Herivan, Mircea - Educatia la timpul viitor

,,Existd o crlzii a educafiei ?" ,rCare va fi miine
soarta gcolii ?"
A devenit un leit-motiv al ultimelor doul decenii
ideea ci fluxul informafional care invadeazi socie-
tatea actuali, mutafiile gtiinfifico-tehnice pe care
le triim impun educafiei si se modifice in toate
componentelgei. Pentru cl gcoa la este pri ma
institufie caro ia contactul cu viito-
rul, proicctindu-gi in prezent .ipmroedduiac-t
tia" nu numai pentru decen i ile
urmEtoare, ci gi pentru primele de-
cenii ale secolului XXl.
Aceisti suiti de eseuri stiiruie lndeosebi asupra
unor puncte nevralgic€, ,,ZollG fierbinfi"
cesului de reconstrucfie a- ale pro- EDUCATIA
educafiei menite sI. tran-
spuni marile idealuri sociale in viafa concreti a LA TIMPTJ
umanitiifii gi sifiiureasci omul total al viito-
rului. VIITOR
f J*.*j
EDITURA ALBATROS

Nilt{(IAilttilvAN

I t)L ( L.l

t,t Itnil'Ltl. I u".t1(I)lt

)q

*r-.*ue.L C

g {-0<-*L {

t a:", ','.i,
.!
'til

@

Mllt('l;A ill l{lvAN

EDLJ('A',!',1 A

LA TIMPT]L WI'I'0R

scenfiriu prospectit) tn 7 ,,modc'lr;'

EDITURA ALBATROS o 1976

CUPIIIN.s

Argument ,

r. A4ODELUL TEARETIC $I FTLOSOFIC

Revolulia coperniciand a educafiei 16
O expresie fiiosofici a contradicliei dintre ,.Fcoala L7
in sine" gi .,,gcoala pentru societate" 2A
o confuzie ,.in ter- 23
Pedagogia existentialistS - 24
minis" ? 32
36
Contribulia marilor practicieni 43

Marx gi Engels : demersui determinant pentru statutul 4V

modern al educaliei 54
I-eninismul qi prima realizare a modelului uman aI 55
57
comunismului
ot
Teolia,,cieqcolarizdrii" societilii : antiumanismui tra-
vestit in umanism . 65
68
..Marximalizarea talentelor" sau avatarurile cdilor ul- 70
trarapide in educalie .

I{aterializarea tezelor marxiste despre omul total al
viitorului comunist ; sistemul de invdtdmint al socie-
tAtii socialiste

II. MADELAL SISTETvfULAI $ S'IRUCTURILOR

Iivs"rTU?roNALE

A doua crizd a educaliei secolului XX ; cele qapte p5-

cate capitale imputate Scolii .

Educatie clasicistd intr-o anticamerS a universitS!ii

Citeva sisteme caracteristice pentru structura Ei con-
tinutul invd{Smintului secunciar .
.,Produclia" educatiei intre cerere gi ofertd .
Ce pdr6sim gi citre ce ne indrepldm ? .

Mutaliile sociale gi restructurarea educatiei
Ipoteze despre viitorul sistem educafionai

5

PArnotidcrirpcEtirviitpartoesap,,eincttriveeprainsudperrailosrt'druecintuvr5ilfoart..viitoruiui 7'], Cota maximS: sd consl,r'uit';;ti lcltni<rii llt7
Armonia gtiinlei cu umanistnul
Roiul educativ al mass_medici 74 Fundamentul ideologic Ai psihosocial al formirii per- 158
_VUAnTrAaMpoINrtTiUnLplini expansiune : ERGONOMIA 9i IN_ 7S sonalitSlii gi convingeriior
Sd-i ci5m literaturii ce-i al literatulii 161
o{ Componenta artisticd a personalitAtii 169
173
TII, MODELUL PSIHOI,OGIC Cirtre eliminarea ,,tabu"-uriior din faza plim6lor pre-
L76
Prima intr.cl)lr.c pe care educalia o pune psihologiei : Iucr'5ri 181
ce este inteligcn{a ? 182
.i () Poligloli Ia zece ani
Citeva ecuafii ale inteligenlei E9 La interferenla intre iiceu 9i invdtimintul superior 185
Punr:trrl rlc pornire : stadiiie inteligenfei Educalie integratd, multiformativd, desfipurati pe
92 parcursul intregii vieti active
33
Invcntivitatea si adaptarea la situaJii noi . investi_ v. MODELUL,,DIDACTICA NOVA'
i)c la r:uriozitatea intuitivi la curiozitatea de 96
99 Socrate, Platon 9i invSlSrnintul programat
fjare in profunzim_- 102 A invS{a ,,sI invefi" . 190
106 Varia{iuni pe tema altui .,lant al slSbiciur-rilor" 192
BazeIe psihologice ale strategiilor invb[irii 10$ 194
Inteligente artificiaie 111 196
Fiziologia qi biochimia invdJdrii
Prin ce se 113 ,,Team-teaching"-u1 - o solulie care ciFtige teren . 198
Aptitudini, definepte creativitatea gindirii ? simularea unei confrunteri
talente, dotare superioard, geniu 115 PloJ:Iematizarea - cu 20r
via!a
Condilionlrile interne 203
tArilor intelectuale Ei externe ale valorifichrii do_ Scoala pentru fiecare 205
209
mDeinzvtuolltaforerma ainitelaligeinnvfdelidpmeintrtauilefcotromriaativde la rnvata- O axiomb didacticd : inclividualizarea
2t3
V:rlolilc rcale ale .,Ecolii active" 2r2
215
l )isgrirli{ir claselor ? 2lV

l,ucralca dc laborator - poartd cleschisd spre cer- 22A
223
IV, ]VIODELUL FORMATIEI INTELECTTJA"LE $I AL cetare
CONSTIITEI SACIALE 2BZ
Atenlie ! Viraj periculos I 2Jb
.,Descoperirea" ca metod5 de educa{ie 23&
UNnoiutal toebaiebcivtiavle: nftodrmaarsetauclpiuelrusioqntailnlitle5lloiirEi inteligenfei Soarta a 8000 de minute dintr-un an 241
120 OInsatnrauliirzedaaptriopgurraimioar tdbe-proegurfaomriea,rem.od5, realititi . 243
In lcaiminpvudifdinmteinrtfuetremna!etei mEatitiincfeIalormatematizarea 122 Critica behaviorismului qi scdderile de interes fa{i 246
invd_ 19tr de invdtSmintul programat
De
130
fdmintului IJJ
Progresul gtiinlific qi volumul cunc5tinlelor IJ J Forme qi metode de evaluare .
Convergenla opliunilor
145 Examene clasice sau teste standarciizate ?
Seismografe didactice ale,,exploziei matematice.. Proi:ele psihotehnice
Afirmarea lui,,homo informaticus,, l+d
Cultura tehnologicd gi transferul conceptelor in prac- CAi spre optimizarea examenelor
ticd . 151 Final deschis
153
rcPearlooliredui cinlitaelemcatu.taerleia,l5po-litelhonciucel d9ei convergen{I al edu- vI. MODELUL TEHNOLOGTC .5I CIBERNETTC 250
252
ai formdrii caracte- Ciudatele generatrii ale tehnologiei educafionale
Refuzul rutinei gi riscul creator
Valentele formative ale practicii tehnologice

6 7

O reu$itd a chirurgiei peclagogice: intinerirea manua_
lelor

cGOaerlcineuenlrataltr{oiiaru;lla.eulIe"V.cr_turaoiun:aicrdi einlateiemvaizpiulnnieleu udr.r".rrrr, . . 255
cle invitat 259
la
267
Cibernetica - un hm^o.dt r-^e,v,^or,i,u.,fio^.-n-a-,r de a concepe
276
educalia 278
280
Calculatorul etecironic re' autoteutuord' 286 ,1R(;l lMItNl',
Optimizarea ciber-netici a,,conlinuturitor,, 290
. .' . .
ECPdrooumfceapsrouertaeirneudleuvrcaeartsiofaircitledolriltiiolnogriccadadidr,au,rci "tfinocrii"m."iaiolieri"
. A rleuenit un adeDdrat teitmotiu aI ultimelo, Ouun ,r,'-
<:enii ideea cd flurul infornWtional cqre inuadeazd. socil,-
per*arrur.te

Vil. A/IODELT]L N,IEDIULUI AMBIANT at ote. actuald, muta{iile ;tiin{if ico -tehnic e f drd pr e c e dent
tsl.ttitcocccolaitftri[ceinelueitntirndtoiseaJt;eetera,coadnsidit,dpazocintieocnriintee;lineiareetiae-himnocploaugnsieiseitdeeurdncu,acs{aitetrioui ncsdat.ulesre.i
Metamorfoza universuiui inconjurltor 294
clSdirea cu pereli 296
Scurtd incursiune itsratonsripcairen'l.i'.pi m-o. oilier mooutat 298 Pentru cd Ecoaia este prima insiitulie care ia contactul
299
sgNUpconroielleci aluccdmuorunepcdleaepntiini vviani{r.didarobnmiilnegtnidi"eqfscco.hoiiisr,.,igt.ai*firiiaeif'xoliijrbui"fiq..c.,oiad.re.esch.. ise . 302 lcnuavi iiptoernutlr,updroeiceectniniidleu-imqi eindiaptreuzremndt t,o,parroec,iucc!iiag((i nu nlt-
primele decenii ale secolului XXI. pentru
306
gtFidvumneicnltaiolenaalitrahtieteacntuorilioi rroomptAri,nreoigutiranansipsafi"teiitogri "doer.ritnruv"d__' trmttitiSci dlde" rpecrrpeets$utreepraiuiclnit(eeitnmel ,;poinucseleizpipdit.n,edzp.arIinalutrni-iuvMneelauadlbos0uusarddle(dsuepizsrveaot,ltrddl.ie--
315 rii), sri nc htcltiptLim,, deci, prin absurd, cd. ri.tmul acunlu-
Crochiuri pentru o zi ae ".rrurruru intr_o .or,.t.u"ti" Idrilor de currn;tinfe stiin{ifice .si de tehnologie ar scd.dea
gcolard modulatd 319
LucrdriAereterin@. . . - Iq niuelul secolului aI XIX-lea, cd Niagara informalionat-d.
ctr deueni un, firau tot'ent. Ei bine, educa[ia tot ar trebtLi

sd treacd. pt'in prefaceri radicale.

De ce ? In primul ri,nd din pricind. cd inudldmintul
nfpOoe-raemcdao.iusruect,ualu{-tiaendneczreastcprnehuoitfd;aoteetrrmnpeieatsdepa,rrgrsaeopg-irrei-teadGlui,t,,pd|nddfuailcerd,ulimfciomoattiirnIctteldieedmn.feienuaetagtadrl,eeumneureecienmotttuieili.-.,
Ietd" i,nsd. ;i alt motiu esen{ial. Majoritatea sisternelor

de trwdldntint s-au deztoltat spontan, sub presiunea soli-

citdrilor stringente de rnontent, nebeneficiind d.e ureo
planiJicare in perspectiud. De aceea ele au institulii edu-
catiue paralele, unele de ertrac{ie elitcu.d, altele de esentd.
populard", unele uechi de secole, altele create tn uttimii
ani.

Pretutindeni i,n lume se impune, Ceci, reconcep[ia uni-

tard a structurilor sistemului educafional, rnoderni.za-

me(ceaaalrdaenocsltee{a{tdndaeidsnV_.deeiatugpsicous"{onuscrecilnoaceuirphalii,osbamtiiddtrrlelmoeuie-uestprmaureantleeec.aadiadoncfl.ren,eht-eudl*roafelonu.Iaanearrttdgilbartcfonu.mdaobbdetr,i.arni.iela)nfzedisr.ilndtzec"pinil"auaor,ueiyr,panrnetIdoruedaapliinnecc"aeaddltcsnuirr.enitnicpziortcdteaeaaini.eoe,u{rrttir,eriaa,toIe.nlaedtoliauadcpercnd"mt.eoeufiuge_onrclei-llrdoiaiJeercnt.rniallciieigeteeuriptccar.nJoornrnslecerutiadetic;picie.n;ro.icuiEie.lri"duafz"d,t.rsir-don..a;e;t"i;tt"irpjaid,iii;;c'ptici_nii;t_to;o,dr ::oerta ;colii?'t lrni permit, tn. utr,,LsLti ordinc tle ictei, sd

rntl.icipez cadrul de referinld uI ttturl.i .-ci i.ntreprinse.
Se constatd, evident, multiple crnttradicfii majore cu
t'ttre este astd.zi csoenpfroutnmtaatdni.Jeesdtauutrnliusi.7trxt;ttp[iiladne
tlitttre care unele tnondial,
crizd. Se

t'tr.uine insd, tntotdeeuna, sd determindnr, 1cmlitt"fa, sensul,
tlirec[ia ccotinpfrrinuznitnddrii.inCdrcni.aui,nppurloincedsedeunaIJd'teL<Itt'<'ti':r't:iurrtczeJucni cg-i
fiornld.,
stLte cle milioane de oameni rdmn;i ptind. atunci. irt ofara
;<'olii, trecerea pdeenLtor.utttnolii,,nguide!frutnin|ndtesreealecdtuiura;,tei ieIaLLcteLsrtuIui
r,anAes, ecnategnei aalitteralebXceune,rgcreenuttraatlee ale eclrtcaliei conternpa- tnr, inudldm,int
ttitriwrwlied;sfidtin[pi|iantrtnliaadtleeenritnaoelcerrea;uiti;cdit,eef,eensfoeonmrts,euanl uep,rcionafruecniudadupaosuzoniltioicuritadatilJmiucnuaelr-ii
speciJicir', apropiatd, au
IpfuoestntcuaabrleorrrlMdea-etareiidn-iaantae-uprtp,oefpudenadg1"oa:gatircsceau$ur,sdci.lozaatrpttrarinenzigiencnndlii.aedta.e-n-uzoilirneb',i,r6cilue-
44 de ,rmentori(, personalitit[i reputat€ aie eclucaliei d.in t'rize de cre;tere. O asernenea ,rcrizdc( duce, Jiresc, fdrd.
spre solu[ii creatoare attt pentru con-
(lraDe contorsiuni,,

2L de liiri, f.nsct'ise pe h.arta a patru continente. Am cre_ soliclarea sistemultLi de inud[dmint, ci.t Fi pentru teoria
ecluca{iei.
z-tft, atunci, cd oJer o carte utitd. m.ai ales specialistilor.
s-au ard,tat interesali d.e aceste Un sens negatiu au ins(t crizele de sclerozd ale unor
n'rulli tineri gi alte categorii d.e csictirttoimribtnLerai ncgrerbltnda.rgeiriinioparrote_ sistante de tnudfdrnlnt, strins corelste cu criza de sistem,

soci.ril-econotnic in ansarnblul ei, pierderea contactului
c.esul de eduealie. Am fost apoi, nu o d"atd' interpelat'ast_ t'rt tti.ttltr, produc:tia tn gol a gcolii, conJlictul grau intre
f el : ,rDe ce nu reclactezi o lucrare a,ritr!,el.c ;i. aspiraliile tinerelor genera[ii ;i ualorite edu-
dinlelor de sisterns"ticrl asiLpra ten_
uiitor ale eclucatiei ;i inudt(vni.ntulrLi ?,, <' ntitt t t tntttt:t' r s tr.ict: cle L ip s colastic.
CcrceLntc din aceste ungh,iuri de uedere diantetral
Ceea ce urnteazd. este incercar"o d" c nzd. conforna op'tlse isi g(tsesc solu[ii de con{inut ;i eficienfd. total. dife-
acestor solicitdri. Este uorba, Cu?td. cu1j1, se pcate ued.ea rite attt problemele cu
chia_r ctitt stLbtitlu, rJ.e un ,,scenc.r:iu in scadenld imediatd. ale i.nudldmin-
cu priuire Ia ecLucatia xiitorului(. ;ctpte rrtol,ele po_ tului, curtt s1nf .' renovarea conlinutului unor discipline,
sibile

DesJd.;urarea acestor,rnzaclele* ant d.orit_o, pe tn_ perfeclionarea tehnologiei didactice, modificarea mediului
ambiant aI educaliei, cit ;i preocupdrile pernlanente sau
!!iTce"oalg_!,,pdreesccuhmid;ei rea, fa-lzeeni tilueetlruelceinruedsldp.rieninqctuaa.tltati general si cu scadenld. mai i,ndepdrtatd: tendinla obiectir'5 spre ex-
iuperioard, tinderea duratei invdldmintului general, calitatea siste-
aiau,nclns.opdd.rredemisgnatddriutcirir,etnitizLuetdd"rielluheatstrtp?:oe,innnctfiua,dilnlu.ieteiazetbuuean, LtieLuurnneemdarseopitdecr.outeibal llentatnnta,zi,Jietuilclloacrdttardeur.e.edAcnisaitctnniptailcnfionouselott
mului educativ raportatd 1a solicitdrile societdlii, pedago-
gia cibcrneticd etc.

Modalitatea de erpresie adoptetd in aceastd lucrare
a
;tiintifice este attt rle larg, incit ar Ji cel Tszttirr, pr")r-ur_ -teadiemzebdatiaerteda;idetaicdteici,il-e ei urm.drit sd" delimiteze realita-
ftios ;i hazarclat sd depdgim limitele unar pa.rar)[gnze in_
educalionale de prognozele ;i
tegratoare. strategii.Ie pe termen lung. Desigur, in cadrul limitat aI
suitei noastre de eseuri nu au putut fi cuprinse LoaLe
rd-aeraeInr:dtrs,-rpuEtuntinssatdnuunanatcerric!zredsIe.,rani,ennetredeauacgpearleielauic?currrpa,dr,.errCi eapsrttiene.ec.*oadn.cfeie,yint,tlgtntdrimi.jcs"d_," punctele de uedere, attt de des situate pe pozitii diame-
tral opuse, cu priuire ta eriucalia uiitorutii. Sint conturate
insd tendinlele fundomentsle - teoretice ti. aplicate -
10

1tr

durciaenlreoerer;dcipionJunao"snnrtzmcriuzteeecl{eaniezeidnua,uraidyellgdd3uimctcaeaip,nfiaet,uriz.oluocnitoueoslftdide,,rrsubtiirnnudfc.ictui.nrraJielleoe,secpobrnio'f cainesuusqtiultur_ai Eseurile d.in acest uohltr st' tttlrcserzd, in primul r'-rnd,
t,inerilor care uor sd partictper ttclltr ;i deplin con;tient la
cducarea lor. Sperinsdcd" rr0dttttrlirt |tt tirnpul uiitor" ua
trezi ;piroinceteste'elesueldpudcarit,inuleitoinr incd" Liru'ri (Qre 'Dor sd. in[e-
pead_uleBclaoiblrileioliu,gcdrraindfiraci ad,re,elaprerz9Jip.e(urinanefdmys,preienopcfulianpandl,rmilooornsdpe"lreiiacuig,iinerdeal6vupiidriio.nrcuuin_l care sittt rtrttlrtjoli copiii
I.eagd pro-'

fenomen ciu.dat : reuistele'-'de ipeciatitate rou n"rpi"io_ 1i1:tnng''atiiigc,/ta.iacaretpe2rnninfiacdaeerdsecuhcsiade"teorrreeilaaolriczdteitnareezdrci,o,.anttcsoctuupdfl"iellnrt'r[itlsoitttlttn'rc,os:/ad. f(alileitttdl,e[uiuleic-
au cuprins in ultimul debeniu sute d.e rnii,'poate Lor din ;colile pedagogice.
mlitialitoean-e Capiiolete uolumului alr) adesed, un ca'recter 1xilt'rrilt"
de studii, articole pe tenta tnod.ernizdrii sait'chiar
p,rerectu, oalluffioortmtdari{iietoi tgacleol(arien,trm-ui.ni d.aenuuomluemde.oamuenaibuosrdo.aut,cis.n- Oplitinea pentru acest mod de abordare a tetnstic'i izLlo-
,fryte amti-o tncredere profundd in educa{ie, indeosebi ttt'
znDmsdipieuaacetnsiraceslatfi-iuourdtni,daete,.urdatnaseinatunspliantgusmuoiafdibpugnflecuedaro.,elpmatluntleaoiuln,bctdtnlpaueidnsrlnteirtthtraieeost-lsedea.oapsecptndieaoe"zclucoacectglteeaeiflalgerrienoeipaenterutdtoilaizeuiitaleocmrcEareutiliadiilmewirnsiiiiitt.lrguoi_..danro..,mipilvs.uedai_i"r,u.- capacitatea ed.ucafiiei prolnouate de socialism de a inregis-
tr& cu antene ultrasensibile 9i d'e a rdspunde cerinlelor
actuale gi d.e perspectiud ale societd{ii, de a transpune ma-
rile iclealuri ioctale 2n uiala concretd a urnanitdfii ;i de
a Jduri on"rul total aL uiitorului.

lbceear-tl,eeLrKaedeaarh-imr,nenda,feujMorlireniltoslddar{,rieiolluupacribtorodbEr.laeriitrlpeeneecusljoetiiertMol;,creosoaleoldiigornugicutie,leltudarn.otuntiecrpasal{ceiiet.,iieti_nn,cTlduom,esfztie__t:i M.H.

{ldaaieelesics,padrareetaurcunenocetiraLctcorienefedbnrudue.risuostepdal.uorrdeoc"Lzrspbipseauttadtdd..ednettlcot;iotncinienlri,d[me.ssdut,eptfuuor;rntinnz-pttrtrila.esczpteiuicutaie.onnrtebrtceelcubaocdsun,cr__id

chide deci, parafrazind. un aJorism iionic, cd uiitorologia
?in sppluuss,, Tttnd acunt, despre ed.ucalie
absolut totttt si ciua
dar nu cunoa;te e.sentlalul.
rptrtaeiieclttroeiispcSrapeauectrcbegeteliiiutu,usnnfrdeimilieonraeristiilua,loeezaJidneliaec.dt,nlereuct-,ecoiscnrciuolsodioent,adrirtu,r.ieensc-ridutuncinrpulpdeduo.t.anerunduccintunadiindtb"as.toileriedosdn.rte,p-eltileanmaaluWpuccrrlolneorniic.bncanueldserp.sismitcteuuate:tlgcIzeltoieauosrtaneeelndouni_e__t_,
bazele psihologice, con[inutut erluca{iei, did.actica ;i tnn_

nolog ia ;i ajungtnd la tr ansf or mar e a'm,e diultri e duca[ionat .
fllliuaip;ztiuiaritenc,asocznnedosn.datgecrcelreoalela{oilradi(n.ede.scleacebmrrucoetlriaantarteeere,aodgluc"iciosingdiulscdlotiiitlaliueleiue_'sipiitpniotrocoretus'urp'len,euac"intuaerde,iiupaiiain"toiqtoiteir___i.

N2

I

MODELU L 'l'l:O RETIC
$l l"l Lo:;o r"lc

('il un itinerar parcurs de ltt rclrt'fia impotriva qcolii tra-

lrrtplciillcreeinlrdidleodo.a,nriganiaonElldglcisiasattfeeuephtnnarlndsecauoaictllmdruortlgterinuleionelcuritinaeiEvldrdlSiiaiinlpEAdeeimicenrvosiavnlnoaldtusn,latdactatrm<loneil:ntal1lt,n,ifl,iidrvttu,ce:sncs;rtdritieeitietdrairdcnactuaoncictrotaci,qcitrudidieee,vE;aadcdloqriedmeaziaplreacr,'tteoroEialo---i
propriilor principii, idei gi tendinle.
Este caracteristicd gi semnificativl tendinta de conver-
REVOLUTIA l\,{etaforele au devenit, gen!6 a unei minuililatitlu, dtrianni EdaenctudreenlirtenitEait5id. eEixaclucsrdivroisrrnpucl-
se pare, o forrnd zi{ie apdrea,
,,,ERNICIANA de expresle predilecti unilateral, abordind numai una din laturile formafiei
A EDUCA,ItEi sfcra qriintetbr sociaie ;u;;t;";u[tu"""1. ioi^o"i"rt

sl.'"1;rio;J?:.ap!fedgeorxealere,tmfrarri.nateauueamxlcaaqriaqnidtt-geelp_irecluecudoi..utennSitfsneRieesinnomcaprdiblrennts.delisdfc^"iuecao"a*ragniua!iofstfrgiiutq"dri;iuielgd;i"ti;"die;orp;izr;gaJ-vgidlpofi5";a;l."l-i;,;ru[;""u;,i""nrounufnporer,"perrcimsi-"eactrsaa"tic,]tgl.oodijro"pz,r,eniezfreiaxrlid,^nplquf,iiil;ccicfc"Fai iaa"artnioi:teiT_;jioii urnmdarniiea, rdmucoenaioalasepiqeirdmeruelatiiasteenrsauleriloar profunde ale for-
unei personalitSfi
j: ;rj *,#1*: tr;pcla]tu1reeda1dniinc!atlcrdsgio$msoasm,gimc,tiu:eet:oilirv:.ge1i1toaa,ntTcdeica,aeXrieiiicinercaefo"oar;rerTtdo_m,mqatparabTulnsiii:cr:lqpie:aii:n"jp*'ap";.;ia","dsiiplt;"irtridina.iudsHteiomeerIia:eroatcrdrieeeen,,tbrepiaslaemizdvlouu__la.
adaptate direcliilor majore ale progresului social.
Individualizarea actului educativ, a procesului de in-
vd{5mint, propulsatd de achiziliile qtiin!!fice fundamentale
a1e psihologiei copilului ,;i socializarea educaliei, iz'n'oritd
din cerinlele legdrii qcoiii de existenla social6, nu au c5-
pdtat o orientare a'ntagonic6, ci s-au impletit intr-o sin-
tezd dialecticd, in care factoml primordial este tendinla
de integrare deplind a gcolii in viala societdlii.
De aceea, in prezent, o conceplie pedagogicd prospec-
tivi, in care educatia, sistemele de invdldmint sint inte-

grate unor legi ale dezvoltdrii societ5{ii in ansamblu.
apare mai curind analoagi mai inaintate teorii as-
tronomice contemporane, cu cele sistemul nostru solar,
cai'e
in
ateipe9mae,lz2eRrdi0N1mp,9poer7eiim9lnne4otciag5icptccoEudainnirrlbcec1i de9dad6pusd0eliiiinpnmeupd.oaexatratrdeuecsacnhndgEses,oia"egpipz,uiecdt"ane,",r9,t.trtoou"f;ott;"";riiia;u;mtua;;-;;c"u;;"lJrr"ea"diout.emooi".aEo"xiotiisnrmdeuae,cst(ie,ulleilnmte,uaoetacrevnenoesietlntuoex___ri supus legilor descoperite de Copernic, este un element
mlises-dteaoanuArgiiueliodnligocepiucdeAemudcgaecaagotlazioneztgtieiis,eimndiupnctoordaerrt.iaierednnaeit"noe,ctz"ravepenizlaiiipu",ul"urinzLrleieiirnartizecGddilaheUnmapiouleeesilnerfistvdaoiddilnneeaaidl:itmoddismiiltngioeccrnddiaciorurid_eil, din macrosistemul guvernat de legile galaxice qi metaga-

laxice.

o EXPRESIE Unul pdrionfturendceeieemseaui rpi adsiionnafiniotesoE-i
t'ILosoFIcA
A CONTRADICTIET mai
DLIV?RE fie a educaliei apdrr_rte in u_ltimele
,,SCoALA llv SINE" doud decenii a fost consacrat de
Bogdan Suchodotski determindrii,
$I ,,$COALA de pe pozilirle marxismului mili-
PENTRU SOCIETATE' tant, a dinamicii relaliilor intre
conceptele esenfd Ei eristen[d. in
7coPpaiildu'loucie, nstruisbriier.itrulel = c-oi6p"ili.("inf labc. lgiurenaici Sp)edagosgitiucea.- evolulia lor istorici gi in formele specifice de expresie din
-rea
leud,.unc3aigt.ieo:i, in sfera gtiinlei pedagogice. O simetrie cu multiple puncte

16

17

i;;;t;';?''pi,1.cos,a1':ndfl{pedt-Je1tdcor.cueielucpfr:saagfftre"dn*?adoeoerBtdi.raeiioeiinpereretog",tdpriudigutuherrp9f,musiRsnrlncr^ciccgeismo,*odloodcnU9dmlinRmoigcaeacuttic-.tnTeseyimrngemnpea.ariuolctalpzncuuietldleaa:aeei:e.lrintDCe.celldaclpslaiaoi.ieu"vaemsii.lclnnreartxlmee"uleiiDct9eoiueadelintoiiplteitdueptie;tl.tacameaiapuqncuew-atceineaedicidiir$suorrruttperruacnilnoiteocpeeeae,ooneogemitiliunzeaslszofreto:dsaaotadrecaysgroeng,duicvifttepeaadlomizuuapntpneirlrn,fteroslolitidealglsiufralaeieirerairuinoataaldtiaalulteettuandmvreoieaimiid|nrsaifo.sriilc.drlcauEnjsaiaIci.sdrtaugcd,iauiucatpoapaeavnecvmuiaec,edatoeletpalepesnid{irfdcrirtooretiaq',.riaia_niizpcfeodelosrlir.epxcaecutrep,nDoediinrclioisi1taedp_p.cesutrfieiotvspaidi..rtistuou.-e1ufameiratt,moiavveotiienr;6aa"imt.pFcecn"g_nutdraspwcia1idalzidasiaial-i"ilnafucyiuzdoedp1ra*ldaipgo_iiegice"a!rclintilbn"cifiiLtluiJe,itcroroiezsJuliLelmuruiieyena-ueieralceril"lptvd"atcgiiuieeto-iniohai,.rciditteIree,,eta"iniutodvaersp*ptreldni"siiAvil"slso_ziros_retnir-lt'enouiincO-ripidfego"aciciiipaearenoroSigdaurhfives1olatmusadJanu,dicrrtcf""iei,idesdqtinfa,impEoiec"e";ocithnmruen'iioiAn"iiiia*a"";ooclrleocueuafdeeirnsa"ra".lao{isrii"luoli1tm"sullpr;cif;sa'e;itnuta"i"faite;"fUi.ei;,rJi-claofiitta,ntr.i.n;1"reaee;iemiuc"aa-oue..";"tcLTl1"aocfJr;alsp"iriai_;nndjinLisa'epeinle*Oieap"cer^ralugl"pJniiuii'i-;ieinappisr"ueprtnt,'_nni"iotusriiiia"arrs"ctr,it"poectuto,ana-looe,nitl"pzeJt,egcotif"n"pdcadrno"mi,"tercsvi1dunmxai_ntirseglctrds;idg"pliiuuii";rt"mrraadtmifizpignutmdiiifaime"rer";,elucleeneair.;-ideceerilirell;t*ruuciauiitJadcelo"pulidrtffJid;"faaT"a,s;unauuimlleualep"r;isled"n"i'oietgcmii"ieil,;ii#""l"i1lvnenoeaj"i;ite_;iEpadida*"uiri6o,dv"i;eb;r"v"'msrif;d#f,l"illu#g"mii;iiua,pqr"i*ineHleiidouc_n,dir';pti"'tl;#t,"oi1lieo;tt'i-Ha;inlclsqe;dJ;r;ri,t;efrif;_i;=uEiopz:"ar^gi;i;"tt-"ti";p;;lffti.ni:ai*ne;trpcdi"l;iiai;i;t;iibti;'li;no'l;iotuc"_";tpc;d;ie;,.;"ra;";a_d;t."iod!;;o"";ilic";"lii_e_ltr-:lnin.iea"__e,;i;e;nrr:iii(;,oa;_in"_:,n.__'_na_. acestei istorii, iEi pdstreazit virlrrbilitatea de pe poziliile
gindirii pedagogice progresist,r, <'ontemporane. El suslinea,
in continuare, cd izolindu-sc rrr;rlcria predatl de expe-
rienla activd a vielii se pierdr. rlin vedere identitatea
subiacentd a invSldmintului cu ,,torrl.r' ;rsociatiile umane
care afecteazi viala conqtientS( iar ,,<'rrnoqtintele care nu
r:orespund necesitSlilor vielii se
dovedesc irrt'Iiciente chiar
1i in cadrul unui domeniu limitat de acfirrrrc((. Aceastl
tezd se asociazd cu suslinerea, repetatd, c5, inrrii{,irlttnr prin
acliune nu vine in opozilie cu procesul dobindirii <'rrltrr-
rii transmise de societate. Mediul in care invatd rrrr r:opil
este ambianla natural5 transformatd qi imbogSlitd de prt'-
zenla oamenilor, de prezenfa uneltelor, de alte pnodr.tsc
artificiale gi componenlii societdlii inqiqi, care nu consti-
tuie numai ,,centtre de interes(' ale curiozit1ttii copilului,
ci gi formatorii transformdrii acesteia in cunoaqtere.
suslinea Dewey -_ au un
caraGcitnedrirneeacegsiacrumneonatgetesroecaia-l,
legat de evolulia sociali a
culttrrii. TotodatS, el a respins orice distinclie metafizicd
intre gindire qi acliune. IJna, ca qi ceala1td, afirma el, iqi
capdtd expresia caracteristicd in qi ysrin comunitatea uma-
nd, i,n qi prin cultura acesteia.
Meditaliile lui Dervey privitoare la funclionarea prac-'
ticd a institutiilor de invdldmint pun accentul pe impor-
tanla gcolii in calitate de colectivitate umand, cu ajuto-

rul cdreia copiii pot deprinde qi invSla cel mai bine.
-pDareivnpFiaerdcpitenrriediinap.csaaeiiprlgtaficcialnoiecpndleaecirreeirapiebea-rselptipzrlaarddoncirsdiluciuelfiuspddnldiendeiaaninmcvvmoeSienno{ldttdiraimaiveqdiniiiuactlellei,Eii,ulceicariiimlvqoeilaiimzsgeoaiiErncloiciaearatliieilr(vee..
instrumentalismului filosofic a1 lui Dewey, dar qi fdrd a
uita faptul c5, pornind de Ia hegelianism, el refuzd trans-
cadcreesitauiian Egiinedstierecsaeteagfoldriceismenploa tirmivaanecnotnd-,
ccndentalismul

t'cptici potrivit
rr rcalitdlii, analizind atent oscilaliile lui intre evolufio-
cneistamteulmdianruw{iionsisitdEeiilevitparloispmriui lcboenrcgespolnieiai nd,esweeycauivenine cer-
de-
in-
tsrperperiendsuicnalgiecocaalaE-liadbaorteatleorfudrenipzeatleingdde experimentul
Universitatea din
Chicago. Din acest punct de vedere sint reprezentative
Conceptia lui Dewey, potrivit cdreia ed.ucalia nu este lucririle ,rDemocraty and Education", ,,The School and
ceua i,nuentat tn eursul istoriei omulu| ci o necesitate a Society(.

18 19

asmpsoocaaacaocritdapAdietuluae,prcti.tcaaeeeJ5rlaVeso,qeldiiijecnnleoovsliaiaaontdcelcteerairailanmecbl.lttu,,eiepvlcdcirnaeoouhilpic-pipaauvaeebsrilrizoetesdoirioua:itnnnereepasxisaitlp"etu'.lep'o"ci;t"lr.ec;a;ar;v;i*run-t._ue;itgpaiialo;-r;o;g"p;m;f"ire;"ieei."r;ztod;"ea"ii",luntdl"tl,uau.ii^itrrie"fafuDmiaiien".bw;t.iea:eraniv_t" prn:ror dEuiledtiecafi.lonsuofaproeateexiestxeisntfiiur lllslit,ri--unprcinadnrautunraormEiaets.eOnlra,
Iui E-stereafduezvddrleatgcile[, obiectivit[fii.
delimitindtt-st' tk'
IIegel, Kierkegaard
admite efectivitatea realului in concrct,t'tea lui multipl5,
precum qi realitatea individului, dar it rtrrrri individ pri-
zonier aI propriei sale situatii, constrins sil-iii consacre in-
cere, practica investiga!iei, activitafea tehnic"or_tp*rJoJi;Ju;__ treaga via{d unor op}iuni nedefinite qi problcmatice. O

nald. irsemenea viziune sumbrd a raportului dintrc nect:sitate
si libertate, deplasatd pe planul educaliei, punc in disr:rt-
ctiirl,nnuiao.ic.nnitmatFudfecidaamldioeipjvpoisrnteeoruo,iartlSfaaccgntptaa5eeirnt,,EienddiiflnteeipirltrieeriaUi-idd-l_oaqlieiaigtziimeo'aiodgn,dcaieustcriauvwea.iroli;eedi9od-iitiu"iLrama;i"uil;iipni;p"p";odi'-";r;J";t"aJr;ttu"ent^"gittid"!"Eia,t"?i;"rvp'iie,'r;io;'i"Ea;mi;il#;;eopi;";;trmo;oi;i;;rciirillglia-;lc#:jmsded;roi:_.i ale formaliei umattc in-
iie inseqi sensurile fundamentale acest caz,
tr-un cadru social. Educalia se confundd, in
Coar cu o acliune de sporire a rezistenlei individului in
Iala adversitdtii complexului de factori care alcituiesc

realitatea.
In uitimd instanfd, existenlial,ismul este o filosofie a
"Jucalier. insingurdrii care poate merge pinS la disperale, negiijind

viala comunitard, indiferent de forma sub care s-ar in-

PEDAGOGIA fdtiga aceasta. in
il?ffExtsrENrrAlrsrri
hleritul pedagogiei existenlialiste constS, primul
_ A CONFUZIE
,.tN TERMrNrs, ?
fdiciilee-dineto:eSslee:3cbtiituJa#dl"ee,;ptueynnTel,ot'iiac*n:at,ee,"o?isne,,nLmii-ie_it- rind, in atitudinea ei contestatoare, in adoptarea unei
pozilii critice fald de a,Ite direclii aie pedagogiei burghe-
ze-oc'cidentale, precum : idealismul, empirismul, esen{ia-
lismul, perenialismul, realismul reiigios. Pentru purtlto-
-smaqcildccicmtc"nutcnrgueiera^aanuciuteErolgrt!radliaIpicaJeee:tei,lrrnun{'ioeerlginveucufm-tadanaeeaiiaeind-c-natrf,nis^eelocnrSgepiuovcegpuiramincooxmisln$guuilrlaudgmva.i,reeeotsepisrnei,etir,eei$eteean_oriKaneavlditoii"utceeel,nf9"iioiEufittCiceorndlauoisdiJtinies"auesrtmfnatotcoiusiisiktlcrtlalriiagipeanoaiusectdeEep,ditliintd,opns.uicts_dgueJs.n{_roihiaaodcetanp"itliei"saaeiie-i"ininttraa"av,cplttx.i'uc,eprionoqbdctc*"tadcmernitrasoiiaeaute"ditrAcsaa!oitct-ulmmpttugeeea?ot8""olt,-guipr,ut,"i;idn,"timlloai;luatlri'desv"in^;ieg;teu*ia'oe'o"inJ"J;a,"p;cric-rm;'"rnr;at"ee"aei"roiuriinf_"oarti"lidplrrrsut"t"ttrrtra";elJfpot*drd"riom;eit"grl.tcrl"rier!iatioaiAa1lci,ua,reie"r"c,gacaaa."tlilOtilnfiieiil"ugeliilu3sEirl_dt,usoia,_ooeaslnm,tx-,liesgtt1lrsrtc"riiiriopsu"_le"pnc,ion-Jei"t.afa"al'enee.-"itA"deriprzl"\teimgr"tti.eri."tred"rbr*a16isic,pea"nge'v^,idut"ptOfo.";d"de,"iinoi";re"lc,iercor';rji-"ld"rsti""uet"u;rsiii;uio_"iaaou;__k_a-,__.tt rii de cuvint ai existenlialismului, actul eciucativ nu se
reduce doar la ,,invd!are(, sau ,,formare(', ci
trelruie ,d,iemviinta5ree(l insugi( (Der Weg
,,sd ajute pe om sE
des Mensclten zu sich selbst). Drumul acesta este, dupd
l'. Giaeser, insdqi de{inilia educaliei. (Evident, in concep-
!:a existenlialist[ !)

Alegindu-se pe sine ;i pentru sine, suslin existen{ia-

liEtii, omul igi pdstreazi Ei-qi apdrd auten'ticitutea, o alt6,
categorie de bazd a modu-lui existentialist de filosofare.
ln a-ceastd perspectivd, duEmanii de tnoarte ai autentiii-
tdtii sint banalizarea, alienat'ea qi dezumanizarea. Pentru
a fi qi a rdmine el insugi, insul existential trebuie sd re-
ziste acestor ispite : mai mult, trebuie sd le invingi, s[ le

reducd la tdcere.
Dar cum, pornind de la datele ontologiei qi ethosului
existenlialist, alegerile, op{iunile qi deciziile se sivirqesc
in vecinitatea mortii, in peisajul de apocalips al neantu-
lui, in fricd qi cutremur, in nelinigte, ingrijorare, rrind

20 2l

;H;lmcqu1uinieniedndfgpiii.srteapoddefdeureeaunrd,caearlac,duot,setreecduanpcmrrieu-iclanicesnt,eeai.tdiperu.ere'im*l'ned-auvpreidospbaeitu"i-nicp"u"foii"vn;af;ian;;tittilrri,leef?iaeanr-tirnz;leu;a-,bi"",da;"#cer;eucdra:ite;o=damet;eus;non:ircaei CON'IRIBUTIA Geneza il ('(,('it t't, dcnumitn qcoala tnoder-
ai"cagt?letndrsp*tsileotEmccamttirisJnladi"ieonuetoiell"vrrmo.lteef:auirbrield9iaanliinuonnnaunisrbc1izm.iEtFligen.aurtrimcdscsda9d"aeuiiqiis:"ltd.acraItoini4iluiietnnsntaulgu-iiSnaniidleleu3Fddi.ds'vtdu"flpEt-.d.,ueu-r"iieatmui,ietn"r_ldrdilecii_ucmiIaaboebn,l(teaeinopule",ltrtonsesmabsLierd!pomteotae)tMeUatdesrd'naueau.6arraab-glbiftudptsniiibccoduoalnreinciuciccueoaetaincuitruo!vdalredianicnaaaoltactsiaecin.rttxtaiiearinp.asidaioinllrdddgaicpedlien_tsaueppirmCslieueiufilmeeotieecnrieudta"(zinsuEracanrtit_ecreieteqilaeoi,luntdlsc)"t,lriiri.ieaapltou"cn,ie."eedplouertitiaepeihutrl,i!lz,a,aiiuei:ft-urrsiatrdi"t"tear-lidien,b*-lec,tc"eiriDuen*r-uie-",Utuoi"iaicoe,c;uiap-yin;uarainr"rin#fi-pa"noel*ttcr-itli;-crp;i"ionnile,it^iifs"Viei;iv"ier.ru-rii]""'tr;mmm;aJe't_plaf!-i-r;"u;"ai"hmi;lliifr"iooiulli;iiu"u?Jiriielir;i-;"rret-^lr;1lio"';Alii"vir"ueitari,f'!JiJls.i";iruo":d.",r"rq;iitlesiJdii,prcatoiruarot.f9utliirme""eui.l""uftraiuiiar."ere.qvar"prnufatg"pdiimilis"caefm""eiro"rgtcs,aciio.*rmiiJruiJio"etptgrpdctdrsnudll,erSaaiurt-s"de;doorneaepalfd"c"ot;-"#tsouninr,leerll,r"uq,laifpdpotaaidlis,i;p,iiidul'ncuiml-,-ru#strlm"eemr;i;a"eefeatiifesoieqs;"iri";dG"clucisztiden;aiiflnctrir,at;aeele;eir;riuaaa,Jii,Mcoiule;xnal;ll1cftJie;eerndccm;oaiau;p;taat"paa;ufaxtaf_cpirrqojuue;l;reisit_sr;idd_,dosl,iei;_i_e_rt,_liie_d;_i- MARTLOR n5, invAfdrrritrl t'ontemporan, nu poart6
l"c:rcieccldea:asuetearpe^rloaee1naEsrtlcnriadxmic^ittti,u"esaamaltalltco"oeeiaefarnisrssix,ltltefoiariiassulmrotlnmcieinssneturuuomivixlfri,fpEitldlicuapucli.ao_l'iemt,a.eztSiEdairiomivrnei"ce"rtalncauo"iice*druaro.opeeoisrftn"eeog-"a"atmdra1"iuius,niliiiesi"-i"tv,iam-""ai,"toigiuaui,iip"ill"ribiiiua"-i,i"smush"l".ietini.aErtrrqttrd"u,",siieo"aftpoec.lrdEeepdularsi"ucdpirn,citainueaaiitnnrpfniivsdelueua'soitt.rioutnimaraIailnnceilan_-i-t,i tIl'oIim.AeCnTii,ICaIEunNoIrnEsuippmieraidteiagpaoengciie,mttca'iirtcr1ii1cl.itrr''srugllntntogar<iitlcsdtrteiei aputeonnroitrrdufiinlcoosaporlitfie.i
Indiferent de orientarea 1or idloloplic:d, cercetitorii
22 istoriei educaliei sint unanimi in a-i t't'tttnoit;te merite
rlMrlocorncnetuirmtio,cerenaitalfliingtaoutieri aiEaccorleliitaeetxirepaietaurirmrtiisietmnicteoadleaersanpceiersit-t.-utrilrgrti,ctpn'vritor'mi'loterlcstestoiuci-.,
pune un asemenea consum interior, incit pare sf, t'xt:lrrd[
ilouL1pnjtpietsar(ecl'tii-tdsoagmaliegceeainsintituetisrcdpaeeirireipst ra-celooepc,Jlu,eRrpEeddsiztrcobe.ro$diiseiqtdotioircpitcfua,oqct-iers,e(oi(incgatiarinelei,,,icAnaentreladanibngKoaia,lrcrltrcloci-it
,p,Aiibgeiceaddaurluliludi(e(.IaCrIeaasrneaaiaqPcoolliiiaenxapeesrtime econntatelemppeonratrnu[ co-

in-
ceputurilor literare ale lui Tolstoi; cdldtoria lui prin
Germania, Elvetia, Franla, Belgia, Anglia Ei Italia are
adinci semnificatii de documentare pedagogicS, cdci irne-
diat ciupi intoarcere redacteazi o rev,std de educalie.
l-iousseau este autorul preferat a1 primei tinereli, experi-
rnentul de la Iasnaia Poiiana fiind destina,t, pe plan li-
t.erar. sd devind substan{a unui nou ,,Emi1e(6.
Contradictoriu, ca ansamblul acestei personalitSli ge-
niale, este qi exper'mentul Ecolii tolstoiene I Motivul rous-
seail-ist ,,libertatea este natura(( este inlocuit cu Lln 1no-
i,iv de mai adinci implicalii sinocsiapleiri-tul ,,iibertatea e viirta",
promovindu-se o instruclie acestei libertSli vi-
talc ;i negindu-se educalia ca despotism moral destinat
a-l face pe altui ,oasemdnitor tie( ; insd abia un an ina-,nte
cle sfirgitul vielii Tolstoi inlelege unitatea inciisolubil5 er
rela{iei instruclie-educalie. Caracter de exceplie, ilurninat

rrl ideilor unice, intrat incd din timpul vielii in legendi
(pr'<.stigiu1 personalititii lui ca dascdl in gcoala din Ias-
nlria c.ra covirEitor, dar proiectat, fdri indoialS, pe un
lrrndal senioral, in ciuda strddaniilor 1ui contrarii), Tol-
stoi nu a dezvoltat up-nriitnafirrsdetarEuiciutcuiurindvsadqlgai ibceiolrintaacteoeppuliiensd, t-impo.
con-
cep{ie pedagogicd
poate reproga c5, I se
n-a recll-
noscut deschiderile ample pe care le conturau primele
studii cu caracten Etiiralific de psihologia copiluiui. Ceea
ce s-a iniliat la 1859 in aproplerea Tulei rdmine ins5. in

<tt

raport cu em{uocmae}inetiucl od.artte, mdepooraimrr;p:-o'rt-anld cruciald pentru i)utenr doempaorncdaecreondterrorsutl,lr1irt,nr,ir.iins ;rl citorvu idci dorrri-
clirborarea unei noi
destinele- rlrnte, cu

cctfdrrccaineiiaaipmvlcaprtgeeeerRIeuearmsdeatnvssioidinottniedgaunda-r-dettticimeeaupEdtIa,cooJcP-taoLeirlncsotnarai,imltetciinoaaariiad.ninealdneuaasvin_cr-sn.eiz..ttag.LidiaErne5dit.eelsbozhiietp"t5eibuzsuragponcUe"mehtgii"zsniids"aainfi"rnah"dlo_1p-geeidi8"mol"n"'m1"9*ugeaei7?-gdil",,.","ar""aocEur"fIueo.i^fciu'aiuprliopuilna"ite"Eureoatr"noc,rs"ta,doedu.iorcai,,;"ini5iulp;"naaia';uetimiil;lrd"tiG"idtduialdu;;.ra;igltri';ai;"gljo;f.ual"-"cgfd;ni"""u;i,,ins;"ir-;cCaiciuso[fprd"n'";le__i_":__l lviri:ziliournidEetifionrlimficaereapsruipnraincvodtrt[crrr.rlrirt.rr(r.lrtrri ,,educa!ie" Ei prac-
tinerelor genera{ii,
itlci diseminate de Marx cit qi dt' I,)rrgt'ls in lucriri filo-
:g1,lI;i,tto-rA.'r-siloca'nit:czmuetieifl-iumeDcPl uiapdiahmruerxrbtiinisasdligitccune(ldi(ltuu,,,,nCiriilenndaCepoaooaimtlplraotuPeligucnraiaoails(rl'ttfe,g(iud(,einnuri-dmnluataemincizncdoee(ornl(eec,tmsau,cp,lvMiuaoi irnnni;z.rdttit.Ed'eru-trnrit:in:ri{okrbqpnfriirolsroil;mntzir,do,fiiMeruf-ii.rpeaipriintndooti,c----
nt.1iev8a$9dtgh9ocT91reiaaagS^ot(hdoraein,.n,trie1pN9ui0kb1etitcdadenua_l"to.,pc,^triiiiliiottourt"*''p1aal"lc-"gitig,e,g,n6iinu,sDt_iteumlRi"oaaub*lii;nn;;ds"rua___
sernndri de jurnal intim.
Dincolo de caracterul piitrunzdtor aL nenumdratck.rr
observalii cu privire Ia situalia concretd; rolul qi statutul
viitor a1 educaliei, valoarea gindirii marxiste cu privire

la formarea tinerelor generalii consti in unitatea con-
cepliei, care integreazi pentru prima oari pe deplin
cducalia intr-o ideologie cuprinzdtoare qi cu caracter
revolulionar asupra ansambiului dezvoltdrii sociale.
MARK ,Sl ElvcELs: iGnidnld{airteaedfiilfoicsioul,iIc6unaittaitranailloirdecoalroegiaeiri toriAi ncaarleizadeefifneecstcuaetddudcealMiaasrexsEtrui Ectnugreealsz6c.uinprjuivriurel
ia fac-
DEMERSUL citorva
sidoeliucliai radincadlreo,rfvoarmlaubliilnitdatelegseitdvlie;riifidce[sicnhizpirnidmuca'llerainudnoinr
DETERMTNANT lmlitica de invdldmint a {Srilor socialiste, dar gi in ca-
TTfk:L'MEOND?ERPU"N sr Aru r u :i.iJ,fi,Y ui:]f !f i?il1,
AL EDUcArrEr ;.,:1f;*,tl",Hi1,tffi'#1,1,1;":F;: racterul evoluliei invdldmintului pe plan mondial spre

ite in lorme real democratice.
s t abl
O primd. tezd structuraid, implicaiS strins tuturor
- i*:cial.
s rrins a, "?f ii ""ff.T"lft JfJ " :l ";1A."

r*q9bpofv1pc-olaeaeal8io:a"tzpca:r9apSrll-altotrru0:Dtoetele^me:.cqizei*Scrseppigcf:pt-adeimeeu^ooigerumn-imeuiocndtrceeadnocureiongrnedmoinrneftnaaovioptedeaculdltecdoi,iartpcrrmaagelecfadcieaiittaopeceaam,riszmetnitaerpodpuEiuetaunpicerl.nnlisurcteeiiamoiuueieoplaninmorln,ltapltuidrrsqilpcraeuilin-c,uoicliidaodulnedciea"caenrsssermossorrdteltdaeiau-uenceanrruptrijl"ismdnlbimcbueoeitarsonalabii.iaiafnnrnrtsifd"mmrieapscsit-.eioanrairrrreab"eoegrtiocusmr'"laascgumirx1etiaautnclriteose1ertireids.dfmleno"ssigsdec,earu"dutriualerovloEiat,uleruiuirin""epide,iupritg-uir"slnrlnaaeuieo*coopluadsio;arcarvri-col"i"c;eeild"uedf;euxuut";,epuidsidfJfnisfpditii_cuir_iauti_iaardi_ii consideraliilor formulate de primii doi clasici ai marxis-
mului cu privire la educafie, se referS. Ia caracterul social

al educaliei. Alil Marx cit gi Engels au studiat ln pro-
funzime, cu deosebitd pdtrundere Etiinlificd qi in inter-

dependent[ cu ce]elalte fenomene social-istorice, situa-

{ia invdtdmlntului din diferite {dri pe parcursul mai

multor perioade istorice.

citoIanreaninalizAanmgluialt(ilaetfeercatludatadsuinprape,,rSioitaudaalieaincillaosreiIBm4u2n---
1B44 este conturatd pregnant ideea caracterului de c1as5

al educaliei, iar contradicliile invdtdmintului sint con-
siderate drept o reflectare a contradic{iilor sociale, rele-
vind, din multiple unghiuri de perspectivd, diformitatea

Ei unilateralitatea educaliei burgheze. aceleiaEi analize,

O deosebiti aptualitate, in cadrul
igi pdstreazl observalia lui Marx cu privire la sdrdcirea

24 25

da*smEsnspantdsrunIorerineapneuigcopctclratnaicq,€teiehrdTaucugtieanerltulrpalmotiuouflosul-enczanjmmncidi"nceeisolisiducuaalasnonergeieprnncEiuaee,cpdeiibtnu.aoodidreeeisluiedlcnielevnroegnfeasdeepitagta5aireecadasl{ei.taldcatiiliEedt.iviedezlBc,auieeectameolu,etu_audcruosgaaecseincpdf.idelueklaifdmeeieideels,ctraisdrumeiedlnealta_eupcamuireadtsouraiiruniroci[aoltigtcNog,niEl.ifidv,lbc"ieopirminel,eifeiziaemrllreoMgesc"arrseliruudrxaetauaaauaaJennvJpc.orlilsieann,utcuundebtdinzplutucrenusleetoulpilrtnieetlt,niiariucr;Jv,gtprluiarvltrvsedee'iiiuara"iraiieatdronlrul_cta,lepi"iunt,rdlniaqOeaodeicdaructlr,""ee,iise;eiaic"enqolri-.lrnto.lnrieii;i,ait;tof*;;ainniicra;;c;p:;eila]o;tL.i"ri.oeti;je;ridit.5al;rt,;dl"oiutt":nt{Ei*i,t_et:iii 1vilcniisneveglcuhniotladsdesdperelanuantrttt:i'ti1tl r;t'r'it' IDpnrignelpsr-ogredseuqli de-
ri5dpvzpgadn5eleri:eegd9lniddneii.,t9nl,eqmotizqsArtirreniiv.irneniog-dtmntreaelluegdeecprmllrltuiruneuaioniolllcierienctsnrererdedecqlaicrdiratte'tuaaiuliinizairnfc.sndg.l,aad-lureedgl,ibirieeriininllniibeE-ecdtliarfu.p"ieap-tl_ace"cli^ipicsuntr,riair,il-vosptn.druuratuioeirnpbpim"rneidgir'"-citucmuiid-"nlosaauluailcei,ifziftpisip"irotbp"o"*eao!e;acotiri;eei"ntmtate.i"ltlnirA"pquapdliuritl.e;"rdiure;;te"f;.}apc"i"j{il-;r;ie.raz;ou;i!n.;a;rpr;i^;rxuf"ie_i"iil,l_a"u"-.isu,]ilii qti-
ralae,olmpq:istaine,nst8'.Dlrecen,i^ictanu.a.i3rdrieatLntviaucsucCls:z9Woglutillaioeaiorenazt-u,tidssinul1rracoe"qt.iotti]aacrltot8old",eoaidmfcacsiutr4fdaiepata,crdn.didr4iessatneloleciedeyaltin.cnaicLltsuigiugiutciltttUa1_iiepoaeuupplaaW9dtprr:gmprdnrtudu,Id_doiiepniuaa,darirtef*ctrrpiniubendiiocinuanine(piniepol,vnnt.rioidteed,enn-idae,inpcu,rrnre-lpce,iiitiqecr.nidcrneadrepvocniaeslaecuale,ingon.isdailtaltlniatreaedepiiesriiac'lalfnuleepsoepiaielimzul,orcdeeienavedttenccuied-ioicrntenndoanmeulreecievz(ndunlGcusmseaveepcattreodoaelinuea,re[ifneilirziruottseanlplsmspacauuasscsi'sfe.rouririiiai.oejtaticiapn."nrEdnoacyom"aaic,issiii"acen'dnnar"tausebufngeoi."bt,eutc.icr'lpetufasfduulaaniodelodole(itsrelcLdcleO'rna'iibt,patnnlidqoriciiitupisptdet'le'll'lapio_m;;6ite.spiz'Gi;if-l-riri"lrnoior;nuvne-;sln*eJl;it;r;o.ttu;n.;zrii-ig";;cifl&feulftie"ta;prini,;eicvs;alsjcriai:tili_;_e;,ita.de_i"e" l;t;rllttl
t,:i o;rrrr,(rt.lcocil,ugalucoidlXoilemIX."inGaEtri.at..ov, taiunrEuipeistnuerndinlatilntr''til,iritrr'r;rtpt':irnopvllrraitm'fsdealeqjui qmatsidinttdalzeteii
26 a

in

qi

:,;r'rlald, poate nu in forme atit de vizilril I'lagrante, s-a
rrrcnlinrit de fapt pind in deceniul 5 irl sccolttltti nostru,
irrr urmdriile ei se mai resimt puternic q;i irr prczent in
:rcrilile societdlii de consum.
rtlcRsaopcoierttudlfi|in. tPrerienduncaat[uiera,siscterlueclatluteriisisloterrnpes,ishi i.cslc'r,ttrp:lttrir.i
insuqi modul cum dsEe[i-taeaurfmircmionenecceloapcruautcl oteaprceuerlsast'eoMiaciaainrl xE,,igsdifeelrlnacg.larcselds-
nll s-au mullumit
;rl educaliei qi sd
lrliilor sociale practice(( (Marx), ci au analizat minu-
orL{lilialrcoocdssalaa,ograafgaierd1ctii(oct,riurev,lsic,atMpodliinaleriacni elcidifepeuetssiEetafudir-lEdtiPuceruaai,lm,rtaIetdilpdieepouo,rillntuoda5igeniC-alidanogmcleuaaurnpnmngiitusaautlln(ldriu(e-(Rvn, oeo,i'lnMnrutlliiozuoppeneeira1riraier-
1rl,eBul4daBolive- iicinBmtoraneiatepirdazuritcuea",tiine,,AE,,nCi taai-pDltiteiaih1erulie1n"mg, (e,'n1et8etcB'dr-euflinndaiitraolaericiitialculaei
rnacnosistemului so,cial.
cirlilense,'rlrdeefoelorigilaa german6(', tezele cu p'rivire la edu-

determinarea acesteia de cdtre nivelul
cle' dezvoltare aI forlelor de produclie, gradul de divizj-
Llne a muncii, interesele claselor sociale 9i raporturile
intre e1e, treapta la care a reuqit sd se r'dice dezvoltarea
ee;tvlieiindmefeeninliatqezildocruinloturircciaid.drPuruuilnraaincpdeoliornrtadegviiaitdleeezcnetlidcp,oinMntedaredrreextaeqremi d-iEuncanagreleiaelsi
('a f acior al dezvoltdrii (sau nedezvoltSrii) indivizilor
;i
comunitdlilor umane, aI promovdrii aptitudini or Ei

l alentel.or.
obliAgnataolriziuinidn,,'!c6ariz1uel(d'elzevgoi'lfteartedraiilei'nE'.u-dro[dpmeii,rttMulaurixp..ruirnqa"-r
rnoristrat convingitor atit aincea'Isdt6eomlodgsuiardg, edrmepaanrdt(e(,d.deaar
mai ales in ,,Cap-ltalul(( cd qi democratizdrii regimu-rilor
fi un semn ai liberalizdrii
sociale in cauz5, aqa cum a apdrut unor personaliti{i
qtiinlifice qi culturale ale epocii (nu neapdrat aservite
capitalismului, cum le-au etichetat, intr-un timp, ciliva

27

c,mlmrdttPgie,fameqieoinpeimhutetrd'slerateuoimoilinna*csnprztrmnaiirroiiosN.tcutau"re,cegdnuonera.tlitdfailtt,euets.dpoeood,eeplta,rrosrirxeRr.iuddseflraz(iJt-odiuieduraoelciermdfcavueolpourimazedea1iiea"idadvsr9lierddinsecioropetceroirurosmBlprinsurii,gnin[tinaitrfnaricalregsuirrfum_nnsreeoefd)tmeciaci,iatrrreer,sraardet{"iandieudirer"sriufeirttiadxocm;ilii".z"lgep,rai,idMa-mautieg";'rs;rtb"rli;;ie"iacuaeo,;am;t;iirli;iiu"l;goczl,"up;;ui;;ldiiri-;;";t;n*rcr""ta.;;iollie:"a,,"l";i"irN,au",;""l;'fi=.-"ii;au'pr'a*;tri]6"Jl;;iaJiaonu""m"p,";ui^iniJlrrh",taai-c-lrddc";tficir.rga"""rr"."qoi".triiir"aeenriu"t,un"dtseJ"ovote"t"ari,a;a;aimgr"l";adg;ir,ccufii;li"pecu;ppe{r.l;"-,itd^nivrsel,our";ru;rsitt8elr.n;n;d.,aft;t4sr:;uer;",t;neifi"B;aiInntn*cpeinirTfz,tdiydH,sirlivufder;inusafne"Jl;pdsf5cintb;lo"nrdfuiett:ruii_au;oero;Iilrnu,o'It_irr:-_jeniii spre o ,,dezvoltare multilirt.t,r';rlti rr individului incepe sd
:;c facd sim!itd'.. Deci lnsdSi tr,rrrlirrf,a de universalizare
gRpcrsrcXBaacU-neiirtio'adepiuVaieonnt.bmranucllnlIetluugeIcidtecifid-ierdraiicertrianatens3.geppMltcd,iaOzeiDletoiisia$imornlnwiilscotnrpiiameaueiexrereeirmdsmenaaimppptot"cdraliilanirsaienmialenatiXerlidnirirefutsexiiVla.crCfrmnuai..iriaEsmatcIri;._uhIi.aotaioetuIueirimdr"_aBrj."tnlxomteGr"rcdodaiiresrldd".uejeteraatt,iura"slevs.s';nlc."pli.e"eic";""e,a"crt"p;uuFC"eoi"r*l;-;ri.rm-;c;u!T;""rtf;;-""irflGo.ir:-pt"elii"';lili"rl-p.'i"a,.":"J"tJm"ir;arJ";"-'^i,iiipii:r.'^*r"listr"or;i=ri"r-""';e*"uioaoa"it"ac","tc"sr-"tt""'iiprtirttdaa;tfemeia1adtrniaa;iece.qa;en;:qeez;rtrtMddiiaiCre;uier;ce;ouloi'a;aEninllircdpr"durndiiga!xrditziie.ueutian;arnierntIoaitiaol;xi;eetprniJpe.iac-pr:srot"eoiasi,rtdcdnhon;lei1tiaenei_:,__nital.'i ;r muncii solicitd nu o educirfic st.r'irnt meEtegugdreasci,
t'i o educalie largd, cuprinzitoar(', ('u cirracter politehnic.
s-leprtdsmipwrtsaeaa-euttulneieetcdnnCentrircf.af,suaunrzualpamdpe.n(i)azpnata.ciuasttenzrelDilaidenccmidcjebtaidreedetudurieidivnieameiaudiantzczcoui_sialdnsrunids.uite,n.ricirvtnnm,eatii\,eneIsenairo,duzae?o-rlcaeemvni'ep^.rpoRueiiagialJiecnina"nditacrntiii-dir;rdi-ldciampo"cu"eciiLr;inlrtrt;oiei*;ii;olrmfir;ii-aiir'p""i"t?si,a;"ircib""pro;-"itre'iedeil".sicduilcpvtarferiim.efri;tpii"d_itcictc"at"le"tita.tnintvne,trsuce"e;cfidraieb_,;.raeil"rudeedpzd;ieMeaedtoM;"fiiisan""sna#ipc"neidrire"edtxuclxoc"afsdicrjiair_bnJtaii_edd_l_ol
La care Engels adaugd la rindu-i in hrcrarea despre
28 sI.puedcwiaiglizFaereuaerbinagcuhs-td,cc5remeaagzdinareuzneivrvccrs' lrrlilzcr.aI.zirSn,pepliemntirnu[
rlezvoltarea culturald qi intelectualS.
Continuind qi dezvoltind imaginea prospt't:t.i r";i ;rsttl:ril

tr,t,'oudDmlueusicsipa,trleocieoaisnuevttrrioaiietrpoitudarneuteilntu(ediz-u,e-Ele,sn'iu.gappeumrlosnoep-drudiin"loiendrie,,spaApnurnaneltciize-teedDudidcielaerrtlii'aiivrretrvdl;irtein'trorr;t'--i.
Astfel, incisivul autor al,,Anti-Diihring(-ului combitea
c'austic ideite despre aEa-numita educatie a totalei liber-
atdvlei rEtiiziinnddepcednodenalseemperenceoani,z,aactetiudnee anarhistul Bakunin 1,

liberd" este drumul
cv'eehl memaei ns!i6g,uEr nsgperelsigcnoomrabnltledaEti eozbescleurtaonttaislmfa. lsCeu,
aceeaEi

striine
socialismului, potrivit cirora'cregterea educa{iei qtiinli-
fice a maselor populare in cadrul orinduirii comunisie
ar avea drept consecinld degradarea Etiinlei. Privind re-
trospectiv, de Ia nivelul epocii noastre, o asemenea sus-
linere cu privire la degradarea gtiinlei prin studiul gtiin-

tei apare inconsistenti, aproape ridicold. ln momentul
in care Engels a combdtut-o, ideea dispunea de un credit
destul de mare, putind determina o dub15 primejdie :
pe de o parte indepdrtarea de Etiin!6 a educaliei din
mediile muncitoregti, pe de altd parte indepdrtarea unei
pdrli a intelectualitSlii qtiinlifice de lupta proletariatului
pentru schimbarea pe cale revolulionard a orinduirii so-

c'iale capitaliste.
Oameni de gtiin{5 Ei militanti pentru qtiinld Ei edu-

lc<iat'laetirteiecaEgletii,inaMluifiacvr€axlcoEuriirfdEiclnaagtteeflidsloeasouorfiricceeciefnepltoadpteecriuancmllouurzlitutdontisecdneesisiebtreia-,
nou in qtiinla timpului, de la teoriile lui Darwin la ma-
tematica neeuclidianS. Semnificativd in acest sens este

satisfaclia cu care citau, in diverse ocazii, replica rnarelui

mtadtetoa1aVnreoo,arnscturadmvecaaitiuvpareivldeoijnluutlraetsiu(sruamruamgadiiurilmuin,ivBionalukcauant)idnir.nul unei teme ur-

contemporanei-

29

irrtr""i"l;;:;";;il;"ffiil,tplidp.bceaicdnpz"decoap^re:fuScuualuadd,oili.aipfr..zftreu1jtt.ticinrirt,nmi.oedvivaoieal.vu^aDocc.lstiinrtrlgaeadtndl"riicuuefeiluaadetnei"cului.dstdGtieaen1n^o,edmeiteli.mi(n-nesapdoe1tCuagaLoMassst.trfttseaia-aaaiahuarrdutreipR:saieietjnlaaplpqaa:ceirunetsiac((tgreiltiudml.ri.ftai.iexalm,,saeisaelt.:ecidu,artenteldbrur,ctpueeufui^iecr.rsd.uaoa.oxcnrp.nglalrNtucuinu{satideirnoscii_asnSdcttt_iiilaoa(rtta.ptmnnadsa,raer._etpdct_pnac{de_otuimitaaeoo*toel"t"i"ourlduenuanfifdunrpiil-siT?starnmzaelf[dpr"tm*rbpca"iccvc""crricllud;ie"srnuui-inutdni;tubduribca,nosrtmit."O"Xctearat;ncat;,;aarictn'c.;illlrtOcc{il"iif'lt*-'ai"er,ne^aadp(,i,r""i"tJniffvm".erreiripn""-rc"c;tj"c'l.r!iiLl"irrt;ii"Iu-^!n.it"i-,iur"i?";..'"1ia-e,la"i{sinn;il'gf,Naupautdp-ra"ipa""cceci"g;uua"coc-riua.a;onptrue.,pnZpfuiui"irlenssuontiegeet"u,;unrtla;luidrtoaa-ageci"trdaser;,Ll."eoptgi"a;olrilruia-f:vddrnnvnponipiu?;v"Jcipi.i,i,gdlaruonndt"ti;iltpdcjialA,(ur;au"ced;i,rtralcaenlc;lolisru;;iuiem'"dtiiieiei"lt;ientnng;eqii.fdsimaii,i,eur"tani.i"t.ilia.eeeloas;ocloitstc;c;rdml"c"Cea#paato_e;c;oirud_aroa;es_r_a_a__et_ti_d_el:_n ;rl clialecticii ne pune in grrrrlii irrrlrotriva tratirii limita-
tiuc sau prin simpl5 i'nsumzra (lt:r;t t:tlrn au tendinta unii
mzstvicmcdmajtmmapeipton,e:-culiieeai.oodvtireb5rpa:pdbllsezspen^emidL.otrneePiiulieg.lellcLateldetgaia:idareeeuzaetiidetrtesa.tm.dvealneeheuilto,iai_l-iaaddamndreudrlt_giMIndie,itenauicazacoepnuzscaulcirgadaciauoaneniCresatriud.Emdtooarmraxleor"csniuae,ireicnbAdivaadcturnfi6eualueaa(aet,iunel(izrusuctssddeeitiinaeppa^otnifeilciirseaa-u_me$d{uirssdcd.picctiulceielocieciteaccrilaii.in.dJmrl"a1,encpdnirilu"iirmteeel"edhm.uiuedoe"inns;acsrnirrrTbinatmlpsitatlfe-ieac"uai"siivioc;;silinagitdor"tictire.tGlo-irdg.t;a$.;tioeirxe-n'ra.nirr,-i:",ueilirca..it"scJ-""ni,piiritnn'satlti""Iee,"iad."ctur;eni-necer_-;;i,uTJ"pu,io.o,ptiritJr,"ai"cirivimipJi;iiint].r''i^-rc""oa;'l""r""pi'przfsLilrr"ul{truuoo"baaasriea,i"Ifd"unirs"ptein"rd*otniciteg"etctt".ttuiudlegp,reenfeclie_eiJ",cihit'ux-oinnircen.u{d;"arinn'n"elsd;sii"lSieuffniE;Jnaiidreiti"icscL;tafdldplti"ce";bp".'ie,,idil;_ilirineo"ne,d"'veqe;tE;tsiipcc-oi;lrtic;jttio""nt;"o"met;a;ru;i:,lim_ogitu;ibi;"tIra""nmaii;ehifrricipi;iel;n;r;i.uill"ed,ocsa;e;":lcid,l-_ii]- pcdagogi) a componentelor cldrtt';r{it'i c'omuniste' Acestea
rrrr pot fi abordate decit intr-o sirrt.t'zl dinamicd sau, ca
30 rili tolosim o terminologie actual&, lttlt' o formuli de sis-
xlrt,crniectaibtee-r;nceotaicldc(uinusntitmuloielnseanut afol r,'mint5rilct'tillotrtt''(ir(t,piveir)trqasi euunl
lrtitrrrrrromemdiennetetdguacrlaa,tl,iivieSaq)ier-idlourcteatdtpiueeci actfroiaem.sueDnueilsta;ecsoeinaml(edtne(eitreirls,rlr,oinhirnvf riiirelliolcrsialtiu'-i
rrrrrrxiste soliciti luarea in considerare a coordonatclrlr'
crtuca[iei prin muncd. gi pentru mntncd" (neimplicatS, irr
lotalitate, in categoria ,,educatie politehnicd(' dovadf, cI
;itit Marx cit Ei Engels, iar, mai tirziu, Lenin le consacrd
n icnliuni aparte), ca gi de culti.uarea aptitudinilor ;i talen-
tclor in scopul formdrii personalitdtii umane creatoare.
Printre marile prioritSli ale gindirii marxiste se nu-
rr-rdrd qi schilarea unuia dintre primele scenarii realiste
tii:sounp-creanteradtuecdafeieEi nvgiiteolsruinlui.,,DEilaelmecetnictaelenactounrsii(ti(t,ueinntetezseinlet
irsupra iui tr'euerbach din ,ol,udwig Feuerbach gi sfirEitul
rilielleomlsimiocfdiiteadirecinlanse,i,ctAaentgtaie-Dgrmiiadhnerein(o(g,(sd.eaArri,entandlaiezi aateleposor,riniinevEveihtoeilceduneltaatleapoino-
r.poc5, clim este, de pildd, teza despre in-
,,invd!5tnintul nici
1egral'o a lui Auguste Comte, in care a'cesta cerea,
rn:ri mull nici mai putin, ca studiul in qcoal6 sd se reali-
:;eze prin epuizarea pe rind a fiecbrei discipline. (Nici
nu mai trebuie argumentat ce contrasens psihologic qi
dtpairdrirear.ic.r.et)icElaangrgetrelesrgzrueerltseapa:indgmeeloimnEoiittdoprnriolioepr,uipnnleitcrretiiiesdeloaumldi e, Dnsiuiiilpherraiqnstogiilniccliiu--
I'ice studiate in Ecoald.
Ar fi, desigur, dogmatic sd aqteptdm de 1a aceste teze
irsupra gcotii viitorului soluf
i concrete, de amdnunt,
gairrsaturmperecauEct ocson-lataiunreup,trucoluuduiasutnimtomar rpai limamnuutuarli{tidiceiunincsviitSstileinmmisuneltcqostialiunul{epclaororre,-
concentrarea pe qtiinle integratoare dupl o faz6, de in-
care nu putea fi prevdzutd in tota-
lcnsd diversificare -ei revolulionare.
litatea desfdEurdrii
Marile solu{ii sint insd formulate, fiind cuprinse in
tezele explicite din ciclul cuvintdrilor' de la Elbersfeld,

3l

pnsbricar!spr9mm(iiice,rnnauan.lfferrahe.ige^:adlpiri.ilci,eni$)tomemmhcDitrtvtsecrteseii.a.euS.ciibiead1.pqrnisqriddutaDizleloEiutatiacub.rravdacdroedilsceIM.ozientiaasaca,run,eaavlo,eihumtateTIpo.iaciine,nffrmmdo.lermatiupxiucddoeirstfcnbrlpieleuiaiuoeeiapciaonnrpacsziegrrruroiencdidaeitieininrmevaejca,mtieutuaacsiimiecearetJessrnnaddidlveen.id.tecer,le(d,o.agdtiena.rndr,oeid.-iioE',lnmpiclerd_,jiuorarcaropiiredipacarddo,e'rair'pu'rri"dnie,"edrssqmotcqt_rlledttueeirvua*e.ceaoreislr,iolinei"'u"c,tpiii";;J"it,piriiaiiltaiuiTjnt;ir;o-i"iisi,tr^irsr;el,"-"rtr",diinlleiem",fpJii-iiioaATUa;is;irrdrj;,"glnaca,;"i";JJ"ir,a"phi";ttrcleue."ia""iCiti*_ooim"rvmo;f,opD.annuso"rbr"loaajpdenari"iu1ldi;iuztihcciitz;eflr1t,Siiitlaro"i.la"ea;iritiiuiev:ueina"ue,rahrficitiiegnar*tn,l-!flidrjpil,elm"dails"aiio-e,sloiuraii#ap"ait""iqFhdiaEtnpo_"u:io;"lvniuiut"uii;rc*rlt;cmfidgn^;"ri?;rar-iaveee;;to,tr_r!;a"b_"a"r__elJ-"_.se,- frrndatd nu a relinut, pintr in 1rr.r'zcnt, in suficientd md-
strrd atenlta exegelilor marxi,.rti, tlr';i jaloane,ie sigure ale
luludct"aRiupCtu"biaenns.cvl€ei,eizrlreenisaev:RrcpaNmrpl.coz_eee(navuitelemretifancec,oaenriosiiaedaenclutmauablruadlepnnliucr,teol,ralgt.iunaivpuiecntppileulsbiugiedieetitrddulsreenMisiitiilj.ntenaeoiusraanuvilru,ilc;cr,d.sdepV.uxRticd-{eaicriodvqaatiri9a(romminii{fotiiaatdbtouauiaaecn,ldnrm,iflqldld,Itie,ideusrvnpunadeemcteaooultuoederus_El,svlcrloiceiaibu;oJea-tguac.aiiimalli"iesiataNtc"t-epteaau'"vua"gaa"etrrn;?m*eee;a"iiUfrgd"-.as"ramm-iumieonp.Eladd,m*pado;"in,e;f"iisia";-rditiiibn;eu,a$"nb,e;fiaignri"is"ic;"ere."tfde"fd-a"atia,reircr;t""J"#neuei*iiu".el""iefu;p;nieir;i";o=",eir;x;;"iie;i_;tgias"s;raddu;_;Jl"te;u",d_t.i";_dj.,il ;u cstei analize au fost stabilil.t, tlc investigaliile iritre-
prinse cle Lenin, care valorifi<.ii 11irr<lirca marxlstd cr_r
rrt'c'galata pdtrundere creatoare a 6it.rrirrltri.
:t;';tr'cfireAoimlu_plduleiocaXlarXenqaasgtdiingltaradvesitfteiarrEtmeiatiun, alfdtseredcdopelrucilczuobirulXccnnItX.i,rta,1trci sriinizrnceueilpteaucntlduu.-l
r;i generalizarea stdrilor conflictuale in toate illti<rrilafii1e
srt';rlirsriftrieietmui aecllaeorreadnleuuminimvi,dalodirccnroiiznrdet..scpEausrnteedroedfelcezrcviztoilltadadriivni acmilroaeratielorciroanlcetdrauE--i
rlictiiior intre munci qi capital, intre exploatatori qi ex-
eCucaliei, a bazei mate-
rl.iraloleataati,inovdc{rdizmdinatuslutri,ucotucrirloizrl,
a educatorilor insisi si
fcrlrridislsutedPicszaatuie.r{nm-aieudui oil-ugxpiyauielytddesguarisncrifiasdcdttireveadmvvinepuinnrlueatitcinaescedlaademrguantcbcitialntupet{ilivrensislddaotu.ivrc.eacadtauer1neocacictouiinnnnscticisitoutponiiardniuiad-
ic;oi neIJnminpuciitrtuieolvcearditudic_icinsatmlriee(i,.,o,dIpmaerpregelrieiaaslIiasqlmetiiunclal,epliotsartlaedde:ius,lp.,Mresauetpedrruieacmlaislirean.I
Jcrf:aidaccuepe,citapap{rldiieestcmiruugunmilzuidniq(tv'io,Sian,lrSdenmtau;imtniuteulrreloqupaiiesr-ete-avateocrtoliuicmnloicFaleuo(r,nsEeiiinnuctneucivadiiiennettdesdelreoia,m,fmLieteainnsaiuiolnel-
sistemului social, barometru al evoluliei pe mai departe
a societdlii.

Icleilor formulate de Marx Ei Engels cu privire la ca-

racterul de clasd aI educaliei, Lenin Ie adaugd rezultatele

,tnl,ar.inmrriosibitreeongicondailpicorieab*rdsliiernsurtvlecas,oliispintr9etiimninduuectl(uamiraoebnacasuztdranaetolpigpiltieciinuuelexnpipoorlirorvaiiarnteacrlglieaucnionailEcilreaee-rzfccoiaslriaun-
t:u;lrrdrie;mi,oninstrpezeersppeocstiibvidiit,astcehaimebgaarleizadrniionnivvioelleunritidoradsetrcuucl--
LEATINISMUL
jfEr A$ p R r M R E AL r z AR
l.urilor sociale. constituie in realitate aceastd
lffi;A MADELULAI TJMAN a qcolii burgheze ? Construin-
fiX;;i:t " u,,',ffi ilt"H'l"; ,,imbog5lire in Din ce se

AL COMUNISMULUT migd*a,"li.emati"l"**if".-p"_ conlinut((
du-.gi rdspunsul pre exemple qi analize care nu mai lasE
nlr.-iocErteinplelicpiir,edLaetneinindeamceoanssttdraqcc5o,alddinapnaerneunmt idmrabtoegledlcitui,-
conrextutcrizeigene*1iulffJ,tlirt;'-*il,"5ili,l,T;il ,,9/10 erau inutile, iar o zecime denbturate,,. Sislemui
crizd mondiald a eduealiei. o crizi a-carei
33
"ti"ri?J "p""-

32

lc]slcdgdd(aoIivsle1iue,aiaeocnae,cgsl.pcln:enooeiartjui:laDeacer'uaslllrcpdtruia-dem,reii,ua,,oeegssnaprpicadcrictiinniiliia,neiirlrtc)eait.eeaaea,aosi,,snmln.taEtelipceeujdfzXusnSdmiauuaralouiSiqiIiplo(lnpvmnmepXt(rusneeeude"arrtiab"dtantnbnardeabgtsreuiuetratdadctdilireicednuitnrus_uhla-uXiitvoadaid,uc_lrecslrcerXeeli-vsssoa:doli;tueaie-noa!soemitrLinnbc,rurerrninclnielnoboaaniiniadafn,rn-tpd;iotdequititrpdaonirurcueeiinlm,,ecu.ill"i,leae,euru,,tlivGeds,irrrign"m.iioecerpXto'aeu,icllrscc,5spuopepcXl;oacelnoiiliuuloLncjgi,a,r(oercllm6ihi'titmtsaiidc'piuru.plim,clzgiueienIr.iaraa"aaadc*,iuiltsniznl"ale1ladetlos;t'lpfe'i"ie"isttmp,eureS*r;uzcst,riur.nefriuieuieu".]rm(c;te,mlp;s"r;orltdrt,u,uiAee;u"aspr";u;,lrptr1;ipd-e;cdteini;ii;t-pnraeg;cmaaiiersiol"alds"irii';Sag.o,at-;ri;mri-"d;ciidpdnp;"n,i;ime,n-eteaitiftir"iinoiilulrrrraa_eeeae_l"-i rrritr, si modelarea unei rtoi t.r ,rr:rliinlr,, a unui nou profil
ieaancnteaui,sciDmteocasriutct .d.n..,tcniepvuioveecreenliirlt"idrrduee-eac,ccrpu(eudealltteuruqecrridaadnolse.i_m.o.r)ceeidavnrdeoliisslnupcm-leuiaounrnnldu_aepia"aueamts,eLtaeupeunnspfipeenrcuauentsi"*enaticr"rcel"aipu*ire"en ,LIrl,l1rr);rr:i(rfrl)l0'irltri''.,iirr.,,-Isoc,ioaanugclliraopeacli,drsrmuinrulvt'ueuecilnauljs'utdileaileesriaocernfecLatSsicleuo,,rct,iroamdor,lnedsuii.netciititsne,adltiinIerrllt,,,drtIa,.IIer;ltIr.,l-,,;:(rlL;:eIrIurc,r,alr.,,rIl:.clir,lCr.r,;r;r*corr;,;nx:rrrrrp1ll.rrirll,irrori.roarr,;ilmtrlllac;iirurnesorha.lrlriilClfieoiocmserom5bsceisi:eonige___i
ipnneucimeesirqaiciraedreeac?se(t(.sa..ttumi aunnucmitoitrenqitvi-efdl,rdunrmegitni d[..c.a], a,dpo;iu, p'pe";b;a;za rrr,rlrrlui,'ca gi intr-o serie de arti'cole relc'i.it,,,rr.,'lir cdu-
muncd, eCr-rcelia politeihni,cd, edu.ir! rr rrr,r..li
ltauicrei aVcinoipcnuptsottreiartuircaiitieicpdamerimoecmddeitefiriencrtdeuprvlriioohluleounttladeiirriiisatnootorcgiiaiasllcoivsrceetieaerritfeddicaliind.srItilniautmmualceautr,iivxpiiiotsravmetieleuua__- ,:rlirr prin
l.bgdsiaiae.iiltenzdspvotrrsoofiaitudlattceanigtougtci,onlluiaaisiniltslordsrMr.n,orcocdealiieiadrlieilujiisascocRtlaocoieinlnanievaldeoirrie,iElldiuLiiii,lcdeiciateneurSoeiollnootarucgiaairinacciiidido.vis,eresdtsseldtuptrrlddrauoetilineuracgcoutOiiecltlutdunculltiriEoeaEgiilli*itbdnaqferudctoiinetiisintcceo-__dar rr r :lr x.ialisin etc.
{iIic qi educarea conEtiinlei intregului popor, a elaborat ,,il',rrlrrc's\ri.iroc.lcifai,ua'icenirtntcicdviiiJna'stimaiat'(rt.eiennnaIostn'dia'dilieacdp,oaecarcedelresatlia,tcgoldcoireaggcdatucirn.u-u,iszadocrrrlcs.eigiicnarrian"nieaivzofd,,,aeLnl5rregelmmnaainilndnimzr_stduuririintuiertciss;osilq,cccii_hareill!idlasi_titnreil*:
conceplia qi principiile revoluliei culturale ca parte in_ l;rp1, corncepte fundarnentale ,aie dezvoltdrii planice uni_
rteuglrainnctedrcaarteavloplur{imieiesloorcibaldisttdel,iificiniEdtigtaotteoddaetdncoounaduqccdotaol_d
socialistS, de educa{ia comunistd, impotriva inapoierii l;rrc ale subsistemului educa!.ie in cradrul siitemului so_
culturale, pentru formarea cadrelor dezvoltirii econo_
, irtList.
34
:rrvIirtirctoirntrt,r',Pih,npa,eioor'Iasortnunesgine,uncar'dnouiuealiadl5pidet,n,repcolp,,eaceeinnerdtctn,eercatumartprda,srrecsdei,mecatdmardiln.n.oereailsaacnvpritecrotiaaan,icttrc-alielodndcrt'cetriecunneornatguruto_luuu-qurrli,tucaninl,riuct'lepaezodiaoaaup1sn,ccreaf,iieqnjiddLuia,aeetnetirntldeocinie__r'
r1(rNrlr,ura{r..nnsrgricociorEifi-gonrtt'iisdogr-a'otrrta'ti,iejneloo'peerracrde'i1entrtisocnesaireigcrl,nodoridridrlaiiieinarcavnnitecui ctvadiihannueielzo;,xri,rrspnlid6-lluioancrerarsunld'ablcu.erii,(lc'x,(crlleli'artdscupeufiraontsiaiis,dottrnfiicr1sfoeautaluc,pcunlidtun,un,lsiuulpiiinulr,ntceu,.dieavclrnapaieter-nleaa_-.
rrrint, nereugind sf, pdtrundd esenta neilor. fe"i"ist"_'ri
;r'i,rrrirrlrrpcr,nrdeel(ddlcumaindcidrndiitpunneluemcptoraei,tnn'iocidbreiaeat1'eia',cx,adpcieuverel1imnr.pcoseuenntlloaicnllaitsetpmnsrddauiicnuntfiieecg),ce,c,uloaconumrliicnccleduedtsup^d*rrveiilire!i-r,
rrrr,dtdmintului,clasic, tortaiitatea se,dim,entd.rilor de iclei
r,ri cxperienld a1e pedagogiei secolelor inecute.
Nimic mai contrar i,deilor leniniste. ln fapt, strategr-rI
Mirrii Revolulii Socialiste din Octombrie, ad,optinrd o itl-
lrrcline criti'cd fa!5 de o parte a culturii tre,cu,tului, mai
procis de acea cuirturd rninatd de i,dei neaclionare gi a,na_
cr-onice, rd€ o ideologie pasei,std ,gi osificaitd, roonsidera
tlrcpt un titlu de glorie Ei de inatrtd vitalitate a marxis-

rnului faptul cd,,qi-a insugit qi a prr.lrrat tot ce a fost r, lirlr':ri,,,IDlieicqhco,lacrliuzaprd'eacesocl.ixclrll;rrr{,liri"';,rz1;irriinntr:ippoa1trair.saa operi 1"eo-
mai de pret in dezvoltarea rde mai lrine de doud mii de obiigativi-

ani a gi,ndirii qi culturii uma,ne((. t;rlii inrrS!dmintului, orienliirii lrri t:Ll:r'c oblinerea rie <ii-
Corectindu-qi din rner,s rru:relc airateri de ,traiectorie, lrl,rrre qi certificate, impotrivir 'ls)ort'br(s)l1\iil1tir;';rru'lolrrcl'liltiotr,,<,aa'cndloaerlviticricaaetraeEinni ua-
;i;,rrl.'rrLrltlrirrriiii'ocnopuiiplooradteupfid virstS,
valorificind creator tezele mrrrx;sm-l,cninismului cu pri-
vire la educalie qi invdtirmint, polilica sociali,std privind prerdatd
dezvoirtarea qcolii ,a delcrrninat un proces perfeclibii gi rlr,r'i'sc sd inve{e qi cd elevii qi studc,n\,ii rrr trcb'ui 15sa!i
contin,uu d,e elabor.aro a unor structuri cuprinzltoare qi ',;r alc'agd din invdldturd ceea ce vor gi lt'lrlrri'r', dirrdu-
flexibile, inglobind loate valorile reale ,ale trecutuh-ri qi lli;r:{;itl'ovro1ieor,sdin'dsiefegrreunpte'zdee conform inter,ersclor' .1i llrlsibili-
la.rq cies,chis,e cclor m,ai de pre! cuceriri a1e viitorului. data nas'terii. Apoi ('xl)rrrr(' pc

l;rr.11 teza ,sa principald : sd ne dirspensdm de atrtolitirt.ca
;rrlrrltului priceput in educalie ,si, totodatS, de inslittrtiit
,,;{,()l,ard.

TEoRI A Ref'orrne, re,structureri, reconstruc- De aici incolo, in argumentarea lui inicep'e sd transpari

s,,oDcEIE$TC/)iLTAuRj LZARI|" rliei foarlme es,isrteeamculiliui,iendeurciiaatilre, ,; contra- t turr:eplia cliversiornistd. constituie unul dintre ins-
explozii rl;rrrruc,ni,.$aecln.o(r'1t(ei1$leei,-pnroinis,cpicpueaniie'emilail:iiec,phnutr-l,iun
ANTIUMATIISMUL anarhice gi fdrS fi,nalitate. Adincirea ci lucruriie stau exact pe dos menlinerea statu quo-ului
care
TRAVESTIT contradictiilor sociale in cadrul so- !,,Si1-uamr inpau!tie((a, in,sd credeam
f^/ uMANrsM cietdlii ,de consum qi inrdepdrctarea ca asce-
licul lllich, autodidact cult de altfel, tot invdtind san-
qcolii rd,e realitSlile vielii au deler- :;r'rita veche gi alte lu.cruri strict necesare vielii ln socie-
rninat aparilia unor situalii paradoxale in domeniul edu-
caliei. Sim,lrltan cu impunere,a unei tehnotrogii educalio- stltlue,daieczoenotemlupcorraarned,sesrdiofai soi m'diessp-re paolcadtetuidree'lai;l:seirsatet n-rrulsudi
nale care stimrrleazd saltul spre viitor, cu avansar.ea u,nor
,solulii radicale 1 menite, in special, s5 umanizeze irnstitu- rorial .)
D'ar sd-i urmdrim mai doparte argurnentarea. Intr-o
mtiaaigacpotladrdsdfSrd,csinpdu-noddm,ianite,rpeuselintroor ficcoiapliSlulEuii,rnaaui flexibild. slrorci i'eedtaut'eca'ldioentcaol,la{r'inzvadtdld, tusruaslsin-earnpouutel aproorfgestnair1unpihriilnismaqua--
apdrut gi
teoriile nihiliste a1e refonm,atorilor,,ultraradi,cali(. Obiec-
tivul noilor cruciali ? Nici rnai mult, nici mai pulin decit n'Lrrnitele (de el) rea;ele de i,twd[dm2nf, grupur'i bazate pe
abolirea qrcolii ca institulie. ,rc,trescxtsudristeu,C'cuiie'czaeti,veu(n( daecsctie,nsauteqosrdqoifleipres,itacdeelorrigaidcaitraete'dola-
rinefaeDrreei,gninia,t,dioied1z.rabinateetle1rerni(l.uoIrvnlauenrgnaaItleilicpdheenaptrr,ouabpcldednmuintasreuqmclaoetliialvozrdd, enrnceauvjroionrmid- sludiu. Omite insd u'n amd'nunt: sd 'd'e,scrie 'cit de cit
tatea cpiniiLor 'extneme la adresa qcolii qi pontru cd r:oncret cum ar tr'e;bui sd ,arate asemenea institutii. trl
1u- alnececlceeosEmuilpcaluardr.beuilnenleumlreiodtqeildesefoesntruviclice'dii-eeasbsteiss'rtdrteaem'cstec, hcinius s.upertrnagazi-
crarea h:i ,,De-schooling S,ociety(( ,a introdua terrnenul de
.,deqcoiarizare a ,societiilii(, ,ci ",si pentru cd b:izele id,eo- 'icnardmrr-orl dcelirboerar
logi'ce ale reformelor pe .care e1 Je propune se inscriu tuturor, ,i,n general la un pre{ reiativ scdzut' Acea'std
pe linia unei noi cfensive a reli,grei. Ivan Illich, preot
intrat. se pare, mai de mult intr-,o disputd de d,ogrnd,cu lnalcgie pare modern.i. qi derm'ocraticd ; dar ci,nrd ne gin-
Vaticanul, este intemeietorul aEa-numitului Centru ,c1e do- clim mai bi,ne la ea, in planul S€CUnrd apare imaginea
suspectb a unei noi forme a culturii de consum, neeco-
cu'menta'e i,nierculturalii de la Cueinav.rca. in Lfexic.
nomicd qi fdrd valoare.
at_it 1 Dcsi5lrr, crice schin'rbare in educa{ie rdrnine un paleativ
De altfel qi t nii critici mo,derali, de pe pozilii ne-
tirnp cit nu se schimbd qi structurile scciale I marxirste, curn este profesorul american Peter Spack-

36

F!cvnzoutg:tpdmuieafrdci.n,l-alpevrlt,*inuiarrrcils_rJ,ei(v?apnirite{a(1tot9iliier,,nsqboneahl.,recprais"lrdmneqeiloi'dn.tenncinlgrr,,ecesuamHniotfhinavericc.l€mpel$etvcdol.tla(fiiUibadnez,nitmldiivrt,jallnncdtod_d,aeJiiaatracv€mr,rtreod(idruiadinr.ilipedthl.elarlr,raaleidndatrrclinlvdot.ncimdtzredrrdrudtdiaaer_.drrccieraIiinealatiailleuose.cnltl,btlilvcruppliaogLaiiralaqpicczlrrrzt,.adrrech,eirid;a.aec,rreao,,d;ncr,net-avisaills,abkl,al,podlc.ltad,ttrfdoere,a,rarr"sqrei,,.ra.ltpa,r-rc,.onmeiga,iultit-rituer"aLccliif.liliinliurroelorte*ii'aii.eiifrrci.1sorlriaiCa--mirciitsr:li-lrc",thro,.';.mc,aAiaiilo,,zoi,,,nt,_,vtn,pfc"loui,c.,,iciir,,uei',rrlia,cOri;ueuri,lmI._nlHit.,iianecsgicti,"ianoeni._o"rii:raclaweuf,d,oppeuzruc;laaea6"n-niu"Csf.ilodpJ,"dfg;r,,oshjaiarai;Jt,,l;n-rtcec,irr"r"ellldc.odla-z*p;ui"uielta"urlanantai;se;sr;ii"rete;tu;tn;elimdu-_a;_la_eaei rr,l;lrill)L(r'eIideoreexscacstdcienev,aetcce,r'loc; riri',i'r':;r',srrrsli{l,tin'sedelin-vesle-a.rIrpouatretea
pIeasTqaaletduti-3irrtpvSuauqiadgccndli'a9oeeutinea_la5mielri5"m:aaemv,;ti,eincCi!-nndaradaata{arimeemadraEaada.fccedjeesoodiuca(rl.,qruii..ptlcuoatmr-oanrtoe.tai.iuiad.iig,cnenmiooaecaipirinatnmrivrietaeeedcdnaruacpdinlouugomoprr"rg,iiio"n'.rio-atietiotriuga,nrin.ifp;"Ha"ieutdto"rurEe,e;mivl"It,;,dci;jaiuuur,fE,lt'aao"i'o;ta"e;;J"g;rvi"r;;rlmU*e;t;i;"me"":fl;;eie;, l,rrr,'. Ce ne {acem insd dar,li ( ('r'ir (.(' dorcsc unii copii
irrvcle nu va avea legdturl rrili ( lr ((, vor
r,.r virrl a lor soci'ald de ,miine ? llolt. avea 'nevole
r'vi1:'i si
rrr rlspundd Ia

;rr'r';rSt5. probJ,emS. $i astfel 1a exurrrt.rrrrl st.irltilirii unui
r , rlrrrrt logi,c, ralional intre libertaLe Si rtt,r't,si.Lqtc HoIt
r;rrrrine repetent.
Socotind cd defectul principal al E,colilol lorrsl.ii in

,r:;pr'c:lul 1or progra,matic, Fl'olt .nu are un prognllll lrr'()l)riir
l)(' ('irre sd-l propund tn locul celui existent.

NemotivatS, in mulrte privinle, apare qi pornircir lrri
rrrrpotriva,,localizdrii(t,gcolii. Utopic nu est,e f,aptul cir
irr 1-rJatforma didacticd a lui Holt se in'clu,d vizi'te la rnu-
; r'r' Si fabrici qi bdnci. El doreEte insi qi tot fe1ul de
;rr'irclcmii Ce cartier, seminare ale unor -grupuri obgtegti

:,,i irlte aranjamente neofi,ciale, in care isd fie atragi, ne-
or'11aniz.at, adulli de oiferite profesii care sd acorde
,,rrriicar zcce minute, iir,tru'satisfacerea curiozitdlii tinerei
l iIn ora!ii'(.

Tristd educa{ie ,,pe fnrate(', care ne amintegte de
<'xperienla amard a u'ceniciei la patron.
De fapt, primul din aceastd. categorie de reformatori
rrrdicali a fost Paul Goo,Cman, care a murit in 1972. Se
considera pe ,si,ne un om al Renaqterii, plin d,e interes
tbitrlduDlli,q,inFeyrcedeefiddno{icmEe,iainmnaudiltrimaBdeaiycoaiunl idinc,,a,pritdreoe,pepuarn-rde,berilqilcecaotsdlaailerni,zdH1r9oi7i.l2-tEsimJueb_ pontru cele mai variate pr,obleme. A scris romane, nu-
vole, poezii, l,u,crdri d,e criti,cd literar5. cilt Ei socia15. A
faddtecvrdirlatdectderumnienlde vibralii ale fcstei lui ,cariere cle invd_ practicat psihoterapia intr-o viziune freudianS. DeEi se
sd nu- i'mpingd utru",i* intitula ,,un artirst esenlialm-onte apolitic((, din punct de
la limitele la care este dusd- de-Illich. "J"""ti"a^pi"a vedere fil,osofic inclinaliile lui spre concep{iile anarhiste
r,r'au v5.Cite. LucrS.rile de pozilie ale lui Goodman sint
sDsrndeturasudu,lir,iinmrnPnsleetreeril,zne-edotmgree-quosbmrzstoiionrsacocloaaaicet.,(seit.eaoctticlaenaitevnedtsdaedutlqedelcgtIofucdlroarilrdsiai.zernaiUzpiiadcnct,i,edtnulie_nni.;v-leufbsenclcalrirtdirinere"iul{i+_noa"slortt"ilfi_itiiaumlsUii.nii.i-ltoiile.tii <"uprinse in cele doud cdrli ale sale de bazd, re,chizito-
rwiuingdeuapciArebssau,.,rcdreEgiteari,i,ointrlsigpairtiiivtuitSl laiibseu,dnuC'cualuli,i'eoi
-- Gro-

pro,astet(

-- Cotnpulsory Mis-Education,' con'statS.rile lui cu pri-
vire la faptul cd astdzi, cind valorile cultur,ale sint trans-
rnise pri,n nenumS.rate mijloa'ce (in sp,ecial tel'eviziunea)
Cattiieafpi.nrlmaP.f'ilrngdssiai-mnHdleioisosvt;late.cind'odSeteprgi-i-,ibtoiieaiuzn,epr6v,mdraeuad,lccdrtaaie.rirlin,,iieot,ar"citi,eneaia'rcpenoopolntraiitfiniinn,'i,uamraesacpf;.eot"ieear,rms"ed,ted"Eigc((iia,n,sld,*ice"esrneddttdeiai,peznrrvveeheoaolldetld_e,:
5i cind q,colarizarea s-a ,tr.anslormat intr-u,n ,,sistem(( vast
1i instltulie cam demo-
cornplex, apare intristdtor ci ,,o
datd a devenit singura cale permisd de maturizare(( ,cor€s:
pu,nd unui ourent de opinie lang 'rdspindit printre 'cei
care doresc modernizarea structurilor educatiei.

38

oztcaacdciesrnicieligtitiRGxdiiuceeproai-ni,nlonacotodassrmcrlat,dencroa.u,alaonpucrndemitc,iualnasoerrueliealelEamoedrai-eex.Estctzaieitnavsveroetneieolunrreratio,ndlrtoduu6nrturruiiuncEi",iaep"irf"o"rruioae:rcnp,incaeeitnidEniitigntiiiredetncemsnpnarleiaicdpocrrotaiaeiontralaotdilei;ir,ebcxiaspitle;iuip;irnrf-t6ir-a"-;rfetd6aaeopearlu;ifd;ii"tLe__ea" 'rll'r'rl).'ru'[rrrS''liclrllprrtoeoeJzaleerFtoUdanmrti1eiiteclly.uonalsn,irddln.eerS^accrltehutol oaitlitnili,r:lrriAr,tr,t,Ar.lrirrtn:.oiesrsf.eaicsmasr.n,ileiqenil tcEaolu-qft6.t"hslieei
suivci-n.tnaocrsoainudsArtlqeeodfisiinre,rmiggzrmctaiia,roaitnlsddmlriiqlenaeipigralcadel1uuslexerte,iifetrela'oGdaaltur,toeu,coicagrnadanic,lrrirpieeinenoica.ians[inniluiaibdtctdidinlvslieceeti,ilineasidiEpidmmreteuetmeiplcntaocdienranmedrsetetroIrumaiatnatn-vculaianint"nldleesrvd"-iisoerrntftmuiafemaot-enco"ca_lrde.
mqrndpnocree,irogenndClzttt-ie,aiadncrm,gtlisdecneioirrcustalicuaugnnalrgisirtielpanilaeesamrtsac,iipabelicrllnua,ius,.nlceaevts,isoicndcedutlenensduJdim,nfciaaosgrlir(rn6(udm.ot(rufduifliuednlacitcotlf:uaeraitsgr,ddc,ims]eeidsraeeGtetneio,mtitnaoeuldatar,lpmiodncnaoieninvossieunnildltvuimeoielvdlrreedeu__e__i ,i;,r,p'I''trr(nlr,t',r;'rs';rr;',rrirrLnr.lilrll,fro'.stAr.(dOcii_,I.'cmcrrpseaerllaodin,5tunlmsedrepeseptacutcpmauveiae-drcgkneauritniiecsmcintiaphmcsetesaut,l-tdtisaatuirl,ilrtssceudirIusluetnagueesieioslu-cieflevacditreocnsniqiaizneairlauenilupgiassltu,tedu1iae,neatvtsaaiuunlvijnsi.insnulcardtiipdnis\asettlie'ednoltee(curuea.nc.rordno-iaitediucpbnouuntictuv,aitedraltlepiupe,inlfrncdsiu-6idertuotuaaeti'arraagin-sldtnuliuntecniilreneiusaafaucnt,voeeamiiuqliiagildacnicvafe.rtp,tiuliiubrnivdtronrugaocmesitdrcl,rareadcebn.grilardrfl'autud<ieuideci,,ihrsemapmtecird,tcrlrteecreli.eeiaui'"rell,paexccp'sbm,aiicai.rsn,mas,utearn,tae_ttieitrua'icceifS"elsntcprt.i'mpaer;rirlrisaeiiiciruc-iireblecgi.ciaep.Jf{g.";idlosiaceooiainuuals,nl_e__,rae_-t-lt
t,.'l.,ti.il_rrorcoil'na,irnctlitci;ececrngoekneluinscgtipst.uneetlcrenAaistofutd'ctnaagfileetavo(+e.or,rsim,,trIntpsianaadrudbtooicpiccvlicaeredoaeerecetestcoaaoi,urhrrlreiclsoida(eiftg.nourcippacdddvrderieiut,iveacle,cialangqaddprtute(errnfboeoglropepesiuuirz;tldinalaimestiscdicuactuliupaepddnnuere^egiasoe,cieulfiicueaaauecrznclniiodEereedenetli,etuiaelazJacssenvratiadnaltcluutcleriataizheilrreeelasi,ii
"lcirszillspRr,ltiiatvaanriila-rpcon,lrle-deten-impnRcpdii..PailJoauavAedpiurato1re,eanteneerla^dfdiilmuuiaainTaceot,aalgtifsegaoaotnfeei,opl,qmrcedxagarttoopi-me,l,aaenusqcaepeledilaujitrtbsuadc,ariieeitinnobonl1ieid.n-gietndvnped{-ieccecadenr{iI1r6duiica-pnieai,oauicndtcitGqdlnrnudaamicucpodlsoe1duosasaeaoloilucllbi,Ecidaursunocimdi-pliliguepiuecieetavnidoicvcidnlirtonliplaeai-aouc;io.sirorls"loiicvddzlebafusniceaao,cdlrd,sulndtvtiaateie,nrfs1eifseatlriiadceidc;uevlcielpiidnietce"i.neetounofduutuurupi,intasa*nn,iescpe"s"tcdeatio,-elotudisetir"oiirc-rmrrs"ig"rn.uaeaaeii*ctlesraaorlpoapaiipsrrele"irautsp,aa"cdooobrur_tciz_i__i.e__n__,i rr ales scara de salarii Ei o anchetd privitoare la rangul
slujbelor ocuparte de diverqii absolvenli. pentru a deter-
vpcmiaroeorldloFru.glraiiiSntienlttuur-qdio.iri,Pu{,c,rlarosaeutinddllacidcbiGdaeooelrionaz3d{at5d,tmdeddea"eendle,oaelcinnECiinihtdd7drgeeirsT4t-lopo2a,lpietihUCoceahnerriiipvelJeed,eresaAnixc,**takaiccsutte,o;aiiu;n"itn;oHai"asnurou__-l rrliriglrtieonnari!5ac)pufmtdituraddrinafiiletitenfusenteidsleaerapmmeenna,thaduleeeedIla(tsce-olaeefbimciizeeundriittsuplipediemsoidncstieua__l,
rrrai exact interpretind aces,te date (a.Ea cum afirmi chiar
40 srcpceecntizveanutunl esidpvtdf,dmitienaalunlcuoi radmrieirnicaprrnerjurTdimecedol,i) din p€r_
.lcncks trage concluzia cd rozultatul
pinde intr-o mdsurd mult mai mare burgheze.

acestor teste de-
de ereditate, de
cadrul gene,tic gi de ,mediul de acasd al copitrului decit
tle vreun lucru invdlat 1a gcoald.
sLta,azDtaisuctpicddo-,rc,nsibuueeltrcinpeelsetuiclleeincloamvcipaaalr6realariei lcEuaindsgeuerl,ilailJoedrnecdpkerspeiasntjduidenig,gifetdarlldaii

4L

-dmmaiutoridde,mmasscrnuuuigledrrireai*vel,tp,oleoaoialecrannptfvdcueeiaie,mlra(bde.iu.'muet.ne)stoiucinanaamuttstpurepautaloseuc,lmcltciiietemtaoeElqto'ebetiisrialfpdaadmeedc'ecedtalvoiueaiaercplmini.rzcriuitaaoDnerrntiieeedvssieitnd|iaaggr'ieneullaeoc-drf,ralatucriircnannodrtme'emcodlpNelaeeie1ecodiaettne1uiiu-rtna1nlnlu1lceelu15-il T,,MAALXEIMNATLEIZLAORREA" Chiar. tlrr<,ir r.ccrrnoaqtern, de pe po_
ld'ia"l"t;r-d;;e;ajJoi"ualciddneudn,'r6:srp1o1ul,'sngirsra5n(cP^ ooinrrdtavnctiu(a(''ldagpproosmticoivsamt udl ecoJnecnlcukzsiiloser fzinitaiilictrdilf.iit,,rl.i1r*liilr'rcrrilicteqiai edoeiofegiitcel!ei p.i"
sAU AVATARURILE
unor
cAILoR i,steme actrrtrlt, rlc rid11c61i,g in invd-
ULTRARAPIDE ![mint, Ecolilc - l'ir, ;i in formele
IN EDUCATIE exisfiente in mo,mt,n I u l ric fald c-aresinlet
mai bune decit solrrliilt' pc
tpureaclono-fiezredazudnaudi enpulmii ddreEimceonlasrizdderiic. oCpdiicioinevdiui{r;"iirir{,riitn, tlr'rrlul daac--
rnentald relativ adecvatd gi, mai a1ers, per.fe,ctibilii. I)c rlc
;lI5;r;itia;"uirri;;i;iuot"au";i;;e."i;libnf;pnDl'iu";.;f"-i"iratl";"ir"ai"";a;a,itE;u"1re."i"rtrna-uliti(#uin"l"lrnioriaileetpiodvre-dcp-mtiseaioaipu.or*dh1ca-ai"cfrmnnebtueasiiavestmssaec"liiepit,nislteoe",eqaempauairinien^'v;cmlpaif;dc-nlie;c1cdiita,:dte,elgooermcisfribp'peaiinampucoaia"m'rtlirfiii'pseierialr(tiiaco'rtntdi,snooepi,itdntJ',rdadspeesireavdotdionnrec'ac-ecfestaciiiar'uacickciimnlrvidamlsddeiitiuemssfat,srpefdnessnipucnelmuuoilieso'uceincni'r{trsiviigtuts'nli'(oao'iel,dreleifinsarnfbii1laoea'ddpetaeed'rer1no'plrtecun1rararaadtritiRetdlirseseo(ecSed"ttarJa',iguua1:nejetc.'rzctu.nrerdamY1hpiaascg'ta1i'gg?ktraasiaii'tneesee:---r[- cpranaiorlaiitcadp.aiiugiMpplon,aeaurur-ntinic{eturiul,uumpdpcriiarrintnaue'tdqcl,roeeitaripcidnoglaiebicsaasaoecelcltoieeerrvsnsriatntlepoitabtdrogtaerircvirinoiIeeadlli(soadfrrpeueellrliacacaditthdeiensii,aacuiaz{ari,dlst,perqedadingicernudtosivtznpsodea,racleinredneiondtivetcrrinlanpacdluitat'it$nil,siac,n{tuo,ale.-i-
f,ar a'colo unde se face o treabd bund, aceasta pare sd

depindd in primul rind de profe,sori deosebit de inzestrati
sauNeuxcseeplipoonaatle'dfeacrde'evaobtas{ti-r.actie nici de faptul cd existd
nunnexoase dis,ciplirne car,e neicesitd o dezvoltare organi-
zatd gi sisrtematicd a facultdlil'or mintale.
avdinegTsdeetaoorreiixcleci erppigsliiohoroniplaeel dumangeionig{,iidcleeis,cmtiipn,oleidnreeern,peaotjudstepinrrndijoinnmistaEreii afdazevdgorcraiozbnad-
lngblm-piviet-uioauu"-r"-r"ttrrf"DDrieetillltfietliruoe,*cna."i.flr'apc"odSoureopsvroarrlefiudeo"sdixsailroeoi.sptifcneumuliuoovraurdmpibngijiemitorueugoia5rrlnlcurriullt,(.iiollndEr(iiil,lui'iliieeimeaell"cuentogloe,daeirunqaresdJnesHaitreaiedp'tcepanelret,ipcrve9vaspktansdasirpitttoerarrlrddeedur'ttoieecigssfe,iixaameaet,vituttcgeiucdn,iigr1lt,eeupduiiep"gnieergiate9Idnsdietln,dietui',erpdr;Miusmcieuipgrtsaaatoaaueiictirninrendlegidtlsuuue'rl(par-alcc'iagsri5vic'isdioc'jaiioe'smlngrusimedtinatli(-eiei--'i'ii dinetrrc-iot refoprrmimdinadtrdd,egzdvtoolatarere. aIn, tar-taudnecvi dcri,ndirnssiunqti
p"e"e"ntute
cara,cterul
gsr"igdgti_'iunolerlfoees_lreeaepludoneuedtcrtuaritvJceiaieltelii,oemsipuiii,nnsnttisaeintliiedtupt,oleicorriansp,oacalnoiczaniatslaitetetdcelvaeileosnutrelindcaueeii1irrnmaonliiaeooinririianinlmb!frm,en-dint-
susli,nut qi posiibilitatea de a face distincliile care consti-
apjgctouiuotariiaieiltrnitadzelca'tedeorfd:eanicedicdpnil{roirielaieimnajuetteinsnrnp-egcoieneillsloisiatsrnee.lder-Upnigeporniieamddnpfeoittzibeiri,ur,c,aipniinaordneient1a,ardu-ssse,ocpctidrgevb'fcic.agtoriaiaarb.t(alldeirzdc.iacoeutriflmiicdin,nipeealeendlnxttdoeedcricgetnaoiersrmeipn-eiaqnu--i
('Cirit*imc,adoin nou, din ,rTirne(.) din episodul Jencks con-
datS se desprinde,
zfcciiillnouvstzidloiiazfpeidlaeieeznsi5tpruruderenagsa,prcnaereesvtaoedodroenu,qmc'cpeaeop!nnlleiisuileaqihuiainlinptdaaeatrermhiciessotnoleutcaliEalpilaieflaalopscrauoerlgelorl-eirblsepcuarllaeure-i:
mpmaaerrSedeiissiptdesaaerpntreucolaradquucvtcdoidelacltrioo,i nc,sitmntinriacudii,uuuoid,naapdmuede-esntfoeeiiacsctteeaIlropemreeisrgfraeiidlcevilaiooannlreeelpz,ceeeetTrrcoeeircrvrerie,leiio-,-
lism contestatar. zalia, sistemul social inclusiv educalia inslqi. Aqadar, de-

42 43

fectele usnistceamz,ulpuei ndtreuindevgSc!o5lmariiznat'l-cc-itcIi'lcsitcret,r ntt pledeazd, 1nv5!5.min',uiui ja;ccnc'z tll rlit'r't'r;t' lipuri 1 sc rc,alizcazi
cnoifnicf'aonremauanculiiupnrioi ieecdtucnaatliivoctr.rr(l';iititltt'';ltrrrcrrrtcr'isritretecuinprmin'soddeprnlai--
in nici mai degrabi zare sint in piincipal : erl,irtr.It'r','tt ittt'iilinrfintul'ui audio-

re$colarizarea. sd apari programe
In multe locuri ale lumii int cp opinii qi
studii de vizual, utilizarea ciclurilor de cttti:;itttti t'thrcatiue radio-
prcmi!5toare, incorporind valot-oase teleuizate ;i introducerea in'ud[iirtrirt! trlrti ltroclranzat, &
modernizare in substanfd lr crliri'iriici. tna;i,nilor d"e tnudfat, inclusiu a cotrt'lttrlt'r't'lttr t\L Junc[ie
Nu toate noile progrrt,rnc sint acceptabile. Uneie ntt didncticd. Calculatoarele iqi gisesc locrrl rli itt tnanage-

fac altceva decit sd nrocl ilicc pe ici pe coio, la sr-rprafali' m,ent-ul Ei admini,strarea structurilor edttt'ir\'iorr;rlt', in
anumite aspecte p,c-nlttt a line pasul cu iti:emurile' analizele de si,s,teirn gi in pianificarea optiimizal.ti lt f('srlI'-
Situindu-ne, tlcci, pe o pozilie realist[, apare evident selor umane gi materiaLe, in condu'cerea gtiintificir ;i it't-
cd, in viitonrl prc,,,izibil, o parte sr-rbstan{ia1[ a- invdld-
mintului se vil cleslSqura in gco1i. Ceea ce trebuie, in formaliona1b a educaliei.
principal, csle sd conc'entriim qcolarizarea asupra curio-
,ta1ii^t;t:"qti a copiilor qi asupra dorintei lor inndscute de Pin-ri aici pare un sistern educativ foarte modern con-
ceput qi nimic rnai rn'ult. Nici mdcer faptul cd el este de-
a invd1.a, reispectind dateie pe care cele mai recente cer- sentnat sd serveascd o stnate'gie globald a d'ezvoltdrii inte-
cetdli uu.tptu psih'oiogiei ni le oferS- cu privire la psihicul
scaaco^eup,DsiisteuimsclueepninLlgeisui oldfoearvz1mevoru7ilt-ltae1abe,reaimlaSaailnai tsvceeaulilcpgaorenilnqnuzdlleudii'd.toneaor,se,gtrcsuao-luai'(,mcduaeni oicnsugcruuestntitene' leotuale nu pare sd modifice esenlial datele problemei.
In defirnitiv, pretutinrdeni in lumea actuali se de,sfdqoar6
o intrecere a inteligenfelor qi a capacitSlilor de crealie.
s.s"pi_rr"qei"vcuio.ittnioefirr,,,smdi'enprveaiqiaaabEifletiatalfetietnaaceidtrdesuicsaataetifefm1i pudalu|-c$!€i'ncn'otdal-aoraimrmnasaitci'trduoelsipoisantreate-l Nu degeaba sintern contemporani cu aproxim'ativ jum6-
tate di,n savanlii cuprinEi in istoria s;tii'nlei tuturor tim-

purilor.

Teza teoreticd de bazd a ansa,mblului acestor acliuni
eCucative este foFmulati de Shibusawa sub denurnirea
msivudiu, iin,svoS,c!5iaml. T{netruel nmulo'pdeulacra,rere-llocrimqtaigdinvqScoldamlaincotuml'purieqh.teiinn-- Ce ,,maximalizare a talentelor(( (americanii ii spun ,,high-
pedagogia ciib'ernetici constirtuie con'c1u'dente do-
iifio' cSii q"onL,-ou este departe de taient-man-power(().
vezi instituli'e a educatiei'
Degi este ar-itorul unor lu,criri din domeniul econorniei
a fi ajuns I'a caPltul resurselor.
Dar in BSorllern€ro cazuri este qi sociologiei dezvolidrii, Shibusawa s'e irnpune, in pri-

vorba mai mult de acu- mul rind, clrept deli,ndlorul urnei pu-teri econornice impre-
sionante, prerEedinte director general al unor rnari socie-
rtunicnudola,rrdeseaisotuefnrimlooersossttioreucricaatiueerdiduqicfiaemlrieiotie.duEdlxieedrceniptcleoolneclianonunttoeecriepoalpieroetteasoerrarevt-ii
c5, in prezent, activitatea teoreticS-Jilo,soJicd a unor re- td,ii, qantiere gi uzine, in c,ondu,cerea cerora a introdus

metode dintre ,ce1e mai moderne.
ln conroeptia
formatori din lumea oocid'ental5 ai qcolii unmire-,cte mai rea talentelor6 Ceclaratd a lui Sihi;busawa, ,m,maaixiimnaallitzia-a
mult demolarea formelor institutionalizate de educalie urmireqte valorificarea cit

tuturor drotdrilor intele,ctuale cu care si,nt inzestrali tine-

clecit revitaliZarea 1or. Cu o ex'ceplie : un' sistem de invd- 1 Structura actuald a invSlSmintului japonez se
!zi6ed,omririiinertta-tdeinniat'enmuloidcr[",ddmfoei'.srnmcthuitsllatjnatinpdooeinreiSlozhri,;biucascraoewnaacl.:eeplrlaiab,a,zmdeotimnoaulif-, :-rstfel : 6 clase eler.rentai:e, 3 de invdldnrint de
secundar gLrrraedziunltSI
si 3 de invalirnint secundar de gradul II (in prezent, se desd-
virgegte acliunea de generalizare a invdldmintului secundar de
Contribulia educaliei la avirntul economic deosebit aI gradul II). Invaidff,intul duenisvuebrsinitgairnecrui psrianudeinustnituctieclluorscpLelrdLag-cgcicoe-
Japoniei este studiati ou atenlie de speciialiEtii din lumea lespunzdtor ia-culta{ilor
inireagd. Mo,d'crnizarea celor p'este 60 000 de u'nitdli ale de la noi - qi un ciclu 1ung.

45

44

rii. Acegtia pot parcunge treptele qcolii in rilmuri dife- MATERIALIZAREA l)irrtolrlr,lrrrn,;r, miq;clrilc lcvolutio-
rite -- etape sublimate la maximunr in cazul tinerilor TEZELOR MARXISTE nlr(. lllt l)u:i un accent deosebit
D.osPRE oMUL ToTAL
deosebit dotali. U,nii dintre tine'r'ii irst.fei ionmaii aju,r-r,g, p,e eclrrt';ri!r,. 1lc forrnarea gindirii
AL VIITORULIJI
la mai pulin de 20 de ani, spcc':rrliEli depli'n pregdtili COMUNIST; pSroi ccl,oarnniait,iinir\tr.iyrnri,ratr\[ivuanrialotru.mDualntutoon-
STSTEMUL sului an 171)0, t';i t,',sintr',alfratrcarupliindiei
pentru activitatea de cercetarc 11 iinfificd qi pentru elabo- DE INVATAMINT zilnice, educitfitr
AL SOCIETATII care proporul ar(' <'t':t tnai impe-
rarea de noi tehnici gi tehnolollii. AcelaEi riim accelerat
se aplicd qi in f,ormarea pt'rrh'rr diverse alte profesii.
Ciqtigul acesta de tirnp are insd t6i;uri ascunse pe
SOCIALISTE rioasd nevoie(. Un prt'[ dcosebit
plan psihologic qi mornl. Programele Ecolilor care-si des- Jcaaoltlrfaaeel,RBmoSmlucAeintsiecadusincqdtirEeinitcrMepooanuigdniduaeocavrSaept,voecoriiilteuEdtgiuiei cmidnaeilliTiatlraaaPnno1lsiPtiiil4ovr{rae}tntvlrtiorrrtril'u'itNlIi)icinc-i
fdgoard activitatca sLrb,semnul,,maxim,alizdrii taientelor(6
unmdresc nu o sirnpld. vaiorilicare a capacitdlilor de gin-
dire Ei cre,atic alc elcvilor, corelate cu nil'eiu1 de dezvol-
xddi,isuntcRee-teriderveialoesplpuarrtoeriamtisdaosencolieoEcirteaarctl,ieaosutmE[ ieu-ainiainscqtreeliig,uzi'ncuceil5tiaa'prr'mnrtuotfar,aeiartaii'nrcaioaomatnum:ctlaueetipndstiaiumei;iibsE,m,ccoooaanlrriei--'
tar.e psihicd specifi,c virstei, ci u,n ritm de intensitate
maximd in acu,mularea cunogtinlelor, .care supune pe unii sociald cire a trecut Ia transJorffuJrea societetii pe baza
iineri la eforturi de un asemenea nivei incit ajung Ia erpticdrii ei, qi-a afirmat, incd de la victoria sa intr-o
epuizare. 1n conceplia,,high-talent-man-power6(, aceste
pienderi
pot ati,t mai grave ,cu cit eolbeiqvniiunitcequi:ritnrifuugnaellie(
nu se mai adap'ta nici unui ritm
insingt rcaeviecamr,earleazdisiitdpsgiih,icde,up-d
cazuri eEueazd sint subinle- singurb tard, vo,calia e,ducativS. petrecute, dupd cel de
lese. Interesanli ce au parcurs.
Marile mutalii revolulionare
ia,nfimofoClossui{bilicmuamt eatraipmeulemEdcoelararinzdd.raiim, deenvt,ininbtru-unrirpreengtirmu al doilea rdZboi mondial, didnien!p5tdrreir1gilede'tsiironecicpaurliorssfteesdiEeoindia'edldzeviEloeiltcadurele--
plinei eliberdri nalionale
de lucru de rnarimd intensitqte i'n laboratoane, institute intensifi,cd cererea sociali
tural5 paralel cu creqterea aspir,aliilor a sute d'e miiioane
de cerce,iare sau sectoarele de conceptie Ei decizie ale de oameni cdtre urn nivel cit mai inalt de e'ducalie qi cul-
ntSuouricdleh.'oRcdeeorvlisnokleliu-iiiniledsfseeovrcianiailnqesi iErreui 'vncoatillviuoulnliuiaicleuolo-tunrtaroilb-beusdieeurvc1daatiBdvoeegz,dviaoanlr-
uzinelor.

Dar o asemenea concep{ie despre educalie care nu nll-
tnai c5 admite, ci presupune cu nEcesitate pierderile de
rralori umane, seleclia dusd pind la exclr:derea totalf,, pitinonadrcreteiaadacvlleeeiu,aslancl'duqe.isni tiPnitmuironaapisclt,ctiriacLucnr,nmcsienobepscunttitniraiuel-dacsuteiEtanoinliniaddo1p'eim,vrvoi,gidnfuroeeaas,lvliiepeaoelnoEcnaaidtrlrsdr'ueou;ciialineaalraiesg;iii'-ndpieem,dvdibtinemuuesr--,-i
trateazS. omul ca un simplu mecanism int'electual, fdrd
sd lind seamd de problemele de conEtiinld gi de afecte.
Valorifi'carea ele,men"t'elor pozi,tive din teoria gi prac- i
iica perdagogicd
Japonia o,cup5 pauannrotnelodaicanldioma-sptordErt,iaisnnistatieinnmteualdcedeaeso;irtndicvedp,lrdiovmianinnltdaldiz-ifn, I bo-gCSolimnd,uvniiaslma.ul a Jost con,ceput de clasicii marxismului
pre:supuoe din ddrzeaureutlupEsitipEouoim,r,it,,aotreentodidzdroeaabntuditn,mdcaaiardneoiiczaaireero'easf,eleitenra'{idteeiuincuidnimnivdcai'uadn-ruelel(cu'sui(o'Mmpcioaassrldxuib)l fioelai'ltou€isnmleidnaminvseici---i
t

t

marxistd aprofundatd a teoriilor ,gi concepliilor de bazd

ale fiecdrei de,cizii luate pe tdnim,ul educaliei. Numai ast-

fel vor putea fi diso,ci,ate instrumerr,tele pozitir,'e, tehni-
cile gi tehnologiile te,meini,c elab,orate, fundamentele mo-
acePstuenpteotsoibr ilaitdl lci.elui mai avansat umanism, marxismul
tivate pe deplirn gtiinlific, de ideile subtii si mascat anco- dezvdluie mecanismele relaliilon sociale in societatea con-
rate intr-o concep{ie strdind umanismului.

46 17

temporand de consu,m, acliunea 1or alic'niurld, dezumani- gicd Ei strategicd a er{ifit'irrii rroii sor:icldli, particlurl clasci
muncitoare, a considerat (l) rirlir.rrrt'tt niuelttlu.i de ctLlturd
z'ant\, evidenlilnd, pe aceastra bazi, dczvoltar.ea arbifi-
ciald, unilaterald a unor dexteritS{i profe'sionale a1,e celo -
pir;niitetuarnnetglgrdruua. lddauuei lt[uepdirormdipiieongrnciroIetanoa;totoippidnaealrrdttad.icduicpetddrtrsc(-ol2iiirt)rttt,'sirrt,lt'.r'ru..r[lltrsriurt/tur:'Lrroterrrrtnun;,litc.Jscruliorqnlnnlrd.lgsalni;'erzicneptnseotpariat-l
ce munc€sc, in tirnip ce li se indibrr;c' simultan intreg uni-
pveersfuunl 'ddaemien,cntl'iLnra1licioEnitraapditcit{u.idi1ionri. Ntrmai in acest context,
sociale ale societSlii de
consum, in condiliile ,,libc'r'tiit.ii'( de a alege non-va1oa-
rea, perisabilul, kitsoh-ul l5iii de a nu avea decit cu de interdeterminare intre perfecfiorurrt'tt irr.rliuitlu.Ltti $i.
efortua'i Ei opreligti ac:cc's la permanenfe, marj.
valoare, este per J e cfionttr e a s o cietd"f.ii.

rea15 Ei gravd amenirr{,arca unidiinensionwlitddii Ia care se Strategia aplicatd a fost Ei ea puternic irr,r.lrrs;i ir.r l'ltr-
reierd Herbert Mtrr-r'rrse. Umanismul socialist, pornind de conceOiiei marxiste, direcliilc pt'irrr.ilrrrk' rlc'
xul vitai a1
orientare
la praxis, pnoplrnc sd pr,omoveze, prin revolulie, un nori a eforturilor fiinrd, in prima etapd, spt.(' ( rrl)r.in-
tablou al valorilor gi, to'tord,atd, un om nou, congtient de derea in invdldmintul obligatoriu poprr-
a totatitafii
laliei gcolare, aifabetizar,ea ful'rc[io,nali a adulliIor, rlr'-
me,nirea lrri istonici qi sociald. Model,ul aces,tui nou tip rnocratizanea treptelor a II-a gi a III-a a invdlSrnintulrri
Llm'an, cristaliza,t cu migald gi consecvenld de Marx, este
omul-total (inte,gral sau nelirnitat), omul opus alien[rii, -sistqecmoulil ldiceeaaledm9ii,tefarecuql'tidptiri-n dindu-se posibilitate, prin
indivialual Ei social in acelaqi tirnp. suslinere materiald, sd fie
Valorificirrrd intreaga concep{ie despre educalie a cla- cuprinqi efectiv, intr-un procent cor.espunz5tor, fiii de
mtourinccuitosrtiaggiiuldinranpriomduucn{cieit.olrni, panoeelcauqmi tiEmipti,noerpi rmofuunncdi-i
siciior m'arxismului, inv5ldmintul din !5rile socialiste a reformd de conlinut a sporit valenlele realist-qtiintifice
evoluat, suLr sem,nul unitS{ii de principii qi idei, in forme ale invdldmin,tului, a dat sitnruzcotunredleiddeeolobguiochdesr,istumdi,Euliudi eE-i
gi struoturi diverse d,ependen'te de : a) Nivelul punctului a realizat o primd triere ale ;colii suJiciente siegi.
de plecare, adicd starea de cultur[ a popuiatiei in mo- scriptivism fdrd conlinut
mentul trecerii la socialism ; b) Ritmurile impus,e de sar- Extensra continud a duratei invd![rnintului general ce
cinile e'd,u,caliei socialiste pentru recuperare,a riminerilor a caractefizat etapa ur,mdtoane de dezvoltare s-a imbinat
in urmd qi intrmea cit mai rapidd in prirntrl egalon al in-
vdlSLmintului mondial ; c) Tradiliile qi experienla proprie
asociate cu cele mai nci cuceriri ale gtiinlei prracticii s,trins cu o d'ecantare a valorilor de conlinurt gi didactice
educa{ei pl'an Ei ale Ecolii, prin reconsi'derarea tradiliilor sale progresiste
pe mondial. qi integrarea celor mai de seamd cuceriri ale invdfdmin-

Efortul RornAniei de a parcurge distanla intre nivelul tuiui rnondial. Se impune subliniat Ei cu acest prilej cd"
degi in trecut a ctispus de oondilii materiale grele, invd-
cpuaenpsuateicii'3tna0vtedlalriernsaulldntdtddgeeincnuetporratinal dlEueilreop,bocipigducal,itaolliirseiaui sadecetiinv4eacfaalanlsaireiEi,fodorgliiii
{drrintul din Romaa'ria, prin gindirea pedagogicd a perco-
nivelul generalizerii unui invdldmint de 10 clase cu per- pSgnhrapaeliicrtLuStiaclilzdl{odarra,rseSuatltneeoprher pacrnoe-znLEecui,endptpwartitiinigiveinReaox-iptnhet,aGriIbmhoeene,onaIr,gtoahnfroeeessa$ctiu,,cnundcraeuai,jloaoGaBshdderaaotdi5rn-,,
spectiva trecerii, incd de Ia sfirgitul aoestui deceniu, la
generalizarea invdldantntuiui iiiceal, nu iqi g6segte com- sincron cu cele mai inainla,te tenrdinte de evolulie a edu-
paralie Ei echivalent decit in ritmul dezvoltdrii econo- catiei pe plan mondial. Concepliile qcolii Renas-terii au
mice cle la stadiul de lard ,,eminamente agricolS(( le acela fost apiicate, incd din prirna jumd,tate a secoluiui XVII,
de stait industri,al-agra,r, cu o inrdustrie puternicS, in plind La Academia de la
dezvoltare, gi cu o agriculturd socialistd in plin proces gdsit gi ea, curind

Ce modernizare. Cotnari, did'actica l,ui Kornensky Ei-a

qi Doud idei de pnofundd Ei creatoare extractie marxistd Ttrraatndsiilvnanciiat'e-va dupd apari{ie, adepli in g,coliie din
co,mplernentare dovaCd rara e'dilie rpu:inceps a lucrdrii pd,s-
u,manis'td, in sferra lor de cuprindere,
au guvernra,t acest amplu gi complex ef,ort. Forla ideolo- bi,blioteci din tala noastrd - Pestalozzi

4B 4S

a avu,t un discipol de frunte in Srlephan-Lrrdwig Roth, iar cialiste, ia in considerir(ir, ln;rlc rrsltr.clele pe,rsonaliti!ii
mindinivdide,ufaolretu, r1ilee realizeazi pt' lrr:,;r
falansterul de la Scde'ni a apli'cat, prin'tre primele in implinirii clt' r;irrl t.rrlt,rrlrri muncii, tegiti-
lltuiiqrmntipei ,,urgteoinpla'ciclliiiare(ea,,veopd,euc,,dacat'adg,{'ioecgu-ic_aedmrmounirnlaicttndiet'(l,tsptclrco'f,cMoanairzexal)atd';biodnreaat,scoepclariai$n-i
ale tutt-ri'or. rlc l;cr:iruia ln parte qi

Ion Ionescu de Ia Brad, una dirnt.rc ccle mai cuprinzdtoare Raportul intre afirmarea ci,l rrr;ri tlr'lrlinir a fiecdrei
personalitdfi qi promovarea urnanisrrrrrIrri sociltlist la scara
Ecoi mnsaisitlennafidntqaiteasco'tndczeipltiritra[lrct'itv.iitrei-lplauliuniv_5_lcdsrnirindetui ldaegmr:icaorel, intre,gii naliuni este conturat in trdsii;Lrr.ilt, :;;rlt, rlol'it-ritorii
iar Spiru Haret a strttct.ttral modern invSldmilntul Etiin- fdurire a socillrtlii srtcirt|iste
in Programul partidului de
multilul.eral dezuoltate gi tnaintare cL Rotruirr.it.i ,.i/)r.(, co-
lelor Ei a fbcurt din ;,r'olilc norrnale de invf,{dtoni verita- ntunistn. TJmanismul so,cialist eSte definit clr.t,'l o ('o'-
bile nuclee d,e ltur"rinirlori ai satelor.
€gI,icntou$duiiirrifiianip1eceisdnecaeocgiro,onlr-ttg,'tc,ligctpXceloiXiaalo1lareinpaatrccioltenimvlio6mor(l('adiaetnecheidn-nreviiidDc:lede,l,encErnrmocionlyaat,ulialcinmord'onormdcdeezdrpnnnl.eeidisll(eec( tcpueorpp5luielqadireein,.stpeErreldoospmeeni,n,dcteea,nmfildi,nei!ca5uzdssopecreinalerdne, ilaiafslladiitid,dceiuncmsohlaa'irsrbrcro,;lricialrlc.;rcrrr,iisrii,i
stimd recipro,cd intre toli mernbrii societdlii (...), pe liber-
taiea omul,ui de a aclion,a in mod competent pentru afir-
oducative a1e lui Dewey, sistemul teslelor in'trodus de marea_ pers,on'alitdfii sale, pentru fdurirea propriului vii-
Binet, pedagogia prrospectivd a lui Dottrens' presupune realizarba feri,cirii
Se poatJspune deci c5, degi in general corpul educa- tor. Umanis,mul socialist
personale in contextul fduririi feri'ci,rii intregului popor(6.
torilor este rezistent Ia innoiri rapi,de Ei ultrrarudicale (nu ln completarea tabloului com,ponentelor educaliei-con-
o datd, ce-i dnept, doivdoalcutliicaeualteu'r'fioosart5foi-ramoaotenfiirn;rncaltirnscaetpu-l
ticismul), cadnele temporane o pozilie de prim plan ocrlpd teza, imbrbligatd
pozitiv al receptivitSlii 1a nou, Ia noul autentic, qi cl, din qttoetitrinumlldad.ieinafvmo5rp!t5ldu'mddieentpusrtl,ioicndaluep'cdle!tiS.es,.odAciinpaalecreeminiarnrcxpeilsictmea,atdicdrpn,ruaolfltdu, ,tcnuadrri,adicne-
icest punct de vedere, invdldrni'ntul romAnesc a dispus
de cele mai favorabile conditii de progres.
S'ocialism'ul a ridircat preocuparea pentru invi{dmint a'oest context, insrtitulionalizar,ea e,du,caliei perrnanente.
C[ci ,,infdptuirea programului de edificare a societdlii so-
la nivelul unei principale politici de stat, a cre'at con- cialiste multilateral dezvoltate g'di"etrmecuenrecad's"pcrerec;toemreuani.scmal.it-
di{iile materiale g'ciasipeirsiteuaaldeapptreoapzicdeddinezmvoelrtdst'ciie, rcinale$loi ro'
structurd qcolard depinde d.e ,,pregdtirea forlei
ficdrii ;i orqanizarea recicld.rii oamenilor muncii din toate
aneas,orNtcoioavi,laiscrmdoqnuusluildieNeriarsc.troenlan;eiuCqnmeuarurclqoaenissdcideue-araet lcii,bdnetomratd'eeonamiruenuaal' i-stosripctdl- domeniile de actiuitate(.
bazTarippotllcituicl iipnroodausctr[eie-dceercfoertmsraen-tenuadftdinmetnret,locragre,ense,trdatilia,
de asu- stcoeaardere'oIvedeedimsepqprteelice-Sdu-pcariloine.odoEinalcleepcprteliicseaumpfuloen,dxeeibranitlddit'pEalialcnaoirfrigcealcaruelipialr,oinerzd,pSu,e--
caliei in funclie de factorii care o definesc gi ii condilio-
prire gi erTtloatare, de a asigura bund'starea lui materiald, neaz6, evolulia in deceniile urmdtoare, clt gi adaptarea
iiupntonaacll"ttpeedraorcJefodia.ntttl';riztiti.oiano"fioddc1eiu;-cipi,tioitp,zlpriateirfcgiienditnsifrapoeiirrnmicttuuaalaltriuel.d"raalslnudu'np;eurieriiropaoarlonirz1dJa'e, rnsecoiaoa1rnetaa, cnlcdeu,rsltcsuueoi. sistemului, structurilor qi continutului invdldm{ntului la
prinlipiu, care dezvoltd cre,ator cele mai irnaripate gin- scientizarea tot mai accentuatd a pro,ductiei, l,a realiza-
duri aie clasicilor marxismul'ui, sistemului socialist de in-
vdlSrnint ii revine un ro1 prirnordial.
Evident, formarea peisonaliti{ii umane multilateraL nea^deplind a vo,catiei de forld prodr-rctivd a gtiin{ei.
dezvoltate este un proces co'mp1ex, de duratd, presupu-
nind o sustinuti ucii.titute In acelagi tirnp. invdldirntnt'ul din RomAnia socialistl
erdu,cativS. ln conceplia parti- este astiel strurcturat incit sd ofere, chiar de la vinstele
dului nostru, educaJi'a in spiritul congtiinlei evoluate, so-
i cele mai fr4gede, arnple posibilitS{i de valorificare a ap-

titudinilor qi talentelor in releaua gcolilor spe,ciale - de

50 51

I

Jr

sasaefrglterSmiccioa(ailnnl,eileecdcsacetzdnuomldmaceiacte1,timimtc6lape!i1trii-ocnrrrf{,ioumrf)m,iuzazaiciltci'ialc,icdlees,,'ler.pilliioln'trr!L'es<tltiltcbc'icisotmildpo,egoaiin'scldeecub,lasitlsetimre,ialbocle,ri il
sirdine etc. PLanurile qi progrrtrlrt'lc clc stu'diu a'le acestor
MO ilELUL
lEoacfiutdaooanaroltreduelliuag"mnnmd: ue7aedr1)snilsiietpunceintiezqpoegoliirdrnZio.eect;iunlrepavntanoodiattgceipO!t'5ursinoipnlifttsceicalcapstitiieaioltrc'laniril''tauicarclal:dt,toer.lSnltcauutiirrnbu6smuoendggdionrearirianitn'6lecldsi,ar-atpdocul-rSddeedrimuiodtlrobreeuarlnn,icicItcfaiehianliiuassf;idel-i''
a reludrii sttiatit'oi intrerupte, d-eschizind tuturor, i'n func,- SISTEry4UL{./I I r S', t', RU CT-{IRILO R
{;ie erclusiud de capo"citd[i ;i;z aptitudini', calea spre cele
m,aDi iinrea,lcteliilteredpeteoraileenitn"tu"dfidt mpinertusplueic. tivb a inv6!5'mintului, IN S'I' I'I'( I tr' fC N A {,8

elaborate pe baza Programului edificdrii societdlii socia-

lcisletneliamzudltiolaptleiur,nael adefezrvmdldtatpeeqnitrtruecoereiidulacacloiemcunuiscmar,aeclv'ei-r
mgvceitoiiruidntilculibalfaialcSrze,,irinnoind'cuafoa-insrrmeeltadpfiieeesccuiamupreLearriispnoealaig'ricmdeaaeldniiserlettrgaitn,ercesoh1dnd'aor,areliozpagurtienc,aeoni,rngitnrcrecenngcacoejsn,ptdupl.iie--i
lmclpciiii1eielrleeotenaExdtruerexeq-1lri,isnsEdtei,i",dnteipfiitteenitinxtia{nivict"fetiiidueMctne(gd3sdd'r,iegaidpauteraeper!eeiifuennilgendavv,ueucS6raiuc!li5drn'amsimemd[lirveiutindrnnicerttu'tpuau{icrtilaretueoi,rzilreadnregueuntenl'ntcupnaolsieer',toiaurivadisllnlaou.tvrrcliidc{icteiaueoorrnnmre9u'eiuclv'ndoqaeinCsl-iocmcoeererofpunris-----
ddeismpounn,se'trienavzd5l,dmininmtuolCineloocrvi'enndtu, irueraiaqsoecleiarieisstLar,rsreo-lduel
iuitt,
care
major al qcolii ca institulie fundament'ald a formirii tine-

rei generalii. unei corelalii permanente qi ciit i:nei depline
educativ, a cdrui primi qi csenl'iali misiune
-Lsigurarea

intre sistemul
o constituie elaborarea un-rcr peirsonalitdli urnane pt'oiec-
tate pentru viitor, qi ansamblul sist-^muLui so'cial-economic
in contin,ul evolulie ccnstituie cbrectivul central aL con-
fndruuinanrtcebuariploaricrnesdsue,tlotcreeninldoci'rnetrq'eca,dsrseiisct,e,rmnitaiocede'eqliep(sr(tivrduien'czdt'"u'ofro'iltrianmtseatiirtnuelaiocncoeanlloteir-
care vor alcdtui omenirea de miine.

velul atins de cun,oaEtl'1'1 ';1 :,,liirrlilit;i (chiar inaintea ac-
tualei revolulii Eprteiindlai teicoin-l,r;'l;rrr'roi,r;'r)li:r;i li'itninerea in urmi
a cunoEtin'felor ('ll zeci de ani in
cel mai bun caz, la mate,malicrr, li:,.ir';i stttt chirtie, crl
peste o sut6 de ani in cazul ult()r'r';rlrilrtlt'a1c biologiei.
Al patrulea pd.cat capitol al s,colii il corr:;lilrrirr igitorarera
totald a psihologiei celui erdu'ca,t, carirt'1r't'ul Itcitltt'rcsant
gi de c,o'nstringere al studitilui, imensit r'; ttrlil:rll rlt'clc-
scriptivism inutil cuprinsd in pnogramele rlt' r;l trrlirl. !ilrsrr
A DouA CRIZA Printre prim'ele pro'blerme pe care de comunicare reald intre edu,cator qi e'du,cr,t,l. /rr ttl ,'ittt i'
A EDUCATIEI Iea ri.nd, linta atacurilor era.u concepliile gi mcilrrlclr' 1rc
SECOLULUI XX; qi le-a pus omenirea asupra esen- dagogice qi didactice, ceea ce astbzi numim tclltrolorlic
CCEALEP$ITAPA'LI'E'qI)A(:ATE lei qi sensul,ui evoluliei dupd
IMPUT.\TE SCOLII cumplita incercare a celui de_al ;colari. ,$o-se __ gcoala era a.cuzate cI nu asigura lirrL'r'i -
crodnzcbreotiizma,otdndinialinafu.efboasretaEi: Ior dreptul 1a o opliune reaiS intr-o lume in continttii
doile,a mutalie, cd stru'cturile invd!6ne'rint,ului sint anchilozate ;i
aceea iniootro ?" Se fdrd comuni,care intre ele. $'apte egCinud.ciarilia;i;cloin1aor5l . nu
permite dezvoltarea qi aplicarea ca-
intilneau in profundele ,n,Eedlinuicqattiiaa,leEcaocaelasr-tei intre,bdri frd- -u,cndei
pacitd{i dre acliune creatoare, cd nu line seama de apti-
mintdrile diferitelor gener,alii, ale tinerilor, aIe pdrinli- tudini qi nu stimuleazd capacit5lile in'ciividuale reale a1e
1or, ca Ei ale educatorilor lucizi; se puneau in discu{ie
c'o,ntinutul qi structurile tuturor forme,lor de invS{d,mint, fiecdrui elev.
se cdutau sol,ufii pentru baza material5 a invdldmintului Desigut', toate 'a'cerste acuza{ii nu au apdr'ut in acelaqi
grav zdruncinatd de distrugerile rdzboiului, combinatd, in
din Apusul Europei, cu o de incre- timp gi nici nu s-au manifestat sirnultan cu aceeagi inten-
Jdrile in me'todele qi finalitdtile adinc6. ,,,crizd $colii, se sitate. Reprezentatirr5, in acest sens, este situalia 9i evo-
dere(' lulia invdldrm,intu1ui liceal.
educative ale
contura, ca o funC,amentald cerinld, generalizarea qtiinlei
de carte in toate pdturile populaliilor, democratizarea
gcolii.

S-au nSscut iniliative qi acliuni diverse, unele mate- EDIt:ATIE CLASICISTA in 1423, ctnd a infiin{at 1a
ri,alizate de la inceput in politica activd e educalie Maniua prima qcoald de tip
vorba de reconstruclia materi,ald gi spirituald a i-nvdelsdte- IN"E-O ANTICAMER,I
A UNIy.URSITATII '1ice,a1 din lume, urnanistul Vit-
miniului in !5ri1e so'cialiste id-nevdlaullStcemrluetn-rSturnlpualisaeinnumFlurLlataennlagv.erevmine- torino da Feltre intenliona sd
facd din ea, pe baz'a studierii tinor s,cri'eri a1e clasicilor
doar ca indrdznele ipoteze antichitilii, r-tn mijlo,c de ed,ucare moral[ a tinenetului Ei'
Waltlon de re,stru,cturare a

De fapt ce se imprita gcolii ? deopotrivd, o etapd pregdtirtoare pentru studiul univer-
sitar academic. Pe panc,ursrr'l a mul.te veacuri, arrincl un
I se imputa, in primul rinr)", cd lasd anual in afara pu\ternirc ecou pind in zilele noastre, ace,a.std concep'ie a

porlilor ei un nu'mdr uriaE de,tineri (imediat dupd rdzboi,
din populalia a'ctivd a lumii er,a
aproape 213 analfabetd) ; dominat - fie des,chis, fie din umbrd - orientarea gcoiii
rdnd, gcoala era acuzatd pentru ci majoritate'a
in al doilea 1iceale.
celor care reuqeau sd primeascd o educalie pe bdncile ei
se trezeau, la sfirEitul qcolanitS{ii, cu o pregdtire absolut Ideiie lui Vittorino da Feltre au stat ca pietre de te-
melie in organizarea majorit6{ii gcolilor secundare in Eu-
ruptd de practica vietii sociale. In al treilea rind, focul ropa ren,ascentirstS, fie cd este vorba de coiegiile ;i lirceele
criticilor se i,ndrepta spre inadmisibilul decalaj in,tre ni-
din Fran!,a se'colului aI XVI-lea, olrganizalte pe b,aza unui

54 55

program de educalie riguroasi desfdqrrrtrl" pe parcursul ATTEVA SISTEME Nt,r'oilc lol rrrri inalte de culturi

a 10 ani de studii (copiiul intra in licr,rr la 6 ani qi il ter- CARACTERISTICE ak' socir,l;i(ii contcmporane, ten-

mina la 16), de ,,gyntnasium(r-ul gcr,rrr;rn sau de cunoscu- PENTRU STRUCTVRA dinta rrt,:;lrrvi lilii dc democratizare
tele ,rpublic school$ din Anglin, l('[l'irt(] strins, in aceastd $r CoAIT/NUTUL a invii{irrrrrrrlrrlrri, pdtrunderea
f,azd incipientd, de universitSlilc rlin Oxford gi Cambridge.
INVATAMINTULUI spre izvoirrt,lc t rrltrrrii a milioane

Maj,oritatea gcolilor secundalc' rl in Europa s-au constituit SECUNDAR de ticnuerriinddinplclril<crrltr''l;rrcrli<rr'zr vpooltrdnriiti

pcarinvacraiarancteteraullegai cmeesttoocrlc1.ltc'r'rrcl dinu!,eca, fdieiifedreecnlltiapterinmcaoinlmirnuul-t de
tul acestteia. l,a ri'ndrrl l<tr, primele qcoli secun,dare de economice au determinat ca la toate nivclr.lr' :rcol;rrr', (lllr
n-rai ales in ceea ce priveqte invdldmintrrl rlt, rirrrrlrri II
peste Aflantic, cr{.rrlc in p,erioada coloniilor 'ameri,cane, (cienumire genericd adoptatd pentru deserllrrr'.'rr irr'.';i,
{dn-iintului iiceal Ei a Ecolilor secundare echivalcnlt') :;rr r;r'
reprezentau o transplantare a public-e,oiroo1-u,ri1or. De alt- inregistreze rate anuale mereu sporite de creEtere ir t,l'r't.-

fel, dennnnirca r:clci dintli diniLre aceste g,coli, Latin
School, crreatd in 1631 la Boston, e'ste semnificativS in tivelor de elevi. O datd cu aceasta au intervenit o sc'r'i<'
privinla oricnldrii de conlinut. de factori noi in dezvoltarea sistemelor de invSldmint
La mijlocul secolului al XVIiI-lea se produce o prinnd liceal. In primul rind, se poate vorbi de o tendin!5 ma-
diiso'ciere in orientarea Ecolii medii. Ca reaclie impotriva nifestd c5.tre forme flexibile, care ofer5, o sferd mai largd
caragterului inchis gi conservator al gSnnnasiurnului, dupd de opliuni, corelate cu inclinaliile tinerjlor gi cu cerinlele
o inverqunati disput5, Johann Juiius Iimker cree,azE. la dezvoltdrii social-economice. Semnificativd in aceastd di-
Berlin in 7747 prima Realschule, in programa cdreia ca- I"enstienvddivtdemrsiifnictualrefaranincemz,udlteippleiIdsde,clIiiicaeEucl oaliidseevceunnit-
pd,td un ro1 preponderent, aldturi de s,Ludiul limbii ma- rectie
dare.
o formatie multivaientd. El cuprinde, in primul rind, o
terne, cun,ogtinlele de gecmetrie, aritmeticd mecanicd, ar- ::amurd de invdldmint scurt (doi ani de
hi,tecturd, geogr'afie etc. O crientare asemd.ndtoar'e se in- generalS) care urmdregte preformarea
legistreazd in America, unde, in urma unor critici din ce studii dupd Ecoala
in ce mai puternice impotriva sterilitSlii r.echilor Ecoli sau formarea de-
socunrdare, Benjamin Franklin propune ca scoala secun- piind a elevului pind }a acordarea diplomei de specialist
tn tehnici de executie sau de agent tehnic. Se realizeazd
de asemenea un inv6!5mint cu ciclu lung, cu nu mai pu-
dand sd preia princi,palele idei s,i principii care au gene- {in de qase seclii distincte : doud sectii exclusiv clasice,
rat realschule in Germ,ania. Astlei ia fiin{d, la Phila- o seclie clasicd avind caracter de trecere spre studiul
de,lphia in 1751, prima ,,academie(( care va prefigura ca-
rinavcdteldrurnl inn'otuiilugicdoliinseSctuantledlaereU-niteh.igAh,csacdheoronlia- gtiinlelor exacte, o sec{ie modernd axatd pe studiui Etiin-
spmifice telor gi a doud limbi strdine gi doud seclii tehnice
orientatd spre tehnicile industriale fundamentale -Ei una
din Phila- alta
deiphia ave,a trei sec{ii paralele : in prima invdllmintul
se baza pe studiul limbii latirie, in cea de a doua disci- orientatd spre economie. Paralel functioneazd li,cee agri-
plina de bazd era litnrba qi literatut'a eng1ez5, iar intr-a coie qi licee tehnice, care acordd diplome de tehnicieni
echivalente cu dip,lomele de bacalaureat.
treia se stu'dia, in pnincipai, matema'tica.
deevoaiuoloienisiadceerastolirceduol uoiateonidnins,ttietu-lie pe de o O marcatd tendinfE de diversificare a liceului se con-
Daitorite stati qi in inv6!5mintul suedez, degi din punct de vedere
parte aceea de invS- €ormal gimnaziul din aceasti Jard (3 ani de studii dupd

{5mint clasic gi preuniversi'tar, iar pe de alrtd parte aceea lqncofaalaptg,einnesr5a,ldsedeofBeral npio) sdibisipiituanteeadae numai trei secJii.
de a-I privi ca o institulie de formare pentru activitatea nu mai pulin de
p-reziennstuquincccanrcaecpteturludneitaord,uccai ldieefliinceeEatleS nu mai
socialS o duali- qapte opliuni : limbi strdine, gtiinlele sociale, studii semi-
cLloagsiiec,em(1aatetimn5a-tfircadncqeiztie) hEni icclda.siIcne
are in

tate, imporrtante fiind indeo,sebi raporturile in cadrul aces- (latind Ei greacd), bio-
tei dualitdti. afard de mai
iceasta

56 57

existd girnnazii orientate cdtre formarcir cadrelor med i gurl pe parcursul a 3-.t lJ ;rrri rlt, studii o specializare
pro.tesionald medie.
tehnice. ochllp{tediJineagmnfngotaiHsdtietrtentreminaugu,tetdhantgreiellainaiixtselacEdephiarcrnerp,ocoolsrtoidaegudtsZalaar,al,i,acrtpeqoammcrradcreoieieoetagcudmdarlghliinaaiez,cmimceaeosSaizralaea.mep.cririnufrAeeipione,rcvrfriicccelcneardgarastarrraeni.riest;eetdrrritirirt,llor.dd,g,irilr,lric,t;iufrrruroe.rlodlrtir,li'l1cnraildrrilicrnlrcr,.llr;onticerilz1rprlru:laru.-cic,rl.rtdroir,dlrIa-re'rrrirr;rdtr.i.riari4mniurlnorrsq;lraardc;Siir,i.,rlta1raiarlmli,elt-po,t.tiareevrurd{eallrl,eieliac-.-tt
ln invdlamintul englez, considc'rirl ;i eI
cialiqtii in pedagogie comparatir drcpt un de c6tre spe*
factor etalon,
a devenit evidentd, in uitimclc cloud decenii, o tendinfE
cdtre stru'cturarea, in tipologii c:lar conturate, a qcolilor
secundare, ale cdror planrrri qi programe ajunseserd la
o extrem de mare divcrsitate. Pinti de curind invdi.6-
mintul britanic era stnrcturat pe trei tipuri de qcoli : se'
condary grarrn17a1" school, orientatd cdtre pregdtirea pre-

academicS, secondarg technical schoo'|,, menitS. sd formeze sgdlceuodsliituiu,educiuraorpeceonnnuestaatnruatedciaEliroianacaltteleeru,clcitdeiivsscainipltalincaeolinelsgcteoitrluea.irteeTedsnpirnet,cltpi.firtto:ltc-,

specialiqti cu calificare tehnicd medie qi secondarlJ 11xo-
ddierernctsSclatoocll,eivmilboirnilnadapclrieugndetairesaoctieaol-reectoicndomEiicpda.rtCiceipaamreaai
recentd orientare a invdldmintului englez este insE. gru- bleme cu un accentuat caracter aplicativ ;i foarte ad^esea
parea celor trei tipuri de Ecoli in cadrul unor centre Eco- cu conlinut interdisciplinar, se referd Ia
lare comprehensive. aspecte practice
le1aircalenorebns,oitpmusrtdoircdig,uirnleluaesi.uimDilmaqatbcteooimriliateadrntiqgcmlideaiznareip,imlvlicaoaadrstidetsu,tpddlealiici iacqaultp-iinrncoivalge:rerlaealcumtnleeaarltotsiunrorscEiiicadoqle--i
Ter-rdinla cdtre realizarea unei structuri mai flexibilE
a invSldmintului secundar, de naturd sd permitd recrien-
lcqnaaubtgirsnpsoplrelorv(iamenacncounluvimiomauctreueelal,aardcetoepaireepisanrcoti_nr5s-td0ur,e,n-iCna6atp0nrretunduemingsndiuieutrpdneudlirinveioeiCtao(ras(rr,ridetnudedlsnig'deiitepedsitntlddeivmdddeilexnddpamrcreiuieimpnntotdau)_e.ti
tdri pe parcurs, se manifestd qi pr in fragmentarea aces-
tuia in subcicluri, in grupe lormate din 2-3 clase (de
pildd in R. F. Germania, Fran!a), astfel ir-rcit oi:liunile
sd se cristahzeze treptat qi sd corespundi in cit mai mare
mdsurd inclina{iiIor qi posibilitdlilor reaie ale elevilor. l\{odernizarea s,,colii secundare superioare din Japonia
iddnoaluerP5les.uesmlmincanurriifdcicpsaapurtaitinveccdrteliitprdinrqidininuinsfcaterpvieataaulrelicaceand1tpeearilvdufeoimfqsettirei,iatednSout-apmttaeStdlderer:-Ul p!nr5ibirmtii1eneoelqre,-i realizati in ultimele decenii a avut ca principal obiectiv
unificarea complicatului sistem de invdldmint care a ddi-
Uniunea Sor.ieticd, este ideea qcolii se'cundare generale- nuit pind dupd ce1 de al doilea rdzboi mondial. programa
unitard a Ecolii secundare superioare japoneze cupninde
Dupd cum se gtie, invdlSmintul sovietic este struc- nouglrudpedindveSdfdismciipnlitn, erecsotmulucnoe,nsretiptureinzdenatignad-n2ui3mditiunl
trirat pe baz.a gcolii politeltnice, avind ca element speci-
fic, pe lingd studiul unor discipline tehnice qi tehnolc- pla-
gice, efectuarea unor activitdli in produclie, inscrise in curs
p1anul de invSldmint. Varietatea profesiilor in care se cle explorare vocafional5, orientat spre cinci mari domenii
efectueazd aceastd practicd este foarte mare, alegerea ale activitdtii economice gi sociale. Deci, Ei in acest caz,
depinzind in primul rind de specificul dez.roltdrii econo- dominantd este legdtura
mice a fiecdrei localitdli qi de r,'ocalia elevilor. O a1t5. qcolii cu viala societd{ii, cu ac-
trdsdturd specificd a qcolii secundare poiitehnice o con- f.ivitatea produ ctivd.
stituie faptul cd ea nu urmdregte numai familiarizarea
tineriior cu activitdli productlve, ci qi realizarea directi Sd trecem insd dincoio de aceste ,,schi!e pentru un
portret istoric( al inv[ldmintului, spre zona unde se nasc

intrebdrtle esen{iale privind valoarea gi funclional.tatea
reald a invdldmintului, ca, de
de cdtre ei a unei anumite produclii. In afara gcolii medii pildd, ,,Ce exprimd rapor-
generale Ei a qcolilor vocalionale, invdldinintul sovietic tul dintre fluxul de intrare qi cadrul
dispune de o relea puternicd de technikunz-uri, care asi- fluxul de ieEire in
invSldmintului liceal ?,. sau : ,,In ce mdsurd realize,azd,

5B

foarte utile. De pildd, un criteriu de brrzi rrl irccstor apre_ Prima: supradbunde.r{tt th' rrltvilttenli cu tortnalie ar'
rnedii, se're_ clusiu teoreticd;i clasicizttttlrt. Ar;l lt'|, in numeroase {5ri
cieri, care po:rte fi aplicat in sper:ilrl sr.olii i"atino-americane, asiatice ;i lrlt'icrrrtt' a cdror economie
f!{.l9.iaurdrnuel!af"inC-,rietadip.e.o;Iirnrteuul-dlliimn,,toureul td-fpteuucr.etut.r,lirlrnd.,o.,etlt,ti,<trt.,dlriirtcL"Lrr,eliinr-intdu",l'itqn'rrJTitraotuaptr("oi_,_si
Jace eforturi s5 prindi pasul tlt'zvollririi mondiale, aflu-
xul spre invSlSmintul superior tt'lrrrit' t'slc gi in prezent
de la 0,5 Ei pind la 100/e, spre invil\iirrrint,rrl agronomic
tgodauridbssoieulnlpoaaerstr,ufioipndariaarteeto..prrF,io,tdPdfirlitrdraalrrminnrpiridllooai;nri;r1tr-c<rli,,.,liocclillrrrtcrlrtirerra.ts.tetirafcaclldeppptotdrpaetaurpetlateuluilneeni.peerfoiefci*ltemnaoai_ii ilnntrteim0p,5ceEi 3,50/e, spre gtiinlerle medicirlt' ittl,r't' 21i27,401s,
spre facultdliie de iitere gi drt'pt. st' ingrdmi-
ciesc intre U3 qi peste 90 la sutd dintre alrsolvt'nli (!!)-
iinndiacfiauraFi asupra prolilrrltri lrri'gii-
dEicetdjandueiitruenroe,Ecptraeanx-lflileiiativseagltisicdri(eid(rcaa,nrin;lirepelrirsnrrnlsodlaiurclisPriclnidrilrrlt-'i<ruprn-nc'ira{ltcaoiircpllpeiziclarrurIIoc<li'ini{gde'r.!siuiiliteepCdstoneumo.qenlrociaisdmnorfiioiilniabnrcmefrsilioedtapalialuaenfiijir1ttonteaperiitni,terti,dnarvCeadctgrcepcdilzduduairdarmtli-c'elrsdamdiiniderlraaotgieulrcnoceltdauodefrceeilireaarzoiamrrlvncdeseo{cteaEdliaa---l. Aceastd orientare e un studiilor universit.irlt' ;i

tirii celor care rimin
subliniazd dificultSlile intimpinate de ei pentru a sc in-
cadra in sfera producliei.
Raportind stmctura acestei produclii gcolare gi uni-
versitare la nevoile reale ale unei ldri in curs de dez-
voltare, la cerinlele realizdrii intr-o asemenea lard a unei
haze tehnico-productive proprii, contradiclia apare evi-
dent5 gi pentru un nespecialist. Chiar dacS absolvenlii
tcroeradlpattdcdueflEucxoulal risziamreilaar fluxului ,,intrare-iegire( necon_ unor asemenea sisteme de in-
din invdldmintul superior, este care formeazd ,,produclia( de bine preg5titi Ei inc6 nu ar
pda,,rfitniornichipteu(d(ntctnapntirnemi,nsateeaimndintnaapatmittvaoedredlienaitpdrIoaeetecitnteiintcrei,neglrrerdia1imeraei-nbppisrnroooddlfveusescdniloicelioni nadsileiiormcaliia1ceel,eeau.ucnOesusrei,t exceptional
v5!5mint ar fi
gdsi locuri de muncd gi nici nu ar putea contribui, prin
specialitatea 1or, la dezvoltarea economiei nalionale, pen-
tru cd profilul in care sint pregdtiti este total necorelat
cu trdsdturite unei dezvoltdri social-economice moderne.
soldeazd cu eqecuri dureroase. Privitb in pneircsipienctqivcaoli,l,epr!5odriulocrlieini dfuinsittreia"l,esditeuzavloial.tanteu
maDriindaismcoicrada,n,tme iiinnitirdeeclautcarioug((ulreplreovddu,seinloraeceCleuacEaliie!di rqi,i
este strdlucitd
necesarul pentru dezvoltarea economico-sociald. Fdrd in- din Occident, in ciuda contextului modern a1 tehnicilor
de predare. Cdci realizarea reformelor de structurd in
doiald, un oareca,re deca,laj intre cerere ;i ofertd, mai ales inr'5ldmint
depinde de o schimbare, in ega15 mdsuri
intre conlinutul efectiv al pregdtirii intr-o anumitd qcoaid siructuraiS, a metodelor Ei trad.tiiior de administrare ECo-
1i:r5, a obiectivelor qi atitudinilor pedagogice, a atmosfe-
Ei profesia cu care va fi confruntat tindrul, dupd. absol- rei Ecolare in ansamblul ei dar, in primul rind, a structu-
vire, nu va pntea fi evitat nici pe viitor. Deficienla se rilor sociale care condilioneazb
in mod determinant sis-
datoregte, intr-o mdsurd impoitantd, qi mcdului curr-r sint ltleiimnet levaEccoolanrtein. uAaltfse5l,co,,pnrtroadzuicc{diac((ersiinslteelme erleoar ledeqiinsvtdri!n5--
concepute studiile de planificare a educaliei, care, in pre-
zent, aratd mai mult ce trebuie fdcut decit cum trebuje
fdcut.
gente ale dezvoltdrii sociale.
Cele mai serioase deregidri ale Linor sisteme actuale
de invSldmint constatate in analizele citorva exper{i de Caracterul reaiist-qtiinlific a1 politicii de invdldmint
din RomAnia socialistd se contureazd mai pregnant in
areicpiuRtaaliyemmoonnddPiaolSign- anat,lddtuirericdtoer Coombs, pot fi aminti{i contrast cu aceste situa{ii gi fenomene. ln cadrul planului
general unic ai dezvoltdrii nalionale, ca gi in directivele privind
a.l Institutului
Internalional de Planificare a Educaliei, Torsten l{usen
qi Bogdan Suchodolski mersul ascendent spre comunism a,i RomAniei, planifica-
fundamentale. - sint determinate de dcud cauze rea ,,producliei" invdldmintului e corelatd strins cu intS-

62 t),,

IPrnXiorae-arlastcitdar$erir.alpPlCeporofaleirt,n.ircttuiioadnnuisdaiutereiR,ianosvrebndadc{zndae,mriaienicncdtoteenproiorzsmoccniibvctiooac-vsluaeott(tli:iatiircploeCrnionasr'ea-secgorxrrecteisinenutctleljetaei-i] dnocusdu9biindgeinoesrei,bimt deenitite,lrllr;ri t;rlit rt irr lli, i, rrtit, l;r, rrlt:rtil,'
r, r.r,,,rl,,rrul r ;rrlrrl.t ,lr.
ir.r1,lr
legdturl intre ingineri Ei lr)utr( il,r ii , rt rn,rll,r r;rlilrr.,rrr,"
corespunzdtor noilor tehnologii r lr' ; ,1., ,1 l1 1, (rr,
drvteeeoJapeltlidiinrduiieii'naeitcnedovien5zgov!ci5onomriclltaeainrriezta,&dfcrieriii;t,:cidaqrrnm-iocppci kllziifr-niro<nn'irelzraalacpraettuadslrsiicitddrau.irupc,'etrucorosrieiirlfecoicstraepriceeendaduceicernaezt_--
cppf1lae;daiodctranatradetlelevldi.atncelDoueaesdrm{picoae'aratr,rctaqruiaarnierleeiia;natii.mftivrclrneicilttdi.aouilnf!rnoariliirroleeenroaladu,,nresgotodb{iipluiooeipnrcrmrit(iic(nvae:ar,eetdidcatoao{cniaeosirvnmetrodiirtcuaporsasiatvreieiin;cili"odleIe*r:_ CE PARASTM Dacd vorbim desprc () (.r.r:i;r;r :;r.,lilor-,
Sr CATRE cE
NE -TNDREPTAM ? aceasta nu are, in nir.i un (.;r;.r, ( ir
racterul unui eEea a1 iuvir[rirrrrrrlrrlrri
dstioenzldivcoiatl5tda,ereipn.liiSpdoreliuqmlciouonllaarrriiecznaaddris,pi,iosuctzneiitmievmdioonadsptricnotuobofnliueotrmnadaddeli,cdaleaii;l;go,ircrir(ni.caldr;npticrinrgltrl..Liri.t;o,i
panrileepzi resenofcalaitacldeisinrtiea'o.mr iecSco. naoni-nrivcSo-lsiiomciianletu$luiiciunliumraiclezual lefibRrbomrnAte_ structurd dneoupdre-darme,edrgeinlad cie la planul de invd{dmint }a
A doua caztzd : niueiul ccntita.tiu metodele obiective de responsabilitate,
al ,rprod.ucfiei{( d.e
tehnicieni cu caliJiccre nzerL,ie raportct verificaxea eficacitdlii gi performanlelor.
le cirinteie' (rcturrle
ale d.iuiziunii soiiate a mttncii. in conditiile acii'ititii f^und$acmoaelnatadlee tip tradi{ional se baza pe patru
fcmiuomddeeEr3ni -ein-8dsinsepctetoocariuatelliqsdtoiocrcianule,-ncciuaillletiufirpcaai1-cr,edruancipelioecrliiteueclpooenin:ottimrruniciepie,acpraerreea- concepte
:

o Invdtdtura este o activitate ,,intelectuald( separatd

mdipaliormeacet nutneivaerrastidta. rc,di,nintimrepalciteatsela, tiiiscteicsitleraU1j:VcErtSeCsOte,ceplee gi distincta.
plan mondial, de 2rlz+ 1, cu Ltn a.,-ant.lj net cie pari^ea
o _leogdIntuvrddlSctuursaenltiinmeenetexlcel.usiv de gindire Ei nu are nici

ldrilor socialiste, unde raportui se apropie rct rna.i mult e.i o- Invdldtura este ruptd cdoenasctiltiuuineeo- ba ,chiar opusd
de baremur"ile cerinleIor. Pentru a nc cla seaiit? cie carac- ; pregdtire peilLru
terul flagrant, iir unele cazuri, al dezechililoniir-ii, reiinem, ln cel mai bun caz ea
acliune.

din aceeaEi evidentS statisticd, cd in unele !ar"i ale Anie- o lnvdl5tura, fiind o pregdtire, este destinatd exclusiv
ricii Latine prezent o infirmierd ia trei r:rcijici" tinerilor.
existd in
iar in unele !5ri africane se constatd o ca::en!d accentr:alfi
de maiEtri ;i tc-irnicieni caiifrcali pentr'.r nlile inLre:lr!n- In prezent, inr,5ld.tura este conceputd ca un proces
continuu al mr'ieintrliiiibsioaluoginicteeleqicntuulumi, aciicaonngsatiietuazied.dionmtreeangiual
deri industriale. Dealtfel, in nl*neroase !dr"i se resimte exclusiv al
agricuit'-rri., ser-r'ic.iiie stni-
lipsa de caCt'e rnedii pentrr_r. fiinld uman5, mina, ochiul, muEchii, creierul. Nimeni nu

tare, cle tineri cu pregS"t:re Eiiinfiiir.d airiicatir.:f, ;i tehnicd- mai poate sus{ine astdzi teoria potrivit cdreia la Ecoald
medeunSciupaeli-ec-iaaisiiEoatlicueUlisiNlteuEiSsfiCcstOremreEulieluaviiddinpesoit:niittvii:vdlilii-iicnringstipieaircliaRalcoizem:srAttencijceoie-i
doar inue[i gi abia mai apoi acli,onezi sau Lucrezi.

socialiste. AiSturi de extindc.rea retelei de in.rdtdnin?. epxroigOieebcnti{eaectldetivpfeaeleldn,trldeueluvirniiivlteoSrlcddgmtirien- tcsaiernecftouinnndtcuelrieeeaddzuiscaasslsitasfesglfcecostlraa-rrd:
slicperealoinpdoulsictraialilf,iceacroenoamcicadEriealogrr.itceohl nciuceolrineenctlaii,r"a;u;;;;fost
create pe marile platforme industriale, ca o initiatir:b 1. $coala de miine nu va mai da nici un fel de rebu-
ea trebuie sd garanteze fiecdrui copil un minim
turi :
destul de ridicat de randament in utilizarea aptitudinilor

64

65

fundamentale. Prem,isa de baz6 a unei asemenea cerin{e diverse ale vielii. Sc vlr ll'oflt.lnt'r lrrli,irrlrr;1riillrrrirl,,trllf|rlr[u'lrtrrlrllrnfulptrlr;i1i,,!irllt,,rtrrlr,rr
e cit se poate de sirnpld. Aproape fiecare copil dobindeEte priului sdu ritm Ei propriilnr r:;rlr'
prin invSfare, cam de tra virsta de treti sau patru ani, de- va determina nOrme de rr,irlir;rr'r.
qtiinfificd, iar cei ce inva!f, nn \,('r'llrr,r. l;r rrlvr,lrrl rrrrrra
ecpxrruienrmdileporlrui ,prnecahiciaacorremgpiinleccxeeerlcmEdmiami sap5iugltcrinclepinrdezedecdsitmtramt1aadjoiEnrcittroaeatelc6ao. lpDuiei-i tor pind cind nu ating gi nu rt'{irr not'nr;r
5. $coala de miine va fi o spt,olrlfr inl'.lit'lll.,/r irr r',rlt,t,
normali inva!5 limba. A;irdar, ta nivelul actual de dez-
voltare sintem indreptSlili sd tivitate gi totodatd un factor de intcglirrr.;rl lolcct.i vitaitii.
al qtiinlei despre psihic,
Regindite, elementele sale constitutivo vol lr.lrlizrr lnl ( ()ll-
tact mai strins intre diferitele grupdri - t'lt'vi, lrrol'r,sori,
cerem Ecolilor de miinc s5-i ajute pe toti copiii sd-Ei insu- pdrinli, absolvenli, organizalii
qeascd deprinderi intetectuale qi de activitate cu atit mai de tineret, t'olr.t,l.irrrrlr. irr-
treprinderilor, societate. Intreaga conceplie a crlrrt,lrfit'i r,'ir
mult cu cit complexitatea acestora nu se ridicS, in cele porni de la ceea ce se aEteaptd de la Ecuald qi ce cxigt,rr\t,
mai multe cazuri, la nivelul de soiicitare pe care-l pre- formuleazd, la rindul ei, Ecoala fa!5 de factorii cu car'(f
supune vorbirea Ei mersul.
intrd in contact.
2. $colile vor fi in mS.surd sd utilizeze ritmul propriu
6. Intrun fel sau altul, invdlSmintul va deveni ris-
de ,'invdlare al fiecdrui individ, tiparui de comportare al
fiecdruia. Studiile efectuate
asupra modului in care copiii punzdtor pentru randarnentul qi performanlele sale. Nu
i;i insuEesc deprinderitle de bazd aratd clar cd niciodatd gtim incd exact cum se
nu vom gdsi doi copii care sd invete, exact in acelaqi fe1, inv5!5mint. Desigur c6, pinoapterimmdusl urriand,,,petrrefobrumiaensla5((cuin-
sd vorbeascS. Un oo,pil exerseazd ore intregi sunetele qi
nu pare si oboseascd deioc. r\It copil se joacd zece minute noaEtem obiectivele. lerlurile inguste, limitate, ale gcolii
cu sunetele, apoi trece la altceva gi peste zece minute nrtrnoaedlniiustinrorinraaqblteiilien.-tiDficasecr,rdislait-cecdirt.aiteruelv, oesrtobcc.ao-tcitauelq,rcaaoupaolraieisnla6stu-iviqieruedEauocurencpooe-r
revine la jocul cu sunetele q.a.m.d.

3. In qcoala tradilionald. eievul era ,,asistat(( doar de copii pc'ntru societtrte', sd-i transforme in fiinte civilizate,
edu,cator : nu dispunea nici de maEini de invdfat, nici de vps5ae. ndpteuruztevomaltufeincimndtdr9esiaupgraaetnldtoreurcpivteiiarnsldocn-aadlirlaauttluesno-cciiarsla.dn-$dicapomreligleednttoeuacluscnpddu
tehnologie didacticd. lnvSlSmintui de miine va dispune un loc prea imp,ortant in societate pentru a nu fi rdspun-
de o asemenea varietate de auxi,liari tehnologici ultraper-
finecvfdio!n5ari{ii,gitniinc{itifigcceo,alianvcaardeeveelenivuelfevcativbuennelfaicbioaradteorina-l
drumare qi de consultaliile unor echipe de speciaiiqti. zdtoare pentru ,,produc{ia(( lor in fala societSlii.
4. $coala de miine nu va mai fi exclusiv o s,coald a Un fapt de maximd importantl gi cu totuL nou este

inteligenlelor qi cunoaEterii, nici exclusiv o qcoald a ac- cd o formare reald'pentru viald nu poate fi conceputf, in
afara unei educalii continue. lnlelegerea deplind a fap-
tiunii, nici a tehnologiilor ultraperfeclionate, nici a corn- tului cd adullii continud sd invete va avea o inf,luenli
profundd asupra structurii, programelor analitice, meto-
portamentului sau afecfelor absolutizate, ci va intruni
toate aceste aspecte.
deior gi situaliei invdtdmintuiui. Mai mult ca sigur, chiar,
Avem nevoie de {eluri, hotdriri, etaloane valorice, reconstruclia invdlSmintului, pentru a rispunde asaltu-
inlelegere, adic6 de categoriile cognitive, ,ca nu cumva lui dat de viitor, se va pnoduce mai intii in ceea ce pri-
vegte educa{ia c'ontinud a adul{ilor. Educa{ia permanenti
invdldtura s5 devind exclusiv activitate gi nu a,{iune,
avem nevoie de practicS qi reaclii pentru consolidare, ca
qi de participare afectivd la procesul educativ. aplicd in practicS, incd de pe acum, multe din principiile
pfurnivdianmlee,nutan:lemaoldeeEl cfuolniicdlieonmailinpee.nEtrau
'In Ecoala viitoruiui, care se prefigureazi incd de as- constituie, in multe

tdzi, eler,'ul va invSla sd facd fald solicitSrilor noi gi foarte invd{dmint.

66 67

MUTATIILE SOCIALE Conceptul de rnod.ernizare ;i per_ nic ar cdpdta un caracter hirotjr., lolrrl rrlr.ort'l;rl, rlrrr';r t,lt.
$r RES"RUCTURAREA fec{ionare continud e structurilor
nIl ar fi structurate coordonirl. irr t;rrlrul rrnor. nlir(.l.ollto.-
EDUCATIEI i,nud.ld.nzintuhtj este strins asosiat

cu ideea de inol'alie in domeniul clcle ale sistemului sccial. in erc't'st r,r'rrs, viit.orol<lgiir, pr.og-
educaliei. Aceastd corelalie dcfinegte o etapi ,calitativ
superioard in reconceperea edrrcaliei, cdci simpla per{ec- noza de largd perspectivd se oricrrlcrrzii, rlc rcgrrlS, c2itrc:
lionare poate presupune dolrr continuitate, pe cind inova- studii. O primd. dirt'clit' tlt, ittuestigotie a
lrei tiptrri de
uiitorologiei urmdre;te identiJicaree ('ot6(,(.intclor plani-
lia inseamnd deschidercir unei perspective cu totul noi. 1Lfialccrdee.,.ripPi rrsooigierdacemtcaeirz,eiiailnorusntisneteTimsnuooll,itiidcceaosgntcsuotdiraiuirdcg,{iiiiirrtrg,,c<Jo.tonlirrttcrs.l,il'i.irlt.rrctcccdficii<s;IciatSoc-,-
Promovind ideea dc inovatie in structurile educatiei
drept una dintre cheilo de boltd ale noului .aifioi"
caliei, cunoscutul psihopedagog suedez Torsten "lllu"sde"n- bundoard, citeva concepte bine definite cu priviro llt [rtr-
considerd ca detcrrninantd pentru valoarea acliunilor de
inovare a sistemelor de invdldmint profunzimea modifi- rnele de activitate ce se vor desfdgura peste citcrrir dc-
c'cnii, implicind, probabil, modalitdli mult diferite dc ct'lc
cdrilor ordinii pedagogice, corelarea 1or cu transformdrile rictuale qi lSsind mai mult cimp liber iniliativei elevilor.
fundamentale care se opereazd in economie, in
ciald, in qtiinld gi tehnologie, in cultur5. via{a so- O tez6, vitald pentru viitorologie este cd ea trebuie sd de-

Decalajul social este in domeniul educa{iei un feno_ termine nu ce se ua intitnpla, ci ce s-ar putea tntimpl.a.
De adcoemeaenpilualnisfioccairaelain'ingednoemraeln, iturlebeudiuecasldieci,acpaetse,imacaexeia-
men binecunoscut qi, adesea, extrem de iritant. Inevita- din
bilitatea dgcalajylui intre dezvo,ltarea societdlii qi educalia rnum de flexibilitate, fiind deschisd unor variante multi-
din_ societd{ile frdmintate de puternice antagonisme so- pleAdedo,,uveiitodrir(e' cp[oiesibdiel. orientare a inuestigaliei uiitorolo-
ciale. analizatd profund qi muitilateral de clasicii marxis- <c'toicslc,tnin"i.l,oetd' suicatrlile.ilizuaizreeaazdtncijolonatincgeelonrteal.eur;icLoialarree,dieduaocltuic{eia,
mului, nu apare ca un dat cu caracter legi,c in societatea
socialistd. Avem deplin terrrei sd credem cd educatia
poqtg s5 aclioneze ca o forld motrice a societdlii noastre 1n'irt. rli.sirt'rt dirtc'tici tk: auohLt;ie a curbelor de reprezen-
socialiste multilater.al dezvoltate. Dealtfel, majoritatea
cercetdtorilor lucizi din domeniul qtiinlelor educaliei, l.ttt't'

ciBvnohelietaraebrteayn(,li(ezi,nmaiqraeliuracxcoirugantnrsi,eetrariueieecsdguautnec,o,aCsin{caitirlaeiptvadraoglingaletraedejseedimslueteocs.naislspitetrreaiomlifineeuslpluodierrusitlloeeCcziada.elcHjzs6,-.t, pra Al, trt:ilt:rt lip <lc sl,tLdii '--iitorologice este focalizat asu-
euolufia edu-
raportului intre ualorile social-politice ;i
ca{iei. Modelul societ5lii de miine trebuie si reprezinte,
nu o simpld transpunere evolutivd a potenlialului qtiin-
lific Ei tehnologic actual, de mare importanld fiind
intr-o manierd generalS, nici un sistem de invdldmint nu viitorului. Vor fi dacdr
qi curn vor fi utilizate capacitdlile ace-

pcate fi superior contextului social in care se desfd.goard. IeaEi sau diferite, peste doud sau trei decenii, valorile care.
Cdci pentru ca un sistem sau o tehnoiogie pedagogicd sd determind prioritdli Ei preferinle socotite astdzi esen-
liale ? Fdrd indoiald, una dintre sarcinile cardinale ale.
reugeascd trebuie nu numai un anume grad de corrrpe- viitorologiei este sd elaboreze prediclii cu privire la va-
ten!5 a profesorilor, ci o strinsd condilionare economi- lorile prioritare in urmdtoarele decenii. Ce trebuie con-
co-sociaId, o funclionalitate reald a invSl5mintului in ra-
port cu cerinlele societSlii, precum Ei un anume siderat esen{ial Ei neesenlial ? Ce va avea continuita,te ?'
socio-cultural al pdrinlilor, astfel ca acegtia s6-qi nivel Meritd sA ne re{ind atenjia cercetdrile privind determi-
narea politicii qcolare de miine in care inEiEi tinerii dinr
poatd
ajuta copiii in parti'ciparea la formele de inv6{5mint mo-
toate categoriile sint solicita{i sd-Ei spund punctul de ve_
dern. dere cu privire la societatea actua,l6 qi
societatea in care ar dori sd trdiascd in svdiit,orpro. rDtreetizaeltzfee&l,
Preocupdrile savanlilor pentru ridicarea permanent6.
a invSlSmintului la orizontul progresului gtiinlific gi teh-
cele mai serioase publicalii pedagogice din ulultmime,ucl adeE-i
foruri de cercetare prestigioase recurg, in

68

rredia", ,computerele t'tr ltrrrr {ii rlirllrlli, r' \'()r' ( r'('ll rroi
ceniu, inte'ns, Ia forme gi metode care in pedagogia cla- fac4it.itESdliucpaefniatruforsmtuadliizratltdir<d'irts,rrli11ti lir lrx'rrl rlt' rrtttn<'it.
erezii, sacrilegii : sint organi- scoktr uo <:d.gtdLa, pc
sicd ar fi fost considerate
zate sondaje de opinie, anchete ebc. in rindul elevilor rInitdasteurtaoct rmegnteirsii,trcinasralcetgearutdluddcsisrrlrttr'clri'fic?rurol scdo.noceJpun[icilfoiornsao--
mari Ei chiar al copiilor in care Ii se cere sd-qi spund
pdrerea despre modul cum le sint predate cunoEtinlele ciale,va fi integratd deplin cadrrrlrri sot'io-cconomic, fiind
de cdtre profesorii 1or, despre manuale, dar mai ales funclionald qi aplicativd, trdind pc rlt'1>lirr vqiiandair,e,ce;tid1aiiic'o-
dsdaearstedprideninccuacmodlrevucdltdanraaetlacudrcaturleir;aeiati,svoittcidpilauiilltaidnleegcrcioloonlrisi tdsru-eacumlieniinhqsei ca.umNt puvlaao-- gi dindu-i acesteia pre{ioasa produclit' rlt,
{iune umand, singura capabild sE inallc srtc'it'tirtea pe noi
culmi de civilizalie Ei culturd.
loroase concepte si idei pedagogice. 5. In raport cu ettinderea so. continud, sistertnLl educa-
Pe oricare din cdile predicliei am porni este insd cert lional ua cdpdta un suport organizatoric foarte lctrg, nai
ei determina ver,itabile alternative a1e viito- ales prin producerea unor complexe de auxiliari ai inr.d-
nu putem lS.mintului din domeniul tehnicii informalionale gi al
ru-lui dacd nu asigurdm doud condilii prealabile : (a) sd.
concepen'L educalia pe cdi rrlai conlprehensiue deci.t tn materialelor pentru instruirea multimedia. Sistemul infor-
prezent pi s-o considerdm intr-un sistem inteqrat; (b) sd. malional va ajunge sd devind o modalitate de triere qi
tn contertut sdu testare, stocare qi regdsire a cunogtinlelor.
ludrn in considerare sistetnul educafional

social, economic ;i politic.

ANTICIPARI Din multiplele elernente de
PROSPEC?M ASUPRA sistem experimentate, ca qi dirr
IPOTEZE DESPRE Torsten Husen lncearcd in lucra- STRUCTURILOR anticiparea tipologiilor scolare
vrrToRuL srsrEM actuale qi per- VITTORULUI
EDUCATIONAL rea sa ,d,Teevndiitinofre in educaiie,,- sd sele mai viabiie, majoritatea
studiilor prospective contu-
spectiye
grupeze trdsdturitre specifice, cit
mai plauzibile, ale unui viitor sistem educationa-I. Este reazd structuri ale vritorului in care educalia generald qi
vorba,, in fapt, de ordonarea logicd si metodologicd pregetirea cu caracter profesional r'or fi intrepdtrunse qi
trnor lucruri ,care ,,p1utesc in atmosfera pedagogicd,, a iintegrate, dat fiind cd nu este posibil sd se prezi'ci ce tip
de pregdtire profesionalS va corespunde in deceniiie cind
:

7. Educa{ia tinde sd deuind. un proces ce insofe;te in- iqi vor valorifica posibilitdtile de gfndire gi acliune cei
treaga uiatd. caictviuodr .reMvieinnei ,pe1ario,,dqiccoa(ledv.(i,dnenut,voinr
mai merge care se vor afla abia miine pe ,,bincile qcolii" (deEi chiar
doar tinerii, mereu alte termenul acesta va cepeta un sens figurat !). Inmod pa-
membrii societdlii. pe parcursul intregii lor
forme) toli birodnaipendtsdoibmpixaeazdoc6l,i6iaam(el ppddcorueeercltegadadliniibntatdtddergcigiesirinppaeogrtoreriaiftet6cirnsSu,isono-unorEiaqelitinerinnit.iilnedfDdoeuer-cm-pusraeninvoduagseptnifnrrueii{leeiam,np-roeuradpmvcaeiotltiirectrtaoetddre-iooua--
vieli active.

2. Edueatia n7r ua mai constitui 1tn ,rsegment$ de
uia[d ca i,n trecut, punct de plecare un examen
avind ca
de admitere gi terminindu-se, adesea intr-un climat dra-
matic, fie prin examenul de absolvire a qcolii secundare,
fie prin oblinerea licenlei universitare. Ea ua d.eueni tot menii specifice. Instructia va deveni profund individua-
mai mult un proces continuu, punind"u-gi armprenta aslLpra IizatA qi mereu mai multe resurre tehnrice vor fi chemate
nzajoritd[ii funcliilor uitale. sd contribuie la realizarea ei. Sarcinile principale ale pro-
fesorului vor deveni: planificarea, suslinerea qi evalua-
3. Educati.a ua cdpd.ta un caracter mult m,ai d.iseminat
gi ua deueni accesibild unui numdr d:in ce in ce tnai ntare rea progresului fiecdrui elev.
de oameni. Ad[ugindu-se ,,centrelor de invdldmint multi_

71

70

otut-lruePiarsipnettd-rnemumtaeidnildndianEllteidlaeammiinnaavjroderlademoaiplneltiuumlnuoiidi,eprrorno,sifzpedsericioi tniivnalvla"dotpdv"mirrrsintt._i" tpLl,rr'rtctott-lld.uauradcltudiv"fdti;..isIipntursoatfiletiausiloi-tintrta,tl,dtclt.tttrr,rttut,littt.,,t,Irilt,lrl,tt,t,t,r,ul,r,u, utlttttt,r.tnnllltrtr.ttl ltt,,t,(r t,t.,rt 1,,,,,
1tt1.11111[111
dirnriltauri-.omAaqsrctefoeaall,5etluenvnilicoco_dnr,,cdeqpirfe{eicaruitm;ecleoqliifioin<ni:fioiriertntipvdraeehbien"nvsdui.iled,"msieinnttetigiirlreaa",l ,.ttrttltlr.rrtt.tt
astltciiipcpdrmieleteercee,_timlaioprlaeairtg.aiddtrt_ulueaeeTtruitggncartduvroieilSntraaull,idtrfsidiimpcnp.dutcirgn.rc-eiloiStanosilefrieottrcdrodmholl.i..cpl.dnodtoiercnlfoatuiitgntizddiic;{ogd.icnc.daImaonttlrdiienli"ec,tnacrpeustdtiegdorscru[ftuuderlnpusmadiacoc.iatrnneuertas,rautliajultumpeitiehiuutd_}l"__oae
i!cv:tLn:ltsLiriL?eoc'amri,slr{rin"tcr..aisi,Urido.nlifni'smlf.on:uenliuti,crarrtcuda:nfallesal:ine.ztLn*rppiadt:iirioid.tlnacotCirgizfvrbdpidldaeuciaedmnsureotdsecdi,anri.etioneivninlalatevecaeidosldrooecr'eca-tnoimlimdigilufntec-meerivpnnutlnsoevoeuitegrintiurriAuai,ti'tnn2tna,reoa;irpsnt,1ilcrdrtmtooaual.eeirfli".eric,lnfralsiaoiirgd;naiul";sntl.rtt"irrrtdo,,eeii"i,,bfltm,,"gl_iEu',,cutrriE,-it(qirliin''t,i.iripltri/c1.i.ic",o/,drIiltt;N)t'r";',o,xu.1;u/,l;.armt,rt.rrxi,rs;loi,r;t,,.es.,{i;,rri,r,r_lnt;".g,r:r{1rir,i;i,ir,.ruprtl.rr.,,,l,rtor,ro,.,;,,r1:t\r,'l..er,ilr,iJrll,.d.;;rfsr;rrr,u'.rri;r,.:l,,ici,;,roinr1:fri,;rrr,_,r1rrittri,ilt,,ii.,_,r,s_',riiii
nice, pentru a se usigura astfel tinerilor o pregdtire poli_ {rdsIic;clrtl'vInrr;uttlc'Lneh:lrlriil,t'tr.irii.lo,lir.rnnrtril'tn,;meoaoDdr,paelu'<r.l.rraiirlci.iuau':rdteltltpl;.ai't:m.tlir.lii,:.diltrx.irs..rvued'oolea'tl.capilmridrlilb(,t-aiilnlrtdlp,ldeiiteoeaiood,incls'.rJslbisliruri.cnhriel;iivSritlctiarilert'updl.raii;,epidr,cinc.ia,rceol.edtaud.vge,:rdcclrrgeird,atssl,socipaiadlcosdoifptprnnsnue,hocpteibendeiissrldimnoar,ip,.rpcz1ntri,,airdtiud,riatriitodcip,rnrnouer,,,raeiri,ulcriecarrgii"aaer,nesec'prcniuJe.r,aacdslu.'eteae.fris,rluuptte..Bnf.err:uosiilrca*eiac'l""oati;td"t"""aiu'iutizSe'rdiove-s"iiladpioen.iai.c.""iuivg:i'E:iirfhi.n.r-e.ariuiu-o;-.ltitiv,ri',rriSm.ai1..iril;airriir"irii*uaulnagt1iia"iibsribai,o"."itru,p,dei,rr.ifd"rrlsr"r.,oersuparrt"wf,a""isroeo"ueltu.odtga(rirsircrdeae,reaaritSa_oi"ezcnaatndtmundu(ovsinuoinionfp.-_ncc,iognin,ieolioptinluri-aam;nminda;lgg";;tadi;t1u;;_ci-cnasici;inor_oir;v;rv;dmi.euaes;n;ade;.aie_dla_i_daa-
ar,rrteinlelendoa_{dlmigaaint-tlejtdicet.aeaeplci,eh_naidndsigevi-senutrt1ees0en,v,lgiopitreivehacd_noainrc,ecsl-pita,adittanaabi"oeoc'pruhar.oinipuLieit,lea"ic_"orut"gff"ufr".uotr;iir;"t"ot"uOifrl.r'irfi,u"rJ"td,ura'iaf-;Jei_r._."
vatenta.

SmaclathesRismfo-omblruamelrdeeaiaac.)te,pivdocuzaacilr{aieielnioisvngtoiaitrulreolidel(uooi lbru;gciinoaildnnaiisrzetoaitfsuiieilmideveiapoqtaicrnstooealcarnieraleti',st"sr"pin.oosr,"itc.diu.,
repercusiuni asupra^ construcliei gcolare, intrucitc"o"nc"e"p"_"
lia actuald a acesteia este legatd mai mult de
cele ale viitorului. functiona_
litSlile trecutului decit de
In ciuda suntbrelor pt'orociri ale
,rprofelilorr ilegra-
ddrii educa[i,ei, matricea uiitorologicd. a'iocieiagit ae nii,in"
include, ca element de
tate a inud[driic.. bazd, conceptul priuincl o ,rsocie_

gqivddddi-srreieeitaentrucz5edmAevl,snociesepneiileitctddsaauchautrrcoaeiiuevsenll.uatsiplcriilltAaiirueaaesinscplcvt,ottvautifspzuoednliaiiarclicoiu,ulletonfe,iiriudndncselrecuuai{acipmiaupe.rioelnrr.Trediiqenlvvieenisciiogrntajeeeraiadrr,ealviucicdbaeivaudtsenveoiponoiv,rar,pila.viuts.nai,eelt{sdtcsaiinoaneeddrlctgiru,iileitenulaniR(tt.mauinopqtduuempicuiinanpolanaepelia,incniesnrittisuqaezvltdcravedmsi.ooletoes2l[rucirivf_inliaicdteirdd3u_(e--
vor dobindi un rol sporit in sistemul social-economic ge-
crncnaeitarreiaElltairirainigesrusaapcspr,uaoplriratanscespuarvomsobitbrlueluiamnllucieiirlleeopdrrdionminblalaetjrmroedrceseulpotau.rlneAsdpvveeiirneci idlftiio,icutmenmotodnardriiziiaiidmlien_n,t
pi.norctaenttnea. iLpaurliinndiu,nlcshdisu,insis;cteomalual-teipdugcialii,onnmalodu.aelfuil rcttoir:l.:rro:uuD,trlue:p-sfir"ioone:c:pidtyioorult-ricietilaeooc{roriiennaino,pemeutrniyiat,sutcrafeudmi,in1baci,la,u:pgp,fatiiptecnteaciit.naldreettrenraeuatcei'1tp,cntcildrimLsarcioaLro;einnidacba.eledifntptddtdlrifenaliitdriee,.raumtlm,a;eienun;tdu;iei____.
d.in ce
actual
de organizare ;colard. Va deueni curentd. i,n uiafa tinerilor
alternarea sistemuticd. a actiuitdlii i,ntre ed.ucafi,e ;i rnunca

72

73

Ne aflAm, este cert, in zorii unei noi epoci, care \ta
{i caracterizati printr-un alt tip de personalitate uman6'
t'at"e produc gindine umarl"r rlolrrlli t,rr lrlrr.oxirrrrrLiv lil rrri
Omul de miine trebuie construit de cdtre un nou sistem dliaerredecodme pcleelxulem,epcaarneizoatrdn.lrlntiri:r;ll;rrr.rlrrrrrrl.c:ir.i1.a.r. lirrli;i
de invS!5mint. Poate cd tocmai aceasta este principala dc tr r_r irrl,r.t,1:r.irr-
funclie a ciberneticii: edificarea siste-
si contribuie la tnodclir gin-
p;ccirilaelierretedxaaiiltvertgeeinnirbtesemuri,teiadeciilaisgipderEdonelifieunmtrneiadmulidsilp,teietaadurmneadgmaaianejqa.inccirtoelcrianrllar;lal;ttir,r}rttur',;'lniru)"rlr-.'fr;r(urti)ir,ig.lrtorrtlrl,'rt,ri,rcc't,rr.,r.txd,rsltretcdirzriteiniroaciiannilirscne{ofaarmudftaie--i
rnului de invS{imint menit sd Idureascd personalitS{ile
societdlii viitoare. Controlul cibernetic va da posibilitatea
vlsdiodaensapeeaeazrcdmdounictcseeut,amtuteonotcodrodainafnittciSdnira,uimlcueaecnngeeteccnsaecescdraeazrlueniat.uiIinfnnuttneeccrra{vmidoeernnude{liiaaaszriddsctibessemadurunffileueutniicpcqie-ii
Ir-rmii de miine.
5rniecnOet.adinaintidpsurotsactrbeiasiiuiltddl ,dcpeoumitnepvmadrladinlmitaroinidntu.trcTeee,,hpgnriooilddoeugeira:afiiicnr ldc;u;rr.saotnlricriirirldrl-(i
vadsaebpffieiinl cdroeencofurpuv,neetrr:aiitttai pb;eiilr|amrdnaaanpcetranotptdecnduoaigc.looegrriienc,{eerilinenlecin.arVeeovfmioelcudailsrieepuoanmlee beneficiazd de un mare avantaj : acela de algi putea alege
societS{ii, fiind totodatl propriul sdu examinator'
Pentru realizarea condiliilor sol'icitate de educalia in ,,materia1ul( optim in raport cu domeniul in care doreEie
sd-l foloseasci qi de a puteq stabili tehnologia adecvatd
pgliintedhneoxtpoagnisci[un*e- -decni puemnetrriucda, pe verticald, de con{inut de prelucrare, raportatd la calitdlile specifice. Nu nurnai
trece Ia un adevdrat in- r'f, masele plastice se prelucreazd" cu totul altfei decit me-
vIldmint Cibernetic, cheltuielile in in'rbldmint s-ar pulea
rsidn!c[r.eRasacpioirntarteap],oarvt ecnuiteulreilmeennateliloenacolen,vIeanlciohnealtiueiedlielereufrei-- lalcle dur:e, dar chiar qi la doud materiaie cu calitdli apa-
aqe'efectuate pentru stocarea unor arme ce vor devenj, rent apropiate se folosesc procedee diferite de prelucr-are.
in mai pulin de un deceniu, fier vechi, aceste cheltuieli
ln invir{drnint, educ,ato.ul nu igi alege ci piimeqte ca
clrrlrrrprrli.rr,z,ri)nrirrIlt'orir<rlulivltt('r-sittertrcfcdcteiveinledidveideulaevlitidctui
lspnrinterzteednpelrasottudilundsefuigl mumricaoin.ddReiaellvaeqdpieaclgih,inesalptun6ie0e.lciioSenivppinergnivetirrreur. raportul care va lucra,
educalie rnai
insf, lu- mult sau
rrir(r);irni'(p' rlr)(ri'orr((r'rsttlrlrl lttt'd.;rrrl.ct'inrtiivvcilunlrcrilalsaacdaaretds. elncearenssadrnsbelud, epsr.foi__
r:t'srrl dc invifdrrrint c'stc unitar atit in componentele lul
irurile qi prin altd prismd : sd' ne gi'ndim ce costuri nega- laportat la utitudinea fali de
tiue poate reprezenta pentru lumea de miine a educafie cil si elevi. Desigur, pro-
{c'sorul este chemat sd-t adapteze in funclie de- caracte-
prost fdcutd. f risi.icile elevilor cu care lucreazl si rezultatele obtinute
sint cu bune cu cit aceastd aOapiar" J; ;;i
atit mai

corespunzdtoare, rnai fin5. Practic, insd, aceasta inseamnd
-ccmeaaduirneunsapatdittdiuncilunieemtr,reecai ifcginefeilmeenced'dmrRarauloiiiibmpneeruatdraDrigeorovetgtisnr,epeinonsnEmsctsaooabludiiilFiiitnndradlinaivgpniodrsiiuavsaminTl.bdelrusf,lo-er-i
PRODUCTTVITATEA Sd ne inchipuim o uzind a viito-
,,inrTREpRItvDERILaR rului in care se produc ,,creiere
DE INVATAT" 11s5lpi cibernetic,-:
deelectitprounrici efoicar-te
diferite, avind insd Comtrdtind tratarea populaliei gcolare din fiecare an
drept trdsdturS comund capacitatea de a, participa' in
cadiul unei forme complexe de aduetospiveirrfEecirtii,onreaarelizpartopgrrail- de studii ca un bioc omogen, majoritatea psihologilor su-
matd, bliniazS lipsa de eficienld, mai mult chiar, risipa de ma-
Ia procesul propriei lorbaza analizei Ei sintezei' terial Ei de forle a unei asemenea forme de desfdqurare
pe
acumularea ,rexperienlei(' de computere ultraperfec{o,- a pprroeczeesnutlu5i-BinsItaru,csrtuivtd-eddinutcr,aetiev.levEisrtde,mcuinnoinscuurtmfadplatuul ncad
rmapiiodrteat'ielleam'e,unztein-egeleluvleiiii( in
Ei bine, o asemenea uzind
nate, cuprinzind citeva sute de
ale unei- gindiri algoritmizate, sau mai multe materii fatd de nivelul clasei respective.
Aceastd situalie rezultd in cea mai mare mdsurd din
.,prelucrarea" Ecolard neadecvatd. structurii psihice foarte

74

75

diverse a elevilor respectivi. Astizi insd, cind qtiinla dis- ntcnte necesartt, pe bilza clruia sI se alcdLuiiLsr:i orlrrrrl
pune de posibilitdli m,ultip1e pentru cunoagterea indivi- ;c'olilor qi sd se determine limitele de duratl alc lcr'-

dualitdlii elevilor gi a mecanismuhii gindirii 1or, se pot triilor.
Caracteristic punctelor de vedere pe care le-arn prc-
aplica programe corespunzdtoarc I'iecdrui caz in parte. zc.ntat pini acum este faptui cd ele izvordsc din do-
Soluliile propuse sint multiplc'. Vom porni de la ace- rinfa de a ridica valoarea ,d,peromdnunscuSluiceqcsoelafra"cininraapcoesrtt
lea care au in vedere, in pririrrrl rind, dezvoltarea capa- cu investiliile materiale qi
cit6li1or de gindire $i de act,ivikrte independentd a elevi- clomeniu. A fost qi a r5"rnas o cerin!5 a eticii pedagogice
lor. Acestea cer ca, pe dc o parte sd se abordeze dinamic ca qcoala sd
problema activitS{ii gcolrrre a elevilor dezvoitind imagi- De mare laucctrueazleitafdte.rds. i,n,rte, binutuarci(e'.st
nalia acestora pe calc intuitir,S, iar pe de altd parte sd sens, cercet5.rile de
pedagogie comparatd Ei lucrdrile de sintezd menite si
se valorifice capzrcitSlile creatoare aie tinerilor in cadrul rrrLlorifice intr-o strategie unitard toate valenlele pozitir,'e
unei sistemaLiz:ari sLrperioare, in mdsur[ sd determine rrlo cliferitelor experimente efectuate in ultimul deceniu
formarea gindirii Etiinlifice. Planurile de inr'dl5mint qi 1tc->criluinl idaenb-iaozdderanlizadnriai lipzreoiceefseucltuuiatiensitnruccteivle-emduaci avtaivlo.roCasrie-
programele analitice alcdtuite pe asemeneabaze s-ar dis- dintre aceste lucrdri il constituie randamentul efectiv al
tinge prin orientarea procesului de invdlamint cdtre apro- sohitiilor propuse. Asadar, nu studiile pur teoretice, ci ex-
fundarea unui num[r relativ mai mic de probleme, pc.rimentele cu o bazd de verificare qtiinlifica arnpid ca-
judicios alese, gi spre sprijinul acordat elevilor pentru raclerizeazd spiritul actual in munca de cr:rcetare peda-
a-Ei forma un stil qtiinlific de studiu, care sd ie permitf,
desprinderea esenlialului qi transferul unor
rezolvarea, situaliilor noi. concepte ;i gogicS.
cunoEtinle in in privinla experimentdrii noiior metode qi mijloace
Intr-un stadiu avansat se afld aplicarea ideii pedago-
gice referitoare la stabilirea electivelor de studiu in func- tehnice de pqrceodliaerexpseer,icmoenntutraeleaz, dindocuadredsireevcfeiir.ifPi'cri[rnuane-le
tie de aptitudinile elevilor, de ritmul in care progreseazd ('rcArca de

ei. Eficienla acestei solulii este strins legatd de utilizarea clin propuncrile priwind conlinutul gi formele procesului
edircativ, dupi ce acestea au trecut toate probele de ia-
unei didactici Ei tehnologii didactice moderne qi de adop- boralor. inc'lusiv aceea a calculatoarelor electronice sai.r
tarea pedagogiei cibernetice. sAindtouaaplJicaazdte-invtra-roiansteerliee
Derirratd din aceasta este o propunere recentd, care rrodelelor matematice. verificate
vizeaz6" variabilitatea duratei de pregdtire a elerrilor, p€o- cu rezultate pozitive de q,coli-

.nttriauetedoepaepnaucmratielceudlEiastrciiitinpdllliiifnliecddiE.nitAeuirnecuatnrumuamlae,eEpaionftizrdiievoiisot tgusiduciesi,lindindetteofurrrnilnocir-- pilo,t. care ne-ar putea da o im4gine a invSldmintului de
miine. Reuqita verificdrii, in ambeie cazuri, depinde, in
acestei propuneri, sd se prevad6, pentru insuqirea ace- rnare parte, de oblectivitatea cercetdtorilor, a celor care

urriSresc desfdqurarea procesului instructiv-educativ in

luiaqi volum de cunoqtin e gi deprinderi, la aceleaqi dis- noile condilii, de eliminarea tuturor punctelor de vedere

ocibpilqinneuidt epestnutdriuu,eoLedvuiiractadremaasi ismciulertadzddemcitaui nrepaend;ec,oluanr preconcepute.

Tn acest context, o problemd de mare importanld o
constituie testarea valoricd a instituliilor de invdldmint.
aucunnpqtoicmsoilpbairimitodbaliiqi mninuadirietrlpeuednnugs,atent;(dneeulecmvitidiu'rcneufeacrnaIpaEacdcoei,lfati[crliiepmnelinij)lt.oruciiceqii A constata cd un sistem de invd!5mint, o structurl edu-

in considerarea tuturor acestor solulii trebuie avube in calionald sau o institulie gcolard rfleaucfieer-ipnrlodeg.srteeEssdeeen-plaiardtl5eeEpdieeunna-
vedere decalajele intre nivelul mijloacelor tehnice ubili- asemenea test iEi are importanla
constitui un factor suficient de
zate in acelaEi tip de tru ,,proba( de valoare a unui sistem educativ este rapor-
Etocoto1di, aatdtitinpempoladnfirneasliconparol bcleitmqai tarea lui Ia nevoile viitorului previzibil. Dintru inceput
internalional. Se pune
de a se stabili Ei in invdldmint ,,timpul de muncd social-

77

76

vcetrsaiettletdri-nusqieiiqniconsondaailmp6fao.drArancfiiuqmrcmpodirlnieei,dgtsdaaatiucrideepesaoteagalutceccoErlcauhridnina.ur'pCmrineo-sazpeieiiamni rtEnueniltddauadcccduaoltimlioiaiidntnneiu--- RALUL EDUCATIV Trrlr. ,, r.lx)r';l ln r,rlr' lr't'nlr,ltrl l;rliu

AI-MASS-MEDIEI rtu'rlirtttt.(:,irrl:rrl;rr-) ltr'rlttr (lrlrrr';rl)
a inct.lrr rl :,ri Iir' rrlilizrrt. lo;tt'l.r' ln'r'
rstmcaueaactaluiltmtiezarondrtedrme,dcdpqeuelccuooarprlatarilv;i_ainl,t:cecsitpaieimnarleeslpvtioliizutzcuv,iuu{ocpniirddeadaoael,ecp-occsoirnuodzelcditlmuimieeratddptsoltoigrginaircdtaaceefirguire,ielic,laaidzzuasicaplhuireeeenc.ileeifctriacniqn__[i verrt atunci cind este vorbit tlt' trri;lo;tt'r', r'l.ii 1i rrrorl;rlitiili
de comunicare, apare firesc sii 111'I'r'l.t'irrr .','i l;r tttctlittttt"ttl
c'orespunzltor comunicdrii qcolarl'. l)r' l;r1rt. r'l trtl sc itfirrtli
irbia acum, dar odati cu rdspinclirr';r l;rr'1qri ;t t.ttrtttt'nll-
lrri conlinutul qi determindrile salc rtlt :irrl,'r'iL t'st'nfiale
rerristele, organiza{iile de tineret Ei obltegti, institutiile schimbiri. Mai intii o precizare de t.r'r'tttt'rti : s. lirlo-
culturale,
muzeel_e Ei bibliotecile. dscoqtterapnesfsocnamridr1iaprgr5in, pceanrterutraecdeesienmv5nldarnllrrion:lrr'trutrrl,lr ti prot't's
De la, Platon la Rousseau, de la acesta la Marx si
Lenin, incluzind pe fitosofii educatiei de orientdri con- tct'tttt'trttl
,,t'xplozie educalionaldt(. Mai convingdtoare pltl'(', itt ;utst.
ltcderaeoctvi_teievCriahstauaatrtepedaoinEr,gniaiictpcorduonelattuiplaaredapi.tcroetAolmcireiiaisacaspetraicedccnaueurdmeui'ncaDsaueeliwaasmceoiynisdres,daadeluiesiepsTairegeziudlher,adcrucodd-- s('ns, argumentarea profesorului Giovanni Gozzt't', <;trt'
srrsline c5, in condilii1e actualei revoiulii qtiinlifico-tetttro-
logice, datoratd ele,ctronircii qi enengiei atomice, pe planuL
od'ucaliei s-a pnodrus un f'enomen ce corespunde mai larg
astfel conceput5, educalia poate fi consideratd sinonimd inr.ploziei decit erploziei. Cd<:i erplozie e o acliune vio-
cu ,,encrrlturarea((, termenul folosit de antropologi pentru
a se referi la miile de modalitdli prin lcnli cu caracter dereglator, care dintr-Lln pu{-rct central
care orice-locietate rrrrrnr'5. elementele spre zonele periferice, in timp ce int-
gi culturd il modeleazd pe individ. '1tl.rt;itt ser referd la o miEcare care pornind de la o dis-
l_imiItne
contrast, educalia Ecolard apare ca un concept cu < ontinuitrrLc slru dereglare perifericl provoacd deplasarea
respectiv ca un proces deliberat rrrrt'lr,t'lor trntri sisterm pluricentric. Explozia e fierbinte,
mult mai precise,
srpdueerilnpcd{roeeetalri!dbreoeE,rriraeeetvdtaoni lcoudaaerinenefsoseavralau,drlnotnreradigcnaeaslS.mnAesitgaepaurue, fnauaenpueatuncoicroiec,i n6mctuuaalritr-ipoepeqiutnictnfealluerrnae, cincdtleeee-.-
t I i :;l lr rg;it.r r rr'(', ('ort(lspllrtzind unei fragmentdri gi unei ex-
llrltr,irrrnrirr.rr,l.rr1'<rlltni{;,irnlirzrli,tr'ril(t(t,nitt'ni pcl'<dtlzttitalttiei inretecgera;tioatreem. P1enraatltdi, ex-
ter-

Inseamnd pur gi simplu i afirma'cd, in ceea ce p,riveqte j r r rt'n i, rncdr.rrrrr*rt l :st oliir al erei electronico-informa{ionale

inv5!6mintu1, omul nu se poate bizui pe un pooces fn- c un (c'ool-ntediutn) medium rece, care are epicentrul

timpl5tor, cd ar fi absurd ca fiecare generalie qi fiecare terripcrat. in timp ce sistemul gcolar al epocii mecano-in-
iir-rsl.riaie era un medium fierbinte (h,ot medium).
om in parte s5-qi ,,redescopere(( toate cunoEtin{ele. Ceea ce se numeqte ast6.zi crizd a sistemului Ecolar
In in- este, in principal, imposibilitatea acestuia de a mai ac-
jurul acestei certitudini, pe care ciliva, totuqi,

cearcd sd o tulbure, scopurile educaliei au ,er:o1uat cu [iona cu instrumentele ancorate incd in viziunea pre-teh-
extremd repeziciune. Complexitatea crescindd a organi_ nologicd, in timp ce etapa actuald cere utilizarea unor
siznodcriiisai tlEeoricirerie.temaCzuiSul.ileci,exzpraelloiriilzeeivndoainrlrnttreraendcseufoterdamuvcdea.ar{iuileo,nr fedtevrhodnieportedocogeiadc_reednEeti noi rnedia, care se nu fie luate in considerare doar in
raport cu for{a lor ,,exp1ozivdc. De aceea, deEi s-au impus
ciliva oameni cu un intelect foarte dezvoltat ; ciuilizagia
in ultimele decenii, mijloacele moderne de comunicare
.au fost abordate de numerosi didacticieni qi metodiqti ai
industriald de astd.zi, are nevoie de mase intregi de oameni educa{iei in mod exclusivist qi iimitativ, fiind conside-
invdfati, dar nu neapdrat intelectuali. Lumea de miine
va fi defirritd, pe plan uman, prin caracterul de masi al rate doar drept ,,noi instrumente" destinate difuziunii mai
largi a continuturilor, nu ca o nou5 condi{ie a mesajului
intelectualitdlii. informalional Ei ca o noui dimensiune umand. ln reali-
ta.te ele devin 'un mod de concepere a invSfi,rninrtului, o

7B

79

rfe]nrruensdiaempeentepalzadn.ul educaliei a tehnologiei r.izuale care .,pcl,reacd(' tinere{ea 1lr.r,1ir=r lirrrlrr ,.,, ,.,i ..,r ,.r

cslrstaieiauapn^fruaenollieRserriaate.iiccetlv;enaemcx.orlatoeq-uNrigail-liaiugaip,ufscgdetciotrrrsedleidtapp.ebmgrtlpmdrdaiadr(risneiendlce.ae-iescnitndderitneteel$eenenllajeare-tri{:aceoiiaitmut.r_uuruaalpilunrid,i,,en.glseioscT,tgrdoiiiardanncitlnleidoadar.sr,elmc,e,ten,nua,eudtilrniamtifqdieosiei;xrlt;mnusiiiscietczute.mdtlif,eac",n,ad,u;ifz;oil;irt;c5"rua_-a;irrr;cla_l_eielrn--l rrr.;ri tirziu.
Apare subljniatd incd o rl;rl;r rrr r.r,tl;rlr,;r r,l;rlrilir.ii, l;r
rrivclul statelor, a unei polilir,i rr rrrr;1,,;r.r,1,r. tlr, t,rrrrrrrri .
,rtinlr.rr.ccvo,imtcaoulnintdaicutaesraee,Eoamilicaeotnoeirrrcidiuodnienavtemdlidpinrtre,rri.rrrilNt r r.lt..li:;vr r M;rIilt, nrijltlrrt,t"
r
l r,:;r,r r {.i. 1. p.rr-

papo{eoSr,db"ostmulirlog.Ogca"ilrtaaniner,cittsszidiusvtfuodcoedlulnorru.imitavliuoIlcinaalagrarnttseocaiuodiomnneinclfluosiit-cferolreiauectnissi.nd..latdictiacarraecculendsu,iridcnndianht,ider,ifatsicgdovddd.ecial(odio.olti,streoilinitncicnreidaicanfvxaiJglripaiitegeieaiznnercaassntnoodltenilcileentsvauuliaieo,cdniitiieodtulemaorqaatareotilrriin.tdnmeamsele.teat"raeldurori,iicnriurcatvaliesuvdGerr_i_ie_,i UN RAPORT Definitd intr-un cons(,ns ,l(,r)(,,
ral drept optimizarea rirp,,i.i,rrlrri
IN PLINA EXPAIJSIU.IVE: intre oln si 1ocu1 sau de rnrrr-rt,ii
(cuprinzind spaliul de munci,
itRGoNoMrA
$I |NVATAMLN,TUL

mijloacele de rnuncS, organi-
zirrea, mediul ambiant), ergonomia se implicd tot tnai
puternic-qi mai fertil qi in s{era invdldmintului.
Ergonomia invS{dmtntului urmd.reqte micEorarea efor-
t.u_l ucoAminisvieSiladesdrefpiiu(ti-rllRseeciinatliitqutlieacoznddussedmdneifEicdagtiavr rapor_ l,ului, diminuarea oboselii elevilor, respectirr a studenti-
lor, imbundtdlirea insuEirii de cdtre aceqtia a cunoEtin-
F;;;;,
itTIinnrui.'zstInarS-ei.oncrcsaElis,nuipaamsmetdd'rensfddoda-neecaadcUl-iort!Neani ctEteiaonSsmucCieguaounmprdsraouddf.rteuaicrxeg-liirrsiid,ctpeeeArtnoqelFpzibeuIinfniaisnzetlisairecirenedpaaar-ob;"e;sieiie^pu,eicpcaatttt.irp"ivtib.eiii,uui.le-iiiaAean* lelor gi formarea lor multiiateraid ,ca membri activi, cit
rr-rai utili ai societ5lii, usurarea qi sporirea randamentului
rnuncii cadrelor didactice.
in !5ri1e
umane. capitaliste dezvoltate, ergonomia a creat o
problematicd obline-
al cdrei interes este orientat spre
rlienaereeafi,cpieronfleitiulcuoinmcraetxizimatdd,eincdutrletimdedtinindsttoarniildm, ipjlorainceolobr-
De a'ceea, esenliald pentru pozilia actuaid a educatiei
sppvdesitrereiititvenlulieucliqiminonitndseefsuit,viiindtnifuddeaflouarilaiaramlrmeleeedaangeqrtaceaioccalseelua,os,nrcteeoediaiqsaagleetirinc,nualpcleinaaa,oirvlreclaeieaantrsisltueputietr,capolriirocnenoae.ettrlseuuApaicfceifierietmns,rretdeaeiannnealeitpznscailnietintanetritcaettriiog,ndclaele_eir
cle produc{ie.
In fapt, insd, ergonomia contureazd o perspectirrd
mult mai 1arg5, privind optimizarea relaliei om-munc5 in
toatd sfera aptivitSlilor societdtii rnoderne. Prin struc-
tura relaliilor ei sociale, societatea sociaiistd intrune;te
cele mai bune premise qi condilii de eficient5, intr-ucit
dfmoearEmstsee-mlieneddgeicao,cliudglteui rfmaaiciazurailnltedelimpeeisjrltmoeaadcneeepnratidnu.ddeiCoreveiaezaufaucnleedascmeaednqotbai ilndd_e. aclioneazd gtiinlific, pe baza unei conceplii unitare de
dezvoltare a bazei materiale, a fortelor de produc{ie qi
a relaliilor de productie.
de a invdla, o anume metodd qi rigoare. Calitatea principalei forle de produclie
Prin edu,calie spunea Ren6 l4aheu _ depinde, in md.surd decisivS, de sistemul de -eduocmaliuel, -in
permanentd (-ia care invSldmintul ocupl 'un loc de frunte. Sisternul de
negdm conceplia treLdilionald drept vorbind. refuzatd
mai.intii de via!5),
tire(' pentru r,'ia!d. dPulpedcdcmareaceudmucadliianterusteindcoeaprut,p- rdeeg"6ia- inv6!5mint trebuie sd urmeze in structura 1ui, in funclii,
in procese Ei rezultate, cerinlele noii societdti cu toate
ideea cd tinerii trebuie sd se confrunte cu rrialj, nu sb-Ei caracteristicile lui definitorii.

BO B1

st'ripul transmiterii infttrrrrtr{iilor t'ort:;tii irr itr;itttilitt'r';t tl,'
1. Sistemul de invltimint iqi indeplinegte funcliunile cunoqtinle (legi, concepl.('), ('u t'ru't' stt{tit'r'lrrl sit ;rolrl;i
numai dacd infdptuieqte idealul social socialist. Planurile ()l)cra in anumite situatii;i 1lt't';rrc sii lt'poirtii
dliaeriini ve6i,!5tmehinnto,lopgrioageradmucealelioannaaldlitsicinet, tt'ituslt'rit

didactica Ei auxi- irr diferite domenii de cunoir;lt'r't'.
solicitate sd reali- Suprasolicitarea canalului dt' tt';rrtsnritc're sau a cilnil-
zeze organic modalitSlile concrete care sf, durci la inlele- lrrlrri de recep{ie poate impiedicir 1r'irnsl'ornrarca inforrnit-
gtiecriei asoEci itertadnfisifosormciaalrisetae.in convingeri a ideologiei qi poli- in cunoa;tere. Rdspunzdtoare dt' irpirli{iir tlnor aseme-
{it'i disfuncfii poate fi, in primul rintl, tloz;trt'it greqitd a
nca
2. Obiectivele educative majore atit pe planul exi- r';rntitSlii de inJormalii comunicate, fic prin organizarea
ttgidoetnnialemrleouarltisinloavctdeiatrdlaeml cdiniettzuEvliuopilteaintpelcaiimnteupvluafnodrrimreecAcorlniiiicueesnpeolinarlipEaelierps:eornfeacli-- l1('corespunzdtoare a anumitor leclii, fic prin rtt.ilizarea
a) Asigmrarea preponderenlei forrnative a pr,ocese}or rrinor metode gi mijloace care nu asigurd sr-tl'ic'iorl. s'rrttc:-
t.rrrurea operalionalS a cunoEtinlelor, bazindu-sc trttttrai
p<' ircumulSri cantitative Ei pe memorare. Aceasla potrtc
educa{ionale ; rlrrcc la stSri de oboseald generald sau localizlri alc obo-
st'lii la nivelul unor structuri psihice dEei inotbeolescetauladleposot lif-i
b) Activizarea inv5fdmintului. Cregterea ponderii acti- deosebit. Dar stdrile
vitdtilor de invdtdmint cu caracter aplicativ-demonstra- t'itate in mod
tiv : pregdtirea practicS, munca sociald, stimularea a,cti- tlc'tcrminate Ei de adaptarea insuficientd a programei la
vitd{ilor independente ; virsta elevilor, la starea fiziologicd a acestora, slaba sti-
rnulare a interesului gi a motivaliei pentru asimilarea
c) Generalizarea, pe toate treptele invdlimintului, a rrnrrmitor discipline, relaliile tensionale din grupul clasei
practicii conducerii colective qi dezr,rctrtarea iniliativei gi srrrr dintrc clasd ;i pnofesor, organizarea defectuoasd. a
rdspdu)nAdneariliizpaerpsoe,rniaoledi;ci a unitdtii procesului educalional pr'ogriunrrlui dc lucru (orarelor), conrditiile ambiante ne-
sub raportul eficientei sale de ansamblu. cor.r"sllrrrrzitoar.c (fonice, de iluminat, cromatice, de aeri-
Prin prisma didacti,cl qi ergonomic5, planul de invd-
!5mint apare ca o expr€sie, in primul rind calitativd, a :;ilr., tcrrr1x'rlrt,trrit).
AIrorrlrrrt';r, ('r'gonomi('ii ii dileritelor funclii direct edu-
procesului c{,lilitr,rivritn,l"t'lpr e;irrrirlitlc'rrror<p'tl,iirinlrlirzaaruexailiaucreesatolera,prioncerssculoLpuiudl epeirnfve6c--
idneteinrdvdisldcmipilninta;rietdl lriepqriezinintetdrcuonndsiislitoenmdrai.i stiin-
lelor, cu pro-

iggnritaeamgrreiaalereiananfoagrltimitiincaelelieicaidrfeeovrdmineeeteargzmrdeinuudnpfoocasairbdteinldre.xrDiagceitdc,aacinenteitaac,taeriaue tionirrii continue ar formdrii tinerelor generalii.
Ln faza actual5, tehnologia didacticS este principala
bcneficiard a aplicdrii principiilor ergonomice in invf,{i-
prezent sint prefenabile programele-cadru, deschise per- rnint, deoarece fiecare din pdrlile ei componente
m.qnen! - forme,
spre gtiin!5, in care integrarea noilor achizi{ii rnetode, tehnici sau mijloace de invd!5mint c-u nece-
Etiintifice nu creeazd perturbdri. Bineinleles, programele- sitd acliuni de optimizare continq.rd in rrelalia elevul
cadrr se adreseazd unui profesor bine pregdtit, capabil riiru studentul. PerfecJionarea gi amplifi,carea tehnolo-
'cgl.friicrcliuieidnipdleeaicptpilceaednaugmtoilgoizincaedteiaplr-o-iefcgetna6tesmtrpsinnesngterleungenaroatllileadlecinorvne6da{lidilzimia. riPenea-
sd prospecteze procesul de invdtdmint in raport cu dez- plan ergonomic, obiectivul central il constituie gdsirea
unor solulii pentru optimizarea psiho-fiziologic[ a efor-
voltarea gtiinlei Ei a societdtii. turilor solicitate 'celor anrtrenati ln procesuL de invit6-
Daci acliunea de perfeclionare a invdldmintului este mint. Mijloacelor de invSldmint li se cer, d ci, o serie

lccinboerrsolu.lbdfouernaicntltvicodutndampleiinnrftetr-cetioepnlreaovrfeeqasoi cmmelelu-diiucsaltarsebdiqlrirreedaaelizumenauuzniice,dcuhrsoie--

realizeazS. in condiliiie unei eficienle sporite.
Spne deosebire de sfera produ,ctivS, unde procesul de
tcionmcujini icEaireinlaerleegcearesacoapnduemteitcotarresae,mrneaalleiz,airneainuvndot[rrndfiinst- de calitdJi ergonomice ca, de pildd, capacitatea de a se

B3

82

integra uEor in actul pedagogic, de a asigura libertatea
de acliune gi de a se adapta ritmului partiiular al proce-
sului de invSldmint, de a favoriza participarea qi ictivi-
tatea individual5 a elevilor etc. Se impune, de asemenea,
rezolvarea unor probleme ca, dc pildd, optimizarea ergo- ilt

nomicd a aarihpitreocfetls.rorriiulquii,mirosiibgirlricrar,ruelauireqcceopla{iro, nadr,i,ipodsifteurlui-i ht o t) ti t.L/ L
de lucru"
telor variante de mesaje infonnalionale, opti-ira.ea adap- PSIII()1.0(;IC
tdrrrlni rter-coipraobceorddainrtereeregloernro, mlei.chdnicad',fimnaelditiduliqlocorlasroectica.le ale
educaliei, fiecdrei trcpte de qcolarizare trebuie sd-i cores-
pbtauirlneitdaddlui ondeefiinpaarnloiutmamtoeitveasromecuiiannldcsi-pEeicitnioatliostaedtnaest.dulddee permite
a deschide pres-
a posi-

Cerinla ca qcoala sd fie prospectivf,, adicd si pregd-
pteraesvcizdibtiinleerientupleprcepnetcrutivcaovniidtoilriiill,eo,dr eanmi,unimcapliqciddaedavpiatal-i
bilitatea continud a conlinutului qi metodelor invdtdmin-

tului, precum qi legdtura cit mai strinsd a scolii cu
produc{ia.

cMq_oi_IrN^ienClTa"lisimeuofbpcestruitdlapniunelndtrefecardcaldisisortcunruiaps,rclueitnpauaerrirsl,ioo,isErrtReedmdGeuzuOcvluaoNitliOtoedncMriaoiInlEecoo,-mnIiNcnicoVoms-ArittorTein"nAisutde-i..
vOoplltidurniiileso_dceiceitsditviienoparsivtriendsoccoianlliisnteutucul pEriindseireincliiplerogdreaz--
npmorouaflsuptnread,rtqcidiocunulfurpuirinnstziandttetofurcnuadlaormesaeelnirtitdealtieldoerpefsaiucpntoosreiixbfaiulmintdedlnailmoarrennl"dptalr.ril,ii
de referin!5 pentru intemeierea deciziilor : experie'nta
proprie, experienla celonlalte socialiste, nivelurile
tendinlele educaliei !5ri mai inaintate. qi
in !5rile
cele

riispInundsialalecptsicihaanoartleiszmi't-istttt1lilrl'i;ci1rr'';rrr'rt;;rtli-l'iitr,l'ir.it,rr 'r tr';r( [i,r ,1,'
intlriri rlit,'r tiir rlrr''i
zilre o reageascimtividtdetialotur ncctlillirttr.ililtvtt,r',l.rt\trt'rrlt'.rtl;:t'lti'tr';rltrtplrrl;:irltolrlo,rll;irttt:ir
;r invSldmintului din numeroitst' {;tt i orlitlt'ttllrlt'.
Rolul atribuit condiliondrii, irr :;1xr t;tl :;trlr irrl"lrrt'rr\rr
lrri Skinner, a conrdus spr,e formullt irrvlil;irrrirrlttltti plo-
gramat (ceea ce nu e reu!), bazat i111;;i rlr);ll l,(';rsolirrl,ii
l)rogresive, ordonate mecanic (ceea cc ltlt l lrittr'!)1. ln
l'rrpt, succesiunea de sec'venle inJdn$uite lin.ilrr', t':ttt' tlr':;
('()rrrpun procesul de invSlare pnne la Limik'lt' t r'1{' ttt:ti
PRIMA INTREBARD Testarea inteligenlei iati .rljrromriitnsaedneiarl-eilorraellxaiopnedarivimleurelsunei,tesrlpeeel'uscapiiea-c'tnaimclaualo-nleaiv.s.eNelu'udmleaufinoorcmdl' ag,,rsr-acttdlrtiut,'ltd{ttli't"''
PE CARE EDUCATIA tlotare gi organizare neuronali al creierului uman este dc
O PUNE PSTHOLoGIEI : cea mai intensi qi mai presantS.
CE ESTE INTELIGENTA ? solicitare a psihologiei din par-
tea educaliei. Inteligen a devine
o preocupare,
explicitd, incd de la prim'ele orientdri implicitd Ei apoi ('rr totul a-ltd complexitate decit acel al creierului de
cdtre cerrcetarea
psihicul,ui uman, iar evolutia gi nuanldrile ei strdbat
intreaga gindire psihologicd ciasicd de 1a Socrate ia 1lorumbe1...

Bergson. Absolutizarea unor asemenea analogii constituie viciul
De la sflrEitul secolului trecut, odatf, cu studiile lui t'senlial al. cotnportamentalismuiui skinnerian, cdruia cri-
lici de prestigiu, precurn psiholingvistul N. Chomskl'. i-all
Edward Lee Thorndike 1, problema inteligenlei gi deter- rlcmonstrat, intr-o argumentare strinsd, incapacitatea cie
mindrilor calitative ale acesteia apare obiectivizatS. ;rlrrcslelile'xrofpllioincgaaicpritaitsluioodvniniaeillteiicmmi,'-SettaorSdemeaiilrsinmeocbvui,leonLr[a,ianilndeatiin-mpde3czev5osEltsac5oreaiaina
Thorndike propune o clasiJicare axatd pe trei mari tipuri
de inteligenli : inteligen{a abstractd sau conceptua}d,
caracterizati prin aptitudinea de a utiliza materialul inventivitStii 9i creativitdlii.
verbal qi simbolic ; inteligen[a practicd, familiarizatd in-
deosebi cu manipularea obiectelor ; inteligen{a sociald", In ultimii ani, cerceterile psihologice asupra dezvol-
t[rii inteligenlei qi structurilor cognitive se indreaptS,
care implicd comprehensiunea urnani qi posibilitatea de divergent, in trei direclii ale cdror semnificalii sint foarte
a stabili legdturi cu oamenii.
se oApcuensete, iinorpieerniotdadriasucriemndttisotaeree,xoclususipvreas'odliin,citpasreihoal,opgsiieh-i diferite din punct de vedere pedagogic'
analizei, care, argurnentinrd cd intenlioneazd sd evite
frus'trdrile copilului in dezvoltare, promoveazd in educa- {Jna d"intre direclii', fideld ve,chilor tradilii ale psi-
hologiei anglo-saxone, r5mine orientatd spre un asocia-
lirrism empirist, reducind in fond cunoEtinlele la achi-
rzleilipi leecxaogreeneexp-erieandliacdsaauceplreezaecnutdmriulellrvi ecrabraelea(umcaai punct
lie un exces de libertate fdrd directivare, transformind. recent
gdeenpeirladldf,dradctfivinitaaltietdaliceuduEccaotliaverii mici intr-un soi de joc

importante. irudiovizuale) dirijate de adult.
A doua este caracterizal| de o neprerr5zutd reintoar-
I Pornind de la cercetbrile experimentale in domeniul
psihologiei animalelor, omul de qtiintd american E. L. Thorndike r:ere la factorii inniscu{i qi de maturalie internd (in spe-
cial sub influenla lui Chomsky' care' cu toatd recunoa-
(1874-1949) a pus bazele behaviorismului r-eactfeiio. rSieubaapirnevciderlieraii
bazatd pe legdturile dintre impulsuri gi
factorului congtiin!5 ca pi a unor importante particularitdti cali- lor practici
tative ale psihicului evidenliaz5 serioasele deficienle gtiinlifice 1 Despre paecleasrtgsiisnte,m,Moddeelcuol ndciedpa{citiic9ai aplicarea
ale acestei concepfii, depi nu poate fi negatl valoarea unor reveni nova".
vom

observalii gi metode. 87

u6

lipEnimatnerdrbteesiai,c,uapctruopfmcisxeih(ss,oeinglcoteer,ndtdereeatitcnepisiri,flmdocdrirnme,ddareelsioltainrnulaiiclleeetuxiirEsniltieterdnedetacesiu,u,b,cpnieeluelccitpa,rgurneilui.n.pclraeeilune- CITEVA ECUATII I ltr r.,,1 lr:.r.rrrrr,rl rr ;r,r .r.,r.,r ,:,n.r
ALE INTELIGENTEI <lc l)r.(,r{,rl);rr i rl rrrrl,.plirr,.:,,, rrr

dicat). In acest caz, educalia inteligenlei s-ar "eru-i 1" ri "SLddIi;;ll;iIlptin'.,r^-'iart.aitapsitiiLonittLfttintces,eeceenrdptp.pFbPe5dt,ital€zrroemeur"o.iism.iiror,onoirtfciasrnmi(.ei'niebharcida(t.estnucEilaeaomesssccltod.ioiafzn1semqiqtldtne,ireounalouuite.ldiacocilrdgaalnlc)r.iuliattr.ziitsnoomeuadeiaiirepudimapsmrenalreilaeenpurEpneiellpi;asEavretiesitaatlienaoieeitianciddigi,anntllmdc,ri,aedeardsamzeiaiviiulrtecnatviloaSnleva,roesitlpneproetdui,biehcierzu,ursnnm,aisiacnsplnilniiaeillhnItn-eaelni.on:ciscmap:soit;p(lcesrtcreeui;cptmr,.oraepemlema[;eimezcdnrprlrSairreldzcencniamletiratie,lt,ef.ccadtseisoe,rmetanirit,elrcemuinz-plr:l,lroretrrleni,mpiuetf,goreaat'onr"i,rlmled]atr"aaa,erir,ilrnle,;riciin,tand"'dire;lmiiiii,prc{r)rleda'aimsrri'ie1,eiz;rrel.ilnetpul'riliiioii,)eieeilittg,zloiursr"sollrapiir,tdde,rtl,ia,lid.tzrunrr,rietrrn,irln.leiad,ree.llaiuer,:l.al.'tn,,,eiri-cdp,i'mircic,rzg.uino(tielerlc,l,er,s'irolc''reimraenlsi,lla,icifp*.aoolialpvziulti,rlllu.iil,rorl'te,zar,ne<.ri'i;.Cli.rnls:.n,se..d'i,i',;A",ftplsu.r,h,iitac:ai.,.tlif,.b,c.taicg1rctt:ifri,1,1id,tec,'a,tfrt1rrtCp'i-rc.r.i"ldrlri-ssc,:liis.r€rle_ii;sa_it_ritti-n_le_;t-iii
unei,,ra!iuni(( perforrnate.
exerciliul

neqAtetrceuiapdsiirheocl{oieg,iaingecnacrcticpdsifhuonlodgaima emnatarxtdistddesepiaingteilt-,
considerS. dobindirea sistematicd a limbajului drepi o
etapd superioard a activitdlii cognitive specific umane,
concretizatd in exercitarea unor
,,funcfiuni simbolice(
tot mai complexe.

Nu este vorba deci nici de o ,,iluminare bruscd,, asa
cum pretind psihotrogii gestaltigti, nici de un dat inndscut

rtt-oearpr aipddguieaar-lEneeucimrtsnipcuiit,prai'dciepesraaeinlufeoteerurmxinooagorlieirzenap,rerecnim,iddopeegreefoocnrudcmmo-nesEtdnriueidccerilieedpceorceuouzredcnanortfnaaadccrre__i l,oriale. Constatind cd rezultatele diferitelor teste de inte_
mpclieulunsltuiavilSpprqiani,icstilimacebaocpluiazraielrielae.mlIinmetnebtleaigljeuenluelaixtsestraeiboniazleorEerit,-emnloeutgodcriateuuratidecxos__i ligenld ating un grad inalt de corelare, Spearman for_
iifenndxctrpeedlltiiicgnfueiet,zonirs!un55nr.le,cc,laiandraeifcccicaliierofe.dnrvPindeidadvgeiaemzstiuepsmnureeecacnzeiicnsuotivdnnttupionilaau,fds,eftiinhctaenbacetcdoseueasrrrtdiul.teil,pijnt dtedca._uer rnuleazd ipot,eza cd acegtia ar conlstitui elementele
('omensurabilitdtii unui factor general (fa,ctorul G), pe
legerii de ansamblu*.
cd'earae-ldedegfainjaeE,,treelac!aii(f.i,inpdrezaepnttidtudininteoaatdeeaactiavbitsdtlrilueg"instea_u
ftl-iui.zcaaalArdleipi,aEaairsidr{imieicafdbleloiaxmliuuvbrdnial,eojuirs,llpuetrigreedincstseutearreaibamdileinrse5plaarseuacaonltuuuzil6in,ctreIaaClpliigteoaefrettnicvl'tdd. esp"osreerrm"u"nptii___ Iectuale.

Dar pentru cd in logica unor demonstralii se impune ltcazneLtiuai lqlnlicdofalaiicctefoascrtitfomarcieatolnisriltiGesadcuadeppfoiunrnencaitts,cdpdee(pdilnuetpcraeacrpeud,terree,prserdea"zielzonor_)-
gsinditrpaesjbiuhanorgleoegmsieeilcasu,dvoisndeeecsfoidnnifflooierrmm, eduzuleep,zdidceuugnimvrdoasrtpnuunvnecsdi, ecsaidn_cdid"p"ou.r"iic-eo rliverse forme de inteligen!5 : in mod deosebit un
rdspuns las5. neacoperite largi zone de contestare. Sd factor
reveqdm deci. O definilie generald a activitdlilor intelec_ tterbal Ei un factor tehnic, care ar defini doud mari grupe
tuale ar putea fi formulatd in modul urmdtor : auern t.lc inteligenld (mai abstractd sau mai practicd), apoi
de-a face cu o actiuitate i,ntelectuald d"e cite ori rezol- Ittctori de grup care corespund, in ansamblu, continu-

uarea tLnei problerrle cere mai mult dectt un simplu rd.s_ cozrrehiinceimata1i.,icaBApeidepoaneentnpirfcrto{rraisuiitneedlmsie,igtleeedecgesadetniirspeiecciaalgidpimdlpirneeeLascnp.atricnrAuaaisrlrimsmeet.euacldnoordimu,nlbsesirucnvhsoi elaibnlseieotculodElugiibiaaigloeincmicucruaeepielcreerhcrpiitllrroueori--,,
puns refler sau de obi;nuinld.

B'd B9

turiior asupra cdrora se iemxaegrcinitiSspinatleialilgee,nstaim-b(soelumrrin*le' <nrl,tural Ei de a elabolrr, pr' ;rr t.;r.,t;-r lr,r;-, ,, pr,,!'rr,, :l
rliagnostic, mult mai cxirr.l;r
verbale, semne numerice, rlrr 11 :r{ r.,.ir lrrrr,l;rrrr,.rrl.rl;l
imagine...). DiverEilor indivizi le este mai mult sau mai
vpicaaoulinloltiiancnteae,um.EaeCorntroitsnusttldiiucnieuu,ta;ileriaeztpbae.tziitsenuivdnaeitcnsemitlsiegtaeilil{oeimirlleoumvrlcterinnbstaaelauecd,emeneaausqimuipsedluirinirtceeinecr,e-dtIieIeaezlea-- dnv1>eoaerls,dtfetuis(tdceeiloxieensfcdroualiiltdciaiiilttteeiaotn,einatgcsle.r)ua.,Edpuirrliivididrerirlclt':r;or.rnill;r'r1'11r,l,l,.).rrrrit,;.lr.)r1r.,lo,.rl,i,rr:,lri;tlrrr[ru,trrrr1.,ririrl,rillrlorr,,,lt.rlrrr.rrl,
la descoperirea unor sJialuck;ariclsipuenciiJoicri,ie(nfatcattoeri(mS)upzrioc-i-, in donrcrrirrl ;r;ilr,rlrrp,i1.i (,xl)(,-
dus {iecdrei aptitudini Acumularea de noi date dsueccluescerua,lcaluliolor.1r,,i1ir.l1lrr1ti,i,;rrrl,,1lio,,l,,.
rimentale, ca Ei strdJucitele
prii <:onfirmind unele ipoteze
d"se,l. etc.). Se ajungc' astfel Ia o concep{ie ierarhicd a
inteligenlei, care dovcdc;te cd, dincolo de aparatu!;tiin- 1{iaot,idveipleae,'Rtadmlneaacuxctdeeompmpgaeuiotricdtaire,deeeealesdual'eeeleacpeuliiimrnnpatdperuirlnieipgndvreeeinzsailbefneliiiol,rmeagaiitacmci'1tededdceieainnnstreiiisnglimtgruupecrlblolntou,sfr<r.1dc'ii.,os..trrorrrrlsta,lrrll,..rlrrrc.rirrl;lrrrc_.;,r
{iinficseimamprde,saiacnetsntt si ,ddeeufnaecletordieatleisrmrnincdurpi r'idnedmenpeudteerni'iucaet

tip
incluziuni idealiste gi elitare.
Utild, pind la un anumit punct, analizei sistematice'
tendinta de diversificare a descoperiri privind unele procese psihice ,care nu se
factorilor in vederea unui inc-adrau pe deplin in actul
L,,eimnzt)einntarc(lacsoifmicpareeat a atins punctul maxim (Rin5-i1-^R're; conqtient. De asemenea, stu-
'sistematicd a psihologului G'uilfond" rddneieilneFte.d_eFnoposssiih,ifo,ploWlagsi.eaKtaeonhiimnlearzldqoininNetr.ecLpaarriednisgnehuiinnas-uiHnltotimtmsealaerdcudaecteceelpneei-i
or-rrop.e"r-aliiloinr cinetrecliingdenslIeicpornisnt,rcuoiamsbcidnaurenatanbalotuurigi eanceesratolr;ar,l
c.-idlne";ueiretcuenv,tli,aitamgsarue(lta'einjtpgfelleeaeerinnnalieinatlaurrtuillrs(cu-a1ullaus2rne0iureapccauts3hrlEeaufiimmatniegc(tisonslp-retruriae-qiagaAdi recsafsoeiedzstsaeitecibbntxiiaaircelebinitrltoc)d,riu,etensdfutdaaamolcbplpeeuluorerieleuvraMaledlpreiiienizenleterdriizneoeqe----i traseele clasice a1e comportarnentalismului.
Iatd doar citeva din muitiplele situalii in care nu-Ei
gdsesc confirmare ecualiile inteligen{ei stabilite de

dlbeoecmhtaiecvnifoiourniEpntriuoslfaautunezdidmeeeSaMpecaaorrxnm,caecnpa, lridielaorratamrddaegtveeearrieaaslticsemqniluiialnuicaddceiaisn-t
gfaucituLoiaridaeplevo,inluaelltaoppprusoisah,poedloaimgr Pcbooasnzitbienimlddu.p-osreanp, eRa. cBel.eaCgai tmte-el.tordee- complexitatea *fpaa,pnorntotaurasivptpiiectodcl1iua4{naomcgegiintlliiunadmlrierdilieionrdudmnreeoaaacnlsedetlrun-eliecdirienapleiaofsunbtndaaczzlei_,a
strinse doar la doi factori determindrile inteligenlei : tionarea .celor
-elemo ei.nntteetigjeennl[idal-fluaidda'dp.,tivinitdaetepaen;deenatdsededecfuinlteugrdte, avind ccere.iaelrcudltuuimesacn,
drept unor concep{ii
ca idealiste aEa cum au incercat Berkeley sau
poo,icteapeaxceitractietagienneinradliSfedreenpt ecre,cedpolmieean-iure;la!ii1or"' care se Kant, dar nici materialismului mecani_
cist, indiferent prin intermediul
dispune acesta. de forla
infrastructurii Etiinlifice de care

o inteligettld cristalizatd, care defineEte deprinde- e.pa,Ccafiurtdlrmnaiualtairdihm,mpucarluusirn5ei .irpcmcosaonidrhmieseoeu,lsonreigslniuietnrridelceeembgpaudircsicteteuedermsdacdoucc-loaiuegn-diticdcinfeoimcc,maiJdipeenralaei-cnapaimtnptaaitateregileeiegddiEtee,eniacctl'aeidsriqeedi:
rile logice gi de ralionament insuEite datoritd culturii qi
se inf5triEeazl. ca un sistem de relalii insuqite qi fixate cunoagtem pe deplin !oo

p'faepIstnuctoleacrerdlaseucal 'ep-raeebpcreaarlmdre.i-sI p-erleazbionrtadreaaceuansotdr teorie are Ia bazd

teste in care ele-

mbntul cultural este redus la minimum (teste bazate pe Agnosticism ? Nu, dimpotrivd, indemn spre cunoaq-
figuri perceptuale), dind posibilitatea de a compatra intre tere 'cit mai deplind gi
eli populalii Ei comunitSli umane foarte diferite ca nivel reugit, pind in prezent, cuprinzdtoare. Cpidacgientimqieanli nu a

Ia nivelul lui qcolii
create de acesta, s5. studieze inteligen{a qi contradic{iile

90

9i

ei. Aceastd prioritate in studiile psihologice se justificd lrrl nu sesizeazS caracterttl rl,, , ,,rr',{,r \,n.. .r r
iri primul rind prin faptul cd, in societatea contempo- - de pi1dd, dacd in fala lui t.r';rrr,l,,r rr (' :;l{.r';r
rand, insdqi condilia de existenld a ornului se concen- lini intr-un cilindru (aproximirtiv). \'.r :,l,rrr'
atrdeiaczddintotetlimgeanildmauclttivcdd.trePriongtereligsctt'lntsdo,cqiei tcSrleiia, tiinr,t'eitgartaere-a
reai5 a individului in aceastd lrttnc a mutaliilor depind, tlin urmd e mai mare. Odatd cu dolrrrrr lrr ,,;r I r rrr,
intr-o rn5.surd determinantS, de reuqita formdrii Llnor Lit.e. copiiul ajunge la ideea de const,r'r';u',' .r (,
creatori, a unor spirite novatoare. lndivizii capabili doar
;orrrdnAinucelelia-msitlaoinrftaiecitecg.rceEau,xtapisteetias,Eciaairpndodai cerreomalsuatm5s5u(:,(l)cnt':oti,(tp.'r.ii\i,utlir,{i .rrri r;r
sd repete ceea ce au lnvdtat de 1a generaliile precedente
clcvind apli pentru invdldturd, ei putind sd-;i t ooltl()n{../.(,
sint dezarmali in condiliile impactului cu contempora- rrctiunile mintale, sd numere, sd sesizeze regulilc' lll';lnr;r
ticale etc. Este deci firesc sd se asigure condilii t'ult.rr-
neitatea qi mai ales cu viitorul. laie corespunzS.toare tuturor copiilor, de indatd ce acc;t.iir
pot sd beneficieze de ele.
jPUIICTUL DE POR.IITIRE in i,,nPsaihlotelogluiacirndteriligpeen{eaic6e'e, acEai
STADITLE qi i'n lumina acestor date obiective, qcoala noastrd socia-
1N?ELIGEN'|EI tem[, Piaget acordd prioritate lista a realizat o recuperare de pretioase capacitdli inte-
absoluti problemei stadiilor
inteligentei fdrd de care, demonstreaze ceiebrul psiho- lectuale prin coiborirea, la 6 ani a virstei de incepere a
trog eivelian, nu puten tre,ce Ia elaborare, cu finalitdli
educative, a unor strategii a1e inteligenlei. Ce repre- inv5l6turii organizate. Cdci este total greEiti pdrerea cd
zintd stadiile ? In evolulia intetigen ei umane intilnirr daca stai pe loc acumulezi for{e, pentru a merge inainte.
anumite etape de formalie pe care Ie putem descrie in For{,ele intelectuale nu se acumuleazd decit printr-o acti-
lor de sLrccesiune. De pildd, pind la 2 ani, inte- vitate instructiv-educativi organizatd realist, exigentl qi
ordinea este de naturd senzcrial-motricd, de deplin responsabild.
la 2 ani,
ligenla Viziunea optimistd pe care i-au oferit-o lui Piaget
odatd cu vorbirea, apare funclia semioticS, adicd o inte-
ligentd capabild de reprezentdri. studiile despre dezvoltarea noliunilor caliiative de bazd

Totugi, intre 3 gi 5 ani, in activitatea' motorie Ei lppifroiocafutenedlcedom.neasnttiataucr,iessintuutSbis.irntirnvuddcultdu-nmreaincotorinacvdrinriugneimrienuavl{dci lidvomocianreltifiol;etrimindde-
intelectuald a copilului se observd o mare iabilitate a
analizei qi sintezei, concretizatd in ireversibiiitatea ope- care societatea are atita nevoie. Prima condilie este, evi-
naliilor intelectuale, in sensul cd nu poate reface dru- dent, recurgerea J.a metodele active.

rnul invers al unui act rnental.

Odatd cr.r depdqirea virstei de 5 ani se contureazd
o noud etapd, aceea a preeminenlei sintezei concrete qi
rigide. Copilul de cinci ani nu este sd INVENTIVTTATEA ln raport cu treapta de civilizalie pe
nici el in stare
realize"e reversibilitatea actului intelectual, ci doar sf, $l ADAPTAREA care se situeazd o colectiyitate uma-
opereze, treptat, reversibilitSli parliale. De aceea' aEa LA SI'IUATII l/OI
ni, intilnim accelerdri sau intirzieri
in atingerea unui anumit stadiu de
cum ardta H. Wa1lon, gindirea la aceastd virstd este inteligenld. Acum ciliva ani, de pi1d6, efectuind studii

fragmentard dEei inlaerl6ioaasn5i. i'nsd, in aceastd privintd najo- asupra acestei probleme in Martinica, canadienii Pinard
lncepind gi Laurendeau au gdsit, la populafiile ar,borigene, o in-
ritatea psihogeneticienilor sint de acord, se realizeaze o
armonizare a funclii1or de analizd 9i sintezd, copilul tirziere de 4 ani in formarea operaliilor logice. Interesa,nt
dobindind capacitatea de a opera prin acfiuni interiori-

92

este faptul cd ordinea de succesiune a stadiilor este tol
aceea la care se referd Piaget. ;\gadar, aldtui de Jactorii g;rrjrernuEg.xiDlsate5e,pxdplldleic5aa,fliit{nfetprle-,olcoirclrtx(tl.'r,l(rl'trl'ttrrrrr,lrt(rti(ill;,i1,,,.(r;,rnr.',,rllr,rrIrrr..;rrrlril.r';i|rlr,r.rrrr:",rurrl;l"lnprr'rrrr;irri
biologici, factorii sociali sint deosebit de importanli.
Pornind de la asemenea concluzii trlc psihoetnografilor,
precum a;iledeorlaaqoeblosrearvmaleiirleicaenfcct,rrpirslcihionlodgiifiedritienleSrtanteedleii rlitte, legate intre ele cu un lir', tl;u:r l;rr i :;;=r 1)r;{"r lr,,'.r, rrrr:r
sociarle rcIilxginccte'nrpetliEboinilpeaelriEsdpi ioirnctaatrcteie)biiilni ctrveeas1red2svgpiliuinlrirdilcrlrrrrcrrlirrrl(,;rrr,lr.r.rlro'i'rir'rrr;,rrtr'rlrrrriylr;rirr,,irlrrrlrrirrirll,c,rrrt.,'-i

Unite au modificat testele de Q intelectual, introdu'cind
un prcicent de coreclie in I'un'cfie de mediul social din
care provine subiectul. Cht'i cu cit mediul social e nrai nat"d de prima, igi mdreEte viteza, in t.irrrp r.r'prirrr;r csl.r'
bogal in incitdri, inteiigcnfa \ra cunoaEte o dezvoltare mai l'rinat5. Apoi cd prima reincepe migclr,r'r,;r r'; rpirl;'i, i;rr ;r
acceleratS, deci o crrltivare mai vie a intereselor qi cloua incetinegte. Iatd un exemplu de lcnorrr,,rr corrrllli.
curiozitdlii. Implicit ni se impune gi una dintre acele tpu'anutui -lgai ceotxivpple-icrampumetaucraletremdueanilouccoqrporriril intre un elenrt'rrt. p;r:;iv rii
simple dar cuprinzdtoare definilii date de Piaget celei inteligent qi-i porrlt'inr,lri.
mai acmappalecit,u,rtrenaitdd{iedaed,caapptaarceilaltae$ saitugian[diiirniio:i.,rflnntsei.lingteenfdae decit majoritatea erdrrlfilor'
este nespecialigti in domeniul fizicii. Copiii ajung foartc. clc-
orice ea irtseatnnd a in[elege ;i a intsenta$. par:te in stabilirea unor raporturi de acliune qi intc,r-
Pc'ntnr a valorifica la maximum inteligenla t'ie-
carci individualitSli, in scopul formdrii personalit5liior irctiune.

multidimensionale gi a uner gindiri colective valoroase, Adesea putem constata insd un paradox. Pe mdsura
inaintdrii pe scara invd{Smintului clasic, mulli elevi igi
drumul cel n-rai sigur il constituie pdtrunderea in meca- pierd capacitatea de pdtrundere a fenomenelor qtiin{i-
nismele gindirii. In fapt, o preocupare primordialf a [ice, dupi cum unii pierd spontaneitatea expresiei artistice
fiiosofilor din cele mai vechi timpuri ! Astfel, referindu-se qi incep sd deseneze copii piate ale realitdlii. Aparent,
la procesele raliunii creatoare, Aristotel afirma c5 ordi- tlarnfiiizdicinitrneuceIieaErt5iu, o mullime de lucruri, de la ecologie
nea analizei este inversd ordinii genezei, adicd lu6m dar de indatd ce ii scoli din fdgaEul
cunogtinld de rezultatele unui proces inainte de a cu- rutinei sau treci de stratul aJlat la suprafa{d, pitrunzi
noagte punctele 1ui de plecare. in concordanld cu acest intr-un curent turbionar in care se agit6 o mullime de
principiu, pnimii geometri ai AntichitSlii au por-nit de cunoEtinle nelegate in structuri logice. Or, adevdratul
la virful dezvoltdrii intelectuale a societdlii 1or: abstrac- punct de plecare al unui invdldmint modern nu poate
mdsura. Tot atit de firesc este sd gdsim astdzi fi dmit natura structut'ilor. Cind un elev ajunge la scara
lia Ei mult mai generale, care sint in acelagi timp mai numerelor intregi, daci nu e un caz patologic, iqi va
relalii integra definitiv aceste cunogtinle. Firesc este ca, apoi,
profunde pe plan genetic. Dar pentru a le inlelege, este sd treacd la integrarea numerelor pozitive qi negative.
necesar sd determindm aliniamente la toate nivelele dez-
voltdrii intelectuale. Mai clar : existS noliuni detronate Aceasta depinde insd de realizarea unor stabilitdli in
de evolulia gtiinlific5, altele foarte rezistente: de pildd, integrarea structurilor anterioare.
Studiile longitudinale de invdfare demonstreazi con-
noliunea de vitezd.. In mecanica clasicd, viteza e o relalie vingitor c5. numai cunogtinlele care pot fi exprimate in
intre spaliul parcurs gi timp. Pornind de Ia o sugestie a
lui Einstein, Piaget a cdutat la copii capacitatea de a irc{iuni sint efectiv insuEite Eani udmoear?peCebrainzata1morinpimuteamld
realiza ideea de vitezd independent de duratd gi a des- construi o structur5. Care
cste de a se construi cea mai simplE structurd. in md.sur5,
coperit intuilia precoce a depdqirii. Un mobil depdEegte sd integreze structura anterioard.. Evident, capacitatea
un alt mobil ; cei mai mulli copii cu
vor rdspunde indatl ce primul intel-igenld normalS integrdrii este indiciul cel mai clar de inteligenli, aclio-
de
merge mai repede. genxrindpdrniiim.atAditEcainedardtr,idrdeoecatzirvaop,lctraoinrrenasi.enirntvedtgerirliia,grceeinatteEi,ini tpirn-roinacseitnrevuadcattaurriendtesqe-i
Rdspunsul acesta nu presupune nici un raport spa{ial,
nici unul temporal, ci doar unul ordinal.

AA

95

pinrteingraacreominodfaurnec-{ie respectiv modificarea schemelor de
de fiecare situatie nou5.

Dacd dispunind de o infrastructurS. logicd atit de con-
cludentd Ecoala este incd prea putin operantd in acest
domeniu, vina principald ii revine excesului de exptrici-
tare gi de autoritate la lectie. Cite indrumdri li se dau,
de pildd, copiilor cu prilejul numdrdrii de la 1 la 10,
inainte Ei inapoi. $i cit de pulin descoperd ei cu prilejul
acestor leclii. Dacd li s-ar da, de pildd, 10 pietre aqezate
in cerc Ei ar fi lSsali ei singuri sd Ie numere, incepind
din orice punct, in ordine crescindd Ei descrescindd, iatd
ce ar a{Ia cei rnai mul1i
(au Ei a{Iat in experirnentele
intreprinse de psihopedagogi) : Suma e independentd. de
ordine. Nici una, nici alta nu e cuprinsd in obiect. Ordi-
nea pe core o adaugd subiectul imbogdfegte abiectul cu
o strtLcturd. noud, iar suma nu e o proprietate, ci, o rela-
lie de coresponden[d intre mullimi multiple. Ar realiza
apoi logica identitdlii ;i echiualen[ei tntre unititti. Se
poate obiecta cd o asemenea formd de cunoaEtere, deqi
recomandatd de psihologi, poate fi marcatS. de empirism.
In realitate ins5, ,cunoaEterea pe calea experien{ei per-
sonale, bineinleles cu citeva punctdri ale indrumdtorrr-
Iui, contrazice empirismul. Ea presupune intotdeauna un
p-caredcnrautraeloanguciclic-umonnaisitetiintmuteiaelteicucntu-ad.aletcoaaol redsxuopnbedireireci,,tnuplleuui,in.ceSiripeoinuarrmtrdeealaazmlSie,-
deci, traseul firesc al oric5rui act adevdrat de inteligenlb,
care este in primul rind un scop gi apoi descoperirea
mijloacelor-

DE LA CURTOZTTATEA Cunozitatea fantasticd a copilului (.)

INTUITIVA -FiliapfeirsmcauacadneemnicuimanSurlaMteilletia,ddee o
LA CURIOZITATEA o
DE INVESTIGARE ce((-uri care definesc primele lui
IN PROFUNZIME raporturi cu Etiinla constituie un ao

fapt cunoscut de mult, dar ampli- IJ
ficat indeosebi in condiliile vielii
contemporane. Pornind de la aceastd premisd, calitatea 0)
esenliald a prooesului modern de invdtimint si edu,care O

9G €

IJ
(-)

t]r,1,4*1:r*.:M' -, illiiil i i' 1
i\i
ilali:;:,,W

i...)

.^affi

Atelierul de electronicd, Un element
de tehnologie
EL autotnatizriri
didacticd. :
aI microuziitci lsboratorul
audio-uizual
liceului compler.

I, L. Caragiale
din Bucure7ti.

Produ,clia in m,icrouzine a panourllor

cle automaliz

eiIr iad" i,nu atrimint - c er c et ar e -pr oducfie.