Oprescu, G - Manual de istoria artei realismul impresionismul

rnanual ' It,s..\.r1.l: ,ii*'i ".'t&

d.e t; .q.rqd r '-,in,;:r,. .
'!"-r'Ih1:\i ".3!,a . -. ".
istoria, artei
" li 4
realisrnu.l 'r - - ' {
"*n ^li,** r.
irnpresionisrnul

ottRdoinrooerioierposeotoi.cnsii{Cteioi,entmedlucooe'mriztcmdseet,iornicEsflro-c6toetionpinono'rrotlaeieii,nmdtpioicirlccuzitoiit"uerdjsiu,Ctene'ec.nt1io6cv,lteieoctrrnedunriocosMtiitrbs.oI1ern6gucesoetttolln,unleei*duurt!"o9ci]oMrl.eillmoo,XrnolIeoXui tr-p"-inen5r*oe.iru-,--
C6zonne n-are pereche in toctd istoriq ortei"

G. OP.R"[5CLi

, er 21.i$

G. OPRESCU

mar}.uaL
de

istoria artei

reaSismlul

fmpresionismul

Volumul de fatd reprodu,ce tomul aI olv.r-telei ad,epca.rieOsprIe,sdculn,
Manud,l, de lstorld.
Bucuregtl, Editura Univeritul, 1946,

asupra splrnetzerenzteelrveadteitiiEldnTiotulaimrtielbMdareerropimdtuiaarnlnldeet EDITURA MERIDIANE
BUCUREST|, 1986

INTROD,UCERE

Mteilgecianreaartgdedn.eerco|.at smdadi ett'lra&iu1,84a8tu"1ntcui; i watd' eJee'

cl,nd, t'nuinsd

din ii;;ii-de-iiiaiin politic, ea rdzbate i.n alte
d"ornenii, unde le era mai, qreu autoritd.li.lor, ge-

loase ;i bdnuitoare, s-o descogtere' Este sigur
cd f etul de a picta !il.-pl-tp:! Courbet 9i. estetica

uces{u'tci Ti*s -.ar tnrelege f drd' cunoa;terea aspl-

rafiilor, nu nurnai ale generaliei, cdreia apar-

finea, dat" ale cercului restri'ns de oarneni ce

Jtircei.cpueentcaa.1aelme aarceelleorptiecotorer tii'iciaednriris:roacXinlttj9-Pi bpgo:lgi-"
l)r;*ii{ebci-€Ste T}oat€'hedibpi ca opera lui Si a
ql|,oru, oricit ar fi fost ei de mari co practicieni,
sr'i .l'icz <'onsirleratft nuntai strict pictural' In,-

manifestdrile- Ior, chiar in cele in care nxl se
; be oAi n6 g a * pntjid" "afe c I ai ie atr- a\d, o -nen AT;;

pe coperte! de fioz-a"beilif gaTevi€"{,t de a antnCa-W:a! t,t

g;oi;Aoc;;shotutirei;Ti,;s,;bi-Fnucc[;rnWgedhr-de-"tzpidiuleo;*rnli*ilt,e;r-uebsrueca-at ^ioa'aut;bie'tiufe-mnnadrctd-fp"esagfcroet"emFnieiidnin.uecd;afedoyrctaltiat.*,
etpune|"ea unor tablouri ca Atelierul sdt
ION ANDREESCU
Duplt ploaie
detaUu I'Aunrdne d'un pauwe, ne este u;or sd uorbim
Muzeul de arte al R'. S. Rom5nia
Bucure$tl
d,e li,psa de gust a autorului lor. €ontempo'

T.

ra?r.i.i ereu insd" mi;cafi d.e el,e. prefuiau cdt_ net, ctl Monet, cu C6.zanne, lt-&]'e pereche i.n
d.ura cuuintelor din, u,nele manti,feste, dragos_ toatd. i,storia artei. Iar neajuttsul unor jude-
c(rfi asa d.e scanclalosse nu conslo numai in
tea fierbinte ;i emolia ce emanatt din mntzi- fapiut cit talente puterni,ce $ origlinale au
festdrite multtpte aie fost descurajate 9i umilite, ci cit asemeneo,
ternic ca un atlet, cu acelui tindr frurnos, T)u- procedee indreptdlesc pe o mu.l,lime de inca-
o Ttldcutd uoce de bari_ pabili sd se reclame de lo aceste exemple i-
lorl fi cu trd.sdtut'ile. ttttui orienLn! clin O mie iu..stre ;i sit inducd ir, et'oai'e tr)e cei slaoi de
gi una dc nop[i. Le cra greii ac"si,,ra sii rr:s- inger. Nicioclnfd, poala, nu s-ou uitzut tnai
partd cu totul aceste tnsu;iri de pi,nzele ex_ mu.lte pretenlioase manif esti-n"i de persoene
'puse. Reatismul nu era atunci numai o s,coald
fdrd chemare 9i fdrd preEdttire ca in ulthnele
de wtd, ci un fel cteosebit de a jud.eca uia[a,
de a se bucura de ea, de a se conduce in tm- clecenii,. apere cind bizure, cirtcl si.nish'e, cinC"
copild.resti atL ocuTsat peretii erpozi{iilor, au
prejurdrile com,7fll,cate, care se sueced, tn is_
toria Franfei. fost recenzate de critici, tlu totdecut,nu de,zit't-
lteotr"ecsaeli,n1g-Ly.e!u".e19tl"l.tTd9et s|truylledl.eigt-etcrgreadperiesiimn.tipr?t'oilccrgia:
Impertul lui. Napo'l,eom al Il[-lea, i,egi,t di.n ior judecatd.
Reuolulta de la 1848, dupd cum y;ri,m,ul trm.yte-
ri.u, cel al lut Napol.eon I, ie;ise d.in Reuolufia Toate aceste abuzuri, se practicau i,n nu-
eea nLare, inJluen[eazd, de &sentene&, intr_o mele tibert;iLlii d.e erpresie ;i at sinceritdfii.
largd. md.surd arta ce ued,e tumina tntre IgS0 Tottt;i, c1J toate dezauantajele rezultute' din

;i 1870 gi chiar ;i dup{t aceastd. d.atd. t}nii spri_ aceastd situalie, liberiutea rlj tjir!tcritr!.|.';.{L irr

jind acest fet d.espotic d.e <luuernare, ailii cautd. artd" meritd aceste sacrificii. Este conclttzia la

sd-I ddrim.e; rari sint cei pe care et ii tasd. c?!e a ajuns epoca noastrd. $i una, ;i ce.a.l,altd.
indif eren[i. Rdzboaiele ce le poartd., ltolitica din aceste doud uirtu[i nu-s strdine de mis-
carea impresionistir,- Aces:tti. misc{tre ntai are
ce susfine, morauurile ce-l c&rtLcterizeazd, to- tnc(t aua,tttn.jul de a fi hulreptat atettia pic-
l,trilor sltl't, 11,11,t71it,n(, (ol itiu,i. n1rrr"i, ii fi-
tul lasd. urme ui,zibile in, arta urern,ii, se insi- sascri'i ittrli-farcnli, cu ett:e1tfia uttor nsturi asa
nijeazd i,n
gi formele al,egerea subiectelor, tletermindt lsind tle ercepf.ionale, cunt fi-rsese l)elacroir. Gra[ie
anatomice preferate d.e arti,;ti, ge- 7or ochiul se'educd, i.n uetlerea unor a;zalize
nurile cdutate de public ori de amatori,,
fi,e mai subti,le; mina se exercLtd cn sd lr-rsputtdd,
cd. pictorii pi sculptorii, tind Ia satisfacered
ttgenlelor celor cu trecere sub Imperiu, e- uprinoempsitL;|in. tsdirgeuasr,cdc.c;riins[edloerrpuliiLczerLlwmiu;t".iq;itpiilnetlea
cd, din contrd, uor sd reacfioneze contra descoperiri empirice, ce reg?,ilereaz;t pictura.
fie
lor. Si, cum se inttmpl(t de obicei, TtiLblicttl, !t-
Rareori in artd a asistat lumea la polemici, es- 't nut pind atuttci sttb imperilllL Llnor legi false
tetice mai rdsundtoare, Ia nedreptd.ti mai stri-
gdtoare, la y.decd{i mai bnttale ;i mai pdi-
tinitoare, dezmin.tite mai ti,rziu d.e uerdictul

qene.rafiilor uiitonre. Ceea ce s-o intimplat,

T2entru a nu cita decit citeua exemTtle, cu Ma_ 6

$i strinftte, curn erau cele i,n uirtutea cdrora REALISMUL
pontiJi,cau reprezentanlii academi,smului., t;i

completeazd, educafia, deuirte si,m,titor la un
fel de a desena ;i la un colorit, pe care nu
le putuserd pi,nd, atunci admite. Lumina ;i to-

nul Ttur igi fac d"in nou aparif.ia tn artd. Im-
Ed,"1.egs1c.ih?its-teips*eula-._rtQegi gpcegrlsyp;gescetiut'oegie1ste|ircsoitnes.tiiDnfeetea',-
ceea,-pte' dreW puiem' ci'amiideia i1{riitul seco-
lului al XIX-lea, de care ne uoln ocupa in a-

cest uolu,m, sl Manualului, ca o epced mat"e

riin Ist,oria artei.

TRANTA pagau ei gi se cer cu insisienf:.i acfiuni l.-re care

ei nu le aprobau. Toate aceste revendiciri
sint prezentate de anume inclivizi, care n-a-
veau nimic comun cu ce! care conduceau miE-
carea. Pe deasupra acestora, ei voiesc s6-i dea
o altA direclie, s-o duci nrult mai 'departe pe
terenui poliiic ;i social.
Cum se ajunge la l.c.'asl5 sitrralici Prin
pimplul tapt ca levolulia ciegteptase in 'cla-
s,eie"-ritinoioCite ale'populaliei france?d spit-
r:anfe nelimitate; fiindcb ea chemase din a-
diniuri pe toli cei nemullumili de situa{ia pre-
card in care vegetau, $i. acegtia erau nume-
Gustcve eourhet rogi. Astfel, cei care fScuseri 9i conduseseri

In tot dec,ursul secoiului al XIX-lea, Jluropa migcarea, cei care o pregdtiserd, sint deborclaii
de curente pe care nu ie previzuserA, curente
{tOaiictecEidcieainrnetaimdaeiegmsctdeurlitseduepourssitdrcaulcalmldi.cnoFeneievizcudalsriienunc.ricti,rnvcopleeul__e reprezentlnd o rnislici noua. Claseie sociale"'
caie sperd sd beneficieze cie aceste curente '
imagineazd qi pun in circulalie fel de fel de
tdmt4fhdoegriirusaimlidcaerudiridp1ei o8eend4rudt8icnoi.enst$ltec-efaia'emcltsuoeusitolllmitueucaElriliaoaiet,rlldegmrpe]a.oanvi-pniioIzonfpfalauusurrelei{eiaaenleor{sdcnretoeiaagcutzilelcaiflaonomairiga,ci:l4iClitnr8aciuf-,eendnlsesieens-*ii { mituri, care inflicdreazi, in primui rind,
cmuarriendpasreteajduinngepolapuolalsiaituPaalireisuinluic.aAregaseinvcoitr,
fl gisi, fa{6 in fa!d, revoiulionarii minali rle as-
slrelrmanliai timrdesntsuern-areaal g[1s1 realizare ar
t' -si fi in-
ordinii slabiiite 9i a-
Paris -- unde ea apare mai intii gi de unde, piaritorii acestei ordini, burghezii
plsnntmlu"uriaiuaotaildsdiNlltcudinilneilaseroeizprcnmeoifouridvlactue,eeoniolastclcpnudeuieet.l,izpvaEcearCrioel.tmceeepmapDavireapaggea;rdutirelnatugieeanaandamcsmiuem.iuszseaTe!ai'slcurilliotrdaesditrme,oiiss.snacirecrcitlil-hedhlee1ilimmnlgEpad3bsueier0airacorctrdeeppoaecxalairetepenrgrfd_e_eeiliaa_e_,-i mare
1;arLe din locuitorii cle ia 1'ar5, ilc tendin!5
rrrult mai conservatoare.

Il,cvolulionarii sint foarte repede invinEi'
(lcilrrlfi, vic'torioslii, se rocrvgoainr-ilzfeiaazel"i,ntaibt'umqeitni t-a--
ce
lil.rrl.t';r lrrr tlLrlrir
rltrcr' lir rlicl;rl.ttr';i rrcltti tlc ;rl rloilea Bonaparte,
rrl lll-'lc;r, c<'ltt ill ochii. celor mul{i
rprlptcavueieoriglrolelognitienieigrteeip-denns1lctteuuialloedlduoii.r,lg,,Eerpcicaceeseiaineenspiru$eieuantlnmaeableiceoElcoimiscncieiuadsudufpanee,ailrrlc.eaaueirmn.iefmdanaTdelic1dofsgdif8ap.truuei4urnAveg8unoe,sirt,rmamerteecfmnaoelvaoeueodlnr,lanleiutuzbcairbilareigeduuersmeniscttteaancersoogr'eliinoigentisrae1iifaeeccerpirvhiiect.o6crisa_gci_u-eii N:rpolt'i,rr ittol al
Ltlt r'('! tillll oi-dinii qi liniltii
lui)iil'c c.r
in li'ranlu.
'lleoriile miEcdrii cie la 1848 aveau Ia bazit
rDleoaarrlfifsoitnern,aidrcieinlpatagrs-i oitoitnananptea, ,leizdrdaeupudinetqrpuitunetzehdrtinoniacoreibdseaearlivvsamieli.i-
cu mult mai radicale decit cele pe care le pro- 10
rr Siile"iie'leifiqicii"tiu"ea,ai ii;isim;iind"pte;rf;eaisj;emuia1rimiliria6iilino''-zardais\;ieoinccrouirao*ldaiei'a'aEiaei1lep-es'ittsniumttdisinipbatus'eelilunordir-.

incd fenomenele istorice gi cunoEteau legile, tO;;;,e;;i,;nirir;;ria-f'a;;;it*";t#u;tt"ri"""[aic"giid-agiiu""gsu"diorereo"tretdmpi-rutommezbigaiclEuSiiccdar,la"eepatrueindetqaLraa,ivtlgeerisognisqmpmcteeiietpatmataps^salet,eaiier'cei(ltLrnvdceiotmburdl-euieurrfacinteaoteea-it-
pe atunci noi, ale economiei politice. Faptul ntt;;;eiii;u"c;li;;ol,N-ttrc"";"6io;;icmi;irnti"dilin'auf]"i"cllao'ls;liinnr.zimdtadofriflPftiileittoEooorrPrtreiti"a,nscErilcuaiicIua)cal6'laealotreiceimgr,eaeisloEounerreeiadpercraaleead{sabiieupoocrnnrmaiaansraltieeeoidmrJsieingpeTieencl:rcena:aoa'----
rizebaitocro,ncvainregeloiiiactol iu,nesrtoe"l determinant in crea- italuIe;oi*"lbl";i*"tu,et;*esa"o.riepu;ticd',i""u"gltisi;,itrii"r"luma!it.tti-pt"ldume"ie1-uia3uc8irunun4dusc8qirmnln.i,lu'"t^"'acIttipnli'iae"-aevtEaorieioltpanoilzurrqorcodai-'puiani,dnmoipE.eeze.ipaiiaaoloicileliu.lucuicd'indie.nocear.eli.iecls.reizesaematauidnda:uIaoremicsi-:scpv:cmo^roeudec,rralq1ipuaiagur;---lii
t-hinnni;t,liii;t:,'"""rir',iJro"riir,lrs-T'iir.,,'ic,t",l,ui"lr"""r'i,'ii)P.,zir1r;,"",l.iUi"r''r,,,italit.,ur(n*t;itiniltip,'uiii"i-i.:trJriitnilj11".""dt"i.ilic(..rl"l-ti.'lr-,a'^tsurr1.iri"l[(A.-,esnqiari.ta,'"(e'aci,elrictlildp,inao'pclntiioiiaa,,ea,tac'u"r-u''amn,i-rdcrt,irurrresplatn'ib-o-u.Ecpiatltirc-,iiatn'piilruegnil'tl,eslriatrziric.tfrle.ciptd(cie"toa,ruos"raciie"ictnci'orlutosnelicpiiuiievmosiPt''mletunlalrlg"itrddt:ntleirslissir-iglicuieitutireoeAaiintlnjet]aeclbairplt'cprd-iticfiipltgisnlrinoaapdidrnatuiuoltasrttllod'eaoeaipdveeancrIs'lmpecmzdtdtolarnpiteulr$icuiauaoeilnnncrunialg"rndailiaoansltertcnteie{cronSicruiai-c,tttsiid{trne'sci^nc'tepelc(qden'eened'afC'eiaeanbuJiGamln'Tsauscrurmcrtultei-imanadlnodrtusamoqor"uanzet"urdavmaraiF'iiumuiceprnlvsa1euLeotcfituiej3earlrxin-iea-roir------'-
apaiilia" iitdgiirilor- in rl iin"#iii-i"i"ls"ofc"itta"tit-ii-sudmi1eu1lpurr"io'tiEtti,ashitneocndll,ceuito,nbupsrleedtreivnna.ltitoecsoi'refPotiracoriutee--
indus!;ib."ConSeCinlele acestui fenornen atit
dc puternic, social gi economic, pentr'-r prima
datl cercetat, se prezintl cit se poate de pe-
simiste: onul apare d.in ce in ce mai mult
ca un sclav ai maginii, menit a-gi pierde cu
totul iibertatea.

OdatS cu apari!ia maqinilor, cu transior-

fnloarlamfraeeaazzacSoamortipznieaotnuAadtauclluainisdIl aussoctcreiiiaaioliair,incfaaFbferraictnirlleoacr: ,ldusee-
jcariritoerixi.isEieandlaev€inie, din ce in ce mai numeroasS,

concepliiie ei, vor avea o
mare influen!5 in deierminarea evoluliei
lor soc;ale, politice;i chiar culiurale, iincieia-
doua jumitate a secolului al XIX-lea.

!daia, AtincdeuatispmtalpaeucsleiaRtusealiv.lioarniupiqleiceaci rader.eeUolangel1lse8im'1d8iinnqiatrci'mreasente--
fenomene apiruseri de ma! inainte. Revoiulia

contribuie insS intr-o largi miisurd sd le
scoatd in relief, le ajuiir sd cireule, le pune in

l-rmind spre a fi seinnalate cle to{i cei ce se
intereseazd de starea Franlei Ei a Occidenlu-

lui, in genere, djn acc.ast6 vr-eme.
icfcenreseigtatqaeAscgt"perdqEtrraiilagnea1gs.tlltiiiid-itq,e:ersimlicfi-ieiaunainpriEilidrefriiiirnfuieobspnrrieufaiiidnitnnuaetttitudc.inliEnigmnfrdiiegadfnduiedacrsealiuaimuprgtep--at!o.e.rre!.tpe_eaatEAal9tcrtat.l-gieds'ridetenuaecr-l-ri
ca mulli dintre ei sd se inregimenteze intr-un
partid sau a1tul, si ia atitudine, qi prin aceasta
sd influenleze chiar produclia 1or. Un exem-
p1u mai mult de imposibilitatea in care se ge-

Isc-eu-sacmtofitruciollendseitraatcpaerteeisaniocnetraebscieluetp,deaetrteuacnercdiimnciinnjuedruinzeol -llaaomtre.
oeupat de Delacroix. El aristocratul, eu educalia

Ei preferin{ele sale clasice in materie de li-

dhon, se nagte in aceeaqi provincie ca qi Cour- C;;iirfu"i;""d".ut*"aS^i"fA"ue;"t;,;;",--"tn'-"n-;pdM,uiisnioccuuCrufanmrcuosillneiuieieincrtrlJbiaCa"uetrliooirudr1datar8i.:inteic1benV9racrao6sltitnmaes'vddtviOee6Ovrolierrertlfnnuude9aafellrtiinn'aamFaassrnc,piaceceaeniaernrilrizrmleiaieneFcip,,erruuoaamesrnneitsdacctprhaanggsirtelcdaeedi----t-'
bet, in Franche-Comt6.
poriei celor cu avere. Nlarna sa ieqea dintr-cr
I)ar acest teoretician. pu'"i n ir-rteresa:rt, cicr
muite ori ridicol, mai trlc.s cinci idciie pe care Ftf.icvpiocirtipfu;olifl"iv,liurll,|i,i-ii1r-fl,ria,,trlelr",r"i,us"'"""r:s*,i^td';"rr"ir,-reim.e,trf.riui'"'"l",rs,",l-rfdc-'"e"'mni,r'i,.l"esl;o,l1"tr,t-"csili,,"gtitnDfarsttp"t1.a,l.rt),ei:ndfd,ifim"Ier:a-,fr,,fa"$,rpgl.-lerdi"cmrtivt,tlclilifnr,rimi.,,'inua,inuue'oi:itlniaslsc,imrrncnvojiseiitfI.eepfalrci.lesut"tesotataepbaie'S".tt"ssc1laDei'c'rruucelie1orprneirstp<ucioLcu,ncsaeei'raeo'cta-'tlllduipuittcjtirtitsrpist'itlucslinaierd1{l'uctnalfansueuit'cd'panriauvai,euaruiin'nCrrnllulpatfcFtileeenlelda.noouctstrinoaaigla!rnoi:aevpaeciornlsp-iuvitnlErc"eiruturialcziorrsceuroi'utfg'tlrntbinioleeaeaicitenulelrrtMiyeoeoneacamp,iudmtsa-clliriqdrtetlennrslcacil1eliin,tullaetUto'iusitCiaiIuarlhounnicaavgortiiicceecivddoeonnli'ti1dmLetnstaairriuBaaolsjcta;eeo'e.ullrepescestart'cenagemqai{xoplseesarDeeg-tit"Iic-s€eainseclla)tcaef-erieescltentaedaizetfimselp''atq,orei'taacrlnpaelildpsDnoidc.iretplggCorqtdtreinnepraaantoineepn9eeion-e'crolga'sqnsauarsi-qiblapnteAeas'tiiue-acle-n{iaeeeas-et--ar--i-e----'e'r-I-
lc prol-.aga el le cuno:r":,tent azi l:-xpi-irlate, in- rs n,b1upraor.letno,qt.""rrta.dutiItIat-ui")ceripr.jbip'resoueiieii"c.Iilottetec,iicaso"'saldi9qiose:tr"uet"ericetl,ucliipceaMola"tcf"csaitiutiaaoiirtoizoiturutabmeennaicluogeuadi1qtlnrcm'ei8tauLeusa4eiauel0lauoe'n,vcnsrPsiurtiar-'irplu'iu.ditme'dCioas,rlpvtuodnuiuiuaeuldmlnrsirla-cAdubeunoeceenl,olcr'ilePeusl-iic'aceITvl-rbcieuaaiisiaplritlelveduri'reslrudldediasuiie-e--i'l
tr-o limb5 mult n"iai viguroasl ;i m:ri clarA ;i
cu mai strinsl li.rgicir, de allii, era un minunat
pictor, unul dinrle coi rlai soli zi practicieni
pe care-i cunoagte, nu nur-rrui arta francezii,
ci poate arta din toate timptrr-ile. Se formase
st'.rdiinci si anaiizir-rd alrdeiccicpi rnirnaicsotnritlaucctuilii mi-
ntrltori ai pelruiei, res-
pectuos qi docii cu r;perele acestora din mu-
zee. Revolulionar in intenlii, in subiecteie p.r
care le l.r'ateaz[,,,dernocrai6(, adicir servinci
cauza partidului in care eJ :;r: iirglobeazd, qi
contribnind - dupi cnr-r.r cl'cclea c'l la e-
in
manciparea -,si fericirea poporrrlui, execulia
sa de pictor el se reazemA pe tradilie, adicd
pe tablouri de mae;tri, pe si.udii de cca miti
subtiid penetlafie, f;icute poliriotl rie la pin-
zele celebre ale inainlasi.lor. Ilste, cu alte cu-
vinte, incd unul din reprezentanlii marilor
curente lticturale, crrre irrcep in secolul al
pinS in vrelnea noas-
XtrV5I.-iCeattn;oiEstienlecloenstinaule6 de f elrrl in cale cei
vechi igi practicau
observa{ii atente meqteEugul, adinci, bazate i:c-
}ler-,s aga de dc'-
si repetate,
parte, incit tehnica venelienilor, a oiandezi-
lor, a itaiienilor mari din sccolul al XVII-lea
llu mai are pentru el secrete. El poate, uneori,
s5-qi intituleze tabiourile, in glurnA, studii r-e-
nefiene sau olandeze, lSsindu*ne si infelr:qen"r
prin aceasta cd in executarea lor se inspir.ase
mai ales din tehirica veneliand sau olandezi.
Era un iel sincer, curajos, de a rndrturisi cii
pi.cturr sa are inaintaqi gi cd el n-are orctcn-
lia si o fi inventat pc de-a intregul; riar, in
acelagi timp, Ei un mijloc sd ne arate ci
e in stare s[ realizeze o operd gi s-o duci el
la
acelaEi grad de perfeclie pe care-l intilnise
la cei mari, din trecut.

acolo gisegie subiecie carc sI-l inspir-e, lr'ta- isib;"i.if".;le"""'";";t-fr"n-a."f'L".;o-U-."*--ai;t;,fit-rati""""ti.-"iiefa"ptg"ctL'id"oi;invm'*soEenize-nscaopnaese,sltotaaeon")rerltra,tericraolcee,podenangninCeraztrtrlcuszd"oemtepttdanuattecaodb'trdaabdllcaeezoleeaandsultmrieOleapoonidarnperntaceriri'mireasnosepmdmaiiexniecinisnmmoecdtl,(re'aessiaiminnntnidt.9misismfrnOiurepiuotrsiuafcl5nnriigrmlta0iteee'sunsziadnisdrtelnueiae'e''
eqtri care sf,-i arate in ce chip se poate c:l-
prima cel care iire cevil de splrs. Se persoanel de mdrime nattrrala'
serios pe lucru, flcind itL-itu1-itd' ate ccipii lr1-lne
f;;ii"Uii":aifl;er,;l;,liulr;n'ii,,^c"ril;;i:crgi,"t,ni;,t'l""oir,r,al,lnetC;",',l.f.uttir"f,ri;,crtei;tr;fr,,ri,mi"c-ira;r.i,1oimul"nr'1;;dir'.o,nlr;^imtr;l.l"edi:eirm,etut;ls'riltrutu"1ncitnHpltal"eirtririm,isci(stat,aonrr'acec-c'r1zri1zbeaso;sdao'ea.ltletaoiaipilnnrnrlilueoluitec'ee'uti!es;acitrqutltieite?,tiruir,aror'rtldslstolfecp.tir-p:etiMeetic;eau,saieianrsorrre::'aipplttir'lbr,ailrllstlirrcetfeartrrriircear,itXaaarter'lccrca:t,allftcre,itlrttobsaItrn1uaetlntariX'tl'rin1inulice,n:iErzptinlutiriis-eae'nui,gilp.eliainiii1slztedpae(i,opintua'teeoiC7cuearsnarcl'ttt.oArirelraa'csot'n'aeC"rrirdalestsuAsiscsuC,itl'AdtipopniofelsrSndaiplaeclcbncelPeititq'enrrucpadczeal-npcepca-iviticdia(ijtd1sta'tiae1er.r'ilcaerf'Aoiaii1airtllduuitrilsmnciae,tlecszcn-e,puqpdlsiioeditcl:acmdnaa;ur1roirlceritrLznCruali'ttac.aeimgeeei9jllitilqPuie6ildal'norn.inniel_sncirnfr.eprtcinaae-lesiootituttcoci-sa6rsrlur:ancdrfaeatoeerrcht-il{-i-e-*e-ol-"-
clupi
diver';i artiqti, dupl marrii olandezi. clupd spa- ,,',rtr.'1,, r,icturii, cllr'(' alliir' in ochii adevdrali-
nioli, dar mai ales dupd italieni, I'epre- lor: iuiroscdtori ca o protestare contra mani-
zentanlii secolului al XVII-1ea! ,ccoulocriiisreti-iEsiegcoi-- epn-ilcrcetiSo. rDcei,eeslaoear,n,icmceoignatofeiramadtildeouerl(ovl(i,dapcraoarttnsiit;trtdcaioiaard-rlriitnleigeiealnucaeei racCaesoltlou[grrevblanreelelt-i'-
rr:asd gi abundentd' pe care o dozc'azl dupd
sea multS afinitaLe, sau ci Lritd imprejurAri, cu o intuilie care niciodatd nu
luiui aI XVI-lea v6'irr.r!ian. Clrt i'imare :r aces- rz di greE. Pasta c pusi pe pinzd, cu pensulil Ia
tei metode, in scurtd vlerlle i.CjoLr r-bt cigtigir
ceea ce-i lipsea ca sd se crolji.r.r' cu libertiite,
iEi fdureEte adic6 o tehnica conformd cu tem-
peramentul sIu.

Este atras mai intii de romantisr-r-r, car€l
reprezinti el ir-rsugi o opoz:i!ie ia teor-iile pro-
povaduite de Acaclenrie, in totalitatea ei com-
pusd din clasici. Dar, in pulinir vreme, accas-
td tendinti il tlez.qustd. isi t1d seama cd din-
colo de idealul romantic se gasea un altul
mai satisfAcltor, ci se puteau lua a.tte tcr-ne,
mai conforme cu cerin{ele vietii si ale timpr-r-
lui, decit subiectele indulcite din Orirnt
sau din evul mediu, frt-cvente in tablorrrile
romanl,icilor de mina i1 f,nuo. l)eseori el s€)
intoarce in sinul famitici. in contact cu slltul
natal el descoperi izvorul nesecat de moi.ive
pe care il constitttiau dealurile stincoase
vAile umbroase rlin Munlii ,Iura. ;qi

'ivdnirnagSgaeoirrnstedttae:di oudpuenedsunpltc,rrbuecipaueurtiierlii;tiradetcaezcauafirl,tlrriuneipid1,reiendzluecssni,cptnarcte]i!mi6nareracrnnontnouu--ll
nia dintre fdptura lui asprir, gesturile Iui, o-
cupaliile lui gi natura inconjurItoare. Este
felul de a privi acest subiect la care se o-
preste Courbet. Era insir gi un altul: acela de
a nu t'edea in ldlan decit un motiv
pulin de nrulte pitoresc,
romantic, aga cum
ori era
vitzttt de o serie intre:igd de pictori c'l.e la noi,
care s-au mullumit si idealizeze viala, pu-
nind-o intr-un fel de con',rast superficial si
facil cu cea a omului de la orars. I)e aceea, a-
ldturi de portrete, pe care le executd luindu- tg

incepui, mai. tirziu cu culitr-ri. Pict_o_UlSre *gef- tul de a reprezcnta oamenii aEa cum sint era
qclLptviriguioiigt*u_la-cc;6ctL,au*ae*.drm9r_Tes<_pcf-dcas.r6:e..1atfie!infd*6EcTajteu_vrdcfvIeiffsdEld.cTe-irub_naJondutoctiidin,_rl?ieliJtalpfcceterra*-n,ocetl-soiicinfulCegealii-gdaiii,n*fil-niziu1rpn-gedcr_eei-5r.endda-pae-tsijrn*ezqutda[tf--ectea*acll-6,"tru-i-e*ent19aetnltpirnilfeerfdn-nn:caeu.a--r eonsiderat ca un fe] de atitudine provocatoa-

nr{eousmqtiaiinirdesevicreirtSecnilelpioecarassloditaainniceafcara{aarer,irqaqri-tieaidueedteearsnteesnr(et.aaAmalat-
cestei piciuri. Odatd mai rnult trebuie sd ci-
obline cu prirnul in:rtrumcnt, insd poate ajun-
ge ia cfecre qi la aspecte a1e suprafelei colo- tirn numele trui Baudelaire, care ne dd des-
sgbrafiintle-euincait-oequamaisrnpSdeh,erlaisnpranisnenuintnnituadlsuteeiii,dsstitniruiccul.eirtiAlc.egsu.-tllpf-oeeea*lrn,raessc*upcu:lgeoleimit_,uqpf]l,oa",canlatard-i- pre Coubert o definilie extrem de justd. El
il explic5 mai aies ca pe un fel de revoltat
ipnorfaanlialora",rtueliti,m,di:i5i grue!pereszieanmtaanbliilea(iarocmoanntetmis--
inullli, c;irLr rl-aveau alt scop, decit sd satis-
facl gustul o,burghezilor((.
atluelotdiboispn,aesrvtoeet,rnidtoitEci miincasoidnpscriasintesndfatrplentdueln'acadcteueerail. c.e este " Iiff855, Beiifiu Expbzilia UniversalS, CoLtr-

Pe cle bet pregdteEte o lucrare tot aga de importantd

agterne c2'loa0c-cu3el0apippnrezerecseiodapenicnett,obc:riueAl mtsefel,ireirmreupelr.en$zaeitnuatariacslie5s.leaInggAmesevsiaja--
o cantitate riestui de groasi de pastd, insi nu
destul de perfect omogend, atunci cinri pro-
vine dintr-un arnestec de tonuri, uscindu-se, lct, in atelier, aldturi de un model, avind de
iui-?mprejur grupuri de persoane, fiecare cu
ea va da impresia unei agate strdlucitoare qi rolul ei, care impreund trebuiau sd formeze,
strdtrdtuti cle vine. Ace asti practicir coniri-
gpdbt4ogreuutitEe'?,tfol,i-tcsrnr*dliu{uuu9a-rf.csiat.cieetc1eFici"v.oSalsaicebiniruinvlmirogeo.gsnt-tetjee'sp"mpvic!._lauie{inriqioecaslsgetcauae"rdm_oi!ti,gdagiuibnl2t.lr!oaeDaruaylebr4ivlae5aa-c-rineisanmeatealaei-,; cr-lm spune singur artistul, soer,v,aelaeugolrnie reale'(.
care se general
II1 ia termcnul c1e
r'lasicii qi-i adaugi numai einpitsettaurle,,sreiale(x',epceunte-
s5 arate cd, fiind
lru ca
crlr)a ce ploduceau alfii, el nu se mu$umeEte
rrrrmai eu atit, ci vrea ceva mai important:
.,O alr.gorie rea15, determinind o fazd de Eap-
c,,aitrnsrotrndiliulecistoaaleres('i.ntlnmtreabi ucilne!gcr-aabz5d. severe de-
Ir' ani rlin viata ntea artisticd'(.
mult bitunt, din care cauzi unele apoi cam 'l'rrlllrlrrl rr fost, natural, refuzat de juriul
cx;rrrzilir'i. Srrpiirat., Coulbet iEi retrage 9i ce-
pinze s-au
lntunecat, ineit azi e greu sd nc cidm seama It'l;rllr' pirrzr', ol:"rrlcstc o barac6 in fa{a intri-
c{e aspectul lor prirnitit-. rii piliilionului oficiill, unde expune totul gi
L'Enterrement a Ornans (lnmormtntare la
Ornerzs) rnai trebuia sd reprezinte, in inten- lirjir,rridtici slriunbuliceurlasut\-nl viziteze. Delacroix o vede.
lia lui Courbet, l'enterrement du romantisme. partizan
al tendinlei ser-
,. it,e de Courbet, ochiul sdu de pictor nu poa-
Esexppreresziainateceaatsutancnieindovfae{daegpteubeliiceullu{iinceaa sb
1c si n:: descopere calitdlile strdlucitoare de
un care acesta didea dcvadi ln Atelier. ,rJ'y res-
duqman al unei tendin{e din trecut, cdreia ii
opuSneeao,b,aiertcatavieasee-stulticLayTrtuisiutadnet. citre Acade- ie sieeuld-dcosrprDunree Lenl r- pendant prbs d'une heut'e
mie o evident5 lipsd cle gust; e posibil. I se c.hef-d'ceuure
et dans un ta-

oritica ohiar ,,imoralitatea(( stibiectelor. Fap- 1g 19 bleau CrerLfuqsi.reJfeusn6e. pouuais nt'at"racher a cette
lal l'une des oeuures les
uLt.e.

plus- singulibres de ce temps; mais ce n,est re si restabileasci co.roan:, pe cheltuiala sa.
pas la un gaillard a se ddcouiagersl. tr'iindc:i acesi luclu r.rir cu ne,;,riinti, e1
pi*ttc9izdpGegztepebboueu"_iedtselx.aaisde-di.*nrll"et.gtedr:rsueecD,S1drmcno(rE,ru.tegu.pe5ieicutetr,tdfalsg.if.gtairi"iedfdcntalsetci_5.icilueee_nsEuiiiu{ca_a.du.icbnaEarsrflu*,lpau-ioCepilsiz,naretpc:irnru6ipiS.aiixauerrudnhc1enebfiidjalta_atrreoafbienvdeeupuseluunt,rredms-iotaeiruelecazfma.euzbrsi,taE.ai,faeeutal.Vi5diaoam.iiiDzEcasg_nctnaEssceu4iidtbseitncnuead,nprnraa,lcedteji,rieoea.tu-miiradncosm:csbtIspacocrccfsneietaipietnbibadun,gdegf.n'ultn,irrtiumotifvdideCateEn8letuirvedinortdaoib;ga_iiElde,srpnceElurngrliset,iadiefeeirericrenicb{,apllnusrueTguaumc,tnreozctmeir-eoumlacadat_ucoucaiclmnol;gajrhenlceaitiautEi4srtturoieiudrtdcrpenac1iitnea,o,drlosec9duopoe-EsclelaiconriiveeaptceruteruiaoivrtTcc_fi.eeentiaorJcaou.gpt-atupcicaorrnaaticnesz_aenu_ine__-e,tt,ii exiic'it:li in EIvciia. 'l'a151 :,iu lsr ,.induse se \

tot \
ce avea ca sE facd fald amenzii la care fusese
conda,mnat fiul. Bolnav, amdrit, I
re printre straini, in \BTT. Courbet moa-
i

mrpIuaeatiaOicansudpltrerXeEdrnIaliXut,cc-slcaieataerareee,dddsianueazrrpaeireaondapzuoaleugpnad1iunajimudnbmaa1tdzoiaatauatanudtepanaauardrtiiailsanieadeceucoivmerldoule_---
presionismului, dupi cum vom vedea.

lbleae),tcD,einniinnettrrueveraoelomitdpaeetoerecplupreiirrolda(piOnraimut;ilaunp-tenocruerutmtreceiettatnfalteuIl, rI]aaluorlimdis.CLemuopeluui,rei_q,_
feoxaerctuetasto,brirnd,mmainniuenraatvdencea{iadnees,.e.nE, oo
lucrare
prezen_
steasaeavrrtsi:eid9-s-et-1e._npxe!L{5t,radTeiorgmvemlilzr$idsniqsteeta-itbtoeodiltte€etagsca2p!e*n5eftfredidfr,eeaicignlraniraeneccaiaiee"CresheaeonrfaufiipcrpTbiaeaiern!eat:Ttcarcenujusuentcru_iao'i
la In 1869 se Mfaucenkoiicesxyp,oUzinlieguaruoipj egrei lLoer ibsaelle, illmro'c.;rlIruae(lgIliGt.nrii1oa).crlgaivroerneeem, imqi.ioSdpieenlrtafteddcelfiarae!mad,easirnceantculamluroiabmisaicilnueris_,,

Miinchen.
cel mai mare pictor aI Germaniei in aceastd
epocd, sint fermecali de ceea ce vid, desi, qi
acolo el este obiectul acelorasi poleirrici. intre
acestea izbucneqte rdzboiul de la 1g?0 urmat
de infringerea Franfei, apoi de Comund. Evi- Ilt'rr'oizLlar',iei .i<nrrlt.escr<ri.elhrmicste'p:ltcrtrlsra'oonpOaajrerntleaenspse,reeaolinctuoiaml,zpdinudisndrcdfaatulaol
dent, C_o-tg!g!, cu -tcedorrei-illebusnaolae$tuemm,a"nvitaffrie-,"fciui
.'temperamentul lrri <'r,i ( iu.(' ;tu rlrrs t-nrlr.t.irl, in stinga familia,
pb'
i primele rinduri ale celor ce doresc introna-
l?'mcprohealuioarsntaoircnaaeieprgeeia"i.VmtLienuIunaliudcdie(um)raore]neinvi.eEodxIeleu-ifsqClel-' o_.uir*tfn:aiapSatqceir_e-'asil,rpaaiiiruapbPi"rifuarf i5crrriie*slqisii.'ila?-Dri-di1mFasde?ir-i-rincceTeoa_ii--- rrr;ri :rlcs 11r'rrprrl <.t'lt'br.rr al fc-nreilor ce se je_
lr.sr', irr Iot: crit.ir,:r din fruntagii satuluj. Tre_
rrri.j inchipuim scena aceasta la propor_
huic si
rre

fiilr: c.i reale, cu fiecare persoand in mirrjme
a"nlna_at*uplirzra*a*ldpn,_ec*m_ayilois|fadfsifndr e.a*pdfidilefrmc*ddsrieemai emfniagsufdrrinei,Eepef-re?incf tusperl niel_ii
dNlasu.eciuisoa._clmotmuDr"uaad4dnjree-apszaceocdso"ettpiasn(edtNtare-oi.attp(rpaCo.er)s.ooraceaualprdepbeeoecdoet)aoleopcneerumdradsae(tiiis6nntdtepfrea-douulrasnenerabeutcia.tgeebuSsloart-uauaiietitcrraeteibmfsfuuldozpzuauas)iet-., 20 timente,le aga de just pe fala fiecd-
ruia, prin compozi{ia oglindite are o enorm6.

ei opera
oimmpourltfaimnfed.dEeatacbtelovuinrei punctul de plecare
zt de grup a
minunate.

a foMsut lctorlelumladrcinat,drineca6p.tad,eilna aparilia 1i-rcrdrii, ciCpsuetttoSeUr.lia,cttcp,tejiaccateusortratur.\el1p,b.iriuCysioare:u,pricnLaacroer,rei(laulmll.iiza+Cai).otpu.orDbaerettauagnceimenauommexeeelne_t
care erau repre-
Ies pleu-
zentate femeile din familia mortului, parte ne crmreigpattrrNiiueplizsacieradnIlie'otela.'cr.tf<irpine,lrrumirsmedeAaeui uelriessic.bpm:ai'TduTeeli..-nn{ihgr{Iir}ituafiaqilie4bc-laCs-odtaiouTihureei*rlhrebatieSuit'pnnSafni rciu.crac.aiir.reteiafiscIta_eea
Analizlnd fiecare
reusesl . {igurd in
vorn da seama de cit Ce fidei a rdmas Cour-
bet tradiliei pe care am intilnit-o totdeauna
{,a sout te (12botul) (IL. S) sau ca Le.s baigneuses
ln arta mare francezd, lnceplnd cu primele apar ca nigte
opere, cu faimoasa Pleta de la Avignon. Am (Il. tj). statui, poate ni!61 prea
fi tenta{i apoi sd compardm aceste femei, por'- :vronliuicmd,indoeasper,cipnsodrlimileulitnntirtaniitaeprionapescduelptaurrtaa
nind de Ia fel'.rl in care e desenat obrazul, eu gvcnporuLoernlraagcacaenndrpiu,iitlidddenleui*laraer:iiutgaetufrroostaittssuuctiirueo,mrluisudi5e;;ioi[1fcuviroc.mane,i.lisjairtr1iicepalnc,,otiriuicvacnculipsc,ctci-e.ru:lsAiCteaoidicsnecects.elahtimlrseirate_d_..,
MacaegldeailmenaagidniinatlaebFloeucrioilaereitai UsaenueadleinMsaercioc-i it;rr'nr ei,sc'iedzoisttacatalceddx5p, aoatzuiJlnioacviiitnccinucdacrirenilrvspaeaSragii5eisnaesaeauleEf,cucmg5eecniiiieai
lui aI XVI-lea, atit de expresive, atlt de re- ,
asbteotlxrairsiiriisteetAaasciin6aiun-dEnietniretnecfiilileetigiraia,aahsdcreleaoialariumielca.esiluundereieerrcaClieoib.ognil$Suesli,tibudtenreoat-rtaaugsuuqtiriir,fciacSlmersEt!e!itEnm-5iitnei*-i i

mari de }a care se insiprase (Il. 2).

Prin 1854, Courbet se gisea la. lVlontpel-
lier, invitat de un bogat amator de artd, M.
sc pdreau ca o insultd adusd frumuse{ii i"-"ii.
Bruyas, care iubc'a pi.ctura lui Courbet Si-l losAt tneuliemruitl,,deacaeuastotdru,l,aelei,goerriae
r.eali(( cum a
pre{uia ca prieten. Era unul din aeei oameni
clestinat expo-
eiudali, cum se giseau destui in vremea sa. r,:rz7r(r{r.,'l:'':,{ii;;i;e).io)rlirri.lr.r,ts,rri:irPerr;dAr(e(';a,:t.i;ul4(;iszroul2darri1urllt-ij;nirri{rnraitcrr-ri.rl.ai.rrl_:il:rtrtjrapt.l1rc-_lerilorL81lrlrrr.r,sarr5rrrrI;e'tA'ir5,rlrtclts]i':,io'iiir,s.lri,lfal:lri(rila1Elr.uirmta(r.l:ocs,,rlrrc.rurlun,z.eeisrroct_:.isp.lp;lri-iItpuciacslu]rpUasrl&sii'a,rinqr.i(l,iitrin:inllpea-r:,\Lstr,-i,.dmerl_ncsrccl*orisieirpal'iat-ia:1nrerpfJi.bcsliaeirmlmoitorlaxfaiena1rm,upl.aledr-lgoLopit-li,_ieczlCaAuiqinuaiir1gvlecifpi;aierzotaJiguoSl.enepi(ain]cciuIIjqlqam_lua_a-.ift1i"[
Boinav de tuberculozS, el drrcea o viald soli-
tard, consacratd in intregime artei. I=ei coman-
dase por:tretul la cei mai mari pictori ai vre-
mii, printre care gi lui Courbet (Il. 3). fn ta-
bloul de mari proporlii, care comemoreazd
vizita pictorului la prietenul sdu, Courbet a-
pare ca pn foarte fin analist al--lum-inii Ei al
atmosferei din sudul Franlei, deci aproape
ca un plctor de plein oir. Cerul, terenul, cali-
tatea umbrelor, vivacitatea tonurilor, totul ne
rrro Lcnrlin!e socia.l-politice gi estetice. Aceasta
aratd cd ne gasim intr-o alti regiune decit rr-a impieCicat insi pe autorul ei sd ne dea o
cea pe care a reprezentat-o de atitea ori, din
culrodoperd.
Oirrans. Dar in acest tablou mai apare ln
in care un E o ]ucrare de foarte mari dimensiuni. Re_
plin Ei vanitatea artistului: momentul prezintd atelierul pictorului,
mare primeascS, pentru ca ca un pretext
burghez ii iese in caie s5-1 de acesta sd se pronunle asupra a fel
de fel chestiuni, fdrd legdturd cri picturai
dar semnificative pentru ideile sale. .Cu acelq
1 bocitoarele (N.r.).

f"i.'-tdi"rm.p",ruaa--tfgpuiriio"tflu"eositstu.tetui:aj,dilrpieslpbLei'sn1"rizunuideietiiC",c, oiiIcn-uiaarnbfr'ateeept{,iraccmiaeoirulanarnsace-ttu'aemdiraeizo'qgedpeeaeizvczlaautl-t'llaectctoth'aaiLrcateeaur' turii. Icnareacaepsrtoranpderefd! arinsvaomieblnuesaintrtagtomtuaqii
pdr{i
rnult privirea: portretul pictorului, nudul, care
atqjpbli_S nl1lpqgl
gmpa,rqti a c u. cel e g c itps _
t :o
Irne o" la' er_tfdl Edainn_amleii_lo_ac$. €L _u ri g!-e_ p"o4 tre t e *Sl I 1l ltgl
aiiiml"llrt"'prb.iarfa"r"ci"e"e-.a"L-usiintnffigurcqiolia'tpeiEalnedadseitinunlIartai i-ndg"ryiiorrludtd.,ivtere-vae$sm6,1lne- Courbet este $i autorul unui rnare numdr
mbartS' In fala pic- cie i:ortrete izolaie, unele mai rrrici, busturi;
lard 9i o pisic6' T'a
riitele compozitii, ln care personajul in m5-
rime naiurald e aratat Ia i'reo ocupalie fa.
A"";pirpisf"";*"eiu'et"ttt.*"""irir--if"e-I.nsel}poi'iditidemau"tg"s"ut'einjeeu"uu6slisiama"ttrc,siaiis1naulueapEett,Cs'fieeergraiuhnaipirr-tcriatucaqanrmamap-iqlrluiar:raidiipFeenotcldoifacoilsee-ecurpla1uu,otiur,affoliiierri!e5snenyltreuctd-5,zuendr-u-iaeepntaii-1rirlBscBil9iit,edaeteasrruo-u-atuoh9le.ldlydu'iacniiaeIicrije$iue"un6elsaeitlo,,''eiCpi--srCs1ee'pIupoiier'innneseullagIcouc9nvb5iialesfm-uai.enlcg!liiena'rprdrdetl9glumueatarea-nla--' iliiiald. A$a este cazul cu P, J. Proudhon,
prietenul artistului, unul din ginditorii fran-
<1r1eza|r7cielfi-6m*TaniEcieun-oTsncfluulie*i?nIt6a---eAeSaWsTtia*vdrAe7ntveo, fcieaii:iei

grddini (Il. 8). u$it,ilfisinidacmi vinotribmimudneapdomrtirrea--
te, este poate
bil desen, cu portretul insugi al artistului, de la
Rritish Museum.
Ca peisagist, pvaotrnulssinetmonpaelare:leRelumi isCeoucrle-
pcia-ai"-tcr":Tuio"ant.i"bgsi-lluimo"Ptaupiitn.le*bteTasatolcinaacotirt.ndicicsoeitnapucruleuttenietaoraaatdreoeecivansaruesptsadnreetcegsoatimeijedp-ngeolozdajiollisd9e"'i
bet pe care le
clteureuil (Odihna cdprioarei) (Ii, g), intilni-
tpalimdebadrrtiliset,suanlepiansioMnaut nvliniidJtourr,ain; tLr-ounuaclgduien
(Valul), o dramaticd viziune marinS, sub un
confuzie in compozilie' aiqdynrFira*ltnivgd-'oa-iml' n-.,e-a.t'+i ccr incdrcat de nori groqi, eare se gonesc unii
r4gh decit g1rrcrrandlfiioi;asuinaldurnmor
p4-f*efg-.pg' cltat-o'
t;ffii:o:,i[",ifi'i;"n;i[,lt#f";;ii$ff]".o;a;tnt;riii;ter{rletid"rittubri.f"ifi;"dptf.""a";iii"f-el";"iue"i"ti;Lt,;nti-tca"@itiiaabct.erciruimdsciaduat;rSnecoite"pne"ut**a"noi;eui$ntcnouctuauilipuiapttpeiqp'ccdasdoqiitea-tc,ae-imactal-tgcaae.pdddo]teose.Ciaenna9izpctstul-i9taolitt"tsinuiaaiXrtletLootulnaSeesairpaeuyndadtgligd-sne'4ian,pncz4uleiLesiaeinuunaa1-ztfncg-q'e99eseuiiati1-rstrsnsigufa-eniia$gsmlTt-qAracvS-meqcee!clz.cpl!nrol1iaa-nan,:c-o-'t de tnare' Ia
roci ce se Etrete$, riedere

ridicd dill mij-
loctrl apei cil un castel ciclopean, si o altd
rrlrrirr;'i, ('(' ri(' irfl;'rl la rroi in {ari, ia Muzeul

'l'orlr;r fjlt'lirrrr (l l. 10, 11 si 12).

;din+[:{pqg:mry{##'atf,r'k'f $coolo de lo Borbizon

f6.-Totu1-"EsF c(riproairromcrel<taoe-'-tuzns5teilisc'b"iiolsoufii?-cinn.d-ut-eesteSpiez:eeacdizraseer-asEpfgpuerinTseleuutnalEsascFetupuomucrtrniu-a{EvivciicneedueAsetssupm-n-croeautr?ceivihnrlristppieieeuierlnXe--
vofi;reerda;ef aa-Etri;- fac- 24 tor inlelegea un peisaj, cd el ,,stiliza(( nitu-

I In prezent la ltltuzeul de art5 at n. S. Rom6nia,

25 Bu:ureqti (N.r.).

f,,i -w *- I.\

\) :i'1

ra. Uneori el suprima, alteori el irett'oducea slnrinLnicsn.iuiedial,tsni.tc-i,lil'u;iipziizaudut:terertlaeeaaggflzoeaicscrvateieri,ecqialediciineedctlieeruuaplgaiaii:iei!Idlaceersoldecn,sugcusreelot,pereleeulmso.terinC,selose,uiritreermtleeidtarree--i
in aspecteie ei ceva de la clinsul, cu scopul
de a innobila liniile, de a produce acca im-
presie de calm, odihnitoale pentru i:rivitol',
De aceea punctul de plecare a1 lucririlor sli- rct]rif'ni.auuaiuorrrnltisbuodiiaisiz, copsmsaneaiudgEsfnuriciniii'veedsesoaai1cltldeascdieeeaceaelvEarmeasiceFueiinnopllte,tneer.ttz-raooeiTiuncrraeieciibaeeiinlnfsaeetcrarnoeeuevraeaaisga-giadlpau,iaanlsnr!iudezssmgruaaaotle,-,--

lveegfuesteasliea,asaarmc1oendiaesleinoriiillonr,ltaiiliao,feurnedaeu.sfoirlurilr,
schimbiri exact ceea ce-i convenea. Dc trici.
el transpune acest fel de interpretare la pe-
isajul francez, asullra cdruia igi opreEte rnai
tirziu privirea.
Romanticii ins[, credincingi idealului lor.
cautd in tr'ran{a u'itrrele epocilor mcdievalr.'. clinA'acurlfatucieiaizxcraceiu{nenisapodcdlseieacgluojtueilcip,rpuioufiieaicg.tuiiou$crariiiicnpCocdaoalorrsrtoeiecirti:apdrvueaepsunete,crrhemaciccinaluuecnnat!eednnSoeluadril.omeanrCiuuaceluli,.ti
jourar-giemlepcreujusrtr,dczLi 1mtuicrinstitriin,gcuslltem, ceu'tezreidzuer.iIailet'
cind vor si redea aspecte diu natut'ir, sint a-
traEi numai de ceea cc izi:c'gte putelr-ric ocfriul
qi spiritul, de cataclisrne, de nenorociri, cle inf6- 'sifrhoi dtaaolrtdeeolerneuFmRraoenu:tseJsiue, alseuisn. ItDn.uIepjuar6nru, FlDralioanrze" oscilese }/Iillet si
vlioqrd!riined-r,uamn aloticcec. leEvfriudnetnet,inpldprueroecaupEairimlea1reora.
Deosebirile acestea intre Corot gi irr-rita- grupeazi

torii s6i, pe de o parte, qi romantici, pe cle la Fefia,
alti parte, r1u se rnArginesc numai la su- Ch.- Daubigny, Constant Troyon, fdrd sd mai
biect, ci se intind mai departe, la feiul cL,' r-orbim de eompatriolii nogtii, h*. Grigorescu
;i I-. Andreescu, care trec gi ei pe la Barbizon,
r;tvtionamldti,eosinrerdmincnaetirnse:ecao1icnb8e6u5pcpearsirtiviioe1da8qed7t5eav. rpdeeimnetfrr.aeEn1sc8iee1z0di,escoiIb1smgealrb-i
tratale. Ppoetocliittdd,vdreellricleatCSo, rf-iortdseesfeecrvteeastclilcpio-
tehnici
toare qi firri impdstdri, deqi lsairgd[eaEipsriiovtittori-, Pentru Rousseau natura adevArata are tot
tehnicd prin care inten{iona ;lrrLtirtae'ftargrlmezei.cEE1i o egal6 importan{i ca Ei pen-
rului impresia cle seuinXtate, rornanticli pic- naturd rtrai
teazi. cu ver\'5, iubesc culoarea grasii gi cu- insd simte aceasta
((l(llro';o'll;\urrl(rr,l'itrcir]u'trirdrlrts'ila'r;e,eirii1rrt(lr'iei,io:o-,xcrtlrr;,ipl!i{in,racrrtir'um<isdic,:lcr.1ai.urcrErumplirnistlrratpi,aiapi|ntccunruteiarcl,u,-,caornnrerl;nuenvpiaoaoeiertaitadsraurcasitapjloreerbicln,unllruetauiicropnpsiireatldoi1ift,eE,i:rirt,eaeiolipaoaraerncdsosuisiLanciaini--t.l,
lvaionletin, {i5nincartaebslocuurlp-itleea1zodri:gairca6ufoormgaulren,i 1:un

bo-
gatd de tonuri, ctl lrulte nu:rnle r-isunitoarc,
cu jocuri de contrast.
lntre unii qi ceilal{i mai pccsntr:trluoccei:iencitirl'ue
o altd categorie de pictori,
iubesc natura, in slncial p€ cea din preaj- rJrrocuv$itoeletnottd,diinn execufie. pCraevqei dfderasncuhli,rnebal i"ccua-
ma omului, dealurile ce se ridicd de-a lungul nature,
apelor liniEtite, lanurile de griu, luminisurile r,'r'emii, Etie insemndtatea celui mai mic amd-
din mijlocul pddurii, copacii venerabili, ctr nrtnt in distribuirea luminli, in forma nori-
trunchiurile lor aspre, cu crengile ca niqte 1or, in bdtaia vintului. $i el este sim{itor la
bra{e vinjoase, alotictuerailegilaatcttaerae vin sit se a-
dape turmele, varialiiie provenite din schimbarea anotimi:u-
aspecte reale rilor, ehiar la cele in legdturi cu diversele

ore ale zilei, ca qi, mai tirziu, impresionigiii. iclentied, pentru rnotilte tocnrai contrare, adicd
tns6 nimic mai deosebit ca aspect decit un ta- pentru prea multa sa sensibilitate. Rousseau
blou de Rousseau gi unul impresionist. El cu- nu iubegte lupta, mai aies o luptd inutilA gi
noagte varialiunile succesive ale unui rnotiv, mai expune, re-
acelaqi neleald. Ei inceteazd de a
desigur, dar nu toate 1l intereseazl in nunfd ia viala cle ora; qi se stabileryte intr-unul
grad, cum e cazul cu ceilalfi, qi nici nu-i atras clin satele din pddurea cie la trontaine{eau.
Era cel rnai riast teren pdcluros din apro-
de ele. Din ce vede in mijlocttl pidurii de la
Barbizon, pe care o stipinea cu memoria ca pierea Parisului, pe atunci cant ia trei ore
nimeni altul, el alege anume infiliqdri, mai
aproape de sufletul sbu. Toate au ceva seve!: gi jumdtate de druru, de capitala. Erelu aeolo
tqeicstuorliadl,dpqlini 5utnatec,ootrocroitnssotrburcul,ieinapcrooanptreasatrhciu-
cel clar al celor de dupd el. Arborele va juca pe.ste doud sute hectare piantatc-, in cai.e de
pn'alaciutlotindetearuensaaru:tnprrointr pforerpmoandIeurie,nat,EaEicnuumcsoe-
lnult nu mai intrase securea, cu esenlele cele

lmaasi tfienlculrieites,acibuavticaeri,apliiindac'laterpeoni,emnieler:gidinidlicdee,
in care' Corot igi imagina ci danseazd nimfele.
1'Dniz1o8n4.6ARvoeuassaetauunscei stabiieqte clefinitiv la Bar-
intimpla cu clasicii gi cu Corot, prin contu-
3{ cie ani. Rdmine acolo
rul. adic6 prin pata de ouloare pe care o de- lot restul vielii, pind la 1867, anul morfii.
La Barbizon, am spus-o, el duce o viald
termina in mijlocul unei compozilii. Pentru
Rousseau copacul e aproape o fiinli vie. $i lee'leloardecvuaraadt eldvr6arnat, intreruptd de
precum allii slnt atragi de portretul unor per- esenliale ale lectura ope-
soane din jurul lor, de fizionomia acestora, de ornenirii, de
ciisculiile despre chestiunile cc. priveau arta
sch'nbSrile aduse de virstd sau de evenimen-
te, tot aqa Rousseau este atras de ceea ce con- sa, cu unii camarazi. A.,sa incepe fainroasa
i1lrlarcorsbaeilcz6ooldunel( asplaeXuisIXa"gd-IieeqatiI.,adFeonnutmairit:dreb,,l$ecaoua(,lacedleebrlda
stituie individualitatea fiec5rui arbore, de viala
lui. El ne*a dat irnagini atit de juste despre
ei, atib de precise, incit unii critici au putut Aceasta se petrecea prin 1850. La aceasti
aafnirumnarecci ospeapcoiait-eaduetseermrvinitadaeprmoaopdeesl.igEuri
care rlrrtd, in afard de Mil}et, de care va fi in cu-
rind rrorba, se gdseau aiituri de Rousseau: Jules
sint
mai groEi, mai robuEti. au o coroani mai pu-
ternicd azi" dar directia ramurilor, portretui l)uprt'. (1811-1889), Charies Eaubigny (1817*
lor au rdmas aceleagi ctre mai bine de gaizeci,
I llTl|), nr r splrriol f rancizat, Narcisse Virgile
l)i;rz rlo lir l)t'fir (1808
qaptezeci de ani, ca in tablourile lui Rousseau. llltili) l,'ilr,;rlt' -,1876) gi Constant Tboyon
incepe. ca majoritatea artigtilor de care (llt l0 ei
rlintre este un pictor cu
rrirrlt t,irlcut, ('u o pelsonalitate bine definitd; ei
ne-am ocupat, prin a expune la Salon. duph prlstlc'azri insi cle.:tulc caracter€ eomune, pentru
ce-si nfduc-uisrelmuciseensiceiamlnatir-nuimn iact.ellniere, xdpionzcilaiilree clreptul clc
lns6 : r nc dll a-i ingloba sub aceeaqi
, liclrt-1d.
oficiale, la inceput al'e oareeare succes. Cu-
rind insi, cunoagte rivalitatea confra{ilor, mai I)c la Barbizon ci fac nrici cirldtorii intr-o
1r:rrtc sau alta a pddr.lrii, uneori chiar mai de-
ales a eelor ajunEi, care fieeau parte din ju-
riu, qi antipatia pubtricului, scandalizat de atita r.r:rlte, cum va fi cazui cu Daubigny. Motivele
cele mai dese sint luate din mi.ilocul cringului,
vigoare, de atita noutate, comparativ cu ceea
ce se intilnes in mod obiqnuit la peisagi'sti. in care ei iqi aleseser5. aqa-zisul lor cartier
general. Ei nu sint romantici qi r']u vor sd fie.
Corot. tandrui Cornt. suferea o soartd aprGape 29 x9 Punctul ior de plecare e totdeauna natura reald,

veridicd, nearanjate. Dar, uneori, Ei ei 'se lasd mgnligm. De, aici o nevoie de subiecle mai
ca Dupr6, de pildd, dramatice, de nori furtunoqi, de apusuri de
dugi de o inclinare iirici, soare ce infidcdreazd orizontul, de efecte de
ln care caz ei sint mai greu de distins de
rqoimaalnlitii,cip. rUelunielusccrtuotesatetitindsed sigur: Ei unii, ecleraj, in: contrast cu temele aEa de simpie
r,nult execulia ;i de calme ale celorlalfi.
intr-o operd de artd, degi punatul de plecare,
motivele, sint cliferite. Cei de la Barbizon fac AI patrulea in grup, dacd nu-l socotim pe
Millet, este Ch. Daubigny, cel mai natural,
probd de o ,,ndivitate(', de o sinceritate in sim- mai plin de unanitate dintre peisagigtii de, la
!ire, pe care n-o au romanticii, mai totdeauna Barbizon. Am putea spune ci el nu-gi alege
condusi de un fetr de cLnibre-pensde. Aproape subiectele: totul i se pare demn de a figura
intr-un tablou, de vreme ce se gdseEte aga de
orice nrotiv ii satisface, fird unni de aran- potrivit, in mijiocul naturii. Amator de piein-

jare. La toli se simte aceeaEi dragoste pentru
vegeta{ie, sub toate formele ei, in special pen-
tru arborii masivi, pentru regii pidurii, care ui.rism, el se aapirmoppirer-s1i:orinni;tailcoera. sAtastdfeel,eisiteptilcaa-
dau un caracter atit de plin ;i de granclios de l:nai tirziu
cea sd parcurg5, vala. intr-o barci. transfor-
tablourilor lor. mati intr-o locuin!5 piutitoare, unul sau altul
maPluuni c1t8u5l0c. uDlmeqiincaonmt baAl tEulciodliei este in preaj- din riurile Franlei, in special Oise, qi sd pic,-

reprezentanlii tez:e ori sd grar.eze in apa tot ceea ce vede.
artei oficiaie, artiEti Ei critici, ei au publicul ln aceste notdri rapictrc, vii, in care se simte
lor, o ceatd de amatori
luminali gi indrSzneli, cdlclura gi pldcerea inspira{ic'i, inlilnim citeva
printre care unii str6ini, ce se giseau atUnci .:lintre cele nrai pldcrlte lucrdri ale sale.
Parisul. Cam
in oragul cosmopolit, care era Ca exemple despre cele mai sus afirmate,
atunci li se alipise lor si Mille-t, cel mai ilus- vom analiza citeva tablouri, cele mai multe
tru interpret al lreisajului qi al scenelor de
la {Darida,zinescl.eeacdeevaamdoauiainjumvidrstatdte a secolului. clin ooleclia Luvrului. Vom incepe cu o rari
decit Rous- vc.dere de orag, iscdlitd cle Rousseau. Dateazd
fsaenatue.zDieernlaaiepreldinitai tedae sa spaniol6 ii
capricii Ei o venea o cplilrieototloraeruailnincn-eapvdueivtauedlrseceacirtpie2rro0evidisneacaliein,iadEleiincFi1nr8da3n2el,el ci,icn6ind-
tendin{d
spre sublectele voluptoase, ce se remarcau
printre cele severe si cu ceva solemn in ele, ciiutarea sttbiectelor. Acesta este luat din Mont
St.-Michcl, un cclebru loc de pelerinaj, din
ale celorlalli. Apoi. el nu-i decit rareori peisa- Nordrrl tirrii. lfoblorrl are, in acelaEi timp, ca-
gist pur. Adesea vederile sale rustice sint a- unei schile Ei a-
lil;ifilc rlc slrontrrncitate ale
nimate, ca la Corot, numai intr-o gami mai ceer grandoarc, pe care romanticii o dau uneori
susfinut5, de figuri de ferneie, nude sau dra-
pinzolor lor. Rousseau admira pe atunci pe
pate. Toate poartd in ele un fel de tristele romantici, este evident. EI se va despdrli insl
pasionati, de langoare, se topesc din pricina
dragostei: les folles d'an'LoLLr, cum le numeEte crlrincl de estetica lor', carn prea plind de re-
el insugi, in citeva pinze. toricS, cam prea bornbasticd, pentru gustul
siru (Il. 13).
Este un executant briliant, insd mai pulin Ceva mai tirziu, in Les chdnes d'Apremont
(Stejarii din Aprernont) gl. 14) nu mai gdsim
serios ca Rousseau.

Jules Dupr6 nu e cu nimic inferior lui nimie din maiestatea, ceva cam forlatd, a lu-
Diaz. El este qi mai aproape de Rousseau, prin crdrii precedente: O cimpie intins6, o vedere
practica sa, cu toate impulsurile sale spre ro- 30 aproape panoramici, in mijlocul cdreia se ridici

trunchiuriie puternice qi coroanele splenelide ale in Dupr6 e mai romantic. Aceasta se simte qi
Tabloul
citorva stejari. Ei par aqeza!i acolo cle cincl alegerea subieotelor, qi in tratare.
lumea, ca ni;te patriarhi, in mijlocul acelei c mai plin de miqcare, maiplin de efecte con-
itirranareslnta1s.t1e1c..e1$7ui)ma-picleiro-julumiLdpetargitmeradneidsntecphlli6nnnzudet,(cMdeeairanergblreooraseptleeh-
pajiEti, pe care pase turrne, cu drunluri, cu
buchete de arbori clegan{i, pin6 foarte de-
parte, la marginea cenilui palid, de var6. Gra-
cialia tonurilor qi a r;alorilor este afa de sub*' parci sub frunzisul lui casa din stinga. Minu-
nai pictat prirnui plan, cu vegetalia acustieA,
tild, incit nimic nu lipseqte acestei pinzc' ca cLt apa linistit5 a lacuiui, cu vitele ce se rostogo-
si fie o capodoperd, in gei'rul ei. icsc parci la i"n,'"lrc.lie,dpireneirnosviiurnnii,guelopdaimcubluqiuii.cerui
dinSpoirtdtitet"rdeeIufoFro|tttt$ainebFloenatua)ineeblmeaaui Ealta de
(legirea constituie adesea elementele din care*qi con-
impre-
IsaioRnaonustds,eaou,oaprearndjaimncnctual.rePsreinsaimrctaed,epginigdanE-i
stituie Duprd o cornpozifie. Uneori frunziqul e
t.ra,lat ca o masi compactS. in care lumina pune
ticd, formatd din crengiie unor stejali cente- peie rnai clare; eiteori. ca, aiei (Il. 18), el devine
nari, se zdregte ci:l mai luininos apus de soa-
dreu, rlirie. sOte terenul mi65tinos cle Ia rnai'ginea p5- o danteld de formd eaprieloasS, intinsS pe lumi-
turmd de vaci se intoarce agale in nozitatea cerului. tn acest cl.in urmi eaz desenul
siu e de o precizie rard"
sat. Ce ne izbegte in acc,st tablou ce'lebru este,
cpaeredesoin1t :ainrtdei,ccaatelitastieluac'dteelseencoulpttai,cpilrocrc,izp-iea Diaz a pictat peisaje, unecri animate de per-
c'u
de sonaje, reale sau fantastice -_ in care caz se
alta, clelicaietea coloritului ir: partea iumi- deosebeqte de ceilatrfi tovardqi de la Barbizon
noasd a lui, acca srtbtiia clegraeiare de tonuri, --, care toate s-ar putea numi des sous-boisl.
de la rnarginea oiizontukii, in stinga, nnde se
mai zdregte ceva clin globul soJar, pin6 la Nu se vhd atrrnci decit trunchiurile venerabile,
partea superioarA a cerului (Ii" 15). adesea acoperite de muqehi, gi terenul de sub
clc" Desigur. pictura sa e mai pulin siguri deeit
In Le pclsseur (Podarul) (II. 16), eonrpozitja
eea a iui Rousseau; ea posedd ins6 un farnec
e mai simpld: mai niulte zone ce se lntind ori- ;tarticular, care-i. vine de la feiui in care este
rlisLi'iiruitir lurnina, de la tonurile proaspete de
zontal, dintre care ultin-ia, cerul. care {ine, ea gi
la englezi qi la olantiezi, rnai mult de jr:m5tate clrre q- r scrvil iu'tistul {T1. 19).

din suprafala tabloului, e puternic tdiatd de r.;r, lftr,rrrr/p,rr'r,,sr'rf.orrlzlri'sl)r,fionllc(s1ri"iirig.{)2s0te)areluailisptit'rnltrcuiinuDneiatrze
verticaia unui pom. Iti,:ri fdrd forn'le precise se ;r:;pr'{'1,,' ;rlr' ;rrl,'i st-'colului lrl XVIII-letr. Iati un

intind in dreapta gi in stinga iu,i, arunc6. citeva r,lt,r'r rt^rrl. Llt.grrrlir^, rle',':rf uptate, pe care nu-l mai

pete luminoase in apa din primul plan. La :r;;llicrishuiiprnnr.blI:dtr;rnai:crpsiafrrf-ctr.rl"urrii-r-rttriueinoszupibtidcietliocdrteiei a$fpaiactrteluihnr6nin,icdcauacsteaosttsuueli
stinga, in urnbri, barca eelui care trece pe cdl5-
rrrvririsnuite in ceielelte trucrdri ale lui Dinz.
'f,ori apa de la un {;irn la njiui. Totul pictat
vigur:os, in pete largi, ir:tr-o n:aterie viscoasb Daubigny', ndmlrai-rii desenator (I1. ?1), este

care, din nelericire, s-a ceirr innegrit. Rousseau :-;i artistul cel mai r"eridic d-intre cei de ]a Bar-
se servea adesea de bitum, care da un aspeet bizon, duni Rousseau" tri plac subiecteie calme,

strdlucitor qi proasp6t" Ia inceput, tabloului, dar lrrinse aturrci efnll l.,aturr parci cloarme, la

care se altera cu vrerneal se degrada, qi atrAgea 1 prin pidui:e iN.r.)

in coruplia lui mai t.oata suprafa{a pictat6. 32

anliaza zilelor cle rrard. Drariraturgia nobililor cu toate diferenfele de mentalitate si de mora-
vuri pe eare aceste doui medii rustice le con-
copaci, cu aspecte de oameni ce sufer6, nu-l rlrio:rrfCd.oAurmbevt:drzeubt einl laceoctirnipstirguicplieetremcaeai
iritereseazd. Totul e placid si simplu in ta- copild-
blourile sale, ca la Corot, numai vdzui, cu pre- dezvol-
tatd, ldsat oarecum impulsiilor lui, el cutreierd
ciziunea unui ochi care nu pierde nimie, pe care v[ile gi dea]urile si practicd desenul, unica sa
totul il intereseazd. Aqa, de pildd, in Bateaur pasiune, ori de cite ori poate. Millet e crescut
sttr L'Oise (Il. 22), unul din peisajele pictate clin in farnilie, aproape numai cu persoane mature,
casa sa plutitoare, sau Le Ttrhftemps, piinir dc'
intenlii gi de aluzii, rare in opera Iui Daubigny cleci lipsit de contactul cu semenii sdi, ceiiaiti
(il. 23). copii ai satului. Aceste persot'laic sint in mare
1:arte preoli, femei bitrine foarte pioase, pentru
In sfirEit, pentru a completa tabloul nostrtt c:rre religia preocupare de tot minutui.
ctrespre gcoala de la Barbizon, este bine sd ou- eril o
Fiecare ac{iunc a ior era judecatd de' ei insigi,
noagtem qi una din operele cele mai populare si din punctul de vedere ai vielii viitoare, deci
aie lui Troyon, Boi m.ergirtd la cLrat. Spre deose-
bire de ceilalli, ceea ce impresioneazd pe acest :rl eternitdtii.

talentat pictor nu este peisajul cie la !ar5, ei Tat51 lui Miiiet, nruncifor cu palnrele, era itf
omul si animalele ce-I locuiesc, bouJ, vaca, acelaqi timp un om instruit gi muzicant in orele
pisdrile
rela{iile cie curte, gospodarul Ei gospodina si sale libere. Acesta e mediul si atmosfera mii ovrianlde
1or cu aceastl lume negriitoare, dar ace.st rrediu
in care creqte artistul. Din
seriozitatea cu care prive.ltc. orice manifestare
atit de utild in rriala ornului de la lard (I1. 24). sincerd a vielii. Citeste mult. Lecturile saie, mai

Jeon Frongois Millet toate, ne minuneazS, mai ales fiind vorba de o
familie cu adevdrat ldrdneasci gi cle un copil
sieiacneitra'rannaqliozias\iI'n{i-lllaeitinearsitnet,ec,acu9nioCscouutrbceat, ca trdit in sat; Bibliu, Virgiliu (in original), Homer
(in traducere francezi), IVlontaigne, Vie,tile sfin'-
un
interpret remarcabil a} reaJitdlii. Comparind filoo', Poussin, mai ales scrisorile acestuia, Pascal
insd operir sa, cu a ceJoilal{i, ajungem la con-
chtzia cd existi deosebiri evidenle intre ele. si Bossuet. Ne putem inchipui ce ieclii pentru
Mai lntii intre Millet qi Courbet. Amindoi sint
iesili din acelagi mediu, e adevdrat, insd tem- viatS e menit si tragi tinirul fdran din aceste
peramentele lor sint total diferite. Il cunoastem lecturi si pe ce cuinli ii este constant menlinutd
pe Courbet, naturd expansirrd gi optimistd, un ginclirea. In acelasi timp, in orele libere, se
agitat si un agitator,. un liric cu manifestdri
adesea teatrale, la care fiecare operd ascunde o plirrrbir crl rrn unchi al siu, preot, si cu tatil siu,
semnifica{ie, pare adresatd galeriei care-l pri-
l)() nrrrlttl rrrirrii, irr Normandia, unde fusese

rriis<:ut. Irr falir spectacolului mbre!, al cimpiilor
Hrase, acoperibe de cereale, al oceanului r;ecin
('ilre se ziregte dincolo de malul stincos, sau arl
unor ocupa{ii agricole, mereu aceleagi, de cind
veEte, constituie adesea un rnanifest. Ceidlalt,
Millet, este o fire meditativ5, gravd, reiigioas5, sr: cunoaste omul, Millet iqi petrece cea mai
nrare parte din orele libere. La el acasi, in sinul
iubind iinigtea Ei singuritatea. ci qi educa-
Dar nu numai ternperarnentele, firmiliei. invala si priceapd calitatea unei emo-
lia lor era aita. E drept, !5rani adevdrali qi unul lii sincere; vede sdricia, dar qi noblelea unei
qi ce151alt, primul este ieqit insd dintr-o familie existen{e petrecute in mijlocui naturii, consa-
de vi6ri producltori de vinuri, Millet ciintr-o crati unor aoliuni prin care omul isi cigtigi
dreptul la viati respectatd.
farnilie de adevdra{i cnltivatori ai pdmintului, 34

Se ndscuse la 1814. In momentul cind ajunge tcrii de atunci, nu amatorii lurnlnali, pini la
c;n'e el nu spera sd ajunga, ei eei care trdiau in
la 20 de ani, lqi descoperd ialerriul cle desenator. :t,rcurile pe care le frecventa. lqi alege mai ales
Evident, pind atunci ajutase muncind familiei f,rcne can"r ln gustui. secoluiui al XVIII-lea
citeva portrete, pe care le executi pentru Ei
sale, dar sii desenase in timpul liber. Fiindcd o
dernonul artei il stdpinea, pdrintele sdu se ho- :;'-rini ridicold. In aceastd. perioadd el pieteazi
tdrdste si nu i se opun5. De aceea el cheamd cu rnultd c6ldurd mici pinze de o execulie ra*
un fel de consiliu de familie, care sd-qi dea ;r::iii, pSstozts5, energicd, cu mult brio. Este a;a-
pirerea dacd tinirul Jean-f"rangois ar putea rr;;nita ,,perioacli infloritd$ a iui Millet.
s5-qi c?Etige singur viada. urmdrindu-gi vocalia.
Rdspunsul eonsiliuiui este farrorabil. Millet ca* Dar viala aceasta nu-1 satisface; se into:rrce
rcar:ii. Din satui lui face citeva ciidtorii, din care
pdtd o bursd gi e trimis la Paris. ula Ia Le FIAvre, portul la mare al NormanCiei,

ln capitald se. simte ia inceput cu totui dez- rtncle fapcoertcreunt oilgtiina{sa6.unFoinrSofailceurmi dneum-qairirgrdi.s,isaei
rddd,cinat; ora$ul ii pare trist, iar iumea aproape
nesuferitS. Nu afl5 nimic comun intre sine qi raror
lc6 subiecte care sd-l muilurneascd qi s5,-i in-
cea mai mare parte a celor pe care ii cunoaste, spire. E adesea contradiclie intre ceea ce iese
lucritorii care treceau zgomotos pe strAdd, cei
care entuziasrnau pe Courbet. In ateiierul de ,-:lin pensula sa ;i sentimentele intirne, pe care
picturd unde se inscrisese rEmine un timid si :e bdnuiam.

un tdcut, asa incit camarazii iI lpeorpeectlreescce,,Zlae De ia o vreme, cdtre 1846-47, e7 este din
Cele mai r'ou petruns de poezia si de gravitatea vietii cle
sau.udge('. plScute ore .a 1ar5. In 1848, se hotdrdEte, convins la aceasta

Luvru. Iatd o trdsdturd comund cu ceea ce am de prietenul sdu Charles Jacque, sd meargS Ei
constatat qi Ia Courbet, se va zice. lns[, pe cind ei pddurea fai-
acesta era mai ales preocupat sd descopere se- la Barbizon. lqi ia resedinla in
:noase, hngi grupul pe care-l cunoastem acum,
cretele de execulie ale picturiloi pe care le ,rade rdmine pini la sfirsiiul vielii sale, in 1875.
l.,a tsarbizon redevine dintr-o datd {dran. in mij-
admir6, Millet copiazi foarte pufin. In fala lr:cul pddurii, trdieste abrsolut la fel ca ceilalli
tablourilor care-I intereseaz6. el mediteazd,
cautd s5-qi dea seama in ce constd farmecul care
ne subjugd, care e motivul aeestei impresii ire- locuitori ai satului. Aici, cam 10 ani dupl data

zistibile pe care operele trecutuiui o produc fixarii lui Millet, il intilneste Grigorescu, com-
asupra noastrS. Acela in fala cdruia se opreEte
natriotul nostru. Cu timpul, acesta primit in
ccr cul canrilrazilor francezi, Jeagd cu ei o sirinsir
mai des este Poussin. Nimic mai neaqteptat in prietcnie.
realitate dileccliat saedamz6irparliiantarecersetauliis!5tir,apne, npterueacreel
biografii ln pziclulc, pi'intrc copacii pe care el ii cu-
mai mare clasic al artei franeeze. far acest sen- roaEte allroape indirridual, ca ;i ccilalli pei-
::rgisti de la Barbizan, de altminteri pe care-i
timeht este sigur cici cunoaqtem opiniile lui Renun{i
Millet. El ne-a iSsat impresiile sale sub forma rr-lbesfe, Millet i;i schimbi rnaniera.
de note, dar mai ales de scrisori. Vorbind in- l:r acea facturd vie, sclipitoare gi agitatS. -ei a-
tr-una din aaeste scrisori despre idolul sdu, el ciopta alta rnai simpld, mai concentratii. Cmul,
mdrturiseqte cd in fala tablouriicr lui ar putea locuitorul vastelor peisaje de g'cileir-l cca
mai cleplind armonie cu ele, lard
petreee toatd viala, firi sd se sature. acum
joacd
idcolo roirrl principal. Figurile, adicd galeria
Millet este lnsi obiigat s[-Ei ciqtige existen{a. iie tipuri pe care o gdsim in tablcurile lui N{ii-
In acest scop se decide pentru o picturd care sd
se vindd, cum era cea pe eare o cdutau ama: 36 37 let, incepind de la 1848 inCoace, sint toate

dzluielanbitceinee.dOioncbtruseepravfldaiilleag.ni Elir,ei rrrs.-drouznluaujleci i'jesaaluzoticciuniptsasi{eiiialep.cfaa1ftoaer :,('i'..'turr ac'Lesea o tendinld de a se ciczaeo|cia..
( r'il nrai muitc clin tcituri s-au a-ller"at Ei tind
locului, dupir naturS; se uite, nlenloreazl, sl)re un furnuriu-cenuEiu, rdminind intacte
ri',urai tolrurile rc;ii si ecle albastre, pi"ea vii
transpune cu imagina-lia p9einatrleugceacesAeapcuenii :1f'Llro, fa{i cie re.si. De aceea pcate adevi;'atui
caracteristic, se -',Ii1lei trebuie azi ciutat t-irai clegrabij in cie-
pare mai
in
valoare ideea, enolia, pe care vrea s-o de-
termine in privitor. A;a incit, din acest pr&lct sc(rrcn,cc,,tri!iireipcasate'iliut i"cilr1r ieixncegprlaiovnuai'lid., Aici caiii;r';ea
de r,.edere., Miilet este evident un realist; dar incit artjstul
r,--r;ate si -qufere cr-i;r.rp"r",tu cu cei rr rai nrari
e in acelagi timp un idealisi, fiindcd, dac6 dir-r tl'eratoli.
nou il crorlparlnr cu ceilalli camarazi qi cu
Courbet, pe cind aceqtia nu au dorinli rnai ]-:,riil:ni, accc.ntui r:ste pus mal aii,; lrr: -i'
ari:dtoare, decit aceea de a prinde viala lira
iuet5, pe gr-andoarea apaliliei, pe cind exc('rt-
:.iir este cit se poate de sulnala, i\Iil Ict rlrirr'-
toate partieularttalile ei, de a rivaliza cu ea, qinincitt-se sd reCea esenliaiul qi sa cvocc jc-
oarecum, ]a Millet aceasti realitate este tot-
deauna transfiguratir, tlanspusa qi incdrcatA <:r-tl umbrelor ;i lun-iiniior prir-r halLili l-raiitlcle
de o en-rolie 1rc care artistul o adaugi de l:r. ;i destui cle clepdrtate uirclc cic altclc, ;ist fel
Ceea ce contri- i a lttmina sa poatd juca intre ele. l)eseni:lc
sine motirrului vf,zut aier,ea. .int printrc lucririle cu adevdrat n-iari, l5sate
buie la impresiii puternici pe care tablourile ile pictor. Una din ultirnele sale pinze e un
sale o produc, aproapc firrf, greg, asupra tutu-
ror privitorilor este qi perfectul acord r';.i:iueelislidai ejefledaarjubpnasfbiegilsuesldis,irsfuciigonendrsecizdiee.ricnanptucuil'sniiaimtjeu:liscftaairzid.eicski-l:
intre mediul fizic i)e caile spirit, pe care pind atr,rnci Ie increclinlase u-
artistul il sugereazi si
pcr-
sonaje. Aceste personaje sint concep.ute c;r
niqte figuri ntonumentale, aproape ca nigte
statui, proiectate pe peisajul care servegte de r-ui glup de figuri sau unei figuri izolate.
llnui din portrelele executatc perntru itlic-
fond. Ele sint prinse cu gesturile cele mai ca- :'.:nii sai, ofilerii de r:rarind din Le HA',zre, este
racteristice, cele care le convin, cu adevirat. azi in muzeul din Rouen: picturd in care ca-
Gesturiie ?nseqi sint alese in aga fel, inctt ta-
bloul sA aibi in compozilia lui un ritm armo- 1it5lile de facturd sint evidente, r"nai aies pre-
.rcuparea de a reda totui intr-o pastii Viscoasi,
nios, o caden!5 care e proprie lLli lvlillet $i pc r r eare sc simt trdsdturile pensulei. Acea.sta
care o gAsin-r coustant luclii- :,c obscl'rii nrai alcs in tratarea fe{ci. Accst
iu oricare tlin

:'iier saler. f el clc rr colrc(,pe olrcr';r de :'.i'tir nu persi-<t5
insi iri'ca nrttlt, la l\,Ii1let. E1 este inlocuit c'rt
Culoarea, la ei, nu c uiciodati t'iemeutui tirziu, imediai ce altistui pi-
r-'ranier-a dc nrai pentru Rarbizc,r-r
principat. Ce ne izbegte lutr-o pinzZr de l{illet Farisui
este adincimea qi sinceritatea emo{iei. Nttnr;.ii r risegtc ;i Normaudia
in urml ne ginclirn Ia execu{ie qi atunci cln-
statdrn ca ea este bazati mai ales pe exllt c- (il. 25).
sivitatea desenului, pe ideea de noblele, pi:o-
prie unor anumite atituc'lini, adici pe stil. I{c- Odatd cu adot-.tar"ea aitor subiectc, X{illet
scirirnbi qi felul cle tratare al tablourilor sale.
{'na din pinzeie cele nai cunoscute din a-
giijat i:ind la oarecare punct, coloritul a pier- ceastd perioadd este cea eare poarii numele
dut ast{zi mull din farmec. nu mai este ceea Les cyl,uteuses (Ctilegittoarele de sTtice). Repre-
zinta momeniul in care femeile sdi:ace din
ce era in momentul in care adistul qi-a ter- s^at, clupd ce s-a fScut seceri"sul, umbl6 pe
minat operele. Astfel, in tablourile sale ob- 38

clmp ca si stringd spicele riirrase itr uriiil se- ;it clin oficineie scolii clasice franceze din a-
Epeunntur'-lrdcinontcaebplo'l;uiarilaertcieslteicmi aai c'easti vlerlte (fl. 28).
cerStorilor. ca-
racteristice L'ltonune 6 1s hute (Onz.ul cu sapal este
lui
iI:iiluiinteet.reEavldici,ecin.ts,ceanratisetiarlqe1:zoarntieigntti,r'-toleltlrauriondvsi-i
un ciecor cari' ccn{in tot ce utr peisaj de cirn- una clin figulile- cele rnai expresirre create de
pie poate sa spuni suflctului, itmiazir
intr-o ii.ia lui l\{illct. Pentru astfcl de subiccte el a
lost acuzat cle unii critici iii timpului qi de
:nr,rlli clintre prietenii gcoiii acaclemic't' cd are
calda cie vrr.i. Simlirn insi c:i clincolo de r-ea- tendinle r"evolulior-rare. Miilet insS s-a apirrat
litatea vlr.ibila e ce\ra mal aclinc, o atnrr;sferi
ie;iii din gr:rvit:'itea subiectului, rrla incit por- iotc'leaunir ci ar fi c;iu{at prin tablour-ile sale
nluini,dddeelalaeppirseooacduepdzrililneicoel:diginnuvitiealaaleac!tersratonrua,- :a iuspire astfe I cle credin{e. Cazrrl .siu este
rieci cu totul diferit de cei ui lui Courbet. To-
tusi, in fala acestei figuri, uu ne pulclrl as-
ceva din eternitatea sufletului nostrll e prins cuncle urr sentiment rle rer:o]ti, in fala imprre-
in acest tablou de tonalitate biblici (Il. 26). jurirrilor care aLl fircut din semenul nostru o
Tot aEa ie celebru e ;i L'Artgdltts, pinzi
tfeepmreeizae,nsteirardraudnupgdr.r-mtpucnleca{iciriamnpi,ubiuiir,biaututnl o5-i fiinfd cu infd{iqare de brutd, aEa curlr eI a-
pare in tablou] Iui \,Iillet. Capul acesta sipat
intr-un lernn dur, cu infdli;arca aproape a
rnentul in care din biserica satului, din deplr- unei maimu{e. cu o atitudine in accla5i tirnp
tare, ajung pini la ei sunetele clopotului, care cbositd si parcd provocatoale, justificd ceea ce
anunli ora la care fecioara Maria a fost in-
,stiinlatd de un inger ci t'a cla naqtere Min- s-il spus despre tc'ndin!a urnanilar-poiiticd a
ecestei pinze de \'Iiilet. Trebuie sd, mlrturisim
tuitorului. Acelaqi sentiment religios plancazd insai ci ea e ur-iici in opera artistultri (I1. 29)"
mtniiadceearsetpi rsocdeuneee, rdi,indanrecfeapriacbirielSbsainaulriznaptlde Llltinia iucrare pictati de ce.re lorn volbi este
Ce peisajul irrtitulat Lc pritfiemps {Prinrl:.t;c'ol. O

c1e

ernofie pe coEriccinoelcoritu\rel dae pentru prirna datd. gr6dini cu arbori fructiferi ciin imprejulirlile
Spuneam i::'lri'isului, dupA una ciin ploiJe I cpezi ;i lcci,
suferit, cu tirnpui.
'1'01[r:qi. prin iiluete monumentaiS a figuriior, cie primhvari. Este surprinzator sir constatdm
prin sentiment'*'1,: adinci gi aga de sigul expri- cu cc pr-ecizic larA i.rr'uistul a evocat se;-rz;r!ii
rnate pe figurilr 1or, prin atitudir"re, prin ges- aproape fizice:. Sus, cerul e strabitut de nori
turi, acest tablcr-r emolioneazi tot atit de 1:rr- :rvizi, aEa cutit sint ci intre ciorii lrinoie cle
tseirpnii:ardqiepveiraolrini ucludneo'sicaiit!oariri.(Inl.e2g7t)i.utor de art6, -i:Oloatit,tap|cri.rnSi.lribrarilac,rrscti.ncdel\":rrecltc-]ice.irt]irLr ranlagr(uleit
tl irnpre,tie icicr-rticir s.1 cles.l:rinde si ciiu schim-

cit c0-"
paci. pe cale cacie o luniinit cle apoieozA. Apoi
qricliira, in-.:eselita ,de ploaie" spdlatA cie ca"
4eselr"ri cit1',-, l-iii)l'ezipti rr 1:5.:toritir, conclUc?r,'r,- a;qa iiicit fiecare {runzd a capatat un luciu ;r-
risciuiev-nqirais.tiuttri'mlidnati.rnt$'trciliCticietaaacteiirc:uri ll'iieunirrltslceinitcriiecnriscrsoaprdiua1dn)clialteredcie',.it-'
pnco'aisaaicgesi taesiiru.nNrairnfiigcurrniiapi ru-innctiipl,;rniela9ii etiludi- ltllraotaipespmiecntaclioicii.reIan.trc-uarrucnolo!leumn ccnutrcinudbreizu':,-,ein{
p;:ir-r cuioarea ;i forma sa, it-l acest tablou it$a
autentic , lc- frurrros col'I1lllrs.

{drinesc, decit a$sipteoctutuqli,1ei aimebirndcsitmati'entseai a- Spre sfirsitui vielii, Nlillet r:ri rlai al'e nc-
ce.stei pistor!{e. voie sd recurga lii per"soane carc sd*i inlcr-
ue I

inspire sentimcnte cu tnuit n:tri nobile 9i mai i ilreteze simiirea, ci se rlullurrre;te sa dea u-
puternice derit cinc siie ce tablort istol'ic, it'- ,to i 4,1 nele aspeote din naturi singure, convins cE gi

ele sint tct atit Ce evocatoare gi cle elocvente, siiia se rrAscuse, rl.uiri cum gtim, unul din sculp-
ca sd sugc.reze anulre stiri sufleteqti. peisaiui torii irai vigurcqi
acesta esle un exeniplu conviitgitor dts,l-..^A- clueii l-udovic al XEIiVr*nlaeiao, rcigeilnacalirdeinprien-
ceasti inanierd (Il. 30). poca
teriiperarlent se ir-npune mai rnult admiraliei
Din intreaga operS a lui \{illet, ceea ce ru noastre, Pierre Puget. trntre Puget qi Daumier:
acier.irar 1tu s-a schimbat deloc cu tirnpui, lu- sint nlulte puncte colllune, ceea ce, poate, nu
care apar toate inaltele sale calit6{i
crdri in este o sirnpiS intim.piare.
de compozilie gi de simlire, sint clesenele si
gravurile. Voirr reproduce cloud rlin ele. L,rnuj Tatai lui Daurnier era geamgiu, insl un
gcamgiu 1icet, iiindcl in orele sale libere f5-
(British hfuseum) reprezinta un treierat ai griu-
(Fig. 1); celdlait este o gra- cea \.'ersu.iri. DacE este sd dirn cl-ezare teoriei
iui, lingir o qur6
vuri, c pirstori{i (Fig" 2), una din opelele saie ereditdfii. cvideni ci aceasti atraclie, pe care
tatdi o sinrlea peni;ru arti sub forma poeziei.
se va tr:aiisruite sl-:ll o altd formi in firea co-
piIului.
Adolescen{a lui Daurnier, ieEit dintr-o fa-
smf,iiliaertsiqdtria, ce6,pclian[p1dre.rl{fiedlinclterefeclodnteemgrpeouratdnliii.
d I-a 1823, deci ia rirsta de L5 ani, il intilnim
ia Paris, ca biiat de prdr'5lie, intr-o libririe.
f MizerabilS situafie! Se consoleazi insd, cici
se simte atras c:itre artA si in special cdtre
i desen, pe care-i practic5, ne inchipuim cu ce
greutate. in oreie sale libe::e. 11 intereseazS. ined
fur iehi:-ica pe ai'-lilci noue, a iitoglafiei, inclinare
care \ra deterinitra tot cursul rrielii sale viitoare.
r. JEAN-I-RANqOIS _{ l,itografia r o alti ce numdra atunci mul[i
I"IILLET, h'! o.t ita pd.:;to- It partizairi fen'en[i. lv{arii pictori, la inceputuJ.
lj/d. acr,rforte secoir"llni al ].IX-iea, vird ln ea o posibilitate
{ de expresie lloue, cu un strSlucit viitor. Dupb.
ctle nriri ir-lci-"rrci:.ii: rie eiuo'Lic si ccle i,.1.{i ril,t- ! pulinii :,'rente chiar- qi Daunrier ajunge s* se
i:1e. in ilrlelicl'i.ii unei siitietr: lr-ir.,nu-r:icnial,. I erprime prin ea cu multd libertate. Prin 1B3L
pi'in citerra iirdicalii sLlnlafe. 3i sir,g.:i't-:i:-i p;ir'-. aapl icredareliapPriamrisreodapcutbolricearliae,C.,hL.aPChailriipcaotnur.eA{(,-
liie umbrite qi cele ?n lui:lini qi prin ace;lsta t cesta, oni inteligent, democrat cr.rnvins gi do-
jocurile de valori gi r.olumele iiqur-ii. Atit
nurnai si ciobirni{a se inal!5 cu ncb}elea unut I jlfuiatiitceecvuecnuairmneerun:ertnmeilaoeira'czralbeirilr1easvp1o8irl3uii0ficeEaiiudasitsnicit,uiuianlliieev,iirpgte5c---
sfint c'lin irortalul unei cateCralr. in st?nsa. i:r-
dicat, ulr r"ast peis:rj scildal in scari:. \

d

{

{

il
,d

l-lonortl Dousnier I seeitqetevneui'l.uaninradrr:tlicv,iticicsuutcearEei mii ca si-gi exer-
dotat. Re-
Honor6 lJaurnier este qi el un realist. firi fusese
indoialA (1808-18?9), si inci r'linire cei r:rai volulia din iulie sau mai bine zis consecin{ele
ilustri, poate nu atit cle consiclerai in vren-tea I ei, adicd schimbarea de dinastie in Fran{a, fu-
I sese o deceplie pentru toatS lurnea. Noul rege,
iui, cit esle astizi. Era marsilie.r. Tot in NLrr- t 43 Louis Philippe, nu era cr: nir,nic supericr ce-

4?lI

{

'.-t

t,

I

lui ctrc:tr-onat. Aceleasi abuzrii-i si iiegai::a1i std- i,ci:reie asullra c5rora ii r-a fi permis, de aici
pir:eau dt: sus Ei pind jos" spre Cisirerarc'a ce- in:o1o, sd-gi exercite darul, fdri si i'ini in
a jutaserS,
lor cale ii ii: nui::e lc clreptdlii. si corrflict cu justifia. Ironia aspri, care se in-
se suie pc tron. In aceasta atrnosft'rla incepe I'igea ca un cutit, se transformi 'lln)atrr-onrozgtiivr:.'i,ei,-'
si produca Daumier caricattiriie salc. Ele sint tur;-i niai ulcari, rirai arnuzanti.
de la ineeput remarcate ;i au L-) _ryture: in,fluen- icn:irle-e1xcirlurtseere, sranlorrcauiisatur{lec'vaird:eat,dceelaeiclriolnliLciocieo, fi-
!d. asupra opiniei publice. .Satir.a sa esie crudir.
pentru a pe
amare, singeros bieiuitoare. Ei atacA pe toli
cei vinorrali, cle la rcge pina ia ntinistrii qi 1ri.+,nul aI doilea, din j,:-.sul face loc pictr:r''rlul.
funclionarii lrcestnia, $i-i iitaca cll o \.er\ri, iitoqrafiili;r, ii devin
care facc cliit ace.stc iiocr-i;ltr":tic ceic lrr;ii itr- Llt',i.rr si lcgend-.1t-,

:|lri-)iipc inctriferente. f,lerle rnai rnulte din ele vor

li rsc'l:ictate cle Pl-tiiipon. IJneori ac€sta ii pro-
ilunea chiar anume subiecle. Daumier executd
sernnate produse ale litografiei clin toalc rim- criica.tura, iirr Fhilipon scrie legenda, dedesubi.
irurile. Dauntier sc l"ernal'cil. ::..ii ales. ::r-ir-itr-o
ln general, dacd analizirrr reac{iile lui Dau-
rnare putere cle a Tfrezeitta cli"lrlalic u1i su- r,ri..r-, fald d.: clirtersele e,;c':rirrrentt, ?ste clt-
biect ;i o irlagine.
('ragCeirnael'ezJicsecooractaerriceait:utrAl'.e6,lizcif(:€a. in acc.trasi tintp, rl,,s si obser'u'dm ci eie coincicl cu a'celea al,e
ulor" tietaiii ri- r-rr:..1.i om iesit din popor. El aratd in tcate oca-
ziil.e un fel de antipati,: dispreluitoare pentrr.t
dicole din fizicui sau nroLaiu] irnt:iri sau Lrnol- lur;;,hezi ca atare, adicir 1In;enctrriucaproepduilnalcirarmicia;--
lcilleeierrseroapolutebf.oliTrcmouaai tceeiptaiitccoedsr,teacaierx.e.aCtgraaernircsialiptouiarrtiuia...leaCierD"litrailcaua-- locie a ora;elor Franlei.
iu;:ile sale, el va fi nt.lnilos cu aceastd rr:;pec-
pe care evlreommiiinuie;eteste- el si a1!i caricatu- taia clasd socialS, plin6, dupi p5rerea sa, de
ta-re fizice. de prejudecS.li in materie cie poli-
riqti ai teribilLd. nimiciroarc'
pentru cei contla cdrcra se adresa. Se fac tic5, de literaturi, de arti gi chiar cie tare
leg! peste iegi, ca si se ingrEiieasci libcrtatea lnci'ale. Clt de rnult se simiea el ,,orn din po-
dceinda,irionni1z8a3g5u. vseerninui]er;zi icpee vede intre alteie gi prin atitudinea pe
iefr.rl statului- pine por( se
oric'c cxre o are fafi de anume inova{ii ale timpului,
alrrzie ia si- atiludine in general ideniiad si tot aga de vie
tualia poiitici. Satireie cu 1:ritirc Ia ar.te.rje
guverndmlnt inceieaza cu t,,irr.l. Prin :iceasta, oa si ia t[ranii nostri" De exemplu, atunci eind
una din principaieie iesul'se ;,le .ir-ici iui l-tau- rpare drumul de fier, Daumier nu-Ei dE seama
dc .rltii ili{f i€. lito- de viitorul lui Ei-l eombate cu vigoare. Tot
lutier era suprimata. Pe tuirci incel: sI se paveze strazile cu ceea ce a-
grafia fii;rcl singulul sau rrrijir,c ilc: exi>:enld,
se

el este totugi nevoit s-(l contir irie :,pre ir Du* n!-tr]1cs le,, mi.]iri.i.ij ilin'i, de i;-r numele iug'itlerulLri
iea tr5i. ln tiirol iirsa. ei nu-si poaic iriiireptir cI{nagc:s:2d,arMniazlcre,.\lii.-srtrrne, zcialor'r-rdinerv,'iennebaosete;orrnoact'dfte'euci.-
inlepAturile decit esupra unor srrbie cte mai
rrult s€iu mai lruiin ..nociiue; sce]'ie t'iclicole venti.. la l)auniiei, care-gi lrate joc de acettsti
Ce toatd ziua ii-r legEturS cu cLefectc.ie ciasei incriaEie. Ini5, evidenb, intre carieatuliLe sale aqa
Ce -<incere. pornincl ciin adincul convingerilor
irurgheze; scene cie li-re,r:aj. feniei producitcare sa.i':, c1e la incepu[rll carierei, si ceie noi pe care
cle literaturi. faimoasrle bas bleur etc.
ie 1:ubiica de .rsti dati in ,,Le Clurirrari6!, esfe,
De la o l'rerne, c.l iiescoper.i o vina destul ca s.:ntirnent ;i aciincinle, o nrale diferenfa.
de abundentd in piesele olasice c.le teatrr,r sar.r Dar. dircA tenra pe care o trateazi ii este
irr interpreiareit coniic'd a uncr sc€ne eurios- ,15 :xleler irrdiferentil. felul cunl o redA il intere-
cute din iegendele F;i rriitolcgia antic6. S,int 44

Seazai ir-i ci'l nrai inait ;;r'itci. Ire r-r,asura c: !;tailt* lxrate insa un crioqiu lnai inait decit, r'orbind de
pe mdsurA ce un artlst din t rerne:r u.o.rstt'5, sf, ne vini irt rninte
teaz:a in virstl, Eracticr] litogra-
fiei ii derrine toi mai fanriliara. obser'vrir"n un iponti'irl inr;rginea subiima a crealiiior iui Michel-
sii]e"{rlr!,{faedsicr.i-iizoibciloimn pmoazniliieeriairdaelba concepe nn cie- rungelo siru execuliii uragistr:i1i a lui Rubens?
si negru. Ca si Ce-i interesrr pe acest mare artist era, oa si
la Baizac, sii descopel'€ curn se manifestd pasiu-
un sculptor- care clin rriatet'la piastica rnccleleazd nile, chiar lrcter,iicleonocaomrdeannillaord, iinntrege:srntautroilmeiaE,i
fel de fel c1e figuri, ce ciipai;i r iaiA s'.lb iicgetele.
lui, asa si l)iruniie:r', Estc cril :ri ctirn el al' lua infdlisarea
nersoan:r uii-iairi!, ar iranrintii-o. cilrT) franrinta
atitudinee si miscdrile tlupului si starea psiho-
brutanil riiuatul. i-ar r'ia f orilii cc-i cr:nvine, logic6. Ci eie au ceva sculptural, adic5 par mo-
clupi lrlarc. Ici el procluce un lelic'f : ciincolo ur' delate intr-o ntaterie i:lastie5, in momentul in
plari nrai int.rat, citre nrcdiiic'i asci-iiii-r:irea, dar eare apar"e in frfa noastl'i, nu trebuie sd ne sur-
n-o fac si dispard. Lnnririir c:ide in alil fel incit mlletrnorreagingunrdeaiinlaflric:pie.rcnoapalll,ueidtrlaitnccteoeai drscecelilielneiie:tisaercedrshleaaeislmleleeenede;-nteratdnauinrrdieau,eicepvrtsreiroeparcebptaerpssirnceoiuat-rlditperectiooor-lnail.---
sd sepale neted si violerrt planurile intre ele"
Anume pirli, citeodatir figru"i irrtregi, sint pre*
zentzrte ca si curn orrul i-ii fi eiescor-.rpus in mai
nrulte colpuri geometric,-', carc sr, intl'etaie intre
ele. ln totul se vede o ririsciire, a r-ibr:are, o sidera ca ile o ner-iorocirc a Franlei gi una din
agitatie care fao riin deserrc.le iui Dauririer ope- claseie cele rrai cofr"Ult€. Cum sedinlele Parla-
rele cele mai inieresante de studiat (Fig. 3). nentului erau liberc. Daumic,r' se clucea acolo
cu putin r-lliez dt piint sau cu o materie plasticd,
3. HONORE DAU*N4iER, CZOUN epdl mii inmtoSdc-erulaGb€uirsli.tusii,, in cc orltorul vorka,
eu ntan clalinti. Britis]: F1useurn. de timp dimensiuni. Cu a-
Londril nrici
ceasii r:rricaturi se intorcea apoi aeasd, o pn-
ilea ir-r fa{a sa, aldturi de o luminare. a cirei lu-

ndn6 scoteir puternic in relief anultle detalii.
$tirn din experLen{it ci atunci cind avem o
singuri sur-sd dc lumin;f 9i mai ales cind aceasta
nu este eleati'icitaiea, oi o flaclrd in care arde-
rea s.e face mai ri.uocmomapt-lee;it.paidritci5foinarctearclumluminaintae
este mai rosie,
gi pdr{i foartc. urti:ritc. Pc ebosul sculptilt, exe-
cutat sdui lmrii arni opdi-eoinnul nvfiuat,cp. aLreliietraenxsapguenraetae api-
S-a putut chiar vorbi de r:r riserni.itiare cir arta reau
apoi
lui Michelangelo, atunci cinC s-a apreciat me- intr-un descn, asii cult"! 1e r.edea, direct pe piatr6,
pentrrl iitografie, sru pe uu petec de hirtie.
toda de lucru a amindulora. lei' r,ceasti 't'iziutle A1a au luat n;stere multe din aarieaturile in care
eroica qi suprem piasticd a fcr^tliei, se constate sint reple-zentali conter"nl:orani siru oameni poli-
chiar atunci cind e vorba cle indtr-izi nenoro- tici ai vrenrii. Citeva excelente exemplare din a-
ci!i, rdu conformali, eu pintece cnorille. cu pi- ceste litografii se qisesc la Nfuzeul Toma Stelian.
cioare strimbe, cu cranii hiclrocefalice. Forma
a oizat6. este execLltatd c,-t o aiiir'cit:le c1e simlire 1 Cf. FiC. 211, din vol. IiI al Manualului (in
si cu o virtuozitatc de linie care apropie nlulte editia noas.tl:d vo{tanrui clasir'ism ;i lomantisrn,
{7 i1. 20:} [N.r.it cleslrre
.iin clcsenc'le acestea cle :rt:: :r.ii Rubel'.s. Se +6

lntre acestea ajungem tra 1848. Erzident, aEa 1itideunuieapcfiprprureeiddn-.irrdgtipai,entoeerptee, ulspefndrincaindtfnicdecceea6zpitvedrueesdaeee1talgraec2nal0dae.lptIugam"?ra,ae-uAndegdeiia"oi"etffririvdiiLmausop'efeudinttioestmiijr.paeasrhnafeiil__aei
cum il cunoagtem pe Daumier el a trebuit sd fie adiSsiicaneseeeu,eei.enlefmi{alep.Mrseiein-it-i,tqieuzsioandritecatiedaleusrm-nemidmeioiaa,nvguuparmesprerdlndaitidunresfodiiornre6nitmeb-ructptaeosied.rn,eteipdaeEnasreevezcdtl.aar.dsieeuuuirdmssiedan_ettDaesirnaiiapiunauticgcgruc-lueeuuanecramtmietuna.ef,tuairI'freseniiria"iarenl'tatis-c,"latcrraee_iaiareqlnreoesaietEaijacamlussieljiitciitntneennertnCialseuceptooiiec.eie,rae-ialioo1ieriarlinterneei-,,l
fericit de ::evoiufie qi de eiectele ei imediate. pl:stoi;asa-e:er-puas,nli:cielzmts:ap.tte:ie..aslApteirm:od,,peSrficdIeaucta.ummrt{i(pna. uceIeJ,na-isnltSmadZe,agrurr,Dip*c;raJ;isem'a.tneipener,sdctmeapor'la.eieore_ol
insl cA miEcarea s-a transformat repede
g$iticmd, Napoleon a devenit un F{enri Fcntin-lotour
pulin cite pu{in,
dictator, cu ingiduinta Parlamentului, care nu-gi 4s plbgo:spmibfIEncFtFin:roi,gruroe.uatlesadalilortiunocnnntan]rtrremr.doeeiecertdyt.t,reanirsear.renqfaigcieErlcgzi,cetmit-elueneru:ii.Lapii,as:,ziortldsraD"nratuvqunrsuteiu,tSiueilnaietolaaatntniepaittuaueimeusomrearrmfvrnts-dlttiiie.izriaenedoliuenzrcac,dniact.iTirut,rlioofjemvliLc-uarpnimisoiiobtobpdgo.nnleoiudcisierccapgelddsclb.ecrteeortiidseeodeusdtlaqirOetm.trrvodresmoissulbecatidaneciddsabstdattraluaeivii.iodoteienecerinnlidarieberdeloxertnsdttiaIiaeeeasacialalpidtzoesncdcectnejarerueauuive"uftniturncgtiissrgitiretq,itei,eroett3dtiundacdritft,Ottai_e"a'azili'p,medsir-et'olnaplrp-eiplcciioine.aonvdo"oeeircapiner'demrrqiav{ua.eemarsrleiaufdnuuieidtCieaanpeegoTl;ienmalm;iaioetenbpptHer;eBsuga1laieGotialixtcmeucgeiiloiemcrte.et0niuirviriut:oeairsssn4leair,_il"__t,ir,il.ii

ddduse seama de adevdrata situa{ie. in ceie din
urmd toate iii:ertdliie puLrlice sini suprirnate,
ca si parlamentul, de altmlnteli. Daumier, de-
ceplionat pentru a doua oar5, trdieste una din
epocile cele mai nefericite ale vielii saie. Isi g5-
seEte incd o consolare !n pictur6. EL vine lir-
ziu la aceastd art6, dupd 1848, adicd dup& virsi'e
de 40 de ani. lvlinuirea culorilor este pentru el o

descoperir"e tirzie, dar: cu ailt mai fs:meca-
toare. N-are decit o dorintd: sd picteze, de ,Cirni-
nea{d pind seara. Ins5, cum era nevoit sd exe-
icaustced,cqairiccuamturtirepbeunitarus,irCprhoadruivcaSri'e{,acrna
s5. trA-
bu-
opt
cd{i pe 1unfi, prietenii sdi spun cd le expedia pe
toate intr-o singurd zi, ca s6-i rdmini tot restul

lunii pentru pictat. Evident, earicaturile de
dupi 1B4B se resimt de aceastd grab6: sint niai
simplificate, mai concentrate, mai pulin termi-

nate. NIulte detalii vor fi suirrimate. ArtistuL
nu va pdstra decit ce este esenliai, iar dese-

nul s5u va fi muli mai cursiv. In acelaEi tinip,
el executd, pentru amatqri, desene ;i desene

acuarelate. Pentru desefele pure se serveEte de

o alti tehnied decit ceia pentru l;iografii. Aveir:
impresia, privindu-ie, cd Daurnier cauti forma,
nu printr-o tr6sdtur6, netedi
printr-o singurd Eqiidienctirsed-,
ci mullime iie linii serpuite
rupte, care se apropie din ce in ce mai mult cie
conturul veritabil, adicd de linia care va srr€{era
trupul omenesc. Prin aceste linii fcarte fine ;i
nenumdrate, el dd o impresie extraordinard de
rria!5. Expune din cind in cind la Salon. Dar
Etim cum era condus Salonui din aceastd vre-

me. $i Courbet, Ei Millet, gi Daumier cunosc
amdrdciunea refuzului. Daumier nu se descura-

jeazd. El persistd sd trimit5, lncit opere de ale

sale apar la intervale, mai mult sau mai pu$in l8

sare lucreazd, deoit oeiialti care! nevoil,i sd ob- pd$spc-eeeai tr-rfeieceisnmuaoditraledeidarleeopinarvslerentitdorqeniamlicettelaeicunrtstideae6CeJ-aameooesruol(etudre.bseietN-paltFe1?uzanvezoneert,6bi.,nfteiCJgssoduteaerpirv,edoemerdateircipeneldtdia,uicsnlepttarrlen_ersdoaai
serve €u atenlie un model sau un obiect, sint
sclavii impresiei momentane si deci mai pulin
eapabili de spontaneitate Ei de reflec{ie
Fantin-Latour este un produs tipio 9i exce-

lent al atelierului 1ui Lecoq de Boisboudran.
€onsideri insi cd trebuie sd-qi perfeelioneze
oehiul qi mina in oontact si cu marii maeqtri Am sludiat citeva litografii de Daumier, dnd
din sdlile Luvrului. Punct de vederc comun cu a general. Ne'vom
fost vorba de gravurd-, in
crrcpmenaueapatueeirUitevorcnsle:pleneianuruiimpnrdlniteuadeieanbtnaitlnitrspcteeceirlidebinaemalunidfeento-eiiloaseidbdt6eseuccasorepauetraderncdileciroioneallnoultvt.iardutouf.3rsd-liluViii)tfidod.pioame,iEtc:tdgtiaCiuclunneerevoilleljurueodrriTgrn_eaid.lmedsti,'nuaCacrslryerduudn-..
eel al lui Courbet. Copiile exeoutate de Fantain,
nu numai ca incepdtor, dar toatd viala sa, ne
aratd posibilitdlile infinite ale :rcestuia de a-qi
asimiia felul de exeoutie aI celor mai deosebili
rnaegtri. Una din ele, dupb Veronese, se ga-
segtel la Muzeul Toma Stelian.
Fantin-Latour a fost mai ales interesat de
doud teme: una romantici, alta reaiistd, El era nrpaucruilez.amoCsnatediiel prionoepeaaohtzleiisietif,eeisIaapteruippmvraoeetbjnudaiiltoLdsrpi.elrieInsafeuracflgteeuogrnlieirsenil,idi bpaagr'odalce,ulunnrjeoou_isti
Ei mare amator de muzicd. Mergind des la con-
certe, impresiile rnuzicale
le transpunea in lu-
rnea culorilor sau in titografii. Adrnira uai ales
pe Berlioz, pe Sohumann, pe \I/agrier. De aceea igIandditeseaetrureagas6lpe:iaonzalidtcicceaidsnrtseundiealleaipnuutuematreediemseervadaszrida-rteimaedaisizditaerpti_ucdolhirn.iup.pmueClrusemlo.na;._e_"
opera sa este
plini de subiecte in legf,turd eu
buodlile muzicale ale acestor compozitori sau
de subiecte luate din dramele ior. A doua temd
era figura omeneascd, portretul. E de observat ncsrnnhieaueilraeniprteaciaailinertleuncdnsaecftoraiefriucrersir:lneeaadss1pse-oaairrntv.uietnAlsor;mtidaeuiuolcisraniiisbtneutcc,noicnadmeduuipladucoeoizf.voiilCasifiutlremenvioooos{nnraiobuule_a_l.,
ienxsedcuodtapt efoealrtneup-Iuilninteer,eisne:lazfiaorr:itcedepocretrieet'alAe
membrilor familiei sau ale prietenilor intimi.
NIe-a tdsat c,iteva tablouri de grup' aqa @urn era
de figura suferincid a eelui aresfat.
obieeiul in Olanda seoolului aI XVtrI-lea, insi
intr-o infdtiqare cu t'otul noui. Portretele sint O paiald cintind din rnandolin5 este un.mi_
oele ale unor oameni care se iubeso ql se pre- desen, caraeteristic pentru
nunat si instructiv
epoca sa cea mai strdlucitd (Fig, 3).
$uiesc reciproc, tofi sitnrinAqmi iangii'uulrululi'uDneeliaocproeirte, 5_1 siocvrpi.Dnalti3ioarluafreacesoefudIeumtgr-Imrv5i-rnicaidteee.ieadteuianiAeneerpsec,detaripeprpanialzasnie'rcbI.itodIetissfaelcabdeeaute"sar-L,blmSotijbeednDo.aoiuzslslamiEciirinn,oruhiclagatgdemi-asteiLreiepreri.joaeeaduuplcuuprtdfidti.neiedceupstooIeur,ulnmmsrtule5tuictlenraaaiunm-acsvsttoledhuduresec,uillnpsdpmaSufesupirlnevaruetiicdittarzneovdiaedeneerrireudceiipt.asclvilesuAcevaalsetld.iverfdum,elezauDdllauaurla-iaeaa-,it'i
admiratS, cum
ar fi
sau ln jurul unei mese oornune, c-utn este LIn

aoin d,e- table ([Jn col! de masd). ln aceste ta-
blouri de grup el introduce o atmosferi de o
dulce gravitate. De aceea Anat'ole France a
spune despre Fantin
pubut oi este ,,le mattre
'd,e I'arniti6,s2. Sentimentul prieteniei radiazd

--TG-p""zent Ia Muzeul de artd al R' S Rom6nia,
Eucu2r,e,mqtai e(sNt.rurl.).priete,m"iei" (N.r.).
50

g"andios deolt imaglnea acestei fernei urnile, reprezentind nigte saltimbancil. Daumier aratd
care se profileazi sa o divinitate pe intinderea maire interes pentru descornpunerea unei figuri
uenarraenientirnadiinfepriltaestpiclaaneuir,idEuipvdolcuumme
fluviului qi pe silueta oaselor puternio lurrrinate, geometrice,
de pe celdla1t mal (Il. 32). se vede rnai
ales ia personajul principal, din mijJ.oc" Aeesta
Luvml posedd doud picturi insemnate de inEird pr.rbiicului ioate minuniliile pe care le
LDaauFmoinetra. iUnen.aAeslnteceinrosaptirdaetd de Fabulele
lu.i rra gAsi tnduntrul bar5e,ii. La dreapta este lup-
multe ori si le t5'rorul; nindru si disprefuiior, el agteaptd sfr
ilustreze. De aici a luat subiectul pentru ,Les
voleurs et I'dne (Hofiit, ;i, mdgnrul), una din pin- fie privit qi admirat. ln partea cealalt6 este o
paiald mai inriiferenia (Ii. 37).
zele sale oele mai oomplete.
Omagiui cdtre Delaeroix este imaginat de
In afari de temele cu suJr-strat literar, pe
eare le lua din fabulele lui l,a Fontaine, Dau- Fantin-Latour ca un fel de reconlpensA, acor-
tratat alteie datd postum arnintirii iui Delacrcix, pentru fap-
rrrier a mai amatorilor din sI)toanm. Qpeuijgotieta(ib1.io3u3r)i, tul cd la inrnormlntarea acestuia, in 1863, Fan-
tin fusese nemullumit de putina atenfie pe €are
din viala de
(Fig. 34), de la teatru. Mergea des Ia spectacol
qi era mullumit sd vadi sohir"nbirile pe care le dionfeicjipaurlroituatetlespat,oeortldreicdotuumsluepui mnmeaaraeeelsuetirsuttiliustaip,bdeiroulut,s. tIirnninsgceaemreno,

provooa in figurile astorilor chipul particular,
eum cddea lumina de la rampa scenei. Pe vre-
mea a@ea seena era luminati numai de la seamd de prieteni, toli admiratori pasionali ai
rampi, adich de jos in sus, oeea ce punea in artei sefului romantismului. Tn col!, Baudelaire"
valoare anume debalii de fizionomie, anume este irnaginea lui
Se cr"ede cA cea rnai naturald,
planuri ale ei, pe oare in timp norrnal nu Ie a se imboln6r'i.
inainte de Intr-o alti parte
Manet. apoi Whistler, amerieanul, care se lm-
observdm. Prin aceasta, fafa omului gi gesturile prietenise cu impresionistii francezi. lnddrdtul
Iui deveneau cu mult mai expresive. Aqa e in
tabloul Crispin ;i Scapin, cu doud personaje acestuia, Fnntin-tr atour insusi (Il. 38).

ale Comediei italiene (I1. 35). miduuui UpiCliinahmnataoubbzr(iiieIconaru,njigu{dirreutstpniletaipacmizaednas,uttodelureici)de,deiainitnmatcuitaazucrilceead,atls(nAtIalu,.jutnoAri9uua)rl.i
O alti temd, tot aga de des tratata, este in-
teriorul unui vagon de tren. Ceea ce-l interesa
mai mult pe Daumier erau cdldtorii din clasa
Un coin cle table (Un colt de masd.) este iegit
a III-a. Aici lntilnea eI fel de fel de capete din schirnbat subieef,ulr
eurioase, care-i spun mai mult decit figurile aceeaqi preocupare. A
supravegheate Ei pozind din este vorba de literali, printre eare se disting
lucrdri de Daurnier, foarte oelelalte clase. Doud Paul Veriaine si Rirnbaud (I1. 40). Pentru ta-
importante, se af151
din fericire in BucureEti, la Muzeul Simu. Unul
reprezintd tocmai un vagon de clasa a III-a, o blouri de felul aeesta a oapitat autorui 1or, de
la Anatole
variantS. a celui de la ,Luvru. Ne gdsim intr-un Fpraenccaer,enuFmanelteindiel limcaetrditde ,,pictor aI
compartiment neincdlzit, in fala unor cdlitori prietenieiff, cu priso-

obosili dupi o noapte oribil5 de nesornn, petre- sinld. Acelasi sentiment tandru ne intimpind in
eiteva portrete de familie, printre care cel al
outd pe bincile de lemn. Ei priveso melancolio soliei sale, cunoscut sub numele: La liseuse
q{ plictisili afar6, cum risare soarele (Il. 36),
Tot la Muzeul Simu se giseqte si un tablou (Citltoarea) (II. 41),

nia, 1BIuncuprereqztien(Nt l.ar.)M. uzeuI de artd eI R S. Rom6- 52 5J I In prezent la Muzeul de artd al R. S. Rom6nia,

Bucuresti (N.r.).

BEI.GIA Bruxelles s-a fdcut totdeauna in condifii destul
de ugoare. Deci, date fiind aceste imprejurari,
unele proprii firii iocuitoriior, altele clecurgind
din situalia geograficd, este natural sa intilnirn

aici ciliva autentici reprezentanli ai realismului"

ln afard de aceasta mai trebuie menlionat un
fapt precis, care se poate data, oare gi el a
oontribuit la propagarea curentului realist prin-

tre belgieni: este expunerea in 1851, Ia Bru-
Kelles, a tabloului lui Courbet: Les casseurs de
pierre (Spdrgdtorii de piatrdi. Subieotul, ape-
iind ia credinlele politice ale multora, propor-
fiile acestei pinze, calitatea deosebiti a execu-
!oieti,ehcanriecimsuulcluumleneta5,stiomtluull belgienilor pentru
dDiancSanpeusinudl rEeputraompepi riinvirepaeriso1atrd.eacciri-t,iiaciaLrrelairni faptui
a fdcut ca
acesta sI impresioneze pe pictorii flamanzi in
chip deosebit si sa fortifice inclinarea in fa-
Franla infloreste scoala realista, vom fi sur- voarea realismului, care se pornise gi acolo. Dar
prinqi sd vloecdueimtocriIloBr eslgi iap,ridnegini tlainrddemreie, docpuripnl
asupra acestui detaliu vom reveni.
numirul
un loc insemnat in arta europeand. Realismul, Dintre realiEti, dupd cele spuse, cel care a
aare pS.trunde acolo din Franfa, adicd porneste avut mai adincl acliune asupra belgienilor a
de la artigtii de care ne-am ocupat in capitolele
fost, evident, Courbet. Nici Millet nu e insi
pr,ecedente, gdsegte un teren din cele mai favo- ignorat. Tablourilc. sale gdsesc si cle apreciere
rabile gi prospera, insa modificindu-se, confornr gi infeiegere, nu ins5 intr-o atit de nrere mi-
dispoziliilor nalionale ale pictorilor flamanzi. De ca cele ale primului. $i in Bc:lgia vonr in-
altfel, luerul acesta n-are de ce si ne rnire. srrrd
Nicdieri in Europa interesul pentru ce este opere ou subiccte rustice; totusi, realismul
tilni
si chiar influenla lui Millet trebuie inleiese din
concret si material in viafA nu fusese mai viu alt punct de vedere. Nlillet igi alesese subiectele
deait in pictura flamandi, rnai ales in cea riin din lumca adevdrafilor sdteni, -tlriinii francezi.
secolul al XVII-Iea. Existd deci aici un puternic Belgia este qi ea o lara agricol5, insd acolo agri-
impuls pentru o artd realistd. El clecurgea din cultura, adic5 ocupalia ;rgricultorului, aspectui
aptitudinile loouitorilor, era mai usor de inleles,
sseenpzuoatrli.vReaubceuns.tesmipceerai mdienirtjuulrulol racseasntugihai,nirsui lui, obicciurile lui, vor juoa un rol mai pulin
insemnat. Exact in epoca pe caro o tratam, lara
avut intotdeauna, cum stim, predilecfie pentru ineepe sd devind un importani ct-'ntru indus-
motive in care pulsa via{a de toate zilele, eroi- tri:tl. Se r.'or fonda fabrici, care 1-or" fi puse in
rrri$care cu cSrbunii. pe care-i gdseau ciin abun-
zate de unii, prezentate epic, redate cu o mare
grijd pentru obiectivitate si preoizie de al{ii. den![ in subsolul Belgiei. Minele acestea favo-
Ci Belgia sti sub influenla fr:incezi este rizeazA creal'ea, iu jugul lor', a unor colonii care.
geuiutnoituplunlocgteiclesidneocrmonatla. clnt tsreint:rcneusmteerdooausde.reO- si ca aspect fizic, si ca fel dc. via!:i, vor re-
lrrezenta ceva eu totul particular. Ia.r: contrastul
dintre tiinnerlniiinqei tineresdlend-toafsiein,dictuateslni ifceem,eicleu
bund parte din locuitorii Beigiei, r'alonii, r.or.- luorau
beso franluzeste, iar o cilldtorie de la Paris ia 5+
ss ol:rajii rosii si cu trupulile scunde, dar vin-

joase, pe care Ie ci-li;oagtent ciin oper.ele de arta de Ia 1831 pind la 1905. Se forrrerzi foarte
a]-e tre,cltu]ui aiencuelsmntoaien, ttdueel.qdCiesitbeinudstuiuml-ilgebraeioupgircaatfIoiarl,uqfidir.od{onvndosrieiedeensreoauva.irn$teai
(este desiui sd ne irnintim tipu_ ca singurul lucru demn de a i se sacnifica rnul-
cicdpo"n1elrebsi1lendi:dsat.tgicri1con-ae"anu.strimalnetRsisisjmuanlueobubeclepoiiduentreielcsuupz)tci,eaidnsnssrootricud_eu6idlanicaiisiniuisn,itaertioreEojrtauiiitds-cruraeietucliici.eaaluCguElmitnefiaeeinassler.oeeetcfeilehioseliiraviu,mmga'iilovteMvdaaneiittrllrlieimeatci'stire_,..il lduemliariliencveiep{uiit,usri-afofaorrtmeamt opdeesinted.elAectee,lepaoqriniirnnd-
svnuaat"idoarirrlenmmntivrpfTs.idmiunevteCieltpauledboicdiirrene.operarsiinrA.s.getnrseaicetieinsunednnteliseeiuinrtaridmalciponMtieienrtcs,ieenttupovrcutpnrrarrreeriairsneemeurtptch,erseeeeiaceensiacttslcrdelti.eeajtuoeCe,zisin_isroveaeactnorrveulsletiaplbtiipianetirEn;cuneitucriaiadnceiae,uip-leMrurmiicaonleudiatgculco-i.enrii_lerili prejurdri le lntilnim qi in viala lui Constantin

Isnciutaiello,aLcrdvialfodoicinrndaeateatenrtapeeougslroteorcaerei.zevl dEend.n-leaIdeirilseeoptdecrd.uiruveiiletlnooosrcipti,seiunocrctcleaurianseelolaeilableisiaesmtlc,edtaiirnpio.ioautsazmmeeteenzi_*,-e Meunier. Debuteazd ca soulptor, apoi se dedA
psirneziouiribgieieensiadia_l_lauomeerr,pvdtaclireiantaaslesrdtteleaua,,lnpsicneceuitoceneliaintcdprd{eueee,usaiepnc.ugeeiNevnsvruotderrieulespuseeennJnegorstnirdrn,pouscppriloefiiejencsinnclitureitierliteuaielnsoocbcsrrauidiicrlzeouilc_.lnn-_ai. cu totul picturii. Intii e atras de arta 1ui Charles
de Groux; apoi de exemplul lui Millet. Totusr,
Europa Ceoidentald. principiile sale esteticre erau in oontradiclie cu
sentimentele sale, atunci cind se g6sea in fala
iedn-netetnSarzpceieraeisnsttertanimtsueulpcbll5olieercicnttdersetdrEceeei padiiuecutpnofeoiri,iauitaieltdeicmnriaiincrlicaa,otraoleotrrieadelseeai resceeriaeienau,i unui motiv. Lucru ciudat: omul acesta are de
cineteenxefici,utsaiseseagrtriu.spteuzl eEiin-i atribuiau tot felul cle
luptat mai intii au dificultSliie firii sale, pind
jurul iui C. Meunier.
Aecl etnstsau, spiusdainucnttereppurelinze, natj-uanngt-ealsriesveencdoniesdidreilorer in momentul in eare ajunge sd stlpineascd de-
pddeeez-nmaerostqdimteclnuiti{eitloedrneddIinainfefav,rze€amarreeeahllinsssatdd. ,ApdsutirnfdelpI.auenIoctrfteaczdede sivirsit tehnica picturii, apoi cu temperamentui
t'edere estotic, n-are mai multd valoire decit
cea pe praetiease pind atunci. Trdieste so so,roieuna,telicsaatzr"ieiiInseinpinvicdatuuldirodg.cashinusistnolgirnu. riPielreleinqceiilpecmiuileelonsrtiaelelec. aPdreee
c€.re o de alti parte ins5, anume subiecte ii emofionau.

Ile aceea se credea obligat de a pune qi pulin
din acea emo{ie in oeea ce semneazi. Dar, curn
acest fel de a inlelege pictura era in contra-

oclielufipet5c,uptginoriiicledtsreale18e8s3t,etcicined, sfeaoperooduccieldtionrieel

{n Spania, la Sevilla. Acolo el igi da seama cd
e in stare sd aducd o notd noul in picttu"i, not6
care n-are de-a face cu subiectul, si cd acest
lucru singur eonteazd in arta. Frumusefea Spa-

niei il entuziasmeazi atit de mult, incit gralie

ei se regdsegte pe el insuEi, cu toate insuEirile

sale de executant. Se intoarce in Belgia, dar,
ceva mai tirziu, exemplul lui iVIillet din nou ii

neliniqteste si-i indeamnd s6-si ia subiectele din
viala minerilor. Orasele aoelea artifieiale, cld-
dite deasupra minelor, aerul plin de fum, cerul
totdeauna intunecat, temperamentul locuitori-

lor, aspectul naturii, totul il intereseazi. fme-

diat insd ce aoegti mineri apar in artd, asa curn
erau in realitate, o intreagi categorie de lite-
ra{i ineep sd scrie gi si convingi chiar pe Con-
57 siantin Meunier cI destinul lui era sd fie inter-

as"enSsnetea;lroej:retc:euparnert,r,tu"lnnaiesctur,,luslaorcrpeLrtImadeeugsuijrtrysuopasfvrelic.idnruace1oadiCsirri?lt^t.ltaric.do-llaetit::'dBmtueeenrCv:audllqrosaeezrprulmeetilcicaaaagtrscario1idainl'inerairiatir:lyevticjtieir:eoinaeLlplaIrascaerl_1caultcjilcLuMomhajplectlupivcarrinaeoiunliajsrceeLnuniC6gne-tflnnvieaueiemeunsiuiizmrrnenizatilldii"dosureamlilo.op"eenail,'drivotorpsogrrn"aeescc"rifeitoi"ret"snsa;.edrttcaadiim.u"ntni"leltovm;sfn''"taicdpea!iiei-rei'e'sp.hll-sf,u*paua"fD-iOiip"itlrniM"r,il5io,u.liai"uereamaeSp;tiliapsmnarol;tpialtated;lseearuc;iisiAe.t;;ili"nrtilr,o;aiucc;nucl;a;icreur;lrapcfeiac...t,r-',itili i.ablouuneaslttepaicrdtotar.tdInogaelmnedr,enfeigluuirnadintpr-aurntetaja-
acliune, aproape neaparfinind mediului in care
Henri de Brgelqeleer c.ste plantatd. Mediul singur triieste intens gi

;rpr;,;;ffi;som:initls'n3idenlIn1spg:vopo*rnimuiaulelnjlpdroar1atruj"tnrenorelmirrueur,tsueuitnjI-o.eatfateulinaoocc(eee.lla,uadd(Im'uaru^rsr"rcprAsamreBeuotri{ndlitteiaee.uno^oarcapsarleaglentnlaeaedrersrr"iosciis,dtijaoansals,eeieu-beiuapnalftaopttzkldime,eceeure.icneardteljca.aupnaseicuB.rIeueelt1atrutdeaaescerAlaesarleertBcgeoactealsauieia'rts--osBcmercrceeeirfjedrijaserpletrBieucuonnlecocuiaersepn,sfrddnnttzii.uekeaii.oleoeiouergiee.ravemrrsntaisrsrDistntsuinra.iilrcrtAciciiiseieensturaieala;ureiu_u,dfnrepi,ttbincts,rsiriieeboeeor.titoieierpmuueae"na,i"slia"iineesrtsmOnc,efn"edu,oazrcaeetrniits-seEepldei;fiilaartnmucirci;eeatc;"ih;teirefarjyern-"JA;""afaedeli;;Cu-""pl,l.u"-r;J.ieei.uo.l;,ear""iorf;;plrot.;^zr"JU,ije;srbrra;ifliise"*;-;dndqi,p.*"tiiUf-;-p;"i;us"eii-iii.e-eJu;oan;nsjerT.A"L"ari"]i'J,fiu.tcssluanuauJ'"cjacfe'rainu.it.rittfr"i"cuermsnieuefeeraokuitple:xpt;nfidet,rebli.sif,csrorriduapl"F.fi-iiaielio;a#.onsrc;eip"ni?njrezo,cael;mrniaci"eceuma;eeie'l"rnttiuucn"prj_nio_eid_i".j_:_*e_taeatlrss independent.
S-a zis de Braekeleer cd e pictor fird inta-
ginalie, fiindoi nu poate reda deoit ceea ce
vede. Se poate. Era insd minunat dotat pentru
a obsc.rva si pentru a imp6rtiqi qi altora fruc-
tui obsc.rv:ifiilor sale. De 1a o vreme el pdri-
seqte acele subiecte luate din societatea in care
era obisnuit sd trdiascS, adicd din lumea rnicii
ibnuartgehrieaz,iii.s$i ci atuotcdmraaoi tfiivinedcclei ce-l interesa era
inspira{ie intr'-un
'dbeocgoartes, oinrlpctuaores,aipnacer ptaepsisierpiii,ctmezoebilienterariroearsei
rlai ales pielea de Cordoba, care tapis;r perefii"
In redarea acestor materii diferite, a acestor
truxoase elemente de decora{ie, Br:r.ekeleer a-
junge sd fie neintrecut. Din ce in ce mai mult
e prins de pesiunea pentrr,i lumin:f si pentru
atmosferd. Ca sd le redea el se serveste de o
iruloare caldd, pe care o practicd aqa. incit in
ultimele st-rle lucrdri ea pare sa curgi abundenti
din pensuld si sI lase urme care nu rnai linteso
sd dea impresia conturului precis aL obieotelor,
dar care totdeauna sugereazd forma gi volumul.
Prins de aoeasti pasiune pentru culoare, el pia-
teazd tablouri in care tonurile sint redate cu
o putere de evocare aproape de vizionar. Cali-
tatea aceasta se a@oentueaz,6 pini cdtre sfirgitul
vielii sale.
Carier:a sa este brusc intreruptd de nebunie.
Iar sfirqitul vielii nu e fdri analogie ou aeela
al unui alt mare artist, tot a,ga de sclav al
vrajei culorii qi a luminii, Van Gogh.

Chqrles de Groux

In sfirEit, o a treia personalitate printre

realtEtii flamanzi este Charles de Groux, care

trdieEte de la 1825 pini la 1870. Pentru De

Groux, ca qi pentru Meunier, subiectul are o

rtodnttdc{tl:aiLaAmeeenne$:iereeelenlaariusn1lcpienal-iadaypzoird.i1aasrcnndip^i6sta.trnualcdctaerrdta.,dme{etoatz.icef-ee.rUsciT.piieo'Pecng,,ugttiineesyndpersnuraseenihpnlcaenilcrgo.doiaztncuiboicuiliroilzclaJtieltcnegcdarietdalp,iudidictt"ertdMersdspaedmtajoemaas?esaciiiaaidnel.ldnilniegelercepileeeeinisateNrre.isnctlltglmmildipia.cai^umTemei,smEiieniepednrlrseiigitddenntsoitdaepncaieussntpaunIiatutpteamudeiuneoi,firt{lccntiiEcinlncdenaieasultsatdeterdcstiordnzetrmoeeriaudnldiurdapamtdrsnvti,telat'iiisauiidoicinies".pn,aeltui'atasio_pit,epecjlm,cueo"r.zio*grduescL"nacrep"nprsistoairaagnEgot:aubiol"u"lutr"voerutuo"lie.rc"iifu,ar'ceeipeg.aaacdi;az*or"i,.al;tfrnoasc,eiei;e'cnten;c-apc;dde.p".eatteliparueeu;;,aiiCcldiu;mlriecsnjs_te*nce.e_.ia-i,itil in mod desdvirEit. Desdvirqiti este gi imaginea
turnului. catedralei, eare apare, aerian, prin
spdi:eoe.e.r.toltadlune:l:!r"5at1eliinXncrIeeXldnc-eltre,zadv_.oeCith1aaarrele1as84pc9ilce, tcGuarrrioei ueaxuursoeapteaitnp'are_oidrpniine_ fereastra intredesahisd. Este evident cd partea
agobs+<i:cli'n_nd.eriue;esndirnlt-licociceBnmuctrtrtlir."ze,aiuamanntiDidaenr:diaurtna1keidurrelci-nazi.callaioreitireurupriremocredef.eraemiinidcilsit.pse,na;aei^oE,itcriemrredtr,nrlrpeucFtoaecrucJntvuisstiiafrvettlaeeetnfevaocmdasp-ebBrdaceralpiruib,onnas"srudte.riaes.jakuuocrpceihpurleancluirEc.etsafo"eliadierarrvsrcilpspoii-iilit,nepd*saa".etteu"trfreeaddtron.rris:"rntp"Nccrrdurirudiniptemonistuvtlucraiuliante_ac_"tl
dopsoBeSe.rdparecadrtsteUfiosrurioakeerinramegaaaarloleeet5Isdelloaptriceun.iieruncnFgasiapeaiciumendeiecsucelaaeiuamuvtierrndleenuusaerocatnlomJeesrtebsdfasrciereasitemirmecretaioeira,n!i.fiiiriepnpiicAmlc,teeeaitlauttarnuoes"cntt"litreaavaufueciertrs[ledatttpisiersereliCe-teslaluzuuatceeltccrlepnaeiirnoodrtazaecsa.eertreedsvaeldpocoealagaue_r,t. 60 cea mai neinsemnatd din tablou, degi e qi ea
gaddsmeEirtaebiinl pmictiajlto6c, uelstleuito(cIm1.a4i 2p)e.rAsocaenlaaqci alrueonser
se poate spune Ei despre tabloul intitulat Le

brogeur de couleurs (Amesteci.nd culot"i) (I1. 43).
CAtre sfirqitul vielii, Braekeleer este din ce

in ee mai ciEtigat de pasiunea de a manipula

eulorile, cum un giuvaergiu manipuleazd pie-
trele seumpe de a evoca prin ele senzalii din
cele mai delicioase. Atunci el se mdrgineEte si
picteze interioare, din care omul dispare cu to-
tul, cum este Lo nxaisan h,ydraulique. Si astfel,
in aceastd pinzd nu vedem altceva decit tapi-
serii de piele de Cordoba, coloane de tnarmuri,

un tablou in fund, totul pictat in a;a fei, incit
sd se simtd materia proprie fiecdruia clin o-
bieete (Ii. 44).

Cu Charies de Groux intrdm intr-un alt do-
meniu moral. Pietura sa e bazatd pe un senti-

ment puternic, pe o mare dragoste pentru

model. De Groux nu e pictor din gra{ia }ui
Dumnezeu ca Braekeleer. Din contrd, el are o
manierl putintici si sublire. Gama sa de culori
este redusd si de cele mai multe ori rece. Ceea
oe face este insd incdrcat de emolie. AEa qi
aeest tablou, de foarte mici dimensiuni, care
reprezintd doi preoli: unul tind.r, altul bdtrin.
Cel Lrdtrin se gindeEte poate 1a Dumnezeu; cel

tindr insd priveqte in dreapta si simlim in pri-

virea lui cd haina care il acoperd nu este sufi-
aientd ca sd-l despartd de restul lumii. Tabloul
se numeste Les regrets (Regretele) (II. 45).

Una din cele mai cunoscute lucriri ale pic-
torului este La moisson (Recolta). E o sceni
de mari dimensiuni r-eprezentind o procesiune
aproape religioasS, parte citeva
la care iau
femei si fete dintr-un cartier al oragr-tlui. Fie-

care tip este studiat cu pdtrundere. Oricine
simte seriozitatea eu care aeest artist ataed fie-
61 care din elementele compozitiei sale. Fersona-

cttjoenraleemtiensigdpicninaatzrcaeeeanlseatlloisrsraiat,tmetie1.0_infIger_l+qutOyrldj,.lsnp[te"u"rcirl"aer"efi"zqiito*inn,oit_me1lieei_i ela-odtri,, i;Lrblici care se iit"crcsa cie ar':a. l,;-jn e&.
Courtret demonstra cd orice srrbiecle, clilar
i:,-:,e iuate clin viala cea mai utitii5, sii:t s:i:s-
cei:tibiie s6 fie tlatate cu prestigiri, crr. pa-
cuccsc:aItl{c1doan1esucnianlay:erit^ul.a.f^1urnrieeau-in:ul.ul1_e:te1antlire.l^rai.itt"iate9anteSse,a-l:e?rdstrMaats^15si:die:lpnes9pm.ddaetairan.,li,i.e",l:.terelimlel.ne,pul.elnerndrieia,g:"npnloiadnom?cst.luset,t€deaiseaet!va,eta3aurC,ilelnicdtleiecet_gal{dedtif,asMlemeceah'aar,uiruuscfi{urrps,,ieaeeapud-pnoaTcpdiplrapraauaBlroleltneuliTeo,iizuasopuetlnacnrrinrcrarei,statssjdfileeolio.earutoeion"tneeuuiudauaocm4nrarecr,iksrtormrep,cpui"rasp"eamee'epied_enditiaetacri"laniulttend,ecptiGmuaoe"-egearnrtelptitei.crrcp,uuis,:ooire"omerucron,saaotim,iaMrere.tii.pll'-l-paeieOuoFpr,eicfeu'i,aee-Ifeapts'rcdxus,;auiiip;in,'iuCtar"rtnno.enlu;"oeiuiim"eiln;fdisnae"ttine"rii",itc-ataJ.uii"iata;itet-;x''equa;asee",,"r;_&nu"rc,rar5c;rid"-Iljnldu"e,ee;'EoekaiaIs.;i-CF--n"im'pp"Cecr!,re"a"tLlof,tig_oaroo'eniiprhunesaefugi$ptfuniisa.eirrosuerndyiCp,i.n"tdfdnrrtn"p"esil.seeuemauluupiierestna,,traieiruec"teuemuansftrisv,lne.nais.irptodmtlrncciotra"etvu_f,_di_eri_de_i_ai_ufrian_*e_e_t siurle;i cll insu;irile ripeicctirt,riir'iirlegecrit1rr1i'€is. iio-irinica.
intilneau
:iiunci, l1u se
llOrlaicpteudrroa-vaeluedieaoCiorlaunrcibsecatrleiensecclianlorigeut,ieclauaerp-t.e1r;;ani:i,;,';rclllrle:irsreiturr..li.iisiltrt'r,.,
reclam:i indeosebi o lrare indeininar.t, nianua-
lii. Pentru, cine isi facuse eciucali:i alaturi dr,
rorrrantici 1i fusese crescut in ide ajul lor"
ilunctul acesta cie vedere constituia aproaile
uiieniisailcricleognisui.deCruamu 'pl rhinrttrisetuclelilentacai rlnc arolfl'iIiar."ie'i--
prezentanli ai genului uman, ca.r'c. cletinea in
el o pdrticici din scinteia divini, nri.--i in rea-
litatc. decit un megtegugar de iu:c, iar ioi
prestigiul artei nu se reduce la aiicer,a tlecit
1a o perfecti abilitate in minuirr.r cu.iciiici"?
Oale intre pictor. sculptor qi ul'i tbcrist sari
tapi'!er, de pild6, nu existi nici o riifele,i:ii
de naturir, ci nunai una de obiect? Ai dciilea:
toi Courbet, priti tabloul sIu gi i,-rin opereie
antcrioare, ardtase cd pictura poate trata .u
aceeaEi seriozitate;i cu acela;i taieltt un sri-.
biect luat din viala banald, din exis:,:nia u-
iror- rlenoroci1;i, reduqi de mizerie sa-si l-.iEtige
piinea spdrgind piatrh pe marginea drumu-
dC1mcLr,nc8Oolaoasl.ie5tttreurea1:",nDe,r",tu.bd:caed:elleuuaulxrait:,,vniri..sLoiadlSrtce^uadeleamsaastarmnltpcccaoulstraie.ornseresesvcisutsf^aioeepdlneicunnrexcotdear.tsaaetira.mnFcira.dblcetleleoiueaatcBgagcsipiieerdttaarueegdirls"i:xirasbiJi,eeiene"a."alurf'l;p9l'*ttutuiteer"vindee,;t'ia"er;;n"e-e;i"rps"'l.;eiee'd";J&"e,p;;ovrpe-"i,iziun,1etiturainen"e"rtFeaearplgttcaeiuiop,"i.nnrr"lrvueoflatie"iauna__i"_l, iui, gi clovedise cd subiectul int;'-o r.Iiferri de
arid n-are decii o foarte redusi inrpL,r'tiutt6.
Orice szru oricine poate intlzt ir, ll"iii, 1:oate
forma motivul de la care ple'aci ur, ialelt. cu
carrclili:r ca c,xeculia si fie superio;rr"ii
tl.olul subiectului cicvii,Lc astf t,l irr-l tcttrj
sec,,indar'. Tcrnelc er"oicc nu se (rtr'.-ilrc sir ai-
L':ir in ochii tinui pictor r-cr-itr'r:il ;ttai inuit
ill'c1 declt oricare alt r.noiiv. Si fel. din
dusAicneaBsetdtslruac.r,araed. edv9dmra-atdri-p;"r;o;fpfof rfiini, lalionanient in ratiouament. ;i ti jens1
detrtcn-

a pro_ stra!ie in clei-not-rstra!ie, s-a ajuns .l: crnc'lur-ia
ci ;i cu ciorri rnere pe o farful';c
opinia cz o capodoperii, ctinr ii ci,:r-'-eclit-l ':'ca'.e
facc i-'€zar'r;e.
63

Ioseph Stevens nuit, pentru ca sd ne facd dsidn-ifuinnledl,egdeempi9l-i
mai bine. Aga sint zidurile
$ Alfred Stevens

Joseph Ei Alfred Stevens locuiese, in ace- dcdii,nbi,apriieertaatdeecluemmniiecestlrniagrpideeqeteargeruopuinl tdlle-
lmuarEamiitdismeopmr,anglaifiacPsaaitsirtvidsemEiinllaafaBovroumaxiergelalaeasra.erItndeiinatrcreeeaslticsdeteilne.
neam ln subieate identice, irr. arta unui De-
camps, de exemplu.
Intdri.eur de la vieille butcherie (lnterio-
dQinpalit.eteradliiinEairdtiEinti cEriitdieinii publicul cultivat, rul uechii mdceldrii) este o lucrare terminatd
care luau partea qi nu o simpt6 sohi{a. Pe planul intli, eroul
ntteamuiexilticlpqufeseucsienlditceadrgai,tldeeorsdecreaeidatmeuotpiiommdadrnippeeneruronaalaSueipi,anl.eulsoPaeStnenaucrvlloiiodrmneonitpmcufaiocdlceisotaaicbfici.oaeiulnciEitaeatxprletp.aeuaobEszaldriiprcltetaiiiuiqrleil_ao,-
p- oidaeceavanempauitedmepeaxrtperimduagmasatnfeull,-,pisciicinae. lDe,raa--

mele dintre ofine qi pisicd slnt foarte dese-
ori reprezentate de Joseph Stevens, care ob-
servase tot ce se inttmpli cind aceEti doi to-
rfpnaeaucrSdteiocxsumidslantdareeiuas,.piaDnaqrealSsadaepeloeirennitauuumlcl oeemrfioieciansisadceleh,pisnpeienEdndietersnuutlritiaiml{eitnavacezsaai,i- vardqi ai omului
sint puEi fafd in fald. Dar
ce este aioi interesant, este decorul mult mai

complet dec{t in tabloul precedent (I}. 48).
Le chlen all mlroir (Citnele Ia oglindd)
posibilitatea de a-Ei arita operele in mndi{ii reprezintd o soend pe care aproape sigur cd
saocccei6ptt6abliibler.e$dieassbtfeealusxe fondeazd in am observat-o fiecare din noi. E greu de in-
arts, in care 1868 La 1i
ohipuit o redare mai perfeatd a atitudinii
intllnim 1 animalului, a detaliilor formei 9i infdliEdrii
ppuurembTc5loie,caioitemprreatoavigibsrinlatodsmu:eer,miLlegn'aialrumtti ialdibnJirinoefes.(sea.tprethiqESti,itieivvnerencmselei(i1.8dE1i9na I lui. Stevens ne faoe si vedem dacd blana este
apsfpnrdd sau mmuoradleir,ied,accduleoaareeasteeicueratct5. sau
{
de Tot
I
r-n1e8n9s3iu)ntir.ePbruiime usld, le imaginim de mici di- aclonaicsriadetqsmeii otgossdafeesteerpSsara:eramdcianientdleeuisgiopnibeleinecscqhatieibpicudlerleacpvneeaalnqtmutarrua6, ioamsguoligcnaredersata-i
Chiens d Paris (Ci.ini la i
Paris), e o lucrare din Muzeul din Bruxelles.
ln aceastd opera Stevens se serveEte de o teh- I
nici mai largd gi de un colorit nu prea in- tiv (Il. 49).
florit. Toati scena e tratati mai saetraFdcrelaisetteinflead ldsqdi duee, lAsalufrrtbeeieid,ctiSenlsteedvpenrnuisn,
griuri de diferite mult ln (1823-1S06)
putem da seama ndueandlea. rCuhl iaarrtqisitu<1leuia,icini tnre-
adevdr rar fn istoria artei, de a interpreta simte niei o

care, primul
toaqqiEii'satiedgiiaiifsossereemoainamvaeai$ndaedrceedhaenzipSem.viamonriapaeetupncreoaantbotsirlr.auie-Idtiauetvenfe:lapd$meiciamtnoedlrlud-p-_e-
ceea ce am putea numi psihologia ciinelui.
Este atita adevdr in atitudine, in expresia
ochilor, in migcdri, incit e greu si ne inchi-
puim o artd care sd meargd mai departe in tind cu greutSlile tehnice Ei invingindu-le,
redarea realitSlii, pentru astfel de subiecte, lrtueini,naidsnedrsdeemimnltouedlrepalrlemXtiaVriiiIIa-vlleeieast,ipilendaeOoielnaintmedraai,oesrqetaridceloas---
decit cea a lui Joseph Stevens (il. 47).
Spuneam ci el cautd si ereeze in jurul
animalului mediul in care acesta triia obis- 64 ccueiitaoreilol rc.aMutSaisrdafriinvaalti,zemzeaicmuoedlernnu declt a-
pe
65 atlt

terenul execuliei, in care se simte inferlor, Este eviclent insd ci atenlia sa a fost indrep-
cii mai armonia culorilor. El in- laastaupmraairnmauntltalaesiutpdriaatddetinaitiril-ournEiEcauI
ales prin deosebire
trcduce in operele sale tonuri neutre, in ge-
nere ij gami de griuri care, subtii nuanfate, de India,
care, tra rigoare, ar putea da numele tabloului,
ser"\'esc de fond celorlalte culori ceva rnai vii, eu"rn Stevens a proeedat eu altS oaazie (I1. 51).
Alfred Slevens ne introduce intr-un alt La Dame en jaune (Femeia itt' galben) este
med.ir-t. incepe sI fie cunoscut dupi ce ex-
pusese, cil totul debutant, o figura, pe care un adev6rat Stevens, aEa cum il reprezintl is-
toria picturii pe acest artist, cind vrea si-tr
o intiiuieazi ll.€uerie (Visare). In ea se sir-ute, irnagineze in cele mai de seami manifestiri
aldturi rle dorinla artistului de a exprima ale sale. E ttna din lucrlrile care i-au ficut
a{reimaablittirtauietieZaceo, vldaae, m-aani,errLidtonifecearttit'ia-:nncehdeufapdcieeresucdioeng"-1i:nadn;iicmia.o- celeirru. lnfili;area persoanei clin lurnea buni,
in[r"-o rochie de mdtase galbend; detaliile a-
cestei rochii; contrastul acestor detalii fall de
c<:vorul de pe masa de alStr:ri, sint redate cu
Latura aneodotici are mai pulind valoare. Cei
care 1ns5, la inceputul carierei sale, a fost in o pel'fec{ie cle tratare care nu se mai intil-
nise in arta, din vremea olandezilor secolulul
stare si exprime aga de sugestiv materialita- al XVII-lea. Mai exigent cu el decit acei ar-
tea 5i aspectul exterior al lucrurilor este, de-
sigur, un excelent pictor. Acesta se dovedeqte tisii, gi poatc mai inclinat spre virtuozitate"
imediat, gi tablourile sale sint din ce in ce Slevens cauta insi sd jongleze cu darurile saie.
srni aiincFlurtaantela.dAecaemeaagtiotrei,nidninlladradesaa dleegoarigoinae- ceea ee nu i-a fost totdeauna socotit ca o cali-
taie {Il. 52).
naiizd psihologici de un subiect apare qi in Le Aliddati ei a,sazd modelul siu lingd o mo-
sphynr parisien (Sfhtxul ysarizian), una din bila de lac chinezeso, pentru ca prin contrast
cele mai gralioase qi mai solid pictate clin pin- sA ne facl si inlelegem cit era de maestru in
plzeeutitelressaerlleevfo{aIillr.ea5-cp0ca)e.rntCt{auAlaint.duItnnilletttllaurbmilocSrutteul aviern)n,tsiitlucsulaimttilmi"mL'-o rr,.rlarea diferenlei dintre iuciul qlei mnmudltausieEai
preocu;rat de ceea ce constituie o mare difi- asoectui materiei incrustate,
r':bhiei. lnod unul din acele tururi de for!5,
carL' minunau publieul, este tabloul in care ei
culiaie din punct de vedere pictural, dar ii qi a reprezental I'a dame etu r'ose (Femeia i"n roz).
creeazi muit prestigiu in fala clientelei, de
redarea stofelol de Orient, in ce au e1e mai irnbrdcatl intr-o rochie de stof1 sublire ;l
particular ;i nrai greu de ob{inut: acel desen trirnsparentS. Artistul a rners atit de departe
marunt gi e;.r iluzia, incit veclem aceastd stofd stribdtr-tii
arrnonios, pe care trebuie sd*] su- de razele de luminei, care merg Ei -'e opresc
gereze, firi a intra in toate detaliile ornamen- pe cea care-i serve;te de cdptuqeal5 (I1' 53).
tetror. trn acelagi limp, el ue face sd simlim qi
atmosfera unui salcn burghez. Persoana care Alfred Stevens i;i alege sttLriecteie. cLirll
aru sJlus, din mediul burgheziei bogate, care
a pozat este, desigur, inruditd, ca mec'liu so- trdie;te in vremea celul de-al doilea Imperiu.
cial, cu cea pe care ant intilnit-o in imaginea sI-ua:{inincuetpaudt ecrecdeerraustiel nctaimteemntaal;piicnturuarlSmisirinfsiei.
precedenti. Artistul a cdutat apoi s[ sllgereze renr.ln{d la acest element ajutdtor, pulin ca:ri
in privitor o stare sufleteascX, in legituri cu sr-lperficial, menit sa atragi sin:rpatia privito-
mica band6 neagr5, din jurul plicului desr:iris. rului, gi se mSrgineEte si interpreteze ceea

I ",nn a:spect ai vie{ii" (N.r.). 6$ 67 ce lredcr cu o eractitate si cu o perieclic terir-

ppiavILlctmneo:rmaimeioeaceliarl:asaopnajrtn?rrupederioesrrstme^esho,rradsoutioef-rrtnlaeaase€ftirceunepppu,iaaiei-,*envlaemlldeut-acragrtreds.satbiiedseaecdoeualurseaelzueavAunetdnol,llncoenongcceuiuidarntdtesaaie.iaig:deeoNtrtsDvirepcueioreeanatoaoteoaarnuipapsdirclmnoeastoillaftuolugoegldtrwureamebfeecem*degoir1dinipeoaloraoonernaueeiuezr,liiinfgei,pavnupoop,fd.t"raiuiniindpdag,garoeRtceztiaraeedudataeimaotrsifrrr.edenrteosteie.eafuitmldt,rnaeo"otla"ddAatmae,frrrfeeriseiie"tineeaivuuacsaned.ieric_tnidflai-etTnel.sadUmeiovttoSeSoimrirafmdavrottpllaeedorAeutaitee_ei_a_n__s___,_ bil: o deoadentl eontinuS, o ,rlentd agonies,

dupS eum se exprimi Paul Colin, istoriogra-
ful picturii flamande contemporane, in timpul
edreia n-are declt o satisfactie, destul de me-

laneoliod, aceea de a-Ei vedea, la expozilia
internalionalS din 1900, opera executatd ina-
inte de cd.derea Imperiului, consideratl ca u-
na din manifestdrile artistice importante ale

secolului.

dtplpleeaeircreiBAstsiflaeedorlurftrr.ixnas,ep.etliJdaeobllnblerdoSticslrretien,etgstuvdteaeoee,j.ounucnusiEnegniitledgdpureildioindifsaraoafptprcrulieoeuvdntilo,diutnelrecneeid.oaandcecFtuiieiimtlnSealedeetejpeiufvrmaieregcruanoiusdlsmi,ortlripnnuuel_ngdleina__-ti Constontirs Meunier
fpaiiamGmrnrellzooptldaardudvepsoirrS-edeesiDtlt_meeeeqanvaaeuieienscmInmaccmusaeinEeaproonruipeu,sagreincsaieouluiaendtal,ouigie,saraatac,icenillhuuutmtiecmlanodmraaafereratoumdiiIniicbfednlrtaueaoiezlnicnndiuaeeCelealegoelzlruaulioamctriubreeidaneMerluataeiia,.iuitnf.Arldeundea$tI_e-,_j-i
gsoP5eda,rarelitesadg, fcaerautlndeneeaeu.zaiImclnoedraaasidttdegddsdcsoeuictEprieetdeta1gateBecer?mfe0ria,avgndoiiu,l-adpt,idneetnionllirfoesraindflnae- Daci trecem la Constantin Meunier, pri-
societatea noui care se formase. E nevoit sd mele sale lucrdri sint compozilii, in care se
ifnaedgrfaelliildeepfuebl ldiceuleuoi,ncienssidi pfednr6trusucoaoessd. simte tot ceea ce el datora lui Charles de
intre
pen- Groux.

tru a putea trdi picteaz6 orice qi decade atlt SIai tlrziu Meunier merge ln Spania, care
de mult, ineit lntr-o anumitA epoai a exis* are asupra lui un efect minunat, ajutindu-l
tenlei sale zugriveqte chiar o panoramd, lm- si se elibereze de orice amintire. De aici in-
preuni cu un pietor francez, mult mai tlndr
decit el, Gervex. SfirEitul sdu este lamenta- 6g colo el cap6td incredere in sine, pe de o parte,

iar pe de alta ajunge la conoluzia, gi el, cE
subiectul nu este ce e mai important lntr-o

lucrare de art6. Convingerea aceasta nu rezistd

insl multi \rtme fati de impresiiie directe,
pe care artistul le primeqte de la populalia

nenorocitS, din jurul minelor de cdrbuni. Con-
stantin Meunier devine astfel mai ales picto-
rul satelolde mineri, al ui:inelor qi al lucri-

torilor. Aici, in episodul le;irli din mind, a-

pare un col! din ceea ce se numegte ,rla terre
noire( (IL 54). Pe de o parte decorul sinistru,
oopleEitor, pe de altd parte oamenii, cu trdsi-
turile marcate, tnclobitociti de oboseald, in mo-

mentul ln care pirdsesc pu{urile intunecate.

Nu e de mirare dacd literafii Ei criticii timpu-

lui au vAzut in aceste opere un fel de mani-
fesb de protest ln numele unei clase de
dezmogtenitr. I.r Le poys noi,r avem aspectul

general al peisajului arid, negru gi murdar, ln
care se gAsese minele gi satele locuite de mi-
6e neri (Il. 55).

*IAISDA mcvcdctscnreiauioaemusairrlnsesueaDcttai&laet,uuedectpcicil'epulotlilaiamacrirmfmollrti,ea,ouRpXapglbrceruedtuIasieXli-minleltmrpl-eia,uiblal!denairrrrca6uaiatescee,lv,nctoaediaird-azrliearoesbtnies,duaarmuuiai_gnjllcfucebetuieaedham,rrrata,iaiedmdEtnilpsuiutiidfniaoaeneUmtcg.ttetteroiauep-eesiaImrnlrnocibpnfuilt,padeniur,moicelgciEcd,zalfibanoagioicifrria"dieutee"a,s,plae'npepsrgs"epuaeaiaincpt"osmeotlgursueirnaiedet"_n_a_"__--i

Olanda primise mostenire de ia secoleie tre,- nice ca nigte explozii, clnd surde gi pline de
cute trei daruri nepre{uite. Ele vor infiuen}a
intr-o larga mdsurd evolufia pieturii in mister.
lul aRl.eXmIXbr-alenadt,incaareeeapsotdat!eardn.uUantuitl era seco-
lui ales in pfdcbgsrle-iireinurnsamegdeSrnvneeze-dtdaseaendtep,iiedianlnpgererteteSilcimi,mra,iMconecrcanpatniuuraolltmealmlueomtulobgti,cnprinicdcaeuume.ixigbsaeemtulcMerircecbogiieid-tileinala-niecfEdcitteaee,i.sedldpdeeAlruiiird,lssnseuueiticnfnipae{sttriRcilerAai,e-e,poggsmsuciiienbevopRerriiaueneinndmtmimendcin_e_--tt
artistul, eit mai ca cea cit opera f-ostDirnavgioosratetda pinenOtrlaundRauipsrdinaeslu;ciceHsoubl bdeenciaarea
fost considerat tr'iise
secolui a} XIX-iea, a s-au busurat aooio peisagistii de la Barbizon.
mai inaltd incarnatie XmeC;teaxViofnetItdcvIicvIue-ntefnltieeeeda-draa.gianmtitIonaenorhaafrcoeituauesaprrtaldaic,tT,taahcdtodeapeloarodfnaeeeodcfirelieeadrzdsiiiRnnetlodloaruisnEespdteseeeioeonranaplulutdrsrl,e,ueaatacalmaolrnXelcuua,IilmrXrduca_e_ail
a geniului olandez. Un al doilea era peisajul,
maqaaricuami sle-acoulucluoincaelpXutVcIIi-liIveaa,diinntrferupnicteic,criur scijfteuaaeaavrfsj,oiuutaigillanardle-uure,eO^niv,elaianibndneuuvmdnoiaifnrra.cdcfaAtiporEdeeapeatrlcdReesiotteEuaustuepsidnsrax-oedqprplaieilniuacniuadigussiienfnatp,uapge$dpetio,uaaniglrctaiiciunqeEdmtiimliiainpmadterariieni_---
R'.risdael ;i Hobbema. Pornind de Ia viziunea
precisd qi concreti a solului 1or, a lui:rinii si uncle din muzeele din Haga, cle exempJ.u in
a atmosferei olandeze, ei au lisat citeva clpere Muzeul Mesdag, fondat de un pictor. el insusi
nemuritoar"e. Apreciate in timpul lor" uitate o personalitate de seamd, se gbsesc atitea re-
apoi in sceacreoliugliafal cXeVdIeIIs-p1reeape-isasj eocoaiiridnipinctra--- marcabile tablouri iegite din scoala de la Bar-
tant, bizon. $i aga se explicd, pe de alti parte, fap-
dar 71 tul cd Courbet, a cdrui art5 revolufionase pic-

gine deeit cel qciarperoppruesceedcaasem-o, deelleinssinetcodliur-ll
nou admirate

al XIX-lea. Aceasta se intimplS pe rris'.rr;i ce
se degteaptd interesul pentru natura rre r-itu-
bilii, pentru rdata real5 a p5durii, a copacui.li,
i:entru formele asa de rrariate ale terenl.rl-ii;. ln
sfirEit, aI treilea dar era impresionabiiitatea
Far.ticularl a olandezrrlui pentru iuminir" si
Lehnica prin care se evoca acest ele'ment, ir.t
toate acele cpere de artii in care cl sr:r'i:ea rle
prineipal agent.
7c

tura oinccOidelanntadlad,dseecbituaccuerdqtidme ameaqitrpi.uSlinedpotraete- lsiisnrei:i-i:iiisrritc1.l;L,ri!Ilnita':cniicue*naale"rcttdree:edepn.ccorvJriiui.,oueioimnazlmiocenipjssfeucceiIrfinsinjntcr,dctoiiaciiaelaaeansir-ltereslieeca, epltca-rdssadaeteilretncmucerueioc,cllceupelimdo:iuileeun,ciirOjirsael,aeooa.lnpnaecnteinneuia,lndrrerll._tiia.ortsi"mimdaiuettiirrrciateedior.ii.brnaul;u1usirDe-uuluiu_e_e._s,i
cere
deci pe drept afirma cA reaiisrnul olandez in
domeniul peisajului este mai aproape de Rous-
seau decit de Courbet.

In sfirqit, s5. trecem la cel de-al treilea ele-
ment: lumina. Cind am studiat qcola olandezi,
mai ales pe cea din secolul al XVII-lea, arrr
aratat cd clima qi condiliile geografice f6.eeau b.'aiic'lttsc; Aritcnis h{auve ir r:nul ,_lin rnarii
cdaisitnribaueiereaalarradzjeolcourrisleoladreeluinmiantam;oisfdeerdurqrbir'p5e,
obiecte sd ia un caracter cu totul neobi;nuit" 'r1nr('--:ir):.rr:-''i,.;ai.lfl,trariajg.i:iui;.iti.i'.iilrreL'cll;atc-a,l:liirrEiirssatri-[anaiic*iiVasO,ulailnariitsrs-:i.ldl:Ier)nreil,u.asrcin-cleieunulreranoc1ilercoaerisaNitrnAefaibuviurrme;:ee_-,
Comparat cu ceea ce se observa in restul con-
tinentului, totul se prezenta atit de feeric, in-
cit odatd ce olandezii s-au gisit in stdpinirea [Cr.]-eil).cill':iirjn"nsi.u:rtLlul,el'lr!,aism,ii;Oiiar-Si;iail,trriCn.,lCei,(l.s..ifr]de,rlex:i.-Lt,nr1allortceiCi:cr.UoijinrCrnie:A1rln:n::_itriri:.l,taaaciCiar.celursilrrtueclrnirnrltuGelilrrunci_re-
unor mijloace de expresie adecvate, capabile
,,lr-irninisiilor{t, ne vom opi"j ia ,,nontadr_ll(( J. IJ.
si exprime complet viziunea lor in fala na- ,, ungirind, p?ntru evclu!i;,r artei erxropr:ne cel
turii, mulli dintre ei s-au indreptat exolusiv
spre interpretarea acestor efecte fugitive, de- rrai insenrrrai din toti.

lieate, si in fond aEa de greu de concretizat-
Condiliile climaterice Ei atmosferice s"'a-

minind aceleaEi, nu e de rrirare cd gi pictorii
secolului al XIX-Iea s-au simlit atragi de ace-
.[ah,crc Furtho!d Jor:gkincl
ieasi problerne. Olanda, lar5 umedd, in care

deseori domneEte ceala, nu ca o perdea corr:-
poacintdtligniimopadced,p,risidddointaiAcnuglciau,litcuil(c, aasttancur:mil
subtire, aproape transparent, care se inter-
pune intre sdoianreceEliepmimaiinvta, raiastiestdqilamfaeinionmteernee-

atmosferice
sante. Din pricina aceasta, lucrurile gi persoa-
nele primesc lumina intr-un chip pe care nu-I
tmrdreeisnabciun!linanatlEtdiulanmrdidmeurznaaniefutieprernaeangv.ead,nz,dEuteetchicnlunerirciaoans-iu,umalu(seanmedioemvsedpedintienoter--i
ale zilei, aqa de variat de la o ord Ia aita.
dupd cum soarele e la apus, flai amiazl sau Ia
rdsdrit, incit nimic nu poate mai interesant

pentru un pictor, decit studiul acestor varialii" giiln':,i1ni.:i1irbs-i-loi-,ultirilciiitteet ,:rlipeut,i-aL:Icjsr-r.:-l-.e.a. itsl!srrr.rl:rAi:c-cn,ccttrsetIarO-rCnincilrseritrnaso-raliuamntdp:rSi__i
Dpaertfcapdt,inmauciltijvditiantterepeeinEtli-uaucacosirsiascurarpt rminadrde
tocmai secretul acestor efeate cle I'rrnlnd. 72 tr',.rndr-. i*cit ccirru1,dieirf.ieclu,.lioallied, ,innterrl,ior.eq,hrc"e,neslieraecveres_i
7l it:-:.l .i sr,- dilr

iegti. ta Jongkind, din contr6, problema se milrir, care se joacd cu cordajele gi in catar-
pune altfel. El incearci si prinda, nu collu-
gele cordbiilor.

rile ascunse unde lumina se strecoarS, ci ce-le l)roblema esie prin ur:siare cu totul alta,
unde ea vibreazS, e plini, triumfdtoare, Llrn- ,r;ri subtil:i., mai complicatS qi cu mult mai
plind spafiile, danslnd in aer, pe luciu1 apei, cil:.lreie--zrsrJri rv.docIa.r trperzocopulvnua:n1',e,|.pEDriianirrnlraprrcr:eer'sar'isroitnan]ic;etliei,esxcaaeicvela,
jucindu-se in catargele cordbiilor, pe aripiie ceea
morilor de vint, in boarea diminelii sau in
ceala de la apusul soarelui. Lumina aceasta el m:ri
n-o cauta numai in Olanda, in porturi sau ire trrin
dunele pe care se inal{6 faimoasele mori cle .iri;.l..r-l11i14ir-a;i1rr;e.p:ai a,larctiurouraliagmirnbdeiaaan!,agsecero-iiriiiunliamrir.pitrisceAsuiuloa,n.rlio1srn,lcgc't.'l.iir-lroc-l
vint, care dau un aspect aEa de particular 1i ,'::o..i ei, pescaril", cr.t lcriiriile qi ii;ntrele ei,
oonstituie aproape un simbol al Olandei. EI : .:i airas in.lieo';ei:ri : i"t:r'i"ea ldoo:m.a.nc1;1, la L,e
omacraeutpdaErtieindiFnravniafald, ,uinndeBieglig. piae,trlaecAe ncveearsma9ii : ,,l: ,'ie qi la '',''"otrville. i,crh .)onglilnd intil".
-:',.rir. pi: Bou;rlin qi, ceva rnai tir:riu, pe Ciarrcle
aiurea. l,[lre1 . i:are in tintr':tea s;r a 1:rofitat mult
,;'. lc,rtiile pe care ]e prirneg-te cle tra r.ce5ti, Cr-'i
Fran{a, dersi sc5ldati de mai mulfe miri, i'r:rieiasi. ii-r fel'-rl acesta, piciorul olande"z
adicS de Ocean, de Tvlediteran5 gi de lVlarea ,r'r',iilriiie ciiieci ia nilgl,erea impresionistl'..111:i
Minecii, fiind foarte intinsi, beneficiazA, in
acelagi timp, de caracterul ldrilor coitl lnentiile f ra n celt.

Ei de cel al ledxrcileoprficounaal tdmeofsinfeirii marind. De i16oliip6l, ca s[ exi::ille lrtesl, nrerprima-
aici calitatea llii,,ircralrae e. lumina, schim]:Sioare de Ia un rno-
a aerului si :riiul, si-a flcui o iehnicit proprir::
a luminii daednc-leiriatddindesccceoilr-mrl aaiimjra,irl:ii-iie:i:cr-. cirmtna'r tot ce era inul,il, a
tori, mai sale, tot ce ingreuia qi
ales
Este gi ceea ce a atras indeosebi pe Jo:rgkind, ,'.11,^"'i:li:.1:1 rrregLt,:si.rgui rie pitl,or, ;i a ad.ol:',at
care se siabileqte acolo. El riminc insir olan- c rrrt,.-rrc. constinl:l n:al tlir:s drn ai:revieri. Fen-
dez, cu tot mediul aga de profi-tnd francez in l,'r.t ucei?sta el si-a erirrcaL n:ina 9i ochi''r1. Prin
mijlocul cdruia i9i petrece rrial;a. Rimine cre- atele puncte si vir:gu,le, frer:ttente
dincios unei tradifii, cireia ii acluce ccntribu- in or:era sa,
lia sa, renovind-o. DacI cei vechi s-au pasio- sc:i;cti:iircstseleemanperielmelrppinrie'tilnriianc,e1.tfr4lue{gaeitliov,rcr-sil-iuileoin, roa,gle-aslfciaha:ir.im(a{--
nat pentru o arta prin care lncercau si reilea llrrr:

ile.,:r

i''i.s
b:itorultli. spri-" care e! rylai ales n.izuieste. trvi-
cerul, norii, aerul oOcluapnadeini - qi cunoaqtern ce cler 1.. o :isl f el c'lc cxpresic, cr: toltll nollii' nu
parte fiecare din fis.i5i1- putea s:-i ,Cr1:i*l:isveaasra:;irtoiqtini,lcal,ieligvta'rear9niactoraipsr:ionlltarae-
importa;otd imediati.

jceelepuatcsestatetiicq, cporliincseriunl t-r,-untotr,arlnluameei era ci-,rr- 1i

rnon-Ieni, tragi cle a:est str.1in, ta','e se iasasr. fascinat

imobilizat oarecum pentru totdeauiia. Acest de puterea luminii; marele pul:tric il ignoreazd

fel de a reda lumina qi atmosfera nu-I mai sa- rnuJtd rr'r€rfl€ cr-l desivl;'sirc.
tisface pe .Iongkind. Ce-l intereseazd este toc-
mai miqcarea din naturd, palpitalia luminii, ITc.muilumit ctre putinul succes pe care-l
are in rarele ddli cind e:,plrne, in tr872 Jong-
vaporilor de apd care se ridicd qi care din- kind se retrage in munfi, in Dauphin6, unde
tr-un moment intr-altul pot dispare sub a.c-
{iunea razelor solare, norii care-qi schirrrbS petrece tot restul vielii sale, pind moare, in

continuu forma, vintul care agiti frunzele po- 74 75 1891.

El a lisat o operd destul de bogati, con- dimensiuni este rneritul cel mare al lui Jong-
isntinadcvdainfotrateb.loDuirni, idoianteaccuealreelespEuisdei,nesgtreavnuar-i kind (i1. 56).
Hartleur aersttiestuunluai.dIinn ecealesemsaiimreteugcitiet a-
tural sa conchidem cS genui ln care el se e>l- cuarele ale
primd mai complet, qi mai sigur, nu este ce1 de
cleparte poate sd mearga el in evocarea inten-
msaalalepi idcsNeingutrraieibxdicneclueenlletaei i--a,cucmiaerqcuilleutinmgeaileiatmdr iganrtaeu'r;lieuairuliir,riilcnei si6lii cerului, a Iuminii care strdbate aerul
gi se joacd pe suprafala apel, a reflexelor o-
biectelor in apd. Ca impresie cle iibertate in
apa tare. Acuareiele gi gravurile sale s?nt cu execulie, ca exactitate de dozare a valorilor,
rnult pariea cea mai originali gi mai intere- este greu sd imagindm ceva mai reu;j.t, toc-
santi a operei. l-Tna cLin e1e se gAsegte la Mu- mai fiindcd acest rezultat a fost oblinut cu o
zeul Toma Steliai. f-lii-irL a a!,/$L 10.t c.xpozilia economie de mijloace uimitoare
firndcf, rnullL considerri pe (Il. 57)"
desenuiui fcraanpceezu-n Anuers nu este o imagine a
Jongkind portului gi-
pictor au fost ga-ntic, in care intrd Ei din care ies rnii de
expuse alte citeva, foarte ifnrasntrcuecz:liv-,e; aga in- tveapdoearae,acjui nogveedlaerpeo-rt. din largul mdrii, inain-
cit, cei doritori sii cunoasci rnaniera lui, pot Pe primul plan plante

gdsi chiar la Bucuregti posibili.tatea de a o alcvatice, peste care apare I'narea scdldatd in
lumin5, pe ea cu citeva vase, desenate in fugdn
face. Jongkind, am spr-ls-o, trel:uie tttoarainur{Emiiiamciuedneessp6e,anrvtledia,zIuoutldgfoeprarmnindeidtrEe"ai unassccpcaeatsr,eolnarilialooar ed1riousr--.

Adevdratul
mai ales edutat in acuarele qi in acvaforte. Fi-
indcd acuarela este prin natura sa mai uEoar6,
:nai irnaterial5, mai transparentd decit pictura
in ulei, ea convenea rnai bine artistului. El se lui clar. JumAtate din tablou este oerrpat apoi
ser.;eEte de pete mari, adic6 reduce tct pei- de oer (Il. 5B).

sajul la mai multe planuri, fdrd si intre in
prea rnulte detalii. Aceste planuri Ie e>rprimi.
prin tuge largi de aceeagi culoare, aplicate in
aEa fel, incit albul hirtiei sA joace
qi si con-
stituie partea luminoasd. Iar pata aceasta lr.:-
minoas6, adicd albul hir:tiei, este mai intins;i

sau mai redus6, dttpd nevoie, adicd in raport
cu valoarea ce are de exprimat. llneori acest
procedeu este intrebuinlat, pe cit posibll, gi
pinildta5bl.oSuruilse, in ulei, ca in Monra de uint, de
el a aruncat citeva uEoare indi-
oalii, lipsite de contur. La orizont a lSsat in-
tervale mai mici lntre petele de culoare, care
au menirea s5 figureze copacii gi construcfiile.
Din combinalia de pdrli pictate Ei de pdr_li
rS.mase albe, rezultd pentru privitor o supra-
fald care vibreazd, care dd impresia aerului
ce circul5, a luminii care se joaci pe supra-
fe!e. d sugera toate acestea, in opere de mici 76

GERMANiA rnerg,.r mai depafte: nlt numai atun.ci cin.d era
vorL,a de un portret, dar chiar cind ne 5iSseara
inaintea unei lucrdri religioase, ceea ce izbeqie
inlr'-un tablou gcjrman esie tocmai alracfia ar-
tislului pentru particularit5li1e unei {igrtr5,
penlru ceea ce constituie individualilatea crti-
va, redati apoi cu o nalvitate ;1 cu o fidclii;:rte
aDrcape urrice in istoria ariei.
Ideatismul acesta, care venea si se opilnd
i:ncr trisS.iur:i prot'unCr .:iermale, cr':i cr-i atit
rnai apreciilt, eu cit pirea in contradiclic' ctt
ace's.ic insugiri, aparea" cil c'ii/a, neagt:1ll;i+-. ,itci
ca mai orlgiil:1. Apoi, ei era ii:itirril p:'in in*
lJu-enfa de cal"e se loucrrrau repnezc'ilial!ii clis-
Daci trecein ninr.ijrleorc.iustl.vs.t ic,cciclulolr':-iii ci,plineLor literare sau chiar oamenii de stli",l I'ii
ntania, cdtre cai-e, in Ucr-.
c.lr'-', ma; tol"i in ace:lsii vrcll;i.'" , i^all :ll ):". '
'trc,.r-j'." se bu- na{i de spirii antic clasic. }4u1!i din ei, cl,:1i
curau de favoai:r:a publ:,:ului. i''ie ci ei. alrar-
linear: t,endinlelor clasice, ori cI se ji:tltuJau se brLicura.u ds un mare ;rrestigiu nu e1'al1 ill.',rii
ei ingigi romaii-iici, Ja foli girsim c n,t|fi ictr:a- iici"ri;i si gusie cu adev6rat o oper6 cle arLi.
Iist5, adicd voluntar dephrtati de realiia1. lrTi-' gisim totr:5i inlr-o perioadt ln care fie-
Fentru ca si inlelegern presiigr:;l cli.: c:ie e. tal'e se sirnte obii5lat sd-qi spr-r:rii c-rr.iitliul in
astfel de chestiuni. Iar cuvintui spr.rs acles:'a
si_.
bucurau iaascdegjfni dpiifcetroerti:ici,arme,o1c;ri.vi rm:l caei -.ni rsuil{ei,a;rss;-i
ta,zi rre r".-are alt;i jusl.ificare, tler:1lt tii el e conclu,-:.ia
trnui raarrli:oinn'aflinueern:rti:1t,cciirneitliec,slAloecajlnrepr-aru,iit5orcurlltislurii-,
adopte saaiitnudsin:.ermainci ujircradree se prezentau prlbli- r;incl
culr-ti, 1or si arti:iiilcr, gi. Irc Lrare a':lesita o 9i rmilt-ine'
ncceslt:li.c;l. i:s1.i1pa,-
triolilor tror: de a asoc:ir. iotdea.rrna o noii .,r:oc-
tl-cdt(, adicS iilealisiir, I't l.oi. ll l,l. j:,!rr1.i.ltr:t .l - 4.:,;j ir:1, cu vi'tittaa, i'iil'rltr.::lnr:ntele acesle:i ie'o--
fr.it'nra e. rii
tei, atit srrb iilr,*li:-.i, c; ilh i'o.irl .rli{:3 :rjung $i:i cclcre;:e qi chi:rr si irii.l-llece
ei pJastici. Dlr cci-'a {:it cr;ic t-nlri it,rr',_:;.i:::,:;t:ol', tol.r c, r:i'iielrrle,.li:;,-ldec:.1,i gi rr:: sirtll^re a1e
este ci 1;r{l'r;,l'-irsirr1ilil,si l"irrrr-i^cirlat:tosrrL,,illel1.a, i''rtiicrn. lCit-a110cil
ace asfa iencllit'r,;!i a ;:ui:iicului ;i I l.r.- n1 ccnscr:ir-r!i
tiqtilor, clin secch:l ai ){iX-iea, esje in rofli.ra*
l de o L;lrte
diclir. cu firea get'mai-iuili cie toti.i:eutr:i, ?n - crr,iiin1,,i i'rl olir-r-' ;r,.1.1-r'1i31'- silicj;i de rcal:.iaie
llsor-r rir.-;t:ri"r, ltlrnlrt-l artI, o \7u.lgali,'iare a ei;
cieo]:sie des1.r:1 cle m,lteriaLisl, c.lesiul cll: :rteilt lilrrri, il,-. cir: ;.ilr:r, plesr'igiul- sr:.L:,iectr.Ju,i, il-nlror-
tanla lui ercesivd, oricare ar fi tnodul de tla-
la realitaier cut-n o prcbea:ti. atiiea e:;,entplr:
remarcabile, intiJnite in epoca de rnirelie' a
artei sale, in secclele a] X\r-lea si al )ir;i-le;. iare. Cu clt, uii subiect vil ll;rca r;-";li noll i1,
Atunci, dupd curn qtim, rnai toate operele seln- mai incdrcat de o emof,ie realA ori factice, cu
atit el rra fi mai preiuit. nu urrn:al rle n'rl:.rli-
nif.icative porne;lu de la o o):servalie it natui.ii cul obisnuit, ci chiar de istcrici qi de critici.
de o striclef e qi der o oi:iectivitate in_rpresio-
nante si se ti:actruceau mai ales prin portrete Si, ca o consecinid a acestei consecinte, rrlcc-
incomparal:ile. Am constatat aceasfa Ia l)i,rrer, d.ota, mai ales cea sentimentaiii ori cluioari,
la Flolbein, Ia Cranarh, ca sii ni: se va intilni la mai toli artigtii pretuili r,le pr:-
decit ia exemplar:e fa:imoase. Dar rni op:esc zs biic. Toli se intrec in gis;irca unui sublc'ct a-
anr putea 7g

trdgdtor, sugestiv, impresionant, care sd emo- mai numeroase, dau impresia unrii mai puternic

lioneze sufletul privitorului. De aici decurg mediu artistic.
Este ceea ce gisegte 1\4enze1, in jr:rul sdu,
toate acele teme sentimentaie, intilnite in ta- atunci cind se descoperi ca pictcr. Era copilul
blourile executate cdtre mijlocul secolului, gi
care umplu cele mai multe rnuzee germane. ttnui iitograf, dintr-o familie destul dr. nuffie-
roas5 lipsitS cle mijloace. Ira, apoi, din punct
Ele constituie insi tocmai latura azi mai pu- dnneaetvruiertSdd"ec:irsrendifcifz,ieiacpc-rooanspseiideeuvrniadtedpnit-ticc,dcuquni uladnii.sucg:aarpaeelrieaneotarsdmtea
lin interesantd a artei secolului al XIX-iea.
Situalia aceastii s-a schimbat cu apari;il
unuia din cei mai compleli artisti, nu numai
din istoria artei gernane, dar din intreg se- gi foarte miop. Germani-i sint o rasi sdndtoasd
colul al XtrX-lea european, a iui Adolf Men- pi atleticd, drn punct de veder:e fi:zic: inallt,
bine fdculi, puternici. Ne putem irr:agina un'ii-
ze\. linla de fiecare moment a acestlti tindr, urit si

anormal, in mijlocu-l celor d,e vir:sta sa. Umi-
linla aceasta ins5, departe de a-I clescuraja, ii
Adolf Fv{enze! da indemnul necesar pentm ca si :ijungd si

Tr6ieste de la iB15 pinir la 1"J05. Gziseste se remarce prin alte caiitifi. Eru c'lotat cu o
voinld de fier:, cu mult6 inteligenlb si cu un
iatnrdiseptv,adbpr;ar:ietcaz-ebnutanatdtuinnpcicci teculiernldp-reacjuctan.dbgeelnotusedi. infeleag5 nemdrginit sim! al datoriei. La 77 ani igi pierde
destul de pdrintele. Este nevoit si ra singu,r direclia lito-
grafiei pirrintesti, pentru ca si-Ei hrineascd fa-
De ia a-
ceasti sitria{ie lamentaLrild, o singurd :';<cep-
;!ea:ileilat:nrgepueonnrm-tarsaereetiupelc.reianPt.eesoarr:Etzmrdtedietnluadcl,toeidrmae-aaitilelzpdacuaraleciln.ditSIddmleiinecdditeiniaotfitrmalccc.ee-- mllia. In aceastd litografie r-111 sc trdgeru oper:e
de art6: era un stabiliment comercial, in care
se tipdreau invitalii, liste de bucate, eticnete
de vinuri eto. Iatd prin urmare in ce consta
primul contact al lui Menzei cu o artd care,
teuprodca-,tunlburrrmeapi eintcearereseaazmd. De aceea, chiar in intr'-un alt domeniu, dlCuse oper-a a.sa cle minu-
schi{at-o, mai aj-ra: snaI tseeinridsiecceolpuel satleXaIcXe-siteeac.oEntl{niggiein:rleopuurnneilein,ssSi
incd portrete onorabile. Artistii isi dau incd cs-
ieneala de a copia rea.litate:r, osteneali care se
ptriacdtourcepruonveinocriia-l- mai ales clnd e vorba de un inccpe s[ se forrneze spre a deveni pictor. Este
-figuprarina un rrutoclidirct. Insi cultivindu-se singur, el
sind imirresia cd oarccare uscdlime, 1i- scapi-r i nfluc.n{r:i mecliului :rcademic. nefast
fost sculptatd cu da)ta, pentru mulli din contemporanii sdi. Iqi alege,
istneentrec-aoollSomrcaaalltreesrfaiienjrlidiniugrine5",,tiigmnicapopunolti.eecsvotualolburiial,mtiIea-doiuap;-ea,rceuonas-*t-
prin rruzcc,, acele rrrodele care conveneau tem-
peramelrlului s5u, ori ideii ce-si fecea riespre
o buni picturd. Caut5, prin mijloacetre pe care
semdndtoare si vii. le inventeaz1. tot singur, sA se aprcpie d.e ceea

Existd o mare potrivire de sentiment intre ce admirase la marii maeqt::i. Astfel, ajutat de
darurile sa'le excep{ionale, isi formeazi ochiul
aceste portrete germane si cele pe eare le in- gi mina. Isi c-urnaSerpau,tegadszeisctee -necemsaiir-
tilnim la noi, in prima jumdtate a seeolului nil_e, fiindcl formeaz6
volunta::
ai XIX-lea. Numai cd. trebuie sd o recunoaEtem, si-gi exercite in acelagi fel ambele miini qi sd
8{ execute astfel, tot aqa de bine, cu stinga ceea
artistii germani sint mai bine dotali, mult
mai culti.zali decit ai noEtri. iar operele tror fiind eo

ce fecea cu dreapta. Era poate o an'lintire rd- Sc irrtimpl5 c5, la 1839, cind Menzel avea 24
masa din biografia citorva pictori din vremea de ani, ilustrul peisagist c,nglez, Constable, sd
lienasier-ii. Atr-rnci, se zice, uriii sefi de ate]ier facd o expozi{ie irnportanta ia Berlin. Este unul
recomandau eie-rilor aceastA dubla educ:r1.ie a
miinilor'. C1-liar Leonardo, care spre batrinele clin momentele hotiritoare din cariera lui Men-
zeJ. Englezul, comparat cu pictorii oermani, ii
suferil de o paralizie in pi:ri:el rJ.reapta, a piclat lirsa pe to{i in umbra. El ii indicd lui Menzel

cu stiirga Fl'cr:tu'scru.Z, opera ce se tif ii,i la l.,urrnl. calea pe care s-c urmeze. ca cd impdrtdgeasci
trecGuettr,m-aniurlitr-*iinn stim riin e.xitunel"ilr: no:'rs1.re
tablor-i aprecia rriti ;il:rs de- si altora, cu spontaneitate si sinceritate, impre-
siile sale asupra naturii. Acesta studiazd, opere
senul. L)esenul, inti:-rclev,ir', e o c.rl, l.aic i;riri-
tozire in nrr-liie i:rr.'i op:reic ilti nr;rrl , i. l',., .:;: cu opere, tot ce trimisese Constable si-si for-
rnealri un stii. Este aspectr.rl sub care il gdsim
din sl,;:',,]:i,., trr.:lt.l;1. li,4en::cl i. li i:, r.;,r ,1,-r:i'- pe Mcnzel in 1840, in ilustrafiile pe care i le
nator, si incii Lr;:r;,l ;-,,'lr-nir-;titi;. di: o l,r-ir;ii'ir,liiitie
inco:,'iestairil:1. i,tar ci +: si Ltrr 1ji;u,icl1rr-rl'i.('lIr.c,.l1i:irnlrrt-oi)r- comanclir un editor german, pentru "{storiu lui
nun{L'ri qi si;;ur siitrt Frederic al Il-lea de Kugler. Ilustrnliile acestea
:rl lr.,ir;l' trebuiar: sd fie gravuri in lemn. Era mijlocul
cri,qin;r1, ircloris.i ir'.rnra."r:abii, i:r.i.t, rioir:r r,:l1ir:i1i
pe ci.i€r le qaL:;tlr r;-tr,-'lr'i ir-ll:r:'*:ilt;:. ,;,r trcl'l'u.rl cel mai obisnuit de a ilustra o carte, inainte de
;rparilia zincografiei. ln gravura in lemn, adici
artist. El l:osllj:-, 1r:rri:r uii lel:,il-':ct-ii'litt'Llr i:-. intr*o tehnica baz,at6. mai ales pe clesen, iqi
ironie, la tirlilllr'. cr:lrr.-l fa:l r:a, plrrinci de i:r
r":atritate, sI nr: i:rc:i s'; sii.-:iilr.r rri nir r.;rislrca:li: aratd Menzel si calitd{ile sale rare de realist,
proa li-lulte llu;:ii ;,,r,ri.ijrra scg.:nilrtr' $.i;. l''ir-:si sa particulard asupra
qi conceplia clesenului

spi:-it ir'l"epi'licl" :,r {ril,:'i-rrt2 i,-l;.:i tct:l::,:.ri;it ii li- insusi. Departe de a intrebuinla o Linie neintre-
lupl5, care s5 inchidi si si'.' deliniteze conturul
snailafiei:esrl.Liepicirairr"tecic, liipc;e-iratriu,'-ri c.iid^re-'i:iiir';.rer:-.'l'i .fi incr;.rui f igurilor, eI s(: serveste de o linie punctatS.,
nervoasi, r'ic, clincl imlrr"esia unor noteri bruste,
lr.li.s '',re
totde:-;r-:na bunui guslt d,,r ri nr-1 i)iafi:r:-r r!v:i,:.;liit-
jeie unci arilte clcsi.ul cli: ...jr',,,u i,i: i,rirrti'f . rezumative, si conferind totuir,ri asLriratul '.-r.nei
schi{c. Fclul accsta de :r rlesena estc n-,ai intii
In pltr.s, l\'ft-::izcl 1'' ii-rli'r'l::,'ll ':lp.-1.:tl',: t:i'o- iii;rc:rt ck: critici, pind cind irrcetul cu incetul ei
illemi:, cir.i't' lr;n; ln 1rt1:;;i--.i l,i t.l i rrlr i.ri IrLr, irrir-r-lll is;i dau seai-na ci au de a face cu ut't adevirat
t:-rblr-.ir. }'Ir,rl;:, riirr lril:'ir"iip :,,rj1 vo1 pat'rr :r1i'st:
?r-r I e:l:.re;-r. ,.rnl'r' sr.,i'l1.iul-:i cle:;an1 r: pc:-riiu r,rnu* li tir0s ir-t-l.

rnc irroblcri.re de dirl.r:1b..;ira trurniiiii. Va irvea o Alirlrtri c]c aceste desone, l\{enzel exocutd
psnfru pi<:1uli. Iji. lLtclu r-emtu'cabil, in loc si aleagi
pre,clilccqie i;r-rniiLt ir-intri :-r :,r'1"iii:iali1 si srtlricltlir, clttl,rir c:llc irlc.rqlllt toli contemporanii
coil c:ire, i.rornirid cit-n- mai. multe sil!'::jc. rii:.i com-
p.lica si va inqrer-lia ccn-ri;ozilia uni,ri. iirhlcu^ in siii, aclicS. natulir .,1:oetizati(', el simte nevoia sd
rcprczintc acele nrotivc care pind atunci fuse-
perioarla r-io lliolir a ca,:icr-li sale, c:lie tria; seli dispreluite: o ,cal-rlere goale, in care nu se
multe cliil p:ciur"i vrrr 'r-rata motii'r-, cari.r se vor
petrece ln meiliul de la curte:r ilrperiali. mai petrece nimic {lIal. 59); un col! de peisaj de ma-
ales se.,':tli:i sru rr,'lei:!ii, suh lunriria sclipitoare hala vdzut de o fereastrd:
gi nruliipla a candelabrelor din salile de spec- un tren in mers,
pentru nrin-ia deti poate redat in artS; inte-
tacol, ctre rlr-..de l':r ciide:r in snopi ire obiecte si riorul unr,'i mari fabrici, cu masini, cu lucre-
1ori, cu o forfotealS febriiS, plin de fel de fel
pe pel.scane. cie efecte de lumini qi foarte complicat. Toate

'rcaie aces'|: calitilfi e1 le clohindesLe stu- aceste subiecte le vom revedea ln restul artei
diind anr-ime nLaer,t"ri, prin muzeele din tser.lin. 82 83 oocidentale, in vremea irnpresionigtilor. Iati

deci pe h4enzel, inainte de impresionigti, atras pinze, de cele eare acopereau un zicl intreg
de teme, cu totul neol:isnuite in arta vremii, intr-o expozilie, cu motive luate din istorie,
mai ales ln cea germana. in fond un precursor. cum ficeau ceilalli eatnarazi ai lui. Leib] insi
In 1855 merge ia Paris, unde se linea ltrx- rezisti. Ce-l atrage este figura, ln por"trete
poziliil Unir,ersal6. Expune si el. Se duce insi.r gi ssciennteplerelSterdxnt epgetin. tNruupsocveensetleiri!5dref,naengcctidccate-
mai ales t:entrr c:r sd i:r contact cu aria fran- re
cezA, c;ire se br:cura de un ir:lens prestigiu. pserinntsimlenntmaloem, ceintfudlrainnucia, rceaetlipiE, icpaoeaxrptrieosoies,-
Cilnoiilte opera lui Ilelacroi:r, care e:,<er:citd, a16- tumul lnflorat, de sdrbbtoare, la biserici sau
turi ci"'e ce:i a lul Consl.ahle, o rnare inriurire. 1n alte iinprejuriri, raai rnutrt sau mai pulin
asupra dezvoitirii sale. Nu o infiuenlii direciS":
calilatea exce;.;fional :r ar'rei {,r'anc.-:i:c il face sclemne. Seriozitatea acestor figuri aspre ;i
?nsd s5-sr p'lna prcltrlenne, i)e care altfel nu sj. concentrate impune 1ui Leibl. Ill izbui.egie
le-ar fj pus. De l:: Irarig c'lateazd oper:l sa cea sd
le picteze in acelagi stil, cu aceeagl precizie
rnai cu.noscl',ti. o ile:tre,zen.tel;ie Il tetil,ruf. Gyn"- qi pitrunciere ca cei mai mari portretiqti ger*
ra,se, tratatii, asa cuirr -,rrrn lntilni niutrte lucrtri rnani din secolul al XVI-ir:a" n suficient sE
in opera Cr: n'l:ri tirziu a l:ri iiaumier: {Il. sptrn ci a fost ccml:arat cie u,-rii critie.i cu
trnto''s in 62). I{o}bein chiar. Ei este c'-rnvins ca atunci cind
Germania. di'-.;ine unul drn artistii cei ii:butegte sd exprime tot ce caracterizeazi. o
m:ri pre{uili. E numil pri3lor al cur{ii regai.e figurd in exteriorul €i, in aspectul ei, pri-n
prusiene, insii:cinat si. pictei:e eveni,i:rentele irn-
portanle sau subiecte isl.orice, qi asa igi petre:e aceasta a reuEit sd sugereze gi ceea ce se pe-
via!:r pir:i Ia ar-iinci b6trinefi, consacrind ultima trece in sufletul modeiului.
per.rte a activlt;iiii s:ile in speclal terneior luate
di n viala iui Frederic a1 ll-lea, sar'l de la serbi.- Se stabileqte la Miinchen, am spirs-o. Pri-
mul tablou al sdu cunosctlt este ciin 18E9, la
rrile regaie nr:usiene. virsta de 25 de ani. E un portret de femeie:
D-t'ta Gedon. Este pre:ientat oriatl cu o ex-
pozilie a iui Courbet in capitala Eava;:iei.
Wfill'r,:.lm F-eih$ Contacir-rl cu opera iur Courbet este pentru
Lnecibelraoclr-esvei lianfiec.hSipimdteefcin5itaivcecset -naxrafeistvruoistpsu5-
r\ lSturi de :rci'st picl or rr,'alisl, pl'lch;s al spr.rnii el insuqi, insd mai complet, mai bine,
Gt,r"nanici ncrc'llce, o i.l:riiie ii,qur,i a artei ger-
mane din acc:.rstd vrene este ql Wilhe.lrr Leibl, ;i r:ii s-lr sclrr,'it aproximativ cle aceleaqi mij-
e'€,rr;::rn din sud. loil'ic, dc aci:ea;i pasti grasii, manipulatd c,u
acer:aEi sensibilitate pentru tonurile delicate,
S-a niisclrt la l{cin in 18i4. dar stuCiile le-a care conl'in unui portret.
flcr-it rit l.r{irnr:hen, unde rJirnlne ailoi restul
-ricf:r. -([.,,e::L!i.ni ar:rcilcu;anrtaed€cl,er.ior"raicielecmonteerriaemee"snttetdicei impresionat de ceea ee vede, Leibl pleacd
picto:. la Courbet, unde sti
Paiis, ln tovdrdqia Iui
si ir. i1elr,,r'arl tot r:e e te'rr-iq: i;': a.rt,l il lasir indi- pin'l ia 1870, anul rlzboiu-lui. Frietenia dintre
fereni. Pentru el, ceea ce lrebi:ie sd se exprime, aeeqti doi maegtri, unul tin5r gi altul rnai in
'sreirsadtir,neirdsutrninusldpeqiarlntriqilci6ntoaaErae'fSele, respectA gi
printr-un iablorl, este lerlitciarnentul gi ,jin
acesta iire.lcstutr. In -,\lrden.ri:r din it{iiircherr, incit Cour-
la Pilofrt" unde c-lomnea;; teoriile e..:tej-i':e rare het, care era un pasionat pictor, impresionat
fa";lrrzari pictr;ra clasic:'l si istorici, el se simte de talentul tindrului sdu amic, iEi aducea de
ttn i:r,rlat. Piloly cJorea si-l vaC.i c.xecr-iiind n:ilri multe ori elevii in atelierul acestuia, ca sd-l

vade cum picieazd. Leibl se intoarce in Gen- lui. Acesta trecea drept un mare general gi
mani;r in 1870, unde stb pind la moarte, in un om foarte inteligent, avea insd qi. multe de-

1S00. fecte: era avar, arldgos (certuriie lui eu Vol-
Printre elevii lui Leibl sau printre acei taire sint celebre in istoria literaturii) qi nu
se lngrijea de aspectul hainelor sale. Cu toa-
care se reclami de la practica acestui pictor, ttr simpatia pentru memoria Iui, I'4enzel nr:l se
cel niai insemnat este Wilhelm Trtrbner, de-
gi era totugi canr de aceeaEi virsti cu el. Se sfiegte sd-l arate aga cum fusese. 11 I'ede f5-
nagte la 1851 si moare la 1917. Triibner cd-
Iitoreqte mult qi in cele din urmd ajunge sI :':"i iiuzie, dar ii e iotugi drag. il arati in cii*
fie profesor ia Acadernia de arte frumoase felile imprejurir:i. In acea.std pinzd, de exem-
D1nluj,ucrauul tul nseAi evoce amintirea acsrror supeuri
din Karlsruhe, orag care se bucura de repu- mese
rotunde, ulrde tcll enau
ega1i, la care participa din cind in eind re-
talia unui importemt centru artistic. Triibner gele, cu literalii qi lnva{alii pe cere-i atrA-
Ua neexleecduitnat,ecleapFoit Leibl, portrete
sd stea aiSturi magistrale. sese ]a curtea sa (I1. 61).
,9e pot aici observa Ccud din rlarile cal!-
de buneie
lucr5ri ieqite din mina maestrului sdu, dar,
spre deosebire de acesta, care, degi trdia in t5!i atre lui Menzel: pe d.e o parte pc:rfee{iu*
mijlocul natur:ii, n-a pictai n:.ci un peisaj nea desenutrui, acel dar in stare, 1ln citc-va
ic(niantatieclnmvaimdfodrtceeittrieenvssapairlveae)li,deTerpriierbidsnianejur nldgaeesturemrodrai nmE, ia-saini giauulra::s,i trSsituri, si fkeze si fe.cd vie o fi:ziono-
mie; apoi, nevoia, cEai la toli r''i.rtuosii, de a
tnrautrli dificultS{ile pe care le ::ez:oh'i,t. C
firS persoane, pe care-I trateazd intr-o pas- lurninir vine pe o u15, o alti Lumind pe alt5
tI viscoasd, ln tonuri sumbre. $i acum si ne ug.E, qi efectul ]or trebuie sii se citeasei pe
pe figu.rile personajetror. i)in clnd
oprim pu{in la operele acestor artigti. obiecie ;iin alte plnze,
scena se pei:rece noap*
De ia fereastra oasei sale, Menzel a putut fn cind,
tea; gi atr-rnci crndel:rbrele cle sl-lri alte
vedea peisajul in care circula trenul ce Lr,nea su.i se cle lunlini irnpun Ei r:rai multe di-
Fo'lsd:imul cu tserlinul, in funC silueta orasul'-ti, -
in stinga un buchet de arbori. Pe planul in- ficuliili.
Teatrul (i'ylnz'nase e considerat cle rnulti
tli, o locomotivi. Iatd o vede-re cle orag sim- aa opcra capital:i a lui Menzel. Este rliir 185S"
pld, fird pre.ienlii, just a;a cum nu intiLnjm
nicdieri, in afarl de Anglia, in aceasti vie- Itl i.si impiisese sI redea intl'-un tablcu
,ll nrncltiirbinisrneumit irjiioscpiiend- iti,lurrmeninitad erudfl $i a$a
me. Atraclia pentru acest fel de rnofive, cont-
pozi\ia cir:dat5, cu multe curbe si cu terenul r.ir, de la rarnila

vdzttt de sus, impreunb cu execulia, ne vo!-- sccrrei, apoi pe cea din sa1d,, brutalS pe perc-
te, cea n-]ai asciinsS, peste fotolii, pr:ecum gi
besc despre calitdlile de novator ale lui Men- pe'rsonajele, unele pe scend, reprezenlind par-
zel in arta gCeornmstaanblie9(iI,l.d6e0s)i.gur, ;i despre zl-
mintirea lui 'tt'a principali a tabloului, altele in 1oje, al-
tele in sa16, jos. Compozilia e clt se poate
Dupd 1840, adicd dupi acea datd in care clc originalS. Tretrr-rie sd aEleptSm pinl la
el incepe sd. execute seria de gravuri in lemn f)egas, ca sd intilnirn din nou aranjamente
pentru ilustrarea Istoriei lu,i FrieCrich al II-
lea, }{'enzel capdtd atila interes pentru rege- concepute ln aoest fe1 lrizar. I)esenul, culoa-
Ie erou, una din figurile adorate de popoflr, rea sint exact la indllimea calitd{ilor de dis-
incit rnare parte din tablourile sale e conse-
crati momentelor lnsemnate din via{a rege- a6 ez tribuire a luminii 9i de compozilie. Toate a-

oeste lnsuEiri trnpreuni fao din aceastd. pin- lul in care sint prinse figurile, costumele, ae-
zd o adevbrati eapodoperd (I1. 62). rul natural al doud femei, ambianfa
celor
Urmeazd apoi o serie de tablouri, cu sce- 1or. Se simte aici cit de fin sentiment al eu-
i ne insemnate din viala de la curte. Unul, din lorii, ce ochi prodigios avea artistul, pentru
,ij 1871, dupd rdzboiul cu Franta, reprezintd o ca sd redea cu aEa precis rafinament figura
pauzd. fntre doud dansuri, la Balul Cur{ii.. Via- bdtrinei, care se desprinde pe fondul inehis,
l

I !a de societate, aga de strilucitd la Tuileries, pe cAecaeeaatEini epreerifepce{ifuonnedullnaltbra(tIal.re66)q. i in eeli-
dupi infringerea lrri Napoleon al III-lea s-a
transportat la Berlin. lmpAratul lalt tablou, al cdrui subiect e ales cu o nu-
Germaniei
rseu_lsgileegnteerasldilocrreEeizne-rliunxigtsriilosrpgleinadloasroeliiiinorjua-- an{i de ironie (I1. 67).
treDceeTleridibinnetrinoerseinleg:urpdorotpreert5u,l aleasd prin-
eestora, luxos imbrScate, dar fdrd gralia gi
unei femei,
eebiieilg.daePnrloeantuoirtarirnrpedd.erCndtiadsspceilciiptEuiurrigae,dnetaiabsltgooiufeal esdcorueammmapnreeclaoq-ri intr-un interior, cutrr vom intilni uneori in
tablourile lui Manet. Ceva din inciziunea
portretelor lui Leibl se poate vedea gi aici,
de bifuterii, aurul fireturilor, smallul decora- fdrd asculimea viziunii aceluia, fdrd acea re-
{iilor. Centrul, mai ales, este demn de anu.me ce obiectivitate, nilel ironic6, cu care-qi pri-
vea modelele. Un sentiment mai feminin, a-
tablouri de Monticelli (i1. 63). proape tandru, a prezidat Xa execulia acestei.

naatctfiGtqmueaiudejgeiurat-mbleuidnrTtreacao,arigrdrsaienttpaceiceip,r.ctaabaee,isIirenltfnlicniitadamgtrdpuutnaurdliIaldiaoccalreiceiegatnedaoaseas,oemdrtpl5pclceuapeaaeiusisllloirtradeuoaar(imrntpzbiIrolmlliruselu.uicaoefntaihlerir6t,lxvLivulLa4uiemPaeeme)idlts.icoiobaeuatbeiMerrlnmiltnl.t,eErumPlaCenopcEaioiltauarrjiimuuerairtltmtnetldiiratrdceasbieuz{ieumetdiileuluaiaetxnIlcttrltapariteoandeLaarbrser,unemcitl-teosanerlsiduboiauesetiee-rli--i,i pinze (Il. 68).

cPdpgeeauissltctlpeeeorinrleeobpareicecrheagtuiv.zproiuiCculdaenmitnoeapaxcgoreeeirsemtraatrepactlpul.eeiNnmfnairecaneeliuaicgleruellnoiousrcliueavleiipdcneseLtseleeodqnirebetesalm-pza'ardge-.ii
cunoscute portrete de bdrbali, din secolul
XIX-lea (il. 65). aI

Dintre scenele ldrineEti ne vom opri la
mcberalie,pcEouirnlDaeosautesda.d-fnsenulmlsa.iitacdeiPnvearDeaacnchehecandueo, ptoico:iprioiuniztcd6o...ncvpeerlrei---
salie lntre doui fdrdnci, gdtite de sdrbitoare.
Ce intereseazd, evident, nu e subieetul, ci fe- BE

ANGTIA vstr&ierize-excisidtceul'ep(.dalmnopui rmEecjousaprlduarnieieengFil-oeaczuiellovdnaa-tfidreeinp6etea'ttiaent.

Tot acest iriterval apare ca o epoei nesiguri,
tlronniiatcztal6r.ep, uitateernrdeciaenllelenleacleceeavaidinteoimraualsdueoir,udeaatrjreuecmvudotutral tdseeoabainnseed-*i
colului, nu ajunseserd incd si se elarifice 9i
si se impunS. Aceste idninep"orrcma dintecnadrireilea,uaqaa-
currr se vor prezenta
aLipndsriarrtaixnimluelgdaetuirndtecnusitcaeter,intlreeIbeunieaptuusriei ne-
pe care en-

gieze de o ideaiitate, mdsur6- continentalii
n*o apreciazd, Ia justa
-Mai mult ca
oricinL anglo-saxonii au nevoie ca sd opr-rni
Prercfeelism'lul vielii concrete, materialiste, cu vuigarit5lile
ei, uneori nesiguri qi nefericitd, imagini i-
$mcaoajluanrean'cgaletezia, psreincomlualuniifaesltdXrIiXle-ieeiad, iinaptrroic- rleale, care si transfigureze reaiitatea, sI in..-
qi sd consoleze. Poate cd aceas-
printre cele mai strdlucite perioade de arl.5 sufle speranta britanicitror era un rezultat al
dln Europa acelei vremi. Am putut constata
td trdslturi a
in capitolele precedente originalitatea gl va- educaliei religioase pe care o primise i:ri-reg
rietatea de temperament a reprezenta:rlilor poporul gi af patrunderii in atmosfera bibli-
bncarue, E'aetqinaimi,cpuamopsaisrbleiinl ?ionnact?irqnitpitloaerleindbitigaieetenri;ecrries. ;Iel.n-ui ceilall;i
ei, apoi cit de j.nr,'entivi erau ace;ti'a qi cit dc
rnutrte iirorratii le datoreaz;i pictur:a, t1u nu- s'i-'irEit,
neai in pr.ivinla alegerii suJ:iectelor, dar si,
incline
rrruit mai mult spre .ris qi fantezie, decit cum
lnai a1es, in felul de tratare. Astfel, ali.triri cste cazul cu ceilalli apuseni.
de ui: pcei al },rminii gi de r',n imirginativ c:l Aceas'iir slructurd psihologir:i, citre 1840,
Turner (ca s5 nu mai vorbint decii- de marii vine in contacb cu un felom'^n c].e eare a mai
maeqtri), am remarcut pe Constable, rrrereu acfr.orap'rsaru:tirrrcivcnrotil'trrrlbnroauAanisnigetlrpicratari:eplorlz'ttLiano,inletesislfectouorin:pr-ev:reiai'ocirrecl:eidansevtlnaiiitenec,ll:ii-tid:icacseoarcrciqeaailereea,1
incintat in fa{a naturii, simfind-o ca strib6-
tutd de for:{e vii aEfiinmltainteu,npaete,BclaL1kecaqrie. el ?qi

eonstata o mare lunieii
visurilor sale. Am mai intilnit muIli artisti. apariliei masinilor, ir dezvolliirii rnarii indus-
care duseserd acuarela pind la ultimele limite tiii mecanice, a rolultli pe care i1 are cdrbu-
ale posibilit5lii genului, influenlind intr-o n;lipimlse-ntadreeaci gmi inlnelepudneeruenadeinermaiqecxatrraesa- in
mo-
mare rn6surii arta continental6 gi favorizlnd toarelor. Ca o consecin{d a transformdrilor
trn Franla, mai ales, nasterea unei fn-lrloase
er: se produo in aceast5 vreme. in care socie-
grupdri de acuareliqti. tatea era poate nepregdtitS pentrrr a se aco-

Cdtre rriilocul secolului insd, pictura en- rnoda repede unor inovalii aga de considera-
glezh pare mult inferioard fall de oeea ce
oonstatasem pind atunci. Constable iEi daduse bilc, avem o mare mizerie a claselor lucr[-
91 toare. Mare parte din cei care-qi inchiriau
tee"rn& dc accastd evolulie gi proorocise cind- 90

bralele industriaEilor sint nevoi{i sd ducd. o cului o altd imagine deeit aeeea pe eare o
meschind, de o depri- veclea regulat in jurul lui.
viald mizerabild gi Inraginea aceasta
mantd rnonotonie. Pe de altd parte, fumul Ei
toate produsele nocive de de;'ec!ie, se cuvenea luatd sau din Euanghelie, sau din
rezultate Biblie, sau din evul mediu cavalerese, sau
din transformarea materiilor prime in obieete incd din antichitate; nu antichitatea senzuald
de intrebuinlare, rnurddresc natura qi pe oa- ori scepticd pe care o propoviciuiau unii u-
meni, riurile, strdzile qi mai ales foburgurile
oraEelor mari, linqi ctranrgeJe-zii lcaarinecieupbueta-u manigti, ci o antichitate purifieatS, suav5, po-
se ,:ti'zat6, de rezonanli aproape rnisticA. Aceste
instaleazl i.ndrrstria. scene, pictorii englezi le irnagineazi intr'-un
na-
tura proaspdtS, pe care o doreau purd de
orice contact capabil s-o intineze, se revoltd ciecor conform celeilalte aptiiudini a sufle-
la acest efect al industriei. Maqinile devin lului 1or, cea prin eare comunicd cu natura
niEte odiogi dugmani care spurcd apele, care gi care-i face si se bucure de aspectele ei.
lJici n-au nevoie sd ezite mult, pentru a gdsi
intunecd aerul, care innegresc zidirrile locu- acest decor: eI este foarte asemenea celui din
in{elor de 1a margii}ea ora;ului, car"e distrug realitate. ln jurul acestor personaje, al clror

sdndtatea. scop este sd ne arate viala ea ceva mai nobil,

Aceastd sifualie socialS si politicd ale un mai senln, mai consolant decit curn se pre-
mare rdsunet asupra lucritorilor, dar si rnai zlntS obiEnuit, ei grdrnddesc detaiii peste de-
nare asupra tinerelor generalii de intelectuali i,a1ii, luate din jurul lor gi redate eu meticu*
clin aceastd vreme. In fala acestor nenorocili, lo:litate, aproape f.lri alegere, uneori chiar
care sufereau din cauza maqinismulrti, sdraci, intr-un chip uscat Ei sec.
deci nevoili sd trS"iasci in rnizerie qi murdd-
rie, se opune clasa celorlal{i, a celor care po- [.irn$cdoealcaeel nrgnlaeizsl t-rdiuSciiteredpersetzuel nstdanrteaaml ieni-,
sedau fabricile qi care puneau in miscare, prin
puterea banilor, complicatele instrumer.te de de Cpoennsttraubipeic-tareaa ardtat totdeauna prediiec-
lie temelor din natur5. Con-
produolie. A.ceast6 clasd, egoisLd qi materia- tsrtaabtaleuininsit.r-sui ndiscchipipolipi elursi olenavle, dceleaumlaurlgteEiolrei
listd, cu pofte aCesea grosoiane, arrc gi ea foarte sintetic, ldsind la o parte orice am5-
totuEi nevoie cle o artd, daci,r n-:1r fi decit nunt inutii, intotdeauna cu o strSlucire de
din snoblsm. O doreste insi sentiirreni;tl5 dar crtlo:lic, intr'--o pasta suculentd, care era o
executati cu toate rafinamentele oe facturi, adevirali irrcintarc. pentru cine iubegte pic-
care erau in tradilia bunilor pictori :ri tre-
cutulrti. Dar tocmai aceastd arta superficialA
$tini efareiitiepeiontoermi uglilumeseteqttiecieqnii tura.
scandalizeai:d pe
l+i Irrcrafaelifii britanici insd nu iau de le
ai epocii. Ei adevSralii prerafaelili italieni spiritui, nici
indreaptd atunci privirile curn ficuse in
Franla, inaintea lor, o intreagi categcrie de :lcea naivitate, care face ca artistul sd se bucure
cpileulcistptorrraiimsqeiitriiivnia, Grctauermsituaafnlleiiaatu,nlni caiaznanardienideine,iqi id-teiniasrpp,ra-cerailariae-'
lui Rafael, adicd spre prerafaeli{i. Lor le cer de tot ce vede in fala lui, in natura incon-
aceEti tineri engiezi sfatul cum sd. regenereze jurdtoare, din care pricind avem in tablou-
viala, sd. inalle sufletul, sd consoleze pe om. rile acestora, mai totdeauna, cite un col{ de
pcisaj smal{at cu flori, cite un mal de api,
rlri o colind, de toatd frumuselea. Prerafae-
li{ii noi sint insd mai invdlati. Ei cunosc na-
tura din cdrli, Ei mai ales speciile de fiori Ei
Iar prerafaeli{ii li indeamnd sd ofere publi- 92 sl arbori. De aceea redau obiectele, adicd
florile,

iarba, copacii, cu gtiinp unui botanist 9i cu Delacroix, un Courbet, de pild6, sau chiar
gindul qi lndeminarea cuiva care deseneazh o
plantd pentru ierbar sau o coieclie. Evident un Constabtc sau un Turner.

cd astfej v6zutS, viala plantelor are in ea In alegenea temelor de tratat, aeegti ar-
ceva pedant qi meschin, care nu poate sA pla- tigti se lasi foarte des influenlali
de litera-
cd. De aceea la artiqtii prerafaelili de a doua ltpeurredisn.i{aNelueumangaoiirscuainbdeieevvcadtecrlaeut,leticveaanrteigsumi nceei.toiDtri pefoaacatletifmesl-,i
9i a treia minir, reprezentarea caCrului unei
mai totdeauna ceva cu totul mulli dintre ei sint, in acelaEi timp, gi poeli,
compozilii ctrevine

insipid. cum va fi Dante Gabriel Rossetti.
Prerafaelilii englezi se asazd intre pre-
rafaetilii francezi gi cei germanL, nazareenii. ln{iqcarea aceasta e dc.sbinat6 sd inieril -
Ei apar insd in istoria artei Ia o epocA, cincl seze deopotrivd pe criticii Ei pe poefii vremii,
aceste cloud curente similare €rau pe sfirgite. ceea ce ar/ea misterios gi rafinat
prin la bazil.
ei. I{urneroase tablouri a1e prerafaeliliior sinr
$i ei i;l inclrea"pta privirile spre preriecesorii iesitc din sirnboiuri, de uncle inflilenla pe
care acesLe ollere o vor excrcita asupra sim-
trui ltafael. Pentru ei, ca qi pentru ceiialli, Ra*
fael insugi nu, este decit un virtuos ge.niai,
cel de Ia care incepe nesinceriiatea, cleci de- boliqlilor europeni, ceva mai tirziu.

cadenla. lrlu sint insi simpli copiqti ai italie- iirerafaelilii au apdrut in anul iB4B. A-
nneilo-arrndeinlcahi,nrpcueip. uI)trual gsoesctoeiauluioi ratrdXeV-r}:eaatu, rcAumii tunci ei fondc.azS o confraternitate: Prae-Ra-
piraelite Brr.riherhood. in titiui chiar pe care
sioatldveeaazilinl a9iuinncdconioec;'eitsiotartiegainadle, a lntrebuinla asocialia il adoptd, este un vag ecou reJ.igios,
prin care se crare ns amintc;le de via{a in comun a oilu-
degteple ptrScerciL in privitor. Acest colorit girilor: confralernitate. Prin
aceasta prera-
un pictoro faelitii se ascarndnd cu nazat'eenii, care qi ei,
isnlsdmnaui deesgtreabtrdatcautmcu1m-arl-tarar ttarautan la fioina, ccnstituiatr o confraternitate qi mer-
decorator. geail atil cie departc cu simpatia lor pentru

lntre decoratol' "'i pictor este aceasti deose- disciplirra ilorrastic6, incit locuiau ciriar in-
bire, cd primul se ach'eseazi exch-isl.t' ochiulrri,
pe cind Cetr cle-al do-iiea se adreseazS, qi inagi- tr-o veche mini.stire. Confraternitatea prera-
naliei, qi inteJ.igenlei n.castre. taeii ier cs l.e r:o :rstituiti dinlr-un foarle mic
nllm:ir dc. pcl'sotir-rc.
AceEti englezi prerafaeli{i pun deci accen-
tul mai dCeoglroarbitaupi elolrateurrandaei cmorualttivudnaccootrmorpiaoj-, i )uc.i ascirr",r':g;tui llit,icptooart.ic;ci i ciliva sculptori at1
ziliilor. f,i
ra"or-rur; rni;carea 1or n-ar

dar pe o bazd de desen, totdeauna foarte so- l"i iual anrploarca pe cai e a cunoscut-o in a doua
lidi, gi cu acea probitate, care eonstituie rrna
din virtulile distinctive ale naliei. El se cdz- jumatare e sccolului, cind gloria ei umple a-
nesc toli sd deseneze foarte corect Ei multi proape 50 de ani de artS englezd. Ei au avut
odinintcreoneteisitrarebizldinotir,igdiinnaaiictaetset.pPunectacdeesvt eddeesreeon lnsd norocul sa gaseascd un avocat minunat
ei vin apoi cu o culoare gi o aEazd ln aSa intr-un teoretician inspirat gi pasionat, John
fel, ineit de la oarecare distanlE ea ne face Ruskin. Iluskin explici, justifici Ei face cu-
o pldcutd impresie, dar deosebritd de cea pc noscute in cerouri largi teoriile cele noi, in-
care ne-ar produce-o un adevdrat colorist, un 9'{ t-ers-uteanmpsrtipivluitvteibcaraazinccteeElpmiineaa[ildien,locczavirleeenlemt unmoltoaidsvtrrdeeem.*ea
ls vorbi de art5, pentru cei mai mulli englezi.

Mai tirziu s-a asociat grupi-rlrri qi Wiliiarn Multe din subiectele lucr6torilor sii sint eo-
N[o::ris. Este unul din acei reprezentan{i ai
nrentarii picturale ale Diuinei Com,medii, sau

pcraerrea-flaoelfiesrmeualuairtcaarieta-liandi-r.rpi exernplul pe a sonetelor din Vitct nLtau&.
considerd
eA John Everett Millais, cel mai dotat repre-
zentarnt a-t preraf aelismului (1829-1896), in-
trebuie sI aibi fiecare o acLi'.zitate rnultila- cepe prin il fi rur adept integral aI teoriilor
terali. trl insugi cotilpune scr-icri teoretice,
iiustreazd cdir'li, face gravurl, Car, ln acetraqi gnrpului gi rdrnine membru al asocialiei timp
cle trO ani. Se depdrteazd apoi pu{in cite pugin
iirnp. merge mai departc de cit tova:irsii s5i cic. ceilaili, aratinclu-ie clnrl sin-rpatie, cind
lir aplicarea teoriilor. EI considerA cA acest cu-
reni, penti:u ca si tri:iasc5, pentl'il ca si-qi ostiliti,ite, clupd irnplejuldrl, aga cum va face
Degas fala de irnpresionism, ceva mai tirziu.
ia ioati amploarea, trebuie sir se rAspinlieascS Este cel nlai taarlteiqnttia. tp-reocpuicptautladler'courbloinadre-si
zlai!iniaaitrt!e1ipe:,o,a;e:plr1aaotuiprz,rcadoespnulaoqiia'ormtirltr'ea.Jmuan$iacieiirEiec.td.1teloeeulc1oirl;arpnii:nauacti!bc.erflariiiccirttcl,idtc.alrrr:e'ul-iiiil3lIi'"aipi,riicrlin-:rcriteriiritrsceoctrir:eaa:'iqei;no1ulirii----' dintre aceqti
de felui execuliei unui tablou. Igi alege su-
biectele din pitorescul britanic qi nu dispre*
lnu"irein;tteerintircaidailnioencadloStaprsienntrtiemepnictatolSli,i de ait-
eurile manuale. Considerd c5. separarea care
e:z:iixuaiEnseitdaEiimnaurtnsi;cotiici,ieaatpafotaeibafrii:cmaagor.n!dieeeniLronabrSei.ie,iLrc,trpetriroeirn, micre-a1s3i-er,i--- engleziu
probd Wilhie. O altl mare parte
cun'r Etim, sa const.d din portretelc- onnreirilor
clin opcra
rnarri ai timpuXrii.

mentare care oiriiga pe fiellrre sd se speciall- pit Eclurarcl Burne-Jones (1833--1898), s-a nli-
zeze imtr-o operalie pe care-o ia OExcfoolriidc, ebvaazarnteaimtiarzi iaul.esFapcee studii serioase-"
execr-rtE la ne- antichitate, pe
sfirqit, ln tot tirnpul r.ietii sale, este CEunit-
toare inteiigen{ei gi rnoralului otnului. Dr: limba greacd gi Iatin5. inva!5 ca si cievir-ri
aeeea l,{oi'ris gi tovarlEii sii sint de pirertr preot, plni cind lqi descoperd vocalia cle ltic-
ca sccietatea se se inioarci 1;,r tinrpuriie feri- tor. Insd, devenincl pictor. el pdstreazi ltcrca
cite, cind megtegugarul era rrn artist. $i ast- blindS inclinare spirituald, care-l facusc sir
fel se creeazd industrii manuale, cu ramifica- se apropie cie altar. $i el este un cololist re-
{ii ln toatd Anglia: se fabric,f sllrfe cu niiua,
leagb cirli cu- mina, se trr:crca:i lemnlrl, rliircah,il.
se
pielea, argintul. Migcarea aceasta se intindc 1'o[i t rcl au pastrat contactu] cu ltalia. Unii
in toatd lumea lrritanic5, de unt-1e radiazd il-
rlin ci nu numai cil fac cilitorii qi se opresc in
ccntrele nrari, itr speciitl }a Florenla, dar petrec
poi in restul Europei, aga lnctt impi-esir;neazii
pe siml:oligtii de mai tirziu 9i o serie cle pu- rnai mrtlti ani in acea !ard.
riqti, amatori de stil, care apar cXtre sfirqi- Aqa se intinipla si cu Ford Madox Brown
tul secoluiui al XIX-lea, (l82i--1893), care simpatizeazir cu prerafaelilii,
Artigtii rnai insemnali, al ciror l'.ume se
ieagd de confraternitatea prerafaeliiir sint ur- f;ira sA aparliria cu totul asocialiei" E poate eel
mdtorii: Dante Gabriel Rossetti (1828-1882)' in care o noti reiilisti se manifestd cu mal

poet gi pictor in acetraqi timp. Dintr-o fami- rirultd tdrie.

Iie italiand stabilitd in Anglia, el iqi cautd ln sfirsit, George Frederick Watts (1817*

motive de inspiralie in tara de origine a nea- 190-1), este mai mult simboiist, decit prerafaelit,
mului shu qi in speeial in opera lui Dante' g0
gz iar tablourile sale sint rnai ales portrete, eare

qi ele au un conlinut sitnbolic, fiindc:l in genere seum din Londra, si reprezintd tot o temd de
reprezintd o personalitate de seami, redatd in esen{a ldeal-poeticd. intr-un cadru inflorit, tra-
aqa chip, cornparativ cu activitatea 9i cil opera tat in naniera primitivilor, ca o tapiserie, cu
eelui reprezentat, incit un privitor sd lroatil oare- un caracter mai curind decorativ, este cuprins
eum ghici natura arcelei activitali. persor-iajul prinr,'ipai. o femeie, cu acelagi itniptaE-i
exact cu aeelasi costi-lrn ca cele intilnite
Trecind la examenui lucrarilor lcestor pic- blourile precedente. Aceeagt fald palidd, acelasi
tori, vom incepe cu cele ale lui Rossetti. Buna'
vesiire este un tablou celebru ai artistului. ln- p:lcAerlgarsei utin,sri pn,eggrrua,{ioacaeslee.agdi aforrmsie,incoanruemseinntt,alien
tr-.o cdmdrula strimtd, inginduratl din pricina
teamei ce-i inspirl ideea de a devet:l mama ir1.71).

Mintuitorului, Fecioara prltneste teribil:,t vesie, In ouc'i';r iui John Everctl L{illais, o parte cli.n
ir,iclAri, e'cle rir. ia ii-rceput. sint cieosebiie de
impreund cu crinui, din rnina arhanghelului cele ulc pictorilol tli:-r ;rccst qrup. El va pAstra
Cc;npozilia, dr.t sentiment prerrrfiir:lii., este bottlsi
io;rta viat;r r:r ;ii-lr-lnle rircf erin{d pentru unele
foarte originald (I1. 69), .i:,pect€r clin n;rti".rrir. ceic lnelancoiice, pentru su-"

Beata Beatrir, pinzii inspilatl ctre Danle, r'e- triccte t;rre, i',rrbe-.c ..,iifk:tillui intr'-un ton rninor"
pe Beatrice, aga cunr lr,-.i^ in lucrariic ilin rrltinra
prezintd iubitul ei a pal"cu :a de capete'nie va fi perioadd, lll'egcu-
vdzut-o in Paradis. Nirnic rnai cotrtrat" artei aspectul irictur:-1},
realiste, cercetatd in cele precedctlte, dccit o :rclica sa rie:l tablouli r.rnrc sd vorbeasc:i sirn{u-
asemenea picturd. Naiura L'ste urmat[1 ]lumai
intru atit, intrucit eir poate dir ailar:enta rrietii li1or, clupa estctica oklisnuitA itr ar:t;i ertl'opeanA
rle pe continent.
fiin[elor care utrplu compozifiile i.lcestui artist'
Rossetti cauta sa sugereze viziutlell avut5 d€ in 1.-r.r.Iec crliltrt.ei. N'Xi}iais imagineazA iocu}
Draadnitse,iuinbimtao,nttleanntsufiigiunracatare, -s'Iiipinut1iinaecsetsetainfizPiac-. , rr'ier:iratului rr:l;iins. eel ,-"teln. Ne afiim irl
fdrd nimic din frun-iuse{etr clasica, insi foartc cirlteit r-inei rrir-listil'i. in cimitir. in nrijlor:u}

deosebit de lurr-rea realri. prin distinctial sl cie- nlorrrrintelori sr';i1';i, 1a apusrrl soar€lui, inir'*o
licatelea lui, e fdcut tocrnai cl si dea irlrpr.'sia
unei vieli sufieteqti aclinci si zi r'le toanind: s{ilsii r.ll rrii-r{5. sfirsit de zi. sfir-
sr:praunlane El rit de an. Ilctalii rlultit:licatr: pentru a obline
,r:irii-11 :l no;rsi.r'il r,iirir,riin-r cle efecl sentimental"
apare in multe din tablourile lui Rossetti. Fe- i)ir'1rri';rl r. or-llinrl. ric'st.nul r,ste iot aqa de colect
meile pietate de el sint delicate si paiicle, cu si rle crprcsii'r'r, si la !.lossc'11i. Coloritul ilsd
buzele rogii ca mdrgeanul. cu brirbia ploetni- r'ste ll;ri l'r'lrlilr'( ;rl-ril rlcsi i.tnc'ori strightor. De
nenti. cu pdrul buclat si abundent, cizind pe
umeri, uneori gdtite ca in tablor-rriie pictoriior' ilc(-ea, exprtnincl l:t l)aris. Nlillajs a atras aten-

itaiieni din secolul al XV-lea, ori cu r''esminte liir cliticiior- ir,'riite'zi. l'n;ri;,r1es prir-r curajul cu
largi, care nici ele 1lu aparlin secoluiui ell t'rn'e' combinir tonriri oure {aq:r cum vor face
XIX-lea. In jurul lor pictorul multiplicd obiecte, rnai tir?:iu cei i-nai nrorlcrni pictori), firA aceie

eare constituie o serie de -simboluri, mai rnutrt irarizil,ii. ace].t irnrFstt-,cul'i iiferclic.inate de trrta

sau mai putin in legdturi cu versttriie lui Dante rolui de ;rl Coilc.ir in-rperiu tlj. 72)'.
(il. 70). Orclinul ele elibersre este o altd lucrare ce*

The Day Dream (Visul zilei) este o alti com- lebri a lui Mill;ris. P-eprezintd probabil un

pozitie; se gdseste la Victoria ancl Albert Mu- eg 'n.piti,s'jo. dScdointiter-ntiri, lebcliune scolianb, contra Brita-
f orlrte gclosi dc. iibert5tile lor,