evaluarea-in-actul-educational-terapeutic_compress

Două bile din plastilină, cu acelaşi diametru (în jur de 4 - 5 cm), cu două culori diferite.

Desfăşurarea probei

Atrageţi atenţia copilului că cele două bile sunt egale cantitativ: Ai tot atâta plastilină de modelat şi

aici şi aici sau Câtă plastilină este aici, este şi aici. Fiţi siguri că, în acel moment, copilul este atent la dvs.

1. Deformaţi una dintre bile transformând-o în baton.

Întrebaţi-l:

a. “Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?", "E tot atât aici, ca şi aici?" sau "Este mai multă

plastilină în bilă sau în baton?"

b. "De ce?"

Notaţi răspunsurile.

2. Aveţi din nou două bile (refaceţi bila din baton)

Spuneţi: "Vezi, ele sunt identice"

Transformaţi o bilă într-un disc.

Puneţi întrebările a şi b de la punctul 1.

3. Reveniţi la cele două bile iniţiale.

Spuneţi:"Vezi, ele sunt identice"

Rupeţi o bilă în bucăţele mici.

Repuneţi întrebările a şi b.

Notare

- Se consideră reuşită dacă elevul dă explicaţii verbale satisfăcătoare asupra conservării cantităţii de

materie: 2 puncte pentru fiecare dintre cele trei încercări reuşite, deci un maxim de 6 puncte.

- Dacă elevul, pentru a răspunde corect, nu poate folosi plastilina pentru a reface bila iniţială

(reversibilitate): 1 punct pentru fiecare dintre încercările la care procedează în acest fel.

Exemplu de justificare neconcludentă, demonstrând un mecanism operatoriu în curs de achiziţie:

(1) Baton

- Nu, deoarece unul este rotund, iar celălat ca un cârnat; 0 puncte

(2) Disc

- Nu, deoarece unul este plat, iar celălalt o bilă; 0 puncte

(3) Bucăţele

- Da, deoarece le-aţi rupt şi le-aţi împrăştiat. 2 puncte

Exemplu de neachiziţie a conservării materiei:

(1) Baton

- în cârnat este mai multă, pentru că este mai lung; 0 puncte

(2) Disc

- în plăcintă, pentru că este mai mare; 0 puncte

(3) Bucăţele

- Mai multă în bucăţele, pentru că în ele sunt mai multe decât bila mare 0 puncte

Aceste răspunsuri au fost date după a treia formulare a întrebării. Alte formulări vor modifica

valoarea chestionarului.

Protocol

(Dacă primul răspuns este concludent, nu mai sunt necesare celelalte întrebări.)

a. Deformarea unei bile, în formă de baton

o Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?

Răspuns:

o E aceeaşi cantitate aici, ca şi aici?

Răspuns:

o Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?"

Răspuns:

o De ce?"

Răspuns şi atitudine:

b. Deformarea unei bile, în formă de disc

o Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?

Răspuns:

o E aceeaşi cantitate aici, ca şi aici?

Răspuns:

101

o Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?"
Răspuns:

o De ce?"
Răspuns şi atitudine:

c. Ruperea unei bile în bucăţele mici
o Acum, este tot atât aici, cât şi dincoace?
Răspuns:
o E aceeaşi cantitate aici, ca şi aici?
Răspuns:
o Este mai multă plastilină în bilă sau în baton?"
Răspuns:
o De ce?"
Răspuns şi atitudine:

Notare
- Explicaţii satisfăcătoare privind conservarea materiei pentru fiecare probă: 2 puncte
- Pentru a răspunde, copilul are nevoie să refacă bila iniţială pentru fiecare probă: 1 punct
3.1 4. Conservarea lungimii
Sursa: Chevrie-MuUer, C., Simon, A., Echelle de developement cognitiv de l'enfant
Această probă nu se foloseşte decât pentru copii cu vârsta de peste 6 ani.
Formularea cerinţelor trebuie să fie mereu aceeaşi (sunt posibile trei variante, ce pot fi folosite
succesiv).
Material
Două fire flexibile de 10 şi respectiv 15 cm.
Desfăşurarea probei
- Urmăriţi cu degetele pe rând de-a lungul fiecărui fir, spunând: "Iată două drumuri: unul pentru a
merge de aici, până aici, altul pentru a merge de aici până aici”
- Întrebaţi "Unde avem mai mult de mers?", "Acest drum este egal cu celălalt?", "Acest drum este
mai lung sau mai scurt decât celălalt?"
- Răspunsul corect al copilului la aceste întrebări este un preambul al probei şi nu este cotat.
- Daţi firului o formă şerpuită, astfel încât cele două capate ale firului lung să fie aliniate celor ale
firului scurt.
- Întrebaţi: "Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până aici?", "Dacă două furnici
merg, una pe aici, alta pe aici, fac acelaşi drum?
- Apoi: "De unde ştii?"
- Dacă elevul nu dă un răspuns satisfăcător, cereţi-i: "Arată-mi, cum ştii?"
Notare
- Reuşita este totală dacă elevul a înţeles noţiunea de conservare a lungimii şi o exprimă fără a fi
necesar să demonstreze practic: 6 puncte - nota maximă.
- Dacă elevul îndreaptă firul pentru a reface linia dreaptă pentru a arăta diferenţa de lungime: 1
punct.
- Exemplu de justificare ce demonstrează achiziţionarea conservării:
Răspuns la întrebarea "...este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până aici?": "Nu, deoarece curbele
au o lungime, deci ea este puţin mai mare." Copilul a folosit argumentul compensării (curbele) şi al
comparării (aşezarea în linie dreaptă).
- Exemplu de justificare instabilă, puţin explicită şi incompletă (stadiu intermediar înainte de
achiziţia conservării - este notat cu 0 puncte:
După înţelegerea preambulului, la întrebarea "...este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până aici?",
răspunde: "Da"; la întrebarea următoare "Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fac acelaşi
drum?, răspunde: "Nu” iar la "De unde ştii?", "Pentru că una este aici şi celalaltă dincolo, una aleargă mai
repede?"
Protocol

o Unde avem mai mult de mers?
o Acest drum este egal cu celălalt?
o Acest drum este mai lung sau mai scurt decât celălalt?

102

Răspuns:
o Şi acum, este acelaşi lucru dacă mergem de aici, până aici?

Răspuns:
o Dacă două furnici merg, una pe aici, alta pe aici, fac acelaşi drum?

Răspuns:
o De unde ştii?

Răspuns şi acţiune:
Dacă nu oferă un răspuns satisfăcător, întrebaţi-l:
o Arată-mi, cum ştii?"

Răspuns şi acţiune:
Notare:
- Elevul exprimă noţiunea de conservare a lungimii fără a fi necesară manevrarea firelor: 6 puncte
- Pentru a demonstra diferenţa de lungime, elevul reface linia dreaptă: 1 punct

3.2. TESTUL DE INTELIGENŢĂ BINET-SIMON
Sursa: Ştefănescu Goangă, FI. feste psihometrice
Atitudinea examinatorului faţă de subiect trebuie să fie, în linii generale, următoarea: faţă de copiii
mici o atitudine de joc, faţă de copiii mai mari deşteptarea amorului propriu şi a tendinţei de emulaţie, faţă
de cei mai mari şi de adulţi o atitudine francă, prin explicarea rostului examinării. Bineînţeles, totul adaptat
de la caz la caz, ţinând Seama de felul în care subiectul priveşte examinarea.
Pentru examinare, se pot utiliza orele obişnuite de lucru. Copilul 8ă nu fie luat de la orele sau
activităţile care l-ar interesa mai mult decât testul, de exemplu, să fie examinat în timp ce colegii lui se joacă
sau au ore distractive etc. De asemenea, să nu i se ia timpul liber, dacă se observă că copilul renunţă cu greu
la el. Se va evita examinarea copilului prea obosit de joc, de muncă, lipsit de odihnă sau de somn şi a
copiilor bolnavi, indispuşi, convalescenţi etc.
Durata examinării nu trebuie să treacă de anumite limite în timp. Terman recomandă astfel:

o pentru copii de la trei la cinci ani: 25 - 30 min;

• şase la opt ani: 30 - 40 min;

• nouă la doisprezece ani: 40 - 50 min.

• treisprezece la cincisprezece ani: 50 - 60 min.

° pentru adulţi: 60 - 90 min.
Dacă examinarea nu s-a terminat în acest interval de timp, deşi este recomandabil ca examinarea să
se facă într-o singură şedinţă, o întrerupem şi continuăm altă dată sau facem o pauză de cea. 10 min., timp în
care copilul este lăsat să se joace sau să se plimbe afară.
Când se examinează copiii de şcoală, li se recomandă să nu comunice celorlalţi elevi probele la care
au fost supuşi, pentru a exclude de la început orice posibilitate de ajutorare mutuală. Este recomandabil să se
examineze mai întâi copiii ceva mai puţin inteligenţi, care, chiar dacă ar vorbi, ar fi mai de puţin ajutor
colegilor.
Tehnica examinării. Prima condiţie pentru examinnarea obiectivă este respectarea riguraosă a
normelor şi instrucţiunilor date pentru fiecare test în parte. Tonul în care sunt date instrucţiunile şi atitudinea
examinatorului trebuie să fie mai naturale, dar nu se admite nici o abatere de la instrucţiuni. Totdeauna se va
utiliza textul complet, nu ne vom bizui niciodată pe memorie, deşi este necesar ca instrucţiunile să fie
cunoscute pe de rost.
Materialul care se utilizează pentru examinare trebuie să fie dinainte pregătit în ordinea în care va fi
aplicat, în felul acesta se economiseşte timp, iar, pe de altă parte, subiectul nu este lăsat să aştepte, ceea ce ar
produce o scădere a atenţiei şi a interesului pentru rest.
Fişa de cotare trebuie să fie ţinută la o anumită distanţă de subiect, pentru a nu se vedea ce se scrie
acolo, iar consemnarea rezultatelor să se facă cât mai repede şi, pe cât posibil, fără să se distragă atenţia
subiectului, în timpul examinării, vor fi consemnate numai datele absolut necesare, răspunsul întreg nu va fi
consemnat decât în cazul în.care nu se poate decide imediat asupra cotării pozitive sau negative a
răspunsului, în astfel de cazuri, stabilirea cotei se va face numai după terminarea examinării, pentru a nu face
copilul să aştepte, în timpul examinării urmărim atent mişcările copilului şi comportamentul său, dar nu-l
privim prea insistent sau drept în ochi, pentru a nu-l intimida.
Examinatorul trebuie să fie calm, să nu fie grăbit şi să nu facă mişcări inutile.

103

Dacă un copil se încăpăţânează şi nu vrea să răspundă, îl vom reexamina peste o săptămână, fără să

mai amintim de examinarea precedentă. Este recomandabil ca această a doua examinare să fie făcută de către

un alt examinator.

Când un subiect este prea încrezut şi are o atitudine de persiflare a testelor, părându-i-se prea uşoare,

îi dăm câteva teste grele, la care eşecul va fi evident pentru subiect.

Stabilirea nivelului mental

În mod obişnuit, examinarea poate începe cu un an sau doi sub etatea cronologică a subiectului, în

afară de cazurile în care este evidentă o stare de înapoiere sau debilitate mintală, în aceste cazuri, i

examinarea va începe cu un an sau doi sub etatea mintală presupusă. Dacă însă subiectul nu rezolvă chiar

numai un singur test de la etatea cu care am început, ne coborâm la testele de la etatea mintală imediat

Inferioară, sau dacă este nevoie coborâm chiar mai mult, până ajungem la etatea la care subiectul rezolvă

toate testele. Continuăm examinarea în sus, până la etatea la care subiectul nu mai rezolvă nici un test; peste

această etapă nu se mai continuă. Când un test revine la vârstele următoare sub o formă mai grea, continuăm

cu acest test până la etatea la care subiectul nu-l mai poate rezolva. De exemplu, dacă un copil rezolvă toate

testele de la etatea de 5 ani, trei teste de la 6 ani, două teste de la etatea de 7 ani şi un test de la 8 ani, etatea

sa mintală va fi de 6 ani mintali, căci la cei cinci ani de bază vom adăuga cele şase teste rezolvate la celelalte

vârste, care au fiecare o valoare de două luni mintale.

Cunoscând etatea mintală şi pe cea cronologică a persoanei examinate, putem stabili coeficientul de

inteligenţă, care se obţine împărţind etatea mintală la cea cronologică şi înmulţind rezultatul cu 100. întrucât

inteligenţa încetează a se mai dezvolta, în general, peste vârsta de 15 ani, pentru toţi subiecţii care trec peste

această vârstă se va utiliza în calcul valoarea coeficientului de inteligenţă etatea de 15 ani, care este etatea

mintală a omului adult. Prin urmare, dacă un subiect oarecare are etatea cronologică de 40 de ani şi cea

mintală de 7 ani, el este înapoiat în ceea ce priveşte inteligenţa nu cu 33 de ani, ci numai cu 8 ani mintali.

Coeficientul de inteligenţă îl vom obţine împărţind etatea mintală prin cea cronologică şi înmulţind cu 100.

Pentru a vedea ce valori trebuie să acordăm diferiţilor coeficienţi, dăm tabelul de mai jos.

C.l. Categoria mintală

0-22 idioţi

23 - 49 imbecili

50 – 69 moroni

70 – 79 mărginiţi

80 - 89 proşti

90-109 normali

110-119 deştepţi

120-129 superiori mintal

peste 130 eminenţi

Aplicarea testelor se va face conform instrucţiunilor date în capitolul "instrucţiuni speciale".
Examinatorul se va ţine riguros de aceste instrucţiuni pe care e bine să le cunoască pe de rost, pentru a
înlătura caracterul de artificialitate şi rigiditate a examinării şi pentru a o face cât mai expeditivă. Pentru
aceasta însă este necesar ca orice examinator, înainte de a face o examinare cu scop de diagnoză exactă, a
nivelului mintal, să examineze cea. 20-30 de subiecţi în scop de exerciţiu.

Rezolvarea dată de subiect fiecărui test va fi consemnată în fişa de cotare, utilizându-se semnele + şi
- şi numai în cazul în care reuşita sau nereuşita unui test nu poate fi apreciată imediat se va nota răspunsul
întreg, care va fi apreciat cu + sau - la sfârşitul examinării.

Să se observe că, la fiecare etate, este dat şi un test alternativ. Acest test se va utiliza numai în cazul
în care unul dintre testele de la acea etate, din motive tehnice sau din alte motive, nu a putut fi aplicat în
conditţii satisfăcătoare, deci se va înlocui cu un alt test bine aplicat, dar pe care subiectul nu l-a putut
rezolva.

Observarea conduitei în timpul examinării. Scopul testelor individuale verbale, a căror instrucţiuni
de întrebuinţare le dăm aici este să măsoare gradul inteligenţei, în cursul examinării însă, un observator atent
poate să adune date foarte utile şi cu privire la un număr destul de mare de trăsături sociale, de temperament
şi de caracter. Aşa de exemplu, se poate vedea dacă un subiect este timid sau dacă perseverează sau renunţă
uşor la o probă care i se pare grea etc.

Din acest motiv, am anexat la această scară, în afară de fişa cotare a nivelului mintal şi o fişă de
examinări, de trăsături sociale, de temperament şi caracter, care pot fi observate în timpul examinării. Pentru

104

fiecare întrebare din fişă, privitoare la câte o trăsătură, am dat răspunsuri posibile, dintre care examinatorul
alege pe aceea care crede că se potriveşte mai bine persoanei examinate.

INSTRUCŢIUNI SPECIALE
Instruire pentru etatea de 3 ani
6 teste; 1 test = 2 luni

TEST 1 Numele de familie

Tehnica Întrebăm pe copil pe un ton familiar: Cum te cheamă?. Dacă copilul nu răspunde decât cu

numele de botez, stăruim să îşi spună şi numele de familie, punându-i întrebările: Ionel şi mai cum?;Numai

Ionel?; Ionel Popescu, sau cum?

Cotarea Testul este trecut dacă subiectul spune numele său de familie. Nu este necesar să

pronunţe corect acest nume.

TEST 2 Părţile corpului

Tehnica Începem prin a atrage atenţia copilului, uitându-ne cu prietenie la el, făcând în aşa fel ca

şi el să se uite la noi. Apoi îl întrebăm: Tu ai gură? Unde e gura ta? Arat-o cu degetul! Dacă copilul ezită

sau nu o arată, adăugăm: Deschide gura! La nevoie, repetăm de două sau trei ori întrebarea. Notăm

răspunsul, apoi continuăm: Unde e nasul tău? Dacă copilul ezită şi nu îl arată, adăugăm: Pune mâna pe

nasul tău. La nevoie repetăm de două sau trei ori întrebarea. Notăm răspunsul şi continuăm: Unde sunt ochii

tăi? Arată-i cu mâna!. Dacă copilul nu răspunde, îi spunem: închide ochii! Se poate repeta de trei ori

întrebarea, la nevoie. La fel procedăm şi cu părul.

Tactul şi răbdarea sunt necesare pentru a învinge timiditatea copilului. Dacă după repetarea de cel

mult trei ori a întrebării nu l răspunde, e bine să trecem la cele următoare, iar dacă în cele din f urmă

răspunde, revenim, o singură dată, la cele la care nu a răspuns.

Cotarea Trei răspunsuri bune din patru. Se acceptă ca răspunsuri bune şi acelea date prin gesturi

neîndoielnice, de ex. deschiderea gurii, închiderea ochilor.

TEST 3 Repetarea a trei cifre

Material: seriile 6-4- 1 3-5-2 8-3-7

Tehnica începem prin a atrage atenţia copilului prin solicitarea: Ascultă şi spune după mine!, dându-i să

repete ca exerciţiu numai o singură cifră: 4 sau 9. După ce copilul a răspuns şi ne-am asigurat că a înţeles

despre ce-i vorba, îi dăm pe rând serii de câte două cifre, spunându-i Acum spune: 8-3; 7-4. Cifrele din

fiecare serie se pronunţă clar, la interval de 2". După acest exerciţiu, continuăm cu aceeaşi tehnică seriile de

trei cifre. De fiecare dată, notăm reuşita sau nereuşita.

Cotarea Testul este trecut dacă copilul reproduce corect, după o singură citire, o serie din cele trei

serii de cifre.

TEST 4 Repetarea unei propoziţii de şase silabe

Material 1. Eu pun un lemn pe foc.

2. Iarna e tare frig

3. Calul fuge pe drum

Tehnica Începem cu atragerea atenţiei, spunând: Ascultă şi spune după mine: pisică; zi; am un băţ.

La nevoie se poate repeta de 2-3 ori. Se pronunţă prima propoziţie tare şi clar. Se notează răspunsul. Se

continuă la fel cu celelalte, fără a se mai repeta.

Cotarea: Se cere repetarea exactă a unei propoziţii din 3, după prima citire, fără nici o omisiune sau

adaos sau transpunere de cuvinte. Se exceptează defectele naturale de pronunţie.

TEST 5 Numirea obiectelor familiare

Material: o cheie, un briceag, o monedă, un ceas, un creion

Tehnica: Arătăm pe rând obiectele enumerate întrebând la fiecare: Ce este asta?

Cotarea: Se cer trei răspunsuri corecte din cinci. Obiectele să fie numite. Se exceptează defectele

de pronunţie.

TEST 6 Numirea culorilor

Material: Planşa nr, 3.6; culori: negru; alb; roşu.

Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa cu cele trei culori şi, punând degetul pe prima fâşie

colorată (negru) întrebăm pe subiect: Cum se cheamă culoarea asta? După răspuns, procedăm la fel şi cu

105

celelalte culori. Nu este permis dacă subiectul a numit greşit o culoare să revenim asupra ei, punând din nou
întrebarea sau să-i atragem atenţia într-un fel sau altul că a greşit.

Cotarea: Testul este trecut dacă toate culorile sunt numite şi cu deplină siguranţă. Nu se admite
nici o eroare, în afară de cazul în care, numind greşit o culoare se corectează imediat şi spontan, fără nici un
semn sau intervenţie din partea examinatorului.

TEST Alternativ I Sexul
Tehnica: Dacă copilul este băiat, îi punem următoarea întrebare: Tu eşti băiat sau fetiţă? Dacă nu
răspunde, întrebăm din nou (pe băiat): Tu eşti fetiţă? (pe fetiţă): Tu eşti băiat?. Dacă răspunsul la această
întrebare este NU sau un semn din cap, atunci spunem: Atunci, ce eşti (la băiat), eşti băiat sau fetiţă? (la
fetiţă), eşti fetiţă sau băiat?
Cotarea: Testul este trecut dacă copilul cunoaşte neîndoielnic sexul său. Trebuie să fim foarte
circumspecţi în acceptarea altui răspuns, decât băiat sau fetiţă. Răspunsul DA sau la a doua întrebare, trebuie
controlat cu mare grijă.
TEST AlternativII Gravurile lui Binet
Material: Planşele nr. III alt. 2 şi XIV. alt. 3
Tehnica: Dăm subiectului în mână prima gravură şi-i spunem: Uită-te ia poza asta şi spune-mi ce
vezi acolo. Dacă copilul nu răspunde. Cum se întâmplă câteodată din cauza timidităţii, repetăm întrebarea
Mift) forma următoare: Spune-mi orice din ceea ce vezi acolo. Dacă frici acum nu răspunde, îi spunem: Vezi
un om?, arătându-l cu degetul. Dacă copilul răspunde corect, îi spunem: Foarte bine, acum spune-mi ce mai
vezi în poză, în afară de om. Această întrebare nu se poate pune decât o dată şi numai la prima gravură. Dacă
copilul numeşte unul sau mai multe obiecte, este întrebat: Ei, ce mai vezi? Notăm răspunsul şi trecem la
gravura următoare. După ce i-o dăm în mână îi spunem: Uită-te şi la poza asta. Spune-mi ce vezi acolo.
Aşteptăm răspunsul, fără a mai pune alte întrebări. Notăm răspunsul şi procedăm la fel şi cu a treia gravură.
Cotarea: Enumerarea a cel puţin trei obiecte dintr-o gravură, după cea dintâi întrebare.

Instructaj pentru etatea de 4 ani
6 teste; 1 test = 2 luni

TEST 1 Compararea liniilor
Material: Planşa IV-1, cu cele două linii paralele.
Tehnica: Prezentăm copilului planşa cu cele două linii paralele, spunându-i: Vezi aici două linii?
Care este cea mai mare? Dacă copilul întârzie să răspundă, îi spunem: Pune degetul pe cea mai mare.
Pentru a fi sigur că răspunsul nu a fost întâmplător, întoarcem după câtăva vreme planşa, fără să observe
copilul, i-o prezentăm în poziţie inversă (dacă la prima prezentare linia cea mai lungă a fost jos, la a doua
prezentare, ea va trebui să fie sus), spunând: Uite, alte linii, arată-mi pe cea mai mare.
Cotarea: Testul este reuşit dacă amândouă răspunsurile sunt corecte.
TEST 2 Distingerea figurilor geometrice
Material: Planşa IV-2, cu figurile geometrice şi plicul cu acelaşi număr cu figurile tăiate separat.
Tehnica: Punem copilului următoarea întrebare: Vezi tu asta? (arătându-i în acelaşi timp conturul
cercului aşezat deasupra cercului)
Arată-mi aici (experimentatorul arată cu degetul celelalte figuri de pe planşă), una la fel cu asta.
Procedăm la fel cu celelalte figuri, arătând mai întâi pătratul, apoi triunghiul, apoi restul în orice ordine.
Corectăm copilul la prima eroare făcută, spunându-i: Nu, arată-mi una la fel cu asta (arătând în acelaşi timp,
cu degetul conturul figurii aşezate deasupra plicului.
Cotarea Testul este trecut dacă subiectul arată corect şapte figuri geometrice din cele zece. Prima
eroare contează, chiar dacă copilul s-a corectat după ce i s-a spus că nu e bine.
TEST 3 Copierea unui pătrat
Material: Planşa IV a, planşa cu pătratul
Tehnica Punem în faţa subiectului planşa cu pătratul, îi arătăm pătratul de pe ea cu degetul, fără a
urmări conturul, spunându-i: Vezi tu asta? Apoi îi dăm un creion zicându-i: Poftim, fă şi tu unul la fel cu
ăsta, aici. (pe un sfert de coală de hârtie albă) Dacă copilul exită să deseneze, curn se întâmplă deseori, din
cauza timidităţii, îl îndemnăm cu blândeţe, zicându-i: Hai, începe, una la fel cu asta, aici. Hai, aşa...Bine.
După ce copilul a desenat, îi luăm foaia de hârtie, zicându-i: Acum mai fă una, dar întocmai una la fel cu
asta de aici. (îi arătăm din nou pătratul de pe planşă.)
Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unul din cele trei desene este asemănător cu unul din

106

modelele de mai jos, însemnate cu menţiunea de bune. în aprecierea desenului trebuie să avem în vedere că
este mai important ca unghiurile drepte decât ca liniile să fie întinse sau colţurile total închise. Mărimea
pătratului este indiferentă. Aprecierea trebuie făcută cu severitate.

Dacă copilul trece cu succes acest test, continuăm cu aceeaşi tehnică-testul de copiere a unui romb,
fixat pentru etatea de şase ani (test l).

Cotarea: La fel ca la pătrat.
TEST 4 Repetarea a 3-4 cifre
Material: Seriile: 4-7-3-9 2-8-5-4 7-3-6-1
Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3. Cifrele se pronunţă la un interval de aproximativ o
secundă. Cifrele se vor pronunţa clar, dar cu acelaşi ton.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă o serie de patru cifre după o singură citire, după
cele trei serii date.
TEST 5 Repetarea unei propoziţii de 10 silabe
Material:

1. Joamna se culeg fructele din pom.
2. îl cheamă Nicu, e un copil bun.
3. Când e frig facem focul în sobă.
Tehnica:
Ca la etatea de 3 ani, Test 4.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul repetă fără greşeală Testul 3 după o singură citire.
TEST Alternativ Înţelegere de gradul l
Material: 1. Când ţi-e somn, ce trebuie să faci?

2. Când ţi-e frig, ce trebuie să faci?
3. Când ţi-e foame, ce trebuie să faci?
Tehnica: După ce-l facem pe copil atent, întrebăm copilul: Când ţi-e somn, ce trebuie să faci? Dacă
este nevoie, putem repeta întrebarea de mai multe ori, pe un ton încurajator. Nici o altă formă de întrebare
nu poate înlocui pe cea de mai sus. Acordăm pentru răspuns aproximativ 20 de secunde. De obicei, copiii
normali de 4 sau 5 ani, răspund imediat sau nu răspund deloc. Tot astfel procedăm şi cu celelalte două
întrebări.
Cotarea: Se cer două răspunsuri exacte din trei. Nu se cere o formă anumită de răspuns. Este
suficient dacă problema a fost înţeleasă şi s-a dat un răspuns rezonabil. Numai tăcerile şi răspunsurile
eronate le considerăm nesatisfăcătoare.
Iată câteva exemple de răspunsuri corecte pentru cele trei întrebări:
1. Să mă culc.
2. Să mă îmbrac; Să mă încălzesc la foc; Să mă duc în casă; Să alerg să mă încălzesc.
3. Să mănânc; Să caut ceva de mâncare; Să cer să-mi dea de mâncare.
Instructaj pentru etatea de 5 ani
6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Joc de răbdare
Material: Două triunghiuri drepte, obţinute prin tăierea pe diagonală a unui dreptughi. Un drepunghi
de 6 - 9 cm (plicul nr. V-1).
Tehnica: Punem pe masă, în faţă subiectului, dreptunghiul netăiat şi alături, dar mai aproape de
subiect, aşezăm cele două triunghiuri, astfel ca cele două capete mari să fie paralele vertical şi la o depărtare
una de alta de 3 cm. Apoi spunem subiectului: Vezi tu aceste două bucăţi? (Examinatorul arată cele două
triunghiuri) Aşează-le aşa, ca să faci una ca asta. Dacă copilul ezită şi nu pune mâna pe cartoane, îi repetăm
instucţiunile şi dacă nici acum nu începe operaţia îl îndemnăm din nou spunându-i: Hai, aşează-le.
Pentru ca noi înşine să nu facem greşeala să prezentăm subiectului unul pe dos, ambele triunghiuri
sunt însemnate pe partea cu care sunt aşezate pe masă cu o cruciuliţă. Se fac trei probe. Aşezăm după fiecare
probă cartoanele în poziţia originală, apoi spunem: Hai, aşează-le încă o dată, aşa ca să faci una ca asta
(examinatorul arată dreptunghiul).
Lăsarea cartoanelor într-o poziţie corespunzătoare după una sau mai multe încercări timp de un
minut, pentru fiecare probă, se consideră ca o probă nereuşită. De asemenea, dacă subiectul, după una sau
mai multe încercări, cu tot îndemnul nostru spune că nu poate, va trebui evitat ca subiectul să întoarcă pe dos
unul din triunghiuri.
Dacă l-a întors, testul trebuie încept din nou. Se acordă pentru fiecare execuţie câte un minut.

107

Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul reuşeşte două probe din trei.
TEST 2 Repetarea unei propoziţii de 12 silabe
Material: 1. Pe drum trec multe căruţe cu cai.

2. Vara, copiii merg la câmp să se joace.
3. Pe câmp cresc foarte multe flori frumoase.
Tehinca: Atragem atenţia copilului şi spunem: Ascultă şi repetă ce îţi spun eu: Casa este mare.
dacă a înţeles că trebuie să repete şi face asta, se trece la prima propoziţie din test. Citim prima propoziţie pe
un ton natural şi clar. Dacă copilul este timid şi nu răspunde, repetăm prima propoziţie, dar în acest caz,
răspunsul nu este luat în considerare. Repetarea se permite numai la prima propoziţie.
Cotarea: Testul este reuşit dacă o propoziţie din trei este repetată fără greşeală după prima citire.
TEST 3 Numirea culorilor
Material: Utilizăm culorile fundamentale, de ex.: roşu, galben, albastru, verde (planşa nr. V-3).
Tehnica: Aşezăm înaintea copilului planşa cu cele 4 culori şi, punând degetul pe prima fâşie colorată
(roşu), întrebăm subiectul: Cum se numeşte culoarea asta? Experienţa arată că întrebarea trebuie formulată
numai în acest fel, pentru a evita răspunsuri nepotrivite, de ex.: "Aceasta este prima culoare frumoasă".
După răspuns, procedăm la fel şi cu celelalte culori.
Nu este permis, dacă subiectul a numit greşit o culoare, să revenim asupra ei, repetând întrebarea.
Cotarea: Testul este reuşit dacă toate culorile sunt numite corect şi cu deplină siguranţă. Nu se
admite nici o eroare, în afară de cazul în care, numind greşit o culoare, copilul se corectează singur, imediat
şi spontan.
TEST 4 Definirea prin întrebuinţare
Material: Cuvintele: lingură, masă, scaun, cal, mamă.
Tehnica: Pentru .a pregăti subiectul în vederea răspunsurilor, examinatorul va pune întrebările în
modul următor şi în ordinea următoare:
Tu ai văzut o lingură! (se acentuează cuvântul văzut, iar propoziţia se exprimă într-un ton afirmativ,
nu interogativ. Ia spune-mi, ce este o lingură?
Cotarea: Se cer cinci răspunsuri comprehensibile.
TEST 5 Jocul Loto
Material: Planşa Nr. II-5 cu cele 5 cărticele de Loto corespunzătoare (din plicul cu acelaşi
număr)
Tehnica: Aşezăm în faţa subiectului planşa respectivă şi-i spunem: Pe foaia asta sunt mai mulţi
copii. Fiecare dintre ei ţine mâinile şi picioarele în alt fel. Unul ţine o mână în sus şi alta întinsă, altul ţine
amândouă mâinile în sus, altul picioarele desfăcute etc. (arătându-i cu i,degetul cele patru exemplificări).
Uite aici o cărticică (i-o arătăm), pe care este un copil la fel ca unul din cei de aici (arătăm planşa). Uită-te
bine la el (i-l dăm în mână) şi aşează-l aici, pe foaia asta (arătăm planşa) peste copilul care ţine mâinile şi
picioarele întocmai ca el.
Dacă subiectul nu înţelege, repetăm această din urmă instrucţiune. Notăm R, punem deoparte
cărticica de Loto cu care a lucrat subiectul şi continuăm astfel: "Uite aici alt corp, aşează-l şi pe acesta pe
foaia asta (arătăm planşa) peste copilul care ţine mâinile şi picioarele întocmai ca el. Notă R, punem
cărticica la o parte şi procedăm la fel cu restul cărticelelor de Loto până la sfârşit. Cărticelele se dau
subiectului în următoarea ordine:
1-2-5-6
3-4-7-8
Fiecare cărticică aşezată incorect reprezintă o eroare. Examinatorul însuşi trebuie să fie atent, spre a
nu face sau a nu lăsa să se strecoare vreo greşeală.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul aşează corect cel puţin 5 din cele 8 cărticele.
TEST 6 Atingerea cuburilor în ordine neregulată
Material: Patru cuburi de aceeaşi culoare şi mărime,
Tehnica: Aşezăm pe masă în faţa subiectului, în ordine, pe orizontală, cele patru cuburi, la distanţă
de 5 cm unul de altul, după următoarea schemă:

Subiect
4. 3. 2. 1.

Examinator
Numerele de pe cuburi sunt înspre examinator, pentru a se orienta după ele când dă proba. Spune
apoi subiectului: Uită-te la mine; ce fac eu fă şi tu, întocmai ca mine. Atingem cu degetul arătător de la

108

mâna dreaptă cuburile în ordinea arătată mai jos pentru prima probă, începând de la stânga spre dreapta
subiectului, la un interval de o secundă pentru fiecare atingere, apoi spunem: Acum fă şi tu întocmai ca mine.
dacă subiectul nu înţelege, repetăm o singură dată instrucţiunea. Notăm răspunsul şi procedăm la fel cu
restul probelor. Probe: I. 1-2-4

II. 1-3-4
III. 2-3-4
Nu este permisă nici o altfel de explicaţie sau indicaţie, de nici un fel.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul reproduce fără nici o eroare o singură serie din trei. Dacă
subiectul trece cu succes acest test, continuăm cu aceeaşi tehnică testele similare de cuburi de la testul 4
pentru etatea de 6 ani.
TEST Alternativ Compararea a două greutăţi
Material: Două cutii, având greutatea de 3 şi 5 gr., identice ca mărime, formă şi înfăţişare. Cutia de 3
gr. este însemnată cu litera E, iar cea de 15 gr. cu litera I. Cutiile trebuie date cu literele înspre masă, ca
subiectul să nu se poată orienta după ele.
Tehnica: Punem greutăţile pe masă, înaintea subiectului, lăsând între ele o distanţă de 5 - 6 cm. Apoi
îi spunem: Aici sunt două cutii, încearcă-le şi dă-mi cutia cea mai grea. Dacă copilul nu răspunde sau nu
cântăreşte cutiile în mână, îi spunem din nou: încearcă-le şi dă-mi cutia cea mai grea. Unii copii răspund la
întrebare, arătând cu degetul sau punând mâna pe cutii fără să le cântărească, fie cazul acesta, spunem
copilului: Nu aşa, ia-le în mână şi vezi care-i mai grea. Nu este permis să se mai dea alte indicaţii.
Pentru a fi siguri că primul răspuns nu a fost întâmplător, mai facem două probe, aşezând la a doua
probă cutiile în ordine inversă, iar la a treia întocmai ca la prima, bineînţeles această schimbare nu trebuie
observată de copil.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuri , corecte din cele trei.
TEST Alternativ Etatea
Tehnica: Formularea este simplă; întrebăm subiectul: Câţi ani ai? i Dacă copilul nu răspunde, ÎI
îndemnăm, întrebându-l din nou. De la f copiii de această etate, nu vom cere ziua naşterii, ci numai numărul
ionilor. ţ
Cotarea: Testul este trecut dacă copilul spune exact numărul anilor. Trebuie să remarcăm că unii
copii spun cu un aer de siguranţă l care nu corespunde realităţii. De aceea, trebuie să verificăm etatea după
date sigure.
Instructaj pentru etatea de 6 ani
6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Copierea rombului
Material: Planşa cu rombul, nr. VI-1
Tehnica: Ca pentru copierea pătratului (4 ani, test 4)
Cotarea: Testul este reuşit dacă copilul face două desene mulţumitoare din trei, indifferent
de dimensiuni.
TEST 2 Găsirea lacunelor în figuri
Material: Cele patru figuri cu lacune; planşele VI-2
Tehnica: Arătăm subiectului succesiv cele patru figuri în ordinea lipsurilor următoare: gura, ochiul,
nas, braţe (în ordinea alfabetică a literelor înscrise pe poză). Când îi arătăm prima figură, îi spunem: Uită-te
bine la chipul acesta şi spune-mi ce-i lipseşte. Dacă copilul răspunde: gâtul, corpul, picioarele etc., îi
spunem: Nu aşa, spune-mi ce-i lipseşte la chip, la faţă, nu la corp. Accentuăm cuvintele chip, faţă, pentru a
îndrepta atenţia copilului în această direcţie. Nici un fel de ajutor sau indicaţie, de orice fel, nu mai e
permisă. La figura a doua şi a treia ne mărginim la întrebarea: Dar la chipul ăsta ce lipseşte?
La fiecare întrebare răspunsul trebuie dat în 20-25 secunde. Orice răspuns care nu arată lipsurile
indicate, nu este corect. Se admit câteva erori mici. De exemplu, la a doua figură, dacă răspunde ochii, în loc
de ochiul; la a patra, mâinile în loc de braţe.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp cerut trei răspunsuri bune din patru.
TEST 3 Înţelegere de gradul II
Material: 1. Dacă plouă când e timpul de plecat la şcoală, ce trebuie să faci?
2. Dacă arde casa în care te afli, ce trebuie să faci?
3. Când trebuie să pleci undeva şi pierzi trenul, ce trebuie să faci.
Tehnica: Ca la etatea de 4 ani, test alternativ, întrebarea nu poate fi însă repetată, decât cel mult de
două ori.

109

Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul dă două răspunsuri corecte din trei.

TEST 4 Repetarea unei propoziţii de 16 silabe

Material: 1. Iarna copiii aleargă cu sania prin zăpadă.

2. Merele din grădina noastră sunt roşii şi gustoase.

3. Vânătorul se duce în pădure să vâneze urşi.

Tehnica: Ca la etatea de 5 ani, Test 2.

Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală cel puţin una dintre cele trei propoziţii.

Greşelile de pronunţare se vor ignora.

TEST 5 Atingerea cuburilor în ordine neregulată II

Material: Patru cuburi de aceeaşi mărime şi culoare.

Tehnica: Ca la etatea de 5 ani, Test 6.

Probe: I. 1-3-2-4

II. 1_3_4_2

III. 1-4-2-3

Cotarea: Testul este trecut dacă două din trei probe au fost executate corect.

TEST 6 Numărarea degetelor

Tehnica: întrebăm subiectul: Câte degete ai la mâna aceasta? (Atingem mâna dreaptă a subiectului).

Câte degete ai? Dar la amândouă mâinile? Dacă copilul încearcă să numere degetele îi spunem: Nu aşa,

spune-mi fără să le numeri. Pe urmă repetăm întrebarea.

Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul răspunde corect şi fără să numere la toate cele trei întrebări.

TEST Alternativ I Numărarea a 13 monede de 100 lei

Material: 13 monede

Tehnica: Se cere subiectului să numere crescător, arătând cu degetul fiecare monedă. Dacă copilul

face o singură greşeală ceea ce înseamnă că omite un număr sau uită să arate cu degetul, atunci îi dăm o a

doua probă, exact în condiţiile celei dintâi.

Cotarea: O numărare exactă, fără greşeli, din trei probe

TEST Alternativ II Analogii

Material: 1. Câinele muşcă; pisica.............?

2. Pasărea zboară; peştele .............?

3. Vara plouă; iarna .............?

4. Ziua este lumină; noaptea este .............?

5. Vara este cald; iarna este.............?

6. Leul este curajos; iepurele este .............?

Tehnica: Spunem subiectului, pe un ton familiar: Am să-ţi citesc ceva din care lipseşte cuvântul de la

urmă. Ia să vedem, poţi ghici cuvântul care lipseşte? Ascultă ce-ţi citesc, gândeşte-te şi spune-mi cuvântul

de la urmă, cel care lipseşte. Citim rar şi accentuat, sub formă de întrebare. Nu intervenim cu nici un fel de

explicaţie.

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul răspunde la 4 din cele 6 întrebări.

Răspunsul corect:

1. zgârie

2. înoată

3. ninge

4. întuneric

5. frig

6. fricos

Instructaj pentru etatea de 7 ani

6 teste; 1 test = 2 luni

TEST 1 Repetarea a 5 cifre

Material:

3-1-7-5-9

4-2-3-8-5

9-8-1-7-6

Tehnica: Ca la etatea de trei ani, Test 3 şi la patru ani, Test 5.

Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect după o singură citire, una din cele trei serii de

cifre.

110

TEST 2 Absurdităţi în figuri

Material: Planşa nr. Vil-2, cu figurile cu absurdităţi (ochi, masă, mănuşi).

Tehnica: Aşezăm înaintea subiectului planşa care reprezintă figurile cu absurdităţi şi-i spunem: Uită-

te la poza asta şi spune-mi ce este nepotrivit la faţa copilului ăsta? Dacă copilul nu înţelege întrebarea sau

nu răspunde, îl îndemnăm: Ce e neportivit la faţa copilului ăsta? Notăm răspunsul. Când ajungem la figura

doi (mănuşa), spunem: Ce lucru nepotrivit arată poza asta?

Acordăm câte 20 de secunde pentru fiecare răspuns, la fiecare figură.

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă, în timpul acordat, două răspunsuri din trei.

Rezolvare corectă: 1. Ochiul

2. Piciorul din mijloc

3. Un deget mai mult

TEST 3 Noţiuni opuse

Material: 1. iute - încet

2. gros - subţire

3. frig - cald

4. sus - jos

5. plin - gol

Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă, am să-ţi spun un cuvânt, iar tu să-mi răspunzi prin alt cuvânt,

care înseamnă tocmai contrariul a ceea ce ţi-am spus eu. Dacă îţi spun "sărac", tu trebuie să răspunzi

"bogat", exact contrariul lui "sărac". Dacă îţi spun cuvântul "greu", tu trebuie să răspunzi "uşor", pentru că

"uşor" e tocmai contrariul lui "greu". Ai înţeles? Ascultă cu băgare de seamă şi spune-mi după fiecare

cuvânt pe care ţi-l citesc, cuvântul care înseamnă tocmai contrariul.

Pronunţăm fiecare cuvânt din seria de mai sus tare şi desluşit.

Însemnăm fiecare răspuns şi trecem apoi la cuvântul următor.

Acordăm pentru răspuns la fiecare cuvânt maximum 10 secunde.

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă în intervalul de timp cerut 4 răspunsuri bune din 5.

TEST 4 Numărarea înapoi, de la 20-1

Tehnica: Spunem subiectului: Numără înapoi, de la 20 la 1, astfel: 20, 19, 18 .... etc., până la 1.

Începe. Nu urmăm exemplificarea mai departe. Insistăm ca subiectul să încerce, chiar dacă spune că nu

poate. Nu este permis să grăbim subiectul.

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul numără de la 20 la 1 în timp de maximum 30 de

secunde, făcând cel mult o singură greşeală(omisiuni sau inversiuni).

Trebuie să observăm dacă copilul murmură, căci unii încearcă să găsească ordinea inversă numărând

întâi în ordine directă. Unii folosesc acelaşi truc, fără să numere, folosind un timp prea lung de la un număr

la altul, fn acest caz, testul nu este reuşit.

TEST 5 Înţelegere de gradul III

Material: 1. Când strici un lucru care nu este al tău, ce trebuie să faci?

2. Dacă în drum spre şcoală vezi că ai întârziat ce trebuie să faci?

3. Când un camarad sau un prieten te loveşte din greşeală, ce trebuie să faci?

Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi pun o întrebare. Te gândeşti bine, apoi dai răspunsul.

Ascultă! (îi punem prima întrebare.) subiectul spune că nu a înţeles sau nu răspunde, repetăm întrebarea, fără

să schimbăm nimic din forma ei. Nu se permite nici o explicaţie. După ce notăm răspunsul ad literam,

spunem: Am să-ţi pun întrebare, întâi te gândeşti, apoi răspunzi. Ascultă! (îi punem a ja întrebare.)

Procedăm la fel şi cu celelalte întrebări. Fiecare întrebare poate fi repetată o singură dată.

Cotarea: Două răspunsuri satisfăcătoare din trei, astfel:

1. Dacă răspunsul cuprinde ideea de restituire în natură sau despăgubire sau scuză sau amândouă.

2. Dacă copilul spune că trebuie să se grăbească sau să intre în şcoală şi să-şi ceară scuze.

3. Dacă răspunde cu ideea de iertare sau de neluare în seamă.

TEST 6 Poveste în imagini

Material: Imaginea lui David: băiatul şi căţelul (planşa nr. VII-6)

Tehnica: Dăm subiectului planşa cu cele două imagini şi-i spunem: Uită-te bine la pozele astea pe

rând şi spune-mi ce s-a întâmplat cu băiatul şi căţeluşul?

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul găseşte legătura dintre cele două momente ale

întâmplării (un băiat dă cu băţul în căţel. Căţelul se repede la băiat şi-l muşcă de picior. Copilul plânge de

durere.)

111

Instruire pentru etatea de 8 ani
6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Repetarea unei propoziţii de 20-22 silabe
Material: 1. Copiii se joacă bucuroşi fa umbra nucului din grădină.

2. Toamna, păsările călătoare pleacă de la noi în ţările calde.
3. în nopţile senine de vară, strălucesc pe cer stelele şi luna.
Tehnica: Ca la etatea de 6 ani, Test 4.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă fără greşeală cel puţin trei propoziţii.
TEST 2 Numirea zilelor din săptămână
Tehnica: Punem subiectului următoarea întrebare: Nu-i aşa, că tu ştii câte zile sunt într-o
săptămână? După răspuns, oricare ar fi el, sau dacă subiectul nu răspunde, adăugăm: Ia spune-mi pe rând
zilele din săptămâna! După răspuns, îi mai punem următoarele întrebări: Ce zi vine înainte de marţi? dar
înainte de joi? Ce zi vine înainte de sâmbătă!
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul numeşte corect şi în ordinea lor toate zilele săptămânii în
curs de 15 secunde şi dacă mai răspunde corect şi la cel puţin una dintre cele trei întrebări accesorii.
Observaţii: Dacă subiectul răspunde corect numai la întrebările suplimentare, îi punem din nou
întrebările din prima parte. De data aceasta cerinţa este ca răpunsul să fie corect, fără ezitări, fără îndreptări,
în maximum 10 secunde.
TEST 3 Formarea unei propoziţii din trei cuvinte
Material: 1. Copil - minge - râu
2. Pădure - copaci - păsări
3. Muncă - bani - om
Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă, am să-ţi spun trei cuvinte. Cu aceste trei cuvinte tu trebuie să
faci o propoziţie, în propoziţie, pe lângă cele trei cuvinte mai pot fi şi altele, lată cele trei cuvinte: copil,
minge, râu. Fă cu aceste trei cuvinte o propoziţie cu înţeles; spune-mi ceva cu aceste trei cuvinte. Nu se
admite altă explicaţie. Dacă copilul n-a înţeles, repetăm instructajul, fără nici o schimbare. Dacă nici de data
asta nu înţelege sau nu răspunde, adăugă,: Spune-mi ceva cu cele trei cuvinte. Nu este permis să ilustrăm prin
exemple. Dacă copilul a uitat cele trei cuvinte, le repetăm o dată sau de mai multe ori, rar şi accentuat, fără
nici un fel de adaos. Acordăm un minut pentru răspuns, notăm răspunsul ad literam, apoi spunem
subiectului: Ascultă alte trei cuvinte: Pădure, copaci, păsări. Fă şi cu aceste trei cuvinte o propoziţie cu
înţeles. Notăm răspunsul ad literam şi procedăm la fel şi ultimele trei cuvinte. Dacă subiectul nu dă nici un
răspuns, trecem la seria următoare.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 2 răspunsuri satisfăcătoare din trei. Răspunsul este
satisfăcător dacă:
1) este o propoziţie simplă; dacă este compusă, să nu conţină mai mult de două idei distincte;
2) să nu exprime o absurditate.
TEST 4 Aşezarea a cinci greutăţi în ordinea masei lor
Material: 5 greutăţi de 3, 6, 9, 12 şi 15 gr., identice ca formă, mărime şi înfăţişare. Ordinea lor este
însemnată cu litere de la E la I. Cutiile sunt date subiectului cu literele spre masă şi se va avea grijă ca acesta
să nu întoarcă cutia pentru a se orienta după litere.
Tehnica: Aşezăm greutăţile pe masă înaintea subiectului într-o ordine oarecare, apoi îi spunem:
Uite aici nişte cutii. Ele sunt la fel, dar au aceeaşi greutate. Unele sunt mai grele, altele mai uşoare; nici nu
este la fel ca celelalte. Acum, trebuie să o găseşti pe cea mai grea dintre ele şi să o pui aici. (îi arătăm un loc
fix pe masă.) Cauţi apoi cea care e ceva mai puţin grea decât aceasta şi o aşezi alături de ea. Apoi cauţi pe
cea care e ceva mai puţin grea decât aceasta şi o zi alături de ea. Apoi cauţi pe cea care e ceva mai puţin
grea decât şi o aşezi alături de aceasta şi aşa mai departe, până ce găseşti pe cea mai uşoară dintre ele.
Deci, aşezi cutiile una lângă alta, greutate, de la cea mai grea, până la cea mai uşoară. Hai, începe. În
timpul instrucţiei, arătăm locul care va fi ocupat de fiecare cutie.
Dacă copilul nu a înţeles instrucţia şi nu ştie ce să facă, o repetăm, dar numai o singură dată. Nu este
permis să schimbăm nimic din textul instructajului, nici să dăm subiectului vreo sugestie sau indicaţie de nici
un fel.
După prima probă, notăm răspunsul, amestecăm cutiile şi spunem subiectului: Hai, aşează-le încă o
dată, tot aşa, una lângă âfta, după greutate, de la cea mai grea, până la cea mai uşoară. Notăm răspunsul şi
facem o a treia probă la fel, dacă răspunsul la primele două nu a fost exact.
Cotarea: Testul este trecut dacă greutăţile sunt aşezate în ordinea lor corectă în două din cele trei

112

probe.
TEST 5 Repetarea a trei cifre în ordine inversă
Material: 1. 2-8-3
2. 4-2-7
3. 5 - 9 - 6
Tehnica: Ascultă, am să-ţi spun trei numere. Să vedem dacă le poţi spune întors, de la coadă înapoi:

1-2-3. la spune-le întors. Dacă subiectul nu le repetă invers, i le repetăm noi (3,2,1). Pentru a fi sigur că
subiectul a înţeles bine instrucţia, mai întâi dăm încă un exemplu: Îţi mai spun trei numere. Spune-le şi pe
acelea întors. Citim pe rând fiecare serie şi răspunsul. Nu este permis să citim de două ori aceeaşi serie.

Cotarea: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre este repetat invers, fără greşeală.
TEST 6 Copierea a două desene din memorie
Material: Planşa nr. VIII-6. O secţiune de prismă şi un desen grec.
Tehnica: Înainte da a arăta planşa cu desenul, dăm subiectului creion şi hârtie, apoi îi spunem: Pe
această hârtie sunt desenate două figuri, (Examinatorul ţine planşa în aşa feî încât subiectul să nu vadă încă
figurile.) Am să ţi le arăt pentru scurtă vreme, timp de 10 secunde, după aceea am să iau foaia şi tu ai sa
desenezi întocmai acolo, pe hârtie (arătăm foaia din faţa lui), ce/e două figuri pe care le-ai văzut. Să te uiţi
bine la amândouă figurile, ca să le poli dssona din minte aşa cum sunt
Punem planşa cu figurile în faţa subiectului la aproximativ 30 cm distanţă, în aşa fel ca linia sa
vizuală să facă un unghi drept cu planşa.
O ţineţi aşa 10 secunde, apoi o dăm la o parte şi-i spunem: Acum, desenează tu pe hârtie cele două
figuri pe care le-ai văzut.
Cotarea: Testul este trecut dacă cel puţin unui dintre desene este reprodus corect, exact. Exact
înseamnă că planul esenţial al desenului a fost prins şi reprodus. Neregularităţile datorită neîndemânării
manuale sau a grabei sunt admise. De asemenea, nu se consideră greşeală reproducerea figurilor cu
dimensiuni mai mari sau mai mici decât acelea de pe planşă.
TEST Alternativ Compararea a două obiecte din memorie
Material 1. fluture - muscă

2. lemn - sticlă
3. căruţă - sanie
Tehnica: Testul acesta urmăreşte să dovedească dacă subiectul poate să găsească din memorie o
deosebire între două obiecte. Mai întâi ne asigurăm dacă subiectul cunoaşte obiectele de comparat, punându-
i următoarele întrebări: Tu ai văzut vreun fluture? Dar o muscă? Pentru ce nu sunt la fel? Dacă subiectul nu
răspunde, îi întrebăm din nou: Prin ce se deosebeşte fluturele de muscă? Notăm răspunsul şi procedăm la fel
şi cu celelalte serii.
Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul arată o diferenţă reală la două dintre cele trei serii de
obiecte comparate. Deosebirea trebuie să fie esenţială şi să arate însuşiri reale.
Instructaj pentru etatea de 9 ani
6 teste; 1 test = 2 luni 1
TEST 1 Ordine verbală
Material: Planşa nr. IX-1. Un creion care trebuie dat subiectului.
Tehnica: Punem în faţa subiectului planşa, apoi îi spunem: Pe foaia de aici (arătăm figura) sunt
desenate un triunghi, un cerc şi un pătrat. (Le arătăm pe rând urmărind cu dosul creionului conturul ărei
figuri geometrice şi ne convingem dacă subiectul cunoaşte jurile în parte.) Uită-te bine la ele şi fă-mi cu
acest creion o cruciuliţă, bagă de seamă ca ea să nu fie nici în triunghi, nici în pătrat, ci în cerc. Ai înţeles?
Dacă subiectul nu înţelege, repetăm încă o dată instrucţia, apoi spunem: Ei, acum fă cruciuliţa în cerc.
Acum uită-te iarăşi aici (arătăm figura) şi fă-mi o cruciuliţă care fie şi în triunghi şi în cerc, dar să
nu fie în pătrat. Începe. Acordăm 5-6 secunde pentru răspuns şi notăm rezultatul.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face în intervalul de timp cerut fiecare din semnele cerute
şi la locul potrivit.
Observaţii: Examinatorul trebuie să aibă grijă să nu arate subiectului unde va fi făcută cruciuliţa,
atunci când arată spre figură. Dacă cruciuliţa este făcută pe marginea unei figuri, atunci proba nu este
reuşită.
TEST 2 Probleme de calcul mintal I
Material: 1. Tata a adus acasă 30 de mere. Jumătate dintre ele le-a oprit mama pentru plăcintă.
Merele care au rămas le-a împărţit copiilor, de fiecare copil câte 5. Câţi copii erau?

113

Tehnica: Se citeşte problema. Se poate repeta o dată. Timp de lucru: 3 minute.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul a răspuns corect.
TEST 3 Joc de cuvinte
Material: Cutiuţa lui Nealy şi Fernold (Nr. IX-3)
Tehnica: Aşezăm cadrul jocului (cutia goală) pe masă în faţa subiectului cu latura cea mică spre el,
apoi punem tăbliţele jocului amestecate lângă latura lungă din dreapta ramei. Examinatorul să aibă grijă ca
să nu vadă tăbliţele aşezate în ramă înainte de experienţă.
Apoi spunem: Tăbliţele astea se pot aşeza în această ramă, în aşa fel ca să intre toate şi să nu
rămână nici un loc liber. Poţi să le aşezi şi tu, dacă bagi bine de seamă. Hai, încearcă.
Dacă subiectul ezită sau dacă se opreşte la primele dificultăţi, îl îndemnăm să încerce mai departe,
fără însă a-l grăbi, îndemnul se poate face numai în întervalul de 5 minute cerut pentru executarea
testului.
Cotare: Se cer trei probe în intervalul de 5 minute. Testul este trecut dacă toate trei probele sunt
reuşite în acest interval.
TEST 4 Asemănări dintre două lucruri din amintire
Material: Lemn-cărbune, măr-prună, vapor-automobil
Tehnica: Spunem subiectului: Ascultă! Am să-ţi spun două lucruri care au ceva prin care se
aseamănă: "lemn-cărbune". Gândeşte-te şi spune-mi prin ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. Dacă copilul
nu răspunde sau spune că nu ştie, trebuie să insistăm puţin, fi vom spune cu un ton prietenos: Sunt sigur că
ştii. Ia gândeşte-te şi spune-mi prin ce se aseamănă lemnul şi cărbunele. Notăm răspunsul şi apoi
continuăm la fel cu "vapor-automobil". Unii copii dau în răspunsurile lor deosebiri în loc de asemănări, în
cazul acesta vom spune: Vreau să-mi spui prin ce se aseamănă, care sunt asemănările dintre... şi...
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul face o asemănare justă la cel puţin doua dintre cele trei
serii de obiecte comparate.
TEST 5 Combinaţii spaţiale
Material: Un plic (nr. IX-5), care conţine: 4 triunghiuri, 4 dreptunghiuri, un pătrat mic şi
un pătrat mai mare, ca model.
Tehnica: 1. Uite aici sunt patru bucăţi de carton, în formă de triunghi (îi dăm cele patru
triunghiuri). Ia-le şi fă din ele un pătrat ca ăsta. Punem în faţa subiectului pătratul model. Acordăm un
minut, însemnăm rezultatul.

2. Uite aici sunt cinci bucăţi din carton de diferite mărimi şi forme, (îi arătăm cele patru
dreptunghiuri şi pătratul mic.) Fă şi din asta un pătrat la felea acesta, (îi arătăm modelul). Acordăm un
minut.

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul a rezolvat corect în intervalul de timp acordat cel puţin
una dintre cele două probe.

Observaţie: Examinatorul va avea grijă să dea subiectului figurile amestecate, pentru a nu-i sugera
soluţia.

TEST 6 Lacune în desene
Material: Planşa IX-6
Tehnica: Prezentăm subiectului planşa cu cele 6 desene, spunându-i: Fiecare din aceste poze are
câte o lipsă. Uită-te la poza asta (Indicăm pătratul cu degetul) şi arată-mi e lipseşte. Notăm răspunsul şi
continuăm astfel: Dar la poza asta ce lipseşte? La fel procedăm şi cu celelalte poze. După fiecare întrebare,
notăm răspunsul subiectului. Acordăm pentru fiecare răspuns 20 de secunde la fiecare desen.
Testul este trecut dacă subiectul arată corect, în timpul brut, lipsurile la trei desene din şase.
TEST Alternativ Amintiri din lectura unui fapt divers
Material: 1996/5/septembrie./Ieri seară un foc/ a distrus/ trei case/ în centrul oraşului./ După câtva
timp/ focul a fost stins./ Pagubele/ au fost 8 milioane lei./ 17/ familii/ au rămas fără adăpost/. Un pompier/ s-
a / ars / la mâini/ scăpând din foc/ o fată/ care dormea/ în casă./
Tehnica: Spunem subiectului: Azi am citit în ziar următoarea întâmplare. Ascultă.Îi citim cu voce
tare, rar şi lămurit faptul divers.
Imediat după ce am terminat, îi spunem: Acum repetă-mi întâmplarea pe care ţi-am citit-o.Ia-o de la
capăt şi spune-mi tot ce-ţi aduci aminte din întâmplarea care ţi-am citit-o. Examinatorul scrie tot i spune
subiectul.
Subiectul nu trebuie prevenit că trebuie să reproducă cele ce i se citesc. Dacă copilul se opreşte la un
moment dat, îi spunem:Numai atât? Nu-ţi mai aduci aminte de altceva? Nu este permis să mai dăm un ajutor

114

şi nici să grăbim subiectul cu alte întrebări. Reproducerea trebuie să fie oportună.
Dacă observăm că subiectul nu mai spune nimic, crezând că trebuie să reproducă textul cuvânt cu

cuvânt, îl îndemnăm puţin, spunându-i: Poţi să spui şi cu cuvintele tale, tot ce-ţi aminteşti.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul reproduce corect 8 (opt) amintiri. Se socoteşte amintire

cuvintele cuprinse între două linii / din textul respectiv.
Instructaj pentru etatea de 10 ani
6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Repetarea a patru cifre în ordine inversă
Material: 6-5-2-8
4-9-3-7
3-6-2-9
Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţin o serie din cele trei.
TEST 2 Asemănări între trei obiecte
Material: 1. şarpe - vacă - vrabie
2. lână - aţă - pânză
3. trandafir - cartof - arbore
4. cheie - potcoavă - sabie
5. stea - soare - lună
6. suliţă - puşcă - tun
7. căruţă - auomobil - tren
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi spun trei lucruri care se aseamănă între ele. Să te gândeşti şi

să-mi spui prin ce se aseamănă între ele. Ascultă: şarpe, vacă, vrabie. Dacă ezită sau întârzie cu răspunsul,
îl îndemnăm spunându-i: Ei, prin ce se asemănă?

Cotarea: Testul este trecut dacă subiectul dă 4 răspunsuri satisfăcătoare din 7.
TEST 3 Deosebiri din amintiri
Material: 1. uşă - poartă

2. pitic - copil
3. greşeală - minciună
Tehnica: Ca la 8 ani, test alternativ.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul arată o diferenţă reală în toate cele trei perechi de
cuvinte.
TEST 4 Noţiuni opuse
Material: 1. lumină - întuneric
2. război - pace
3. viaţă - moarte
4. ceva - nimic
Tehnica: Îi spunem subiectului:Am să-ţi spun un cuvânt, iar tu să-mi spui un alt cuvânt care
înseamnă exact contrariul cuvântului pe care ţi l-am spus eu. Dacă eu spun "sus", tu spui "jos", dacă eu
spun "plin", tu spui "gol". Pentru fiecare răspuns se acordă maximum 10 secunde.
Cotarea: Se cer trei răspunsuri bune din cinci.
TEST 5 Întrebări grele
Material: 1. Dacă ţi se cere părerea despre cineva pe care nu-l cunoşti prea bine, ce trebuie să faci?
2. Pentru ce trebuie să judecăm pe un om: mai degrabă după faptele sale, decât după
vorbele sale?
3. Pentru ce se iartă mai degrabă o faptă rea făcută la mânie, decât o faptă rea făcută fără
mânie?
Tehnica: Spunem: Am să-ţi pun o întrebare. Te gândeşti bine şi apoi răspunzi. După ce notăm
răspunsul, spunem: Am să-ţi pun o altă întrebare. Întâi te gândeşti şi după aceea răspunzi.
Cotare: Se cere un răspuns bun din trei.
Exemplu: 1. Spun că nu-l cunosc, spun ce ştiu.
2. Faptele spun mai mult decât vorbele.
3. La mânie nu-ţi dai seama ce faci.
TEST 6 Data zilei
Tehnica: Punem, pe rând următoarele întrebări:

115

1. Ce zi din săptămână este astăzi?
2. în ce lună suntem?
3. în cât suntem astăzi?
4. în ce an suntem?
Cotarea: Se cere răspuns corect la toate cele 4 întrebări. La întrebarea 3 se permite o eroare de ± 3
zile.
Instructaj pentru etatea de 11 ani
4 teste; 1 test = 3 luni
TEST 1 Probleme de calcul mintal II
Tehnică: Punem subiectului următoarele întrebări:
1. Dacă cumpăr un creion de 15 lei şi îi dau vânzătorului 50 lei, câţi lei
trebuie să-mi dea înapoi?
2. Dacă cumpăr bomboane de 25 lei şi îi dau vânzătorului 30 lei, câţi lei
trebuie să-mi dea înapoi?
3. Dacă cumpăr o carte de 25 lei şi îi dau vânzătorului 100 lei, câţi lei trebuie să-mi dea
înapoi?
Cotare: Se cer două răspunsuri din trei.
TEST 2 Figurile lui Abelson
Material: Planşa XI-2
Tehnica: Ne convingem mai întâi că subiectul ştie ce este un cerc, pătrat, triunghi. Pentru aceasta îi
prezentăm foaia cu cele trei figuri desenate separat şi-i spunem: Cunoşti figurile acestea? Arată-mi care este
cercul, care este pătratul, care este triunghiul. Dacă subiectul nu cunoaşte figurile, îi spunem noi cum se
numeşte fiecare. Repetăm până suntem convinşi că subiectul le cunoaşte bine.
Prezentăm apoi subiectului prima figură din planşă, spunându-i: Uită-te în figură unde găseşti la un
loc un pătrat, un cerc şi un triunghi (le arătăm cu degetul). Fă acum un punct, unul singur, în interiorul
pătratului şi al cercului, dar care să nu fie în interiorul triunghiului. La nevoie, repetăm acest instructaj.
Notăm răspunsurile şi prezentăm subiectului fig. II. În această figură se găsesc la un loc 2 cercuri, 1 pătrat
şi 1 triunghi (le arătăm cu degetul). Fă un punct înăuntrul celor două cercuri, care să nu fie nici în pătrat,
nici în triunghi. Notăm răspunsul şi îi dăm fig. III: Fă un punct înăuntrul celor 2 cercuri şi a triunghiului,
care să nu fie însă în pătrat. Apoi fig. IV: Fă un punct înăuntrul celor 2 cercuri, a triunghiului şi a unui
singur pătrat.
Se dau 20 de secunde pentru fiecare probă.
Cotare: Rezolvare corectă: 3 din cele 4.
TEST 3 O poveste în imagini
Material: Cele două serii de imagini (plicul XI-3)
Câinele şi oala cu lapte
Negrul şi elefantul
Pe fiecare poză este notat pe spate numărul care arată ordinea reală a imaginilor.
Tehnica: Prezentăm subiectului o primă serie de imagini amestecate în aşa fel încât să nu fie legate
între ele, apoi spunem: Priveşte bine aceste poze. Toate împreună dacă sunt bine aşezate, una după alta,
formează o poveste. Ia aşează-le tu aşa cum trebuie să urmeze una după alta, ca să vedem ce poveste
formează ele.
Nu mai dăm nici o lămurire. Numai în cazul în care el nu atinge cartonaşele, îl îndemnăm: Pune
mâna pe ele şi aşează-le una după alta, ca să formeze o poveste. Examinatorul nu trebuie să aprobe sau să
dezaprobe eventualele greşeli.
Procedăm la fel cu seria a ll-a, spunând: Ia fă şi din pozele astea o poveste. Notăm de fiecare dată
numărul pozelor înşirate.
Pentru fiecare probă se acordă 2 minute.
Cotarea: Testul este reuşit dacă subiectul realizează una din cele două. Se admite la fiecare înseriere
o singură eroare: deplasarea unei imagini de la locul cuvenit ei în serie.
TEST 4 Lunile anului
Tehnica: Punem subiectului întrebarea: Tu ştii cum se cheamă lunile anului? După răspuns, oricare
ar fi el sau dacă subiectul nu răspunde, adăugăm: Ia spune-mi acum, pe rând, toate lunile anului. Nu trebuie
să-l ajutăm spunându-i o lună cu care să înceapă. Să nu facem nici un semn de aprobare sau dezaprobare. Nu
se dă nici o sugestie şi nu se comentează nimic.

116

Dacă lunile anului au fost corect numite, întrebăm subiectul:
1. Ce lună este înaintea lui Aprilie?
2. Dar înaintea lui Iulie?
3. Şi înainte de Noiembrie?
Cotare: Pentru răspunsuri se lasă maximum 20 de secunde.
O singură eroare la înşiruire şi 2 din cele trei întrebări suplimentare.
Observaţie: La enumerare, nu se socoteşte greşeală dacă liectul începe cu orice lună din an.
Instructaj pentru etatea de 12 ani
4 teste; 1 test = 3 luni
TEST 1 Căutarea mingii pierdute într-un câmp
Material: Un cerc cu diametrul de 5 cm., cu o deschizătură de 1 cm senat pe un sfert din coala de
hârtie (planşa XII-1) mica: Aşezăm cercul pe masă în faţa subiectului, cu deschiderea spre el şi-i spunem:
Închipuieşte-ţi că acesta este un câmp închis, în care a sărit mingea ta şi s-a pierdut în iarbă. Nu ştii nici
din ce parte a sărit în acest câmp, nici încotro a sărit şi nici unde a ajuns, numai că mingea a sărit în acest
câmp, unde nu se poate intra decât pe această poartă (arătăm cu degetul locul de intrare). Acum vrei să
găseşti mingea. Gândeşte-te cum trebuie să o cauţi ca să fiisigur că ai s-o găseşti. Ia creionul ăsta şi
însemnează pe hârtie drumul pe care ai să mergi ca să găseşti mingea. Începe de aici, de la poartă.
Câteodată subiectul spune unde merge sau arată fără să scrie. Atunci spuneţi: Nu aşa, trage cu creionul pe
hârtie drumul pe care mergi.
Unii copii trag un drum scurt până într-un anumit punct şi spun: Aici e. În acest caz, vom spune
subiectului: Închipuieşteţi că n-ai găsit-o, atunci încotro ai s-o porneşti ca să o găseşti? Însemnează drumul
cu creionul.
Cotare: Testul este reuşit dacă rezolvă corespunzător cu cerinţele logice ale testului.
TEST 2 Probleme cu fapte diverse
Material: 1. Un om care mergea printr-o pădure s-a oprit deodată foarte înspăimântat şi a alergat la
postul de jandarmi cel mai apropiat ca să spună că a văzut de creanga unui copac un ... Un ce?

(R: un om spânzurat)
2. La vecinul nostru au venit nişte oameni mai puţin obişnuiţi: unul după altul au venit: un medic, un
notar şi un preot. Ce se petrecea la vecinul nostru?

(R: un om bolnav, un muribund, un mort)
3. Ion scrie într-o carte poştală, din Braşov, fratelui său: Ieri, cu greu m-am putut întoarce din Predeal
pe jos până acasă pentru că trecând peste munte am alunecat şi mi-am rupt.... (Ce şi-a rupt?)

(R: piciorul)
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc ceva. Ascultă cu atenţie şi răspunde la întrebare. Citim
clar, rar şi expresiv, primul fapt apoi lăsăm timp suficient subiectului pentru răspuns. Dacă subiectul nu
răspunde, nu-l ajutăm ci citim din nou textul.
Procedăm la fel cu 2 şi 3.
Cotare: Două răspunsuri bune din trei.
TEST 3 Repetarea a şase cifre
Material: 3-7-4-8-5-9

5-2-1-7-4-6
Tehnica: Vezi: 3 ani, Test 5

4 ani, Test 5
7 ani, Test 1
Cotare: Un răspuns din două
TEST 4 Critica frazelor absurde
Material: 1. Un nenorocit de călăreţ, căzând de pe cal, şi-a spart capul şi a murit. L-au dus la spital,
dar nu-i nădejde să scape cu viaţă.
2. Prietenul meu a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-o în două jumătăţi egale, mi-a dat
mie jumătatea cea mai mare.
3. Un lucrător a căzut jos de pe casă şi şi-a rupt un picior. Ca să fie îngrijit mai repede a
alergat la spital ca să-i pună piciorul în ghips.
4. Cineva spunea: Drumul care duce de la casa mea în oraş coboară mereu până în oraş, şi
din oraş înapoi, coboară mereu, până la casa mea.
5. S-a constatat că la mai toate nenorocirile de cale ferată cel din urmă vagon este cel care

117

suferă cele mai mari pagube. De aceea s-a hotărât să se scoată de la tren cel din urmă vagon.
Tehnica: Am să-ţi citesc ceva, nişte propoziţii în care se află o nerozie, o prostie. Ascultă cu

atenţie şi spune-mi ce prostie găseşti.
Citim 1. Imediat după citire întrebăm: Ce nerozie găseşti aici? Dacă subiectul nu răspunde, repetăm

fraza şi întrebarea.
Nu sunt permise alte întrebări sau sugestii. Notăm răspunsul şi procedăm la fel cu fiecare frază.

Examinatorul trebuie să se ferească să râdă când citeşte şi nu trebuie să dea nici o altă explicaţie.
Răspunsurile subiectului nu sunt întotdeauna clare, în cazul în răspunsul este obscur sau îndoielnic îi

spunem: Nu înţeleg bine ceea ce vrei să spui, spune-mi încă o dată mai lămurit, ca să înţeleg mai bine. Ce
prostie ai găsit în ce ţi-am citit?

Cotare: Se cere descoperirea a trei absurdităţi din cinci.
TEST Alternativ Expunerea a 60 de cuvinte în 3 minute
Tehnica: Spunem subiectului: Acum trebuie să-mi spui cât de multe cuvinte poţi în 3 minute.
Străduieşte-te să spui cât mai multe cuvinte. Când voi zice gata, să începi să spui cuvinte unul după altul cât
poţi de repede. Poţi spune orice fel de cuvinte, de ex.: mască, casă, pisică, sănătos etc. Ai înţeles? Gata,
începe!
Dacă subiectul n-a înţeles instrucţia repetăm. Dacă se opreşte i spune cuvintele prea rar: Zi înainte,
încă... încă... orice cuvânt ...mai repede... încă.
Câteodată, unii copii spun cuvinte legate în propoziţii sau fraze.Le spunem: Nu aşa, spune cuvinte
despărţite, unul câte unul.
Notăm fiecare cuvânt separat, dacă este posibil şi facem un semn după fiecare minut. Dacă cuvintele
sunt spuse repede, încât nu le putem scrie, le socotim făcând liniuţe verticale, pentru fiecare cuvânt. Dacă
cuvintele se repetă, facem o cruce.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul spune minimum 60 de cuvinte diferite în 3 minute.
Cuvintele ce se repetă nu se socotesc.
Instructaj pentru etatea de 13 ani
4 teste; 1 test = 3 luni
TEST 1 Reproducerea de cuvinte în ordine inversă
Material: 1. Popor

2. Zidar
3. Copil
4. Codru
5. Lapte
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi spun un cuvânt. Să vedem dacă poţi să-l spui întors, adică de
la sfârşit la început. Aşa cum "rac", spus invers, ne dă "car"; cuvântul "pom" spus invers ne dă "mop". Dar
cuvântul "băţ" spus invers ce ne dă? ... "ţăb". Ai înţeles? Ascultă cu băgare de seamă şi spune-mi la fiecare
cuvânt pe care ţi-l citesc ce ne dă cuvântul întors. Pronunţăm fiecare cuvânt tare şi desluşit, însemnăm
fiecare răspuns pentru fiecare cuvânt (max. 30 de idcunde). Pentru măsurarea timpului e nevoie de un
cronometru de buzunar sau un ceas cu secundar.
Cotare: Testul este trecut dacă subiectul în intervalul de timp cerut dă 3 răspunsuri corecte din cinci.
Răspunsul corect, dat peste intervalul de 30 de secunde nu se mai ia în considerare.
TEST 2 Probleme de calcul mintal II
Material: Următoarele întrebări:
1. Ion era cu 3 ani mai mare decât Gheorghe. Ion când a murit era de 27 de ani. Gheorghe a murit cu
5 ani înaintea lui Ion. Câţi ani avea Gheorghe când a murit?
(R.:19 de ani)
2. La 14 Noiembrie se face ziuă la ora 7 şi se înserează la ora 5 . Cu câte ceasuri este mai mare
noaptea decât ziua la acea dată?
(R.: cu 4 ore)
Tehnica: Citim subiectului prima problemă clar şi lămurit, apoi spunem: Socoteşte în minte şi spune-
mi rezultatul. Lăsăm un minut pentru calculul mintal şi scriem rezultatul. Dacă nu răspunde în intervalul
acordat, când s-a împlinit minutul îl întrebăm: Câţi ani avea Gheorghe când a murit?
Procedăm la fel şi cu a ll-a problemă. Dacă răspunsul este fals, nu se permite repetarea probei. Nu
trebuie să ajutăm nici să grăbim subiectul.
Cotare: Testul este făcut dacă subiectul rezolvă corect una din cele 2 probe, în intervalul de 1 minut

118

pentru fiecare din ele.
TEST 3 Aşezarea de cuvinte fără legătură între ele într-o propoziţie cu înţeles
Material: 1. Un credincios apără câine său stăpânul pe bine.
2. Să lecţia rugat pe am tata asculte mă.
3. Am toţii ţară la ieri plecat cu dimineaţă.
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc mai multe cuvinte într-o ordine fără înţeles. Cu aceste

cuvinte se poate face însă o propoziţie cu înţeles, dacă ştim să le aşezăm cum trebuie. Ascultă cuvintele pe
care ţi le citesc. Citim fiecare cuvânt tare, rar, lămurit şi cu aceeaşi intonaţie. Spunem apoi subiectului:
Repetă cuvintele pe care ţi le-am citit. Dacă subiectul nu repetă în ordinea citită, îl ajutăm, spunându-i
cuvintele pe care nu şi le aminteşte. După aceea, îi spunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci din toate
o propoziţie cu înţeles. Gândeşte-te bine, apoi spune-mi propoziţia. Adu-ţi aminte cuvintele. Citim din nou
tare, rar şi egal toate cuvintele. Dacă este nevoie, repetăm încă o dată cuvintele. Acordăm 1 minut pentru
raspuns. Răspunsul trebuie scris în întregime de către examinator.

Nu se admite nici un alt ajutor sau indicaţie. La propoziţia următoare spunem subiectului: Am să-ţi
citesc alte cuvinte într-o ordine fără înţeles. Trebuie să le aşezi şi pe acestea într-o ordine logică. Ascultă!
Citim cuvintele întocmai ca la prima propoziţie, punem subiectul să repete şi-l ajutăm unde nu îşi aduce
aminte, apoi îi spunem: Aşează-le acum cum trebuie, ca să faci o propoziţie cu înţeles. Adu-ţi aminte
cuvintele. Citim din nou toate cuvintele. Procedăm la fel şi cu propoziţia a treia.

Cotare: Testul este trecut de subiect dacă formează corect două propoziţii fără să omită, să adauge
sau să altereze vreun cuvânt, în timpul acordat. Se admite o mică transpunere de cuvinte, dacă aceasta nu
modifică înţelesul propoziţie. Rezolvare corectă:

1. Un câine credincios apără bine pe stăpânul său.
2. Am rugat pe tata să mă asculte lecţia.
3. Ieri dimineaţă am plecat cu toţii la ţară.
TEST 4 Repetarea unei propoziţii de 28 de silabe
Material: 1. Omul obosit după un drum lung prin soare se odihneşte bucuros la umbra
pădurii.

2. Berzele se duc toamna spre ţările calde şi se întorc avara la cuiburile lor.
Tehnica: Spunem subiectului: Fii atent şi repetă întocmai, fără nici o schimbare ce am să-ţi spun
acum. Citim prima propoziţie cu ton natural, rar, clar.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul repetă una din cele două propoziţii fără nici o greşeală.
Instructaj pentru etatea de 14 ani
4 teste; 1 test = 3 luni
TEST 1 Repetarea a 5 cifre în ordine inversă
Material: 3-1-7-8-9

6-9-4-8-2
5-2-9-6-1
Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5
Cotare: Testul e reuşit dacă subiectul repetă corect cel puţin o serie dintre cele trei.
TEST 2 Probleme de calcul mintal III
Material: 1. Dacă 2 creioane costă 5 lei, câte creioane putem cumpăra cu 20 lei?
2. Dacă 2 kg de mere costă 32 lei, cât va costa un kg şi jumătate?
3. Dacă un lucrător câştigă 400 lei pe săptămână şi dacă din aceştia cheltuieşte 340 lei în
fiecare săptămână, în cât timp va strânge 3.000 lei?
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi dau să faci o mică socoteală în minte. Ascultă cu băgare de
seamă, socoteşte în minte şi apoi răspunde, Iată socoteala. Citim încă o dată problema; după aceea îi
spunem: Socoteşte în minte şi apoi răspunde la întrebare. Dacă subiectul întreabă încă o dată cifrele,
repetăm pentru ultima oară problema. Nu se permite nici un alt ajutor sau indicaţie.
Lăsăm 1 minut pentru calculul mintal, notându-ne rezultatele şi apoi îi spunem: Acum îţi dau să faci
altă socoteală. Ascultă cu băgare de seamă, socoteşte în minte şi apoi răspunde. Citim problema de două
ori, iar la nevoie încă o singură dată.
Procedăm la fel şi cu ultima problemă. Acordăm pentru fiecare răspuns 1 minut.
Dacă răspunsul nu e corect, nu se permite repetarea problemei. Se admite însă corectarea spontană a
subiectului în intervalul de timp acordat pentru răspuns. Nu trebuie nici să grăbim, nici să ajutăm subiectul în
nici un fel.

119

Cotare: Testul este trecut dacă subiectul rezolvă corect două probe din trei, în intervalul de 1 minut
pentru fiecare problemă.

Răspunsuri corecte:
1. 8 creioane
2. 24 lei
3. 50 săptămâni

TEST 3 Inversarea arătătoarelor ceasornicului
Material: Un ceasornic de buzunar.
Tehnica: Ne convingem în primul rând că subiectul ştie să arate ora pe ceas. Apoi îi spunem:
Gândeşte-te bine în ce loc va fi pe ceas limba cea scurtă şi în ce loc va fi cea lungă când e ora 6 şi 22 de
minute. Îi lăsăm câteva momente de gândire (10-15 sec) apoi îi spunem. Acum să-ţi închipui că cele 2 limbi
s-au schimbat una în locul alteia, adică limba cea scurtă a trecut în locul celei lungi. Cât va fi ceasul
atunci? Repetăm aceeaşi probă pentru 8 şi 10 minute şi pentru 2 şi 45 de minute.
Subiectul nu are voie să se uite la ceas, ci va rezolva în minte dacă rezultatul nu e dat în 2 minute,
testul nu e reuşit.
Cotare: Testul e reuşit dacă rezolvă două din trei probleme.
Răspunsuri corecte:

1. între 4 şi 30 min şi 4 şi 35 inclusiv
2. între 1 şi 10 min şi 1 şi 45 inclusiv
3. între 9 şi 10 min şi 9 şi 15 inclusiv
TEST 4 Probleme cutiilor cuprinse una în alta
Material: 4 cutii din carton, în formă de cub, colorate, cu latura de 5 cm
Tehnica: 1) Arătăm subiectului o cutie din carton şi-i spunem: Priveşte această cutie. Ea are
înăuntru două cutii mai mici şi fiecare din aceste cutii mai mici are într-însa una mai mică. Va să zică: întâi
o cutie mare, apoi în ea 2 mai mici şi în fiecare dintre aceste una mai mică. Câte cutii sunt în total?
(R = 5 cutii)
2) Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie, spunându-i: Această cutie conţine 2
cutii mici şi în fiecare din aceste cutii se găsesc 2 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: o cutie
mare, în ea 2 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 2 cutii şi mai mici.
(R = 7 cutii)
3) Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului altă cutie, spunându-i: Această cutie conţine 3 cutii mici
şi în fiecare din aceste se găsesc 3 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul? Aşadar: o cutie mare, în ea 3 cutii
mici şi în fiecare din aceste cutii, 3 cutii şi mai mici.
(R = 13 cutii)
4)Însemnăm răspunsul şi arătăm subiectului a patra cutie, spunându-i: Această cutie conţine 4 cutii
mici şi în fiecare din te cutii se găsesc 4 cutii mai mici. Câte cutii sunt cu totul?
Aşadar: o cutie mare, în ea 4 cutii mici şi în fiecare din aceste cutii, 4 şi mai mici.
(R = 21 cutii)
Acordăm pentru fiecare probă 30 de secunde.
Cotare: Testul este reuşit dacă subiectul dă 3 răspunsuri exacte 4. Permitem corectări spontane.
Dacă subiectul se grăbeşte, îl punem să explice cum a calculat.
TEST Alternativ Interpretarea gravurilor
Material: Gravurile lui Binet în ordinea notată pe spatele pieselor.
Tehnica: Arătăm subiectului prima gravură şi-i spunem: Uită-te la poza asta şi spune-mi ce arată.
Dacă copilul nu răspunde şi ezită, repetăm întrebarea sub forma: Spune-mi ce arată poza asta, ce
reprezintă? La nevoie, mai repetăm: Hai, spune, ce înţelegi din poza asta?
Cotare: Testul este trecut dacă două răspunsuri din trei sunt bune. Considerăm răspunsul ca bun,
dacă interpretarea dată e rezonabilă, adică dacă este arătat subiectul temei. Nu e nevoie ca interpretarea să fie
absolut exactă, este suficient ca ea să nu fie absurdă.
Exemple de interpretare exactă:

1. Un întemniţat; un om în închisoare ce se uită prin gratii.
2. Mizeria; un orb cu fiica sa; nişte oameni săraci iarna
3. Oameni săraci se mută.
Instruire pentru etatea de 15 ani
4 teste; 1 test = 3 luni

120

TEST 1 Proverbe
Material: 1. Foamea e cel mai bun bucătar.

2. Bate fierul cât e caid.
3. Cum îţi aşterni, aşa dormi.
4. Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă.
5. Câinele care latră nu muşcă
Tehnica: Spunem subiectului: Ştii că din fiecare proverb scoatem o învăţătură. Astfel, din proverbul
"Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge", scoatem învăţătura că omul harnic, care se scoală de
dimineaţă şi-şi vede de lucrul lui, îşi agoniseşte o stare bună şi ajunge un om de treabă, lată un alt
proverb... (Citim 1.) Spune-mi ce învăţăminte putem scoate de aici? Acordăm un minut. Notăm răspunsul.
Continuăm cu citirea celorlalte poverbe.
Cotare: Testul este trecut dacă subiectul dă 3 răspunsuri bune din 5.
Exemple de răspunsuri bune:
1. Când ţi-e foame, mănânci orice.
2. Fiecare lucru să-l faci la timpul său.
3. După cum lucrezi în tinereţe, aşa vei avea la bătrâneţe.
4. Când stăpânii nu sunt acasă, servitorii îşi fac de cap.
5. Cine vorbeşte mult, face puţin.
Exemple de răspunsuri rele:
1. Când ţi-e foame, îţi faci singur mâncare.
2. Fierul rece nu se bate.
3. Dacă-ţi aşterni rău, rău dormi.
4. Şcoarecii nu joacă pe masă.
5. Câinele care latră nu muşcă.
TEST 2 Repetarea a 7 cifre
Material: 2-1-8-3-4-3-9
9-7-2-8-4-7-5
Tehnica: Ca la 5 ani, Test 5
Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce fără nici o eroare una din cele două serii.
TEST 3 Repetarea inversă a 6 cifre
Material: 4-7-1-9-3-2
5-8-3-2-9-4
7-5-2-6-3-8
Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5
Cotare: Testul este reuşit dacă una din cele trei serii de cifre este repetată invers, fără eroare.
TEST 4 Desfacerea hârtiei tăiate
Material: Două sferturi de coală de hârtie, un creion şi o foarfecă. mica: Luăm un sfert de coală de
hârtie şi arătând-o subiectului, îi spunem: Iată o foaie de hârtie pe care o îndoi acum în patru. Examinatorul
îndoaie foaia de hârtie în faţă subiectului, de fiecare dată pe latura cea mai lungă a hârtiei. Apoi continuăm:
Fii atent, acum tai aici cu foarfecă o bucată de forma asta. Tăiem în acelaşi timp pe muchia cea lungă un
triunghi de 1 cm, cu vârful în jos. Dacă am desface hârtia, ce am vedea la ea? Iată aici e foaia de hârtie la
fel cu asta. Însemnează cu creionul pe ea locul în care e tăiată hârtia şi cum e tăiată.
Este interzis ca subiectul să atingă sau să desfacă hârtia întinsă examinator. Nici examinatorul nu
trebuie să o desfacă. Soluţia testului trebuie dată numai din imaginaţie.
Cotare: Testul este reuşit, dacă subiectul reproduce exact numărul de tăieturi. Forma
găurilor este indiferentă. Esenţial este numai numărul şi poziţia lor.
Instructaj pentru etatea de 16-17 ani
6 teste; 1 test = 2 luni
TEST 1 Diferenţa dintre cuvintele abstracte
Material: 1. zgârcenie - economie
2. sărăcie - mizerie
3. lene - trândăvie
Tehnica: Întrebăm subiectul: Ştii ce este zgârcenia? dar economia? (Ne asigurăm că
subiectul cunoaşte cuvintele.) Ei, acum spune-mi ce deosebire e între zgârcenie şi economie. Notăm
răspunsul şi continuăm cu nr. 2 şi 3. Vom insista la deosebirea dintre aceste noţiuni. Nu e suficientă

121

descrierea sau definirea noţiunii. Dacă subiectul nu a precizat diferenţa, atunci îi spunem: Da, însă eu vreau
să-mi spui care este diferenţa dintre ele.

Coatare: Două răspunsuri din trei.
Exemple bune:

1. Economul cheltuieşte pentru ce-i trebuie, dar zgârcitul nu dă nici un ban pentru sine.
2. Mizeria este mai mare decât sărăcia.
3. Trândăvia e mai mult ca lenea.
TEST 2 Rezumarea unei cugetări
Material: Cugetarea HARVIEU: "Oamenii preţuiesc viaţa foarte deosebit. Unii zic că e bună, alţii
că e rea. Ar fi mai potrivit să spunem că e potrivită, căci pe de o parte ea ne aduce o fericire mai mică decât
cea pe care o dorim şi, pe de altă parte, nenorocirile pe care ea ni le aduce sunt întotdeauna mai mici decât
acelea pe care alţii ni le-au fi dorit. Această măsură mijlocie a vieţii o face să fie dreaptă sau, mai bine, o
împiedică să fie cu totul nedreaptă."
Tehnica: Spunem subiectului: Am să-ţi citesc o cugetare scurtă. Când voi termina de citit, am să
te întreb ce-ţi mai aminteşti din ea. Nu e nevoie să repeţi cuvintele autorului, ci să-mi spui, pe scurt, cum ai
înţeles.
Cotare: Trebuie reprodusă ideea centrală:
Viaţa nu-i nici bună, nici rea, ci mediocră, căci ea este inferioară în raport cu ce ne dorim, dar
mai bună în raport cu ce doresc alţii pentru noi.
TEST 3 Repetarea a 8 cifre
Material: 7-2-5-3-4-8-9-6

4-9-8-5-3-7-6-2
8-3-7-9-5-4-8-2
Tehnica: Ca la 3 ani, Test 3

4 ani, Test 5
Se evită gruparea şi ritmarea Cotare: Una din trei.
TEST 4 Probleme de agerime mintală
Material: 1. O mamă a trimis pe fiul său să-i aducă 7 l de apă dintr-un râu. Pentru adusul apei, ea i-
a dat două vase: unul de 3 l şi de 5 l. Spune-mi ce a trebuit să facă copilul pentru a măsura, nu după ochi, ci
exact 7 l de apă, servindu-se numai de cele două vase. Ca să izbutească, el trebuie să umple prima dată vasul
de 5 l. Nu uita că el are un vas de 3l şi unul de 5l şi trebuie să aducă exact 7l.

2. Copilul trebuie să aducă 81 de apă cu două vase, unul 5 l şi altul de 7 l. Ca să
reuşească, trebuie să umple mai întâi vasul de 5 l.

3. Copilul trebuie să aducă 7 l de apă cu două vase, unul 4 litri şi altul de 9 l. Ca să
reuşească, va trebui să umple mai întâi vasul de 4 l.

Tehnica: Spunem subiectului:Am să-ţi dau o problemă, pe care s-o rezolvi în minte. Problema nu
este grea. Cine se gândeşte bine o dezleagă uşor. Fii atent şi gândeşte-te bine. Citim prima problemă şi o
putem repeta. Nu este permis să-i sugerăm mai mult. Dacă subiectul întreabă dacă poate turna apa dintr-un
vas în altul, spunem că da.

Timpul acordat pentru fiecare problemă: 5 minute.
Cotare: Două răspunsuri corecte din trei.

Rezolvare corectă:
1. Umple vasul de 5 l, toarnă în cel de 3 l şi ce-i rămâne sunt 2 l. Aruncă apa din vasul de 3 l şi
toarnă în acest vas 2 l din vasul de 5 l. Umple şi vasul de 5 1 şi va avea 7 1.
2. Umple vasul de 5 l şi îl toarnă în cel de 7 l. Umple din nou vasul de 5 l şi varsă în cel de 71, până
se umple (2 l), iar în cel de 5 rămân 31. Aruncă cei 71 şi pune 3 l din vasul de 5 l în cel de 71. Umple iar
vasul de 5 l şi are în total 81.
3. Umple vasul de 4 litri şi îl toarnă în cel de 9 l. Umple din nou vasul de 4 l şi varsă iar în cel de 9 l.
Umple a 3-a oară vasul de 4 l şi toarnă în cel de nouă până îl umple (1 l), rămânând în el 3 l. Aruncă apa din
vasul de 9 l şi în el toarnă cei 3 l rămaşi în cel de 4 l. Umple vasul de 4 l şi va avea în total 71.
TEST 5 Reconstituirea unui triunghi
Material: Materialul de la jocul de răbdare: două triunghiuri rezultate din tăierea pe diagonală a unui
dreptunghi.
Tehnica: Prezentăm subiectului pe o foaie de hârtie cele două triunghiuri aşezate în forma unui
dreptunghi, apoi îi spunem: Priveşte bine la partea de jos (I-o arătăm cu degetul); închipuieşte-ţi că

122

întoarcem pe dos bucata de jos (schiţăm mişcarea, fără a atinge cartonul) în aşa fel ca latura de jos (a - c) să
fie aşeaztă pe latura aceasta (a - b) arătăm cu degetul - şi vârful (c) să fie în vârful celălalt (b). Arătăm
ceea ce spunem cu degetul.

Acum dăm la o parte bucata de jos: Întoarce-o în minte, aşa cum ţi-am spus şi desenează aici pe
hârtie, cum ar veni aşezată întors.

Cotare: Desenul exact în 4 minute.
TEST 6 Repetare în ordine inversă
Material: 4-1-6-2-5-9-3

3-8-2-6-4-7-5
9-4-5-2-8-3-7
Tehnica: Ca la 8 ani, Test 5
Cotare: O repetare corectă din 3.

3.3. MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN

Material: 1. Matricele Progresive Colorate Raven (caietul conţine cele trei seturi A, Ab şi B,
compuse fiecare din câte 12 itemi.

2. Fişa de notare a răspunsurilor
Modul de aplicare a probei:
I. Se aşează pe masă, în faţa copilului, caietul care cuprinde Matricele Progresive Colorate (seturile
A, Ab şi B), spunându-i-se: Îţi plac jocurile cu poze?
II. După ce copilul răspunde, experimentatorul spune: Uite, am aici o carte cu poze. O să ne uităm la
ele!
Experimentatorul deschide caietul la planşa A, şi îi spune copilului: Priveşte această figură!
(experimentatorul îi arată figura din partea de sus a planşei). Cineva a desenat aici un model, din care a tăiat
o bucată (se indică lacuna din model.). Ca să te încurce, bucata tăiată a fost amestecată cu alte bucăţi.
Experimentatorul arată cele 6 fragmente, situate în partea de jos a planşei. Fii atent! Ele au toate
aceeaşi formă şi mărime (experimentatorul arată pe rând cele şase fragmente), dar numai una se potriveşte
cu modelul. Numai cea tăiată aici (se indică lacuna). Are pe ea un desen care se potriveşte cu modelul, de
exemplu, bucata aceasta (se indică fragmentul nr. 1) se potriveşte ca formă, dar nu se potriveşte desenul. Şi
aceasta se potriveşte ca formă (se indică nr. 2), dar nu are nici un desen pe ea. Şi aceasta se potriveşte ca
formă (se indică fragmenul nr. 6) şi desenul este aproape bun, dar îi lipseşte o bucată (se indică partea albă
din fragmenul nr. 6). Care este bucata tăiată din model?
Precizări: 1. Dacă copilul nu indică în mod corect fragmentul, examinatorul va repeta din nou
instructajul, până când subiectul dă răspunsul corect.

2. După consemnarea răspunsului în fişa de notare, examinatorul prezintă copilului planşa
A2, spunând: Arată-mi acum bucata care a fost tăiată din acest model! (Se indică modelul din partea de sus
a planşei A2).

3. După consemnarea răspunsului la planşa A2 în fişa de notare, examinatorul prezintă
succesiv copilului planşele care urmează, folosind instructajul: Arată-mi acum bucata care a fost tăiată din
acest model.

4. Dacă la oricare din planşele A2-A5 copilul nu indică fragmentul, se revine la planşa
A1, repetându-se instructajul în iniţială. Se trece apoi direct la planşa la care au apărut dificultăţile. Începând
cu planşa A6, examinatorul notează răspunsul copilului şi trece la planşa următoare, indiferent de calitatea
răspunsului.

5. La prezentarea planşelor Ab1 şi B1 examinatorul va instructajul, următor: Priveşte cu
atenţie următoarea figură! Una din bucăţile de aici (examinatorul arată pe rând cele 6 fragmente situate în
partea de jos a planşei) se potriveşte cu modelul. Care?

6. Răspunsurile subiecţilor se înregistrează în fişa de răspuns, notându-se în căsuţa
fiecărui item numărul figurii indicate de subiect; dacă au loc autocorectări, se consemnează ultimul răspuns.

123

Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN
(seturile A, Ab, B)

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSULUI

Numele şi prenumele.................................... Data examinării………………..
Vârsta........................................................... Examinator.................................
Născut (r/u)..................................................
Scor total + -
Şcoala .......................................................... Set A
Localitatea (r/u)........................................... SetAb
Clasa............................................................ Set B
Notele şcolare: R 1) =.....M 2) =…………..

U.T. 3) .................................
Profesia tatălui...........................................

I. Set A

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns

II. Set Ab
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns

III. Set B
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Răspuns

OBSERVAŢII

_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
__________________________________________

1 R = limba română
2 M = matematică
3 UT. = ?

124

FOAIE DE CORECTARE
Pentru verificarea răspunsurilor se foloseşte foaia de corectare, tinzând soluţiile bune, care sunt:

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Set A 451263621345

Set Ab 451621346352

Set B 261213564345

Pe fişa de răspuns se taie cu o linie (de preferinţă cu un creion roşu) răspunsurile greşite. Apoi se

marchează în rubrica de sus a foii de răspuns, după totalizare, punctele obţinute la fiecare set, pentru fiecare

răspuns corect acordându-se 1 punct. Scorul final se obţine prin adunarea punctelor acordate la fiecare din

cele trei seturi A, Ab şi punctele obţinute la acest test se adună cu cele ale celorlalte trei teste, pentru a se

determina scorul global.

ETALON

Proba: MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN

(seturile A, Ab, B)

Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicarea distribuţiei rezultatelor, pe fiecare

vârstă. Pentru diagnosticarea nivelului de dezvoltare intelectuală, în scopul arătat în introducere, se va lua

în considerare numai etalonul global, întocmit pentru întreaga baterie.

În prima coloană sunt trecute percentilele: 10, 20,.... 100, adică decilele 1, 2 ... 10. În celelalte

coloane sunt trecute performanţele corespunzătoare percentilelor (respectiv decilelor), pe fiecare vârstă.

percentile SCORURI
10
20 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
30 11 12 14 15 16
40 12 13 15 16 17
50 14 14 16 17 20
60 15 15 17 19 22
70 15 16 18 21 24
80 16 17 20 22 25
90 17 19 22 23 26
100 18 21 24 24 28
20 24 26 27 29
23 26 28 28 33

3.4. Matrice Progresive Standard ABCDE J.C. RAVEN

Sursa: Institutul de ştiinţe Pedagogice, Filiala laşi
Scop: J. C. Raven formulează în 1936 principiul "matricelor progresive", care stă la baza constituirii
testului MP(s). În 1938 apare prima formă a testului (revizuit, pe baza rezultatelor experimentale, în
1947 şi în 1956). Testul îşi are originea în gândirea psihologică a lui Ch. Spearman, C. Burt ş.a. şi în teoria
psihologiei configuraţioniste (Gestaltpsychologie). Deşi datele asupra validităţii conceptuale
prezintă unele discordanţe, majoritatea psihologilor găsesc că testul MP standard este puternic saturat în
factorul g şi k:m. J.C. Raven accentuează că testul propus de el nu măsoară, pur şi simplu, o
performanţa intelectuală, ci o capacitate generală de organizare a Gestaltului şi de integrare a relaţiilor.
Faptul că rezolvarea corectă a MP Raven presupune o bună performanţă la testul B. Bender-Gestalt
(Bender-Santucci) - probă de structurare perceptiv-motrică a spaţiului - arată că perceperea figurilor
structurate, adică performanţele vizual-motrice joacă un rol important în reuşita la testul Raven. S-ar putea
spune că, dacă testul MP(s) "măsoară" funcţia intelectuală, atunci realizează acest lucru bazându-se pe
performanţe vizual-motrice. Scorul total la MP(s) este influenţat, pe lângă factorii amintiţi, de
capacitatea inductivă, de înţelegerea relaţiilor spaţiale etc. şi de factori nonintelectuali de personalitate
(temperament, afectivitate, motivaţie etc.)
În cursul celui de-al Doilea Război Mondial MP(s) a fost utilizat pe scară largă în Anglia (fiind
aplicat Ia circa 3.000.000 de recruţi). De atunci şi până în prezent, MP(s) necolorat şi-a dovedit validitatea
atât în examinarea surzilor, deficienţilor mintal, bolnavilor psihic etc., cât şi în orientarea şcolară şi

125

profesională a normalilor, devenind un test de inteligenţă "aproape internaţional".
Material: Testul MP(s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item constă dintr-un

desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (matrice), din care lipseşte o parte (un element), în urma
examinării matricei, subiectul trebuie să decidă care este descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor
în interiorul matricei. Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice, care
determină îmbogăţirea figurilor, atât în plan orizontal, cât şi vertical (totalizarea elementelor noi din figura
care lipseşte). Răspunsul corect se alege din 8 posibilităţi.

Seriile D şi E cuprind câte 12 matrice, fiecare fiind compusă din câte 9 elemente (dar unul lipseşte).
Partea care lipseşte se alege din |figuri prezentate sub matrice. Probele din seria D sunt repartizate după
principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical. Rezolvarea corectă presupune urmărirea
regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării
complexe). Probele din seria E se rezolvă prin operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică, care au loc în
procesul gândirii superioare. Se cere observarea evoluţiei complexe, cantitative şi calitative, a şirurilor
cinetice (dinamice). Elementul care lipseşte poate fi completat pe bază de operaţii algebrice (adunare,
scădere) efectuate asupra elementelor matricei.

Tehnica: Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani) fie un timp limitat, fie
cu rezolvare în ritm propriu (în care caz se rezolvă în maxim o oră). J.C. Raven este de părere că în scopul
cercetărilor cu caracter genetic sau în studiile clinice este de preferat să nu se fixeze un timp limită de
rezolvare, deoarece "capacitatea maximă de gândire clară" variază mai puţin în funcţie de sănătate şi se
perfecţionează mai puţin prin practică, decât viteza unei activităţi intelectuale de precizie. În acest caz MP(s)
"măsoară" în primul rând ,capacitatea maximă de observaţie şi de gândire clară. Examinatorul poate să
înregistreze în aplicarea individuală a testului - timpul scurs de la începerea şi până la terminarea rezolvării
probelor. Timpul mediu necesar celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate al subiectului
poate fi considerat normal până la timpul maxim de 60 minute. Se ştie însă că, sub 30 de ani, ritmul
rezolvării testului este mult mai rapid (timpul mediu fiind de 30-35 minute).

În cazurile în care testul MP(s) se aplică în scopul ierarhizării membrilor unui anumit grup (de
exemplu, în selecţia profesională a candidaţilor), este preferabilă respectarea unui timp limită (se
recomandă timpul maxim de 30 minute) ceea ce se comunică subiecţilor. Testul "măsoară", în acest caz,
capacitatea efectivă de realizare a subiectului în timpul dat.

Datorită faptului că rezolvarea primelor probe este deosebit de uşoară, subiectul înţelege sarcina cu
un instructaj prealabil minim. Vom prezenta, totuşi, o instrucţie mai detaliată, destinată examinării colective,
care poate fi utilizată - cu schimbări minime - şi în testarea individuală.

În situaţia de examinare colectivă se distribuie fiecărui subiect un exemplar din text tipărit (sub
formă de caiet) şi o fişă personală de cotare pentru înregistrarea răpunsurilor. Caietul test rămâne închis (în
faţa subiecţilor) până la semnalul dat pentru începerea probei. Subiecţii completează întâi cu datele personale
(numele, vârsta, şcoala sau ocupaţia, data examinării şi data naşterii) rubricile corespunzătoare ale fişei de
cotare, după care toate creioanele se pun pe masă. Cerem atenţie sporită şi avertizăm să nu se scrie caietul-
test.

Subiecţii sunt instruiţi astfel:
Aveţi în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene). Ele sunt aranjate în cinci grupe, notate cu literele A,
B, C, D şi E. în fiecare serie (grupă) sunt 12 probleme, aranjate în aşa fel încât la începutul fiecărei serii
sunt probe mai uşoare, iar la sfârşitul lor probe mai grele.
Deschideţi caietele la prima pagină, în partea de sus a paginii (li se arată matricea A,) se află un
desen notat cu A1t din care lipseşte o parte (li se arată partea rămasă albă). Sub această imagine se află 6
figuri, asemănătoare ca formă, cu porţinuea goală rămasă albă din desenul mare. Numai una din aceste
figuri completează în mod corect, ca formă şi desen, imaginea mare (li se arată matricea A,). Care este acea
figură unică? Dacă cineva răspunde corect, răspundem: Foarte bine! Dacă cineva răspunde greşit, răspunde
greşit: Mai gândiţi-vă! Apoi, indiferent dacă au găsit figura adecvată, continuăm: Dacă alegem figura nr. 1,
observăm că ea completează desenul ca formă, dar în interior nu are acelaşi desen. Acelaşi lucru îl
constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr. 2 este nepotrivită, fiindcă nu cuprinde nici un desen.
Liniuţele din interiorul figurilor nr. 4 şi 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completată.
Care se potriveşte, dintre 4 şi 6? Figura nr. 6 nu, deoarece are o parte albă incompletă (li se arată). Deci,
figura nr. 4 este cea corectă, fiindcă cele 2 liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele patru
liniuţe verticale (li se arată) continuă exact liniuţele începute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arată
din A,).

126

Şi acum, scrieţi în rubrica corespunzătoare (A,) a fişei primite de fiecare numărul 4, adică numărul
figurii corecte. Aveţi grijă să scrieţi răspunsul vostru în rubrica care poartă seria şi numărul problemei.

Aţi înţeles cum trebuie să lucraţi?
În cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles sarcina, examinatorul va repeta explicaţiile.
dacă toţi subiecţii au înţeles, examinatorul continuă: În fiecare probă, într-un cadru mare se află o imagine
compusă din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcătuite la întâmplare, ci după o anumită
regulă. Această regulă trebuie să o descoperiţi la fiecare probă, ca să puteţi completa partea rămasă albă,
cu una din cele 6 sau 8 figuri care se află sub imaginea mare.
Treceţi succesiv de la o probă la alta. Să nu omiteţi şi să nu săriţi peste nici o planşă. Respectaţi
neapărat ordinea lor. Chiar dacăaveţi impresia că aţi rezolvat greşit o probă, nu vă întoarceţi la ea.
Răspunsul vostru, adică numărul figurii alese, îl scrieţi cu grijă în rubrica corespunzătoare a fişei
personale. Eventualele greşeli le corectaţi prin tăierea (cu creionul) a numărului greşit, nu cu guma.

După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor-exerciţiu A 1 - A 5 , pentru care este indicat să se

dea ajutor) că toţi subiecţii înţeleg sarcina), li se precizează timpul de rezolvare şi se dă comanda: Începeţi
să lucraţi cât mai corect şi cât mai repede posibil. – (pentru examinarea cu limitarea timpului). Sau: Lucraţi
atent. Să nu vă jlţiprea mult. începeţi. - pentru timp nelimitat (maximum o oră).

Instructajul de faţă poate îi prescurtat, în funcţie de nivelul de înţelegere al subiecţilor (subiectului).
Examinatorul nu va oferi celor examinaţi nici un fel de ajutor care depăşeşte limitele instrucţiei.

Cotare: Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte obţinute de subiect, nu are semnificaţie
psihologică luată izolat. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele standardizate (etalon) şi
comportamentul subiectului în situaţia de examinare. Datele adunate formează un "limbaj al simptomelor",
care conţine şi vehiculează în formă codificată informaţii, sensuri psihologice. Înţelegerea semnificaţiei
psihologice cuprinse în conduite şi în performanţe presupuse "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza
cunoaşterii codului.

Etalonare: Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în centile sau în coeficient de
inteligenţă) nivelului de inteligenţă generală a subiectului. Acest prim pas reprezintă momentul interpretării
cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Etalonul probei, pentru interpretarea rezultatelor adunate
prin administrarea colectivă (folosite şi în caz de autoadministrare) sau individuală a testului MP(s), a fost
elaborat de I. Holban.

Fixarea nivelurilor de reuşită la MP(s) în intervale centile, corespunzătoare gradelor diferite ale
inteligenţei, permite clasificarea persoanei examinate în funcţie de scorul realizat. Performanţa
intelectuală astfel "măsurată" permite includerea subiectului în unul din 15 grade (niveluri) diferite de
inteligenţă:

Gradul I: Inteligenţă superioară. Performanţa subiectului, raportată la performanţa medie a
grupului de vârstă din care face parte, atinge sau depăşeşte centilul 95;

Gradul II: Inteligenţă deasupra nivelului mediu. Performanţa atinge sau depăşeşte centilul 75;
II+: performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90

Centile Tabelul I 20
Vârsta cronologică (în ani) 52
90 49
80 14 15 16 17 18 19 48
75 49 53 53 53 56 54 46
70 46 50 51 50 53 53 44
60 45 49 50 49 52 51 42
50 43 48 49 48 51 50 40
40 41 45 46 46 49 48 37
30 38 42 44 43 47 45 36
25 35 39 41 40 45 44 33
20 32 35 38 37 42 41 24
10 29 32 35 32 41 38
27 29 32 28 38 37
15 16 21 15 31 28

127

Gradul III: Inteligenţă de nivel mediu. Performanţa se situează între centilele 25-75;
III+: performanţa depăşeşte centilul 50;
III-: performanţa se situează sub centilul 50;

Gradul IV: Inteligenţă sub medie. Performanţa nu depăşeşte centilul 25;
IV-: performanţa nu depăşeşte centilul 10;

Gradul V: Deficienţă mintală. Performanţa nu depăşeşte centilul 5.
Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată şi în termeni de coeficient de inteligenţă (CI),
întrucât fiecare performanţă corespunde unei valori definite CI. Prezentăm în continuare - după L, Repan -
valorile CI care corespund scorurilor realizate de subiecţii între 8 şi 30 de ani.

Transformarea rezultatelor în CI

Cota totală Vârsta cronologică (în ani)

8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-30

1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 -

2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 -

3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 -

4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -

5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 -

6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 53 52 -

7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 -

8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 -

9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -

10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 95 58 57 55

11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57

12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58

13 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59

14 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61

15 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62

16 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65

17 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65

18 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66

128

19 101 97 82 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
21 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
22 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
23 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 /4
25 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
28 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29 114 111 107 102 99 94 92 88 87 86 83 82 82
30 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32 118 115 112 106 103 39 96 93 89 88 86 85 84
33 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34 121 118 115 109 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90
37 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92
39 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94
40 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 98 98
43 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102

129

46 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
47 137 136 134 129 126 123 121 119 114 113 109 107 106
48 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116
53 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
54 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55 148 148 146 141 139 137 134 130 132 132 130 130 124
56 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 137 137 130
60 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 130

Pentru subiecţii între 35 şi 60 de ani, CI se calculează cu ajutorul unei formule de corecţie (reuşita
fiind sensibilă la factorul vârstă):

CI 35−60 ani = CI16−30ani x100
%CT

Unde C T este coeficientul din tabelul de mai jos

Performanţa aşteptată:

Vârsta cronologică CT

16-30 100

35 97

40 93

45 88

50 82

55 76

130

60 70

De exemplu, T.B., de 50 de ani are cotat totală de 33 de puncte. Scorului de 33 de puncte la etatea
cronogică de 16-30 de ani îi corespunde un CI de 86. Înmulţim 86 cu 100 şi împărţim produsul la 82
(performanţa aşteptată la 50 de ani). Deci:

CI= 86 x100 = 104,8, care se rotunjeşte la 105.
82

Pe baza coeficientului de inteligenţă, subiectul este inclus în unul dintre următoarele niveluri de
inteligenţă:

CI Nivel de inteligenţă

peste 140 inteligenţă extrem de ridicată
120-140 inteligenţă superioară
110-119 inteligenţă deasupra nivelului mediu
100-109 inteligenţăde nivel mediu (bună)
90-99 inteligenţă de nivel mediu (slabă)
80-89 inteligenţă sub medie
70-79 inteligenţă de limită
50-69 deficienţă mintală uşoară (debilitate mintală)
20-49 deficienţă mintală medie (imbecilitate)
deficienţă mintală gravă (idioţie)
0-19

Persoana examinată poate "rezolva" (corect sau greşit) prin ghicire unele din cele 60de probleme
cuprinse în MP(s). Numărul alegerilor ghicite este proporţional cu totalul răspunsurilor greşite. Persoanele
cu performanţe scăzute rezolvă corect, în general, mai multe probleme prin ghicire decât subiecţii cu cote
ridicate. Din această cauză, un scor scăzut este întotdeauna mai puţin valid şi mai puţin fidel decât unul
ridicat.

Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile parţiale aşteptate la fiecare serie. Prin scăderea
scorului parţial aşteptat din cota parţială realizată, se obţine discrepanţa fiecărei serii. Aceste discrepanţe se
exprimă numeric (de exemplu: 0; -1; +2; -2; +1) şi constituie, şi ele, un indice al validităţii şi fidelităţii
rezultatelor. Scorul total compus din cote parţiale care prezintă discrepanţe de peste 2 puncte nu poate fi
acceptat la valoarea lui nominală, ca fiind o estimare precisă a capacităţii intelectuale generale. Totuşi, în
scopuri mai generale, se acceptă şi un scor total ca fiind relativ valid, chiar dacă prezintă discrepanţe interne
mai mari de 2 puncte.

Totalizând valorile absolute ale discrepanţelor (indiferent de faptul că sunt + sau -), obţinem indicele
de variabilitate a rezultatelor (stabilitate-fluctuaţie în activitatea subiectului). Dacă indicele de variabilitate
este mai mare sau egal cu 7, se acordă o încredere redusă rezultatului examinării, subiectul fiind retestat cu o
altă metodă.

COPILUI ______________________ data naşterii _____________ cu stare generală ________
T_______ kg _________ PC _____________
PT______PA_________Pbm_________________________________________________________
AHC_____________________________________________________________________________
APF._____________________________________________________________________________
APP_____________________________________________________________________________
Tegumente şi mucoase_______________________________________________________________
Ţesut celular subcutanat _____________________________________________________________
Sistem muscular____________________________________________________________________
Sistem ganglionar limfatic ___________________________________________________________
Sistem osteoparticular _______________________________________________________________
Aparat respirator___________________________________________________________________

131

Aparat cardiovascular_______________________________________________________________
Aparat digestiv____________________________________________________________________
Aparat uro-genital _________________________________________________________________
Sistem nervos_________________________prezent în mediu______________________________

Proba Romgerg _____________________________
Proba marionetelor ___________________________
Organe de simţ: auz _______________________________________________________________
văz_______________________________________________________________
Diagnostic clinic_________________________________________________________________
Diagnostic neurologic - neuropsihic____________________________________________________
După caz, investigaţiile TC, EEG, EKG, Electromiogramă, Examen oftalmologie, Audiogramă,
VSH, PCR etc.

4. Probe de eficienţă operaţională a gândirii
4.1. Proba similitudini
Sursa: Binet Les idés modernes sur les enfants
Scop: Proba urmăreşte evidenţierea capacităţii subiectului de a descoperi însuşirile esenţiale şi
comune pentru două sau trei obiecte, analizate pe plan mintal, "compararea a două obiecte din memorie" -
cum se exprimă BINET, în Les idés modemes sur Ies enfants – şi sesizarea unor diferenţieri sau asemănări
reprezintă operaţii intelectuale importante.
Proba Similitudini permite o diferenţiere genetică. Aceasta se exprimă prin faptul că, la vârste mici,
copiii se orientează preponderant după asemănări, vizând existenţa unor elemente comune, iar la vârste mai
mari, prin integrarea însuşirilor depistate într-un gen proxim.
Rezolvarea probei solicită, într-o succesiune logică, operaţiile de analiză, comparare, sinteză şi
clasificare.
Folosirea unui criteriu de clasificare în rezolvarea unui item, descoperirea şi folosirea unui alt criteriu
în rezolvarea itemului următor - aşa cum cere construcţia testului, implică o flexibilitate a gândirii, fapt care
nu este deloc neglijabil în activitatea intelectuală.
Răspunsurile se pot baza pe sesizarea unor criterii esenţiale sau neesenţiale, în funcţie de acestea
putând fi denumite, pentru cotare, "superioare" şi "inferioare". Trebuie făcută această menţiune, întrucât
privind gruparea răspunsurilor în cele două categorii, în realitate, cele pe care le socotim inferioare pot fi
specifice şi fireşti la anumite vârste.
Rezolvarea testului Similitudini - ca în cazul celor mai multe teste verbale - este influenţată, într-o
anumită măsură, de factori socio-culturali. Răspunsuri, ca de exemplu: "pisica şi şoarecele se aseamănă
pentru că sunt animale" reprezintă, de cele mai multe ori, rezultatul învăţării. Aceasta poate constitui un
impediment în cazul în care condiţiile învăţării nu ar fi egale pentru toţi subiecţii.
Pentru atenuarea acestui inconvenient, testul cuprinde şi itemi care nu mai apelează la cunoştinţe
învăţate, ci presupun un grad mai mare de discernământ, descoperirea unor criterii noi (cazul itemilor:
asemănarea dintre "bicicletă" şi "navă cosmică", dintre " tractor" şi "strung", dintre "primul" şi "ultimul" sau
dintre "radio", "revistă", "carte".
Material: 13 itemi-similitudini

Fişa de notare a răspunsurilor
Instrucţiuni: Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare a triadelor şi diadelor, potrivit
indicaţiilor din "Modul de aplicare a probei".
Cuvintele se vor rosti clar şi distinct.
Fiecare răspuns se va nota cu exactitate, înainte de a se trece la itemul următoar al probei.

STRUCTURA PROBEI

SIMILITUDINI -TRIADE şi DIADE

A. Triade (exemplu) şarpe - vacă - tigru

R:

A. TRIADE:

a. cui - monedă - sârmă

R:

b. trandafir - cartof - arbore

132

R:
c. carte - radio – revistă
R:
C. DIADE:
a. prună - piersică
R:
b. pisică - şoarece
R:
c. pian - vioară
R:
d. oră - săptămână
R:
e. uşă - fereastră
R:
f. munte - lac
R:
g. pătrat – cerc
R:
h. topire - ardere
R:
i. metru - gram
R:
j. primul - ultimul
R:
k. Pământ - Lună
R:
l. tractor - strung
R:
m. bicicletă - navă cosmică
R:

Observaţii asupra subiectului în timpul examinării:
_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

Tehnica: Se spune subiectului: Am să-ţi spun: şarpe, vacă, tigru. Tu să-mi spui prin ce se
aseamănă? Prin ce sunt la fel?

Precizări:
1. Dacă răspunsul este: Sunt animale, se trece mai departe.
2. În cazul în care subiectul dă un răspuns incorect, remarcând deosebiri, nu asemănări, după
consemnarea răspunsului se va spune: Spune-mi prin ce sunt la fel.
3. Dacă nici acum nu răspunde corect, după consemnarea răspunsului i se va spune: Am să-ţi
răspund eu. Fii atent: şarpele, vaca şi tigrul sunt toate animale, deci putem spune că sunt la fel, că se
aseamănă pentru că toate sunt animale.
În cazul în care subiectul dă un răspuns iniţial corect, dar de nivel inferior (de ex.: Ele au urechi,
ochi sau Ele merg), după consemnarea răspunsului respectiv, se spune: Da, dar tu poţi să spui şi că acestea
sunt animale.
Bine, Acum îţi spun: cui - monedă - sârmă. Tu să-mi răspunzi prin ce se aseamănă acestea.
4. După consemnarea răspunsului, se adaugă: dar trandafir – cartof - arbore - prin ce se aseamănă?
5. După consemnarea răspunsului, se continuă: Acum am să-ţi spun altceva. Tu îmi vei spune prin ce
se aseamănă, începem! Se continuă cu itemurile a - m.
6. În cazul în care subiectul nu continuă în mod firesc seria răspunsurilor, el va putea fi stimulat
verbal (consemnându-s intervenţia stimulativă): Hai, spune, prin ce se aseamănă?
7. În situaţiile în care subiectul nu ştie să răspundă, se trece mai departe.

133

8. Itemul se va repeta numai în cazul în care subiectul nu a auzit corect cuvintele, consemnându-se
acest fapt, precum şi cauza (cauze externe perturbatoare, hipoacuzie, neatenţie etc.) Dacă subiectul nu
cunoaşte termenul "navă cosmică", i se poate spune "rachetă". De asemenea, trebuie verificat, în prealabil,
dacă subiectul cunoaşte termenul "strung".

Rezultatele se consemnează în fişa de notare a răspunsului, spunsul la itemul dat ca exemplu (şarpe -
vacă - tigru) nu se cotează.

Cotare: Se atribuie 0, 1 sau 2 puncte fiecărui răspuns, în funcţie de nivelul acestuia. În final, se face
suma punctelor obţinute de către subiect.

Dăm mai jos tipuri de răspunsuri ce se încadrează în notarea cu 2p, 1 p şi 0 puncte:
TRIADE
a. cui—monedă - sârmă

2p. - R: metale; sunt din acelaşi metal.
1p. - R: din fier; din acelaşi material.
0p. - R: sunt lucruri, sunt necesare omului...
b. trandafir - cartof - arbore
2p. - R: plante; vegetale; culturi; plantaţii;
1 p. - R: cresc din pământ; au rădăcină; se plantează;
0p. - R: flori, legume etc.
c. carte - radio - revistă
2p. - R: ideea generală de mijloc de informare sau de învăţare, de ex: ne învaţă diferite
lucruri; ne instruiesc; ajută oamenii să recunoască diferite lucruri; ne aduc veşti; ne informează.
1 p. - R: la radio auzim unele lucruri scrise în cărţi sau reviste.
0p. - R: sunt lucruri; sunt în casă; au aceeaşi formă etc.
DIADE
a. prună - piersică
2p. - R: fructe
1p. - R: sunt alimente; se mănâncă; cresc în pom; au sâmburi..
0p. - R: au aceeaşi culoare; ambele sunt mici etc.
b. pisică - şoarece
2p. - R: animale; vertebrate; mamifere; patrupede
1p. - R: fiinţe; au patru labe; au ochi, au urechi etc.
0p. - R: au aceeaşi culoare a părului, pisica mănâncă şoarecele
c. pian - vioară
2p. - R: instrumente muzicale; obiecte muzicale
1 p. - R: amândouă cântă; produc muzică; au coarde etc.
0p. - R: fac zgomot; sunt lucruri; sunt de lemn; cântă la fel.
d. oră - săptămână
2p. - R: ideea generală de măsură a timpului; perioadă de timp; durată; expresie a timpului: arată
amândouă timpul; sunt fracţiuni de tirnp; sunt durate; limite de timp etc.
1p. - R: un timp care trece; timp; face parte din timp; are legătură cu timpul
0p. - R: două momente ale anului, astea trec etc.
e. uşă - fereastră
2p. - R: deschideri; închideri; sunt indispensabile construcţiei unei case; oferă acces în afară.
1p. - R: se mişcă; pentru aerisit; au amândouă lemn, se deschid, închid etc.
0p. - R: sunt din lemn; pentru a deschide.
f. munte - lac
2p. - R: sunt: forme de relief; termeni geografici; topografici; accidente de teren; formaţiuni ale
solului.
1p. - R: peisaje; locuri pentru turişti; elemente ale naturii; sunt din geografie; sunt fenomene ale
naturii.
0p. - R: sunt în aer liber; au întindere; se merge pe ele; au pământ.
g. pătrat - cerc
2p. - R: sunt: figuri geometrice; desene geometrice; obiecte geometrice; suprafeţe; linii închise.
1p. - R: în geometrie, în matematică, nu sunt linii drepte.
0p. - R: sunt: desene; figuri; linii; forme; se desenează.

134

h. topire — ardere
2p. - R: fenomene fizice sau chimice, transformări de corpuri.
1p. - R: (ideea de căldură) sunt produse prin căldură, se obţin prin foc, sunt din chimie.
0p. - R: sunt foc, ard, distrug, din ştiinţă etc.
i. metru-gram
2p. - R: unităţi de măsură, instrumente de măsură, sunt măsuri.
1p. - R: servesc la măsurat, amândouă indică mărimi; unităţi de greutate şi lungime; submultipli ai kg
şi km.
0p. - R: servesc pentru a măsura şi a cântări în magazin etc.
j. primul- ultimul
2p, - R: ideea unei poziţii extreme; sunt poziţii într-o serie; suntextremele unei serii.
1p. - R: sunt numerale; fiecare e primul la capătul său (idea de rădăcini, locuri extreme)
0p. - R: sunt opuse; sunt cifre; primul e în faţă, ultimul în spate.
k. Pământ - Lună
2p. - R: corpuri cereşti, planete
1p. - R: au aceeaşi formă
0p. - R: amândouă au pământ; pe amândouă trăieşti.
l. tractor - strung
2p. - R: maşini; maşini-unelte; mijloace de muncă.
1p. - R: ajută munca; uşurează munca; au motor; sunt din fier
0p. - R: lucruri etc.
m. bicicletă - navă cosmică
2p. - R: mijloace de transport; vehicule; mijloace de locomoţie; mijloace de deplasare.
1p. - R: merg; sunt de fier; cu amândouă mergi.
0p. - R: sunt lucruri; sunt făcute de om etc.

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSURILOR

Numele şi prenumele ______________________
Data naşterii _____________________________
Vârsta _________________________________
Şcoala __________________________________
Clasa ___________________________________
Domiciliul _______________________________
Notele: Limba Română_____________________
Matematică ______________________________
Media/Calificative ________________________

pe semester________________________
anuală ____________________________
Profesia / studii ___________________________
Mama ____________________________
Tata _____________________________
Din Fişa Medicală
Date anamnestice privind starea de sănătate: în limita normalului sau boli cronice, accidente
Data examinării __________________________
Examinator _____________________________
Scor Total ______________________________
Aprecieri privind răspunsurile ______________
Atitudinea subiectului
Relaţia care s-a stabilit între subiect şi examinator
° de colaborare din partea subiectului
° reţinută din partea subiectului
° cooperare din partea subiectului

Etalonare:

135

Percentile 6 ani 7 ani SCORURI 9 ani 10 ani
10 1 1 8 ani 5 8
20 2 3 5 7 10
30 3 4 8 8 14
40 4 5 9 10 17
50 6 6 10 12 18
60 6 7 11 15 20
70 7 9 12 17 22
80 8 10 14 18 23
90 g 12 15 21 25
100 14 17 18 30 32
22

Acest etalon are un caracter informativ, pentru indicarea distribuţiei rezultatelor, pe fiecare vârstă.
Pentru diagnosticarea nivelului de dezvoltare intelectuală, rezultatele trebuie corelate cu alte rezultate,
obţinute la alte teste verbale şi neverbale. Suma rezultatelor la fiecare item constituie "scorul brut" al
subiectului la probă, care se transformă (sau îi corespunde o notă etalonată din tabelul de mai sus. Aprecierea
şi cotarea vor fi făcute după încheierea examinării.

Observaţie: Se poate considera că unii itemi depăşesc capacitatea de rezolvare a subiecţilor de vârstă
mică şi, în consecinţă, pot apărea ca inadecvaţi prin dificultatea lor; totuşi permit o diferenţiere între
diferitele vârste şi între subiecţi, în cadrul vârstei lor de referinţă.

4.2. Proba frazelor absurde
Sursa: HEMI - R. Zazzo şi colaboratorii şi din Măsurarea inteligenţei FI. Ştefănescu Goangă
Material: Se utilizează următorul chestionar.
1. O mamă spune: Eu am 48 de ani, iar fiul meu 68 de ani. Ce nu este adevărat? De ce?
2. Cineva a cumpărat o pâine şi, după ce a tăiat-o în două jumătăţi egale, mi-a dat mie bucata cea mai
mare. Se poate? De ce nu?
3. Cineva spune: Eu am trei fraţi: Andrei, Sandu şi cu mine. Am spus bine? De ce nu?
4. Un om mergea pe motocicletă, a avut un accident, a căzut jos şi a murit pe loc. A fost dus la spital
şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. Ce nu este adevărat aici?
5. M-am dus la piaţă cu tot salariul meu pe o lună şi, după ce am I-am cheltuit pe tot m-am întors cu
100.000 de lei. Ce nu este adevărat aici? De ce?
6. De două săptămâni nu s-a mai văzut nici un nor pe cer. Uitându-se după un avion, Ionel a văzut un
curcubeu mai frumos decât cel pe care îl văzuse cu o săptămână în urmă. Ce este greşit aici?
7. Un om spune aşa: Mi-am cumpărat o jumătate de metru de stofă si mi-am făcut din ea un costum
de haine. Se poate?
8. În accidentele de cale ferată, de tren, s-a observat că ultimul vagon al trenului suferea cele mai
mari stricăciuni. De aceea, s-a hotărât să se scoată ultimul vagon. Ce ţi se pare neadevărat aici? De ce?
9. Un bătrân se plângea că nu mai poate să facă înconjurul grădinii sale, aşa cum obişnuia. El se
simţea foarte obosit şi atunci nu mai putea să meargă decât o jumătate de drum şi apoi se întorcea. Ce este
greşit aici? De ce?
10. Cineva spunea: pe drumul care duce de la casa mea până în oraş coboară mereu, şi pe drumul pe
care vii din oraş la casa mea, cobori mereu. Se poate? De ce?
11. În ziua în care Ionel a împlinit 10 ani, fratele lui mai mic avea 15 ani şi 6 luni. Se poate? De ce?
12. Un scafandru, când a ajuns pe fundul mării, şi-a amintit că a uitat sus tubul de oxigen şi s-a întors
pe mal să-l ia. Se poate? De ce?
13. Mergând cu barca pe lac, nişte oamnei au văzut o sticlă care plutea. Au luat-o şi au văzut că era
plină cu apă. Ce nu este adevărat aici? De ce?
14. Astă iarnă, Ionel a urcat în munte cu tatăl său şi, deodată, le-a ieşit în cale un urs care umbla după
zmeură. Ce este greşit ce nu se poate?
15. Înghiţind ultimul strop de apă, Ion puse cu grijă sticla pe tavă, să nu o verse peste faţa de masă.
Ce ţi se pare greşit aici?
16. A fost secetă mare. N-a plouat deloc tot ttimpul verii, dar prin lanurile de porumb abia dacă se
vedea calul cu călăreţ cu tot. Ce ţi se pare greşit aici?
17. Aterizând cu bine, după al zecelea salt, paraşutistul îşi privi paraşuta şi zise: De data aceasta mi s-

136

a deschis paraşuta, nu ca ieri. Se poate? De ce?
Scopul: Se evaluează capacitatea critică a gândirii ("cenzura" din definiţia lui BINET), cu privire

la conţinutul frazelor, la sesizarea absurduui, a sensului ilogic pe care îl conţin frazele anunţate; se poate
desprinde capacitatea de a judeca logic a subiectului testat.

Tehnica: Frazele trebuie citite cu un ton firesc, clar, cu seriozitate, fără a se accentua prin nimic
pasajele care conţin absurditatea.

Răspunsul subiectului se va conserva complet.
Se va respecta întotdeauna ordinea de prezentare a frazelor.
I se spune subiectului prima frază. După consemnarea răspunsului, se va spune: Fii atent! Acum
să-ţi spun altă poveste. Se trece, pe rând, la fiecare frază.
Precizări:
1. Atunci când subiectul nu răspunde timp de 10 secunde, se repetă fraza, spunând-i-se: Fii atent, îţi
mai spun o dată;
2. În situaţiile în care subiectul nu exprimă clar în ce constă absurdul, precum şi în cazurile în care
repetă partea absurdă din frază, examinatorul i se adresează: Nu înţeleg bine ce vrei să spui, spune încă o
dată mai clar, ca să înţeleg mai bine.
3. Se va întreba subiectul, în prealabil, dacă ştie ce reprezintă "curcubeu", "secetă", "paraşutist",
"scafandru" (la itemii respectivi)

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSURILOR

Numele şi prenumele ______________________
Data naşterii _____________________________
Vârsta _________________________________
Şcoala __________________________________
Clasa ___________________________________
Domiciliul _______________________________
Notele: Limba Română_____________________
Matematică ______________________________
Media/Calificative ________________________

pe semester________________________
anuală ____________________________
Profesia / studii ___________________________
Mama ____________________________
Tata _____________________________
Din Fişa Medicală
Date anamnestice privind starea de sănătate: în limita normalului sau boli cronice, accidente

Item Răspunsul Subiectului
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

137

Cotare:
Fraza 1
1 p. R: Nu se poate, mama trebuie să fie mai mare ca fiul;

Mama îl naşte pe fiu, el trebuie să fie mai mic.
Op. R: Copilul e prea mare; Nu ştiu; Nu înţeleg; tace; râde; răspuns fără logică.
Fraza 2
1p. R: Dacă erau jumătăţi, nu se poate să fie una mai mare şi una mai mică.

Nu au fost tăiate egal.
Op. R: Nu trebuia să v-o dea pe cea mare; Este adevărat.
Fraza 3
1p. R: Ei nu erau decât trei fraţi; El avea 2 fraţi şi cu el trei; S-a numărat şi pe el.
Op. R: Nu ştiu; Este adevărat; Trebuie să-şi spună şi numele lui.
Fraza 4
1p. R: Dacă a murit, nu poate scăpa cu viaţă; dacă a murit, la spital nu îl mai pot ajuta.
Op. R: Da, este adevărat; Nu ştiu; Se va vindeca; Medicii îl vor salva; nu poate cădea de pe
motocicletă.
Fraza 5
1 p. R: Nu se poate, pentru că i-a cheltuit pe toţi; înseamnă că a mai avut şi alţi bani la el.
Op. R: Da, este adevărat; înseamnă că n-a cumpărat nimic.
Fraza 6
1p. R: Curcubeul apare numai după ploaie, înseamnă că a plouat.
Op. R: Da este adevărat; nu e nimic greşit. Toate curcubele sunt la fel.
Fraza 7
1p. R: Nu se poate; Nu ajunge; E prea puţin, Poate pentru un copil mic.
Op. R: Da, se poate
Fraza 8
1 p. R: S-ar desfiinţa trenul, devine celălalt ultimul.
Op. R: Nu-l poţi scoate, e bine legat; Da, se poate; Primul, nu ultimul suferă mai multe accidente.
Fraza 9
1p. R: Dacă făcea jumătate de drum şi se întorcea, făcea tot înconjurul, că e tot atât.
Op. R: Trebuie ajutat că e bătrân; Da, e adevărat; Nu e greşit.
Fraza 10
1p R: Drumul nu poate cobora şi la dus şi la întors; Când te duci cobori, când vii, urci.
0p R: Nu poţi să cobori mereu, că nu mai ajungi acasă; Nu e nimic greşit.
Fraza 11
1p R: Nu se poate, înseamnă că fratele lui mai mic era mai mare; Nu se poate ca fratele mai mic

să aibă mai mulţi ani ca tine.
0p R: Da, se poate.
Fraza 12
1p R: Fără tub de oxigen ar fi murit, deci a avut cu el tubul cu oxigen.
0p R: Da, se poate; Nu ştie; Tace.
Fraza 13
1p R: Sticla plină cu apă nu poate pluti, cade la fundul apei din lac; E mai grea, cade.
0p R: Da, se poate; Este adevărat; Nu ştiu; Sticla se umple greu cu apă.
Fraza 14
1p R: Nu se poate: iarna ursul hibernează şi nu este zmeură; Ursul doarme iarna; Iarna nu este

zmeură.
0p R: Da, se poate; Ursul fuge de oameni; Nu te poţi duce iarna pe munte.
Fraza 15
1p R: Dacă a băut ultimul storp, nu avea ce să verse; înseamnă că nu băuse toată apa.
0p R: A pus-o cu grijă, deci nu putea să se verse; Da, e corect; Nu ştie.
Fraza 16
1p R: Dacă n-a plouat toată vara, lanurile de porumb nu puteau fi aşa mari; Dacă a fost secetă,

înseamnă că se putea vedea călăreţul.
0p R: Nu e greşit; Nu ştiu; Nu este cărare prin porumb; Nu se poate trece prin lanurile de

138

porumb.
Fraza 17
1p R: Dacă nu i s-ar fi deschis paraşuta, ar fi căzut şi ar fi murit. Dacă azi s-a deschis paraşuta,

înseamnă că şi ieri s-a deschis.
0p R: Paraşuta se deschide mereu sau a fost stricată; Da, se poate; Nu ştiu.

Etalon:

Percentile SCORURI
10
20 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
30 0 1 5 7 10
40 0 3 7 9 12
50 1 58 10 13
60 2 6 10 11 13
70 3 7 11 12 14
80- 4 8 12 13 15
90 5 9 13 13 16
6 11 14 15 16
100 10 12 15 16 17
13 15 17 17 17

4.3. Proba KOHS-GOLDSTEIN
Sursa: R. ZAZZO, Manualul de psihodiagnostic al copilului, 1960.
Testul Kohs original a suferit modificări şi adaptări, cele mai importante fiind făcute de către
Goidstein, care a înlăturat unele dificultăţi apărute ca rezultat al creşterii numărului de cuburi, atenuând, de
asemena, complexitatea crescândă a modelelor. Tot Goidstein a introdus "ajutoarele" concrete, gradate
pentru a permite subiectului depăşirea obstacolelor care, eventual, au provocat un eşec.
Versiunea Goidstein a testului Kohs a fost ulterior adaptată de către Nadine Galifret-Granjon şi Hida
Santucci, prin eliminarea unor itemi - ultimii doi din cei 12 ai versiunii Goidstein - şi prin reducerea
ajutoarelor concrete acordate subiectului.
Scop şi obiective: Proba solicită, în primul rând, capacitatea de analiză şi sinteză perceptivă a
unor însuşiri de formă, culoare, mărime. Acestea intervin concomitent în structura modelelor. Relaţia
dintre ele trebuie descoperită de subiect, prin perceperea atentă a modelului şi reconstituirea, prin alegerea şi
alăturarea adecvată a culorilor existente pe feţele cuburilor. Totodată, diferenţa dintre
mărimea suprafeţei modelului original (egală cu suprafaţa unui cub) şi mărimea suprafeţei reproducerii (care
rezultă din folosirea celor patru cuburi) face necesară abstragerea însuşirilor formei modelului, fără a se ţine
seama de dimensiunile lui. Proba solicită şi alte capacităţi: învăţarea, pusă în evidenţă prin corectarea
răspunsurilor, după acordarea diferitelor forme de ajutor: mobilitatea şi flexibilitatea mintală, la combinarea
feţelor cuburilor în configuraţii diferite ca aşezare şi colorit; coordonarea acţiunilor de rezolvare a modelului
cu plan mintal de acţiune, atenţie.
Testul Kohs este, prin specificul său, un test neverbal, însă rezolvarea sa presupune, pe lângă funcţia
perceptiv-discriminatorie a formelor şi culorilor, şi participarea activă a gândirii subiectului. Goldstein vede
în acest test o probă auxiliară pentru analiza “conduitelor abstracte", care au la bază capacitatea de a analiza
şi structura spaţiul, capacitatea proprie inteligenţei.
Material: Proba conţine 10 itemi, constând în reproducerea unor modele (desenate) al căror contur
au aceeaşi formă (pătrat), dar care diferă ca aşezare şi colorit. Subiectul trebuie să reproducă modelele cu
patru culori identice, având fiecare faţă altfel colorată. Pentru situaţiile în care, la prima prezentare a
modelului, subiectul nu reuşeşte singur să facă reproducerea, sunt prevăzute forme de ajutor, ce se acordă
succesiv şi în funcţie de performanţe.
Modelele (gen figuri mozaic) sunt de dificultate crescândă, încât să solicite progresiv capacitatea
intelectuală a copilului (5-15 ani). Programul obţinut se poate referi fie la reuşita construcţiilor succesive, fie
la timpul necesar efectuării lor.
Materialul efectiv este compus din:
8 cuburi identice: 4 pentru subiect; 4 pentru examinator.
Ele au: o faţă roşie, una albastră, una galbenă, una albă, una divizată pe diagonală: jumătate albă,
jumătate roşie şi una divizată în acelaşi mod: jumătate albastră, jumătate galbenă.
Dimensiunile muchiilor: 2,5 cm x 2,5 cm.

139

10 cartoane A (13 x 10 cm) pe care sunt desenate modelele, a căror suprafaţă trebuie să corespundă
cu suprafaţa unei feţe a cubului (seria A - Anexa A);

10 cartoane S (13 cm x 10 cm), pe care modelele desenate să aibă o suprafaţă identică cu aceea a
construcţiei ce va fi realizată din 4 culori (5 cm x 5 cm) - seria B - Anexa A;

10 cartoane C (13 x 10 cm), pe care modelele desenate au aceeaşi mărime cu cele din seria B.
Suprafaţa modelului este împărţită în pătai părţi, prin două linii perpendiculare, corespunzând celor patru
cuburi din care va fi construit modelul (seria C - AnexaA);

1 cronometru
Tehnica: Examinatorul aşează în faţa subiectului 4 cuburi Kohs şi îi spune: Vezi aceste cuburi? Ele
sunt toate la fel. Fiecare din ele are o fată roşie, una albă, una galbenă, una albastră, una divizată în două
părţi egale (albă şi roşie), iar alta divizată în două părţi egale (albastră şi galbenă).
În timp ce se face această descriere, examinatorul roteşte în mâini cuburile, astfel încât subiectul să
poată compara vizual, în mod distinct, feţele cuburilor colorate identic.
Examinatorul aşează pe masă, în faţa subiectului, cartonul A,, spunând: Vezi acest Model? Va trebui
să faci şi tu unul la fel, folosind toate cele patru culori, Începe! Se declanşează cronometrul.
În cazul în care subiectul foloseşte un singur cub i se va spune: Nu, lucrează cu toate patru. (Timp =
30 secunde)
În caz de eşec, se face precizarea: Ai de făcut un pătrat roşu, cu cele patru cuburi.
În caz de reuşită, se va face menţiunea: Da, este forte bine. Tu ai înţeles. Atunci să continuăm. (Se
prezintă cartoanele, în ordinea modelelor, de la 1 la 10.)
Dacă după 2 minute construcţia nu a fost realizată, se spune copilului: Am să te ajut. Priveşte! Se
arată copilului modelul B1. Vezi bine, acum? (Se declanşează cronometrul.)
Dacă după 1 minut subiectul nu rezolvă sarcina, nici cu ajutorul modelului B1, atunci, fără nici o
explicaţie, se prezintă subiectului modelul C1 (tot pentru 1 minut).
În cazul în care după 1 minut nu se obţine nici un progres, se explică subiectului (Modelul C2): Vezi,
aici s-a împărţit desenul în patru părţi (Se arată cele patru părţi) şi tu ai patru cuburi ca să-l faci. Acum este
uşor, nu-ţi rămâne decât să le aşezi şi tu la fel. Fii atent: începe. (Se declanşează cronometrul) - Timp
afectat 2 minute.
În caz de nereuşită, examinatorul construieşte, după un paravan, modelul din setul său de cuburi şi
aşezându-le în faţa subiectului, îi spune: Fă şi tu o construcţie la fel (Se declanşează cronometrul; timp
afecta 1 minut).
În caz de reuşită, după instructajul dat la Modelele B1 sau C1, C2 şi construcţia examinatorului,
acesta amestecă cuburile şi îi spune subiectului: Foarte bine, acum ai să faci încă o dată, singur, conducându-
te după modelul cel mic! Examinatorul prezintă din nou subiectului modelul A1. Se declanşează
cronometrul; timp afectat: 1 minut. Menţionăm deci, că ori de câte ori subiectul rezolvă itemul numai cu
ajutor, i se dă încă o dată spre rezolvare modelul A (forma mică) a itemului respectiv.
Se notează atât seria de ajutoare acordate, cât şi timpul afectat fiecărei forme de ajutor. Dacă sunt
anumite inversiuni tipice sau construcţii aberante, acestea vor fi desenate repede, pe o foaie de notare.
Ordinea şi timpul de prezentare a diferitelor modele, în caz de eşec, la modelul A:
a. Model normal A - 2 minute
b. Model mărit B -1 minut
c. Model mărit cu linii C - fără explicaţii C1 -1 minut

- cu explicaţii C2 - 2 minute
d. Model din cuburi gata construit -1 minut
e. Revenirea la modelul iniţial, indiferent de stadiul la care subiectul a reuşit să construiască în mod
corect modelul (2-4) -1 minut.
Proceura descrisă mai sus se aplică la fiecare din cele 10 figuri model, date subiectului în ordinea
prezentată în Anexă.

FIŞA DE NOTARE A RĂSPUNSURILOR

Numele şi prenumele ______________________
Data naşterii _____________________________
Vârsta _________________________________
Şcoala __________________________________

140

Clasa ___________________________________
Domiciliul _______________________________
Notele: Limba Română_____________________
Matematică ______________________________
Media/Calificative ________________________

pe semester________________________
anuală ____________________________
Profesia / studii ___________________________
Mama ____________________________
Tata _____________________________
Din Fişa Medicală
Date anamnestice privind starea de sănătate: în limita normalului sau boli cronice, accidente

Cotare: Punctajul acordat este următoarul:
6 puncte: când subiectul efectuează modelul fără ajutor, în mod spontan;
5 puncte: când se recurge la ajutorul B şi subiectul execută construcţia în urma revenirii la modelul

A;
4 puncte: când subiectul rezolvă modelul C1, fără explicaţie, efectuându-l corect şi prin revenirea

la modelul A;
3 puncte: când subiectul rezolvă modelul C2, cu explicaţie şi îl execută corect şi prin revenire la

modelul A;
2 puncte: când subiectul reuşeşte să execute construcţia numai după modelul din cuburi executat

de experimentator şi-l construieşte şi prin revenirea la modelul A;
1 punct: când subiectul, după reuşita construcţiei cu ajutor (B, C1, C2 şi model) la revenirea la

modeul iniţial (A), înregistrează un eşec.
Punctele obţinute la cele 10 modele reproduse se însumează, obţinându-se scorul brut al subiectului
la proba respectivă.

Percentile SCORURI

6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
10 24 33 39 38 45
20 30 43 45 48 54
30 35 47 48 50 55
40 42 49 52 53 56
50 46 50 54 54 57
60 49 52 55 56 58
70 51 54 57 57 59
80 54 56 59 58 60
90 57 57 60 59 60
100 59 59 60 60 60

nNotă: Proba KOHS are o valoare discriminatorie mai ridicată doar pentru vârstele de 6 - 7 ani.

Pentru vârstele mai mari (8-10 ani) testul este prea uşor, performanţele subiecţilor situându-se aproape de

limita superioară. Deşi proba Kohs este slab discriminatorie pebtru nivelurile de dezvoltare mintală, în cazul

subiecţilor normali, se observă că rezultatele corelate cu cele ale altei probe nonverbale şi verbale poate fi

folosită în mod concludent în scopul depistării subiecţilor întârziaţi din punct de vedere al dezvoltării

mintale.

10
EXAMINAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Inventar de probe folosite în examinarea logopatiilor
a) Proba cu logatomi (verbală) pentru depistarea dislaliilor;
b) Proba cu alfabetul ilustrat;
c) Verificarea auzului;
d) Proba vorbirii independente:

141

- număratul de la 1 la 10;
- zilele săptămânii;
- culorile;
- recitare;
- povestire.
e) Povestirea după imagini; se notează:
- fluenţa vorbirii;
- amplitudinea vocii;
- vocabularul;
- ritmul;
- gândirea.
f) Proba de orientare spaţială şi temporală (J. Piaget)
g) Memoria - de scurtă durată;

- de lungă durată (cu imagini).
h) Gândirea: se aplică Proba Raven, "desenul omuleţului", definire de noţiuni, comparare, operare,
operaţii cu noţiuni opuse, proba de integrare a noţiunilor etc.
i) Proba de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (Alice Descoendres).
j) Abilitatea grafică: proba de îndemânare (perle, tapping); executarea unor elemente grafice;
k) Proba pentru disgrafie:
- dictare de litere, silabe, cuvinte;
- dictare de propoziţii scurte;
- copiere de litere, silabe, cuvinte, o frază scrisă pe tablă;
- despărţirea în silabe a 4-5 cuvinte.

1. Probe pentru cunoaşterea vârstei psihologice a
Limbajului

Sursă: Ecaterina Vrăşmaş, Cornelia Stanică, Terapia tulburării de limbaj - Intervenţii logopedice,
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 1977.

Structurarea probei: (7 probe)
1. Contrarii (cu obiecte şi imagini)
2. Completarea lacunelor dintr-un text vorbit
3. Repetare de numere
4. Cunoaşterea a 6 materii
5. Contrarii fără obiecte sau imagini
6. Denumirea a 10 culori
7. Cunoaşterea sensului verbelor.
Obiective
Calcularea vârstei psihologice a limbajului copilului.
Conţinutul şi modul de aplicare a probelor
PROBA 1. Contrarii (cu obiecte şi imagini)
Se prezintă copilului 10 obiecte/imagini cu proprietăţi contradictorii (în stare reală sau imaginea lor);
1. Imaginea unei ciuperci mari şi a uneia mici;
2. O peniţă nouă şi una veche;
3. O bucată de fier tare şi o bucată de cauciuc moale;
4. Imaginea unui bloc înalt şi a unei case scunde;
5. O bucată de hârtie netedă şi urs glasspapier zgrunţuros;
6. Imaginea unui bătrân şi a unui tânăr;
7. O bucată de stofă călcată şi una mototolită;
8. Imaginea unui copil vesel şi a unui copil trist;
9. Desenul unei linii drepte şi al uniea curbe;
10. Două cutii de aceeaşi formă şi aceeaşi mărime: una goală şi alta plină cu cuie. Se aşează una pe o
mână (ex.: cea grea pe mâna stângă)
Instructaj:
Se prezintă copilului succesiv, cu următoarele precizări verbale: Această ciupercă este mare - i se

142

arată imaginea - iar aceasta este ...... (copilul să spună adjectivul contrar), Alt calificativ nu este luat în
considesare. Se procedează la fel la toate cele 10 probe.

Se consemnează numărul de răspunsuri exacte. Se reia proba invers. Se prezintă iniţial ciuperci mici.
Se consemnează răspunsurile exacte, se adună cu primele şi se face media.

PROBA 2. Completarea lacunelor dintr-un text vorbit
a) S-a făcut frumos, cerul este ................ (albastru).
b) Soarele este foarte ..................... (fierbinte).
c) Ioana şi Măria se plimbă pe câmp. Ele adună ........ (flori).
d) Ele sunt foarte mulţumite, auzind cântecele frumoase ale micilor................ (păsărele).
e) Deodată cerul se întunecă, se acoperă de .......... (nori).
f) Fetiţele se grăbesc să se întoarcă............ (acasă).
g) Înainte de-a ajunge acasă a început o mare ...... (furtună).
h) Fetiţele se sperie de zgomotul............ (tunetului).

i) Ele se roagă să fie adăposite într-o casă, deoarece plouă puternic şi nu au ............ (umbrelă), iar

hainele lor erau complet.......... (ude).

Instructaj:

Se explică copilului că i se va spune o mică povestire şi acolo unde se opreşte logopedul, copilul

trebuie să spună cuvântul potrivit.

Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.

PROBA 3. Repetare de numere

Testul are următoarele serii de numere:

Seria I: 2-4;

II: 5 - 6 - 3;

III: 4-7-3-2;

IV: 8-4-6-5-9;

V:6-9-2-3-4-8;

Instructaj

I se spune copilului: Eu îţi spun nişte numere. Tu trebuie să repeţi numerele spuse de mine. Dacă

copilul n-a înţeles, se repetă chiar de trei ori,-dar seria respectivă nu se consideră. Dacă nu poate repeta decât

prima serie, primeşte coeficientul 2, pentru seria a II-a coeficientul III, a III-a = 4, a IV-a = 5, pentru seria a

V-a coeficientul 6, Se consemnează coeficientul ultimei serii reprodusă corect.

PROBA 4 Cunoaşterea a 6 materii

Instructaj

Din ce sunt făcute?

- cheia ..............

- masa ..............

- linguriţa ..............

- fereastra ..............

- pantofii ..............

- casele ………..(cel puţin trei materii: cărămidă, lemn, ciment), Se consemnează răspunsurile

corecte.

PROBA 5. Contrarii fără obiecte sau imagini

Instructaj:

Dacă copilul nu înţelege termenul CONTRAR, i se va explica prin exemplificări concrete.

Vom expune trei termeni. Copilul va spune termenii contrari.

1. cald ............................ (frig sau rece);

2. uscat.......................... (ud sau umed);

3. frumos........................ (urât)

4. neascultător............... (ascultător sau cuminte);

5. curat........................... (murdar);

6. mare........................... (mic);

7. uşor............................(greu);

8. vesel.......................... (trist, indispus, nefericit).

Se notează de la O la 8 după răspunsurile exacte.

143

PROBA 6 Denumirea a 10 culori Se prezintă culorile:

- roşu - gri

- verde - galben

- negru - maro

- roz - albastru

- alb - violet

Se cere copilului să le denumească şi se notează răspunsurile de la la 10, după numărul exact al

răspunsurilor copilului.

PROBA 7 Cunoaşterea sensului verbelor

Testul are 2 serii de câte şase verbe.

Seria l: - a tuşi

- a fricţiona

- a câştiga

- a arunca

- a spăla

- a respira

Mimăm tusea şi cerem elevului să spună ce facem. La fel cu celelalte verbe.

Seria a II-a: - a scrie

- a se apleca

- a se balansa

- a se ridica

- a sări

- a împinge (ceva)

Mimăm scrierea, cerem elevului să facă şi el la fel, apoi să spună ce facem. Se consemnează

rezultatele, care se notează de la 0 la 12, după numărul răspunsurilor corecte.

Calcularea vârste: psihologice a limbajului

Proba Coeficientul corespunzător vârstelor
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
I Contrarii (cu obiecte şi imagini)
II Lacune 4 5 6 8 12
III Cifre 23468
IV Materii 33455
V Contrarii (fără obiecte şi imagini) 34566
VI Culori 45678
VII Verbe 23468
4 6 8 9 11

Notă: Având valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem în ordinea respectivă pe
verticală şi în dreptul lor scriem vârsta limbajului corespunzătoare din tabelul de mai sus. Adunăm cele 7
vârste ale limbajului şi suma lor o împărţim la 7 şi obţinem vârsta psiholohică a limbajului copilului, care
corespunde sau nu vârstei cronologice.

2. TESTAREA VORBIRII INDEPENDENTE

Sunete cuprinse în cuvinte (iniţial, la mijloc, la final) care denumesc diferite ilustraţii.

A ac capac mama

O os fasole radio

U uşă lup leu

E elefant fete şase

I inel pisică ardei

Ă ăla mazăre păpuşă

Î/Â înoată mână ţări

P puşcă lopată dop

B balon sobă porumb

144

M masă lampă salam
F fată cofă cartof
V vapor tavă morcov
T tobă palton caiet
D dulap ladă pod
N nas bancă săpun
S sapă fustă pas
Z zăpadă buzunar autobuz
Ş şapcă peşte cocoş
J jug cojoc patinaj
L lacăt fular cal
R roată carte topor
Ţ ţap cuţit coteţ
C casă vacă sac
G găleată lingură steag
H haină pahar şah
CE cerc seceră zece
CI cireşe căciulă papuci
GE gene deget minge
GI gimnastică argintiu covrigi
CHE pachet ureche
CHI cheie rochie ridichi
GHE chibrit lighean veghe/zeghe
GHI ghem unghie triunghi
ghiocei

Se pot folosi ilustraţii din "Jocul imaginilor" şi din alte jocuri.

Examinarea vorbirii reflectate
Sursa de informare:
Ecaterina Vrăşmaş, Cornelia Stanică, Terapia tulburărilor de limbaj - intervenţii logopedice, Ed.
D.P.R.A. Bucureşti, 1997. [instrucţiuni:
Examinarea se poate face oral şi scris. Proba ajută la examinarea pronunţiei corecte a sunetului,
silabei, cuvântului şi a f propoziţiei.
Administrată în scris, această probă oferă posibilitatea de a examina scrierea corectă a literelor,
silabelor cuvintelor şi propoziţiilor.
Prin această probă se examinează şi stadiul de dezvoltare a lauzului fonematic.
Examinarea vorbirii reflectate

Se examinează sunetul, cuvântul, propoziţia. Administrată în iscris, această probă ajută şi la

diagnosticarea disgrafiei-dislexiei

a apa copac Şaua

Tata, mama şi fata sunt acasă

o ou coş Acolo

Opera şi Ion fac un avion

u umăr legume Tablou

Uite pe Puşa cu o păpuşă

e elice peşte Lapte

Elena şi Ene beau lapte

i ibric maşină Pui

Irina are o pisică şi doi pisoi

a ăla, ăsta cărămidă Cofă

Eu mă spăl pe faţă

î/â învăţ lămâie Vârî

145

Gâsca are gât

p pa po pu pi pa dulap

pastă vapor alb

Copilul a pus perna pe cap kilogram

b ba be bi ba bo pantof

bancă babă elev

Belu are o bancă mare soldat

m ma me mi mo mu ma mi grad

mască cămasă tavan

Mama cumpără mere şi marmeladă urs

f fa fe fi fo fu fa Văzduh

fustă poftim Şoarece
aici
Fănică face cafea Fuge
Fragi
v Va ve vi Vo vu va
Ridiche
vulpe avion Urechi
Gherghef
Voicu are cravată nouă Junghi

t Ta te ti To tu ta

telefon secretar

Ticu are trotinetă

d Da do du Di da de

dudă udă

Dudu are dude. Dan şi Dinu merg acasă

n Na ne ni No nu na

nor Cană

Nicu ţine în mână un creion

s Sa se si So su sa

Upă pastă

Sandu şi Vasile sunt acasă

h Ha he hi Ho hu ha

horă zahăr

Horia are halat

ce ce munceşte

Cecilia are cercei

ci cinci muncitor

Cioara are cioc şi două picioare

ge ger damigeană

Geta şterge geamul

gi gingie pagină

Gică are două mingi

che chenar echer

Tache are ochelari

chi chipiu deschis

Chiriţă a inchis chiuveta

ghe ghete baghetă

Gheorghe are ghete

ghi ghindă unghii

Ghiţă lucrează la menghină

z Za ze zi Zo zu za

Zoica are o bluză roz

ş Şa şe şi Şu şa şa Poştaş

şervet puşcă

Şarpele se târăşte în tufiş

j Ja je ji Ja garaj

146

jucăm pijama copil
Jeni se joacă cu o jucărie fular
l La le li Băţ
lingură Lu la(li) Butuc
galoşi Plug
r Ra re ri
raţă Lina spală copilul
Ru ra
ţ Ţa ţe ţi mere
ţăran
Carul are patru roţi
c Ca co Ţa ţu
carte căţel

g Ga go Tiţa are şorţ
gură Cu ca
macara

Cocoşul cântă cu-cu-ri-gu!
Gu ga
gogoaşă

Gogu are o gumă mică

4. Proba de vocabular Rey (modificat)

Tehnica: Se citeşte copilului fiecare cuvânt în parte şi se cer două cuvinte din categoria respectivă
Proba are durata de 15 minute.

Nr.crt. Itemi 6-8/9 Vârsta (ani) 14-18
x 9/10-14 0
1 Vestminte x 0 0
2 Arbori x 0 0
3 x 0 0
4 Încălţăminte 0 0 0
5 Construcţii navale 0 0 0
6 0 0
7 Boli 0
8 Clădiri publice 0 x 0
9 Fiinţe zburătoare 0 0
10 x x 0
11 Cereale 0 0 0
12 Textile 0
13 Legume 0 x 0
14 Grade militare 0 0
15 Metale preţioase x x 0
16 Insecte 0 x
17 Părţi ale corpului 0 x x
18 Maşini-unelte 0 0 0
19 Condimente 0 0 0
20 Diviziuni ale timpului 0 0
21 Sentimente 0
22 Verbe 0 0
23 Materii prime 0 x 0
24 Mamifere 0 x 0
0 x 0
Arte
Grade de rudenie 0 x 0
Pietre preţioase x
x
x

x

147

25 Planete 0 0 0
26 Ştiinţe 0 0 x
27 Meserii 0 0 x
28 Forme geometrice 0 x x
29 Arbori din ţările calde 0 0 x
30 Consoane 0 x x
31 Munci agricole 0 x 0
32 Personaje istorice 0 x 0
33 Fiinţe înotătoare 0 x 0
34 Perioade de vârstă 0 x 0
35 Pictori români 0 0 x
36 Băuturi 0 0 x
37 Decoraţii 0 0 x
38 Muzicieni 0 0 x
39 Tipuri de ape 0 x 0
40 Animele exotice 0 x 0

41 Feluri de mâncare 0 0 x
42 Mijloace de locomoţie 0 x 0
43 Organe de simţ 0 x 0
44 Aparate de zbor 0 x 0
45 Sporturi 0 x 0
46 Capitale europene 0 x 0
47 Feluri de climă 0 x 0
48 Împărţiri administrative 0 x 0
49 Inventatori 0 0 x
50 Clase sociale 0 0 x
51 Instrumente muzicale 0 0 x
52 Personaje din opere 0 x 0
53 literare 0 0 x
54 Opere muzicale 0 0 x
55 Unităţi de producţie industrială 0 0 x
56 Conducători politici actuali 0 0 x
57 Măsuri de lungime 0 x 0
58 Scriitori 0 x 0
59 Oceane 0 x 0
60 Actori de teatru 0 0 x
61 Sportivi 0 x 0

NUMELE şi PRENUMELE Studii ……………….

Vârsta …………………
Profesiunea:

148

Diagnostic: Itemi
Concluzii:
1,2,3,4,10,14
Vârsta
6 - 8/9 ani 7, 8, 11, 12, 13, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 28,
9/10 -14 ani 30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 42, 43, 44, 45, 46, 47,
48, 52, 57, 58, 59, 61
14 -18 ani
15, 16, 26, 27, 28, 29, 35, 36, 37, 38, 41,
49,50,51,53,54,55,56,60

5. Test de înţelegere verbală

Sursa: Anca Rozorea, Deficienţa de vedere, Ed. ProHumanitate, Bucureşti, 1998. (După testul 14,
alcătuit şi etaionat de G.C. Bontilă

Scop: Testează: - puterea de înţelegere a unei probleme;
- relaţionarea datelor (noţiunilor) verbale în scopul găsirii soluţiei.

Tehnica şi Cotarea:
1. Desenaţi o cruce, astfel încât fiecare dintre aceste 4 puncte să fie într-unul

din cele 4 unghiuri formate de cruce.
1 punct.

2. Desenaţi două linii drepte paralele, care să separe fiecare dintre aceste puncte
de celelalte două.

1 punct.
3. Desenaţi două linii drepte paralele, apoi desenaţi un pătrat care să aibă 2
laturi formate de liniile paralele care să aibă o latură formată de una din laturile
pătratului şi cealaltă latură formată de una din liniile paralele.

1 punct.

4. Desenaţi un triunghi care să aibă o latură formată de una din laturile
pătratului şi cealaltă latură formată de una din liniile paralele.

2 puncte.
- Total: 5 puncte

6. Investigarea traseului grafic

Sursa de informare:
Ecaterina Vrăşmaş - învăţarea scrisului - o perspectivă comprehensivă şi integrativă - Ed. Pro
Humanitate, Bucureşti, 1999.
Structura probei:
Set de 23 semne grafice
Obiectiv:
Evidenţierea abaterilor în realizarea unui traseu grafic corect. instrucţiuni
Se foloseşte creionul pe foi neliniate, executându-se câte un rând din fiecare semn grafic.
Scala de evaluare
Scala de evaluare a semnelor grafice date este constituită din 7 (şapte) parametri care evidenţiază
caracteristicile grafismului:

149

- Gradul de rezolvare a probei (total; parţial; nerealizare);
- Încadrarea în spaţiul grafic dat:

o rânduri coborâte;
o rânduri suitoare;
o orientarea frântă a execuţiei semnelor grafice (verticale; orizontale);
o semne executate larg;
o semne executate înghesuit.
- Înclinaţia corectă a semnelor grafice (ţinând seama că semnele grafice au înclinaţii diferite)
- Dimensiunile semnelor, alternarea între semne mici şi mari: execuţia unor semne mici care cresc
spre finalul rândului sau invers;
- Distorsiuni ale liniei grafice propriu-zise (deformaţii, tremurături, mâzgălituri etc.), exprimând
nesiguranţa în execuţia liniei de bază;
- Încadrarea în timpul de realizare - ritmul de rezolvare (completarea unor rânduri în timpul dat);
- Aspectul general al probei (corespunzător aspectului îngrijit sau neîngrijit/neglijent).
Evaluarea: (conform tabel)
G = greu;
M = mediu;
U = uşor.
Se poate evidenţia că:
12 pc. = copil cu probleme în execuţia traseelor grafice;
0 - 4 pc. = probleme în învăţarea formei scrisului care pot fi aleatorii;
0 - 8 pc. = abateri care pot fi specifice sau nespecifice.

Fişa de evaluare a formei scrisului

Nr. Criteriul Tipul distorsiunii Punctaj Categorie

crt. -2 pc. -G
1 Încadrarea în spaţiul grafic - evidentă -M
-U
(în pagină) - parţială -1 pc. -G
-M
- nu apare -0 pc. -U

2 Înclinaţia semnelor - evidentă la toate probele -2 pc. -G
- parţial (la unele probe) -1pc. -M
- nu apare -0 pc. -U

3 Dimensiunile variabile ale - la toate semnele -2 pc. -G
-1 pc. -M
semnelor grafice - la unele semne -0 pc. -U

- nu apar -G
-M
4 Aspectul liniei grafice - la toate semnele -2 pc. -U
-1 pc.
(tremu-rături şi - la unele semne -0 pc. -G
-M
nesiguranţă) - nu apare -U

5 Ritmul de rezolvare - nu termină nici un rând -2 pc.
6 Inteligibilitatea grafică - nu termină unele -1 pc.
rânduri -0 pc.
- rezolvă totul
-2 pc.
- aspect general confuz -1 pc.
- parţial -0 pc.
- aspect corect

11
EXAMINAREA PSIHOSOCIALĂ

1. SCALA DE MATURITATE SOCIALĂ (GUNZBURG)

150