Revista_Orasul_Nr48-49_12-03-2020

ANIVERSĂRI CENTENARE


Vasile MUSCĂ repede o Universitate proprie, nouă, româ-

UNIVERSITATEA CLUJEANĂ nească. Dar, existența pentru un timp a două
Universități a provocat de partea românească
LA CEAS CENTENAR ambiția legitimă de a întrece prin organizare

și performanță Universitatea maghiară; ceea
ce de altfel, chiar i-a reușit după marturiile
În toamna anului
contemporanilor. Pe data de 8.12.2019, Sex-
1919, energiile intelec-
til Pușcariu notează în Memoriile sale – „Un
tualității românești din
amănunt care m-a impresionat și a fost una
Ardeal, atâta câtă exis-
din marile satisfacții pe care un om le poate
ta ea la acea dată, erau
avea după o muncă intensivă și dezinteresată.
mobilizate pentru înfăp-
Mi-a spus Ghibu că a fost la el, Ludwig Karl,
tuirea marelui act, de
fost profesor în Cluj, care fără să vrea i-a făcut
profunde semnificații
mărtuirisiri caracteristice. Ungurii erau siguri
patriotice, al întemeierii
că nu vom putea face Universitate și și-au dat
unei Universități româ-
și silința să ne zădărnicească lucrul. Acum însă
nești la Cluj. Deschiderea în toamna târzie a
recunosc că Universitatea nu numai că funcți-
aceluiași an, în 3 noiembrie 1919, adică acum
onează, dar că i-am dat o organizare mai bună
o sută de ani, a cursurilor primei Universități
decât o puteau face ei.” (S. Pușcariu – Memorii,
românești din Ardeal a constituit fără nici o în-
Ed. Minerva, 1978, p. 385). Cea care a asigurat
doială un eveniment de importanță de o sem-
de la început acestă superioritate este valoa-
nificație istorico-culturală națională majoră.
rea incontestabilă a corpului profesoral a noii
Dar și internațională. Cu aceasta Clujul intră,
Universități. O mărturie în acest sens a depus
și pe latură românească, în rândul orașelor
unul din studenții primei promoții, viitorul
universitare ale Europei. În oraș exista deja
mare istoric, acad. David Prodan „La Universi-
din 1872 o Universitate maghiară, cu limba
tate am nimerit perioada de cel mai înalt pre-
de predare exclusiv maghiară, care cum ob-
stigiu al ei (este vorba de anii 1920-24 – V. M.).
serva Ion Breazu nu respecta prin compoziția
Profesori veniți din toate părțile țării, nume
studenților ei structura etnică a Ardealului,
mari ale filologiei, literaturii, istoriei, Sextil
marea lor majoritate fiind maghiari. „Românii
Pușcariu, Gh. Bogdan Duică, sclipitorul Vasile
care reprezentau aproape 60% din populația
Bogrea, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaș, Ion
Transilvaniei, de abia erau 15% - de obiceiu
Ursu, Constantin Marinescu, Silviu Dragomir,
mai puțin – din numărul total al studenților.
Virgil Bărbat, din cei pe care i-am ascultat și
Numărul lor era aproape egal cu al Germani-
la care am făcut examene.” (David Prodan –
lor, care reprezentau 9% și al Evreilor, care
Memorii, București, Ed. Enciclopedică, 1993,
erau de abia 3% din populația acestei provin-
p. 40.). Înființarea Universității românești din
cii. Universitatea din Cluj era departe de a fi
Cluj răspundea unei nevoi adânc resimțite de
o icoană fidelă a situației etnice a Transilva-
niei.” (Ion Breazu – Universitatea românească secole a tineretului român ardelean, de a urma
studii superioare într-o universitate româ-
„Regele Ferdinand” din Cluj, Ed. Vasile Pușcaș,
nească, în propria sa limbă românească, într-o
Cluj, Ed Școala Ardeleană, 2019, p. 50). Abia în
țară devenită, în sfârșit, la terminarea primu-
1901 se reușește inaugurarea clădirii centrale
lui război mondial a sa, românească și ea, în
a Universității (str. Mihai Kogălniceanu Nr. 1.),
cadrul așa numitei în epocă, Românii Mari,
sediul actualei Universități „Babeș-Bolyai” (bi-
prin unirea tuturor celor trei principale pro-
lingvă, cu limbă de predare română și maghia-
vincii românești: Moldova, Muntenia și Tran-
ră). Existența concomitentă pentru început a
silvania. Pe acest motiv, chiar din momentul
două Universități nu a ușurat cu nimic dificul-
nașterii sale, Universitatea clujeană avea tre-
tățile începutului pentru noua Universitate ro-
cut pe frontispiciul ei un mărturisit caracter
mânească. Am putea spune chiar dimpotrivă.
național. Performanța sa strălucită, unanim
Lipsa de receptivitate a părții maghiare în pri-
recunoscută a stat în împrejurarea fericită că
vința unei colaborări pe linie de Universitate
a reușit să concilieze în modul cel mai armo-
a obligat partea română săî înființeze cât mai
5
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



nios acest caracter național cu exigențele de vele acelui program de inspirație iluministă pe
universalitate ale unei culturi spirituale mai care l-a lansat încă Școala Ardeleană, Univer-
înalte. sitatea era menită să fie o importantă pârghie
Unirea cea mare, Marea Unire din 1 de- de înălțare a neamului prin cultură. Astfel, că
cembrie 1918 de la Alba Iulia, ce are ca efect înființarea la Cluj a unei Universități a devenit
al ei și întemeierea Universității clujene, nu în concepția marilor bărbați de stat care au în-
trebuie interpretată ca un simplu noroc, doar făptuit actul Unirii de la 1918, o necesitate de
ca o întâmplare fericită a istoriei noastre. Ea prim ordin care se motiva prin sine – cultura
este cu mult mai mult decât atât; prin ea s-a concentrată în instituția universitară urma să
exprimat o necesitate istorică. Realizarea ei a aibă rol central în elaborarea noii mentalități
cerut multe lupte și numeroase jertfe de sânge naționale ce-și mărturisea drept scop dezvol-
ale tinerilor români căzuți pe front în crânce- tarea modernă a poporului român în ansam-
nele confruntări armate ale războiului, dar și blul său.
mișcări abile și inteligente pe tabla de șah a is- Sărăcia materială, aproape generalizată,
toriei. Împrejurări potrivnice, create de întâm- a impiedicat ridicarea la un nivel de cultură su-
plările istoriei, au silit poporul român timp de perior a întregii mase a populației românești
câteva secole să-și rupă unitatea etnică și să din Ardeal. Soluția aleasă a fost formarea, mai
trăiască despărțit, în lipsa unui stat național întâi, a unei elite sprijinite pe o bază materia-
unitar. Pentru un timp destul de lung al istori- lă mai solidă. Această tactică era în acord cu
ei acesta a existat doar în conștiința românilor însăși imperativele iluminismului european
ca o flacără vie care le-a călăuzit drumul prin care promova ideea unei stratificări sociale: o
istorie. Astfel, imperativul cel mai puternic pătură socială a celor luminați deja și una in-
care a acționat de-a lungul existenței sale is- ferioară a celor care urmează să fie luminați
torice a fost tocmai acela de a realiza această prin eforturile celor dintâi. Am putea chiar
unitate, cum s-a spus, de neam și țară. spune că ultimul act prin care se încununează
Istoria nu se prezintă ca jocul capricios eforturile de politică culturală ale iluminismu-
al unor oameni și fapte ale lor, al unor întâm- lui este chiar înființarea Universității clujene.
plări, nelegate prin nici o logică internă. Pentru Întemeierea de către profesorul Virgil Bărbat
ca acestea să se producă în realitate trebuie să în 1924 a așa numitei extensii universitare, cu
ieși în întâmpinarea lor, chiar să le provoci în menirea de a organiza adevărate campanii de
ideea că o necesitate istorică, pe care trebuie conferințe de popularizare științifico-cultura-
să te pricepi să ți-o faci aliat, acționează în mod lă în provincia ardelenească confirmă această
obiectiv în materia brută a faptelor. Drumul înțelegere a nevoii de ridicare a națiunii prin
glorios către înfăptuirea acestui vis național mijlocul învățării conform unui program care
a fost marcat de câteva repere fundamentale continuă o inspirație iluministă. Conștiința
ale luptei noastre naționale, pagini din „cartea cea mai vie, ce a mobilizat munca de culturali-
de aur” a acestor lupte: 1848, 1859, 1877 și în zare a Universității clujene este aceea că con-
sfârșit, 1918 care a oferit cadrul favorabil pen- strucția superioară a unei națiuni românești
tru întemeierea și funcționarea Universității moderne se poate realiza pe niște temelii so-
românești din Cluj. lide numai prin oficiile culturii. O nouă Româ-
* * * nie, ce care trebuia să se nască printr-un efort
Într-o intervenție a sa, acad. Ioan Aurel colectiv, condus cu inteligență la scară națio-
Pop, președintele Academiei Române, a ară- nală, este rezultatul unei acțiuni de formare
tat că după victoria în primul război mondial intelectuală și morală în cadrul politic pe care
sarcina care se impunea cu deosebită strin- l-a oferit națiunii române Marea Unire înfăp-
gență era costruirea pe baze noi, mai solide, tuită la 1 decembrie 1918. O relație strânsă a
în conformitate cu exigențele vremii, a sta- adunat într-o unitate istorică adâncă, planuri-
tului român. (Ioan Aurel Pop – Un secol de la le existenței naționale românești din acest bi-
înființarea primei universități românești din necuvântat moment al istoriei noastre: politic,
Transilvania – Contemporanul. Ideea Euro- cultural, economic, industrial-agrar, cuprinse
peană – martie 2019). Dar potrivit cu directi- de un avânt de dezvoltare neîntâlnit înainte.



6 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



* * * clujeană. O universitate este, de fapt relația
Evenimentul înființării Universității ro- fundamentală a doi factori: corpul profesoral
mânești a Ardealului a fost însoțit de entuzi- și corpul studențesc, la care se poate adăuga
asm greu de descris dar mai ales de înțeles ca element de legătură corpul administrativ.
astăzi. El a avut cu adevărat o dimensiune de Universitatea clujeană s-a realizat pornind de
masă. Să recurgem la amintirile unui martor al la o profundă și corectă înțelegere a lucrurilor:
celor petrecute ajuns apoi, în perioada inter- construcția universitară trebuie să plece de la
belică, unul din marii profesori ai Universității. instituirea, ca prim și principal termen, a unui
Este vorba de Liviu Rusu – care în 1920 intră valoros și puternic corp profesoral.
student la proaspăt înființata Universitate clu- Prestigiul acestuia determină reputația
jeană aflată în al doilea an al funcționării sale. Universității după 1989. România și-a extins
„Cine n-a trăit acea epocă – scrie acesta – greu rețeaua universitară prin înfințarea de nume-
își poate da seama ce însuflețire, ce entuziasm roase noi instituții academice, probabil peste
anima întreaga românime din Ardeal. Dacă re- nevoile reale ale țării, cu o indiferență aproape
organizarea administrativă era presantă, nu e totală la calitatea lor. Mai ales când Universită-
mai puțin adevărat că una din marile preocu- țile țării s-au transformat în veritabile centre
pări o prezenta organizarea noii universități. de afaceri care au îmbogățit pe unii, criteriul
Nu odată mi-a fost dat să citesc în presa ma- de valoare a fost numărul cât mai mare de stu-
ghiară din Cluj îndoieli în sensul că românii nu denți, care să sporească veniturile academice
vor reuși să organizeze o universitate de nivel. pentru a elibera un stat sărăcit de obligațiile
Dar s-a reușit pe deplin; s-au găsit numeroase sale financiare de protector al învățământului
elemente științifice de mare autoritate, multe românesc. Principiul de funcționare era, stu-
dintre ele cu studii și diplome din străinătate, denți să fie, cât mai mulți, că apoi profesori
unele părăsiind situații importante din occi- se găsesc. După vorba populară, lac să fie că
dent, care au venit la Cluj ca să dea prestigiu broaște sunt. La originile sale Universitatea
noului așezământ.” (L. Rusu – În atmosfera clujeană s-a concentrat pe formarea unui se-
Clujului – Steaua, nr. 9, 1985, p. 56-57. Reluat lect corp profesoral care în scurt timp, câteva
în Liviu Rusu – 100, Cluj - Napoca, Ed. Dacia, decenii doar, a reușit să ridice din sânul ei,
2004, p. 218-222). personalități de talie europeană în toate do-
Mândria cea mare a Universității cluje- meniile cunoașterii.
ne abia înființate a fost – întrucâtva asemănă- * * *
tor nașterii în mitologia greacă a zeiței Pallas De evenimentul epocal al înființării Uni-
Athena gata înarmată din capul lui Zeus – ace- versității clujene se leagă două documente ce
ea de a fi funcțională chiar de la deschiderea ei, au un caracter întemeietor. Primul este lecția
ajungând de la încerput la nivelul atins de Uni- de deschidere a Cursurilor de istorie antică și
versitățile occidentului european, la o distan- de istoria artelor rostită în ziua de 3 noiem-
ță de câteva sute de ani după acestea. O mărtu- brie 1919, de Vasile Pârvan, purtând titlul –
risește același Liviu Rusu – „student din prima „Datoria vieții noastre”. Celălalt este cel din 1
generație după Unire – într-o pagină de fru- februarie 1920 cu ocazia inaugurării oficiale
moasă memorialistică – „Universitatea româ- a Universității clujene, în prezența suveranilor
nească din Cluj, proaspăt deschisă, se prezintă României Mari, Regele Ferdinand I și Regina
la un nivel cum poate nimeni nu se aștepta. Maria, prilej cu care s-a pronunțat un scurt
Primul ei rector era Sextil Pușcariu, lingvistul dar important discurs, de către Suveranul ță-
de prestigiu european, secundat la diferitele rii. Să le prezentăm pe scurt.
facultăți, de o serie de învățați proieminenți.” Magistralul discurs al marelui savant,
(L. Rusu – În amintirea lui G. Bogdan Duică în Vasile Pârvan, profesor în acel moment al
De la Eminescu la Lucian Blaga și alte studii li- Universității din București, introduce în at-
terare și estetice, București, Cartea Româneas- mosfera de mare sărbătoare a evenimentului.
că, 1981, p. 244-285). Secretul acestui mare El prezintă liniile mari ale concepției despre
succes este respectul unui principiu corect, lume și viață ale marelui arheolog, care prin
pe care l-a respectat construcția universitară natura profesiei sale este orientat către scoa-



7
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



terea la suprafață de sub ruinele trecutului a tre munci ordonate în viață. Iar spiritualizarea
vieții moarte, a celei care a fost. Considerații aceasta a vieții, valorificată după unitatea de
de metafizică spiritualistă, atât de proprii de măsură supremă: etern valabilul uman, să fie
altfel gândirii lui Pârvan, sunt însoțite de o pri- legea perpetuă a deosebirii inertului de viu,
vire care scrutează adânc în viitor. Este fixat animalicului de uman, naturalului de cultural,
mai întâi, în termeni de o claritate lipsită de materialului de spiritual.” (Ibidem, p. 79.). La
orice echivoc, sarcina noului așezământ con- rigoare în conținutul discursului lui Pârvan se
ceput în slujba ridicării generale prin mijloa- pot depista ecouri ale unor influențe din Niet-
cele culturii a neamului românesc. „Supremul zsche, a cărui concepție câștigă tot mai mult
scop al luptei noastre e spiritualizarea vieței un loc proeminent în gândirea epocii. Itine-
marelui organism social-politic, și cultural rariul spiritual al omului, de care pomenește
creator, care e națiunea. Mijloacele întrebuin- și Vasile Pârvan, urmează un drum pe care l-a
țate de noi sunt exclusiv de caracter social-cul- prescris și Nietzsche – de la sub-om la om și
tural și pleacă din izvorul unic al idealismului de la om la supra-om (zei sau orice altceva –
național. Metoda noastră e aceea a cultivării și Zarathustra).
selecțiunii sufletelor superioare, prin punerea Al doilea document cu caracter fondator
la probă a fiecărui individ, care ne este încre- este discursul rostit de Suveranul României,
dințat, cu piatra de încercare a Cultului Ideei.” Regele Ferdinand I, la 1 februarie 1920, cu
(Vasile Pârvan – Datoria vieții noastre, Ediție ocazia deschiderii oficiale – la trei luni după
anastatică, Acad. I. A. Pop, Cluj Napoca, Ed. deschiderea festivă din 1 noiembrie 1919 – a
Școala ardeleană, 2017, p. 54.). Această con- Universității clujene. După cuvântarea rostită
cepție este atinsă, în mod evident de influențe de V. Braniște, Șeful resortului instrucțiunii
hegeliene. Între anii 1904-1909, tânărul Va- publice și depunerea jurământului de credin-
sile Pârvan, a urmat un periplu academic pe ță al corpului profesoral al Universității, M. S.
la diferite universități germane: Jena, Berlin, Regele rostește un discurs festiv în care sub-
Breslau, prilej cu care a putut culege din atmo- liniază în primă instanță dubla menire a Uni-
sfera intelectuală a vremii numeroase ecouri versității, ca „templu închinat adevărului” de
puternic impregnate de hegelianism. Înaintea a lucra în plan spiritual în folosul poporului
lui cu o generație, aceeași atmosferă hegelia- propriu, dar trecând dincolo de aceasta spre
nă a cunoscut-o la Berlin un alt tânăr român, ridicarea cultural-spirituală a întregului neam
Titu Maiorescu, iar pe vremea studenției lui omenesc – „cinstindu-se și cinstindu-ne deo-
Pârvan se produsese deja, la început de secol, potrivă prin munca sa științifică”. Dar, menirea
fenomenul pe care W. Windelband l-a numit al Universității ca înaltă instituție de educare
„renașterii hegelianismului” (1902). Conform culturală și științifică trece dincolo de planul/
marelui idealist german, în istorie contează obiectivul .... (p 10) care de obicei i se atribuie
numai oameni și fapte de care se poate lega „Astfel apare în viața statului – se spune în dis-
o semnificație spirituală, ce poate rămâne în cursul regal – Universitatea în puterea rolului
istorie. În afara acesteia nimic nu poate dura. ei atât de înalt, atât de nobil, nu de a scoate
În viziunea lui Hegel istoria universală constă un număr cât mai mare de titrați – nu canti-
din succesiunea popoarelor constituite în for- tatea, ci calitatea este factorul important – ci
mula unor state naționale proprii, care își trec de a forma generații de oameni de caracter, în-
unul altuia misiunea ce le-o încredințează Spi- suflețiți de vederi largi, pătrunși de iubire de
ritul. Corpul național românesc trebuie să se Patrie și de dragoste de învățătură și de mun-
spiritualizeze pentru a putea participa efectiv că, dornici de a pune energia și capitalul lor
la acest program fixat de Spirit, sarcină care de știință în slijba acestei țări.” (Serbările inau-

se poate realiza prin funcția universitară, da- gurării Universității românești din Cluj, 1-3 fe-
torită vocațiilor pe care aceasta e chemată să bruarie 1920, București, Imprimeria Statului,
le promoveze. „Confraternitatea Universității 1920, p. 3). Importanța aceasta, a faptului de
noastre trebuie să înțeleagă viața ca o luptă a forma și educa și caracter a fost subliniată și
pentru mai mult gând. Spontaneitate, origina- de V. Pârvan în discursul său. Faptul acesta își
litate, însuflețire, spiritualizare a întregii noas- are, desigur, motivarea și explicarea în presti-



8 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



giul social al lipsei de caracter ca factor hotă- ticieni sunt unele, spre folosul aparent al ge-
râtor al succesului în viața noastră publică. S-a neraților de astăzi, și toate spre paguba reală a
scris mult pe tema caracterului, mai precis al generaților de mâine”.
lisei de caracter la români. Caracterul trebu- Pe acest motiv încheiem considerațiile
ie privit ca o prelungire în plan moral al legii de față cu un fragment semnificativ din ra-
logice a identității, care obligă la consecvență portul rostit la 25 octombrie 1931 la deschi-
în gândire. Această exigență se poate extinde derea anului cademic 1931-1932 de Rectorul
și asupra comportamentului unui om când Universității, prof. Iuliu Hațieganu unul din
este vorba de atitudinile sale de viață. Fără maeștri Universității clujene – „În materie de
îndoială este deosebit de dificil să păstrezi o legiuire universitară – declară marele savant
linie de consecvență, o identitate, altfel zis, în – suferim de aceeași boală, care se constată în
condițiile în care circumstanțele vieții soci- orice legiferare. Și azi se crede că printr-o lege
al politice au fost atât de oscilante, lipsite de poți schimba moravuri și obiceiuri. Suferim de
consecvență ca în istoria noastră. Observația concepția observată mai ales la popoarele la-
aceasta îmi aduce în față o pagină din Niet- tine, că prin legi, prin decrete putem schimba
zsche care se referă la lipsa logicii în educația organizații, instituții. În viața Universității nu
din Universitățile germane ale vremii sale. „Să legile scrise pe hârtie, ci spiritul ce conduce
înveți să gândești: în școlile noastre nu se mai și metodele care se aplică sunt determinante.
știe nimic în acestă privință. Până și în univer- O universitate respiră nu prin legi, ci prin su-
sități, ba chiar printre învățații propriu-ziși fletul ce luminează și prin inima ce încălzește
din domeniul filosofiei, logica privită ca teorie, acea instituție. O legiuire – în ce privește învă-
ca practică, ca meserie pe cale de dispariție.” țământul superior – nu poate fi o improviza-
(Fr. Nietzsche – Amurgul idolilor, București, ție, ci ceva adânc gândit, solid și durabil. Multe
Humanitas, 2001, p. 83). Un transfer al între- drame sociale – să nu zicem tragedii – sunt
bării ce și-a pus-o Nietzsche, la domeniul mo- datorate schimbării prea frecvente a legilor.
ral este legitimă: oare ce se știe și se învață în Nicăieri nu se produc însă dezastre mai mari
Universitățile noastre de azi despre caracter, prin desele modificări, decât tocmai în învă-
cu privire la educația morală în general? Încă țământ, fie acelea de orice categorie. Să nu ne
din antichitate, Socrate atrăgea atenția că edu- jucăm cu sufletele generaților tinere. Universi-
cația morală, nu poate fi concepută doar ca o tatea autonomă este îndreptățită, ba chiar are
simplă transmitere de la magistru la discipol a datoria, de a exercita o critică și influență cât
unor noțiuni etice abstracte, ea trebuind să fie se poate de adâncă asupra legiuirilor, care pri-
însoțită de puterea exemplului, care vine din vesc învățământul în general.” (Anuarul Uni-

partea magistrului. versității „Regele Ferdinand I”, Cluj, Istitutul de
* * * arte grafice „Ardealul”, 1931, p. 16).
Marele pericol care amenință, în opinia De reținut pentru cei care dau buzna cu
noastră, învățământul românesc de azi, pe toa- noi reforme de dragul reformelor peste soarta
te treptele sale de organizare, este continua- învățământului românesc și așa greu încercat.
rea nesăbuită, fără discernământ a reformelor
care s-au abătut asupra sa în ultimii trezeci de
ani. Se pare că vântul unei noi reforme, a câtea,
va sufla din nou peste corpul învățământului
nostru. Ne întrebăm doar cu ce folos. Vrem de
aceea să amintim observația, care nu și-a tocit
actualitatea nici astăzi, făcută de marele gân-
ditor Constantin Rădulescu Motru într-un alt
moment când un furor dezlănțuit de reforme,
multe dintre ele inutile, s-au abătut asupra ță-
rii. „Reformele săvârșite în România – scrie C.
Rădulescu Motru, ca Motto la lucrarea sa Cul-
tura română și politicianismul – de către poli-



9
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

UBB UMF UTC






















USAMV AMGD UAD

ANIVERSĂRI CENTENARE


Ioana Mihaela BONDA
Cecilia CÂRJA

UN VEAC DE ÎNVĂȚĂMÂNT

SUPERIOR ROMÂNESC
LA CLUJ trale, instrucția de nivel universitar a fost or-
ganizată sub forma colegiilor, care funcționau
pe lângă mănăstiri, încă din secolul al XVI-lea.
Evenimentele anului 1918, care au cul-
O primă structură de acest tip creată la Cluj, la
minat prin realizarea unității naționale de-
inițiativa părintelui Antonio Possevino, în anul
pline și formarea României Mari, au generat
1581, a fost Colegiul Major Iezuit. A fost, de
contextul favorabil pentru realizarea unui alt
alt fel, și instituția care a prefigurat peste timp
ideal de mare preț pentru românii transilvă-
universitatea modernă a Transilvaniei.
neni: Universitate în limba română la Cluj.
Cu o existență efemeră, colegiul a fost
Misiunea acestei instituții era una extrem de
desființat în anul 1605. Același ordin călugă-
importantă pentru epoca pe care a deschis-o
resc a constituit o nouă instituție de învăță-
Marea Unire, respectiv crearea unor generații
mânt superior după aproape un secol, în anul
de intelectuali cu o gândire modernă, care să
1698. Suprimarea ordinului iezuit în anul 1773
contribuie la consolidarea statului național
a avut ca și consecință preluarea Colegiului de
întregit și să-l conecteze la noua ordine euro-
către ordinul piarist, în anul 1776. Câțiva ani
peană, configurată pe baza principiului auto-
determinării popoarelor. Alma Mater Napo- mai târziu, odată cu reformele promovate de
împăratul Iosif al II-lea, instituția și-a pierdut
censis a fost, astfel, de-a lungul existenței sale,
rangul universitar, fiind denominată „liceu re-
după cum a definit-o profesorul Vasile Pușcaș,
gesc academic”, iar din anul 1822 doar „liceu”.
o universitate „în serviciul națiunii”.
Și limba de predare a fost înlocuită, optân-
În spațiul românesc, universitatea mo-
du-se pentru maghiară în locul latinei.
dernă a fost o realitate a secolului al XIX-lea,
După revoluția de la 1848, liderii miș-
cu evoluții premergătoare, al căror debut poa-
cării naționale românești din Ardeal erau pe
te fi identificat la începuturile timpurilor mo-
punctul de a obține o victorie în acest dome-
derne.
niu. Astfel, Curtea de la Viena a acceptat, în cele
Bunăoară, în Transilvania, racordată
din urmă, crearea unei universități românești
confesional și cultural spațiului Europei Cen-






























11
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



în Transilvania, din rațiuni pragmatice, de na- vechea clădire de la Sf. Sava.
tură politică. Curtea dorea să stopeze exodul Câțiva ani mai târziu, în 1842, un alt
tinerilor ardeleni, tentați să plece la studii la transilvănean, August Treboniu Laurian, își va
Iași și București, după înființarea universități- lega numele de școala românească din Bucu-
lor de aici în 1860 și respectiv în 1864. În plus, rești. La invitația principelui Alexandru Ghica,
dorea să dea un mesaj statului român, prin ati- el a ajuns în orașul de pe Dâmbovița pentru a
tudinea binevoitoare față de românii din Mo- ocupa un post de profesor la Colegiul Sf. Sava.
narhie. Astfel, în anul 1865, la doar un an de la Având la bază aceste antecedente, la
înființarea Universității din București, Curtea 4/16 iulie 1864, prin decretul lui Alexandru
vieneză aproba proiectul înființării unei Aca- Ioan Cuza se înființa Universitatea din Bucu-
demii de drept. Însă dezideratul românilor nu rești. Astfel, instituția de învățământ superior
s-a realizat, din cauza încheierii pactului dua- care funcționa încă din 1694 sub numele de
list în anul 1867. Academia domnească de la Sfântul Sava, deve-
Din fericire, nu aceeași finalitate a avut nită ulterior, în 1818, Colegiul Sf. Sava, atingea
inițiativa cercurilor de intelectuali din Princi- un alt nivel al evoluției sale.
patele Române. Evoluția spre națiunea de tip În Transilvania însă, în această perioadă
modern și formarea unei culturi naționale a de final de secol XIX și început de secol XX, în
impus constituirea unor structuri universitare pofida demersurilor intelectualității româ-
în acord cu cerințele timpului. nești, nu s-a reușit organizarea unei instituții
Universitatea din Iași avea deja, în anul de învățământ superior cu limba română ca
1919, o experiență de învățământ modern de limbă de predare. Tradiția universitară a con-
aproape 60 de ani. Cu „rădăcini” în secolul al tinuat totuși la Cluj, printr-o nouă formă de
XVI-lea, când Despot Vodă înființa la Cotnari organizare. În anul 1872, autoritățile politice
un Colegiu în care se studia limba latină, reto- și-au dat acordul pentru crearea Universită-
rica și dialectica, se ajunge în 1835 la înființa- ții „Ferenc József”, având ca limbă de predare
rea Academiei Mihăilene, iar la 1860 era inau- maghiara.
gurată, în prezența Domnitorului Alexandru Prima conflagrație mondială avea să
Ioan Cuza, Alma Mater Iassiensis. Chiar dacă schimbe situația. Imediat după izbucnirea
cele trei provincii românești au avut o evoluție Marelui Război, conducerea Universității bu-
istorică diferită, ele au fost unite întotdeauna cureștene a trimis regelui Carol I și primului
prin conștiința de neam și prin cultură. Între ministru un memoriu prin care cerea intra-
cele trei provincii istorice românești au circu- rea României în război alături de Antanta.
lat cărțile, ideile și oamenii de cultură, la Bucu- Principalul argument invocat era eliberarea
rești și Iași întâlnim profesori ardeleni pe toa- Transilvaniei și unirea acesteia cu România.
tă durata epocii moderne. La înființarea sa în Nu era o noutate această poziție. În marea lui
1860, Universitatea din Iași i-a avut la catedre parte, corpul profesoral susținuse de-a lungul
pe ardelenii Simion Bărnuțiu, P. Suciu, Ștefan timpului mișcarea națională a românilor din
Emilian, I. Pop, Ștefan Micle, nume sonore, cu Transilvania. Apoi, nu trebuie omis faptul că
pregătire de nivel european, care au pus baze- învățământul bucureștean își datora organiza-
le învățământului superior ieșean. Când Clujul rea și progresul unor ardeleni care nu au fă-
a avut nevoie de mințile luminate ale Iașului, cut altceva decât să înțeleagă că evoluția unui
acestea au venit să contribuie la edificarea popor nu se poate face decât prin cultură. Or,
noii cetăți universitare, din Transilvania unită atingerea acestui obiectiv nu se putea face fără
cu patria mamă. un sistem de învățământ superior modern, în
Și în cazul Bucureștiului se putea vorbi limba națională. Doar în această manieră se
de tradiție academică. Încă din perioada lui putea ajunge la un dialog cu marile națiuni eu-
Constantin Brâncoveanu, în Ţara Românească ropene.
funcționa o Academie Domnească, organizată Înfăptuirea României Mari la finalul
în anul 1694 pe lângă mănăstirea de la Sfântul Primului Război Mondial a condus și la dez-
Sava. Ulterior, Gheorghe Lazăr (1779-1823), voltarea sistemului de învățământ superior
un ardelean refugiat la București și un vizio- românesc. Ceea ce Transilvania a dat Ţării
nar al timpului său, a reușit în anul 1818 să Românești prin Gheorghe Lazăr sau August
pună bazele unei instituții de învățământ su- Treboniu Laurian, ambii pregătiți la Colegiul
perior în limba română, care a funcționat în Academic din Cluj, s-a întors peste un secol,



12 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE







































în 1919, ca o datorie de onoare. Venise rândul din Vechiul Regat. Membrii acestei comisii ur-
marilor intelectuali și dascăli de la București mau să examineze, pe baza unui regulament,
și Iași să sprijine organizarea învățământului dosarele candidaților, iar apoi să facă pro-
superior în limba română la Universitatea din puneri Consiliului Dirigent. Răspunsul celor
Cluj. două Universități românești a fost prompt,
Conform Rezoluției Marii Adunări Nați- atât cea din București cât și cea din Iași trimi-
onale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, țând specialiști de marcă pentru a pune bazele
Consiliul Dirigent trebuia să se ocupe de pre- învățământului superior românesc la Cluj.
luarea și organizarea pe baze moderne a Uni- În Comisia universitară, cea care avea
versității clujene. În martie 1919, profitând de menirea de a reorganiza universitatea clujea-
contextul favorabil creat de retragerea trupe- nă și de a selecta corpul profesoral, din cei 20
lor maghiare pe linia de demarcație, s-au luat membri 12 erau de la Universitățile din Bucu-
măsuri importante pentru organizarea uni- rești și Iași, câte 3 pentru fiecare domeniu care
versității de către Valeriu Braniște, noul șef se preconiza să intre în componența instituți-
al Resortului de Culte și Instrucțiune Publică ei. Astfel, profesorii ieșeni Dimitrie Gusti, Pe-
din cadrul Consiliului Dirigent. Astfel, la 23 tru Poni, Em. Teodorescu, M. Cantacuzino sau
martie 1919, Ministerul Instrucțiunii Publice M. Manecatide alături de cei de la București:
din București era anunțat de inițiativa Consi- G. Ţițeica, Șt. Longinescu, I. Teodorescu, I. Ju-
liului Dirigent de a prelua Universitatea din varo, Gh. Marinescu și de transilvănenii Vasile
Cluj începând cu anul universitar 1919-1920. Goldiș, Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, Alexandru
Era exprimată, în același timp, intenția de a fi Borza, Emil Hațieganu, P. Poruțiu, Iuliu Mol-
consultate Universitățile din București și Iași, dovan, Iuliu Hațieganu, sub coordonarea lui
pentru sprijin și sugestii. De asemenea, s-a so- Nicolae Iorga, analizau fiecare dosar al celor
licitat Ministrului Instrucțiunii Publice de la care candidau pentru posturile scoase la con-
București să mijlocească detașarea de perso- curs la viitoarele catedre ale Universității din
nal calificat de la Universitățile din București Cluj. Propunerile membrilor Comisiei erau
și Iași, care să asigure organizarea și desfășu- trimise Consiliului Dirigent, în sarcina căruia
rarea în cele mai bune condiții a procesului de revenea numirea profesorilor. Munca mem-
învățământ în limba română la universitatea brilor Comisiei nu a fost deloc facilă, în condi-
clujeană. S-a format o comisie universitară, țiile în care universitatea clujeană trebuia să
alcătuită din delegați ai Consiliului Dirigent fie organizată în câteva luni.
și din reprezentanți ai celor două universități După parcurgerea primei etape, respec-



13
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



tiv selectarea candidaților, s-a trecut la orga- versitatea) avea încă instituțiuni străine și nu
nizarea facultăților, catedrelor, laboratoarelor avea nici un profesor, iar în toamnă și-a deschis
și institutelor. Profesorii ieșeni s-au remarcat porțile largi tineretului doritor de învățătură”.
din nou, prin experiența lor, punându-și am- Numărul impresionant al studenților, peste
prenta pe fiecare dintre cele patru facultăți 1800, îl îndrituia pe același rector să anunțe,
care se configurau. Astfel, în constituirea Fa- plin de mândrie: „Am deschis și funcționează
cultății de Științe o pondere importantă au câteșipatru facultățile”, respectiv: Facultatea
avut-o sugestiile academicianului ieșean Petru de Medicină, cea de Drept și Științe de Stat, cea
Poni (unul dintre pionerii chimiei românești) de Litere și Filosofie și cea de Științe. Oficial,
alături de cele ale lui Ţițeica, Mrazec sau Ale- festivitățile de inaugurare a Universității s-au
xandru Borza. În privința Facultății de Litere, desfășurat însă mai târziu, respectiv între 31
rolul principal a fost asumat de Vasile Pârvan, ianuarie – 2 februarie 1920.
sprijinit însă și de Nicolae Iorga, alături de În semn de recunoaștere a eforturilor
Onisifor Ghibu, Ioan Lupaș sau Dimitrie Gusti, depuse pentru organizarea instituției de învă-
istoricul, sociologul și esteticianul de la Uni- țământ superior din Cluj, reputatul profesor
versitatea din Iași, cel care este considerat în- al Universității din București, Vasile Pârvan, a
temeietorul sociologiei românești. Facultatea susținut prelegerea inaugurală. A fost și prima
de Drept a fost structurată pe ideile susținute conferință în limba română susținută la insti-
de profesorii bucureșteni Cătuneanu și Rădu- tuția academică napocensă. Impactul pe care
canu și a profesorilor de drept ieșeni Iulian l-a avut a fost unul excepțional, fiind conside-
Teodorescu, rectorul Universității din Iași în rat atât în epocă, cât și mai târziu o adevărată
anul 1919-1920, și a lui Vasile Dimitriu, pro- cartă etică și deontologică a profesiei univer-
fesorul de drept comercial de la aceeași uni- sitare. De altfel, profesorul a apreciat mediul
versitate, cel care a devenit primul decan al academic de la Cluj, susținând inclusiv sub
Facultății de Drept din Cluj și cel de-al doilea aspect material noua instituție. El și-a donat
rector al universității românești din Transilva- salariul și banii de diurnă pentru susținerea
nia. Și Facultatea de Medicină a fost organizată studenților. Donația sa s-a constituit într-un
prin experiența medicilor-profesori Gheorghe fond, utilizat pentru premierea studenților
Marinescu de la Universitatea din București, a care redactau cele mai bune lucrări din dome-
pediatrului M. Manicatide de la cea din Iași, cu niul istoriei românești și arheologiei antice. În
contribuția ardelenilor Iuliu Moldovan și Iuliu opinia unor personalități care luaseră pulsul
Hațieganu. începutului de drum al instituției clujene, pre-
În organizarea Universității românești cum istoricul Ioan Lupaș, Pârvan era conside-
din Cluj s-a ținut cont de legislația din Româ- rat „ctitorul spiritual al Universității din Cluj”.
nia, precum și de funcționarea celor două uni- Alături de personalul selectat, Comisia a
versități deja existente, de la București și Iași. decis să fie invitați pentru a ține cursuri sau
La Cluj s-a mers pe organizarea a patru facul- prelegeri și pentru a organiza institute de cer-
tăți: Medicină, care avea 2 secții – medicină și cetare, profesori sau cercetători iluștri. Din
farmacie; Drept și Științe de Stat; Litere și Fi- nou cele două universități surori din Iași și
losofie, cu 3 secții – istorie, filologie, filosofie; București au trimis profesori de cea mai înal-
Științe, cu 5 secții – Matematici, Fizică, Chimie, tă ținută academică. Aportul acestor savanți,
Științele Naturii, Geografie. Fiecare facultate consacrați ca specialiști la universitatea din
a instituției clujene avea o structură proprie, Vechiul Regat, a fost esențial în organizarea și
care încorpora catedrele, institutele, dar și afirmarea școlii de învățământ superior cluje-
unitățile auxiliare, generic denumite servicii ne.
și oficii, între care figurau printre altele labo- Dintre marile personalități creatoare
ratoarele, muzeele, stațiunile de cercetare. de școală la Cluj, venite de la Universitatea
După o perioadă de doar cinci luni de ac- din București, fie că erau deja cadre didacti-
tivitate susținută a comisiei și cu un corp pro- ce sau doar licențiați ai acesteia, pot fi men-
fesoral selectat în condiții excepționale, într-o ționați Gheorghe Bogdan-Duică, Florian Ște-
perioadă foarte scurtă, la 3 noiembrie 1919, fănescu-Goangă, Alexandru Lapedatu, Nicolae
Universitatea românească din Cluj își des- Bănescu, Ion Popescu-Voitești, Nicolae Abra-
chidea porțile. Cum bine remarca primul său mescu sau Dimitrie Pompeiu.
rector, Sextil Pușcariu „la începutul verii (uni- Semn al colaborării celor două institu-




14 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE





































ții de învățământ superior românești, dar și 1910 la Berlin pentru a studia filologia clasi-
ca o expresie a gratitudinii pentru susținerea că și lingvistica comparativă, obținând titlul
pe care Universitatea din București a acor- de doctor în 1913. S-a numărat printre confe-
dat-o Universității de la Cluj, mai ales în primii rențiarii Universității de la Vălenii de Munte,
săi ani de existență, singurul titlu de Doctor a participat la acțiunile ASTREI, identificân-
Honoris Causa decernat unui cadru didactic du-se cu idealul de unire a tuturor românilor
din România de Alma Mater Napocensis a fost într-un singur stat. Astfel, în anul 1919, când
acordat profesorului de la Facultatea de Medi- Universitatea din Cluj a avut nevoie de el, nu
cină din București, Gheorghe Marinescu. a întârziat să răspundă afirmativ, devenind
Printre cei invitați la Facultatea de Lite- profesor agregat și mai apoi profesor titular al
re s-a numărat și istoricul Ioan Ursu (1875- disciplinei Filologie clasică (latină) din cadrul
1925), profesor la Universitatea din Iași. I-a Catedrei de limbi clasice. A deținut funcția de
avut drept mentori pe Dimitrie Onciul și Nico- director al Seminarului de Studii Clasice. I-a
lae Iorga, care i-au sesizat potențialul intelec- stat alături lui Sextil Pușcariu în munca de înfi-
tual și l-au încurajat să-și continue studiile în ințare a Muzeului Limbii Române și a Societă-
străinătate, Ioan Ursu obținând titlul de doc- ții Etnografice. În anul 1920 a ajuns membru
tor în filosofie la Universitatea din Berlin. La corespondent al Academiei Române. Moartea
Cluj, a fost profesor titular de Istoria universa- sa prematură, în 1926, la doar 45 de ani, i-a
lă și directorul Institutului de Istorie univer- oprit ascesiunea profesională de excepție. În
sală. Ardelean de origine, născut în zona Bra- cinstea marelui profesor, unul dintre amfitea-
șovului, părăsește catedra de la Universitatea trele Universității clujene, în care au învățat
din Iași, pentru a se stabili la Cluj. Militant al generații întregi de studenți la istorie, a primit
unirii Transilvaniei cu România, fusese mem- numele său.
bru al Consiliului Național pentru Unitatea Facultatea de Științe a fost organizată
Românilor, cu sediul la Paris. S-a implicat activ și consolidată prin activitatea unor profesori
în structurarea învățământului românesc din ieșeni, care au înființat la Cluj adevărate școli
postura de președinte al Comisiei parlamen- în domeniile în care au activat. Este cazul lui
tare de Instrucțiune. În 1910 ajunge membru George (Gheorghe) Vâlsan (1885-1935), cel
corespondent al Academiei Române. care a pus bazele învățământului geografic
Facultatea de Litere a mai beneficiat de clujean. Acesta a creat în anul 1919 Institutul
experiența unui ieșean, profesorul Vasile Bo- de Geografie din cadrul Universității, luând

grea (1881-1926). Format la școala de litere naștere în felul acesta Școala geografică de
și filosofie a Universității din Iași, pleacă în la Cluj. G. Vâlsan a fost considerat, în același



15
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI CENTENARE



de rector. Extrem de disciplinat și riguros, exi-
gent cu studenții săi, acesta are meritul de a
fi pus bazele unei adevărate „pepiniere” de ti-
neri chimiști la Universitate, o veritabilă școa-
lă de chimie care va sta cu demnitate lângă cea
din București sau Iași, remarcându-se printr-o
prodigioasă activitate științifică. S-au format
aici nume reprezentative pentru domeniul
chimiei, viitori academicieni care au dus mai
departe renumele școlii clujene de chimie și a
profesorului Gh. Spacu. Cel mai renumit din-
tre ele a fost cel al Ralucăi Ripan, prima femeie
decan, prima femeie rector a unei universități
din România și prima româncă academician,
cea care de fapt a fost și continuatoarea operei
timp, părintele învățământului românesc mo-
profesorului Spacu la Cluj, după ce acesta s-a
dern de geografie. Absolvent al Facultății de
transferat la București. Profesorul a văzut în
Litere și Filosofie din București, a urmat studii
doctoranda sa aceeași putere de muncă și ace-
de specializare la Berlin și la Paris, fiind bursi-
eași dedicație pentru profesie pe care le avea
er al Societății Române de Geografie. În 1915
el, ceea ce l-a determinat să solicite transferul
obține titlul de doctor, iar un an mai târziu a
ei în 1920 de la Iași, pe postul de șef de lucrări.
început activitatea de cadru didactic univer-
Raluca Ripan a susținut doctoratul la Cluj, în
sitar la Iași, unde rămâne până în 1919. Aici
anul 1922, devenind prima româncă doctor în
a ținut cursul de geografie fizică, iar la Cluj a
științe chimice. În 1931, în calitate de confe-
fost profesor titular de geografie generală.
rențiar, a preluat de la profesorul Ostrogovich
De asemenea, a înființat, alături Emanuel de
cursul magistral de chimie generală.
Martonne și Romulus Vuia, Muzeul Etnografic
Raluca Ripan a traversat alături de in-
al Transilvaniei, unde s-a organizat o secție în
stituția de învățământ clujeană și momentele
aer liber. De numele său se leagă și fondarea la
grele ale refugiului din 1940-1945, când a fost
Cluj, în 1923, a Societății Etnografice Române,
nevoită să se transfere la Timișoara pentru ca
al cărei președinte a fost până în anul 1927.
facultatea să-și poată continua activitatea. În
George Vâlsan a fost cel care a introdus cursul
1945, după revenirea la Cluj, a jucat un rol im-
de etnogeografie la Universitatea din Cluj. În
portant în refacerea a tot ceea ce a însemnat
1930, părăsește Clujul pentru a activa în ca-
școala de chimie clujeană.
drul Universității din București. Membru al di-
Întemeierea la Cluj a Universității Daciei
feritelor societăți internaționale de geografie,
Superioare a fost astfel rezultatul unei admi-
în 1919 a ajuns membru corespondent al Aca-
rabile solidarizări în jurul aceluiași proiect de
demiei Române, iar în 1920 membru titular.
universitate românească în inima Transilvani-
Școala clujeană de chimie datorează și
ei, la care s-au raliat nume de prestigiu de la
ea mult Universității din Iași și în special pro-
universitățile din vechea Românie, de la Bucu-
fesorului Petru Poni, întemeietorul școlii ro-
rești și de la Iași. În felul acesta, a fost insti-
mânești de chimie, cel care a format echipa
tuționalizat învățământul în limba română la
de la Catedra de chimie a începuturilor Uni-
universitatea clujeană și s-au pus bazele unui
versității românești ardelene. Acesta a reu-
șit să-l convingă să vină la Cluj pe Gheorghe centru academic care își va dovedi în timp for-
ța și viabilitatea, impunându-se ca actor im-
Spacu (1883-1955), care s-a numărat printre
portant pe scena academică națională, dar și
cei mai străluciți elevi ai săi. Spacu a venit de
internațională.
la Iași, din postul de conferențiar pe postul de
Fondarea Universității clujene a fost un
profesor agregat, iar în 1922 a ajuns profe-
eveniment de cea mai mare însemnătate pen-
sor titular pe cursurile de chimie analitică și
tru provincia intracarpatică unită cu Ţara. În
anorganică la Facultatea de Științe a Univer-
cadrul acesteia s-a reușit cooptarea celor mai
sității napocense. A deținut funcțiile de pro-
buni cercetători, profesori, specialiști de pri-
decan al acestei facultăți în anul universitar
mă mărime, nume de referință pe plan națio-
1923/1924, decan în anul următor, iar în anul
nal și internațional.
1925/1926 a condus Universitatea din poziția
16 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT


Emil LUCA

UN VEAC ŞI JUMĂTATE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT AGRICOL

SUPERIOR ÎN TRANSILVANIA!



Universitatea de Științe Agricole și Medi-
cină Veterinară din Cluj-Napoca, situată astăzi
între universitățile de prestigiu din țară și din
Europa, își sărbătorește în acest an, 2019, 150 romano-catolici, printre absolvenți studenți
de ani de rodnică existență! regăsindu-se și 32 de greco-catolici și 7 gre-
Așadar, bazele Agronomiei Clujene au co-ortodocși.
fost puse în anul 1869, odată cu înființarea De menționat faptul că institutul s-a bu-
Institutului Agronomic, în timpul împăratu- curat în primele decenii de atenția autorități-
lui Franz Iosif (1830-1916), Transilvania fiind lor, fiind vizitat de însuși împăratul Franz Iosif
parte, la acea vreme, a Imperiului Austro-Un- în toamna anului 1877, acesta exprimându-și
gar. Zestrea noii școli superioare de agricul- „deplina mulțumire asupra celor văzute”. Do-
tură era reprezentată de suprafața de 730 de cumentele vremii menționează și alte vizite
iugăre (420 hectare) de teren, preluate de la înalte, între care și cea a ducelui imperial și
statusul romano catolic, și de clădirile vechii regal Rainer, ale unor membri ai guvernului,
mănăstiri benedictine de pe „Dealul Craiului” miniștri ai agriculturii, personalități din Ame-
(actualul amplasament al universității). rica, România, Prusia, Italia, Belgia etc.
Actul de naștere al institutului se baza La inițiativa împăratului Franz Iosif, în
pe legea învățământului elaborată de către anul 1906, institutul este ridicat la rang de
unul dintre miniștrii reformatori ai acelei academie, funcționând sub numele de Acade-
epoci, Jozsef Eotvos, și adoptată în anul 1868. mia de Agricultură Cluj-Mănăștur până în anul
Punctul 8 al proiectului acelei legi prevedea că 1929.
limba de predare este limba maternă a copilu- Un rol special în
lui, prevedere care nu va fi însă pusă întocmai dezvoltarea Academi-
în aplicare. ei Agricole de la Cluj l-a
Primul director al avut profesorul Bela
noului institut avea să Pater, de numele căru-
fie numit Kodolanyi An- ia se leagă înființarea la
tal (1835-1910), care Cluj, în 1904, a stațiunii
s-a străduit să transpu- de cercetare a plantelor
nă la Cluj modelul ger- medicinale, una dintre
man al institutului din primele de acest fel din
Weihensstephan, unde lume. La moartea aces-
își desăvârșise studii- tuia, în 1938, profesorul Profesor Bela Pater
le. Lui Kodolanyi Antal Mihai Șerban, director,
(1869-1873) i-au urmat, rector și decan al Agronomiei Clujene (1919-
Director Kodolanyi
la conducere, Lakner Jo- 1922 și 1927-1940), avea să spună, între al-
Antal
zsef (1874-1875), Voros tele: „Peste o jumătate de veac Bela Pater a
Sandor (1875-1897), fost un apostol al dragostei de glie și al științei
Szentkiralyi Akos (1897-1910) și Pater Bela ei, dar peste o jumătate de veac el a fost și un
(1910-1919). animator și un părinte a numeroase generații
Într-o statistică efectuată în anul 1894, de ucenici, de sudenți și de colaboratori. Ast-
după 25 de ani de funcționare a institutului, se fel numele profesorului Bela Pater a devenit
menționează că din totalul de 879 de studenți azi o noțiune nu numai în țară, ci și departe
înscriși, cei mai mulți, 541 (61,5 la sută) pro- peste hotarele ei, iar pentru noi este și trebuie
veneau din județele Transilvaniei, îndeosebi să rămână întotdeauna un simbol, o pildă de
din județele Cluj (107) și Mureș – Turda (84). urmat!”.
După religie, cei mai mulți erau reformați și După înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu


17
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT


România, la 1 Decembrie 1918, Academia de MIHAI ŞERBAN, CEL DINTÂI ÎNTRE

Agricultură din Cluj este reorganizată ca in- RECTORII AGRONOMIEI CLUJENE…
stituție românească de învățământ superior,
îndeosebi prin eforturile profesorului Mihai De-a lungul unei
Șerban. În perioada în care profesorul Șerban existențe de un secol și
a făcut parte din delegația României la Confe- jumătate, Agronomia
rința de Pace de la Paris, apoi a ocupat diferite clujeană și-a câștigat un
funcții în Parlament și în Guvernul României, prestigiu aparte între
în fruntea Academiei de Agricultură din Cluj universitățile din țară,
s-au aflat profesorii Constantin Martinovici din Europa și din lume.
(1919-1920), Alexandru Petrescu (1922- Un prestigiu clădit deo-
1925) și Marin Chirițescu Arva (1925-1927). potrivă de către dascăli
destoinici și de către ab-
solvenții deveniți spe-
Rector Mihai Șerban cialiști agronomi, horti-
cultori, zootehniști ori
medici veterinari de primă mână.
Ar fi greu de remarcat cineva anume
dintre nenumăratele personalități care au dus
până departe faima școlii clujene de agrono-
mie.
Nu pot fi uitați însă câțiva dintre condu-
cătorii – directori ori rectori, de numele cărora
se leagă înfăptuiri cu totul deosebite.
Bunăoară, numele profesorului Antal
Kodolanyi, va rămâne consemnat în istoria
Agronomiei alături de ale celorlați fondatori,
acesta fiind și primul director, care a condus
Institutul de Invățământ Agronomic Cluj - Mă-
năștur din 1869 până în 1873.
Profesorul Bela Pater (director între
1910 și 1919), alt nume de referință, este fon-
datorul Stațiunii de Ameliorare a Plantelor și
al Stațiunii de Plante Medicinale.
Profesorul emerit Emil Negruțiu, rector
O etapă importantă în evoluția Agro- între anii 1956 și 1975, este, fără îndoială, or-
nomiei clujene o reprezintă perioada 1929- ganizatorul cel mai complet, recunoscut de
1938, în care Academiei de Agricultură i se către întreaga comunitate academică agrono-
conferă rangul de Academie de Înalte Studii mică, pe care l-a avut Universitatea în întrea-
Agronomice. Această perioadă este marcată ga sa existență. De altfel, despre fiecare dintre
și de prezența în fruntea instituției, ca rector, rectorii pe care i-a avut școala superioară clu-
a profesorului Mihai Șerban. Este perioda în jeană de agricultură, se pot spune multe și mi-
care crește prestigiul Agronomiei și în care nunate lucruri…
baza materială a acesteia este completată cu Dar cel dintâi între toți cei 18 conducă-
obiective noi, între care și noua clădire a labo- tori care s-au perindat în fruntea Agronomiei
ratoarelor, actuala clădire a „Aulei Mihai Șer- clujene din 1869 până în prezent, este, fără în-
ban”, clădire inaugurată în anul 1932 în pre- doială, profesorul Mihai Șerban, care a condus
zența regelui Carol al II-lea, a viitorului rege, Universitatea după Unire, din 1919 până în
Principele Mihai I, a marilor personalități ale 1922, apoi din 1927 până în 1940.
vremii, între care Iuliu Maniu, Alexandru Vai- Mihai Șerban provenea dintr-o veche
da Voevod, Gheorghe Ionescu Șișești și mulți familie nobiliară românească din Ţara Chi-
alții. Slujba de sfințire a noului edificiu a fost oarului. S-a născut la 3 septembrie 1887 în
oficiată de către Episcopul Clujului, Nicolae localitatea Szegéd (Seghedin), ca fiu al jude-
Ivan. cătorului Mihai Șerban și al Justinei Roman.



18 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT



Bunicul său dinspre mamă, Visarion Roman, a Ultimii ani de viață ai Profesorului au
fost unul dintre creatorii primei bănci româ- fost grei și triști. Nu doar că i s-au uitat toate
nești, „Albina”, de la Sibiu. A absolvit liceul în marile merite, dar împotriva sa, ca și a altor
orașul natal, urmând apoi cursurile Academiei importante personalități ale neamului, a înce-
de Înalte Studii Comerciale din Viena (licență put o nedreaptă hărțuire, care se va transfor-
în 1908) și pe cele agronomice la Universita- ma treptat, după moartea sa, într-o adevărată
tea din Halle, Germania, (1912). În 1914 își prigoană a acelora care nu au împărtășit ide-
susține, tot în Germania, lucrarea de doctorat ologia roșie, care avea să copleșească pentru
„Rumäniens Agrarverhältnisse”, pe care o pu- multe decenii, întreaga țară…
blică apoi și la București sub titlul „Probleme- Mihai Șerban s-a stins din viață în ziua
le noastre social-agrare. Studiu din domeniul de 30 aprilie 1947, la Cluj. Apropiații săi susțin
politicii economice și sociale“. Cunoștea bine că sfârșitul i-a fost grăbit de amărăciunea cau-
limbile română, maghiară, germană și france- zată de falsificarea alegerilor din 1946...
ză. Funeraliile au fost oficiate de episcopul
La începutul anului 1919, după Unirea ortodox Nicolae Colan, iar episcopul greco-ca-

Transilvaniei cu România, a făcut parte, la tolic, Iuliu Hossu, a asistat la slujbă în picioare,
solicitarea lui Alexandru Vaida - Voevod, din în semn de respect. Este înmormântat în cripta
delegația României la Conferința de Pace de familiei din Cimitirul Central din Cluj-Napoca.
la Paris, ca raportor pentru problemele eco- Chiar dacă târziu după moartea sa, sem-
nomice și sociale din Transilvania. Conferința, nele de prețuire a Rectorului Șerban, au venit
considerată drept unul dintre cele mai ample să răsplătească o viață și o operă închinate
evenimente diplomatice ale secolului XX, și-a neamului din care acesta s-a ridicat...
început lucrările pe 18 ianuarie 1919, având Incepând din anul 1992, Aula Universi-
menirea de a dezbate noua configurație politi- tății de Științe Agricole și Medicină Veterinară
co-teritorială și rezolvarea complicatelor pro- din Cluj-Napoca îi poartă numele, iar intrarea
bleme economico-financiare rezultate în urma în clădirea Rectoratului este străjuită de bus-
Primului Război Mondial. In final, conferința a turile în bronz ale marilor Rectori, Mihai Șer-
stabilit semnarea tratatelor de pace cu țările ban și Emil Negruțiu...
învinse și fixarea noilor granițe din Europa. Între anii 1940 și 1945, ca urmare a Dic-
Tot în anul 1919, în august, a fost numit tatului de la Viena, Academia Agricolă Clujea-
Director al Academiei de Agricultură din Cluj, nă și-a desfășurat activitatea la Timișoara, sub
actuala Universitate de Științe Agricole și Me- numele de Facultatea de Agronomie Cluj-Ti-
dicină Veterinară. mișoara, avându-l ca decan pe profesorul Ioan
A fost un apropiat al marilor oameni po- Safta. În 1945 Agronomia clujeană se întoarce
litici Iuliu Maniu și Alexandru Vaida-Voevod, acasă, lăsând la Timișoara fundamentul vii-
îndeplinind împortante funcții în Guvernul toarei școli superioare de agricultură a Bana-
României (subsecretar de stat în Ministerul tului, avându-i în frunte, ca rectori, pe profe-
Agriculturii în 1932 în guvernul Vaida-Voie- sorii Alexandru Buia (1945-1947) și Eugen
vod, și între 1938-1940 în guvernele Argeto- Rădulescu (1947-1953).
ianu și Tătărescu, dar și subsecretar de stat Din 1948 instituția clujeană a funcționat
pentru minorități, în 1933, în guvernul Vai- sub denumirea de Institutul Agronomic Cluj,
da-Voievod. inițial având o singură facultate, cea de Agri-
De asemenea, Mihai Șerban a îndeplinit cultură. În anul 1959 s-a înființat secția de
multă vreme funcția de președinte al Sena- Zootehnie, devenită Facultatea de Zootehnie
tului învățământului agronomic superior din în anul 1968, după ce, în anul 1962, lua ființă
România, a fost vicepreședinte al Comisiunii Facultatea de Medicină Veterinară. Chiar dacă
internaționale permanente a învățământului perioada este marcată de pătrunderea ideilor
agricol și membru al conducerii Federației in- comuniste și a propagatorilor acestora în toa-
ternaționale a „tehnicienilor” agronomi (ulti- te structurile statului, Agronomia din Cluj a
mele două având sediul la Roma). avut șansa de a fi condusă de către unul dintre
A fost decorat cu “Steaua României” în cei mai destoinici dascăli, profesorul emerit
grad de Mare Ofițer, cu “Coroana României”, Emil Negruțiu, rector între anii 1956 și 1975.
cu “Meritul Agricol” în grad de Comandor, cu Evoluția Agronomiei, cu frământările și
“Leul Alb” al Cehoslovaciei etc. căutările ei, continuă până în anul 1990, sub



19
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT



conducerea altor dascăli de mare prestigiu, vale de cel puțin un semestru, în universități
profesorii Ioan Puia (1975-1984) și Alexan- din Europa și SUA, prin programele Socrates,
dru Salontai (1984-1990). CEPUS etc., de posibilitatea efectuării practicii
După anul 1990 institutul se reorgani- de specialitate în instituții din Germania, An-
zează pe patru facultăți distincte, Agricultură, glia, Portugalia, Spania, Franța, Elveția etc., și
Horticultură, Zootehnie și Medicină Veterinară. de a participa la proiecte de cercetare științifi-
Din anul 1991 Agronomia a devenit, mai că, în cadrul unor contracte de cercetare nați-
întâi, Universitatea de Științe Agricole iar din onale sau internaționale, finanțate de CNCSIS,
anul 1995, prin diversificarea profilurilor și ANSTI, BIOTECH, ASAS, Banca Mondială, INCO
specializărilor celor patru facultăți, și-a între- Copernicus etc.
git denumirea în Universitatea de Științe Agri- Ca o consecință firească a procesului de
cole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. modernizare a procesului de învățământ din
Dezvoltarea din ultimele decenii a Agro- Universitatea de Științe Agricole și Medicină
nomiei clujene, avându-i în frunte pe profeso- Veterinară Cluj-Napoca, aceasta a fost evalua-
rii Leon Sorin Mun- tă și acreditată de către Asociația Universități-
tean (1990-2000), lor Europene, în prezent fiind cotată drept una
Liviu Alexandru Măr- dintre universitățile europene de succes.
ghitaș (2000-2008), Personalități de referință din lumea ști-
Doru Pamfil (2008- inței dar și din alte domenii, au trecut în ulti-
2016) și Cornel Cătoi mii ani pragul universității clujene, multe din-
(2016 și în prezent), tre acestea fiind distinse cu titlul de „Doctor
este impresionantă. Honoris Causa”. Între aceste personalități un
Au sporit specializă- loc aparte îl ocupă Regele Mihai I al României,
rile în cadrul celor căruia i-a fost acordat acest titlu în anul 2009,
Rector Cornel Cătoi
cinci facultăți (Facul- la aniversarea a 140 de ani a Universitații de
tatea de Știința și Tehnologia Alimentelor ală- Științe Agricole și Medicină Veterinară din
turându-se recent celorlalte patru facultăți), a Cluj-Napoca!
crescut numărul studenților, al masteranzilor Desigur, evoluția mereu ascendentă a
și doctoranzilor, au luat ființă noi institute și Agronomiei clujene și prestigiul dobândit de-a
centre de cercetare, extinzându-se mult baza lungul celor 150 de ani de existență, se dato-
de cercetare a universității. rează eforturilor comune ale iluștrilor ei das-
Schimburile internaționale, la care par- căli, ale a promoțiilor de absolvenți, ingineri
ticipă deopotrivă studenți și cadre didactice, și medici veterinari dați Ţării, Europei și altor
sunt multiple și cu rezultate benefice pentru continente ale lumii, ale miilor de studenți
universitate. Bunăoară, studenții USAMV be- care se perpetuează, an după an, pe băncile
neficiază de posibilitatea de a studia, pe inter- venerabilei universități clujene.



























Decernarea titlului Doctor Honoris Causa Regelui Mihai



20 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA


Acad. Emil BURZO 4 săsești precum și 9 ungurești sau amesteca-

TRANSILVANIA DE NORD, te etnic. Domeniul Cetății Chioar, în anul 1556,
îngloba 67 de sate din care 65 românești, iar
LA RĂSCRUCE DE DRUMURI domeniul Cehu Silvaniei avea 43 de sate din

(1940-1945) care care 35 românești. În anul 1594, dome-
niul cetății Șimleu avea 48 sate din care 37
românești. Teza lui Teleki este evident greșită,
În urma primu- ca dealtfel și argumentația plecând de la geo-
lui arbitraj de la Viena grafia regiunii pe care o consideră distinctă de
(02.11.1938), Ungaria restul Transilvaniei. Din păcate și astăzi aceas-
horthystă anexa o parte tă teză este readusă pe tapet de unii politologi
din Slovacia (Felvidék), maghiari.
iar la mijlocul lunii mar- Ne propunem a trece succinct în revis-
tie 1939 ocupă Ucraina tă pentru început modul în care s-a luptat și
Subcarpatică (Rutenia). afirmat populația românească din Ardealul de
Ungaria interbelică do- Nord, trecut vremelnic sub ocupația horthys-
rea, printr-o politică re- tă, acțiuni în contradicție cu teza lui Teleki. La
vizionistă, să obțină și celelalte teritorii care începutul lunii septembrie 1940 se organizea-
aparținuseră Transleithaniei, pe care le pier- ză la Cluj “Comunitatea Națională a Româ-
duse prin tratatul de la Trianon, dar în special nilor din Nordul Transilvaniei”, formațiune
Transilvania. Prin al doilea arbitraj de la Viena, organizatorică conducătoare a populației ro-
încheiat la 30 august 1940, România a fost si- mânești din Ardealul de Nord, președinte fiind
2
lită să cedeze aproape jumătate (43.492 km ) ales Emil Hațieganu [5]. Din nucleul organiza-
din Trasilvania, în favoarea Ungariei horthys- toric făceau parte episcopii Iuliu Hossu și Ni-
te. Potrivit recensământului din 1930, compo- colae Colan, Vasile Hossu, Liviu Telea, Teodor
nența etnică a populației din partea anexată la Burzo etc… Activitatea acestei organizații s-a
Ungaria era: 49% români, 42% maghiari, 4.2% desfășurat, în paralel, pe trei direcții: confe-
evrei și 2.5% germani, iar 1.6% alte etnii. sională, cooperatistă și diplomatică. În actele
Cercurile maghiare au căutat să justifice confidențiale ale prefectului Cluj, 1940-1944
apartenența Transilvaniei de Nord la Ungaria. [6, 7] se menționează: “Se poate constata că

Astfel, în contextul politic din anul 1940, s-a românii din Nordul Transilvaniei își constru-
elaborat teza potrivit căreia din punct de ve- iesc aceste linii organizatorice cu mare suc-
dere istoric, etno-demografic, economic sau ces, fără ca autoritățile noastre să fi conturbat
geographic, spațiul transilvan ar putea fi divi- până acum cu vreun folos una dintre ele”.
zat într-o parte de nord, care ar fi “ungurească” Comunitatea națională a românilor a or-
și o parte de sud, reprezentând restul. Această ganizat consfătuiri, a întocmit liste ale nedrep-
teză este prezentată de contele Pal Teleki, ge- tăților, a făcut recensământul celor rămași, etc.
ograf, prim-ministru al Ungariei, în anul 1940 Într-un document aflat la Arhivele Statului
în volumul Siebenbürgen [1] și preluată de Cluj [6, 7] se arată că pe linie confesională “s-a
istoricul Makkai Laszlo în cartea Istoria Tran- reușit să se înlocuiască preoții refugiați cu alții
silvaniei, ediția în limba maghiară, 1944 și tineri, hirotonisiți după doi ani de teologie. Ca
respectiv franceză “Histoire de Transilvanie”, urmare, nici un sat românesc nu a rămas fără
1946 [2]. Falsitatea teoriei este evidentă, com- conducător spiritual mai mult de câteva săptă-
ponenta etnică românească fiind majoritară mâni sau luni”. Raportul consemna faptul că
pe acest teritoriu așa cum reiese din primele prelații de rang superior colindau satele ro-
recensăminte. Pentru aceasta, vom reda câte- mânești, stăteau de vorbă cu masele de țărani,
va date din lucrările istoricului David Prodan îi iluminau, îi îndemnau la rezistență, îi încu-
[3, 4]. Conscripția din anul 1553 arată că în do- rajau. Spre exemplu, cităm dintr-o cuvântare a
meniul cetății Ciceu erau un număr de 54 sate episcopului Iuliu Hossu “În ceasul întunecării
din care 41 românești, iar în domeniul cetății să ținem sus lumina lui Hristos ca să lumineze
Gherla, din cele 23 de sate, 10 erau românești, tuturor. Pe valurile tulburi ale veacului, pășește




21
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA


și azi Mântuitorul Isus și îndeamnă cu dumne- rut înființarea unor școli confesionale în limba

zeiesc cuvânt de îmbărbătare, pe cei înfricoșați română (55 greco-catolice, 25 ortodoxe). Au
de moarte: Nu vă temeți, Eu sunt” [8]. Într-un fost remise nenumărate memorii ambasadei
alt raport al autorităților maghiare [6, 7] se ex- României la Budapesta, în care sunt descrise
primă îngrijorarea deoarece “nu se văd urme- nedreptățile suferite de români [7].
le neînțelegerilor dintre cele două confesiuni”. Primul ministru al Ungariei, într-o notă
Această tensiune, continua raportul, “ar trebui datată 11 iunie 1942, se plângea că “publica-
să o menținem chiar cu prețul unor sacrificii țiile românești nu sunt cenzurate cu destulă

sau să o declanșăm artificial”. eficiență”. S-a trecut la arestări și condamnări
Agentul securității, cu numele de cod ale unor redactori și ziariști ai Tribunei Ardea-
Popan Virgil, la data de 06.03.1968 scria în- lului. Spre exemplu Gheorghe Dăncuș a fost
tr-un raport “Pe timpul ocupației maghiare a condamnat în noiembrie 1942 la închisoare
Ardealului de Nord, episcopul Hossu a fost în pentru vina de a fi publicat poezia lui Coșbuc
raporturi de prietenie și colaborare cu episco- “Decebal către popor”. La 24.01.1942 au fost
pul ortodox Nicolae Colan și împreună au ser- confiscate toate aparatele de radio de la pose-

vit cauza românească, atât personal cât și prin sorii români.
preoții din subordine care erau în contact cu Într-un raport din 28 mai 1941 al Par-
masele populare” [9]. A ajutat pe episcopul Ni- tidului Ardelean, contele Béla Teleki cerea
colae Colan, trimițând credincioșii greco-cato- “supravegherea strictă a românilor din nordul
lici la Catedrala Ortodoxă și care era “amenin- Transilvaniei și reprimarea oricăror tendințe
țată din lipsă de credincioși să fie suspendată”. din partea acestora” [11]. S-a constatat toto-
Era o perioadă în care episcopul Iuliu Hossu dată “o adevărată febră printre români. Ei de-
ajută pe cei loviți, ajută material pe studenții vin mai siguri pe ei, mai conștienți și de multe

români, se implică în ajutorarea evreilor după ori mai agresivi”[7]. Starea de spirit a popu-
cum aprecia rabinul Moshe Carmilly. lației românești este redată sugestiv într-un
Comunitatea Națională a Românilor a raport confidențial din anul 1943 al autori-
organizat reuniunea “Mariana” a tineretului tăților maghiare. “Nici azi nu se pot încadra în
universitar în anul 1941. S-a trecut la organi- viața maghiară, nu frecventează manifestările
zarea filialelor Comunității Naționale a Ro- naționale maghiare, nu sprijină nici o acțiune
mânilor. Spre exemplu, la data de 07.03.1943, maghiară.”
în prezența lui Emil Hațieganu, s-a constituit În localități din județele Sălaj, Mara-
organizația locală Bistrița, conducerea aceste- mureș, Mureș-Turda, populația a reacționat cu
ia fiind formată din Vasile Buta, Gabriel Ceoca atâta dârzenie în fața autorităților care încer-
și Nicolae Pop. Acțiuni asemănătoare au avut cau să-i înroleze în companiile de muncă for-
loc și în alte județe. Au fost mobilizați avocați țată, astfel încât a fost nevoie să se apeleze la
români pentru a apăra în procese pe cei ne- armată. Numărul dezertorilor români din ar-
ajutorați, ca spre exemplu pe cei loviți prin mata horthystă sau detașamentele de muncă,
decretul 1940/41 al Ministerului de Externe care se ascundeau în munți, erau de câteva mii.
maghiar (februarie 1941), care a instituit re- S-au petrecut nenumărate crime, fiind împuș-
vizuirea reformei agrare după primul război cați cei care nu s-au prezentat la înrolare: Moi-
mondial. șeni (Oaș), Săbișa (Baia Mare) etc... Se îngroa-
S-au organizat totodată acțiuni cultu- șă numărul de partizani (Rona de Jos, Săliștea
ral-artistice. Astfel, în anul 1942 s-au prezen- de Sus, Giulești, Desești, Moisei, Valea Firizei,
tat 14 conferințe, au avut loc 12 concerte, 13 Târgu-Lăpuș, etc.)[12]. Referindu-se la mani-
reprezentații teatrale, 14 sărbători și expoziții festările de conștiință națională ale românilor,
de arte plastice la Cluj, Bistrița, Năsăud, Satu autoritățile horthyste constatau tot mai des că
Mare sau Dumbrăvița (Baia Mare). În același “românii își țin religia, nu doresc sa-și uite lim-
an s-au tipărit 7 calendare populare, 2 anuare, ba, sperând la restaurarea României” [6].
câte 2 lucrări de folclor și respectiv, de versuri, Acțiunea de la 23 august 1944 a provocat
8 cărți cu caracter religios, etc [10]. În 1941, la o vădită îngrijorare în rândul autorităților ma-
inițiativa preoților din satele românești s-a ce- ghiare. În noaptea de 23/24 august 1944 s-au



22 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



emis intrucțiuni speciale privind arestarea și militarilor prizonieri. URSS se obliga să anule-
întemnițarea tuturor elementelor românești ze decizia de la Viena cu privire la Transilvania
suspecte. În orașul Sighet au fost arestate 23 de Nord. [13]
persoane, iar în județul Maramureș 200 per- La Moscova, începând cu data de
soane. În județul Cluj s-au făcut multe arestări, 10.01.1944, când se prefigura că războiul cu
românii fiind internați în “Toloncz Ház” (la- Germania se apropie de final, își desfășoară
găr). activitatea Comisia NKID pentru pregătirea
Politica maghiară cu privire la Transilva- tratatativelor de pace și ordine postbelică. La
nia a evoluat, în perioada 1940-1945, în func- această data, Comisia se pronunță împotriva
ție de realitățile politice. Astfel, din raportul formării oricărei federații de state. În acest
trimisului URSS în Turcia, S.P. Vinogradov că- context, la data de 08.04.1941, un membru al
tre V. Molotov, la data de 7 iulie 1943, rezul- comisiei, Șuriț, este împotriva unei posibile
tă că Ungaria este nemulțumită de partea din federații maghiaro-române-transilvane. Mo-
Transilvania primită prin Dictatul de la Viena. tivele prezentate au fost: melanjul de inamici
Ungaria dorește să obțină toată Transilvania și ireconciliabili, precum și îndoiala că odată for-
a o transforma intr-un stat “independent” in- mată această confederație va fi sub influența
clus într-o confederație proiectată de Ungaria URSS. La data de 5.06.1944, Litvinov, preșe-
și care să includă și Croația [13]. Odată cu vic- dintele comisiei menționată mai sus, constată
toriile puterilor aliate și apropierea frontului că este greu să găsești o rezolvare a problemei
de Ungaria, se observă o orientare spre ideo- Ardealului de Nord care să satisfacă și Româ-
logiile de stânga, spre cea comunistă. La data nia și Ungaria. Acesta afirma într-un raport că
de 26 august 1944, guvernul de la Budapesta “atribuirea Transilvaniei uneia sau alteia din-
a trimis instrucțiuni populației maghiare din tre țări este posibilă numai după primirea unei
Ardealul de Nord “pentru cazul în care Tran- asigurări solide de cooperare“. Dacă va fi im-
silvania de Nord ar fi fost ocupată de trupele posibil de obținut o garanție fermă, continua
româno-ruse, maghiarii din Transilvania se pot acesta, “trebuie luat în calcul formarea unui
organiza în cadrul unui partid comunist, cola- stat Transilvan, independent de orice alianță
borând intens și chiar exagerat cu autoritățile sau federație. Cu o populație de peste 5 milioa-
rusești de ocupație, supralicitând pe români”. ne de oameni și o suprafață de peste 100.000
2
În felul acesta ar putea obține simpatia auto- km , Transilvania va fi mai mare decât multe
rităților militare rusești, complicând reînca- tări europene, având în plus resurse economice
drarea acesteia în statul român. Semnificati- semnificative”. În ședința din 08.06.1944, Lit-
vă este deasemenea declarația unui deputat vinov propune două soluții pentru rezolvarea
maghiar la 08.09.1944. “Românii sunt convinși problemei Transilvaniei:
de reuniunea nordului Transilvaniei la Româ- 1. Posibilitatea de retrocedare către
nia, iar populația maghiară este de părere că România, dacă se va renunța la revendicarea
singura noastră salvare constă în a ne orien- Basarabiei și Bucovinei și dacă acceptă exer-

ta spre stânga”. Si acest lucru s-a văzut; încă citarea controlului sovietic asupra politicii vii-
6 luni după eliberarea Transilvaniei de Nord, toare a României.
elemental maghiar care a aderat la partidele 2. Până la realizarea acestui lucru avem
de stânga, în special comunist, dominând via- posibilitatea de a transforma Transilvania în-
ța politică a acestei regiuni. tr-un stat independent pentru o anumită peri-
Documentele aflate în arhivele rusești oadă, dar poate rămâne independent și pentru
menționează discuțiile care au avut loc în pe- o lungă perioadă de timp, având în vedere că
rioada 29.03-12.04.1944 dintre N.V. Novikov, acest stat mic va trebui să aibă un protector,
trimisul URSS în Egipt și Barbu Știrbei. Partea care poate fi doar Uniunea Sovietică [13].
sovietică dorea ca România să rupă alianța Transilvania a avut astfel o situație in-
cu Germania, participarea armatei române la certă din punct de vedere administrativ. O
război de partea aliaților, restabilirea graniței perioadă de timp, după actul de la 23 august
sovieto-române în conformitate cu tratatul 1944 și respectiv eliberarea acestui teritoriu
din 1940, plata recompensărilor, eliberarea de sub dominația horthystă. În discuțiile cu



23
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



privire la armisițiu duse de Pătrășcanu, Vișo- politice și militare. La data de 16 octombrie
ianu și Dămăceanu cu V.M. Molotov și A.I. Vâ- 1944 se înființează Uniunea Populară Ma-
șinschi din 31 august 1944, Pătrășcanu insista ghiară din România (MADOSZ). O săptămână
“să se trimită cât de curând trupe românești mai târziu, la data de 21 octombrie 1944, se
în Transilvania pentru a lupta contra germa- constituie la Cluj, Comitetul Democratic din
nilor. De aceea, continuă acesta, ar fi de dorit Ardealul de Nord, pe baza acordului dintre
ca diviziile românești să nu fie dezarmate”. P.C. (Pal Veres, Lajos Iordaki, Sandor Jakab)
Răspunsul lui V.M. Molotov a fost evaziv. De- și PSD (Victor Pocol, A.Wolff, Francis Bruder),
legația română revine cu aceeași solicitare și MADOSZ, Frontul Plugarilor și alte câteva or-
în 06.09.1944. V. Zorin propune lui Vâșinschi, ganizații mai mici precum Gruparea Evreiască
la data de 09.09.1944, ca delegația română să Antifascistă, Uniunea Patrioților, etc. Consiliul
rămână fără răspuns. Semnarea armistițiului Deocratic își schimbă, în scurt timp, denumi-
de către ruși a fost tărăgănată până la data de rea în Frontul Național Democratic.
12.09.1944. În Convenția de Armistițiu din Comentând memoriul primit de la secre-
12.09.1944, între Guvernul Român și Guverne- tarul Comitetului regional al P.C.R. din Tran-
le Uniunii Sovietice, Regatului Unit și Statelor silvania de Nord, Goldberger, Comisarul Po-
Unite ale Americii, la punctul 19, se prevedea: porului pentru Afaceri Externe al RSSFR, A.I.
“Guvernele Aliate socotesc hotărârea Arbitra- Lavrentiev, propune lui A.I. Vâșinski, în decem-
jului de la Viena cu privire la Transilvania, ca brie 1944, înființarea unei administrații provi-
nulă și neavenită și sunt de acord ca Transil- zorii pentru Transilvania de Nord. Printre alte
vania (sau cea mai mare parte a ei) să fie res- propuneri făcute, cităm din acest document:
tituită României sub condiția confirmării prin “Organizarea unui Comisariat pentru proble-
Tratatul de Pace și Guvernul Sovietic este de mele Transilvaniei de Nord care să conducă or-
accord ca forțele sovietice să ia parte în acest ganele administrative, economia, finanțele, etc.
scop, în operațiuni militare, conjugate cu Ro- Conducerea acestui Comisariat trebuie numită
mânia, contra Germaniei și Ungariei”. În art. de puterea militară sovietică, chiar din rândul
17 se spune că “administrația civilă româneas- populației Transilvaniei de Nord“. În continua-
că este restabilită pe întreg teritoriul României re se spune “În prezent nu avem materiale care
până la o distanță de linia frontului de minim să răspundă exact ce parte a Transilvaniei de
50-100 km”. În anexa F, la art. 17, se stipulează Nord ar urma să fie retrocedată României și
însă “Comisia Aliată de control va instaura or- care parte Ungariei” [13].
gane sau secțiuni împuternicindu-le, respectiv, Administrația din Transilvania de Nord,
cu executarea de diferite funcțiuni”. începând cu 24 octombrie 1944, a fost con-
Toate aceste decizii au condus la diferite trolată de Înaltul Comandament Aliat, în fapt
interpretări și aceastea s-au reflectat în situ- de către Armata Sovietică. Aceasta adminis-
ația politică și administrativă a Transilvaniei tra regiunea prin FND și apoi prin Comitetul
de Nord, care din toamna anului 1944 până Executiv pentru Ardealul de Nord al FND, care
în primăvara anului 1945, a fost deosebit de urmărea însă regionalizarea Transilvaniei de
complexă. Prin legea nr. 487 din 10 oct. 1944 Nord. Într-un raport către CC al P.C. din Ro-
s-a creat, de autoritățile de la București, Comi- mânia, Miklos Goldberger afirma: “Comitetul
sariatul pentru Administrarea Transilvaniei regional a hotărât că este momentul adunării
Eliberate, cu misiunea de a administra această la Cluj, la sfârșitul lunii ianuarie a reprezentan-
parte a României. În funcția de Înalt Comisar ților FND din toate județele. Am constatat, con-
pentru Administrarea Transilvaniei elibera- tinua acesta, că, comitetele formate ale FND au
te a fost numit dr. Ionel Pop, fost secretar al reușit să schimbe prefecți, să ocupe funcțiile

Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 administrative”. Conferința politică a FND pen-
Decembrie 1918. Sediul acestui comisariat a tru Ardealul de Nord a început la Cluj în 12 fe-
existat mai mult la București, nefiindu-i per- bruarie 1945, prilej cu care s-a ales Comitetul
misă stabilirea la Cluj. Executiv al FND, format din președinte (Teo-
Comuniștii maghiari și români se repo- dor Vescan), copreședinte (Lajos Jordaky), iar
ziționează, conform cu evoluția evenimentelor ca membri, Tudor Bugnariu, Francisc Bruder,



24 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



Ianos Demeter și Miklos Goldberger. Frontul plicând persoane care au continuat activitatea
Național Democratic a creat o structură ad- pe aceleași funcții ca și în timpul ocupației ma-
ministrativă asemănătoare unui guvern, con- ghiare. Astfel, la Târgu-Mureș îl regăsim pri-
stituind organe de lucru precum: președinție, mar tot pe Zsak, prim secretar la P.C. fiind Soos
administrație și sănătate, justiție și siguranță, Iozsef. Pentru menținerea ordinii s-a format o
cultură, finanțe, economie, precum și muncă și gardă civilă (rongyosgarda), compusă din ma-
transporturi. Din punct de vedere etnic, ungu- ghiari, mulți dintre ei cu un trecut dubios. Este
rii, prin FND, au ocupat funcții adiministrative edificatoare declarația primarului Zsak făcută
importante, dominând viața politică a Ardea- la o ședință cu consilierii orășenești: Eu, Zsak I.
lului de Nord, timp de 6 luni. Adolf, declar că în foarte scurt timp Ardealul de
Protocolul militar dintre Armata Româ- Sud va ajunge ca și Ardealul de Nord, unificân-
nă și cea Sovietică a fost semnat abia la 25 du-se [14]. Acesta miza pe teza unui Ardeal in-
septembrie 1944, ceea ce a făcut ca armata dependent, preconizat de cercurile comuniste
română să se angajeze singură în luptele pen- maghiare, soluție aflată dealtfel și pe lista de
tru eliberarea Transilvaniei, reușind ca până propuneri sovietice. Armata română a trebuit
la începutul lunii septembrie să respingă de să părăsească orașul Târgu-Mureș.
pe teritoriul de atunci al României, până la O situație similară întâlnim, spre exem-
frontiera vremelnic impusă, trupele hitleris- plu, la Cluj. La Cluj, comandamentul sovietic
to-horthyste și să mențină la nord și la vest de instalează la data de 10.10.1944 drept primar
Carpați, în Transilvania, un cap de pod pentru pe Tudor Bugnariu, membru al Partidului Na-
concentrarea trupelor sovietice, în vederea țional Popular (partid de buzunar la P.C.) și
angajării acestora în luptă. În dimineața zile apoi membru al P.C. Acesta era căsătorit din
de 9 septembrie 1944, armata română a tre- anul 1930 cu Kato Balázs, fiica unor bogați ne-
cut la ofensivă. A eliberat sigură 872 de loca- gustori evrei, care decedeză în anul 1950, din
lități, dintre care 8 orașe (Sfântu Gheorghe, cauza leucemiei. Tudor Bugnariu, cadru didac-
Târgu-Mureș, Gherla, Zalău, Carei). În coope- tic la Universitate, rămâne în teritoriul ocupat,
rare cu trupele sovietice, a participat efectiv la soția sa scăpând de deportare, fiind căsătorită
eliberarea orașelor Cluj, Oradea, Satu-Mare și cu un creștin. În anul 1957, se recăsătorește cu
Salonta. Ana Dorica Blaga.
Armata Română, după eliberarea lo- După eliberarea Clujului de către armata
calităților menționate, a instalat autoritățile română împreună cu cea sovietică, la data de
trimise de la București. Spre exemplu, la Târ- 11 octombrie 1944, armatei române i se inter-
gu-Mureș, în prezența lui Ionel Pop este de- zice să rămână în Cluj de către comandantul
semnat ca prefect Dr. Victor Groza, iar primar militar sovietic și de primărie, dealtfel con-
Dr. Petre Muscă, odată cu eliberarea orașului, siderată anexă a acesteia. Într-un comunicat
la data de 28 septembrie 1944 [14]. În peri- consemnat în Jurnalul Operațional al Corpu-
oada următoare (luna octombrie), din ordinul lui Aerian Român se spune “a fost un prilej de

comandamentului sovietic, autoritățile româ- mare bucurie pentru ostași și populația româ-
ne au fost nevoite să părăsească orașul, acest nească eliberarea Clujului”. Această bucurie a
lucru întâmplându-se și in alte orașe, unde ar- fost umbrită de faptul că nu au permis intra-
mata română a instalat autorități civile trimi- rea autorităților române în Cluj, precum și sta-
se de București. Edificatoare în acest sens este ționarea armatei române. Raportul Grupului 2
discuția dintre A.I.Vâșinschi și primul minis- Vânători, din octombrie 1944, consemnează
tru al României, la data de 12 noiembrie 1944. că unitățile militare nu sunt admise în Cluj.
Primul ministru solicită o amânare a termenu- Populația maghiară declară la sosirea trupelor
lui de 24-48 ore pentru ca autoritățile româ- rusești “că demult au așteptat armatele sovie-
nești din întreaga Transilvanie să părăsească tice eliberatoare, întrucât și ei sunt comuniști“.
acest teritoriu. “Funcționarii unguri din administrația orașului
În colaborare cu Frontul Național Demo- se pronunță ca municipiului Cluj să i se acorde
crat înființat de comuniști, armata sovietică a statut international” [15].
instalat noi autorități, multe dintre acestea im- Față de situația politică complexă în



25
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



care se afla Transilvania de Nord, la data de problemei Ardealului de Nord. Înființarea
17 noiembrie 1944 se constituie “Uniunea unui Comitet Central pentru Ardealul de Nord,
Democrată Română“ (UDR), organism ce mi- “fie fățiș, fie deghizat, urmărea instituirea unei
lita pentru integrarea Transilvaniei de Nord la autonomii regionale în teritoriile eliberate”.
România [16]. Ca urmare a unei Mari Consfă- Declarațiile echivoce ale P.C. privind viitorul
tuiri a Românilor Democrați, ținută în localul statut al Ardealului de Nord, precum și propu-
“Băncii Albina” din Cluj, la care participă câ- nerile de a deveni parte componentă a Uniunii
teva sute de persoane, se alege un Comitet de Sovietice erau strâns legate de formarea unei
conducere, reprezentant al tuturor instituții- unități administrative pentru întregul Ardeal
lor românești și toate clasele sociale, format de Nord. În istoriografia maghiară, în ultimii
din 40 de membri (Biserica Ortodoxă Română, ani se acreditează ideea că a funcționat “un gu-

Biserica Română Unită, meseriași și industri- vern provizoriu de coaliție” la Cluj, începând cu
ași, comercianți, țărani, medici, artiști, învă- decembrie 1944 [17, 18], și deci un prim pas
țători, ziariști, ingineri, funcționari, tineret și spre regionalizare, cu participarea tuturor for-
pensionari). Președinte de onoare al Uniunii țelor politice. Aceste afirmații sunt întru totul
a fost proclamat Emil Hațieganu, precum și neadevărate.
cei doi arhierei români: ÎPS Iuliu Hossu și PS Pentru a ilustra problemele apărute în-
Nicolae Colan. Președinte este ales profesorul tre UDR și FND, redăm unele pasaje din docu-
Aurel Coza, iar ca secretari Gheorghe Giurgiu, mentele UDR aflate în fosta arhivă a securității
Gheorghe Ropan și Vasile Erdely. Pentru or- [16, 19]. La data de 14 decembrie 1944, prof.
ganizarea UDR pe întreg teritoriul Transilva- Aurel Coza, președinte al UDR, declara “inte-
niei de Nord au fost propuși după dezbateri rese străine ascunse vor să se camufleze în or-
următoarele persoane - Județul Cluj: Vasile ganizații ce tind a se crea pentru a ajunge la

Sava, Grigore Strâmbu, Vasile Bolchiș, Tiberiu o organizație autonomă provincial”. La aceeași
Bucșa și Ion Giurgea; Someș: Iuliu Micșa, Ale- dată, Teodor Burzo, Petre Rebreanu și Liviu
xandru Coroiu; Năsăud: dr. Mihăese, dr. Ceuca, Lazăr arată că “delegații FND dau dovadă de

dr. Mihăilaș, dr. Nicolae Pop; Satu Mare: Victor o atitudine mereu separatistă și șovină”.Din
Dernian, Stefan Anderko, protopop Dragomir; discuțiile dintre delegații FND și UDR din 30
Maramureș: Ioan Bilțiu Dăncuș; Sălaj: Emil decembrie 1944, se desprinde faptul că repre-
Dernian, Sever Oros, protopop Trufas și Vaida; zentanții Uniunii Populare Maghiare din FND
Mureș: dr. Ion Togănel, dr. Petre Muscă; Bihor: susțin teze străine de Convenția de Armisti-
avocat Chiș, Gavril Stan, Petre Mărcușiu. țiu și au interese vizibile contra românilor.
UDR, ca organizație politică reprezenta- Edificator pentru atitudinea FND îl contituie
tivă pentru comunitatea românească, ca urma- pasajul, cu privire la cooperarea cu UDR, din
re a propuneriolor FND, a fost pusă în situația raportul lui Miklos Golberger, prim secretar
de a fi integrată în FND și de a creea structuri al P.C. din regiune, întocmit la data de 30 de-
guvernamentale paralele față de cele ale sta- cembrie 1944. Acesta spunea: “Colaborarea
tului român. În mod real, reprezentanții UDR cu UDR a fost valabilă 3 săptămâni, după care

au evitat, pe toată perioada funcționării aces- a început să ceară ca FND să declare deja azi
tei organizații, să participe la activitatea unui Transilvania de Nord drept pământ românesc”
for de reprezentare politică alături de FND. și continua “noi nu dorim să facem o declarație
Propunerile comuniștilor, venite de la Teofil care ar fi în contradicție cu platforma externă
Vescan, Miklos Goldberger, Tudor Budnariu a Uniunii Sovietice și a Comisiei de Armistițiu”.
sau Alexandru Jakab, pentru ca, colaborarea UDR a înființat comisii consultative cu
pe plan administrativ, la nivelul județului Cluj, atribuții pentru orașul Cluj. Acestea erau or-
să devină una politică în cadrul unui Consiliu ganizate pe o structură asemănătoare cu cele
Dirigent sau Comitet Executiv, au fost respin- ale FND, în speranța că vor putea colabora cu
se de UDR. Acceptarea acestora ar fi însemnat acesta în administrarea orașului Cluj. Pe de
crearea unei organizații politice autonome și altă parte, ar fi avut de jucat un rol politic im-
ar fi putut aduce numai complicații, de viitor, portant dacă Transilvania de Nord ar fi fost
guvernului român în rezolvarea definitivă a declarată independentă: Președinție: dr. Vasile



26 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA


Hossu, Iacob Tis; Administrație și sănătate: dr. denței Transilvaniei de Nord cu intenția de inte-

Liviu Pop și dr. Gh.Ropan; Justiție și Siguranță: grare ulterioară în Uniunea Sovietică”. Până la
dr. Liviu Lazăr și dr. Alex Lucian; Cultură: prof. urmă această decizie a fost anulată.
Aurel Coza; Finanțe: Ghircoiaș Valer; Econo- Pe aceeași linie se înscrie și scrisoarea

mie: Ioan Buzea și dr. Petre Rebreanu; Muncă trimisă de locuitorii din plasa Salard, primită
și Transporturi: ing. Teodor Burzo, Virgil Bă- la 25.08.1945 de S.A. Lozovski, adjunctul Co-
losu. misarului Poporului pentru Afaceri Externe al
Comisiile menționate au întocmit ra- URSS. Scrisoarea, semnată de 200 persoane,
poarte și propuneri concrete pentru rezol- membrii ai P.C., PSD și Frontul Plugarilor, se
varea situațiilor dificile în care se afla orașul referă tot la independența Ardealului de Nord.
Cluj, consecință a războiului. Acestea au fost “În numele poporului din Transilvania, rugăm
înaintate primăriei și comandantului sovietic reprezentanții Marilor Puteri Aliate la Confe-

al orașului. Această structură a protestat pen- rința de Pace să ia în considerare destinul spe-
tru nedreptățile făcute comunității românești, cial al Transilvaniei. Si continuă “Singurul mod
ca de exemplu interzicerea apariției ziarului de la opri lupta dintre cele două tări vecine din
Tribuna Ardealului din data de 30.01.1945, la cauza Transilvaniei, precum și a asigura pacea
propunerea FND. Acest ziar a luptat timp de 4 și armonia, a conlucrării popoarelor, este ade-
ani pentru cauza românilor în timpul ocupa- rarea ca stat independent la Uniunea Sovieti-
ției horthyste, fără a fi sistat. În schimb, ziarul că”.[13]
Vilagosz a fost lăsat să lanseze în continuare O situație deosebită a apărut în Mara-
atacuri și aluzii răuvoitoare la adresa români- mureș. Ne vom referi succint la problemele
lor. puse populației românești din acest colț de
Ilustrativ pentru atitudinea comuniștilor țară, care se opunea vehement integrării la
privind situația Ardealului de Nord îl constitu- Ucraina. Orașul Sighet a fost eliberat la data de
ie raportul lui Miklos Golberger, prim secretar 17 octombrie 1944 de către Armata Sovietică.
al Comitetului Regional din Cluj al P.C. Refe- Comandamentul acesteia a numit o adminis-
rindu-se la Transilvania, afirma “posibilitatea trație locală românească, dominată de Consi-
ca aceasta să treacă la România sau să trea- liul Național Român (CNR), președintele aces-
că, sub conducerea unui guvern democratic, la tuia Dr. Ioan Bilțiu, Drăguș fiind numit primar.
Ungaria”. În continuare spunea “Există și o a CNR va intra curând în divergență cu Consiliul
treia tendință, cu destul de multe motive pentru Ruteno-Maghiar din Maramureș. La data de
aceasta din partea ambelor popoare, în special 8 noiembrie 1944, Înaltul Comandament So-
din partea muncitorilor…atât de o parte, cât și vietic a dat ordin ca trupele române și jandar-
de cealaltă, ei vor o Transilvanie independen- meria să se retragă din județul Maramureș. În
tă, care având o graniță comună cu Uniunea aceste condiții, minoritățile maghiară, rutenă
Sovietică să fie integrată în Uniunea Sovietică”. și evreiască au adus în fruntea județului un
Și continua, “este interesantă discuția pe care ucrainian, Ion Odovichiuk. S-au format comi-
am avut-o cu țăranii din județul Sighet-Ma- tete populare locale, cele mai multe conduse

ramureș, unde se regăsesc cele mai puternice de ucrainieni și unguri și un Comitet Județean
reacții șovine românești, care au răspuns la în- al Poporului. Prefectul român este silit să de-
trebarea: ce fac fără jandarmi”. Răspuns: “au misioneze. La data de 20.01.1945, se orga-
plecat românașii noștri, totuși mai bine fără de nizează un miting la Sighet, susținut doar de
ei, pentru că au venit cu traistele goale, dar au minorități, prilej cu care Maramureșul este
plecat cu șase căruțe, luând cu ei și căruțele și declarat parte a URSS. Majoritatea funcționa-
caii”.[13] rilor români au fost înlăturați și au fost consti-
Referindu-se la alegerea delegațiilor din tuite organe administrative și de ordine, for-
Târgu-Mureș, la congresul sindicatelor unite mate numai din ucrainieni, maghiari și evrei.
din România, M. Goldberger spunea “s-a pus Populația română s-a mobilizat, adu-
problema ca acești delegați să nu își dea acor- nând 70.000 de semnături în vederea reali-
dul sub nici o formă la unirea Transilvaniei de pirii Maramureșului la România. Rămași fără
Nord cu România, să pună problema indepen- răspuns, în jur de 30.000 români de pe văile




27
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



Izei, Vișeului, Tisei și Valea Mare au pornit de Nord, Golberger, ce urmărea instaurarea
spre Sighet pentru a instala o administrație administrației române. Acesta, neîndrăznind
românească. Trupele sovietice au tras focuri să-și asume responsabilitatea pentru introdu-
de avertisment, în schimb milițiile ucrainiene cerea administrației românești în Maramureș,
au tras în oameni. Românii au ripostat și au că- preciza raportul, a apelat la Vasile Luca. Nego-
zut morți și răniți. Aceste evenimente au fost cierile dintre organele administrative impuse
relatate și de partea sovietică. de Ucraina cu Vasile Luca nu au avut succes.
Din raportul contraamiralului V.L. Bog- Raportul menționa formarea unei structuri
denko și a consilierului politic S.A. Dangulov locale de către Consiliul FND (32 delegați)
reies următoarele “La începutul lunii februarie cu prilejul unei ședințe la care a participat și
1945, în orașul Sighet s-a deplasat delegatul Vasile Luca. În satele cu populație ucrainiană
Radei Poporului din Ucraina Subcarpatică pen- au continuat sa-și exercite puterea Comitetele
tru a participa la pregătirea Congresului repre- Populare alese anterior. Se pare că această ac-
zentanților poporului, care trebuiau să decidă țiune de aderare a Maramureșului la Ucraina,
cu privire la aderarea județului Maramureș la dispusă de N. Hrușciov nu a fost aprobată de
Ucraina Subcarpatică. Congresul, care a avut Stalin, integrarea județului în România făcân-
loc la data de 04.02.1945, a adoptat manifestul du-se abia la data de 9 aprilie 1945.
de aderare. Deplasarea reprezentanților Radei Ceremonia marcând începutul instalării
Poporului, ca și organizarea congresului au fost administrației românești în Transilvania de
autorizate de CC al PC din Ucraina și Departa- Nord, a avut loc la Cluj, la data de 13 martie
mentul Politic al Frontului al 4-lea Ucrainian. 1945. La demonstrația la care au fost prezenți
După aderarea județului Maramureș la Ucrai- peste 1.000.000 de oameni, au participat re-
na Subcarpatică și crearea organelor adminis- gele Mihai, dr. Petru Groza și A.I. Vâșinschi.
trative, conducerea Comitetului de delegați po- Reprezentantul NKVD la acest eveniment ra-
pulari s-a făcut de la Ujgorod. Acțiunile au fost porta către Beria “regele a fost primit cu entu-
aprobate de N. Hrușciov”. În raport se menți- ziasm de către autoritățile din Transilvania de
onează componența etnică a județului (74% Nord în sala primăriei”.[13]
români, 18% ucrainieni, 7% maghiari, 1% alte Consiliul FND a fost desființat după in-
naționalități) și a orașului Sighet (55% ro- stalarea deplină a administrației românești
mâni, 32% maghiari, 10% ucrainieni, 3% alte în regiune, la data de 12 iunie 1945. Această
naționalități) [13]. structură a încercat să se suprapună și după
Cauzele reale ale revoltei sunt ascunse 06.03.1945 autorităților guvernamentale,
însă de colonelul Fedorov, comandant sovietic continuând tendințele autonomiste exprimate
al regiunii. Din raportul acestuia către organele anterior, în contradicție cu pozițiile liderilor
superioare, pentru început se menționa că re- comuniști de la București. Cu această dată este
volta armată a avut loc contra guvernului Groza, demis din funcția de primar al Clujului, Tudor
deși la acea dată nu era încă instalat. În raport Bugnaru, iar lui Teofil Vescan i se retrag toate
se spunea: “La data de 5 martie 1945, cercurile funcțiile de conducere din cadrul PCR.
române național-fasciste din orașul Sighet au in- Pe plan extern au loc mai multe încercări
tenționat să organizeze o revoltă armată în oraș ale Ungariei de a se apropia de URSS, în speran-
și în ținut cu scopul de a răsturna Comitetele Po- ța păstrării în componența sa a Ardealului de
pulare și de a instaura dictatura naționalist-ro- Nord sau a unei părți a acestuia. De asemenea,
mână”. Autorul raportului continua “Încercarea se apelează la influența migrației maghiare în
de insurecție a fost împiedicată de măsurile lua- țările vest-europene și Statele Unite. Ne vom
te de Brigada 27 de Căi Ferate, împreună cu au- referi, în continuare, doar la două acțiuni. Re-

toritățile locale”. În raport se insinua totodată gentul Ungariei, Miklos Horthy, trimite o scri-
că ar fi contribuit la această revoltă un apropiat soare lui I.V. Stalin în luna septembrie 1944
al lui Maniu (Ilie Lazăr). [13]. Din acesta cităm “Pentru corectitudine, aș
Din raportul contra-amiralului Bogden- dori să vă informez că nicodată nu am venit să
ko rezultă că la sfârșitul lui martie 1945, a ocupăm nici un centimetru din ceea ce nu ne
sosit delegatul CC al PCR pentru Transivania aparținea de drept. În schimb, românii au ocu-




28 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

TRANSILVANIA



pat Basarabia de la aliatul lor rus. Numai când înțelegeri regionale, cu consecințe pe plan
în 1940 am intenționat să punem capăt atitu- politic în acord cu teza lui Teleki a celor două
dinii monstruoase față de populația maghia- părți ale Transilvaniei, precum și tendința
ră din Transilvania, românii din nou au cerut spre autonomie a Ardealului de Nord, în peri-
ajutor de la Germania, cerându-i lui Hitler să oada 1944-1945 [17, 18].
îi ajute să obțină cel puțin o parte din acest te-
Bibliografie:
ritoriu prin arbitrajul de la Viena”. Menționăm
totodată și discuția lui I.V. Stalin cu delegația 1. Paul Graf Teleki în volumul Siebenbürgen, Budapest,
Athenaeum, 1940
guvernamentală maghiară condusă de primul
2. Makkai László, Erdély története, Budapest, 1944 și
ministru Nagy, din data de 10 aprilie 1946. Cu
Histoire de Transilvanie, Budapest-Paris, 1946
acest prilej, ministrul afacerilor externe, Gyön- 3. D. Prodan, Iobăgia în Transilvania în sec XVI-lea,
gyösi Ianos, prezenta lui I.V. Stalin o hartă pe București, 1968
care erau trecute noile hotare corespunzătoare 4. N. Edroiu, Teza ungară a celor “două jumătăți” ale
propunerilor maghiare la Conferința de Pace. Transilvaniei, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2012
2
Se prevede ca 80.000 km din teritoriul Transil- 5. Ziarul “Timpul”, 11 septembrie 1940
6. Arhivele Statului Cluj, Fond Prefectura Județului Cluj,
2
vaniei să rămână la România și 20.000 km să
Acte confidențiale ale prefectului, dosar nr. 4
fie alipiți Ungariei, incluzând orașele Satu-Ma-
7. Gh. Zaharia și alții, Rezistența anifascistă în partea
re, Oradea și Arad. Stalin își exprimă părerea că de nord a Transilvaniei, Editura Dacia Cluj-Napoca,
românii nu vor fi de accord să cedeze o parte 1974
din teritoriul lor Ungariei și guvernul român și 8. V. Hossu, Vestitorul Sionului Românesc, Editura
regele român ar fi obligați să demisioneze în Galaxia Gutenberg, 2011
9. S. Stoica, Cardinalul Iuliu Hossu în dosarele
această situație. Primul ministru Nagy răspun-
de “guvernul maghiar nu ar regreta dacă regele securității, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2016
10. J. Pusztai-Popovics, Román kultúrűnnepélyek
ar demisiona”.[13]
Eszak-Erdélyben 1940-1943, Pecs, 1943
Falsitatea tezei celor “două jumătăți ale 11. Erdely a Magyar Képviselöházban, Cluj, 1942
*
* *
Transilvaniei” este clar evidențiată și prin ne- 12. D. Csatáry, Forgoszélben, Budapest, 1968
reușita Partidului Comunist din Transilvania 13. O. Vințeler (redactor), Problema Transilvană, Cluj-
de Nord și a organizațiilor satelite acestuia, de Napoca, 2014
14. I. Pop, Credință și Apostolat, Târgu-Mureș, 2014
a forma o conducere autonomă la nivel regi-
15. I.S. Nistor (redactor), Mituri și Legende din tradiția
onal. Tendinței spre autonomie i s-a opus cu
multimilenară a Clujului, Casa Cărții de Stiință, Cluj-
vehemență populația românească, prin orga- Napoca, 2012
nizația sa reprezentativă, UDR. Deși un aseme- 16. V. Ţârău, Un oraș în tranziție, Anuarul Institutului
nea organism politic, care să reflecte dorințele Gh. Barițiu, Tom XIV, p. 225, 2006
th
populației în întregul său, nu s-a realizat, unii 17. I. Lipcsey, Romania and Transylvania in the 20
istorici maghiari scot în evidență și în prezent Century, Budapest, 2004
18. M.Z. Nagy, G. Vincze (editor) Autonomiști și
Centraliști, Enigmele unor decizii istorice. Transilvania
de Nord din septembrie 1944 până în martie 1945,
Centrul de resurse pentru diversitate multiculturală,
2003
19. V. Lechințan, Enciclopedia Clujului (V), Orașul 30,
20 (2014)

Domenii Anul Voievo- Sate
date
Românești Ungurești Săsești
Cetatea Ciceu 1553 7 41 13
Cetatea Gherla 1553 10 9 * 4
Cetatea Chioar 1566 12 67 65 2

Cehu Silvaniei 1566 35 8
Cetatea Şimleu 1594 37 11
*Amestecate etnic sau ungurești


29
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EDUCAȚIE ȘI INSTRUIRE


BISERICA ŞI SATUL * *
*
Revoluția din anul 1848 din teritorii-
ROMÂNESC MARAMUREŞEAN, le aflate sub stăpânirea Austriei, a condus, în
CTITOR DE ŞCOALĂ anul 1849 la adoptarea unei constituții libe-

rale, cu prevederi democratice pentru acele
vremuri. Aceasta consfințea printre altele des-
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
ființarea iobăgiei și dreptul de proprietate a
mâne a proclamat anul 2019 drept „Anul oma-
foștilor iobagi asupra loturilor urbariale. Regi-
gial al satului românesc al preoților, învăță-
mul neo-absolutist instaurat la 31 decembrie
torilor și primarilor gospodari”. Și aceasta nu
1851, recunoștea aceste drepturi și totodată
este întâmplător. Aș menționa doar trei moti-
încuraja reforme cu caracter economic, soci-
ve, cu atât mai mult valabile pentru acest colț
al și cultural. În octombrie 1860 se trece de la
de țară.
regimul neo-absolutist la un sistem de guver-
1. Satul și biserica au stat la baza dezvol-
nare constituțional, care printre altele garanta
tării învățământului în limba română în Tran-
libertatea religioasă, precum și egalitatea ce-
silvania și a 2-a parte a secolului al XIX-lea.
tățenilor în fața legii.
Acest fapt a contribuit hotărâtor la ridicarea
În contextul de mai sus ne vom referi
nivelului de educație a obștilor locale, la exis-
succint la evoluția școlarizării în limba româ-
tența unui popor educat și a unei elite inte-
nă, în Maramureș în această perioadă. În epo-
lectuale, care și-a asumat destinul propriu în
ca liberală (1849-31.12.1851), principiile de
Transilvania, alături de România.
organizare a școlilor se regăsesc în Constituția
2. Aș sublinia în același timp sensibilita-
din 4 martie 1849. Se urmărea încurajarea în-
tea transilvănenilor la valorile satului româ-
vățământului, școlile elementare funcționând
nesc, rolul jucat de acesta în istoria poporului
pe baza principiului confesional și finanțate
român. Și despre lumea satului au vorbit așa
de comunitățile locale, deci de satul româ-
de frumos poeți și prozatori precum George
nesc. În anul 1850, se elaborează legea privind
Coșbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga sau Liviu
„Principiile pentru organizarea sistemului de
Rebreanu. Aș dori să mă refer doar la cuvintele
învățământ din Transilvania”, conform căruia
rostite de Liviu Rebreanu în anul 1926 la Nă-
toate școlile elementare din Ardeal să fie con-
săud cu prilejul dezvelirii bustului lui Gheor-
fesionale și în limba poporului [1].
ghe Coșbuc: „Coșbuc a făcut o revoluție în poe-
Pentru a urmări evoluția modului de șco-
zia românească. El a introdus pe țăranii noștri
larizare a populației românești, ne vom referi
în poezie, țărani adevărați cu păcate și calități
la unele date statistice. În anul 1841, în Tran-
mari, cu dureri și bucurii, oameni întregi… A
silvania erau 2840 sate, precum și 1628 de
făcut un curent, care pe urmă s-a canalizat
școli elementare, dintre care doar 298 (18%)
în marea mișcare sămănătoristă… Bustul din
în limba română. Anterior anului 1848, româ-
Năsăud are mai mult decât o semnificație de
nii din Transilvania aveau cel mai mic procent
admirație: e iubirea despre iubire”. Cuvinte
de persoane școlarizate. Frecvența de școla-
de prețuire pentru valorile satului românesc
rizare pe confesiuni era de 14% la ortodocși
se regăsesc în operele tuturor marilor noștri
și respectiv 8.5% la greco-catolici, în timp
scriitori, unele abordări urmând a fi expuse în
ce pentru alte confesiuni era, în general, mai
cadrul simpozionului „Spațiul mioritic și su-
mare de 50%. În anul 1851, dată la care Impe-
fletul românesc”, pe care îl deschidem astăzi la
riul Austriac intră în epoca neoabsolutismului,
Fărcașa.
cu toată îmbunătățirea școlarizării populației
3. Starea în care se află satul românesc,
românești existau încă mari disparități față de
care își revine greu după traumele suferite în-
alte națiuni sau confesiuni. O școală capitală
cepând cu epoca colectivizării, când valorile
sau trivială revenea la 431 luterani, 525 re-
tradiționale, hărnicia, munca, au fost distruse,
formați, 760 romano-catolici, 1738 ortodocși
mulți țărani gospodari fiind condamnați la în-
și 1748 greco-catolici. Pe națiuni, o școală
chisoare pentru vine imaginare. La aceasta se
capitală sau trivială revenea la 428 sași, 571
adaugă fenomenul urbanizării, al industriali-
maghiari și 1784 români. Frecvența școlară la
zării și, mai recent, fenomenul migrației.
30 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EDUCAȚIE ȘI INSTRUIRE



români era încă slabă (50-60 %), comparativ rea școlii sau acțiuni de lămurire a părinților
cu 80% la alte națiuni. ca aceștia să-și trimită copii la școală. Trebuia
Date statistice cu privire la evoluția în- învinsă mentalitatea tradițională că doar hăr-
vățământului în Transilvania evidențiază o nicia, munca câmpului se află în centrul vieții
creștere semnificativă a interesului satelor ro- întregii familii, să convingă părinții pentru ca
mânești pentru școlarizare [2]. În anul școlar aceștia să renunțe la obiceiul de a folosi munca
1864/1865, în spațiul transilvan erau 1471 copiilor în gospodărie, să contribuie financiar
școli confesionale din care 704 ortodoxe și la ridicarea de școli, la susținerea acestora.
767 greco-catolice, numărul acestora cres- Probleme deosebite în lumea satelor
când pe parcursul a 4 ani la 1565 din care 721 apar mai ales legat de susținerea școlilor, locu-
ortodoxe și 844 greco-catolice. Aceste cifre itorii satelor românești, în majoritatea situați-
sunt edificatoare. ilor fiind săraci. Pentru început, învățământul
Rezultate bune pe linia școlarizării po- s-a desfășurat de multe ori în localuri închiri-
pulației românești sunt datorate eforturilor ate. Apoi s-au cumpărat și s-au construit școli.
comune ale bisericii și satului. Rolul bisericii Apar și donații făcute de oameni mai înstăriți.
rezidă în abordarea problemelor de educa- Ne propunem să analizăm problemele
ție și disciplină, aspectele materiale privind menționate mai sus, în județul Maramureș,
organizarea și funcționarea școlilor confe- analizând acțiunile pentru ridicarea de școli
sionale revenind autorităților locale, cu alte în perioada 1851-1867, precum și contractele
cuvinte, satului românesc. Atât biserica orto- încheiate între comunitățile locale și învăță-
doxă precum și cea greco-catolică s-au impli- tori. Sunt, desigur situații în care grija pentru
cat profund în dezvoltarea învățământului în școlarizarea „pruncilor” s-a manifestat încă
limba română, în particular, a celui confesio- cu mulți ani înainte de perioada analizată,
nal. Atât Mitropolitul Andrei Șaguna, precum precum în comuna Fărcașa. Astfel, în această
și Mitropolitul Alexandru Șterca-Șuluțiu emit comună, în anul 1622, se construiește o bise-
regulamente privind organizarea școlilor și a rică de lemn, cea mai veche din fostul comi-
modului de desfășurare a activității acestora, tat Satu-Mare, iar în anul 1878, o biserică de
instrucțiuni pe teme specifice învățământului, piatră. În anul 1770, în această localitate era
adresate protopopilor, ca inspectori districtu- organizat un învățământ în limba română, în-
ali și preoților, ca directori ai unităților școla- vățător fiind Moise Botezan. Populația comu-
re, cu privire la ridicarea de școli, asigurarea nei era românească. Statisticile vremii arată
cu personal didactic și uneori, sprijin financi- că în anul 1900, din cei 1094 locuitori, 90%
ar [1]. Vorbind despre învățământul în limba erau români, pentru ca în anul 1909, toți sunt
română și procesul educativ, cu prilejul pri- români. Aș menționa că la școala cu limba de
mei adunări a asociației ASTRA, la 28 octom- predare maghiară, în 1907, învățau doar 6
brie/14 noiembrie 1861, Mitropolitul Andrei elevi [3].
Șaguna spunea: „Puterea minții și a scrisului, Din cele 240 documente aflate în arhive-
științele și artele sunt cele care în zilele noas- le bisericești (1851-1867), privind acțiunile
tre dau popoarelor tărie și le asigură viitorul”, de școlarizare în Transilvania, 40 (18%) se re-
iar Timotei Cipariu îl completa, spunând des- feră la Maramureș, arătând interesul deosebit
pre limba română: „tezaur dulce ca sărutările pentru dezvoltarea învățământului în limba
măicuțelor noastre, când ne aplecăm la sânul română. Menționăm totodată că fruntașii co-
lor, tezaur mai scump decât viața”. munităților românești din Băiuț și Strîmbu, în
Rolul preotului în organizarea învăță- anul 1851, solicită comisarului primar cercu-
mântului confesional era deosebit de impor- al, în virtutea principiului egalității naționale,
tant. Forurile eparhiale, protopopii, preoții să acorde școlilor și bisericilor lor aceleași
s-au implicat în acțiuni privind asigurarea beneficii de care se bucură școlile și bisericile
unor condiții cât mai bune de școlarizare, prin romano-catolice [4].
construirea de edificii, angajarea învățătorilor Starea reală a școlilor nu poate fi în-
și acțiuni de convingere a populației pentru țeleasă fără a evoca realitățile economice și
a contribui la plata învățătorilor și întreține- mentale ale satelor, care le-au creat și care le



31
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EDUCAȚIE ȘI INSTRUIRE



susțineau materialicește prin propriile puteri. În unele localități precum Fersig
Satele românești erau în general mici, luptân- (12.06.1860) sau Mogoșești (Satu Lung)
du-se pentru a supraviețui, pentru a-și asigura (22.06.1866) se folosesc drept localuri școla-
de la un an la altul, de la o recoltă la alta o exis- re, casele parohiale, până la terminarea con-
tență cu adevărat grea. Locuitorii satelor au strucției școlilor. Au fost închiriate locuințe
făcut însă multe sacrificii și și-au luat de multe până la ridicarea unor școli, precum la Dănești
ori de la gură pentru a putea construi școli și (Mireșul Mare) (10.07.1861) sau la Curtuiușul
a asigura funcționarea lor. Documentele aflate Mare (16.06.1866), în ultima situație aceasta
în arhive evidențiază dăruirea cu care satele fiind totodată locuința învățătorului.
se lasă purtate de valul mișcării școlare gene- Documentele privind hotărârile sate-
rale, înflăcărarea cu care colectivitățile sătești, lor de a construi școli au evidențiat sprijinul
mici, sărace, izolate, preiau pe umerii lor po- deplin al satului, acestea fiind semnate de un
vara școlii. Și în acest an al satului, ne revine mare număr de locuitori alături de juzi, jurați,
o obligație morală în a aduce un elogiu satului primari, preoți, precum în Vad (56), Merișor
românesc, care a contribuit din plin la ridica- (23), Remeți și Tuldeș (15), etc.
rea nivelului de cultură a națiunii române de Plățile învățătorilor nu erau mult mai
pe aceste meleaguri. Odată pornită, mișcarea mari decât a unor umili funcționari (slugi dom-
școlară câștigă în amploare, satele contami- nești), acestea acoperindu-se din contribuțiile
nându-se unele de la altele, se iau parcă la în- sătenilor. Sumele variază între 60 și 120 de
trecere în a înființa școli, a angaja dascăli, ași florini. La acestea se mai adaugă uneori pro-
asuma noile sarcini privind învățământul. duse (porumb, lemne, pământ în folosință sau
Documentele aflate în arhive evidenția- zile de muncă). Pentru comunele sărace, pre-
ză modul în care au acționat satele din actu- ferințele sătenilor se îndreptau spre oamenii
alul județ Maramureș [4]. Școlile pe care le din sat, situații în care sumele de plată pentru
vedem funcționând, unele cu un trecut mai învățători erau mici.
îndelungat, altele abia aduse la viață, pre- Analiza contractelor încheiate între în-
zintă între ele nesfârșite variații de la sat la vățători și comunitățile locale evidențiază o
sat. S-au colectat bani de la săteni, astfel în- diversitate de forme de plată a învățătorilor,
cât să fie date în folosință școli, în particu- majoritatea însă în bani.
lar începând cu anul școlar 1866, precum în Cu 120 de florini pe an sunt plătiți în-
localitățile Remeți și Tulgheș (Mireșul Mare vățătorii din Săliștea de Sus (Bondor Ioan)
(11.05.1866), Valea Șomcutei și Priblești (Satu (9.01.1855), Dumbrăvița (6.05.1857), Sur-
Lung) (22.06.1866), Satul Nou și Tăuții de Sus dești și Cetățile (21 noiembrie 1855), Poieni-
(Baia Mare) (23.11.1865), Ferice (Valea Chi- le Izei (Pop Ștefan) (29.04.1858) sau Prislop
oarului) (22.06.1866), Giulești (23.09.1860), (Baia Mare). Comuna Seini în 1852 plătește
Surdești și Cetățile (21.10.1855), Satul Nou învățătorul cu 120 de florini, pentru ca în anul
(23.11.1855), Handalu Ilbei (comuna Cicâr- 1854 această sumă să fie mărită. Învățătorii
lău) (17.08.1862), Vad (Copalnic Mănăștur) din Satul Nou de Sus și Tăuții de Sus primesc
(2.10.1863), Valea Izei (29.04.1858), Cernești 113 florini (23.11.1855), din Valea Stejarului
(13.08.1854), etc. Pentru aceasta, sătenii din (Velea Ioan) (18.08.1867) 100 de florini pre-
Valea Izei, la 29.04.1858 donează drepturile de cum și cei din Valea Stejarului (Valea Izei), iar
cârciumărit, iar cei din Cernești decid că suma cei din Suciu de Sus (25 noiembrie 1865) și Su-
de 2000 florini cu care s-au înscris la împru- ciu de Jos (10 octombrie 1866) câte 60 florini.
mutul de stat să se constituie drept o fundație La aceste sume se adaugă produse, locuințe,
școlară. În satul Budești (31.01.1862), învăță- lemne de foc sau teren în folosință. Învățăto-
torul Georgiu Pop instituie o fundație școlară rul din Satul Nou de Sus primește în folosin-
și donează acesteia 300 de florini. În Iacovești ță un teren de 3 mierțe și jumătate. În Suciu
(31.08.1866) s-a donat o casă care urma să fie de Sus, fiecare fum contribuie și cu o cupă de
lărgită, iar la Merișor (Tăuții Măgheruș), Ghe- mălai (41 mierțe). În satul Șugatag învățăto-
orghe Pop donează o casă (9.02.1859), cu con- rul primește 1 florin de fiecare casă, folosința
diția ca să fie angajat ca învățător fiul acestuia. pământurilor cantonale precum și fân pentru



32 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EDUCAȚIE ȘI INSTRUIRE































vitele acestuia (19.04.1858). Ulterior (30 mai buit din plin la ridicarea nivelului de educație
1863), plata școlarizării elevilor se face din a obștilor locale, la formarea unei intelectua-
taxa obligatorie asupra veniturilor din trans- lități române de bună calitate [5]. Astfel, după
portul sării (1 creițar pentru fiecare quintal). cum s-a văzut în scurt timp la Marea Unire de
Menționăm că în comuna Seini (15.10.1856), la 1918, prezența unui popor educat care si-a
cu prilejul comasării terenurilor, comunitatea asumat propriul destin în contextul unei Ro-
locală alocă din pământurile urbariale o sesie mânii întregite.
la preot, 1/2 sesie la învățător, iar pentru școa- O pioasă amintire și omagiu tuturor ce-
lă un teren de 4 mierțe. Și toate aceste cheltu- lor care și-au asumat în condiții vitrege pro-
ieli cu școlarizarea erau luate de la gura săte- cesul de educație, satului românesc, anonimii
nilor și nu erau puține. noștri înaintași, percepuți ca întemeietori de
Referindu-ne la prețurile din acea epocă, școli, întreaga comunitate sătească pentru
un feldru de porumb (45 l) costa 0.8-1 florin, efortul lor, la ridicarea nivelului cultural al po-
iar cel de grâu, 1.5-2 florini. Un font (0.56 kg) pulației românești, preoților pentru rolul avut
carne de vită se vindea cu 4-5 creițari, iar cel în îndrumarea învățământului, ca directori ai
de porc cu 10-12 creițari. școlilor confesionale.
În unele înscrisuri sau contracte, nu este Încheierea compromisului dualist aus-
menționată plata învățătorilor pentru activi- tro-ungar, a inaugurat o perioadă dificilă pen-
tățile desfășurate precum Handalu Ilbei (Ci- tru școlile românești, guvernele maghiare în-
cârlău), învățător Alexandru Cardos din 1853, cercând dezrădăcinarea spirituală a românilor
Budești (George Pop, 2.09.1858), Surdești din Transilvania, în special după anul 1870. Și
(comuna Sisești, Theodor Lupan, 3.02.1957), intelectualitatea formată în perioada de avânt
Unguraș (comuna Dumbrăvița 16.10.1955). a învățământului în limba română, populația
Se pare că în aceste situații au fost reînnoiri de satelor a reacționat, prin nenumărate acțiuni,
contracte și ca atare plata se făcea conform cu Memorandumul din 1892 constituindu-se ca
vechile înscrisuri. un punct de reper.
Contractele încheiate între învățători,
Referinţe:
similar cu cele ce au avut în vedere construc-
1. E. Burzo, Rolul școlilor confesionale în dezvoltarea intelectuali-
ția școlilor, erau semnate de un mare număr tății maramureșene în volumul Cultură și Civilizație Românească în
de săteni alături de autoritățile locale. Spre Maramureș, Ediția Risoprint, Cluj-Napoca, 2016, p. 81-87
2. Șerban Polverejan, Contribuții statistice privind secolele româ-
exemplu Cernești (11), Prislop (17), Handalu
nești în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, Cumidava (II), 161, 1986
Ilbei (15), Seini (76), Vad (56), etc. Era angaja- 3. Teodor Ardelean (coordonator), File de Cronică, Baia Mare, 2016
4. Simion Retegan, Satul Românesc din Transilvania, ctitor de școală,
mentul întregii localității [4].
Echinocțiu, Cluj-Napoca, 1994
Biserica și satul, prin tot ce au făcut, și 5. Dumitru Suciu, Anuarul Institutului de Istorie Gh. Barițiu, Tom
XVIII, 165, 2008
după cum se vede este remarcabil, au contri-

33
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ENCICLOPEDIA CLUJULUI


Vasile LECHINȚAN au durat aproape o oră, în care timp colonelul

EPISODUL XIII Lindbergh și-a examinat personal aparatul, cu
o minuțiozitate impresionantă. Eroul mondial
care a fost oaspetele Clujului împreună cu so-
Jurământul pro- ția sa și-au luat rămas bun de la întreaga asis-
fesorilor universitari tență, după care s-au urcat grațioși în carlin-
clujeni din 1940. La 7 gă. Decolarea s-a făcut la ora 10:20 în uralele
decembrie 1940, pro- entusiaste ale ofițerilor Grupului de Aviație și
fesorii Universității din al celorlalți asistenți”. Lindbergh s-a îndreptat
Cluj, refugiată la Sibiu, spre Praga, decolând la ora 17:45 pe aerodro-
depuneau următorul ju- mul din Olomuc, Cehoslovacia.
rământ: “Jur credință Na- Lingvişti de eli-
țiunii, Regelui [Mihai I al tă clujeni colaboratori
României] și Statului Ro- la volumul Omagiu lui
mân./ Jur credință și su- Alexandru Rosetti la 70

punere Conducătorului Statului [generalul Ion de ani (1965). Au cola-
Antonescu]./Jur să păstrez ordinea și secretul borat somități științifice
ce mi s-a încredițat./Jur să execut fără șovăi- din țară (București, Iași,
re ordinele./Jur să fiu cinstit./Așa să-mi ajute Cluj, Timișoara) și străi-
Dumnezeu”. Avem astfel semnăturile autografe nătate (Amsterdam, Ba-
ale marilor profesori, conferențiari, asistenți kkeveen – Olanda, Basel,
din acel moment istoric (păstrate la Arhivele Belgrad, Bergen – Nor-
Naționale Cluj, în fondul Universitatea Cluj). vegia, Berlin, Bologna, Bratislava, Brno, Bruxe-
În anul 2019 – la Centenarul Universității din lles, Budapesta, Cambridge – SUA, Chișinău,
Cluj – se impune cunoașterea și promovarea Cracovia, Florența, Freiburg, Graz, Hamburg,
marilor ei personalități și a realizărilor lor de Heidelberg, Helsinki, Hirschau-Tübingen,
excepție în cultura și știința românească, in- Lausanne, Leipzig, Leningrad (azi Sankt Pe-
clusiv cunoașterea traseului vieții lor profesi- tersburg), Lund, Lyon, Messina, Moscova, Not-
onale și chiar de fiecare zi. tingham, Oxford, Padova, Paris, Praga, Québek,
Lindbergh, cele- Rio de Janeiro, Sofia, Stockholm, Tartu – Esto-
brul aviator american, nia, Triest, Uppsala, Utrecht, Varșovia, Viena,
la Cluj, în 1938. Char- Wroclaw, Zagreb etc), datorită personalității
les Lindbergh (1902 de mare anvergură a acad. Al. Rosetti. Volu-
–1974), aviator, explo- mul are 1050 pagini și este un monument de
rator și inventator a de- știință lingvistică. De la
venit celebru pentru că Cluj au colaborat: Vasile
în 1927, la numai 25 de Breban (1907-2003) -
ani, a efectuat primul În legătură cu formarea
zbor solo non-stop tran- lexicului limbii române
satlantic de la New York literare; Szabó T. Attila
la Paris, timp de 33 de ore și jumătate, 5.800 (1906-1987) - Obser-
de kilometri, cu un singur motor. La 2 septem-
brie 1938, colonelul Charles Lindbergh a sosit
la Cluj, fiind oaspetele clujenilor și al profe-
sorului Iuliu Hațieganu, unde a dormit peste
noapte. A doua zi, la ora 9 și jumătate dimi- vații în legătură cu
neața, “a părăsit locuința d-lui prof. Hațiegan, cercetarea împru-
plecând cu automobilul, însoțit de d. Comandor muturilor din limba
Cernescu [de la Flotila de Aviație Someșeni], română în lexicul
de d-na și de d. prof. Hațiegan etc. spre Aero- maghiar din epoca
portul Someșeni. Aici, preparativele de plecare feudală; Romulus




34 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ENCICLOPEDIA CLUJULUI



Todoran (1918-1993) - dintr-o foarte frumoasă
Despre influența maghia- gravură de epocă, pu-
ră în lexicul graiurilor ro- blicată de revista “Fa-
mânești din Transilvania; milia” a lui Iosif Vulcan.
Kelemen Béla (1913- În centrul pieței trona
1982) - Asupra trecerii Obeliscul Carolina (azi în
lui ea la e în Transilvania Piața Muzeului), ridicat
secolului al XVIII-lea; I. în 1831 sub forma unei
Pătruț (1914-1992) - coloane monumentale,
Contribuții la studiul de- primul monument laic
al Clujului, realizat de
rivării românești; Szabó sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).

Zoltán (1927-2007) - Este îngrădit de jur împrejur cu un gard și se
Raportul dintre durata văd, pe trei stâlpi, trei felinare, care foarte pro-
acțiunii și aspectul verbal babil erau aprinse noaptea. În jurul Bisericii Sf.
în verbele derivate ale Mihail mai erau clădirile ce serveau negustori-
limbii maghiare; I.I. Rus- lor pentru desfacerea mărfurilor, clădiri demo-
su (1911-1985) - Cuvinte late în 1890. În fața „Casei cu picioare” (palatul
românești ca “împrumu- Josika) se vede că era amplasată o fântână cu
turi slave” în limba ma- pompă. În prim plan, o caleașcă deschisă, cu
doi cai, cu un birjar strunindu-și cu putere și
ghiară; Marton Gyula calm caii, și un călător/o călătoare?. Apoi, prin
(1916-1976) - Observații piață, grupuri de clujeni, cu aspectul unei vieți
asupra încadrării vocale- tihnite, fără grabă și stres cotidian, imagine
lor ă și î în împrumuturile parcă de duminică, și un alt căruțaș, cu o că-
românești ale limbii ma- ruță mică închisă, ca o dubiță, văzută din spate

ghiare; Emil Petrovici – singura care sugerează o atmosferă de lucru
(1899-1968) - Există -, îndreptându-se undeva, spre nordul pieței.
oare elemente romanice Femeile au rochii lungi până la pământ, băr-
dalmate în lexicul istro- bații poartă sumane lungi și pălărie și unii au
român?; Mircea Zdren- chiar bastoane, probabil simbol al vârstei lor
ghea (1914-2001) - Articol sau pronume?; ș. a. înaintate. Lângă magazia mare din spatele mo-
Piața Centrală a Clujului în anii `60- numentului, spre vest, se vede un șir de patru

`70 ai secolului al XIX-lea. Avem imaginea ei arbori, de mărime mijlocie.
































35
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII





ISTORIE


Octavian CĂPĂȚÂNĂ cernământ) pentru că: fie sursa/sursele nota-

Cum un fals politic, preluat fără cercetare rului tăceau, fie o asemenea idee nu încăpea în
critică, devine „adevăr” în istoriografie mintea călugărilor latini alături de acei vred-
nici de laudă șefi de trib, ce trăiau din pradă,
CONFUZII DE PLANURI, din vânat și pescuit și din grația lui Isus Chris-
tos și a „maicii sale sfânta Maria”!!!
CONFUZII VECHI ŞI NOI Revenim la pasajul Et si tam nobilissi-
ma gens hungarie ... - Și dacă atât de nobilul
Gesta Hungarum, neam al Ungariei ... care fiind tradus ad literam
mai cunoscută după titlu lasă în urmă o mare confuzie și anume că ar fi
Cronica notarului ano- existat pe vremea înaintașilor lui Arpad o țară
Hungaria, sau și mai rău, țara era dâra de jaf și
nim, de fapt scrisoarea
pradă din Urali până în nordul Pontului, de pe
notarului P. al regelui
Nipru, din Galiția și până în Pannonia, toate ar
Bela al (I?)-lea către ami-
fi fost o Hungarie. De altfel, dr. Mihály Horváth
cul și fostul său coleg N.,
(1809-1873), întro istorie publicată în 1860,
de la Paris, merită citită
la Budapesta, precizează că maghiarii lăsau pe
și reanalizată cu aten-
vechii stăpâni ai teritoriilor, percepând doar
ție. Pe lângă traducerea
dări; modul de supunere era nominal, formal;
lui Popa-Lisseanu, din
1934, utilizată de Al. Madgearu în Românii în procedeu întâlnit la toate popoarele migra-
toare turano-turcotătare, care, reduse nume-
opera notarului anonim (ed. CST, 2001) avem
și traducerea lui Paul Lazăr Tonciulescu: Cro- ric, nu puteau administra direct. Acest istoric,
apreciat de Ioan Slavici, tocmai pentru că era
nica notarului anonim (ed. Miracol, 1996). În
singurul până la el, în istoriografia ungară,
pasajele care ne interesează nu sunt deosebiri
care dovedește un oarecare spirit critic, scrie
de esență între cele două traduceri.
despre clanurile maghiare ajunse în Panonia:
Chiar în debutul scrisorii călugărul notar au putut să-și paște vitele, pe unde istoricii lor
se explică: Et si tam nobilissima gens hunga- Și Slavici continuă: Nu
rie... (Şi dacă atât de nobilul neam al Ungari- zic că au cucerit. * p.764
este un istoric maghiar, care să ne poată ară-
ei... ar auzi de faptele glorioase ale înaintașilor ta date despre aceea că maghiarii să fi domnit
din poveștile false ale țăranilor ar fi nedemn). O
cândva peste aceste popoare: ele (n.n. popoa-
primă distincție mai importantă decât restul: rele din Panonia) au trăit lângă maghiari, nu
unii erau țăranii, sedentari, adică băștinașii însă cu sau sub maghiari. Ba încă s-ar putea do-
și alții erau nomazii războinici. De aceea el, vedi că și în timpii mai târzii au avut oareșcare
foarte învățatul călugăr latin scrie colegului autonomie și au trăit cu dreptul propriu. * p.677
său N. despre începutul genealogiilor regilor E
ungurilor, spre laudă eternă „regelui și maicii drept, în vremea notarului P. regele era dotat
sale sfânta Maria prin grația căreia regii Un- cu armata germană și cancelarie latină, dar
gariei și nobilii să aibă conducerea cu sfârșit această nouă autoritate se mai lupta cu cla-
nurile maghiare și cumane pentru întâietate.
fericit acum și în veci. Amin”. Toată scrisoarea
Probabil o traducere mai corectă ar fi „Și dacă
nu este doar o hagiografie rușinoasă închinată
atât de nobilul neam al ungurilor ...” pentru că
unor „sfinți” nesfinți, însetați de sânge, ci mult
despre asta a scris Anonimul.
mai grav și infinit mai rău: Mântuitorul și Mai-
ca Sfântă sunt protectorii unor scelerați șefi
de trib ce au invadat, prădat și lipsit de viață
zeci de mii, sute de mii de vieți nevinovate în
Europa!!!
Capitolul I, Despre Sciția, este o poveste
fantastică cu peripețiile lor de la gurile Volgăi
până în nordul pontic, când „hotărăsc” să-și
caute alt sălaș. Fiind atât de glorioși, acești
„sciți”, care-și ziceau mogeri, nu au fost bătuți,
în 895, de către pecenegi și de către volgari
Prin confuzie, între locurile de pășunat
(n.n.-nu bulgari, cum au tradus călugării latini
și de prădat ale mogherilor și ulteriorul regat
și cum greșit se calchiază și azi fără minim dis-

38 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ISTORIE



catolic din Pannonia, apare o realitate fictivă și Flavius Justinian (482-565) sau Flavius Be-
Hungaria, pe care o întâlnim în toată cronica. lisarius (505-565)! Or messianii, ori mesi, ori
Astfel, în capitolul XIV, Arpad, înainte de a co- moesieni erau daco-romani de pe malul drept
borî din munți, pe Dunăre, în insula cea mare, al Dunării. Asta ca să nu mai amintim de Libe-
e numit nu conducător/duce al ungurilor ci al llus de Notitia Orbis, din 1403, a arhiepiscopu-
Hungariei; în capitolul XIX la fel! Anonymus, lui Ioan de Sultanyeh (Persia)! Evident și alte
tradus azi ad litteram, devine ilogic: ar fi scris înțelegeri ale pasajului sunt posibile, între ele
de o țară care nu exista la data povestirii! și „robi peste tot alături greci(macedoneni de
În capitolul IX, despre pacea dintre șefii religie constantonopolitană), germani, moesi-
de trib mogeri și ruteni, aflăm că rutenii i-au eni și romani”
îndemnat pe „unguri” să meargă în Panonia , o
țară plină de pește, locuită de „sclauij, bulgarij Venirea ungurilor în Pannonia
et blachi, ac pastores romanorum”. Fiind slavii şi numărul lor

și bulgarii două populații diferite în imaginarul
O altă informație preluată fără spirit cri-
notarului P. trebuie să încercăm să vedem cine
tic în istoriografia europeană este momentul
erau de fapt aceștia. Cea mai simplă și directă
venirii triburilor maghiare în Pannonia. În cro-
ipoteză ar fi să se considere slavii slavi și „bul- nica Anonimului, paragraful XIV începe: „Anno
garii” volgari, adică triburile turano-turcice domine incarnationis DCCCCIII...” - În anul 903
plecate și ele, cândva, de pe Volga, rămășițele
de la întruparea Domnului ... Arpad a ocupat
volgarilor care împreună cu pecenegii îi spul-
între râurile Tisa și Bodrog (la nord-vest de
beraseră pe unguri, în 896, în nordul Pontului.
Satu-Mare) terenul cu toți locuitorii săi.
Cealaltă ipoteză ar fi că „bulgarii” notarului P,
erau subiecții români și slavi ai kaganatului
volgar; kaganul Omurtag din sudul Dunării,
tocmai ocupase Banatul și sudul Panoniei, în
Și atunci ce-i cu anul 896, din moment ce
anul 829. La începutul secolului al X-lea, când
nu există nici un document în acest sens? Sigur,
au venit triburile maghiare în Panonia, în ka-
adepții istoriilor politice, vor contesta și anul
ganatul volgar se decretase creștinismul pen-
903, așa cum contestă tot ce nu le vine politic
tru volgari și slavi, kaganul devenise țar. Sub
bine. Cum s-a ajuns la declararea anului 896, an
Simion (893-927) țaratul volgar, locuit de ro-
al venirii triburilor maghiare în Pannonia? În
mâni, slavi și rămășițele volgarilor, cunoaște o
1896, Imperiul Habsburgic urma să organizeze
înflorire culturală în haină slavă, unanim re-
Expoziția Mondială, la Viena, dar din lipsa de
cunoscută. Cu alte cuvinte, sursa informativă
fonduri Viena renunță și așa se ajunge ca viitoa-
care a ajuns la notarul P. era confuză și conta-
rea expoziție să fie organizată de vanitoșii de la
minată de prestigiul volgarilor, șefi militari, a
Budapesta. Dieta vede o ocazie excepțională de
căror nume în latină era transcris cu b în loc
a impune lumii propriile „adevăruri”, fie ele și
de v! O traducere mai pertinentă ar putea fi,
fabricate. Decretarea anului 896, ca an al venirii
probabil: ”slavi, volgari (cu înțelesul subiecți
ai kaganatului și țaratului sud dunărean), ro- triburilor maghiare este strict o hotărâre politi-
că a dietei fără nici o bază documentară. Citez
mâni «ac» păstori ai romanilor”. Din păcate, Al. din Protestul Românilor, Slovacilor și Sârbilor
Madgearu adâncește confuzia deja existentă (Telegraful Român, nr. 109-110, 1896): „Actu-
în istoriografie, într-un comentariu, fără rost, alii depozitari ai puterii publice ... s-au pus să în-
la un pasaj din Gesta hunorum et hungarrorum sceneze pentru ochii Europei o serbare, care pe
a lui Simon din Chiza: Postquam autem filii departe e lipsită de orice temeiu istoric, ... aceiași
Ethela ... sclavis tantummodo, grecis, teutonicis, Academie (nn-ungară) n-a fost în stare să fixeze
messianis et ulahis advenis remanentibus în ea-
dem ... astfel: „După copiii lui Attila .. slavi doar, anul sosirii maghiarilor.”** Să fie clar, expediții
de pradă prin Europa au comis destule răz-
greci, germani, messiani și valahi alături ...”.
Aici intervine Al. Madgearu să precizeze: „me- boinicii turanici în secolul al IX-lea. Expediția
din 894 când, chemați de bizantini, îi atacă pe
siani (=bulgarii)„ fără motiv și mai ales împo-
volgari la sud de Dunăre (nu pe bulgari cum să
triva logicii! După vremea lui Atila (395-453)
scrie azi, inclusiv în tratate academice), este cea
nu erau în sudul Dunării nici măcar volgari,
mai de interes, dar nu singura expediție. Chiar
darmite bulgari! Erau daco-romani, oameni
și în 899 fac o expediție până în Lombardia,
de rând – vulgari, între ei și moesieni! Între ei
chemați de împăratul Arnulf, al Franciei răsări-
39
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ISTORIE



tene. După alți istorici,*** mai documentați, așa care fiind bine apărat, se întorc spre sud și ajung
zisele expediții ale „ungurilor” din 890-900, în la ce¬tatea Ung, unde căpetenie era un „ducă”,
Moravia, Italia, Bavaria, Banat erau expedițiile adică un român. Aici, în nordul ducatului lui Za-
„avarilor târzii”, numiți în cronicile latine și bi- lan întâlnind câteva sate de țărani neorganizați
zantine fie turci, fie unguri. Dar, în 896, volgarii militar își impun dominația peste aceștia, peste
aliați cu pecenegii îi prăpădesc pe maghiari un- grundbevölkerung, dar trăind separat de aceștia
deva în nordul Mării Negre, în Atelkuz, conform în paradigma lor civilizațională nomadă, cum
tradiției proprii. Sunt pur și simplu măturați documentat susțineau Mihaly Horvath și Ioan
spre nord de pecenegi, care le și ocupă terenul Slavici! Câteva cătune căci locul e bine delimitat
de la malul mării. Și maghiarii pornesc pe Ni- între râurile Budrug și Tisa și de munți la nord.
pru, în sus. Văile fluviilor erau, atunci, singura Această pribegie a durat ani și ani. Oprirea lângă
cale accesibilă deplasărilor unor grupuri mai fluvii (Volga, Don, Nipru, Dunăre) sau pe râuri
mari care cuprind și familiile (bătrâni, femei mari era vitală nomazilor care trăiau din vânat și
și copii) și singura cale care asigura în același mai ales din pescuit. Când războinicii plecau în
timp hrană permanent și facil (peștele). Aces- expediții de jaf familiile trăiau nu din vânat, ci din
te căi erau practicabile mai ales vara. Un drum pescuit. Mai trec câțiva ani, până Arpad studiază
mai lung pentru toată hoarda se făcea în eta- terenul (apa, iarba), când într-o toamnă se aciu-
pe anuale, vara. Câți ani a durat această pribe- iază cu toată hoarda, oameni, corturi și animale,
gie, până să ajungă la Kiev, e greu de precizat pe insula mare a Dunării (numită Sepel/Cepel),
pentru că nu există documente. La Kiev stau de unde nu mișcă până în vara următoare. Câți
un timp, suficient de lung, câțiva ani, probabil, puteau să mai fie, atunci? Foarte puțini, în orice
încât să-i deranjeze pe ruteni și pe de altă par- caz, din moment ce toată câșla cu cirezile de cai
te să-și însușească unele noțiuni noi, din afara încap într-o insulă pe Dunăre!**** Dar iuți și vio-
sferei culturale nomade, prin intermediul lim- lenți! Prin urmare cândva la începutul secolului
bii slave. Nu întâmplător dicționarul maghiar e al X-lea ies din Ung, poate în Anno domine incar-
preponderent de origine slavă (vezi Eminescu). nationis DCCCCIII, cum scrie călugărul notar P.
Documentul citat și logica, care-l validează, ne
îndreptățesc să considerăm venirea triburilor
nomade în Pannonia cândva la începutul secolu-
lui al X-lea.



















Intrarea triburilor maghiare din Galiţia, prin pasul
Berg (Verk(e)), într-un colț al bazinului superior al
Tisei în anul 903.

Referințe:
Paul Lazăr Tonciulescu, Cronica notarului anonymus, ISBN 973¬9182-
34-8
Alexandru Madgearu, Românii în opera notarului anonim, ISBN
973¬577-249-3
* Ioan Slavici, Opere, vol.VIII, Scrieri istoriceşti şi etnografice, ISBN
Urmează un război, „victorios” pentru ma- 978-973-577-185-3
** Teodor V. Păcățian, Cartea de aur, vol. VII, Sibiu 1913
ghiari, după Anonymus., dar atât de victorios că
***Mircea Rusu, Istoria României, Transilvania, vol. 1, 1997, Cluj-
trebuie să plece de lângă Kiev mai departe în Napoca (coord. Anton Drăgoescu)
Galiția! De aici se urcă până la hotarul polonilor, **** Octavian Căpățână, Cultură, confesiune, etnie și rasă în bazinul
median al Dunării, ed. a 5-a, ISBN 978-613-9-41554-0


40 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI


Dr. Alexandru GHIŞA 12 dintre minorități sunt recunoscute ca na-

MAGHIARII DIN ROMÂNIA – ționale și constitutive de stat, având și cores-
pondență externă, respectiv existența unui
ROMÂNII DIN UNGARIA ÎN stat înrudit, ceea ce se numea până acum „țara
mamă”. Numai în cazul țiganilor se aplică de-
SECOLUL XX 1 numirea de minoritate etnică, pentru că nu au
un stat înrudit și nu pot fi considerați factor-
constitutiv de stat .
4
O ANALIZĂ România, la o populație de 21.528.627,
COMPARATIVĂ are 89,5% etnici români și 10,5% minorități
naționale, conform recensământului din 18
5
Relațiile interetni- martie 2002 . În România sunt recunoscute
ce din România au fost 20 de minorități naționale – albanezi, armeni,
și continuă să fie subiect bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, ita-
de studiu pentru foarte lieni, macedoneni, maghiari, polonezi, ruși,
mulți analiști din țară și ruteni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani și
din străinătate. Această ucraineni. Maghiarii din România, în număr
6
tematică a minorităților de 1.434.377, reprezintă 6,6% .
din România se bucură În relațiile internaționale dintre state
de o atenție deosebită mai ales în Ungaria – s-a ajuns, mai ales în ultimele două decenii,
atât la nivelul elitelor specializate în istorie, după schimbările geopolitice din toamna anu-
sociologie, demografie etc., cât și la nivel gu- lui 1989 – prăbușirea regimurilor comuniste
vernamental și al organizațiilor nonguverna- din Europa Centrală și de Est după principiul
mentale. Mai mult, opinia publică din Ungaria dominoului și vara anului 1991, dezmembra-
este la curent cu tot ce se întâmplă în Româ- rea URSS, la mutații importante în ce privește
nia. Există un întreg aparat mediatic care in- relațiile interetnice. În sens negativ s-a ajuns
formează opinia publică ungară pe acest seg- la o acutizare a problematicii minorităților în
ment. spațiul ex-iugoslav, în Balcani, dar și în spațiul
În România lipsesc însă studiile privind ex-sovietic. În sens pozitiv, atât în plan bilate-
situația minorităților din Ungaria. Elitele in- ral, prin acorduri de protecție reciprocă a mi-
telectuale din țara noastră și mai ales opinia norităților și multilateral, la nivelul Europei
publică românească este foarte puțin infor- prin Organizația pentru Securitate și Coopera-
mată despre ceea ce se întâmplă în Ungaria re în Europa (OSCE) și Consiliul Europei, s-a
în planul relațiilor interetnice. Și Ungaria mai lucrat pentru o standardizare a drepturilor și
are minorități și există probleme serioase în libertăților care se cuvin acordate minorități-
ce privește relațiile între majoritatea ungară și lor naționale.
comunitățile alogene minoritare. Au fost create instituții cu atribuții ex-
Ungaria are astăzi o populație de prese în monitorizarea situației minorităților.
10.055.000 de locuitori, din care 84,4% sunt A fost înființată instituția Înaltului Comisar
maghiari și 15,6% minorități, din care româ- pentru Minoritățile Naționale al CSCE (din
2
nii, în număr de 7.995, reprezintă 1% . Con- decembrie 1992 OSCE, organizație internațio-
form legii care reglementează statutul mino- nală interguvernamentală), cu sediul la Haga.
rităților în Ungaria (Legea nr. 77, adoptată la Înaltul Comisar OSCE a primit atribuții să efec-
7 iulie 1993) sunt recunoscute 13 „minorități tueze misiuni la fața locului în toate punctele
naționale și etnice” – armenii, bulgarii, croa- considerate sensibile de pe harta Europei, dar
ții, germanii, grecii, polonezii, românii, rutenii, și rolul de alertare și cerere de întreprindere
3
sârbii, slovacii, slovenii, țiganii și ucrainenii . urgentă a unor măsuri în cazul iminenței unui
conflict, de negociere cu autorități de stat, or-
1 Articol publicat cu acordul autorului. Inițial apărut în Partide ganizații neguvernamentale și persoane fizice
politice și minorități naționale din România în secolul XX, volumul
reprezentative pentru identificarea unor solu-
IV, Editura TechnoMedia, Sibiu, 2009, pp. 66-78.
2 H.C. Matei, S. Neguţ, I. Nicolae, Enciclopedia Statelor Lumii,
Bucureşti, Editura Meronia, 2008, p. 679. Sunt folosite date statistice 4 Al. Ghişa, Postafaţă la lucrarea I. Matei, Românii din Ungaria în
la nivelul anului 2007. 2004, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 153.
3 Şt. Crâsta, Legea pentru minorităţile (naţionale şi etnice) din Ungaria 5 H.C. Matei, S. Neguţ, i. Nicolae, op. cit. p. 534.
şi responsabilitatea presei în interpretarea acesteia, în Convieţuirea/ 6 Institutul Naţional de Statistică, 2002 Recensământul
Együttélés, Anul 7 nr. 3-4, 2003 / Anul 8 nr. 1-4, 2004, p. 5-6. populaţiei www.recensamant.ro


41
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



7
ții pe termen lung . sunt membre ale aceluiași sistem de norme
La Consiliul Europei, problematica mi- și valori europene, maghiarii din România și
norităților naționale a dobândit statut prio- românii din Ungaria trebuie să se bucure de
ritar încă din 1989. Pentru definirea, promo- aceleași standarde în materie de drepturi și
varea și aplicarea drepturilor persoanelor libertăți, indiferent de numărul lor. Diferența
aparținând minorităților, ca parte a politicii este însă enormă, asemenea standarde fiind
europene de realizare a drepturilor omului, au aplicate diferit în România – favorabile ma-
fost adoptate numeroase rezoluții și recoman- ghiarilor, iar în Ungaria, cu totul defavorabile
dări votate în Adunarea Parlamentară, concre- românilor. Cauzele sunt multiple, iar diferen-
tizate în hotărâri judecătorești ale Curții Euro- țierile nu trebuie neapărat căutate în numărul
pene a Drepturilor Omului și în două tratate lor și procentul pe care-l reprezintă, respectiv
pan-europene referitoare la minorități – Con- de aproape 1% români în Ungaria, la o popu-
venția-cadru privind minoritățile naționale și lație de 10 milioane locuitori și 6,6% maghiari
8
Carta limbilor regionale sau minoritare . în România, la aproape 22 de milioane locui-
În această dezvoltare instituțională sur- tori. În acest sens, lamentările și îngrijorările
vine ordinul 484/1993 al Adunării Parlamen- elitelor intelectuale maghiare din România nu
tare, cunoscut sub numele „Directiva Halonen”, se justifică, iar tăcerea românilor din Unga-
în baza căreia admiterea de noi membri în Con- ria este plină de semnificații, fiind privați, de
siliul Europei a fost condiționată de „respectul aproape 90 de ani de o elită intelectuală care
pentru drepturile minorităților”. În același an să le susțină cu adevărat interesele. Nici chiar
a fost adoptată Recomandarea 1201, prin care astăzi, la 20 de ani de la căderea comunismu-
statele membre sunt chemate să elaboreze un lui în Ungaria, cu o legislație ungară permisivă
protocol referitor la drepturile persoanelor în materie de minorități, numărul românilor
aparținând minorităților naționale, adițional capabili de acțiune politică, economică și/sau
9
la Convenția europeană a drepturilor omului , culturală se reduce la 20 – 30 de persoane și
ajungându-se la un consens european în reți- acestea cu orientări diferite în raporturile cu
nerea față de acceptarea de drepturi colective statul ungar.
pentru comunitățile etnice minoritare. Nu același lucru se poate spune despre
La nivelul Uniunii Europene (UE), chiar maghiarii din România, ai cărei lideri sunt
dacă ordinea juridică de drept comunitar euro- foarte vocali în raporturile cu statul român,
pean nu conține, până în prezent, nici o normă sunt prezenți în structurile de putere din Ro-
specifică referitoare la minoritățile naționale, mânia – cu 31 de parlamentari, respectiv 22
11
se are în vedere elaborarea, promovarea și apli- deputați și 9 senatori , prezenți la guvernare
carea de astfel de norme. Decizia de extindere (1996-2000; 2004-2008) sau asociați la gu-
a UE spre Europa Centrală și de Est a fost luată vernare (2000-2004) – dispun de forță eco-
la Consiliul European de la Copenhaga (22-23 nomică și au o elită intelectuală bine pregătită
iunie 1993), când s-au stabilit criteriile politi- profesional.
ce pentru accesul candidaților. „Criteriile de la În pofida acestor realități, studiile re-
Copenhaga” au pus statele candidate – este și alizate în România, la inițiativa Asociației de
cazul Ungariei și al României – să dovedească prietenie Korunk și a Centrului de Resurse
în mod constant „stabilitatea instituțiilor ce ga- pentru Diversitate Etnoculturală privind Ba-
rantează democrația, statul de drept, drepturi- rometrul Relațiilor Etnice (BARE), din 1994-
12
10
le omului, precum și protecția minorităților” . 1996, 2000, 2001 și 2002 , relevă, în concep-
Atât România, cât și Ungaria s-au aflat sub mo- ția analiștilor maghiari, o stare de îngrijorare
nitorizarea atentă a Comisiei Europene prin Ra- pentru supraviețuirea minorității maghiare în
poartele Anuale de Ţară, până la integrarea lor România. Astfel, Levente Salat, analizează in-
în UE. Ungaria a fost acceptată la 1 mai 2004, teracțiunea a trei actori – statul român, statul
iar România a intrat cu drepturi depline în UE ungar și reprezentanții minorității maghiare,
de la 1 ianuarie 2007. care, dacă nu va funcționa în termeni optimi,
În consecință, acum, când ambele state poate conduce „la dispariția treptată – după
7 Al. Fărcaş, Dreptul internaţional al drepturilor omului şi evrei și sași – a încă unei comunități din pei-
problematica minorităţilor naţionale, Bucureşti, Institutul Român
pentru Drepturile Omului, 2005, p. 103. 11 Conform site-urilor Camerei Deputaţilor (www,cdep.ro) şi
8 Ibidem, p. 105. Senatului (www.senat.ro)
9 Ibidem, p. 106. 12 Accesibile pe site-ul Centrului de Resurse pentru Diversitate
10 Ibidem, p. 122. Etnoculturală(www.edrc.ro)


42 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



sajul etnopolitic al României”, existând riscul creată la 1867 prin compromisul dualist între
reducerii maghiarilor din România „la dimen- națiunile austriacă și maghiară, care pentru
13
siunile unei componente pur etnografice” . români nu era decât un „pact bilateral”, privit
Din această ecuație lipsește o compo- ca un lucru efemer. Elita politică maghiară de
nentă importantă – Românii din Ungaria. În atunci a acceptat „să se supună conducerii și
numai 90 de ani, aceștia au ajuns deja în faza supremației politice, economice și militare a
componentei „pur etnografice”, fără miză po- Austriei”, respectiv a dinastiei Habsburgilor,
litică. Cercetătorii maghiari în domeniul fol- pentru ca monarhul, împărat și rege, „să lase
clorului și coregrafi maghiari sunt încântați de ungurilor mână liberă în afacerile interne ale
16
dansurile și muzica populară a românilor din țării” , adică a părții de răsărit a imperiului,
Ungaria. Aceștia consideră ca benefică izola- administrată de Budapesta. Odată realizat
rea românilor din satele de la frontiera cu Ro- acest compromis și împărțirea teritoriilor di-
mânia, deoarece au putut păstra forme arhaice nastiei de Habsburg în Cisleithania, la vest de
ale tradiției populare. Dansurile românești din râul Leitha, administrată de Viena și Transle-
Aletea și Micherechi au devenit cunoscute în ithania, la est, rămasă la discreția Budapestei,
întreaga Ungarie, dar nu și în România. Datori- diferențierile între cele două părți de țară, din
tă „entuziaștilor” coregrafi maghiari, funcțio- punctul de vedere al tratamentului aplicat po-
nează echipe folclorice la Aletea, Micherechi și poarelor supuse, se accentuează în sens nega-
Chitighaz. Există coruri vocale la Apateu, Băta- tiv pentru românii din Transilvania și Ungaria.
nia, Chitighaz și Giula. Mai mult, arhiva Insti- Generația ungară pașoptistă realizase
tutului de Muzicologie al Academiei Ungare de încă în timpul războiului pentru independență
Științe păstrează 4.000 de metri de film, peste față de Austria, de la 1848-1849, că maghiarii
200 de fotografii, culegeri de texte de peste sunt minoritari în propria lor țară. Maghiarii,
200 de pagini, notarea a 10 suite de dansuri, care abandonează prin compromisul dualist
50 de motive și mai mult de 500 de melodii idealul independenței, devin atunci națiune
românești din Ungaria. Produsele cercetării politică dominantă, iar pentru a fi și majorita-
etnografice românești sunt expuse la Muzeul ră, ridică maghiarizarea la rangul de politică
orășenesc din Giula, la Muzeul județean din de stat.
Bichișciaba, iar la Chitighaz există din 1986 o În condițiile în care maghiarizarea avea
casă muzeu, unica instituție de acest gen din deja o tradiție de sorginte medievală, mai
Ungaria, reprezentativă pentru valorile cultu- ales la nivelul nobilimii, ai cărei exponenți își
14
rale românești din aceste părți . Acestea sunt luau numele după cetățile, moșiile sau satele
cele mai importante contribuții ale românilor pe care le stăpâneau, în cele mai multe cazuri
din Ungaria la cultura și civilizația ungară. pentru a-și dovedi adeziunea și loialitatea față
Pentru a înțelege cum de s-a ajuns aici, de Regatul Ungariei, în perioada austro-unga-
trebuie să ne întoarcem în timp, la începutul ră, pentru regiunea Transleithaniei, întregul
secolului XX. Astfel, la 1910, dr. Emil Babeș a proces este instituționalizat. Lucrări relevante
publicat la Budapesta un studiu asupra situa- pe această temă atestă rolul administrației de
ției românilor din Transilvania și Ungaria, por- stat în procesul de maghiarizare a comunități-
nind de la aprecierea că „de la 1867 încoace, lor etnice alogene, atribuții exprese având Mi-
lupta lui (n.n. a poporului român) pentru lim- nisterul de Interne, care elibera actele de stare
ba, cultura și păstrarea caracterului său etnic, civilă. Caracteristică pentru mentalitatea Un-
… această luptă așa numită națională, purtată gariei de atunci este lucrarea lui Simon Telkes
adeseori cu cea mai mare energie și totdeau- – „Cum să ne maghiarizăm numele”, apărută
na cu o stăruință uimitoare, n-a adus izbânda la Budapesta, în 1898, autorul însuși având
la care se așteptau cu toții” . Este vorba de calitatea de președinte al Societății Centra-
15
17
românii din Austro-Ungaria, formulă statală le de Maghiarizare a Numelui . În concepția
13 Levente Salat, Perspectivele minorităţii maghiare din România în acestuia, așa cum un creștin devine prin bo-
lumina studiilor elaborate pe baza rezultatelor BarometruluiRelaţiilor tez membru al unei comunități creștine, „prin
Etnice, Ediţiile 1994-1996 şi 2000-200, în Barometrul Relaţiilor Etnice
maghiarizarea numelui de familie, prin botez
1994-2002. O perspectivă asupra climatului interetnic din România,
Cluj, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2005, p.171. național, cel cu nume străin este primit în so-
14 Românii din Ungaria, publicație a Uniunii Culturale a Românilor

din Ungaria, Giula, 2004, pp.19-21. 16 Ibidem, p. 13.
15 Emil Babeş, DIAGNOZA – Studiu asupra situaţiunii politice a 17 Telkes Simon, Hogy Magyarositsuk a Vezeték Neveket? (Cum să ne
românilor dinUngaria, Budapesta, Tipografia „Poporul Român”, 1910, maghiarizăm numele?), Budapesta, Pesti Könyvnyomda, Reszveny
p. 3. Társaság, 1898 (Ediţie în limba română din 1990), p. 3 şi 43.

43
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



18
cietatea maghiară” . ei de maghiarizare, instituționalizată încă din
O altă lucrare pe această temă, intitula- timpul erei constituționale, atât în perioada
tă „Românii din Ungaria”, autor Antal Huszár, horthystă, cât și sub regimul comunist, reu-
comandată de Ministerul de Interne de la șește să diminueze simțitor numărul comuni-
Budapesta în 1907, clasificată de uz intern tăților etnice alogene, aflate în situația de mi-
(„spre întrebuințare confidențială”), a fost noritari. În același timp, fosta națiune politică
prezentată de Onisifor Ghibu în ziarul Tribu- dominantă va cunoaște starea de minoritate
19
na din Cluj în 1939 . Autorul recenziei acestei prin comunitățile maghiare rămase în sta-
lucrări ungare, un bun cunoscător al situației te cu majoritate românească, cehă și slovacă,
românilor din Austro-Ungaria, subliniază că austriacă sau sârbo-croato-slovenă. Numai un
măsurile preconizate de Antal Huszár au fost popor care a dominat alte popoare știe ce în-
puse în aplicare de guvernele ungare care s-au seamnă adevărata libertate. Nu este de mirare
succedat la Budapesta între anii 1907-1918, că, în aceste condiții, Ungaria devine campioa-
menționând Legea lui Apponyi din 1907, ma- na luptei pentru drepturile minorităților și o
ghiarizarea grădinițelor de copii prin legea face cu o consecvență demnă de toată lauda.
din 1912, maghiarizarea școlilor normale con- Numai că, statul ungar va aplica dublul stan-
fesionale, înființarea Episcopiei greco-catolice dard în materie de minorități: o politică de
de Hajdu-Dorog, impunerea lui Vasile Mangra asimilare în plan intern și o suprasolicitare în
ca Mitropolit al românilor ortodocși din Tran- plan extern pentru respectarea drepturilor și
silvania, înființarea „zonelor culturale” la fron- libertăților maghiarilor din afara frontierelor.
tiera cu Regatul României, colonizarea Tran- Maghiarii din România au statutul de
silvaniei cu maghiari și strămutarea românilor minoritate națională din 4 iunie 1920, când,
20
ardeleni în regiuni maghiare . prin Tratatul de la Trianon a fost recunoscu-
La mai bine de patru decenii de la insta- tă de jure unirea Transilvaniei la Regatul Ro-
urarea erei constituționale, cum este denumită mâniei, situație existentă de facto de la 1 de-
în istoriografia ungară perioada dualismului, cembrie 1918, când reprezentanții românilor
lupta politică a românilor din imperiu, desfă- transilvăneni au decis la Alba Iulia această
șurată sub deviza „totalei îndreptățiri egale”, unire. Schimbarea de statut, de la cel de na-
îmbrățișată de Emil Babeș și colegii lui de ge- țiune dominantă la starea de minoritate, au
nerație, ajunge într-un impas. Pentru ei deve- determinat pe maghiarii transilvăneni să pri-
nise foarte clar că de egalitate între națiunea vească cu ostilitate instalarea autorităților ro-
română supusă și națiunea ungară dominantă, mânești în provincie. În toată perioada inter-
nu mai putea fi vorba. Pentru români mai exis- belică problema minorității maghiare a avut
ta la 1910 o singură alternativă – „sau statul un grad sporit de sensibilitate, fiind privită de
se sfarmă, sau neamul nostru va trebui să pia- elita politică românească drept un pericol la
21
ră” . Și s-a sfărâmat statul. În toamna anului integritatea statului român. Această atitudine
1918 a dispărut Austro-Ungaria. Pe ruinele era determinată de mai multe cauze: minori-
fostului imperiu au apărut state noi, moderne, tatea maghiară avea o pondere demografică și
independente și suverane. Este și cazul Aus- economică însemnată, controla viața cultura-
triei și Ungariei, ultima în arealul ei teritorial lă, socială și economică a majorității orașelor
firesc, în limitele sale etnice, unde pentru pri- transilvănene și era așezată în grupuri destul
22
ma dată națiunea ungară este majoritară . Cu de compacte, inclusiv la granița cu Ungaria.
toate acestea, în noua Ungarie au mai rămas La acestea se adaugă și politica revizionistă
comunități etnice alogene, în proporții de loc declarată a Ungariei, cu consecințe directe
neglijabile – evrei, germani, români, slovaci, asupra minorității maghiare din România, pri-
sârbi, croați, ruteni etc. vită cu neîncredere de către majoritatea ro-
23
Ungaria, urmând cu consecvență politica mânească .
18 Ibidem, p. 3. De-a lungul perioadei interbelice, mulți
19 Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la dintre maghiari sperau încă într-o anulare a
maghiarizarea românilor din Transilvania, Ediţie de Stelian
deciziilor sistemului de tratate de la Versailles,
Vasilescu, Oradea, Editura „Iosif Vulcan”, 2000 (versiuni în limbile
română şi franceză). din 1919-1920. O mare parte a intelectualilor
20 Ibidem, p. 75.
maghiari s-au retras în enclave de autonomie
21 Emil Babeş, op. cit., p. 8.
22 Alexandru Ghișa, România și Ungaria la început de secol XX. 23 Toth Szilárd, Partidul maghiar şi problema minorităţii maghiare în
Stabilirea relațiilor diplomatice (1918-1921), Cluj-Napoca, Presa Parlamentul României în perioada interbelică, Cluj-Napoca, Argonaut,
Universitară Clujeană, 2002, p. 219 și 224-225. 2008, p. 204.

44 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI


culturală reprezentate de bisericile calvine, în Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Ro-
30
unitariene și romano-catolice, de școlile con- mânia MADOSZ , care va avea un rol activ în
fesionale subordonate acestora, iar un număr instaurarea comunismului din România după
important a părăsit România, stabilindu-se în al doilea război mondial.
Ungaria. Cifra celor care au emigrat din Ro- Uniunea Maghiară și apoi Partidul Ma-
mânia între anii 1918-1924 era estimată la ghiar au fost o permanență în Parlamentul Ro-
197.035 de persoane de naționalitate maghia- mâniei din perioada interbelică (1922-1926)
24
ră . cu 3 deputați și 3 senatori; 1926 cu 15 depu-
O evaluare a numărului maghiarilor tați și 12 senatori; 1927 cu 8 deputați și 1 se-
din România o avem de la recensământul din nator, 1928-1931 cu 16 deputați și 6 senatori;
25
1930, de 1.353.276 . Dacă adăugăm pe cei 1931 cu 10 deputați și 2 senatori; 1932 cu 14
care au plecat în Ungaria în intervalul men- deputați și 3 senatori, 1933-1937 cu 9 depu-
ționat mai sus, se poate aproxima că la 1920 tați și 3 senatori, iar în 1937 obține 19 locuri
erau 1.550.311 de minoritari maghiari pe te- de deputat și 3 de senator, dar acest parlament
31
ritoriul României. În 1930, la o populație de nu s-a mai reunit .
18.052.896 de locuitori, românii reprezen- Parlamentarii maghiari au fost foarte
tau 71,9%, iar maghiarii 7,5%. Acest procent activi în Parlamentul de la București, ridicând
va rămâne aproape constant, în condițiile în cu prioritate probleme specifice lor, respec-
care numărul locuitorilor de etnie maghiară tiv: includerea drepturilor minorităților în
din România va crește până la sfârșitul anilor Constituția României, problema cetățeniei, a
´80, când se derulează un nou val de emigrări reformei agrare, învățământului, cultelor și
din România spre Ungaria, fenomen accen- funcționarilor publici, problema legii admi-
tuat după 1989, respectiv: 1930 - 1.353.276; nistrației și a utilizării limbii minorităților în
32
1956–1.587.675;1966–1.619.592;1977– administrație etc. Aceștia sunt sprijiniți în
26
1.705.810;1992–1.624.959 . demersul lor și de o serie de organizații înfiin-
Scăderea numărului maghiarilor la re- țate ad-hoc la Budapesta – Liga pentru protec-
censământul din 2002, la 1.434.377, repre- țiunea Minorităților din România, Societatea
zentând 6,6% din populația României se pentru apărarea Minorităților din Transilvania
27
datorează în primul rând emigrării și în nici sau Asociația Secuilor-Maghiari pentru Soci-
un caz asimilării. În anul 2002, Ministerul de etatea Națiunilor, care înaintează memorii
33
Interne de la Budapesta a anunțat că pe terito- direct la Liga Națiunilor de la Geneva . Isto-
riul Ungariei se aflau stabiliți 212.000 de cetă- ricul și publicistul britanic, Robert William Se-
țeni români, marea majoritate etnici maghiari. ton-Watson aprecia că o serie de plângeri ale
După 1920, liderii minorității maghiare minorității maghiare din România erau justifi-
au realizat că se află în interiorul granițelor cate și că protecția lor națională și culturală nu
unui alt stat, se află în minoritate, drept pen- era asigurată îndeajuns, cauza decurgând din
tru care au decis să participe activ la viața po- trecutul istoric, subliniind că nici raporturile
litică din România. La 9 ianuarie 1921 ia ființă dintre românii transilvăneni și cei din vechiul
filiala din Cluj a Uniunii Maghiare care are ca regat nu erau definitiv lămurite. O altă cauză
scop de a reprezenta minoritatea maghiară în o constituia „starea sufletească specifică” a
28
relațiile cu statul român și cu Liga Națiunilor . Ungariei de atunci. Publicistul britanic recu-
În 5 iunie 1921 ia ființă la Huedin, jud. Cluj, noștea că statele succesoare Austro-Ungariei
Partidul Popular Maghiar, care grupează pe nu aveau încă un regim democratic, însă, spre
adepții activismului politic, iar la 15 ianuarie deosebire de viața publică a Ungariei, în Ro-
1922, la Cluj se înființează Partidul Național mânia existau în mod real condițiile prealabi-
Maghiar. În decembrie 1922 acestea vor fuzi- le pentru instituirea unui regim cu adevărat
29
ona în Partidul Maghiar . Din 1934, mișcările democratic. Mai mult, el aprecia că în Româ-
de stânga ale minorității maghiare s-au reunit nia cercurile conservatoare au făcut concesii
uimitoare, realizând cea mai radicală reformă
24 Ibidem, p. 203 – nota 1 subsol.
agrară, pe când în Ungaria situația era diame-
25 Nicolae Edroiu, Vasile Puşcaş, Maghiarii din România, Cluj-
30 Ibidem, p. 27.
Napoca, FCR - Centrul de Studii Transilvane, 1995, p.21.

26 Idem. 31 Ibidem, p. 228-232.
32 Ibidem, p. 206
27 Institutul Național de Statistică, op. cit. 33 Gheorghe Iancu, Documente interne și externe privind
28 Toth Szilárd, op. cit., p. 25 problematica minoritățiilor naționaledin România, 1919-1924, Cluj-
29 Ibidem, p. 26-27. Napoca, Argonaut, 2008, p. 30 și 42.
45
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



tral opusă, clasa politică ungară încercând să ria, de care a profitat Adolf Hitler în timpul
conserve cu orice mijloace regimul feudal de războiului, iar apoi Iosif Visarionovici Stalin
34
dinainte de război . și fosta URSS. În anul 1944, când URSS era pe
De o reprezentare a minorităților în Par- val și începuse ofensiva împotriva Germaniei,
lamentul de la Budapesta nu mai putea fi vor- Moscova considera atât Ungaria, cât și Româ-
ba. În schimb, în Parlamentul de la București, nia drept dușmanii ei. În consecință nici una nu
în perioada interbelică, alături de Partidul Ma- merita Transilvania, optându-se atunci pentru
ghiar au activat Partidul Evreiesc și Partidul crearea unui stat transilvănean independent,
35
German . De multe ori aceste partide acționau sub egida URSS. Abia după trecerea României
împreună în revendicarea de sprijin financiar de partea puterilor aliate (23 august 1944) și
pentru școli, biserici sau instituții culturale în condițiile în care Ungaria a rămas în con-
minoritare sau criticând acordarea de alocații tinuare aliata Germaniei, Uniunea Sovietică
36
pentru românii de peste hotare . Atunci Ro- optează pentru transferul către România a în-
mânia sprijinea românii din afara frontierelor. tregii Transilvanii, „în schimbul garantării fer-
Evoluția firească în stabilizarea politică, me a unei colaborări strânse și îndelungate cu
economică și culturală a maghiarilor din Ro- URSS și a renunțării totale a Bucureștiului la
39
mânia și a românilor din Ungaria a fost între- pretențiile asupra Basarabiei și Bucovinei” .
ruptă de izbucnirea celui de-al doilea război Practic, prin ocuparea de către Armata
mondial. Perspectiva declanșării unui conflict Roșie și introducerea administrației sovietice
armat între România și Ungaria, ambele sta- în Transilvania de Nord, începe procesul de
te înregimentate alături de Puterile Axei Ro- comunizare a României. Scoaterea acestei re-
ma-Berlin-Tokyo, a determinat pe miniștri de giuni de sub autoritatea administrației româ-
externe ai Germaniei, Joachim von Ribbentrop nești a stimulat competiția româno-ungară,
și Italiei, Galeazzo Ciano, să „rezolve” litigiul amăgindu-i pe maghiari și șantajându-i pe ro-
româno-ungar la Viena, în 30 august 1940, mâni. Stalin obține în acest mod, pe de o parte
prin trasarea unei frontiere care împărțea instalarea unui guvern comunist la București,
Transilvania între cele două țări care și-o re- teritoriul basarabean și bucovinean și parti-
vendicau. Împărțirea Transilvaniei între Un- ciparea trupelor române pe frontul de vest,
garia și România prin trasarea unei frontiere iar pe de altă parte se asigură de o atitudine
arbitrare, anula identitatea istorică a acestei supusă și lipsită de combativitate din partea
37
provincii . Prin arbitrajul de la Palatul Bel- 40
Budapestei . Reinstaurarea administrației
vedere din Viena, România a fost obligată să
românești la 9 martie 1945, l-a determinat pe
cedeze Ungariei partea de nord-vest și est a
noul prim-ministru român, dr. Petru Groza, să
Transilvaniei, cu o suprafață totală de 43.492
ceară prefecților din nordul Transilvaniei să
Kmp și o populație de 2.667.007 locuitori, din
renunțe la șovinism, afirmând că o mai bună
38
care 50,2% români și 37,1% maghiari . Cei
înțelegere între români și unguri este în be-
afectați direct au fost maghiarii din România
neficiul integrării mai rapide a Transilvaniei
și mai ales românii din Transilvania de Nord,
la România. Chiar dacă nu a reușit să elimine
supuși la tot felul de privațiuni, tratați acum
tensiunile interetnice din regiune, politica gu-
ca minoritate națională în Ungaria, după stan- 41
vernului Groza a reușit să le atenueze .
dardele aplicate minorităților în acest stat.
În aceste circumstanțe, numeroase per-
Prin soluția adoptată, Germania și Ita-
soane aparținând diferitelor grupuri minori-
lia au transformat problema transilvană în-
tare au susținut, chiar cu foarte mult entuzi-
tr-un focar de instabilitate regională și într-un
asm, formațiunile politice de extrema stângă.
obiect al competiției dintre România și Unga-
Imediat după 23 august 1944, aceștia asaltea-
34 Radu Racoviţan, R.W. Seton-Watson şi problema minorităţilor în ză pur și simplu minusculul Partid Comunist
România interbelică, în Partide politice şi minorităţi naţionale din
din România (PCR) și organizațiile care gravi-
România în secolul XX, vol. III, coord. Vasile Ciobanu-Sorin Radu,
Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2008, p. 151. tau spre el, din diverse rațiuni. Germanii încer-
35 Marcel Varga, Activitatea reprezentanţilor partidelor cau să se pună la adăpost față de eventuale re-
minorităţilor etnice în Parlamentul României (1934-1937), în Revista
presalii împotriva lor. Evreii au sperat că prin
Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Studii şi Materiale de Istorie
Contemporană, Serie Nouă, vol. VII, Bucureşti, 2008, p. 27. obținerea unor posturi însemnate în partid își

36 Ibidem, p. 40.
37 Marcela Sălăgean, Administraţia sovietică în Nordul Transilvaniei 39 Alexandru Ghişa, Vasile Oroian, Cum ne văd ruşii?, în Magazin
(noiembrie 1944-martie 1945), Cluj-Napoca, FCR - Centrul de Studii Istoric, nr. 6, iunie 2009, p. 21-23.

Transilvane, 2002, p. 7. 40 Marcela Sălăgean, op. cit. p. 160

38 Ibidem, p. 11, nota 1 subsol. 41 Ibidem, p. 161.
46 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



vor putea reface situația lor economică de di- rămas posibilă inclusiv la nivel superior. Stu-
nainte de război. O parte dintre maghiari s-au denții maghiari frecventau Universitatea „Ba-
înscris în partidul comunist din aceleași rați- beș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Institutul de Arte
uni ca și germanii, mai ales cei din Transilvania Plastice și Conservatorul din aceeași locali-
de Nord care au făcut parte din administrația tate, Institutul de medicină și farmacie, Insti-
horthystă, mulți reușind să rămână în posturi, tutul de Învățământ Superior și Institutul de
47
iar alții au folosit umbrela PCR pentru a-și pu- teatru din Târgu Mureș .
42
tea continua propaganda șovinistă . Centrul Implicarea minorității maghiare în mo-
Uniunii Oamenilor Muncii Maghiari din Româ- dificările structurale de regim politic din și de
nia MADOSZ a fost reorganizat la Brașov la 4 după decembrie 1989 a creat premisele unui
octombrie 1944. La 16 octombrie 1944, tot nou activism ce a acționat pentru redobândi-
la Brașov, la o reuniune a MADOSZ cu partici- rea privilegiilor de grup. Crearea Uniunii De-
parea reprezentanților comunității maghiare mocrate a Maghiarilor din România (UDMR)
din Transilvania de Sud, Banat și București, a chiar din ajunul Crăciunului (24 decembrie
luat ființă Uniunea Populară Maghiară din Ro- 1989) cu structură și program propriu, este
mânia (UPMR), care și-a propus de la început un argument. Obiectivele fixate în Declarația
alianța cu forțele comuniste, programul con- emisă de Comitetul Executiv Provizoriu al
ținând și sprijinirea revendicărilor naționale UDMR – obținerea unor garanții constituțio-
43
ale minorității maghiare din România . Acti- nale pentru protecția drepturilor colective ale
vitatea UPMR, ca organizație de masă a PCR, a minorităților naționale, elaborarea statutului
creat în primii ani ai instaurării comunismului și crearea Ministerului Naționalităților, dez-
în România, bazele unei comunități maghiare voltarea rețelei de învățământ de toate grade-
funcționale, competitive și cu șanse egale de le în limba maternă, de la grădinițe și până la
44
afirmare în cadrul statului român . Printre învățământul superior, crearea de instituții de
realizările UPMR trebuie menționat în primul cultură și științifice ale minorității, dezvolta-
rea presei scrise și vorbite în limba maghiară,
rând instituționalizarea rețelei complete de
legiferarea utilizării limbii maghiare în orga-
învățământ în limba maghiară, de la nivelul
nele judecătorești și ale puterii locale de stat,
primar la cel superior, recuperarea ceangăilor
cultivarea legăturilor cu celelalte părți ale na-
din Moldova la cultura și civilizația maghia- 48
țiunii ungare au fost urmărite cu abilitate și
ră și înființarea Universității „Bolyai” la Cluj,
consecvență, multe din ele fiind deja imple-
asigurându-se în acest mod formarea intelec-
mentate cu supra măsură.
tualității maghiare, considerată vitală pentru
După enumerarea acestor dificultăți și
supraviețuirea comunității maghiare într-un
realizări ale structurilor organizatorice ale
45
regim totalitar comunist . Dacă adăugăm la
minorității maghiare din România, se pot spu-
acestea crearea în 1952 a Regiunii Autonome
ne foarte multe lucruri despre românii din Un-
Maghiare, sub presiunea URSS, croită după
garia, dar și foarte puține la capitolul realizări.
46
modelul regiunilor autonome sovietice , pu-
După Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920,
tem aprecia ca „epocale” realizările asocierii
românii din Ungaria, privați de o elită intelec-
liderilor minorității maghiare la structurile de
tuală, au început să se orienteze către tradi-
partid și de stat din România comunistă. Chiar
ția și cultura populară. După expresia foarte
și mutațiile intervenite după retragerea tru-
plastică a profesorului Gheorghe Petrușan de
pelor sovietice din România (1958), respec-
la Szeged, unul din puținii universitari români
tiv unificarea Universității maghiare din Cluj
din Ungaria, acestei comunități i-a mai rămas
cu cea românească, prin crearea Universității
„sala de dans sau șezătoarea, care jucau rolul
„Babeș-Bolyai” (1959) și desființarea Regiu-
49
unor instituții sociale moștenite spontan” .
nii Autonome Maghiare prin reorganizarea
Pe parcursul întregului secol XX, în Un-
administrativ-teritorială a României (1968),
garia a avut loc o involuție a situației mino-
dobândirea instrucției în limba maghiară a
rităților, în care asimilarea era privită ca un
42 Dumitru Şandru, Comunizarea societăţii româneşti în anii 1944- proces normal, dar inacceptabil pentru mi-
1947, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2007, p. 101-102.
43 Lönhárt Tamás, Uniunea Populară Maghiară în perioada 47 Ibidem, p. 25-26.

instaurării regimului comunist în România (1944-1948), Cluj-Napoca, 48 Romániai Magyar Szó, anul I, nr. 4, 6 ianuarie 1990, p. 4.
Argonaut, 2008, p. 103-105. 49 Gheorghe Petruşan, Pe scurt despre românii din Ungaria, în

44 Ibidem, p. 364. „Romanian Journal of International Affairs”, Bucureşti, vol. X / 2004,
45 Idem. număr special Românii de pretutindeni editat de Institutul Român de
46 Nicolae Edroiu, Vasile Puşcaş, op. cit., p. 24. Studii Internaţiionale „Nicolae Titulescu”, p. 283.
47
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



noritățile maghiare din țările vecine. Chiar la autoritățile au adoptat o legislație permisivă
începutul secolului XX, „ca rezultat al asimilă- în materie de minorități, are loc un proces de
rii naturale” majoritatea populației a declarat consolidare a democrației. În aceste condiții,
50
maghiara ca limbă maternă . În consecință, toate celelalte minorități au crescut numeric
datele statistice ungare dintre 1920 și 2000 prin curajul de a-și declara propria identitate.
sunt convingătoare pentru scăderea drastică a Acest curaj de a te declara român în Ungaria se
numărului comunităților alogene minoritare. pare că lipsește încă.
Holocaustul evreilor din perioada celui de-al Situația se explică prin lipsa totală a in-
doilea război mondial, deportările masive ale stituțiilor necesare prezervării identității na-
populației germane, cu caracter punitiv, de ționale și a limbii materne. Românii, acuzați
după război și schimburile de populație din din 1920 de pierderea Transilvaniei, la care se
aceeași perioadă în cazul slovacilor și al sâr- adaugă relațiile tensionate între Ungaria și Ro-
bilor, au modificat structura etnică a Ungariei mânia, au făcut imposibilă declararea propriei
postbelice, în sensul diminuării numerice a identități românești fără frică de persecuții.
minorităților. După instaurarea comunismului în Ungaria
Situația românilor din Ungaria este cea (1945) are loc un reviriment prin înființarea
mai relevantă. Astfel, la recensământul popu- de școli și organizații „democratice” ale nați-
lației din Ungaria din 1920, după limba ma- onalităților, sub umbrela internaționalismului
ternă, este dată cifra de 23.760 de persoane proletar și a relațiilor „frățești” cu țările veci-
care și-au declarat limba română ca limbă ne din lagărul comunist – Uniunea Sovietică,
51
maternă . Pe aceeași pagină este prezentată Cehoslovacia, Iugoslavia și România, excepție
și situația din 1910, când pe arealul Ungariei făcând Austria. Sub aceste auspicii s-a înființat
„trianonice” figurau 28.502 români. Diferen- Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria în
ța de 4.742 de persoane sunt românii care au 1948, ca principală organizatoare a programe-
emigrat, de bună voie sau obligați, din Ungaria lor culturale. A funcționat până în 1956, când
56
în România. Este o primă reducere a numă- statul și-a retras sprijinul pentru minorități .
52
rului românilor din Ungaria, cu 16,6 % . În Procesul de destindere pentru minorități este
marea lor majoritate aceștia erau intelectu- stopat prin circulara nr. 44167/1960 emisă de
ali, mai ales preoți și învățători români. Dacă Ministerul Educației, prin care școlile cu în-
în structura etnică a Ungariei Vechi numărul vățământ național minoritar au fost obligate
românilor din Transilvania și Ungaria era de să treacă la predarea în limba maghiară înce-
2.948.186, reprezentând 16,1 % din popula- pând cu anul școlar 1960-1961. După această
ția de 18.264.533 (în Transleithania, la 1910), dată, profesorul Gheorghe Petrușan recunoaș-
în Ungaria Nouă („trianonică”), numărul te că „românii au eșuat în cadrul procesului de
este de 23.760, respectiv 0,3% din totalul de satisfacere a cerințelor legate de avansarea lor
53
7.980.143 de locuitori . O scădere a persoa- culturală și de asemenea, nu au reușit să armo-
nelor care au declarat limba română ca limbă nizeze tradițiile populare cu sistemul de valori
57
maternă o constatăm în 1930 – la 16.221, iar în cetățenești modern” . Prin introducerea obli-
1949 avem 14.713. În acest ultim an, cei care gativității predării în limba maghiară în toate
s-au declarat de naționalitate română sunt nu- școlile minoritare din Ungaria, limba maternă
54
mai 8.500 . De menționat că la recensămân- română ajunge să fie predată ca limbă străină
tul din 1990 din Ungaria, s-au declarat de na- în școli devenite bilingve. În familiile de mino-
ționalitate română 10.740 de persoane, iar în ritari se vorbește cu prioritate limba maghia-
2001 și-au declarat propria identitate 7.995, ră, în detrimentul limbii materne. Copiii aces-
55
având o scăderede 25% în numai 10 ani . tor familii ajung să intre în contact cu limba
Această drastică scădere a numărului româ- lor maternă în grădiniță și școală, pe care o
nilor din Ungaria are loc într-o perioadă când vor învăța ca pe o limbă străină. Situația este
generală în Ungaria, românii nu sunt o excep-
50 Statistics of centuries (Statistical curior in the Hungarian history),
ție. O analiză făcută în 1989 a învățământului
Budapest,Hungarian Central Statistical Office, 2002, p. 31.
51 Magyar Sztatisztikai Közlemények, Budapest, vol. 69, 1923, p. 10. minoritar în limba română constată o serie de
52 Idem.

carențe, fapt ce a impus o regândire a siste-
53 Magyar Sztatisztikai Közlemények, Budapest, vol. 74, 1929
mului public de învățământ minoritar, inclus
(recensământ efectuat înperioada 1919-1925), p.29.
54 Ioan Matei, Românii din Ungaria în 2004, Bucureşti, Editura
Institutului Cultural Român, 2004, p. 20
56 Gheorghe Petrușan, op. cit., p. 284
55 Idem. 57 Ibidem, p.285.

48 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONVIEȚUIRI



58
în Planul Național de Educație de Bază . La
nivelul anului 2003, cca. 1000 de elevi au be-
neficiat de program de învățare a limbii româ-
ne în grădinițe, 5 școli bilingve (la Micherechi,
Gyula, Chitighaz, Bătania și Aletea) 6 școli
gimnaziale (Bedeu, Săcal, Apateu, Lokoshaza,
Otlaca-Pustă și Cenadul Unguresc), la care se
59
adaugă Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula .
Semnificativ pentru Ungaria este ma-
ghiarizarea numelor – o reminiscență din pe-
rioada dualismului austro-ungar. Timp de pes-
te 100 de ani, administrația ungară a trecut în
registrele de stare civilă – la nașteri, căsătorii,
decese – numai corespondențele maghiare
rilor din afara frontierelor. Pentru prima dată
ale numelor membrilor comunităților etnice.
un stat, Ungaria, adoptă o lege ai cărei subiecți
Măsura a fost aplicată cu consecvență până la
sunt cetățenii altor state. O face în calitate de
31 decembrie 2003. Eradicarea acestei prac-
„țară-mamă” pentru co-etnicii din afara fron-
tici se produce cu data de 1 ianuarie 2004, în
tierelor sale. Legea vine în sprijinul comunită-
pragul aderării Ungariei la Uniunea Europea-
ților maghiare aflate în situația de minoritari
nă. Cu această dată, prin Legea nr. 45/2002,
și ridică ștacheta standardelor pe care trebuie
intră în vigoare noi măsuri administrative în
baza cărora membri unei comunități etnice au să le asigure statele în care trăiesc. Și în aces-
dreptul, iar funcționarii publici obligația, de a te state maghiarii au instituții școlare în care
înregistra în actele de stare civilă numele pro- se predă numai în maghiară, au organizații
prii etniei lor. Aceasta se întâmplă în situația puternice, biserici prospere și chiar partide
în care fiecare din cele 13 minorități naționale etnice cu reprezentanți în parlamentele de la
și etnice au pregătit și înaintat autorităților de București, Bratislava și Belgrad.
stat, respectiv Ministerului de Interne, lista de Pe plan intern, Legea nr. 77/7 iulie 1993
nume specifice neamului lor. Aceste liste au privind drepturile naționale și etnice asigură
62
fost publicate în „Cartea de nume a minorită- cadrul juridic . Conform acesteia, se anunța
60
ților naționale și etnice din Ungaria” . Pentru din 1993 că reprezentarea în parlament a mi-
români, lista a fost întocmită de dr. Anna Bor- norităților va face obiectul unui amendament
bély și avizată de Traján Kreszta, în calitate de la lege sau a unei alte legi. O astfel de prevede-
președinte al Autoguvernării pe Ţară a Româ- re nu s-a mai adoptat până azi, ceea ce denotă
61
nilor din Ungaria . lipsa de voință politică în a accepta intrarea în
Mileniul III, secolul XXI începe deci în- Parlamentul de la Budapesta a reprezentanți-
curajator pentru Ungaria. Această țară se si- lor minorităților. În schimb, faptul că la alege-
tuează din nou în prim-planul demersurilor rile din Serbia, din decembrie 2003, partidele
internaționale de standardizare a drepturilor maghiare nu au obținut nici un mandat pen-
minorităților. Diplomația ungară lansează ini- tru parlamentul de la Belgrad a fost privit cu
țiativa introducerii unor prevederi distincte suspiciune la Budapesta. Cu toate acestea, în
privind garantarea drepturilor minorităților Ungaria se mai susține că maghiarii din statele
în viitoarea Constituție a Europei unite. Apli- vecine sunt amenințați cu asimilarea, pentru
carea acestor standarde se face însă cu dublă că numărul lor scade. Faptul că mulți dintre ei
măsură. Relevante, în această direcție sunt emigrează și se stabilesc în Ungaria, încura-
legile pentru minorități. Astfel, în 2001, Par- jați de Legea statutului, metamorfozată în Le-
lamentul de la Budapesta a surprins statele gea beneficiilor, este trecut sub tăcere. Pentru
vecine prin adoptarea Legii statutului maghia- maghiarii din România „țara mamă” este încă
atractivă, ceea ce nu se poate spune despre
58 Ibidem, p.279.
59 Idem. românii din Ungaria, pentru care România nu
60 Magyarországi Nemzeti és Etnikai Kisebbségek Utónévkönyve,
este încă ceea ce ar trebui să fie.
Budapest, Aranyhal Könyvkiadó, 2004 (care cuprinde Lista de nume
pentru bulgari, ţigani, greci, croaţi, polonezi, armeni, români, ruteni, 62 Cristina-Maria Dogot, Românii din Ungaria și modul de raportare
sârbi, slovaci, sloveni şi ucraineni – Minoritatea germană a publicat la problema identitate/alteritate reflectat în publicațiile de limbă
separat Lista de nume germane, sub formă de broşură , Budapest, română, în Partide politice și minorități naționale din România în
2004). secolul XX, vol. III, coord. Vasile Ciobanu-Sorin Radu, Sibiu, Editura
61 Ibidem, p. 550-587. Universității „Lucian Blaga”, 2008, p. 333.


49
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DIN MEMORIILE UNUI DIPLOMAT ROMÂN


George ALBUȚ Horn), ministrul Adrian Severin semnează în

CUM SĂ NU DEVII AMBASADOR cotidianul „Evenimentul Zilei” din 8 ianuarie
un amplu articol, purtând titlul incitant „Un-
garia trebuie să fie un aliat natural, un parte-
Noul ministru de ner strategic și un prieten stabil al României”,
externe, Adrian Severin, în care detaliază o sumă de acțiuni vizând tre-
al noului guvern, Victor cerea de la reconciliere la parteneriat și con-
Ciorbea, al noului preșe- solidarea încrederii reciproce, pentru trans-
dinte al României, Emil formarea raporturilor româno-ungare într-un
Constantinescu, a des- model european. Recunosc, astăzi, că m-am
cins, în ianuarie 2007, raliat ideii pe care o lansa Severin, de a miza
într-o vizită oficială la pe buna credință și pe perspectiva unei posi-
Budapesta. Era prima bile conlucrări viitoare de durată între Româ-
deplasare peste hotare a nia și Ungaria, dornic să-mi pun „expertiza” de
tânărului demnitar român, gândită și întrprin- referent (3 ani), diplomat la post (9 ani) si di-
să pentru a oferi ramura de măslin vecinului rector al ICR Budapesta (3 ani) în slujba „cau-
care ne tulburase adeseori Istoria... Prin vo- zei” enunțate de curajosul meu ministru. Fără
cea lui Adrian Severin, Bucureștiul propunea să ezit am pus mâna pe telefon și am alertat
Budapestei un proiect generos de relansare a Centrala că sunt gata să pun capăt mandatului,
relațiilor bilaterale. Încercările anterioare, în- încă scurt, al directoratului meu la ICR NY, pen-
tre care și proiectul Reconcilierii româno-un- tu a mă pune la dispoziția MAE în noul proiect
gare, lansat de președintele Ion Iliescu, la 14 bilateral româno-ungar. Atrăgeam însă atenția
sepembrie 1995, nu produseseră reacții ofici- că opțunea avuttă în vedere de redeschidere a
ale notabile la partenerii de dincolo de Tisa, și vechilor consulate, închise în vremea degrin-
nici chiar în cercurile politice de la noi. Preo- goladei raporturilor dintre cele două țări (cel
cupat de viitoarea configurare a unei Europe român de la Debrețin, din proprie initiativă,
unite și de sporirea șanselor celor două țări de în 1987, iar cel ungar de la Cluj-Napoca, la
a parcurge în tandem calea aderării la Tratatul somația guvernului RSR, în 1989), nu era, în
Atlanticului de Nord, ambițiosul nostru minis- ceea ce privește unitatea noastră o soluție de
tru de externe propune, părții ungare, în nu- dorit. Cei câțiva ani în care oficiul din Debre-
mele guvernului instalat la București în urma țin a funcționat, mai mult simbolic, cu un sin-

alegerilor din noiembrie 1996, care încludea și gur consul și fără nici un aparat administrativ,
participarea UDMR, un „parteneriat strategic”, într-un apartament la etajul întâi al unui bloc
care să transforme relațiile româno-ungare în de periferie, cu însemnele oficiale ale statului
„cheia de boltă a stabilității în această parte a român bătute pe peretele balconului, pentru
Europei”. Era o abordare curajoasă, deși mie, că, situate fiind inițial la intrarea în clădire, fu-
referent înrăit, cu o vechime de peste un dece- seseră furate... Pledând pentru a deschide un
niu și jumătate în slujba „dezvoltării” prieteni- consulat general al României la Szegedin sau
ei româno –ungare, autoexilat acum la Institu- Gyula, orașe cu populație românească și cu o
tul Cultural Român din New York, îmi stârnea viață socială, culturală și cu instituții de invă-
destule îndoieli perspectiva generoasă trasa- țământ românești, îndrăzneam să-mi propun
tă de noul meu ministru. Îl prețuiam pe Adrian candidatura pentru postul consular respectiv.
Severin, pentru modul inteligent și curajos în Inițiativa mea a fost imediat agreată, cu pre-
care s-a comportat în acei ani tulburi ai demo- cizarea că ministrul dorește să mă nomina-
crației noastre originale, iar lectura cărții sale lizeze pentru postul din Thokoly 72 (adresa
„Lacrimile Dimineții” m-a convins că autorul Ambasadei), ceea ce constituia pentru mine
este un intelectual autentic. o onoare deosebită și care mă obliga la o pre-
Revenit din vizita făcută vecinilor noș- stație pe măsură. (Îmi amintesc, și astăzi, sen-
tri istorici, care l-au primit și ascultat cu toată timentul acela copleșitor de responsabilitate
atenția (la Budapesta era la putere o alianță pe care l-am trăit în acele zile, împletit și cu
socialist- liberală, condusă de premierul Gyula destulă tristețe că voi părăsi, la mijoc de drum,



50 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DIN MEMORIILE UNUI DIPLOMAT ROMÂN








































oameni deosebiți și multe proiecte ambițioa- început să devin sceptic, văzând că ministrul
se, preluate, unele de la predecesorul meu în meu ezită să mă primească, iar dinspre Pala-
post, tânărul meu prieten Ioan Aurel Pop, azi tul Cotroceni răzbăteau zvonuri despre per-
președinte al Academiei Române, încredințate tractări în jurul unor candidaturi pentru noile
nouă de președintele fondator al Institutului posturi ambasadoriale... În fine, când în presă
Cultural Român, scriitorul Augustin Buzura, a apărut o scurtă informație, conform căreia
întru continuarea demersului de familiarizare subsemnatul, Albuț, este în grad de rudenie cu
a lumii culturale americane cu mesajul unei Virgil Măgureanu, am realizat că am ratat nu-
spiritualități care a mai surprins America cu mirea la Budapesta. Poate părea surprinzator,
nume ce vor străluci întru veșnicie pe firma- dar, pe lângă firească amărăciune, am trăit în
mentul universului: Brâncuși, Eliade, Palade, acele zile un sentiment de ușurare, presimțind
Perlea și alții. Demersul meu fiind acceptat, oarecum că anii viitori, puțini câți ii vor rămâ-
am revenit la București, după îndeplinirea cu- ne frumoasei și înțeleptei mele soții, îi voi pu-
venitei recepții de adio, în dubla mea calitate tea trăi acasă, alături de ea, nestresat de prea
de vice consul general al României la New York multele și inutilele comandamente ale unui
și director al ICR, onorată cu prezența comisa- post ambasadorial... Bârfele, potrivit cărora
rului (ministrului) culturii al municipiului NY, și Budapesta, cea oficială, și-ar fi avut partea
distinsa doamna Sylva, originară din Transil- ei în decizia de a nu mă numi la cârma Am-
vania, de a cărei grațioasa prietenie m-am bu- basadei, afirmând (unde și cui?) că nu ar fi de
curat în prea scurtul meu mandat new-yorkez, dorit prezența unui fost diplomat din echipa
și careia îi port peste vreme o duioasă aminti- „ceaușistă” în înalta dregatorie, departe de a
re. Revenit la București, poziționat pe stand- mă afecta, m-au amuzat. Revenisem, cu puți-
by, în așteptarea formalităților de numire, am nă vreme în urmă (1993-1995), ca director al
fost primit, la început, cu atenție și simpatie, Centrului Cultural (ICR) și mă bucurasem de
mai ales de colegi și amici, dar și de șeful de toată considerația și prietenia partenerilor
cabinet al ministrului, regretatul ambasador unguri, destui fiind și cei care m-au văzut în
Mihnea Constantinescu, dar și de șefii unor acțiune și în deceniul 1981-1990, ca diplomat
„structuri”, care începuseră deja lobby-ul, pen- al ambasadei...
tru subordonații lor, pentru a prinde un loc în Așa se face că în scurtă vreme am ajuns
viitoarea mea echipă. Dar, în scurtă vreme, am un personaj neinteresant, revenind la veșnicul


51
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII