Ernst Meckelburg - Agentii PSI

98 ERNsr uricrpuunc Analizs unuifenomen

:1_*T,,1p"j-.*T"oarbmi atul,l u* rorri 99

medi a preluat
care
"rlffi:i i1, de cea a luminii gi capacitate de a penetra cu ugurinti chiar rnase
ch"*dt'sdffiiri';;ff #trtr::?'"Til",l'fr l,'l!XJ,f mari. Daci s-ar putea demonstra ca, in timpul proceselor neuro-
mosteniie, trri \tr/nlr l,r^^-^,_ psihice, apar asemenea particule gi in creieq atunci ar fi posibil

;'*;'ril#il;f,TuJocourcuotuaomnimailhsrmtfpzeeuinskaed$ial'rs.catiovnceenizEatauuadnaaurrtetifespnrloalaarcaredimaimalcpiursmsiaeneanlfasobialndcedrsaouoi"eisedi""pe"i"xaeq"nr:iTp*oc_ili*gfe,gapis"":m:trari,3i,:simar1efi;pai:{;."iups1f..1;n;es.Uefc;Htni0i"ipeaitrl,rt,;ed:re,:*_u,"r:n-"aeir;#*8-uro;io"e'fisi-"TeoFiiize-*i!'z.eUi'$b"fp"HtfSfu#ceilu_aiuv:ti";ia",n,lrraD,,fursaipd"ol_tuaeuTmraus*tittran8enda;tap"su;."i;vueresllSgu,iacuia;,tflmanood#;rrJlai{euarToli,ci.srhnougefI#rnnunntriz.nv1iatfvsdsTian,npoiu"onr"sureerbif,cmieicllekilefafaaaii,t;l ca acestea sa fie abordate ca.purtatori telepatici de informafii.

_ looteza cuantico-teoreti ca

Dac{ respectivacomanda ginditi in fimba englezd,adica for_ Diferite fenomene de perceplie ,,extrasenzoriale" pot fi ex-
ffif I'_r:f i;iD;;fli,tf :i;T pe "ir" eiectrotag- plicate, cel pu{in teoretic, cu ajutorul fizicii cuantice, ceea ce ar
i;;##'Hffiimai putea
trebui s[ duca la o descriere a realitalii prin functii probabiliste,
precum qi la legatura recip^roca dintre observatie (masurare) qi
fenomene la nivel cuantic. In principiu, aceastf, legdtura poate fi
impinsA atit de departe, ineit si implice qi congtiinta, pentru ca

rezultatul final al oricarei observatii se poate prezenta ca proces
mental congtient sau incongtient, ca interacfiune intre cel ce ob-

servi qi fenomenul observat. Paradoxul Einstein-Rosen-Podolski

spune ca particulele elementare cu aceleagi caracteristici cuantice

sint legate intre ele.

;:#i#':fil;f"X,fl t*t-atultleuTif'egr:nilnorTrdm€eictearpneec"eaeonDignalvceeez$sett;ueteiup, rlio.nodt,uu,gucie"lrrieipia,idrdii"e;i-f";e*;nreo*muere"xnrpe.lictae[lieepaf,itzhicic"ea:spiedne_ Ipote?a holografici
ataosuaurpfeorasdtlionerla,abnleourmmatieetenn"[p"iuour1nn:r:{c1lmtoieiu"a1Ai""c"i*uitppi"eouOr,r".."r"r,"n_-inr;,io-;i*"ifl",f""fir"iaorciumdrasaucgl{inuneletiscmaotmiilsopfdilecatidn_i
Potrivit acestei ipoteze, care se bazeazlpe rezultatele cerce-
+g+e'l'ti,i'trusu t"ffi;r"mcdclaieancarrriacfeienycaicaassimsttmdelelpecpuovsfirrntinlgaeuainiabiscldrafairpvleoari_eabrzmataeezenrleinnto.pi-u;ead;"teiiit;citaugiiatiaisminUiiltla-"eJactJuotrrnil*aisei"sdnieei"tsrurimaeacueelirtcfpeaudebtneericansaftttieeeo.crnpaaulcara["iucu,eznrsie,b"tae_il
tirilor moderne asupra creierului, acesta ar reprezenta un fel de
Inoteza neutrino
,,hologramd^" organicl. Se crede c& esenfa holografic4 a procese-
^!:!"kii i"",ti;"Lr-e^pauAsczeearsot,daibpssoientnet fzpaaasrira.ifcrocusirnt"iif"odr"r"mad"tunlaiut{l"d*Je"cii{"tretecLizuapvtaietmepzrodivn.a1mpnraosp1ai9ad6te{6. lor gindirii rezlttlte, printre altele, din ,,imprlgtierea" memoriei in
intreaga masi cerebrald^, din derularea gi din tulburarile actului

inv{6rii, din procesul imaginarii gi al percepfiei, din starile mo-
dificate ale congtiinJei etc. Se considera, de pildi, ci raspunsul la

toate aceste operafiuni il dau marile molecule cerebrale (neuro-

peptidele), care joaca un rol determinant in reglarea proceselor

mentale. Ele detemrinl nu doar activitati neurale, ci influen{eaza

gi relatii de fazd, gi frecvenfA intre diferite parii ale creierului -

functii care, probabil, se pot interpreta tot holografic.
Interpretarea holograficA a procesetror cerebrale (a actelor

gindirii), poate fi, de bun6 seamd, extinsd gi asupra fenomenelor

paranormale, intrucit acest model ponleste de la premisa ci in

intregul univers ar exista o hologrami fundamentala; atoicuprin-

zhtoate, ba mai mult, ca, in principiu, lumea noastra ar reprezenta
o super-hologrami. Fiecare fragment, fie el cit de niic, al unei

holograme poate, insa, reproduce datb,asemanatoare originalului.

100 ERNST MECKELBTIRG Analizp. unuifenomen 101

palnuutefieat"cfasirerieincphuren;mcilta;ra;e,Giiu:;lg#e,rial"to:Tii,Tn;:r;:;,;f.fi-""f":ffiil;n#"H?t:rf indata ce modelul informational emis in mod inconqtient de

-, ^^9p".utiunile gindirii, dar gi actele pefrecute in subconqtient emitator consunl cu un model asemantrtor in subconqtientul re-
T#h*,liTj:*, ;;; ffiffii|Hilffi'li'JftlXenlecpAautitearseciaafreeunnpooum.irqemfni:ioe_edtx_epe"llbl.icrfilauoitnceecoxfr_miroi;inus aennli,"zlo"foir"in*ur"i.""ipruin, tinpforormceasleice, xpceluntsriuv ceptorului, acest din urma model patrunde automat in congtiinfa
treazh a receptorului. Partea activA la telepatie ar fi, deci, recep-
:!iri?,;;;6;;; r"*o;;;rd,;#"..- r;i-pG,;,i;l;;;#i;i;;, -crc,t"cppe,ambefreede(dislrpuuuleaelpmoe,iperghnlntedpc,isaioiomnttezecaieaDsaflhneoifluel)-mtotciair'naogoscnlcsro"rutp-lumirtaronamd-aa"al--rrdoercrisruaiiiEprea,,novunbdcdnuimeenmcioboaeu,ctrdadn"enerrgtmaordr'iriiasaermeratnrleiaieietrtccoctafriuradccaaoeuafenhirt,onfpiertaaier.imr-ivll..itro1er,ranoel"puniuarlgiatrde"ns9oj.itbi;.liuiitnga"hitari$Esrfzr1p_ioiuicgdp"l1butst;r.aolrri.iarnen""veo"risuaprgdrettfli"rirsi*ioeuu,pOe;ehti"eu#nnesi,atu_,e;ii,f;"G"in[".i;h"ni*c-t;""l-posi;r1r'c";rnif,*;l';'af"'g'f;ir;rfrf"tti*eoii"iUiircprpnpiro.aocn.l"eova"_-ostnmiuif*tpitirml"-uiue"pomcds(ieglc,rvoeuearmeaxtfmaltanmeizuainiissmtleaideaaaielr,_ddatecfelicde,oirceegezitneicomreicrsiviecilccbleaua,adibexteib.lvl.eaaapciiplpr{abicgfuncetrilsraio,drueier.mn,ciprtpnmeetauuh,aioa,nctrilcrifctoaseruem{aeiutea_aprrs_ielei,-ti-
Puharich arsumeirreart.iru"-#ti;liJ;;.f#;ff#- p*i"ifi"r l";i;;i;l;;H;;;;;;;;ils" p";"r":prp(ttseouecfeaoipzorrm,sAmrz,rnspmebllteeuicazonannrioeluette)unnitcrnu{mtecui6ilnu({mnerg,eu-idniplipmteiltiunr{armpotirgmalinoidc*plirenraeat.ri,indsesg.r(peptmuusarecgeirezliaeti)n.e)icbrnnre.=acrtMganu,arerit.iila:edece,oSiri.iende"isirnp*.necti"rdamecui"4stm,uapoiupp;mtnib.Uortla"ueicrun1rou,i",pnl""a*ur$or*iurit"nfi,mp."'"r"fdi..op"i5ro"ibtre,g*ii.l"r*rpe"i*"ffiarrnrfffie"^zhe".,,c"a"cotiuRieesbiom"seaf,iictn"plaealue'aatgpnrsiatitruongrcg"inrfatiiuonuUmdlrdliomoibca.crcoaii.ceonm;tdeiif;sanese_;et-,"oni"nuUif. torul. Cota de succes telepatic - spune Puharich - depinde, in

ultima instanta, de exactitatea asociafiei mentale, de capacitatea
receptorului de a-qi potrivi cit mai exact reprezentarile sale ver-

bale sau plastice, extrase din propriul subcongtient, cu modelul

ideatic ,,interceptat" de emilator. In principiu, intre emitator gi re-
ceptor nu ,,se miqca" nimic, nu ,,se trimite" nimic. Receptorul nu
primegte de la aqa-numitul emitrator decit imbolduri de a-gi crea
reprezentari adecvate din propriul rezervar informational ce func-

lioneazl hoiografic. Abordarea modelului ideatic al emitatorului
se realizeaza prin mijlocirea bioplasmei proprii corpului (plasma

-Psi) este de parere Puharich.'Aici, receptorul igi intinde ,,tenta-

culele" spre conlinuturile de congtiinfa ale emitAtorului, ceea ce se

reahzeazl.in mod obligatoriu printr-o dimensionalitate mai inalta.

VAzute mai de sus, din afara complexului spa[io-temporal, toate
locurile qi timpurile din universul nostru stau, deci, literalmente

-,,unele peste altele". Ele se intrepatrund altfel spus, se concen-

treazlintr-un singur punct, ceea ce corespunde intrucitva princi-
piului holografic menfionat mai devreme. Acest lucru rispunde
gi la intrebarea de ce transmisia telepatica are loc intr-un timp
,,cvasi-zero". Pentru transmisia informaJionala, emilatorii gi re-
ceptorii congruenti nu'au nevoie de nici un tronson de drum qi,
deci, nici de timp. Aga-numita biocomunicare s-ar desfAqura, po-
trivit acestui model, direct prin hiperspafiu.

Procesul telepatic propriu-zis s-ar realiza, dup6 Puharich,
prin jocul concuren{ei dintre anumite substante active ale corpului
(adrenalina gi acetilcolina), gravitatie qi cimpurile bioplasmatice.

Ipoteza bioplasmaticA poate fi aplicata, la nevoie, qi la alte

efecte Psi, ceea ce ne-ar putea impinge la presupunerea ca tele-
patia, vizionarismul paranormal, precognifia qi retrocognilia etc.

reprezinta numai specii ale unei unice procesualitali supraordo-

- -nate ale unui superfenomen pe care noi, din cauza educaliei

gi viziunii noastre inguste, nu-l putem sesiza.

zitului mentat de informafii, ",u_u;";u;;lill'nru^u in timpul zero.

Spianaj prin perceplii extrasenzoriale: explorare la distantd 103

SPIONAJ PRIN PERCEPTtr EXTRASENZORIALE: ,,La dracu' - nu se mai poate tinenici un secret!" Iati ce a

EXPLORARE LA DISTANTA exclamat un funcfionaruluit al Serviciului Secret american, dupi

ce a facut o comparatie atenti intre informaliile oblinute de Pat

Numele proiectului: SCANATE Price, cu darul sau de v&zitor paranormal - rezuftatele actiunii
Conducerea proiectului :
Tema in domeniul fizician dr. Harold E. puthoff gi de reeunoagtere paranormala in Virginia, in birourile unei insta-
percep{iilor la distanfi: dr. Russell Targ, ambii de la
Institutul de Cercetari Stanford latii de ascultare prin satelit aparfinind Corpuluide Transmisiuni
Locul{intirtimp:
Descrierea unei presupuse al Armatei, formaliune insf,rcinata cu supravegherea vehiculelor
Emitentul comenzii: einxsptlaolraafriei ambiliitraoruerilsourbGderaaneco;lo;
Aleggrea locului-tint{ : descrierea detaliilor -,spatiale sovietice gi cuvintele de cod, special alese pentru ope-
Medium-cercetag:
Baza de operafiuni a aumn elorcicannecyuungosnciuat,1in97s7tatul raliqlea respectiva qi utilizate la locul-1intA.
medium-ului:
Pat Price: CIA, Washington; codificarea In cazul de fala, coordonatele geografice ale sistemului de
s-a facut de citre functionarii
Martori: CIA din Menlo park, ialifornia monitorizare a satelililor au fost alese de centrul de comanda din
lucr{tori ai NSA din Washington
Washington qi transmise unui om de legatura pe care CIA il avea
Pat Prieerl,c'' ''
la Institutul de Cercetari Stanford, una dintre cele mai renumite
" Institutul de CerceHri Stanford
din Menlo park, Califomia ,,fabrici de idei" din America. Coordonatele-[intl, cifrate regula-

,"Pe birou se afli hirtii scrise: mentar, au fost transmise de cAtre omul de legatura prin dr. Put-

plasd de mugte hoff citre medium-ul Pat Price. Concordan{a obfinutA intre situa-
Minerva
figet in partea de nord a biroului, fia-finta gi descrierea facriti de Price a fost atit de mare, pina-qi
pe care scrie: ,Openatriunea poola
in detalii, incit CIA gi NSA au cerut si fie verificate imediat con-
Oiliard)
ditriile de testare. Se banuia cd., undeva in sistem, exista precis un
tlriibundg:hipdi]eiajrooc(n-rele 14,4 si 8)
,,loc permeabil", dar nu s-a g[sit nimic care si indice vreo ma-
denumirea codificatA a instal{iei
nipulare de vreun fel oarecare. Scepticii din rindurile agenfilor de
pare a fi 'Furci. sau 'Capila;.,,
securitate se aflau in fata unei enigme. Oricum, parea sa fie in joc
Col. R.J. Hamilton
G,eneral-maior George R. Nash securitatea na{ionali.
Maior John C. Calhoun..
Astfel, ca qi cind ar fr previnut aceasti situafie, Price a de-

pistat ulterior, in regiunea Uralilor, intr-una dintre expediliile lui

de vazator paranormal, o instalatie asemd.natoare de supraveghere

a satelitilor. El a putut si precizeze, pentru CIA, nu numai pozilia

geografici a instalatiei respective, ci sa descrie qi structura ei, ?n

toate detaliile: locuri de atenzare pentru elicoptere, linii de nivel

care duceau la un versant de munte, antene radar, precum $i ,,ne-

obignuit de multe femei, in special noaptea". Specialiqtii de la

-CIA, care au urmirit acest test datele furnizate de Price au fost
confirmate mai tirziu prin metode convenlionale -, vedeau in el

un maestru de primA clasd al spionajului prin perceptii extrasen-

zonale. Price, cu aptitudinile lui paranormald, 19 apdrea drept un

agent capabii sa exploreze aosrciucnesc*oltuignoJradmeespeBPoanmdilnnt,mcaateurnieodme
cAruia nimic nu-i rimtnea

perceptie la distanp.

104 ERNST MECKELBUft.G Spionaj prin perceptii extrasenzorialc: explorare la distan[d 105

aii"" rfiilv;;ri-;i,"';";iipaftlgneTdeaAigdpleiigc^niaunncenatorevariioithmsi.rolreieenmaai.onngaiamdpnpnctalerifr,rte[enertisacTeieuifaoadnsasiiiden.ltncudeldticiaie,eenexereauerucetexigasixetcls.eiscpepdcnrtapastpfrtirleertSeatdioeteairioobucupornxepnacnuuiri[anmrplpeleitotiaz{iririaafaeetcrsrtaaia.raatpsrIcsetefpiieinicteettvnuoextceueepaesininfruncabuedsxtDaorbrluiidoraelgeiztinlmeeitauueabrcca-lpreu1.mitctedeitcsmp.aauemEilepeneiaerrcdsaqpiapguau:crteta-itceeiloc-ilrevopastsieriarpuefaeietrcead.poli"are.elarec.ee1eiaitdcjroppuruquscr^iaepcmranseirirutes,c"traieeucpe*vpapreOuapreiireiii,psettafrtcris"editciicepeInrcurettre,t*ncueua"eoiiartvnUeosas"rrar,"cr.taiuu'amapt"e""li"riao,ig.rpA.tilin_.daiu".rdi"""s"cnui"eletr.iAilcaiu*ut,nfuetim"aai*i,orp""ia.nct1eaoieanprnd"u,oraiirnmduioupie"tcf'nt,si*Opa"unernantitcaoprsp,jcrraor"leiirpe,,tio'tbrntrr"td"irfz"iomaia"iuet.cnrom"e"ua"tciiedtbptcit"crrbepaet,gci)_ehdpeisr,Iooatinercu"gAmifainiiditiunnb"iincemtlpes;nsfii;mifnoiitlcovtiea;gea,ifaunu-aerlri"innct/isa9nctrrcsamiof[s,utaiaaoAinindaruod;u_ncrutoe,l_ldee,ue llcnrCyuMnoysecrustu(1l 8fi4lo3z-1o9f0g1i)padreafipnseiahovloizgioennagrleiszmFurel d*ersicpuWniinlldiaum-i
!;par mereu sa se suprapund, ceea ce nu corespundg "in"s;a;;,;,r""i'pr"i:l"rJi.i -,,lclcstezie", pentru a-l deosebi de telepatie drept ,,o senzatie sau
subtile, .*", p"rrr* o mai buna
Intre ele existi nigte rteosebiri pcrceptie directa a unor lucruri sau situatii, independent de toate
infelegerS a intregurui fenomen, treili; ,a ri" "outirate ceva mai rrrodalitalile de perceptie senzorialA recunoscute in circumstante
aminunfit. care exclud un suflet.cunoscut in afara celui al percipientului ca
sursA a acestor cunoqtinte".
tfu""U";;itAl""d;";_;#;t;Xi;d;;;;:;;Ficpcaai.oactzeeBrmais,ountbi,nnn,ociViannrai,mmiz,zci,aaoaoircldnsp{iot,taeienzrdrivicgnieseitdmcdipmieefneutcnfuleas.tzl,,datosapspnoutee,aabb.udr-dfiitfeneneiicncofauitptsnauteroeelibunageirtc1ireqeUiedptpeicuo1irufetiid)arzeitde"ecnntteout*ailteniarorpefr_oiataaarursimteleue,maanpulceriea"ininire.eaaDscreien. eziwnaetesecrtmdrna,eeri_enr
Parapsihologul elvefian Fanny Moser (187 2-1953) distingea,
srmoeibaniin.teuacunttneoea.risgaociuuragccsaeeintleuizaaaagtlrtiitiiepi lreeepparssra_iohteiaeicdni.eii,n.,cs. pairtAf"iirni"neoi,i'ra,,uodjiucpaedrcaiengpete.nr"et"uulptga,irfap6neroricrmmipaiijelranotcudie-l
rcl'eritor la definifia dati de Myers, douA forme fundamentale de
nts.pu"aj:t1{.iia{l1cied-e,eaucnsniutdqmaicdilmteadf,ie,anrceipteiteerreorcacseeocpgrafenrieefiel.ibperdir,o.i.v.liunefsoncrummoabaiteiiccliat,eppseearcuceaspri[etiui iapn{aiirrnaroendaorreombadiglien- manifestare a vizionarismului gi a creal, astfel, o prima baz6.pen-
tru interpretarea sinoptici a intregului fenomen:

I. Vizionarism spatrial:
1. Perceperea (directi) a ceea ce este ascuns (in spatiu);

-2.Perceperea (directa) a ceea ce este indepartat (in spaliu)

,,vizionarism itinerant".

II. Vizionarism temporal:

-1. Descoperirea a ceea ce este indepartat (in timp) profe-

fie, precognifie;

-2. Descoperirea a ceea ce a trecut retrocognifie.

Din cauza caracterului ei acauzal mai accentuat decit la alte
fenomene de percepfie extrasenzoriali, precognifia men[ionati de

Moser (vizionarismul in viitor) sfideaza orice explica[ie fizicd.

incetifenita. Dat fiind ca, din cunoaqterea anticipata a unor pro-
babifitAti evenimentiale percepute, ar putea rezulta masuri pre-
ventive sfrategice, fenomenul perceptiei extrasenzoriale trebuie
ffatat separat.

In cazul perceptiei de la distanfa sau teleperceptiei (remote
viewing), notriune formulata de Puthoff gi Targ, este vorba de un
act de perceplie vizionarista, care, dupA cum am explicat mai sus,

pentru a putea cerceta unele obiecte sau fenomene ?ndepirtate are
nevoie, de cele mai multe ori, de coordonate geografice speciale.
Cu ajutorul acestor coordonate sau al altor puncte de sprijin, sen-

zitivul se poate ,,exersa" in vederea unui scop necunoscut lui,

stabilit dinainte gi cu exactitate de conducltorii experimentului,
scop care consti in explorarea naturii exterioare.qi/sau interioare

106 ERNST MECKELBURG Spionaj prin perceplii extrasenzarialc: explorare la distanld 107

i^i!rrirt"d:i. percepfia de la distan]{ te permire medium_ilor Puthoff gi Targ, care s-au ocupat cu telepercepfia numai tangen-

;n;e::oib3se:rjvfafrie *in:::c,etntr*re::le:i:s:eTcr:eTtejuproeriptic"e.r"";tr"isliii,lpJd;Jrr;ui'n#d#d,1"p"ie; tial - domeniile lor principale fiind fizica laserului, a plasmei gi
_;";;;; J"iJiililo"saoMmrteblreauasierptnpceieniurgticeivtiiceriei,egrvlei.iiind,demaebaocacozbdremmi.lrleoeearnsdaedaetaxuop,mzilmuioincbroemabs,raiielrirenointz"epruu*rsni'enci.tioed"iaeeil-rrdapteiicrntohusmcepter.ir"tnrie,jtrirnienoulr"aeiale"dg"eeA*cLvaoiv-ama,fiani*entaidjmegai cuantelor, optica Si tehnologia vacuum-ului - au testat in cadrul

_;;, hirtiileiil,#;In ultimele decenii, medium_i vizionariqti institutului lor gi au ,,crescut" in continuare numeroase persoane
dem,ons.trat in repetate rilduri pot ."ot ob.i,, din America au de mare inzestrare vizionaristica. I-am putea cita pe artistul gi
nu senzitivul newyorkez Ingo Swann, pe Uri Geller, pe fotografa
cu absoluta profunzime deocam"adata _ chiar.dac&
profesionisti Hella Hammid, pe Duane Elgin, sociolog 6i colabo-
' ;iil pJ;6;.r:t1hflluebopldeieesiptomvipe.eirrocaseinr"aettpteidroralnalnlltixeee:agirI^n'elpnnze'sobfsidestaai,mFgicrrreerrs"eiiieoihcaaiepiniunnaarantn"qoeoir-ulcg{afiu*ismao(ariarcctesnrgerae-eaixeeminnnrnaicvmdexssuauuoaoteteamrfmiddlrptfiiaiparii.felaid,eicieue,ot,tg.oasaeapxr,siiacoirzp,rt,up,rrauosgimreiaabo')itcrienxa,cnritct,cipaneri,oluacpuiecileulidrle,oroiumrlriedgrirr"oiteqpr,ialaaris,ednaarm,pritbc"eeetilaarioiu;aniisrrrnttorfiie"rapieoa"tF'"reu,"e**rgilit,i.i.ciuio.ianioaclJir";""tiiteppvgineir'oor"i_-uJt,*rrrisauomipru"o"aa"oor.lofucroiuop"ructeracudrei*auitnau"anasa",.lOtc.drarc,puee,Lo*ocui,r,ni".neaaoo,mrnu,"cgbrddgn,cbmuast"ueiiiiit,rdcidenroepaneieiviancdnre,qree{umto"eeritnhemriicglise,uilireionicctrrrlpde"epmaiuans"rbasz[rleiirtmitzaehaeapcncdz.oaorng_uereal__-:iaft rator al Institutului de Cercetari Stanford, pe autorul de romane
S-ar putea sa
cadrul experienfei de succes Richard Bach (Pescdrugul Jonathan etc.), pe Pat Price,

autihzap.*i;;;"#;ffi;;;nrod nemijtocir. A fost viceprimar in Butbank, California, gi director al unei mine
atTgem ,ta.i.fuzaie p" p"r""p1iu la distanfi in de carbuni, despre care am amintit mai sus, pe matematiciana
extracorporale mai o"s Phy$s Cole gi pe multi alfii.
i."rt ne dam seama ?n
recunoaqre gi In cursul experimentelor in serie efectuate de ei cu acribie
rltil;f;f;i;i; p##;i;mcsddSzateriieeamstenas-tiabsaaentm'runIrfanliIoifouc,{asaridsan,dtabemngitdorriuuEneiersPttreadpuipuutmirluouceu,temrhunzpiuntiiornnnrdrtoforridefelcebro,.Scaciuaoicebierfi1verfiiTr.ilc'lnaci,eegu"daustur,cado1utn-eemrimbaisifoa"l"tieisz,r"ir-d9tdi.dac,im*ou"inedpanmarena"or_ciitoi"uaand.e"-i"i";x"i"iliipp'"noioei"t,irrroueisaoe"cc'enirt"ahuctltiin,afmsptai,euieunc.biiiuta"oeddrtmgeoxeJeapgca"Rtecocdierdirapdiilrmadnu"ceieiefnoc.iarnnt"efacairrrzetariooin'sitJ.-rr._ti qtiinfifica, Puthoff gi Targ au constatat c[ majoritatea informafii-

lor catalogate drept corecte sint de natura neanalitici, referindu-se
mai pufin la denumiri gi funcfii gi mai mult la contururi, forme,

culori qi materiale. De aici s-ar putea conchide, eventual, ca strin-
gerea de informafii fara contribufia simfurilor obiqnuite depinde

de funcfiile emisferei cerebrale drepte. Degi aptitudinea de a per-
cepe la distan{A este prezumata in mod latent la orice om, aceasta

are nevoie, totugi, pentru a obline rezultate pozitive reproductibile,

de o stimulare qi un antrenament neintrerupte.

Pretextul pentru demararea propriu-zisa, la Institutul de Cer-
cetf,ri Stanford, a programului privind telepercepfia l-a oferit un

experiment de psihocinetica.Ingo Swann a reugit, intr-adevir, si
influen[eze in aqa misuri rnagnetometrul ecranat, instalat in Sec-

tia de FizicA a Institutului, ,,incft frecvenfa curbei oscilatorii s-a
dublat timp de vreo 30 de secunde", ceea ce a fost interpretat ca

un indiciu ci, in cazul acesta, ,,cimpul magnetic s-a dezagregat

de doua ori mai repede dectt se presupusese".

Intrebat de oamenii de qtiinta cum iqi explica acest efect, mai

ales cl el nu putea qti nimic despre dispersia magneticA, Swann a

declarat cu candoare ca a avut o ,,viziune direct6" a interiorului
magnetometrului gi ci de la locul siu nu ficuse declt sa ,,contem-
ple" piese ale aparatului.

I^ndifpeerirtieoleada urmAtoare, echipa de la Institutul Stanford s-a

ocupat intens cu studiul experimental al fenomenului telepercep-

!iei. Swann s-a lotf,rit sa intreprindl expeditii pe cale psihica gi

108 ERNST MECKELBURG Spionaj prin percepgii extrasenzoriulc: explorare la distanld 109

sa exploreze l0curi in legdturd cu care nu primise decit coordona- Evaluarea s-a fAcut intr-un sistem de notare de la 1 (foarte
tele de lalitudine qi long-itudin", uoi"a nis"t"'date abstracte. bine) pina la 9 (concordanta cea mai slaba). Din prelucrarea sta-
tistici a datelor adunate dupa noua metodA experimentala a re-
p.""* ilis;;n,ndtriiivnvetirtleAicncludeamrsletteeicaaae,px,sgpsiiseinhtrediicmmiraeedanEetieaccbeossaedt-rifiafniizcctieact*mdre,eesiuateu,iomp'fieuuirnitiEtcooilzuireo,n,r.uaia"z"o.n"e^ircir"ei,autoliaiprore_" zultatpozilia de vtrf a lui Ingo Swann ca medium de telepercep[ie,
ppoadvsecbee:dnertncieesjnaertxluaeDubpptmiufaeeliaepeer,ii,nainnPccatrrlceueeaedentraihcscdlaepaaopizsestfopercftssaaiuigarinbcbtlieghfiuiTlar-aiotidastc{qaeebrofigtaaoeqisazaraaciadlattuToiilu.teanrcauior.artoieperritalenei"esitre_eigc"g-fxaiiauei,"aui,ousmsigr"rp",t.raioa"etnatnnrfcaritrpsrli"rilcatimiutueteeiociqsIxcirnnutpiaisrleuuitecaririt,ieimub*pSts"euuewttnrr.aa.ubt"eniciav^n[zariipuuaooiennci-iidJcrstiecerulrormopom]rrnuaa.,a-t
urmat de Pat Price, cel care, aga cum am menfionat deja, a luat
, ;6;;" ;""i;l;;;i;;.,r;tr;#;G;d'";;;,cmalckdduaepoaoeetpirni,snntofasupiiafeniDPurdOdcteeniaseoansadluiurnte'eumaoanc-Afadtro{eei-ivsistnpd1vnnaurtuoteefidlieprtccmus,tdloastna,iounsecnnsensleewtaiigsedrpnIfasosritenturienildiiatcazannerneatinritartiea.smida"vdpRee*piuieslnpaxieu.o^papi"lus,iusrIiaip,gmtiasie*ripibr:rttz"eieiigr.nic*,dllilou,aeii"tivptitamaaiaat"tI-tedlooee"n1ilbn-ef"afiuJ"'tptneadnori"eus"ceinsri"vco,c"a-uartnexi"itrepivfecpprtrlliaiilelni""ci"encJrgaaisuiOia,_r*si'eneat""aienonouVlcaes*ssth.,upuee1;ai.crdspb,cec,i-iadtetv;ceues"eJisdazt;sueuetta;etlif".eltla,aee;f,.cex"oHo9na#eoo"ecrr;_tr-_ui-.
h; il il# ;;-sfmdcdfooiacdicozeiteslopoauoreojtumd,linasl'b,euaampiredtafaitlnirineeluceilooetad,da-acdapncfxeniriaaiteinrupnfetuptit,rotelieros-fmeifa,r{mdodr'ruioiircieeaneitcbnpmeonntueioolpairtealenrxerfrilarannfpeiiigeneoreefieedfvomlssilrtexuanaeruictrmelmtsrumciaodanntcaaeafcliecJaeisrtmirnlroeoesirisiliartirlpooeuupeiipncncednaoltuneuuareurpecoealira_em.taglluaU,"re1.rlsaii,ueisbrion.rg*irip,aa*t"ripi"ano:;rn"t"tuoii.ao"ute"nr;"rf"ii";.nt_piif*;Laruiu-,ir;",rct"""o";ioieiiiuciiJil*inlieneu'lrdu"aruaa"nitgsrroiror""mtcieenea"*.raaaxxn"p,ep,ucitpidatrmldiatlci"uicri*sncu"ap.da"pd,rap.rtueeu.e""t{ignaDvisphc;euipeiseuo6irlnbo.repsdrli;oeiaA;aejbfp;_ririciei_iuarlalebliiceontmc;aaface;ostfari;eueestet;ueaartal;i, parte la proiectul SCANATE.

Swann qi Price au lucrat uneori qi ,in tandem". Cu ajutorul

unor simple coordonate-finta, ei au descris odata. o statie meteo-
rologicA franco-sovietica (Kerguelen) din partea de sud a Ocea-
nului Indian. Informafiile oferite de ei au fost confirmate detaliu
cu detaliu, mai tirziu, de catre CIA.

Fotografa profesionistA newyorkeza Hella Hammid a obfinut

gi ea remarcabile concordanfe cu situatia-finta. De o atenfie deo-
sebita s-a bucurat un experiment pe distanfA lunga, in cursul c6-

ruia senzitiva, aflatiin apartamentul ei din New York, a urmarit,

prin percep[ie de la distanla, activitatrile unei echipe a Institutului
de Cercetari Stanford in statul Ohio (la o distantl de aproximativ

850 kilometri).

. Puthoff gi Targ, insotiti de un coleg sceptic, pornit si punf,

misiunea la incercari deosebit de grele, au coborit in pegterile din
preajma oragului Springfield, Ohio. Despre acest experiment atft
de reuqit pe tema perceptiei la distarita au relatat ambii oameni de

gtiinfA, intr+ expunere prezenlatl in fafa membrilor Asociatiei

Americane pentru Promovarea $tiintei (AAAS, American Asso-
ciationfor the Advancement of Science);

,,Sub controlul unei persoane Arclinate sa conteste concluziile

- -noastre este vorba de acel savant ce ne privea cu scepticism

ne-am adresat telefonic subiectului 4 (Hella Hammid), din New
York. Doamna Hammid a fost de acord si participe la un experi-

ment privind percepfia de la mare distanfi. Subiectului nu i s-a

comunicat Oeitt taput ca noi ne giseam undeva inlre New York
gi California gi ci in curfnd aveam sa fim dirijali spre un anumit
loc-tinti. Momentul experimentului fusese fixat la orele 14. Ne
inlelesesem ca la orele 15 sa sunAm din nou, pentru a afla impre-

siile Hellei Hammid...
Am paqit pe terenul respecliv dupi ce am trecut pe sub bolta

unei porfi dincolo de care se intindea o pajiqte vasti... Peqterile

se afla la o ad?ncime de circa 150 de picioare (aproximativ 45 m).

110 ERNST MECKELBI"IRG Spionaj pin percep(ii extrasenzorialc: explorare la distanla 111

tcjlagctr:Cllaueeiielybf,rtpaaaeiraitul"i.sebysnpdd{a-rgtbdaerl:eiai1udrTnnucbucettalmeiarrrrcil-iaiacua.oniduiab_ntrn.errbstlu'arfeeSeoo-Apcruerlrstiuceameemnuel,epidpatsntteperretrtaeaeiucndupafbe[.a.i^oetunpe[adncqiie.cevdurer.gutee.ur.lrsnramicueciAueer{1"iilnut,uunra""rarai.ii'r.svtim.;e.ieutd-;rurieidsfeit;go;eEug.u;;rzih";;tmrite;eJpdo.apeepripJmit'aeor.i,dti;"Tr!ueu;"oi"Ed;rr.aaedrii"tls,"eD"mfudl"fubp*eeiptier;i,"adi:gu.alJ:tince;umrdt;drn:i;e;lsef;rmtufinr6e;iarig;b;rradae;teue,_, obiectului perceput, ceea ce apoi a avut ca urmare unele falsifi-
cari. Spre deosebire de informafiile strinse pe cale mediumnici,
- * ".;i; ti "sta:;;;;". copltncnidlCadertHaciauirsuenrsrruu-a"tgituila"smiuronTnmi9am^diprlrniac"aqdci'CmidSnc"giolrtiunieeersaeireiirfsndiasdp'mpdinglldppgsareeisiaedootlSreua:lolitapirmlutelgsorsa9euaNpbi.pdioceiturnurreapsAioeupudifdnlioooaszilwrlie_anaa-rureamic1atdndadrrujaiyiavT,eiicnfdrpnnnic-3eineettlct1epnaazevra.cdis!uenn,rt.labao1a,e\aacgtdiinEinrrn:crslntdteeacu.neeto-oetaerairl.rriirmtro,apmipn_iriitmmn,t.lonpuuuosiegabiotrnnpi"rianauincnrr"hnruaernieaupectdioes"cs"cuuu-lef,ntrttei",ff;"usanrn',,nevufiiOdittaiiioa*rrd,g+Te"ier*.fntain.na"renrigmoli"titrR"o"u"iu",agpu-;ui-rx_nn;rtreriurtgt.tpa1Eenim"auurUi"l3i""t"o*_cle-craUip5c.eor[iahoilu"0iana,txlanrrerod.gnstcrti1rugigaiut"ieusf"utHriitul,iudbcrnuilll"aengiprauia_airlarn{lo;meo.pr,lpmtruera_rilofbduc.ip,tioeiia(naoinir""srjmt"rJtcuadfpieece*iu,-aimeeeniniridpnsfrnrrpue*ee-g;iiH'nttst";,icipaia"e;socoiepirlu"n"taaesuuelei'_l"u"e_t-nla) interpretfile se fac pe cale rationah, din care cauzi contin, in
-- il;;";:;ri".;"n-ii::;ffi#:"rrli;om[anilTlrouofruresmezup,"cl-a,elie"mcnmclgo9ustidr-iSn{u-nois9ftbttseau-p:ic-ts"naeu*[dcimltaloeirole?nitaunnnUcamastcejetonterrraiesivinunptn,aecautbayrf,sttr.*i*ee'iutuo,prmassatacucernAfmnaobriinuatnnieJin,nvcia.rctoitoaaeoo"rrnr,rr.reb"edsJa"ceiiLuniua€rariOexelussat*nftrid?ereooxJpnlmbulaluailisiinlandcacrdue"cteeoutneva,_tmss,pauotoaaifruvnairneentsare"eer,ndp,pap,"eanuaaf,siurstarueirmcncjunitlcrn.eeae,pidrrafceei_enraersieu.aa,gcgtdensaiisitlcanundle_uacnet_
".,"i..**l;ilft;buna' Hella mod inevitabil, obiqnuitele erori.
i;l;i;;;;iparanormali{ Datorita faptului cA mai tirziu au avut acces qi la reteaua de
Harnmid a lasat i" ntuo ."ititi"", ca in reratarea ei
computere a Agenfiei DARPA, Puthoff qi Targ gi-au putut ex-
sa se strecoare.gi presupun"ii o".pr"
tinde activitalile gi asupra altor domenii de interes pentru Statele
Unite, corelindu-gi cu precizie in timp experimentele.

Cit de mult se interfera activitatea de cercetare de la Institu-
tul Stanford cu interesele militare se vede qi din experimentele
intreprinse de echipa de savanli, la cererea Marinei americane gi,
ulterior, a CIA. [,a unul dintre aceste experimente, efectuat in iu-
lie 1977, medium-i capabili de perceptii la distanta, testafi la In-
stitutul de Cercetari Stanford, printre care qi Ingo Swann, au fost
dugi, la bordul submarinului american de"cercetare ,,Taurus", in
fata insulei sud<alifomiene Santa Catalina qi,linu[i la o adincime

de citeva sute de metri, pentru ca de acolo str descrie locwi-finti

aflate la vreo 800 de kilometri depf,rtare. Se voia, inainte de toate,

si se determine efectul izolator al apei marii; apa este, dupi cum

se gtie, impermeabila pentru toate frecvenfele electromagnetice,

cu exceplia radiafiei de minimi frecvenfa @LF).
Asemenea teste pe distante mari au inregistrat un succes

extraordinar qi au confirmat ipoteza cf, apa, intocmai ca gi alte
obiecte materiale, nu poate bloca impulsurile generate de per-

cepfia extrasenzoriali.
S-a relatat gi despre experienlele efectuate ln alte puncte ale

Pacificului. In cursul acelor experienfe, echipa a reugit si repereze
niqte ancore pierdute gi niqte pa(i de nave scufundate ale Marinei
de razboi americane. Despre pozitria exacti a acestui perimetru

de aplica{ie a fenomenului paranormal, Marina nu a suflat nici un

cuvint. Se poate presupune, ins[, c{ operafiunea a avut loc pe
unul dintre fostele teatre de rizboi ale Pacificului.

Cu doi ani inainte, strategii Psi ai Marinei americane alo-
caseri 50 000 de dolari Institutului de CercetAri Stanford, pentru
a-i da posibilitatea sa stabileascA dacf,'senzitivii sint capabili sd
repereze cft mai exact pe bale paranormala declangatori foarte
iniepartafi ai cimpurilofelectromagnetice. ln 19?6, suma aceasta
a fost majorati cu uIIi26 000 de dolari. Medium-i de la Institutul

112 ERNST MECKELBTJ'RG Spionaj prin perceplii extrasenzorialc: e4ilorare Ia distantd 113

;;;javpsofoatalaarrcbanteanafoouirdnrndmeiramuionlraeslmtrersaiunxiuumtfrnlas'eeeaon:nritnedfavinedaasesrtiumgdpheareasizmuemrpaapotg-ornctsaieminbtoiiplmiuttaneritt-erreea"llp0edr"cert-*raouei*nx"seguur;c"b""imrtraii"a"ipr,uien"ecr"aorlre] tract, in 1975fl6, gi intitulat ,Noi mecanisme de transmitere a

giafid;,Despre informafiilor biofizice" (NBIT: Novel Biophysical Information
Transfer Mechanisms) dobinde$te, in acest context, o semnificalie
avind drepr aparte: in el sint confirmate ipotezele neutrinici, holograficl qi
alte misiuni simirare are medium-ilor swann gi price, cuantico-teoretica, dar qi ipoteza electromagnetica modificati,
finte obiective din uniunea sovietica
S**"existf,nici a$a cum a elaborat< savantul dr. Ippolit Kogan. Dupa cum gtim
CIA deja, Kogan ia in calcul posibilitatea ca undele purtltoare natu-
dintre rale din gamele VLF/ELF, modulate de ginduri (de frecvenfele
un fel de informafii, ceea ce, datd fiioO ,ion"u.Jryu,. cerebrale), sa fie cauza telepatiei qi a altor fenomene legate de
qi KGB, este de inletes. Oe altminteri, percepfiile extrasenzoriale. Acestea ar forma, de-a lungul supra-
- - "t;f"i*;,ie"i_"tmrtatitz:au1bnpooc^"iimjulo-laaPd_reevsrsiiyniuagnupgrlp,iin?rmaonaicesietcmrptauudCtr,it.Ia.Ad.tui:nn,m,cDioaptcirvfo,ebi_adaebrilstrecedcc.uesri_t"aaoireiuguispi rci.i,neva
ra fetei terestre gi ionosferei, ,,conducitori de unde" care inlesnesc
transmiterea telepatici de informafii. Studiul NBIT, eiaborat de
sa savantii americani E.C. Wortz, J.W. Eckens, R.F. Blackwelder,

lutul-Isntatinrnfoprdc,e rezurtatere cercetarii nemilitare efectuate rra Insti- A.I. Bauer qi A.J. Saur ar fi fost adus la cunogtin[f, gi preqedin-
americane institutii telui Jimmy Carter qi ar fi contribuit la aprobarea uriiri program
de unere universitifi gi de alte
_ propriu de experimentare in gama de unde ELF.
?or; Americanul lngo Swann crede cA medium-ii cu aptitudini vi-
;;;"l-jicivile asupra biocomunicarii numai r*"ori uu
,RanJH?i;^i;,niei publice, cercerimorii de la Corporalia zionariste remarcabile sint capabili sA distinga foarte bine, cu.aju-
;'; ;tptccCOoeroaaloohomlrmiiierefoop,cp,Umattacoennneaiiaitpiitaeae,rd,,i,epvgsGdeiiunlieampnndnuta,rRse,upiWereeaacdercllceesesesrttrEocpiundenltiegreteimaahc,lrotaaeArluaii_clcsaqs,dee,btii,rnsa,Oip,cttmarritau"onarilfdneg,adguosfeicgremri'titc"iooencecdu;rOue,Acpae.epfatvltratuafieiasa?pr'tsenl,rupsaafrcaarvierlncfdaufAtauirrrneyriissmfaeuTeaan;co*l;t"dtr,re'ee*r,aaltieJunns,r;cautcea_iu.,- torul unor fotografii ficute din atmosferi sau de pe satelifi, intre
$.e.poale presupune, insi, cd. in instala[iile militare simulate gi cele autentice camuflate, de pilda
gi la ^lntehtonsictiazaUrenaiunqiesStaobrirliiezaticreaa, taUor?toarele de acolo s_a lucrat
percepliei extrasenzoriale. sistemele sribterane de computere pentru aparare aerian6, centrele
experimentrlle de telepercepfie gi
ioil;i;;ll:sn::aerJr:'v-eilcrliayilue:*soluop,rurdsneeopd1reoataeslceefmi,eepneaef"racsiruaea-gnteimruinunlcuslciioodnpeauptriadmsetroialsirteeabrai;t de comanda, bazele de submarine etc. Cu asemenea fotografii,
;t deinlJ:
acest domeniu de interes p.":t* spionaj, senzitivul ar putea patrunde, pe cale paranormali, in respectivele
iecretului.
instalatii, in mAsura in care, corespunzAtor ipotezei heliografice
de bine in examinate mai inainte, in fiecare particicA a unei imagini este
continuti intreaga informafie despre acel obiect. Daca sint date
-pnmpptceaeuraeorrndeffnvioeieilaruomnmplripaeeeePonrndxcas{(peieitdu.eepmAnr{ctiisooee-ouitcinnapmrtebtuerrxiaagalleotiiri.nreadnsfxueuioenexnrnremtcczrxsaaoiailtsciurutitiolizdadovar.liar,eup,.adoopecrUferaienialnvsreaectiin,epnei eid{ereua"sarxgtmae,p-ir"cdineeu.ereicercarpeaCtfiuoainuI"mroiAarsnrtea"mn"p"tanoeeiki"roitrmz"b"Aa_a"t;u"l,t.a"ci;prrrdfrtrieu,Oo;f;pte;bi;,Accra;"ti;biiu;rOl_;iua_l:,"-l cornputerului spre a fi analizate, comparate qi evaluate, infoima-

tiile detaliate obtinute prin teleperceptie ar putea deschide o per-
spectiva nu numai asupra autenticititii instalatriilor camuflate sau

subterane, ci gi asupra structurii gi functionarii 1or.

-De multa vreme mai exact spus, de la sf?rgitul Rnzboiului
Rece - fogti ofiferi ai serviciilor secrete qi ai Armatei aplicl qi in

domeniul civil tehnici bazale pe teleperceptie gi precognifie. In
anul 1989, maiorul american Ed Dames care, pini s-a pensionat,
a aparfi,nut Serviciului de contrainformafii al Armatei, a infiinfat
compania PSI TECH, o firmi care se ocupi, pebazl de contract,
cu cercetarea paranormali in qtiinti qi industrie, precum gi cu gco-

lanzarca de medium-i incepltori.

tt4 ERNST MECKELBURG

_ili;;Din mica lui echipa fac ggle cu precadsre foEri INFORMATII DIN VIITOR
nolSlaibugrnstdgieei.sxprrvitircasaoatntafneteasnIo.n.iiorDcginciaoiicung&Sndriwfpdgeaeiolonrldnnrnieaiu.mptnbta"daldetr"eieuog_rlaietscf,aifadicr,e"c6ie*innaaqicci"seo"apanresdriotci*atiratiiptuiieotfuaadbvreccoaosizpaunaibigtrteiretliuepirnn,mrfdnepee"id".u*ip;umOe;m;atn;-rn_eu^e-r
;ececdlebliascpoencfiianluatuPlsic, opnreqctiuinmteiacaelteoaraa, -Leonardo da Vinci (1452-l5lg) pictor, muzician,'lculptor,
atunci -arhitect, naturalist qi inginer a visat, in tot timpul rodnicei sale
nelimitat{ capacitate de cercetare.lui Ed
vom intelege de ce o viefi, la invenfii al caror rol gi folos par a se fi revelat numai

Oum"r, Ois'pil;; citorva dintre contemporanii sai. in jurul anului 1500, el studia
zborul pisfilor, problemA despre care a scris numeroase tratate.
Dupa razboiul din A schifat, printre altele, modele pentru corpuri in zbor planat,
elicoptere gi avioane cu elice, fara se poati descrie, instr, siste-
lo[ ,".;;; ;"colaboratori ai ONU_ s6-i
in anul 1991, Dames a fost rugat de mele de aclionare necesare acestora. Modelele pentru zbor planat,
ajute in ciutarea instalafiilor confec{ionate de el insugi qi cArora le didea drumul s[ pluteasca

il ;ibil;iil0.*lr"i,ltbiKrz"dii:acaoe1atrlnoeon"trngi"eiflFiioccJdreaa"enrdegasteeaeelelnnbeg,ktivroidauiz-dekaipituusrarmntlogrueudaei,gutiKeceaprexIseeRriusaepltoaiernaandogrtmepe'foaeaNincsrloamuibrItseri_ul4Jirtnbkaaai.itcloleeihoilnoeUtgtlamiin,cpiiectse"h,iuim.Sm"niraei.pc"iore"ap"r,tuosinultnuaarcluumileelueiaifarrari"ecr,narJis!n_,-i in jos din turnuri gi de pe poduri, au confirmat, in principiu, inc[
culegeriide informalii senzitivi din echipa rui Ed ou-"r. pu-i+ de atunci, previziunea sa cf,, lntr-o bunl zi, omul avea si sapX-
sunat pe Dames chiar in aceeagi zi. AcesL a rd.spuns imediat po_
neasci spafiul aerian.
zitivcererii de ajutor. Ed Damls igi-asiguia astfel o tuna ,"f"G. De aceea, pe bunn dreptate, Da Vinci este socotit un pionier

nile uOnpiteera, {siu-aneinacdheeitaetlecruecineipotcamrei,reLafeuctniaetiA,"gi4ra"tuitop"-eanlt"ru""Nrialafiuli- Ei ln domeniul navigafiei aeriene, cel pufin teoretic, ca unul care
d*,;:;;nsrnoupqgesrc:c-lieaad.ula:npgan'tssicctoeusarmicrtmugsretieilre-besaipcouolconmage,iias.ci,ineetri ecoobpliNuedirUiaaritlsreiindosnsraeearplcai,eifnlreeaastttdedeepcapu.doi"nezaivcttaeA"atrfesd"t,paar"mmr"iespiubiiino"e_, gi-a devansat epoca, lisind-o cu secole in urmi., ca unul ale cirui
-. **"umlditeaasitcetoAirpaczeeiruusitn,tcoelurnpamissscoaehdimirmdneebnu,eldtaienasteaitcrarnhetAiu"cpnetieunia.nf6teAes.acuerparcrtaei,taotroeOr apvteaanittnrruepbpfuuroird,suicreereveanuloiimir_. idei aveau sl preocupe multe generafii ulterioare. Mai mult decft
atit: acum aproape cinci sute de ani, el a conceput un submarin
ale carui planuri se zice cf, le-ar fi distrus, motivindu-qi gestul in

felul urmator: n,Nu am de gind sn dezvilui acest 1ucru, pentru ci

firea omului este atft de rea." Se poate spune cf, marele inventa-

tor a avut dreptate qi in felul tn care a judecat statutul moral al
urmaqilor sii.

Ne fntrebf,m, cupringi de admirafie: cum a ajuns Da Vinci la
descoperiri atit de geniale, care pentru vremea aceea pATeau de-a

dreptul fantastice, ce anume i-a permis si sara peste secole de
trudnici ?nvi[atur[, meditafie gi experimentare? Sa fi fost cumva

Da Vinci un senzitiv, un orn i4zestrat cu daruri precognitive ne-
obignuite, care qtia sa combine magistral o excepfional[ capaci-
tate de observare a naturii cu o intuifie gi o putere de anticipalie

-superioare? Sa-i fi fost dat lui pi rnultor altor inventatori din-
-tr-o epocl timpurie s5 bea dintr-un izvor de informatii curgind

din viitor ?nspre trecut, deci acau2al orientat? Si fi putut eio oare,
conternpla (qi poate chiar qi inlelege), cu mult inainte, lucruri a
ciror descoperire propriu-zisi4 era rezervatl secolelor XIX Si XX?
SA fie adev[rat ca unele genii ale Antichitalii, ale Evului Mediu

tt6 ERNST MECKELBT'RG Informalii din viitor lt7

;;;aicp:nluhr:tei]uat:xri,raut*invml*sqspigpl.eiua"csnrluruioina,t-ocutcgeeairmainsipeu{t'eoplrogfgaact.il9cii,inunamfgteu"ou1irdnnieeufumitEeiipleciuta,i;rrsuceoauiiaan,,cspoiuoclniuucgigrautt"itcniijnivur.tec,lau'guseitat"ii"ui"zln"ibp"rf,iieu.Ufirrc,ai.iq""didooestbim"cionp,mudluui_t traversa strada in intersec[ia cu pricina, la locul descris de me-
dium. Acest lucru s-a tntimplat intr-o miercuri, exact la ora prin-
vremea aceea?
zului. intimplare sau precognilie? Este greu de presupus, desigur,
- - *"Jii*-anduiicctetiiniDlrteeiacfarpeersititoencrraemlraeiennsntoiutsaucarauculreitip,mpudeltaeuritcipvufrileeoenzaveiszinteaitt,treisr.elepnsretiemovictouerpbApam"d"epuutp"triencdoegnpir[eie-
.'- tescepfoprpscoceeulalbpreiitcnteuraloieaoeeteezrci*gc:renmcnzeaatrDd',ttaaranr,,eaiV[tpee9ftmtoiailncraeprlidzieeciid"nsno{iltham{npz?slu9uiiap"iauesnbncAprss.lvecrecueiriombihrSeeeesiiutrar,orloazseaienilmb1eioatdunr.neca9fprrrzeetFrecui5idridaluttaio,6mrismt:valioutu:aeuitounlbrrine,o(itegltli[ef.erveliabrnpiaecmacacauouudntcfeniep-sifiedoa"iipoeraeooerdHourispezematesaaoo*usulliitpetr"uorrielgfeinkiuarilnrpioiito"1gdaiceerenrfsta"irrfa"fittn,eis;e"rituze.enioas"drlaieisudnAe,rHtafuuipcteiaiteinrorucsiuull,-mioeiari.u*ubpckaiinprt;neeollniurtii;ntrociosarr;dasOtau,e_z;aovrcer;u-pliucnieel*onuonrdianda_drerlersiemv,imnpuvn"n"i,nfaietp"f#"taeteira"st"".rdmra+rpt.""ctedinr-ouruiGtii*ls*rmo""i;nreui"a"i;Ltei,t"i."r.liup"ua*"_ius;cfrusl^rrpdaaaudr_.i-etn-o,-,,e,- ca un baiat de virsta attt de frageda poate fi constdns si se com-

de un autobuz galben.,. porte in aga fel, incit sa se implineasci evenimentul prezis -

- - oi*ali#;;;-gtdaeel.idyoinPsc[aupara,i.dnipmrtuiirii1innbintu{igiilaripotnuezgliurtcoiiajoarerraef.faiiucseilclshltioanifitareeixlraiusbfaitaacHepiun"zrkiruroensuaiclricttaocoatin,errc.ei"dses"oipnutfriract.upnrtiongai argumentul de care fac uz adesea criticii scenei ,,parta-" pentru a
;,explica" adeverirea prezicerii. Dar pe cine pofi obliga sa se lase
mgcnltircu-uuaolp-.ailsaolla$lianaecsgvittgeeeiit!tmaepidt.einaegDerbiecnauausoituapreretoiadccsc.eaiaerc,eliiiaasamstcaprcea_ad,cdriudneete-ciauaacarste"muaosn.tepcsninifuiantinettt*ruariv.lisnastatuliepndi,tgeaHsuiutnarimrui-nkglpioi,.,str_rp"iuimt"uirpi"ortuar"rnri-"fiu#iuiuiir",llr_u,l,*aatr neaparat cilcat de o magina, numai pentru ca, in felul acesta, si

. . Dgut siptamini mai tirziu, s_a produs se implineascA o profe[ie?

bliatul a fost lovit gi ranit ugor-de o magina Mult mai spectaculoase qi, de aceea, mai uqor demonstra-

irr;;"culoare maronie (nu de un autobuz galben), bile, sint prezicerile mediumnice despre atentate impotriva unor
evenimentul prezis:
personalitl{i sus-puse. La 10 martie 1981, senzitiva americanA
americand. mare, de Noreen Renier a afirmat, in National Examiner, ca ,,R.eagan va fi
in momentul atacat cu o arml de foc, dar nu omorft, ci numai ranit in partea
superioara stingi a pieptului." Douizeci de zile mai tirziu, la 30
martie, ln jurul orei locale 14,30, profetia doarnnei Reiner avea
si se implineascA: dupa ce a finut o cuvintare in fata activigtilor

Uniunii Sindicatelor Americane, pregedintele Reagan a fost atacat

cu o anna de foc, la ieqirea din hotelul Hilton din Washington, qi

rAnit grav de citre tinarul de 25 de ani John Warnock Hinckley

din Evergreen, Colorado" Glonful atentatorului i+ intrat preqedin-

telui pe sub bratul ridicat intr-irn gest de salut, i-a pf,truns in trup,

i-a ricogat din coasta a gaptea qi i s-a adincit cam qapte centimetri

in plamin.
Ce este de relinut din aceste afirmafii precognitive in parte

exacte, in parte neclare? Unde se termina speculafia, observarea

atmosferei politice, qi unde incepe adevarata precognifie?

-CA este posibil, in general, ca, prin profetii spectaculoase
-,in special atunci c?nd sint mediatizate intens s[ fie declangate

evenimentele pronosticate, este o idee care nu trebuie respinsa.

Intr-o societate plina de nredium-i, supraaglomeratA de informalii

precognitiV€, existi, poale, numerogi indivizi subversivi - fru-
-strafi, atentatori potentiali, delincventi gi eroi de doi bani care

se simt inspirafi, irnbolditi, incurajafi de ,,rnesajul venit din viitor".

Daca lucrurile ar sta intr*ac{eviir aqa, atunci o parte din vini (sau
chiar vina principala) penlru toate intimplfile tragice ar putea

cldea asupra senzitivilc-rr, pentru ca au informat prea repede opi-

nia publici asupra,,evenimentelor viitoare". Sau atentatorii nici

118 ERNST MECKELBTIRG Informalii din viilor ll9

meiaacuatronmuaatiusmneuvluoiiededenuimmbit,olidnuml soednozbitiivginlouri,i,c_d ddo;a;r;;sie suoun si A voi si explici mecanismul perceptiilor precognitive de pe

caz, ?r_mai exista, oare, ,pinovatr,, $i ,,nlvinova1i..? i;;:; pozi[ia qtiinfeloi'naturii este o intreprindere care, din cauzain-

d";t;-;fdmelriiteoxaaevrvp.ivoeloioiltMdnu-arsiaat[oteiclrridt.aiaisint,feepiilcgvarraeeiecpruclei,eorlemrtgcraaunasutnicetnuesiavernfzemoieA,r[i.emiplriea,iao.derlrieiietvinsicveeueipnannrieumsipvuireiuobnannsflduateveancelavnderceusen,gampatirersaieiptsauvrou,neotppeuslr,rintaeicttaecichato.eoil,angnanrtncarieitcfopiiesfbaiineiueuliacupmtcnoaeei_till cilcarii (aparente) a principiului cauzattatii, comporti dificultali

imense. Totuqi, in decursul timpului, unii reprezentanti ai gtiin-

[elor naturii qi uhii parapsihologi au creat modele func{ionale in.
temeiate pe concluziile fizicii modeme. Pentru a putea infelege

rnai bine acest fenomen enigmatic,. sf, trecem in revistdr, pe scurt,

citeva modele de acest fel.

in ultimele decenii, astrofizicianul rus dr. Nikolai Kozirov

_,d{nqilse1tinotlJicevofi,pterlinFugaali.namancyaduiemMe,o,xpnsarueecrcta,iouitgnefntoiricferieue:t,ti,cdieaesncteuitlesxp_tsroei mcaimrcdiuenmtcitsocmmrpiuelief,xouaas;,rtdeiaescacfprarieo__o s-a ocupat qi a fAcut experien[e cu dimensiunea ,,timp" qi a fost

primul care a descoperit calitatea energeticf, a acestuia. Dr. Ko-

zirov vede in aceasti calitate a timpului posibilitAti de explicare

qi a efectelor perceptiei extrasenzoriale.

Rezultatele experienfelor sale au scos in evidenta nu numai

g.i.d-e.stpinroufleslidilue, persoanei la care, in un ,,flux al timputrui", ci qi o anumita ,,densitate a timpului", pe
gi
centrul predicfiei, stau omul care el o pune pe seama proceselor naturale din atmosfera tere-

anti.c:ipparteofdgotibiliendsiuteprpaepecrasroenpals.gihiyceudeesxptrraepeervseonnimaleent_e stra. Iar aceasta densitate pare a se ,,extinde", respectiv & so ,,corrr-

le, politice gi cosmice. informafii prima", prin ceea ce el numeqte o,efect", proces prin care, dupi
comercia- opinia lui, congtiinta umanA poate obline informa[ii qi despre

unele evenimente viitoare

. DupA cum :rm mai aritat, Al[i oameni de gtiin{a, care se intemeiazi pe concluziile lui

zise gi fara aptitudini precognitiv"eu,"nadi-e"sneat"lceu viitoare pot fi pre_ Kozirov, leagA enzima, piatra de constructie aflata la temelia edi-

inainte de producerea lor. Acest lucru devine zile qi chiar iurri ficiului biologic ADN (acidul dezoxiribonucleic), de fenomenele

poriuil prio"u-il;: perceptiei extrasenzoriale. Potrivit acestei ipoteze, ADN-ul este
p$mriirraeepfdailenicinpfiari ipcnmoronoeftubtionnsdeudiraacvrreaee,raiabdauaeznnarouutremtivnpiataeorireacfnoteetncenctdudluaie'zftelisi iitnliuodalgeuliincni.getiEi,fsiiancrgetaaevrbcvoiualr"mble;a,d;uftu;;i"i;-ii;J,;J"_J;i
o ,,structurA temporali, moleculari, nemijlocita, care sti in echi-
libru cu particularitalile timpului". Atunci cind acest echilibru

este tulburat, ADN-ul, prin medium-ul,1imp", repede percutant,

melaabrkoeratitneg.deTocaattereacinessttietuptereiedidcefiicaerrtcifeictaiarelea, -bobpi^ntieeipp"uouUri"re"*fui or-*" ar emite semnale la care reacfioneazd celelalte molecule de ADN.

Se admite posibilitatea ca precognitia si se sprijine pe simetriile

;6i;;t;,iypipntn,neoaioafncn]lrtuuttltdiueiiennmni,nrntattafcep[efaaprirlli,voitrtoeemprod,rcnrireaceo"innta,cgeueeronlnelvaeagidrtumniaapiv,nitlerattifienunevqsdlteri6,eepim.cl,crnaafeaenuibivvrpiscmiicttzaoaaroiiiltttcbiureaeeidtldgcceeiineottn,eecmitn,zu"onfu"idlinuti"nccaiq^evuirtcneie"eugJz.Lnileiipintipgan,eefoitodxuraear_tentesmeeuqtereanaiildo,elittunaida,i,fcfrevaeeep"acl.,tsuci"a,edrUurnt.cui"unth,pimceaioai.op.r,a.ar,cig'tEeueei seil-i"naaiiue_a,e timpului gi ale moleculei de ADN gi se speculeazi ca ADN-ul ar

putea raspunde la semnale venite din viitor, eventual de la spira-

lele contrare.

lntrucft precognilia pare sa rAsbarne cauzalitatea, adica legea

cauzei qi efectului, se pune intrebarea dacA, in general, trebuie si

gindim mereu numai cauzal, cu alte cuvinte daci nu existA ceva,

in succesiunea care ne apare noui drept logica - ceva in genul
Mu{i filozofi
unor inhnfuiri supraordonate, o transcauzalitate.

importanfi fascinati de aceasti problemi au f6cut reflectii intere-

120 ERNST MECKELBTJRG Informalii din viitor 121

i;ia;;;ru!cesaaxrpnetreeasauiasudipenrzanvoeoilf.tiauUtn-neoaaiddlrienpt,rl,e:s"inltaecororpniisilceihitaacentelae,,timssrauailuc,u,nsoismcuuteltaiqni g;ads;eGgte; (intr-o lume cu un alt numir de dimensiuni). Potrivit acestei con-

ceptii, este posibil ca ,,viziunile" precognitive sd se produca da-

""urufiolij.i;ilin;fizicianul Wolfgang eaut. fung a stabilitca -torita faptului ca, in acest caz, congtiinla noastri nemateriala cu
alte cuvinte, cea care cuprinde mai mult de patru dimensiuni -
flecti un punct de vedere diamltral opu,
aceastA notiune re_ alege,in stare de transi sau in vis, una dintre multele conjuncturi

capipctaneolsarctclinieeonhontlarcoeenusil,xgpitonatpticgcui,oemioiceantndeirtlt-geeeuastpbliecueeauarxixnir.ippaeaptedlliFleucirscuilardmieamntr' ,es-daAca,tecaetfugoalraieeassdim1rni4ieantluirltgtteiu,riuds:-cceeridn,,au,pfstfpaom"iatirrpturituntaordualccmmlilpiiitplrno"iaegirrtunrmtelaaa"ilcsxetisiaianilvtetbueercusazvdirioaenme,lnehuiidipritxtm.aA".,idsiiren[seetiln6aiotl_opJafcicifosaae;girunu;,n."itHon"oAmuepf"cilniaeellei;runea"s"l.eau_litt posibile qi, aclionind regresiv, printr+ escaladare a barierei tim-

pului, aduce in prezent informalii despre viitor. Apoi, in stare de

ftezie,prezentul gi viitorul se despart din nou net unul de celtrlalt,

iar informafiile despre evenimente viitoare rAmin sA fie adunate

din nou pe cale logicf, (prin observarea tendinfelor). Transportul

modelelor informafionale (privitoare la destinul nostru), stocate

in cimpul temporal, ar putea foarte bine sa fie preluat de lnci ipo-

unde termenul de 'sincronic,..,, teticii tahioni, care sint mai rapizi decit lurnina qi care, de aceea,

Principiul cauzalcontine succesiunea de evenimente ca pro_ -vin din viitor firegte ,,1a modul neutru din punctul de vedere al
gresie rectilinie. La evenimentele sincronice contacte
ni se timpului", adici la timpul zero. Probabil ci asemenea
;";;;;;;'
iiilr;,JIt.;ifi:iinfsuanisono-nipdargrsdieeertvte,crpreFpiutotcriumiivsaoiztgaeronispiceasdAmevi,ieeidvilucinlieeotenalogirtcrifraabr,aemptlideec(uearadieti,uaiedha1nccroilazeuecufnalnlpifoee,uripgfimaimdnepirgezeeolaridsactadisetcoreromittgtgelauuceu,lnreraceulaidtfhl,tpieviesaiirlicirimvmlbncuainirzoiautdcIamonracinsverasreudeuattneupritcrtstigieuta(deeoortnAuruiroeipitislv".asrat1eodiircn0Drcaeigag,leeieecuecsionereeaaartrrtcoeec.eu.reiex,zetatpceaaaarlrrlu"ir,idoelrm"a."s"'a"r,tigenaritlau-in;it:g,'ra-;i fulgeritoare intre viitor (lumi gi situatii viitoare) Ei prezentul no-

ddmuiennelnpapsruoipuncrnceetismuglciisdaaceraecvrdees.de,ae,durreenfardaucelle3lfeia;z,c,zi?lcl npiiicnr.e.rtCccroea<gItOenluoidfmiiaeoeiasnmcdfuoedrnumeinvaOiant"iliit,Sinrctiu-i"aimnfrieggairiUodi_fea"Or"siji stru curent, intre o lume pentru noi imaginara gi lumea noastri de

ilifl;;;;din tesit'ra viitorului in cea a pr&entului, se pieri, evid#, acum, se reahzeazi prin particule de tranzifie sau de mijloc tncl
- -fvrreiilpt1oeadtfrefe'fAJpctoertaiTfsit"apTreeslz.te#isoe;:crcamuuzaaft,ittie-uspiclelbu.eienis",-acp.p'ueuncttuirtut ncceoanr"eipirimnrt"afpmaipe"lj;air;i-ale;e
necunoscute. Izvorul informafiilor culese din viitor prin ac[iunea
concertatA a tahionilor gi a particulelor de tranzifie ar putea fi

uqor descatuqat, in somn sau in stare de transi, de incongtientul

la fel de nematerial, pentru ca apoi si se reverse, ca imagine ale-

goric-cifrata, in conqtiinla treazl.

in noaptea de 19 spre 20 septembne 1977, Linda Marczek

din Munnsville, New York, a avut un vis ciudat: se ff,cea ca $atea

in pragul casei ei gi privea o cladire care semlna cu o micA auto-

gara. Pe o banca din sala - autogara nu avea decft o singuri
incapere - qedea unchiul ei, Bill Brower. Mlinile lui stringeau cu

putere un ceas de buzunar neobignuit de mare, pe care el, neclin-

tit, ilfintuia cu o privire fixa, inexpresivfl. Plrea si fie foarte bol-

nav. Linda s-a apropiat de el cu prudenff,, de teama sa nu-l sperie.

Mergind spre el, a observat ca buzele lui se miqcau ugor, de parci

ar fi conversat cu ceasul. Apropiindu-se qi mai mult, ea a auzil

;ili;;DTi urmarim ipoteza,,schimbului,, de foarte clar cuvintele repetate monoton: ,,Trece timpul, trece tim-

c:imenii de qtiinla de la Institutul db Cercetari pul..." in cele din urm[, Linda s-alrezit, iar ,,filmuf' s-a destra-
date formulata de
sta'ford, rnat. Tulburath, ea a c&utat o explicatie pentru acest vis straniu,
un model.funcfional penty perceptii precognitive,
metri se situeaza undeva in irara iumii nourt." spa"liio-"taemr"p;l;r;a;l;e: anumite legaturi, dar nu a gasit nici un element care si fi putut

genera acest fenomen. Sotul ei, ciruia i s-a confesat in dimineala

122 ERNST MECKELBURG Informalii din viitor 123

t-k;i;?;;vImdu2niret6tarervng-zsaaiinne{dtaopi'egatrvepier6mseea-r,lba,$itaraotiieiztsrme{,ebmapisdtauu-udaaslreassi2:nudi6Bt.neul,mil,nis,fpt-ptraieelBlparpcpr.urtoloseaw"pex".ie.ume..ruEr,uexfr"a*id"trce""turfao"t-uir*sa*ua",rlp*u_tNalec0m"aici*nuvedliis,amuacracdiiLedtireniarnpzdtaieuutli,ucsilu.ai precognilive pot fi comparate in mod curent cu tendinlele identi-
^, o;;;;;;;;;;,",aarmls?piCeupdcnnntr,eeceairuoslinsdriciicm.nfcuintgaireatatucFrfPiirs,tr,ioinm-{nleuaiaedearopasntdcmp,eveeenrieieoteiacmpsiouavsaca,exaonadafrtei,fiia.tn,.r{d'iilmreeiiesedi,nvs,lp6asupadiipneqzgrtcliseiuuuiaviidnuemolx,ic-usrrmdinaoaivselffueueaardatrcireinnrl.ctart.idnsul.riitei,siond,e_Brldimactann.bta.o"enrlt,liqudaioeuremnaeigriinwvlmceinueptp.cifaeelaitnre"rspirinoceilieaeano,iuocbvnnctiv,rocttreuauu"raiinicnpr"otnmbpdaOoun"ioei;utsli-ma;viip"t"plip;"cieuat;o.uuroaoo^r_aqn"rna-.sua"ie_aa1iz_isi,uxt",caua*aq"enitrrsen_rtiiuonu"td,l"pfsra"ufioespuelartu"epm.e"_ruud"iesnirmtieepeocinrracretsdeuaa{vdhtauin.niniiuupnis".peuaeomt,rlalrArrpeie*cvpu.i_grc"e,*ieieaiuu,caonncinafclirgda.hntvurolrgn,e:itD"iuxgrzafi_crtunaciruich.ulvdrricatr.tieeianea,ia_v.d,.r ficate statistic. Cu ajutorul multitudinii de asemenea percepfii, s-ar
putea dori, de exemplu, si se sesizeze eit mai din timp viitoare
pTcadeootaucrctentaaascgptai augpin,nio-sspiienraeoavsxgmiiarotnaucnimtaiu[cucliauldinrt,frs^oainucs-raaumrtei odpederevldjssicezitgfasitoutbininpi,lieatua_rv"aaie"slcrritdtluiizsepalas,"r-trseOirenaou^uaqrurlcniitedoe"er"ssiaretc"rapuif.rrir"aarfbijora"uosrr$et;teialrl$"eiltats;e._;u,
situafii militare gi politice, pentru a se putea valorifica gi clntfi
:ii" ;;;;;Jc}c; edt,dleusua1"uevhnci1cnuiseoot!rtaef1urtT{airmigrreoa,iftultavu:enrae,rdldutelremuem:t,a:inzdafrgauaitjenfiri,rdis.:idefufttipiaviirnfmn,-ecrq,i,unsnsna,rtcLieicmuliintepioere^_siaiocvnttpaemiitoetrdoeeroatiperncqanisuliouau'p'rnvmgnauteoanenfedu,ar{ie,etiersisrev,aetii,rr.nng,al,,ta-npiog:*ciigeatilotn.re'odat""ocnt{oae.utouunpCdatrlaecoeceo[nth"ixiotsmivi.cinceu"idltealubbdeetistt,dip*iienlln,eio..can.uEasFlip,"iisoboieinilnrniermlrciiic,;taac;uifprf;tieli;uifiln#dtddtlrbeedeai;
*, V"rf:-;"-;';;ilild;mtaethf^utn.lctitrcivnivli.etrceel,ummdcoeafdtceqlurmipmceseeirtdiicteedaterpaerrpe,eolau9sicfidrebainnirleoitma"leidnd;;uiefdtuuitndi,t;oelr"wrpcinre"li"peo[,giinlueintieeiln.educivteiilndizturieanld_e rnai bine, delacazlacaz, gansele strategice. Unii militari incori-
gibili ar putea crede cA, sesizind la momentul oportun situa[iile
decisive din punct de vedere tactic, vor reuqi sA stapineascf, mai

-bine evenimentele viitoare ambilie absurda.

La Institutul de Cercetiri Stanford au fost intreprinse, de pe
la mijlocul'pinl la sfirgitul anilor qaptezeci gi uneori la comanda
autoritf,lilor militare, cercetAri asupra fenomenului de precognifie.

La experimentele de telepercep[ie in condilii de laborator, oame-

nii de qtiinp ai institutului au constatat ci unele persoane supuse

testului pot descrie exact locuri indepf,rtate, chiar qi atunci cind
acestea inctr nu sint fixate, ci numai determinate dupi un sistem
de alegere aleatoriu, independent de evaluatori. Hella Hammid,

de exemplu, care oblinuse succese remarcabile qi la experien[ele
normale de telepercepfie, a descris, dintr-o singura data qi cu toa-
te amf,nuntele, patru locuri stabilite abia mai tirziu qi intimplAtor:

facuttiDescrierea precognitiva Situatia-tint,i (locul g,isit Si investi'
de Hella Hammid locului-lintd gat dupd descrierea precognitivd)

(d1o)liUdinficfaetl"desa,u,rn,,alasvaadpe rgeusdaruo"n. Dr. Puthoff a v?itat ulterior portfl
arEste ca qi cind intregul finut de iahfuri de la Palo Alto, care, din

zbirciti"fi acoperit cu o ,piele cauza nivelului scdzut al apei, era

acoperit de un strat de noroi uleios.

qi tocitl de elefant... lingd care

sta Harold (dr. Puthof0.

zid,(2) Un parc, dincolo de un Dr. Puthoff avaitat grAdina bota-
stilpif';cu un ,$nd dublu de nicd a spitalului Universit{ii Stan-
ingrijit.foarte
ford; toate detaliile au corespuns'

fier,(3) Un ,,triunghi negru" de Scen{ pe un teren de joaci pentry
om".,,rnai mare decit un stat de copii: un scdnciob cu spAtarul tri-
datASe aude qn scirliit, cam o
secunda.pe unghiular, care scitliie la fiecare
mrqcare.

futre(4) O chdire foarte inalta Prim{ria din Palo Alto, care este,
dinstr[zi or{qeneqti, cu perefii lntr-adevlr, ftnbrf,catA in sticla.

sticl{ transparentf,.

124 ERNST MECKELBURG Informalii din viitor tzs

Dupi curn a ficut cunoscut, cu citva timp in urmA, psiholo_ rnodalitatea potrivita de a-qi aminti, incercind sA refinA felul qi
Riga B-arbarl lvanova, mici grupe experimentale
originar din locul reprezentirii lor.
gul Dupa ce au fost 'pozate' impresiile, drumul "catre receptarea

*Jlt7Z,;ain informaliilor paranornale (este vorba de percepfiile precognitive)
\yia5a-u ocupar, incepind di"
ffi; i".;;;"#d#;;;c";J;i;li;l;;,_i"..o*"tigci1'cdeiercaCmiplirini_iSlnixulelnrreseefeaeaeenoancpav-dcortrpriugsicuuzmcefogivrpintiulenizeiigtaafvimeirmcuiirnnlnetici'i-,irllst[-ii.tdadpnuiu(ettaqPpiyieeteriuavraeacoideedpmelmiaf:ageeeeziluiapax,ase-nbpn,b$u,popNfacegooiiatrleiziaogaoeotsozarasantsdroiv'eftper'fttbepe,riirorb(cninea-nrrui[ripcenolatinmidoantreinutlpuaanluieoraeicrrsalrucsuiltrineleoeeeelinpiate?rvnapilrcieiicin,enad[mneaSer"ceteebTrtetxiierp-e"dunlefpmaoi,"idaeniamlceiueiririap{fartectai"eonioheasrsee,.;grirraIiar;lfnniiiaeepee;tocletcJindeesrrrm.int,"*is*tea"cre"oeLpfaaItr,oivccrliei"vunteama".dr)aissa"naam,aauatf,nmouacildartiifsavuenreteacemtaematocnea,smiea"r6casoitcomtitaeamtlcarimiuelrnep.ssieipiardseitamEnce"uedieunpusegtfuaituefcit.nqcuinopeii".lndnioiuaregi.atItbrnii"rnrann_i*uiec*tinf*pzganpieob"i,eetiatr.ai,asvstm"uicoJmurdti_naenra;add*iaaaeiase,_caiia_ttnnli:")aeei,-,i este deschis, in sensul cl, de-acum, se pot scurge in vacuum-ul
ilaartsiTimpb, ololucr,iletemlodr.,, obiecte etc., sint u""*i
foarte profunde. foarte semnificative, creat, in golul reprezentarilor. Urmeaza neaqteptata informafie pre-

.. i.il.t*ta. "pzdtiunreeldstc.ateionAlreegdpl.neooiror{ejiepnscoetraoznirnnieatfciiivrnebeeprusaecunxmrageitegddast.eecteicticisvituctietaian3rrtaeeo0iaunfpa.titepcnf.ra"oi"npr"ri"iaujaco_ei"zsioitas"acuporcnruUst"eane*xeoxdtl,eeornbr"ceiu.nix-lmdie"ie'r{d*acre"usil'ciIdiraeedso-e_ cognitivi. Ea corespunde intr-un fel anume 'propulsarii inainte
tceespte{iIacnuaPicsnai,trec[ia)c,raefaeeclseetmeviiinnmdigrteeepietsaxateirsncpcirleeiiaapdneaupamenrittcreeepnsfcai"omp,eupnrit"ur(ld*eviiize"xi'ngedmirpppleur.,- prin amintire' tot aqa cum !i-ai aminti de ceva trecut. in acelaqi
Percepiia aceasta constain a gtrici mod, acum apar gi imagini. Acestea se aseamAni, intr< anumita
fo1n9 geomerrice i,mi*u;g;i-niil,;cuevtcin. tien,creepfreezmen;;t[;r;i,i privinfA, cu niqte fantezii, numai ca imaginile 'autentice' nu pot
gi de at* rri*a,
ii schimbate printr*un act de voinla. in felul acesta se poate face
exe?citrir,r ctre vizualizare construindu_ne o,reprer;;d;;;;:
oloaiv.nutriz"ii-nactun_avpaeerUa*uniotr"irle"*audnuec"ud.tna:naeerelezeiualgaec,odopmaoin'grcrosoiacttvia-nizotreiicdsenadelerlmae,msapnaiolceuer.oimiagnA"mi"cip,rahieonfil,speitiiu,"ef"diu*tu.,""l.pei."*r"""i,Euta;"O;lree.ptovivaauerireiunapsOilrrercneeibiefbtziinelumxAtnie.eat,raeiasraeavarzalin?i.s,ainnIavmaitueilpnetiriol__en;i o distinctie clari intre informafiile Psi gi propriile 'ndscociri'.

Impresiile precognitive sint receptate in mod diferenliat:
. pseudovizual (vizionarist) ;
. pseudoaudibil;
. pseudosesizabil gi

. general-intuitiv, farA concursul simturilor cunoscute (pur

qi simplu se 'qtie' cf, un lucru trebuie sa fie aga).
Aceste tipuri de perceplii precognitive apar fie impreunf,, fie

separat, ceea ce depinde de multi factori.'1

La stringerea de inf<jrmafii despre evenimentele viitoare, se
pare ca nu se conteaza in exclusivitate pe aptitudinile senzitivilor
qi pe metode moderne de antrenament in precognitrie. Din Statele

tlnite ne parvine qtirea ca a existat, in trecut, tentativa de a atrage

qi tehnica transcomunicfii - inregistrarea pe bandl de magneto-
-fon gi pe casete a cuvintelor rostite de defuncti in strategia pe-

netrarii precognitive a secretelor militare.
La 6 aprilie 1982, americanul George W. Meek, inginer qi

fost manager-gef al Fundaliei ,,Metascience", a vorbit, la Clubul
Nalional al Presei din Washington, in fata unor oameni de Stiinla

qi ziariqti din lumea intreagtr, despre rezultatele senzalionale ale
cercetarii efectuate de el, timp de zece ani, asupra vocilor pe b[n-
dA de magnetofon, rezultate la care s-a ajuns aplicind metoda
,,Spiricom", pusa la punct de el insuqi: ,,Pentru prima data in is-
toria omenirii avem dovada electronica incontestabila ca spiritul,

memori a, personalitatea qi sufl etul supravietuie sc trupulu i fizic t "

Meek gi colaboratorii sAi - Hans Heckmann gi William
O'Neil - dau asigurari ci, prin mijlocirea aparatului lor de gene-

t26 ERNST MECKELBURG Informalii din viilor t27

qatri.a a palra Spiricom MARK IV, auavut loc, in mai multe rin_ ti strAinatate. Odati demascati activitatea 1ui de spionaj proocci-
*:;::l:?:191 i i"""t,difitnnrieroeiundd-rgieimsninstcauttroitafuittcaoenam"u,tpieeieirnnixcbfaaacacnrnhtcditpmdfa.lr.rahdM,1eiopatthgaii-rourzmirtgtirgu6ienetr,it,"zptJearoeueecfoficbpdfiranteiz"e,aais-trtift"rr":r'"ofo"aij-p,ricu."oroi"ninr'cl"aotduir,riiUf;"iis;zru;a"iic;rlte,;,ia;"c.,n"OoSrum"ili,o'uis"'trinTupgeirc6l"riea"L,zcur_,,i
- ."";"ii,;;;;pdsdfacreuiureonnmsccmepuvtooure"n,drn'mnieces{Maapo,p,eeueiecannericksraceodolha,rgniidapiiansdleoclte"iragsacdrefieroedaceerrtalmoaaarmrtauFfaacitluciafdndeo-deisdsunattretsJ.t1tuiir"a3nasc.onoas,a,snreM,lm"ivru"eieuiin"tsraud"dsestdea-Jculifsrio.iep.uirrf{nMuris"ena"cuttic.ruec,eear,eleltnilne_e,asuc.r,ma.pIrnd"Airsurinuaagtttciroie_,resuunx,tn,r.a,f"ecJ.dtt"lr"isaf.i__n"a_ dental, Tribunalul Suprem din Moscova l-a condamnat la moarte
ndeicsaclMhiiiezeiettoekrriincdoseu+gdleircuvtmeroduemriainpgenanecettriacusetd,aemzcvaeortelotadsraei af,,uSunnpuciirlsiii"osotennme';d-re;6:c;"*o;mil;;ul;;_, prin impuqcare, la 11 mai 1963. Nu se qtie daca incercATile de a

stabili contactul cu Penkovski au avut succesul dorit.
Senzafionalele contacte de durati, pe care expertul german in

transcomunicafii Adolf Homes din Rivenich (Irier) le-ar fi sta-

bilit cu asemenea transfiinfe prin radio, televiziune, telefon qi, re-
cent, chiar prin computer, permit concluzia cl o comunicafie sta-

bila, in dublu sens, cu alte realitaJi este, totugi,'pe deplin posibilA.

,,Commodore C44" al lui Homes nu are nici un racord-+nodem,
aqa incit anumite influente din afara (manipullri),fizic demon-
strabile, slnt cu siguranfa excluse. In revista Transcomunicarea
(vol. l, w.2, I99I) pe care o editeazi, profesorul dr. E. Senkov-
ski a relatat pe larg despre contactele cu ,,lumea de dincolo" ale

lui Homes.
Dar sf, revenim la experimentele lui George W. Meek.

intr-o bunr zi, cine gtie, sI dea posibilitaiea unor convorbiri simi_
lare celor telefonice, cu persoane car,e, de$i defuncte, continud sa
existe pe un plan mai inatr ut
pr"#il;;;;;;:;;#;adcAsaceesbfctrirufevueCndi,lci,auiinipfmllaior' ocrSueagncrsdraaoermumpcqloruiaecmdltteieeereurnadacitgaeustdepdsnpaaeotftra,iurueteCr,tamaaMIAtafailela"rdeeoestvea_eknlarutsotarrtdiaeit.itg"c.ihrteeauiinr"zeiiaseiaitc.ur,eiepdnsso"satricfattiu.dtaUroetmauttaitnmnu"ruippiinrrn,otte"i*ineroatc"eet"grsrem"inas"artue_.il
pe ipoteza ca entitafi din lumea de dincolo _,;;i;.;;;;;*";;
l";;il;l;;mppeuernnscostniudaneli.it,avseteadepareelercteceaemploparogrdaielecvgeeidncaiafmirae_cnttpeeoritvz,iaidttoiinadreelu.muneaatt nurnai;;;;j
ffi".*"a i'jPlilmutanuiemlemcncbnapkaireriuoiUdedtalavren;usrcri;irlicl'r.Jrei,t-csrir,ndoesee0rtrccrraoccivpztoririaicreqollieiaisisub,pdcp,raoareurouerAbinazcpos.steororaedcncirmbceataar'tacie"catmluttnaieCneGirrmfIdmRfoAeiebreU,lfmrs{oduViesuia'uitr"icfrvmiotiaioEc6nrpniireiu.rcir"!Mae1'aipt.iiaioereruisuic"'anrtrhS"oi"u,eiovartaatvslricie,itkefitpici"re,sirotacrerrfmneauo"ttit,znsricaiitcosotisioc"icdprvuoeiiico"llc*tafruarutn's,iuaJc,reeia-,ir"_ilr

Psihocinetica: ,,bralul cel lung!' al congtiinlei 129

PSIHOCINETICA: Schimbare de decor. Ne gisim la Academia de $tiinte Peda-
gogice din Moscova. Sub privirile critice ale profesorului de psi-
,,BRATUL CEL LUNG66 AL CON$TIINTBI
-mpraoq.b,e,aqITbqci.lreudnidbpailrcaoadmnuusulta"iutlumcdoiunnie-q"nt{iiqniulfeo.i4.*.e,;-c-ra- ir-es*;s*ftdIpliJnteoscr hologie Veniamin Puqkin, cunoscutul medium psihocinetic Boris

Alfred Russel Wallace (I523_lgl3) Ermolaev, un talentat regizor de film, incearcA din nou, cu tot
dinadinsul, sA influenfeze mental obiectele aqezate in fafa lui. Se
:l :i - ,; D""ipi;;;";;ri;_";i^;d""ispgdn,ed"pi,ceprsecotifppxcpiecoaiaotcnrigeopsouuheoseavzipurnenib.nptiahnenle-ijp-tncfpintutogaiu-ietgS,icrnutdc3rveudaIiruinlectud6Ulitnenffiteirtbtaeeanduai9ife.ia,mncatinn"esacb"dds.dioerl,tnffds,os,tfie-iuiealnefamlo1aiutocdliricscu{,aecusaoracaeaeeeapdpg$efntccHraszepodaelpsaoidlavubsao{nuiia,ieimm,rerecducutrhrcdeirlii,e"liilceecnediam,srfcooiaaluanfiarssiigefvetnchonvcctdiilirst-nuuaaninruoeamesiiea"aeaaacetnsle?tordrptnaunupmaaemuuerentmafaicrretrr,engrrstraa[toeiA$ameolimrcaeaenyipictiareublnpinilzni,loeerdaapanipszcileeregnvenumena,,de.aiae"a"(rucelprtnt,tneaczlTtRep"mrrouiinl.pcatupt,edagonbnmogopldfdrroiaisdRu.riite,obiunrneseo.ledineauilcAriaogdnsincbna,uadicvmpunbraetut_aeiaatteeeiernaoecOiocctgeemotlla,nxBafru'_oeacda,aaaurtufalpt-pruntrsfa-iaispr,ami,amdlmAoa"eEa;piratin;"niteid.bsuumb,rct.i,taoeonq-otincliq*liireltd"eBtnaieounraia,uet_imrtemnycLilfuirtcrrc"rproe'dp;e,eatOerititiupnaar"iiaia,;cinuarcd)lnareuze"tidleglpne,colu,i?aceeaiiranmt".ebdnm,.iononm"yucpercuiGnibinaan"Oiefo,atcoutiapctiu"rauit:ettcnftUmctieuiliii"eretetazueoitntuaea.z_dti,sf"?arrqllddpreavg.oeitJnmp"enqaaiadiaaart'_ngnaprutEme;utltiarue"tsrsaii,ai".tinmt.ail,etduJai;rpuJer.c;ltbi.eer;uqnq,rodi_;,ir,"ainuRl_crriui^'mi;a.bipbutn0e;a";aeopicO;,rru-niiert;i-ri"ri;igJcictetco;n;uidra.euiuh;r*hJosa,stn.al"vtie;eqtaapfne?'ecia1;ant"f"lea-taae,lid.ia",",et,
concentreaza asupra unei cutii de chibrituri, unei mingi de tenis
qi citorva creioane impragtiate in jurul lui. Apoi, brusc, iqi orien-

teazl toall atentia catre unul dintre obiecte, pini cind acesta,

parca impins de o mini nevizuta, se indepirteazl' de eI-
Au avut halucinafii martorii acestei miqcari a unor obiecte

pe care nu le atingea nimeni, a operat, cumva, Ermolaev numai cu

forle electrostatice pe care el era in stare sf, Ie utThzeze, conqtient
sau inconqtient, sau, de fapt, conqtiin[a acestui om a acfionat in-

direct, printr-unul dintre cimpurile fizice cunoscute nou4, asupra
obiectelor pe care le avea in fata? Chiar qi atunci ar trebui si vor-
bim de psitrocinetici, deoarece miqcarea s-a declanqat printr-un

cimp electrostatic sau electromagnetic ideatic.

Cum se produc asemenea erupfii de energie, de scurtf, dura-
ta, manipulate in mod evident de conqtiinfa umana, ce potenfiale
se descatuqeazl qi cum se inminuncheazi aceste energii (cum se

extind ele asupra sistemelor materiale), iata intrebAri cirora deo-

camdatl nimeni nu le poate gasi raspuns cu certitudine absolutA.

Este, insi, limpede ci asemenea forle psihocinetice se ivesc in

multe feluri qi cu intensitati diferite qi ca manifestarea lor nu
cunoa$te, practic, nici o fimita impusA de distanfa. Ele par a sfida

legile lumii noastre spafio-temporale.
Dar sa revenim la Moscova, la experimentele cu Nina Kula-

ghina.

Minuscula inimi de batracian cufundata intr< solulie de sare
-de bucatArie de regula, in stare de izolare poate sA bat6 pini la
40 de minute - rezista atacului mental al Ninei Kulaghina 40 de
pe muchie. Apoi, slabele ei energii se istovesc.
secunde bitute

Indicatoarele aparatelor de masurat electrice semnalizeaz4 oprirea

inimii. Si fie, oare, aici o dovadi a victoriei ,,spiritului asupra

materiei"?
Kulaghina starul de altadatA al cercetArii psihotronice so-

-vietice diduse ,,lovitura" psihocinetici de la o distanfn de circa
-un metru gi jumatate. incercarile de reactivare cu ajutorul electro-

t.t0 ERNST MECKELBURG Psihocineticq: ,,bra(ul cel lung" 4l conltiilUei l3r

-,ncpc:tgieo:asvo:irni.enh:ec.v:f'ui.geceTp$rilinaiei,l:ortrst1iaetoor,ibcatTnaduoicpauerg,tadlii-iruse:lmlae_eanpm"arzepideaatnen.x_strtlifoamrlieaf"utinirrapsri"o'comsrrlemit.reteaioc$zels,uaio.nunHarpcueertasetlenai"hex"_tut..pxou.cecAi"unlrui,ivnses"nie"nni*vi"tfda""iagcdi"uaiieipin;Jrlnul"epvt"eebeueafdu,piuceioeiaronfzecifuilsilusmti*aaieel"etuvpnneelaffaicreuireaulmfeldneaceoicsfemaitgu.vogatbaritisieinelduortciearir-i Miscdrile de obiecte
_bnf\eueiinnssAatuliunfnleetnefoiulteecig,upepprriimepncscuiiihnpmodiu.ciqaiinspeaprottieiracitaupueiapolrtieonusg"ur"ip;c";uu-;nt;lJeu;;"ia-oudp,.e.movsrceiesenarseizemac.odeneapclteaietnemtvadateetrriinee_i-
ncfiziuiqcai,Ncacolotapefeidufreenane,eoaixnmesdemAen,ppenls,uui:h"muoa.c"iinippeiortriscalaaiznledpinar"legr"rmn""ii'"qnrc"ua,rraiifui,iaop")u"itfnuu,t"gfuiurel"*xmp;;liig'ciac#tae,) Bonin vede in miqcfile paranormale de obiecte, la modul

l-ilirff ;;-turtara..sniimnsstffel*ooum"drem'ioe-fnil'rocrtiarilrerbeimtiaoedalpoetmregosriecciua.eebcrsesye(tiav9l(onifgnerl-ednffieioz_zcimi,,caoeeerloenfegioecipcim"teeeerlJae;d"taieuacioemldiuoenmnoceiic.aoa"an,t,'*qe""rtiqrih*nirraliialiinriri;i-zlnJr;;u";s;tir;iuJi;cri'_"_ foarte general, ,,efecte declanqate psihic asupra sistemelor mate-

u;;r;(taptsoihr.odaefocstfiouugnnereataef,iic;aofdneinqcoliiimnplereonideauscleuegprearaatemddea"tfeerniaolmuleuniefootpotigcieaqci ealcuui sptuicre_ riale", procese ce nu pot fi e4plicate dupa fizica familiarA nou6.
snddrsa.etdeitr.pnasamtottcrtriee,rcerDet.i'cegiaeencfpiamredcogrtiene,rnriicr-euaaopgmmuaprlmmeraelntaeuonradeevdtdeaaceniaueutttarefadrcneila(lp.fleonc,saiifioniretptnieiosn,unoqcAcllatondfairaemlstrainteavnorelpeepiinoapdzmusemraaouaierarhriacdecaesoselnu[tmaue,iceoep)roicapn-aneiubgpme-oegnnibnoetasrdiu'eccleaiziatmtnebteviirecri.eirien_letgdiiart,n,eijeaauleitiet";iesiari;mlluteiel,e"iciuf*-JipuetitArccncoaeq.t_o)eum$iacrr;a;appaap-_ogsnpu,tanbituailhcpi&eimrueoaoitficci;ciitrfatia;eentes;",Ae-?f;lfif;etei"ee"incv-clxpetrieaataica"#rmterlurci'otei;aiic_ai_,-. ; tn aceasti categorie intra, in sensul cel mai larg, qi aga*numitele
fenomene Poltergeist, a$a cum se manifesti ele, printre altele, in

-casele ,,cu stafii" adici zgomote inexplicabile gi deranjamente

provocate prin deplasari spontane de obiecte, levita[ii, aportari etc.
Medium-ul psihocinetic Ingo Swann distinge, mai mult din

punct de vedere aplicativ, intre miqcari ce se realizeaza prin ac-

fiunea nemijlocita a forlelor psihocinetice asupra obiectelor - de

exemplu, miqcari analoage facute cu mina pe deasupra cutiei, au

ca reztltat rotirea acului busolei - gi miqcAri ca acelea care se

declangeaza fara ca obiectele sa fie atinse de cineva, adici de la
distanfl. Psihologul american dr. Stanley Krippner crede ci a des-
coperit un principiu dupf, care, la obiectele mici, intrA in joc forte
electrostatiie $i/sau electromagnetice, iar la cele de dimensiuni
mai mari influenta aga-numitei ,,biogravitatii". O limita datoratA

-distanfei pare a nu exista cel pulin pentru fenomenele psihoci:

netice declanqate biogravitalional. Astfel, in 1967, tAmAduitoarea
Olga Wonal, domiciliata in Boston, a reuqit, de la o distantA de

aproape o mie de kilometri, sa influenJeze psihocinetic particulele

subatomice dintr< cameri cu ceata. In context, sa ne amintim qi
de ,,penetrafia" reugita de Ingo Swann in interiorul unui magne-
tometru instalat la institutul de Cercetari Stanford. In cursul

acestei penetrafii, fara sa-qi dea seama, el stimulase magnetomer

trul pina la o dublare a frecvenfei.

Medium-ul psihocinetic american Felicia Parise se foloseqte
de o tehnicA de inducere psihocinetica, a$a cum procedeazi, pro-

babil, majoritatea medium-ilor. Ea se concentteazl asupra unui
anumit punct al obiectului vizat, pina cind in jurul ei dispare totul'
Lasindu-gi tulburarea emotionala sa se manifeste in voie, dorinta
ei de a miqca obiectul devine tot mai aprigl. tqi alunga toate.ce-
lelalte ginduri gi se concentreazhnumai 9i numai asupra teahzlni
intenfiei ei, pina cind, in cele din urmd, se produce efectul dorit.
Ca mulfi dintrecolegii ei, suferl qi ea, dupi un asemenea experi-

ment, de stari de epuizare prelungite.

t32 ERNST MECKELBTIRG Psihocinetica: ,,bra{ul cel lung" al constiintei. 133

- ;;;;;#ptesliohroUclurinii eGetsiecclalaeplrazdieleclqooirnifsnoidoseaersadllteeds_etapr,roOferespotrucl"diHim.apsat"iefcdia,;;pin,abciilurdnaedmiuumJ Larisa Vilenskaia relateaza despre senzalionalele succese ale
;;;;;assteeungeiixnripaleetartpieesnijh[ueocccaiunuegmtii.icgEecl.qrpiiaopssseuidhpaor,aciinna"elutpotnilcruo"spu,equOrtls""a,'ouraunnto"O,ioebuie+citet ,*roi",t.*u" unor tineri medium-i psihocinetici chinezi care au teleportat mini-
J" emi[atoare qi hirtie fotosensibila. DacA aceste experimente s-ar
to] dovedi pozitive, ele ar confirma pe deplin ipoteza cu privire la

il;treziin alfii. Daca s-ar dovedi cA, printr_un asemenea principiul teleportarii transspafiale.

dilq-azon, psihocinetica este in general transmisibila, Experimentatorii chinezi au solicitat, de exemplu, un aseme-
nea medium psihocinetic sa teleporteze un minuscul emitator go-
.ifidil";;;];;i;zabilh".pe scari largd, atunci n[te strategl niometric, cu baterii; in mod concret: din buzunarul pantalonilor
,,efect,, de
sai ori dintr-o cutie sigilatA prinsa de corpul s[u, si-l mute in
uOi"a',,[_
anumite locuri din inctrperea experimentall, respectiv din inca-
-lpgparuroudtvepioasuatrafcionedlfoeiusgsniaiuafbiacoierntasoatrcmifaepicnasociphmeoosetcteaninn,epfaitae_iclEnitiimreOufp"iaucoirpe,t"aununnl*ietue_lapglecruaropreeurriini nscta,r"pu:ai,r"be.iail"eiu"s]naio-"ir
perile aliturate. Experimentul a avut loc sub o strictf, observafie,
Fenomenele de indoire
ca nu cumva persoana testati sA se atinga de obiectul ce ulTna a
pal(rt,crpuneee,rceaoaiesamre{ncnit,ficaseteetsieritt-uPifeeoilF,vcveenccsrroeall-pooeipoessrnnrrnfabere't{oieraEnraacpmmsuujctturiioacmnodeaveenrctenofentoguue[aatrxiedellutrnlueicliiifnseJfciiomiuh(etoceivdraindaahlfi,oeaee,rgtnfviicriap_mitgeiiederHnrsiratneae_a)edisahsn(,ejorasumtsaiierctitatradarreuooiouae1endrmusdleogisueennpiv,saiffsicl,oaueioeantco(rreildbrictmaoanzieeoonnealrqraarbinogriti"lprtineeighreiare)mlpaotnn)ciicsarn"oittatniiaea.l.tndrle-frrerdiHeoAuneu(nifiisranco)srculspeseegairiampoitam*sirenpsan"tfadureeidaptlro"irapaiaeci"udanrr_gal"uas"aefaiiocdni;"iprsns,o,;meo_au.tt;crrp*"rp"dmruappi'iorri"iurcirmaapaectfpotlrnfidueceii;*avii.iretn;;luuinieitsi;t;;sa.ai;;"-eO',irdt;;u.murr:rrecneer*alfusaipi,i_-_-t
fi teleportat. In timpul incercfilor - -15 la numAr efectuate sub
Teleportarile si fenomenele inrudite
control gtiintific, a fost necesar un interval de timp intre 24 de
nsfeeurpuprlooDoadubtuepiceaefcictpeueelmxopcralaidcmleiantmtpri-aanurinataeflrirozlmtciacetilrn.npiriainlft,iuz,tiie.clBlei,prioa"rdtuaicorieru,d,uesd"eerinu;;tne;;lter;ag;n;esftrearnsc_e secunde gi 61 de minute, pentru a face sa dispara emifAtorul. Pin[
la reaparifia obiectului's-au inregistrat timpi cuprinqi intre 60 de
Atunci cind cineva se teleporteaztr pe sine insugi, se vorbegte
despre autoteleportare. secunde qi 56 de minute.

Oamenii de gtiinfl care, atfta timp cit a durat experimentul
de teleportare, au putut urmiri pe un monitor semnalul emis de

minitransmifitor, au relatat cu totii despre ,,oscilatii derutante ale
semnalului". Se spunea c[ uneori acesta chiar a disparut cu totul.
in acest timp, dupa toate aparenlele, este posibil ca obiectul sa se

fi aflat intr-adevar in hiperspatiu. Dupa parerea cercet[torilor

chinezi din domeniu, obiectele teleportate parcurg drumul de la
,,existenti la non-existenta" gi invers: ,J',loi consideram ca intre
aceastA 'non-existenla' gi dizolvarea totala a obiectului material

nu trebuie pus semnul egalitalii. Poate cA nu este vorba decit de
faptul ca existenfa (obiectul dematerializat) nu este accesibili or-

ganelor senzorialp omene;ti, respectiv nu este demonstrabila cu

ajutoJul unor detectori convenfionali."

In cursul unor asemenea experimente de teleportare, la care

au participat simultan doi subiecti, dintr-o punga opaca sigilata a

fost teleportatA intr+ alta pungi etanqi, pregititn in acelaqi mod,'

hirtie foto neexpusi. Pungile art fost prinse cu ace de siguranfi
de jachetele medium-ilor psihocinetici..Unul dintre ei a primit

sarcina sA teleporteze hlrtia foto in punga goala.

' La scurt tirnp dupA ce a disparut din punga in care fusese de-
pus - medium-ul a afirmat ci obiectul se afli ,,Altre" pungi, adici

r34 ER.NST MECKELBI,IRG Psihocinelica: ,,bra(ul cel lung'! al congtiinlei 135

intre dimensiuni, in haippeirrustpainfiup-unmgaatepriianliulaftoutnoc,idgeoosaelbi.it de bine cu totul din lumea noastra), fie sa apartr din nou intr-un alt loc,
marcat ca atare, a
Sigiliile adica sa se rematerializeze.
ambelor pungi erau intregi gi nevat{mate. cind a-fost desflcuta
pmga, in camera obscuri, cu atenfia cuvenita, s_a constatat cd. Procesele de demateriahzare gi rematerializare se sustrag re-
hirtia foto era, ca gi inainte, neexpusi tuminii.
gulii observarii, pentru cf,, in general, timpul nu este implicat in
Daca, date fiind masurile severe de securitate, ipoteza unei tlcsfAqurarea lor: abia apare un obiect, ca in clipa umatoarc parca
inqelatorii se exclude, atunci hirtia foto trebuie sa fi mers pe o ruta s-ar fi dizolvat in aer. Acest fenomen, deocamdatA misterios, se
dincolo de universul nostru spafio-temporal, pentru ca aitminteri poate ilustra simplu luind ca exemplu un brat de cintar obiqnuit.
ar fi fost expusa. l)aci apisam in jos unul dintre cele doul braie, celalalt se ridica
irnediai, adica initantaneu. intrucit ambeie brafe sint legate strins
Profesorul Hasted a pus la punct un model func[ional bazat intre ele, ac[iunea declanqeazi imediat reacfiunea. La reactiuni

pe descoperirile fizicii cuantice, care ar putea explicu ur"*"n"u comparabile pare a se ajunge acolo unde suprafetele de granilfl
dislociri in timp qi spa[iu. El merge chiar plna acolo, incft pune
ale universurilor se ating, in locurile unde timpul qi spafiul se
disparitia qi aparitia (dematerializarea gi rematerializarea; obiec- contracti intr-un punct qi formeazl., deci, gi un ,,sistem rig!d".
telor.macroscopice pe seama unor procese de tereportare spontane
sau declangate artificial la nivel microscopic, adica in teitura in- Se cunosc, insA, cazuri in care obiectele se materializeazl',

timA a materialelop sau iq structura atomica a acestora. in cartea respectiv se dematerializeaza,incet, adica intr-o anumiti secven-
[a, sub ochii celor prezen[i. Despre unul dintre aceste cazuri rare
sa The Metal-Benders (indoitorii de metale), Hasted pr"iita relata parapsihologul japonez dr. Miyauchi. Un medium psiho-
cinetic testat de el, pe nume Masuaki Kiyota, ,,aportase" treptat
talentele in materie de teleportfi ale medium-ilor psihocinetici
uri Geller gi Stephen North (Londra), tarente de a ciior realitate o sticli ptni cu Coca{ola, in prezenla unor martori. Mai intii a
s-a convins personal in cadrul unor experienfe de laborator ex-
ceptional de bine asigurate prin tehnicimasuratorilor. apirut partea de jos, apoi cea de sus a sticlei. Poate cA medium-ul
a vrut, cu aceasti hazlie demonstratie, sl sublinieze autenticitatea
Categoriei de manifestari psihocinetice pe care o comentirn
aici ii aparfin gi ,,aportarile,,. De data aceasta, este f enomenului materializarii.
rpln"T aqa, de teleportfi in ,,sens invers,,, adica de
vorba, ca sd Transmutatiile (transformari ale materiei)
apropieri ale
obiectelor fara un contact detectabil cu ele, de ,,aduciri psihoci-
netice" in spafii inchise. Astfel, se ajunge la un alt fenomin para- Transmuta{iile reprezinta transfsrmiri ale materiei provoca-
normal, ,,penetra[ia", pdtrunderea psihocinetica prin obiecte tari
(de exemplu, prin pere[i), farA a viola structura intima a acestora. te psihocinetic, procese care, dupA toate probabilitAtile, insotesc

Procesele de materializare $i dematerializare restructurarea parfiali sau totalA a constructiei intime a obiectu-
lui. La intervenfiile spiritual-chirurgicale practicate in Filipine,
Prin materializare se in[elege, in principiu, aparitria obiecteror a$a cum au fost eie descrise qi fixate in imagini gi documente,
din-,,neant"; prin demateiahzare, procesui inveis, adici dispari_ printre allii, de catre cei doi reputali oameni de qtiinp dr. Hans
fia in ,,neant". Este vorba de procese care presupun existentra'unui Naegeli-Osjord, din Z.jt'rch, qi profesor dr. Alfred Stelter, din

alt univers. Acesta din urma ar fi independent, modular, fara 1o- Dortmund, se ajunge de fiecare data la asemenea transformf,ri ale

-curi de atingere cu lumea noastra un hiperspaliu muliidimen- materiei. Potrivit lui Stelter, chirurgul Juan Blance din Manila

sional. obiectul demalerializat psihocinetiCar putea, dupa aceasta cteeazl adeseori ,,produse de rematerializare foarte curioase, cu
ipotez., fie si riminA pentru totdeauna in hiperspatriu (sa dispara care, insA, medicina nu poate face nimic... La bolile de piele ies
uneori afari niqte particule lunguiete, ca un fel de griunte, care,
categoric, in forma aceasta nu existi in interiorul corpului."

136 ERNST MECKELBIJ'RG

Medium-ul psihocinetic ThomasGreen Morton Coutinho _ SABOTAJE DIN,,NEANTs':
oaczui prei,ziidnenctlininicaPosuas, ocu,Ain.letegrrev,esntfaiitulol gburargziiclieangiMcuataolteGrtorastsaom_entsee ARMA PSIHOCINETICA
p-aranormale, stapinind parca la perfeilie transformarile materiei.
Transmutatiile lui se produc, aproapa Din faptul ca energiile Psi dirijate de conqtiinta pot acliona,
fari excepfie, ,,in miinile
persoanelor prezerte". ziarista italiana paoh biovetti -in mod indirect cu ajutorul cimpurilor electromagnetice, elec-
dr. a fost, trostatice sau gravitalionale -, asupra materiei anorganice sau
de exemplu, in mdsurd sA relateze \n cazde transmutalie, cind,
in fata a 15 martori oculari, o bila formata prin presar"u iri.ti"i J" organice rezulta, bineinfeles, numeroase posibilitali concrete de
staniol de la un ambalaj de tigari ar fi fost'transformata de Cou_ aplicare a unei psihocinetici,,tehnicizate", perfecfionate.
tinho ?ntr-o moneda de aur qi iind, apoi, tot el ar fi transformat o
ffgie de staniol intr-un rantigor de aui. obiectere supuse transfor- Judecind dupa catalogul de performanle ale Ninei Kulaghina
marii se gaseau, de fiecare dati, numai in miinile unuia dintre cei qi ale altor medium-i psihocinetici cunosculi, aceste energii pot
prezenli.
fi inmanuncheate, catalizate, pozifionate 9i dozate in functie de
Ala data, coutinho a facut ca din dou4 befe de chibrit incru- scopurile gi interesele urmArite. Ca la asemenea operafiuni, in

cigate sa apara o cruce metalici mult mai grea. ModificArile de ce privegte eficienla fenomenului, nu sintem neaptuat legali
"deeealnumite distanfe minimale. rezulta din ipoteza psihocinetica
greutate nu sint citugi de pufin neobignuite li transmutalii. Legea a iui Hasted, expusa mai inainte, ca qi din numeroase experien{e
conservarii materiei (qi energiei) pare sA nu aiba, de buna ,"uia, psihocinetice reugite pe distanfe mari (vezi testul Olgai Worral,'
cu camera cu ceafA, in capitolul anterior).
nici o valabilitate in domeniul paianormalului.
Cft despre aspectul tactic al psihocineticii, din manipularea
Anulaiea gravitatiei - levitatia armelor ofensive gi defensive inamice rezuftL, in funclie de par-
ticularit{ile fiecarui fenomen individual, posibittali de utilizare
Levita[ia este un fenomen inexplicabil in termenii fizicii gi foarte bine conturate, care, din cauza caracterului lor ipotetic, nu
consti in plutirea liberi a unei persoane sau a unui obiect. proba- pot fi men[ionate aici decit in treacit-
bil ca acest fenomen se poate explica prin anularea psihocinetica
Misciri ale obiectelor
a gravitaliei, respectiv prin suportur pe care-r constituie pr"i"1i
unor cimpuri bioplasmatice, ceea ce, ?n ultima instanta, p*" u ii Nu ar fi exclus ca grupe de sabotaj psihocinetic, in colabo-
rare cu medium-i apli sa teleperceapa, s[ influenfeze de la dis-
acelagi lucru.
tanfa contactele de declangare mecanice, respectiv electronice, ale
armelor inamicului, in aqa fel incit proiectilele, torpilele, minele,

bombele, mijloacele zburitoare de lupta, rachetele cu raza lungi
de acliune etc. sA explodeze prematur, adica pe teritoriul inamic
sau diasupra acestuii. in conditiile reperarii la timp a bazelor de
operafiuni ale inamicului, acestea pot fi repede scoase din lupti
facind sA se ,,aprindf,", pe cale psihocinetici, armele depozitate

-acolo, Ca urmare'a unor manipulari psihqcinetice interven[ii in
reacliile chimice, respectiv modificari in structura materialelor -

s-ar putea, de exemplu, arunca in aer fabrici de munitii, precum

138 ERNST MECKELBURG Sabotaje din ,,neanf': arma psihocineticd 139

gi instala[ii de producere a combustibililor pentru rachete gi a fo- faptul ci, in activitatea de contrainforma[ii americanf,, atenfia s-ar
coaselor atomice, ceea ce finakhente ar trebui sa duca ra'dezor-
concentra, in mod evident, mai mult asupra fenomenelor de per-
ganizarea totalA a cailor de aprovizionare ale inamicului.
toddperieersieevcp,niteoFiptvzazroeriest(esicaevuuaedbmplimmesstiqiahreciurolrieigonnccaueitntr,nreeogdsgtinieisicailcteocveeerimo,andaretsernlpieeseuftitdetdxeeemaelaerce,dgJoldehimreaiidjmaaafanirsinteldeeittame,aa.ires,erniaaesgcpacnia,o"ersaaituaette'itbtlode"l,oinrcJfauh"fduei.anzl;rrec;,,lgpi;urie;nd:see_ ciaerpalielieexetrfeascetenzposriihaolacin-etteicleepaatrief,i telepercepfie qi precognifie -,

neglijate. Numeroasele infor-

matii secrete din Rusia l-au convins pe Welk ci tocmai metodele

de aportare ,,pe deplin puse la punct" oferA importante posibilitlti

de investigare contrainformativA.

Fenomene de indoire Transmutatii

i*p*i"rrapuDimincanrueeilnpsuesttaatflriteulnleisuccccdniutca,to,usmrdouirisrebua,eaasonuaitsniianaenpbcrtcaeiisoifamlmsiiianhzzcaetdauoAtHtilca.[oai.iulanoricansengdcetatiae.i,eis,ctdsiue,enp.,ipforiarpacceracesicoeeeilushebslneimtoisteemdetcceieeginctnmefinoeeuitrencetaerilttlcmosreoepiprrasuivdun,idneentesezntraaAae{cdritfsmiooaeeleeanvacererslueaucamta,rpn,oueAgcfdcrna.^reefticiiislioseatdnapsceaelauitmnoenmraei;agan,itieiiienclaa;_ie"r., Dupa profesorul Hasted, transformarile materiale (aqa-nu-
mitele transmutafii) se produc deoarece materialele dobindesc o
Teleportari. aportari dimensionalitate supraordonata (hiperspatiu)- Cu ajutorul acestui
proces combinat de demateri ahzate, respectiv de rematerializare,

ir fi posibil, teoretic, si transformam materiale de luptA chimice,

atomice qi biologice de orice consistenfa in substanfe inofensive.
Prin restructurarea psihocineticf, a unor sisteme complete de
arrne sau a unor parfi ale acestora, s-ar putea obfine, a$a cum am
relatat mai inainte, asemenea efecte de inactivare qi destabilizare.
Pe de alta parte, din materiale ordinare ar putea fi produse, cine
gtie, chiar materii prime rare, de importanfa strategici.

zcveai.itr,.oopr,,Dr.ainamlrcntieice,alvermopprourrfnotiaiblprileeie,mrqsfeeai cafillioiteoegnimesactutihectai,ept.aeteSm, l-eieanpnrlooeprrutimctireeiailleittcoaaocrnrecS,peiuspptaeeruaapscodrtei.scfziibeoiniltvitnaati,mtre#ioan Anularea grayitatiei - levitatia
duse pe neobseryate arme distrugd.toare in t..itoriut i;;i"."""
Daca ar putea fi stabilizat gi consolidat, sau chiar reprodus
Cu ajutorul unor-tehnici de iportare controlabile, au putut fi
artificial, fenomenul anularii spontane psihocinetice a gravita[iei
pfp,o,erssorutitsloertertaitapussumeigr"ai,utderdaeetpeenrxioaneliemtaepirnimeluap,erondrditcoaiuncreluus.mie.eifDnutureipleea,xctdreeapaouordzfiiontesaltrecd,e""r.cirlep"tia""t;";i,i;l";nii""a*_
- -levita[ia ar dobtndi cea mai mare importanfi prin oportunita-
AnapjpeoPsrrttoeTbaelebcmhonardiqauutteiilidzaeAsrGaii.MuAne.oaWr-naesslkteoniensntrleeuancgrtaethrheenanicsitahineprsuoc'sfooprsunerkiclidle;U;;srip;i:oo"_f
J:rlr:u:riel}a*silreste.ampulluiicdaetsrpiiionaaljeatieShtnatieiiiloori d" uport*e penrru spri- lile pe care le-ar oferi in materie de scoatere din lupta a armelor
Unite). Autorul Aepfnge inamice qi de transportare a utilajelor militare grele (posibilitatea

de a le face sa fie mai ugoare).
in acest context, levitafia unui obiect capata o importanfi ca-

pitali, fenomen dgspre care au relatat E. Naumov qi A' Mihalcik.

S-a experimentat cu un subiect S, de sex barbatesc, despre care

s" spun"u ca ar fi avut insugiri psihocinetice.infazade pregatire,
experimentul a presupus, mai intii, ,,autostimularea congtiinfei"
subiectului, ceea ce a necesitat intre gase qi opt minute' Dupd'
aceea, persoana respectiva a avut senza[ia ci i s-au mirit miinile
qi ca intre ele s-a format o ,pernA de aer elasticl".

140 "ERNST MECKELBURG S abotaje din,,neanf, ' : arma psihocineticd l.lt

*cDasteutcaaanercdeaciesCuaitmqiaisnniedssmhaeeaiendgrsmzn.eeaiitaartoieedamsuredcciieenatavirlteaeiutnnnemsilaeroaiibi,nmpiesoilatceia,itreospuagubilnoteieesr,rocincnltiiicltttlradeqp.,idlp'uoesatbuelmuibaeneicel,ticzubmtureu.merl pdzcoeieauptdmminrea__asuuzuirlnr;e,;sact;im-h;c_i_e. in cartea sa Fire from Heaven (Foc din cer), Michael Har-
rison se ocupa de multiplele aspecte ale fenomenului ,,autocom-
adsfie-zpaibocafmiPtte,uroiiit1rddpe.ieefmaiccmmuaeriistunntcluseatem)xrn,episi.denibirifiliimoic.rue,Mnltfteri,tedicsidtvcaeeirienreaatasupprsicirdioahinclioeasf,ttiaazstiaooatmlopunguloitlcleseaurniltoaudr.islsEuclibaicribcreeiaccgtituute:nlrOueei bustiei sponiane", ficind distinclie intre doua categorii de SHC:
autocornbustia provocata intenlionat (sau chiar inconqtient) -
-prezenta la unii sinucigagi potenfiali 9i procesul de autoaprin-
dere declanqat automa-i prlntr-o ,,conectare mecanica greqitd. fn
sistemul de reglare a temperaturii corpului".
El afirma ci a con-

statat ca scala .neregularitatri termice" din corpul uman se intinde
de la accesele de febra (pseudo-febra) inexplicabile, de nefunda-

Incendiere pe cale mentala mentatdinpunctdevederemedical,prinarsurileaparutesubitpe

piete gi prin arderile parliale (caz in care imbraclmintea celui
afectai ra*itr" uneori tomplet neatinsi) pin6 la carbonizarea to-

-tala SHC ProPriu-zis- in toate aceste cazun este vorba de
Harrison este convins c[
-ptaenn_it"r.uii(^ianOdTljemusqbesamihenonalgoalgeuizetdo,,aepsxrpiisnotdnaetanrneoeafiouguniseaaHrdudemerea,a,nauucntooucmiobomurnbsutpisot.niie", manifestari de diferite intensitali ale uneia qi aceleiaqi energii (bio-
spon_ plasma), care, odati eliberata din starea ei latenta (pluridimensio-
nea unor cauze inexplicabile. nala), poate continua aproape autonom sa aclioneze qi sa creeze
i'HCi

u"1iu_

$fgleo-i-cmaauleaUpiipi2neriuerriludslitpuidieetmincvt1tiiriia9vne5e{ialz,e1e:ivncdoeielecmdicondolaaiedim,ncfatnaardlaazmgruRmireceiate.aSlsVilHeicdrrCaienddddiuneensvSAiepat.nupiupttaeee{tmartecuiarucnspndbamoiursrriicrayiou',mlsoteeecOnlau"t*ruiainulauv.l"iura.,,t .ituaiii uluitoare. Daca ar putea fi controlat, fenomenul SHC ar
psihocinetic al piro;
npnuprePsueinue-rnopaaadramaufiae:uetvqpolcppsuaitaieeoseamrdemtrajeu,iesiifer,melcgaodnieacsdiimpvnthtueaarteielizriz,mersbfteeeiuitptauosarfsiiluetcciesitordndcidthptioean,efeepuaucrpipc(nisruaJaaiugeaitrledreisnccined.xtue,i(ocacoil.uaae,ra,smdnprasafotqnefisiugla.iaeltorfuitsuaauoan-Rntrnraeafdeecvauleeaaiiatnssgtgfiufeuueaaqrdfrrn.soiuuen.iia.CrtnapAiririguntulaileanntid.nmrsa;n"ppptti.tionie"ctc"mC*tr$,ie.eog,uetfr["rr"ilini,;iuril"itan.'ur,;;r*tJ;lrl?u"i;eia";;.ce;;c;;";oc;;;is;_;iia;i deveni o armi periculoasa. Pentru caracterul
faptul ci ele- po! fi
acoperite de cenuga scaunului. fenomenelor descrise pledeazA in special
provocate qi intenlionat de medium-i psihocinetici calificati -
lvident cu ajutorul energiei de cimp concentrate psihic'
Despre insuqirile pirocinetice ale medium-ului Nina Kula-

Ili g-uhuin"a"ipoSvrnedsoteyqPteeGophleen:,a,AddiSeesergah, eaiceevsitnerefovrifseta(dneucmesinairceaelafeencgtu\-fii

li experimentelor ei psihocinetice), care-i pAtrundeau |n-cgrP' ii

li hsaupebrafeqipemiiniarsuripinalazececentimetridelungi.
Am fost oOata Oe fali cind, din cauza acestei energii, i-au luat
1i hainele foc; i-au ars literalmente cu flacari' Arn ajutat+ sa i11-
buqe flaclrile qi, pentru a-i convinge gi pe al1ii, pastrez o parte din
lt
lirrJ"-rrJ"i;;:dt"lni-iv,sr-et^rm3bu-agic1era1er1ia,r1ef"cm.ur1pamie-nsraaaotmpiunrucnateujendtrdeisiiAepszaeeecsafaiieforlafne1ueaz6gien0a0rfaca.ap(tamidneueqrcni4eeinsiaterr_naoiguminneceia. paSseeerempeurennleaea_a imbracamintea ars6."
ii Cu energiile ei psihocinetice, Kulaghina strapungea nu doar
tatd. sursa energiei care dezlintuise acel pirjol.
{i btndaje de p-lumb giour" de 1,5 milimetri gi placi de cauciuc dur
giour" A" circa ZO iritimetri, ca sa provoace aparilia de semne qi
j
Iit"t" p" pelicula neexpuda, af1at6 sub un asemenea strat protec-
1t
io., ptin astfel de ,,electe biotermice" (denumirea fenomenului
ltil in iim"i,ba rus[), provoca qi altor persoane reacfii ale pielii, care se
puteau traducb prin inroqiri, tumefieri qi chiar arsuri serioase' Ea
{i
il

142 ERNST MECKELBURG Sabotaje din ,,neant": arma psihocineticd' 143

igi transmitea energiile prin atingere, sau chiar gi f[r[ atingere, de Se spune cA unii dintre timaduitorii miraculoqi din Filipine
au gi aptitudini pirocinetice. Despre tamaduitorul Tony Agpaoa,
la distanle de pin{ la un metru, experienfe pe care le incepea pro_ decedat intre timp, care locuia in Baguio, se afirrna ci odata, mai

voclndu-qi asemenea efecte mai intii asupra propriului ii cbrp. demult, ar fi dat foc unui obiect pur qi simplu fixindu-l din pri-

Despre tehnici de sugestie (hipnozi) nu poate fi v-orba, deoarece viri. Obiectul respectiv era acoperiqul de paie al unei colibe aflate
la douizeci de metrldepartare de autorul incendiului. Aptitudini
,,efecte biotermice" au fost observate gi la persoane care nu qtiau similare avea medium-ul psihocinetic brazilian Antonio Ferreira
ce urmd.resc aceste experiente, precum gi la pisici qi ciini. din Sdo Luis, statul Maranhdo. In prezenla mai multor martori
credibili, el a f,lcut ca ochelarii cu rami de metal ai mamei sale,
Inginerul rus dr. Saveli Sukoborski, emigrat in Statele Unile, sa fie cuprinqi'de flflcari dupa ce i-a fixat din priviri pentru scurt
studia, la mijlocul anilor qaptezeci, in Laboratorul de Rezonanfa timp. Energiile aetivate de congtiinta lui Ferreira au provocat to-
magnetic-nuclear[ al UniversitAfii din Leningrad, influenta cfm_ pirea pini qi a monturii metalice a ochelarilor, operatiune care, in
purilor,,biologice" asupra diferitelor biosisteme gi susfinea ca, la funcfie de aliaj, reclama temperaturi intre 1 000 gi 1 500" C.
experimentele cu Nina Kulaghina, constatase ca energiile piro_
cinetice nu influenfau termometrele. La unul dintre aceste experi- Nu este exclus ca aptitudinile pirocinetice sl fie utilizate la
mente, el a plasat intre mina Ninei gi colpul unui alt colaboiator
al institutului, in afari de fiole de sticld umplute cu api gi cu anu_ un moment dat qi-in tehnica militara. ,,Pirocineticieni" calificatri
mite substan[e, qi un termometru cu mercur. Degi pielea subiec-
tului prezenta arsuri de gradul trei dupa experiment, termometrul ar putea, individual sau ca membri ai unei coloane a cincea, si
a indicat o temperaturi normall a corpului (36,5.C).
execute, fara a recurge la mijloace tehnice, acte de sabotaj in spa-
Nu mai este mult pini la a conchide cA energiile ernise de tele inamicului, contribuind in felulacesta la macinarea treptata
medium-ii psihocinetici se transmit prin canale dincolo de lu_
mea noastri spatio-temporald., cea analizabila in termenii frzicii, a fortei acestuia.
proces in care, dupa cum s-a constatat de curind, componenta
ultravioleta a spectrului electromagnetic (aga-numilii fotoni UV) Este posibil ca, in viitor, cu ajutorul unor telescoape speciale
joaci un rol extraordinar de important.
qi al unor aparate de vedere pe timp de noapte, si se reuqeasci
Sergheiev crede ca performanfele psihocinetice ale Ninei Ku_
laghina, deci gi piroefectele ei parafizice , sebazeazA.pe o ,dimi_ dirijarea energiei bioplasmatice (declanqatoare de incendii, ener-
nuare a entropiei", diminuare provocata de ea insaqi. Entropia.ar
fi, cu o formult simplificata, masura dezordinii probabile intr-un gie de inalti concentralie) gi asupra unor obiective indepirtate ale
sistem inchis. Ea inseamna, potrivit celei de-a doua legi funda- inamicului. S:ar putea ajunge chiar pinl acolo, incit, cu ajutorul
mentale a termodinamicii (legea entropiei), cd., in naturA, starea unor coordonate precise sau al unor imagini de arhiva delaliate,
improbabila a ordinii se transforma de la sine in starea probabili
sa fie anihilate, prin ,,lovituri" pirocinetice, depozite de arme ale
a dezordinii. Cu alte cuvinte: toate intimplirile din lumea noa_ inamicului aflate la mii de kilometri distanta, qi aceasta inainte ca

strd se deruleazt in mod normal intr+ direcfie. Dacf, Sergheiev armele respective sa fie utilizate.

vorbegte degpre o diminuare provocat& psihocinetic a entiopiei,
aceasta inseamnl cA Nina Kulaghina, pentru a contracara spori_
rea condifionat naturala a entropiei, trebuie sa fi mobilizat o alta
formi de energie, mai eficientl., cate, pentru ca legea entropiei

sf,-qi p{streze valabilitatea, nu poate fi situati decft in afara c-on-

tinuum-ului nostru spafio-temporal, in hiperspafiu.

Mediutn-i psihocinetici la tnasa de probd 145

MEDIUM-I PSIHOCINBTICI La toate aceste experiente, obiectele care urrnau a fi migcate
au fost ferite de influente exterioare; acest lucru s-a facut luind
LA MASA DE PROBA diferite mAsuri de izolare: in apa, in vid partial, intr-un cimp
magnetic constant etc. Experienfele nu au fost in nici un fel afec-
Avind in vedere posibilele aplicatii tactice qi strategice ale tate de aceste misuri de protec[ie

efectelor psihocinetice, oamenii de qtiinla, qi din Est gi din Vest, Psihologul Alla Vinogradova - sotia fizicianului dr. Viklor

incearcdi in permanenfi si sondeze aptitudinile speciale ale unor Adamenko, care se ocupa cu experimente Psi la Sectia de Fizio-
medium-i psihocinetici, pentru a putea stipini mai bine fiecare
fenomen in parte. Astfel, Nina Kulaghina poveste.4 ci, de la dis- logie a Institutului Pedagogic din Moscova - dispunea gi ea de
tanfe de pini la doi metri, ea putea, ftrra a se folosi de mijloace
tehnice, sa migte sau si mute in alti parte obiecte diferit structu- un remarcabil potenfial psihocinetic. Multi vedeau in ea o urma-
rate material qi in greutate de pin[ la circa 400 de grame. ga a Ninei Kulaghina. Pe cale psihocineticA, ea era capabila sa

Ghenadi Sergheiev gi L. Druqkin, care s-au ocupat mult timp rtrscoleasci la modul ,,exploziv" o gramada de bele de chibrit gi,
cu activitalile psihocinetice ale Kulaghinei, au descoperit la ea din mai multe obiecte strinse la un loc, si puni in migcare unul,
numeroase fenomene individuale spectaculoase : la alegerea ei. in joaca rostogolea tuburi goale din aluminiu (fo-

. mi$cari continue ale diferitelor obiecte in direc[ii prestabi- losite pentru {igfile de foi) pe suprafefe de masa netede, proces
lite, inclusiv cu scurte intreruperi; in cursul ctrruia, uneori, iqi transfera insugirile psihocinetice gi

. mi$carea simultana a unei intregi grupe de obiecte, dar qi asupra altor persoane.

miqcarea selectiva a unui singur obiect din cadrul acestei grupe; Profesorul William A. Tiller, de la Universitatea Stanford din
. mi$carea simultana a doua sau trei obiecte in directii dife- Palo Alto, California, a participat odata el insugi la o asernenea
experienfi. El a putut rostogoli asemenea tuburi dupi voin[{, qi
rite; inainte gi inapoi, dar a equat in momentul in care Vinogradova a
. miqcarea continui a unui obiect pe orizontah, in condiliile
stopat psihocinetic experimentul. l,a experientele ei psihocinetice
in care are loc simultan o migcare de rotatie pe verticala; s-au constatat, cu ajutorul unor lAmpi speciale, puternice incir-

' menfinind jos talerele goale ale unor cintare de laborator cituri electrostatice in apropierea obiectului. LAmpile se aprin-
deau mereu in momentul in care obiectele erau miqcate pe cale
construite speciaipentru experienle psihocinetice, acoperite de ci-
psihocinelica.
lindri de sticlA, pentru a fi protejate de influente exterioare, s-au
inregistrat automat modificari ale greutalii: valorile maxime ale Adamenko crede cA medium-ii psihocinetici adaugi, la un
cimp electrostatic preexistent, o energie suplimentara care de-
tmiqcarii au corespuns unor sarcini de cite 5, pina la+ 20 grame clangeaza activita[i electromagnetice. Astfel, in momentul cind
acestea devin mai puternice decit forfele de frecare, obiectul se
fiecare;
pune^in migcare.
. o minge din material plastic uqor a fost tinuti in pozifie de
plutire intre cele doui palme qi, in plus, rotitf, in jurul axei sale In contrast cu cele de mai sus, Veniamin Pugkin, profesor de

verticale; psihologie la Moscova, crede ci, in spatele aptitudiniior psihoci-
. o bula de aei contiquti intr-un tub de sticlA umplut cu apA netice ale unui alt medium sovietic de inaltl clasa, Boris Ermo-

a fost impAr[ita in douA; in final, cele doui jumAtafi ale bulei de -laev un cunoscut regizor de film care stapinegte nu numai miq-
aer au putut fi transportate la una din cele doui extremitali ale carile de obiecte, ci $i tehnicile de lndoire gi levitafie -, ac{ionea-
tubului;
za cimpuri gravitationale. Aqa cum se va vedea, ambele ipoteze
. nri$carea unor obiecte cufundate tn apl complet sau parfial.
sint incomplete, cimpurile electrostatice, electromagnetice $i gra-
vitafionale neexercitind decit funcfii transmifatoare de forfe.

146 ERNST MBCKELBURG Medium-i psihocinetici la mosa de prohd. 147

in ceea ce priveqte realitatea{enomenelor psihocinetice de Cristalul ii fusese oferit lui Hasted de l,aboratorul Cavendish

indoire, profesorul Hasted, de la Colegiul Birkbeck al Universi- al Universitifii din Cambridge. il pastrase tot timpul intr-o cutie

t[[ii din l-ondra, o vede pe deplin confirmatf, de modul de desfl- pe care o purta in permanenfl cu el. Hasted relateaz6.:,,Ge11er a

$urare a procesului de indoire gi de anumite detalii atent suprave- rugat sf, i se punA in fafa pe o tava mare de metal mici obiecte

gheate prin tehnica masurfii aplicata comportamentului material metalice... Am scos cristalul din cutie gi l-am pus pur gi simplu
al obiectelgr supuse testului. Facind experimente cu medium-i
inzestrafi cu aptitudini in domeniul indoirii obiectelor, Hasted a pe tavi. Sarfatti gi-a [inut mina ciliva centimetri deasupra cris-
talului gi a celorlalte obiecte aflate pe tavf,. Geller; la rindul lui,
constatat cA rezistenJa la indoire a materialelor metalice indoite
psihocinetic este uneori anormal de mica. Se evidenfiazi acest gi-a finut mina deasupra miinii lui Sarfatti, pinf cind acesta a
lucru la inmuierea (plastificarea) materialului tratat. La experi- simtit o piqcaturi. A incercat si-gi 'concentreze energia', gi cei

mentele sale psihocinetice, Hasted a md.surat, firegte, qi posibilele - -prezenli au vAzut dintr-o data ca surpriza! cristalul igi schim-
modificAri de temperatura ale obiectului testat, pentru aceasta
utilizind aqa*numitul palpator de misurare a temperaturii (termo- base forma. Se indoise intr-un unghi de 20 de grade."

element sau termometru de rezistenla). in 1983, l-am vizitat la Medium-ul psihocinetic londonez Stephen North, cu care

Londra gi i-am dus niqte palpatoare minuscule de fabricatie ger- Hasted experimentase cu foarte mult succes Ar anii qaptezeci,
reu$ea uneori si lnmoaie linguri aflate in anumite locuri, firi sa
manA, care la vremea aceea inci nu existau ln Anglia. Asemenea se fi atins de ele. La cele mai multe din aceste experien[e au fost
fiOute inregistrfi video.
locuri de minimasurare sint o condi[ie pentru masurtrtori foarte /
exacte in punctele in care se presupune ca ac[ioneazA ,,for[e" psi-
hocinetice. Cele mai interesante au fost, insi, teleportlrile qi aportirile
reugite de North. intr< zi, Hasted i-a predat acestuia un mic re-
in unele cazuri, obiectele au capAtat consistenfa chitului sau
a gumei de mestecat in locurile atacale psihocinetic, ceea ce ar cipient ovoidal, in care se g'dseau trei cristale metalice. Dupa in-

putea exclude acfiunea unor forle mecanice. Cel pu[in pentru ex- troducerea cristalelor, micul ou artificial f[cut din doul jumatafi

perimentele efectuate de elin laborator, Hasted respinge acuza\ia care se imbucau perfect a fost inchis ermetic gi sigilat. La ora
adusd. de multe ori, potrivit cflreia, in cazul indoirilor, medium*ii
ar utiliza, pentru ,,rnanevrele" 1or, acizi corozivi sau acizi pebazit 11.30, North a inceput sa scuture'cutia; s-a auzit zgomotul pro-

de mercur. Chiar daca ar fi utilizate substanfe chimice atit de dus de cristalele din interior. Dt:pi citeva minute, insl, zgomotul

agresive, metalele ar deveni sfirimicioase, s-ar umezi, s-ar de- a dispATut, ceea ce nu putea insemna altceva decft ca respectivele
colora, gi totugi nu s-ar inmuia. Obiectele manipu'late cu ajutorul
unor chimicale corozive ar trebui sa prezinte qi clare modificari cristale pirasiseri oul. Totuqi, in acel moment, oul inca nu fusese
de greutate, ceea ce, insa, judecind dupa consemnirile facute de
Hasted pe marginea experienlelor sale, de reguli nu se intimpla. deschis. Hasted l-a rugat pe North si. scuture capsula in conti-

Experimentele reugite, la care medium-ul psihocinetic nu nuare, incercind si aduca inapoi (si aporteze) cristalele (evident
vine nicicum in contact direct cu obiectul care trebuie influenfat,
sint deosebit de elocvente. La un asemenea experiment pus la teleporlate).
cale de Hasted, Uri Geller a reugit, in prezen[a fizicienilor David
Bohm, Ted Bastin gi Jack Sarfatti, precum gi a altor martori, sA ln momentul in care in ou nu s-a mai migcat nimic, l-au des-
incloaic, fArA s6-l atingi, un monocristal din molibden, in forma
turtui rlisc cu cliametrul de 10 milimetri. chis qi Hasted a gasit acolo, in locul cristalelor, o hirtie de o lira

emisa de Banca Angliei. Stephen a spus ci el aved o asemenea

bancnoti in buzunar; de fapt, bancnota ii disptruse. Unul dintre

cristale - o buca[icA de carbid de vanadiu - se mai afla inci in
ou, dar bancnotA.
infaguratA in Celelalte cristale, de zinc qi ger-

maniu, au fost gasite in buzunarul inchis de la spate al lui North.

Hasted a plasat toate cele trei cristale din nou in capsull gi

le-a inchis ca qi mai inainte. La ora 14.15, cind ou1 a fost deschis

pentru a doua oar6., cele trei cristale se afl,au tot in interiorul aces-

148 ERNST MECKELBIIRG Medium-i psihocinetici la inasa de probd t49

tuia. Dupa o noui sigilare, North a scuturat din nou recipientul gi Folosind sticle de o jumitate de litru, Cox a reugit si-qi re-
a facut acest lucru pina cind zgomotul a amulit din nou, la ora
14.20. Hasted a gf,sit capsula goala. De aceasti datA, bancnota duca gi mai mult minilaboratorul - de data aceasta, insa, ff,rA

ramasese in buzunarul lui Stephen North- conectare 1a un circuit de misurare. Printre ustensilele de testare
in urma cu ciliva ani, in Anglia qi in Statele Unite au fost figurau acum virfuri de creion, ace de sigurantA deschise, curifi-
toare de pipa gi mici fiqii de hirtie. Chiar qi cu aceste dispozitive
construite,"rninilaboratoare" transportabile pentru studierea din
mers a fenomenelor psihocinetice. Cu ajutorul acestor laboratoa- de testare s-au putut observa interesante fenomene psihocinetice.
re se pot efectua experienle psihocinetice, independent de starea In condiliile iq care sigiliul rirninea neatins, o cheie ajungea in-
fizica qi psihica a fiecarui medium in parte gi in conditrii de pro- tr-una dintre sticle, curatitoarele de pipa luau forme de ,,anima-
teclie contra influenlelor exterioare, care ar putea vicia tezulta' 1e", f?giile de hirtie se acopereau cu inscrip{ii qi acele de siguran!&
tele. Ideea unor asemenea aparate de testare automate apar[inea
profesorului J.B. Rhine, care a subliniat in repetate rinduri nece- se infigeau in virfuri de creion.
sitatea unui ,,obiect special sigur". Ea a fost preluata de fostul sf,u
colaborator, William E. Cox, qi realizata la sffrgitul anilor qapte- Degi unele experienfe cu aceste ,,rninilaboratoare" sint con-
testate, nu putem ignora faptul ca ele sint deosebit de importante
zeci. in elucidarea cauzelor proceselor psihocinetice.
Minilaboratorul lui Cox consta dintr-un mic recipient din
sticl1, care se putea incuia. in interiorul lui se aflau mai multe Sprijinindu-se pe indicii rezultate din experimente, profeso-
pixuri, hi1ie, rul John Taylor, de la Universitatea din Londra, care de mai bine
-obiecie speciale diferite de exemplu creioane sau pentru influ- de zece ani se ocupa intens cu principiul determinant al fenome-
blocnotei-uri, bile de aluminiu qi inele din piele -
enlarea psihocineticl. Fiecare dintre aceste obiecte era conectat nelor psihocinetice, exclude ca posibile explicafii factorii electro-
la un ciriuit electric care, la intreruperep contactului, in afara de
iluminatul interior, declanqa qi o camera cu pelicula lata de opt magnetici, radioactivi, nucleari qi gravitationali normali. El ia in
discufie fluctuafiile produse haotic de musculatura, precum qi de
milimetri. activiHtrile creierului gi ale inimii, gi crede cd. acestea, cu ordinul
lor de mdrime de numai citeva miimi de volt, sint mult prea mici
-Fara o ac[ionare psihocinetica voia deci spontan -, dar gi
pentru a genera, de exemplu, efecte de indoire a metalului, apor-
sub influenla psihocineticii de grup, s-au putut refine, ca intr-un tf,ri, teleportari gi,alte fenomene psihocinetice. Taylor a ff,cut qi
considerafii cu privire la aqa-numitul ,,al cincilea" cimp (bioplas-
film documentar, fenomene uimitoare :
matic), respectiv cimpul Psi, a cirui existenta el o plasa, desigur,
. mai multe inele de piele s-au imbinat intre ele qi apoi s-au intr-o lume nefizicA, intr-un alt univ€rs.

separat; Colegul sAu, profesorul Hasted, care abordeaza problematica
factorului determinant tot dinspre partea experimentali, a ajuns
. in vazul tuturor au fost scoase obiecte din recipient qi din
nou bigate inluntru (telePortate); la concluzii asemanitoare. El presupune (gi, prin experienle adec-
vate, gi-a vazut confirmata ipoteza) cA medium-ii psihocinetici
. tiancuri de car{i bine amestecate s-au aranjat de la sine transpoftA prin ,,alte universuri" (prin hiperspaliul citat aici in
mai multe rinduri, care numira mai mult de patru dimensiuni)
dupa culori;
obiectele ce urmeazA a fi deformate. For[ele deplasatoare psiho-
. cfteva creioane au devenit ,,independente" qi au transmis
cinetice emani de la medium-i qi aclioneaza asupra obiectului,
,,mesaje"; dar nu se rispindesc radial, dupA parerea lui, ci extensiv. Hasted

. baloane s-au umfliat de la sine; -le numeqte ,,suprafefe active" sau ,,suprafele de acliune" cvasi-
. ccasuri electrice au inceput sa-qi migte acele ln sens invers;
. ohit't:tr: tlin metal au fost lndoite etc- cimpuri de fo(e, a$ezate intre doua universuri complet diferite.
El sus{ine cA, ?ndata ce se ,,aga[d." de obiect, aceste forfe se rotesc

150 ERNST MECKELBT]RG Medium-i psihocinetiai ls masa de probd l5l

s$eicorrei einadzoaitlenjuarrtuiflilcuiiaols, afulbrciduelivfelrletegjuirlii.nCgluarmileelreadseucbiitreouea,andiqet-e -fd.qurare". Chiar daca obiectul *r,edeexsifsatqi utroattuqsei aamnAunmditceudaecoesleabdiriin:
tirbuqoane stnt dovezi ale modului de a acfiona al acestor forfe
pozilia anterioara spune el
,,in fiecare loc nou ai fn fafa un alt obiect".

'psihocinetice. Ipoteza lui Bohm apare ca fiind absolut logica. in universul

gire Hinavsitzeidb,ilacaareciodrepnutluifiicoimseunperasfce,f.e(lteendteacauclefiuPnsei)c,ucroed'perecliu, nin- nostru spatio-temporal, orice translatie spafialn a unui obiect co-

respunde gi unei migcari in timp. Daca obiectul nu ar fi creat din
nou in fiecare pozitrie noui, atunci, in cazul unor posibile tele-
formarea acestor cvasi-cimpuri de forfe, un rol+heie revine in-
congtientului. O incercare di a afla, prin izolare (cuqca Faraday)' portafi inapoi in timp (demonstrabile fizic), s-ar a.lunge la anu-

mai multe despre natura suprafefelor de acfiune, a dus la consta- mite paradoxuri. Dar, cu principiul noii geneze (crearea din nou,
,,la fala locului"), a$a ceva se eviti.
- -tarea ci pe aceista cale evident condifionati' psihologic sem-
Existenta unor universuri paralele qi a unor suprafele de ac-
nalele sint incetinite, intr-adevfli, dar nicidecum blocate. Pentru
opli"*"u acestui fenomen, deci a producerii spontang de treceri fiune nu poate explica, totuqi, de una singuri, fenomenele psiho-

Oe ta o dimensionalitate la alta, se recurge la ,,efectul de tunef" cinetice. Cercetatorii rugi in probleme de psihocinetica Viktor

cunoscut din teoria cuantelor; acest efect ar putea lAmuri' de alt- Adamenko, Viktor Iniuqin qi Ghenadi Serghiiev susfin cA au des-
-fe--l,' g'iiiproblemaaqate-nleupmoirtteairi,l,otur,nealaproi"r,tfeilsoter,vpoerbnaetdrierilpoarrteictuc'le ato-
coperit, pebaza studiilor asupra obiectelor mentinute in cimp de
mice (n"uuc^le1are) impinse pentru scurt timp prin ecranele de ener- inalti frecventA, cd. o forma de energie biologici, numita de ei
apar prin respingere electro-magneticl qi atracfie nucleara' bioplasma sau biogravitafie, este ,,instrumentul de manipulare..
!foi"a,te"arira" care transmite impulsurile mentale fermq asupra unor sisteme fi-
pit*nd", in anumite condifii, practic fara nici un con- zice qi biologice.

- -sum de energie un fel de ,,ftzicit spirituali" in macrocosmos' Ghenadi Sergheiev, de la Laboratorul,,Uhtomski,,, subordo-

Hasted considera cA nu este excluJ ca o,actorii" sai, medium-ii nat in trecut Armatei Rogii, vede in psihocinetica un rezultat al
p*itro"i""ti"i, majoritatea tineri, sa fie capabili, congtient sau in- corelaliei dintre. cimpurile electrostatice/electromagnetice (dupA
Lonqtient, de a percepe qi invllui, respectiv manipula' centrele de
-legatura dintre^lumea noastra gi universurile paralele suprafe- H-as19d, acestea'pot fi produse qi pe cale psihocinetica) 9i cimpu-
.fele de acfiune Postulate de el. rile biologice ale medium-ilor psihocinetici. Bioplasma emisa de
Genialul David Bohrfi, cafe a fost, pina la moartea Sa' pro- mediuqr-ii p sihocinetic i, polarizatL,,ca la laser,, (efect biolaser),
ar actiona ca forta fizici asupra obiectului.

fesor de fizica teoreticl la colegiul Birkbeck al universitatrii din La fel a argumentat cercetd.torul ceh in psihotronica dr.Zda-
LonOru, a imboglfit ipoteza suprafefelor active ale lui Hasted cu nek Rejddk: medium-ul psihocinetic acumuleazi in corpul siu,
f" Jt aspect tufoiin^to.. postulat de el, acela de "or- fara sa-Ei dea seama, energie bioplasmaticA, pe care o eli-bereaza
-Jin" miat*ita'i lnma Principiut holografica informafiilor' dintr-odatf, gi o transporta (mental) in directria obiectului supus
gazinarea a testului. Dupa Hasted, aceasta ar insemna c5' el se concentreazd.

-materia in stare ,,lmpf,turia,, explica teleportirile, aportirile gi asupra acelor suprafele de actiune recunoscute ca atare, proces
alte fenomene de genul acesta ca fiind ,,phsmuiri noi de obiecte prin care obiectul se pune in migcare.
i"i.*r alte cuvinte, Bohm crede c[ obiectele tele-
portate^spa*ui1aipeoi,r.t.atutenusernigcafizicdintr-unlocinaltul'cisint Experimentele de indoire pe care le-a efectuat Uri Geller la

createdinnou(seremateriahzeazl)inoricarelocincareapar'El comanda Marinei americane la Laboratorul de Cercetare al Mari-
nei Statelor Unite, din White Oak, Maryland, acrediteazi presu-
ipirheri"prAeuerpsrunpatattl"eiurci)[a$uhi nzres,di,aoe)vbdiineeectlvadizesiisbnfeiilq,,udinrisatprt"-aor(eepxpoprzilniilciterit-)unnsoeuui"n,iripvnerpiranstu"prreaedrqaetlese-"l
punerea ci acolo se iau in serios fenomenele psihocinetice gi ca

se are in vedere utiliiarea lor ln scopuri militare. Geller a indoit,

152 ERNST MECKELBT-IRG Medium-i psihocinetici la masa de probd 153

inprezenJametalurguluiEldonBird,obucatAdenitinolprinsim- ducfie, talentele asupra profanilor) qi aqa-numitul efeet feedback
(consolidarea aptitudinilor psihocinetice prin,,vizuahzarea", res-
pi*i"i ,utOi"^e:"ui'"t.f*NictuinruJnluaal teestienuanpull9fiei1rbqi"nteacdlluep3l 1die1foj1rm1"a1re"']-r:e'lv3iin pectiv evidenfierea, unor mici performanfe proprii) par si joace

la forma initiah. procesul de indoire a un rol important.
G"["t cufundata in api clo;
Dupa q"i"dupa ce ,,s-a achitat" de probA, Acest ,,fenomen de inductie Hasted" pare a fi deosebit de
continuat bucata respectivx a fost
"aA"""ii"qtoa0nil""r"tnglorap,de_eu.caDolep*rp^itsltdifh"eloc,citGinaeetlulteincrcl ai sfciirisnmtedami,neddleeosirptaurgdraaerla,inpaustiutnegsai'uacnb.aaubtneugtdhyei pronunlat la tineri. Hasted, Taylor gi alfi cercetltori in domeniul
pe traiectoria lor raihete qi satelifi qi putea $terge memoriile com- psihocineticii afirml cd. au constatat ca fenomenul in chestiune
ar putea aparea chiar gi in psihocinetica simulatA (neautentica).
outerelor.
-DacA lucrurile ar sta aqa gi multe pledeazi in acest sens -, dacA,
In ceea ce pnvegte posibilitatea de a influenla psihocinetic
aqadar, conqtiinfa unei persoane neexperimentate psihocinetic ar
memoriile computerelot,benzile de magnetofon qi pelicul"l" {"
fafiieulmeen,xipaaefirerimmxeaerlnicittieetabttiiunuierG.arepslil.geiburr"natutterip,loaaripeumxtuaatggnefieradlitceeem' Aoqsni tseftemral'utalpsrigiitntoilirrn-ofAif3iscfeiirlnine- putea fi stimulata prin demonstrafiile cele mai subtile (/ive sau in

iOn"S'"taattet"leciUmnpituer,ilienPAsnidgiiiraiiaqtielndeaclteonflqTtiiivnefsat-'Meuaroimpeunletdaecaiptaartuitt:o imagine), si efectueze actiuni psihocinetice autentice, atunci
intreaga serie de g*puti civile care practica qi predau' cu mare
dezvoltarea prin antrenament a unor asemenea aptitudini nu ar
*o"""f psihocineiica, deoarece s-a dovedit ca pentru aceasta nu
necisare aptitudini mediumnice deosebite' prezenta nici o complicafie.
sint Cunoscutul autor american Alan Vaughan a participat qi el Asemenea metode de stimulare psihologica au fost utilizate,

lcnauoue-n"xnpse"ermideeinnliaanrdpionsiriehc.uorccsionunel dtcicuirlcuaiitauorppuerlorsv,,oopacanaretti,d-ndeiicin"iddpeercimpusmaihionfaccmienierlictailcreilz,'afuteen- in epoca Rf,zboiului Rece, in laboratoarele secrete ale KGB-ului
maiintii citeva diapozitive color de la Novosibirsk/Akademgorod la producerea artificialr a auto-
inginer, Lprezental asistenlei cu succes de o alta grupl levitatiei, careia acolo i s-a spus ,"rnoattea par[iala". Dr. August
J""tpt" experienlete de indoire efgclu{e Stern, emigrantul despre care am mai vorbit, sustine cn ar fi par-

;;,,|,aii"r"a. *vautuotgiiihbuqkineles_ruansupli.nuiues"lcaadedaimscpoeontazslittaipeteaintntcriauncmphraeojiobererietadteoebainiedpcoateirretdicimnipaaairngdfiiinlfoit-r, ticipat activ qi cu succes la asemenea experimente. Sovieticii au
la aceste-prime experimente psihocinetice au inregistrat succese. fglosit pentru testele lor de autolevitafie camere cubice, clptugite
Ela fost informat ca procentijul de succes al celor zece seminarii
pe dinauntru cu oglinzi gi care, datoritf, reflectArii, produceau se-
anterioare se situa in medie i^gOqa Pe el l-au impresionat-mai
rii de imagini ale persoanelor aflate iniuntru, serii care, scurgin-
alesimaginiledestructuraaleunorobiectesupusetestului,foto- du-se in toate direcliile, pareau a se pierde in infinit.

;lr;a;"f,ii,laedtLinucriiltourriun*d*e"ns6_a:',r-udput pmaetaaclu[iluqnieaalefosrulperlaofreptesloihroccainreetpicree-' ln vara lui 1977, producatorul de film Alan Newman, de la

t,u u"e*ie experimente, ,,princifiul transmisiei'., deja abordal n1ai NBC, a comandat o asbmenea cutie captuqit4 cu oglinzi, pentru
iunirrtc (medium-ii psihocinetici iqi ,,transmit", prin efect de in- a experimenta impreunx cu Stern qi a filma eventuale autolevi-

tafii. Profesorul Hasted, solicitat si li se alature in calitate de con-

silier, a avut grijl si acopere fundul cutiei cu o saltea de cauciuc

gonflabila, de care a fixat un instrument sensibil de m{surare a

presiunii. in acest fel, putea inregistra imediat orice schimbare de

presiune determinati de migcare.
Stern, subiectul supus testului, s-a intins pe o oglindi maret

fixata pe spate. Oglinda acoperea salteaua in totalitate. A stat aqa
cu privirea indreptati exclusiv spre nenumaratele imagini incil-

cite, reflectate de oglinda.
Unul dintre perefii laterali era din postav negru, gaurit din

loc in loc. Newman filma prin acele orificii. In ciuda incercfilor

154 ERNST MECKELBURG Medium-i psihocinetici la masa de probd 155

repetate, Stern a e$uat; nu s-a putut realiza nici o levita{ie. El a efectele psihocinetice, va trebui sd. se recurgd., probabil, la mijloace
explicat nereuqita experimentului prin condifiile de exerciliu de-
ficitare qi prin arcuirea neobiqnuiti a saltelei. Deqi levitafiile au electronice, bioenergetice, cibernetice sau de altA nafurf,. In acest

lipsit, Hasted pretinde ca ar fi constatat unele discrepante inex- domeniu, sistemele combinate, cibernetice, sint la fel de posibile
ca qi^stimulatoarele psihocinetice complet tehnicizate.
plicabile intre datele de inregistrare a greutalii qi pa4ile sincrone
ale peliculei. De fiecare date ar fi existat, timp de citeva secunde, In anul 1978, profesorul universitar canadian James Penman
reduceri de greutate de peste un kilogram, a$a cum pot rezulta
din miqcarile de proptire de marginile saltelei. Secventa de film Rae, de la Colegiul Algonquin din Ottawa, a fAcut o descoperire
respectiva a permis, totuqi, si se constate cu precizie cA, in acele
senzafionali: impulsurile gindurilor se pot ?nregistra pe bandf, de
intervale de timp, Stern nu flcuse nici o miqcare de acest fel. Este
posibil ca reducerile de greutale sa reprezintg nigte primi factori *magnetofon. Mai tirziu, ele pot fi ,,ascultate" in vederea influen-

catzah antigravita{ionali, niqte trepte prelirninare spre autolevi- tarii psihocinetice a obiectelor o influentare psihocineticd. ,,din
conservi".
talia autenticA.
Pentru a putea aduce argumente statistice semnificative in
Hasted vede in cutia cu oglinzi un excelent instrument psi- sprijinul psihocineticii, Rae a experimentat cu aparate cu zaruri,
hologic pentru inducerea artificiali a fenomenelor de levitalie. In asemAnltoare, in principiu, cu dispozitivele experimentale ale lui
septembrie 1983, intr-o convorbire intre patru ochi, profesorul Rhine (vezi capitolul Implicarea CIA). Zarunle sint ideale pen-
Hasted mi-a spus ci, in momentul respectiv, experimenta cu doi tru experimentele psihocinetice cantitative, deoarece, date fiind
englezi, amlndoi medium-i levitationiqti, demonstrind, cu ajutorul cele gase numere diferite ale lor, probabilitateacazarul si cada
unui cintar construit special in acest scop, ci, in intervale variind cu o anumita fata in sus poate fi calculata exact. Daci, la un anu-
intre una qi doul secunde, greutatea scadea cu pinl la douA kilo- mit numar de arunciri, ciderea zarului cu o anumitd. fata in sus

graune. depf,gegte valoarea de agteptare calculiatA, rezultatul este ,,supra-

'Se poate presupune cf, oameni de qtiinla din toata lumea se aleatoriu", gi, deci, se poate presupune c[ zarul a fost influenfat
ocupa intens de aceste metode. Pentru a deveni aplicabile, ele re-
pe cale psihocinetica.
clamA, insf,, clarificarea unor aspecte ale antigravitatiei.
La experimentele conventionale cu zaruri, persoana testatd. e
Americanul Henry Wallace a observat ci, dacl sint rotite cu
solicitatl s6, realizeze,,caracterul supraaleatoriu" al ciderii zatu-
vilezdmare, anumite obiecte confecfionate din diferite combina- lui cu o anumitA faii in sus prin concentrare asupra fefei dorite,
[ii de materiale creeazdmereu in jurul lor un ,,cirnp nou, straniu".
Anumite structuri, afirml el, se comporta antigravitalional in acest adica pe cale psihocineticl.

context. Wallace qi-a brevetat descoperirea in 1970. Dupa cum a Rae este de parere cl direcfia abaterii de la valoarea de aq-
anunlat revista americatrd New Scientist; acestei descoperiri i s-a
acordat intre timp mare atenlie chiar qi in cercurile specialigtilor -te'ptare de fapl, de la valoarea standard - este aici mai pufin
in gtiinlele naturii aflafi pe pozilii conservatoare.
interesanti decit abaterea in sine. Prin experimentele sale cu za-
Aplicarea tehnicilor psihocinetice in contextul unor actiuni ruri, efectuate in condifii strict controliate, el voia sa demonstreze,
militare sau de contrainformafii este deocamdata ingreunata de
pentru momentn doar influentanefizic[, a omului asupra propriu-
reproductibilitatea neponderati a fenomenelor, de variabilitatea lui sAu mediu. Experimentele sale, la care uneori au fost folosite

rezultatelor in funclie de condilii, de schimbarile ambientale 9i simultan pinl la 1 000 de zarui, s-au desfiqurat intr-un mod atit
de convingator, ins6, incit influenta psihocinetica nu a mai putut
de o serie de factori perturbatori insuficient controlabili. Pentru fi contestata.
a inlitura aceste handicapuri, pentru a putea stabiliza gi consolida
in octombri e 1978, cind studenfii lui Rae au ficut un experi-

ment cu zaruri non-psihocinetic - se voia si se retini,ln vedbrea

verificarii, numai comportamentul pur aleatoriu a doud.sprezece

zarurt, adicl frecventa fefelor care apar -, s-a vlzut ci valorile

156 ERNST MECKELBURG Medium-i psihocinetici la masa de probd L57

numerice obfinute se abateau de la distribuirea aleatorie care era Rae a mai facut o descoperire extraordinar de interesanll, qi
de aqteptat; s-au oblinut valori ,,supraaleatorii". Dupa excluderea
altor factori, Rae a pus acest efect pe seama unei puternice im- anume ci utilizarea repetata a benzilor ,,taciturne" nu diminuea-

pprliincirdiisecmuolifiiorneafeleritaoapraertfiacipparonblilleomr alainexcpheerismtieunnte,-steuldcerendtiei aarcif,i za in nici un fel efectul, iar,,impregnarea" psihocinetica nu poate
putut influenla caderea zilrurilor -, dar s-a adaptat ulterior la
fi gtearsa prin demagnetizare. Trebuie sa admitem, de aceea, cd
noua situalie: de fiecare dati cind arunca zarurile, le ,descinta"
ca un juc[tor superstifios. S-au inregistrat succese incl de la pri- benzile electromagnetice nu sint influenlate de tipare de gtrdire,
mele incercari. Pentru a atinge gradul de intensitate a discufiilor
pe care binuia ci le avusesera studenfii sii, e1 a inregistrat pe ban- ci in alt mod, dupa un principiu rAmas pina in prezent necunos-
da d" *ugn"tofon ,,indica[ii1e" adresate zarurilor qi, mai tirziu, la
jocul de ianm, a pus-o din nou sf, vorbeasci. Niqte experimente cut. Inregistrarea psihocinetica pe bandA de magnetofon pare sa
Lu doua benzi de magnetofon pornite sincron (,,dublarea" voci-
lor) au dat ca rezultal o semnificanli neaqteptat de inalti' Uimi- se producA, aidoma altor multor fenomene Pgi, pe cale bioplas-
rea lui Rae a fost qi mai mare atunci cind a obfinut rezultate ase- matica. Impulsurile ideatice, dirijate de congtiinla, formate bio-
manatoare la experimentele de verificare a aga-numitelor benzi plasmatic, se ,,sedimenteaz/" pe banda, evident, la o dimensiona-
,Jaciturne". Aceitea sint benzi fare voce, rcalizate prin mijlocirea litate mai inaltA. ,,$tergerea" benzilor s-ar putea produce, deci
unor adaptoare absorbante intarite la virfuri, din cele utilizate la
inregi strarea mesajelor telefonice, impulsurile mentale declan ga- -, -daca in general este posibil a$a ceva prin mijlocirea psihoci-
toare de efecte psihocinetice fiind transpuse direct pe bandi'
neticii. Poveste gtiinfifico-fantastica devenita realitate ?
Experimente aparate de influenlele exterioare, la efectuarea
cirora J-u uvut grija sa se evite orice ,,contact" intre inregistrarea Degi impulsurile psihocinetice din conservele care stnt ben-
gindurilor gi persoana supusi testului, au scos in evidenfi auten- zile de magnetofon aclioneazl asupra sisternelor materiale potri-
ticitatea relaliei intre numirul gindit qi rezultatul jocului'
vit ,,legii numerelor mari" (adica, pur statistic), nu este exclusi,
La un experiment de mari propo4ii, Rae a folosit trei inagini
totugi, posibilitatea ca, la o ,,irigare indelungata" corespunzf,toare
cu zaruri, aqi-numitele randomizer - generatoare aleatorii me- cu ajutorul benzilor continue programate psihocinetic, sa fie ob-
-canice cu care se puleau arunca, in cazul dat, cite doulsprezece
{inute efecte masurabile gi la nivel macroscopic. Benzi ,,impreg-
zarun.Influen[area s-a facut prin doui benzi de rnagnetofon' Pe nate" de medium-i psihocinetici de mare putere cu informa[ii
una dintre ele, gindul era memofizat la numarul6, pe cealalta, la
despre diferite interventii psihocinetice ar putea fi utilizate, daca
- -numa'rul 4; s-a incercat de altminteri zadarnic sa fie ,,gters" sint reproduse inmiit, nu numai in scopuri de antrenament, ci qi,

cel privitor la numarul4. La cinci serii de experimente succesive, eventual, pentru rezolvarea unor importante probleme militare.

s-au efectuat in total lo 794 aruncari. Rezultatul acestei serii a De exemplu, cu ajutorul ,,conservelor" psihocinetice au putut fi

fost foarte semnificativ: probabilitatea ca abaterile s6 corespunda qterse memoriile unor computere, distruse filrne (cu imagini lua-
te din aer), destabilizate obiective militare prin modificiri cores-
aqteptarilor a fost de 1 : 5 000 O00 (!)' Cu alte cuvinte, abia la punzAtoare ale structurii (operate intr-un timp mai indelungat),

5-milioane de aruncari era de aqteptat, dupl regulile statisticii, un realizate modificari de direcfie prin miqcarea unor obiecte diri-
asemenea rezultat in materie de abateri. Gradul de lntimplare s-a jate psihocinetic cu ajutorulbenzilor, prin fenomene de indoire gi
dovedit oarecum exagerat pentru un experiment gindit exact in prin transmuta[ii qi, de asemenea, au fost facute sA eXplodeze

l<lalc aminuntele. prematur arme teleghidate qi rachete. Benzile destinate progra-

matic manipularilor ar putea fi utilizate, mai pulin distructiv, qi
in viata civila. Astfel, printre altele, ar putea fi utilizate pentru a
influenla automatele de joc gi computerele. O utilizare a lor pe

scara larg6- de catre elemente subversive sau criminale ar avea

consecinfe de care nu s-ar putea face abstracfie.

La asemenea declanqatori psihocinetici, cu funcJionare auto-

mata, independenfi de medium-i, s-ar recurge,in toate cazurile in

ERNST MECKELBURG REVOI,UTTONAREA $TIINTEI:
FARA CON$TIIIITA NU MBRGE
care agentii gi sabotorii ar fi nevoifi s6 opereze in condilii grele,
adica idinc in spatele inamicului. Pentru a aduce pe neobservate

linga obiectivele inamice foarte indepirtale aparate de inregistrat,
independente de relea, echipate cu benzi destinate manipularii
psihocinetice, se vor :utlIiza, pe cit posibil, tehnici de teleportare

perfeclionate. Nu este hazatdal daci afirmam ci unele autoritati

militare se ocupf, deja, de peste treizeci de ani, cu realizarea unor
sisteme de teleportare. Dup[ o convorbire, de fapt o controversf,,
cu funclionari superiori ai Pentagonului, in timpul cireia fusese

abordata in principiu problema fenomenelor oZN, specialistul
american in ltiintete naturii Ivan T. Sanderson, astlzi decedat,
era convins, inci din anul 1963, cA specialigti ai Departamentului

Apararii al statelor unite se ocupau in secret cu teleportarea -

numita,Jransfer instantaneu" (ITF, instant t ransfe r e nc e)'

LOGICA LUI ,,DA-NU'(:

CUM SE EXPLICA FENOMENELE DE GRANITA

-Tehnicile psihotronice in sens restrins efecte psihocinetice
provocate artificial in scopuri strategice qi de alta naturi - pot fi

inlelese, potrivit concluziilor desprinse din teoria cuantelor, nu-
mai prin implicarea conqtiintei in sistemele fizice. Acest concept
presupune, printre altele, existenta unor obiecte ,,virtuale" pe alte

-planuri ale fiinJarii, obiecte ideatice altfel spus create prin pro-
cesele gindirii -, adevirate modele ideatice care, prin stimulare

spirituala, pot fi transformate chiar in forme concrete, accesibile
perceptiei noastre. Fizica secolului XXI, in forma ei integratoare

de conqtiintA - psihotronica -, a$a cum se contureazi inca de

astf,zi, se ocupi, pornind de la ipoteza bioplasmei, respectiv a
biogravitaliei, cu fenomene fizice inexplicabile, ca qi cu procese
ce se deruleaza dincolo de lumea noastri spafio-temporala.

Cauzele acestei procesualitati trebuie sa le ciutam renunlind
la rutina gindirii in categorii depaqite qi, adaugind o componenti
metafizicA la legile cunoscute ale logicii arislotelice, si stabilim
legaturi reale intre lucruri aparent ,,subiective" gi ,,obiective".
Printr-o abordare,,omniectivi", adicl eliberata de obsesia dihoto-
miei, pot fi inlelese nu doar anumite fenomene paranormale, ci qi
anumite contradicfii din domeniul microfizicii.

O explicafie indirecta ?n aceastf, privin{a o da aqa-numitul
,,experiment al forfei duble", comentat cu lux de amanunte de
prol'esorul Richard Ph. Feynman de la Institutul de Tehnologie
din Pasadena, California, experiment ce eviden{iazA dubla naturi
a oricarei materii gi care, deci, nu poate fi inleles pebaza legilor
fizicii clasice. El aratl, o data ?n plus, natura dubla a materiei:
electronii se comporti o data ca unde, alta data ca particule.

Pentru a inlelege mai bine capitolele urmitoare, se impune
aici o descriere concis6 qi simplA a acestui experiment. DacA este
trimisi prin doua deschizituri decupate intr-un perete de inter-
ceptare, lumina se propagA ca undi transverSalf, electromagneticA
(adica vertical pe direclia de propagare). Dupa ce au trecut prin
cele doud deschizaturi, cele doui unde se suprapun, proces care
genereaz| un model de interferen{l sau de suprapunere.

L62 ERNST MECKELBURG Logica lui ,,da-nu": curn se explicd fenomenelc de grani4.d. 163

Pe de a1t[ parte, lurnina poate fi definita drept emisie a unor in considerare o realitate largiH. Reprezentarea clasica a realitalii
nu mai rezista.
particule minuscule (fotoni). Cercetitorii s-au intrebat ce s-ar
Incluzind componentele timpului in desflqurarea fiecarui ict
intimpla daci am doza afft de slab raza de luminA, incit in fiecare
de percepere/observare, se poate demonstra cum se autocontrazic
moment particulele de lumina (cuante) s-ar depiasa doar una cite
gi cit de incomplete sint cele trei legi" aristotelice. Cu cea de-a
una spre dubla deschizitt:ura. Privita ca particula, lumina nu poate patra lege a logicii (,,meta-logica") expusi aici, se poate, cel pufin

niciodatl si treaci decit printr-o singara deschizaturi. Cu alte teoretic, explica nu numai fiecare dintre paradoxurile generate de
cele trei legi aristotelice, ci gi oricare parafenomen.
cuvinte: intr-o singura trecere, lumina nu poate alege, de fiecare
Legea rnetalogicii, formulata de Thomas E. Bearden, poate
datA, decit una dintre deschizaturile peretului, ceea ce lasa loc
fi in[eleasa numai dupa prezentarea celor trei legi postulate de
ipotezei fantastice potrivit cAreia fiecare particula,,gtie" despre
Aristotel, care au ca suport elemente spa[iale:
existenfa unei a doua deschizittttri.

Degi descrierea matemalicf, a rezultatului experienlei nu ri-

dici probleme, nimeni nu gtie sa spuna de ce fotonii se comporta . Orice obiect (orice mirime) A este identic cu sine insuqi

aqa qi nu altfel la experimentul fantei duble. De aceea, Feynman (A),

spunea, resemnat: ,,Se poate pune intrebarea cum functioneaz& adica identic egal. A este non-ideniic cu un obiect
aceastl legitate, ce mecanism se ascunde in spatele ei". $i tot el obiect
. Un (o mArime)

rispundea: ,,Nimeni n-a gasit nici un fel de mecanism in spatele ,,non-A" (sau A), adica nu este identic egal cu el.
hazardului, nimeni nu poate 'explica' mai mult decft am fAcut-o . Un obiect are mfimea (respectiv insuqirea) A sau nu o are

noi... Nu avem nici o idee despre un principiu fundamental care <Al.

sa poata conduce la rezultatele obfinute." O declara[ie ce vrea

si sugereze falirnentul fizicii? Legea a apleatlroag-icisi aaurisletogteealicmeeptarilnogfaicpitiu-l se deosebeqte de
trei legi ca
Fizicienii americani dr. Charles Muses gi Thomas E. Bear- cele ci ea nu numai

den cred cd experimentul fantei duble nu este inteles, deoarece la le cuprinde pe acestea in totalitatea 1or, ci cuprinde, in aceeagi

abordarea conven{ional-fizich a unor asemenea fenomene facto- mAsuri, gi negarea 1or. Dupf, Bearden, ca sd. putem clasifica, res-

rul timp - mai precis: natura ,,incilcitai' a tiinpului - nu este luat pectiv ,,intelege" paradoxurile fizice gi parafenomenele, trebuie sf,
iar cele trei legi recunoscute ale logicii
in searni, aristotelice se recunoaqtem, pe lingi cele trei postulate clasice, qi a patra lege a

dovedesc insuficiente pentru explicarea unor asemenea parado- logicii, pe deplin valabila, lege care in acelagi timp le transfomrtr

xuri. Logica aristotelica sebazeazd'pe o sintezl a unor observafii pe cele ale lui Aristotel in contrarul lor. Tot ceea ce contrazice

exclusiv spafiale, pe care, p?n6 in prezent, oamenii de gtiinfa au cele trei legi ale logicii clasice se clarifica prin cea de-a patra,

?ncercat s-o inghesuie intr-o uou& realitate spatio-temporald, re- ,,legea paradoxurilor".

niltat| din aparilia mecanicii cuantice. Acest lucru este absolut Profesorul dr. Ernst-Otto Senkovski, fost docent de fizica

imposibil, inia, deoarece la observarile in domeniul rnicroscopic la $coala Tehnica Superioara Rheinland-Pfalz din Bingen, vede
?n filozofia non-aristotelica a lui Bearden o ,,logicA ahui da-nu"
(la nivelul cuantelor) timpul'apare numai ca o mArirne caracteri-
zanlA, iar nu ca una observabila, concretn. Ceea ce inseamnA ci, metafizicA, o abordare pe care o traduce, in glumi, prin ,,toate

la observarea fenomenelor fizice, el este pur gi simplu ,4eglijat'1. contrariile sint legate intre ele".

in timp ce misurarea qi determinarea convenlionala a per- Orice abordare conceptualA este un proces spalio-temporal

cepfiilor spaliale corespunzAtor logicii aristotelice nu implici nici in care se ,,consumA" timp. S-ar mai putea spune qi altfel: cine

-urr I'cl de dificultali, paradoxurile fizice de pilda cele care apar -observA un obiect ,,consumi" tirnp eventual in forma energe-
-Irr cxgrt'riurcntul fantei duble nu pot fi infelese decit daca se ia
tica postulatl de profesorul rus Nikolai Kozirov, astrofizician qi

Geneza. Teoria bioctmpului a lui Bearden t67

GBNE,ZAA. TLEUOIRBIAEABRIDOECNIMPULUI tot ceea ce existi. materialmente, se divide fara incetare, incA de

div6.rAscitealtoeraa$foi rfmoreleloor rngaantuizraiitolai rsee ce produc la nagterea universului nostru, ca se ramifica in permanenNi, cA
datoreazd provoacl, deci, in permanenfa modificari ale reaiitalii. Aqa-nu-

gi modelarea con$iintei noastre." mita ,,teorie a universului in expansiune" aplicd. universurilor no-

Wemer Heisenberg fiunile mecanicii cuantice, degi acestea fuseseri concepute inilial
pentru domeniul microfizic. Cu fiecare ,,salt cuantic" apar, timp
hemiul Nobel Pentru fizicb', 1932 de fracfiuni de secundd., nenumirate noi realitati, printre care qi

Experimentul fantei duble, comentat mai sus, aratA clar ca, h variante I'antastice, pentru noi de neimaginat, qi toate se lAbarleazl
-puncteie de intersectare dintre universurile material diferen[iate
ortogonal spre modelele de realitate anterioare. Numarul realita-
dintre lumea noastra spafio-temporala gi oricare dintre numerQa- filor noi, autonome, apirute din momentul bang-ului primordial

-sele lumi paralele aitrioneazA legi foarte speciale, meta-logice, -depAgeqte puterea imaginafiei noastre ele sporesc considerabil

capabile G ne mijloceasci accesul gi la unele realitali cu structuri la fiecare ramificare, potrivit regulilor exponenfiale. Prin extin-
dimensionah difirita. De aceea, ar fi bine sa sondam universurile
care, de la aceste puncte de intersectare, se desfagoara ortogonal derea exploziva de universuri ramificate, s-au produs, in ultimii
(in transpunere dimensionala) inspre lumea noastra qi in care se vreo 12 miliarde de ani, practic o infinitate de realitati, adici de
gasesc oiiginile tuturor fenomenelor paranofinale, pentru a 9-ute-1
posibilititi de dezvoltare, care ar fi suficiente ca sA imbraligeze
Iesiza *uibin" principiul de funcfionare aflat la baza cauzaht14li
nu numai toate situa(iile imaginabile (qi inimaginabile) pe durata
psihotronice
viefii fiecarei fiinte individuale, ci gi destinele unor intregi gru-
Prelegerea,,Interpretarea multipliciHfi i lumilor in mecanica
cuantica.,lprezentatain 1957 de doi docenfi in domeniul fizicii, puri de popoare, planete gi sisteme solare. Poate ca in acest ghem
inextricabil existl un pseudo-univers in care, de exemplu, Napo-
profesorii ilugh Everett III qi John A. Wheeler de la Universi-
iatea princetoir, New Jersey, confirm6 in mod expres existen[a leon a ieqit invingAtor in campania din l8I2l13 din Rusia pentru

-unor asemenea lumi ortogonale realitali sau posibilitfu\i -, catgt cf, Moscova nu a fost incendiatf, de sabotori rugi qi, deci, nu au

aici, din cauza legaturii lor cu tot ce este viu, trebuie considerate existat nici greutali cu aprovizionarea qi adipostirea, pentru ci
bioctmpuri. potrivit acestei teorii parca de domeniul fantasticu-
lui, gindurile, obiectele mentale, substan[a viselor qi halucinatiilor, larul Alexandru I altfel iqi propusese sd. procedeze, pentru cA, din
cine-qtie-ce motive, sfetnicii lui il preveniserd., pentru ca... qi tot
upuiliit" gi alte forme de exprimare a conftiintei sau inconqtien- aqa mai departe. ExistA infinit de multe increngAturi.

trllui nostru poseda de asemenea, in domeniul lor de actiune spe- Daca Franla ar fi invins atunci Rusia gi dacf, ulterior Napo-
cific (in diferitele biocimpuri), un statut de realitate pe mf,sura leon ar fi putut si-qi extinda gi spre est hegemonia lui europeani,
consistenlei lor materiale. Ele sint acolo tot aqa de reale 9i ,,sesi- atrurci, in cadrul acestei realitali ipotetice, pentru Statele Unite
zabild ca qi obiectele materiale din propriul nostru univers tri- ameniniarea ar fi venit de la un imperiu francez qi nu de la fosta
dimensional.
Uniune Sovietica. $i toate acestea, daci larul Alexandru I ar fi
Everett qi wheeler, doua autoritali ln cimpul fizicii teoretice, fost sfatuit ,,gre$it" in 1812 (?).
prcsupun ca acest conglomerat numit de noi realitate, alcituit din
Intr-o alta realitate, poate ca Napoleon ar fi existat ca suve-
ran blind, ca print al p&cii, preocupat fara odihna si se apere de
atacurile unor vecini ostili. Se pot imagina qi realiuli in care anu-
mite personaliti{i de prima mini abia cA nu au ajuns nicidecum
la putere. Numele qi chipurile par interschimbabile, dupa teoria
cuantica a multiplicitafii lumilor. Posibilitatile de combinare nu
au limite, practic, iar ramificafiile sint, evident, nesfirgite.

168 ERNST MECKELBURG Genem. T'eoria biocintpului a lui Bearden 169

-Po*ur*.i,"n,tclonifupjc"tio"uttl"rre.od-aeeslivnetaieitnlrruitilniiengl(dar,alrnmaeivaiinfeilcAiltaeal[tilmiidilleeee)aecaxqnriseuotuvesoneailuptaoliurtmui ateiemdreapuuegtmnuiooafsiiaartda:leeistns1ccta$eerlt:ieaanrneo"e?1i-''
-*oti"itut" r""ud, dupi r1n principiu al ,,reciclarii"' in realitatea

prim[? Plesnesc u""ri" pseudo-realitifi asemenea unor baloane
i" rap"n pestri! colorate? Nu qtim qi de aceea nu facem altceva
decit speculafii'
lumilor, concep uta in cer mai mare
Teoria multiplicitalii
parte de catre Evirett, nu cunoagte o ordine debazl a reattatii'
-lcbqouiztiad"uirait*nnais,isnc-taiernmupmniroeaiai ouabnciqennausumtiAlai rtsei+onrfiideneidt ud€seeem,,sspdtuirinni ereecxlAapetEirviveeen"r'leaPttensoc-afastrtdrfaei
;il;;; r" g1,,ml ci el nu este convins de valabilitatea ei
-de^cft lune"aA, "mtiiercurea gi vinerea pe atit de mare este concor-
*danfa ei cu bazele experimentale ale fizicii moderne'
Bearden ur"u, d".igur, sa vadf, aceasta complicati teorie
cu posibilitatea schimbului de in-
un'rrttipti"ir6tii lumiior r*girt
ior-utii dintrl universuri Jrrogonul" lind"p"ttdente dimensional
-unele de altele) in stare virtuala o ipoteza care se sprijinl pe
unui canal al timpului unificator de realitati'
"vitni*emirr,tps!"rnuuAr1rl,duioloitursreisap(purea6zagiic.noet1calo6imr9ca)pce.uo"arilsulionoflriraen(iocsBausCulcu)hai',eximsfn,ea(ssIpuc)crhicveveeimndradtbicpisoaulclocii'cmpelnlspsiuuJl'nruier"leuaTl d1euilnfleti$-l-1
"orrtiur' Un obiect ,,matcrial" triclirnensional din biocimpul BCI ii

'a"l"tdi"im*deinnspiounnaclittualldii.evDeedfeurnecaiiillceoancseissttoernbleioicmimapteurriianleqviodmincoecul - apare unui observator clin univcrsul nostru triclirnensional (BC1)

pa in continuare. ca un lucru bidimensional, ca un cimp electromagnctic. Acelar;i
tdeemevScaocnmatlapaiab_raioacaclcomepeaprsuatriidlcoeorlnapfirigneuizvreaenlritseautecl unaoiocsitcriaunrtteprilddaiemnsefoanrgisuzirooanntaatul iln(-B- cCPhdYip-, observator (BC1;) percepe un asemcnca obiect in biocimpul BC2
prin cimpul electromagnetic (BC-1), precum qi prin 9irnryt- Ui9- ca pe o linie sirnplt (lizic: vector de lbr!a). Bearden crecle c6 in
;tAt*gilrlc";CierHie"sr/)tu;p,o;ieat";iur;hmitii"o,aunutrmrepone*atneiz,iA.cuu,nd(utEutnupCp-ia-ttu,ettptoi"ntrt",ifa1ifnlmlriutludddlte*iimppol"e,isctntiitsrcaiioulrineinqlilautqitiminiv'lieedlo"iersc(,aBi'upCvriidin"ret)u'a1at[-iscl'- acest biocimp (cimp ,,curgdtor") iEi au sediul aqa-numitele parti-
. . :: ,. 'iotonii stnt atribuiti bioclrnpului BC1' domeniul cule neutrino, neutre din punct de vedere electric. O plismuire
nclivit{ilor electromagnetica. t' tridimensionalA care cxista realmente in biocirnpul BC3 virtual,

incompatibil materialmente cu noi, ar trebui s6 ne apara ca un

punct plutiLor in spaIiu.

Cum s-a artrtat deja, din acest cimp al con$tiintei (sau cimp

ideatic) pleacA infinit cle mulli ,,vlastari" (BCri) care se deosebesc
dimensional intre ei. DacA socotim de la BC3, aceqtia sint, in

total, la trei ,,rotiri ortogonale" distan$ de noi. Mai simplu spus:
ca sd poattr apArea, aclict sA se materializeze din biocimpul al
tr€ilea (BC3) ?n universul nostru (BC1), un obiect tridimensional

t70 ERNST MECKELBIIRG Genezs.. Teoria bioctmpului a lui Bearden 171

trebuie ,nrotit" dimensional de trei ori ii jurul unei fictive axe a Sub aspectul multiplicitafii lumilor, realitatea noastrA se pre-
zinlh ca un lucru extraordinar de plastic qi variabil. Prin ,,stimu-
timpului - un procedeu mental de stimulare pe care-l practica lare" mentali pot fi aduse ap{oape obiecte nu numai neinsuflelite
ci qi din cele insufletite. Este vorba de obiecte aflate in zone de
numerogi medium-i specializa{i in materializari. biocimp indepartate. Legea a patra a logicii, anulind contrastele,
Din aceasta schem4 a unor lumi (biocimpuri) dislocate di-
nu face nici o deosebire intre ceea ce este insuflefit qi ceea ce este
mensional pot fi deduse toate sistemele vii, formele mentale, apa-
neinsuflefit, intre congtiinti qi materia ,,rnoartf,". Omul insugi nu
riliile gi, fireqte, fenomenele paraf\zice.,,Colectind" qi stimulind ar fi, atunci, nimic altceva decit forma unui gind, materializatA,
,,intrupati" in universul tridimensional, derivata diirtr-una dintre
unele obiecte, reale in biocimpurile 1or specifice, dar pentru noi
nenumiratele realit{i de conqtiinfa, o aparitrie materiala cu urrne
virtuale un proces de care va trebui s6 ne ocupfun cu de-ama-
-nuntul p^coartefei xsistrtaapiunntrsee,dliaferaitteinguenriveearsaunrui.mOitboirecvtaelloerii-mtribmriatac,i de conqtiinla, care atita timp cit traiegte igi cauta cu disperare qi
-,,zidurile" nu-gi gAseqte originea propriu-zisi.
atunci forme vizibile pentru uoi qi se materializeaza sub ochii
Daci, insi, prin stimulare mentalA putem crea qi apoi anula
noqtri (de exemplu, aparitiile). qi cimpuri electromagnetice, atunci performantele psihocinetice

in acest model bazatpe teoria multipliciHfii lumilor, pe care ale Ninei Kulaghina apar intr< lumini cu totul nou[. Sarcinile

l-am perfectional impreuni cu Thornas Bearden; activitalile con- electrostatice constatate in apropierea obiectelor gi colpurilor cu

qtiinlei qi efectele fizice sint explicabile, cele dintii fizic, iar cele- prilejut experimentelor ei nu sint intirnplatoare. Kulaghina ar fi
putut stimula, pe cale bioplasmatica (BC/, cimpuri electromag-
lalte prin congtiintra, ceea ce inseamnd. o cuplare a principiului
netice (BC1), care, la rindul lor sa declanqeze efecte electrostati-
spiritual cu cel material. Aceste sisteme, divergente dimensional, ce gi, deci, psihocinetice. Experimentele ei de inactivare a inimii

se deosebesc numai prin ,,rotiri ortogonale", numite de Bearden probabil ca au putut fi explicate intr-un mod asemdnitor, numai
,,ortorotalii". Este vorba,.aici, de a face posibila stimularea natu- cA, in cazul acesta, biocimpurile electrice ale unui obiect viu au
rala (non-tehnica) sau artificiala a starilor, respectiv fenomanelor
fost anulate pe cale mentali, adica psihocinetic. Chiar qi pentru
paranormale, pitrunderea conqtiinfei in realitali (de fina rnateria- cele mai multe fenomene de indoire a metalelor ar exista o expli-

litate, spirituale) superioare, dislocate dimensional de cdrtre noi. calie plauzibila. Prin transformarea ( stimularea) particulelor sub -
Premisele pentru aceasta sint cufundarea in meditalie, extaz,ul, vi-
atomice in creatii inofensive, de dimensiune zeto, adica virtuale
sele, aqa-numitele parAsiri ale corpului astral, stfile ce ftizeazit
- prin mutarea lor din domeniul BCg in domeniul BCn - s-ar
moartea, hipnoza, biofeedback-ul, unele stiri patologice etc.
S-ar putea ca noi, in esen{a noastfA propriu-zisa, si fim pure putea forma goluri in structura intirna a unui material. Aceste go-

entitali a1e congtiinfei gi sa ne ,,construim" lumea noashA mate- luri qrovoaca inmuierea qi, pinA la urmf,, fringerea unui obiect.
In spatele contactului de biocimp energetic-funcfional pre-
riala, vizibila, exclusiv cu ajutoiul tocmai al acestei conqtiinfe. in
zentat aici, deci in spatele contactului dintre sistemele materiale
acest caz, am putea face ca lumea noasfa spafio-temporala (uni-
vii qi cele nevii, in spatele influenfei exercitate de conqtiinia (gi
versul lui Einstein) sl se nascdr printr-un act combinat alcongti-
de inconqtient) asupra unor obiecte materiale pentru producerea
inlei qi voinfei, adici printr-o asociere spirituala'
- -de efecte psihotronice se ascwrde dupf, Bearden aga-numitul
Modelul biocimpului ilustreaza conexiunile efective dintre
,,principiu Cyborg". Acest principiu spune cf,, prin hiperspatriul
aqa-numitele obiecte reale gi cele virtuale (ireale). Unul gi acelaqi (canalul timpului) mentionat mai devreme, sint legate intre ele,
obiect existi, in acelagi timp qi in aceeaqi formf,, chiar daca intr-o in liecare biocimp in parte, nu numai toate fiinfele vii (conqtiinfa
lor), ci gi acestea cu toate obiectele nevii din universul nostru qi
alti consistenta materialA, in toate biocimpurile. Deci, in rnodelul
multiplicitllii lumilor, orice obiect de naturi materiall apare, in i

celelalte biocimpuri, ca suprafall (undA electromagnetici), ca

linie (poate neutrino) sau ca punct, deci ca gind'

112 ERNST MECKELBURG Genezn. Teoria biocfunpului a lui Bearden 173

;;"ilici;srSflJu"ri;tct"a;iht,";ltipee;t;t"#Gimoartpi;aDp"rtici"euiodlozetkenop"eiisccn,rp1toriiulotanuaeirmnecOnivqtxpi"iveiurmusuttauaniltonolaeenyapalireinamlemiaurs'raampetanAatcrlliit'iiqefecyauiaascaxtintidaancpeuiaio',teiaoJrnror,aorieqmrqcuhoseteinilp-eri'an-aieecnPWstceelttileaantti.'ni'cslvtaCeitiePppsrfifa'rteecaueimDrncnrmfpiteccputue-cifbpploin{boeiiiotCiunlrocl"nula'uvrltontdnCbaeogedqgycxnibieclratau?fqsacattnar"Ut_rei'aratcganaap'ofp.i"ctvai.eap!oe]rdur^iamar1ie.nnt-"t'-"- intrucit aceste realiHtri sint aproape identice, ele ne-ar aptuea ca
;;;;;h;; i#virtuala "ak;atmiopnprlioicfbiecle,amtoe*tgooi,t"atpianru1tauitn".{ci:ondqeticino[naexluiuinci'aAmcpebaesltla' un unic univers compact. La multitudinea de realitf,fi care acfio-
cr;-ngeto*uodsnm-rimrieiau;txdlil;i"it;u,oa"tnsgpeecraupuinft,ienertmaeoihaur'lizreo'ueeiaia"larrzd.a"ca,in*gau, itilOutruaeiu-itncepps*raauedgprreci,ireluoocipinraqe,rttiisrirdnieeonedgrtprnueugotll"qiipfenH,ioc_saatafdesirir"netee"tlEeard*iec'e"puelurtxponoicmaitpvlaruaiteltesriirttiv'saevTautedpruiiIalrnnein'nedtltisoi"rnet-r$eenutol'in"li-
;;f;;f;-i;;il,ld;;t;*dii"t r*iio --'siaeencuuuhrrsr"iiimcaiahnbrlitme"pdd.rbrreene"ual",uil,rntcaaiiufnouor"icnpimn,roeimdiu"lon*eetoaloatcdaillleieioei-unisnfo,iiptquie"irt*ciodei,i'dennrcr-imlguanierntip'olaieefid"ionlnnatdfritotliiamrtnn-eb1iatctarlaidoe,gl.tine,eian'qvaatlotasaoit.iifurrn,'dinn{useacdie'vfiaileaiaucuanrlajnrlmuuetutrunlreiiengrainbepbui-cuadaultoaliiriedn'an.s'iftlungoreicenttaalirieaeeerrmetnoe9e'atryiuxciiln'cetuilseucssinutliataie.ei-'-' neazd. asupra noasffA, nu ar fi excluse, din cind in cind, ,,erori de

vv;ea;;rrlastudSaluniatbuc.sl.eutdliiutuiitcaOiriiAdlleorferdsp*etaipiieppraoet*lptirttreaoiactrguostgsaleairleomMaraelicnstalaeift'eeaAs'ctoriilzouo'nnGeaoe'rnui enfoSacuartztehceaarslraepnruad'-'dji1nnt conectare". Avind in vedereconexiunile lor interioare, declanga-
vppmmtfzaaeiirioealseufcnntrteara.ois,Hrr,aeePdn"asaoeoeisnt.rratxqeuceeptpcid-e,norului,occcn"aifinaafooz'evnnsea"trfc*rcoa,onfiuiatO*rotnuslpim"uiqe"firliaaiia",*npnealui"niietaci*pui"icooeCagp*dtsdetrr"tieaaeeioznctaifanepsntm',soiisictP,sdeuvaiaiaeosibbor-remsiqalibaaetiei'cuxttcraausUtpeaeasinlnrzi-cicaioqilrv[toaleiite'eirldfniarieiensdtmlcuriiett-pifuaiitiotlreealtiertecnetudiaaantscilrrmmieuuteasagiatctnattcaoeelecealtlti''euapaudosgla[ilutifill]iiafimtm1"eiA.dmvUneburinoepaia-----' torii propriu-ziqi, pe care pin4 acum i-am amintit doar in treacit,

-agadar declanqatorii oricarui proces paranormal congtiinla, bio-
-plasnia gi biogravitatia au nevoie de o prezentare coerentA.

Modelul de biocimp discutat mai ?nainte gi care abia in ulti-
ma vreme a fost pus la punct indeplinegte toate condifiile,pentru

o asemenea abordare de ansamblu, el legind, prin canalul tangent
la totalitatea realitalilor care este canalul timpului, unele de altele

toate speciile de cimpuri - cimpuri ale congtiinlei sau ale gin-

durilor, cimpuri bioplasmatic-psihotronice,,,cimpuri materiale".
Ideea care sta la baza acestei filozofii a cimpului, adic6 ideea
unei scheme organizatorice naturale, nu este noui. Specialiqtii in

qtiintele naturii qi filozofii s-au ocupat gi in trecut, in egali

misurd., cu asemenea argumentari. Incercarile lor de a demonstra
experimental existenla unor cimpuri organizationale supraordo-

nate s-au finut lan[. Cu al sau ,,principi0 al entelehiei", profesorul

german Hans Driesch (1867-1941), specialist in gtiintele naturii,
se pare ctr a fost primul care a descoperit aceastd procesualitate a
cimpului, declanqatoare a tuturor bioproceselor qi parafenomene-
lor. I-ui i se datoreazi observalia c[ destinul fiecarei grupe celu-

lare continute intr-un embrion nu depinde numai de programarea

geneticf,, ci gi de pozilia ei in sistemul biologic general. Prin ,,en-

telehie" (grec. entelecheia:,,ceea ce are in sine perfecfiunea"),

Driesch infelegea un mecanism aflat in organism, care determini

dezvoltarea gi perfectionarea acestuia, un sistem de dirijare extra-

hiologic.

Dr. Harold Saxton Burr, de la Institutul de Medicinl al Uni-
versitlifii Yale, se sprijiln pe concluziile lui Driesch. El vede in
principiul entelehiei actiunea cimpurilor electrodinamice, pe care
lc denumeqte cimpuri ale viefii (cimpuri V), teoretizind astfel:

,,Modeiele de organizare ale tuturor sistemelor biologice constau
din cimpuri electrodinamice complexe, pa(ial influenfate de com-

ponentele fizico-chimice atomice ale celor dintii. Invers, aceste
cimpuri influenteazA, la rfndul 1or, comportamentul gi orientarea

componentelor respective. Cimpurile,vitzule fizic, sint de natura

174 ERNST MECKELBURG Geneut. Teoria bioctmpului a lui Bearden 175

electrica. Pe baza insuqirilor 1or, clmpurile fac ca aceste compo- qi ?n corpul ornenesc. Echipa"de cercetitori, formati din biologi
nente sa se reuneascd. intr-un model caracteristic qi formeazi chiar
rezultaful acelor componente." Din aceasH constatare reiese cu gi fizicieni, afirma cd., la acest cimp energetic, corespunzltor cot
claritate dependen{a reciproca a proceselor biologice, existen{a
unui sistem care se autoregleazd.. pului ornenesc, este vorba de o constelalie plasmodicA, ordonat6.,

Burr crede a fi descoperit, de asemenea, ci fiecare par1e, ori- elementarA, constelalie de ,,particule ionizale", care se poate pre-
cit de mic4 a cimpului V poarta in sine intreaga schema a unui zenta in mod indirect, ca fenomen luminos, intr-un cimp de inalta
trecventa (fotografie Kirlian).
organ - oarecum ,,copia" acestuia -,ipoIezl a carei valabilitate
Prin plasma se infelege, de obicei, un gazla care tofi electro-
a incercat s-o dovedeasca prin numeroase experimente nii sint separali, prin ionizare completi, de nucleele lor atomice.
Biochimistul englez dr. Rupert Sheldrake, cunoscut pe plan
Acest lucru se petrece, de exemplu, in timpul reacliilor termonu-
internalional datorita teoriilor sale indraznefe, consideri cA ipote-
za lui Burr nu este suficientd., intrucit, dupa parerea lui, cimpurile cleare, la temperaturi variind intre 50 gi 300 milioane de grade C,
electromagnetice subordonate nu pot reprezenta principiul deter- cind particulele de gaze sint accelerate atit de tare, incit se ajunge
minant propriu-zis. Cu ipoteza sa despre ,,catJza modelatoare,,, la fuziuni nucleare.
el merge mult mai departe decit Burr gi postuleaza aqa-numitele
,,cimpuri morfogenetice", pe care le infelege ca pe niqte cimpuri Dat fiind ca procesele biologice se desfigoara la un nivel

-de legitura transspatiale gi transtemporale modele neafectatl de -energetic foarte coborit cu ajutorul centrului lor caloric din me-

timp gi spatiu. Dupa aceasti teorie, cimpurile sistemelor trecute _ zencefal, mamiferele gi omul igi men{in o temperaturl corporala

sint activate in sistemele urmatoare printr-un proces definit ca medie de 35,5-37 grade C -, in primul moment, majoritatea oa-

,,rezonanfi morficd" (un sistem capabil sA vibreze impreuni cu rnenilor de qtiinfa a intimpinat cu scepticism ipoteza bioplasmei.
alte sisteine). Dupa caracteristicile 1or, cimpurile morfogenetice Nefinind cont de comentariile critice, echipa lui Grigcenko
pot fi echivalate, probabil, cu cimpurile bioplasmatic-psihotronice
(BCz) pomenite aici. gi-a continuat cercetarea asupra stiriior bioplasmatice. in aceasta
activitate, experimentatorii ruqi au beneficiat de cunogtinte noi gi
Reprezentanti ai noii fizici de orientare rnecanico-cuantica din alte domenii ale cercetfii biocimpului. Aceste informafii dau
presupun ci principiul holografic (David Bolrn) menlionat mai
o vaga imagine despre extraordinar de complicatele procese din
inainte determina structura sistemelor biologice materiale, clar qi al doilea biocirnp.
organizarea cimpurilor multidimensionale ale congtiintei. Ei ex-
Firul care duce la originile activitAtii bir:plasmaticeajunge
-plica procesele organizaJionale modelatoare de sistem influenla pini jos, in domeniul moleculelor qi celuletror biologice. In con-

congtiinlei asupra cimpurilor bioplasmatice-psihotronice Ei, mai -ceptia biologilor mgi, de pilda, mitocondriilo fire sau bastonage
minuscule din plasma celulara -, ca s6-qi poata indeplini functia
-departe, asupra celor fizice prin actiunea unei forJe gravitatio-
respiratorie celularf,, trebuie si se supuni unei serii de reacfii res-
nale speciale numite de ei biogravitaJie, pentru a o deosebi de piratorii. La fiecare dintre aceste reactii, se ajunge la un transfer
gravitalia normali. B iogravitati a cr eeazJ', prin universalitatea ei,
o relalie directl cu cimpul bioplasmatic Ai, deci, face din acesta de electroni foarte important pentru transformarea energiei intre-
un organ executiv al congtiinfei. gului organism. Corpul omenesc con[ine numai 1015 (un zece cu

,,Ipoteza bioplasmei",prezenlatl.in 1967 de cifiva oameni de 15 zerouri!) mitocondrii care se ingrijesc de rezervele de energie,
qtiinfA de la Universitatea de stat Kirov din Alma Ata, se sprijind., prin procesele de transforrnare energeticft din celule. Biologul po-
ln esenfi, pe ideea lui V. Grigcenko c6. o ,,a patra stare a miteriei..
lonez S. Monczarski sustine ci a constatat ca ptrasma energetica
* -o plasml poate sf, se manifeste chiar in biosisteme gi, deci, ghsita in mitocondii prezi.nla o densitate ionici mai mare decft

ionosfera, inveliqul exterior al atmosferei terestre.
Dupi p4rerea unor oameni de gtiinti rugi, membranele celu-

lare ar putea fi, qi ele, rezervorul ideal pentru plasrra electronicA.

176 ERNST MECKELBIIRG Geneza. Teoria biocimpului a lui Bea.rden 177

L. Pirozian gi V. Aristarov s-au referit la insuqirile de semicon- Dubrov considerd c6, la nivel subcelular, acest cimp de forte
ductori ale membranelor celulare, membrane importante pentru poate ,,atrage" (si intareasca) gi ,,respinge" (sa slabeaic[) fo{e
gravitalionale normale, ba poate emite chiar unde gravitafionale.
procesele biologice. Prin procese de ionizare gi prin formarea de
El teoretizeaza spunind ca este posibil ca anumite persoane cu ta-
particule locale, incircate, aceste membrane celulare dau naqtere,
lente mediumnice si posede capacitatea de a-gi sincroniza in aga
pe ,,cale neexplozivf,", unei phslne ,,reci", care, apd.rfnd in forma fel schimbarile subcelulare, moleculare gi de adaptare, incit si
virtualA, ar putea corespunde ipoteticei bioplasme. Dovada pen-
apara cimpuri gravitafionale suficient de puternice, care, apoi, in-
tru existenfa cimpurilor bioplasmatice, ca qi pentru functia 1or de
fluentind forlele gravitafionale electromagnetice qi/sau naturale,
declanqatori ai efectelor psihocinetice gi de altA naturi, Ghenadi
pot migca obiecte materiale-finta.
Sergheiev, de la Institutul,,Uhtomski" din Sankt Petersburg, o ve-
Intocmai ca Burr gi Dubrov, doi reprezentanti americani ai
dea oblinuta prin fotografia de irialta frecvenla. Pentru a formula fizicii teoretice, dr. Jack Sarfatti qi dr. Fred Alan Wolf, vid in
gravitafie, la modul foarte general, un cimp original, motivat de
mai simplu, aceasta se bazeazl. pe transformarea insuqirilor ne-
congtiin{a, care are insugiri teleologice gi care unificA, prin sine,
electrice ale obiectului fotografiat in insuqiri electrice. ln acest finalitatea oricirei miqcari din universul nostru. Ei presupun cA

timp, obiectul este adus intr-un cimp de inalta frecvenfi, care exista diferite forme de manifestare a ,,gravitonilor grei" - par-
permite ca sarcinile electrice emanate de acesta s[ fie transferate ticule elementare ale clmpului gravitafional - qi ca acegtia sint

asupra peliculei sau asupra'monitoarelor de televiziune. Experi- hotarftori pentru diferitele nivele de organizare a materiei. Astfel,
mentind cu medium-i psihocinetici gi tamfduitori mediumnici,
un tip de gravitoni grei ar deterrnina fortele nucleare responsabile
Sergheiev a observat o luminiscenfa biologica sporitA h extremi-
pentru structura nucleelor atomice, un altul aI determina organi-
-tatile acestora mai ales la buricele degetelor -, o accentuare a
zarea materiei prin electroni, un altul formarea de atomi qi mole-
aqa-numitului efect corona care, dupi el, indica o confruntare a cule q.a.m.d. In afara de aceqtia, ar trebui, dupa Sarfatti gi Wolf,

cimpului electric cu corpul bioplasmatic al medium-ului. sd existe gravitoni grei care organizeazl materia la scari macro

Dupa parerea savantului rus dr. Aleksandr Dubrov, de la In- (de exemplu in galaxii). Deosebit de importanli - ni se spune -

stitutul de Geofizica al Academiei de gtiinte din Moscova, gi dupa sint, insd, ,,biogravitonii", elemente de constructie ale unui ,,cimp
biogravitational" care mijlocesc intre congtiinp qi bioplasma gi
cea a fizicianului american Haakon Forwald, influen[a cimpului determinl organizarea sistemelor vii.

virtual al congtiintei sau al gindurilor (BCt asupra biocimpurilor Rolul deosebit al congtiinlei, influenta ei biogravitationali

subordonate (8C2, BCl gi BCg) se exercita, nu-direct, ci pe cale asupra sistemelor fizic-materiale - Sarfatli qi Wolf vid in ea
indirecti, bio gravitationala. -cimpul biogravitafional propriu-zis nu mai este astazi pusa sub

Teoria biogravitalionali a lui Dubrov se sprijinl pe cuceriri semnul intrebarii nici de savantii de qcoala veche. Profesorul
mai noi ale biologiei moleculare gi ale fizicii energiilor inalte. Robert G. Jahn, de la Universitatea Princeton din Ne# Jersey,
cere, intr-un studiu spectaculos despre parafenomene, ca pentru
Aqa, de exemplu, in domeniul biologiei moleculare s-a constatat
cuplarea proceselor de conqtiintf, la sisteme fizice sa fie introduse
ca biomoleculele intracelulare pot si-gi modifice structura spa- aga-numitele ;,coordonate moi". Ceea ce denumegte el coordo-
tiala qi dintr-o stare ,,fluidi" si treacA imediat intr-una ordonatd., nate ,,moi" sau ,,de congtiinlA" se suprapune in chip frapant cu al
treilea biocimp al lui Bearden, cu cimpul congtiinfei sau al gindu-
cristalina. Asemenea modificari sint numite de Dubrov ,,schim-
bAri de adaptare moleculare". rilor (BC3). Jahn recunoagte ci teoriile fizicli noastre moderne,
intemgiate pe coordonale ,,lai", inca nu pot rezolva integrarea
Modificarile - ca gi procesele din domeniul fizicii energiilor
inalte - ar putea presa moleculele atft de tare unele intr-altele,

incit ar lua naqtere enonne forle de atraclie qi de gravitalie. Acest
lucru ar duce Ia formarea unui cimp de adaptare constant, cu
insugiri,,cvasirgravitalionale".

I

178 ERNST MECKELBURG Genezs. Teoria hioctmpului a lui Bearden 179

con$tiintei. Tot el spune ca o adaptare la realitalile congtiinlei ar noastre, o imagine poate fi pusa in relafie cu oricare alta imagine.
Orice amintire qi orice bit de informafie, depozitate in congtiinfa
putea fi reahzatl, probabil, fiindci noi completam sau inlocuim
noastri, par a fi legate lateral, intr-un ,,rnodel creator de purl gi
filozofia-fizica noastrd. monoculari printr+ reprezentare a cim.
pului atotcuprinzf,toare, care se.extinde in mental. A pune starile perfectA ambiguitate", cu oricare alt bit de informatie. Floyd argu-

materiale pe seama diferitelor tipuri de cimp prezentate in mode- menteaza ci ,,sita conqtiintei" trebuie privita ca o reacfie a unei
lul nostru de biociryn inseamni a forfa intrebarea despre tresatura
interni a acestora. Intrebarea duce, insi, in mod necesar, la ipo- placi holografice, sita care prelucre az\t perceplii tridimensionale .
teza holografica a organizArii (vezi capitolul Medium-i psiho,
qi cu aceeaqi ugurinti reconstruieqte impresii. Deoarece conqtiinfa
cinetici la masa de probd), c€ue va fi aprofundati in continuare.
insaqi este unicul ,,instrument" pentru perceperea conqtiinfei, aici
Hologramele sint intrucitva imagini transparente, produse cu avem de-a face cu o situafie schizofrenica fara iegire, care nu cu-
ajutorul razelor laser. Imaginea holografica nu e bidimensionalA,
ca o fotografie normali, ci tridimensionalA. Daca se proiecteazf,, noaqte nici inceput, nici sfirqit: sintem prizonierii propriei noa-
stre conqtiinfe. Este ca Ei cum in tirnpul viefii noastre ne-ain privi
de exemplu, imaginea holografica a unei ceqti, atunci se poate in- intr-o oglinda, care reflecti in succesiune infinita o imagine.
clina placa fotografica putin intr-o parte qi privi astfel in spatele
Evan Harris Walker, fizician la Centrul de Cercetari Elec-
ceqtii. Cel mai interesant este,lns6, faptul ci, daci injumltAfeqti
tronice aI NASA de la Cambridge, Massachusetts, definegte con-
o hologrami, apar douA imagini noi, fiecare dintre ele con[intnd
reproducerea cegtii complete. Continuind operaliunea de impir- qtiinla drept o ,,rnfime nefizicA, dar totuqi realA". El consideri ca
[ire, oblinem 4, 8, 16 etc. imagini complete ale ceqtii, fiecare par- activitafile conqtiinfei nu se sprijinA neconditionat pe fenomene
te a imaginii holografice (pini la o anumiti dimensiune minimA
chimice sau electrochimice, ci, probabil, mai mult pe ,procese de
a plicii fotografice) reprezentind originalul in totalitatea lui. tunel mecanico--cuantice". Walker pretinde chiar ca a observat

Capacitatea holografiei de a cuprinde intregul (intreaga in- -cum asemenea procese au loc gi in sinapse in punctele de con-

formafie), pina in pa(ile cele mai mici, demonstreazi. cl organi, tact dintre apofizele nervoase din creier.
zarea informaliilor depozitate iritr-o holograma difer[ de cea a
Intre concep[ia mecanico-cuantici gi,,principiul qonectfi i"
unei imagini nomrale. O hologrami nu se poate descompune in creierului uman existf,, de fapt, anumite asern[nfi. Ambele re-
pArfile ei componente. Fiecare piirticicA (bit), oricit de minusculd,
a unei imagini holografice devine inteligibila doar in conexiune clamA un nivel organizatoric citre care tinde, prin organizarea de
cu toate pArticelele intregii imagini. De aceea, trebuie sa-i atri-
buim anumite caracteristici de cimp. -grup, comportamentul unor entitati separate particule subato-

Daci multe lucruri pledeazl in favoarea aplicarii relafiei ho- mice, respectiv sinapse. Ambele contin transmisia unui semnal,

lograma-biocimp la toate biocimpurile - materiale gi virtuale in precum gi schimbul de informalii. in ambele cazuri, factorii de-
-aceeagi mf,suri se dovedegte, totugi, ca nici ,,unitalile de bazi" terminanfi (Walker ii numegte ,,entitati ascunse") se eomporti ca
qi cum ar fi in legituri unii cu altii. In afar[ de aceasta, pini in
ale materiei, particulele subatomice, nu pot fi privite izolal, ca prezent nu au putut fi descoperite, de fapt, dupa curn presupunea

niqte simple pietre de construcfie. Comportamentul lor fiind sta- Walker, nici un fel de legaturi interne bazate pe procese chimice,
bilit ca intr-o hologram{, prin asocierea particelelor, putem pre-
supune un principiu al cimpului qi in spatele existentei 1or. electrochimice, electromagnetice sau de alta naturi.
Modelul organizatoric holografic alconEtiinfei gi modul lui
Americanul Keith Floyd este de pATere ca modelul hologra-
fic de congtiinla face perfect inteligibite anumite funcfii cerebrale, de functionare mecanico-cuantic explici procesele organice de
precum memoria, percep{ia gi imaginalia. in interesul memoriei
prelucrare gi depozitare a informafiei mai bine decft toate ipote-
zele traditionale. Cercet{rile neurofiziologice confirmi ipoteza
holo grafico-mecanico-cuanticA. Astfel, plni in prezeni, fenome -

nele percepfiei qi ale amintirii, de exemplu, erau puse in legAturi
cu activit{ile glandei pineale. Indepf,rtarea acestui organ ar tre-

180 ERNST MECKELBURG Genezs. Teoria biocfunpului a lui Besrden 181

bui, la drept vorbind, sf, provoace o diminuare drasticd., sau chiar ar fi comparabila, atunci, cu o ,,super-hologrami" imaginata de

disparitia completa a funcfiilor in chestiune. I-a qobolanii carora conqtiinta exclusiv pentru ea Arsf,qi.
li s-a extirpat glanda pineala nu s-a observat, in afarA de pierde-
Ceea ce medium-ii din toata lumea produc pe diferite cf,i in
rea,,ceasului biologicl', nici un fel de deficit. De aici, vorbind de-
materie de fenomene Psi - telepatie, vizionarism, precognifie,
spre congtiinfa, Keith Floyd conchide ci ea nu reprezintd atit un
levitalii, teleportari, aportiri, materializari, vindecari miraculoase,
organ sau un grup de organe, cit mai degraba o interacliune de
invulnerabilitate a trupului etc. -, intreaga scala a fenomenelor
cimpuri energetice.
paranormale gi a celor inruaite cu ele n-ar mai fi nimic ahceva
Este semnificativ ca informatiile nu pot fi memorate in creier
,,in ordine alfabeticA". Oricare ar fi asocierile posibile, regasirea decit o influenta voluntara - sau chiar involuntara - exercitatA
semnificatiei unui cuvint sau a unui fenomen ar fi, de altminteri,
de cimpurile biogravitalionale ale congtiintei asupra cimpurilor
o treabf, anevoioas6., cronofagi. Dar, cum la un om sAnltos acest
bioplasmatice qi fizice subordonate, un act de echilibru intre,$tari
lucru nu se intlmpla, trebuie sa acceptam ideea ci, de fapt, con- virtuale qi materiale. Prin actiunea lor paranormalA, medium-ii
creeazh intrucitva ,,stiri de grani{A" qi aceasta in concordantA cu
qtiinta se serve$te de un ,,depozit" holografic, practic atemporal. ,,legea a patra a logicii" (metalogica). Ei (medium-ii) lucreaza ca
Autorul de literatura qtiintifica Pieter-van Heerden susfine c6 pe muchie de cutit fntre realitati gi, prin activita[ile 1or, ne trans-
pun pe noi intr-o lume a unor procese astazi incomprehensibile.
a constatat cum, dacd. in creierul uman este memorat fie gi un sin-
gur bit de informalie pe secundi, acesta corespunde unui numd.r, Capacitatea dobinditi de yoghinii tibetani, in cursul unor
exercitii de vizualizfi gi respiratie desfagurate timp de ani de zile,
recalculat pentru durata unei viefi, de circa 3 x 1010 (un trei ur-
de a face in aqa fel, incft, printr-un act de vointA, sA creascA tern-
mat de zerouri) operafiuni binare constind ln impulsuri ner- peratura propriului lor corp, sfidind astfel chiar gi frigul cel mai
cumplit, evidenfiaza o data in plus acfiunea principiului spiritual
voase. ^Inzecmeod surprinzitor, creierul poseda, btuqi, o capacitate
diriguitoi - a congtiinlei - asupra unor sisteme materiale, in ca-
de memorare pe secunda mult mai mare. Acest fenomen este, gi
zul acesta asupra corpului omenesc.
el, o dovadi a naturii holografice a congtiinlei. Pentru comparatie,
Primul lucru pe care-l inva[a adeptul este si-gi inchipuie ca
sa amintim ci, intr-un volum de numai un centimetru cub pot fi la extremitatea inferioari a coloanei sale vertebrale are o flaca-
ruie minuscula. Pe masuri ce se adinceqte in exercitiile sale, el
memorafi holografic mai mult de 10 milioane bifi de informafie,
qi chiar gi intr-o asemenea situafie nu se produc inteisectari, ci atda flacAra imaginara pina ce aceasta devine vatra aprinsf,, care
depaqeqte intr-o clipa marginile trupului gi se intinde pina la de-
fiecare bit iqi pastreazi identitatda.
pdrtnri cosmice. Partea practica a acestui antrenament prevede ca
Cimpul congtiinfei comunicA qi interactioneazl pe cale bio- adeptul sa-qi infAgoare din loc in loc, in jurul trupului gol, niqte

gravitatrionala cu toate celelalte nivele de organizare, de exemplu cirpe muiate in apa rece ca gheafa qi, stind afara noaptea, sub ce-
rulliber, pe un frig teribil, sa le lase si se usuce prin mobilizarea
cu cimpul gravitalional al universului nostru, ba chiar qi cu cirn- ,,focului interior", numit,,tur[m{)". DatoritA acestui antrenament
purile atomice qi nucleare, care determinA structura matiriei. In- de intirire psihica, yoghinii, deqi irnbraca[i in vegminte subtiri,
de bumbac, ies fara piobleme de siinatate din iernile geroase ale
tersectarea unor domenii virtuale cu cimpurile din continuum-ul muntilor inal[i.

nostru spatio-temporal ar putea explica, de exemplu, in ce fel in- -In spatele mersului .ritrrnl prirr foc adica a actului priri care
fluenteazi congtiinfa unui om migcarea particulelor subatomice.
Holograma conqtiin{ei ar trebui sa fie un cirnp biogravitalional, stribafi o distan{a de rnai inul{i nretri, acoperiti cu carbuni apringi

cea a materiei, dimpotrivi, un cimp gravitalional obignuit. intr-un qi alte materiale inczurdesceute, qi nu te arzi -: practicat in Tamil

asemenea model, conqtiinla qi materia formeazA un intreg nela-

cunar, inchis. Sub acest aspect, spiritul gi universul reprezinti un
spafiu de proiectare al congtiintrei, multidimensional, nemd.surat

de mare. Realitatea propriu-zisA din spatele acestei procesualitali

182 ERNST MECKELBURG Genezs, Teoria biocimpului a lui Bearden 183

(Sri Lanka), la Marele Temp1u Shinto din Kyoto (Japonia), in qi alte pirfi ale corpului sint la fel de expuse unor temperaturi
insulele Fidji gi in multe locuri din India, in spatefe actului prin
cxtrem de inalte.
care atingi cu extremiti$le sau cu limba obiecte lncinse gi nu te
lntrucit insensibilitatea la foc nu este unul dintre fenomenele
alegi cu nici o vatAmiturl, ar fi fost constatata tot o interacfiune l)si obiqnuite gi intimplAtoare, sesizabile numai statistic, ci un act
de conqtiinta, provocat cu intentie, plecind de la acest exemplu se
a unor biocimpuri subordonate unei congtiinfe atotputernice.
poate demonstra foarte bine acfiunea congtiinfei asupra unor sis-
Societatea de cercetifi paranormale din l,ondra a trimis, inci teme materiale-

din 1935, doi oameni de gtiinfa de la Universitatea Oxford - un -Aga-numita miqcare molecularA browniana ciocnirea ne-
medic qi un psiholog - sa testeze rezistenfa la foc a doi fachiri regulata a moleculelor mediului inconjurator - confirma natura

indieni. Respectivii au traversat, cu martori, un covor de flAcari cinetica a caldurii qi produce efecte fiziologice, precum senzafia
de durere sau chiar arsuri. Mai simplu spus: pe mdsura ce spo-
estimat a avea circa 500" C la suprafata qi in interior p?nA la regte miqcarea molecularl se ridica temperatura unui obiect. Dupa
revela{iile noii fizici integratoare de conqtiinlA, insensibilitatea la
aproximativ 1 400" 9 qi nu au suferit nici cea mai mica arsurf,.
Savanfi occidentali care au participat ei ingiqi, in compania durere gi invulnerabilitatea corporala in timpul mersului prin foc,
precum gi alte piro-fenomene paranormale s-ar putea datora con-
unor $amani, la asemenea ceremonii, periculoase la prima vede-
re, qi au rf,mas teferi, declarA cA, la contactul direct cu vilvitaia, qtiinfei celor implica[i - adica, unui cimp biogravitalional - care

au avut chiar o anumita senza[ie de rd.coare. acJioneazf, ca un factor modificator asupra c?mpului lor bioplas-
rnatic (BC2), iar acesta, la dndul lui, atenueazA cimpul electro-
Dr. Mayne Reid Coe din Riviera Beach, Florida, care a in- magnetic (BCr) raspunzator de migcarea molecularl brownianl.
Incetinirea migcarii moleculare, dirijaa de congtiin[d, ar neutra-
cercat pe el insuqi fenomenul rezistenfei la foc, afirmA ci, pentru liza acfiunea caldurii qi, mai ales, ar imuniza la ardere extremita-
[ile alergatorilor prin foc. Picioarele lor, gambele etc. qi-ar putea
o fracliune de timp, a atins cu limba o bara de fier inci/r;ita la pAstra atunci, in mare misur6, temperatura corporali.

1100" C. In continuare, el susfine ca qi-a picurat pe limbi plumb Fara a fi complet, tabelul 4 ilustreaza modurile diferite in
topit (temperaturi de topire: in jur de 327" C) qi ca, in final, a
care conqtiinta poate influenfa indirect sistemele materiale gi felul
scuipat materialul solidificat acolo sub forma de bilute. Coe cre- cum, datoritd ei, se manifesta parafenornene sau alte efecte fizic
inexplicabile.
de ca glandele sudoripare secreteazi minuscule picaturi de ume-

zealh, care ac\ioneazl pe piele ca o bariera temporara impotriva

caldurii.

Ca aceasta ipolezl, cu aerul ei gi aqa fantezist, nu rezisti re-

iese, printre altele, dintr-o incercare, consemnata documentar, a

celebrului medium psihocinetic scofian Daniel Dunglas Home

(1833-1886), de a demonstra fenomenul rezistentei la foc: acesta Activitatrile congtiinfei nu se limiteazi, insi, la intervenlii in

i-ar fi pus pe cap carbuni incinqi unui anume domn Hall, fira sa-i sistemele deja existente. Ele se manifesta qi ca ,,rnodelatoare de
realitate", ca substanfl spirituala care dA naqtere la ceva de natura
pirleascf, nici macar un fir de par. Coe ar mai avea de explicat ce
cnergetico-materiala qi care interactioneaza permanent cu acest
mecanisme protectoare functioneazl aici, cind se qtie cf,, la virful
produs al ei. Aceastl filozofie se intemeiaza pe ipoteza ,,giurilor
firelor de par, cel putin, nu se gisesc nici un fel de glande sudori- de vierme", elaborata de profesorul John A. Wheeler: ,,gd.urile de

pare. Lucrul este valabil qi pentru Alpile batltorite ale fachirilor, -vierme" niqte deschideri (bAgici virtuale) care apar gi dispar in
-permarlentrA in spuma cuantica a microcosmosului leaga intre
care nu pot secreta, evident, nici o picatura de sudoare la trecerea
ole diferitele universuri, precum gi diferitele domenii ale unuia qi
prin foc. Nisipul sau noroiul imbibate cu apf,, lipite de talpi - do-
goarea din jurul suprafelei arzinde se diminueazi aceluiaqi univers. ,,Spaliul dinamicii cuanto-geometrice (o struc-
printr-o zonf,
tura dinamica spa[io-temporala) - explica Wheeler - poate fi,
-de umezeaLd explici tot atlt de pufin invulnerabilitatea celor

care trec prin f<rc, intrucft qi partea de sus a piciorului, gambele

184 ERNST MECKELBURG Genezs. Teoria biocimpului a lui Bearden 185

comparat cu un covor de spumA, care se intinde peste un peisaj TABELUL 4
Exemple de acfiune a congtiinfei asirpra unor sisteme frzice
animat de o miqcare ondutratorie... Schimbarile microscopice per-
Fenomene fizice
manente din covorul de spuma - blqicile care apar qi dispar tot
-timpul simbolizeaza fluctuafia cuantica din geometrie." . Experimentul fantei duble;

Bob Toben, un autor american care a incercat sa interpreteze . Influenta exercitaa de la distange mari asupra particulelor sub-

intuitiv acea ,,ftzict' a congtiin[ei elaborata de Sarfatti gi Wolf, atomice (experienfA efectuatf, de Olga Worrall in camera cu cea$).
este de parere cfl aceste ba$ici sint produsele unor mini+misii ale
Fenomene qenerale de oerceptie exffasenzoriala si de psihocinetica
cunoscutelor gauri negre qi albe din univers: ,,Fiecare gauri poa-
te avea o masi pozitivA sau una negativA. Mini*gnurile negre sint . HipnozA, telepatie, telepercep[ie qi fenomene inrudite;
particule virtuale, in timp ce mini-giurile albe sint antiparticule . Toate fenomenele psihocinetice;
virtuale... Fiecare blqica este o minuscula singularitate (o con- . Reanimare, respectiv intreruperea funcliilor organice (de exern-
centrare de materie de densitate oricit.de mare qi un volum infinit plu, experimentul cu ilirna de broasc{);

-de mic n.n.), care leaglintre ele diferite puncte din hiperspaliu." . Mersul prin foc gi alte fenomene de invulnerabilitate corporall;

Iar prin aceste gnuri de vierme de legiturA, care apar gi dispar in . Provocarea de piro<fecte paranorrnale;
permanenta, se miqci semnale care fac posibila o comunicare ne- . Influenta asupra benzilor de magnetofon, asupra materialului foto
mijlociE intre diferitele universuri qi realitati. in cadrul acestui ti fiknic;
. Stabilirea de conexiuni ale aparatelor psihotronice imaginind pln-
sistem, congtiinfa gi universurile se contopesc, formind o realitate nul de conectare virtual;
. Modificarea bioluminiscentei ultraslabe prin influenfarea pe calea
oniricf, indisolubila: visele, adica domeniul aqa-zis subiectiv, gi gindurilor;
lumea noasffA frzici, adicl domeniul aga-zis obiectiv. Sub acest . Influenta emo{ionald qsupra plantelor (efectul Backster).

nou aspeet ,Jnulti-ectiv" nu mai pot fi separate unele de celelalte. Fenomene oaramedicale
Carlos Castaneda a descris, in a patra carte a sa, Inelul for(ei, o
stare de extracorporalitate, intilnirea tulburatoare cu propriul siu . Inhturarea demonstrativd a focarelor de boald prin diferite forrne
de vindecare mediumnic{;
alter ego. Ctnd vrea sA afle, de la cel ce-lftrsofeqte, vrAjitorul Ya- . Operatii spiritual+hirurgicale (logurgice) qi aqa-numitete injec(ii
spirituale. Desfacerea de la distanf{ a pielii pacientului (deosebit de
qui Don Juan, daci dublura sa a fost adevfi.ratd., acesta ii rf,spunde bine se vede acest lucru la dezlipirea paranorrnala a leucoplastului
in cunogtinff, de cauzi: ,l.lter ego-uI este eul. Eulviseazlalter -intins pe piele);
ego-+rl... Indati ce a invafat s& viseze alter ego-ul, eul ajunge la . Dizolvarea pietrei la fiere gi la rinichi, resorblia tumorilor, umfln-
aceasttr rispintie infricogltoare gi vine clipa revelafiei c6, alter turilor, lipomilor prin dernaterializare (adesea, se remateriallze*;zl
obiecte analoage);
ego-ul este, de fapt, cel care viseazd. eul." . Efectul placebo (anumite non-medicame,nte mobilizeazA modele
Aceasti intrepitrundere a realitf,filor, acest principiu care se de vindecare dirijate prin congtiintA) etc.

creeazA qi se intrefine pe sine insugi seamini cu un vis flra caplt.
,,Super+ongtiinla" din spatele oriclrui proces virflial sau aparent
material ne viseazf, pe noi, dupa cum gi noi, pe calea visului qi in-
teractiunii, ii dAm consistenfi. Una nrr merge ftuf, cealalti. Triim
intr-o lume plinf, de legituri inverse. Suni ca o blasfemie: unica

realitate, absolutf,, este un vis - un vis intr-un vis, iar acesta, la

rindul lui, intr-un alt vis... gi aga la nesflrgit.

R ealitat ea o b ie cte lo r m e nlale tw

REALITATBA OBIECTBLOR MENTALE unui bioctmp multidimensional, aga cum am aratat ln capitolul
precedent, Jahn se foloseqte de analogii din terminologia fizicii,
,€onqtiinta este totalitatea de dincolo de
spatiu $i timp, care, in esenla ei cea mai pro- de exemplu atomi gi molecule de conqtiinfa, particule qi unde de
Iundtr, s-ar putea dovedi adevdratul 'eu'.
congtiinlA, coordonate de conqtiintA (coordonate ,,moi"), precum
.oo f,"ff f '1 r"i"" il::J$fitj";:H8"1Tffi I qi de unitafile de misura aferente, care trebuie luate, ins&, mai

despre realitate se intrupeazA un amestec din mult in sens calitativ. Aceastl carte deschizitloare dq perspective
puzderia de universuri cu care,coexistdrn." asupra unei fizici noi, integratoare de congtiintA, a insemnat un

inspariuLtl;;';:T,I:lY:':, prim pas spre o mai bunl infelegere a proceselor paranormale gi
parafizice, inifiind o evolutie care va fi fructificatl din plin abia
Fizicianul profesor Robert Jahn, fost decan qi qef al Catedrei in secolul XXI. Existf, semne indubitabile pentru aceasta.
de tehnica aerospafiala la $coala de Inginerie qi $tiinfe Aplicate
de la Universitatea Princeton, cerceteazA, impreuna cu asistenta La29 apihe 1980, dupi ce recent fusese numit profesor, ma-
tematicianul qi fizicianul Stephen William Hawking, pe atunci in
sa;i cu alfi cohboratori, cauzele oricarui eveniment paranormal virsti de treizeci de ani, gi-a tinut prelegerea inaugurall in amfi-
sau parafizic, intr-un laborator special amenajat pentru studiul teatrul Cockcroft al respectabilei Universitali Cambridge, unde,
in fa[a unui auditoriu bulversat, anunfa, textual, ,,sfirqitul frzicii
,,anomaliilor fizice" - termen utilizatpentru a-l evita pe acela teoretice" chiar in secolul urmitor. Pentru Hawking; preocupat
in exclusivitate de obiecte exotice astro* gi microfizice, precum
oarecum suspect de ,,fenomene Psi". In experimente de ani de giuri negre, gauri de vierme, universuri mici etc., fizica teoretici

zile, finantate de mari firme americane, el a putut demonstra sta- trebuie si se sfirqeascA acolo unde incepe ,,ftzicaconqtiintei", cea
elaborata de profesorul Jahn. Cine profeseazi numai teoiii pur
-tistic gi susfine cu documente existenfa unui ,,factor Psi" a tele-
materialiste, cine nu line seama de conexiunile dintre latura spiri-
patiei, telepercep[iei, precognifiei, psihocineticii etc. tuala gi faptele ce constituie obiectul gtiinfelor naturii, va sffrgi

Meritul lui cel mai mare consti in descoperirea faptului ci necesaffnente inlr-o fundaturl oarecare.
Pomind de aici, ar trebui si ne amintim ca tocmai ginditorii
aceste (aparente) anomalii se realizeazd prin actiunea congtiintei
de prim-plan dintre fizicieni qi psihologi au fost cei care au des-
asupra unor sisteme vii, respectiv fizice - asupf& lumii noastre
coperit asemenea conexiuni qi care au avut o atitudine deschisi,
materiale. Fenomenele Psi nu ar fi, deci, nimic altceva decit acti-
in privinfa a,ceasta, in scrierile lor:
vitlfi ale minlii, produse ale observa'rii 6i gindirii - mind stulf . NielsBgbI (1885-1962), care medita asupra unei posibile

(substanfA a con;tiintei, obiecte.caracleizate printr-o consisten{a impliclri a mecanicii cuantice in explicarea sistemelor vii gi asu-
a gindului), cum obignuiesc americanii si denumeascf, uneori, iir
grabL, acest ceva nedefinibil. pra posibilita$i de a utiliza diferite concepte ale mecanicii cuan-

Jahn qi-a expus teoria despre influenfa principiului spiritual tice ca metafore biologice (Teoria atomului gi descrierea naturii,
nefizic ,,congtiinti" asupra materiei insuflelite qi neinsufletrite in
edifie in limba englezl, Cambridge, 1941).
-numeroase monografii publicate studii al cd.ror continrlt satis- . Wolfgang Pauli (1900-1958), al cirui interes pentru lucru-

face criterii qtiinJifice pretenfioase rile mistice gi oculte l-a determinat sA studieze influen{a notiunilor
In lucrarea sa cea mai importantl, Margins of Reality. The
arhetipale asupra evo$ei teoriilor frzice.ln Fizicd gi filozofie,
Role of Consciousness in the Physical World (Limitele realitf,fii. el se pronunfi pentru o abordare unitara a cantita$i gi calit{ii, a
Rolul conqtiinfei in lumea frzicl), este.descrisi influenfa congti-
inlei asupra sistemelor fiziee. Pentru a pulea lucra cu aceasta laturii fizice qi a celei psihice, ca aspecte ce se completeazi reci-
notiune nedefinibil{ dupa regulile fizicii clasice gi care aparfine
proc in cadrul aceleiaqi realitali.

188 ERNST MECKELBURG R e alitat ea o bic c t e Ia r m e ntalc 189

. Erwin Schrtjdinger (1887-1961), studiind filozofiile orien- Jahn iqi intelege misiunea propriu-zisa ca fiind cercetarea experi-
tale qi occidentale, a simfit nevoia de a scrie amanunfit pe teme mentala a particularititilor con$tiintrei imateriale, in aqa fel, inclt
si adune treptat fape concrete despre hrteracliunile paranormale
mistice si metafizice. in My View of the World (Viziunea mea
asupra lumii, Cambridge, 1964), a ajuns la ideea speculativa ca -gi parafizice tocmai despre acele ,,anomalii".

lumea ar putea fi alcltuit[ din elemente de conqtiinli' Am merge categoric prea departe, daci am vrea si lamurim
. Pascual Jordan (1902-1980), care medita asupra rolului fi-
aici ln detaliu toate descoperirile importante ale grupului de cer-
zicii moderne pentru mai buna infglegere a diferitelor fenomene cetitori de la Laboratorul PEAR al Universitatii Princeton. De
nr' 4, 1960)' aceea, vom menfiona numai citeva din aserfiunile-cheie privind
^parap.sEihroglo"ng iie (lntern. Journal of Parapsychology, subliniat cu interacfiunile congtiinfei, aserfiuni importante dac[ vrem sa dez-
Wigo"t (Premiul Nobel, 1963), care a batem in continuare tema noastrA:
vigoare necesitaiea implicarii noliunii de conqtiintra in fizica teo-
relica lsymmetries and Reflections - Simetrii qi reflectii, Londra
qi Bloomington, 1967). . ,,Fotonii" emigi de congtiinla penetreazilaqa-numitele ,,cuqti
. Carl Friederich von Weizsiicker' care a propus ca nofiunea
de inf-rrnatrie sA fie introdusf, ca principiu fundamental in fizica Faraday" - spafii izolate care opresc trecerea undelor electro-
gi a facut considerafii filozofice asupra conexiunilor dintre meta-
magnetice.
iizica orien6la li qtiinta occidentala (Die Einheit der Natur -
Unicitatea naturii, Mtinchen, 197 l) - . La PEAR, activitafile Psi asociate intre ele sint comparate
cu principiul legaturii moleculare (analogia poate fi aplicata tu-
. Nimeni altul decit astrofizicianul e.nglez Sir James Jeans
turor formelor de vindecare spirituala, rneditafiei, hipnozei, trai-
(1877-1946),^care a spus odata cA: ,,Teoria relativitf,tii a aritat,
in general, ca fo(ele electrice gi magnetice nu sint reale, ci este rilor mistice etc.).
uoibu dour de plasmuiri ale propriei noastre gindiri, care trebuie . Cu cit dimensiunile sistemelor fizice devin mai mici (fizi-

puse pe seama zadarnicelor noastre eforturi de a inlelege'miqca- ca particulelor, de exemplu a quarcilor), cu atit spore$te influenfa
sgpiuanletedneospfiruentiod{ea-aglelaylui;i
rile particutelor. Acelaqi lucru se poate componentei conqtiinta asupra materiei.
taliei, despre energie, despre momente
Newton, Ju care ar trebui sa infelegem ce se petrece in Univers. . Chiar qi la distanfe continentale, ,,semnalele" Psi nu sufera
-Toate s-au dovedit a fi simple plasmuiri ale gftrdirii nici macar nici o inriutatire a caliHtrii lor (prin hiperspatiul necesar ,,trans-
examenul obiectivitalii nu-l trec." (Physics & Philosophy -Fizi- misiei", ,,emitatorii" gi ,,receptorii" de activitafi de conqtiinll sittt
intrucitva congruenfi)
ca qi filczofie, Cambridge 1943). conexiunile
. ead-Gustaf-Jrfug (1875-1961), care a descris . ,,Energia cinetica" a conqtiin{ei este interpretata analog cu
psitro-ltiiice in felul urmator: ,,Lumea microfizica a atomului energia cineticl, a$a cum este aceasta c.unoscuti din mecanici,
drept extensiunea modificdrilor in conqtiinla insf,qi sau in preaj-
prezinfii anumite caracteristici a caror asemanare cu psihicul i-a
imprr,riuat chiar,pe fizicieni. Aici par si existe cel pu[in cfteva rna ei. De aici rezulti: Cu cit ,,energia cinetica" a procesului de
indicii r-'tjtrn cf, anumite procese paranormale pot fi transformate conqtiinla este mai mare, cu atit mai uqor pot fi depAgite impedi-
intr*un alt_ mediu, gi anume in cel al microfizicii rnateriei'"
rnentele ambientale gi influentele altei congtiinte.
inc*r.*iat de aceste importante lunri de pozilie ale unor renu- . ,,sistemele de mf,surare" pentru procesele de congtiinfn sint

miii rr:prczentanli ai qtiinlelor naturii gi ale spiritului - nu^puliqi in mod obligatoriu subiective qi greu de sesizat matematic. Pro-
dintrr t i iir.r primit Premiul Nobel sau alte distinctii -, profesorul lesorul Jahn este de parere c[, intocmai ca in teoria informafiei

sau in anumite modele psihologice pentru percepfii, respectiv pro-
cese de invllare, aceste sisteme se prezinta mai mull trogaritmic
sau exponenfial. Ele s-af putea, eventual, sprijini pe mecanisme

rii rnai complexe decit in teoria relativita[ii generale, de exemplu

190 ERNST MECKELBURC fr. e alilat ea o bic c telo r me ntalc L9t

pe distorsiunile binomului spaliu-timp. S-ar pulea s[ fie gasite, autentice, ale gindurilor, respectiv psihicului medium-ilor psiho-
cinetici Ted Serios, Masuaki Kiyota, Willie G. etc. Cu unii dintre
pinl la urmi, criterii de evaluare ca 1a procesele neurofiziologice
acegtia a experimentat el insuqi luni qi ani de zile.
gi neuropsihologice.
In Rusia, asemenea experimente se fac de mai bine de doui-
. ,,Conqtiinfa" sistemelor neinsuflelite: Din perspectiva bio- r.eci de ani. Acolo, un grup de savanli de marci, sub conducerea
logica qi fizici, deosebirea dintre sistemele insuflelite 9i cele ne-
insuflelite devine tot mai pulin evidenta. Pe de o parte, entit{i bio- profesorului Krokalev, s-au strAduit si demonsteze clhalucina-

logice precum virugi, coacervate, dar gi structuri precum ADN qi [iile nu sint ,,iluzii" - lucruri existente doar in imaginatie -, ci

ARN, care au rol determinant in procesul vietii, sint situate intr< ,,emanatii" ale psihicului uman. Krokalev a lucrat in special cu
psihopati care aveau halucinafii, incercind sf, fixeze pe peliculA
zonl cenugie, intre structuri chimice complicate qi organisme vii.
reprezentirile mentale ale a'cestora. Tehnicile lui erau mult mai
Pe de alta parte, conexiuni microelectronice complicate, a$a cum
bine puse la punct decft cele ale psihiatrului american dr. Juie Ei-
apar la inteligenla artificiala, la relelele neuronale etc., ating dife- I senbud, care experimenta, in anii gaizeci, cu cunoscutul medium
rite grade de competenla independenti, de capacitate de evaluare psihocinetic Ted Serios. Pentru a-l proteja de incidenfa luminii,
subiectului i se pun ochelari de scafandru, legafi printr-un burduf
gi reac{ie. Hotaritoare este, in permanenla, interacfiunea congtiin- de obiectivul unei camere actionate de un motor. ln felul acesta,
nici o razi de lumina nu poate pitrunde in interiorul dispozitivu-
lei cu mecliul ei; realitatea se obline intotdeauna prin procese de lui experimental, ceea,ce face sA fie fotografiate doar modele de

observale, halucina[ie emise ,de ochi". Ca s[ nu se piardA nici o halucinalie,
se lucreazi cu viteze de expunere intre 8 gi 16 imagini pe secunda.
. Jahn consacri un spafiu amplu interacfiunii pasive qi active
dintre orn 6i rnaqina. Vulnerabilitatea instrumentelor moderne (ln Dupi citeva egecuri inifiale, echipa ruseascA a reuqit sa ob-
primul rinitr electronice), aga cum sint ele utilizate la prelucrarea
datelor, la computerele de bord gi la sistemele de control al ra- [ini numeroase fotografii interesante. Cind le-au fost prezentate
chetelor, ascunde pericole care nu stnt neglijabile gi care pe viitor
psihofotografiile, persoanele testate au confirmat identitatea ima-
trebuie sufn]sc unei supravegheri mai severe. Este vorba de peri- ginilor cu motivele dezvoltate anterior in conqtiinfa lor. Savantii

colele carr: constau in influenlarea prin simplul fapt al observtuii. ruqi R. Avramenko, D. Balubova, V. Nikolaeva qi !. Puqkin,

Cineva ar putea expedia aceste consideralii teoretice ca pe nrembri ai grupei de cercetare, presupun cA halucinafiile provin
tlintr-un spatiu neelucidat, numit de ei ,,hipersf'eri" (hiperspatiu),
nigte -<irt.lpk: speculalii, ca pe niqte experimente mentale de obicei
nereali:iahitre tn practicl, daci nu ar exista numeroase fenomene ;i ca imaginile care apareau acolo sint legate cvasi-holografic cu

neinlelese, ,,dincolo" de toate regulile qi legititile fizice - eveni- lumea noastrl (in acest caz, ctJ pelicula).

mente itt**inode, care par a contrazice tot ce frecea, ptna acum, Aceasta ipotezi. concordA uimitor cu teoria deja interpretati
drept otrligatoriu qi corect. La aceasta se mai adaugl gi impreju-
lrolografic a lui Everett qi Wheeler, teorie cu ajutorul cireia pot
rarea a5 a**zi, prin metode de cercetare sofisticate qi cu instru- li explicate toate fenomenele psihotronice. MaterializArile auten-
tice din cimpurile mai inalte ale congtiintrei, dematerializarea gi
*mente clc rnisurare apte si lucreze autonom, realitatea obiectelor
-r-ernaterializarea de obiecte, aportlrile, teleportarile etc. aqadar
mentale produse ale congtiintei noastre, care sint expediate in
transla[ia dintr-un biocimp intr-altul prin stirnulare (ortorotire)
mod pn'pit ca fiind halucinalii sau fenomene patologice - poate
nrontali sau artificiali, produsa tehnic -, sint manipulari psiho-
fi lnregistratl chiar video gi audio.
llonice, care nu sebazeazh, probabil, atit pe folosirea de energii
Ca s6le deosebeasci de obiectele ,Jangibile", materiale, pro-
rrrari, cit pe o sincronizare de-a lungul canalului temporal comun
fesorul Hasted numegte aceste manifestlri reale ale congtiinfei
fenomene ,,cvasi-fizice", a c6ror existenfl o vede suficient con- I uluror universurilor.
firmati, printre altele, de numeroase fotografii dovedite ca fiind

192 ERNST MECKELBTJRG Realital ea o bie c te Ia r m e ntale 193

in timp ce Hasted vede in.complexul conqtiinfl-creier un fel material, ci intr-o alta lume (un domeniu in afara tirnpului gi spa-
fiului). E1 susfine ca rela[iile reciproce dintre universul material
- -afiiiit"zl"f,"Gtpi*u""p;toii"t"ur"untaddteeuoqmaruiri-ixpnnauujpt"e*siatiahelaorvt,er,eofaeanlritielcaosafctirloedarse,meclmaolagceruinicleecaua"nasduienidncseersosscpnuoeippzcreiatrrrpiui'tulBnaeenleaeufrcmedtcriettoeen' qi lumea congtiinfei serealizeazd.prin anumite pa{i ale creierului,

mugrreti", care favorizeazi ortorotirea' Acestq ,,t6ieturi" ar putea prin aqa-numitele ,,zone de legatura". Despre acestea se spune ci

ii 6t"r-i"ute prin tehnica masuratorilor. Sint considerate inter- fac posibil un flux de informafii de la creier la congtiinfa (la per-

vale de frecvenfa psihoactive urmatoarele: cep{ii) gi de 1a conqtiinla la creier (ia actiuni). in acest model, cre-

-1015 1016 hertzi spectrul ultraviolet (UV, bio- ierul reprezinti numai o ,,anteni'o organica spre niqte cimpuri de
-1011 l1r4 hetzi fotoni); conqtiinla imateriale.
-1ge 1911 1"6ri
-1,1 1,3 megahertzi spectrul infraroqu (IR) ; Pebaza experimentelor de excitabilitate ficute in anul 1969
-150 160 kilohertzi
-38 40 kilohertzi microunde (radar; radiosatelit) ; de catre G.V. Goddard gi colaboratorii sai asupra unor creiere de
-10 30 kilohertzi
-1 100 hertzi frecvenfe radio (unde medii); mamifere, Thomas Bearden crgde a fi descoperit ci procesele de
stimulare se declanqeaz6 in sistemul limfatic, in regiunea dintre
frecvenle radio (unde lungi);
creierul mic qi creierul mare - sediul sentimentelor gi emotiilor
idem;
noastre. Trimilind in permanent4 creierului, gi de aici sistemului
frecrrenle foarte joase (WF); nervos central, semnale electrice de joasa intensitate, se ajunge la

frecvenle extrem de joase (ELF, fenomene de rezonanli, care se consolideazh treptat, pina cind,
in special frecvenfele de 6,26, in cele din urmi, semnalele respective cuprind intregul organism
6,67,7,83,8,0 qi 9,0 hertzi).
aducindu-lin stare de vibrare. Pentru a putea fi induse qi menfi-

nute, procesele de stimulare mentala au nevoie de bioenergii sin-
cron virtuale gi, deci, fizic nemasurabile, amplu reprezentate atit
in materia insufletita, cit qi in cea neinsuflefiti.

Sint considerate locuri naturale de adunare gi transformare a
bioenergiilor (gi nu ,,sediu" al lor):

Ortorotirea se incheie intr-unul din biocimpurile mai ilalte' . meridianele de acupuncturi care acoperf, corpul omenesc

Modelele cle energie care se afla acolo qi care formeazi un obiect qi toate punctele de acupuncturfl incluse in ele;
mental se aduni gI r" .otnpu"teazape cale ideatica pinA se aignge . intregul sistem neryos (mai ales extremiatile qi locurile de
f" J"paqit* prugllri dimensional dintre acesta qi biocimpul ime-
legAturi ale fibrelor nervoase);
rliat inflrior. Mii exact spus: obiectul mental se materializeaza . fesutul celular (membrane, structura interni fibroasi);
io,r*n biocimp situat cub ortorotalie (o dimensiune) mai adinc . extremititrile corpului (de exemplu, virfurile degetelor);
. sistemul glandelor endocrine: hipofiza, pancreasul, glanda
etc. Odat[ indus, acest proces de ortorotalie se desfiqoarf, auto-
tiroida qi cea pinealA, ovarele etc.;
mmaatteqiiiasliezaterremainoAbi-ecatufirlumi amBeenatardl einn -s,painliuclonnodsitlriiufainvtouriatibviletr'idciu-
;mN";toep"inb"iseii;,iio", eni1,ma9,lpi6n(3eBi)innCtpUcr$et:ispfuaizpciiueousnloteaaglca'aidopu'antsrreeatrxnacisulaifanornireim':aSalilirtnrealaJtleeohifmcuiezpCliucu'lllelsEluJecricninlleoiensrrvdn(oPeacrrosveenortnaddisuineel . hipotalamusul - o regiune a mezencefalului, considerata
- -ionbioebciteectiemadeteCriaolneqtdiiinnlaluqmi einavenrosastrma atenriualimzaarieaareuliolocrainsecmreeienreual
sediul diferitelor centre vegetative.

Impulsurile electrice produse la extremititile nervilor qi in
celule transformf,, 1a stimulare, bioenergiile virtuale in cimpuri

electromagnetice misurabile (BC1). Acestea se suprapun activiT

R ealilalea o biz cte ln r me nt alz 195

194 ERNST MECKELBURG in toate aceste faze, yoghinul nu-gi pierde niciodatA contro-
lul asupra congtiinfei. El dispune de acest control chiar qi atunci
tililor electrice obiqnuite ale celulelor, fibrelor qi membrelor qi cind, pe dinafara, pare a dormi adinc. Constatarea este valabili qi
pentru starea cataleptici a conqtiintrei, in timpul cf,reia yoghinul
formeazi cu ele un complex energetic' sau induse artificial' bio-
Prin procese de stimulare mentale se lasa ingropat de viu. Complicatul exercifiu yoga in patru trep-
energii cocnitcegni tirnatfeotionn-lei.sl-nutualcceesltuclaarz,sdei.ntr,afontsofonrimviiratutiat liinaciucriemn-t
"pfu"."iitioi"., -apar biofotoni UV vizibili un fenomen de te, efectuat pentru inducerea unor stari de congtiinfa mai inalte,
c--e-a- mirai*i"mo"ira,rrqesiiitimnimlp"uiolartraenatcrahpiaerngtri uaduifneorirteeanpelrigciai leiiliencptrsoimhoatgrnoentiiccel.
joase reclamf, un mare consum de energie emanata de conqtiinfi' culmineaza cu deplina armonie la nivelul ,,Samadhi", care repre-
inn conqtiinfei asupra obiectelor din lumea noastra fizica
.ini, "an"t.*"tg"rrla, min-imale- in mod normal, la stimularea mentah' zinta autorealizarea perfectf, .
sint puqi in miqcare doar ciliva Exerciliile de viztalizare, practicate, de exemplu, de ade![ii
ienle"ctt"rio"n.i.qlTfteahuniincisleistmemeduiltanteivryeosqi exerciliile
fizice speciale, aqa budismului Vajrayana, precum qi alte tehnici yoga constituie baza
naturall a interventiilor controlabile ale congtiinfei in biocimpuri
"iu"airrtt*ititt.upraincftliuceatnef,eidecoenxgetmiinpfelui ,adseupcrfa,trseisyteomgheilnori, ar putea ajuta mai inalte, pentru proiectarea unor obiecte mentale in realitatea
materiale qi la
noastrA materiala.
d""i*s*"u, ,"rp""tiu stabilizarea, unor fenomene Psi' Pe treapta
a cincea a tehnicii yoga se lucreazA, de exemplu, cu abstractiuni' Disciplinele yoga reclami o mare putere de vointa, de auto-
cu lucruri nematerialel incercindu-se decuplarea percepfiilor sen- stapinire qi de capacitate de a rezista, chiar daca, in ciuda unor
,otiuf" de originea 1or fizici in sistemul de receptare senzorial' eforturi suslinute qi a unor antrenamente de ani de zile, doar ci[i-
Yoghinuitr aleazlasemenea percepfli, ln conqtiinla sa' ca qi
icintuummgiaancs"Juusrtae,ansuaq-ii-qacirocpaoavnectau_roerzdig6eiznivenoalctaionrenlaugmtidieninafai,fmipzieiccaibt'aaEzalace'uessntetou' ribaauimnnloitnoatairrtiei'' -va practicanfi ating linta spre care nAzuiesc starea ,,Samadhi".
amairuntele, oricii de nesemnificative ar parea ele' Asemenea ab-
Situalia se complici, uneori, atunci cind calitatea efectelor para-
normale induse prin stimulare mentali oscileaztr foarte mult, aqa
incit acestea nu pot fi utilizate in scopuri strategice decit in anu-

mite conditii. Daca s-ar reuqi, totuqi, cu anumite mijloace tehnice
neortodoxe, si fie eliberate qi sincronizate energiile virtuale care
umplu hiperspaliul, atunci efectele Psi ar putea fi dirijate, conso-

lidate gi stabilizate direct - adica reproduse dupd dorinti.

stractiuni nu trebuie confundate nici cu iluziile, nici cu aga-zisele
tratucinalii. in fiecare fazi a abstracfiunii, adeptul este ferm con-
,ir_ la p""t" imita forlele creatoare ale naturii gi le poate otserva
dinamica. El se identiiic[ trup qi suflet cu obiectul vizualizat.
Patru sint starile de conqtiinla esenfiale, pe care le parcurge
yoghinul pentru a dobindi capacitatea de a-qi controla total pro-

pria conqtiin[i:

. . starea de veghe a congtiintei;
. starea conqtilnfei in timpul somnului cu vise;
in timpul somnului fara vise;
. starea
. starea c"oattatg'lteiipntitcr"ai a congtiinfei, un fel de amorfeali a mem-
brelor gi mugchilor, care nu irebuie starile
confundati, ins[' cu

catalepiice provocate hiPnotic.

MANIPULARI PSIHOTRONICE:
INTnB FTCTITJNE SI RE,ALITATE

ARMA PSIHO:

BLECTRONTCA iUpOrRM CON$TIINTEI

Influen[area programaticA qi sigura a compofiamentului psi-
hic qi fizic al ornului, manipularea la grAmada a unor mase mari
de oameni constituie unul dintre lelurile cele mai importante ale
psihotronicii ca arma strategica.

Atacurile psihologice dirijate de catre medium-i (emisiuni de
radio qi televiziune, alcatuite ingenios), subminarea ideologica in
plan literar gi cultural, menita sa creeze imaginea dugmanului,
diversiunile agentrilor carelucreaza pe ascuns la pregatirea de ac-
Jiuni militare, toate acestea, dupa cum s-a dovedit, nu sint sufi-
ciente pentru a infringe vointa de supravietuire qi capacitatea de
rezistenla a unui adversar potenlial qi nu-1 pot impiedica sf, ia
contramisuri. Exemple de acest fel exista din plin in ultima vre-
me. Dupa cum arata experienia, trucurile propagandistice groso-
lane gi incercfile de infiltrare facute forfindu*se prea mult nota
pot duce cu uqurinfa la rezultate contrare celor urmarite. Deqi
actorii scenei politice mai aplici gi astizi, in ciuda ineficacititii
cresc?nde, tactici de influentare insofite de ameninffi convenfio-
nale, uneori chiar primitive, psihologii din serviciile 1or secrete
Lucreazl deja la elaborarea de metode mult mai subtile. Acestea
se bazeaza, in esenlA, pe tehnici de facturA profund psihologici,
aidoma celor practicate de mai mult timp cu succes fluctuant in
domeniul reclamei comerciale gi a1 promovlrii vinzarilor.

Nu lipsesc nici incercarile de a stabiliza gi chiar de a conso-
lida in continuare pe cale mecanicd gi/sau chimici aceste rafinate
metode psihologice. De exemplu, s-a constatat ca lumina inter-

imircnta aga-numitelor llmpi cu stroboscop produce unde cere-

brale sincrone. Persoanele testate, care au fost expuse, cu ochii
inchigi sau deschigi, unor limpi cu stroboscop pe durata a numai
o doulzeci-milionime de secundi, au prezentat simptome indu-

bitabile de cvasi-epilepsie, iu pierderi de cunoqtintrl qi ticuri

spasmodice. Dupa sute de experienle, speciatstul englezin gtiin-

fele naturii Grey Walter a reugit si demonstreze ca frecvenfele
luminii fluctuante fac sa oscileze gi undele cerebrale, influentind

negativ congtiintra qi trupul.