1r uI-enpN;
i plsrppdec ul rnlnlsrlre ariealc ap 'cla alalJurEct'aJurlBs rJarrcs II
Balplarsos a1e elirirpuoc e1 a"reo1r,r.r"rd uarJ?S
: apurldnc lolrdec lsac1tr :tr
((se"'*ISIISYJNY.{ IUyJUYdgO J,NIS
INTNJSITYJIdYS TNTYSOI IS
INTNJSIJUY TNTYSOI gUJNI D
I
Ateliere... Ateliere ! ! (1910-1927)
Un salon romtnesc in... America (1920)
Din < Scisorile unui pictor r ({923)
Condilii de munci (1938)
Expozilii (1e38)
Arta in provincie (1938)
II
Luchian intr-un muzeu... (1920)
Dou5. intimplSri (1919)
rrr Speci{icul nalional (1928)
< Prietenul artiqtilor,i (1929)
997
'InlnJolcrd pseorcurpaJc rBLu Bac Icap 'ppqeurlcap ur{nd reur Bat 'peou
€l op eur{unl nc Rleporcru rBur EuIunI nc
rirnuroq8 '1rur.rop op JoI Eilppo rSu-[ pq.reo adeolde ;og.rolctd pJlsea.roJ o p8u"r1
pzBarcnl r,rlSorr
ea1e1r.rofe1q
o ep raSprJularaucrrzZ'ExSg- 'Rlu€lsuoc lcey;ed Burrunl
gxg
u(rrJinedurIarrJnalcprdJDarr{aoulenuenrinacpaxaaloana,'rulu' ao'aJdla€pqIccns}psaIsUduBlleR-.rUnyzrJu}"ardrus
'pplcnoc.orrxqacaoppu"rruolnclrdo-?J"lurl,er uol??,rccanlrortar;eer.rulnr1Booppaedta3rp.rreetuart1'r6o3agn
?lcop '"rar1o1e reru
nc 'o;eur teur
'pcsoJJ ul lelncaxa Inln.tcnl ealedruncs tS au"rapour ralrpplz eiualsrze.r uI oJapaJc
-ulou ru'rrJaor.lrudlruR?nleoppaldpurp;1lruc1una.sropdu?lrsoaJ1B€1nrJa€pJ eorog;d'oa1p€peulseB{aucoec €oreqruqcs
: }u"Is e.rec n.rluad
pprz od pcrlde es rode rS 'pzu3d ed '.ror1a1e u1 csa.rpr8nz as ala lzplsy
'e1a.rad ad plda.rp E-ap nBar\F"r8nz as rJeur allJnoued p.reorurpg
"Fllncse tc 'tqurgz n1tr
'"ro1t;rolcrd euIA ulp nu psul
'pcrlce.rd es nu 'p,l'tlBJocap 'aletu B.rn1.ltd p.rlseou e;rei u1 : ?BJ-BAopE g
orccruBatnarJp'nrclsoplpnuf r(ruenac.rrd,rorctt"u"pJo-c'Inoauju'ldlaBaulecrrrI'1.nordllulopnp?uJ8Bnrecrlupenast.Bl[rrIdBJlsaRr.cJroEcrlrunJrlcn'.anar.cpcrnnergTpBlorlrcntru;
'?rJarrr un o
gllnur ea,rd
e'p1r$cer;u;erndilnnsruaasaJ-Bc(e'u11Buororel ops.rrroclscrud"r Irq€JopB a pcpurrJ lpseccEea) J-arapqccupluer1r;r8'3uanuafe1
ppeod o EuI^ Rl€o1
rS < placas D plseace Iou BI cspJgloq aJ€c alrurcr.rd rlSayqels ps rcJocul
aIrSJpn-oeulqRr3€cn?.!rrroar'r,urtoJpperou81rlnirFuzElensac)ras1od3rnupqpnsazceJoe?au.rseJoace;dar-e?"rouo.trrlcdraJredpucaaaor'cee1,EnuncolueoolrcRoErecr?1asFp€tsao'uuBpelcedle"u(rRterrezdi epeatcu;lanIr'c(nlrcuulBFrlodl[selaraFpuc]cseeIl'iJpl(1tBrfiurp1r€'cdur'ee'r;
0[6t auJour 'sttn6
soi i f,UfITgJY "'IUflITS.LY
Dacd ai gti cite talente mari s-au stins, la noi, intr-o desdvirqitd neactil'i-
tate, din pricina lipsei de ateliere, te-ai lnsp[iminta !
Cu toate acestea, dragd prietene, avem, de mai bine de o jumdtate de
secol, gcoli de bele-arte, expozi.tii, saloane <oficiale>, in schimb n-avem incd
arhitectul care sd se fi gindit pind acum sd. transforme tradilionalele poduri
m- upndcridi saitretisptauilaunijecnoinlotermqpi ogroabno. lanilor - in ateliere de pictur5, indispensabile
Un pictor nu poate lucra oriunde qi oricum.
lui
El are nevoie de un ldcaq adecvat meseriei - aqa cum are dulgherul,
potcovarul sau cdlddrarul.
Altfel munca lui se iroseqte, visurile lui rlmin prizoniere, via,ta lui se
deapdni fdr5. spor, goal{ qi lamentabild. e7
Iatd pentru ce cafenelele centrelor noastre urbane abund[ in rt ratali u,
cluburile noastre politice addpostesc talente mari decdzute la rolul de chibili
ori obscuri agenli electorali; iatd de ce in majoritatea saloanelor de amatori
pictura na,tionald e reprezentatd aproape numai prin insignifiante < flori >,
< capete de expresie >, < naturi moarte D, care oglindesc, dureros, condi.tiile
vitrege in care se zbate astdzi artistul romin.
ddmeininaleratar-dimm-eaiupnsecpnrirtaireutdedcnuanrpediczptioa, rrienmtaruislfttiapmta:as(iio.inn..avt.iXrAsstdstdeqziini,tmemrue-salteacmhzEea-i
Un prieten comandindu-mi o compo-
inzestrat declt singur mi l-a oferit pentm
de multd vreme
mat sadledgeojruicn5ezinccuhieplu-indgi a voit s[-mi fie de folos
zilie pe care
tMunca>. Pre.tul
aceastd lucrare mi-ar asigura ani de liniqte gi de activitate concentratd. A
trebuit insd s6-i refuz comanda, fiindc[ n-am unde s-o execut. Odaia mea de
lucru (recte: sufrageria) nu-mi ingdduie sd" lucrez bucdli mai mari d.e /J"12
metru p5trat. Panoul ce mi se cere trebuie sd aibd 9 metri in lungime qi 4
in l6time, adicd o suprafald de 36 metri pdtrali. Am rdscolit tot Bucuregtiul
sd aflu un atelier potrivit de f[cut.
M- dmiin-atofrocstdpeecsi telapsudtrindcldia mea, la frdmintarea de zi lumului ce am pol, gi la
cu zi pentru un
< florile mele de cimp > pe care? fireqte, sint silit sd le pictez ln odaie. . . dupd
un buchet de flori artificiale. . . r
$i aceasta nu e un caz izolat. Cunosc lncd multe. I qi < superficiali-
De aceea, dragd prietene, se nu mai vorbim de <r lene
tatea r pictorului romln. . .
Dacd in ultimii doudzeci de ani s-ar fi ridicat, mdcar in Bucureqti qi
Iaqi, citeva duzini de ateliere mari qi ideal luminate, am fi putut sd ne min-
drim astdzi cu o pleiadd viguroasd de pictori de mare anvergurd qi n-am mai
fi suportat umilinla de a vedea prin bibliotecile, universit5.tile, teatrele qi
palatele noastre oficiale atitea panouri imense, executate, de submediocri
maeqtri strdini, in atelierele din Viena gi Budapesta, in timp ce talentele
noastre, incontestabil superioare, se ofilesc intr-o for!at5. <t trindivie I'
Al tdu, N. N. Toniiza
P. qSi.a(c1n9m27L) 7- In <tRomtnia ftLata,tt situagia pictorilor este efiact aceea;i
ca ani.
166
t9T
E':rlnUo6u61tarrquiulourrprrgcsusaraela,aL?eBurzrgloru'-oso'z(6;te''yl6l3oipaerl'lrpoSauulgorsogruzdrlalseB,rB1)a|naBo1tJupenu1p'laaaur.gr1rl.3sEr eaclnuolrlunulrrus.arodlEr;aeunBo€IJapBnrzJ€ue.loraundsalonzrJrJaoanq.lJurzdcrpnn.alrrspul.nFErdInaEullpJerEElrplauru-rlFu!psJISlrsldn++nq)araJrlluJBl
'lBIclJO rnlnuoles oyrirzodxa (6661 ar"rquolco g6) 1ocr1.re rnlsac€ rarir.rede €lep B.I r
0a6t
B R}€rpsrur BoJE?rqc€ rs Eal€}u_a"z,al'd€{ncnelms au?sBrqcorJEr}-ssnRf-JlJsoBlouun]€dJuEoicJeJooJn]n]
'rrrplqurnoJd In?rsrlJs BI rJBlop ' ' 'utr PlBluozoJd
-ocos B^rrrnc nu Bc€p 'lal ep auBorlrrrj eaalIc ozosJnqap 9s rnqoJl rJ BA BIEO?
BA n"rlsou
Inl€ls '1so,r p.rpg nBs nc '< rsrurr.rl D ap rrJo8a?Bc rSoJluI raun aIB rB < rprcads
a'.o'puiel 8euloalpBsD alauJnrp spnuldrfr-.rdosreBlpuoerAu rB lrodsue.r? InJpc IB nrluod 'ecuaruy
rnun nPs Pc
FSUI sruroJd E JolalJe InJls{urtr{
66'olrz ap
rue rsurc ap p?dBo?sE ll €J€i PlBol orBc ad prcr;6 rnlnuolBs €arBzruB8Jo
nJluad IaI op €lns o ap IIUIq B^a?lc oloc BnI Ba?nd rB-s apun op arodocsap
Rs pcu"r ?rpa^op €-u rS uirzodxa nJluod oudoJd pl€s o uluroJ Jolcrd rnrrn rcru
erirzodsrp €l Rund ar€ls ul lso; e-\l 'Jo[ rrlocg rrJrJRpodso8 e,resacau aloc nr?uad
aseorunJJ ^rErslola op
rolape fe1ruec] auns alalocrprJ nc opundspJ lnlnd B-\l
o1ns1anJd€ce-'au1llelc-eu1leq(cBaJpBJsoel'rJlpoocelsa3lBeJoyJerJn'cElnBdlarupJasnruJaB?uBlJolesdodrceaeql ap rrlu B^ollc ap lsoJ
g'BzBournJ InluaruelJedag
ese3 rzplsB al6asgE
ocEJ pcul
os arBc ul aunrcgcsn ap [nIBq alse 1nr1s pulc 'ocu€acosuBr? Ililqlqxa areo?rs
-rlsoc oUEo; rS elalduroc rolsacB ee"reqeq8lu'I nr]uod E"re1 nps purfr.rds alsarnp
-p8py ,ro1a1.re InJlsrulu oJEc nc eqe.r8 ep pcu"r rua?uls rir,rnurpleu IBru JBC
'oqcorn gdnp p.rnlpurdrgcs prrloc
-u€laru o nc llcap epundsp"r eelnd JE-s nu arBc eI runrlsoqc B^o?[c R]EI
l r.r1Bou rrueiplec apun.rlpd o-1n1nd rJ rE llcop 'ru"ruro; ;op13rpe ee.relaFnc
reur rS cu"Ipe reru ollu1 JoIo?BlS rrJo]Inco1 apunrlgd .ror1 rS
ee.rr,frurs apadurrl
' ' 'i rrulruoJ rou
1;cep 'pcseelapns eriecnpo ap piurnqe.rl oJ€rrr rerrr rruBcrJarue 'a;eo 'ny
i 9r?sEou
e.rei rSpsq l"rcop pcs€aulruoJ p?J€ op pcruJop rerrr Bcrraurv aJ€o olsg
uol+esd rarnruulnuroBualeelprsFadceacu uI nu rs olrun Jololelg eplrdec u"r csau,ttuoJ
IBIoIJO
ae op :aJBqaJluI o psu1 urrnpg8ug a1q
-'Ensrrnrpgul oocurSppslruaJrcBoclu(al.rreJsaBcAeuoaralopluerp"rdpac;u1"Iu1ruaFllseBnoucBrcogJcB'c<
ul mlnlal e,rdnse Fcsear
ppuot{eu ppe ap runri
-ElsAJrU€U elUel.rOdUrr TOISOCB ralrsne,r > e,rdnse cruru BdrclluE ruo-{ ru\i tt
' ''csourruor IBIcrJo uorBs rnun rlraplqcsap punle ur .,,olurs 'urr;!:t"Io
< ' ' 'pleuorieu
RIJB op runrielse;ruelrl aluBlJodurt talsece eltSnel nJluad nps purfr"rds 1o1
B orec '.ro1a1.re lnr?slulru 'e8op uer,relco 'p ep lrurr.rd ]soJ B €s-O
llnpp8pJ
'BcrJaruv u1 r1$ouluroJ acrlsrlr€ rr{rzodxe raun rlJaprqcsap Ealapo.t ug ap{p1
-rTeporu 'eseornn.r; aUB op rosa;o.rd tS .rolcrd Flncsounc 'ncsa.r1a4 ullsoO 'p
nc pune,rdurl l[q€?s B ap Baunrslru nc pplrde3 uI llsos e '>lJoI aa,e1q-ud14oo,rg
cr;e"rEouge mln?uaruB?redap p.rolce.rrp
rnFazntr J p 'urpp +renls 'O D
: erieuuo;ur ppuor{ezuas BareolpruJn olrz BAolIc urnce ?lrpdl? nB ala}aze9
eo YOIHtrI trY ' ' 'NI DSSNIIIOU NOTYS N{l
DIN ( SCRISORILE UNUI PICTOR D 1oo
Prietenului l)[arius Bunescu,
Pregedintele Sindicatulwi Artelor Frunzoase
. . . Ziarele povestesc ci d. C. Banu ar fi luat hotdrirea s[ ridice, in
plin centru al Capitalei, un magnific palat al artelor, destinat, in primul rind,
manifestdrilor plastice.
Maestrul Verona ar fi fost deja insdrcinat si ceard Primdriei terenul
deediufinciue.nPturzimiasirmiac-loc( ogteitnoerropaesdntqrui lutomaitneatsdimr ld-ml-inatreflei
necesal acestui cedat,
romi-
cuceritd subit
nelti laolalti reprezentate prin maestrul Verona.
-agftderpitatdt gnaicdidod-atduncual
dar Un palat al-artelor este din visurile noastre mari,
vreun minister oarecare
indepdrtate. Nu ne-am fi
sd-l infdptuiasci aqa de curind. Uluitor de curlnd !
Oricdre ar fi p5.rerea d-lui Verona qi a celorlalli sfetnici, gratuili sau nu, ai
dlui C. Banu, socotim cd zidirea unui palat al artelor mai inainte de ralizarea
lScaqului de munc5. intimd a artistului, este un lux de o dureroasd inoportunitate.
Un asemenea somptuos stabiliment va putea picdli ochii cdldtorului
strdin qi satisface. mania de aparenle. a burghezimei noastre parvenite, dar
nu \ra uqura cu nimic situalia tragicd a acelora care, ln intunericul umed al
oddi.teior provizorii, lqi contempld, neputincioqi, copiii fantaziei lor, agoni-
zind inainte de implinirea rostului mare de luminS, de sim!,ire qi cugetare.
E foarte adevdrat c5, mai intotdeauna, oficialitatea noastrd a considerat
:Lrtele plastice prin lornieta amatorului de literaturd mdldia!5. $i a con-
fundat idealul qi trebuin.tele tehnice ale artistului plastic cu acelea ale < poe-
tului >, furnizor, comod gi fericit, la masa cafenelei boeme, de epitafuri glu-
me!,e, triolete funebre qi ode patriotice, pentru uzul intelectual al clubului
politic de vizavi. *
S-a ignorat necontenit qi se ignoreazd mereu, un detaliu de o capitald
iiamnfapcroadrrteadnes.t5t5-a,qlieapnnotuumalteiqipcsd{st,rtdmrdaeaqqntieiarmirlaopnriicp-tuolradi,ecsuocnnuslpaidttoeerrliiaeqbriilsugtlraaabfriicsl,eiensnapi,ladalioeusmngeaivtoepirreiiae-lleniclqn,i
ustensile, fdrd ajutorul cS.rora nici o idee mare de artd nu ia fiinld, dac5. este
petrece la incremeneasci la forma meschind a
sebiloitgdei-ina$caarceu, mdasced cnitoeio-dastdd, intrez5ri avintul unei inspiratii, nu
se poate,
se pot urmdri insd undele adinci gi stilizate ale emo!,iei artistice qi rafinamen-
tul in cizelarea amdnuntului expresiv qi concludent.
Condiliile improprii, in care se z-gbiazvtdeogidanzrluetiisietscucrleprarootomgrruienlsu,eil-e- cele mai detes-
tabile din cite cunoagtem in Europa, artei romineqti,
impotriva idealului
imprimlndu-i -a pecetea, com-
promildtoare, neisprdvitului.
Un palat al artelor va putea el remedia rdul acesta? Desigur: nu. Ci l-ar
agrava. Cdci va cere - potrivit destinaliei sale - o impodobire interioari
f-ga,ro-neirgtziinaaaensrtnti*itzittrseauAtizirncceleul..iuczaIriinaemrefi(up<l,arsluRectlcaarulaitmuluorbdpltreueanlsionritps>vbdtia6arrrudgrstninitr-dreeoeugi'eplotliiumpreicigsbirciteinratiqaierldeice1llein9nol2nsnu7aia.-mc\flraec!l[naaoqanalsiifolutcrnnau;adirgnthleeJamtiiabta,re,eclcriuiau,rollP,tsmetaa"ain.tftelurNaailastu,sc-mdiinneag-siutaecrc,gdeepi aroeiinmnvraisenestamdatmfureecee,lanlpdstieeeed
Calea Victoriei, peste drum de < Capqa ,r.
168
69I
gg6r
'auB^FJpzPu unioJd BI sunfB nB (IZB salB r€ul
eo'upaasc;lreute1g-cpna'l(assa.lorle.lrrdrruee.ornBalrgr[lseEuplu?rJlesrdnopupaJrrrdIlr-laeBul,prSltdoaraIosnpr[i€l.staJ'apr'1B'pzanJecpraruSaul;ud,lrprazsetlipa-pal8l-ltpinintauurc8pataa;.xt.rnrp1aeauc,1rrn8rortr)uilt]lceurro.€ar'larpadux.ltaao'Brpn-n]o1scrIpuIIpI8JnJenooucSlrn'aap?tlllE8qreadour.eIIruIJduaonrrouaSI]naprt(u1utaoJdel1aon-taJ.1ur
-r1se1d alqesuodsrpul lntosqe 't;n1a;e,reut alsare "tttd 'tXl:lir,l5_rUiJ$, *U*
o'EupJaRsJautsreBle?rrceJtauxa(rSelgeroads rS-nu lnrolrrrl'(pns ep1paupn"IrJlpodprposuBeu1lraupnlr.arole) cRXuItJ,rdPuttl.rruentul
o-J:Iu"I BJ 'luapunqe
r;nurea8 na 'pseciritrds ol€po o pJpC 'BuBpuBp p1[e '"ro1crd ap BqJoA a ?lC
'aiedrcrunur Jolal€ueJ eq[r"r1s ul rJ JB ec"red ap ale"rede rS
zoloru ap orrpprnur o-rlu"I pzearcnl .ro1d1ncs Inlalq rode-$ 'JaIIolB uI lcoJlp a?Jn?
urp ozalnJ Fs aJ€? 'uura1 ep r8n1p,r"p1 ad 11cap pzealndrueu as nu '3>1 ap IFrr
eralJc eosape rspdap 1od e.rec 'a1er,re1eur alsoJe o1€ol 'afe1e nc .rolaiurncol
ep e1e8r1.rgcu"r i3 a1ug.r1s elair;rpcs ad 'a.reutds u"r t.ro nJ
ec.rn 1od os nlr aJBt t13;1erd ap lrulls nc 'prorureru 'ln.rosuaJse nc IJoqoJS nes
aceJ
ap lJncolq '1n1 nJ
as rnl Bcuntrq 'aueodnc eolppInzeJoallatnlpl l Bc Ip?crsIuoallnrdBcpolnlcuIgIeqoe' tq'z€'neuuSetSercrezte'1unrc1ooe6loId"-"neiNa 'a;Ieo*n
alerJaleru na rS norrcl
ntr o-loJIpIJ
ilBJ Balocaza.rrlsaseS IB BI
rrn?Joru ac -ad o]€loluJaatupr'Je1;reau1r;reradrzunBSEIIerB- rrrinou-sracJ'lpostqunes-riu-lecnepusn[ceJ1oe-rei-ael1nqld-o
p e1
'soI
nu rS '1se,t rarlalB rrn op piurnqa.rl gle.rpdeau a.re 'p"reopunq p"roldprg
'ar1se1d e1 rB urrpul8 ou BS rEO
?srlre Inlorq
('lunq Fcrznur aoe; eleoc{
oBR'psJ1uoenlurpuuooBappc1uc.,roIcBEo'rrn[Spu]nplllq1:cr'eoeorpsunr-1oer-aouirl1aarlr1ru{urq'1n'ozsre.ere,ol-grduen)1s'de'corcurauop-rgu'u(eorlBrJs'eoBAdcuooar"aJurp]pdaIuYlRnreaJd'uuppuJreoerg'rdrJnzleeluFn8-nznsencueIerJc'Rou1(pnlulno{luunEc€rearIsrs^telBzJuInoElrctsIr1q\qu]JcnnlsIncaIurup")I
'pod u1 'eSde3 el p?BIE?sur el3asp8 os BS€ru EcEp luoraJrpur 'pseru ep {1or un
rS r1Ba,r"rn1 alaJer e^\all.r ap 'opuelclp op alorec aJaz op 'q?nrupleg au€otaJc
Icurc ap llcap olo:\ou oJE-u plaod 'u.rela1r1 p;rodopodec o ozaaJc Fs uC
'''aluaurlerJaleru 1e8n31eqtu"r
rupaur un-Jlul lgoap 'a11o,rzop as Rs eolnd e.r nu r€ ':;e11oazop B-s nII Ba Baa?u ae
'uzeauorilzlqf,€ o arer 1ar ad rS Flrcraxo o arec loc ad rS plsoc g peSolog
'rrreSolo8 glsoc :Sn3aloq aJ€ur rrn oJp ecrlsulcl e1.ry
ror !3Nt1tr{ gC IIiI0NO)
'aruall ap aluruul 'cuaunlu"r rS a.reuopueqe ur.rd t%ler6crueur;
rnlnusrlepnal a{B apacnu alrJnlosqns u; 'pleursesB asasnJ oa pdnp 'aruour
-oJac FlrJcodr nc 'rcre psndap r; e.t'pur,roJ ponlpoocl{ESetlorJainedouslnnJrIJBaup-n'lpeIuoreuuaruanlleuaarpudoRAa}€rr8oerull
-eug '[e1"re] arec ul 'ar{gEoq op Jolala}utrcs 'a,rrlrurud ap soursn"r
rS 'urp.r1s InJolg?acJac nlluad ?uerJelr-
lunrirpuoc r*ealore u; lrqp.r8 reur rS a1€ln?axa 'r;r1*ou .roy1Br1"re olrJpJlnl nc
EXPOZITJJ 102
di".-i p;; p; .,"it'""i"."i';d';;';;;;;;; ;;;; ;;'r"'iil'!. ;;i;?. : .
Lauda ca qi ponegrirea neintemeiate sint deopotrivd de ddundtoare, qi
pentru iindrul talent gi pentru public.
Tot intr-o prdvdlioard (de astl datd o prdvdlioard unde se vind. . . bilete
de loterie), a fost inchiriat un perete (cu lumina din coastd) celui mai bun
element pe care-l are Academia de arte frumoase, in acest timp. Inainte de
a-qi fixa pinzele, intre reclama cu milioane norocoase, proprietarul imobilului,
circiumar de profesie, i-a triat lucrdrile, ca la Salonul Oficial, obligind, in
numele < moralei publice r, pe bietul student sd pund cu fala la perete qi
dupd tejghea tot ce era nuditate feminin5. Am vdzut, prin fraud5, aceste
piese cenzurate: erau inocente studii lucrate in atelierele Academiei, in vederea
concursului de sfirqit de an.
Am mai vizitat o altd expozilie, aranjatd in incdperea funebri a unei
prdvdlioare de. . . coroane pentru mor.ti.
Fiecare tablouag era flancat de aceste sinistre articole mortuare qi de
panglicile lor cu <r regrete eterne ri.
de laPpriemrcuelp!-,iagmi audneicsiepaalu5n. icEul lv-inev,izditinatpoar rtaelaacoefisctioarlite5x!,piio, zsi5li.i,inceassteezaegdeentulal
pictor. . . ( taxa de firrrr{ >. Aceastd < firmd u se rezum5, de obicei, la un petic
de hirtie albd, lipit de geamul prdvdliei, care anun,ti, discret qi oarecum cu
fric5 pe trec5tor: < Expozilie de picturd >.
Rezultatul material al acestei miqcdri plastice:
Bie,tii pictori, dupd un an de muncd, in mizerie, mai rdmin datori negus-
torulli de culori, incadratorului, proprietarului < sdlii de expozilie I etc.
In ajunul inchiderii, totul se lichideazd cinstit: creditorii iqi primesc
drep$tuirsilderm- ainnii
naturd. scapd, astfel, de o nenorocire suplimentar5:
tineri entuziaqti cdru.ta, ca s[ le intoarc5. ca]abalicul
nu mai au nevoie sd cheltuiascd qi cu
spre casi...
1938
ARTA lN PROVINCIE 109
Iagul nu mai este ce era acum cincizeci de ani. . . *
Din mindria lui de altddatd, a ajuns un biet burg pdrdsit de toli qi de toate.
Un obosit ordqel de provincie, in care nu intilneqti decit functionari admi-
mniesntraajetizvei,bpiarotafesleofqrioaqri5p.,ecnasisodnadrui r-ezteo,ptiinp[reloacuspfiarq!,iitudleluidneiei.a(Acuicmi
pl5tesc cu o luni intirziere)... sd-gi mai
]efurile se
ei, Oameni cnuumbaani ip-intdeacu!.lu. i. se mai gdsesc, pe ici pe colo, dar banul, la
ca > nu-i intere-
e hlrdzit qi voluptdlilor trupeqti. <r Luxul
seaz5. (Pentru eetci .-. .e< pentru
muzica, teatrul lux r. ) majoritatea parvenililor - arta, literatura,
* Tonitza abordeazir aici problema artistiior din oraEele de provincie, care nu a fost
rezolvatd decit in anii puterii populare, prin crearea filialelor Uniunii Artigtilor Plastici
din R. P. 11. qi a expozitiilor regionale anuale.
170
TLI
n6a? nc Inaznu ptuuv Iu-D ap arclau pu?no '' '(egrn11t1 rS aleurnu pzeatu.rn)
' ' 'Inpulaasqns pc lncsounJ acnJ pa o naloouo 1ilv 'uulop a?nlaqs nnry ,>
:B?rrucolul 1a;1se 'ppl$od e1.rec
o asrrurJl rru"r piuepuo?ur ap Iouoloc 1e3oq oUBoJ un 'run1 B^ollc runcy
ror'''flflZOIAI N0-HJNI NVIHOll'I
II
'''orpBu BI op clrrrc .rosa;o"rd ,.,rr,ooJo$ut* ,r,
ppJieR.rJd)srrsprJrnSlreglrrnr aJlBuaodJBnce'-culaRcncrSsaruuag,ro'npcl3oeu.rr1?eu4lsnPcc
r$ uerqcnl '(eruguog n.rluad aurSnr
edacug ealnd .re-s '1pur
e selE JoJRt uri;1e alsed pur.rpg
ap lrinure Ie 'ui1e 'ncsautrug
' ' 'csoulruoJ
rnlnrrreau e Forlsrlle ee.recSrur ul IcuIpB lrprurn nc FrIp o lespl € p^oploiltr
E?Brq al€rcrJo aldt.rcs ulp IuB op olns E^ollc elsad e1;e Br\ as ournuy
Rc 'uaac BI nrzJl? reru ra"tas
er1 'pfer-t ul Ecul 'ru1ruo.r .roy1Sr1re e 'ecr;e"rEorq alou apncs ap plr3p.rp.tolug
'pcrlsrlels o : p1e1de1Be ?1nur op Baunulur ecsea*"rg,rps FS oJBc 'o1oce ap tleuoti
-cunJ ap olns Blollc ioc ulp 'l.ro1a1.re InralsruIu e1] pun rsp8 e,l, os aleod
: alurrup8n.r o cBJ Rs rnpp8ug tu1
' ' '( i i olureul alocas nc ale.rn6p;sop acllsrlre ag"rp,isiur u1
p8eq es pulc parc IEur I-Fs ec 'psu1p nc r'ue'i.rSoodluqreolpuoIcnl"rpodl1e*ct1teepeIledAnsDe- ttlspd
-p.rd Baule 1a p.nAug pcep rody '
aleuo.ra
Brsc-rrJsrJto.raoleru,,rl!?tapcdruluioaclnB'epJroolapluua; upn.tcpo;p'rqBuurIlIzunBl Ae1'ttza€rctcno"uliltlr*ul,opp,l1|ln,c:ilrdoSlsltfdt
; plcatqe psl*d "', r,";;3E[J" :lu;Hr*"l't:
rrarBsip'clarerlBruscer.r'lpo'Bpdurusoallueponccll?ce.lerJdclnas'elu' 'er,;Sdodi.,erToc1r;e.rl1d..ir,ept-Bc-uIJ,l"po:€ls,:ro:erJeTp p\"rtco-s,pa#.;roieb,rdd1pliseinc1eln:1o'rnr".drip;e'$i :€;r,ciaaHtIqlqsIfU#B
RlsBoJB urp alesg"ro alalorq e"rdsap gO
1 arcur,r,o.rd 'o^oplol J rr8a.r1u1 aIB rJBru eleSe.ro
oleol uI eca.rled as 'r3e1 e1 < pcrlseld ea.recSrur D(trni1ce acoJlad as ac eaa3
'o1oce JoI Ilcunu Insnp
'ArlrurJap ozalelsur as Rs Bc 'liFui reur roc
-o.rd pce;sap IS-gs Bc I€runu 'rerodural ttun l.rop1*erncng FurnJp ner ruaSor
rcrlseld rrlSrlre 'pp;oue8 eiua.re;tpur ap rS arueo; ap r{rzo"rEug'e1p eun pug6
it"u*,nt'(rccIrIerrR*rriorruu,prrsflrd<rrel,eicrcz3ourdguxrrafDeayrxJparIrIrrpesro' .g'eu.'rraaoSrd1aaer1e'aprtpJ1nsSceen"lqrn1ocncn.BtgeJ
B ap erice;sr1es n.rlued rBJRru
aJB l-orec ad p8nSleq 'euleos
frrrj}":ffi0*,i?:r"#
rS a1a1n.rc eseld rf-e ap 'rpuorieuJo?ul llcoJcxo n,rluad '[a1"rd ?Eunultr [
'< rreuoricaloc
rJeur D ' ' 'ruaaop e ap epdsr u; apada.r pea 'p1.re ei dacr"rd as nu pcpulld
- -'ro aJlul ezaleda os FS o .ro1{rua,r"red EoJrcrrod
('rlnSrac.rrnl cDnrgnles1acee8enl;u'eedcrlacde.erdcaRu?nel oudeeIS-€asr Bc laupq 1n?sap ele rS '< m1nxn1 r 1e
ltue,tred un ?ol ap JEJ
pulf,
nxodern gi chic, auzind, tn salonul d-lui general Y. . . vorbindu-se de d-ta care te
;i4tlris.icpeopzi.itl.inilosrpeciaclaitlaotaerae.bi epleeacrtae.lroerd-,f-rtuameoeaisbei,nceaQosdi .ammd ic-oonsinudl[iicaco. nsecntio asupra
Colonel. . . Ari
A fost o zi delicioasi pentru mine, ziua ln care md prezentai arhimilio-
naparroualpuei?codlaornerul mdeenindt,enfodaernte!,druAm.eqnidsqo.itiediol_osfaalned, .d-na clebpatra A., o feti,td
In <Iall >, un hol e.lo{m, mese qi scaune scunde, in trestie de mare, acope-
rite cu diafane draperii de mdtase roz, de poalele c[rora atirnau, ca niqte
struguri, trei ciucuri de fir.
apagndslaDetleee,rjoucuqr.i-ini.m-oppdourrertoojaucsraeulliil,apvneirlouelerliiltoebrrgo-ni -aztalabtpaees, tteraenl,iomrcmuaehriiorctgiieltinzfzluoi gadrree6avci-trsdios,atarreel piburiedzg-eantsetitnaidnu
avcusacrilrbiosaoitqcdsrieianumpstreraalaiernmnraoieneucpaeeldci.leeneuL,esdabinunorutfaeemufdro[-ld,earrfmsparetgrrtraeeeeisspggdttraiarroea-jluufot,eeqraeceinapciedruereeerddlgoerdedaadlezctdbubaeeglpouarooiidu:arrealsofsllenmpn, ircdcsienieui,p,lgopCprqaoadeirsrdseaotitaabnelviinn.gcfemtaial,lnbraecbeirtoaodnocinouhcnb$epoelutelatedleunc,m,fiitia-druddorivngdeneeinaruosedrueaseo.
revolvere cu repetilie qi chiar o infloritoare puqcd-mitralierd. . .
iln"bztrpealtneolpiteliere, pe_ o panglici tricolor5, ingenios
... urmdtoarea inchinarel intortocheati, se putea
albe,
r-,iti.
ROM<\ PINRIAINMFAORCE$'gII SABIE CU DUMNEZEU IwatUTa, VIVAT
CLEO?ATRA MEA. 1916-1g1gD.
f^rulzeD-deeassutperjaarpaarntiofipcilaielei,,ind-tnr-auCnlenoopsattirma impai naojuuticisrEcudelascr,ifroezr,naintdcicuinfdluo-rmi iq,i
snspindtoare, cu bratul ei rotofei qi irandafiriu, cele ce urmeazi i
Ah ! lnia strdluceEte pe cer ! << D-nei CoI. A.
Dar eu, oare ce sd, vd, cer?
Deci,t o eternd, amintire
Cd, p-acest pat de mi.hnire
,4tri i,ngrijit t ngere;te
De-un riinit ce se sfir;e;te ! !
Locot. R" V. D
vizitardm pe rind toate celelalte opt camere, unde avui prilejul foarte
rarsd-mi.defectez privirea cu tot ce arta mobilierului a produide la arabigi
pin{ in zilele noastre. In special fui adinc impresionat de'chipul ingenios cum
-d-na Cleopatra gtiuse s[ infrdteasc[ in < sala rustici r a-dosutriufnogiodlrifii
ldranului
b.dnS.tean cu decora!,iunea rece, sgvry-llitotuqi elegantd
qi a unui capricios birou < Louis XIV >. <r'empire u
imgcoirscetoe-Dlnraiueotpigsd:Mr_ecaeqrqfiuufroisdn,mdluasnigctredvi!-_diec,yv_ddul.encnco9i,alo_binisseucl cuimui!l,eiineztnigs-lee,Zgpeaqrentii,usifnturcstuoebcnruingriz,radpved,etitab-pfuurorrrauiuprife,,
mit. -ln,vtereleagui sd fac un muzeu de art5. Am citeva tablouri, dar nu sint mullu-
d-ta: ori laqi dupd moarte un lucru cumsecade? oti trl*lr'..
172
t/,r
' ' 'piuopualul 0661
BIcRJps !alelarcos
un rnlrlsuot aleod nu u"r JBtr{c Icru eo.r?e€t}tIcuBedqeocJeBpa}uElccI:Jrtu?JBoqc
u1 erienlrs o
cr-oplfpru'r1aEuioa1IoJcnou1nRuStuRotrpIBo'p?sIl-el;I[oicIBcIJuPIS-noNC--
ad eugur eund r* ollJnolq€l
'psreJ oorl
'lal op 000'00t e1a ed p.re;o r-r* '< uerqcnT InI ole €ale allrnceolJ D ap ?Brotueu,I B-s
'in-eznur azalrzt.t r-Rs rzpunap llUoa B EuIRJls
ounlslur o-Jluip JaiIIo un
:1BJS un EJ.raJ rut-tS ',r;cut
oruar"lIa1urnltoausoeclo3e3'tnSeo1,ura.rudotSots.r(p€u?Ss€uo'cueSeouuectescpIdonppaPpupnsleo"r1B'Tp1ue8
alsal o Bocnpe
-alo F?olorJqe8
+
'aie1r1od rcoJ reur r* alca;.red l€ur Iolac lluatura? ug urp.rri.rpdsap aN
'aluauelalduoc
Rlnrap RrrI Iouolot In1nuruop ear8o1
IcIu
' ' ' RlJe ul JeIIJc
aoler€lrcreedteruceaqprelepcluJllclJailcueuqn In?Ilsuoo aleod nu EIcpJpS 'olB?olcos ug ar{en1rs
rB durncs IzuII pu"rc ldurncs tzur.t 'aunq lJnolq€]
aleod aS i c€rgs rB a.reur rolcld 'cBrFS llrnru B ale?-p IB uBIqcnT
rcBJ pul3 ; 'F€UrJBeJelulo'pBo{^uor-acap"urueraacldutaercaor.rprudIeoaauu.roetloou"ucr'i1prSndupprccuuol'paolntpfuleue:ur^pouJ8prareu.proal8spe-rn.rrppu1er'lspSoFs,rdegu;1ospru-;Jr1llrsJrIpuIel
pc rsasndg
t- ecrlalsa
BJeoruoc glrnia.rdau ac rS trerqcnT lsoJ € oulc crldxa ps IecJatul Jepez uI
uerrlcnT p.rolcrd ap Frnlcrcf
"' 'FruJoJOJ EI -
locs a1 'ro.drua'i''riiqucanBrTqqc?n'ueTl.s{ur'reEnH(3I _-
---
'BO
' ' 'po'ls' a*isc'q i,irt";1""-J*lX:
: rnlnlorroloc crz
'ruarqrnT rlrq€lrroa 'ruatqcnl o1*ru ne;g 'luale reuiurexa oT
-'arpuurrer'llnslaaupoleoSceaasISZe'npouluqeol;aarlaEp'dIruu?rnogcc'spauop1l u'rp: t.qrpoeuu61IIoraallJilpedSuuJarIiulserFanSa1edasn,olupdln{aa,rlr1eal48p3Eaaap'llpnsneudtre0iucldruou--cnnpuuau"}Ildcc
'fesrod ap radru"r.rc un al"rc neSrip.rqur; olsaporu aureJ Bra?"rc oloc ad lcl od
" ' plt.a
--'1 gpuorierr eaadodg
"alrqBluaruBI
'1u"rurpd ul olrlp^Rl 'a1err11cs 'aueut*np aurJoJrun tS 'a.reo1p;urnr.r1 'opqeS
-o;da,n(rlSeuyuo.r aurJoJrun ruapullnlaJd'aJaII€JlIru ap rB pc*nd ap r,to{'un1
ap rln8 'alauoreq 'arcolpiuruarue 'aurur al1pc neau3"ri elo.rpec olBo? urq
'eseonlduros rS rrrne aureJ u"r rJnolqel nc rir3nldpc r{a.rad n;t1ed rac alsad
encppeplsIaauBolUocy'O-
ItrR-{pu Brrrrunl IS }t:,'aiaaplarolJ;nasp alap"rad s^la*et.rn a1.red o et
rS
pzearaua8ar :lnloqzpJ
: rldo$ ru"r 'n1dura1 lsapour
rnlsoce p8e.rd alsad au'rlunroznncupr u:rF3lpedlrz'rr*lapuiep"rleqsREnrIrrIrul1"nI e.r1edoa13 eu-q
ards turp.rnce"t;
DOUA INTIMPLARI 105
Acum vreo cincisprezece ani am avut prilejul sd pdtrund intr-un salon
qi sd discut cu o doamnS. din societatea noastrd < inaltd > citeva chestiuni
generale de literaturd. Doamna din societatea < inaltd I citise cu infrigurare
fsucsuutintrrpeedaeivitnrianfesilcmdeqialieaclr5rgnoe,eumdralniilcntel5raee.drrgdui-doipaaatgScmiFt.icnc'rddauepemdd-btoianassonue<lapulslnoii.tiageSEultltiicardadprnsi,eoldaopcetiecrmcetdatiiotcpeirnoiicsc>tdeao?ednisu5cvtlaerana,escupotferreildielnaoitmoudeditoxs-nccctderuheep-etinaliiieegc-u,rDelusd-nntiesouccemleurds.aataimileniri
acele rare exemplare care sd aibd sufletul deschis qi cdtre alte orizonturi declt
acelea ce mdrginesc perelii parfumali ai < buduarului I ori ai atelierului de mode.
Dar vai ! in timp ce m5. felicitam de aceastS. descoperire, doamna din
< societatea lnaltd >, incepu s5-mi reciteze c1r o cdldurd, de altminteri comuni-
cativS, una din <r pdrerile u atunci proaspdt apirute ln < Universul I qi datoritd
penei lui Marion.
Vd place Marion, doamnd ?
- vervd adorabild. De altminteri e singurul
nostr-u Ah ! e nostim de tot. $i are o
umorist de seamd.
mese--rieCO; aa!rmaCgaaiarualezgititaocledtueoqfaanicoespt eqinichcseoelmrncenariifueelru,la. iaorbpeerduriremsdaunaic$iancuevea.pIunbclaiciisdtacdde
ar fi original, dar plagiazd pe toatd lumea; n-ai cetit ce scrie Caion . . . ?
Mi-am plecat capul, lnvins. Dar prin salonul doamnei din < inalta socie-
tate l, nu m-a mai prins nimeni de atunci.
La ci,tiva ani dupd aceast[ scend, fui chemat in casa unui mare bancher,
sd m[ consulte intr-o mic5. daraverd artisticd. Burghezul acesta, imbog5lit
in citeva zile printr-o opera!,ie de bursd norocoasd, voia sd-gi amenajeze aparta-
mentul intr-un chip care s5-l fac[ demn de un mediu mai rafinat. Cump5rase
deci, cu duzina, diverse lucruri de < artd ), pe care qi le agd.tase, intr-o simetrie
exasperantd, pe tot intinsul pere!,ilor tapetali in culori
eacsictteeosutcenar<ltuebciprbuoeqlfotdaurlr55i ,i>nres-permpezenednnttatritunedbpuaranncccthdicepdgruo-lr nostru < bibelou >,tipindstoeamren.a Printre
se afla qi un mic
tot ce
blond de inger, o
tablou, aqa de mic
minunatd < eboqd >
din citeva lovituri de penel, insfl aqa de solid construit, aga de adinc expresiv
qi aqa de armonic colorat, incit rdmdsei lintuit. O capodoperS. surprinz[toare.
asta, -c5A.csi cmudlt5in.,.tepliecgtoi,rver,eateu-asmd acmheinmcaat st[otcomt aluicsrdu-rmi fdi cisupterdcvaeglutmi e<ad.r[cia >
ceva--lNaPueicattuoeradsfiadscttueruiaegssticacsaudredteemsdaavtriirenqgivreia.dloeareel.
$i spusei indurerat: dac[ adaugi
a$a cum se gdseqte;
-Pentru ce...? . d-ta ai un Correggio veritabil. . . qi
S-Ptuedinastreum cd. . . pentru c5. . in chiar
mult pe Correggio cetatea de bagtind, in Parma,
ceea ce-i spuneam bancherului nu era de loc o fars5, cu toate cd nu-mi puteam
explica existenla acestei minuni de artd intr-un biet ordgel amdrit din fundul
Moldovei.
Bancherul incepu sd ridd:
gtiut cd un ( cum poate
fac5. -oaNm-eanmi cu vopsele . a$a mare finan! D, este Correggio, sd
..
174
9LT
'EarrinaBuJ 'lnuBq
p:ncttri-tuounrn3ld3oauc3.srlqouu3nnd.arropdslsrrldrJuoailulJaro,rJlelruplirdrlnedcdeogoprpd.aurnJg;oouuJorn.etl3nBl-zB']VlauJ'onBJl'USlonFIouIurrpgrr€ogJur€lrnbogl€luutulrdJrElIlsnsrJloeJ]lonrldcaeosUBc lacItnruB1TnJcnsIllonuc1uc]
Errlsoeueillpdrr"uqe"ra,Wur{-l'gp'cplelaeFr1iisur'nrg"ir.sirnpolizrr,r"rBrpap}urlBplropdnop-'aatcJdpeopllanupqc"rpcEco;ls's-aoncpcepr'P["pl"rJs8FFrnpEaeop*.ur'FnePrd'FiuJtIu"BIHISquPdu€cfIolupufnf"l"pIur_uoJ'Tpurr,nouf;fn.Bir1ce'ed;Rleirr,uoBtrqtralel".ar?Peluuo"rsr-cna.up"pl
soo'recdrl;'oudre'8n.eruarpl-nr(qr6cuoreaucr Boat 1o1 p'p81utcnt.lrare; u"rrepSn'ela;{eLrldur'u''lilquloB)-I-pPu}lr8nacpcs 'punqau
eirqcol
€ l"rcap
- "4ji;i"Hl; 1:H,.Uir'.itr::l? n"
rB (r"rn1n1i rs plaluep nc 'ezafue1"
,arlropiplppluprly$ulurprpidzsaorSlrI.J3roaullnJs1ruo?rleuIcoll€nlJcn,^c.uInpnlelno.crcpeusaIeI.Irud_na'ualz1e1Slpurt^seBd9J3-oBr1lra'qnudotIE^uualBpurueJrrllras;ieuusrP.IruApuldrpoRecIc.IrJe'€Rc'aSc"eRiFdqJJ'Yona1SBD.reaolulcr
aTaJ nun I0 utt'tlu1 Tngoumf utq
sor ((TYNOIjVX tnCIdICUdS D
' .'r1*euguror IIrPi 6[6r
ural*eounc al i 1e^) a1?nl_lBa,l\nIuABBcnIBpIroJBlsa€pouEaaalaceurllaclanpl
- -(g{of nc IB l€rn?lnc
t.rpdncoa.rd
'rBedbce adeolde elsa er{enys'pur,rn ul ru€ ocozo.rdsrcur_c urnce rS ec 'up1sy
'acr?slue rariecnpa p1"rode.r qns RJls€ou ( €aun
-r{eu l ocez ale} u; su;1d op mInIBq e.rdnse ?uolclJns ?IJnIrrPI nB-rrr - acl}
--srJalcerec ep eSe 1o1 'e1a1p Pcu"I Rlurn ed rS r"rp1dur11u1 Pnop olsacY
-ran;lon.lredcDrlaBpprlB€rrnnllcar.'dre' eu'aarl1red'.ear'laa"rzrducooaanrpalle€zd?<euIlaoriurled,'riquenrrlolsScre-ou'u'anag'sPBeS€nPIlSoSpJBueIJzooappl$cqInqII1rSee€a.rur.ruBe''BlJ'lpBlrniprsp;uu1p'le"p-rlua-aEn(uJurlIsleoa?rEelnoru1s
*'-.e.if.ii'r,endur'irduJ'oE'ass'.a?ineccso'eu1nec1arprocuo1auprpuosop ap or€osaloJd roun eulur ad asndpcu"r
"r9fi;i;Rr;}IJJu:fi::,,i:ill"itib
' ' 'r1$ounc IEru l-nu Ic1u ' 'q'<anrloufliq'euensdDr-l Izo^ I-PS urnce iqY^-
'la ap le.rofr.r8ug o1EEe.r.ro3 rn1 p*e_.ra8u1
'FsJng E[ ap ( Brn]r^olri pdnp p1e1nu-rnce eripEoq p1eo1 'a1e1d r€ alue;a
eput 1€?ulcu1 apBod
-ocur rriecrldxe nc 'Flp;e ou InJaqcueq 'elseaae ap '( rrnolaqlq
D
ap oIB?-p ericaloc pper\ gs 1pu el*a.rop ar€c'"r_ose;o_.rd'p nc lrual urY_
'aloclplJ oluns raun 1nqtuqcs ug p.radopodea o ad eulur eund eleod
rppcu"Sr?uru.tnuoecpI-lprisosruu,or splllneqpzrFolsJBe)aepd'nrBououuelpg6leulu"Ioo'zolarl3pJ3dnalsp;.uroars3engcazPd_JE<rr^3ea-ualrl.aruercroa?'els.arDed1€s nc
op
p?E?nuipJlsau €orlJPloq u.r nour 1nluollc ed Ip'Ju' ;J'soegJ-1€Iur'lrueolesuSnl8eqztIeu€pIou1ulecncue-n1d?avrtu8yau.re3
i q*r*a
ep 1r,rpJ8nz lsoJ IJ Ps InolqBl Bc ?Iua^uoc
arEeu;e3'p.rn1crd ?ncRJ e or8Ea.r.ro3'* ar8eule3 nu'orB8a.r,ro3 :sIZ rrrY-
dreaptd un dic,tionar enorm, iar in stinga o lupd ,si alte instrumente necunos-
cute mie. Un moment am crezut cd e veriqorul nostru Kiki, care vrea s5-mi
fac5 deghizat o farsd, dupi obiceiul lui, qi m-am repezit la el, rdsturnindu-i
in cap toate florile inmiresmate, pe care le purtam in poald. Apoi, cum potopul
acela neaqteptat de petale il amelise qi-l fdcuse si cadd in brinci, am incdlecat
pe spatele lui qi am inceput a-l bate, cu una din sculele cdzute aldturi, ca si
alerge cu mine prin cimpuri. Dar personajul meu se ridicd pe picioarele de
dinddrdt qi md dddu de-a berbeleacul, in iarb5.
Cind m-arn ridicat, v[zui insp[imintatd, c5. domnul ace]a nu era singur.
O armatd de exemplare omeneqti, identice, se inqir[ de-a dreapta qi de-a stinga
lui, ficind in fa!,a mea un zid kilometric, un zid de nepdtruns qi macabru, din
care liqnesc citre mine, prin slicle robunde de ochelari cu ramd neagrS, mili-
oane de priviri. . "
O, privirile acelea, aqa de uscate, arsa de uscate !. . .
Am incercat sd.tip de spaimS, dar n-am izbutit s5. scot din git decit un
sunet sub!,ire, aproape imperceptibil, de gtzd micd strivitd miqeleqte, intre degete.
incet, pe nesimlite, perfid, zidul negru incepu sd-gi deplaseze aripile fui
jurul meu, ca s[ mi incercuiascd. Avui atunci o groazd aqa de cumplit[ incit,
ca prin minune, puterile imi revenird qi f[cui incercarea eroicS. de a o rupe la
fugl in cimpul larg, mai inainte de a fi prinsd in cursa care mi se intindea.
Dar vai !. . . abia fdcui citeva salturi, cind m[ prdbuqii cu fata in jos qi mi
simlii inibuqitS. Miini moi qi umede imi stringeau beregata qi-mi astupau
cu gindul impdcat
nasul qi gura. n'Ii-am dat seama cd sint asasinatd qi leqinai -
cd astfel voi muri mai ugor.
Cind imi revenii in fire, crezui cd sint pe lumea cealaltd. Md ghseam pe
o masd de zinc rece, intr-o vast[ pivni!,[ boltitd, una din acele pivni{e vrdji-
toreqti in umbra cdreia sclipea un arsenal intreg de aparate qi obiecte bizare:
alambicuri, furci" clistire, troile, epruhete, retorte, opinci, cazaneT ibrice,
bocale, icoane bizantine, flacoane. microscoape, i!,ari, cabrin{,e, foarfeci,
szdtecaegauur,i,pecr[fceicutlia, lisnuiamtaen, em-ii plus o gigantici hibliotecS, in rafturile cdreia
de opuri groase, in leg[turi strS.vechi de piele.
O ordine glacial5, de farmacie sau de muzeu, domnea in aceastd incdpere,
I^ninc5ebrucqaei aseusnarmdieropse insuportabil. Un miros indefinisabil. Un miros
unde m5. masa de zinc, insd imi fu peste putinld. Bralele,
qtiintific.
picioareie qi capul imi erau fixate in legdturi invizibile qi dure. Extenuatd de
eforturi zadarnice, gemui, mai mult pentru a-mi uqura sufletul decit in spe-
ranla unui ajutor, in care nu mai n[ddjduiam. Deodat5., in plafon, se aprinse
un mic bec electric, in chip de opai! primitiv, cu o lumind fosforescentS.,
docorebmictporilasertteagl oqcai.eld. s..esNaiunccrmdli.niAactuudnneoacssicuu-pserDam-ummniincseiouzdsepauetldend!aaq--ta[.mi(nI[ntr-dcoeasmbceaorgpahereniiotfailnsdttrreS-o.aeloangmulinmida-di
oglinjoara de ras, a tatii, iar in baie, mama nu ne-a pus decit un ciot mic,
rdmas de la bunica, de dimensiunea atlasului geografic, care e veqnic aburit.)
iroNnebutrlauagzmitniguini ciapnoealm.nctuteirnleutgaec,uecir,maiid:oiaKrrs,dtiakstotidu.triieIumdidteaienogddpinuoae-rtam{d'e,dllsuaunliab)et-rqrauasppaicumqaal,tmcidiueecudccolasazilnrob5gr,oe-aclequ(alivmdaeeiina!ondra[evmqvdadlqedraqiett{de,aigqlbiain,'
intreagd, incit, exaltatl de iluzie, strigai vesel5, zbdtindu-m{ in legdturile
mele nemiloase:
I76
LLI tI8 'J - at
'''nlzoc nl ap ouznapdowr ulp ?uils uual ap
'rp-ucawIirJnisln?aarppbnofIi)rnn'izRiu.1rEag€JnczpauplasdBauxA{tuaoaBd?'EaI'pciatpicrBoi€srBturnonipaalFapu,pcimwcBneouuagnurpo.XDlaulucmnuaaadr'ipEnswlc'qt€soeauou1ptodp'upu'ttanp'wscJa€ysynoaadat|la-pa.apnppluclqoppceln.emsuouuyllppaeq1pdrp3usdulonspncdu|nnl'caqpg31pa1o-yp7umpntqu7c?.pn3wrBl.
s7r?ra nc e1p po-d'ndptnoi"ct'€tiunJ1rrncrrunor?lc^nIB1uIs'-'1og.n1aDn1qa;ac31u.Xnaapspynddtotsntf-1pad?awcuasgJcaJ*apdan-tqpntoatpp
ap 'tiJa? ap rqnou o eaace
nc'elicafur
prnlprnrucs 'r2uo\tgc ap pu?I'r2!u7t7nc ap PwDss urp ou[nq.I?j]ru,itd*^ rU *,
'a"'rilo'4Juuqoutwnaa'dEpgb?ipcuptntupo-nu?s?uIrLnDirpcqpippnpalte1i-lu'$pnospu8uptepdurupor.trnuaugp'tep'aedpurecJnTncr{sJct'c1raJanpJtdl_loepDaluaurucrnonaaocozlefpiilJua8nrpnIIIpppaEpzup;le1osrpnBzp'epduup.pelrdodurleu.nnrp1lpJequd-crat'f€a1pto-ocpaau4tc;?ou.runndael3y4psJp-----lun ap
:1uea1dns ad lesa,ralul op ulaJlxo
un9,aaequosrfieiriuu-,n.iJird.u1rut.ausrurs1ulpFrlnprlae"uqc;sa''naeirRlqn.s$rrcdeerslIouSan'lpll-pezpplnuReuraouplsJlFecuasJplsaplruoxs:E€Ina€roounJI1BaFsau11ldsIr;s'oEnpnel^oaepoeJpu.eSJrcRrenIrodlAlnuns'cBB€'reslO-pInalcsao?flecaqnBcuelcneJ1lpssnrFdeSrsRnruepncpcne.nlruluelullerrrpSacatBIppldIudP-aarnI^eiuqlrsRialJrceSclouape^p-fIRz.uurrIoeluloiss?E"oroIcSBFqoIScPnaopJFurroFlInesRllIcqlpcIeuo^orlppetlJue01utleppdl_-Sdoeer1*uEIutp{prurpelil
;r1seu;
"i'r&-I ' ' 'i
crrulu op Fle.tout,r nr1* pur nN auureop '1t*e.r8 ure aacpnJt$-s1a
"'Breco ep
- --l:n.rtou1epa8un',r'ic't'ansJ1zazo:q4u81e: uErrn.leIlc..rrpdrlunBlsJ'cposuatr1ld3poos3r'crRapscan'.par1lulerru.przpgr,ln'Je8ppuuerlseuaprepucnodai douurppluuldrlasn"Bcrpl'rueiala,olu'e1rRS
o3
eiue.rou8r
6r"rpqe.r1u1 ep a_1deB rS rcazaldeS
aapinil-*aoira;nd;s1'u*r1iri'pe3rd1e!gBrgo"rseesrnldareassrurorudr uIlnrol locroepc
uI'elo ecezo.rdspnop gdng
'o1Sau1uro.r BaqJoa as Iru ISoP
-nBqaJlul Bru ac olac un
r$
ep'rn1nd-nu e.rtc
ulp crurru ureadecr.rd nu pcpullJ '.rouurnilnu sundsp,r lc1u
ej''gqnied nr.role8o"relur un-.r1ur.rd ndacul
e.rnpol
' ' '4.\rloc
a--urliso1a?8ut1l"prrrjrd'riono;darSocrE+iJoardupynpc'".rrPon1?i{ur;nlap:pn;1eceaS1u6r1q$er1cprurlourqe'ulagrleicsepuuuugrluaolspPuucnnol€Jenr1aspru.rr5pr1.rcd'eouagaus'ur 1reo3ui'eloa;suaruu1'rp"aprrsS.-rnpndp[
!!(a'apltonsr€uorEroalusarruurarsuenlnuncour npqul1e6r_igulnu119'a1Rec,ra.alroplolqulrqaduree.lrse €ruInZ
raur rrrolrzrqcul alqcaA
il,r*f) '11i1ru1qcle
ulp(JollJolcopDencaJBo?RuPurosBa?JBoJolurluPcEJqu"IEcsaI€^BuJ€co
ic''a1puJ ltrptp-d rcru'or8ou elo8urpe,r olsuraporu psul nepnd l€ur nN 'pto1; 13
a.reos'nc pAuigc uI'€ale?roqrl ProsBJnJ IurI If g"raselnfuocul RY 'p"resrpugd 9ru
e-re*;eu-cecr.srnencrea-p''caqeiea'rrp,irte'.pr.orBF1np'r6uoot:cupro.rl5ipnu1yafr'u-qe!ic1uoIezounurE[n.{relaE}scI'lproq"Ju'enluusrr?ui€rrln."rroenslq'u"-ntrouprSnuo'qlq.qrtnelyodtqq"'c'n'precpsodipaecc"e'raHasepdtIeyzrletc;,r-uo,1rpadIJun1l
comp-rimDaatced, nici dupd toate acestea nu va nagte, ii vom administra pe gurd,
toate volumele de poezii qi
de li Vacdreqti pini la proz[ < specifice I cite au aptrut
conlinlnd etsipendlraiteceilnor Florica Sf n- opued verso c-ondfoeurdinslpereqzieceopctsaplurepzuericedumrei,i
foiletoane, sute
noud mii
decursul anului intru slava arte^i romlneqti care
va ed vie. . .
$iimi dpocdteorciiinmcei iomredtrleucauridpirnin-pcreimleirem' ai infernale suplicii,-imposibil de
mdrturisit, chiar ln aceste file intime" Trupul meu alb qi zvelt luase propor-
i!l,ciiloeoqiiiccuelpoialerepaticu.nSuiimhleoaitmdecdh-impoi-ppoietardm.pCenatpruul avea hidopenia vlndt[ a unui
a zecea oard cunogtinla. cind,
din oglinda de deasuprii mea, scobori, ca printr-o fereastrS. a cerului [o ar5tare]
scdldatfl tntr-o luminfl paradisiacd.
cu o loviturS de spad5. (o spadi de argint) legdturile in care eram-linut5
sdrird in ldturi qi eu md indllai vioaie, frumoasl qi pgr5 ca altddat5. ' .
aripile lui qi cu o voce tremurdtoare intreb{: -
Md lud sub
-f$----A-erfd$LEDSutdtdlaeis,<rrtnradeicaalsaevir-sp]tcocuaooidinzpcsbrtsiooeilupnamrceetpinnucseieeir[fnaaiicnzstcluricbtoulrSu?.p-.ruc.idllena..eil.aahs.slol!ot,ahib:oo?tddd,epreisufnodremoidcahbeilamqidzitsinee: re!,ea li iniqa.
hlsLOSehig-pib-loaudzeabzdifrr-rAuudtielarfpteldeuCto-eer--i,iinat.]cdsdamorlaioivr-rsbaiest5ceoti.nliiudtmm.taddpdNat-leii-lniuqinfmeisimbpafdvnerveaa[zaplfenelnuErstaiiecmcqtga.di-te.iMesj-vd,an-oilaeauiinn,dvi[ceagr]eip!i,nuamuddsteeecaazgluudtpeenmom-icti,eiiiisnFnpleldiata,ltir-vnpmfFuarircimidu-ndrdmeailet.uoeqrmEsii q,muqiin_iisias-tnataleniiocn!tzgiicoiqlLseidni:i.bazsLepitiddrr,itsnaaad-tft{eeea,icnar-doi.,t
M-a sirutat pe frunte qi s-a topit in lumin5.
Cind m-am d-egteptat din visul acesta, vdzui ferestrele de la iatac deschise
tn tituri qi prin feiestre imi venea din grddin[ ]arm[ veseld, de cosaqi. . .
- 'r
1928
( PRIETENUL ARTI$TILOR I 107
ISCENA I
(Istoria se petrece tn BucureSti, tn iarna an'ului 1929 ;i este - deEi fante-
zistd,P-ERrigSuOroNsAaJuEte:nticd'.)
Pictorul Renea,, 25 ani, d.ebutant;
Dr. Corneliu {intea, docent universitar, specialist i,n coEari, pistrui ;i
ne-gi,P3I5CTanOi.RATcJcLen(tpdartdruenlezntensdc, silaetd' de ogar, fizionomie de €oarec.
4omnule
i,n cabinetul medicalni): Bun5. ziua,
doctor. Iertali-md cd vd deranjez in orele dv. de consultalii, dar fiindcd n-am
rndzut pe nimeni in anticamerd, am lndrdznit. . .
178
6lr .li
I€q IS ' ''llur '''pzuld o 8ap ru-gs
€[ pnop urltJod :ygJNIj '"O
ol€l-p Inrarlale rrrarau ps 'rruarrreo lu"rs
rpJ ac aapl r'ia,te-1g ' ' 'ra[ ap
appnoFp?nrlsSeoceapp asJ'€,roo[1BcAopo " rlur
oulur n,rluad nB 'cusrnacselJnIilBrpplrrI-pluAr a:"TreqcHoOd JraDlIadp r{ur
aFu{rrop 'tracurs
'' 'azugd raun 1nlsot 'rrur rcure e1
g' u''lldalp1aspai"lrrueppen.rodprole,trrpiga-ur aurlur retqa aIlieIod'€-l-ppBncop?u'rozpol alsad 'gur.rn ad rt
psul Bp ?od un nrluad c€J o-s
llrop U te alel BJ oleo] n,r '1e;3e1ut rn.res 1bd a1 npu47pn{ec;7necp)ey1agdrI1N,r uU,t i'a'lrnOuurop
'1ntutut
pFe.rq :(.to1calotd ran un $-npuXng rcdn
' ' '?nqap ap arirzodxa BI€nlcB olrq8ug lur"r gc 'pr.releur ap
Iol ap IIur op Blns o ug tS pcunur ap ruB roJl u! lnlotcrd nc nep ps Rurrreasuj
u'pr.rpeaoslrBpopcsuldrieIalnl dappIuIur r'^rcpur1co1rlSrecauenBlylIq'c,"Ba11eo1ddnau.rpFrci€ap,tyRc:pluqrgq O'grJnJlpIcdrncuS
' ' 'rSo.reurnu raru ;og,iuarlc csaJol€p
ps 1od ng 'xr; e1 pqd rrielpzuor rue
ac eiualsrse BI ap ?uosq€ nrJ 1''d' o i "'oNI na
'pur.rn ed lS ii€?se Bro eI nlJ€ l-ps ncerp apun :ygJt{1j';A
nc ap Io3ugraJal;1ru{eg,t'ep.rreee1,snlp'gpsaulrlJxnsgeot"'cluslasu€rrnuinlnclvq ' ' 'i nJlsruru 'p
'8
ps lrqJoa 'erirzodxe za}uoru
omqorl
:T;IUOIDId
oo; au' Jr'iAru1FaBc.ru{ntyer uenuroJnrr,q'nigreozo,u\dnxroadasuForpSc u}aol;'?e' d'oiuicariBnnuJcNY;Inlai-c:(€ppsp[sqaOtalS'ua'pa'cnqsu'ndE'^prsnr€uu]sJeyareors'uut-sr.nrr.plnrupal{u-a'dpg'pp"strpudnnlrolun3),e/c:Vy::rTT'$gag1zoI'fuUN'uUgO'odIsIInIiJniz3.)ra''1.II"r1deCdCde-r1a.re1.r
'{uBJut E?sate
pluaurep8or EI oreqtulqcs o neur aln.Ero?SsBr,ram^ qB[ ap uriqo ps ure r* csaqro^ FS
rue ng "'pleurSn.rau ppcads o :(wu?tp1t3l ygJNlj 'rO
'ledrctlne
Flllpld arnqor? rrlps Errrqc e:mplnluaauuarlyepln81aoglru'rao1ceuordp alred c€J nu e"ree rr"rolctd
n;lued ur{,nd 1ec 'srca.rd
es nN.:TOUOIJId
eaunrilzodxa nr
lrrp.rdsr rI ra^ pulc 1nlsar rep ol gs rode-g ' ' 'sorunrJ ' ' 'oN :vtrINIi'rO
"rlur rcurc lBp ap RcuI ui€
retri\tr 'pJe^Rurr.rd-p1se op Rcut '1uoce lai ap trur ecaze.rdsrcurc 1ep ur€ opun
'naualy EI alour rar{rzodxa pfesru;e.t ure p{eeurur1p oullry :T1HO;OId
'''pur$l e1 ep aunds'''of{ :("topnupq * Tnxu' g"lcllutgB).yogpJNellEi'lrcCao, sns
rolpsuaJo rJ JE orBc 'er{ue1ur o€cncruaol€ru?-epore"s'cecsepu8ern,rdipcusraSRpAd :pTs1reUrqOcIlCruIzdprpu[
ure eoace ' ' 'naur rnp?alJns e1a{ur1nd
aO 'rJEJ luls El-p
os:al1nec€edroflsdu?ae.upr-errrpw-;ruuzoroacJfle1B..nrconruuc(>ruuo[gcrroere-.rlgn'l'sn.pfacaap€augIuerqalrdrnFpocr-'^nuearlpat-Bsrr?sinrspo;Blollnqrp.prer1rloJ?e*lB-etrupJ'nI€ppSecII'ca€p''uBuBul lIpolBd?lIon'"ol'z;'pdrp'oB^UlulOrnIa{AueB::eVTpruaO{ge.drIUaaNrudOBrrIuIuciOnsrpo'Ir?duOrunzlBcs na
gs
Ec
'3ol pur aurc nc rEO '''snlras :(tn1aqco uttd putpocryl i oJBouo Iu€
vgJNIi 'tO
dep' laPDsaIrCr.eTTaO.IN.R.TUdELinA(tr:p'iDsritc)[i:-niMaducrlalluiecmunelliulsoic.r....c. aEHruea,iaspqdetemnaterprugt[e.am.r.,tdd,afcadcntuoav5tepsdagcurbifeicsicile..,.
clra"EpdICdTomOnRuUleL. ; AHmaidoemfireatusnecnitimreepnetdaeld. qi idealist5.
sd mai alerg inc[
Dupd aia, trebuie
pentru trei nrii. . . qi alte incurcdturi penibile' - .
Dr. TINTEA (imbrd,ctndu-se ;i fericif/; Desigur. . . desigur. . .
SCENA iI
ruanmre[(rsCtcadcmenpetorriaa.nnzed<.inl;aaehsttiarutjwirei.,l>at.tolUpVns-eIielbear,icpaedlneueclneaef-ei acaa-sl-ae;niddeua_nlraate.'paPon*ce. Dezordine. cwmplitd':
o md;u[d. de brad,
de cataloage proaspdt
tip'd,riDte.r.)'TINTEA (ferind,u-se sd, nu calce i'n pi'nzele care-i tncnrcd calea,_.se
;ispri.iind, de md,sutra d'e brad, rd,stoarnd, pe jos tot teancwl de cataloage. Ridicd,
iniL, tL privegte ;i intreabd,, din ochi, pe pictor.)
Sint cataloagele cu titlurile qi pre!,urile tablourilor, pe
PICTORUL:
care mi le-a adus acum dou5. ore tipografui.. . E singurul care-mi face credit:
seinzteenPmcerI.CcmTToliOieiNgR-ifUEiqnLLit:rcufePfdlagitmtrreauatfzticeni 5cdsi.c).tu'..mA..P..?..
a... a... Iezus Maria ! ... cel mai ieftin
.
PDIrC. TTOINRTUBLA: :SCinarteterestei.? Dar... si vb spun?... Sint amanetate, nu
le am aici. Sint. . . sint. . . amanetate toate trei, pentru trei mii de lei. . .
nenorocire ! Pini miine trebuie s[ md zbat si le scot qi pe astea' . .
O Dr. TINTEA (grav;i conclud'ent): Attnci mie ce-mi rdmine...
dac5"
iot ce ai mai bun este deja Plasat ? . . domnule doctor. . . aveli aici patru-
PICTORUL (deconcertatJ; Dar.
sdzieopcutindDdzrede.)epT-imnIeNzueiTi..E..a.A.m:AslNe[ogi.ae.lui.-abcielnaaes.td5.i.s.cnraaetmluierS.s.dmiaoua.rt.d..
(prirtind alte.rnatirt catalog.
E sris[ aici: doudzeci ,.i
PICTORUL (palid): Domnule doctor. . .
Dr. TINTEI:-Ori d-tale nu-!i place
PICTORUL: D-le doctor.. .' -tabtoul?
p-e Dr. TINTEA: Atunci: convenit. line cartea mea de viziti_-lipegte-o
tabldu'qi treci miine diminea!,5. s[-,ti mai dau restul de doud mii' . .
PICTORTJL (sufoctnil): D-le doctor. . . adicd. . . lncd trei mii. . .
Dr. TlNl'EA: Ar fi f6st exact trei mii' ' . dacd i!,i dddeam restul peste
oiteva zilL, aga cum ne-a fost vorba. Dar eu !,i-l dau chiar.miine s-acqriifcicuiim?.a.ri.
sacrificii. .'. De ce numai noi. prietenii artiqtilor, s5. facem
PICTORUL (ertenuat): D-le doctor. ..
taicmu-pmDP, rI-tC.0T*T-iI2O-N"0RT*UEmLAaibi:(acdfnliedidntoliaennciia.netd. u.cti-hmEsieap)rjuu: qslJtieuc?ssltietn. ib.ca.an, Did. oeEmuun,nudpleeenpdtruoutcetaaomrt.e.sa. [jurtidaicp,eindt-rtea
(Doctorul iese. Pictorul cadb alb, pe un scaun de lemn, cw capulin mi'ini).
180
6A6r
Tnrcla)onp-tvacetolrtnzitorzadord"oa'(x","lDua'1'itreaopp.uy1irpsapetco\todniftr1an41r\snndltBotSo6lI7€p7:''na-n'ad'u'iu'lIdrausn"1Pnoc'aicclau4rrBdn7OncSnu7utan.q:'lI:qY\yap:1TpgdgoO9JIwat3UNu{4ynlOa7IIdci{ISa7a''idr1IrsdOo)up2s
)!!ua?alipzoadrraus?p?pnoopg ap
Do
ilpceald
ocBJ i pceeld rS er'irzodxe FtBo? EpIn:o(aprurigpw'g'aa'icpIIunuacqrr1a$np7:)yaTgl1nlUsNOFlinJ'.oSrpCIdlcBxa
ap plns o Rtu"r RcIp€'tnu "'orolcoc :Tnuolcld
nu'$ur
pduul ug'pzee,roi'l"eIiI^urIiaiailploaRpllnIrsaupopIn1Ioyurpr-appcrlBSa?aln-ups.rnsFnand?osOprse-:rr(euTretdlnnuNdtgn:)YuTgp1uIU"NIcOI-iI'O.tFOIzdlrc op
?Fulra€rolciuuBn'rn'?e'BJaou[rnnJ,"orrIllJuuaaeddld1nuesrpeeaup'r'e'Bo-rariaonclueJBonlgpaur"'ar;c'in1"i"arl':cul(BaardnJlrepuolJtpaperIroeIuur-uuaI )g€aio:)pYIua.8rISl1etIJIUIPNInIrO]IaBIJaiIuo'SrlnIOrIqusdur-PraqnrBcocsp
rur-ps {n8g"rp llJ ps :3ol e1 ac otln Brrrnrv :(1ntfua.p''llusonafl V:TgofNuIoIlI,S'"IIdC
-ad"('p''prn;zurBfiaa3ai usptnu[qlsrotznupdpt1inna,n?rap\aa4a"lu?1sf'lotnntI.undspl,eJt?o$aasrp1Jnp,'v1uucn"n6nt?7'?iu'n1'a'o1u'opa3'N11ou?.nuaarqtn:oqg(wulp1"?aly"Stz7nJnrplnpnqnIeJ.sBJooqpJ7l'rgsa\tnod["uumu'apnalotlztraifut'unatlldtdszupn,ongmsl]duulDsrt,'g4IazsaapElprT'RuBnpXnnctIatIt7tTnIpnnusrai'usp?nnVtr?rou1?u'zgcPnewra1alfapuNru'ntun1nJnaIrud-nIsu-asigapydIy'u'rl3iyBOlIn?'l)one-pfqpiuucJnltuSdddX
III VNSSS
8OI STYJ,trISOS YOOT{
NI
VJUV
q8T
'aJIlI{un Is€aac€ EJaJns PuJapou B1JY
'rqoJ op alsuBotllur nBauldRls oc Jolac rlJalnd eoJlJplul
nrluad 'aunrsal8e r* -grertioeiiar d"rolif"urandi{ocece"rnoein-1sn(1oectlIq3n;odlaaleluuarrJuBnuBoour€r cr'aJu1oe1p8d-n.llrp1pu1a?d
ecilue8r8 ocsarJ nc
nEeru-sogI 1eu11s,eeipcara.rrg8r1ua""rr .BeorJsryJRuu;I ,n1.drlrufiagduB-Irn.Juolrlr€JIoulluagp-dIpJlsncporclqrrrl.rJldaos ruc"rn?er-usalPuocIcluoEu
rSnd-1so1 ne pc urapa.l,'izplse-pu"rd rS aliezlg-nic ap IrPJcnl .rolaurr,rd
inlndacri; E[ arr1p5r(1J.ore[
p3.re1 lo] u,I acllsl?rB altriulsa;rueru rualpn]s POB(I
nu
'nou nJcnl un alsa
,elueururop Jolas€lc elB olBrpalur alosoJalur BI ralJe B ElsBoce ea.re8ntqng
' 'tior
rJnJcnI Tcep - trolJ (' app1elISo1FrlPt,dLpr.*rEanezlges llrnru B IS p-.roa1aclts4u)aJoul
lerunu e'ier.l" uBIqcnT
'lsrplrdec tnlnurr8e.r BoJIJplu"r EI slurru nc
ernqrJluoc ps paJlnBsopltun;1uul a?dulisa"nrdusrrpeuplunruS-.nrBpuSraeuunupnpa1reodEaa.rpeuc'lar.rpauqtr1tldapun1lt,rtds
eirrielsa;rueur '( alBlu"I^ncaulq D oallour n;1uOd
-1ago^tp'a8nEe.raa1lpaac{{urulllsRrlSl-ine€uoerrap{'zen.arurqd8sn"urBrnSq-ro*ol1luenrlr.aruorczeotEuser laBroiuIR€gnOn}cu'rBoplgazrecBqE8cJ.rsanl_dl€qsnBla}cI?cneallop'plcuPonsseu"Irlrdorr;u}u"1tlnur1p}n.Frd1
B-u Ig 'rJpcJaau"I a{auzp"rpu"r Ia}sace InlBUnzoJ adeo.rdeapul csounc nN
'pcseacuntu lePrsJol€leulruraRpuullunraep-r4reo1d_esn.rdern'e;o-a11rr'pu1nruieqdr1ncpoiuaallrs.trtxlleodo
rJnlecol rB
3n31aq ulp
l,ee.lreirl8arrsceosneen-ao'1.tut-{'apuyl,u;rnnJrrouuI€oaJUc oBF1s€poo1llosuiJ,"trup"rtr"atrlezSroqtzl8tlepe}unardrar<IcrPlrersz,erB3pclqooqra{Iprl"erDapsneacBsoal.IarId{I,uungI eIBaupIraInd-cur1t3l
ap ?Ic ol*alsalod rurl 'elsadepng EI lso; B alec 'lsuetz un Fc F?Br J€Q
'p.,r.r.r1odurrp rc'uurrilnur
er{Lecnpa 'naR1JOslBsaJoeuFuSprs.lrao'l1adn}osudol ruupnncrdIaclaI'euu1rasJn(E8olnrlJSupau'8pruapalnaslu{c'l;e)eaIlaulnlBpdrueeJuonnJ.-r"qlru1nausd_1a] aJu.Brrteclpal8$uaBn.rtdd-aglocorcsrue
a'+JirBptnou,{
Artistul modern este sclavul cumpdrdtorului, cd.tre care trebuie s[ se
adreseze ca s[-gi vindd produsul muncii sale.
Cine este acel cumPdrdtor?
ll eunoagtem cu tolii: capitalismul. El a monopolizat totul, qi coner!,
industrie, qi artd. El este astdzi st[pinitorul nostru.
q' i Faci un-plan arhitectonic, ciopleqti o statuie, pi_ctezi un tablou, scrii o
carteD-artrceubmuieintmreaifainntteizi iasdqtieidgeianlduel qAtri tdisatuclluvi aqipilnatcree acestui stdpinitor.
fantezia qi idealul
stdpinitorului capitalist sint depdrtdri fantastice, nicjodatd. opera artistului
teesultevi"aunfcaoccneevtdealneritadncadip5ui.tp"audl"it,ftaoenll.t,teireznbiaousiqeiriusidd-etardgluiiadlsecccudimo; pp-eSrraqSiYtaoatruuf-inlurceii scinpacinpesipt5a.l.icsDota.ncreasriutinsitlue:l
Aceasta este tngrozitoarea rob[e a artei moderne,
Societatea de miine, care va fi societatea muncii pentm toli q! a-lib-ertdlii
o indreptare in.t,eleapt[ acestei stiri de lucruri
pentru to,ti, va qti s[ aduc5
ruq'lnoBaosleq.evicii din Budapesta au fdcut un inceput. NIai tirziu chestiunea va
friinddeuIs-iiI-gesuervareexlauiscatoetSrnd..atqaiaqrreitizmsotiujllvolauatiC[ peionlesitdbheililtlmatfueeanriccsliti.i
trdiasc[ ;i sX munceascS. Asigu-
se va garanta, prin aceasta, qi
libertatea de cugetare. nu le putem incfi bdnui.
Rezultatele lcestei libertdli oricdror concesiuni qi traficdri
senine, cdtre care de mii de ani s-uifqleituvl aart}iuqa-
zborAulrcta[tr-epburiszoi nltaurialeddlaporgsituqli
tilor tinde necontenit.
un singur lucru se va cere artistului din noua societate: s{-produc5,
nu cantitati"v, ci calitaiiv. Iar sinceritatea este una din calitdlile fundamentale
ale operei de artd - qi nu se manifest[ decit sub cea mai deplind libertate'
1919
r8r
Ea'-(n!psnc1EoInscTseJnn'sn.rncplopiuNaaEplrlutnruataud)rorruoluroBaelodI ndolzcJudorl€ple€lsrcElagrculsrIroruFssllrecqoll^ugErrcaIassaeJceBon,tcpppBe,Jr38uIFn€lzlaEEsBooudsluIrnpnBlslEoncJBrEoc'Blnc'oclndlsrca€Bp-pouruprloEnequo.rurdartuuopres3$oollppoJcgclees.EuldIunE-tpetarrr63El^o1IIuoarpslsqueo8drl
nunl eferirg BI ad 'lnlapour 16 1n1s11w IS pullJ lep 'BAac lEuluosu! IJ rE orec 1e.r1.rod '1prur ep
.l,ezo.r8 BoJop II Ia oJEc ed n.rcn1 'azazt1a.t1.tod o-s BIITEIu ed p6u1,tuoc o-s Mnqzr E-N
-nlsnqurm8 rS e1arun13 nc o-1eEr1sgc E rE.Ic eq 'o-yzuglqurg e tsn1o1 o;ec ed 't,#tt.#;l;
EolBlrrolos ep yua,ra.rd purr; '1ncp;o.rd p1urll '1.ro111ape.rys lqco nc 'q€ls lerpq u11 rl
to
"'asasrolul as €rsac* purc €auIoJA urp '1e rnlnfos e.rn'1; ntrr"^;t..J}|;";H'J.1&&,,iT$
'sns -retu g1e1tc pct;erSolqo1n€ BaJaIJcs IzoA 'g
( I'ra?rr rnslo^ru^ D ur 'uo'odua,uoc lnrnxsu.to "Wr;?'i[;''::;r3! #,r"rr%rr*do"tlillylfilt:+uu"'"*"t*o
lnruluopnasd qns
'(gt6t egqureldas 9r ulp < psep) aup1rdoc ,ro
:'(Nss'N6tr'Wer.rqnucrelpeq{arosdtrauOr'lp',iZln<6oetlunoorcsreeanl upte''y$lo0;d',nH'uy?olppial<rf,e't:dytu!r"el:lgu:7anu:uat7rp:'nt,'t,l1!torTuua:fitl?n"?gr4;10t.tnv,l}lEr*lc;ql;rqn:fnsir,1.eefcl,o1qz1?q*nlu*do''JtS
ncsauJ€rrroJnJlodtnlBzlluoJ'NaplepJocBInl.{JolurulpseJ}xa'aclnt?otqo\nnep^['l
g1'rpnnc{plune.rrlq1os1nrld'dr(e1nene1ec-grruspJrfe€ueyArc,erraooro?p.rueaEn.rlulllrcs*pprgordrp^eupunlloEeEsr'IaeBrcrI'nIiplBlp1enodE,rraodo,ca1r cl n,1oudeursoBn,IlItTll*U'uarT1nlBu1J*orrearuuplrlIsenl;a1recut"enrt1Sluospar"dq;1uT3'tl#nupzl.xlelrarua:locd);g,liEfp'Nftlipu:u1"'Nnl:lntqtau:Bpg"a:rurio$n'llr-rlsealrlol:elAn;p
asrJcsuerl opur8ed nc psard urp .rolopur8uo BarelunrJuoc rS lnp;edrl Bultrrnl Frosnzp.^, olo
aJEc uI roleerpor.red e glep.red Brnlcorl 'ase1d oceza.rdsldo epurldnc 'atulnu! ru!6nC op UrIllI
qns e1edn.r6 'ruoEale ellncs rB ourslroJe ap rrros raun BreJE ug 'urn1o,t lsecy '([1,66p] 'e'g
rle'rprJl5rnfnuresEEardn-zurocalrInsldegEuanzru'cnolarucuraeuoceeeJlrpsSperroeuinrrpoele.slurudgunrdlzu''nr1egnsleedlonmrd1pl1uesrcglp1llndl61ruq)qcrnerods?Ireruorlooo1uorl3rlrlarsrouroelrrodcnaleslnusotcze.EroldITflBeseu.enr€lJeaerdcnloruytuuo'o'ogolcueqlpollusltepo:.trrpdd3lonlpsc1su,SotJtuJp.rI3allrolJradaprpsoulnaup-rprllgrrpad1ucslece1eol1rlepuo.lrglse'a1uel'e€ao1.Idr;cJeeea8rcopleunlanurr3dccl
eeleluofeur llJnrlul 'pleur8r.ro eur.ro;1e1cadsa.r e-s'at;er8 ep rS etienlcund op'acr;e.r3o1.to
uaqEcIorJcrlpNorrunl"roolurrnarercrfsilaucrxpa n3 'g.Iesn.rpde aJBc uI IIuroJA EallsoeJeorcze-rui ge1ee11segc,t1a1.rqpnddnaplaulxzolr;u, o; '11
e.ra8epc
olred o cnporde.r
flTON
I
I
1
f,'
I
tl
I
poat5. citi gi discuta. Totul merge bine pinir ajungc la cursul de perspectivl. Acolo, impot-
moleali. . .
Cu gcoala lnsd o duce greu, clci fostul lui profesor, Gh. Popovici, ajuns director,
ii face mizerii, nevoind sd-l admitd la examen. Totuqi, in 1912, dup[ multe insistenle
e primit la concursul de absolvire^ pe care--l trece cu compozilia Nud,gi cu portretul surorii
mele (o mai fi existind oare?). In primdvara si vara anului 1912 picteazi impreunl cu
Bacalu biserica din comuna CScuorsrluenrii,injutedr.mBinaacdbuil,e,iairnsiniptiodaem,noSb. oinsetraiilirlafi$zciocai,laadberuotizfialereri
de rezervd din Bucuresti.
morald. Duminicile qi sdrbS.torile in casele prieienilor Zamfiropol-Dall sau' Mohor, iar
vacan{ele la Iagi,
Deqi exasperat de absurditatea vielii de cazarmi, totugi recunoagte binefacerile
disciplinei severe pe care serviciul militar o cerea gi o impunea. In august 1913, ne logodim
gi in oclombrie ne cununbm spre ma^rea nemullumire a mamci, care avpa ideile ei desprc
artiqti, qi despre fiica sa, de altfel. In baza unui contract pentru pictura bisericii de pe
mogia lui Al. Serghiescu din comuna Netezeqti (fostul jude! Ilfov), care-i asigura suma
de 400 lei lunar, Tonitza se vede in situalia de a-gi putea crea un clmin. In octombrie
pigiciteparzedgdcteagvtoeusl cfahmileilleieipMenotrruuzzbiisdeirnicacidminitirNuel te,,zEetqetri,niltuaoteian"d din Iaqi, iar ln timpul
1913 qi pentru el
personal,
iernii
foarte pulin, din lipsl vara anului 1914 lucreazd la pictura
din NetezeEti, pini in de spafiu. Primdvara $i Iaqi. In hisericii
august, cind e concentrat Ia Birlad, iar eu mi duc la septem-
brie se nagte primul nostru copil, Catrina, intr-o casi de pe strada Slrdriei. I)esconcentrat,
se intoarce qi el Ia laqi. Din cauza multelor neinlelegeri cu tovar[qul antreprenor al lucrdrii
de Ia Netezeqti-un fost coleg, anume Pavlu-Tonitza refuzi s5. mai continue lucrul.
Ernest Bgrcooglti,eacanus,uppelinaittourn, cbiindeirine{cetloers,acl i$cci onl-iai vmeailiteaxraemdeinnulIadgei,ciai poafceirtAatec.atIeadtirta-l de desen
a acelei profesor
de desen la elevii de curs real: desen liniar cu complicalii matematice. Noaptea, pini tirziu,
Tonitza se chinuieqte si rezolve probleme de construclii de spirale la capiteluri dorice
qi alte rr grozivii r> de acelea, ca nu cumva s[-] simtti elcvii cd nu qtie nratematicd. In prirni-
Pvaertarua.nlunluai n1u9l15acneestma uctoAnmceinntrslrtrilaedasePtiicnurlaarnit,. unde se nagte in toamni, feciorul nostru,
Concentrat in 1916, e luat prizonier de bulgari in lupta de la Turtucaia qi dus in
Iaglrul de la Cirjaia (Kerdjali), unde se imprieteneqte cu ciliva tineri artiqti ,si intelec-
tuali, ca ziaristul l{illian Maximin, pictorul C. Vlddescu, profesorul }edeleq, scriitorul
Banea etc.
ln lagir, impreunl cu Vl5descu, scoate o revisti umoristici in exemplar unic, gi pcntru
ian-gdi epsreonc,urpaenctirluivapa,q,gaoplooagrxtneil"e -turccuilmor sdpiunneloacaeliit-atef.ace pe birbierul 9i pe ,,fotografui"
Din prizonierat i se trag cele doui boli care l-au fdcut sd sufere mult gi i-au sl5bit
rezistenla lizicf,: malaria;i reumatismul. Nu avea voie s5. Iucreze. Totugi, un ofiler bulgar
i-a procurat, in lipsl de culori, cerneluri qi creioane, cu care a flcut citeva sbliile. Cu
aceste schile a ilustrat gi volumul de amintiri al lui Millian Maximin. ,r
7. Tonitza punea mult pre! pe culoare. El spunea: <Pictura este ln prirni. ;i
udleticmitS:fraunmauliszel le- a culoare. Pentru un colorist miezul suculent al unei rodii e mai pregnant
unui tors antic...
Tonitza plstra Ia capltul gevaletului diverse cupoane de mdtase, figii de lcsiituri,
zdrenle sau panglici, de care se servea ca s[-qi stimuleze cromatismu]. Lega, dupii caz, o
basma de capul unei fetile, ori un fular de gitul ei, innoda o panglich de o quvi![ de pf,r,
ori invdluia bustul intr-un cupon dintre acestea, pentru ca sA ajungi la un acord frltmos
sau la unundaucrci epnrtoifniltaentes.pAeltceaodrrinpiurempaorarancgueacseasutecaaurmninfu, nddealodepcaortriactuivla, lpdicintitnendsiatasttefe.l
citeva
Florile lui Tonitza sint fuzec de culori, pe care nu le-ar pu^tea recunoagte un botanist,
dar pe care un pictor Ie poate distinger. (Cf. Zambaccian: Insemnririle unui amator d.e
E.S.P.L.A. Bucureqti, [1957-1 pp. 153, 154-156).
artd, 8. Fragmente din //..1V. Tonitza (interviu acordat lui Adrian Maniu),
d,espre arta lui
apdrut ln <r Rampa r din 6 noiembrie 1927.
9. ErpoziliaN. N. Tonitza (Str.Franklin.6)-Autocriticd- aaplrut in ziarul <;\vin-
tul r din 14 ianuarie 1921, sub semnS.tura autorului.
70. In atelierul lui Tonitza, este textul unui interviu luat de Gala Galaction lui
Tonitza; a apiirut in r< Adevlrul literar gi artistic I din 16 ianuarie, 1921.
11. Fragmente din r Scrisorile unu.i pictor rr. Au apdrut, sub semnltura N. Tonitza,
in <r Rampa r, din 3 octombrie 1923.
188
68I
:':o'ln1'?l?'ourrn}rraqnldn"atsnJdp'0p2-u6untll'tcaad'epz-1?runloy',(1u",Ftlyp'cN'r?I(nsI€nrlrlornlBuclprlo^luJlYnBBlDlarulsBrucqplno'(sllulnnIa'ca0rur2Euur86adeI€y,B.lruyol ra)EJ-zcqnlauursloc'dpa_Dltrnatncyqpusuort-I'll1rr'nllesuulcllppan--p[(yEluIprnrtaautlsuunaallSru\t7ycrec,lrtr:gdealupl''p816ti8aitltrouapdpdtgets I
lc.Es.'caEnzllar€EJJl oaeues"ru'n.niu'Bc'rlp€lruEoJaSaouedari'cugaaclIoa€snJlup.orrB.rlrtuxnpaaIlpcda?r'E'dup'anIlccsJaarEul?'aoProclsoI11€s1nnIao1l€l1so'usluscaantrna1quu.JItonuu€alasrra}urnuJ€lrrltBJ€lopalruplJplBr:€urt1nucnrrnzrrn.oruuuuld_neorJ"J1srairpg€dda1ruoop'.p(i1rlFe1olce.enpraIcelueen€{saala8lnuicJapi€lonlo;.rpr88sanou?ao1JFesure1plaleldlnc"cor.'Sx3ar1llauolB!or1a1Jlcosdcs_nl1nrluaI.eorc,1or\ItIoulelsesnroal-ucIug3oSlac[.lstugu1]
S
nrluad nu iral.re o1a;e1oq'pu1ulprrurioso'drnoctrlirl.nrosu-ep ala.reorctd ad ri -utIuIn1suurepondlllunaddgc'uuls; e'Aa,ailyT .rrro
;ol.rgciru n.rluad'a;aue8 o 'tn1 f
r p?rurlrr Eaunrsacons ug 'pcrlalsa c.rocpld o p.rnro.rd ia-nuucJIBncsuaetupo"ru' ;et '
'plurza.rd Io Ec nrluad '1e;outt
I
oc3r €zlluoJ '(O-S 'td!,Ipl',6t6o6e1,rraulJ.r)q'1uoroclgc,orc, curllspn(€JrauqIn:Ta-rlIn?nuluurlli^a'anrlXaotur>Ja8Ru1su'gul lrdI,nrzaltnrdsil ulua€alpezcuea,ttr.tat.grr1zoltndtaurtlrdnl
sridspg 'nTenlnwts i
<''''-.ES0rstao2'z!S.u6tr1ir?ttirirdSaWu,roallDJnaglutoi'tnnNp'El8tc6,o''-Na1t'p-?o8.l:atIsBplItSud'rSrunguutlaBp'ulfsJpulupAuJ'(daraIadIssnnrBlplqu'Jalurlnlxtl^nvqasYtan--'rlgsr>1zlan<us<u-lrl;rrnel'la''En1elszpnzbso'1"dnoJr,rctgnupcoldlo_uuue3U'nOl,lpB]vzu|'InlONA'ni-pt€luu?aa:IoEcpnpror.d'lrpnC?quen?€ulgurlluaanual1lfduptr€tojloausps<las<osepptllqrracllxYusntualotqslapJinn-npctel_lnl(n( aorJin.oorsualgqoctlrss.ldl1tlllJto4eu"€rIrly/not',r1tll{,tuyos,toi1I'^''nL399anZ\rrviieJyln)7)}niutJ7l l
I
- ' 'tln.rpde Iou n.t ,,,o,,,,,,',i"'ili*,t*',1\#"iH?,i;i#ffirTJ,T":lry,il";fr'li,?ixt'"J',\I'AI
prn;:s:taan,orcel?uiileli.olsrrquriiruru"unrlraunrdlura'ieE,oisaop\-ls,liraart-qSuEIralfeinsrfsilonr'solu.illieuaoaanepoqce4uccueenuuu'ncirlrlqa1alpBn'4rradatu1zo.r.Sn1lreltoa€urc1I-cll9oen-a1gpclduie.ra;aunu''gpr1er11ll)1ucda,'ar're91lcodlnc1r'(l1au1l-au:e1p.rgrrtIqico"agarnrsl'qJprldiu'rluludcucorsIauraldpclulIrrranal'r1onrfrlslquullx:aos)anpeau1uzrir6l(rrza:8Il1ruanzrea1'.ueitr.rli'trlur1apu.?:gt.;n-uirrdtaerau''pu8rutlnnosrItr)scla6)n;tu,ttco-,:'tr1ric'e'N_EpdeI.olSz-xud,'l;x(ta'a'nlao8r7SuspAiu60qn"u'r[roQF-qIn9plnlutueau6urouslllau'nlper4rrlnldlorudlcoraenntalslstlllp;Peas()fdlnPo-Olu1'lfjluuaruulr'rnl(reitpn'au"lte'rprtuuoJ'lu'r1eStreaaurel'n)onu6ll',lu.lrrrrr9aar;epvpspdruDu')uYednl '
rapbcs p,r,a1a 1n1soy iS lniurlsrg o ':nptlse€uuo€ri+ctYp:at.arls!t1,\oour EInainrtroollpcaurrlrpni,!oi1pu-_Eolr.1lpa'rra\:tldu.tfu;yattsdnIJgu9n6lE7
uiqcunj4J:Flelep also €aJeoslrcs IrosIrJS laun eruJoJ qns '06-s8 'dd 'gooi alunl-letu ulp .i
ad-e.reci ezyuoj 'N ap rlBsJrpe i
( )) ElsIIaJ n-ll'lgl-l6sat-ct€6ln.l 'd1edc1:1'q'nadtstEzp-tsu-n?J urDctuuo?.t3I'tcptdllrnrpnisunopl,too.dtd-tcug1 'tr7
pu1tuoJ EIJY uJ I'
'1;
('LJZa-q1rZl l'ndl.udl'^anto3,ta))luqlaulecalllsqtnzndlun".l't;ra1tuuon'.SltnOry-t6un1i9ole1'ldrnldqtun"ad'a|ar.DyitlziaenCztulrnI'u?\JIooz;nJl,Irtuu\'NrooeIlS?urraliupuuu1IJrlualansaillreg'n!Jd0$g4ee6"rr:lyoga.rrl'':l66.nr11;l.s1I:dulup1 I
Ie1.lrIreaJne1c€l-na€u.,aarr€co1Sall'sec',rr'Te,dr'Bidzerlr.rJ'arur,r'terolsrr1u;al,s3rpetIqJonaurIprelpaErnst.aroa;-.,srr8€oIcnad'zrllaunu?cr;cluupolEoa,cdIBtJexEtauaa-alolJluSnlgIcnirl'6lquq-e8oBq6loqaaI"olrretdrurdpni-ac''d1l-lxiaieal1laIIrnpuousallIl-prurfl',lJrSanIcIJsJpn'o€ao.lroslsJoiuIcJlElrlcscntrssrrdeJ€rluaaooTouauplrlIl.nnItcI'^Ura€tElIouepuuJtJiJIooaeoI'SlIotlSUS.-rIItenoe''8L.pl.rnrlEtSlsrJqo1Ydl:J1luItope1 4
E';rrnIiuJ1eenr.rouos.lrrqr'daa-1leer'lsyrtutarenjtilona;sptu€ootzrvile"traulsloordcl,r'liNa9s6r1;ar-spanruPlueS'i,ulI-eur9'r1Itru6?;ld'g--e1'''1tE!j11zS,€r6Isu['dl.$l)qo1nJdJ'€ueaoeourersrlo-rrJseslqracuos;e-teJou'T]srupt!"ptgoadslluunaEapuulssU5eneaep,c;ur1Yg'rd-'','q99r"11tr' '1661
l
n
t
.
t
ll
I
alir"rde 66 ap BlEp t1 'uercrequtez'H'>I rn1 qlesa.rpe EaJeoslrcs urp luaurBe"'€rgzl'rgu1.oJ 'N
,gtt-ggt .dd ,Bs6t allnr urp <r auasar rrPuulasul
€,pJn'ltp3uurrrurs7 gns cil*Solqolne 1u-aur8e.r;- un plurze;dar- aiarau!? ,r ri1 lerriqnd 'piu'ncoo
u1p 1r1yu1ut7 'zl;
uip
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Tonitza - Scrieri despre arta
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search