Ernst Meckelburg - Agentii PSI

2AO ERNST MECKELBT]RG Arma psiho : electronica ?mpotriva constiin(ei 201

Unii cercetatori ruqi se ocupi deja de mai multe decenii de modalitali de a afla mai multe despre importanla practica a efec-
efectele luminii fluctuante asupra sanAtifii gi de utilizarea aces- tului luminii fluctuante pentru aplicafii militare.
tora in rezolvarea unor probleme militare speciale. Pe aceasti te-
ma gi despre propriile lor cercetAri, oamenii de gtiinla au discutat Multe indicii conduc la concluzia c{, in tirnpul Razboiului
deja in cadrul unui simpozion tinut in Statele Unite in anul 1957.
O sinteza a faptelor eseltiale ale acestei discufii face si transparA Rece, rugii au testat gi in domeniul militar aparate emilatoare de
importanta efectului luminii fluctuante in influen[area controlati. lumina fluctuanta qi blifuri de mare capacitate. C. Dodge relata
despre niqte blifuri neobignuite emise ia vremea aceea de citre
a comportamentului uman : rugi de pe vasele de razboj gi de pe avioanele cu mare autonomie
de zbor de tipul ,,{Jrs", ,,Bursuc" qi ,,Bizon". Acestea erau obser-
. Lumina fluctuanta poate rulbura grav funcfiile normale ale vate mai des in legatura cu operatiuni de recunoagtere ale Aviatiei
sistemului nervos uman. militare, respectiv ale Marinei americane, gi duceau, in funclie

. Aceste tulburAri se pot traduce prin somnolent6., incon- de culoare qi intensitate, la dezorientarea sau chiar la orbirea tem-

gtienta, stari hipnotice gi alte forme de influen{are a congtiinfei, porara a personalului militar vizat. Astfel, pilotul unui avion de
dar qi prin leliniqte, stiri de iritare, tremurul pleoapelor, migrena, vinltoare american de tipul F-102 declaraca, la sfrrqitul lui 1968,
in timpul unui zbor de noapte, a fost orbit de o razd de lumina
-teama etc. In plus, ele se infaligeaza ca iluzii de exemplu, sen-
strAlucitoare emisd., o data cu niqte impulsuri luminoase rogietice
zalii cromatice, modele de migcare sau alte ,,niluciri". Aceasta (1,5 blituri pe secundi), de un avion rusesc de tip ,,Urs,,.

poate conduce la impiedicarea perceperii optice a obiectelor ce La incidente asemd.natoare, in cursul cd,rora ruqii s-au folosit
se gAsesc in cimpul vizual al celui afectat.
de emitatoare manuale de lumina fluctuantd., se spune ca s-ar fi
. Efectele luminii flrictuante, care tulbura congtiinta, apar la ajuns, in anii qaptezeci, deasupra Marii Mediterane. Ca masura
frecvenfe inrudite cu ritmul alfa al electroencefalogramei (la 10 de protecfie impotriva efectelor luminii fluctuante, experfii ame-
hertzi). Nelinigtea sau stlrile de iritare au fost observate la bli[uri ricani in probleme de apirare au recomandat ochelari prevazufi
aperiodice sau ritmice, in intervalul de frecvenle de 3-5 hertzi. cu filtre speciale.

. Activarea electroencefalogramei prin efectul luminii fluc- Modific[ri comportamentale se pot obfine qi cu ajutorul mo-
melilor chimice (feromoni) de categoria celor folosite de mult, in
tuante este un fenomen cunoscut; totugi, nu toate persoanele tes-
tate au reactiile scontate. special pentru combaterea insectelor daunitoare. Posibilitatea de
a le utiliza in domeniul militar, unde, ca mind bender (mijloc de
. U$urinta cu care se poate realiza activarea nu este corelati incovoiere a congtiin-fei), trebuie sa contribuie la slAbirea com-
cu comportamentul emofional, respectiv cu ciclul somn-veghe al
celor afectati. Iluziile declangate prin lumina fluctuanta ar putea bativi6trii, prin influentarea comportamentului psihic ai fizic al
servi, totuqi, cabazapentru o rnetodA siguri de misurare a stari- trupei, rezulta dintr-uh articol publicat de M.G.J. Beets cu oca-
lor de teama. zia unui simpozion [inut la Londra in septembrie 1969, pe tema
simturilor mirosului gi gustului la vertebrate. in lucrarea sa, Beets
. Reactriile la lumina fluctuanta nu sint declangate de retini,
ci, dupa toate aparentrele, de anumite procese din sistemul nervos z6bovegte asupra dezvoltarii de noi substanfe generatoare de mi-
rosuri, substante care pot fi produse sintetic fira cheltuieli mari
central. qi care pot inlocui steroizii naturali, extrem de complecgi gi care
. Reacfiile depind nu numai de luminozitate, ci qi de alti fac- degaja un miros putemic.

-tori de exemplu de.intervalele luminos-intunecat, de contraste- Medicii gi farmacologii gtiu ci secreliile glandelor endocrine
influenfeazi durabil metabolismul qi ca aceasta poate duce la o
le de fond, de dispersiile de lumina optimale.

. Situaliile de stres, a$a cum apar ele printre altele in timpul
acliunilor de luptA, s-ar putea dovedi posibilitali de testare sau

202 ERNST MECKELBURG Arma psiho : electro ni.ca ?rnpotriva cong tiinlei 203

modificare a funcfiilor corporale. Dacf, feromonii s-ar lasa in- inforrna{ii, reiese cf, rugii gi americanii lucrau, cel pufin in trecut,
diguili, prin glandele endocrine gi prin creier, in fluxul sangvin,
cu mare infrigurare la asemenea proiecte.,Nu este deloc greu de
atunci celor ,,infectafi" in acest mod li s-ar putea provoca sen-
imaginat cd., la anumite randamente, frecvente gi valori ale pulsu-
za[ii de oboseala, foame qi sete, respectiv stare de veghe gi de ac-
tivitate, fara ca ei sa-gi dea seama de situafia lor de ,,marionete". lui, conexiunile din creier pot suferi influente de durata. lungimi
Dar gi frecvenlele extrem gamele de
Autorul documentafiei DIA ST-CS4I-169-72, care cindva avea ' de joase - din
caracter secret, nu exclude posibilitatea ca, dupl rezolvarea unor
probleme aplicative tehnice, feromonii sintetici ai lui Beets sa se de unda VLF gi ELF - se preteazi, datoriti efectului lor psiho-
dovedeasca o arma periculoasi. Cu ajutorul 1or ar putea fi deter- activ, la influentarea conqtiinfei umane. Dupa cum qtim deja, sa-
minate, probabil, insectele siciitoare sau periculoase si se adune
vantul rus dr. Ippolit Kogan a identificat undele purtitoare ELF
in locuri precise - de exemplu, in tabere militare -, sau ar putea
(1-100 hertzi), modulate cu ,,ginduri" (modele de congtiinta),
fi accentuat comportamentul agresiv al unor animale. Cercetatorii drept cauza transmiterii semnalelor telepatice gi a altor semnale
rugi ar fi descoperit ca anumite solufii de lisina qi alanina (amino-
acizi ce se glsesc in albumine) se preteaza la atragerea tin[arilor Psi. Ci americanii aveau o viziune asem[nitoare Ei ca admiteau

Aedes. posibilitatea mutafiilor de personalitate prin emisii ELF modifi-

Tacticile pebazl. de lumina fluctuanta gi feromoni au o razL cate reiese din nigte experienfe efectuate cu ani in urmi, in lega-

de acfiune limitata. Din aceasti canrzt, ele prezinta dezavantajul turA cu proiectul de comunicafii submarine ,,Sanguine" (,,Singe
ci il obligi pe utilizalor si opereze in imediata apropiere a adver-
sarului. Marile unitatri de lupta, stalionare sau mobile, ar avea ne- fierbinte") al Marinei Statelor Unite - proiect rebotezat ulterior
voie, pentru dezactivarea lor temporara, de tehnici de infiltrare
SEAFARER (,,Matelot" ; vezi,,Explicarea unor termeni").
moderne, cu raziL mare de actiune.
Cimpurile electromagnetice sau gravitafionale, mai cu seamtr Deqi, la vremea respectivd., uneie oficialitati au negat ca ar fi

frecven[ele modulate cu semnale psihotronice (,,ferestre1e magi- fost intreprinse aceste experimente Psi suplimentare, corespon-

ce"), ar putea fi ulilizate, foarte curind, la influentarea unui ad- dentul ziarului Washington Post, J.L. Wilhelm, a informat ci

versar potential" Intre undele gravitalionale obignuite qi fiintele Laboratorul Central de Electronici al Marinei, din San Diego,

vii exista, dupa cum se gtie, o corelalie permanenti, de cele mai California, a participat, totuqi, la unele teste speciale, sub condu-
multe ori pozitivi. Dar radialia gravitalionalf, puternica, aplicata
cerea unui as al bionicii.
-corespunzf,tor lucru pe deplin rcahzabil-, ac\ioneazl, probabil,
Proiectul de c<imunicatrii SEAFARER a fost men[ionat ofi-
in mod distructiv asupra conqtiin{ei fiinfelor superior organizate,
cial, pentru prima oari, in 1986. La acea dati, Marina Statelor
derutind-o sau chiar raviqind-o complet.
Distrugerea trupului nostru fizic intr-un mlcel atomic nu ar Unite intentiona si construiasci o imensi statie de transmisiuni

fi nimic in comparafie cu nimicirea totalA sau partiaH, provocatA in Wisconsinul de Nord, pregitita in orice moment si intre in
gravitalional, a conqtiintei noastre, cici aceasta ar echivala cu o
acfiune, aptA sa asigure legatura radio directA intre preqedinte qi
moarte ln dublu sens.
Dintre undele electromagnetice periculoase datorita efectelor submarinele atomice americane care opereaza in toati lumea. Pe

lor psihice gi fizice, radiafia de microunde pulsatorie (300 mega- o suprafafl de aproape zece mii de kilometri patrafi urma sa fie

-hertzi 300 gigahertzi) s-ar putea dovedi deosebit de eficace in ingropata, la o adincime intre unu gi doi metri, o gigantici anteni

rrranipularca oamenilor. Din unele studii ale serviciilor de contra- radio, care sa reflecte circa 30 de milioane de wati in domeniul

ELF.

Din cauza reac{iilor vehemente ale organizafiilor ecologiste

de acolo, Marina s-a gindit si mute in Texas instalafia plinuita.

Neputind si infringa nici rezistenla indirjita a texanilor, ea a in-
cercat, in cele din urmi, sl se stabileascf, in Michigan. Diverse

initriative cetiteneqti au ficut sd. egueze gi acest proiect, astfel cA

abia in anul 1971 comandamentul Marinei gi-a putut construi, pe

204 ERNST MECKELBURG Arma psiho : electro nica tmpotriv a conStiinlei 205

malul lacului Cham din Wisconsinul de Nord, o mica instalatie cepfiile extrasenzoriale, radiestezie, efectele psilotronice gi fe-

ELF, cu care voia sh demareze cercejiri fundamentale. nomenele paranormale lnrudite.

Antena experimentali, lungi de ctte 50 kilometri pe direc- La sfirqitul anilor gaptezeci, expedii occidentali tn comuni-
calii au observat, cu ingrijorare crescindi, o intensf, activitate a
fiile est-vest qi nord-sud, este incastratain formafiunile stincoase rugilor in domeniul frecventelor ELF de 5 pini la 15 hertzi, adica
izolante ale scutului laurentin (canadian). Cu ajutorul ei, la o pu-
tn partea psihoactivi, declangatoare de efecte nucleare neuronale,
tere mai mica de I watt, au putut fi transmise ordine cltre subma- a spectrului electromagnetic. Aceste unde de extrem de joasi frec-

rinele aflate sub banchizele Oceanului Inghefat de Nord. Secretul ventA slnt modulate pe unde purtAtoare de inalti frecvenp, din

in jurul acestui proiect nu a putut fi pastrat, datorita vastelor lu- intervalul de la 5 la 30 megahertzi (unde scurte), radiate cu o pu-

crfi de terasament pe care le-a necesitat. tere de peste 40 de megawafi. Daca la transmiterea de modele de
unde ELF modulate psihotronic se folosesc frecvenfe purtitoare
-Dupa ce s-a ficut dovada ca liniile electrice obignuite gar-
din intervalul megahertzilor, atunci aceste semnale active psihic
durile electrice, liniile telefonice qi liniile tle transport al dnergiei
pot fi lansate printr-un fel de efect de focalizare (sincronizare).
electrice etc. - induc tensiuni mari in antenele ELF paralele,
Bearden numeqte semnale ,,cioc{ioc" aceste frecvente complexe,
ceea ce provoaca o contaminare electrici a zonelor respective, evident din cauza ac[iunii dizolvante pe care o au asupra psihi-
cului. Se pare cl ele ar fi cam de douazeci gi cinci-treizeci de ori
ecologigtii locali au protestat din nou impotriva acestui program mai puternice decit cimpul magnetic terestru, care oscileazl lntre

de experiente. Afirmalia unor savanfi, gi anume ci smogul elec- 7,0 qi 7,5 hertzi.
Prin oscilatriile cimpului magnetic terestru la 7,5 hertzi, de
tric ar avea o influen[f, durabilA asupra ritmului biologic, cores-
exemplu, undele cerebrale ale omului, ale mamiferelor in gene-
pundea intocmai adevarului. Unele cercetiri efectuate atunci au
ral, trec lin in stare de oscilare. Semnalele ,,cioc-cioc" puternice,
dus la constatarea c[, daci survoleazf, in mod repetat antenele care transmit frecvenfe ELF mai joase sau mai inalte (10 hertzi,
de exemplu), pot, dimpotrivi, s[ se aglomereze sau sf, se interfe-
ELF activate, gigtele qi ra{ele silbatice, ca gi pescf,ruqii tineri, iqi
rczeparlialcu ritmurile slabe de cimp magnetic care devin active
pierd temporar simful de orientare. Despre ctini se gtie c[, sub in mod normal in creierul uman. Altfel spus: undele cerebrale ale
persoanelor bombardate cu puternice emisiuni ELF se aliniazi
influenfa smogului ELF, li se ridicain mod vizibil tensiunea arte-
frecvbnlei ,,cioc{ioc" induse artificial; ele sint preluate pa{ial
riala. La insecte se poate ajunge, in asemenea situafii, chiar la de citre aceasta.

muta[ii genetice. Prin simplul adaos al tiparelor modulate dorite, pot fi pom-

in cele din urma, cind s-a constatat o pondere.anormal de pate semnale informafionale direct in complexul conqtiinfA<reier,
provocind.astfel, in cercuri iargi ale populaliei, reacfiile men[io-
ridicatf, a serului triglicerid, tipic pentru apoplexii qi probleme
nate rnai inainte.
coronariene, la tehnicienii Marinei expugi un timp mai indelun- Spre deosebire de procedeele de modulare pebazl de frec-

gat unor doze slabe de radia[ie ELF la instalafia experimentali, venli folosite in tehnica radio, la adaosul de modele psihotronice
fiecare foton al undei purtAtoare electromagnetice este modulat
^oroietnctuNl eSwEsAleFtAteRrEnRr. a fost sistat. de Asociafia pentru o
411978, publicati -corespunzf,tor. Astfel, fiecare foton rezultat, dupA cum se gtie,
-al produsului ,,energie x timp" poartd. ftr componenfa sa tem-
Piihologie Umanisti; Robert C. Beck descria amanuntit efectele
porali intreaga informafie psihotronicd..
cimpurilor ELF create artificial: ,,Cfmpurile ELF de 6,67, res-
pectiv 6,26 hertzi gi mai jos, pot provoca buimlceall, teama,

depresii, incordari, grefuri, timpi de reactie mai lungi, fenomene

de desincronizare in electroencefalograml qi alte tulburiri vege-

tative. Dimpotrivf,, vibrafiile de 7,83, 8,0 gi 9,0 hertzi au ca efect

inllturarea stlrilor de tearna qi de lncordare; ele provoaca o sen-
za[ie oarecum asemlnitoare unor stiri meditative." Drept care,

Beck atribuie frecvenfelor ELF o funcfie de purtf,tor pentru per-

206 ERNST MECKELBTJRG Arma psiho : electronica funpotriva co ngtiinlei 247

De altfel, semnalele psihotronice pot fi rispindite nu numai Dr. Andrew Michrowski, de 1a ,,Asociafia Planetari pentru
cu ajutorul unor antene ELF speciale, ci gi alirnentate.in orice o Energie Curati", din Canada, considera ca descoperise cauza:'

purtator - televiziune, radio, telefon, radio prin satelit, linii elec- ,,Acesta (atacul ELF) folosegte in mod clar unor scopuri militare
-,trice fie direct, fie prin aportul de energie al acestora. qi-qi propune sa diminueze capacilalea de a gindi gi voinfa de a
se apdlra a populatiei."
Semnalele video modulate psihotronic, transmise de stafiile
Ministerul canadian al Transporturilor, instrrcinat cu supra-
de televiziune sau de satelifii TV, sint transformate la receptor in
fotoni (particule luminoase vizibile). Semnalele psihotronice an- vegherea radio, a identificat drept cauza a tulburArilor armonicele
trenate in componenta temporali a acestor fotoni ating ochiul
privitorului,ln cele din urml, gi, in stratul intermediar al retinei unei frecven{e fundamentale de 6,67 hertzi. Aceasta frecvenfa se
acestuia, slnt separate de purtAtorul lor electromagnetic. Astfel,
impulsurile psihotronice slabe ajung pe neobservate in sistemul situeazd., insd, exact in domeniul undelor ELF negative specificat
nervos central, unde, dupa cltva timp,.in funcfie de constitufia de Beck. La vremea respectivi, se $optea cA guvernul canadian
corporalh, declanqeaza diferite reactii psihico-fizice. Daca infil- ar fi protestat pe linga sovietici impotriva irigarii perrhanente cu
trafia ELF are loc discret, adica in intervale de timp mai lungi, unde de exlrem de joasa frecven[A.
pericolul descoperirii ei este extrem de redus.
Beck este de parere cA nu existi, deocamdata, o posibilitate
Prin frecvenlele purtf,toare modulate cu informalii psihotro- de apirare eficace contra unor emisii ELF bine fintite. Ecranele
din tabla de olel stratificat, respectiv din aliaje de magneziu cu
nioe, nu numai c[ pot fi ,,condilionate" mari prr[i ale populatiei confinut de nichel, s-au dovedit a fi complet neputincioase. Poate
-da, in cazuri de intens bombardament ELF, se va reugi si se rea-
unei 1ari, ci, duptr pxTerea unor savanfi arnericani, pot fi reduse la lizeze o protecfie a populatiei prin md.suri de desensibilizare, prin
tf,cere gi instalafii militare actionate electronic, lucru care se rea- psihomedicamente, sau chiaf prin oscilatoare electromagnetice
IizeazL prin,,strangularea" activitAtii eleclronilor. portabile, apte sA blocheze semnalele.

O interpretare exactA a emisiunilof ELF interceptate in Sta-
tele Unite a aratat ci, ln fosta Uniune SovieticA, s-a experimentat
cu frecvenle purtatoare electromagnetice modulate psihotronic.
lnca inainte de 1978, R. Beck a descoperit, in domeniul ELF ob-
servat de el, ,,grupuri ciudate" (modele de unde), in mod evident

de origine artificiala. Banuiala lui ci era vorba de emisiuni ale

unor statii sovietice de mare capacitate a fost confirrnatl mai tir-

ziu de citeva centre de supraveghere radio ale Aparfii daneze.

Acestea au indicat o putere de 40 megawati a emifatorului, iar
Riga gi Gomel drept amplasarnente. In primul moment, s-a pre-
supus cA sovieticii probau un fel de radar supraorizont, ceea ce

avea si se dovedeasci, in curind, a fi o eroare.

Se spune ca in oragele Eugene, Portland Si Bend, de pe coas-

ta de vest a Americii, din Oregon, ca gi in localititile canadiene
Timmins gi Kirkland Lake, din Ontario, semnale ELF putemice
ar fi generat atunci zgomote de refea distrugAtoare de nervi. S-au
semnalat neobiqnuit de multe imbolnaviri ale urechilor qi gitului,
dureri de cap, insomnii, inroSiri ale pielii, probleme emolionale.

a

Unde de dincolo de spaliu qi thnp 209

UNDE DE DINCOLO DE SPATIU SI TIMP Introducind nofiunea de unde scalare non-electromagnetice,

Nikola Tesla, fizician gi inginer electrotehnist originar din non-hertziene, cvadridimensionale, noliune care line cont de fac-
torul timp, Tesla a intregit teoria cimpului electromagnetic a lui
-Similjan (Croatia), emigrat in Statele Unite in 1884 toata via[a Maxwell cu o componentA aparent ,pefrzich", psihotronica. in
acest fel, el a creat premisa pentru recunoagterea unei realitafi
lui un excentric ale carui temerare concepfii qi extravagante teh- fizice in sens lArgit, atotcuprinzitoare, pentru un schimb de para-

nice i-au atras faima de geniu multilateral -, a lf,sat posteritatii digme cum nu a mai existat niciodata pina in prezent gi care in-
cepe acum sa se risfiinga in tehnologii de un fel cu totul nou. Din
o mulfime de inventii interesante care nici pina astlzi nu au fost pd.cate, aceasti foarte importanta descoperire a sa, cu consecinle
valorificate in totalitatea 1or. Tesla a descoperit principiul trifazat greu de intrezlnt chiar gi astAzi, i-a fost fatalt. Furnizorii de ca-
folosit in electrotehnici, dar qi un transformator pentru oblinerea
unor tensiuni de curent altemativ foarte inalte (curenti Tesla), ca pital, care il sprijiniserl la finanlarea unor mari proiecte electro-

gi un motor de inductie aclionat in circuit lifazat. tehnice de avangardi gi care ciqtigasera bine din aceasti afacere,

Cu sistemul lui de curenl alternativ, a furnizat,in anul 1893, nu au fost capabili si-i stea alaturi in materializarea genialelor
toatA energia electric6 pentru iluminatul Expozitiei Univer$ale de
la Chicago. A demonstrat acolo caracterul inofensiv al curentu- lui idei. Brusc, i s-a refuzat finanfarea qi, dupi multe intrigi, a fost
lui alternativ, facind sa i se scurga prin piele o tensiune de un mi- scos fara nici un scrupul in afara perimetrului economic gi social.
lion de volli, fara sa se aleagA cu vreo vf,timare. Dupi numai doi
ani, cu o instalatie de curent alternativ pusA la punct de el, uriaqa Sa ne ocupAm ceva mai amanuntit de undele non-hertziene,
forta hidro a cascadei Niagara se transforma in energie electricA.
farA indoialA atit de importante pentru dezbaterea teoretica a teh-
Parea ca nimic nu poate frina geniul creator al lui Tesla sau nicilor psihotronice, unde care, este adevirat, interacfioneaz6, cu
descuraja pasiunea lui d-e experimentator qi inventator. intre 1897 cimpurile magnetice, electromagnetice gi gravitafionale, dar care
qi 1905 a lucrat la procedeul transmiterii flra fir a energiei, reu- se inscriu, ele insele, intr-un biocimp mai inalt.
qind, in cele din urmA, ca, de la Colorado Springs, Colorado, din
200 de lampi cu luminiscentf,, instalate pe o distanfL de 42 de Undele electromagnetice obignuite (hertziene) sint, din punct
kilometri, sa transmita curentul electric fara fir, folosind pamin-
tul drept conductor de faz6.. de vedere matematic, ,,unde vectoriale". Vectorii reprezinti ma-
rimi caracterizate printr-un sens (sageati), un punct de aplicare a
La expozilia anuali de electrotehnicA de la Madison Square forfei gi o anumiH valoare numerica. La cimpurile vectoriale (de
Garden din New York, in 1898, Tesla a facut prima demonstrafie
de teleghidare prin radio a unor modele de nave. In acelagi atr, exemplu, la cimpurile electromagnetice), marimile sint determi-
s-a ocupat cu proiectarea unor torpile ghidate prin radio, o inven- nate prin asemenea vectori. Spre deosebire de acestea, undele
fie care i-a fost chiar patentati.
scalare, non-electromagnetice (descoperite de Tesla) reprezinta
IncA de la inceputul secolului, Tesla scria despre posibilitatea un tip de unde ale cf,ror insugiri speciale nr.l permit o interpretare
de a repera nave foarte indepArtate cu ajutorul undelor electro- conventional-fizicit. La undele scalare este vorba de marimi ma-
tematice, care sint stabilite numai prin valori uunrcrice. Cirnpu-
magnetice - principiul radarului -, despre teleghidarea obiec- rile scalare se descriu prin respectivele marimi scalare. intrucit
contin o componenta temporala, ele indeplinesc funclia do punte
telor zburatoare, aplicati aslAzi, printre altele, la rachete qi sateliti, rle legaturi intre cimpurile pur fizice ale con$tiintei qi ccle multi-
dimensionale ale ei. Undele scalare, spre deosebire de cele elec-
-ca qi despre utilizarea aqa-numitelor ,,raze ale mortii" arme ba-
trornagnetice, nu formeaza fronturi de unde. Iiie pot fi comparate
zale pe principiul laserului, radiafii qi particule, perfecfionate cu
infrigurare, la ora acfuali, de cAtre marile puteri. mai degraba cu nigte segmente vibratcrar€, caie ,,lraverseazd.,'uni-
versul nostru fizic, de-a lungul unei drepte, intr*un timp aproape
egal cu zero.

2t0 ERNST MECKELBURG

-Prin intermediul undelor scalare sint de parere unii savanfi Unde de dincolo de spaliu qi timp 2tt

americani - timpul gi spaliul pot fi influenfate independent unul O und[ electromagnetica (unda vectoriala) obiqnuita, trans_
si in combinafie. La fluxul temporal linear, aceste versali, care vibreazl de-a curmezigul direcliei de propagare,
de altul, dar consti, dupa E.T. Whittaker, din doua unde scalare cuplaie,-1on_
gitudinale, adica din doua unde care vibreaza in direcfia de pro-
unde non-electrornagnetice se pot miqca fie spatial, fie doar tem- pagare. DacA acestea din urma se reintilnesc, atunci se nagte din
nou o unda electromagnetica obiqnuita. prin decuplare de unde
poral, dar qi combinat spafio-temporal- La migcf,rile spalio-tem-
vectoriale - descompunerea lor in cite cloua unde scalare _ qi
p-oosrcailleeaizna spaliu, undele au un comportament foarte straniu. Ele
intre extremele ,,nemiqcare spaliali cuplarea acestor doud. componente la locul-{inti, undele electro-
in condifii in care
magnetice pot fi intarite sau slabirc, produse sau nimicite chiar
timpul se contracti" gi ,,migcare spaliala perfectl in condifii de
linigtit-uniformf, a timpului". Mai simplu spus: undele tle la mari distante, ceea ce, dupa parerea lui Bearrlen, s-ar putea
"raum.gin"t"ca o coloanl intr-un loc, prind apoi treptt vitezh spa[ial1, realiza cu ajutorul unui ,,interferometru,. special. in mod normal,
prin interferometru se in[elege un aparat optic care folosegte la
situalie in care se miqcf, lin prin spafiu, qi frineaza din nou, incre- masurarea lungimilor sau la compararea vitezei luminii in dife-
menind iaraqi precum o ,,coloani in stare de repaus". In tehnica rite substante. Un ,,interferometru psihotronic,. este, ins6, instru_
mentul cu care o unda electromagnetica obiqnuita se poate des_
radio, aceste unde poartA denumirea de unde sta{ionare- compune in doua unde scalare cu viteze de mi$care diferite, care,
dupi ce s-au propagat tn direcfii diferite gi gi-au aratat efectele
-Cu comportamentul lor ciudat, undele scalare violeazi sau
-largesc in multiple feluri legile naturale cunoscute noua. Ele se de transrnisiune, se recombina intr-o unda electromagneticA.
La o densitate corespunzatoare a puterii, se spune ca, dupi
pof ptopugu mai incet sau, intrucft vireza luminii (circa 300 000
principiul undelor scalare, poate fi transmis, chiar qi la distanfe
Oe kitometri pe secunda) nu reprezinta o limita pentru ele, chiar
mai repede decft lumina. Spre deosebire de ce se intimpla cu un- mari, un important potenfial energetic de nimicire. Astfel, cu aju_
dele elictromagnetice obiqnuite, energia lor nu scade cu pf,tratul torul unor interferometre psihotronice alimentate cu energia liber{
dislanlei lor fatra de emilator. Nu este exclus ca aceste insuqiri sa
a hiperspafiului, s-ar putea face ,,si sta[ioneze,, in spaliul aerian
faca din ele purtitori ideali de informalie pentru comunicarea de din apropierea pf,mintului ,"rningi de foc., dirijabile, o arma ener_
moment zero dintre civilizafii galactice inalt tehnicizate. getici teledirijata apta si nimiceascfl sau, la o putere diminuati,
printr-un impuls electrornagnetic, sa scoati din lupta simultan
Bearden vede in undele scalare ale lui Tesla pure vibrafii ale
sute de avioane, rachete intercontinentale gi proiectile, dar Ei tinte
timpului. Ca atare, in anumite condilii, ele ar influenla ,yiteza de de pe pamint, precum nave gi submarine. Fostul ofiJer de contra_
,"uig"t" a tirnpului", ,,fluxul temporal" qi cimpul gravitalional informatii, tastician Ei specialist in sisteme de aparare antiaeriana,
conline. in unor puternice cimpuri
"sucarlearlel imediata apropiere a masurabile ale timpului Thomas Bearden, spune ca astAzi asemenea mingi de foc _ atme
s-ar ajunge probabil la deformari
-pe-baza d^e unde scalare sint deja omologate gi gata de intre:
-sindt imlaatcfiarqidceonnatrtaucr[liis-u,bifeecntoivmi.enAesecmareen' eina mod obiqnuit, nici nu
fenomene de tempo- buinfare. In anii 1979 6i 1980, sarelifi de spionaj rfgl-a ai Arma_
Atefiriacmiie, rnicuarnneeroaauseinrsgtgriasfturalgt,edrfei-amilsutnegriuolasceo.asutneai ddeinstured_avceessttea
ralitate se regasesc, nu de putine ori, in incercarile de apropiere strafulgerari se situa numai in intervalul infraroqu al spectrului
ale unor obiecte zburdtoare neidentificate, ceea ce sugereaza pre- electromagnetic. Emisiile in infrarogu sint, insa, netipicie pentru

zenta unor cimpuri scalare. explozii (experimenlale) nucleare, superfulgere, ploaie de mete_
intrucft componenta timp este comuna tuturor biocimpuri-
1or, este de presupus ca undele scalare pot influenta gi cimpurile oriti gi meteori. ciudat, cifiva oameni de qtiin{a di h observato-

de conqtiinli. Luind proporlii, undele scalare surmonteazA chiar
siurtcircuitele spafio-temporale. Fr:rmind unde sta[ionare,
in pi-

mint sau in ionosfera, ele traverseazdmari volume de p4mint,

respectiv de apa, in timp aproape zero.

212 ERNST MECKELBLIRG VINDECARE SI MOARTE DE LA DISTANTA

rgi"ur-aluvIuoitanpioiuos*nfeainrleicleidnginitmuAroirmecceuibnaotuc,ltPivsutirteaarflutiol agRleeircauorni,id. aeinulorminsff,crsaaurlraoar!te-u'p'd,ereyrotua^rre:b:ci:rei ,,Omul care descoperi cf, un duqman arati spre el cu un os
oferA o imagine a nenorocirii. Sta ingrozit, cu ochii pironifi asu-
undele gravitatrionale se miqcau in direclia fulgerelor percepute' pra dugmanului qi-qi ridici miinile pentru a respinge medium-ul

care, dupA parerea sa, ii navaleqte in trup. Obrajii ii p61esc, ochii
i se fac ca de sticla, fafa i se schimonoseqte intr-o grimasl teri-
bila... incearca sa fipe, dar, de obicei, tipatul i se opreqte in git.
Are spuma la guri, corpul incepe str-i tremure qi muqchii ii tre-

-sar este absolut in afara oricarui autocontrol. Se clatinA spre

spaten se prAbuqeqte la pamint qi, dupA o clip6, pare sa fi leginat.

Curind dupA aceea, se zvircoleqte ca in lupta cu moanea, igi aco-
pera fafa cu miinile gi incepe sa geama. Apoi se liniqteqte cu totul
gi se tirAqte in coliba lui. Din acest moment incepe sd boleascf,,
refuzat sa mai minince, nu mai participA la activitatea tribului.

Daci nu este ajutat deun nangarri - adicit vraci - sa scape de

farmece, in scurt timp moare. Daci vraciul vine la timp, atunci ar

putea Ii salvat."

-Despre acfiuni magice ca acestea incercarea de a omori pe
-cineva de la distanfa, fiLra amre materiale relateazl(inVoo4oo

Death, Moartea Voo-doo), antropologul american dr. Walter B.
Cannon care, printre altele, a studiat tehnicile voodoo ale tribu-
rilor primitive de aborigeni din Australia. Exista, insa, gi cazuri
in care chiar si persoane instruite, ciue nu cred in efectul descin-
tecelor de magie neagr6 qi in ,,transmiterea" de dorinle distructive,
cad ,,victime" ullor practici rituale. DacA are loc aqa ceva, atunci
cu greu se poate vorbi de factori activi psihosomatici.

-Schimbare de decor un alt loc, o alta situafie. Marcia F., o

brazilianca de douazeci qi opt de ani, de profesie psiholog, ga-
seqte, in lrnai 1973" in timpul unei plimbari pe plaja de la Santos,
o statueta cam de 15 centimetri inaltrime, confectionata din gips.
Matuga ei, care o insotegte, recunoa$te in aceasta statueta o copie
a lui Iemiurji, zeilamarii adorata de adepiii sectei Umbanda. Degi
nisipul gi valurile deterioraseri figura gi gtersesera cea mai mare
parte a vopselei, Marcia se decide sa ia originalul obiect cu ea

acasi. Avertismentelor m&tuqii ei cum ci ar putea fi vorba de un

obiect de cult al practicantilor magiei negre, care va aduce numai

214 ERNST MECKELBURG Vindecare gi moarte de la distanl'd. 215

necazuri, tlnara femeie, crescuti in credinfa catolicd, nu le dA nici Marcia descopera deodata ca pnrlile trupului ei afectate de
o atenfie. Reintoarsi acasi, ea ageazl delicata statueta pe perva-
diverse boli gi accidente erau identice cu locurile de qe statueta
zul qemineului.
lui Iemanji care inca mai prezentau urme de vopsea. Intimplare
in lunile urmntoare, Marcia pare a fi urmirita de necazuri.
Este confruntata cu o serie de intimpliri neplacute din cauza ca- sau potrivire simpateticl? DupA ce s-a conformat sfatului dat de
rora, uneori, este cit pe-aci s[ moara. Frecvenfa acestora nu se
poate sA n-o puna pe ginduri. Dupi ce a mincat cu placere o ta- medium qi a dus statueta inapoi pe plaja din Santos, s-a terminat

bletl mica de ciocolatf,, se trezegte netam-nesam cu simptome de cu girul de ghinioane, viata ei a intrat in normal.
intoxicare. Un caz extrem de neobi$nuit de intoxicare alimentari.
Pe urma, pierde din greutate v&zind cu ochii. Pielea incepe sa-i Aceasta forma de vraja emanati de figurine, practicath azi,

batA in verde-galbui. Se socoteqtp ajunsa la capatul puterilor. Ii cel mai adesea pe ascuns, de catre grupuri gi secte spiritualiste

slabegte treptat qi memoria. Cu greu se mai poate concentra asu- din Brazilia, din diferite zone ale Americii Centrale gi ale Africii

pra lucrului gi mediului'ei. Apoi, cind incepe si scuipe gi singe, Negre, ca qi din Haiti gi Filipine, este indreptatl, in primul rind,

se duce la o clinica pentru a-gi face o radiografie. Medicul con- impotriva oricui iqi insuqeqte, cu sau fAr[ qtiinla, un obiect de
statl nigte umbre suspecte pe pliminul drept. Un test Mantoux
pune capat incertitudinilor: suferi de TBC. Cinci saptlmini mai -cult. Demersul de magie neagri impregnarea unui obiect dedi-
tirziu, la un alt consult, se constata cf,, inexplicabil, TBC*ul Mar-
cat unei zeitirli cu modele de informafie bioplasmatic-psihotro-
ciei s-a vindecat complet, proces care, de regula, dureaza peste
un an. Minune? Act de vindecare spontanl? nicA negativa - ar fi, deci, o mlsura defensiva menitA, printre

indati dupa ce s-a insinitoqit, nigte forle necunoscute par si altele, sa impiedice schimbarea destina[iei unui obiect de cult,

o ameninle cu suprimarea frzic6,. Oala ei de fierbere sub presiune profanarea lui. Pedepsirea raufacatorului nenorocirea lui per-
explodeaza farA nici un motiv sesizabil, iar ea se alege cu arsuri
- -sonala trebuie si-i descurajeze pe al1ii de a nlai atenta qi ei la
de gradul doi pe faff,, pe git Ei pe ambele brale. l,a scurt timp dupa
obiectele de magie neagra.
aceea, ii explodeazi soba cu petrol; nu a lipsit decft foarte pufin
Cu o alta forma dd magie bazatl.pe figurine, forma utilizata
ca si moari ln flacari. Dar nici acum Marcia nu vede nici o legi-
mult mai frecvent, unii practicanti ai magiei negre gi unii qamani
tur6 intre seria de accidente qi banala statuetA. Cum ar putea un
obiect mort si se joace cu destinul celei care l-a glsit qi l-a luat iresponsabili incearca in mod expres gi absolut premeditat s[ faci
cu ea acasA, declanqind uq lan! de intimplari neplacute? Marcia
rAu anumitor persoane, sa le ,,trimita" $i la mari distanfe boali qi
nu vrea si admita toate acestea. $i totuqi...
De-abia cind o voce interioara a tot impins-o la sinucidere, moarte. In acest scop, mai intii ii sustrag victimei un obiect fer-

cind in timpul nopfii a avut senzafia cl o fiinfl imateriall se apro- sonal, probabil imbibat cu emanafiile qi secrefiile acesteia. Daca
pie amenin[itor de ea, a renunlat si se mai opun[ explicafiilor
nu poate face rost de aga ceva, vrAjitorul se concenlrearA asupra
ira[ionale pentru cele'traite de ea. De disperare, in cele din urmA
persoanei ce urmeazi a fi influentatA, pentru a-qi face o imagine
s-a confesat unui medium Umbanda, de la care a aflat cf, o apasi
despre eo - o ficfiune - cu care si impregneze te miri ce mic
un blestem pentru ci qi-a lnsugit pe nedrept un obiect inchinat lui
Iemanji, zeila marii. Pentru a scApa de blestemul care nu-i di pace, obiect disponibil. Obiectul incarcat cu componenta bioplasrnati-

trebuie sf, ducf, neintirziat figura ,,impregnatl" de vraja magiei ci-psihotronica a celui vizat este frarnintat apoi in ceari topitl,
negre la locul unde a gasit-o gi s-o reingroape acolo.
din ea rezultind, in cele din urma, o mica figurini ce serveqte

acfiunilor de magie neagrl. Prin faptul cA, in cursul unui act de

abstragere sau potrivire, figura simbolica este intepata in anumite

puncte (de exemplu, in regiunea inimii sau a creierului) cu ace

sau ceva asemlnAtor, tot aqa - se zice - gi trupul frzic alpersoa-

nei-tinti va fi qi el rinit in locurile corespunzltoare, La fel, un

adversar potenlial va fi fAcut inapt pentru lupti sau chiar omorit.

William Seabrook (1886-1945), ziarist qi explorator ameri-

can, care a petrecut multi ani cu tribul vest-african Malinke, rela-

.2t6 ERNST MECKELBURG Vindccare Si moarte de la distanld 217

teazf, despre un vinitor belgian care atita qi-a terorizat slugile, insi, a generat unele dificultati, pentru c[ mutilatul refuza sa i se
incit bastinagii s-au hotarit si-qi faci ei singuri dreptate gi i-au
cerut unui $aman iniliat in practici de magie neagrA sf,-l omoare taie din propriul brat bqcata necesari pentru completarea organu-
pe cale simpatetica. Acesta a folosit ca obiect simbolic cadavrul lui lipsa. Drept urmare, a trebuit cautat un altul cdre, contra unei

unui om pe care ajutoarele lui i l-au adus dintr-un sat vecin' desplgubiri adecvate, a fumizat din braful siu materialul de inlo-
cuire necesar. Un an mai tirziu, nasul reconstituit cu succes s-a
Seabrook iqi amintegte: ,,Au imbricat cadavrul intr-o camaga
de-a belgianului, i-au pus in par cfteva fire din pd.rul 1or, i-au racit brusc qi, dupl citeva zile,aputrezit gi a cAzut. Cind s-a ana-
lipit pe degetele de la miini bucaJele din unghiile lor qi, in sfirqit,
l-lu botezat cu numele belgianului' Apoi, cintind gi batind toba, lizat problema, s-a constatat cf, nasul incepuse sA se riceasca din
s-au aqezat in jurul acestui obiect impregnat de 'vraja lor simpa- clipa in care a murit donatorul bucltii de ?nlocuire.
tetici' gi qi-au concentrat ura apriga asupra albului aflat la cfteva
mile departare. Ciliva dintre angajafii sai, care simulau devota- Putini gtiu ca principiul transmisiei simpatetico-psihotronice
mentul, au avut grij[ ca belgianul sd afle ce i se pregitegte, astfel
incit acesta din urmf, a fost finut la curent pina a murit." -este la fel de valabil pentru procese de vindecare paranormali
vindecare gi chirurgie metafizice - qi pentru activitati finind de
Tradilia vrajii"simpatetice sau simbolice iqi mai are qi astAzi
magia neagra. Numeroasele vindeciri paranormale certificate de
adepfi in zonele rurale ale Europei - cu precldere in Anglia qi
chiar medicii specialiqti fac posibilA constatarea cA gi aici existi
Itaft. Se inlelege cf, figurile simbolice modelate din lut, pApugile un factor activ supraordonat, determinat de legi metafizice.
cu aer macabru alcituite din fire de pir gi petice de irnbricirnin-
te ale persoanei ce urmeazi a fi pedepsite, nu au nici cea mai Actorilor de pe scena vindecirilor metafizice li se reproqeaza
adesea cd. succesele lor se intemeiazl exclusiv pe imaginafia pa-
mica sernnificalie cultica la latitudinile noastre- Acestea ar putea
fi luate ugor de citre negtiutori drept mascote rustice, paia[e meq- -cienfilor, deci pe autosugestie o afirmatie generalizata in mod
terite artizanal sau pllsrnuiri asemAnitoare. Cu aerul lor cara-
ghios, acestea sint de naturi mai degrabi sa stirneascl risul decft uquratic, care poate fi infirmatA fara dificultate. Ct autosugestia

sl inspire teaml. trebuie exclusa cu desaviryire, cel pufin la un numd.r important de
Vraja pe bazl de imagine ce se mai foloseqte gi astlzi ln une- asemenea vindeciri neortodoxe, o dovedesc vindecarile spiritua-

le regiuni ale lumii se intemeiazl pe un principiu aseminAtor cu le (paranormale) la animale, precum gi vindecirile realizate de la
acela al vrajii mortale obtinute cu ajutorul figurilor 9i prpuqilor. distanfi 9i fara gtirea pacientului.

Disculia despre acea$a vraja i;i are originea tn presupunerea ca, Dr. Hans Naegeli=Osjord, medic din Ziirich, ale ctrui studii
Etiintifice in domeniul vindecnrii spirituale i-au adus recunoa$-
la fotografiere, materialul negativ qi copiile cimpului bioplasma-
tere internafionala, relateazf, vn caz de vindecare spontana la ani-
tic-psihotronic al celui fotografiat se impregneaza cvasi*holo-
male, care se spune cA s-ar fi petrecut cu ani in urmf, in Brazilia:
grafic gi, deci, se preteazl pentru manipulari simpatetice. AceastA ,,Doctorila (o nemlodica) a fost chemati la o naqtere. Pe drum,
ipotezl este fundamentul tuturor tehnicilor de transmisie psiho- calul i s-a pribuEit gi s-a rAnit atft de tare, inclt oasele unui picior,
tronica. Despre ea va fi vorba in cele ce urmeaza. dislocate, i*ar,r strapuns pielea. Exact in clipa cind voia st-i dea
animalului lovitura de gralie, femeia s-a vAzut oprita de la acest
Destule argumenle pledeazi pentru eficacitatea principiului gest de o ind.ianca ap&ruta pe nea$teptate, care i-a spus ci voia
s-o ajute, din nrament ce pornise la drum ca sa faci o treabi bunl
transmisiei psihotronice, principiu care derivi, teoretic, din magia (vizionarisrn?). Cu descintece qi formule vr{jitoreqti, s-a apropiat
de cal, i-a bandajat locui cu fractura cu un fel de lianf,, l-a atins
-simpatica din vraja pebazade concordan$- Dr. Atkinson-Scar- ugor cu palma gi l-a ?ndemnat sd se ridice. Animalul s-a ridicat
imediat qi a clus--o cu bine pe doctorifA si asiste naqterea anun-
Irrr poveste$te despre un.om care a rtunas flTA nas dintr-o luptl-
tata. C?nd a fost indepirtat& liana, s-a vAzut ci piciorul nu mai
I lrr clrirurg solicitat si intervina a incercat sA-l ajute, ceea ce'
avea nici o cicatrice, iar extremitifile oaselor erau din nou con-

2t8 E,RNST MECKELBI"JRG Vindecare $i moarte de Ia distanld 219

crescute. Numai firele de par care se aflaseri sub bandaj rirnise- La inceputul secolului, dr. Albert Abrams (1563-1924), me-

serd. decolorate." dic originar din Germania - fost profesor de patologie la Facul-
-tatea de Medicinf, a Universitatii Stanford, din California a pus
Profesorul M. Danzelt, care s-a ocupat intens cu obiceiurile
magice ale popoarelor primitive, a identifical, in acliunile ritual- pentru prima data problema de a tehniciza actiuni simpatetice, de
sim-patetice ali acestori, o concepfie despre realitate, pe care noi a le face, in virtutea principiului de emisie-recepfie radio, trans-
rnisibile chiar gi la distanfa.
o respingem pentru cd ,programarea" noastra de factura unilate-
ral-matJrialirta n" face lncapabili si o repzycurgem intelectual. Cutia oscilatorie a lui Abrams, reflexonul, energometrul gi
Rpvrreaiefjeitnroionruidilaue--soemspluauluncieoapn:gri,tm,iiDnitlaiavc,irecaaabfioptaer1dnilimiq-teaccmofianunqnitiflieeinslamtaarmigpiirclgieni,ensitdiaez, iscpeernoms-,
atunci de aceasta se leaga o concluzie importanti. Noi nu sintem biometrul - instrumente psihotronice cu utiliztri mai ales diag-
in stare sa incorporam judicios in viafa noa$ra actiunile magice, nostico-terapeutice - i-au inspirat pe alli inventatori sa perfec-
in viafa noastra n-ar exista nici un inleles pe care sa-l legam de
acestea... Deci, daca vedem in acfiunile magice nigte semne de [ioneze asemenea aparaturi neortodoxe, cunoscute mai tirziu sub
superioritate, atunci 'realitatea', cu care aceste acfiuni se afli in denumirea generici de aparate ,"radionice", sau ,,psionice".
co'nsonanla, ar trebui sa fie 'alta' . Sau, altfel spus : congtiin[ei pri-
Radionica - un domeniu special al radiesteziei - se ocupa
mitivului realitatea i se prezinta intr< forma diferita de cea in
care li se prezintA exponenlilor civilizafiei noastre'" cu procesul de creare a unor stari de echilibru energetic in mode-
Legea a patra a logicii, derivata din fizica nouf,, transcenden- lele organizationale pe care le avanseazi natura. La aparatele de
tioanm1te5urp(i vraeJqtzaair-i"zuiJ*plei,t,ogplittloi-tritLifniigz"ii,cceian-trleufleai gc,,eedreaca-dnienust"ec)lhei-gsfe,rperoeasaibnttilaaitlatilit1,eias-daednucubaflteieyi terapie psihotronice puse la punct de Abrams gi de urmagii sAi,

chiar atit de iratrionala. omul a descoperit, incl din timpuri ime- acest lucru se produce printr-un fel de dispozitiv de nivelare.
moriale, ca formele gindirii qi gindurile (cu alte cuvinte conqti-
inta ca dispozitiv funclional) pot influenla nu doar continuturile Acestea emit semnale de corectare, care fie modifica radical sub-
stanta organicA bolnavi, fie o distrug complet. Mecanismul lor
mLntale ale altora, ci qi lucruri materiale, neinsufletite' de funcfionare seamind. cu acela al unui radioreceptor. $i aici, la
S-a vizut, la ritualurile vrajitoregti, ca o acfionare speciala alegerea sta{iei, circuitul oscilant al receptorului se acordi pe frec-
-asupra unor sisteme straine intrarea in rezonanta psihica, aqa-
-dar, cu vibraliile altuia este posibila numai prin modele imagi- venla emitatorului care trebuie receptat. La tratamentul terapeutic
al bolilor efectuat cu aparate radionice, in principiu se procedeazd.
native stabiie gi foarte clare ale obiectului-trinti. S-a cauht sa se
obfinA asemenea modele prin perrnanente exercitii de concentra- astfel: moleculele qi celulele degenerate ale organelor bolnave
re, de exemplu la vraja legafa de vinatoare. in cursul mileniilor, sint aduse in rez-onanfA cu modelele de frecvenff, bioplasmatic-
omul a desCoperit anumite mijloace de natura sf,-l ajute la sta- psihotronice, pentru a initria procesul de vindecare
bilizarea conqtiinlei - suprafefe de api luiii, pietre gi cristale
ssttrruilumceitnotaerepsi-h,otaropneircfeecsfiiomnpalte,puetnildizualetegiinbasgpheectieal magice etc', in- Daci existi probe de singe sau de tesut ale pacientului, apa-
pentru arepera ratele radionice pot fi folosite la stabilirea de diagnostice exacte
chiar gi in absenfa acestuia. Dupi principiul simpatetic, pacientul
izvoare .,rbt".un" gi filoane de minereu, pentru a descoperi zic&- gi proba dispun de aceeagi frecventa oscilatorie virtualf, (neelec-
rninlc tlc petrol qi pentru a diagnostica boli. trici), adic[ gi la distante atit de mari cei doi factori se aflA per-
manent in legf,turf, directfl. Prin hiperspafiu, ei se ,,scurtcircui-
teazh" reciproc.

Referindu-se la principiul Cyborg, menJionat in mai multe
rinduri, Abrams declari ci, folosind numai o picaturi de singe, a

stabilit, cu reflexofonul stu, diagnostice ireprogabile. Deosebit de

spectaculos apare experimentul s6u de telediagnozii tlin 12 oc-

tombrie 1915, la care a luat parte qi profesorulJ.T. Fisher, de la
Universitatea Californiei de Sud, din Los Angeles. Aflat la San

220 ERNST MECKELBURG Vindccare Si moarte de la distanld v2l

Francisco, Abrams aanahzatprin cablu telefonic probele de singe frecvenf6. Amplificatorul este tn trei trepte gi are o protecfie su-

gi de fesut ale unui pacient aflat sub supravegherea lui Fisher; plimentara impotriva incidentei luminii. Partea de la iegire a
distanta dintre cei doi era de aproximativ 750 de kilometri (!)-
acestui aparat se termini in afara recipientului lntr*o bobinA pla-
Pentru cercurile medicale ale perioadei de atunci, teoria re- ta, fixata intre doui pllci din material plastic.

zonanfei, elaborata gi confirmat[ experimental de el, a reprezen- Undele care cad in prisma sint transmise mai departe sub un-

tat o sfidare nernaipomenitn qi a fost intimpinati cu neincredere ghiuri de refractie corespunzAtoare, in funcfie de frecvenfi. Ele

gi ostilitate. De-abia in anii cincizeci au apirut numerogi savanfi apar imediat in spatele prismei ca aga-zise ,,entiHtri cu o singuri
stare" (unde sau particule), precum qi ca,,entiti[i cu doud stiri"
gi ingineri interesali de radionica. Aceqtia au continuat munca de (compus masi-timp). La cele din urml este vorba, simplu spus,

pionierat a lui Abrams gi au imbogrlit-o cu citeva lucruri spec- de fascicule tridimensionale de unde bidimensionale, oarecum de

iaculoase, bazatepe ultimele cuceriri ale tehnicii. Aceqtia au fost pachete de unde numite in engleza wavicles (cuvint hibrid, re-

in primul rind americanul dr. Thomas Galen Hieronymus care a zultat din imbinarea lui ,,wave", val, cu ,particle", particula). Sta-
obfinut patentul sUA nr. 2482773 pentru al slu ,detector pentru rea hibridi a acestor unde, stare care lasi impresia invecinirii cu
o formi de schizofrenie, nu poate fi in[eleasl decft in conformi-
inregistrarea gi masurarea de raze ale celor mai diferite metale", tate cu legea metalogici, discuht{ mai inainte.
inginerii electrotehnicieni Curtis P. Upton, William J. Knuth Si
Daca apoi va fi fixatn in unghiul de refracfie al entitAtilor
chimistul Howard Armstrong, generalul Henry Gross, savantele
Ruth Drown gi Frances Farrelly, precum qi perechea englezit incidente, bara de cupru va fi atinsf, simultan atft de entiali cu o
singura stare, cit gi de entit{i cu doua stari. In timp ce entitf,file
, George gi Marjorie De la Warr. cu o singurf, stare sint neutralizate (cuprul le deviazf,), entitifile
cu doua stiri trec nestingherite. Acestea din urmf, slnt amplifi-
Fizicianului John W. Campbell, decedat intre timp - ca edi- cate, exact ca electronii obiqnuiti, in partea de inalti frecventl qi

tor al revistei americane Analog, s-a ocupat el insuqi de testarea produc, in bobina reconechta, cimpuri energetice non-electrice
(eloptice). Din cauza naturii lor pluridimensionale, aceste cim-
qi perfecfionarea aparatelor psihotronice - ii datorim faptul ca
puri nu sint misurabile cu instrumente de mf,surf, electrice. Per-
radionica, reinviata dupa al doilea rdnboi mondial, a fost curf,fata soanele deosebit de sensibile le pot percepe, tnsA, cu organele lor
de garlatani gi afacerigti gi prezentata cercurilor largi ale opiniei de sim[. La atingerea plicilor din material plastic, la ieqirea din

publice. El a experimentat, printre altele, cu detectorul Hierony- aparat, se spune, apar diferite senza[ii. Unii spun c[ au sim[it o

mus (sau magina Hiefonymus), un aparat care, in conceplia inven- piqcifurf, sau o vibrafie, altii ceva ,,unsuros" sau ,,siropos". In lu-
rnina efectelor obtinute cu maqina Hieronymus, Bearden isi vede
tatorului sAu, poate si produci energie ,,elopticii'* formata din
pe deplin confirmati ipoteza existenfei aga-numitelor entitafi cu
,,flux de electroni" qi ,,unde 9ptice". Hieronymus era ferm con- stare dubl6. Este vorba de o ipoteza derivat{ din experimentul

vins ci descoperise o formi de enprgie complet noua, un fel de fantei duble.
Upton qi Knuth sint primii care s-au ocupat cu comerciali-
energie hibrida, care asculta, pe de o parte, de teoria cimpului
zarea aparatelor radionice ln agricultura. Ei au incercat. in primul
electfomagnetic a lui Maxwell, insf, pe de alta parte 9i de legile rind, cu o versiune perfecfionata a maqinii Hieronymus si curele

opticii. de daunitori cele aproximaliv L2 000 de hectare cu bumhac ale
Companiei de Management Cortaro, din Tucson, Anzona. Ca
Diferitele elemente constructive ale detectorului Hieronymus
sint plasate intr-un recipient ferit de lumini. Pe partea interioari baza pentru,,tele*iradierea" obiectului-fintft au fost folosite fbto-

a acestuia, imediat in spatele unei deschizaturi minuscule, este

fixati o prism[ din sticlA - drept componenta optici' De aceasta
cupru rabatabili, un fel de dispozitiv
se ataleaza o micf, bara de

de acordare (tuner), care poate fi rnigcat prin toate unghiurile de

refracfie ale prismei. Acest tuner este, din punct de vedere elec-

tric, in legatur[ cu partea de intrare a unui amplificator de inalta

222 ERNST MECKELBURG Vindecare gi moartc de la dislanta 223

grafii aeriene ale cimpurilor infestate. Cei doi au plasat fotografii- poate o cucerire unica in analale de pina acum ale combaterii
le, impreuna cu o substanfa otrlvitoare pentru daunatorii bum-
bacului, pe placa de colectare a aparatului lor radionic- Dupf, ce qtiinfifice a daunAtorilor plantelor. Unuia ca mine, care am o ex-
au potrivit tunerul aparatului pp frecventra de rezonan[i a imaginii
luate din aer qi, deci, indirect gi pe aceea a cimpurilor in totali- perienta de nouAsprezece ani in acest domeniu al cercetirii, per-
tatea 1or, ei s-au folosit de o antena speciali prin care au proiec- formanfa mi se pare nereali, imposibili, fantastici qi nebuneas.

tat asupra dlunatorilor o energie non-electrica, modulatA cu mo- cf,. Cu toate acestea: numi'ritorile atente facute de mine insumi
delul psihotronic al otravii. Eforturile celor doi ingineri au fost la plantele de porumb tratate qi la cele netratate au arAtat flre
incununate de succes: compania insiqi a ficut cunoscut ca profi- echivoc un scor de anihilare de zece la unu in favoarea plantelor
turile ei se situeazi cu circa 257o pesle media statistici pe [ara.
tratate."
Ulterior, nouizeci de fermieri din valea Cumberland, Pennsylva-
nia, au incheiat contracte cu Upton qi Knuth, pentru a li se curata Englezul George De la Warr (1904-1969) qi sofia sa Marjo-

cimprrrile. rie au depus, mai mult de treizeci de ani, o munci migiloasA pen-
Intre timp, colegul lor Armstrong experirnenta cu un aparat tru imbunltafirea aparatelor create de Abrams qi Hieronymus,

radionic asemAnltor pe coasta de est a Americii, ,,cur6!ind" acolo pentru stabilizarea efectului radionic. Cu ajutorul unor culturi de
cu precidere lanuri de porumb. Una dintre experienfele lui este bacterii crescute special in acest scop, ei au reuqit sa calibreze
deosebit de spectaculoasi, pentru cl pune in evidenti eficacitatea mai exact qi s[ imbunitAfeascA in continuare parametrii aproxi-
tehnicilor de transmitere psihotronice, care, adaptate fiecirei si-
tuafii in parte, probabil ca ar putea fi utilizate qi pentru operafiuni mativi obtinutri cu aparatele lui Abrams - marcari. ale frecven-
militare neortodoxe. Despre acest experiment efectuat ln condilii
[inute sub control relateaza Peter Tompkins gi Christopher Bird telor de oscilatie pe scala de acord. Ei susfin ci, in felul acesta,
in senzationala lor carte Vinga secretd a plantelor:
au descoperit un, total de 4 000 de puncte de vizare diferite.
,,Dupf, ce a fotografiat din aer un lan de porumb deja atacat
de dawratori, Armstrong a decupat un colf al fotografiei- Restul Instalafia (aga-zisa maqina Prior6), creati de francezul An-
l-a pus pe 'placa de colectare' a unui aparat radionic al lui Upton toine Prior6 $i folosita pini in prezent'exclusiv pentru transmite-
gi a adaugat o mictr porfie dintr-un insecticid ce se extrage din rea de modele de informafie biologice precum qi in scopuri tera-

radAcina unei vitacee asiatice lignificate. peutice - in special pentru combaterea cancerului - este, prin

DupA mai multe tratamente de cinci pinl Ia zece minute, in structura ei, mult mai complicata gi mai costisitoare decit toate

timpul ctuora discurile de apel au fost fixate pe anumite numere celelalte aparate radionice prezentate aici. Cu un prototip al ma-

ale scalei, s-a efectuat o riguroasf, ,4unlritoare a diunltorilof'' qinii sale, Prior6 a demonstrat, in 1964, in cursul senzationalei
A rezultat c[ 80 pinl la9)Va din gindacii plantelor de porumb din
partea tratati a fotografiei ori au murit, ori au displrut. Plantele serii de experienfe efectuate in conditii de laborator, ci vindecase
netratate din collul decupat au r{mas in continuare infestate sutA complet 24 de qobolani infectati cu cancer. Inventatorul afirml
ca aparatul s[u (divizat prin mai multe canale) ar produce atft
la suti."
B.A. Rockwell care, in calitate de cercetitor':gef, a fost'de modificari de frecvenfe mai inalte, iit qi un putemic cimp elec-

fala la acest experiment, nu a putut atunci sf, nu relateze, plin de tromagnetic Q 24A gauqi). Priord a lucrat timp de trei ani pe tiri-
entuziasm: ,,A combate de la patruzeci gi opt de kilometri insec- mul creatiei tehnico-qtiintifice, activitatea lui fiind subventiona-
tele diunatoarg, fara a pune in pericol om, plantf, sau animal, este th, in 1977, cu circa trei milioane de dolari de catre Delega[ia
Generala pentru Cercetarea $tiinlificA qi Tehnici. in acest inter-
val de timp, ela identificat exact toate frecvenfele, amestecurile

gi purtitorii-de rnodulatii necesari la obtinerea efectelor dorite.

Parte constitutivtr importanta a variantei a doua, ameliorate,

a instalatiei lui este un tub de vid care contine in interior o plas-
mA alcAtuitA din mercur qi neon" in aceasti plasmA, pe o unda de

17 megahertzi se moduleazh o frecvenla de 9,4 gigahertzi.

224 ERNST MECKELBURG SEMNALUL DE LA MOSCOVA

Faptul ca, pe llnga frecvenfa de 9,4 gigahertzi, se elibereazi Nimic nu ne impiedica sd intrevedem
gi alte 1? radiafii de un fel necunsocut, ale cf,ror frecvenfe rtrrnin posibilitatea ca tot ce este valabil pentru
nemenlionate, poate duce la concluzia ca maqina Prior6 nu este bbiectele observate, sI fie valabil qi pentru
atit un obiqnuit aparat electric de iradiere, cii o instalatie psiho-
constiinta care DerceDe. lntocmai cum existA
tronica serioasi, in stare si acfioneze in domenii imateriale - in imalinibndulaiorii pentru lumina qi electri-
citate, tot aEa ar putea exista, qi pentru con-
cimpuri ale congtiinlei. Secretul maqinii pare a consta in aceea ci qtiinla noastrtr, o-imagine corespunzatoare".

faciliteaza stimularea modelelor virtuale cantonate in hiperspatriu Sir James Jeans, astrofizician (1877-1946)
qi le activeaza pentru procese de vindecare gi de alta natura' In
asemenea c anxi, compatibilitafile virtuale, sAnatoase, acfioneaza in ultimele decenii, a existat o preocupare serioasi, qi in Est,
ca un factor de corectare asupra celulelor bolnave, degeneiate.
gi in Vest, in legitur4 cu posibilitatea de a transmite de la distanla
Fireqte, in timpul Razboiului Rece nu se putea ca unii sa nu
reflecteze gi asupra folosirii instalafiilor psihotronice in scopuri

distructive.

boli asupra form^elor de viafa umand. qi animala utilizind a$a-nu-

milii biofotoni. In fosta Uniune Sovietici, se pare ca s-au facut

progrese tocmai in acest domeniu al cercetarii psihotronice.

Cind mor niqte celule ale corpului, cind acestea se distrug pe

cale naturala sau ca efect al unor situalii create artificial, fotonii

UV (sau biofotoni) eliberali prin acest proces rlspindesc ,,me-

sajul ucigator" cu viteza luminii. Ei ,,infecteaza'' c'l informalia lor
distructiva celulele sanabase invecinate, care apoi se imbolna-

vesc qi ele gi care, murind, rAspindesc mai departe, prin emisie de

biofotoni tot atit de ,,programafi", modelul ucigitor al bolii. Este
ceva ce seamind: cu o reactie in lant. Aici este vorba de a recon-

sidera oarecum procesul de divizare a celulelor, ,paqterea" Ior,

care de asemenea se transmite prin biofotoni.

Descoperirea emisiei de biofotoni se leagA de numele specia-

listului rus in patologie celulari Aleksandr Gurvici, care studia,

in anul 1923, influen{a celulelor care se divid repede asupra celor

la care, in primul moment, nu s-a putut constata nici o diviziune

(mitoza). Cu alte cuvinte, el cAuta impulsurile declanqatoare de

mitoza. Procedeul experimental folosit de Gurvici era cit se poa-

te de simplu: ori de cite ori indrepta virful unei ridacini de ceapi

cu diviziune accelerati a nucleului celular (ernitator) cAtre r[dA-

cina altei cepe, in care nu avea loc nici o diviziune (receptor) -
fara s-o atingi -, deja dupa'cfteva ore de asemenea tratament se
inregistra qi Ia mitoza cu evolulie rapidA.
aceasia din urmi o in

partea orientata catre ,,emilAtor", Gurvici a constatat cu25%t mai

Semnalul de ls Mosc.ova 227

226 ERNST MECKELBURG velul de dezvoltare care a permis sa se demonstreze ln mod repe-

multe celule dectt in alte locuri ale ridlcinii ,,receptor". Ridlcina tat gi convingf,tor existenfa radiatiei mitogenetice.
activl mitotic a emis, probabil, un fel de energie pe care el, ra-
portindu-se la efect, a numit+ ,"radiatie mitogenetici"' Dupi cum s-a demonstrat, pentru transmiterea mitotica de
Mai tirziu, Gurvici a flcut experienfe cu culturi de drojdie
care, dupi acliunea radiafiei mitogenetice, prezeltau un spor de informatii sint necesare doar nigte foarte slabe raze ultraviolete;
o doza prea puternici de radiatie frineaza efectul. Reaclia de di-

circa'3O1a suta al ratei fermentafiei, ceea ce indica o accelerare vizarc a nucleului celular se stinge gi atunci cind volumul culturii

cu totul remarcabilA a diviziunii nucleului celular. Cu modestele de celule scade sub o masd. ,,criticd.". Tocmai aceste particulari-
lui mijloace tehnice, el a stablit ci qi tesutul muscular uman' cor- tati ale procesului biologic de informatii fac sA iasa in evidenta

neea dehiului, ca qi singele gi nervii, pot emite raze mitogenetice. cauzele pentru care multa vreme acest fenomen s-a sustras cer-
Lumea specialiqtilor din lara qi din strainAtate a urmarit cu cetarii gtiin[ifice.

interes experimentele lui Gurvici. Pinf, la mijlocul anilor treiz321 Specialistul in gtiintele naturii dr. Bernhard Ruth, fost cola-

- -se publicasera in special in Rusia qi in Germania peste 500 borator al profesorului dr. Fritz-Albert Popp la Centrul de Radio-

de iratate asupra acesiui fenomen spectaculos, intr-adevir greu de logie al Universitalii din Marburg, a stabilit, independent de a{i
experimentatori, cl tesutul biologic poate absorbi foarte intens
imaginat. Deqi savanli precum Rodionov qi Frank (1934), sau
Sieb-ert qi Seyfert (1936), folosindu-se de contoare pentru des- -radiafia ultravioleta numiti de el ,,emisie ultraslabA de fotoni".
circareade [u2", uuconstatat, 1a diviziunea nucleului celular, qi dincolo
emisii de raieultraviolete, descoperirea lui Gurvici s-a discredi- Ruth afirma ci a descoperit efectul mitogenetic chiar qi

tat incetul cu incetul, pentru ci nimeni nu a putut sf,-i reproduca de stratul superficial de patrundere al biofotonilor, la o adincime
experimentele. Abia mulli ani mai tirziu s-a descoperit cauza ne-
reugitei experimentelor. Radiatia slaba era absorbiti de aparatele - -mai mare. Acest fenomen susfine el se declanqeazf, prin ac-
utilizate pentru incercarile de misurare, pentru ci aceste aparate
cuprindeau ferestre qi lentile din sticll, care, dupl cum se lti9, 19- tiunea unei radiafii secundare, a carei existenfa el o vede confir-

mata prin faptul ci efectul mitogenetic depageqte adincimea de

doi-trei milimetri pina la care se manifestd direct. Celulele insele
servind ca relee, efectul mitogenetic se transmite qi in interiorul

line razele ultraviolete gi infraroqii. Mai tirziu, cind in locul sti- organismelor.

"qli"iinf*r-aurofoqlioi s-i,t cpurian4ci-piualcedsetatraesntsempieterrmeemabitiol tliac raze ultraviolete Radiatia mitogenetici, emisia ultraslabi de fotoni, s-ar da-
tora, dupi parerea unor cercetdtori rugi, anumitor particularitati
a inceput si ac-
ale moleculelor emiliitoare de lumina, prezenlei unor electroni slab
\ioneze din plin.
Totul ducea citre concluzia cL mesajele care contin o acce- legati qi a unor grupe de radicali liberi - grupe de atomi mono-
qi plurivalente in molecula unei combinafii chimice care reacfio-
leratd diviziune a nucleului celular se transmiteau prin biofotoni. neaza ca un inlreg. *
Pentru confirmarea acestei ipoteze, a fost necesar sf, se demon-
streze prezenlasporila a acestora la procesele mitotice, lucru care Grigcenko gi colaboratorii sai susfin ca gi ipoteza lor cu pri-
in primul *om"nt a creat, insf,, mari dificultali, deoarece tazele
miiogenetice sint extrem de slabe qi se aflA la granila cu ,Jadiatria vire la plasma se intemeiaza fe descoperiri incontestabile.
de fiindaf. naturala (radiaiia cosmici). Pentru a reduce la zero V. Dednev qi,Aleksandr Spirkin vad in radiatia ultravioletl
acest ,,curent obscuf' gi pentru a putea dovedi existenla a cel putin
(dincolo de alte frecvenJe electromagnetice qi biogravita[ie) una
105 fotoni/cm2, a fost nevoie si se recurgLta azol sau hidrogen
-lichid, pentru a obline detectori sensibili de fotoni aqa-numilii dintre componentele cele mai importante ale cimpului biologic.
multiplicatori de fotoni - la temperaturi foarte scizute. Aceasta
tehnica a frigului insa, abia la mijlocul anilor qaizeci ni- -Ca aici este vorba de unul dintre locurile de trecere denumite
a atins, -de Bearden ,,ferestre magice" cd.tre nigte domenii pluridimen-

sionale, o arati exemple iegate de timaduitori. Ciliva savanti rugi
au incercat si misoare, cu mijloace tehnice, radiatia ultravioleta

228 ERNST MECKELBI.JRG Semnalul de la Moscova 229

de la nivelul miinilor cunoscufilor tamaduitori miraculoqi Alexei fesutul sanatos al unui embrion de glini in douA pArfi. Le-au pla-
qi Viktor Krivototov (tatn qi fiu), la temperaturi gi umori diferite.
bu aceasta ocazie, au constatat uimili cA activitatile ultraviolete sat apoi in recipiente metalice previzute, fiecare, cu cite o ferea-

ale acestora, comparate cu emisia normali de ultraviolete, sporea stra de cuar[. Aceste recipiente inchise au fost agezate in aqa fel,

cu factorul 1 000 imediat ce amaduitorii, se concentrau asupra incit fereastra unuia sf, dea spre fereastra celuilalt. Dupa ce uneia

-unui pacient. La vindecarea miraculoasa proces pur psihic --se dintre probe i s-a inoculat un virus mortal, activitatile ei celulare

eelnibeergieieazeal,edctercoim-agdnireetcicti.saPuenintdruireccotne-xiuranzeeaudltirnatvreiolfeatpet,ealedicdae au incetat, tesutul s-a chircit. Curind dupi acaea, proba neinocu-

latf, din al doilea recipient a prezentat acelaqi simptom qi a murit.

conq;iing qi proceJele energetico-materiale, pentry legatura din- Apoi, ori de cite ori in locul celor din cuart s-au folosit ferestre

tre realitalidif".it" din punCt de vedere dimensional exercitata de din sticlia, ,,efectul de oglindtr" nu s-a mai produs. Concluzia unor
n,,fimereeraistatrademcaitgaicceae"auflntrcauviholpeetab,azpaoaatceesetxuiisetaxeomcpaluracvteerriifzicaaret mai
prin asemenea experimente ar putea fi aceea ci, intocmai ca gi in ca-

zulmitozei, semnalele biologice de moarte se transmit prin bio-

, fotoni. Un fotomultiplicator hipersensibil, conectat la recipientul

mijloace Eliinlifice? potrivit principiului ca,,orice se vin- cu proba infectati, a risipit toate indoielile. Fluxul de fotoni in-
Este ioaie proUabil
ca, -registrat cu acest aparat s-a intensificat, s-a menfinut stafionar,
-s-a intensificat din nou etc. prezenta acelaqi model de reactie
deca prin ceva isemanitor,., in fizioterapie qi hom,eopatie sf,-1c-
liieonmeeiediqtai mmeecnatenliesmaelopdeatter,ancasrmeitceorembmaittobgoeanleatipcee.caSleprcehdiemoisceob-ifrie-
ca gi proba de fesut invadata de virugi. Pebazaacestei constatAri,

zica, adictr agresiv+xlensiv qi care, procedlnd astfel, pot afecta Iniuqin compara schema f*unccufiounnalfaeladteracnosmmuisniieciarmeittoegleepnaetitcicae:
gi organe sAnatoase, leacurile naturale qi homeopatice acfioneaza de boli
iruAent-reparator asupra focarului bolii' E1e fac acest lucru prin - ucidere tip Psi
,,Radiafia mitogenetici transmite, in mod evident, informalii spe-

cifice. De aici se poate conchide ca purtatorul de informafii, emis

emitereademodeleterapeuticevirtuale,adecvatefiecaruitipde de o cultura de tesuturi bolnave, poate distruge o cultura sinitoa-
boala in parte. Transmiterea de informalii terapeutice, recondi- sa invecinati; acesta ar fi un cazde influenfare telepatica la nivel
bolnave, degenerate, n-ecesita mai mull timp'
lionarea celulelor distrugerea imediati a focarului maladiv diag- celular. Ne putem imagina emisii care antreneazi informatii rele-
se intrelege, decft
nosticat ci atare. Avantajul transmiterii de informafii terapeutice vante pentru cimpul bioplasmatic alintregului organism."
naturale consti in aceea ta ele inlaturi imediat qi pentru un timp
La Institutul medical din Novosibirsk amintit mai inainte,
indelungat cauzele virtuale ale bolii inradacinate in corp intr-un
Vlail Kasnahaev s-a ocupat, la sfirgitul anilor qaizeci, cu studiul

efectelor negative ale radiafiei mitogenetice. El a experimentat cu

--biocimp mai inalt- culturi celulare finute in chiuvete de cuart. Expuse fotonilor UV,
aceste culturi s-au comportat asemenea probelor de lesut luate de
ir, unor serii de experimente de mare anverguri efec- la embrionii de gaina. Indata ce Kasnahaev a ucis culturile celu-

tuate in"uul.trirmrl ii ani, oameni de qtiinfa ruqi li americani au consta- lare prin chimicale otrAvitoare, viruqi sau bacterii, respectiv prin

tat, independent unii de alfii, ca radia[ia mitogeneticf, nu.numai acfiunea razelor sau a frigului, acestea au emis biofotoni care au

- -,ca declanseazi procese mitotice naqterea celulelor ci poate transmis mesajul de moarte, printr-o fereastra de cuarf permeabi-

transmite qi boli qi modele de moarte' li Ia UV, in cultura celulara intacta. Anihilarea acesteia de catre
in aceasta privinp, dr. Viktor Iniuqin, cindva colaborator al
fotoni s-a produs intr-un interval de doua pina la patru ore.
Universitafii din Kazahstan, a descris citeva experienle ilustrati-

n"a"'p'"carecredecane-arputealamuriasupramecanismului Kasnahaev declari cd., impreuntr cu grupa lui de cercetatori,
funclional al biocomunicatriei. Citiva colaboratori ai Institutului ar fi efectuat, de-a lungul anilor, mai multe mii de asemenea ex-
ae lieOicina Clinice gi Experimentala din Novosibirsk au tranqat
perimente de transmitere qi cA astfel ar fi facut mai transparent

230 ERNST MECKELBI.JRG Semnalul de la Moscova 23t

mecanismul uciderii tip Psi. Recunoscind funcfia radiafiei UV, in mare misurf,, de factori (cimpuri) electromagnetici. Pe'aceste
structuri electromagnetice se ,jnspiri" (moduleaz[) din nou mo-
precum gi a altor ferestre transmilAtoare ,,magice" ca purtf,tori de dele psihotronice active, care, dupi cum qtim, sint antrenate de

iemnale psihotronice, el utiliza vase pentru cultrni qi ferestre din biofotoni in componentele lor temporale. DacA fie qi o singurl

material de cua4 permeabil la UV, experimentind cu precadere datf, au atins cimpul electric al corpului uman qi l-au influentat -"
in intuneric, pentru ca modelele virtuale de informafie si nu se dup6 programarea lor, modelele psihotronice,,de neam striin" se
allerezeprin incidenla tuminii (fotoni). Astfel, nu numai ci se im-
transferi in aceste celule. In interiorul celulei are loc ortorbtirea,
piedica transformarea semnalelor mortale in electroni inofensivi,
transformarea semnalelor deocamdata virtuale in semnale elec-
Li se creeaza qi condifii ca acestea sa fie transmise mai departe
prin hiperspa[iu, ca entitali cu dubla stare (mastr-timp), adici in trice, care provoacl, pebazacodului de neam striin, in functie de

stare virtuala, fiind activate numai la locul-finta. intensitate, imbolnlvirea sau pieirea celulelor. S implificind lucru-
rile foarte mult, s-ar putea spune ca, dupf, principiul psihotronic,
Pentru cine are impresia ci toate acestea sint mult exagerate,
ca lin mai mult de science-fiction, s[ spunem ca mai multi psi- se transmit informa[ional nu direct boli, ci simptome ale acestora.
hiatri din Statele Unite au dovedit, fnrA putinla de tagada, trans- Pentru a lmpiedica influentarea biofotonilor de citre tazele

misibilitatea telepatictr de simptome maladive intre oameni lega{i de lumina, ceea ce ar duce la pierderea componentei temporale

prin rudenie de singe. Unul dintre aceqtia, neurologul qi psihiatrul oscilante a entit{ii cu stare dubla qi a modelului virtual de boala
confinut in ea, acesta din urmf, poate fi imprimat,.dupa Bearden,
dr. Berthold Schwarz, a demonstrat transmiterea telepatica de
qi undelor purtatoare electromagnetice, admifind, in aceastA situa-
dureri gi boli 1a mai mult de 500 de parinfi qi copii. Schwarz a
[ie, ci existi frecvente de modulalie transmilatoare de boli. Aces-
constatat ci unele ginduri ale pArin{ilor qi copiilor pot sa provoa- tea transportf, informafia virtuall cAtre obiectul-finta absorbant
cu viteza luminii, iar acolo ea este risfirata, reflectatA qi, in sfirqit,
ce chiar reacfii corporale la fiecare dintre parteneri. Ca dovadA,
transformatf, ,prin ortorotire, ln mecanisme fi zico-biologice active
el cita urmltorul caz: ,JJn om se scoali intr-o dimineafn cu acute observabile. in viziunea aceluiaqi savant, printre purlAtori, dupa
dureri de dinli, il suna pe stomatolog cu care convine un termen' cum s-a arf,tat deja, se numlri semnalele radio (radio, televiziu-
Dupa-amiaza, ii telefoneazlmarrta sa gi-i spune cA in ziua aceea
ne, radar), cablurile telefonice qi electrice etc. Cu ajutorul undelor
- pentru prima dat[, dupa ani de nIe - trebuie sa-qi scoatl un electromagnetice modulate psihotronic oamenii pot fi influentafi,
la stomatolog, fiul
dinte. Ajungind constati ca nu-l mai dor din- deci, nu numai psiho-emotional, ci qi fizic, situalie in care, data

1ii. El nici nu va mai acuza dureri. Dintele care-lduruse era ace- fiind transmiterea cu viteza luminii, distanfa emilator-receptor
laqi pe care gi-l scosese maici-sa." Cine vede aici o ,,intimplare" nu are nici o importanfa. S-ar putea, de asemenea, imagina inre-

abuzeazl de-a dreptul inadmisibil de o asemenea explicatrie. gistrarea pe banda, cu ajutorul unui recorder electromagnetic, a

Transmiterea psihotronicl de boli mortale catre alte organis- unor modele virtuale de agenfi de imbolnlvire (de exernplu, bac-

me este, dupi Bearden, un fenomen de ortorotafie. Transferul s*ar terii) confinufi in structurile electrice ale toxinelor produse de ei-

realizaprin faptul ci modelul virtual de boal6 - model transmis Scopul ar fi ,,conservarea" acestor agenti in vederea anumitor
ltaa-inoricgainnitsrm-un* biocimp superior in combinatia umana congtiin-
este propulsat de utilizAri. Semnalele electromagnetice modulate psihotronic, de-
receptorul insugi in propriul trup
liclanqate punerea in funcfiune abenzii, ar putea fi modulate pe
fizic. Odati ajuns aici, prin procese energetice qi chimice de diri-
undele purtf,toare, de inalti frecven[6., ale unui miniemitator por-
jare defectuoase, modelul influenfeaza in mod distructiv grupuri tabil gi proiectate asupra obiectelor-linti ce urmeazi a fi infec-
tate, printr< antenA ascunsa pe corpul unui agent. Dupa cum s-a
de molecule qi structuri celulare. In acest caz, dupd Bearden, se
aratai deja, ar trebui ca, prin stimulare proprie (ortorotire), mode-
?ntimpli de fapt urmAtoarele: anumite bacterii (sau alte microor-

ganisme) se descompun, producind toxine (substanfe otr&vitoare

organice), a caror compozilie chimic& specifici este determinatd,

232 ERNST MECKELBIJIRG Semnalul de la Moicova 233

lul virtual preluat de catrq cei viza\i sa se poatA transforma in functionarii CIA au constatat, pentru prima dati, cd. diferite incA-

bacterii reale in trupurile acestora. peri de lucru se aflau in permanenla bombardate cu microunde.

In 1.97 6,,,Legiunea American6", o organizatie ultraconser- Acest bombardament venea, in mod vadit, de la emifatori insta-
vatoare a foqtilor veterani de razboi americani, a avut o intilnire
la Philadelphia. Dup[ aceasti intilnire, la 180 de persoane s-a lati in doua clidiri de vizavi. Chestiunea nu a fost luatA prea in
constatat o gravA imbolnlvire a organelor respiratorii, fenomen in
serios la inceput qi nici guvernul american nu i-a dat importanlA,
spatele caruia se blnuia o infectie bacteriana. Simptomele ,,bolii
legionare" (Legionella pneumophila) erau aproape constant ace- probabil din motive diplomatice. Abia cind sovieticii, dupA o mai
leaqi: dupa o faza preliminari cu greatA gi febra, urrna o pneumo-
nie gravi. Acestei boli, observatl pentru prima data la Philadel- lunga intrerupere, gi-au reluat actiunea de iradiere, la inceputul
lui februarie 1976 - intre timp, una dintre cladirile de unde se
phia, i-au cazut victima in total 29 de persoane. Medicamente pare ca proveneau_ iradierile arsese -, s-n fezit qi cealalta parte
qi a inceput sa selntrebe care era
eficace nu existau pe vremea aceea; medicii erau inmarmuriti. motivul atacurilor cu micro-

Au aparut zvonuri ci, pentru a testa in practica eficacitatea unde. Pentru bombardamentul electronic al Ambasadei exislau,

transmisiei de modele virtuale de boali, inamicii Legiunii - de- dupa parerea funcfionarilor serviciilor americane de securitate,
-spre provenienta acestora nu se ficea nici o precizare ar fi pro-
trei explicafii. Sovieticii:
vocat artificial, adici printr-un rniniemitrator psihotronic, aceasta
imbotrnavire in masa. Mai tirziu, in fala unei subcomisii a Con- . incercau, cu ajutorul unor rafinate tehnici bazale pe micro-

gresului american, citiva veterani au decliarat, sub prestare de juri- unde, sA ascuhe fari fir convorbirile care aveau loc in clAdirea

mint, ca observaserA un om care zAbovise mai multe ore printre Ambasadei;
participantii la reuniune, echipat cu tot felul de aparate tehnice. . incercau, cu bruiaj bazalpe microunde, sa-i impiedice pe
Se vorbea de un recorder cu casete camuflat sub infatilarea unei
carti, pe care el o tinea in mini, de un obiect in forma unei pungi americani sa le intercepteze radiogramele;

de tutun ce s-ar fi aflat intr-unul dintre buzunarele vestei lui - . intentionau sd provoace daune psihice gi/sau fizice perso-
-probabil emitratorul din care plecase semnalul psihotronic qi de
nalului Ambasadei.,
un ciudat ac de cravati care ar fi putut fi o anteni. Ceea ce a facut
Vrind sA afle mai multe despre cavza qi efectul iradierii cu
ca persoana respectivA sa devini ulterior deosebit de suspecti au microunde a clAdirii ambasadei din Moscova qi despre aceasH

-fost citeva exprimari ininteligibile ,,este deja prea tirziu, moar- actiune inceputd., probabil, de mai mult timp, CIA a insdrcinat, in
-tea a pus mina pe tofi" lucru pe care nimeni dintre cei prezen[i anii gaizeci, citiva oameni de gtiinfa de la Institutul de Cercetari

nu l-a luat in serios. Incidentul a rdmas neelucidat, organele de ,,Walter Reed" din Washington al Armatei americane, cu simu-
securitate au preferat sa nu se pronuntre in aceastA privinfa.
larea ,,semnalului de la Moscova". in cadrui unui proiect cu o
- -La transmisia cu {inta precisa pina unde ajunge privirea
durata de trei ani, linut la vremea -aceea in mare secret nume
de semnale psihotronice, se pare ci microundelor, despre care nu -de cod: Pandora au fost iradiate cu microunde mai ales mai-
se gtia, pini recent, ci ar fi gi un factor psihoactiv, le revine un rol
important. Potrivit constatarilor ficute de serviciile secrete ame- mul,e Rhesus; densitatea de putere se pare ca a variat intre 1 gi 4
ricane, oamenii de ltiinp sovietici par sa fi experimentat inca de miliwati pe centimetru pttrat. Dup[ o iradiere de trei saptamini,

la inceputul anilor qaizeci cu microunde modulate corespunzltor" s-a constatat ca sistemul neryos qi imunitar al animalelor-cobai

in 1962, facind o verificare de rutind a dispozitivelor elec- era afectat. S-au semnalat gi degeneriri de cromozomi.

tronice de securitate ale Ambasadei Statelor Unite la Moscova, in ciuda acestei situatii alarirante, pusi in evidenla de studiu,

guvernul ar.nerican a lasat personalul Ambasadei gi pe mai departe

nelimurit cu privire la gradul de pericol al emisiilor de micro-

unde. Analiza singelui pe care personalul a trebuit s+ faca din

Semnalul dc la Moscova n5

234 ERNST MECKELBURG care faceau sa se lnregistreze disproportionat de multe avorturi la

cind tn cind a fost prezentate ca masura preventiva contra unei femeile angajate la Ambasada de la Moscova. Se mai cerea, tot-
posibile infectari a apei potabile din Moscova cu substan[e polu-
odatd, si se precizeze daclmicroundele provoaci boli ereditare.
ante. La teste, a reiegit cf, aproximativ o treime din personal avea
cu aproape 50 la sutf, mai multe globule albe, simptomatic, prin- Ulterior, Departamentul de Stat a consimtit sA faca o constatare

tre altele, pentru infeclii grave gi leucemie. De asemenea, rata uimitor de lapidarl, qi anume ca ambasada de la Moscova era unul

cancerului era mult mai inalta decit printre americanii de rind. dintre ,,cele mai nes[nAtoase" posturi externe ale Statelor Unite.

zbigniew Brzezinski - unul dintre consilierii cei mai influenfi ai intrucft nici un protest, oricit de insistent, nu a fost luat in

fostului preqedinte american Jimmy Carter - s-ar fi exprimat considerare de partea sovietici, americanii s-au decis, in cele din

odatA, in fala unui corespondent japonez, cl'frecvenfa cancerului urmi, si se ajute singuri. La toate ferestrele duble au fost insta-

printre membrii Ambasadei Statelor Unite de la Moscola este, late pe dinafari gratii de aluminiu, menite sa abata microundele

procentual, cea mai ridicata din lume- - o mAsurA iniliati de Secretarul de Stat Kissinger, care s-a do-

La 16 februarie 1976, Boston Globe a anuntat ca arnbasado- vedit realmente utila. Dupa vreo doi ani, in mai 1978, sovieticii

rul american in Uniunea SovieticA, Walter J. Stoessel, suferea de au sistat atacurile cu microunde impotriva ambasadei. ,,Semnalul
o boala a singelui, aseman6toare cu leucemia, boala aparuA, pro- de la Moscova" a amufit rnai inainte ca America si se dumireas-
babil, ca urrnare a bombardamentului c\raze- Din cauza harFlirii
ca oficial asupra adevlratelor motive ale hirfuielii electronice.
de acest fel, se pare ci trei dintre predecesorii lui Stoessel s*ar fi
prezentart,in anii qaizeci sau la inceputul anilor qaptezeci, la Mi- Thomas E. Bearden afirma ca,ln ciudatele experimente cu

nisterul de Externe sovietic, farf, ca acest demers sf, fie urmat de microunde ale sovieticilor, a sesizat mai mult decit nigte simple
vreo ameliorare a situafiei. Doi dintre aceqti diplomafi, ambasa-
dorii Charles Eustis Bohlen (19fi-1957) qi Llewellyn E. Thomp- activitAti de ascultare sau bruiaj. El este de parere cA, prin acest

son jr. (1957-1962) au murit - semnificativfl coincidenfa! - chiar test indelungat, contraspionajul sovietic a vrut, pur gi simplu, sA

afle daca americanii erau informati despre anumite tehnici psiho-

tronice serioase gi daci dispuneau de arme fantastice de acest fel,

respectiv de sisteme contrainformative eficace. Luind l[mbasada

de cancer. Statelor fUi nsiigteurdi icndMavoesaposviafiecasotibmieitcitn-tleinretisu-l -spune Bearden
puteam
Unui fost funcfionar administrativ al Ambasadei americane serviciilor secrete
de la Moscova, a cf,rui so[ie a murit acolo tot de cancer, statul
american i-a platit o despigubire de vreo 10 000 de dolari' Plin- americane CIA, NSA qi DIA. Dupa Bearden, impulsurilor de
gerea sa a foJt acceptatl, ins6, numai pe motiv de ,,insuficienti
microunde le fuseseri imprimate modele virtuale de boli infec-

ing-riGjireeomrge" dWic.alWa"a.tson jr., din Tustin, California, fost angajat ai Jioase, de leucemie, de cancer, de imbolnaviri ale ochilor, de tul-

serviciului de securitate al Ambasadei statel0r unite de la Mos- brrflr cardiace etc., modele captate de catre o pafie a personalu-
cova, a cerut guvernului american o despagubire de 1,75 milioa-
ne de dolari pentru cd fiul sau, nascut la Moscova, suferea de hi- lui ambasadei qi, in mod incongtient, activate din punct de vedere
drocefalie. copilul se nf,scuse orb qi complet arierat mintal, fiind
internat intr-un cimin, unde trebuia supravegheat in permanenfl' fizic. Guvernul american a reacfionat a$a cum gi era de agteptat:
De la Departamentul de Stat s-a aflat atunci cf, fusese fixat un
fond de dbspagubire in suma totalf, de 200 milioane de dolari' a considerat ca experimentele sovietice erau consacrate exclusiv

Gtriva mernbri ai Ambasadei, alarmafi gi speriafi de anumite bombardamentului cu microunde (pentru interceptare qi bruiaj ra-

dezviluiri la obiect ale presei, l-au rugat pe Henry Kissinger, Se- dio) Si in acest fel a dat de infeles ci nu era informat, evident, de-
cretarul de Stat american de atunci, si ordone cefcetarea cauzelor
spre tehnicile de transmisie psihotronicd!

Se pare cA, la vremea lui, insugi ambasadorul Stoessel dadea

asigurari ca intensitatea iradierii se afla cu mult sub limita infe-

rioarA de siguranfa, care era parte constitutivA a sbverelor regle-

mentari sovietice inmaterie de protec[ia mulcii Dupa Brodeur,

236 ERNST MECKELBURG FACATORII DE,,ZOMBIF" :
DEZVALUIRILE UNUI GENERAL KGB
duepn-s*itia-tuetaiudeOp,OuOte+remaitiw,,saelimpnealcuelunitidmeeltaruM-poastrcaot v-a"osme riiimdiecadilna
Epoca de glasnost a creat posibilitatea ca, in deplina liber-
niaximum-ul produs de generatorul instalat pentru simulare la
tate, savanti ruqi, ofiferi KGB gi ziariqti - in masura in care se
Instifutul,,wa^lterReed...-Chiarlaodensitatedeputeremultmai
mare, o radialie cu microunde nu ar fi trebuit str aibd' gama de ocupaseri, respectiv fuseseri informafi, in ultimele decenii, de-
efecte descrise aici: de la imbolnavire gravl pina la provocarea
mult, cu cft cei ce s-au imbol- -spre dezvoltarea de sisteme psihotronice ofensive gi defensive
decesului. $i aceasta cu atit mai permanent influenlei radiafiei'
nlvit nu au fost expuqi, probabil, sa poaH vorbi despre o asemenea cercetare in Uniunea Sovieticf,.
Sa recunoaqtem: unele din articolele publicate in revistele ruseqti
Datfiindcamodelepsihotronicedeboalapotfitransmiseqiprin qi ucrainene despre potentrialele arme Psi pot sa fie exagerate sau
microunde cu micl densitate de putere, ipoteza lui Bearden s-ar sA se bazeze pe informatrii false. De aceea, nu se mai poate ocoli
necesitatea de a studia cu atenlie declarafiile partial senzafionale
putea dovedi justa. ale unor savan[i eminenli qi ale unor responsabili cu securitatea

statului, de a le anahza gi a distinge intre realitate qi ficfiune. in
acest sens, surprizele par a fi dinainte pregatite.

in revista ucraineanf, ugolok Ukraini a aparut, la inceputul
lui 1991, un articol neobiqnuit cu titlul ,,IncA o data despre armele
Psi". Articolul era semnat de insugi A.V. Kalinef-Briuhanov, Pre-
gedintele Uniunii $tiinfifice pentru Studiul Problemelor Psiho-
fizice. Autorul constata, in termeni expregi, ca in Rusia existau
efectiv arme Psi. in trecut, despre aceste €ume se aflase cfte ceva

numai din zvonuri.

in aprilie 1983, Kalinet-Briuhanov participase la un proiect

secret al Comitetului de Stat pentru $tiinla qi Tehnica al Uniunii
Sovietice, proiect care, frintre altele fusese subventionat de un
lpboritor de cercetari al complexului militaro-industrial sovietic.
Acest lucru se intimpla cu putin inainte ca profesorul Boris Iva-
novici Aksakov de la Institutul pentru Economie Nalionala din
Moscova sa dezvAluie aspecte ale cercetirii secrete de acolo qi sa
vorbeasci, pentru prima data, despre arme Spinor Torsions salu
,,microleptonice" (lepton: particuli elementari a carei masf, este

mai mici decit cea a unui mezon; comparabil cu tahionii).

Kalinet-Briuhanov, om de qtiinfa la Institutul,,V.P. Filatov"
pentru boli de ochi qi terapie a tesuturilor, era insdrcinat, la vre-
mea aceea, cu cercetarea tot secreti a efectului cimpurilor de im-
pulsuri electromagnetice. El a studiat diferite efecte ale actiunii
de forfd asupra structurilor celulare gi formafiunilor subcelulare.

238 ERNST MECKELBURG Fdcdlorii de ,,zombie": dezvdluirile unui general KGB 239

in aceeaqi perioada, se lucra, la Universitatea de Stat ,,I'I' Meci- in principal, au fost grupafi ln unitafi speciale li folosti ca atare
nikov,, ditr odes.a, la proiecte gi mai secrete: crearea de aparate
electronice pentru teleinfluenfare directa a sistemelor biologice, in Afganistan, pentru ,,comandouri cu destinafia paradis".
cazin"ar",|.in iradiere cu microunde, se incerca sa se schimbe Cu dezvoltarea unor,,tehnologii netraditrionale" (denumirea
parametrii biofizici ai organismelor vii. Pebaza unei inlelegeri
oficialfl a psihotronicii) s-au ocupat - pinl la dizolvarea comple-
intre cele doua institute, savantul lucra la conturarea unui proiect xului statal sovietic - centrele de cercetare ale Academiei de

viicomun de cercetare, care trebuia sA contribuie la crearea unui $tiinte a Uniunii Sovietice, Academiile de $tiinfe ale mai multor
republici sovietice qi numeroase ministere (vezi Tabelul 3).
tor sistem eficace de arme pentru fo(ele arrnate in totalitatea lor-
Am vorbit mai devreme despre cimpurile microleptice sau
La vremea ei, cercetarea se facea in secret, intr+ pivnip de sub Spinor Torsion. La proiectele date in lucru de aceste centre, era
vorba, in principal, de cercetarea acestor cimpuri, a cdror naturl
vechea grldina botanicf, a Universitafii de stat, sediu al departa-
mentului de cercetare qtiintifica bioelectronica (ln cadrul Secfiei qi modalitate exactA de manifestare sint, evident, inctr necunos-
de Fizica). colaboratorii la proiectul in chestiune aveau la dis-
pozi[ie echipamente de ultimA or[, precum fotometre spectrale, cute savantilor occidentali. Comitetul de Stat pentru $tiinja qi
Tehnici al Uniunii Sovietice a transferat Centrului pentru Teh-
-i"-t"oup" electronice, aparate de rezonanlA magnetico-nuclea- nologii Netradifionale conducerea proiectelor de cercetare. Di-
ri, un laborator complet de chimie, ca qi animale de experienta' rectorul acestuia, A.E. Akimov, afirma ca aproximativ trtre 1980

Daca se acfiona cu cimpuri inalt energetice, deosebit de di- qi 1990 ar fi fost facute acolo, mai ales in domeniul fizicii, des-
stnrctive, ur,rpru creierelor animalelor, acestea cipatau un fel de
coperiri revolufionare. S-au ficut relatari despre o nouA categorie
putere de a stripunge cu vederea bariere materiale netransparente. de cimpuri qi particule fizice gi despre influenta pe care aseme-

bl" ,""*oqteau tuiruri aflate dincolo de niqte perefi. Fenomenul nea cimpuri o exerciti asupra sistemelor biologice gi anorganice,
ndceuizleoalvddauinrreauat rdmfeecsi,iutmtsuocluuairrttceteaimreapbn.riamola,amcleeeleonari.icLdeaeaqevtxeiipaneladrirmaeupetnctoceonsnstsiametaciltia,nrfaei,pfo-[iin-,
asupra instrumentelor gi echipamentelor.
cute asupra unor persoane condamnate la moarte s-au irnegistrat
datelor oblinute experimental, Anumite cercuri ale oamenilor de gtiinff, sovietici nu au fost
reeczhuipltaatede"oc*epriuertuabtoilr"i. Cu ajutorul niqte aga-numite ,,zone freno- informate in legatura cu descoperirile atribuite Centrului pentru
a identificat Tehnologii Netradilionale qi au contestat competenla acestei or-
ganiza\ii. Mai tirziu, Comitetul de Stat i-a omologat activita[ile
logice,,, locuri in creier care par a fi la originea declanqarii dife-
de cercetare. Ministerul Apararii gi alte organe de stat au gasit de
ritelor activitali ale obiectului supus probelor'
Datoriti experimentelor, oamenii de qtiinfl au gisit,,condilii cuviinfa sa organizeze un centru special de cercetfi, VENT, al
productive,, p"tttru cele mai eficace cimpuri de impulsuri electro- carui director a fost numit acelaqi Akimov. Timp de cdiva ani,
Comisia militaro-industriali a Consiliului de Minigtri qi KGB-ul
magnetice, reproducind fesutul cerebral care si prezinte caJac- au alocat acestui centru special cam o jumitate de miliard de ruble.

teri-sticile doriie ale personalialii. Cu alte cuvinte, se dobindise La 9 septembrie 1991, imediat dupi prfbugirea Uniunii So-
capacitatea de a produce in mod artificial modificari neobignuite
vietice, Komsomolskaia Pravda a publicat un articol neobignuit:
in calitatea Psihicului uman' o dare de seami asupra cercetArilor efectuate de fostul Centru
Despre acest lucru au relalat ostagi ai Armatei Sovietice care
refuzau sa mearga in Afganistan qi cirora, dupl ce li s-a aplicat pentru Tehnologii Netraditionale, din care reiese ca institutele
-la Odessa metoda ,pondilionarii" descrisi aici un fel de spalare
psihbtronica a creierelor - li s-a trezit subit ,,simfirnintul dato- subordonate Centrului s-au ocupat cu - textual - teleinfluenta-
dorit de autoriEti' Se pare ci,
riei". S-a obfinut, deci, rezultatul rea biologici, medicala qi psihofizicA prin iradiere ,,torsionict" a
forfelor armate gi a populafiei, respectiv a apirarii acesteia.

In toamna lui 1991, au aparut in revista Molodaia Gvardia

alte articole in care se arAta cum cercegtorilor de la Centrul pen-

240 ERNST MECKELBURG Fdcdtorii de ,,zornbie": dezvd.lubile unui general KGB 241

tru Tehnoloeii Netradilionale li se incredinlase sarcina de a crea putea patrunde prin orice; viteza ei extremf, ar avea ca ufinare o
raspindire imediati in spafiu. in acest context, trebuie s[ ne refe-
;;;;;il;iioni"". in acest sens, autorul, un anume EmilFeodo-
rim 1a experimeltele reuqite ale cunoscutului savant rus, astrofi-
roni"iguh*in, scria: ,$'ceste arme sint ingrozitoare' Dntr-o tea-
m[coolesitoare.oameniidevinnigterotilelipsitedevointaintr_o zician gi teoretician al timpului, Nikolai Kozirov, pe care le-am
.p"uq"iitr^uatrtui"inlufierdneaclAre.ainlieteqligtietbnilfaauVnouiininladiivniddivpiodauatelafibsleocpaliatiz'ctral-a descris aminunfit in cirlile mele Zeittunnel (Tunelul timpului) gi

ordinul minuitorului unui asemenea aparat'" Zeitschock ($ocul timpului), ambele publicate de editura Langen
Bahurin ilciteazl,drept sursa a informaliilor sale' pe qelera:
Miiller. In cursul experienfelor sale, Kozirov ar fi constatat ci
lNpcuaruliznuKut.rlGoeduBea.lNtOegollaeerhd,g')pu,Kargaiirneulu.npgsiurhiasnitlneu",mlcuaei,*fidiatnetctuiaatturrmngnoueaisiptdss1eui9hzs9ov^0itanr,olu1lneiarigciK'eltrEuacrlsaaanrreocfduaiardErfed(isCucgaarauirstd-a'
timpul are o calitate energetici, perfect utilizabilf, pentru sisteme
de intrebuintrare:
psihotronice.
.Unuldintrecelemaidistructiveaparate"tortureazdi'victi-
mele inainte de a le omori, lucrind pe bazh de infrasunete (pe Iata cum se exprima Kalughin cu privire la eficacitatea unor

il;it; a" unda de 7 hertzi)' Creierul uman qi sistemele ner- asemenea arme: ,,O salvi a unei puqti 'cronale' face tindiTi 'pres-
veD;e"ofmeeazci;iltae;Au;vtatpoatieernl;rtdiaicf,euejurlaircaceezeiinescnc,toulpnausepsptraaiotvretaicnprtr.eeaOzcciaosecanteaesatleramomclacaueanblutrecieltai,idmoieanprtmmpimeuiAnnptuoeeiinsleiiAtqieortaaemudm'qaioCeerrrirnieddiiaienidrfseipicinarsuotzeludtonanuntulseia''i tanta' umanA; mecanismele biologice de apirare cu care natura

ptna in 1991, inca nu se gasise nici o solutie' l-a lnzestrat pe om nu mai funcfioneazi. Dacf, raza 'cronalA' ii

ni"*r"*oauti"l*"tiaenn'AidpieoneorttcdrurnaofaioruadedpaeiriaoeqacdlfaoiieiuutcerspautgelieivoenqrAleesiieaaimlszazdtaee|dnimdiftmaieeuzrelmimccnnoeisevcmipriuicvopsnotuliiiehsmntocdaaatdrelrioefpoen9misriinciatuueelllle,tulruaaaif'rasriuEnlcuizrilinnemedpeapootie'zruro'ltAaavDosboieeniaclm$eofcliaumeqaneibieinnscia-e--i nimereqte haloul din juruLcapului, atunci persoana astfel agre-
'Dreleaza la utilizAri din mers'
sati va fi afectata in capacitllile ei intelectuale. Asernenea arme
. in categoria a treia intrfr, la fel, mai multe sisteme: a$a-nu-
nu ucid; ele mutileazd., insf,, psihicul victimei. Un bombardament
*psicttr""ief"trte"-*eigixfatX,c,tsaatriuaecatcuaereisdrtoaerzesapiqaairlapiutueqn,tiiitn',",sclridoe"noxa"isluelma", dassaisettamemanneuA'rapivicreaummcoridedaaet"i-'i
*-tiea-"-mri-ii"pi*A"o"iri"antiil*,mdpe"a,f'e(utsecnitcruile)lie,d,llciasdatcerreau,-gr,cae[ottnoonresm€vtir"oeddbmineurite,ei,mcfcerAoprun)it'ioanOntc,i"aparsp(oceibetmoaleelbnuimell'uaa1ri3rmam'd4aiiacat$oi[uiiaern)ti'.ia-ar mai indelungat poate impiedica gi funcfionarea aparatului urinar,

a organelor sexuale, a creierului qi miduvei spinfii. Consecin-

fele sint leucemia gi tumorile cerebrale maligne."
. Al patrulea tip de aparat este, de departe, qi cel mai pericu-

los (inofensiv, ins6, pentru cei ce-l minuiesc) pentru tinte umane.
Este cunoscut sub denumirea de ,,amplificator Psi" sau ,gnitate
de date Psi". Acest generator produce radiafie electromagneticl,

radiafie iare corespunde exact frecventei cerebrale a celui atacat.
Cu aceasti radia[ie poate fi indusa orice fel de stare emo{ionala:
ur6, euforie, minie, teami gi ginduri de sinucidere. Aparatul se

preteazl gi la teletransmisia de sentimente. ,,Bornbardatl" direct,
victima iqi pierde puterea vointei. Daca s-ar gisi intr--o stare de
iritare sau, tocmai, intr-un moment de intensi concentrare inte-

lectuala asupra unui lucru, victima ar putea, dupa datele definute

de constructori, si sufere o trombozd cerebrala.
Autorul materialului cere si fie pusa pe masa intreaga docu-

mentalie despre armele psihotronice, deoarece aparatele re_spec-

tive se pare ca au intrat deja in productie de serie.
Un ziarist din Iaroslavl (la nord-est de Moscova) susfine ca

ar detine dovezi privind utilizarea generatoarelor Psi pe scara
larga pina qi impotriva propriei populatii civile. In misura in care,
in actuala lupta pentru putere din Rusia, joaca un rol important,

242 ERNST MECKELBURG ,,PROIECTUL MONTAUK'6:

asemenea dispozitive sint folosite pentru a determina o schim- CERCETARI ILEGALE iN STATELE UNITE ?
bare de climat psihologic intr-o direclie sau alta. Fie qi numai din
aceastl cauzf, qi este greu de presupus ci acum ar fi fost sistate La aproximativ 200 de kilometri est de New York City, Ia

cercetirile in domeniul influenlarii psihotronice a conqtiintei. extremitatea insulei Long Island, se afli Montauk Point. In ime-

Recent, radio Hessen il cita pe nalionalistul rus Jirinovski, diata apropiere a acestuia exista odata o baza militara a Aviafiei,
care qi-a incetat activitatea, la sfirqitul anului 1969.
intr-unul dintre buletinele sale de qtiri, cu o amenintare gtozavl'.
la nevoie, el gi-ar ajuta prietenii sirbi cu niqte ,,arrl1e de un fel cu Dupa numai un an, baza aeriana de la Montauk a fost pre-
totul nou". Nu este exclus ca aceasta sa fi fost o sinistra aluziela
posibilitatea de a folosi, la modul subteran, greu de dovedit, sis- *luatA de batalionul-radar OJl3, care trebuia si deserveasca o sta-

ieme de arme psihotronice. Dumnezeu sa-i aiba in paza pe tofi fie de radar instalata acolo in cel de-al doilea rlzboi mondial
un radar ,,Sage". Aceasti stalie invechita, instalata pe acoperigul
cei care trec cu un scuturat diri umeri peste aceasti eventualitate, clidirii studioului de radio, avea si joace un rol extrem de impor-
Ei s-ar putea vedea, intr-o buni zi, in contact nEmijlocit cu o si- tant in experimentele efectuate acolo in cel mai mare secret, in-
tuatie imposibil de contracarat prin masuri de aparare tradilionale. cepind din 1970.

in Statele Unite, dezvoltarea sistemelor de arme psihotroni- S-au folosit radarul,,Sage" modificat qi completat, precum gi
ce trebuie sa se fi desfaqurat in mod asemAnAtor; a existat in tre- generatoare, oscilatoare, sisteme de bobine speciale, amplifica-
cut, mai mult ca sigur, o nelegiuita alianfa intre cercetarea indu-
striala privata, autoritalile militare gi serviciile secrete. Se poate tori UHF de inalti capacitate, aqa-numite ,,radiosonde", compu-
demonstra ca gi aici s-au efectuat, fara nici o publicitate, ba chiar
tere qi tipuri exotice de antene (de construclie delta T), destinate
farA aprobarea Congresului, experimente de influentare a conqti- a produce curburi ale timpului, Au fost respectate anumite frec-
infei qi stimulare artificiala de fenomene Psi. Rimine de vdzul venle de fereastri. Se pare ci, ftr aceste condifii, la bazaaerianh
Montauk s-a reuqit manipularea conqtiintei umane, declangarea
daci acestea s-au desfaqurat realmente a$a cum declara ci le-a
- in legituri cu aceasta - de fenomene Psi qi deschiderea de
trAit cineva care-qi asumi calitatea de participant la unul dintre
aceste experimente. Contemporanii mei care au intilnit multe in porti spre altd segmente ale timpului, respectiv realitali.
viafa lor qtiu un lucru: pina nu faci foc, nu iese fum. Este vorba Ca aceste relatari nu se cuvine si fie respinse de plano, ca Si
despre misteriosul ,Broiect MontauK', care se pare cA a urmiirit
aceleaqi scopuri ca gi cercetarea ruseasca in domeniul psihotroni- cind ar fi fanteziile unor contemporani ahtiati dupa senzational,
in ciuda refinerii cu care trebuie abordate, ca intimplArile pe care
cii, o serie experirnentala strins legati de legendarul ,'Experiment le declara un presupus colaborator al ,,proiectului Montauk" ar
Philadelphia", efectuat de Marina americand in anul 1943.
putea confine cel pufin un griunte de adevir, o arati niSte recente

dezviluiri privind unele experimente cu raze care ar fi avut loc

in Statele Unite in perioada 1947-1974. Este vorba de experienle
facute pe pielea propriilor cetAteni, care nici micar nu au qtiut ca
erau transforma[i in mod abuziv in ,,cobai". Lista experimentelor

criminale efectuate in secret qi ,,1n numele gtiinlei" este lunga.
Victime ale acestor maqinatiuni au fost, printre alfii:

. elevi handicapaii intelectual, cirora organizatiile de stat din
Massachusetts le dideau la micul dejun lapte radioactiv;

244 ERNST MECKELBURG ,,Proiectul Montauk": cercetdri ilegale in Statele Unite? us

. copii foarte mici din familii de culoare sarace' cirora' in - -adversar potenfial Uniunea Sovietica ar putea crea substante
anii patruzeci qi qaizeci, li se inoculau preparate cu iod radioactiv' -pentru controlul conqtiinfei. Scopul scuzA mijloacele motivafia
p"nt* a pune ia punct - aceasta era ,justificatea" - procedee de
iiagnosticare a imbolnivirilor glandei tiroide este valabila, de buni seami, gi in fari democratice.
. batrini qi oameni grav bolnavi, carora, ; li
La armele River Styx, proiectate in Statele Unite, se pare ci
in
anii patruzeci, era vorba de influenfarea electromagnetici a functiilor corporale.

se injecta Plutoniu foarte toxic; In ce misurA aceste arme erau concepute qi pentru teleinfluen-
statul Oregon,
. oetinuti din cirora li se iradiau organele de tarea congtiinfei, din nefericire nu se mai poate stabili. Pentru
aceasta exista astazi relatari despre metode mult mai rafinate de
reproducere,rara'afiepreveniliinprealabilasuprarisculuidea
control psihotronic asupra conqtiin[ei, metode de care opinia pu-
se imbolnavi de cancer;
. chiar qi gravide, caro{a, in cadrul unui ,,control al sarcinii" blica nu a avut habar pina acum.

li se prescriltipilule radioactive. (Mai mulli dintre copiii-"dlsi Un necunoscut mi-a expediat, in urma cu citeva luni, docu-

prf"L" de aceste femei au murit de cancer' Ramii pe ginduri mente despre experienfele de-a dreptul incredibile de labaza ae-

atunci cind, intr-o fara democratica, unde libertatea informaliei -riana Montauk unitate inchisa definitiv de vreo doisprezece ani.
este lucrul cel mai de pre!, s-au putut face, timp de decenii' sub
p*un*ut,,securilalii nafionale", nigte experimente criminale' Este o relatare despre activiHtile unui grup de savan[i gi tehni-
ia"a sa fi mirosit ceva. Exista, de buni seama' domenii
sens"ibuipiere, sdea care nu indriznesc si se apropie nici chiar.ziariqtii cieni americani, relatare ce aduce a poveste gtiinfifico-fantastici,

dar care a capf,tat un spor de credibilitate foarte de curind, in

cutupeu,cuatitmaimult,cucitomniprezenteleserviciisecrete urma destainuirilor flcute de cineva care a ,,contribuit decisiv"

la acest proiect.

,-uu b.i""put intotdeauna sa-i [ina pe cei prea curiogi la distanta Profanilor le vine extraordinar de greu sA inteleaga experi-

de locul faptelor qi si-i indrepte pe piste false') mentele care au loc in zona cenuqie a cercetarii gtiinfifice, intru-

$i mairele dlcit perversitatrite medicale, recent descoperite, cit acestea se desfiqoara in afara realitalii noastre cvadridimen-
moderni sint experimentele psihotronice co-
ale Fiankenstein-ilor sionale, dincolo de capacitatea noastri naturalf, de reprezentare,

mandate qi/sau supravegheate deCIA qi de alte servicii secrete' intr=o sferd^ neexplorati, unde fizica cuantica qi activitatile con-
Adeseori, aceste experimente au fost cunoscute numai sub nume
qtiinfei se suprapun. Autorul ar dori, in ciuda rezervelor expri-

decod.Acirculatzvonulc[,indatadupacelde-aldoilearlzboi mate initial, si reia nigte destainuiri interesante ale unui posibii

mondial, oameni de qtiinfl americani s-au lasfaptousitibciluita'pteroaasdpef.,at martor al evenimentelor de atunci. Martorul sustine cf,, in cadrul
importalii" lor colegi germani, cu privire activitifii sale la una dintre firmele contractante de acolo, a pe-

Jiri;u p" artificiala' Acestui proiect Paqerclip trecut mai mull timp Tabaza aerianA Montauk gi a facut anchete

i-au ur"moantEniiunmleelreoase "auctt"ivitafi aferente, cu denumiri criptice riu la fata locului.

prevestitoare, precum Bluebird, Artichoke, Midnight' Climax qi Dupa informafiile acestui om de incredere - un electronist
seriile MKULIRA, in care au fost implicafi, mai muit ca sigur' insarcinat cu montajul -qi intretinerea unor antene speciale se
Montauk au
qi psihiatri americani. pare ci la fost rezolvate probleme privind stralurile

Proiectul MKULTRA al CIA urmdrea in special elaborarea absorbante de raze radar gi misurile constructive (profile mate-

de tehnici Umnoidteifiacaatporaorbeadt,eincocnl qdtiininfaen. uclu1rt9e8a5,scuapraeumtoaritdaetiJleusctiItiAe -riale subtriri) cerute de tehnologia Stealth. in secret, insa spu-
a statelor ne electronistul de la Montauk - s-a lucrat qi Ia producerea de

sanudivtrlg"nu-"l"savanlilorqimedicilorparticipanlila91o- structuri de cimpuri bazate pe impulsuri electromagnetice (nu-
iectul MKLiLTRA. prin administrarea de preparate chimice, bio-
iogice qi radioactive, se urmarea atunci sa se stabileasci daci un mite gi ,,sticle eleclromagnetice"), folosite, pe de o parte, pentru
controlul asupra conqtiintei iar, pe de a1t4 parte, pentru crearea de

246 ERNST MECKELBURG ,,Proieclul Montauk": cercetdri ilegale tn Statele Ilnile? 247

,,tunele ale timpului" inspre alte reattiti - o serie de experienle consonanti cu diferitele functii biologice ale persoanei testate. Se
legate nemijlocit - tot dupa opinia electronistului - de legenda-
-pretinde ci in acest mod s-a gasit accesul la congtiin{a umana
rul ,,Experiment Philadelphia" din anul 1943.
Grupul de la Montauk consta dintr-o echipi mixta alcatuitl la o frecvenfa intre 425 Si 450 megahertzi.

din militari, funcfionari guvernamentali (probabil membri ai ser- Firegte, la masivele qarje de energie nu se putea ca fesuturile
corporale gi creierul persoanei supuse experienfei si nu fie serios

viciilor secrete) qi specialiqti din grupul firrnelor contractante. afectate. Neurologii au constatat, la cei afectati, o stare pe ciue au

Intregul -proiect de cercetare era :se spune in subordinea unui calificat-o drept ,,moarte cerebrald.", provocata de lipsa de oxigen
in creier.
german, un anume dr. von Neumann, specialist in fizica teore-

tica gi matematician, care s-ar fi ocupat de niqte foarte moderne Se afirma cd au fost ,,iradiati", dupi o tehnica modificata, gi
militarii stafionati acolo, ca qi populalia civila din Long Island,
concepte despre timp gi spatiu. Cartierul general al proiectului se
New Jersey, New York qi Connecticut, pentru a misura raza de
gasea in Laboratoarele ,,Brookhaven", tot pe Long Island.
Von Neumann qi echipa lui s-au ocupat timp de zece ani cu actiune a emifatorului.

conexiunile dintre cimpurile electromagnetice qi cu ,,punctul de Prin ,,salturi" de frecvenla qi comutare rapida de pe o frecven-
referinf5-timp" care se statornicegte prin na$terea fiecarui om. ta pe alta ar fi fost obfinute modulatii deosebit de psihoactive.

Cercetarea lor a culminat cu o concluzie oarecum ezoteric{: cor- Dupa experimentari de mai mulfi ani, datele privind influen-

*pul energetic pluridimensional al omului trebuie vizut separat de tarea s-au conturat clar, s-a gisit modalitatea de a coordona po-

corpul material qi aceastA componenti spirituala incepe inca zitiile specifice ale aparatelor cu modele ideatice precis determi-

-din momentul concepliei cu un foarte specific punct de referin- 'anaptero. vSoecsapuanneumcaitearsftiAfroi setmeolaliboonraaltee programe de iradiere pentru

ti-timp care inscrie omul spiritual pe o anumitAlinie temporala. in rindurile populatiei, pen-

Potrivit aceleiagi concluzii, acest punct de referinta-timp serveqte tru a influenla rala crinrinalitatrii, respectiv pentru a provoca pa-

orientlrii in univers, regasirii de sine in ceea ce se crede ci in- nica la oameni. Mai mult decit atft: se pare ca a fost studiata qi

'seamna,,timp" qi,,cauzalitate". influenla anumitor condifii de iradiere asupra funcfionArii obiec-

Preocuparea principala a grupului de la Montauk era, in pri- telor neinsuflefite, de exemplu a automobilelor.

mul rind, influenfarea conqtiin[ei umane cu ajutorul impulsurilor Astfel, se spune cd. s-ar fi constatat, printre altele, ci partea

radar, deqi anterior acest lucru fusese dezaprobat de Congresul electronica a autovehiculelor se defecteazA ca urrnare a iradierii.

american. In timpul experimentelor facute in acest scop, reflec- Se afirma ci, sub acfiunea unor masive impulsuri radar, una

torul radarului ,,Sage'1 a fost indreptat spre cladirea in care se afla dintre persoanele supuse experimentului a dobindit chiar insugiri

-subiectul testului. Acesta statea pe un scaun special aqa-numi- paranormale qi parafizice. Se spune cd, prin maxima concentrare
-tul ,,scaun Montauk" gi era iradiat de aparatul radar, o data cu
asupra unui obiect din preajma ei, persoana in chestiune putea
rotirea antenei, cu o energie de microunde masurabili in mega-
face ca acesta sA aparA din neant, adica sa se materializeze, in ori-

gi gigawafi, Pentru a putea observa cu precizie efectul qarjelor de care loc din incinta bazei.,,Produse" ideatice imbracau deci for-

energie, au fost schimbate, dela cazla caz,lalimea gi viteza im- me m4teriale. Uneori, asemenea obiecte erau realmente vizibile,
dar nu puteau fi atinse. Ele seminau mai mult cu niqte holograme
pulsului, au fost folosite diferite frecvenfe. Erau observate reac-

[iile psihice ale persoanei supuse testului la diferifi parametri de sau arAtf,ri. Obiectele materiale prezente igi pastrau consistenta
lucru. Cu aceastA ocazie, se stabilea in ce condifii i se facea somn, numai pini cind se deconecta emi{atorul. Aceasta ar insemna cd,

daca ridea, daca plingea sau dacf, reacfiona iritabil. Pentru a ve- obiectele ideatice materializate ,"nu sint de pe lumea aceasta", cil
ele aparfin unei alte realitali. Dar lucrurile nu se opresc aici: un
dea cum pot fi ,,dresate" gi influentate undele cerebrale, au fost
medium de mare'performanla albazei, manipulat cu ajutorul ra-
schimbate frecvenla de succesiune qi amplitudinea radarului, in

248 ERNST MECKELBURG ,,Proiectul Montauk": cercetdri ilegale in Stotelc Unite? u9

darului, a carui poveste a redat-o cu toate amanuntele omul no- dr. Von Neumann gi apoi incheiat cu succes in anul 1983, prin

stru de incredere, ar fi stabilit, se pare, legituri perceptive cu toate - -proiectul Montauk. In acel an se spune oamenii de qtiin@ qi

simfurile unor persoane strline. Adica, dincolo de alte capacitAli, tehnicienii au reuqit sA stabileasca o legaturA temporala directa cu

el putea sa-gi transfere propriile ginduri in conqtiin[a unui strain. anul 1943, sa faca o ,,spartura" in zidul spafio-temporal. Pe acolo,
Experimentele parafizice, care au durat pinl in 1979, vizau
prin aceasta spirturi, unul dintre supraviefuitori ar fi ajuns pinl

teleinfluenfarea aparatelor TV (alterlri de imagine, deconectfi), la nava ,,Eldridge" a anului 1943 Ei, dupi anumite corecturi in
comportamentul maginilor, ar fi facut-o sA reapara in timpul ei
migcarea de obiecte efectuati pe cale mentali, precum qi provo-

carea de aparitrii fantomatice. Toate aceste activitati Psi au avut de atunci, curind dupf, disparitie. Cu alte cutinte: navei Eldridge

loc intr-o stare modificatf, a congtiinfei, stare declanqatl aici pe i s-ar fi dat ajutor din viitor, pentru ci s-a qtiut de pana din com-

cale electromagnetica. portamentul generatoarelor. Pentru observatorii din anul 1943,

Ar fi exagerat sa discutam toate experimentele qi fenome-r insi, nava disparuse numai pentru pu[in timp. Daca nu ar fi exis-

nele provocate de ele. In mod sigur, dacA s-au desfagurat exact tat acfiunea de ajutorare din 1983, sau dacf, aceasta nu ar fi avut

a$a cum au fost relatate, ele reprezinta numai virful aisbergului, irnetzreultdaitmulednosriuitn, ia"t*unicni nava ar fi ramas in vecii vecilor ,,blocati
hiperspafiu, in pragul eternitltii.
al unui proces care-qi are originea departe in trecut, mai exact in

1943. Ne amintim de controversatul ,f,xperiment Philadelphia" Strapungerea spre anul 1943 pare a fi reuqit, printre altele, cu

M(saaurin,,ePiroSiteactetulol rCUunrcitueb:eiun")1-943n,iciinodtaimttrpucol nufnirumi aetxpoefircimiael n-t al un tip de antena,,piramidalA", numita ,,delta T" (I, de la timp).
de
O persoana deosebit de dotata mediumnic, aflata acolo, s-ar fi
camuflare, distrugatorul,,USS Eldridge" ar fi dispArut temporar
concentrat asupra situaliei de la bordul navei ,,USS Eldridge".
din universul nostru (realitatea noastri), ca unnare a unei pene in
sistemul generatoarelor. Se afirmi ci, ini[ial, s-a dorit sa se faca Dupa parerea omului nostru de incredere, la realizarea contactu-

lui cu trecutul ar fi contribuit o componenti ,pon-hertziand", o

in aga fel, incit niqte nave sa devina,,invizibile" numai pentru ra- gama de frecvenfe de dincolo de spectrul cunoscut al .undelor

dar, cf,, in general, nu s-a urmarit ca acestea sa devina reaknente electromagnetice.
Orice s-ar spune despre intimplarile fantastice descrise aici
invizibile, adica sa fie azvirlite in afara complexului nostru spa-
in rezumat, fapt este cf,, in perioada Razboiului Rece, ruqii s-au
fio-temporal. Apoi, cind distrugatorul a disparut efectiv, sub ochii hazardat qi ei, cu cercetarea lor psihotronica, in zona neexplorati
observatorilor dinafara, in cimpul magnetic (aga-numita ,,stich" a qtiinfei, in teritoriul despre care doar cu putini ani inainte se
vorbea cu dispref ca despre ceva pur speculativ.
electromagnetica) produs de generatoarele de la bord qi cind, mai

tirziu, dupi un timp oarecare, s-a ivit din nou la punctul de ple-

care, la Norfolk, localitate aflata la sute de kilometri distanfa, s-a

spus cA nu funclionaseri toate cum trebuie. in insemnarile 1or,
observatorii de atunci arati ca transferul ar fi avut urmiri cata-

strofale: ci, in timpul experimentului, unii membri ai echipajului

ar fi decedat, cd s-ar fi aflat imobilizaJi la bordul navei sau c[ ar
fi alergat de colo-colo, arzind ca nigte torfe vii, fara sa poati fi
ajutafi, ci supravietuitorii ar fi pierdut temporar simtul orientarii

gi ca, dereglaJi mintal, ar fi fost internali in aqezaminte psihiatrice

gi mai tirziu lisati la vatra ca inapli.

DupA insemnarile omului nostru de incredere, ,,Proiectul Phi-

ladelphia" ar fi fost reluat, la sfirqitul anilor patnneci, de cltre

STRATEGII CIVILE

AFACEREA PSI

,"Primul pas spre intudie constd in a des-
coperi semnifictlia simbolicd a diferitelor
lucruri; urrn{torul constd in a le prezenta in
mod simbolic."'

Hazrat Inayat Khan

,,Percepfia extrasenzoriala (PES) si psihocinetica (PC) nu au

nici o valoare practica in stadiul conqtiintelor noastre de astazi.
Nici una, nici cealalta nu este suficient de credibili." Aceasta era,
la scurt timp dupa al doilea ri;zboi mondial, opinia profesorului
american Joseph Banks Rhine, biolog qi parapsiholog, intemeie-
torul parapsihologiei moderne bazate pe experienfe de laborator
gi pe statisticA, gi a fost formulatlin Journal of Parapsychology,
renumita revista americand. de cercetari in domeniul qtiinfelor

de frontiera.
Azi, majoritatea parapsihologilor ar contesta vehement afir-

mafia lui Rhine, deoarece, a$a cum s-a vazut intre timp, exista
medium-i performanfi, capabili s6-gi utilizeze insuqirile Psi in
mod programatic gi, intr-o anumita mAsuri, chiar repetabil, ceea
ce inseamna un grad relativ inalt de eficacitate.

Problema valorii practice a insugirilor Psi s-a pus din nou
atunci cind, la inceputul anilor gaizeci, s-a aflat ca oameni de

-afaceri qi intreprinzatori de renume un cerc de persoane care,

de obicei, in relatiile de afaceri inclina mai mult spre solutii ra-

fionale - recurg ocazional, sau chiar in mod curent, la serviciile

unor medium-i cu experienta. $i mai interesant este faptul cA

mulfi dintre ei, degi nu recunosc, sint chiar ,,vizionariqti", adici
inzestrati cu intuifie, qi qtiu sa transforme acest dar intr+ moneda
perfect sunitoare.

Psi continul, intr-adevir, sf, joace un rol important in lumea
afacerilor, dar, evident, fira ca procesele legate de acest domeniu,
pentru multi de nein[eles, aproape infricoqatoare, si fie catalogate
drept paranormale. Inspirafia, intuitria, legendarul,,fler" pentru ce

254 ERNST MECKELBIJ'RG Afacerea Psi 255

este fezabil, anticiparea in timp util a evolufiilor economice 9i, Alamos, New lvlexico, $i maiorul Richard Groller, de la DIA,
pledeazl azi mai mult pentru utilizarea procedeelor paranormale
legat de ea, capacitatea de a specula cu succes' nu au in ele nimic in domeniul civil, fostul maior american de contrainformatii Ed
nJu, nimic revolulionar. Noua este numai incercarea de a studia Dames se ocupd, din 1989, cu-valorificarea comerciala a unor
sistematic aceste insugiri capricioase, incontrolabile; de a le valo- aptitudini Psi speciale. El conduce o mica echipA de oameni cu
rifica qi subordona unor interese practice, in mod pe cit posibil
pregatire mediumnica - PSI TECH - care intreprinde a$a-nu-
indeoendent de hazard.
tnca de acum treizeci de ani, doi docenli ai Colegiului de In- "mite,,studii de telepercep{ie", pebaza de contract, pentru clienfi
din industrie, comert gi cercetare qtiinfificd.
-ginerie din Newark, despre care am mai vorbit dr. John Miha-
Ed Darnes m-a informat de curfnd asupra intregii game de
l-aski, profesor de economie nalionali qi economia intreprinderii, servicii paranormale oferite de el, bazate, in principiu, pe conlu-
qi colaboratorul siu Douglas Dean, electrochimist gi parapsiho- cruuea unor medium-i care opereazd.L"independent unii de altii,
oarecum dupi concepfia celebrului feldmareqal, contele Alfred
-iog ur., descoperit posibilitalile nebanuite pe care ,,factorul Psi"
- -von Schiieffen*: ,,In mar$ separat, la atac impreund.."
le ofera cercurilor de afaceri, daca este utilizat corect.
El afirma: ,,PSI TECH este o grupa de inalta calificare teh-
ln cadrul unor experimente vizind calitalile Psi qi intuitive nici, alcituita din analiqti profesioniqti care dispun de o capaci-
tate de procurare a datelor unica in lume, o echipa de specialigti
ale unor persoane cu funclii de conducere din mari firme ameri- in teleperceplie exceptional de bine pregAtili" Existenta teleper-
cane, subiec{ii au fost impa{lti in doua grupe: manageri ale clror cepfiei (TP) a fost recunoscutA, in ultimele doui decenii, de citre
firme erau deosebit de prospere qi manageri ale caror afaceri in- organizatii qtiintifice guvernamentale gi private. Medium-ii TP
sint capabili sd localizeze qi si descrie cu multa exactitate obiecte
registrau rezultate modeste. Dupa numeroase experimente cu fiqe
qi evenimente indepaftate in timp gi spafiu. PSI TECH a facut din
p."Lr"tut" statistic, din care au fost excluse orice aclivitafi inteli-
teleperceptia aplicata un instrument eficace de cercetare. Echipa
-gente (reflecfii, combinatii, concluzii) circa 5 000 de persoane
noastri de exper[i, perfect disciplinatA, dispune de o experienfa de
iupunindu-se testului de precognitie gi prezicind anumite ,,evo-
peste patruzeci de ani in domeniul telepercepfiei aplicative. Iden-
lguefriiilovriitcouarseu"cc-esDienanafaliceMriihsa-laasdkeisacuurccaotnsmtaatai tbicnie.grRuepzaumltaatenlae- tificind tinta, adunind datele gi intocmind protocoale de analizA,
toate acestea cu mare precizie, PSI TECH garanteazl clientului
io. r-uu situat categoric deasupra aEteptirilor statistice. Rezulta- rezultate qi solutii de mare valoare. PS{ TECH furnizeazf, rapid
tele grupei ,,negative" au ramas, parfial, inci sub nivelul mediu
statistic. Prin acest mega-experiment, cei doi parapsihologi au clientilor sai informatii sigure, dilicil de obtinut pe alti cale."
reugit, pentru prima dati, sA faca fenomenul Psi ,,intuilie" misu-
Dames avanseazi apoi o intreaga lista de posibile domenii
rabil gi, deci, transParent-
Pornind de la experienlele efectuate de-. a lungul multor ani de valorificare comercialA, dintre care cele mai interesante sint:

qi de la cunoqtinfele astfel dobindite, echipa de cercetdtori a ela- . intelegerea qtiinfificA, mai profundi, a fenomenglor naturii;
borat un sistem de evaluare dupa criterii paranormale, care poate . perfectionarea conceptelor; descrierea unor solufii alterna-
tive; elaborarea de idei noi; orientarea unor cerltre de cercetare gi
fi utilizat practic, printre altele, la selecfia personalului 9i la qco- creatie catre solutii de mare rentapilitate;

larizarea cadrelor de conducere. * Alfred Graf von. Schlieffen (1833-1913), mareqal germnn, gef al
De la o vreme, in Statele Unite, fogti ofiteri ai Armatei gi ser-
Statului-Major intre 1891 gi 1906. Numele sdu a fost dat planului de bdtaie
viciilor secrete se ofera pentru ceea ce poate fi definit, fara exa- aplicat de Germania in 1914 (n. red.).

gerare, drept ,,sondaj paranormaf', un fel de ,,spionaj industrial"

iu ajutorui telepercepliei (vizionarismului) sau al precognitiei'

in timp ce colonelul John B. Alexander, amintit mai sus, care
in prezentionduce un program special 1a laboratoarele din Los

256 ERNST MECKELBURG AfocereaPsi 287

. descoperirea de conexiuni; definirea factorilor variabili; Succintele rapoarte ale lui Dames cu privire la opera{iunile

' clasificarea, analizarea gi proiectarea rapida a celei mai fa- deja efectuate sunf, destul de sobru gi amintesc mai degrabA de
protocoalele unor mari detectivi, ai ciror clienfi nu sint interesafi
vorabile solufii tehnologice; de detalii, ci numai de o sinteza a acestora. Citeva asemenea ra-
. verificarea aspectelor celor mai importante ale unor eveni- poarte mi-au fost transmise receRt prin fax, qi le voi reproduce
textual in continuare.
mente trecute; reevaluarea accidentelor; explorarea cauzelor care
intocmirea unui profil al tui Saddam Hussein tn situalie de
conduc la defectarea unor aparaturi gi la eqecul unor experimente;
crizd
. cercetarea, descrierea gi supravegherea unor locuri, impo-
sibil de intreprins cu alte mijloace decit cele ale teleperceptiei; Momentul solicitArii: inaintea rf,zboiului din Golf.

. descrieri logice qi amanunfite ale unor obiecte; identifica- -Beneficiarul nostru o mare societate cu interese strategice
legate de titeiul din Orientul Mijlociu - era ingrijorat de reper-
rea unor tinte etc.
cusiunile unor posibile conflicte asupra prelului acestui produs in
' Spectaculos este un fapt la care m-am referit anterior: la so- viitorul apropiat qi pe ter,men mediu.

licitarea Naliunilor Unite, Dames a acceptat o misiune legata de PSI TECH a primit misiunea de a furniza date gi a intre-
Irak, despre careWashington Times relata in numarul sau din 19 prinde analize asupra lui Saddam insugi, adici:
noiembrie 1991: ,,O echipa a Natiunilor Unite recurge la metoda
percepfiei extrasenzoriale pentru a depista depozitele secrete de . sd. efectueze cercetiri cu privire la starea lui sufleteascA (in-
arme ale lui Saddam Hussein. Edward Dames, pregedintele unei tenfii, motivafii, caracteristici emo]ionale gi comportamentirle);

companii numite PSI TECH, a declarat ci in mapa doamnei . si intindi ,,artene" la cartierul lui general (informatii de-

Karen Janseir, maior in trupele americane ale ONU, se afli schi- spre planuri de lupti, operatiuni programate, posibile manevre de
[ele a doua localitali unde, dupa constatfile d-lui Dames, se pare inducere in eroare).
ca liderii irakieni au ascuns arme biologice.
S*a cerut, in plus, intocmirea unei prognoze generale pentru
Dl. Dames, fost maior in serviciul de contrainforma[ii mili- regiunea Golfului. Durata de valabilitate: 6 luni (din septembrie
tare, astdzi pensionat, a intocmit aceste schde folosindu-se de 1990 pina in martie 1991).
'teleperceplie' aptitudinea de a localiza gi a descrie de la dis-
tanfa obiecte qi fenomene necunoscute (...). Raport privind investigagiile intreprinse asupra unui motor
de automobil pe bazi de hidrogen
Maiorul Jansen se aflA in cea de-a treia misiune a ei in Irak,
fiind imputernicita in mod special de ONU sa depisteze gi sa di- - Clientul: un important producitor de autovehicule.
struga orice rachete qi arme chimice, nucleare qi biologice ascun-
Echipa noastra de teleperceptie a pornit in cf,utarea, pe plan
se. Ea a luat legatura cu dl. Dames, dupa ce postul de televiziune
KIRO din Seattle a transmis o gtire despre o firma din Maryland, intemafional, a unor eventuale proiecte de cercetare importante,
care fi.cuse apel la paragnogti (medium-i) pentru a obtine infor-
matii secrete. MaiorulJansen, afirm6. dl. Dames, l-a contactat prin aflate actualmente in desfagurare, qi a unor activitatri tehnologice
telefon, i-a explicat cA era in cautarea unui depozit secret de ar-
care ar avea drept scop producerea unor automobile acfionate
me biologice (...) Si l*a intrebat daca putea s-o ajute. El a fost de cu hidrogen. Am localizat qi descris proiecte de dezvoltare din
America de Nord, Japonia, Franfa, China, Germania gi Rusia.
,acord qi a descoperit, pentru inceput, doui depozite (...).
In raportul nostru final, am indicat proiectele ce par a fi cele
Intr-un recent interviu, dl. Dames a declarat ca pentru Nafiu- mai reugite. La raport am anexat schile ale unor proiecte de pro-
nile Unite a lucrat gratuit. ln mod normal, pentru o asemenea eo- totipuri, precum gi descrieri ale unor parli constructive impor-
manda, el incaseazi intre 6 000 gi 8 000 de dolari." tante (turbine, volanti, ansambluri hidraulice qi electrice etc.).

258 ERNST MECKELBURG Afacerea Psi 259

rT e hno lo gii-c he ie pro ie c tat e pe nt r u v a lo r ific are a re s urs e I o . O qedinlA de teleperceplie dureazi circa 45 de minute. in

de pe Lund timpul primelor ,,sondiri", se poate intimpla ca un lucritor si
Clientul: o prestigioasi companie tehnica. ,,repeteze" avionul in chestiune chiar inainte de prabuqire (Ob-
Departambntul de dezvoltare al clientului a solicitat sprijin servatie: acesta ar fi un caz de autentica retrocogni[ie, deoarece

pentru a putea alege, respectiv crea, tehnologii economice cu aju- PSI TECH a fost informata abia dupa accident gi, prin uffnare,
torul cirora sA poata obtrine in principal oxigen. Se avea in vedere
o prevenire a prAbuqirii era exclusa)
o eventualf, sursi de energie stafionata pe Luni, care si poati fi
Un alt medium ar putea, eventual, sa descrie locul prabugirii.
folosita qi pentru expedifii lansate de pe Luna catre Marte.
PSI TECH a,furnizat companiei descrieri qi schile pentru Alti lucrAtori dotafi cu darul telepercepfiei ar afla, poate, imediat

viitoare tehnici de valorificare a mineralelor qi resurselor de pe date referitoare la derularea efectiva a accidentului etc.
Luna. Au fost prezentate gi propuneri pentru instalatii de produ- . Rapoartele ini{iale sint verificate cu ajutorul datelor rapor-

cere a energiei. tate la proiect (procedeul tehnic). Se urmareqte obtinerea unor

PSI TECH s-a ocupat qi de comportamentul anormal al ve- indicii noi, respectiv se utilizeaza aceste indicii pentru precizarea

hiculului spafial rusesc ,Bhobos II", de posibila subfiere a stra- faptelor deja stabilite, ceea ce depinde de rezultatele individuale

tului de ozon, de sistemele exotice de aclionare pentru expediliile ale fiecirui medium. O garantie de suta la sutA (!) se acorda ace-
cosmice, de anomaliile de pe suprafafa planetei Marte gi de locu-
rile dirr America Latina unde se tranzacfioneaza droguri. 1or date confirmate fara dubiu de to[i participanlii la proiect.

Interesant este felul cum procedeazl agenfii capabili de tele- . Dupa ce medium-ii au indeplinit un anumit numir fix de

-perceplie. Dames, pornind de la un caz ipotetic prabuqirea unui ,,incursiuni", se analizeaz\,datele obfinute, in functle de continut.
-avion descrie amAnunfit aceasti procedurd.: Se identifica informatiile-cheie gi se ?ntocmesc rapoarte interme-

,,. Proiectul primeqte, conform unui principiu aleatoriu, un diare pentru beneficiar. DacA sondarile indica o avarie materiala
numar de referintra allintei, pe care conducitorul de proiect qi-l
intiparegte durabil in minte. Numarul este pus in legaturA cu sar- cu pufin timp inaintea accidentului, echipa noastri va consemna
cina specifica, aceea de a determina cu precizie cauzalcauzele
acest lucru sub forma de schite ale piesei respective qi va face o
accidentului.
descr.ieirne a celor intimplate. ar putea dori ca anumite
. Se aleg medium-i dotati cu aptitudinea perceptiei la dis- aceastA faza, beneficiarul

tanti, care sint apoi instruiti cu privire la proiect gi primesc, in aspecte si-i fie prezentate mai detaliat, de pildA daca PSI TECH
misura disponibilului, informatrii generale (de exemplu, numirul
zborului, locul qi momentul aproximativ alprabugirii). ar fi stabilit ca la originea prAbuqirii s-a aflat o bomba. Atunci am

. in afara de numarul de referinla al lintei gi de datele gene- -incerca sa aflam detalii esentiale despre aceasta bomba ampla-
rale amintite, medium-ii respectivi nu mai au acces la nici o alta
informalie. Aceasti procedura nu serve$te numai controlului, ea sarea ei in avion, persoanele rispunzitoare etc.
este mai degrabi metoda de lucru dupa care au fost forma[i lucrA- . Dacd. toate cerin[ele beneficiarului au fost satisficute, se in-
torii firmei PSI TECH, scopul fiind acela ca ei sa-qi abordeze
tema de lucru fari informatii anticipate qi aminunfite, care si le tocmeqte un raport final asupra proiectului, in care sint incluse
toate datele proiectului, inclusiv propriile noastre evaluAri--cheie. "
distragA atentia.
Oamenii lui Ed Dames nu sint chiar ceea ce s-ar putea numi
in mod obiqnuit ,Jalente naturale" mediumnice. Ei au dobindit
aptitudinea tele.perceptiei cu tinta precisa mai degrabi prin antre-
namentele desf6gurate in compania unui medium extrem de dotat
gi adeseori citat in aceasta carte, Ingo Swann.

PSI TECH le imprima gi altora capacitatea de teleperceptie,

dupA o metoda elaborata de Swann. Cursurile saptaminale de ia

260 ERNST MECKELBURG RBALITATEA VIRTUALA: ANTRBNAMENTB
PSI CU ,,SIMULATORUL DB REALITATE"
Albuquerque, New Mexico, se tin dupa un manual alcatuit spe-
cialin acest scop. Studentii invati sa disting[ intre telepercepfia Un om sti in fala camerei de luat vederi gi d"*on*t. eaza, ctr
autentica gi imagina{ie, respectiv anticipafie, care se bazeazh pe ajutorul unei pelicule, in fala milioanelor de telespectatori, cum,
evolufii probabile. prin vizualizare, lasi sA-i pltrunda in corp, in bralul sting, in mind.,
pinA in virfurile degetelor, puternice fluxuri de enbrgie ale unui
Seminarele de acest fel s-ar putea dovedi superflue intr-o soare care tocmai risare.
bund. zi, in special atunci cind ,,realitatea virtualA" va ciqtiga mai
mult teren. Personal, cred ca niqte simulatoare de realitate bine intre degetele miinii drepte tine strins capatul unei cozi de

concepute s-ar putea dovedi de-a dreptul ideale pentru cultivarea - -lingura. Un deget al miinii stingi cea ,,incArcatd. energetic"
de insugiri paranormale.
qi-l plimba incoace qi incolo pe porfiunea dintre coada gi cauq. gi
deodata aceastA portiune pare a se inmuia, a-qi pierde consistenta
solida inilialA. Deodata omul opreqte miqcarea de frecare. ApucA
virful ciuqului qi-i dA un impuls, facindu-l sd. se risuceasci, apa-
rent fara efort, in jurul propriei axe.

Inca din timpul emisiunii, sute de telespectatori entuziasmati
telefoneaza, sub impresia proaspita a celor vazule qi auzite, ca sd

anunfe ci experienta merge ,,gnur" qi la ei acasd'
S-ar putea obiecta, totugi, cd asemenea rtrsuciri ar fi la inde-

mina oricui face un anumit efort, sau reugegte cine-qtie-<e trucuri.
Lucrul ar putea fi perfect valabil pentru niqte ingimfati tipici, care

fac caz de fo(a lor atunci cind se folosesc de linguri mari, uqor
de minuit, dar nu gi pentru copii, sau persoane care doar din cind
in cind reu$esc qi ele sa risuceasci de citeva ori o lingura sau o
furculita. Chiar gi aga, se pare ct figura iese numai atunci cind,

de fapt, coada prezinta o porfiune moale.
Am asistat odatA, cu ani in unni, intr-un cadru restrins, la o

demonstratie de risucire: la cererea so{iei mele, dr. Walter Frank,
etnolog qi parapsiholog bine curioscut datorita numeroaselor sale
aparitrii la televiziune, a risucit o dati, evident firA nici un efort,
in jurul axei sale, o lingura de supa. Au fost excluse cu desavir-
qire orice manipulari, intrucit noi i-am pus la dispozilie o lingura
luata la intimplare de pe masa de mic-dejun.

Trebuie sa ne intrebam cum se faie ca efectele psihocinetice

(fenomenele Psi in general) apar mai des la unii, iar la alfii nu
apar deloc. Sd aibi fiecare om receptivitatea lui? Exist6, oare, o

inzestrare speciala pentru declangarea fenomenelor paranormale

262 ERNST MECKELBURG Antrenilnente Psi cu ,,simulnlorul dc realitale" 263

qi parafizice? AstAzi, toatA lumea este de acord ci oamenii cu o pria mea voin{i, dar treptat am pierdut-o din nou. Pe vremea

atitudine pozitivn fafa de experimentele Psi - cei care cred cu aceea eram atit de convins de existenta fenomenului, incit intr-o
-tarie in reuqita acestora au mai multe qanse de succes decit cei zi acesta mi s-a manifestat brusc. Daca traieqti o asemenea expe-
rien{a fie qi o singura datA, convingerea are toate qansele sa-[i
care se plaseaza pe o pozi[ie de scepticism. Dar intre ,,a voi sa
crez7" qi ,,a crede cu tirie" in ceva-- a fi pe deplin convins de devina atit de putemici, incit sa se tot manifeste. Aproape cA s-ar

-ceva este o distanta ca de la cer la pamint. Reugita unui expe- putea vorbi de un automatism.

riment Psi presupune ca inveti sa crezi ca un copil mic care are De exemplu, americanca Helene Hadsell, care se ocupa de
convingerea de nezdruncinat ca exista gi Moq Criciun gi iepura-
tematica referitoare la congtiinp la un centru de gcolarizare din
qul de Paqti. Acela care se bizuie pe experimentele Psi trebuie sa
Alvarado, Texas, are, in timpul sau liber, un hobby neobignuit: ea
se ,,contopeasci" oarecum cu acestea, sa atingf o stare pe care
Robert Jahn, profesorul de la Princeton, o defineqte drept o au- qi-a pus in minte sa-qi insuqeasci rara capacitate de levitalie -

tentica interacfiune ,,om/maqinf,". Omul (conqtiinta sa) trebuie sa plutirea libera a persoanelor gi obiectelor, fenomen ce nu poate fi
explicat prin legile fizicii clasice.
se ,,identifice" cu obiectul pe care vrea si-l influenleze, neavind
Pentru a se convinge pe ea insagi ca levitalia propriului corp
nici cea mai mica indoiala privind reuqita experimentului. Abia este posibili, ea s-a antrenat pe o trambufinA obiqnuita. Pretun-

atunci ii va reugi (trebuie sA-i reugeasci) incercarea. Din pd.cate, gindu-gi in felul acesta, diferit de tumbele obignuite prin aer, du-

sint putini aceia care pot atinge starea de ,,convingere totalio', de- rata rAminerii in imponderabilitate qi adaptindu-se psihic stirii
o€nece conqtiinta Ior treazl ii expune in permanenta unor devieri, de plutire, totuqi neobiqnuiti, ea spera, in sinea ei, sa-qi invingi
aqa incit conexiunea cu obiectul-tinta qi cu tema data nu se mai
indoielile legate de posibilitatea de a realiza levitafia. Deqi prac-
realizeaza deloc. tica in plus gi yoga gi meditatia, nu a avut parte de succes.

Interesant este faptul ci starea de convingere totala se atinge La una dintre prelegerile ei de la Detroit, intr-o pavza, a avut
surpriza sa fie abordati de un domn mai in virsti, care i-a spus:
-uneori gi la aqa-numitele ,,partide de rasucire" reuniuni la care
,,Dumneavoastri, la drept vorbind, nu ali dorit mai deloc sa lwi-
multri oameni se intrec in a indoi piese de bucatarie. Se poate ob-
serva aici un anumit ,,efect de contagiune't: toii cei care reu$esc tafi cu adevirat, gi pirerea mea este c5. o si credeli lucrul acesta

de prima dati si indoqle un obiect ii conving, pe unii dintre cei numai afunci cind veti reugi, efectiv, pentru prima oarA." Apoi,

care pinA atunci au ratat, ca fenomenul ca atare exista cu adevirat i-a arAtat ce trebuia sa faca pentru a provoca levitatia: sA fina
qi astfel declangeaza fenomenul de indoire gi la aceqtia. incre-
miinile intinse, ca gi cind ar vrea sa inoate, sa-qi echilibreze gretJ-
derea in reugita unor astfel de experimente poate fi alimentata,
tatea corprlui, evitind o pozitie nepotrivitA.
dupa cum s-a dovedit, qi prin intermediul filmelor, chiai daca Barbatul respectiv, care pretindea ci, in plimbarile lui prin
toata povestea prezentatA de ele este plini de chichife. Aici par
naturi, putea sa levileze in fafa copacilor, a convins-o probabil
sa-qi spuna cuvintul Si anumitri factori psihosomatici.
Inocularea convingerii cf, asemenea fenomene sint realizabi- pe doamna Hadsell. $i aceasta convingere i s-a infipt, de buna

le se poate face, daci exista suficienta capacitate imaginativl, gi seami, in subconqtient. Ea qi-a continuat neabAtut exercitiile la
prin evocarea altor persoane, deja definatoare de succese in ma- trambulini qi meditafiile, convins6 mai mult ca oricind ca intr-o
terie, ba chiar prin simpla frecventare a literaturii de specialitate. buna zi tot va reuqi sa se ridice micar o dati de la pamint.

Eu insumi, dupA ce am citit Dubla existen(d astrala, cartea publi- Cfteva luni mai tirzia, apropiindu-se dis-de-dimineafA de

cata de dr. Susi Smith in 1974, am trlit experienfa unei intregi biserica din incinta UniversitAtii din Dallas, pentru a asista acolo

-serii de parasiri involuntare ale trupului astral o putere pe care la liturghie, a constatat deodatA cA se ridicase cu vreo 15 centi-

dupi aceea, timp de cifiva ani, mi-a$ exercitat-o chiar prin pro- metri deasupra solului, ca trupul ii plutea liber prin aer. Pe dru-

mul destul de abrupt spre biseric{ - aflat4la numai c{iva metri

264 ERNST MECKELBURG Antrenatnente Psi cu ,,si.mulalorul dc realitale" 265

-distanlA nu existau nici tufiguri, nici arbori de care s-ar fi putut nostru material spatio-temporal. Este vorba aici, evident, de ace-

prinde. S-a simtit cuprinsa de panica. Apoi gi-a amintit recoman- laqi ,,spa!iu interior" pe care profesorul englez David Bohm, ge-
nial teoretician al fizicii, cu ordinea lui ,,implicitf," (sau secundi),
darea domnului in virsta de la Detroit. $i-a intins brafele gi, ba-
afirma ca il infelege. Acestei ordini ii aparline tot ce nu poate fi
lansindu-se, a incercat sa ajunga la biserica. Privirea i s-a fixat
perceput in mod nemijlocit, tot ceea ce se ascunde in hiperspatiu,
pe un stilp de la portalul bisericii. Cind, in sfirqit, a atins sti$ul
de exemplu gindurile noastre. Bohm qontrapune acestei ordini
qi l-a cuprins cu amindoui miinile, gi-a dat drumul, prudenta, pe implicite una explicitl, lumea noastra vizibili, care, din cauza la-
el in jos. Tremurind de emofie, s-a uitat de jur-imprejur, preocu- cunelor fizicii clasice gi in lipsa unei aprofundari holistice, este

pata sa n-o vada cineva in starea de derutl in care se afla. Din considerati, din pacate, singura existenta.

fericire, in momentul levitafiei nu era nimeni prin apropiere. Tul- Mecanismele realitatii virtuale - simulatoare de realitate -

buritoarea experienfA traita de ea nu s-a mai repetat. fac posibilA explorarea unei lumi generate de computer, lume in
care ne cufundim gi in care ne putem miqca efectiv. In principiu,
Noaptea, in timpul somntilui, cind congtiinfa se afla intr+ se deosebesc trei forme fundamentale de realitate virtuall:

stare alta decit cea de veghe qi nu este deviatd de nici un fel de . Dupi metoda cea mai cunoscuti, se lucreazfl cu doul mici
influen[e exterioare, levitatiile sint mai numeroase decit ziua. Un
autor cunoscut pentru ca(ile sale de succes despre aqa-numitele ecrane qi cu caqti, precum gi cu o manuqa informaticA.
,,abduc[ii" (presupuse rapiri slvirgite de entitlti OZI{), Budd Hop-
kins, povesteqte despre surpriza unei americance care s-a trezit . Videocamerele transpun imaginea unuia sau a mai multor
intr-o noapte gi a constatat ca plutea in pozilie orizontala, la un
metru qi jumatate deasupra podelei, la cifiva metri distanfa de pat. utilizatori intr-o lume virtuali, in care acegtia opereazl cu obiec-
te virtuale. in acest caz, imaginea video poate fi transpusA gi in
Dupd citeva secunde, cind a infeles pe deplin situafia de neinteles
pentru ea, s-a prabugit, izbindu-se cu toati puterea de un scaun reprezentarea grafica a utilizatoruhli, iar reprezentarea poate fi
care se afla sub ea, qi s-a ales cu rani grave la piept de pe urma
antrenatf, in lumea virtuall.
impactului.
SA fie acesta numai unul dintre obiqnuitele cazui de som- . Se utilizeazl o reprezentare tridimensionala care necesitA,
fireqte, ochelari 3D. Ca alternativi, lumea virtuala poate fi pro-
nambutism? Fara indoiala, greu de zis.Zadarnic am cauta in lite-
ratura medicala de specialitate informalii despre ,,zbor" in somn. iectatl pe un ecran plat, sau chiar pe unul curbat, pentru a ob{ine

Unele persoane, care nu sint chiar niqte ,Jalente nafurale" din un mai bun ,,efect de imersiune".
punct de vedere mediumnic, iqi datoreaza, de multe ori, insuqirile
-Se pare ca tehnologia RV utilizarea sistemelor Cyberspace
Psi stimulilor ce le vin din partea unor te{i cu experienta sau
in toate domeniile qtiiniei; tehnicii, invatamintului, artei gi petre-
antrenamentului permanent, fiind ferm convinse ca intr-o bunl
cerii timpului liber - va atinge, in secolul urmitor, un grad de
zi vor reuqi sA se impunA. Aceasta proceduri, adesea de durata qi
cu un final incert, s-ar putea dovedi superfluA chiar in viitorul dezvoltare care va schimba radical modul de viatA al generaliilor
apropiat, mai exact in eventualitatea ln care, pentru imprimarea viitoare. Aparilia unor,,lumi sintetice" va fi urmata de o evolufie
unor insugiri Psi, se va reuqi utilizarea aga-numitei ,,realitAti vir-
de proporfii necunoscute pini acurn gi va avea consecinte care
-tuale", create cu ajutorul tehnicii moderne a ciberspafiului adi-
deocamdatl rimin imprevizibile.
ca prin simularea totala a unei realitafi computerizate. $i totuqi, existA inca de astizi anumite posibilitafi incipiente
,,R.ealitatea virtuala" (RV) se referl, in principiu, la un spaliu
de exploatare a simulatoarelor RV, care, insA, raportate la para-
gindit sau ,,informalionaf ' care, intocmai ca qi conqtiin[a noastri
rnetrii proiectati, dau rezultate foarte modeste. De exemplu, un
- lumea gindurilor noastre - se situeazA dincolo de contextul
-agent imobiliar londonez igi conduce clientii oameni interesali
-in obiecte de lux prin case gi apartamente in care el nu a intrat,

266 ERNST MECKELBURG Antrenamente Psi cu ,,simulalorul de realilare" 267

poate, niciodati qi reuqeqte aceastA performanla cu ajutorul unui in sens figurat, acest lucru se petrece in cazul aga-numitelor

simulator RV de birou. Acelagi lucru poate fi reahzal cu anumite ,,pArAsiri ale corpului astral", ceea ce pe mine personal ma intA-

obiecte care existi, deocamdata, doar intr-un plan de construcfie regte in convingerea ci anumite tehnici RV ar trebui sa se pre-

sau pe planqetele proiectantilor. teze, intr-un mod de-a dreptul ideal, gi la ,,dobindirea" de calitafi

Doi jumaliqti, Barrie Sherman qi Phil Judkins, povestesc de- paranormale qi parafizice.

spre un producAtor de mobill american, carc utilizeazl un sistem' In realitatea virtuala, imposibilul din lumea noastra tridi-

RV pentru a u$ura cumpiritorilor alegerea anumitor scaune, ceea mensionala devine dintr-o dat[ fezabil: putem trece prin perefi

ce confera marfii oferite o noti personala. in felu1 acesta, nu nu- (penetrare sau teleportare), fAra sa ne vatamam corporal qi fara sl

mai ca se pot realiza idei noi, ci se fac gi edonomii la cheltuielile ne alegem cu cine-qtie-ce urrne, putem zbura cu trupul nostru

de depozitare. Organizatorii de excursii cu oameni interesati de printr-un peisaj fictiv - un fel de excursii corporal-astrale (ECA)
- aidoma lui ,,Superman", sau putem levita (pluti liber) prin aer,
RV s-ar putea cufunda in lumea vacantelor, ficindu-gi clientii
ca Helene Hadsell.
partaqi ,pemijlociii" la valorificarea timpului liber. Un astfel de
Dat fiind ca, spre deosebire de imagini, filme sau programe
sejur, repede degustat, ar fi cu sigurania mai convingitor decit

niqte prospecte sau benzi video. TV, in RV obiectele, rleusmpeecstiivntfeetnicomi -enterleeb-uiecusfui nfdieatneuanpaurmenati
tridimensional intr-o
CaLatoriile aeriene gi cosmice au confirmat de multA vreme

valoarea strategiilor RV. De exemplu, 1a construirea unui elicop- privite pur qi simplu, ci gi cunoscute ca o experienta traitA prin

ter uqor, simulatorul LHX conceput de NASA a facut posibile participare directa la intimpllrile de acolo, cine a dobindit prin

economii de un miliard de dolari, pentru ci, prin simulare totalA, antrenament calitati Psi in domeniul realitatii virtuale ar trebui

nu a mai fost nevoie deloc sa se construiascA gi sA se probeze di- ca, dupi un anumit timp, sf, stApineascA aceastA realitate virtuala

ferite prototipuri. Un constructor american de avioane utilizeazdt gi in lumea noastra tridimensionall. Cu alte cuvinte, daca o per-

un program RV special la proiectarea cabinelor de pasageri, a re- soana din RV ajunge 1a convingerea ca toate calitAtile ,,absurde"
din punct de vedere fizic sint efectiv realizabile, atun-ci acel cine-
partizarii locurilor, a spatiilor pentru marfuri gi bagaje gi a formei

carlingii. va ar putea depf,qi, teoretic, ,,pragul stfujenitor al raliunii", in aga

Deoarece lucrdrile de repara{ii gi montaj in spatiul cosmic se fel, incit sA produca gi in viata de toate zilele fenomene cores-

pot dovedi problematice, efectuarea lor va fi lasata, in viitor, pe punzitoare, mai ales ca exista destui senzitivi care au realizat ase-

seama unor roboli de teleprezenta, ghidafi de la distanli, cu ajuto- menea performan[e qi au dovedit de mult existenta efectelor Psi.

rulunor caqti qi mAnuqi inforrnatice, de cAtre operatorii stafionali Mecanismele psihosomatice funcfioneazi, evident, dupi princi-

pe Pamtrt sau intr-o nava spafiall. Robotul repeta toate miqcarile pii similare.

operatorului, simuleazi chiar qi direclia privirii acestuia. La o tas- Situalia in care o persoani este totalmente convinsf, de ceva

tare simulata (reacfie forfata), operatorul,,simte" pinl gi ce apuci poate deveni factor modificator de realitate... poate ,,rnuta mun-

robotul. Realmente fantastic la asemenea sisteme om/maqinA este [ii". La aceasta se mai adaugi faptul ca nu exista nimeni, la drept

faptulcf,, spre deosebire de ce se intimpla la telecomenzile obig- -vorbind, care sA poata defini prea bine nofiunea de realitate ea

nuite, operatorul nu vede robotul insugi, ci numai ce vede acesta, ac\ioneazdin lumea noasfA fizich, statornicita intre limite mate-

cu,,ochiul" camerei sale. Cu alte cuvinte: operatorul nu-lmane- riale vagi, mai degrabA stingheritor, pentru ca nu tot ce aflam

-vread pur gi simplu pe robot el este chiar robotul.Inacest caz, prin cele cinci simturi ale noastre este efectiv real. De exemplu,

s-ar putea lntimpla.foarte bine ca el si creade cd. std aldturi de biologul Richard Dawkins afirma ca omul nu se orienteazl pnn

sine, degi priveEte drept inainte, qi cf,, deci, iqi contempll de pe raportul nemijlocit cu lumea exterioari, ci printr-un facsimil vir-

margine propriul stru ,,eu" virtual. "

tual produs in creier. $i acest model virtual se adapteazA numai

268 ERNST MECKELBURG FRUMOASA LUME NOUA:

atunci cind creierul se confruntd. cu o diferen(a marcatA intre lu- CU PSI iN UU-BNIUL TREI

mea exterioara qi facsimilul virtual. Un exemplu va fi lamuritor Este iaragi una dintre acele nesuferite zile de martie, umede
qi reci, cirora orice om care fujeqte dupa caldura soarelui de pri-
in aceastA privin[a.
mdvari le trage cite o injuraturi. Ma ia cu frig, in ciuda cildurii
Ceea ce percepem noi in copilarie din ambianfa noastrd. ne- imbietoare din camera mea de lucru, in ciuda ganselor ce le am
de a pune punct in curfnd acestei cdrfi.
mijlocita - printre altele, mdrimea strdzilor, pie[elor, cltdirilor qi
-peisajelor ne apare (poate dupA o absenla de mai multri ani), la Senzaiia de raceala pare sa vinA mai mult din interior, gi nu
fara motiv. Gindul la toate grozaviile unui scenariu Psi complet
virsta maturitaJii, cu totul altfel, de cele mai multe ori la dimen-
siuni mult mai reduse, mai nesemnificative. Noi pastram, deci, in tehnicizat, al unei psihotronici orientate pur strategic, imi di
creierul nostru, imaginea despre acegti parametri, aga cum ne-am
format-o in copilarie. $i aceasta realitate este alta decit cea per- fiori. Intr-adevAr, ce-o fi in capul acelora care, pe linga multe afte
ceputa la maturitate. O datA cu virsta, maxi-realitatea se contractA ameninlari globale, se mai gindesc qi la o reglementare, o ,,rnili-
pina la a deveni o mini-realitate, ceea ce arati ca eiistf, in mod tarizate" a conqtiinfei umane?
evident numeroase realitati divergente intre ele, indiferent daca
le consideram subiective sau obiective, fiindca intr-un univers Nu trebuie oare sa ne ridicarn energic impotriva acestei evo-
multidimensional nu exista o asemenea demarcafie. Nici una din-
tre ele, luata individual, nu poate fi proclamati unica adevarata. lufii pe care guvernele o ascund in permanenNi, sau, in cel mai
bun caz, o prezinti ca pe ceva inofensiv? Nu trebuie, oare, si ne
Teoreticieni ai fizicti, de exemplu profesorul John Hasted gi opunem acestei infiltratii pe dinauntru? Se impun clarificari care
ar putea face ca opinia publici sa-qi ascuta auzul, sl cearA soco-
Fred Alan Wolf, cred, de altfel, cA intreaga noastra existenla intri
teala savantilor qi politicienilor despre anumite proiecte de cerce-
intr-un fel de ,,amestec de reali61i" - intr-un ,,teatru" al lumilsr lare,care, insuficient controlale, riscl sa ajungA ,,subterane".
paralele -, in care ie poate foarte bine intimpla, dincind in cind,
.in secolul urmltor, parafizica gi cercetarea avind ca obiect
ca unele procese fizice gi psihice ,,s-{ ia razna". Acest lucru nu
trebuie sd. contrarieze qi nici sa inspaiminte pe nimeni, pentru cd. conqtiinfa vor dobindi o calitate noui - nu in ultirnul rind prin
procesele paranormale qi parafizice nu constituie decit o parte a
holo-universului nostru. cunogtintele oblinute cu ajutorul supercomputerelor qi al ,,simu-
latoarelor de realitate", prin recursul la ceea ce ciberneticienii
numesc,,inteligenfa artificiala" (lA).

Dac[ prin simularea virtuala de fenomene Psi oamenii viito-
rului vor dobindi calitati mediumnice, daci in acest fel vor fi
eliminate anumite bariere intelectuale, iar activitatrile noastre vor
deveni mai transparente, adici mai cinstite, oare acest lucru n-ar
putea insemna atunci un salt spre o sosietate cu mai multa disci-
plina gi responsabilitate proprie?

O speran[a mijegte: poate ca destinul ne va zimbi din nou,

poate ci acest curent Psi ne va impinge treptat spie o realitate

mai uman&, mai aqezati, in care sa gasim ragazul de a ne dedica
fara prejudeciti tuturor fenomenelor pentru care astizi adjectivul
,,paranorrnaf' mai are incA o conotafie depreciativA, fenomene

270 ERNST MECKELBURG STJPLIME}{T

care sugereaza, insa, dincolo de efemeritatea lor, existenfa unui
principiu mai inalt. A explora qi a iine seama de acest principiu
este astAzi o prioritate mai mare ca oricind.

In pofida tuturor strigatelor de cobe, cercetarea in domeniul
gtiintelor de frontiera a realizat progrese uluitoare in ultimele de-
cenii, ceea ce se datoreaza, ntt in ultimul rind, subtilelor metode

de lucru ale unor institulii de renume. Daci aspectul militar -
-concurenta dintre Est qi Vest privind aprobarea unor mijloace

financiare, care, de altfel, nu au fost disponibilizate, aduce acum
avantaje, in mod indirect, gi laturii civile a cercetarii Psi, rivali-
tatea dintre marile puteri pe acest teren a fAcut totuqi ceva bun.

Nu trebuie ratatA ocazia de a pune ,,factorul Psi" si lucreze

pentru binele societAlii omenegti.

EXPLICAREA UNOR TERMENI

Abduclii. Rapiri de scurta durata ale unor persoane' care ar fi
savirqite de fiinfe ipotetice aflate 1a bordul OZN-urilor, de

' cele mai multe ori cu scopul de a intreprinde cercetari gi
experienle biologico-medicale asupra celor ripiti. Reaiitatea

unor asemenea cazun este controversati.
Aportdri. Fenomene inexplicabile prin legile fizicii, care se referi

la capacitatea miraculoasi a unor persoane de a-qi aduce in
preajma obiecte, farl nici un contact vizibil cu acestea.

Armi cufascicule de raze. Oamenii de qtiinJa lucreazi de ani de
z\IeIa eliberarea de fascicule de taze con[inind fie protoni,
fie neutroni, pentru crearea unor arme anti-racheti eficiente.
Realizarea tehnica a unor asemenea arme a equat, plna in
prezent, din cauza consumului mare de energie gi a ,,para-

zilllot'' atmosferici.
Arme ,,microleptice". Nu existf, incf, o descriere exacti a acestor

arme (leptoni: particule elementare cu masa mai mica decit

cea a protonilor). Ar putea folosi la dezorientarea congtiinlei

umane.
Autocombustie spontand. Fenomenul de autoaprindere 9i calci-

nare a unui om viu, datorat unei cauze necunoscute (engl':

SHC, Spontaneous Human C ombustion).

Biocimp (ctmp bioplasmatic). Cimp plasmatic biologic, ipotetic.
Este vorba de cimpul energetic corespunzitor corpului fizic,
cu celulele, moleculele, atomii gi particulele Lui (vezi Foto-

grafie de inaltd fre cve n{d).
Biocbmunicare (Psihotronica). Duplr definitia dat6. de savanfii

ruqi, prin biocomunicare se inlelege bioinformatici, precum
gi bioenergetica. Bioinformatica (perceplia extrasenzorialh)
cuprinde sttingerea, respectiv schimbul de informalii, fara a

se recurge la organele de simf obignuite, deci pe cale ,,extra-

senzorialA". Cele mai importante forme de manifestare ale
biocomunicirii sint: hipnoza (controlul conqtiintei), telepa-
tia, vizionarismul (telepercepfia), precognifia, experienta
extracorporali, retrocognilia, capacitatea de a ,,vedea" cu

miinile qi cu alte pirfi ale corpului (perceptia dermoptica),

inspira[ia, perceperea de aparifii eJc.

274 ERNST MECKELBURG Explicarea unor termeni ns

Bioenergeticci. Descrie fenomene in legatura cu producerea de Cfmpuri morfogenetice. Cimpuri ipotetice postulate de biochi-
mistul englezRupert Sheldrake, pe care acesta le prezinH ea
efecte obiectiv perceptibile, farA a se recurge la forfeld sau
energiile fizice cunoscute. De bioenergeticA Jin psihocine- -pe niqte cimpuri de legf,tura transpaliale qi transtemporale

tica in sensul cel mai larg, fenomenele antigravitationale, modele formatoare neincorsetate de timp gi spaliu.
C tmp ur i o r gani m lio na I e . Cimpui biolo gice ipotetice (cimpurile
transformf,rile de energie, influenlele electromagnetice fara
o suficienta explicalie de pe pozifiile fizicii clasice, procese- morfogenetice ale lui R. Sheldrake, cimpurile vitale ale lui
le chimice qi biologice inexplicabile, care se deruleazi, in
mod evident, sub inriurirea congtiinlel H. Driesch, orgon-ullui W. Reich etc.).
Cimpuri SpinorJirsion. Cimpuri care nu au primit inca o defi-
Biofeedback Procedeu tehnic, cu ajutorul ciruia pot fi dirijate in
mod conqtient functii corporale considerate pini in prezenl nilie mai precisi; in acest caz, este vorba, evident, de nigte
incontrolabile. Frecvenla pulsului qi undele alfa ale creieru-
lui sint facute perceptibile optic qi acustic pentru persoana cimpuri piiho-active pentru influenlarea congtiin{ei umane'
Coordonatele congtiingei. Profesorul Robert Jahn de la Univer-
supusd testului. Efectul comunicarii inverse face ca, dupa un
sitatea Princeton le numegte ,,coordonate moi". Este vorba
anumit antrenament, functiile corporale sA poata fi influen- despre dimensiunile calitative de dincolo de lumea noastra
,puiio-t"-porall, cvadridimensionala. in domeniile imateria-
tate atunci cind se doreqte acest lucru. le structurite pe aceste coordonate (vezi Ordine implicita),

Biofotoni (Ei fotoni UV). Radiatria electromagnericA ultraslabl a apar fenomene paranolrnale gi parafizice-
tuturor sistemelor vii in fereastra de frecventa ,,opticA" de Cug-cdainFaprlaudmaby.c,,oCnucteien"tradt.inAtraeblma,ebnairreeaqsi fs, iprmroateljmezpeleitmitap,ottoriavtae

circa 200 pina la 800 nm. clmpurilor electromagnetice. Cu ajutorul unor asemenea
dispozitive, s-a putut demonstra convingator ci ,,semnalele"
Camerd cu ceald. Aparat cu ajutorul ciruia sint puse in evidenla
traseele particulelor incircale electric intr-un gaz purificat Psi nu se propagi pe cale electromagnetica.
de praf gi suprasaturat cu vapori de api.
Efectul Backsier.-Americanul Clive Backster a stabilit, in 1966,
Cauzalitate. Legitura intre cauzi qi efect. Teoria relativiHtii re- cu ajutorul unui detector de minciuni (poligraf), cl, atunci
stringe, intr-o oarecare misurf,, sfera de aplicabilitate a prin-
cinille sint stropite sau pirlite frunzele, plantele-au ,,reaclii
cipiului cauzalitalii. Precogni{ia nu poate fi explicatd decit senzoriale". Simplul gind de a distruge par[i ale plantei a

acauzal: un eveniment perceput in mod precognitiv ar exista fost suficient pentru ca indicatorul unui poiigraf conectat sA

chiar in momentul manifestarii cauzei. se abatA intr+ parte. Autorul binuia existenta unor contacte

Ciirli Zener. Joc de carti constind din 25 de clrfi gi 5 semne, emotionale pe cale paranormali intre om, respectiv animal,

folosit pentru experimente cantitative de perceptie extrasen- gi planta.
zoriala. Cu acest joc se poate stabili dac6 cineva are insugiri Efeci-tunel. Efect teoreticecuantic, potrivit ciruia o incalcare de
telepatice, vizionariste_ qi/sau precognitive.
scurti duratA a legii conservarii energiei este posibilA' Acest
Ctmp biogravitagional. Cirnp ipotetic dependent de existenla efect aralh cL particulele atomice pot strapunge un zid de
aga-numililor biogravitoni. Fizicianul rus V. Bunin a definit energie qi atunci cind, potrivit mecanicii clasice, energia lor

biogravitatia, pentru prima data in 1960, drept ,,capacitatea de nrlqcare nu ar fi suficienta pentru a invinge forfele de res-
organismelor vii de a emite qi recepta unde gravitalionale".
pingere ce se ivesc la impactul cu zidul. pullt,
V. Fuqkin afirma cA prin aceste cimpuri se explica gi feno- Emi-fsaercpraurle,(pduegscaav)an,,fciirorunqai.l"S. eAbramzaeapzsl'piheotprroondiucci epreuasidlea
,,radia-
menele Psi. lieiemporall" qi ar fi alcltuitl din ceea ce ipotetic ar fi cele
mai mici unitali de timp. Autorul presupune ci aceasttr armi,
Cimpul congtiinlei (sa.o ,,cimp mental").Ipotetic cimp imaterial
de ordin superior (de naturi spirituali), care comandi bio-
cirnpurile (sau cimpurile bioplasmatice) subordonate.

276 ERNST MECKELBTIRG E xplicarea unor terme ni n7

in md.sura in care ea exista cu adevirat, ar putea si provoace grafierea (filmarea) unor obiecte organice, dar qi anorganice,
stari de confuzie mentali qi sa distruga congtiinfa urnana. in cimp de inalta frecventa; pentru rezolvarea diferitelor pro-
Entittili cu o stare. in lumea noastra maieriali bvadridimensio. bleme, au apirut intre timp numeroase variante ale acestui
procedeu. Fotografiile arati, evident, un fel de ,,efect de fric-
nala se face distinclie intre unde qi particule; ele exista doar liune" intre cimpurile fizice obignuite qi cele corespunzdtoa-
intr-una dintre aceste doui stari. in strre invizibila, virtuala,
re din lumea alcatuita dintr-o materie mai fini (de exemplu,
se cunosc numai niqte aga_numite ,,entitAfi cu stare dublA,, _
cimpurile morfogenetice ale lui Sheldrake).
combinalia masA-timp, aga*numitele way ic le s.Nu sint acce_ Gduri de vierme. Uniafi debaz| ale relelei care leaga totul, in
sibile intuitiei noastre.
spatiul tridimensional, mai presus de timp qi distanle. Aceste
Experienle extracorporale. Numite gi calatorii _ sau proiecfii _ gAuri nu pot fi reprezentate tridimensional. Prin legAturile de

astrale, prin aceasta infelegindu-se fenomenU a'e Aesirin_ acest tip, care apar qi dispar in permanen[a, se migcA semna-
dere gi ieqire in afara corpului fizic a celuilalt corp, ipotetic, le care permit (oarecum atemporal) o comunicare imediati
alcituit din substanfe fine (aqa-numitur corp astrai;,'al unei
fiinte.. In legatura cu aceasta; se spune ca trupul, format din intre toate partile spatiului.
materie grosierd., este legat cu corpul astral prin aga_numitul
,,cordon de argint", un fel de ,,cordon ombilical., al"atuit din G e omet rodinamic a c ua nticd. Geometria spafio-timpului curbat
substante fine. la nivel de cuante. Modelul geometrodinamicii cuantelor,
creat de fizicianul german Burkhard Heim, cuprinde 6 pinA
Experimentul fantei duble. Fenomen inexplicabil prin regurile la 12 dimensiuni. Dimensiunile care trec dincolo de cele
fizicii clasice, care demonstreaza natura dubra a mai6riei:
patru clasice dimensiuni spafio-temporale poarta numele de
electronii se comporta o data ca unde, arta data ca particure.
Lucrul acesta devine intetigibil numai dupa legea a patra a ,,transcoordonate" (R. Jahn: coordonate,,moi").
logicii (legea meta-logicii) formulatd de Thodas Bearden. Gravitoni. Particule elementare ale cimpului de gravita[ie.
F enome. ne Polte r g e ist. Psihocinetica spontanA, recurentd., carac_ Hiperspaliu. PlAsmuire de dincolo de universul nostru cvadridi-
terl,zata prin zgomote qi dislocari fizice inexplicabile (de
mensional, sesizabila deocamdatA numai matematic. Hiper-
deplasari spontane ale unor obiecte sau levitatrii: spafiul, purificat de elementele spalio-temporale, pare a trece
"taI"b-mlouprtiuc, are cad de pe pereti sau se invirtesc in jurul punc_
drept domeniu de desfiqurare pentru fenomene Psi.
tului 1or de fixare in perete; scaune, mese qi dulapuri ,,
migcA prin incapere fari avuretoumnaitm; -poumispuetxeiereriocra;r'neuemm"eiutrrer"ndee- Inteligeila artificiald. ,,Inteligenfa artificiala este o ramura a

telefon care se formeaza qtiinlei computerelor. Obiectul acesteia consti in a programa
computerele in aqa fel, incit ele sa poati rezolva probleme pe
sajeinexplicabile, fara sa fi fost aclionaie de cineva; radiouri care omul le rezolva nurnai cu inteligenta." (Dupa W.B. Ge-
Fe.roqimei otdenelei.vaSipzuAobassretaauncfiaenrceaetrsnAedgbiAiratconaagrreeea(zaddpe.a/derexbfefruamrndpqcleuaa,uzpzi e"nsatiinrpogauriernen*;t"e$"tue"v;to.ca.)'_. varter, Intelligente Maschinen. Eiffihrung in die Kiirstliche
Fizica ,,congtiinEei". Notiune formulata de proi. Robert Jahn gi
de autorui carfii defatA, care postuleaz{ ca,pentru a explica Intelligenz und Robotik - Maginile inteligente. Introducere
fenomenele Psi, trebuie introdus, in fizica clasici, principiui
spiritual (conqtiinJa). Trecerile sint de a$teptat in iomeniul ?n inteligenta artificialA gi roboticl, Weinheim, 1987).
fizicii cuantice. Interac{iune om-magind. Aici: cuplarea proceselor de conqtiin{a

lrotografia de lnalni frecven(d (saufotografie Kirrian). procedeu cu sistemele fizice; actiunea congtiinlei asupra mecanisme-
pus la punct de doi cercetAtori rugi, solii Kirlian, pentru foto_
lor electroni ce (v ezi P s i hotronicd).
Inlerferometru psihotronic.Duph definifia avansata de Th. Bear-

den, instrument cu ajutorul caruia o undi electrica nonnala
poate fi descompusi in douA unde scalare de viteze diferire"
l)acd. acestea se recompun, se nagte un impuls electromag-
netic care poate fi folosit ca armi de distrugere (glob de foc).

278 ERNST MECKELBURG E xplicarea unor lenne ni n9

Bearden ar fi observat numeroase ,,globuri de foc" in [inu- Neutrino. Particulf, elementari fara masa gi farA sarcini electrica.

turi indepartate, care confirmA existenta unor arme scalare. Obiecte mentale. Obiecte virtuale, gindite, care existl efectiv
Interpretarea mecanicii cuantice pornind de la ideea pluralitafii intr-o lume (realitate) cu mai multe dimensiuni. E1e ar fi
prezente, dupa Th. Bearden, in componentele temporale ale
lumilor. Confirml existenla practic a unei infini6li de lumi fiecarui foton (particula de lumin[).
diferenJiate dimensional (umi paralele). Din cauza legiturii
lor cu tot ce este viu (biosisteme), acestea poarta gi numele Ordine explicitd. Ordine desfaqurata; lumea materiala in totali-
de biocimpuri. Prin urrnare, gindurile (obiectele mentale),
tatea ei, lume perceptibila nou[.
visele, halucinatiile, apariliile gi alte forme de exprimare ale Ordirte implicita. Ordine infaqurata. Tot ceea ce nu este in mod

conqtiinfei noastre au, in cadrul domeniului lor specific de nemijlocit manifest, p€rceptibil pentru noi, adica tot ceea ce

manifestare, un statut de realitate pe misura materialitatii 1or. este imaterial.

Ele sint acolo la fel de reale qi tangibile ca qi obiectele mate- Ortorotire. Noliune din psihotronicA, formulata de Th. Bearden.
Prin ortorotire, aga-numitele obiecte mentale (anumite ima-
riale din universul nostru cvadridimensional. gini) pot fi proiectate in spaliul nostru intuitiv tridimensional
(1un19a materiali). In lumina acestui principiu trebuie inte-
Legea conservarii energiei.Legeaentropiei, sau a doua lege fun-
damentala a termodinamicii, potrivit cireia, in urma tuturor 1e4sl intreaga parafizica.
transformarilor energiei, cantitatea totalA de energie ramine
Paradox. Contradicfie in sine. Enunt care, in aparenlA, este gi
aceeaqi. in plus: in natura, starea improbabila dJ ordine se
transforma de la sine in starea probabili de dezordine. adevarat gi fals in acelaqi timp.
Levitagie. Plutirea libera a obiectelor qi persoanelor, fenoqren Paradoxul Einste in-Podolsky-Rosen (EPR). Experiment mental
deocamdata inexplicabil in termenii fizicii clasice. Autorul
cA{ii de fala binuiegte, in spatele levitafiei, actiunea unor pus la cale de fizicienii A. Einstein, B. Podolsky 9i N. Ro-
cimpuri de sprijin bioplasmatice de inalti concentrare, cim- sen, care arala ca, oricit de mult ar fi separate intre ele, par-
ticulele dintr-o unici sursA de emisie se comporti ca qi cum
puri care anuleazi gravitaf ia (efect antigravitational).
Magnetomelru. Instrument cu ajutorul caruia se misoari inten- ar putea sa se inleleaga simultan intre ele, independent de

sitatea cimpului magnetic qi a magnetismului terestru. vileza semnalului.
Materializdri. Procese prin care se produc plasmuiri aparent ma-
Percep{ii extrasenzoriale (PES). in aceasta categorie intri tele-
teriale, de consistenfa unei pelicule, dind impresia de trans-
paren{a sau tridimensionalitate. Aceste procese se realizeazh patia, vizionarismul (teleperceptia), precognilia etc.

sub acfiunea congtiin[ei asupra cimpurilor bioplasmatice. Pe rcipient. Receptorul unei percepfii extrasenzoriale.
Meta-logica. DupA Th. Bearden, legea starilor-lirnitA. Tot ceea
Pletismograf. Aparat cu ajutorul caruia se misoara modificarile
ce contrazice cele trei legi ale logicii clasice, se explica prin
de volum ale extremitalilor (de exemplu, ale degetelor). Cu
legea a patra, ,,legea paradoxurilor".
acest aparat pot fi demonstrate qi contactele telepatice.
Mini-gauri negre gi albe. Rephcile microscopice ale gaurilor
Poligraf. Detector de minciuni.
cosmice negre qi albe. Diametrul lor a fosl stabilit la nurnai
10-33 cm (vezi Gduri de vierme). Precognigie. Fenomen care consti in a qti dinainte ce evenimente

Minilaboratoare. Este vorba, aici, de sticle sigilate in care se viitoare, neagteptate, vor avea loc. Este vorba de evenimente

gasesc mici obiecte, influenfate psihocinetic din afarA. care nu pot fi deduse din urmarirea tendintelor de evolufie.
Mitozi. Divizarea nucleului celular (aici: radiatie mitogenetica). Pare si anuleze cauzalitatea.

Multiplicator de fotoni (fotomultiplicator). Aparat care dove- Principiul (tehnica) Cyborg. Principiu potrivit cdruia, prin hiper-

deqte existenfa radia[iei mitogenetice ultraslabe (biofotoni). spaliu (domeniul operalional al fenomenelor Psi, canalul
timpului), fiin{ele vii sint legate nu numai intre ele (prin con-

qtiinlele lor), ci gi cu toate obiectele neinsufletite din univer-
sul nostru, lucru valabil qi in cazul obiectelor virtuale.

280 ERNST MECKELBURG E xplicar ea u no r te rme ni 281

Procedeu regresiv. Redislocarea hipnotici a unei persoane pentru SAD D O R (engl. : Sate llite-D eployed D ow s ing Rod). Aproxima-

clarificarea unor lucruri uitate. -tiv: bagheta magicA fixata pe satelit deci, prospectare prin
Psihocineticd (PC).Influent'e declanqate psihic asupra unor sis-
satelit.
teme materiale (Bender, 1974, dupir Rhine, 1946) gi care
SEAFARER (engl.: Surface Extremely Low Frequency Radio
deocamdata nu pot fi exptcate in termenii fizicii. Migcari
W av e Ant e nna fo r Addre s s in g Re mot e ly -D eploy e d Re c e iv e r s).
$i/sau modificari de corpuri, pentru a cd.ror explicare cauzalit
mijloacele qtiinfei de astazi sint neputincioase. In ultimii ani, Antena subterana pentru unde lungi de frecventA extrem de
existenla psihocineticii a fost demonstrata prin experienfe
riguroase, mai ales la Universitatea Princeton din Statele joasa, pentru comunicare cu locuri aflate ia mare distanfa.
Unite, de catre R. Jahn qi B. Dunne.
Psihofotografii (fotografii mentale). Fotografii reahzate pe cale Servicii secrete.
evident psihocineticl, fie cu cameri, fie fArn camerf,.
Psihotronicd. ln sens larg, prin psihotronica se infeleg nu numai Rusesti:
efectele psihocinetice, ci qi intregul spectru al perceptiei ex-
KGB qi GRU (spionajul militar)
trasenzoriale, precum telepatia, vizionarismul, precognifia,
Americane:
retrocognilia, experienfele extracorporale etc. In sens mai
CIA (Central Intelligence Agency)
restrins, acoperA toate fenomenele psihocinetice, mai ales NSA (Naliornl Security Agency)
stabilizarea qi reproductibiiitatea lor cu ajutorul unor meca-
DIA (Defense Intelligence Agency)
nisme tehnice (electronica, biofizica, refele neurale, compu-
DARPA (Defense Department Advanced Research Project)
tere, ciberneticA, realitate virtuala etc.). Simulator de reali"tate. Aparat pentru sirnularea realititii virtuale,
Radia{ie mitogeneticri. Radiatie eliberata la divizarea nucleului
numit, uneori, pe scurt, ,,maginf, de realitate".
celular (mitoza). A fost postulatA de biologul rus Aleksandr Sincronicitare. Potrivit definiliei date de C.G. Jung qi Wolfgang

Gurvici, in 1923. Este vorba de o radialie electromagneticA Pauli (1952), principiu prin care poate fi explicata ,,coinci-
ultraslaba, care vine din partea tuturor sistemelor vii (radia-
tie UV sau biofotoni). denfa exacti" a doui sau mai multe evgnimente. Consonanla

Radiestezie. Cercetarea qtiintrificA qi aplicarea practica a proce- inexplicabila, din punct de vedere cauzal, dintre triiri, res-
deului de explorare cu bagheta magica qi cu pendulul.
pectiv fenomenele psihice, qi procesualilatea fiziclt.
Radionicd. Domeniul special al radiesteziei, care se ocupi cu
provocarea unor stari de echilibru energetic in modelele or- Sincronizator de unde cerebrale. Aparat electronic pentru hipno-
conditionarea unor indivizi sau grupuri gi pentru inducerea
ganizationale pe care le avanseazi natura.
Realitate virtuald (RV). ,,Spa!iu informationaf' sau gindit, situat, autohipnozei.

intocmai ca qi conqtiinfa noastri (lumea gindurilor), dincolo Stare virtunld. Aici: stare imateriala care nu este reala in univer-

de timpul gi spatiul nostru material. sul nostru cvadridimensional; un ,,gablon" nematerial (vezi

Retr oco g ni 1i e . Y izionaism indreptat spre trecut. Ordinea implicitti a lui Bohm).
Robotri cu teleprezenfi.Robo[i telecomandati prin cablu sau prin
,,Sticle" electromagnetice. Structuri de cimp create prin impul-
radio dintr-un alt loc, cu ajutorul coifului qi manuqii infor- suri electromagnetice, care au forma unor sticle.
matice. Operatorul are senzafia ci este prezenl chiar la locul Se spune ci

actiunii. ar fi fost produse cu ocazia controversatelor ,,Experimente

Philadelphia" $i a aqa-numitelor,,Experimente Montauk".
Scopul eia acela de a crea condilia de invizibilitate, pentru a

putea servi ulterior unor experimente de dislocare in timp.

Suprafele ale actriunii. Notiune de psihocinetici, elaborati de

prof. John Hasted de la Universitatea din Londra. Forfele

psihocinetice emanate de medium se aplici, dupa prof. Has-

ted, din plin asupra obiectului-tinta gi il cuprind ca intr-o

stringere tentacularA.

282 ERNST MECKELBURG E xp licar ea un o r te rm e ni 283

Tahioni. Particule ipotetice animate de viteze supraluminice, pos- carea rituall gi forma spirituala a vindecarii paranormale'
Aici intra aqa-numita chirurgie spirituala, intervenlia psiho-
tulate de fizicianul american Gerlad Feinberg in 1967,-care cinetica operativa pentru inlaturarea unor boli, cazin care se

s-ar deplasa inapoi in timp. Ele ar putea explica, printre al- ajunge li fenornene de demateializate qi rematerializare,
tele, fenomenul precogni[iei. Dupa parerea multor oameni peneirari, aportiri, teleportlii, inchideri spontane de rani etc'
de qtiinti, tahionii reprezinta b completare necesara a teoriei
relativitalii. Vizionarism (telepercep(ie). Fenomen care constA in a lua cuno$-
tinfa de obiecte sau fapte din prezent, viitor (precognilie),
Telehipnozd. Influenfare telepatici de la distanfa, a carei exis- sau trecut (retrocognitie sau reamintire, inclusiv cu ajutorul

tenta a fost demonstrata experimental. unor obiecte inci Prezente). wave,vndaqi particle,pat'
Wavicles. Cuvint
Telepatie.Inforrnatie despre un moment psihic trf,it de altcineva, artificial (din engl-
informatie transmisi noua pe cai altele decit simfurile cu- ticula). Aici este vorba de aqa-numitele entitlti cu stare du-
bla, de ceva ce este qi unda qi particula in acelaqi timp (vezi
noscute. Obiecte ale transmisiunii pot fi impresii, idei, stAri
Meta-logica).
sufleteqti, imagini, nume etc.

Telepercepgie. Capacitatea de a ,,vedea" la distanta; de exemplu,
perceperea unor locuri necunoscute, aflate la mari departfi.
Pentru diferite teme de cercetare, acest lucru se face gi cu
ajutorul unor coordonate ale fintei furnizate cu anticipafie.

Teleportare. Mutarea unui obiect sau a unei fiinfe dintr-un loc in
altul (poate chiar dintr-o epociintr-alta), pe cale parafizicd..

Teoria s uperfi lame nte lor. Aceste teorii inlocuiesc,,liniile univer-
sale" cunoscute din teoria relativiffilii prin ,,povegti despre
fire (sau filamente) minuscule (aqa-numitele strings)", folo-

sind hiperspatii cu 1i dimensiuni (I. v. Ludwiger).

Transa-radar. Cei care lucreaz6 vreme indelungata cu radarul

pot avea uneori stfi de genul transei.

Transcomunicare. Cantacte cu ipotetice ,,fiin[e din lumea de din-
colo", altfel spus, cu confinuturi mentale ale unor decedafi,
continuturi devenite independente la moartea trupului (vezi

E.O. Senkov ski, I ns t r ume nt e I le Tra ns ko mmunik at i o n (Irans-
comunicarea instrumentala), ed. III, Fischer, 1989).
Unde ELF (engl.: Extremely Low F'requency). Unde de frecvenli
foarte joasa (1-100 herlzi).

Unde scalare. Notiune formulata de N. Tesla pentru nigte ipo-
tetice unde neelectromagnetice, nehertziene. Tip de unde
cvadridimensionale care line seami de factorul tirnp.

Vindecare paranormala @sihicri). Procedee terapeutice greu de
definit, in afara medicinii care se invata la qcoala. Vindeca-

torul paranormal incearcq prin forfe spirituale, si influen-

\eze pozitiv mersul bolii. In esenli, se face o distinclie intre
vindecarea prin credinlA gi cea prin rugaciune, intre vinde-

BIBLIOGRAFIE

"A Flash of Light", Newsweek,5 nov. 1979

Alexander, J.8., "The New Mental Battlefield - Beam Me Up Spock",

Military Review, dec. 1980
Alexander, J.B.; Groller, R.; Monis, J., The Warriors' Edge, New

Yorlq 1990
"Alla Vinogradova, Demonstration in Moscow", "Iournal of Paraphysics,

61r972

*An ESP Gap - Exploring Psychic'Weapons", Time, 23 ian. 1984

"An ESP Test from 'Apollo 14"', Journal of Parapsychalogy, vol. 35,

w.2,im.l97l

Anderson, J., "Yes, Psychic Warfare is Part of the Game", Washington

PosI,5 feb. t98l

-, "C1,{ Toys With Extrasensory Weapons", Washington Posl, 30 mar.
1981

Arthur, Ch., "Did reality move for you?", New Scientisl,23 mu 1992
Atkinson-Scarter, H., Symphatie-Magie und hubermedizin, Berlin,

1960

Bach, L.M.N.,Tularrc Symposium on Flicker, New Orleans, Louisiana,
6 apr.1957

Bearden, T.8., Excalibur Briefing, San Francisco, 1980
Beck, R.C., "Extreme Low Frequency Magnetic Field and EEF En-

trainment", AT--N ewsletter, apr. 1978
Beets, M.G.J., Odour Similarity Between Structurally Unrelated Odo'

rants, CIBA Foundation Symposium on Mechanism of Taste and
Smell in Verlebrates, Londra, 23-25 sep. 1969
Bohm, D.,Wholeness and the Implicate Order, Londra, 1980
Bolsaia Soviegkaia Enyiklopediia, vol. 19, Moscova, 1975
Bonin, W.F., Lexikon der Parapsychologie, Berna/Miinchen, 1976

Brand, L, U ngewdhnl ic he Ei gens c hafi en nic htidentifizierbarer Licht -

e r s c he inungen, MUFON-CES, I 978
Broad, W., "Pentagon Is Said To Focus on ESP ForWartirne Use",The

New YorkTimes,l0 ian. 1984
Brodeur, P., Mikrowellen-Die verhzimlichte Gefahr, Miinchen, 1980

-[Bulgdrele de zapadA al cunoaqterii Si iubirii] dare de seama asupra

,f,xperimentelor Montauk', scrisoare anonim{, feb. 1994)

286 ERNST MECKEI-BURG Bibliografic 287

-Castaneda, C., Der Ring der Kraft Don Juan in den Stridten, Frank- Fox, B., "Through the Electromagnetic Minefield", The New Scientist,

fwtAy{.ain,1974 30 sep. 1989
Coe, M.R., True,8ll957 Franke, H., Lexikon der Physik, vol. 3, Stuttgart' 1969

Corespondenfa autorului cu Agenfia de Logisticl a Depafiamentului Goodavage, J., "The Great Psionics Put-Down", FaIe,4ll98l
Aptuarii (DLA, Defense Logistics Ag.ency), Alexandria, Virginia, Gregory, A., "Crackdown on Parapsychology", New Scienlist, 13 feb.
5 nov. 1981
r975
-, cu ,,Centrul de CercetAri pentru Ufologie RuseascA" (Russian Ufo- Gris/Dick, P s i al s St aat s g e he imnis, B erna/Miinchen, 1 979

logy Research Center), Tarzana, California Harlacher, W.M. ;,,Das Unmcigliche erreicht", e s o t e ra, 7 I 197 9
Harrison, M., Fire From Heaven, New York, 1976
-, cu Ed Dames, PSI TECH,10 nov. 1993 Harrowel, R., "somewhere, Over the Horizon, Radar Pulses",The New
-, cu M. Truzzi, Eastern Michigan University, 2 iun. 1981
Scientist,3l aug. 1991
Cross, M., "Japan's Quest for the Brainy Computer", New Scientist, Hasted, J.,The Metal Benders, Londra, 1981
Holden, C., "Parapsychology Update", Nature,2 dec' 1982
26 iat l99l
Hopkins, 8., *Ufo Abductions - The Physical Dimension", Bullelin of
Cunis, R., Der MolsJwischenfall, Miinchen, 1981
the Intruders Foundation, vol. 1, nt. 1, toamna 1989
Dodge, C., The Soviet Potential for Visual Countermeasures Opera- Huenneus, J.A., *The PSI TECH story", Fate,9ll993

llons (SA{FD); NAVSTIC Draft, Oficiul pentru Informalii Medi- I nfo rmat i on Report 00-B-j 2 I I 03 044-7 0, 1 3 feb. 1 970

cale,29 sep. l97l Ivanenko, A.G., C ybe r net ic Sy st ems with C omb ine d C o nt rol, Moscova,

Dunne, 8.J., Jahn, R.G., Experiments in Remote HumanlMachine Inter- 1967
aclion, Princeton, New Jersey, 1991
Ivanelko, A.G., "Polynominal Theory of Complex Systems - IEEE
Dunne, 8.J., Jahn, R.G., Nplson,'R.D., Precognitive Remote Percep-
tion,Pinceton, New Jersey, 1983 Transactions on Systems", Man and Cybernetics, vol. 1, nr' 4,

Dunne, B.J., Nelson, R.D., Jahn, R.G., "Operator-Related Anomalies L}lrg7 L
in a Random Mechanical Cascade", Jourrnl of Scientific Explo-
ration, v ol. 2, nr. 211988 Jahn, R.G., The Complementarity of Consciousness, PEAR 910086,

Ebon, M., ,,Direkte Visionen von Kiiste zu Kiiste", esotera,4ll9Sl Princeton, New JerseY, dec. 1991
Jahn, R.G." The Persistent Paradox of Psychic Phenomenn-An Engi-
-Eccles, J .C., H irn und B ewust s e in Mannhe ime r F o r um 77 17 8, Mann-
neering Perspective, Proceedings of the IEEE, vol- 70, nr. 2, feb.
heim, Boehringer GmbH, i978
,,Eintauchen in die Welt des Computers", VDl-Nachrichten, nr. 14, 1982
Jahn, R.G., Dunne, 8.J., Margiru of Reality, Ollando, 1987
3 apr. 1992
Estabrooks, G.K., Hypnotism,E.P. Dutton and Co., Inc., 1955 Johari, H., Das Grosse Chara-Buch, Freiburg, 1979
Everett, H.,The Many Worlds Interpretation of Quantum Mechanics: Journal ofthe Society of Psychicat Research (JSPR)' 4 apt.1974
Jung, C.G., Das Geheimnis der goldenen Blilte, OlteniFreibwg,l97I
A Fundqmental Exposition, Princeton, New Jersey, 1973
Kasnaheiev, Y .P. et a/., "Distant Intercellular Interactions in a Systern
Ferguson, K., Das Universum des Stephen Hawking,Dtisseldorf/Viena,
1993 of Two Cultures", Psychoenergetic Systems, llL976

Feynman, R.P., Leighton, R.B., Sands, M., Thz Feynman Lectures on Klein, K., ,psi unterm Sowjetstern", Europa, an 31, nr. l2ll980-
Physicsl vol. 1, Menlo Park, California,lg63 Kogan, LM., ,,Ist Telepathie Mciglich?", Rsdiotechnika, vol. 21, nr'

Fire Support Mission Area Analysis (FSMMA), primAvara 1981 llt966
Floyd, K., "Of Time and the Mind", Fields within Fields, nr. 10, iarna

1973174

288 ERNST MECKELBURG Bibliografw 289

-, ,,Telepathie - Hypothese und Beobachtungen", Radiotechnika, Naegeli*Osjord, H., Die Logurgie in den Philippinen,Remagen,1977
Naumov, 8.K., Phernmenon of Humnn Nature, Moscova, 1993
vol.22,nr. ll1967 Naumov, 8.K., Fesenko, R., ,Att was wir jetzt arbeiten", Wisseruchaft

-, ,Jnformationsanalyse von Experimenten mit. der telepathischen und Religion, sep. 1966

Kommunikation", Radiotechnikn, vol. 23, nr. 3/1968 Nichols, P.8., Moon, P.,The Montauk Projects -Experiments inTime,
New York, 1992
Kozirov, N.A., Posslbility of Experimental Study of the Properties of

Time, Arlngton, 2 mai 1968

Krippner, St., Song of the Siren, New York, 1975

Krippner, St., Davidson, R., "Parapsychology in the USSR", Saturday Ostrander/Schroeder, PSI, BernaMii nchen Niena, 7972

Revietv,15 mai L977 -, PSl:Trainlng, BernaMiinchen, 1982
-, Vorauswissen mit Psj, BemaMiinchen/Viena, 1975
Kulaghin, V.V., "Nina Kulaghina", Journql of Paraphysics,5ll9Tl

La Mothe, J.D., Controlled Offensive Behaviour - USSR, Cabinetul Paraphysics R & D -Warsaw Pacr,DlATask No. PT-1810-18176,

Ministrului Sdndtafii, Oficiul de Inforrnatii Medicale, Washi:rgton 30 mar. 1978

D.C., aug. l98l Parnov, Je., ,,Das Neutrino - warum nicht?", Wissenschaft und Reli-

Lewis, F., "Soviet Research in Parapsychology for Military Uses",The gion, nr. 311966
Nou York Times, 19 hn. 1977
Playfair, G.L.,The Indeftnite Boundary, St. Albans, 1977
Litistin, S.K., New Approach to the Analysis of Electroencephalo-
grarus, Centrul de Documentare al Departamentului Apdrdrii, AD Ponte, L., "The Menace of Electric Smog", Reader's Digest, 1/1980

730045 Popp, F-A.,,,Bio-Kommunikation", t abor 2000, 1987

Lvov, W., <<Mythes et realit6 en Union Sovi6tique>, Le Monde,4 aug. -, Ele ct roma gnet ic B io-I nfor mat ion, Mtinchen/Viena/Baltimor e, 197 9

t9'76 {Publicatii PSI TEC}II

-*PGSloI bTaEl CCHomOppeetirtaivteionSstra(tOe pgeierasfi(uSntirlaetePgSiiI competitive globale)
TEC]I)

Maire III, L.F., La Mothe, J.D.,Soviet andCzechoslovakian Parapsy- - Addilional General lrlfprmation aboui PSI TECH (Informa[ii gene-

chology Research, DIA, 15 apr. 1975 rale suplimentare despre PSI TECID

McConnell, R., "Parapsychology in the USSR", Journal of Parapsy- Puharici, A., Beyond Telepathy, New York, 1962

chology,39ll,975 Puthoff, H.E., Targ, R., May,8.C., Experimental Psi Research,lmpli-

McRae, R., Merrow, S., "Psychic Warfare", The Investigator, oct. l98l cations for Physics, SRI-Papier, Houston, Texas, 3-8 ian. L979

Meckelburg, E., ,,Sechster Sinn", Wirlschafiswoche, nr. 6, 5 feb. 1988 Radaj, D., Michel, P., ,,W'erden Computer wie Menschen sein oder
Menschen wie Compute r ?", T e c hni s c he Ru nd s c hau, 5 I l99O
-, Transwelt - Erfahrungen jerueits von Raum und Ziit, Miinchen,
Radionics, Fact or Fiction?, Analele Laboratoarelor din Delaware, Ox-
1992
ford (Marea Britanie)
-, Der Uberraum - Expeditionen ins Unfasbare,Freibwg, 1978
-, Zeittunnel H-ReeileisreunndandedrenHReial-nPdrodzeerssE,wMigtknecith, eMn,iin1c9h8e0n, 1991 Rae, J.P., The Algonquin Erperiments, Ottawa, 1978

Meek, G.W., Reif, A., Psychotronik: Eine neue Dimension der Riistung -Convor-

-, [Manuscrisul unei conferinle {inute la 6 apr. 1982 in fafa Clubului bire cu Errat Meckelburg,Miinchen, 1982

Nafional al Presei din Washington, de dr. R. Deterrneyer] Reppert, 8., Sovieticii conduc tn cursa pentru ,,rdzboiul psihologic" -

Michrowski, A., "USSR ELF Emissiots", The Investigator, oct. 1981 Corespondenfd cu M. Ebon,7 nov. 1983
Military Leadership, Departamentul Apararii
* Cartierul General, Resch, A., Aspekte der Paranormolgle, Innsbruck, 1992

Washington, D.C. CM 22-100),31 oct. 1983 Rogo, S., ,pie Abwehr von Psi-Angriffet', esotera,2lL985
Ryzl, M., ,J.{eue Impulse im Osten", esotera,2ll982
Moser, F., Das grosse Buch des Okkultismus, Olten, 1974

Musbs, Ch., "Trance States, Precognition and the Nature of Time",
Journal for the Study ofConsciousness,vol. 5,nr. lll912

290 ERNST MECKELBURG Bibliografrc 291

Sarfatti, J., Toben, 8., Space and Beyond, New York, 1975 Wertz, E.C., N ov el B i op hy s i c al I nfo rmnt i o n T r a rafe r M e c ha ni s m, T or -

Schaffranke, R., An Inlernational Overview of Non-Conventional raace, Califortia, 14 ian. L976
*What is Psychotronics?", in Journal of Paraphysics, Sll9T4
-Ene r gy R e s e ar c h N ew s I e tt e r, Aso cialia Planetar{ pentru Energie Wheeler, J.A., Superspace and the Nature of Quantum Geometo-

CuratA, vol. 3, dec. 1981 dynamics, New York, 1967
Schukoborsky, S., *An Experimental Approach to the Study of Psychic Wilhelm, J.L., "Psychic Spying?", The Washington Post,7 apr. 1977

Healing", in Parapsychology in the USSR, partea III, San Fran- Wittacker,8.T., Proc. Lond. Math. Soc,lll903

cisco

"Scientists Fail to Solve Vela Mystery" Science, vol. 207, 1 feb. 1980

Sherman, 8., Judkins, P., Virtuelle Realitcit, Miinchen, 1 993

Smith, J., "NPoa.ra2n,oHrrunmalanEfDfeimctesnosinonEsn, zvyoml.e1,Ancrt.i2vlilt9y7" 2- Professional
Paper

Stark, W., Marah, Geneva, 1975

Steher, A., P s i-H eilung, Berna/lliinchen, 1 973

Stone, W.C., Growning, N.L.,The Other Side of the Mind, Englewood

Cliffs, New Jersey, 1964

Stonehill, P., "Soviet Psychic W'arfare", Fate 211994

Swinka-Zielinski, L., Wolf Messing, Newsletter of the Parapsychology

F oundat ion, iar./feb. 1 969

Targ, R., Harary, K., "Inside Soviet Psychic Research Labs", Fate

tUt984

Toben, B., RaumZeit und erweitertes Bewusstsein, Essen, 1980

Tompkins, P., Bird, Ch., Das gehzime Leben td'er Pflanzen, Bernaffiin-

chen,l9l4

Uphoff, W.H.,,,Der Geist in den Flaschen", esotera,3lL983 &i

Vasiliev, L.L., Fenomene mislerioase ale psihicului uman, Moscova,

1959

-, Cercetarea experimentald a sugestiei mentale, Leningrad, 1962 (in
limba germanA - BernaMiinchen, 1965)

Vaughan, A., ,Bsi-Schick 1984"; esotera 2 qi 3/1982

Velinov, T., "Recent Soviet Experiments in Telepathy", Foreign

Science Bulletin, 4,8/1 968
Vilenskaia, L., Parapsychology in the USSR., partea 111, San Francisco,

1981

Warson, L., Secret Knowledge, New York, 1973

Walker, E.H., "The Nature of Consciousness", Mathemntical Bio-

Science, nr.7 ll97O

Warson, L.,. ,,Herausforderungen und Chancen", in Heiler und der

H eilpr o ze s s, Mtinchen, 1980

INDICE DE NUME

Abtumr, Albert, 219-220, 223 Bohlen, Charles Eustis, 234

Adamenko, Viktor, 8'7,I45, l5I Bohm, David, 146, l50-lsl, 17 4,

Aellen, P., l0 265,28r
Bohr, Niels, 187
Agpaoa, Tony, 143 Bondarevski, Igor, 84
Aguzumtrian, R.,41 Bonin, Werner F. 104,.131
Akimov, A.8.,239 Bradley, Robert A., 128
Aksakov, Boris Ivanovici, 237 Brodeur, Paul,92,235
Alexander, John B., 5, 16, 33-39' Brzezinski, Zbigniew " 224
Bunin, V.,274
90,254
Alexandru I (tarul), 167 Burr, Harold 5., 1"13-114, 177
Anderson, lack, 27 -29, 32
Andriankin,40 CalAwen, O[ver, 39
Aristarov, V., l'76 Calhoun, John C., 102
Aristotel, 163 Campbell, John W., 112,220
Arrnstrong, Howard, 220, 222 Cannon, Walter 8.,213
Avramenko, R., 191 Carter, Jimmy, 113,234
Castaneda, Carlos, 184
Bach, Richard, 107
Backster, Clive, 88-90, 275 cIA, 9, 24-3r,48,49, 53, 54,
Bahurin, Emil Feodorovici, 240 to2-l%, I l2-l 13, l2'7, 23 5,
Balubova, D., 191
Bastin, Ted, 146 244,28t
Bauer, A.I., 113
Bearden, Thomas E., 5, 16, 60, Cioppa, Forrest, J., 63
Coe, Mayne Reid, 182
162-164, 168-17 4, 192, 193, Cole, Phyllis, 107
Coutinho, Thomas G.M., 136
205, zluzll, 22r, 227,
Cox, William 8l t48-149
23 C-z3 l, 23 5 -23 6, n 6 -27 9
Beck, Robert C.,204, 2A6-207 Croft,Lee, 1'72

Becker, Gtinther, 88 f)adasev, Tofik, 8, 98
Beets, M.G.J.,2Ol-2O2 Darnes, Ed, 5, l1+115,255,256,
Behterev, Vladimir, 44, 69
Berezin, Andrei,40 ){*. ?{c)
Beria, Lavrenti Pavlovici, 69
Bird, Eldon, I52,222 Diinikerr, Erich von, 5
Blackwelder, R.F., 113 Daniticvski, V.,69
Danzclt, M.,218
Blance, Juan, 135
D'1;il:';\, 9, 26, lLI, 28l

294 Ind.ice de nume ERNST MECKELBURG 295

Dawkins, Richard, 267 Garrett, Eileen,65 Homes, Adolf,127 Korcinoi, Viktor,84
De la Warr, George, 220,223 (iastaut, Henri, 52 Hopkins, Budd,264 Kozirov, Nikolai, tLg, 163, 24I
De la Warr, Marjorie, 220,223 Geislcr, Gen, 5 Hurkos, Peter, 116
Dean, Douglas, 85-88, 254 Geller, Uri, 107, 132,134,146- Hussein, Saddam, 256, 25'7 Krassa, Peter, 5
Dednev, V.,227
Delavre, Vladimir,5 141, t51-152 Ignatenko, Albert, 8 Krippner, Stanley, 22, 23, t31'
DIA, 5, 9, 28, 48, 52, 53, 70, 7 4, Gerken, Siegmar,5 Iniuqin, Viktor F., 89, 15t,228
Gevarter, W.8.,217 Ivanov-Smolenski, A., 44 Krivorotov, Aleksei, 228
82, 91, 2A, 235, 255, 281 Giovetti, Paola, 5, 136 Ivanova, Barbara, 5, 124 Krivorotov, Viktor, 228
Goddard, G.V., 193 Krokalev, G., 191
DicK William,34 Godik, Edward,41 Kulaghina, Nina, 8, 49,I29,137,
Dodge, C.,2Ol Gris, Henry,34
Driesch, Hans, 17 3, 2'7 5 Griqcenko, V ., l'1 4-17 5, 22'7 l4l-142,144,145, l7t
Drown, Ruth, 220 Groller, Richard, 5, 255
Gross, Henry,220 Jahn, Robert G., 5,7 (motto), LaMothe, John D., 38, 48, 70
Druqkin, L'144 GRU, 126,281 Leonardo da Vinci, 115
I7 7, l8GL81, 189-190, 262, Ludwiger, Illobrand von, 5,282
Dubrov, Aleksandr, l7 6-17 7 Guliaev, Iuri, 4l Lunaciarski, Anatoli, 44
Dunne, Brenda, 5,280 n5,280 I.,vov, Vladimi,52-53
Guliaev, Pavel,90
Eccles, Sir John C.,lgz Gurvici, Aleksandr, 225 -226, 280 Janet, Pierre, 66 Mititrtorri.k', Moisc, 22 n
Jansen, Karen, I14, 2-56
Eckens, J.W.,30, 113 Hadsell, Helene, 263, 267 Jeans, Sir James, 188, 225 (tttot- Mrrirc lll, I ottts li, '18
Einsteia, Albert,94 (motto), 165, Hamilton, R.J., 102
Hammid, Hella, 107, 109-110, ro) Mnrt'lrelli, Viclot, l.)tr
r70,n9 Jensen, Thomas,93 Mnrt'zck, I trtrlir, l.tl
r23
Eisenbud, Jule, 191 Harary, Keith,.lG-{l Jirinovski, Y ladimir,'42 Mcck,(it'olp.t- W, l.tl I r(t, l'/
Elgin, Duane, 107 Harrison, Michael, 141
Errnolaev, Boris, 129, 145 Hasted, John, 5, I7 , 97 , I32, 134, Jordem, Pascual, 188 Mcttrl<'k'cv. l)ttttltt lvrtttuvll 1, 'r()
Esser, Aristide H., 89 Mcssirtp,, Woll, trll, (r(), li'1, t'll
Estabrooks, G.H.,73 r37, t38, L39, L46, 147 -148, Journnl of Parapsychology, 91,
253 Mcycr', .ltrlirrs 1,,,11t11. 1{}
Estebany, Oskar,67{8 t49-tn, 153-1 54, t7 2, 190, Michrovski, Arrrlrtw, .l{) /
Everett III, Hugh, 166, 168, i91 Judkins, Phil, 266
I92,268,28L Jung, Carl Gustav, 120, 188, 281 Mihalaski, Joltn, l{5 llrr, 'tt'1
Fanelly, Frances,220 Hawking, Stephen William, 187
Feinberg, Gerlad,282 Heckmann, Hans, 125 Kafine1-Briuhanov, A.V., 237 Mihalcik, n., 1.1()
Ferreira, Antonio, 143 Heerden, Pieter van, 180
Feynman, Richard Ph., 16l-162 Heim, Burkhard,277 Kalughin, Oleg, 8, 24U241 Mitchell, Brlgnr l),, l5 (tttollo),(ll
Fidelrnan, Vladimir, 9 I Heisenberg, Werner, 166 (motto) Karpov, Anatoli, 84 MKUL]]{A,244
Fisher, l.T.,219-220 Hesemann, Michael,5 Kasnahaev, Ylarl,229 Monczarski, S., l7-5
Fitzgerald, Randy, 30--32 Hieronymus, Thomas G., 220, Kasparov, Gani,8 Morphy, Paul, 85
Floyd, Keith, 178-180 Kaqinski, Bernard,44 Moser, Fanny, 10-5, I I lt
Forwald, Haakon, 176 223 Khan, Hazrat Inayat,253 (motto) Mueller, George Jefti'ics, l2(r
Frank, Walter, 261 Hinckley, John Warnock, 117 Kissingeir, Henry, 234-235 Muses, Charles, 162
Frey, Allar H., 92 Holbe, Rainer, 5 Kiyota, Masuaki, 133, 191 Myers, Frederic William IlonrY,
Flome, Daniel Dunglas, 182 Klein, Kurt, 5,9, 10
Knuth, William J., 22U222 105
Kogan, Ippolit, 80-82, 95, 113,

203

296 Indice de nume ERNST MECKELBURG 297

Naegeli-Osjord, H., 5, I35, 2I7 Rae, James Penman, I55-L57 Stern, August, 50-52, 153-154 Vasiliev, Leonid, 4245, 79-8L,
Napoleon Bonaparte, 167 Raikov, Vladimir, 49, 87, 89 Stern, Mihail,50 90, 95,98
NASA,26,I79,266 Reagan, Ronald, 117 Stoessel, Walter I ., 234-235
Nash, George R., 102 Reich, W.,275 Suhar, Vladimir, 34 Vaughan, Alan, 152
Reiter, Poul, 64 Sukoborski, Saveli, 142 Vietcong,26
ll,Naumov, Eduard, 5, 1, 8, 45, Rejdr{k, Zdanek, 151 Sutherland, Gene, 172 Vilenskaia, Larisa, 46, 70, 133
Renier, Noreen, 117 Swann, Ingo, 25, 107-109, 1 1 1- Vinogradova, Alla, 49, t45
46,82,90,139 Resch, P. Andreas, 6,7
lr4, r3r,259 'Waker, Evan Harris, 179
Neumann, Dr. von, 46, 7+9 Rhine, Joseph 8.,26, 148, 155, Wallace, Alfred R., 128 (motto)
Swinga-Zielinski, Ludmila, 69 Wallace, Henry, 154
Newman, Alan, 153 253
Newton, Sir Isaac, 192 Rindge, Jeanne Pontius, 68 Taeksch, Robert, 85 Walter, Grey, 199
Nielsen, Bjcirn,63{4 Robertson, Ron, 27 Tal, Mihail, 85 Watson, George W. Jr.,234
Nikolaeva, V., 191 Targ, Russell, 25, 40, 4t, 97, lO2- Weizsdcker, Carl Friedrich von,
North, Stephen, 134, 147 -I48 Rockwell, 8.A.,222
NSA, 9, 25, tO2-104',235,28t Rosen, N.,219 ttr,1,20 188

O'N"il, william, 125 Ruth, Bernhard, 227 Taylor, John, 149, 153 Welk, G.A., 138-139
Tesla, Nikola, 2O8-2L0, 282 Wheeler, Jorur* A., 166, 183, 191
Osmond, Humphrey, 32 Sanderson, Ivan T., 158 Thompson, Jr., Llewellyn 8.,234
Tiller, William A., 145 whirraker, E.T.,2lt
Ostrander, Sheila, 29, 38, 86, 9l Sarfatti, Jack, 6, L46, l7'7, I84 Toben, Bob, 184
Wigner, Eugen, 188
Pachman, Ludek, 84 Saur, A.J., 113 Tokarski, A.,69d0 Wilhelrn, John L., 83, 203
Pamov, I.,96, 98 Schlieffen, A. conte von, 253
Parise, Felicia, 131 Schmeidler, Gertrude, 81-82 Tompkins, Peter,224 Wolf, Fred Alan,l71,184, 186
Pauli, Wolfgang, l2O, 187,28I Schneider, Sidney A., 7 5:76 Toth, R.obert, 36 (motto),268
Pavlita, Robert, 34,49 Schr0dinger, Erwin, 188 ' Troskin, A., 85
Pavlov, Ivan Petrovici, 69 Schroeder, Lynn, 29, 38, 86, 91 Worral, Olga, 13l, 137
Pavlova, L., 82 Schwarz, Berthold, 6, 230 Wortz,8.C., 113
Penkovski, Oleg, 126 Seabrook, William, 215
Pentagon,2T Uphoff, Walter H., 6 Yorh D.,93
Perov, Vitali,50 Senkovski, Ernst-Otto, 6, 127, Upton, Curtis P., 22O,22t-222 Zigel,Fehx,77
Pirozian, L., 1,76
163,282 Uspenski, P.D., 7'l (motto)
Podolsky,8.,n9
Sergheiev, Ghenadi, 82, 98, l4l-
Popp, Fritz-A lb ert, 227
142, r44, tsI,176
Price, Pat, 25, IO2-I03, tA7,
Serios, Ted, 191
ro9, trz Serov, S., 85
Sheldrake, Rupert, 17 4, 27 5, 277
Prior6, Antoine,Z23 Sherman, Banie,266
Puharich, Andria, {00-101 Smirnov, Igor,40
Smith, M. Justa,67-68
PuCkin, Veniamin, I29, I45, l9l, Smith, Susi,262
Spirkin, Aleksatdr, 227
274 Stalin, I.V.,68, 69
Stelter, Alfred, 6, 135
Puthoff, Harold 8., 6, 25, 97, IU-

111, 120.123

CUPRINS

Mulfumiri

intilnire la Basel

Jocuri programate ale conEtiinfei.......... .. " """ 13

Psihotronica: ,,tehnicizarea" fenomenelor Psi, 15 ' Implicarea
ClA,24. ,,Cimpul de luptd mental" al colonelului Al'exander'
33 . Psi in Est: ixperimente secrete in Uniunea Sovietica, 40

Psi pentru cazuri grave: para-trupa ""61

Tactici hipno, 63 ' Comunicarea mut6,77 ' Analiza unui fe-
nomen, 94 . Spionaj prin percep{ii extrasenzoriale: explorare la
distanta, 102 ; Informatii din viitor, 115 ' Psihocinetica: bra[ul
cel lung al conqtiinlei ,l2S ' sabotaje din ncanl: :tnrtit psiho-
cinetici, 137 . Me6iu'r-i psihocinctici la lrttsir tlc t44

'r.6fl,
Revolufionarea Etiinfci: fdrir conqtilnlir nll tlr('rg(: 159

Lo. boGigeieiccnteaezlloua.ri,Tdmeaeo-nnrituaa"leb:c,iou1cl8ni6'srpcucxlullilic^lllluc'ittlolet.trtrclettt'',h'rl(lcr(gr ,.r;lr{rtr';rt[lrltli'tlflrr'l;t

Manipuliri psihotronice: intre ficfiunc qi rculltute ltll

Armapsiho:electronicaimpotrivaconqtiin[ci,l99'lJrrrlt'rlt'

dincolodespa[iuqitimp,208'Vindecareqitnoatlctlclrrrlis
de la Moscova, 225' Fdcatorii rlc
mnp, 2L3 ' Semnalul unui general KGB, 237 ' ,"Proiectul
,,zombie":
dezvAluirile

MontauK': cerceuri ilegale in Statele Unite? 243

Strategii Psi civile 2Sl

Afacerea Psi, 253 ' Realitatea virtuald: antrenamente Psi cu

,,simulatod de realitate", 261 'Frumoasa lume nouA: cu Psi
in mileniul trei,269

Explicarea unor termeni ,273

Bibliografie """"""" "" ' 285