evaluarea-in-actul-educational-terapeutic_compress

neatent
i. Nivelul său de înţelegere este slab

mediu
normal
bun
j. Are probleme auditive
k. Înţelege un mesaj scris
nivelul de înţelegere prin simbolism prin lectură
l. Are tulburări de vedere

10. Domeniul gestual
a. Care este prevalenta manuală
b. Este capabil să imite imediat gesturi din viaţa cotidiană cu instrumente? Dar fără instrumente?
c. Este îndemânatic în activităţile manuale

activităţile cotidiene
d. La colorat, respectă conturile
e. Poate scrie lizibil
f. Foloseşte o maşină de scris sau un calculator
g. Poate lucra ia aceste maşini singur

14
Grilă educativă globală de evaluare – observare

1. Autonomia funcţiilor fundamentale

a. Alimentaţia DA NU
- mănâncă singur................................................... DA NU
- mănâncă singur, folosind tacâmurile atipic…… DA NU
- bea corect........................................................... DA NU
- îşi autoreglează cantitatea de mâncare şi băutură..

b. Igiena personală DA NU
- se spală singur.................................................... DA NU
- îşi dă seama când nu este curat......................... DA NU
- se piaptănă singur.............................................. DA NU
- îşi suflă nasul.......................................................

c. Îmbrăcatul DA NU
- se îmbracă şi se dezbracă singur....................... DA NU
- se îmbracă corect............................................... DA NU
- se îmbracă corespunzător vremii de afară.........

d. Controlul sfincterian DA NU
- are capacitatea de control sfincterian autonom ..... DA NU
- are capacitatea de control sfincterian condus ........

e. Mişcarea şi siguranţa personală DA NU
- este capabil să vină singur la şcoală....................... DA NU
- este capabil de deplasare autonomă în şcoală ....... DA NU
- oriunde.......................................................... DA NU
- în anumite spaţii.............................................

201

- este capabil să evite obiecte şi situaţii periculaose… DA NU

2. Comportamentul relaţional şi emotiv

- sentiment de teamă la confruntarea cu anumite situaţii, persoane, animale, obiecte….. DA NU
Dacă DA, specificaţi-le ………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………….

- reacţionează prin plâns ………………………………………………………………… DA NU
- reacţionează prin mânie excesivă………………………………………………………. DA NU
- reacţionează prin nelinişte şi/sau refuz la:

a. solicitarea de a face anumite lucruri………………………………………….... DA NU
b. inserare în contexte sociale neobişnuite……………………………………….. DA NU
c. alte situaţii (indicaţi care)………………………………………………………
- prezintă alte comportamente neadecvate:
a. agresivitate împotriva altora …………………………………………………... DA NU
b. agresivitate împotriva propriei persoane………………………………………. DA NU
c. scheme comportamentale fixe…………………………………………………. DA NU
d. izolare………………………………………………………………………….. DA NU
e. alte comportamente (indicaţi care) …………………………………………….
- acceptă relaţiile cu adulţii ……………………………………………………………… DA NU
Dacă DA, indicaţi cu care……………………………………………………………….
Dacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar în anumite cazuri (specificaţi)…………….
…………………………………………………………………………………………..
- acceptă relaţiile cu colegii……………………………………………………………… DA NU
Dacă DA, indicaţi cu care………………………………………………………………
Dacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar în anu mite cazuri (specificaţi)……………
…………………………………………………………………………………………….
- prezintă o dependenţă faţă de adulţi …………………………………………………… DA NU
- prezintă o dependenţă faţă de colegi …………………………………………………… DA NU
- se adaptează regulilor grupului…………………………………………………………. DA NU
Dacă DA, indicaţi dacă mereu sau doar în anumite cazuri (specificaţi)…………..
…………………………………………………………………………………………..
- se adaptează activităţilor şcolare……………………………………………………….. DA NU
- are grijă de materialele sale şcolare…………………………………………………… DA NU

3. Psihomotricitatea

1. Achiziţia abilităţilor motorii NU
a. motricitatea globală NU
- capacitatea de a merge autonom...................................................................................... DA NU
- capacitatea de a alerga..................................................................................................... DA NU
- capacitatea de a sări de pe un picior pe altul................................................................... DA NU
- capacitatea de a urca o scară, păşind alternativ...………………………………………. DA NU
- capacitatea de a apuca şi arunca un balon ....................................................................... DA
- capacitatea de a executa un parcurs, evitând obstacolele...........:..................................... DA

b. motricitatea specifică şi coordonarea vizuo-motrică NU
- capacitatea de a apuca şi de a lăsa să cadă voluntar obiecte mici..................................... DA NU
- capacitatea de a încheia şi descheia nasturi...................................................................... DA NU
- capacitatea de a înşuruba şi adeşuruba............................................................................. DA NU
- capacitatea de a lega şi dezlega şireturi............................................................................ DA NU
- capacitatea de a lucra cu foarfecă şi de a îndoi hârtii........................................................ DA NU
- capacitatea de a folosi un ciocan, un ac ........................................................................... DA NU
- capacitatea de a apuca corect un creion ........................................................................... DA

202

2. Cunoaşterea propriului corp şi a părţilor sale
Achiziţia schemei corporale
- cunoaşterea propriului corp şi a părţilor sale.................................................................... DA NU
- recunoaşterea părţilor corpului altor persoane................................................................. DA NU
- recunoaşterea părţilor corpului pe o imagine .................................................................. DA NU
- poate să le deseneze…………………………………………………………………….. DA NU

3. Lateralitatea NU
- subiectul are o lateralitate bună ...................................................................................... DA NU
- foloseşte mâna dreaptă..................................................................................................... DA NU
- foloseşte mâna stângă...................................................................................................... DA NU
- foloseşte indiferent care mână ........................................................................................ DA NU
- prezintă lateralitate completă........................................................................................... DA NU
- lateralitatea este prost definită......................................................................................... DA

4. Orientare spaţială
- se orientează în interiorul unei încăperi, demonstrând achiziţionarea parametrilor fundamentali ce-i
servesc la orientarea în spaţiu:
a) închis/deschis................................................................................................................. DA NU
b) aproape/departe............................................................................................................. DA NU
c) deasupra / dedesubt........................................................................................................ DA NU
d) înăuntru/afară ................................................................................................................ DA NU
e) în faţă/în spate .............................................................................................................. DA NU
f) la dreapta/la stânga........................................................................................................ DA NU
- se orientează în raport cu o persoană, demonstrând că a achiziţionat parametrii de mai susDA NU

Dacă da, indicaţi aceşti parametri...............................................................................
……………………………………………………………………………………….
- se orientează în spaţiul înconjurător, demonstrând că a achiziţionat parametrii de mai sus .DA NU
Dacă da, indicaţi aceşti parametri……………………………………………………
……………………………………………………………………………………….
- se organizează în spaţiul grafic .................................................................................... DA NU

4. Educaţia logico-matematică şi funcţia simbolică

1. Preliminarii
- observă şi discriminează:

a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- clasifică:
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- ordonează:
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- specifică relaţii de clasificare:
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- specifică relaţii de ordine:
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.

203

- asociază semnelor o semnificaţie:
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.

2. Numere NU
- înţelege ordinea
NU
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare; NU
c. niciodată. NU
- numeşte simbolurile matematice.......................................................................................... DA NU
- numără obiecte
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- ordonează obiecte
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- cunoaşte cele mai importanţi termeni şi convenţii matematice ..................................... DA
- recunoaşte situaţiile de aplicare a celor patru operaţii aritmetice
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- creează şi rezolvă probleme
a. uşor;
b. prin încercare şi eroare;
c. niciodată.
- efectuează calcule numerice simple:
a. adunare;
b. scădere;
c. înmulţire;
d. împărţire.
- cunoaşte importanţa poziţiiei cifrelor în numere....................................................... DA
- rezolvă probleme ce implică folosirea fracţiilor simple....................................................... DA
- cunoaşte unităţile de măsură şi simbolurile acestora............................................................ DA

3. Relaţii geometrice NU
- numeşte şi indică principalele forme geometrice…………………………………………. DA NU
- stăpâneşte noţiunea de simetrie ............................................................................................ DA NU
- calculează arii şi perimetre .................................................................................................. DA

5. Educaţia lingvistică

1. Comunicare verbală
- limbajul este prezent ca activitate...................................................................................... DA NU
- pronunţă corect sunetele .................................................................................................... DA NU
- articulează bine sunetele.................................................................................................... DA NU
- are probleme de:

a) bâlbâială;
b) disartrie;
c) dislalie
- foloseşte mimica şi gesturile pentru comunicare ................................................................ DA NU
- ce limbaj foloseşte cu precădere pentru comunicare
a) limbajul verbal, scris şi/sau oral;

204

b) limbajul gestual;
c) limbajul mimic;
d) limbajul grafico-pictografic.
- foloseşte cuvinte-propoziţii................................................................................................ DA NU
- foloseşte un limbaj complet dar limitat la cuvinte uzuale................................................... DA NU
- foloseşte un limbaj complet şi amplu ................................................................................. DA NU
- foloseşte limbajul pentru a obţine informaţii....................................................................... DA NU

2. Competenţa lingvistică
Semantica
- înţelege mesaje în diverse limbaje ...................................................................................... DA NU

dacă DA, indicaţi care sunt acestea:
a. povestire
b. poezie
c. fabulă
d. desen
e. fotografie
f. film.

- reproduce mesaje în diverse limbaje................................................................................... DA NU
dacă DA, indicaţi care sunt acestea:
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………….

- emite mesaje cu referire la experienţa personală................................................................. DA NU
- prelucrează mesaje în diverse limbaje ............................................................................... DA NU
- inventează............................................................................................................................ DA NU
- discriminează sunete: vocale, consoane, silabe, cuvinte (specificaţi) .......
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….

Gramatica DA NU
- scrie cuvinte / o scrisoare / o propoziţie (specificaţi) ……………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

a. prin copiere
b. după dictare
c. autonom
- operează transformări de reducere sau de dezvoltare ......................................................

Lectura DA NU
- citeşte ................................................................................................................................
dacă DA, indicaţi cum o face:

a. repede
b. cu dificultate
c. cu precizie
d. expresiv

3. Chestionar pentru evaluarea limbajului

Semantica
- înţelege mesaje emise în diverse limbaje
- exprimă mesaje în diverse limbaje privind experienţa personală
- exprimă mesaje în diverse limbaje privind acţiuni aie altor persoane
- face operaţii de completare a conţinutului unei imagini sau a unui text dat;
- inventează fabule, poezii, povestiri etc., plecând de la stimuli exteriori;

205

- recunoaşte semnificaţia cuvintelor de folosinţă curentă.

Fonetica
- repetă o serie de foneme sau de cuvinte auzite;
- efectuează operaţii de discriminare plecând de la foneme date.

Gramatica
- copiază caractere / cuvinte / propoziţii impus sau spontan
- face operaţii de dezvoltare a unor propoziţii date
- uneşte o serie de cuvinte sau de propoziţii date

4. Evaluarea de preînvăţare a cititului. Fayasse, 1981

a) Urmărire cu privirea
- Urmăreşte obiecte de la stânga la dreapta
- Urmăreşte cu degetul o linie de la stânga la dreapta;
- Denumeşte imagini de la stânga la dreapta;
- Trece la linia următoare;
- Denumeşte imagini de la stânga la dreapta, cu trecere la linia următoare.

b) Schema corporală
- Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, prin imitaţie
- Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după indicare
- Identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după numire

c) Discriminare auditivă
- Discriminare între două zgomote diferite
- Discriminare între două sunete diferite efectuate de acelaşi instrument muzical
- Discriminare între două cuvinte ce diferă printr-un fonem

d) Discriminare vizuală
- Discriminarea culorilor: prin imitare (corespondenţă), desemnare
- Discriminarea formelor: prin imitare, desemnare, numire
- Discriminarea detaliilor într-o imagine

e) Organizare temporală
- Reproducerea a două acţiuni într-o ordine determinată
- Reproducerea a trei acţiuni într-o ordine determinată
- Reproducerea prin imitare verbală a unei succesiuni de două cuvinte
- Imitare verbală a trei cuvinte legate;
- Diferenţierea dintre două ritmuri
- Reproducerea unei structuri ritmice formate din două elemente
- Executarea unei structuri ritmice formate din două elemente
- Reproducerea unei structuri ritmice formate din trei elemente
- Executarea unei structuri ritmice formate din trei elemente
- Ordonarea a două imagini în ordine temporală
- Ordonarea a trei imagini în ordine temporală
- Identificarea relaţiei înainte şi după, într-o imagine
- Repetarea unei secvenţe de două cuvinte
- Repetarea unei secvenţe de trei cuvinte

f) Organizare spaţială
- Punerea în corespondenţă a unor imagini cu introducerea de coordonate spaţiale de bază

(sus-jos, stânga-dreapta, deasupra-dedesubt)
- Indicarea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine
- Numirea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine

g) Memorare
- Reproducerea unui gest
- Reproducerea unei secvenţe de trei culori
- Reproducerea aranjării a trei imagini

206

- Recunoaşterea obiectelor din imagini
h) Clasificare şi seriere

- Găsirea elementului în plus
- Ordonarea după mărime

5. Chestionar pentru evaluarea limbajului, Lambert şl Sohier, 1978

a. Expresia verbală
- Copilul ţipă, plânge
- Copilul vocalizează (ex.: aaah, eeeh)
- Gângurit: amestec de vocale şi consoane (ga-ga, be-be)
- Secvenţe de gângurit cu intonaţie (mama, dadadi)
- Imitarea de secvenţe de sunete cu intonaţie. De exemplu, jucându-se cu o maşinuţă,
copilul scoate sunete ca "brum, brum".
- Imitarea de cuvinte simple (bebe, papa). Daţi exemple.
- Imitarea după profesor a unor propoziţii scurte (2-3 cuvinte)
- Emiterea spontană de cuvinte cu semnificaţie. Daţi exemple.
- Emiterea a două cuvinte legate funcţional. Daţi exemple.
- Emiterea a trei cuvinte legate funcţional. Daţi exemple.
- Copilul foloseşte un limbaj adecvat, chiar dacă nu e corect gramatical. Daţi exemple.
- Dacă limbajul copilului este la un nivel superior celui de la punctul anterior, scrieţi:
a) propoziţia cea mai lungă produsă de copil
b) întrebarea cea mai lungă pusă de copil

b. Gesturi
- Pentru a comunica foloseşte doar gesturi
- Copilul vorbeşte, dar foloseşte mai mult gesturi decât cuvinte
- Pentru a se face înţeles, copilul foloseşte gesturi, deoarece limbajul său nu este adecvat.
- Copilul foloseşte gesturi:
a)pentru a comunica ce doreşte
b) pentru a indica un obiect sau o situaţie
- Copilul combină gesturile naturale cu un limbaj adecvat.

c. Înţelegerea
- Copilul răspunde la numele său
Daţi copilului următoarele sarcini:
 Ridică mâinile
 Aşează-te
 Atinge-ţi ochii
 Rîdică-te şi pune-ţi mâinile la spate
 Du-te la uşă, dar nu o deschide
 Pune o mână pe masă. Atinge scaunul cu mâna aflată pe masă.
 Deschide cartea, pune-o pe masă şi întoarcete la scaun

d. Articularea
- Nu articulează
- Articulează inteligent în cea mai mare parte a timpului
- Articulează în parte neinteligibil.
- Nu are probleme de articulare.

6. Probe de verificare privind educaţia lingvistică

a. Lingvistică
- înţelegerea mesajelor emise în diverse limbaje
- respectarea ordinii logice
- compunerea unei povestiri pe bază de imagini date
- recunoaşterea semnificaţiei cuvintelor folosite zilnic

207

- recunoaşterea de litere diverse dintr-un tabel cu litere scrise alternativ
- povesteşte după o suită de imagini şi formulează titlul povestirii
b. Fonetică
- repetă o serie de foneme
- discriminează diverse perechi de foneme
c. Gramatică
- scrie
- dezvoltă propoziţii simple
- reduce propoziţii dezvoltate

2. Fişa de evaluare a formei scrisului la şcolarul mic (tulburările traiectului grafic)

Nr. crt. Criteriul Tipul distorsiunii Punctaj Categorie

1 Încadrarea în spaţiul - evidentă -2 pc. -S
-1 pc. -M
grafic (în pagină) - parţială -0 pc. -U

- nu apare -2 pc. -S
-1 pc. -M
2 Înclinaţia semnelor - evidentă la toate probele -0 pc. -U

- parţial (la unele probe) -2 pc. _S
- 1 pc. -M
- nu apare -0pc. -U

3 Dimensiunile variabile - la toate semnele -2 pc. -S
-1 pc. -M
ale semnelor grafice - la unele semne -0 pc. -U

- nu apar -2 pc. -S
-1 pc. -M
4 Aspectul liniei grafice - la toate semnele -0 pc. -U

(tremu-rături şi nesigu- - la unele semne -2 pc. -S
-1 pc. -M
ranţă) - nu apare -0 pc. -U

5 Ritmul de rezolvare - nu termină nici un rând

- nu termină unele rânduri

- rezolvă totul

6 Inteligibilitatea grafică - aspect general confuz
- parţial
- aspect corect

Conform curbei normale a probabilităţilor, se poate considera că fişa de mai sus evidenţiază la 12 pc.
un copil cu probleme în execuţia traseelor grafice, între 0 şi 4 pc., apar probleme în învăţarea formei
scrisului care pot fi aleatorii, între 3 şi 8 pc. trebuie realizată o evaluare complexă a scrisului copilului
deoarece apar abateri care pot fi specifice sau nespecifice. Dacă apare un punctaj între 9 şi 12 pc., este
necesară o evaluare complexă, intervenind clar tulburări în execuţia formei; rămâne de stabilit cauza acestora
în „oscilaţii' de învăţare sau chiar „tulburări". Apare necesară la acest nivel intervenţia terapeutică a
logopedului. Aici este locul în care pot apărea disgrafiile (incapacităţi de abordare a scrierii).

Menţionăm că aprecierile de M (mediu), U (uşor) şi S (sever) sunt realizate în funcţie de frecvenţa
apariţiei distorsiunii prezentate.

208

BIBLIOGRAFIE

1. Binet, A., Simon, Th., Mesure du developpement de l'intelli-gence chez Ies jeunnes enfants,
Bourelier, Paris, 1957.

2. Boisvert, Daniel., Le plan de services individualize. Participation et animation, Editions Agence
d'Arc, Quebec, 1990.

3. Bontilă, C., G., Teste psihologice. Institutul de Expertiză şi Recuperare a capacităţii de muncă,
Bucureşti, 1969.

4. Chevrie- Muller, C., Simon, A. Echelle de developpement cognitiv de l'enfant, Institut
National de la Sânte et de la recher-che Medicale, Editions Scientifique, Issy-les-Moulineaux,
Paris, 1986.

5. Cote, L., Guide d'elaboration des plâns de services et d'intervention. Aplication en milieu
institutionnel en services communitaires en education, C.R.E.D.D., Quebec, 1989.

6. Ionescu Şerban şi colab., Ghid pentru aplicarea bateriei eperimentale pentru dezvoltarea mentală
a copiilor până la 10 ani. Institutul de Psihologie, Bucureşti, 1973.

7. Ionescu Şerban şi colab. Ghid pentru aplicarea bateriei experimentale de triere a deficienţilor
mintali B.T.D.M.-72 Institutul de Psihologie, Bucureşti, 1974.

8. Lambert, Luc., Enseignement special et handicap mentale, Paris, 1986.
9. Meili, R., Manuel du diagnostique psychologique, Paris, P.U.F., 1964.
10. Moar, L., La practique des tests mentaux en psychiatrie infantile, Paris, Masson, 1967.
11. Niccolo, Marrianna., Gallimari, Tamara., Strumenti de valuta-zione e osservatione del

soggetto handicapate a scuolo, Centro de Iniziativa democratica degli insegnanti, Quadermo nr.6,
Bari,1989.
12. Păunescu, C., Muşu, I., Recupararea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal.
Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 1997.
13. Păunescu, C., Muşu, I., Recuperarea medico-pedagogică a copilului hanicapat mintal, Editura
Medicală, Bucureşti, 1990.
14. Perron, R., L'examen psychologique de l'enfant. P.U.F., Paris, 1970.
15. Rey, A., Manuel du diagnostique psyhologique, Paris, P.U.F., 1958.
16. Rey, A., Etude des inssuffissance, tome Ml, Delachaux et Niestle, Paris, 1947,1962.
17. Roşea, Mariana., Metode de diagnostic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucure|ti, 1972.
18. Rozorea, Anca., Deficienţa de vedere - o perspectivă psihosocială şi psihoterapeutică, Editura
Pro Humanitate, Bucureşti, 1998.
19. Şchiopu, Ursula., Introducere In psihodiagnostic, Centrul de multiplicare al universităţii
Bucureşti, 1970.
20. Sora, Lungu, Nicolae., Teste psihologice, Institutul Naţional pentru Recuperare şi Educaţie
Specială a persoanelor handicapate, Bucureşti, 1991.
21. Stanică, Ilie., Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale. Editura Pro Humanitate, Bucureşti,
1997.
22. Verza, E., Disgrafia şi terapia ei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
23. Vrăşmaş, Ecaterina., Terapia tulburărilor de limbaj. Intervenţii pedagogice. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997.
24. *** Ghid de predare - învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, Asociaţia RENINCO –
UNICEF, Bucureşti, 1999.
25. *** Îndrumător psihopedagogie, Universitatea Cluj, 1978.

209

210