imediat ce regele Angliei le rnirea irnpozitele, catre se lnacinS, cle timp qi de elemente, qi sen-
sr: rerroltau gi de multe ori aveau de-:r face eu tin-rentrl] adinc
:ri'rnata. Aici avem tocmai cazul unui astfel dc: omenese, catre rezistd Ia tot ee
e clestruclie, amorul' apanajul tinerelii' Din ast-
*teroqutesscdo.l-ial npurnin6itinEiliibncehrtisa,tep.eEcsatree snlia sa izbu- tel cle contraste iese emolia' pe care aspira s-o
tnomentul irr producd artistul. Ea nu este insi numai de ordin
care femeia intinde gardianului inchisorii scri- liiimtueruat,rlncaeci itetemmepeaqraamdeenptuoletpicicetu(rIal'l-7e6s)t'e la
lo;rrea de liberare. Compozilie curioasa si in- !nIi-
i.r-adevirr picturald, pe care nu oricine ar fi ciReecsi.rpceTr Jtyc:nzrho.tiianpilrtlu:itrdllouiuntni,talgutpc5riut. cU]allensdaeaOscqftlelefineteclctcud-LetninoVtaeseblcq'lnuo'etucre,easfirdte(er-Iqil9'iviop7c7iree\i"-'l
!11,'ut curajul s-s imagineze. Astfel, la stinga,
uga taie in jumdtate trupul qi figura gardianu-
lui. In partea cealalti a tabliului, personajul
copil si de ciine. ntplrneerriiinstaiam-jf,iacinpecitareuisnsrtatacsiuuceal'ili,tvs:itpatianrnitcneu{alinecoefismgmuuppeorrilzelooimldire,iai' .pmpcrruiainnzreidcrieastmlleiec,a'stFiperrnrl-eitinne"
1;rincipal: femeia, insolitd de Toati
Biirbatul lir mljloe, emclionat. scena, desi
duioixi, rdrnitre iotugi pe Llrt plan inal'L mis-
cdtor, incit nu te mai gindesti li1 anecdota pro-
priu-zisi, ci numai la sentirnentul care se des- 1"r-r fiecitre din figurile reprezentate, Burne-Jones
ne-;t ciat cetl t.t-il',i nobiii expresie ar sufletului en-
prinde din aeest tablou qi pe care artisful r'eu- g1cz. .,\supr-a ei ;rs r lea si airag atenlia 9i din
qegte sd-l degtepte si in noi. -li.l'tilsrri'.trnilcctsie.[neavteodl-e.reA:c'Beausrutae-s,leotrseirsnatefoinst un desi*
noblelea
Din nou acele calit5li picturalc, rle :are vor-
beam, mai ales felul rninunat in care e reclati qestrii'iXol'. in ilicleminarea cr-l care sint desenate
figura femeii, soulpturala (Il. ?3). Dar Millais clrapel'ii"le. Fzir;'t itoie tle: r'in in n'rinte acei maegtri
era preluit de contemporani si pentru poriretele ai Renaqterii ctrre puneau atita pre! tocmai pe
sale. Unui, magistral, reprezintd pe urlul din recliire:a f;ilclurilor- tlr-rei drapelii. llurne-Jones,
ca si Rossetti" r.re un tip preferat de femeie, mai
gardienii Turnului Londrei, The Beefearer. Este bine reprezentat ca oriuncle in Flarnnw Vestalis
un acord somptur:s de rosu, vesmintul, 5i de
aur, galoanele. Altul este cel :ll tllar-.-lui oilr de (il. 78).
stat Glodstone (Il. 74i tr)c Folrl 14aclor Et'oltl, iln tablou reprezen-
Burne-Jones este poate cel mai cunoscut, in t:rliv cste r-r'l tlin G;rleria I;;.r!ional5 clin Lonclra:
afari de Anglia, printre pictorii 1:rerafaeli!i-
El a rimas fidet pini la sfirqitul vietii confra- C/u"tsfos s1;rilirtri pir:Loorele ttpostol.ilor" Ei este
iuci nrai irrc'liniit tlecit cr:i analizali pind acum
ternitilii P. R. B. Portretul lui, executat de sI exagerert' latut'a cle cxpresi-,'itate a qesturiior
Frederick Watts, este, in acelagi timp, un exeul- si a figunilor. Fiecare cap cle arllostol este, in
plu elocvent de felul cun-l inleiege Watts o ase- acelasi tinlp, un cap de expresie, de un realisrn
ap]'oape trivial. Exemplu convingdtor totusi,
menea operd (I1. 75) Draqoste printre ruine este ctre caliti{i}e ri}re irle scolii engleze, in secolul
una din operele lui Burne-Jones cele tllai llre- ;il XIX-lea (ll. ?$)
fuite: sentiment subtil, cum sint mai toate cele
exprimate de pictor, cu o nuan!5 de Culce me- lje F"rerlerick Watts, ali-l itles un subiect aie*
lancolie. Flvident, nu lipseste nici ut-r 1'ag par- goric, cici acestea sint tot a9a de frecvente in
fum literar, asa cutrn intiinim la ntal tofi acesti
artisti: contrastul dintre lumea care distrlare, opera lui ca si portretele. Speranla e vdzutd sui:
101 aspectul tlnei fernei iinere, aqezatd pe globul p5-
mintesc pustiu, si seo[ind o ultirnd melodie, INrnr REAI.ISM
5r TMPRESIONISM
dintr-o harpd. Apar{ine, evident, genului sim-
bolie, in care Watts si-a cistigat ui-l rrare re-
nuffIe, nu numai in scoala englez5, dar si in arta
europeanS. a secolului al XIX-lea. Desen mirru-
nat,, bazat pe studiul pictorilor din secolul al
XV-lea, colorit delicat, insd rnai pulin personal
decit Ia un Mil1ais, dc. pildd (it. B0).
FICTURA practicata Ei propor.Sduit5 de cdtre partizanii
Artr-. Frumoase, sprijiniti
$colii de de juriul
Salonului. Artistii slnceri si personali forrneazir
astfel o minoritate. De altfel, itceasta siluafie
riu are de ce s5 ne mire. Din to;rtc timpurile.
acei care au iuat o atitudine dirzi si noui irr
fa!a artei sinl criticati, discut:r!i, dispretuiti
chiar de anral.orul cle rind, llil'Lir ce ajung sa fie
ilrlmiqi de un trurnir" nrai importirnt de adevi-
rrr'ii atrrat,oli. Dar, :rcc;ti artisti, la rinciui lor',
sint apoi depaglli de allii care, fald du primii,
reprezinti i-tn sprrii rnzii novator. $i asifei nou-
tatea dc azi va derveni rutina cle rrriine, de cetrr'
liriri multe ori.
Aceasta siiualie se complicir ;i prin acr.ea ci
In ultin ele capitoie alr'] al'uncat, o scurti prirrirt: I{apoleon al III-lea si curtea lui au anultle pre-
asulrra efeetelor, pe care scoala realista francezA
ie-a produs in Europa, ;i arn analizat moclul ln fEpeoir:irvnteolern- iusrAramdtiiatcttNeeraziepeodlaeerotniasrbtaidlloIsrIiIa-llnienuanstidLn'slceursiiitr,encpriiuti.nc$ie.ii
eaaurefotsetoriniilleele9siefeilnuicdce'leelaxlteecumliearai l'fadcrei sotceci idsceoitl-i cai'e in numeie lui administrau instituliile in
tale. Sa ne intoarcem acurn din nou spre Fran'La
legaturd cu arta si, mai ales, itnpiriteasa Eu-
--- de unde pornesc toate curentele importante
qcni;r.
artistice in secolul a] XIX-lea si unde se' ifre-
gatesc noutatile. Freferinfele curlii iler6l spre acei artiqti pe
car-e i-am putL.il c:lracteriz:r cu epitetele de vir-
Am vdzut pind acum cI ur:rii artisti din a*
mceaaistraep!arerzi,enintatgivei,neprerinceidi emaaiui lolrr.iigr,inparliinstienc,l--i tuosi si eclectici.
perameniui lor, prin iltitudineii ior fali de arta
Viltuogii ciau celor" rreinifiali in-lpresia unui
rlrrrre ialent, liber gi spontan, a unei forle ex-
l;lozive, care trebuie cu orice pre! si se mani-
in genere si fala de felul cunl se praciicase f.,ste, printr-o faciurS cu muit brio, prin ceea
genul special cdruia ei aparlineau. pind la apa-
rilia ior. au creat anume tendinle, care apoi se cvra. liilellrnlrrautii''aattr'n-lutanriinasrii,i rlc ltrilvurA. La o obser-
inrpun treptat, treptat in re'stul Europei. Totusi sr'
vetc'lc bine ci ei sint
liui-nari foc fdlct-ulttairicsaslucluiialosicrti;.r irl'l:r lor superfi-
acesti ariisti r-epestiataemrinactiruarsi a--tesnilniat asupr:l ;L- tri sint poate nu
cesttli fapt in departe cie ciali este
atit de lipsi{i de c'larr:r'i, cit lipsi{i de caracter.
a avea in patria lor reputatia de care se bucu-
rau Drintre confralii lor str iini. Ei sin1, lcolo Eclecticii, la rindui lor, sint acei artisti
mult mai discutati, decit cum erau in straina-
cale-.;i string elementele ior cle unde pot. Luind
tate. Am putea zice cd cei rnai mul.ti n-au con- rie la ficc:rre predeces{lr sau contemporan ceea
ce cred cd este mai bun, ei se straduiesc sd ar-
vins despre dreptatea cauzei lor, decit numai un'
cerc restrins de amatori, c'erc care se giscste, r.r'roriizeze intre ele insusiri nu numai greu de
arrttonizat, dar uneori absolut contrarii. O parte
prin aceasta chiar, in contreldiclie cu n-i;ijori-
din acesti artisti doreste sd reinvie ceva din
tatea opiniei publice. Opinra publicd rdmine cre- spiritul sccolului a1 XVIiI-lea^ Impirdlia iui
105 Xlapoleon al III-lea se prezintd pentru unii lin-
dincioasd artei oficiale, aclicd artei asa curn era 104
guqitori cai un fel cle restaurare a rrechii mo-' epcnidueu-bdaoluiuclutpuoial,ruriiitmefi,ruaaciina:cniie-esazs5,upesureacittdeiise.i1tfauaccilutilalrgtrponuatisunrtliuienl,.,i'oceinabclhies.sillieensaup,ritareptae_el
irarhii franceze, in toatd strdlucirea si glori:r
ei. Era fatal deci ca, pentru a da usnA,sfiiemaoibmligaarfei
aceslei impdrdtii, artistii ceote al artei rrari, asil cuitl erau ele practi-cate
lustru
sA se inspire de la acele epoci in care art:r, si propovdduite la Scoal:i cle Arte Frurnoase"
irjunsd 1a un ntnre grad de inflorire, imprimasc.
Acest anestec dc' pl;riefbear:zina{ecccloonr temmapiomraunletesiddine
o noth unic5 de prestiglu il1oir;,]r'hi€i, adici la canon cii:sic este
\/ren-Ie;l lui Ludovic al XTV-lea si Luclovic al
XV-lea. crim epoca lui Ludovic al XV-}ea se compozi{iile mar-i clin aceastir \frcme, cu exceptia
potrivea $i, cu nro:'alrurilc. eelcr dc.mne de artar marilor decoratori din tre-
gi frir;ole ri corupte alt, cut. ale ]ui Puvis de Ciri,rr':inlles. Vor apare deci
trrnperitrlui. er':i natural cir stilui si spiritul acc-ir.i 1lretutind.eni trupuri de f<,'rriei frumoase, insd
pa'r.rusefarinnce,u,dmiunpeaartaoitpuinedlreienlelicaccsoeilrrlieafrbtuerrc,nm:ulLsae-iflemrlaaueilnst tsriaalocuremadsaintii
vremi sA fie adoptate 1:r Tuilcrir.s. $i unul si
:ritui corespuncleau prcfelinlelor ;rritiite cle irn-
pP5rliitnr:trcsoAnt;ai.gciulcnif'e, rar'cieoislll-
frunro;rsc clin jur"u1 erl . trecut.
ir^rlincle nr:ri
lrisi s€r
cieparte, in truna soeieiaie. Si astfr:i artistii sr.'
crccl obligali sii se cotif,or-rrrcze cerii-rlelrrr' :; sir De altfel, aceaslir nu trci:ule sii ne mire: fie-
primeasci sugestiiln venik' cie l:i cultl.-i in'rparii-
tesei sau chiai' de ia acerle feilei clilr ;-iristoo-iriic. eare epocd ili face despre fr-i_ri-nuselea femeii si
il"ietenele acesteia, a ciil'or judeciltii in arti :c despre frurnusete:r fi,:ici in gcnere, o conceplie
iirpunea tutur-or. care fatal isi va e5si erpresia in operele sale de
arta. Trebuie ca uu artist si fie cu totul intere-
.'\sist5nr clerci, pc lingii 'fuilr,r'ie,:-r si lti. linsii sant. o per.sonalitate pr.ea indrlznc.a{i si prea
Nlpoleotr. 1:i folr-r-r;r- cricinalA, 1:entru cir si impunf, publicutui con-
St.-titrouci, r'eseciinlele lui cep!ia sa, s-o fac;i acceptati dc ccila1!i. ln gene-
rea unor centre irnpoltante de artisti, cil]e ii-r.1, re, lrar€r palte din ar-iisti se -suijltlt ei gustului
intrc ;ritelc. destinalia sii salisfacd nevoili-. rle
:ux si de aitS ale oiu'nerrilol clin jrrrul impala- <nLar^ralr--I qr.
tuiui. Ca o consecin!5, va infiori pictura mili- Cele s1;use :rici riespre pictula sint incd mai
aCer.Srate despre sculpturl si despre arhitecturd
fari. scr:neie clin rar,boi siru i'eriistele militare. in vremea celui de-al doilc.a Lnperiu, curn votri
Irnperiul lui Napoleon ;-rl I11-lea s-a considelat.
natural, si ca rnoqtenitor ai lui Napoleel-r 1. r-L.dea. A trcbuit ca cineva sii aibi clarul cu acie-
Napoieon al III-iea r,r lrurtat ei insusi citcr-.r
..'5rat unic itl lr,ri Carrpeaur pcl-1tl'u ca, necon-
l"Szboaic siriilucite, inaintc. dc clezastrul dr: iir ti'azicind gustui curtii cle l:r Tr-rileries, si in-
sufle totusi operclor saie atit;r n:rtural6 noble{e
IU70. Njrlic nr:ri logic clecit lphril;ia ace-stui geri si un sc'r-rs profuncl si lrsculit al t-ie!ii, care nu
,dc' piciuri ri i-r prestigiului clc crili"c. sc brtc'r-ri:r.
A c'lou:r consecin{a ;i e'a ciecurgir-rl ir: numai 1c scdpi de uitare, ci le irnpune adrnira-
chip naitural dir-r cele r-r'rili sus cnunlate - r' 1:ic,- {iei noastre, cil pe niste manifestdri supreme ale
geniului fnrncez, cum vom rredea in eurind.
tura decor:itiv6. Ea se cxi,.r-citi ii-r doua c'iometrrii AlAturi de acesti reprezentanli a doud genurl
dcstul cle cieosebite: in domcr-riul reliqios fiindc:i
Trnperiul a protcjat credinla c:rtolici; apoi in cei oficial sprijinite: pictura rnilitara si pictuia de-
aorativi, mai eristri. ca un fcl de discipoli tar-
decorativ pur', pentru locuinle clSdite in aceir romantismului, orientaligtii. Grupul
epoci, cle nlarc prosperitate cconomicd si finan- tiivi ai
orientaliqtilor este compus din artigtii oare, din
ciari, si pentru palatele su\rerallului. In irceastd toz ciragoste pentru subiecte exotice, oum se gfrseau
nicturE, ceL'a ce ne izbeste ;istizi este abuncient,l 106
in tirile meridionale ale Europei qi in nordul EtrgEne Boudin (1824-1BgB) era clin apro-
Africii, nu ezitd sd se expatrieze. Aceste cdla- ploocratlistdi licieHldolnafliteupro. r$t,i-atottrinitorvmiaalnaciin, tIr-ee
torii depirtate sint, dealtfel, favorizate ;i de il pierea
anume evenimente poiitice din aceastd vrerne" acest
Napoleon ai III-lea continuind rdzboaieie din I{dvre. li placeau subiectele in care marea juca
it uir i'ol insemnat. Ca sI redea ceea ce vedeu, si-a
nordul A{ricii, aceasti imprejurare usureazS si fdcut o nlanieri in care intra ceva din arninti-
dd un caracter de actualitate picturii cu subiecte rea lui Corot, si poate cerra din maniera str5lu-
ori,entale. citi, in simplicitartea ei forlati, prin care se
Acestea sint curentele mai de seamd ce semnaiase Jongkind, pe carc-l cunoastem, oiali-
distingem in aceastd vren-le, in Franla. Alituri { dezul ceire a tr5it mare parte din via{a sa in
de ele, cu mult mai interesantd clin punctul ii Fr;in{a. Corot fusese o naturd indepenclenti si
originala, dar independent gi original aproape
nostru cle vedere este categoria pictorilor peisa= { fdrd voia lui. El n-avea nimic revolu{ionar. InsS
giqti. Ei sint singurii care vor avea o atitudine
de sinceritate desdvirsitd in fala naturii, pe eare arta lui poseda aqa de mari calitdli de sinceri-
o vor interprcta servindu-se de procedee mult tate gi de emofie, fala de pictura celorlaili, incit
rnai originale, mult nrai iibere, mai norratoar-e: tocmai prin aceasta devine revolufionard si se
rl,eeit ceilalli. impune tuturor peisagiqtilor care vor veni dup6
Xrrintre peisagisti vom g5si pe acei pictori el. Boudin si L6pine sint departe de a fi nesim-
care ne duc, trproitpe pe nesimlite, pind la grupui litori la farmecul rar, la calitatea unicd, la acea
cdldurd discretd, insd pdtrunzdtoare, la dulceagr
faimos al impre-sionistilor, care, aldturi de qi gingdsia pe care Cor-ot le lrdusese cu etr ln
adousdecmoliuirliuEi caolli
realisti. constituie cele franceze, peisajul francez. $i astiel, Boudin picteaza pe
ldrmul mdrii peisaje in care cerul ocupd o rnare
ln a cloua junrdtate XIX-lea.
linainte insd cie a ne ocupa de acesti peisagigti, parte din tablou: un cer ntarin, in care se petl'ee
fel de fel cle clrame fantasmagorice si care e
trebuie sI sernnaldi.il un e'r,'eniment care are schimbdtor aproape de la un minut la altul.
ualtea sa de rlspundere in errolulia picturii Cerul acela de o culoare lAptoas5, cu nori firi:l
clin rzrernea lui Napoleon al lli-lea: Expozitia form5, ca ni;te voaluri subliri si trecdtoare, care
t-.1'rriversal6 de ltr 1855. Aceastd expozilie, f6- insA se intelpun intre soare gi ochii nogtri,
cuta cu mare fast. mai ales pentru vremea aceea.
a fost o ocazie nimerita ca toate scolile impor-
tante europene sii perrticipe la un fel de concurs umbrele fine si clulci pe care acegti nori le lasd
pe suprafala mdrii, iata ceea ce el reprezinta cu
intcrnalional. sa se compare intre ele. Ifin a- fpieacsiaurnee.nfudarninldulmaapiovi,iein care, in lumina difuz6,
ceastd cornpara{ie, superioritatea manifestd a devine o notd incint5-
scolii franceze ieqea pentru orice observator im-
toare. Toate acestea au fosl pictaie de Boudin.
par{ial. De aici un sentiment de orgoliu si muita De la o !:reme el renunfd la peisajul simplu,
glorie pentru toli pictorii francezi, chiar pen-
tru cei oficiali, ceea ce n-a contribuit pu{in ca iipsit de persoane: tocmai atunci incep si der.'ind
la n-rodi plajele din nordul Franfei. Boudin este
si se intdreascd credinta cA scoala oficiald era atras cle rnuilimea cle femei in toalete de culori
pe drum bun Ei solid. clare, care miEund Ei se agitd, pe care ]e redd
Doi dintre peisagigti sint normanzi. Ei au cu .o pensujA find si sublire, insd admirabil
triit mare parte tlin vialer lor pe {5rmul mdrii,
de unde adesea gi-au ales subicctele. Acestia purtatl qi foarte expresivd, asa incit prin eiteva
trdsi{turi el evoeA atitudinea gi migcdrile ori-
sint Euglne Boudin gi Stanislas i.6pine. to9 elrui personaj lu;rt din mullime.
Tablourile acestea ale lui Boudin, impreunA din Marsiiiir, utrde ;i-a petrecut cea illiii nlare
cu vederi din porturi, in care apar vase cu pin- parte din viala. Sirac, vinzinciu-:i iablourile la
zele cu fringhiile, cu catargele 1or, constituie o tei"asc'Ie cafeneluriloi, Ivfontice'lli es"re un arlist
parte insemnatd a peisajului francez din acea ai vremii.
vrerne. Pe lingd Boudin se opregte, ceva nrai adevdrat, unui din cei rnai originali care il sal-
tirziu, Claude Monet care, cum vom vedea, va Partea inimitabila din opera sa" ce:l
veazd pentru loate timpurile, esie coloritul. A
fi primul realizator al tendinlelor impresioniste fost probabil trnul ciin cci r"irai ingcniorsi j:.ssi tnorl;ilai
si cel care a formulat teoriile in legdturA cu cunoagte
Iaocaeraesatao;pceoraelid.saAles,tfuenl acddiBnoucedlien,mpaei lingi va- ir-rdrdzne!i colori;ti pe care-i
picturii. A pictat cle toate. cie;i. a fost atras mai
fermec6- rare, uneof i peisaje, rlai
ites de altumc' subiecte iu legitul':r cu I)eutme'
toare in acel timp, rnai are cinstea gi norocul de scene gal:rnte,
a fi forrnat pe iiustrul reprezentant al impresio- adesea
ror,,ttl lui Roccaccio, ca|e-i pelnriteau sil iirunce
nisnrului. pc pinz6
pietrele scumpe din paieta sa' Sub
Bauclelaire, care si-a dat seama cu preci- fnrnzisuri,-apar atunci femei si tineri, executalli
zie ui.rnitoirre de valoarea tuturor contempo- in aga fel,'iniit conturul 1or aproape disqare sub
gramada de pastd color:atd, pi:s6 din belgug, cu
ranilor sdi, ii numegte ,,les peintre cles etats
uin,g-teitanrio, zciltinatep.riCcionranpaorzmiloianiaeri"edetottounsui rcie. v'{aJnfiotaatretae
cI'atmosphire, selort. le lieu, l'heure et le uent't1. ei rrine atunci de la colorit, qi nu de Ia aranja-
Dar aceastd defini{ie nu este ea oare aproape de- mrtiaoeabrnlcoltauu, lrsieleelepsmraeelzeni,ntetnfl,otacr ui daailnsepsceoccnteullpleopzdeilicinea.rueTl-tl'i-Imniieraleatpcteleina-
o hartd in relief, atit sint de incdrcate cle sub-
finifia, cea mai scurtl si mai clar5, care s-ar
putea potrivi chiar scolii impresioniste? Boudin st:rnla coloratd. Aspectui tabloului este insd aEa
vine astfel gi se interpune, formind qi explicind de cald si de strdlucitor, incit uneori ne dd irn-
treoerea de la pictura care a fost, cdtre mijlo-
cul .seicolului, pre'sia smal{urilor si a pietrelor irretioase. De
qitul ltti. la pictura care va fi, spre sfir-
iWonticelli, clin fericire. aveml la Muzeul Torna
L61line {i835-1892) este gi el normand de la Stelian o operi insemnatS, ul-r portlet de femeie
Caen. lncepe tot sub semnul lui Corot Ei pic- bitrind, care se r,ice cta ar fi chiar rnarna artis-
teazi vederi, nu din largul mdrii, cum fdcuse
tsoudin, ci luate de acolo unde marea pdtrunde
in mijlocul uscatului, deci peisaje in care tere-
nul solid {ine rnai mult loe decit in pinzele pri- tului (It. B1).
rnului. Trece apoi la Paris. In aceastd epocd nu
este nici un alt pictor care se simtd gi si inter- Tot :rsa de interesant esle tabloul Baiqneuse's
la scdldat), unul din numeroLlsele exem-
preteze mai elocvent atmosfera deiicati, pudratd (Femei care grupuri de
cu cenusiu, pe care o intilnim atit de des in femei, nude sau in cos-
ple, in
iume fantastice,-din secolui al XVI-lea, lin rolul
ierutr Parisului. Anume colluri din orag, mai principal (il. B2).
ales de-a lungul Senei, porturile toate, au gdsit
in l-epine un interpret fdrd seamdn. De Boudin, arm ales ca exempiiiicare portul
orasnlui Bordeaux, si anume Basit"ttil de can'-
Mai rdmine sd spunem citeva cuvinte despre strttctie, de Ia Muzeul Simu2. Esle dir-rtre cele
un pictor si mai greu de clasat, despre Adolphe
Joseph Thomas Monticelli (1824-1886). Este 1 trn prezent la Muzeul de ar"i5 al 11. 'S" Rorr:6-
si vi1n,t,"pi{cNt.or.r}.i ai stArilor atrnosferice. dup5 loc, ori nia, Bucureqti (N.r.).
2 In prezent la Muzeul de artd a] R. S' Ro:rlA-
r11 nia, Bucuregti (N.r.).
ucsrplluaeeainnairuoszupicaeilduderee,pdiispie9faafdirlejcucianeoemvparasicdaumA.abi$risaeadii,ecleusacoggezrilcediroezaise,dubeaccraniezitnrssditdcecteuoirsnceaiopnutsaeufiieotrnpaucireori,iiiagieremfeetiui,rdnarreeeedidlorqicd.creoaaCeaarrbtatemlipaojseitcatauodurls__eeeli ca in multe tablouri de L6pine, este delicate{ea
tonuri.lor, bogdlia gamei sale de griuri, irdsi-
turi care-i vin tot de la Corot. Pictorul a stitrt
incd sd ne faci sd simlinr umiditatea ilerului'
atmosfera particulard de pe malul Senei, in acele
mahalale, in care se ghiceqte vecinatatea ma-
rilor uzine industriale. dar in care totugi .l n-lai
{inut de mare este mai neinsentnat, el acordd rdmas ceva de Ia !ara.
Un tablou de L6pine, uu sat cocolat pe c
irrai t.r-rult de jumatate din pinza sa cerului, ard_ indilin-re dominatd de o bisericd, intrezdrit prin
cu acei pdienjeni;ui de crengi al unor livezi cu pomi. se
tat a::r cum se prezintd la mare. nori
subtiri ;i fdrd formd, pete de veloli coloristice,
rivalizind cu fumul ce iese din oosurile fabrici_ giseqtel la Muzeul Toma Stelian (I1. 87)"
La lista pictorilor greu de clasat, in aceastd
lor, iir stinga (i1. B3). vreme cind nu se stie precis ce drum \ta lua
A doua categorie de o1:cre, citre l-au facut
relebru, sint cele in care subiectcle erau luate arta francezd, ar utai fi de addugat doud sau trei
nume. Llnul este cel al unui strdlucit decora-
f{)ee_uT_r'erpoei,ztpiunliallrejeo;lceohmisiodcclrieeiit,caucteluo,mrciodemespsteuchspdisinemzsaaiiLvaaiil,eTimtladisqin_e tor mural, eeruia secolul al XIX-lea ii dato-
reazd citeva din opereie cele mai nobile si mai
senine: Pierre Puvis de Chavantles. Celilalt
clnctru-se undeva, departe, iar cieasuprrr c€rul este un portretist remarcabil nu cu nota de bra-
cainl, senin, insd nu cu transparen{a
:ivcii-(l de pild[ ]a noi sau in Italia., pe care ar vurd a lui Courbet, pmroavioicnatosrurEdiinm6u, lilmurbnridtccalet
sine, ci mai 'Limid,
ci cu urrle
ilri.d:9.aM1cinculescnuoleril,edfeiguunricosiinortittrdaetamteenin-gdtrridtasrlfpuari-
intr-o dulce melancolie, L. G. Ricard. Cel de-
r'lecise gi repezi, asa incit, prin aceasta chiar, al treilca, Eug. Carrilre, este considerat de Fo-
ne Cau impresia ca cillon ca un delicat protestatar contra naturalis-
se agiti, cd sint prinse fie- mului. Fiecare din ei trdiegte cu secolul, e legat
.:ir.,' ia o acliurre bine determinatl cu o prietenie sineeri de unul sau de altul din-
precisA.
{i1 34). tre cei care vor da tonul gi vor determina mer-
Prin astfel de tablouri llorrciitr a influentat sul picturii franceze, pentru o buni bucatd de
il.l.ipresionisti si chi:rr- Grigorescu,
1r.: 1:e vremea cind"ue.r"a, vreme, estetic ins5, ca manifestare ;rrtisticd, ei
ir.. n.ruite din pin.-zele s:ile clin fr-,j subii:cte mai nu s€anline cu nimeni, isi urmeazd cu lrerseve-
Franla, a trirt:rt in ircclar,ri ren{d. irnpulsul si produc opere exce}cnte. N-.r
ilr
llnll sau niai 1:r-ttin sir-niliilc:. cdaer:ceeflaecr.lssAunsdetovaorrcbe-asccui mexucletpdliavrelumi ePudveise]-e.
trlouclin a fost si un foar-tr: sugcstir,. desena- chiar intr-o societate grdbiti si ncserioasl curn
t,ol', cunt o cloveiicsc nulrct.o:lse schite. in care, era cea de sub Napoleon al III-Iea, ci lucr6ri
c;r dc obicei, mari,a tiner locul princil:al (Il. Bb). piine de emolie, sincere, care lasd in privitorul
ccietliterL-r6ii-npi indceiu;lurei)rttaiircpisldarlsea-ra,_'er iddlpeiriiiri,cDlciinu-orNv-ninocrrr:icsrt,t.aenPdi.rileanf,endrraainrpuse-i simlitor o amintire duioasd, ca o melodie clin
trecut, bucdli de un adevdr uman incontestabil,
nr-,rl 1;eisai clin Pass;;, unul din cariierele popu- scdldate in mister.
Xare aie capi*rlei, salJ Basi?tul cle lct TtLileiies
1 ln prezent la N{uzeul de artd al R. S. Rorni-
(Ii. 8il). ln to;rte se simte influen{:r lui Corot,
113 nia, Buctreqti (N.r.).
aplicatA la subiecte mai vaste, tratate ntai minu-
{rirs de cunr le trata maestrul. Ce ne lzbeste aici ttz
Cel mai in virstd este Ricard (1823-,18?3). De aici poate s,i felul siu cle a lucra, care nu
Vom incepe deci cu el scurta noastrd. analizb,.
Era un om din Sud, din Provenlir. Este curios seamind cu al nim6nui. $edinfe repetate a1e
s.i vedertr cd regiunea cea mai inscritd a Franlei, modelului il familiarizau, nu uumai cu aspectul
fizic al cciiruEiiacuRsicuaflredtuplactreulundi epaortinrectci--
tceemapdereampeenltdermcuultoMteudl iotepruasneeii,nprloodcuuciteordiiouedi. zat, acestuia,
in
adincul
tul, cu incetul. Cind era sigur ci oilul fizic nu
Unul expernsiv, setos de viali, vorblre{, amator mai are nimic de spus, i1 concedia si lucra sin-
de l-irtuozitate si de brio, currl era pini Ia un gul', in atelier, unde dSdea ultimele urme de
punct Monticelii. Altul rezervat, distant, mai pensuld, oele care fdceau definitivi si incon-
irlchis in sine, mai grav chiar, cum va fi Bazille,
de care vom vorbi in curind, cum este Ricard. testabilS asemdnarea portretului cu personajul
pe oare pictorul il avea in rnemorie. I)upd care
Sd nu uitdm, hugheno{ii, aspri cu ei ingigi qi operalie el rechema modelul gi. de cele rlai
aspri ou alfii, s-au recrutat mai ales printre rllu1te ori, era fericit se vadd ,rcrs'mbien iiL
cei din Sud.
Cultivat intr-un grad neobisnuit pentru un ressemblait a son portraitctl.
Ricard ar fi putut executa portrete soll-ip-
artist, fire meditativS, Ricard gtie cd va fi pio- tuoase. belie de colorit, cdci stia culn se se
tor gi, ca gen, un portretist. Este ceea ce-i inte-
reseazi indeosebi. Se formeazd comporte in orice imprejurare. Experir'nfele sale
cu incetul, trecute si ceea ce cunoaqtem iscilit de dinsui,
e exigent cu sine, gi dupd o cdoi printre c6pii, iJ indreptdleau sa aibi toate in-
mebde Ia care
ajunsese dupd multd gindire: cunoaEterea de
apro;tpe a rlanierei gi a tehnicii celor mai cu- drdzneliie" El s-a mullumit insd cu rrn colorit de
o sobrietate rard, in care fa!a, palidd, lumina
noscttli pictori plintre cei mari, si nu numai in ctoetvatabmloauil,vliiin, ucthiianr tonuri neutre, cu rare note
portretele ior. Nimeni poate n-a executat rnai atunci cind era vorba de
multe citpii in muzee, in Franla si in strdind- un portret de ferneie. Ce exerlplu tlai convin-
tate, ca Ricard. Una din elel, de mici dirnen-
printre cele intportante, dupd g6ior despre aceasta, decit admirabilul Portret
siril-Li, deci nu &l d-il.ei De Calonne (Fig. 8B). de la Luvru? sau
Rubens, este la Muzeul Toma Stelian. E totusi
no.liuaci rmarueltindceinctdittooarceodpeievperrovdp,riou-,z,iinstder,pcreatraeren((e incd portretul de bdrbat, al lui insuqi, sobi-u,
ar{evirati imagine dc intelectual (Il. B9). Uneori
Ricarcl s-a servit cle bitr:nr. Din pricina aceasta
arati di: ce rtrijloace ajunsese si dispund Ricarcj, nrr-rlte din pinzele sale s-au ruinat, iremediabil.
din contactul sdu de toatd ziua cu maestrii vechi.
rrr*i ales, din ncfericire, cele la carc {inea artis-
Din ar:esl clialog zilnic cu cei tnari, ln
tinipul ciruia ei isi spuneau secretele, iar el tul, cele Ia a ciror toaletd definitivi intirziase,
clree-nstilufdecaeaelaeustdorruislpluonr dddesnprarei complel la idee:l
;rsculta, a iesit nir-runata pregdtire manuall si portret.
intelectuaid zr viitorului portretist. Bauclelaire un bun
Fuvis de Chavannes (1824-1898) fine in arta
i-n caci,luismcperlenutanidmceuritCaht eonmaavgairud,spcuuniPnrd6adeusltprsei secolului al XIX-lea ttn loc per c::tre oricine, cu
excepfia singuri a lui Ingres si I}:lacroix. i-l
el
cu l)elacroix, Ricard este singur demn ,de con-
uerser auec LLn philosoTthie ou utr pobte((2. poate in.ridia. Prin genul la crtrc se opt'estc
marea pictura milrald -. prin ciilitatea rari a
"i
1 ln prezent ia i\{uzeul cie ar-ti a L R. S. RomS- 1 Cf. noti{a pe cafe Paul Jattrot in I'rL ['einture
nia, Bucuresii (N. r.).
2 ,,dc a duce o conversatie cu un filozof sau un apt.., ltlus,4e du Lotture, E:ole Franqaise, troisibme partie,
poet" {N.n.). Richard. (,,C'lt de mu'.t seam:ini
118, o consacri iui
1't4 115 cu portretnl lui" [N.r.l).
tssusnuaeuonrfbuisilireilillf,ptccru:piulriilnnnruncicnieceoezsldoeaiiu.idmmd,reaneiniinhrassaomitlturiaednorilierujeaclceotionldeiptcire,e.enrrtpeaoprlnotecrrzrcianeecneneietlpaocrnirarne,liaeiinanaalizsplliait.iiczresa_iil gesturi lente, care pun in evidenld ft'umuselea
oontururilor si a atitudinilor.
Lionez prin nastere, el rrine devren-ie la paris,
unde incearcd sd se apropie de mai mulli pro-
fesori, ehiar de Delacroix. Singurul care-l refine
$i el este este Chass6riau, pe care-I admird, al carui prie-
un meditativ si un solitar, care_gi ten devine. I)ecoratorul de la Curtea de Conturi
construieste nu putea sA nu facd o puternic5 impresie asu-
in singurdtate un ideal cle arti,
deosebit de tot ce e_rista in vrc.mea sa, pe care
rdilifijci[u-lletaates, i,g"deunepraa{eiea,i pra decoratorului de mai tirziu de la pantheon,
isla,leim. Epuponceaalpuoi i,Nnapuolfeirorrir de ia Sorbona, de la muzeul din Lyon, de la cel
pctcreeoaar,zadirtdaeivuradreiiotedrreeivsisaat-isnaRtaeuetdapeluxesebdccliulcvdtio,adrtinbrineuioatairJgicnpmaourbumallitucue-elpj.inimcDutiuditnoruarrc,iodndde_ee- din Amiens, de la Biblioteca doipnerBeo, sgtoinndEuil
toaie aceste de
la Marsilia. In si
mina, adiei ideea gi execufia, merg impreund,
se suslin reciproc ajutate incd de dispozi{iiJe
femei, pe tarrane sau pe pereli, in toate pozitiile sufletesti ale artistului, de distinclia sa nativ6,
imaginabile, sub toate iiilurile posibile, ca in de atracfia instinctivi spre tot ce era mare, de
dcaeceeacasdtdvrrnepumrroi,ed.du$ecicfiiettottcouucgrmie,nantidimp, iicdcteumraaacielucaliesotpdsueevbxiipti odczeair{eaie_, un sentiment tandru, addpat deopotrivd la li-
teratura pdgini si la cea crestind pe care pe
ambele le preluia. De aceea, destul de des, vi-
dupd cum credeau cei naivi si superficiali, arrea
ziunea anticd si inspiralia creqtind se inveci-
acelasi scop. neazl in opera sa, se imbind, dau acea notd rard
eare e a lui gi numai a lui in secolul al XIX-lea.
MultA vreme isi impune sa taod. Nu_si gA_ Ca sd ajungd la acea formi splendidd, in care
sise inca tonul cei mai nimeiit, cej 1u.*, *ru
sigg., lt:riebadueiavdsrdastae irnpund cel pulin celor'sen_ se resimlea amintirea operelor capitale din arta
art5, printre contemporani. greacd, el porneste totdeauna de la realitatea
sibili imediati. Cu exceplia decoratorilor faimosi dir-r
Primeie sale opere care conteazd. at rrdiut Iu-
rnina cind Puvis avea patruzc.ci de ani. Cu tirni_ Renasterea italianA, nimeni n-a lisat un mai
capdireittidamruteaiitcd,cldecpvusidcerotaustrrdcaeuzczseu6arl.vteuidnxrpdpculasinnriiendddiand. rterNiandunetdogm.tstincaaiuttaitct.uateFmvigeoIuli,narailldrefe,i
mare numdr de ,ctudii dupd modelul yiu, cu toate
particuiaritS{ile lui. De aici pornea Puvis pen-
tru ca, prin elininilri succesive a tot ce nu era
esen{ial, sd ajungi:r la fruu-iuselea ideald a figu-
care-l interesau nu erau luate dintre p5rnin_ riior ce umpleau cornpoziliiie sale mari. Ele se
teni, ci dintre zei, dintre muze, dintrb eroii acordau, in sintplicitatea qi solemnitatea gestu-
riior lor, cu liniile peisajului, redus 9i el la ce
prestigiosi ai antiehitdtii. Ei nu puteau fi tri- era absolut inciispensabil, pentru ca se evoce
rdalizati, reduqi la fizicut unui model italian de
atelier, cum fdceau cei mai mulli oonfr.a{i, chiar ilecorul nimerit, in jurul unor fiinle exceplio-
nale, cimpiile trlizee sau peisajul fermecltor,
cei mai celebri. Privitorul. trebuia sd simii, in- ?n care sfinta Genoveva iqi petrecea copilari:r.
tr-un tablou, cd aceste fiinle, pentru a ne apd- Coloritul era in acord cu o asemenea con-
rea noud, au trebuit
blime gi luminoase, s5 pdrdseascd regiuniie !u- ceplie, griuri colorate, pentru ca sd nu spargd
in care trliau in"mod obis- zidul cu tonuri prea vii, sd nu faci sd se aude
nuit. De aici acea nevoie de simplificare, in stridenfe de nuanle pure, in armonia delicatd,
acel calm olimpian, acetre 11a 117 in surdinS, a ansamblului. $i totuEi, cu toatS
linie ;i-n culoare,
econotrlia de, care uzeazra artistul, r'ar o piciurd atit de nurneroase familii. Mai tirzirt, pictor
rnai format, insd fdra cdutare, viala de privalii s-a
czrre si detr mult impresia ci este iesitd continuat in propria sa familie, atunci cind a
clintr-un ochi cle coior"ist, ca ceal a irri lluvis
(n. e0). fondat una. Atitea contrarietiti ii fac sd gin-
deascS, mai mult decit gindeau confrafii sdi fe-
acadelteiPspmeeuanan,ticriuntfescnprleoitriialvirteoosdamierAermean.aiisS,i aemolliianaetsustceraiit,,eintrsotrefavlrtaeudrsdiitan.osnaaotrpaeseniaricelolslienar dricei{rin, uculteclioernitetlrSis, t;,i fructul meditaliei sale este
in orice caz serios. Pulin
cite pu{in el este condus la un singur fel de
capitale, a fost o ror-nAncd, Mi.iria Cantacuzjno. picturd, cea care airea de scop revelarea viefii
Poi'tretul ei, apare in clecorafia de Ia panthdon, interioare. In cine? in cei din iurul seu, pe
reprezentind pe sfinta Gcnovcva, patr.oana pa- care-i cunogteir r-nai bine, care ii serveau bucu-
risului, veghincl asupru oragului adorrnit (II. S1), ros de model, de care-l iega o dragoste dura-
bild, cahnd, in{eiegdtoare.
cleeoralie terminatS, ne inchipuim cu citd tris- Fentru a exlrrin-ra .,viala interioarS.. n-are
tete, intre ceie cloud luni ce separd moartea nevoie de con-rpozilii cu multe personaje de
tiei de cea a so{ului. Ai ei este gi portretui_ so-
ia Lyon, unul din azi atitudini de statuie, r-nai ales n-are nevoie de o
arta francezb, celc. rtrai adnrirate din toatd
in paletd variati si r;ie. )rulin ro9u, ivoriul felelor
c6rre, cu o simplicitate ir.rr- si al miinilor, ul-] negru pentru vesminte, totul
presionant5, clar pornind de Ia cea mai caldd
emolie, Puvis a reprezentat-o in virstA, intr-un iegit oa dintr-o ceald brund, care netezegte re-
eostum aproape monahal, din carL, reies, ca Xiefuriie, care arll.Ionizea'2{. contrastele, care in-
dou6 pete de lumini discretS., figura cle floare viiuie totul ca intr-o stofd rnoale, cdlduroasd,
cfilit6 gi miinile impreunate (ft. g3). dar care lasl vizibil raportul valorilor. Tabloul
Aldiuri de marile sale decoralii pe z_icluri, devine astfel rnonocrom, un fel de camaieu brun,
sare a indispus pe mulli, ca un fel de afeetare,
maestrul a pictat, cu acelaEi sentiment adina gi de portJ pris, de clispre! pentru adevlrata pic-
comp5timitor, cu aeeeaqi delicati tristele, citeva tura, dar care a avut si cifiva admiratori entu-
tablouri de sevaiet: Speranfa, Fiul risipitar, Sdr-
zinsti gi sinceri. Ei vedc.zru in aceastd manierd
dtnaacndttnl -paemsccairt,aEmi dacitaerlec.itAevrafidisnda-lcedsimteinpuindzme singura pictura care se potrivea cu sentimen-
care, oriunde ar fi aqezate, se desprind de cele- tul de afec{iune profundd cpeoutrniveiati pfeormpicdtopren$-i
lalte si intimpind oarecum pe vizitatorul mu- nrodelele' sale. Era cea mai
tru aceastl artd de confesiune, care n-avea de
zeului (II. 93 si 94). spus decit lucruri grave celor ce-o priveau. AEa
Carrilre este cu mult cel mai tindr (ig4g-- este pinza de mari proporlii, in care a fdcut
portretele tuturor membrilor familiei sale (Il.
1906). Locul s5u, cronologiceste, ar fi aldtuni de 95); asa este tabloul mai mic, dar poate mai
caracteristic pentru Carrilre, Maternitate (Il.
impresioni;ti, cu care de altminteri e foarte le- 96); as;r incd un admirabil portret a1 lui Ver-
gat; insd pictura sa de vizionar, cu figurile ca laine, una din cele mai bune pinze ale artistu-
lui, toate trei azi la Luwu (Il. 97).
rdeasetteeceibaaurcai,hneatitppelorcdinuudllestdaeubrdeloirmouarinisloee,ar lcaina,fiacollirenitterc-e,oloarcdJeeaavtrtAldi-,,
Este ieEit dintr-o familie modestd, al saseiea
copil din sapte, ;i a cunoscut iipsa foarte de-
\rreme. Simlitor, a privit in jurui sdu, a ascultat
ce se spunea, si nu i-a fost greu sd. clescopere
citd trudd costa pe pdrinlii sdi, intretinerea unei 1jB
scurPTURA $t p;:eicrteoi rciierleeianlisiatiri;ri.ocrqficor:nreteirmfiopnoar!a,iniiinarceinsdtorcau.
BineinleJes, t1u ife vom:opri asupt-a lor. decit
ARHITECTURA rreccsar pcntlu a
lrumai cit c nc Lia seaJna ce
arhitecturi,r continud sii joacc un rrol impor,tant
ca intenfii, clacd iru tettdeauna ca realiidri, in
cea d-e-a doua j_urndtate a secoluiui, in
ca si in citeva alte {dri apusene. Franfa,
Scuiptura va fi rpnauilisnuspcaeraplteibleilacculecneuleanrfee-,
mai rnult sau ntai
rnarcate in picturd, deEi nici ea nu ar.e iijrertaica
de miqcare, pe care o cunoagle aceasta. Ifar si
Oricine s-a ocupat cu arta secolului al XIX-lea
are tendinla sd determine acnuir,etnottelaesacedse-aimu p-qourc-- b.qaoaliriimaacnajibduepdntorg,dcpecmeteb-dfumulipanilieticcdotetumoc,telrpausinsricliditvfcudiicionrlap:n{berdtsiueotln}iartaiidudi viesreo.einsnirttnczaiecelorrddnilnuasactstiiiuacaznlauucptr,eeiiicpa,n.tuqrprt.iiear,elrregiinicnc.idaotcrIerleunei-,
cedat in aceasti sutd de
tantd ca gi ceie mai celebre perioade din trecut"
dupd cele ce existd in ciomeniul picturii. Artd individualitdli, fdri iegdturi cu ceilallf contem-
porani, supunindu-se legilor se\/ere aje artei
clasici, vor zice, cu varianta ei imperiald; art6 ior, mereu aceleasi, .de bind omrll a inventat
iomanticd, opusd. cu indirjire primei; artd. re-"
arlisti sau naluralistS, cdci arnbele epitete au ,,chipul ciopiit.( ;i pind astdzi, aplicate numai
fost intrebuin{ate cam cu acelaqi sens: impre- cu oarecare libertate, ciei qeitxdisdtiinrnteumltpmereaimmenutiutli
sionism, postimpresionism. lmpdrtirea fiecdruia. Este sigur
aeeasta solidaritate profesional{, mult mai multii in-
dupi criterii de doctrind, eonvine de minun.e rttdirq chiar intre un Pradiei-, un J-)ar.icl cl'An-
tcgupueiinncrsaittumieeeriaosis,muni dubreeedssnpipivtl,euidcznzaueieutmn,nntciaimaa.trmiPievcee,nvncuedturzeiunueatxtar,ncdrueehprxiinntliiesiatntceditscuititnearuginlneudgarniiAntscelcleaiuno.clrpae"iai_---
mlgpedrrcnsri,o-uixinl,ttCCrelaareupdei aeaucMxeqoqtniipue, ntdggRisoiGdt iainnu,tgofeuriicnIin,tgcsll-ecasrp, dilDdueds_.-
Totusi, pentru motivclc t,'.tai sus expuse cil pri-
lor doud mari grupdri, elasie gi romantio, eare sint arhitecturd, vom tr;rtil qi sculptura tot
in domeniul pictr:rii. vire la
tot aEa de I'alabile aiei, ca gi atde-uappv5ee, ansoimcrmupaortrctarondnleaol.ovpgriecicmtduerqiici..e-o-e,voog:.de::as,t,u6,expcduuenpgeae,rntfeoeradare--
Fdrd a pretinde cit de pulin cd
una sau aita din- scolile existd corelatie lia pictorilor conternpolani.
intre de picturd niai
sus menfinnaie qi o artd asa de deosebitd cum
este arhitectura, cu legile ei proprii, mult mai
conservatcare, mai rebele la inovafii, mai inexo_ Cdtre 1850 inrivsacluclpontucreap.f{riaancclaeszidcad. osmun}:edstiveear--
srrraeinbasmileaadrdhieniteopcrrtdiueilni,neavaofocrrrlo{entrloaolortasnieaadct,uearaisidtAicee&aarintrdeglcloilneblininncd-l proape fdrd
sdeinletreeicaesipceucteca. rCeesiecriplirlnrpdraesrttiegtsi e-coieu]
:tdev5rat
a.l XIX-
pe rnarii constructori in perioada in care s-au mleaan-ti,cS,recpurmezeanrtifnidRcuudqee,nPterddaeulrte. zBoanrayne{.i ro-
semnalal pietorii din generalia lor. In aga fel.
incit eonstruetorii Lurrrului celui nou si'ai O- tzo personalitAli mult prea puternice si prea sint
ex-
cel)lionale, pentru a avea un r5sunet, adicd :t,riu-cira-rir'llri;sititit ii:iil'Lli socictri',ii 111-l s-ilu t.i'ildus peD-
perrtru a schinrba .cevil in conrocla opinie pu-
blicd generalA. Dc altfel, Iiucle moare lzi 1855: plin rLvere, plintr-o situalie sociald
exceplional5, ci prin ceva care, din punct de
ciaardePrer6aaIumltp;ei riuRha"rrli-elu, ideN.lai tpliorliecosnc pini dupl vedere al manifestd.rilor, are mai multe va-
lozrre: posi)rilitatea pcntrtt el de a se lealiza in
a1 III-lca,
Barye, prin faptul cA era sp€cializat in repre-
zdntareu animalelor. I,'r6ault fiind plin natura ii'rtreeime, f.lrir nici o conccsic, farir sI i se im-
1.,r.inii nici un fel rie stavila dir-r afarir. In adevir,
sa cu rlult prea personal. sint fAri ir-rfluen!5 irrprejuririlc' :ru fost aqa cle favorabilc', incit
asupra clezvoltirii artei dupd 1B50.
Artistul crrc intruchipeazd iriealul celui de.-ai Carperux a avut nol'ocul, de;i nu fari obsta-
doilea hrperiu si care trece drept cel rnai cle coli.. sii varld exccrttate. olicrre :u' fi fost pro-
plltiir lor, toatc opcreie sale irnportante, spre
seiu-na sculptor irl lui L.ste Jeall Baptiste Car- r.:t'rt rr']iri lrarc it sa ]ltullunrire. Nu nrullumit
peaux. in opera acestuia, in ntai t<tate r-nani- f iii-rclcrii oirinia publica obignuitir, cerr earc' se
festirile sale, asistirn la un fcnomerr destul cle rl:iscir (lc rruliu rrri itr crtrrflict ctt
r:ar in istor-ia artc.i: o coincidernli rrproape de- , ic lir crtltr'. n-ilJ' fi i:'t i:iIr-,1'ea celor
scti.aslivrteirmsmitadreer'ign;eitreronrasigrpienilaiptiu,alrstsieiindstcirnnetirpp.nureebfnleitcuriulnllueanlmeuaistpaolrre'.- ',ului: Car'1rc.iur l lettcfiontrt ar-tis-
' Societatea inaltS, cea grupatri la curte;'unde cttnoscul, rlc rc.nounjtLt'clr
oli o
ostjliiirit' irc'riu(itiitilil s! rl,r lr.:r cre'r'lin{ir a z.la-
lelor, a criticilor. a onrului de 1rc str-;id5. Ci
se geseau atuuci femeile ren-iarcabiie prin frumu- cu toirtir rrceirsti Cusnrinie
nrullur-r-iit fiinclcd,
selca lor din jurul impirdtesei Eugenia, cea t{cltn' errraizlidti.,ritrorliihusraglohaenzeialorfradnecletizc.ti,ulciro,rncu.xnpArilntrriinrt-i
care cla tonul, irnpunc' gustul si cr.eeazi fai- ir-r lcvistelc si zi:rrelc car-e se ocultau de artd,
cl s-rr bucurat rlc f:rruoarca venitir de sus, de
nloirsa atmosfera cler r'.oluptat,e .a celui dc-al doi- Ia irrlrf,rdteasl gi cie la mediul din jurul curlii,
leiL trmperiu, este tocmai cea care favorizeazd si u putut sd-Ei vadir ploiectole realizatc.
arta lui Cnrpeaur. Dcparte de a-i iurpune un
efolt sculptoluiui pentru ca sir se confornleze
gustului ei, ea se g5seste ir-i plin acord cu ten- Prin clasicismul, incd inlloritor citre 1850,
dinl;elc lui. Este poate locul sA arr-iintesc ci. alta plasticd francez6 pierduse incetul cu in-
dupi cun.r .spul1ealn, [rcest fenolren e ciestul c t,tul dloud clin cinalittiimitiplcr-rcl si re-'csoelnttlliuirileir,il)XeVcIaIrIe-
dc lar- in alti. In gtlirerr, gustui publicului
lc-:rrrt c:or.rstatat
It'lr si clrlr', irr ilcL-ilrrti i,'l'enri,, rrir f;icut din ea
estc c1c1-rirrte de a fi la nivelul uuci opere dt: ur-ru clin eprlcilc ntali irlt' scullrirrrii. lrrin Irrigsf,
artd sttpcrio:rr':i. Cei clintrc ariisti caru\ se supun lTrtuclor-r, Clodioii si nralii pr;r't.r'r.tisti ai vrc'ririi,
si anunte: r't-tisciilelr :,i rrr1,1l1';, ul. 1rr tllttlrt cle
orbe;te gusl.u1ui clien1.ilor, car<' car-rt:i sA-1 ur'- ar introclucr:.goluri irr lliuli'ritl r-1 r-ili stirtui sau
miireascir in cvolufia lui capricioasl, deci si-
nuoasS, r"iu dernotS llrea l-nult caracter. Chiar
atunci cind au talent, opera lor se va selnnalit .il unr.ti tr"'-t1:, tr-igirirtri in c:r;rtui".tl lor'. s,cuit-.r-
prin slirbiciuni si insuficiente incontc.stabile. trrii rccui'g 1ir irtiturlini cit nrai potolitc. care
s;i nu tulbulc liniile, sir lru r.x1;rir-.rr: agita{ie gi
In vremera lui Carpeaux ir-rsd sintern obligzrfi rriscarc dezordonati. LIntrI rlin prir-rcipiile es-
si lccunoastcr.r-r c5, din fericire, direclia in care tctice ale sculptorilor" ii fos'. irileslrr de ;r c,rtita
smpeirri'teueirrlelrrr,elfueirnindlaviuanlaeissuobciaestdptei catelelcs'ee, icupiitdivcauttee.,
se acolcia cu acele calitali, care apar ca funcla- iic.sturile care obligd ctivt'rselc par'{i aJt' trupu-
mentarle in geniul lui Carpeaux. Fa"'oarea curtii 122
1ui. in special nrer-nblek:, 5i 5r, lrroie c'tcze in
irfari, si se prezinte cl relicfrtri violc.ntc fati
';i3 (1e nrasa in c;tl'e s-;)r c,ontur';l ut1 qrull sau o
figurS. Aceasta, fiindcd reliefurile prea proe- DeEi minodsecluelupltuarrSf,ieulnduisl pdirinuseelecmuentitmelepuel-,
minente se traduc, din punct de vedere al ma- senfi.ale
tocmai din pricina faptului cd sculptorii cla-
fptvuseaeernluiid,ngsecihsinriipeaiuciliurrative,otidEosluucaiccrotlunedinnluptpmluiutiioriirus.ir{ncliip.i}auercriize,nlaicagasog-dizmric.uiapciogrudrdi.,nleuaEailiaeIixsrloadmsdrgifldiueonlrorreuriprninneude{iin,nizcaecptcairerudsiisnnae-t siei cdutau din ce in ce mai mult si se dez-
brace de tot ce putea crea o impresie de sen-
t'oium cit mai compact si mai plin. zualitate in jurul operei de ianrtsac. u$lpitumriaqcfarraena-,
si modeleui sint reintroduse
cezi de cdtre Carpeaux.
Pe de altd parte modeleul, adici felul in Este adevdrat cd qi ei pornise de la ideile
ccaareeaessitesutdgeiaretdzes, uspurbafdaalaltaunsceui lspttaortuuliupi,epntrrinu
timpului s5u. Primele sale aparilii in expozi-
lii sint mai muit sau mai pulin in direclia cloc-
trinei clasice. Se sirnte totusi, dintru incepui,
atras de cdtre Rude, care chiar consimte sA-i
reiiefurile aproape imperceptibile oblinute in ul-
timul moment, gradul de catifelare al epider- dea lecfii. Tot ceea ce era rmlist in arta ace*
lttia, acea cunoagtere desivirgiti a naturii, ca-
mei, moliciunea ei, apa unei stofe, materia din
care essitesefdceuvot cceosatpuomiugl,raindtur-ludne portret; prin litatea apoi de megtequgar a unui desdvirsit
care rezistenli a sculptor il atrage, il retine pe Carpeaux. O-
pera lui Rude constituie pentru dinsul prima
ceea ce e dedesubtui piJtii, adicd incheieturile, mare leclie in viald, pe care o completeazd eu
muqchii, planuriie unui solid, acest modeleu
a fost consi'derat ile 'c6tre clasici ca ceva mult leclia nfaatcudrii.faDmesielinaeraezddmiveulrts, esiteudaiaszpde;citec,aduit-i
preasenzu-al, mult preh material, ca si aibi s6-rsi
aga cum drep- versele posibilitdli sub care se poate pre-
tul de a fi redat in seulptur5, zenta un trup omenesc. Se duee apoi la
o in-
lelegeau ei. Artistul trebuie sd tindd la o ex-
presie dtreebuunieorsdiins'emalaisegetnireirtals, pcrleecai cmeaaistidi evaol.- Roma, unde intilneqte arta lui Michelangelo,
sub dublul ei aspect: plastic qi pictural. Ea
El nu face asupra lui Carpeaux o impresie enormd.
luptate, produsd mai ales de sculpturile din
vreirrea barocului gi, bineinleles, din secolul Michelangelo nu era pe linia de preocupdri a
tcredlo, relalllrieaprrteiqzetinptae care-i cunoscuse. Din
al XVIII-1ea, in rea r-eputalie printre clasici. posibilitdlile infinite, con-
care
Toate aceste calitSfi, multe de naturd tac- nu existau Ia nici unul din inaintagii imediali
MaiiclhueilaCnagrepleoauilx,incteureesxecaezpdlianuponauternaai lui Rude.
utcialldttie,npeadrieiincdlfoesvleuintlusiirnbiiledcaenreudmaaralttiisi ltauulnpeinipiledslicet,ugeelpratausurdie. dvAeoa-- prin sta-
ceasta putea si apari mai mult sau rnai pulin tuiie lui, dar ;i prin opera pictatd, mai ales
Iinsd. aclic:i si ne dea impresia unui plan in prin faimoasa Judecatd din urnd.. Pentru cine
stia sd vadi qi sd analizeze, ea putea fi un iz-
care aproape nu existd deosebiri de nivel, sau vor nesecat de posibiiitSli de prezentare ale
putea. din contrd, sd fie redatd prin diferenle, nudului. 'Iot ce se poate inchipui ca atitudine
insensibile poate pentru ochi, a unui personaj, bdrbat sau femeie, in cele mai
care insd se sim- neprevdzute miEcdri, era realizat magistral Ei
{eau la piplit (valoli tactile) ina-
si care, desi impecabil acolo.
parente la vedere, de la oarecare distanld, a-
tunci cind ele eristau, se traduceau printr-un Michelangelo il mai invSld ceva pe Car-
peaux: importanla anatomiei, adicd cunoaEte-
delicat joc de urr-rbre si lumini, cle cel mai sub- 125 rea realitdlii anatomice, ceea ee el defineqte cu
til efect. e4
nns'ArceiiqC.n-c.emina-'_5uuiluusaixaeainaptn,etuprruIylfnefoauannericpilrnatecadillsililu,asetesilomvaoittCaifi.eednlliacel"lcueialaauaerreca:almrlaflleucuniptiiurtirmbaeDda-en,oeiriNisseeaataslsiiuiceini,rclutrlieIleirralarreizciix.cc.rrri-eigctlla-.eiriohlietoctleuoiinlclenc!ocpr,trrc.creCjqno:a,sapl-rrl,esaiieeantain{iuneac,cisrgtcquailipiatitcescaltnidiceicoracnlialsei..itce:nr,r1pptic:s,ieprccrr:atniueseama.r.rteuirb.irrrnrtclt.i-rnajli,la$misiif.eellu..redilripirisliueinieeul,nruecipcleiitscc.neentsiuIshreaauleEaatelacelrcapauiscrertsiilaloai;uairiubssiCcmsedittcenndioaeiuae'.nsiotglssrraitu.'smatieociEiis,,rsrapralicmuaoaealeritfecaiidobmesei.rcpselrdselfituricdarmraievni.no-noenmuitds_ce_i_d___i___i-t.i clb c.rre ain fpieollilnetneirtpcruetaulltiidoecaalziael-,griCifiaelpi esaiuaxl
tpttD:iirlrl5i-ruepcialenrueraceitoaaCMntdovouemeinsrcne;sra(ta,rrs,l,eitailalioute.drr-aaicpl-tcieauMpci_laiircnrinheseslellcaaenagi[eveinelleoaclu.cueilcrlcruelblflairncee,sd,ifntsian__, ajunge sd
scRptppFft1ioeeumea8olurorrn6mbtmtDperAo3eieldof-aas,icanniae{t,redaiscidtenaesddi:iacn{ltisei5ueeaclttuafdajlntauaemIriaguanclssadaCirelquaiLionispailrisiuun,crctlpitidalilroirn[re-s.,ani]uiiea:llirtmj1rsll.,uleo,cescconptacr.iuttmetostr.ror-t.lgiri:LilenraCsr:ii/'tntl.inigu)alrruer:tStiernnrrrlesae-"iirt:cnl{i,.seee,ptucg|rclliirrlesrr,coliuM.,,rnc1iaapfrtliitaceuirn.rlnciJe,ocipnclh.ieri,t.,ni.itereoesielp:uArtlf|ileaii,aeincgTisnntcciaDlratngicia]ifrtretdet-aeestrncmaoltlrcdfoaideacaiftdOuncrtrisei_icn_rce,-iill volupttalil feminine, intr-una clin ellocile cele
1on:oteslilie:isJcii:atci eelxilpeleltsiilirra-,rac,tiiret,osteceacsacucnedvoiilruptrtuapteuel cmie:.rir:sutrrtircl.ttca'1iicr,'itfdini:lrnltr1'1t1r-1rtn1c1t1i,-r1l ii.lleurtttelldu'.'ir,'c'ailtl vie!ii
gutgpupiolrqono"mniatutrirfat5iliie,err,frdrgseciaiiicoilrnncemecc1ssecpduttzloorleaaitmltt;,ac1iraue-tlaiarlfln-trlluiuipnucslee,llerln:tcCt1istrroet;tui-iariclrgcrrtspneulcitrsriaui:.rntlillriliti-,rrltXsex_as.uiViiavuta-sIier.leIecInlgn-rsai,leutertealcipacrl.tedcoecSe_eraiileiielaccdmiFeiecraacalrsirl_In_ae..i ,l2e mani-
f e:,tri rilor cultLl ri ll,c"
Lir incel:ur, li:i'1c:ltc:r it-r statr-rile srLi',: eSt€
pcate ce-,'a cititt eragelata, totdeaun:l insit foer-
te expresivii. :iCici vclbinil sim!r-rrilol tlrilr ir-
cei modeleu ll'j cir.re l-.rm delinit; spiritului-
prin cea r-n:li lt'Lsirir':ttri coitrpozilic. Cu tirrpul
insi. :rcest cxces i,ic :l-iloere, avintul cilre el:a
poate o consecin!d a tinerelii, se potolesc 1i
eI trjunge ]a r,rna rlin oltelele crpitale ale vietii
un grup pet-rtru o fintinir, aserztrta azi
sale. Este
in Aveurte d': l'Observatoire. E una
Lr Paris
ilir-rtrg ultimele sirle lucrit'i si a vilzut lumina
intr-una din cele mai chinuile ale
:curlci victi 1r.rt'io;xtrelc' El nu renunld cu
to-
a rrtistr,rlui.
tul la miscarc', insi't o ci)ncepe desf5lurindu-se
mai lent, asra incit ea sit se poati rlc'z-.'olta si
c\rolua iil fl{a ur,.asll"ir, cu o noblele suvt:rani..
C:rm in :rceeasi cpocl:t el treee de lir sculp-
trlra pitoreascil iil r-r s.LlipturI in i:rirlul rind
plasticri. Astfel, in prirlt'.'1e sale opel-e intihlii-''l
multe detalii carrt tlu rr-l alt scop dccit sit cre-
e:zr) pe suprafa{a statttiei jocuri cle umbrc' si
de lurnini, sir ne uinteiiscii prin ct.rliti'rlea e-xe-
cu!iei, plin trlmclr vizibiie irle c'ildur:ii inspi-
ra{iei. Aceste cletalii nu rb-solttt llecesilre dis-
par cu tolrtl . "Scr-tlptr,tr.r dcville ull r'ill:ort cle
voiunr, cic ttrasc'cle viil,rr-i rtlastice, irai tnult
clecit cle valori q:ictttrirle. ,\s:r incil. Carpeaux
poate sd spund spre sfirsitul .,-ietii. cu 1111 o&r€:
care regret, si cu ginciul la Micl-relangelo, ceea
cr: Eclouard Sarr-adin citeazd in biografia p'e cal'e
i-o consacri in i927: J'ai eu Ie mottuemento l{t
zsie; j'tr"tn'ais eu fn f ctrce et la gtundeur(l.
Sc rrilste, ca si \4raiteau, la Vzilenciennes, in
1827, rtintr-o t:ri-r'iiiie sAritcil 5i foarte modesta.
Tatdl era zida.r. I\'I.rtlrr. o femeie de treab6, slarbd
,.r{* arrut migrare, r'i:r[i, lti fi rvut fort:t 5'
127 :randrrlo" (N.l'.).
lpgpuieiiis;nuCtarbaubriipnateofldauliauecxandi{vacsaaebsjiugrebdcj.asaEetuqusltt'ne.eripr.doieSinl ienncitouitmndaaatttoiciamdnteufaclltumiilresiclluoiea_] rlate fel de fel de relc-te ca sd iegi din descura-
iiaurieJiancovtioat.liD. Ceaarcpeeeaau,xposa-atec, oinnfodremcautrsteulotriiniloer-
eNisten_tei artistuiui. Cum se intimpld uneori, relii saie. intiinim in scrisorile trimise de ar-
tist expresii ca aceasta: ,,Voin!a ilni impune sd
lprslcuuiedoidnirpceeCaiulltauovuprelrlpencassneaaaatarurluecuxs,,caaricujneufhsnimeictaguoereenimgxtafapaiqbclrmaor-tiraiecialtniicpaeeorutio.rsorau,{$crpsibiitie,auitfrraz.angsitahpildnieemliz,rccauii;aemlic{le(durfe,,rcsaidamitnelruie__-il fac cutare lttcru((, s:i1J ince: .ram illcreCere
in
voinla mea( eto.1.
El persistd deci in dorinla de a merge 1a
iRnomAaca!diermeuies.esAteiciininceslie din urmi sd fie admis
are cu totul alte apu-
constient5, impinsir de bdrbatul sdu, nu fac alt- cituri decit cea rnai rnare parte a pensionarilor
ceva decit prin toate mijloacele, unele de ia Villa Medici. I)irector al Academiei era
si caute, pictorul Schnetz, un clev al lui David, deci un
foarte reprobabiie, sd stoarc5 cit riai rnulli bani
lilvoduiieisaifeelIseaamsanaliaeecier,risetei^icfsrfieairmtcg"aauiustAmneldEt,eaaaraidnvcinteaeorcrairirnsilttnrpit,anell,iitcvniraoccdutiihenalitdncicdma,leibrzqneorlii-nlccpnlaiieqnairucrtrviezbloa,deiar'-aeecdrexsdc;iursitaarutanecrvctinaleiocelrareur,- clasic. Dar, cutrt aeesta era un om cu mult res-
pect pentru regulament, tot ce fdcea Carpeaux
i se p5rea, intrun fel sau altul, in conflict
execute cu
regulile gcolii. Astfel ei trebuie si a-
nume lucriri, q,rlieds iennuisotiso(rr,iacavreechsed. se inspire
din mitologie
Carpeaux
pentru bani dintre el si farnilie, a nein{elegeri_ igi alege ins6 ca inspirator pe Dante. Compozi-
solia, provocate !!ile tiebuiau
tror cu tot cle p5rinlii Jrii. a se prezenta si cuprindd trei personaje spre
piramidS: a lui are
tndaig-aavciEiriievpfntiiedi-iaeinclrnuatp,lrieetrCgoiivdaa-titarueppreaSaeacvuecuusxuntteunpslecuroldcedonitnauleulci-ticaliaedariilnismnXautIealXatriiner-mtl-seirsaaaat,i.rpcidadaaretisej-ii .in formi de
mmg3raeoeuiArriitmtaostiuinerilct;itr,uasda-rteatofaIcop;triersteAtczdcmeeianlednutareecetpmrurAI.iaearrivelc6edsozpisnaniactnolusRear.rsoeetmrTcaslaneuinvcectrexueueleonmmer2apnorlar-ueii
cinci.
ceostmeisuinileaddeevedxraamt ianratirset.gDi deeacltiftecl,teapceerasset.drrepreenr-t In cele din urm6 qi cu toate piedicile Car-
peaux reuqe.gte sd termine lucrarea numiti U-
ySolin, cu totul sub inspiralia lui Michelangelo.
El mai executd un portret remarcabil de fe-
meie, cel al sotiei ambasadorului francez pe
iingi lratican. si' 'un portret de bdrbat. Prin
aceste opere se recomandb mai intii amatorilor
italieni, apoi inaltei societdli franceze. Astfel'
ia intoarcerea sa la Paris el este prezentat prin-
dleasteliaMcautirltdea,siruvdiitaorirunipliuraitueluais,igeusrtaet'reIcosme acno--
severella are la Carpeaur osaoleris-tirneenoforoacrtitee,cifui-- mandd rnai intii o decoratie pentru una din
vremea tinere!ii aripile noi ale I-ur.rului. Este grupui Florei,
datd. In
tia1nrc0adatcasaddnidq,deiipnssrpidpnrresipcereiniiednatutercsenadliilrnielacdlivecsoiieinisenCglnoeuperi.evtrEoldeitolosaepIaevpr'ritlraees,ctuaecnadrurleeei
executat sub puternica irnpresie ce-i l5sase Ru-
bens, clupi cdldtoria la Bruxelles. In sfirqit,
rrltima nrare lucrare este acea fintini, pe calre-o
oarecare Jacotot, de unde numele de jacotisnn,
sub care este cunoscut5 aceastd teorie pentru termind cam in acelasi timp, ca un omagiu
fortificarea caracterului. In acealsta cart-e erau tr28 1t9 1 Cf. Sarradin; op. clf., passim.
adlls corcctafeanului sau, iui \\;aticaru, la Va_ {iii s6i, qi lAsa,t si rnoar6 cle {oante. Nirnic mzri
grozalr decit tortur"a morali il unui pirinter mr:g
leneiennes. lqi vede copiii stingiirdu-se, in fala lui, incetul
ctl incetul. Carpeaux il rellrezentat pe Ugolin
fgpa'^dlEe!srmLeAvaa9ieuua1lnyit8iua7bnc5llcedeiesipnIslaririnun(PAollutaamimlrrieoGse,r,eluoeuotcrngrroddoepentei$-ittrrt)eiei.rnmbpaeaurlyeiilnct.idmluAu.cesliie.iiretsorcrtmualiurmArnsin_,ei in momentul in care-si. rnugca nriiniie de du-
afld de_boala gi necazurile lui'Carpeaux, il in- rere. O tearri cu ader:irat pateticai. Artistul face
nenurnirate desene si studiazi atitudinea ce
trebuie sf,.dea qi grUpuiui, si fiecdruia din per-
sonaje (il. 100).
vita_Ia Nisa, apoi la Courbevoie, arga incit sculp_
caoeloepceliradrpnriinintulul Elirii sub ocroii- In opera definitir,.6. in bronz, tipul fizic, rnai
tolul moare sub gtirbey se ales figura t.atdlui, felui in carc t' r'cdal, tr:u-
pul, sub irnpresia rlurerii fizice, sint inrudite
rea acestuia. In Callteai-rr i
giseau carnetele cu clesene, pL1 carc
tirJnrieaetrrl-iiasselabsLsuieumll,vluerczu,ae,auuuAlncdfaooindmsetaVrgianmiliueap.lcddCieerefniltneaeermstae.apiforniu-mcrlueolta$cstjeierb1Oebiyn0 cu operele sculptate ale lui lVlicheiangelo S,sizxtu-
cu nbnum5ratele figuri eroice clin Capela
tin5, care epuizeaza 'oareclilll posibilitSlile de
expresie ale nucluiui otneuc.sc.
Dar, in a{ara' ctre aceasta. trrai constatdt-n
ccaI_voe_rlutpsizCsi!icta1u(.Iur9Jlpul-.neTi!sla),oB,u)mru.xenapaar.Sfeidctzeiuenlnitatoiqnnpicescl reeisnigot6edlrissaeeassiqeatenictpauaepnpitiuatcatlneuburlAoilnu. dLaiana-l inci ceva in ace'st grup: amintirea tiranicl :r
lui L{Locoor}. Stiltuia faimoasi era cousideratA
pe atunci ca o culxne a artei, ca unul din nro-
Printre primele sale opere se renlarca un
irescar napolitan, conceput si executnt la 1gbg, Crraulmpeeanutxel€essteup;riemeleuaulnecist cduelpgtiunrdiui t.rgsr'ei creequti-,
sub puternica amintir.e a }ui Rucie; (Il. 9g): a- qeascd ceva aselndndtor, adicd si redea aceea;l
durere, aceldqi sentitnenl tragic, insi servin-
cee;rsi atitudine, aeeeasi gra{ie a trupului de du-se cle mijloacele h'li Michelangelo. ljritr
adolescent. acela;i optimism si acelaqi meqte- aceasti lucrare Carpeaux reugegte, cu adev5rat
sa atragd asupra lui aten{ia cc'rntemporanilorr'
sug impecabil. I Personajul care joaci un ro1 insemnat in
Mullumiti lui lficlielangelo, Carpeaux se i viala nrarelui sculptor, hotdra;te iu mare parte
elibereerzd. insii cle arnintirca trecutului imediat de imprejurarile iu care e1 irsi r-a erercita arta,
;i cie lecliile contunporanului sdu ilustru, El
pardsegte terenul gingaliei, pentru cel al eroi_ e:prin{esa Mirtilcia. Prinlcsa avea ntare tt'ecere
cd predece-
cului si al drarnaticului. Nu uiti la curtea imperia'li gi, mai ales in chestii'de
arti, igi impune adesea pi-tnctul ei rle veclere'
sorul sdu, Rude, il inr"I{ase sd ilu se depd.rteze Carpeaux o cigtigi aritinclu-i operc de ale sale
de naturd. Simte insi
viirt, qi arcest avint et nevoia cle rnai mult a_ 1i fdcindu-i bustul care, ca: stil,. ue pare dclrn
1l ciEtigd din contactul
cu incomparabilul rnaestru al Renaqterii. de a figura alituri de c€le ale lui Bernini, Hou-
don- sau alli mari scrutdtoii ai fizionorniei
Ugolin, in Dante, era un personaj cunoscut, umane (Il. 101). Nu mai pulin reuqit este bus-
ir:rehis de dusmani intr-un tur.n, impreuni cu tul impirdtesei Eugenia, femeie cu tnult mai
ni.a, l*ln pr-ezcnt la lluzeul cle artit aI lt. frumoasi decit vara impSratglui, prin{esa NIa-
S. Ilond- 131 tilda (ii, 102).
Bu.curesti (N.r.).
, Gralie acestor it-rrpre,iur:6r'i si .inai ales a turi cu {ara noastrA. Figura din mijioc, una din
protectiei ult"iinei; sculptonul , izbuteqte sir ia
comanda r.le coratiei pavilionului, !-lorei ziclit cele mai radioase expresii din artd, geniul in*
Napoleon ai III-lea,.ca.o. aa.ipi a,I-uvruli-li. spirat al dansului, reprezintd pe prinfesa Ra-
$lne covild, o ferneie cairr aventurierd, insi celebr6
acesl par-ilion trebuia sd figureze.un.fr:cnton prin frurluselea ei, aceea care e la originea
gi un relief inalt.
morlii frunta;ului socialist Lassalle.
Dar nu frontonui erel partea prelioasi' gi o-
riginald a decora[iei, ci reiieful in,care e repre- Femeia aceasta, atrdgdtoare, desteaptd, gra-
iiberd ca purtare, l-a cunoscut pe Car-
zentatir Flora. Exarrinind aceast5: operd, a;e- lioasd,
zatd pe fa{ada pavilionu}ui care priveqte spre peaux. El a rugat-o si-i pozeze pentru figura
'd"linneimfeijlmocei,Eci ieai,ral ucnounisiamd{oilte. sTcemnpi,udl anrucaepauIl
Sena, ne ddm seama pentru ce, Carpeaux , tr-ece
drept unui rlin cei mai slnceri,::i.]rai,abili si rrrai
in{elegatori interpreli ai trupului femeii, .foata e al prin{esei Racovi{a.
voluptatea secolului al XVIII-Ica si,toatd inte- Publicui din Paris a fost scandaiizat de
aceastd lucrare, ce iegea cu totul din linia ope-
iegeiea pentru ceea ce eonstituie firmecul unui relor cu care era obiqnuit. Nair"rral c;i in sculp-
aici. tura clasicd, nudui nu lipsea, insi un nucl atit
nud din pictura 1ui Ruirens se reg.isess
apGitriilatolirdadeaincaerjmsutroeuni ilfoiegai.u,grefil,,orgjoieiecsutcul.reidlreeo;noeai,intnecalolitnaujnrqarlCde,.l
dar de sincer, rde franco de i'ealist simlit, rlu se
qo- secolul al XVIII-1ea,
mai vdzuse in arti din
bu. de la Houdon. Publicul a considerat cd e o im-
curia,.care etnand din grup. fac din el unul tlin
celc nrai inalte montenic ale artei din. scculul pinermtinijeloncliuEl iooralgipusludi,dienpvuddozaurletustdusroere, xopulnud-
aI XIX-lea (I1. 103). , I
In Dansul, pentru Opera, rlin,paris, o alti crare ca aceasta, care degtepta fel de fel de
idei turburi in imaginalia privitoruiui. O ade-
problernd.i se punea lui Carpeaux; ,eum sI, ani-
lrleze marmura, cum :sE facd din piatrd, care vSratd campanie a inceput contra ei. S-a mers
atit de departe, incit ur.. energumen a aruncat
e, prin csenla ei o materie gr.ea, ceva cale.szr-qi
piardd gr€utatea si sa er-oce ijuzia u$u;"irriei chiar o sticlA cu cerneali. ca sd intunece nudi-
trupului care danseazS.
t5lile prea evidente. Azi sa considerd una-
nim cd ea constituie una din podoabele reale
Fentru Opera din Par-is, Garnier, arhitec,tul
ei, avea nevoie de mai rxulte grupuri deco- ale Parisuiui (I1. 104).
rative, intre altele de doud, care s6 reprezinte
In timpui acesta Carpeaux execute o serie
muzica qi dansul, la intrarea edificirrlui. La
cie busturi remarcabile' cum e acela al lui
lnceput, se gindise sA dea grupul muzicii lqi
Garnier, arhitectul Operei (I1. 105), al citorva
Carpeaux Ei pe al ciansrriui unui alt artist; doamne de la curte Ei al unei actrile celebre,
M-lle Fioue (Il. 106).
ei au schirnbat intre ei r"oiurile Ei astfel Car-
peaux a ajuns sd realizeze dansul. Fentm a- Una din lucririle ultime, si ea o operd ca-
ceasta si-a adus aminte, intre altele, cle -,'eselig pitald, este fintina, numit5, a ceior Patru Pdrti
ale Lumii. Artistul a pornit de la ideea c5
exuberanti a ldranilor qi lsrancelor italienr: pdmintui se invirtegte. Ca si reprezinte cele
patru pirli ale lui, einlvEirit-easicncqhi ieplueitinfigjuurriuiel
pe vremea eulesului viilor, gi-a ales ca temd
dind impresia cd se
r:eprezentarea migcdrii ior vertiginoase. O dat6 133 sferei, pe care o sustin intr-o migcare ugoard,
mai mult imprejurdrile fac ca el si aibd legi- r.:r
dar intr-un ritm egal. $i astfe.l a dai fintinii Dalor"r, Ia francezi, rer,rqegte opere de o atit
drept piedestal patru trupuri fenic.legti, svelte, cle sobrA grandoare (I1. 108).
puternice, minunate, simbolizind razele ce popu- Un tip de miner (Pudl(tral), tot un bronz,
cu o figuri paosppurldarEe idcinhitnaubliotiu, railemilnutiinBdrudee-
leaza globul nostru, lininct pe urnerii lor
unele figuri
sfera, inconjurat[ de zodiac. Problemd extrern gel cel B5trin, este inci mai caracteristic
pentru arta lui Meunier. Orice detaliu m6runt
de dificila, fiindca f igurile trebuiau, in ace- a dispirut, ldsind loc numai acelor volurne ce
laEi timp, sd para ca se lnilc5 si sa constituie sint cu adevdrat expresive (It. 109). Un sen-
un perfect suport, solid Ei in arrnonie cu par- tirnent incd mai tragic, apare intr-o serie de
tea monumentului care se lidica dcasupra (1i.
107).
Tr-r lestul Europei, singur-a is:ecrtsrolptrtaulirtiai teescieu inalte reliefuri din muzeul din Bruxelles, con-
acievdrat mare in dotnei-riul scuaic:rroastecustopaortaeri taomtiutlluuil:leIg'aat de glie. Cel mai
Const. Meunier, despre care alrr I'orbit ca'pic- gldbe (Pdmintul).
Cei cloi robi ai pamintului, doborili cle povara
tor. Operele sale de o sinceritate. impresio- oiroselii, trag parci la jug, intr-un peisaj in-
nant5, stribltute c1e o dragoste caidi pentrrr dicat intr-un 1s1ti0l).piltnoressficr,gnite, ocbaiqunltttiimt lda
cei care-i ser\,reau de rloclel, in genere minerii Const.
qi soliile loL, dramatice uneo.i atunci cind tr\{eunier (Il.
repro-
erutornl ,lo:: i;i indreitta privir-ea, asa cuirr o cluc'ere am ales Le grisou, victima exploziei de
gaz din pului minei, intinsd jos, ncmigcatl, in
fdcusc intr-unele din tablourile salc', nu asu- tirnp ce femeia lui, intr-o puternici verticalzi,
prar ur-u-ti inclivid sinquratic, ci asupra u1lui
grup, teribile chiar, atunci cind et'a vorba de privqte ingrozitA. Ceva din amintirea grupuri-
1or i,taliene de Pie.ta se geseqte la originea a-
unul din numeroasele accider-rte intilnplate ln cestei indrdznele cornpozilii (il. 111).
lluturi, sint cunoscute in toatd ELrropa qi se
gisesc azi rispindite in cele ri,al mari muzee.
Ceva din sentimentul duios, cu care Millet pri- Nmaopdoelleuoi nseau ipeIIrIm-}aenaen, t,caNa$poi lepornedfe,caesfoosrut luqni
vea la !6ranii la cel rrrai nenoroci{i,
transpira gi in francez:i, lui lVleunier, poate dc" rnqre constructor, iubitor de clidiri mdrele, des-
sculptura tinate sd impresioneze poporul gi si-i perpetu-
o nuanti inca r-nai virilS, iotcieauna sc.rvitd de cze numele. Parisirl este strdbitut in toate di-
cr execulie n'ragistralir. Meunicr porncgte de la recliile de str6zi largi gi luminoase; pielele gi
o imagine siirtetici, in care numai esenlialui
estc. re{inut. trste ceea ce-i dd acea infdfiqarr: grddinile publice primesc statui gi monpmente,
cmuonaudmecv'lnratatli.taptiea,stcicadli,tainteerdginindceuinnecoerirnpaini rb:arla6
intr-o mSsuri neobiEnuiti nici chiar la un
in arta de la finele secolului al XIX-lea, pe iolompaogr,iucuenr"ai esraoucofrtaitnncoerzrini,alal sciaorearaecceusmt feolbdlje-
care nici chiar marele Rodin n-o atinge intot-
giatoriu. l,a incrucigarea bulevardelor nou clro-
cleauna. ite se ridicd teatre ori alte clddiri pubtice. In
scurt. din rrechiul Faris nu rimin decit nunrai.
Un hamal din poriul Anvers, clin care un lrrea putine resturi, pe de o parte filncicir car-
exenplar este la muzcul de la JeLr de Paunre tier€le cu aspect medieval erau foarte nes[n5-
din Paris, este o figur6 ii-rdrdznea{d gi puter- motiv eare, cind e vorba
nici, de un realisln sdnitos, flrd nimic din ioase, pe cdeeluai ltdae--al doilea Imperiu are impor-
teatraiul qi exagerdrile altcr ,,reaii;ti'(, con- de polilia
itmemitaptoorraiinliui it,ruciicCioancsets.taMfeducunsieer;c;oi a1inat.rSucinitgvuar ,lt4 tanla lui -, pentru cA de acolo, de multe ori,
porneau insurecfiile, in orice caz acolo exis- detaiiilor ornamentale, au facut apei la cei
mai buni executan!.i, uneori la artigti de im*
tau oelulele celor nemullumili cu politica gu-
vernului. portanla lui Carpeaux, cum a fost cazul pentru
Pavilionul Florei (il. 112 si Il. 113).
Pentru realizarea planurilor sale grandioiise
Ch. Garnier este poate de o clasi si mai
Napoleon al III-Iea a avut norocul de a gisi inalt5. Se formase temeinic cu cei mai nali
ciliva colaboratori devotafi, inteligenli, talen- arhitecli din vremea lui, intre allii si sub Vic-
ta!i. UnuI este primarul oraEului, Eug. FIauss- ilet-le-Duc. Caldtorise apoi in toate regi'-rnile
unde se gdsea un monument important de
mann; ceiial{i sint arhiteclii Lodovico Visconti str.ldiat, in ltalia qi in Grecia, ca pensionar aI
statului. Adusese de pretutindeni note, planuri,
(mort in 1853, deci curind dupi proclarnarea schile de detalii, a;a incit aceste docurnente
colec{ie care impresiona chiar pc
Imperiului), Hector Martin Lefuel (181C-l881), formau o
confralii sdi cei n-rai studio;i. in 1860 Napo-
constructorii Luvrului celui nou, si Ch. Gar:- leon, dorind si construiascd un local de operd,
nier (1825-1898), autorul planuhri celui mai
somptuos monument din acea vretne, Opera
Mare din Paris.
Luvrul, regedinla cea veche a regiior Fran- deschide cuonnccuornecnulir,s.frDaninceczei iqai psrtora5]ilnei,cloCuh.5.
g{eedi,etaredbeupiarelefegraint lci uimppadlraattuull.TEurilacrrtiense,ctr-rsnadree
sute de
Garnier e desemnat ca invingitor. Imediai apoi
acomoddri pe o scard lntins6, pentru e unifica se incepe construclia faimosului teatru, cc.1
construclii datind din epoci aga de variate:
refaceri de falade uneori; mascdri de clerrive- mai mare qi mai irnpozant din lume in felul
15ri, totul intr-un stil de o exuberant5" bo- Lui, constrrrclie care dureazd cam cincisrrrezece
gte5c!iteu-rii laa$acuorutmeaslemipnilrealetugeluai noblelea arhi- ani.
materiale rare qi felurite, stil
i-n, luxos, ?r-l trn vremea lui fusese considerat ca o capo-
cloperd a arhitEcturii, ceea ce intr-un fel era.
compozilia Azi, in epoca noastrd pusd pe ralionalism si
clruia intrau cele mai variate elemente. Evi- siinplificare, deqi i se recunosc eminente ca-
dent, principiul de la care porneau autorii noi-
lor proiecte era eclectismul. practicat pe o sca- iitd{i si o l'aloare superioard ca docuntent, pr-r-
rd nemaiintiinitd pinl atunci, mergind de la nind in evidenld gustul qi preferin{ele uneia
imprurnuturi fdcute templeior arhaice greceqti,
pini la Bernini Ei mai incoace de Bernini. Evi- din epoeile eele mai strdlucite din istoria !u-
dent, ntt se poate nega, atunci cind Luvrui ce1 rnii, sintem dispuqi a-i gdsi muite defecte.
nou e privit in ansamblul lui, o impresie impt.- Stilnl ,,gr&nd opdra't a devenit un teirlien cle
nitoare, ,aerul solernn ce se cuvine unei rese- ironie pentru orice construclie prea incdrcati
dinle regale, a unei construclii care si ser- cie ornamente, pentru tot ce rdspuncie preferin-
ielor unor parvenili, de curincl imbogdlili. Cri-
veascd de locuinld, nu numai unui puternic ticile n-au lipsit, din partea unor artisti adevd-
rnonarh, dar gi intregii curli a acestuia. $i, rall, sim{itori la buna arhitecturd, nici in
vremea construirii. Barye califica intreaga cl6-
sd nu uitdm, ceea ce ii rdrrras azi, CupS incr-rrr-
dire, cu infinitele sale decora{ii in re}ief, ,de
diul palatului Tuileries, nu-i decit o parte
din ceea ce exista atunci. Nicdieri in Europa, hctute contiseriesl.
cleeit poate la Burgul din Viena, nu avem
o reEedin!5 mai mdrea$, intr-o mare capihle.
137 1 ,,crrlmea dulcesdriei" (N.r-).
In plus, cei doi arhitecli, pentru efectuareal36
nu$fiieG, adranciedr era un eclectic si nu putea sA (181?-1879), Guglieirno Calderini (1840-1916)
dorea sA placi qsitrGuiiuesseop,pperiSmacucloPnia{l1a8t5u4l ?d-1e9J0u5)stiin{ieRodmina, con-
impdratului si Bru-
curlii. ln acea atmosferd, in care se preluia
,,tradi!ia(', in care se cdutau toate pretextele, xelles, cel d,e-atr doilea pe cel din Roma, iar
pentru a se ardta legitura cu vechea monarhie ctoerl,ddee-aIlatrpeoilealaeirenoCttt-urpmiteolniutuh.lrRi. elngetluoialtiebetrrae-i
francezd, in care stilul Pompadour reapirea
in mobilier, artistul favorit trebuia sI se adape intenliile sint ambi{ioase, realizarea lamenttr-
la toate aceste izvoare gi chiar sI rneargd rniii bile. E greu de inchipuit ceva mai bombas-
depar"te, la izvoarele izvoarelor. Garnier era tic, mai lipsit de iogic6, rnai obositor pentru
un savant, am spus-o. Planurile sale de recon- spirit si rnai cople;itor', decit oricat'e din aceste
struclie a templului policrom din Egii'ra fdcu- constl'uclii irnense, adevdrate tnodele cle riu
seri o vilvd enormi Ei cdpitaseri aurol:area, gust. CazuL utrtimului, al rnonumentului cie
prin demonstrarea cd vechile construcdii din lingd Capitoliu se rnai complici prin sculptura
secolu] aI Vl-lea i.e.n. erau policrom,e, a tu- -conifnutzri-oqimiipasrritndurd*ezoarhicaerociadliita-,te
turor arheologiior. El avea cleci un cire-ip irncns turmentatA,
in fa{a de la acest secol a1 Vl-lea pini
real5, a lui
Ia finele secolului al XVIII-lea -- cie unde Angetro Zanelli (18?9-1942).
sd-qi aleagA elernentele arhitectonice. Crr un Reao-tia la aeeste negalii ale bunei arhitec-
sim! rar al arrnoniei, el este in stare si aduci
o unitate deplini in atit de disparate detalii, turi nu putea veni cle la o larl stipiniti clc'
spiritul clasic. nn fond, desfriul ornamental
din toate aceste rnonumente este format cle Ia
sa faci din imensul ntonumt-nt un tip de cli- detalii iuate dir: construclii pe care toli 1e ad-
dire cnri-mr teontui inrue-pirperzeecnutpaetifri's,einmfljeloluacl esl5eu, .ce$Lie,
cum mirau, funpreunate ins6 in ciuda oricirei logici
lEuiinseinc'el{.siUtilni reaie, in mai ales a bunr-L-
mai prelioase ;i mai rare materiale sint intre- ciucla Berlage (niscut in
buinfate: aurul, din belgug, bronzul, marrnu- otrandez,
H. P.
d18e5p6ro--porrxlioaltpdeecacureritorcll,uianse19in3'4B),trsrcoapnaclaalirzhait-
ra, brocarturile de m5tase, 1a interior, cu pro-
fuziune, intr-un lux orbitor. Ca Ei cum fa-
!ada, cu colonada gi cu grupurile ei sculptate, tecfura incdrcath idlite-l-ztiocr.zcooannseidineurdtilre;,i care nu
se jlmtificau cu a vcnit
dsceaaruax-, imitati dupi cea a teatrului din Bor- rnomentul si si' procedezc- tra o eliminare a
numai de dperostpinourlliisuirrbiaitqoere-s.c n-ar fi
marcat indeajuns al con- tot ce nu eoenesc-easauruinmtrit-osicilounlstrra"ulciofine,alinianugar-rr--
structiei, ei ii incarci inci aco'perigul cu fei de rind ceea
hitectura tirnpului nostru. Echilibru cle tnase,
fel de ornamente de metal ;i grupuri sirnbolicr: bineinleles, insi simplicitate pretutincleni, linii
de piatr6. Ceea ce a fdcut pe unii si cornpare drepte ce mdrginesc rtolume geornetrice, mate-
intreg monumentul cu una din aceie arii de
bravuri, atit de preluite de melomanii timpu- rial sotrid qi apanent, firS acea rnascd 'de stucuri
9i scuipturi ief tir"re. Cele doul clScliri ridi-
1ui, in care greutdliie c'rau grlmidite cu ne- eate dupi pianunile sale sint Rijksmuseurn din
miluita, pentru a da ocazia cintdre{uiui s6-sl Arnsterdam, iLr care autorul planului, incd ti-
arate scoala gi indeminarea excep{ionai:i 1ii. mid, nu renur-llil cu totul la ar-uintirea clasi-
pcdo,zcifeial pcuXleinscihnidceereiioar,ceqi1:Brivuersstea forma si dis-
1 14).
din Anrster-
Pornind de ia aceleaqi principii, aplieate lnsi dam, ln care ideile saie apar cu nrai rnulti cla-
de arhitec{i urult mai lipsili de m6surd poate Ei tc ritate (I1. 115).
mai pulin cultivali, Joseph Foeiaet't ln Belgia
Ineeputul era ficut. Tot un norciic. Ragrrar
Ostbeng, zideEte primdria dlin Stocl<hohir
aceastd Venelie aornNaomrdeunltuiin-u.tii.inlt1c:aarreto.cdneras-i
puiate de orice
anume siluete din adevarata Vene{ie: Campa-
nile qi Palaiul Dogilor, cornbinate impreun5.
Dar aceasta ne cluce dincolo cie anu.l i900. li-
mita volurnului nostru. IMPRESIONIsMUL
Ctraii d,uifnia,adneur.Smraati pictor trebuie sd nu ignoreze
tradilia,
incape indoiald; insS
aga cuxlr o fonnulaserd prin opera ior rnarii
reprezentan{l ai artei din secolele trecute. In
p1us, cE opera de artli servegte spre a pune
in lumind calitdtile de sinceritate, de onesti-
tate, de conr.ingere intimS, adicd devine oglin-
da temperamentr.rlui fiecdrui artist.
Courbet insd trecuse aldturi de via{a mo-
derna a Farisului, flra sd aibi aerul cd o
Gunoagte, si ace.asta nu va fi flrd urmdri. Pic-
tase Ornansul sdu natal, pictase subiecte din
reaiitatea imediatd, clar luate aproape totdea-
Irnportan{ir lui hlanct 1i a ;r'upului iinpre-
sioniqtilor, rcprezentan{ii cur"erntelor ce}or mai una rrumai din anunnite straturi sociale. AEa
oturirgdin, acilear;iinniTnatrievaiggudroaarstea,, nu nunrai ln pic- indl, cu toate teoriile si enormele sale cali-
catre sfirsitul se- tdli c1e pictcr, el nu se ardtase sim{itor la in-
colului ai XIX-lea, nu 5-ar putea inlelege suqirile proprii rnediului parizian constituit
din olase suprapu.se si din intelectuali, adicd
ale oelui care dA strllucirea epocii Iui Napo-
Ieon al lII-lee.
fdrd Courbet CEiofudrrbdetreaardlitzadsreil.elnatcreestauliteelxec,ecp-i
lional artist. ln aceasti vrerule de viali usoari, de bu-
nlstare materiald, cXe distraclii varialc. 9i ra-
arta adevdrate n-are nimic comun cu re[Ju- finate cie noapte, cle descoperiri stiintifice cle
lile in care o ingrddeau Academiil ;i juriul mare importan{d, de mare prestigiu al litera-
Salonului oficial. El mai ctrernorastrase cd su- lilor, eI iriise ca un om cdruia, errident, ii
biectele pot fi gi trebuiesc luate ciin virl!;r convenea si guste din placerile acelei vieli,
r<.-ali, din orice rnanifestare u c'i, ciin ceea cc
trilieqte impreund cu artistul, il estc' familial'. dar care nu 1r- considera potrivite ca sd intre
in arta veritabild. Rimlsese tdran, cu anume
Nu e cicci cleloc necesar sA ne atclresdr;'r mitotr.o- prejudecSli iini,coprnropabtaibbiilli,tactoensinidterera cd existd
giei si ale'goriei, pentru a face un bun tablou, natura de
oricit ar fi fost cle pre{uite aceste doui surse un fel de
artist, aqa cuir-l si-l in-ragina el, si anume as-
cic inspiratie in lumea cont€mporanilorx. Dar pecte mai Iil:ere ale vielii pariziene din acea
c.L demonstrase ceva nrai maeulicltir-ciciamreiqntegaurtgd,
execulie, vreme.
c.hestiunile cle
sint cu mult mai irnportante qi mrai pline cle Care sint aceie subiecte? Ca si inleiegem
ccloenmsoencsintrlaesed,czciict,ccuAmfesleulcirneccleardeeseobpicoeaite-,exee-I de ce esie vorlla, este necesar sd ne repre-
cuta o bunl pictura n-are nir-rtic coi'Ilun cu zentdm capitala Franlei ca un centru al in-
rraniera acelora care se bucurau atunci cie fa- tregii lurri civiiizate occidentale. De aceea se
r'oarea publicului si dle protec{ia iunrii oficiale. cuvine s5 ne oprim pulin asupra e\renimen+"e-
lor ce au loc in acest orag, fird cunoagterea
cdrora ne-am explica mai greu anume aspecte
puteraEpsictetacuinngoesrciu. trd:inbdutna-daamluvriirCuotunrhireit: .,Cunr aq ale artei. Care aspecte? Incontestabii este vorba
unul, nici-
de un mediu aparte, de anume profesii, in mar'-
t43 ginea societdiii, de anume clase sociale, pe care
odst5?"- 'r42.
arta le neglijase pina a{-L1nci. fie ci le consi- sd arate un dar aqa de evident qi atita noutate
derase neciemne cler a phtrunde i,"r. clomeniul de expresie, incit astdzi ele sint puse, ca gen de
p]-eroacteacrehiaier errtd reuqit, semnificativ pentru insugirile unui
c'le unde ea se inspira, trai. nedelnne mare artist, aldturi de gravrrrile celebre, pe
care le cunoaqte istoria graficii occidentale. A-
decit srrbiectele, uneori vulgare. ceste stampe japoneze multa vreme nu ieqi-
tratase Courbet, fie ca temperan'lent'.1tr ;r insu- serd din lara 1or de origine. Din intimplare,
qirile proprii, ca sa iiu-strczc asefflellea su-
biecte qi ca sd se inspire cle la astfctr cle teme, cdtne 1860, ele incep sE fie cunoscute in Eu-
nu apdruserd inc5. rdoeppar.inA-pLaorndmraaiEai Olelsanidna.cTeaoitnidnriiOlelacnhdian,ezuensutil
Iata de'ci o game de lnolivc" tarc knpre- din artiEtii aparlinind impresionismului, tre g5-
uscnafiarreqiilatuuqsltterseaeapczotiiluitnloucnid,u.lp,lpeaarti"n:tii:ttceurXlpianrrea{dil.ievdiseeiPtrinci indeie", la
fi suenEtbe,ducaimn"i.tAdceesftrau,rncuusepleieaseEliencoeulteatmeaa1i orar,rela,
,5i impacheta marfa pe care o vindea clien{ilor.
ele. in aceiagi titnp, arta Aga gi-a f6cut aparilia iir Europa gravura in
de
descoperire. carc va a\rea lemn japonezi. Cclatd la indemina artiqtilor,
oocnccic'ilerinlrtuaiiitifaincreiu'-;l
rirc. mai ales asul:r;l impre'iionistiior 1i asu- acegtia vdd dintr-o data tot profitul gi toatd
pr:a artiqtilor sti"tiini triiind i;-r sricietatea aces* invS!5tura ce pot trage din produc{ia extrem
occorliannsEiadieccreianlrrge- ri-undpef-pder&nndseuantpfadocetaetpil,aircntuetempleraqopri rdfiuai,-czddi-sei orientald peniru renovarea artei occidentale.
ce observau ei in
pildd, Whistler. Descoperirea aceasta priveg- $i mai intii subiecte aceste starnpe? Ve-
i" frurnuselea gi originalitatea stampei ja-
dear,r cu totul diferite de
poneze. Japonezii, imitind pe, chinezi, dar fur rcieiieeIuarocpaernei. in rnod obiqnuit picto-
bcest domeniu mergind mai departe ca ac€q- se opreau
Stampele acestea sint cunoscute
in Japonia suLr un nurne care s*ax' traduce ln
ntiao,ris, -ianrlgararavtuartainincolemmpnarainbicliuilnotrri-.oInarlatdramcile- limbiie noasire prin ceva anaiog ciLl e;i1:resia
origine, Ja constitrria un prqdus rezervat po- m,rvaiai ffaeciuarrietetraescpee(6c.teDaelcei ir elc apireau cele
poiuir:i rie rincl. Ciasele nobiie, oamenii cu
traiu.ir-ri zilnic" Erau
preten{ia sd reprezinte adevdrata inalta cui- pmianiiasleiscfeelledre-nlalei ludmeilseceailsqp: erici.tne oraq, profesii,
mtu5rddeexatrretdm-o-r,ibdnetoasldc,bidt6ispdreelcueiaauo,acclaesaisctii(,foinr-- caracteristice
cle ia {ari, peisaje celebre, pr:upuri din aglo-
rsiploirratddedeiaCmhainhaala-,, lf,sat5 pe searna losuit'r* meraliiIe u,rbane ori ruraie etc. Pentru ai'tiE-
iucrbto- tii care-si propr-rriear-r sd i5rgeascir sursa de
a meseria;ilor' a inspira{ie a picturii, ek-: se prezr:r-ltarl ca niqre
riior din piele qi porturi, a pubiicului c:e um-
plea s5lile cdsee-al tnienaadtsereupm.iiSdnntiatam,inppaiFnjraafp,nollanaec-ztric'oaaavrq'e'aeat*'an"r{ueIn-: sr-rgesl;ii direct gi exlrcrn de profitairilc pen*
scop care tru orice pictor dispus sd redea in opera 1ui rziala
punct, cu c'.rirtempor"ilni, cdci erau tocmai sul:iectele pe
care, cu atita libertate si inlelegere pentrr: mig-
ptmlrirtdiooteisd'lireneac-,friaiteirs,n,t'ta'pia"zgetielscepbd-eaf'Eereitpnai-il"iro,iniciple(u,ridtipneceuttconaoairnreitiac:rligaloerrlyead"qo"ceurlollaeon,i'llcsotIrae-- care qi atitucline, le producea artistul japonez.
Europenii mal constatau inc.i ceva: felu1
extrem de original curn japonezii puneau in
coaforuri, ln oafenele, in mici ateliere' pagind, adicir prezentau compoziliile lor.
In efectuarea acestor opere {i'r"l insernni- Astfel, pe cind o compozilie europeani tin*
tate aparentd, se iniimplase insi ca japonezii 1+4
145 dea totdeauna la ceva care sd sernene, mai
mp;utJ;;i["dcJ;t*iiter".efu;;"iiur"fil.tir"e"--i"i.tl"oop.itil'-,iu,p"si"''esotGta"A-r-a"ujodutae"rubr-""cuufslrtuao"aapmp;etztlraetae,aiisirifizstnun.eiafeuisadcnttpiiriicjeavruemmniuodcrilli-actmelppeiiidAltniqsleerlofaoa,ddiamenrrlrcupclieieaceanvvaeui,.d'ole[iriedabs,irdgcnmbbeonihaidrdaaneruqicaeinpifeadleeedaltaulazelerrreerieimeumltuafanaiolcigelnptttauceiuatrncpmAiep'dnriiasdItceienpnsnitiinacimrsersaEioaRefiia,ittnomie,e,uqviicjpcnnaluiiiuuvdaeati{rnreoapir5q!iaeei----tiii' puse unele iingd altele. Vom vedea ce profit
tt'ag impresionigtii din aceastd constatare.
in sfirgit, tot stampa japonez[ punea la in-
demlna artiEtilor europeni o metodd de a ob-
serva obiectele din naturd Etoicdmeaai plreinrendeuccee-
la trds6turile lor esen{iale,
sitatea in care se gdsea artistttl cle a elimina
anume detalii inutile. trn fond, un procedeu
sintetic, rezurnativ, ln desen ca qi in acordu-
rile de tonurl.
;".d;cr";;e"ee-;buqa;ap";ttiieotirmttpia"mu"tatinuc"eaiuabgdmiittnmuieaeiss"cpritndctfaaruoe,e"pgnsxp-laofiietreouig:erre,ivmnamoepoAracserfudtlaenrirepEaetac"pr-stua[de"digUree"jcauf4teaaprc"uclioiuEtisncn;disoieia.unimztn:sSfiriacp5r,saneo,cse-rfzleianiaiinslusd9ieabbop!n'atvrcizolesc9niae--tii Cind artiqtii, c;rre cdutau sd se elibereze
r:le iuiina ar:ademicA, fac cunoqtinlei cu acestr:
pr'odi-i:; oriental, ei rdrnlrr t-1imili de simplici-
tatea unor atari procedee, dar qi de efecteie
f ei'rnecdtoare, cr-l toiltii irnpresia de realitate
t-ieo De care o produceau. ;$i astfel, pe nesin-
tiite, tre de o parte, pornind de ]a teoriile lui
Courbet, mai ales ctre lil reaiizdrile acestui
r:are pictor, pi. de alta, ck: 1a starnpa japo-
nellii, se face trecerea, cirtre tr860-- tr865, de
la rcalism la iinpresionisrn.
fund pentiu o aranjare neprev6zut6' ArtiEtii care vor urma gruputr impresioniq-
m";ipiio""m"ortfiboataifAr*inv.-,it;u-i.iainlaJti;"nnA;"ice""'purleliiieeatrrrricrlimanoooiunnurarsng.sggsurmuiaAaniqnrv9aifglruetaueluiigir,rmcpittaioiuiuiinunntatj-uleatctcaaloeapeeitntositmt!icetune6nounei'alsre-;'lrao$gUpisfrrilee5sniaa,'rfniviimepbiequncolieeiordmuaicc.cett(epaib6btrdsouraloteifaiumendicrgetueenrrasrr-eaeeiro)ao-----' til-;r si cc"i care, fird sd fle irnpresionigfi, sint
c.iutiitnte"s"cautsrlotefrccileclruai par3lien0d-he4iar0tidecetirsepepenlausnluqoberi,pgarien'dsaailc' idSlea-aintoar-t- 1i ei considerali ca niqte novatori, dar n-au
.ii-rstuL:1 indrdznealii qi poale nici destulii per-
sonaiii,ate ca sd adued cri ei un spirit atlt de
tr:lburator ca al celorlal{i, in anui 1863 se g,i-
si:rsc gruirali cu to{ii in faimosul Salon al Re-
fuzalilor. La aceasta datd, juriul Salonului
respinsese o qi mai r:laie mr:lfime cie pictori,
ca de obicei. I'dotivul era cA lucritr"ile nu r5.s-
pund principilior eterne ale a"rtei; c"l autorii
l,:r' au o atitudine revolufionard, aproape in-
primat. ln cele de mai buni calitate ins5 e- decent6,, in materie de estetica. Se intimpid
*irte ,rr. numir mai redus cie tonuri' insi cd artiqtii respinqi erau tocmai cei care
ln ve- vor face celebrd epoca in care triiesc. 1mr6*
rzaaastlpuinrlimtsr\fet,raaepxjoupleruoinnudiinulsiu,uc5arid, rirnirlregigacloadtru-iitnatsrc-eeopsstaoarreldo-,,rceafduree-
ddseeeretpraarto1lupocroearlriiitnigdtfeiiiescrteuaclluedregplallnan-t1iondsspeimr, ipncluifcicintaeervgeal,iiapcreaetreae- se gdsea din intimplare tocmai in fa{a fJaio-
in detaliile neinsemnate. Artistul d) nului oficial. $i astfel, la 1863, se constituie
"imttnprtetls"iioat cd motivul se poate reduce Ia citeva grupul refuzatilor, din care nrai tirziu se vor
pete de tonuri plate, de oarecare prcpor{ii. 147 aiege impresioni$tii Ei alli ciliva, de rnai micd
valoare, totugi destul de personali Ei in opo- uccLdacaeoeunrclpvaeocrricio6nunmttpeledsiraemiueilsien-ptg6ioi;ocpirus.emeeaen1tpaeaciieulran,o,nrdaiet.an'tla'cuauleerncaarcenicfsnidsaettcndcluaiiueotifqeasaarive':izacatMiictemlaatuaancpibpeaa,lVuotzrsnetuiieleidsr6ittez,ussqdsetnluuuertqvdueie'ipziadq1Lzdtieeqnaae--i
zilie cu crezul lumii oficiale.
Edouard Manet
Printre acegtia, cel pe care toli il considerau dc"dc"aeien.rueAilaaptateusalun-truinttirldEgunietsuioidltpsaredpereaua"cnlnriiiztnoaoaltia.ti bvpAEaleocirr-eisuaIsottntaiereapalecrnpo'bsea-pfEpotiteierrmmEpodoiarir,agnlcuipeneaiqsnattt6dele,
cu respectul, aproape eu veneralia datoratl varialii pe' teme spaniole wor colora gut911lo
a artistului pina pe
unui qei, degi nu el va Ji codificatorui impre- initeaga'perioadd la 1865'
st1ui8ol3n2disegmisutcrludttiir.et,d'qe,tseitnepsEdindbiooluagaar1dt8i 8Nin3f,aonopeeet.x'rSiesetsetnnr6aldlqutcdeietesla-' treDuemlabrsi pqainluiomlliendl ,iacaaclealeCcaoranYtra?sgtgei,o'ttcgi 1inn--
Etdrabpuargrtizreiaznie,Eci iu.eEteoaatdeinitnr-suunqirmileedpiuredlueitienaiin-
mod obiEnuit ln aceastd ciasa sociald: distinc-
fie nativd, bund. creqtere, rninurratd culturei i-l-
beralS bazatd pe o fortnalie clasicd, considera- tre tonurile deschise 9i cele inehise, p9- gqre
lMieanpeetnrtbruspeulnedmeenintellentcreegcimareacutenriuzei aaztdareelitpeoler-. lsmfqeriuadugEnetdcrras.ere,iztnvadctdm,aa"dsieqneditq'a-oirgcuppieepomsrertenaale,aenssi'fcdtte{ediesn1tdaetrecitniiusnleatdrtrerriCvla{ei-oddtruiuaelrialbabelreirttcitare'outliEeoiVnarlie'sclptT6oicrznoia---t
tret. iEi descoperise devrcme vocalia de pic-
tor gi gdsise util si se formeze, c6l6torincl, in
aceast6 direclie. c;ait"i"ejil"uul;pan,i',"jguf*iLu,dlitatapiptredio"mp*useanarieianpiiliieeenastosnpcrat-oaislurrAenetas-ir9cttieliaecelsiultidinSbsie{ifmliriimieeezpsienasinttiarnicie-nse;'stiricen'gdccs5ci6--'i
Ne e greu sA-i apreciem inceputurile ca-
sroaiupenEerii,er-eic,*luefieipnetrdxoaccdeacuplis-slieatruiusnscnarmiuunpaitueimltoicrsizlceiE.uvinismruesmavtraederrdpedeauer3teec0l ddlpndinei-i
dup6 ariigtii pe care-i iubea. seascd o comPlet6 realizare'
In acelagi el iqi dA seama c5,
le iCntiirSetporriniildeepienntOrulafnodram, aulniadesadepsrocfoepseior6naplei timp, un aspect al ei, cel dacil
privim viala, avem care
Rembrandt care-l impresioneazb pro{und, dar '"pu"e- o"itilor; dar e5, lndirdtul. acestui aspect
rnai ales pe Franz Hals, cu aI cirui tempera- obazional, se g6segte poate realitatea, aEa curn
ment qi manier6 Manet are multe afinit5{i" u-"ott"up'"nii'iilozofi
Aici el executd mai muite c6pii. Treoe apoi in qi unii artiqti' Pentru eln
14g lcrccte;caner;eaeece-czeeruedeaev,vian;',de".reqa1oddsnict(cieeamt;e(coia;mimao-apmdsr*pnuiprteefldauu,osral,llrpaaen,tvmaermsueedprcaeauaeapstnruncroeoetetico-tbnssrrotein{adeuic6mrlcineerir(geiztia{illiaeueiuonaunsalardnatpvldsea,qaliede,tai,drcr-epcasi!reoniaesapsin,straruaeefedttlonirrinentstderlaleiAcmca;sctitettendupc'(cdoelati''ocuSPneDrrttsiaelcucccetsa'iteeeganezeeelael6nez-aaa--
Germania, la Miinchen qi ia Dresda, dupd care
se intoarce la Paris. l,a Luvru, aEa de bogat
1n capoclopere de tot felul, Manet iardqi co-
piazi, urrnind cu pasiune anume maeqtri, pen-
iru ca sd le pitrundl procedeele' Aten{ia sa
esismtepiantcielr.epIttaatlideinnisi pdreinceeipcouooaarReesnea-sqitmertiei, in
in
sgpi ua"gi".l-nv.etmneitfuieln,isi pqainsipoalisnmiol(i'i.a-lt{liu9ti1Mi. asnpaentioalui 148
pcteeoalze(il,ime,rrasndio-iEdneitrrinreniptaeite,ezadicnetesuanlu.dmAeerea,rcsoduninbtemffoiprroemraaoneuidntaics-r- rile vecine, ea ni se va pirea incS mai str6lu-
efecte de lumin6, redate prin tonuri c1are,
puse in vnoiErteap,,aturegea&stlaferlgci.aAnspigetcetepJeetdeinlrrmnai-- oitoare. meri radioasd, comparativ cu ele.
'curd ii
Cu aceste convingeri, nu formulate ca te-
noase, linga alte pete, ceva rnai intunecate, orii, ci rdrnase intime, urn-rdr:ite instinctiv, Ma*
care se scot reciproc ?n valoare. net incepe sa picteze. Citre 18$0, parizianul,
la cur-ent cu distracliile noctr,trne din viala r:-
Este in primul rind interesat de figura u- rasuiui, aslstd la ceva care pentru dezvoila-
tnand, adicd de lnfdligarea contemporanilor rea sa ulterioard are o mare inriurire: alunci
sdi. Omul insd, poate gi sub impresia stampe- vine la Faris o tlupir de clansatori spanioii.
ior ;i a picturii extrem orientale, el nu-l vede Manet era atras, prin afinitlli puternice qi a-
ca o combinalre de solide, ci mai cl.egrabi sr-r,b pr:oape inexplrcabile, Ce tot cc era in 1r,'gil-
forma unei suprafele pe oare se imbind culori turd cr.r viala spaniola. Ca muili illti 1i Lerali
gi artiEti ai timpului, el asistd la dansurile a-
clare. poate nu egal de si.rSiucitoare in toaia cestei trupe qi e fermecat cle ele. Avea oca-
cdaarddrlesnstrualirdji eluiui msinao-asceom9piadree zia sI vadd insuqirile unei rase nobile, o agi-
intind.erea 1or, litate, o indeminare fizic5, o gralie ln miEcdri
cu totul exceplionaie, care pdreau un efect al
plate, pentl.t. unor dispozi\li f,iz.ice r-i;rturale; in plus, costu-
personajele cu nigte {iguri de cirli cle joc. Un r:ne bogate, in definitiv tot ce i-ar fi pldcut
rege sau o regind de pe o carte de joc fac sA reclea in tablourile sale. De acec'a i$i pro-
impresia cA n-au deloc relief. Tot aga, ziceau pune sA execute portretul primei dansatoare,
criticii, gi figuriie iui lVlanet. Lola de Valeiacia (I1. 116). Este cea dintii lu-
crare important5. Doi ani mai tirziu, in 1863,
Este adevirrat c5, in primul n:iontent, per- el trimite la Salon tabloul care, prin scanda-
sonajele saie par pulnatfco,rzddeinccrhrliosa" rDeedejuscrhiismd-, lul pe care-} provoacS, este poate cea mai cu-
noscutd din operele lui Manet: I-e d6jeut't'er
desprinzindu-se tle sur l'h.et'be (Deiunttl pe iarbd) care, in cata-
prejurul acestcr figuri ciare era tras uir con- i(of1g.u1l 1p7r)i.mlnittivr-upnurtpaeinsuamj veilgeudroesL, elinbgadino{Baapi.a5),
tu,r puter:ric, ca o strrn;i cprre 1e stringe din el picieazd patru figriri 1n mdri,me naturall:
i;oate pirlile. Imediat insi ce te obignuiai cu doud femei dezbr:icate qi doi blrbali imbr6-
aceast6. prezentare qi cu intensitatea tonutrui ca!i. Faptul ca femeile erau goale gi tovarS-
pur gi priveai rnai cu atenlie, distingeai o dr'- gii lor imbrdcali ,a scandalizat publicul, care
gradare extrenl de tini a aceluiagi ton (ton nu vedea in N{anet decit un amator de scene
peste ton), degradare destinati sh sugereze vo- picante. Tabloul, refuzat de Salon, a fost ex-
iume Ei reliefuri, si constituie trupul omenesc, pus la Saionui ret'uzalilor din 1863, cum am
sd dea impresia celei de-a treia dirnensi.uni.
$i reliefuJ, Ei adincirnea la Manet depind de v6.zut..
aceasti su'i:tild modulaiie a tonurilor. Prin ea,
el nu nurnai ci dd iluzia adincimii gi a relie- Nu este infamie care s5 nu se fi debitat
fului, ci face r::'ai vii cutror ile, le dd str6lucire, pe socoteala maestrului in aceast[ iinpreju-
aga o,5 opera lul rimine in primul rind ceva rare. In zadar apdrdtorii lui au amintit ci un
care te !.zbeste rnai ales prin luinino,-litatea ei.
Intr-o salS de muzell, in oare e expusd o com- subiect absolut identic este considerat de toli
oa o capodoperS qi expus Ga un model. la Lurr"r-u:
pozilie importantd de Manet, sd zicem Anyrn-
pia, e\t ar fi de deschise ;i de blonde tablcu- 150 NS't Le concert champ|tre (Concertul ci,mpenesc),
de Giorgione. Criticii care gdseau epitete su- mult mai clard ca tonalitate Ei e altfel pic-
tati..
perlative de admiralie pentru opera venelia- Clarificarea coloritului poaie s5 fie ln le-
nMualnuei,t.seMianitrmecuelatuinccad:sdsedpefadriemeezheiaor pceiraMlau-i giturd Ei cu prietenia care leagd, de atunci
net, in aranjarea personajelor, a pornit de la
compozilia unui tabtou de Rafael, pe care-l incolo, pe Manet de Claude Monet. Claude Mo-
fiet, intemeitorul impresionismului, era tocmai o-
cupat cu formularea teoriilor care stau la baza
RccuuanlioimaEottenaadbiid.oiAunitsurt-if,oeelgIinraaavvinuustreeisadeelguariijaMtreascrdcesAIeantpoeunxneiod-
sukr auspiciile celor mai irralte autoritili con- acestei miscdri. Trei sint punctele esenliale
sacrate, a lui Giorgione gi a lui Rafael. $i to- sperinnumcaerqeteimapsrtefseiol nismuvla-s-emdneaolcaa: mpldeanetirinsu*
mul, diviziunea tonului gi coloritul clar.
Umbrele, care intrau pinl atunci in toate
tuqi, tabloul a produs o atare indignare' incito lgtaaibaclolaluirieri-leim-rpeddarmlteeuaplutrmifnigautiornpilueurliiinnbrluadnoeMudasanjuuemtnedagetnrce{it,i
in-1864, Manet renunld de a ruai expune Ia
Salon. in 1865 trimite insd Olympio, un nud,
care a avut exact acec'aEi soartd ca Ei Le d6-
jeuner, pentru defdimarea c5ruia s-au cdutat distincte, pentru impresionigti nu existd. Um-
zezfuiipannimtte5d,t,,eodoiuniepcnmdiemgemrioeeadsigeidoluiasaldpldmure,culeiunltittouoinrnasrludebc' uprTdceahribeualtonleuclpuluraeftil'p-oTrr1eii9.-- bra, zioeau ei, e o alt5 nuanld a unel culori,
e ea insdqi o culoare, in genere de nuanld
slab albdstrie sau violet6. Plenerismul, a-
dicd nevoia de a reprezenta un ton, aEa cum
Faptul cd femeia de pe pat nu caurredaef-etrc6tseSletur9ii el se prezinti in aerul liber, qi di-riziunea to-
ci nurilor, despre care vorn vorbi mai pe lar:g
clasice, un cap cle parizianS, cind vom trata despre impresionism, Ei coio*
farmecul unei fiinle de rdrsta ei. o gralie nilel nitul clar, iata cele trei cuceriri ale impresio-
trdieleascd, un trup cam prea seiapbiteqtiu-lcdaem an-
gular, a scandalizat atita, incit ,,in- nismului.
Manet n-a fost propriu-zis un plenerist.
decent" a fost ce1 mai blind dintre cele care $i-a dat insd osteneala sI puni pe pinzi o
s-au aruncat pictorului. Inutii sd adug cd
constituie azi una clin gloriile Luvrului .e-a cuioare, aqa cum ea se vedea 1a lumina zilei,
chiar cind picta in atelier. Cu darul de obser-
(I1'
1 18). valie pdtrunzdtoare ce poseda, cu educatia
Descurajat de aceastd primire ostild, in
sMdapntiemt ipnlie. aAcdiciinadSmpiarndiain, uonrdigeinsatdl cam vraarriiaa{iiloechsuiufleuriitsedud,eeul niEiodbiiecsteainmaadeer^ toate
1865, ope- liber,
douA
rele cele mai insemnate ale pictorilor pe care adicd atunci cind e supus varialiilor de lumina gi
depirtdrii. De aceea chiar atunci cind picteazi
ii cunoqtea prin unele lucrdri mai neinsem- in atelier, el iEi aminteEte de aspectui pe care
nate de la Luvru qi c6tre care se simlea aqa aceeagi culoare l-ar avea in naturd 9dieasatlftedl
de atras. Se intimpli insd un lueru extraordi- iqi clarificd considerabil
paleta. Pe
parte, el incepe sd trateze alte subiecte decit
nar Ei mult comentat mai tirziu de critici' El, cele pe care le pictase pind atunci. lncercase,
care ldsase
sd pdtrundd in arta sa atitea 9i de preferin!5, portretul in mdrime naturald.
atitea insugiri din aceastA picturd, se despa-
nioieaz6. Ceea ce produce mai tirziu nu mai Acum se intereseazi de ceea scpeecsteacpoel,treincel:pae-
conline nici unul din elementele prin care se
stradd, la o cafenea, la un
153 ruri, in localurile de petrecere, pe f6rm.rtl m6-
sernnalase pind la aceastd datd. Ea devine 152
rii. Strizile cele mai banale -- ne spune Ma- lpteaebrsleoemugrnii,aducee. eObaupcinneiiaacrrpaeudtbiinloicfddtodntauinl-dgpilaimprtsoeidaidficecedpl,brirnciecce-i
nrleevt in- d cind sint privite de un artist pot
interesante qi pline de fel de fel sd o ostilitate
de Ce-a putut
{aeasacpseei cipnteetrarcaraerreae.oin$iinaatritsldnt,fee,ari,Lmaspiuneicestateacumoilupplaassjatsrpedo"z,niaei czigeI.i- ea, atitudinea: crescindd, mai ales
sd provoace un ta-
fali de Manet.
blou, cum este Olympia, ca
lit Cdtre sfirgitul vielii, hfanet, loolnarr, gi si- buite, este de neinchipuit. jauprruelcpieinrizenei,sien-
sd nu pdrdseascd casa, picteazd rnodelele in instituie un fei
anume zile, cra nevoie si
se
de gard5, care sd-l apere de furia mullimii.
sale obisnuite, femei gi flori. mai ales in pas- Situalia lui Manet nu crra deloc pldcuti.
tel, mai usor de minuit. Nfoare la 188i1, li-
sind o operd insemlatd gi reputalia unuia din Era cu atit mai trist pc.ntru ei, dupd cum am
pictorii cei mai originali, mai inventirri spus, cu cit avem de a face cu un om bine
putemici pe care i-a dat arla \1 nriri crescut, aparfinind unui mediu extrem de cui-
in er ,,icr.:r jun-rii- tivat, deosebit de sensibil la orice apreciere
late a secolului al XIX-lea. clefavorabili. Iesit dintr-o familie in care buna
manierele distinse erau tradi!io-
Studiind pe unul sau altul clin pictrx"ii cu eciucalie si
nale, felrl ini uunpusteenatimsdenstufdeerereavporeltcdi,ecrialereg-rloismo--
adevSrat insemnafi ai secolului a1 ]li-'i-iea. lane,
am avut adesea ocazia sd ne convingem cie os-
tiiitatea criticii 9i a opiniei publice fafA icc, pingea uneori pini la a cere satisfaclie, pe
calea armelor. El isi explicl cu atit mai pu!!n
mai de aceia dint:'e ei carc. arluceau cevil nolr, aceasta ostilitate, cu cit se qt,ia un otri plicut
fie in alegerea temelor sau a spiritulrri in car'<:
le tratau, fie in tehnica de care se s.r;'vear-i. qi arnabil, unii ziceau chiar fermecitor, dupir
pdrerea tuturor celor care-l cunosteau cle a-
Nici unul insS n-a cunoscrlt o clugrninie mai proape. Toli crau sedugi de purtdrile lui, de
persistentd gi mai acerbd ca Manct. .! fost lui,
persecutat, mai intii de juriul Salonutrrri, cum spiritul de felul vioi in care suslinea o
am vd:zut. Juriui acesta se aritase aiit de se- conversa!ie.
ver, atit de orb qi de neinleiegdtor, nu numai Fenomenul de dugmdnie nu se poate ex-
fala de el, ci gi fali de alli artigti neconfor- plica decit prin noutatea artei 1ui Manert. Ea
rnigti, incit a respins opel'e cere rstizi fac rupea cu normele tradilionale, deranja atit de
gloria multor muzee ciin !-ran!a si din str5ind- mult s,entimentele si opiniile publicului, lncit
taie. Severitatea excesivd gi ne;ustificati a acesta n-o poate nici pricepe, nici admite.
celor eare compuneau comisia cle. admitere a chiar multir vrerne dupd aparilia ei. Carn in
provocat, dupd cum gtim, chiar c reaclie din aceeagi vreme qi cevir mai tirziu, publicul va
mdaveaetateoroviaalaerdtiptgueiidciinuaerieMidI,caencnuetintc,oisd-cc-uscefdeCrid'c"yainmrsepdifaoerx-mceesfaae!zle5l
pal"tea impdratului, care a dispus sd se dea
opmreistsaui1olu6niac,le.iSlodaerlo,gn,reeasfutluzRlae!fii'fc6u.uzaEt fsidloteer(c(ou,rridgteiinnaei1am8pa6eg3ra.i*aInml5u.-- grupul im.prosionist.
mermbrii juriului au inceput si fie ceva mai
blinzi. In anul urmAtor, ln 1864. au fost mai Fenornenul accsta ciudat, reacliunile bru-
putine lucrAri respinse. Criticii ins.ir ;i opinia tale, noi in secolul aI XIX-lea, au interesat pe
publicl nu dezarmeaze. Gisim in critici. Unul sau altul din istoricii artei a c5u-
articoleic' tat s5-5i lSmureascd pentru ce o aselnenea a-
primilor fel de fel de aluzii riute:rcioase. fel.
de fel de interpretirri tendenlioase ale unol 154 titudine in 1850-65-70 qi nu eu un secol
155 p13i inainte, cle ce aoeea;i opinie publicd se
lasd de la o vrerne convlnsd gi admird ceea ee bfieu!. qi artiEtii stau deci fald in fa!d, intr-o
birfise gi ameninlase cu 20 de ani mai inairr- atitudine eu totul
te. Paul Jamot, in studiile pe care le-a con- secol mai alta, deeit publicul's-i artiE_
tii cu un inainte.
sacrat celei de a doua jumdtdli a secolului aI
XIX-lea, incearcir si dea o explicalie, cale Manet, astdzi cind putem sd ne d5m sea-
poate si fie just6. In secolele anterioare exis- ma, gralie perspeetivei timpului, de
insemnd_
mmtataaeiiammoauprletiereniuosmraielec,ai nleienpsauicpqtaiurrereiai.csaAaumcnleualfcirditrpinneatetcnedileee
ta, zice el, o elitd, in veder-ea c;ireia lucrau
artigtii: era crrrtea, erau nobiii qi era inaita
burghezie, adic6 oameni care aparlineau b6n-
cilor, flnan{ei qi inarii industrii, toli clienli este de a fi un puternic novator. In ce constd.
obi;nuiii ai pictorilor qi sculptorilor. Grupr-r,l pe picturi? A;a
noutatea care-o aduce el ln
cum l-am descris ar i:ezulta cI noutatea ariei
acestoi: oameni avcra o forma{ie spiritualS des- sale este, in primul rind, in legdturA cl-liar c.u
tul de ingrijitS; in crice caz. de n-rici copii ei
se pomenisera printre opere <ie arti din cele alegerea subiectului; mai ntuit inci, cr,r felul de a
imicnnleluesialtefeilgrliseoiatru,ritnciaqummti,eoaxitncievscc,deucnfiaitnau1t'aerc-tl-aeuinrncafdicreeupcusrtoletrustustueilfriaMvietcrrt;antsettrpa.ait.rDliutse-;i
niai. rernarczrbile. Oclatd cu rrenirc'a 1a puiere
a clemocraiii:i, elita aceasta a dispirut. sau a
fost inccati in celeialte ciase scciale. Ei n-a
mai avut nici rin ro1 pentru a determina pro- Zui, importanla ce se cuvine si nc.orcjl:rrn exe-
duclia ariistic5. Isreubaclilcreuslecazodlnuanst,d'zoi marulal, de pe
cttliei intr-un tabiou. Ea iru reprezintii numai
s'r,r;rc1ir{t, ciruia i n-are feiul materiai, in care un artisi cautd si se
nicj inte;:esul, nici mai atrcs formalia indispen-
sai:ili ca sd. priceapi clintr-o dati ceea ce estt: reali.zeze; e ceva cu mult mai adinc, rnaj corn-
nou, ceea ce rlu saescaocnlfmormeelaez[cc:ruaule'gioirletnuolbaiEtc- plex, depinzind de temperarnent, adica de ce
artei, edseteLamaa,ititmucislinteeraiopseincaorner,crEeia-stoi rtrualgoe
nuite ale originca
in gcolile cle arte frtr.moase. Aceasti democra-
are fali
de rrallrrd, fa!5 de viiilai, adicit fall de tot ce
ti;ta,:e, e;r.lcehntil dlr aile punc'ie de ved.ere, l:'oa1.c insnira oj-lera de artir si sta la n:.slerc.a
a avu-t drel:t consc.cinla o sci.clere a criteriuiuii
dupi care se apreclau opercle. $i iistfel avenr e;. La lvl;rnet, erreciltia csle simpi;:t, sigru'a. s;.
cloud tabere care se optln una alteia: de c), ''r'r,,nc,), ;rilica ahsoh.r1; coniornli:i cu inltiilctr:le
ccle r-nii ar-linci ale tempcrl.rtnt:ntulrri sa.l. Ma-
parrte un puL',lic ostil, ostil atitil vrtime cit in* noutai;e e.ste cleci faptul cir c:I
tilne gte cevir cai-e si-i cc:rtrzrzic5 obicc'iur:le l'.ir introcir;c,e
criuulorialrrlt:o. rlJt ci:ruenccisiespi icnoi nlslianeil
gi convin5lc'rlje; pe cle a11,.i parte, :rrii;r;ii care il^r1_rr: lirtnj.ni si
nu triiesc s,i n-atr nici o altii i'a!ir.',lc cie t1
1-rlir;it:l i;.rti--un
iablou rezr-ilta din fap';ui cai anul-i-te p!.r!i er-au
exista, decit tocmai pentru ca sd arclucl o noti prr,rzentate in culorile lor natrirale, in tonuj
rror-1i in artii. Iar acc'ast5. ai.itudine a publici',.-
lui" nu numai rezr'rvatd, ceea ce la urma ur-. )ocal, pe cind cele urrrbri I,e erau a.oD.:rite cl.r.r
mei s-ar inle1eilc', clar acl.i'.' ciuEminoas5, a a-
vut i,lneori drept consecirr!d ci artigtii a{i!a1i Lli'I ton i:run, ton rlc urnb;:i:1.,,;aro prttea szr
mea:"gii pinl la un br'-t,l"l incl-ris sau la negru,
la ldanet qi ia cei care vin dunri el, himinn
cle rezistenta pe care o intiineau, au accentuat r-c..:uultii r.1in raportul tonurilor clare, fald de
intr-adins anurne caractere, care constitujau tonurile intrebuinlate pentru pdrlile umbrite,
tocmai nota original5 a manifestdrilor lor, qi qi acestea insd tot coiorate. Acest .qrup por-
au ajuns astfel Ia opere bazate pe bizarerii,, neste de la ideea cd r-lmbra nu e neagrS, ci
pe negalia, uneori, chiar a bunului sim!. Pu-
157 ea insSgi este coloratS, idee pe care o intre-
vezuse Delaeroix, dar care n-apare atit de I5- rent, intre altele din pricina atracfiei instinc-
mimuprrietdsioEni idEeti.cRonesdeacrveeantludmecinitiilapMrinanceutloqairela, tive fald de rasa spanioii, atrac{ie care con-
r..isiattuitLuiuuiavi rusuniuao.rdiAiinrntitEsrittsrididinitbu5er.tiraliectei,,dopnmeuinceaarnarteue-iraicclocepitsiisupeni-
iatd marea noutate pe care Manet o ddruieqte mijloc de a se apropia de un popor, aga rie
picturii secolului siu. Este, in acelaqi timp,
ertinreidtnsEudlneiteulimercaapdctreeion,smtiporuenrniiingplttnidrit-rrtueliinnleedlrlaEsupdimiomisnrputargetedesrieeo9zneiigvtdaic.ilfeoe$lre-ii
rn,erigt icnoanl sEtai tcdieinsinLcoelra,ininmtr-aunnifeasttrAt rcij.elanlsuaj.tc' iIri,iaa-l
:erui portret il executd clc asc.menelr, intr-nnuj
de tonuri. De aici rezult6, qi pentu unul, qi clin micii muzicanli, Guitarero, Ei intr-un grup
pentu ceilalli, necesitatea de a se servi de cu- ;:eva nrai numeros, motive ideale cle iespit-iifir,
lori deschise, uneori chiar mai deschise deeit p,rin c:rre sd deinonstreze eficacitatea colrcep-
in natur5, ceea ce insemneazi cd, dacd compa- sc!iaperiireitstaninlemcdaoerdespsnreeagtupdriscaetalu.grAai lf'gedai;:piire:naniicntLrtuerarsnstaaarrii:a'aigiliradire-i
rim o lucrare celebri a lui Manet cu modelul
.de la care porneEte artistul, vom girsi totdea-
una cd in pictura lui lucrurile Ei personajele rcnieeigrtra1l:iuete;aiu figura intr-un titlrlou, toate pline
sint mai luminoase, fiindcd armoniile de cu- cu prestigiul unui costum exotic,
lori sint mai blonde dlueciitcianrereial litaaptero. pAiceeamstaai c1e un colorit viu si stiiiricito:.
este latura picturii
mult de impresioniqti gi care trebuia pusd in I-ola estr: ar5tatl ln ruoirrentul ln r:are se
pregdtegte si inceapl dansul. ,.\ rrcriii ii-r fafa
atCpedrameersevaidotsirenda,iEtadutiiniev. iimdEludeimtoteoidnniSgcu.irpiMmlleeaa,nniepepretisunnttl,uirnucueucnainlnvsseodixreuafcnjiuutnisamginsd--t publicului, a fdcut cifiva paqi gi aste3plgi, tror-
ca pe un resort, ca sd-;i ia arrintul. Se simte
toatd infllisarea ci cd atiturlnea sub care
in
ai)are va dura fo:rrie pulin, dupl care o vorrl
s5 de:r vibralia luminii. Din contri, el se ser- 1re(iea, in miEcari gralionse r,ji binr: r.itm:il,',
vegte de trdsdturi largi de pensula, de tonuri
plate, care acopera suprafele destul de in- r.i'o1uind in fa{a noastri.
semnate gi care clau impresia c'i sint exer,'"-:- i4anr:t anlLoni;leaz;t aici albul si negrul, cu-
iorile sale preferate, c'u notcle ccll rn:li vii, crr
tate dintr-o datd qi cu o mare hotirire. De aici ,.-t:rclele si li-r;,ul aprins dir rochia ar-t,stei . Fa!i:
gi reproqul ci figurile sale sint pictate ea ni;-
te cdrli de joc! eri, bralele, picioarele incill [iantter-iunnnissiLlregu;;;:ii'nttoonf"i
Dupii aceasti scurta incheiere asupra ope- r"oz, sint pictate aprcape
insii totni e aEa de just, linia care irrcadreazri
rei lui Manet gi a irnportan{ei sale in evolulia
picturii franceze din secolul trupul e aga de sugestivS, incit ca r.;i la ingres,
al XIX-lea, si
examindm citeva din tablourile mai impor- ea singurd ajunge ca sd evoce reliefui ;i vo-
lurlele. Notele vii sint cu atit mai in rraloare-
tante. cu cii se desprind pe un fond intunecat. Sin-
tem in faza lui Manet, in care, el prefera sii
Vom incepe ctt LoIa de Valencio. Am spus se exprime prin contraste intre fondul intu--
'in ce condilii Mi'rnet a executat acest portret. intunecat gi intre pirlile in plind luminir.
Vor.lr vedea ci acest fc,i de a trata su'biec-
In i862, sosise la Paris o trupi de dansatori t.ul va dispare mai tirziu, dupi contactul cit
qi rnuzicanfii spanioli, care entuziasmaseri c;l- 159 ir nple.sloniqtii.
pitala Franfei. Prima dansatoare fusese cr-
trem de admiratii, mai ales de litera{ii qi ar-
tiqtii timpului. Manet este ciEtigat ;i el de cu- t5B
Le d.|leurter sttr l'herbe e una din lucrdrile bloul a continuat sd fie subiectul unor critici
cele mai disoutate, qi ilin pricina cdreia a su- tot atit de stupide, pe cit erau de nedrepte.
pnfsbecuiltiarcsinstuiddllma,asleiaczSripaiarlmtieilcozdunaienluttElefaaRircptejuitusfuuurtluzinucal.Alliia,lEobuasrion.tueuApftmiooinccstmcostapradrgeaies,ociipcennoaditrtrr-Speiuvuxznd--- In realitaie, Manet face in acest tablou un
peis:ij .eiiist, amintind de pictura viguroasS i:as mai departe spre idealul spre ciire lintegte
prin opera sa. Figurile feminine, rnai ales nudul
din stinga, sint in{elese exact ca in arta extrem
orientald, pe care Manet o cr-rnogtca gi care
probabil nu era strdind de inten{iiie sale. C;ri'na-
o tni-Courbet, se glscau patru persoane: doud fia rozd e redatd aproape fdrd umbre; abia
femei gi doi lrirbali, femeile dezbrlcate, una ctacS pe ici, pe colo, cite un ton este modelat
nbsolut goali, iar barba{ii imbricafi. $i, drrpii fel, in raport cu tTonoutrilper"inuecrrinaek,:rini,ceitI
c,-tr=r sp.ti,t" .[amot, nici una din ele, nici chiar ?n aga
cu mu1t5 bunzivoinld, nu putea drept sd sugereze volumul.
fi luatf, ne
caut;i sa evoce adincimea, adici deoscbirea de
o nimfd, sau o alegorie. Toli au conchis atunci nuante pe care o creeazd aerul carc' se inter-
lrune intre obiecte si ochiul nostru, clin pricina
cccdaumacpuiatnoneriueEl staiuecsicloienriutintsidtelnrnelpiirepozrbiensstceie,noceus' cDreenepdearrceicauLis6io-, depdrtdrii. l-ucrarea
e de mari din-rensiuni, ;i
unile la care ne putem aqtepta de 1a o opinie azi, cind s-au uitat insultele aduse artistului,
ea constituie una din operele capitale din colec-
pubiicd ignoranti.
Au aritat prietenii arfistuiui cd subiectui lia Luvrului.
In coilul din stinga sint obiecte de naturd
n-are nimic inclecent si nici revoi.uli"onar; din moart6. Este vorba de un prinz, al unor per-
contrd, ci eI este absolut identic cu Le concert asounqajiemcianrceats.eAprrefgidatecsoclostdomt cdemeainccee
champbtre aI lui Giorgione. care se gdsea chiar sau care
igScjaeuicu1Lednn,no'ueaaiirrtvttuslie.nrunie$ri,e'ri!.ia,fa,'iiacraiconnridcrb:aieesctree(oapeaupartieegrmeitrepsietlreiictevmuezaaieenlnnietettixeatualcleiclaadtdotiiiannuLieMImt'eianbiraejrrleioirt'zeti-'') ele adu-
se geseau in oper:a venerabild, pe care toate seserd in vederea dejunului, pictat insd cu o
miiestrie, care face din acest fragment ceva
comparabil cu cele rnai frumoase naturi rnoar-
te pe care le cunoagte arta.
Olgmpia a fost terminati cam in aceeagi
epocd cu Le d|jeuner sur I'herbe. Se presupune
generaliile o ildntirasera 9i care fusese datS' clc:
modetr irr qcoli. .singura diferenld, in adevdr no- ci a avut acelagi model, cal"e pozeazd mult6
tabild, insX de naturd tehnici, era cd aceastd vreme lui Manet, pind cdtre 1875, Juriul Sa-
Ionu1ui, poate cdindu-se cd respinsese Le d6-
lucrare gasise in Manet o interpretare modernil' jeune.r, in anul precedent, admite acest tabloun
cici el se ser';ise de o execulie care n-avea irnbm18in65t.oCt raitqicaadiensadpEriigpiu. bAlicfuolsnt unedveozaierrndeeazdunn
nimic comun cu cea a lrri Giorgione' dar tot
aga de sen'Lnificativd qi de eloeventd, pentru serviciu de ordine, pentru ca vizitatorii prea
infierbintali sd nu sfisie pinza detestatS. I-u-
vlcironerimnipeocazriilntieiocaiesfrtaaravi.onMratoabtiiulimldaueslmet moinnecsnSter;aasucenuuculindaitcnaebaplsoutud- crarea pirea s5. porneasci de la un si mai pro-
nunlat dispre! pentru opinia publicului decit
Le dijeuner. Pe un pat, ca toate paturile, fdrd
de Rafael, dispirut azi, dar cunoscut printr-o nimie mitologic, era culcati o femeie, care nici
gravur6 de Marcantonio Rai'mondi. Nici unul
clin aceste argumente n-a convins publicul' Ta- mdcar n-are scuza ci doarme. Evidenla vielii
161 veritabile sti inscrisd pe figura ei nilel vul-
gare. E intinsd pe un cearqaf alb si agteaptS. in tratare ceva aga de solid Ei de impunltor,
O negresd, cu un buchet de flori multicolone, sta aldturi de cunoscute picturi spa-
vine din dreapta. La extremitatea patului, la incit poate
niole din secolul al XVII-lea (It. 119).
picioarelc" Olympiei, o pisica neagrd. Ca si Bau- Prini;re pulinii prieteni si apardtori ai lui
delairc, Manet iubea pisicile. Animalul acesta, Manet se nuniiird si Emile Zola. Marele ro-
mancic.r era atunci un om de 28 ani. Cu mare
neobisnuit intr-un tablou, negresa, florile, in-
decenla pozei, erau tot atitea eletlente de scan- curaj el demonstreazi toati noutatea si puterea
dal pentru intreaga societate pariziani.
de persuasiune a ;rrtei acestuia, arti care des-
In realitate, iati una din picturile cele rnai cinde in iinie clirectd cle la cei mai mari artisti
reusite clin toatS caliera artistuiui. Printr-o li- ai timilurilor trccute. Drep recunogtin{i, Ma-
nt:'i er;tcirtii portrei.ul prietenului sdu. Ce este
nie, calc incl"ride asa de annoirios figurzl cen-
tr:rli, ei :r definit trupul care, la prima vcdere, intcres;l:r1, in acc.astl pinzzi, nu e nurrai fizio-
nlrnil scriitor:ului, surprinsi in ce avea ea mai
apilre cu totul ciar, proasp5t, fdri umbre. Este carar:teristic si clenotind o mare inteligen{i,
una clin figulile pe care dugmanii lui ie con- ci si arrurnc rriuzii la preocuparile si plScerile
iui Zola, carcr rlcr intc'reseazA indeosebi. Cind
parau clc preferinld cu c5r{ile de jcc. Cind ins;i vorbim cle infiu-cnia irrtei japoneze asupra lui
Mlrrret, i*'erin aici o probd evidentil cd nu ne
privim rrai cle apr:oape si t-i-t:ii cu atenlie, ne iriseliinr. il r::ibineiul de lucru ai lui Zola se
d6m senma r1c rafir'iamei:rtul sui:iem al acestei o[:sr:i'rri o stumi-rir japonezil, ia spatele siu un
executii, ie lonsti.. din a.rr.:rcnlzatrea culorii gal- llar:rvtrn japonez sau chinez, apoi o grar.'uri
ben-rozatioe a pielii, cu albul ceaigafuiui ;i cu dupd un tatrlou celebru de Veliizquez gi foto-
albul srnirr'ri:-riu ii.i unei esnrfe cu picalelc si glafia tocmai a Olympiei, a cirei caidd apd-
flori roqii, dc sub trupul Olympiei. Dupi ct:
nc-arn obi;nuit cu aceasti mare patf, clarit, care
se intin:l r in diagonali, incepem sd distingcrn
nuanleie :l.oi'oape imper"ceptibile, dar extretn c1c rare o l'-lilse rorlancierul. Toilloui e o lucrare
scrlnifir:irtivl, puterea de evocare a me-
juste -si de delicate, o degradare de tonuri carc di':iui in c:ri'e it:il-iiira-r modelul, prin p'itmnderea
sr-lgereazi volumele. spltn t,,r bu- unei pcrsonalitili atit de complexe, cum era
Inutil sd ilareLe romancie;. dar mai ales prin felul in
ohetul estt- o arnonie de culori vii din cele mai
plicuie si ci forrna alb5 gi rozi a femeii se
desprinde ca o figuri radioasi pe tonul intrr- c:ii'r es'ie pictatd (It. 120).
necat al ionrlului. ln 1865 l\Tar-ret, amirit de primirea pe care-o
avuseserii lucrdrile sale, se hotdregte sd facl
Cam din acee:rsi vl'eme e gi pinza cunoscuti
sub numele de Le Fifre, adicd copilul de trupd, o cSlitorie in Spania, cdtre care il atrdgea ad-
oare cintd Ia piculind. Aici ni se prezintd url rniralia si dragostca pentru pictorii iberici din
felul in car,e e purtati secolui :rl XVII-Iea. Srtrpriza tuturor, cum am
exempiu tipic de lui Manet. Fiecare tlolennsrtJl-;r vizr;t, r:sie cd el se intoarce despaniolizat. Dupd
i 865" acele contraste, dintre fondul umbrit si
la in tablourile fiqurilc. clare, care ne duceau pini ia felul de
imprc'sia ci e intins deodatd qi ci ocupd, fard
nici o modulalie, intreaga suprafa{d rezerva,td
unei culori, in acordul de tonuri: haina aibastru a picta al marilor spanioli, inceteaz6.. Totuqi, in-
inchis, pantalonii roEii, egarfa albd gi figura aqa tr'-o operi cum este Balconul, el nu renunlase
cu totul la acele efecte de contrast, care atrS-
de spirituald, in care obrajii singuri sint carminii. seseri dusndnia unora, dar gi admira{ia al-
ochii, sprincenele gi nasul abia indicali. Pic- tora, cur-roscdtori veritabili (Il. 121). In 1873,
tttr6, bazatd exclusiv pe latura decorativd, s-ar 161 trvlanet faoe o a doua cSldtorie, in Oianda. El
putea zioe. ln realiiate, ea are in aompozifie Ei
examineaze de aproape portretele lui Franz timpului. lVlallarmd a trecut drept geful 1or,
prin farmecul care se desprindea din persoana
Hals, cu care de asemenea, din punct de ve- sa, dar mai ales prin adincimea gi rafinamentul
iderilor ce exprirna. Intr-un tablou de miei pro-
dere al execufiei, al importan{ei ce dd tuqei,
al atracliei pentru culoarea neagrd, are multe
puncte comune. Ca rezultat al acestei cdldtorii, porr"ii, Manet i-a fixat figura in aga fel, incit
ne claii-r seama de toatd distinelia intelectuald a
el a produs Le Bon Bock, unul din tablourile e,nodelului. Manet n-a fost nulnai un rnare pic-
cele mai renumite Ei mai unanim admirate din
opera sa. Reprezinti din tor, in momentul in care a pri.ns aceastd ima-
in realitate pe unul gine, a fost gi un foarte adine psiholog. (I1. 124).
prietenii artistului, cu care se intilnea la Caf6
Guerbois, locutr de intrunire pentru disculii es- Una din cele mai strdlucite opere din in-
treaga carierS. a pictorului este si Lin bar aux
tetice al impresioniqtilor. Era un gravor. E} a Irolies-Bergere {LIn bar in Folies-Bergere) cu
pdrut iui Manet demn sd figureze intr-un ta- care sfirsim analiza noastr6. A fost terminati
cu un an inaintea morlii gi se gdsegte in colec-
blou. Amintirea lui l{als era aqa de evidenta
aici, incit Alfred Stevens, inlerpretul elc'gm-
lia Courtauid, 1;r Londra, unde sint gi alte lu-
llaeitifteluml inoipneer,eic, ucdmbgerteima,eastespbuusn,Aredfeesriingduur,-sfei- crari foarte importante ale maestrului. Manc:t
s-a oprit aici asupra unui subie,ct modern;i rrit-
indcd e bere de Haarlem (aluzie la orasul unde rnaitrafat plna Ia el. lnddrirtul femeir din r:-rijloc,
se ndscuse HaIs) (I1. 122).
care std tra bufet, e o oglindS, in care se re-
Curind dupi Le Bon Bock in iirta lui Manet flecta toat6 sal;r: noutate ;r subiectului, ca si
a felului de tra'iare, de vreme ce totul este
se intimpld o transformare. De multa vrelle sugerat indirect, din oglindb. Dar qi ncutate rie
el avea conversalii estetice cu impresionisti"i, interpretare. Slilre a ne cla imnresia mullimii
cei rnai buni prieteni ai sii. Cu timpul e ciq-
tigat gi el de teoriile acestora, care conduceau
in practicir la o picturd mult mai clarA qi la o si a for:fotelii din saiA, e1 s-a servit de niste tr5-
execulie de plein crir, pentru toate subiectele sairtri de pensulil largi, ir"lsd aga de sigure, in-
iuate din naturd. Manet, c?rre avea ochiul cel
mai simlitor pentru nuanle si care chiar mai cit cea rnai nr:insemnati dintre ele isi are ro-
inainte de contactul cu impresioniqii isi ddduse tul ei penti',.-r a desemna lle una sau alta din
i:ersonajelc ce constituie friza aqa de vie, ce taic.
seama de varialiile tonului din pricina influen- ,iii:4firltal coinpozi{ia, inddrdtrtl domnisoarei de
l:r frr.rf ;,t i il 125).
lei atmosferice, este convins de juste{ea teori-
ilor noi gi.incepe el insugi sA ft-npresionismul e in primul rinC o chesti'.rne
lucreze in aer li- de irxtinct ;i dc temperament. lrn r.ccenluat a-
ber, cum e in tabloul intitulat Argenteuil. Dir'- ccasta, cind am vorbit despre Manet. lJumele
tr-o datd vedem enorma deosebire intre aceastd 'ii vine de la o pinzd de Claude L{onet, intitu-
operd si cele care au precedat-o. Aerul si lu- latd trrn,pressiotz, soleil leuant (lmpresi,e, rdsdrit
mina scaidd toatd aceastd scend, fac sii vibreze de soure), expusA in t874. Epitetui acesta, im-
totul, dau impresia realitdlii mai mult ca ori- pJicind ceva brusc si trecdtor, legat de o operd
care aiti pinzd, din opera lui Manet sau a celor de arti, care f.rr trebui sd exprime o erno{ie
care l-au precedat, de care a fost vorba pind
acum (It. 123). rlurabilS, prinsd pentru eternitate, a pdrut asa
Ci{iva dintre contemporanii lui N{anet au
avut norocul sd gSseasci in el un interpret de ciudat ;i de nepotrivit unor critici pulin bi-
demn de ei. Aga a fost qi Mallarm6, in casa cd- nevoitori, incit, pornind de la aeeastd denu-
ruia se intilneau multe figuri importante ale 165 1pil"g, ei au callficat - in deridere - intreaga
miEcare de irnpresionisrn qi ag denunlat-o' sub mare parte de acliunea iuminii. Lumina este
dfJeeclei qatgeenqtiulcparriencoipoanlticnaureu dS viald, care insu-
acest nume, opiniei publice. Teoriiie impresio- modificd peisajele,
ajudsictdifiipeiinmcii$pciialereafo, rvminulcaetevaqmi pariomtiruzligua'te
niste, deqi elementele care Ie compun rdmin aceleasi.
ca sd Ea prezentd, natura intreagd scinteiazi ae mii
Foiiltron o cneuema ecqetep,i,ioveinstteineartiirtuecalinpeiactuarriti6is(-:
de focuri, este veseld, coloratd, vibreazl; ea
intinerire in absent5, totul e mohorit gi trist, coloritul pierde
tului creator in fala vielii qi a obiectului care-I
din acest punct de vedere,"impresio- frdgezimea lui, nuanlele tind toate spre cenusiu.
inspird gi, cu Manet; intinerire in ceea Impresionistii pornesc astfel, de la acest punct
nisrnul se intilneEte de vedere: o temd din naturd nu e ceva inva-
ce privegte execulia, 9i, din acest punct de ve-
dei'e, uneori se intilneqte, alteori merge paralel riabil, nu rdmine perpetuu asa cum a fost va-
zutd de un artist intr-un anume moment, dupd
cu acesta. cunl ar pdrea sd creadd cei mai mulli peisa-
gisti din secolele trecute, cu exceplia a prea
Courbet cleschisese ochii pictorilor, ii ficuse
sd reaclioneze in contra lipsei de interes rzeri-
dtpaifmranoeevrboperineamdeial,irteueatifiaiaetgia.c:lptrebcCieihtevruot,aalleoaulncnrrccoabmlumineilaurotfoadldoauscideruiecm,;mv1uteoaaatudnrrldlidijivtaisnteeuaeltosllidgmioes,riatrnaiecenriruariseaiinaunounabotaicditipbeeioc.noAlvcmheutat,elieaeiacclfaer9adjar.iic,nlitatiprroianafco,cvtftcez-meaiaane,atttaleieueeoti pu{ini dintre ei, a lui Corot, de pildd a peisa-
gistilor englezi qi a citorva oiandezi din secolele
al XVII-lea;i aI XIX-lea. Natura e pentru ei in
perpetud schimi:are, iar aceastd schimbare de-
pinde, in prirnul rind, de lumina care, la rindul
teui,lvdaaricaizidcecruual neotliimrnppuel,decusaouraazciolepie, rcitu,
fap-
dacd
bate vin tul sau dacd. atmosfera este linistitS,
chiar cu cel mai mic nor care ar intuneca in
a secoiuii-ri, usureazS drumul impresionistilor- inrrd trecdtor fa{a soarelui.
cE:fnalootiivincbrouterprtliaiubrnebiuc"jiiluleqpdqiileicaacmtu[flcaroia,ririmctidenicea1leirlpaeloenuargulidcmuntanoitriuerne,lvlpamiercrceeedhatdiii.sn'iptsudraeuecrrgatveeeivtsruaeailair,pjnuuuae-*-il
dece prin ochii proprii opera ccntem-poranilor" Sensibilitatea aceasta treaz:a si proaspdtii in
Aceaita, in ceea ce-priveste subiectul. Tn ceea fa{a motivului este apanajul grupului impre-
ce priveEte exeoulia, Delacroix presirnll'se u-
nele din'procedeele tehnice de ale sionist. Efectul atitudinii lor este in primul
mai tirziu
aasrcitseistleatimqci.atEtimicl'pudz, aaesrle, didenesceoolrepiceeirn.istieemaf7pe,lld-uL-ll rind descdtusarea instinctelor, descdtuEare pen-
noului cuient in
al culoriior naturd', unele tru care luptase si Courbet, gi Manet. Deci,
tor, niciodati in modelele pe care pictorui plecind cle la aceastS libertate denlind in ex-
.t.ro.ort". In
primare, vom asista la o mare varietate de as-
de a se comporta in fala ochi'lor' Deci
fala de ceielalte, prin Courbet qi De- pecte in manifestSri, de la un artist la altul,
variei.ate care provine, in primul rind, din di-
trebuie sa le aibd totCeaun:r
si intr-un caz, qi ferenlele de fire. Cu timpul insd, atunci cind
intr-altul, fiecare isi impune o anumitd linie de conduitf,,
iacroix se pregdiise terenul pentru impresionigti' cind mai ales aceastd linie este rezultatui ob-
Sentimentul cu care aceqti noliatori privesc servaliilor, lmpirtdsite de Ia unul la altul, al
practicii, al disculiilor, care aveau des loc in
ntuaztiuarsat,deinunfas{eanatismpeencttelilorirce, id, edeatdemrmirianlaieteenln- 't66 ;itelier-ul unuia sau alfuia, sau la o cafenea ce-
Iebrd, la Guerbois, atrmci cind, in clefinitiv, ei
sinrt nevoia s5-gi rezume opiniile Ei ajung cu
adevdrat sd le formuleze, asistdm la un feno-
l('7 men care poate pirea ciudat: o despdrlire a
oruDului in mai multe eategorii' De o parte' -.i pelnlanente, ci mai degrab5 la aparenla reali*
ElJs;;iriirl;l;t;,-"";'.ini;i';g;""p;";;"r""a;;uiui;.;aa6!tiu;"tin-i';op{c-sinieC*icmifctetiaepoltiiumsmru,uitzevnaapcie"nipierfbg"neaem,ittusrelpa"eni-Eqeoiitatoilnesocciieoaae.carsttrortritieisedpeniil'f,erseaoadoitcnrrjdasuiienctd'urinrxegec-cgeseolpheifcraesle.iumi6adnt,-llerio'adsecsciriee'epnaraiAaarntersrepcqitteceioersanieddrtriciamereecsannSircineieniee;i-ti
ta1ii. Iarfti unui din caracterele distinctive ale
sur5. Renoir. . rrtei irlrple.sioniste.
s"A;^n;i;it.;.i""rt-iai;"Fd.irii^"nt"o"li=';idrii";.m*;;mca;iDuislnielaap"airr*cearriei,ariajiafirunciszeteuttniuecaaslepis*oeemtirodicniesiabefilotores'oaerrerdairvsrreiFlivemuslaroblesapalrreirrnuririeedvltsesaimestiieloie,iiustlnrnAuo:tI5leibclsii;f;srtiiipslecueoicine,rrnruv:,iiina-'Ctrafaistacriteti:cuiiffn'oruenerc>steicceni-t-ti- t-ln al doiiea: ei ajung la constatarea cd iu-
Itfi"Iietfi'"-ii.iii;"i":i;-.igiiai*"i;li-ito"t"ucir"lua""sitrptia.:i*ur:iti"tl-lieeSnna.ie,-aft5vilirfaS"oimOriinuicai,tnur-'lasimsibf.leiei'oillmeakSdtrpaeicierccecc:ar'{rs'lnitjiiifs,lobeteianamailiti'cpzl:stearsieelirri'es;'rlsiiacjait'n1rcnrit:qoericisnteori"--i-- rrina atelierului, in care pinS :rtunci trdisera si
riilor lor: estetice. ir:craseri cea mai ntare partc. din pictori, la care
nLr I'c'nllnlaseri nici chiar cei care porneau de la
i,,A;;:ii.;"1.u;.u;e;"g[I;;niimtuitipt"pfutotio;o^"naiuec"ssrpsclte,aiiestorelivan,fi:leniceiscaacf:mi.scnsccuiisnititlndue'scici^,a?areiea'cr,pdLc"dudruaosanccmrccio-pnteirirrnlbcciiiirrinpusetgi.tcrc:irorrp"li€uprl-ricJl,riiea-'i-"lr.cr.ertitao:irnIIraeirceL:tlacc'i:pla*in'pcrr"l-lt'u:iirraua:]ta"enl:rre:9auee-i
;ai"1id;;te;ic,i.;r;#;ret,;e;iirr]il;;",;ipie-li"ti;tit;"cio;l;.";t;.s.pru\"Lr"nsritiieiivesc-ita'a.ici"rnreheucduaptaiaiinmltinre"eestcibfnuneppatilrtirrlrce"eediv'cccieildieaaaepne6c!lIeea5reaig'cslcchercqpuaaaiiirerlfvn"r-reacaeenun'claLmerfootioetnleumcor{'drdmrriuiexagr:lneajuo'aurenrp^Fii-cr'lrtroaoierscnciensaar"pc"inl'reeo:icen's:caanreuiinbli'lrsitlrir1ciuactlriuiacll;-it' o observ;rre strictl a naturii, este o lumini rece,
tlista si foarte egald. ln trecutul artei am con*
Deci, nu vor privi la insuEirile fizice' concrete statat dc rnulte ori artisti, si mai ales peisagisti,
r:are prinr'i lliotil e din natura. Citrd aceste nlo-
tiire sint piciate ia fala iocului, ele nu sint insi
rritceva decit r:iste schile sumare, niqte note, care
sir ic aminieasci detaliile mai importante ale
;inei r,ederi. pe care apoi o vor executa in ate-
[er. Niciodata un tablou nu fusese lucrat in in*
tregime in mijlocul naturii. Impresionigtii ga*
sesc c5 procedeul acesta falsificd realitatea si cd
un peis'ai, oricare ar fi el, trebuie sd fie exe*
cutat acolo unde a fost vdzut: introducerea deci
constienti si r;o]untarA a rnetodei ,,pleneristeo( in
de doctrind, de reguld
;rlth, ridicata Ia rangui
r':,enfial5, cei pulin pentru irnpresionisti.
Ei mai observd cb niciodatd lumina nu cade
asa cie brutal pe obiecte. cum ea se prezintd in
onerele lnaintaEiior. ci ea nu prinde in razelc ei
suprafe{e pe care si le acopere in intregirne, si
caro sI tre separe cu totul
.llac de suprafelele undt,
nu pStrunde" adicd de cele care se gbsesc
in umbra. Ei iEi dau seama cd, raza de soare e
cel\/.r cu niult rnai imaterial, mai viu, mai fluid,
ci ea -se insinueaz-E gi se rdsfringe oriunde, cd ea
lace sd vibreze atmosfera si sd strdluceascd
nuantele eulorilor. Ea individualizeaz{, si dd
via{A tonului chiar qi in umbr6, adicd in acelc.
pe eare plnd atunei artiqtii le considerau
pir{i
ca lipsite de culoare, gi care erau uniform aco-
lrerite de un ton surd si fumuriu. Este al doilea
caracter important din arta impresioniqtilor"
t;rreceilCeleaatcooanrcuaocrnitesnreec-sinigtpduar-lee,taesaloirreacsieenaulsuntmadiancueoantzasdbti.tlouTuioerailtaeel
tor irririnl;r;ilor, clispar. Cele de care se servesc im-
presioniqtii se redua numai la citeva, insa sim- presionisti. in plilitul rind, experienfa lor desd*
ple, vii, aproape pure, armorizate in aga fel, virqitS, cistigat.i printr'-o lungd practicd, c6piile
incit totdeauna dau impresia unui' buchet de
flori proaspete. Celelalte tonuri, cele cornpuse, ce f;icuserA, r'afinarnentul organului lor viiuai.
I;iti deci o noud tehnicS, extrem de com-
neiraui tmouprsaoezlointireumecreuasuccemilneaisfgirmatenprfslueez, e-mgtaeliel-si,ptsoiltpzesridrnoeminfprsaulnss,-i ulir':.ria si de clelicatd, destinatd sd psurgineraeczeeasvtai-
br"afia chiar a culorilor din naturd.
iinarlparepsiciotantigAtiliaseudneoimsepbreessciodneisMt aandeetv.dOratsunpurae*
ehefe. De aceea ei le exelud si cind au nevoie
de eie ie inlocuiesc cu juxtapunerea de tonuri
simple, care compun pe fiecare din ceie ameste- niciodata intr-un singur ton, nici chiar atunci
cind e vorira de pielea obrazului, ori de aspectul
eate. Dacd, de pildd, verdele proviue din gai- ieneral aI unui nucl. Totdeauna se vor amesteca
ben si albastru, combinate intr-o anun-ritd pro- de culoare, mai puternice sarr
porfie, impresionigtii nu vor amesteca galbenui fire gi trlsituri
rrai slabe decii tonul general, cirre sd faci sd
Ei albastrul pe palet6, cum se ficea pind atunci. tibr"eze suprafala tonului local. Dacd observiim
ei chiar pe pinzi. Ei nu vor intinde o pastd orno- c'lt' ;rproape epiderma unei persoane, constati.m
gend, ci vor trage linii si virgule albastre liugd
linii si virgule galbene, intr-o anullle propor- totiic:auna firisoare losii, bruue, porii, elemente
ri;liinuos:tcreuclearceecsliestaatnnleds, tdeaciuinimtrepree1seiasiccdaraev,edme
{ie, care de la oarecare distanlii se vor combina cle-rl faci: cu o suprafala netedd, Iucioasd si in*
pe retina noastrd qi ne vor da exact tonul pe
care-l doresc. Evident, r-ru trebuie sd ne inchi-
puim acest procedeu ca ceva mecanic, mono- tr-un torf,, cel muit cu anume degradeuri r.rbtil*,
cle la o porfiune mai intens coloratd la alta n-rai
ton, mereu acelagi, si tocmili in aceasta se vede deschisi. $i in naturd intilninr astfei exact ace-
calitatea de sensibilitate a ochiului unui im-
presionist; operalia aceasta de dozare este fii- leasi dispozilii aie tonului, acelagi fenomen de
care se ssearvaejusncg-a Iaexcaregaereriandimu-plr-esieimi epdretositou-l
cuti intr-un mod asa de subtil, incit in fiecare nistii, ca
caz pictorul isi dI scalla cl(' cut'Il trebuie si lt'
nuanfeze, de direcfia trdsaturilor, cle ltroporlia trdiestc si palpitS.
lor, unele fa[6 de cele]alte. De aici decurge im-
portan{a imensd ce va avea tusa in ltictura im- rniraio"liir!eDeis. acanrlpitciiocsiattuuir,renacrao'pcnsreetisecstlteiilnpcinetorsrapoa;rrane?isidDiIoeoendsri,seigtoniu,s-reca!bauAirleisadr,erp,uruecttieeneia--i
presionisti. De aproape. ur-i tablou impresio-
nist, mai ales unul de Claudc' Monet, aparL'
c.r un dos de blodelie, in clre firelc' se incil- ,rtli',.uga. pc lingi cei nurniti Ia inceputul capi-
toiului. pe Cor"ot, si e.l extrem de constient cie
cesc, pornesc in toate direcfiile, asa incit !i-u- schimbare:l caractc.ruiui unui peisaj in legdturd
fi greu sd ghiceqti cum se prezintd compozilia cu intensitatea sau cu lipsa de intensitate a lu-
qi armonia culorilor pe fa{d. Astfel, Paul Jamoi
'rrinii, pe iilti ci{iva: pe Boudin, acel minunat
saalrtuutruiitesddevoprbeenassucldS,-adcicadsddicsaproacztieliraizetuzgeetir|s^i iJnotenrgpkrientd:alpre"nTiruii rsniecresruiluCi,on;istpaeblper,iepteeinsualgilsutiii,
Dar
amestecul nuanlelor a-ceadseta,relasitnee hacllee$1. dai cngJczi lle care Claude Monet qi Pissarro i-au
tocmai din pricina greu sd-!i
seama, pind tabloul nu e terminat, despre cuni cnr.ioscut intr-o cdidtorie la Londra Eloi rapioni, bine-
va impresiona el ochiul. Aici i-a arjutat pe im- inteles, pe japonezi cu gravurile
1emn,
rrsa de sugestive pentru toatd pictura epocii,
: ..lin6 tocatS" (N.r.) rrt rlt-si in ele tonurile sint plate, ca Ia Manet, ntai
degrab6 decit clesconptlsc, ca la irnpresionigti. rrrccliocru, cte forrnalie clasicd gi plin de teorii.
Totuqi, armonia de culoare este de cele rnai Ei nu Ie l'orbea decit de perfecliunea artei an-
multe ori aceeasi. antic. Plictisili de
aticcees, tceiepFreradxicitielceo,ndtienucia,neoni uill pdrdsesc si incep
fiecare si lucreze pentru sine.
Cloude Monet In i865 Monet expune. Este interesant cle
constatat ci primele sale lucrdri sint mai ales
Ccl care a dat numele miqcdrii si, printre ei, a figuri, cle dimensiuni insemnate, asa cum Le
practioat-o mai sistematic, este Claude Monet
(1840-1926). Este parizian dupi nastere, iinsi intiinisem qi ia Manet, lnsi concepute adesea in
rnod deosebit. Mu,lte din portretele in picioare
de mic trirnis la Le Hdvre, unde in aceastd aie lui Manct sc prczentau pe un fond simplu,
vrefire se gisea Boudin. Se intimpla ca acesta si intunecos. Nlonet ie aqaza intr-un interior de
cunoasce pe tinirul, inteligent gL sirnpatic, c5- camerd sau, lnai adesea, in n'lijlocul naturii. Lle
aici nevoia de a realiza acel ecleraj, acea gra-
ruia ?i place pictura gi cirre se cserseazEt ti- dare in distribulia iuminii, pe care le iau figura
cind caricaturile persoanelor de pe plajd. O
prietenie sincerd se nagte intre ei. L:r Boudin umand, pielea, vegmintele in aerul liber, adicd
vede Monet, pentru prima datd, cum se aqterne
culoarea pe o pinzd, cum, mai ales, se prind din pricina atitor posibilitSli de modificare a
tonurilon ]ocale, provenind unele de la cuioarea
aspectele aqa de schimbitoare ale suprafelei cerului, altele de la verdele ierbii sau al copa-
mdrii si nuanlele unui cer rnarin. La 16 atri se
intoarce la Paris. Rimine insd prieten si in co- cilor, cie la parterurile de flori, de la o umbreld
respondenld cu maestrul norrnand. Nu uiti nici etc.
m:rrea, pe care o iubegte si a cdrei nostalgie o
poarti toati viafa, poate toctnai fiindci era un Din aceasti epoci dateazd portretul d-nei
eiernent aEa de mobil. I-ucreazd gi se dezvoltS. IVIonet, Carnille, intn-o rochie verde cu dungi
negre, pentru care o schild foarte reuqitd se
In aceasti vreme sirnpaiiile sale sint destul de afi51 ia Nluzeui Simu (Il. 126). De altfel, mulli
nesigure. Ele merg qi cdtre artisti, pe care-i va in-rpresioniqti sint reprezentali prin lucrdri cle
iudeca mai sever ceva rnai tirziu. searnd in muzeul bucureEtear-r.
Este nevoit s6-qi faci serl'iciul rniiitar. Por- Curind Monet renunld }a figurile de m;rrl
neste in Africa, unde dd cu ochii de natura gi proporfii gi se devoteazd cu totul peisajului. Ce-l
lurrrina orientalS. Monet nu s',: putea si rdmind intereseazd lntr-un astfei de subiect este iesne
de priceput, dupl cele spuse pind acum. lsi
insensibil la farmeceie decorului inconjurdtor: alege acele teme, in care pimintul, apa Ei lumina
iirl iicitbasre,rvddupESi se instruieste. Terinini serviciul se simtd efec-
care se intoarce la Faris, pentru se gisesc lmpreunate, aqa incit si
tele unuia asupra celuilalt. Mai ales il intereseazd
cii si devind pictor. Este insi foarte sdrac, tr5- mobiiitertea elementului lichid, reflexele care se
ieste aproape in mizerie. La 1863 intrS in ate- oqlindesc in el, varialiile ce sufere in raport eu
lielul unui artist celebru pe atunci, bineinleles
acrdemic: Gleyre. Acolo face cunostinJ;i cu alli lumina si, ca sd le redea, igi creeazd o metodd
sugestivd, care-i este proprie.
c{liva camarazi, cu Bazilie, cu Sisley si cu Re-
Ajungem cdtre 1874. adic6 exact la data cind
noir, tofi trei nume insemnate printre impre-
sionistii de mai lirziu. O strinsd prietenie se irnpresionismul iqi capdtd numele, prin acel
naste intre ei. Toli igi dau searna ca iocul unde 1 ln prezent la l\{uzeul de artd al R. S. RomA-
se giseau nu le era prielnic. Gleyre era un artist 172
1/l ni.a, Bucuresti (N.r.).
tablou a1 lui Monet, Impressiort, de care a fost {Fen"Lei in gtrildind). Tabtroul estc azi ia I-uvnu gi
vorba. De aici incolo mai ales vom intilni, in diita de 18ti7. lntr-o gr'5dini, vara, un
operele grupului, cliviziunea tonurilor. ln sfir- lroarta
.grul: de femei zgiobii, in rocirii cieschise, aibe,
git. ceva mai tirziu, dupd 1890, Monet ajunqe cu reflexe ;rlbisirii, de la cer, sau verzui, de la
la concluzia cI, in loc sA se opreascd la motive col-racii cc' le incclnjura, se distleaz[. ln jurul
diferite din natur6, pe care sa le interpreteze lor un frunzis de arbori, iar pe costumele lor
tzolat, ar fi mai interesant pentru un ochi de usoare pete de lumina ce se joaci ori umbra
pictor sd observe rrariatiile acelorasi motive la transparentd a frunzelor. Din toati opera h-ri
diferite ore ale zilci, sub aspectele schimbd* Monet estc. poate aceea ce se airropie mai rnulI,
toare ale cerului si ale luminii. Atunci a1;ilr in ca aspect si fei de pictare, de arta lui l\{anet
(i1. 128).
opera sa ,,seriilet': seria clSilor de fln, ii cate- Le d6jetnte?'. cevil rnai tirziu, este tot o ve-
dere a unui col{ de gridinS, vara in plin soare.
dralelor, seria vederilor Pal'lar-nenttltrui clin 1,ou* Nlasa e pusil, dar persoanele ce vor lua parte
dr:r, ale podului peste Tamisa etc.
Spre sfirgitul viefii pictorul se stabileste ltr
Giverny. Cdtre 1900 devenise un pictor cele- la ea sint incd departe, cu exceplia unui copil,
bru, aproape la moda; se irnpusese gustuiui, ce se joacS in nisip. Pretutindeni flori, cu co-
tablourile salc intrau in coiectiile cele mai cu- ro1ele lor stralucitoare, sub bitaia razelor soa-
noscute, ajunsese un onr bogat. isi curnpira o relui, care inundl totul. Este greu si ne inchi-
vastd proprietate la Givern-v, pe care o trans- (pruiim12ec)e. va mai explozir. iuminos ca acest tablou
formi intr-o gr6dind feeric5, un adel'arat pa-
radis. Instaieaza apd, pun{i rustice, iacuri in care
Pulin mai tirziu Monet este 1;reocupat de
cresc nuferi. ln tot acest tirnp el picteaza cu notivele in care apare apa, cu reflexele caselor
pasiune motivul acestei flori. lfltima sa operd si lucrurilor de pe mal, cu miile de unde usoare,
de vaste proporlii este o decorafie lrornit.i tot
de la un motiv cu nuferi, conrpusd astfei c:r s-o la cea rnai micd adiere a vintului Asa sint ve-
clerile din Ojanda, printre care cc:t de la Zaan-
privegti qezind in mijlocul ei. Ln moa,rtea artis,- drtm, ori cele din l,ondra, turneriene, cu lumina
ir-tptind din greu ca sd pdtrundi ceata, si
tului :r fost ddruita statului francez, care a jungd pini izr apa grea a fluviului. Tehnica a-
instalat-o la Orangerie. la Paris. de
Exemplele din opera lui Ntonet c€' \'out attra- care se sc.rt'estc. in aceste cirzuri se perfecfio-
iiz:r sint prezentate in ordine clonolo,gicd. Mai neazi din ce in ce. Tras6turilc ntenite sii suge.-
intii, un motiv de iarnd: I'a chat'retttr. Courbet reze mobilitatea gi varietatea reflexelor in alrli
pictasc, si el, de n'iuite ori, zipada, in N{ur-rfii trebuie sa fie asa de variate qi cle expresive,
Jula. Amintirea lui Courbet e proaspdti in min- incit putem sd consicier'5rn ..rceasti problemi
tea lui Claude Monet. In acelagi tirnp se sirnte. ca una din ceie mai arele cle realizat in pic-
in desenul arborilor, ceva din influenla iui t'"tri (I1. 130 si Ii. 13i).
Jongkind. Totusi, fragezimea sentimentului e
Pe rlSsrrrl ce inainteazd in virstS, pe m6-
a iui Monet. Prin ea pictorul parvine si ne dea sitr-d co devine n-rai stipin pe mijloacele sale de
aceastd aclmirabiii impresie de iarni, una din cxpresie, Monet isi ingrcuneaz5, voluntar, pro-
ceie mai reusite in arta friincezS, la o virsti blemele cle rczolvat. .Astfcl, de la reflexeie in
cind nu avea mai muit de 25 de ani (Il. 127). 1115, el trece la o altd categorie de teme: aspectul
Unui din exemplele caracteristice pentru pe- ttnei gdri cle drum de fier, atunci cind sub aco-
rioada lui Monet, cind el e atras de figura u-
rnan5, intitulat6'. Fernmes 174 n,.rrisui unei sta{ii fumul si vaporii de apd se
este pinza tu joldin
175 ;i':resteci. formind masl. confuze,, str5bdtute de
razele soarelui, printre care se intrevdd citeva Ei constituie floarea grupului. Ailii vor deveni
pitrrrneinlptdrteeastsioddnesiseatiicnceceahvesagtlertensnai disidtnirpfdzd,jturpu,nescenldrviisioturcreairpccrueorpileciaa,
imagini ceva mai consistente. Oricine va fi de pdeufianminastoermi nsait,dme aciriptiucfii.nGorruigpiunlalacceastteomrap,emraa_i
acord cd e imposibil sd i-re imagindm ceva mai crnrltdreeiin5iucanonerpitirtnruidue,dtrllofiu1dlnni8iriee-n8caspncd0direort.eucirmmcIgifnepuiiacmlonndsdesoo,ifc.iiiarbrsni5qEriitsneliiiltiaito,,atn"eituilrnunreu,dndcrai,aoerasiMp,s"sil.edscito"nt-oidnissmdderiuiletptadlosztreiesaeursarinslsueteaiaccm,olhtcenuddcietilesesisznultezuoi,lerflernoaplmearrctafilituaees{aiie_m____,
exact si mai feeric, in acela;i timp, decit aspec-
l(eille. girii St.-Lazare din Paris, vdzute de Monet razboiului de la 1820.
132). Ele n-au echivalentul decit in unele
acuarele de Turner. il vedem oprindu-se ln
Ceva mai tirziu,
fala unui peisaj ceva rnai iarg tratat, mai sin-
tetic, uneori inspirindu-se de la un n-rotiv ac-
vatic: dezghelul, primdvara, pe suprafala unui
riu, sau un sat acoperit de chiciura. La orizont
oopacii, pe jumdtate pierduli in aburii celii, pe
planul intii riui, piin de sioiuri de gheald, sau A^reS, eapnrouxmimesatteir,',Frc6adm6raicceBeaaszi ivlliers(t1d84c1a_C18la2u0d)e.
cimpul plin de zdpadd. LiniEte Ei o atmosferd d!id\_l,etiienonnle"t{rggMi-oteo,orneSnbaaittuspa,lneetdiyliteliuoefsadarim,riBenqcieilieiiretlphuaredrioeetMBeoiaosmatzramipislnoloeetrtn,.taiifnEnacr}puapdtismcpcttaeueerrrneiatctr,r.leiuocbIenauisaniseil_t,i
umedd, peste tot. Exactitatea cu care Monet a
$Iaye-t, el se gdse-ste intr-o situatie exceplional.i,
redat asemenea motive ajutd la impresia de
anmli_elteaurci.lgfPsdeqrirrni,imcdpietardsiretedtqeeidnceciiituasaccdaeics, eeisn,loinrsalupajeulntcitueiacmla-ppa,eneiautMroantozunicleedst-e,ai ucaeatspeitee_e
mdrelie pe care ne-o produc asemenea teme -- dupd cum Etim -- era foartc lipsit de mij-
(ir. 132).
loace.
Catedrala din Rouen a servit de subiect pen-
tru una din seriile cie care vorbeam, in biografia
pictorului. De Ia fereastrd, din fala maiestuoasei
al6diri, el observd detntela de piatrS, masa gran-
dioasd a construoliei, efectele pe care lumina,
la diverse ore ale zilei, le produce in sculptura
in piatrd. Le redd, fdcind sd sclipeascd materia
ca niqte nestemate, fdrd ea prin aceasta sd avem
impresia cd a dispdrut soliditatea monumentu-
Iui (Il. 134). Intrd cel dintii in zitelierul lui Gleyre, pe
Fr6d6ric Bazille Saatriustelnecyfriusumin,oucaelsveda.inmApiacrioi tfsiereszoiiunri,tiilcpnuree;R{tueein{ciouiar..iNS$toctniomeltii,dccitnue
Am schilat in cele precedente cariera lui Claude cele precedente cd Monet, dleozrg, uiistairtodtderdpsictetuprae
tliol..idus.d_ teoriile profesorului
Monet, cel mai renumit dintre membrii grupului pirdseascd :rtelierul, unde aerul pe'ca."_l
;brteursinmpdirdaziue, li,.n,n$rm1i oeadrs-atcfoseniln,gittcioeusn(tt.,oi-tn_ii,adsfuneprda.q'pcisuiecmstucsriinei tore_fxoi_-
impresionist, considerat nu numai ca un ante- ciale, dupd ce rupseserd orice leegpodctudi,dincuv$iecmoaelaa
mergdtor al migcdrii, dar si ca un teoretician al
ei, de vreme ce el o codificd. ii dd normele dupA de arte frumoase. ln aceastd
eroici a impresionismului, Baziile are un rol de
€daereressetuvlapdicetzuvroilitacosnitepmripnocraanree. sTe nvajudreuolselubii 177 cepetenie. Inteligent gi mai cult clecit ceilalti
Monet se grup€azd alli artiEti. Unii vin aldturi
de el din primul moment: sint cei al cdror nume
rdmine pentru totdeauna legat de impresionism' 176
tcr,zrrA$i rie luptA, avind independen!a mate- ternc. Unul din tablourile sale importante, care
rialir, el estc lecunoscut ca un fel cle gef al azi se gdseEte la Luvru, trateazd, tocmai proble-
grupuiui. l-oarte talentat, serios, iucrind cu in-
pmpnlleeeasnopeaorutierstjtrru,aercstdeadil,ngoiirn(MFueoanmneueeriti,lgiibnlrauegparrcd(eddieelia.nsdp1i)e3.erbps)oo.acIdlale, tiini_eluFdenemitce-i
ddrdtnicie, ei ajunge sd-qi impunS. mai tot- is-qi.i acBdiqaeztviigallrleau{ainijualonmcgaestotdrriiilnudceciteapritnrdincatreiepmtaianriiseurreiliurnpi.iricrpcttoaetr_,i
deauna punctul sdu de vedere. In epoca primi cat la rizboi ca voluntar, Ia 1820, are nenorocul
sd eadd intr-una din ultimele ciocniri cu inami_
a activitdlii lui Monet, atunci cind acesta se cul, citeva or.e inainte de incheierea armistitiu_
sirnte atras de studii gi portrete de persoane in lui.
gsiniitbCeirlaimocarille-ii-rtbs(odtulidnduiMil gupizepenoutrrlturSeietmersutdf)ein-l ,celeanrte-eamfraecfiesirpdna-pirotfe-i
venit'de ia Bazille, care qi el ataca subiecte si-
milare. ln fond, acesta are o silualie excep{io-
naii printre camarazi. E cu atit mai dureros
cd viala sa a fost atit de krrusc intreruptl. IVtro-
net, care la inceput nu-l egala, a ajuns sd ocupe
Camille Pissarro
in pictura francezd locul exceplional pe care
Camille Pissarro e o alta din figuriie strAlucite
l-anr constatat. Este evident cd un loc simiiar ale impresionismului si unul clin c,-,i carc i_au
sau unul qi rr",ai strSlucit ar fi revenit lui Baziile. rdmas credinciogi pind la moar.te. E ceva mai in
rrirstd ciecit ceila{i, chiar idnecAitntCillea,uciine
dacd trdia. El ar fi addugat poate o notS noud (1830-1903). Se ndscuse Monet.
Insule.
in cercul inrpr-csionist. Ceea ce este 5igur, este
cd ei avca nrijloacele ca si joace rolul de prim
plan, pe care, dupd moartea lui, l-a jucat singur
Monet. ci.n,u'itrmosrtsasepdsuceni1nf5raaonncraei,szduii.ai rsFdupuseennstearutoapl,cutdafitanadr,lavpreie)namtrreisu., la
sa-si completeze studiile, il gdsim din nou Se
Izbuteste sa fie admis la Salon la o virstd
flnoasritenufraimgpeideidi;cidchjuiarirusldcafieinmaeltdeadliadtl.i ca
Aceasta
s6-i re- in
fuze tablourile, qi si-l oblige a faee parte gi el capitala Franfei, citre 1855. Era
din ,,grupul refuzafilor('. Se dezvoltd continuu de aproximativ 25 de atunci un tinar
si. atras de format, ani. practicase
o serie de subiecte pe care nu ie Iopnictdrtrudargaion, sdtaeatredlenieours-uselibligutdai.siCTseoorliiontpc,elpisdearnugtmirsutuiicl :iamrrdcpervsedismrioat_te.
mai tratase pictura, introduce printrc prietenii attnrutieusiantii,ncsiipniinrnetosmpriieocaineisiamscjutauilzlptfrrasaaadncumctiecmirzdaa-tgioeprnuiciuleilnliuamid.ciaesCsictomiapi,oounjtlitiuoiacdctureipnesa__-
sdi terre, cerle-i sint proprii. Mai toate
nerleazd prin rolul pe care se sem-
artistul il atribuie
Iurninii. Lumina este cu adevirat cheia preocu- rbeuniefas-doeu,i,tbdomnho-mmune(,iodceleicxacte,pnliiotenal lf.eSmuibnirarpain-
parilor, ea cictern'rind intreaga atitudine a im-
presionistilor. Redarea ei, a efectului ce pro-
duce asupra obiectelor din naturd sau dintr-un
interior, distribulia ei, rnijloacele de a o sugera,
iasisiriiiitttae'fralrscfacie,lel)Cdeoeorsrciopcritreuee.clrpe-aielcuiusdnnaeuoj sloscdeuiisndnjbe'irmteusatpeeeee,srostslrouiiinl vcaaoeldlilu,XmnpIatXeai_rccl.eoanaEre_,l
iatd problemele ce-i pasioneazS.
Faptul cd Bazille cra un meridional nu pu-
tin a influenfat interesul s5u fa!5 de aceste
1 In prezent lir Nluzeul rie arti al R. S. RonrA- 179 cautd s-o realizeze practic prin variatell si si-
qurele mijloace oe-i stau Ia dispozitie. ln aceasti
nia. Bucuresti (N.r.).
idee intra cilagostea lf,.ntru rtiali, c ciragoste- Pissarlo. Nu e mai putin aclevdr':rt cA si litiin'iul,
:ielinc5, care i] flcca sI se icler-itifice aproape cu
fciuinrlaetlegiEsi icnuceiur.cUrunr"ipleeidsianj naturi, un p;lrrieisnr cm inteligent, totdeauna doritor s6-;i *piice
cic Colot este astfei, si sd-si justifice felul de a picta, a trebuit ia
in primul r'itrd, c atiiuriine tandri in fala mo- rindul sau sd exercite o oarecare influt:n1A asu*
tirzului, serrritd de cel rriai va.riat, mai subtil -'i pr;r lui Monet. Cind doi artisti triiesc intr-<r
rnai rafinat talent de pictor. Sincelitatea ce comunitate atit de intimd, cincl ei sint atacati.
:rirnspird din tot ce {ace, pentru toli artislii curn au fost impresioniqtii, gi silili sd lcaclic-
:in-lpului, dar mai ales pelrtru cL'i tineri, estL' nezen fatal ei ajung sd pund totul in cLrtrrltrn,
ceei ce atrage in primul rincl fa!5 cle aria liii idei si mijlcace materiale. Este greu de spus
atuncl care este cel care di, si care cej care
Cr.LouroPptii.scsuamrroneclesv]liunneeuPtlau':llr:Jr-am.,iota, cieirstrt-rrioilteslei --
primeste.
lle
Cer;il irrai firziu, cdtre iB84 si aceasta r-,e
Cd o noua dorradd de cit dc impresionabild ni,t-
caie i ]e consacii in irl peinture titt L[ttsie titt' iur6 rvea Pissarro tindr pictor",
Lotture---, cli: multc tt,ri. .in catalogul Salcnului" Seurat. expune un t-a1blouu1:l Lu lioigncttle Geor ges
in rarele d5!i cind i siicll1:srcimnteins^crelunct rdierilern,inderlleirs,,i
drt). ln aceastd operd, ducincl pini la {I-a scl"[-
insclestc. nilirele, cu ultimele
consecinle teoriile inpresionisrnului, Seurat ;,-
r'le afirmalia [i'tue tle' Corr,t. doptase o manierd, numitir apoi palrtt'"illis,nte,
Fissarro e o natur6 duioasi qi duiosia sa i1
poartd catre subiectele in legitura cu natur:i. ear:e const[ din divr];zarea tonultti la cxtrelrr. in
puncte si in virgule de tonuri pure, astfel a15tu-
ir-rsi rnu simpie peisaje, motive pitoreqti, asti rate unele de celelalte, incit de la distaniS sE se
iuccuraemsztueiiian1.li:Slaoeclersuittauibuiiuil,eisuMtermolanae!atr:rn5ci,einu-lnildionertei-rlseigsaiescaimtziv[iptedisnltieii
imbine si sd producd nuan{ele pe care clore-ste
sd Ie erroee artistui. Este consecinla extlemi,r a
teoriilor impresioniste, spre a da o rnai mare
carre tr880. TrdieEte viala ldranilor, se amesieca lunrinr-r.zitaic si vibi'ali,' c'ololitr-rlui. I)crivtrt:l
rre ciui citelrit cii.n vcclerile cele mili vet"i-
icliuceei,g5ii din imprcsionism, manierir lui Seurat se eleose-
lttai juste ale sartului. din torLti arl'r beste r.ie adeviratul itn;llesionism, prin faptul
francczi. O singura intrerupere, in timpul aces-
tei perioade rustice: rdzboiul din 1B70. Lupteie cA e lri:ri sistematic practicata. Pissarlo este
intrigat cle poantilismul lui Seurat, desi aceasta
it gEsesc instalat in irrprejurimile Parisului' era produclia unui confrate cu 30 de ani mai
.Satul in cat-e Locuieqte e invadat de armalele
prusiene, de aceea el fuge qi, lmpreund cu Mo- tindr. Naturi sincerd qi obiectir'd, e1 gdseqte cer,'a
interesant in noua tentativi si o adopt5.
net, se duce la Londra. Este epoca in care amin-
pe Turner. Am amintit uai sus Dup[ citlva vreme, citre 1894, dupi ce-;i
doi descoper6 daduse seama cd a extras din aceasii tehnica,
importanla pe care cilitoria in Anglia a avut-r,
pentru ftrmarea ideilor lui Monet. oam prea sistematiei si poate cam pedantii, tot ce
Tot din pricina fondului de duio;ie a} iui se putea scoate, Pissarro renunld din nou Ia ea qi
Fissarro, a temperamentului sdu impresionabil
si pulin carn feminin, el se simte atras cind de se opreEte la o tehnicf, intermediard, intre cea
o.rnit,' cincl de altul din corifeii obiEnuitd a impresionigtilor si aceasta. Prin
picturii. IMai meniera semipoantilisti el ajunsese, in ultima
fazA a carierei sale, sd ne dea citeva tablouri clin
intii de Corot. Apoi de Monet insuqi' Prietenia cele lrrai reusite, care au ca subiect vederi din
eu aeesta are drept efect cd teoriile sale sint
adoptate in intregime ;i puse in practic5 9i de natur.ir, in tirnpul iernii. farna, cind o piiurd
sub{ire cle zapadi sau de brumd aeoperd totul,
p.{turd scdlclati de o lutllin d rctz, cilltr se lc- nismului. $tim cd a luat Jeclii iir .rtelierul .tui
lracti ln rnii si rnii cle mici cristale de gheali' ii pdraseste nemultumit, cu cei-
constituie una clin cele mai grele probleme de Gleyre, pe care
Ir.rlti prieteni. In prima fazi, si ei su{erd in-
redat pentru un peisagist. Ea pasioneazd pe fiuenla lui Corot. Apoi, pulin e'ite pu,tin cst,e
Pii.enipsraejusilodniestiia(cruumi -i-l pasionase si
rn'-ll!i dintrer cistigat de teoriile gi mai ales cie practica celcr
pe Turner). cu excep{ia din jurui sdu.
eitoot a taitlouri reugite, executerte cie Courbet, Existd doud faze in impresionisnl: faza pni-
in de la impresioniqti dateazd. Azi insa
el eJsuterau1-1 m5, pornitd din instinct, faza a dolla, t't']ai ales
subiect conlun. teoretieS. In prima fazi artiqtii fac impresionisr,":
In acelasi timp, Pissarro este atras de o altd
terna, qi eii deosebit de fermecitoare. Locuia 1:r fdrd sd se gindeascd. prea mult la iecrie si, inai
ales, fdrd s5. sistenratizeze. In faza a ricu:1, ei isi
etajul al cinciiea al unei case cle pe unul din r"a{ioneazd mijloacele de care se serl'esc. fac s
rnarile krulevarde irle Parisului. Acoio, ocupind
un" apariament de col!, are o Vtrsti perspectiva airtd care pentru cei de astizi e cle multe ori n:ai
inaintea sat si ocazin si observe strada la diverse pu{in interesiurti decit cea ciintii. Acelasi lucr''.r
se poate spune despre pictura trui Sisley. Tri
cre ale ziLei, sub toate aspectele ei. $i aceasti ce executd pina cdtrc 1880 e nrai per-sonai si nlai
lernd i sneolluatraL.liicleeim, anifrcelecvaefni lerei deaitdininviaarltad,odrain-
sincer, deeit ceea ce cxecuti ln a doua perioadd
pricina a existenlei salc. Foarte legat cle Monet. ii a-
selor mari. l,In nou subiect i;i face deci aparilia doptd atunci in totul teoriiie, trAieste aqa cite
in picturd, rnullurnitd lui Pissarro.
X--an-i t'A'r,ut influenlat cind de unul, cind de mult in gind si in fapta alAturi cle prietenul sAri.
altul, insa ciestul de cinstit ctr s[ recunoascl ce incit lucrdrile lor aproape s-ar putc.ir cc,nfuncia.
Este evident ci cel care i:rirnise inriul'irea nu
sdpdau.t*nosiiraaassa:iniitctuilieii:zsi ersi ica,ocient-svtititeni dainlueflasu,teucnrle{iiesstu;aillecs. licEllaeirnttisrsaitnnscui-t era Monet, naturii mai indepenclenta si creatc,r
mai congtient, ci Sisley. El ne-a iSsat totusi, n,i:l
ales in epoca sa bund, citeva ciin r;erieriie ciin
este dintrr' cei c;tle truntai prirnesc: la rinclul sAu jurul Parisului, cele mai r,ericlice, mai piirLe rie
poezie in modestia lor si rnai dciicirte. prinile
el influente:rzi pc Cdzanne si pe Gauguin. Se eele pe care le datordr"n irnpresionisrnuiLli.
pare cA h-ri ii clatore;te Cezanne renunlarea la
?onurile inchise din plirna sa manieri 9i adop-
tarea celor bloude, vii, proprii impresioni;tilor' Sisley prezinti lrentru noi romAnii rrn in-
Acelasi lucru se intir-npla qi cu GauguiIt, calel teres deosebit, fiindcd, dintre toli impresionistii
este probabil cel eare a pl5cut rnai mult lui
rnai in ut'l-na itosedd poate cel llrai strdlucitor Andreescu. Temele qi felul sAu cie a picta nu
in istoria artei, alSturi cle vor rdmine fdrA efect asupra artei cornpatriotu-
colorit itrin cite erista
Van Goql-l lui nostru, cum se vede mai aies in ier^nile illn
Alfred Sisley eolecliiie Zambaccian qi Marvan.
Aici4d':res.JeaSzo.znee:pvS1,boa"at-ltitturn5eudA,sltei[psasa)a*Ji.:roritEpei"ongpseaertke€liBin}zaeceoanlnpzgd,Tteirfaleilereinzanp,t)d,stinaacvesoliasiriiptbmnneadipnrsAplrdicenrleusfegrtaioecjsimnmodiilsatpiimrSrifeeiiurstsaillueinoisinye-* 182
in sfirsit, din grupul impresionist fac p:rrte
si citeva femei. Printre acestea. altista cea rrrai
ssoertio(1a8s.1i 1s-i-1m89a5i).feArmpeacrlAintoeaareuners.itefoBaerrreth'ei:unMeofrai--
milii ele n-ragistrali, deci inaitr-'i Lrulultezii fran-
ceze, ca si Manet, cu care in celc cliil trnlllA se
inrucleste, prin alianla. Primeste o cre-ctere. exce-
183 lenta si rlmine o aderrdlati fctreie iie lurne.
atr"oi.si. insd de art5, ea ;i o sorii a sa. Ajunge o libertate, cu un farmec, cu o nrullurnire, cu
s;r intre in relalii cu grupul inrpresionistilor si o pricepere pentru dozarea luminii care cade
.rsullril lucrurilor, cu a:ier.iraf r"entarcabi je.
rr':ai aLcs cu Miinet. Teoriile acestuia o inc,inta, Ceea ce izbeste intr-o astfel dc pinza este se-
nindtatea, simplicitatea dc suflet a artistuiui
dar inci mai mult ceea ce cunoaste din opera in fala motivului. 1n acelasi timp, observdnr
acele proceclee sintetice pentru a reduce for-
}ui. Berthe Morisot se asociazd astfci grupului. mele din natura la liniile si la pctele de c'il-
La inoeput qi ea suferise inftruenla 1ui Corot. loare esenli:rle, asa cum am constatat gi !n arta
Fictura lui Corot e pentru to{i un fel de poarti lui Jongkind (I1. 136). Ur-r motiv asemindtor este
Vue cle I'Ermitaqe prls de Porttaise (Ved.ete
de intrare spre impresionism. Prin Corot se tt Ermitajrtlui de lingd Pontoise) (Il. 137).
libereazi unul dupd altu1 de piedioile pe care
le punea dezvoltbrii lor arta trecutului. La Brouette, este executat5 cam in &ce€irSi
vreme cu tabloul precedent. lln motiv bar^'al"
Ceea ce este interesant in opera acestei fe- desigur, pe care toli cei care au locuit ia
au avut ocazia sd-l vada de nenuniirate {ari
rnei este cd, spre deosebire cle rnulte alte picto-
ori"
ri!e, ea nu aspire sd conculeze maniera bdrba- Noi, cei din secolul al XX-lea sinterrrr foarte
tilor. RSmine femeie, cu sensiJ:ilitatea si delica- obiqnuili cu tablouri de ace.st fel. Pe vrenlea
te{ea ei, cu preferinletre ei, cu gustul ei. Este cind cste expus pentlu prtma dat6, el iilsS
atita distinclie natrttrald, atita fr5gezime in aproape scandalizeazd pubJicul. Criticii imputd
tablourile sale, inclt pentrtt un bArbat ar trece pictorilor acest interc.s pentru subiecte care
poate drept prea sentimentale. Eie sint insi n-au nici cea mai micd noblele. Millet, cel
tocmai ilqa cum le aqteptdm de la o femeie. tu{in, aducea un stil; dar aici? Ce ne inte-
sinetvillenn'dimeevcotarlurealiicatfeaBrzueelrtsdhieneoci seMer,boifrteiesm,odtinL-rinpdaqcil etaolcecemstrtaeeiiiaai-nic-i i'eseazai pe noi clacd lSranca care incarci roaLra,
fluenle pe care le-a suferit in timpul dezvol- existd sau t-ru existd? Totusi noi cci cle azi"
ter"ii sale, influenle bdrbdtesti, bineinfeles, ins5 dacd ne plecdm cu simpatie asupra vie{ii cetror
asimiiate aqa de desdvirgit, incit operar ei apare ce locuiesc in mijlocul naturii. nu r'stc nun,i,i
eon-rpleti qi unitar'I: r-r-rai intii Cc-rlot, apoi Mar-ret, fjindca istoric s-hu schimbat imprejularile, ri
si in urmi Renoir. Renoir iri se pare azi, ire- si fiindc5, dup5 impresionism, aceste
buie s-o spunen dc pe acum, ca natura cea ilu devenit un subiect,e
lnai franca, cea mai originald qi niai indepen- bun comun, aparlin
denti intre impresionigti, cea care se va inlpune intregii
llai ales generaliei viitoare, ceior din st:colul picturi,europene (I1. 138). Aceleia;i categorii
al XX-lea. cie scene aparline si pinza: [S,eismpuol m(I'ml.ie1.3r9s).{l-.i-
uadd infloritd) clin Muzeul
I\{ai fiecare dintre acersti maegtri a lisat lu-
crAri numeroase. Vom analiza ,citeva de la lln efect de iarnir impresionant este ccl
f iecare. Entree de uillage \/oisins {Intr{Jre{t in care artistul a reprezentat arrenue clc }'Ope-
in satul Voisins), de Pissarro, este una din ra, dimineata, iarna, vdzuti de la o fereastrfi
scenele luate din imprejurimile Irarisului. din fala Coinediei franceze. sau Cheirll Scnel
S-a sfirqit cu peisajul eroic, eu acele deooruri, in acelasi anotimp, primul din 1898, celdlalt ctrir-r
rnenite sd serveasci de cadru la cine stie ce 1901, c.ieci cu foarte pulind vreme inainte c,.ler
amintiri istorice; s-a sfirqit chiar si ou mo- moartea pictorului. El trecuse, la aceastd epo*
tivele grave ale gmlii din Barbizon. Pissarro,
ca qi Corot, se aEazd in fala unei intrdri de sat, 1 In prezent Ia Muzeul do ertd rl R. <. Rrn..--
rrnul dintr-o mie, si picteazl oeea oe vede, cu
185 nia, Bncuresti (N.r'.).
ca, prin toate fazele pe care trc'-anl semnalat Infiuenfa acestuia urmase dupi cea a lui Co-
minetionctrloedleudceerelu:carudmaiireaslueiECi oardootp, tcausneocsceuvsaedpine roi, o gtirn. Al'em impresia unui scntirncnt
Monet, apoi pe Seurat, redevenise eI insugi" adinc in fa{a modelului, gi la Berthe Morisot,
1:astrind din fazele anterioare o indeminare qi la Manet, cu deosebir:e ci prima rimine
care-i faciliteazd tocrnai ex1:rirnarea acestui ferneie. Acest lucru este r,izibil nu nutnai in
aspect curios si ciudat din atmosferS, cind al- aranjanrc'nt, in poz5, dar chiar in anume de-
br-ri zapezii gi lumina soarelui se intilnesc in- talii de factur'E, pe care Manet uu le-ar fi
ex':cutat in acelaEi fel.
tr'-o veclere de orag rnare (I1. 140).
Tabloul L'Ilortensict e dintr-o epocd mai
De Sisley arn ales un minunat efect de noua, in care Berthe Morisot e influenlat6 de
zSpadd, ia Louveciennes. Privincl acest tablou Renoir. Forrna a devenit mai ampi5, mai vo-
tnlelegein de ce Andreescu, in motnentul in IurninoasS. In acelaEi timp, desenul e mai pre-
care a pictat cunoscutul sdu peisaj, Ei-a adus cis, degi simlim aceeasi delicatele de culoare
aininte de Sisley. Deqi reproducerea rau apare qi desi sentimentul cu care erste pictatb o sccrti
decit in alb si negru, tocmai fiindca vederile aqa dr. gingasi a riuas tot aga de intirn (I1.
cie iarna ale acestui pictor sirrt {inute in foarte
detricate tonalitili de griuri, chiar si o imagine 145).
in alb 1i negru ne poate da impresia culorii
Auguste Renoir
(n" 141).
.Auguste Tienoir e considerat ca unul din
LIna din lucrS.riie cele mai cunoscute ale lui rnarii pictori al epocii noastre, qi iqi face apa-
este l'Inondation a. Port-Marly (Irzunda' rfoitiaart.einenaturztiiasctarraitmdperemsioiEncisatr.cal,alleinccaerpeuiitil'ci'
Sisle,v Port-Marly). Ce vizut-o atrlginrtr pe cilivii dintre pictorii cei
este surltrinzdtor in a- lnai originali din aceastd vrerre. Se cliberc';rzi
lie la insi de ea si, dupi un titnir, se clezvoltl p;r-
ceastd iucrarc este contraslul dintre subiectul, ralel cu vechii s5i prietcni, urrnind inclinarea
care reprezinti un fenotnen groaznic a] naturii temperamcntului siu. \rort-r inleletge, tlin cclr
si vesr:lia cuiorilor. Tot tabloul e lucrat in to- unrndtoare. de ce Renoir nu se putea itrll:ica
truri pure gi cu nuanle aEa cie trlese, ir-rcit de- ln totul cu atitudinea ;i ctt {clul de a iirtcr-
vine o incintiire pentru ochi. Uili, privind
tabioul, cA in realitate el trebuie si evoce in preta natura, al impresionigtilor.
nloociuiaemscinitnirecaasuancuiiincasttaincglisam, ,trcedbuoiaemseinciii,rccualree C;rriera sa de artist incepe fr.rarte clctrrentc,
cadauperavtbiassSstiurtacclitliaedc,teoectspitcautcohdvtoeeiiltciactleIraln-tt.et 7rsdu4ecl2)icou.ipraDr-cdiim'ngirtpiecirieenlajduinriuencanacftsionuisnd-t
biect nlai gril\i, pe care-l tr:ateazd insd in in condiiii defavorabile, allroalle pateticc. si
ci-ri;; tot aga de desavirSit, ca, de pildi, in Bise- se termind in aiunul mor{ii. E una din actir,i-
r"icu dirL l'laret (I1. 143). t6[iie oele rnai lungi din seco]ul al XIX-lca.
F"enoir triieste saptezeci li opt cle ani. din care
iJei'thc Morisot a luat adesea cie model sci:ne rnai bine de ;aizeci ii petrece intr-o n-runci
egi4sit4eil)enrlrsoionrautrrterleattacalimlnseaulonrdotiueririainsjuallaelsb.d,^IunL'inna"ctroeeiadleisatttti.efAa(szlI;il. lncordatd, de toate zilele. Numai aqa au itutut
a existenlei sale, care nu este prima din
rdrnine de la 'dinsul peste Ease mii de buci{i.
cariera ertistei, ea cste infiuen!:ita de Manet. Nici un alt pictor conternporan, nu i se poate
cotnpara ca abunden!5 de productie, nici chiar
Corot, cle la caro au lirntas'totr-isi rrai hine a,iunge sd ciEtige ts-rusfuerrrisrieiid-itcenrsn5u,liicfe, rilrririlrdcciriir'o.r'rLr-
Ce trei nrii de lucrari. atr:nci
c fiul care i:ind
foa"rStcensad;treacincr1o8it4o1r,'.1aI-iLnirrotrgocgscsa. ;if o.-\t si xl]r, cam 58 - 60 franci pe t,i. inc.'1, incr-'t ,'l
'.lrr'r-li qloaic econc;rnisi o partc ciilt ci;tig si in ciii'iiiii
e'st.e
fi azi un centru cunoscut pentru f;rbl'ir,ai'e'a
nfaAira-.nolei\:;oicea porleianuiui. Renoir at'ca, ca 1i- e,ste dispensat sa rnai exercite mcser'ia ut.lili'.
sd cinte c'orecf. ri;a
plAcuti, ltia toare, pe care o practicase, pentru c:r si ;:oai;i
t l'ai.
incit Gounocl, marele compozitor. auzindu-l elir-r
intirnplare, l-a sfituit pe parintele sau s..-i Ne gisim in preajma lui 1861. trienoir ave;i
20 de ani. Intrd, idnutiplndegcutemp;etirMno, ninet,apteclieBrau-i
faca muzicant gi s-a oferit chial sa-i clea grai- Gleyre, unde
tuit leclii. 'latAl insa dorea spie-]ntfraucifiusai -s;iii,c'riis'-r lui
sie mai lucrati\:A, care zil{e si pe Sisle5,., ;i astf c.l se lean* intre cr
pr-oft prietenia din care va ieqi prirrrul g::up al ini-
tige viala cil cle curlnd. Auguslc a fost ner ,r!t
a.stfel sa intre intr-o fabricA de porlelan. ca i,rresionigtilor. Renoir este gi el cirtigat de icle-
piaieiildcEdei,lmooralairlnfaalie.resEddreeaofesinelusbl6irlenindctearereteemu1lipl;ie;irraaMumoecunntrelo.l:,r{rleed.r!-l
clecorator, la virsta de 15 ani. Curind a -q.ie
venit cel mai indeminatec clintrc pictorii fa-
bricii, iar Sg-uastiunlti;mi pflaantteinzsiui sa crau ele toli
in n*il' este ul] instinctiv. Ce-l intereseazi in
apreciate. aceastd rrre- via{A este impulsul, pasiunea, nevoia de a se
me cd s-a introdus in rxanufactura porlelan"l-
iui un alt fel cle decolalie, tnai sirlplu, ]lteca- exprima intreg ti fdri reticen{e. Teoriile, ide-
nic, mult nlai econou-ric. Cea t'nai trlare par:te satisfac mult mai pulin. X.{e
ile abstr:rcte il
iiAn-l insi sealra ci pin5 ;i la oameni cil
dintre lucrdtori sint concediafi, iar porfelanul Nlonet, partea teoretici a
decorat cu mina devine o marfd de lux. rmpresionismului
joircS un rol destul de important. Spre deo-
Renoir se gindeste atunci la alt miilc-ic ,ile sebirc de ceilai{i, care vid in aceasti liberare
existenld: }a pictura evantaielor. Pentru ilceasta
ei isi indreaptd atenlia asupra artiEtiior oitt C,.' arta trecutului L1t-r scoll, ce oferi o iustifi-
sccolul al XVIII-1ea, carc qi ei clecolasera care si un interes in sine, pentru Renoir estr.
r,l,l.i, miiloc, poate cel mai r-rirner"it intr-o anunr.
astfel de obiecte, sau care lSsascr:r su'i:iectc st.rre, de spirit, insA nunrai unui dirr rrull.i-
potrivite pentru a fi adaptate pe supraf ;i'i,a, 1rl:'1c 1;rin ciirc rrn pictor poate sir-si erteriori-
aqa de curioasd ca form6, a evantaiului. ,'\cesti
Vltiocntor rvieederaauc: iWaactetesat uco. nBtaocutcshielirt 7ri.r!- simtirea, credin{a ;i avintul suf letulr.rj
Eail Fragonarrl. Apoi, tot spre dcosebire de ceilalfi, ]lenoir rrr-i
riispreluieste nici tradi{ia, r-rici irecuiul ca ata-
lui Ren,lir
cu marii pictori dc eglogc gi tie itlile ari-,,'1,-
loase a fost folositor acestui copil iLrciepirltat. re El frecventeaz;i muzeele. L-anr r".5zut co-
lliind pe Wattear-r, pe Boucher, pe Fragouard
al secolului al XVIII-lca. Dar nici cu acciis"td :ltunci cind picta evantaie. Apoi - inci\ {-t
ocupatie nu ajunge sd-gi ciqtige piinea zilnicd. t-iiferenfi intre el
Se zice cd intr-o zi, trecind prin rtle du ll,ac, si ceilalli inrpresior-ri9ti. cii-
itrer-rld din care va decurge, ca o consecinti,
cu stornacul sgeo1g,dzsderaeugtterauntsrprerrraagnatezinfd, cinute"'iteriii-n- ;rierCneicsocdarlirseuabloierc-t,escteeenaucdeu-ll,attrraugpcunl ruafif)larun-,
nele cdruia
tlestii sub{iri, lesute unele lingi alteie, ,.r('
care erau pictate subiecte japoneze. Reno.lr sc lirai ales cel al fen'reii, pe cind restul irnpresio-
riitilor" sint preocupali indeosebi de subiecte
intereseaza qi afi6 ci era tocmai liber in i:',;r- .lin niiturd, adici de diversele forme de pei-
qazin un post de pictor. Se :urgajeazA si cr,rrircl 188 l8q s.r.1 Cit r,a trii. niirA la adincl bdtrinete, nu-
ciul feminin va exercita o forla fascinatoare cilnuamtrreeincadoif5necir'rei,tineatlrbeesaoczaadrrbnreaa.zfAiei jluaenlesseotsareurepsluuIliucqlie,io,psceeobneacaceesnec_ia,
asupra lui Renoir: femeia ca intruchipare a ti-
nerelii, ca simbol al graliei natrrrale gi ai s6-
ndtdlii, ca posibilitate' pentru barbat de pliceri trindu-le, are irizdri de sidef. Capui unui ast-
iinefsinci,ten.uDdeuapcdeecaoenlceimpaligaincelaazsdic5tr,u.piauriefein:ese- va da impresia capitel de
fel de trup ii unui
coloana; picioareie ar fi parcd coioanell chiar,
sculptate. De aceea felul siti de a concepc for_
pare rece, cu acea aEa-zisi perfec{iune de for- ma se potriveEte mai mult cu sculptural.
rnA, cu aceie trdsdturi in fizionomie, carc sf,
,,innobileze( o figurd; el se apropie de nud cu Din toati aceastl descriere inteleeem cit cle
pdgin, aEa cum au departe sintem de impresionism, de acea do-
un sentiment trebuit si
rin{i de fdrimi{are a volumelor Si a solide-
faci primii artiqti greci, atunci cind qi-au ima^ lor, care le-a fost imputatl. Era iatal ca ci-
gurinmadtriftieindleelefapurnimi. iFtievme,einaimlufei lReeenloinir paduri,
lleve care simlea natura sub aspecte atit de
are in cu pulverizarea
animalic aproape, in sensul bun plastice, si nu fie mullumit
ea ceva rustic, rnateriei, oare era oareculn la baz:i imltresio-
cuvintuiui. Este un produs desivir,lit al nisrnulu'i.
aI
firii, cu forme sAnitoase qi puter"rrice, sugerirrcl
energie qi tinerele. Cd ea face sau nu iinpresia :\ldturi de aceasti temd pe care o tra-
agMccaraeijaaiisimectaauqisiiitiuednnseetcesditueaaafpletraiotts,,atpcfs6ea-laidjrnueddziesifcuecegaree,csnActtiai,elumcl eiiecRlvleitieet6ncaoozc6niru,-' teazd cie nenumdrate ori el studiaz5 si floarea.
IiOera ca pe un element pedant, cu care pic-
tura nu trebuie sd se ocupe 9i care numai in- Obisnuia sd spunl cd picteazi flor-i, ca o prepa-
curc6 inspiralia unui artist.
sint departe de a arrea for- raf.ie in vederea reddrii carnatiei feminine. Se'
Moclelele sale poate oare o mai inaitd idee despre aspecttri
nreler desivirEite exterior ai corpului acestuia qi al copilului,
comancla Gleyre
care din aoest punct de vedere se aseamdnd cu
cel feminin? Una din primele sale pinze re-
JlrezintA tocmai un nud de bdiat, pe copilui
ealieerrcilaonr osniiu.luSieprveitocaarreel-e} re- )d u.
ar-
Fentru oa sa ajungi aici, einl 9id-arefa,lpritnaatgtiehin-
tistului erau modelele sale obiEnuite. Nir*i
r-rica studiind si analizind,
stinga. Pentru anume calit5!i ale decoruiui,
piScea unul de profesie, dintre acelea care in care agazi modelele sale, el se indreapti
ltituiititlnndlolu.rt-iscealetictauucsuleinnpitrrqeuizpepnbotiznaee;,pfadeuccueti,etiviaavurseinmilitefaislnaerrafzerl---
sprL. arfa secolului al XVIII-lea, spre Watteau,
Bcucher qi Fragonard. Pentru forma ln sine,
ttouararel,leflsrtiausini asientegaindlueai sicnd chipul cel mai na- ei. intreabi pe marii interpreli francezi ce-l
tsictorul parleecsepdaeseurnd,ulpdeinIngcreeismEai ipsetrCSoluurcbilei tp, idcator rri-naaii
ia nimic.
5itarioap1rseursariitagecvsiluetm"flergvialaiatirionledat,,utfraedldrtegdaiiddeaoetuodcnterihts'niitlnticoincturcrit-ltaciooeteet,vf.ecainemsgdeerosiecsteuotlimaonnaicriiSansli'dtaenFlt6eei--'
nudului care fuseserd vreodatS, cu care poate
se asearndnd mai mult Renoir, pe Rubens. De-
lacroix il incvadrelaslee,p;riimaelE, tecupmielseIa redea re-
pe
ftrexele din veci-
mliiauNi niimmeiperfneeims, icoenui.aMebxidlcrcteuaprilsRiaeealnuosiiirnRgltauibrecnacslii,tanntue-taptopfaoiters'e-t qi 1 C5 aceastd artd iI preoiupS indeosebi sc vede
d.in faptul c5, in ultima epocS a vielii sale, a f5-
191 cut qi sculpturi.
sit picteze decit acea epidernri care prirne;te
nai:itea cu obiectele incctl'rjuritoare. dirers acestor temen, pe care le redd in chip magis-
tral. Amestecd apoi vederi din oraqe err citeva
colorate. portrete sPaicutecauzci itaesveamesntuedaiisudbeielctetersocaunea,ceina
Totugi, in nici o epocd a existenlei siile: interior.
Renoir nu renunfd. cu totul Ia acele ruijloace
noi, pe care impresionismul le gami deschisd Ei fragedd, cu o tuqe vie qi
pusese la dis- agi15, care n-are seamin la nici un contempo-
pozilia pictorilor, nici chiar dupd ce se cits-
p5rlise ile ceitalli. in compr:ziliite din ultirna ran. PinE astdzi mulli critici considerd c5 este
ce,fopumotcp-6ac-tiitnactetaiamreipletrcacetaerfaeigzviuocrrabaca'tieirllme-I,dsatmpaabal'ieliitaaaledtesicainrcsia-'i cea mai incintdtoare $i mai reuqitd fazS din
cariera artistului.
.".'C tot acatirtec'elestpelarsetpicreczaenotastal,atiuni alilica. tre- $i astfel ajungem plnd cdtre 1881. Renoir
corul in gencral 'rln
peisaj, esie reclat cu mijloacele fluio',: lie avea 40 de ani. La virsta aceasta, dupi ce exe-
cutase citeva capodopere, care trec printre
ceea ce impresionismul a prodrrs rnai strdtrucit
care se serveau rmpresioniEtii' Astfel iiniile
gcei vfoarmsoeiliecl.ficgbunrsitisotrenrdt,meilansptirceclaisep, ispr-atgiet.rinind gi mai original, artistul merge in Italia si se
opregte 1a Pompei. Aici are ocazia sA exami-
neze faimoaseLe decoratii, cu care romanii im-
tii:rp ce ln jurui 1or peisajul r'ibreazA, llel'ul podobeau zidurile vilelor, din primul secol al
se migce, ceea ce este tocn'iai una clin trasi- imperiului lor. Iqi dd seama de neajunsul su-
r-ur:ile tehnicii impresioniliilor. ferit de pictur5, din pricind cd desenul fu-
N-a inceput totu;i prin aceste nenuilliratt- sese neglijat de cdtre impresior:iEti. i se prare
bojtJreuses, singure sau in grr-lp, pe carc lc-a Iui Renoir cd el constituie o parte trtt a;a de
executat ilr ultimele faze ale cariereli sale' S-eil' insemnatd in opera de artd ca gi culoarea, care,
zice chiar ca el vine la nudul totai ciupi oal'e- singurd, nu este in stare sd sugereze tot ceea
crl:]aruar-ecsaeetezIa,itaptriuni.tit,iarrciimfnecetlllee- iimicnoadureeltieins-esrainstceap;iloduci-i,i'ri-ss-iin{ct''lpecrleeln:il'---' ce vedem. E inutil Elini ipee.riicnulfoasvosarieasanriucemqatii
arta gi s5 r'enunli la
a tonului. Astfei, eI ajunge la concluzia ca
:rii oarecur-tr o justifical'e, ca sa-1i indreple i:r* irnpresicnismul greEise. Este, dacd vrelf'lr o
treag.l atelllie *pre astlel de subiecte. 1:-, pr: -'1" care-] ducE de altfel
concluzie neoclasicd, la
ptirti insti el a pictat figuri. Am vdz.ul ca mul1i gi temperamentul si.u, fiindci am vdzut cite
bictori din acea vrelTle, dupa exemplul lui puncte de contact exista intre conceirfiile sale
incep prin portrete, intr-'llr:,1 gi cele ale sculptorilor clasici.
Manet qi Courbet, Dar, in aceJ.agi tirnp, este qi una clin epo-
interior, in mdrime naturald.
Avern din aceastd epocA un adr:rirabil pcr-" cile cele mai tulburi din existenla marelui ar-
tret cle grup, reprezentind pe Sisley 9i so.{ia tist. Omuj acesta pasionat, un adevirat poet
ajunge in liric, toatd viala se ldsase purtat cie instinct.
sa. Apoi, imediat ce Renr:ir posesii:
ce-l servise gi-l condusese in aqa fel incit si
tehnicii irrpresioniste, se opreEte la tema care
joaci un rol esenlial in evoiulia gcolii: redarca realizeze maximul posibilitd{ilor: sale. Pentrrr
aspectelor unui oraE. Impresionismul singur
izbutise ca, prin mijloace sirnple qi repezi, s* prima datd el incepe si fie nesigur', s6-Ei puni
clea iluzia misc{rii continui, a continuei trans- intrebdri, sd aibd neliniqti sd lupte ou el
fornrdri, a agita{iei ee se observd intr-un orag insuqi qi mai ales cu opinia publici.
Cunoagtem cu citi greutate au ajuns sd se
mare. in aglomera{iile de pe stradA, din piatd
sau cle aiurea. Renoir se opre;te $i el asupra 192 impund irnpresioniEtii. Totugi, din prirnul mo-
193 ment ei gi-au format un cerc de prieteni care-i
ipnrotefojenadza, ,epie care se po,t baza, p_entru care' mcoIccta:alupiip,notetperimdoMnavdraecoreeoopeii.nraapse.ptrItuiuanenSnetlieiacnfeliadnanutife-trailpneepuc1ruauedat9uibrn1eealdrel9cixielle-ef,heaariuIeeauaaatnniaeceeoavveremetpeeslisnrzeaiattseusieritaiipaaacuel,iedratdarredeetuepeioieer,gtte?ouiaescBemldtaumrdaiiilcneaiedln6stieor,iaileanemndpptouoirtst,errnaaeacoicrlna.ea_-i.
executd
rtablourile lor. Aeeqti tea sa a trecut aproape neobservatd.
pirppietreeiieccctseaaaanrrleeeei ,lnloe1suadlpueprraodroamdrauutinrrsetddeatLeseellollueaciindamRecpeuerfnliieelmoumidmaree. ilifEil,aci izlicoadauasLardeofircoijedapcr,deileroiIaea--
anume scene de interior. El insd are tdria sa agcvcheoaratdptidtOsei_l,t,rpue(ienlCalarc.oaeiactpslnuatioelairugel.RlitzogfceeS{tnueic.oaueViprat,,oiismstmeaicdr-apnaeol)iusn.aipzenEtuieetessep--frtoaceee,icenaeceadesutoet:esdapGseauefaitnlgiaertegsucdapo{reeimdnec,btuarociiJnud_e
reziste, fiindc6 igi dn seama ch poate merge cspdeopApeniinmdrsatertlsriuitmeeua.eieemaTi raucaeobncapluAopilluuaadllrvueiaeninmrclamapduoeEe,txtiievtaedearelieftoarcaecserceuldepacarclueamfueuenmununedaiieirs.ttriimiuNsntp_e-,
meoanifodrempaortue,idaejuanluglesIdau.ce$viaamstfaeil,sipnucleinr' mai sP[re?iiajlotIautc]dugii(,nIglg.idn1gg4di6eE)i.:i:rgianngiAmqaialutlurui,p-aulpuiisipiililpciuncciarae}
cite
piparuzinldicnaipRacela,nrdioeiurrepsiiescaienled,trrieenacupcstaderecpdnrtiunredcuaelcaleinaaesucleltoitmiccdua,l
ucctrlarudmc,ualincereoiammarpncpa5uralaStCettuioavsrifecfiriuucimtoacnlueisesaincele,el,i.nria-Tflteobodma-eterdnii6,a;(ict(e,eamadsfeiortiseppttrei-nor----i
atunci. relativ tindr, se
deformant. Mii-
Se intimplS insd cu eI c5,
imbolndvegte de un reumatism in cariera unui
nile, adicd ce e mai important
pictor, i se zgircesc Ei se inlepenesc. Aproape
nu se mai poate servi de ele. Totuqi, pasiunea
sa pentru picturd e aqa de mare, inoit inven-
1'r,aie tot f-etut ae smitiujlao{aiacetecaribsfi,l[cionnticnauriee si TNlnaupixnaeoteanirlcacrdtesCi,iiurmgtritaenftdudafdreaentetrndoemdunmurusa,lmidebsantdfuildeniauirtlnesaiaeimnnpteelrsddeeoLiaeen,earraimaeatRsprvn,tlenerdcootiatni,uegr,nptobetideireainiremr(mntiiLinzoeticooiasisasdajtdddsaetregedide)brd.imi,nac,iieIicnf{einniitsdgetiaiitlrneaeuttiecmeaiirelaabiipioilen,Chelrpoafeenedieuassiecl-r.iligaaireeona-alnSecMtcefriaoeiessmdasresttaeee_._--t
picteze, chiar
ln se
gasea. ln ultimii ani, a fost, uneori cazul ca
ps6e-1casruerporinpdudrtaavciundinlefignaittii de mini
frietenii ce cineva ii miEca qevaietul,
greutate,
pensula,
in direc-
in timp
lia pe care o indica artistul. Produclia ser de-
venise un chin qi totuqi pasiunea e aqa de marc"
incit icnidnidferveennteadeormauilntecoarrielauntomt oced-ell incotr-
jura, care-i tlm parea pe obrazul ei un fel de boare ugoa-
tiloetcuelaailt
se prezenta sd pozeze, devenea cll rd, un tNqilciaoudaptudlboeriem,acgainpeenf-raueftoeslet proaipdt
om, se transfigura, iEi recdp6ta mai ple-
ti- culese.
nerelea de simlire. cisd, mai sugestivd pentru simlurile noastre.
siminpgSoupsrrie,bifisiiitfnairtdEeoitsui limvmiieionldiiielelaezsfelaclpeudtbm9oiilnnstacuuvlle.pAtuejurrSnas.ueNsienu
insd si conduol ln aqa fel pe unul din ajutoa- gaEteijsurftiretoiivaacordali,easvdddafrereavratonqcceaAeiid,cEeeeieopatsreeteuhteimnoise,csapitneieimpminptfdodrnbe,{disilg,itouatnrrreedisca,tddmetoxiir--l
rele sale, cu mina qi cu un mic bastonag, in- 1'94
195 cile obiecte ale modei (I1. 14?).
Din aceeaEi perioadd, o alta din luoririle vent tineretea, ea pe o fazd aproape anima-
licd din existenla umand. Uneori ii pozau bo-
capitale este Portretul d-nei' Charpentier. Este nele sale, mai ales una, Gabriela (Il. 151). La
vorba de solia cunoscutului editor de rornane inceput, cind el nu se despdrlise cu totul de
de la sfirgitul veacului treout' D-na Charpen- impresioniqti, nu-i displace sd fac6 sd apard
petele de soare, ici qi eolo, pe pielea delicatd
stnviareoelroimr,n. ,fiEieimEnIieducieenavdrieenentsieasepleidgianreetsnailtntfdieeilEanuiucncilunitpldteirvirieanattleSicin,inEladiinlaeqeriataiRqsueetnii-.i gi fragedd (II. 152).
A pic,tat de mai multe ori pe stdpini' trsttr Spre sfirEitul carierei, nudul devine o te-
mcpteeoaddaztaLeou.bsNsiumeubdpaiirnnenfsstlduiioeipnnnieEtan,t,ittiulr,uuEiceRiCi{ edppnzaraiornnairnl,emelieao- drauqsealeSulcfroriuaamdgreemapecrn-ou---
greu sd ne inchipuim oeva mai suprem fasci- Ioare, dupd metoda de care s-a servit Cdzan'
(Il. 153).
ildaizetdocrtrti,i,amemaeaisit-peParsofeermctrtdendtdinatolpr ud9n-incmet idaeCi-vlpnelrdipneerdneetia-'eIvrriae{alIil-,. ne Termindm
148). cu un portrei al unui prieten:
tagcr"ei"dLe"iae"nu6Mgn'ciousluoelcoindiavndneesMgale.oatnAatGcmliueaamlredtrtuaeteb,iodeianirssapScd,pa.rrecueut.xms/Ir,neemtspri-eenoa-t
Choquet, un mare amator de artd. Renoir a
executat portrete mai ales prima sa fazd.
in
TotuEi, niciodatd n-a pdrisit cu totul aceastd
temd, in care i-ar fi fost usor sA exceleze, dupS
dopacii intr-un oraE mare' p-erechi, perechi' cum se vedea din portretul d-nei Charpentier,
bseea;zbda. lOi E'lui mfeemaegi,itasteS,diinstrpeearzpie, tbuei arnui-EEcaired,anin- din cel de aici, exeeutat intr-o cu totul altd
manierd (Il. 154).
care culorile Ei petele de soare solipesc nein-
cetat. Renoir a izbutit si ne dea tocmai aceastd
ipiddrnneuinparb$eogu6seritruee.f"aep,gdcuinetlvurmirmeeodampbelrizeipelia,astatiqro,ttieendpiedcEeoetdnilMotaPinrataau(nrSIeiIas,.tc,,ce1eaEa4rsis9ettpe)a.peLrTleaacooecttGui,laaparreat5lil'-t,i
Edgor Degos
Edgar Degas aparline inaltei burghezii
franceze, ca gi Manet, ca gi Bazille. Este fiul
unui baneher important, crr leg6turi de fa-
tn6prueis,lalbnrte,indianceCsot iteacblilaouR, edininhapret'ri.oCaed-aesimteprien-- rnilie sau de interes cu persoane din Italia sau
din America. Din aceasti pricind ideile sale,
isdioenntisittaiteaaluteihRneicnioi icr,uccaeaEiacelul ipMreocendeet,nta,tuensctei faIeatiritliuitedpinidceetaocrsie,alceihnaialseroclcuiueitiaMmtepo,rnereestli,oaanliiligeletiii,suaivleoPricsusfiacrrdeoii,--
cind trata subiecte aserndndtoare (I1. 150)'
In ultima perioadd a vielii sale, Renoir va
picta mai ales nuduri, o qtim' Forma va deveni sau ale celorlalli, cu exceptia lui Manet, care
face parte qi el din aceeaEi ,,Iume(.
din ce in ee mai plastici. Dar nu numai forrna.
cpialEidi etoinnurpilreimcaarseaefraazud,aEaaoudme delicate, aEa de Primise o educalie ingrijitS, bineinleles eu
se aratS multe din prejudec6!ile clasei sociale cdreia
puter- apartinea. Doregte mai intii sd urmeze drep-
oorui pielii se intensificS, va bate in vio-
"lteirnit"s"c,,uctiimmpiui l.deCgarpaebteilesenr-eaumnairccioi dpartind ceva dis- tul; se dezgustd insd curind de legi Ei de co-
trSsdturi mentarea lor Epirsine intregime pic-
iurii. Ineepe eonsacrd in
Focillon numeEte
pe care am putea si le numim vulgare' Era ceea ce
197 ,,Ia religion d'Ingres(, adicb printr-o admiralie
iipul oare, pentru artist, reprezenta mai eloc- 196
extrelra jlentru rnarele maestru desenator de nerele, aga de puternio ne itnpresioneazi prin
autoritatea 1or. Se poate spune fdrd exagerare
1a incepututr secolului, portretisf fdri pereche. "
ecnsiuellangs{i-aiaacfloeearambpstderSiatv'uvzititdrosmautdrnueeltpl;llaeairanaariuc'tlnae6s,mluucpacaerrarsuet,rc-uIdh. eeinstlteaiurencsialaorure
Este naturai oa Ei in cariera lui Degas sd intii-
nim aceeaqi irnportanfd acordati liniei expre-
sive, ca mijloc de interpretare a figurilor, a
nudului
aEci eaadsrtai psecriueir.ti introducere e u;or sA pfmaeo{ddeedirnein6,soiepcleiecatijaautnie,seagsrieiidclelaarcsooulnupcrlaluazartitieitciuaidnrienli-ui-msaeulae-
Din
ghicim cd, de ia inceput chiar:, Degas va avca
sldbiciune pentru subieoteie clasice, desigur
nu a;a cum le practica Academia de Arte insii vnaienaluefmad.eiNna-reatlrieqet-io_apri5rRme,ceinnoacdgietteafritniei.itiLtvuaelbpeuelrintootbrauserertov,6acmt6a
aga cum le concepuse Ingres si cei fo::mati Ia mai degrabi un fel de maturitate timpurie.
qcoala lui. Degas igi incepe invdldmintul toc- Precocitatea con{ine in sine cevir indoielnic qi
mai sub direclia unui elev al acestuia. Apoi, nesigur, pe ctnd ceea ce ne impresioneazd la
cum se intimpla ca, in anume din familiile im- Degas in aceasti vreme este tocmai claritatea
prietenite cu rnarele pictor, pe care aeesta le viziunii sale, caracterul precis Ei definitiv aI
convingerilor
frecventa din cind in cind,, sd vie uneori gi sale, o evidentd seriozitate spi-
Degas, si aibi crcazia str-l cunoascS, sd-i fie
prezentat, si schimbe cu el clteva cuvinte, pe ritual5 Ei artistic5.
cai'e nu le va ui.ta toatd viafa. O atare admi-
ratie respectuoasd e ceva cu to'tui rar in viala ln Italia saelepsaspieonnetrauzicpeeinftlrourepnrtiimnii.tiEviii i-
tindrului pictor, cunoscut pentru spiritul slu
sarcastic qi reputat, pe nedrept, ca un suflet talieni, mai li
atrag exact prin calitiililc' pe care Degas le
cere in primui rind operei de art6: pe de o
uscat. parte poezia formei, r'edati prin linii, iar pe
In realitate eI nu sa numea Degas, ci De cle altd parte prin acea sinceritate desdvirqiti
Gas. Era deci nobil. Acelaqi fenomen sc iirtinr-
giljnFislufurgipgieeszaiilmstudeliiddrteirnosdaeucnectqiimtiienpnita'ierr,rtracitailvurieisfcaiecrvSapmecainureni ueilil
plase, dupd cum gtirn, qi cu Delacroix, care este'propriu, care cel mult sd aminteascS e-
semnase unele din primetre sale lucrf,ri De
Lacroix. Tns5, i se pare 1ui Degas c5, pdstrii:il
particula de noble{e, ar atrage prea mpiurllti pri-
virile asupra sa; uneqte cele douS poca, CinetErietgraiiteEauzriopseubaipercotaepec.oImrruinneeini ttriengdi-i
a1e
numelui intr-un singur cuvinf, sub care de- Italii,
rcuolpipinicdt.oNr sueduplreilgitpergetoecaunpai liiznincdh, idpesdeenoinsedbigt,i
vine apoi celebru.
Stdpinit de aceastS admirelie pentru desen cum era naturai.
Ei de preferinla pentru stilul clasic, e1 por-
in ltalia, cam Ia virsta de douizeci cle Aceastd admiralie a lui Degas pentru clese-
neqte natori, petrtru cei care ne vorbesc mai ales
ani. Surprinztator este cd Ia aceasti virstd fra-
prin nfreusmitunslietoleralaEiasr-ufaplecleelaoriicnaierei, nu-I face
gedi el Etie precis oe doreqte: si-Ei formeze insi
reprezintd
un stil, ale c5rui trdsituri distinctive sint clare tendin{a contrard, cum ar fi Delacroix. Pentru
inaintea sa. Daci n-ar exista docurnente au- acesta el profesa o admirafie. dacd nu tot a;a
tentice, care sd ne oblige s5 acorddm anurne date de adinc6, cum era oea pe care o simlea pen-
eu anume lucriri cunoseute din oepleersaElufii
gas, ni s-ar pdrea imposlbil ca De- tru Ingres, in care el gdsea un suflet din a-
fosi 199 ceeaqi famiiie spiritual5 oa ;i €1, dar sufi-
executate de cineva abia ajuns la prima t'i-
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Oprescu, G - Manual de istoria artei realismul impresionismul
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search