Revista_Orasul_Nr48-49_12-03-2020

CONFERINȚE



care, cerând unirea cu România, s-a realizat Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, car-
pentru prima oară (conform istoricului Nico- tea fiind împărțită în două secțiuni: Frontul
lae Biocșan) transferul de loialitate dinspre contra Italiei și Italia. Ca urmare a absolvirii
împăratul austro-ungar către regele României. Școlii de ofițeri în rezervă Caransebeș, Petre
De altfel, dintre acești prizonieri se vor forma Ugliș este repartizat în cadrul Regimentului
două batalioane care vor participa la luptele 50 Alba–Iulia, cu care este trimis pe frontul
de la Mărăști, Mărășești și Oituz. italian. Aici, în dimineața zilei de 27 decembrie
Dar consecințele evenimentelor aminti- 1917, organizează trecerea în masă la italieni
te (dezertările) au fost pentru români imedi- a trupei pe care o conducea. Jucând un rol ac-
ate și drastice: Regimentiul 64 Orăștie a fost tiv în crearea unității combatante a românilor
retras din linia I, soldații și ofițerii trimiși în din Italia, Petre Ugliș oferă în jurnalul său liste
fața Curții Marțiale, iar trupele cu o pregnan- întregi cu numele soldaților și ofițerilor care
tă componentă română au fost relocate în alte s-au înrolat în Legiunea Română. 11
9
zone, în special pe frontul italian. Așa cum am menționat deja, operațiu-
Și tocmai deschiderea frontului italian nile militare desfășurate pe frontul italian au
a însemnat pentru românii transilvăneni, bă- implicat din partea imperiului Austro-Ungar
nățeni și bucovineni din efectivele k.u.k. un și trupe compuse din români. O parte dintre
moment în care istoria le juca o farsă. Fiindca aceștia au cazut în prizonierat, fiind distribuiți
aceștia, popor de origine latină, au ajuns să cu precădere în zona de nord a peninsulei, în
lupte chiar împotriva Italiei și deci a Mamei lagărele militare de la Mantova (3600 de pri-
Rome, într-o armată străină, a unui stat care zonieri români), la Cavarzere (2000 de prizo-
nu avea nicio viziune în ceea ce îi privea, ne- nieri români), la Ostiglia (800), la Chiaravalle
10
oferindu-le perspective . Cu valoare de em- (800), dar și la Avezanno.
blemă pentru jertfa românilor pe frontul ita- În prima parte a conflictului, prizonie-
lian este o întâmplare pe care ne-a furnizat-o rii de război nu au fost folosiți la niciun fel de
regretatul istoric Nicolae Bocșan și care, în- muncă în afara lagărelor, decizie care a avut la
tr-un mod tragic, evidențiază structura și di- bază numeroase motivații. Dar, datorita lipsei
mensiunea noastră sufletească: este vorba forței de muncă, începând cu anul 1916, Italia
despre un soldat român bănățean, înrolat în este constransă să aplice articolul 6 al Regula-
armata k.u.k și care este ucis în august 1916 mentului AJA, care prevedea posibilitatea fo-
de o salva de tun trasă de către italieni, în losirii prizonierilor de război și la activități în
timp ce cânta din fluier. afara lagărelor. Și așa se face că aceștia au ajuns
Realitatea frontului italian a fost sur- să fie folosiți la scară largă în muncile agricole
prinsă în însemnarile unor soldați ai armatei și doar cu anumite excepții în industrie.
imperiale, ulterior trecuti în ceea ce avea să Situația ajunge să ia o turnură neaș-
devină „Legiunea Romana”: este vorba despre teptată pentru prizonierii români după anul

jurnalul lui Petre Ugliș (pseudonimul „Delape- 1915 când, datorită puternicului cutremur
cica”), dar și de culegerea de mărturii cuprinse care a afectat orașul Avezzano la 13 ianuarie,
în volumul „Legiunea Română din Italia”, apă- se ia decizia folosirii prizonierilor de razboi
rut la Alba-Iulia în 2016) (tot aici se cuvine a la reconstrucția zonei. Și în acest fel, apare în
aminti și o altă personalitate a românismului orașul amintit un lagăr menit să adăpostească
transilvănean, evocată în cartea „Excelența sub 15000 de prizonieri, împreună cu o garnizoa-
două flamuri. Dănilă Papp” - cel care a fost co- nă de circa 1000 de soldați italieni.
lonel k.u.k până în 1918 și apoi general în ar- În doar câteva luni, numărul românilor
mata română). din lagăr devine din ce în ce mai mare, iar im-
Memoriile lui Petre Ugliș au apărut în vo- pactul în mentalitatea colectivității italiene, lo-
lumul „Jurnalul de război din anii 1914-1919”, cale, a fost unul puternic, impus de calitatea ro-
coordonat de istorici și cercetători din cadrul mânilor și nu de numărul lor. Sursele din epocă
vorbesc despre hărnicia românilor, spiritul de
9 L. Maior, op. cit., p. 207
10 R. TODERO, Itinerari segreti della Grande Guerra tra Italia e 11 Petre UGLIŞ DELAPECICA, Jurnal de război din anii 1914–1919,
Slovenia. Fortezza Hermada, „Guide Gaspari”, terza edizione, Gaspari Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia/Seria „Memoriale”, I, Editura
Editore, Udine, 2017, 132 p. Altip, Alba Iulia, 2015, 245 p. pp.118-121


102 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONFERINȚE



sacrificiu și usurința în a comunica și empati- menționat că ungurii nu au format deloc forțe
za cu italienii, în contrast cu prizonierii unguri „de colaborare”, după modelul românesc sau
și germani. În consecință, s-a ajuns până acolo cel polonez).
încât s-au creat de către italieni comitete de so- Așadar, cu toate că putem vorbi de „Le-
12
lidaritate destinate românilor și familiilor lor. giunea Română” doar dupa 15 octombrie, se
Momentul în care Avezzano devine un fel pare că trupele românești existau de facto, dat
de „capitală” a prizonierilor români din Italia îl fiind faptul că în armatele IV, V și VIII italiene
constituie Congresul naționalităților oprimate operau deja, încă din vara lui 1918, trei com-
13
din imperiul Austro-Ungar, desfășurat la Roma panii de români transilvaneni, care au con-
între 27 martie și 9 aprilie 1918; acest eveni- stituit din toamna anului 1918 chiar nucleul
ment a reunit în orașul etern reprezentanți ai „Legiunii Române”.
națiunilor din statul dualist, iar delegația ro- Astfel, la data de 28 iunie, prima dintre
mână i-a cuprins pe Drăghicesco, Lupu, Delu- cele trei companii ale „Legiunii Române” a pri-
ca, Mândrescu și Mironescu. Cu această ocazie, mit steagul de luptă la Ponte di Brenta, în regi-
s-a recunoscut faptul că fiecare națiune din unea Padova. Din acest moment, Legiunea de-
imperiu are dreptul să își poată crea un stat vine operativă și va participa la momente cheie
național independent sau să se unească cu ale luptelor de pe frontul italian: a treia bătălie
statul național deja existent, dar s-a și propus de la Grappa, dar și ofensiva de la Vittorio Vene-
înființarea unor unități militare pe baze națio- to, care a reprezentat finalul războiului în Italia,
14
nale, cu statut juridic de aliat. prin colapsul forțelor austro-ungare.
Formarea acestor contingente românești Primele deplasări ale contingentelor
a căzut în sarcina principelui Dimitrie Ghica „Legiunii Române” către Ţară au loc în toam-
și a profesorului Mândrescu, al căror efort se na lui 1919, când, la 20 octombrie, pleacă din
concentrează pe tratativele cu guvernul itali- portul Taranto vasul Meran, cu un batalion
an în vederea formării așa numitei „Legiuni de militari ai Legiunii, perfect echipați. Odată
Românești”. Un prim pas în realizarea acestui ajunși la București, aceștia ar fi trebuit să par-
deziderat l-a constituit crearea la Cittaducale ticipe la o paradă militară în fața regelui Ferdi-
la 6 iunie 1918 a „Comitetului de acțiune a ro- nand, împreună cu oficiali italieni.
mânilor din Transilvania, Banat și Bucovina”; Finalul existenței „Legiunii Române” s-a
iar demersurile Comitetului s-au concretizat terminat aproape cu un incident diplomatic:
la data de 15 octombrie 1918 prin obținerea invocând posibile confruntări cu trupe bol-
aprobării ministrului de razboi italian (Vitto- șevice ungurești care ar expune inutil contin-
rio Zupelli) de a se constitui contingentul ro- gentele italiene (lucru care deja se întâmplase
mânesc cu centrul de comanda la Avezzano și în Cehoslovacia), partea română a insistat ca
pus sub comanda generalului de brigada Lu- deplasarea să se facă fără o escortă italiană,
ciano Ferigo, cel care devenea astfel și atașat motiv care a creat anumite tensiuni între cele
militar al Italiei pe lângă guvernul României. două părți, resimțite până la nivelul ministru-
Din acest moment, toți prizonierii de răz- lui de război, generalul Enrico Caviglia.
boi români urmau să fie transferați la Avezzano, Încheiem evocarea epopeii „Legiunii Ro-
echipați și pregătiți de război. Iar momentele mâne” prin câteva cuvinte publicate de un ita-
de efuziune față de români se concretizau în lian (Marco Baratto), în revista „Storia. Revista
numeroase banchete organizate de către ita- on-line di storia e informazione” (din decem-
lieni. Și în aceste momente, în zona Avezzano, brie 2008), cu ocazia aniversării a 90 de ani de
s-au constituit și numeroase familii mixte, între la terminarea războiului. Aceste cuvinte spuse
deja „legionarii români” și italience. de un italian îi elogiază deopotrivă pe românii
Pe de altă parte, conform însemnărilor de atunci, dar și pe cei de astăzi:
oficiale italiene, la Arezzano au avut loc nume- Nel 1918 dei romeni morirono nelle fila
roase incidente între români și prizonierii un- della “Legione Romena” per l’Italia .
guri, care constituiau o reală problemă pentru Si è voluto ricordare, la storia della Le-
garnizoana italiană (și în acest sens, trebuie gione Romena d’Italia, anche per onorare quei
13 https://digilander.libero.it/fiammecremisi/schede/alleati2.htm
12 http://www.instoria.it/home/italia_romania_guerra.htm 14 http://www.instoria.it/home/italia_romania_guerra.htm


103
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONFERINȚE


tanti giovani romeni che hanno contribuito, an- tabere opuse – de același gând și sentiment na-
che con la loro presenza, a portare l’Italia vitto- țional: Apostol Bologa (în fapt Emil Rebreanu,
riosa alla fine della IV guerra d’indipendenza. fratele scriitorului) este spânzurat, iar Mihail
Ma anche per sottolineare una sorta di Săulescu, voluntar în Regimentul 46, Divizia 4,
17
“memoria condivisa” che unisce italiani e romeni cade eroic la Predeal, la 30 septembrie 1916.
da sempre. Oggi, i tanti romeni che vivono e lavo- Se spune că poetul i-ar fi spus logodnicei la
rano onestamente in Italia contribuiscono, come plecarea pe front: „Mă duc pe culmile Carpați-
i loro nonni, a far crescere il nostro Paese. 15 lor, să mă căsătoresc cu Transilvania”. 18

Apoi, un aspect important în cadrul lupte- Eroismul armatei romane a avut de-a
lor de pe frontul italian l-a constituit propagan- lungul desfășurarii conflictului câteva punc-
da româneasca în contra trupelor kuk; aceas- te de referință. Unul dintre acestea este șarja
ta era dirijată de către Aron Cotruș, care, prin cavaleriei la Robănești din 10/23 noiembrie
intermediul unor manifeste traduse în româna 1916, operațiune care viza scoaterea din lup-
și maghiară, transmitea un puternic mesaj îm- tă a artileriei germane pentru a se asigura
potriva monarhiei dualiste. Și tot din prisma retragerea unor subunități române. Cu toate
propagandei româneaști din peninsulă, se pare că arma cavaleriei nu mai juca un rol major
că un impact major l-a avut ziarul Neamul Ro- în conflicte, ținând mai degrabă de amintirea
mânesc al lui Nicolae Iorga, care era aruncat din razboaielor de până în secolul XIX, Escadronul
avioane asupra tranșeelor austro-ungare. 3 al Regimentului 9 Roșiori a executat o șarjă
Locotenentul Petru Ugliș descrie demer- care a sfidat sentimentul fricii umane împo-
surile propagandei de pe frontul italian: „Aici, triva unei baterii a Regimentului 227 artilerie
în linia întâi, printr-un fel de tulnic de metal, german. Din cei 110 cavaleriști au supravie-
vorbeau soldaților inamici din fața noastră în tuit doar 18 rosiori, printre care și căpitanul
limba maghiară, germană și română, să nu mai Alexandru Filitti, singurul ofiter al subunității.
lupte, căci lupta lor e zadarnică”. Rănit grav, acesta este recuperat de sanitarii
Un alt român, Petru Zăbolțan, cel mai germani și este trimis către spitalul din Cra-
probabil militar în „Legiunea Română” poves- iova. În aceste momente, el este remarcat de
tește despre rolul pe care l-a avut: „La 23 iunie generalul von Kühne, comandantul Corpului
1918 am fost repartizat la muntele Grappa, ca 54 Armată german, care, lăudându-i eroismul
patrulă de propagandă. În această patrulă um- l-ar fi întrebat de ce a făcut totuși, acest act si-
blam noaptea și cântam cântece românești, în- nucigas. Iar romanul i-a răspuns: „am executat
demnându-i să dezerteze”. Această acțiune din un ordin; eu cred cã mi-am îndeplinit misiunea,
teren era dublată de cea a aeroplanelor italie- deoarece tunurile dumneavoastrã nu se mai
ne, franceze și americane, care lansau asupra aflã în poziție”. Impresionat, generalul german
tranșeelor imperiale manifeste în limba româ- a ordonat apoi ca rănitul să fie transportat la
nă. Citam în acest sens câteva idei conținute spital cu automobilul sau. (Astra Sabesiensis,
de „Mândra cătană română”: „Fraților ardeleni p. 81-83). Și Nu trebuie să uităm că în această
și bănățeni! Veniți cu toții la noi, căci veți că- șarjă eroică și-a pierdut viața și sergentul vo-

păta pâine albă și veți fi tratați bine. Pentru ce luntar Gheorghe Donici de 67 de ani, veteran
luptați voi, aici, pe frontul italian? Ca să aparați al Războiului de Independență, decorat cu Vir-
pe austrieci și pe unguri, când datoria voastră tutea Militară, descendent al unei vechi familii
16
este să dezrobiți Banatul și Ardealul?” boierești din Moldova
Drama românilor de pe ambii versanți Odată cu terminarea ostilităților, efortul
ai Carpaților a fost unitară. Fiindcă nu doar românilor depus pentru sprijinirea si justifica-
atmosfera și substratul național din opera lui rea realizării dezideratului național îmbracă o
Rebreanu și cea a lui Săulescu sunt aceleași, ci formă intelectuală, materializată în volumul
și deznodământul: atât eroul rebrenian, cât și uriaș de documente, cărti și monografii publi-
poetul iși pierd viata în conflict, măcinați – din
17 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tributul-
scriitorilor-in-marele-razboi-mihail-saulescu
15 Marco Baratto, LA COLLABORAZIONE ROMENA ALLA GUERRA
IN ITALIA. UNA PAGINA DI STORIA DEL 1918 (In Storia. Revista on- 18 https://buceginatura2000.wordpress.com/2014/09/20/
dezbaterea-no-12-unde-sunt-ingropati-poetul-erou-mihail-
line di storia e informazione, N. 12 - Dicembre 2008 (XLIII))
16 L. Maior, op. cit., p. 214 saulescu-si-scriitorul-nestor-urechia

104 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONFERINȚE



cate de către istorici, militari, poeți sau scrii- care surprinde efervescența trans-carpatină
tori în preajma Conferinței de pace de la Paris. produsă de speranța unei posibile Unirii a
Iată doar câteva exemple ale personalităților Transilvaniei cu România. Preluat de către un
implicate în acest demers: L. Rebreanu, Camil mecanic de locomotivă român la punctul va-
Petrescu, Elena Văcărescu, Ion Pillat, Octavian mal Predeal și ascuns în cizmă, poemul a fost
Goga, Emil Isac, Pamfil Șeicaru, apoi generalii adus în 1915 în Ardeal, la Blaj, orașul supranu-
Moșoiu și Mărdărescu. Sau colecțiile de dis- mit prin tradiția românismului „mica Romă”.
cursuri (așa numitele Cuvântări din Războiu) Pe tot parcursul său, poezia invocă argumen-
tipărite în anii 20 și semnate de Take Ionescu tul latinității pentru realizarea Unirii:
(sub titlul „Pentru România Mare”), Nicolae „Și eroii-atâtor veacuri și Costinii, cărturarii,
Iorga („Pentru Întregirea Neamului”), sau N. Ce treziră-n noi mândria sângelui străbun la-
Filipescu („Pentru România Mare”). tin,
Începutul războiului îl prinde pe Ilie Așteptând să sune goarna, ceasului măreț, di-
Stricatu ca militar în termen la Târgu-Mureș, vin!
în Regimentul 22 honvezi, după care este mo- Freamătă de nerăbdare, ca alăturea de noi,
bilizat în cadrul forțelor armate staționate la Regimente-ntregi de umbre să pornească la
Sibiu. Cu toate că în mintea soldatului animat război!
de sentimente naționale („Inima noastră, a ti- A venit, Mărite Doamne, ceasul mântuirii
nerilor, nu putea să bată pentru o Austro-Un- noastre!
garie în care să nu avem zile de bucurie, unde Freamătă pământul țării, și sub zările albastre,
feudalitatea ungurească ne-a strâns și ne-a ră- Steaua noastră ne surâde dintre creste Carpa-
nit până la măduva oaselor. Brațele noastre nu tine
puteau lupta pentru un stăpân care aștepta de Și ne cheamă spre triumful mândriei noastre
la noi sacrificiul sângelui, ca în schimb, la urmă ginți latine
să ne șteargă din ținuturile noastre, din plaiuri- Sângele roman își cheamă strănepoții toți la
19
le noastre strămoșești” ) a încolțit gândul tre- arme!
cerii Carpaților în Regat, el nu și-a putut pune Căci de-i scris în clipa asta rostul lumii să ne
în aplicare planul deoarece unitatea sa a fost sfarme,
relocată în Galiția, cu românul Ilie Stricatu ca Noi avem menirea sfântă, din frânturi să ne-n-
și comandant de pluton. tregim
Revenit la Sibiu de pe front din motive Neamul risipit de veacuri, de mai vrem ca să
medicale, Ilie Stricatu nota în jurnalul său: trăim!”
„În acest timp, prin șoapte, auzeam că Italia și

România, vor intra în curând în hora mare a „Dar de nu Te lasă glasul sângelui ce porți în
războiului, alături de Franța și Serbia. Da, vor vine
intra, azi sau mâine, noi de aici ce sã facem? Să Să-ți pui laurii de aur ai victoriei latine.

mergem la război contra intereselor neamului Spune altora să cheme, pe viteji din munți și
din care făceam parte? […] Azi, când Ardealul plai
geme [sub cãlcâiul ungurului] și când vocea Și cu cinste să-mplinească visul sfânt al lui Mi-
fraților din regat strigă ,,Vrem Ardealul!”, să nu hai“.
întind brațul meu de luptă, sã mi- l unesc cu cel
al fraților din regat? […] Cu energia caracteris- La Blaj, poemul a fost multiplicat de tâ-

tică tinerilor în astfel de împrejurări, un grup nara de 22 de ani Maria Puia, dactilografă la
de tineri români, între cari și prietenul Petru Mitropolia Blajului, care l-a și răspândit prin-
Moga, ne hotărâm cu orice preț, chiar cu prețul tre români. Trădată de un co-național, aresta-
20
vieții, să plecăm la București. ” tă și torturată, Maria Puia a refuzat cu dem-
Este foarte probabil ca atunci când Ilie nitate să divulge numele celor cărora le-a dat
Stricatu făcea referire la „vocea fraților din re- poemul, luându-și viața. Iar în scrisoarea lăsa-
gat” care strigă ,,Vrem Ardealul!” să se fi refe- tă familiei, ea ar fi fi scri: „Am socotit să mor eu

rit la poemul scris în anul 1914 de către Radu
singură, decât alții 100”.
Cosmin și intitulat „Vrem Ardealul”, poezie Revenind la povestea lui Ilie Stricatu,
19 Astra Sabesiensis nr. 3, 2017, p. 144-145
20 Astra Sabesiensis, p. 145-146 planul este pus în aplicare și, trecând munții,


105
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CONFERINȚE


fugarii ajung în Romania, unde „Cu bucurie fră- gu-Frumos. Dar, din dorinta de a participa în

țeascã suntem primiți între grãniceri. După ce le continuare la lupte, eroul nostru plănuiește să
istorisim tot calvarul nostru, șeful pichetului dă fugă în occident, unde să se alăture „Legiunii
ordin grănicerilor să ne pregăteascã ceva de ale Române din Franța”. Acest lucru nu avea însă
mâncării […] Dimineața, recreați, plecăm pe ca- să se mai întâmple, datorită colapsului Puteri-
lea indicatã de șeful pichetului, cu o adresă către lor Centrale și a terminării războiului.
secția de jandarmi, spre comuna Voineasa”. Odată cu reintrarea României în război,
Ajuns în capitala, Ilie Stricatu a benefici- Ilie Stricatu pleacă în Basarabia cu unitatea sa,
at de sprijinul „Ligii Culturale pentru Unitatea de unde se întoarce în primul său concediu, în
Politicã a tuturor Românilor” prezidată de Va- decembrie 1918 în Transilvania Românească,
sile Lucaciu (cel supranumit „Leul din Sisești”) iar finalul războilui îl va prinde cu gradul de
și este numit profesor suplinitor. căpitan, cu care a și fost demobilizat.
În continuare, se înrolează voluntar în 15 August 1916: în prima zi a beligeran-
Armata Română, parcurgând cursurile „Școlii ței României, locotenent-colonelul Gheorghe
Militare Pregătitoare pentru Ofițerii de Rezer- Poenaru-Bordea a murit eroic în luptele de
vă”, de unde, la 1 iulie 1916 obține gradul de la Fundata, în apropiere de Bran. Era ofițer în
sublocotenent. Ca urmare a „Înaltului decret Regimentul 30 Dorobanți Muscel și avea doar
Regal pentru Mobilizarea Armatei” semnat de 45 de ani. Pe piatra sa de mormânt, tăiată în
către Ferdinand la 14 august 1916, Ilie Strica- calcar alb, și acum se pot citi cuvintele: „Ero-
tu este distribuit în Regimentul 57 Infanterie ul colonel Gheorghe Poenaru-Bordea, cel dintâi
și dislocat în zona Mehedinți, cu care ia parte ofițer căzut vitejește pentru strămutarea aces-
la acțiunile militare din Munții Cernei, împo- tui hotar”. Entuziasmul succeselor din prima
triva trupelor austro-ungare. zi de război a fost surprins în scrierile vremii
Ca o consecință a cleștelui în care a fost astfel: „Plutea în aer ceva înălțător, entuzias-
prinsă armata română (ofensiva din sud a tru- mul era general. Când seara a apărut comu-
pelor germano-bulgare și cea din nord a tru- nicatul Marelui Cartier, spunând cum trupele
pelor germano-austro-ungare), apărarea ro- intraseră în Ardeal - cu o singură pierdere, un
mânesacă este străpunsă și Ilie Stricatu cade colonel, Poenaru-Bordea -, lumea se îmbrățișa”.
în prizonieratul austro-ungar. Desigur, sub un La aproape 100 de ani de la jertfa colone-
nume fals, (Ilie Popescu, pentru a evita Curtea lului Poenaru-Bordea, am ajuns să trăim într-o
21
Marțială și implicit execuția ), el a fost inter- Românie în care stagiul militar nu mai există,
nat în lagărul din Stralsund (pe insula Dän- în care unii tineri, pe timp de pace, fug de sta-
holm, la Marea Baltică), viață pe care apoi o giul militar, ascunși sub paravanul bolilor în-
evocă în însemnările sale. Un moment intere- chipuite. Probabil că existau sincope, atunci ca
sant surprins în aceste însemnări este încer- și acum, în moralitatea societății românești;
carea colonelului dezertor Alexandru Sturza dar existau oameni care aveau și trăiau prin
de a recruta prizonieri români cu care apoi să și pentru idealuri. Și atunci nu pot să nu mă
formeze un contingent care să lupte împreuna gândesc la faptul că familia Poenaru-Bor-
cu trupele germane, împotriva României, pe dea, privind la datorie dar uitând drepturile,
frontul din Moldova. a plătit tributul total pentru realizarea Unirii,
Odată cu semnarea Tratatului de pace de pierzând nu un fiu, ci doi: fiindcă fratele lui
la Buftea-București, internarea în lagăr a pri- Gheorghe, Ion Poenaru-Bordea, a făcut la ran-
zonierilor români nu mai avea niciun temei, dul lui pasul spre veșnicie tot pe frontul din
motiv pentru care autoritățile germane decid Transilvania, în octombrie 1916, în Munții Bu-
eliberarea tuturor prizonierilor (este foarte zăului... (https://a1.ro/premium/poenarub-
probabil ca această decizie să fi avut și un sub- ordea-el-este-primul-erou-roman-mort-pen-
strat economic, ținând cont de criza alimenta- tru-marea-unire-id820782.html)
ră generată de cei patru ani de conflict). Să luăm aminte la cuvintele marelui isto-
Ajuns în ceea ce mai rămasese din Ro- ric Nicolae Iorga: „Un popor care nu își cunoaște
mânia, Ilie Stricatu se reîntoarce la trupa sa, istoria este ca un copil care nu iși cunoaște pǎrin-
Regimentul 57, care era încartiruit la Târ- ții”. Iar copilului care nu își cunoaște părinții,
adaug eu, cuvântul „acasă” îi este mereu străin.
21 Astra Sabesiensis, p. 149-150


106 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

GALELE MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ - 211


Michaela BOCU alizarea vieții marelui organism social-politic

SECOLE DE ISTORIE și cultural-creator care e națiunea”. Alte teme
enunțate și dezbătute pe larg de profesorul-is-
CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ toric clujean s-au referit la elite – națiune – ge-

ÎN CONTEXT EUROPEAN nerație și responsabilitate; la Ienăchiță Văcă-
rescu – savantul, poliglotul, poetul, filologul și
istoricul român (al doilea, după Cantemir, care
Temele alese de a scris o istorie a Imperiului Otoman), autor al
cei doi invitați ai Galelor unei opere filologice, istorice și poetice remar-
– ilustre spirite renas- cabile (cea dintâi gramatică română tipărită,
centiste ale științelor și ,,Observații sau băgări de seamă asupra re-
culturii clujene și națio- gulilor și orânduielilor gramaticii rumânești”,
nale, personalități recu- 1787) etc.; la marea mișcare de emancipare
noscute și internațional politico-socială și culturală a românilor din
pentru contribuțiile lor Transilvania, Școala Ardeleană, care, prin re-
la progresul cunoașterii, prezentații săi de frunte – Petru Maior, Samuil
în domeniile lor de acti- Micu, Gheorghe Șincai și Ion Budai Deleanu
vitate – au adus în fața asistenței informații și – a adus argumente istorice și filologice în
date venind dintr-un patrimoniu îndepărtat,- sprijinul tezei ,,latiniste” potrivit căreia româ-
către noi, cei de azi. Tot astfel precum ,,timpul nii transilvăneni sunt descendenții direcți ai
seamănă cu un fel de lampă așezată la intrarea coloniștilor romani din Dacia. Operele lăsate
în viitor. Dacă rememorăm o serie de date, în- posterității de acești mari oameni înseamnă:
țelegem mai bine că istoria este o memorie a ,,Istoria și lucrurile și întâmplările românilor”
generațiilor, iar hârtia scrisă devine un docu- de Samuil Micu; ,,Hronica românilor și a mai
ment dotat cu imaginație, servind unei filoso- multor neamuri” de Gheorghe Șincai; ,,Istoria
fii ce ne învață prin exemple” – potrivit Prof. pentru începutul românilor în Dachia” de Pe-
dr. Radu MUNTEANU. Așa încât, reuniunea cu tru Maior; ,,Elementa linguae daco-romanae
numărul 211 ne-a purtat prin această memo- sive valachicae”, scrisă de Samuil Micu și Ghe-
rie imuabilă, aflată în acest timp al evocărilor orghe Șincai; ,,Lexiconul de la Buda” etc. etc.
centenare, asemenea unui ,,fragmentarium Au fost prezentate, în cotinuare, presa, asoci-
iluminist” (reluând titlul unei cărți pe care o ațiile culturale, învățământul, Regulamentul
datorăm unor valoroși istorici clujeni). Organic – toate subsumându-se primei eta-
,,DATORIA VIEŢII NOASTRE”. ELITE RO- pe de instituționalizare culturală – generația
MÂNEȘTI ȘI RESPONSABILITATE NAŢIONA- pașoptiștilor și proiectul politic între asuma-
LĂ” și-a intitulat conferința eruditul istoric re, responsabilitate și împlinire al acesteia,
clujean, Prof.dr. Ioan BOLOVAN, prorector al așa-numita formulă ,,prin noi înșine” (v. Ca-
Universității ,,Babeș-Bolyai”, punctând asupra vour, Nicolae Iorga, cu anii emblematici 1848,
unor momente cu semnificație uriașă în ceea 1859, 1866, 1877-1878). O altă etapă culturală
ce putem numi devenirea națiunii și a școlii luată în discuție a fost cea consacrată institu-
românești în ultima sută de ani. Dacă ,,uni- ționalizării culturii naționale, aceasta însem-
versitatea reprezintă elita intelectuală a unei nând, în aspectele ei cele mai semnificative:
comunități, a unei țări, a lumii” și luând drept Universitatea de la Iași (1860), ASTRA 1861,
reper magistralul discurs al istoricului Vasile Universitatea din București (1864), Academia
Pârvan – concepția lui rezultată cu claritate Română (1866), Facultatea de Medicină din
din lecția inaugurală rostită la Cluj, la 3 no- București (1869), Facultatea de Medicină din
iembrie 1919, când se refonda Universitatea Iași (1879), Școala Națională de Poduri și Șo-
Națională a Daciei Superioare prin voia nați- sele din București (1881), Institutul de Arhi-
unii și a regilor Maria și Ferdinand –, discurs tectură din București (1897, ca secție a Școlii
rămas în istorie drept ,,Datoria vieții noastre”, de Belle-Arte), Tribuna (1884), Enciclopedia
menirea Universității apare și mai evidentă: Română etc. Apoi Generația Unirii: au făcut
,,Supremul scop al luptei noastre este spiritu- obiectul excursului oameni deveniți simboluri



107
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

GALELE MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ - 211





































ale Unirii, lideri istorici, supuși ulterior, în cea navia (Sâmbăta, 1566). La vremea respectivă,
mai mare parte, unui ,,genocid al elitelor”, în- Nicolae Olahus era o personalitate remarcabi-
tre aceștia: Iuliu Maniu, Ion Mihalache Cardi- lă, fiind arhiepiscop primat al Ungariei, dar și
nalul Iuliu Hossu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, unul din fondatorii învățământului sistematic
Ion Nistor, Mihai Popovici, George Grigorovici, unguresc. În această perioadă, principele Ioan
Pan Halippa, Ilie Lazăr, Ion Fluieraș, Gheor- Sigismund, care trecuse la noua religie calvină,
ghe I. Brătianu, Aurel Vlad, Sever Bocu, Ghiță realizând importanța școlii în Reforma țărilor
Popp, Onisifor Ghibu, Zenovie Pâclișanu, Emil apusene, îl invită pe reputatul filosof francez
Hațieganu și mulți alții; dar și construcția na- Petrus Ramus de la Sorbona să vină în Tran-
țional-statală și instituțională care a generat silvania, pentru a organiza o Universitate. Din
Universități și licee românești, teatre, opere, multe considerente, savantul francez nu a pu-
conservatoare de muzică și artă dramatică ș.a. tut accepta invitația, care a fost apoi adresată
Spre finalul discursului, distinsul vorbitor a profesorului elvețian Celi din Basel. Noua Aca-
enunțat și că ,,Responsabilitatea pentru stra- demie se înființează la Sebeș, având ca scop de-
tegia modernizării, pentru împliniri și pentru clarat răspândirea doctrinei calvine în rândul
limite revine elitei politice”. populației românești, asemenea școlilor din
Despre ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC LA Lugoj și Caransebeș, înființate ulterior, după
CLUJ-NAPOCA: ÎNCEPUT ȘI CONTINUITATE modelul celei din Făgăraș, care funcționa de
CENTENARĂ a conferențiat Prof.dr. RADU aproape un secol, la inițiativa principesei Su-
MUNTEANU, strălucit reprezentant al ,,Poli- sana Lorantfy. Sebeșul și Orăștia se dezvoltă ca
tehnicii” clujene (așa cum mai este denumi- centre de cultură calvină nuanțată <mai mult
tă, generic, valoroasa Universitate Tehnică sau mai puțin>, după cum afirmă Onisifor Ghi-
din Cluj-Napoca). Redăm, selectiv, din amplul bu. Astfel, la Sebeș se tipărește, în 1579, So-
discurs: ,,Încercările de întemeiere a unor for- bornicul slavonesc al mitropolitului Ghenadi,
me de învățământ superior în Transilvania purtând marca principelui Cristofor Bathory,
se regăsesc începând cu anul 1567 și au fost la Alba – un Evangheliar, iar în 1582, celebra
inspirate de tentativele anterioare ale voievo- Palie de la Orăștie”. (…) Între timp, ,,Ștefan
dului moldovean Iacob Heraclid, care a vrut să Bathory, care era șirege al Poloniei, decretea-
înființeze Școala Superioară de la Cotnari cu ză, la 12 mai 1581, înființarea unei Universități
sprijinul unor cărturari reformiști germani, la Cluj, dar nu cu caracter reformat, ci catolic.
aproape în același timp cu tentativa lui Nicolae Noua Universitate era, de fapt, o creație a iezu-
Olahus de a fonda o școală superioară la Târ- iților și avea trei facultăți: Teologie, Filosofie


108 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

GALELE MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ - 211





































și Juridică. Universitatea a fost organizată de diu... Înființarea, în 1851, a Camerei de Comerț
călugărul și diplomatul Antonio Possevino din și Industrie a Clujului a contribuit mult la sti-
Mantua (Italia), care a sosit la Clujînsoțit de 32 mularea economică, iar legislația adoptată în
de călugări”. (...) Deceniile trec, luptele dintre 1881 și 1900 a condus la transformarea unor
iezuiți, protestanți evanghelici, reformați și ateliere sau manufacturi în adevărate fabrici...
unitarieni duc la decăderea Universității... În În România, prin Legea din 9 iulie 1901, se ad-
1773, Universitatea din Cluj este redeschisă optă o reglementare legislativă privitoare la
de împărăteasa Maria Tereza, la cele trei secții școlile tehnice, care după Marea Unire se ex-
inițiale adăugându-se cea de chirurgie, avân- tinde și asupra școlii din Cluj, preluată de Sta-
du-l ca profesor oculist pe Ioan Molnar-Piua- tul Român la 5 aprilie 1919. Cu această oca-
riu. Universitatea decade din nou, pentru a se zie, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a decis
redeschide la 10 noiembrie 1872. ,,Urmărind organizarea noii Școli Superioare Industriale,
istoria, vom înțelege ușor că evoluția învăță- care își deschide porțile la 1 februarie 1920...
mântului tehnic reflectă dezvoltarea producți- Apoi, autoritățile, recunoscând posibilitățile
ei, a industriei în special și a științelor tehnice școlii clujene, schimbă denumirea instituției
legate de aceasta. Astfel, vom înțelege originea în Școala medie tehnică și în final se ajunge la
și începutul învățământului tehnic din Transil- Școala de conductori tehnici, devenind unica
vania în strânsă legătură cu dezvoltarea soci- școală cu profil electromecanic din România și
al-economică din Imperiu și a Ţărilor Româ- precursoarea Institutului Politehnic și a Uni-
ne, în ansamblu”. (...) ,,Un moment important versității Tehnice de acum”... ,,Așa a început
pentru Cluj l-a constituit conectarea la calea drumul spre școala politehnică de azi, care a
ferată din 1870, precum și debutul exploată- pregătit ingineri realizați și apreciați pe toate
rilor miniere de la Șorecani (1880), care pro- continentele. Chiar dacă admirăm ingineria și,
duce o nouă viziune energetică. Prima sondă mai ales, ceea ce înțelegem, învățământul teh-
de gaz metan se exploatează la Sărmășel, în- nic te face să vezi că nu mergem spre adevăr
cepând cu 1909, fiind ca puritate a gazului și pe aceleași căi și că suntem curioși pe măsura
debit a patra în lume. Prima conductă de gaz culturii noastre... Iar inginerul știe că noaptea
(Sărmășel – Turda – Ocna Mureș) se inaugu- este frumos să crezi în lumină”.
rează în 1911”. (...) ,,În Transilvania se acordă A urmat, apoi, o cronologie, un așa-numit
o mai mare atenție școlilor cu caracter tehnic ,,traseu al moștenirii istorice”, care a traver-
abia spre sfârșitul secolului, când ele evoluea- sat secole și din care reținem, la întâmplare:
ză lent, de la nivelul profesional spre cel me- anul 1581(cu fondarea primei Universități la


109
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

GALELE MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ - 211



Cluj); 1777 – Noile reglementări școlare
cunoscute sub numele ,,Ratio Educatio-
nis” determină introducerea studiului
mecanicii și arhitecturii civile la Liceul
Academic din Cluj; 1884 – La Cluj se înfi-
ințează școala tehnică industrială cu trei
secții: construcții (arhitectură), tâmplă-
rie și mecanică (lăcătușerie) sub nume-
le ,,Atelier de instrucție industrială” (15
septembrie); 1892 – Școala își schim-
bă denumirea în ,,Școala industrială de
arhitectură, tâmplărie și lăcătușerie”;
1896 – La 30 septembrie se punepia-
tra de temelie a clădirii în care funcțio-
nează acum facultățile de profil electric
(str. Gh. Barițiu nr. 26-28); 1918-1920 –
După Unirea Transilvaniei cu România,
școala se reorganizează la un nivel supe- cate de cadrele didactice. Erau atunci 2.592 de
rior, devenind ,,Școala superioară industrială”, studenți; 1974-1990 – Noua Catedră de Utili-
devenită mai târziu ,,Școala superioară de arte zări-Automatizări (...). Mai aproape de zilele
și meserii” din Cluj; 1920 – Urmând exemplul noastre, pe acest ,,traseu al moștenirii istori-
Bucureștiului și al Timișoarei privind înființa- ce”, anul 1990 marchează reforma masivă a
rea de școli tehnice superioare, comisia uni- Universității, ce determină structura pe baza
versitară învestită cu misiunea de a organiza căreia funcționează și astăzi. În 2011, Univer-
Univesitatea din Cluj propune înființarea unui sitatea de Nord din Baia Mare fuzionează cu
Institut Politehnic cu facultăți de mine și me- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
talurgie. Propunerea este susținută de Nicolae ,,Azi, Universitatea Tehnică este o enti-
Iorga și guvernul francez, care se arată gata să tate de prestigiu european, cu 12 facultăți și
ofere proiectul unei astfel de școli după mode- peste 20.000 de studenți, fiind onorată de cea
lul de la Saint-Etienne, dar Consiliul Dirigent mai înaltă distincție prezidențială referitoare
al Transilvaniei optează pentru o Politehni- la învățământ, alături de evaluarea la nivel de
că la Timișoara; 1922 – La 27 septembrie își patru stele, realizată de prestigioasa instituție
deschide porțile Școala de conductori tehnici, internațională <QS Stars – rating system>, în
unica școală cu profil electromecanic din Ro- 2019. Ce putem spune, în final, <Școlii Ardele-
mânia; 1933 – Școala de conductori tehnici se ne de Ingineri>? VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!>”,
transformă în ,,Școala de subingineri electro- a mai arătat, spre finalul pledoariei sale, Prof.
mecanici”; 1940-1944 – Școala este transfera- dr. Radu MUNTEANU, fără a omite din această
tă la Sibiu, apoi la Timișoara, după care revine cronologie fragmentară și sublinierea că ,,tot
la Cluj; 1946 – Conducerea Școlii de subingi- școala și mai apoi cercetarea științifică ne ara-
neri este încredințată ing. Alexandru Domșa, tă câte primejdii ascunde o lume fără întrebă-
viitorul rector al Institutului Politehnic din rile care se nasc în laboratoare, pe stradă sau
Cluj; 1948 – Se înființează ,,Institutul de Meca- printre amintiri și că, în general, nu mărturi-
nică”, cu Facultatea de Mecanică având 341 de sim decât ce-am aflat de la viață, cu ajutorul
studenți; 1964 – Secția de Electromecanică din inimii”...
cadrul Facultății de Mecanică se transformă în Moderată de Prof.dr. Nicolae Hâncu, cea
Facultatea de Electromecanică; 1965 – În ca- de a 211-a Gală Medicină, Artă, Cultură ne-a
drul Facultății de Electrotehnică ia ființă Cate- remintit că, ,,în necuprinsul ocean al timpului,
dra de Automatizări; 1968 – Institutul Politeh- valurile sunt anii, iar tot ceea ce ele aduc for-
nic își serbează 20 de ani de existență în cadru mează sedimente de efort și inteligență care,
festiv, când apare primul său volum omagial și din când în când, ies la lumină, puțin câte pu-
prima bibliografie selectivă a lucrărilor publi- țin, dar niciodată pe deplin”.



110 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

CLUJ NAPOCA


UNIVERSITATEA TEHNICA

AZI Str. Gheorghe Bari\iu




































INAINTE


















































Arhitect Tiberiu TRENEA

DEZBATERILE DE LA SINAIA


Michaela BOCU și Chairman al Alexandrion Group, lider în

O AGORA A IDEILOR, producția și distribuția de vinuri și băuturi
alcoolice din România și, din 2017, singurul
ELITELOR ŞI PERFORMANȚEI producător de single malț din țară. Dl Nawaf

Salameh este originar din orașul Marmarita,
situat în <Valea creștinilor> din partea de vest
,,În România actua-
a Siriei. După absolvirea Facultății de Științe
lă se resimte acut nevoia
Medicale din cadrul Universității de Medici-
dezbaterilor pe teme de
nă și Farmacie ,,Carol Davila” din București,
interes public. <Fundația
acesta a primit recunoașterea internațională
Alexandrion>, care și-a
pentru studii medicale la Atena. În anul 2013
câștigat un renume pre-
a obținut titlul de Doctor în domeniul Științe-
miind realizatori autoh-
lor Militare și Informațiilor, în cadrul Univer-
toni din diferite domenii,
sității Naționale de Apărare Carol I. Viziunea
organizează, începând
sa asupra afacerilor a fost dintotdeauna aceea
cu anul 2018, sistemul
de a le oferi clienților produse de cea mai bună
de dezbateri sub genericul <Dezbaterile de
calitate, precum și aceea de a susține cultura
la Sinaia>. Cu participrea unor exponenți de
și sportul ca parte a transmiterii de mesaje
prim nivel, din țară și din alte țări, care pot lă-
de responsabilitate socială” – se precizează în
muri alternative viabile de soluționare în te-
documentarul pus, de asemenea, la dispoziția
mele discutate. Intenția organizatorilor este
participanților.
de a stabiliza la Sinaia un sistem de dezbateri
Sub aceste auspicii, Fundația Alexandri-
de anvergură națională și internațională”. În
on a organizat, la Hotelul New Montana din Si-
prima ediție (martie 2018) a avut ca temă
naia (29-30 martie 2019), cea de a treia ediție
,,Statul de drept. Premise, condiții, funcționa-
a ,,Dezbaterilor”, cu tema: CRIZA EDUCAŢIEI.
re”, a doua (octombrie 2018) ,,Economia estu-
INDICATORI DE STARE ȘI REZOLVĂRI.
lui: postausteritate și perspective.
Lista întrebărilor stringente ce se pun
,,Fundația Alexandrion a fost înființată în
astăzi educației este lungă. Cu siguranță, se
anul 2003 ca urmare a numeroaselor activități
pun întrebări precum: Ce are de oferit educa-
filantropice desfășurate de firmele din cadrul
ția societății? Care sunt cerințele ce derivă din
Alexandrion Group. O prioritate a Fundației
competiția globală pentru educație? Ce pre-
Alexandrion sunt proiectele culturale, Galele
tind educației digitalizarea și reorganizarea
Premiilor Constantin Brâncoveanu și Matei
cunoașterii pe baza geneticii? Educație prin
Brâncoveanu, care se acordă valorilor culturii
disciplinare sau educație prin individualiza-
române și a personalităților care au parcurs o
re? Educație controlată de teste sau educație
carieră unanim recunoscută din toate dome-
bazată pe examinări cuprinzătoare? Rămâne
niile culturii, artei și științei – fie că vorbim
profesorul personalitate centrală în educație
de literatură, istorie, muzică, teatru sau film,
sau își reduce rolul la a fi transmițător de cu-
științe sociale sau arhitectură, medicină sau
noștințe? Care este rolul familiei, instituțiilor
economie.
mass media, mediului social în educație? Care
Premiile Constantin Brâncoveanu sunt
este statutul social al profesorului? Care este
menite să promoveze valorile și viziunea unui
relația dintre unitate și diversificare într-un
mare domnitor care a menținut pacea în țară
sistem de învățământ? Cum se poate converti
timp de 25 de ani și care a fost un mare susți-
<brain-drain>-ul actual în <brain-gain>? Care
nător al artei, științei și culturii.
este rolul lecturii și al cărții în educație? Cum
De-a lungul timpului, Fundația Alexan-
se creează mentalitatea antreprenorială? Cum
drion și-a pus amprenta și în susținerea con-
se face educația civică democratică? Cum se
stantă a performanțelor sportului românesc.
leagă educația patriotică cu educația univer-
Gala Trofeelor Alexandrion, în cadrul căreia
salistă? Cum se formează gândirea critică ce-
sunt răsplătite performanțele sportive.
tățenească? Cum se păstrează separarea deo-
Domnul NAWAF SALAMEH este fonda-
potrivă de un conformism oportunist și de un
torul și președintele Fundației Alexandrion
112 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DEZBATERILE DE LA SINAIA



refuz anarhic al organizării? Lista este departe ții, fără a uita blocajele inerente societății în-
de a fi completă. Aceste întrebări, ca și multe săși, care se exprimă cu claritate în sânul siste-
altele, ne propunem să le dezbatem în cadrul mului școlar> (Jean-Michel Blanquer, <L’Ecole
<Dezbaterilor de la Sinaia> (ediția a III-a)”. de demain. Propositions pour une Education
,,Coloana vertebrală a societății este edu- nationale renovee>, Odile Jacob, Paris, 2016,
cația. Dacă ne educăm oamenii, vom vedea re- p.7). Trebuie lăsate în muzeu experiențele de
zultatele în anii următori în societate, în țările sub presiunea globalizării, care au generat ve-
noastre, în economie, în tehnologie, în științe”. ritabile <catastrofe pedagogice>. Jean-Michel
În reuniunea inaugurală, Prof.univ.dr. Blanquer atrage atenția asupra nevoii de <a
Andrei Marga, care și-a asumat și calitatea de conștientiza că științele cognitive nu sunt bu-
moderator, a susținut un amplu și documen- sola absolută a tot ceea ce trebuie făcut în ma-
tat discurs cu tema ,,Criza educației. Indicatori terie de educație> (p.11). Școala însăși se cu-
de stare și rezolvări”, din care cităm, selectiv: vine să-și asume idealul unei națiuni avansate.
,,Astăzi, chiar în țări care au parcurs la timp Iar dacă SUA, Germania, Franța, care au
reforme ale educației, se concep noi reforme. orientat educația lumii, semnalează ceva mai
Noile reforme pleacă de la acuzarea unor nea- mult decât o criză, veritabile <catastrofe>,
junsuri majore ale educației. Bunăoară, preșe- atunci ne dăm seama cât de gravă este situația
dintele SUA preconiza în ,,Great Again”, carte în altele, mai ales acolo unde mimetismul este
încă netradusă la noi, renunțarea la actualul în floare. Sub termenul criza educației, unii au
sistem cantitativist de evaluare, care afectează în vedere împrejurarea că educația nu mai for-
grav educația în multe țări, oprirea <politicii mează individualitatea liberă, responsabilă și
standardelor unitare>, trecerea învățămân- creativă. Alții se gândesc la faptul că nu a avut
tului în inițiativă locală și încurajarea compe- loc adaptarea educației la societatea industri-
tiției în educație (vezi Donald Trump, <Great alizată bazată pe digitalizare și nanoștiințe.
Again! Wie ich Amerika retten werde>, Borsen Mai sunt unii care au în vedere adâncirea cri-
Medien, Kulmbach, 2016, p.69). Copiii trebu- zei morale din societate și faptul că educația
ie <educați, nu îndoctrinați>! Orizontul este nu are răspuns. Sunt de părere că, istoriceș-
ca fiecare elev și student să se poată dezvolta te, odată cu deteriorarea formării individua-
conform potențialului său. lității, s-au produs și scăderea creativității și
În Germania, înalți demnitari susțin că adâncirea crizei morale.
<tendința actuală duce într-o nouă catastro- Termenul de criză ne vine din limba-
fă> (Julian Nida-Rumelin, Klaus Zierer, <Auf jul medical. Un organism este în criză atunci
dem Weg in eine neue deutsche Bildungska- când, din diferite cauze, resursele de care dis-
tastrophe. Zwolf unangenehme Wahrheiten>, pune nu mai sunt suficiente pentru a-i asigura
Herder, Freiburg im Breisgau, 2015, p.147). supraviețuirea. Criza nu depinde de conștiin-
O seamă de competențe cruciale în viața oa- ța celui atins, care poate chiar jubila. Criza nu
menilor, <competența puterii de judecată>, este întotdeauna fatală, cu ea se poate coabi-
<competența deciziei>, <competența coope- ta. Nu trăim nicidecum o criză a educației în
rării> sunt sacrificate de educație (p.95). Nu acest înțeles medical. Domeniul are resurse
ar trebui ca orientarea cognitivistă a educației nefolosite. Dar avem o situație amenințătoare
(p.106), pe care OECD o ia ca premisă indiscu- sub multe aspecte. (…) Este, se poate spune,
tabilă, să hotărască. În fapt, testele și ierarhi- o <criză de sens> ce constă în aceea că sco-
zările ce se cultivă creează <motivații false și pul educației este astăzi tot mai confuz. Este
un ethos pedagogic periculos>. o <criză de motivație>, ce are drept indicator
În Franța, actualul ministru al Educați- scăderea încrederii în cunoștințele predate în
ei, Jean-Michel Blanquer, spune că <modelul învățământ. Este o <criză de conținut> ca ur-
francez trebuie astăzi să facă față la puneri în mare a faptului că aproape nimeni nu-și mai
cauză multiple, legate de neliniștea în fața pro- asumă să stabilească ce este de învățat neapă-
gresului tehnologic, riscurilor de declin eco- rat și cum ar trebui să procedeze profesorul.
nomic și de implozie a societății, pericolului Este o <criză de concepție> ce rezidă în faptul
de reacție fundamentalistă în fața modernită- că sunt prea puțini cei care pot aborda educa-



113
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DEZBATERILE DE LA SINAIA



ția ca sistem. o contradicție între ceea ce doresc oamenii de
În intervenția mea introductivă vreau să la educație și ceea ce primesc?; cum să facem
arăt succint în ce constă criza actuală a educa- un curriculum care să se potrivească copiilor
ției (1), să evoc indicatori pentru Europa (2) și acum?; misiunea noastră ca educatori este să
România (3) și să schițez o soluție (4). facem elevii să zboare și să-și găsească și un
Criza actuală a educației. Nici educa- loc de aterizare etc. etc.
ția nu este un scop în sine, cum nu sunt nici Dakmara Georgescu (UNESCO Beirut)
economia, nici politica, nici alte activități. Un și-a axat expunerea pe problematici privind
indicator de criză a educației este și că azi se educația (unde ne aflăm din punct de vedere
pune prea puțin întrebarea: ce are educația de internațional), cercetarea (din educație), re-
creat? (…) spectiv ce dorim să obținem prin educație și
Max Weber scria că, odată cu expansi- ce putem face în acest domeniu ș.a.
unea <oamenilor moderni specializați (mo- Prof. dr. Petre Roman (București), fost
derne Fachmenschentum)> (Max Weber, prim-ministru al României, s-a referit la ce în-
<Die protestantische Ethik und der Geist des seamnă criza educației în România - ,,criza nu
Kapitalismus>, Siebenstern, Hamburg, 1975, este a politicilor, ci a politicii” -, la problema
p.172), cultura va produce <specialiști fără subfinanțării educației, rata abandonului care
spirit și oameni ai plăcerilor fără inimă> pe o este foarte mare și, legat de aceasta, la cauze-
scară nemaiîntâlnită. Avertismentul lui Hus- le abandonului; la faptul că școala autentică a
serl – cunoașterea cu orizont jos dă oameni cu fost înlocuită cu o caricatură!; la faptul că de-
umanitate redusă – este mai actual ca oricând. perdiția învățăturii a întârziat viitorul... ,,avem
În definitiv, fenomenele de degradare cultura- un viitor ipotecat la o bancă crudă și nemiloa-
lă de azi sunt legate de lacunele educației. (...) să! Suntem într-o mare criză a sensului. Astăzi,
Soluții. În Europa devine tot mai clar teama de a constata că regulile eșuează este
că nu dă rezultate <repararea> sistemului foarte puternică, inclusiv în România... Noi nu
de educație existent. Este nevoie, cum spun am adus în școală gândirea algoritmică. E de
deja tot mai mulți, de <curajul viziunii!> și de mare ajutor, dar la noi nu este promovată. Am
schimbări. Cea mai bună propunere de până reabilita calitatea sistemului de învățământ
acum (Margret Rasfeld, Peter Spiegel, <Edu- prin adaptabilitate, flexibilitate etc.
Action. Wir machen Schule>) vizează reorien- A intervenit Prof. Marga, precizând că
tarea pregătirii tinerilor pe trei direcții core- ,,masificarea precede mult Bologna. În Româ-
late: <a învăța să acționezi>, <a învăța cum să nia, Bologna s-a aplicat eronat.
dobândești cunoștințe>, <a învăța cum să tră- Prof.dr. Adrian Severin (București), fost
iești împreună cu alții>” – a spus, în încheiere, ministru al Reformei, fost ministru de Externe,
Prof.univ.dr. Andrei Marga. s-a referit la criza în societate, din care derivă
Odată încheiată partea introductivă, s-a criza în educație și criza educației. ,,Cred că ne
intrat în ,,miezul” Sesiunii I cu tema: CRIZE ÎN aflăm aproape de sfârșitul lumii”, a subliniat
EDUCAŢIE, CRIZE ALE EDUCAŢIEI, CRIZE ÎN acesta, continuînd cu comentarii asupra cri-
SOCIETATE. zei valorilor, crizei democrației (contradicția
Lista vorbitorilor a fost deschisă de dintre egalitatea votului și egalitatea morală
profesorul Brian Male (Londra), specialist în a votanților), a crizei de încredere, a crizei de
curricule preuniversitare. Între ideile puse în comunicare, a crizei morale (alta decât a valo-
discuție: ,,The Education Crisis. Is there a cri- rilor – una a înțelegerii sensurilor vieții); nu
sis?”; trebuie să înlăturăm un sistem educativ mai cunoaștem sensurile vieții; problema e în
din secolul 19 cu unul adaptat secolului 21; societate înainte de a fi în învățământ. ,,Criza
educația trebuie să facă în așa fel încât sinap- e o încrucișare de drumuri: orice criză este
sele din creier să se unească; școala viitorului, o șansă, care va da șansa unui nou început.
elevul viitorului, profesorii viitorului; curricu- Avem nevoie nu doar de o nouă liturghie, ci și
lum-ul școlii trebuie să pregătească elevii pen- de o nouă religie!”, a conchis, într-un registru
tru un viitor nesigur; educația copilului ar tre- metaforic, Adrian Severin.
bui centrată pe formarea personalității; există Madlen Șerban (Torino, European Trai-



114 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DEZBATERILE DE LA SINAIA



ning Foundation, a lucrat și în Ministerul În- Prof.dr. Nicolae Coman (biolog, fost de-
vățământului) a vorbit despre fundamentarea can și prorector al Univesității ,,Babeș-Bolyai”,
politicilor publice (,,siloz”, adecvare, tranziție fost ambasador al României în Kenya) – a
în ceea ce privește educația); ,,izolarea educa- propus o idee spre analiza fiecăruia pe tema
ției nu este benefică dacă ea nu poate aduce recompensei și pedepsei în diversele socie-
bunăstarea cetățeanului...”. tăți. Secolele XX și XXI au dus la formidabile
Prof.dr. Constantin Brătianu (București) dezvoltări ale științelor: genomul uman, rolul
– despre rolul guvernanței, cu referire la câte- celulelor stem, ADN-ul recombinat etc. În pri-
va elemente esențiale de descentralizare: au- mii ani, educația trebuie făcută în familie; în
tonomia universitară, în realitate, nu e tratată clasele mari, recompensele vin din partea au-
corespunzător, are loc politizarea universități- torităților globale, la fel și pedepsele; educația
lor; gândirea liniară este aplicată universității, cu sute de fațete date de religie și de știință:
care este, prin excelență, o instituție neliniară; E de dorit ca, pe viitor, să se găsească o solu-
finanțarea universitară să fie multianuală, să ție pentru combinarea celor două aspecte – a
preluăm modele de guvernanță de la marile spus profesorul.
universități ale lumii... Istoricul Iosif Friedmann-Nicolescu (Bu-
Prof.dr. Ladislau Gyemant (Cluj-Napo- curești) a vorbit despre rolul absolvenților de
ca) – reputatul profesor clujean, autor al unei Drept în cultura română, cu citarea unor oa-
opere istorice monumentale - ,,Conscripția meni mari precum Gheorghe Lazăr, Spiru Ha-
fiscală a Transilvaniei din anul 1750. Tabele ret, Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga, care au scris
statistice” – a vorbit despre criza UE, care e despre școală și educație.
rezultanta unor crize succesive, despre siste- Sesiunea II. STAREA EDUCAȚIEI.
mul educațional, care a fost, timp de milenii, o
misiune a familiei sau a unor grupuri elitare, Prof.dr. Dominik Antonowicz (Torun, Po-
reforma lui Luther (,,calea către mântuire este lonia) a pornit de la întrebarea: ,,De ce e im-
credința, iar calea credinței o reprezintă citi- portantă educația și de ce trebuie să investim
rea textului biblic”); Calvin a demontat elita în ea?”, pentru a continua cu aserțiuni precum:
ecleziastică, astfel educația pătrunzând în pă- ,,Să nu mai vorbim despre educație din punc-
turile largi; în secolul luminilor am asistat la o tul de vedere al costurilor, ci din punctul de ve-
dezvoltare fără precedent a învățământului... dere al investiției de resurse pentru a obține
Au existat și mășcări distructive (vezi mișca- beneficii. Capitalul uman este important...
rea legionară, care a pătruns și în universi- Un moment inedit în cadrul dezbaterilor
tăți...). Crizele noastre de astăzi se manifestă, l-a constituit intervenția în direct, prin Skype,
ca și atunci, prin eliminarea din universității a de la New York, a d-lui Nawaf SALAMEH, fonda-
oamenilor de valoare; în comunism a avut loc torul și președintele Fundației Alexandrion și
,,decapitarea” pe baza altor ideologii ; în 2011 Chairman al Alexandrion Group. Un cuvânt de
Legea Funeriu a ,,decapitat” din nou... Doar în salut extrem de bine argumentat, în care, între
perioada ministeriatului Prof. Marga s-a încer- altele, a spus: ,,Doresc ca <Dezbaterile de la Si-
cat a se face reforma. Să încercăm să învățăm naia> să dureze zeci de ani de aici înainte și să
din istorie – a subliniat Prof. Gyemant. aibă un cuvânt pe plan european. Pentru mine,
Prof.dr. Cristian Clipa (director de de- problema educației este o problemă globală...
partament la Facultatea de Drept a Universi- În România, problema educației trebuie făcu-
tății Timișoara). În cuprinsul unei intervenții tă astfel încât, mai întâi, părinții să fie educați,
spectaculoase, pertinente, universitarul timi- informați... Trebuie luate urgent măsuri care
șorean a arătat, între altele, că: ,,Învățămân- să îndrume copiii spre domenii de care avem
tul superior de drept de la noi este unul care nevoie. O problemă ascunsă este cea legată de
produce supraproducție, cu 39 de facultăți de joburi care dispar: se impun măsuri urgente
Drept (17 de stat, restul particulare). Nu exis- pentru anunțarea acestor joburi care vor dis-
tă specialiști titulari în Drept constituțional și părea, educația fiind cea care să spună părin-
Drept administrativ, autonomia universitară ților unde să meargă copiii; să stăm să vedem
nu există, fiind strivită de Minister și ARACIS. ce lipsește, să se investească în acea direcție;



115
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DEZBATERILE DE LA SINAIA



trebuie să înveți două – trei meserii. Problema nu mai avem resurse – pentru ce s-o facem?
emigrației la nivel european și global se poate Ar avea sens să se cheltuie mai mult pentru
rezolva prin educație. ,,Eu, ca grup, sunt dis- educație?”
pus să mă implic. Universitățile din România Multe din afirmațiile jurnalistului Ilie
nu colaborează cu noi, pentru a se informa în Șerbănescu au fost contestate vehement de
legătură cu conducerea unui business. Eu sunt Petre Roman, cei doi neajungând la un numi-
deschis spre colaborare, mai ales că eu, în Ro- tor comun.
mânia, am un program prin care să apară mii Prof.dr. Carmen Crețu (Universitatea
de locuri de muncă... În România m-am ferit să ,,A.I. Cuza”, Iași) a prezentat o cercetare efec-
mă conduc după legi conjuncturale. Am reușit tuată timp de un an pe un lot de elevi de li-
prin a urma legi standard sau legi europene ceu (olimpici internaționali) și studenți (foști
sigure. Statul paralel e ca un drog: îl folosești olimpici internaționali), în care a vorbit des-
și ești dependent sau nu – și mergi înainte. pre motivarea tinerilor foarte talentați de a
Trebuie să creăm în România o platformă de studia afară, delimitarea conceptuală – mana-
încredere și atunci tinerii se vor întoarce. Do- gementul de talente, despre faptul că pentru
resc ca aceste întâlniri de dezbatere să fie cât studenții talentați este nevoie de politici coe-
mai dese”, a mai spus dl Salameh. rente, susținătorii democrației versus merito-
Jurnalistul Leonidio Ferreira (vice-direc- crație. ,,În România se cere promovarea aces-
tor al ziarului Diario de Noticias din Lisabona, tor persoane acum, aici. Această verigă a lipsit
Portugalia) a făcut o panoramă a evoluției so- din strategia de politici educaționale”. Alte
cietății portugheze, de la epoca expansiunii concepte luate în discuție: atitudini – compe-
coloniale (când Portugalia și-a trimis soldații tențe – cunoaștere; înțelepciune – inteligență
să lupte și să moară în războaie coloniale și – creativitate.
când puțini mergeau la școală) și până în zile- Prof.dr. Vasile Cristea (biolog, specia-
le noastre. list în ecologie vegetală, Universitatea ,,Ba-
Jurnalistul de cursă lungă Ilie Șerbă- beș-Bolyai”, Cluj-Napoca, responsabilul Co-
nescu (București), fost ministru al Reformei misiei Monumentelor Naturii din cadrul
– împărtășește părerea d-lui Severin că criza Academiei Române) a susținut problema edu-
din educație e legată de criza din societate și cației ecologice, de care se preocupă încă de la
crede că ,,criza din societatea românească este finele anilor '70. Recoltările masive au generat
legată de transformarea României într-o colo- conflictul om – carnivore mari (vezi urșii care
nie, indiferent că se recunoaște sau nu acest invadează stațiunile etc.).
lucru...Toate resursele sunt înstrăinate... Toți Prof.dr. Radu Motica, jurist de forță (Ti-
cei care au proprietatea au și decizia. În spriji- mișoara) – trebuie luate măsuri să fie doar
nul convingerilor sale a adus cinci argumente/ universități de calitate și absolvenți de calitate
întrebări: ,,1. Cine să facă schimbările cu privi- și, legat de aceasta, să fie avută în vedere cali-
re la educație? Oare mai există Statul Român? tatea celor care elaborează actele normative.
Președintele Fundației a pus punctul pe i; 2. Prof.dr. Vasile Morar (București), ,,etici-
Dacă Statul Român s-ar scula din morți, el n-ar anul nr. 1 al țării”, cum l-a numit Prof. Marga,
avea cu ce să facă reforme. Statul Român cule- și-a susținut pledoaria pornind de la întrebări
ge 26% din PIB din taxe, față de alte țări care precum: ,,Suntem acum în istorie sau în pos-
au procente cu mult mai mari...; 3. Pentru cine? tistorie?; Programul iluminist, al revoluțiilor,
Mai bine de 4 milioane de cetățeni au părăsit s-a terminat sau nu?” Profesorul și-a arătat în-
România, suntem pe locul doi la emigrație în grijorările cu privire la dezacordurile în ceea
lume, după Siria. Rata de părăsire a României ce privește tradițiile morale, considerând că
o depășește pe cea a natalității! Pentru cine să există un haos al limbajului moral actual. Este
facem atunci un efort?; 4. UE are legătură cu foarte importantă cunoașterea când e vorba
toate aceste lucruri: există o poziție a forțelor de moralitate. Există și foarte mulți ticăloși
politice care mă încurcă la cap; pentru PSD, inteligenți. O temă ce necesită dezbateri supli-
UE este cel mai mare contestatar; 5. De ce toa- mentare – etica grijii.
te acestea? Dacă nu avem pentru cine, cu ce, Juristul și omul de cultură Mircea Arman



116 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

DEZBATERILE DE LA SINAIA



– director al Revistei ,,Tribuna” din Cluj-Napo- Prof.dr. Sergiu Iliescu (fost secretar de
ca: ,,Reformele în educație nu-și au locul când stat la Cercetare, București) – s-a referit la
nu au ce reforma!” abordarea sistemică a învățământului superi-
În finalul primei zile a dezbaterilor au or.
mai luat cuvântul Dan Constantin – senior edi- Prof.dr. Ecaterina Andronescu (ministrul
tor al ,,Jurnalului Național” și Prof.dr. Ramona Educației, București) - care a prezentat câteva
Lile – rectorul Universității ,,Aurel Vlaicu” din dintre propunerile sale privind modificări ce
Arad. ar urma să fie aduse Legii Educației: ,,Am pre-
Un plăcut intermezzo a fost oferit de că- zentat o viziune care stă la baza viitoarei Legi
tre organizatori participanților la Dezbateri: o a Educației. A stârnit destul de multe întrebări
degustare de vinars în foarte atractiva prezen- și comentarii.(...) Am zis: clasa pregătitoare
tare a Marinelei Ardelean, brand ambassador devine clasa I, dar nu înseamnă că schimbăm
al vinarsului Brâncoveanu. programa sau abordările. Schimbăm cum este
Cea de a doua zi a DEZBATERILOR DE LA numerotată. Legat de evaluări, am propus să
SINAIA a fost consacrată CONCLUZIILOR reu- analizăm puțin conținutul, ce evaluăm. Până
nite în Secțiunea III. acum, pentru clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, au
Am reținut intervențiile la microfon ale fost gândite, din păcate, într-o manieră în care
următorilor: nu sunt folositoare...”, a mai spus ministrul.
Prof.dr. Vincent Fauque (Universitatea Au mai luat cuvântul în cadrul celei de a
La Valle, Montreal), specialist în științe socia- treia sesiuni: Prof.dr. Horia Giurgiuman (Zuri-
le, care a vorbit despre educație ca un ,,privi- ch, Elveția), Prof.dr. Adrian Graur (Rector Eme-
legiu al speciei umane” La întrebarea ,,ce oferă ritus al Universității ,,Stefan cel Mare”, Sucea-
educația societății?”, vorbitorul a spus că răs- va), scriitorul Gheorghe Schwartz (fost cadru
punsul se află în adevărata exaltare a valorilor. didactic universitar, diplomat etc., Arad), Prof.
Alte concepte discutate: educația pentru trăire dr. Nicu Gavriluță (Universitatea ,,A.I. Cuza”,
creativă, valoarea ca bază a fericirii, crearea de Iași) și ziaristul Ion Spânu (București).
valoare, conceptul de world citizen, global citi- Potrivit unui obicei bine statornicit, va fi
zenship, curajul de a respecta diferențele etc. tipărit un volum care va cuprinde subiectele
Prof.dr. Polona Tratnik (decanul Facul- discutate și care va fi lansat cu ocazia celei de
tății de Științe Umane din Ljubliana, Slovenia) a patra ediții a evenimentului.
– a abordat tema ,,Sisteme naționale de educa- A fost anunțată, la finalul reuniunii, tema
ție. Criza în educația superioară”, în cuprinsul celei de a patra ediții a ,,Dezbaterilor de la Si-
căreian s-a referit, între altele, la pluralitatea naia”: UNIUNEA EUROPEANĂ. ALTERNATIVE
discursurilor și pluralitatea ofertelor, la pro- DE EVOLUŢIE.
gramele de studii doctorale în Slovenia, exce-
lența academică sau profesională.
Prof.dr. Radu Munteanu (fost rector al
Universității Tehnice din Cluj-Napoca, actual
președinte al instituției) a subliniat că preferă
sensul chinezesc al cuvântului criză, aceasta
fiind necesară în istorie, pentru a înlocui ceea
ce se întâmplă. Referitor la câteva disfuncții
la nivelul învățământului superior, profesorul
clujean a făcut comentarii la sistemul Bolog-
na, care suferă de mediocritate, la școlile doc-
torale (care în opinia sa sistrug doctoratul)...
În ciclul ingineresc se manifestă o mentalitate
proastă privind inovarea , noi neavând menta-
litatea de a inova. Finanțarea pe student echi-
valent sporește mediocritatea, acesta fiind un
sistem contraproductiv...



117
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EVENIMENTE MUZICALE


Virgil MIHAIU altfel, printre realizările sale se înscrie și cea

CORNEL ȚĂRANU - 85 mai longevivă acțiune de diseminare in actu a
muzicii contemporane întreprinsă vreodată în
țara noastră, prin intermediul briantisimului
Dint ot deauna ansamblu Ars Nova de Cluj, pe care l-a fondat
m-am considerat pri- în 1968 și l-a condus până în al doilea deceniu
vilegiat să fiu născut la al secolului 21.
Cluj. A explica acest sen- Cariera lui Cornel Ţăranu se bazează pe
timent ar necesita o în- un fertil echilibru între valorile muzicii eru-
treagă disertație. Dar un dite autohtone și cele cosmopolite, specifice
argument peremptoriu evoluțiilor post-seriale din secolul trecut. Vor-
ar fi acela că, în aceas- besc aici, în primul rând, de respectul său față
tă urbe bimilenară, avui de creația lui George Enescu (manifestat prin
șansa de a mă forma și recuperarea quasi-arheologică a oratoriului
de a trăi printre concitadini de elevată valoare enescian Strigoii, ale cărui schițe – pierdute
uman-intelectuală. Oricât de tentante puteau după conceperea sa în 1916 – au fost reasam-
părea alte orizonturi, știam că acasă pot conta blate de către compozitorul clujean; îmi amin-
(în pofida vicisitudinilor inerente) pe o „rețea tesc de prima audiție în variantă voci/pian a
de susținere” a idealului meu de viață: a acțio- acestei partituri, realizată prin anii 1980 de
na, după propriile înclinații și capacități, în be- soliștii ansamblului Ars Nova, împreună cu
neficiul cultural al comunității în sânul căreia Cornel Ţăranu la pian. Între timp, maestrul
mă născusem. și-a continuat nobilul demers, definibil ca o
Sunt conștient de idealismul și limite- adevărată operațiune de arheologie muzicală.
le acestei viziuni aparent exalta(n)te. Totuși, Grație dânsului, am trăit momente emoțio-
în consens cu ea, câteva providențiale repere nante, atunci când a binevoit să-mi devoaleze
umane mi-au acompaniat viața, până ce ajun- partiturile-manuscris ale lui Enescu. Păreau
sei eu însumi la senectute. Cornel Ţăranu ră- niște conglomerate quasi-indescifrabile de
mâne arhetipal în acest sens. Deși a împlinit portative și note cu contururi erodate sub ac-
la 20 iunie 2019 neverosimila etate de 85 de țiunea timpului…).
ani, dânsul își menține intacte nu doar capaci- Pe de altă parte, e indeniabil rolul jucat
tățile creative – ce-i conferă statutul de repre- în evoluția lui Ţăranu de studiile pe care le-a
zentant de frunte al importantei școli române efectuat după 1965 cu influenți magiștri pre-
de compoziție de după 1950 – ci și cuceritorul cum Olivier Messiaen și Nadia Boulanger la
șarm personal, discernământul estetic, abi- Paris, precum și cu György Ligeti, Bruno Ma-
litățile profesoral-academice. Prin vasta sa derna și Christoph Caskel la Darmstadt. Ulte-
operă, Cornel Ţăranu deține deja un loc aparte rior, compozitorul nostru și-a dedicat o bună
atât în dinamicul peisaj cultural al patriei, cât parte a vieții promovării celor mai noi tendin-
și în complexa configurație a muzicii contem- țe din muzica română și universală (mai ales
porane mondiale. Și, ceea ce uimește în dece- prin memorabilele concerte date de Ars Nova
niile din urmă, este continuitatea organică a de Cluj), inclusiv grație raporturilor de colabo-
creațiilor sale. Sfidând servituțile implicate de rare amiabilă cu nume de rezonanță precum
trecerea anilor, maestrul continuă să adauge Boulez, Xenakis, Stockhausen, Nono, Kagel,
incitante lucrări palmaresului său componis- Kurtag, Constant și mulți alții.
tic. Exemplul cel mai recent este prima audi- Proteica personalitate a lui Cornel Ţă-
ție absolută a piesei sale Jeux de Palindrome, ranu s-a manifestat într-o multiplicitate de
interpretată de Filarmonica Transivlania din ipostaze, ce-i complineau avântatele proiecte
Cluj, dirijată de Cristian Mandeal, în concertul concepute în camera sa de lucru. Semn de con-
de gală al Festivalului Cluj Modern 2019. Nu e tinuitate: aceasta se află într-un edificiu art

întâmplător că toate cele 13 ediții ale acestui deco, situat vizavi de vila unde locuise cândva
festival au beneficiat de expertiza muzicia- George Dima, în splendidul cartier rezidențial
nului și omului de cultură Cornel Ţăranu. De Andrei Mureșanu.



118 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EVENIMENTE MUZICALE







































Cornel Ţăranu - în picioare, alături de Virgil Mihaiu titularul Cursului de Estetica Jazzului - la
Academia Națională de Muzică G. Dima din Cluj-Napoca, în 2015. Printre participanți (de la
stânga): Ecaterina & Gabriel Banciu, Nicolae Gavrilă, Radu Nebert, Pavel Pușcaș, Dacian Jurj,
Sebastian Ţună, Iosif Viehmann (cu aparatul foto), Liviu Almașu, Răzvan Apostol, Adrian Pop.
Fotografie de Sorin Saladie


Cu toate că jovialitatea ce-l caracterizea- ARIA să invite pe scenele transilvane Trio-ul
ză nu e lipsită de glisări înspre ironie și chiar Ganelin/Cekasin/Tarasov, probabil cel mai in-
sarcasm, domnul Ţăranu și-a menținut capa- fluent grup al jazzului avangardist din a doua
bilitatea de a întreține raporturi cordiale nu jumătate a secolului trecut. Cei trei muzicieni
doar cu confrații săi de breaslă muzicală, ci rusofoni au fost încântați de vizita pe care le-
și cu reprezentanții altor arte. Ca admirator am aranjat-o în casa compozitorului clujean.
mai june cu vreo trei luștri, avui fericirea să Ţin minte că au ascultat admirativ muzica pe
fiu acceptat într-o asemenea selectă ambian- care Cornel Ţăranu tocmai o înregistrase pen-
ță, unde amintirea ilustrului psiholog Nicolae tru un film al cumnatului său, Nicolae Mărgi-
Mărgineanu, părinte al încântătoarei doamne neanu. După istoricele concerte de pe scena
Daniela Ţăranu, facilita întâlniri cu figuri mar- Casei de Cultură a Studenților, prima întreba-
cante ale vieții culturale din ultima fază a tota- re pe care mi-a adresat-o Vyacheslav Ganelin
litarismului (amintesc doar câteva nume: Ni- a fost dacă în sală se aflase Cornel Ţăranu și
chita Stănescu, Augustin Buzura, Cezar Baltag, cum i se păruse muzica. În 2017, când l-am
Mihai Brediceanu, Ion Caramitru, Sabin Păut- reîntâlnit pe Ganelin în Israel (unde este unul
za, Horia Bernea, Mircea Zaciu, Cristian Man- dintre pilonii Academiei de Muzică din Ierusa-
deal, Hans Peter Türk, Emil Simon, Ion Vartic, lim), am evocat împreună acele magnifice eve-
Johnny Răducanu, Ioan Mușlea, Marta Petreu, nimente. S-a bucurat să afle, despre apreciatul
Carmen Cristian, Cătălina Buzoianu, Anton său confrate clujean, că acesta își continuă cu
Tauf, Miriam Cuibus, Mihai Măniuțiu, Maria succes destinul creator.
Ploae, Ruxandra Cesereanu, Francisc Laszlo, Din câte am observat, Cornel Ţăranu a
Nicolae Prelipceanu, medicii Ioan Macavei și știut să evite demnitățile publice, în măsura
Iuliu Boeriu ș.a.m.d.). în care acestea ar fi impietat asupra timpului
Am trăit momente indimenticabile în dedicat creației. Totuși, chiar și scurta peri-
1983, când reușisem să-i conving pe cei de la oadă cât a deținut o funcție de conducere la


119
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EVENIMENTE MUZICALE



Academia de Muzică mi-a rămas imprimată Pârlea, timișorenii din cercul lui Johnny Bota,
în memorie. Ca atare, „expertiza comporta- sau confrații sibieni întru jazzofilie, Constan-
mentală” însușită de la dânsul mi-a fost utilă tin Iridon și Fred Nuss.
atunci când fui pus eu însumi într-o postură De o imensă valoare a fost suportul mo-
similară, ca director al ICR Lisabona. Apropo: ral primit de la Cornel Ţăranu în demersurile
una dintre realizările de vârf ale mandatului pe care l-am întreprins pentru instituționali-
meu diplomatic a fost invitarea Ansamblului zarea Cursului de Estetica Jazzului, în cadrul
Ars Nova de Cluj, condus de Ţăranu, la cel mai Academiei Naționale de Muzică G. Dima din
important Festival de Muzică Contemporană Cluj. De la înființarea Modului de Jazz în 1997
din capitala Portugaliei (Música Viva, inițiat și și până în prezent – beneficiind de atitudinea
condus de Miguel Azguime, ajuns în 2019 la comprehensivă a celor patru rectori ce s’au
ediția 25). succedat la conducerea instituției: Alexandru
În calitate de jazzolog, am apreciat întot- Fărcaș, Aurel Marc, Adrian Pop, Vasile Jucan
deauna interesul manifestat de maestrul Ţăra- – am reușit să mențin caracterul viu, deschis,
nu pentru domeniul muzicii improvizatorice. investigativ, adaptat celor mai recente evolu-
Implicarea sa pe această direcție depășise, ții, constitutiv acestui Curs. Generoasa partici-
încă din anii de formare, nivelul empatic, con- pare a lui Cornel Ţăranu, ca invitat special la
vertindu-se ulterior în semnificative realizări câteva ediții, a augmentat coeficientul de pre-
componistice. Acestea ar merita, cu certitudi- stigiu al acestei ctitorii academice căreia i-am
ne, o mai atentă cercetare muzicologică. dedicat ani buni din viață.
Nenumărați discipoli îi sunt îndatorați Pe lângă performanțele succint enume-
lui Cornel Ţăranu pentru evoluția lor profesi- rate mai sus, însăși existența lui Cornel Ţăranu
onală, dar și personală. În ceea ce mă privește, printre noi, clujenii, a reprezentat un stimula-
întâlnirile cu dânsul avură un rol esențial în- tor al efervescenței artistice specifice urbei
tru edificarea unei concepții proprii, pe două noastre. Cu repercusiuni favorabile asupra
direcții majore: studiul interferențelor dintre întregului climat al culturii române și al pre-
jazz și celelalte arte contemporane, precum stigiului ei în lume! Probabil însă că asemenea
și configurarea unei viziuni poetice origina- efecte benefice nu s-ar fi manifestat cu aceeași
le. Încă de pe când făceam parte din redacția intensitate, dacă distinsul compozitor nu ar fi
Echinox (1971-1983), descoperisem genuina optat să-și trăiască viața și să-și împlinească
pasiune a compozitorului pentru arta poesiei, destinul acolo unde i-a fost hărăzit să se nască.
reflectată constant în propriile-i creații muzi- Cuvine-se să-i adresăm adânci plecăciuni pen-
cale. Eram înduioșat de quasi-părinteasca sa tru această înțeleaptă decizie. La mulți ani!
preocupare, ca nu cumva să-mi neglijez preo-
cupările literare. CREAȚII ALE TÂNĂRULUI
Providența mi-a oferit numeroase sec-
ENESCU LA FILARMONICA
vențe inubliabile în compania acestui mare
tatea criteriilor axiologice cu detașarea (auto) TRANSILVANIA
creator, deținător al artei de a îmbina seriozi-
ironică, totul pus sub egida unui impetuos
simț al humorului. Printre cele mai luminoase În anii din urmă, Filarmonica Transil-
amintiri se află participarea noastră comună vania din Cluj (director: Marius Tabacu) și-a
în juriile Concursurilor Debutanților aferente consolidat statutul de instituție culturală de
Festivalului de Jazz de la Sibiu – neverosimila prim rang. Orchestra și corul au atins un nivel
sfidare a totalitarismului, căreia Johnny Rădu- performativ ce permite abordarea unui reper-
canu îi atribuise apelativul de miracol. Dintre toriu de certă valoare, diversitate și (implicit)
„martorii” de atunci, mai am plăcerea de a-i în- dificultate. Premise ce sporesc atractivitatea
tâlni câteodată pe Florian Lungu, etern-junele principalei săli de concerte clujene (din edifi-
Moș al jazzului de factură română, fidelii amici ciul art deco construit în anii 1930 după pro-
ieșeni Sorin Antohi și Alex Vasiliu, infatigabilul iectul arhitectului George Cristinel), atât pen-
Stefan Vannai, regizorul de sunet Alexandru tru remarcabili soliști și dirijori, cât și pentru



120 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EVENIMENTE MUZICALE



un numeros public, eterogen
dar cu o conduită de elită.
În cadrul proiectelor fi-
nanțate de Ministerul Culturii
și Identității Naționale pentru
Centenarul celebrat la 1 De-
cembrie 2018, am asistat în
ajun de An Nou la un concert
realmente special: corul și
orchestra Filarmonicii Tran-
silvania au interpretat câteva
lucrări inedite din etapa înce-
puturilor componistice ale lui
George Enescu. Efectul asupra
publicului actual a fost bulver-
sant. Nu doar datorită calității
intrinseci a muzicii, ci și ți-
trativ (cavalcade, furtuni, cortegii funebre),
nând cont de etatea celui ce o elaborase: pa-
cât și pe acela, mult mai însemnat, al incandes-
tru dintre compoziții fuseseră concepute între
cenței interioare, al situațiilor limită, al zugră-
1894-1896, pe când Enescu era adolescent,
virii sentimentelor-limită ce caracterizează
iar Monologul lui Arald din oratoriul Strigoii,
cuplul de îndrăgostiți al poemului, efortul lor
compus în 1916 pe versurile lui Eminescu, se
supraomenesc de a depăși moartea prin dra-
pierduse în haosul Primului Război Mondial.
goste. Iată premise pentru un adevărat Tristan
Schițele oratoriului, recuperate în anii
românesc, ale cărui înălțimi numai un Enescu
1970 de Romeo Drăghici (directorul Muzeu-
putea să le abordeze! În Strigoii eforturile
lui Enescu) fură ulterior reasamblate de către
sale consună cu cele ale multor contemporani
compozitorul Cornel Ţăranu, iar în 2017 alt
iluștri, similitudinile de procedee amintind
notoriu muzician român, Sabin Păutza, le-a
un Schoenberg sau un Bartók, îngemănate cu
conferit o orchestrație în acord cu spiritul
prezența crepuscularelor pagini post-roman-
enescian. De altfel, îmi amintesc de prima au-
tice, amintind pe un Mahler... Declamația li-
diție în variantă voci/pian a acestei partituri,
beră, uimitorul Sprechgesang al recitatorului,
realizată prin anii 1980 de soliștii ansamblului
pendularea între universul arhaic-pentatonic
Ars Nova, împreună cu Cornel Ţăranu la pian.
și hipercromatizarea, apropiată totalului cro-
Între timp, maestrul și-a continuat nobilul de-
matic, sunt tot atâtea noutăți care vin să com-
mers, definibil ca o adevărată operațiune de
pleteze profilul stilistic al compozitorului.”
arheologie muzicală. Grație dânsului, am trăit Materializarea scenică a Monologului
momente emoționante, atunci când a binevoit
lui Arald a beneficiat de excelenta prestație a
să-mi devoaleze partiturile-manuscris ale lui
orchestrei Filarmonicii Transilvania, dirijată
Enescu. Păreau niște conglomerate quasi-in-
de Gabriel Bebeșelea, a Corului aceleiași in-
descifrabile de portative și note cu contururi
stituții, condus de Cornel Groza, și a tenoru-
erodate sub acțiunea timpului. Peste decenii,
lui Tiberius Simu, într-o admirabilă acțiune
acțiunea „arheologului” ar fi fost imposibilă în
sinergetică (precedată de înregistrarea pe CD,
absența îngemănării dintre proiectul compo-
realizată de Bebeșelea împreună cu Orches-
nistic și textul eminescian. Doar datorită aces-
tra Simfonică Radio Berlin). Tânărul Gabriel
tuia din urmă, menținut integral ca libret al
Bebeșelea − format la eminenta școală dirijo-
oratoriului, s-a putut reconstitui succesiunea
rală a maestrului Petre Sbârcea și aflat în ver-
paginilor și a portativelor. Într-o succintă con-
tiginoasă ascensiune pe scena internațională
cluzie muzicologică, maestrul Ţăranu aprecia-
− s-a implicat, de asemenea, în detectarea și
ză că „Enescu s-a identificat cu țesătura intimă
punerea în valoare a altor prețioase pagini
a textului eminescian, de o rară muzicalitate,
din primii ani ai creației enesciene. Două din-
l-a urmărit îndeaproape, atât pe planul ilus-
121
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

EVENIMENTE MUZICALE



tre aceste uimitoare lucrări (având în vedere finate pe parcursul istoriei muzicii erudite de
etatea adolescentină a autorului lor) au fost factură europeană.
recuperate conform exemplului dat de Cornel De-a lungul concertului-concept pro-
Ţăranu: L ’ Aurore, pentru soprană, cor femi- pus de Gabriel Bebeșelea delectările estetice
nin și orchestră, pe versuri de Charles-Marie s-au succedat cu multă cursivitate, dar și cu
Leconte de Lisle (1894) și oratoriul Ahasvérus, surprize generate de capacitatea muzicii de a
pentru soprană, tenor, bariton, cor mixt și or- ne seduce peste timp, chiar și în epoca noas-
chestră, pe un libret de Lucien Augé de Lassus tră desensibilizat-haotică. Notez doar câteva
(1895). Citez dintr-o declarație a lui Bebeșe- exemple: țesătura orchestrală quasi-onirică,
alea: „Dacă prima lucrare are un manuscris cu accente expresioniste, alcătuind inchietan-
complet, a doua a fost compusă doar parțial de tul fundal al Monologului din Strigoii; unisoa-
Enescu și am reușit să o reconstruiesc din schi- nele laconice, repetitive ale Uverturii tragice,
țele rămase. E absolut fascinant să pătrunzi în metamorfozate, prin abile transformări armo-
laboratorul de creație al tânărului Enescu și să nice, în tablouri sonore ce surclasează abjecția
vezi cum fiecare test pe care îl face pe hârtie, condiției umane prin grația operei de artă; im-
cum fiecare probă a câte unui traseu armonic presionanta forță dramatică a corului mascu-
sau a unei linii melodice, a unei combinații lin din Prologul oratoriului Ahasvérus, urmată
timbral-orchestrale este de fapt o cărămidă de modificarea subtil controlată a climatului
valoroasă la temelia edificiului grandios pe emoțional din Tabloul al doilea; complexitatea
care noi îl cunoaștem ca fiind George Enescu, etonantă a acestei lucrări ce precede cu mai
un compozitor enigmatic, pe care încă îl mai bine de două decenii conceperea oratoriu-
descoperim...” lui Strigoii (nu e de mirare că, după audierea
Într-adevăr, creațiile lui Enescu − din pe- compoziției pe care studentul său o scrisese
rioada studiilor sale parisiene de compoziție la doar 14 ani, Massenet a făcut următoarea
cu faimoșii Jules Massenet și Gabriel Fauré − remarcă: „1er tableau d’Ahasvérus d’Enesco.
etalează o multitudine de elemente „embrio- Etonnant comme dévéloppement, et beaucoup
nare” din care se vor dezvolta ulterior operele plus moderne d’harmonies que sa musique de
sale majore. Sub influența magistrului francez, l’an dernier.” − consemnare din evocarea Sou-
tânărul român se va orienta spre lucrări al că- venirs de la classe de Massenet, publicată de
ror dramatism își caută sursele în tematici ar- compozitorul Charles Koechlin în 1935).
hetipale, de sorginte antică sau biblică, pentru Distribuția soliștilor avu, la rândul ei, un
ca la maturitate să se cristalizeze într-o capo- rol major în succesul acestui inedit spectacol.
doperă de anvergura lui Oedipe. Se cuvin, așadar, elogiați admirabilii cântăreți
Ceea ce frapează în amintitele opusuri, (cu toții aflați în plin proces de afirmare) Di-
dar și în alte două piese, orchestrale, incluse ana Ţugui/soprană, Tiberius Simu/tenor, Mi-
în memorabilul concert de la Cluj − Ouvertu- chael Mrosek/bariton, Robert Ciungan/bari-
re tragique (1895) și Ouverture triomphale ton și Sandor Köpeczi/bas.
(1896) − este, în primul rând, viziunea com- Dincolo de receptivitatea manifestată
ponistică aurorală, de o genuină prospețime, de junele Enescu pentru asimilarea celor mai
atestând un geniu nativ, aflat în faza de eclozi- avansate tehnici componistice, lucrările sale
une. Depășind statutul, aproape neverosimil, de tinerețe atestă impetuozitatea de nestăvi-
de lucrări „de școală”, compozitorul adolescent lit a unui talent insubordonabil, viitor model
vădește o remarcabilă capacitate de organiza- spiritual al școlii române de compoziție. În
re a sofisticatului aparat orchestral. Nucleele fond, tot acest efort colectiv de restituire a
tematice au pe alocuri o pregnanță beethove- unor inestimabile valori naționale reconfirmă
niană, dinamica sonoră e suplă, susținută pe o axiomă: creația enesciană e parte intrinsecă
raporturi echilibrate între compartimentele a patrimoniului cultural european. Dacă am
instrumentale. În fapt, foarte tânărul Enescu trăi într-o lume rezonabilă, am putea spera ca
ne face părtași la momentul de conștientizare proiectul clujean să fie făcut cunoscut, dacă nu
a propriei jubilări creatoare, ce coincidea cu o prin itinerarea sa în țară și străinătate, atunci
perioadă de apogeu a mijloacelor acustice, ra- cel puțin printr-o versiune înregistrată.



122 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ


Constantin RÎPĂ Spătărelu și încă alți cel puțin 50-60 (vezi V.

I. DRAMA (TRAGEDIA) Cosma - „Lexicon. Muzicieni din România”),
compozitori care au creat sute de lucrări ce
CREAȚIEI MUZICALE zac în sertarele și bibliotecile de familie sau în
ROMÂNEŞTI Biblioteca UCMR.
Legea ca atare se va baza pe principiul
DREPTURILOR DE AUTOR prin care se prote-
Dragi colegi com-
jează orice emanație creatoare în orice dome-
pozitori, muzicologi, in-
niu.
terpreți, dragi colegi oa-
Dragi colegi și prieteni ai mei, am deschis
meni de cultură și artă,
o LUPTĂ grea, în care vă rog să-mi fiți alături
dragi colegi oameni de
începând chiar de azi prin răspândirea aces-
presă și oameni de politi-
tui MANIFEST, dar și pentru a forma o echipă
că, deschid astăzi o pagi-
(mai ales cu juriști și politicieni) pentru a re-
nă privind această dramă
dacta această lege. NU UITAŢI, E VORBA DE
(tragedie) de 100 de ani
SALVAREA UNUI PATRIMONIU, A UNUI TEZA-
a creației românești cul-
UR AL POPORULUI ROMÂN.
te, simfonică, vocal-sim-
fonică și de operă, care e ținută într-o situație II. MĂRIA SA PUBLICUL
umilitoare, periferizată și boicotată de insti-
CONCERTELOR ŞI
tuțiile noastre muzical-artistice: orchestrele
filarmonice și teatrele de operă din România. SPECTACOLELOR
Astfel, în programele de concerte și spectaco-
le ale acestor instituții românești (întreținute FILARMONICILOR ŞI OPERELOR
de contribuabilii români), creația românească
este aproape exclusă, reprezentând circa 7-9 Vom dezbate acum această problemă a
% din cuantumul de timp al stagiunilor de con- publicului, „autoritate” după care se ascund
certe și spectacole. Se pune deci problema sal- toate „autoritățile” contemporane, pentru a-și
vării acestui tezaur cultural-artistic românesc apăra cel puțin comoditățile personale, dacă
ținut îngropat de 100 de ani și amenințat cu nu și altele mai ascunse și grave, cum ar fi:
dispariția lui în neant, privând astfel poporul disprețul și sila, într-un cuvânt incultura. Un
român de o mare valoare a sa alături de crea- pic de istorie! Ceea ce numim astăzi PUBLIC al
ția literară și creația plastică românească. Fe- concertelor și spectacolelor, apare aproxima-
nomenul îl putem chiar considera un atac (as- tiv în secolul XVII sub forma unor societăți for-
cuns) asupra zestrei culturii românești. Dragi mate la curțile imperiale și regale (de exemplu
conaționali, vă chem NU pentru un PROTEST, Camerata Florentină). Aceste societăți erau
ci pentru O SCHIMBARE RADICALĂ a acestei restrânse de regulă numai la camarila intelec-
stări de lucruri, prin inițierea unui PROIECT tuală. Ei erau și producători de artă și public
DE LEGE PRIVIND OBLIGATIVITATEA INSTI- totodată în saloanele castelelor și palatelor.
TUŢIILOR NOASTRE MUZICALE DE A INCLU- Un public mai larg îl constituiau locuitorii
DE ÎN REPERTORIU MUZICA ROMÂNEASCĂ. urbelor prin participarea lor cu prilejul unor
PRIMUL ALINEAT AL ACESTEI LEGI trebuie să sărbători mai importante când se făceau jo-
prevadă OBLIGATORIU un procent de cel pu- curi de artificii, jocuri de apă, prilej cu care se
țin 70% (ȘAPTEZECI LA SUTĂ) CREAŢIE RO- cântau lucrări muzicale (de exemplu „Muzica
MÂNEASCĂ în stagiunile de concerte și spec- apelor” și „Jocul de artificii” ale lui Haendel).
tacole și în toate alte activități artistice. Pentru Un alt spațiu de concert era Catedrala și Bi-
a nu vi se părea hazardată (exagerată) o ase- serica unde muzica era produsă în principal
menea măsură, încropesc aici (din memoria la orgă. Aici publicul era și participant direct
imediată) o listă de compozitori aproape dați la cântare. Curând apare Opera (Monteverdi)
uitării: G. Enescu, M. Jora, M. Negrea, P. Con- care și ea se producea tot în castele și palate.
stantinescu, S. Drăgoi, I.N. Otescu, F. Lazăr, Alf. Astfel, creația muzicală a sec. XX (zisă
Alexandrescu, S. Toduță, T. Jarda, Al. Pașcanu, modernă) va fi dezavuată, îndepărtată de pu-
P. Bentoiu, Z. Vancea, A. Stoia, Gh. Dumitrescu, blic prin critici acide, și periferizând-o adesea
D. Capoianu, T. Olah, A. Stroe, Șt. Niculescu, dușmănos. Între timp echipa profitoare se mai
A. Vieru, V. Herman, C. Ţăranu, V. Timariu, V. completează și cu dirijorii, apoi cu regizorii și


123
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



cântăreții celebri. Publicul este instigat să-și cum știm că este românul, repede a aderat
facă un merit din respingerea creației muzica- („cosmopolit”) la gustul muzicii apusene. Pe
le contemporane și să se țină departe de ea, de altă parte toți tinerii noștri intelectuali care
disprețuind-o. Personal, am trăit acest senti- se formau în apus (Paris, Viena, Berlin, Dres-
ment cu Antifonia mea o jumătate de secol. da, etc.), și se întorceau în țară total (re)edu-
Iată-ne în zilele noastre, la mai bine de un se- cați în muzica romantică pe care o răspândeau
col de muzică zisă acum „clasică”, cu un public în țară. Datorită și faptului că Wachman cânta
bătrân, rămas prizonier al acelei înșelăciuni, cu orchestra regală numai muzică austriacă și
fără ca de-a lungul acestei etape să existe in- germană, s-a instaurat și generalizat această
tenția de educație a acestui public pentru a re- „tradiție” și în filarmonicile și operele noastre.
cupera rămânerea în urmă a gustului muzical Apariția unor compozitori români de lucrări
al lui. Muzica este în zilele noastre singura din- simfonice și de operă coincide cu acel moment
tre cele 3 arte care n-a făcut PASUL ÎNAINTE, de RUPTURĂ între interpretare și creație în
așa cum s-a întâmplat cu literatura și artele cultura vestică la începutul sec. XX. Astfel, au-
plastice în sec. XX – XXI. tomat a condamnat la periferizare lucrările
Continuând dezbaterea problemei pu- compozitorilor români concepute cu tehnici
blicului la concertele simfonice și spectacolele specifice folclorului nostru și conforme cu spi-
de operă, ne concentrăm pe PUBLICUL ROMÂ- ritul NOVATOR al noului secol, începând chiar
NESC. cu lucrările lui Enescu, care va face parte din
Reamintim starea de criză din muzica această pleiadă modernă alături de Schoen-
apuseană la începutul sec. XX. E vorba de acea berg, Stravinski, etc.
RUPTURĂ produsă între industria interpretă- Cu alte cuvinte, profitoarea industrie a
rii cantonată pe muzica sec. XVII - XVIII - XIX interpretării ne-a ÎNROLAT automat și ne-a
a Europei de Vest, preluată acum la nivel mon- menținut permanent în această stare (în ciu-
dial (Statele Unite, Canada, America Latină, da eforturilor comunismului) de-a lungul
chiar și Asia, îndeosebi japonezii și chinezii, întregului secolul XX, și încă până în zilele
Australia și chiar țări din Africa), pe de o parte, noastre. Astfel, filarmonicile și operele noas-
și creația muzicală a compozitorilor sec. XX pe tre vor cânta decât muzica străină, creația
de altă parte. Revenind la publicul românesc românească fiind aproape exclusă. Culmea e
lucrurile se produc astfel: cultura noastră mu- că suntem atât de îndoctrinați în această sta-
zicală începe la sfârșitul sec. XIX cu creația co- re de lucruri, încât ne jenăm pur și simplu să
rală, mai ales a celor trei mari clasici G. Musi- acceptăm că avem creație românească foarte
cescu (Moldova), G. Dima (Transilvania), D. G. valoroasă, pe care merită să o promovăm prin
Kiriac (Muntenia). Corurile pe care ei le diri- instituțiile noastre muzicale. (Citiți numai cu
jau cântau în biserici, dar și în săli de concerte, atenție și veți vedea că puținele atitudini care
având ca repertoriu creațiile proprii, căci erau mi s-au transmis de când am lansat Manifes-
și compozitori și dirijori. Publicul, se înțelege tul, exprimă o ÎNFRICOȘARE față de ideea de
că era total atașat de acest repertoriu. Sunt a promova masiv creația românească). Aceas-
chiar surse scrise care relatează cum domni- tă „îndobitocire” la care a fost supus publicul
țele, îmbrăcate în ii, ieșeau de la concerte fre- românesc timp de mai bine de un secol, ne-a
donând fragmente din aceste cântări: „Foaie zdruncinat total încrederea în valorile noas-
verde lămâiță / Colo-n vale-n grădiniță / Paște tre. Bineînțeles a contribuit și faptul că noi
calul lui Gheorghiță”, etc. Concomitent însă, în românii suntem blestemați cu o „VOCAŢIE”, de
Principate începe să pătrundă și muzica apu- a ne disprețui propriile valori. Tehnicile prin
seană romantică, în special cea de pian în pen- care publicul românesc a fost aservit lăcomiei
sioane (Chopin, Schuman, Schubert). Totodată industriei intepretative s-au bazat tocmai pe
în țara noastră vin trupele străine (italiene) cu această labilitate de caracter a noastră, prin
muzică de operă, iar teatrele noastre încep să insinuări permanente de dispreț și inducerea
prezinte vodeviluri (în care unele texte erau sentimentului de inferioritate, de care azi tot
cântate). Așa se face că intelectualitatea socie- românul pare definitiv convins. Ei, avem și
tății românești, treptat capătă gustul muzicii noi în plus, snobismul nostru, care o dată mai
romantice, dar ca un fel de „scursură”, precum mult a servit acestei atitudini!
acel gen minor numit Romanță, sau cântecele E necesar să lămuresc încă niște aspecte
din caraghioslâcurile vodevilurilor. Deci, așa ale publicului restrâns de la concertele simfo-



124 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



nice și spectacolele de operă. Deci, după cum Astfel publicul românesc a rămas numai la dis-
ați citit anterior, un segment intelectual s-a creția industriei interpretătii.
desprins treptat de doinele și horele noastre, Ei, dar totul se răzbună, căci din aceste
fiind absorbit de acea industrie muzicală a ves- motive acest public devine treptat din ce în ce
tului, devenind prizonier al unei muzici străine mai repulsiv pentru alte muzici, dar și îmbă-
sufletului românesc. Să nu se creadă că muzi- trânit și restrâns, căci tinerii, deja de prin anii
ca pe care s-a produs această desprindere era 80 nu mai află în această muzică a epocilor
marea muzică a lui Bach, Mozart, Beethoven, apuse de sute de ani spiritul contemporanei-
Wagner, etc. ci „bunuri decăzute” cum le spun tății, și astfel, în zilele noastre tinerii se orien-
nemții, adică niște cântece banalizate din cre- tează spre noile muzici, în care oferta electro-
ația romantică, mai precis din muzica lui Schu- nică este imensă. De altfel publicul de simfonic
bert și Chopin, precum și a altor compozitori și operă, pe plan mondial, nu se ridică la mai
vestici actualmente perimați, de la care „elita” mult de 50 de milioane (din cele 7 miliarde),
noastră a adoptat genul ROMANŢĂ, prin care iar publicul român, cel mult 60 - 70.000 din
a înlocuit doina, care și ea cânta dorul și dra- cele 20 de milioane. Cât privește publicul clu-
gostea dar într-o expresie muzicală de o cu jean, nu depășește 7.000 din cele 300.000 ale
totul altă substanță (etnică). Etapa în care s-a sale.
produs această scindare este, relativ, cea inter-
belică. Copil fiind, prin anii 40, am trăit acest III. ÎNVĂȚĂMÂNTUL MUZICAL
fenomen: pe de o parte masa generală care cu- ROMÂNESC ŞI ROLUL LUI
prindea țărănimea (70 %), la care se adăuga și
populația târgurilor, a micilor orașe și a cartie- (POZITIV – NEGATIV) ÎN

relor orașelor mai mari, care au rămas pe fol- EDUCAȚIA MUZICALĂ
clor, iar pe de altă parte clasa intelectuală de la
orașe, dar și învățătorii, preoții și funcționarii ROMÂNEASCĂ
din sate și târguri, care dintr-un „elan” de eva-
Muzica a fost introdusă în școală de
dare cosmopolită, fals și artificial percepută ca
A.I.Cuza prin reforma sa din anii 1864, dar
intelectualitate elevată. Nu pot să nu recunosc
printr-un destin implacabil, dintru început,
faptul că personal am trăit concomitent în cele
predarea ei a condamnat-o la inutilitate.
două lumi muzicale, și am fost și eu sedus de
Am scris și am publicat mult despre
sentimentalismul desuet romantic, pentru ca
acest subiect, mi-am consumat vreo 10 ani
mai târziu să fiu înregimentat (prin învățămân-
după Revoluție și chiar am conceput împreu-
tul nostru muzical) apoi înglobat total în indus-
nă cu o întreagă echipă de profesori și inspec-
tria interpretativă, devenind vasalul acestei in-
tori școlari o reformă de predare a muzicii în
dustrii care m-a copleșit, mai ales începând cu
școala de cultură generală, dar profesorii au
anii 50. În acest deceniu 50 se decantează un
frânat și boicotat această inițiativă, bineînțe-
public total aservit spiritual acestei industrii:
les din același motiv românesc: lenea, respin-
publicul concertelor simfonice și al spectaco-
gerea efortului.
lelor de operă, care vor conține masiv muzica
De aceea, în continuare mă voi referi nu-
vestică, deși apăruseră și foarte mulți compo-
mai la învățământul muzical profesionist, re-
zitori români de mare valoare, ei apăreau doar
spectiv școlile de muzică și conservatoarele.
timid în aceste concerte. Problema mare e că,
În primii 70 - 80 de ani învățarea instru-
instituțiile noastre muzicale nu s-au preocupat
mentelor nu era încadrată într-un ciclu de în-
deloc (deși au fost vagi inițiative) de educația
vățământ, ci mai degrabă, se încadra în școlile
publicului pentru a-i lărgi orizontul muzical, și
de meserii. Așa au apărut niște așa-zise con-
să-i formeze spiritul critic, care să-l ducă la o
servatoare la București și Iași, unde Enescu l-a
evoluție concomitentă cu cea din literatura și
întâlnit la vârsta de 6 ani pe E. Caudella (după
arta plastică, prin care să încadreze și muzica
care pleacă la Viena).
sec. XX (muzica modernă) în care se exprimau
Cântarea la pian era una din practici
și compozitorii români ai vremii. Nici vorbă de
în cadrul așa-ziselor Pensioane. Repertoriul
așa ceva, întrucât asta presupunea un efort din
acestora era bineînțeles din literatura roman-
partea directorilor și dirijorilor, ori lenea româ-
tică apuseană.
nilor e proverbială, dar, desigur, conjugată cu
Despre un învățământ muzical pro-
dezinteresul total pentru creația românească.
125
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



priu-zis putem vorbi numai din anii 50, când fesorilor din toate ciclurile muzicale, care nu
el se structurează pe 3 cicluri: s-au abătut niciodată de la tehnica gamelor și
1) ciclul primar și gimnazial clasele I - arpegiilor, și deci, nu au abordat deloc (cinste
VIII excepțiilor) muzica modernă, și cu atât mai
2) licee de muzică (IX - XII) puțin pe cea românească. În cei 70 de ani, unii
3) conservatoare (universitare) profesori de instrumente inclusiv de la conser-
Revenind la problema care ne interesea- vator, nu au cântat ei înșiși nici măcar o notă
ză, trebuie să ne întrebăm ce rol au avut ele în (muzicală) din muzica secolului XX româneas-
producția muzicală a filarmonicilor și opere- că sau străină. Nici măcar prin gând nu le-a
lor de-a lungul a 70 de ani. Răspunsul e sim- trecut să abordeze sau să conceapă studii de
plu: au servit la livrarea „lucrătorilor” în ser- tehnică instrumentală care să depășească ga-
viciul muzicii. mele și arpegiile. Unii din ei se chiar mândresc
Care muzică? Bineînțeles că această mu- de asta, căci n-au „trădat” MAREA MUZICĂ a
zică era cea oferită de industria interpretati- sec. XVII - XIX, fiind astfel și astăzi inconștienți
vă, care era bine instaurată la vremea aceea în că au fost prizonierii industriei interpretative,
România. Ca atare, e vorba de formarea unor și i-au educat vasali și pe elevii și studenții lor.
„roboți” care să execute tehnic la instrumente- În felul acesta au fost unelte servile, lipsiți de
le respective ale muzicii Europei de Vest (de- orice capacitate intelectuală (și muzicală), li-
venită acum mondială). mitați și îmbâcsiți, și inclusiv lipsiți de orice
Această muzică se baza pe o armonie răspundere etnică (patriotică).
constituită pe game și acorduri. Întreaga mu- Asta a fost și este învățământul muzical
zică încadrată astăzi în așa-numita armonie - instrumental - vocal românesc, până în zilele
tonal-funcțională, angaja un „antrenament” noastre.
tehnic pe game și acorduri până la exaspera- Ei, prea înverșunat prezint lucrurile.
re, din clasa I până la finalul Conservatorului. Cum să nu-i prețuiesc pe acei dragi colegi care
Deci, 17 ani de game și acorduri, câte 2 până la s-au avântat în muzica modernă națională și
12 ore pe zi. Astfel se forma robotul, care avea internațională, mai ales de la cele 3 conserva-
apoi să funcționeze o viață întreagă ca instru- toare: Cluj, (îndeosebi), dar și București și Iași.
mentist solist sau orchestrant. Începând chiar din anii 70 au luat ființă multe
Desigur, am simplificat excesiv procesul formații instrumentale și vocale care s-au axat
formării instrumentistului, lăsând deocamda- pe muzica sec. XX. Acești bravi profesori, îm-
tă la o parte pregătirea teoretică și estetic-in- preună cu clasele lor de studenți, au abordat
terpretativă. cu entuziasm muzica românească, mai ales
S-a înțeles deci că această tehnică instru- contemporană. Cinste lor, căci ei au împins
mentală (și vocală) se încadra total și exclusiv înainte evoluția muzicii contemporane, ieșind
muzicii exploatate de industria interpretativă din închistarea barocă, clasică și romantică.
de la noi din țară. Despre ei va mai veni vorba și în urmă-
Așadar, tot procesul de pregătire ele- toarele mele intervenții.
mentară medie și universitară, constă în fur- Dar ce a făcut în cei circa 70 de ani profe-
nizarea de „lucrători” (ucenici, meseriași, cal- sorul universitar doctor, dirijorul corului „An-
fe, etc.) în domeniul instrumentelor muzicale, tifonia”, compozitor, muzicolog, CONSTANTIN
totul numai pentru muzica celor trei secole RÎPĂ, în toată activitatea sa legată de această
anterioare: XVII (Monteverdi - Bach), XVIII problemă a învățământului românesc? Fiți cu
(Haydn, Mozart, Beethoven), XIX (Mendel- ochii pe el și nu-l scutiți de nici o vină, nu-i
sohn, Schuman, Chopin, Verdi, Berlioz, Ceaiko- acordați nici o scuză pe parcursul în care vi se
vski, Liszt, Wagner, ș.a.). va destăinui. Oare n-are nici o vină?
Ei, cum să mai poată acești instrumen- Educația mea muzicală orală, a început în
tiști să cânte muzică modernă (din sec. XX), etapa celor mai cumplite dezastre: războiul hi-
care nu se mai compunea pe game și arpegii tlerist împotriva întregii lumi. Cântecele pe care
(acorduri)? le auzeam în acea vreme erau pe de o parte cele
Și atunci cum să le placă lor muzica ro- populare cântate la sat, iar pe de altă parte cân-
mânească, compusă modern, și pe alte struc- tecele la modă ale propagandei de război care
turi melodice și vertical-armonice? aveau un cu totul alt caracter, întrucât aparți-
În acest moment se ridică problema pro- neau altei lumi decât a satului meu. Acum știu



126 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



că acele cântece aparțineau curentelor muzicale profesorii mei mai în vârstă susținând că ea nu
în principal germane (de tipul „Lili Marleen”). În poate fi solfegiată și chiar că nici eu nu o pu-
perioada adolescenței am asimilat și cântecele team solfegia. Le-am propus o întâlnire pentru
la modă care se constituiau din romanțele care o „probă”, dar ei nu s-au prezentat. Studenții
au pătruns și în muzica de dans, așa-numitele însă m-au urmat cu entuziasm (era prin anii
tango - romanță. În perioada cât am fost elev la 67 - 68) fiind mândri că realizează performan-
școala de învățători, am început să studiez vioa- țe prin învingerea dificultăților din melodiile
ra. Repertoriul meu se constituia tot din cântări lui Stravinsky, Bartok, Messiaen, Șostakovici,
ale celor două lumi diferite: folclorul românesc ș.a. În acest proces solfegistic am încadrat și
și muzica cu ecouri romantice germane. Nu creația muzicală românească, cum era cea a
exista posibilitatea audierii muzicii de concert lui Enescu, Jora, P. Constantinescu, ș.a. În acel
întrucât nu erau (în orașul meu, Galați) institu- moment am conștientizat că numai astfel pot
ții artistice. Vizând (și visând) să ajung la Con- scoate studenții din închistarea toanl-funcți-
servator, mi-am intensificat pregătirea conform onală pe care o impunea muzica „clasică” (a
programului de admitere. Astăzi știu că muzica secolelor XVII - XVIII). Treptat, am realizat că
românească din acea vreme era total încadrată ignorarea muzicii folclorice românești priva
în acea industrie a interpretării venită din apu- studenții de o altă lume intonațională, aceea
sul Europei. Așadar, am părăsit muzica folclo- a contururilor melodice MODALE mixolidice,
rică și m-am conformat programului de admi- dorice, lidice, locrice, istrice, etc. împreună
tere care era constituit din muzica așa-numită cu toată cromatica lor. Așa am introdus solfe-
tonal-funcțională (bazată pe game și arpegii), și gierea melodiilor populare din culegerile de
am reușit la Conservator. Din acest moment toa- folclor românești. În acest moment s-a reali-
tă muzica pe care m-am format a fost exclusiv zat ECHILIBRUL DIDACTIC de însușire, între
din creația compozitorilor baroci, clasici și ro- muzica TONALĂ „clasică” și muzica MODALĂ
mantici, la toate disciplinele (solfegiu, armonie, modernă și foclorică. Această practică didac-
contrapunct, forme, orchestrație, etc.), și doar o tică mai dăinuie și astăzi, continuată de foștii
singură materie care se chema folclor mai păs- mei studenți (și antifoniști), acum profesori,
tra o „brumă” de prezență a cântecului româ- coferențiari, lectori, asistenți.
nesc. Uneori, la disciplina cor apăreau și unele Tot în acest proces am descoperit și cre-
piese de compozitorii români clasici (Gh. Dima, ația muzicală a tinerilor din anii 60 care zăcea
G. Cucu. D. G. Kiriac, ș.a.). în sertarele lor și nu o cânta nimeni. Erau chiar
Devenind asistent universitar la începu- profesori mai în vârstă care spuneau că aceas-
tul anilor 60, am predat cea mai „cumplită” ma- tă muzică este „caraghioasă”.
terie care se chema Teorie - Solfegiu - Dicteu. În acei ani ne aflam în etapa muzicii
Era în fapt materia care deznaționaliza mu- ALEATORICE care implica total improvizația,
zical total elevul și studentul român, întrucât declanșând o semiografie extrem de variată.
tehnica de citire muzicală se realiza pe princi- Atunci, 1969, am înființat corul ANTIFONIA,
piile muzicii „clasice”. În această ipostază am cu menirea expresă de a cânta NUMAI această
devenit cel mai NOCIV profesor, contribuind muzică nouă pe care o refuzau (respingeau)
decisiv la înstrăinarea elevilor și studenților dirijorii vechilor coruri (cu „aprobarea” con-
de muzica folclorică românească. temporanilor), și dezaprobarea (chiar și„ vo-
Întreg procesul de învățare a citirii mu- cală”) a avântului ANTIFONIEI.
zicale (solfegiu) și a formării auzului muzical Am ajuns la fenomenul ANTIFONIA, fe-
(prin dicteu) se făcea pe niște manuale aride nomen pe care îl discutăm în cadrul învăță-
care vizau numai procedeul tehnic de învățare mântul muzical românesc, corul ca atare apar-
(intervale, acorduri, formulări melodice ste- ținând Academiei de Muzică „Gh. Dima”. L-am
reotipe, etc.) lipsite de orice dram de valoare înființat în ideea de a cânta creația muzicală
muzical-estetică. Astfel că după 3 - 4 ani de corală contemporană, în contextul în care mu-
predare, am inițiat schimbări radicale, înce- zica modernă a secolului XX număra 70 de ani
pând cu publicarea unor culegeri personale de la începuturile ei.
de melodii din muzica „vie”, adică din ope- Facem o paranteză pentru a vă explica
rele marilor stiluri: Renaștere, Baroc, Clasi- doi termeni care s-au folosit în raport cu mu-
cism, Romantism. Și tot pe atunci am sesizat zica secolului XX.
că muzica modernă din sec. XX era „exclusă”, Declanșată în 1905 prin anunțul lui Sc-



127
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



hoenberg de a elimina sistemul tonal-funcțio- Pesco, Walter Haupt, ș.a. Prin aceste contac-
nal al celor 300 de ani anteriori și ianugurarea te unii dintre ei au fost invitați și au devenit
unei noi epoci prin conceptul de atonalism, Doctor Honoris Causa ai Academiei de Muzică
etapa ca atare se va numi MODERNĂ. Acest „Gh. Dima” și cetățeni de onoare ai municipiu-
termen va fi folosit circa 80 de ani, timp în care lui Cluj-Napoca: Ianis Xenakis, Roman Vlad,
termenul ca atare și-a epuizat conținutul, și a Krzysztof Penderecki, Yehudi Menuhin,Walter
fost înlocuit cu termenul de muzică CONTEM- Haupt, ș.a. Tot la fel Antifonia a colaborat cu
PORANĂ, termen care e în vigoare și astăzi. unele dintre cele mai mari orchestre din lume
Revenim la problema Antifoniei, ea s-a cum ar fi: Orchestra Radio France, Orchestra
format în condițiile creșterii capacității stu- Filarmonicii din Varșovia, Orchestra Filar-
denților de a solfegia orice text muzical vocal monicii din Lyon, Orchestra Filarmonicii din
(și chiar și instrumental). Corul era deci format Bratislava, Orchestra Filarmonicii din Basel,
din „crema” acestor solfegiști (mai în glumă Orchestra Symphoniker - Viena, Ansamblul
mai în serios se spunea despre membrii coru- „20 Jahrhundert” - Viena. În aceeași măsură,
lui Antifonia, că sunt în stare să cânte și după în plan intern a cântat lucări ale tuturor com-
mișcarea unei muște pe o hârtie cu portative). pozitorilor de vârf din prima doua jumătate a
Zece ani (1969 - 1979) Antifonia a cântat nu- sec. XX, câteva nume: Sigismund Toduță, Liviu
mai muzică modernă, în principal românească, Comes, Vasile Herman, Cornel Ţăranu, Adrian
pe scenele românești, încât pot spune că nu a Pop, Tiberiu Olah, Miriam Marbe, Ștefan Nicu-
fost compozitor român modern căruia să nu i lescu, Anatol Vieru, Irina Odăgescu, Dan De-
se cânte o lucrare (la unii din ei chiar mai mul- diu, Adrian Iorgulescu, ș.a., ș.a.
te). Desigur, au prevalat compozitorii clujeni. În cadrul corului Antifonia au cântat
Au fost cântați deci circa 30 - 40 de compozi- foarte mulți studenți care au devenit mari
tori și peste 200 de piese muzicale. A urmat soliști ai genului liric (oratoriu, operă) cum
perioda 1979 - 1983 în care Antifonia a ieșit în ar fi: Carmen Popescu-Oprișanu, Farkas Rose
concursuri internaționale, câștigând 14 premii Marie, Marian Pop, Gheorghe Petean, Tatiana
(Haga - Olanda, Spital-Drau - Austria, Midles- Lisnic, Nicoleta Ardelean, Geani Brad, Cosmin
borough - Anglia, Linburg - Germania, Arezzo Ifrim, ș.a.
- Italia, Neerpelt - Belgia). În muzica prezentată
în această perioadă, chiar și în cea din concur- IV. RECUPERAREA FONDULUI

suri, erau prezente mereu lucrările românești. DE PARTITURI MUZICALE
Punctul culminant al acestei perioade a fost
anul 1985, când corul Antifonia a fost solicitat ROMÂNEŞTI

pentru o lucrare extrem de dificilă, care apar-
ținea unuia dintre cei mai mari compozitori Revenind la LEGEA DE SALVARE a zes-
contemporani (originar din România), Ianis trei creației muzicale românești al cărei prim
Xenakis. Peste 5.000 de spectatori au asistat la articol trebuie să fie 70% creație românească
Strasbourg la acest concert, și au fost uluiți de în concertele și spectacolelor filrmonicilor și
performanța corului Antifonia, care împreună, operelor, consider că următorul articol trebu-
cu celebrul ansamblu „Percutiștii din Strasbo- ie să fie: RECUPERAREA zecilor de mii de par-
urg”, au interpretat lucrarea „Idmen”. tituri muzicale care zac (în uitare) în sertarele
După Revoluție (1990), Antifonia a de- și bibliotecile compozitorilor (mulți din ei dis-
venit angajata unor festivaluri de muzică păruți), sau în biblioteca UCMR din București.
contemporană (Konzerthaus Viena, Erasmus Sunt mai mult ca sigur că sunt mii de capodo-
- Strasbourg, Chez Dieu - Franța). În acest fel, pere, de la nivelul formelor mici (coruri, lied-
Antifonia a luat contact cu cei mai mari compo- uri, etc.) până la cele de anvergură (simfonii,
zitori din a doua jum. a sec. XX cum sunt: Ianis poeme simfonice, concerte pentru instrumen-
Xenakis, Gyorgy Ligetti, Krzysztof Penderecki, te și orchestră, cantate, oratorii, operă).
Henri Pouseur, Guy Reibel, Jean Casterede, Ro- Că este așa, vă expun spre exemplificare
man Vlad, Maurizio Kagel, Franco Donatoni, un caz cu care m-am confruntat. La sfârșitul
Ivan Fedele, Miguel Azguime, Francisc Burt, anilor 70 am mers la familia profesorului Cor-
ș.a., sau dirijori ca Yehudi Menuhin, Rafael nel Givulescu, fostul meu profesor de Teoria
Fruber de Burgos, Krzysztof Penderecki, Henri muzicii, pentru a afla niște materiale didacti-
Pouseur, Peter Burwik, Alain Lombard, Zoltan ce la care știam că lucrase. Familia mi-a pus la



128 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



dispoziție o ladă imensă plină de manuscrise total activitatea filarmonicilor și operelor mu-
muzicale. Fiul profesorului meu mi-a decla- zicii străine, și CREAŢIA MUZICALĂ CULTĂ
rat atunci (cu oarecare jenă) că tatăl său era ROMÂNEASCĂ, practic ELIMINATĂ din pro-
tare dezordonat (care muzician nu este?), și gramele acestor instituții (finanțate de popo-
că în acea ladă era toată creația lui. Am luat rul român).
la întâmplare o pagină disparată și am consta- Cine sunt „vinovații”?
tat că era dintr-un cor bărbătesc compus pe o În procesul activităților acestor instituții
melodie de colindă (știam că el colaborase cu sunt implicați trei factori:
Bela Bartok la munca de culegere a colindelor 1. directorii, dirijorii (și soliștii), ca fac-
transilvane). Așa am aflat că a fost Compozi- tori decizionali administrativ și artistic
tor. Erau acolo cine știe câte zeci de piese, toa- 2. colectivul interpretativ (orchestrele,
te amestecate, cu pagini răzlețite, încât cred corurile și baletul) ca realizatori ai procesului
că ar fi fost nevoie de zile și săptămâni să faci artistic
ordine în ele. Dar având în vedere pregătirea 3. publicul, ca beneficiar al întregii pro-
muzicală a lui Cornel Givulescu (studiase pa- ducții artistice
re-mi-se la Berlin), mă gândesc acum că nu se Sintetizând tot ce am prezentat în epi-
poate ca cel puțin 4 - 5 dintre aceste lucrări să soadele anterioare de-a lungul demersului
nu fie mici capodopere. Piesele lui însă nu au meu, se poate concluziona astfel despre cei
fost niciodată cântate, căci la vremea respecti- trei factori.
vă nu erau coruri de nivel. 1. Directorii, dirijorii (și soliștii) sunt cei
Iată de ce prin acest al doilea articol al care decid, discrețional, întreaga activitate a
legii trebuie stipulată și înființarea unui DE- filarmonicilor și operelor. După cum știm, ei
PARTAMENT (unde?), care să aibă acest rol sunt total aserviți industriei interpretării (asi-
de recuperare totală a acestui volum imens de milată) printr-o tradiție importată din vest, ca
partituri, și să fie introduse într-o bază de date atare a muzicii străine, și disprețuirea și igno-
cu acces on-line (așa cum este în toată lumea), rarea creației românești.
pentru a fi la dispoziția celor care vor fi inte- Cum mai ajunge (totuși) bruma de cre-
resați să le valorizeze. Bineînțeles că trebuie ație românească în programele filarmonicilor
prevăzut și un buget consistent al acestui de- și operelor?
partament. - După „bunul plac” al directorilor și di-
Pentru această activitate avem în țară o rijorilor, aceștia dictând (în tandem sau indi-
sumedenie de absolvenți ai secțiilor de Muzi- vidual) în funcție de interesele lor personale
cologie de la cele trei instituții muzicale Bucu- (obligații, interes de schimb de persoane pe
rești, Cluj, Iași, de-a lungul a circa 60 de ani, plan național și internațional, interese finan-
care și-ar afla un domeniu vast de acitivitate ciare proprii, interese politice, etc.)
spre bucuria (și curricula) științifică a lor, și - La o (oarecare) intervenție protestata-
bineînțeles meritul pentru marele beneficiu ră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor
adus creației românești muzicale. - Cu diferite ocazii politico-propagandis-
tice, de exemplu, „100 de ani de la Marea Uni-
V. CINE SUNT VINOVAȚII? re” (și va mai fi probabil la 150 și 200 de ani)
- Uneori sunt „trași de urechi” de forul
Dragi colegi compozitori, muzicologi, in- administrativ din Ministerul Culturii conform
terpreți, dragi prieteni, oameni de cultură și unui slogan vizând patriotismul (tra la la), dar
de artă, am ajuns la momentul final al acestei numai de formă și „blând”. În cei privește pe
bătălii (dusă de unul singur), în care am făcut miniștrii culturii aceștia sunt chiar ținuți în
efortul să vă conștientizez această dramă (tra- afara problemei, de vreme ce mai devreme
gedie) a creației românești culte prin descon- (2 - 3 luni) sau mai târziu (8 - 10 luni) sunt
siderarea valorii ei, și ca atare excluderea ei schimbați.
din programele de concert și spectacol ale fi- Dacă punem întrebarea câtă muzică ro-
larmonicilor și operelor NAŢIONALE. Cauzele mânească se cântă într-o stagiune, i-aș ruga pe
sunt multe și ele au fost evidențiate în dezba- cei care pot să mă ajute, să intervină, comuni-
terea mea, dar acum, în final, simplificăm fe- cându-mi situația de la filarmonicile pe care le
nomenul și îl expunem prin: OPOZIŢIA dintre cunosc. Personal, nu cred că trece de 12 - 15%.
INDUSTRIA INTERPRETATIVĂ care aservește Dar să nu credeți că e vorba de valoarea



129
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

MUZICĂ



sau non-valoarea lucrărilor care se cântă, ci și scopului pentru care-l fidelizezi. Și mai de-
pur și simplu la întâmplare (legată direct de parte, ce perspective are acest public să mai
interesul directorului sau a dirijorului). evolueze? Din nefericire acest obiectiv poate fi
Așadar, directorii și dirijorii (ocult) sunt (sau deveni) meschin, și folosit (manipulat) în
vătafii programelor de concerte ale filarmoni- interesele unuia sau altuia, așa cum este el ex-
cilor și operelor, bazându-se pe obediența co- ploatat de industria interpretativă, reprezen-
lectivelor artistice (orchestră, cor, balet) și as- tată în principal tot de DIRECTOR ȘI DIRIJOR.
cunzându-se după minciuna că publicul vrea Acest fenomen se întoarce împotriva pu-
numai muzică străină, minciună pe care le-o blicului însuși. El devine extrem de închistat,
instigă și le-o întrețin din interes propriu, sau exclusivist, respingând orice în numele unui
din LENE (administrativ-artistică). purism arogant (întărit și de snobism). Acest
2. Colectivele interpretative (orchestră, public devine din ce în ce mai bătrân și mai re-
cor, balet) prin însăși existența lor destinată strâns, amenințat cu dispariția.
de procesul de învățământ muzical bazat nu- Drama (tragedia) creației românești cul-
mai pe însușirea tehnică a muzicii din vest te din aceasta s-a născut. Adăpând publicul
(industria interpretaitvă), se încadrează obe- (prin insinuări otrăvite) cu sentimentul dis-
dient procesului pe care tradiția (reprezenta- prețuirii față de valorile românești (nu numai
tă de directori și dirijori) o aservește acestei muzicale), servitorii industriei interpretative
industrii. au înstrăinat ocult acest public, până la orbi-
Aș fi nedrept dacă pe toți instrumentiș- rea totală a lui. Personal, sunt sigur că acest
tii și coriștii i-aș integra într-o masă informă. public ar fi câștigat sufletește, dacă orizontul
O viață întreagă am colaborat cu aceștia (eu lui s-ar fi lărgit și cu muzica românească, prin
însumi studiind la vioară, pian și fagot), reali- integrarea sa totală în concerte și spectacole,
zând nenumărate concerte de muzică moder- și în același timp s-ar fi primenit prin atrage-
nă și contemporană, românească și internați- rea tinerilor. Era însă nevoie de o foarte susți-
onală, în țară și în lume. Cei mai mulți dintre ei nută preocupare educativă pentru care dirijo-
erau foarte deschiși la orice muzică, și ca atare rii și directorii nu s-au obosit.
i-am stimat și i-am prețuit. Pentru colegii mei Această stare de fapt, care reiese din
instrumentiști și cântăreți din Academie am acestă ultimă prezentare a mea, condamnă în-
acceptat să fiu îndrumător de doctorate, căci seși aceste instituții (filarmonicile și operele)
eram singurul interpret (cu Antifonia) autori- la o dispariție iminentă, clădirile acestora fi-
zat pentru doctoratele profesionale. ind în pericol să devină în curând lăcașuri de
În fapt, instrumentistul cântă orice ști- păsări de noapte (bufnițe și cucuvele).
mă pe care o află pusă pe pupitrul său înain-
te de repetiție din respect profesional pentru VI. EPILOG
sine însuși. (Notă de reproș)
Dar aici intervine problema că directo-
rii și dirijorii au foarte mare autoritate asupra
Stimați colegi compozitori,
lor, și astfel, pot fi manevrați (manipulați) de
Am sperat (de la început) că vă veți ex-
aceștia, luându-i ca paravan când vine vorba
prima atitudinea de nemulțumire măcar, dacă
de muzica românească, spunându-se că „or-
nu de revoltă (ca mine). Dar aceasta nu s-a
chestra nu vrea să cânte muzică românească”,
produs.
dând astfel de înțeles că ei nu o prețuiesc sau,
Să nu-i spunem lașitate, ci (cu superiori-
mai mult, o detestă. Este fals, și lor nu le face
tate), resemnare prin înțelepciune.
cinste, dimpotrivă. Ar trebui să fie mai atenți
Rămâne ca în continuare să ne umilim
la ce spun alții despre ei.
(să ne „căciulim” ca iobagii la ciocoi), ca pe
3. În ce privește publicul spectator („Mă-
vremuri Gh. Ștefănescu la Wachman, pentru a
ria Sa”), în raport cu problema în discuție, si-
ni se accepta o „piesuliță” într-un concert (ală-
tuația este foarte complexă. Pe cât am putut,
turi de Concert de pian de Liszt și o Simfonie
am prezenat câteva aspecte ale ei, dar rămâne
de Brahms).
deschisă oricărei abordări.
Vă urez (ca și mie) să compuneți mari ca-
Cel mai firesc fenomen, în raport cu pu-
podopere pentru „eternitate” (în sertare).
blicul, este FIDELIZAREA lui. Ei, de aici se dez-
Versuri: Așteptați de la urmași?
voltă situația: care este conținutul obiectivului
Ei vor fi la fel de lași!
130 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI


Mircea POPA ță, Pe loc I (1895) Pe loc III, brâu VII, Ardeleana

TIBERIU BREDICEANU VI, iar unul dintre valsuri îl tipărește separat la
o editură din Sibiu. Ca student la Bratislava, el
își vizitează adeseori fratele la Viena, mergând
Cel dintâi Bredi- la concerte și la teatru și fiind la curent cu în-
ceanu celebru, care i-a treaga mișcare muzicală a acestui oraș cunos-
urmat tatălui său, pe cut drept o capitală europeană a muzicii. Ast-
urmele luptătorului na- fel, se cunoaște faptul că, în 1891, la Cașovia,
țional Coriolan, a fost cei doi deschid programul unei șezători muzi-
primul născut, Tiberiu. cale interpretând valsul din opera „Faust” de

Acesta s-a dovedit de Gounod. Verile petrecute la Lugoj îi readuc în
mic atras de muzică și ca contact cu efervescența muzicală care a cur-
atare s-a dedicat carie- pins în acei ani Banatul, și care era în mare
rei muzical, devenind un măsură un rezultat firesc al eforturilor tatălui
compozitor și un culegă- lor de a crea o amplă mișcare de coruri și fan-
tor de folclor renumit. fare românești prin satele bănățene, în clima-
Fără el viața muzicală a Banatului și a tul stimulativ al căreia cei doi se încadrează cu
Transilvaniei ar fi fost mult mai săracă și mai propriile preocupări artistico-muzicale, fiind
firavă. prezenți la adunările generale ale membrilor
După studiile făcute în străinătate, atunci Reuniunii de cântări din Lugoj sau la adună-
când s-a întors în țară a găsit firesc să se în- rile Societății pentru Fond de Teatru Român.
roleze de timpuriu în cadrele Astrei și ale So- O primă intervenție publicistică a lui
cietății pentru Fond de Teatru Român. Aceas- Tiberiu Brediceanu are în vedere tocmai evo-
ta din urmă a fost întemeiată de Iosif Vulcan, carea personalității lăutarului lugojan Nica,
care a fost până la moarte și președintele ei, foarte prezent în viața muzicală a familiei
iar rolul ei a fost acela de a pregăti terenul lor și a orașului bănățean, material apărut în
pentru edificarea unei clădiri de teatru per- „Drapelul” din 1903 și ținut sub formă de con-
manent și a unei trupe de artiști profesioniști ferință la adunarea Astrei de la Sebeș. Totoda-
care să slujească viitorul altar al artei naționa- tă începe să publice în revista „Luceafărul” o
le. Totodată mediul artistic de la Lugoj în care serie de partituri muzicale în vederea stimu-
s-a format a jucat un rol esențial în pregătirea lării repertoriului reuniunilor muzicale. Ajuns
și orientarea sa muzicală viitoare. la Sibiu, funcționar la banca „Albina”, relațiile
La Lugoj, în casa părinților săi, Tiberiu lui cu Astra și cu Societatea pentru fond de
a asistat de mic la interpretările muzicale ale teatru devin tot mai strânse, astfel că după
mamei sale și ale surorii acesteia Sofia, care stingerea din viață a lui Iosif Vulcan, tânărul
cântau admirabil la pian, sau la unele melodii Tiberiu Brediceanu a fost ales în comitetul de
cântate de tatăl său la mai multe instrumente. conducere al SPFTR, fiind numit secretarul
Repertoriul familiei cuprindea o gamă foar- acesteia. În această calitate a fost desemnat să
te largă de reprezentări, de la piese muzicale redacteze raportul din 1914 al Societății, pe
clasice ale unor compozitori celebri ai lumii care l-a și publicat apoi sub titlul Chestiunea
europene de la acea dată, până la cântece și Teatrului nostru și Societatea pentru Fond de
dansuri ale românilor bănățeni, pe care coruri Teatru Român, în tipografia A. Mureșeanu din
celebre precum cel din Chizătău (înființat în Brașov în 1914. Raportul pe care-l semnează
1857) sau cele din satele învecinate le cântau e unul foarte obiectiv. Având în vedere situa-
cu diferite ocazii, stimulându-i să le învețe și ția în care se afla societatea românească din
să le pună pe note. Transilvania în raport cu prevederile statutu-
Tiberiu este printre cei dintâi români lui, el va analiza situația cu multă responsa-
transilvăneni care vor oferi publicului mai bilitate, aratând că suma adunată până stunci
multe partituri de jocuri și melodii populare, nu permite încă începerea muncii la ridicarea
publicând în paginile revistei „Muza româ- unei clădiri. Edificarea unei clădiri de teatru
nă”, pe când era elevul lui Iacob Mureșeanu la românesc în Transilvania nu era încă posibilă,
Blaj, piese muzicale precum Ardeleana, Bagă deoarece în acel moment nu se putea găsi un
Doamne, luna-n nor, Lugojana, Foaie verde, pup oraș cu o populație românească numeroasă și
de crin (1894), Brâu VI, Frunză verde, frunzuți- stabilă, care să susțină prezența permanentă




131
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI



a unui teatru. În al doilea rând, n-avea pregă- omul care să ducă la îndeplinire visul său. În

tiți nici actorii necesari unei astfel de scene, ce privește Conservatorul, a reușit să-l convin-
și nici un repertoriu corespunzător. Ca atare, gă pe Gh. Dima, cel mai serios și mai titrat pro-
el susține că e nevoie de o perioadă premergă- fesionist din domeniu, să lase munca sa de la
toare, în care să se pregătească mai degrabă o Sibiu pentru a se dedica unei activități didacti-
trupă ambulantă, care ar putea trece rând pe ce formatoare de personalități, să ia asupră-și
rând prin orașele Transilvaniei, dând repre- conducerea acestei instituții.
zentații de calitate. Nu se putea alegere mai bună, deoarece
Activitatea lui Tiberiu Brediceanu, des- acesta a putut să-și pună în valoare întregul
fășurată imediat după încheierea studiilor său talent organizatoric. Bun profesionist, se-
sale de Drept și stabilirea sa la Sibiu ca direc- ver cu sine și cu ceilalți, Gh. Dima a fost, așa
tor administrativ al băncii Albina a fost extrem cum s-a dovedit, omul provedențial pentru
de legată de programul ASTREI, sub auspiciile misiunea pe care o avea de îndeplinit.
căreia iaugurează o vastă muncă de culegere Tiberiu Brediceanu s-a implicat și în-
de folclor cu scopul de a pune la dispoziția re- tr-un alt mod în viața muzicală a Sibiului.
uniunilor de cântări un material muzical bo- Odată stabilit în orașul de pe Cibin, a început
gat, adunat din popor cu mijloace autentice și o salutară muncă de organizare, devenind din
prelucrat după toate regulile artei. Volumele 1881 dirijorul și conducătorul Reuniunii ro-
lui de culegeri populare au impulsionat cer- mâne de muzică din Sibiu, obținând primele
cetările de pe teren și au scos la suprafață un succese publice prin îndrumarea direcției de
material imens legat de o nouă disciplină, fol- coruri a la capella pe care a dat-o. Până și sașii
clorul muzical. Ignorat, uitat, disprețuit, dez- sibieni, cu mare tradiție în acest domeniu au
văluindu-i valențele de mare forță artistică. fost cuceriți de munca sa, rugându-l, în 1887,
Al doilea lucru pe care l-a făcut T.Bredi- să le conducă renumita lor societate de muzi-
ceanu a fost acela de a fi impulsionat domeniul că, ceea ce a și făcut-o, continuând apoi mun-
istoric al artei muzicale din Transilvania și Ba- ca în acest sector, la Brașov, unde a inițiat și
nat. E vorba de un domeniu destul de sărac, condus Conservatorul Astra. În paralel, T.Bre-
cu preocupări modeste până atunci, un sector diceanu n-a ignorat munca sa de compozitor,
căruia el i-a infuzat un nou suflu de tinerețe. activitate care se distinge prin îmbrățișarea
Metoda a constat în mersul pe teren pentru mai multor ramuri ale disciplinelor muzicale,
a obține o documentare eficientă și plină de cum ar fi cele cu tematică religioasă, în rândul
acuratețe. Contribuțiile lui în acest domeniu cărora au intrat hore, coruri, compoziții bi-
sunt un bun început de istorie muzicală în sericești, care culminează cu oratoriul cântat
Ardeal. În munca sa, el a plecat de la ideea de mai întâi la mormântul de la Rășinari al mitro-
oferi specialiștilor în domeniu piese muzicale politului Șaguna, la 25 ani de la moarte, reluat
românești de certă valoare, pe care le-a difu- la Sinaia, în 1904, și iar la București în 1906.
zat prin mai multe caiete cu accentul pus pe Ca un adevărat român patriot, în 1916, când
„Jocuri populare românești” și pe „Doine, cân- trupele române au trecut Carpații, Tiberiu
tece și balade românești”. Brediceanu s-a retras cu armata română din-
Al treilea fapt important care trebuie colo de munți, faptă pentru care a fost pedep-
subliniat în legătură cu calitățile sale de sluji- sit la 17 luni închisoare la Brașov, Tg. Mureș
tor al domeniului său de lucru este cel legat de și Cluj. Atunci când s-a hotărât soarta țării la
înființarea Operei Române din Cluj. Având în Alba Iulia, în 1918, a fost de față și a fost numit
vedere toate dibuirile și dorințele iubitorilor șef al Ocrotirilor Sociale din Consiliul Dirigent.
de muzică aleasă din Transilvania, el a soco- În această calitate am văzut cum a inițiat în-
tit că a venit momentul ca această năzuință să ființarea Operei Române și a Conservatorului
fie împlinită. Fiind numit de Consiliul Dirigent de Muzică din Cluj și cum a organizat apoi săr-
după Marea Unire, responsabil cu acest dome- bătorirea profesorului Gh. Dima, la împlinirea
niu de activitate, el n-a pregetat să nu facă de- a 40 de ani de activitate, și când el, Tiberiu
mersurile pentru înființarea a două instituții Brediceanu, a deschis ceremonia organizată
de artă esențiale, Opera Română și Conserva- pe scena Operei Clujene în cinstea acestuia,
torul de muzică. A avut norocul să fie spriji- cu un discurs inaugural de frumoasă alcătui-
nit în proiectele sale de ministrul de atunci, re. Prin cuvântul său a știut să valorizeze toate
O. Goga, și a găsit în persoana lui C-tin Pavel calitățile unei vieți de om puse în slujba vieții



132 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI



muzicale naționale, printr-o bogată activitate Brediceanu a fost întreținută nu numai de toți
dirijorală, componistică și organizatorică, tre- ai casei, ci și de dascălul pe care i-l angajase
când în revistă meritele nemuritoare câștigate tatăl, Iosif Czegka, dirijor de muzică militară
de acesta pe toate terenele amintite. Finalul în Lugoj. Desigur că odată cu aprofundarea
cuvântării suna astfel: „Și dacă a fost fireească cunoștințelor dobândite la Blaj sub îndruma-
crearea acestor instituțiuni, tot atât de înțeles rea compozitorului și dirijorului Iacob Mu-
a fost ca locul de conducător al înaltei șco- reșeanu, preocupările lui primesc o notă de
li de muzică care este Conservatorul român profesionalism, vădită chiar prin colaboră-
din Cluj, să fie încredințat maestrului G.Dima, rile lui de la revista acestuia „Musa română”,
urându-i să-l țină Dumnezeu deplin sănătos, în paginile căreia pot fi descoperite primele
ca să se poată bucura de bătrânețe și culege sale compoziții. Important de menționat este
aceleași mănoase roade ca și cele pe care ni le- faptul că în tot acest răstimp, l-a avut alături
ai dăruit prin opera ta de artă nepieritoare și pe colegul său Guilelm Șorban, cu care s-a îm-
pentru care neamul românesc îți va fi de-apu- prietenit, și care l-a însoțit în unele vacanțele
rurea recunoscător”. la Lugoj, petrecând minunate clipe în casa din
* * * vie. De la Mureșianu cei doi au deprins sub-
tilitățile pianului și arta notației cântecelor.
Născut la 2 aprilie 1877, Tiberiu Bredi-
De altfel, cariera muzicală de compozitor și-o
ceanu a crescut într-un mediu românesc au-
începuse de la vârsta de 13 ani când a pus pe
tentic, în care muzica era la ordinea zilei. Prin
note o parte din cântecele lui Nica Iancu, vestit
înființarea „Reuniunii de muzică și cântări” de
lăutar bănățean, care venea adeseori în casa
la Lugoj, pe care o conducea tatăl său, el asis-
lor.
ta aprope săptămânal la repetiții ș spectacole.
O parte din cântecele acestuia au fost no-
Acasă mama cânta la pian, iar oamenii gospo-
tate de el la o vârstă fragedă, preluând și de
dăriei cântau și jucau, aspecte care nu l-au lă-
la tatăl său melodia Cântecul lui Iancu, pe care
sat indiferent. Se cânta la fluier, frunză, și la di-
l-a introdus în sceneta sa La seceriș. La rândul
ferite instrumente. În aceste condiții, el însuși
său, după absolvirea Dreptului, am văzut că
a ajuns repede să învețe anumite melodii, să
Tiberiu s-a stabilit la Sibiu, unde a ocupat un
le interpreteze și să participe cu entuziasm la
post de conducere la banca Albina din Sibiu,
reuniunile muzicale din Casa de la vie, acolo,
pe care a reprezentat-o la un moment dat și
unde primeau vizita unor lăutari sau cântăreți
în Statele Unite (1913-1914) și apoi la Bra-
celebri, împreună cu care puneau la cale audi-
șov. S-a prevalat de munca lui spre a ajuta cu
ții și petreceri de toată frumusețea.
fonduri și stipendii pe diferiți artiști, studenți
Preocuparea sa pentru muzică a deter-
sau călători români prin lume (Badea Cârțan).
minat și hotărârea lui de a urma liceul din
Totodată, Sibiul i-a oferit ocazia de a-și pune în
Blaj, unde urma să-l îndrume Iacob Mureșia-
valoare a cunoștințelor muzicale și, prin Astra,
nu, ceea ce s-a întâmplat în anii 1892-1895.
i-a canalizat preocupările înspre culegerea de
Cunoscutul profesor și compozitor i-a între-
folclor muzical. Sibiul era în acel moment cen-
ținut viu spiritul și interesul muzical pentru
trul vieții românești din Transilvania, prin ro-
cântecul românesc, pe care acesta îl prețuia cu
lul pe care-l avusese ziarul „Tribuna” condus
deosebire. Profesorul era și un cunoscut cule-
de Slavici, prin faptul că era sediul mitropoli-
gător de folclor, susținând că „muzica satelor
ei ortodoxe române și sediul central al Astrei,
românești e o artă vie, care se păstrează nu-
care, prin implicarea mai tinerilor Octavian
mai prin perfecta ei consemnare.” Iacob Mure-
Goga și Oct. C. Tăslăuanu devenise un oraș cu
șianu a și făcut proba acestei vocații, interpre-
o bogată activitate în sânul satelor românești.
tând, în 1907, pe când se afla la Budapesta, în
Era totodată sediul unor importante unități
cadrul unui mare concert, balada „Constantin
școlare germane, oraș cu teatru și presă ger-
Brâncoveanu”, iar Brediceanu mai multe doi-
mană cu vechi tradiții, unde societățile muzi-
ne. Faptul s-a repetat și în 1911 la Blaj, când,
cale săsești, dotate cu profesioniști de primul
cu ocazia adunării jubiliare a Astrei, Iacob Mu-
rang, organizau dese și alese concerte și reu-
reșeanu și-a încântat auditorul cu mai multe
niuni muzicale. Așa se face că la serbarea de
piese românești, pe care le-a adunat singur
inaugurare a Muzeului Astrei, din 1905, s-a
sau cu ajutorul elevilor săi, în special din valea
putut afirma prin interpretarea uneia din com-
Târnavelor, zonă foarte bogată în folclor.
pozițiile sale de mare succes, „Poemul muzical
Vocația muzicală a tânărului Tiberiu
133
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI



etnografic”. E vorba de o scenă lirică cu multe de la țărani, iar melodiile de joc mai ales de la
elemente de muzică populară și obiceiuri din lăutarii în contact cu țărănimea. În rare cazuri
lumea satului. Tot Sibiul a venit să-l asculte, am colectat melodii populare de la intelectu-
deoarece Tiberiu era în acea vreme unul din- ali, dar numai de la aceia despre care am știut
tre tinerii cei mai iubiți și apreciațți din oraș, că sunt buni cunoscători ai creației poporului.
piesele sale erau cântate în cele mai multe din Om al muzicii, Tiberiu Brediceanu a luat
casele sibienilor, iar popularitatea lui era în- parte activă la mersul înainte al societății ro-
tr-o continuă ascendență. Devenise bun prie- mânești din vremea sa, ca membru activ al
ten cu Liviu Tempea, cu Octavian Goga și Ioan Astrei și al Societății pentru fond de teatru. A
Lupaș, cu badea Cârțan și A. P. Bănuț, iar scri- fost conducătorul Conservatorului Astra de
itorii veniți la șezători la Sibiu îi dedicau ver- la Sibiu, a făcut parte din societăți muzicale,
suri și-l provocau să le transpună pe muzică. dramatice, corale, încurajând și impulsionând
Nu exista eveniment cultural, literar, teatral peste tot cunoașterea creațiilor populare ca o
sau muzical la care el să nu fie prezent, con- formă de armonizare a năzuințelor neamului.
tribuind uneori cu muzica sa la reușita acestor Odată cu Marea Unire, când a fost ales direc-
întâlniri. Faima sa s-a răspânit repede dincolo tor al artelor pentru toate provinciile realipi-
de granițele Sibiului, deoarece el era o prezen- te, apoi ca șef de resort al Ocrotirilor sociale
ță activă și la adunările Astrei sau ale Societă- a contribuit în mod decisiv la întemeierea
ții pentru fond de teatru român, unde a avut Conservatorului și a Operei Române din Cluj,
prilejul să cunoască zone folclorice noi, să-și iar apoi a Conservatorului Astra din Brașov
îmbogățească cultura muzicală și performeze (1927). A susținut fondarea primei arhive

în aprofundarea tradițiilor satului românesc. fonogramice din țară și a fost numit primul
Sunt ani în care începe culegerea organizată a președinte al acestei Arhive, dispunând publi-
foclorului muzical, începând cu zona Maramu- carea sistematcă de folclor muzical de către
reșului, zonă pe care a explorat-o sistematic, Ministerul Cultelor și Artelor (1927). Această
stârnind și interesul lui Bartok Bela pentru muncă susținută pe tărâm muzical i-a făcut pe
frumusețile muzicale ale locului. Acesta i-a și colegii săi de breaslă să-l aleagă secretar gene-
propus să publice împreună colecțiile aduna- ral al Societății Compozitorilor din România,
te, dar Tiberiu Brediceanu a preferat să și le poziție din care a contribuit în mod esențial
editeze singur, mai ales că o încurajarea reală la promovarea muzicii românești în țară și
o primise din partea Academiei Române. Un peste hotare, propramând sistematic concer-
ajutor de preț l-a primit din partea părinte- te camerale și simfonice, dar și conferințe pe
lui Bârlea, care a devenit ghidul său cel mai teme de interes național. Una dintre acestea,
competent, același care l-a condus prin satele deși controversată, a fost cea ținută la 18 fe-
ținutului și pe compozitorul maghiar Bartok. bruarie 1934 de către Bela Bartok (născut la
Munca de culegător i-a produs reale satisfac- Sânicolaul Mare) cu titlul Muzica populară și
ții, deoarece el a considerat că prezervarea însemnătatea ei pentru compozitorii moderni.
folclorului muzical, domeniu foarte puțin in- Așa cum Brediceanu s-a remarcat prin publi-
vestigat poate contribui la conservarea unor car ea celebrei compoziții Dansuri românești,
piese unice, ferindu-le de degradare sau dis- alcătuită din patru părți (Horă, Joc, Abrudeana
pariție. De aceea a recomandat și altora să-i și Brâul) și Bartok a realizat o lucrare de re-
urmeze exemplu, scriind: „Pentru a cunoaște ferință intitulată 6 dansuri românești, pentru
înainte de toate cât mai temeinic starea fol- vioară și pian, dar și 44 de duete pentru 2 vi-
clorului nostru muzical și, în parte, și a celui ori, cu punct de plecare în dansurile românești
literar, din cât mai multe ținuturi, am colectat care l-au impresionat prin frumusețea lor. În
melodii populare în mod succesiv, începând aceeași direcție se înscriu și compoziții ale al-
de la anul 1891 și până în 1941, deci timp de tor creatori muzicali maghiari, ca Zoltan Ko-
aproape cincizeci de ani, în toate ținuturile lo- daly sau Gyrorgy Ligeti (născut la Târnăveni)
cuite de români: întâi în Banat, apoi în Transil- care a scris un Concert Românesc cunoscut și
vania, Crișana și Maramureș, mai târziu și în apreciat în toată lumea muzicală.
Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, cât și În șirul preocupărilor manegeriale ale
de la românii de peste hotare, ca de pildă de la lui Tiberiu Brediceanu a stat la loc de frunte și
coloniștii macedoneni din Dobrogea, culegeri- insiatența cu care a pledat pentru înghebarea
le de texte și cântece făcându-le în primul rând unei orchestre proprii a Operei Române din



134 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI



București, când a ocupat fotoliul de
director al acestei instituții (1941-
1944). A fost un bun cercetător al
trecutului muzical al marilor com-
pozitori din țară și de peste hotare,
un interpet de marcă (a dirijat spec-
tacole la Scala din Milano), și un
conferențiar cu calități oratorice și
artistice care au impresionat lumea
muzicală. A scris și a conferențiat
pe diverse teme artistice (printre
conferințele ținute numărându-se
cele cu titlul: Muzica și compozitorii
români ai Transilvaniei, Motivul mu-
zical în creația populară, Istoricul
și starea actuală a cercetărilor de muzica ale cântece românești, ca să nu uităm de culegerea
sa de cca 200 de cântece populare din Mara-
poporului român etc.), ținând treaz interesul
mureș lucrare premiată cu Premiul Național
pentru această ramură importantă a vieții ar-
de 10.000 lei de către Societatea Compozito-
tistice naționale, căreia i-a dăruit cei mai fru-
rilor Români, în care au fost implicate 82 de
moși ani din viața sa. Chiar și după retragerea
sate.
din viața activă de director al Operei Române
O altă lucrare a adunat sub o sigură co-
din București, la 67 de ani, operă ppentru care
pertă și mai multe producții muzicale, cum
a înființat propria orchestră a continuat să a fost cea intitulată 810 melodii populare ro-
comună lucrări cu un profund caracter origi-
mânești din Banat, apărută în 1972, culegere
nal cum ar fi Suitele I și II pentru vioară și pian
trimisă la un concurs organizat de Societatea
(1952) sau Șase doine și cântece românești
Compozitorilor Români în 1925. A continuat
(1953). S-a stins din viață la 19 decembrie
să-și îmbogățească colecția și în anii următori,
1968, lăsând ca urmaș în ale muzicii pe fiul
care a ajuns până la 1339 de melodii popula-
său Mihai, cunoscut interpret și dirijor.
re, cântece populare și jocuri românești cule-
A reprezentat mișcarea muzicală națio-
se din Banat, încât activitatea sa remarcabilă
nală la o serie de congrese sau reuniuni inter-
a fost răsplătită prin alegerea sa în 1937 ca
naționale (Praga sau Roma), a redactat rapoar-
membru corespondent al Academiei Române.
te, conferințe, dări de seamă, a pledat pentru
A răspuns întotdeauna cu mult devotament
salvarea specificului nostru etnic (1937), și a
tuturor problemelor care priveau statutul
condus cu multă competență activitatea Con-
satului românesc, acceptând să candideze ca
servatorului de Muzică „Astra” de la Brașov.
deputat pentru parlamentul României în cir-
S-a implicat în organizarea programelor artis-
cumscripția Bocșa Română. De asemenea nu
tice și muzicale planificate de radiodifuziunea
trebuie uitată munca lui de a înzestra Opera
Română, a scos în evidență aspecte foarte pu-
Română din Cluj cu cântăreți de valoare, reu-
țin cunoscute din trecutul și tradițiile muzicii
șind să facă din această instituție a statului ro-
noastre (dansurile „Romana”, „Lugojana”, „Ar-
mân de după Marea Unire un centru iradiant
deleana” etc.), a creat o bibliotecă muzicală Ti-
cu succese care egalau orchestre și instituții
beriu Brediceanu și a fost prezent la cele mai
cu mult mai vechi din Europa. Cântăreții și ar-
multe manifestări muzicale ale timpului său,
tistele pe care el le-a angajat au devenit nume
impulsionând și munca unor reviste speciali-
sonore în muzica de operă, multe dintre ele fi-
zate în conservarea și difuzarea patrimoniului
ind apreciate soliste pe marile scene ale lumii.
muzical („Muza română”, Anuarul Societății
Prin toate aceste lucruri Tiberiu Brediceanu
pentru Fond de Teatru Român”, „Lyra română”,
rămâne un precursor cu demnă și apeciată
„Bis, artă, teatru-cinema-muzică”, „Muzica”),
activitate muzicală, un nume de care lumea și
rămânând până în final un om dedicat trup și
societatea noastră își va duce aminte cu nețăr-
suflet muzicii acestui popor. Cele mai impor-
murit respect și dragoste.
tante dintre lucările lui sunt cele de culegător
de foclor, cum sunt 8 volume de Jocuri româ- Un loc important în creația sa de culegă-
nești pe teme populare; 10 volume de Doine și tor și aranjator muzical îl reprezintă interesul
special pentru Miorița, capodoperă a folclo-
135
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

PERSONALITĂȚI ALE MUZICII ROMÂNEȘTI



rului epic românesc, pe care o
găsim în lucrările Şase doine și
cântece pentru cvartet vocal și
pian și Miorița, șase teme ale
baladei pentru cvartet și pian
(1955). De apreciat este apoi
încercarea de a da un sens mu-
zical nou pantomimei în patru
tablouri Învierea (1932), operă
dramatică aparținând lui Luci-
an Blaga, prin care acesta va-
lorifica numeroasele sugestii
dramatice ale baladei Voichița
din folclorul național. Pețită de
Plugar, Faur și Porcar, Voichița,
îi refuză pe rând pentru a ac-
cepta propunerea Bogătașului adună cu hărnicie cântările care au mai rezis-
care o duce prin ținuturi străine, departe de tat invaziei rușinoase a romanțelor orășenești.
vatra părintească, lăsându-și mama cu inima Aceste colindări aduc surprize de mare preț.
zdrobită de dor. Fiul cel mic al familiei, care Acum doi ani, d. Brediceanu a găsit bunăoară
promisese mamei să-i aducă fiica oricând când melodia cu ecouri de cult păgân a Mioriței, ce
dorește, pierise și el alături de ceilalți frați ucis pare tot atât de veche ca și cântecul povestitor
de holeră, se scoală din sicriu și parcurge dru- de moarte al ciobanului. Până acum nu cred să
mul călare pentru a-și îndeplini promisiunea. fi gândit cineva la fixarea jocurilor românești,
Călătoria strigoiului într-un fel de noapte va- deși tehnica modernă ne pune la dispoziție
lpurgică este extrem de bine subliniată de mu- filmul cinematografic, prin care am avea posi-
zica lui Brediceanu, care realizează un spec- bilitatea să prindă, și dansul, cum tuburile de
tacol de mare dramatism. Pentru a face parte ceară prind cântările. Dacă Ministerul Artelor
textului, cei doi cumnați au avut un schimb de are vreun rost, ar trebui înainte de orice să in-
scrisori revelator, publicat în revista „Orizont” treprindă sistematic adunarea cântărilor, a jo-
nr. 28/1978 de către Aurel Turcuș și Elena Bo- curilor, a costumelor ș.a., până când nu e prea
ruga sub titlul Din corespondența lui Lucian târziu. De ce rodnica inițiativă o iau totdeau-
Blaga cu Tiberiu Brediceanu. Toți cei intersați na particularii?... Se pare că de peste munți au
de relațiile dintre cei doi cumnați se pot adre- mai mult interes pentru creațiunile poporului
sa acestui lot de epistole. Întruna din consem- decât intelectualii capitalei. Dovada un Bredi-
nări, datând din iunie 1925, Blaga nota: „Am ceanu. Altă dovadă, domnișoara Vlad.”
terminat Învierea, pantomimă în 4 tablouri. Ar Tiberiu Brediceanu rămâne un nume de
fi de dorit ca muzica ce-o va face Tiberiu, tot mare valoare în constelația muzicii românești
aici să se desăvârșească.” Din păcate, muzica dintre cele două războaie mondiale. Momen-
lui Tiberiu Brediceanu a rămas în manuscris. tul Brediceanu s-a înscris cu mare eficacitate
Chiar din scurta perioadă când a locuit într-un șir de realizări remarcabile în cartea
la Lugoj, Blaga s-a familiarizat cu aspecte din de aur a muzicii naționale. Evocându-l într-un
trecutul cultural al familiei Brediceanu, scri- medalion din „Societatea de mâine”, Emil Isac
ind despre A.C. Popovici, despre Victor Vlad îi făcea următorul portret: „Numele lui e sino-
Delamatina, și despre Sofia Rădulescu, sora nim cu integralismul românesc, căci nu cred
poetului, care realizase o frumoasă colecție de să mai existe un atât de unanim recunoscut
păpuși etnografice. De asemnea a urmărit cu nume ca al lui Brediceanu. Brediceanu este
mare interes munca de pionerat în domeniul totodată și un exponent al onestității artististi-
folclorului muzical a lui Tiberiu Brediceanu, ce ardelenești. Ardealul cinstit, muncitor, sim-
scriind: „În Ardeal, d. Tiberiu Brediceanu por- țitor și idealist, iată întruchiparea sufletească
nește în fiecare toamnă după ce oamenii și-au și trupească a lui Brediceanu. Este un element
așezat porumbul în pod și vinul în buți, din sat de idealizare și un instigator împotriva opor-
în sat, când în Banat, când în valea Hațegului, tunismului. Căci ne învață opera lui să dispre-
când în cea a Olteniei sau în Munții Apuseni și țuim rangul, și arivismul ridicol al vremii”.



136 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPORT


Teodor MATEESCU numai trupul, ci și sufletul se mișcă și trăieș-

,,U” CLUJ, UN CENTENAR AL te asemenea...Pe terenurile de jocuri ale Uni-
versității se pregătesc acele calități sufletești
SPORTULUI STUDENȚESC pentru marele joc al conducerii statului și tre-
buințelor lui”.
DIN ROMÂNIA Cei dintâi care au ieșit la rampa arenelor

au fost sportivii secțiilor de atletism, fotbal,
gimnastică. Deja la primul Campionat Național
Primăvara clujea-
al României întregite (București, 4.VII.1920)
nă a anului 1919 aducea
Universitatea Cluj câștiga întrecerea pe echipe
cu sine momentul unei
cu 9 titluri de campioni, între laureați: Zorilă
mari împliniri pentru
Pop, Aurel Corcan, Ion Murărescu. În cronica
învățământul academic
anilor următori un palmares excepțional de
românesc: la 12 mai în
trofee realiza cel care avea să devină efigie de
prezența secretarului
polisportiv, multiplu campion național și bal-
general al Resortului In-
cani, recordmen la probe de sprint (100 m.
strucțiunii Publice din
200 m. Ștafeta 4x100 m. Sărituri): ION MOINA.
cadrul Consiliului Diri-
De-a lungul a 15 ani ai carierei sale sportive
gent de la Sibiu, Oni-
el a stabilit 33 de recorduri ale țării. Anul său
sifor Ghibu era preluată ca act românesc de
de vârf a fost 1946 la Balcaniada de la Tirana
naționalizare de către Statul Român clădirea
(Albania) unde a cucerit 5 medalii de aur! În
Universității Maghiare cu întregul său patru-
același an, într-un concurs la Predeal stabilea
moniu de studii. Urmat câteva luni mai târziu
incredibilul record de 10,4 sec. la 100 m fabu-
și de deschiderea cursurilor asemenea mo-
los pentru acea vreme (în țară corecția a pu-
ment consfințea întemeierea învățământului
tut surveni abia după 20 de ani). Supranumit
superior românesc în TRANSILVANIA, la CLUJ.
pentru asemenea rezultate fie ,,Săgeata de aur
Simbolic noua universitate primea numele de
a Balcanilor”, fie ,,Jesse Owens al Balcanilor”,
rezonanță istorică ,,UNIVERSITATEA DACIEI
Ion Moina s-a retras în plină glorie din arene
SUPERIOARE”. Studiul organizării științifice
la începutul anilor 1950 consacrându-se ca-
a acesteia a fost întocmit de savantul Vasile
tedrei de specialitate la Politehnica din Cluj,
Pârvan, care în alocuțiunea inaugurală ,,Dato-
grație absolvenței la Academia Națională de
ria vieții noastre” sublinia menirea unei înal-
Educație Fizică și Sport. A fost distins cu titlul
te școli de studii: ,,...să formeze caractere pu-
de ,,Maestru al sportului”.
ternice și pe baza unui program de pregătire
Altă anvergură dobândea atletismul uni-
fizică în armonie cu toate celelalte domenii și
versitar în perioada postbelică, la amplitudini
cu deschidere largă către întreaga societate”.
nebănuite se situa și participarea multor pur-
Înfăptuirea academică românească de acum
tători ai însemnelor ,,U”: A. Sicoe, E. Konrad,
un veac era cu atât mai semnificativă, cu cât ea
Eva Zorgo-Raduly, Cornel Porumb au concu-
avea loc în perioada când tratatele de pace de
rat sub steagurile Jocurilor Olimpice, Jocu-
la Paris erau încă în plină desfășurare!
rilor Mondiale Universitare, Campionatelor
Dincolo de toate acestea, în efervescen-
Balcanice, etc. Rezultate valoroase înscriau în
ța înnoirilor de pretutindeni, pe blazonul Clu-
palmaresul clubului, numeroase la nivel de re-
jului își făceau apariția însemnele Clubului
corduri naționale (laureați: Traian Sudrigean,
Sportiv Ardelean la care aderau și tinerii stu-
Vasile Sărucan, Valentin Jurcă, Lia Nicoleta,
denți români din Ungaria, unde cu ani în urmă
Daniela Perde, Aurel Aștilean, etc.).
constituiseră ,,Societatea Petru Maior”. A fost
Memorabilă pentru perioada interbelică
regruparea care în toamna lui 1919 dădea
rămâne ctitoria de suflet a marelui animator
naștere SOCIETĂŢII SPORTIVE A STUDENŢI-
al mișcării sportive studențești, mare om de
LOR UNIVERSITARI” (SSSU) cu profil polis-
”catedră și savant Iuliu Hațieganu: dureroasa
portiv: secții de scrimă, atletism, tir, fotbal,
pierdere prematură a unicului său fiu a născut
gimnastică, box. Mentorul acestei mișcări în
ideea amenajării unui parc sportiv ca ,,oază
spirit academic, marele dascăl și întemeietor
de reculegere, rugă și școală pentru adevărata
de școală medicală clujeană IULIU HAŢIEGA-
educație fizică a tinerilor”, un crez încrustat la
NU își însoțea prelegerile cu un mesaj patetic :
pragul intrării în parc: ,,Pro Patria este ludere
,,Mișcarea este mai folositoare atunci când nu
137
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPORT





























dum videmur” (pare că ne jucăm, dar ne pre- bilizat cu entuziasmul recunoscut spre a fi pre-
gătim să slujim Patria). Parcul Iuliu Hațieganu zentă și în competițiile sportive ale acelor ani,
s-a consacrat ca autentic laborator al celor mai cu rezultate notabile la atletism, gimnastică,
merituoase succese ale sportului universitar natație, scrimă, box, fotbal! Participantă la edi-
clujean. În incinta sa funcționează și Faculta- țiile ,,campionatului de război” (1942-1944)
tea de Educație Fizică a UBB... formația de fotbal și-a creat acel ,,repertoriu”
Dacă atletismul a fost ,,antemergătorul” de legendă ,,HAIDE U” ca ,,simbol al tinereții
la ,,U”, fotbalul a ademenit la rându-i un mare studențești și mândria unor inimi românești”.
număr de studenți și s-a impus ca grupare Reîntoarcerea Universității clujene din refugiu
distinctă cu aceleași mari veleități. Evoluția în toamna 1945 a fost anevoioasă, cu obstruc-
sa s-a conturat ca o adevărată...epopee, cu ju- ții și ostilități din partea Comandamentului
cători de faimă în arenele țării, în confruntări militar sovietic din zonă (noua ocupație!) care
cu protagoniste ale campionatelor districtuale susținea interesele vechii universități maghia-
(1920-1931) și naționale începând cu 1932. re. Prin Decretul-lege din 15.V.1945 Universi-
Aurel Guga, Brutus Rațiu, Eugen Mețianu, Se- tatea ,,Regele Ferdinand” era repusă în drep-
ver Coracu, Andrei Sepci, Sepi Grațian, Lazăr turile sale spre a-și redeschide cursurile la
Sfera, Ion Ghilezan, etc. au reprezentat ,,pio- Cluj în toamna aceluiași an.
nieratul” celor de pe gazonul fotbalului. Debu- Noul început postbelic se petrecea în-
tul peste hotare: 1923 – turneu în Jugoslavia, tr-un orizont fără precedent, cu directivele
Italia, Franța prilejuit de participarea la serbă- unui radicalism politic comunist străin intere-
rile ce inaugurau stadionul orașului Grenoble. selor tradiționale ale țării. Spiritul care a mo-
Confesiune radiofonică din partea altui ,,uist” delat însă primele generații (și... campionate!)
de vază Ștefan Kovacs: ,,Cine venea la U știa a putut dăinui până când noile ,,viziuni” su-
că nu vine pentru bani, ci pentru studii și la o perioare, extrasportive, îl ademeneau la noile
echipă serioasă cum alta nu era în țară”. (con- cerințe ale ,,democrației socialiste”. Crezul de
tinuă, paragraf nou!)... Pagini triste de istorie elan tineresc cu adieri de boemă, dar totdeau-
românească deschideau ,,capitolul de refu- na dăruit idealului sportiv intra inevitabil în
giu” al Universității clujene la Sibiu în toamna trenziția spre practica de rutină a noilor vre-
anului 1940 ca urmare a ,,arbitrajului” - dic- muri. Dincolo de acele tendințe performanța
tat germano-sovietic parafat în fosta capitală sportivă la ,,U” s-a putut afirma mereu cu en-
habsbugică, la Viena, prin care Nord-Vestul tuziasmul de odinioară al celor ce cred în trăi-
Transilvaniei trecea sub ocupație hortisto-ma- nicia adevăratelor moșteniri. Cu asemenea eti-
ghiară. Pentru 5 ani activitățile academice se că s-a transmis ștafeta de participare a tuturor
reluau în orașul-gazdă de pe Cibin ca provi- secțiilor sportive la ,,U” (atletism, baschet,
zorat auster, dar cu speranța neclintită a re- fotbal, handbal, volei, natație, etc.). Un parcurs
întoarcerii în urbea rezidențială într-un viitor de vârf, spre exemplu, este baschetul, ce a con-
cât mai apropiat. Cu toare lipsurile inerente ferit Clujului la un momentdat rangul de ,,ca-
oricărei pribegii studențimea clujeană s-a mo- pitală a baschetului românesc” (palmares im-


138 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPORT


PERFORMANȚE, TROFEE,
presionant la fete, cu 14 titluri de campioane
ale țării, începând cu 1953, Elisabeta Cristea,
Ana Albu, Suzana Șerban, Floarea Anca, Au- AŞTEPTĂRI...
rora Dragoș, Magdalena Pall-Jerebie în ,,car-
tea de aur”, iar la masculin, de asemenea, un Departe de fotbalul grandios, când sub
palmares strîlucit cu 11 trofee ale supremației pavăza Kremlinului MONDIALUL ediției ru-
naționale cu un ,,cvintet de aur”: Mihai Albu, sești își stabilea ierarhia elitei 2018, la noi
Horia Demian, Vizi Imre, Matei Ruhring, Ghe- se disputa Supercupa României între campi-
orghe Mureșan. oana țării (CFR Cluj-Napoca) și deținătoarea
Sinuoasă dar și... seducător colorată a Cupei (Universitatea Craiova) chiar... pe tere-
fost evoluția fotbalului la ,,U”: de la un firesc nul acesteia din urmă. Victorioasă și de data
romantism de epocă la previzibile obstacole aceasta formația clujeană își adăuga în pal-
și inerente interimate la cucerirea CUPEI RO- mares încă un trofeu, nu unul oarecare, ci al
MÂNIEI (1965, București, în finala cu Dina- 11-lea în ultimii 10 ani! Un record de palma-
mo Pitești: 2-1, marcatori pentru ,,U”: Remus res ! Cu asemenea succes triumful Clujului pe
Câmpeanu și Zoltan Ivansuc. Fotbalul ,,uist” prima scenă a fotbalului nostru un parcurs de
a avut la rându-i corifei de legendă: pe lân- senzație într-un deceniu competițional : 4 ti-
gă cei menționați, Mircea Luca, Traian Geor- tluri de campioană (2008, 2010, 2012, 2018),
gescu, Octavian Popescu,Viorel Mateianu,Paul 4 cupe și 3 supercupe ale României – capitol
Marcu, Mircea Neșu, Petru Emil, Mihai Adam de istorie pentru fotbalul intern într-o peri-
(de trei ori golgeter ak României). ,,Interima- oadă de schimbări și căutări nu totdeauna
tul” amintit era prioada 1950-1966, când din întreprinse numai spre binele sportului. Re-
rațiuni ,,ideologice” ,,U” devenea ,ȘTIINŢA” în venită post-decembrist tocmai din eșalonul
echipament alb-albastru. Binecunoscutele trei al competiției CFR-ul a realizat cel dintâi
,,șepci roșii” rămăseseră tocmai ele mesagere- mare salt în ediția 2007/2008 sub patronajul
le... ideologicului... ambițiosului Paszkany Arpad, la conducerea
EPILOG: Pe o simeză cu tablourile pre- tehnică aflându-se hunedoreanul ex-dinamo-
ședinților onorifici ai sportului universitar vist Ion Andone. Cu investții de forță financi-
clujean figurează personalități de seamă ale ară și cu un management care nu ocolea nici...
urbei și ale României, academicieni și profe- culisele competiției sau erorile de calcul, de
sori-savanți, importanți demnitari ai țării: Iu- unde și travaliul unei riscante insolvențe la un
liu Hațieganu, Silviu Dragomir, Romulus Boilă, momentdat, gruparea din Gruia a găsit totuși
Alexandru Vaida-Voievod, Grigore Benetato, mereu calea de ieșire din impas spre a reedita
Ioan Pop de Popa, Aurel Nana, Ștefan Pascu, succesul lui 2008. N-a fost deloc un exercițiu
Ion Vlad, Liviu Maior... al răbdării (,,se dorește declarat sărirea etape-
LA ZI: La Jubileu de CENTENAR, unde se lor’’, Dorinel Munteanu), dacă se ține seama că
află ,,U”? Răspunsul unui virtual profet: Între 14-15 antrenori s-ai perindat pe banca tehni-
,,Pro Patria este ludere dum videmur” și... glo- că (Ion Andone și Toni Conceicao cu câte 2, re-
balizare! spectiv 3 mandate, apoi Maurizio Trombetta,
Andrea Mandorlini, Cristiano Bergodi, Sorin
Cârțu sunt doar câțiva care i-au precedat pe...
cei mai recenți : Dan Petrescu, Edi Iordănescu
și deja amintitul Toni Conceicao. Pe de altă
parte rulajul unui număr copleșitor de jucă-
tori străini în lot (de regulă din mediul latin
sau cel african) a dus la o premieră nu atât de
surprinzătoare în fotbalul nostru : alinierea la
început de partidă a unei formații alcătuită ex-
clusiv din 11 ,,stranieri’’. De unde și poziția de
lideri (căpitani) a doi din aceștia în deceniul
de care vorbim (2008-2018) : Ricardo Cadu și
Mario Camora, ambii portughezi rasați, deplin
integrați în...mentalul autohton și, spre altă la-
udă a lor, vorbitori fluent de limbă română...



139
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPORT


























Palmaresului intern al CFR-ului i se adaugă La rându-i și voleiul clujean deține un
de-a lungul celor 10 ani și meritoase pezențe ,,aur’’național : la începutul verii echipa stu-
în Cupele europene (victoriile în deplasare în denților de la UBB a urcat pe prima treaptă a
fața celebrei Manchester United sau AS Roma podiumului Campionatului universitar (tur-
dau strălucire aparte oricărei vitrine cu trofee neu final la Bacău) în întrecere cu formațiile
din...sud-estul european). studențești din București, Timișoara, Brașov,
În euforia stârnită de cele 11 ,,meda- Constanța, Suceava și orașul-gazdă).
lii’’ aurite unul din liderii clubului ,,feroviar’’ Cu lauri europeni însă a încheiat sezonul
arunca o săgeată amicală (!) către concitadina 2017/2018 o echipă despre care prea puțin
,,Universitatea’’ : ,,...acum cred că generația de se știa că poate ajunge între învingătoarele
până la 45 de ani a Clujului este toată cu noi... de pe continent : în Challenge Cup la handbal
Cu ,,U’’ mai țin doar cei peste 45 de ani, dar masculin Potaissa Turda (antrenor Horațiu
noi îi respectăm pe toți’’ ! Înțepătoare curtoa- Gal) aducea în vitrina urbei de pe Arieș trofeul
zie cu adresă la ,,legenda’’ universitară a urbei, pus în joc, devansând în cinci duble întâlniri
ce deține mai statornic și argumente de,,audi- adversari din Norvegia, Belgia, Islanda, Ko-
ență’’ sentimentală pe lângă mirajul conturilor sovo și Grecia, succes cu atât mai valoros, cu
bancare. De fapt și ,,Universitatea’’ în curs de cât efectivul turdenilor este... 99% românesc!
renaștere din propria cenușă a unei insolven- Ce-i lipsește acum Turzii cu asemenea blazon
țe-faliment a revenit din exilul pe tăpșanele sportiv este o arenî corespunzătoare pentru
lumii a treia făcând încă un salt de promovare nivel european de competiții. Handbalul local
spre liga de frunte a țării. Cu suflu juvenil de a dovedit că are temei pentru așa ceva, urmea-
competiție inspirat și de la ,,Academia’’ de pe ză ca edilii să se...conformeze acestei datorii
litoral a lui Hagi se așteaptă ca noul sezon să de onoare!
împlinească visul revenirii între cei aleși, chiar
dacă spre același prag al izbăvirii se îndreaptă
și grupări galonate cândva (Aradul, Brașovul,
Ploieștiul, Piteștiul).
De ani buni pe blazonul sportiv al Cluju-
lui figurează la loc respectabil și...fotbalul fe-
minin : formația Olimpia a reușit performanța
celui de-al 8-lea titlu de campioană a Români-
ei ! Acest ,,8’’ asociat unui ,,6’’ (cupe ale Româ-
niei) alcătuiește un trofeu ,,14’’ cu rang de ,,cea
mai titrată echipă românească de jocuri spor-
tive – Olimpia Cluj-Napoca’’ ! Cu Mirel Albon,
antrenor de cursă lungă fetele de la Olimpia
furnizează majoritatea în lotul reprezentativei
tricolore și au în vedere organizarea unui tur-
neu al grupelor Ligii campionilor la Cluj-Na-
poca anull viitor.


140 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN


Lazăr MARIAN Consiliul Comunal a aprobat fondurile necesa-

URBANISMUL CLUJEAN ŞI re derulării lucrărilor prevăzute.
Victor CIORTEA (n. 22.10.1891, Cojoc-
VICTOR CIORTEA na, jud. Cluj – d. 18.06.1971, Cluj), Școala Pri-

mară în satul natal, Liceul la Gherla (1909) și
Universitatea Regală Maghiară din Budapes-
Victor CIORTEA, inginer și arhitect recunoscut
ta, Secția Inginerie Generală (1909-1913). În
Inginer șef al orașului
evidențele Universității apare cu numele ma-
Cluj,
1
ghiarizat Győző Ciortea , bursier Emanuil Goj-
19.01.1919 - 11.09.1940
du. După absolvirea facultății este încorporat
Motto: în armată și trimis pe frontul de est, în Gali-
Victor Ciortea este ția, unde s-a și căsătorit cu Zenobia; au avut
cel mai longeviv inginer doi copii, Radu și Marian, medici. În 1933,
șef al orașului, din isto- Ministerul Instrucțiunii Publice, al Cultelor și
ria modernă a Clujului Artelor i-a conferit diploma de arhitect recu-
- 21 de ani, 7 luni noscut, nr. 79329/1933, cu drept de exercita-
și 22 de zile. re a profesiunii pe întreg teritoriul Regatului
Român și membru în Corpul Arhitecților din
CLUJUL ÎN ANUL 1920 România, legitimația nr. 23. A fost membru în

primul Consiliu Orășănesc, românesc, instalat
Din anul 1880 și până în 1920 orașul
la 19.01.1919, aprobat de Consiliul Dirigent
Cluj a cunoscut o creștere importată în toate
2
din Sibiu cu nr. 728/25.02.1919 , în calitate de
domeniile: populație, suprafață, dotări de in-
șef al Oficiului ingineresc. El a fost însărcinat
frastructură, instituții și unități economice im-
cu ORGANIZAREA NOULUI SERVICIU TEHNIC
portante. În acest interval, populația a crescut
al orașului Cluj. În 1940 s-a refugiat la Turda.
de la 32.831 locuitori, la 85.509, o creștere cu
În primăvara anului 1945 a fost proclamat
52.678 locuitori (160%), însă creșterea ma-
„primul prefect democrat” al județului Tur-
sivă a populației a avut loc în deceniul 1910-
da-Arieș (de Partidul Comunist). Tot în 1945
1920; de la 62.733 locuitori, la 85.509, cu
s-a întors la Cluj și s-a angajat la Serviciul Teh-
22.776 locuitori (43,2%). Aceasta înseamnă
nic al județului Cluj. Din această funcție s-a
că, în anul 1920, peste un sfert din populația
pensionat. În perioada interbelică, prin cumul,
orașului (26,6%) era nou venită, pentru care
a fost cadru didactic asociat la Școala de Con-
nu existau locuințe, dotări edilitare, cantitatea
ductori Tehnici din Cluj, iar după pensionare a
de apă necesară, electricitate, străzi, deoarece
lucrat în învățământul liceal și profesional cu
în timpul războiului nu s-a construit nimic. În
profil de construcții. Drept recunoaștere a me-
realitate, situația era mai proastă deoarece și
ritelor sale, prin Decretul Regal nr. 4200/1925,
înainte de război, în Cluj exista o criză de lo-
i-a fost conferit „Ordinul Coroana României în
cuințe, de apă, electricitate, canalizare… Clujul
grad de ofițer”.
nu era pregătit să facă față la asemenea creș-
O informație surpriză: a fost membru al
teri.
Partidului Comunist, încă din perioada când
Acestea au fost provocările la care trebu-
se afla în ilegalitate (anii 1930); așa se explică
ia să răspundă noua administrație româneas-
numirea sa, în primăvara anului 1945, de pre-
că a orașului și, în particular, Serviciul Tehnic
3
fect al județului Turda-Arieș .
al Primăriei cu salariații săi. Șeful Serviciului
La începutul veacului al 20-lea, urba-
Tehnic, respectiv, inginerul șef al orașului, Vic-
nismul în Transilvania era în fază de început.
tor Ciortea, cu priceperea și calmul său, a re-
Informativ, până în anul 1918, în Cluj nu se
ușit să găsească pârghiile necesare redresării
elaborase nici un proiect de urbanism. În acea
situației. Victor Ciortea era un adept al lucru-
vreme, încă nu erau instituții de învățământ
lui bine făcut, al negocierilor și al dialogului,
care să pregătească urbaniști cu diplomă. Așa
fără a fi presat de timp. Aceasta este explica-
că Victor Ciortea a învățat urbanismul din
ția că unele lucrări de urbanism s-au întins
mers. Numit șef al OFICIULUI INGINERESC
pe parcursul mai multor ani, dar întotdeauna
141
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN



Termenul de predare a lucrărilor a fost
- 15.03.1920. Nu se cunosc rezultatele
concursului, însă după concurs au fost
demarate o serie de lucrări mari și de
durată, premergătoare întocmirii proiec-
tului de urbanism general al orașului: un
regulament nou de construcții; cadastrul
orașului; lucrări de infrastructură edilita-
ră (apă, canalizare, electricitate); regula-
ment pentru aplicarea legii privind „Încu-
rajarea Construcțiilor” și altele.
Victor Ciortea a coordonat elabo-
6
rarea instrucțiunilor de aplicare a legii
publicată în M.O. nr. 87/23.07.1921, sub
al Orașului Cluj, s-a străduit să angajeze in-
titlul „REGULAMENT PENTRU ÎNCURAJA-
gineri, buni profesioniști și cu experiență în
REA CONSTRUCŢIILOR”. Conform legii și a in-
administrația locală, pentru a asigura conti-
strucțiunilor de aplicare, Primăria putea face
nuitatea în problemele de dezvoltare ale ora-
exproprieri de terenuri libere, neconstruite,
șului, însă trebuiau să cunoască bine limba
în vederea construirii de locuințe. Se pare că
română și maghiară și să depună jurământul
orașul Cluj a fost singurul oraș din țară care
de credință față de Statul Român. Prima listă
a știut să folosească avantajele mari ce decur-
de propuneri, făcută la 11.02.1919, conținea
geau din aplicarea legii. În baza acestei legi și
doar trei persoane pentru angajare definiti-
a instrucțiunilor de aplicare, în orașul Cluj au
vă: Victor Ciortea, Iuliu Kovács și Virgil Sal-
fost realizate cartierele: Eremia Grigorescu,
van, ceilalți erau propuși pentru angajare pe
Andrei Mureșanu, Gheorgheni, zona străzilor
timp limitat. Cu timpul, unii s-au răzgândit și
Bisericii Ortodoxe – Republicii, dar și cartiere
au jurat credință Statului Român, de exemplu:
mai modeste (muncitorești): Dâmbul Rotund,
Eduard Meissel și Edmund Sebestyén, înca-
Iris, Gruia,zona străzilor Meseriilor și Fabricii.
drați ingineri ordinari clasa III (Victor Ciortea
Ca principiu, orașul expropria terenuri libere
4
era inginer ordinar clasa II) . În perioada in-
din vecinătatea intravilanului, apoi terenurile
terbelică Serviciul Tehnic a fost de mai multe
erau incluse în perimetrul orașului, se făceau
ori reorganizat, pe trei sau patru birouri, după
ridicările topografice și parcelarea, prin care
gruparea serviciilor prestate. Un exemplu: în
se prevedea o rețea stradală rațională, cu am-
anul 1938, arhitectul Virgil Salvanu conducea
plasamente pentru școli, grădinițe, biserici și
Biroului de studii, autorizații și evidența con-
spații verzi. În realitate, aceste parcelări erau
strucțiilor; inginerul Iosif Sebestyén - Biroul
mai mult decât niște simple lotizări, mai degra-
Poduri și cursuri de apă; inginerul Ștefan La-
bă erau niște detalii de sistematizare hibride.
katos - Biroul drumuri și străzi; inginerul Ada-
Toate lotizările erau discutate în Comisia Teh-
lbert Hertz - Biroul întreținere clădiri orășe-
nică a Primăriei, iar cele mai mari erau trimi-
nești. Pe lângă Primărie funcționa și o Comisie
se și la Comisia Tehnică Superioară din cadrul
Tehnică, alcătuită din 15 membri, președinte
7
Ministerului Lucrărilor Publice . Loturile se
era primarul sau șeful Serviciului Tehnic.
atribuiau contra cost, mai mic decât prețul de
Victor Ciortea a organizat PRIMUL CON-
circulație. Cei cărora li se atribuiau loturi tre-
CURS PUBLIC DE URBANISM GENERAL, pen-
buiau să contribuie cu o anumită sumă pentru
tru orașul Cluj. La propunerea Serviciului Teh-
realizarea rețelelor edilitare. În acest mod, în
nic , Consiliul Orășenesc, la data de 18.11.1919,
perioada interbelică Primăria a atribuit 3.095
a aprobat organizarea unui concurs de idei
loturi. Funcționarii publici aveau prioritate la
5
pentru dezvoltarea orașului . Concursul a fost
atribuirea loturilor. Acțiunea de parcelare și
dotat cu trei premii: I – 15.000 coroane;
atribuire de loturi pentru construcții de locu-
II – 10.000 coroane și III – 3.000 coroane.
4 Ordinul Ministerului de Interne nr. 89.712/25.11.1922. 6 Administrația, nr. 6/15.03.1922, pp. 4-8
5 Fond Primăria Cluj, Serviciul Tehnic, cota 4244/1919; Ziarul 7 Fond Primăria Cluj, pachet (31.848-45.797), dosar nr.
„Patria”, 25.12.1919, p. 2 (și alte ziare locale). 58.661/14.07.1938 și 45.797/1941
142 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN



ințe a început în anul 1921 și s-a întins pe toa- etapa a treia s-au întocmit cărți funciare noi,
8
tă perioada interbelică . cu noile numere topografice, care s-a încheiat
15
Tot în perioada interbelică, fără asen- prin 1946 . În septembrie 1940, când la Cluj
timentul Primăriei, Ministerul Domeniilor a a fost instalată administrația maghiară, hărțile
efectuat o serie de parcelări urbane, în cadrul 1:1.000 și 1:2880 erau în curs de tipărire, la
Reformei Agrare, în aval de piața Mărăști, de Cluj. Noile autorități au sistat tipărirea hărți-
o parte și alta a străzii Aurel Vlaicu, până la lor. După ce a fost înlocuită toponimia româ-
9
hotarul fostei comune Someșeni . În total, au nească de pe hărți, cu cea maghiară, s-a conti-
fost create 2.765 de loturi. Dacă la acestea se nuat tipărirea la Budapesta, în anul 1941.
adaugă cele 3095 loturi create de Primărie, re- După concursul pentru dezvoltarea ora-
zultă că pe teritoriul orașului, în perioada in- șului Cluj, lansat de Primărie în anul 1919, au
terbelică au fost atribuite un număr de 5.860 fost demarate mai multe lucrări preliminare,
parcele, celor care doreau să-și construiască o necesare realizării VIITORULUI PLAN DIREC-
locuință. TOR DE SISTEMATIZARE A MUNICIPIULUI
În anii 1926-1928, Victor Ciortea a co- CLUJ. În data 03.01.1935, Consiliul Comunal a
ordonat elaborarea unui NOU REGULAMENT constatat că aceste lucrări sunt finalizate, sau
10
DE CONSTRUCŢII . În anii 1920, în Cluj, încă în fază de finalizare și că, se poate lansa un
se mai folosea regulamentul de construcții concurs pentru întocmirea planului director
16
aprobat în anul 1885, iar sub formă de consul- de sistematizare . În acest scop era necesa-
tare și cel din 1904. După avizarea și aproba- ră o TEMĂ – PROGRAM, care să stea la baza
rea Regulamentului de Construcțiuni și alinieri concursului. Pentru ca programul în baza că-
(30.12.1930), acesta a fost tipărit în două edi- ruia se va desfășura concursul să conțină toate
11
ții: prima, cu titlu experimental (1931) și a elementele necesare, Primăria, prin Serviciul
12
doua, definitivă (1933) . Noul Regulament de Tehnic, cu adresa nr. 3453/1937, a solicitat pă-
construcțiuni și alinieri s-a dovedit a fi o lucra- rerea mai multor autorități din Cluj. O aseme-
re bine alcătuită, la nivelul celor mai ridicate nea adresă, cu tema – program, a fost trimisă și
exigențe ale timpului, care a asigurat orașului profesorului Coriolan Petran de la Universita-
o dezvoltare rațională și echilibrată, admirată tea „Regele Ferdinand I”. Acest exemplar ne-a
17
și azi. 13 fost pus la dispoziție de prof. Nicolae Sabău .
Inginerul Victor Ciortea, șeful Serviciu- Dosarul cu tema – program nu a putut fi găsit
lui Tehnic, a fost numit să coordoneze și să în Arhiva Primăriei și nici la Serviciul Județean
controleze lucrările de RIDICARE TOPOGRA- al Arhivelor Naționale Cluj, documentele nefi-
FICĂ A ORAȘULUI (intravilan și extravilan), ind încă sistematizate științific. În anul 1939,
strict necesare elaborării planurilor de urba- tema – program era finalizată și corelată cu
14
nism . Aceasta a fost o lucrare foarte mare, observațiile făcute în ultimii doi ani. Astfel, la
care a durat circa 25 de ani (1922-1946). În 20.05.1939, Primăria a publicat un concurs de
prima fază s-au realizat măsurătorile pe teren sistematizare a orașului, dotat cu: premiul I –
și transpunerea lor pe hârtie; în etapa a doua 200.000 lei; II – 100.000 lei; III – 50.000 lei și
18
s-au tipărit hărțile: 1:10.000 (cu numerele to- două mențiuni de 30.000 lei, fiecare . Tema a
pografice noi) și hărțile scara 1:5.000, (fiecare fost elaborată în cadrul Serviciului Tehnic, dar
în două ediții, prima de probă, a doua defini- coordonată de arh. Ion Davidescu, profesor
tivă) și hărțile scara 1:1.000 (pentru intravi- la Academia de Arhitectură și conducător al
lan) și scara 1:2880 (pentru extravilan); în Direcției de Sistematizare a capitalei. Tema –
program a fost avizată de organele locale și de
8 Administrația, an I, nr.1/1922, p. 6, cu această ocazie au fost
Comisia Tehnică Superioară din cadrul Minis-
atribuite 199 de loturi, la funcționari orășenești și de stat.
9 Fond Primăria Cluj, pachet (3797-24093)/1927, cota nr. terului Lucrărilor Publice și de Circulație. Din
23324/1927
lectura temei reiese că lucrarea cuprinde toate
10 Monitorul Municipiului Cluj, an XII, nr. 3/18.01.1932, pp. 1-65.
11 Idem, an XI, nr. 3-4/16.02.1931, p. 12. problemele de interes urbanistic necesare ela-
12 Idem, an XII, nr.10/15.04.1932, p. 3. 15 Idem, an VIII, nr. 12/01.07.1928, p. 5;
13 Fond Primăria Cluj, pachet (642-9.358)/1937, cota 960/1937; 16 Administrația, an, X, nr. 1/01.03.1935; Lechințan, p. 84/I.
aici se găsește cea mai mare parte a documentelor legate elaborarea 17 Nicolae Sabău, Catedra de Istoria Artelor, Universitatea Babeș -
Regulamentului de Construcțiuni și alinieri. Bolyai, Cluj.
14 Administrația, an XI, nr. 1/01.01.1931. 18 Lechințan, I, p. 94.


143
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN



borării proiectului de sistematizare a munici- dealului de Nord către Ungaria și a declanșării
piului Cluj. Raportată la timpul când a fost în- războiului, concursul nu s-a finalizat.
tocmită, lucrarea se încadrează în standardele În deceniul 1920-1930 Primăria Cluj a
urbanismului din acel timp, prima jumătate a lansat cel puțin trei concursuri naționale, în
veacului 20. Concursul nu s-a finalizat, pentru vederea înălțării unei STATUI ÎN MEMORIA
că a intervenit războiul. EROULUI NAŢIONAL AVRAM IANCU, „Craiul
22
În perioada interbelică a existat o preo- munților” . În general, la concursurile desfă-
cupare majoră a administrației locale în vede- șurate s-au prezentat lucrări puține și slabe.
rea construirii unui SEDIU NOU PENTRU PRI- Cauza ar putea fi fondurile prevăzute, prea
19
23
MĂRIE . Prima tentativă de construire a unui mici . La fiecare din concursurile desfășurate,
NOU PALAT pentru Primărie datează din anul prin temă, respectiv, caietul de sarcini atașat,
1910 și a doua din anii 1935-1940, când s-a s-a cerut să fie o statuie ecvestră în bronz, care
hotărât ca în prealabil să fie elaborat un studiu să îl reprezinte pe Avram Iancu așa cum arăta
de urbanism prin care să fie stabilit amplasa- în anii 1948-1949. Premiul I a fost acordat nu-
mentul cel mai potrivit pentru Primărie, în ca- mai la concursul din anul 1926 și a fost atribuit
drul orașului. Serviciul Tehnic a întocmit tema lucrării prezentată de sculptorul I. Dimitrie –
de proiectare, iar lucrarea a fost încredințată Bârlad și arhitectul George Cristinel. Primăria
unui colectiv de arhitecți, profesori la Acade- Cluj a comandat sculptorului realizarea aces-
mia de Arhitectură din București: Constan- tei statui în mărime naturală, în bronz. Lucra-
tin Iotzu, Ion Davidescu și Gheorghe Simotta. rea a fost terminată în anul 1929, iar în 1930 a
Studiul a cuprins opt variante de amplasare, fost montată în piața din centrul orașului Târ-
dar discuțiile care au urmat s-au focalizat pe gu Mureș. În anul 1940, la cedarea Ardealului
două amplasamente: cel din piața Unirii nr. de nord către Ungaria, statuia a fost mutată în
1-3 (sediul Primăriei) și cel din spatele Poș- orașul Câmpeni. Tot în 1930, arh. George Cris-
tei Centrale, peste actualul parc I.L. Caragiale. tinel a publicat în revista „Arhitectura” două
Primul, necesita cele mai puține demolări și fotografii ale machetei statuii, cu încadrarea în
24
exproprieri, iar al doilea, prezenta o soluție spațiul pieții Avram Iancu , în fața Catedralei
îndrăzneață, cu o restructurare majoră a cen- Ortodoxe din Cluj. Este de semnalat modul ar-
trului orașului. Raportat la timpul când a fost monios în care se înscria în spațialitatea pieții,
elaborat, studiul este la nivelul exigențelor din fără discordanțe, ansamblul catedrală – statu-
acel timp. A fost avizat de autoritățile locale și ie reprezenta ceva unitar. La statuia lui Avram
de Comisia Superioară de avizare a planuri- Iancu realizată în anul 1993, totul este în dis-
lor de sistematizare, înfrumusețare și de dez- cordanță și nu au fost respectate nici una din
voltare, fiind recomandată varianta din piața prevederile temelor din anii 1920-1926.
20
Unirii . Studiul pentru amplasarea Primăriei, În anul 1920, Primăria dorea să CON-
realizat de cei trei profesori de la Academia STRUIASCĂ RAPID UN POD, ÎN ARC, DIN BE-
de Arhitectură din București, poate fi conside- TON ARMAT, peste râul Someșul Mic, între
rat ca PRIMUL DETALIU DE SISTEMATIZARE strada Decebal și piața Mihai Viteazu, cu sco-
DIN ORAȘUL Cluj. În continuare a fost lansat pul de a decongestiona circulația pe str. Ho-
un concurs pentru planurile de construcție ale rea și Regele Ferdinand. În 1921 a fost lansat
Palatului Primăriei. Rezultatele acestui con- concurs pentru proiectarea podului. La con-
curs au fost anunțate la 12.01.1940. Conduce- curs s-au prezentat 7 oferte, dar după această
rea orașului, nefiind mulțumită de rezultatele etapă lucrurile s-au poticnit, din lipsă de fon-
25
concursului, la 25.06.1940, a anunțat un nou duri . În anul 1928 s-a publicat un nou con-
concurs , dotat cu: premiul I – 250.000 lei; II curs, la care s-au prezentat 11 oferte. A fost
– 150.000 lei; III – 100.000 lei; trei mențiuni declarat câștigător proiectul întocmit de ing.
de 50.000 lei, fiecare. Termenul de predare a
2 și din 28.06.1940, p.4.
21
lucrărilor: 15.10.1940 . Din cauza cedării Ar- 22 Pentru detalii: Nicolae Sabău, Câteva proiecte pentru statuia lui
19 F. Primăria Cluj, cota 2814/1939; 42050/1940, pachet (6- Avram Iancu din Cluj (1924-1926), în Acta Muzei Napocensis, XVIII,
3654/1939; cotă12757/1940, pachet (8475-15984); Administrația, Cluj-Napoca, 1981, pp. 661-678.
an XIV, nr. 10bis/15.05.1939. 23 Ziarul „Înfrățirea”, 14.02.1924, p. 5 și din 15.02.1924, p. 2.
20 F. Primăria Cluj, Cota 26019/1939, ședința din 06.06.1939. 24 Revista „Arhitectura”, nr. VI, 1930, pp. 19 și 59.
21 Gaal Gy, pp. 208, 209; Keleti Ujság (Ziarul de Est), 13.01.1940, p. 25 Administrația, an I, nr. 13-16/1922, p. 25.


144 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN



26
N. Dordea . În continuare s-a licitat execuția Marian, Undina Neamțu, Mircea Moldovan,
27
și valoarea podului . Licitația a fost câștigată „Preocupări urbanistice în Clujul interbelic.
de firma „Întreprinderile generale tehnice ing. Un regulament de construcții”, în Acta Tech-
Tiberiu Eremia”, din București. Până la termi- nica Napocensis, Secția Construcții Civile și
narea și recepția lucrărilor (decembrie 1932) Arhitectură, nr. 41/1998, pp. 137-140; Lazăr
s-au derulat mai multe procese cu proprietarii Marian, Undina Neamțu, Mircea Moldovan,
terenurilor riverane podului, lucru ce a întâr- „Resouding names the architecture in Cluj-Na-
ziat, finalizarea podului. În „Gazeta Ilustrată” poca betwween the Two World Wars”, Secția
sunt publicate trei fotografii de la inaugurarea Construcții și Arhitectură, 36/1993, pp. 169-
28
podului . 172.
În anul 1937 Serviciul Tehnic al Primări- Fotografii: Diploma de arhitect recunos-
ei a elaborat un studiu cu privire la DEZAFEC- cut;
TAREA PODULUI METALIC DIN STR. HOREA Legitimația de membru al Corpului Ar-
(cu două fire de circulație și două trotuare) hitecților;
și înlocuirea lui cu un pod nou, cu mai multe Coperta Regulamentului de construcții,
fire de circulație. Studiul analizează trei vari- cu semnătura lui V. Ciortea
29
ante : I - cu două trotuare, de 6 m., fiecare și Macheta statuii lui Avram Iancu, în fața
un carosabil de 13,5 m. lățime, în valoare de 8 Catedralei Ortodoxe.
milioane lei; II - două trotuare de 6 m. fiecare
și un carosabil de 16 m. lățime și un cost de 9
milioane lei; III - două trotuare de 8 m. fiecare
și un carosabil de 21 m. lățime și un cost de 12
milioane lei. Valoarea lucrărilor fiind conside-
rată mare, lucrarea a fost amânată.
E bine de precizat că lucrările prezentate
mai sus, au fost elaborate în cadrul Serviciului
Tehnic, Victor Ciortea având rolul, de necon-
testat, de coordonator. În al doilea rând, a ape-
lat întotdeauna la cei mai buni profesioniști,
pentru a participa în comisii de avizare și ju-
rizare, sau pentru a încredința direct unele lu-
crări (Petre Antonescu, Duiliu Marcu, Ion Da-
videscu, Constantin Iotzu, Gheorghe Simotta
și Cincinat Sfințescu, profesori la Academia de
Arhitectură din București). Nu trebuie uitată
nici firma de execuție „Întreprinderile genera-
le tehnice ing. Tiberiu Eremia”, care a realizat
multe lucrări mari în orașul Cluj.
Referințe: O notă informativă primită din
partea familiei; Arhivele Naționale, Serviciul
Județean Cluj, Fond Primăria Cluj, 1919-1945;
ziarele Patria, Înfrățirea, Keleti Ujság; Admi-
nistrația, gazeta oficială a Primăriei, 1919-
1940; Vasile Lechințan, „Primăria clujeană în
perioada interbelică”, în 80 de ani de adminis-

trație românească la Cluj-Napoca, Cluj-Napo-
ca, 1999, pp. 27- 98; Lazăr Marian, Primarii
Clujului, 1919-2012, Cluj-Napoca, 2013; Lazăr

26 Idem VII, nr. 6/1928, p. 4.
27 Idem VIII, nr. 7/1928.
28 Gazeta Ilustrată, an I, nr. 2/1932 și an II, nr. 1/1933
29 F. Primărie, pachet (55 – 6944)/1932, dosar nr. 9502/1937.


145
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN


Florian DAN Municipiul Cluj Napoca deține o configurație

CIRCULAȚIA RUTIERĂ particulară a structurii stradale. Mărginit la
sud de dealul Feleacului și la nord de dealul
URBANĂ – INDICATOR AL Lombului, orașul s-a dezvoltat cumva obligat,

NIVELULUI DE TRAI de-a lungul văii Someșului Mic, ce curge de la
vest spre est.
Astăzi există o direcție principală est-
Formarea şi dezvoltarea sistemului vest care împarte în două orașul, fiind defini-

stradal al municipiului Cluj Napoca tă de drumul european E576 și apoi de E60,
formată de artere importante precum Traian
Condițiile de existență în municipiul Cluj Vuia, Aurel Vlaicu, 21 Decembrie 1989, Memo-
Napoca, oricare a fi domeniul de activitate al randumului, respectiv Calea Mănăștur și Calea
cetățenilor care au hotărât să-și petreacă o Florești. De asemenea există o axă principa-
anumită perioadă din viață în urbea de pe So- lă nord-sud, dată de drumul european E81,
meș, sânt marcate profund de modalitățile de format de artere precum Horia, p-ța Mihai
deplasare alese de aceștia. Indiferent de opți- Viteazu, Cuza Vodă, p-ța Avram Iancu și Ca-
unea personală: mersul pe jos, utilizarea bici- lea Turzii. Din păcate nu există inele urbane
cletei, a unui taxi, a mijloacelor de transport ocolitoare, fapt care obligă conducătorul auto
în comun sau a unui vehicul propriu, timpul să acceseze axele principale și dacă trebuie și
alocat pentru deplasarea spre oricare dintre dacă nu trebuie. Pentru a înțelege de ce există
centrele de atractivitate de pe teritoriul mu- astăzi această configurație, este interesantă o
nicipiului, incluzând și zonele metropolitane, privire în istorie, asupra modului de formare
consumă foarte mult din rația zilnică a buge- și dezvoltare a satului, apoi a orașului devenit
tului personal de timp. peste timp municipiul Cluj Napoca.
Cluj Napoca este orașul cu cea mai mare Cea mai veche așezare a aparținut erei
putere de atracție, după București, pentru toți neolitice și a fost descoperită în vecinăta-
cei care vor să aibă o viață mai bună, indife- tea dealului Hoia. A fost datată în intervalul
rent de vârsta pe care o au. De la tinerii care 6.000-5.500 î.Hr. Prima mențiune epigrafică a
își doresc să urmeze cursurile unei facultăți așezării denumite Napoca, a fost identificată
locale, la adulții care își caută un loc de muncă pe un artefact roman descoperit în localitatea
în zona publică sau privată, toți își doresc să se Aiton. A fost datată ca fiind din anul 108 d.Hr.
stabilească aici. An de an crește numărul celor În anul 124 d.Hr., așezarea a fost ridicată la
care își duc viața de o parte sau alta a Someșu- rangul de Municipium Aelium Hadrianum Na-
lui. Dacă în perimetrul municipiului o locuință poca, indicându-se și așezarea acesteia pe ma-
este foarte scumpă, iar zonele rezidențiale au lul drept al râului de atunci Samus. Retragerea
fost luate cu asalt de-a lungul anilor, azi vari- administrației romane din Dacia în anul 271
antele celor care doresc un spațiu personal de d.Hr., a dus la încetarea vieții înfloritoare de
locuit, sânt în zonele periurbane și metropo- până atunci. O altă atestare documentară pen-
litane din imediata vecinătate a municipiului. tru așezare, a fost făcută între anii 1167-1173,
Aceste aspecte, în care distanțele din- unde se pomenește în documentele vremii de
tre zonele de atractivitate crește continuu, îl comitatul Clusiensis. În anul 1213 d.Hr., așe-
obligă cumva pe cetățean să își procure și un zarea împreună cu dealurile din imprejurimi,
mijloc propriu transport. Și nu ezită să o facă. a fost menționată drept „Castrenses de Clus“.
Abia după ce are un vehicul în proprietate în- Marea invazie mongolă din anii 1241-1242
cep problemele. Iar cele mai mari sânt legate d.Hr., a afectat drastic așezarea rurală de pe
de spațiile de parcare, apoi de căile de rulare. malurile Somesului Mic. Au fost uciși o parte a
Sistemul stradal de care dispune municipiul locuitorilor, iar alții au fost luați ostatici și duși
nostru, asemeni unui sistem circulator al unui în robie.
imens organism, a cărui viață este bazată pe În vara anului 1316 d.Hr., satul a fost ri-
acesta, astăzi aproape că nu mai face față nu- dicat la rangul de oraș (civitas) de către regele
meroaselor sarcini la care este supus zi de zi. Carol Robert de Anjou. Cu această ocazie au



146 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

SPAȚIUL URBAN



fost acordate privilegii și libertăți în ceea ce mai aerisite, însă total insuficiente exploziei
privește autoadministrarea. În secolul care a numărului de vehicule care în timp, și-au gasit
urmat, mai exact în anul 1405 d.Hr., împăratul proprietarul în orașul devenit centru de județ,
german Sigismund de Luxemburg a acordat în ultimii zeci de ani.
orașului titlul și dreptul de oraș liber regesc. Viața urbei noastre, este influențată azi
A urmat până în secolul XVII o dezvoltare a de o sumă de factori, legați de diferite aspec-
orașului, ajuns cel mai important din Transil- te existențiale. Deși este un spațiu destinat
vania, fiind cunoscut și sub denumirea de oraș funcționării unei societăți în ansamblul ei,
al comorilor. La sfârșitul acestui secol, orașul Cluj-Napoca este în același timp și un spațiu
devine parte a monarhiei habsburgice, fiind al manifestării și realizării individuale, cu ce-
cucerit de austrieci. Aceștia au demarat o sea- tățeni activi, din toate punctele de vedere. De
mă de construcții și fortificații, printre care și la dorințele individuale imediate și până la
Cetățuia, prima de acest fel din Transilvania. visele mărețe, acțiunile personale au ca scop
creșterea nivelului personal de trai. Profitând
în orice moment de „roadele” tehnologiei mo-
derne, cetățeanul clujan caută să-și facă viața
personală mai ușoară, de multe ori în defavoa-
rea vieții comune prin care sânt folosite utili-
tățile din spațiul urban. Unul dintre aspectele
majore ale dezvoltării societății, este și capa-
citatea de mobilitate personală în acest spațiu
Așa a fost reflectat în izvoarele scrise ale
comun. Această capacitate este dată de pose-
anului 1759, orașul Cluj. Din nefericire majori-
sia unui mijloc de transport, care să fie utilizat
tatea clădirilor erau din lemn, iar incendiul din
în scopuri personale. Dacă până la nivelul anu-
anul 1798 a distrus așezarea în mare parte. În
lui 1990, accesul cetățeanului la un asemenea
anul 1867 a fost reintegrat în Regatul Unga-
mijloc individual de transport, a fost oarecum
riei și a cunoscut o dezvoltare care l-a plasat
limitat de puterea de cumpărare, în orice colț
ca al doilea oraș al regatului, după Budapesta.
al țării, după anul 1990, municipiul Cluj-Napo-
O imagine a planului stradal al orașului care
ca a avut un parcurs unic în România.
trăia între zidurile ce îl înconjurau, poate fi re-
Apariția și funcționarea sistemului de
marcată mai jos.
joc denumit Caritas, a atras fonduri imense, de
care o parte dintre localnici au putut profita.
Efectul a fost creșterea rapidă și necontrolată
a puterii de cumpărare personală, iar primul
lucru dorit a fost autovehiculul. Autoritatea
competentă de înmatriculare din județul Cluj,
a înregistrat un număr masiv de cereri de în-
matriculare, fiind nevoit să solicite lucrători
din alte județe pentru a face față afluxului ce-
tățenilor. Ca fapt divers, într-o singură după
amiază, în județul Cluj se înmatriculau tot atâ-
tea vehicule, cât se înmatriculau în oricare ju-
Nucleul medieval al cetății, caracterizat deț limitrof într-o lună de zile (!).
de străzi înguste, în majoriate perpendiculare Cum s-a dezvoltat parcul auto local, evo-
între ele, cu frontul clădirilor extrem de aproa- luția acestuia, dar și efectele înregistrate asu-
pe de stradă, toate acestea înconjurate de zi- pra vieții, atât personale cât și comune din
durile care au fost demolate abia la finalul se- municipiul Cluj-Napoca, sub toate aspectele,
colului XIX, au făcut ca baza structurii stradale vor fi trecute în revistă, în episodul următor
centrale să fie pretabile mai mult unei circula- unde vor fi relevate aspecte extrem de intere-
ții pietonale, decât traficului rutier infernal al sante ale capacității de mobilitate personală,
secolului XXI. Dezvoltarea ulterioară pe toate cu toate efectele acesteia.
direcțiile, a permis apariția unor străzi ceva (va urma)



147
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

OPINII


Ing. Dan DRĂGHICIU mentare specifică și detaliată a dezvoltării ur-

DEZVOLTAREA URBANĂ bane a unei zone prin PUZ și PUD, acoperind
toate funcțiile (caracterul juridic al terenului,
A NOILOR CARTIERE DE accesibilitatea și dezvoltarea infrastructurii

LOCUINȚE DIN MUNICIPIUL edilitare, organizarea rețelei stradale, protec-
ția mediului, parcaje, spații verzi, obiective de
CLUJ-NAPOCA utilitate publică și nu în ultimul rând arhitec-
tura urbanistică cu condiții de amplasare și di-
mensionare la frontul străzii și de vecinătate
Municipiul Cluj Napoca un puternic
etc.), corectând o parte din greșelile și nefunc-
centru universitar și medical, dar și un im-
ționalitățile primelor etape. Dezvoltarea urba-
portant centru economic al țării a cunoscut
nă a orașului a cuprins extinderea și realiza-
o dezvoltare urbana fără precedent în ultimii
rea de noi cartiere de locuințe, demolări sau
30 de ani. Tradițiile universitare și medicale,
mutări ale unor fabrici (Tehnofrig, Libertatea,
dar și dezvoltarea economică inteligent pro-
Rom. Muncitoare, Clujeana, URSUS, ITA etc.) și
movată prin realizarea unor parcuri indus-
construirea pe terenul eliberat de blocuri de
triale au atras mulți investitori importanți
locuințe sau supermarketuri, complexuri de
determinând o afluență mare de tineri, de
birouri etc. Numeroase “plombări” în orașul
absolvenți de facultăți, ingineri, medici, profe-
vechi prin demolarea unor clădiri aflate într-o
sori, IT-iști etc. În orașul nostru, generând și
stare necorespunzătoare sau pur și simplu
întreținând un “boom” imobiliar deosebit de
cumpărate de investitorul imobiliar și ridi-
puternic. Astfel dezvoltarea urbană a orașu-
carea unor blocuri de locuințe sau de birouri
lui a cunoscut o expansiune continuă, în mai
sau chiar instituții de utilitate publică. Moder-
multe etape. O primă etapă, în primii 5-7 ani
nizarea unor clădiri vechi, case noi în zone-
după revoluție, cu multe construcții realizate
le rezidențiale etc. Noile cartiere de locuințe
în intravilanul orașului cât și în afara lui, ne-
sunt o oglindă fidelă a etapelor de dezvoltare
respectând întru totul toate reglementările
urbană menționate, adică zone cu blocuri cu
urbanistice aflate în vigoare. O a doua etapă
o arhitectură urâtă, fără parcări, cu străzi în-
a cuprins mai multe măsuri eșalonate în timp,
guste fără trotuare, fără spații verzi, alternând
menite să crească exigența față de realizarea
cu zone cu construcții moderne cu o arhitec-
construcțiilor noi, extinderea intravilanului,
tură plăcută cu străzi largi și iluminat public,
revizuirea și îmbunătățirea regulamentelor
cu parcări subterane la blocuri și mici spații
de urbanism și dezvoltare urbană, realizarea
verzi, care dau culoare zonei. Noile cartiere de
unui nou PUG al municipiului Cluj Napoca și
locuințe s-au extins dincolo de inelul de centu-
refacerea periodică a acestuia. A fost impusă
ră electrică format din rețelele aeriene de 110
obligativitatea realizării tuturor proiectelor
kw, înglobând și cele 7 stații electrice de trans-
de construcții, precum și realizarea efectivă
formare care asigură injecția de putere elec-
a acestora de firme autorizate de proiectare
trică și siguranța în alimentarea cu energie
și constructii civile sau industriale cu întoc-
electrică a orașului (inel construit în anii '70-
mirea PUZ și PUD cu încadrarea și corelarea
'80 cu acest scop). Multe extinderi de cartiere
acestora cu PUG-ul orașului și obligativitatea
sunt traversate de rețelele aeriene de înaltă
posibilităților de racordare a construcțiilor re-
tensiune determinând o fâșie largă de teren în
alizate la rețelele edilitare (energie electrică,
care nu se pot amplasa construcții (cart. în ex-
apă, canalizare, gaz metan). Lipsa unei strate-
tinderea str. Câmpului, cart. Făget, cart. Bună
gii de dezvoltare urbană a noilor cartiere de
Ziua Sud, cart. Borhanci, cart. Soporului, cart.
locuințe și-a pus amprenta asupra aspectului
Hodai, cart. Lomb, cart. Baciu, extinderea cart.
arhitectural, dar mai ales asupra functionali-
Grigorescu – practic aproape toate extinderile
tății și standardului de viață din aceste cartie-
de cartiere), dar care ar fi trebuit să fie altfel
re noi. Etapa a treia a definit și a condiționat și
valorificate. Aceste cartiere enumerate la care
mai clar și exigent realizarea unor construcții
aș adauga și cartierul Europa, Dâmbul Rotund,
civile și industriale prin caracterul de regle-
zona Polus Sud și zona Chinteni, sunt de fapt
148 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

OPINII



obiectul acestei analize, determinate de sesi- mare problemă o constituie și traversarea cu
zările și nemulțumirile unor locatari din re- conducte, cable electrice și amplasarea unor
spectivele construcții noi de locuințe care nu posturi de transformare electrice pe terenuri
se bucură de același standard de civilizație și private, ceea ce crează provizorate și soluții
confort urban ca restul orașului. parțiale. Din acest motiv este foarte importan-
Constatări generale: tă corelarea și analiza temeinică a proiectelor
- multe străzi și alei neasfaltate și fără de construcții noi cu PUZ-ul și PUD-ul aferent
trotuare și avizele obținute.
- trotuare nedelimitate și neasfaltate Ar fi fost ideal ca pe axele stradale pro-
- străzi fără iluminat public iectate și executate conform PUZ, încă de la în-
- lipsă puncte de colectare deșeuri reci- ceputul aprobării extinderii unui nou cartier,
clabile sau blocuri cu puncte de colectare de să fie executate și principalele rețele edilitare
tip vechi în ghereta metalică doar pentru două apă, canalizare, gaz, energie electrică la o ca-
containere pacitate predictibilă dezvoltării finale a carti-
- terenuri virane pline de bălării și tufi- erului.
șuri, neîngrădite, între blocuri, posibile tere- Există însă și multe zone în toate aces-
nuri private, probabil viitoare șantiere pentru te cartiere puse la punct, cu străzi și trotuare
noi construcții, care însă dau un aspect dezo- asfaltate cu iluminat public și mici spații verzi
lant zonei în fața blocurilor ceea ce arată că atunci când
- acces parțial la transportul public în s-au impus și respectat condiționările din PUZ
unele cartiere datorită construcției haotice, și PUD, urbanistica zonei se schimbă în bine.
întortochiate fără stabilirea unui plan inițial Consider că Primăria Cluj ar trebui să se im-
de axe stradale racordate la drumurile exis- plice mult mai mult în dezvoltarea urbană a
tente (sau poate nerespectat de constructori). acestor noi cartiere, prin serviciile și regiile
Lucrările de lărgire a str. Bună Ziua doar acum, proprii. În primul rând investițional, prin re-
demonstrează lipsa de strategie funcțională, alizarea din fonduri proprii, în fiecare cartier
în extinderea cartierelor de locuințe, corecțiile nou, de locuri de joacă pentru copii, mici par-
necesare având costuri duble și eficiență mai curi-spații verzi pentru relaxare. De asemenea
redusă ar trebui să construiască câteva blocuri cu lo-
- terenuri domeniu public, neamenajate, cuințe sociale atât de solicitate de un mare nu-
pline de bălării și moloz, între blocuri finaliza- măr de familii nevoiașe care trăiesc în condiții
te și date în funcțiune, foste organizări de șan- insalubre, necorespunzătoare.
tier nedezafectate în totalitate În cartierele unde există un număr mare
- multe străzi fără semnalizări rutiere de copii se pot construi grădinițe și chiar o
- parcări insuficiente școală primară pentru a se evita exodul aces-
- lipsă locuri de joacă pentru copii tora spre școlile din cartierele vechi cu toate
- lipsă spații verzi amenajate implicațiile ce decurg din aceasta, trafic aglo-
- lipsa parțială a circuitelor de fibră op- merat de mașini, școli cu prea multe clase etc.
tică În al doilea rând Consiliul Local prin Serv Ur-
- lipsa pistelor de biciclete și a standuri- banism ar putea să impună la construcția blo-
lor de biciclete cu abonament curilor de locuințe câteva condiții obligatorii:
- parcare subterană și terestră pentru toate
Este foarte adevărat că în majoritatea apartamentele realizate, punct de colectare
acestor cartiere noi încă se mai construiește, deșeuri menajere și reciclabile conform noilor
existând încă numeroase șantiere care desigur norme, un mic spațiu verde în jurul blocului,
afectează aspectul și confortul zonei și implicit sistem de circuite integrate (tv, internet, te-
a locuitorilor din vecinătate. Lipsa unei pre- lefonie), centrale termice cu condensație, se-
dictibilități sigure a volumului de construcții sizoare de gaz cu deconectare automată/ap,
într-o anumită zonă nu prea permite firmelor contoare electronice inteligente de energie
de rețele edilitare să-și planifice și să execute electrică compatibile cu sistemele automate
lucrări în varianta definitivă. Pe de altă parte o de culegere și transmisie date.



149
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI


Constanța CRISTESCU le, ce se cere reediatat sub formă de CD pentru

JUBILEUL CORULUI a deveni accesibil tuturor iubitorilor de azi ai
muzicii. Ceea ce am enumerat aici este o schiță
ANTIFONIA convingătoare a personalității artistice a Co-

rului Antifonia și a dirijorului Constantin Rîpă,
– 50 de ani de la înființare, cel care l-a înființat și apoi l-a condus spre cul-
16 iulie 2019 mile universalității.
În cele ce urmează voi prezenta succint
manifestările incluse în programul Jubileului
În perioada 29-
Antifonia 50, ce s-au desfășurat la Cluj-Na-
30 iunie, la Academia
poca, la Academia de Muzică „Gh. Dima” (abr.
de Muzică „Gh.Dima”
AMGD), pe parcursul a două zile, jubileu care
din Cluj-Napoca a avut
a transmis tuturor un mesaj de mare actuali-
loc o manifestare de su-
tate: Corul Antifonia a slujit și va sluji cu abne-
flet dedicată excelenței
gație muzica pe care puțini o înțeleg și o pro-
în arta corală contem-
movează, muzica modernă și contemporană,
porană: aniversarea a
respectiv muzica de avangardă, ce va fi mereu
jumătate de secol de
muzica zilelor noastre, în toate vremurile.
la înființarea corului
În prima zi, sâmbătă, 29 iunie 2019, au
academic ANTIFONIA, din inițiativa și sub
fost programate două activități fundamentale
bagheta Prof. univ. dr. Constantin Rîpă. Mi-
de remember în spiritual Antifoniei.
siunea corului ANTIFONIA era și a rămas
Primul moment, impresionant și plin de
mereu aceeași: de a cânta muzica modernă
amintiri de suflet, a fost „Sosirea și întâlnirea
și contemporană românească și universală.
Antifoniștilor”, întâmpinați cu bucurie, cu cea
«Astfel, corul a prezentat în mari concerte
mai bună cafea din lume – pentru că era ofe-
din marile festivaluri românești și ale Euro-
rită de PROFESORUL Constantin Rîpă -, și cu
pei, peste 1000 de lucrări muzicale de peste
partiturile selectate pentru Concertul Anti-
circa 150 de compozitori români și univer-
foniei reunite de Dirijorul Constantin Rîpă și
sali, majoritatea în primă audiție. A câștigat
colaboratorii lui, organizatori ai Jubileului An-
9 premii întâi la Festivalul Cântarea Români-
tifoniei: conf. univ. dr. Mirela Mercean Ţârc și
ei (1977-1986) și 14 premii internaționale în
lectorii univ. dr. Marina și Dorin Simionescu.
concursuri prestigioase ca: Haga-Olanda (2
Fiecare nou sosit se oprea prioritar în brațe-
premii), Spittal-Drau Austria (2), Lindenhol-
le PROFESORULUI, apoi afla PROGRAMUL în
zhausen-Germania (2), Arezzo-Italia (1), Mo-
care trebuia să se integreze, își bea cafeaua
ddlesbourgh-Anglia (3), Neerpelt-Belgia (4).»
iubirii și mergea la masa cu partituri să-și ia
(extras din INVITAŢIE, 23.06.2019, semnată
repertoriul de concert pe care trebuia să-l ac-
de CONSTANTIN RÎPĂ – Președinte și Dirijor).
tualizeze.
Corul Antifonia a colaborat direct cu
După salutul de bun venit, Dirijorul Con-
cei mai mari compozitori din a doua jumăta-
stantin Rîpă a făcut prezența generațiilor și
te a sec. al XX-lea, români și străini, unii din-
a povestit cu farmec și nostalgie începuturile
tre aceștia compunând piese dedicate acestui
corului Antifonia, în anul 1969, când, asistent
cor. Corul Antifonia a cântat în compania unor
universitar fiind la Conservatorul de Muzică
mari orchestre din România și din Europa, sub
„Gh. Dima”, a avut inițiativa înființării unei for-
bagheta unor mari dirijori români și străini, fi-
mații corale de avangardă, profilată pe inter-
ind instruit întotdeauna de Dirijorul Constan-
pretarea creației muzicale contemporane. A
tin Rîpă. În fața și în culisele marilor împliniri
rememorat piedici, adversități, victorii, efor-
ale corului Antifonia s-a aflat mereu cu dărui-
turi, trudă și împliniri. A explicat antifoniștilor
re, multă știință și iubire de muzică, Prof. univ.
importanța și unicitatea acestui cor de came-
dr Constantin Rîpă. În anul 1984 Electrecor-
ră în peisajul coral românesc și internațional,
dul a realizat primul și singurul disc dedicat
insistând asupra performanțelor Antifoniei în
integral Corului Antifonia, disc ce se constituie
interpretarea unor partituri contemporane
în document al excelenței în arta muzicii cora-
150 ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII

ANIVERSĂRI



considerate de muzicieni reputați pe plan in- Evident, memoria școlii corale dobândi-
ternațional a fi imposibil de interpretat, în pri- tă în anii studenției s-a reactivat repede odată
mă audiție absolută, la un nivel artistic excep- cu spiritul de echipă al antifoniștilor, acel spi-
țional. După încheierea pledoariei convingă- rit artistic coagulant alimentat de dragostea
toare asupra unicității Antifoniei, Profesorul lor de muzică, de dorul de a cânta din nou pie-
Constantin Rîpă a împărțit antifoniștilor două se interpretate odinioară în concertele Antifo-
file, una cu o poezie proprie dedicată corului niei și de aspirația la o interpretare de calitate
Antifonia, pe care l-a alintat prin sintagma ca altădată. Toate la un loc au concentrat toată
«Antifonia mea», și alta, o Invitație ce conținea atenția antifoniștilor spre a reclădi, sub ba-
informațiile esențiale referitoare la înființarea gheta experimentată a Dirijorului Constantin
corului, misiunea sa și performanțele Antifo- Rîpă, cât mai bine, partiturile celor cinci piese
niei pe parcursul deceniilor de activitate mu- selectate pentru concertul aniversar: Lioara
zicală. Citez din textul Invitației: «Înființat în (prelucrare de folclor), Sara pe deal (versuri
1969 cu menirea de a cânta muzica modernă de Mihai Eminescu) și Pax ades (versuri de
și contemporană românească și universală, Ovidiu) compuse de Constantin Rîpă, Chindia
timp de 50 de ani a rămas credincios acestei de Alexandru Pașcanu și Fuga geografică de
misiuni.» PROFESORUL s-a oprit apoi asupra Ernst Toch. Fiecare piesă își are propriul ethos
unui paragraf concluziv, pe care, la insistența și dificultățile tehnice care au trebuit rezolva-
sa, l-au citit la unison toți antifoniștii prezenți te într-o singură repetiție. Entuziasmul anti-
în Sala de concert a Academiei de Muzică „Gh. foniștilor modelat și dirijat prin înțelepciunea
Dima” și pe care îl citez: «Corul Antifonia a fost Profesorului și Dirijorului Rîpă a dat roade și
și rămâne corul cel mai performant din toate Concertul a fost pregătit.
timpurile din România și între cele 10-15 co- Duminică, 30 iunie, cea de a doua zi a Ju-
ruri ale Europei.» bileului, au avut loc două manifestări, conform
S-a vizionat apoi, cu emoție, filmul docu- programului prestabilit: Simpozionul «Jubileu
mentar intitulat Antifonia la 45 ani, o retros- 50 de ani Antifonia» și Concertul aniversar.
pectivă impresionantă, susținută de imagini Simpozionul «Jubileu 50 de ani Antifo-
documentare, a parcursului artistic al corului nia» a fost structurat pe două părți.
Antifonia, realizată de prof. Sorin Văcar, anti- Partea I – Lucrări științifice, a reunit pa-
fonist dăruit, pasionat și statornic în promo- tru contribuții muzicologice, dintre care una
varea corului prin mijloacele actuale ale in- dedicată izvoarelor folclorice de inspirație
ternetului: youtube și facebook. Filmul și ple- componistică conservate în fonduri manuscri-
doaria PROFESORULUI RÎPĂ au avut menirea se inedite, una dedicată creației contemporane
de a răscoli amintirile antifoniștilor, pentru ca la zi și două dedicate unor compoziții de refe-
pe parcursul celor două zile de jubileu să-și rință mondială din repertoriul Antifoniei. Fără
amintească evenimente care să completeze, a intra în detalii de conținut – acestea vor pu-
prin mărturiile lor, retrospectiva celor 50 de tea fi citite după publicarea lucrărilor într-un
ani de activitate a Corului Antifonia. volum -, menționez autorii și titlurile explicite
După-amiază a fost Repetiția, unica re- în ordinea prezentării lucrărilor în simpozion:
petiție a Antifoniei reunite sub bagheta dirijo- consultant artistic muzicolog dr. Constanța
rului Constantin Rîpă pentru pregătirea Con- Cristescu – Cântecul vocal de joc din Bucovina
certului aniversar. Am retrăit atunci în câteva istorică; conf. univ. dr. Ionică Pop – Antifonia
ceasuri repetițiile studenției, în care Profeso- între Ligeti, Xenakis, Zimmermann și mulți
rul Rîpă clădea muzică împreună cu noi, des- alții (eseu); conf. univ. dr. Mirela Ţârc și conf.
cifrând tainele unor partituri criptice, inedite univ. dr. Ina Hudea – „Tânărul și moartea” de
în notații, în configurații și efecte sonore. Ne Constantin Rîpă – repere spectaculare; lector
cizela și omogeniza cu răbdare vocile, ne ex- univ. dr. Marina Simionescu – Lucrări de refe-
plica conținuturile unor muzici necunoscute rință mondială în repertoriul Antifoniei între
pe care Antifonia trebuia să le exploreze și să 1994 și 1999 – In Cauda de Franco Donatoni.
le cânte în concerte, deseori în prime audiții Partea a II-a – Colocviu „Antifonia
absolute. 50 – Retrospectivă” a reunit contribuții-



151
ORAȘUL ● revistă de cultură urbană | NR. 48-49 – 2020 ● ANUL XII