Tonitza - Scrieri despre arta

,lnzicus Pla,to, sed, ma,g;s amica ceritas (Platon e prieten' dar qi mai apropiat [prieten] este
a-r1"ud-0"-etm'vi-'t[laru3Jurol.t]'.mii)'e:.ira;'1rAr9"gg2i1mija.iel enpvteodlcuianpreiecrl,-o-anamicaaiep:pdErrouxdtpusosuzbiilniatiatBlcuealacasStluduisc-oualeVrgeieosrreee.sccShu-ea,.a.p.pulebqrlilucitta,tinfienb<<rAu]aavrriinaetu1dl9eI1j0os,diq>ni,
Iebruarie-marLie t1a9l2e7n,i,p'_pla. p4l4ru-4t 6i'n
<universul literarr..din^.17 aprilie {926, sub semnd-
iz. I)espre
trrra Nss. .ND. iTnbnviotzlau,ripliilrrltuinidNs.uTbotintluitzl aDioNaoglaered- ipssperuedoppictitiunlnifTic,d"ingrijit de P. Hirtopeanu,
pp. 16-77 Bucureqti, 1947.
BL. Arta popuioia gi cosmopolitismul politicienilor burghezi extras din Carnet de
cacan!(r. (vezi indiialiile bibliograflce de la nota 12).- -

'BS.' Fragment dintr-o trrltoore... yezi indicaliile bibliografice de Ia nota 12.
qurnnih;s;miu;ar;83ririrl76leTe...noiqCDuntteiioitunfzmotaosvertonnllauut.tiilamncamtidetp.feouc:NsslueNoutrtoigienletlrueeiCi,jmddtclnu,auemdiism'pTcusrteorn-izcu-npiautiicorlctoeozrtauunapirsldditci,ad.nttepcuaisertn,apntSrtcerr.oudtomtaectiearnhehenolnoaipcrslceaccareaapnpmidceueutteulmalrid.riaiet,Pdi ceFcsonoraItrprqnutisrcil;piip.sau.ics.cnctdue$d,rel,iaraascmtldeuorairiensitzolcef.irosalioestteer:t
;;i;;i;; viziunii artistice actuale, atunci la cele $tiute de inaintagi s-au adeugat altele
nltng-nroio5neaiie,lmseatdr.T3deple8uZrcodh.mddbnesmitliiecruaieamrsrr.tleuiitttsr(rioett\ma,rrlbui.laeucgl1gaiei[milo.rsmrtseNheree[toosndrptende'eerliestdilsaerip,equrideilirnueviptdLiiomceiictTisoetpopdudarnereraeldiitt6poedz,ciaa,iiPutnudcp.curhuop1dnrnip0ic.ols,e[teauaCmn;rutme5euncrv.efe.eoetsanasIseznttirit.diamige'itnacrieeucan,aspeloeiiiasniarnltitetseertftiuearbgenp.i,iie)bntn'sldtif5-eoau.rgcprpireldraeetfartilcapuuerlniei,daTdliaeoliunnaamictczefioaiisxntiaendqetfiisrcmianpagarrlaee--
mente, se dau la sfirgitul fiecdreia dintre acestea.
aperut in-<r Universul literar r din 13 martie 1927, sub titlul: Pe marginea
d9. Textul a

unel erpozL{Ll. apirut in < Universul
arj. Oin articolul: Insemnd,ri. Pe marginea ultim.elor erpozilii,
literar u din 28 februarie 1926.
41. Din articolul: Insen'rnd'ri. Pe marginea altor tnsemndri, apdmt in < Universul

Xiterar u din 20 iunie 1926.

42. ln legdturd cu pozilia lui N. Tonitza fald de formele de organizare ale artiqtilor

plastici, existerite pe atun;i, se impun unele precizdri pentru orientarea cititorului ln aceastd

i'rroblelmn doraintidtudireileiosmocpialelexiimqipiinrclihtepirneaclpisuel,infortrmaetaletddeindolitmerinaatureraadcelasspe-leocriaelixtapt.elo.atatoare

se reflectl atit in conlinutul crealiei artistice, cit qi ln modul de organizare a vielii artiqtilor

p' lastic-lin. ultima fazl a feudalismului la ssnt-doatuihltndoea!saiepr,dhrr,leiatcrudtnieqotbsiirceeuartisaluoaf,gizcruiuagplr,aapvlirilioinnr,hocorogtinarisnretiiztaualiitdiiiaditnei
Ln 1787, < zugravii de sublire r
breasl5. au lntemeiatl breaslS de-sine

I776, qi
de cdtre Nicolae Mavrogheni. Breslele au activat pin[ ln 1873, cind au fost desfiinlate,

'nrin leee. toate corooratiile. presa semnala deschiderea unei expozilii de picturd la Bucu-

i; anul 1886,'la 8'mai,
reqti, o noud forml de aorregadneizsatrineaaliapicdteorailosraqtisi faacreapoorctuomluai nindterepareratislatb9ilidp, ucbiliac,pararepocrat in
eaie'lucrarea nu mai
o

rnarfd pusd la dispozilia cumpdrdtorilor, in condiliile proprii schimbului de mirfuri'
prIenoatprl-iosartPdu5eol,urvcnid.uinrE,dui-pndsiec-paiiroauorfiauiinnfrtieerdmrvp-oacrleouttnlaciolraiennauaatrdrieseiolvnacdcliiearilaoal lrriqcaoi[ brpstiiedqoctliitv-tiovcicereb,,tedpaaluersstnci5qli.,ti-iinc-adpsereerliarnavi1uci8mi4ut8rla5iigdnitifen,ipiilatouiunriserluseufcvlpeotloilatueaftire-:tqii.ir,
asemenea lui Rosenthal, qi-au jertfit viala revolufiei.
nUanliiorenaalJ'adleriloidreaRloumriloinrerqeiv-molauilioanpaori ilcourcedriinre1a8i4n8d. eApretniqdteiinaleui de stal sint lmpliniri,pe
plan participat, prin crealiiie

lo r, Ia campania dusi pentru infdptuirea Unirii.
Dupi Unire, se iniugureazS. la Iaqi, in 1860, $coala de arte frumoase qi muzeul ce
trebuia s-o insoleasce.

190

T6I

.,eezzlilieulocJr.r.(eEiurlj1a1c1o..rre€llJi.vr)o) irnoreip'r:c1os,e"tlItn'r.plle,tr,lu:ljLrrlJ;tulril,:lr,-jo:Jl3,l3d fOtpil#gr,r:r€"a,sliTO3'L116iitlr"ui'I'*'e:$dnHl${.*too,l. es
nu
prep ,a1a ul pJseaurlls gs 16 ragilrde3 a1e asnde.rdns a1r,rn19.d nJ "lcgluoJ Lurlut teu un BI 9s
e aiei a;ednl8 'l1nsc'or3iqyn,dr-:npc1t.1Ios1ueo.rrn€lpz8laIUl oeJl '926t uI lnjueltq
fttnqrl G.rriSrir's I-np.ugr?-{
lcap 'arirzodxa e1 .ro11Sr1.re u.rgdra
-r1;ed Ualeziue8.rO ei elIruII as o.tuc '91euOtsa;o.rd arietcose O BJa ( FCIISIIJE €3IIIIJ311J t

t,ai'rrn",elicp*nlasciira{tur$ilsigrirr'"it'g.,rtrro'erq,io1r"6a,uos.aii1esliuro:p<iiilrnaurrcoiueisuvrr;ecr o.',rerrsolaeeeq.bdnrDrp'li-iq.lrttilrru'qlc6nouourrdurroSr..rruardalq*neeolcali'enrr9iucidu-on.g1c.gd1r'a6arecn1rn'1r'1csguecsz€1.eardIoocq.1rfrocugrgrnyt1';rT6u'glr.1p1o.''rdoIoersuaure'lrtqsr0sec6'par'eBi0$repeotcttyrIrnon\I'I3ps-rreBucrI'o'e1EdE}uSle1ee';npu.e31rut1tpunSoo.e,t';11isp;;qrutsot.'lntrellolrclr1clTqs,ural.ouI?d1oEo"raur$4dOr
B,u.trad"1rqde1"liaoodlHcrouiso.ruaEliinrujd'lil-nJe1i€p'e'igiqZiaa[cs6onIapuilfiIoe'iur'qiru"nrnbsu; er'orar'anpllerloriculoroJccou'itapI.OreuIrtaErJ8€Blsrrrareclgoud!aluprolpoerr1ioedzlnlrr1ouel'ce8rllduoepe,lrtuguest..urtnedcl-;'9ru*61l8nd1n;Iu81
pllseld rErilur€a"0rpafeer'jnrzrodpxuanao.rd:8u6rl8t'eu6g8'ltezul1upe8rlqolieuaeleuco'tdr exute"a,.llilDliieiaj-leil'ldlJoc
leiunrus ne _i*
'rie€r1s1i

qriie,al1,ee1raa1lcsoasceopecprlireloJdrSnr.riuraspeuaa1de1erp1eurt3rnJpoJanpclslJurolJt ueosJrual'ri'ulaaupeualdael(pIlouut oolrn; ePs€nIBIJIooAol aJBc ap
la^lrou

atoueuriaE'.tolueleuuras EIoA pJEJ ln8tsap 'auriuoJ lltrsJJlueuI 'Rlepo1o1 JeO 'alelJlJo lJlJe lc
,ttarir:brutouo1ii3iiilrau-a;neiueunouuuadsroanpuiu€umrruirauiircna.sr6rgadilrdld.'.upe{arnagr.enfpirc'ujsr?lciS'rr.ozr.rticarrilidlBdt"jpsl.i.ar11urpraca1dpirr"qrip11rl6lSuscp3ao.lrrlJEB8ao1ltsau€erJ.rlri-fia"nduloOdrrlz1gnllurJsjSaqdEe'oualaF.r1I.trlzla.\rrnirJalad'nsoercJqpc-zlceurSiorraa1lgay.udsgr,rupugnecriPi6rSnqjr9.usS.u,1orarDeroirlo'gslnr9iaelesalc6uarsi.lupl.aIo8.uu.rvJl,_raIdropc;nxuoeJn€rl€€aJr1renJunlul-J1coIsprlrusol[uu.6ErocpnIl1n'o;laeao'BllF.eugdi]pr'spdpt_inubdrurrIu1aPiuqrauagcnci}rapspsunBs'pi:aBooealr-'lu[cucI,lup4draBadt1oalqdacr-ul"ricarur"lIorprgeppandruopDpulllroercltysc,€'lutl'oraaeosJu;'llcrolllulelrctureallozso$rersssrntlurIuulldliJrsruelutepzSI8€a?UEo.IeunndroeIsoonecxquu'',IaBlueaztJsgaJJppeJoeJl'J1artl1n.sqlnar€u9eIa1clecrlprtslnsrhpeu'rercalolJ1lo;JJl1J3llrrdsulruolo1elpo€lr.1rlerlulguqerl)srl
'nl€lsJluo3 Jol €JlBltueuIn,rurrlJ9ar

l.rs BcJocuI plsrleal e1.ry 'er.red op I-nelporp€rnI lErconlsp_ooJc€o-us EIo.\ a;eo1iu3dp1s rolas€lJ lnia;dstp
iS ea.rr"rdnse'aibc ad rirual5ourzap pp.un;o.rd'eo1€?Iu€tun ;oltuelodural

-uo,r purnlE,rzep 'p1sr1eai einlcrd u; 'cilrlura{ lcadse qns 'iiuaza.rd ur.l'ap 'nue"rpi 'Il,rollcunl,{
.,n1n"lbdb,i e atinuSiqo rrior,t eurol-'e.r"rr1,q rnl Ie nrzJl'I-IEUI nBS'u_euy,1* ncsrr€118,1 !n[ lu
ird"rnbc6saSp ar,nrplnuuys'iip"rsoalij'o' $1rn.rJgoi'ur1nl'p€.r1nrB8r;n1rnIol1eiirpi1'uo!'1i1S11a"rup1i r1unof.ets1ra;nd1.utetd.1de-urirn1l.ord.r.ua1 r"rede 'uetr1.rn1

ul 't.iJ1s\-

?,nUcBsa,.groc8rriip,c,ri1us1ru1r;oe"inr.1rl€sro1u.reiniclu'rRlliuIuBalriclprnJ,oer,uBr;SIuaIEIpunl'aecplae.orlsEreirdooz'aopr1pdaoIB.r.liUnulIn1uur1rair-tcinuls1Eoodccygpsnu1aenela-'nsuiuc€'l9Iq1aasclpdrn1ur.eIroanslrSnpau1nancJe;Ssoga.nradllrup'.aruody1
aol'u;japlu$x;iao*a'IrauaIJroeJi,dISoolioJ"eEur.atopi BarecraJuJ 'alsrutunl arcuoriceel lElrpI ]oupoltrtornBlcatJd€rulnJllJnBur1iu3oEc]€up1
,olsace ln"rprc'i6psuj
ul r€o 'Iou
ots,'ia,r5ord'upluJuo rou riun erir.rede|e1,rj1;a.r B lou JtuJoJ rolsaJe BdrBJrS'rrr1se1d.ro1ri
-lirir iil*rturjSio r'irriliruio. dr|i.arox.rsor'luaislxr.utr€puoead"ureisiuerdr,Jutlin'p.qrlnu1rzlrodrdaapr a.i11se1d Joldue ea;rutft.tds
rS .ro111o.ig,
,,j,juaci'riglanos iS Bdr_drdrua,lul

'( aTrE rololaq nclurY'eol€larcog r> piurr; BI tfSt uJ 'e1r1u1ure apirzodxo pdnq
'rlsarncng BI oleol ''cla 9r8' ui Eacurc e '2L8, ul Erltd e '048t u,I
erarl € ,gggtr ui erqe cof ea.r.e e.,r. arirzodxa Enop B-op e.ac gc la;lse 'alualclJnsul nera l*ls
a"1rlbpic'nocpnsa'lepcf oilseeei'1utrrtpp,l<6p;,piis^u1us'a'octr1til4s.rteu' raiua8ria eaialSa.rc'ra lnluouruln8a.r ug'a13epu113o

" "l;T:f1t,ff'8".,i;l{'ilt:i;J;;'fR,u,."
e'fEi.rnaeo.rupucrq'uul!eluz;eas,rt31(1nrlcececs1eoocruel1l'l1neiu1;ez'ouaduexrua?rulyalluorngnel'(a^€rloanJpl Blq.rdcolslcaalilpu;rrtnpd.irupnnlsuce€.'(au€srn'Aas€ueSIotu'JnS;r;))
,ncsa.lpuexaly el1a6 'rcr1se1d rolrlstlre tiar,l. ep an:zlue8lo ap aJJuac plurza.ida; tioc-i
raruap€cv alllFs urp
blie 5p ripod$-piuiri

(n,.lrspJuceVxa.llJyoolo,IulE-tcoladpra'r1r6rlaeJdnt;cunr.grdu'lnpcsaas.rEe1o1relln.1rJrioulJeEurayplnt[€i o"roJ1Se iurn.rg'ls €uIJn ul EznO ueol
]izesJutlJul as tggl uI

ainle cdrui conceplii pacifiste qi antidinastice erau binecunoscute, de;i in acel timp prizonier
lips5.
Bulgaria, e cooptat in
l\ tgit, din iniliativa inai multor intelectuaii transilv[neni, in frunte cu poetul Emil
Isac, pictorii Jdnos Thorma qi Aurel Popp, se organizeaz5., la Cluj, o mare expozilie de

arti plasticS, < Collegium Artificum Transilvanicorum ri, la care au participat optzeci gi
trei de artigti ardeleni: romini. maghiari gi germani.
In rindrrrile artiqtilor plastici se manifeste tendin{e de organizare, orientate politic
in direcfii opuse. Pe de o parte se afl5. profitorii gi beneficiarii regimului burghezo-mosieresc,

mergind pe o linie < cuminte ,r de acomodare in cadrui <r Tinerimii artistice ), conserva-
toare, impreun5 cu profesorii sinecuriqti ai celor dou5. qcoli de artd, pe de aita arti;tii, majo-
ritatea tineri, grupali ln asocialia < Arta romind >.
Din sinul acestei asocialii va porni, in 1921, iniliativa organizirii tuturor artigtilor
plastici dcihneminatrreeaaguanu!ai rgdr,upin,tirn-ofrourngtaencizuaCtieamunilicRde.ssu
La gi Marius Bunescu, se convoaci, la
[2 martie 1921, intr-o sald a Ateneului Romin, adunarea generali a artiqtilor plastici. Cu
acest prilej se intemeiazi intre artiqti, pictori, sculptori, gravori, litografi etc., o asocialie

sub denumirea de <, Sindicatui artelor frumoase r (S.A.F.).
Scopul declarat al <sindicatului rr il constituie: <r apdrarea intereselor morale gi mate-
riale ale artiqtilor >;
Ridicarea gi menlinerea prestigiului gi demnitilii corporaliunii;
Indrumarea profesionalS. a membrilor sindicatului prin crearea de biblioteci tehnice,
publicaliuni periodice, conferinle gi orice alte mijioace destinate s[ ducd la atingerea
acestui scop.
Dar, timorali in avintul 1or de cdtre ciracii burgheziei, prezenli in rlndurile sale,
adunarea general[ va decide qi inscrie in statut:
<i Art. 2. Chestiunile de politici nu vor putea face, niciodatd qi sub nici un cuvint,
obiectul dezbaterilor sau manifestirilor de orice fel ale Sindicatului, comitetelor sau dele-
galiunilor sale. r
De altfel, din acliunile S.,\.F., desfigurate de Ia infiinlarea lui 9i pini la destrimarea
sa, se vede limpede c[ acestea se epuizeazi in nenumirate tentative de a convinge, paqnic,
burghezia desfre necesitatea aiut6r[rii artiqtilor. ln loc de a ap5.ra < interesele-morale qi
materiale r tairlgeuaierltiiqqtiilomr il-ogeclui,mbisneeinalneulenslafdirnd sntaictiuut n-,reszeuldtaelspflrqaocaticri. un qir nesfirqit
de
< apeluri r,
ln 192'1 , adeplii <,Tinerimiir> vor reugi sl indep[rteze de la conducerea sindicatului
grupul celor de la r, Arta romin5. rr.
O urmare pozitivi a presiunilor exercitate de S.A.F. asupra oficialitdlilor a lost
redeschiderea, in 1924, a Salonului Oficial, care intrerupindu-qi expoziliile in timpul r5.z-
boiului, datoritd indolenlei autoritililor, nu qi-a lnceput activitatea nici dupi terminarea lui.
Alte grupiri vor apdrea qi vor dispdrea fdri a schimba ceva ln fond: < Grupul celor
patru D (Fr. $; irrraCtori,teNrio. nToon(itHza.,M$.t.MDainx'yri,treVs.cuP,opOe.scHua, nH, 1. 9C2a6t-a1r9g3i,6I)o;rg<uCleosnctue-mYpoorraentcu.l)
({927-1933) >

;
Breasla < BarabAs Mikl6s r (K6s, Szolnay etc., 1930-1944) ; rr Arta u (G. Petra,scu, Iser, Ressu,
Steriadi, $tefan Popescu, N. Dirdscu, Lucian Grigorescu, H. Catargi ctc., 1937-1946) ;
Adrr niGnarsuTtaprasunelsniDlovesatmnruiiaarnrd,(eCIo.NnBoeasrdrcaurs-Sc(hPioi.,n,DAbA. r1Bu.ddPajenhno,aerEbu.u, sCN, oITarnc.eCSao,onrTosc.taeHnantainurg)eis;ac,<urR,G$.rut$epofuarblnaanCr,toi-n1ss9ttia4lon1rt-in1reo9sm4c4uin\,.i
FdrI indoiali, una dintre cele mai viguroase manifestdri ale artiqtilor plastici din
!ard, in lupta lor de intru apbrarea dreptului la via!5 si muncd, tmpotriva
compromisurilor qi a a se organiza de cdtre r comercianlii de tablouri furniz^ori ai burghe-
exploatS.rii lor
ziei >, a fost acliunea din 1936 a pictorilor Aurel Popp qi JAnos Thorma. In vara acelui
an, ei lanseazS. un manifest p-rilerejdsaectcaotnisntittureiei l<imSbini d-icactudltrearctieqiti3lo0r0 de artigti plastici din
Ardeal qi Banat. Cu acest plastici din Ardeal qi
Banat ,r. Noul < sindicat rr sublinia cd societatea se imparte in oficialitate qi popor, qi tgi
propunea sd lupte impotriva < oficialit5lii n qi a clientelei ei burgheze.

In anii celui de-al doilea rizboi mondial, exponenlii oficiali ai guvernului fascist
incercau s[ creeze o noui dir.ersiune: < Corpul plastic >, o organizalie a artiqtilor de < e]itd rr,

ai cdrei membri urmau si fie numiti de cltre minister. Spre onoarea artei plastice qi a
artigtilor, acest < corp de elit5.,, nu s-i putut constitui efectiv. A rdmas pini la desfiinlaiea
lui, o organizalie fantom6.
Formele de organizare ale artiqtilor plastici ceutau si corespundd unor obiective
rnultiple, dar absolut necesare pentru activitatea in domeniul plasticii. Ele aveau
menirea de a asigura transmiterea de la o generalie la alta a cunogtinlelor tehnice (inv5!5-

192

€6r €t8 'c - sl

r(;(on'"'?u.'1?nr'Ia,inrslrouduCrral u^apfprnu.rol8ecuB'rrruz:apeoai,u1lr'rs(nuB1,1ui1i,I-Y1r)eo{6)'6st:"'rn.'8r'a-o),6qbr)i1illrse"urn1:ad1icl1jpeao1};;.J1or9aEcs?leue€'r<lesi]isLuilrnunZzaos.od.c.'rds(re'agxepurlasllruu-Eied1nluzeiJar8lotou>1iorto1'IEpqlpJo.ttrY>copa't\cJltnsSopgotlllnou1"n1!o"?6ecrdlo1su1al'ogIanunlzsn3nfuSlgEuIn€So:dsnsllasnncaIrssIij€JJoaPc€cDucJunal€f1Igr,n.a'u0rapTsrtcSt6nqludIttu1olnJesu,Trald\qnIll,)J)1lue''xcca11odaa1 n
a
e'oTourad1.li1rtrtrnca,eiprslc1ssulrss"euerosaoi,cJiruitarcSsrnnruru-l":g'-€ria1'cyauFs.'r.acrnareFllu1lsorrarl€ats1iIdo(aA.r'zausJ,use''!l'anp'salle.lsrnlpa1eI3r€c1uucpleccaialnduJlap€OrlI€uu('tiorntIi?ctnn.rirrBclcsndnogo)3uicrlrrsoi;.lecg(Tpa1ulc;f9g"rI.oO6,gr111cti;-unurl'agnr,slln;uS!'9srqa#o;srunHuu1ainfnaiuln?arco1od.l,-[oui€1e,r"ec:rulz-da;Jnsl.unr'uldlra',(oliucul"IlnnanInl_€rdp)lug)aieaha;p:JI1nTs9n"oD€r€Ae'l-a;)d-;)rasiiHcsol''pEeqsourtur5eulralartlrisbtnl$Jlnaodo*qu,pJe1rraorpe3nri-pelr\l'Inn]n'sal?d'isi"'?suu:€31llorr1uu'lru6.sillo"l9no%|ou6'JiJs1p1J; E
l-eu:eaodr11ubeni'1-iugso1rosggT,prF,norn.tLa'n.:trlussnnon'uud1agosa:}piuilce)g11-<',ee,atr;,oei"p1';loa16'srsliadEeurezoi.ruriuug1Ipun;l-aJr.-orJpadiJ-pp1op-nlla1caeuno'ic(ru€9fitonp9oso"u6rdqldll1oleruua1e1arapu€zuuuquaIizrrpnrund.larcue,lu)ts1soeD.o:rudtei€-'dr(616rn63no1tl2rnueI'6rutn1rca1f€IlnBePsapsaaJlrur€ulrouoEalntlc^d_ci;i_rdIe9pEus1IsisJf6enJ6'ctl;Eolrsstl'Ia<'aourU2B'uuoeunBuldrttiu.guucnIorEnueesJonangnap;lrrrtltelu;o>asnI1lipi1\'1upl11llttnnupccullnt1l'rugp3i B
olaetnnilrleqyrii.noudidfdooee'spa17tssu16",toa1',u6rarn.gzlTnilnpunasffrnreuinsa"yrtrrnulhuutcudaulta-ualu1sn_ou'agpi n\.lniptct<li7tiiau,si'6'upe'ritnu1oayi€uppneg.iiueou')l1pl.nrur1'rg5so1oi,E;ercn[e1.re,'E1airn3r]ueprae.utrgeqlEcalsj;ii,ruae.6!?q.lIrd3]J)J,'lnoiEq"'dsl'ratIJuI€pilEl,tlnlu:nlilncgBllrhuIelcsTalJqod,uo*i1HodBpJ,;ru,eE6plui.dXprt -dp1aE-sp,u)11^fIY3.eninpudlspn;*apd.reSp,su.'u{;eo6ern,;t6ronc11eu,r l
b:p.rirureueoloppllcrBenaicorcJtrr?c€€snlaacrr"€ro nrSsslnaduancgugsn€llr€aIp'{'16n2l6olI lnc9J alnqarl ocrlseld alalle nrluad ))
ulp IeIoIJO Inuol€S 0ult}1}.r$1 pu, EI
yn[nstutatl) ( "'IIrEi ecrlseld azalsaJlu€u as Fs arec uX l-t-
96 '<edureg t> '7nnl6ln'flLto'lrs sn,Iretr[ 't261 Ei
'e,reur psec o D ?nrac E ncsounEl ulp IBToIJO rnlnuops €oraprqcstp "l1r,,r.r.o
ri
esa.rd u1p osiJcsuerl 'so[ teut op olaluaur8urJ cnp€ au suas lsocu ul ar"rnl,rgu 6i'
p1r,rr.r1od p1es o '1t_1drxa E nu llBorncng BI recptu Iclu. rt6t 1sn8ny 66 e1 a
lirzodxii n.rldad u1-aielndod t"ralnd rrue
pjri.irS[hr,IdEoscus'rls'ga.creei urp alose.ro riiuol uf iep ul a1e_feuaure nes a]lnrlsuoc'esuourutnl-'a.reolrur Ii
nu aleztue8lo prrlseld 91r€ rp
'g1e11de3 ul_Ielunu JA
elrirzodxo ozoltzr^ gs rirnustqo 'rz€ op rIJolIlIc nrluad nluBJls dp EorEd JB liluo_'917
ulp

( Inlul^v > u1 ln.rpde e ',r'oa1utpnat,tuondonutxtuyarilaaf?loaNgr IInun1lllllllllnqqrnngssdeppurtug-w-p*ter'tr'?ueszrrllftufufno'"J"'rtnrT'a2Ni6lHul,l'r?Naa3ull"'rt::e€Jr'r?ltun+6l/p92uztuualsp
qns'926, orlrBlu 16 ulp (JBJalll Insrallul]tr

n( Iiun8luinl^tivt t> u1 'alutanc Dpoca'rnuCbt;'3<rn\ 1t:cnL4unsisln1lrl1ldeq1.btnooslst1linetl",otrnrped\;renuenelcs-lutptrtu1less1ttD.r1S'1ttpt.D'rro1p1nltl1roiS4l.dGrtxt enlnc€pina)ttrlpae4trtntrslpcpl'uft:il,n'oedl r'aia
'?c1t'stun
ug

-1irr1dn'r'p<1,p.'errelle;'enleidlricroaEsdaJpoancuonuupruenopoc-o.qri1unuos1ls''p6rxu1J,l6dtlrrcaluuglnedE€zat'a.rrIrgUu;onoJ8lrtcsauesnn1rzript r^Ia1as*raBluuIclltuauopn"ri.rrazortrSdiseeald'dlllpalzapellcenlul.r€,sla^oJsnBEEAoUI€lenSdar,neu3

*crruces.roun lnia.id nrcrirarcida'papeuer"1r1i(;eec1enld1un-drr"a"1:rl8'"a1;':pihdnTp&ln;p,.uolao:nl:B"t-Ts.Jroi19ia'l1Ba;.r:ei;d*..o.:Yrt"'r#r.trd"rn-s;eiH1*
iiiuailsrxe'alsrfelrdec
1i!pisrlit'lpotir1"ipi.ilop'rc1frdad,xedop'eaceli'af6eiircpaiu,giruoiirlcelecir.a.brrel.rifuer*unleo!i1i..crrnodepia3uea1e'€ra-oaeclbjriic,eirurnc;ieliuulsurroEu^ra1on18.ynrzeuad€.croa1rrlealnlcpoed-ras€d9prpclr1'ppl1icas*se-lul1oadpro;oolrung3o€1opS-usurr-1ao'mrd-rzuaaopeql18lur4-irlndjiqetezstrsnuB.deranoFcs1.raaoeI1'J1ny.prnle1sgd
rJoer-arioilf1iiirrl.uabaireeep.pyrnuadc'ule6u;ouqn01ir''riaIrinrapeAl8cu.rerlb;r^ri,1pnrrelrosi1aansnn.sqrsuClueisa;;r"1snaar11sBnpnen'1l1dnoscrrpidEe1lu.ealrrlre',osAur'l'eia'nLJlpu'rpiforlt-il,r2ruap'pc6op.urctl.ovoeaer1orpr-p'au(du11aur;pds-prrcir1aopiirJllzzjenuaeotll1!-aledri€eprsxri.glruraao1unul)"seyroeau;d1pdranuscclrBrnr1!odrlr1prolalpqogonnEsrErd-roaraIlacuurndacasraulpdultprIzseln'eenzeldaJrraepuile.lseert'e1lol8lua.Jlr.p1doqrl1eoxJdJtueeooa1n.'1ipF'geo(cdrsJ9uargl1d-ll.{calrsalu'ruol1eo11redullre1eooro.zardr1IsolpunaaleullsouBa8a.liprEruudeoJrl

Dupd decenii de zadarnice sforliri, fS.cute sub dominalia burghezo-moqiereasci,
in 1958 acelaqi Marius Bunescu va tnregistra progrese insemnate oblinute in anii puterii
populare:
< lara noastr[ a fdcut progrese uimitoare in anii puterii populare. A]tddati arta
noastrd bitea timidb. Ia porlile puternicilor zilei, fflrd nici un ecou, pe cind astdzi statul
insuqi a luat-o sub aripile lui, asigurindu-i o via!5. continuS. qi demnd> (C. Cristobald: De
cu Marius Bunescu, < Gazeta literard l, t0 aprilie 1958).
porbd, 47. In vederea construirii unor ateliere, Sindicatul artelor qi-a

frumoase insuqit
citeva propuneri fdcute in presi inc5. din 1923, cerind ca statul s[ doneze artiqtilor terenuri
pe care aceqtia sd-gi poat[ ridica ate]iere. < Cum primlria qi Ministerul de Domenii posedft
destule locuri ln Bucureqti, acest sacrificiu ( l) pentru arta fi destul de
de realizat, opinau purtltorii de cuvint ai artigtilor r>. ldrii noastre ar uqor

Aceast[ acliune, ca qi multe altele, pin5. la urmd nu s-a putut insi realiza: rr Cu
ajutorul mai multor prieteni din presi preocupaii de probiemele noastre incepusem -- spune
pictorul M. Bunescu in amintirile sale prin ziarele <, R ampa >, <r Cuvintul r
r Ader'drul ir, < Dimineata r>, pentru a a-duocemlaarecucnaomqptainnliae publicS. lipsurile din pricina cirora
arta noastrl tlnjea.
N. N. Tonitza, Lucifer (S. lVIaur) Emil Isac, Ion Massoff au dezbS.tut cu toatb.pasiunea
problemele ce preocupau artele noastre plastice.
Apelurile prin ziare cdtre arhitecli spre a construi ateliere in podurile caselor noi,

cdtre piietenii artei, spre a ajuta la ridicarea unei case a artelor cu sdli de expozilie, de
conferinle, biblioteci, au fost publicate.
Numai autorititile erau mereu strline de art5., de preocupirrile culturale ale poporului.
La un moment'dat, Ministerul Domeniiior a'condimlit ie defalce din mogia lfontes-
quieu de la Bineasa, intratS. in patrimoniul statului, terenul necesar construirii unui cartier
de ateliere. Ulterior, in 1926, s-a revenit insh.
Iar terenul ce ne fusese repartizat a intrat, mai apoi, tot prin concursul Ministe-
rrfiuicdltuiivcieaD)t,oumcanerneimillo-aarn,eiijm,n-ppuoilrsleitsciaacsultueNil igNcoialoaeefIeoMrnmaedlsa,cxucau(ginviacnsuutemfopeslaetruculunrreei iginvecaCosntaejruosr[lotoacailerIetli-l,ileainacod.luoEstuirniadaieeu
vial'a noastrl artisticS. ar fi putut si infloreascd... u (M. Bunescu, Amintiri, manuscris).
Astfei se adevereau arta, asasinatd. in subsolurile mucede
cuvintele Iui Tonitza, cd.
ale societS.lii burgheze, prin abandonere qi intuneric, va fi pdrisit,S cu o ipocrite ceremonie.
44s89u..b<<sCRehempenissStti.eutuntrliaedaN,eretairtrvtrda,-'rT-eaaoahapariir.pudtruint < Universul literar rr din 20 februarie
'1927.
in ziarul t Iaqul> din 23, 24, 25,26
septembrie

1915, 50. <Bele-artelet noastre-a aplrut ln <Avintulr din tB octombrie 1920.

5L. Colonia d,e picturd,de la Baia Mare a luat fiin![ ln 1896, cind Simon,Hol16s1-
(Corbul), pictor qi pedagog originar din Sighet, iqi strimutd aici, pentru lunile de var5.,
qcoala sa particularh de Ia Miinchen. Simon Holl6sy, tmpreuni cu pictorii Kdroiy Ferenczy,
B6la IvrinyiGrilnwald, J6nos Thorma, Istvdn Reti g. a. au lnceput, in 1897, Iupta impotriva
artei academiste din Ungaria qi a instituliilor care o promovau. Orientarea realisti, tema-
tica nalionald qi democraiicd, iimbajul expresiv, accesibil, protestul antifeudal qi antiburghez
care caracterizau o bund parte a crealiei pictorilor de Ia Baia Mare, au avut un rol impor-
tant in dezvoltarea arteloi plastice maghiare pe d^rumul realismului gi in infrlngerea artei
academiste suslinute de clasele exploatatoare. In 1902, dupd ce S. Holl6sy p[rdseqte
definitiv coionia pe care o intemeiase, ia(Iofniidn.[aato$rci:oBal.a liberii de picturd, impreund cu
Societatea pictorilor d,e Ia Iv6.nyi-Griinwald,
Baia Mare K. Ferenczl',
J. Thorma-qi L Rdti) care lgi continui activitatea pin5. in 1927 clnd, ln urma unor diver-
genle dintre artiqtii mai tineri (S. Bdrtsiik, J. Krizs6.n, A. Mikola) qi fondatorii J. Thorma
ipv$qaiiicttIionu.acrreRdete6daq,tezii',Srleaa. tcarEeocqgatitrviiaaaitdaMdetei,azarsoe-.alI^vun(iLg9aor2ptui7Lop)z,aSiniloi,eecirnieeccuttHaqt$eidncadionacslia1tA,9d3qine2ie,p$iiirccnloitnuajrualdar.vul,ieblocerphgridaicu.nt.loizNpraurtoeSluus.itdiiAgnui.fupiiZni.alpiafirftigebnc.cr,o--ip$lqiiic,iioicneaoll-nae1s9l-e3d?r6ev-
a1 lui S.' -Kumnoavi itmsuelliic- .a),rtpigretiotcinupearili (Martin Katz, Gheza Vida, V. Kazar, Lidia
Holl6qv de oglindirea in artd a problemelor sociale
Agricola,
Andrei

contemporane. din articolul O gcoald, noud., apdrttl in < Universul literar rr din 27

52. Fragment

decembrie 1925. stisoare. .. (vezi indicaliile bibliografice de ia nota 2)"

53. Din Fragment d,intr-o
54. Aldturi de Grigorescu gi Luchian, Tonitza este un pasionat pictor al copiiiriei
qi adolescenlei. Nevinovllia copiliriei, frdgezimea adolescenlei, atitudinea intrebitoare
falI de iume a acestor fiinle tinere care scruteazfl viala, cauti sensuri -tl preocup[ pe

L94

q6 t +rt

'aI'ZonltuZlrlpr16lutqLuunaausrs1cunpIJ[c'l?J'Eg:-]cB6eu6uqutn''4rrra'at2urresl6ero1"t'6r<?'dratcsoerfosaliuu9e-r1dlo6ornedreuulrronaurrcrplrglpTpz(nyo(urDu€lenozltr.pnlaor6v?lu](ru6gllDnrtsIIlnnuuoDslralrlrr€oqr?lnarqnlusr3nJoursDp?l1adcnlo€Iuculu,eg,Z"??r-1nnlunnrrl;.pdBpprdpddd(€doFeeer4eer-re-s-Ikanr-prit\cono"rtncf77nfoii!2tsfrI?fo"ni7nDr4o"dv4?.Icq.r..0dprJoup,'.'rZg6giltggdg0 'Ol.nu*n, ?
a
n7 ncsa.to,t.tp nr ae vtryr qns ezlruor .* ,o ,3rt?{.3ttll"Jt-Hn-"ttl$t${J:# '.;Z!lpnr L

l-sondra1n7u'arurnounrpt.irsalEdzozgrNJ.po)rla< Nrnln:rls*qu.rrrerorSs-ree;rro6dro lsnsnr: 0r urp -tu;t'joJiY}ffi:-Af"" IJ

erdnse,r r;rnSoiq raunia;e1rpa 'oieplcrliid ]I
rF(olrJelpilrnurzJufolclrJd_a'!xplroIoE/ic-Ju1rotur,ur8u?npIrc''Brduo_EdtolEr.lJr|BB"nuz'JcolrIu.BllsBqltE€^nzo.1rnusotnupBnst-alnllDrrJe1rrotnI?nndut-upaq<ocard1ur'tlnon3*_ceo.1rrr-ee1ruzrsainrunn.orflluonlcl"c,acrrde.nerard1z.rr-Ia-Su:l'na2<Ju.8c(aer9TIolIs!ljo'Fr6:pcl4mi19u1arl'pl.,u1loiardisurqeqr'nirE,lulszpuo'A1un,tnr,."oEaor?pzr,€rrldrqeouelu1o,rrJyuo-rl-.cp,1ogu-1Ie/6zrlaq'uuculnnrlpill
urp (lnlul^y> u1 '(untqcnT'tg) r,tp,touautoc rcun Tnunfn ug Inllrl qns ,10n2.6rp, doyru'.gnrf 9' -, .. (
( Inlul^vrr ug ln,rpde '(.to.ctr[ lnun orlrpu,taasuJ) axnsta liptt?nag "pt]"%t3TrTu€l I ulp
oJ€crpur rJ ro^ or*c rriecrlqnd oluoJrp u1 lnrpo* T#Tffi:r"T'#&+tt;ll:,t3u.;lttut" l
''etu66st4r uoar.r1qaurpogrc-oattr,staulprpol(crr'rg.tl-a-pElruIry, ,':1d#ndl:'oLKcErfl6J4Ie,r"ua!rrrrp€i"nl#uueror;uiZ€8eu"€;lpg"('u"rn"erra,al9slra;l IIa\nntsnrnoJclariu:.trndr,:rg,i.ul6CJ7lnn.rp'dueu
It
pIs-(nnuuIurnEDooFIp1JaqsvlDrgEr1uDc:nrSDrnpusr:olnrldoJlpon^tlrldJ'u(urpill-tpcrorDclua,r*rurae1orouul*tplanntu1rHpr1n,rdpdnEoGfIDn;nfpSc"e-67-'La2,ZtIn6IE-pIT1c),Jp,IpEr,tlnjLccfllutt{rJiOi*6lyo'ZiTjI3,nIn.*uuk#ooZ:1,HpZ"ns;gi",lg-:T*7Lp"ai7:il,3l+cL,arl7rji,got-I%,i",;attirTSrIlrnflydl:ftoet,l"nItl[jiTgi;?,;,,n#gb'y6Ifm16ipiIifi*,tn,rtrJj;€y-a#n1rt1r;,nungn,6,1ot{au,,ipr31,pg '
qns'f76t o-IrBnrqal tI, ulp (JBrolrI Insra^rrrn .67
'126tr or,renutl eZ ulp ( Jero?rl InsJoIruO u uJ lnD"urpl dlnu.repd-ences-aplinD8lEtoCJ.g.4J otitzodrg .6o
ntiuodrg
tttti
-Bcrpul tzax'qtnuass & nttnrla4 :.to7ritzoi[xa naut1.ntu "/ ;!t";],oit? 3|"jfl]ffitt;ut
t''y;or:p'aIZto6'.t1rt.2'po6rtJrnc€Iln,IrJ€aqnraiurlzBo0Icztlx,uo ll€prlcpr(uI(onlrnclullnuAclVlpv,urrnau.uIrdJlunlrn,lr"pr,delnederurEa--nnolrfs\lna:tirt:iu;c:r;suTlclqiu,nflf,gr"f,,toniltt%itizuoo,dldJr,:rp,g1'li,'X<ejog.ot "'
slntpde-aaado1-{a,o.ts-nrsap,ts-ua,Luy ..,tJ ,r,,i,::f};l:r$'T3ffY"tli#t#tl.l}t':go
uecrrpuo(JIcnurul'r0^2v6rt'(tautrgvrq,lprnu.oruplooduseto6'nTI t,usga)lpru1(nalfn4olfu)ult-,'rsyo>spnluso1srllluntnz.Ciopdd-xuae1i*inotruuoolctartl.1ruer.1?utlrroa'1p7.'rtaoittuzit'orzudo*rtdtg"rTg:.Tg'71Yg?iiIannlrllulr

e1 '<1n1u1ry t urp (acunpuaitapuJ,T) alqDrl,1 ncnLtnT,y '(t,ty.p ,rrrrrr;l'2:rffi"r:::"';
aTttimo[rg E]€ln]rlur 'pct1st1,n ncluorC ur 1n;rpde E -* ncsaung s11l.ntr[ n{uodrg .1,g

rl'r0ror2sp6'trt(rrrsnot rlEJutqrrru^lolvnlc?rorulug,rZ-l?n)E.lr1gI sd(llpenDl'udniptcoylu4,o,,-tCnutwpulnilrncusJaFgladdBDa1tert-t-airtuzapozdct1tuxlmgdSqrcc-.r5rua' oznurfcaitfoiuqd,)oSrgtnu'fnlittttzz9.ot4*dx"3rmg$tt.uf6f9;ntuouuedo

( rnrur^y ), rnrnl'rz , ,,::i::i# ;#,:"r:tr:::":,i:!i{'T.l}'Jilxl1-?,;i':,1,:}l;;:#'r.lf r urr)

-rrr ln.rpde e Zactuuuelptnn(lanlulau'ualnrgno)pr pclns :p11eq* ;:y':r:,iiiili';"i!rr;ti:itt"''

'[.e6t orr]?nrqoJ ug ln,rpdr E-"'plualqo.tl o--p11[o3'gg
o'goZn6strr,lJorrl,Iqr'iirlrrcarln,drloncs.rrodg16ur1cu-rrplreJu(orare,rlqJtsoolrcrdsl rI?naos,prJoarulirrnuaun1ru8rlau1rg.lorlnsloa.i.eurddnxeoseccl1-uSttouisur1el,3tc.rrrp€irdoot!o,r,nnrtrdrrunfrorpoca'e,'7rzrnllurlaullssoaEJ61i.r)n'Vglgc'lJsErl,-llr

;i I 84. Isar -- apilrut irr doui lunlcrc cotrsecul,ivo tlin < (lrtvinl,ul libcl r, la 1ti iarru;tric
lcbruario 1920, pp. 22-23, respcctiv 28, cu subtitlul: Din << Insemnd.rile unui
cure ea apare in curind,. A propos d,e enpozi,tia d,in Palatul .Independenyei. ltictort>

l88i56.o. m'NSut,elfDaun,dlpDdpsim.cai2te8(sf-rc3au0g.m-enaL)adpiinructrionnincaumN..lruI)ldd.rindssceup;iicm'l'ltberoictkt1rc9s3c3ua-,lliorne,viasptciirr<ur Al[rlian
<r (.luvintul r din 7 martie 1928.
87. V. nota 86.
Lil,\tl 88.P98.i.cMCtoaarutrniluilms-ReBelaussnnzecrso(cflriuialog(frmrauegrnbmtaeen)net-,e)Ma-.aBap[.arup(Mtdriuunzt eninuFll9tar iCcmiuruva.in,rlr,7udl0inirnd3ri0anrittu.4n-ic1rn01a9ar2lp2io.ril1).9:18, sulr
tit,lul90N.oCteizapncne n(tfararggmineenatep) o-laumualupie: rLuetsinpe<inAtrveisntuimlr.prdeisnsio8nissetepslcdm,ebr7ie'h1. 9D2u0,rectu,
I,'loury ed. sub-
l97tJ

91. Sub tllhtl Impresionigtii, Tonitza a mai publicat un articol pc marginca ciirlii
lrri Durct, in nr. din 26 august 1920 al aceluiaqi iiar. Mai jos reddm-clleva cxtrasc clin
l,rrxtul acestor marginalii:

< Deqi bdtrine de mai bine de jumltate de secol, deqi stdpine astlzi in ccle mai umilc
oa qi in cele mai revolulionare centre de arte, principiile qcolii impresioniste sint totu;i

ignorate de marcle public, iar lormele imprcsionismului. . . mai lnspdimint5, ca o
alilare apocalipticS, pe toli intirzialii cercetltori de expozilii, deprinqi sd priveascd .5i sir

interprcteze natura gi orice manifestalie prin calapoadele vechilor fr-rrmule, prin sticla

clis'eerlo\Srsrcinucteedceu. citiva ani inaintea rlzboiului franco-gcrman, din impetuozitatea acelui
norvos vizionar, carc a fost Manet, dogrnele impresioniste, daci <r dogmc r sc
linrpedc $i au trecut, sd capete o concretizare uimitoare, in penclul unui Claudc Monet,
l)ot nurni,
Ilcnoir, Sisley, Berthe Morisot, Pissarro, Cdzanne, Degas etc,
Cc insctnnau aceste dogme, acum cincizeci dc ani? O adevlratii revolu{io carc ridicri
irnpotrivl-i urletele <opiniei piblice> pi provoacl organizarea unci formiclibile vinirtori
of iciale, mcnitS. si cxtermine sdminla < anarhiei D ce arneninla cu pribuqirea imbitrinit,elc
tradilii ale artei franceze.
Dc fapt, impresionismul cra o evolulic logicl qi sdnitoasi, era o precizare a rostu-

liior adcvirate ale paletei, era graiul nepreficut . al retinei, era sfidarea convcnlio-
nalului.

O dati cu aparilia primilor campioni ai impresionismului in arcna art,ci parizicnc,
rr-a ri"unas artist cu sim$urile intregi, carc si nu recunoascd sinccritaboa viziunii irnprc-
sionisto, sirnplicitatea, adevdrul qi soliditatea noii tehnici picturalc.
Ciici impresionismul marcheaz[ un extraordinar progres, nu prin cine gtie cc neag-

Lt,pl,at[ atitudine fali de lumea inconjurdtoare, ci prin ceea cc el a adus ca inovalie tehnic5,
prin rafinament,ul colorisl,ic, prin inlelegerca subtilelor problomc alc lurninii, prin acea
indrizneali adaptare a meqte$ugului propriu-zis, la senzaliile vizuale, aga de multiple
ale artistului.
Culoarea rdrnine mijlocul de exprimarc al pictorului aqa cum cuvintul este mijlocul
rlo exprimarc al poetului, cum sunctul este accla al cornpozitorului qi piatra aceea a
st: ul'nto1rnunluai.l,url culoarea, nlscuti in baia gi din baia luminii, sl,i irrt,r-o el,crn ncdcspir'lil.i
rclatic cu lurnina. Nu cxist,:i culoare acolo undc nu cxisti luminl. Dar ]umiua pltruudtr
prctubinclcni, deci pretutindeni culoarea ride, acolo unrle primeqte sdrutul luminii.
Aceasti lmpreunare pasionati intre lumini qi culoare nu rnai este astlzi socot,itir,
irr liunca arbi,5tilor, drept o ,,,,mimepgrteesriiicm" aamriidgairttoea"r,e,riDmrlaqiales,tfeslchcailalivfiecagtiii insi, stnt oinci
tlocenii de atunci, de cltre
anchilozato, alo
clasicisrnului si romantismului franccz, gcoli, carc au avut totuqi, pe vrcmea lor, pcrso-
nalit[!i uria,;o ca Ingres qi Delacroix.
O datl cu impresioniqtii, pictura i;i afla flgaqul oi natural. Ea nu ruai insuaurni
un sirrrplu mijloc pentru desfdgurarea unei tcme istorice sau literare...
Ccca ce s-a cigtigat in domeniul artei pictoreqti, de la 1870 gi pinl ast,tizi, sub raportul

ealifilii, estc fantastic.
Irnpresionismul, ruplnd cu tirania vechilor formule, care incituqau pc art,ist in
garDa convenlionald, rigidfl qi asfixianti a celor doui rnase, una luminoasi, alta intune-
ccaartt[o,na, rnabdeelescchvisaslia-mrgonpoocrrloilmeeu,nienicaadrtreatneemindirngcineirtccuuirpcrainzleda.tpodanred a unui contur tdiat pe
senzalii gi a ldmurit
de
uriage perspcctive pentru cintirelii celei mai extraordinare dintrc slrbAtorile naturii:
nunta culorii cu lumina. >

196

a'I*curp' ulp ,FrrqBz,JdSl,:il'!$'l'Ti;5:#:tr%at1t'"f'":[:';,'1:if,iy#,'i"Irt:l;yj;d','-1l?
ralulurou rE aurlur op lrrolBcnpuoc oJEc arlEc (BlrB nc Ernlp8al ul alaualqoJd
rnqoJ? JOA rou
ap'odeo.rdeapul'dncolur ps ec.recul ro,r'a1u1eug lullnc lsace ur.rd 'rzplse rup.rn$nuut o
alannliJe?eluurco'yeptobnd1Clbeecucaru.;lrtlqpsinlgs",trl'ol6'eou1tiunc6IrdoytDrus'ma:IatrBousnu?onlndsrpla'?J?rrc1y?s"rurpe€uEldpJuznbll(elslppzuulJ.eortrruJpca€'rr(Jcs'qeoIJ0qpqlnntnyusJere11e8u961;1u1ol6nlI1nzulpgaradp.elt're)8dlqee2eucec6rrI-lateJqrqlndon<adJJrltsvroIpqo'\6tlutcspZ1,€ouoiJtEslud\n'Ianna5s(nnsullotnnulgurultuaruaIspS!pur-l€WeolrlrprldJcBroocY(sts,Inur''8DLcur0p'\EaII1n/^lluloentcrpolelyuJlzctt
InlnJ€-rz u plstznrunJ ncluolC BclrqnJ e1 ln.rpde B - 4 7a161ia11 Tncltcadg t> '991,
'ou1ruatofuJ 'lJ
aInrilqoucrrapldvo's,toZ1zndv\tpnu(lnntuasfrlpplucolaseDs-uJutrElcnIJrPqrduBpBuS-.trlnp8\ndetuu.r'1'eruluttoUug"oru1?.drn,{CrrI.naIAIq
lturrras a
rlns '6trti}

( "'olsrzelutJ uI'cIll6'puptolru(JJaO'JopunqacIruIia1loItdn1url.uBruplldl;onr11u3o€.u1rDI!c!'utioll"al?ruIclolntucdJIrE?tenJcEtuEInnul€orap-cyltllrurpB"ou'nuuuraa81szpeun.lJlu;ltat':alununrl8unlret'l,r.qtrlo;untsd!'1u1p!b?i1urzylnlo?eydnryT'g9t'''r7rr0O-9I91,/ 1 'dd

'0261, allnl gI

'9961 lsn8ne 1 u1p <r ouoo&at
pnxsn1d netnch7,tg IlnnJlEltdl Eqnes-'ln.<rpr'o(dllceZ'tde6-lln'ucnencpuanT5urttorsa''<pIrcensdi-t'up, ruutoglqSt>''t0r'n101c1tsaung
rJuuuros'guli6'r1ugis'irlJszn7e n7
ul.p ( edurug D ul
g

--ls,ier-n,'b,'r<s0]n-rr.durn1pl2rcirji0ruurrrl"'r6s1S1utcl{.r^dtlrrpp,1rerniDilda,puuinluluioarduzororl1aluueyor'o.are'r'r.pa1rJg"8nor.}qalnTr.cc1sunvnru7p>i"eenod1rqalo)a)iodr)qIfoi.uloolril'c:puil1c<17rEillla1"ulocIoi<'zUp.rcltuyr7e"ta,pguesd1t.r7pVo8rll1cunsen'aalzus'c:u1cnrrddccaiaEt'litlrnurlrduce.p1gor:r.dqlsan6odspS.rrni'u.urir11pet1.inrI1prntairaJz(J1qc.ro1rou'ndgolIouroe.aJ'nrdd1onuir1usou-xnrltu6alue.ul;'itqoliraa.olsoopgelTr'cai^p€e11uEenip,)arrvOuonddrtortllnsiau(;rsn1'Bsrel-irDinion:ljudo.;t',]Jdlz-rS.utJcoud-J.r'?orJ:loosolRoies-esSp.uJou?sroc-apAclBr,rsetnlalrtc3po.aauEcul1rIerr.uuFpJlnIIc"lE9r.Arrgrcrogcoqlopo_IeIopqtrcou1s'1elouon(a1ir1rsdglps,no?lee1nlerp11bno:zJllno.Bnoe1l1ud-tu.Yop1rurcll1"-z1)or€p1lr1nruSd9dIltaceDp'e€I'S1ItaeuIur,€cscprdcrp,ctpooltterool'relqcau€^ae.u1t5aJlInulca3ad-sqllr6ludsss1urususs'z1ine'da1loerolN'aau!v1unp'.dp(plIlse;SourOo;lIae^o''la4nEI.p.aJar.c'rrn''r'Nuzollrpd'uu1e'lruul1Iunnuul;lrrnu)puea-alJnJpoolnus1ellJalpustl'u,c€lEsuPl;r!ogYstlesaasoJlno.a'laJIrzlzrldpQ}.?spuu€IEudrEutnlEcdqoxuaaI'euuqn}pnatul'tlpoutsoBa.zfcl'lulnt"ar,IlonottsrEp1os]1ropqaJro;la"ulnuc"1Ie3sa^Y9p'€IructelJu(lEadaldr6eqt)rr_[1atXlr)ol6.rlrluaaolcpB:ddfnts81[Icani'-cJl[u€rftatI€dtc|eaoa1dourzucrBsesJ.hrrelEetaJrurlgauln,.rplucs.drrol,aIrl[6'uFln)8l,on68u_lctrcu3allps6J]ar'lrrc:EE'uctes8nctoa;oolaul]llt"lBu17-isl.ll"qrJ.aBrirlrl-cJl71nl€nfl,1luul1.rdcdur,up?17rs.ll
ar"ltuoelttu.trcusrot3po;rtoaulornsutlcop€Eslpacrostlutilloopp'.Ita'sJdlIBt1a'p46rlsoJ n
irirood'ezOr ui ier"rcs ec p1e1-'rlSise;5o.td
.loius,1.ri'o1-e e1e1il elauralqo,rd ap pieg 'pa?lqJD ualat.td

u'LnZ6aLuprcuuar.-raq1o1si.'rtd,tecitu:lnlpllrlq<nssolrionptpaBurEt i.!)i)TutlVl :1lnurPurd8'e.r'(u,Bsuor-l Inllll oJB ltllocllrY'St-gt 'dd
'.Iriuafttlloleu?Vtza' :'\.)'aartanllpalrrTos/ '96
nrtoll u'!

n1ttrt'ez|tuoS" Inl InlocrJre urp luoruEe.r; Inun tzerlBrtd olsa ti.tpd ralsacu Inll]rtr'qBl .OU

'g16t olrqurolou 8U ulp ( reJalll InsJa^lufl D ul ulnI r?fdnJeEd.vll -E olluln eclrnnry '16
'926' alJqtuacap zt asstlDw ltuaIl 't6
ulp ( IBralII Inslo^ruo )) - '966t orrquro?.co Lv

urp ( rEralII Insro,tluf] D ul lnrpde e - (o1uou8ettr) cattnn7-asnofloJ ap uuaH '26



66t

<t ,tolclI lnu'n 'lft'l'Du,t7tI' t> u1(I

I+/ ' ?un u't 'rlJlnJc niu0uodutJ
Gg
' YJUV SUdSgO IUnflNI'J

apiluiold

tt; " " " llitadrg

'""'DAUlnOtI

0c ' allpaul l,los't,tjs 1a,IJ
' lnlncuaunlu? I1un uJ
66
" " nuna'opDs llbqlw at?pc arnoslrcs
LZ ' ' 'nnnl ap arnlnpr u I
' ?ialault u1P 1't'tlunav
(z

' <\,tolc'td lnun aruoslJJs t, ulo

zz nvruoL 1n! lnJalla?D u[
'lJJl\I"Iro\nn -- nzl'tuoJ 'N nlilzod"[ fl
,z
' ' ' zza!3rd Es lrop sB oD
tr ' anolqEl un e18E o pulS
''' auBltlon.I oJclsop IcuI slrcs tue nu 03
v7, ' L',zolcrd' Es EaJA 3e utn3
'' ezolcld Pulc rIiEIcosY
07,

06
0z
0z 1, nolqEl un zOzlllloJ IIInD

az IIJOtrFI!'J

'lolnqao
{; l'
'''''' ( I|'tI'.DUn a'r[sap nzlluoJ'N t>
6t
alBuosrad rJoJEd
t'l
' ''"Ient"rcEclclsllllsrEllreIn?Innzqoaro3
ii t, zclrr{,I !s lndocul IlIe 1un3

13, " n|l0.t?ilqoruD apN

L[, . .: . . .. fr3IdYtlcoItr
yiY,{trud
L'
rzorISrY ropnl 0p trJNIYNI JNI,\O3
\I

L

I

'ie.r

.tnsNtudlrl.)

,4rta bizantin(i. . . . . . Pag.

Aforisme. 44
45
<t .4rta se cueine sii fie impr.irlit;itir noroilu,lu,i... . )). . . . 4$
t Morala publitrit> si nu.iLu,l tr l
Teh.ni.ca esle un mijloc, nici.decu.nt un scop
/r8
E r.pre sic,itatc artisti cri, 49

,4 rlirsti gi precu.peli 5I
A rtr.i, gi ec'olttli.e
I)espre talent .

Despre inspiragie

Arta po p ularti ; i cosmop olit:ismul p oliticie nilor b u,rghez i

Frauda n-rrc re ciula in artd

DI'SPRD UNEI,TE, T]IHNICA DI ARTA PICTURII 55

J)esenul ;i materialele d,esenulu,i 51
Pictlu& si materialele ei ..... 58
75
I)espre mod,el .
It,
Preliminarii la stud,iul nuilului
78
Consid,eralii gencrale despre compozi tie 80
Cunt se organizeazd, o compozilie B1
83
Ind,icalii pentru stud,iile ilin timpul perii . .

Insemndri ilespre picturd

IIESPRE ORGANIZAREA PROFESIONALA A ARTI$TILOR PLASTICT.... 87

Sinclicatul artigtilor plastici 89
Tinerimea artisticd,. 90
O reoistit a plasticii
Repiste. de artd. 9t

93

EDUCATIA SI INVATAMiNTUL ARTISTIC 95

Chestiuni de artd, I ... .. 9'.)
ll Chestiuni d,e artd, IL...
I Chestiuni de artd. III .,. 98
100
Chestiuni d,e artd, IV ... 102
103
<t Bele-artele t> noastre.
l0tt
O pcoald, noud,
106
Menirea €colii ile artii . .

COPILT]I,-O PROBLEMA.. {09

Desenul, copiii gi pdrinpii lll
Copilu.I-o problemd ll2
.Itlasti.ctt i,nfanti,ld, ll3

200

I06

6ZV : :: ::: " "' ddo4 larnY
6Zr, " ncsadod aIISBA
: ::: ::: """
6Zr ' ' 'ncsadod uBJalS
:::
6(,T, 'tPuP4 ropoaltr,Tr

6Zt, ncA€rlod oqEroaq0
6ZT' IIJEpuEIrlEdBd atlcEJ,
6Zr'
67,\ ncsol{ nrpu€xolY

tJ7'1, " " " ncsotrt EInEcI llulp\r
" ICTAOCBJII^I InEd
8Zt
BZt ;;U;';:ffiTfi:'::

8ZT, " .' " Uls-ncsauol
'"" " ncsoJo8uc u€rcn-I
8Zr
8Zt 'urqS'(ln{T-uerrssorp eIPEN
8Zr
8Zr nu'acorc*sro
8Z'
BZI, " ' 'opBlroqlnaltr BIoBcrt[
8ZI
8ZI, t8lele3 'H IruoII
8Zr " ourznc€luBD 'tr\T a8rooc

BZt, " ncsaunfl snIJEtr l
L7,t "' ueP8og 1n1e3
LZI,
NIBiIFgUIBPV
LZ1,
:::: :: '" ' nlBcBB ulluElsuoJ
LZT,
LZT

L7,T
t_7,t

LZt, ..............................,..,..........,...,..1':1':",""1Tv1"":1F,i

LZ'

LZI aauo?unlsu J

9Zr, " " pinllt1 nrnlun([ ntitzodrg
9Zt '' "' rotr.-ncsa2nEtoJ a,t7a4,nfirzorlxg

97,t "::t'".t:.t.u.:.':-.':!*':-'l*:''":;,::.:":;"':::;:;"
97,'
" " op,ni cslcuul ntfuzodr41
87,t,

7,7,1 " ncsarlnal([ unJalg nfitzodrg

1,7,t

07t " ' "ncso4ad ut7sog atiuodxg
0zI "' l1lo1uratl onp)lg nfitzot[rg
''' n)saung snlrntr[ ntitzorhpJ
6II
6tr "' "'nrcirug unpy otitzodxST

BIt S gnu p dun 3 -,r az 71 a/il'tlc nfitzo rh

LTI nsy ltsoJ tttiuodng

cIt }IOTIiTTZOdXI{ Vi'I NI'ITVW I{d |'IJ,ON

:-;;j

Sabirr I'opp l'ag.

Jean Al. Steriar-li. {30
Ipolit StrimLru t3(-)
Ion lfcodorescu-Sion 130
130
Cons[antin Baraschi 130
0scar [Ian. 130
130
D. Miliiuoanu 130
(lorneliu Modrca 130
Mihail Onofrci 130
Dimilrie Paciurea 130
Irritz Storcl<
131.
[4Al]$Trf,rl ROMINI $I STRAINI
O prccizare...: '... 133
73tt
l\ icolttc Vcrnruttt {.36
137
$tefan Luchian..... 1,40
lnsr.urniri tlupi urr jrrrrrirl inlirrr 742
I/r',]
'l'h.coclor Pullad,y.
()lnorglrc Pelra;cu lh/t
145
Octap lldncilii t46
Dtmitric Paciurea
Aurcl .Popp 1,48

Iosi;f Iser \49

$tcfan Dinritrcscr.L " . r54,
Nicolae Ddldscu 152
,15(t
I on 1'heod,oresctt- S ion
Camil Ressu a,57

Muriu.s Bunescu r58
t59
Cizanne 160

Henri d,e '1'oulouse-Lu.ul,rec . . 163
Ifenri hilatisse 165
Ma.urice Utrillo 167
168
<,lNrRu IDEALUL. AR'r'rsrULUI gI IDEALUL CAPi'I'ALISTULUI siNT 169
170
DDPART-A.RI FAN|ASTICh D 170
771
,lteliere... Ateliere lt ... 174
Un salon romi.nesc in... Americu ..... 175
I)in <r Scrisorile unui pictor > 778

Condilii d,e muncd, 183

Expozttrii ,18'.1

Arta i,n provincie

Luchian i,ntr-un rtlLzeu .

Doud, tntimpldri

<< Specificul na,!ion&l). . . . . .

< Prietenul a,rtigtilorD . . . ..

ARTA IN NOUA SoCIETATE

NOTE

202

Responsabil de carte: VASILE FLOREA
Tehnoredactor: DUIIITRU ITETRE

Dat Ia cules 22.06. 1963, Bun d,e tipar 23.1 1964, Tiraj
mC1P0olad.I0inf0i|e0ed+7,.1671Ct05i,p..8a7HZri.CrtiionepIaoei lendtl..itenrAudti,.pbamnibrrali.tod1t.23e,8ic1l7ei5t6e8.E0Cmd9...iimtcZiai2. .ilpn.FedtCni.ctoe1rmu6le1ab7ndi0bde0laiox1tc1e0l6oc03isl00ei-..

ficare 7.14.

PTi0plaigrurlafeixce[ c,u,AtarttasBuGubcrcuaorfmeiciatiin"d-, aCRna.rlPe..aR8.1$3erl1a)aInntrVepordin6d,er1e3a?,,