PAAL SZINYIjI llLllSE, bcittn pe iarDri. iiuzcul tiirr Buda-
ION ANDREESCU, larrro Ia Barbizon, 1EE1, lltrzcul coleclii-
Bucuregti
178. NICOLAE GRI.
GOI'tESCU, Nud,
I{uzcul clc arti al
]t. S. RornAnia,
Bucure$ti
ii
i
t?7. ION ANI)RI'Il'lSCU, ^sludlrr de sleittri,llttzcrtl dc :rrG al Rc$ ti
Rominia, lJtlcurcsti
I
it
I79. NICOI-AE GIlI.
(iOI{DSCU, Cnlt rlt
, r'rlrt. Iltrzeul clc
rr lir ul I{. S. IlomA-
rri:r, Bttcttrcati
180. NI(.ut.,\it {;t1 Ii.;or1t,.s(,t.. l, isn.j lri r/rrrrr it I:ortfri;t.iiitat, Itl1l. (llti1.1-*611
lt{-lf"l)f\;i. I"orlrt:-
tr\{rtztttl'tir" rrriri lti l'!. S. liornllrrirt. Ilurrrrr':i i
._;-- lrJI Ifatir
!tt;|. (,1(l\:\-\Nl
IjOl.l)l\1. I)or!rt-
lit 1 lrr i !ittlter! dc
l/rrila s(jiil,..l L f lt.rsrN
(l(' .lcil {J, I i} urn*:r
llll. r\11(;l S'l'Ia N l.]0l]Il,lil.:sIo\ ls lt I' L
ItAtrt)-Bo\'\" 1,0r- lill;. t:i,!,llL;1..i
' ,_'Ii\ i" I)r,.s..r:
ll'cl. \luzrul tlc urtli IiI,tisJ{ i!llrselint,
el tt. S. llontiniir,
lluclrresti ,rrlrrr
1 l Iil l'l\. lll7. { ;t,t{ )tt( ;i,t"t
\l'.{'li.\'1 , 1.,1 :rttill
!ffiIt. {;I:iOIji(iLlS Sli!rILVf, fralurla, }[ltzeul l.lr\-ri], Paris I9O. AUGUSTE
:ff$. d;IrOR(;tlS Sl:"l.llrl,\"f, Plinfuurr:u iru (,r rltrr.rtirtlcri dr uarit 1it RODIN, Vlrsta de
.i::;i,ri.tfi firu/r.Jr,lr,rftr. trll8{'i, Ar1 llrst.itttt*, (,hicagrr ararnd, 1877" Mu-
zeul Rodin, Paris
llrl. Aii{i{_rSfii
IlOllIN, l]po, 1lJli1l,
lluzrul Rodilr. i).r-
ri6
It)::.,\ tj{;t.'s i'1,:
l:i{)IilN, $riru:fliI.
t 81t6, I{txzeu} ttro-
rlin, I)aris
l$3. AUGUS'i'.lr ItL-rI)IN. Girr-
diloruL, 18E0, Pirrf:r l'alth6o-
Ilului, l:'rlris
l$5. Ar r(;t rst.Il
R(.)l)l\, l)rtI;oc.
l\Ittzcrll 11{r(li11" l)a-
ris
t$4. ..1LrGUSTL IiOl)lr- 4.,w,1:,,'i, \t
Ilurghezii din Calais, 1884 :li.
6r;r:;::'r :,.1
,.liflii5&u,,'i ,,,,,':i,:)j:, t:;
lrr; .\1,(;us tI,t ttot)tN, ,11as-
,rti lltlzuc
I1rt. AtI(;USl't:l l{01)IN" Sltr-
,,,r ty1i. Ilal:ac,
I 'rlin" [)aris 1{l[17, trlrrzcrrl
blouJeria-pnnoertrAetuer,tlp, efacceat.pel-ipi-iicetot_rl"iunisleer-iaa cle ta_
consa-
crat personajeior celebre ale rlusic-hall-urilor.
Era cintireala qi dlansatoarr. itr acelasi
timp, repr:ezentatb in timpul unuia din nu-
l$$. AUGUs-fli R0t)lr.*, fiu- meroasele ei scene senzationale. Cu o economie
cie mijloace impresionanti, dar cu uu mare rafi-
uitt:iuneu nament de tehnic6. Lautrec nc-r-i ldsat un ex-
ceient portrei,, tiu numai ai unei persoanc, ci
Xgtl. AUGI-lS'llE 110IllN, f ic- al. unei intregi categorii sociale. Armonia ciL.
tor Iltruo, l8llll culori se compune din galben
deschis ;i dnecg-crue,l
cu citeva tr6sdturi roz sau
r:rai fericit efect (I1. 165). albastru,
I-a claturuzsse este luati din aceiasi mediu-
observat cu aceeagi patr"unz6toare perspicaci-
late gi tot atit de cu precizie rec*at (Il. 16(i).
900. AUGUSTE RODIN, Danaidd, 7885
PICTURA EI.'ROPEAil.IA Cind aceasta el'a stalea de spir:it a celor mai
iN TIMPUL mulli dintre artistii tineri, ne inchipuim cu citl
simpatie privesc ei inspre Fran{a qi inspre lupta
tMPRfiSlONlSMULl,!l
pe care aici, ia Paris, o duseseri mai intii rea-
trigtii, apoi impresioniqtii. Simpatia lor, interesul
in capitala
lrentru ceea ce se petrecea Fran{ei
este cu atit mai mare, cu eit oricare din pictorii
bllelorsuerciluetareli,fuozraictea,retindeinrici eairctiaqrtei-qoi vdzuserd ta-
qtiau, este o
personalitate de un nivel superior indiscutabil.
:l
ir Toli ii respecti qi-i admir5, cici iqi dau perfect
seama cd toate operele ce provoeau scandalul
ln tot decursul ceiei de a doua jurnitSli a se- il vor avea repercusiuni asupra evolutiei viitoare
ii
a artei.
coiului a1 XIX-lea, Parisul constituie un centru Aceasta era starea de spirit pe eare o intil-
de atraclie pentru pictorii Occidentului Ei chiar nim in arta apuseand din 1860 pind cdtre 1BB0-
Europa CentralS. La
pentru mulli diir cei din 1890. Toli cei care se vor ridica in anii urmS-
Paris, creri ei. exista mai mr-rlta iibertate de ex- taolriX. Xcd-tlreeaf,inaetulenscei ci$oliufluaicEei dinucceapliuat,ual qsae-zciocliundluni
presie ciecit in tot restui continentului. In toate
capitalele, in toate cc'ntrele artistice, care une-
ori nu se gdsesc nr:maidecit in oragele cu r:r uccnicia Lor de pictori.
polrulalie numeroasd. ci si la lAanrgi l-ia, cum se Palisuf. ifiusmeasei ,aitrnagteotEiddeicnuras1utipsuenccot ldueluvi ea-l
intimpii cazul in Germania, in chiar si
dere. Aici
XIX-lea, dar mai ales sub al doilea Imperiu,
vindrFarlai nslea,silma tBcaorbriz:soln.iii-ta,teppreinrtmreanaerntitsiticioaudtrea- un mare centru cosmopolit. Aici se intilneau
literafii, artiEtii qi proteetorii artelor, veniti din
instituliil-ir aniinate cli' un consenatism rutinar. toate p6rlile lumii: din Etrropa, adied de pe
care aclesea se bucurau de sprijinul oficialitilii. continent, din Anglia, mai departe din Rusia,
Este vorba de academiile cie arte frumoase si de
polonezi care se scinihmtira{eeragcuehriinmneaeznxi,i ilj-a,ipnoalnauerszatirilqeoeir ii-nE-i
juriilc insdrcinate sd primeascd sau sa respingi
tablourile prezeutate la saloanele oficiale; este atunci impArliii
vorba chiar de acele birouri din miuisiei:e care luEi, american!,
dieni. Mediul acesta, format din reprezen-
au sub ingrijirea 1or dezvoltarea a.rtisticd 9i care tanlii atitor popoare, atitor rase chiar, evi-
acordd comenzi, deci posibilitiitea de manifes- dent nu poate sd respecte o norme, impusd
de guvernul oficial franaez. Fiecare din re-
tare, unora si erclud pe ceilalli, fie ci e1e se
numesc .direclii ale artelor frumoase, ori altfel" prezentanlii unor naliuni, ai unor civilizafii
Aceste ceutre oficiale sint considerate de ar-
btieqrtei ,cianccaepvaa.blirleotrsivinpicricoelaicpi6reiimmpacrntaifnelsatiruinIei-i asa de diferite, aducea cu el propria sa psiholo-
gie, care e, intr-o largd misur5, psihologia po-
miqciri artistice noi, rupind cguastirrenciuntudliv9eirsceu porului cdruia aparlinea. Era greu prin urmare
adev6rat origiiialA. De ;rceea ca to{i sI se plece in fa}a unor legi estetiee prea
rigide. Ei aspird la libertate, si aceasti libertate
!6ri grupuri, grupuri, luptir:d conlra tendin- Ii se pare in legdturd si ca o consecinli a miqei-
si contra ck:ctrinei, pro- lilor tocmai care avuseseri loc in Franla realistd
{peolovridsuailotianineisocrooliflieciadlee 219 si cea impresionistS. Evident, efa vorba de o
arti. 218
esteticA anumit6. diferiti oarecum de ia un grun unuSieinngaiqnieer,lap1e83c.atrr;ei-lmionasroreleiqatetri9n03R. utrsraia.fiIuEli
la altul, dar era in joc rnai mult decit atit. Era
pierde pdrintele in aceasti !ar5. cind avea nu-
vorba de anurnite posibilitdli de exprirnare sin-
mai 15 ani. Se intoarce in America si vrea sd se
cerd, conforme mentaliHtii si instinctului fie-
cdruia. De aceea toli simpatizau cu grupurile facd ofiler de n'rarin5. Intri in qcoala militard,
novatorilor francezi. Aici vom lntitrni deei me- clar din cauza temperamentului sdu independent
diul in care se frimintd iCeile, din care vor ie$i si fantezist, care nu se putea impica cu aspri-
curentele nci in Fran{a si in toatd Europa Occi- mea regulamentului, este eliminat.
Iati-l pe
V/histlei in rizboi, aut zice, cu instituliile con-
dentalS. stituite, incd din epoca adoiescen{ei sale.
Am stuiliat pe indelete impresionismui. Ceea ce 1l caracteliza pe acest american, era
miri intii un fartttec, care se desprindea din in-
Ne-am ocupat de fiecare din personalitilile im-
portante, lnglobate sub acest nume energic. Ca
ca un fetr de a inlelege arta Emi adieinatioi treaga sa fdpturd gi care nu lisa pe nimeni in-
doctrinti, el va avea consecinle directe, cliferent. IJn om jlo:]te ltu frumos, dar remar-
practica. cabii, ia prima vedere; exi,rem cle elegant, cu
asupra franceziior, apoi asupra strlinilor. Unii multi distinelie in tot ce ficea. o distinc{ie cu
dintre acegti strdini au cunoqtin{e despre el
oarecurl indirect; allii sint chiar amestecati miE- aclevirat aristoeraticS. Era teribil de spiritual'
pdtrunzind tot si luind tot ce nu-i pldcea in bd-
c5rii, lega{i de grupul francez, duc lupta alSturi taie de joc, cu un talent de a gi6si sldbiciunile
de ei, sint prieteni cu unul sau altul din princi-
palii c.i reprezerrtan{i. Asa a fost eazul lui James fieciruia, de a inventa cuvintul care rineEte,
cu totul excep{ionale. Ceva poate in genul lui
Mac Neill Whist1er. Whistler este american, insd Degas, cu singura cleosebire cd Degas era un
un arnerican dezamericanizat, dacd mb pot ex-
prima astfel, prin fiiptul c5 din cea mai fragedi pesimist .si un mizantrop, ire citl vreme Whistler
copilirie pirS,sise lara sa de origine, pentru iL iubea societatea. Sareaslnul siu, acest dar caus-
tic de a simli gi de a se exprirna, evident ii pro-
nu se mai intoarce ir.r. ea. De aceea, deqi ameri- cura mulli dugmani, dar, in acelaEi timp, fdeea
can prin nastere. el Doate fi niai clegrabd con-
siderat ca cnglez. prin faptul cd cea mai mare din e] o persoani foarte de temut.
parte aartaacstiiri.ivtSalijiissaaleursrni-eo petrece la Londra.
unde neEterse; toatl pe- Renunlind la aspiraliile sale militare, iqi
rioada ulterioarS r'a fi irnpregnatS. de spiritul, de srcuieesluccuoipltGeivrlSee.ytarNeiei,rnrrcteardeeaqtpteiilcistoiarellsliiiinpmlepaartcee6sliileoarnuFiglatpir.iiscStostA-i
conceptiile, de felul cie a picta al lui Whistler.
Se simte atras de arta francezl, mai ales din citdva vreme in :rcest ateXier, dar leeliile pe oare
pricina dezgustului pe care i-i inspird eciectis-
mul Aceiclerniei de arte frumoase din Londra, Ie i;r sint foarte neregulate. In cele din urmd
Royai Ac:rdem1'.
se hotdrigte sd expuna. Are cinstea sd se g5-
felueePnngrldilne,zfpa-epctuaelrlecpdnoe-aaltreesfetiexpeaurnctguitltac--oslnaaxvoLenoan-udnradsetosrdi iinnnu.- seasce printre refuzalii din 1863, la virsta de
Vorbesie aceea,ci limbd" are aproximativ aceleagi 29 de ani. Se ieagd, in epoca dintre terminarea
moravuri, aproape aceleaqi reac{ii ca gi englezii"
studiiior in atelierul lui Gleyre qi refuzul Sa-
De aceea pictura sa, felul sdu de a fi in lume. lonului de la 1863, mai ales cu Manet Ei ett
li atrag mari rir"rsminii, dar. in acelaqi timp, si
simpatii nestcl')e. Fantin-Latour. In felul acesta se alipegte curen-
220 telor de opozilie din Franla si chiar impresio-
nismului, dat fiind cd Manet, pini la oareeare
Dunct, era el insuEi considerat, in aceastd vreme'
1^) I un precursor al migcdrii care isi va atinge punc-
tul eulrninant, csuintMeoxnteretmEidceeilcaol{rid.iaLleeg. dInturtiale- i"ciqaniiuurirrgfticto"m"afna,raieea-iudnIsitinuu*ncaibigtrnLtioriiloieii.rnl9ie$idniinirnsagaaeifulsgbastrr,frueemti,niltoaaelnrruaamlierniorgnjeaniicnnmivezteqoev9zenletetiiersndiAdneiecngearEcdxnuhepieimupgegtnrurioauili,'
cu acest grup
bloul faimos pe eare Fantin-Latour il executS,
ca un omagiu citre Delacroix, alituri de Manet
se gdseEte figura fini a lui Whistler (Il. 38).
In 1863 pieacd la Londra, cu intenlia sd
svreemstea,bialetamsocsSfearcaoelor.aLpalinLoi ndderat,eionriilaeceparset-i R""runilue-"sD.piUtkeuiiint,nntig,mai"lcpeaeusziauirlssicsSturdl,itrnoppcurrrautiindcrleiznclitodotoonratpdtrrdreeaeea,rlauducfnaiau,ateevfleoiinf{zaiiiitinr,ttd9edpiosmvmriinooaeirlineasatcvnrlueet-is-o,-
rafaeli{iicr gi galeriile de tablourile lor. In- ,l
ten{iile sint idealiste sau idealizante, ins5 co-
f
loritul lor cel mai brutal qi cel mai dizar-
monic care se poate inchipui, tittpd cum il li buinlezE expresii prea drastice' Whistier este
,cn;-srpacu-.nalrh;on;romie;eiitnnpdiseruea5.bccrPldidiicrtdbouiWecanterdbusihrnauiii;zslncnltviuldeeipndareeeelnSncit:n,aurputiafciasrtaupaltaitneeb-cliosu^Rindusruaddrssilli-eklcpeoiiuncsrp't,aelpilRiizetlreeeuana9,s--siiktc1cicindnuEi
considera Whistler. El igi bate joc de arta jI
aceasta ;i se crede in stare s-o inlocuiascd cu
altcerra: acucocenatapcetulcuai rceuoaprrtoadfurcaencseiznbgugr,i ca {
urmare
in fll
special cu Manet, gi a cunoaqterii artei japo-
{,
neze. cele rnai neruEinate poveEti pe care Rushin le-a
aipcivueezrveciataisrdnetee.orcrliilantrleeaupnplrueeibzniontnrrutuc6asufenan-apcpttuaurboi,vplcooileuep,sdaeceaacnreeaerrzenuvsu2ti-nr0ila0itaredlitane-
Din nou artei japoneze ii revine rolul cie fala publicultti.
a elibera o alti qcoali europeanS. De data Cum puteau jura{ii si qtie dacl ceea ce
aceasta insl nu mai e vorba de stampe. de sus{lnea Ruskin era adevdrat sau nu? Se face
grar,'uli in lemn colorate: ceea ce atrage pe cmirapi cicutuprraesituigiiuWphicistotlreireinnglerezia,lictaatree
ap*i Iu cei
Whistler e mai ales pictura extrem orientald. spun
toli
lncepuse gi ea si fle cunoscuti. Interesul pen- nu-i picturi. Burne*Jones adaugS: cum poate
cineva sd ceard 200 livre pentru un lucru pe
tru arta aceasta foarle vechc, mai veche chiar care l-a fiirut intr-uli ceas? La carc Whistler
decit cea european6, se degteapJd Cin ce in rdspunde: ,,Da, l-am fdcut poate intr-un ceas.
ce mai r-nult in Apus. Marele pictor iEi con- dar cu experienta intregii mele viefi(. Iar
spetalitnugciissueerigscteihniegneuevzraeoc;iaforjaaepr-tioenaefjrzuuetm.i lsonda-saqici ecl6somtleeucprtei'ciaetsucdrieii
propria lui atitudine.
Whisiler se simte atras de ceea ce este lnis-
terios ir-r fiin{a uman6. Nu de aparen{a zii-
clncl Burne-Jones adaug6 c5: ,,Tablourile lui
nicd, trecdtoare, dar de ceea ce ar putea fi con-
sider"at ca ceva permanent Ei mai rar accesii:il Whistler nu sint terrninate{(, el riposteazi: ,,Se
timp, e inclinat sii tabiourile lui Burne-Jones sd fie ter-
intr-o persoand. In acelaqi lroate ca
preluiasci noaptea cu poezia ei discreti, r'ag6. minate, rlar in realitate n-au fost niciodati
ca o armonie in care tdcerea are cel pufirl tot
atlta irnportan{d ca sunetul, in viala la lumirla incepute{'. Cu toati inteligenla acestui artist,
zi1ei. Apoi, de Ia arta orientald el mai inva!fl el nu ciEtigd procesul, in sensul ci juralii n-au
putut sA respingS acliunea de calomnie' pen-
ci pictura trebuie sd sugereze mai mult clecit
sd spund qi, in acelaql timp, c6 o suprafafi tru c5 intr-adevdr era vorbit de r6u' dar ii
223 sg6vflf, ca despdgubiri civile numai o centim6'
coloratd trebuie sd fie o compozi{ie Cecoratilii,
Dupa aceastd intimplare, ntinat, fiindc;i ni - pceolreacu;i-.rreTosctuanl deaslitzeauneaoqbaigdneumit uinit pe conten]-
meni nu mai indriznea s6-gi facS portretul ia aceastS iu-
ciinsul, sau sd-i cumpere operele, \,Vhistier este brare, dacd o comparim cu pictura occidentai.i,
nevoit si ptece din Anglia. isi vinde ;i coleclia insd ioarte aproape de stampele japoneze, ale
lui l{iroshige, de pi1d5, unde intilnim subiec;e
Ce artd extrem-orientaid qi se stabile;te pentru dtsauebssi{roiunuleludEie, iapciuraabrleolicamtgilse:rdgaeercppuelinppoioddia,uclupaiar,tristeetralluplduLelocsnaudrsere-ali
un timp la Vene{ia. Aici executd o serie admi-
rabil5 de acvaforte, ayroi se intoarce la Lon-
dra, in speranla c5 oamenii uitaserd trecu-
iuI. lnsd se ingelase. Vine din nor,r ]a Paris dincolo de pod, la apusul soarelui, atunci cind
;i incepe sd expund. la Salon. Un triumf ne- iinncaeppal.uIrinpinuilteemsicscensaidperriandciaEui nsAexseemrepflleucttiepzice
il aqtepta. Statul trancez ii cumpdrir
inchipuit
o parte din opere, pe celelalte anatorii si ae tilul cum inlelege Whistler un peisai' Bsle
criticii care il admirS. Articole entuziaste ii c siare sufleteasci, o ,,impresie(, sugerat6 de
sdiinretcct,onesIascerapteoaEtieniummpauinieniicrhAipnugiliaac,edsotab,inind-i misterul noplii care se coboar5, de, luminile ce
succesul pe care generalia antelioard i-l re- se reflecteiza'in api, colorat de ui-
cie cerul
timele raze de soare. ctre chipul cu totul neobig-
fuzase. Reputalia sa cre;te cu vremea qi el nuit cum se prezinti arhitectura compoziliei'
ajunge sd fie consiclerat una clin personalitd- lEavLidoenndtr,asiinnteaclrearlevpreairltlee,daediccededaecepicsteuraadmpiiera-
iile de seamd ale acelei epoci. Felu] sau cie a
inlelege arta se cea trrai rafaelitd (I1. i0B).
impune tuturor qi
mare parte din artiqtii care-i vor urma \ior po1"-
cicnuhri?aDtlimrienisputaeuccriceapeeraearoEaicinecftasiatumurelluailiait.ed\4ffoFarhsocltcsputmlael arrdtieeona',cinurootnlitctsiticcudrireini'trei:Ecaleasc(tte'ri.
ni de la punctul lui de vedere. iniSrit cu in-
f luen{a impresionigtilor.
Tablourile sale mai insetnnelte sint azi in o armonie ainurn, elugmruin$iileaurdr:spniengdriute-incaeerurl qi
America qi in Anglia, cu exceplia portretului pdmintul; de
mamei sale, care a intrat ]a Luvru.
?ocu1 de artificii, boraanul cu vopsea aruncai
Fata itt, o,lb este cle ja inceput'.ll carierei
lui Whistler. Am putea-o numi ;i ,,armotlic in nizniusfasnliaonpip'liupi,balfriactinuctluaulsia,rrnceauglrunoripiilrWeethifnoisdcteulealruR.i Eudsleekianer'xtPiisfiotcaei--i
alb(. Prin aranjament, Whistler,
ca qi Degas,
purcede de Ia aceeagi conceplie a punerii in
cadru. Whistler insf, da mai mare importan{5 s'p1ie1ierdin5io,'(diGantu-dsaerindcoi)aluqrltlaaflreaXunrVcoIepIezI-iai,en(adF;,ralIegaoinantnailurndmi,seeFm{vueb,l1ederet-
armoniilor subtile ocipeertod:vruarifi1iadlbeula, cieneair-ctr.luo-l
il,oberi;, insd'se uitaserd cu totul; Whistler ie
minant in aceastd reacluce pe primul plan ai preocupdrilor pic-
cleaidSnsrateueciaiuenlvle1amlnfaditncca5ouiur.sdleEejasastzpie6oMoncaeeii-zlnieeclitallieclitnae{ciptearonreptreter.teninDtturdeulrarlpeullf'iitalla'Zittroicolaarit,l,
toriloi' (Il. 169).
Irrintre portrete, unul din cele mai admirate
ea sd ,stic in ce direclie n-rerge simpatia artis- serlpslu"te.necCec"ldmaWfodhrneisaltrmleetraruiaiineats\e,e'r'iuestst naConartordclyelcceui't Se poale
tului. Este prima lucrarc' clin seria impcrtantb
a portretelor qi se gaseqte la Galeria NalionalS modeiele
din l,ondra (Il. 167).
unul din
ai An--:'liei, din
oamenii cei mai pe drept celebri
$i in cazul fa1d, 9i in ca-
Podul Battersea face parte din seria ptisa- aceastd vrerne? de
jelor, pe care artistul le lntitulea;:i ,,ar'niollii((, zt:,\ portretului rnamei sale, adoptd o po;rE
275 el
care-i estc j)rojllie: Ii-.,citri lil.r"sonaiul {ie ilio- cirrora igi pcilcc niaturitatea, totu;i se iute-
fil lingA un zicl si ir julul greazi in qcoal:, fraucezd, fird cie care rlu llot
1ui aEaza doud sau fi in{elesi. incepincl cri aceast; epoci, clin ce
trei obiecte, in genere gravuri sau tablouri.
Prin aceasta el crecazd o atmosferd de intirni- in ce mai rnult, arta din capitaltr Franlc'i, ntai
ales pictura, \'a fi practicatd 1111 numai d,:
tate, care nc. transpune cu imaginalia intr-o francezi, ci si de strAinii care. pirrtisind iai'r,
vreme mai indepdrtatS. Nu se poate nega ceva
1or cle soor"liigdineep, rsice' tsetanbiii.iers\cccisnl.Pi sartirsiin;i-i;i\-ocrrccrr(z;r,t,-
melancolic gi foarte subtil intr-rrn astfel de
aranjarlent. Pe de altd parte. din punct de acolo
tribui si coloreze aimoslera ar-tistici,r a l)arisu-
vedere ai execufiei, Carlgle este una din acele lui, de lrrin 1900 si pini ln zilele itolisii'c.
olrere magistrale care onoreazd o epoc6. Totul
este calm, plin de rnAsurS, cle o distinclie a- ln Belgia luclitriii: siaru alifel. \ceasti iari,
ristocraticd, aF& curlf era Ei persoana lui cnura. iadrteiqatipi rpoeapcc:rigei-iinltrcohcliupcct',letolsccbbuiti.eIl'sJiluscicliralilii.l
Whistler.
iisupra tutuior celor:1i,ritl: r-ralii ciin,Apus. :r-
Dar capodopcra vie'iii ,caic., unul din por- veau gi au un avantitj, aceia dc at Ii ilert.ncli-
tretelc' ce.le mai cunoscute ale sr.colului, (as- bili la tot ce i'enea ciin Franla, clin priciiiir
tazi la Luvru) este ccl lle carc l-a cumpdrat
guvernul francez. Rc.prezintS c1etevanrmamaai artis- comunitir{ii de lir:rl;a in n-ir-iltc din jplos;-u"sincec1il:ii.i-:
duios, ce locuiesc.
tului. Nu se poate inra.qina Este ceea cc'-i facc rtta
bili si primeascS. influelr{e venitc tle 1:e tna-
mai plin daeceusmteianbiittartiene;i de afccliunc. decit 1ul Sc'i-rci, dccit oricare aiti !ai'iL clin r\ilus.
portretul obosite, pe care
Dar Belgia nu e dniurenctat:iioalaFrdradneleliim,slli5infraansa-
Whistler o expune sub rrurnele de armonie in
gri Fi negru (I1. 170). ceze; e qi vecinii
cohditii geografice, incit cornunicalia intfe
Bruxelles gi Paris este mult nai ugoard gi mai
Am vdzut care sint rep(',rcusillnile impre- rapidd decit intre Paris si Lyot-t, de pildd. De
tsiiloonrisemaureluliu, adsireerci tc;ointparcitncuintPearrrniseudl,iuilnarAtiqn-- ac€rea nu trebuie si ne rlire claci toate feno-
glia. In Olanda, in afard dr: acei pictori pe menele de caracter cuiturai. care se irtesc iu
care i-am citat intr-unul din capitolele trecute
gi care n-au nimic cornun cu aceastd rriqcare, Franla, au curinci repercusiunilc lor iu lttt-uea
cei care conteazd in lumea artisticd sint Jong- ;irnintetZlei cintucal ligbiealgltiaenpir.aArtiircoui,laBrietillgi.iaEma acisitrcrco-
kind qi Vincent Van Gogh. r\tit unul. cit gi 'ldlaairinrdtuailnccceIlsutesaptruieanldoc,tmrd-itnneda.vdaeipcLrlreoracepe,elediinnneapAiupiiznuaasbi.niltiPar trdeine,:
celdlalt, trebuie studiali mai degraba in l.- c[r'buni, ea ofer"ri incd posibi]itaiea dc'zvoltarii
gdtura cu acele grupuri care se formeazd in a fel de fel de industr:ii. De aici rezultir o tic-
Fran{a inslqi, decit ca artigti nalionali olan- sime de populatie fard seamirn, colllpal'at;-:t cu
dezi, unul ca precursor al impresionistnului,
celdlalt in cadrul secolului al XX-Iea, aciicd oricare altir regiune din Europa, iu ala fe I
depdsind limitele acestui manuai. Ei rup le- 1isn:iocaidtteelasdoraafimeitertcnroei,nascgiadd,eucranatriescienagoduear gmoloriacmqiedrcaimolileeonssiatilule,rl:crrti-,l
gatura cu patria lor, inceteaz6 cle a mai face centre qi mai dense de populalie in oraqele
parte din mediui ei artistic, qi. natural, de..si
rdmin olandezi, adicd pistreazl o anume men- propriu-zise. De aiei decurge fenomenul ciudat,
talitiite, o anume dispozi{ie de spirit gi o anume cI tot ce se intimpla ruai c1e seami intr-un 1oc,
ereditate, adicl un anume fel de a reacliona,
care nu-s in totul ascrnenea celor in mijlocul
iEi gdseEte un rapid ecou in toati intinderea Flarnanzii aritaseri totdeauna o inclinare
iarii. Aproape nu se poate intagina o locali- speciald p€ntru ceea ce constituie
tcrial, concret aarspfei ctteulndmina--
tate carr,, daca e volj:'a de un eveniment ceva al artei. Oricare
lele pictorilor, oricare ar fi subiectul intr-o o-
rnai important, sd poatA sd riniini indiferenti perd de arti, el este exeoutat la perfecliune, aEa
ia acliunea lui.
incit sd facS o pl5cere senzuald ochilor gi sd dea
l)in pricina acestei situalii speciale, chiar si in acelaEi timp impresia durabilit5fii. Dar toc-
ini;carile de ordin {.-stetic, cantonate mai aceasti parte a operei de artd este acea
{mAuriltinmtra-ui niarmgehdriluspminacilirrees.trAinpso,i,asicai in alte
cunosc o
care se invecheqte rnai pulin qi este mai pulin
nu pier- supusi modei. Oricare ar fi preferinlele noas-
iienr clin vedere, trdim intr*o lard in care liber-
tatea de expresie, sub toate formele ei: ziare, tre ln materie esteticS, atunci cind ne gasim
in fala unei pinze conqtiincios executate, clr
conferinfe, intruniri publice, este aproape rreli- muit dar pentru pregdtirea aspectului ei ex-
rnitatd. Un motiv mai mult ca aceste chestiuni
ssiimpraeoicciuapneuompeinicalapsuebdlice5o. aDmeeanci,eecaarpeoainte ga- terior, nu putem si nu fim atraEi de ea.
alte Din secolul al XIV-lea pini ia sfirEiturl
secolului al XIX-lea. belgienii avuseserd vre-
lcaurlitusreallisnaudeepsaterttiec,ddeaorrcicaereciirnesBtieulngiiadeseocrrdeind mea si manifeste in picturd toate formele de
sentiment cnre se pot imagina. Este destul si
obligate sd-Ei spuni cuvintul. ne aducem aminte de primitivii lor, qcoala
Poporul ili da impresia unei natiuni tinere,
cu toate. calit6li1e acestei virste: de energie, aceea strilucitd, care intrece pini si ceea ce se
indrizneald, de Neamul manifestase in Itaiia eontemporani. Apoi arta
cie incredere in sine. aqa de diferitd, de bizari, aproape flrd exern-
e drept temperament Si o {izio-
naorern-ie cdci e un amestec de element plu ln toati istoria pieturii, a lui Hieronymus
deosebitd, Bosch, a iui Breugel cel Bdtrin. In sirsit, arta
germanic lEaitidneperlienmveanlot nlai.tiAnc: egsetrammaensictecprdine
flamanzi. suverand a lui Rqbens. De aici pasiunea qi
competenla relativd su care toate chestiunile
insuEiri deosebite trebuia neapd.rat sd se tradu- artistice, toate teoriile estetice sint urmirite
cd prin anume caractere particulare belgieni-
ior, printre care o aplicare sple avantajele vie- de opinia publici.
llSuiidrimlnean, teduraiitarAle;mi, .psFpeiraecnafdroerraiolecgioeunstcetuaazltpdurriinini toate sim- menFiai psteulcucndolqatreaauerinatraeEaedi,ecpiolpnuifaotndd, cE oa-
ea nu
superioare.
forma declt o imensi aglomeratie unici, face
istoria co- sd se creeze o intimitate adinci intre litera{i,
merlului, a industriei gi a ideilor, cu mult care se exprimau prin cuvint, gi intre artiEti,
inainte de Renagtere. Din aceastd prieini, orice care exteriorizau concepliile lor prin culoiire
teorie noud s-ar vintura, qi or"iunde, indatb ce
sau prin altfel de materie. AceastS intimitate
ar incepe sd preocupe cercuri mai rraste, ea in- intre literali Ei artiEti va avea urmdri asupra
lereseazd gi pe belgieni. Este imecliat pusl in teoriilor estetice, fiindcd poate nicdieri, nici
iegdturd cu una sau alta din formele vech:. a.le chiar in Franla, literatura n-a avut o mai
culturii flamande, forlne pe carL. intreg po-
porul Ie cunoaste qi Ie pre{uie;te curn meritil ln mare inriurire asupra picturii, ca ln Belgia. Ea
a dat nagtere la diverse eurente, printre care
acest venerabil trecut, arta linuse totdeauna cele simboliste, aplicare a ideilor literare in do-
un loc de frunte, fusese o fcrm5. obignuitd de
229 meniul artelor plasfice.
expresie a naliei. 2V8
r"flcrgI"lpraauAri*o*iactet"lt""--apscuIinisi""funiraot"tuid1airn"ngeactnsse"aesutn5o.tsv"l"iiPmiit"rieor,uiqeaiempaniiarb,irliaa,e,'tilipB'!tn,ecs6oritcrcf'odtlspepeitdiouedtletscpugnrae"inlarefeiacsraetndezfr,i1uoe,ceeelu,eend,pr'liB(dng,du,rcsceoedoerlddalteeevaillreigfepieutsanecpdpdibtdlpaci1urto:uucoriai-apioianrrv:ierortn.lluliieloliutieicdisnstrtrnf6ecmaai6,gf!iiiuar:1ceu:rfreupeuierau'nimtalrecdaf..p1aare-in.iorcdveisl,lrac{.pctolcrciieirrccauiieal'ae.lt:l9n,zaacitSau"i1bnfi!lpoacIioteX'ocuSruid:t're)lt-lae'ae-''--i': iioneaza qi dore;te sd impreuneze calitdli)e de
bo7i'sfoeit,ratirc"oiuui'lp'epi,ncicrda-.rerre:iii,uviionn.rt1actpv, eoIeacaictcllrfL'ltu'ttcel:atu-felti-lenaesI'.uQporcrtartlpidl'iiett'rz'l::-' culoare a1e impresionismului, cu
artisticd, in o c;nceplie
Ti gro"in de lu libte'estltbtitluel erc, cr'r urrn;rr-i care rrolumul sd un loc 1:i'e-
pneeoniirrnuprilerospioangiasni:elualuiiciineilaorrlaitlbperelgsir:ornnirrs' lllr'i'ii-11 sl cirmpdnitor lind
gi sl-;i pdstreze import.anla.
gscileoifseri.tmrlisaitpr'enirceicaesesiilopvonearcistmt'eme:aiurviilleosbpmdeoilnngatiavaPenna'arcsiasac,sretdnfaeraral.pnucaifanreerseitnlaanlpusrsetlus'-ue- toatd
Ftidllrfirati""it"o"e*.",,-"bcir"luuit-tacreunitvuturrreen;iaebdunseieeecapsemudselitirsdnit{reiuccdelienemieoa:l:irnpbdilefiiencruseqt!iitqriiiilinSelitirifiya;ia-'grr"---
voie*ooxplaiVtrudc"oit"limiit,nc"oEiaenFivitcreir,aauanii*'na,ladpit,elooomcivsmuoeamnbai iiai1vmalaeeqpdsaraeercastciiit;ouatrnmipeisfd,nerseiefnitirda,qsslliitaateiuin9lrdl-iifreseidzceoe''-'- Dar toate aceste grupuri prin reprezentan-
fusielitciiroonluriiludaienuisreamai mistoe6cr,.onlEuuiluesi eie9svi iondrepcmiriamdnineifleepsrtdeaeocdcaeudcpeiitraiillnee
convingerile 1ui Georges Seurat' noastre exprimate prin aeest volum al Manu'a-
tului.
In sfirqit, volrl avea un impresionistn con-
AsEi;axitvliirtufseu*tt"acei"utnfiivulaiaar,spiauae"Eepiita"racca"acaluvuirvnmlgioz'l,iCpuucpErmenoiznicamiEeanndianacleeiaae'tmu-Pleorreauu.i.iLlil,limeietncafpca,msorreaeane,csi.s;neiiiiosislsnYfnttda{enicasncurttleteiia,' idlsit5rlele-ii Gerrnania artistic5, in secolul al XIX-lea, cu-
nnXaoirVcat5eEII,itIe-egiedexairosmutpladnnidnteel,niniddnienmfzeliaal,eidlsetionftntrtrEoetaiitmscutalprersue:elcucdenoeaalzucvplloauuslttiidecr6rai-i;l
alta intermitentd, aacentuat5. spre finele seco-
lului, eea realist5.
Aceastd lari s-a simlit totdeauna atrasi
de anumite forme ale idealismului, favorizate
intinderea studiilor clasice qi de
cie o cunoas-
plt-aeersreetans,iUttemiJgeaipuioblapgfodoaairtnrmeec,iedal9eoiraapncdoetaeistcetchemuiftoilaltiruiim.arDeim,Eeeid-naeauitcenlrimltipetiirr'oorardvineiilntoc'eeirt
aie stiiului-, fie cd e vorba de artele plastice,
fie ed e vorba cle literaturd. Clasicismui e
insd un fel de cltuE5, nobiiS poate, dar cdtugl,
oasearcrteeoliucolg"neasrtrlrninXagtireeX.d-Eleinaatoqeasitteienvmrseeamci oualruliellesndovesizztvriuob.ltialUrieniana
ndlurinai i1uc9il3uti6dmacetienle,d,ampaaoprnn6iifrneudstutei-rshieiaaurlenin1fuedile, dcdueinrscturreul caicanedulei-
i1i;ipKaniiiecmsuuzipstnlcme"iomsroaaat'ain)uu,uo,titlrruialbpranacin,ioaapufoms6eqtludo,nrambcsdc-tfoiraaeiaanssimslaeecmpliauiieatlacaiacaadrrctteertduoue-elnlmcim-ibsdueateeirciigrai.antecoapgenPrt41eeiegircrmalilEnatlsbgoadaiermicnliii(ina,s-oeartucacnrepueaertaadnbrirrdeuutcdceeaitlnictao8Crete-€-rti
1 Grupul celor doudzecl, grupu1 artei trb"t." tlt un gtnd: sd se libereze de aceastd tuteld insu-
grurrul esteticii libere (N.r')' ,rO
portabiie care apase asupra 1or, Ei care, pusi trn privinta formei, satisfaclia cle a intilni in
sub autoritatea qcolilor de arte frumoase, este arta lui Courbet o execulie suculent5, care s[
pund prei tocmai pe aspectul material, pe par-
sprijinit6 de tot ce exietd rnai inf,luent ca nu
Iume oficiali tn Germania. exterioard a unei opere de artd, putea
tea
In aeeasti tendinli de iiberare, artiqtii in- nici ea si rdmin6 firi rdsunet.
dependen{i sint ajutali de arta olandezd a se- Aceasti tendin!6 realistS. este paraleii cu
colului al XVII-lea, pe care unii din pictorii
germani o cunosc direct, prin cIldtorii, sau cea clasie6, cel pulin in ultimul pdtrar al se-
ncmreoiclnlAuu.il.uuNCii,.aeECtvuia,lraianssleiicsairisnnnmutuimmul lepvfiiumacsstoeoemsreieotonnsttueeiEvnoctirhiastipassrreeimcdfeiaindnieepzlceueetesteiern---
prin unele iucriri expuse in muzee, de arta
gfruanr cMeizcihqaiii-N[ulunckraucsc)i',udcaatre- de pictorul un-
triiegte gi el mai mai intim, idnemaepnretacliietarete, ainpico--
ea criteriu
mult la Paris. ae mai adinc,
torilor.
Am vorbit intr-unul din capitolele noastre Apoi, clase care traia din art6 qi
precedente de marele r5sunet pe care l-a a- biceiurile acelei
r'rrt in Europa gi in special ln Germania, pe ci era vorba de executanti,
pentru artd, fie
care a vizitat*o gi cu al clrei mediu artistic a fie cA era vorba de amatori. Era deci inai uspr
ccoonnt{aincut,tuCloquirbeextp. reGsriaa{ipeiclutui,rifiogrmeramaEni efoanu- de la o vreme sd se continuie opera ineeputd
luat
dul, qi si se meargd mai departe, pe aceia;i dlum
fost profund schimbate: fondul, fiindcd anu-
de liberare. Procedind astfel, unii din artigtii
germani intilnesc in mod fatal impresionisnrul.
me subiecte, care pind atunci fuseserd neglijate Dpreesaioltnmisinmteurlui,i,lnatcnapSictocleenletrrnaot acsitreqiaisnupFrarainmla-
npitduruieirtnnaebtcluritdeseiamleeaiulrndatle,igmcrcteaoio,andcqltiasaiofmratleotaagseliealorusaaaducdueennstce-eotiilantadeicenlzcduvnuicroarrilititetoudlr;arcaii,ulipasmnocmaaer--,ii
sau considerate ca nedemne si intre in dome-
niul artei, prin ei capitl un drept de cet6- neliniEtili, tnai doritori si regenereze at'ta, adi-
{enie; forma, fiindcd de atunci lncoace cei rnai ci Ia impresionigti.
mari dintre artigtii gertnani picteazd altfel decit Artigtii germani care se lasd acletneni{i de
pinnnruiseuudflgedaicrrreiitsaeooliae,rriierrlacisosaperruei.,nAsfdocceaaeanratCesiantdvl eaaicnchrteeri,aaatr-o{leaittddrtedfriaiiuuiiannmaafdnavoulimiiineEqe-ii cBuerrelinnt,uiavlteiinditinOiPnrustsri[ainOdtraieten,tauini,iiosainttrdeiina
totdeauna rispunzind, cind se fdcea apel la eie:
nlvoia pe care o simt toli pietorii lor mari de
ceva precis, ader,'drat, care s6-9i aib6 eehivalen-
trll in natura irnediati. nevoie care se tradusese, tdfccca"uilaateceaietpaieemrsiz,tgtiaccdiiotzifleataeruaavtireetcddameecedlelldmaeeiannlcetaMtsueoiaBnianienfieratatrciilveeuvihbaailtoeierl{rmnPiiriaabdri,.ebu9q,rsrisiiEcliee,iVdescsrciiqteee.ieiiisn,lugimcnoaiannin,ostdiPaedeqsecerqtrieuertocse(nssl,aeeoialara,cfne,sraitirBencrnnteoeoeifnrirtudrnvlusitinontiusdji---,rli
in decursul veacurilor, prin acea laturi realisti,
grin acea exagerare a caraeterelor expresive, locul artei germalte academice.
pe car.e Ie-am intitnit in secolul al XV-lea 9i Nu ne vom ocupa de toli artiEtii in a ciror
tn decursul secolului al XVI-lea" Ele iqi gisi-
seri cea mai ir-ralt6 a ior infdptuire in splendi-
dele portrcte din acele epoci, in figurile ade-
virate piiri 1a caricaturl, care apar plni 9i ln
sele mai severe tablouri religioase, in statuile
de pe morminte sau in cele care decoreazi ca-
233 opere se simte influenfa impresionismulul"
tedraieie. 232
Dupd o trecere de mai mulfi ani, unele din Un sentiment pe care N{ax Friedllnder, cu-
operele celebre din trecut au pierdut din pres-
nsoasccrauttuIluisitoLrieiobedremaarntni ,gi€l'rmtaaxne, ainzdstduedinuel rcuogni--
tigiul pe care-l aveau in rnomentul apariliei natd ;i revoltdtoare incre"dele te puteriie sale.
lor. Ne vom opri ia cel mai taientat dintre ei,
la Max Liebermann, care este, in acelagi timp, Aceasti incredere e unul din elementele suc-
gi cel a cdrui activitate se exerciti intr-o buni eesului, au atit rnai mult cu cit in Munkiicsi.-
se intilnesc calititi reale de pictor, care nlr
parte a secolului al XIX-lea, intrd deci in li-
nritele acesttti volum al Manualului. Se na;tc. vorbeso d.ecit cunosciltorilor, dar 9i ceva cu
in tr847 qi moare ceva inaintea rdzboiului ac-
tual. Este iegit dintr-un mediu semit cu stare. totul comun, aproape grosolan, care atrage toc-
o farrri.Iie de fabricanti, adicd de burghezi, cu uiai simpatia unui public, nu destul cie in-
struit. Acest public este astfel incintat sE vadir
multd influenti qi cu multe relafii, oamenii care
ci e in stare si admire o arti, pe care o apre-
mnsiderau o profesie artistici cu oarecare ciazd sunoscdtorii, iar artistul e gi mai incin-
teamd ca se nu Lziiceebmermcuanonarei;ciaraenpurnelvdenfafimunileia. tat si constate enonlul succes de ciire se bu-
De aceea, cind
cd vrea si devinl pictor, nu se poate spune curd gi din partea celor rafina{i, qi din parteer
celor care hotSrdsc cu instinctul.
ci a gisit sentimente de incurajare din parteil
pdrintilor. Totugi, a oblinut ingdduinla s6-;i tre Munkiics;r iniereseaza pe rnulli pictori, 1:rin-
urmeze vocafia. A inceput educalia profesio- care pe Lieberrnann, chiar pe Aman rrl
qi
nalf, mai intii cu un artist, de la care n-a in- nostru. Curind lnsd germanul. dindu-Ei seaml
de superficialitatea ca artist a celui pe ca-
vdlat mare lucru. Acesta i-a propus probleme re-l admirase, va ajunge sd ex1:rirrie despre
aga de usoare, incit pe toate a reugit si Ie re- el opinii aga Ce 11e'favorabile,. incit r"dminern
uimifi, opinii care l1u s-ar cr1:lica clecit prin
zolve in scurtd vreme, ceea oe l-a fdcut pe necazul de ii fi. fost inSelat in tinerelc de o
Lieberrnann sd se indoiascl de calitilile pro-
fesorului siu, fiindcd era sigur cI pictura tre- formi de arta a5a de goala.
buie sd fie ceva rnult mai greu si mai
serios. De aici, dia Gce,lrnrntaancitac, lcllealrati'iDciiessleebldruohrfli,
de cum i se pdruse pini atunci. unde r.enise in
A venit apoi in contact cu opercle h:i
Munkdcl-, care locuia gi el in Germania. A- maestru ungai' ;i uncle se iifla tocnrai ca sd-l
cunoascl pe acest3 mai cie aproape, Lieber-
cesta, cerra mai in virstd decit Liebermann, rnann pleacd tra Paris" Acoio il agteaptl o alta
era de o precocitate uimitoare. Din aceastd isnufrlpureinndlaerea:n'Cllnoculrubl'eotriisisMc avnilete. rDeercaitiaci
pricinl ajunsese sd-gi ereeze o solid[ reputa- incolo
{ie printre taerltringitni,atlastoudviiiiers. tEi rcainind allii abia asupril
daci gi-au lui, nu in felui de a sirn{i, cle a reacfiona iu
acest om fala motivului ariistic, cit rnai aies in felul
un amestec ciudat de teatral qi de interes pen- unul ;i aitul il
tru realitate, nu fdrd o nuan!5 de vulgaritate, de a-i itnratcae. e$ai inctrcamnd si per-
un temperament viu qi dspeosntutalnd, ecasaollidlireaqniilosre siste ce simlea ca
unguri. Fdcuse studii notl cscnliald a
naturii s.ale: aclmiralia fala de viatd, necesita-
tea de a porni de la realitatea iuconjulitoare.
pare cd avea o atit de mare incredere in pute- De altfel, aceste trAsdturi ie constatdrn la ceil
rile sale, incit cele mai grele subiecte din is- mai mare parie dintre arti;tii pe care sintem
nevoifi sd-i taxdm de rer.oluiionari.
toria artei gi cele mai felurite nu-l intimideazd,
Liebermann ne-a l6sat o scriere in care
deopotrirrd il atrag, qi toate deodatd, ca niEte
incercdri, pentru care se crede suficient dotat. z:l r35 igi exprimi preferinit'le sale, iar ideea lui esen-
fiali s-ar putea rezuma in afirmafia eh arta cqdi cdeei sceienoulvnirustpiooauteeifisiinntioecduuictacliuinniclrre,idi inmla-
pornegte de la realitate nu-i crr nimic tr-un tablor-r. Defectul
care
inferioari qi nici nrai uEoara decit arta de ticii in'rpresionismului pe care unii dintre cri-
imaginafie, care n-are ciecit strabe raporruri reprogau acestuia,
gcdusereqatelitianteafanEtieazilaca6rretisi tpuulunic.t il
de obieclia care se aducea tehnicii lor cd ar c6u-
pleeare se ta sd distrug6 forma, nu se poate astfel imputa
In gerrnanilor.
neeesitatea
din arta lui
de a justifica, de vaepdueneciptedoe lreapti ridicatir Acegtia, isiuabceodrdudcain{icadidoemiloarreiegimite-
arta realistd, legat era Lie- Menzel,
se portan{d in operele ior.
bermann de acest fel de a sim1i.
credLianlaPeariisn,antuuranturetrbrauiiecsdasfLie. instritrrseastpednin- In cdiSioria in Olancla, pe care o face dupa
cipala de inspiralie a unui pictor, ciar ei, care contactul cu Parisul, Lieberrnann analizeazi
pe Frans Hals. Ajunge si-gi dea seama astfel
sub infiuenla lui Munkdcsl' ff,cuse o picturA de ceea ce se cere unui trun portret, pentru
destul de intunecatS, plind de efecte contras-
ca si se ob{ini pe lingi impresia cie rriata.
tate de lumind si de culoare. devine un pic- iluzia cd a fost executat cu acea usurinfi, carc:
tor clar, intrebuinleazd nurnai culori deschise
ere una din calitilile majore ale maestruiui
,"i picteazd foarte des in aerul liber-. IatA cr
din Haarlem. 9i astfel, inarmat cu atitea cu-
notd nou6, care in fond nu este decit una din anojuqntigne{e,sdLiefibeerimnaGnneremvoalnuieaazpSrindcinipcaeluilnincteers:i
principalele cuceriri ale irnpresionisrnuh.ri. Tot
de la impresioniqti ia el acea tendinli de a face ,.pudrnaerttlrcoaahcr}iaarlcereusliprneceuncctetaurantl,uieEinucriuamorpepnearuaerngsndeiao.rinmiisantndaEriitnasd!j-u6qniriuciilsstiairglnee-,
sd intre in art6 teme noi. iegate cle anume
forme de activitate, pe care le-ar"u putea nu-
mi moderne, in care redarea miqcd.rii joacd un
ro1 esen{ial. Sd ne gindim la caii de curce ai presionismuiui se produce qi in Ungaria ceva
iui Degas, la atitea alte subiecle. intre altele apalog. $i aici gisim douA personalitdli pu-
la mullimile pestrile de pe strizi gi clin pie-
lele publice, tratate de a]li irrpresioniqti. Lie' ternice: pe Paal Szinyei Merse si pe Ladislau
bermann, la rindul s6u, e atras de jucAtorii de
tenis gi de polo. lqi dd insi seana c5, pentru Faai, in afar5, binein{eles de Munki:rcsy. Pri-
mui iqi lncepe educa{ia profesionalf, ia Ora-
a reda miscarea repede, instantanee, Si n€- dea gi-o terrnind la l\{iinchen, cu Piiot;-. Tr5,-
fpsflereezveedxzeuucntui.tdiaecsaeilcnaerlroeerz-cu,arnreaetjsiuvt.ceainnue1cs:etoasloraer--ssdijro-pe;irientt;drrrrde- iegie lntr-o epocl (1845 1920) in care anur"rre
dr-eindeisnacoaapremurrio.ienfaiiimdpgeriecAsuimolonariiEnrt,i,i'eoii,rl sint __ a.ia-zicind
ausntfecol rdpinmecreeuinincemir;ncaailes.teDneosgcranfuicl. este interesat si
str6lucitoarc, insi
imediat lui prinse in mijlocutr naturii, adicd srrb forrna de
devine picturS pleneristi" Astfel, cel mai bun si
cmDedul zjmeeuaunil epdroinpsuBulaurrdla'dhpienesrbttaaeb-ltutnurgreiuiperr:eeszsaiclneitdi-:iunanisftaeizslitidziaei
Pe de alt5 parte, spre decsebire de altl
irnpresionigti, la Liebermann desenul ocup5 rrn considerat ca un lucru foarte indrdzne! pentru
loe mult mai important decit la francezi. E
momentul sd ne reamintim cd in Gelmania a-
pdruse lVlenzel, acel prodigios desetratcr:, care wemea sa, foarie impresionant Ei foarte reuqit,
in evolulia artei patriei sale un Ioc tot dat5 tiind mai ales epoca la care a fost pictat.
line inalt, ca cel i-ui CLardqistirnauaPceaiaaLqi(t1im84p6-s1e37p9r)o, daurctae si opera
atit de pe care ii tinea Degas
lntre impresiriniqtii francezi. Toli elei ii lui ear€ are
217
m3fi-;ir.ar"l;e"ii;liiriuetsi;.e"-stei;cttttpsud"litctU""eur_ar;:f'mdA;ll_sciai"reeuudtpflnBaiesrsirunieeeiaitatdn"snir"listtbaenp-eiturliciizaelcteFu"oadlttcreoinoriianlaa'ArlcdnricnalcEefosoeadrecuraeer,riaarenaorinsdealeapeeosceraeeqpha;utotui-sca'arlreein.ibir,dgnlacalooaeitmttnrndula-eeiarniieaA.lcileqnuiec-nidelisaerirsraaaepaaGeielrqrueomsrisiaicd1g1ctupul9alooaie"ln-t--t-r gitit Anrireesou, ne-o dovedqte faptui cA abia
ajuns l.a Paris eX este adnris si expunl la Sa-
iiaii;;iusin;l"uli;;a;;-;tf*tfr"";iiiiIi;uinot]-^n.""t"slri;ilu'iriut"BifiD'siit*uqTal-f;"e";li;;u"i"*rutu;ntbqie;"r"qo6cttifur'aat"iipo,s,;a"tioedn"ibi-"laeititndqeaiin9rib-cma-i'iii.er^itnt"E"giuecmta.dlioroluu-tceipln7nntiirrlrinu'r)lenaeaMlarctrnsqoa'ate1itiiaiuorlqeolalonsIeerne'"daieaStisdqq',tifidntniniitatienniianiea,dcccmeuaei]cura-tupenzerourargrveeinilmmoieobsi-tCiaabclmduteipcouraeuivetaercrr'rocao(ecrhp1lEaiatiiu'i'nore-8ait,ei-agilcmnpr5-alacalNeior0,zsulsreetle'-*u-al-t' tloi nvr-^ellgrei .gVtiim.neclitllecraondteacstecvuerajrutariu1luilnCoaucqeharse-t
"iiIpnif,a;i"fofre;g"off";"i;"6Atf-l"e."if-;n;ttsip";ua,idot,"*r"-r"etiv"ii"demilr"m"seerl;ecemima;rxdun;epeaeei,so*isi,d'baerceittuniprvnitceEigae'nuutearriarimciejiaajuiaisrctinpnariatieeeto,gdiapt.dcioviearmre:aasnic-pnpAlmiviodutt-5rqan$rlea'$iitqqepmeidtiCpaiei$epcnaiicaruo{i-ofataauoscosenareuprciaadcleerromualcizrcahaeAiparldireltrddutiiceenleeel'-l
gi cu cea a realiglllor, face pelerinajul, oatr'e-
ar fi in stare sd cievin6 un Pietor'
cum o'nl.igatoriu, i:r Barbizon, ca toli cei ce
jid'isiLa-etrir-l*iS;oic"Jeia..f*mTordrr"amee"ietea""eaazipi.inuirrtiictebnntrit"lpriali-ra.o,etritd"iafnasqErdziei raisenleeiuat-aiaforotueerTcam-?iasnceIpcniao'ezzpdcieellei.pfeeo4eaa+upr"tuqceo€--
se cnnsacri peisajului, ?qi f ortificd traniera,
:iitu";r?iui""i"iti*;c";"*ta"iift:;s"dbie"sepeleeemrasxle*opnsnrtaiemmit-eeoeA' t'cCiv;l$e"eiTicedea'r.elrar,e,pcdaeaa$'-irJaseqa,di.ijn'eGgseivrbTmiogin"oipeuerleuupspese;raenu,iu'-- adaug& toL ce putuse prinde din arta unui
Sistre3' ;i ire di citei'a tablouri, care pot fi
considerate ca c.e mai inalid expresie a peisa-
jului rorndne-sc.
Moare foarte tinir. cu mult inainte de a-gi
fi spus ultirnul cuvint.
Pentlu r.xantenun opereior acestor pictori
nngv-eaoatlnoipApeinrriscumiersmptaleaet..zcleEluas{:t.te'ti\ree-ciireiealbpae1sriumnal alicnnuantiur.eMn'Eesuscentakectair,iecndsinuey.toicPlbailsrc.eia--
tura clara apar'. dupi contactul cu Fr:anla,
doatltaueberfmolcePriidianiasenrzid:icrseitia,nnuldcenij6anuip.sirp'euL'Ar"zbrcleluiicnesleesXecdtoteieprnnr"ae.sdozpEaudCim.srEoataeuiiiet-rsubae6nde-v1citidnditEraecaOiitntnpeltaodzecnteadliMuz,ianiaa.adnulefeisesntao;-,i
admir'lir pe intplc;ionisti, I-icbermmnn 1lu sa-
crific6, c1e cir.igul culorii. nimic din preciziunea
siu, a;ai tle exact ;i de strict (I1. 171).
des'Teenumluai. jucitorinor sugeratd
de polo, poate
dcleesecuamdeelem- doetirc- aci1ealienslpuiriaDl;ieegalus,i i-a servit a-
Bxecu{ia s-a fdctli mult mai
rnai rezutnatir', insd ttu mai Liebermann.
fluidS, desenui
pulin preeis qi
ca in pinzele unde mode'"r
n.ici n-lai i:ulin sigur timpul s6' pozeze (lI. 172)'
trele aveau aqa-zicinci
Cd Liebermann era un exceletrt desena-
tuisaoensracs5tnlr,ueinaa-gcoteoiadlotoopvLteeucinlnidferequAtpemvo, ispinntueztlrraidreliaiamEad'iitceiinnummascpture[alrtsdedtarcis.aechEr'ltrisileeete-r,
greu de inchipuit o manierd de a desena' care
id uog*u*re mai desSvirEit, decit oea adoptati
rtE de piJtor, forfobana n-mtfimii zgomotoase, agita-
tia ee;c;l;opminiretqere in acest 1oo, ceieb'ru in Anrsier- rr:inri'utitlFlrtaeii'rctf"iikr:srS-rtlntr:'talbctla-'l'otifru,izelsorlibueafi.eltFmaterereaoid;rsipliiiaenSjzlisainsteytfraeiiniinm-sMoii:eas1.urnasltueip"iErmD.tsreetae-*i.
c1e c;rsa ]ui Renr'branrlt {Fig' 4}'
;il,
*Ciii"tilaJLi..i;efbO',e'vuidrotrurisrbnaeatn, indnfiesicnpspditroedtr'toErcrel'ibet.ualianc:llme-l'o'xsplpfaiiutzrtsle$ocn&pcluomenitirie'Frnerpttar'irnseitz-'-
,irelc. Ferl')eile sint imbrdcate in rochii ,ie cl,-,
;ori violente, poate ehiar crude. Totul di ins6
ii'nleipcirer.rspiar€uoncuul:iabreucthi edt,edpelefilnoraiir1,;rs-or adsepealrer.+tIoanl:irl
.{lu.eieMngA*rXsseJ-TinEBAIImRaMle.ArdNaNm', iie culori pure! lfe care o vom intilni sisierrl*
desen tic lc, pictorii i,r-rprcsionisti (Ii. 175).
Cnrnpatrictii noEtri, Andreescu gi Grigo*
l-escu sint forr:rafi catiL in acelaqi mediu, er-:i
i.nterlnecliar lntre Barbizon gi irnpresionisir-r.
i--rirnu] este rlraj ales un peisagist gra\._ serlr,,
,rdrnir'.rhil rlot;,t. lcrrrrrl din coJcclia Zambaccia.',
cu -.'i:irianta2
(Il. 176), ei din eolec{ia Marlran,
este un tablor.l cornplet, pe care Sisley l=ar fi
putut iscS}i. atit de perfect este acordul lntre
frrtr-trr:stfea temei si interpretarea ei. Nivelul
acesta liclir:at ru e exceptional in opera com-
patriotu,lui nostru. Degi rnort tin6r, multe a]te
ilinzo ar prrtea. tot asa cle bine, mSrturisi pelr-
tru talentul s5r,r, ca de pildd vigurosul Sturtriu
de ste jari3, de iir h{uzeul Toma Stelian (II. 17?}.
Grigorescu a &\ru.t inainlea sa o iungii. pt'*
lioadf,, deci o bogati activitate, pe care, sprc
*ctinru""'*rcu*."":i"ln-ilosuoniie.it"iun"=[rr,lMte..iats"*ilan#u"""pamcn*"cattiilipt.l*nrtiatiinnteo,poirid"im,tesctt*ttai;rnseiapr:tvtrnacrtieeertroleumeiosMnilimEceztsqirescaaoneita6i.ntoatunatuiardrtfmeltneueeibcarmai.gaiainllecttotuiNiaiuoulivolliunlitiarrietialnreftpiuepon,i-tesearilelpEuvnacalmnicdalirnitietpa.itenepueairsgroEeuue(erirhtcaItpilesiaroidedMas'trlesEepeoeic1uaitagnte7varencipIiu3tecencrreakiee)ntmSand'ssruces,iituccilmiphout.s€cannfliicdyeaiauratzaeeaelnrpJrorsiceea'etnecaetca'Tr€airinccsre-trsovlunc1ao{iiaina-rnel-ii-r' sfirgittli ei, al cam neglijat-o. El este mai va-
riat ?n subriect, cleEi peisajul I-a atras in chip
mai serios tratat, cu o vigoare putrin obiEnuitd' cleosc,bit. Tn mai fiecare gen ne-a l6sat oper,
pictat cu toate resurcele unui tei'ilperament de remnrcabile: un AIud (I]. 178) delicios, desl
pictor (11. l?4). nudul este mai degrabi rar la dinsul; un Oop
{te eureLL {Ii. 179), der-nn cle a figura in orice
1r"luzeu, al6turi de oricine; un admirabii Peisai
(Il. 180), in eare se simte aeea inlelegere deosebi-
tA a n"a.rtuutordru, luini pentru vederile largi, somptuoase,
clin
cetre copacul tine rolul principal"
i ,I,lAl c1t'.;:rrsetricin*t,vlaari1aLnutizre-uel scttetleinctiri'l,oera,litBatuecuur:etsftai ls(l.ttra.rq.)a.
:
i'utn lnsuli G- Opl'escn s-a IcIo,nEvidnisturrnaail\{teirrziciulia",n..e',r,,rzEi uR-.
B.,f{lD;lN. -Aridreesctt, r'ol. de ar"td ai R. S. Rnm6nia,
.u|i'Istlin. ]S8:. p. :.l03 (N.r.).
prl-ezcnt la
240 241 Eullrt'rti (rri.r'.). }{uzeul
In Italia, pictorii talenta{i nu lipsesc, in a- r.apcrii de api, pgnaroilnbrietirnelnpoosr"ttror"aet.iel"iuo."ruizOoent"a"le'",Jdrel
seasta a doua jumitate a secolului. .Shltr:n-r culori roEiatice,
insi departe de ceea ce se producea ca pic-
turi in restul Europei, in Franta, cu care le-a cind verzui, cind
plicut totdeauna itaiienilor si se cornpare, in cusufplauonnl,erierucuIiIa,lntip,alslrealraVjvceacuieedddoeneaacsenltiel3{dtltlaiura,aatclcuo,s,uursnuum_na(cgiaicidnueteeiienanasoveeJmienofcaobcndomraieelmfuliajm,onlausatitnn,i.troemae"psnr""etuptriutll'aieles")itut,gu?"spetiotaei1r.,rad"-fu-oi;ie1n;ufi$iaiiioioi;rde_;r_,e,,
243 pl$ucrdrais1uifoppnlFulrmaoqnuofoledafenouisttnereu*leuoi.,errimnsisBrrt,eAin.eaae.aso.o)e{u*tsnltcPirstrFiuGci4nltorarroanlre-rr,ejnlseeap,-oid^ei,lianaislr9fcncnr.ll.rm"erui?-rrjdailibl.siuorhDuefl,-aiit"ceuiTrdorhiedusMeuiciIiIivvolcsc_irnaclBresul-etognplidtDeaniimsoi;adoito9epsuno,lrB..rad(euAldris:sneetlia1lnnpelo'rddruuolC-?inilf.Cnpg)cimaeeenudlpeirea.eea.enrgry)doiiisoraevnucenatl,.junDt1eaefragltlArcrTsa.oaaogtviuidtatotl,octpeemoeice,tdtarlraEdIiznce,ttpurior1naiGec-pcctArgbpseajiehtmipite,leaa.rueliTtctdaJpuaehsidiebap,,ri1,ancattpiu-,sociatnt,einaeneaauo.dareo8ctltolloeuprd9eaiaudpttittoreiroOzmi6oeapieeorinnlsncrsielnoaouadgirlmq1vJnprRiAiecivtpip,nv,,cit.naoaioeiciei,irtepeineflaooitroiopeuieadcaerritlltIeasa'nrcrnriiueteiUtmtt"leudsebmdinr,bueaspl*imiatttdmiennnjrSavaeo*tnii"uipfigl',p,ivroraiartvuiid,tta"tidatauitfaa"ncurraron,.nDcre.e"crut_sueen1l,mciutiptrrliiu*lu.pd-ope"lleeepsliisiatmie1_iogeloiuaitinim.indio_aAi,pa.nonb,i-iir"rcelmnmfeion9linirr"-aza,-el"ioiulpafdiLinjmfnIs"iit.isieeiur,nmcu,efp,pearnetasugaeqtsa3iaajui"r,afi,ruaadacimulnclc"n"aiinei,u.".dioeit"l1udc,tn"ifilcvetoa1rjrsdif"enieop.1il"ei(iuidfcednneom.liu-d_etcMtIinlc.rtid,sparlcivlzlrsr"due,ilau"roup".atotnvupIni"iiaodutdfieuniiermalrr"tte"e1lrieriliprtdtdsa,attlraig""idr8eie"tnrnaera*nnutipr.riad_""n,1;r_rdiu-l_-"i,c_eluu_lr_aninldle*uije)o,_uian!e_i.ai.ui__.-iiiri
Germania, in Anglia, chiar in Belgia qi in Ei-
vefia. Ori de cite ori intr-un muzeu italian,
ehiar in cele mai pulin cunoscute, se trece din
sdlile consacrate artei vechi. in cele in oare este
strinsd arta din ultima vrerne, decepfia este
mare. Privim acele pinze cu un sentiment de
melancolie, chiar cind ele nu sinf cle tot indi-
ferente. Ce contrast intre primeie si acestea!
Ce evidentd si tristd deodderc! Ce s-a intim-
plat oare, pe acel pdmint felicit, unde la tot
pasul apdrea o capodoperd, pentru ca si se
ajungd la arta aceasta pu{intic5, pieptdnatd si
pomidatd, insi cloroticd, in care infloreqte a-
necdota, gi care pare fdcuta numai pentru omul
de rind? Cind se atacd un subiect istoric, ceea
ce nu e rar, intr-o pinza de mari dirnensiuni,
rezultatul este si mai de plins, caci amintirea
trecutului e si mai apdsdtoare.
Din cind in cind un delicat gi sincer pictor
local, la Milano, la Torino, la Vene{ia, la Roma,
isi uiti de trecut gi de prestigiui vechilor maes-
tri qi, modest, fird pretenlia de a interesa Eu-
ropa, nici ehiar toata Italia, picteazi ceea ce
vede in jurul sdu, in chip onest, fdrd virtuozi-
tatea supirStoare prin goliciunea ei, a celor cu
pretenlie la arta mare, si ne lasi astfel o operd,
in genere de mici propor[ii, atrdgdtoare prin
exaotitatea observaliei, prin mestequgul solid,
prin adlncimea sentimentului. Toate aceste in-
suEiri apar in peisajele iui Antonio Fontanesi
(18i8-1882), in care se simt unele ecouri de la
Corot gi de Ia cei de Ia Barbizou, cu care era
prieten, poate mai mult de la unii lionezi, pe
Gare, €a gi pe Fontanesi, ii atrdgeau vederile in
sare se ghicea aproape apa, vara in amurg. Cu
un rafinament cie colorit rzrr, acesta exprimd
toatd melancolia serii, atmosfera inciroatS de zrt
trecut ultimii sii ani. Influenlat de tehnica im- temperament, indeminatic si viguros ca pictor,
presionisti, el divide tonul intr-un chip perso- t:rblourile sale se remared
pretritindeni in muj
nai, intr-o materie pistoasd qi durd care, din pri- zeeie elvetiene. Barthelemy Menn (1gib_1S9g)
paeescelteena,dltrducuiconerloctianoreintpstrreta-ti,arsu-fuialnnjutardlta,eenllcicvcaeaerztl.ei.apnEerirxaeacctueeeanlecnaanorttattdpcuteietdarCainsgodtorirocgdet,,,
cina tehnicii, aproape dd irnpresia unei cusdturi Ni.ltleanrcna{odrumpedazd5-inosusle, rpierindetreeleevair,ecepeseAvuogrusrete_
sfiaguuurniieoirtailpisdeeroiis.eCbeoSntteurculiepauldeernvicirasluiibjiirnrraptrea-l
stoiotnuilE,tiu, ncaliEriissmentaimseemnetunledaucioesiuoiuaeiarleuipiMotieilaezt.i
Cifiva italieni, mai capabili sd simtf, de unde
vine succesul, un succes repede qi rdsundtor, rsReialepudiFe-Bteoorrdvi3an,a-l n(m1du8nH4-8o{i-dl1ole8r'r9(9I(tl)B., 5lpgJo4_r)1t,r9es1ti9is)ct.-hidaer
iinsitrfdaccrietepevdae,idlneipbaitzriaer,eu, ncarrrreeglteesuvga-'coinnsctiaturei valoare
in privinla punerii in cadru, pe ma_
"Eliopi rosigibtinuinanliiIttdaaotleiazai (sd,eecvoiirutluuoi zaitIaXteIX, -claer;er nioiodatl n-a eseonrlnifd_raiRcliauissmiaa,uiI.lltiAapneIiesmftiematnoivdvieceilusRel encpteiimntoe(r1inagtle4li4i_pe1ive9ot8lou0_d)
RlVtgcmnRcdtrmmmulpeiiodhuuevuoodaiareemainldsnlscptisrcgilneiiitpaga.aaeliiape,ptnpuenmrinR.iiesnitp:cqantcmaqsuV(sioerodlictpItsbetu.olubapcIe,odrouil.llerreesuli;arireibutiCenartiiielcegcr8tlctelai,ride.il6lnibineduozancncoVEes)amzeesprami,itapsricilunerreeelsiotitnsi,,lalajelrlbaaioeboiiagiaglaarsbinlridoseleineiirrltrimlelmsollgevteuataacaia,ioziuusmcumeehrordrtorpnil)iiiaeil.dledacpeoervctVderesEried,ddsreigoleeli,-seuidoernd,arrrcitrooiie,inreeadenipsczs,amEbsuleterpooemueenca_coiaaaierrdninasarlneratnacoueoeeeltlngutildiiriursiinlidoheii_icandeiicrtneeiaprlsaundem-pdailoeislmSlrihsn,s-iepaaup(lcaioiui1btnnnrteoialtolie8eosatsutersiabra'li4ueres_imeiisipnecn,en2sxinuiumeduileunuue_tescgi_in;_-rd-tl--i-i-
la Paris. Aici ei se amesteci in -lumsei apobrnuensdc.
unde existd totdeauna o oarecare proporlie de
snobi ce aspiri sf, treacS drept cunoscitori, iqi
fao astfel relalii, ajung la modd, qi ne lasi ast-
fel oiteva dintre cele mai ,moderne" portreter
ale femeilor qi berbafilor, de care vorbea atunci
,,tot Parisul(. Gel rnai cunoscut dintre ei, cr-t
adevirat celebru in vremea lui, obiect al sar-
oasmelor lui Degas, este Giovanni Boldini, de-
sigur nu lipsit de tlanlepnotrt9rei tceuleoceexisceeSlelengtate
edu-
oafie profesional5. s-ar
pirea cd totul se migci si se agit6, cd nici o
linie nu-qi are cursul normal, c5 toate merg in
zig-zag, se fring, se incovoaie, sclipesc, aqa incit
gaveenne'rraiml fpermeseiailecdlapmersoodnia-ju-l in
eresptereszternibtadttu-t
de
curenli electriei. Din cind in oind avem de la
dinsul gi cite o operi mai oalm5, mai sigurd,
cum e portretul lui Verdi (Il. 182) sau cel al lui Ici1trinad.t9uazr0irtbas4eiondt),,i,re.pppavEeuiicrlilatncaoratsarrpoozediblreieiltogeriidsitunvuelidaubnzmliiieucrcsueuhetslesit,ptoeeIm-etjrcoaialtipri,rgtioaaipcntareieercalmzatzi.dnaapiItdonreasrlsseatuc_tnfserAeiinuirl_reestmihnaemuictsiiriin_a*t.
Robert de Montesquiou, care-l adrnira (Il. 183).
Printre pictorii elvelieni ce se cuvine a cita sd.dezguste pe oricine de rdzboi. Desigur, n_a
ln acest scurt tablou. numele lui Frank Buchser un propovdduitor mai elodverit in
(1818-1890) este cel eare se impune mai intii. existat nici
Mare cil6tor, el parcurge Africa, trece in Ame-
rioa de Nord, unde curind se face cunoscut $i contra rdzboiului, decit acei pietor care s_a canr
de unde revine cu numeroase motive si cu o 245 tonat aproape exclusiv in scene militare.
manieri in care intri ceva de la Courbet si
ceva din portretul englez. Om de talent si de
NEOIMPRESIONISMUL complexe, care pun dire nou in disculie rnai toate
problemele esenliaie ale picturii gi determini
al XX-lea,
icnutretaogaatemimqcualrteipalertliestiscdi a secolului
ei aspecte:
variatele
Georges Seurst C6zanne, Van Gogh, Gauguin.
De altfel, toli trei stnt aga de tegali de se-
coiul urmitor, deqi eea mai mare parte sau
ohiar intreaga lor via{i aparline secotrului aI
XIX-lea, inoit nici o rnis.care nu s-ar pricepe
in secolul al XX-lea, daci aoeqti trei stilpi ai
artei din vremea noastrd ar fi excluqi. Logic,
ei. fac parte din secolul urmitor loro nu pot fi
separa{i de el. Nu tot aEa se prezintd cazul rreo-
Tcpaourateetdasepdiedcpteulzirnvaoinflrtliaelnsepcgreeez, ifdisnaiecadlehnisa-aercraotrlitueleluexi,iasnptualict sair-tnaer-. impresionismului, tendinfd carre piere odatd cu
veacul si care aproape nu se mai simte in dece-
niile urmdto"are. De aceea este necresar sd ne
ocupSm ou oei care aparlin aoestui grup, mai
oresionismul. Ne-am dat seama de repercusitt- lnainte de a terrnina acest volum aI Manualului.
nilu trti asupra diverselor scoli din Etlropa, pina
in Ungaria 9i chiar pine l-1 Este Se poate spune despre ei, ceea ce nu se
departe aaeste repercusiuni sd poate spune despre ceila'fti, od ei stnt moqteni-
naiural oa fi f^onsoti. mult
adevir, pind qi acei torii direcli ai impresionismului. Operele prin
mai intense in Franla. Tn mai in urmi potriv- care grupul se faoe remaroat Ei la executarea
pictori, care cdrora se aplici teoriile la care ajunseserd cei
s-au declarat @are-l formau, apar intre 1BB0 gi 1890. La a-
totaioai dimerpetne{si iaoinmisriqncudluriii,-oricianreoraicue.inccazepsuimt pinastai-, ceasti datd opinia publicd nu era cu totul cu-
zanli cu ea, pentru a evolua in direefia opusir,
-altcq:audooarirnelid, ecllalminacer pfui tGsa-aut-i oeriti, nici chiar in fa'u.oarea impresioniEtilor"
cum este C6zanne I?.ezistenla era ined dirz5" Critica si publieul se
aritat animali de opuneau participirii lucrdrilor noi in expozi-
6gpueroienb*,acnb-eial ucimappiaiererradsiuoetnlnisnimcuiusul-naardtnufoicmepaeuntnutotdunin'-rasvnieifd,eeessrtteae
{iiie publice qi cu atit mai mult intrtrrii lor in
muzee si in colecliile statului. Nu este oare ciu-
dat s5 constatS'm ce, desi ostilitatea contra
ncouaagmtepmlo. aIrmeapregsi icounilgibtiei ratautesaufpeeritoaprreimlee-olecluo-- impresionismului se mentine, el este destul de
vdeitsuorhi,isaouehluiipttuattucroar,sdainpetuebzeliacsuclduid9riuatniual,rtai;u- viguros ca sd se poati desprinde 'din el noua
rarnurd, cea a neoimpresionistilor?
tttirilcoaird',bifaaiosznuaaptlreea,[peqoiscaiubslitolfieatdlr,feitl,ooirtniinoafifilnai iratdeu ale unei prac- De altfei, ceea oe e gi mai simptomatic in
de concepliile acest fenomen, este cd o parte din impresio-
nigti sint cistigali de teoriile noi, contaminafi,
venit dupi ei am putea spune, se dezlipesc de grupul central
au pArroffitiatgrdeeua, cienasatdoessittucaaliep.itol final, si t'or- si se alipesc tinerei bisericufe, pentru ca din
bim dmiraei cfei dlainrg,irninpraecseiolanqisint-imr, pim, bdoeg6c{eini dcuar-ei,
nou. ceva mai tirziu, si se intoarca la impre-
ies sionismul pur. Este cazul lui Pissarro, pe care
l-am rnen{ionat, cind a fost vorba de aeest pic-
sistematizindu-l, nuanfindu-I, cum sint neoim-
presioniqtii, qi de acele personalitili viguroase' 247 tor.
$eful, sau cel care e considerat ca atare al ctea,la,aerfstidccteproradtoasicmbireexeoifl.,ugdsDiic{e.dru.ion-ePmicxjpripauti,umnirrenntniussadeilmelluIil,nuaalcilugaaccictareleierasesEpntsuaosidielazciziuafglaiemeienteidomtlvdetioeisjcipclc:oeeelearezesecscpiaetuieesasmiDcucessiia_t__iii
grupdrii, estc Georges Seurat, artist de rnare treuinrinio.iaAsscStfe-lp,roccietidnecellecudeapteinndlieatJuunrcni aalluel'pliuci-,
talent, ]nai illes extrem de ingenios, mort tindr sorDdnnmieeeuofloaaailgcmtcideerpovnvsriadiiextr:p,svriaiirdobtifnornii.nenetiErzu-aaeturisniintlpueodemnpecpurset:iluoa.clcetuoeepipdoseeucuirnii.duapceilareetraaeocbciansluorliiopuecacreisureeiiai asetmuaalslruaeea,ii
(1859-1891). Care este progran-rul grupului?
Neoimpresionistii doresc mai intii sa ducd
rnai departe, adicd pinii Ja ul.timele lor cot'lse-
cinle, acele procedee ale impresioniqtilor care
constituiau cuceririle lor fatd cle practica tracii-
gionald. In :rcelasi timp. c'i igi propun sd gri-
seascd normele stiinlifice dupd care sd prrict'-
deze, ldmurind gi codifieind, adici prezentinci Delacroi:l mai ajunsese la o altir concluzie:
tienimutlrop-ro,ileeplicnofzordlri,mtlesumelaeisnnetfeaonrest,iefidcoadrcieareeaciieprersofeioei.nxI.ern.leocari.cneeflaaatzsaii
ca un sistem inchegat, aeele practici, de care itrt- deci preocupdri, care in fond trebuiau si duod
l;e aceleaqi rezulLate sau, cel putin, s{ se apro-
presionistii se serviserd pind atunci in chip ern- le vor descoperi impresio-
pie de cele pe care
piric si instinctiv. In aceastd nevoie de siste-
rnatizare, de a da o bazd gtiinlifici procedeului
tror, neoimpresionistii cautd reazdm la pictorii
anteriori. Ei trec ast{el ln revistd operele ace-
lora dinti'e artistii secolului al XIX-1ea, ca!"e
intrevdzuserd unele din posibilitSlile pe care
ei ar dori sd le pund nietodio in practicd.
Cunoastem formularea teoriilor qi procesul ni.1tii, pe care acestia le perfeclioneazi, pind ce
intelectua] pe care l-au urmat neoimpresio- de a picta al lui Claude Monet si
nistii din scrierile citorva dintre ei, fiindcd unii ajung la feiul
sAinsrttfenle, vioniatresi-aqliteelxep,liecsetepupnucbtulilclaolriadeluviedFeal'eu-l al celorlal{i.
ln acelagi timp, acei dintre pictorii francezi
Signac, unul dintre reprezentanlii de seamd ai care fuseselir in Anglia si care vizitaserd Gaie-
ririscirii: L)'Ettrsbrte Delucroix rtu neo-impres-
nia Nalionali si iegatul pe care Turner il llsase
cisanuecesmtaestbreeiloiluuceimervillieetiAtbirinessdiucvloseealei dscae{laeiri vadeceaesalucraiitdtsditterddinicnluuaclLociotuanpaiedricaertaloea,r,lbfe-udi-,t
sionnisnP,
Impresioni;tii ajunseserd sd revolu{ioneze
pictura pornind cle la anume descoperiri, fdeute
intimpldtor, purtind pecetea personalitdlii ceiui incercind s-o produca prin linii paralele, adic6
exact ca Ja impresionisti, din tonuri.le care com_
care pentru prima datd le aplicase. Impresio- nttn eurcubeui. In acest fel Tur.ner ajungea la
nismul lui Claude Monet nu-i absolut identio o nuanld de alb rnai r.ariati, mai vibranti
cu cel al lui Pissarro, cu acel al lui Renoir sau daci s-ar decit
Degas. Desi punctul lor de vedere pare sd fie fi sen'it de uu singur ton.
nsei opAiumcnpecrstcutsilisolotnrirdsmmdeouslvuiei adseiirniemt ip-idreienstadioprneroissatmep,uemlusaituisdaiialealsii
acelaqi, fiecare i;i urmeazd propriul s6u tem-
perament gi ascultd de propria sa experien!5.
Seurat qi ceilai{i intenlioneazi sd meargd mai
departe, dupa procedee rnai ralionale, sd dea
adiod o bazd stiinlificd tehnicii lor, si extindd pe ultimii, in dorinla de a schimba fetut de pind
teoria diviziunii tonu.lui pind la ultin,ele ei atunci de se inlelege pictura. Am semnalat
Si pe allii de a
consecinte. Pentru a convinge 249acePasetad, eciandltiaprnarstetu.duiant
dreptatea lor, ei au nerroie sd-qi giseascd c?!ir-a teoriile impresioniste.
mare chimist francez,
Cheweul, emisese in Loi du contraste sim:tLltane Ctise'1sseisptirmactdiceaci,gliaocbosnesrevcainfi{ieleleimexptrreesniloen,islatec, aare-
des cauleur.s o teorie a cuiorilor care ar putea tur-rci cind erau aplicate metodic si conform unor
sd se reducd la principiul unrritor: ctlloarea nu
existd in naturd; ea se forrneazd pe retina celui tneiosrmii ustliidnqeifiicme.prEessteiocneiseam,.ceNleeaogima pneeosiinotnpirsemsiuol-
care o priveqte, dupd anumite legi. Cu alte cu-
vinte, nu este absoiut necesar cn un ton sd exis- insa aspira la ceva mai muit. Impresionismul fu-
streesme ai Gauzcaut lcodrii,dirsetdruagreeafolurmrneinlei.i Analiza ex-
te omogen in afari cle noi, pentlu ca el si fie prin tonuri,
vdzut ca atare; el se poate forma si atunci cinci
elementele lui conrponente .sint contopite nurlai avusese drept efect ca forma se fardmila, vo-
ilimuorlpneirnelessigopeanoliismut,iei dtvriioscepr,irsceiualuereianlipverifoeual pfloeon.r,nDaceusaiincetvienoadluenmreeuoa-l
pe retina noastrd.
Pornind dc. la aceste observafii, uneie enun- in. operele lor. Pentru a€easta ei isi inchipuie
{ate cle oamenli de stiinld, altele iegite din ex* tabloul ca o suprafali in care corpurl soiide,
perienla unor incercali coiori;ti, cut.r-r erau l)r'- care amintesc lucrurile clin naturd, dar care
sint cet'a rnai sint rinduite in-
iacroix gi Trirner', neoimpresioi-ri.stii isi fornru- schernatizate,
leazd uireier 1egi, cdrora ei le dau o bitzd stiir-rii-
ficd, pentru un ansamblu dc procedee sisten'r;r-
tice. cle care se sel'vesc in rnod constant. Proct,'- tr-un mod armonios, aqa incit si fie inconjurate
din toate pdr{ile de atmosfera. Ce.i intereseazd
ciecle lor, )a prirna l'edere, se relrrarce prin e)i- este sd evooe in acelaqi tintp volumele plastice,
irnntinr-aorepaie,rttuursi,eid(,epvrrienmreedcuecetoreaateimtrdpsodrttaunrilleei
ei dar si ambianla fizici in care se sctrlda aceste
de volume. Preocupale oare nu existi ia impresio-
ci-.dcnlsau1Amvaoi rtofili la fel. Dar, ne aclucern aminte
practicienii insernnali dc eare nisti si cale diferenliazd neoimpresionistnul de
miscarea originard, de ia care el pr-ircede.
ne-anr ocup:rt qi bineinleies qi Ja impresionisti,
forrna ,,tusei((, intensitatea ei, direclia ei, senti* Aceste solide uu sint zrsezaLe la intimplare.
merrtul cu cilre era aplicati (dacd el era rriolent {rnpresioniqtii, am putea zice cir t"ru ficeau cleo-
sebire intre un coi! sau altul din naturd, intre o
sau ealm) totul avea o mare irnportan!6, din sceni sau alta. Tot ce existd, tot ce era izbit de
putrct rle vecler-e al impresiei ce tabloui ficea lumind., merita sd intrc' in oper:i de arta. Neo-
asLrpra noastrS. Neoimpresionigtii eiimind toate
forrneie tu$ei si reduc tonul la o combina{ie de impresionigtii iSi aleg motivele si, mai ales,
nieiodatd nu prezinta o compozitie Ia voia in-
puncte de ciirnensiuni mai mari sau mai mici, timpldrii. Tabloul lor trebuie sd er,'r,ne in noi
;:ljungincl uneori pind la dimensiunile unor
,,con* anume sentimente, prin formele care-l consti-
feti(. Ele se succed unele lingd altele gi trans- tuie, prin liniile care determind conturul ele-
mentelor ce-i compur-1. Liniile orizontale I'or
forn.rir ;rstfel suprafala unui tablou intr-un cimp
vizual, in care apar sute de mii de urme mai mult
sau mai putin rotunde, de diferite oulori, fiinded sugera linistea, ctrimul, echilibrul. Cele ascen-
dente, corespund unei stdri de spirit fericite,
toate tonurile sint deseompuse. De aici Ei numele
de ,,pointiliEti'r, aplicat aceLora dintre impresio- la un tonus vital accentuat. Ceie desoendente,
nisti care au adoptat punctul ca procedeu. voi' sugera, din contrd, tristelea nemultumirea.
Pentru un atare punct de vedere, evident, nu se
tlnii dintre ei, pentru ca sd faed si disparl poate nega influenla literaturii. ln acelasi timp,
irnpresia de monotonie, care rezultd din intre-
buinlarea exclusivd a punetului, s-au servit de compozilia in linii ascendente va fi executatd in
culori calde, ce vor intensifica impresia de mul-
r:irguld, cle unde numele de virguliEti; insd acest turnire; iar una desoendenti, in tonuri reci. De
procedeu a fost mai putin rdspindit. 2s 1
250:
.$
aceea vom vedea, de pildd, in aceeaqi figuld, in 1e1re1ic_t.ueaomrenalicuantde. i c9suci hcuielenr,ee,alaemupaniniezmie,,uiirmlntpptrriemessipioi,n,d,iseatcbsai.t
partea ascendentS, in genere cea luminatd, intre- cum era cazul
buinlindu-se ciurloarea rosie ori tonuri calde, pe iustttmr3nhnptjhni:aobeioiuiotenn9:eetleiarrsuireelncridraaa_vptititracs.llra-itsfopruSeaieacmcalsacec5eudiPrcsdco.eieelrppl,iniLdmeaaeianna,uasrngrictgn,tgdc^drdi.sreireii:niinftt1ntaaileeetanuleereiniiSl.tdvtatnfacl-erairoecuocetesstaa(sere,ee.aoIdcncacteicu1pnpfiahr,nuhpelddaaege.patlSdadnliejeiesualoliurlnaimBolt-ieissiadzucadiotrmrnsiten6i\raaefiadi,rb,easaoiln)c"eetnc,st,e.lrutgreblapaiaduo'leeacneeerphteblonairpumdesenon,initmgti.rpnoesrauanieeeiecrdtelDrvl6,lsuodmipaouebuianeiers,lzieginretniepntclli.nisiimietrluffonpeepeioieuhcb,acnrssrarillnaaadaolenpcleeaeetibciuels"erersci,rlorudiiateei,gimslntocieeern,teefrpr"criptiipficIit,uSegfgd",inaeaeereEfag!,ninureentiag,rl"uriurlrbie.ssuunrufiiutptue-"toa.iiadda.--gmadrelilmtc,eorc,aauiCte,aisa,cc,snaetieledlrlnlieepuaciui.nbiacelccnalfaac€hclcs'no,faddraesclifo,eeteieiaipacouhaalcgnaaocivcorsaeipsrauitras.sutrtiertiueurhirrreertt_a_t_n_aea_e6,esa___l,i
citd vreme in umbri vor domina nuanlele al-
bastre sau verzui, tonuri reci. Pictura devine
astfel ceva complicat, o operd intelectuald gi de
rd.bdare. Leonarclo da Vinci spusesc':
casa rnentale(r. Neoirnpresioniqtii au ,a,Peirtutul rsai-bi
dea dreptate, poate intr-un a1t sens decit cel
inleles de marele maestr-u al Renagterii.
Toate aceste combinalii mintale distrug lnsA
avintul qi cildura artistului. Defeetul principai
aI acestei qooli va fi o slSbire a spontaneitilii,
o monotonie in aspect, o uniformitate uneori
penibild in intreaga oper6 a unui artist.
IurnIinndadfaerdFodceillaocnesitndecfeacptitfoolaurlteceb-ini ecopnusascrldn
n\reoor iamvperaesaisopneiscrtruulrlpuei r-sonfaigjeulorriledinasmtfoezlatircautariltee
antic.e. $i mozaicurile, dupi cum Edtiinm,mnicui
sint
altceva decit compozilii formate cu-
buri, puse unul lingd altul, ca sd evoce de la
distanla figuri omenegt| aspeote din naturd sau
rnotive ornamentale. Acelagi aspeet de lucru
format din bucdlele pnreinvaaeinetaimstap"innaeoEimi Iparenseioo--
impresionigti. Dar,
nismul va prezenta o laturd decorativd incon-
testabili. Este poate calitatea cu care a influen- ispaccrnapeirt"ndtrulleied.qqnPe.tryrlifneia,enassltctiureedaerneetpesntcaftanueiibmrrnlarlcoerbdtiurntsdeearuaignlplueedisecrlnfpeaceioil:ccsioetu,eaeLnrtbosiiel,ntiar,ptcradraaaaedercpadbsdScaA,ulereidftnuaaici(nreccIaite{la'r.tqi-,_vzte1uauuaSsmnnBtaduue)tbi.lunaripilndtcrasoiseain_,-ii
lat mai mult evolufia picturii de ia sfirqitul 253 it{dmoesmeoesenes1atteutlasqgIeecnelgiv,einriEie,vdazagiseecetiecibauafeolcoainsrmldareretmecrepttddsaatiirrsednbtiitcetnoiupleofetudal,uaneltisiaaanncastbttdfipneigeltiaoo,vaufloriaurbddde,asleieuotsclnratdudlifeulaniiri.vgzirtiseeNeeulrsrsazeusritebssieeda,tevsueaicaeeisminuln.etfvcsludoiMaedIlria-gvciac.acaralijeoceVutinduiitonniceselagtiJuvdcsireeia_ie*;,i
secolului trecut qi inceputul seoolului nostru.
Sugerarea ambianlei, culorilor vii, aspectul mo-
zaicat, repartilia armonioasd a volumelor, ca
qi cea a petelor de culoare intr-o suprafali, to-
tul ne duce fatal la oeva decorativ. Ori de cite
ori va fi vorba de o operl cu un astfel de ca-
racter de atunci incoaoe, putem fi siguri ci in
ea se va sim{i ceva din influenla neoimpresio-
nisrrulu,i.
Seurat a lasat putine tablouri, de aceea ele
sint astizi foarte ciiutaie. Activitatea sa a fost
redusd. pe de o parte, din pricina lnortii saie
premature, pe de alta. pentru cd terminareit
unui tablou neoimplesionist era o lnuncd rnuit
c',-lrlnd slin'ir""t,t,rocat'iptbmuitsutiunlt"so,tripdirriernctaoelniliij'muriantaet'edae.daierrr"coduerpltor-- SCULPTURA
-r'itr'iiei*;r LA FINETE SECOLUTUI
ml-i;i;;iof**rl-rl;-f--ttlriiruiut;"n-rJrr"t-,-naoauiairri;,*i'r*,;"t';l;tl*"p,;"";,;dcii"o;'i*;i-A;e.ger"r.itdtrir"u,ootalnitrnlunst.e.r-rrranr'airic-oidi[ips"nttaurrn,vltgtiif:etsripcelidcnllriliie,feaiaieaznojlislnaopsceubc"slea.cea,ecdrsreC,caseetosuaunoodt"lidprancriielesinadanurqpdaateaep]isoescteficui-niapontnzagleptpaltiridailmrnerei.ea(z5atdrvpoi,-6crfcioudaqedi,c.ntisbatittats'bequiritlbrLeisri-ieciduldtncodbe-aues.aiutain"plcnicr)fmrce'o'isae."ghtsFsiuriiputiluioicsdogonrlsmiitid9uurrilucne1idi-ao---ii August Rodin
"i";lrLOera"nuni*Ii*-i'nru*i"o"ao-r-uft*li"U[n"-l"e"e;*nr*"-*.i-at'iau*oosooiil,-Lit,c-r'oii*,f'"..liitoltt"loi,pr"tareitfr"-*t"uraPitlaisolrp*idtipetog"-*ipcl*lnipit.e"i"l,tunbangu'vt5i6tnrrti,erltsilidici'rlieciifameonl{itlol'cb,eeaiaeimfrilIah]5[pieiflptu[udon'cieneiel.lga,iiriunPee:gtciurCouaS"ciillaltsr-aeeuiiietdrl"lcemarai'i,cail'uneeituar,l'raa5t'.rr.atfrdbietppitfretarieoJanw-orFrrftceu'oaic'ddiar'ianentis-Penraiucra1osttazictseerzluboel)at'aetroa-nir'tanoqsr1soenebrEesbaps5iiptmoitiee,liaaonbf'.odsiiscmvprmpg:ieeptuet;iraeueeniucregpv-srs,rdlrcatarrhruacSuctseadteeeicldna6go^ssiemftcnoer'aii.naiatsoneenpeostaciatninitceonmtec$tiiioouaefvefqjzsa,,uiasll'lp'tataaergiuaippmclDiattaortgntrui-daictEt'naarese';erdona::ateairie---l'' Analizind pe' Carpeaux, am putut constata
favoarea de care se bucuri inca scuJ.ptura in
timpui celui de al doilea Imperiu. Se ridicd
atunci, nu numai la Paris, dar qi in alte oraEe
importante ale Franlei, construclii mdrele, care
necesitd ornamentarea cu statui. Carpeaux, prir-l
operele trecute in revistd in cele precedentc-. ne
dd mSsura posibilit5lilor unui artist care, deqi
oonforrnindu-se cerinlelor elitei intelectuale
qi cercurilor oficiale din vremea sa. stie sd
r5mina consecvent cu sine insugi, sincei", orr-
ginaT.
Contemporanii acestuia profitd cle favoarea
de care se bucuri sculptura gi prirnese si ei
diverse insdrcindri. Lucru era destuX, dupd
eurll am spus: marea cl5dire a operei, aripile
noi care se addugau la palatul Luvrului sau
incd dupi ciderea Imperiuiui p-enctrounsctarucsd-
bitiza ([t' tE9). p- e care le ridicd Republica,
liile
nu vorbim decit de zidirile cu a<levdrat mo-
nulnentale.
Republicanii se gdseau ia inceput intr'-o
situalie critici. Franla pierduse rizboiul de
la '1870 si vdzuse ddrimindu-se ruEinos un gu-
iv-meerlEnl,si cciaunretEo, uainrtoippaalpu.asNr,easnfeliaunbseutacaubirnailsitddeefsiiu-enuvpImererpnsetaigrniiululil
simt nevoia sd arate lumii cd prestigiul popo-
Iil 2ss rului francez nu fusese atins; cd dezastrul de
tl LB?0 se tlatoreEte unui oonducitor inca- estetic ltc.ntru arstfei de telnperarxente se cih.l-
pn;,i'frrrr*;lf"^i*.re;t-iruaC;;.,.,-;-r,i-t--,-ifsl*t;noioi"suluir"sphti,:p*'t.ii'""mii-;u*mc'taud'pbLUu"pretai-"rilunrJrasii"eccnl"iAilta"eiirirpi,qtulbebctrpoicflueacricc,oidrg5itInaie9.aeciicmdmi'pc,tie1tu'OiietmuvnBntiareditug7izulrriaaBsgadaaicnc'3''trt-eaici?Pczlgl"aodieeI)sreg",uacii"ibndts"zcu,?eeiittta'nr3:lsi'urmf'.rlatirl1rcl'ieipi.p!:s'a1siircnr'-:gii::cii1rictaiiilr'iiinrarc".r"tdertphttn-Ae6nt:io'rrtse'Srrettlili-i-r--r- bieazd cu cel psihologic. Nimic rnai pasionant,
ic;{,fto*pii:e;iiii;acsr1eib;nlill;u"ult.l*-;.u;i.c1":tf,ur.;*;io;oelll""mtr.eM;rtn;.uiaefNia";ii;.liiGo.ed"i'iu;igeuivi,'tv'l.ie;s""i"resii.i;lear;"",iit',vts1l4t;niuriir.t:ci-edd;ipr"i,pciuill.ioi".r;r=iecrlcaacrJiull'iabpnrnituolAirec-citiitusnedeuilcalirr'ptattc"agiirAirpezsslieiteceunuoncm.lspaceaair,xvaripiiasoarplsDen-pb-eeiimfourprtaeorotletitnPerlncrcelialztcmriqeaicua"iair-cniniin'll,irtlltirediuani,iuiluu"eefai,fdcrmrct9mer"lasiiurc'aii'oipeZsiszier9eoprcnerl:tcisbace.nrci6tndeoalcotiaeolructrpe;thusrrseeitr1iiitac-cdeeifni'ePuiitr8iza,riulrnnctil-ceA7tais{casr-'tpoeef-ti.cr-rc1anr)ordrorulioi'i+reersnlsIrfsrait'pninlalzntirrtllucei:iutderalai'nin:nas'nnplsd'alipr'iicearri'laitoeii1lzilectariruotcrrrliitu8'occclrutituerlniorr7rtiitlfirtlcti'iiitnlsilii-ineitralt1nle'lolcdanicaoaCl:"itl-ncuipcL:erra7rsaplci-siiplearctpt1rpaeAriiareauiiele-er-u'e--e--i clc'cit sa cot-rstat'irrtr cunf sc rezoh'ir contrastr,le
si framintAt'iie ciirr sufletul lor gi sA cltnoasterrt
*.A"uicI'ml#liJrLi't-;r;n,ua*.r*i;A"itciJipiol"ra;eoJr'iet";"trt*n.rdrin'siacnc,a.ert.lltoiin"u"uiinn,nneit*l-letmPcpbecpaiai9rliunocmeluiiidtsetisea"eaisnandirsdtenpteleeiaercuuravoran1niac'niuv5teeoileseiudralnraeuaoicdsnfaEtr'rspeealioetpirefcnnoiare,aorocsirspgtaepdilurtnoittzulSm'nlluuruinc'iaralirieaari'-lcac'rcle-oaie1beulus'rioirl\d-ntlpiccreca.aeeac?lIn'rplanrtnn\adtutittfiirietjrouiq-ilolr'erronurrericrairsesonflcrtrdelnieec'eu-er'-'l
cle aproape acelc. cazuri, in care artttonia est,e
iegifa din acorduri discordante. Astfel Roclin
e ronrantic, 1tlin de o pasiune mereu cloccti-
toare,' liric, ciar se simte alras in iacenagi t.irnp
de arta greaca din cea rtrai frumoasd c.pocir ;,
ei, de echilibrul gi de monumentalitatea pla-r-
tica a vremurilor lui Fidias, ca qi cle cea sen-
zuaia ;i gralioasa a sccolului al XVIitr-lea fnan-
tt)/,.
Il:;ecutant prodigios, ei e lotusi nli0i iniJ:r.l-
nittor, mai sugestiv in acele cboluli abia schi-
tate, care cliisinnepsacsciuunoeaforr-lraciinnfrrpinetautoi.asriainsi'rcr',rti,scr--
i':-rentarA
cArile tumuliuoase ale sufletului, ciir-i pon:r.irile
patirna;e ale simt,urilor. Orn ieqit clin pollor!
pastrind contactul cu olasa socialS c:iireia ii
anartinea, el a imprin-rat o clistinc{ie suverrrrrh
multrora din lucrdrile sa1e. Interesat cle ce,ea
ce este general orrrenesc intocmai cft ur'l clasjc,
ei a gtiut si pltrundd fizionon-riile variate ;rle
contemporanilor ;i ne-a lisat cea rrrai bogat;i,
rllii umana, nrai aserndnS.toare. aclici Eaic,yra
ceaSme aniassitnecelar-i1, 8d4e0,bduisntupriirqini lci lecul::rrt'o1rt'cutrlr.mo-
riesti: tatil. un rrric functionar, aproapg r.lr-! ser-
rritor: rnamir. o fosti servitoare. Incd din anli
c'ilpilSriei el este atras de desen, pentru c;'re
irriita multd indeminare. De altfe] Rorlin va
ciesena cu pasiune toatd viata. Tn perioada care
ribnr'ircloiteialprteeelaacddi9ter1ea71-p9r0in0ed.l edeeiinsnttusrp-l oedceliianlluicenhgfiunirgu-iittivci6feii,npidor:c,ssdia-
expresiv5, un n-]oment unie, insd esenlial, din
atitudinile unui corp in migcare. Era ccntem-
poranul uneia din cele mai rnari dansatoare
care au fost l,'reodat5. a Isadorei Duncan. Cri
de cite ori aceastd artisti apirea in pubiic, F'o-
din se gisea printre spectaf,ori si incerca. ct:
250 uz iu{eala fuigerului - de 'unde si numele iie
fa,icclereoccaohceriupstrueilucniaodtfauirnligs-eartousal{ir'efciix.ueSzceai rndeeifoegbriiinqtendluiemiaaustintiucdmainoli--i nici una'arta propriu-zis5. El este cind deco-
cind eizelor in
rator, cind turndtor in bronz,
metal. Totusi, aceastd perioadi clin viala
rnent cite infdligdri succesive pot constitui un sculptura, sa,
dans executat de o artistd prodigioasa, care, in desi nu in directi legAturd cu
i-a
fiecare secundd gi prin fiecare parte a trupu- fosb extrem de utiid. Rodin a fost lotdeauna
gpurirntorelurcarraiires,courlpictaorrei ianrsftiarfeosstddeimxeecnustieunseian,-
Iui, oaute si exprirne ceva interesant, sI
creeze frumusele gi ritm. El era apoi totdeauna cnracterul si m:rteria din care gra construiti.
in primele rinduri, ori de cite ori era un spec-
1itna9c0tr0o-,lulranaMraadltresdialoiatml,eeatinlceidudsa-anusaldatoeargreeipmlorenr zacaesmtnictbadoldisiglaeieunde-in" mai,9tiirfziiniudcudn,ocrlinprfieertiecniriec-arecauumreddeacicatradt singur
aceste
conversatii, cum a fost Paul Czell, ori Dujar-
din-Beaumetz, fost ministru aI artelor si mare
aceMasijtli'opaacreanletefzadrnnieliceeisianrdsipe-ntrudacc,uinopadErtiesriema admirator al lui Rodin
temperamentului sculptorului gi ne intoarcem prod.igieuse uitesse(, n- u-,iil .auait Ia mnin d,une
citeva
era greu in
momente sd schileze opere pentru efectuarea
la biografia tsinad-rulnuui erau suficiente pentru ca un timp mult mai
permitd artist studii serioase. To- cdrora ai{ii ar fi intrebuiniat
si lung. Ocupaliile sale din aoeastd perioadi il si- ri
tugi, in 1854, adicd atunci cind e} atinsese virsta lesc sA trdiasci mai mult printre lucrdtori, ce e r{
de 14 ani, el izbutegte sd ia lecfii de desen in drept de artd, dar lucrdtori. Acei care au avut r
iil
gcoala in care Carpeaux devenise profesor, in
ocazia sd r;ind in contact cu mestesugarul fran-
aga-numita petite ecole. Acolo are Rodin oea- crez qi si-l vaclS in intimitatea. sa, in-atelier, in
zia si cunoascd de aproape pe celebrul inai,ntag, farnilic, in
sd-l admire si sd se minuneze de rnodestia a- societatea prietenilor, au rdmas sur_
prinsi de inteligenfa, de bunul sim! si rnai ales
ceshri cu adevirat mare scrrlptor. Asa s--a n6s- dcfelirnl indldeeecmifuiiilcnearireteoealrepinmrotiafieni sepisoretnelaioldRaosaedaindc.einsEtuplieairi.ioUdadndauanssztar-
eut in Rodin un sentiment de recunogtin{i pen-
de faortmriait{.ieA, cdeestcaairie artistui si-a adus aminte
tru acel om, care respira bundtatea Ei bun6- cit
explicd ci sculptura nu e
voinla. Rodin nu va uita niciodatd impresia pe
care i-a ficut-o atunci Carpeaux s,i nici, ceva
mai tirziu, pe cea pe care i-a 16sat-o Barye. o ,r_intindere(., ci este o ,,adincime.r. Un soulptor
cu fiul acestuia, el are oca- tre'buie sa reprezinte un corp, adicd un volum,
lmprietenindu-se si supund lui Barye lucririle vicnairfsruielcaumlritnaatsieumpdruaelftcai{staa.cpuxetmrceaar,nrieiptaoutealinrae in fald n-ar fi
acelui
zia, prin acesta, 1at pe volum,
sale prime si si primeasci de la el anurne ob-
servafii, care i-au fcrst foarte utile. De aceea, care il
atunci cincl, intre prieteni, Rodin trece in re- indrcaptd spre artistl. Cu alte cuyinte, lucri-
vistd artistii care l-au invdlat ceva, cu alte torul explic{ lui Rodin ce e modeleul, si-l con-
vinge ca acest modeleu e una din legile esen-
vorbe, al cdror discipol ii pldcea si se consi- {iale aie sculpturii.
dere, el nu uitd si menlioneze si pe Barye. De aceea poate,Rodin v:r imagina totdeauna
Termini gooala qi, la 20 de ani, se gf,seste
sculptura pornind de la aceastd definifie: arta
cu o pregdtire profesionaii destul de insufi- de a prezenta un volum, aga incit s6 se oblini
oientS, firi putirita de a trdi, niei din averea I pe suprafafa lui jocuri interesante de umbre si
familiei, nici din ceea ce ar fi ciqtigat sin51ur, cu
sculptura. Se vede astfel nevoit sd practice o
259 Cf. LEONCE BENEDITE: Rodin, p. 11.
serie de rneserii, toate in leg6turd cu arttt, dar 2$
cie lumini. Se poilte ()arc o rnai i:recisA caracte- dsauip, ivi iciusmaufaScuupseui{qi idBeapryieele, ,aonaatosmd icaunaonaimscad-,
r-izilre a aslrectului pictural cliri sculptura aces- tuiui. Ca prim rezultat al acestor observafii, el
tui;r? se sirnte interesat de subiecte in care intri cen-
Dupd aceirstir perioadi, lloclin, natur;i senti- taurii, adici. oca:zii oa sd imagineze fiinle ju-
rlentald, exiiltata aproap(', Itr virsta de J{l si rnState cai, jumdtate oameni, una din temele pe
ceva de ani. fozrrtc lcqat suflc'testc cle urta 'iilin
surorile sarit: care se filcuse cdluglrila si ciu-e cai"e le gdsise antichitatea greacd spre a sirn-
boiiza partea ie instinct animalic din om.
inoare in minastire de un fei de melaincc)li€. e
dispus el insusi sa se facei r'5lugar. ,lsa inclt Din toatd aceastd vreme n-a rdmas mai ni-
:nlc" Sintern in anul cind izbucneqte rizboiul
sculptorul cel mai 1:lin do pasiune gi cel nlai rir: ia 1870. Artistui este gasit neapt pentru
senzual pe car-e-l cluloilste lrranla in selviciul rnilitar si pleacd la Bruxelles, undr:
st.cr,lul
al XIX-lea, intrl la n'riuistire. I)rinrul sla-
diu Era cei ai n'oviciatului. in acest timp are din nou se intilnc;te cu Carrier-Belleuse, pt'
lin:{I care rirmine pind in 1879. Pina aici nu
nor-ocrri sA dea peste un superior al orclinu- itrodusese nin-ric clc. seamd, fdcuse [umai exer-
Iui, inteligent qi bunj carc- simte cu cine are
de ii face. VAzindu-l neocupat, trist, preocu- cirii Din llru;*ellcs avern de la el o serie de
ornarrrente, pentru case particulare, in genere
iiriatp,u;ni egtliaindduis-pi opzaisliieunoeacpaeunetrr6u ciesen ;i art,a, c;riatide suslinind cPourgneigteleSiebxaelccuotaansee, in ge-
care sa-i ser- nul celor p€ care
\:easce de ateiier', gi-i rlrdonzi sd lucreze scuip- pentru
[ouion. ln 1B?5 Rodin facuse totu;i o cdlito-
turA. Merge mai departe, ii pozeazd. Iav i,l.c- rie la Ronra qi Florenla. Acolo r'5zuse pe Ghi-
clin exeeuti siu un bust. ()nd pbreerNtificEhieplaonrqti'elelo.BSapetiisntteoraiurcluei,cupecaDpounl aptelinllodgei
dupa superiorul
iucrarea a fost terminatS, acesta l-a batut pe
uer;rtriarfaEcri,ir-tapespnutrsu,'ccuAmlugedrraien; aiqtuiraal:fa.,rTditrdei'rnc.,'v:':liu-
nAstire qi td sculpturA". Rezultatul a fost ch proiecte gi cu o admiralie fira margini pentru
llodin a intrat din nou iu lurue si, de la 1864 aceste genii. Admiralia lui insi nu-l indeamni
Ia Imitalie, ci din contri se traduce printr-c
lrnpulsie din ce in ce nlai puternic:i de a se
ir.rainte. s-a consacrat exclusiv artei. apropia de naturd, de a o cunoaste in ceea ce
Se alipeqte pe lingA unul din artigtii f':,arte are ea mai caracteristic, mai r.iu, rnai miste-
rlceiueunsaoes.cceAulullSii atduierrirardleedmoiCiilea-arpeIsmalnuilrsxe1,1ri1;ui in-c.uepCtooactraurlidccerl-e]gaicslole---
ni,rs. $i aqa se naEte prima 1ui operd insem-
rrat6. in \879, L'age d'ait'nitt' (Virstu de aromd)
(iI. 190). Ea simbolizeazl umanitaterr clirr virsti..
l-rit de acesta, Carrier era feprezc'ntantul ofir,ial c{e ararnd degteptinciu-se la viala spirituall. O-
ai genuiui, cu atita trecere in societatea im-
periaia, care se traducea cu o reinviere I sii- nni..tl igi rupe lanlurile animaiice si se inal!5 la
lului Pompadour. El chiar cievine iiil'ss{rrtxtr
viafa sufJeteascd. Simbolul acesta r' gpnccput
"u*Jr.biXfeosrlemputaruiin. uilil tindr. schitincl gcsiui i'rprcsiv
irranufactuiii ae porlelanuri de la Sdv-res. Ro- e' redat in chip aq:r dc reulist,
ilin iI ajutd ;i in aceastd activitate gi crreeazd
pentru celebt'a lxanufacturd. asa dc fidel, si der convingator, incit hrctarcit c
unele nrodele respinsi cle ia Salorl, sub nrotirr ci ea nu lloate
In aceasti perioacid a calierci sele- Rodin s;e fi o sculpturi, ci I-tutnai mulajui unui trup. in
sfirqli, dupd cum ne spune unul clin biografii
t'ntuziasmeazd-qi el pentru secolui a1 XVIlI-ier-. lui Rodin, B6n6dite, s-a g6sit totusi cineva in
In acelaEl tirnp rnerge des la gridina zoologici, 261 juriu ca-re se spuni: .,o fi un mulaj, dar e
la Jardin des Plantes si la Muzeui de istorie
natural:i, si executA fe1 Ce foi dn studii 'rlupa 260
frumos('. $i astfel Virsta de aramd" e primith in ctre :r sc rcaliza in opcrc cal"r s6 sc integr.eze
intr-un ansambiu arhitecturul.
exgozilie. Eslt insit tot si'ilac, aproapcr ntcunoscul, ln
Imediat publicui parizian se imparte in dciud orice clz foarte rliscut:rt. EsLe inci silit, la 4CI
tabere: cei scandalizali de identitatea cu truputr
viu al omutlui qi negau orice valoare art'istici de ani, c.l, P.odin. sf, execute fel de fei de jucrari,
ca.r'e 6-,;11'gau nici o legdtura directi clr arta,
sculpturii, gi cei care considerau lucrareii ca penttr-r ca sa-;i asigulc e:.iistr.n{a. ln aceastir epo_
una din reugitele mari ale secolu,lui.
Interesant sd constatdrn ca la o naturi ctraipitlqaagainle']aozrilriloorluBcaraprefirstcearipuiltuaili.1usiu,bGihnisbpbii'rrt[ii:,,r.ii
impulsivd qi spontand, cum era Iiodin, ;'.n;in-
tirba geniiior care l-au pr'ecedat se tradu- scu.lpiurii evului mediu ;i-a lectr:rii jui-. Dante,
La Fqrte de I'Enf er.,l)ante gi Virgiliu se opresc
cea printr-o exaltare a calit6liior proprii, prin'- l'ata lrorlii infernului.ille c.rre stau scrisc ce-
tr-o apropiere de naturd, pe care el o credea in
iebrele versuri ,,Lasciate ogni s1l€roil:.o. . .".-
deopotrivd gi la baza opel"elor celor pe care-i t{5todaininffaecrneultlluoii.e-inctcuel psinacriedaelizaetzuencaic. eaadsicliid1ctoentr'"ir-
actmira. Se zioe cd L'dqe d'airain a fost lucratb
seara, Ia lumina unei luminiri, ceea ce ar ex-
plica finela modeleului acelui nud de bdrbat' dup$ 1880, pind pe la 1917 anul rr-iorlii sale
Experienla ne inva{5 ci r-tn trup , ,el a -lucrat fiira incetzrlr: 1a ciesivirgireil
viu sau o acestui 1:roicct ambi{ios,, farn sa-L ltoatir ter-
la ipmina unei lumindri, aqa rnina" Tobu;i, grupuri sau statui izolate, fAcinci
staiuie, privite suprafala lor 9i sa oarecunl irartc din acest ansarubiu colosal, ii
incit razble sa alunece pe
constituie ceea ce se numeqte ,,u'ne lumi'bre
lcrueamsraeii.n,tsaecua,aprvtdoifirocicpahrlediiz,oerendiitzbainendrie.innNuumtamdngraaeitnelatdreaplcieeefaussurtii- execxJtat nenunriratr:. Astfe i. ccit rtriti lnarr:
parte din operele lui Rodin din aceasti h-rnga
-mp(ueelrtlrnoFimtaedutdrcoi.anrsrt[eriin'i-aotILnt1bofeoucrmntinanaLdirliuefvridi.acuglAucmgalieelaitnaistntcien-gtbipiAnsiccnlsasfenllelp,ffiompEaiutqteial-'
prafala pielii, cele mai mici asperitdti vor
"tiamppitaceu,ndrineliceof,nptred,cadreeprneicsii.unniule-.l bdnuiarn, in
cind sint neinsemnate, vor apirea chiar atunci vedl.il 1:l Muzeul Torna Stelianl), grupui foarte
cunoscuti [,e baiser (Sdrufuil), temd care iL
cu mult nrai
accentuate. pverenosceulnpatttmnicriin5cei tavtarpiaenRteo,drienvi;rirr-c.aardee,sseuab. di-
oev(:rurear,',mDsuAeuecuipnLrRdd)c,edoLfmdi'gdgiingeuieurmid.:nrtaSlri'neai1pi.arcracIiaonicnraedenneuctruamBoaroeatectaced.tzzeldCddrettaiooalemrrriSuei!ngi'niidn(iuLvanneicdoeunpradausredtulde-,l
datrta sa, Le penseur (Ginditorul) etc. sub
in acela;i timp, citre 1884. el c preocupilt
de irrcir o opera monumentali: Les boul'geois
de Calais (Bztrghez-ii din Calais). E vorba de
Franfei, pentru ca sa ia c<rntact eu catedra- un episod din razboiul de 100 cie ani. Englezi,i
Ielc', nlrr nurnai cu cele celebre, ci- cu tot ee invinseserA ora5ul Ei intpusescr'5, dup5 un
lcdiiseeassianets.euEvEsuitrelilermnemocilniinueu,nnctuahltiaeirnaccluearbseicseeulrlipiegtiulierdiidmmosdeeeadsmiteea- iocuitorilor ntai importanli ase-
cliu teribii, sd
vini
nunrai in cimasA gi cu qtreangul de git, cu pi-
cioarele goale si sd aduca generalului engjez
re,rraale',fodaert"geraancdleosaereaaauexi,ildiaarraEpi rdeeliofaaspd-tual cd ea ct'leitre oraqului. l)upd aceast5 acliune ei ar.c';,ru
arhi- s;,i fie executa{i pentm cri si saivcze pL. ceilaiii
tecturii. De unde, ca consecintd, pe de o parte 1 In prez,r:nt la Muzeul de artd al R, S. Romdnia,
o carte, scrisA n-iai tirziu: Les Cathddrqles de
France, iar pe de altd parte nevoia perrtru el Eucarrcsti (N.r.)"
orSgeni. Inspirat de aceastd povestire, Rodin utruRpLgldstolygoaoninSoianaAsadts,_Le6f,:.tpircpr,ietatnJ-.raa,p)e',"inlp'eamj,o1olTodcitrn9rsmogod{rea{0jiiianotlm:r0brpec1npcc,,ii,_ilieeekuztijrvinurneddirtie,oiametiolgprucetzei.iazdaialTimlrniiettnrctssaaap-eieuercoaitluzsnlleecrempivl"uoo-vxiisriEigllininnputnadosxadEaoleudapenp;iozgfaiirofti-piedleg"'zruicfr,llteiiii,aemz.os"l(ieXiie,ttn,ioc"udnliiisnoat",Xrdeiiio"n,mdcnrji._rudrieilra-ieriijn.jmevir-;Auer"ii;nniemtimdati,iiaa,e,ttia"larl.icaiuioadifn.i.a;entueu,s.Ena",asucst8sgltloleneaieoten"_caf_.,"i
execute un grup care si imortaTizeze acliunea dmonpcuijtdevEpIvcoanptoacnepotlneause.rerzd-atascgeasaeomelte.udrnilretddtInt-mngaortt.emeeiicincaTeeetnidnitpnapqroidnesulpulaneoceoeeot-lvamtredaiaae;tetraitimcrcEpturtriccdlfircxoseennencetataalcaselinupiciai.s,mtvgeotrlsnrtaitcrui5rdnoiuoDeu,niitetteraiunudal.ansxpneaonpIssididmdcrpdu.ttsanredgSceitieitde,.ves,suel,uceirit,cecg,vdItaarcdrr-csruniodie,vdieaIiLceluldionlenoiileoorsaerp,pusluncrnaecaediiiadm,ritnapilnmeuueodfzaguei,i-ormineuiuaxcannesepxlctlccHapammeeiele6sljxepor{teaifcrca_ercniadidlierriiXam.gerdntuinmjle,aalgdmtn,iue'ibivaetsaiuVoctseonan,iesirliaailsenirluitrrdguIevdditaaacgitIixmiBoalespla,inIsotuttiiaps'-ane,anoetiiatacetcpdmruse5rml,sepdmvtaioeeurririe,dseo'pedaraigspioenfiodn,etsirrceacrt,caouii,uu,reiegaaieJaaecnuuadmixntncoe_tccnembIelpnuecutpeniisacauoJesi-niiasvirulnaffftltrtauceeratreeeatumesuidpteaugsouisnsimlclaiciev,egadnmuebiiiattoiojvgltaefmuriuad*lue,rumetnoieocrueiocr"ilrl.nsmpetcladcc1t,aauecoidr.aottnauEnn_iuirliuscuisintiaies_e.eqi__ntto.nia__lntl_r_._:i_i
eroici a locuitoriior. pIoeenirnE-trticru,ouarEopv;naier-izmAea,dcaaor\mdpdeaa,rtmipdnrdavium6rSeziiiufctoaoianlnamtEre-dtnoieini,{mraturiseqi:cibincauearie,taucuvliuinosid_.d
Nici de data aceasta nu e inleles. Se iau
ferl de fel de dispozilii, care il contrariaza. ln
sfirEit el termina un grup, incd criticat ca as-
pect general, dar care e compus din mai rrulte
statui care, iuate indirridual, se nurndri printre
cele mai extraordinare crea{ii, pe care le cu-
noaqte secolul al XIX-iea. Grupul a fost inaugu-
rat in 1895. Artistul a luarat la el cam 10 ani
Executat de doui ori, in marmurd qi in bron:r,
el a fost aqezat la Calais gi la Londra. Englezii
au {inut sA aibd, qi ei, alituri de Parlamentu
erupul acesia care amintea de cmzimea strdmo-
lor, ca trn fel de mdrturie a regretului pen-
t;irluor anume acte reprobabile
din trecutul lor"
Din acelasi motiv nobil porneste gi faptul cd
astdzi Jeannc d'Arc este una din eroinele cele
mai admirate in Engiitera.
Rodin c'ste insdrcinat qi cu mottutr:icnl,-tI
care sd onoreze pe Victor Hugo. Marele poet
francez trelruia si serveasca drept centru pell-
trrr un grup care era sd fie aqezat la Pantheon.
El nu s-a potrirrit insd pentru Pantheon qi azi
se gdseEte in grddina de la Palais Royal. 1l
reprezinti pe poet gol, rezemat de o stir-rrir,
cpaotosliinadsecuultemiinnalienliegmteeninteslpeirnaalitau.rlini.splt(i'rra-t{triau
era figuratd ca o femeie. care se apleca la ure-
che gi-i soptea poezia., Aceasti figurir insd lr-a
fost exesutatd.
ln 1889, din ce in ee mai cunoscut aeum,
chiar apreciat. Rodin face o expozilie impreund
cu Monet, pictorul impreqionist, unul din bunii
sdi prieteni. Natural, expozilia are un rdsunet
enorm. In acelagi timp, i se di comanda, de
cdtre aaslouciiaBliaalz,a,lce.sEGoenospdered lettres(. a unei
statui
care-i dd foarte
rnult de lucru. Rodin ar dori sd exprime na-
tura bizarS, aproape demoniacd a romancieru-
lui genial. El incepe printr-un portret veridic,
pe care il altereazd, ca sd-l apropie de expre- 264
; tiTic;i;rt"t;ri"i;i[m^"uurfS.*arti-ai""iXm;oia::ibof1iiitqullc"smniii-iota;o;;i"lo-'mV;";oee"iJrlieluplD;Z';'e*aii;-",o;"Ir".;silrV-'r'I"Ane;^i",tr"lpir^i"n."fttIil:tu"ta;sf"rla"diiIae-ipr't"pi.i.r5.,-"-"i'e*pinal:ticgqise;tfi1eii-;ttlul;lctaue'c'icec,e;olnlui";c"t;eoiantiGp;aatsm"lii;*s;iftaf,el"o*.ne"iae;ae,to.,l:;ltrndras"l;icgeitelit;'nml,B.ntiEera"se"itjite'efr"lal;tuJi,,lta,iml1ret;oa;rrtlp're^afcel;ua,entl;eialaiciI''e,Io,.auan'lsnri;iqai'aueimtbei;*e".annnlimnermptpctdc"ls^;,b"-rieuuFsemtefo-ua5av"cr;ailpF;t?eopnecu"iaribzdrerisgasiuZlomaoeedaei"iama;ti'tuidiiier-isreilt";o-i"ne'ilnunjeuie'ae"taeed;pls"J;t"eiau-anuduc;"piumdriiqmF'rodsau"i"t"uaaleqitnolp'dttucsr"-rpiruta*ei'a"lt-nradilaiep-teerci"P"il,ctiutnitetl"*tegintnfcniai-a;ie,auraieaongatiio'agnoncciliiaiftiia"ldazenucrdovlzri;ore"Rp'Etptd.lidizeiirclluePiastciuupenu-ltertiaeetlueeiiRnalztlotesipariinnn.lm'aacunn'ar"c'iletnirc'tuimae^froiFcparrli''e'cacnsead;tpnrip]se-tioCIqoLltl"ln&emr'1:u^ecoianeilcie*cuie-cpnt,cpaslmcait'rut,atn?,ifmduuivcd'uea-rdu-ilnm(e!u"rlarzanvpgnrlsi'ralrcldritein:aintsirtri-'fl,rtrac1re)nlaiutirrlcar'ePrlt'hiiepdaioui"us('n'c'iaa!ld'tuanmadci:ttEpis'(l:rids!irccttorenetcTctv'nlnoetdlsbuu'euee(euilv:';suasiracwaltt'(lrmtltcat'nllhu'ivais'qlhauLueum''icr,fvfro'sot'etil'c'psfaoaeri''rrruo'uiflre1Ghc'dlano1larqounietcalra"ruriiet'ilnarulraisenun-\-tleuee--rtihugiea-u-lnacr3m:-relu-en-iEi-p-it;)l---'-' poate, primdria adcinesCt aglaruispn. -Iaofioi sat rtofcimdaoirmit ucla*
lumitA, vdzlnd
;::l;ii"pir*"*in"rp,ierie,uB-s'Jn;airiualt:t'iru*ri"s,Xg,liup8'iitd-tiatr.e'r,trieoczia*ua"euiii"-l"Putd"tv".tinlaait"inrg,ul1ro!rr1C'illl"mJ""ac;iili,edaa.o.Yiu-s'-+sl6?i,i;cjnec"iec"oeicov.nhnat3isierJ,ntmuii.lt,ertu'aanlti*,e"'l,l":'1nXef^riut?r'in1'uttcg"ta;*ercuuetlpar:sntdtaaie:i, .reprezentanlii oraguiui sI aibi o atitudine rnai
eroici, s;i inf :"unte moarte'a cu curaj, poaie
cu neprsalr.'. Liodir-i ic-a dat insi o itrfiliqare
mai uCrenIamiria: ieirr;:ireprferisciaoncaenat spuoluaiteireclicnatroel-il trir-
iesc. este
personajul prilrcipal, care ii"ebuii,r sa dea in*
fdliEarea cA abia igi line lacrimiie in momentul
in care intinde cheile.
partc, nc :llinicgte
Fiecare figura in de
unul sau altul din prcfelii sau persor-iajcit'
legendare intilnite in arta perioadei de t're-
cere de Ia evul mediul la Rena;tere. Fdra voie
exemplul Pufului lui h[oise sau r-rnelc statui
de profefi, ale lui Donatello, ne trin itr nre-
morie. Evident, acestea erau gi amintirile care
{ nu pdrdsiseri pe Rodin ln motnentul exccu-
{iei.
I Faptui totuEi cf, toate figurile sint puse pe
1 acelaqi plan, aga incit dacd sint privite din-
I tr-un anumit punct de vedere, unele dispar
I cu totul, constituie un defect care a fost obi-
ectat artistului. Aceasta cu atit rnai mult cu
I cit Rodin e unuL din rarii sculptori care-gi
l dau mai bine seama cI orice statuie trebuie sd
fie aEa conceputS, incit ori de unde ar fi pri-
vitd, sd prezinte o infSligare arntonioasS, sI
pari pusd acoio unde se gdseEte pentru eterni-
tate. De aceea, foarte adeseori, ei fdcea schile
in care irnagina statuile vdzute sub toarte un-
ghiurile posibiie. Se pare ci pentru grupul
Vi,ctrsr Fl'ugo ;i Muza existd unele proiecte
luate de sus, a uol d'oiseau.
Pentru Balzac, Rodin a executat mai intii
o serie de lucrdli pornind de la asemdnarea
cea mai fideli {I1. 195).
rl Dar figura in care apdrea Balzac, realulo
omul, pe oare-l cunoscuse unul sau altul, nu-l
I
satisface: ii trebuia un cap in care sd se ci-
i teascd geniul, acea putere inventivd prodigi-
care nu se aseamdnd poate decit cu
i rez aoaslud,i Shakespeare. Modificind infSliEarea cea
)i ln-
'{1
ri
ii
tipi"n"r-iirtu"R*atrar"-ie-lrour".reui?;"-aauo.tuaat-"lu"zs"1birpulp-i-lLtiapl;u-t,tal"iit"pA.eiu""io't;"indi"ea"i6lpur".";".ai.utegoe"ipiua;iiat'ipci;ttcopicino"lina"ri.to"amtet*liutettu,ilap,ulnziimrathS,iculirRRiqisn"natatileias,i,camt,oodtl,tileSddcut.dsdEepsia'tc'tiiii,aippnmtnraucnpa"iArreeni.eiobnpl"$cpntasf-pi"dirc,cauircnl.ticurtoAoiceoo.goiuAiA$st"pacnrpaimtreBoiliqeoaeibdrnrlaeaaualcerrsiiaueclmdlspulinc,i,izttai,6taarsciariasvnjirgedltutuiaunncc(eee'euainIpupuvnqra1rrsirgul:ocnrmarl'pieaaealicdqmiee1tuiq,mahinqon.9daadaciiiaitrdr'6pncenuune,Lntic)cutl-;ellfucala,rotroau)ulleidrq-caedetrspsaoemaipmujat'auurclcaltesiieTiinnlaierracutmt'taueegosAzdapast(rdiptvtecrreoIaaarld-oe1aiaa'--'' sd sintetizeze toL avintul Elai toata ardoarea ce-
1ui care inalla rugiciuni
Acela;i lucru se cer (Ii. 199).
poate spune Ei despre Da-
naicla, ln care insd
ansamblul plastic nu e cu
totul pierdut din vedere (I1. 200), ea fiind o
operi lrrai din tinere{e, sau despre statuia
Desperdrii.
Cu acest ultim r,'olum se incheie Manil{rlttl
t-rostru de istoria arteil . Am ajuns astfei ia
fineie sc.coiului a1 XIX-1ea, dupd ce ne-am
oprit mai indclungat asupra r:ealisr-nului qi im-
presionismuiui, ctape insemnate in dr-urnul
nosiru. F randa, ca qi in trecutr:l imediat, a
continuat sh linA fruntea naliunilor Occiden-
tului. Pozitia ei a fost atit de straluciti si de
solidi in arta, fie rrorba cle cel
ci a fost de al
tioilc'a trinperiu, fie ci a fost rrorba cle cea
1e7). de-a treia RepublicS. In jurul ei s-au rinduit,
-;ti;i"tm1"fti"Dp"iii-.,"i-n"oCtu"a"ispiceirilmeriaaaziritia"lndebecrtiiilecAlbafeeenummfesig"taediueiiirncisfueaeSnmuxouescipnccl'uruiSnitteeaic,ttueeqelnpis,dittieonearuuiaRrlr'ca'cepcrdlioaalisrrqn"e-i-' flri grer.rtiite, in chip 1ogic, procl.rsek: celor-
lalte statc, pr!etene sau dusmane, chiar cele
ale orgclioasci Mari Britanii sau ale depirta-
tr:i l?usii.
it"Jatii.cs;dui;-""eb"iepo-c"fi,ilum;"i;iig"atp;rtotmri;nilli;at-oeii;asuo.t;l"crpci"dl,e"iuauermplt'lel,9pier"iiiitasinnanonzcdqbttgrdirrcuaaili-esisilltcoeucactteidieuurnnsmpui-acDntaartr-lu-rarbsaigri"eoltpiult,'ieeo'el'srulpuipPuutpcel''ahuriotEnCaa-cl'cn6cciaatarteaapscrrdp,9ieeraabreoiituiouscursmaliitaaermerrdtreiAidrl,qlltsd'tm^adfciceAosr.Ieafenirtirraldnzuer'atcitieirtrloaicbevdirnlbeaoiuaHlcodeitlabacaoumr'vseipabgloceaisputaaoe5*i*e'-tt' I{c-am iiplii ln pragul veacuiui al Xii-lca
si crecl cd aveair,i rnotiv sI procerdair astfel.
Xf,r'si arr h'ccui cli' la inceputui ve:rcului in
care triiirn ci.ln 1:atruzecl 5i cinci cle ani, cele
dotta raz.boaie crincene si ucigAtoarc la care am
i
p:rriicipat cu iotii iiu tulburat in aqa grad via-
il {a nor"i-nali'r a popcarclor, incit, qi in dontenir,rl
ccpuirseltiucdreaels,cls:nrfceec.te.rsatene:z;tEeitro-rerruiiuas,biiel nf;eiccrftraaaccrlti-muunionurii:c,cleasepi rpciicrecisu.--
personal, ln aceastl epocd de indiviclualism
exacerbai. de reclarnd personall, de propagan-
mgrliciiitniraziduepleanPtraularitsonIluony:eanl t(uIll'p1o9e8t)u' -
utilizat dA interesat6. C6zanne este rnare, clesigur; una
din coloanele cc suslin intreaga con.struclie ar-
Iui din
eRxoacSciepinrrbeastsiSnfi,rtqcaaitruteilt.usvddiientrliialiedcu€ecexiap, rcienesifivii-eertc,earoeresemiamizmpliaic'pede-
pjuurtaerren,icp,ricnutr-nuengglijeasrteeavroecsattuorf,uui'nA. ?seantiinrnefni=t I pqslulaiocrpnrte1euiszlP-mea.lloiuclafalicuncsideM,oslri'atuonunlliuuaCarann)I.luuOclllVLpsur-rdlmeceusatacdrcuetltoeoarsn'ie-s-crt,ovodnare1itoi9dnin1iuccc6arahtt-et,ciiida,peooeqslfaatiaibmpeoddtpr,oiirtnruesidaa-I
gtou, p"'care o boteazi Rugitciunea. ce trebuie 266126e de fa!5 (l{.e.).
i
'1
I
&l
ptigrmtbrirrnersuiueeisagtsmiilluiuneilfuianiumi,rluafeluaauuuudaiile,ualiintnnsnlctputosiurmgoajaeuisosuze-rttagcrleuoSmvoerlar,miaitaialddEpaoiceletitleiipculg?pisec,luaiuaonArtd{tririinediiaeun.s-a,irnUccnncfainonipeulctoosusnoidticlillnnciimsfivciiacmosjesauuacrrirp.irht,.aaouoiimmplcrDrltiatueibaatala"laiacneritedrctoesacoicnrtiruaeneiea-i-i-i BIBLIOGRAFIE SUMARA
estetici revolulionare constructiviste, care a-
meninla sd sfarme ceie mai adinc ancorate din- I-iteratura privitoare la secolut al XIX-lea fiitd extrem do
tre cieciinleie noastre estetice. Fu l'urismul,
nu mai pulin agresiv, ataca 9i ei vehemer-rt tre- bogatd, este t1e Ia sine infeles cd nu vom menliona, chiar
cdctieuEeetrtuaei,l.,m'dCpeieoip-reaneipnruiadmrrmelanacss6dlodnred?-efainPvlairteeivnauintcpiiusnatlc1iignat aptltuiumpncprccutnu'tldrtersuJievaneare--- intr-o bibliografie sumartr, decit lucrdrile cele mai des con-
facem o idee netedi Ei clard despre prezent, care
sd se poatd integra in sultate.
,c,idsltcoSrime((i.nPsaenptreuucrvr otelurelian
artei pind cltre 1910 TRATATE GENERALE SI DICTIONARE
Htstoire ile I'Art, sub direclia lui ANDRE MICHEL, Paris,
sigur.
In aceste patru volume s-au putut strecu- 1905 9i urm.
rmuoamneiu,n.nciEueulrleaiiscugtleoteiirnlqieeeeivetiisattaqretbiteiaiclieuea,p;fdiuiietncuvudet nraoeitppfelaerrar"taiintuluednlneeerllellaiussoii'tmn'Igifisonui--r- Nouuelle Histoire uniuerselle rle I'-4r1, sub direclia lui MAR-
vdctcuooeitnizituoacenevi,peaoellnieeprtaaesgujrcaiaddiaapeftoifarsosiilmsetdt.cilnirorCeemdvo,eapncdcesateniadrrseteeaa,lai"icinmrpjeetriimi:uinunnplstridatsinttlonictdaagiirituneeraafcoaseamdpsue-t'
De aici a rezultat inci o unitate de perspecti- CEL AUBERT, Paris, 1923
v5, acea linie Ilistoire uniuerselle dcs arts, sub direclia IUi LOUIS P.EALT,
a cdrei consecinld imediatd a fost
sigurd, ce strlbate intreaga lucrare' Paris, 1934-1936
Ducind-o la bun sfirqit, consideram cd COLOMBIER PIERRE DU, Htstoire de I'Art, Paris, fdrd
ne-am indepiinit una din obligaliile ce ne-am
i*ptt atunci cinci am primit i-ainsTirinciivnearrs-ietaatecale datd (1943)
de istoria artei Propgltien Kunstgeschtcltle, Berlin, 1923-1926
'pdri.irmBupcrouf.e"sstoi,r acum cinsprezece ani' I{AMANN RICHARD '.Geschichte der Kunst, tserlin 1933
BEN€ZIT E., Dictionnairc critique et doaumenlaire des pein-
lres, Paris, 1911-1913, 3 voiume
THIEiVIE UND BECKER, Allgemeines Letikott der bildenden
Kunstler, Leipzig, (ln curs de publicatie)
Revdisetel.'IAe:rt"la'Anrctiieshtee",t,,mGoadzeertntee",de,,sL'BAerat uext-Alertss"A,,r,Rtisetovsu"o,
s,,pBeu'crilainleg)t,on,,Zl\e{aitsgcahzrinifte"f,i,,iTr hbeildSetunddieo"K(uintdresot"s,e,b,iDineumpreeru€slo-
sischen Jahrb{lcher",,,l'Arte"
Cataloagele expozitiilor de la Je\r de Paume (Paris), de
la Burlington House (Londra), ale muzeelor mari dir
Flanta, Anglia, Germania, Italia, Belgia, Danetnarca,
271 Elvelia
TRATATE G$NERALE DESPRE SECOLUL COLIN PAUL, ll'Ianel
AL XIX-LSA COLIN PAUL, La Peinture belte depuis 18.?0, Bruxelles,,
ALAZARD JI,AN, /-'Orient cl Ia Pcinlure frarryaise au XIX-e 1 930
sleclc, Paris, 191J0
DEGAS ED., Leltrcs (les Crhiers Vclts), I'arrs, lg31
IILANC Cl{., I{isloi.re rlcs prlttlre.s dc toutt's 1cs lcolcs, Paris, DURET 'I'LI.,
DURET I-es peintres imprcssionndsles, Prris, 1878
'l'l] , Xlanet, Paris, 1900
186ir ITOCII-LON IIENRI, L'Eslampc japanaise tl Ia Peinturc en
BLANCTIE ,1. E., De l)auitl i l)ryas, Paris, 1919
COLASANTI A,RDUIN0, Gallq'ia Na:iortalc d'(trle modcrna Occidcn! tlans la secondc ntoitit du X1-Ye sircle, Puris, 1924
in Iloma, Rorna. 192i-r t.ltlEt)Li\NDh,lt I{AX, }[ut Lit'bunnnn. lJeliin, 19241
DAYO'| A., I-n l)einlurc ti:tqlaist' des origines ti trcs iours, I''ON'i'r\INII A., Conslanlin trIt'ttttitr
I.OS(lA J:I1., 1)aurnirrr, Pr,ris, 19133
l)ItIPlIaOt'is.(i1.9, ti(tiicsclricllc tlcr titttlschctt .liansl, IScr'liIl, 19211- GEFIfIIOY GUS'IAVE, La Yit crlistityre, I)ir;s, 1892-1903,
1927, 7\) '"D,oilurrnllc{altrci inr -d1-{-icn .Iahrlrundert, Berlin. lJ r.ol urn e
DtsRI lI;\X,
(l].tl'1rtlOY GUSTA\rIrj, Carrii rt. peit!!re d( polliail-(, Paris,
19);J,2 \.olunrc 1906
DItl'Iiiift LOUIS, {'u Pciniurt: franQoisc au X1X-c silcle,
Piiris. 1t)1 l GEI''lriiOi' GLiSI'A\It, Ilt:nt;ir, I):rlis, 1920
DI\IALD {',., tr{isloirc rlt: l'ari !rcngrois, Budaposta, 1927 GEI'lfliOI GUSTAVII, Olautle XIoncl, sa uic, .son /cmps".
FOCiLi,ON 11., I.a I't:irtittrt aa -XI-Y-c el oLt XX-e si[cle,
son ocuura. Paris,1922
IiltlNIjlVtAI.iN L., Ilrilislt conkmporary arlisls, l-ondra,
Paris, 19fT si 1928, 2 r.olrtme 1 899
.irON'IAINT\S r\., Ilislolrc tlc La. Pt:inlttre franqaise au -XiX-c
siir/c. Pllis. 1022 IIOI-l\'IAN FiUN'l W., Pre-raphatlisrt and llie Prt:raphaelite,
JUSTI 1,.. btnrtscirc lllai,iunsl irn dIX-1cn Jaltrlwnde.rt, llcr- ijrotherhund, Londra, 1905
lin,1!21
LAI{I101 I'li PAUL, J/rs&rirr de lu peittlttrt ct tle Ia sculpiure HOURl'l(lQ L., ,4farcl. Paris
en Ili:igitlut:. Ifrnxcllcs, 1{}30 FIUYSMANS L ii., /-'Arl rnaderne, jlaris, 1{10,i
llij iEil- GP.A I'l 1"1'l .IUl, I iis, ll n ip i cl; Iu n lsgcsc h ich! a tler tno- FIUYSIIAI\S 1. I.i., Ccrlain.s, P:iris, 19(1,3
rJclrrrrr lir;rsl. j\Iijrnc11c1r, 192?, 3 \'olntnc JAIIO'I' I)AUL ;i \{ILDIjNSIIIIN []., r1;lnnei, Paris, 1932
X'Ii('tllil, ;\F{l)Rli. SLtr le Pcittlttrt: f tan(uise art '{/X-c sii'clo. JAX{OT I)ALl,, Ilctloir, Puris, 1923
Paris, 1 !)!ii .IAliOT PAUL, I)cgas, Paris, 192{
JEDL I CK,,\ GOTTI IARII, E titsua rtl l,A,I a n c Ziirich, 1 I J 1
l\Itjfilliti iilt;!I.\RI). (|cscltir:!t!r i'ler ]4altrci fn .XIX-lcrt JEDI,ICI'iA GOTl IIARD. T'riu!rntse-Lut trrc
J a lt riu r;'-i" y 1, Li:ipzic. 1 301) .IESSIiN JARNO, I)rarafoelisntL;s (dic ]iunst)
JUI,LIH,N ADOI,PI{lt. I.'anlirt-Laloui, s( ui. ri scs omilils,
OJiil"l I Li{iO. J?ilrallr d'rzrlis1i ilaliutti, llilano, 1911
OJE't'1 1 t:(i{ . i,rr PiLluro italiarut tItLl'Alloctt'tl.o, l{il:rno' Puris, 1909
1921) I-EGI:lI-l (,11., Ctntrbcl, P:;r'is. 1929
liUSiilN .){)l IN, lIoLIltt l)rrirtlrtr^, Louilra, 18!)8 (c<I. nouir),
6.,'oiirrlc LEI\'IOISrr-Il P. A., Dcgns, Paris
ITEAU Lt)1,lIS, l,' :\rt rutssr. l'rt'is, 1927 I\fAILLARI) l.OtiISD, ,i?odin, I'aris. 1008
SAUNIItP' G., dr: I'atl /r'ttngois, La I'ciLrlrtLc, l\'IAll(lEI- I IIln-I{Y. .I)ournirr, I)iiris
XXI-e siecle, ''\tttholoylic I{AUCI-\Ili Cr\]\IILI-E, L'Irnpr.ssionlli$m(, so/r ltistoire,
son eslhtlique, srs nldillrs, P:rris, 190.1
S(itIN.DIl)il11 IdENti, .f.'-{rl frrrngoi.s aa X1,Yc 'sit\clc' Paris, XTAUCI-AIR CANIfLLD, Clctudt JIonel, Paris, 192.1
1929, 2 volur)re I,IAUCI-AIR Cz\I{ILLE. Puois dt: Chauannts, Paris, 1928
MIOIIBL ANDRE, Puuis de C'icuanrcs. Prris
Sl,Ih{A Iil iN5'IlJOGlilt. (\liri cirr'fi dc rrtd), (iopcnhaga,
191Ii si trrm. PENNIILL E. Si J., .Iames l'lc .Ycil/-lVlristlrr, I)aris, 1913
YITRY PAL;L, La SculplLLre frangaisc classirglc, lhris, 193'1 POULAIN GASTON, Barille cl ses omis, Paris, 19i12
I'a Pcinlurt' au X[usic tltt Louore, 13 fascicule, pulrtricale cle REAII LOUIS, ,\far" Liebermann. 7908
revistn ,.Mustr:rtion", sub direclia lui .I. GUIFII'EREY RILI<E RAINL"IR MARIA, ,1,o4tn, 1.cr:pzig, 1913
SCHEFLER, Adolph Xlenzel. dtr X'Icnseh, das l4'rrL', Berlin,
1923
RTALISMUL SI IMPRTSIONISMUL SE:\ILLES GABRIEI,, Eug. Carritrt, I'hontne ct l'arlisle,
BI1LL NIAL(:OI1, Brrrnc-./ones (die Iinnsl)
BEI.{EDIT.[i i.EoNtiE, corrrDel, Paris Paris,1923
'IARABANT AI), Pissalro, Paris, 1942
TSCFIUDI H. VON, Adolph oon llcnzel, tr{tinchcn, 1905
273 TYI{ELL-GILL lrRANCllS, Tturttr. l,ondra, 1904
!'ANZYPE G., Iienrt de Bruekeleer, Bruxelles, 1923 CUPRINS
VITRY PAUL, Carptaur, Paris
VOLLARD ANDRE, La uie et l'oeuure de Picrre-Auguste
Rcnoir, Pt-rris, 1919
VOLLARD ANDRE, Renoir, Paris, 1921
\IALDI,IANN EMIL, tr[cnzel, ]{iinc}ren
\\ALDIIANN E\lrL, Leibl, Leipzlg
WOLF' GEORG tACOts, lciDl, Nliinchen
ZOLA EMILE, Ales Inines, Paris, 1867
Les Peinlrcs iliuslres, monoglafia consacratd lui Courbet
Intlodrrr:err' 10
10
RET1LNSMUL 25
34
1-XtAJ\"f ,,\
A'
(iustave Courbet
,19
$JcooaaniaFdraenlgaoi.iisarllliizlloeui
5-l
FIonol'6 Daultricr 58
59
I{cnri Fantin-I-atour .... .. 64
6g
ItnLGLr"
7t)
iJe Br:rrkell.t.r' .......
/6
Ch. dc GIoux 80
B4
Joseph Stcverls Si ,\l[r.d Si.t
[,unsleutiri i\It'unirr 90
(}LANDA 103
.lolran BarIhol t] Jtirr:tl,inti 104
GEN}IANIA
Adolf Mcnzel
Wilhehn Leibl
ANGLIA
Preraf ael ismul
INTRE REALTSM 9X TNTPRESIONTSM
PICTURA
I
.'.
t,
scur.P',ruRA $I .{RrrtTt:cTuRA 120
TMPRESIONISMUL t4t
E,douard Nlanct 148 rl
Claude \{onet 172
Fr6d6ric Bazillc L76 i
Camille Pissarro 179 jt
Allred Sisley 182 t
Auguste Rtrnoir 187
Edgar Degas Y
tw 5
Henri de Toulonse-Lautrec ... .
212 lt
T'ICTI-]IIA I]UROPETTNA Iru ITUPUT, IMPRE-
SIONISMULIJI . . . 218 rl
NtrOIMPNESIONIS}IUL 246 jl
Georges Seurat 246
SCULPTURA LA FINELE SECOLULUI ...., 255
255
Auguste Rodin
tsibliografie surnarA 27t
REDACTOR: ELENA VICTORIA JIQUIDI
TEHNOREDACTOR,: STEFAN TANASE
BUN DE TIPAR: 26.06.1986
APA-RUT: 1986; COLI DE TIPAR 11,5;
PLANSE: 1t|.
TNTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU
S.OSEAUA ALBA IULIA NR, 40.
REFII SLICA SOCIALISTA ROMAIVIA.
,6
iffi]r
-?.
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Oprescu, G - Manual de istoria artei realismul impresionismul
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search