Acum mult timp, pe când lighioanele puteau vorbi la fel ca oamenii, se forma rivalitatea dintre rozătoare și feline. Pandel, un șoricel naiv, se plimba prin sat. Era destul de cunoscut pe acolo, din cauza familiei sale mari, dar foarte sărace. Nu era ușor să trăiești ca rozătoare în vremurile în care felinele erau adorate chiar și de către regi. O pisică albă ca laptele pândea din umbră. Ea era Mimi, animalul de companie a unei familii aristocrate. - pagina 199 -
Felina era deflteaptă fli vicleană. Ea iubea să se ia de Pandel fli să îi facă zile fripte. Aceasta a ieflit din ascunzătoare fli s-a apropiat de floricel: -Măi,Pandele! Unde mergi? Spre sărăcie? -Ce vrei să spui? Spuse naivul. Mimi a rânjit pe sub mustăți fli i-a răspuns pe un ton superior: -tii foarte bine ce vreau să spun,prostuțule! Familia ta se plânge mereu că nu are ce mânca. Tocmai ce am văzut-o pe sora ta,Heidi,rugându-se de brutar să-i dea niflte firimituri de pâine. - pagina 200 -
-i ce? Ai vreo problema cu asta? Familia mea măcar are bun simț fli respect față de toată lumea. Atâta timp cât nu fură de la nimeni, nu face nimic greflit. Nu este vina noastră că nu locuim cu aristocrații! -Vezi ce zici,țăranule! Familia mea este foarte respectuoasă. Avem maniere! Doar că nu ne obosim sa le arătăm celor ca tine. Pandel, sătul până peste cap de insultele lui Mimi, a decis să plece fără să se uite în urmă. Vicleana pisica se uita la el, mulțumită că a reuflit să-l deranjeze pe floricelul cu care era rivală încă din nafltere. - pagina 201 -
Multe zile au trecut,iar Mimi nu l-a mai zărit pe Pandel nici prin sat,nici prin pădure sau câmpie,nici măcar la brutărie,care era locul lui preferat. Ea a început să se întrebe ce s-a întâmplat cu el. L-a căutat peste tot, în speranța că-l poate insulta din nou, dar fără noroc. Parcă îl înghițise pământul! Mimi începuse să îi ducă dorul, ba chiar se simțea vinovată. Nu putea să înlăture bănuiala că Pandel a fugit de acasă din cauza ei. Ea nu voia asta! Se lua de el deoarece era în natura felinelor să se ia de rozătoare…și poate puțin pentru distracție. Cu toate acestea nu putea decât să-i pară rău. - pagina 202 -
După ani, s-a dat sfoară în țară că un floarece dintr-o familie fără posibilități a devenit bogat după ce a inventat o nouă rețetă de brânză, ”Pandelonni’’. Numele i-a sunat cunoscut lui Mimi. Putea fi el? Nu,imposibil! Dar dacă…? Pisica s-a decis să verifice chiar ea. S-a dus la ziariflti fli a aflat că autorul acestei rețete era chiar floarecele care obiflnuia sa fie cunoscut drept naivul satului. ocul cel mai mare a fost atunci când a aflat ca brânza a devenit chiar preferata familiei regale! Mimi, flireată din fire, a reuflit sa se furifleze în palatul regal, în căutarea lui Pandel. După câteva minute a ajuns la bucătărie, unde l-a văzut pe floricel amestecând în brânza - pagina 203 - topită.
-Pandel! Nu pot să cred! Ești chiar tu! Oh,Pandel, nu-mi vine să cred că ai ajuns până aici! Eram convinsă ca ți s-a întâmplat ceva tragic și vinovăția mă măcina! A zis Mimi, emoționată. Pandel a făcut ochii mari și s-a uitat la ea. -Mimi?! Ce faci tu aici? -În primul rând, vreau să îmi cer scuze. Am greșit prea mult față de tine. Indiferent de starea ta, ar fi trebuit să te tratez ca pe un egal, pentru că exact asta erai. De asemenea, îmi doresc să te felicit. Ai dovedit că ești puternic și că te poți ridica prin propriile forțe. Ai putea, te rog, să mă ierți? - pagina 204 -
oricelul era flocat, dar după câteva secunde a zâmbit. -Într-adevăr, m-ai tratat ca pe un inferior atunci când nu era cazul…Totufli, te voi ierta, în speranța că te-ai schimbat fli că putem deveni amici. Bineînțeles, cei doi au reuflit să formeze o legătură strânsă. Pandel a înțeles că Mimi se purta urât cu el din cauza supărărilor ei, pe care nu fltia să le gestioneze. Supărarea fli frustrarea se transformau în ură, pe care în cele din urmă o vărsa asupra lui. - pagina 205 -
Un sfat de la autoare: Atunci când dai de greutăți, caută ajutor. Îți promit că este dovadă de putere, nu de slăbiciune, indiferent dacă ești fată sau băiat. Nu împrăștia ură, nu jigni pentru a te simți mai bine. Caută să îți faci prieteni care să te îndrume. Nu uita, bunătatea întrece răutatea. - pagina 206 -
DIN PREA MULTĂ IUBIRE... AUTORI: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 10 GALAȚI PROFESOR COORDONATOR: LUMINIȚA PETREA Chiriac Bianca Jiglău Florin Stoica Speranța - pagina 207 -
Andrei o plăcea tare mult pe Claudia (o fată blondă cu ochii verzi) dar pentru că nu avea curajul să îi spună acest lucru, se comporta urât cu ea, astfel: o trăgea de păr, o scuipa, striga după ea pe stradă: „am pistol…stai pe loc că trag!”....iar Poliția locală i-a dat amendă pentru tulburarea ordinii publice, 100 de lei; o făcea „purcică grasă” sau „păpușa chucky”. - pagina 208 -
Claudia plângea și îi era frică să se exteorizeze sau să mai vorbească cu cei din jur. Nu a spus nimic din cele petrecute, părinților ei. În cele din urmă, Claudia a vorbit cu unul dintre profesorii clasei despre această situație și Andrei și-a dat seama de consecințele faptelor sale; a fost necesar să mergă la un psiholog pentru a-și înțelege emoțiile și reacțiile față de Claudia. - pagina 209 -
În timp, Andrei și-a schimbat atitudinea și comportamentul, a înțeles că reacțiile sale îl îndepărtau de Claudia și îl făceau să pară un sălbatic în ochii tuturor colegilor de clasă. - pagina 210 -
- pagina 211 -
Emma AUTORI: ȘCOALA: Sc. Gimnazială Nr. 22 <Dimitrie Cantemir= Galați PROFESORI COORDONATORI: Câmpanu Daniela & Stoian Florina Dumitrașcu Eva Miriam Talabă Yanis Blănaru Matei George - pagina 212 -
Emma Într-o zi însorită de primăvară, Emma mergea cu inima grea spre școală. Ea era o fată veselă și prietenoasă, dar în ultima vreme se simțea tot mai tristă și neliniștită. De ce? Pentru că de câteva săptămâni, câțiva colegi de clasă o luau în râs și o jigneau în fiecare zi. La început, Emma încerca să ignore comentariile răutăcioase și să se concentreze pe școală și pe activitățile ei preferate. Dar cu timpul, cuvintele urâte și gesturile neplăcute ale colegilor ei începuseră să o afecteze profund. Se simțea singură, neînțeleasă și nesigură pe ea însăși. Într-o zi, când se întorcea acasă de la școală, Emma a hotărât să spună părinților ei despre ce se întâmpla. Le-a povestit cu lacrimi în ochi cum se simțea și cât de mult era afectată de comportamentul colegilor ei. Părinții ei au ascultat-o cu atenție și au încurajat-o să nu se simtă singură și să vorbească mereu cu ei despre orice problemă ar avea. Cu sprijinul părinților și curajul de a-și exprima sentimentele, Emma a decis să își vorbească și cu învățătoarea despre ceea ce se întâmpla. Împreună cu învățătoarea și cu sprijinul întregii clase, s- au organizat discuții și activități pentru a promova prietenia, respectul și înțelegerea între colegi. Pe măsură ce zilele treceau, atmosfera în clasă s-a schimbat în bine, iar Emma s-a simțit din ce în ce mai binevenită și apreciată în grup. A învățat că nu trebuie să îndure singură bullyingul și că întotdeauna există persoane care sunt acolo pentru a-i oferi sprijin și încurajare. - pagina 213 -
Stop actelor de violență! AUTORI: ȘCOALA: Școala Gimnazială George Coșbuc, Sighetu Marmaației PROFESOR COORDONATOR: Lazarciuc Marta, Oniga Claudia Șimon Ariana Popan Corina Rus Andrei - pagina 214 -
După ce s-a plimbat prin mai multe școli, datorită serviciului tatălui său, Mihai, a ajuns la noua lui școală. Era o zi obișnuită de toamnă! Încă din prima zi băiatul a fost tachinat de un grup de băieți, aceștia găsind amuzantă înfățișarea sa plăpândă. El s-a întristat foarte tare, așteptând parcă un ajutor din partea cuiva. - pagina 215 -
A plecat necăjit de la școală, propunându-și ca ziua următoare să nu mai participe la ore, ci să se prefacă bolnav. Aceasta nu a funcționat, mama lui bănuind care e problema. L-a rugat să aibă răbdare, amintindu-i că fiecare început e dificil. - pagina 216 -
A doua zi, în timpul pauzei un băiat mai mare l-a împins și acesta a căzut. Colegii lui de clasă s-au distrat copios și l-au filmat. - pagina 217 -
În timp ce unii se distrau și îi adresau cuvinte urâte, o colegă de clasă s-a apropiat și a luat atitudine. Le-a spus colegilor de clasă că nu este frumos ce fac. Le-a amintit de sentimentele ce le-au avut și ei în asemenea momente, când alții râdeau și își băteau joc de ei. - pagina 218 -
I-a întins o mână de ajutor și acesta s-a ridicat de jos. Băiatul și-a ridicat privirea și i- a mulțumit. Fetița s-a prezentat, i-a spus că este colega lui de clasă și au plecat împreună spre ore. - pagina 219 -
De atunci colegii lui sau schimbat! Băiatul șia făcut încet prieteni și a început să meargă cu drag la școală. Nu uita: 1. Violența este arma celor slabi! 2. Spune Nu Violenței! - pagina 220 -
O zi în care a fost schimbată lumea AUTORI: ȘCOALA: Școala Gimnazială George Coșbuc, Sighetu Marmaației PROFESOR COORDONATOR: Lazarciuc Marta, Oniga Claudia Fonta Eduard Alexandru Malearciuc Alesia Crina Ona Rebecca Olivia - pagina 221 -
Cu mulți ani în urmă, când magia conducea lumea la școala magică Nr. 6, în clasa a III- a SbS era un copil pe nume Aris. El avea toate caracteristicile bune cum ar fi: era politicos, bun, inteligent, deștept și mai ales era mereu fericit. Totul decurgea foarte bine pentru Aris până au venit la școală doi băieți de clasa a VI - a foarte răi, care ignorau toate regulile, pe nume Cristian și Terry. Odată ce acești băieți au venit, îl tachinau întruna pe Aris. Clasa lui Cristian și Terry au propus o regulă ,,Anti-violență”. . - pagina 222 -
Odată ce acești băieți au venit, îl tachinau întruna pe Aris. Clasa lui Cristian și Terry au propus o regulă ,,Anti-violență”. Deși toată clasa respecta regula, cei doi băieți îl băteau pe Aris în continuare, se distrau pe seama lui, îi adresau cuvinte nepotrivite. Într-o zi, când Cristian și Terry veneau spre Aris, le-a oprit calea Zâna Bunătății, iar pe rochia ei scria ,,Astăzi voi fi mai bun decât ieri”. Era o fetiță din clasa a III- a, colega lui Aris care a luat atitudine. - pagina 223 -
Zâna a spus cu glas hotărât și ferm: ,,Stop, gândește! A fost suficient! De acum înainte nu veți mai provoca violență!” Ea a îndreptat bagheta magică către ei și a invocat o vrajă care a intrat în sufletele lor. Când magia a pătruns în sufletele lor cei doi s-au schimbat complet. Terry l-a ajutat pe Aris să se ridice de pe jos. Toți copiii au aplaudat și erau fericiți că cei doi băieți au devenit mai buni. Dar ce nu știau ei, era că Zâna nu le-a dat nicio vrajă, ci sufletele lor, ca prin minune, au deve nit curate, bune, fericite și pline de speranță. - pagina 224 -
Școala magică a devenit un loc sigur, unde copiii se adunau cu încredere, creșteau împreună și se bucurau de fiecare moment. Cristian și Terry au înțeles și au respectat regula de aur. Astfel fiecare zi era o nouă provocare. A fost o zi care a schimbat lumea în bine. Copiii erau fericiți și începeau fiecare zi cu gândul la final. - pagina 225 -
Stop actelor de violență! AUTORI: ȘCOALA: Școala Gimnazială George Coșbuc, Sighetu Marmaației PROFESOR COORDONATOR: Lazarciuc Marta, Oniga Claudia Șimon Ariana Popan Corina Rus Andrei - pagina 226 -
După ce s-a plimbat prin mai multe școli, datorită serviciului tatălui său, Mihai, a ajuns la noua lui școală. Era o zi obișnuită de toamnă! Încă din prima zi băiatul a fost tachinat de un grup de băieți, aceștia găsind amuzantă înfățișarea sa plăpândă. El s-a întristat foarte tare, așteptând parcă un ajutor din partea cuiva. - pagina 227 -
A plecat necăjit de la școală, propunându-și ca ziua următoare să nu mai participe la ore, ci să se prefacă bolnav. Aceasta nu a funcționat, mama lui bănuind care e problema. L-a rugat să aibă răbdare, amintindu-i că fiecare început e dificil. - pagina 228 -
A doua zi, în timpul pauzei un băiat mai mare l-a împins și acesta a căzut. Colegii lui de clasă s-au distrat copios și l-au filmat. - pagina 229 -
În timp ce unii se distrau și îi adresau cuvinte urâte, o colegă de clasă s-a apropiat și a luat atitudine. Le-a spus colegilor de clasă că nu este frumos ce fac. Le-a amintit de sentimentele ce le-au avut și ei în asemenea momente, când alții râdeau și își băteau joc de ei. - pagina 230 -
I-a întins o mână de ajutor și acesta s-a ridicat de jos. Băiatul și-a ridicat privirea și i- a mulțumit. Fetița s-a prezentat, i-a spus că este colega lui de clasă și au plecat împreună spre ore. - pagina 231 -
De atunci colegii lui sau schimbat! Băiatul șia făcut încet prieteni și a început să meargă cu drag la școală. Nu uita: 1. Violența este arma celor slabi! 2. Spune Nu Violenței! - pagina 232 -
Împreună contăm AUTORI: ȘCOALA: Gimnazială „Grigore Moisil” PROFESOR COORDONATOR: Crafciuc Ana-Maria-Geanina Anghel Dragoș Chiper David-Nicolas Frâncu Nicolas-Daniel - pagina 233 -
Era odată un băiat pe nume Cristopher, care agresa alți copii. La un moment dat, s-a ascuns în baie de frică. Șeful Bully a dat cu piciorul în ușă și aceasta s-a trântit cu putere de perete. Când Șeful era pe cale să-l lovească, fiind mai nervos decât de obicei, a venit Tony, un coleg despre care se spune că e popular. Tony i-a luat apărarea până Șeful Bully a plecat și s-a dat bătut. După o vreme, Tony și Cristopher au învățat să se apere. Totuși, din cauza că cei doi s-au împrietenit, Șeful Bully și gașca lui, l-au luat și pe Tony în vizor. Când s-au luat de Tony și l-a lovit destul de rău, în ciuda încercărilor lui Tony și Cristopher de a scăpa de ei fără violență, cei doi au decis că trebuie să ia măsuri. S-au dus la director, i-au povestit tot și i-au mărturisit că nu veniseră până atunci de frică să nu afle Șeful Bully, astfel va fi și mai rău ca înainte. - pagina 234 -
Directorul, înțelegând gravitatea problemei, i-a chemat pe părinții copiilor răi la școală și aceștia au fost exmatriculați. Pentru multă vreme după această întâmplare, Tony și Cristopher au fost considerați de ceilalți copii Regii celor care nu se pot apăra singuri. - pagina 235 -