Tonitza - Scrieri despre arta

'. !'.

,:

&

%

t6

-ruocoJd ac eaac 'aJElndod ilJolnd nuB ul +€zllEor E-s IocrlJE lsace ul BzlruoJ pz€oz
loJ'plrq€lsaluocul pr€luauncop orBolBA o ar€ Ia'pdr1a eace u3-cr1se1d
.crqrosonl1aas1rae3Eprr1*ooo.rBcueo(rJ-reodl'zerarorqarl8alpeJclurnso€qersr€arIaJonopru.€rrdIl8lEoa"^rerzolgaap.cprcpecrara'pulrnurzlalnrl,ell^dr,aslqrnnprqrssrrp'rl'lrnulrueluarsJ8naourJIrao,llIc.uu€rrloJ€cBulorBclisnaBadlBcrcSerea1uuedr11soa'll1uas3upoar1I1ugnn1r1ldaxela.eerelpidy'1eur.r;aoopeilleaa.*rllnrlssdoalo.bryei

FrRutr? p?sBacB elso urnc 'p,iurnnc-punq rs 'aus^orBrc r&sxiu(ocE1urlqa4luIrnx€JopdilupPqlnusr
olso8BJp B?lle

'plezrue8lo p?sraa.r o Rcseou,nuoJ BiruJedrt uI pcul lnAB rrre-u :csosrJnpptr\J
'aluelsuoc a'JlanuErrsoBlruBuAse(od-lBr$?oacgJ.arcrcrIuIIlValapul
op lrcunJod Insara?ur nc rS pppc
er{ua1e nc

'rJruJod aIrqBpnRI r$ elserznluo rBru olac
?ooUIpc€oloipeJupos$-urrlrul'strrlr$pBrcsrBrBloqucnrsdras?rJspaa?u(€rr?E?SoroqoJlrlrdBo-urprBr Epll8snonIgpIuI roancrlB1Bs6rpeip,rJrn.uolrlrrcpn;3dcrul(Breplsln€o.arrJpcedBrs8rEopdlsrr?rSaaB€uulc,orJrlopcq
'al€?RurpJls urp rS erulurog u1p ocrlsBld rololJ€ Arsnlcxa rpllrlzrpl JEpar{rB-ldu(llrlurJJnruBIJ
rzplsB BcunJE
BrraIEC D- RJRUI? plsraor o rqco qns

8?YJUV gC gISIAtrU

0z6t
'rurFldal$B pS

Iun rBr 'pcunur €r eurRqutr r'-s rlsrr'rcJS":f"ul',il': :l$i:?il",Li"!1ig;

'rrcrlseld B plsIAoJ Bouoruose o €zrleal Eo?nd JB-u runurru a1le algc tr$

'alBs ralado olB o^rsoccns oIrJpzuIA urp
pull1nzar olrlclJouoq e1 edtcrl"red € ap mplsrpe rolrrnlda.rp e pp8al eeralSeou
-ncor €I Eu"rd 'roqzgr uaculJc un acnp Jy 'aJBzrJBIndod ep 'eur1;er '< ecrlsrlm
rrSco-lo[oqsruqaDurrrou.rno1€aa[erB1u]rep,or,euerp;denllsnezopJJrn€]ropco-apprans]repco n.rluad rs aunr{eu nr}uod
aIrJBru e8uu.uoc .ry

r"ffi J:i'Hi'li"i:""Hfuo dBr un

eoJrnzrloJ
rc ru nB -u aIE c ..o rrIFIc nr * lut:l:ir:,f; 3 i?
'pleJoru pueos.rad
alac Jv Ec ro BaJal$eounca.r n;1ued e1dn1 "re rS
BacB BZrlBaJ Jv 'opnlce rriplercos e
pls€orq ap ariercose p3.re1 rS R?BSI^ l1nru
- -pdaeels Br^Fpulr? pzerpuadrls ( rolalJe rugfe;ncug u p1xa1e.rd qns orec
'a.r1seou ttfplrprcr;o edrsrl 'e.rrd.rg1s e1 pu;d EJorJuI Jy 'B]r€ pcseoS.rg,rpsap IS-Rs
csaJop oc Jolac rS ecrlsrl.re oluaruala rola"raurl orrolplpc
rS rrpnls ap asJnq
op €areproce n;1uad ppue8edo"rd psurlu"r o ocBI .ry 'riefe8ueal rJoferu aogiue8
-JOS Inzn n,rlued aiurncol rzRlse csornJ?suoe os urnc ese (ro lsrlJE op rarJosaur

rv.ropiplrseceu e1r,rr.r1od eiurncol rB a.rer1e1e FcsBapglc ps prlseou er{e;lsrururpe

p8ur,Luoc ps Blngc 'oJaprcn ap opuurnd rS rur$eur : rer,iezrlr.Lrc eo.re8eu

peaucprrerroe1dacnse1uldraBecuBrSrauaeuc,e€JlaoIpalou]prIes€prafri"€rlI8eeulpaldrnB.rr-nlSuuen'dra€leeurolleSrilatrzd.rreqncccanu.grguoarlJpBrueaorJur{eencuurp;apu1snulecr prprdiiruzrlors,dal,xcneec
raun €olsurc ap €o rf e"rncnq p?Bod os Bs prlseou [e.rei] rue rcurc EI plep o
urind 1ec ec .re rB aurnl urp plre ap apuorieulalur ap{rzodxe a1eo1 e1
ealedrcrlred 'rn.rp1s
ru"rruor "roplSrlre fe"rnSn Jv] ' ' 'roru"rurog ap aSe.ro olapdrcuud

u1 r$ rlSa"rncng u"I plJB op rr"rap8 raun Eor€qaq3fug n.rlued e1dn1 .re rS rr"rpi
ap apuor8eJ aloJluac ol€ol u"r alrlcaloc rrirzodxa ap rrros ezrue8;o .ry

Pentru marile edituri bucureqtenc pilda cetdlii provinciale nu poate

fi decit pdlmuitoare.
$i mai virtos inc5, pentru oficialitatea noastr5..

ipiosrencuviruani cdpauarrr,ialtenti"sdjeutdlqidniajsdtcieuenaisemmtra,en-gn[tuiugm-niacnipueiansatientprgiptedrsmedtteuaairmiseemancusictileubtvvilceaituanctitceodail:et,gniianel,etaelfmel5gamerrgeiiannagfleai ,!i,nact.5uurniolioraar

contemporanS.
Un artist trebuie s[ fie un profet al neamului sdu.
Sensibilitatea artistului este un instrument de o fine.te pe care doctul
s,cad,emist nu e in stare s-o sesizeze, qi nu-i recunoaqte superioritatea decit
peste veacuri, in csiamvpaiinletu-nl ermecuorimrii.an..d[
dup' dCcoemaerdtiisatusle a pdqit, noului artist
repetd fdr[ de sfirqit:
c-raptronaesmpudrtiutoluri. spor de sensibilitate - idealul qi maniera defunctului, consa-

1"927

SIJSIJUY

TnJNlwyiy,urt

IS

vtivcnas

Chestiuni de art[ I-IV (1915)
<r Bele-artele r noastre (1920)

O gcoald noud (1925)

Menirea qcolii de art[ ({938)

L6 st.8 '3 - l,

llpJl IJ J€-u BcBp '1ee.rc e oc Booc ozooJc FS lrlnqzr rJ J€-u Io €alsac€ oleol
nD 'crruru ?eluolur E-u lpueJqruag 'rap rr.rnlcrd papaco,rd ?Bluolur nB
nc

laspoJrinrsedrFlcpBsluslBaucrt,urqdou1nrdtisuap,stunreoo.rr^dsnau.reca4ldcedgncureunourrre{eo.rrgi
- -?ualel FrpJ 1u1s

'luale?

urnc pdnp 'cruqel Fluoruop u; retiua,tut Inrop op elrsdrl oluole] ?uls rBO
'eiiua,rur BI r€runu fpuueopul] Eg 'crurru Rzea]uolur nrr BJn]BN
'€Jn?eu urp rriasnurn"r; eie; ug sur.rdna rlSo
aJEc ap aJBurnrcnqz F?ulJs Eoac€ ppe u1 ocnp€J1 B ap olelrsarou
plqrlsrzoJr o-J?urp pliJo,l.zr ap e;edo o a lpcrlsr?,re] ecruqa;
'rnlnuro e er,iua,tur

'rou EI pugd 'eunri
-ca;.rad ep Blsace ppe"r8 e1 'esunfe rS er{e.raua8 ug arie.raua8 iqp '.+iifipunquig
eono{pJao,-luur;r'azasplerlusoredsuaaeusrnl dnrusueo'aspp.runIIr1unercuo-appe'acsrroeuuoqlapul8"rInuFer s?r€.rpcp8oi"n^ro3o;aJsldBeappuc'sreearepclapecl3;on'rpsdpaooprcie3arJq€urln,ltr?ue[ncacac€pe
p''reacc.ssr1Beeaar1cdepn1ru';enlsRs rl rero.orllnnp1cspp{up"rr.otnu1c;no}[uelco'uprp8.rdeRa'prlcepr{uiu-rn;1pue11eepasenpl'pelpunu8rrno"Srddaenl*caISlaq1'p'plafs.Jrlesae8ouapnulBnedrusnrou1Jorduop-orc?eauppl
p{'er,r p8eea?ul o rJo o?Inru ap llcul '1acug ap esy '1acug oUEoJ 1"rcap riasnrunty ra
olorurlur o?Eo1 olnlp^zep Irn{-rnuuorEdJnnsl€eNI',r'apJ.le.aop?ersoulgoJ'aauuerlJarr"BrdeppEoceS.rpp'ce"Rrn}1Inezgar nu

rcre op psul '.rolpiRlul

< ;.ro1p{p.r.u1 unq
-rr'p1€3iruuanrn?Ino.1rcprqalasJaEnlBlcuul""rnrE?cBRrnrJnuloceI-r\JIlJoioa?BcpnelBolo--oe^rulzcarraqEppocoel 'pllrnrucc"oarruuldlu?lpa1seed3esoep'rupBppu-ooernlcaydo3rlsJoupEpc.crrrfpcarsJr,duoi-IplBro(sfeJluor'lua*1enelnz€11ro?"ourJ1e€1lrIcnclrorlr€uarpcrec€rJlqu^ualltplspenturlnuDtr1rp1uanlpcc
rrcirualeErouABeg1.orndsunnudsopJBJ?pEcBecp rrB$p""rroelrcrpd1"lrue"rrsFnurgIS'rz'ardnrdurel 1urrr{undoJeBac.rdoedaerpgdun"rrlosrelqecs
oleol EI FlEp o-rlurp apundsp.r ealnd ro,t r{-nu pc RrBp RUBr ptr\J 'rrpqar}ul

u"r Rluopunqe eo;rd o Bc a?€o1 nc - plu€salalur olJBoI a Bl BaJeosrJcs

'eueler.rd p8e.rq

I

or YIHY gO IN0IJS$HD

inaintea lui un Van Eyck de ai cdrui procedeu sd se serveascd fiul morarului
din Leyden. *

Cind ne inchindm in fala operei lui Rembrandt, trebuie si pronuntim
cu respect numele fralilor Van Eyck gi al genera!,iilor de pictori care au pre-
cedat pe Rembrandt, gi care s-au striduit s5 imbundtdteascd meqtequgul
culorilor, ldsind marelui olandez numai sarcina de a contempla liniqtit natura
de a aqterne pe psilmnz.tdea-infdartdingtreuredacumtiagiinloicaasefrluomr ucseerc!,eetSa.rni atetuhrniii.ce tot
si sufletul lui adinc -

ce Toate talentele geniale s-au strdduit si afle secretele de profesiune ale

inaintaqilor lor. Biografiile lui Velasquez, Rubens, Diirer, Delacroix, Puvis
de Chavannes, Carpeaux qi all,ii
Unde au mers aceste mari s-pinreit-eo dovedesc. secretele meqtequgului de

ca s[ afle
a picta sau ciopli marmura? La qcoald ! La qcolile renumite din Neapoli,
din Florenla, din Roma, din Vene!,ia, din Amsterdam sau Niirnberg.
Acolo unde o minoritate dpeenatrrtuiqntai.tu..rSm. *a*.i avea un cult pentru
qi o dragoste inc5.
neinteresatd
artd
puanrafepPrteodfveerseaomnri,etiaccauamcseeeecriareatqacmroqlailiericinuasurteoenzrei.au.a.-aCrtcieurl.omqrc,osailniantecraaarse-ticzieinl-caecceuilneptrtrioamfetpsreuobrriiui-gai
s[ se pun[ ]a curent cu toate procedeele tehnice inventate, transmise qi perfec-
tionate de generaliile trecute.
$coala era cazarma in care tin5rul \renea s6-qi disciplineze mina, ochiul
5i spiritul.
ln acele vremuri c-eiumn atei mfrupmluoaqil rdbddrii, in care intrai
si-!i$jceortafelaqeti,rain- ani ai tinerelii, dar de
migiloasd trudd,
unde ieqeai cu o adincd cunoqtinld a tot ce s-a produs inaintea ta qi cu

conqtiinla limpede asupra celor ce-!i mai rdmine ,tie de fdcut.
Acolo se intilneau bdtrlnele tradi!,ii cu aspiraliile c5.tre orizonturi noi.
Acolo, cel ce intra, se chema < ucenic I, iar celui ce invS.ta pe ucenic,

i< megter rl se spunea.
Cu adev[rat < meqter il !

1915

II
Drag[ prietene,

Meqter nu numai in amestecarea culorii sau cioplitului pietrei, ci me"ster
cu adevdrat, prin aceea c[ qtia sd facd a in.telege pe ucenicul sdu c[ cel mai
mate secret al artei e si iubegti natura gi si te inchini ei.
Dar din ncai tnuurdmaniuuinubaenqutim-eqfiruamsotas,oacgetilaaucabrdetreiniini
ce e frumos, mstaaerqetrisd-tpout nc[eeina

miqcare coardele cele mai intime ale sufletului tdu.

* Mai de mult, s-a atribuit, in mod gregit, pictorilor Hubert qi Jan van Eyck inven-

tarea tehnicii picturii ln ulei. Meritul lor a fost folosirea acestei tehnici in scopul unor noi

solu-liiIdpeiectaurlaulei. Tonitza ci perfeclionarea qi imbogilirea mijloacelor de expresie permit
etrxip-vraim*ca*orenIacdeempealiaeipi lc5inu.cgpeurrisniitzedletuoztaiinliitetea,rermissaatetievb(e<urrrnigdehiincetizeeqreicsnaautradenDlca-itubt.sapausrne[ealeTligothenliitoiz,rairc)imeseiancientidvinrietsa5at.pevtaid]iamebpiludon,-

folos direct gi personal.

9B

66

'aluBururralap ocrlllouoca-lElros olriB+rlea:r op pl€lozr 3?sa^ud o (BsuI

eee'elzpdrnerercespceoudooll1'iplp6iucoletu,qrl.crursododsp-aoiecrrqppeuaooopa}clc€.ralerutnriJuiuerurl'.lerursoIoIdic.geru"lg^rrla{durooorz1allusJilaplorulEaeorlef,prlrsica1piledJu''aallurrc^enuup,ataau1".;erraey'oiopal5gp1"taur1'irnena1p1ba".rlrpaeprize1ielreau'lflirneireiFpraoulu1sriei1l;6u.zrrreltirnuiylr6nr1urIlr'g,prnan' al1rdliees

9T6T

ernr.lrndroo.drdodraIBEl.]EuJonru?€lnpcunoJ-JIlnurraJdrc'.rrn'cnraipeoucl.a,,tlrllBBlJJSoBlaOrpLprcrlsoolfHrus raru*gc u,ptur-nd;:u:rtr"feis#g:si
Rrlseou e.rei ec ruoreJ ps lliol nc urnpprls au FS 1 sndy urp rariezrlr,ric elea;ig|
ruplacul BS o?so Ecseou"ruroJ e.re{

'llioururor oJ?s€ou ra?re
--nrrrreur
uInrpsorrlon;leeo.prrdsnc,{aJ.orldacaepInole?conp.rrJ rcFD
nrzJ"r,}

JIeB1oalurI;in-elaBalolnpod_;BrdJSBsarSuprrlunrricucpnppudppr"rqrucFepau"rrled{drsuapprsq'aJlJloce.u^o."srIr';onrc^;s1sTpoilIupopJue1;ousr;BruJrrcps,doar€oJzderuoaellri8rpllposopa-J,prlu1lJoa-grgep$ge"r
'r1Sau1uo.r rrrnllnc ap aiurirqa"rl
ololeJp^ope e1 elrldepe pcu"r luls nlr aseournJJ o?Je op aJlseou aploc$ -
'aunlls0ri;

oPls'BsoolcoBJ zapun;o;.de ps rS csepu"r8 Bur ps lncpJ Ba-Ul1rorcrFSSB'cABuprur(En?J?BuooJdeqpalrrulual,laurq

uIraJA ap ?u"rs a?J€-olaq ap arlsBorr

'( ape-aloq > ap rloc* ura,re rou r$

ul-olaroqJy 'acru.ralnd 'iS rcu'rpe rurcpppr ',ie"rd ap r,SFepllelo8snSrlSaqeuqr,cr aa,rp€aro{erzBr1ai,prrp-cp

nc ap.rpf rzplsB rS 1u1s rS- 1so; nc rroqre

nB. ol.re-alaq ep-agloc3 €aaoe aO
'Rrnllnc plE.rphepe ap Fapr un ap r{ruJdpls fuo1ac] e arinqurrl prFJ €arer
- --oqeloc ur"rd I! '1e;nlgiugeu ap alBlrsoJou o-Jlurp rrncea.\ uud lacu!-1atuJ

neolieu ag 'nee16pu as rc 'neiurrJul os nu 'nBa.rJ as nu ayloc* ?1nru ap r€t{
'OUIOJ;\ O
unu"Jnrlue'dspldBaHcFplezlgltudlnesJ'ugdllepuunosr'olipefuueo"arplqdrJu.rdaodgp:BrupInBj Je'Brrr-n"\raolcp1r€rdn1r-pun1upu,rurcgrlrnpur"rJr"pr'cdsleuu,en'qSenergcpuulnqnl.erissrJ$;a;r;u;-a;;
'aui€Jls lolaiuanl;ur pqeoJ B.lacauu€rraJJl.rRodllondurrnspolef ropp^a.proe1r"irepf e.rnlcrj
+€?s pluaur€punJ

- -I'anJuacluJlcorBlpuJt,Brancreuaars?p1nBcer1oru\llre?u1o1\gcoou;rz"dtaslcn1upoe"1JraslSrdrr'llnnoct€SenaIuiEepa?"Jru€n€cl+eruuaoczrSoli.pordlfra..rrrdpsE1le,ee"r{rnuprc.^ronpSpsn.vrn,.se?rFaie.rr"rdrr8rs ec
epod_.rrlerc6orurnF.rSluUaJd'Elzloln.ruqez"rl; na
ap

- -pstrr?s a pt.t€O rn1 e.rnldpcs rB e"rnlcrd ezezrca"rF ps rS

ozozruBuror ps B IS lrlurdo B-s prA€O ujl

rsuncs* ,r*qrzr,tur rr*ourp"rls ,, ;iiyilhT"ui:''T#t;it:,1fffi3":"!:t';:Hl'-Ti
ulp o"recoiJ rc urp 1nun rcru JeC[ .BII€?I
Iual lrnJ?sur n€-s '"ropuarle?l 1onptasl uu"nr 4snrpSo"JradJBnC-u ra suaqng rS zanbselarl
sauue^Bq3 rB
rJrlaoenBuuuusrl{eran.urJeerlef-d'eaieeeuru;nrS1ri.uu.rnrgleccda'_e*r'FruJ'linnIB-Eoqcppuun"rqolurllsIlBeu'ge'slarane-e'aslanurelecacIrrgi"uuerIlnnIldauqd.rruIgolrcr;p}BrpoB1uqsno;aulprpn'rpcape.rrJcrBJl€slrB€rucuSoneoualaqaJrslplrorBSrnlBJrr?snmEursIlBprS?oscpeal€r,eptulroir.-nfr?Jndqo-ualprr,rrun,pranup;1.ccr1aenIc1o.qrr;nsen,11rbasfpe-pl1'i;earee?arp11rererep,udasnapReup1pJ

III

Drag[ prietene,

fi-am ardtat in scrisoarea trecutd de ce qcolile de bele-arte sint de folos

elgnlitrss-edolsd.ttmuadrudiree:zqpeteeanmatrsudunpcurdanilcnite-leolreocupece-eiranmic[aiunliaarindretmapglnuilotlinur],itlaudeis.dfIdafacruc,dtpscepurdneeopgartiolntg5ldrepscauurlte-q,i
strdlucirea artei poporului sdu.

Tot in serisoarea trecutd !,i-am descris fizionomia aqa-ziselor < qcoli l

de picturfl din epoca de aur a Occidentului.
Iar despre ale noastre gcoli de bele-arte spuneam cd sint nigte buruieni
care sug numai bugetul Statului fdrd sd dea roade.'

Aici mai accentuez:
Nu numai cd roade nu dau, dar sint o primejdie, o calamitate, o ruqine
pentru frageda noastrS. cultur5. CSci prin r[tdcita lor organizare e]e deviaz[

tinerele noastre talente de la adevdrata lor menire. . .

Dar sd vin la organizalia qi programele gcolilor noastre de bele-arte.

Organiza,tie ?

Programe ?

Da !. . . prea multi organiza.tie gi o incilceald de programe gi regulamente

inutile.

$i dacd mdcar toatd aceastd organizalie gi toate aceste programe ar fi
fost cel pulin adaptate adevdratelor noastre trebuin,ti culturale, adevdratului

nostru ideal de artd !. . .
As!
gdsitLlea-aPmarlisu.aFt ddred-asdgasctahim- badcmumnimciniccizdeecai-tquanizcei cini cdoeacaen. i - a$a cum le-am
Ba da ! Seclia de arhitectur5, care fdcea parte tot din $coala de bele-
arte, ca gi la Paris, s-a dqei asfltdecuret g-ulaamcuemntec. lliva
organizalie ani - devenind gcoald
aparte, cu alt[

lor Ro"miinnef,azAamdaenoqrgiaTnaiztatareresaciunsst-iatuulisilotrridcuuilttusradleasdigeuvereniatertneelcoersaprleasptriicne Unirea !6ri-

locul meri-
<-pd.Doeot.iporienn.atlanredmaceluautiaimAfopls.utlI,.g' isCeiursztdeae,dve<iemaooinnsfgitircnuoloaialesiannRcaoloioamlnillainelidar>imnccaaeurpt'e5u..t.u.sl[Iulni{cAeh,riiydq-eacnzo}e.li
tat ln societate:
p- icDtuardr, c*"e,
de dupi.

nu numai ideologia progresist5. concretizatd. in programul Revoluliei din t84B qi al tlnirii,
dar qi reformelelimide, care s-au realizat sub domnia lui Cuza. ln ansamblul tle. misuri,
menite sd asigure orientarea reaclionarl, antipopulard, a coali{iei a cdrei expresie a. fost
Carol de Hohenzollern, cultura tfebuia golitd-de conlinutul inaintat, popular Ei militant
pe plan social, ce caracterizeazd miqcarea revolulionard antifeudal{ gi lupta pentru crearea
statului national unit.
ln acdste lmprejurdri, structura academistS. a qcolilor de artd a servit politicii anti-
patriotice a claselbr dominante. Practicat[ exclusiv ln atelier qi tngrdditl in interiorul
AnIusiice,iravmrirtiae.rataucrlaiaedie-dmeiodsletodsgppirareocfteleasnsaedtdiineiln-erlpeqlocpaortliaolng,ourealsrueisa, tepcruaonlpeorgipetionppldiocrdtuuirlrueicii,tan-ciacdiqeidmdeeisspcterie,nuainpfmduphtetruagirindileeitptollnurgii-.
zonturile invlfdmintului qi astfel, degi gcoala academistd oferea solide cunoqtinle profe-
sionale eleviloi, conlinutul lnvl-tdmintului predat era, ln interiorul ei, profund retrograd.
'$dceonadlainledleoracineosvt attipirahreiprreoa-olisrtrea,f gi a pdstri.t tradilii'clasicizante-pe bare le-a--opus rigid
reflecta in arta autentic5.. r[minind ptn[ la sfirgit izolatd de viala insufleliti. ce se

Astfel, pe bund dreptate, Tonitza a demascat Academiile de bele-arte, ca organe ale

reac!iunii.

100

IOI

'pleuiuualap 'rnlntusrlnlosqe nrurra( uJnodlauuoeczsaalpJ'lnncelnr€slulauslrdrulxeoappnrIcale'€lEBaaPlr-ulI€nIJruaAuEXaZ8pIa€uzorrJnJlcnaDlaopcBoa'sraaDeIinu{+ep.urgu ]rl
JoIalJ€ rrJappcop Bznec also
uj

B'ilpeoulaourirueElIuaolceJaaup€tcaBpu)rxEaJsnulleunuap-tlneroddo.ardere'1rs16rpr1a.r.er nr!c1nluuarl€e.1l'rrqiceazyEuJao;B, JEsal-illBsrrlcbr'rnnylnDulrts1rle.lnleu

9I6t

E orarrnduocsap elalduroc B[ (epu*+u€c nc Bu.ordu,r 'e1dn1- tillffii;
ale alodo .rolarut;d teerl{er"rrnecdeJooloplaalJ?nusr€uEls-alp(eprl€orqucoors EnIuJBe?})seRa}csBeo(Ecy]ry'r;rDacpld
rruJ^Bc rc tJi::
u,r asJeols

-ndpd u"r 'rolau*zalrnc Bruruop qns 'asnzpcep 'arlocuelr* urJ;i::;t3"J$
-oioc larcsrp rB pp"rnleu ep 'p1r1qns ap 'psurlsip ap llle 'nea11ep1 rnl Blry
'JolauEZO?Jnt alB alerun;.red rS
oplBs alor€opnq ulp nBaurod elre 13 Bcrlrlod
'ue"lra(BsrJsao1Bocruodeos r8a; Ilulllln
'auorzrJ€d aIOJorIalB u,t ar$o1pcr1 aJ€ru (JR^apE
BacE BI IoFC

pcr?sr?JB 'acroJo r€ur 'as€o.rn8r,r reur 'r1Sa1pq.rpq reru rrrise.r(r(dusrusrrcnrscErlcoi)u)e?JsdacEB
BJoJSorulE lelRdsoJdu"r B
pr^Bo '1-npuprisns
pulsuel pc nJluad 'r5nsul plAE(I lgcep 'pt,Leq (ranu1orloer.'rrdpap;a8se.rrpoin'nru1rerzuar,L'rrr3$eurln
lsoJ nE azacueJJ Io?JB rJolpcrJls r€ru ?lnru
'aJlseou ap ed rou r 1e{urr;uJ D rue rlocS ralsoce lnlaporu pdnq
('raiue.rg pcap'rado;ng

Ie?anrs1?ioes)"Jarr'lBuduse-u'rtrpprnRlFB.rr.?so?Eno1Bpc.uJrapnplJ{u^J?oJoJpoBrepn}aFcl'eue.ronzolssop1orpcpJ8cucaeresB1.araru;{rpuRl;?-?lrr,nSur€rBdu;rBuaolIs1ulBro1qaJJnupur€o^nsdo(upnrrryu}i;-s1serr'up(.croroesdrccenrl-usco€npIDcpp-?lr}r>soqarlpocJloJernc^psB'epzruqrznerlqlpJss.crraonpuc.ozletoTe1cpedua;l€na.rrd3pJ
€a nu plBporc1u [S] rolaaznru al€ rcar olrlps nJ]uad reurnu cru$e,L oulrrrgr
BA ol€c '( oJerrr D pls€acB op alepunur luls acrJolsr aloazntr{l
RSU"I EIJB
'€ruog e1 'eua1y EI ' ' '+ncorl
u"r eaS"raur .ro1 er,ie.rrdsur Rleo; 'crrrsof e.toc Bc pll1nq 'ea rS gynia.rdsrq
i ernl€Ni
'orruapeov ( BcrsBIc D arlpc ap FlrculJqul rS pleFunp

RzocuBJJ EIJ€ +elsrleJn?€u-?aJcsrp 'puruas 'plernc RZac
IoJ €[ arJ ps nero1 'rueuroJ rS ruaruale Jolrqcol eaurrilpuS e1
- --'Ful€1J.rJo€coUf1veq'raBJnac

'io"rd acr,ro nc(orJ Fs nerol ra:a,iarpur r€ur ?Inru llilqurB n€aae r1fr1.re racy
inu 'yo
irzalc tazacue;;
rer{rpe"r1
); <r rrirpe"rl raJpc 1;
'< iarirpe.rl r))oEJaaJoepolrr,zrne8dr;aaplrpc1gol.prdosseir*unesseeorS{p-eq.re'ecperlpindlrlnscur'aRupeluJrqol.qr
O
r* ruaruele
l"ru€uror r$

r15aaa"rF .rolapue8al p.ro1n[e nc 'aauolsr rJnolqe? aruJouo '< r;a$ ep asndurr
alapurJoJ pdnp 'neuor{ca;uoc os aJ€c u"r pcrJqEJ O 'plJ€ uI zacuBJJ Jalc€JBc
gInln?Brp^ape rB lurds In1nl€rplape erluoc alJ€oru op aiurluos a1a.reo1p.ra31n;

neau.rod alec urp arirzrqcur 'sa1a{u; npJ ( rusrcrselc D rnun 1e qrnc uO
i lrrpllrul o-s slcap -ur€-au pulc rue ap rcazreS-rcezrcurc
{unce srJ€d urp s}Jy-xneog op alocg(I
'ocnpold 'pureas nc rBru BJo ac rS (a1se o3
oecaery€aclernopd"raosdondN[€'allelr?pu{oeurle€poulnuJ l Inralc€Jec o?Sapur18o ea
nrluad 'tal €I IoJ BI ocBJ as nu EUv qc
as rrrpplc ol1nru €oJd
"'elr.Lprdsr BIqB* drurl purrl1n u,r- neu"rrpp

IV

Drag[ prietene,

demCniutdrelini,tuql i<rsc5l.assiccoa))t5a.rraeratatofcramnacieiznitedni,ntiamsodcitrrleazepaasrcfduminata5rtiinqticasirme lusel

biilScea.

Acest curent eroic a fost o reac!,iune contra unei arte imbitrinite, contta

uanl e$icl^i!)na'lairitFledrnreaaonbrf{ie,n/alae, t-aeacreptesint-dc_laelasraiicmjisuomsrtaigfliircteaactteod-,reopmitmnaipnlrae-juppurrdterrceiulfeamcd_liee9.ai cf^eo.lluol'-de organizare
Aveam nevoie de o asernenea qcoald ?
De o qcoala de reacfiune contra unei arte rafinate pin5 la putreziciune ?. . .

Trezi+ri din sclavia ln care zdcusem, de-abia deschisesem ochii s[ prir''im.
Noi nu eram bolnavi ca s5. avem nevoie de hapuri intdritoare'.. greco-
romane. Noi eram un popor tindr, cu dragoste adlnci de naturd...
Pe noi nu ne moleqlse parfumul excitant din luxoasele budoare ale
curtezanelor, ci ne intdlise parfumul florilor de cirnp, al finului cosit qi ai

busuiocului. ne dam sufietul, extenua-t'i de forle' pe perne moi de puf in

Noi nu
iatacuri lmbriicate cu mitisuri scumpe, ci respiram, dornici de munc5, un
aer sF.ndtos qi tare. Ne incordam bra!,ele la coarneie plugului, c[lclnd peste
brazda neagrd proasp[t
Noi nu fdc-eam bei r5.sturnat5.. nici contemplam baleturi ia Operb'
scdidam ln 1P1
ae parfumuri,
ori clrnurile goale qi iritante ale metreselor efemere, ci ne zdraveni, o-teli{i

rece de izvor, qi priveam irora invirtit[ de fecioare qi feciori
in mEuni caavecaium-pnueluvoi.ie. . de purgative ,,r clasice D, noi, sc[pa*yi din
raobpiero,d-uacbeia.
incepusem a contempla in-liniqte. Cdci un artist, mai inainte de
cont-empld. Contempl[ timp indelungat. Contempld cu smerenie natura care-l
inconjui[, viala care se agit[ in juru-i qi din care el face parte cu tot
sufietul qi tob trupul lui.
npeebcE$anriueiin-!i,iaf,acdceiaindvmeresamcsheeizledineadtdroeinczchirieiiaealesnpe[oappmroiuvreluuqliutriio,),mpcrinoivenestace,uminp(clivdnrcdeimnceeaaltudcriianndtqiiai rvlutiiaqmltauii
lasedrreisie,eldooignslinapdiinedfausnpcdSoaa. tmferu,eminnutassleu!c,fealeartaepcleltaeilruoisrritfliocor,pieqnriecaedcreeulleaurivt5,rtedimrniiucrroai,mrezl,nicfeir,qetcqi,otenc,duutrtceodbttuoicra.iei'
noptri <r inainta!,i I ne aduc plocon de la Paris dou[ qcoli de < bele-arte tr'
Uria Ia llaDaqi'aiP,naaar,iitsaNiiolnabceeB,puAucmsuearrze[o$aatni.sa$e, iqdmieimnocbo5di.llanmd-uul-lailelezecliuuqiimsAuepcmoeidlzoee,il.edSeceaanpceeectqeat.,ia.,\,''_[madracei

Aghuirpesliu-,
tmcnusaiorzlnbaimiinlPinbdadinrupids-ele-sdaieitngiasicfsdf[uiecpcucrualai reudonempmdilioniaraierleieceatdodleroe, recrnoeit!pug,iezuvirlaadasmpmcreiov,nficletioezsnaodqtrouii,accrSceiur.t,csoutrdoilid[ddnreiuo$-qr[itrtsisoe<fotclnra<eartciian-lnart,as!limca,ieraaI.rii

* rr Clasicismul ,> davidian izvordqte din ideologia Revoluliei franceze de la 1789

care igi f[urea arme ideologice din reactualizarea cu]turii Romei republicane" Cf. Nlalx,

18 brumar al lui I'udo?ic Bonapa.rte.

102

€07

'(4661 el"rqurerou 9 '<< EduetI rr) '< ersa;dxa
a-'1:grizo1p1gorculoseiurl.eal1lo.ecprc.rri1iod.elraIlenrucucere'orpuulerarunrlJaa1Illsro'lBJacneo?cc;su€oag"ecrSrd€lS1e'o;€1tacanal33S]aB.ercleuloel1liutsauunco1ratsc'ar'rp€.aprpaldo1cadqlucu€zrJ-]1Rloo1Ppuu.lc1zl'rr1a€rrnS€pa1aces1usrio1lou;cutdle!-al'orcn1-.aelatcdt.'nrc1se1act1ytee1ioap1al;oy1al'poatuc1rooa3ll}d.uarag1lBuylascrelran€upu8onnitclscsl€daetepoaerJou1u.uItuneFallpaIlJra'lo.nBrpoprq$rluScriiiIi
Balelllrqrsuas EI alapoloril ep*oce ri-ps nr16 ala arec ul €rnspru-ul aIIlrI +uls e1i1oc$ I
ra?sa?B e;dnse auIIoJ €zlluo; +
:ar"rCs 1a LZ6t u! 'nrzJll leru rB orualqo.rd

E-l oJBc rrloci InlcrJouoq ul 'e1ns e1 €]l]B un 'es e '1€crprJ rB 1rn;1sur
alirzodxa a.recar; urp

E''p---'eauuaJa'csroEuu'serJcieocnalaqaocluiulurlop?norFpliJrlsdSuJBov'oe-osdR?Ep'ursBJpaoerlsIpBEiJ,nrrs?rou.As,-cI^rInudIB.iplnrJeoaJEu^sp3drlaq€rJFn€nlac(arcRFllqaBou??toiddcIuo€SEn?uup'JppanoEol"ceu-rdserrlrn-nppouEJJczBlollcspoauOoA-oBloeuEIdS?ado(IcompoJBlo'pJE?lolonlrtucsulsla'eFapaJpJarJopiues.uIareJIelOaurlclpuJcJ?elurlBlBlurppcE-u'lee'asu(lPJ.eJruEoeBO1an.rJdsorcIlceaeuIelSsPuoaruBtItulplU{unoJIaEclBle,sErcSFl1aFoYESnuprzeU,[?uInI)rnAu)B"{eoIcqIIRiApJedPoA?.eSnBnnJosuJple€lxRollosJu€ZnIrouJa}Bec',O1da€\"e?(rl:FeIcIn\lJ?uo€1arBnrJrlsupu1e}
< p1.re ap oruap€cv D o pc B?ozEF o-r?ul lzpunap ?I?Ic ruy
["p'r"{reespac.rrgaeludr] Jolac e gseorpfaurr"rd rB pquauroqal BAISUo;o eco,l.o;d E-t.- ( IIdIt

-urJd D r6eolace roBdBpaleJruuraouzror".rrd'rStueo1lisur.lrpoEeoncrleudadt$ orlcurBcdruurea8coleoc{ur.Tro-(earalocce* ro?sao€
ea.raqcnppdsap
ag
'iruorled pullul o-ol oJec od ese,r8
1-rsrrri€l{nluuol1asrdlro1aJn1cpocJlIEaoS€Tpru{-inrl'Jr1lluecr(1Ead(sJuiu{lorserIl;IBnpE€8?JoIsrlseolIneIalqocc)E^oe€rpi'auuI<ulnoiaurrq1{loeceeJ1zerpr,uLaurae,1tn8'eciue.rrnng*Dcu-ea'o-plauppp,BIslJponUIcfJceoBPlsEuloaoeoq1J,pStdeeaaI.aturp}l.onercd.d}slH'eoE;rlocnuArinrou,fn.lradou-s gnIgsneud?niunuIt?rcqauSrualrIsuIioEcredrJ}

'?u5rrpuJoln8 ap eprl.red JolasJallp rc 't'iuerlc .rop*.raltp €oJ otrroJrr op
l''1saoncdurpprnplo,erddu1Jd4ao"elrrppJnprqcrn{seelczerluEroes8prpEo'a1Srxc'*oou1ulaJreEl.urErd"arIBuoarapeEJpaII8Boeepu'.arnRpu?neB,cru1qIron!l.nJsS1oaspr€oelsooo(Jl}lclrcBnllpsuoll;zplreeeu-lae;1lzna'lp1qtouu;grued1rpp.ur'nirpel6,pr.ou1c$l

'nrJoznlr aural^

E?Inur op nrFrlsa;rd un -?ulIseAaJnEcc unrlqpc'en1cer-.ra1oeJuor daeJEI-opAszII3JoolIEoIlcaIcJolruraliunelrles1urrieruaoupn
aurfi.rds ps rirps
eurnr
-u€qe Jolrlala e pcr8e"rl erienlrs ap rB olre-alaq ppiJelseeuoruurieppaopc*rBFcIzsBuazI]acnur
op
FS ptBSRI o oJBc ul Fq€rozlru FIeq ap gdnoo as

os SHJSYON ( g-l3JUV-ATgg ))

9r6t
' ' '€lBo?ocos E]IB r-B?sBo?€
- ?l*al e urnc FTuBOS nc r€ur rS t1e"r1ur e + t'l1roer;r1uer-uEoaurIJunr€uI€unouuID'< olre
urnc
'?€JluI e-u
D op oJlseou aplocB ur.rd 'eurncB FuId r$ rcunle op '.rn,rape u1 r$
-aloq RJ?uI nu 'eaJl nu ourc rBrunN i au€ralns rrunr{eg Ie IIJ
esJns urp pnle.r8 edepe os l'iRllSJIoudoA- e
' ' 'i 'Flnsourn4 B oJEolpcpJaulq

olsa
Fpoqols ( FuBJo ns eeunt,ieu l pc rB 'stqcsep B-s ( o?Jv-allafl op Elurape{v D pc

Afacere rentabild, care poate aduce gi nilici glorie. Se va gdsi insd, ln
Romlnia de azi, cet5leanul ori cet[-tenii, care s5 aibd dragoste qi pentru

soiul acesta de intreprinderi culturale ?
Sd nu descurajdm !

In legiturl cu situalia tu]bure a $iancdoicnlaiciredceonmebpesrloecm[-ladirlddtetmo-a-re$.vi opiernetrlautaa, se

vedea mai limpede tembelismul oficial in
treacdt, o mic5 intimplare dureroasd qi
setluerd.ijlioirn$aceorliliibdeer,becdlep-datratese[ddienlaBuMcuinreisqteti]ruml eArrgteinlodrlaproBmaiai-
lAsocia.tial mii de lei pentru intrelinere. Dupd o aqtgp-
\Iare 51 pentru
siunea c[ va primi, Ministerul Artelor nu rispundea de loc
tare exasperant5, filna sosirel, zece se reln-
cdldtor
care timp
tcoearrecrdilo, rqdi es-zanrdfdi5rjediunittoersaleumeieilviliilofra,!6fladceeqptiao]piuqliapliraegfldotceaalud]b, adgaacju[l sd

un
mdrinimos nu le-ar fi venit in ajutor cu 75.000 de coroane, din care elevii
aasutdp-zMui tipunltiasttsaeurbcuezlilsoAtrarzteepclioenrm[ -liai <driosecpleuriipvfaidrtegpdaedssutetiuli.dmiidlosru.r[ > - n-a ordonan,tat nici pind

1920

O $COALA NOUA 52

f-ruminALoNaasvicsteaMiemr,uienn,ciaecspatiedvntarai5nule.lspea5AtlceicruftSniemin.ulot,.eard.zdeeoucugleaa{:tyaCrueln-uuajn.in.lsapcoaBrrtuloacaunsrceeoq-ptiuol- p<ietnnnotrauugdocInaireqec;onuaenldiancdhlaeipauIarimtgei
c[ au fost create.
Triste lagdre de vegetare.
liza,'tCiSeoi.nsCttiso-istoticsaairtoeaa, trieftieinagdi acplr[tiempeienjdstiiotmiatuspelui.irialeleanceosatsetare simple sclifoseli de civi-
- douizeci
jale monetard,
de
centime cheltuite fdr5. rost, inseamnd un lux
de Primejdioase, deoarece expectoreazd anual, condamnabil. plotoane

in societate, de

analfabe!,i, de suflete chircite, in care arta se rdsfringe, meschin qi fleqcdit,
p-indAlabsodulvreerneli.i buni
sint pu,tini. La intervale de citeva dsienriai l-amunbuicl.ul pedant
Stai qi-l priveqti
uimit: cum a putut iegi teafdr ( pro-
(Vom
qfeiscoirrpfudcaittinaql ip, riongrmamaejoi roitfaicteia,lede-duisncdtceiausnceucrielerepberadlSag. oqgiicpea, raalzeituisnmor.
vorbi alt5 datd, despre minoritatea profesorald, care implineqte cu supraome-

nesc sacrificiu acceptarea promiscuitd!,ii.)
Am denunlat cu alt prilej cancerele care rod din insdqi inima aqezS.min-
telor noastre de cultur[ artisticd: un program de studii alcituit fdrd cunoaq-
terea imprejurdrilor qi necesit[lilor locale, qi un corp profesoral recrutat,
indeobqte, dirr fdrapul intenden!,ilor de cluburi politice.

" Ira< $1co7ailaanauratreielor19fr2u6m. oDauspedrr din Cluj, infiinlat[ Ia 15 lloaie2m6biarineua4,r9ie251, 9a3f3o,satcienaasut-l
ciliva ani
guratd de funclionare,
qcoali. a fost desfiinlati rr din motive de economie bugetard ,r.

104

90I
'cBsI lrurlq +

alr3nqpul '3ur1s 6s 'ouBra.{ns rrip}rrcolparu 1niardslp r(Sa;eeac.raa8leaaletiua"lIao?uuqanpsl
'tatcur.to.rd InclJounlu"I EI Frueos nc r€ur
purunl a.rds e8e.r1 ,re-s I apigcepn[a"rd rS prusrlueped r$nqg.rd rS eurcun.rpz .re-s

I alesa.relurzap alalce ug 'rze o13esdr1 au aJ€o 'et'iulnrue o ruolrrJocs "re-g 'r"rn1p{
-p^u"r op rS aluaurtluas ep 'r.re.rpd ep qurqcs ltuqlpoau un rcluJo?Els JB-S

elezrue8.ro rJ JB Ealsace pcep ttrurapece nrled-ta;1'snasloIcBau?r€?oe?lRuJlBti1lAn1rI.JrrndssJnucg
rr.ras e,reofp;sap ps 'pguc1g1drulcrn(cruEoIltrB"rlcssJ'Btti-auo'dueuulrp
ap acrporJad 'rr,ro1d1ncs 'ruolcrd t.tlBou tt.ro,te.r8
rS rricelrq.re 1nun IoINI
'nr?sou rnln.rodod r$

rnpdurrl ole oJ€oleo;c eltrS"raua o1€ol n? ?s€lolJns lceluoc BnI B op pfap"rd
rolrlola Bp JB-s II 'lliot nc uIRSIA o oJEc ed 'o1.re-a1aq op ElrrropecY uI
'alrlrurJap rrJpzolrqcue rS crpoleur r; "'rIenl1nfcsou
1e '1e1d '1nlo1ezrue8"ro ''

-ncau gruJncs oJec BoJBlulruRJJ ep 'egpaut og.rpSr{pp; n.rluad ee.rriel;nsu"r
ap tanurluoc rrJplocJac Bo?BlrzolJnc ap pcIlsIlJE Brcluocn erndsap .re 19

-na.r 'eriepe"r8 e1 ppu"r8 nc 'luaueur.rad '1coipR'<qrJpo,ArosIca$;o.-rd ersued rB ausrleur

a'rJnaprdlaulerg'c€uoJlBeratllI3Jo'IlJeupl dalauJneoolpocolor$la.ruoyB.orpAoBc d.roc I un eq
e11oq 'e"rer1 'asBou
-rurn1 rS alsel J€-u ElrlrapBcy

'BJnlBu

I''aaJ1leImBouurJr$oreqlu,ot€a'urna1frr€np1rnurplsoalaeeo.rrdt$searnpellnrecslrctu.arcd'pss1ese.ri1uu,1rlr. l'e${S.rdg-s8aupe;1{IecaIrdu.t 're ppnJc lol ul 'lncsounc

'pcep eutq IBru l,IlE nO

Iuaurlu E?oJrac JE-I n\l

'olncsounc acrlseld alaceolfrur ulp 1nun ut"rd 'gct.rlunpl 'lnl B aJaqJaIJ pls€aoe
'crleulurapulau ap 11cr.ro'eurr.rdxa pleod ps rB 'alnzplou nes alnzpl .ro1ac eieg
ur ozalqr^ ps :a'rr$nsur o ?.rcapslnrn^aro":,i,ru:il,5#:ii#iBr-JH'Ji?J0",""

'i1ocB regsace pure.r8o.rd tBnsug oJac re-l 'lq:eis iB leuoric-a1as ?uale ie'rbs-a3o.rd
rlpurlcu"I ollpp^ nc ttiealnel
dloc un 'acr1se1d ,rofiesnurn,r; ea.ra8alaiug alds
-BcBq nJluod pciSo8eped e"rezrprceds ep ppoc3 o ry .re InJ€ulues 'a1Sa;tg
nrF'l.raJrnuo9cTJ1nuon-.ecrllu1urelgalrnudurg.cor-doprI"eB'rpIacncdelJrnrqepsIouoeruluupn'trcaartsees1eus1nper31cr'rdl1$"g*r.alArEuouIllgglpeB1u1SrJtoalrr.s1creI.urunreIrr.rlBroul1ucpaSBaBcdauaprrJJcpseeopauepiluPe1clsliopluesrrllrunr$uneq5.u'razSn'ltro;1eBu.3rI;tdIo81IaAtreppu.rncorntul1{rgpoBEl'uapeuntu1cadro.srosaenptltuccarattpuups
ps plEO Bun pc a8ala{u; BA as nu }"Ic auraJ^ €1I1Y
.ro1.r1$aeur ea.rrlp8a.rd oIJ pzeaJolop rS-nu el.rgdof
'apno

aroc I *rrc a p na"r8 re ur

'piurr,lnc-punq
Ji:i}Iii";' ffiffj' o r'Inlrno
r;rXE- op
Fcunu
ap tfLp-Jle'"Ju't:ldtcslp
- F'eradecud op o?uoruolo BAoII? aJBlIJouIru raiue8rlelq rJolp?nJcs Ilqco

op ?1nur Ierrr ra EoJacnpuoc uI ollrunu rJ Joa 'aridecxe ur.rd 'pcep .rerq3

-'alualsrxa 'pnop alIBIaIac rS ec RUBos p1st.r1 tBeaace BaAB e,L fnlC glp EIBocS
'p1rdr"rd orrncng
'[ntC et pcseaS,4-tps o-s a1*at

-nup1d JolalJV InrolsrurtrAtr aJBc sd e.r.e,rdsr ep 'ledlcllue '11nru ep nu 'erncnq es
, rrieraue8 rapnlce re r{eut;e.r rr{aod urp lnun 'ueelap"re lsrcrlqnd u11

Cititorul prudent va gindi poate: <, ln ce .tard a mai indrdznit vreun
gsduvinelloncu-ia(scgitiitpoerupl rporfeusdoerniit gindeqte intotdeauna ( dguevfienrintivrract,upGrinmoaarme)en-i
cu diplom6, concurs qi
fdrd domiciliu, situalie qi ocupa!,ie declarat[ ?. . . D
Nu te tulbura in deqert, cititorule prudent !
Ceea ce visez eu, in inchipuirea mea fierbine, nu se va putea lnfdptui
prea curlnd.

in ti.h_nGde,neprai"li4a -l.nuosafsirtqr[it,epreensspieacctuiqotaigsai tqdi mi]ostivd. Te va l[sa s[-!i consumi,
de umilinld qi de fric5. in anii mul,ti de trudd, de ascultare,

Dup5. aceea, numai cei < fdrd domiciliu, ocupa!,ie qi situalie r, adic5.
min.tile superioare gi slobode, sufletele adinci qi albe ale poporului nostru,
vor pdqi sd pribegeascd spre coeclheiiptaintreurimcoiii,luprioarnleitl[dpriei,
grele de pe ca sd sfigie piclele
fruntea qi de pe pantd
cdrS.rile, in
obositoare, ale artei. . .

1925

MEI{IREA $COLII DE ARTA 5s

De cind sint insdrcinat cu conducerea Academiei de arte frumoase din
pca_lipniti^IannlaupMerisomtleduodlv-ereiinl,odcmmcuulit-neaomsmciud-atadtfopsseetacdmuapatricsnd[svuaHlc!ed,da-rsiti,iqoiinsrsi{tmiintuatrlieiebvidnddee.
speciald disci-
zis: cunoscutd

anapoda.
E, totuqi, unul din cele mai vechi aqezlminte de
9 qutn de ani la cultur[ o-rigininecucrainqdi
implinegte i\{ihdilean[. . . de in+,emeierea ei - avind
Academia erceeaqi

Faptul se datoreqte, dintru inceput, titulaturii ei exotice: <r Belle-Arte ! y

iqcdqn.Iieiacgcrm[.'reCBIaIutsahdvoezs.iulrtai-icaemairri[rziRt,aarafptosifcitditm.l5ipnar.aadztursri,,ttets-uifcadetidnblemrsd[paapaemdiuainaasitceerctaoi[c[lmsacidepha$a.nuceaseen.tdadeg. mistenpbede,lqmi-mArioicsjppmla5oeo.dicdnaneueemteel:pifpteAuceocad:epau<oudu]AirennmumraltoueicaqmilueifdadaveFgcroderipuurebmiracadeqotdsuiauuurcsmdnsuee,fRAlt>aseccta-eanud,dalpimegnctmtaucuerrleirdtgaii,ii
indeobgte, produc confuzii.

$i confuziile s-au produs, chiar in capui oficialit5lii, care urrna s[ prive-
gheze la organizarea n-icicoudaretdzuhltoattedristpcoernsieceur-mdareaqcetesbperi ininsAtcitaudliei.mia
Nu s-a priceput de arte

frumoase.

Fabric[ de profesori pentru cursul seculdar, ori perfeclionarea ta]entelor

plastice ?

lovada e < regulamentul I acestei Academii, care, cu foarte puline

schimbdri, a rdmas acelaqi ca qi acum aproape o sutd de ani. . . Un haos !. . .
Un lucru este clar ca iumina zilei:
doui Academii
Cele Patriei (una la Bdeucaurrteegftriuqmi oaaltsae,lasiInagqui)re*l,e pe care le ar.em pe tot
cuprinsul au un dubiu scop:

* $coala de bele-arte de la Chrj, intre timp a fost desfiinlati.

106

r0r

'nErncl EI EIJ€ 3s uz']ruoJ, +

'rqasoapu"r rS R?Bpoop 'toiue8rlelut op rS rnp1a1;ns alelaie; a1to1 ad 'pzea.rcnl eg
'a1$arnupq os l"rcop exelduroc reur rS RurJ reru ?lnru olsa Fcltsl+.rereuldlcsl0nrno,

r-npu"rurJe pldoc a1Sa3"r1a"psep 'ppocS ug 'cr1sr1le pilu;tugig,tul Rc Irnul€l

ruo,l' ou pugd truacap al1nlu 'nrlsou pdec elsad 'oca.r1 reut JoA oleod

Its lsr!,r€ un rf ec rol€arc oJBIu op eSe 1o1 g at{potdi 'ralnsuad Ie nBS Iall€p
cI}cBpIp InurlrR} ad
'ar{ea;rc ep ;ro1 e{ur;rop
cIJ}unFI JoI In}FurEaJJ op
RuJ,rT€ else 'r.rosego;d tro < tl3ruotso;o.rd r"raqrl D nIZJ"Il teur a8unle JoA FD
'pzeauor{ca1es 11 eurldrcsrp t3 ecunur pln8utg
"'ea.r.L
'pliJaru eurc 16taleod aurc asor rB otllc RJIUI pJls€ou Bluropecy uI
'rcre BlnPc

ec oJE-u gier,L ep IBapr ?sace ap sun;r1pd l-nu oJet'tJ?ul? aJlulp Elacy

'rrcunur 1nlinc u1 rincsa;c 'g,r,t1et{rut ap Iuaur€o tc 'tr8a;01 p}BoDS Fs csaJ
-EurJn nu os€ournJJ a?.re op alliurapecv 'r1oc3 a1p €ollle ap a;rrqasoap e;rdg

'zec pdnp rS lrcrldxa rtur llc 'a1.red uI BIn.rpcaIJ sundsp;r.ury
' ' '1 riur.rpd rriarg

<;rr:lcorc.r3o8eao?reucu'arEuJCrrr^[o€Io?osJpqlud€l npepd$n'r-p{rn'.r"qotol1r1}aaBia;olsl?B€uJ]lispaolE€JnuEca1I'6gE1e}doluc;or3n.r1cnupltuou€scIa-cISr1*"1a'uznDatu.rn
qs omqoJ? rue r{gc 'aseourn;; o}Je ap BlruapecY u; ppun"rlgd FS €c JollJaurl
Jac as rr,irpuoc oc'uapiJ;€oftprs8ucgsotl6rdeasltacpeurur'ellcrppiuta"rird;nnc'iro'pciuoasleaoul IuolJpBc'liutillo"rsptdtas ep
aruapaurns o lrurud' -u'i* eiu'ece.r. co;1ad rurj apun oJ€lozl eci]Bqlgs u-I

' ' 'rou r$
ruru"rod BS alnqaJl BIarFc InurlIJ ug 'a1et.rtrsnpur rriezrue8.ro ra*er.rn p.rolrp

-pup1d - Eurtrpau rS erurrqc 'RcizlJ op llrosaJord ap r;rn1p1- - ill?r_l$"U_,

glrnie;rdau o op rolceJ un e uosap ap ln.rosoJord 'ourn1 urp ep,rpi oleol u.,I

'rcr1se1d r13rpe ?p BIsaJ

-o.rd r.raqrl pullrcJaxo u{er,l alun"rJul BS rnzlq neo?nd as nu orcc riuapn}s lace
reurnu pcrpe 'anpu.rn'acnseJnorucrnt.pt;aJpoIloelJJoBso€;aoJ"IrAdIons.rqlBuapddonleplt:cpecdr8uoc1opp'iuIrncueasruuoe3xa
neluaza.rd os BI

.rer '(rzgunap IBru '.ro1ruErI drqc u,r r]EIIBr€IIoBISJorBur1ne1ce.'(rr1alsleolJrJ€oluxaospopI ap p.rosa;o.rd
pugd eaunds
os o ec) sdrual

-assed ap IaJ un Ec 'ppoc3 u"r rnlnuasap p1u;utpip^u"I lllocos nB pc Baac€
?soJ e 'urnte pu;d ap u1*ou JollJolgcnpuoo e gpa3a.r8 elelratau rB ea;e6

'Jol €alelrzor.ros ri eJnllnc uaid"id,a.rluepeurunacat"s cllcBpip pdroc u1 epunelpd e auuap
rpa^op ro^ os or€c aroc*
f-i3&r:i]}I:,Jffff:ilr'rleu*rr.*",
uud e1uap1 oloJourl pulcoJl 'r1Sr1re op psuepy pseoi"ras"o"azeurao; ps 'tr

Dragd prietene, stau qi m[ gindesc ln decorul acesta sdlbatic, in c_are
m-am re-fugiat ca un sihastru: dacd, inci de acum cincizeci dlnevdalndim-aindtuiclu5i,
de cind am inceput
a maimuldri mai < serios I organizarea
picnuugbisnliuceflre-i tuoalrmai fvifneiateatrvpinuraitnrliaa-rctpfolrno(davudecincedri,etiaf[drtriienibncufrlruicilboougrrdiqtpocooallraietriceve,idn_uu-r,iasvcpoiicrpiateulrias,loemn),agi{aiticdltialti
ar fi fost pin[ ast[zi compozilia spirituali a poporului rominesc.
Cili cretini, cu sufletul uscat, n-au fost miniqtri, secretari generali, direc-
tori generali qi inspectori, pe timpul cind bietul Eminescu a fost umilit intr-un
mizeiabil post de revizor qcolar, la subordinele altor pleqcari qi gdgduli !. . .
Astdzi, un Arghezi qi un Topirceanu sint cvasi-oficial mdturali din c[r,tile
de citire ale copiilor nogtri, ca niqte nevrednici pingdritori de limbd qi spurcd-
tori ai moralei !. . .

Doamne ! . . . oare pe ce lume trdim ? Si de ce ne-a fost scris s5. vieluim
intr-un veac haotic ?

1938

-ee YI,^trgTgOUd O TnTIdOD

Desenul. copiii gi pnrin{ii (1926)
Copiiul- o probleme (1931)
Plastica infantilS (1932i

TTI

-a'€apJdu?s drunOr[o([ousonJ-p.ar1olrupnt.urpdodl(nvuprau'retrplue"Jrrqocloles.roaoJy?olu]SIlosaJ;ocnJco€nclBguerIreiae;leaurJedc8oaaldlelaerruBurr]rp1.rneru'aauara]SorouzrJru.Breocd€eB[nopoOopu(r1earpc
uI - -(rr,irc"raxe
'"rop{Lur.rpd EeougaiurruralSsEBupnuqi"rndcnc'41r.3ran;cr;rl'd.roapp.rnrzceaczreeaSlu'alulroufrer"urdr
EI : FJ€runs Fcrlsr?Bls o csaurJo?ul
olrqeuruepuoc u(rr,rp.p"lrud"s'ItrSrdero"urcenq?ncr;eru1uaurS8aod;rodals1sarc,rea<"rlIeneuJsooeroildnrdqycnxparSI

auosap nc r"rncrld ap plns o
'rl3arncng

ap ?ElIBxa elalur"rpd rS ec
p'rrdoc ap

InluaIBl

alrpu;dsp.r oU€oI roun oIB tarrrlncasuoe aJournu o?az urp 'rriellsnp acoz od
ep'<ruea8 adl esel1 'rrdqc ecaz'pu1"r e1 'a1a u1 lu"rs ;lrrum ulrupJ 13'aluugd
punq ap grnplpc Bllle nc ol€pu€ruocar alauosop erioura
nc csaroJspg

,erodeus or rru E rs e.rlspd ar rur B s": p;11"1',ifu ifi:i*fiJ:Ji:l",1;-;Jll:
rS alurur urp 'uaooglJpeeo'Eso?alae8ra^ullonn.rcaolp1gpJele'-lnsoan?ulfluraerur1lnJne?dlnrsclpadr;aroudnceaccer{plaaod.u,l1rnaJpaps1eJ-cppncuraJT.JrBnp'p8aourscJoo€lruzcidlslparducaoxrrareercluluaEndaAlg-eD l un
rue
- IJalurru?1e
:a.reolpzuudna rS plrncs oJeosrrcs o 'r"r1ug reru
ZI, op p?sJ"I^

'ppe.l.r €[ ?ocs 'eynuSrqoau runrsuourp ap crld un pulzqcsap 'Fplld op e$y
'ilurpn?r?caroc p{urrs ep r*
€c rnlncsaJolrd piurrs ap e"rr6"rg,t"esap nc rirsdrl lu'ts rrdoc JoJFc rB raJ€ r€urco?
1u;s riuepuodse.roc rr'fur.rpd aJ?urp r{eurserznluo reru roc pc alsa Jezrg
'aarpadolcrcua rrsosqo nc .royiur.rpd eiuarcr;ns ap nBS uasap ap rnlnJlsaeur 1nrusr?

-uepad ap psnpuoc olrurs as rnlngdoc E oceqrpau Bulru apun 'alenzn olcarqo
pdnp e1e1d rrarrcsuerl uo'ecrpor.rad a1a1sr,ra; ed ep elca"rlp IIdQc:lnlsag
'pseorueEur lelourlau ale?rJarurs o 'nl8au rnlnuoroJc alarrrJn
u't 'p.rnure.r1 arec olsad 'a1r1o1o1our rB elsapour oJeorlJlrl rcurc-n.r1ed oaJA el
reurnu nc e-s naru InJ€J^ ur0
Ee"rp lf.rdo 1nrr{co '1ue-uorsoldurr €}sac€ un n.rluad rr,rpi
rrdoc a.r1ug sJncuoc
ap;ntq8un aleo? urp olrlro:\ 'auosap ap alns €Aall? nau InoJrq ad ruy

ss IIixluyd IS IIIdoS 'Toxusge

Nu lipsegte nici aici recomandalia, de a pdstra cu sfin,tenie exerci,tiile
dirnpormil"riqnUt"iigtfniologaditrobd<mieusinaeimnrqeuitilooauarrmedeoo(rarroimsatelnuexdlutmrdiaoioInbgrrdtdpeianrnocaithvrodienrucislmiueinia,tigmtcirnaaiarnealsi-etcmrrairsi.geprrcieguzuiornotpsdreauctniezniec.atiiinaetaa, dsuuenpvdrdaer
r uimitoare l.

c-houne'bocululiorriivn.., dfopiea;ir.Jlia.tau.mrmce-iadd.diie.eian,tf't,reauaacEl"celdmesuitleneennue-tueixreeesdcrulceihbniveliiacndavaeArdsefdulrioclsleddltudiumtie,surScc.reuritinpsecrciirnnaed,ioegunonuetlidxcseeeurg:cfeii<c,ttpiieidrnoeqbtclloaaelmlapmraieca:.iogecrisoutpnrleuulrlrusui,-ii

de desen, ingrijorat de prestigiul elev-ului, cu care' intr-o asemenea impre-
j"cauulrtafverieNnl ,tdacet-urseprddareeelsccecfddurueatconjeaaeatctozeerdsiiaaplcroeesr5sa.ticemseetelracduoiccanaSfliur..ernidp-eo. aarrtdfiacltaezguilnsdiuriintcroepbiuiloinrldqmi giundneqatlet
f*acdsiinatrtruesilrcinorien-pbceudrbeeunciliiurq,iaiamp,ote-dlec.asqtrietai d5 inocen!,a lcnittoovrdvradq-esocht!ritmariteerqiluelinloir,!
!i-o care pdrin.tii

cu
ingdduitbr asupra isprivilor necugetate ale

celor dintii.
Ingdduin!,a nu inseamnd totuqi resemnate.
a fost organizat- cu.scopul precis de a-con-
Concursul acesta pentru copii qi a trage co-ncluziile cele mai cumpdtate
trola observaliile mele anterioare
a' s'u'pErartu.n,oirniperoobbqletme,e care m5._preocupd de multi vreme.
gregit[ idiea cd. educa,tia artisticfl a tinerimii nu se

poate face decit in qcoli de specialitate. ne gindim mai mult la
Prima qi cea mai puternic[ dintre sau
educa.tia sensibilitdlii, pe care qcoala o needgulcijae{a,iiz[- o suprimi - se face

in familie.
taainf.idn.iaeiMrnaeei'"qp'atteeaq'ignuEicgoesubptliuma-tr,,utiissatdutic,abrcsponerriuevincedvtgaaeht!ve5iqin.e,iearcaanpfiicdonirraoiinctda,atdrielteo[ rmsmeoeinqjrlsotieicabq.iu,ldimgtaee-teedaxDiupinlruioiJmiaiiasnmtrvreeed,,dta-i.iaraptti.c,s"d9tdir!cie"n:li

frag"eIdaatdprpuencniter.u ce) corespondenla pSrinlilor, care- intov5rdqeqte. desenele
copiilor, are pentru mine toi atita-greutate in pcerrincetcdirtiulenemealsec, ucnasegi.ignrifionnimS-i
116 mic"litoi risipili prin oraqe b-olnave ori

de codri.

L926

COPILUL -O PROBLEMA... 56

ildumemzpoiuncrdsdoi,np'ppeiier,iinncfntureutrinaattdrpoaiat.rtriicp]eeac,tuesasifteleaorumrmtonieqcercidadtatrioesta_cerispe-lla$oinib-dlooc,dgrcd.u,inpgseaprsxaaipu.imlenigeraia.e9.lnoil.lojrdor,p.,ecppneuetnrnaturtrurmtuotoottnotcioiecacleeseaeeelsssottteeer
il".".irj d vielii, pentru tot ce este dezinteresaf[ infr5.tire, cu. semenii planetari

t"[ .g"t mitoitiria sdrutare a unui soare, pe care foarte mul!,i dintre ei, curind

poate, nu-l vor mai vedea. . .

7L2

(0lTttsT tI6 .J - 8

gpungo.rd are8alaiug o 'rnlnuro B pcrqrsd Eierl fulurrJ?op Elercos'erirpuoc oJBr ul rnlnlal e
IaJlsE purpa^op 'e1ue;rp olercos rolawlc puluri.rede loprdoc er3o1
-oqrsd e.rlurp tsarrqasoap ornlElzap EzlluoJ orec uI FIaJ [rqecr€rrrar in]o] nc alsrd +

'e{uapuodsa.roc
pllntcl? o oJBc ed rnppr.ralEur InIaJ rs rnFluopuodsoJoc B RAr?Jods Baru
-l{olsl Fdnp '< c€uloc D B[ nne€e;sd-snasrrre]rSadeporcdas'B.-rInn-p1uB,urrlroJerlur(oualaranpruuuntJrdoBleaJrlnl}uslBal JlBsa]lar$lISnnaEa3BrpJnddrelupoada
- pFJncoJ
FS Iills lnzgl
aulr{1gug o e1
'rn1n.ren1o;1

InsoJrru ep r$ .roledrd p lceduroc FurnJ op 'JOITJOInO I€ ?Burluaqala?

zasereqap Rur RS Bc 'Rperls a"rdsurp
u;alarlsalal 3.re1 prqcsap pulc 'trI rs gtr a.r1u1 e.rees rs g r$ g a.r1u1 e{,eeururrp aurnuB

rS 'erepo plda.rp B-ap Jol elalolsrda Bcun"r€ rurg rrrdoc 'aleur.rn ur;4
'( puurop D

-pleporcru reur rS ( Eueocnc D Rlrqrzraul pilaqc o nc 'alBauourJors pu,rc u"r pulc
urp r€unu epun 'p3n €l op le?our op B?osec utrd pcee;1 gBsr€pp1oeiu.rlo(llc'ea1Jrpp 11cep
'ar{eurlsop EI pulJnc reur rS "rn8rs reur al*osos Rsnp
-orlur areosrrcs o Fc '1ecr1dxe IJ 'rnlnluesa"rpe alo{u rar?nc ppunJ €I
o-s II eleod
neg 'eplSod

pu;d p8unle gs ruea.led r€-u lo] .ro1 .rolala8ep InJJI^ 'alr{qns rnpdn.rl Incre ra
opurlul .re-r6 lgarlo 'pc n;1uad oleod 'pJeJe 'rn1ne.r1ue eSn e1 Rllnluli 'uosrJcs
op Brlnc u"r oundap os rur nu pfuepuodsaJoc Rs€oJaunu rf p1er"re,r, Blseocv
'rrJpcrunruoc eqe.rF epc u"r oleocs al oc ad uo 'a"reo1nr1*eu
B FIrJqaJ ed '< a"reuad > ep acedec ?o? 'p;Feau pillqp] ap
rol Ercprps arnpp8ul oleleonru ep eluaurFer; 'apu.rn[ ap ar1.r"rq
a[ oc lol ed
r.rnl.rgds ed 'pilg, ed
u"r epsp8
ep rur8.reur ad '< pcrlarulrr* D op Intor*c urp osFrrrs;trf_id,#1.Tr_rHi

'ps€orrarsrru r$ e"reolplugcul plplo€l t" rri1,rba''La1e1t,rr1ce

Ees€opocsr rru-Rs Bc 'a1aru ra,iurncol alrJnuree8 ap e.Le1f ep"rncnspu pcseadrl
rS-ps rcru 'BelJnc azape.{.ur rru-ps csauzRJpul nu Baac€ aO 'na"r8 puolseq nc rB
Rznsrnq Erlnru nc Buneaplolul rcru 'ppel1s od rr.re8uerl* 1nzp.r. "l-r1grao,,

'- -nu€rEJcIacoBsq?oBreJ'rlA^.u8rBoJu1RlcqryEoziqnorSnIrAe?c'oprlup6orearuauu3nrurpze-r.rrnoielpuu,rtr€uBop;lurarcenc1rel(uu';urpoaurodtcu<uele'rpJppcuSp1elursnSorlun,etrnrzralr*pJ?ncBcrg€pcnc-uBo.rrSflpucepo.ulrdeerzdorerpJaJFapor'u<B'rtoouIcnl€Sn1csronJndp(csasrru$napruSc8cerrerp'ur8arqrr3sqln.c1tepron1urucqrqnl8dnaoerpcSr

oI BcpurrJ nNI 'zeaJq IBc un ad ec csounc Fru noru In.raIlJBc urp rrrdo3

re {TIJNY-{NI YJIJSVTd

T86T
'* rruoEe areolRtulurpds neel$o"rc rS eySnqpu;

rJo;np needsop 'yug.r1pc .rnlerua"rd 'e.rolpc a1pnlorliJenfes.run"cr uJgBprt'drSooc1'pluuapus r1ecuar;";reerd
rrdoc 'r.rpp.rarurzep rS rr,iuale aluaueur.rad
r* a,re8n61aqu"r nc IiIuRJrl rrdoc 'edurncs oIBJ?s ug trdoc ?ncsounc ruy
'Inln.toc e purues e{os
-nrunJJ Bll€u,I 'alunur ap Jolzr lnd rB 1ua;edsuerl un €c 'ee8u1"r;sp.r opedurrl rS
lpdseo.rd ?olJns JoJRc IB JBp'a1Sedn,r1 rzulroJns rrdoc(rzu1urp1; tS aiua"rpz u1

ndoc cseu11?ul ps lep lsoJ e-rur '.rolrrdoc B orunl €lBunulul ug ,rolcrd ec ?ncRJ
uE-oI arec ed runrs;ncur olaru alale8unlopq luole rS elale.rprunusu uI

Comunicdrile lor sint lndeobgte scurte, izbucnitoare qi de un inedit

cuceritor.

De pild6:

< Domnule pictor cind ne dai voie sd venim qi noi sd vedem pozele pe

care le faci mata ? ! ca sd gtim qi noi Gogu $igman. . . u

<SAaumlufonstailntufol]r,m-atmcadivam-loi lfadtc: ut ziarist qi va,ti iscilit. Eu med c[ trebuie
s[ scrie{,i gi despre expozi!,ia lui domnu Stybei care picteazd foarte bine vapoare

ln apa mdri c[i iau pldcut qi lu bddia Caiul care std la noi in gazdd gi e
sublocotinent qi picteazd, de ce nu scrie!,i ? cd qila Universu a scris gi in toate,
bddia Caiul vd cunoagte gi spune cd a vdzut tablouri de d-v qi qtie el mai
bine, cd d-v greqi!,i desenul. El mon-vdlat sd desenez cu grade qi pe calc o
hlrtie dealu-i de la birou gi spune c5. fac bine de nam vopsele qi nici ilustrate

nam numai una la mamare qi vreau sd cumpdr dela dv ci sunt iformat
c5i mai fine aveli gi acarele, ori numai cu ulei ?. . . r
mscarineU<e-nEntufezarailmmtmueblcleu-dtatovPtrin:leeotcrv!ic,aidtdepIoepnioctLbuirnradtjeiicqud-e!,ao,.taupanFluloolarirpceariuzc5marreiet,de[q,lpeirmaomfiepssdoctar,ire5cu-lauqnqicsopuaeblra--

de fete cam cdpdtat o cutie de pasteluri qi estompd de piele qi radierd de

elefant. . .

Pormd am pictat Pacilea nn se trece dup5 cum am vdzut eu in cartea
sdiningecaqpiucmuebua. ioI-naemtapliactaatrmcudmqmi ac-enr\urdl lalat m!,a,ftaScFulotriccairiimn iczdimuacqui
de cetire da
stropitd de
giriulele galbene qi fum alb cu scintei. Pe urmh dupd aceea am pictat pe d.
Tudor Vladimirescu qi pe d. Iorga cu barbii gi cu pdlirie mare, da cir.il
,si pe d. Tudor cblare cu cdciul5. La d. Iorga m-a ajutat qi ,tai,a Florica cd
mama zicea c{ nu seam5.nd la barb[ ,si so las pe ea. La tablou asta am pictat
in fund poarta dela albaiulia ca sd aib5 punde intra cu calu qi cu Iorga.
d.
Lea mardtat qi pestea lui finu Costicd qi el a zis siile dau lui da nam vrut
ci nsi tata a zis: ca ce ? numai lui ? Vreau si vin s5 vil ardt qi mata. Cind
-qi vin ? $i mama vrea sd vie sd vadd ce zice!,i putem t'eni acuma ? \rd salui ;
Petriinc{sIfolrnqitLainlttaeqde- clasa treia primar str. Ionescu 5 Loco. . .r
la un pui de mei:
actor, oltean, prieten cu copiii
<r Ascultd ! trimitem prin sora lui biiatu tdu aia grasd creoanele tale
fac pe tata cun sifon pilit la teatru pe
colorate cd vreau sdl pierdut lama care miai dato ieri ! ori dscdemndp-raicuezaigu? !...
cla simileasculi cam
tiu
;i o gumd Pdtraoqcu Ion Sdrbui. . .

Nu uita ! qi o coali de hirtie nu qtiu cind termen c[ sint grdbit ! Pdtraqcu

tron Sdrbul...

Cind termen viu eu sdlile arit d[ mai repede ! ! ! ! )

Copilnrii ?

Fireqte: copildrii !
Dar in zbenguiala copilului este lntotdeauna un ce serios pe care foarte
rar il pot atinge maturii ln actele lor
- gravisime.
X{ai ales in artd. . .

1932

l1+

HOTIIIIZOdXg
YSI{ICUYfiI gd

Expozilia Iosif Iser (1920)

Expozilia Schweitzer-Cumpdna (1920)
Expozilia Adam Bdllatu (1920)

Expozilia Marius Bunescu (1920)
Expozi{ia Nicolae Vermont (1920)
Expozilia Costin Petrescu (1920)
Expozilia retrospectivir Theodor Aman (1920)
Dxpozilia $tefan Dimitrescu (1921)
Expozilia Francisc $irato (1921)
Expozilia Nina Arbore (1921)

In marginea expoziliilor Gheorghe Petraqcu qi Jean Al. Steriadi (1921)

Expozilia Petre lorguiescu-Yor (1927)
Expozilia Dumitru Ghia!5 (1927)

Instantanee (1926-1932)

LTT

'nrlsou Inln?

-?lJns rS rruJRJ Inlnsai u1gacez'reipalpriuenccealsaol cI€nlnutro.rrd?ealsreattSad'lrposllls.raospquoe"rBoIdlrrBuraI?luoocp
Irq€seJeqap ausal IBru
Ina-'nln€,s?rprlsspaRooauJcursau1ep1rpaczleBaaalpoBlqJpa1nSlars.3;rar"nrnIqgunq,zl,rIFoa1ssB11apcJaeicnrpBBllcnlI.nsruzoBraS??aq'ns€pt8EuIurrBJBnralr-qrpdaeIOrcBi?quuIcqJnaIBar8Auuprgrlluul-tegtalilznuBue.liAI€loaauJ,ousttesaouIlr;-IqriAcnece11€i uaPrr.SSrruou.nrep1rdlaazacfzapourupt;o\'elidnnunaf1ce-o'aai,luSleleun1I;IrIen€Zr1sulaIsAJ"pI'tlazJ-upoeYnoJai,lJatJo.-€rud,pr
tpuprre.rpz eu"tur rS rsolpups IIAJorr nc lsII€aJ nn '1si1eo.r un tJ '( luoptcap D
.rolcrd also nu JasI
rcru t( JozolIJ D IcIu t( lslloqurls D IcIu t< lstlnleci.rec
u ItIu 'riplrzopqeu ap

nuooacJp.rrB.alruuodr1alrBn3'deruua1rBnsruxNar'ecalrr.reu'icIodoaorupcRconr?euupB1r€qZJseaB?eqllalIaaianucirIauienF€lol+orlrflJS,erlBuelu1"rprel ac1Folsnznnce'.R8rpalJu;lJu?aaas,trdcBidnuoatodupuc,eatatrp,llSr"loeleaadioJluudJ€1rucrarptroesr?ruac€trse'u1elulaJlPers€cuclaclrolloJdoIcBnururaRIornp,^crlad'rBperaYilIesJtie,BoLoroucPueact
'pJrunrrl Inusrqous
'aJarzelxa BIUBIJ€1I IBur eac u"r 'a"rpec
rBelolece ealuteurp'tode €apgc E n.rluad 'ras1 rn1 "rolazugd e{ey u1 rfotln;
epcrlsa8 e ur.rd rzplse rS decug - aJ€J lu"rs epidacxa - t.t1*ou rIJo?€ruY

'rou BI a?ElrIBnlrB

aJeru ap pcu't rB pcilsrJolc€Jec a?JBoJ rfn1o1 olsa gl€u€q BlsBOcE BJBoIJoISI

'auJapou rr.rnlcrd InJE1IB ad el,reosuo? asasnpos r-arec ln.relpaur
tB rasl Inl EUe op p{e; aunrcrqpls
-RJlalululJ,runl Jo?ou.ared'opcurnr.lrslupal1dnrurar r-rrnep8galleeofqd as -
es RrgJ 'snd-sns 1nuruop 'lzplsY
RS
'r3sI
ap
noued un r-npulzull erios < asecoJcxo D I-Ec n.rluad tsnd-sns uuop un
e1 ap 'reuaelsae.r,.toridlcruurgrnrcJeno'al.qrae;lnsncRSpaiole8cauaduelleJe<lpoa.rteulJuaelruurn8<tcetleudpulrrllsdr)u)nuaOoc rz

o-.r1ug

tn (ozol) ugsl YIiIZodxg

Artistul modern, spre deosebire de cel din trecut, este scrutdtorul unei
lumi ce se prS.vale intr-o vertiginoasd qi necontenitl frdmintare, o lume mult
mai vast[ qi mai complexS. decit ]umea pe care au contemplat-o inaintaqii

noqtri.
De aceea, in locul liniqtii de odinioari, artistul modern pune rnult mai

multd infrigurare, mult mai mult[ lncordare de voin,ti in surprinderea gi
redarea acestui fantastic caleidoscop al lumii actuale. $i cum aspectele ce

i se prezint[ qi il preocupS. sint infinite, el le cuprinde intr-o privire rapidS,
nu detaiiul expresiv
de ansamblu -incaforermteotcuiqti mai exclude mai limpezi, mai cquipcrainrzadcttoearirseti,cm-a,i
traducindu-le simple,

sintetice"

Arta lui Iser rdspunde acestei viziuni moderne. Ea este eminamente

sinteticd.
lluritorul care privegte in jurul lui prin ochelarii genera!,iilor trecute,
nu-qi poate explica (qi vai ! e perfect scuzabil) -cacreumfuriznbicudteqatteitaIsleumr seI,
o- piali din Constantinopol, ln
vad[ qi s[ rezume
numai in citeva linii gi doud-trei pete de culori, cind lui, burghezului, i-ar
trebui cinci sdptdmini ca sd-!i descrie pe fiecare tip zdrit acolo, cu fesul gi
qalr.arii lui, qi si-.ti povesteascd, in aite clteva zile, despre poezia arcadelor
dantelate ori, despre eleganla severS. a capitelurilor bizantine.
Adevdrul e c[ din povestirea am[nun,tit[ a
unul inteligent qi cu spirit bnu-arg;hpeazruyleuini-spi rvedsudpunnimemic
de obsen'alie -n,imeicu
limpede inaintea ochilor, cu expresiv.
atit mai mult
sIcsieerlrdmamreianidafcrIeuaamspotrdospmirnaiizlreeeslcutraai ltiitmadtpienret-rseiigtqio,i dlsie[psniigcuutorf,raidici[gnenanicceeirasutlniepiusponricedtzeednectoevnec-deescriJei,.
este
qtie
in nici o imprejurare.
Prin aceasta arta lui pistreazS, nealteratS., nota puternicei saie

personalitS!i.

Iar in artd, ceea ce intereseazi gi, ceea ce rimine nu este ceea ce artistul
a contemplat in natur5, ci felul anume in care sufletul lui a vibrat, in fala
aspectului contemplat, qi chipul in care aceasti r.ibrai,ie a fost exteriorizatd
prin mijloacele materrale.
Cdci altminteri cel mai ilustm pictor ar fi
qldiofa{rrdcan] iocbi ieocativltuelraarpea,raetxualucit
fotografic: el ar reproduce, ln chip mecanic
ceea ce vedem cu tolii: lucrul in sine.

De aceea, pentru majoritatea r amatorilor rr noqtri, o excelentd fotografie

colorat[ atinge culmile perfeci,iei picturale.
Dar, vorba unui celebru cronicar francez; <t La peintu.re est un, art de
raisonnement profond et dont la jouissan,ce mAme d.emande une initiation

particuliire. . )) *

EXPOZTTTA SCH\VETTZER-CUMPANA (19ZOi ss

Schweitzer-Cumpdna e un talent frumos qi are toate virtuozitd!,ile unui

indrdzne.t meqter miinchenez.

Paleta sa este r.ioaie, suculent[, r.ibrantd, n-are inci acea indefinisabild
ezitare, care face farmecul unei pictuli rafinate qi care eviden!,iazd lipsa unei

* r Pictura este o art5. de adincd chibzuial[, gustarea cireia cere o iniliere deosebit5. . . . r

118

6II

pzod plTnur IBru opulJdnc 'apqee;Ee rS opalod a1e'ia;e.rdns Ieurnu olcoJJOJ I-PS
Blec rc 'n.r1sou rnp8e.rlug E EIoplJ ee"rrputlSo aulrupr nu PcBp BlrB IrPS
'rn1 apinl,rr,t aleol nc tS "preiupr"'erdlanlccaloadp o?Bo1 nc 'r3nsul 1a od
pcseelp8a.rd os Fs €c-'raluld'lB ?BIncEuI plecun.re ppsuad
ap
FJn?r^o[ aJEcaIJ u,I 1n]oljns pasca1snlpi1*rBe-gnscrsBaleuunogtssendIJBJIoA]IIq(anyI qInnsuntaEi.raoleiSJn18nr1"rs;nu81
u.rnleu e,l,"rasqo gs 'a1de13e nr

ep

r'p,ie;n1u81iqs:.aro,Trrel;euor"1rceJa[.a;rrorcu1eroic,p]lerp.eruaopesusJeuaoddleo.urIorluoulEnozpurerc{ptn".rdtop8uraeleupcrcIoiB*lrfur'pulpraocuuo1rJB'eat1ucJ1InJ.r;Eor1dauspaud1nnpc1oae1l1s[raur rc

nu

BIJ€ FJ 'durr1 urp 'salaiug e aJEc 'rBnsu"r InlnlsllJe rr.rplpdurnc rS iurrs Inp_unq
'raiurnzqrqc tc 'aleuot{dacxa r.rp"rnfa"rdrul .ro.rpl arlS autc nu al*a.rolep
as 'dur1
1nurll1n ulp pcI?sI?Je'rupeJlsro€pourunecieBr,ot'pu"tar rcirlzuondxoadBeosJedrBut,'redls€alcoepinPscauJ,Iiln'ns;1sou
rnp.rodod IB IJEur rrlSr8esrad erlur"rd o?sulf, ap col un azoxt;
1n1nd e ncsaung snlrBtr\l 'op.rnlcrd IiFllI€c oIBS rolallqe?^sIlaIuluIoJcaupl erielS rB-ps

', (ozol) oJSsNng snIuYN vlilzodxs

' ' 're erdnse lIJnuRI nizJl? IEtu rJ
nc 'pseo'trpafeeuarr?"Erdllzroenul"rrrflI]Eur,rrdy e.re1aSu1 o e?14 eiuai-ci;ng
e^ In?srUE l"Ic 'lnqurolde uud ezoleclo Fs
aJ€c

,ecruqal e{a;e.rdns reun ee.te8r161c n,rlued 'ect1e1se IIioYa tetldo.rd e p"recurs rS
- -FIdurI"s ea;eitlcatqo €l nu nBS F?lo^ e;eiunua"r o 't?"1,11n131r*rli"t*",U0

-RqRu1nrcr.rdec€IocI10}Satot,iouraEoJBuopJoqnSa}so9cruqa1eiua'o'jn5 r* "rede

'aluopl.a reur

-uudal-ESfeorolo,ltcauJna-pr]gurulpEassnnpceIEBu-raJlBrpu-nlaegilippglipec.r'eecrpa1d1 rB etce;3 '1odour1ue1suo3
opnlce ollrqrcnl uI

'Pcilrg31

e{garcr;ns :nps rnln}uop? € e;tSnsul ESeoIunJJ rS gpa;r o 1da"lp nela;rd.ra1ur 1"t
"a"iiJ,*eiicp6uipil-rJcrnna1sipnrnci.orpoInieu"tionn1uaepC.redenots.ireoe-pfearirSc{uu'gra"1rt1Be*oe'duouurotn1lilsreeudcrpluFol'eurorce18e^ena.tlreleleluuIo-eRlersluuIrecua9.nr1e};ece ad lnsnc
es pc,red
lppp8ul
cald pcul rfaq
rue-au;- elseace n.rluad rerucol -'so1.r1-t IBur nBS JPul? oJ€c ap a.re;ra1r1. r{91
'p.rnspur
'gp"rnlcrd Es EJodo p3,re1 o-;r1u1.'Pl1Se1doc o

-rlec op Burlun(usrpoc-J€rBuea.rncpsp"lrnn1u9r3fa1uruel -(1ncISe"nr1?Bpiulpefl InI B oreolnc ap ealas 'pu;.r
lnurr;rd op)
RJlseorr ErruoJc uI

on (0tr61) nJYiTYs I IYCY YIiIZodxs

'Rcllalso et{oure aza,t

nu-rulic,orioSrqupocrFsrneslauBsoApzfiroJgcosBaIrJ"zro€dI€sls1rg13rpFsdIuUoeIUlluIFr'JaIJEulararsp+onluPcrSerzIanriup?ean"llrJtg;nr-st.rdosogc"Br1ESaaapoecuErIpJBoozllaa€uJlIruJ":PIels1Ba*.Ja\IlunoeJqBuz.It)
alaurllp ?uo?€ Blocroc eA rS el3eounc e.r. eupdurnS-Jazlia-^dqcs pui3

'lppurpld 1od o nu lep 'g1le ep a"rado la-un €arBZIIee"r rqp"r8 1od ea
alerlrxn€ rcur alac aliplrpc ]u"rs nu piue:rn8rs r* ppauzp"rpul
[rb1 'aseoria.rd 'pzeapdiueur

o In?sr?JB e.rec ad BIJalEur op R{BJ InlnlalJns e e{uapuadap oclura}nd ee"rd

gi afectare decit sinceritate, lunecind, prin acestea, pe panta primejdioasd a

p' re!',Siousubluti.nf5,tiqarea sa de rdzeq domol qi greoi, Marius Bunescu ascunde un
hotarele femininului. . .
temp-Dereamaiecni tcdoenltircaasttepleindizbaiptoroaarpeeddine ansamblul operei sale, contraste care

pot suferi interpretdri aqa.de bizare, dar care in fond nu sint decit cristali-

zarea sincerd a unei emo!,ii nealterate.

Marius Bunescu este pictorul luminii rdsfrinte peste o naturS. umil5.,
discretI qi cuminte.

Luminismul acesta rdspunde aga de imperios structurii sufleteqti a artis-
tului lncit, de cite ori Bunescu se abate de la el, opera rdmine ratatd'

Astfel se explicd acele citeva pinze, funebre prin tonalitatea lor, cale nu
sint de loc expresia sincerd a acestui suflet, imb[tat de lumind, ci reflexul
reminiscenlelof miincheneze) de Marius Bunescu este inc5. obsedat
deqi intr-o foarte slabd mdsurd. care -

EXPOZITIA NICOLAE VERMONT (1920) 6'9

poateNifciocloame pVroemrmisSo.nnticgii-daeceiqgtoigceant t-risminucldindteolemraunltt -al o reputalie care nu

unor tineri din noua

generatie, qi-nici de laudele baroce ale citorva cronicari improvizali, care
au ilarianta incdpdlinare sd convingd marele public cd pinzele lui Vermont
marcheazd suprema etapd in evolu,tia artei pictoriceqti de la noi gi de aiurea.
Vermont a fost, f5rd indoialS, unul din cei mai seriogi reprezentan!,i
ai artei romineqti, clnd aceastd artd iqi dibuia incd drumul, luminat ame{,itor
impetuozitatea paletei grigoresciene.
de Munca corectdf respectul pentru arta in slujirea c5reia iqi inchinase

viala, sufletul sdu sensibil la tot ce era delicat ,9i distins, dar mai cu seame
nuan!,a aceea de bun5-cuviin!,d intimd qi de echilibru fdrd afectdrie scolasticd

au f[cut din Vermont unul din primii noqtri maeqtri, de la care noile ele-
mente) ce s-au ridicat apoi, au primit destuld gi folositoare invd!,dturd.
poate privi cr-r seninS.tate qi asupra trecutului s5.u, bogat in opere
iEll qi asupra viitorimii, care igi va sprijini succesul? in
bun5. parte, pe
cinstite,
cariera aqa de spinoasd a venerabilului luptdtor inaintag.

EXPOZTTTA COSTIN PETRESCU (1920; 0a

Pind la limpezirea situaliei < stegarului geniului nostru nalional >*, e
necesar s5 ne intiebdm intii, dac[ poate cineva rivni la aceastS. inaltd demni-
tate inainte de a fi pictor... D. Costin Petrescu este socotit de < toatd lumea ri

ca un om foarte cumsecade, un profesor exemplar qi un pictor care qi-a ciqti-

gat, prin munca onorabild, o stimi nediscutatd. Iatd pentru ce am pdqit

nupcceer-neasluestmecit-irmnipendraitae-ivlgniatuirsimluttee.oixAsmpsamiounlozggapi-ulcniaerdedricsadupum-rissfclaetviulnetdurszdcl5u.uctNaaruceuenasasmpsncetuudictrtignueqidlxunrpcdl ouecuzsvoncienluinesliai,idtpeco-uruampfbdoincirltaddudelrenzidnaitcvmaoiebSronil.goginiriunreaerazti,.lecda.r-,vr.ceddaI-ar-ner

* Aluzie la G. Dem. Mirea. \rezi Scrisoare cdne Mihail Sadoveanu, p.27'

120

IZT

'oJBJirrr ap l-nu InJcnT

'ps€oulBnr oJOdacud rB piurr,l.nc-punq op

psdrl o nc'npJlrls.ropupoIdnslon8lB-?s eal.srteuarBlS-our1sRoS;U"eI op-sleesoprila.Brd €?seacB ea.rtue1So1q
PcIlsIlJB
Inl BaJO^Y

'rou a.r1ur"rd a?sa IBur nu ueruy JopoaqJ locas ap UaJS un op aulq I€ur aO
oJec rJnJcn[ a:]sace aJ€z;ual,dt utrInIcps]eaopcse3PeSiTauJ+€IlusuoIruYorBue?ran?pplp'apnnrJAuplsntacal4dBoou1ra;n.lIranipu1FuaounlqlJjere?yz-pueaqa3JllIsnprda
-rlolB plBpp?IB nBaqopodru,r a.rec '{a"rd ep ala}calqo urp e1"red o 'aseoraurpe;c
rur,ru ap elm.rt3ug'- plsl.r? o3e1Bucre-u1nIen?lnscBluaJls€aqtBrSorpnpIJlntlIsFuIYlc
'ueruy Jopoaql :rlSaugurol eruepe,tods ole
rr.rnlcrd 1e
r.rnlcrd rB a1;o;e,tce 'euasep ep ar{ca1oc pleFoq o aundxe uBruY InI €^nppA

un (orol) NvI[y HociosHJ YllrosdsouJsu YIiIZodxg

"'arzaluBJ ep 1rsdr1 'alrsrprpsap nc 'a1sa nJSaJlacI ullso3 'q 'pllnzpEpzatr
arzalu€J ep rB p"rnd piultf* ap orercnl tcaq '8.rn"nqc ap tS Allca?op ap '1st?;re ap
piado 'p1epo1o1 'a 19 'ar{ea.rc o rc 'e.ro.rn1n} aIqIZl\ II?SRur e e.recnpo"rder o
nrFa-eellUsqrsauendpsn-eouu1ap,elrrFaccppluuat"alrJn8souaelosooeadua;rrunrcS'l1?uug-Brr8p^uaJ"t1pracls<rouq"er,orrrIsdcrreS;In.urapdexlpdpea.rotlp>IdJ;I-tn€re'rpn?oglScn?urlIe'€eeopJ.1ureoa€ncu8reonesJaIce€€.rdr?'"lrrncau1BlduelO4l1auCu;unleorscIen-a.rrppaallIddcJlureunprZJralsBBsl cConrncaapouS'lcuEns€rOazaeJ1aAeB.prt1odu;;AananrE8;sIr
.re r,rn1p8a1 asulrls ap ll3rro 'P1e?eJ es.rnc 'glepoaplo? 'rs "ro1e-t1es lnuerull
plrrunuB o ep r{rsdr1 .rop"tolcrd ealelr.rofeur_ n"rluad PSU,I a B?s€aJ€
'arieur8euri a,trsa;dxa IBru alac Ia €laluaruoru ttl psut,rd.rns 'pp1ua11c rrl*pur e
ersa.rdxg '< )
oloprJ rJppoJ raun € BaooB lgcap a;rei.roJs PIIB rcru r* FlcoJIp etie.tlasqo_ ap alac€
legrcuarpdouruBlnosurel oolpllzeura.rJda"crnnsup1iuer..rr1nrBodn Inun €arBZIIBar RJ aurnue'pcrlqnd_PJls€ou
o nc runrp lncp;
e-rS pspy e_.ra.rpd g

-rueru F?l€ul Ieur eoc :pueru.re8 Ecluqo? nlluai di lllsualusa(u6ro?Drt.ropllleJ8nnuanlBaacJ,€B?asaoJJ
pcseouluroJ elre n,rluad luls ncsarlad ullso3 Inl ololarlrod pc gur.rr;e [lftn]

' ''t1se.tod B ap IeuE al€
--'rcao1au.r"eer€ercn1'elenroJ.rJod€locl.urraddruoea"urlaalpbnaallasllieu'oaco.tr.er'eod.ereepooz1sapna.rsInEafS.urodRcSIu€g-uBr oaJlr€€uOJnnll'cIaarpdlJPB.rinBBdiolaloouclleippdnl]reIp11ec.rnoedslasdllre]looupd1
nu glezrleeJ BJado aJBt op p.rp; '.ro1crd rB lapour a.r1u1 '<r rrledurs rr apqesuad
-srpur r?lace eaJIIIqBls rB strcsap m1nlporu B Pculpe a.ra1*eounc o icrlstralce.rec
alnprlelrlo.rpidaszou[rn1' 8' aa'purpanucurq1pu9soc'a1rer€.Src8eu'pl13pa€qraeusra'nrpnoepclaqalusI€caIsuouJltFosrp{cEaoaurBnecpooppJzoe11o'"lprln]c1qactd1s{s1aonruieao,1lte'lacsqeod
'plopcaue a.rds rnlnsaccns elpfeppu aleol pldee.Ipug 1$1 es-p 'Flil,tl lca;op
?sacB ap '1quer'l1.r3ou1ou3r"'prdc]llsrSlJoploecnloeuuilIuZIlAp op 1rsdr1'elueurelalduroc 'alsa ncsoJlad
aclleuroJc allluoruJ€ e1 ltqrsues 'tnp;t
-urlso)
I-p3os-icnrBdualnpJArqprcJsou'gaaJlpuluuelrrpJJr"BJrIlopl'o.rouecJglaulslaulJuIoraBlolcecp'rugiIguAlrJrnpasupor8sS.nr'ea3eda"lr$reaoaulunnc'Bp: cldPlurIun€orsIpnIel e.IrnrnsJlaoclAtddzxlec-saoluuJrtnlEdus

Astizi, in ,tara rornineasc[, mai tot ce string pdrinlii - risipesc copiii.

Copii nevrednici.

Dar ne deprinsesem cu ideea cd chiar copiii ticdloqi pdstreaz5 o amintire
pioasd memoriei pdrinlilor lor, dac5. nu din necesitate sufleteasci, cel pulin
din irebuinla de a schila o pozd.
In cazul de fatd nici mdcar poza n-a fost crezut[ de rigoare.
in adevir, mormintul primirlui nostru pictor e tot aq? de s5.rac qi umil,
poate mai sdrac qi mai umil decit mormintul unui biet pensionar de la o
subprefecturH din provincie.
O groap[ oarecare, la clpitiiui in afard de copdceii
rdoemminin,adre.-dodumveSi .-rinnimimieicprninucaiarrai.ti cd cTdhreeoiado-r fost, fald de sddili
Aman a statul

Mormintul unui anonim.
Aman, toat[ via.ta lui a dat necontenit {,drii saie. $i-a
Theodor sufletul lui, in care trlia, dat
timidd dar binefdcdtoare, cea mai
a\rerea lui gi
dezinteresatd dintre pasiuni, aceea a frumosului.
Theodor Aman a avut totuqi o mare scddere: n-a cunoscut adinca in!e-
practicd se pa d,a.
lepciune aceea, < a <neamului r> nostru dreeparsetzdezni:taian,li;i ilutrii ofici-
autoriza.ti - sunla
De neamul )) acesta, prin
alitatea -, il adicd, efract
VdduQCr. pedepseqte pe bdtrinul naiv qi bun: lei,
Aman. prime;te o pensie lunard, de 195

pe care o tncaseazd, zilnic cutare pegte sinecurist, dintr-an minister oarecare. . .

EXPOZITIA $TEFAN DIMITRESCU (1921) 65

de $tefan Dimitrescu deschide a treia sa expozi!,ie, in imprejurdri extrem

dureroase.
etalaApretaculupirin-sucal ruennuui peasnteouacdeuelaceagdurniiuaigsrceaambialetorre, tisnuefliocriernntioqaipaebqili,
ce gtie
binefd-
cdtoare stomacurilor ingreuiate i-ndnisupupnoea. te place < marelui nostru public ri.
AInrdtaispluuni e$tpefrainn
Dimibrescu ei, prin adincul ei, printr-un zbucium sufle-
sinceritatea

tesc, care se trddeazd in fiecare loviturd de pensuli, in fiecare incruciqare de
linii, in fiecare acord de culoare.

Pictorul acesta urmdreqte un ideal.

in ciuda pdrului sdu fulguit prea de timpuriu, masca artistului acestuia
pirguitd la soarele bun care coace rodul binefdcdtor al viei
din sdndtatea podgorean[ a fldcdului, ndscut gi hoindrit -pepdssotrleuarizlSe. ceva
qi ospitaliere ale Prutului. grase

rceoamomlanerddtoiuadlteudiiminfofp5rriligeqisaniriae,rac],eludtriiensbtcu[aiiamreuppsriim[ctpaoltd5rmu, lcidaaeiansstucr-5pu,tnm- faacgiinutidrrezvaipur-,oaaaslupcSae.tatu, lcsausuyraofltead--
tesc din cate arta lui $tefan Dimitrescu, cu sau fdrd voia lui, urma s5. se
inchege aqa de sugestiv. ..

Urmdrili atent un artist.

Vd veli inspdimin'r,a de efortul sfigietor pe care il desfigoarl, zi cu zi,

an cu an? o via!,d intreagd, pentru gisirea unei forme care si insemne expresia
cea mai fidel[ a realitSlilor iui sufleteqti.

122

tz,T

'orrFlRcnq uI a?deou alsod R?rn o
oaparepciBaJdtl?urros? op BrIoJ ap Ri€I u8au rogcepu"r8 €ouaurose
Furpodso8 erec ( acrlalsa D rrJoa? op JollJolezr.to.rdurr 'Fcl?srlJe
eaunrfeerc Bpnlc uI

plrunrJ? rB el*a.rc 'e"ra1Seu Br BU€ oJBc ul prn8urs 'puor{oura ple"rede ap rirsdrl
'r"rofrlsed op Joloueorleleq ?lcop -eaqpnJdarJoBs cnuug - e1n[e 1od nu Bo?sacv
'lauiqec op JoloFruJoJ BuopJoqns
oJeo?eaJc ealelllenprarpuJ

'1nzp,r.a"rd alur€uIp
reru BJo lsrleJnl€u ( Inlnlualnc > pca$a 'plerqlgqca oluly aclJo lu?uad

'piuaurap ap purled o 'sorpleurrrd a;rnq
-ruls un Eo uI pzeaJlspd 'r'err1n.rleeupcEauprlncueexotet"anc"rpelpu.nt deseu"reeJolleBSoI c'guJculp"Ie
as nu pulc rcunl€ 'et{e1tut e1
Brunzal Icrc o(I

'rn1nle"rede F^rlcarqo ul
Il--uolaoaplruluJurlelo.lrrlrra€rpuduuurnrrl?8ooBol p.paurpIrnn,prJlnousloJdecuruleIB'-rseAlsueerr1IclcJorsl"esraeaIllBsdda.al1'lBp"atcl?"crrJ;oseeq.uoru8cn"or e?a'eJo-BJ;nc1B(-eIl?suJI<IIBurl{srJprInpulEu,nrouoctle{E),lecguBeBdIoD'seoeIBtnz}paunolcurJoenElD;euenllepsar8tpS

-BurB D rB < rl*rlre,) ap a?Eru'€ ,,,*- nlt*,i#li.""Tt-lit:#; ['J1JJ1'J5&;J i*?;
'pldurrs reur Bac 're alaiua;ede ur.rd 'eorpd er({dRacclluaolscoRr?so€tafcdeacuurnocc r$ 'durt1 un
Rll€ O
ea rB leururop E - olalp ollnur a"r1ur.rd -

'slBUIBaJ ad neruaze"r as nu oJ€c (e1a1p ee111e lr*nq
-e'rd ne-s urnc e*e 'lrsnqp'rd e-s ( tnlosq€
JHI*'"T"lri*r"1tjr"SX"J ,i""Srrr*

ir8eur.rn ad rB ecrlue trcarrucoeJ;3rl rtrucrrlsoe;lrcurn{od1 raqdc aus1e;r'Rdspurrl?teprnsunpBq ransqa'oJ;el ctn(ee}nslpo8sqe€s
sorunrJ
) IacB o,rds
arBc ul Inrpau ap rS cselalJns rol Inursru€caur op ?uoraJrpul 'liot IIlSI1ry
'e,reouadns runrFa"r elSru ug Elapun

'uro op FJEJ€ ul lezaSe RIJB as B?JB op Inleapr Bc ouroJ^ pl1nur ?nzaJc €-S

n, (126tr) oJyuIS JSIDNIvU.{ ylilzodxs

' ' 'inuezrpe nc Inlsr?JB prcru.ror1BgFBeJ1nal{cu1eJpn.uro€lug'plapncncrqoprc.prrudnnsrJluu€aoJdnJlco-oslrnaquJr ea€?pJJoBpI?-€BcI rc?sso€u1

-aruo m1nlalJns Jolour€1

-ue; rB exalduoc 'e1er.ra1eur 'elqrpdrd oluaruola rolasJollp eo.raundelxnf ur.rd
'acnperl e op €aac€ 'au1e1ue1 oseoJaJnp ap .ro1p{1pul raun ee.rrsr.rnl.rpur a
'1n1
-sr?JE lrpplc B?s arec urp mFlnl ea;rrSnqp.rd ur.rd pldn"ra;1ug '.ro1 e.radg
'areolrp.r8 cIuB,rp(o€u-u€zogJCaprnol^InozpBEJlsaoe
plcund rilp - lu,Is u€rqcnT rnun Ie'q3o5 uBA Inun

a'uJrlnplcpFuulirFurnulJ€oJpS 'FpunJB es al.redap reru lo? ea8.reru arec
1nluBurerp rS m1nuruapul E sJ€o?rnrcrq e"re.r.od qns
os m1nlsrlJe 'suncse
rJoasope o+JeoJ i r{io?-necrJ0ocasBoopavc nlJB
pdn.r1 -

qs "ra:1d-srie1q6 e-.rluqgne'rc":rapn1pueucn.Rdrasscpu"ordreeo.o.r1?1or6nd-uprqrlecuuenrpcunal.Brderrlplcr'n1aunlsneoccrreqo' cc'uo'Pli ncln-cun1plrr.un{trnlrz.lreuSdar.Bnred,ng3"'rpn--,g,1

Arta nu este iardqi numai realizare tehnic5. numai in stratul de material
C[ci ca]itatea unei opere de art5.
nu sti
pipdibil, ci, mai cu seamd, ln undele emotive care se desprind din acest
material, in intensitatea gi durabilitatea jocului sufletesc cu care opera de
artfl ne incarcd, dublindu-ne, astfel, cu personalitatea spiritual5 a artistului,
in tot intregul ei.
tcourei Ixdnesecdu<t<gaaenmnlitiial at)ob-riiilaiddeuefraulmumceorssuteDric-aatgciraneraebvaildeeea,scleduasrinni -dpaueu-rnsienosnieanmlitndca.httiliepdue-cclrieatacateomsatraae,-
drept moqtenire dureroasd, confuzia intre artd qi meqtequg, intre artist
qi artizan*.
Confuzia aceasta dureazS. inc5, iar la noi ea se gdseqte actualmente,
in stadiul ei cel mai acut.
Iatd pentru ce < amatorii > noqtri nu se pot pasiona de expozilia -
a$a
de puternicd - a lui $irato.

Cu toate acestea, $irato nu se indepdrteazd niciodatd de la realitate,

care rS.mine pentru el cel mai loial izvor de inspiralie.
sDe aorp,re$girt:eatnouvmibarei alazSa.paadreinnc,teilne fa!,a realitdlii, fiindc5 ochiul sdu subtil
nu fizice ale oamenilor gi ale lucrurilor, ci
trece dincolo de ele, pdtrunzind in profunzimile lor spirituale qi revellndu-ne

astfel, sensul lor tulburdtor qi etern.
aslttreigdcu, vpientteo,t-$inirtaintosuelstpeaunnourleuai,lisret vvoizltiaonuanru, iceseuaflectesveanssidbilinismepmonterivcad
arta Cu

lui

manufact,urii naturalismului plat.
De aci, stilul viguros qi sobru al compoziliilor sale, care indispune p.e
imbogd{,itul de ieri sau de azi, fiindcd vigoarea qi sobrietatea zdruncinS. ori-
cind armonia fiziologicS. a naturilor stdpinite de un anumit epicurianism.
De aici simplitalea mijloaceior tehnice, opesiamcepllaiceitxapterescaivreqi- fiindcd
caracte-
dispretuieqte detaliul inutil, dar nu neglijeaz[
rd$iaisrcatidtcAoin-tapcluioritnicetddademosdcao-hrtqietvialeaalssreieiigipaiuoemraesca5uat,ornerauerlelxuf-tiiaradinaeoctreaadrcricntadaattrf(osss5tcuo.ecginlcureaessftdir,ceidnfza.e!t,im[udnpeug<ol vmoicnauirspemale,ti_leapi,um-b1o.li'dnc5.r),,'
qarjind siluetele inamice pin[ la caricatura bufond gi aldturi cu ele, construind
iiguri < na.tionale ,> cu gesturi teribile, cu ochi de vultur qi cingit_ori tricolore,
mapa-arecNuDem-fiianupdlatirsmtidneplerieneviptisidsteoelaeedesdteetrvtaiacgrai5c.ep-adtirsniporitesatreoznriitlauozrniaedsaemmcuual lfuedineenliaora,stn$rutir.aatlo<r publicului

a trdit ca
om, a ln!,eles ca om qi s-a cutremurat ca om de drama care se desfd-rsura ln
juru-i, o dramd in care tdcerea osi resemnarea pecetluiesc adincurile nebdnuite
ale durerii omeneqti.
aesxepmoIazeitnldiiaaplceueniltor$urirpacretao, fiuninritlornicsdtzesddarzSgd.ivdapilnerei,enpriidsueumrlmasneailestimsnfuadllciouentiaalpilsrtpoeufgubinliscd5u,lsudtiirennemoassnctrSuq.,,i
discret.
spao,a$tieraatotitfaacreezpeernvtdruin!,arjuarnuo-ia. str[ un pas civilizator temeinic.
Prin arta
De aceea

* Vezi nota de la p. 45.

124

97,I

'aIEluap
-rcco oleJlsnll Jolalsllal ecllalsa E[ IiBuuoJ 'rualSa.rncnq ( JolIJo]BruB D
lB BIocB '.rolp;nfuocul pryaur EI Int eelelrpqeldepe FlEp o Rcu"I €zeopprl

aSeEurF rB ein8p"rp e1alesrad al€c u"I aSenolqel tclul pulc uI pulc urp B]FJ€ ou e
n;1uad 'r,reur eles olalcato"rd e1 1e{unua;r B lpeuols ec n,r1ua{ rurl$ ng
'auelodureluoc rriar.,l e.rdnse e{eauzp,rpu,I alapa^ o nc IIJolcId a.r1urld
azase 1-ps neelnd a.rec rr{,ea.rc .roun e{urpuel 'tue eltilc runce 'tsn1o1 ?€?FJB e
-r'tnuocruo3nneFr.SBnr1uaarnln4eplarrElnplqal llr'soe1''uScpoaeuI1soBano1I;cl€;lonBcrsrualdan"prluclJrsoEnonpculunurR8lIpEprI.qecLaIssa€ruuSJara€{lrspncazdutoacrJrs{1elnua0uldl?or aluIlruBsdIarpu'uaesrp{eR.eareuarp;I,rdltueauronJr-loneto}.plruEnBun[.crneuo-luInIlBcPloIprpJ'uBlEuIoAJoaJaJepR?€oSousllraeauaJrBJ'lrnScc
alBlrlrlre o RcJ€ocu,I nu luau€radural sourn"r; ep e*e un pc FsuI ?Bcpd
'ne*e.r1a6 rnl 1n?uourrlap ul "rn8rsep lsoJ E-u ac
Ellr€na?a?screlsr-uluoo'cnccesBaaorroJeESccr.<ragp1.'"el'trsn1n'r1(ulJoero1rr"duelroF-rp'creJ.orraunuaunleeprJ.l-ra'lDallEllFe'€rclu.Iaurllul8olea1n?JpnaIn[plrBcusr"IilrrcrJEnpqaoolrdcJlq'os1r_xdIecqo-nJIuoglrp.nplop'oc-llqFlaule"r-ru(n-pogJacsrIpEnaop-lJllulslllorsIaauolulgIprdnoocuucuc$g1senr-r'etpc1uluuaJrOra6$oprlStrqa-z'ar
EJo arJo?Bru ap earedncoard a"rec eu1nc'pSnelo1ue4p(teoruolsoa-cJelual.lred a.rlseou JoIauBolBS
1nr1$ RuIIunI ap epiplrpc
ep"rnoued azaJoIAu"I ps rBn1o1
lalduroc p3nsu,t Ij IS-ps p.rp; 'plsruorsa.rdrut epoaS ulp lcarlp pulroqocs
'< dec ep nrpn?s > nldurrs un ap rJo pcseoJolrd psec o op

E?'.lua"rJa1Bleeo?raoBucSanpuJrf"eErdsOrtond'prrsuunnrnrzparlpaau'era.radol1e;elanep.oreulaoq8urc,tntldquru.Jrndeoplqpzecoal'uopoc1rueslpap.oradcr1au"lrr]cna'JulSBIcJnolul€paospp?ItaIuntiJenp'roc1oolec
'Fq€crerual luolel un - plelopul prpJ - olsa ncSe.r1a4

'n(Tz6l) IovIusJS IS ncSvuJgd uorllilzodxs ysNIcu.YII NI

'a1Ba.r.p.r8nz a[ oJBc ad .ro1t.rn"rcni e{uasa r3psug u"t epun.rlpd € ap ore o
earalnd olsa 'epqelsaluocu,I aJEolBA o purt.rdurt
;ro-rlScrd'a-eloraqulryoJra-€ulslN€acrleJnel.crercd ed olnlllsuoc oc Baoc JBC
1e ltqosoap 1n?aruJ€I pculpe oIuoIuJE o (rn1n,tr1our

'p.Lrlsa8ns tS

eBllBuAeczaopdBxaBu(n-eapclrols?tu.rg'acl'ranuelqnJuelruseasJuuBreep.-roapd,utBrrlocturl lerrtnr.urudonJJcenolIpuucooruclsIJeIBnlduoneres"aerel.aordr6expeyloserr{cp qs at16

u,I
tlie"rces

-uoc mlnpodepc epe alsa nu pc n;lued '^e{uase upllnndesrc'euer 1Bsaoccaep.,?PT}r?B*#O.U. ,
'plrB ocBJ aroqry eurg 'e.rolsocB rornlnl
Bpnlc

rrJnleu rB rJolelpourpsd rrioa.rd allpc op nraer{stz'o(tdleu?roucopeacpsiuuerrJlSl rnFsorunJJ D
rr"rolplgde )) EocB sal€
aJlpc ap t;ndurrl uI alIIIqBls <
ila€iJauolqsrJarV$Jrao( uloarJgceeoelntIc.{ntzz))aoJd,B'csxouespEoc'stIalpcatI{ecuelJp'rto(lr1uua$laposBouR?pJl<lD€st.d_rnoIIaIcpcpo'eFJueoooIlJrs?iBtaspIJ?enrJu.urBel rIlaer1Joeo{erqia',dJr1Ynec8^crBPusUpoaupcINnP'JprduucnoupOcr3eaasJBucl

'nfi,z6t) guoguY YNINI YIiIZodxg

Talentul foarte simpatic al lui Steriadi, pierde enorm din contactul
prea strins cu un asemenea mediu qi din concesiile pe care pictorul este forlat
a le face -Stceuriasadui fdrd -vofider-d in detrimentul idealului sdu de artd.
Cdci este
tdgad5 - unul din pu,tinii no$tri minuitori
rle pensuld. . .

EXPOZITIA PETRE IORGULESCU-YOR (l9ZZ'1 ao

hacirtduazAliirtttdaz{,fbiuleoinrIgo(urgeieunllieiys-ocguur.enauDr.sitedvcai,fixgardnbicitio,dsai tsdp,rifniintadrc,dmsipniarittudl elutioIaotreguvleinstcuuril-e-
Un singur lucru va rdmine nezdruncinat: talentul lui, care
-alinomcuiuludia,
lsuiliinIodrug-ul less[ccurecehzieaur n-eovrai qti sd compenseze vagabondajul sufletesc
qi opere in care duhul acestui excep!,ional de lnzes-
trat artist sd se inal,te in toatd goliciunea lui curatd qi vie.
Prin ajucdeescteatcarevarleiumniilo-r qviiitnouamreagi ipsridnnaecersdtemain-[
sE fringd Iorgulescu \ra izbuti
al nostru...

EXPOZITTA DUMITRU GHr.qA (9Z71zo

lntr:e plnzele lui Ghia!,5 ochiul men se lasd cIIStor pe armoniile de brunuri-

cerluqrr.

Zi de iarnd domoald, inveqmintaid in haind cernitd qi dureros de simpld.

ln atmosfera ace_asta? cvasi-funerar5, omul nu se lncumeti sii pdqeascd

jqdcalaeelencidsabPcraaaasirmseaad,utarire,leedo-aloroi,inrrup-ln.esetcigmcorareidbreuq, rinzilgeterriispibntlueaglcih-te,elanaspu-treooianabpdXleerdniznsuneSimexligcstitnieeloensrtp.5si-t'gur,iilnacgtirh[iepirneea, stoucrfiiecilhenemupsaocrdaeutae,l

Fluierul ei pu,tintei s-ar pierde, v{tuit, ln imensitatea dezolanti a cimpului,

in hruba ulilelor moarte.
in interioare, aceeagi jale cenuqie. . .

Ghia!,5 e un pictor trist.
De aceea vopseaua lui nu cintd.

Ci plinge.

Plins surd, aproape icnit, sfiqietcr prin monotonia qi re.tinerea lui

asprd. . .

Pictura nu e arta de a < colora r.

stafid$i'ig, imqai icarolensi,cnauri,ebaortetazad!e,i a colora (dupd cum cred o seamri de amatori
ca atari
r.ariat, mai r.esel, mai chiuitor. in a,telieml d-lui Verona) cit mai

deceDneiigai s-is(tadhm!. realitatea rXstSlmdcitoare de teorii) -a,ledeaqtiitdoer vreo citeva
succesele <r necontestate > < colorigti >
ului.ti, la
care, in fap-td, nu sint decit vomitori policroma.ti, a cdror vopsea nu are nici
o corespondenld cu tremurarea ior intim sufleteasc{.

126

LZI

o op ?o1 un-Jlul olBado?uoc as eJ alBlrzoriald 'a1eziF1n rarJa?€ru ealelrzoii
e--raslgat.{pid.uuinurrlcdri.dronol€uuaeeleduzorputnsooaJup.rrdrnsuclu'g-rl;urrdorzleael}uldceauaroqsrns:nsa;ciFdru}rerorlrJ'o1nppcui?gnlIICinql€uJarrnuurJp?epuau-sEruXnr;pardiqlvual€useuueo
'pcseauoruo e.rn8r; ul suncs€ p1s r3"re1e3 rnl raJorJec
IirB'cRrn"lusrurn"Eour.8parlr€orryErlo1aBsElpr'Ja?pnnr€rlrplcurepJlluo^u?aclulpe-JaB'r'rrioane3rz.lc{arureo,"'1tar1ade".r3preralSo1elnrsl{1capraoec;ulp€uol eznonueJga-?dppuure'aaclBd1u1eenp11ur8srrrJroopio;Joulnepapc-pr(eEarJa^rpr}olBope}}FulaodcrppaJpqJlpBrorlDesBnopuo'nunpeoJr1uouqqr}ri€e.s1rz1rd3r"lrBrrnn;nur;t1nrleJsruq;pararEurrd{er.-argep€
Eoa'gsaseIrrro€SguJ.r-rlnlus.atgJecpurnoiocc8cn('€e.ru?,lrnsJ;ru1cdoogu3-cernlu'.aBre1lJurunlon"?rrus€'raruSerodJpun:?rrsrirogn€;trerp?niBesqu;rooqpcJn'rurJo1n1opepcr€u1oaISnluqpr.nrn"edr1dd?xuueraane"r;a:ep.erfrue3eal8zl^rearedup1e;te8eprSlcp3our'nuou'poH,fru,1teJrrlioJuEeurlrpru;aqnulefiHJpn.rrudllrnnlpeseeest
B-'ac1uourJleaysla',?or€op1J?uerui'uraoaclrnueorct;anufseursitnrad'gdleeEepn;oodaplarocleladtecuouus"rra:rsouu"r'rirrre"zrloe1rotndccB1anc!1ru;uoqdEaeD.lrr'"qWrpnlseo8tau3pa"rlruoarueungrl€leoJBop?
'arirzodxa
Bs Bluacal op Ei€J (tce
;rololcedse ie'1sr"r1 .ro€n 1'1e1eucarz1ea.rpdat,.rte.nrsolp1lnnl1saapoudio:unaasualuurpnJg'asuenqr.Jrn€IoNJ?s€ou
'pLi"IJnt reur rB pcuJ ruorr €,t alBS
ralapd I€ Ar?rurJap InJrunrr? ec r.rn8rs rualuls 'rzplse pzeal8uof '1ear;rlsnfau
-a'''aerrrprJz{prEetzruarollpldnpoauc?.uorrluec-aaoJFJq€?}pcFBn8cJ-cqusrIplnIpIuuuqluBicnlnlalpu1BsnRsroslnsrqau8sn-11quJ-uoaJna.qr1ore€epcuu'ronaaBdzluoro*rBsJre?upnJsnlcearocqnoBayu'pusInlnasdolueussarrrplgaJlseaeJsBrB1u: Srzalrupe?Bl.d1lep,ni'ru3i(uderaorapucJ8Bpuao.rrougecrdiH1snonp)}l(esJeB3oleeJllSnpSreaEurrO€npll
BB'sooro;enr^€8lrocrzraarrdeu€'rpl prS1.er'1nuBnrlecpr1?nreduullE€:r?reu.nruarrr0lenJau1lrcBInnuiIcuRlByagforp;aplueudrlupgaRzpFSa1rsdU"rEnId1a?ulaufl.sderops:npals"1riJaoel-ursi€rIr-a*IppaagIelgBBeSue-rop'rr-iasrprulrnroyadlleaqrrouuldgy
-t"nu'ai€lesqceeool.iJproofldaIJ-u?nr1Stie.drq;1oec1p*qtaoupaelapr,ru\rol.'-celeacqriolelAIunrJoaalJTc€co€rJlJn-BecJcnale"RpzI€utrilrduroIS.lrcor€lpsaBe?JJsa?ecueloln3J€uOordr'eoeoJuB;rdlrerni ul a1€uop

grut"rdurt

ti.rFrnlpp

alaun 'lueur.rdap rS uo?ouoru ('olorcuurorlpo"rpdrrpadpleealapSpa.sro'iJaoiulracnlsurxpacra;rlc€ados?uBnOrpruErllosaizlfagpl
-rsacau BI psnpoJ'eier,L opun

(eurr.rd ul soie reru) gnp8urm.rdtgrnsnIESp$1n'trr1l$teZp".'rrorllcIrEd orBc grBr,Ioluiupnlc?rnzuqrleFonp?ouspnul(uool?sJu€?I&JIprpi
-n'moq cB
o7,ntyun! fi
'p*er;n a1Sapp,r. os rnlnlsrlJe
;-6e8id'siauozrpur;srd.rnoerlasrrruenazotruulrqepeSJo.r'poaprrSr;nneo1iilcqcrned?rlsr?urunolrcs€qu'ml anlnlrlcpJrop1l^c'radrrloeBrau:uunurEzl roI,LqcecaJlBpSsa:"'rrr.Jcro/neu|1u1e€n.urJeruHarpp'zpus"urd1
'crle.rn8urs rnun BaJBo?

-pqrps Ec lsrrl a a:sJn'e1odlpu"JrpacleIg?crsl€pc4noopwspuJlnorJuBNB?osaacuenIdnxoalq:aBJI'Fo ^qllJeyrolaEpir e,t"ra,,l r*

alelrzorrra8ur ap I l{

fttal-gzgt)

u 0flNYJNYJSNI

Talentul foarte simpatic al lui Steriadi, pierde enorm din contactul
prea strins cu un asemenea mediu qi din concesiile pe care pictorul este forlat
a Ie face -Stceuriasadui -vofiXe r-i in detlimentul idealului siu de artd.
Cdci f5.rd
este tdgadd - unul din pulinii no$tri minuitori

cle pensuld. . .

EXPOZITIA PETRE IORGULESCU-YOR (192't1 as

hacir;dtuzAairtltiatzdblliueloinrIgo(urgeieunllieivs-ocguur-enau)r.dsetdvcai,fixgardnhicitio,sdiastpl,rifniitnadr,cimsipniarittudl elutioIaotreguvlelnstcuuril-e-
Un singur lucru va rdmine nezdruncinat: talentul lui, care
-alinomcuiuludia,
lsuiliinIodrug-ul lessiccurecehzeiaur n-eovrai qti sd compenseze vagabondajul sufletesc
qi opere ln care duhul acestui exceptionai de inzes-
trat artist s[ se inalte in toat[ goliciunea lui curat[ qi vie.
Prin aceste crealiuni "- gi numai prin acestea -- Iorgulescu \ra izbuti
sE fringd judecata vremilor r.iitoare ;i s[ ne rlmin[ al nostru...

EXFOZITIA DUI'IITRU GHTAIA $92Z1zo

intr:e pinzele lui Ghia!5 ochiul men se lasl cdl[tor pe almoniiJe de brunuri-

ale n Lrq rr.

Zi de iarnd domoald, inveqmintai[ hi hainti cernitS. ryi durcros de simpld.
atmosfera aceasta, cvasi-funerar{, omul
ln nu se lncumetX sir pdqeascd
p- etimcaidre,
cleci'b arareori zgribulit, aproape inexislent. in trifele uscate
Pasdrea, ne place
s-o bXnuim nepitulatF.
de scaieli, in scorburile inghe{,ate ale silciiior stinghere, ori in podul
qandramalelor negre qi triste nu indrlzneqte sd-qi ciripeasciS chsmnlsn,
-
jaica sau dorul.

Fluierul ei pu,tintel s-ar picrde, r'ituit, in irnensitatea dezolanti a cimpului,
in hruba ulileior moarte.
in interioare, aceeaqi jale cenilqie. . .

Ghiai,n e un pictor trist.

De aceea \ropseaua iui nu cint5.

Ci plinge.
Pllns surcl, aproape icnit, sfigietor prin monotonia gi rc!irrerea lui
ilsplii . . .

Fictura nu e arta de a < coiora ).

stafi$dii.limqai icarolensi,cnauri,ebaortetazad!e,i a colora (dupri cnm cred o seamti de amatori
Verona)
ca atari in atelieml d-lui cit rnai
r.ariat, mai vesel, mai chiuitor.

deceDneiiqai s-is(tadhm!. realita.tea ristilmicitoare de teorii) -a,lecleaqtiitdoer vreo citeva
succesele < necontestate ir < coloriqti rr
uluili, 1a
care, in faptd, nu sint decit vomitori policroma!,i, a cdror \ropsea nu are nici
Er coresporden![ cu tremurarea ior intin sufleteascS.

126

LZI

o ap ?o? un-Jlul alBadoluor os or olelrzoriaJd 'a1ezip1n IaIJalEur ealelrzor'i
-a;rd ur.rd o'lueuorsardul'- Jolalcalqns P?B^?apB InFiquesuB
e gp"rnlcid BaJ€zluolurls ur.rd elueuorsa;drur '1ieu1 TIqBrItupB - ur;Id alueuo

InlLlotul?uos
li J.*",-rs ar d ur r r'rn oue d R "" p ":" 53;jX"Jj""";lu?,
";'- ffi t r- l

11 $r ", Jrgri
iurei''ppncrol"suusrrrJnoeul4pe8:rolrerarr1rlr;ulsro1a€aseelrprr'aJr1pniino"ecliicpcl;rnlruJep;uuo,llulLrslcl"uolruB-cpla{oe(lp'3riraen3aluz"l'cuaearuerul.ga'1latoldalen;teR3s;ulaSallor?e;nrrsIi^1dpJaIcrno;acauusleutoplozeBn'onauperlo-iBdelppu;ouqar'eatcldBluqur1e1oepnlicIl18ouElurrrogIonpi ;rl',uornn*dpa1Fc-pIue(BeaanIJaaI,prrpleo1eopuflelepuo1ia8calldcJaRp€oqpJR1oI'pJ6?rsD*neBcoaupru'nunpnneopJu1uo7q,qIrlrtB'eiirrrsZld1o*FlII.Iu€IInIrqnnu;r.nBBrluselrJqu;ga;Ir-dauc8Itrndur€{prsa-Begepe
_lillJloBo-strou?iJirolV.a-.rl'nleergJJpllenueocoi8'ueear'lerrroe,rlr1c;o1nucusrnui';l;rtrn1nu'dplg*1ee'taupB.orodaR1; a?r"it,I3crne;r'delnsuquouos-rcair:sui1u"'erl'urf1efoft$p1re"inro'd;'dluifrpol,1r1er.rauJo.qrd"daetl.#;re13q;prgnl;'esutFttotar1paleluapturunli?pBFlail"J€"Bac?p_
talnesa.ralur'roln tefesrod Fnop oloc ul :o u rz l:rcB ] rI E 3'Ii o F.r o o I
'alirzodxa

ps BluacoJ op pi€J 'tce 1'1e1eucat1zoa.prdat,,rte,nrsolp1lnnl1saapoudia:uncosuoluurPnJg'asuenqI..rIn€ta{Jlseoil
uro'p?uullsJn(rrzerelsteu rB pcuf Iuor Er. aius
;rolalradse p'3si.r1 ;o*n
pzeal8uof '1err;tlsnfeu
raleled p :riliurJap InJurnIJ? pc t.rn8is

'aJEr nr uaqp8 Inun elsasqo op azoseJeqop os gs r1S e.t uepSog 1nle3 BJ€G
-'aB'pJrraJz'{irrprezBreuol,]p\jdlogorauzl.uJr0olR-orooJFEJ€?}cFE[ncJ-c1uqse'FIlpIsFIrupequlnet1nlalnelup1usnIspo:elnlqusnr8rucn-11uor-uJann"e.Iqr1Il]e€eeIcrunui'lenauPdelEurcgSBrJpulepsnlrenolcdrl?curoi€ayRu'uzs1nSalansd;uu?erudslartlP,l]Jtll'aueI€rJseoBBI!srpu"zaaIupllBIapiJdleprurrl'l3(€irdI-oaotJlupJcgpoau'UeFrooT*csdIeI-Hsnop'rg)}aI's;IuB€orloIoa1EC]'l1nESq*eorauur,nrleYpd11
'so.rn8-r,t reur rS urt1ul teul oJ ul ac ulp qaseouldpls o-s rS o1;e o-s lndecul
E or€c od 'pp.rnlrrd BIra?Bru nc 1rf;r"rpu1 g1dn1 as :n 1e i I F g ur B p Y
-t"ng'aielsequoeooipl."rfroaoiirdu.i-rn"lI3rBd"rq;1oeclpBqtaoupae;pol\urotl-'1re€ociqroler.IttnuJoaalJcTncor€JlrnpB?JcnoleRpzIeutrilduuol"slrcoerlpsaalesJJael.u)€lolncJu€rOad_'eraeoJu.Err_dllerIli ul aleuop

gutr,rdurt
tup,rnlpie

a1eir1 'lueuri.rd-ap r$ uolouour 'lourop pupdeap as 'taiualstxo oie a'+unrpur eilipf
-fsacau EI BSnpaJ'e{er.L apun'orcur,to"rd ap elaSp.ro Jollclur pci;rcads EOre?loazap
ul s.narieyurenrfut)ApnptuSrm.rdrrgnsD9'l spi1sn'trr1tBteZp";'i:onlcIr€d orBc tI"I iigrnq Fnop lu,IS ?llrp
(eun;rd cB
-DwoA n7 g u l?ue ?s u o 3

'eier"rn eg*epp,L os Inlnlsl?J€ BounIzIA optrn 'e1uet;ru
-8isur rtrnrsuarulp ap l"Inolq€? ?u"IS 'mlnJolcrcl eaunrzr,t' e16alc nu a,reu gzuld
g 'iazuld ea.reztueS,ro r* eticnllsuoc ul nItIA 'Al?otu ul ac€Jps 't;Io a11nu-r ap 'psu1

;red aps olrrnolq€I'ap;n1crd lrnreq allpg^ arB;uEIqcB:!g ?UBJH
'crle.rn8urs Inun €aJ€ol

-RqrRS EO lslr+ a a:sJne1odlpurlgda1g€cIsIIpBlO"moorRuSpuJ"Inawr€NBolsaacuenIdnxoelq:larJJ'oE^cIl[eJrYoaaBpu g'ua,L tS
alelrzorna8ur op I ]\i

(zeot,- gzar,)

u f,f,NYINYISNi

gravd qi plind de reculegere armonie. Aceste doui panouri sint, incon-

testabil, cele mai serioase compozi,tii ale Salonului actual (1932).

Aurel Ciupe: are frumoase insuqiri de portretist. Miky, de pildd,
e cel mai expresiv gi mai pictural chip din Sala Hans Eder [a Salonului

Oficiall. Insd culoarea lui Ciupe pdc5tuiegte incd prin lipsa de armonie qi

caldd comunicativitate
Laura Cocea: nu s-a debarasat inc[ de tona]itatea aceea fals-
luchienescd, de <r citron D ars, care rdsfringe prea simlitor siudiul naturii
numai in interiorul palid al camerei. Socotind calitdlile mari ale Laurei
Cocea, credem cd o campanie riguroasd de plein-air i-ar stimula retina
obositd qi i-ar varia paleta cu tonuri proaspete, vii, surprinzdtoare.
$te f an C onst anti ne scu:einplingiseriosprogres.
cu fd.ranii sdi,
deosebire, sint de o rar5. frumusele in desenul lor, dar mai cu seamd in
acordurile aqa de nemegtequgit stabilite: prin infrd!,irea, in mase mari,

a negrului, citronului, albului-mat
C e c i I i a C ut e s c u- S t o r c k: desenul Marsiliaeo admirabildplanqd
laolaltd pitoreascd qi inteligent construitd. Carcassone, deqi cu agreabile

elemente picturale, e mai flotantd.

An a s t a se D e mi a n: frumoasS. sensibilitate gi cuceritoare gra,tie in

DansaLoare.

$tef an Dimitrescu: stabileqtein figd,ncile din Dobrogea o not5.

cromaticd proprie, de un pitoresc conlinut, laolaltd viguros qi cald, expresiv

qi discret, odihnitor gi obsedant.
$tefan Dimitrescu are rafinamentul, sdndtos qi cuminte, al artistului
de rasd.
Mi c a e I a E I e u t h e ri a d e: degajeazdinteligen,tS, gralie,ingemdndri
de tonuri fine qi armonice. Face un pandant onorabil maestrului Th. Pallady.
tcaulbeinsOtmal.ggTaaodteGuqfrriueamcmoebsae-lne uipn:otrr-storeemmteaensnii.entirntdeinb-taecsruetasradonditncccadorpmedpblluanslaaern.e.se.satzrai ninietrpeevnittrruaiuqni
Nadia Grossman-Bulyghin:
academie cubist[ -cubism aca-
demic.
Lucian Grigorescu: il cunoqteam sub altd infdliqare. Astizi ne
apare obsedat de o formuld cIluraegnttedptidnmAppeusLu-ciagni nGuriugonraesdciun acelea care
s5. se fixeze.
convin temperamentului sdu.
Ionescu-Sin: expune cele mai inteligent compuse gi cele mai pline
de gralie nuduri din toatd sala aceasta. De anul trecut qi pind acum,
culoarea sa a cigtigat in suculenld gi cdldurS.
Petre Iorgulescu-Yor: Orientul sdu, cu frumoase calitdli de
culoare, este prea turmentat construit, prea imprdgtiat, cel pulin fa,ti de
titlul, care, a$a ni se pare, cerea o inchegare mai calm5, bazatd pe predo-
minarea orizontalelor.

R o d i c a M a n i u: iqi biciuieqte minunatul temperament de acuarelist5,
inhdmindu-l la mijloace de expresie care nu-i convin: uleiul. Greqeala aceasta,

altddatd de o incdpdllnare excesivd, au fdcut-o mulli. Dar ei au revenit, pocdili,

la chemarea sufletului. Acuarela a stabilit frumoasa reputa,tie a Rodicdi

Maniu gi tot acuarela i-o va consolida. Artista aceasta e unica noastrd acua-
reesltiestddu-gmgaind. e. intr-un hotdrit, ii
aceea ne dor incursiunile ei domeniu care,

.

128

6ZI tt8 'c- 6

-aJ€c r€?€rJB,rFopl nes plele"r8 edurels -rerunu pullJol e.rnBo.rq rS psa.rd pdnp I
alsa p'euor{':n1o-te'r ppue'edo"rd ap 'i{:H-Blf;i,iTE fr,i#ff;',-,T,.l??",-,
1
InuoIBS u; pdrlc rlos€r-pnIu.eorlEcueaBddooo"clrldc-pA?.'rrprlcocrrlelcqrrnnudpdnSan.plrda.rrdreuorprres.uocolurrl{nB.ceJa'us-"druad€}nudcroBnr4pnullnIal-z-€JnonpJuvucrrrenlronpctplroEuasrul8r"eur u8errurl
.
'tnlnursrxleru IB .
e1 puld aceldsrp
-
u"t 'ar,l e.rn1p{p,r,u"r pdnp e1e1esu"r 'e,re1e1ord ;oleseur eulruopul e1 e1s aleod
nu oJec 'reldurexe Jolrsrlsoc rB Ser;n un-l1ur"rd ropuor,ieulalur o1e oluaruepuetuoc a
a
elaseoraua8 e8edold B op Bs eaaeulipdpcu"r prrrrr eg :ddo6 loJny
'uoles [nIEnlcB 't
JFul? mlsoce eale?rlrlc€ urp ocruJa]nd reur oloc urp geun 'soropugau 'rB 1sr1.re
u"r csounc ollc aJeJcnI a
urp Punq reru Eoc 'pllqes '
a
-orde.rr er{.e"r1saqc.ro o-Jlul pcrJrJolel os 'cse{p.r;ug es 'p.rn1gp es 'unde.rdns as c
acu;alnd R?1BIoBI 'ap.rnr.r8 rS ep"rnqp 'olr"rnuntq '1nuo1pur"re,t
'aur; rS 'pp.rnlcrd aJEolBA p?IBUI op pzu;d o 'piuelecxe ur.rd 'a puvolu 'p;8eu t
aJEJcnI o alsa unaqiamcnq unxnN r
aJec ul
.treereqol'n1csnu8"r-1uenzqruae8p;o'pcsreuoorrulaJ€s sorue8ur:nc s o d o 4 a IIs 'l
'pcrleduns 7n[nna6 I
rS pn.rlsuoc
BA II
'p{ueBale Ruruas o nc : o-}nzpl E urnc e3e 'o-leurrldxa e
rS pcnne;oued e,relangs pseolode,l, 'up1Iulen.rzedpsluee.r1:n'pcps8ea.rdg o'edlequcBocJaolSnfuSag -\
fesred plrqeprurroy rS pso.rn8h
p rEcro;rcceRdusrrrD€arrsuul"urro.tJpeecp'6rce'rp{JcsIonJIrJe1.re'a'pcslnaulc""rr'uedr1orJsrn,Iipn8lrrugl-€qparssuurancsrJu}Bu'poFFdpera'epleoia{clue1Fc?r1lpa-nupur P

[ps < u

IBIU al

[psueur] o ep 'epuolq oruoJrurs o 'pny un eundxa IEur'- orlocuBlaru por+BJRA t?
-purud-larcsrp- ataual ap'p$ng op RrBJB u"r :f, p E IIB d ro p o oq I
-nsur rBp- rrcr?Eurorc p .ro1rrp"u r*elace ,".1-;X-"11T tJiru':fS"rlualcu ":,tl
' ' 'rrrolnc ap r€ rnpyls olauolqo"rd ep g1p1oe1 ledncoa.rd 'purldrcsrp
Itp4susloJ?psIenIcuJ"Broplc'xrudnuctnzn'cturulnrauunr'op1pJI?BJroxdocurp e
u"r ac 'a1€e.rnrup1 es 'm$o"r In?auJod
u,r:I IJ Bp IA
u BrJ ?Bd e4 aqcB II
'aiaury e?rqosoap o?aopluolsduoolloaJceurunn'rci1:nnucsnoltlru,a1ldn.rJolppzuurB,rdx.rnosIya -S
BlsB
as- 1e1sed uI- r!
tS'ple1e.r
IN
prrncnq e"rds 'ezeafrippl es ru urnc ese '.ro1pzun;r1pct cugpe ,ri'fff,it;:i:ilt#* .P
€luocsalope
ra e{en R}eo} Ru,rrup;r ps r1$ BA €}seoce pc psul rup.rads pg -q

plrn drqcul o oJ soz o?r Fc € rB -p e c'r", l'"11H,fi?H'r""H"; o'

rBl :aurrzn.rc gpqefo.rdaJr ap BrzalueJ- F1€poollc- 6;11f '#"iTfil?r:

(eurele'ao.rpeoJldoulrrrelqpp?cs1eeauseodroc"rr.nrdoecappr;con,Lle.er8d Rsul nB olroruod
un Bc oruJrJB os ps erzJ,r?ul
nu ol-npu,rurJeJ rB epc plseace BA
ed

elru.rod oplpnls pu"rcrJrsuolur Rc RlelnrupJ?sau e,iurpa.rc ruoay 'Fcs€aulruor
ecr;e"r8 utr urncB pugd rualfeounc ollc urp elr*ne"r rerrr alac 'lqe1sa1uocur 'rS
Fcls€lc e1e1r.rnd o ap FUe ep a;edo rcrru Rnop 1u1s 'urnce eundxa e1 e.rec ed
'euosep pnop alo3 'arzrce"rd rS e1e11epr; oJ€olrurrn o nc olasarSo,rd al3aznppc
u1"nIlcFulsrlsnucr sooplIreIuorunlupvEIE€J'n-J psel as 'a1ualnc rB
t-a.r€c 'nps r.rlBeeur pul.rou8r
'Ec €ooce orJoJ€zrq ps€olpups
'oJlseou rrctlseld B plenlce BJaJSorrrlB ug p"rezrq runcoJeo rS - erJoJ€zrg

pcru"ralnd ale?rl€
-nprarpur o nc (elsece Inue rS) p.r.a1al as:ncsotr{ elned eulpv

ppc rS psnduroc luaErlalur p??Iq?g o aundxa :rcrAocBrlIN Ir-,Efolo"

multiplicatd la nesfirqit, qi necostisitoare, poate sd pdtrundd adinc in vahirile
rnul!,imii d,e pretutindeni, s-o instruiascd, s-o miqte qi s-o rdscoleasc5...
Iatd de ce ni se pare incd o dat5. bizarl stdruin,t'a lui Aurel Popp, care
este qi un excelent gravor, de a persista in cimpul picturii de mare anvergur5,
unde perspectivele unui real contact cu masele interna!'ionale nu-i pot fi
decit inchise, pentru pricinile mai sus ardtate. . .

Sabin Popp: are, in tripticul sdu, incontestabile armonii cromatice,
inteligent suslinute pentru o frescd. Dar gdsim o bruscare in legdtura dintre
Xmad!,qiat,ilbeizpaonrttirneot-esliomrb-olicriSg.uraospefarsmonilaiajerelorq. i Sreinagliustraufrimgudrrdit,ed-in qi intre gesticu-

acest interesant
portret de familie, care corespunde, ca realizare, intenliilor autorului, este
chiar silueta artistului. . .

J ean Al. Steriadi: expune un Interior de cafeneatarceascd,lipsit'
PdeeicsualojualredinlocRaelgdi,t,-a qi Inalte furnale la Re;itra.. . in culoarea cafenelei turceqti.
este totuqi o bucatd viguroasd qi expresivi.
I polit Strimbu: acelaqi...
I on Teodorescu-Sion: Compoziliamurald,... tablou in gam[ de
frescd, sinilie, in care elementele < specific romineqti I abund5 intr-o magistrald
combinalie, piramidald. In genul acesta d. Th. Sion este imhatabil.

Con st anti n B ara s chi: expune un Cap de fatd, de o feciorelnicd

suavitate. Intreaga lucrare este suslinuld de un sentiment plastic ce se reali-

zeazd o datd cu fixarea formei sau, mai bine zis, aceastd realizare se sfirqeqte o

datd cu fixarea sentimentului in form5. Juriul Salonului a incredin,tat anul
acesta tindrului sculptor bursa de chl5torie. . .

O s c a r H a n: cucereqte din ce in ce mai puternic prin marile lui

calitd,ti, neintrecute de nimeni: viziune amp15, simplicitate solemnd, expresie

adecDva. tM[ 9di d!defuinoitiavdn,us:imc!oqrei cfot,r!f5oasrctuelpctourraelcdt., prea corect...
Corneliu Medrea: expuneportretulpictoruluiTh. Sion, de o pre-

zentare, a intregului, larg sus.tinutd, gi un ritm evocator... Pdcat insl cd

lucrarea aceasta are unele insisten!,e de detaliu care qtirbesc din seriozitatea
plasticd a ansamblului.

Mihail Onofrei: Fecioara e o lucrare merituoasd, dar dus5. prea

mult spre decorativ qi prea pulin interiorizatd ca sentiment formal. Sfinnul
e un titlu excesiv de impovdrdtor pentru piesa expus5.

Dimitrie Paciurea:, Himera vd,zdu,hului e d.e o viziune pe cit de

avintatd, pe atit de bizard ; iar Portretul D-rului Giqni e condus cu o iubi-
toare aten.tiune de un delicat sim!, de modelare. . .

Fritz Storck: dragostea pentru perfec!,iunea formei l-a condus pe

artist, in lucrdrile expuse, spre voluptatea moliciunilor pline, care hotdrisc
materialului dur o ambian!5 caldd qi seducdtoare.

INIYUIS

IS

TNUATOU

IIUISSYI^I

O precizare (1927)
Nicolae Vermont (1926)
$tefan Luchian (1920-192?)
lnsemniri dup5. un jurnal intim (1922)
Theodor Pallady (1931)
Gheorghe Petraqcu (1926)
Octav Binciln (1919)
Dimi[rie Paciurea (1927t
Aurel Popp (1922)
Iosif Iser (1920)
$tefan Dimibrescu (1933)
Nicolae Ddriscu (1928)
Ion Theodorescu-Sion (1928)
Camil Ressu (1922)

lVlarius Bunescu (1928)

C6zanne (1920)
Henri de Toulousc-Lautrec (1926)
Henri Matisse (1926)

Maurice Utrillo (1926)

ceT

ruaurru pcep IS 'pcrurouoca olellsacau o-Jlulp lgcap '.ropuauras efurnpp8uS rS
1nrusrlaqurol urp lpur reru plncspu 'pprcos e'juacsarcxe o also InJerporuJalul

-aunuror I'eR.le,,porBrc-ru lepdrueru op .rofn IBur purrJ rBc <r 1n{ez.ra ;i:;J:i
€oocB aO r;.rpur
RzeasoJa?ul l-nu psu"Ip ad ralsace €a1€lrIBO

'pierd ad

Rlnrar BJrEru 'rn1 eu"turapu,r BI r€ru 1gc 'a1;e as ps op.rpiroJs aleo? pulcp; rS rn1
olrur1tu ur.rd aaa;1 oc €aoc purduncs ;ep 'crurru Fleporctu e1fr.r ps prp; salaiu;

-aurq 'rnln.rolplpdrunc e tS tnp;oleanpo.rd e rS eo.reurds ad ezeala8el '.ro1p.r
-pdurnc rcru rcru pulrJau 'erec 'p11.rp1orl BIBrcos
pcrpe 'lisrur 'rolpcnpo.rd as al6qoapul ac Baat ( JBrparuro?ur ar,ienlrs RJpJ lnsur
un :a8olaiug
r ur"rd 3a1a{u1
r; ealnd nu InsaJalur'- eleypur8r.ro ap '1Ir.rnoodleqBulnooprlJnolcrJrBrrppuotluuroelucrulFur?eIclnadp
ou nu arJarlcorcxa ap arualsls ul - Iou e1 rf rcap 'sndy ul ruapurln?a.rd p3

- -rrcrlseld olal*u€ u"r luopacord p.rRJ louroFz un rBsoralur a1sa1or";tilit"":

rnlsoce erufea.rd u1 pc p8ealeiu"r es ps ?rualuo?au pulspl 'ncse.ro8r.rp mI e Rcrl
-srp€ Eo?Blrarlce urp aq€IS r€ru olac olrJpJcnl nc EacpJ es ac le.re8exe rnp{oFau
e''uttIedF1nIdspaeu1SlIoeugrlFBe-rrrupurlc-lcaadaspcperluorqlBrenlorcepd.rreora?u€r;rl1uenelcruBa"'ro.1r?opu1ronul[JreB--ue,raol]elronucl orclrls€aezo-arsJue] oRerSaar'r8rertnrld6u]uulurluJrpdl pcul

'ea1e1da.rp al3eounca"r BA as rru 'rz'punq
o-Jlul 'pc eapfeppu nc '3un1 naru Inurnrp ad le.rnqpleu lrSpd ure 'a1$e;rg
'lruaued

appullleullsio'pe.arerdc u'snor-irqauurernrJS apdn-lc zalelsur rur-ps cJotug 'ale.rcesuoc eyr.ro18 ug
as
eunf un r; $e pc 'ournue 'elndurr
11,1tr
'0urqcsalu

r"rplndurr rB r.nu8rf alpur 'rue.ro111e p8unl u-op 'elseace n;1uad lrJoJns ruv
'arinqr.rluoc Eoru Blsoporu nc ne rS

le€lJr.prrlounduu4ruteln-usrr.r'nccssna.cror8Sr.repq;mo,InolnecTlrlBcntprog"lutdg atllaeluc1r?pIun op piBJ rrll€Iopr rale.raFexe
ne-s oJBc roc oJlurJd

zz, SHYZICSUd O

n-a incercat pini acum s5-l suprime, e fiindcl omul e inclinat sd compdtimeasc[
pe cei neisprivi,ti de soartS. qi sd le ierte multe.
Dar indulgen!'a aceasta are uneori urmlri dezastruoase.
Cel ingdduit se crede de la o vreme indispensabil qi, incetul cu incetul,
mdedvtionAresatoflebssl,epdtirnaittuudlreumiidnaeoeisaztbrcuudcepnluairnsiitpicsroc-tae,ngduuaLitlouMrlueaiclecanurat.eGi qriigaol raerqtitqii*ti,lotroa-t{ulnuminedarua-
putut rvdezdbeoai.c..u(sdtiurepcetfoacriliedecuamrtdoI serie de analfabeli, foqti negustori, iar
dupi (titulatura postlelicd a misitului), cum
toat[ aceasti vermin[, de origine nedefinitd, se ridici astdzi triumf5.toare,
prin cafenele, prin bodegi, prin saloanele parveni!,ilor, >g, ii,ncvhaiin!at-e ruqine
exclu-
contemporani !-- chiar in coloanele < publicaliilor serioase
siv artei, s[ persifleze pasiunile pe care le-au speculat, s5. ironizeze negli-
jen.ta autorit5lilor, gra,tie cdreia au putut maneYra liberi, sd denunle, si
dea directive qi sd sugereze aere de bivoli iste!,i
acuze) s5 de organizare artisticd ! -ca -norme ,si
programe

L927

NICOLAE VERN{ONT ?8

Sindicatul Artelor Frumoase a luat ini,tiativa de a sdrbdtori qaizeci de
ani de la naqterea pictorului Nicolae Vermont.

Eram copil de vreo zece ani cind in ordqelul acela bltrin qi obosit din
Moldova, unde m[ nlscusem, intimplarea fdcu sd vdd pentru prima oar5.
un desen care s5. md impresioneze altfel decit obiqnuitele poze din cdr.tile
hdiedocaistier,esotrriijupiaorutreintelveitr-indeulepflilbfrodtorigilroarfiesa-u in stampd, care, cu cS.utlturi
galanterie
ale magazinelor de <

qi m^drun!,iquri >.
imi aduc aminte bine: desenul acela, un desen in peni,ti, cu trds[turi
delicate gi sprintene, inchipuia o feti.tfl de mahala, intr-o atitudine cuminte
qi cuvioasS.
orbitJeilneecaoipniiemi iqnidnuirnilecagpidtgidteulluemi isnla[breu,,tgciulurmefilneixlae pilpiia timid, inviorind
care mie mi se pdreau
de pe jaruri.
calde, vibrante gi -qcnoualqSt,iudedejocaec-d uqor stacojii, ca bruma incins5 desenul' era
Prietenul de qi de visuri, care-mi arS.tase
rudd, dupS mamd, cu Vermont, qi-mi vorbi de pictor cu entuziasmul acela
neinfrhal qi pur, cu care indeobqte copiii iqi ali,td singuri fantezia gi cred
in ea. -

Pe buzele bunului qi micului prieten, aceste doud silahe: Ver-mont, c5pdtau
vechi, intr-o
o rezonan!5, pentru mine, bizarS, ca o.1ic5,rir9 {ieerSburgrii..nt candel5.
sau uneori, ca un quier de gizd fantasticS., sub

t La sfirgitul anului 1926 au fost furate din Pinacoteca Statului cinci pilze de Grigo-
rescu. Din campania de presl pornit5, cu acest prilej, de ziarul <rRampa'>, allim qidespre
alte furturi ori dispariliii treisirezece lucrS.ri de Grig'orescu din colec-lia liceului din Buziu,
doui din coleclia^ priinS.riei capitalei, a tahloului Fatd rezematd d,e un tnesteacdn, ttriat
dgiiaoinrrerrisal.tim,Osiissqieiervmielnaddtiucet-;Gui nrdiugeiorpaieqnsttitiecdatifnoltaPgi\nriiaemcneoarteeecutacf.iSr<5ta.Dtneuilczueii coaeuuarfnomisirtie>in-zloilcesucsirleiie. f,culuradfa1nl8esiundrcei.ectA.aut1t9Go2rr6ii-i.
acestor furturi erau binui{i a fi < in leg[tur[ cu existenla unei vechi industrii de falsi-
t3 dec. 1926), (induslrie> care, in urma complicitilii
ficat Grigoreqtiri (<rRampar, din
cu parchelul, nu a avut de suferit nici dupi campania de presi.

13+

qtr

raalru"rrnurreqldcroS'-regr;lansueiuior .ralrSJnuzneleoopuu;'e'1{ioe:rr.1tupoccsoeaplsaol,€to?drsrauc-apusol--Jnlpuurp1s-p1 Jolrr,r ap
'.req
'rJnJJnI rS ruetueo
;rSe1
ap B(a{EuJru'rrigncralupandfa"ercdruozl1enou;Er op ?€copur,r. B-ru 'acBocu"r rcunle ap 'etec e1
ap 'ea;eldurglul ap pleporcru lruaruod ure-r nN
'?uolrrJa1 Inr?saeu nc p{urlSounc lncpJ ure -
6tr6tr ug'a-lBarlSqcao"runocnlugI BT
Irqruad
alurtup{urrs rS r.rnpu18 op le}ulurpJJ'}Frppul cse,tr.rd rerrr Rs g.rpg '1r8n; uiy

'aSautorc

ap 'taeursaucaudl.rec1 rB o1e1de13eeu r;n1rrr.o1 ec 'plepoep 'e.rn.rnp Rur IB 'ple;n1;o1
nBs rJnur^ ep .rolsn8au IBuEq un nc +srlJB nn ed
pur t.roldac.rad 1so;

?BpunJuoc IaJ pB ap eeut3nl solJ,ra r€ru JEp o'runptu8euloIcva€ rR+lEaJtnaqcln'?elscralBc(elixilaaulaoErourunurNp-nr?ar?^R)
'rai;rplrdoc a.rnd rS rcuipe alrJnoca

: gurreds nc edeo;de 'e16a1do3 rur-rS eaur Bar{coJn ap alBedrl es 19

'1a a.r1gc 8;ra1y

'a?rr€ur

--relB auruos 'saleiugeru rB le.radsap 'ace; rurl 3a1oc un 'RieJ ulp Itnlerelonrl;our,?r ad
'p?BJncau a.ra8urle o ap Ec
lrsp.rpd ue 'errr.r1r-r.
rf ErJoaoJ aseqJnluoc rur-aJec 'corc nc rS se"rF Furuop aJlpl
1e3oc'r(;p;uc1rpaept a.u,tud o ?BcunJB ure 'a1eru rrurpn?r}B ?ua^cosuo3
{a.rdsrp n€-s EIJB nc lrode.r uI Jololanls e,rdnse
?€crJrpour
uaur

enruidnescpu;o8'rca(rrpaBe1es.Eer1ua.JrLa€l8B?aalanIiB1ur?,srErnJBeIrnlzcupals;serelu)uelolripurl1og3Jyrq1BrlesTuIeJaIdJsSerzoeaJlrBuzeco,tducra,lruJJete'oRerscunlieersoarul"urroiru8eor"rle€ua1r-rSnee..rr8a
rrzrlrpur nJ?uad erledrlue pleu;{pdpcul o 'ealece olrJnrrraJ^ ed 'urea.ry
'( ourlesJog ri ar.rppd rB puolq corc 'ur1r,tce ulind pseu nc 'pse.r8 pueos"rad o
:rt"ps*'qoupelrpulIcuurapupdsrsucenre"eJr;qr-drJlslsoreql'AppcccopoauJuJllnEquomnpE'uprlnAeu8frooa.rp;11nruo.olg.B(rnlcBrene(upzaralq€rcr.oeqrduceuro1rlapa'uraccaJud(epnrsulreaenqolcruncducororreaSlnenpc-usu;oaqa?1ruel3rlauerzprotpaan8rlpesurao,p\ld;l xoanoc
'al€r{Buour uncerg rqca,l'

ap ,rJnunJq 'e1eur8lr,t rJnrJrJBpuBJl 'aJpuel rJnll€qoc 'e1e1e;g1ec IJnIJC

'e1ue3e1e rBn1o1 rB a1sr"r1

'eur[e1q 'rollo1nc eaJeuprrraFug 'crlueuro"r cmd un-.r1ul purlopu€ur ap pJoce
Lrn B? 'ea u1 ecSrur pur rS inpcoi asrnlur{ Rur €aace ezuld pc srcald nr1$

?ururB r'.l|'ilraluI
'repocaqe mun pfegle1 1gc Senolqel un '1e3oq ap lrnu$-rqoau
€uInoel1re'n-auleoaquSenpdpelieaodc$apu'rrq.rgdrrrpu.red;ar"rerunrrazurln?€rueiuJlrr,?\ 1unlI,{lualB
'- -leJpecu"r

urea.,lr.rd
'6eno1qeq

ISeI
'ooJs?€so€aqI;Eeual'ea..rreeoo3rrcuar,;l.oap"r€FcIIutr'l{B'u'l1unanl zioqonle.spor.pr(ra{rlqeJncpsaluuarnllaelusugr;B1rdJrqreccncal,p'LlJa?flarssprrprpc;
'e.reoce,r1s os

ap rJnqe nc
'p1e8oq pqr€q ri e;8au e1o1d nc 1sr"r1 rB prpd dec un ',re8e r* fer"rn dn.r1 un
urp J€uipJo
-EJlxo noJa un ea tluepasqo rB so;n8u tpculunpl eeur :alsa,nod
epurl8o u,r 'rode n.tsalc
?uorlrJa1 rn1 pdrqc 'ruseq urp alfauelq as rnpgdoc erieur8erur urnc r$
'rnlarunu Ba?€lrlecrznru r-i
(nruE,r1s tlr,rpzpu ?uorrrJa1 rn1 pdrqc tal3elrg ec

'olurur ug 'rcunle B-s rur

urmd.reau, asculit qi strins, figura acestui artist in- prggll bitrine!,ii, care
lnfierbintase fantezia mea de copil qi-i ddduse primele deliruri.
as5m. p-rcaeorln,nctlnieln-piS,tticiilnreissdunloinamseVtrueercmdreoonsnpictrdenreeascrcot,dntmedniafieti rmadcue(qliamcqdiptoorermjuddre5ecriimltesa-rmaer-bafuuincadud-cvuuesvniciinth)!i,a-[,r
de o rar5. delicatele qi de o netulburatd bunitate. mai presus de toate
un artist dotat cu un exceplional bun-sim,t. $i - -

Nicolae Vermont a izbutit sd-qi pregdteascS.) prin calit5!,ile lui inn5scute,
un loc distins in istoria culturali gi artisticd a poporului nostru. . .

1926

$TEFAN LUCHIAN 74

Fluturi albi dau tircoale ciregilor in floare. Soarele cade, timid qi cdldu!,
peste perelii umezi ai caselor din strada Primdverii. Din streaqini picur5.,
rar, ultimii stropi.
Merg la Luchian.
il gdsesc nemiqcat, palid, scofilcit de boald.
in patul lui, curat qi modest, pirea un mort.
Numai ochii iiingfirpdliia,uca- qi gura.
Ochii: adlnci, dou5. lipete tragice, in chipul urlt qi gdurit de

variola.
L$-iagmurain:treenboarmt du,mbirludneds, psreenfilnodr,ilecaluuin.
plasm.
..
N-am sd uit niciodatd lumina ce s-a revdrsat, o clipd, deasupra frunlii

bolnavului. qi mi s-a pdrut
Apoi gura lui s-a strins dureros, ochii s-au intunecat -
cd aud:
o-(r.i.n.dunnicu[ mciariipPi iont.p..^eIrvazul ferestrei larg deschise. Din stradl po-rnea
larma argintie de cbpii. in < atelierul > pictorului era lumind domoala qi

linigte. ?5

192L

*

Peste pulin timp se implinesc patru ani de cind artistul cel mai revo-
lulionar in-arta sa dln ci,ti a avut rominimea a trecut dincolo de limanurile
zbuciumului pdmintesc, pdgind in lumea liniqtii veqnice.
(c5ci prietenia mercantild a
Necunoscut, sau aproape necunoscut -al atitor ( mecena
citorva < admiratori rr I improvizali,
ca pi disprelul timp s-a strecurat prin
nu pot ocapoo-pcuolmareittadteu)ri-a,qd$qtei fdainscLreutcdh,iapen
noaitri constitui deasupra spargerii sfera
culturalS. orbi-
toare, in tricoloratura lor, a mii de rachete, aruncate zgomotos in vdzduh
de artificierii noqtri < na.tionali r.

N-a fost < remarcat >.
Cu atit mai bine. . .
scureflaetAtoersiicn-,leelcsedtsea,irndtsaidm, dp-eopctaruirvtSeac,deeoa profund[ in.telepciune, caracteristic[ marilor
a fi un simplu meqtequg, fdrd nici un substrat

materializare a vihra,tiunilor sufleteqti prin
spiritualizarea materiei pe care artistul o minuieqte.

136

tcT

rrruorD ) ur lrlldr,lar ,(zzor o,,il,?ili.$ TllJIp;c':ru:"n't*uHocT';ct)t;":a,Y1e,"s:frra?r,iJo,sEpJlieigsJal.=rp:e;-p;'lfnf"iri3gd:hsrlp?
'(1961,
etlqurolco 'ez1tuo1, IaurJolecg
,1rzrr1pdslsal€.er.op-d.reda-J0l€1soa'sncrJr€icosnloco;-aJuslnur-iIoJe'sluuzlllr+uIIeolEeJlzsau]prruE'oul;eer'l(qeBcdnJElpos'EuBqclusurarepllznls'1ro,iqJ ';BqE'lrrnz1ran.rEo1lscredac1ev 'p.rn1crd e"rdsep
lue.rnc Incrpaur
erur.rd n"rlued 1nze,r ure-l rDunlE
y'pruzlrrqu.oroJ,t'(g1dt6a.Irpaell1rl'ptr.c) rrpreSreleDlsIancreerzadull'nuze€rAqcrneTrurnBl-El anlureoturr6tEI orrenrqal urp gc gzeazrca.rd

srJcs locrl,r€ un-tlul I

'cr8e;1 rS 1e1de13eau aJTSJI^Fssp nc IaJ un-rlul
rcrB alrpurl8o luls u€rqcnT rnl Fdrqc rs p1a1;ns pc nJluad reurnu o-?ncpJ rre
'ttglrze a1a.r8 rS aleurJncau pdnp 'rrlqnd e1 ps llJplor{ ru€-ur 'r6n1o1 'pceq
'r16a13qo ro;

Joun €oJapurlu"r ad alBIBla tueaBpea,tpBBAlJaBsousrn?c€}leJdornupr'Jee'qlssaEcce'aalalr8Jae1uatu,iualsuRl url?ul
aleu8a,rdurl 1u1s ea,rd
o ap 'rnplsr?re Ie
tueru€ Inun B
-orunJd IE rolerrrupe cruJacnc reru lac IS ll?ulp 1ec aleod - rnlns
purJ Eulru op oslJts lsoJ
IJ RS JEd oJEc rS 'ezearu;n 0J
alrrpuruasu"I ctlqnd rnp;edr1 pugiurpa.rcul R?lJn FIdBJ o csaSJl^ps pc nll$

on+J'pp?cuasaJedBoou'1AnezccraesrcsuB"n-rspJelps^orreulrruurrnJrlaBnprrrrzJeaoadIuuBrarallllrzrueporJulqpoqolalnscJouJ'rrnprqBc1onaul'l€ncu(unar€rpau'paal;loel lop1n8Jnu?cnularSadpg'su.rrrqercuruun"erl

e 'l16au;ruo"'l '""0:;,:il'i:iJ.TT, ;jno,ffi;-;;rlB lncarl ny

0a6I

- -urp.rads e'"rals €A u.rqcnr ,", #r,'JJ,litJrH iH-.iffi;-":|",'"-r'*i:lo";'" 'u
' ' 'lurnl rr8allug alecru

-nruoc csarnqoJl a;riurrs op olueruerp rnJpc op 'mp1sr1Je BlJouraru ap piey a1e1
arapaa ap plcund urp ppaSe.r8 g
-erdrur o l.rolaseur e r13a1e1;ns rariecnpa IB 'alelardurr o rS ppaSa.r8 o g

lndurrl ug rs ec lncsounc ur{nd ap ese 1o1 rzprse nr*" ,r",oii.tl"'?iff-#tt"t
'aza"rlspd e1 ps rS co1 un a1 ps 'elrdrslJ
e1 p8u;.r1s ' ' 'p[gF nc 'a1eca.ra;
nealpls ac ezugd alaur{nd

reiuafrlSeu pSlnurs ps lrlnqzr nB rnln?srlre r€ rrurlur r"rolp8eleiug €^liID
; alSeounc o ourc r$ ; p.rado plseace o opun J€O
'm1 e.rado urp rSpppdru! roa os oc roloc rornln?
InlalJns ul sualur r$ lrualuocau IFrl B^ Ig 'pcu1 e16aryr1 In?srlr€ psul
l.-erlloJr1noaclnpsc1eas{duna;epe-rslnslareJdro?.srnoa1lSclea1d'op"ertdppn(rru"8relpgrdrq8pccnulner1n'srlou[reBdlelrueed]rrrnaapcsdaue?lorp.arpcdseup'lrrFJpo]aur'lurulur"orramlJJ1olSnurerurrnraoc1oerdBfap1Pu6?gaId.ct
'€?BsaJalurzap er{eldrne}uoc l"rcop ?ncsounc e-u
lolJn( so?rnncrpacxoIBD Inlsrlre ad erirlsnf nc rzplse le?Jac '< snd-sns r
ps lrsos 'r1Sau"rruo.r rarirlsnf IB
pueqr.rd ap RJRJ ruo un ap reruco?

-rnun alarunu uI
-'llgurn piueprcuroc Fcrleruoldurrs rS orueJls o-"r1ur.rd rS celps ee8urls es
- -uerqcnT uele1$ 'a1rue,r.red .rolriplr.reorparu InJrunlrl'aluelncns Jolasaru p"rnf u,r
rA aseor{a"rd olnrq ap ac drurl u"r JEI
'ap1gs op ?srlJe rn.tpcrJo Ec s("urreInrqllaqnelprlun1,ropu; E'1nndsag."rr r1
'psBJ erie.rado pcrusof
y'e,iunue
plseoce r$ 'nps FlalJns nc lecrJeJl rJ ps leuruosul rJ JB 'e1re nc €crJBJl

de dEibleuivrioler ,sienrvhi,acolsn,dvaale, peste multd scurgere de timp, aceluia care, chinuit
istorie,
picturii romineqti, va cduta sd fixeze, in
genii]e creatoare ale poporului nostru, deosebindu-le, cu o uriaqd barierd,
de_gloata.abild, zgomgtoasd qi garlatand a artizanilor ahtiali dup[ gloria
publrld gi favoarea oficiald, remuneratorie.

Intimplarea mi-a scos aceste insemnflri in cale. . .

7 septembrie

cu Asear5, nu qtiu ce acrealS. squifleptoepasuclad,r:m<-aArlmtapiensstesdimiintatrtirsiateznaptewr$iit,e>fa..n.
proldpirea cliqeului stupid
Trebuie spdrimetdend,utcumaiini enessefairrqiitlameal,i
sdrman fmi su5l-tiicbeur niedr-tcducviuiinne!,ad nlea de pocdit...
in cuge{are decit
rdyuihryul-td(ucesl ta[dladrpgatddesinchrinslaaqsutipnrilae verzi ale invd.tdturii oficiale t)
in care se universuluiT ca o uriagd cupold -d,e fiindce
ale vie!ii r,d:isafrilnegF-rumcdopsdutliunid...claritdli cristal,
nebiinuite -
toate adincile probleme

8 septembriej ora 2 noaptea

. . . Sfiqietoare impdrechieri: suflete mari s5. se frdminte in lnchisoarea
unor hoituri I
,. . L-am gdsit, ca de obicei in pat. Odaia lui atbd qi
capul ii sta mare, impdrtdqea o
liniqte-gi un parfum deprimant, de sanatoriu. proptit, intre perne.
Trupul, acoperit cu o cu\rertur5, se bdnuia schelet. lntreg cuprinsul^ oddii
e.ra stdpinit de capul lui.-Ah ! capul acela ! Un cap enorm) cu unghiuri aspre
I-vpdsaoieeagrcgsulh_.tdeicep,tri,dmacfrnaieepninuaare,tpaiscpnrsie{eofteasnizctrjameiiimo,nacab.ataerio,rc[qe,rcitrbeafpei,itiindeen_bll[eeouocarczuo5asipn.itatnpsiepliuirnsdeopit-trtef.aeeirlr,iudoinplameruidnenfo,umeandiapdeprteeuve.,altass.clet.dearatoNddpreluaedmcerlaoica,vz5iavdrgoeri-ulaourulpadz,ti,umihuosihpesi en-sdaouetobbicbtlia,uglijnzudindaor,,,ii
Medicul ingrijitor intr5, intovrrdgind un tindr sfios. Tinirul zise, penibil:
oc_h.i.i,A-ntudAnrmiclei ,vgetuonraaittdlsudfiatL!e,uacdrhiesrieaa,nndjseeez qi eu, domnule Luchian. . .

dilatd, subit, idnetr-suinncerrisgfgdigiansteicn. inD:u-pi dinsa
un ris dureros

de zile. . .
in adev[r.
. . au trecut mo siiunti5le. dpoeulpzieecpit,dienluaqntie,pdtaerecaindsu$ptreefmaneisdtdez!,leingtiurii.t
patului,.cu fa,ta cdtre cer qi
$bai sto, tsuilgaib, dindauspt{i
seard, el rosti gluma aceasta, cu formidabila lui .'oce de

silab[, calm gi limpede, ca o binecuvlntare sacerdotald.
Clt au z[bovit cei doi oaspe.ti, am rimas, rezemat de prichiciul ferestrei,
in preajma qevaletului pdrdsit, cercetind, pentru a mia oar5, interiorul priete-
nului drag. Lingd patul bolnavului, acelagi fotoliu mobii, vast gi sfiitecat,
in stofele lui fanate, de greutatea incremenit[ a trupului paralitic. inco]o,
trei,scaune de lemn,'un d'ulap de brad cu ustensilele'de pic'turd, un bust ai
lOour.iie.$n.tteapflaaenl.e,.tam. olNuduiel$qattteiudfaepnPe!ancDtriuuarceciae,a, qcpiatpeluevttaaeaululcsie-ol$etaermufasntniceleicp,usqremiacaialtesdvtdainzami idnicitnei abcibuoeiculholiujeorir.i
mei ! Din suprafata ei, mozaicatd capricios de nebunia penelului, se desprinde

138

6EI

.ro^ nlr r'n1-'i1raSlaailre1durop".rrnrat1-s"urre1''a'a'^€JlatBlcJaliIl?dzsIEu"rJralEd_drrnc,pIuopllpo8?BuSl nrBSu_^rroInnuuIo'uJae.r'3aeeso1e8$;rp8tIntgrl1.rzEelqIuJlBpe.arJolBn€CtJl ]\teauor
n:Ialncr1qt{zpnludlBzlar^quchrsnsogl peBlg'ruBreFt-JcsFed?;€uopr8rurl;eru8croiInanpdur'segIl1JrBsaoIeuJgBau'l1rsno1dud_alc--4u. 1udrruBre1e1;ree'luluqs1€ep{azndcndserrparu1seasuatrSn6Bt{a-cuAueettlal;B'argJp1op$copupsJ

rrrJosacce un leulnu Euruasul Blr nu €IIonlJrauuOon'aoeupinu-'n1ritc'q;oen1ast.lrna3od,er-1o1.rIdeEe?p'asEctaJo.-nr1l[Enoer,:1L\Brnel]srre'ogi'le.\lrt1,rs' ne,1r
,c'rloqurrs rS '.l.e.r8 (uISIuaSProD op
arip8bcpp ul lnzpc <pursrup"rpiD
'ocsBIJ ece; e,L - oJBo?ISoq'oalreSlrplrlrqseoqpoc-ria8"uroe11t1SodprsceslopuErF1rJSY.ta,r o
nalcou'nrrc?sFee;o18plJqgdofpazlon.ruorriusentus pusrnecnlJuolluteolcsaJcoeA<alJnBuca8uoI1.d't1nnlncsutrqicusoolrcurdaleJoelI1Jdaau.r1Il
D(urrupun 'le;cesuor rS leurelrold ursrup.ip{
eo'pafeB,?iijsoafceBurln-r'<osgpourdoslipsu'rl€FlrEB -
( rnrnl?sa*ur' I}fTlH
,8".,ljfi:r;:]ro,J'*n*o.r"

EJolsorule u,I'JnI rriat.L plsa"r 1o1 'puriuaur as BS llurour ne-_1 'alsiupJg? lnl
ar€c ad aiasatcns
alairlour nc leltndar e-a1 eurdrul3 BI op Inulrlpq 'acrlqnd
'1uul.3-,i"ro

cu?nuurepa"r'lepo'nJelrgrrprr?tu,eoridSlJ-noqseprrlrudBnlaSuJln3EpeAEuoourr{upB'dlrJeudJcuounI'lrq(lp€(zlptar'<cluloersleu,seLuruapuo>"qrlerouop;gcraucnr1el)c8fosoua'upn.ounrol^rsr8nozsl1dJ_r{rglue.q-eucI;.npueraIJl11Bp$;uelnliicnuparsol"l.rnrleEeed1d-asx].arrdYrun.erno1z'-a+JuuBu}llFaudlueIrnlqlairz.Berrg1lps
u-a',"1edl1;ge1<nd1pf'uunrnrnis'lnrulpcIesunaodll.lrrsioell8'Buirou.ror,5rrr{npeodc5pn1l pIJt'npSe.IzrFB1uIs€gcB,dtrouzurBlaa?eulnsnFedcEaIrc}e.srlr?euI?a_drlesBBauaaceR}€;oce}?sIsel1_Boa$ulluoq'-e_s.Blpraelzs1de$9ag'seipeerlualisoo1IrIceie.eBru1lspoordleeseluou?tlaoeJnuaE3ccr
nc rrinlcid BoJ€olBA oJ€osRur ps lrnu6rqo - < crlqnd alaJBIu D nJ?uad

alJqualou aI

' ' 'alBlIslBJ ap !zop
aJeru o puudnc ac rulpnlr?B 1u1s eiueSole rS ec eiurgurn IoFS '?uB8_oJ€ l?tu
rliTil'pun rcru nu €?soce Inruo op pieg 'r.rar op EorII BIZoJau n;lued aJ€lJaI
jJ ?od lnAB rI ps FrpJ '14 ap +li.rpdsep ure-ur riidou 1nzalru Brtr
ii? r:F:
. . .a.rnfin.r1s un Ec nF? InlaIJnS rS zO.r a npl
aJ Eaac ulp ?Iuql? rtunsuoc - Ia Fnulluoc - IanlznBlJJqI o BoacB oO 'rza;1srrta.rtr1
aJEur o I'€lulnruIJ-oul

'' ap
o (Ilqco aslqcul uela1$
r.rngF pn.ojp.pucrrn;uc€ndneaasl,ppdzereozrrBFl'qansrsqcosseppala.rlgInI s'pTdrettrcu
ollrarrlnrff;n1i:**n

,O

-plnllsouorulqcs o pzeorlcs€ru 'e*e olSequrlz lro o?,It ap) iqrulz uBIqcnT

'1sr.r1 r* 1€crncul 'pur,rn 11 plpu;1 tS

- 'rola.reotcrcl p;"rg.n u1 'pce1d 'aricafut elmuSrqo lncp; €-l ec pdnp 'pcrpelq
'a,reo1orS1gs'euturopo.rd JB "Iol?u

-rlora olB ourJ ololouns aJBc uI ( BrnIalB D un Bc 'p,re1c 16 pcIxBIuEJp alpoialrl o