Ernst Meckelburg - Agentii PSI

ernst meckelburg
"ryiff
M usfuEd"q,
W
ry
ffi

p!il

B

f\ &'Ttrr ).t

e f{/ \_""..!,

,' 1r

! ,i
,''

i A,'\

&,'it i |FF

,b+
{
;

::r ,

flru

rsBN 973-9177-95-6 PRET 9804 +
,

196 T"1.. = 10000 LEI

ernst meckelburg

ilfitililI p$l
mclniF"loreo
constiintei no<rstre

ll

TRADUCERE DE ION NASTASIA SiSERBAN NASTASIA

I\J

NE IIP'

19,96

MULTUMIRI

Coperta colectiei si ilustratia: VLADIMIR ENE

@ Albert l,angen/Georg Miiller Verlag, 1994 Cartea de fa![ o dedic, in semn de recuno;tinti, tuturor ace-
lora care au adus contributii meritorii la o mai bunl inlelegere a
ERNST MECKELBURG
PSI-AGENTEN -fenomenelor ce fac obiectul qtiintelor de granig interconditio-

DIE MANIPULATION UNSERES BEWUBTSEINS nlrile dintre conqtiinlA qi materie.
Ei sint: John B. Alexander, colonel (r) in Armata Statelor
'foate drepturile asupra acestei versiuni
Unite; Thomas E. Bearden, locotenent+olonel (r), specialist in
' aparlin S.C. NEMIRA & Co S.R.L. Reproducerea fizici nuclearn qi aplrare antiaerianl;Erich von D2iniken, scriitor;
Ed Dames, maior (r), preqedintele societafii PSI TECH; doctorin
integrald sau parliald a textului este interzisil medicina Vladimir Delavre, medic specialist, redactor al revistei
si va fi pedepsitd contbrm legii. Transcamunicarea; dr. Brenda Dunne, qeftr de echipa la Labora-
Difuzare:
torul PEAR al Universitilii Princeton; Gert Geisler, redactor*qef
Editura NEMIRA & Coo str. Crinului nr. 19, sector L, al revistei esotera; Siegmar Gerken, editor; dr. Paola Giovetti,
scriitoare; Richard Groller, maior (rez) in cadrul DIA; prof. John
Bucuresti Hasted, de la Colegiul Birkbeck al UniversiElii din Londra;
Iblefon: 668.54. 10 "Ielefax: 668.70.51 Michael Hesemann, scriitor $i editor; Rainer Holbe, scriitor gi
moderator TV; Barbara Ivanova, specialista in parapsihologie, in
Clubul c[rtii: C.P. 26-38, Bucuresti trecut la Moscova (unde este acum pe punctul de a se stabili din
nou); prof. Robert G. Jahn, specialist in transporturi aeriene gi
ISBN 973-9t77-95-6
spafiale de la Universitatea Princeton;dr. Kurt Klein, director-ge-

neral stiintific al Academiei Militare de Aparare Psihologica din
Bonn; Peter Krassa, ziarist gi scriitor; Illobrand von Ludwiger,

fizician qi analist de sistem; prof. univ. ing. Franz E. Moser, doc-

tor in qtiinle tehnice la Institutul de Tehnologie a Transporturilor
al Universitalii Tehnice din Graz; doctor in medicinA Hans Nae-
geli-Osjord, medic specialist pentru psihiatrie gi psihoterapie in

cadrul Federaliei Medicilor Helvetici din Basel; Eduard Naumov,

ERNST MECKELBIJRG inrilnrnE LA BASEL

pre$edintele Centrului de Psihotronici Ei Medicina Populara din ,,Teoriile fizicii vor rdmine incomplete
Moscova; dr. H.E. Puthoff, frzician, fost colaborator al Institu- dacd in definirea realitA[ii nu va fi implicatd
tului de CercetAri Stanford din Menlo Park, California;prof. dr. intr-un fel oarecare si con$tiinta ca element
P. Andreas Resch, editor, docent al Universitatii Luterane din
InnSbruck qi Roma;Jack Sarfatti,fizician;prof. dr. E. Senkovski, activ."
frzicianin cadru1 Societatii de Psihobiofrzicir,scriitor, coeditor al Prof. Robert G. Jahn, Limitele realitdtrii
revistei Transcomunicarea;prof. dr. A. Stelter, fizician;dr. Bert-
hold Schwarz, doctor in medicina, psihiatru la Vero Beach, Cali- Eduard Naumov. Cine nu-l cunoa$te pe ,,bAtrin", pe marele
fornia; Walter H. Uphofl de la Centrul ,,lt{oi Frontiere" din statrrl exponent al parapsihologiei ruse, pe qeful de azi al Centrului de
Oregon. Psihotronicl Ei Medicinl Populari?

Editorului, dr. Herbert Fleissner, gi d-nei dr. Brigitte Sinhu- Niciodati n-am sperat sa-l intilnesc in persoana, sa-i string
ber, directoarea editurii, le multrumesc pentru perseverenfa lor de mina, sl petrec cu el ore in qir intr-o pasionanta discuJie despre
a nu capitula nici chiar in fafa unei teme problematice. Ag vrea
cercetarea fenomenelor Psi in fosta Uniune Sovietica. $i deo-
si-i mulfumesc qi lectorului Hermann Hemminger, pentru marea
dati, lucrurile s-au precipitat.
ribdare qi atenfie cu care a redactat aceastA carte, ca gi familiei Noiembrie 1992. La Basel au loc din nou ,/,ilele Psi", pre-
mele, care m-a sprijinit cu multa dragoste la elaborarea manu-
scrisului. luite gi intens frecventate nu numai de catre iniliafi. Structr.ra
multinationala a publicului face din aceasta manifestare un eve-
ERNST MECKELBURG
niment major, comentat pe larg in mass-media, un Eldorado pen-
tru toli aceia care ar dori sa vada md.car o dati ce se petrece ,,in
culisele" puterii.

Eduard Naumov a venit cu interpret gi cu o echip[ de vin-
decatori $pecializati, ca sa faca expuneri insolite de demonstralii
practice qi ia informeze numeroasa asistenla despre stadiul actual
al tratamentelor paranorrnale in Rusia. Moderator al atelierului
condus de Naumov este prof. dr. Andreas Resch din Innsbruck,
un vechi prieten al meu, pe care l-am rugat sa faca in aga fel, incft
imediat dupa conferinfa sa intru in vorba cu oaspetele rus.

Am in fatA un birbat pirpiriu, marcat de deceniile de priva-
fiuni qi dezamagit, un om peste care, evident, timpul.a trecut nu "
fara p lAsa urme. Ne privim indelung ochi in ochi gi ne infelegem
din primul moment. Simpatia pe care i-o arat se bazeaz6, desi-
gur, pe reciprocitate

Vorbim despre toate lucrurile care pentru mine sint de un
interes"arzitor: despre cercetarea in domeniul fenomenelor Psi,

ERNST MECKELBURG Inttlnire ta Basel

cercetare pe care partea sovietica a desfigurat-o cu o mare con- Privind retrospectiv,'trebuie sa constata'm cf,, in esenti, nu-
mai documentele dezvaluite opiniei publice in anii nouAzeci co-
centrare de mijloace pina dupa sffrqitul Rtzboiului Rece, despre respund realiHlii. Este vorba de documentele serviciilor secrete
americane CIA, NSA, DIA, DARPA etc. asupra activitAfilor de
realizarile numeroqilor medium-i de virf ai Rusiei - talente na- pinf, acum ale institutelor de cercetare Psi din Est. Dar sA mer-
turale cfi care el a experimentat ani in gir gem mai departe in trecut gi sa urmarim mai lntii experienfele
- qi despre activititile mele personale cu centrele sovietice de procurare a informafiilor.

actuale ale lui Naumov, care acopera aproape in totalitate ppleta La inceputul anilor optzeci, am primit mai multe scrisori de
la un ,,etnolog" domiciliat la Novosibirsk/Akademgorod (Sibe-
Iargh a tratamentului paranormal. ria), un anume domn Sanarov. Acesta ma ruga sA-i trimit carfile
mele qi ale altor autori care abordau teme fintnd de domeniul de
Este o discufie desghisa, cordiala, in cursul careia Naumov
-la hotarul dintre qtiintre. Individul probabil un bielorus casatorit
confirma multe lucruri pe care eu le gtiam deja de aproape doua -cu o figanca m[ informa ca acolo, la ei, nu exista nici un fel de

decenii, din aga-numitele materiale ,,samizdat" qi din documen- literaturi despre parapsihologie qi ca despre,asemenea cir[i din
tele serviciilor secrete din Statele Unite. Un lucru devine acum trarile occidentale nici nu putea fi vorba.

certitudine: in fosta Uniune Sovietica, numeroqi oameni de qtiin- Numarul de doua cifre al-clsufei poqtale indicate in adresa
lui ma nedumerea oarecum, fiindca pe-atunci parea foarte im-
[a responsabifi de experimente Psi au studiat posibilitatea utili- probabil ca o persoana particulara sf, poata avea a$a ceva intr-un
orag in care, datoriti unor delicate proiecte de cercetare Psi, toti
zarii fenomenelor paranormale gi parafizice in acliuni militare gi qi toate erau supuse unui gontrol sever.

de spionaj. Intr-adevd.r, acolo - gi, fireqte, gi in Statele Unite - Dupi mai mulfi ani, intimplarea a ficut si cunosc un om de
afaceri gernan, care, datorita relafiilor lui de export-import cu
s-a di:sfaqurat o activitate care a urmarit in mod clar scopuri di- firme sovietice din domeniul comerfului de stat, avea o trecere
extraordinara la autoritali. Aruncindu-qi privirea asupra scriso-
structive, motiv pentru care a gi fost supusi celui mai strict regim rilor pe care'le primisem, mi-a explicat ca in cazul pspectiv era
vorba de o adresd. camuflatl a KGB-ului. Povestea domnului
de pAstrare a secretului. Datorita strinselor lui legaturi cu cercu-
-Sanarov era deci cusutA cu atA alba un pretext, de buna seamd,
rile psihotronice sovietice, Naumov era pe deplin familiarizat cu
pentru ca in felul acesta sA afle mai multe despre cercetarile Psi
aceast{ activitate. Incercirile lui de a o scoate din hftrigul intere- din Occident qi sA capete literatura in domeniu.

selor militaro-strategice, de a conlucra cu oameni de gtiinp din ' Pe vremea aceea, articolele mele privind perspectiva aplief,-

Occident in cercetarea cauzelor fenomenelor cu care se confrunta rii efectelor paranormale qi parafizice in domeniul militar gi al

in practicA, au dat greq. Chiar mai riu: aceste lncercAri i-au adus culegerii de informafii erau urmarite cu maxim interes de servi-

in cele din urml cdiva ani de lagdr de munca gi supraveghere din ciile-din tari gi din strainitate care se ocupau de ,,recunoagtere".
intirnplarea a facut s6-1 cunosc tot atunci pe directorul-general
partea KGB-ului.' gtiintific al Academiei Militare de Apirare Psihologicd, dr. Kurt
Klein, care avea deja la activ mai multe referate in legAtura cu te-
Am discutat cu el despre foarte talentatul medium psiho- matica exploziv& a domeniului Psi gi redactase, in aceeaqi ordine
de idei, citeva lucrari de mai mica intindere. El m-a asigurat ca
cinetic care a fost Nina Kulaghina, decedata intre tinlp. il lega

de ea o prietenie de douazeci qi cinci de ani. Am vorbit, de ase-

menea, despre Tofik Dadagev, cu ajutorul caruia Garri Kasparov

a devenit campion mondial de qah in 1985, despre celebrul suges-

tolog Albert Ignatenko gi despre contactele lui Naumov cu gene-

ralul KGB Oleg Kalughin care igi propunea sautilizeze in plan

militaro*strategic tehnici parafizice (psihotronice).

A fost o convorbire lunga gi bine venita. Interpretul nostru

parea a 4u-qi mai putea fine ochii deschigi decit cu tigari qi cafeal
tare. DupA aceea, seara tirziu, cind ne-am despArfit, ne-am imbra-

figat ca nigte vechi prieteni. Se incheia o zi fastA. Ne-am promis

-unul altuia si rdmlnem in legAturA. Do.svidania lia revedere la

Moscova sau la Basel.

10 ERNST MECKELBURG inttlnire la Basel 11

materialul meu era parte componenti a expunerilor din cadnil fine in continuare, in general, dacA s-a ienunfat vreodatA la valo-
Academiei qi ca era tratat cu aceeagi seriozitate ca qi alte teme de rilicarea aspectului militar al fenomenelor paranormale gi para-
psihologie.
fizice. Naumov mi-a declarat cA este sceptic in privinfa aceasta.
La 17 septembrie 1986, am fost invitat de Academia Cato-
La urma urmei, ambele superputeri au sacrificat sume uriaqe ln
licA a Arhidiocezei Freiburg la Btihlerhcjhe (padurea Neagr6), la
o intrunire a ofilerilor de stat-major germani qi francezi, unde, trecut pentru cercetarea strategica in domeniul Psi. Este ilogic sa
impreun6 cu alli specialiqti, urma sf, vorbesc despre ,g,rmele psi
se presupunf, cA evolufia spre mai multi perfecfiune qi precizie tn
in Est Ei Vest". Din cauza starii foarte precare i sandtitii mele,
psihotronica - adici tn parapsihologia tehnicizatl - se va opri
nu am putut da curs invitafiei. Dr. Klein, care a tratat atunci tema
brusc tocmai acum.
in viziunea sa gi a mea, a avut in falA un auditoriu extrem de
Orice activitate de cercetare ascunde in sine germenii binelui
receptiv, deqi pe alocuri critic. Parea a se destrd.ma un tabu.
qi ai raului. Situafia parapsihologiei nu este cu mult diferita de
' De altfel, problematica Psi nu aparea pentru prima oari in
cea a gtiintrelor clasiie. Nici aici primejdia utilizarii abuzive a
programul conferintelor organizale de serviciile militare. pentru
data de 6 februarie 1985, Oficiul Federal al Trupelor de Trans- rezultatelor nu trebuie pierduti din vedere.
misiuni din Berna a lansat invitatii la o conferinta bare avea loc
la clinica montand. Davos-Wolfgang. in cadrul unui colocviu pe -Prin aceasta carte bazatlpe concluzii desprinse din activi.

tema ,,Razboiul in eter", confeinla trata despre ,,psi gi impor- tatea anterioara de contrainformatii a americanilor qi pe unele
tanfa lui in domeniul.militar". Conferenfiarul, doctor in filozofie
studii ale mneiclieod-a,tdv.recaoumspileatt,rafgaraltecnafiparainsuapcreaaustnaorspi earnicaotelemcizaerez
P. Aellen, s-a referit cu aceasta ocazie gi la articolele rpele pe nu dispar

-atunci singurele de acqst gen in spaliul european bare tratau nu parapsihologia ca atare. Caci un lucru este cert: utilizarea poten-
-numai faptic, dar gi speculativ aceasti tema actuall gi controver-
tialului nostru mental in scopuri paqnice poate fi in mod nemij-
satf,. locit benefici omenirii. Existi destule dovezi in acest sens.

O data cu sfirgitul ,,erei glaciare" dintre Est qi Vest, o datA
cu inceputulfazei de dezarmare, se constati qi pe ,,frontul psi., o
destindere generala. in aceasta sfera de preocuffi, devin tot mai
frecvehte schimburile de pareri dintre savanlii provenind din state
foste inamice. Astizi s-a ajuns pind. acolo, incit se lucreazA in co-
mun la proiecte d,e cercetare, ceea ce, cu numai citriva ani in urm4,

ar fi fost socotit un act de inalta tradare.
Atit Rusia, cit gi Statele Unite par si fie interesate mai mult

,de latura comerciali,a domeniului Psi. Medium-i de virf gi foqti
ofiferi de contrainformatii se ofer{, aici ca gi acolo, pd prognozeze

pe termen lung, sA acorde consultanla pentru serviciile politieneqti
de investigafie gi. . . firegte, si sondeze pozitiile concuientiale ale
diferitelor firme. Marea afacere cu capacitati mentale, comerful
cu Psi, are deja o islorie.

In acelagi timp, ramine de v{zut daca tendin{a spre mai multa
transparentl, spre utilizarea pagnicA a potenfialului.psi se va men-

JOCURI PROGRAMATE

ALE CON$TIINTEI

PSIHOTRONICA:
,,TEHNICIZAREA6' FENOMENELOR PSI

- #:
"Iouc,'o!^zb[u"n"{",p0a,rt1ei1di"n"at'cJti1vi't'a*tfeiafftpfr,o'"ptr"ifuf-tz#is#q:itiinli-
'
fica. In ultimii treizeci de ani, s-a demonstrat cA
avem de-a face aici cu probabilitad $i ca acestea
s-au dovedit a fi dincolo de orice hazard statistic."

Edgar D. Mitchell, astronaut, 1971

Ceea ce se in1el6ge in larile occidentale prin ,,qtiinle de grani-

-!i" cunogtinfele despre aga-numita ,percepiie extrasenzoriali",

despre fenomenele psihocinetice, despre practicile spiritualiste de

vindecare etc. - poate fi identificat, in iinii mari, cu termenul de

,,psihotronici", aqa cum s-a cristahzat el in farile ris6Lritene, avind

ca obiect totalitatea fenotnenelor Psi sau ,,para"-fenomenelor. in
principiu, aceste noliuni sint interschimbabile, referindu-se, mai

mult sau mai pulin, la acelaqi lucru. Totugi, se impune o distinc-
lie intre psihotronica in sens ,,foarte larg" qi in sens ,,rnai restrins",
pentru ca ea serve$te unei mai bune intelegeri a problemei dezbl-
tute aici: aplicaliile strategice gi cele care prezinti interes pentru

serviciile secrete.

Psihotronica, in sensul cel mai larg, cuprinde atit efectele psi-

hocinetice, cit gi intregul spectru al perceptiei ,,extrasenzoriale",
precum telepaiia, teleperceptria, precogniiia, retrocognilia, expe-

rienlele extracorporale etc. In sens mai restrins, prin psihotronicA

se inlelege ansamblul fenornenelor psihocinetice, precum miqca-
rile psihice de obiecte, efectele de iudoire, teleportarile, aportfile,

-penetraliile, materializarile, levitatiile aqadar fenomene care se
raporteazil la obiecte -, dar mai ales stabilizarea qi reproducti

bilitatea acestora prin mijloace (psiho)tehnice. Este vorba despre

tehnici care implica qi folosirea mijloacelor modeme electronice,
bioenergetice, cibernetice qi de alta naturi.

Dupa un studiu mai vechi facut de Armata in Statele Unite,
cu privire la influenla anumitor parafenomene declanqate in mod
arlificial asupra rezistenlei 6i capacitatrii de munca a artilerigtilor,

s Psihoaonica :,,tehnicizfrtea" fe nomenelor Psi t7

l6 ERNST MECKELBURG linerea careia. face apel la cele mai noi descoperiri dle qtiintelor
care se ocupi de lumea ftzic6.. Activitafile psihotronice ar provo-
cuvintul de fabricafie ceha psiltotronicri exprimi, in principiu, ca, in principiu, anumite ,,reacfii specifice suprafelelor de granifa",
reaclii ce ar avea loc intre termenii cuplului ,,spirit / conqtiinff,",
- -o legtrtura mai precis o interacfiune intre spirit gi materie-. El pe de o parte, gi obiectele materiale, fizic rcaIe, pe de altA parte.

desemneazi. anumite.forme de manifestare ale unei energii doar in cursul activitzitilor paranormale/psihotronice, ar fi aduse in re-
ipotetice pina de curind, energie care, in opinia coloneluliri ame-
rican John B. Alexander, ,,ar putea avea, de buni seama, aplicafii zonanfhsisteme de diferite grade de materialitate, pentru a aduna

gi implicatii importante in domeniul militaf.. energia psihotronici (a se citi: bioenergia) necesara transformarii
Fizicianul american Thomas E. Bearden, fost ofifer de infor- nematerid:lului in material, in aqa fel, incit, la atingerea unei va-
lori liminare, aceastl energie sf, fie folositi pentru proiectarea
ma[ii, tactician 6i specialist in sistemele de apdrare antiaeriana, ,,obiectelor mentale" in realitatea noastrl fizicl,.In acest fel, nigte
vede in conceplia psihotronici un instrument ideal pentru expli-
carea unor fenomene pinA in prezent de neinfeles din domeniile lucruri nemateriale, gindite, deci ,,subiective'-', ar putea fi obiec-
logicii, fizicii, metafizicii gi matematicii. Dupa pirerea sa, psiho-
lonica este veriga naturalt de legaturi dintre fizic gi psihic, dintre tivate, adici ar putea deveni materiale qi vizibile.
fizic ai parafrzic, o zonf, mixtA variabili intre aparentul obieOtiv John Hasted, profesor de fizicx experimentali la Colegiul

-gi aparentul subiectiv domeniul unde, intr-un fel oarecare, se 'Birkbeck al Universita[ii din Londra, care s-a ocupat mulfi ani cu
studiul fenomenelor psihocinetice (mai ales al fenomenelor de
concretizeazi practicile magico-simpatetice ale gamanilor gi ac-
indoire) qi al cauzelor lor, este de parere ci qi ,pematerialul" (de
tivitlfile pentru noi de nein[eles ale medium-ilor.
exemplu, un obiect mental) poate fi cercetat prin metode qtiintifi-
Bearden utihzeazl.notiunea de ,,stare virtualf,,. pentru a face ce, intrucft gi el ar confine ce1 pufin o componenll.frzicd'. Astfel,
inteligibila gi a fundamenta qtiin[ific realitatea acestei zone mixte
psihologia ar putea fi utilizati, de exemplu, tn studiul congtiinfei
-gi a aga-numitelor ,,obiecte mentale" pe care ea le confine adicl sau al emofiilor, indiferent de metodologia qtiinfifici. Procedeul
ar putea fi extins gi la fenomene paranonnale (psihotronice), care
repere sau chiar procese care existi numai in imaginatia noastri, reprezintA, in mod clar, un ,,annestec" de ,,lucruri materiale qi ne-

dar care reprezintLbaza psihofonicii. Deoarece i*agifizi"u mo- materiale". Hasted crede ca: ,,lafura materialA a fenomenelor para-
derni admite obiecte qi stiri virtuale, Bearden vede in ele posibi-
normale corespunde cel putin partial cauzalitifi qi legilor frzice."
litatea de a explica in termeni cvasifizici fenomene psihotrope gi Acestea qi numeroase alte teze asemf,nitoare vin din partea
de a stabili conexiuni intre manifestArile congtiinfei qi realitnfib
frzice. unor oameni de ltiinti progresigti tn gindire, atft din Est, cft gi din
Vest, exprirnlnd dorinJa gi, poate, intentia lor foarte ferml de a
ln tizica, particulele sau stftile virtuale sint cele incompati-
incadra intimplArile paranormale in modele de glndire axate pe o
bile cu legea conservarii energiei gi care, deci, nu pot exista decit
in afara universului nostru spatio-temporal. De aceea, Bearden le viziune mai largi asupra realitalii frzice, pentru ca in felul acesta
localizeazd gi fizic intr-un ,,spa[iu multidimensional, la distantd
-s& le ,,legalizeze" o atitudine Fp care, evident, numai filozofia
-de trei 'rotaJii' de starea materialitAfii noastre" sau, altfel spus,
in expansiune a psihotronicii o face posibila.
lntr-o dimensionalitate mai inalti. ln consecinlt, el definegte psi-
hotronica drept ,,gestionarea tehnica a stirii virtuale,,. Aga cum am arAtat deja, psihotronica reuneqte numeroase dis-

Potrivit concepfiei sale, nu numai cimpurile,,nefizice,,, adic{. cipline separate ale cf,ror calitAli qi aplicatii speciale se vor afla
acelea ale congtiintei, domini cimpul psihotronic sau cimpul
in prim-planul comentariilor noastre. Acest lucru necesiti, insA,
- -Psi menfionat aici, in legaturile care sq stabilesc cu tipurile de o definire pe cit posibil exhaustiva gi o catalogare precisi a tutu-

cimp cunoscute nouii (electric, magnetic, gravitational 6i ae aru ror fenomenelor cercetate de parapsihologie, in misura in care sint
naturi). El crede cl a identificat, de asemenea, raporturi coerente
spatio-temporale intre fiintele vii, Pamint Ei Cosmos, idee in sus- relevante pentru anahza noastrA.

18 ERNST MECKELBTIRG Psiholronica : r,tehniciztrea" fe nome nelor Ps i 19

Faptul ca unele notiuni din domeniu nu slnt numai fixate in locul noliunii de ,,biocomunicare", savantii rugi utilizeaza
semantic, ci se gi repercuteazd.in zona ideologicului, rezulta din uneori gi termenii,,psihofiziologie",,,psihoenergetica" qi,,efecte
diversitatea conceptiilor cu privire la originea gi cauzele fenome- biofizice". Notiunea integratoare de ,,biocomunicare" (in loc de
parapsihologie) citata, pentru completare, in tabelul 1, devine in-
nelor paranormale.
terschimbabila, agadar, fara nici o restricfie, cu termenul standard
Pentru interpretarea anumitor efecte psi de netagaduit, unii
savanti din Europa rasariteana, influentaJi de mai vechea indoc- de ,,psihotronicl" utilizat aici.
trinare materialista, au propus mai cu seamd. modele fizice, adica Potrivit definifiei, biocomunicarea (psihotronica) reunegte
electromagnetice, electrostatice, gravitafionale, nucleare qi ciber-
netice, teorii care, fari exceptie, s-au dovedil impracticabile sau doua domenii principale:
gregite, fiindca porneau de la premise neadecvate-. pentru a ocoli
tgoriile bazate pe complexul congtiinla /spirit, care provoca repul- TABELUL 1
sie ideologiei risaritene, oamenii de gtiinta din trecut, stinjeniti
in sfera lor de preocupari, se refugiau in terminologia mai putrin Definifia fenomenelor paranormale dati de savanfii rugi
constrtngitoare gi mai fluidi a,,biocimpului,,. Facind acest licru,
biocomunicare = psihotronicfi = pag:afll;icd (parapsihologie)
icnusris,uel iinsteeogrriaetnotraudeincomnoqdtiiinntdi iraelcet x-pecrulilsoaruoftcrcraidveonitaallioirn-docmltree-
Tipul I: Bioinformatica
niul Psi, dat fiind ca teoriile ,,biocimpului.,, dupd cum urmeaza
si vedem, sint mai apropiate de aspectul psihospiritual al para- (aqa-numita,Berceptie extrasenzoriali")
psihologiei decit toate explicafiile conventional-materialiste.
Bioinforrnatica se ocupa cu stringerea sau schimbul de informa-
-Multe lucruri vorbesc in favoarea ideii gi cele mai recente Fi fara solicitarea organelor de sim[ norrnale, deci pe cale extra-
senzoriala. In esen[[, ea face deosebire intre urrnAtoarele forme de
cercetAri qtiintifice par sa intareasca aceastd supozifie _ c6 ele_ manifestare a bioinforrnaliei : hipnoza (controlul conqtiinfei), tele-
patia, vizionarismul, precognilia, retrocogni[ia, experienta extra-
mentele debazl ale psihotronicii se intemeiaz6., de fapt, chiar da_ corporala, capacitatea de ,p vedea" cu miinile sau cu alte parfi ale
corpului (percepfia dermopticd), inspiralia gi perceperea de aparitii.
ci nu in exclusivitate, pe factori activi bioinformatiii, respectiv
bioenergetici, adici fiziii in sens largit. IaLi de ce este perfect nor- Tipul II: Bioenergetica

*mal ca astazi, cind se produce distan[area treptatA de brminologia Bioenergetica descrie fenomene legate de producerea unor
efecte perceptibile in mod obiectiv, fara ?nsa a fi solicitate fo4e sau
,,pat?-", oarecum compromisa ceea ce, desigur, genereaza aiu- energii fizice obiqnuite. in aceastA categorie intr{: miqcarea, psihic

mite dificultati -, yi. se acorde inriietale clasiiicarii li conceptiei deterrninatl, a unor obiecte indep{rtate (psihocinetica), fenomenele
de indoire determinate in acelaqi mod, fenomene antigravitafionale,
,,bio-" care este, gtiinfific vorbind, mai maleabila. in locul noguni_ transforrnArile energiei, efectele electromagnetice fdrd o suficientA
lor curente in Occident precum ,parapsihologie.,, ,,fenomen" prii. explica[ie fizicA, procesele chimice gi biologice inexplicabife, care
gi,percepfie extrasenzoriali", terminologia risariteana preferd no_ se consumA in mod evident sub influenla conqtiin[ei, psihometria,
[iunea integratoare de,,biocomunicare,,. radiestezia etc.

Biocomunicarea se ocupa cu explorarea posibilitAliior.de in_
fomrare gi a celor energetice, care rezu\ta din activitatile psihice

gi biofizice ale fiintelor vii, precum gi cu interacliunile oiganis-
melor vii intre ele, respectiv dintre ele qi mediul lor ambiani, fara
mijlocirea organelor de simf obiqnuite. suprapunerile cu discipli-

-nele specializate psihologia, psihofizica, fiziologia, biofizica gi
neuropsihiatria - sint foarle fireqti.

20 ERNST MECKELBTIRG P sihotronica : r,tehnicizarea" tenome nelor Psi 2T

I. Bioinformatica, in care sint incluse acte ale ,,percep[iei Enumerarea, in tabelul 1, a celor mai importante fenomene

extrasenzoriale" intre organisme - telepatie, precognilie (pro- bioinformatice qi bioenergetice contureazd. numai in linii generale
scopie), vizionarism, controlul conqtiinlei etc. -, respectiv intre
imaginea psihotronicii, aga cum se prezinta ea astd.zi, pentru ca nu
acestea qi lumea neinsuflefitl; are rost sa inclrctrm cu detalii asemenea scheme, avind in vedere
2. Bioenergetica, de care lin mai ales radiestezia (explorarea ca in permanenfi se descoperl noi fenomene gi conexiuni Psi. De

cu bagheta gi pendulul), terapiile bioenergetice sub influenJa cim- aceea, trebuie sl ne indreptdm mai mult spre diferitele interac-
purilor electromagnetice gi toate felurile de psihocinetica, adica
influenfa bioenergiei asupra materiei. [iuni dintre cele patru sisteme naturale debaz[. ale psihotronicii.
Componentele principale ale acestor sisteme -- omul OP), ani-

TABELUL 2 b) C omunicarea ps ihotronic.i
Sistemele psihotronice naturale gi interacfiunea lor ( bio info rmat ic d gi bioe ner get icd)
a omului (UP) cu mediul sdu
a) Sistematizare tnconjurdtor

<>" comunicare bidirecfional{
.<- comunicare unidireclionald

SistemuV Componente Reacfie Exemple:
Descriere pe scurt
conqtiinp I inteligent gP 1-+ uP Activitate
OMUL: bioplasml2 emofional UP <+ AP
uman-psihotronic trup neconqtient Oarnenii se influen{eazA reciproc pe c{i
UP +
con$tiinF partiala - cvasiinteligent, paranormale/parafizice, in mod cohqtient
AMMALUL: bioplasma - ffitp predominanf UP +> VP sau rncon$trent.
emolional (in-
animalic-psihotronic stinctiv) UP -.--.> NP Oamenii exercita o influen{d telepaticd,
AP in spe[{ psihociaeticA, asupra animalelor
vegetal-emo- sau intr{ in comunicare cu-ele pe cale tele-
PLANTA; conqtiinp parliala - fional (instinc- paticA (de ex., in cercetfiIe comportamen-
vegetal-irsihotronic bsuiobpsltaansfmtrlo-rgfafunpicl- tiv) tale asupra delfinilor, maimulelor etc.).
VP
materie anorganic{ nici o reacfie Oamenii exercitd o influentd teleoatic-
NEVIUL: in diferite stAri de proprie ln sen- emolionah la nivel primitiv'asupri plante-
neviu-psihotronic agregare sul sistemelor lor (aqa-numitul efect Backster; ,"degetul
NP vii 3 verde"). Plantele folosesc qi drept tians-
mddtori de semnale psihotronice.
1 Prin aceasta se lntel€ge complexul ,,congtiinJa-psihio-spirit".
Materialele anorganice (qi organice) din
2 Un ipotetic clmp energetic de ordin mai tnalt, corcspunzator corpului nctm ma- generatoarele psihotronice pot fi inc{rcate
cu eneilgie bioplasmaticd; airoi, prin im-
trerial. pulsuri dirijate de conqtiinfd, pof fi desc{r-
cate/derivate, pentru 4 se obfine anumite
3 Materiale anorganice pasive pot fi folosite, insa, ca acurnulatori gi relee pentru efecte psihocinetice. In acest mod, ele
cgntribuie esenfial la stabilizarea gi repro-
energia psihotronica. ductibilitatea fenomenelor psihotronide.

22 ERNST MECKELBI"JRG iP s ihotr o nica : r, le h nic izur e a,' fe no m e n elor Ps 23

malul (AP), planta (VP) gi neviul (NP) -, ca gi reacfiile qi activi- cetarea psihotronica sa ramina in urmi, dar astazi nu trebuie si
ne mai impiedice sa studiem intrepatrunderea viefii noastre cu
talile 1or, sint prezentate schematic in tabelul 2. in timp ce siste-
mul inanimat-material (NP) constl numai din materie anorganicd psihotronica.

pasivi, toate celelalte sisteme psihotronice vii prezinti compo- . In toate experimentele ei, cercetarea psihotronica trebuie sa

nentele congtiin[a (sau congtiinfA parfialA), bioplasma gi trup (cor- tina seama de demnitatea omului. Trebuie respinse acele proiecte
puri materiale). Toate sistemele functioneaza numai in conexiune
psihotronica, adici intregul nostru univers formeaza o unitate psi- de cercetare, in care omul este asimilat cir un ,,obiect., sau chiar
hotronica inchisl, in care se integreaza strict tot ceea ce este viu cu o ,,rnagini".
gi neviu. Aceste conexiuni, greu reperabile de noi in viafa de zi
cu zi, nu sint un secret pentru savantii din oricare disciplina a . In sfirqit, rezultatele cercetarii psihotronice ar trebui sa fie
gtiintelor naturii gi a altor gtiinte. valorificate spre binele intregii omeniri. Trebuie si veghem ca
psihotronica si slujeasca promovarii libertalilor umane qi dezvol-
Cu prilejul primului Congres international de psihotronica,
tinut la Praga intre 18 qi 24 iunie 1973, cunoscutul medic gi para- tirii sociale, qi nu represaliilor sau asupririi. Medicina preventivd.,
psiholog american dr. Stanley Krippner, fost gef al Centrului
Maimonide* pentru Cercetarea Viselor din Brooklyn, a schifat vindecarea qi creativitatea sint domenii importante de aplicare
clar calitafile gi sarcinile unei cercetd.ri psihotronice ideale: pentru o psihotronici judicios intrebuinlata.

. Cercetarea psihotronica trebuie sf, fie, in mod obligatoriu, . Psihotronica poate aduce o contributie importanta la supra-
o gtiinfA interdisciplinar4, deoarece se ocupd. cu interac{iunile vieluirea omenirii. Dind la ivealA releaua de fire care leaga intre
dintre fiintele vii qi mediul inconjuritor. Domeniile de activitate
ele toate fiinlele vii, ea este in mAsuri sA incurajeze tendinfele
care au o legaturi speciala cu integrarea (adici tocmai cu aceastA
interacfiune) sint medicina psihosomaticA, acupunctura gi foto- pacifiste, antirazboinice.
grafia de inalta frecven[a.
Idealurilor lui Krippner cu privire la o lume sanitoasa a psiho-
. Scopurile spre care tinde ,,dezvoltarea psihotronicl" a omu- tronicii nu le-a fost dat, deocamdata, sA se male'ializeze. Exista
lui sint integralitatea, l{Tgirea sferelor congtiinfei gi pltrunderea o prapastie prea mare intre dezideratele de la inceputul anilor
in domenii mai subtile ale cunoagterii. De aceea, pentru ainfelege qaptezeci gi realitatea de astdzi, marcati. de neincredere gi violenfd.
fenomenele psihotronice in propria lor semnificafie, cercetarea Existi o prea mare tentatie de a recurge la presiuni prin interme-
de specialitate trebuie s[ evidentiezemai degrabl aspectele sini- diul tehnicilor gi sistemelor de arme psihotronice, cu scopul de a
toase ale personalit[fii decit pe cele ce tin de psihopatologie. impune anumite puncte de vedere, ba chiar de a ciqtiga rlzboaie
viitoare, pentru ca strategii militari s6 renunfe de bunavoie la dez-
. ln procesul descoperirii propriilor noastie aptitudinipsiho- voltarea gi utilizarea acestor mijloace. Se pare ca gi in acest caz
tronice trebuie sa ne invingem teama (ln fala necunoscutului); de interesele strategice qi economice stau inaintea unor considerente
acelaqi curaj are nevoie gtiinfa atunci cind se pune problema de a
futreprinde cercetarea acestor fenomene. Incapacitatea de a accep- discrete.
ta o noul imagine asupra,lumii a facut ca timp de ani de zile cei-
Sa aruncam mai intii, la modul general, o privire asupra po-
* Moise Maimonide (1L35-1204), medic, teolog gi filozof evreu din Cor-
doba (Spania), care a tncercat sd demonstreze unitatea intre creding[ gi rafiune sibilitatrilor ipotetice de utilizare militara a for[elor qi fenomenelor
gi sd reconcilieze iudaismul cu gindirea lui Aristotel. Dintre scrierile sale:
Luminariu (1 168), MiSne Tora (1 180), Cdldum nitdci{ilor (1190) (n. red.). *psihotronice (paranormale), care au facut obiectul unei analize

serioase din partea strategilor din Statele Unite gi cu siguranta
nu numai din partea lor. Sa aborddrn, in primul rind, poziliile
rnilitarilor americani fata de cercetarea rugilor in domeniil psi gi
lafa de importanta acesleia pentru viitorui raport de forte dintre
list gi Vest.

Implicarea CIA 25

IMPLICAREA CIA qtiintelor de granitra, cu atit mai mult cu cft trecusera deja cf[iva
ani de cind Serviciul de Cercetari al Congresului Sfiatelor Unite
Dacf, numeroaselor grupuri particulare din lumea occiden-
tali, care se ocupi cu fenomenele Psi, le-a fost refuzat sprijinul (CRS, Congressional Research Service) fusese solicitat sa pre-
financiar de catre organismele de stal, pe motiv ca acest domeniu zinte un raport asupra stadiului actual al cercetarilor Psi. In vara
nu prezinti interes sau nu este suficient de rentabil, refelelor de
cercetiri militare, in schimb, acest sprijin le-a fost acordat fara aceluiagi an, CRS aacuzat lipsa de sprijin financiar pentru aceas-
nici o restricfie in perioada RAzboiului Rece, eventualele proiecte
secrete fiind in acelagi timp sustrase oricarui conffol civil. In de- tA ramuri a cercetlrii. Se spunea ca Statele Unite ar fi investit
claraliile oferite cercurilor largi ale opiniei publice, oficialitafile,
gi cele din Est gi cele din Vest, au negat multf, vreme faptul ca anual numai 500 000 de dolari inproiecte speciale, bani provenifi
desfigurau activit6fi de cercetare in domeniul Psi, ca erau din ce
in ce mai interesate de tehnicile gi tacticile psihotronice de uz mi- aproape exclusiv din surse particulare. In Uniunea Sovietica, se
litar, scopul real fiind acela de a ne face si credem cf, asemenea
afirma in raportul inaintat Congresului, ar fi fost alocate acestei
,,arllre miraculoase" nici mf,car nu pot exista, pentru ci... ,,nu
ramuri a cercetarii peste zece milioane de dolari anual.
poate exista ceea ce nu are voie sl existe". De ce ni s-a ascuns
Daca bine venita includere a ,,biocomunicdrii" in planurile
adevirul, insa, de ce nu am fost informati asupraposibilitafii, fie de cercetare care mai demult erau centralizate Ia nivel de stat
gi teoretice, a existenfei unor noi sisteme de arme qi tactici de reflecta temerea rugilor cA prin activitafi Psi qi ipoteze ,,para-"
lupta psihotronice? Se temeau cumva autoritafile responsabile de s-ar putea aluneca prea departe pe panta ocultismului gi a religiei,
binele qi fericirea noastrA a tuturor s[ nu nelini$teasca prea mult hotarirea lor ca pe viitor si:$i efectueze cercetf,rile psihotronice
populatia? Trebuia, oare, evitatl o panica la scari mondiall? fara publicitate seamina destul de bine cu atitudinea aliafilor in
timpul celui de-al doilei razboi mondial, cind acegtia s-au folosit
Chiar ti fara o intelegere prealabila in aceastil privintra, per- de toate mijloacele pentru. a pasfa secretul construirii bombei

soanele responsabile din Est gi din'Vest au fost de acord, tn mod atomice. Faptul cd americanii au avut qi ei ambitii aseminitoare,
evident, degi tacit, ca asupra adevaratului obiect al cercetfilor in ca in Statele Unite cercurile guvernamentale cocheteazi deja de
mult timp cu studierea Stiintifica a fenomenelor Psi qi a aplica-
domeniul aga-numitelor ,,qtiinte de granitra" sa-gi fini supuqii in
tiilor 1or practice - mai ales in domeniul militar -, ar trebui si
intuneric, derutindu-i prin argumentari subtile, iar acest lucru a
fost realizat prin confruntari de ochii lumii qi prin tratative de fie limpede oricui a avut poSibilitatea sa arunce mdrcar o privire

dezarmare. pe documentele speciale ale serviciilor americane. De exemplu,

Experienta arata ca gi in platoqa protectoare a statului exista in numirul sau din 7 august l9Tl,Washington Post relata despre

uneori ,,fisuri". Aqa se face cit, dupa un timp, nici in domeniul participarea unor inalti funcJionari ai Agentiei Centrale de Infor-
malii (CIA, Central Intelligence Agency) gi ai Agentiei Nafionale
aplicafiilor psihotronicii in scopuri militare qi de contrainformafii de Securitate (NSA, National Security Agency) la cfteva ,,expe-
nu au mai putut fi {inute secrete acfiunile qi plariurile de cercetare rimente neobignuite", efectuate la Institutul de CercetAri Stanford
ale marilor puteri. In numarul sau din 2 decembrie 1983, presti- din Menlo Park, Califomia, asupra cirora vom reveni mai jos cu
gioasa revistA $tiinfificl americanA Science iqi informa cititorii ca
un membru al Senatului igi manifestase deschis interesul pentru mai multe amdnunte. in cursul acestor experimente, doi fizicieni

cercetarea parapsihologica gi ci printre ceilalti senatori domnea, ai institutului, dr. Harold E. Puthoff - anterior el insugi inginer
-qi cercetAtor la NSA $i dr. Russell Targ le-au demonstrat func-
de asemenea, un mare interes fata de unele proiecte din domeniul
fionarilor uluiti ai serviciilor de securitate capacitatile celor mai
remarcabili medium*i din Statele Unite, Ingo Swann qi Pat Price,

de a descrie exact locuri foarte indepirtate, pornind de la cfteva

-coordonate geografice abstracte fenomen Psi pe care experfii

il numesc ,yizionarisrn" sau ,,telepercepJie" (remote viewing,in

26 ERNST MECKELBURG Implicarea CIA n

limba englezh), iar unii parapsihologi, degi nu intru totul corect, cercetarea cauzelor fenomenului de aura in fotografia de inaltA
gi,,proiectie astrali" sau o,experienta exfacorporali".
frecvenfi (aga-numita fotografib Kirlian). Cu aceasta ocazie, s-ar
Inca de acum peste patruzeci de ani, mici grupuri din inte-
riorul conducerii americane cochetau insistent cu posibilitatea de fi constatatcA asemenea fotografii cu aurA au o anumiti legaturl
a se utiliza tehnici psihotronice in domeniul militar. In masura in
care nu cadeau sub incidenta regimului de pastrare a secretului, cu coeficientul de umiditate al pielii persoanei testate, constatare
citeva din cercetirile qi pxperimentele incurajate de agdnliile gu-
vernamentale americane au fost enumerate deWashington post: care a putut fi infirmatA mai tirziu prin indeplrtarea efectului

umiditafii.

. Pe coasta de vest a Statelor Unite, intr-un spital al vetera-

nilor subordonat administra[iei militare, au avut loc experimente

. Dr. Joseph Banks Rhine, biolog gi parapsiholog american, secrete de biofeedbacft qi telepatie. Experiente extracorporale

intre timp decedat, co-fondator gi director al Laboratorului de (EEC) ar fi fost intreprinse qi la o institutie asemanatoare din

parapsihologie al Universitalii Duke din Durham, Carolina de Vestul Mijlociu al Statelor Unite. Nu se mai poate qti, insl, dacl

in aceste cazui a fost vorba de teme de cercetare ale guvernului
Nord, a efectuat, inca din t952, la cererea Armatei americane, american sau de initiative particulare.
i
.experien[e privind percepfia extrasenzorialA.
ExistA astizi numeroase indicii ci inalfi func[ionari ai ser-
La inceputul anilor gaizeci, o echipa de oameni de gtiinla viciilor de securitate americane s-au ocupat in trecut cu studiul
posibilit{ilor de a declanqa in mod psihotronic acte de sabotaj.
ai Aviatiei Militare americane a testat cdiva tineri ofiteri pentru a Ron Robertson, ofiter de securitate la Laboratorul ,J-awrence Li-

le determina aptitudinile Psi gi a pune la punct procedee adecvate vermore" din California - unul dintre cele mai mari arsenale de
arme atomice din Statele Unite -, a confirmat cA,,anumite inte-
in vederea unor teste uherioare.
rese ale guvernului american in materie de cercetare psihotronici
. in timpul rizboiului din Vietnam, Corpul Marinei Statelor vor influenfa unele sectoare secrete ale activitilii de apfuare, de

Unite a ulilizat aqa-numitele tehnici radiestezice (explorii"i cu exemplu securitatea armelor nucleare".
Ron Robertson, care a urmlrit de la nivel oficial dezvoltarea
bagheta) pentru a descoperi zonele minate din muntii de la vest
psihotronicii, gi-a exprimat temerea, in anii gaptezeci, ci existl
de oragul Hue qi ascunzigurile sistem-tunel ale Vietcong-ului.
. Institutul National de Sanatate din Statele Unite a partici- medium-i talentafi care ar putea detona sau neutraliza incdrcAturi
nucleare, utilizlnd fode psihocinetice dirijate de conqtiinf 6.. Efne
pa1 qi el la anumite studii parapsihologice, finanfind un proiect de
avertiza:,,Este suficient, pentru aceasta, ca, de la numai un pas,
telepatie prin intermediul viselor, proiect preluat maf tirziu de
si reuqegti sd migti din loc a opta parte dintr-o uncie (greutatea
Fundatia aerospafialA McDonnell, in condifiile in care Corporafia
mecanismului de detonare) pe o distantA de un sfert de tol."
McDonnell-Douglas era una dintre cele mai importante firme Cine admite posibilitatea sabotajului Psi ar trebui sf,-gi punl

contr.aIcntan1t9e74a,leAgdumvienrinsturlaufiiaamNearliicoannailnl sectorul de aparare. gi problema utilizdrii acestuia intr-un anumit scop, ceea ce nu
Aeronautica qi Aerospa-
numai cA presupune recunoaqterea de facto a fenomenului psiho-
fiala a Statelor Unite (NAS A, National Aeronautics and Space
cinetic, ci necesitf,, in plus, noi ipoteze de lucru, care conduc,
Administration) cheltuia deja sume importante pentru construi-
probabil, la dezvoltarea unor strategii de rispuns.
rea unui aparat care si contribuie la dezvoltarea aptitudinilor psi,
Jack Anderson, de laWashington Post, afirmA ci, la tneepu-
precum gi pentru un studiu-pilot privind mf,surarea undelor cere- tul anilor optzeci, ar fi aflat cl P'entagonul aloca an de an un buget
de qase milioane dolari pentru perfecfionarea armelor gi tacticilor
brale in timpul experimentelor de biocomunicare.

. Doi ani mai tirziu, Agenfia pentru Proiecte de Cercetare

Avansata a Departamentului ApArarii al statelor Unite (DARPA,

Defense Department Advanced Research Project Agency) a su-

plimentat cu 145 000 de dolari suma alocata unui studiu privind

28 ERNST MECKELBTJRG Implicarea CIA 29

:psihotronice printre altele pentru ,,spelarea creierelof' pe cale Dup[ aparifia articolului lui Anderson, Ambasada sovieticl
din Washington a dat publicitatii un foarte prolix comunicat de
telepaticf,, adici pentru a scoate din uz cadrele de conducere ale presd., in care sublinia din nou progresele obtinute de Uniunea
inamicului, in aga fel, lncit focoasele nucleare sa poata ajunge Sovietica in cercetarea qtiinfificl a ,,biofenomenelor". O aseme-
fari probleme la timpul zero in hinterland-ul inamic, la distante
nea reacfie a sovieticilor trebuie s[ fi parut curioasa oricui era
de mii de kilometri -, ba chiar pentru efectuarea aga-numitelor
informat despre evolufia in timp a poziliei lor fatA de fenomenele
,,anuld.ri artificiate ale timpului" (modificiri ale structurii noastre
spa{io-temporale), care inghit rachetele intercontinentale aflate paranormale. Pe de o parte, dupl cum am menfionat deja, se in-
ln zbor, llsindu-le sA explodeze inofensiv ,,undeva" in trecutul cercase multi vreme o discreditare a parapsihologiei; pe de alti
nostru indepirtat.
parte, de teama corespondenfilor occidentali mult prea curioqi, se
. Agenfia de Informatii a Departamentului ApArfii (DIA, instituise o zoni de protectie in jurul propriilor savanfi implicafi

Defense Intelligence Agency) din Washington considerf,, evident, in cercetarea psihotronici gi orice informatie privind evolufiile

-perfect realizabile astfel de proiecte sisteme de arme psihotro- din acest domeniu era blocata ca fiind secret de stat. Oare aceste

nice per.fecfionate la maximum, care prin bizareria lor nu sint cu cleclarafii stranii, care echivalau cu nigte duguri informalionale
nimic mai prejos de plnsmuirile literaturii gtiinfifico-fantastice
contemporane. Observarea gi analizarea in permanenta a scenei (adevArul este ci la fel se comportau qi americanii) erau doar
psihotronice rAsfitene de catre CIA au dus la constatAri care fac
ttiqte manevre de inducere in eroare a serviciilor secrete din Vest
ca programele analoage ale Pentagonului si nu mai pari deloc
niqte iluzii ale unor strategi de planqeti ultra<andizi. qi din Est, doar niqte rivalit{i intre CIA qi KGB (Komitet Gos-

CIA a atras atenfia, in perioada Razboiului Rece, asupra pe- surlarsuennoi Bezopasnosti - Comitetul Securit{ii Statului)?
ricolului pe care-l reprezentasubaprecierea cercetirii Psi din Est.
Ambele servicii secrete s-au striduit, de-a lungul deceniilor, cu
Savanti ruqi, competenti in diferite domenii, lucrau din plin aproa- tnai mult sau mai putin succes, s{-qi paseze reciproc informatii
pe numai in laboratoare secrete, cu precadere la Novosibirsk. lalse asupra activitifilor lor de informare.

Dupa Jaik Anderson, rugii ar fi fost angrenati, pe vremea res- Jocul de-a v*a[i ascunselea intre organizafiile de spionaj
pectiva, in cercetari avind ca obiect: occidentale qi rAsf,ritene in jurul cercet{rii psihotronice a lnceput,
de buna seami, in 1960, cind ziarele franceze au rlsplndit zvonul
'migcarea de obiecte pe cale psihocinetici (bioenergetica);
. utilizarea undelor electromagnetice de frecvenfe extrem de cA americanilor le reugise o experientA epocali, constind in trans-
joase (ELF, Extemely Low Frequency) pentru transmiterea de
confinuturi informationale (se ctutau, evident, podbilitali de a rniterea telepaticf, de informatii intre obaz6, de pe uscat gi echipa-

intari gi/sau stabiliza semnalele telepatice * bioinformaliile - pe .iul submarinului atomic ,J.lautilus". Deqi in cazul acestei qtiri nu
cale .eleidcetrnotmifiacganreeaticcao);n.exiunilor func[ionale dintre activitalih cra vorba, dupi pirerea experfilor occidentali, decit de o gogoaqi

creierului $i cele ale computerului (probabil pentru perfectiona- gazetireasci iscusit pregititf,, ea a avut drept urmare faptul ci
rea sistemelor cibernetice) ;
sovieticii le-au permis oamenilor 1or de gtiinfA sA-gi intensifice
. dezvoltarea de monitoare gi stimulatoare pentru influenlarea
studiile in donieniul Psi, pirid atunci hulit. O a doua mutatie s-a
tt"n:t#x,fi'JiTjt;"r,
produs in atitudinea sovietica dupl aparifia cirlii semnate de
de frecven{e inalte a rna"rol. cerebrale
ale persoanelor ce urmeazh afi testate etc. Sheila Ostrander gi Lynn Schroeder, Psychic Discoveries Behind

the lron Curtain (Descoperiri psihice in spatele cortinei de fier).
In timp ce membri ai Congresului american somau autori-

tatile militare sA intreprindf, imediat ceva impotriva eventualei
superioritati a Uniunii Sovietice in utilizarea in scopuri militare
a parapsihologiei, sovieticii iqi retrageau de formi ,,favoarea" pe

care o acordaseri propriei lor cercetiri Psi - o misuri teatrald.,

30 ERNST,MECKELBURG Implicarea CIA 31

dupA cum putea sA confirme oricine era cit de cit familiarizat cu ,,Cel mai interesant dintre documenlele puse la dispozi[ia mea
vicleniile serviciilor secrete, o diversiune grosoland, menitA, de- cste o minuti de patru pagini datath 7 ianuarie 1952, care confine
sigur, sa deruteze CIA gi organizafiile asociate ei. Cit de pulin a
bigat in seama CIA asemenea afirma[ii vagi ale rugilor rezuIti propunerea ca perceplia extrasenzoriall (PES) sf, fie transformata
intr-o 'bombi atomici a spionajului", CIA incredintind unor per-
din faptul ci numai in anii gaptezeci contraspionajul american a
soane sensibile (telepati, vizionari etc.) sarcini de supraveghere.
publicat trei rapoarte detaliate despre cercetarea psihotronicd. so- ln primul rind, se prevede un program de dezvoltare desfdgurat

-vietica documentalii foarte concludente, despre care se spune pc trei ani, adica 'un efort serios de a indruma cercetarea asupra
perceptiei extrasenzoriale in mod staruitor spre rezolvarea pro-
c[ au contribuit esenlial la alocarea de fonduri de la bugetul de
blemelor practice ale contrainfomrafiilor' .
stat pentru studiile Psi.
Autorul acestei minute, probabil un psiholog al CIA, nu lasa
Primul raport, intitulat ,,Comportamentul ofensiv dirijat in nici o indoiala asupra rolului ce revine organizaliei sale in para-

URSS", a fost intocmit in 1972 de Biroul Medical al Statului psihologie: 'Dacf, existi - qi in mod evident existf, - persoane
Major General american. Un aldoilea, cu titlul ,,Cercetdri para-
psihologice sovietice gi cehoslq,yace", a apirut in 1975 gi poarti cu o anumiti capacitate de percepfie extrasenzoriald., acest fapt gi
implicaliile lui ar trebui si fie de cea mai mare importanfA pentru
semnltura responsabila a Agen[iei de Informafii gi Cercetdri Me- serviciile de informafii.' DupA ce prezintl problematica rentabi-

dicale. litltii experimentelor PES, autorul incheie cu fraza: 'Impresia
cu care rimii... este aceea ci prgblema dirijarii percep{iei extra-
ln sfirqit, in 1976, CIA a cerut unei echipe de cinci oameni
de qtiinfl de la Compania de cercetare qi productie aeriani din scnzoriale ar fi fost deja rezolvati!"'
Torrance, California, si intocmeascf, un al treilea raport asupra in continuare, Fitzgerald afirma: ,,Documentele ficute publi-
cerceHrii psihotronice din tirile socialiste.
cc de cltre CIA, asupra propriilor cercetf,ri, se concentreazlpe
Toate cele trei studii ajungeau la concluzii asemlnAtoare: lrei domenii principale:

KGB-ul cheltuia sume imense pentru proiecte secrete de cercetare . Conexiuni cu programul antidrog al organizafiei;
Psi, oamenii de gtiinla sovielici aqteptind de la persoanele cu ase- . Posibilitatea de a folosi percepJia extrasenzorialt la rezol-
menea aptitudini avantaje militare qi informafionale de proporfii
nebAnuite inci. Dr. J.W. Eckens, un fizician care, la vremea res- varea problemelor tehnice ale. muncii de contrainformalii;
pectiv{, a ajutat la intocmirea celui de-al treilea raport, al CIA,
scria: ,,Cred ca sovieticii se ocupi ln realitate cu dezvoltrarea de . Posibilitafi de teleinfluenfare a activitatilor cerebrale din
'prototipuri' (sic!) cu care s& poata duce un rizboi Psi." lumea animali (minuta din2l aprilie 1961).

'Autorul american de lucrAri qtiinlifice Randy Fitzgerald m[ Dupi cum se gtie, in cadrul unui program pe termen lung,
informa, in 1981, despre eforturile lui de a obtine accesul, in te- (lIA este in cautarea modalitifi de"a dirija congtiinta umana cu
meiulLegii cu privire la libertatea informatiei, la documente CIA
a.iutorul drogurilor.
privind cercetarea proprie in domeniul psihotronicii militare.
Este cunoscut qi faptulci organizafia face experientepe 'ani-
Dupl o agteptare de luni de zile, timp in care el a amenintat cu o
reclamatie impotriva tergiversarii, a primit, in cele din urmd., un rnale dirijate' (si_c!), pentru a transforma delfinii, ciinii, pisicile gi
dosar de vreo 500 de pagini cuprinzind informafii fara valoare, alte forme de viafn animali in 'roboli:.
rapoarte gi articole despre fenomene Psi, piese insaitite ftuA nici
o noimf,, care nu i-au fost de nici un folos. Abia dupi ce a fortat ExistA, de asemenea, suficiente indicii despre faptul cA, hbA
nota a doua oarf,, ameninflnd din nou cA se va pllnge justi(iei, a clin 1952, CIA s-a implicat in experienle speciale de laborator,
precum gi in supravegherea gi recrutarea unor persoane dotate cu
primit clteva materiale care i s-au parut extrem de edificatoare: calitifi paranormale."

32 ERNST MECKEI-BURG ,,CIMPUL DE LUPTA MENTAL..

Exista, oare, pe vremea aceea,la Pentagon o Psi-Task-Force, AL COLONELULUI ALBXANDER
o ,,formatiune de intervenfiq" Psi pentru misiunile militare gi de
spionaj mai delicate? Randy Fitzgerald gi Jack Anderson nu au ,,'Cimpul de lupta' imbraca forrne din ce in ce mai compli-
exclus existenfa unei asemenea formafiuni. Totul mai apare inca cate. Introducerea de tehnologii noi qi perfec[iontite obligi con-
gi acum, dar numai pe dinafara qi pentru neqtiutori gi neinitriali, ducerea trupelor sLanalizeze temeinic caracterul unei eventuale
ca un joc supus hazardului: incoerent, derutant qi in acelaqi timp ameninfari, dar gi masurile de apArare gi contramasurile necesare.
Pe linga progresele tehnice unanirn cunoscute, se contureazi la
fantastic. Altfel stau lucrurile la pupitrul de comandX al puterii: orizont o noui dimensiune a'cimpului de lupti', dimensiune ce
aici se'conteazhin mod evident pe posibililatea ca, intr-un viitor nu poate fi incadratA neconditionat in schema general-acceptatl
nu prea indepdrtat, tehnicile qi tacticile psihotronice fiabile sd a noliunilor noastre de timp qi spafiu. Acestui domeniu i se spune
joace un rol important din punct de vedere strategic. uneori psihotronica sau bioenergetici."

Rindurile de mai sus pot fi citite in numirul din decembrie

1980 al prestigioasei reviste militare americane Military Review.
Contributia pe aceasta temi, ,Jlloul cimp de 1upffi'mental", este
semnata de un militar de rang inalt, colonelul John B. Alexander,
Ei ca studiu timpuriu este extraordinar de importanta pentru con-
sideraliile noastre, fiindcl prin ea Armata Statelor Unite atrage
atentia, pentru prima dati in mod ,,oficial", asupra importanfei
strategice a fenomenelor Psi qi a tehnicilor psihotronice. Pin[ ln
momentul publicarii articolului, psihotronica trecea, in cercurile
rrrilitare, drept o chestiune hazardat[.. Atit timp cit aceasti temi
cra dezbAtuta. numai in cadrul serviciilor secrete, se putea banui
ca in spatele rap'oartelor lor despre activitatea Psi se ascundeau
rnanevre speciale de intoxicare, gtiri prefabricate despre proiecte
,,fantomi", al caror unic scop era acela de a-l abate pe ipoteticul
adversar de la aspectele psihotehnice mai-importante. Militarii
gindesc in aceasti privinfa mult mai prozaic, mai conventional,
deqi intre serviciile secrete ale Statului qi organizatiile de contra-
informafii ale diferitelor anne nu trebuie neaparat si existe pareri

;i intentii opuse. Atita doar, cX aparatul militar reactioneazi de

obicei mai lent, declarafiile sale strt mai indelung chibzuite, ceea
ce face ca ele sf, fie intotdeauna ulterioare evolutiilor efective.

in lucrarea sa de opt pagirii, care a stirnit un putemic interes
rru numai in cercurile militare, colonelul Alexander abordeazil,
printre altele, esenfa psihotronicii, tendintele cercetirilor rusegti gi
americane in domeniul Psi, precum qi aspectele militare ale uti-

34 ERNST MECKELBURG ,,Cinpul de luptd mentaf' al colonelulai Ahxander 35

liz{rii.acestuia. Referitor la aspectele militare, afirma :,"perceptia unor persoane), au descoperit gi efectul razelar electromagnetice
la distanti (remote viewing) sau experienfele extracorporale des-
asupra omului gi au aplicat anumite proceduri speciale impotriva
chid in fafa serviciilor de contrainformafii perspective ce nu au
nevoie de nici o dezbatere speciala. Henry Gris gi William Dick Arnbasadei Statelor Unite de la Moscova (vezi, mai jos, capitolul
au relatat ca anumiti subiecfi folositi ln scopuri strategice atit in
Republica Populara Chineza, cft gi in Uniunea Sovietica, erau in Facdtorii de ,,zombie"). Unii oameni de StiinfiS[nuiesc ca emi-
stare ca, printr-o deplasare extracorporala, s6' penetreze sectoare
importante din punctul de vpdere al securitafii gi sa oblinA infor- siile de ultra-joasa frecven[a (pe unde lungi - IJLF, [Jltra Low
matiile dorite. Ei mai sustin ca rezultatele acestor subiecfi (a se
citi: agenfi proprii) au fost confirmate. Frequency) au un efect psihoactiv, adicf, influenteaza congtiinta.

Domeniile de aplicare tacticd. qi strategica sint nelimitate. Prin asemenea emisii pot fi declangate in mod programat stfi
Odatf, incheiati pregatirea, un agent ar trebui sa poati patrunde
oricind ln punctele de comanda, sd. observe planuri gi distribuiri depresive sau de iritabilitate. Utilizarea pe scartr largA a emisiilor
'de for[e pe cimpul de luptA, sa aleaga locul de unde ar putea pomi,
in deplina siguranla, o recunoagtere asupra unui obiectiv. de ultra-joasi frecven[i, in scopul modificArii comportamentului

DeocamdatA, teahzatea unui asemenea program intimpini uman, poate avea efecte devastatoare.

doua obstacole pringipale: ia puline persoane s-a putut constata Chiar qi aplicarea hipnozei telepatice oferf, un inepuizabil
un dal natural pentru experien[e extracorporale dirijate, iar pre-
cizia datelor oferite de ele lasa incA de dorit. Aceste dificultatri se potential, inclusiv militar. S-ar crea astfel posibilitatea plantarii

explici prin faptul ci medium-ilor le lipseqte darul observatiei gi unor subiecli adinc in spatele inamicului, fArl ca aceqtia s[-gi dea
prin complexitatea fenomenelor legate de aceasti realitate.
seama ca sint programafi. Cu alte cuvinte, un spion amplasat in
Cu ajutorul unor arme perfectionate s-ar putea; fara indoiali,
provoca o boali sau moartea, cazin care 'agentul' nu ar infrunta Manciuria ar putea fi activat fAra sf, fie nevoie nici micar de o

iannrircnsieeucPnfisulrni*secam, Masanauipnupiploauatoltaearriedpopsasirhihuoontrtuorolnnnicieceien).s-eDmevooncraaftmi (tdaraactetdas.t,teesaaemdpeianvrulernacftiedt sing- uinrf, legatura radio. in considerare gi 61te procedee de transmi-
luate
distanfele mari creeazd inca anumite greuti]i care se cer depagite, ptir, sint
in md.sura in care acest lucru nu s-a intimplat deja. Inveniatorul
generatoarelor psihotronice, Robert Pavlita, este de pirere ci, tere a gindurilor. Odatl perfecJionate aceste procedee, ar deveni
pentru inciTcarea unor asemenea acumulatoare de energie psi, nu
sint necesare nici un fel de aptitudini psihice speciale. Fiind arme posibil ca o informa[ie sf, fie transmisf, direct pe cale telepatic6
psihotronice, ele s-ar dovedi silentioase gi greu de reperat. pentru
utilizarea lor nu ar fi nevoie decit de o singuri persoanA ca sursd de la un agent (emiJator), respectiv I$netrla+uansgemruepnedae agenfi, la un
grup de receptori dinainte stabilifi. comunicare,
de energie."
receptorul nu este congtient ca i-au fost induse ginduri dintr-o
In legf,turl cu problema influentrarii'la distantra a conqtiinfei 'sursi' str6ini. El consideri c[ informafia transmisi pe cale tele-
umane, chiar gi in cazul unor gmpuri mari de populafie, acelagi
articol afirrna:,,Cprcet{torii sovietici, studiind cornportamentul patici este produsul propriei lui gindiri."
dirijat (estg vorba despre'manipularea de la distanf a i:ongtiintrei
Sintetizind, colonelul Alexander afirma: ,,Cu greu s-ar putea

pteciza in momentul de fati ce importanp va fi atribuiti ln viitor

arrneloi psihotronice gi altor tehnici paranormale. S-a exprimat

de multe ori opinia ca acela care va reuqi cel dintii s[ realizeze o
adevarata brega in acest domeniu iqi va fi asigurat un important
avans faii de adversarul sau qi cA acest avantaj ar fi comparabil

cu cel al unei lari care ar poseda numai ea arme atomice. Firegte,
progresele inregistrate in toate domeniile inrudite conferi 'cim-

pului de lupti' noi dimensiuni.

Sovieticii gi aliafii 1or lucreaza deja de ani de zile in acest

sens. Ei sint ferm convinqi, de buna searnA, ca utilizarea militara

a acestor fenomene este foarte promi(6toare. De aceeia, ei sprijinn

financiar programele respective gi lntrelin centre speciale de cer-

cetare, cum este, de exemplu, cel de la Novosibiisk. Daci nu ar

36 ERNST MECKELBT.IRG ,,Ctnpul de luptd mental!' al colonelului Alexander 37

exista nici un fel de avantaje militare palpabile, intregului com- Studiul susline ca artileriqtii ar putea fi expuqi, intr-o forma
plex nu i s*ar mai asigura sprijin financiar qi qtiintific.
oarecare, unui ,,Qombardament psihotronic" sau chiar unui ,,bru-
Un alj indiciu al preocuparilor lor legate de psihotronica este iaj spiritual", ceea ce le-ar afecta negativ capacitatea de luptl. In

caracterul secreFpe care guvernul sovietic l-a extins gi asupra chip de avertisment se spune: ,,Un factor esenlial in abordarea
tcmei 'psihotronici' este acela cA persoanele care se ocupi cu ea
cercetarii parapsihologice. Arestarea corespondentului american
lucreazi farA prejudecAfi qi reu$esc sa inteleaga tehnologia, fizica
Robert Toth in 1977, sub acuzaliaca ar fi primit date parapsiho-
li matematica legate de acest dom-eniu ca pe niqte lucruri reale,
logice secrete de la un om de gtiinp sovietic, arata clar cit de acu-
cu alte cuvinte, ca nu au de-a face cu nimic de origine oculti sau
te pot fi reacfiile in aceastA privinfa. Teama cd. s-ar putea ajunge
supranaturala. Detaliile psihotronicii ar putea fi privite drept o
la agresiuni psihice este un motiv suficient pentru a se purcede,
in sfirgit, la contramasuri... 'fizicit a metafizicii' - o teorie fundamentala a fenomenelor

Desigur, arme psihotronice existA deja, numai ca inca mai paranormale, care uneqte in sine fizica gi psihologia."
sint puse la lndoialf, calitafile lor. in nici un eaz n1t se poate sus-
Studiul citeazl apoi citeva surse din care reiese ca a$a-nu-
fine ca acgste arme qi conceplii nu ridica nici un fel de probleme. mitele ,,evenimente supranorrnale fin de legitatile spiritului qi ca
Cele mai mari neajunsuri sint, la ora aetuald, defec[iunile aparute fenomene precum perceplia extrasenzoriali qi telepatia (ca formi
de manifestare a acesteia) nu sint deloc atit de extraordinare gi
in sisteme qi dificultatile in materie de derulare programaticf, a
inexplicabile, cum se presupune indeobqte." Telepatia este de-
experientelor... Prezentul raport cauti sd. evidenfieze necesitatea
scrisi, de exemplu, drept ,,un mijloc pe care partea sovietica il
unei mai bune coordon{ri a cercetATii in domeniul paranorma-
lului. in plus, toate organele de conducere militarA trebuie sa fie consideri utilizabil in realizarea unei comunicari prin concursul
voinfei gi poate chiar a unei influenliri coercitive a unor persoane
inzestrate cu cunogtinlele de bazi privitoare la sistemele de arme aflate la mari departari , fArL ca pentru aceasta sA fie necesar si se
psihotronice, sisteme cu care se pot confrunta intr-un viitor nu recurgf, la purtatorii de informatie traditionali."
prea indepartat."
in acelaqi studiu, perceplia la distanfa este definita drept un
Am pomenit mai inainte pe scurt despre un studiu din 1981 ,,nou salt inainte in lupta pentru descoperirea capacitililor creie-
al Armatei Statelor Unite, dat parfial publicitefii de mai bine de rului uman". Mai departe se spune: ,,Sovieticii sint conqtienfi,
zece ani gi intitulat ,,Analiza zonei de executare a misiunii de fara indoiali, de posibilitatile pe care le ofera capacitatea unor
sprijin cu foc", in care este abordata problema factorilor cu po- persoane de a exista in afara corpurilor 1or... Chiar dacf, nu se
sibile repercusiuni asupra comportamentului artilerigtilor (rezis-
tenff, gi capacitate de actiune) .gi se acorda o atenfie deosebita cunoagte nici un caz individual, se poate pleca, totuqi, de la pre-
influenfei psihotronicii: ;titeratura devenita accesibilA gi care se misa perfect indreptafiti ca sovieticii vor identifica orice posibi.
ocupA de fenomene studiate de qtiinfele de grani[a permite sA se
litate de a aplica asemenea capacitati in domeniul militar, ceea ce
vada pagii importanli ff,cuti in cursul ultimului deceniu de statele
ar putea constitui rezultatul activitalii lor de cercetare."
Tratatului de la Varqovia in cercetarea fenomenelor paranormale.
O ultima,observalie se referi la faptul ca scena Psi reprezin-
In special Uniunea Sovietica a inregistrat, dupa toate indiciile,
mari progrese in dezvoltareia armelor psihotronice. td., pentru cercetarea intreprinsa de statul american, ,,o excelentA
ocazie de a analiza psihotronica din perspectiva aplicabilitatii ei
Psihotronica se referA la.intelegerea, proiectarea sau trans-
miterea de energie spirituala prin concentrarea vointei qi prin in domeniul militar". Se propune ca ,,statul sa rezerye mijloacele
controlul forfelor spirituale ale unui individ sau ale unui grup, necesare unei clarificlri urgente a cliestiunilor legate de luarea de
respectiv printr-un aparat emitrator de energie, un fel de 'stafie de masuri contrainformative.". Pentru aualizarea posibilitAlilor ofen-
bruiaj spiritual'." sive ale psihotronicii s-ar putea dovedi necesare, ins[, programe

pe termen mai lung.

38 ERNST MECKELBURG ,,Ctmpul de luptd rnentat' al colonelului Alcxander 39

Autorii studiului sint de parere cd, in timp ce Statele Unite ;rr trebui sA-qi aminteasci de. avertismentul dat lumii occidentale
intimpinau dificultali in dezvoltarea unor instrumente gi tehnici tlc cd.tre Oliver Caldwell, fost expert in problemele Estului qi co-
laborator al Departamentului american al snnatalii qi educatriei:
-psihotronice aceasta era, ce1 pufin, impresia lasatf, celor din .,Sint uluit de scepticismul, ba chiar de ostilitatea de care md, iz-
afari -, in timp ce unii occidentali ingrijorati, militari gi lucratori bcsc atunci cind incerc sf, le povestesc americanilor cite ceva
tlcspre experimentele parapsihologice care au loc in Rusia. $i nu
ai diferitelor servicii secrete, cereau eforturi susfinute qi alocatii irr[eleg acest lucru, pentru cf, existd., totugi, documente traduse in
substanfiale pentru acest domeniu al qtiinJei, qi unele qi celelalte cnglezi, care confirma cele mai multe din rezultatele aflate de
justificate din toate punctele de vedere, in Uniunea Sovietica pro- rrrine in URSS. Sint realmente neliniqtit, fiindca peste zece ani
gramele secrete de cercetari care vizau domeniile militar qi social
erau sprijinite de stat, adica de armatd., de KGB qi de alte organi- s*ar putea sa fie deja prea tirziu, in cazul in care Statele Unite nu
zafii militare. vor intreprinde eforturi serioase pentru a contraataca mai departe

Ziartslele americane Sheila Ostrander qi Lynn Schroeder au irr acest domeniu."
constatat, in urma unor ample investigalii in fosta URSS, ci, in
numeroase sectoare ale cercetarii Psi, sovieticii aveau un avans Pesimismul lui Oliver Caldwell pare sa-gi fi pierdur.iustifi-

de ani de zile fafi de americani qi vest-europeni. Avansul nu se carea intre timp. Dupi incheierea Razboiului Rece, armele atomi-
referea numai la aspectele fiziee legate de fenomenele psi, ci qi t:c qi biologice ale celor doi poli ai conflictului, Statele Unite qi
la anumite forle qi energii fundamentale aflate in spatele intregii Itusia/Comunitatea Statelor Independente, nu mai inspira teamA,
palete de evenimente paranormale. De asemenea, exista acolo, in cci doi sint deja pe punctul de a-gi reduce qi a-qi da la fier vechi
;rrnramentul. Indiscutabil, tehnica rnilitara a ruqilor a devenit mai
mod evident, preocuparea de a descoperi sau, eventual, de a crea
lransparentA pentru americani qi aliatrii 1or, deqi, mai mult ca sigur,
conditiile fizice gi.psihice in prezenla ctuora orice individ sa-gi
poata stimula qi utitza potentialul Psi intrinsec. rru in egalf, misuri toate domeniile sensibiie ale industriei de ar-

Plecind de la numeroase documente qtiin[ifice qi inforrnatii nrament.
secrete care i-au stat la dispozitrie, cipitanul John D. l,aMothe din
Corpul Sanitar al Armatei Statelor Unite a sintetizat obiectivele Situatia instabila din Rusia qi influen[a inci puternici a for-
de viitor apropiat ale cercetarii psihotronice rusegti: lclor armate asupra conducerii politice nasc anumite indoieli: la

. accesul, cu ajutorul biocomunicirii, la documentele secrete ora actuali sint sau nu scoase la lumina toate proiectele secrete

ale adversarului; localizarea unor instalafii militare sever pazite; -rlc cercetare? tntrebare valabila, fireqte, qi pentru psihotronica
. depistarea de miqcari de trupe gi de nave;
. influentarea de la distantA a gindirii unor politicieni gi mi- rrlilizati in scopuri strategice. Despre continuarea unor activi[afi
spocifice de cercetare in domeniile militar gi de contrainformalii
litari americani de rang inalt (aga cum au aratat ziaristele men[io- rru se gtie aproape nimic. in privinla aceasta trebuie sa ne mullu-
rrrirn gi in continuare tot cu speculatii.
nate mai sus);
. ,,asasinarea de la distanfi" a unor cadre de conducere bine Pentru a infelege situalia actuala din acest domeniu, ar fi util,
poate, si urmarim retrospectiv qi staruitor evolulia cercetarii psi
determinate ale inamicului ; a sisternelor de arme de orice fel, irr fosta Uniune Sovietictr.
din funcfiune
. scoaterea Deoarece la vremea respectiva nu se puteau atla prea multe

inclusiv a celor de pe sateliti qi din vehiculele spa[iale. rlc pe urma contactelor dintre oarirenii de qtiinti occidentali gi
colegii lor din Est, am recurs la numeroasele documente ale ser-
Oricine se indoieqte de fezabilitatea unor ur"rn"rr"" tactici viciilor secreie pe care cdiva prieteni din Statele Unite mi le-au
qi programe psihotronice invaluite intr-o aurf, de science-fiction
sllecurat oarecum ,,pe cdrtrri nebdtute".

Psi in Est: experimente secrete tn Uniunea Sovictica 4t

PSI IN EST: EXPERIMENTE SECRETB Cu aceeagi ocazie, oaspetii americani au avut posibilitatea
iN UNIUNEA SovIETICA slt-l viziteze pe dr. Iuri Guliaev la Institutul de Radiotehnici pi
lrlcctronici din Parcul Gorki. Ca director adjunct al Institutului,
in luna septembrie 1983, fizicianul american dr. Russell Targ t'l fdcuse o pasiune deosebita pentru psihotronica, ale cirei forme
(care in anii gaptezeci se ocupa cu experimente de teleperceptie rlo manifestare incerca sA le puni in luminA cu ajutorul celor mai
la Institutul de Cercetari Stanford din Menlo Park, California),
impreunA cu Elizabeth, fiica sa vorbitoare de limba rusa, qi Keith rnoderne aparate electronice. Impreuna cu colegul slu, dr. Eduard
Harary, un medium cunoscut pentru experientele s!1^ tip-EEC,
au fost invitali de Academia de $tiintre a Uniunii Sovietice sa ( iodik, studiase radiatiile electromagnetice qi pe cele vizibile emi-
faca o vizita in URSS. Amfitrionii lor, dr. Andrei Berezin, bio-
fizician la un spital de cercetari moscovit, qi profesorul Andrian- sc de corpul omenesc gi astfel gasise primele dovezi palpabile
kin, directorul Departamentului Teoretic al Academiei de $tiinte,
organizaseri un schimb de experienta de la care aqteptau, de -rlcspre existenfa a ceea ce ezoteriqtii numesc ,,auri" fenomen
buni seama, informatii mai concrete despre modul de lucru al
medium-ilor americani in diferitele domenii ale parapsihologiei luminiscent perceput de catre senzitivi gi despre care se spune ci
qi parafizicii. La Moscova, echipa americani a purtat convorbiri
cu fizicieni, psihologi qi medici care s-au arXtat interesati in spe- inconjoara corpul fiecarui om.
cial de experienfele de precognitie efectuate la Stanford.
La incheiereavizitei lor, americanii au putut vedea gi Labo-
La Institutul de Medicina nr. 1 din Moscova, oaspetii s-au
intrefinut cu dr. Igor Smirnov gi colaboratorii sai despre experi- ratorul Psihologic Industrial din capitala Armeniei, Erevan, unde

mentele de ,,telepatie" cu qobolani. in doua incaperi-laboiator la vremea respectivi se efectuau experimente de telepercep[ie.

situate la distanta de aproximativ doi kilometri una de cealalti, l'rofesorul Rubin Aguzumtian, care conducea aceste experimen-
fuseseri instalate cugti cu qobolani c:re nu mai venisera nici-
odatf,in contact unii cu alfii. Toti fuseseri dresati sf, se migte spre tc, lasa alegerea obiectivelor in seama unui arhitect foarte bine
stinga de indati ce se aprindea un bec rogu. La anumite semnale luniliarizat cu realitatile locale. Persoanele supuse experimentu-
luminoase, controlate prin computer gi declan$ate cu ajutorul
unui generator aleatoriu, semnale prin care gobolanii erau spe- lui erau recrutate dintre studenlii in psihologie de la universitatea
riafi qi manevrafi spre stinga, se constata o evidentfl schimbare a tlc stat de acolo. in timpul petrecut in Uniunea Sovietica, Targ gi
poten[ialului electric al pielii animalelor experimentale plasate la llarary au discutat cu numero$i oameni de gtiinta despre teoriile
depirtare. Un computer central, care controla intervalele dintre
qi experimentele gazdelor. Informatiile strinse de ei au fost mai
semnale qi alegea animalele care urmau si fie supuse qocului, ii tlegraba simbolice: nu au reuqit sa intre in contact direct cu nici

informa pe controlorii cuqtilor printr-o retea de circulare a date- un subiect paranormal qi nu li s-a dat ocazia si observe la fafa
lor. Experimentele individuale s-au desfagurat cu mai mult succes
decit testele de grup, fiindca in acest context era exclus pericolul locului experimentele despre care discutau. Aga incft americanii
devialiei reciproce. Incercari asemd.ndLtoare facuse deja rusul
Leutin pe oameni condifionafi prin qocuri electrice gi se spune ctr au fost ferm convinqi cA nu li s-a aratat decit ,partea civilf," a

ele s-ar fi derulat cu succes. cercetArii sovietice in domeniul Psi. La vremea respectiva, incf,
rnai erau tinute sub vilul unui strict secret cele mai importante

activitA[i care vizau aplicafii in domeniul militar qi al contrainfor-

rrra[iilor.

Ca sa putem infelege mai bine vechea teamf, a rugilor de a
rru fi intrecufi de occidentali in chestiunea,,mobilizfii Psi", tre-
huie si ne tntoarcem catre inceputuri, si urmf,rim evolufia cerce-
tirilor sovietice in domeniul,,p&ra-" incA din anii treizeci. Marea
linciclopedie Sovietica, edilia 1956, stigmatizeazi telepatia qi,
tlcci, qi parapsihologia in totalitatea ei, drept ,,antiqtiin{ificA gi

idealisti": -,,Telepatie ficfiune antiqtiin{ifica, idealistA, despre o

aga-zisd. capacitate supranaturali a omului de a percepe fenomene

in esenJa imperceptibile din punct de vedere spatial qi temporal;

42 ERNST MECKELBURG Psi tn Est: experhnente secrete tn Uniunea Sovicticd 43

de aici, ficfiunea transmiterii de ginduri flri intervenfia organelor materialism dialectic, sistem filozofic in care nu-gi aveau lobul

senzoriale qi a proceselor corporale." clemente spirituallsihice autonome.

In schimb, in noua edilie a lexiconului, din 1975, autorii dau Interesant este faptul ci, in terminologia sovieticl legata de
o definilie ipocrita a parapsihologiei, de aceastd. dati, insi, de o
uimitoare obiectivitate: ,,Domeniu al cdicetarii care distinge, in domeniul Psi, nu apareau niciodati notiuni ca ,,psyche" (suflet),
esenfi: 1.. forme ale unei sensibilitali capabile de receptarea de
,,conqtiinff' gi altele aseminitoare, care ar fi putut da nagtere
informatii, care nu poate fi explicati prin funclionarea organelor
de simt cunoscute; 2. forme ale influenfei exercitate de fiinfele unor conexiuni mentale (nefizice, imateriale) sau chiar religioase
vii asupra fenomenelor fizice, care se desfdgoara in afara orga-
cu fenomenele in chestiune. Frlnomenele Psi erau recunoscute
nismului, f[r[ ajutorul musculaturii (prin voin[a, concentrare a
tlupa modul lor de manifestare gi incadrate in categoria efectelor
gindurilor elc.)."
ptna in prezent inexplicabile in termenii gtiinfelor naturii, dar
In aceasti edilie sint enumerate fara nici un accent polemic detectabile, evident, in plan biofizic; se spera c[ odata gi+dati
gi diferitele domenii individuale ale parapsihologiei: telepatie,
sc va putea pune la punct gi pentru ele un model de lucru accep-
vizionarism, precognilie, radiestezie; psihocinetici, paradiagrios-
labil din punct de vedere teoretic.
tic. Psihocinetica se defineqte, de exemplu, drept o ,,concentrare
a gindurilor omului asupra unor obiecte din mediul s6u incon- Toate ipotezele electromagnetice anterioare, avansate de oa-
juritor", printre altele ,,asupra activitafilor electrice normale dle
rneni de gtiinta sovietici (dar Si de unii occidentali) - dupa cum
plantelor sau asupra poziliei qi situafiei unui obiect in spatiu".
Autorii caracteizeaza aga-numita paramedicini drept un dome- am mai spus, multi vreme s-a crezut c6. procesele bioinformatice

niu de grani[a al parapsihologiei, care cuprinde diferite metode ;i bioenergetice vor putea fi explicate prin activita[i ale cimpului

terapedtice inexplicabile: vindecarea prin apisarea miinilor asu- clectromagnetic - s-au dovedit ulterior defectuoase, incomplete
pra corpului bolnavului, prin sugestie (flra contact verbal sau ne-
mijlocit, adesea la mari distanfe). ;i, deci, inutilizabile. Frustrafi, autorii Marii Enciclopedii Sovie-
tice, editia 1975,ii dadeau cetf,feanului pasionat de cunoaqtere
Explica[iile terminologice mai noi date fenomenelor paranor-
posibilitatea sa afle ca ,percepfia extrasenzoriala este un fenomen
male se deosebesc, aqadar, foarte mult de definifiile mai vechi.
La drept vorbind, noile definilii reprezinta o intoarcere de 180 de real, dar in nici un caz nu reprezinti o variantA a principiului
grade, daci ne gindim ci, inci din anii gaizeci, puterea sovietictr
transmisiei electromagnetice", a$a cum se presupusese la inceput;
nu precupetea nimic pentru a infiera parapsihologia. ca pe o ex-
crescenttr a culturii occidentale decadente. Atitudinea de atunci a ?n urma unor mai vechi experimente telepatice. In acest context

sovieticilor, care credeau c[ apira ideologia materialistiin forma li inainte de toate, trebuie amintite lucrarile de pionierat ale renu-
ei cea mai puri, este cu totul de inteles: fenomenele incompati-
bile cu legile fizicii, care dup4 toate indiciile se datoreaza unor mitului psiholog gi fiziolog sovietic dr. Leonid Vasiliev, decedat
factori activi spirituali, ,,ireductibili" la datele gtiinfelor naturii,
intre timp, fost mernbru corespondent al Academiei de Medicina,
- -trebuia sa fie luate cel pufin de conducerea de stat de atunci
lbst profesor titular de psihologie la Universitatea din Leningrad
drept ceva fictiv, suspect, antiqtiinfific qi reacfionar: Asemenea
prejudec{i le-au creat unor oambni de ptiinfi seriogi, care se (Sankt Petersbuig) qi laureat al Premiului Lenin, incA de prin anii
ocupau intens cu biocomunicarea, mari dificultafi ftr fafa instan-
telor ideologice. In definitiv, era in joc prestigiul lnci tindrului douazeci un cercetAtor neobosit in domeniul biocomunicarii. Lui

ii este indatorati cercetarea psihotronici ruseasca pentru primele

indicii productive cu privire la existenfa fenomenelor Psi gi pen-

tru nurneroase imbolduri creatoare.

in epoca Razboiului Rece au ap&rut in Occident numeroase

tratate - degi nu intotdeauna structurate cronologic - despre

dezvoltarea parapsihologiei in Uniunea Sovietici qi in celelalte

firi foste socialiste. Aceste lucrlri au avut ecou in cercuri largi ale

opiniei publice. SA vedem, deci, pe $curt, ce fapte qi evenimente

importante au determinat stadiul actual al cercetirii Psi in Rusia.

M ERNST MECKELBURG Psi tn Est: experimente secrete tn Uniunea Sovicticd 45

Dupa revolufia din octombrie 1917, cunoscu]i savan{i sovie- rkmeniul biocomunicarii. Apoi s-a produs incredibilul, declanqat,
tici, precum Vladimir Behterev, A. Ivanov*Smolenski gi Bemard
so pare, de nefericitul caz ,J.lautilus". (vezi capitblul Implicarea
Kaqinski au continuat cercetarile in domeniul fenomenelor para-
('/A): profesorul Vasiliev - distins ulterior cu Ordinul Lenin -,
normale incepute de colegii lor in Rusia prerevolutionara. Abia
in calitatea sa de qef al unui institut propriu de cercetlri parapsi-
in l9M, insd^, comisarul pentru educafie Anatoli Lunaciarski a
hologice in cadrul Universitalii din Leningrad, a primit aprobare
preluat initiativa, convocind un,,Comitet Sovietic pentru Studiul
rlc la cele mai inalte nivele ale conducerii de stat qi qi-a publicat,
Paranormalului". Acesta a acordat imediat fiziologului Behterev,
pcntru prima dati qi in Occident, rezultatele experimentelor.tele-
care lucra la Universitatea din Leningrad, in cadrul Institutului patice, cu toate ca intre timp fusese nevoit si renunte la ipoteza

pentru Studierea Creierului, qi care inca din 1919 studia efectele *._ ortodoxa din punct de vedere ideologic a transmiterii pd cale

fiziologice gi psihologice in hipnoza, sprijinul necesar pentru a clectromagnetica. Lucrarea sa a aparut in limba englezl.in 1962,

reahza noi proiecte de cercetare in acest domeniu. -(lixperimental Studie:s of Mental Suggestion Studii experimen-

Leonid Vasiliev, a carui carieri qtiinfifici a inceput in I92l tale de sugestie mentala), apoi qi in limba germani, flcind senza-
la Leningrad, la Institutul pentru Studierea Creierului, a facut [ic printre experlii occidentali. Parea sa inceapi ,,dezghe[u1".

parte din ,,Comisia pentru studiul sugestiei mentale", organism In perioada care a urmat, numeroqi oameni de gtiinf[ occi-
infiintat de Behterev. Primul lucru pe care l-a studiat a fost influ- dcntali au facut calltorii in Uniunea Sovietici, pentru a asista la

enfa cimpurilor magnetice asupra comportamentului psihologic cxperimente specifice $i pentru a efectua un interesant schimb de

al persoanelor testate. Mai tirziu, a devenit figura centrali a cer- idei cu colegii lor. ,,Exploratorii'o occidentali care, dupi succesul
ceurii sovietice in domeniul sugestiei. Vasiliev facea experienfe publicistic al lui Vasiliev, au batut cei dintii la porlile institutelor

nu numai pe persoane hipnotizate, ci valorifica gi cazuri spontane sovietice, relatau, la numai cdiva ani dupa ultimele conferinfe ce

de telepatie. In anul 1926, el gi-a publicat rezultatele cercetirilor au avut loc la Moscova, despre o vizibila schimbare de atitudine

anterioare, care au culminat cu concluzia ca telepatia se inteme- tlin partea gazdelor. in timpul primei asemenea conferinfe pe teme

iazl. pe activitafile electromagnetice ale creieruiui. O comisie a parapsihologice, care s-a [inut in 1963, participanfii au avut pri-

repetat chiar in acelaqi an experienfele telepatice ale lui Vasiliev, lcjul sa faca, fara reticenfe, un schimb de idei. A doua intilnire, in
1968, a fost umbrittr de un articol tendenfios publicat in Pravda,
dar a ajuns la concluzii negative. $i totugi, experimente efectuate
cu alti subiecfi s-au desfaqurat cu succes Ei au confirmat realita- irnpotriva parapsiholo giei. Majoritatea oameni lor de gtiinta sovie-
tea acestui fenornen. lici au refuzat orice discufie; oaspelii occidentali au fost obligafi

intre anii 1932-1937, Vasiliev gi colaboratorii sAi au cautat, str-qi prezinte notitele conducerii simpozionului, iar,,Casa Priete-
in cadrul unui studiu experimental, explicatii fizice pentru tele-
niei", foarte frecventatf, la vremea aceea, a retras toate invitaliile
patie qi alte manifesti'ri paranormale; o serie de incercdri speciale la intilniril€ gi prezentarile de filme ce mai uffnau sa aiba loc.

s-au'incheiat thra rezultate. Apoi, din indicafie superioari, expe- Din momentul,respectiv, Uniunea Sovieticl a manifestat din
cc in ce mai intens o falsa ostilitate oficiala fa[A de parapsiholo-
-rimentele au trebuit sistate pentru o vreme. In epoca lui Stalin
-chiar dacA numai fir aparenta studiul fenomenelor paranormale gie . Gama acestei false ostiliti[i se intindea de la atacuri stupide,
*a fost considerat un ,,act premeditat de subminare a principiilor lansate de ciliva indivizi care se autoproclamau ,,demascatori" in
deci, interzis.
fundamentale ale materialismului dialectic" gi, paginile presei locale, pina la urmArirea unor savanfi progresigti,
care se consacrau in particular qtiintelor de granill sau care avu-
Pini in anui 1950, Occidentul nu a putut afla nimic despre cerce- scserA, in trecut, legaturi strinse cu colegii occidentali.

tarea sovietici in domeniul ,,para-", deqi, cum avea sd se dove- ln 7974, fizicianul Eduard Naumov, celebru parapsiholog so-
vietic din Moscova, cu numeroase contacte in Occident, confe-
deascd. mai tlrziu, Vasiliev a putut gi dupt cel de-al doilea rhzboi

mondial s6*gi colitinue nestingherit cercetarile experimentale in

46 ERNST MECKELBTIRG Psi in Est: experimente sectete tn Uniunea Sovicticd 47

renfiar itinerant pe teme legate de domeniul Psi qi exponent ne- transformari care trebuie explicate, nu in ultimulrind, prin schim-
barea de generatie gi, pornind de la aceasta, prin aparitia unor noi
oficial al colegilor sai intru gtiinli, a fost arestat qi condamnat la
concepfii de cercetare. Savantii mai virstnici, preocupafi activ de
doi ani de munca silnich. Eraacuzatca iniasase firl drept, adica problemele psihotronicii, abordau fenomenele Psi, intr-o primA

fir6 aprobarea autoritafilor, bani pentru prelegerile sale de para- ctapi, mai mult filozofic qi psihologic. Aceasti concepfie deter-

psihologie. Degi la proces au depus mirturie in favoarea sa patru- mina qi modul in care se apropiau de solufiile tuturor chestiunilor
conexe. De cele mai multe ori, ei plecau de la ideea cd'., in cazul
zeci de persoane, a fost gisit vinovat. Dupi toate probabilitAtile,
fenomenelor ,,pzra-", aveau de-a face cu manifestari psihice com-
se urmirea sa se dea un exemplu pe seama neinfricatului militant plexe, cu procese greu de controlat qi, de aceea, nu intotdeauna
reproductibile. Analizele 1or se limitau la propriile domenii de
pentru o psihotronica de orientare ,,civili".
specialitate, cirora le curtoqteau problematica, qi se concentrau pe
, In l975,in timp ce-l vizitape Naumov in lagarul de muncl, apararea propriilor lor teorii. In ceea ce privegte numa'rul experi-
Larisa Vilenskaia, fizicianhqi
matematiciana -de origine rusa azi mentelor reahzate gi aldatelor acumulate, stradania depusi a fost
rezidenta in Statele Unite -, cu contributii
majore la radiogra- cnormi.
Oamenii de gtiinfa mai tineri din prile blocului rf,saritean au
fierea scenei ,,para-" din Est, a fost gi ea areshti, bt pentru nigte
in[eles destul de repede cA acea$a conceptie de cercetare era uni-
motive strivezii. Mai tirziu, ca gi Naumov, Vilenskaia a fost su- laterala gi stinjenitoare, ducind intr-o fundatura. Ei se saturaseri
de descrieri qi argumentiri nesfirgite qi se ocupau, de-acum, mai
pusa unui tratament psihiatric la Institutul de Psihiatrie Judiciart rnult de posibilitatea producerii de fenomene Psi, de punerea la
punct a unor modele funclionale adecvate scopului. NAzuinla de
,,Serbski" din Moscova. Condamnarea lui Naumov gi descalifi- a invinge toate dificultafile aparute in context a silit mai tinlra
generalie de cercettrtori sa renunte la concepfia veche, impietriti.
carea lui profesionali - mulli dintre colegii sAi care, in particu-
lar, se ocupau intens cu parapsihologia i-au impdrtigit soarta - Parapsihologia a inceput sA fie privita drept o qtiintra de granitf,,
interdisciplinari. Corespunzitlor viziunii ideologice a noii gene-
au incheiat brusc, in Uniunea Sovietici, era disculiilor deschise
raiii de savanfi, ea a fost rebotezata psihotronica, sau biocomuni-
pe teme din qtiinfele de granifa, a numeroaselor contacte neofi-
care. Concepiia fundamentali, unipolara, filozofico-psihologica,
ciale cu parapsihologii occidentali, manifestari pe care, pin6 a fost completata cu un model tehnico-fizic, iar acesta a contri-
buit mult, mai cu seami in ultima perioada, la nuan[area proble-
atunci, autoritf,file le lolerasera in mod tacit. maticii Psi. Cercetarea rezultati din aceasta situafie a pendulat,

De$i atitudinea autoritltilor sovietice faff, de parapsihologia de-a lungul deceniilor, intre doufi, extreme conceptuale, incluzind
practic toate disciplinele gtiintifice gi susfinuta'mai putin de catre
nesanctionatl pe linie de stat, cultivati de entuziaqti, a fost rece ontu4ig.qti gi mai mult de echipe de specialiqti in qtiinfe interdis-

pini la ostilA in toti acegti ani, ?n 1973,Iaprima conferinla inter- ciplifiare. Aceste echipe erau bine corelate intre ele. Astfel, inci
din 1967 a apArut in Cehoslovacia un ,,Grup coordonator pentru
nafionala consacrati cercetArii psihotronice, orgarizatd la Praga,
psihotronica", grup care-qi propunea s[ puni in evidenfn energii-
dintr-un total de 9l de comunicf,ri depuse, 49 au venit numai din
le proprii omului gi naturii insufle{ite, energii rf,mase pina atunci
Uniunea Sovietici Si din alte Jari ale blocului rtsiritean. Acesta ar inc4 insesizabile din punct de vedere fizic. Cehii pi.reau convingi

putea fi un indiciu important al faptului ci in Uniunea Sovietica ci ideea dsrninantA in fizica actualA, despre earacterul corpuscu:

gi in fosta Cehoslovacie nu incetase nici un moment cercetarea

psihotronica autentic6., orientatA spre eventuale aplicafii in armatl

qi tn activitatea de contrainformafii. La fel se pare ci ar trebui

interpretat qi un articol publicat in revista moscoviti furnalist,in

l974,in care se spune ca ,pu toate cimpurile energetice prezente
ln natura sint cunoscute fizicii actuale" gi ci, ,dacf, momentan
anumite fenomene inc6 nu pot fi explicate, aceasta nu inseamna

cd. ele nici nu exist[".

ln cursul ultimelor decenii, in Uniunea SovieticA gi At Frile

Tratatului de la Vargovia, parapsihologia a trecut prin mai multe

48 ERNST MECKELBT]RG Psi tn Est: experimente secrete tn Uniunea Sovicticd 49

lar-ondulatoriu al electronului, are nevoie de un al treilea aspect asupra cercetarii psihotronice sovietice, sint enumerate zonele de
interes importante pentru activitatea informativi americanl. Se
- -integrator, de ,para-"particulele elementare particule mentale sirntea nevoia de informafii mai ales despre:

numite gi ,"rnen[ioni". Aceqtia ar putea catacteizaatft lurnea ma- . influenta psihocinetici a unor medium-i de inalti clasA,

-teriali vie, cit qi pe cea nevie teorie valabila ln aceeagi masura

pentru procesele fizice qi pentru cele nefizice (paranormale). Au-

torii studiului din 197 5,,,Cercetarea parapsihologicl sovietica qi l)recum Nina Kulaghina, Alla Vinogradova etc., asupra benzilor

cehoslovaca", fd.ceau urmAtoarea constatare cu privire la dezvol- rrragnetice;

tarea pe mai departe a cercetirii psihotronice in farile blocului ri- . proiectarea qi exploatarea generatoarelor psihotronice de

s{ritean: ,,In urmd.torii cincisprezece ani, sovieticii qi cehii i$i vor clitre Robert Pavlita qi alfi cercetitori in psihotronici;
. structura electrica a detectorilor "
intensifica, fara indoiala,'cercetdrile parapsihologice. Dupa cum vorba
de bioenergieieste

se prezinta situalia, obiectivele lor vor include, probabil, gi pune- tlcspre instrumente,de mlsurat la nivelul celulei, respectiv la ni-

rea la punct a unor instrumente adecvate pentru identificarea qi vclul general al corpului;

inregistrarea bioenergiei inerente corpului uman, precum gi inter- . cercetarea sovietica in domeniul radiatiei celulare (aga-nu-

acfiunea de la distanJa a acestuia €u obiecte atft insuflefite, cit qi ruita radiafie mitogenetica); se qtie, insl, cA pentru schimbul de

neinsufletite informatii dintre celule intra in discufie componenta ultravioleti

'cyboInrgp' l*usc,osneecvtaareaacourndoaroinmduacrteorai teunmfiaenai qlaam-neucmanitiusmluei aspect a spectrului electromagnetic ca frecventi purtitoare;
. procedeul sovietic de selecfie in masl pentru identificarea
ftzice

psihotronice. in perioada menfionata, se vor face noi pagi gi in nredium-ilor apti de a fi folosili ln scopuri militare;

perfeclionarea de aparate pentru modelarea matematicfl a inter- . posibilele aplicatii secrete ale mecanismelor electrornagne-

actiunii cu bioenergia. Este vorba de o modelare asistatA de com- t ice, respectiv electrostatice, ale sovieticilor, indreptate impotriva

puter. Pentru crearea unei baze pentru astfel de modele se pun }a pcrsoanelor, aparatelor, statiilor de radio qi televiziune; aici inte-

punct tehnici experimentale, care pot fi contlolate gi reproduse." rcsau, inainte de toate, cercetirile de la Institutul de Radiotehnica
La dala respectivi, se qtia ca rugii se ocupau deja de multa
qi Electronica al Academiei de $tiinte a Uniunii Sovietice;
vreme cu dezvoltarea a$a-numitelor tehnici de masurare interfe-
. conexiunile psihotronicii cu subiectii influenfabili mental;
renfiall qi modelare a sistemelor complexe (IMCSM, Interferen- . utilizarea tehnicilor IMCSM in cercetarea psihotronicA so-
tial Measurement and Complex Systems Madelling). Procedeul
vielica qi cehoslovacA;
se preteaza la cercetarea simultana a mai multor obiecte ale c6ror
. studiile bioenergetice de la Laboratorul,,A.A. Uhtomski",

componente se influenteazd,una pe alta, chiar daci, de exemplu, subordonat Armatei Rogii ;

comportamentul acestor obiecte este determinat, parlial sau pre- ' experimentele sovietice in domeniul percepfiei subliminale ;

ponderent, de factori pe care nu-i putem observa. Psihotronica, . experimentele hipnotice efectuate de Vladimir Raikov etc.

aga cum o cultiva ruqii, ar putea fi un clmp aplicativ ideal pentru

tehnicile IMCSM. Asemenea procedee i-ar putea conduce lqdes- De la publicarea acestei liste, in mod sigur incomplete, a ne-

coperiri semnificative. t'ersitatilor inforrnative ale CIA, au trecut vreo douizeci de ani.

Pe la mijlocul anilor qaptezeci, CIA pArea a nu mai fi la cu- Scrviciile americane qi-au perfectionat, intre timp, metodele de

rent cu situatia din statele membre ale Tratalului de la Vargovia, t'xplorare, le*au computeizat qi, deci, le-au fAcut mai pulin de-

privind cercetarea Psi qi utilizarea parafenomenelor in scopuri pcndente de hazard. Cu ajutorul unor computere mari, lucrfile
;liintifice legate de psihotronica pot fi ,,pipAite" astizi ln ciutarea
militare gi de spionaj. In studiul intocmit de cnpihnul LaMothe
t'ontinutului lor de informafii.
gi de specialistul in contraspionaj Louis F. Maire, la cererea DIA,

50 ERNST MECKELBURG Psi tn Est: expetirnen e secrere tn Uniunea Sovieticd 51

Din clasificgrea qi trierea tuturor acestor ,,bi1i" informafio- exactitate, elernentele fundamentale inci necunoscute la vremea
nali adunafi la tntimplare, precum gi din destainuirile savanlilor
respectivf, (intermediare), precum gi insugirile acestora.
rugi, care s-au stabilit in Occident de la inceputulerei Glasnost,
Daci intr-un sistem corespunzitor de forme de energie ar
sau care intrefin contacte strinse cu acesta, se contureaza treptat aparea locuri libere, acestea ar trebui sa fie, dupi o concepfie mai
timpurie a lui Stern, la fel ca in sistemul periodic al elementelor,
o imagine vagi despre amploarea qi calitatea cercetarii Psi efec-
extrem de concludente pentru identificarea aqa-numitelor,,parti-
tuate in Uniunea Sovieticl qi Rusia pinf, in prezent.
ln martie 1977, frziclanului rus August Stern; fiul endocri- cule Psi" (sic!) - cabazd pentru ipotetica energie psihica. Deqi
nologului dr. Mihail Stern, i s-a dat voie si emigreze in Franfa,
s-a ocupat timp de doi ani cu elaborarea unui sistem corespun-
duoa ce ispasise. din cauza cererii sale de emigrare, o pedeapsi de zitor, Stern nu a ajuns la nici un rezultat.
doiani inchisoare. inainte de arestare, Stern se ocupase' timp de
trei ani, intr-un laborator secret din Siberia, cu cercetarea psiho- Dupa datele furnizate de el, in laboratorul respectiv au fost

efectuate, printre altele, urmf,toarele experimente:

tronici fundamentala din perspectiva teoretich. Laboratorul, situat . unor pisici tinere le-au fost aplicate qocuri electrice, pentru
in Novosibirsk/Akademgorod (Oragul $tiintei), era subordonat'
filialei siberiene a Academiei sovietice de $tiinle qi ocupa o cli- a se vedea daci mamele lor, aflate la o anumita distanp de acest
dire retrasf,, pegjilacu stragnicie. Codul de securitate alclldirii se
test, reacfio neazd' mental ;
monitoarelor
schimba in fiecarp saptlmlna. Oficial, laboratorul trecea drept o . cu ajutorul TV erau observate anumite per-

anexl a Institutului de Automatizare gi Electrometrie, dar purta soane, pentru a se constata efectul unor semnale telepatice ernise

denumirea conspirativi de ,,Sec!ia specialf, nr. 8". arbitrar;
La inaugurarea laboiatorului, in 1966, conducerea acestuia a . se studia influenfa cimpurilor electromagnetice asupra mai-

fost incredinlati unui ofiler de marintr, Vitali Perov. Stern inci iqi mufelor;
mai aminteqte destul de exact de doi domni in tinuti civila, care
.la mlsurarea fluxului de fotoni (lumini), erau folositi ochi

au vizitat intr-o zi centrul de cercetAri qi au fost condugi de Perov de broasci, deoarece se presupune c{ aceqtia sint mult mai sen-

prin toate ungherele. El crede ca"in zitarespectiva a avui loc p11 sibili decit instrumentele fizice de mf,surare;
ma vizita u KGB-,rl"i. Colaboratorii lui perov - ?n total vreo 60 . in conditiile folosirii unor vase din cuart, s-a experimentat

de persoane - erau originari din toate linuturile uniunii. sovie- transmiterea de boli mortale cu ajutorul fotonilor UV.
cA, pe vremea aceea, oamenilor de se pu-
tice. Se spune gtiintl li

neau la dispozilie fonduri nelimitate. Stern apreciazl valoarea do- in anul 1969, din motive necunoscute, ,,Sec[ia speciali nr. 8"
tfii tehnice a laboratorului la multe milioane de ruble. El insuqi a fost inchisa. tn mod evident, s-au ivit temeri legate de pAstrarea
se afla in cautarea unui fel de ,principiu ordonator pentru toate in continuare a secretului in jurul experimentelor efectuate acolo.
formele de energie posibile", asemanator sistemului periodic aI
elementelor imaginit de Julius Lothar Meyer (1830-1895) qi de Stern, care intre timp revenise la Moscova, a aflat de la prieteni
Dmitri Mendeleev (1834-1907) independent unul de celf,lalt, sis- cA Marina sovietica intenfiona sd continug, intr-un laborator nou
tem in care sint prezentate sintetic componentele chimice funda- din Leningrad, cercetarea Psi efectuata la Novosibirsk. Aga se
mentale ale materiei, dupa num'erele lor de ordine. Acest sistem,
-familiar nou{ incl de pe bancile gcolii un tabel cu aqezarea ele- face ca i s-a oferit qi lui un post nou. Dar, dupi cum avea sA se

mentelor chimice intr< ordine care corespunde afinitafilor dintro vadA mai tirziu, aceasti intenfie a Marinei sovietice de a demara

ele atft pq orizontah, cit gi pe verticalf, -, a scos ln evidentl cltc- un proiect mai cuprinzltor a fost abandonatl: cea mai mare parte

va,legitili prin intermediul carora au putut fi anticipate, cu dostulx a cercetlrii psihotronice s*a concentrat, din acel moment, tntr-un
mare laborator din Moscova condus de KGB. Dupi strldanii de
ani de zile, cfnd i s-a permis, in sflrgit, sA pirf,seasCi Uniunea So-

52 ERNST MECKELBTIRG Psi in Est: experimente secrcte tn Uniunea Sovieticd. 53

psbcivnareiieler,rmtecvilcauiaKc6c_mri^oGietl,ilexeecBSpegst1e-elieu9ririacl7mnsrl7eateare,tinee,mrdotbeaeoiuuprsgceguiprcaaisaritedenscsestaoaueunrl,aitsuaa,aaufilrcreiehmncA,es6ucpscruguaieranuplixcrcJuupputtn.{brloei,Sn.Iatinbtuteatfeinioirrmzrmntreeam,peinilafainlponefsiaamflaeirohitnsaeo,r,t"xtemrpp'io;ledon;nraeisuii-ccipf".beu,i*lilielo;lioicte,naafaest;;r"ean;e;u",;asa,U"i,^vispcel_.aa;ei., -Sovieticd dovedindu-se mai tirziu nigte eufemisme grosolane.
it;:'a;;;il"];rtappavlaeabairrliiaiatnrepuotttceraalapoe,rlsicrNaeesciuAghcleaearoorwaertrslcrsiecoscyaeuaenorsdnpirccecedkroecaraeTenrtferiftismmerinp,etsrtieeneatdseseetrooed.aivirnginsmieseifpizcolreneeuiircnpucmletpilimaiiasnatildenirialqieilrisoertluieiogo.l-vtrgmicseDiiienausezeftupaiisncpaeipeirricouriinctgecqiivipctnii,etoisad9p.Oi,eae"Iqnsfadpie"ttaeasnmrlitau"ed*dfnretj"eaeti"cina"igpea,aatiKeorup:inGei"";lt",;;Bar[i,,""tal_"i_v__ur""iil
uannumi a,,zi iianraisint tsep,e'zciaiarluizratfrainncperzobLleemMeondedegtrieiip1rao,d,,uvselasde imscririslvoaorve'a Cu un an mai inainte, CIA elaborase o informare de uz intern, in
in'care acesta ataca vehement un sludiu ,i.rpr; J"r""*"" priJ.j care se spunea ci numai in Uniunea SovieticA trei sute de oameni
vietica. Studiul se
de qtiinla - in special fizicieni, medici, biochimiqti qi ingineri
p;;d;ast',,ila Marsilia. -electroniqti efectuau lucrf,ri de cercetare teoretica qi practica pe
datora profesorului Henri Gastuut traiegt"
Gastaut nu ficea decit sa tirimul parapsihologiei.
." prorrun"tur".e Din cercurile serviciilor secrete occidentale avea si se afle ul-
participare financiar. a staturui francez la cercetarea unor feno-
IticUgrTaitaniu:inil"uitrt:anasetlesasocoSvu$vioerlvteaaiictcetrrdttcaei.ceg,.,d.e,pi."nl.aan,rraaLeatpvergstoniuicvhfiloaioal,luqofiilginrrmis"ata"rauuen:,,nauuicon{eidtrtxi,"etiuusavtltsdafiu,r,tpuoc,rl,afaMiecmdsiiattieuusl.crlstiiiiippmaglliiepnrlnleaouoar:dilipat;,arci,llut,ipi.v'lu**ni- terior despre relatiile strinse dintre KGB qi Lvov, ceea ce explica,
-ocupa nimeni nici-in centrele de gtiinfifica,
-institute cu telepatia, psihocinetica cercetare nici in de fapt, ciudatele dezminliri ale acestui ,,ziarist".
gi a6a mai departe. f"i Multi oameni de gtiinfi americani gi sovietici pareau sa gtie
qi."i;
efs.ta, la acea dati ci anumite fenomene Psi pot fi utilizate - ca,,armf,
distructiva" in cel mai larg inteles al cuvintului - la modificari
"*, ;;;;i;ziariqti
31grlt, grupuri de amatori... de in combinali" u"u sau alte manipulari ale conqtiintei umane. Dupa cum s-a dovedit,
orice scrupure qi straini
lipsili de gtiin[a, in".*"a-* cele mai importante indemnuri la examinarea posibilititilor de
utilizare in scopuri militare gi de spionaj a tehnicilor prin care se
de rostul'paranormalufui i,,
:DIA,caitpAdreutaibnsu1r9d7a8,epstaeraapfhirym_asficiasl?ru[ei sLevaorcvh]re&iesDeteqvi edilnopra#p;rofrtul -poate influenfa conqtiinta hipnoza, comunicarea telepatici, bio-
-pl!aVa1rVa\asprasgwiohvoPialoa)g,citcineQ,caaSrrateafitzseeilcesapUunniebte,eprgcriienUttarnerieuanAlteeaDleeS, zocv6vo'let,t,iaipcreaen:tarTuirrapcterarrtc,uelftid"dr_ei nica qi psihocinetica - au venit, vrind-nevrind, de la KGB.
care, de clte gase centre mari'i de aproximativ cite dr;a;p;"r;;
Vorbind despre procedee de manipulare a congtiintei pe cale
-mai rnici", aceste cifre celputin in ceea ce privegte tiniunea
paranomrali sau inrudita cu paranormalul, procedee perfeclionate

gi testate in Uniunea SovieticA, unul dintre rapoartele DIA mdnfio-
nate mai inainte (qi date publicitalii intre timp) arata: ,,Tehnicile
vizind modificarea con$tiintgi iqi propun sa provoace, in ptutile

care functrioneazA conqtient sau incongtient ale creierului, una sau

mai multe dintre numeroasele stiri diferite intre ele. in ultima in-
stanfi, scopul oricirui comportament ofensiv controlal pare a fi
acela de a face ca, printr-o forfa exterioara (agresor), vointa sa de-
vini total influen[abila. Mult mai realisti apare, insa, ipoteza ca
sovieticii, date fiind cercetArile lor in acest domeniu, ar putea fi
in ciutarea posibilitAlii de reproducere a unor forme mai uqoare

de confuzie mentala."

in acest raport, pe care il vom examina in detaliu mai tirziu,

se gf,sesc enumerate diverse metode de influentare a congtiinfei

umane: producerea de confuzie gi teami, diminuarea moralului,
pierderea increderii in altii ca gi in sine, epuizarea, incapacitatea

de a rezista la influenfe, nesociabilitatea, ba chiar paralizia totala

a functiilor fizice qi psihice.

Studiul trateaz& in exclusivitate aspecte neletale ale metodelor

paranormale qi aie altor rnetode care influentreaza, sau chiar afec-

s4 ERNST MECKELBURG Psi in Est: experimente secrete tn I|niunea Sovicticd 55

teazi congtiinfa, aga cum dr1 fost ele practicate in primul ri'd'E
;#;fi;cd.tre oamenii de qtiinfa sovietici in numeroasele lbr
institute. El TABELUL 3
nu trece sub racere, insa, faptul ca unele din tehnicilede maninu-
Institufii gtiinfifrce din firile fostului bloc risiritean
lare deja perfecfionate pot avea efecre abs;lu; i;tab.
lfil il_il:;-ndPcuuosicnfjtaqoibctaiiilndce[eiaac1fnetnussmrtAeoitlsienitmaflfbuepienloinozremt{aazenteant ceqionimuspncoeo_nlepeurnmrgtieiojmlloe-aiJlpicttaa"erra(ensn,euoppnrsmeeifhaeloil)net,rgo(anfaitcceeh,renpcicraoirle_e care in.perioada Razboiului Rece
s-au ocupat cu parafenomenele gi cercetarea psihotronici

lori $i feromoni (substanfe chimice Jxcitante). Institutia. localitatea Felul oroiectelor
Serviciile occidentale de contrainfor_ufii se aratau ingrijo_
tflnur:l^ur:ei1gp.a:s.rpuihr_aic:"c]aaull esdilseetceftamuprersluoulrncebatiuosrloouvigigieci teaicrqiiliupcmaarienlaaiiuinafsbsuatprirttaeucUtoeinmelpeio";rfit"ea-mGr*e'"n;l;-i I. P araps i hol o gi e Ipsi hoto nica Instrumente psihotronice ;
cercetd.ri se dadea o mare importang, in mod evident, unorJ*o- a) Institutii bioenergeticA in general
; d#";;;;i;l;invpmdmiaeieenrptneeilocei laatiurnscimvpfooaealiolcncoe,oiusfsiiaricntsTsedcesi.oirtaimTnmgsrtea-aeian-lnrinmitsusaupiptmruepuinnaistaeartAecrmaae;md,,ae-eilreniatincoiuadunpnancr*eaie"afcpq-e,"tu,ii.lctcuu",iauml,iauz",itu1nercinxi",uip,rpaneialevr;juiun-ieait"tn;orttl;ureurliu;al*.l,air""icuu;utfmf**uaiu.fUloa,o"rt__el
;;;:anumite efecte psihologice-_ confuzie, stari hipnog"rt"" Seclia de Fizicl aAcademiei Telepatie; efecte luminoase
A;il;nd^toare transei sau chiar epileptoide. Din motive lelate de Statpentru Instrumentar, pentru stabilizarea telepatiei:
rea secretului, in literatura miritara de speciaritat"-nu ,-uu ra"ut Universitatea din Moscova experienf e psihedelice ; teorii
alte referiri la acest subiect. Este limpedl ca amerieanii rucrau la privind percep(ia extrasenzo-
Secfia de Bioinformafie a riala (PES); experimente bio,-
proiecte aseminitoare. Societa{ii qtiinEifice qi tehnice energetice
,"A.S. Popov" de Radiotehnicd
Tabelul3 arata amploarea qi caracterul interdisciplinar al cer_ qi Cornunicare electricl, mai PsihocineticA; PES in general;
cetarii psihotronice desfaqurate in uniunea tirziu (din 1978) Laboratorul teorii despre telepatie (printre
sovietica'qii;h;"t de Bioenergeticd, Moscova altele, teoria fluctualiei)
ale blocului risa'ritean.
lor Tabelur a fost arcituit p" uu"u inio"".fi- Seclia de Fizicf, teoretic{, Perceplie dermoptic{ (aqa-nu-
oferite de cIA gi de citeva organizafii civiie Universitatea din Moscova mita vedere cu ajutorul pielii)
care u"tiu"ura'in
t;;;:J"*pmtdiuofdsimscuderienaaiuccin.eersAccteeavteracemeresn-taapressptifdueedtluoicnteiarmacce"ca"etagrdtrie"inmJrlaacerondinraiinot"eonlietan^tteree"rrsavupicapeilrcuurtleivvperarq.eszEtzerel-donrr;qt"asi ci,tivini- Laboratorul de Cercetfi asupra Cercetarea fenomenelor lega-
f;;;-;"1;;i,cncc,,uihivactifeslireefcuo,edlpaAemisnrmpmaieraieaiiprpcavuuaafibrsgnefoaicvsneieidieccetrsiieeco't.a'vBFaige.l"sitati*ecKiseGfsboaEeaBvrir,galtuedunellfpuiciirini.o,s.i,ibo9ingaivilbnaicliostlii,ecucriia'naainartnansuiutniomtturiai[ttieetonf"azuro"eunuenusofJiner*_-l vederii, Institutul pentru Proble- te de obiectele zbur{toare
rnele transmiterii informatiei al neidentificate (OZN)
Academiei de $tiin{e a Uniunii
Radiestezie, adicA efecte bio-
Sovigtice, Moscova fizice @BF, lucriri cu baghete
qi pendule)
Institutul de Aeronauticf,,
Moscova

Secfia de Geologie,
Universitatea din Moscova

ERNST MECKELBTIRG Psi in Est: experimente gecrete tn Uniunea Sovieticd

Institutul de Cercetfi $tiintifice Proiecte mai vag definite, Institutul Politehnic, Secfia de Proiecte mai vag definite;
probabil educarea persoane- CiberneticA, Sankt Petersburg probabil cercetlri in psiho-
pentru Psihologie generald qi lor prin PES cineticd
educafionald, Acadernia Sovie_ Laboratorul de Fiziologie a
ticd de gtiinle Pedagogice, muncii, Secfia Fiziologie,Uni- Telepatie (inclusiv obserrrarea
Moscova versitatea din Sankt Petersburg experienfelor extracorporale
Laboratorul de Fiziologie
Institutul pentru Cercetarea Perfecfionarea continua a ,*A,.A. Uhtomski", Sankt -EEC)
radialiilor 9i de Biologie fizico_ fotografiei de inalta frecvenf{ Petersburg
chimic{ al Academiei de gtiinte Neurofiziologie ; telepatie ;
a Uniunii Sovietice, Moscova - Proiecte mai vag definite, Institutul ,,Behterev" de Cerce- psihocinetici ; generatoare
probabil cercet{ri in dome- tare a creierului al Universit{[ii, psihotronice ; detectori de
Institutul de Refl exologie, niul psihocineticii Laboratorul de Cibernetic{ bio- cirnpuri de fodA destinafi
Moscova logica al Institutului Fiziologic, depistArii energiilor psihice ;
ts xpenente telepatice (inclu_ Sankt Petersburg PES in general (laboratorul
Clinica de Neurofiziologie, siv telepatie anirnah pebazh
Moscova emolionala) Observatorul Pulkovo, ar fi fost subordonat Armatei
Sankt Petersburg
lnstitutul,,Baumann.. pentru Proiecte mai vag definite Rosii)
Tehnologii avansate, Ivloscova trnstitutulte Cercetdri psiho-
Proiecte mai vag definite, logice al Acaderniei Ucrainene Aparate pentru identificarea
lnstitutul de Energetic{, probabil cercetAri in dome- de $tiinte, Kiev qi delimitarea cirnpurilor
Moscova niul psihocineticii biologice (awa)
Institutul de Cibernetic{ al
Institutul ,Baylov.., Proiecte mai vag definite, Academiei Ucrainene de $tiin1e, Cercet{ri asupra timpului;
Moscova probabil, PES in general Kiev teorii despre relatriile dintre
timp qi perceptriile extrasen-
Seclia de Biofizicd, Perfecfionarea in continuare Institutul de Fiziologie cliricl, zoriale (impul ca forrnA a
Universitatea din Moscova a fotografiei de inalta frec- energiei) ; experimente speci-
venfd gi alte activit{ti Kiev fice
InstitutuJ pentru Problernele
transmiterii inforrnaliei al ,,Baterii de energie.. (cf bio- Aplicarea telepatiei 9i psiho-
Apademiei de gtiinle a Uniuaii generatoarele lui Pavlita) cineticii la aparaturi de.tip
Sovietice, Moscova nou; utilizarea bioenergiei

Instifutul pentru problemele ob- Proiecte mai vag definite in chimie li medicini
servafiei al Academiei de gtiinle
a Uniunii Sovietice, Moscova Proiecte mai vag definite;
probabil cercetdri in psiho-
cineticd

Proiecte mai vag definite

MECKELBURG Psi tn Est: experimente secrete tn Uniunea Sovieticd

trnstitutul de psihiatrie qi Neuro_ Proiecte mai vag definite Academia Ceh{ de $tiin[e, Cercetare psihotronicd in ge-
logie, Harkov Praga qi Universitatea lkadec neral ; generatoare psihotro-
nice; telepatie; teorii despre
Ulitatea de Cercetare qtiinlificd Proiecte mai vag definite Kn{lov6
gi industriala,,euantum,., perceptia extrasenzoriald

Krasnodar Secfia de Fizic{ a Institutului Experimente cu energia
Pedagogic, Trnava piramidelor ; teorii specifice
Laboratorul de Fiziologie a Dermoptic{
vederii,Filatov.., Odessa
lnstitutul de Psihoenergie, Praga Timp mental; influenfa ener-
Universitatea de Stat ,,Kiroy.. Cercetarea bioplasmei; foto- (sub patronajul Universiatii). giei rneatale asupra organis-
dia Kazahstan, Alma Ata grafia de inalt{ frecvenfd; melor vii; impregnare menta-
Universitatea de Stat a Georgiei, infl uenfarea paranormald a Acesta coordona: spitale centrale, lA; generatoare psihotronice;
Tiflis vremii: teorii despre psiho_ programe de pregltire pentru
crnetrcA : experien[e asupra secfii ale Universitalii, institute medium-i ; vizionarism ; utili-
radialiilof mitogenetice etc. guYemamentale de cercetfi zarea practica a capacitAlilor
(printre altele: Institutul de Fizio- Psi in medicin[ 9i geologie;
Proiecte mai vag definite cercetAri pletismo grafice ;
logie al Academiei de $tiintre a radiestezie; noi teorii Psi
Cehoslovaciei ; Institutul Central integratoare de conqtiinP
de CercqtAri geologice ; Institutul
de Cercetdri rnetalurgice etc.) (teoria mentrionilor); percgpfie

Institutele reuniie pentru cerce- Experimente psihocinetice cu extrasenzoriala in sens larg
tdri nucleare, Dubna Nina Kulaghina
Instirutul de Medicina, b) Persoane implicate
Novosibirsk (Einxcpleursirinvetnetleepdaetieteelempoaltiioena-le
la animale) S. Dobronravov, Sverdlovsk Percep[ie dennoptic{
Lrsritutul de Medicind experi_ Vasili Efimov (biolog), Moscova
mentalA gi clinic{, Novosibirsk Transmiterea de boli prin ra_ Percepfie extrasenzoriah in
dialie mitogenetic{ (tehuici J. Holodov
Institutul de Automatizare qi psihotronice) general
Electrometrie, Novosibirsk Pavel Oqcepkov, MoscoYa
Diverse experimente psi Percepfie extrasenzoriah la
S. Serov, Sverdlovsk animale (in cimp magnetic)
Institurul Pedagogic, Nijni Experimente de percep[ie Nikolai Socevanov, Leningrad
Taghil (Ural) oermopilcA A. Troskin, Sverdlovsk Perceptie extrasenzoriald ln

Alte institute de cercetare, din: Experimente derrnoptice qi general
Magnitogorsk, Iskirp, Celiabinsk, alte experimente psi
Vergnaia, Pigma (reg. Ural) etc. Sugestie; alte fenomene lega-
te de percep(ia extrasenzorial{

Radiestezie

Sugestie; alte fenomene lega-
te de percepfia extrasenzorialA

60 ERNST MECKELBTJRG

IL Sugestie mentald Si comportament controlat
a) Irntitulii

Institutul qCtieinuftirfaicle,,Speenrbtrsukip* dsiehia- Cercet"dri legate de hipnoza
cercetdri
,

trie medico-legah, Moscova

Policlinica nr. 26, Moscova .nHrpjpnnoozloa,gi^nie,srpeeracpiaiel prin
la copii
Institutul,,Pavlov.., Hipnotariu,
Sankt Petersburg Cercetdri gi utilizdri in dome- PSI PENTRU CAZURI GRAVE:
Institutul de Medicind, Seclia niul hipnozei
Psihiatrie, Karaganda, Kazahstan PARA-TRUPA
Institutul de Sugestologie qi CercetAri legate de hipnoz{
Parapsihologie, Sofia, Bulgaria
Cercetdri legate de hipnozd
b) Persoane implicate
$l perceptm extrasenzorial{ ;

psihocineticd in general;

derrnopticA ; vindecare para-
norrnal{

A. Ghenkin; G. Gurvici; Sint mentrionafi in leg{tur{

B. Kvognov; V. Mariqciuk; cu temele de cercetare asupra
E. Mordinov; M. Tiqtecenkov; sugestiei mentale
M. Iefimenko; A.Sarakov

,"rnateria primf," gtiinlifica pentru o cercetare psi mult mai califi_
cata, ca.re, in locuri pitzite cu straqnicie, era transforrnaH directi;
u*";proiecte militare sau inrudite cu cere militare. Specialistul
Th;;can in gtiinfa militard gi fost expert in contrairiformalii
E' Bearden sus[ine c6 sovieticiilnvesteau, ra vremea;;rdti"a,
in sondarea experimentalA a terenurilor paranormale, de aproxi-

mativ gapte ori suma investita de americani in proieciul M;ha;-
Dd;;;tan, avind caobiect construireaprimei bombe aiomice.
avea sa se vida ulterior, aceasta apreciere era, intr_adevar,
ratA, dar bugetul strategiilor psi sovietice d"*eur!ira_i
multe ori pe cel al americanilor. intrecea, totugi,

TACTICI HIPNO

Sintem la Copenhaga in toamna anului 1953.

Un barbat iqi lasi bicicleta in imediata apropiere a Bancii

,,Londmann", ia din portbagaj o geanta ponositA din piele gi intra

in sala ghigeelor din cladirea bancii. Miqcfile lui rnonotone, me-

canice, amintesc de cele ale unui robot dintr-un film science-fic-

tion de mina a treia. Deodati, scoate un revolver. Trage un foc qi

nimereqte tavanul. Apoi igi indreapti arma spre casier. il somea-
za s[-i umple repede geanta cu bani, in bancnote cit mai mari.

Incremenit de spaima, casierul nu se supune imediat somafiei.

Intrusul il doboarl necrufitor, cu un singur foc. Dintr-o incipere
allturatA, un alt funcfionar de bancA vine in sala ghiqeelor, ne-

qtiind ce se intimpla, qi este gi el impugcat.

Cineva reuqegte sA dea alarrna. Fara sa se lase impresionat de

acest lucru, rAuficatorul igi ia geanta goala qi parlsegte imper-

turbabil locul tragicei intimplari.

Migcirile lui continua si semene cu cele ale unui robot -o
priveligte stranie, dupa cum aveau si declare ciJiva martori
mai

tirziu.

Individul"nu apuca sa strabata nici o sut6 de metri cu bici-

cleta, c[ polilia qi pune mina pe el. Nu opune nici o rezisten[6.

Mai tirziu, fiind declarat iresponsabil, este internat intr*un ospi-

ciu. O temeinica investigafie psihiatricA lamureqte lucrurile: uci-

gagul era sub hipnoza in momentul savirqirii faptei.

In cercetirile intreprinse, polifia a dat peste numele unui om

care avea sa se dovedeasci, in scurt timp, adevaratul planuitor

al nereugitului atac: Bjcim Nielsen, un hipnoterapeut in virsta de

43 de ani la data respectivd, care, este adevirat, in momentul fap-

tei se gasea, in"alt loc. Alibiul siu era absolut inatacabil. gi totugi,
justilia danezh l-a condamnat, ca instigator la crimi, lainchisoare
pe viatA. O sentin{A neobignuita intr-un proces senzafional, de-

spre care s*a scris pe pagina intii a ziarelor pina departe, dincolo
de granitele Danemarcei.

Pentru experimentele sale hipnotice, garlatanul Nielsen des-
coperise in persoana respectivA un medium ideal, caruia, dupd. o

condilionare adecvati, ii daduse ordin sA atace banca.

64 ERNST MECKELBURG Tactici hipno 65

- La inceput, tribunalul a fost sceptic, dar un expert
;;lamureasca acest caz atit de delicat gi care dispunea
chemat sa ln cazul hipnozei, nu este vorba, dupl cum gre$it se tot afir-
mf,, de o forma speciall de somn, ci de o stare modificati a con-
irs"fi qtiinfei. Aceasta se deosebegte de starea normalf, a vietii noasfre
aptitudini telehipnotice-, dr. poul Reiier, i-a convins pe"ljudecitori cotidiene prin evaluarea ei obiectiva. Cu alte cuvinte: subiecti-
prin.demonstralii de eficienla unor comenzi transmisJ hip";ii;. vitatea simlirii se obiectiveaza de-abia in acfiunea hipnotizatului,
Gratiat dupa douazeci de ani de deten{ie, Nielsen ,_u ,i*"ir-iu sau prin sugestia terapeutului. Faptul ca hipnoza este mai degra-
scurt timp dupa ce a fost pus ln libertate; probabil pouura ba o stare potenfata sau acutizata a congtiinfei rezulti numai din
apasa mai tare in ribertate decit in inchiso"aare. ui_ putinfa noastra de a cunoaqte, de a recunoa$te, respectiv de a re-
novaJiei il
gasi obiecte, chiar dacl amintirea acestora ne este ingropata adinc
Un alt caz, bine documentat _ o vindecare prin hipnozi _ in memorie . Gahazzi defineqte hipnoza ca fiind, ,,in esenfi, o re-
provine din statere Unite: pacienta, o fati de zeci ani,r,ir"r*-a" stringere a conqtiin[ei p.rin saracirea excitatiei externe qi un con-
artrita reumatoida. Dozele mari de aspirind care i se;d;rfu.* tact nemijlocit cu medicul in condiliile unei extinderi simultane
gzeilnnuicncghi.itieiraspeiiulemffliazsiceerAnduinmcaai lae_vaefaairfnt,icaigauninceiftecfat.taGnleuzn,"el*eugii a congtiinfei printr-o capacitate potenlata de a-ti aminti 5i de a te
putea migca decft cu ajutorur unui scaun pe rotile. Era oeprimata
gi descurajatA, iar situatia pArea sa fie fara iegire. concenlra".
- Dupi trei luni, nevizind nici o ameliorare, medicii s_au de_
cis pentru un tratament cu cortizon. in prealabii, ,_u up"iuiiu in principiu, se face distinclie intre sugestia strainl, cavzatir
hipnoterapeut cu experienfii, dr. Forrest J. Cioppa,'-"ai" un
a:lcituapluunlctGore,ncearrael,-,gFiadirovbieinwd.i:sedicneaCmlevaei lmanadr,e de o alta persoana, qi autosugestie, adica atunci cind cineva este
iu capabil sa se transpuna el insuqi in transi. Starea de hipnozi poa-
hipn;tr;; ;i
Ohio, te fi indusa verbal, adica vorbind cu subiectul, miqcind miinile -
parte a cunogtinfelor aqa-numitele ,,linii magnetice" sau ,B&se" -, fixind subiectul din
;"";de terapie neconventionala in Extremul Orient qi care
incerce sa influenteze pe cale hipnotici mersul bolii. ;; priviri sau aritindu-i un obiect pe care sa-l fixeze din priviri, res-

Inainte de a doua qedinlA de hipnozA, pacienta era tot abAtuta pectiv prin combinarea a douA sau mai multe din aceste metode'
bpqriiconidcuulesptuamteqiariaascafoicslueul:tmfciaqfttteaevaafartreuaureaq,jiutf,taoarrab. ssDoaalufrit,espsianutgriuluinroaur,teas.ampsaeeintutfrrruczeipu,piresn_uoa ,,Adincimea" starii hipnotice vatiazl, de la transa uqoarl' super-
data dupa trei luni, copilul nu a mai avut duieri. Gleznele;i
ficiala, pini la cea profundi sau completi.
;;:nunchii i s-au dezumflat rapid. in anii care au urmat tratarnentu- -
lui cu- ajutorul hipnozei, pacienta s-a dezvoltat ca o adolescenta La instaurarea hipnozei, subiectulparcurge trei trepte ale rea-
complet normala li sanatoasi
liafii: (1) somnolen\a, (2) hipotaxa (o stare de control diminuat
tsecippraiDnoamcaamedpeiencaicimadleeenatdeneusmsauiutgeepsdrtiunieremerixeiptsoetAdresriesttaeelrmnatpeeencuteeticnpeuospiobtiliftiaitneraatudrea-a
pgdaarercauanieonxrmpstlaaiclr,aebahitliuepnnpcoirtiitncreacbasuueiezieesaanliazneteuarizanaltere,pbecahrfmioairmugrariAnpfleeirgffoii"zroumicu"uaeor"ingrt"iiig^ipoisanni"hu",irici"gpe,i asupra voinfei qi acliunii) gi (3) faza de hipnozl (denumita uneori
pccuuum[isniagi ucigtriaiondnfaeAuamzsleauaclmtelamegaT{irmpl"ousge{:idcdoaaarems,eedmnueipndae"paciraietprsteietaucderiexnpdi.ee4, idloerg]di ifsopaurtne
somnambulism). Simptomele caracteristice unei stfi uqoare de

hipnoza sint, de obicei: fixitatea (catalepsia) ochilor, inlepenirea
parfialA a membrelor, incetinirea respirafiei qi a pulsului, inca-

pacitatea de a te migca qi de a vorbi, contactul nemijlocit cu hip-

notizatorul, senzatia de ingreunare sau sentimentul cA eqti impins
de la spate de cineva, reacfiile la sugestiile posthipnotice etc.

Procesul de hipnoza se recunoa$te mult mai bine pe o treap-

ta de medie profunzime a transei. Se manifesta prin ingreunarea

muqchilor, pierderea partiala a memoriei, anestezia unor lesuturi
superficiale, halucinafii gi o completa catalepsie corporali.

Transa profunda se recunoa$te dup6 capacitatea subiectului

de a deschide ochii fara sA se trezeasci, dupa privirile fixe cu

66 ERNST MECI(ELBURG Toettci hipno 61

f*"fiii*ochii deschigi, dupa completa pierdere a memoriei, portant, dar nu numai in stArile hipnotice u$oare. La umra urmei,

posthipnotica, dupi.atitudinea de ,up*"r" i'fd ilcongtientul nu ui16 nici unul dintre detaliile evenimentiale care

absurde,-posthipnotice, dupa graduli" ,tapi"ir" ac[ioneazi permanent asupra noastri.
dupa anestezia in ultimultimp, unii experfi rugi in hipnoza leagl starile hip-

*;r;;;;; notice de aga-numitele efecte ale cimpurilor de forta pe care le
fundamente azl p1rn existenla cimpurilor bioplasmatice. Ei cred,
porale, dupa performanfele supranormale ale *",,^,o.i"i, n't*""i.r_i de exemplu, ci, prin intermediul paselor qnagnetice, aqa cum slnt
de tot felul etc. cle aplicate de unii hipnotizatori la inducerea stirii de transi, se

Despre hipnoza s=au formurat diferite ipotezemai ajunge la un schimb reciproc de bioplasma - o ipotezL lntere-
prrfin convingatoare. O explicalie satisfacato*",
.*". murt sau santi, care ar putea explica gi fenomenul de raport, identificarea
,a u"o_ dintre medium qi hipnotizator. Un schimb de energii de cimp
mai bioplasmatic nu trebuie neaparat sa se limiteze la inducerea altor
tll" T*ga r*a,i"*r'euuuor"-i;ffi;eihidmDonnxoiacecoimsiorgundatnieiltinu.frgcnideilcottngieauenaitmmngfaspttutraenuipinagn.lnr,.etaccianiinconniiepohnntrrcmiticqauupibmotlcp,n,innihlnophdedgiftuipaxeitnizilralieinita,iathanolnmtbiiztlpeduosaoaneelr.uaion.siamzLptiuecaresrmenetidape,ccsaiunoitt.sut"r"teauOc,iotao;tuuf;sinenr;frtanqfoai-is,otrr;ciefmieFrncoaadogentesunns,',eir,revdiitepnlaeseipigeu.rzssaht"'pteigetorreaeqJiit*antirceoooez"e6,caiAar.',pJyiienidotri"oo"vriscuurteipuraamtrrgmrazs"iai"a-:.,- stari de congtiinli prin mijlocirea paselor magnetice. Cimpurile
zonele psihice mai inalre gi_gi face simlita influenla f"f. a;;";- bioplasmatice, fiind clmpuri aqa-zis ,,nonfizice", se situeazl in
e;;A;;il;tiin[a treazd,,marginalizaia. p e bazau""rt"i reaclii
mpcDanSzarSfaiaiallcarpelceeiua,{,lidc.nceuiei3nadsntsrtigereehtteerlieapaiciningntsngaasornfi,aaonziqarcrhdqiirmiumilafauraiausinoc[daiesdpiel,csti,urftauici'ntcbzllluatuganaeirrctutiroeffriiiodupcipoararaouna!titcnmesofcgt.touu,rntaiis-lmeqtuctastdunietpienmelxoaltlopealgsrtisiiace.icuinraipFcafcitiora"noapm"iptnfneiuarrpgrulnroamstr"ieor.euta"arnaTriiunt.omehtilatarioituppcie"i"lanr,tinoefrrioee";utnn;f"iiinezopriumauli;ui*GrfeGirisrrii_,-e. afura lumii noastre spa[io*temporale gi nu se supun nici unei li-
"$il;;;il;;hasieuptnloaohsz&ipancnouizfcueini,ndupaefairdineexatisrlattain,spc{adrutpeAe,ir*csaooa,nntpaiaezsdiucepuiopsaoptaerztea,pqoitfreivniot mcielrneuial mitari de distanfa, ceea ce rezulta numai din faptul ca hipnoza

ar face decit sa simuleze o asemenea stare. -poate fi declangata qi pe cale telepatica.
Ipoteza disocierii, eraborata
(1859-1947) gi acceplara asrazi de psihiatrur francez pierreJanet in favoarea ipotezei bioplasmei pledeazl,nu in ultimul rtnd,
Ooar Oe pulir,i procesele de vindecare declangate prin sugestie, ca qi vindeclrile
"rilii6;1il;il;;:r:dffjporne$te de la premis.a c{, in anumire situaiii, p"t
] *dNsJgueipbcqasiie-aOc[icveeeacnamotsdnti.ginurtiipininroe[uaitecsrzqtuii',rnriiiunpdemeestocrteadanrseascu{iutnoptimrtmoi'afduore,ndOdnraereocarhjmunpnj*iaserluredrier.rtrLer"aa"iul.o;"u;ap;imi?*l;niJ;"efifzii;i".e; spontane de natura celor descrise mai inainte.
*aminte$ti disocierea trebuie sd. joace, cu-siguranla, u, ,of i^*-
Cine vrea si interpreteze ,,sugestia" exclusiv drept o ,,influ-
enlare volitivf,", ca un act de voinff,, trebuie si explice, de exem-
plu, de ce unor vindecltori deosebit de dotafi le reuqegte qi o
activizare statistic semnificativa a enzimelor. Un colonel ungur,
Oskar Estebany, astazi pensionar qi rezident in Canada, care s-a
afirmat inci din timpul serviciului militar ca tAmlduitor spiritual
(vindeca punindu-qi miinile pe bolnav), a fost examinat de dife-

rili savanli canadieni qi americani in privinfa acestei capacita$.

Dr. M. Justa Smith, biochimistA gi specialistain enzimologie laun
colegiu particular din Rosary Hill, Buffalo, New York, ;i-a flcut
un nume prin cercetarile ei privind efectul cimpurilor magnetice

asupra activitatilor enzimatice. Cunoscuti ca o savanti extrem de

sceptica, dr. Smith a fost atit de impresionata de succesele experi-
mentale ale lui Oskar Estebany la Institutul Memorial ,",{11en" al
Universitalii McGill din Montreal, Canada, rinctt l-a invitat sa-gi

continue cercetarile'la institutul ei.
Dr. Smith a decis, tn primul rind, ca, luind o prob6 de trip-

sini (enzima digestivr), si compare efectul actului de aqezare a

68 " ERNST MECKELBURG Tactici hipno 69

miinilor pe corpul bolnavului cu acela al cimpurilo, *ugn"ri". masca unui artist de estradl. Primul test a constat in aceea sa
asupra probelor de control. Rezultatele primei
fice.lu pem-ris sa se constate ci enzimeie au fo"s*tp'in"rfliu""ei4"-"q:i"di;ril Messing trebuia s[ ridice, fara nici o legitimatie, 100 000 de ruble

cantitativ,.cft qi calitativ, de energia degajat{ d" ,"ii;ii; fiG;;"_irt de la o banci din Moscova. El descrie desfiqurarea acestei incre-
bany gi c{ efecrul acestora era echivale-nft, dibile acfiuni ca pe o foarte normalA vizitilla banca: ,,M-am dus
";;i"-;"i;*;;;;;i;^;iflfpi;,"imag.netic cuprinsa intre g 000 gi 13 000 de gauqi la casler qi i-am prezentat o coala albn de hirtie, smulsa dintr-un

cabile, foarte semnificative, daca ne gindiri caiet de gcoala. Apoi am deschis o mapd eu acte qi i-am pus-o la
val0ri rem,u-
ghigeu." Fara sa obiecteze in nici un fel, funcfionarul, cazutJul-
in mod obignuit, intr-un cirnp gerator in transi, i-a numarat 1ui Messing suma solicitatfl. El a

ui;";i],il;afirma ca activitatea sporita a
magnetlc de 0,05 guuqi. Or,i;ith plecat cu banii gi i-a predat unui mandatar al lui Stalin.
enzi-melor digestiv"e Un alt caz a fost acela in care Messing a fost inchis intr-o
tloioarraelJeeaaarnsenavenisaptroe.nfiiitdiupesricnRirtrci_nuudrangfeise,cdhineimtehbrnCoaptlliteoimgiaiurddle-dHsiunumbRrato"nsrla"drydt*Ei"giUr;i,-;i"o;A;i,i_,.
incapere bine pizita de trei echipe diferite ale securitatii statului

(GPU). Cu toate acestea, grafie puterilor sale hipnotice, el a reu-

.riii.Etaorsretie''o-bEaaantiytsu:ed,e,iGnxerperucimridtaiecaisnpfuafesfalcudil eourremenzdzutimortraf,ideieTzseopurtneuo"rtracrui"nrn"otrs_cuufint;a]ml"orid";u;r;ir_;r git sa evadeze.

- - d;"drscoyeilnataeml_tahaarqiepnrfinionvfeo4resczft,iuima,,nppcioneuiafrgectieilecedtraeianbcraseioeuletpeipaplrgaeaeisrxi'mmspueaesgrtaniiemcutseeuetl,ienneaatige'p.aa."MssceAuiamhmliuaocznlueiacarti"oinrnuaadrne,eeoafreuitcc;qit;ceta;ul"ei"rllc;niooer;ean;c;lca;taa;zn;rae- La un al treilea test, prin puterea sugestiei a facut garzile sa

creadf, cf, este temutul Lavrenti Pavlovici Beria, geful de atunci

al GPU-ului, qi, cu roatiL pazl foarte severa, a patruns in rege-

dinla lui Stalin.

Autenticitatea acestor episoade este confirmati nu numai
de prestigioqi oameni de gtiinla gt de prietenii lui Messing, ci gi

- ;;;;r_"il;pnDosatichic'iicspeombyiinm"d1i?dfee^r,leainnirdpedreaianccaciapiiantrlta,-nspsteaim,asucutlia-gvteietsa'ctfiibimbiliiptoa'put"lJua'srim.aurpio""-.tOoriJrir^iip" intr-un africol al ziaristei poloneze Ludrnila Swinka*Zielinski
proprii sau striine -, infelegem imediat de ce intr-o^u*.."n"u
care scrie despre acest medium iegit din comun: ,"Este important

sane amintim ci, in condiliile din Uniunea SovieticA, tot ce facea

cgstohanere,t,rniabopuramireamtloauc"l.mt mSatiairilialmesuctlatoebnigflietzinianor[emeia,engmei,opddsiefiiccdia,etcelaftprienetpcrar-oloeddrutecrst"iubgofei"is;etviea",- sau scria o personalitate controversatA ca Messing era verificat,

criticat qi supus unei cenzuri permanente, aga incit el n-ar fi putut

si se descurce cu ajutorul unor giretlicuri. Dimpotriva, si fim

convingi ci, pentru a putea supravielui acolo, trebuia si fie un om

percepfiilor extrasenzoriale, ceea ce inseamna ca hipnozei cu totul gi cu totul integru." Succesele senzationale ale lui Mes-
acord6, gi ?n domeniul militar, o importanf^i deosebiti.
i se sing le-au intarit citorva renumili oameni de gtiintA sovietici con-

vingerea ca tehnicile hipnotice s-ar putea dovedi extraordinar de

Sugestibilitatea este, evident, dLterminati mai pufin de dis_ utile pentru nenumlrate domenii ianlveitvaierefiiqci odteidmieenmeo-rizmaeted)i,cianart,l
clt de personaritatea hipnotizato*iui. educalie (creqterea capacitatii de
g:?itiu persoanei testate,
* ;.,-dffi;;pidrcryeioeolis?enrlgtosrtLnorinca+inYoltaianvc:fleuda:ln.cumdacYioUniiltlsiv,onegeeilaurz:aeraniecvesctriateovaaheinllaSeiizvnpsoeiinscnsvotitgila.aenmitt,tSuioececleadduoplr,ineiasutsp,erirneonouuesvc^uae,iided.dr,uaet.ai"drcouu.ii-bnnplAJiiupinurclquctlen"aeitsirurt"iaqne*ipgM_euriaoeattierbds"elsaesIeclrimponeeargoauetniclifsiu"rentoiiriaucg"Steii.t-nmprac*rr"Aeuiiun_l_-
-,(sporirea creativitatii), sport (accentuarea efortului performant)

precum qi pentru rezolvarea unor problemede ordin militar gi ci,

ie u"""u, au nevoie de incurajare ipeciala. in Uniunea Sovieticd,

I. P. Pavlov, V. Danilievski, A. Tokarski qi Vladimir Behterev au

facut muncA de pionierat in cercetarea hipnozei. Danilievski a

stabilit cf, reperele hipnospecifice, precum sensibilitatea dimi-

nuat6, flexibilitatea tip-,,bulgnr de cearA" a mugchilor gi incheie-

70 ERNST MECKELBURG Tactici hipno 7l

turilor, ca qi migcarile incetinite, sint similare la om gi ra animale, pahar cu apa, se afla centrul durerilor ei. in clipa in care cineva
Tamokbaiersnktia-ale,dceesecaopceerilr-alefgaactuutrisainmtreiftseuigeescruibhiloirtaArreire;i t;fl";;t"i; a atins suprafafa apei cu un cufit, persoana testati a avut, se pare'
pend;;:
suri bazatepe hipnozd in vederea combaterii oir"tit"roiui""tionr o tresiLrire puternicA. Dupa aceea, cind ea insaqi a fost inlepata cu
corporale. Dedicat trup gi suflet hipnoterapiei, Behterev ,upti;;;
ciacnof,sns1tduf9iigf0iipo7sdntecaiautseovP"em,rrenabm.ainlPifuclslejiohrNcaoaoclotbagseuuilnlepglreaoi4bnltoerirmueuzrpsoeotl,uordtignaiuinlle1tir9nul3us5iin,Ia.dopsu.utcippoerurraeineat,o',qrurrt",iiipifnCn"t*ioirr"ttiiiicno"aas, un ac, reacfia la durere nu s-a mai'produs. In cazul de fafa, evi-
"*fundamentali, dent, efectul senzorial ,,durere" a parasit corpul gi s-a trarr-sferat

congtiinfei. in asupra apei.
menita sa exprice produ"cerea s*rilor hipnotice ale
acest demers, el ," buru pe ideile p" S-ar putea concepe, de asemenea, procedee de inducere a
ii" inspi_ regresiunii hipnotice la interogatoriu unor prizonieri gi spioni, de
:asera indelungatele sale cercet{.ri asupra *omnul,ri gi a examinat exemplu ,,ngidizarca" prin sugestie a unor militari, tocmai vizavi
ipoteza formulata de trnii oameni ae gtiing inca din secolul tre- de asemenea baraje de intrebAri. In Uniunea Sovietica, cercetarile
in cazul hipnozei trebuie sa fie vorba de o va-
cut, potrivit cireia dar mai tirziu, pe baza inregistrarii curentrilor asupra hipnozei s-au desflqurat iu ritm aqcelerat in ultimele de-
rianti a somnului, cenii. S-au malerializatcostisitoare proiecte de dezvoltare vizind
producerea qi stabilizarea artificiala a modificarilor de conqtiinti
cerebrali, presupunerea inifiah a ]ost infirmara fare dificultate:
t*-uidin electroencefalograma persoanelor hipnotizate ripsegte (controlabile). Avind in vedere toate acestea, utilizarea in sco-
.,,curba somnului", tipica stirilor de som^n. puri militare a tehnicilor hipnotice pare a fi, in perspectivi, nu

Din cauzd.c6,,in stirile hipnotice, controlul asupra propriilor num*l posibila, ci chiar foarte probabila.
pri;;"tmanjfg-stfi comportarnentale este micqorat sau chiar In studiul DIA, consacrat de capihnul J.D. LaMothe utilizA-

totul, hipnoza ca factor care influenfeaza congtiinfa (cu rii hipnozei in scopuri militare qi de spionaj, se spune: ,,Trebuie
anulat cu sl ne intrebam daca poate fi cineva hipnotizat impotriva propriei

controlul comportamentului) pare a juca un rol extraoidinar de sale voinfe, pentru ca nici un prizonier de razboi nu va avea o ati-
al contrainforr""tiil"r. tudine cooperantd. dacf, va vedea ca un hipnotizator incearca sa-l
important in domeniul militar gi in cer ademeneascfl spre a-l stoarce de informatii cu caracter militar...
utilizarea hipnozei in scopuri iltele decit civile imbraca nume- Rispunsul la aceastf, intrebare vitala este afirmativ, degi hipno-
roase aspecte aparent bizare. tizatorul incearci sa catalogheze uR asemenea rezultat ca fiind
oblinut nu 'contra propriei voinfe' a subiectului, ci 'fara acordul'
Larisa vilenskaia c:ue a lucrat mult timp ra Institutur de
ce a fugit in strainatati rerata despre acestuia.
-cercetari Stanford, dupa
-unele experiente sovietice, in cadrur cirora persoane neqtiuto^are Pentru influenfarea hipnotica a unor persoane naive sau in-
de ce li se intimpla au fost in mo.d repetat gi ra scurte intervare de
h;;timp trezite din somn prin ordine transmise^telepatic d" dlritnice au fost puse la punct cfteva tehnici hipnotice indirecte
distan[e. (camuflate). Sovieticii vad in hipnoza indusa pe cale telepatic[ o

Printre altele, li se insufla prin sugestie ideea ci se ard, dupi posibilitate de influentare pe neobsenr'ate."
care, intr-adevir, le apareau arsuri pe piele. Experimente similale
au.avut drept scop, se spune, chiai giinfluenfarea telehipnotici Prin hipnozi pot fi construite, cu gtirea celor afectali de acest
a discursurilor televizate a1e unor poriticieni occidentali.
Vilenskaia afirmi, de altminteri, cd ar fi asistat la un expe_ lucru, gi aqa-numite ,personalitali multiple", adica persoane con-
iiriment ditrionate corespunzAtor, care in situafii foarte diferite sint in stare

tizate i sa reaclioneze diferentiat. Cu alte cuvinte, persoane care, ff,ra sa
in cursul ci.ruia, pe cale de sugestil unei persoane hipio-
s-a insuflat convingerea ca camera de alaturi, inti-un joace teatru, farl sa se facl observate de cei din jur, se transpun
iesne in orice situalie nou creati. in felul aoesta,- sint de parere

autorii studiului DIA Z 724144 -, ar fi posibil ca, pentru mi-

siuni ,,delicate", si fie plantati ,,superspioni" in spatele inamicului:

72 ERNST MECKELBURG Tactici hipno 73

,,1n starea normali sau de_veghe, pe care o Rumim, de exemplu, maliile ar urma sa. fie obfinute in stare de transa. Agenfii astfel
personalitatgaPA, agentul deiine comunist. Intra in partiout co-
munist, se aliniazi orientarilor date de acesta 'pregatiti' ar putea fi, printre altele, de o extrem de mare utilitate

titi un comportament cit se poate de roiar. A gi are fata de autori- ca iscoade ln lagarele disciplinare gi in multe alte situafii in care
se observa ca er este
de buni<redinta in ceea ce iace. El, adic[ personqritatea pA, este este de a$teptat ca serviciile lor sa fie benefice pentru apArarea

comunist $i, in consecinfa, se comporta ca atare. in starea rui in- noastri. Acegti oameni ar fi mai mult decit simpli informatori.

- -congtientiiau secundara personalitatea pB ragentur Jutru, Convingi de propria lor inocenfA, ei qi-ar juca foarte convingator

este american gi un anticomunist ireductibil. ca atire, el poseda rolul de membri ai coloanei a cincea. Daca, totugi, vreodati ar

toate informaliile pelsonalitalii normale pA, pe cind pA nu qtie deveni suspec{i, nimeni nu le-ar putea smulge informafii, in afar6

nimic despre PB. Formarea unui asemenea agent din comUinatria de ciliva hipnotizatori experimentafi, care i-ar interoga in transa

- -a, doua personalitifi prof,rnda...

siguranfa un proces
diferite un fel de 'psihococteil. o ,apr.foi !c*u Cu sigurania, incercarea de a pune pe picioare o asemenea
indelungat gi epuizant. Dar, dupi
organiza[ie de spionaj nu ar fi scutitl de nenumirate dificultati.
vitemare' reugitd, s-ar ob{ine superspionul ideal: in stare Ae
(PA), un comunist care acfioneazi percutant, consecvent $i te;e_ G.H. Estabrooks crede ci, dintr< suta de persoane sugestiona-
rar, in stare de incongtienfa @B), un american loial, delinator al bile, nurnai un singur medium aflat in transa profunda ar fi apt sl

tuturor informafiilor de care dispune pA. ca 'american autentic,, devini hipnospion. Procedeul de selec[ie ar fi in sine o chestiune

el nu va govd.i ca, la momentul propice, sa ftansmiH aceste infor_ destul de dificila. Estabrooks consideri, totuqi, ca dificultatile

mafii (unui american avind rorur persoanei de contact)." Autorul ^pot fi depaqite."
studiului imagineaza apoi un caz menit si arate indoctrinarea gi
Stud^iui se ocupi, in continuare, de posibilitatea ca gi anumili

modul de compoftare ar unui hipnospion cubSnez care rucreazi prizonieri de razboi, oameni cumsecade in felul 1or, si fie trans-

pentru Statele unite in cuba, in America sau oriunde artundeVa: formafi, prin tehnici hipnotice, in asasini. Dupi cum am aritat,
simplu de imaginat faptul ca o suta de remarcabili hipno-
,u{r fi subiectul nu trebuie sf, se lase ,,condilionat" in mod absolutbene-

medium-_i de origine atbaneza, care triiesc in statere uniie gi -vol. indata ce prizonierul de razboi a fost adus eventual pe cale
nalionala, se lasa 'pregititi, pe -telepatica intr-o adecvatA stare de transf,, i se inculci o suges-
no"t:" flu9nt propria lor limba
tie cu ac[iune posthipnotica, sugestie care confine planul de asa-
cale hipnoticii pentru sarcini specifice de contrainf6.*-ulii. suu
!u{nniytoe3).aDatui psa-arervseunsireeraa loialitaie fafa de fara noastri (de statere sinat exact a$a cum l-a conceput organizatorul. DupA ce a fost
din transd, indatace s-ar restabili starea
pus in libertate qi s-a intors la unitatea lui, degi in stare de'ttez\e

normal6, de veghe, instructorii s-ar stradui din plin si-i convinga pare pe deplin normal, el va aciionapebaza unui ordin hipnotic

pe viitorii hipnoagenti cd., de fapt, detesta din tbt sufletul u""uia gi, la momentul propice, va executa comanda de asasinat.

tara. Aceiagi instructori i-ar incuraj^a sa se angajeze in activita[ile Problema principala a unui asemenea plan este consolidarea

unei prezumtive coloane a cincea. ln acest rel"ar putea fi *oi"- posthipnotica - reinnoirea intipiririi hipnotice a comenzii. S-a
late personalitati duble, care in stare de trezie ar dovedi atiiuoini sens, si se includa un ,,rnodel de consolidare"
propus, in acest

duqmdnoase fa{i de Statere unite. in transa profunda, ri se intro- inca din timpul primei qedinfe de hipnoza. Aceasta ar insemna

duce in minte agentilor cu personalitate bivalenta faptul ca fu;;;_ ca, din cind in cind, subiectul lqi amintegte, fara absolut nici un

(tfrapinrrsian{rehgaiipcl4aigaecagi reseninfati)U,cufso-asadtresdvuofp,vruaegtdilioinpiaoslsitaiebrxiekcidlueesuitlveregAzeimereaenuraic"eisii.nt.e.todp.erric"naitleioii ajutor, de comanda ce i s-a dat. ,,Modelul" ar putea fi, de pilda,

un obiect la vederea caruia agentul iqi aminteqte de comanda pri-

despre planurile 'prietenilor' lor. se inlelege?e h sine inror- miH, un anumit zgomat pe care il percepe etc. Pentru partea cea-

lalti, c[reia subiectul ii aparfine de fapt, problema consti in a

"a putea recunoagte asemenea persoane condilionate mental. In pre-

74 ERNST MECKELBURG Tactici hipno 7S

zent, nu exisH inca o metoda siguri de a_i dibui pe cei ,"r6suci1i., manentA cu mesaje publicitare subliminale va crede cf, inifiativa
hipnotic- Toate aparatere cu care se inregistreaza modificari fizio- cumpiririi unui anumit articol de consum emani chiar de la el.
Spre deosebire de ceea ce se intimpla in cazul mesajelor publici-
-logice ale corpului uman tensiunea, fiecvenla pulsului, curenti tare directe, de aceasta data el nu se va simli determinat sa fac['
-cerebrali, reflexe psiho-galvanibe etc. sint inuiite in ur"."nio un anumit gest. Disponibilitatea lui de a cumpara va deveni, insi,

cazai, pentru ca nu sint adecvate stArilor posthipnotice. Chiar gi tot mai pronunpH.
drogurile par a fi neputincioase. La aceasta se'adauga faptul ca
metoda hipno ofera o anumit{ siguranta impotriva rJcunoagterii Fireste, influenfarea subliminall poate fi utilizata qi in sens
premafure a unui plan de asasinat. Aceasta sebazeaza,in special, pozitiv, adici in conformitate cu voinfa celui vizat, de exemplu
pe realitatea ca mandatarul insarcinat cu savirgirea asasinatului
este ferm convins de propria-i nevinova[ie.EL aaica fragmentul atunci cind se urmareqte dezobiqnuirea de nicotina sau de alcool,
- -isflenuaribtmrodoetaorpcbeiursneioas-natezarilniftiaearvtceuifniiosnpvigraauintcrs[aiu,nnfaianerd,cfineifeausrmesin-naacteir drbsauiimncndaa{iigeavsnpintraeiorta.vsrapcetioo.lnanou,iuniat"trseig,,rii"soorignt"uaastqoa,i-uu, stoparea creqterii in greutate, imbunatatirea performanfelor spor-
srioilevoieIlanticc"aiqidgnindl-o1_m9T7ej2lnp, iuustnluhediipusnel orDvpiIecAdiuicel iitdapetacrmeoansitirsafusispaiatoifnnirsamj.ua":u,,.Cueroce,tta"roeai' tive sau, la modul foarte general, cultivarea conqtiintei de sine.
lcuaireomfaecneepsco-s-.ibiSlaovmieatnicipiiualar rpeuatbpaaqrluilnooraigntceofnoqatrietentbeinaeleuctirleitiaetreua-
1l rytan militar a perceptiei subliminale. Iiate la ochi faptul ca, in Pentru aceasta, in Statele Unite au fost propuse deja, de mai multri
Uniunea sovietica, lipsegte orice literaturi care sa trateze deschis ani, programe subliminale speciale, care, cu ajutorul unui aparat
aceasta temd."
ptde interfafa eleotronicfl (EID, Ele ctro nic I nt e rfac e D evic e), {r
Singurul lucru cunoscut este faptur ca rugii s-au forosit, in
timpul Razboiului Rece, in scopul indoctrinarii propagandistice, incorporate, printr-un computer casnic, in programele curente de

de asemenea melode de influenlare precum diferitere piactici me- televiziune.
Aparatele electronice_pot fi utilizate intr-un r-nod aseminator
diumnice din Occident, care treceau la ei, dupi o l"g" n"r"rira,
drept lucruri neserioase gi demne de dispref. ApreciinJ activitatea gi pentru intensificarea sugestibiliti$i, adica pentru inducerea ra-
inconqtientului, industria publicitara americana rucreazh, tot"ii,
de multa vreme cu metode bazatepe sugestie. Astfel, in ipoiuJi" pidn a unor stiri tip-transa. Descoperirea s-a datorat, ca de atitea

,*TV obiqnuite se introduc imagini in suJcesiune rapida tit-" ori, hazardului.
superscurte cu ,,efect de semnal.., care, dupA o duiati variind de La26 iulie 1956, ofiferul responsabil cu radarul de pe nava
la individ la individ, declanqeazd ra spectaiorii uqor ionu""luuiri
reacfii conforme unui anumit scop. p]ogramarea subliminala se ,,SS Stockholm" a descoperit, pe ecranul sAu, semnalul de recu-
intemeiazh pe teoria potrivit noaqtere a fintei emis de un vas care se apropia, ,,Andrea Doria",

ir*irri*"i.tmalii pe care conqtiinta nu le aflat, in momentul respectiv, la zece mile marine depArtare de
careia creiJrur poate clpta J
percepe direct. ivlesajete r" ,,SS Stockholm". In ciuda faptului cf, recunoagterea se flcuse din
dtit de repede, incit ochiul nu le poate ,,vede.,1, iar sunetele sint vreme, pufin dupa aceea s-a ajuns la coliziune, rezultatul'fiind
9mis9 atit de incet, incit urechea nu le poate.,,auzi,,. Dupd un mai
p;;lndelungat bombardament psihologic, inAiviAul,,irigat,, fu scufundarea vasului ,uA.ndrea Doria" qi moartea a52 de persoane.
Aproape trei ani mai tirziu, Ia26 martie 1959, un incident la

fel de tragic a avut loc in largul portului New Jersey. Deqi ofi-
ferul responsabil cu radarul de pe un vas reperase lncf, de la o

depArtare de douazeci qi doua de mile marine petrolierul care se
apropia, totugi cele doul nave s-au ciocnit. Petrolierul s-a scu-
furtdat, patru oarneni gfsindu-gi moartea in aceasti lmprejurare'

in ambele cazvi, autoritntile nu au reugit sa ofere o explica-
fie cft de cft plauzibila cu privire la coliziuni. Unui inginer elec-
tronist qi hipnoterapeut american, Sidney A. Schneider, i-a fost
dat sA elucideze niqte cazuri atit de misterioase gi sa tragi foloase

dintr-un fenomen denumit astizi,,fansa-radar".

76 ERNST MECKELBURG

- inca din timpul celui de-al doilea rLzboimondiar, schneider COMUNICAREA MUTA

observase, ia bordul navelor, ca unii operatori de radar activi se --Adevdrata 'miscare' pe care se inteme-
iaza'toate lucrurile este gindirii.
cufundau din cind in cind in stari tip-transi, care, pini la urmA, hi$carea

au putut fi explicate prin interacfiunea ritmuiui und6br;;;;lr; Adev{rata'energie' ; energia con$tiintei."

cu frecventa impulsurilor radar, aceasta din urma influentind in P.D. Uspenski (1878-1947)
mod demonstrabil congtiinla aflata in stare de trezie. constatarea
l-a determinat pe Schneider sa se ocupe intens, de atunci inainte, in urma cu vreo cincizeci de ani, astronomul dr. Felix Zigel,
de stimularea electrica a ritmului underor cerebrare, pentru a o care lucra, pe atunci, la Institutul pentry CAlatorii Spatiale din
utiliza la inducerea hipnozei. Moscova, numea telepatia o ,,gtiinfa a viitorului". Pentru ca acest

in alte td.ri, care au facut experientre asemd.nitoare cu ajutorul fenomen sf, poatf, fi valorificat, spunea dr. ZigeI, cercetarea in

radarului, s-a constatat, de asemenea, ci stimularea undior ce- domeniul telepatiei trebuie sa se desfagoare in mod organizal.El

rebrale deschide anumite perspective. De exemplu, ruqii recurg era de parere cf,, daci nu se indeplinea aceastA condilie, cerceta-
la stimularea electrica pentru a transmite prin octri impulsuri dE rea sovietica in domeniu avea s4 se tirasci, in scurt timp, in urma
energie la creier. ln Japonia, se afla in exprciatare un aparat ase-
manator (electrohipnoza). Toti acegti stimulatori au deiavantajul celei straine. Avertismentele lui insistente qi apelurile altor sa-
vanfi de neqtirbita reputalie nu au ra(nas f&ra ecou, deoarece, inci
-ca necesita fixarea unor electrozi pe colp un inconvenient dJz-
din anul 1965, existau in Uniunea SovieticA:
agreabil.

schneider a descoperit ca rezurtatele cere mai bune se oblin
cu ajutorul impulsurilor luminoase. Aceasti metoda nu este com-
plicata qi, in plus, poate fi adaptati la diferite condilii de aplicare.
sincronizatorul de unde cerebrare pus la punct de catre scirneider
se preteaza nu numai la conditrionarea de persoane luate indivi-
dual gi la grupuri, ci qi la tehnici autogene, adica la autohipnozA.
pInlitmudainniepau,ladreuarataaceimstpuui flspualruait,Eci ufoarmjuatourunldcealorur,iatrseebupioet.u"ug"uiut . mai multe centre care desf[qurau cercetfi qi experienle de
uo,-
gri3a telep-.atie de nivel Stiintific; de qtiinfl - fiziologi,
ca intotdeauna configurafia undei luminoase si concorde, pi
echipe speciale alcatuite din oameni

posibil, cu aceea a undei cerebrare a utilizatorurui. producator"uilt psihologi, neurologi, fizicieni, matematicieni, ciberneticieni, elec-

sincronizatorului afirma ca inducerea stfii de transd. reuqe$te in -,ironiqti care se ocupau cu mecanismul de funcfionare a tele-

peste95Vo din cazuri. patiei, precum gi cu punerea la punct de tehnici pentru utilizarea

in conditiile tehnicizarii crescinde a fazeide inducfie gi ale practicA a acesteia;
Rineteaglitradtieiiadveirpturaacldtic..i.)l,egceartceetdaereraeainlitadteoamevnirituulahlaipnlvoezzeii
cApah dimensiuni noi in viitor. capitotul . citeva succese incipiente in incercarile de comunicare tele-

#put"u patica pe distanfe lungi - intre Moscova gi oragele Leningrad,

$i hipnoza 9i telepatia iqi infig radacinile in sferere cele mai Tomsk qi Novosibirsk.
Zelul cu care s-a trecut, gi in Est qi ln Vest, 1a perfectionarea
profunde ale congtiintei umane, ceea ce face ca utilizarea lor com-
binata sa apara ca un demers judicios. De aceea, sa ne ocupam unor tehnici sigure de comunicare telepaticd (bioinformatici) -
ceva mai amAnunlit de ,,comunicarea mutd.,, gi de diferitele ei ca_
tegorii. in Statele Unite, la Colegiul de Inginerie din Newark 9i tn alte

par[i se desfaqura, inca din 1962, o activitate intensl in domeniul

elaborarii de tehnici stabile de transmitere - impune concluzia

c6lumea s-a lAmurit qi in ceea ce priveqte aspectele militare qi de

78 ERNST MECKELBI.IRG Com.unicatafu ,nutd 79

ospaionnuarnj.iatalepaecrefeycefilopnroabrele, mteeh.nNicilleil"buiopc"omniucni icoaitnivdeoialAscisit,emduJptde oventual, prin cimpuri electromagnetice), pentru a le conditriona

- -telepatice de transmitere a informafiilor vor putea fi utilizate in (a le ,,inmuia") i4 vederea unei ,prelufi" ulterioare blinde; acest

nenumdrate domenii. Pentru a trece ftr revisti numai cfteva, iatd lucru se poate realiza prin telehipnozL, inculcindu-se spaima de
domeniile de utilizare, altele decft cele civile, in care *" pout"
a trf,i, depresie, groazi, ginduri de sinucidere, ipohondrii etc.;
demonstra ci s-a lucrat: . ,,dirijarea" telehipnotici, tn spatele inamicului, a propriilor

' menlinerea unei comunicari f6ra pasazi[i Ei independenti agenli insf,rcina[i sd faci interceptari, spionaj, sabotaje, sau sA

energie intre propriile mari uniuti militar;, comita asasinate, adiqa declan$area unor actiuni de acest gen,
pr""* $i;i;"de
acestea gi marile unitifi are fxrilor prietene, mai ales inire sis- suger.at,e,cailinrteicaip" atteilnehpipronportiiaca[aar[a; genfilor sau soldafilor proprii,
temele mobile de arme (tancuri, vapoare, submarine, avioane gi
nave spatriale), in special in perioade de crizh; care opereazA in tabara inamici; aceqtia sint supugi unei influenfe
supravegherea unilaterali a activitAfilor inamicului (,,inter_ telehipnotice, pentru a nu trada nici un secret. Sarcina unor hip-
.
notizalori capabili ar consta in spargerea hipnoblocadei induse
qcceuyp-luatali.tre(e_inocst'uuetpvercrilaneevtppeeat:gatihrcteeeaalr,eepaminateteucnlalteadAplraauiltnaicptieinrrotaceieencpc[ottieuimlaoluzuriin.usinccAuoirDimiiaDaduonvnReai"rlos-p"iagr"rienjto"atste"aipnniuelaialtmiili"i)i)a_;; de inamic, pentru a lisa cale liberl fluxului de informalii Ia pri-
dintre emititorul telepatic B gi receptorul telepatic C inamici; zoniei (eventual, un asemenea zid mental poate fi ,,ciuruit" pe

' bruiajul comunicirii telepatice a inarnicului tot pe cale cale hipnotica, priil utilizarea simultanf, a anumitor droguri);

telepatici sau prin mecanisme pJihotronice care intaresc piopriile . ,,convertirea" telehipnotici a agenfilor inamici - un fel de
hipno-,,spi1are a creierelor" executatl de la distantA -, pentru a-i

face utili scopurilor adverse.

semnale mentale de bruiaj; Teoretic, lista aplicaliilor militare qi de contrainformalii ale
telepatiei (combinatn cu hipnoza) se poate lungi oricit, specula-
. influenfarea telepatica de la distanfi (telehipnozi) a unor liile in acest sens fiind nesfirgite. Pe tArim atit civil, cit gi militar,
persoane de prim-plan luate individual, de exempiu influenlarea insl, Estul gi Vestul se ocupa serios numai in ultimii vreo trei-
ln sensul dorit a
tru-a lua decizii unor inalti politicieni, militari, economigti lpen_ zeci qi cinci de ani de cercetarea fenomenelor bioinformatice, de
greqite, a le submina increderea, a-i deiermina
cauzele producerii qi de reproductibilitatea lor.
s[ incline cd.tre acte de sabotaj etc.) toate acestea pentru a crea
_ -posib.iliintafltueeantcaurceearitreiilefpaaraticluapdtae in 1959, respectiv 1962, cind profesorul Vasiliev a publicat
a potentialului inarnic; forma_
ladistanfl a unor ftrtregi primele sale lucrari despre fenomenul sugestiei mentale, se pare
liuni militare. sau grupuri de populalie din centrele agiomerate, ca in Occident incA nu erau cunoscute implicatiile militare ale bio-
gentru a abat'e atentia, a induce in eroare, a face sa sJ instaleze
comunicarii... Psi nu-qi facuse inca aparifia. Am putea considera
iindiferenta in sufletele oamenilor, a inspira frici sau gro*A, firesc gi faptul ca atitudinea negativf, pe care au adoptat+ sa-
incita la rascoala sau la sabotaj, inatipnrdoeuop"eupdeerizobaindaerema"Li lu;n"g"i"rgti
proces de influentare s-ar putea vanfii militari responsabili cu inovafiile tehnice fafd de sistemele
de arme Psi, cu totul neortodoxe, era atit de pronunFta, incit.le
s-ar putea asocia cu misuri negative (propagandi, demoraliz-are, respingeau fara menajamente, le dispretuiau ca pe niqte specu-
latii $tiintifico-fantastice qi, ca atare, le luau in dertdere.
.?ncurajarea consumului de droguri in rinourite tinerilor, "r"qt"i";
criminalitatii etc.) in tari potenfial inamice; Lucrfilor lui Vasiliev le-au urmat numeroase alte studii ale
. ..in{ugerea telepatica de deranjamente psihice la persoane
cercetAtorilor ruqi despre fenomenele telepatice, care erau discu-
luate individual sau la grupuri de populalie (inductrie sprijinia, tate,'uneori, pina gi in presa sovietic4. Suslinute de activitifi1e lui
Vasiliev gi ale altor oameni de gtiinJA, cercetATile sovieticilor in

80 ERNST MECKELBURG Co:municatea mutd 81

domeniul Psi au dobindit, in anii urmdtori, o tot mai mare impor- . receptarea telepatici plastici de la distanfe mari $i imagini
tantl. Ele au devenit, de atunci inainte, obiect {e preocupari nu ,,transmisia" telepatici de la mari distanfe a unor
.
numai la scari nationar{: urterior au fost atrase in acest pio""* gi
afte [Ari din blocul risfitean. obiective plastice.

Dupi nenumd.rate incercari de transmitere terepatica a unor O analizi a tuturor incercirilor efectuate dupa aceasta sche-
informatii in conditii schimbdtoare, incercd.ri facuL, h vremea ma a scos in evidentl numeroase concordante remarcabile:
respectivd., in secret qi sub imperiul unor severe masuri de secu-
ritate, Vasiliev a inteles ci nu puteau intra in calcul undele erec-
tromagnetice ca purtatoare de semnale relepatice. pentru protec- . La informa[iile emise telepatic, vilezade transmitere se si-

fsi-aaucofnotlroasmit eccaamneisrme edleorpl-uemlebctrdormepatgnceutgictieF, aiaraadcaeys.te ""p".i-"ni" tueazA intre 0,005 li 0,1 biti/secundi (bit - unitate de misura
. Dup[ moartea genialului Vasiliev, in 1966, sarcina de con-
pentru confinutul de informatie al unui semn luat individual).

. Viteza de transmitere a informafiei depinde de distanfa ce

tinuare a cercetarii sovietice in domeniul telepatiei i-u r"uenit trebuie parcursi; la o depirtare de numai cdiva metri, aceasta

matematicianului gi ciberneticianului dr. Ipportt Kogan, pre$e_ vitezl atinge 0,1 biti/sec. (Cercetirile mai noi au aritat, insi, cf,

dintele sectiei de bioinformadcn infiin(ate in toos p" il"gaiiriuru semnalele Psi se,,propag6" neutru din punctul de vedere al tim-

din Moscova a Societafii gtiinfifico-Tehnice a" nuaiotJt"i"a qi pului, adica ftui consum de timp;la data respectivi, Kogan inca
Telecomunicalii ,,A.S. popov';. secfia speciala
respectiva avea mai susfinea ipoteza eleEtromagnetica, degi aceasta fusese repu-
diata anterior chiar de Vasiliev.)
sarcina sa studieze gtiintific transmiterea oe informalii ,in part"a -

insuflefiu a naturii". ln aceasta privinla se proceda ,irt"-riti" i", . La biocomunicare, receptorul nu are nici o idee logicf, de-

spre natura exacti a imaginii-obiect ,trimise";in mod obignuit,

'stringerea gi valorificarea riteraturii de speciaritat" upa*t" se recepteaza numai impresii calitative, care provoacl persoanei

pe plan interna[ional; testate o anumiH senzafie (formi, culoare, duritate).

. observarea gi inregistrarea cazurilor de telepatie ,,spontand,,; . Cele mai bune rezultate se obfin in cazul mesajelor tele-
identificarea de ,,talente naturale,, telepatice, piobabil prin
. patice scurte (duratA pina la un minut).

exam.ineaferecatuaernecaefdaeloegxrpaemreimloerntuenpuirivainnudmpit.ocueorcc*deeupe(srstiomaunlea;rea) Transmiterea unor combinafii simple, codificate (imagini,

de fenomene telepatice. emotii) pare a fi o rnetodi potrivita pentru decriptarea mesajelor

. I a scurt timp dupa decesul lui Vasiliev, Kogan a publicat telepatice cifrate.

primele rezuLtate ale cercetarilor qi experienfelor continriate sub Psihologul dr. Gertrude Schmeidler de la Universitatea Mu-

conducerea sa in domeniul bioinformaliei. aici ar putea interesa nicipala din New York s-a ocupat intens, ani de zile, cu aspectele
numai rezultatele calitative qi cantitative ale activitilii lui de cer-
telepatiei, pebaza aga-numitelor carli Zener. Aceste cirti, create
cetare. Kogan igi subimparfea experimentele in patru grupe:
-special pentru testele de percep[ie extrasenzoriala controlabili
'receptarea telepatica a'nor evenimente care privesc obiecte
amplasate in apropiere; un joc cuprinde 5 x 5 simboluri (cruce, stea, cerc, patrulater, linii

-la .' receptarea telepatici plasticr (intipirire) gi determinarea de ondulate) -, trebuie si fie descoperite prin telepalielvizionarism
distanfe mici a unor obiecte preseleciate;
de catre persoana supusa probei.

Ddca acest fel de transmisie reuge$te fie qi o singura dati,
atunci cnrfile Zener vor putea fi utilizate ca un alfabet Morse qi
mesajele cifrate vor putea fi transmise cu o anumiti certitudine
in privinta ajungerii lor la destinatie, caz Ar care, dupi plrerea

82 ERNST MECKELBURG Comunicoea mutd 83

farmacologului american dr. Ilumphrey osmond, calitatea trans- inci din anii gaptezeci, cA, atunci cind impulsurile telepatice con-
misiei poate fi imbunatltiti in continuare prin stimulenli naturali tin mesaje.cu incarcaturl emofionali, valorile elecffoencefalo-
(droguri) qi artificiati. gramei (EEG) se modifica spectaculos. Transmiterea unul dupa
altul a mai multor impulsuri emofionale cu caracter negativ a
Meritul deosebit al Gertrudei Schmeidler consta in faptul de
a fi demonstrat cit persoanele supuse testarii trebuie clasificate in produs o iritare ,,in forma de cruce" in creierul persoanei testate.
doua categorii cu aptitudini PES diferenfiate: aga-numitele ,,oi,., In aceste condilii, EEG a indicat o oboseala a creierului, oboseala
adica persoanele care cred in posibilitatea percep{iei extrasenzo- caracteizati de unde theta lente, suprasincronizate (6-7 Hz), qi
de unde delta (1,5 Hz).La scurt tirnp dupi ce persoanele tratate
-riale,.respectiv ,,caprele" cei care au o atitudine mai degraba
telepatic-negativ au fost influenfate de impulsuri emofionale po-
sceptica fata de fenomenele Psi. Gertrude schmeidler considera 'zitive (senzafie de liniqte gi bucurie), activitatea electrica a creie-
ca ambele tipuri se vor completa ideal la experienlele telepatice:
rului s-a linigtit - cu alte cuvinte, EEG s-a normatzat intr-un
unora li se potrivegte mai bine rolul de emilator, celorlalti rolul
interval de unu pina la trei minute. Nu au lipsit nici incercf,rile de
de receptor. a le induce receptorilor pe cale telepatica stiri de teama, insotite
de senzafii de sufocare qi vertij.
Pe baza unor experimente similare, cercetf,torii sovietici in
domeniul Psi au constatat repede c6 asemenea tehnici conven- In Occident, cunoscatorii scenei psihotronice sovietice de
tionale de laborator nu sint productive pe termen lung; de aceea,
ei s-au ocupat mai mult de incercari practice de percepfie extra- atunci s-au aritat foarte ingrijorati de posibilitatea de a influenfa

senzoriali. telepatic subcongtientul personalului militar aflat in posturi-cheie.
Astfel, telepa[i instruifi in hipnozA ar putea, de exemplu, sd aduci
Lucrarile experimentale ale lui Ippolit Kogan qi valorifica-
rea lor teoreticA i-au lndemnat pealti savanfi sovietici s6 se ocu- intr+ stare de nesiguranf&, respectiv si demobilizeze psihic tru-

pe de fenomenul transmiterii telepatice a informafiei. progresele pele aflate in serviciu la bazele de lansare a rachetelor, echipajele
rapide in electronicd., in cibernetica, in bionica gi in neurofizio-
logie au imbogf{it cu tehnici noi, neconventionale, cercetarea de la punctele de sprijin ale Aviafiei militare gi Marinei, ba chiar
sovietici in domeniul telepatiei.
intreaga conducere politica a unei [ari. Lucru de-a dreptul inspai-
Pugi in fa[a nenumaratelor posibiliHti de aplicare pidctici mintitor!
a biocomunicfii, sovieticii gi-au propus drept scop, la inceputul
anilor gaptezeci, sd. demonstreze reproductibilitatea transmiterii John L. Wilhelm, corespondent al ziarului Washington Post,
telepatice a informafiei. Dupa cum facea cunoscut organizalia
americani de spionaj DIA fu 1975, cercetarea sovietica in dome- este de pArere ca Pentagonul este preocupat, de mai mulli ani, de
niul biocomunicarii dispunea, inca din 19i3, de un buget de circa
20 milioane ruble pe an, sumd care, dupi constatfile serviciului masurile adecvate menife sa"protejeze pre$edintele american gi
american, a fost cheltuita cu precadere pentru proiecte militare
suita sa ?mpotriva unor manipulari telepatice. Dar in ce ar putea
specifice.
consta asemenea masuri de securitate? Sa fie vorba, oare, de un
Parapsihologii din Moscova gi Leningrad au fd.cut, in repetate fel de gdrzi de corp telepafi, care sa-i pazeasci zi gi noapte pe
rfnduri, demqnstratrii.cu privire la influenfa telepatica (stimularea) membrii guvernului american, amenajind in jurul lor ceva ce ar
exercitati de la distanfa asupra conqtiintrei. pebazaunor m6surA-
semf,na cu o zoni de proteclie psihica? Sau poate ci exista deja
tori electroencefalografice efectuate sistematic, s-au putut con-
stata intercondifionari corespunzatoare. Echipa de specialiqti din contra-,,emi1Atoare" care reacfioneazl automat, facind inofensive
Leningrad E. Naumov, G. Sergheiev gi.L. pavlova au observat, emisiunile telepatice distructive cu ajutorul unor cimpuri electro-

magnetice-biologice combinate, instituind o zona protectoare ce
se desface ca un evantai larg in jurul domeniului de activitate al

persoanelor expuse riscului?
Nu este deloi necesar sA mergem foarte departe cu specula-

fiile, pentru a intrevedea importan[a tehnicilor telehipnotice in

84 ERNST MECKELBURG Comunicarea mutd 85

influenfarea directi a conqtiinlei umane. $ahistul rus Viktor Kor- prestatria unor gahigti mai putin talentafi: ,,Utilizind sugestia, cdi-
cinoi, stabilit in Elvefia, rivalul sovieticului Anatoli Karpov care va sovietici i-au bagat in cap unui medium, care juca mizerabil,
la data respectiva era campion mondial de qah, susline Ca a avut ci este marele maestru american Paul Morphy. Apoi, respectivul
el insugi experiente amare cu telehipnoza. Korcinoi era convins a trebuit sa joace iqpotriva marelui maestru rus Mihail Tal, fost
ca, in limpul meciurilor pentru titlu de la Baguio (Filipine, oc- campion mondial. Incegatorului i-au reugit citeva migciri ma-
tombrie 1978) qi Merano (octombrie 1981), fusese influenlat hip- gistrale. El l-a pus pe iampion intr-o situafie critica, a obfinut
notic de la distanla de catre un insotitor al lui Karpov. avantaje strategice gi numai cu mare greutate a reuqit Tal sA se
salveze printr-o remiza. Medium-ul, tot in transi, gi-a cerut ono-
Era vorba despre parapsihologul rus prof. dr. Vladimir Suhar. rariul, dupA aceea, in dolari."
La Baguio, in timpul primei partide dintre Korcinoi qi Karpov,
Suhar a stat ore in gir in rindul intii din sectorul rezervat specta- S. Serov gi A. Troskin, ambii din Sverdlovsk, regiunea Ural,
torilor. Korcinoi a afirmat alunci ca Suhar a vrut sa-i slabeasca
pb cale telepatica puterea de concentrare. Enervat, el a pierdut care se ocupa in principal cu efectele impulsurilor telepatice
meciul cu 5-6. CevA aseminator s-a petrecut qi la intilnirea de
asupra funcliilor corpului, au reugit sd. demonstreze cd. numdrul
la Merano a celor doi concurenti, incheiati cu un 24 zdrobitor
globulelor albe (leucocite) a crescut cu aproximativ I 500 atunci
pentru Korcinoi. cind unui pacient i s-au indus telepatic emofii pozitive. Sub in-

Cehul Ludek Pachman, fost mare maestru de qah, care a fugit fluen(a impulsurilor telepatice negative, numarul globulelor albe,
in Republica Federala Germania dup& ,,PrimAvara de la Praga,,,
considera, de asemenea, cd. este posibil ca sovieticii si-qi utili- dimpotriva, a scizut cu I 600. Intrucit leucocitele contribuie sub-
zeze tehnicile telehipnotice la jocurile din cadrul campionatului
mondial, pentru a-gi neutraliza adversarul din punct de vedere stantial la apararea impotriva bolilor infecfioase, o modificare pe
psihic. In aceasti privinp, el se referea la o experienta proprie.
In 1946, luase parte la o competifie intre municipiile Moscova gi cale telepaticd. a numArului lor ar putea influenfa decisiv sinatatea
celor afectati de asemenea boli, ceea ce ar putea face ca telepatia
Praga, organizatA in capitala sovietica. Pachman juca o paflidA
echilibrata cu marele maestru Igor Bondarevski, cind, brusc, in sA devinA o ,,arrnA" periculoasA gi pe tarimul medicinei.
sectorul rezervat spectatorilor s-a instalat insugi Wolf Messing,
medium-ul amintit mai sus, qi a'inceput sa-l fixeze staruitoi. Inca de la inceputul anilor gaizeci, oamenii de gtiinfA ameri-
futin mai tirziu, cehul a avut nigte scapfi de neinfeles qi a cedat. cani dr. John Mihalaski, Douglas Dean qi Robert Taezsch de la
Intr-o a doua partida, Pachman avea avantaj clar, dar Messing Colegiul de Inginerie din Newark au pus la punct o metod{ inte-

statea din nou cu ochii pe el. ,,DeodatA," igi aminteqte Pachman, resantA de inregistrare gi misurare a impulsurilor repetate. Acest

,,trr-&u cuprins indoielile. imi ziceam ci oricum o si pierd, ca nu lucru le-a reuqit cu ajutorul unor aparate numite ,,pletismografe,,,
avea nici un sens si stau acolo qi sd migc piesele pe tabla de qah.,, utilizate la stabilirea cantitalii de singe din membre, in principal
lntr-adevar, Pachman a pierdut. intr-o prima fMa, elnu a gtiut din degete. Pletismograful inregistreazl., de fapt, inroqirea sau
nimic despre prezenla lui Messing in sala qi despre rolul acestuia
in timpul ambelor meciuri. De-abiain 1.979 ar fi aflat, din revista ingalbenirea extremitalilor corpului - modificiri declanqate, evi-

sovietica Tehnicd Ei $tiingi, cd., la vremea respectivA, fusese ,,rna- dent, prin sistemul neryos simpatic, in timp ce acesta elibereaza
nevrat" psihic.
adrenalini.
Intr*o carte despre strategii in qah, publicati in 1981, Korci-
noi mentiona gi posibilitatea de a ameliora, pe cale de sugestie, Mai intii, experimentatorii au stabilit influenta unor procese

mentale asupra cantitatii de singe din degete. Aceasta se modifi-

ci, de pildl, atunci cind ne incorddm mintea asupra unui lucru,

cind suna telefonul, dar qi daca o alta persoana din preajma cal-

-culeazA mental sau se concentreazA intelectual asupra cuiva qi

aici se vede importanta pletismografului pentru reperarea impul-
surilor telepatice. Semnalele Psi (impulsuri telepatice) receptate
deterrnini o reducere a cantiHlii de singe, intr-un interval de zece

86 ERNST MECKELBTJRG Comunicarea muli w

secunde; totugi, reacfiile vaselor de singe se normalizeazi dupi se intind pini dincolo de lumea noastra spafio-temporala, dupA
circa o jumitate de minut. Dean gi colaboratorii sai au utilizat cei
dintii pletismografu I pentru misurarea modificarilor fiziologice toate aparenfele. Ele ar fi, deci, ,,infinit de rapide" pentru puterea
din corpul uman. Este vorba de modificdri care igi au originea
in impulsuri telepatice incongtiente. Ei ap experimentat la inceput noastra de infelegere; cu alte cuvinte, semnalele Psi il ating pe
cu Mihalaski, care susfinea ci, in seriile de incercari ficute de-a
lungul anilor, a receptat cu precizie aproximativ 80Vo dinimpul- receptor chiar in clipa in care sint generate. Zidul spalio-tempo-
surile telepatice (emotii) cu care fusese bombardat. Mai tirziu, ral existent, in lumea noastrA cvadridimensionala, tntre emifator
echipa qi-a extins aria de experimentare qi la alte persoane. Una
dintre metode prevedea ca ,,emilAtorul" informatiei telepatice sa qi receptor cade, pentru cA semnalele Psi, avlnd alta configuralie
risfoiasci, la intervale de timp diferite, anumite fige pe care erau
dimensionala, iqi ating finta direct, prin ipoteticul hiperspafiu (ta-
notate numele unor persoane. Daca didea peste un nume pe care rim din afara lumii noastre spatio-temporale cvadridimensionale),

ilcunoqtea bine, receptorul trebuia sa reactioneze pletismografic. adica emi{atorul gi receptorul se ,,contopesc" unul in celalalt. Lu-
Ostrander qi Schroeder relateazl despre un experirnent ple- crind dupa principiul comunicarii elaborat de Colegiul de Ingine-
rie din Newark, emifatorul, de exemplu, se concentreazi asupra
tismografic de telepatie reuqit cu excelentul medium american
Eileen Garrett, azi decedata, o femeie cu mare succes in afaceri, unui nume care, pentru receptor, este foarte important din punct
pe atunci pregedinta a Funda[iei de Parapsihologie: ,,Emifitori de vedere emotional. Pletismograful anexat receptorului inregi-
streazl apoi o modificare a cantitafii de singe, corespunzd.toare
aflaii in camere foarte indepartate priveau, intr+ ordine aleatorie
unui pu-nct dintr-un cod stabilit, format din puncte gi linii. Sim-
gi in momente alese absolut la intimplare, numele scrise pe niqte
bolul -'[inie] ar corespunde, in cazul netranimiterii, unui volum
fige. Dean lucra respect?nd reguli foarte stricte gi dubla metoda
oarbA, prin care'nimeni nu putea gti, in afarl de emifator, cind'au nemodificat al singelui. Daci intr-o unitate de timp exact defini-
fost 'emise' numele. Experientele cu doamna Garrett au condus la
reacfii pletismografice iegite din comun. in final, am facut expe- ti se transmit puncte qi linii, dupA metoda pletismograficd se pot
rimente intre doamna Garrgtt, aIlatA in Florida, qi biroul ei din
New York. Degetele ei au fost conectate la un pletismograf, in transmite Ei mesaje mai lungi. Medicul ceh dr. Figar a introdus gi
timp ce un emigtor aflat in biroul ei din New York... examina in Uniunea Sovietica acest sistem de transmitere, independent de
fiqele cu nume. indata ce venea la rind numele unui prieten sau coincidente qi de reaclii spontane telepatice, a$a cum este descris
aici.
al unei prietene a doamnei Garrett, scadea cantitatea de singe din
Semnalele telepatice pot fi masurate, se spune, gi cu ajutorul
-degetul ei degi emitltorul se afla Ia o distanfa de aproape 2 000
-unui ,,tobiscop", respectiv al unei variante a acestui aparat bio-
de kilometri."
metrul pus la punct de cAtre dr. Viktor Adamenko din Moscova.
Interesant este faptul ca au fost testate cu pletismograful gi Tobiscopul serve$te, in mod obignuit, la identificarea exactA a
persoane care nici micar nu au qtiut ca participa la o experienti punctelor de acupuncturi de pe piele, adica a locurilor mai bune

de receptare telepaticA, avind impresia ca nu era vorba decit sf, li conduc4toare de electricitate. Aparatul este capabil, printre altele,
s[ ,,adulmece" acele suprafefe unde fluxul de energie este blocat.
se determine cantitatea de singe. Totugi, la test au ob[inut rezul- Ruqii Viktor Adamenko qi Vladimir Raikov au examinat cu acest

tate remarcabile, ceea ce permite concluzia cA ,Jraficul" telepatic aparat persoane,aflate in diferite stiri ale congtiin{ei. Astfel, s-a
se desfAgoari prin subconqtient.
constatat cd, de exemplu, cimpurile bioplasmat-i"" ul" p".roanelor
Distantele par a nu juca nici un ro1 in calitatea receptarii, ,,v iz ate" prin telepatie reac[ioneaza puternic.
adici ln cota de precizie a semnalelor Psi. Impulsurile telepatice
In ultimii ani, nu au lipsit incercarile de a demonstra ca gi in-

tre oameni gi animale, respectiv plante, existf, contacte telepatice

pe baza emolionala. Datorita unor dovezi practic incontestabile
adunate de biologi qi de cercetitorii comportamentelor, nu mai

poate fi exclusS. existenfa unui asemenea principiu fundamental

88 ERNST MECKELBURG Comunicarea mutd 89

al comunicf,rii in cadrul anumitor specii de animale gi plante, ba de acestea. De fiecare datA cind ,,criminalul" se apropia de ,,mar-

chiar intre forme de viala diferite (de exemplu intre om qi delfin). torii" crutali, acegtia reacfionau, in mod vizibil, cu o ,,spaima"
vecini cu panica; indicatorul galvanometrului bltea exagerat de
Profesorul Gtinther Becker, de la Institutul Federal pentru Stu- rnult intr< parte. Dimpotrivi, persoanele-martori neparta$e nu
au fost ,,bigate in seamii'. Afirmafia lui Backster potrivit cATeia
diul Materialelor din Berlin, crede ci schimbul de informatii lntre
grupurile de termite tinute in recipiente invecinate poate fi expli- plantele ar comunica, agadar, cu alte forme de viata, le-a dat cer-

-cat prin existenfa unor ,,sisteme informafionale nechimice" prin cetitorilor din lumea intreaga ideea de a purcede la experimente

acfiunea ipoteticelor ,,biocimpuri", pe care el gi le imagineazi aseminiloare.
amplasate in domeniul cimpurilor electromagnetice. Din picate, Astfel, dr. Aristide H. Esser, fosti medic psihiatru Ia Spitalul
nu se fine cont de faptul ca aici ar putea fi vorba, eventual, de
cimpuri,,bioplasmatice", aparfinitoare unei alte ordini.dimen- Municipal Rockland din Orangeburg, New York, a chemat 1a ea
sionale. In acest context, tocmai experimgntele telepatice facute
o persoanA-subiect cu un filodendron pe care aceasta il plantase,
asupra plantelor de americanul Clive Backster, care conduce un
laborator cu poligraf la San Diego, California, par a pleda pentru udase qi ingrijise. Planta a fost conectat[ la un poligraf, iar pose-

natura ,pon-fizicir" a semnalelor Psi, adica pentru realitatea inri- soarei i s-au pus un numir de intrebari la care ea, in parte inten-
dAcinarii lor intr-o formi mai subtila a materiei.
[ionat, a dat rlspunsuri greqite. Ca gi.la experienfele lui Backster,
in anul 1966, Backster a reuqit, pentru prima data, a.lutat de poligraful a reacfionat ca qi cind insagi persoana-subiect ar fi fost
un poligraf (,detector de minciuni"), sd demonstreze intr-un mod
conectati.
reproductibil influenla psihicului uman - a conqtiintei - asupra
lnffe timp, s-a dovedit ci plantele nu numai ca pot recunoag-
plantelor. Conectindu*qi dracena (Dracaena masangeana) la
galvaqometrul unui poligraf, pentru a misura, pebaza mutafiilor te oameni gi animale, dar gi reactrioneazhvehement la ranirea sau
conductibilitatii electrice,viteza cu care se urci apa din radacini
in frunze, el a obfinut un model de'semnal, oarecum asemdnitor distrugerea altor fiinte vii. Acest lucru a fost pus in evidenfa, de
cu cel al unui om expus intr-un interval scurt de timp unor exci- exemplu, printr-un experiment cu crevefi vii, pe care Backster,
tafii senzoriale. Uimit de aceste rezukate, s-a hotarit sA provoace utilizind un generator aleatoriu, i-a ristumat in apA clocotit[ la
un moment ales arbitrar. in clipa,,genocidului", reacliile plantelor
noi reacfii prin arderea unei frunze, cind indicatorul aparatului de
mf,surat a sarit brusc in partea cealalta. Experimentatorul nici nu amplasate in incaperea aliturata au fAcut ca indicatoarele apara-
se clintise din loc, insa, gi nici de planta nu se atinsese ca si-Ei'
tului de masurat sa sara pini la tampon.
transpuna intenlia in fapta. Mai tirziu, Backster a descoperit ca Pentru a demonstra vizual contactele emoiional-telepatice

plantele sale, de a caror intrefinere se ocupa personal fara intre- dintre biosistemele om-planta (UP-VP*), planta+m (VP*UP),
animal-planta (AP-VP) etc., dr. Viktor Iniuqin de la Universi-
rupere, reacfionau fafa {e el chiar gi de la distante mari (de pina tatea de Stat din Kazahstan a utilizat un laser. Cu ajutorul unui
la 1 000 de kilometri). in timpul unei plimbiri,,raspunzind unei dispozitiv hipersensibil, bine protejat impotriva influenlelor ex-
inspirafii de moment, el a incetat sa mai cronometreze timpul terne obiectul-[inta (planta) care jgca rolul,,receptorului" pen-
ce-i era necesar pentru a reveni la locul de unde plecase. Mai tir-
ziu, a constatat cu uimire ca, in clipa respectivi, indicatorul poli- - -,tru semnalele emo[ional*telepatice se afla intr-o cugca Faraday
grafului la care conectase planta,deviase vioi". Persoanele care,
el a putut constata ca plantele reac{ioneaza vehement la ,,lipetele
urmind indica{ia experimentatorului, au ars frunze de plante sau de durere" ale pisicilor supuse qocului electric. In aceastd. expe-
le-au distrus intr-un mod asemanitor, la o ,,confruntare" cu alte rien[a, intensitatea.razei laser, polarizatl qi trimisA prin frunza de
plante aflate intr-un spafiu similar, au fost imediat n,identificate"
planta, a crescut sensibil.

Cercetarea experimentala a activitalilor emotional*telepati-

ce ale dife:ritelor sisteme biologice gi intercdndifionlrile acestora

@s.20-211n.red..1.

90 ERNST MECKELBTIRG Comuniiarea muld 9l

ar putea nu numai si contribuie la cristalizarea teoriei, ci, avind Serviciul american de informalii DIA qtia, tncA de la mij-
in vedere metoda poligraf-planta a lui Backster, sa deschida noi locul anilor gaizeci, ca sovieticii, dorind s[-qi completeze intr-o
posibilitatri de interogare a agenlilor gi prizonierilor de razboi. De anumita mlsuri sistemele electromagnetice de comunicare de
exemplu, datorita ,,rnirosului', lor fin pentru semnalele emo[io- bord, iqi instruiau din ce in ce mai mult cosmonautii in stapinirea
nal-telepatice,,emise" inconEtient de cei supuqi interogatoriului,
plantele ar putea servi drept ,,detectori vii de minciunil. tehnicilor de transmitere telepaticA a informafiilor. Sisteme codi-
sa abordim acum o'alt[ specie de biocomunicare utili2abila ficate, precum cele descrise mai sus, utmau si facA qi aici comu-
strategic. nicarea mai sigura. Americanii au ficut incerciri aseman[bare
tanfa, din in capitolul precedent, am faalccuot nstqrarritneforermfearilriiilolar,imu p^hoipr-- in timpul eelei de-a treia misiuni lunare, ,,Apollo 1.4", la inceputul
punct de vedere militar qi lunii februarie 1971. Astronautul Edgar D. Mitchell a incercat de

nozei induse telepatic (telehipnoza), o specie deosebit de perfida, 150 de ori in total sA comunice telepatic cu Bersoane de cOntact
care s-ar putea solda cu subminarea insidioasa a unui inamic po- de pe Pamint. Rezultatele experimentelor cu Apollo 14 au fost
tential, cu
defensive. lrOdarea permanenti a capacitlfilor sale economice qi consemnate in detaliu qi publicate in Journal of Parapsychology.
Probabil ci, prin anumite procedee de seleclie, pot DeSi Revista de Navigalie Maritimd Sovieticti scria, in 1967,
ii
,Jecrutali" medium-i capabili sa-gi exercite gi de la distanle mari ci ,,in spa{iul cosmic comunicarea telepatici este mai uqoara de-
influenla mentala. Despre pericolele legate de telehipno zd. aver-
tiza gi colonelul John B. Alexander, irrstudiul sau citat deja de cft pe Prmint", experien[ele programtlui Apollo au fost mai pufin
mai multe ori: ,,Hipnozatelepaticitreprezinta gi ea un important reugite, ceea ce trebuie pus, probabil, pe seama stresului din tim-
poten[ial militar. In plus, sint avute in vedere qi alte meiode de
comunicare mentala. Dupa ce va fi realizata gi perfecfionati, ar pul primelor expedifii selenare. Se poate presupune ci qi ru;ii qi
putea deveni de actualitate qi transmiterea directa de iriformalii
de la un agent sau un grup de agenfi la un anumit grup de recep_ americanii lucreazi de atunci intens la comunicarea telepaticl di-
tori. Esenlial in acest cadru este ca receptorul informaliei sa nu
observe ca i se insufla ginduri ce provin dintr-o sursd. *traina, rectA, adici la metodele de comunicare apte sf, funclioneze gi fara
este vorba de propriul siu bagaj intelectual.,, "i
sA creadA ca un sistem codificat.

Numeroase minute ale experimenteloi rui vasiliev atesta in Cu privire la eforturile sovietice vizind stabitzarea comuni-
mod semnificativ existenta fenomenului de adormire--trezire in-
dus-pe telepatica, carii telepatice, in raportul DlA PT-181U12-75 se afirma: ,,Con-
puri mi-lcitaalere. Raikov fenomen cu siguranli exploatabil qi in sco- tinuindu-qi cercetfile de telepatie, sovieticii cautA solufii prac-
gi Naumov au efectuat, mai tirziu, experi_ tice de reproducere qi consolidare a acestui fenomen, pentru a-l
mente de telehipnozl,la fel de reuqite. in laboratorul doctorului
putea controla mai bine. Posibilitatea de a controla gi manipula
Pavel Guliaev de la Institutul,,Behterev" de Cercetare a creierului
din Leningrad, au fost induse caritati telehipnotice chiar qi unor congtiinta umand. trebuie considerata telul-lor suprem."
persoane neexperimentate din O metodi simpli de cultivare gi stimulare a aptitudinilor
punct de vedere mediumnic, cali-
tati c] care acestea gi-au putut adormi prietenii de la distanta. telepatice utiliza inginerul sovietic Vladimir Fidelman in cadrul
Seciiei de Bioinformafie a Institutului ,,Popov" din Moscova. in
De asemenea, in situatiile de c/.zitdin domeniul astronauticii cArtea lor Psi:Training @regittirea in domeniul Psi), Ostrander gi
-militare, telepatia poate contribui substantial mai ales daci prin Schroeder descriu metoda ,,teleblinkel' a acestuia: ,,[Fidelman]
a pus un numir, de exemplu 8, deasupra unei surse de luminx qi,
inducerea unui impuls electromagnetic nu pot fi stabilire legaturi cu ajutorul numarului 8, a ff,cut-o si clipeascA ritmic in direcfia
-radio normale la menlirierea fluxului informatrional intre n-avele emifatorului telepatic. 'Cintati', l-a invitat el, 'cintafi 8, 8, 8, in
ritmul luminii.' L-a pus pe emifitor sA se cufunde in 8, pina cind
spatiale qi sta[iile de la sol sau punctele de sprijin submarine.
acesta nu a mai vf,zut nimic altceva decit un 8 de mare claritate

pe un ecran imaginar din mintea sa. Fidelman relata ca, dupa ce

s-a antrenat in aceastA tehnicl, emi[atorul siu a reuqit si trans-

92 ERNST MECKELBURG Comunicarea muti 93

T1la r1nui receptor, la o distanla nu mai mare de 1,5 kilometri, La fel ca microundele, qi alte domenii de frecvenla ar putea
100 din 134 de numere. Luminile cripitoare are rui Fidelman i-au
ajutat, fara indoiala, pe emilatori sd. se concentreze servi nu numai la transmiterea cvasi-acustici a informafiei, ci qi
in felul acesta, sa gindeasca mai precis.,, mai bine fi, la consolidarea gi stabilizarea elementelor de conqtiinla (impul-

De cind se gtie ca microundele pot pf,trunde direct in creier suri mentale) emise telepatic, precum qi la primirea de informatrii
provocind acolo, printre altele, qi senzutrii de ,,sunet,,, este exclus pe cale de teleperceplie (remote viewing), dupa cum arata. siste-
ca acest domeniu de frecvente erectromagnetice si nu fie utilizat
pentru initierea $i/sau stabilizarca impulsurilor telepatice. rnele combinate computer/EEG, dezvoltate atit in Statele Unite,
Acest curios fenomen sonor asociat cu microundele este de- cit qi in Rusia.
scris de Paul Brodeur drept un ,,biziit, fluierat, guierat, ticAit sau
huruit". Fenomenul a fost perceput ra diferite grua" a" int"nrit t", La Universitatea din Missouri, neurofiziologul dr. Donald
chiar pina la o departare de circa o sut{ de meiri de antena emitra- York gi logopatologul dr. Thomas Jensen au ficut experien{e cu
torului. Interesanta este constatarea aqa-numitul ,,neurofon", un aparat cu ajutorul caruia informatiile
rui Brodeur: ,,Dar sunetul nu pot fi incorporate direct in creier qi in sistemul nervos, fara con-
parea sa vini de departe. mai curind dintr-un punct situat la mica
cursul organelor de sim! obignuite. La vremea respectivi, oame-
distan[a de mijlocul lobului occipitar, gi a fosi perceput qi de oa- nii de qtiin(a au putut identifica qi descifra, in modelele speciale
meni aproape surzi
sau care fuseserd. legali la ochi.'Era clar ca, a1e undelor cerebrale, 27 de cuvinte qi silabe. Ei au reuqit sa puna
in general, senzalia nu avea nimic de-a-face cu undele acustice
modelele electroencefalografice a circa 40 de subiecti in rela[ie
propagate prin aer; nu era, la drept vorbind, o senzdfie auditivA.,. de reciprocitate cu exprimarile verbale qi chiar cu citeva rostiri
Biologul american dr- A[an H. Frey, de la Instiiutur particu-
lar de cercetari ale cuvintelor gindite de subiecti. Pentru ca prin supravegherea gi
din anii qaizeci, ,,R.andom1ine", ex-pseturitmereon. ta cu microunde inca
la cererea Marinei ,,citirea" electroencefalogramelor sA poatA intra in legAtura cu
unite, pentru u ,tuaiu
influenfa ,,acusticd." a acestora asupra creieruiui u-un. intr* handicapatii, dr. York qi dr. Jensen au alimentat un computer cu
plica[ie finala se spune, printre altele: ,,Cu ajutorul unor semn"a*le- vocabularul purtat pe unde cerebrale de electroencefalogramele
modulate bazate pe microunde, rugii ar putea'trimite' in creier nu
doar sunete, ci chiar cuvinte intregi, p" care persoana respectiva unor persoane care iqi pierduseri. vorbirea in urma unor lovituri.
le-ar lua drept perceplii acustice. Faia sa-gi dea seama, aceasta Este in firea lucrurilor sa ne imaginam cA, prin aceasti metodi
p:r:"_*1a_r merge pin4 acolo, incit si le considere propriile sale sau printr-una asemi.nd.toare cu ea, pot fi descoperite qi manipu-
idei. [...] Cel astfel manipulat nu ar simfi citugi de pulin irrnu"rr_
{a exercitati asupra sa, deoarece densitatea mica de putere nu ar late - chiar qi de la distan{e mai mari - continuturile mentale
compofia nici un fel de inconveniente." Brodeur mai rernarca:
,,In l973,la Institutul de CercetAri 'Walter Reed, al,Armatei au conqtiente sau inconqtiente ale purtatorilor de secrete militare qi
politice, de vreme ce existi un principiu general privind trans-
f"reugit acelagi lucru dr. Sharp qi colaboratorii sii, in
punerea modelelor encefalografice specifice fiecarei persoane in
ei ingigi. Stind intr-un spatiu captugit cu materiar ro"n"opa"uris"onr1b"ant,
dr. Sharp a recunoscut sunetuliitorva cuvinte care nu fusesera semnifica[ia lor semanticd.. Atunci, intr-adevAr, dupA un principiu
rostite, ci modulate, cu ajutorul unei audiograme, pe o radiaiie de de tranqmitere a gindurilor atit de tehnicizat, ar trebui ca qi tele-
microunde de 2 gigahertzi." inacest caz, cJva totarmente abstract
pa[ii sa poatA fi iqstruiti fara efort pentru servicii cu destinafie
-s-a transformat in ceva ,perceptibil" spirituaricegte asociabil,
rnilitara gi de spionaj.
Analogiile cu telepatia nu pot fi evitate.
MW

Anali.r,a unuifenomen 95

ANALIZA UNUI FENOMEN numAr de dimensiuni, qi lumea noastri, pentru a putea elabora un
rnodel intuitiv de lucru.
,,Teoria este aceea care face deosebirea
intre lucrurile observabile. ". S*a aratat deja ca, la inceput, oamenii de gtiinfa rugi gi ame-
ricani au incercat sa explice comunicarea telepatica prin actiunea
Albert Einstein ( 1879-1955) undelor electromagnetice, adici dupa principiul radioului. La fel

in capitolul precedent, am menlionat reacfiile fiziologice la ca in cazul undelor, existau qi aici ,,emi[f,tori" qi ,,receptori" tele-
impulsurile telepatice primite. Aceste reacfii, inregistrate cu ple-
tismografe qi poligrafe, nu sint, firegte, semnale bioinformatice patici - denumiri complet nepotrivite, care s-au pistrat pina i1r
in sine. Undeva, insi, in corpul uman, animal sau vegetal, impul-
surile telepatice, evident nefizice qi neutre din punct de vedere r.iua de asthzi, chiar daca numai cu sens figurat. Ipoteza electro-
spafio-temporal, se transformi, fiind impulsuri care penetreaza
fara efort barierele materiale ale lumii noastre, cum ar fi cugtile rnagneticl a fost mai tirziu pusl condifionat in disculie de cf,tre
Faraday. in unele locuri, aceste semnale Psi trebuie sA stimuleze l.eonid Vasiliev qi alti oameni de gtiinfa,dupA ce s-a demonstrat
ca subiectii aflafi in cuqti Faraday, apte sa neutralizeze undele
forme de energie qi forfe cunoscute, care, la rindul lor, declanEea-
clectromagnetice, sint ei ingiqi influenfafi telepatic, qi chiar de la
zd mai departe reactii biochimice, bioelectrice gi de alti naturf,,
distanle mari.
dar masurabile. Asupra acestor locuri de contact qi de transfor- Vasiliev a folosit drept cuqti Faraday, printre altele, qlmere
mare din corpul omenesc, asupra cuplarii noastre cu alte sisteme
insufletite, ba chiar gi cu unele neinsufletite, existi. ipoteze foarte de plumb cu capace, care erau cufundate in jgheaburi circulare
bine structurate. in cele ce urmeazi, vom reveni la ele mai des. umplute cu mercur. Totugi, spre marea uimire a experimentatori-

Aici intereseazd. deocamdall problema originii qi a modului lor, impulsurile telepatice au pAtruns in interiorul camerelor. S-a
demonstrat, de exemplu, ca subiecfilor le-a fost indusi starea de
de manifestare a comunicarii telepatice care, aparent, pune sub
semnul intrebarii cunogtinfe qi legitafi gtiintifice fundamentale gi somn pe cale telehipnoticA.
genereazl indoieli cu privire la temeinicia imaginii noastre asu-
pra universului fizic mirginit cvadridimensional. Poate ca, in lu- Picitura care a umplut paharul a fost descoperirea fAcuti de
mea noasf a supertehnici zath, plin6. de epi soade stupide, anticipat
programate, ignoram nigte realitati ce tin de spirit gi de o ipostaza citiva oameni de gtiin[l din Est qi din Vest, care au constatat ci

mai subtili a materiei *,,universuri" invizibile care coexisti cu aceste cuqti Faraday sint permeabile la radiatiile electromagnetice
noi, in cuprinsul cirora se desfiqoara nu numai activitAli telepa-
tice, ci gi toate celelalte activita! Psi. in cautarea principiuluide de frecvenfe foarte inalte gi foarte joase gi cA acestea nu pot fi
functionare a comunicirii telepatice, trebuie sA sondd.m, inainte atenuate prin blindaje metalice decit in mici mlsura. Prin ,,frec-
de toate, interacliunile dintre aceste realititi ipotetice, cu un alt venfe foarte inalte" se infelege spectrul relativ ingust al micro-

undelor, iar prin ,,frecvenfe foarte joase", domeniile cu frecvenfe
YLF (Very Low Frequency,lC-30 kHz) qi ELF (Extremely Low
Iirequency,l-100 Hz).

Oamenii de gtiinff ruqi din grupul lui Kogan considerau, la

vremea respectivi, ca este posibil ca transmiterea de impulsuri

lelepatice sa se dBtoreze undelor electromagnetice de frecvenla
cxtrem de joasi, a$a cum se glsesc ele in naturf,. Astfel, s-a pre-

supus ca intre frecventele activit{ii cerebrale qi cele din natur[

ar exista un raport de.interactiune, proces din care ar rezulta mo-
dele de interferenfA, ce se extind apoi asupra intregii ionosfere.

Asemenea modele ar putea produce tipare mentale sau impresii

asem4nAtoare la persoane care dispun de o aceea;i sensibilitate gi
de experienle corespunzlfioare. Undele naturale din gama ELF,

96 ERNST MECKELBTJRG Analizp unuiJenomen 97

imprimate cu anumite reprezentAri, cii-adromarijnloiqctiereacseopcitaofriui ludie-idseei . comunicarea telepatici se reahzeaza fari concursul simtru-
date exacte, intrlr ikrr cunoscute nouA $i nu se gase$te
spune - nu neapirat relatie detectabila cu

despre cele gindite. chiar daci informatiile transmise ar fi de na- rr r r<lcle electromagnetice ;
tura complexd., mecanismul generator de modele ar putea totugi . unele cazui de telepatie spontana (ca gi de vizionarism pa-

sd' adune destule ,pietre de construcfie,, in creier, ci sa lase sa ranormal) contrazic cauzalitatea (aceasta constatare se referf, qi

pdmnda in conqtiinta receptorului impresia de ansamblu aproxi- la precognifie, adici la anticiparea unor evenimente viitoare, un

mativ corecta. Acest sistem ,,natural" de transmisie electr6mag- Icrromen incA impenetrabil pentru qtiinla de azi).

netica parea sa necesite, dupa opinia de atunci a oamenilor de Plecind de la rezultatele cercetarilor in domeniul telepatiei
gtiin{ri rugi, o energie mult r-nai ridusa decit cel al unor modele
comparabile, care f,restrpuo6uu ci numai creierul trebuie sd asi- intreprinse de dr. R. Targ gi dr. H.E. Puthoff de 14 Institutul de
gure toata enelgia necesarA pentru comunicarea telepatici. Unde Cercetari Stanford, profesorul de fizica John Hasted, docent al
joasa frecventA se gasesc in intreg domeniul
1Wt3Ftg.gaileEdLeFc.eEalemasei produc prin schimbari geomagnetice qi prin Cviozilteagtiuinlui1B9i8r3kb, einckcaadl rUunl uivneursi istatufdi iduindeLsopnrderaex-pepriemceanrteelle-adme
-psihocinetici efectuate acolo considerf, cL ipoteza electromag-
activitlti solare, precum gi in condifiile func(ionArii unor aparate
netici este complet nesatisfAcitoare. Iata argurnentele lui:
electrice, qi sint observabile qi in domeniul de rezonanla cuprins

intre'l qi 33 hertzi. Activititile electrice naturale de la suprifala
creierului omenesc [in, de asemeiea, de domeniul ELF.
Unii oameni de gtiin[a stnt de plrefe ca partea cea mai de jos . Potentialele electrice de la nivelul craniului (subiectul fiind
emilatorul telepatic) stnt mult prea slabe pentru transmisiile tele-
a acestui domeniu de frecvenle favofizeazl- cel pufin _ activi_ patice; este vorba de poten[iale stabilite encefalografic, care nu
sint constante in timp qi eare, dupa toate aparenfele, oricum nu
Htrile paranormale. Astfel, in preajma unor persoane care au in_ pot comunica nici o informafie.

cercat sa declangeze activitafi Psi, s-ar fi constatat slabe efecte de . Creierul nostru nu este ficut sa primeascA qi sa descifreze
cimp electromagnetic, ale cAror variatii de frecven[i (3-6 hertzi)
semnale electromagnetice puie cu un inalt grad de eficacitate.
concordau surprinzitor cu frecvenfele activitatii electrice a creie- . Numaio radiatie de frecvent6 extrem de joastr @LF, undele
rului. Dar acest lucru nu inseamna, in mod obligatoriu, c6 meto_
dele de interferenla men[ionate aici sint purtatoare de semnale cele mai lungi) poate invinge distantele qi blindajele; capacitatea
telepalice. S-ar putea foarte bine ca ele doar sa stimuleze qi/sau ei de transmitere de informafii este, insx, mult prea mica. Undele
din gama ELF transmit informafiile prea incet, iar transmiterea
sl stabilizeze activitafi telepatice qi paranormal-vizionare. impulsurilor telepati0e se rcalizeaza, de regula, mult mai repede.

Independent de controversele dintre susfinatorii qi adversarii . Comunicarea telepatica prin unde'electromagnetice ar tre-
ipotezei eJebtromagnetice modificate, controverse pricinuite de bui s[ fie insotita de efecte de departare gi de blindaj; acestea nu
au putut fi detectate, insa, nici la experimentele de teleperceplie
comportamentul straniu al radiatiilor de foarte inalta gi foarte gi nici la alte experimente similare.
joasa frecvenli, savantul sovietic I. pamov, din Sverdlovsk, pre_
zenla, in 1966, trei paradoxuri constatate la transmisiile bioinfor- ,lpoteza electromagnetica nu ofer& nici o explicalib pentru
-matice (telepatice) fenomene care contrazic, de fapt, aceastA pre- gi retrocognilie.

ipotezh fizic-conventionali : . Dovezi convingd.roare in favoarea ideii ca, deci, comunica-

. comunicarea telepaticA este independenta de distanlA (pu- rea telepatici gi alte fenomene tinind de percepfiile extrasenzo-
terea reflectati a senmalelor electromagnetice scade, insa, pro_ riale nu se pot sprijini pe priiicipiul transmisiei electromagnetice

porfional cu patratul departarii lor de receptor);