Oprescu, G - Manual de istoria artei realismul impresionismul

cientd ca s5-1 atragd eu putere, in orice fazd rvnnaasuteorir.ouTclheiimmulpaienaccaaebqmial tamcaiers"suetere6sr,ailmnDcpretiotgmpausat,teiicaqi.isDci eudslitesi---
a activitdlii sale. In coleclia particulard a lui
Degas, eI reunise c,iteva din cele mai fru- cearn6 deosebiri aoolo unde un ochi obiqnuit
moase pinze ale lui Delacroix. Mai admira .
incd pe Chass6riau, care dupd cum gtim se nu le-ar fi vdzut. Este tocmai motivul pentru
situeazd cam la jumdtatea drumului intr-e In-
care e aqa de atras de cal, in diverse atitudini:
gres gi Delacroix, preluindu-i deopotrivd, Ei animalul care se pregdtegte de curs6; anima-
pe unul Ei pe ce151a1t.
Din Italia, Degas se intoarce cu imaginalia lmcuuiliocoloaaglrueicl,,ailcneaatriogmdSpi;nuciolhaicarurlrscjoeekin,etuauunl,ricfi.eaErledl fesoeramneeixmaezardl-
plind de fel de fe1 de subiecte, pe care le rea-
lizeazd acordind prec6dere liniei qi atitudinii citA sE redea miscarea vertiginoasd, infdli-
nobile. intr-adevdr, el pregdteEte, uneori dupd care o iau omul
Earea pe Ei animalul in dife-
nenumdrate schi{e, doud sau trei compozilii ritele momente care constituie cursa'
nCrreeareitelien,sizedbrienngnttraeeteEc,iapareestdcczeailreeinrIneaacieexrsnpteuulnoteepea1reau
Salon. Au mai fost artigti care au luat calul Ei
cdidrelul oa motiv de inspiralie. InsS aceastd
de ti-
tem5, chiar ta G6ricault, avea inci ceva con-
intrat
la Luvru, este tln foarte ciudat amestec de
modernitate qi de clasieism, de puternicd in- ven{ional. MiEoarea oalului era redatd. lntr-un
anumit feI, gadipsanirmoaagpdaeedciueamigmrnaeugciinspeinaint tiirnaindri{eisoaenlcitaoallt6uel,
laeileesgepreenptreuntorufnormfroumasoiadsrAapaetirtiued, ignei gi mai sub care o
al XIX-iea,
atraclia
pentru tipuri evident contemporatie. De pildd,
intr-un tab ou cu un titlu ceva cam neobiE- (o ounoaEtem prin fotografie) nici calul, nici
dbneduiieta:mliTdsinnpeuarnretlaitfreeti,tsefteustdpeaiilertdadettiendperStoapuloaiicr,?taa'tz,udpirlneacefluidzpaiott(e-r nmoexanapltiiusrevlmseoireadidirpseicpo-.lidt Iccgi5eei1a-5iinrleoupahie.iprDTmueoigeicatmisc.s.aidiEmavl.icavjleodrseadtcacienolsenicvluefuirnesileiodlqee-i
nomie ceva care era nu numai modern, dar dtiniema-cpinautiel asatiisiupadr.iinn$idi pinereucaaisirteaeteianalqliaqi1in6su.iEldele-aspeuanroevbziesneemrvicaqut-
mcaarertlree.fdAcemaeassteecmdbnizdtaorarpeecnutrtuineurne din Mont-
clasie, de
detalii care purced evident din spiritul care
stdpinea pe Ingres Ei elevii aeestuia, Ei de ele- cSri gi racursuri, care la pimrimpoas.-ib,ivlee,dedraerppaer
mente curioase gi neaqteptate, proprii De- exagerate daci nu ohiar
lui pcarrimJ aitzid, etoclamaDieggraasl,ieIesucgbenssttaiiltodrmpeEicanroei,leq-ai mIe

gas qi voite de el.
Curind dup6 aceasta el incepe s5 pri-
veasci oinonjtuermuplosrbaune-. sd se intereseze de su- controleazi gi aparatul fotografio'
biecte
Triim intr-o epocd in cdMdeieglaeiCosi paaitmesirsdzlciuiaaulare-sjumedln.eliu$grpcnierioclreairuzim,eragnaDoetleae,asgqdseaitedsp1dosianebesaiscselaoteretmvruvanpteleuciEenmi.teeevArei,lzouuedpqaaerls?oSoti--ilt
care pictura francezd eunoagie un fel de in-
ctrheicdeereaErtiediencooincdurrusminutrrie. artiEti pentru a
des-
destinate sd o con-
dued la posibifiteli la care nu se oprise rnai
inainte. Degas este atras de cursele de cai. schimbare aInpatrr-ea,dpeovaltre,, indin18p6r5icaincaeqptri iedtoeinitei-i
eEri ainucetoptusdqisemsatimriezde.eolnsterbeirMi dae-
Imediat il vedem intro'ducXnd in preocupdrile cu Manet.
neri
sale de ordin estetic nevoia de a reda calul, se cunoso
jokeul qi decorul particular, de pe hipodro- 200 net Degas
qi
zol temper,ament. Degas era, in primul rind, un

pesimist gi un seeptle, un dezamegit in viald diagonald etc. Pind qi Courbet, atit de revo-
eu teamd qi dispre! de societate qi de opinia lulionar din alte puncte de I'edere, va recurge
publici. Manei era tocmai contrariul, un om aproximativ la aceleaqi scheme de contpozilie.
pidcea lumea, inointat sd aibi suc- Degas igi dd seama dintr-odatd cd japonezii
cdruia ii nu se opresc decit foarte rar la acest fel de a
cese, se fie decorat, s6-gi vadd tablourile in prezenta personajele intr-un cadru. Un pic-
muzee. Exista deci un fel de nepotrivire fun- tor japonez sau un autor de gravuri colorate
damentalS intre €i, care va duce ceva mai
tirziu la separafie. Nu exista nirnic ostil in- taaiecadderumluulit;eproerzi iontpdeorsofaigndurpbrinpturt-eornmicardg,inpLe.
ltceraearuee-ipi.rlePegfoeasreuindualeungumliudlteinetaiamimtupitin.ntaIinrsise5cro,5mcuduunsqepm, isriinitmuii,-l planul intii, in jumdtate din compozilie, gi pe
sdu eaustic, eu darul pe care-l avea de a face, urmd, cu rnult inddrdt, in lumina, un peisaj.
Toate aceste detalii aveau in e1e cerra atit de
nou Ei de neaqteptat, lnclt atrag mai mult de-
cum spune francezul. des rnots asupra orieui, acele tradi{ionale, de care se
cit compozilii
Degas de multe ori il sup.lra pe Manet, fire serveau mai toli artigtii din Franla, in aceastd
foarte ddeelipcaiitdS5,Edi usupsdceoptvibioilSle. nDtiegcaams piiansipeundee
odati, vreme.

pres6, din cauza cdreia prietenul sdu suferise Degas incepe sd studieze stampele japo-
,,lM. Iannsedt!cauloituasteauopiliaetcuturisisliucidMlbabnreetc,luIae
amarnic: neze, ca si vadd cum ar putea, pornin'd de la
Garibaldi" exemplul 1or, sd reinnoiascd aspectul compo-
eare Degas era foarte sensibil, pentru care
profesa o admiralie fdri rezerv6, il face de zifiei. IEi fac aparilia astfel in tablourile sale
multe ori sd urmeze sugestiile care-i veneau figuri prezentate intr-un cadru cu totul ne-
prevdzut. Pinze, de pild6, care in realitate
prezintd un enorm buchet sau un vas cu flori,
de la acesta gi sd adopte astfel de subieote, pe planul intii, pe cind persoana al c6rui por-
din care eelSlalt isi fdcuse o speciaiitate, sd-qi
deschidd ochii asupra unor posibilit6{i, pe care tret se face este inghesuitd in cite un coi!.
Totul formeazi insi ceva aga de bine echili-
nu le-ar fi observat singur. brat, incit chiar gi duqmanii lui Degas nu pot
Tot atunci intervine marea vogd a artei
japoneze. De cite ori r,'orbim de pictorii cu a- sd nu le recunoascd un farmec deosebit. Far-
devirat originaii din aceastd vreme qi, in pri- accentua prin com-
meoul se faptul ci aceste
pozilii indrdzne{e sint executate cu o tehnicd
mul rind, de impresioniqti, trebrrie sd nu pier- care se baza pe cele mai brtne principii din
dem din vedere noutatea pe care o aducea cu
ea fn arta francezi arta extrem orientald. Ea arta trecutului, in primul rind pe cele ale pri*
ii ajuti pe Degas, in special, si conceap6 com-
poziliile sale, sd le pund in cadru altfel decit mitivilor italieni qi ale lui Ingres. Este greu
toli contemporanii. O compozilie obiEnuitd si ne imaginim o rnai bund. formuld, pentru
cineva care debuta atunci in cariera artisticd.
In acelasi timp, Degas este interesat de
trebuia sd rdspundd la una din normele tradi- figura urnand, in portret sau scene de inte-
lnioan$atelere, ,dpeincdareinsevrseemrveisaerndoaasrttirg6t:ii de Ia
sd ne Re- r:ior, ins5 in aeqvai'dfeenltamrdetadtieu,l,inincitcaarle5tuacrei sdtae
dea
om sd apari
adied impresia unei piramide; sA umple un trdieEte in mod obignuit. Deeorul familiar ne
pdtrat, in toate collurile lui; sd taie pinza in ajutS astfel si inlelegem personalitatea celui
portretizat. El porneEte de la acest punct de
bald1i",,(MN.ar.n).et! iat6-te la fel de celebru ca qi Gari- 203 vedere, evident incontestabil. Daci examindm

jounpgeersso-aonceuinzooalgattedm, ,inatrd-iucni .spi onretredtd,rnvosmeamaa- statdm, din scrisorile acestuia, din relaliile pe

oare ni le-au ldsat prietenii oare l-au cunos-
cut de aproape, cei care l-au intrezirit in im-
de aspectul ei fizio Ei poate de psihologia ei. prejurdri importante, o independenld de ca-
racter aIiprpotaepceeasdsdlbatrtieiacsicESi dorinla de singu-
Dar daci aceeaEi persoani este prezentatd ln- rdtate.
care-i este famiiiar, adicd la ocu- in mediul pe care
p-tar-luiinlecsadariue gi-l crease singur, netulburat, cu foarte pulini
de toati ziua, in mijlocul obiec-
telor de care ii plaee sd se inconjure, vom
merge mai departe cu infelegerea decit dacd prieteni. Toat6 viala rdmine astfel, ba insd
s-ar putea spune cd pe misurd ee inainteazd
am considera*o izolatd, intr-un mediu abstract. in virsti aceastd oroare de societate qi de ba-
Astfei se infS{iqeazd de aici incolo portretele nalitdtile vietii zilnice creEte in proportii ne:
mdsurate. In afara de citiva amici intimi, ori-
iui Degas. UnuI din cele mai cunoscute, azi
La Luvru, este un portret de familie, aqa del
cine care-i cunoagte temperamentul gi are ne-
desdvirqit, incit biografii artistului se cred rioie sd-l vadi, merge la el cu aprehensiune,
indreptdlili s6 spund despre el ci ar putea caacuegletdtseii,apnttqintiiimdnaueep-rsadeeritateints.efioIannatrueethelifigibbeerunpncteeriErmvcieuictrlsuusuilatriliuvu, asistdoM*nfaeie1telaacrmomf5na6-.i
sta afilidr,t5ursi ddeseosriicmetdatrutdmoipliet.rdAdfinositsteoxreiacuatart-
tei,
totugi de acesta la virsta de 24 de ani.
In alte d5!i Degas concepe portretui ca un
instantaneu. Ne amintim ci impresioniqtii fu- s-,titueiel nien lasd impresia, in opera sa, care Gon-
seserd interesali de mullimile din marile aglo- contempora-
fond analiza societdlii
nilor, unui La Rochefoucauld mai inteligent,
meralii urbane, acele pilcuri anonime, care poate, desigur mai amar. Este tot aga pdiendi ilsn-
forfotesc, dau viali qi atraclie pitort asci strS- pus ca gi marele moraiist sd meargi
zilor unui mare oraq. Degas merge mai de-
parte in aceeaqi direcfie. El iqi alege, din mul- adincul tuturor acliuniior gi atitudinilor noas-
tre, e,onvins ci ajuns acolo va intilni mai tot*
lsimaueatreani opneirmsoilaonree, apree circul5 pe strdzi, doud deauna motive car€ nu se pot mdrturisi, e-
goiste, iegite din gelozie, din rdutate, din va-
care le Cesprinde din
grupul celorlalli. Aruncd asupra lor privirea,
ca un proiector oare le lumineazi puternic qi nitate, din prtsiie.
p Din prieina acestei atitudini, mulfi s-au in-
pune ln valoare toate detaliile fizionomiei, a- EJ trebat flsgfl Degas este in realitate un om in-
titudinii, gesturilor, costumelor lor. Izoleazd,
eu aite euvinte, o seaundd din existenla 1or, suportabil, care devine odios, prin firea sa,
gtduiencctooin,asdtteiaturcieeplaearseptfieemlcpaaoriervtrlieei t-edaereneuitinteotlitelun, limtdeapoiisnpelibiniatee- (('ol sau dac;l ln realitate nu e un sentimental oi-

ruia lJ e ruqine de.sine qi care cauti si se as*
cund5 sub acest exterior plin de ghimpi, pe-
niLll pentru cei mai mulli. Cei caie l-au cu-
de miqeare gi de mister. .roscrrt de aproape gi care i-au studiat mai a-

In interpretarea aeestor figuri, ca qi a al- les corespondenla au ajuns la concluzia cd cea
tor teme, la care se opregte ceva mai tlrziu,
el dd dovadd de o observatie oaEbaiedeetivjdusitn5, in- <iin urmd ipotezd deestebramvaadi dadlneviaratatdc.urEilel dd
dovadd de un fel pe
eit nu se inEali niciodati, cel eare Ie intreprinde ln soaietate. Se povestegte,
nilel amard, proprie
mai inalt grad, dar Ei nici un fel de iluzie o- de pild5, de unul din martorii unui astfel de
mului eare nu-qi face a- duel, ln care mai totdeauna, din prioina inte-
supra semenilor sii. Este ceea ce s-a numit
,,pesimismul(' lui Degas. In acela;i timp con- 205 ligenlei qi a unui dar unie de a gdsi euvinte

care sA rdneasc5, Degas ieqea viotorios, cd dupi in realitate tabtrouri de atelier, exeeutate nu-
ce se r5zboise cu mai stoeliinctoilai receraugi1a;rdeazeung!5i,:
cind sd plece }a uq5, rnai dupi note luate la fala locului'
,,Dacd s-a intimplat sd nu fiu odios cu ci*
neva, acela sd md ierte, amin :tceasta pentru do,c*ziuoi*ueni"rcnTduret"-auii,in"t{-eefitiireriIea,iacitdngfnvadeuei:pclrnvanioctnaerepadeaaendztplr{e5eiadan]ginreftSedeemes}eiuadrnddibnicuniiiSsepcfetcb,eiicstnusettlgnutalderaerrsdiollcused'pioicoanLeviulraiameeiSetaaoe9ll-tdiiuedircii,eeunrpuppltarcrriXpdroeui'e--:--l
data viitoare((. De aici se r,'ede ci riutatea sa biiip"iir""uoufr;"*rttnrf"otii-"nu*aed*"itq",ini,il"iginirl"lti-i"t,uaooaut,itcioa.mrseedncisein}irbnpctedlai',davc,ajullui9csvirnzbnceeiieeei'gs"uac'pceaeizoaenaldcjrIaslrteeatipoone9eidpaasecioro.uteruzmb$npqpdiiclulreeiieteaflcsrloazcuctcpesrecemhmtugnaifdneittesraee-Sletd,lridi,aunuepcepgi,rnucgarevdondesis9inSinaacnouetruledtc]ra'iiaorsneila9uisS6lnse'--
era un fel cle rnascd, pe care gi-o impunee,. ,r,tgbUiaolglf[irv"m"rsAiUotiriurianpcuasuareiiUuce"*iel..l"etiisnaueoensmrel*.Dtaillgesc,e"a"tainfc,hiii'qou"ci"ed,siuss6"iu,dp,io"n**nt,iiirfui,etnideu"r"tiqil"imioasoppiuactratntaiii;lira:ttariuaiimdPotedncoacnrnldsDostreooeraiscfcodeeseo.odiendbp-ruteerduriigaiatudsituessedlgiInucamilnitspinenpnenrineaaep-aejtaedirqteruirilntsveeiponten,ur,indfmeoppausnrpeffuaate'liGsn6ctfmaorspanoiecnittqafgiellicaiuurtrvei.'uerae9nrcrbn'rgrti{meileenDaaenrli6ainlsepinaudeetalareaerssliarlidvCecpicaeaa-eicitpeoefainramu'i.i9toetaetanenqirnborxitnrFsrinciodellsirceeinraauedlas-eeriotimreexcalirra,sirevaegtpreelcdctdncirces,obatrsri,icrraiiulfduneoainasiuaatlaetrunliit',edvliaututnssnluvptlobeeudiaSpmitsesnea,allrvcidlil,t-ereuneioeelniaosaoq,usaccfaieipiruemnaiutc{ipiptavui,turn'rcnz'uspaiereeipllinlmncod-eeaaifearnl,edaaealanctdapa'obpca.geongtvelrrgSevpiauridbroeanm"fsodiueuiciaeagcoainuu^tfaotspthuids{Sb]ep{stonpe}unt-uaesiueenerioeucr-e-ta-?'e--'--t'{---'
Pe de altd parfe, pentru Lln om c:rle treceii

drept aga de rluticios, el a arltat tc,tdeaun;r
o mare bundvoinli pentru pictorii tineri, i-a
iantcitu:raajaftosEti uanjuteaxteccietleanpt uptruiett.eMn.aAi rrauvlul tdepcui-t
fciinoiasini tpimini,i insd prietenia sa le-a fost credin-

Ia moarte. Iar din scrisorile ul-
time, care s-au pubiicat, scrisori care in parte
slnt sorise in epoca cea mai tragicd a vielii
sale (eI a avut o boa15 de ochi. care l-a dus
treptat, treptat Ia orbire) st-. desprinde ceva
atit de sfiEietor, incit fiecare rind este cu ade-
vdrat m6rturisirea unui om care nu putea s5
aibd is-uoflperteusluupsucnaetauEicreiiumtaatei amiunilslicduitnd,
care ire
oa-

menii cu care avusese conflicte.

Dintru inceput el admiri pe in:rpresioni;ri
dar nu face cauzd comuni cu ei. Nu
ci, din expune
la Salonul refuzalilor in 18t13,
co11tra,
pexinpui ncedtlrae oficial. De la 1865 ins5,
Salonul se alipegte
grupului gi e
1880, el
considerat, cel pulin de public, ca impresio-
nist. In aceasti vreme, la 1863, €l era un ti-
ndr de 29 ani (e ndscut la 1834). Ca qi cei-
lalli camarazi, iEi alege subiectele cele mal
variate, cele mai moderne. Tablouriie s:'le fac
insd mai pulin scandal decit cele ale alt61a.

Din pricina facturii lor, din pricina teirniqi
de oare se serveqte, criticii nu-Ei dau seanlir
de materia explozibiiS care era inchis6 in eie.
Degas insd este departe de
a fi adoptat toate
principiile impresioniEtilor. Astfel el n-a lu-
crat afar6, in aer liber, gi n-a divizat tonu-
rile. De altfel, peisajul ca atare nu-l intere-
seazd prea muit. Chiar gi cursele de cai, care

trebuiau si se petreaad sub cerul liber, sint 2i6

rile obignuite, triviale, vulgare. Ne putem rnau de tra Degas, care-i continud maniera, si
ugor inohipui oit de interesant poate deveni care ac@ntueazd uneori gi mai mrrlt acest fel
un astfel de motiv ipneanlttriuculansioabsl errevaatloitriliEii rrn
cunosodtor de aga caustic de a se exprima asupra semenilor lor.
lu- Grosoldniile Ei vuigaritatea sint ardtate ori de
crurilor, gi nu numai aI aparenlei lor, cum
cra Degas. 1l vedem, c nd trateazd astfel de eite io;.iri ocazia se prezintd. Pentru aoeasta De-
subiecte, preocupat parci sb distrugd idoli. gas imagineazd unele
Cea mai rnare parte din lume Xqi inchipuie oarecum in partidi clubld: din tablourile sal,e
femeia, qi mai ales pe cele celebre, f*cute si
pe de o parte, per-
steonnafijaeieincporrindcaitpSa,lepesnutprruavceaghsinadup-osea,ti.eturecae-
inspire pldcere, ca oeva aEa de rafinat, aqa de drept altceva decit ceea ce sint in realitate;
distins, inaccesibil; pe de alta, acelaEi personaj, sau unul aproape
aEa de iar el igi impune
aa scop sd nimiceasod toate aceste iluziio sd le
identic, adied aparlinind aceluiagi mediu, ace-
ara1,e in atitudini dizgrafioase, extraordinar de leiaqi situafii sociaie, aceleiaqi rzirste, care insd

dezavantajoase. r-]u se simte sub ochii niminui, care nu mai
In astfel de taLrlcuri., ceoa ce ne i;zbe gte
este acuitatea r.riziunii ariistului. Nimia nu pozeazi, pentru galerie, atunci cind atenlia i-a
strdbit, cind oboseala s-a imprinlat pe trds6tu-
scapd ochiului siiu nemilos. Chiar atunci clncl rile figurii, cind apar cearcdnele la ochi, cind
este vorba de un sukriect pe car:e-l cunoaEtem in scurt, cind iqi fac aparitia
in intregime, pe care i-am vdzut in natur6, el i{i r:ine sd caEti,
atitudinile gi gesturile vtilgare ale orrului ra-
descoperd detalii -oe care nu le observasem, rnas singur cu el insuEi.
pune in evidenti cer.a prin care acest subiect
iaEtui nrecini npneonietrguteprsiumparaofaalari.EAi cneeasatpdaarescupl*inrcrea NIai tirziu intilnirn o alti serie de subiecte:
a viziunii este insotitd cle o amSrdciune cl.e fet:reia in camera de toaletd, singurS, cu brlna
sentiment, de o dezamigire, care sint proprii care o ajuta sd se spele gi sa se usuce, sau
lui Degas. Este ca ,gr cum ar vrea s6 ne de- incd, dacb aparline unei clase mai bogate, care
!i ingrijeste miinile, pieioarele, pdrul. In aceste
psuinbdieclate,nDeedgreapstaeted. eAoclifuenroilceitactaerecasree
monstreze ca eI singur mr mai are nici o ilu* merge
traduc
zie asupra omului qi asupra societdlii, chiar prin migcdri clin ce in ce mai pulin gralioase,
daci al{ii se mai pot ingela asupra 1or. prin racursiuri neprevS.zute, qi cal-e urilesc un
Din aceaslS pricind tablourile lui Degae
uneori. deceplioneazd pe privitor. ln fala fie- trup, sint frecvente in aceste tabiouri: mo-
clruia din ele simli parcd pierind c idee care o femeie intrd in
mentul, de pi1d5, in
ceea ce se numeste un adici un
scump6. Pasriu*praraEfriucmeuasmeliai ifer6n:srepiiin. dDietigailusziirei de lighean in care fdcea ,,tub((, fel
este cea duEuri, sau chiar in

fdaicveiduunalfes1adueinpldgcerruepsui rni,e dovedeascf, ch in- baie.
f,-.meile care trec
drept atrIgitoare, in realiiate prezint[ fel i'it: lntrebuinlarea ,,tubului{( era atunci ceva
fei de imperfec{iuni fizice, un suflet care e nou. Toate aceste atitudini, rno-
care apar in

departe de a mulfumi pe Lrn om nrai delicat. rnentul spdldrii, n-au nimic plScut, nici avan-
Toate tarele fizice, toate sldbiciunile, mai ales tajos pentru femei. EIe sint redate cu o acui-
la ceevleidteinnetirecuEiocucrrtueznimitee de birbafi, sint puse
care n-a fost lntre- tate inspdimintdtoare. $i astfei maestrul iEi
in face o specialitate din a ne ardta pe idolul
cutd decit poate numai de cei care se ::ecle- adrbatuiui, nu a$a cum e in realitate. Ale-

gind anume rnornente, defavorabile acesteia,

el iEi manifestl pesimismul sdu fundarnental. fel ajunge Degas, spre sfirEitul viefii, in peri-
Evident, viata unei femei l1u nu- oada 1n care s-a servit de pastel, la o manieri
acele seeaceosrntepulnne fata care aminteqte, degi intr-un alt spirit, diviziu-
mai din clipe, in care
s,retufbaucleuii{n', splecndtruigncoaresai-zgii facd toaleta. Degas nea tuEei, intrebuinlati de impresioniqti.
restul existenlei ei,
S-ar zice chiar ci uneori el se deiecteazi ln In toati astivitatea sa, ceea ce intereseazi
fala urileniei qi dizgraliei fizice.
mai mult Ia Degas este aceastd impreunare, a-
Mai ales pentru aceste din urm6 tablouri proape contradiotori.e, de spirit modern in ceea
el se serveqte de pastel. Era unul ciin cei mai ce avea epoca sa mai novator, mai indrdzne!

mari desenatori pe care i-a avut ir.rta fran- cpEariercmz.eain1iteanndelupi creaevifp,czilunats,i iclEaisi moceutiluenihtganiii,cinimstraeamididnlieoapnlaiarrltdee,,-
cezd. Pastelul este pentru el o practica iam.i-
liard. De unde pina atunci el avusese o exe- ie orimitivii itilieui.
culie foarte ingrijitd, de o elc'ganfi ;ni udcu,in-
tcaolrieccdtiteurdainuendaedmliniraietoreraeirinupilaInrdgre-s Iloala de cchi cle care suferea se agravase
sfirEitul vielii ii slibe;te veclerea clin din ce in ce, a5a ca spre sfirgitul vielii orbeqte
spre ou totu]. N'l se mai poate deci servi de cu-
c-e, loal'e :-.1 nici de clesen. Poate ci procecleul de
in ce
mai mult. E nevoit atunci si se mullumeaseii
cu simple linii largi cu trdsdturi abrupte, cu pastei de care arri l'orbit mai sus, cel cu pete
largi, energic,:, care brdzciau suprafa{a c:rto-
un fel rezumativ de expresie, degi inca ex- nului Ei ).asau glonierule de culoare, era o ne-
trem de precis. $tin-r cum ajungea la ei, fi- Era singura
indici cei ce l-au vdzut de aproape ne-au lesat cesitate a infirmitd{ii sale. posi-
bititate peniru el si-;i mai clea seama de pu-
insemndri despre netoda sa cle lucrrr. Se a- terea de expresie a liniei gi a culorii. Dupd cr'
seza in fala unui modei sau gi-l imagina, cici. orbegte, pentru ca tof sd-rsi satisfacd nevoia de
rnemoria sa era plinir de tot felul de forme.
TNxecuta apoi pe hirtie. atitudinea personajuitli crea{ie, care era inci vie si imperioasi in el,
incepe si modeieze in ceard Ei pimint. Su-
pe care voia sd-l introducd in tablou. dupi bieotele la care se opregte sint, pe de o parte,
care operalie eramina rezultatul obtinut. DacS
pdrea ed acest desen nLr corespunde ln baii'tistele, iar, pe de altd parte, calul de eurse,
i se anirrralul pe care-l iubise atita, in timpui ti-
totul cu ideea pe c;r.i'e ;i-o ficea clespre fJoza
modelului, corecta nere{ii sale. $i astic'l ne-au rdnas siteva zeci
si detaliile anatomice a1e
clesenul, punind deasupla lui o hlrtie de calo de statuete, in care putem, o datd rnai mult, s6
gi modificind acele detalii care nu i se pireau adrnirdrn acel sens pentru miqcare, de care di-
Cestul de reugite. Peste acesta venea cu a duse dovadi Degns in tirtrpul intregii sale exis-

treia hirtie sublire, pina cincl ajungea si fie tenJe.
cu totul mullurrit. Desenul aqa ob{inut ii
Moare in 1917, ?r'r plin razboi. Un fel cle
I fatalitate urrnireqte pe acest admirabil artist.
transpunea pe un carton, cu un ereion de pas- t,
Inmormintarea sa s-a indepiinit in timp ce
tel destul de moale, pe care il zdrobea oare-
cum in linii largi, fdcindu-l si lase trlsdturi Parisul era bombardat de germani, aqa ed nu

puternice, o mas6 abundenti de culoare, care s-a putut da acestui eveniment toatd impor-
se furdulcea degradindu-se din ce in ce, pentru tailta euvenitS. Abia dac[ oiliva prieteni il

a trece la tonuri gi la pete de alti cuioare, eonduc ptnd la mormlnt, in timp ce obuzele
care gi ele se degradau la rindul lor. $i aet- ?.10
21t gerrnane cideau asupra ora;ului.

Henri de Toulouse-Lautrec tr-o astfel de operd, fald de desenul unui re-
prezentant al Renagterii, sint din cind ln cind
gesturile qi tipurile, mai moderne qi mai o<_.-
Printre ee! care desaind din arta lui Degas, mune decit cum le gdsim la primitivii itaiieni.
copfii sdi spirituali, diseipotii s6i, care se a-
dapd la aH,eeenlarEi idizevoTr,oturelobuusiee-sLai uetirteime in spe- Altfel, acelaqi stil al draperiei, ln care fatrdu-
oial pe rile armonioase cad numeroase qi inoonjrlra
(1S64- trupul, punind in evidenld plastica persona.;rL-
ivi1rn9iinl0dt1luu)f.lamuEmie,riaaldieeubgfanriarsbuneocrieeltozmrdSr .giqneIiiaaapddldeinbevetdarar-lauostruiivlioessereehpnaeosmpqaeusilltaencrcouee--,
lui (rl. 155).

L,a ineeputul carierei sale, dupd. cum qtim,
ce-l preocupd pe artist este persoana umand,
ccehlieabrreEiiinn localurile mai pulin recomandabile,
acea werne. Mediul in oare se sim- portretul" $i in aceasti preferinld putem ve-
c1ea un omagiu adus lui Ingres. Portretele sale,
lea inspirat, era cel al oamenilor care nu tr6- ceie mai mulie in interior, sint aranjate insi
dupd alte consideralii, decit cele care aveau
ieso decit noaptea, iar ziua vegeteazd in agtep- cr-rrs la cei mai lnr:ili portrc.tisti celebri de a-
tarea activitdlii nocturne. Lumina artifieiald, fitnr,i.. De,gas pcrnegte de la obsr.rvafii asupru
fa-rdutr, oboseala care se traduee prin priviri Llnor persoane i:ine cunoscute lui, in toaie
febrile, excitarea dansului erau elernentble de
care se simlea mai ales inspirat. Desenator qi detaliile fiinl,ei lcr fizice si psihologice, in pli-
mul rinci rudi.:li: sa1e. Fe aceste rude el lr:
el, ne-a ldsat litografii oelebre- in care apar agazl in camcla care oonstituie meciiul obig-
actorii Eciinatcdtrreileleledsedorbdetaotreilgi oariievpreur{ninii,incifnetrdi*- nuit in care {.1e
iEi tririau viafa. Prin u.lasa-
reli gi rea moCelului lntr-un r,rediu prec.is, el ne di
toheaahrldnl-,iucadricloceoira.mcSpa-leraexdss,eeirnvpirtcoaidnruecluinpeterrddsrcigleeunaesqlaeal,empdaussetieco--
gi nou5 posibiiitatea si pdtrundern ma"i adinc
parsonali-
in cunoaqterea temperamentului gi
tdlii celui portretizat. Apoi, nu se sfieEte sA
lul Ei uneori chiar cutroarea in ul.ei sau acua- adopte in pinze atitudini care sint cu totul
rperlidn.trAesct5ezii,rlTaoiulvoaulosero*ELai uatrreticqtei satei
considerat neaqteptate ,ei c.are nu mai apar in opereiei
acestei e-
poci, nu numai din pricina doeumentelor u- nici unui alt artist. In aoest portret de familie,
de pildd" accentul in conipozilie a fost pus pe
rnane pe care ni le-a lSsai &supra celui de al par'rea din stinga, unde se gdseqte ferneia in
doilea Imperiu gi celei de a treia Repubrlici,
clar si din pricina pdtruncierii psihologice cr-r picicare, aldturi cle u.na din fetele sale, pe
care a examinat toaie acele tipuri noeturne imcnitu6alip..'acr'eurerrnrceliii,pappreatrerscaodndmainjauildn,rJeeeagpalitjcaaotledos, teecuvmdaaztiuitgtorrnalilan&i
de care vorbeam.

Spuneam cd debutul earier"ei trui Degas s-a spate si liisat rnai rnult in umbr5. Tcli admi-
rator'li lui Degas insi sEei-raiouzidtaattesaeasmtialudluei,edxein-
fdcut sub inspira{ia lui Ingres. pentru care ar- cu!ia megistral6, de
tistul, de tinir lnc5, manifesta o admiralie en- acest tablou, exeeutat de artist la virsta de
23 dc, rn! (Il. 15fi).
tuziast5. Ingres insemna pentru ei artistul com- Lo femrwe t. la 7'toti,che {Ferneiu cu uasttl

p-talet tpD.eDegceaaslraecagInriagIcrnetgesrreuEslidideiesaelCnamulpiurrai,ism!enit*ivcaiiareitaatdloieoapnte-i chinezesc) este numele altui portret (Il. 157). $i
aici o cornpozi{ie bizard, insl foarte atrbgdtoare,
detaliile apar cu o preciziune nelntreoutd, dar ln care spatele scaunului si masa cu vasul in
gi zu o noblete amintind de cea a marilor ar-
tiqti ai treeutului. Ce este deosebit poate in- 2'$2

care se gdseso plante, par si aibd tot atita im- "; ;;;;;";;:maaetljtrirSbfrepuudtlianxngstddeapacYntc?mi.nrserrtma^narcpfirigrrmraieanc-geeop"eutunnn.taacTatue^"ddsdleulep1Lszfl:.epua^eitiutt-lenietmea,utd.'muilus?i,tctbazcnnm9msaae.,ipnltadt"u-n9idlbi:iaaitticmti,,nieocunue.sneididLpunogsroctoni:vabdmtigtmipagdubli"liiasuee6innicoemlnniraorrecamaEitaearazal_sdistaootnre,.conaetnhil.uindeipmdosrcluiaouumgeeibauietlalui,icAcasilncolerntdait.ilbllngiAiiuismubdioboeotanivteeetrcdfttipinctereinsoddunariussertD.apeeaag(idtirviruoelrtuldonr.z"IiiaezreihldhaeBie-dt.nl_urc.ealneaiuC.cii-urig_.aaiiu.l9rshmcthio.utn-fsasdJair1eenurSta_faac;niiennpcla-ze6oaucsLaela,untdutaeeeea0atipi.rraislIrsi"in;bsenrlmeolae)a.erbua;auaatec._n^"rgoorstls;yl're'e"l"aatfrI"aofs-ud,,teoiaruroftz4"eslii,ft-culorieidJr^*a*greeu-diursortp,auartp;in];rea;g,n-rhlalncj,,-r;tin-'uu;oa;oae;touu-Iitl-eraigT.i;e'";;n"lrlii-nl,ztsi;";uat,r,"iarrpiiiiniue-s#;1i5;n-eo-ilii;rp,,e,it'a,i'n1j,naa*t.;ioa""ap*a*a-:"rs;^l-is;u"""a-ri,tsi.iiinj"-uh6;eiiueda.i"iiJ',alaa"ii"ot;"n,naTmAioiaDiu;"cslIimt1a.lt;ni''vtrdl""poluenclagf;e,e''ii,Uuaeaso,ogataaincisaip_a,rjppenrAJn"it"e"!teuebrsai.u.dedp"lparieci"fd.eaaeoalttgst"geeb,reep.dreau,o"pmu,,uarfamil,roi,1t,ldec,ij.epsneti.tvcuo"csof5zicoileeeaac"tedcasieencsddri9oaei_an_uae_._lstrae,_--rtuea.e,)_r_i_tboaide.e.i

porianJS, ca qi figura feminind, eentrul totuqi ;anist;nEeldeiedi-;iia:.ocl;Dv.tdab'eretaliaes"i-gdn_"tdlTeneegseeueufeapeiufltnloreLresmaeas,ecf,oueidtlnidrs;nriisne"riclnutdr;yistetom"aaullan:setis"oeo-n.a.&to,rsaptrmAdIct,rstuodeilsai"pntpa"tlu;,edeerrs;rllerafi;u"e(igi;i,Dn-iie;qc.i"a;ipiIfnipm"nf"ssioa"ce"a;edt'h;titdreo.;io"tip';ai"ui*b^;u;"tslsle"iii.nduf.e"pemsirArlnagcaeetimeoniujcnruanpasaifecdcdtreirtceee_iee,ii_
al aeestei lucriri. Degas, de acord cu irnpresio-
ni;tii, Ei mai ales cu gravura japonezd, schimbf,
a pune in paginS, aEazd adic6 altfel
si el felui de
figurile Ei, in chipul acesta, obline o compozi{ie
mult mai originalS. Este exact ceea ce displdcea
criticilor de artd Ei unor. pietori ai vremii, cu
toate cd ei igi dddeau seama de oalitAlile de exe-
oulie, exceplionale gi in brrna tradilie francez5,
a picturii lui Degas. De aceea unii din ei se
grdbesc sd adopte anurle din inovatiile intro-
duse de artistul aEa de asill"u criticat, eeea ce
fdoea pe dDaergmasasi dinstpiiunneA:sc,rolntoaemesiccipi ninogbtruiznue-

irnpuEcS,

narer(.
Un portret tipic al lui Degas este cel al
unei fernei tinere, Ei el tot la Luwu. Cu o
caacnoptiteartineddaebmiaaftoenrideualpproinazpLeri,imeplemreoedpetliebailzd6,
finigsudrqai,tedhenoieaaEdaedceaereloscveesnetarvedqisteti,neclliea.cPcernin-
t{ar:-iucoreeenrsafatezeldod{siiamlaabdpmeereoidsndeidaesilecdunaeluliaiid., elTsulirciieaaDblejuuetenigaagesdsupilaetaonuittburnull exeep-

cineva

c8, cu
portret

aEa de desivirqit Ei de viu (Il. 158).
Unul din tablourile cele rnai cuncscute ale
artistului, inspirat din viala balerinelor, adied

in realitate de spectaco.le]e vazute Ia Opera

cea mare, este aqa-numitul R'6pdti,tion d'ntt

baltet sur la sebne (Repetarea unui balet pe
scend). Publicul nu se vede, ci numai execu-
tanfii, pe sceni, in momentul repeti{iei. In'te-
riorul scenei este vizut de-a-curmeziquJ, in-
tr-un foarte ciudat racursiu. In dreapta apar
balerinelor eare danseazd, care oferd specta-

colul, aEa cum ar trebui s6 fie, in nromentul

reprezentaliei. Ele dau toate dovadd de acea

tensiune a atenliei, care face ca oricare din
atitudinile qi miEcirile lor sE fie controiate,
prezentate intr-un chip pi5cut publicului.
214

insl rampa era singura sursd de lumini gi ea I I l,l,\ LlSlt UL
fdcea ea partea de jos a figurii si fie in plind
lumini, iar partea de sus sd fie urnbritd, dind

o infdliqare curioasd actorilor. ln fund, in
smtidngtaat,es.eDdiinstinnogualatecefilgaugiric, ovniztruatset,nauamaqiijuin-
tabloul precedent, paltea de iluzie gi crasa rea-

litate, totul redat intr-un colorit admirabil,
cu un rafinament extraordinar' (Il. 161).
O vedere de la un cimp ie curse. cu jokei
gi cai, intr-un peisaj obiqnuii, la hinodrom, !. CUS'I'AVI": COURI]I]T, Otttrtl ctt c(;nlure dc t,i, ir, 1S l1r, Ilrrzcul

constituie iardEi unul din subieotele fai'orite Lurru, Pnris

ale lui Degas. L-am ales penfru ca sd

se vadi ce ciudate atitudini ilesooperise De-

gas in rnersul animalelor'. Calil] din mijl,;c,
caeplardeinansitmingaalu,lpinar tdimezpaurtlicgualaio{ip, uqiui ito(tIuLgii6a2q)a.

Un alt tablou celebru este cel intitulat
Les repasseu.ses: doui spS.iitorese, in rromen-
tul in care una, cea mai tindrd, cu gestui aga
cle potrivit, aga de precis. apasi. cu toatd forla

pe fierul de cilcat, iar eeaialtdt care aproape
qEii-acdtescrminidn,aitnltur-corupl,oszed
odihneqte intinzindu-se

din cele mai vulgare.
Nu lipseEte nici sticla cu aicool, al5turi. Scena
aceasta trivial5 este insi pictati cu un rafina-
ment c'^ colorit gi eu o distinclie in prozentare,
suficiente oa sd facd dintr-uii subi.,ec, ordlnfr
o capodoperi (Il. 163).

Femme acu'oupie dans san tub (Baia) este

un subiect aparlinind eeieilalte serii, Femeti
la toaletd. Aqezati pe marginea bdii, tindra
femeie se qterge cu prosopul, dupd ce a ie-
sit din apd. Evident, f,rupul aeesta, care poate
atunci, cind ea dorea si dea despre sine o im-
presie favorabili, ar fi fost mu{t mai pldcut,
aflrm se prezintd cu o miqcare dizgra{ioasi.
Fentru o asemenea prezentare a ,,sexului fi-u-
mgions((IDLeg1a6s4)l.EFi icriigtisgAasepurteeprnutastpiaundeearcneilsaos;-
lueru de Toulouse-Lautrpo, nici ei n1r rla-
teazi modelele sale, Larbafi gi feme;
7

2. GI-ISI'A\II'] COLITBE'T, Inmorminlarr lu Ornarn, 1950, I\Iuzeul
Lu\Tu, I'aris

3. GUS'fr\\'I'l (l.-tnGrbUcSllT, A1V85.I.I1,(lNOluUzIeluBlEIr,nTb,rIcn, tNiblotinrtrpuelliscra.u .IJunrl ziua, donrnulc
COUItIIE'l', 1)om- 5. (;US'IA\'D
nuI 1lruya.s, IIortt- (:OURIIEI', Izuo-
ru1, tr[uzeul I-uvru,
pel I ier
I ):rris

6. GUSTAVE II. GUSl''\VIJ COUIIBI]T', I)" I" Fraudhorr, 18'18, Ilus€e dtt Petit-
COIIRBET, Femei
Palais, Paris
la scdldat, Muzeul
$. cit,:s'lAVlt c0ullElli'r, t tdiltnu ciltrioarr'i, ll{66, Nlttzctrl I'uvru,
Fabre, I\{ontPellier
l)aris

7. 6;g5l'lYI:] (lOI-'ttUlil', :1 lclilrul' 1ti;t I

l'ar is

i'aft,i, 31rr;rr't;1 ! Lii'i li. !rirl'it
-1-irr:: ,it tr':t!:.: !i! !ll:rl:t!, 1 iq;il, ltlizt11l

f'.1. G{.i5 1'AVl.l CO{-lltBn'f, XIuritti, de arlit al [{.
lfonl Sainl-Ifdcftel,
iiomAni:r, Bttt'ur*1f i

X:I. TIIF:OI)OIIii i"OUSSI'AI,I' COSCIC
l8ll2. \lltztltl rlirr [.Yort

I6. TIILODORII
ROUSSllAtl, I'odo-
ru1, Nluzeul luvnr,

Paris

I7. JUI,ES I)L;-

I'1\71), trl arclc slcjar,
lluzcul 1,il\,ru, I)uris

l1r.'l'lll'.(!l)Oltll Ii()t.iSSI:,\tl, Sl.tjruli tiitr .i1,tr;tttttil, l\IuzrL)l lll..tt;t.t:ts l)tj-
l,u\-tu, I):ifis I'llli, 1','lr,rj

15. 'llll'1()l)OItl, ItOt. SSl.l--\L:, Ir;!rtu ditt lttidurt: !Lt l:onlttirtcblrrtLt,
llnzcul l.uvrlr. l,ur"is

19. VIRGILE 2I. T]I IAI{I-U,S.
DIAZ DE LA
TTRANQ0IS DALI.
PENA, Drum t]IGNY,
dperinaPrtdhduatel, Muzeul Curcuhcn!, British
R.S. lluv.unr, I-ondra

Romdnia, Bucu- l:1. (il Ir\III,ES-FITANQOIS DAUBIGNY, Ilarcd pe Oise, l\Iuzeul
Llrvrrt, I)atis
reqti r:t, (]I IAIII,ES-IIIIAN(JOIS DAUBIGNY, Primdoara, 1857, I'Ittzeul
l.uvrr.l, Pilris
20. VIRGILE

DIAZ DE LA
PEiiA, Les folles
filles, tr{uzeul Lu-

!Tu, Paris

:lt. (.oNs l.,\\1- 'i'lt()\'o].. Iioi trt' r,.1irt,l lc urtl Ilttzt'tll l.ttvrtl, rq * t"r

[]ii r is ,':j:
:14,

{1J

llli. .l I-r\N-lrlt'\N-
CP(o)rllSrcltttlrlltLtnl"ul:.i'l'o, lt'
Itr, ]luzt'ltl tiin

R0tlun

:lli. .llrr\ N-1.'t.tr\NQ() IS (.ttit'ttiilr,urt!' dr
\lurcul
l,uvrll, l)rris

lt7. ..lI.tr\ \_lrR,\ \ (,1( ) I.S
':l l'r 5

gll..tl:i\N-l;Ii,\N-

(,:ots l\Ilt,t.t.:1 ,

Noul ndseul

99. JI]AN.FNAN. L.: ,: ' ':t t\rt,,.tj, , ltB

QOIS IilLLE'I" o- lt'l,' ,:,,,,tiij:a:t,,,',ii,,:il,t
mul cu sdrpa, 1862,
Hillsborough, (la- ,'ij

lifornia ':)iir,,

30. JI.IAN-lrRA.r--- S*i.x.*- 3r. rroNorrli
I)r\ UIIIIi 11, ,,1ct,slu,
Qors Nrrr.Lrj1 , ie pu l(rrt ;ri- i ddnt
drumtt 1..., Ii logralic
Primdoara, 187:1,
Mrtzetrl l,uvrrr. ;12. IIONOTiT:l

Paris I)A UlI I}J I], T,C
lirtqc. Xluzcul Lu-
vrtt. I)eris

33. IIONORE DAUNIIER, Don Quljole gl Sancfio Pan:o. Colcctle 35. I tONOtrn
l)AUIIIEIt, Ctispin
Reinhart ,!i Scapln, lluzeul
34. rIONOR€ DALIl\lIER, Annlorul de slampt, Colccfia Viau I"ttrru, I)iiris

s6. I t0.\ottlt
I)A LllIIEIl, \'aqo-
nul de cLasa u. lrtiu,

citre 18611, trIttzrui dc

artl al R. S. R0
lutiniu, IJueurrsti

lt7. I I( )\O It It I 'r.\rttrii,-
r\l llrll,,Sallirrl:

I $06 -., I 86ii, .\lu-
z(,lrl (lc all.ir li il.S.

i {orti irr iu, i irtr rlt'e;t i

tl!. t.,\\ j 1\ t,-\'r'ir ti

.itlntt i.rr"

:,' 4:1. IIIrI\ltt I)l,l ]tli.\tl-
iiL.l.lll.llt" llrrlillrrrl,r, Iluzful
;il {iirr llrur\.'llr,\

3{1. lrA\ I I\-l-tVI o['lt" ( )tt:atj i r! i 1i i t t, I rti ri,' ; l':iril, \lrr.r:', ri, I lrrr-

Ill'tssioltrri\urC

3!t. t..\\ I tN-L,\'1 rrrlt, Ir: j,1s11i {)i(tltL!!lti, \.1,r ,, I I tli:r I ,r '.,.rr-

bou rg

CIL.1,RI"tlS I)l'l cROt-rX, Rctotrta, CokcIie pnrticularh
JOSEPII S'[IiYENS, Ciini {a l,aris, i\{lrz.rrl {lin Bruxel}r's

5I. ALFRED

STEVENS, :{nun-
,lul de lnmormlnlart,
Colecfie particularl

6S. ALFRED
STEVENS,
Femela
tn galben,
din BruxollesMuzrrl

fi:t. "\tr.t:t1t.,t) si l.ivi_\5. i{; iilil-\\ l{:\ll iiit}!.ir lr!\(;l\ l\ll'
i .r,.l"i;, Irlt !!
lii;r,1 iJ;,ru:. trIt!l-r'iil ili!i lli ri-

:ii ii{'!

t (ilr5l \\'i i\ lrll;! 5l):l{, f-r i'rrr,,1 ,';,,1

s

;il .!(!l lr\-\ Il.\y. ll I()l.l ) .J (}N {-;.li lN ti, .l rti;i,':j, \rllzeul 1.t1'!1"i,'

:rris

19. ADOLIT \rON 6I, ADOLF VON
I\IENZEL, Canrcra
de Ia balcon, Cv MENZEL, SuPeu Ia
miildc Grlerie, Sans-Souci, 1850,
Staatliche Museen,
Berlin
Berl i n

O r(:[)r(:z()]Ile![t lt leulrttl Ggrttttasc,

G0. ADOLF VON MENZEL, Trcnul de Ia Berlin Ia Potsilam, Staal-

licho h{useen, Bcrlin

';${i:iii 63. ADOLF VON
I\IENZEL, Ball-
.#,si'ii ri *
*# pouse, il871, Staat-
,;.:&::
''+l*..J,1Br Iicho Museen, Ber-
l lin
.'!4l:!-:'x1::t
,r,{ ivi;.}it.-1,}x i"1i,i|i1,. xiouii
fl r,,ri{i .ljir "iicclicttl, Staat-
, lr', 5li::lltur, IJt:'ii:l
64. $-tLI,IELN
LEIl3L,, f)-na Gc- (i?. \\ ll. I itit.lil i.Liilll., Ilc-
don, Alto trrin.rko- tr*:!rc ttt;tu.rltii;iiri, \Iuztill clirr
thek. XIii;rchen
Iiranlilttr t

fie. \f it.{19!_*t :.. 'iil;iil!,'\ ll.ilE-t."h1
i.filil[., Ilrlfrfriui Irr: rtl-
ilollrrt$erg, l{al!-
rrf-{tichartr- S.tu- r ri, 5t.:r;itiitl:r

st'itrn, l{r1! rr I ,,,'4iri, !1{rrl i$

I'.i 1, I f.l r,.1.-
rti I ir{issl;l1,.
r1, I 'r. \'ictut'ir

| \ l, r': ]t[u:i"I.:ffl,

rrrlr ,

?2. "lOfN EVERETT llILLAlS, Valn adihttti, 'Fate Caiiery,

Londra

7T. CEORGE FRE-

DEIIICIi WATTS,

Bttrne-,Iane,s, f 870,

City l\Iuseirrn, Bir-

minghatn

7(i Ill\1',161) Ii[.ll1N]i-JC]r-liS. /)rago.sl{ ptirl!te rrrine, Colecfir

prr rticttiur'tr

74. J0iIN Itvlirili'l-'.it tI Il.-

I-AlS, 6lrrdslorrr, Na tianal (i*i-

lcry, l-onclrc
7;I. JOIIN I]VIJI],8'TT ,\IIL-
I-A lS, lJrrliriu! tlc e li!:r.rare,
Na l-ionrl Gallery, I-cnrlra

77. lll )\\'.\Rl) BLlt^-Il

.lO.r-ES. Ot1 !i ttdtt \' I n(t( |
(],1"t i l,r i)lrI'i i('llllrl ti

aiit,.i.4t,,ilfi 80. (illoll[iE |IlE-
r)Iitl luli wn T'I'S,
'::.,'::iffi Sptronla, Nationa!
()lllerY, n orttlra
.-l

, .liili

t':" !:ti

IVt tllr lil.tr\t.trll
Yl llilrltI.:St0\tSil

ill. ,\l)()[.f 'ltl] ]t()\'l I(.t:.1 .1.1. .\lurtut urt
rl li rrj li. 5. l1i'rruirirr. Ilrrt rrrlsli

llg. Al)(,J-l)lll: ll(lN ll(.1.1 itl.l. l:,tir i lu sctiltlril. -\luzeul Luvru,

I'aris

lfl. Di- (;tNIt ;BilOllL. ;lS)t.Nll.orrIrJ:,ailtriirnrL. ttltrtrl,t.:ucr.o"tittsi"t-ru'''clii din Bord.cattr,

\lrrzcrrl rle ertrl

$G. S I r\N* IStr.AS t.ril'lNl... Ile:iilLtl rlt !a l'ttiltrit.s. triuzcltl l-uvru,
f':rris

$7. S',tANtSt.AS t-rIlNt.t, Sul 1tr: colittd, lllriroul de trtil al Il, S.

Iiornirrirr, littcrtt esti

"-:.s/ . l l,
... .i{q,'\" -.'

'.:-\*=*.".,3' :! d.+

w, EIJGTNE BOUDIN. Pia ja de ta Trounille, (lolec!ie prrrticularA

85. r]LTGENE IJOIJDIN, I)esen

TBA;I.l'IT],OURISICAGRUDS., $0. P1]:.i1i{f-i irl.l\:lS DE
I),tc De Calonne {ll tA\i\NNl:lS, Li;1t;:'iu. sf intel
[iitzr:trl I.ulrr:, Pn- tlturi::r:t.ta, Elctaliu :;l!;1la Ge-
rir nar(Da i;i ritfri{'irJi::i', Iran-
E$. L{}i ri5 GLr".l- thi:r-rn, Irrris
fAVTi ;i i{ AP.D,
!,"&,utopat i t. Muzc{ri ltl. lllt.tRtlti l,uYIS llli (lII:\-
\TANNES, Istoriu slittlri Gc'
B"uvtli, i: :i ris nourun, rlctalitr Sfi.'tia (irno-
r) ttj u D eiJl t i nil (tsr.r.i)ftl Jl,r:risu llri,
Panthion, i'aris

Pll:.littl: I't.\'lS I)l'. {:ll.\\.\\\i.5. \ i:i!1rii ilttttt'tr

$3. PIUITI1E I'U-
YIS l)li CIlr\VAN-
NllS, D-na Pauis de

Cltttttttttttt:s, ){uzcul

clin L-von

ll4. IIIEIIRII PLiVIS DII (lII:\\ANNllS, Srirrrurrtrl 1,r;rr:nr, 18t]i'
lluzeul l,uvru, Paris

t}G. EUG.NIi CAIl-
RIERE, MateNnTIq-
te, Muzeul Luvru,

Paris

$5. E{-tGi:};lj Cr\Ir.F.IERE, liarnilia, }luzeu} Lr.i\rri, Irris

E?. fi{-r{ &}ii," {:AIr-

RifrItl:, Jrrrlrur:i

lrid FdirJ Yeriti r,t',
1890, filuzeul L.tt-
vru, Farls

S9. JEAI{-BAPTII-

TE CAI{PEAUX.
Pesettr napoiito.n,

l*Iuzeul, L,uvru, Fa-
ris

98. JEAN."tsAPTISTE CARPEAUX, Portrelul solici, Iiluzeul de
arti al R. S, RomAnia, Bucuregti

IOO. JEAN-BAP-
TISTE CAR-
PEAUX, UgoIIno,

tr860, Muzeul Luvru,
Paris

x(tl. .lti,\N-Il"{I'}.i l5l l'l (.-\ll-
jrtr'lrLtrX. I,'rirtltsu llrtliklo,
:rIir/.{'rl l,1tvrll. l'fllis

lo::. .t1..\\-lt\l'l l: j l (.\lt-
\ . Ittt!',tritlr,' ,t I rt
f l..\I \1il/,,1 L,l\lr' .t;\ ' -
trt(r.

103. JEr\N-BAPTISTE CARPIIAI;X, l]lora, 1 S€il!-- 1 [i6{i' I':rvil io-
nul Florei, Palatttl Lnrrtl

r05. .il.lAN-Ftr\l'-l trSTII CAII- i,i.'it, ilat li I08. TI.lOuNnmS'Il'.ArNli'ItrINl:oNrl,IIi1U9N05I"'
t, l,,.t tt;:: .i
1'I.lAtjx. I'orlrt lul. lil i () her {es itri,
6ornr'cr, Nlrrzcul Lurtu, Iraris .. ;;'1,'i!ji;i1t:; -Jp11 rir: PilIllllt' [';il'is
,t,:laa_:l/::,_

t$

i'1i,,e&{,r.
,/.$'

qq&:r!t{W.,

.!!
,1

l0s" .tDAN-UAt'.1'tS',fti cAll- :
I'1..\ t \. J torrtrtiytoro !: irtcr,',
l\'Ittzctrl Luvrlr. l)ilris j4.

I10. CoNS'1 r\N f lN, l\Il'l,llNl-
i.n, \'lrlzrrll iliru
I'rirttittlu!
*uT.
#-5 Brllrtllts

#g {r ("()NSl.\\'l t-\ )ll',lt \i
tiii:rr, \lrizL'Lrl tlitr llrrrtl
,&.PE , i:.
,i :4
j .7 lll.

' .u f.;11,

ffi 'x,:
.'..,,&

r07. .II'AN.BA}'1'IST,I] CAIl. lts
I'trAUX, {:c!t pillrlt pdrli a!e

lumf i, 1ti67-'11i72, na' i"

rt()\\'l -\\ l'lN llli[-]Nl-
l,rrrl/rir. ! llt{ir

:{ i lrr, {-ll"\i;ll,l.l5 ri:rlt\11;[], f-;irt:1u nitrrc' l):'tris

$ ' l5- ill:)i1i[r,li\ t'!.ll]'1-S ltF'iril"i{ill' Ililr'5''r

*

i r;] i.i1i: 19ill{
,;
H :dq r. t|, ':!.:i!.i
;.t ,.)t:!.it
il11
,,, :t :t 4;!i r ::1:r. 'i,.!jiit;: |Xi4
ilfr
ru ::": 1 ititilit tt:i:
h! ' )"i:
, , V:!; ':jir . : ':t':l i: . ..,ttl
il
.:; '
illtl
cil :! , \1;i1ii:! ,iill. ':!;"ls' 4ii!tt: : 4': "i

I t,L:l, .,irifr :i) :t"'.t,'i.4i:'.,,. .. ,,,]";,j,
* r:, lf .
llt
''
;i
.,:,,::t:l',.*ir
$
li ffi

N *'.@ffi

fl :,,ffi$1,ffi

#
$

4

*#

&
itB:

;,.:: l :lf"ifi: tiuil it :il

r.i:-r,,-+,ir.Flidi :,i

Il:ll i.t)llir\ ii,ii \ l.ii',!!1" i I i! ili:'i lilii x \11 \lf .rl\ lt-Flrr ;':s!.;:i i; ''1i:,,'.r:!1ii.rr"i.,t+: ir: $
LIi!'.1i: ittt i{r}if" I,it['i5
!*$,t, b
1l llJ | {!l!t!\ l{ {! \ it1{'lr\-i"1 :l 'lr:r'iltri :1i1ilt-t :\. - 7; r:'' '1 i *u-fi*lrtm* *t
nl t,ur'rt.tl tri :"'t: !':,ri'rr
W'q,& :ff

lllI'ltt:sto\tsilI l

t ll!

]I

51rt

ll{;. l.lr{)l ,'\lltr \1.\\t.. I i .t ,! ;t 1ti t)t t j \1rrr', 1:l :.il.,i

I )ll i.

' .."."q' - .db,

\*K.'*-'"- '

rtl l-.i;r)l .\lti) \i-\\l:'l ,ltr.lurui ltt ittt'bri lS{i:i, \lllrttll I-ti\rit'
riil

{lii ll!!1 r1.:\lilr \1,\NI'll'' OIrlrrrl;ia' 1l"i{}li' )lttztttl Lttr rli, l)ltt'is

f,i-rOU.rP.n ItANET, Iintilt Zala,18fiS, i\!rr:rrnl I-uvrrl' Prris

tl$. l'it)otrAttL)

rel. uDouanl l\'lANItT"

Balconul, 1868, Illuzeul Lnvru,
Paris

llt. EDOUARD IIANE'1 , Porlretu! lui Sliplnnc LIallarmi, 1376,
1\lrrsOe de L'Imprcssionnisrnc, Paris

I29. EDOLTARD X'IANII'I, I-E
Bon Ilock, 18711, trIrtscttrn of
Art, l)orralia'I'yson, [)hiladel-
phia

193. LIIOt-lAIlD lL\rr-Il'1, .lrllttrtttril, 1ti7'1, Colccfic particrrlrrzi,

?'outnlr i



t29. CI-AUl)ti Mo-
Nll I, Dcjurrrrl, 1.872,
l\Irts6c cle I 'l mpres-

sionnisrnc. P:tt'is

tx0. CLAUDIT II0-
Nli'I', Zaandam, J\'Iu-

si'o di:s Artes IJcco-
lr l-ivcs, Paris

t3l. cI-AI_rl)E nro-
NII'1, I'nduL pcste

Tanlisa,1899-190.1,
Xluzcnl l,Ltvru, Ira-

ris

132. CLAUDE IIONr.r'r {'itrrt Stittl-l.o:rtrr:" 7Ei i-, trIrrsde de }'Iln-
pressio!urisnl(', Frrt'is
t33. (,l,AUI)l! 1\lONIt l', IJi.scrrcd tlitt Iillttuil, r\lttzi'ttl I-rtvrrt,

rJ,t. (lf-,\t-ilrIi )1(lN*[i f, {ialr!.rn]n ditt in yrlirt .sonrc, lli94,
tllrrs€c rle i'lnrprrsrinr;r;iin:1, l'riis

l:lli. i,.\-\1ll.l.ll J'lli\:\lilit). llr,rtJru

l;l:1. i,.\1,111.1-11 !'i\s.\llll{}. /,r'r,oilrr
Lr l;-l ;rl li. S. Ilrrlttlirlirl" I:lltt'trtIsli

W,, t4l. A;-t.liItD risr.E\'. ;i!1-
I]fid.i l(.r I-ouur rtrlilrrs, i i:i18,
il,
r!1;5qo rl. I'TIrrr,',.siolrr:is,'i'
l!ri jt .,, llirris
",:;'
I I':: )iii fit;,rJrilt'i;:11:
#r" -,ii:'rir' l: : a::: : l::.,:,, :,, !',' t,

ri'fy .,'"t;*-'t!." 143. ALITIIED ,)tiJ
,-...i..; LEY, -Biserico dii'r
hlorci, Nluzeul c14
[.,,,l#'f'i-'l art5 al fi. S. Roirt;i-
nia, Bucuregtl
, &'^6"

fu,'

140. (:A tIll
l-iilrri l. lln;

-]': la i3!
,r*,,.,...,s

I {,1. tstiIt'I'FIE lll{}..
R I S0T, Taaleta, i',u".

Iw:Iie prrrticrtlarA

143. i\l"lrfll:,f) SlSi,lj,\', /nrr,'rdayir iu I'url-1trtrlp, llttzcttl I.uvru,

lluris

t45. tJLilt'r'llE NIO- I4?. PIERRIi AU.
I1 lS0'f, Orlensia, GUSIE RENOIR,
I 896. I'lttzcttl I-uvru. Loja,7814, Colec[ia

Peris Courtauld, Londra.

lzrG. P I Illt Ftl- ;\t,r'- I i1I. PII'RRE AU
OUSTI] ItI]NOIII, { ;t s't"l,l RENottt,
Capilttl clt Trisr'cc, lt ilu Cltorpenlicr,
Coleclie particttlari i\lilzrill Luvru, Patis

lFl" ljltllllil:.i ;\Li-
(;{ l5 f t.t ,t{,.N()ni,

f

(,rlI]rr'rlr'r iiliisri{i

i'li-lliF}1,\l.t;l.S l ]'l litr\(]]il :,1 rrzctil
. !'itl iS

I5!i. ItD(ir\tt l)E(iAS, S/udirz
dc drult ri, lt, illru St nrirumis
l)(;A11 DE(iAS, Itortttl dt fantili,,, NuzL:nl l_uvru, l,lris

157. I:DG.\ll D]'.(;.\5,
l'r!eifi cu rrrzstil t'Jilrir:rsr

;;1i. Ll){;.\ li I )l'li iAS" f}r;r,'rr-
lL:! irnri lirrr,.1Sl;7. \lll:l(l
lir l'lir:ltiL 'strilllli5lr, , llil!;.

I t,il. [.,]i{.ir1,Ir' irf :{;"{5, {,rrit'ri{orrst:ir, ! S8'l l{irr{:iti n,r!vru, ltriirit
Iti?. i:.lll;:\li iil:.i;45. Jirrirr, I liliii" Xllrsi'i cic i'Irriprts:irrttttistlit,
. ,r.ii

s

!li.l. i..llr;,\ll 1rl..i;.\5" f3;6i11lr dr'rrl|rrl|r.t iii rttrsri' (loltl'lilr irlirli-

sulx ni:

.l \1ll,s .\ltlJr)!"1 .\l(. \l.l ll L wlll\l.l l.'ir ,I: .i1,;,; j;r iiil,
l.'l r1r' tltrllr.t'i. 1,.,t1{l|il

.lA\{ES AtsIl0'l'-l' }'I(; NIttLI- WIItSTLEIi, XIama artistulul,
. Iluzelll luvru, Plris

r\'IAX LIEBEIlMANN, Inlr-un orfclinal in Arrrslcrdarn. ]\{u-
rlin Frankfurt