evaluarea-in-actul-educational-terapeutic_compress

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale (I)
PAC I

_________________________________________________________________________________

Instituţia unde se face educaţia________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Numele _______________________________Data naşterii_________________________________

Adresa ___________________________________________________________________________

Data evaluării___________________________Făcută de __________________________________

_________________________________________________________________________________

Scopul hărţii: Ea conferă o cuprindere vizuală a progresului în patru arii principale ale dezvoltării
sociale: Autoservirea, Comunicarea, Socializarea şi Ocupaţia. Pe hartă (P.A.C.) sunt menţionate elemente
referitoare la abilităţi şi comportament, deficienţele putând fi astfel punctate cu acurateţă. Diagrama (harta)
oferă nu numai o înregistrare vizuală a achiziţiilor, dar permite şi corelarea şi stabilirea diferenţelor de nivele
de maturaţie necesare.

Diagrama aceasta trebuie comparată cu cea anterioară. Reevaluările arată dacă educarea reparatoare
şi antrenamentul au fost eficace.

Construcţia hărţii: Performanţele sunt aranjate în ordinea de dezvoltare a maturaţiei, ceea ce permite
o cuprindere directă a nivelului de performanţă din diferitele arii. Literele de la A la G indică secvenţa
aproximativă a stadiilor de dezvoltare în arii separate.

Marcajul: Vorbind în general, trebuie să acordăm credit informaţiei numai dacă s-a stabilit prin
observaţie că, copilul este competent într-o anumită performanţă, elementele din ariile Autoservire şi
Socializare se referă la activităţi îndeplinite "în mod natural" şi trebuie punctate pe baza unei informaţii
furnizate. Cele mai multe activităţi în ariile Comunicare şi Ocupaţie sunt de acelaşi fel, existând însă câţiva
itemi care, în general, trebuie să fie precizaţi prin solicitarea de a îndeplini atunci performanţa. Referitor la
aceşti itemi, activitatea poate fi îndeplinită cu rutină. Aceşti itemi, de altfel, sunt introduşi în inventarul de
performanţe prin formula "poate să...".

Umbriţi intens toate ariile din diagramă, care reprezintă "succese", performanţe realizate.
Performanţele care nu au fost încă realizate trebuie să fie umbrite uşor şi indică arii în care este încă
necesară educaţia şi antrenamentul. Itemii unde nu există performanţe se lasă, nu sunt notaţi în vreun fel.
Daţi credit deplin pentru itemii care au fost înlocuiţi cu performanţe de grade superioare şi umbriţi intens
aceste arii în diagramă.
Regulat, la intevale de şase luni, trebuie făcute reevaluări.
Remarcă generală: Evaluarea pe această hartă reprezintă primul pas vital către un program
terapeutic individual, care este bazat pe diagnosticul dificultăţilor specifice fiecărui caz. Deoarece harta
PAC l identifică abilităţile subdezvoltate pentru a se atrage special atenţia asupra lor, evaluarea lor oferă, de
asemenea, un program de învăţare pe itemi, pentru terapia viitoare. Va fi necesar să se stabilească media de
performanţe a fiecărui caz în parte, dacă este situat deasupra sau dedesubtul baremului social. Aceasta reiese
din cooperarea cu copii handicapaţi mental de aceeaşi vârstă. P.E.I. (indexul de evaluare progresivă) ar
trebui folosit pentru asemenea comparaţii, pentru că el indică nivelurile medii de performanţe ale
handicapaţilor mental de diferite vârste.

AUTOSERVIREA
Obiceiurile la masă
A. 1 Foloseşte lingura când mănâncă, fără să necesite ajutor.
A. 2 Bea fără să verse lichidul din pahar, ţine paharul cu o mână.
B. 18 Foloseşte furculiţa fără dificultăţi (hrana este tăiată dinainte).
D. 19 Capabil să se ajute singur pentru a-şi lua de băut.
C. 34 Se serveşte singur şi mănâncă fără să necesite ajutor.
D. 51 Foloseşte cuţitul de masă, pentru a întinde unt, gem etc.
E. 69 Foloseşte cuţitul de masă pentru a tăia fără dificultate.

151

F. 93 Toarnă lichide (ceai, lapte, apă, cafea) dintr-o oală sau cană.
G. 109 Foloseşte cuţitul pentru a curaţi un fruct sau a tăia pâinea.

Mobilitatea
A. 3 Urcă scările cu amândouă picioarele împreună pe fiecare treaptă
A. 4 Coboară scările cu amândouă picioarele împreună pe fiecare treaptă.
B. 20 Poate folosi un vehicul de joacă pentru copii
C. 35 Urcă scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să se sprijine de ceva.
C. 36 Coboară scări cu un picior pentru fiecare treaptă, fără să se sprijine de ceva.
D. 52 Se duce la vecini ce stau în apropierea lor.
E. 70 Cere supraveghere puţină în afara casei, o oră sau mai mult.
E. 71 Circulă prin jurul casei fără să necesite multă supraveghere.
F. 94 Se duce în vecinătate nesupravegheat, dar nu treversează singur străzile.
G. 110 Se duce în vecinătate nesupravegheat, poate traversa străzile neajutat.

Deprinderi sf incteriene şi de spălat
A. 5 Ştie să folosească closetul, rar se întâmplă "accidente"
B. 21 Cere să fie dus la closet sau se duce singur
B. 22 Ştie să se şteargă pe mâini după spălat.
C. 37 Ştie să folosească singur closetul, se curăţă singur şi îşi spală singur mâinile.
C. 38 Îşi spală mâinile cu săpun într-un mod acceptabil
D. 53 Se spală pe faţă mai mult sau mai puţin corect (nu se cere neapărat şi spălatul urechilor).
D. 54 Se spală pe dinţi.
E. 72 Îşi aranjează părul la intervale regulate.
F. 95 Se spală singur corect şi complet, fără mare supraveghere.
G. 111 Prepară cele necesare pentru a se spăla singur (dă drumul la apă, aduce săpunul şi
prosopul).

Îmbrăcarea îşi pune ciorapii
A. 6 Ajută la îmbrăcat
A. 7 Scoate şi îşi pune hainele uşor de manevrat
B. 23 Deschide nasturii accesibili
B. 24 Încheie şi aranjează hainele pe el (nasturi, catarame, fermoare)
C. 39 Se dezbracă seara cu puţină supraveghere
D. 55 Se îmbracă dimineaţa cu puţină supraveghere
E. 73 Îşi pune pe el aproape toate hainele obişnuite
E. 74 Înoadă şireturile
F. 96 Înoadă o cravată (băiat), înoadă o fundă, o panglică, un şorţ (fată)
G. 112

Limbajul COMUNICAREA
A. 8
A. 9 Execută ordine simple
dedesubt Înţelege ordine care conţin termenii: pe, în, la, spate, sub, deasupra, în faţă, în vârf,
B. 25
B. 26 Povesteşte întâmplări în mod coerent
C. 40 Face propoziţii care conţin perfectul compus, propoziţii
D 56 Înţelege întrebări simple şi dă răspunsuri inteligibile
D 57 Poate defini cuvinte simple
E 75 Foloseşte propoziţii mai complicate care conţin: din cauza, că, dar etc.
F 97 Poate executa un "triplu ordin" de ex.: fă asta, apoi cealaltă şi la urmă cealaltă
G 113 Poate înţelege direcţiile indicate mai complex, sus, la stânga, la bază, la dreaptă etc.
Poate povesti o istorioară fără mari dificultăţi

Diferenţieri

152

A 10 Poate spune care sunt diferenţele între sexe: bărbat-femeie, băiat-fată.
B 27 Poate discrimina două culori asociate
C 41 Diferenţiază între scurt, lung, mare, mic, gros, subţire.
D 58 Discriminează şi numeşte 4 sau mai multe culori fără greşeală
D 59 Se referă corect la "dimineaţa" şi "după-amiaza"
E 76 Arată "stânga" şi "dreapta" pe el însuşi (ex.: braţul stâng, urechea dreaptă)
E 77 Cunoaşte zilele săptămânii şi recunoaşte unele zile
E 78 înţelege diferenţa între zi-săptămână-minut-oră
F 98 Denumeşte timpul până la sfertul de oră
G 114 Denumeşte timpul şi apreciază timpul pe ceas, cu diferitele acţiuni şi evenimente.

Comportarea faţă de număr
A 11 Poate diferenţia corect între un lucru şi mai multe lucruri
B 28 înţelege diferenţa între două şi mai multe lucruri
C 42 Poate enumera mecanic 10 obiecte
C 43 Poate opera cu numere până la 4 (inclusive scăderea)
D 60 Poate aranja obiecte în ordine de mărime de la cel mai mic la cel mai mare
E 79 Poate număra mecanic 30 sau mai multe obiecte
E 80 Poate opera cu numere până la 13 sau mai mult (inclusiv scăderea)
F 99 Operează adunarea cu monezi de valoare mică, sume reprezentând valoarea unor monezi
mai mari
G 115 Poate să dea rest la sume mici.

Comportarea cu hârtia şi creionul
A 12 Ţine creionul şi poate imita linii verticale şi circulare
B 29 Poate copia cercuri
C 44 Desenează primitiv "omul" arătând capul şi picioarele
D 61 Desenează "oameni" şi "case" ce pot fi recunoscute
E 82 Cunoaşte imaginea tipărită a numelui său şi se recunoaşte printre alte cuvinte şi nume
tipărite
E 83 Poate recunoaşte 40 sau mai multe cuvinte de uz zilnic (vocabularul cu semnificaţie
socială sau vocabularul funcţional)
F 100 Scrie numele său (cu litere de mână)
F 101 Citeşte instrucţiuni simple, de ex.: din transportul public (pe lângă vocabularul cu
semnificaţie socială)
F 102 Adresează o scrisoare în mod acceptabil
G 116 Citeşte ceva simplu, tipărit, de ex.: program radio şi TV.

SOCIALIZAREA
Activităţi de joc
A 13 Se joacă împreună cu alţii, dar nu cooperează cu ceilalţi
B 30 Aşteaptă "rândul său", poate "răspunde" la timp într-un joc
C 45 Se joacă cooperativ cu alţii
C 46 Se bucură când este împreună cu alţii
D 63 Mimează istorioare pe care le-a auzit
D 64 Cântă, dansează pe muzică, pune discuri
F 103 Joacă jocuri simple cu mingea împreună cu alţii, de ex.: să arunce şi să primească
mingea.
G 117 Joacă jocuri de colaborare în echipă, înţelege şi se supune regulilor

Activităţi acasă
A 14 Când i se cere, cară lucruri, face servicii foarte simple
B 31 Ajută la treburi casnice, de ex.: şterge masa, mătură etc.
C 47 Se duce să facă comisioane simple în afara casei
D 65 Intră singur, fără însoţitor în magazine

153

E 85 I se pot încredinţa ceva bani pentru comisioane simple
E 86 Se duce într-un magazin şi ştie să caute o anumită marfă
E 87 Îşi ia mici responsabilităţi
F 105 Îndeplineşte sarcini nici, de rutină, fără supraveghere, de ex.: să golească
coşul de hârtii, să care apă, lapte, ziare etc.
G 118 Îndeplineşte sarcini de rutină, mai complicate, fără supraveghere, de ex.: să lustruiâscă
ghetele, să spele vasele.

OCUPAŢIA
Dexteritatea (mişcări fine ale degetelor)
A 15 Poată înşira mărgele mari pe aţă
A 16 Poate deşuruba un capac cu o mişcare de răsucire din pumn, poate învârti un buton de
uşă
B 32 Poate tăia hârtie cu foarfecele
C 48 Poate să folosească constructiv plastilina, cuburi etc.
C 49 Poate decupa imagini, deşi nu foarte precis
D 66 Poate depăna chiar corect aţă pe mosor
D 67 Poate construi structuri elaborate cu materiale adecvate (cărămizi, elemente de
construcţie)
E 88 Poate tăia pânză cu foarfecele
F 106 Poate aranja cu acurateţe în teanc hârtii, cărţi de joc etc.
G 119 Poate tăia foarte precis după contururi date

Agilitatea (control motor în mare)
A 17 Poate lovi mingea cu piciorul, fără să rateze
B 33 Poate sări cu amândouă picioarele
C 50 Poate sta 10 secunde pe vârfuri
D 68 Poate sălta cu amândouă picioarele
E 89 Băieţii pot folosi corect ciocanul, fetele încep să coasă
E 90 Poate să arunce mingea şi să nimerească ţinta la cca. 1,5 metri
E 91 Cu siguranţă de sine, fără să fie în pericol de accidente. "Se dă huţa" în scrânciob, se
balansează m balansoar, îşi dă drumul pe topogan
F 107 Foloseşte ustensilele, uneltele de grădinărit, de bucătărie
F 108 Se poate balansa, ridica pe vârfurile degetelor în timp ce se apleacă înainte
G 108 Se poate balansa, ridica pe vârfuri, încrucişând picioarele

ÎNREGISTRAREA PERSONALITĂŢII

Acest formular de înregistrare rezumă într-o formă grafică comodă diferitele aspecte ale
personalităţii. S-au dat la scara anterioară câteva indicaţii despre cum trebuie tratat fiecare aspect al
personalităţii pe acest sistem cu patru puncte, dar aceste îndrumări nu trebuie urmate foarte strict. Adesea
este chiar imposibil să se prindă corespondentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e de preferat
să se folosească o scară de patru puncte, unde punctul l reprezintă comportamentul "normal" sau cel social
cel mai dorit, iar punctul IV comportamentul care face adaptarea socială cea mai dificilă. Nu este necesar să
se puncteze numai cele patru puncte, ci sunt bune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau o
altă poziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trebuie să fie corectate pentru a obţine un grafic
indicând gradul de adaptare la exigenţele comunităţii.

I II III IV

Temperamentul 154
I. Totdeauna sau aproape totdeauna este supărat, mânios
II. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai mare parte a timpului îşi reţine
mânia
III. iritabil şi prost dispus

IV. Frecvente izbucniri de mânie

Docilitatea
I. Doreşte să mulţumească pe cei din jur şi este de cele mai multe ori
binevoitor
II. Aproape întotdeauna este serviabil şi 1 cooperant
III. Frecvent este necooperant, nu poate fi antrenat
IV. Refuză activ să coopereze, devine agresiv şi destructiv

Reacţia la corecţie
I. Reacţionează rezonabil şi încearcă să se corecteze
II. Devine anxios şi/sau ţipă
III. Se supără şi lasă să se vadă aceasta; sfidează, se închide în tăcere,
grosolan, strigă, este violent
Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toată lumea şi răspunde repede
II. Răspunde cu oarecare ezitare, este ataşat numai de puţine persoane.
III. Este închis în sine, dar este "accesibil"
IV. Solitar, trăieşte în lumea lui

Atitudinea faţă de adulţi
(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate
I.într-adevăr util şi îndatoritor
II. De cele mai multe ori comportament satisfăcător deşi uneori este
brutal, provocator etc.
III. Nesigur şi reacţii imprevizibile, rar comportament iresponsabil
IV. Sfidător, provocator, se place numai pe sine

Maturitatea emoţională
I. Deschis şi prietenos, dar nu cere să fie în relaţie cu ceilalţi
II. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi
III. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie
IV. Evită relaţii afectuoase (chiar când le doreşte)

Atitudinea celorlalţi copii faţă de el
I. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.
II. Acceptat de ceilalţi, care în general sunt prietenoşi cu el.
III. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă
IV. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii

Cinstea
I. Poate fi crezut că spune adevărul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult lasă frâu liber imaginaţiei decât minte
IV. Frecvent spune minciuni în mod conştient

Onestitatea
I. Cinstit şi respectă proprietatea altuia
II. "Se serveşte" din lucrurile altora şi "uită" să le dea înapoi
III. Ocazional "şterpeleşte"
IV. Este "lung de mână"

Aplicaţia
I. Activ, se străduieşte cu rost, este dornic de lucru
II. Doreşte să activeze, dar trebuie împins în permanenţă

155

III. Nu poate să persiste în activitate, neliniştit, hiperactiv
IV. Inactiv, încet, aproape imobil, neeficient, neajutorat.
Folosirea limbajului
I. Conversează cu uşurinţă, comentează cu colegii (chiar dacă are un
handicap de vorbire).
II. Răspunde la întrebări şi de bună voie dă informaţii când i se cer
III. Cu colegii vorbeşte monosilabic, nu vorbeşte cu "autoritate"
IV. Cu greu are o activitate verbală.

P.A.C. l este precedat de P (Primary P.A.C. şi urmat de P.A.C. II).
Criteriile de cotare sunt conţinute în manualul P.A.C.
Evaluarea progresului individual al copilului de-a lungul anilor se poate face folosind P.E.I. I
(indexul de evaluare a progresului)

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale

Instituţia unde se face educaţia________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Numele _______________________________Data naşterii_________________________________

Adresa ___________________________________________________________________________

Data evaluării___________________________Făcută de __________________________________

_________________________________________________________________________________

Scopul: P.A.C. oferă o imagine vizuală a progresului în cele 4 arii pincipale ale dezvoltării sociale:
Autoservire, Comunicare, Socializare şi Ocupaţie. Precizările referitoare la performanţele importante şi
comportament sunt înregistrate în PAC, astfel achiziţiile şi deficienţele sunt notate cu precizie. Diagrama
permite nu numai o înregistrare vizuală a nivelului actual ci în acelaşi timp indică succesele şi lipsurile de la
nivelele de eficienţă propuse. Această diagramă trebuie comparată cu testările anterioare. Retestările arată
dacă terapia ocupaţională şi antrenamentul au fost eficace.

Construcţia: Este imposibil să se testeze toate performanţele speciale ale individului şi acele
performanţe conţinute în PAC II. Sunt astfel numai "eşantioane" ale comportamentului în ariile specificate şi
au fost grupate în trei niveluri de dificultate. Ele corespund în mare la nivelul unei eficiente sociale asociată
cu capacitatea de a activa:

H - într-un mediu casnic / şcolar cu o eficienţă limitată;
I - într-o situaţie de muncă ocrotită;
K - într-o situaţie de muncă obişnuită în colectivitate deschisă.
Înregistrarea: în general vorbind, trebuie să dăm credit dacă individul în acest sistem de educaţie a
fost observat îndeplinind performanţa. Pentru unii itemi nu e realizabil practic să observi performanţa
respectivă şi nici să întrebi pe altul. Atunci, trebuie chestionat chiar educatul. Aceasta este permis pentru
itemi notaţi cu Q. Dar răspunsul celui educat poate reflecta numai cunoaşterea dar nu şi practicarea în
prezent, această procedură fiind mai puţin sigură decât observaţia.
Totuşi, dacă informaţia vine de la cel educat, ea poate fi indicată prin încercuirea lui Q.
Umbriţi intens pe diagramă toate ariile care reprezintă “competenţa sau cunoaşterea".
Performanţele care nu au fost încă dobândite trebuie să fie uşor umbrite şi astfel se vor indica ariile care
necesită educare şi antrenament. Indicii care nu au fost testaţi trebuie lăsaţi în alb. Testările trebuie repetate
regulat la 6 luni.
Remarcă generală: P.A.C. II se aplică în principal la ultimele stadii ale dezvoltării sociale, iar P AC.

156

I sau P.A.C.II. trebuie folosite pentru testarea stadiilor elementare. Educaţii sunt în mod frecvent capabili să
funcţioneze social la un nivel mult mai înalt decât s-ar părea după performanţele lor intelectuale. Vârsta,
personalitatea, educaţia şi antrenamentul contribuie în mod important la eficienţa socială, sporind şi cele trei
niveluri II. I.K. nu trebuie să corespundă neapărat nivelului QI (coeficient de inteligenţă). Competenţa în
performanţe sociale şi în comportament înregistrate în P.A.C. II nu indică în mod adecvat funcţionarea
socială generală. Totuşi, îl va ajuta pe educat să se adapteze mai bine şi mai suplu la cererile comunităţii,
dacă el şi-a dobândit o competenţă mulţumitoare în performanţele sociale.

Această evaluare reprezintă primul pas vital către un program de remediere individualizat, care este
bazat pe diagnosticul debilităţii specifice. Deoarece P.A.C. II arată capacităţile nedezvoltate care cer o
atenţie specială, evaluarea oferă, de asemenea, un program de învăţare organizat pe itemi, pentru acţiunile
viitoare.

AUTOSERVIREA

Obiceiuri la masă

H1 Foloseşte furculiţa şi cuţitul corect şi fără dificultate

H2 Foloseşte cuţitul pentru a curăţa fructe sau a tăia pâine

I 41 Se îngrijeşte singur de el la masă, de ex.: se serveşte singur, fără dificultate

I 42 Toarnă lichide (ceai, cafea, lapte)

K 81 Comportarea la masă este deplin acceptabilă

K 82 Q Se comportă adecvat când este singur într-un restaurant sau cafe-bar cu

autoservire

Curăţirea

H3 Îşi piaptănă şi îşi perie părul şi se preocupă să arate rezonabil

H4 Se ţine curat, în mod acceptabil, îşi perie dinţii şi se spală aşa cum trebuie, fără să i se

aducă aminte sau să fie ajutat

I 43 Îşi taie singur unghiile (la mâini şi picioare), regulat, fără ajutor, ştie să manevreze

pila de unghii

I 44 Se bărbiereşte singur (bărbat) sau se ocupă singură şi corect de igiena intimă (femeie)

K 83 Q Se duce din iniţiativă proprie la frizer pentru tăiatul părului, spălat etc.

K 84 Q Se îmbăiază singur, regulat şi corect, fără să fie ajutat

Îngrijirea hainelor

H5 Are grijă de hainele lui, îşi curăţă ghetele regulat îşi înoadă cravata, înoadă

şireturile la ghete, panglici, şorţul la spate

H6 Poate alege singur, corect, îmbrăcămintea în raport cu anotimpul

I 45 Poate să-i fie încredinţată sarcina, fără supraveghere, de a-şi schimba lenjeria la timp

K 85 Q Duce ghetele la reparat

K 86 Q Foloseşte spălătoria sau poate să-şi spele lucrurile singur

Mobilitatea

H7 Q Foloseşte transporturile publice pentru o excursie foarte scurtă

H8 Q Se duce să facă comisioane, recunoaşte şi se orientează după semnele de circulaţie

I 47 Q Foloseşte transporturile publice pentru excursii mai lungi, cunoscute

I 48 Q Poate să găsească drumul din 6 lucruri diferite în vecinătate, de ex.: poştă, magazin,

brutărie etc.

K 87 Q Foloseşte transportul public pentru drumuri necunoscute

K 88 Q Capabil să se preocupe de amănuntele unei excursii plănuite, de ex.: orarul

trenurilor, autobuzelor, hartă rutieră

Sănătatea Este suficient de atent cu unelte, maşini, spărturi de sticlă etc., pentru a preveni răniri
H9 Q Ştie cum să se comporte la răniri simple, de ex.: arsuri, tăieturi
H 10
157

I 49 Se ocupă de sănătatea personală, de ex.: îşi schimbă hainele ude pentru a preveni
răceala
Q Ştie cum se obţine o asistenţă de spital
I 50 Q Ştie cum şi unde să obţină ajutorul unui doctor, dentist etc.
K 89 QŞtie că medicamentele simple pot fi obţinute de la farmacie, ştie să le găsească pe
K 90
cele apropiate.

Limbajul COMUNICAREA
H 11
zilnice Relatează evenimente simple într-un mod comprehensibil, de ex.: despre activităţile
H 12
I 51 Q Răspunde la telefon şi dă răspunsuri potrivite
I 52 Îşi reaminteşte şi transmite mesaje simple după cca. 10 minute
K 91 Înţelege noţiunile: zilnic, scurt, punctual, regulat, frecvent
K 92 Q Foloseşte telefoane publice
Q Se interesează la operator de anumite numere de telefon

Moneda Schimbă în mărunţiş banknote
H 13 Adiţionează monede şi le denumeşte câte sunt necesare pentru a obţine acea
H 14
bancnotă Schimbă mărunţiş, dă rest la o bancnotă oarecare
I 53 Adiţionează monede până la anumite sume
I 54 Face adunări cu sume mici, de ex.: bilete de autobuz, preţul unei mese în autoservire
K 93
etc. Adiţionează sume care se referă la zeci şi sute de lei
K9

Timpul şi măsurile

H 15 Asociază timpul la ceas cu diferite acţiuni şi evenimente

H 16 Ştie să spună timpul după ceas şi evenimentele uzuale, de ex.: este 9,15; este 9 şi un

sfert

I 55 Notează timpul după dictare

I 56 Înţelege intervalele de timp, de ex.: între 3,30 şi 4,30

K 95 Capabil să arate corect timpul calculat cu o oră sau două înainte, sau după ora indicată

K 96 Este capabil să folosească o riglă de măsurat, un centimetru de croitorie etc. şi să

înţeleagă conceptele 1/2; 1/4.

Scrisul Îşi poate scrie semnătura într-un mod acceptabil
H 17 Scrie corect adresa pe un plic
J 18 Scrie scrisori scurte de mulţumire, ştie să scrie adresantul
I 57 După dictare, scrie sume conţinând zeci şi sute
I 58 Completează destul de bine punctele principale dintr-un formular
K 97 Dacă i se arată un preţ scris, ştie să arate banii cu care se plăteşte.
K 98

Citeşte
H 19 Citeşte şi se conformă unor instrucţiuni simple scrise (de ex.: referitor la vehicule
publice), aceasta pe lângă faptul că posedă un vocabular limitat
H 20 Vizual, citeşte şi interpretează tipărituri simple, ca de ex.: programe de radio şi TV,
meniu etc.
I 59 Q Citeşte cărţi pentru copii de cea. 9 ani
I 60 Înţelege ici şi colo informaţii din ziare, reviste, ilustrate etc.
K 99 Q Citeşte cărţi care cer o capacitate de citire avansată, de ex.: romane.
K 100 Q Foloseşte capacitatea de a citi pentru a obţine informaţii, de ex.: cataloage de
magazine, anunţuri de locuri de muncă etc.

158

SOCIALIZAREA
Cumpărături
H 21 Q Face mici cumpărături în magazine cu autoservire
H 22 Q Cumpără alimente de la magazine de legume, brutării etc.
I 61 Q îşi cumpără articole de îmbrăcăminte mici pentru sine din autoservire
K 101 Q îşi cumpără singur hainele şi îşi cunoaşte măsurile personale (gâtul, talia, numărul
la pantofi etc.)
K 102 Q Ştie să se descurce pentru reparaţii minore (ghete, ceas, radio etc.)

Comportarea în societate

H 23 Este prietenos şi binevoitor, foloseşte în mod natural: vă rog, vă mulţumesc

H 24 Respectă drepturile şi proprietatea altora (nu este dezinteresat)

I 63 Este politicos (bună dimineaţa, bună ziua), bate la uşi, se scuză etc.

I 64 "Oferă" câte un lucru, recunoaşte necesitatea ordinului (nu numai la modul pasiv)

K 103 Atitudinile sunt apreciate, acceptabile de către supraveghetori, de cei mai mari etc..

K 104 În general, cooperează cu alţii, trăieşte şi lucrează fără multe fricţiuni.

Ajutorul acasă
H 25 Îndeplineşte sarcini de rutină, de ex.: spală vase, curăţă masa etc.
H 26 Are grijă de lucrurile personale, aranjează şi curăţă singur camera sa sau colţul său
I 65 Q Prepară ouă, roşii, sardele sau brânză pe pâine
I 66 Q Se poartă adecvat cu copiii mici, cu animalele preferate
K 105 Q Prepară singur micul dejun şi aranjează masa
K 106 Q Găteşte un fel de mâncare (poate folosi conserve sau hrană congelată).

Manipulări financiare

H 27 Q Ştie ce timbre sunt necesare pentru o scrisoare obişnuită, ştie să le cumpere, scoate

de la poştă un mandat poştal.

H 28 Q Foloseşte frecvent serviciile oficiului poştal sau al CEC-ului

I 67 Q Economiseşte cu un anumit scop

I 68 Q Poate să precizeze mai multe capitole ale unui buget personal

K 107 Q Înţelege scopul impozitelor pe salariu

K 108 Q Cunoaşte procedurile referitoare la certificatele medicale şi ajutor de boală.

Comportarea publică

H 29 Q Cere informaţii de la un poliţist sau de la un trecător şi se orientează după direcţiile

indicate

H 30 Q Se interesează verbal de mărfuri în magazine, de cele mai multe ori fără să le indice

cu degetul

I 69 Q Cere informaţii în locuri nefamiliare, de la persoana necunoscute

I 70 Q Se duce la cafe-bar sau baruri automate

K 109 Q Se poate angaja în situaţii neobişnuite, ca a merge la policlinică, a fi chestionat

oficial etc.

K 110 Q Poate obţine formulare şi autorizaţii, de ex,: formulare pentru ajutor social

etc.

OCUPAŢIA

Activităţi manuale

H 31 Dexteritatea manuală este destul de bună; de ex.: poate tăia precis cu fierăstrăul

H 32 Face diferite reparaţii simple; de ex.: este capabil să folosească clei şi pastă de lipit

I 71 Execută independent anumite munci simple; de ex,: sapă

I 72 Execută independent munci ceva mai complicate; de ex.: plantarea unor bulbi

K 111 Execută munci simple: coase, îmbină piese simple, manevrează maşini simple

K 112 Se ocupă în mod regulat cu anumite ocupaţii: distribuie ziare, ajută un comerciant

ambulant etc.

159

Ocupaţii distractive
H 33 Q Joacă jocuri de cooperare în grup, de ex.: fotbal etc.
H 34 Q Joacă jocuri de cărţi simple
I 73 Q Are un interes susţinut pentru dans
I 74 Q Singur îşi organizează distracţiile adecvat, la un nivel simplu, de ex.: să vadă
emisiuni TV, să joace fotbal
K 113 Q Este membru activ al unui grup, echipă sau altă organizare
K 114 Q Are anumite ocupaţii preferate, de ex.: să colecţioneze, să împletească, să
pescuiască, să asculte muzică.
Locul de muncă - Notaţi în fiecare subsecţiune numai constatarea care reprezintă cel mai înalt nivel
de performanţă. Umbriţi intens pe diagramă cel mai înalt nivel şi toate nivelurile care îl preced în aceeaşi
subsecţiune.
Aplicaţie
H 35 Lucrează bine, dar numai cu supraveghere constantă
I 76 Face un lucru îngrijit şi necesită puţină stimulare
K 116 Lucrează îngrijit şi face greşeli puţine

Viteza şi randamentul
H 37 Lucrează încet,, folosind mai mult timp decât necesarul, trebuie să fie admonestat
I 77 Lucrează ordonat, cu viteză rezonabilă, fără să fie nevoie de multă încurajare
K 117 Lucrează chiar repede, fără a pierde timp, fără să necesite supraveghere

Exactitatea Înţelege că a greşit şi se opreşte, dar nu lucrează mai departe
H 38 În general, îşi dă seama de greşeli şi cere sfaturi
I 78 Observă repede greşelile făcute şi le corectează dacă poate.
K 118

Respectarea timpului
H 39 În general punctual, dar trebuie să i se amintească mereu
I 79 În general este la timp şi necesită în această privinţă puţină supraveghere
K 119 Întotdeauna punctual, nu necesită supravghere

Grija faţă de unelte şi materiale
H 40 Are grijă de unelte şi materiale, dar trebuie să i se reamintească frecvent
I 80 Risipeşte puţin sau deloc, necesită numai puţină supraveghere
K 120 Este atent şi economiseşte din proprie iniţiativă.

Înregistrarea personalităţii

Acest formular de înregistrare rezumă într-o formă grafică, comodă, diferitele aspecte ale
personalităţii. S-au dat la scara anterioară, câteva indicaţii despre cum trebuie testat fiecare aspect al
personalităţii pe acest sistem de 4 puncte, dar aceste îndrumări nu trebuie urmate foarte strict. Adesea, este
chiar imposibil să se prindă comportamentul sau atitudinile în descrieri precise şi de aceea e ar preferat să se
folosească o scară cu patru puncte, unde punctu! i reprezintă comportamentul "normal" sau cel social cel mai
dorit, ia; punctul IV comportamentul care face adaptarea socială cea ms.i dificilă. Nu este necesar să se
puncteze numai cele patru puncte, c sunt bune şi marcajele la jumătatea distanţei dintre două puncte sau c
altă poziţie intermediară. Datele reprezentând aprecierile trebuie să fie corectate pentru a obţine un grafic
indicând gradul de adaptare la exigenţele comunităţii.

I II III IV

Temperamentul 160
I. Totdeauna sau aproape totdeauna este supărat, mânios
II. Oscilaţii de dispoziţie, dar cea mai mare parte a timpului îşi reţine
mânia

III. iritabil şi prost dispus
IV. Frecvente izbucniri de mânie

Docilitatea
I. Doreşte să mulţumească pe cei din jur şi este de cele mai multe ori
binevoitor
II. Aproape întotdeauna este serviabil şi 1 cooperant
III. Frecvent este necooperant, nu poate fi antrenat
IV. Refuză activ să coopereze, devine agresiv şi destructiv

Reacţia la corecţie
I. Reacţionează rezonabil şi încearcă să se corecteze
II. Devine anxios şi/sau ţipă
III. Se supără şi lasă să se vadă aceasta; sfidează, se închide în tăcere,
grosolan, strigă, este violent
Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toată lumea şi răspunde repede
II. Răspunde cu oarecare ezitare, este ataşat numai de puţine persoane.
III. Este închis în sine, dar este "accesibil"
IV. Solitar, trăieşte în lumea lui

Atitudinea faţă de adulţi
(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritate
I.într-adevăr util şi îndatoritor
II. De cele mai multe ori comportament satisfăcător deşi uneori este
brutal, provocator etc.
III. Nesigur şi reacţii imprevizibile, rar comportament iresponsabil
IV. Sfidător, provocator, se place numai pe sine

Maturitatea emoţională
I. Deschis şi prietenos, dar nu cere să fie în relaţie cu ceilalţi
II. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi
III. Mofturos, gelos, oscilaţii mari de dispoziţie
IV. Evită relaţii afectuoase (chiar când le doreşte)

Atitudinea celorlalţi copii faţă de el
I. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.
II. Acceptat de ceilalţi, care în general sunt prietenoşi cu el.
III. Ceilalţi îl iau prea puţin sau deloc în seamă
IV. Neplăcut şi respins de cei mai mulţi copii

Cinstea
I. Poate fi crezut că spune adevărul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult lasă frâu liber imaginaţiei decât minte
IV. Frecvent spune minciuni în mod conştient

Onestitatea
I. Cinstit şi respectă proprietatea altuia
II. "Se serveşte" din lucrurile altora şi "uită" să le dea înapoi
III. Ocazional "şterpeleşte"
IV. Este "lung de mână"

Aplicaţia
I. Activ, se străduieşte cu rost, este dornic de lucru

161

II. Doreşte să activeze, dar trebuie împins în permanenţă
III. Nu poate să persiste în activitate, neliniştit, hiperactiv
IV. Inactiv, încet, aproape imobil, neeficient, neajutorat.

Folosirea limbajului
I. Conversează cu uşurinţă, comentează cu colegii (chiar dacă are un
handicap de vorbire).
II. Răspunde la întrebări şi de bună voie dă informaţii când i se cer
III. Cu colegii vorbeşte monosilabic, nu vorbeşte cu "autoritate"
IV. Cu greu are o activitate verbală.

P.A.C. II este precedat de P (Primary) P.A.C. şi de P.A.C. I
Criteriile de cotare sunt constituite în manualul P.A.C.
Evaluarea progresului individual al copilului de-a lungul anilor se face folosind P.E.I. l (Indexul de
evaluare al progresului).

2. SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Numele şi prenumele .................................................................................................................
Data naşterii........................................... Sexul...........................................................................
Identificare specială....................................................................................................................
Numele persoanei care completează scala...................................................................................
Data completării ...........................................................................................................................
Sursa de informare şi relaţia cu persoana evaluată………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Informaţii suplimentare…………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………

Instrucţiuni:
Această scală constă dintr-un număr de afirmaţii care descriu moduri în care oamenii acţionează în
diferite situaţii. Există mai multe feluri de aplicare a scalei; acestea, împreună cu instrucţiunile detaliate de
notare şi interpretare, sunt incluse în manualul care însoţeşte scala.

Instrucţiuni pentru partea I

Există două tipuri de itemi în prima parte a scalei. În cazul primului vi se cere să alegeţi numai

UNUL din cele câteva răspunsuri posibile. De exemplu:

2 Masa în public (încercuiţi numai un răspuns)

comandă mese complete în restaurante 3

comandă mese simple, precum hamburgheri 22

comandă băuturi răcoritoare 1

nu face comenzi 0

Se poate observa că aceste afirmaţii sunt aşezate în ordinea dificultăţilor: 3,2,1,0.

Încercuiţi afirmaţia care descrie cel mai bine dificila sarcină pe care o poate îndeplini persoana în

mod obişnuit, în acest exemplu, persoana observată poate comanda mese simple, dar nu poate comanda

mese complete. Prin urmare cifra 2 este încercuită. La notare se scrie cifra 2 în cercul din dreapta.

În cazul celui de-al doilea tip de itemi, se cere să se bifeze TOATE afirmaţiile care se aplică

persoanei evaluate. La notare, numărul de comportamente bifate este scăzut din numărul total de

comportamente, iar rezultatul este scris în cercul din dreapta. Majoritatea itemilor, totuşi, nu necesită această

scădere; în locul ei se notează direct numărul bifat.

Afirmaţia Nimic din toate acestea este inclusă numai în scopuri administrative şi nu trebuie

162

numerotată în această scală (notare).
Unii itemi pot avea drept subiect comportamente care sunt în mod clar împotriva regulilor locale sau

comportamente care pur şi simplu, nu pot apărea, deoarece nu există posibilitatea (ex.: o masă ia restaurant
este imposibilă pentru o persoană imobilizată ia pat). In aceste cazuri, trebuie totuşi realizată notarea. Daţi
credit persoanei evaluate pentru comportamentul respectiv, dacă sunteţi absolut sigur că îl poate îndeplini
fără vreo pregătire suplimentară, dacă i se oferă posibilitatea.

Scrieţi IR (împotriva regulilor) sau NAP (Nu are posibilitatea) alături de notarea făcută în aceste
cazuri. Aceste notaţii nu vor afecta notarea acelui item, dar vor contribui la înţelegerea şi interpretarea
mediului şi comportamentului de adaptare ale persoanei evaluate.

Vă rugăm să respectaţi următoarele reguli în completarea scalei:
1. La itemii în care se specifică "cu sprijin " sau "cu ajutor" pentru îndeplinirea sarcinii, aceste
specificaţii se referă la un ajutor fizic direct;
2. Daţi-i persoanei credit pentru un item chiar dacă are nevoie de încurajări sau sugestii verbale
pentru a îndeplini sarcina, cu excepţia itemilor în care se specifică clar "fără încurajară sau "Fără a i se
reamintr;
Această scală este elaborată pentru folosinţa generală. Prin urmare, unii itemi pot fi inadecvati
specificului evaluării. Dar vă rugăm să încercaţi completarea tuturor itemilor.

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

PARTEA l

I. Autonomia

A. MASA

l. Folosirea instrumentelor de mâncare (încercuiţi numai un răspuns)

Foloseşte cuţitul şî furculiţa corect şi ordonat 6

Foloseşte cuţitul pentru a tăia şi unge pe pâine 5

Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa foarte bine 4

Se hrăneşte cu lingura şi furculiţa vărsând mâncare în jur 3

Se hrăneşte cu lingura bine 2

Se hrăneşte cu lingura vărsând mâncare în jur 1

Se hrăneşte cu degetele sau trebuie să fie hrănit 0

2. Masa în locuri publice (încercuiţi numai un răspuns) 3
Comandă mese complete în restaurările 2
Comandă mese simple (hamburgheri, hot dogs) 1
Comandă băuturi răcoritoare la chioşc 0
Nu comandă nimic în locuri publice

3. Băutul 3
Bea fără să verse, ţinând paharul într-o mână 2
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, curat, ordonat 1
Bea din ceaşcă sau pahar, neajutat, dar vărsând destul de mult 0
Nu bea din ceaşcă sau pahar decât ajutat

4. Maniere la masă (verificaţi toate afirmaţiile care sunt aplicabile)

Înghite mâncarea fără să o mestece ___________

Mestecă mâncarea cu gura deschisă ___________

Îi cade mâncare pe masă sau podea ___________

Foloseşte incorect şerveţelele sau nu le foloseşte deloc ___________

Vorbeşte cu gura plină la mâncare din farfuria altora ___________

Mănâncă prea repede sau prea încet ___________

Se joacă cu degetele în mâncare ___________

Nici una din afirmaţiile anterioare ___________

163

8 numere verificate; nu se aplică dacă copilul trebuie ţinut în pat sau/şi are numai mâncare lichidă;
dacă se confirmă, introduceţi un 0 în cercul din dreapta.

A. MASA se adună 1-4

B. FOLOSIREA TOALETEI 4
5. Instruirea pentru toaletă 3
Nu are niciodată accidente la toaletă 2
Nu are niciodată accidente la toaletă pe timpul zilei 1
Ocazional are accidente la toaletă pe timpul zilei 0
Frecvent are accidente la toaletă pe timpul zilei
Nu este deloc instruit pentru toaletă

6. Participarea la folosirea toaletei _______________
Îşi dă pantalonii jos la toaletă fără să fie ajutat _______________
Stă pe scaunul de la toaletă fără să fie ajutat _______________
Foloseşte hârtia igienică adecvat _______________
Trage apa la toaletă după folosirea ei _______________
Se îmbracă fără să fie ajutat _______________
Îşi spală mâinile fără să fie ajutat

B. FOLOSIREA TOALETEI se adună 5-6

C. CURĂŢENIA ________________
7. Spălatul mâinilor şi a feţei ________________
Îşi spală mâinile cu săpun ________________
Îşi spală faţa cu săpun ________________
Îşispală mâinile şi faţa cu săpun ________________
Îşişterge mâinile şi faţa
Nici una din afirmaţiile de mai sus

8. Baia (încercuiţi un singur răspuns) 6
Pregăteşte singur şi duce la bun sfârşit baia, fără să fie ajutat
Se spală şi se şterge complet, fără să fie ajutat sau să i se 5

sugereze prin cuvinte 4
Se spală şi se şterge singur, rezonabil de bine, fără să fie ajutat 3
2
prin sugestii 1
Se spală şi se şterge singur, fiind ajutat 0
Încearcă să se săpunească şi să se spele singur
Cooperează când este spălat şi şters de alte personae
Nu face nici o încercare să se spele sau să se şteargă singur

9. Igiena personală (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Are un miros puternic sub braţ ________________

Nu îşi schimbă singur lenjeria de corp în mod regulat ________________

Pielea este deseori murdară dacă nu este ajutat să se menţină curat __________

Nu îşi păstrează curăţenia nasului singur ________________

Nici una din afirmaţiile de mai sus ________________

4 numere verificate; nu este cazul când este complet dependent de alte persoane; dacă da, introduceţi
0 în cercul din dreapta

10. Spălatul dinţilor (încercuiţi numai un răspuns) 5
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii cu mişcări pe verticală 4
Aplică pasta de dinţi şi îşi perie dinţii

164

Îşi perie dinţii fiind ajutat, dar nu poate aplica pasta de dinţi 3
Îşi perie dinţii fiind sub supraveghere 2
Cooperează când i se perie dinţii 1
Nu face nici o încercare pentru a-şi peria dinţii 0

11. Menstruaţie (încercuiţi numai un răspuns; pentru sexul masculin încercuiţi "Nu are

menstruaţie")

Nu are menstruaţie 6

Are grijă de tot ce e necesar pentru menstruaţie, fără

a fi ajutat sau a i se reaminti 5

Se îngrijeşte destul de bine în timpul menstruaţiei 4

Ajută la schimbarea pansamentelor în timpul menstruaţie 3

Indică atunci când pansamentele trebuie schimbate

în timpul menstruaţie 2

Indică începutul menstruaţie 1

Nu doreşte să se îngrijească sau caută ajutor în timpul menstruaţie 0

C. CURĂŢENIA se adună 7-11

D. PREZENTAREA GENERALĂ

12. Postura (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Gura atârnă deschisă ________________

Capul atârnă în jos ________________

Burta iese în evidenţă datorită posturii ________________

Umerii sunt aplecaţi în faţă şi spatele îndoit ________________

Merge cu degetele în interior sau în exterior ________________

Merge cu picioarele foarte depărtate ________________

Este nesigur, îşi târăşte sau se spijină pe picioare când merge________________

Merge în vârful picioarelor _________________

Nici una din afirmaţiile de mai sus _________________

8 numere verificate; nu este cazul când trebuie să stea în pat sau ambulatoriu; dacă DA, introduceţi
un 0 în cercul din dreapta

13. Îmbrăcatul (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Hainele nu vin cum trebuie, dacă nu este ajutat __________________

Poartă haine rupte sau mototolite, dacă nu i se atrage atenţia__________________

Poartă din nou hainele murdare, dacă nu i se atrage atenţia __________________

Nu ştie diferenţa dintre pantofi de lucru şi cei buni __________________

Nu alege haine diferite pentru evenimente oficiale şi neoficiale________________

Nu poartă haine diferite pentru condiţii de vreme diferite __________________

Nici una din afirmaţiile de mai sus __________________

5 numere verificate; nu este cazul când persoana este complet dependentă de alte persoane; dacă se
confirmă, introduceţi un 0 în cercul din dreapta.

D. PREZENTAREA GENERALĂ se adună 12-13

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE

14. Grija pentru îmbrăcăminte (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Îşi şterge şi îşi lustruieşte pantofii când este necesar ___________________

Îşi pune hainele în sertar sau dulap în ordine ___________________

165

Dă hainele la spălat fără să i se reamintească ___________________
Nici una din afirmaţiile de mai sus ___________________

E. GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE se introduce 14

F. ÎMBRĂCATUL ŞI DEZBRĂCATUL 4
15. Îmbrăcatul(încercuiţi un singur răspuns) 3
Se îmbracă singur şi complet
Se îmbracă singur şi complet cu ajutorul sugerărilor verbale 2
Se îmbracă singur prin tragerea sau punerea tuturor hainelor,
1
cu ajutorul sugerărilor verbale şi ajutor pentru a lega sau 0
prinde ceva (nasturi, capse, fermoar)
Cooperează când este îmbrăcat, prin introducerea braţelor
şi picioarelor
Trebuie îmbrăcat complet de altcineva

16. Dezbrăcatul la momente adecvate (încercuiţi un singur răspuns) 5
Se dezbracă singur, complet 4
Se dezbracă singur complet cu ajutorul îndemnurilor verbale
Se dezbracă singur prin desfacerea hainelor (fermoar, nasturi, capse) 3

fiind ajutat şi trăgând sau scoţându-le la auzul îndemnurilor verbale 2
Se dezbracă singur, fiind ajutat în desfacerea şi tragerea sau scoaterea 1
0
majorităţii hainelor
Cooperează când este dezbrăcat prin întinderea braţelor sau picioarelor
Este dezbrăcat complet de altcineva

17. Pantofii (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) _________________
Îşi pune pantofii corect, fără ajutor _________________
Îşi leagă şireturile fără ajutor _________________
Îşi desface şireturile fără ajutor _________________
Îşi scoate pantofii fără ajutor _________________
Nici una din afirmaţiile de mai sus

F. ÎMBRĂCATUL ŞI DEZBRĂCATUL se adună 15-17

G. CĂLĂTORII 3
18. Simţul direcţiei (încercuiţi un singur răspuns) 2
Merge la câteva blocuri distanţă de la spital sau şcoală 1
0
sau la câteva de acasă, fără să se piardă
Merge pe terenul din jurul spitalului, şcolii, casei fără se se piardă
Merge singur în jurul casei, şcolii, spitalului
Se pierde de câte ori părăseşte propria arie de locuit

19. Transportul public (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Merge singur cu trenul, autobuzul pe distanţe mari _________________

Merge cu taxiul singur _________________

Merge singur cu metroul sau autobuzul pe rute necunoscute _________________

Merge singur cu metroul sau autobuzul pe rute cunoscute _________________

G. CĂLĂTORII se adună 18-19

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE _________________
20. Telefonul (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) _________________
Foloseşte cartea de telefon
Foloseşte cartela pentru telefon

166

Face apeluri telefonice de la telefoane particulare _________________
Răspunde corect la telefon _________________
Preia mesaje telefonice _________________
Nici una din cele de mai sus _________________

21. Elemente de comportament autonom în diferite situaţii

Îşi pregăteşte singur patul seara _________________

Se culcă fără să fie ajutat _________________

Are un control obişnuit al apetitului, mănâncă moderat _________________

Ştie preţul timbrelor pentru scrisori, cumpără timbre de la poştă_____________

Se îngrijeşte de propria sănătate, îşi schimbă hainele când e ud______________

Ştie cum şi de unde poate obţine ajutorul unui doctor;

cunoaşte posibilităţile oferite de serviciile existente _________________

Nici una din cele de mai sus _________________

H. ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE 20 + 21

I. COMPORTAMENT AUTONOM se adună A-H

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ

A. DEZVOLTAREA SENZORIALĂ 3
(Abilităţi de funcţionare observabile) 2
22. Vederea (cu ochelari, dacă este cazul) 1
Nici o dificultate de vedere 0
Câteva probleme de vedere
Dificultate mare de vedere 3
Nu vede deloc 2
1
23. Auzul (cu proteză auditivă, dacă este cazul) 0
Nici o dificultate de auz
Câteva probleme de auz
Dificultate mare de auz
Nu aude deloc

A. DEZVOLTAREA SENZORIALĂ se adună 22-23

B. DEZVOLTAREA MOTORIE 5
24. Echilibrul corpului (încercuiţi un singur răspuns) 4
Stă pe vârful picioarelor zece secunde, dacă i se cere 3
Stă pe un picior 2 secunde, dacă i se cere 2
Stă în picioare fără sprijin 1
Stă în picioare cu sprijin 0
Stă în şezut fără sprijin
Nici una din cele de mai sus

25. Mersul şi alergatul (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Merge singur ___________________

Urcă şi coboară scările singur ___________________

Coboară scările prin alternarea picioarelor ___________________

Aleargă fără să cadă des ___________________

Sare, ţopăie, sare coarda ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

167

26. Controlul mâinilor (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Prinde o minge ___________________

Aruncă o minge cu mâna ___________________

Ridică ceşti şi pahare ___________________

Apucă cu degetul mare şi arătătorul ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

27. Funcţionarea membrelor (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Îşi foloseşte eficient braţul drept ___________________

Îşi foloseşte eficient braţul stâng ___________________

Îşifoloseşte eficient piciorul drept ___________________

Îşi foloseşte eficient piciorul stâng ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

B. DEZVOLTAREA MOTORIE se adună 24-27

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ___ _se adună A-B

III ACTIVITĂŢI ECONOMICE

A. MÂNUIREA BANILOR ŞI PLANIFICAREA BUGETULUI 4
28. Mânuirea banilor (încercuiţi un singur răspuns) 3
Foloseşte singur posibilităţile oferite de bănci 2
Schimbă banii corect, dar nu foloseşte posibilităţile bancare 1
Adună monezi, bancnote de diferite valori, până la o anumită sumă 0
Foloseşte banii, dar nu face schimbul
Nu foloseşte bani

29. Calcularea bugetului (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Economiseşte bani pentru anumite nevoi ___________________

Planifică banii pentru diferite nevoi ___________________

Cheltuieşte banii după ce şi-a făcut un plan ___________________

Îşi controlează propriile cheltuieli importante ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

A. MÂNUIREA BANILOR Şl BUGETUL se adună 28-29

B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI 4
30. Comisioane (încercuiţi un singur răspuns) 3
Merge la mai multe magazine şi alege diferite articole 2
Merge la un singur magazin şi alege un articol 1
Face comisioane de cumpărare de obiecte fără să aibă o notiţă 0
Face comisioane de cumpărare de obiecte cu notiţă
Nu poate fi trimis pentru comisioane 5
4
31. Achiziţionare (încercuiţi un singur răspuns) 3
Îşi cumpără singur toate hainele 2
Îşi cumpără singur accesoriile vestimentare 1
Face cumpărături fără ajutor
Face cumpărături fiind sub o uşoară supraveghere
Face cumpărături sub o supraveghere strictă

168

Nu face cumpărături 0
B. DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI
30-31

III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE se adună A-B

IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI 5
A. EXPRIMAREA 4
32. Scrisul (încercuiţi un singur răspuns) 3
Scrie cu litere mici şi uşor de înţeles 2
Scrie note sau mesaje scurte 1
Scrie 40 de cuvinte 0
Scrie 10 cuvinte
Scrie propriul nume
Nu poate scrie nici un cuvânt

33. Expresii non-verbale (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Afirmaţii cu mişcări ale capului pentru a exprima fericirea ___________________

Indică foamea ___________________

Indică ce doreşte, arătând cu degetul sau prin vocalize ___________________

Chicoteşte sau râde când e fericit ___________________

Exprimă plăcere sau furie prin vocalize ___________________

Este capabil să spună cel puţin câteva cuvinte (dacă se confirmă,

introduceţi 6, indiferent de celelalte puncte) ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

34. Articularea (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile; dacă nu vorbeşte, verificaţi ultima afirmaţie şi

introduceţi 0 în cerc)

Vorbitul este pe un ton jos, slab sau dificil de auzit ___________________

Vorbitul este încetinit, deliberat sau chinuit ___________________

Vorbitul este repezit, accelerat sau grăbit ___________________

Vorbeşte cu blocări, opriri sau alte întreruperi neregulate ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

4 numere verificate

35. Propoziţiile (încercuiţi un răspuns)

Uneori foloseşte propoziţii complexe, continuând cu "deoarece", "dar" etc. 3

Pune întrebări folosind cuvinte ca: de ce, cum ce etc. 2

Vorbeşte cu propoziţii simple 1

Foloseşte numai propoziţii stângace sau comunică non-verbal 0

36. Folosirea cuvintelor (încercuiţi un singur răspuns) 4
Descrie acţiunile din poze, imagini 3
Numeşte persoanele sau obiectele când descrie pozele 2
Numeşte obiecte cunoscute 1
Întreabă denumirea adecvată a unor lucruri 0
Este non-verbal sau aproape non-verbal

A. EXPRIMAREA se adună 32-36

B. COMPREHENSIUNEA
37. Cititul (încercuiţi un singur răspuns)

169

Citeşte cărţi pentru copii de 9 ani sau mai mari 5
Citeste cărţi pentru copii de 7 ani 4
Citeşte istorioare simple sau comice 3
Citeşte diferite semne ca: "Femei", "Bărbaţi", “Nu parcaţi!” etc. 2
Recunoaşte zece sau mai multe cuvinte prin privire 1
Recunoaşte mai puţin de zece cuvinte sau nici unul 0

38. Instrucţiuni complexe(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Înţelege instrucţiuni conţinând prepoziţii ca: pe, în,

în spate, sub etc ___________________

Înţelege instrucţiuni referitoare la ordinea în care lucrurile trebuie

făcute, de ex.: întâi faci asta, apoi asta ___________________

Înţelege instrucţiuni care necesită o decizie: "Dacă ..., faci asta,

dacă nu, faci... ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

B. COMPREHENSIUNEA se adună 37-38

C. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL ___________________
39. Conversatia(verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) ___________________
Foloseşte sintagme ca "vă rog","Mulţumesc"
Este sociabil şi vorbeşte în timpul meselor ___________________
Vorbeşte altor persoane despre sport, ___________________

familie, activităţi de grup etc.
Nici una din ceie de mai sus

40. Diferite aspecte ale limbajului social (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Se poate vorbi raţional cu el, ea ___________________

Răspunde evident când i se vorbeşte ___________________

Vorbeşte cu sensibilitate ___________________

Citeşte cărţi, ziare, reviste pentru amuzament ___________________

Repetă o povestioară cu puţină sau fără nici o dificultate ___________________

Completează cfestul de bine un formurar de angajare ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

A. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL 39-40

IV DEZVOLTAREA LIMBAJULUI se adună A-C

V. NUMERE Şi TIMP

41. Numere (încercuiţi un singur răspuns) 5
Face adunări şi scăderi simple 4
Numără zece sau mai multe obiecte 3
Numără mecanic până la zece 2
Numără două obiecte prin 1, 2 1
Face diferenţa între "un", "mai multe" sau "o mulţime" 0
Nu înţelege deloc numerele

42. Timpul (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Spune timpul corect, cu minute, după ceasul de mână

sau cel deşteptător ___________________

Înţelege intervalele de timp, de ex.: între 3:30 şi 4:30 ___________________

170

Înţelege echivalentul de timp, de ex.: 9:15 şi10 fără 45 ___________________
Asociază diferite acţiuni şi evenimente cu timpul arătat de ceas________________

43. Conceptul de timp (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Numeşte zilele săptămânii ___________________

Se referă corect la dimineaţă şi după amiaza ___________________

Înţelege diferenţa între zi-săptămână-minut-oră, lună-an___________________

Nici un din cele de mai sus ___________________

V. NUMERE Şl TIMP se adună 41-43

VI ACTIVITĂŢI DOMESTICE

A. CURĂŢENIA

44. Curăţenia camerei (încercuiţi un singur răspuns) 2
Curăţă camera bine (mătură, şterge praful, face ordine) 1
Curăţă camera dar nu în întregime 0
Nu face curăţenie deloc în cameră

45. Spălătoria (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) ___________________
Spală hainele ___________________
Usucă hainele ___________________
Împătureşte hainele ___________________
Calcă hainele când este cazul ___________________
Nici una din cele de mai sus

A. CURĂŢENIA se adună 41-43

B. BUCĂTĂRIA 3
46. Aşezarea mesei (încercuiţi un singur răspuns) 2
Aşează toate instrumentele de mâncat, precum şi
1
şerveţelele, sarea, piperul etc. În poziţiile învăţate 0
Aşează farfuriile, paharele şi tacâmurile în poziţiile învăţate
Aşează farfuriile, tacâmurile, ceştile, fără a respecta

poziţiile învăţate
Nu aranjează masa deloc

47. Prepararea mâncărurilor (încercuiţi un singur răspuns) 3
Pregăteşte o masă adecvată, completă (poate folosi hrana 2

conservată, îngheţată) 1
Amestecă şi găteşte alimente simple (ouă prăjite, clătite) 0
Pregăteşte mâncăruri simple care nu necesită gătit su

amestecat (sandwich)
Nu pregăteşte nici un fel de mâncare

48. Curăţirea mesei (încercuiţi un singur răspuns) 2
Curăţă masa de vase casabile şi pahare din sticlă 1
Curăţă masa de vase incasabile şi de tacâmuri 0
Nu curăţă masa deloc

B. BUCĂTĂRIA se adună 46-48

171

C. ACTIVITĂŢI CASNICE GENERALE

49. Alte activităţi casnice (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Spală vasele bine îşi face patul bine ___________________

Ajută la folosirea obiectelor de uz casnic când i se cere ___________________

Îndeplineşte sarcini în mod obişnuit (ca o rutină) ___________________

C. ACTIVITĂŢI CASNICE GENERALE 49

VI. ACTIVITĂŢI DOMESTICE se adună A-C

VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ

50. Complexitatea serviciului (încercuiţi un singur răspuns) 2
Îndeplineşte un serviciu necesitând folosire de unelte, maşini 1
Îndeplineşte sarcini simple (grădinărit, spală podeaua, duce gunoiul etc.) 0
Nu îndeplineşte nici un fel de muncă

51. Realizarea unei munci (verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit 0,

verificaţi afirmaţia "Nici una din cele de mai sus" şi introduceţi 0 în acest cerc)

Pune în pericol pe ceilalţi datorită neatenţiei ___________________

Nu are grijă de uneltele de muncă ___________________

Este un lucrător foarte încet ___________________

Îndeplineşte o muncă nelgijent, inexact ___________________

Nici una in cele de mai sus ___________________

4 numere verificate

52. Obiceiuri de muncă (verificaţi toate afirmaţiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit 0, verificaţi

afirmaţia "Nici una din cele de mai sus" şi introduceţi 0 în acest cerc)

Întârzie la serviciu fără un motiv real ___________________

Absentează de la serviciu ___________________

Nu termină sarcinile fără o încurajare permanentă ___________________

Părăseşte locul de muncă fără permisiune ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

VII ACTIVITATE PROFESIONALĂ se adună 50-52

VIII AUTOCONTROLUL 3
2
A. INIŢIATIVA
53. Iniţiativa (încercuiţi un singur răspuns) 1
Iniţiază majoritatea activităţilor proprii 0
Întreabă dacă este ceva de făcut sau explorează împrejurimile
Se va angaja în activităţi numai dacă i se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat
Nu se angajează în activităţile care i se dau de făcut

172

54. Pasivitate verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) ___________________
Trebuie să fie determinat să facă anumite lucruri ___________________
Nu are ambiţie ___________________
Pare să nu prezinte nici un fel de interes pentru lucruri ___________________
Nu e în mod necesar dependent de ajutorul altora ___________________
Mişcările sunt încete şi lente ___________________
Nici una din cele de mai sus

6 numere verificate; nu este cazul când e total dependent de alte persoane; dacă se confirmă, puneţi 0
în cerc)

A. INIŢIATIVA adună 53-54

55. Atenţia (încercuiţi un singur răspuns) 4
Nu acordă atenţie activităţilor cu scop imediat mai mult de 15 min. 3
Nu acordă atenţie activităţilor cel puţin 15 min 2
Nu acordă atenţie cel puţin 10 min 1
Nu acordă atenţie cel puţin 5 min 0
Nu acordă atenţie mai mult de 5 min.

56. Insistenţa (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) ___________________
Se descurajează uşor ___________________
Eşuează în îndeplinirea sarcinilor ___________________
Sare de la o activitate la alta ___________________
Are nevoie de încurajare ___________________
Nici una din cele de mai sus

Nu e cazul dacă e total incapabil de a organiza orice gen de activitate; dacă se confirmă, puneţi 0

B. PERSEVERENŢA se adună 55-56

C. TIMPUL LIBER

57. Activităţi în timpul liber (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Îşi organizează timpul liber la un nivel destul de complex

(pescuieşte, joacă biliard etc.) ___________________

Are un hobby: pictează, colecţionează... ___________________

Îşi organizează timpul liber adecvat la un nivel simplu:

TV, radio etc. ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

C. TIMPUL LIBER 57
VIII AUTOCONTROLUL se adună A-C

IX RESPONSABILITATE 3
2
58. Bunuri personale (încercuiţi un singur răspuns) 1
Foarte independent; întotdeauna are grijă de bunurile sale 0
De obicei are grijă de bunurile sale
Rareori are grijă de bunurile sale
Nu este deloc responsabil

173

59. Responsabilitate generală (încercuiţi un singur răspuns)

Foarte conştiincios; îşi asumă multă responsabilitate,

face un efort special pentru îndeplinirea întotdeauna a sarcinilor 3

De obicei dependent - face un efort să-şi îndeplinească responsabilităţile;

se poate avea încredere că sarcina dată va fi îndeplinită 2

Nedemn de încredere-face un efort mic pentru a-şi îndeplini

responsabilităţile; nu se poate avea siguranţă că sarcina dată va fi îndeplinită 1

Nu i se dau responsabilităţi, nefiind capabil să îndeplinească nici un fel

de responsabilităţi 0

IX. RESPONSABILITATE se adună58-59

X SOCIALIZARE

60. Cooperare (încercuiţi un singur răspuns) 2
Oferă ajutor celorlalţi 1
Este doritor să ajute dacă i se cere 0
Niciodată nu îi ajută pe ceilalţi

61. Consideraţie pentru ceilalţi (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Prezintă interes în treburile altora ___________________

Are grijă de bunurile altora ___________________

Coordonează sau controlează treburile altora când e nevoie_________________

Arată consideraţie pentru sentimentele altora ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

Arată consideraţie pentru sentimentele altora ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

62. Conştientizarea "celorlalţi" (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Îşi recunoaşte propria familie ___________________

Recunoaşte şi alte persoane din afara familiei ___________________

Ştie lucruri despre alţii: meseria, adresa, relaţia cu sine etc. ___________________

Cunoaşte numele persoanelor apropiate lui: colegi, vecini... ___________________

Cunoaşte numele persoanelor pe care le întâlneşte în mod

frecvent ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

63. Interacţiunea cu alţii (încercuiţi un singur răspuns) 3
Interacţionează cu alţii în activităţi, jocuri de grup
Interacţionează cu alţii pentru cel puţin o 2
1
perioadă scurtă de timp 0
Interacţionează cu ceilalţi imitativ, cu puţină interacţiune
Nu răspunde celorlalţi într-un mod social acceptabil

64. Participare la activităţile de grup (încercuiţi un singur răspuns)

Iniţiază activităţi de grup (leader şi organizator) 3

Participă la activităţile de grup spontan şi cu nerăbdare (participant activ) 2

Participă la activităţile de grup dacă e încurajat să o facă (pasiv) 1

Nu participă la activităţile de grup 0

65. Egoism (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile) ___________________
Refuză să prefere locul altcuiva pentru ceva

174

Nu împarte cu ceilalţi ___________________

Se înfurie dacă lucrurile nu merg cum vrea el ___________________

Întrerupe profesorul sau altă persoană care ajută pe altcineva_______________

Nici una din cele de mai sus ___________________

4 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici o interacţiune sau e profund retras, interiorizat; dacă
se verifică, puneţi O în cerc.

66. Maturitate socială (verificaţi toate afirmaţiile aplicabile)

Este prea familiar cu străinii ___________________

Îi e teamă de străini ___________________

Face orice să-şi atragă prieteni ___________________

Îi place să se ţină de mână cu oricine ___________________

Este de braţul cuiva tot timpul ___________________

Nici una din cele de mai sus ___________________

5 numere verificate; nu e cazul dacă nu are nici un fel de relaţii sociale sau e profund retras; dacă se
confirmă, puneţi O în cerc

X. SOCIALIZARE se adună 60-66

PARTEA A DOUA – INSTRUCŢIUNI

Partea a doua conţine numai un singur tip de chestionar. Selectaţi acele afirmaţii care sunt adevărate
despre cel evaluat şi încercuiţi 1 dacă acel comportament se întâmplă ocazional şi 2 dacă se întâmplă
frecvent. Notaţi "Nici una din cele de mai sus" când este cazul. La punctaj, totalizaţi fiecare coloană după
linia de jos şi introduceţi totalul acestor numere în cercul din dreapta. Când se confirmă "Nici una din cele de
mai sus", introduceţi 0 în cercul din dreapta.

Ocazional înseamnă că acel comportament se întâmplă o dată într-o perioadă mai lungă sau din când
în când.

Frecvent înseamnă că acel comportament se întâmplă destul de des sau de obicei.
Folosiţi spaţiul "Altele" când:

° persoana are probleme de comportament în plus şi legate de cele încercuite;

° persoana are probleme de comportament care nu sunt acoperite de nici una din afirmaţiile din
listă.

Comportamentul înscris în rubrica "Altele" trebuie să fie un exemplu specific de probleme de
comportament afirmate în chestionar. Unele din chestionarele din Partea a ll-a descriu comportamente care
nu au nevoie să fie considerate inadaptabile pentru copiii foarte tineri (ex. împingerea celorlalţi).

Întrebarea dacă un anumit comportament este adaptabil sau inadaptabil depinde de modul în care acel
comportament particular este privit de oamenii din jur. Oricum, în completarea acestei scale vi se cere să
înregistraţi comportamentul unei persoane cât mai exact posibil, ignorând pentru moment prejudecăţile dvs.
Apoi, când, mai târziu, interpretaţi impactul comportamentelor raportate, ar trebui să aveţi în vedere
atitudinea socială.

PARTEA A II-a

l. COMPORTAMENT VIOLENT Şl DISTRUCTIV

l. Ameninţă sau trece la violenţă fizică OF
Foloseşte gesturi de ameninţare 12
Indirect provoacă vătămări celorlalţi 12
Scuipă alte persoane 12

175

Împinge, zgârie, ciupeşte pe ceilalţi 12

Trage pe alţii de păr, urechi 12

Muşcă pe ceilalţi 12

Loveşte cu picioarele sau plesneşte pe alţii 12

Aruncă cu obiecte în alţii 12

Sugrumă pe alţii 12

Foloseşte obiecte ca arme împotriva celorlalţi 12

Altele (specificaţi) ........................................................................... ________

- Nici una din cele de sus Total

2. Strică lucrurile personale

Sfâşie, rupe sau mestecă lucrurile sale 12

Îşi murdăreşte propriile haine 12

Rupe reviste, cărţi etc. 12

Altele.................................................................................................._________

- Nici una din cele de sus Total

3. Strică lucrurile altora

Sfâşie, rupe sau mestecă lucrurile altora 12

Murdăreşte lucrurile altora 12

Rupe reviste, cărţi sau lucrurile altora 12

Altele...............................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

4. Strică bunurile publice

Rupe reviste, cărţi şi alte bunuri publice 12

În general este dur cu mobilierul (loveşte cu picioarele,

dărâmă, strică) 12

Sparge ferestre 12

Înfundă toaleta cu hârtie, prosoape sau alte obiecte solide care

provoacă inundaţie 12

Încearcă să dea foc 12

Altele................................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

5. Are ieşiri violente (crize)

Ţipă şi plâng 12

Tropăie picioarele în timp ce loveşte obiecte sau trânteşte uşi 1 2

Tropăie picioarele ţipând 12

Se aruncă pe podea ţipând 12

Altele.............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

I. COMPORTAMENT VIOLENT Şl DISTRUCTIV 1-5

II COMPORTAMENT ANTISOCIAL

6. Tachinează sau bârfeşte pe alţii

Bârfeşte alte persoane 12

Spune poveşti neadevărate sau exagerate despre alţii 12

Tachinează pe alţii 12

Îi provoacă pe alţii 12

Face haz de alţii 12

Altele..............................................................................................____________

176

- Nici una din cele de sus Total

7. Face pe şeful şi manipulează pe ceilalţi

Încearcă să spună celorlalţi ce să facă 12

Cere servicii de la ceilalţi 12

Îi dă pe ceilalţi la o parte 12

Provoacă "lupte" între alte persoane 12

Îi manipulează pe alţii pentru a-i băga în bucluc 12

Altele............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

8. Întrerupe activităţile altora

Întotdeauna stă în calea celorlalţi 12

Se bagă în activităţile altora 12

Deranjează activităţile altora 12

Împrăştie cu piciorul articolele cu care lucrează alţii 12

Smulge lucrurile din mâinile altora 12

Altele............................................................................................______________

- Nici una din cele de sus Total

9. Nu ţine cont de ceilalţi

În locurile publice menţine temperaturi care nu convin

şi celorlalţi (închide, deschide fereastra...) 12

Pune TV, radio, pick-up prea tare 12

Produce zgomote când ceilalţi citesc 12

Vorbeşte prea tare 12

Se tolăneşte pe mobilă sau în spaţiul necesar altora 12

Altele............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

10. Manifestă lipsă de respect faţă de bunurile altora

Nu returnează lucrurile împrumutate 12

Foloseşte proprietatea altora fără permisiune 12

Pierde lucrurile altora 12

Strică lucrurile altora 12

Nu face diferenţa între bunurile sale şi ale altora 12

Altele.............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

11. Foloseşte un limbaj urât

Foloseşte un limbaj ostil (ex.: prostule, porcule, jigodie...) 12

Înjură, foloseşte un limbaj obscen 12

Ţipete, ameninţări de violenţă 12

Ameninţă pe alţii verbal, sugerând violenţa fizică 12

Altele..............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

II. COMPORTAMENT ANTISOCIAL _________ se adună 6-1 1

III. COMPORTAMENT REBEL

12. Fuge sau încearcă să fugă 1 2
Încearcă să fugă din spital, şcoală, de acasă 1 2
Fuge de la activităţile de grup

177

Fuge din şcoală, spital, de acasă 12

Altele................................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

13. Se comportă necorespunzător în grupuri organizate

Întrerupe discuţiile din grup, vorbind despre subiecte

fără legătură cu discuţia 12

Perturbă jocurile prin refuzul de a respecta regulile 12

Perturbă activităţile de grup prin zgomote şi gesticulări 12

Nu stă locului în timpul lecţiei, prânzului, altor activităţi de grup 1 2

Altele.................................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

III. COMPORTAMENT REBEL ____________ se adună 12-13

IV. COMPORTAMENT PE CARE NU TE POŢI BAZA

14. Ia bunurile altora fără a cere permisiunea

A fost bănuit că fură 12

Ia lucrurile altora dacă nu sunt încuiate 12

Ia lucrurile altora din buzunare, plase, sertare 12

Ia lucrurile altora prin deschiderea sau forţarea lacătelor 1 2

Altele..............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

15. Minte sau înşeală

Întoarce adevărul în avantajul său sau trişează la

jocuri, teste, numiri... 12

Minte în legătură cu anumite situaţii 12

Minte în legătură cu persoana sa 12

Minte în legătură cu alţii 12

Altele................................................................................................___________

Nici una din cele de sus Total

IV. COMPORTAMENT PE CARE NU TE POŢI BAZA____se adună 4-15

V. COMPORTAMENT RETRAS

16. Este inactiv

Stă în şezut sau în picioare într-o anumită poziţie o

perioadă lungă de timp 12

Nu face decât să stea şi să-i privească pe ceilalţi 12

Adoarme în scaun 12

Stă întins pe podea toată ziua 12

Nu pare să reacţioneze la nimic 12

Altele....... .......................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

17. Este retras 12
Pare că nu e conştient de ce se întâmplă în jur 12
Este dificil să ajungi la el, să-l contactezi 12
Este apatic şi nu răspunde la sentimente 12
Are o privire fixă, goală 12
Are o expresie fixă

178

Altele....... ........................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

18. Este timid

Este temător şi timid în situaţii sociale 12

Se ascunde în situaţiile de grup (petreceri, reuniuni...) 12

Nu se prea simte bine între ceilalţi 12

Preferă să fie singur 12

Altele....... .......................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

V. COMPORTAMENT RETRAS se adună 16-18

VI. COMPORTAMENT STEREOTIP ŞI MANIERE CIUDATE

19. Are comportament stereotip

Îşi bate degetele pe obiecte 12

Bate cu piciorul continuu 12

Îşi mişcă degetele continuu 12

Se plesneşte, se scarpină şi se freacă continuu 12

Îşi scutură părţi ale corpului în mod repetat 12

Îşi mişcă sau roteşte capul înainte şi înapoi 12

Îşi leagănă corpul înainte, înapoi 12

Altele................................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

20. Are o poziţie ciudată şi maniere ciudate

Îşi ţine capul înclinat 12

Stă cu genunchii sub bărbie 12

Merge pe vârfuri 12

Stă întins pe podea cu picioarele în aer 12

Merge cu degetele în urechi sau cu mâinile pe cap 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

VI. COMPORTAMENT STEREOTIP Şl MANIERE CIUDATE__se adună 19-20

VII. MANIERE DE RELAŢIONARE INADECVATE

21. Are maniere inadecvate de relaţionare

Vorbeşte prea aproape de faţa celorlalţi 12

Suflă în faţa celorlalţi 12

Râgâie în faţa celorlalţi 12

Sărută pe ceilalţi 12

Îmbrăţişează sau strânge pe alţii 12

Atinge pe alţii în mod neadecvat 12

Se agaţă de alţii şi nu-i mai lasă să plece 12

Altele................................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

VII. MANIERE INADECVATE DE RELAŢIONARE ____ 21

179

VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE

22. Emite sunete perturbatoare sau ticuri verbale

Chicoteşte isteric 12

Vorbeşte tare sau ţipă la alţii 12

Vorbeşte singur cu glas tare 12

Râde când nu e cazul 12

Scoate sunete neplăcute ca un sâsâit, sunete de bas... 12

Repetă la nesfârşit un cuvânt, frază 12

Mimează vorbirea altora 12

Altele...............................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

VIII. OBICEIURI VOCALE INACCEPTABILE______________22

IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU EXCENTRICE

23. Are obiceiuri inacceptabile sau ciudate

Miroase totul 12

Înghesuie lucruri în buzunare, pantofi 12

Trage aţe din propria îmbrăcăminte 12

Se joacă cu lucrurile pe care le poartă (nasturi, şireturi...) 12

Păstrează şi poartă articole neobişnuite (ace, dopuri...) 12

Depozitează cantităţi mari de lucruri, alimente 12

Se joacă cu saliva 12

Se joacă cu fecalele, urina 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

24. Are obiceiuri orale (ale gurii) inacceptabile

Se joacă cu saliva în gură 12

Îşi scrâşneşte dinţii auzibil 12

Scuipă pe podea 12

Îşi mănâncă unghiile de la mâini 12

Îşi suge degetele sau alte părţi ale corpului 12

Suge sau mestecă bucăţi de îmbrăcăminte sau alte

lucruri necomestibile 12

Mănâncă lucruri necomestibile 12

Bea în timp ce stă pe toaletă 12

Pune orice în gură 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

25. Îşi scoate sau sfâşie propriile haine

Rupe nasturii şi fermoarele 12

Îşi scoate pantofii şi şosetele într-un mod neadecvat 12

Se dezbracă în momente nepotrivite 12

Se dezbracă complet când stă la toaletă 12

Îşi sfâşie propriile haine 12

Refuză să poarte haine 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

26. Are alte tendinţe şi obiceiuri excentrice 12
Preferă excesiv locurile unde se stă sau se doarme

180

Stă în picioare într-un loc favorit 12

Stă pe locuri care vibrează li e teamă să urce sau să coboare scări 1 2

Nu vrea să fie atins 12

Ţipă dacă este atins 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

IX. OBICEIURI INACCEPTABILE SAU EXCENTRICE_______se adună 23-26

X. COMPORTAMENT DE AUTOVĂTĂMARE

27. Violenţa fizică asupra propriei persoane

Se muşcă sau se taie singur 12

Se plesneşte sau se bate singur 12

Îşi loveşte capul sau alte părţi ale corpului de obiecte 12

Îşi smulge părul, urechile 12

Se zgârie sau se ciupeşte provocându-şi răni 12

Se murdăreşte şi se mânjeşte singur 12

Provoacă deliberat gesturi abuzive din partea celorlalţi 12

Irită orice fel de rană ar avea 12

Îşi introduce obiecte în propriile urechi, nas, ochi, gură 12

Altele............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

X. COMPORTAMENT DE AUTOVĂTĂMARE 27

XI. TENDINŢE DE HIPERACTIVITATE

28. Are tendinţe hiperactive

Vorbeşte prea mult 12

Nu stă liniştit o perioadă prea mare de timp 12

Fuge şi sare în mod constant în jurul camerei 12

Se mişcă sau se agită tot timpul 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

XI. TENDINŢE DE HIPERACTIVITATE 28

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT

29. Practică masturbaţia

A încercat să se masturbeze pe faţă 12

Se masturbează în faţa altora 12

Se masturbează în grup 12

Altele................................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

30. Îşi expune corpul într-un mod nepotrivit

Îşi expune corpul după folosirea toaletei (fără să mai fie necesar) 1 2

Stă în public cu pantalonii jos sau cu rochia ridicată 12

Îşi expune corpul excesiv în timpul activităţilor (joc, dans...) 12

Se dezbracă în locurile publice sau în faţa ferestrei deschise, luminate 1 2

Altele..............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

32. Comportament sexual care nu este acceptabil din punct de vedere social

181

Seduce excesiv prin gesturi, acţiuni îmbrăţişează sau

mângâie prea intens public 12

Are nevoie de "spectatori" 12

Ridică sau descheie hainele altora pentru atingeri intime 12

Are relaţii sexuale în locuri publice 12

Este excesiv de agresiv din punct de vedere sexual 12

A violat alte persoane 12

Se poate profita uşor de el din punct de vedere sexual 12

Altele.............................................................................................._____________

- Nici una din cele de sus Total

XII. COMPORTAMENT SEXUAL ABERANT 29-32

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE

33. Tinde să-şi supraestimeze propriile abilităţi

Nu îşi recunoaşte propriile limite 12

Are o părere prea bună despre sine 12

Vorbeşte despre planuri de viitor care nu sunt realiste 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

34. Reacţionează inadecvat la critici

Nu vorbeşte când este corectat 12

Se închide în sine şi face "bot" când criticat 12

Devine supărat când este criticat 12

Ţipă, plânge când este criticat 12

Altele...............................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

35. Reacţionează inadecvat la frustrare

Aruncă vina lui asupra altora 12

Se retrage şi face "bot” când este împiedicat să facă ceva 12

Devine supărat când este împiedicat să facă ceva 12

Are ieşiri violente, aruncă tot când ceva nu este cum vrea el 12

Altele..............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

36. Cere atenţie sau laude excesive

Vrea laude excesive 12

Cere asigurări excesive 12

Este gelos pentru atenţia acordată altora 12

Acţionează prosteşte pentru a atrage atenţia altora 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

37. Pare să se simtă persecutat

Se plânge de nedreptate chiar când i s-au oferit părţi, privilegii egale 1 2
2
Se plânge: Nimeni nu mă iubeşte 1 2
2
Spune: Toată lumea se ia de mine 1 2
2
Spune: Lumea mă vorbeşte 1

Spune: Lumea este împotriva mea 1

Este bănuitor cu oamenii 1

182

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

38. Are tendinţe de ipohondrie

Se plânge de boli fizice imaginare 12

Se preface bolnav 12

Face pe bolnavul după ce boala s-a terminat 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

39. Manifestă alte semne de instabilitate emoţională

Îşi schimbă starea fără un motiv evident 12

Se plânge de vise urâte 12

Plânge, ţipă în timpul somnului 12

Plânge fără un motiv evident 12

Pare să nu aibă nici un control emoţional 12

Vomită când e supărat 12

Pare nesigur şi înspăimântat în activităţile zilnice 12

Vorbeşte despre persoane şi lucruri care îi produc teamă

fără un motiv real 12

Vorbeşte despre sinucidere 12

Altele...............................................................................................____________

- Nici una din cele de sus Total

XIII. TULBURĂRI PSIHOLOGICE 33-39

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR

40. Folosirea medicamentelor prescrise

Foloseşte tranchilizante 12

Foloseşte sedative 12

Foloseşte medicamente anticonvulsive 12

Foloseşte energizante 12

Altele................................................................................................___________

- Nici una din cele de sus Total

XIV. FOLOSIREA MEDICAMENTELOR ______________ 40

SUMAR DE PROFIL

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Nume şi prenume ……………………………………………..
Vârsta …………………………………………………………
Sexul ………………………………………………………….
Data examinării ……………………………………………….

Partea întâi

A. Mâncatul ___
B. Folosirea toaletei ____

183

C. Curăţenia_________________
D.Prezentarea generală _______________
E. Grija pentru îmbrăcăminte _______________
F. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul ______________________
G. Călătorii _________________________________________
H. Alte elemente de autonomie _________________________________

I. AUTONOMIA _______________________________

A. Dezvoltarea senzorială ______
B. Dezvoltarea motorie ________________

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ _____________________

A. Mânuirea banilor şi bugetul _____
B. Deprinderi pentru cumpărături ____________

III. ACTIVITĂŢI ECONOMICE _________________

A. Exprimarea ____
B. Comprehensiunea ______
C. Dezvoltarea limbajului social ______

IV. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ______________

V. NUMERE ŞI TIMP ____________________________

A. Curăţenia ____
B. Bucătăria _____________
C. Activităţi casnice generale ________

VI. ACTIVITĂŢI CASNICE ______________________

VII. ACTIVITĂŢI PROFESIONALE _______________

A. Iniţiativa ____
B. Perseverenţă __________

184

C. Timpul liber _____________________

VIII. AUTOCONTROL __________________________

IX. RESPONSABILITATE _______________________

X. SOCIALIZARE ______________________________

Partea a doua

I. Comportament violent şi distructiv _________________________________________________
II. Comportament antisocial_________________________________________________________
III. Comportament rebel___________________________________________________________
IV. Comportament nedemn de încredere. ______________________________________________
V. Comportament retras ________________________________________________________
VI. Comportament stereotip şi maniere ciudate________________________________________
VII. Maniere inadecvate de relaţionare_________________________________________________
VIII. Obişnuinţe verbale inacceptabile_________________________________________________
IX. Obiceiuri inacceptabile_________________________________________________________
X. Comportament de autovătămare___________________________________________________
XI. Tendinţe hiperactive___________________________________________________________
XII. Comportament sexual aberant_____________________________________________________
XIII. Tulburări psihologice ___________________________________________________________
XIV. Folosirea medicaţiei____________________________________________________________

3. Chestionarul general asupra mediului social-economic şi cultural familial
Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Scop: Culegerea de informaţii pentru verificarea unor caracteristici ale mediului familial. El
cuprinde:
o Componenţa familiei; vârsta părinţilor şi a copiilor; situaţia şcolară a acestora din urmă.
o Situaţia profesională a familiei: profesiunile exercitate de părinţi şi de bunici; vârsta intrării în

viaţa activă, stabilitatea profesională şi orarul de lucru al părinţilor.
o Nivelul de studii al părinţilor: vârsta la terminarea studiilor, nivelul atins şi diplomele obţinute.
o Starea social-economică a familiei: venitul lunar global şi condiţiile de locuit.

185

4. Chestionarul asupra vieţii şcolare a copilului

Sursa: Michel Gilly, Elev bun, elev slab, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Scop: Determinarea următoarelor caracteristici:
o Începutul studiilor şcolar: adaptarea la grădiniţă şi la cursul pregătirilor.
o Data şi condiţiile slăbirii randamentului şcolar (pentru elevii care au dificultăţi).
o Frecvenţa şcolară.
o Punctul de vedere al mamei asupra motivelor reuşitei sau eşecului.
o Locul preocupărilor şcolare în viaţa copilului.
Întrebările sunt deschise, adică nu sileşte pe cel chestionat să pteze pentru unul dintre răspunsurile
pregătite dinainte de anchetator.

12
EXPLORAREA PERSONALITĂŢII

Testul GOODENOUGH (omuleţul)

Material: Sunt necesare o foaie (hârtie albă) şi un creion.
Tehnica: Tu vei desena pe foaie un om. Desenează cât mai frumos poţi tu. Nu pierde timpul şi
desenează cât mai bine. Copilul poate fi încurajat, spunându-i-se că este bine, dar în nici într-un caz
nu trebuie influenţat.
Proba poate fi dată colectiv, în acest caz, trebuie luate măsuri speciale de precauţie, pentru a evita
copierea. Este de cea mai mare importanţă să se evite orice sugestie (să nu fie la îndemâna copilului cărţi,
ilustraţii, gravuri etc.).
La orice întrebare se răspunde invariabil: Fă cum vrei tu.
Cotare:
a) Categoria A
În această categorie se plasează oamenii nerecognoscibili. Dacă desenul constă dintr-o simplă
mâzgălitură, fără scop, desenul este cotat A. Dacă liniile au o anumită alură, par să fi fost ghidate într-o
manieră similară. Adesea, mai multe din aceste forme sunt cuprinse într-un singur desen, în acest caz, este
bine să se ceară explicaţii copilului. Examinatorul poate uneori să descopere că un astfel de desen aparţine,
mai degrabă, categoriei B decât A.
Când se interoghează copilul în legătură cu desenul său, trebuie să se evite să i se sugereze răspunsul
ce se aştepta de la el.
După ce i se laudă desenul, i se spune: Acum vorbeşte despre desenul tău; ce sunt acestea pe care le-
ai desenat? Dacă nu răspunde, i se arată un detaliu şi i se spune: Ce este acesta? Dacă şi acum este incapabil
să răspundă sau dacă el numeşte o parte Un om, desenul va fi cotat în categoria 3.
b) Categoria B
Cuprinde desenele care pot fi recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului uman, oricât de
grosolane ar fi ele. Fiecare din cele 51 de elemente este cotat 1 sau 0.
1. Capul este prezent
Orice modalitate de a reprezenta capul trebuie admisă. Caracteristică ce nu ar fi însoţită de un contur
care figurând capul, nu pot intra în contradicţie.
2. Picioarele sunt prezente
Se admite orice modalitate în care apare clar intenţia de a reprezenta picioarele. Numărul trebuie să
fie corect: două în desenul din faţă sau două în desenul din profil. Un baston grosolan desenat indică intenţia
copilului de a desena un al doilea picior. Dacă un ciot de picior este desenat, se consideră că desenul conţine
două picioare. Pe de altă parte, întâlnim desene cu trei sau mai multe picioare. Atunci se cotează cu 0.
Un picior cu două labe, caz rar, se notează cu 1 punct.
Când picioarele sunt ascunse de rochie (haine) se dă totuşi 1 punct dacă extremităţile sunt desenate.

186

3. Braţele sunt prezentate
Degetele singure nu sunt suficiente, dar se acordă 1 punct dacă copilul a lăsat un spaţiu între degete şi
corp. Numărul braţelor trebuie să fie corect: 2 în desenul din faţă şi 1 din profil.
4. Trunchiul este prezent
Orice indicare netă a trunchiului, chiar dacă este vorba de o linie dreaptă, trebuie cotată pozitiv. 0
singură formă între cap şi picioare este întotdeauna considerată ca fiind un trunchi.
Un rând de nasturi, mergând de la cap şi până la picioare, se cotează 0 pentru trunchi şi 7 punct
pentru haină, dacă pe linie transversală nu a fost traversată pentru a indica separarea trunchiului de picioare.
5. Înălţimea trunchiului este superioară lăţimii
Dacă cele două dimensiuni sunt egale sau dacă diferenţa nu este uşor sesizabilă, cota este 0.
De multe ori diferenţa poate fi sesizată cu ochiul liber. Dacă trunchiul nu este reprezentat prin două
dimensiuni, cota este 0.
6. Umerii net indicaţi
Un trunchi perfect pătrat sau dreptunghiular nu poate fi cotat, ar se dă un punct, dacă colţurile sunt
rotunjite.
Dacă liniile ce formează conturul părţii superioare a trunchiului unt divergente la baza gâtului pentru
a indica curbura pieptului se ardă un punct.
7. Braţele şi picioarele sunt ataşate unui punct oarecare al unchiului
Braţele trebuie să fie ataşate la gât sau la joncţiunea cap-jnchi, când este omis. Dacă trunchiul este
omis, cota este 0.
Dacă picioarele sunt ataşate în altă parte decât la trunchi, fără ci o legătură cu punctul de ataşare a
braţelor -1 punct.
Dacă un braţ sau un picior este omis, fie că este un desen din aţă, fie că este un desen din profil, poate
fi acordat un punct pe baza smbrului reprezentat, dar dacă cele două braţe sau cele două cioare sunt ataşate în
altă parte, cota este 0.
Când braţele sunt ataşate la picioare, între degete şi corp, se ardă 0 puncte.
Numărul braţelor trebuie să fie corect: două în desenul din
aţă şi unul din profil.
8. Braţele şi picioarele sunt ataşate la locul potrivit
În desenele din faţă, unde umerii sunt net ridicaţi, punctul de ataşare să fie exact la umeri. Dacă
umerii nu sunt indicaţi, punctul de ataşare trebuie să fie exact unde ar fi trebuit să fie indicat printr-un punct
situat aproximativ pe linia mediană a trunchiului, la o mică distanţă de gât.
9. Gâtul prezent
Orice indicaţie netă a gâtului -1 punct.
O simplă juxtapunere a capului pe trunchi – 0 puncte.
10. Conturul gâtului
Gâtul trebuie să formeze o linie continuă cu conturul capului şi jnchiului.
11. Ochii prezenţi
Unul sau doi ochi trebuie desenaţi. O simplă trăsătură vagă chiar, va primi punctul.
12. Nasul este prezent
În desenul din profil, nasul trebuie să se diferenţieze de frunte si de bărbie.
13. Gura este prezentă
Dacă un singur element a fost desenat în plus de ochi, adesea este imposibil să se determine dacă este
vorba de gură sau nas. Deoarece cotarea este aceeaşi, este indiferent dacă punctul se acordă pentru gură sau
nas.
14. Nasul şi gura sunt prezentate în două dimensiuni
În desenul din faţă, orice prezentare în două dimensiuni care se apropie de adevărata formă a nasului
este acceptată.
Pentru gură, linia de despărţire a buzelor -1 punct.
În profil, nasul este diferenţiat de frunte şi de buza superioară.
15. Nările sunt prezente
În desenele din profil, se acordă punct dacă linia ce descrie nasul se întinde către interior, deasupra
buzei superioare. -1 punct
16. Părul este prezent
O mâzgălitură deasupra capului, figurează adesea părul - 1 punct.

187

17. Părul este bine plasat
Este vorba de părul ce nu pătrunde în interiorul conturului capului -1 punct
18. Veşmintele sunt prezente
O serie de linii verticale şi orizontale indicând o ţesătură, primeşte 1 punct. Nasturii, fără nici o
indicaţie de veşmânt nu primesc cotă.
19. Dacă părţi ale veşmintelor sunt prezente
Ex.: pălăria, pantalonii.
Dacă apar părţi de veşmânt care acoperă corect o parte a corpului -1 punct.
O pălărie care are numai o singură atingere cu vârful capului -1 punct.
Dacă apar nasturii, fără altă indicaţie de veşmânt -1 punct.
20. Desenul complet al veşmântului
Desenul nu trebuie să fie transparent. Trebuie reprezentate mânecile şi pantalonii.
21. Patru articole vestimentare sunt bine reprezentate
Articolele trebuie să figureze în lista următoare: pălărie, pantaloni, veston, cămaşă, guler, cravată,
centură, bretele.
Pantofii trebuie să apară cu câteva detalii: şireturi; vârf; linie dublă pentru toc.
Cămaşa şi vestonul trebuie reprezentate cu mâneci, buzunarele şi reverele să fie distincte.
Important: cele patru elemente să aibă semnele lor constructive
22. Costum complet
Oricare ar fi costumul trebuie să fie complet în toate detaliile esenţiale şi să nu se nască nici o
confuzie a elementelor cu care îl comparăm. -1 punct
23. Degetele sunt prezente
Ele trebuie să figureze la cele 2 mâini dacă ambele sunt reprezentate. -1 punct
Numărul degetelor este de mică importanţă.
24. Numărul corect de degete
Trebuie câte 5 degete la fiecare mână. în cazul în care cele două mâini sunt reprezentate, dar una din
ele este parţial ascunsă, punctul trebuie acordat pe baza mâinii complet reprezentate.
25. Detalii complete (vizibile) ale degetelor
Degetele trebuie reprezentate în cele două dimensiuni: L şi h.
26. Opozabilitatea degetului mare
Punctul este acordat dacă degetul mare este mai scurt decât oricare alt deget şi dacă unghiul dintre
degetul mare şi index este de l puţin 2 ori mai mare ca cel dintre alte două degete.
27. Linia este distinctă de degete şi de braţe
Se acordă punctul dacă partea superioară a mâinii este vizibilă deasupra buzunarelor.
28. Încheietura braţelor
Se punctează dacă se desenează cotul şi umărul. Ele trebuie să fie evidente. Un braţ care se îndreaptă
pur şi simplu în jos, nu se punctează.
29. Încheieturile picioarelor
Sunt reprezentate genunchiul sau şoldul -1 punct.
30. Proporţia capului
Suprafaţa capului nu trebuie să depăşească 1/2 din cea a trunchiului, nici să fie mai mică decât 1/10
faţa de a această suprafaţă.
31. Proporţia braţelor
Trebuie să fie la fel de lungi ca şi trunchiul sau puţin mai lungi, dar să nu atingă genunchiul.
32. Proporţia picioarelor
Să nu fie nici scurte, dar nici de 2 ori trunchiul.
33. Proporţia picioarelor (labele)
Să fie redate în două dimensiuni, lungimea mai mare decât lăţimea. La desenele din faţă se dă punct
pentru laba redată în perspectivă.
34. Dubla dimensiune a braţelor şi picioarelor
Trebuie reprezentate prin 2 dimensiuni, chiar dacă laba mâinii şi a piciorului sunt reprezentate prin
linii.
35. Prezenţa călcâiului
Orice reprezentare primeşte punct. De asemenea, dacă la desenul din faţă piciorul este redat în
perspectivă.

188

36. Coordonarea conturului general
Liniile să fie ferme, să se întâlnească punctele de încheieturi, fără să se încarce desenul cu multe linii
şi multe detalii.
37. Coordonarea articulaţiilor
Se dă punct dacă s-a dat şi la 36.
38. Coordonarea corpului
Conturul corpului să nu prezinte inegalităţi.
39. Coordonarea trunchiului
Conturul trunchiului să nu prezinte inegalităţi.
40. Coordonarea braţelor şi picioarelor
Să fie în două dimensiuni, fără tendinţa de îngustare la locul de joncţiune cu trunchiul.
41. Coordonarea părţilor corpului
Trebuie să fie simetrice din toate punctele de vedere.
42. Prezenţa urechilor
Înălţimea să fie sensibil mai mare decât lungimea; trebuie plasate către mijlocul corpului (văzut din
profil). Pentru inversarea pavilionului nu se acordă punct.
43. Detalii ale ochilor (gene, sprâncene)
Reprezentare printr-o linie deasupra ochilor - 1 punct.
44. Prezenţa pupilei
Dacă sunt 2 ochi, pupila trebuie să fie prezentă la amândoi ochii.
45. Proporţia ochilor
Măsura orizontală să fie mai mare decât cea verticală, condiţia să fie îndeplinită de ambii ochi.
Chiar dacă în profil ochiul apare sub formă de cerc - se dă punctul.
46. Privirea
în profil, ochiul trebuie desenat în perspectivă sau cu pupila plasată în partea dinainte a ochiului.
47. Prezenţa bărbiei şi a frunţii
În desenul din faţă să se lase o distanţă suficientă care să marcheze fruntea şi bărbia. Pentru a i se da
punct, în profil trebuie să se vadă conturul lor.
48. Relieful bărbiei
Bărbia să fie net distinctă de baza inferioară.
49. Profilul
Capul, trunchiul şi braţele trebuie să fie reprezentate în profil, nasturii să nu fie deplasaţi de la centru
către latura desenului, să nu existe transparenţă corporală.
50. Silueta
Trebuie să fie reprezentată din profil fără eroare sau transpanţă corporală, numai forma ochiului
poate fi ignorată.

Etalonare:
Categoria A
Puncte
1. Omuleţul este de nerecunoscut (mâzgălitură)............................................................................... 0
2. Există un control şi o ordonare .a liniilor (cerc, triunghi, dreptunghi, pătrat, spirală)……………..1
Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului, se integrează la Categoria B

Categoria B
1. Prezenţa capului …………………………………………………………………………………………1
2. Prezenţa picioarelor - două când e în faţă şi unul când e în profil……………………………………….1
3. Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente sau dacă este lăsat un spaţiu între ele şi corp….1
4. a) Prezenţa trunchiului.............................................................................................................................. 1

b) Lungimea mai mare decât lăţimea trunchiului..................................................................................... 1
c) Indicarea umerilor................................................................................................................................. 1
5. a) Braţele şi picioarele tangente la corp..................................................................................................... 1
b) Braţele şi picioarele ataşate deşi incorect.............................................................................................. 1
6. a) Prezenţa gâtului...................................................................................................................................... 1
b) Conturul gâtului este o linie continuă între trunchi şi cap..................................................................... 1
7. a) Prezenţa ochilor (unul din profil)........................................................................................................... 1

189

b) Prezenţa nasului.................................................................................................................................... 1
c) Prezenţa gurii........................................................................................................................................ 1
d) Nasul şi gura sunt reprezentate corect, indicarea bazelor (indicarea prin două trăsături).................... 1
e) Prezenţa nărilor..................................................................................................................................... 1
8. a) Prezenţa părului.....................................................................................................................................1
b) Părul bine plasat, dar capul să nu fie văzut prin intermediul transparenţei............................................1
9. a) Prezenţa hainelor, prima manifestare a veşmintelor sunt nasturii. Se admite şi o simplă haşurare.......1
b) Lipsa transparenţei şi din două părţi ale vesmintelor (două elemente vestimentare).............................1
c) Desenul complet al veşmintelor............................................................................................................ 1
d) Patru articole vestimentare bine marcate (pălărie, vestă, cravată, nasturi, pantaloni etc.).................... 1
e) Costumul perfect, fără defecte (prezenţa şi a manşetelor)..................................................................... 1
10. a) Prezenţa degetelor.................................................................................................................................. 1
b) Numărul corect al degetelor................................................................................................................... 1
c) Detalii corecte ale degetelor................................................................................................................... 1
d) Poziţia policelui...................................................................................................................................... 1
e) Evidenţierea palmei (a mâini!) între degete şi braţe............................................................................... 1
11. a) Braţele articulate la umeri, la coate........................................................................................................ 1
b) Articularea gambelor la genunchi şi la coapse (la unul dintre ele sau la ambele)................................. 1
12. a) Proporţia capului (mai mic decât 1/2 din trunchi şi mai mare de 1/10 din corp)................................... 1
b) Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul sau cel puţin mai lung, dar să nu atingă
genunchiul)....................................................................................................................................................... 1
c) Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul sau puţin măi scurte)............................................... 1
d) Proporţia picioarelor (lungimea lor să fie mai mare decât lăţimea şi mai mică decât înălţimea corpului,
să nu depăşească dublul gambei)...................................................................................................................... 1
e) Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea mâinii şi a picioarelor)........................................... 1
13. Prezenţa călcâiului..................................................................................................................................... 1
14. a) Coordonarea motrică a conturului......................................................................................................... 1
b) Coordonarea motrică a articulaţiilor....................................................................................................... 1
c) Coordonarea motrică a articulaţiei capului............................................................................................ 1
d) Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor.......................................................................................... 1
e) Coordonarea motrică a fizionomiei........................................................................................................ 1
f) Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului....................................................................................... 1
15. a) Prezenţa urechilor................................................................................................................................... 1
b) Poziţia şt proporţia corectă a urechilor................................................................................................... 1
16. a) Detalii oculare: gene, sprâncene………………………………………………………………………..1
b) Detalii oculare: pupile..............................................................................................................................1
c) Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei..................................................................................................1
d) Detalii oculare: strălucirea lor..................................................................................................................1
17. a) Prezenţa bărbiei şi a frunţii.......................................................................................................................1
b) Bărbia net distinctă faţă de baza inferioară……………………………………………………………..1
18. a) Capul, trunchiul şi picioarele din profil....................................................................................................1
b) Profilul perfect (fără transparenţă sau poziţia greşită a membrelor)........................................................1

Vârsta 3 Etalonul Testului
Puncte 2
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

Semnificaţia QI
Pentru a stabili QI se determină vârsta reală. Se consideră de 6 ani, copilul care se află între 5 ani, 6
luni şi o zi şi 6 ani 5 luni şi 29 de zile.

QI = EM −10x100
ECx11

190

140 = inteligenţă f. superioară
120 -138 = inteligenţă superioară
110 -119 = inteligenţă lejer superioară
90 -109 = inteligenţă mijlocie (normal)
80 - 89 = încetineală intelectuală
70 - 79 = zona marginală a normalului
= graniţa inferioară a normalităţii
69 = debilitate mintală
50 - 68 = imbecilitate
49 - 20 =idioţie
sub 20

13
EXAMINAREA NIVELULUI Şl POTENŢIALULUI DE ÎNVĂŢARE

l. Grilă de evaluare a competenţelor în etapa prelexică şi pregrafică

Sursa: Lambert şi Sohier Enseignement special et handicap mental, 1979
Scop: Determinarea competenţelor în etapa prelexică şi pregrafică
Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:
1. Urmărirea cu privirea

a. Preia obiecte de la stânga la drepta
b. Urmăreşte o linie cu degetul, de la stânga la dreapta
c. Numeşte imagini de la stânga la dreapta
d. Trece la rândul următor
e. Denumeşte imagini de la stânga la dreapta, trecând la rândul următor
2. Schema corporală
a. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin imitaţie
b. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin indicare
c. Identificare stânga-dreapta pe propria persoană prin denumire
3. Discriminare auditivă
a. Discriminare a două zgomote diferite
b. Discriminare între două sunete diferite ale aceluiaşi instrument muzical
c. Discriminare a două cuvinte ce diferă printr-un sunet.
4. Discriminare vizuală
a. Discriminare a culorilor: imitare (punere în corespondenţă), indicare
b. Discriminare de forme: imitare, indicare, denumire
c. Discriminare a detaliilor într-o imagine
5. Organizare temporală
a. Reproducerea a două acţiuni în ordine dată
b. Reproducerea a trei acţiuni în ordine dată
c. Reproducerea prin imitaţie verbală a unei succesiuni de două cuvinte
d. Imitare verbală a trei cuvinte legate
e. Discriminare a două ritmuri
f. Reproducerea unei structuri ritmice din două elemente
g. Producerea unei structuri ritmice de două elemente
h. Reproducerea unei structuri ritmice de trei elemente
i. Producerea unei structuri ritmice de trei elemente
j. Ordonarea a două imagini în ordine temporală
k. Ordonarea a trei imagini în ordine temporală

191

I. Identificarea relaţiilor de înainte şi după, faţă de o imagine
m. Repetarea unei succesiuni de două cuvinte
n. Repetarea unei succesiuni de trei cuvinte
o. Previziuni asupra ordinii cuvintelor.
6. Organizare spaţială
a. Punerea în corespondenţă a imaginilor ce fac apel la coordonatele spaţiale de bază (sus-
jos, stânga-dreapta, peste-sub)
b. Indicarea coordonatelor principale pe o imagine
c. Denumirea coordonatelor spaţiale de bază pe o imagine.
7. Memoria
a. Reproducerea unui gest după un model
b. Jocul Kim
c. Reproducerea unei serii de trei culori
d. Reproducerea unei secvenţe de trei imagini
e. Recunoaşterea de obiecte şi de imagini.

2. Grila de evaluare a limbajului

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicap mental, 1979
Scop:
Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:
1. Expresia verbală

a. Copilul strigă, plânge
b. Copilul vocalizează (aaah; eeeh)
c. Gângureşte: amestec de vocale şi consoane (ga-ga, be-be)
d. Secvenţe de gângurit cu intonaţie (mama, dada)
e. Imitarea directă a unor secvenţe de sunete cu intonaţie. De exemplu, în timp ce se joacă
cu o maşinuţă: brum, brum
f. Imitarea de cuvinte simple: papa, mama, tutu
g. Imitarea de propoziţii după examinator (două sau mai multe cuvinte)
h. Producerea spontană de cuvinte cu semnificaţie, inclusiv de cuvinte create de copil
(tutuîn loc de maşină)
i. Emiterea de două cuvinte legate între ele printr-o funcţie (tutu acolo, papa bun)
j. Emiterea de trei cuvinte legate (tata tutu pa, mama dai pişi)
k. Copilul foloseşte un limbaj adecvat, chiar dacă acesta este incorect în plan gramatical,
l. Dacă limbajul copilului este superior celui de la pct. k, scrieţi

(a) propoziţia cea mai lungă spusă de copil
(b) întrebarea cea mai lungă pusă de copil
2. Gesticulaţia
a. Copilul foloseşte pentru comunicare doar gesturi
b. Copilul vorbeşte, dar foloseşte gesturile mai mult decât cuvintele
c. Copilul foloseşte gesturile pentru a se face înţeles, deoarace vorbirea sa este
inadecvată
d. Copilul foloseşte gesticulaţia:
- pentru a indica ce vrea (cu degetul)
- pentru a mima un obiect sau o situaţie
e. Copilul combină gesturile naturale cu un limbaj adecvat
3. Înţelegerea
a. Copilul răspunde la sunete (zgomote, voce umană)
b. Copilul răspunde la numele său
Propuneţi copilului următoarele acţiuni, înregistraţi ce face. Evitaţi să ajutaţi copilul
prin mimică sau gesturi.
c. Dă-mi mînile
d. Aşează-te
e. Atinge-ţi ochii

192

f. Ridică-te şi pune-ţi mâinile la spate
g. Mergi până la uşă, atingeţi umerii şi încrucişează-ţi braţele
h. Pune o mână pe masă. Atinge scaunul cu mâna care se află pe masă.
i. Deschide cartea, pune-o pe masă şi vino la loc.
4. Articularea
a. Nu articulează
b. Articulare ininteligibilă în cea mai mare parte a timpului.
c. Articulare în parte ininteligibilă. Descrieţi când.
d. Fără deficit.

3. Grilă de evaluare a competenţelor pentru limba maternă

1. Limbajul oral DA NU
a. Vorbeşte singur, se exprimă comprehensibil DA NU
b. Îşi organizează logic cele spuse DA NU
c. Se exprimă corect şi foloseşte o sintaxă din ce în ce mai completă DA NU
d. Formulează corect întrebările şi răspunsurile DA NU
e. Întreabă, răspunde, explică, justifică, argumentează DA NU
f. Foloseşte corect inflexiunile vocii în funcţie de situaţiile întâlnite

2. Lectura

a. Identifică şi ştie de ce se folosesc diferite suporturi pentru scris DA NU

b. Recunoaşte accentul, apostroful, cratima, punctuaţia etc. şi caracteristicile tipografice curente

(majuscule, titluri, paragrafe) DA NU

c. Recunoaşte organizarea unei pagini, a unei cărţi DA NU

d. Foloseşte coperta, cuprinsul etc. ale unei lucrări DA NU

e. Identifică cuvintele familiare DA NU

f. Descifrează cuvintele necunoscute DA NU

g. Distinge din context înţelesul unui cuvânt DA NU

h. Recunoaşte anumite elemente dintr-un text DA NU

i. Dă informaţii punctuale asupra unui text citit DA NU

j. Răspunde în scris sau oral la întrebări DA NU

k. Exprimă ideea unui text; povesteşte ordonat faptele esenţiale DA NU

l. Ascultă şi înţelege o povestire, un text, o regulă de joc DA NU

m. Face rezumatul unui text citit DA NU

n. Identifică personajele unei povestiri DA NU

o. Citeşte un text adaptat posibilităţilor sale, fără ezitare sau eroare, în mod expresiv DA NU

p. Citeşte cu voce tare şi articulează corect, un text care i s-a citit înainte şi l-a înţeles DA NU

q. Citeşte integral sau selectiv, în funcţie de situaţie, un anumit text DA NU

r. Foloseşte biblioteca, identifică şi cere cărţi după codificare DA NU

s. Citeşte un text lung (articol, document, carte) DA NU

3. Scrisul DA NU
a. Ţine corect în mână un creion, pix, stilou DA NU
b. Reproduce modele, forme, traiectorii DA NU
c. Copiază corect cuvinte, o frază scurtă DA NU
d. Scrie în lungul unei linii DA NU
e. Scrie lizibil, respectând normele de scriere DA NU
f. Recunoaşte, compară şi foloseşte diferite sisteme de scriere DA NU
g. Admite verificarea, corectarea şi îmbunătăţirea DA NU
h. Rescrie un text pentru a fi mai lizibil DA NU
i. Scrie texte variate după dictare sau după o înregistrare DA NU
j. Scrie un text de câteva rânduri, cu un subiect dat DA NU
k. Ţine cont de condiţiile specifice fiecărui tip de scris DA NU
l. Foloseşte în cele scrise cunoştinţe acumulate prin lectură
193

m. Transformă un text, modificându-i timpul, povestitorul, cronologia. DA NU

n. Completează un text lacunar DA NU

o. Reconstituie un text DA NU

p. Creează un text propriu şi îl scrie DA NU

q. Rescrie un text, după ce i s-au făcut observaţii DA NU

r. Povesteşte un eveniment având alt punct de vedere DA NU

s. Îşi prezintă punctul de vedere asupra unui subiect DA NU

t. Realizază un rezumat DA NU

u. Pregăteşte un chestionar DA NU

v. Scrie simplu şi organizat un rezumat al unei vizite, a unei experienţe a unei cărţi DA NU

w. Notează informaţiile care îi sunt necesare în urma unei lecturi DA NU

x. Structurează un text pentru a fi prezentat DA NU

4. Vocabularul

a. Numeşte obiecte, acţiuni, sentimente DA NU

b. Recunoaşte familii de cuvinte, după formă DA NU

c. Cunoaşte câteva omonime şi sinonime DA NU

d. Distinge, din context, diferite sensuri ale unui cuvânt, a omonimelor, ale antonimelor, sensul

propriu şi cel figurat DA NU

e. Găseşte sensul unui cuvânt dintr-o expresie în dicţionar DA NU

f. Memorează şi reutilizează un vocabular achiziţionat în cursul lecturilor DA NU

g. Dă definiţii precise ale cuvintelor DA NU

5. Ortografia DA NU
a. Copiază într-un timp dat, fără eroare, un text scurt DA NU
b. Scrie după dictare DA NU
c. Ortografiază corect cuvintele de uz curent, formele uzuale ale verbelor DA NU
d. Remarcă greşelile DA NU
e. Face acordul: subiect-verb; substantiv-adjectiv DA NU
f. Ştie să folosească eficient un dosar, un dicţionar etc.

6. Gramatica

a. Identifică şi scrie diferite tipuri de propoziţii DA NU

b. Identifică constituenţii unei propoziţii DA NU

c. Cunoaşte clasificarea cuvintelor: determinante, prepoziţii, conjuncţii, prenume DA NU

d. Cunoaşte regulile de acord, relaţia subiect-verb, relaţia subiect-verb-atribut DA NU

e. Face transformări de propoziţii (la negativ, interogativ) DA NU

f. Analizează structura unor fraze complexe DA NU

g. Identifică şi foloseşte corect modurile şi timpii uzuali ai verbelor DA NU

4. Grila de evaluare a limbajului

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicap mental
Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:

1. Înţelegerea
a. Priveşte un obiect când este denumit
b. Răspunde la numele său
c. Indică părţile corpului
d. Indică 20 de obiecte numite
e. Indică 20 de imagini numite
f. Indică culorile numite
g. Indică poziţiile numite: stânga, dreapta, sus, jos, înainte, în spate
h. Încetează o activitate la comanda NU
i. Răspunde corect la 10 acţiuni (ordine). Ataşaţi lista

194

j. Răspunde corect la un ordin ce cuprinde două componente succesive.

k. Răspunde corect la un ordin ce cuprinde trei componente succesive

l. Identifică corect 10 funcţii ale unor obiecte

m. Înţelegerea propoziţiilor

Elevul trebuie să indice pe desene:

° subiectul (la persoana 3-a)

° subiectul + adjectivul (ex.: câine mare)

° două subiecte subiect + explicativ (ex.: câinele care este mare)

n. Înţelegerea frazelor negative

° Răspunde corect la un ordin din partea examinatorului, care conţine un negativ (ex.:

nu deschide uşa).

° Indică un desen ce conţine o formă de negativ (ex.: băiatul nu mănâncă mărul)

o. Înţelege conjugările

° Indică pe un desen o acţiune la timpul prezent

° Indică o acţiune în care intervine trecutul

° Indică o acţiune în care intervine viitorul

p. Noţiuni temporale

Astăzi Zi

Ieri Noapte

Mâine După-amiază

Dimineaţă Seara

q. Înţelegerea genului

° Înţelege masculinul

° Înţelege femininul

r. Înţelege numărul

° Înţelege singularul

° Înţelege pluralul

s. Înţelege pronumele

eu noi

tu voi

el ei

t. Înţelege posesia

al meu-mea al nostru

al tău-ta al vostru, al său

sa ai lor

2. Expresia
a. Emite strigăte
b. Emite sunete (aaa-ii)
c. Emite silabe simple: consoane + vocale (da, pi)
d. Emite sunete în timp ce se joacă (re-re-re, ta-ta-ta)
e. Emite silabe duble: consoane + vocale (dada, titi)
f. Pronunţă un cuvânt
g. Pronunţă mai multe cuvinte izolat
h. Pronunţă două cuvinte legate
i. Pronunţă două cuvinte legate
j. Numeşte 10 obiecte. Daţi lista
k. Numeşte 10 imagini. Daţi lista
l. Numeşte 10 acţiuni. Daţi lista
m. Numeşte culorile. Daţi lista
n. Numeşte formele. Daţi lista
o. Numeşte poziţiile: înainte, înapoi, sus jos, la stânga, la dreapta
p. Foloseşte forma interogativă: pune întrebări

195

q. Pronunţă propoziţii
Grupa subiectului:
° subiectul (la persoana 3-a)
° subiectul + adjectivul (ex.: câine mare)
° două subiecte
° subiect + explicativ (ex.: câinele care este mare)
Grupa verbului:
° verbul singur
° verb + obiect verb + două obiecte
° două verbe

r. Emite propoziţii conţinând o negaţie
s. Foloseşte conjugările pentru trecut - prezent - viitor
t. Foloseşte noţiunea de timp: ieri - astăzi - mâine
u. Foloseşte genul: masculin - feminin
v. Foloseşte numărul: singular - plural
w. Foloseşte pronumele: eu, tu, el, noi, voi

5. Grilă de evaluare a comportamentelor în etapa de precalcul

Sursa: Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicap mental, 1979
Tehnica: Se notează următoarele abilităţi ale copilului:

a. Indică un obiect
b. Pune împreună imagini
c. Indică imagini
d. Pune împreună cifre indicate
e. Identifică doi stimuli de aceeaşi mărime. Dispunere orizontală
f. Numără obiecte puse în dezordine
g. Indică o cifră numită de examinator
h. Numeşte o cifră
i. Numără obiecte. Dispunere verticală
j. Numără obiecte indicate. Dispunere amestecată
k. Numără obiecte indicate. Dispunere orizontală
l. Numără automat până la un număr fixat de examinator
m. Alege o cifră ce dă dimensunea eşantionului. Dispunere orizontală
n. Numără un număr mai mic decât numărul prezentat. Dispunere orizontală
o. Numără un număr mai mic decât numărul prezentat. Dispunere amestecată
p. Alege acelaşi număr de elemente ca şi cifra scrisă. Dispunere amestecată
q. Alege un eşantion egal cu cifra prezentată verbal. Dispunere orizontală
r. Alege un eşantion egal cu cifra prezentată în scris. Dispunere orizontală
s. Alege o cifră cunoscând mărimea eşantionului. Dispunere amestecată
t. Alege două eşantioane de aceeaşi mărime.

6. Grila de evaluare a comportamentelor pentru matematică

1. Calcul
a. Compararea grupelor
b. Împărţirea grupelor
c. Realizarea unei împărţiri de obiecte
d. Rezolvarea de probleme legate a reunirea sau împărţirea anumitor cantităţi.
e. Înţelege şi foloseşte seria numerelor cunoscute.
f. Evaluează ordinul de mărime pentru un calcul simplu
g. Stăpâneşte tehnicile operaţiilor
h. Ştie să folosească un minicalculator pentru operaţii simple.
i. Recunoaşte problemele ce implică diferite operaţii studiate.

196

j. Citeşte, construieşte şi interpretează câteva scheme, tabele, diagrame, grafice
k. Recunoaşte proporţiile şi le tratează prin mijloace adecvate.

2. Geometria
a. Recunoaşte câteva forme simple
b. Notează şi recunoaşte codarea pentru o deplasare,
c. Situează, reperează, deplasează obiecte în raport cu propria persoană sau cu repere fixe.
d. Reproduce, descrie şi construieşte câteva solide simple
e. Reproduce, descrie şi construieşte câteva figuri simple
f. Foloseşte câteva tehnici şi câteva instrumente
g. Recunoaşte axele de simetrie ale unei figuri plane
h. Completează o figură prin simetrie sau translaţie,
i. Recunoaşte axele de simetrie sau de translaţie
j. Foloseşte un vocabular adecvat,
k. Foloseşte tehnici de tatonare pentru a găsi soluţii la probleme
l. Recunoaşte, triază, organizează şi selectează datele folosite la rezolvarea unei probleme
m. Foloseşte cunoştinţele deja achiziţionate
n. Formulează şi comunică modul de calcul şi rezultatul
o. Argumentează valabilitatea unei soluţii
p. Elaborează o cale proprie de abordare a unei probleme
q. Elaborează întrebarea, plecând de la un număr de date.

3. Cunoaşterea numerelor
a. Compară obiecte
b. Triază, clasează obiecte
c. Ordonează obiecte
d. Realizează o serie, având acelaşi număr de obiecte într-o altă colecţie.
e. Cunoaşte succesiunea numerelor
f. Compară şi aranjează numere întregi
g. Foloseşte cifrele pentru a indica poziţia pe o linie gradată,
h. Codează o cantitate
i. înţelege semnificaţia poziţiei cifrelor unui număr întreg,
j. Indică succesiuni scrise sau orale,
k. Foloseşte relaţia dintre numere
l. Asociază la un întreg scrierea cu cifre sau cu litere
m. Foloseşte câteva numere fracţionare uzuale
n. Cunoaşte semnificaţia fiecărei cifre ce compune un număr zecimal.
o. Trece un număr zecimal, scris cu virgulă în fracţii zecimale şi invers.
p. Înţelege şi aranjează numere cu virgulă
q. Încadrează numere (întregi sau zecimale)
r. Intercalează întregi sau zecimale între două numere date.

4. Măsuri
a. Compară mărimi continue: lungime, capacitate, masă
b. Foloseşte o măsură de referinţă
c. Foloseşte calendarul şi ceasul digital pentru: identificarea momentelor; calcularea unor durate
d. Foloseşte rigla gradată şi centimetrul de croitorie
e. Cunoaşte unităţile uzuale ale sistemului metric pentru lungimi (metrul, centimetrul),
pentru mase (grame şi kilogram) şi pentru capacităţi.
f. Efectuează calcule simple cu unităţi de lungime, masă şi timp
g. Foloseşte instrumente de măsură uzuale pentru lungime, masă şi timp
h. Realizează ordinul de mărime şi foloseşte unitatea corespunzătoare în unele situaţii
familiare.
i. Cunoaşte unităţile de arie şi de volum cele mai folosite
j. Calculează perimetrul şi aria unui pătrat, dreptunghi, disc

197

k. Foloseşte o formulă

7. Grilă de evaluare a discriminărilor

Sursa : Lambert şi Sohier, Enseignement special et handicap mental, 1979
Tehnica: Pentru fiecare tip de discriminare, cotaţia se face în trei etape schematice prin trei litere:

M: Execută după model
S: Execută la solicitare, răspunzând la "Arată-mi...."
N: Numeşte, ca răspuns la întrebarea "Ce este aceasta?"

1. Tactil: distinge M-S-N rugos M-S-N
cald M-S-N ascuţit M-S-N
frig M-S-N greu M-S-N
moale M-S-N uşor M-S-N
neted

2. Gust şi miros M-S-N un miros plăcut M-S-N
dulce M-S-N
sărat M-S-N un miros neplăcut M-S-N
acru

3. Auz Întoarce capul la producerea unui zgomot; M-S-N;
° Întoarce capul la auzul numelui său; M-S-N;
° Distinge un sunet tare de unul slab M-S-N;
° Distinge un sunet ascuţit de unul grav M-S-N;
° Recunoaşte zgomote familiare. Faceţi o listă M-S-N;
° Recunoaşte strigăte obişnuite. Faceţi o listă
° Recunoaşte instrumente muzicale.
°

4. Forme M-S-N;
° Aşează împreună două obiecte de formă identică. Faceţi o listă M-S-N;
° Aşează împreună două forme identice prin încastrare. Faceţi o listă M-S-N;
° Completează un Loto cu forme. Faceţi o listă M-S-N;
° Numeşte o formă determinată. Faceţi o listă

5. Culori M-S-N;
° Aşează împreună două obiecte cu culori identice. Faceţi o listă M-S-N;
° Aşează împreună două cartonaşe cu culori identice. Faceţi o listă M-S-N;
° Indică un obiect cu o anumită culoare. Faceţi o listă M-S-N;
° Numeşte o anumită culoare. Faceţi o listă
° Colorează un desen după model.
° Colorează un desen, folosind o culoare indicată.

6. Obiecte M-S-N;
° Aşează împreună două obiecte asemănătoare. M-S-N;
° Completează un Loto cu obiecte.
° Indică obiecte la solicitare. Faceţi o listă
° Numeşte obiecte uzuale. Faceţi o listă

7. Imagini M-S-N;
° Asociază un obiect unei imagini. Faceţi o listă

198

° Aşează împreună două imagini identice. M-S-N
° Completează un Loto cu imagini; M-S-N

8. Schema corporală M-S-N
Distinge diferitele părţi ale corpului: M-S-N
propriu M-S-N
al altuia

Notă: Exerciţiul M constă într-o probă de imitare după un model

9. Coordonare spaţială
Distinge coordonate spaţiale:
° ale unui obiect
° prin raportare cu un punct de referinţă central
° personale

8. Grila de evaluare a competenţelor pentru formarea comportamentelor de autonomie
personală şi socială

1. Cunoaşterea propriei persoane
Ştie să-şi spună: - numele
- prenumele
- data naşterii
- adresa
Ştie să spună: - prenumele părinţilor
- numărul fraţilor şi surorilor
- profesia părinţilor

2. Autonomia
a. Este autonom în deplasări
- în afara clasei
* se dirijează prin repere succesive anticipează prin acţiuni mentale
- în clasă
b. Poate să lucreze
c. Se poate descurca singur
d. Poate întoarce singur pagina unui manual
e. îşi petrece timpul în clasă
f. Are nevoie de sfaturi precise pentru a lucra
g. Poate desfăşura mai multe activităţi
h. Poate organiza diverse munci o perioadă mai lungă
i. Se poate orienta într-o serie de activităţi ordonate

3. Adaptabilitatea
Este capabil - să se adapteze unui nou tip de muncă unei situaţii noi

- să achiziţioneze automatisme

4. Atitudinea faţă de el însuşi
a. Este - expansiv
- rezervat
- închis
- anxios

199

b. îşi judecă corect propria persoană
- are tendinţa să se supraaprecieze
să se subaprecieze
- are simţul umorului

5. Atitudinea în timpul jocurilor
a. Este activ

pasiv
b. Preferă jocuri calme

jocuri rapide sau violente
c. Este stabil
d. Este capabil să joace jocuri simple

complexe
e. Îi place să se joace singur
f. Îi place să construiască, să manevreze

6. În faţa unei sarcini
a. Este capabil să înţeleagă situaţia
b. Pleacă în toate direcţiile
c. Caută metodic
d. Este capabil să realizeze un lucru complex acţionând metodic
e. Aşteaptă ajutor (pasiv)
f. Este capabil să se ocupe singur de o sarcină

7. Iniţiative privind mediul
a. Are grijă de obiecte
b. Intervine în grup
c. Poate face un lucru personal
d. Este capabil să îl justifice

8. Privind handicapul
a. Vorbeşte despre el
b. Vorbeşte despre viitor
c. Are dorinţa de a-l depăşi
d. Este conştient de handicap
e. Refuză handicapul
f. îşi foloseşte handicapul
g. Acceptă tratamentul prescis
h. Acceptă aparatura

9. Comunicarea socială
a. Este capabil să se facă înţeles
b. Limbajul oral este comprehensibil

este structurat
c. Vocabularul este sărac

bogat
normal
d. Are probleme de articulare
e. Dacă nu foloseşte limbajul oral, foloseşte un ajutor pentru a comunica
f. Cu ajutorul lui, este capabil să elaboreze mesaje simple

elaborate
puţin elaborate
g. Înţelege mesajele primite
h. Când ascultă, este atent
puţin atent

200