Herivan, Mircea - Educatia la timpul viitor

definit ca unitate de mdsurd pentru masb. PrinEi intre tradi{ional de invdldmint, dar ele nu erau raportatc r.rrr-
Scylla qi Caribda autorit"Slilor, elevii nu mai gtiu ce qi mai la cite un grup anutnit de elevi, ci vizau qcoala ir-r
cum si inrrele.
Desigur, ia lectorateie cu p5.rinlii figureazd invariabil intregime.

Profesorii Judson Shoplin gi Henry Olds. promotori
tema : ,rC.r- sd-i ajutS,m pe copiii noqtri sd inveler(. Dar ai acestui sistem pedagogic, caracterizeazd astfel noua
qi aceste indicalii sint nediferentiatc, {ac atit ab- rnetodd : ,,Team-teaching-ui reprezintd un tip de orga-
de mult

straclie qi de specificul materiei, 1i cie rrirsta qcolarilor, nizare a procesului de instruire in cadrul cdruia o for-
incit mai bine sb nu r,'orbim despre ele. malie de profesori gi speciatriqti, alcdtuitd complex, rds-
La arratarurile r-tnui aselllenea pdrinte se refereil, punde in comun de sarcini instructirr-edu,cative, conlu-
intr-un eseu precedent, parabola pro{esorului Cullmann. crind in
Sensul ei poate fi extins irproape fdrl iimite, cdci foarte procesul de instruire totatd sau partiald a
aceluiagi colectiv de elevi sau studenti'..
multe cunoqtinle insrrlitc ieri de unii pdrin i se dovedesc, Secietul reuEitei in
astbzi, eronate. Dar Irrt despre p[rinlilor este domeniul pedagogiei de grup con-
reciciarea std, potrivit afirmaliei
.,.orba, deqi acesta trr di un obiect de discu{ie deosebit experimentatorilor, in alcdtuirea pi
Iunclionarea, colectirrelor didactice ca rreritabile formalii
de interesant (in irtr-t1te iari apar rnetodici speciale pentru ssdaiegrucluirncirteuar.rmOfei n,,agucrleuaepadreaslatcadlnttduacitroddn(diliicnnautprt-audbneiiac;iest'dfcedpeireaciacattaeusdaerdlr)n.ec(nadereea-
p- arinli)... aliatuieqte planul intregului curs qi predd principaleie
ce urmeazA incearcd sd rdspundd la in- leclii de sintezd, un profesor analist qi experirnentator,
Insemndrilc ra' pentru exersarea eievilor in analize de finele gi lucrdri
trebarea : c1t1l7 pot Ji irt'artrlrtli tinerii at a ntodalitate

{'zioarnealad de a inudfct, ctncl uolutttttl ;i cyaclttl de abstructi- pdseihlaobloograqtoi ru, nunexsppeerctiailnistpsinihotelohgniaolocigbiearnaeutdiciodviqziuparldo,gruan-
nizdrii cuno;tin[elor cre;te continutt, in condi[iile nzoiler-
in--d\dniintului pe imtreaga lui razd" de ac{iun'e ?

,,TEA.M-TEACEIING"-rlL Bene{iciind de numeroqi adep{i tnarea autoinstruirii.,,Team-teachingo'-u1 poate fi extins

prin cooptarea, in cadrul predSrii unor teme ample gi
cuprinzdtoare, a unor profesori de discipline complemen-
-CAoREsCoIL$TUIGTArE?E-RE^/ in r:indurile specialiqtilor 9i a1e tare : limbd gi literaturd. istcrie, qtlinle soclale sau ma-
practicieni, tematicd, gtiinleie naturii. O asemenea specia,lizare ridicd
educatorilor ,,team-
Sgnejorpse(tbsitaiun',u,pltriemdaurledaeicnetenaeiucc.hhiiipnndgi(u((n-aue1leci-q!dtirgia,,,tPacueednaaspgtdroegfsoiatrimgdidue nivelul procesului de instruire qi duce la o {olosire mai
de invdtfunint a luat proporlii1e unei aderiSrate migcdri eficientS. a aptitudinilor gi inclinatiiior pe care 1e au
pedagogice, ciifuzindu-ie in special la nivelul invd{dmin- cadrele didactice, la sporirea randamentului in procesul
tului-liieal qi superior, degi realizarea ei a necesitat reor- de formare spirituald a tinerilor, la adincirea caracterului
pcroeraVlitiiorertufaelilcleteivde,u,pcneaudlmiaegiaoi;cgionielaimrdede.sugrraupin(
ganizarea sistemului de Predare. capdtd contur qi pro-
con-
Trdsdtura comund a diferitelon lariante ale ,.pedago- care aceasta este
Egcaioedlierduceltirug,ntreeuiprec"alaolsizecaorsenaasutiptgurroiuecpeleaspu(itlnuut1iodccie5nei.npssrcotrfiuensiroceorimiEirudendsuppcuraonrgderaiinn- sideratd Ia proporJiile ei reale. ca o formuld metodologicd
subordonatd unor obiective de conlinut qi nu ca o p;d.a-
gogie absolut noud,, aEa cum incearcd uneori s-o pr6zinte
,,furiogii modelor pedagogice(6, cei care tot cdutind noul
mmiopnbrdeai{nijilvenicaiucidpitdueeiiae, liesenecrral}ae'riulilvmediambedpdlieieniicvntaci,tlatoreierrrea,sseaur-iaenbsiaanplzdifzidoiuevrnademdzrebsa,eec{tiiocinfl-ome')rc'umroMenlefeeuacrq]ctititeivooiranrddreeizsnsuailslarattcaecitefnmeosilltureee-l tfluoi ltciaeol,nacseutepfioucrliiieedniotEasiripecEraai,cpatdiccroiliilopaeulednaudgneoegfiiacaecmtmoprolieinddmeiaiglpecr,dorogifrdeeersdevpinoo--t

voluntar cele mai puternice argumente scepticilor cram-
ponali de principiile Ei metodele pedagogiei tradi{ionale.

196 197

Eficienla team-teaching-u\ti poate fi evaluatd nu prin prdg_innr_iianoestPbdVnclpiieoe.rediprmiMsuelagoal.ttgrndiiHgzitqneidvllzlinirimofvtiitidsco)dp,tleloilt-isdTvcdtoer,oaiehvirlAisiniielpnt.eiecttriGeneceil,ins.eHvatcIiiulndgturusilipeduascnkplrreie,eoai,caHvl"peitntaar.li,.congDeAeiapren.cdrueoeAezrbatve.dlldei,drSmria"aimatp-dlt.,ieierd;nzzcaaovaogrouaioellg'tsidbdaitc.uarte_iai-it
aspectele exterioare de spectaculos ale met'odei

tei existS, fdri doar Ei poate, iar asociate cu tehnologia
pot exercita o vcritiibild fascina-
didacticd de ultimd ord
lsIiipeitri-intuearciidiadsuoonaliercipitgariitnni dEriari ibpceornreteauftliociainurletrme;iainct:cvrrictiiisciltciiz,liaaat materialS qi

in formarea

aptitudinilor
qi intereselor, depninderilor, capacitSlii de aplicare prac-
ticd a informalii1or primite. Cercetdrile intreprinse au relevat faptul cd aceastd
In a,cest cadru qi orientatf, clar spre scopuri formative formd de studiu solicitd la maximum intelec_
f,i,ipoebdlea-gmogeiaprdiveingdruoprg( aonfiezradreoa activitatea
iaport cu stadiul de cvolu{ie solulie pentru numeroase ritpclitnnueuefreaatiiz.nrcf1Soseudct5u,lgietnvtpeuiuccdiaaindnlrllrzieeliivepiiSiflladerie.rcotd.lropdocseiasnemr-ittriistsuetneriutnaehr.dau{tpcneEi{icdraililcioateiunludrsvdtscrdiuampeedqrlrriiioplpduideadbrerieoreolveeoabb-inrrpcpllngfeeetsriaaiommivhtcndaieoezaieupzapltcnioaaiiteztce1ttridoraeaesudar.rr.eleegi,enolsseaegtvuxveicibiiasluapiotelneraurcoonttiuqtgerneieitsinpoalbverlbcreoevutidceilvoaleec,irsttrtiaeiuavsg_a_e,ri
pro'cesului de invdldmint in
aI societSlii, cu progresele
r'eilizate in difcritc domenii ale cunoaqterii, cu implica-
lor asupra Iormlrii cit mai armonioase a personali-
tli5il!eii fiecdrui tindr ; testat astfel, team-teaching-ui poate
fi considerat una dintre metodele de perspectivd a1e gcolii
de miine, ciEtigind noi pozilii mai ales in cadrul unei
organizdri tehnblogice a preddrii, ca o variantd Ecolard a
organizdrii gtiinlifice a muncii. pds..etreroudbUacelpnettueamprrrmeiirliicmiannlaodustiiniippncuetneaiirnqIdeiessticziuptaeulocralsioonlpirgildtoeioerlreiintsdtpiamreeuepnpfcutorrousrubmnelaoeddsqmietmdianeritlleieazezlraexeorpalevirneacessrusueitenEea,oiltseucetegnineiaena-ti

PROBLEMATIZAREA - ,,Vas5.zicd de probleme nu vom rlfc:eollopirenrmcirieit(napitcreeospstrediia.cosnddsuecdc1oansstoitluuliieonsaurbeafopnrnobaleumneoi,r in aga

SIMULAREA scdpa nicicind !(3 vor exclama sau ..des_
UIVEI CO]VFRUNTARI iqi vor spune in gind, vdzind ti-
cu vrATA tlul acestui capitol, mai tinerii ci-
titori, aflali incd sukr amintirea, rsprnrrniaolleaperqetiOrdtoiiannimbnrateelelcte,rdomaelce.rzveehmsoalitolraeraria'ranravtnterecieetnamdglacer.ie,oed,umd-redeneppseoaelpecrlpeeatleariscrno,entbigdvunlidi,nmuneucmtmdnirdla-eaauptntieirnczuoplaeecelzrdeaneudcinesreesitcp,uleeeususanircarnueemervfemseevi,inrsr.odsctd,e.ra,urSlntspfaiidt:rud.iancnaecaceo!deizccmaueeu(q__a__(i
nu tocmai pldcuti, a imposibilelor incurcdturi ale unei
probleme la capdtul cdreia n-au putut ajunge cu bine-
Se impune, deci, sd punem chiar de la inceput punctul
pe i: problemati.zarea nu este tot una cu sporirea nutnd-
imulauii,md.ue lgf,;roabdliecnd"tepuinnetre:emacfitnicapdroifbelrei'tmeldorpceunrstururi',cdcui tmaruealt
solu{iilor optime a unui numdr cit mai rnare de elemente rrnele date inutile, de care nu trebuie s6 se {ina sbarna in
ale procesului, de f,nud{are. Pentru cd viata insdqi ne
r:d.utarea solu{iei.

p.tr", itt fiecare clip5, cp- rroisbapleicrmidesroa-rurteeuznnoselvilueanresi inmterpervlbeou,aiaseeltesp-leoe .rrrlgrlilru;rNcrinuecrorlOsnneaa;ibtzEuesisaoltiillettnlteravurruuvetaeaecimaria[aetiueisca,tlroitunpnaduriuoteamcmsdplayiieezubiszttgdriouoaloirrrdpbdiiir*iiillrceiieicnmcdfxmaaucpiratanetaetuep-iozanuplEaiacecnrrtieat.eeeinscditlrtcueeicacliloi{donvmino.rtertnodSeraadaeenmcdrdeetaieecelietunlreiiiitnnroounigvrlnrudaeetialtiraiescastreitmesiorsm,inirfilaeo"umi,ltdmltiaeocluu__,-.l

mereu mai complicate
deprindem firesc, fdrd
caie psihiatrii le numesc cu un termen foarte la mdeodbda-zd
sfress^-uri. Or, aceastd pregdtire este o
funclie
a gcolii iar problemntizqrea constituie unul dintre ele-
mentele ei cheie.

198 199

;s";ipi*;ii"airnctLi";i;;u;:,.;;lii;it;"iobiiei;;;;u.uc--tro;frt;fLl;i-i;;f;iiiri-ei.ltomip;ii;;irrlnr;;f""inSi",;ipii"l;"sbt";"iizi.it;";isi;"lai;tt,at",-iii;ef;atJ-ui;iinior'ut;,p<J;;i;i"i--il'ririo";tpiire;abza"tniei.d;,L-";aio;n,d,qlatgp..tiato;iae"inmii","uid.-ne-idr.ap*cn1"nt.a,"eelaeodiuu'ouctuc"uuraidiixsap'ttiategtduneb"acrdllte"noeor'tipnicritldpazop"die.ldaimltrepu"^'ilddutabaiol"guepPunseiri'l"aoliceclli"cptatlciaaee.zeeirue"enoooaereeolaci.timavjnuu,iinfu"enrtul,r,bpmioedsMpeilefrdei"laaeioilat'nzpereaJdvite."v'iierlatptiocrdiijlrtoguceoraem*inl"iecrutooarnoolantioit.mpaour-kaslii.tbturaaiedtandaruaae'c,tole,oslIeaSidtceecemlunnitcrnelee"pzdtiieeranu!prrmunioneue"lara'aa,irepanlrtiodcir,nctegnccemiirtall'bdinlaaoerpeeioraiuuadlddnd'pooeuidesidenmhamrinltnaiJlrozeuaommieetrrrtcamtaaoaoouimutaedcilsnmaperideE.mpdnccrtpigetugoputcitseoz'sitadeubtuna)aeaaczeprecaritiretblnozlnttupeeutt'io-osoUrreraieeecbuldgi,mlluedr-itsme.riemlvneIurilcirine.ra'einpnii-'iciio5aeeiieudnaneuuua-tejrslsIadolte.ttmclaiomlifnfe'nnraetctsoeelsdccitaalcdcldqToenecnurrrtuiceprtucoituu'tunmihrrssucnllopat.sLlreacpetrnnuilliooad'itigvmoaeailet:ceioecalpbairilre;szo.lv'mieuerlbfrtiqaarliiculsueo.ioaenacolIrqiIl'[aiesamltuerpmgiaonzrrlbt-jeirssairtstacee'dirmnmui-latefn.i.aeeidaeslitsmeegt'sialncustqraeufpeoe'bdtilIArngctrszi'lr'eietsrphr'ayiatriuleeetdp(cmaeupacau2eiutLrpr''mrlmerp[ictDe.lorapelnciciissu9aersuq.ooloanaiuoeirooll-iaaetn--at-iinn-"--.--l----i--- lu,cru, participarea tinerilor la o expedilie dc. c:erc.c't.uri
oceanografice, indicindu-se o tristI loarte variati de utilaje
tice etc. pe care le au 1a dispozilie. Condilii atmosferice neJavo-
rabile duc la eEuarea expediliei pe un atol pustiu, unde
Desigur, reuqita intr-o asernenea acliunede mare"com- nu existi nici o sursd de ap5. Rezolvarea situaliei pro-
blematizate presupune construirea, din utilajul pe tare
tpliuc"iroa"Atiir".""er-".-ili""paiu"""riuqterEtiatdt"rieanrutai#dnpnaeaoridomcbrobtiidcpriceiota,amsnrstcpealtearaatepii,zbustaieultlait,pregeuo,fainiaeceacmlrcna'rddearnetitloniuozg.diSrc-teep'ianlaaaozlerpr,tttredacnoaoiufnutneiintcpdrsrd-uiuesuactltteuneadmitddoaceordeumeml1uluepacminr'rtoeiuaua--i' salva din naufragiu, a unei pentru
ilgs;'e""it"z;iia;renie'.tllpiiin"fraiv;ecus;ez;acnLe;uuatninvntcadiee;tsna-olhetbtideeiid'Eeae,ri,.rneq'r'sqr,criatioiurt"ll\cati.'i[risdeM'aieoacpomirtniiaivetolee,inbtaatid'u'eitee'dmegpairancitl'tdi^ziSndJat'e,atertdWe'irlloceietartptwUteie.ninpsriodtpectes{o'ztenrimSecductidttmoiei-- l-au putut instatra{ii

200 oblinerea apei potabile din apa de mare, deosebirea pe;-
tiior comestibili de cei foarte veninoqi precum qi a alge-
1or comestibile din fauna gi flora inconjurdtoare, oriEn-
tarea cu ajutorul unor aparate simple pentru a determina
pozilia atolului pe care au eslrat, uqurindu-se astfel qi
utilizarea curenlilor oceanici pentru a reveni intr-o zon6
populatd ; sau se cere construirea, din aceleaqi piese sal-
vate de la naufragir,r, a unrri aparat de emisie-recep{ie
prin care si poatd fi transmise semnale S.O.S. Agadar,
solulia unei singure situa{ii problematizate presupune uti-
lizarea creatoare. in conditii de insemndtate vitald, a cu-
noqtinlelor de fizic5, gtiinlele biologice, geografie, astro-
nomie etc. Resursele adevdratei imaginalii didactice (adi-
ci neminate de didacticism !) sint practic inepuizabile in
construirea unor asemenea situalii problernatizate.

SCOALA O dificild dilema a democratizdrii

PENTRU FIECAR,E invdldilintului contemporan, qi mai
ales a construc{iei qcolii de miine.
apare formulatd astfel: recilizarea gcolii p- entru tofi,
sd" Jie totod.atd. o ;coald. care
pentru fi,eiare !
Confruntarea cu acest deziderat constituie una dintre
cele mai concludente probe pentru definirea poziliei ideo-
Iogice nu numai a pedagogilon, ci gi a politologilor, psiho-
sociologilor qi. neindoielnic, a viitorologilor. Intr-o c,arte
drNeeecfreovnrmTt oaatnpatdldirtauatrdirsemaa(lpit-dublillroiecrfilseStcuutleaudrieieaRi oicnloatnrn-tdeomHopugonlriantfndoelrtucon-nilastt,i,etTurhaieel
punctul de plecare pentru o viruientd negare a oricdrei
forme de socializare. Orientarea democraticS, conceperea
qcolii ca acliune colectivS. este domeniul celor mai vio-
lente atacuri ale lui lluntfort in incercarea de a sustine
cd invSl5mintui generalizaL, cuprinderea tuturor tinerilor
intr-o gcoald de mas5, determind nivelarea Ei plafonarea,

207

sufocarea individualitSfi1or. Nu este locul aici, iar reaua- letpdiu.ani.seecneunua*spn_nqtltralauiusasippdpnfdlruererievouooldllpvgeggdorlidrdrvrneoalaeaumivcrrsmmnlacifiiptdaenleueeEisteztsrudciirnseepnradpatedfeepiaetcuetrenaicosisalsciouteclamieiutrpoladiI,aznraept;laaiiitetifin;ldndnediupeoetneruealiuiilsnruemestpetnutpiepeliuidemelsloiivodeufeuriienc'illap-ealacimpbaevtatilerisevraeieotes,idraug,asrraidepeucpijddsenutmrieurzenimsec,Ecgeadareaiztrn;dd;e"aitd.ito;nripi""rapd;ri;f:aapi;inctc"i;:ddu*il
credin!6 sare prea mult in ochi, pentnt o dernonstra{ie
ampld cu privire la totala lipsd de temei a accstor aser-
liuni. Oricum, cu pt"ivire la sensurile inv5limintului, ne-
indeminateca prestidigitalie
a lui Huntfort se demasci
prin confuzia voitd inlre realizarea indiuidualitdlii qi in-

diuiduali.sm. tfealne.i gainccuuiynmutputalleatgteeeErieni ,ptrdr-oauginracmasiresetepiEmeinfstirxtureuaeczlteduvrtiaietmmdeaeiinpic;"'"et;li;el;;miiire;;in;__
tele
Dar problema, formulatd diicrnaiic : i'nudfdmint de etc. etc.
mnsd sai i,nudfdmint elitar aparc in lucrdrile unui numdr

mare de pedagogi din Occidcnt, sc-. oglindeqte puternic- in

cfdruedmmmineatssdteiri,leedsetuenpioin1rcds65is, dtienemvsedplddarellniti5innvtpdurlldinemtnrign-oltezcfu,allavieeccahaedreitnr;accdoiialdileae
tradilionala qcoald elitari. De abia acum' acliulile in-
drepiate spre institu{ionarea 1argf, a qcolii compnehensive
tind sd unifice cele doui tendinle.
Dincolo de cazul particular al unuia sau altuia dintre
sistemele de invSldmint, reline atenlia dezbaterea pe plan AA AXIOMA tndividualizarea studiului a rd_
Ed(cicdaoatla"crtaiecc.uuOn-aartiennudnmeecisetdsnitsiaveteeiadl,edsneoticafiocateist icgmuuirnaaimbisn,otrdlveeigreiicaupcnouoprqustulianlullieii
DTDACTTCA, #:';j,:ff";"T":il:11""ii"oil_

r N Drr/ r DU ALr z ARE

ilddiiciiulneeatarlilect)daaclrieneaiihstaiidlteflapdazeelidrdmppiefieotdbrsidtibednielc?iztildveDloililqentacrocpeleeiaiinlo3tarp0utn-i4mifvo0dermlduaael rueeqnlaieovinfriieaiccnidodurniunvdieaii--i mptdpd1iddnuosaecr"orve]iurc.dho.ndevedaoleaen:sctpn,l_linor:tiuettmt1iniaeSgrd"slpinahialiidiiedrlgnneqeeiefnodiiaarclagdpcezibaieoori.ioauannpnpcrctldtdiareirdtmoiaarivciecercbdidepseda.larcreueoraoaxdda_mrcaprerotciimepiiz"rcoiitiaaciiern:ntpddrrtedeitciram1iieaaldzioviHziaa,nrsdiscdndieote,d.uielurlasYeuidstlsafooo{ii-apuiTisrariiea.preru;u,cuitbfin,it","irer,te"d"d:lueicidlrzUrese.mebc""epgusaod;td"i;."riic?fo"t"ra;ito;la";'p"c"cn":ap"t"o'tiotjunrlim-;j;tr"iv,"ec.;p:fd-";aa,.l-p,ti"eizld"*;i:_ads-;-i
reprezintd alte coordonate de-a lun-
clase oarecare fiecare Gauss. Cei mai mu1!i sint grupali mentare.

gu1 unei curbe a lui :zpidacsaznouaebtleturmcdsl_ratedOdvoaaAcpb_eilgteumudoaeposaltrorruptgteiudiairmiinuaaiireimaedldne:.ecrP"dancepDsep;aalerdeuipacitnunlseuereomdiidnrtubveqadadEliniiruliecnoet.aslennueeridTdelmdceadaecoiei,csherroiitraregeaopeanruzcotiotfnrcauretEraaacieillevritretreanuienilineattatieulatzifnldnitiesr"iemoteuiirfdspcmneoddteolte"cuepirrTnuciideiiinnnntdlvaaiprdsuviiulai"pdidiintinioulsled'eagTesztd.frii"d.nluetldOuiieivisaeipbldte"vusfaep-edafib?iudapl"li;oiirpgze"tirsiiua,rfailii,"ehrr;s;o"ei;oc;r{"a"_ai_ueit-i
cdtre centrr:l curbei, reprezentind elevii care intrunesc
condilii normale de dezvoltare, dar aproximati.t 1go7o sint
repartizali sensibil egal la cele doud extremitSli a1e
c.r.b"i : la un pol se afl5 elcvii superior dotali, Ia ce1[-
lalt cei inzestra{i sub nivelul rnediu pentru studiu.
Cea mai bund solulie in condiliile actuale 9i ln per-
spectiva deceniilor urmdtoare este individualizarea invS-

tadpmarin, tiunluaicienstccaodnrutel xqtc, omliei tdoedemdase5.tiCpuulaptritobmleami aptriezldiorisi
care permit alcdtuirea unui program individualizat in
funclie de tipul gi capa-citdlile psihice ale fiecdrui elev"
Dirrersificarea programelor poate fi, practic, infinitS' gru-
pindu-se in jurul citorva paradigme structurale :
programe cle bazd pentru majoritatea eleuilor, pu-
tind- fi amplificate sau reduse, intensificate sau incetinite,

202

af:sialj-fn#u'm#ititeniii;.-c.;aeiurl;ctioe;iitnuadrrli-v--ia"d"uraaolUtizaldi"ruic"tdarienzinutviltmSattpSemcdieent-uuanludiii.reeAplestuvt-il lizarea dobindeqte cel de al doilea teritoriu al sdu de afir-
"rrrmnei"efappunritee"ti.aaiztqi{erdilanicrtteioancadturderumaninapprruoreofr-emcaseaon,.retuinliljnubvsieder;{6midrniraii(aui(tinct"dod_eutp:ti"asl'ol-t-uqa1d"1liet,est-"sri1mnu,.db?lrrtttuiinto^mderz:iuroi--' inudfdmi,ntul program,al, in fapt zona cea mai mo-
ieiiip'i,;;-ddtslrnvs;";i;lr;tiR;";aW;ii;s;;"t-^olt;"iiu;.tpe;;e"ut;ii;J"u"";i";"rli"";;";t;J-ai:-o,ted"lpl;u*E;ba"AuE;i"."fi-cuiub"Cfes.*;f"nIi"."ritcri";satatt;efus'cpri-"itt!.tl;.ag"J,t,t";i;e"rdcrUtofb"cf-";"euraod'nrrea;ae;a,-U'ttCatlaavi^t;rr";,;eion"l".ct"ai,t"""6ic;d-lqiqu,iies"flrcu"il"v*c1r."itettndcoe.iuiJeflpre-u.eeeindidAiltrro"e"fle"dzdittur'sng"i-aruoivh'iteJolprdar"evmturuei"idtsafutSiithaacrccu.nro.;lnpplut.r,etrnifedecuaioi";clridm,aupli[iciadiefcnltt;criidips{niaxtriusdfcto;tnmloniipavioidustrulcvfdittrippngim""atbuue'eapiiirrta,;tapnid"enili"lritIncmeo",'l-adaait"p.noueiludetelriitniil?la.uinlaamiiiiiiectlgii-nigeausbneiqun"tn-nisi-cp"dlutlriat"xteLtud""udcnetigit-;tNLseiierfs,nirioirsiiusrdriineittWltedvxtnildettaediuttgtiiii'iefncrupualrttnvitedls'oituitrrtto'avlei'vlzvcdltu'aeaadcetitui'dacaeian9int;elrtiaciEipl'emtaiiiidarruulerr'"eletgven"rrta-ioeteereusleu1liicnsalileur1ieieentaduernrdseteznaeriacioditxtvaao'f'taeernodiri"naasddtiari"rvale-aa-taccOmenilOeleas5''terrreeiianirtuScitlsnf'cetr"cnartcraabara,veePdliarienediatdiad'iclttaInl,lercuenruaeecdn'atmiic'ubmpeNto-nqvnreeitaaerltacsseeneeau'l\riniriitiefivuevcdsldtnlaopsrueaeciitiairiiee{neopcrauintcidiezrtervufisiriitrniaalueuers!aelicideotsierite[neneleoaezuresciieireisteitaaacntcne{uic1liidls'dsenrdisie;lotpciinnt'd1iis.ict''z:ueoidiarlgr"lrtr-ivllrpqfaietieiipiadndnroig1aupndier'iiD'eaaieecvcuse-t"d:ileclndaaeet1'nrnuour,ulnatad[eddnctei-aeal'ztql1lvrintdlreaoraiicieauurtnaprinneiavteiquuiauiin'csrgndidcidliscifessaoonbut'pddeigp"dtuaprta^uee{aniilafirceiiqavngo"etr"isrmssaicpaeidemcvdef^d'iei.ecieiqdpttucmontrtesilarteeidicariaecosilahdl9zatsiepfrtdznindevsndntdicoemtciagli:etcudddaeceletimfSrTaecdnersemrnteoaqu1"u5uaiaidaue-ti-'---in'eie--i3''-['-l-l--i rdnearreni- qi mai lecundd de dezvoltare
a capacitililor fieci-
244 ruia, in ritmul qi in modaiit5lile proprii structurii sale
psihice. Dar pentru cd rnetodele instruirii programate
sint, cronologic, printre ultimele capito e constituite ale
didacticii, fdcjnd o strins5 legiturd cu tehnologia educa-
lionaid, degi nu sint strict condilionate de aceasta, le
vom rezerva, in final, un capitol independent, continu-
ind prezentarea metodelor cu un mai vechi ..stagiu de
servicii((, dar pe care didactica noua le poate revendica
!n Jormele lor innoite, pentru a ]e transforma in rampa
educativa de lansare spre i'iitor a tinerei generalii.
Nu trebuie sd pierdem din vedere ca o condi{ie im-
portantd a indirridualizSrii o reprezintd formularea, pe
parcursul activitdlilor de verificare a insugirii cunoqtin-
1elor, a unor intrebSri stirnulatoare pentru gindirea, crea-
toare qi rnicqorarea la minimum a intrebdrilor ce se adre-
seazd exclusiv rnemoriei (Wenge considerd cd, in .;coala
tradilionald, acestea reprezintS, la unele materii, peste
80 la sutd din totalul intrebdriior adresate elevilor). In
strinsd legaturd cn stimularea creativitdlii se pune pro-
blema recunoaqterii qi aprecierii originalitatii anumitor
rdspunsuri, adici a satisfacerii nevoii imperioase pe cale

o au rnul{i dintre elevi de a-qi r:erifica unele idei originale.
iinplicitd acestei cerinle este grija pentru dezvoitarea
capaciti{ii elerrilor de a elabora idei, ceea ce presupune
qi necesitatea de a le fcrma deprinderi de ..lecturd crea-
toare((, de rezolvare a problemelor ,,netipice(' qi, pe o
treurpta stiperioarS, de a-i inarma cu instrumentele fun-
c1amentale de cercetare stiinlificd Ei de apreciere a rezul-
tatelor propriei activitdli.

VALORILE REALE Putine structuri didactice au arrut o
ALE existenld atit cie furtunoasd ca aceea
.,SCOLIT ACTM" a ,,qcolii ac:tive". Ndscutd chiar ia
inceputul acestui secol, ea a cunoscut
qi cunoagte incd polarizdri categorice de opinii : negarea
cricdror virtuli din partea unor adepli exclusiviqti ai
invdldmintului magistral, ridicarea ei la rangul de pana-

ceu universal in inv6!5mint, de unic5, incornparabili strument ce va putea fi adaptat capacitd{ilor indivj-
noui('. De aceea evolulia metodelor ,,gcolii ac-
,t,iqvceo"aI5a. totodatd s-a realizat, e-Rid,nufeoanrcsleteouumbHlauliuulnienbicaeeorzrleldeetpcv-ritinelivozri.pnc.Tstrudord,caeilpt.afaoem,tr,unTtdultorlscu!diainuepdilneiadvdpreiidtisi,zuppoaaeenldn(ui.asi.cgaaeMobcngiulei5icensitceiegmaieabrn;nicnecuoartilaoreaeld[rdiadci-.
trasat o linie sinusoidalS ;
in timp, o diferenliere de caracter spe'cific gi funda-
mentare ideologicS.
Ceea ce ne intereseazd sd desprindem din aceste
rrariate tendinle este viabilitatea pentru edificiul scolii.
uiitorului a unor concepte, principii qi rnetode ale didac- sociale.

tsieciiaf,l,dqccoolini caecntivtrea(t(.inNufcolremuel lceetlnmttnaci ivi a2lonrogsruapI, Pe plan intelectual qi afectiv, colaborarea favorizeaz5.
acesteia schimburile qi confruntdrile. Activitatea in colectiv per'
mite celor aflali pe b5.nciIe gcolii sd intre in posesia
care se
apropie de sistemul de organizare a colectivelor de muncd
in general. Fazele acestei activitdti incep cu documen- unor instrumente cie lucru, mult mai utile in viali decit
cunogtinlele insuqite mecanic. Cooperarea, ca orice me-
tarea qi contirrud cu cercetarea comund a diferitelor fe- de control
nomene din natur6. a r,rietii unor plante sau animale ori todi activ6, constituie o sursd de verificare,
a diferitelor indeletniciri sociale, studiul bibliogra- reciproc gi inlelegere de cdtre elevi a relativitdtii cunoE-
fiei, rezolvarea in comun a unor probleme, efectuarea tinlelor; ea dezvoltd spiritul de inventivitate qi genereazd
nevoia de adaptare a cunogtinlelor insugite la condiliile
de experien{e, confeclionarea de material didactic, munca experienlei concrete.
Prin multitudinea schimburilor spirituale,
agricold sau industrial5 organizatd pe echipe etc. AEa activitatea
s-au nS.scut unele modalitdli cunoscute cum sint pla- complexd in grup formeazd personalitSlile, afirmarea
nul de la Jena al lui Peter Petersen, sistemul lui A. S. saoueclseceiesminaateil gdarecapeslsinttureidaidndadrneepiipleotnrdugennrutsepuuccclouenis,stpcinoednrssioindneaorli.pntd,i,uCnfeieeeacaadcreee
Makarenko, metoda proiectelor, metoda Decroly. metoda gtc5oe!ntiis-tirnindsgiveeidrceuoaanlasiztdrauutieeltEugltuieai anesutffoerpltosupaluoteinctraoenlae,lcipztiravin.(-sinstepzuanaecPtiviai--

muncii libere in grup a lui Cousinet, cooperatirrele gcolare
ale lui Profit. tehnicile didactice a1e lui C. Freinet etc.

Metodele de muncd liberd in grup au izvorit din cdu-
tarea unor forme qi miiloace didactice capabile sd r5s-
pundd intereselor gi aptitudinilor celor educati, cerin- Virsta pubert5lii este, prin excelenld, cea a sociabi-
lelor unei educalii ,,func!ionale(', prin confruntarea cu Iiz1rii, cinindspfeiicnialal mcelotocodteelqetemduneceiinienrggieru; pmieEtiopdeoltegadcs-i
realitdlile concrete. tive qi
-caaicreispcrueenfluemzSRa.iesnpd6roaHpdiucmebietcdritmv'r-peodtoeru{aippptluricoradmreoin.to,,reAiivsoetlfdueulliacaaualiecgiliiunnndoiiiit,
Metodele de muncd in grup sau aqa-numitul ,,self-
governement(( au ca obiectiv folosirea comuni a cunoE-
tin{elor qi priceperilor pentru indeplinirea unei sarcini
colectirre, rezolrrarea unei probleme sau realizarea, unui
pedagogice".
,.proiect('. Astfel de activitdli implici in rnod necesar Unii pedagogi,
cooperarea gi intr-ajutorarea pentru realizarea sarcinii munca in grup, ii recunosolnd virtuliIe educaliei prin

circumscriu aplicarea doar Ia primele
colective. clase ale invSldmintului general, suslinind cd dincolo de
virsta pubertSlii, cind se schimbd profund comportamen*
Analizind esenta valorilor educatirre ale muncii in
grup, patriarhul psiho ogiei 'contemporane, Jean
,,Cooperarea implicd personalitatea Piaget, tu1 uman, adicd in invdldmintul liceal qi superior, aceste
scrie : ; ea metode nu-qi mai au aplicativitate. Psihologia pubertdlii
o for-
qi adolescenlei dezminte insd categoric acest punct de
meazil, reducind egocentrismul Ei disciplinind indivizii.((
Practicarea activitS{ilor in grup elimind primejdiile ce
rezultd dintr-o formd prea individualizatd de inv6!5- vedere.

mint, iar profesorul intrd totodatd in posesia unui in- Efecte perturbatoare in procesul de formare multila-
terald a unor personalitdli in acceplia contemporand a

206 207

expresiei se mardfestd gi in condiliile instituirii rnetode- Ivlunca in echipe trebuie itnbinata sfrins ctt IrcI i v i -
lor active ca form5 exclusivd de educatie' a$a cum preco- tatea individuald libera, ambele fiind apiica[iiIc co]tt.'
nizeazl. Carl Rogers, creator ai s,colii non-directive, 9i dis- plementare ale aceloraqi cerinle care definesc, cu itdc-
cipolii sdi. FdrS intervenlia profesorului in dirijarea pro-
vdrat, conceptul de pedagogie uctiud..

cesului de studiu nu se po'ate realiza o informare siste-
maticd gi metodic5, ierarhizarea insuqirii cunoqtinle1or
cle la simplu Ia complex, gruparea 1or in DISPAITITIA CLASELAR ? Considerarea capacitSliior Ei
jurul ideilor aptitudiniior diferenliate ale

esenliale.
Munca in colectir, pentrtt sttidierea gi rezolvarea unor
probleme poate fi consideratf, dcci doar o formd de acti- celor care studiazS, metodel.e active qi n-runca in grup
contureazS. o formd mai radicalS. profund revoiulionard.
iitut" in caclrul procesului de im'ifare qi nu o activi- Microscena.riul unei asemenea ac!iuni cuprinde ci-
tate exclusivd ; randatlcntul ei depinde de combinarea teva repere majore. In prima parte a unui ciclu de acti*
strinsd cu celelalte tt-rctode ale didacticii moderne' cu rrfrforni.eiinziianunt-aaeall{ei--im,-acapeezitieillteanualviedcucs'ianle,-iv.dpaeAepscprfemrdrislqnmitteueariinaifttpndeieotr'cotmpanfeeirnuddatrliolaauiinui-csstmiurdnzniijiosplloee.asartfscciineaeu[uleroignrbdsidasaitduua'tpdaloitipn5oga-"--
tehnologia didactica, cu estimarea cit urai exactd a
valoriloi qi lin-ritelor tnetodei in func{ie de okriectul de
stririiu. ,\stfel. una dintre cele mai erridente expresii po-
zitir,'e aie rnetodei o constituie alcdtuirea studiilor cu
caracter tnonografic asupra unei zone. Organizind pe de insuEire in ritmul care-i este propriu. Este o lazd pu-
ternic individualizatl., in care incadralea intr*o organl-
echipe, in functie de intereseie qi pregdtirea anterioari zare ciberneticd este inci slerbd.
a elevilor, o anchetd asupra unor aspecte esenliale din
gnr3ulp1e1a, 1sesapuotsoocbilainl e- repartizind r\poi, in grupe constituite din 12-i5, elevli igi vor
inediul dinifceornejnu{ridattoepp-e rezultate de insugi sistemuL de lucru in asemenea organisme sociale,
sarcini ajutali sau perturbali in activitate conform specificului
incontestabilS valoare intelectualS qi eticd. In aceastf,
sferd munca in grup se irnnteertofedrieaazdi,idmaacitiecxiiacmtosdeeirmneple--- de viald al fiecdrui colectiv. in continuare. se poate pune
teqie puternic ct-t o alt5 la care ne vorn referi in c'onti- accentul pe J,ucrul in subgrupe de 2-3 eler,i. care se
stuCiui prin descoperire. vor familiariza astfel sa ,s,aeclvioaneidzee(nt tiimficpareuansdtf.eAl pcruecaiecrell,u-r*
I'ezultatelor individuale
nuare. 11e.i generald a grupuiui. In sfirqit, elevul va lucra din
nou individual, confruntat cu propriile-i dificultdli, asu-
Cit prir,egte aprofundarea unor discipline indiviriua- mindu-qi responsabilit5li qi rezolvindu-le individual. O
lizate culn sint matematica. fizica. chimia. literatura' condille sine qua non a unei asemenea organizdri o con-
munca in echipe este utili cu adevdrat, numai daci aso- stituie acordarea unei. ponderi insemnate activitdlilor"
la alegere.
cierea rdspunde :un:ui interes intelectual efectiu reshnfit Impiicit, se va consacra gi disparilia claselor. nu nll-
de cdtre membrii grupului gi are un caracter de cerce- mai in inlelesul lor tradilional, ci gi ca entitate propriu-
tare ce depdqegte iimitele programei de studiu' zis5. O dispanilie in dublu sens. In primul rind, in calitate
de grupare a unor elevi, animali clte 4-5 ore pe zi de
Obiectivele formative ale muncii in echipd ajung sd cdtre aceiaqi profesori, iar in al doilea rind, ca grupare
cfioemcpoemtpilirvo.muisremdarcionldouu-snedeneuameastieinctorencdeursei aingtri-uclnassifpiciari-t stabili de elevi care rdmin tot timpul si inve{e impreunf,,
rcrcerauianred-gapritunoupatetecelaotggrtz.eiSnDt,eaeurcanatiictfnaedvetreiadda,ieasseo9sciiemiarapilvdbuaunalzietaacutodetielleiiznocattrriceveoiamtgitrpeiuiemptEieuvc'iioatapllaitueree-i to!i. in acelaEi ritm la toate materiile.
Unii pedagogi obiecteazf, cd un inconvenient grav al
dizolvdrii clasei tradilionale il constituie aparitia unr.ri
in ansarnblu.

208 209

sentiment de instabilitate in rindul elevilor, care nu se inEiEi concluzii cu caracter de generalizare pe marginctr
gmruapi .reMgdasjoersictaitneammoeddcicoinlosrtaqnitpEsiihsoislotegmiloarticafiinrmadceinlasEdi otebrseesurvl aplieilonrt,rudceezrvcoelttainred.uE-lxi-esme pcleulreio, zinitasteinae,Entuiinsliifnict as,peinc--
c5, in mod cert, existd o contracarare deplind a acestui tacuoloaInse,stduadrirruellecvhdimoiedi,eodseebpiitlidedf,ic,ie,cneldrc. etdtorii in for-
inconvenient. Gn-rpe de 20-25 de elevi, conduse de un dmearae(mc,oonbiuli,ndeeisipnrEeiEcia-re din piatrd de var qi cporcosd-ucearziiotdaet
formator-responsabil, se vor gdsi reunite in fiecare zi qtiu cd std la baza
pentru a studia in comun probleme care intereseazd in ingrdgdminte complexe pentru agricutturd. S-a stabilit
cel mai inalt grad pe fiecare dintre componenli, in aqa astfel, dintr-o datd. o punte de legdturd cu practica. Cu-
fel incit ele apar ca fiind insegi preocupdrile lor perso- ndmoaiEttoetrinnittdl,elpfearidpnetusllpuurciercdadrmipofrrneoidanactraeslaeinldtoerinsllea-labeosdre,easitnfodrE,aucdraaint,cqciimonpecrioEn-i
nale. Grupele se vor reuni in acelagi timp pentru activi- demonstrarea procedeelor industriale (unde au intrat in
t5!i de crealie comun6. Desigur, ponderea lucrului indi- acliune schemele gi proieclia unui film care prezintd
vidual fiind in continu[ creqtere, numdrul orelor in care procesul de produclie a atrnoniacului in uzine speciali-
intregul grup se va afla reunit va fi mai redus. ln schimb,
intensitatea vielii colective va fi mult superioard unei
reuniri in clase tradilionale in care domini pasivitatea.

zate). Orizontul practic se extinde apoi prin efectuarea
de lucrdri pentru oblinerea altor sdruri de amoniu folo-
LUCRAREA Laboratorul, cabinetul de speciali-
DE LABORATOR site la chimizarea agriculturii. Dovada insuqirii cunoE-
tate nu sflnt descoperiri recente tinlelor gi deprinderilor dobindite s-a efectuat pe par-
cursul unor activitdli care au dobindit adevdrate forme
S- PRPEOACRETARCDEESTCAHRISEA pinin6arsneundaeluml duildt aincstdlc, al ;colilor. ale muncii de cercetare: recunoaEterea pe bazi experi-
mentald a diferitelor sdruri de amoniu, determinarea
laboratorul proprietdlilor chimice ale acestora qi a sferei utilizdrii lor

ecaadpruleiccaas e[bieidliietamlateonatismtur panu,ol"rrupiirrtTion3rc'"cipia5iici.tt"iIfuni3tai,,t,e"m'uI:.otftrdHoeni"lut"all"dd'.fidri,an"tc""tlai!c"bJoa-lI in a.grAiciutelturfdo.rmd de ,.cercetare qtiin!ific5.(. poa,te avea
ca punct de pornire o pprroinbledmisdtiladreetaipuuslc:a,t,d$taiinadcectdataucluei-
rator constituie o punte de Legdturd. intre gcoala actiud., tona se poate obline
problematizare, transJerul in practicd. aI cuno;tin[elor,
indit:idualizare, i,nud[d.miniul prin descoperire ;i stimu- fdier-citaillicziaut,ecienmobaltienreiirepariemi e?seAxivsatenntatejuitnmlaertoadneoi aessttredepvoi-t
larea unor situalii de cercetare qtiinfiJic(t. dent. Aflarea rS.spunsului, adicd determinarea a trei cdi
Un asemenea laborator
lcaerpcreotdproi rqfitiiidnildifaicceti.ceM-eseclea se sinefcSlileigdeianztdr-u- n bineinleles q- i oblinerea acetonei din gaz metan, din gaze de sondd
o din piatrd de var, mobilizeazi complex pregetirea
institut de
de lucru, o adaptare a celor
plaosciabrieiitlSucliredaez5p.acretirccipeatdrteorliai Eluticinrldifriiclei, oferd fiecirui elev anterioard ,nu numai la chimie ci in domeniul geografiei
frontale (iniliativa economice gi geologiei, cu trimitere directd spre tehnolo-
gia industriatd. ln plus. pentru primele doud cdi a fost
qi capacitSlile productive ale gcolilor permit proiectarea solicitatd descrierea unor procese complexe, cuprinzind
gi realizarea lor chiar in qcoald, aEa cum au izbutit o
serie de iicee din Sibiu, de pildd). Metodica lucrdrilor 4-5 operalii de inaltd tehnicitate. iar al treilea procedeu
a lost experimentat.
frontale este adaptabild pe parcursul tuturor momente-
lor studiu-lui cionnsEocliodaalrie-a in predarea materialului nou, . in cadml unei ieclii de fiztc6,, o lucrare de laborator
in fixarea Ei lui, ca qi la verificarea insuEirii se efectueazd la bancul optic, unde se proiecteazd pe un
cunoEtinlelor. Este sporit astfel, substanfial, gradul par- ecran imagini cu ajutorul unor lentile diferite, a c5ror
ticipdrii active a elevilor, fiind determinali sd tragb ei distan!5 focald e cunoscutS. Observatiile sint transpuse

270 211

in scheme, rezultatele fiind apoi verificate pe baza for- Ancheta a relevat Ei faptui cd celor mai mulli dinlre
este suficient de clar scopul predarii cu aju-
mulei lentilelor cu care au fost proiectate imaginile. In elevi nu le
torul experienlelor. Numai 7 la suti din totalul elevi-
feLul acesta, elevii in{eleg necesitatea ;i utilitatea cerce- lor anchetali au luat in considerare rolu1 experien{elor
tdrii fiecdrui fenornen in parte qi irsi insugesc temeinic ca nijloc de cunoagtere, ceilalli considerindu-le exclusiv
drept o cale de a face mai interesantd, mai uqor de in-
no{iuni descoperite de ei lnqiqi. leles materia predatS sau de a antrena participarea activi

Forma eficientd de imbinare ii practicii cu predarea a ciasei in procesul de transmitere-insuEire a cunoEtin-
teoreticd, sist.emul h-lcrArilor de jaborator permite tot-
odatd integrarea organicd in predare a proiecliei sta- {elor.
tice ;i a filmelor.

expCerdimeexnisttadleolafispurardguclaorebiedectteivrumluini despeontliicanl ir.e_afomrmetaordeeai
unor noliuni gi cunoqtinle cu o pondere corespunzdtoare
A'IENTTE J Tolrrqi, ,,dubito ergo cogito !" c-updriinc-r au constatat qi aili pedagogi. Iatd, de
VIRAJ PERICULOS J tonrtl care defineqte tot mai de abstractizare i-n un pedagog polo-
zitor activitatea cercetdtorilor in do- piid6, ce spune legdturd cu aceasta
nez, prof. Zbigniern' Zaborowski : ,,Metodicile de
meniul ;tiin{elor eclucaliei s-r,rpaetrrfaicgiaele;,i aici atentia asr-l- specia-
pra prirnejdiilor neconsolidate din litate qi manualele pentru profesori aratf, clar in ce mo-
adoptirii
punct de rreciere teoretic ;i practic, a ,,metodei ex- ment al lecliei se impune sd fie utilizatd experienla, care
perien!elor((
este tehnica desfSqurdrii ei, modalitatea de a antrena
clasa in urmdrirea desfdquririi acesteia. Dar intre intre-
Analizlnd modalitdlile de utilizare didactic6 a experi- a constat experien{a cu care se incheie
enlelor in str.rcliul disciplinelor din sfera qtiin{elor naturii, barea ,,1n ce practicd propriu-zisi ?{',
K. Ilaspas, personalitate reprezentatirri a gindirii peda- demonstralia desprinderea esen-
qi

gogice din R. D. Gerrnand, demonstreazd, bazindu-se pe tei fenoment-llui detnonstrat, adicd formularea abstrac-
dateie obtinute in cacirul unei anchete, cit de pulin etra-
tizatS, a unei noliuni. are loc un proces cu adinci impli-
calii irr psihologia pedagogicd qi in teoria cunoaEterii. DeEi
boratd este incd iegdtura fundamentald ,,rnetod6-proces este cel pulin tot atit de important cit a fost demonstra{ia
de cunoaqtere((. Imprei,inb cu colaboratorii sdi, peciago-
gul german a urmdrit, in rindul unui numdr de peste pt'ealabild, fenomenul acesta este analizat superficial sau
de metodici" iqi in-
600 de elevi din clasele a VI-a qi a VII-a ale mai multor deioc de majoritatea autorilor -
gcoli generale, ni','elul la care se formeazd diferite no- cheie
Zaborowski rechizitoriul.
in cdutarea unor solulii pentru a determnia, pe baza
lfiiucantiivqiacpuanroeq. tiinnieacperestdasetensp,emcoadlettlecxpuemrimaeundtaelSfin. iSt eemlenrrii-i concepliilor pedagogice lnoderne, principiile qi modali-
din clasa a VII-a noliunea de qreutate specificd' I 56 ia t5lile preddrii prin intermediul experien{elor' o idee
sut6 au dat o definilie pur explicativd., legatd de conli- fecundd este aceea de a considera cd experimentul di-
nutul concret a1 experien{ei prin intennediul cdreia le-a caciaapcqtriiocicnreespcuerleruczieldtnaetriec-aunqoitniainEcltiaefirdcedr.uSl- eproeocvecitosdmulapuoisntdfeeenltinScovneScsleedpnmeJirianelatd,
{ost infdliqatd no{iunea, 25 la sutd au dat rdspunsuri
eronate sau n-au rdspuns deioc, in timp ce rdspunsuri
la nirrei de abstractizare corespunzdtor au fost primite ingustS, limitativS, a experimentului pe care o dau in
doar de la un procent de 19 la suta dintre cei anchetali.
Aceasta irisearnn6 cd. in cazul no{iunii respective, conli- vileag multe lucrdri de didacticd qi metodicd, ,,conceplie(c
potrir.it cdreia prin experiment trebuie inle1ese uutnai
nutul experienlelor qi tehnica realizdrii lor se impun acliunile demonstrative sau practice care se bazeaz6" pe
revizuite integral.
utilizarea unei aparaturi speciale sau pe activitdli instru-

212 213

mentale. In realitate trebuie sd avem in vedere o gamd treaptd o constituie prezentarea noliunii de aspect, ca
largd de alte acliuni ca, de pildd, crearea unei motivalii, o calitate a corpurilor spaliale. Se trece apoi la demon-
,construirea de ipoteze, elaborarea unor sisteme de ex-
pperirnimeexnptaerreim, aednict dintoctecr,eceeatacreeainqtmiinoldificcui.reTnot asteeinalceelestgeea strarea faptului c5 anumite corpuri solide au un anume
aspect sau forml specificd. Trecerea la noliunea de
formd pdstreazd Ei pe aceastd treaptd legdtura cu reali-
se cer organizate intr-un sistern de predare erperimen- tatea. Pe treapta a treia noliunea capdtd un grad mai
foZd, fundamentat de psihologia mare de abstractizare, fiind aplicatd la lichide Ei la
pedagogicd qi de episte- gaze. Aicl punctul de sprijin
mologie gtiinla cunoaqterii ,raspecti( dispare, rdminind
Etiinlifice. Cit privegte doar elementul formd. Pe treapta urmdtoare este prezen-
fiecare experiment in parte, cl trebuie sd cuprindd atit
desfdqurarea sa propriu*zisd, discutarea procedeelor uti- tatd forma unei miEcdri, renunlindu-se complet la un
anume obiect gi ridicindu-se noliunea in sfera abstracti-
Iizate, formularea conclrrziilor la care se ajunge, verifi- zdrii comp-lete.
carea rezultatelor qi trecerca la aplicarea pe scard largd,
cit Ei elaborarea noliunii abstracte care sd permitd for- Astfel, aratd Montealegre ldrgindu-se sfera de inter-
pretare a noliunilor de la domeniui qtiinleior naturii la
mularea unor judccSli Etiinlifice in condilii diferite. Strins filosofie, elerrii vor putea fi inarinati cu noliuni avind grad
legate, ele {soIrmlieeazudtiulinza,,tprioncedsifeexrpiteerimfaeznetaal,1oecaacretivpitodaJteii de generalitate Ei de abstractizare corespunzdtor ce-
rin{elor epistemoiogiei conternporarle.
Si trebuie
didactice formative. Accesibilitatea experimentelor cere
cinaciatcsedstpeaersmditfdieasaimstiflaerlepareugniotirten,oo{irugnainpizreacteiseE,i
evxoaltcdteriiEiin, tienleacctuelaalgei timp, conduse
a elev"iloorr".rprlrlzetoare
qtiinlific
nivelului
dez- ,,DESCOPERIREA" A revenit adesea, pe parcursul dez-
baterii noastre despre formarea unor
viloPrr,opblreinmainmteormdaelidtSiulillodrifperriintecloarreelxipseerimpoetntfeo.rmnaolieulen_i CA METODA personaiiiSli cri ilto;Lre, capabile si
DE EDUCATIE infrunte fdrd riscuri viitorui, ideea

rceuspuunnzcdotnolrin,ucot nEsttiiitnuliieficgiqoi butnecgtirvaudl de abstractizare co_ despre un invd{5mint conceput ca un labcrator de des-
coperire a ,,nou1ui(. Desigur, inudldrnint prin descoperire
unui amplu studiu nu inseamnd a face ,,tabula rasa6( Llin cr,rr-roqtinlele acu-
de teoria didacticii elaborat de A. MontealegrL. pornind
de la datele teoriei cunoaqterii este formulatd ideea unor
trepte succesive de abstractizare in formarea noliunilor mulate de experienla sociaid Ei sii-i ceri fiecdrui elev sd
Pe o primd treaptd noliunile se formeazd pe baza unor refacd intreg ciclul cunoaEterii, redtrscoi:erind, de fiecare
datd, Anerica. Rolul ,.descoperirii( in educirlie insearnnd.
elemente concrete, a unor demonstralii reale, ridicindu-se formarea qi dezvoltarea spiritului de cercetare, de inves-
ca urrnare a unui prim proces de abstradizare, la cuprin-
derea unei anumite grupe de obiecte sau fenome"r". Du tigare a noilor situalii. l-5r5. incioiaiS, i,.esta nLt presu-
pune s5-i imbrdcdm adoiesr:enll silr.r nrl-;rdolescenli in
abia pe treptele urmdtoare ele dobindesc un caracter efec- hainele mult prea largi ale cercetdtoruh;i rtiinlif c aclult.
,,existenld proprie,, ca no- Ca gi pentru alte forrne de studiu, rnetodistii au stabilit
tiv de generalizare, capdti o

!iuni. o ierarhie a t-puriior de invdlarc prin descoperire, atit
,rReaclia in lan!( orientat6 spre o asemenea abstrac-
tizare superioard poate, in unele cazttri, sd nu porneasc6 raportati la nivelul de virstd cit gi i'r snlr-:ifitul discipli-
nei de studiat. Direclia este. eviCent. de i- descoperirea
direct la observarea unei ac{iuni concrete, ci sd fie concretd la abstract'zare, adicl de la zlrldr:cf:iu spre de-
mediati de alte noliuni. Montealegre dd ca exemplu, in
aceastS. privinld, formarea noliunii de ,,formd((. O primd ductiu, porn ndu-se de ia metoda desch.is-imluctiDd, adap-
tabiid copiilor incd de la virstr de 6 rn' cl care urm5.-

274 215

reste formarea, prin descoperire. a elementelor catego- acest,,asalt de idei'(. cx('rsarea gindirii divt'r'gt'nt,t'
riale masd, greutate. Se trece, apoi, constituie eierrentul fundamental aI creatir,ital.ii in 1-ro-
de la -actfiournmi lea, volume, qi legi, pentru ca tra 10-12 ani cesul ciEtigarii, prin descoperire, a noi cunoEtinle.
principii
sd se poatd realiza tranzi\ia, prin intermediui ipoteze- L]n coroLar al metodei descoperirii qi cercetdrii in co-
1or, la clescoperirea pe bdaezdipodteedzuec.tiOud'fo- rmrei sppaerctitcivulcaur-i lectiv il constituie investigatia de grup pentru elabora-
rea unui str.rdiu rnai amplu, de pildd monografia unei
noaqterea qi verificarea localitali Ei zone geografice. cuprinzind investigatii so-
de descoperire, care precede deduclia pc bazS de ipoteze, cio-economice, istorice, biologice, clirnatoiogice etc., in
care fiecare ,,cercei5'uor( iqi asulnd sarcina descoperirii
este aEa numita transduc$ie, proces intelectual care constd unor anurne probleme, care apoi sint reunite, ordonate
din interpretarea unui caz ptrrticr-tlar pornind de la alt si consernnate in colectiv. Cititorul xra remarca interfe-
caz particular. fdri a avt'it tlrept intermediar o afir- ren{a din aceastd zond a lnv5l5mintului prin descope-
malie genera15. Fdri rire cu munca in grr-rp. Ariem de-a ftice, in fapt, cu inci
er rrtinge rigoarea deducliei 1, tre- o ciovadd a unitb{ii dialectice dln cadrul actiunii o,di-
cerea cie la un {enornt'n spccial Ia alt fenomen sau de
la o acliune la alta, birzindu-se mai mult pe rationamen- dactica no\ra((.
tul prin analogie. aceastd metodi evide'ntiaz5 multiple
valenle creatoare. ln prin-r'1l rind, ea asigurb posibiiitatea
constrrririi cle rnodeie ,Si stinrutreaz6, utilizarea ampid a

modelSrii.
O larga aplicativitate iqi gdsegte aici ezristica 2, ile-
todd de stimulare a gindirii' de fonnare a strategiiior
rmiiintuanlee,ipporronbinledmdee,laalchinevsetisutnigi asilmiepi iein- p1anul rezolv6- SOARTA Sa eiectudrn impneund un calcul
ambiant A 8000 DE ivfIlVlJ?E simpiu, dar menit sd genereze pro-
mediul DIIITR-U]V AIJ funde refleclii : considerind o me-

apropiat etc. die de 8 minute la fiecare ord de
Dezvoltarea capacitililor creatoare constituie princi- curs pentru verificarea cunoqtinlelor (deqi metodicile
admit cd se poate ajr,rnge pind ia 7A-72 minute pentru
palul scop aI inv5lSmintului prin descoperire qi, firesc,
acesta se asociazS. strins cu metodele creativitSlii. Des- aceastd activitate) gi inmullind aceast5 cifrd cu numdrul
pre ce este, concret, vorba ? Se o{erd unui grup de elevi orelor de studiu pe sdptdmind si cu rrumdrul sdptdmini-
o temi de dezbatere, de pildd : ",Cum rra ardta qcoala i8orXd3e0aXcti3v3ita: te ;colard efectivd dintr-un an, obtinem
svitaoiituao,rrepualuurni o?ga(i(ssstarimdu pe,,lMxuciju,lo,rCasucieemlessadduerseteraarblniazsrdpemo?rt"rnaGaleiruvoipritiugolirnuinalculeipv?'ie-" 7 920. Deci aproape B 000 de minute (in
fapt aceastd evaluare este copios depdqitd), adicd circa
coornesdaecracutersexscaluusrni\ar ivbeirini{eicdderiicq'inicni osdtdprtdiimciunniodEe-
sd dezbati tema sub conducerea unui formator sau ani- 160 de
qcoal6
mator, care insi trebuie si nu intervind directiv in dis-
tin!e1or.
culie, ci s5 aib6 doar grijd ca discutia sd nu se ritdceascd
prin h5liguri marginale, sd inregistreze punctele de ve- Este indreptdlitd aceasti acliune in raport cu efici-
p!einuett"aeaecioarpejuiaonla5g,seiesdItaeinbreitnizmeulcptfau, tilesaeecgctiaovnleistdesllciaridlt,soccoahlasiareemr ?esnueNpaeurriorpsao-raer-r
dere cele mai interesante qi si clarifice op{iuniie in
cazul propunerii unor idei divergente. De fapt tocmai

1 Vezi la ,,Modelul psihologic" consiCeraliile lui Piaget pe fdra o asemenea risiPd de timP ?
am dispune in fiecare qcoald de
aceastd tem5. -gi de la grecescul heuristikein (= a gbsi) - me- -Ve-rfix,,*D-eusriigsuar,udaalcted
2 Euristica de aparate de verificare simultan[ a
cercetare bazatd pe descoperire. cunoqtin{elor sau, mai qtii, de computere Ecolare,{{ - s1
todd de studiu

276 277

rdspunde ironic-concesiv cei care considerd explicit sau la introducerea fiqelor de verificare frontald, irlcituite
implicit ci notarea cunoqtinlelor este un sirnbol al auto- in prealabil dupd principiile instruirii programatc. Iata
ritSlii profesorulu.i. citeva exemple desprinse din celebrul curs prograrnat
de fizicd ai lui L. D. I'Ieinaut (pentru capitolul referi-
-pdr,eNreupesihnoepveodieagsodgiaggitedpidtdamctipciinenl i zitrrnci !'( -autsoirni-t tor la greut5li qi rnasd) : Cind ridicali un corp, adicd ii
de dc cerrtS. imprimali o mi;care in sus : a) ii modificali viteza ;
tate, iar afirrnalia lor este confirrnatd dc practici care b) vd opuneli atracJiei Pdmintului ; c) aclionali in ambele
cigtigd teren in activitatea qcolard a n-rultor tdri. direclii; d) in nici una din cele doud directii. Iat6 qi o
Consecvenli principiului urrnirit de-a lungul intregii
acestei incercdri de proiectare a qcolii pe coordonatele fiEd de alt model : o- Masa unui corp ; a) este canti-
viitorului vom porni de ltr delinirea obiectivelor verifi- conline
tatea de... pe care (trebuie introdus cuvintul

cdrii cunoqtinleIor. lntr-rrna dintre cele mai cuprinzS- nzaterie); b) mdsoari tendinla de... viteza sa (trebuie in-
trodus verbul a conserua).
toate lucrdri de referinld a1e temei, ,Testing(6, profesorii
H. Chaucy gi J. E. Dubbin formuleazd urmdtoarea defi- in linii mari, pentru fiecare teclie pot fi alcdtuite
circa 15-18 intrebdri, ierarhizate pe trei grade de difi-
nilie : .,O verificare realS trebuie sd permitd examinato- cultate de la nivelul mediu in sus (probleme cu 1eg6-
rului sd judece capacitatea elevilor de a invdta, sd ghi- turi mu1tiple, de Jelul exemplelor pe care le-am repro-
deze planificarea procesului de instruire a fiecdrui su- 26-30 de intrebdri Prin combinarea lor
biect, sd determine progresul realizat in raport cu etapele sdeuspEoit alc5tui 40-50 fiEe simple. fiecare leclie, astfel
precedente, sd descopere dificuitd{ile qi gre;e1ile in in- pentru
incit sd nu existe intr-o clasi doi elevi care sd primeascd
lelegerea anumitor probleme Ei s5 eiaboreze remedierea o fiEd identic5. Multiplicate in citeva sute de exemplare,
acestora. Dar mai presus de toate, verificarea trebuie sd aceste fiqe pot servi ciliva ani in Eir.
stabileasci posibilitSlile de a aplica cunoEtinlele insuqite Pentru a rSspunde celor 5-6 intrebdri de pe o fiEb,
in condilii noi(c. li se pot acor"da e
Raportat la fiecare elev al unei clase obignuite luat pul de verificare evilor maximum 4 minute a- cedlaeqcii tim-
in parte, impresionantul volum de tirnp, cele B 000 de timp
se reduce la jumdtate. In
se obline insd o imagine frontalS a cunogtinlelor in-
minute la care ajunsesem potrivit calcuiului inilial se tregii clase, conexiunea inversd stabili'ndu-se pe un front
fraclioneazd in unitdli extrem de mici, revenind sdptd-
rninal la o ciasd de 35 de elevi clte 6 minute rrerifica- mult mai larg.
Evident, nu este necesar sd se foloseasc5 in fiecare
re/elev ! Sd recunoaqtem cd obiectit ele profunde ale ve-
rificdrii unei pregdtiri efectuate p,e parcursul a 30 de ore leclie verificarea pe baza fiqelor; la unele leclii se poate
realiza o verificare simultan5, proiectindu-se cu aju-
de curs, 1a care se adaugd incd 15 ore de studiu indivi- torul unui retroproiector 3-4 intrebdri alese dupd cri-
dua1, ,cel pulin, rdmin, practic, nesatisfdcute dacd verifi-
carea cursu]ui este condensatd in 6 minute. Paradoxul berii similare, la care se solicitd rdspunsul intregii clase.
Cit priveqte corectarea rdspunsurilor cuprinse in fie-
este deplin : imensul timp consumat in verificarea de an- care fiqd, ea poate fi realizatS chiar de cdtre eievi, acas5,
samblu este cu totul insuficient pentm determinarea in
profunzime a nivelului de pregdtire al fiecdrui elev in cdci pe marginea fiqelor, indoite Ei capsate spre inte-
rior, se af15 inscrise rdspunsurile corecie (bineinleles, se
parte. cere ca temele si fie scrise numai cu cerneald), astfel

Enumerarea remediilor propuse porneqte nu de la incit corecturiie fdcute de elevi sd fie vizibile.
simple ipoteze sau experimente de lucru, ci de la prac-
tici cu verificate ,,state de serviciu". O prim5. formd de Fiqele care alterneazi intrebdri la care elevul poate
reducere a timpuiui veriflcdrii pe ansamblu se referd r5spunde doar prin marcarea unui numdr sau prin com-

278 219

pletarea unui ct-lvint. cu intrebdri rlai courpLcxe care insi treptat in structrtrile educaliei, anchilozindu-i dinir-
urmdresc qi verificarea capacitdlilor de cxprirnare au rnismul vital. tsdnuitul vinovat principal pentru imprt-
cf,pdtat intr-o serie de !5ri caracterul unor teste stan- nerea elocinlei ,ex cathedratt pare a fi Toma d'Aquintr
dardizate, elaborate pentru toate qcolLLt'do t:cntre speciale' fqiei agsiapceedlaegbordgieopneerAot,o,DrneisMtiacgoisnttreom( pdoerqaini6ntrieqai gaapdfilrodscou-
inverEunare inspiratorul de aceastd acuzalie.
In general este vorba de fige cu posii;ilitati de alegere
mceua1"mtipa16i ,c,ormmputletiptdlesoclluto{iieced",inincicnacriesochlc-rrlriritlbuanree, de ales
Fapt este ci rnarile valuri care s-au abdtut asupra
fiecare DIDACTICII in ultimele doud decenii qi-au indreptat, de

situate insd pe aitd treaptd dc :rprtlftrndare a problemei .iluariincdeepuitn,vfdolrilma idnetu$loaccatsirurpsrai catargului retoricii. Ala-
respective, s-au trebuie sd anticipind pedagogia ci-
dcLcltninc o solulie corectd

din cinci solulii cu formlrlat'l ttlitt'le apropiate' (Asemenea berneticd, instruirea programatd a dat o lovituri nimi-
citoare retoricii didacticiste. Acliunea a fost unanim apro-
rdspunsuri ,,distractortt por- si depisteze cele mai mici
bat5.
ezitari qi nesigrrran[e.)
Cornbinatd cr-l verilictrrca prin lucrSri plactice de labo- Adeptii noilor conceptii pecia,gogice _- fie cd sint pno-
:lotorii progresiei *,anaiitice(' din instruirea programatS
rator qi probe cle aplicare a cunoqt'intelor in condilii noi, liniard sau ramificatd, fie ai spiritului ,,sintetic(( din in-
diferite, exattttinilrca programatd permite o apreciere
ampld, dinamica ;i mai eficientd pentru dirijarea pregi- r'Stdmintul prin descoperire. se revendicd drept continua-
tirii elevilor decit examinarea tradiliona15'
in asocialie cu auxiliarele tehnice aie instrnirii pro- tori ai concep{iilor cariezic'ne. Prirnul principiu al ma-
gramate sau, in perspectiva pedagogiei ciberneLi'ce' cu relui sar;ant qi filosof ne inrrati .,sd ne ghiddm corect
gindireat(, dar nu cu scopul de a reconstrui un raliona-
[ehnologia, verificdrii electronice a cunoEtinlelor qi com. rnent gata elaborat, ci, in primul rind, spre a ne orienta
ucucupt'rtooggiritattlenlodr idparicntics,urbnieectotedoqloigpiarovbelerimf iceddreii spre descoperirea noului. A doua reguld carieziand defi-
puterele- prealabil Ei distrikrrrite elevilor pe fi;e, negte analiza i .,...? imparli fiecare dintre dificultdtile
diafilme pe care le exarninezi in atitea elernente cite ar fi posibil
irontale sau diapozitive sau- pur gi si necesar pentru a le rezol..ra uai bine(.

control, selectate
proiectate de pe
simplu cu ut1 aparat retroproiector, sporegte de peste
10 ori tirnpill de verificare a{ectat fiecdnri elev in parte' Iat[ qi o alt'd reguld : .,...a face pretutindeni ordine Ei
deci posibilitatea intervenliei efectirre in procesul fortna- numerotiri de complete, trece'ri in revistd atit
atit de

{dioeui de1sedvpiltodrm, dineitperlimneini(n6d0 Ei o economie de aproximativ generale, incit sd fii asigurat ci ntt omiti nimici'.
de orLr convenlionale de curs Dar regulile acestea qi rnulte altele sint cuprinse in
celebra operi a lrti Descartes ,,Discours de la nletltc'de".
sau 3 000 de minute) care pot fi afeciare programr-rlui Discurs deci ? Un discurs al qtiinlei insd. O recon-

instructiv-educatir,. de baz6. ."'ertire a elocinlei in valori de logicd matematicd.

Pentru a face o trecere deplind spre dezbaterea pro-

blemelor actuale ;ile instruirii programate ar fi, cred,
utilb sd ddm qi o :aPcuromgruanmduel c_e-nius,crdiue
I]VSTRUIREA Aminteam, chiar din titiul primei Roiand Caude qi de{ini{ie propusd
grupdri de idei a acestui cap'itol, cd Abrahan Moles
PROGRAMATA - rdddcinile inv[ldmintului programat cic.oenoi crdrleJoosifndsa.pstduerce-ira,etaiqatuinn-suanietpsbrtloeuclpedlsae.nDuoleppceior,asdilbiaiiclpdpreeaunfdirt"rmzuudtomdaincco[diuinnuteen

EUFoRIE,
MODA, REALITATI se revendicd a fi implantate de-
parte, in antichitatea istoriei inv6-
lSmintului, prin dialogurile socratice gi platoniciene. Mai cinievrdetabmcainptaecit,d,plirioingrvai{mdamt"inatuceluaistainincsaeuazmdnSd,e logi,c, apre-
ales dinspre Evul Mediu incoace retorismul s-a insinuat
a prevedea

220 227

cu precizie desfdgurarea opera{iiior care-l vor conduce elev este asem5ndtor cu acela al unrd indrumd.tor indi-
pe elev spre cuno;tinlele recomandate sd qi Ie insugeascS. vidual al studiului.( Practica a mai amendart aspecte
Istoria contemporand a inrrdlSmintului programat in- ale acestei definilii dar a dovedit, in linii mari, cd e

cepe, potrivit cronicarilor acestuia, in 1926 cind psiho- valabi]d.
Iogul S. L. Pressey prezintd o maEind sirnpld, mai precis
qi dc invd!are((. Dis-
p,rounzidtiivsupol zpietivrmditeeatesftoarrten,udlaerecaondtreol intrcbf,ri, propunind o ANALTZA Dispozitirrul construit de Pressey
A TIPURILOR
mai multe rdspunsuri dintre cltre ,,sttbiectul(' alegea pe prezenta elevului o listd de intrebdri
cel care-l oonsidera corect, apilsind pe un buton. DE PROGRAMARE cu citeva rdspunsuri, la aiegere, pen-
disp,,oAnciebsiltitadlui xpilrioafer s-orr-arlflriri rpncantPruresresaelyiza-reai-asarrccirneiai
noi tru fiecare. Nu se putea trece la
sale intrebarea urmdtoare decit dupd determinarea rdspunsului

esenlia1e, dezvoltarea in rindul elevilor a unor emolii corect. Aparatul rcontabiliza( gregelile, totul bazindu-se
mai profunde Ei subtile, a unei gindiri mai clare gi a pe legile comportamentului formulate de Thorndike.

unor idealuri inalte.(( truLaegfeixaaarpdrsoppuienrsiiul- spunea Pressey e-levoupleurie, aczddcipneun--
Timp de trei decenii demersul acesta s-a consumat mintea
in indiferenla aproape generald. Pedagogia clasicd do- corect in
amdeafpiixadrataetr.odirnsitpducounnsntuuinliueaaxstaeecm, te,lenpgereaianrderserpepurecntais[ripueoalualltueair,,e,miafeurrngaecc(l(ieaamsdatdei
mina incd puternic cimpul de luptd al educaliei Ei chiar
pavoaznilgiialerd,a,tr,,aEdcioli1oiinaaclitsivteilott,r(c',anreu-inl cperrivceaasdcuseoicnhfiiltbreuznei in
repetare accelereazd invdlarea l-ui legea efectului.
pe Sistemul de programare a1
Pressey nu a sucombat
noul venit. numai itneofraeltaicien,ear{iebiazpeedi apgsoihgiocleo,gcicieEsi iimn pflaifliacaptoroapreri.iloper

Cu totul altfel stau lucrurile in 1954, cind Burrhus tr" limite
Skinner propune, pornind de la principiile aceleiaqi psi- care se susfinea. Tot in spiritul tradiliilor behavioriste
hologii comportamentaliste, un alt tip de maqind pentru a aclionat qi Skinner. Indiferent ins6 de multiplele cri-
ianlsttrpurioregr-amddeea1intfveSl lnaure.esIdeneleiaaJmlueintSe kdinifneerirt c-uno.saiquten, tici aduse concepliilor comportamentaliste, sistemul lui
aproape instantaneu, un uriaq succes nu numai datoriti Skinner se dovedeqte operalional qi perfectibil.
aprobdrilor entuziaste, ci qi contestdrilor violente" Totul
std insd sub semnul unor mari prefaceri sociaie petrecute Care sint ideile ,constitutive ale inridldmintului pro-
,gramat de tip skinnerian ?
in 1ume, prefaceri care, pe planul educaliei, se concreti-
zau in dorinla unor impresionante mase umane, din toate 7. Princigsiul ,,ysas cu pas (step bg step) cere sb {ie
co1{uri1e lumfi. de a accede 1a forme cit mai inalte de distribuite un numdr maxim de ,,intdriri", adicd. de con-
educatie. ln acelaEi tirnp, prin intermediul radiotelevizi- firmdri ale rdspunsurilor pentru a asigura un randament
cptim invdldrii. Deci informalia care se comunicd tre-
unii, magnetofonului. proiecliilor statice gi dinamice, teh- buie divizatd in multiple ,,doze", iar fiecd.rui fragment
de informalie i se I'a asigura o formd de intdrire. Se
nologi4 igi fdcuse o intrare spectaculoasd in lumea edu-
caliei. Maqina lui Skinner stabilea o importantd legdturd
muitiplicd astfel etapele invdldrii, fiecare dintre acestea
intre aceste douf, tendinte. ..Ea persotcee-sulsdpuenienavSBl.aFr.eSkp.e-n- constituind un pos.
un rnijloc de uqura qi a grdbi a comTtortdrii celui ,rlntdrirea$ este consecinla directd.
tru cd poate pune un singur programator in contact ctl se maniJestd. sub
care studiazd ;i
Jorma conJirmdrii rdsTtunsului corect ; 2. Actiuitutea:
un numdr nedefinit de oameni care studiazS. Aceasta su- in lumina acestui principiu, cel care studiazd trebuie sd

gereazS produclia de masd, dar efectul asupra fiec[rui

222 223

t6w,.,:[email protected] &
@"; 4 ";*;

aclioneze asupra fiecdrei ufitdti de infornzafie prin exer- rtW ",ffi
cilii care sd-i permitd asimilarea respectivei unitdli ; ffil:..1&M:.,.::
3. Rew;ita: activitatea de asimilare a cunoqtinlelor tre- ?,," F"*+j"g;j;l"r: ',
buie sd conducf, Ia reuqiti. Eroarea W
qi e;ccul trebuie
evitate cu orice pre! penirn cd sinL obstticole in inr'i- w.
lare 1. Un alt principiu -- 4. constd in uerif icarea itne'
diotd. Satisfaclia reu;ilei nu poate existir decit dacd cel
care inva{d afl6 cd a rispuns corect. Deci includerea veri-
ficdrii imediate a fiecdrui rdspitns initinte de a se trece
Ia pasul urmdtor ; 5. ProgtcstLl hwa{d'rlj presupune con-
c"t.trarea tot mai deplind a studiului asupra obiective-
lor finale. Se er-ita astlel elcruentele de prisos '5i se
sporeqte progresiv graidtrl de diticult;rie ; 6. Principiul
rihnului indiuid.ual indicd drept o cerin!5 a prograrndrii
ca ea s5 nu impunir nici o constringer:e temporali, nici
un termen. Cel care invatd este idsai sd progreseze in
ritmul care-i conr..ine. ceea ce determind ccLracteruL in-
d"iuidualizaf al acestei forme de studiu"
Dupi aceastd succinti trecere in revisti ar principiilor
programdrii s-ar dovedi r:til, cred, pentru .,fixare(6 pre- Ma;ind. de instruire
zentarea Llnor sec\rente de program linial de tip sklnne-
pr ogr amatd. cu intr ebdri-imagine,
rian. Urmdrili deci rnodelul citorva fiEe :
conceputd, pentru eleuii,

din primii ani de qcoald.

FISA 1 ciNnisr..mV1a.oterIanmeaientaicvdidt,aenwcueumli{inimmsee,a.rmnutll{iimacee"sct ecvuavfinoat ritoelopsrine--

McCdcuuiuau-tv{inetiiiee:mnt-gdee.raieuetperduuxe-reptmanc.ipert-aolcemahesmirpinerudni,PidCl-ilemees. eetemrxicbneieema-opzaldui:ir,aeluenmic. iorluie,r,ir-ecuunnai.osreos-'-'
CLRdcleeaoissmipeuftpeundlnntei,vestiaejzu'ziaiel.dzc.p'aieorien.I.il.qod.ac.i,un.2in,cddseeulefsei,lealeiclnntaeertsetctLiunepuguainn.lc:et
de mai sus
cu o literS.

mscueussclu1ihnliAuestqbedafdegieaicrlucudvlciivatii,dsziecaarsipceigaiiunurinaunft.ouirVnmnivradtsulliidime;emipapilnuiantcipLecraooisnagtqaretniessivntAletinlsuinioal lriienc, cisthdceiamleirbief-oraurustutupocre--i Noua tehnologie

matizat. d,idacticd,
221
nu cunoatte

,,bariere"

de oirstd,,

e

,Mens sana in..." -
SaIa de s'port

e un auriliar indispensabil

aI inud(atnitttului mod er n.

Instala[ie de instruire

'pr ogr amatd :pe17tru studiul
pe grupe cle eleui.

t."i .t &

{dl

itt:':'

Interior cu mobili,er

moduktr

si multifunctional
pentru grddinite.

FISA 2 Rd.spuns Nr. 2. Ideea de mullime

nr. 7 Tribur, familia, asociatia, mullimea de
REUNIRE oamerri sint reuniri formate, fiecare,
din mai rnalfe elemente.
Dar nu Etim intotdeauna din ce sint
compuse accste rcunili.
Un grup poate fi cornpus din eleui,
din solda{i sau din case.
DA NU
Sublinlazd rbspunsul bun verifici-l
pe figa 3, sus, in stinga. 9i

FISA 3 Rdspuns Nr. 3. Un grup poate, intr-adev6r, si

nr. 2 se compuni din elevi, case, soldali etc.
DA NJiuseEisimpu,n,e,p:re,c,Iiesrid, iinn ce" se compune.
pia!5 se adunase
o mullime de oameni."
Mullimea de oameni e o ,,reunire" ca
qi grupul.
Dar ;tirn precis din cine este compusd.

aceastd, mullime ?

,o RSspunde aici cu da sart nu :...
v)
apoi verifici pe fisa 4, sus, in stinga.

qL)

o Fr$A 4 Rdspuns Nr. 4. Nu gtim cine sint indivizii care
p. nr. 3

compuneau acea mullime de oameni,
NU nici ci{i erau.
Reline deci: Cind nu qtim din cine
U este compusd o mul{ime de oameni,
ss nici care este m5rlmea ei, ea nu ne
oler5 ideea matematic[ de mulfime.
oI $tim. precis d.in cine se cotnpunea

echipa Romd.niei i,n meciul cu Spania
de Ia 20 aprilie 1975 ?
Rdspunde aici: apoi verifici pe
F fi;a nr. 5, sus, in stinga.

o

o Desigur, da ! Cici chiar dac5. nu Ftim precis, in mo-
o

rnentul r5.spunsului, din cine se compunea echipa, putem
verifica in ziare. Acest exemplu oferd deci ideea mate-
rnatic5 de ,,mul!imeo' pentru c5. putem Eti precis din cine

225

gdei pdainrtec,ilsi eecsvteencloemlepsuesddreesufndiqreoaarirepscpsecctiuvdp. o$si aEa mai

fdri si
pund obstacole dificile in formularea rispunsurilor.
Reprezentate schematic secvenlele skinneriene ar ardta A

astfel : In rnaternaticd, cuuintul ,rmullime( desemneazd. un

CA c lA C IA Aluci rauuTzsirtecdies.-aVcoumm incerca astdzi sd.-I deJinim. ;i
te-oi seruit de el. pronun[irrlu-se acest cuuint

Rnoi.s'm1n. s I Nr.2 hno,s'o2u.ns I /Yr i i ,l,r,r,, ,s I Nn 4
I lnforntohe | )nfarmefn I Jnformatie
Z tr. !. 4

De exemplu :

B B B Atunci ctnd spunem cd. pe un stadion se adunase
ln'trehare 3 lnlrebare 4 o ,rmul{inte de sportiuis este uorba de to[i sportiuii
lntrebare 2 care erqu in ziua aceeo. pe stadion.
C
a b Dacd. uorbitn de ,m.ulfhnea de case noi" din Drumul
Taberei squ din altd parte ne referim la toate ca-
Fig. 2 sele core comryun noul cartier al ora;ului.

Spre deosebire de acest tip de programare 1iniar5" C?.nd cineua i[i spune cd. are o ,rmulfimect de tre-
programarea ramificatS se caracterizeaze printr-o mai buri, pe cap cd", perioada eceea, e in-
i,nseatnnd, in

mare complexitate. Crowder, primul care elaboreaze un cdrcat cu Joarte multe lucrdri.
De fiecare datd, cuuintul omulfirne( desernneazd
asemenea tip de program, nu era psiholog, ci un spe- mai multe Jiin{e, Iucrut'i, elemente reunite intr-un
cialist in tehnicd insdrcinat cu formarea mecanicilor de
avion. Programul lui pornegte de Ia o observatie extrem tot. In erernTilele noastre e uorb& de sportiui, de
dtre-osismitpulda[i:eintoftaa[laduifneeriitdpeinneradpeonrrtoctour eleuul este i,n'
cel care tnua{d case, de treburi.

rlqtenlatica. Viitorul mecanic cunoaqte motorul ; pro- Sint i,nsd" cuuinte ;i mai apropiate de ideea mnte-
blema care i se pune este sd determine cit mai rapid
maticd de ,ntulfirne$.

cauza defecliunii Ei s-o repare. Programul lui : sI ajungS, De exemplu : o echipd, un ansanzblu muzical, o
prin deduclie, punindu-i-se un minimum de intrebdri, s6 trupd. teotrald, o Jorrna[ie de dansuri, o colecfie de
determine calJza penei de motor. Erorile sint inevitabile
in cursul unui asemenea diagnostic ; totul este ca elevul tablouri, timbre etc. !
se nu se rdtdceascd in ipoteze total nefondate qi sd pro-
pund demontarea cutiei de viteze atunci cind in fapt Fdrd. indoiald nai cuno;ti gi alte aseffLenea erernple.
catJza defecliunii e un circuit electric. Un mecanic este Toate aceste cuuinte te poartd. cu gindul la mai
cu atit mai bun cu cit, la fiecare sondaj, elimini mai rnulte fiin{e, lucruri sau elemente reunite. Dar nu
multe cauze posibile de pand pentnu a ajunge sd des- ptim intotdeauno cu precizie dizr. cine ;i din ci\i sint
copere cauza real5. De ia cdutarea unei sistematici a
Jormate re spectiuele reuniri.

acestui tip de investigalie s-a ndscut programul ,,rami- Iatd doud exemple. Care dintre ele ne dd mai pre-
cis ideea m,atematicd. de mul,time ?
ficat" de tip crowderian care, apoi, s-a dovedit aplicabil o O multime de oameni
in alte domenii de studiu. Peltru ca si putern realiza Du-te Ia B
oEi apreciere comparativd cit mai exactd intre cele dou6 o Echipa Rominiei core a jucat
tipuri de program, am ales gi pentru acest caz un ma-
terial de programare identic. la 20 aprilie meciul cu Spania ? Du-te la C

226 227

E C

Foarte bine, desigur. Foarte bine ! Ai dat un ritspuns eract.
Este posibil sit stim cili spectatori su Jost i'n tri-
bune La meciul de rugbi Romdnia-Itulia' I{e putem ,,Ecltipa Rontdniei c&re a jucat ta 20 aprilie, La Ma-
ninurmegdirsutrlabteiledteeltoerledueiziiunntrea.re$tiumin, dinuteo,ricdee drid( ne dd o idee precisd de mul[ime i,n sens m'a-

serui de tetnatic.
itnaginile
caz, c(t stadionul are un numdr lhnitat de Locuri Int'r-adeud'r, putent ;-qti, eract, ce jucdtori alcdtuiau
;i cd to[i speciatorii sint i,n tributtc', decd induntrul
stadionulu'i. echipc.

Nu pot Ji conJundali cu altii, si doar ei alcittuiau

Pentru titoral lucrurile stau altJel. Nu ;tim precis cceasl[L,rt nul1,i rne" .
nici delirnitarea pe, (tQre ct diL uorbitorul acestui
Irleea d.e nzul[inte este precisd" aLunci cind ;tim
erect din ce este cotrtlttLsd' acea mul[itne.
termen. tJnul are in uedere doar Mamaia, Eforie Dimpotriud, cind. r:orbitn clespre o ,,rnullitne de
;i Mangalia Nord, altul cuprinde i'ntreaga zond
intre Sul,ina ;i Vanta Veclte. oan'rcni( nu ;tinz clacd se complLne din 758, 2740
Intoarce-te Ia A, ;i fii mai stent la intrebsrea care
sau 80 A00 cle persoane. Aceastd' mulfime nu ne dd

li se pune. cieci ideea de ,rmul{inte" 'i'tr senstLll ei tnatetmatic.

B Lseo'aafonDaerlrotderscpgau'rreneusuqslid-eaud: e,p.fNeintuirmesceuctpaoc,oa,mntecuesl{dpiiumunlees(apturoetacaiulsii(a(f,dteicnautrtpueecxri--t
Nu te-ai gindit destul I cursii pe litoral in vara anului 1972. (Argumentarea este
Cind spuieln cd. o mdsurd e precisd" inseamnd cd similard cu aceea de la E.)
nuntdrul de unitdfi din care res-
7:utenz cunoa;te adicd Jiinfele sau lu- Cele clteva secvente prezentale evidenliaz[ trisltura
pectiua mullhne e colnpusal,

cr(rril.e pe c&re Le cu.prinde. clefinitorie a acestui program : sint posibile citeva dru-
3O0,0,m0,u1lf8im0eA0desaouam70e0n0i"00podaetepJeirsaolacndetu:itdn' udipnut5e0t0n'
muri in funclie de rdspiinsul ales in fiecare etapd (fig. 3)'
De pildd, un ,o,sucbaileectr'a( pc:adrde rdspunde bine de fiecare
preciza. Nici nu ;tim de ce s|nt adunafi. reprezentatd de orizontala
Dimpotriud, toatd lumea cunocl.lte ,,echipa Roma- datS^ parcu.gc
niei cqre a jucat, in 1975, un'potriua Spaniei Ia Mu' care f.ece prin urmS.toarele secvenle sau ifenz-uri' cum
1zeesdcefnoulomseitscdespSekciinalniqetiri'.p7o,r3n,i4n,d7d, e1'11,a21te.rAmletunlula engle-
d"rid'(.;ci dpuatefotnstsdc.oclnldprnusnaul .dntienle1[1iejcudcr(uttiojruicpitltuosr' rezer- greEit

$tim fiind concius pe drumul trecind prin item-uri1e : 1, 2,
3, 4, 19, 20, 7, 71, 2I; greqind la alte secvenle un al
uele

IatS alte exemple :
1. Spectatorii aflati pe sLadion Ia meciul de rugbi treilea, subiect trebuie sd parcurgi traseul 1, 6, 9, 3, 4,
77, 4, 79, 4, 7, 77, 21. Se calcul5m cam cite trasee indivi-
RomtLnict-Italia.
2. Persoanele care gi-au petrectLt concediul sstL au
fost in ercursie pe litoral in uara. anului 1972. Cure dualizate pot fi parclrrse in condiliile unei suite de 40 sau
dintre aceste eremple ne dd, tnai precis, ideea de
mai muite item-uri !

mo uEllrinetme p?lul nr. 7 ----'--> Du-te La E. Aceste caracteristici i-au determinat pe specialiqti sd
dbeirneumdeeapsrcodgraacmesatreparo,g,urnaimsec,v,peonlliisaeldc(v(endleia1ti(psspkrienndeeroiasne.-
. Exernplul nr. 2 ---+ Du-te la D'

229

228

tll
[l,

Fig. 3 Fig. 4

Sd examindm insd cele doul tipuri de programare la Fig. 5
nivelul celulei lor de baz5, al item-ului. In ansamblu,
avem de-a face cu aceleaEi elemente : informatia, intre- Fig. 6
barea qi, in item-ul urmdtor, o indicatie in functie de
rdspunsul ales. In fond existd serioase diferen{e intre Fig.7
secvente. In cazul programdrii ramificate informalia are
mai multd densitate, nu mai e lirni;batd, elementard. Ale- pStd supletea ritmului specific de studir-r a1 {iecdrui ,,su-

gerea rdspunsului poate fi mult mai nuantat5, din citeva biect(.
pmousiitbipiileS((d*e amicui ltEipi ldeecnhuomiciere),aiadreinproitgermam-ulcaule,salenguernei
se dd numai rbspunsul corect e- steunreeotrriimnisicipneutrsaeseduil Sintem departe, desigur, de a fi epuizat diversele
acest combinalii de programare ramificatS. Am trecut insl
rdspuns, ci ,,subiectul" in revistl tipurile de bazd Ei oprindu-ne doar la aceste as-
unei informdri Eei fviceireifnictediricseuloprlimdeonutaireti.puri
Compararea de progra- 231
mdri este foarte dificild, domeniile de apiicare par a
fi diferite, iar testarea este aproape intotdeauna parti-

zan5. Dupd pdrerea elevi'lor Ei una gi alta provoacS, prin

utilizare indelungS, senzalii de monotonie ;i deldsare.

De aici incercarea de a alterna aele dou6 sisteme de pro-
gramare, gi, logic, investigarea posibilitdlilor de combi- i
nare a 1or. Forma cea mai cunoscutd de combinare are
in vedere urmdtoarele variante : a) mai intii o progresie i
liniard de tip skinnerian care reprezintd drumul mediu ii
(fig. 4) ; b) o cale rapidd pentru ,,subiec!ii., care au un ra-
i
t(ifoign.am5)e;nct )fooa,Srtuebdieicntauml( iccaErieoseviesimcatepadceitpadteEidt edederditumcluiei I
programdrii iiniare iniliale are la dispozi{ie o cale mai il
lentd (fig. 6) ; d) CeI care are sentimenful unei disconti- I
nuitdli pentru cd gi-a supraestimat capacitdtile poate I
reveni la secvenle anterioare (fig. 7).
Spre deosebire de programarea ramificatd de tip i
crowderian, in acest sistem de ramifica{ie ,,salturile( ca-
i,,
230

pecte, invdldmintul programat pare cea mai ispititoare rnativ. Folosirea exclusivd a manualelor programate sau
cale de modernizare a invdldrnintului, abstraclie fdcind paum{inaqdionuildorndeeajuinnssturruiirmea;joi rea:utioninsptrriumiruel prezintd cel
rind, numai
de tehnologia ciberneticS. Dar...

cunoaqterea de cdtre elevi a rezultatelor privind felul
cum gi-au insuqit materialul predat, fdrd altd fornd de
intdrire constituie un mijloc insuficient de menlinere a
crilTtcA Criticile psihopedagogiei mar- unui ni'u'el ridicat aJ. aten{iei qi stradaniilor. Pe de alt6
BEHAVIORISMULUT xiste la adresa inr'Stdmintului parte, elevii intimpind dificultSli in aplicarea informa-
$1 SC/DERTLE liilor dobindite prin studierea figelor sau a manualului
programat se referd la baza psi-
de instruire programatd, Atunci cind Ii se cere sA rezolve
?X;IT,if,vArAMiN,ru,if,l?,ti:t"J:""IlXi?',':;X;,X"i,?:; o temd sau sI efectueze o lucrare de laborator bazatd
rjPaaRtctfe)aGrpisRttuicAlilceMd aAmcTeosdtuuila dneucpoormbltsipopfoiluorrntgoasnri-sesintidtuademirriaarsetnec(d(h,.inegAmeaneffaeoirzsa,a,tsct;niaimerigaualcii---- pe cele str,rdiate prin metodele instruirii programate,
destul de mu1!i dintre ei nu pot aplica cr-rnogtinlele pe
care teoretic 1e expun foarte clar.

terului lor specific social, iar extrapolarea totald la nivel Cdtre contracararea acestor neajunsuri se orienteazd,
in prezent. citeva interesante experimente Ei cercetdri.
uman a fenomenelor studiate in regnul animal (aga cum Printre ele se numdr5. de exemplu, studiul intreprins
pparsuiinhApcoritplooeacgnledicldi.eaaGtinpeTtrdehiunronccreanip(td(oairkgludeilussiEp,eir;eiSinkaimidncprneeleilcaurai)prcteeieisartesespoaiulcleceiadgl,.di,ttmu.imiee,r;icP.taeronobislenpmerolae-
de Robert Crist. Acesta a experimentat, in cadrul mai
muitor clase ale unei gcoli-pilot, pe de o parte utilizarea

unor mijloace de intdrire in afara programului de in-
struire, iar pe de altd parte, dublarea studierii mate-
gramare a instruirii, afirmS. profesoml scrrietic N. L. Lan- rialului programat cu o serie de experienle conduse de
da, este (...) i.nainte de toate de o forrna mecanisme
eracte, sauJaicsieignut rdaecgoemnpeorartlaizmaetend;iul,e'.ficPaecea, cpeeansttrdutraeapprotd- profesori, menite sd-i pund pe elevi in situalia de a aplica
cunoqtin{eie dobindite. Constatind ci stadiile diferite de
duce ;i parcurgere a materialului in care se gdsesc elevii unei
este introdus conceptul de algoritm, specific ciberneticii
Ei de aici incolo invS{Smintu1 programat apare strins clase constituite neomogen reprezintd un serios impe-
diment pentru activitatea celui care animi studiul, ex-
legat de pedagogi;r ciberneticd.. perimentatorul a realizat o serie de grupuri omogenizate'

Abstraclie Jdcind de etapa primelor mari bdtdlii teo- constituite in func{ie de ritmul parcurgerii de cdtre com-
piatra de incercare era asocierea sau diso- ponenli a materiaiului programat ; ritmul a fost de-
retice in care

cierea programdrii de conceptlile behavioriste, in ultimul terminat pe baza stadiului de invdlare la care au ajuns
timp s-a conturat un impas practic, constatat gi de Aso-
cia{ia americand a profesoriior adep{i ai invdldmintuiui aceEtia la un moment dat. Membrii fiecdrei grupe urmd-
resc simultan prezentarea materialului, care este proiec-
programat, chiar acum doi ani, mai precis la aniversarea tat pe un ecran. Rezolvarea intrebdrilor pe care 1e com-
a doud decenii de cind Shinner gi-a elaborat sistemul. trn I
acest bilan{ se constata un reflux aI invdldmintului pro- portl insuqirea cunogtin{elor ast{el prezentate se reali-
zeaz6. tot in cadrul grupului omogen. ln aceleaEi condi{ii l
gramat, care, aproape pretutindeni in lume, continud sd se efectueazd gi experien{ele aplicative. I
se menlind la stadiul de experimente mai mult sau mai I
putin ample. Cauza principald a acestei stdri de lucruri Speclficul activitS{ii in colective mici, stimulentul
omogenitdlii grupei in cadrul cdreia fiecare individuali- ii
pare s-o constituie tocrnai insuJicienta argumentare pe tate are posibilitSli egale de afirmare, faptui cI in aceste
plan psihologic de condilii activitatea de indrumare Ei de intdrire a profe- i,.
cdtre experimentatori a capacitdiii
instruirii programate de a se constitui ca invdf6mint for-
sorului nu este dispet'satd, ci se imparte doar intre citeva

232 233

grupe, asigure un nivel sustinut atentiei Ei eforturilor de de cercetdri pedagogice Ei psihologice, de coiectivele
invdlare ale elevilor, ducind 1a imbundtdfirea randamen-
tului in raport cu studiul individual al fiqelor introduse trnor catedre de psihologie gi pedagogie ale universitdli-
in maqinile de autoinstruire sau cu invdtarea dupd ma- lor din Cluj-Napoca, Bucuregti, Timigoara, IaEi, Craiova
etc. indicS, in continuare, domeniile de viabilitate a stu-
nua.le programate. diului programat. Din pdcate, ele sint doar piesele pre-
Robert Crist atrage in mod expres atenlia cd proce- fabricate, mai ample sau mai reduse, din care s-a in-
deul experimentat de eI cere neapdrat ca fiecare grupd
de elevi si fie cit mai omogend din punct de vedere al ceput o construclie inainte ca arhitectul sd fi definitivat
rezultatelor Ei aI capacitdlii de re{inere a cunoEtin{elor.
Dar, din cite ne putem da searna, descrierea experimen- planurile. Oricum, pentru cd adevdrurile gtiinlifice trec
tului qi faptelor cuprinse in argumentare nu contracareazd dincolo de animozitS{ile sus{inltorilor uneia sau alteia
integral obiecliile formulate in legdturd cu autoinstruirea dintre metodele pedagogice, apare limpede cd instruirea
programatd, ci 1e lnldturd numai in parte. program,atd care, adoptatd exclusivist gi limitatd la con-
In fapt, cuirtmseatpdoeatfeludxeuflirEeiscre. fCluaxuinl instruirii ceplia iniliald skinnerianS, genereazd forme de studiu
traseul orice si- mecanic, singurdtate gi izolare, poate {inti pe viitor Ia o
programate a fost noud afirmare numai asociatl cu formele de invd{5mint
colectiv ale metodei active, cu lucrdrile frontale de labo-
tualie in care o conceplie sau o metodi este consideratl rator etc. Este direclia spre care ;tafeta a fost preluati
un panaceu universal, descoperirea unor limite creeaz[ de pedagogia ciberneticd.

o anume derutd, sentimentul eqecului. Impasul a fost
depdgit, acum, programarea qi maqinile de invSlat sint
puse de specialiqti in legdturd strictS cu conlinutul in-
formaliei qtiinlifice pe care o vehiculeazl, cu posibili- FORME $r METODE Verificarea cunogtin{elor, examene,
DE EVALUARE concursuri... Una dintre zonele cele
t6tite de a stimula nu numai insuEirea ,!pas cu pas(( a
unor cunoEtinle, ci gi procesele eulistice creatoare. Si- mai. controversate ale activitSlii de
invdldmint, strins legatd totugi de stabilirea unui nivel de
tuarea instruirii programate pe coordonate de referinld eficlentd a activitdlii de formare intelectualS, de prege-
qtiin{ificd a permis sd se determine valenle1e acesteia
in aocelerarea procesului de insugire a informaliei gtiin- tire a tinerei generalii pentru o treaptd mai inaltd de
invdtdmint, pentru via{a profesionald. Problemele privind
lifice Ei asigurarea, in forme diferite, a conexiunii in- transformarea conlinutului Ei ,,tehnicii" examenelor,
perfectionalea lor, suscit5 in prezent, in multe tari ate
verse, realizindu-se totodaiS orientarea programelor cdtre lumii, numeroase confruntiri, ludri de pozilie, discutii.
dezvoltarea gindirii independente a elevilor, in special pe
planul stabilirii unei succesirini logice a ideilor. in
acelagi timp, se considerS cd instruirca programatd nu se sEtaelennvsliiuqal igi siotuvpadinleoinaetrii,epapudebrxilniactemi, ep;ineedplaoogrs,oegmsiou;rilitipdpseliehlodelioplgiooi,rmrieenpcdrideeezzenbnlae-t
poate in nici un caz dispensa de disculia creatoare, in
special pentru inlelegerea qi fixarea unor idei gtiinlifice
fundamentale care strdbat capitole qi cursuri intregi qi m- inaattiet de ordin personal cit Ei ssaouciaelg-eeccounl olamicun-eledecloenr--
cd ea este, in mare mdsurS, improprie studierii unui ma- de faptuL cS. succesul
cursuri deschide sau inchide iremediabil accesul Ia
terial care se adreseazd afectelor, excluzindu-se de la niveleie superioare de invdldmint, ca gi 1a anumite pro-
programare sau iimitindu-se foarte rnult programarea
in cazul literaturii, sociologiei, problemelor de esteticd. fesii. Discutiile sint cu atit mai aprinse cu cit o serie de
cercetdri Ei an'chete psihologice au dovedit cd tehnicile
Rezultate concludente ob{inute in cadrul unor experi- de apreciere, de notare, clasamentele sint, in bunS parte,
mente intreprinse in lara noastrd, concretizate in mul-
tiple studii Ei iucrdri publicate de specialigtii Institutului necorespunzStoare. Docim,ologic - disciplind creatd rela-

234 235

I
i
tirr

tiv re,cent -- a relevat potr-'nlialitdlile de eroare pe care valabile din punct de vedere qtiinlific gi eficace din punct
Ie conlin aceste tehnici.
Dar sd deschidem, pentru inceput, dosarul istoriei de vedere practic. Pentru elaborarea de teste apte si
ddeecevlieitzoerainnumleigtebtuarpdtitcuudiunni iEi ieslei vsit,aHbil.ePasiecdronproqni ocsotlaicbuor-i
examenelor. Oricit ar pdrea de curios celor mai inverqu-
nali adversari ai examenelor, Renagtereo, eporcd de mare
infiorire culturalS, a aqdiuspr-oJ.oifedraartdeacuvedreifzivcodlrtaiirecaunroegletilne-i ratorii sdi au corelat o serie de calitdli cu rezultatele
oblinute 1a examenele Ecolare. In multe cazuri, dezacor-
qcolilor populare - durile intre ecalelivtdiliclearteestdaoter,'Eedi eisxearmd elnae erau de-a dreptul
{e1oUr. nul din primele regulamente qcolare ale acelei
fiagrante : teste calitdli de
creafie, spontaneitate ;i profunzime in gindire, putere de
peelerivoiai dqec,o,i,iOlorrdopnriamn{aaresasxdonfiSe" din 1530, recomanda ca
stimulali prin comp-ozitii investigalie, au oblinut la examene rezultate mediocre sau
periodice. I'rr 1642, un edict al ducelui Ernest de Gotha chiar au equart, i'n timp ce promova{i cu brio ai exame-
p.r r"a Ia punct un intreg sistem de note Ei de examene in
elevilor la trecerea dintr-o clasd in nelor dovedeau la teste aptitudini dintre cele mai mo-
scopul seiecliondrii ordonanld gcoiard a lui Frederic cel deste. Examinatorii au inceput sd strige sus qi tare ci
testele sint fdrd valoare gtiinlificd, apdrind cu invergu-
alti, iar in 1765 o nare criteriile de examinare. In aceste condilii s-a pus
Mare prevedea un ansamblu de indica{ii simbolice care
stabileiu un fe1 de profil al nive'lelor atinse de elevi' Un problema de a analiza insegi aceste criterii, de a le supune
unui studiu critic, dceer:acet,a,erexadmeindaoceimxaomloegniee,lea(.viAnsdtfceal
soisdteamtdccomu polergt adneizaerxeaatneUnneivqeircsoitn5cluiirfsruarni cdeezestdaet apare s-a ajuns la prima
cdtre obiect probele pentru obtinerea certificatului de studii
primare. Ulterior au fost intreprinse, in numeroase {dri,
Napoleon I. Ulterior, examenele s-au dezvoltat continuu' cercetiri care au avut ca obiect analiza statisticd gi expe-
Bacalaurea,tul, de exemplu, 1a origine simplu examen rimentald a procedeelor de examinare.
ora1, a fost intii completat cu lucrdri scrise, apoi diversi-
ficat conform multip'lelor tipriri qi seclii a1e invdldmin- Astea se inLimplau cu 50 de ani in urmd, cind seleclia
prin exarnene conta intr-o mdsurd mult mai micd, iar o
tului 1ocal. forma{ie greqit orientatd nu marca, intr-o mdsurd deter-
Marea proliferare a examenelor n-a fost insolitd, insd,
de minantd, destinul unor indivizi gi al unei populalii Ecolare
o cregtere reald a randamentului in studiu' Dimpo-
trivd, s-a vddit tot mai mult cd ceea ce trebuia s5 fie in intregime.
zdscdauotradesreuivunriinn. vdPemeudinejdlroeesccaaodlpatdesinipcgoasurninrtteierr,oi.ialSsatudulcedcevieifelisecnuaiatlucuiiiotdlinialicrineeiaxpnaiuvmetdvealdindfreieiinoqttriignrcaodonelunia--l in prezent, problema se pune cu acuitate exponenlia16.
hazardului in succesutr sau eqecul la examene. Un studiu semnat de tr. Hotyat stablleqte dosarul actual
parloebxeamqei nfeolromr,uleevaidzdenulianzedle,,ppraospivuunle( rEi ip,e,ancttrivuupl(e' rafceecslitoo-r
Totuqi, marea masd a educatorilor igi pastra neEtin-
ebxita6minecnree.clVeroerabiinndvainlidliutactreaaresaelseac,{i,o,Endxarilmorenrseaelitzadtoeciprnroin- narea 1or.

La capitolul ,,pasivtt, Hotyat inscrie, in primul rind,
faptul cd probele unui exalren, neacoperind intreaga,
materie, nu reprezintd decit un sondaj al cunoqtinleior
sau al capacitdli1or ce trebuie controlate. Cel mai bun
logie", despre inceputurile docimologieil, intemeietoru] mijloc de a inlStura hazardul ar fi, deci, sporirea num5-
ei, Henri Pieron, aratd cd efortui principal al investiga- rului de probe, dar o asenrenea sporire nu este cu putin!5
din cauza lirnitelor impuse duratei unui examen.
tiilor s-a orientat cStre constituirea unei psihotehnici Un foarte important factor de incertitudine il repre-

1 Docimologie -grescteuqdteiupl reoxbatim),eanveilnodr gi concursurilor (do- zintd notarea rdspunsurilcr. Ancheteie au relevat nume-

kime insearnni in drept obiectiv imbu-
natdlirea condiliiior qi structurii acestora.
roase exemple de discordan!5 frapantd in aprecierea datl

236 237

l1

aceleiaqi lucrdri de cdtre perxeaamlainbailt,ocriritdeifreiircitoi rn- unceu toate (ln prezent, de altfel, testarea qi concursul au cdpitat
forme institulionalizate muit dincolo de aria invdldmintu-
c5 acegtia stabiliserd, in lui, devenind in multe domenii, pentru majoritatea {Srilor
Ei in aprecierea datS de acelaEi examinator, aceleiaEi dezvoltate, principalul mijloc de seleclie profesionald.)
lucrdri, dupd un interval de citeva luni.
Practicarear regulat5 a unui sistem de orientare qi
seleclie conform capacitd{ilor r5mine, cred, necesard la
toate nivelele invStdmintului. Ea se impune in mod deo-
sebit, in momentul de ramifica{ie a Ecoiii, al diversificdrii
EXAMENE CLASICE Ample discu{ii critice vizeaz6, qi mo- studiilor, pentru reducerea indicelui de e"gecuri gi a nea-
junsurilor la care duc acestea. Examenele sint de ase-
sAU TES?E dalitntile folosite in cadrul exame- menea justificate la intrarea in studii specializate, care
S?ANDARDIZATE ? nelor : sint preferabile rdspunsgrile

care solicitl fie redactarea, fie expu- duc la ocupatii prezentind debuEee net limitate. :In plus,
neraa personald, sau testele ? Testele au avantajul cd cer,
pentru a fi rezolvate, putin timp, evidenliazd cu mai multd faptul cd la niveiul terminal conducerea examenelor are
un caracter extern (comisiile sint prezidate de profesori
exactitate cunoEtinlele, iar marele numdr al intreblrilor care nu lucreazd in Ecoala respectivf,) constituie o garan-
pe care le cuprind permit sd se verifice, intr-o singurd tie de imparfialitate, un factor care asigurd dreptul opi-
probd, cunoa$terea cvasitotalitSl,ii unei materii. TotodatS niei publice la controlul randamentului invitdmintului.
ele asigurd 'caracterul relativ nu absolut al notelor,
dati fiind existenla normelor Ei prin urmare, compara- Ca Ei in crelelalte activitdti umane, controlul este un instru-
Ei, ment indispensabil pentru progresul invSlSmintului. La
bilitatea mai obiectivd a rezultatelor. Partizanii formelor capdtul preddrii unei grupe de materii, controlul obiectiv
clasice de examen reprogeazi insd testelor faptuJ. c5, in
general, ele concentreazd atenlia profesorilor asupra meca- permite s5 se corlstate in ce misurd, eforturile au dat
rtoruadaecEtiivsitdatseeadevdiiutocaSr,ed. in aceste constateri, concluzii pen-
nismelor, fdcindu-i si neglijeze exprimarea scris[ a gin-
dirii. In special in invdldmintul liceal sau superior testele Pe lingi aceasta, examenele date din materia mai
il

evidentiazd prea pulin amrmite aspecte elaborate ale acti- multor ani de studii prilejuiesc o activitate pedagogicS
vit5lii intelectuale: spiritul creator, concentrarea Ei ordo-
narea ideilor etc. pozitivS, de punere in ordine a cunoqtinlelor, pe care
profesorii sint uneori inclinati sd o neglijeze. Nu consider
Critici importante se aduc qi examenelor orale. ce e necesar s5 mai insist, demonstratia e fdcutd pe par-
Acestora li se reproEeaz5, mai ales, faptul cd nu acordd ci
qanse egale tuturor candidatilor, intrebdrile care se pun mcuarstuetrriimaoudeoluilmuip,ocortnafninfiugt"i o nu toate elementele unei
fiind diferite ca volum Ei grad de dificultate. O pondere semnificatie ega15. Unele
deosebitS au apoi la examenele orale elementele de servesc ntrmai drept suport altora, sau fac tranzilia intre
doud capitole. Interesul lor dispare de indatd ce gi-au
ordin afectiv, care pot falsifica obiectivitatea aprecierii, indeplinit rolul. Existi gi elemente care nu au utilitate
intrucit ii impresioneaz5. foarte diferit pe elevi : pe unii
ii stimuleazd, in timp ce ailii se inhibd Ei nu mai pot in sine, dar in ansamblul lor formeazi fundalul de infor-
malii lpaecrfaorremvaonrteveinntiesleicstueaaleso. cPierzeegndotiirleeacuenxaomgteinnleeloEri
rdspunde conform cu valoarea reaLl a pregdtirii 1or. noile
Ce se contureazd pentru viitor ? Majoritatea specia-
Iiqtilor sint de perere cd nu se va putea renunla Ia exa- ajutd sd se opereze o seleclie intre noJiunile esenliale gi
rrrasa cunogtinlelor rnrai pulin importante, sd se efectueze
mene, nu numai pentru cd ele au un ,,activ bogat(, aEa recapitulSri individuale sau colective in fun'ctie de sldbi-
cum suslin o parte dintre pedagogi, ci, mai a.les, pentru ciunile relevate de aplicarea probelor de diagnostic.
insemndtatea realizdrii unei corespondente cit mai depline
intre conlinutul examenului qciitobmieaci teivxualcstdausupprirnaccipaapal c-i- Agadar, afirmi specialiqtii in docimologie, dacd exa-
determinarea unui pronostic rnenele, aqa cum se desfdgoard in prezent, sint departe
tdtii de reuqitS, intr-un anume domeniu, a celui examinat. de a avea o valoare absolutd Ei pot fi sursa a serioase

238 239

neajunsuri, ele rdmin totuqi necesare sistetnclor qcolare r-nai ales, si fie consultali asupra orientdrii date de ei pre-
contemporane in citeva momente-cheie ale studiului. dirii, aqa incit sA se poatd {ine seama de aceste date in
Ce mdsuri sd se ia pentm a le asigura o rnai tnare redactarea chestionarelor.
Se desciride in acest domeniu al perfecliondrii moda-
precizie, pentru a preveni in{luenlele negat.ivc qi a face litdtilor de emxaami aendeucnvacliimorpielnatargredEecoinlavre5stgigi aptriiof-ecsairoe-,
urmdrind o
din ele auxiliare cit mai valoroase ale activitSlli edu-

cative ? dnaelde,dcuacaqliieim, abuunodtpdrtiorenaundlaets5fiEacutrudarliiitaintesd. ESi iantprroecmeasruclau-i
bile cercetdrile orientate spre perfec{ionarea examenelor
Se considerd cd examenele pentru admiterea in gcoli,
ca qi pentru incheierea unui ciclu trebr-rje si fie stabilite intreprinse in lara noastre. De pi1d5' experimentele
in funclie de obiective larg definite : cr:noEtinle, capaci- conf . univ. Dumitru L.uster
tdli, interese, trdsdturi ale personalitdlii. S-au efectuat reprezintd valoroase con-
sau sint in curs numeroase cercetdri ale specialiqtilor in probeior teoretice cu probe de apti-
pedagogie Ei didacticd, dintre care unul dintre cele mai tributii la corelarea
ample se realizeazd de grupul de psihologi qi didacticieni tudini, mergind pe linia orientdrii generale a invS!a-
sub conducerea lui B. S. Bloorn, care urmdresc sd stabi- mintului no-tru, de contopire intr-un tot unitar a teoriei
leascd o adevdratd taxonometrie 1 a obiectirrelor educaliei cu practica in pregdtirea pentru viala de produclie.
d- incoingvnditli5vme,inatfuecl tsiveec,unpdsaihroimnoitnovriSi l-dmliantunlivseulupletrrieocr.elrnii
ceea ce prive;te obiectivele cognitive, de exemplu, rubri-
PROBELE Exist6, in momentul de fa!d, un con-
cile (care se impart, la rindul 1or, in subdir.iziuni) sint : PSIHOTEHAIICE sens aI psihologiei pedagogice cd nu-
cunogtinlele, capacitdtile de analizd, de sintezS, de apli-
care, de apreciere. Desigur, s-ar putea obiecta c5. este mai invariabilele probe teoretice ntl
dificil sd se clasifice expresia gindirii sau spiritul crea- pot asigura seleclia unor tineri apli pentru diversele
tcr; tcltuqi, incercarea aceasta ar putea sd conduci la o intr-o gamd foarte intinsd qi dileritd
repartizare a intrebdrilor qi Ia o reprezentare a rezulta- profesii cuprinse mecanic, conducdtor-auto, special'ist -i_n
telor conform unor scheme apte sd permitd o interpre- strungar, sudor,
tare mai find qi cu un caracter mai accentuat de diag- industria confecliilor, in alimentalia publicd g.a'm.d. Sint,
de altfel, determinate de pe acum anume trdsdturi psi-
nostic. hofizice favorabile qi r-rnele contraindicalii corespunzd.-
S-a observat, adesea, ci frecvenla examenelor pro-
voac5. mari tulburdri in rriala claselor. Dar, de pe acum, toare fiecdrei meserii, care scapd universalei examinSri
in multe !dri, printre care gi lara noastrd, nurndrul exa- prin probe teoretice.
De aceea, literafura de specialitate, tradilia acumuiati
menelor a fost diminuat, e1e situindu-se numai 1a nivelele in activitatea fostelor qcoli de arte gi meserii, ca Ei expe-
rimentele intreprinse au permis echipelor de didacticieni,
critice ale structurii qcolare : admiterea Ia studii dife-
renliate, inceputul Ei sfirgitul ciclurilor. trxprimindu-qi
pdrerea cd examenele trebuie sd fie limitate la aceste psihotehnicieni qi docimologi sd realizeze baterii tot mai
complexe de probe pentru aptitudinile gi gindirea tehnicS.
nivele Ei organizate astfel incit sd inceteze de a fi redu- In testarea aptitudiniior pentru liceele mecanice gi meta-
potri- lurgice, ca gi a pregdtirii profesionale aferente acestei
tabile pentru elevi qi profesori, F. Hotyat considerd
vit ca dreptul de a elabora ternatica sd fie acordat unui
corp de examinatori corespunzdtor gradului Ecolii in care vaste grupe de meserii, probele psil-rotehnice se referd 1a
urmeazd sd intre candidatii, iar profesorii ,,etajului(( in- insuEiri legate de apreclerea lungimilor gi proporliilor,
ferior sd fie asociali la anumite faze ale examenului qi, a rndsurilor, a unghiurilor, a grosimii qi a formelor unor
piese precum Ei de funclionarea unor mecanisme (in
aceastd privinld se folosesc aparate simulatorii, de pildd,
niu 1;tTiinaxliofinco, mneutrineu-maiqitniinslaferleaggiltoiirnlcellaosr ifeicCburclaili(eiin). orice dome- conducerea rapidb a unei pene metalice intr-un labirint,

240 241

demontarea Ei montarea unor ansarnble alcStuite din Ei care pot fi mdsurate obiectiv (numdrarea probelor
piese cu dimensiuni Ei forme foarte variate, dispozitive
care simuleazl diferite funcliondri ale maqiniloi-unelte rezolvate corect, cronometrarea timpului de rezolvare etc.).
etc.). Unele dintre ele implicd gi corelalii cu mate- Corelarea probelor teoretice cu probele de aptitudini
matica aplicatd. Toate vizeaz6. insS in primul rind, inte-
resul pentru tehnic5, pentru practicd in mecanicd qi Ei testele de gindire tehnicd indicd doar la un procent de
metalurgie. Cercetarea aptitudinilor tehnice specifice
meseriilor respective va contribui, printre alteie, la ela- aproximativ 500/6 dintre tineri un raport pozitiv intre
borarea unei viitoare metode de seieclie a elevilor pentru examenul teoretic din domeniul gtiinlelor exacte qi exa-
qcolile de diferite profile. menul psihotehnic. Aproximativ o treime dintre candi-
datii admiEi la examenul teoretic au oblinut rezultate
Centrele de orientare Ecolard qi profesionald Ei tinerii submediocre la probele psihotehnice, in timp ce aproxi-
care se vor adresa acestora vordispune de texte cuprin- mativ 15-200/o care au oblinut calificative slabe la pro-
vczgiaiidnrtuddiiabl-deoa. rsCeineaarrife'eiunandnlcueulcimerredecdroimemdecesaaenrmardiicidgtsreaiorll-iiisc?tiitcdDiinlaeidnripcpvsairtii{hemiozi ausEoi dimrecinaortdniectaearacteilininneddligiia--i
capacitatea de a lua decizii rapide ? Dar o deosebiti acui- bele teoretice au dovedit deosebite aptitudini tehnice. ln
tate vizuald sau posibilitatea de apreciere, fIrS mdsuri-
tori, a unor distanle Epiedrismoennasleiu,nmi ?enCloiorenlaarteeaingrufipEuelluei acest u-ltim caz este necesard o cintdrire atentd a Eanselor
date psihosomatice de
de candidatului de a recupera anumite rdrrrtneri in urm5, a
condiliilor obiective ale pregdtirii lui prealabile si si
acjioneze crr tact, in aga fel incit sd nu se risipeascS niEtb

aptitudini gi capacitdli tehnice care se pot realiza la nivel
superior printr-o educalie adecvat5.

caracterizare ale fiecirui tin5r, cu aptitudinile caracte-
ristice solicitate de fiecare profesie sau grup de profesii
vor determina o primd seleclie orientativS, evitind gra- cAr SPRE Cercetdrile in domeniul docimologiei, im-
vele cie{ecliuni initiale care duc la alegerea unei profesii OPTIMIZAREA pulsionate gi de creqter€a ,,registrului de
necorrelate in nici un feL cu apLifudinile individuale ale EXAMENELOR reclamalii" la adresa examenelor qi con-
unui tindr. tehnologicd dispcournsiburiliSlorindeparedzmeitnetr,ec, odnatrurEei adzed,,tboattemriaa"i
Finelea de investigalie a probelor psihotehnice va
acerdxedpguetgeriinmindeucn-ostaentleintougtaoirdeaimt-d btpeoesgtmde llicsroiuilrepacstiaivhceouimdoeguilgedriiniiaddpireleicntaoetihendai-c,tde precis infdligarea, pr.obelor selective practicate. intr-o
qi de aptitudini profesionale, iar testdrile, in diverse qcoald proiectatd pentru viitor. Eramenul rdmine ;i mai
forme, vor fi repetate pe p,arcursul gcolarizdrii qi chiar degsarte, sporindu-gi chiar aceste atribute, o formi. de ueri-
ficare colectiud" a unor capacitdli .si, achizilii indiuiduale
insu;ite tot in cadrul unei, colectiuitfii.
maCi hgieanr eEriailn, cluimmiteelesteunceeiaddezebafate!rdi ,cnuucaprauctetemr
dr-rp5 intrarea in produc{ie. Rezultatele lor vor {i corelate mult
cu rezultatele obtinuite in produc! e.
face

Analizele comparative e{ectuate in comisiile rnultidis- abstraclie de practicile inlocuirii examenelor cu sisteme
ciplinare de specialiEti constatd aproape unanim, in de studiu, folosite mai ales
raport cu cunoscutele scdderi ale examenelor tradi{ionale de ,creditare$ W teme (Fiecdrui obiect de studiu, in
in
(hazardul sondajului in cunogtinlele candida{ilor prin invdtdmintul american.
funclie de complexitatea lui, de ponderea pe care o are
teme parliale care nu pot da o imagine completd a pre- in formarea tinerilor, ii corespunde un anume punctaj
gdtirii lor Ei subiectivitatea notbrii qcolare), superiorita- in vederea accederii 1a treapta superioard de inv6{dmint.
Intrarea in qcoala superioard este conditionati de reali-
tea evidentd a unei examindri cu probe care se referA Ia zaaltrueladuenuinisptuitunctiteaj-totpaul nmcitnaijmto-tal diferit de la un tip la
aptitudini adecvate scopului penfru care se face selec{ia
ce poate fi acumulat

242

243

prin combinarea a indiferent ce teme studiate dac[, bine- evitar,ea oricdrui aNbitrar adici atunci. cin'd nu
inleles, corespund profilului institutului de inv6!5mint din descendenla lui Ma-
avem de-a face cu examinatori
rpniuiunnsk'eeCa;lhuniico"otgvelRi,s,optrarsotrosrtgaoalvnad, nicsietloinlrrc"saeqriei diinnolatrcm-uunnetofFetu1tilreiaaxladtmi.feiPn1ao,r,Ene'iimnldei-
superior ales.) lVId alStur celor care-;i exprimd rezerve
fqaildindefourmnaasaemmeinnetiati sistem, cdci, dincolo dc faptul cd
existe, totuqi, un tip de testare de ia insdEi abordarea materialului supus examindrii
parliald pentru acordarea punctelon ce confirrnd promova-
rea unei anumite teme de studiu, s- d ,pre,a puline intre'krdri sint formuiate in aqa fe incit
nu fa,ce decit sd amine momentul sistemul ,,creditdrii(. solici'te gindirea creat,oare
examenului total qi eliberatd 'de rutin6, majo-
ritatea problemelor mergind pe indelung bdtdtoritul Ei
foarte riguros pentru etapa intrdrii in produclie, a pro- ldturalnicul drum aI supralicitdrii rnemoriei qi continuind
movdrii profesionale ; absolvenlii sint astfel aqeza{i pe cmusnieitrearishdizadreetaerr-rrinien a faptelor
uflrndueltrxappeerirefencta-ticoonnattro,,lbuaiunic de probS( de tip ,cibernetic noirrrdeinluelaniomtdporiri,tavaarlleoia-rea
riguros intre faze qi operalii. calificati-
rrului acordat. opti'ca diferd adesea de la examinator la
Dar Ei faptul cE in primii doi ani ai oriclrui institut de ex'aminrator, se schi;mb5. chiar aEa cum am mai ardt'at, 1a
gCineovndlele!r5ag1"emd(,i-niat rstouin{pEieisgrtiiuoadrpe-dnrldiitaoindrviiicadinldfiondcoaaalqri aaminasutisemtreiiimtuduellu',c,iJuualtnmuiroedr-
acela$i examinator de 1a o perioadd de notare la a1ta.
In majoritatea ldrilor cu sirstem de invSldmint avan-
rican recunosc cd un absolvent de colegiu reputat are bsre,oadrtua, crienearceludaseivcsauirnbaiceltacetrreualcun'iooraanlsuetnaredto,prieeu'sntateLrueevxaia'cdmeel'aenqntdei ltotierpnpddriiennlaeexldaae--
mai pu{ine cunoEtinle in domenii fundamentale ale cul- men sau concurs. reducerea pind la eliminarea totala a
turii decit un bacalaureat din Franla evidenliazd multe
in legdturd cu orizontul unei asemenea pregdtiri ; aceasta lr
line insd de altd dezbatere, mai specioas5, care se cere probelor ,orale care in,clud cel mai mare grad de subiec-
nuanlatd in ansamblul qi complexitatea ei rea15... iiu-itat" qi no'tarea lucrdriklr scrise cu o medie a califi- I

Tendinla dominantd in evolulia de viitor a examene- cativelor acordate de mai mu1!i verificatori, dupl C€,
Ior vizeazd, trei scopuri: 1) transformarea probelor de in cazul unor di{erente pr'era mari in'lre califica.tirre. comi-
examen intr-o verificare reald a capacitSlilor gi aptitu- sira s-a intrunit pe,ntru apropi'erea punclelor de vedere'
dinilor celui examinat; 2) realizarea unei aprecieri obiec-
tive, comparabile pe intreaga arie a unui sistem nalio- Cea mai recentd ten'dinld pe aceastd li'nie rrizeazd pro-
nal de invdtdmint si chiar pe pian internalional si 3) eli-
minarea suprasolicitdrilor qi tensiunii psihonervoase in gram,area subiectelor de examen qi supunerea 1or spre
preajma qi in timpul examenelor. iic.on,oarcepmrrceeptcacuiirirenesrle'aduatindn"iti'eimanxridaplimaaurinleniuaeiqlluocilraucluciiinfellrilxre'atae:tomrsrIiBinetalaMertecotrr8ion5an1,icms.caulDrultueeIiBplndeMuraimc1cue'0sm3tee,'

Majoritatea soluliilor pentru realizarea acestui triptic: TITUS 12 et,c.
Ansamrblul acestor mdrsuri ca qi schimbarea climatu-
al finalitSlilor converg cdtre pedagogia cibernetici. ln-
tr-adevdr, posibilitatea optimizdrii cu ajutorul calcula- lui de tensiune a unor examer'e prin sele'clia examinato-
torului a programei analitice a unlli curs cuprinde in
ea, implicit, seleclia organizatd a problemelor, concep- rilor dintre profesorii i'narrna{i cu un deosebit tact pe'da-
egoxgaim'c ,evnoerlorer,dquicecosnuc,busrtasnu{riailo1 rsrtnrieltsosr-uullucianfudin'dcalliial'orlo', rte'edfinercd-
telor gi noliunilor care sd figureze in intrebdrile exa- tivd qi n'ecesard : aceea de a atesta disponibilitafil'e fie-
minatorilor.
Dincolo de problema lui ce se examineazS, se impune
problema Iui curn se cdrui tindtr pentru un, anunle studiu, de a ueriJicu orizon-
!it, profesorul Mircea Mexaalmilain. eOazrilc. e- remarca, indreptS-
tul general at forma[iei pe o &numitd treaptdL de inuii-
investigalie, fie ea gi
empiricd, dovedeEte muitipiele determinlri impresioniste ldmi.nt, (Je a testa pregdtirea pentru uiafd a componenlilor
ale aprecierii exatnenel,or, chiar atrlnci cin,d 'se incearcd unei prornofii gcolare.

215

244

FINAL DEscHrs Deqi foarte diferite, forrnele gi meto- ciale, Kenneth Rictrmond forrnul'eazd, prin analogie cu
,dele preoonizalte se sr.rrbinscriu citorva
tendinte dorninante existente in didactica actuaid. O tehnologia producfiei materiale, cerinta de a se elabora
grupd de inv'estirga\ii vrzeazd,, cu prec6dere, ,sartisfa"cerea Efi tiiinntrliofdicm",sbereivnetuprl.e"df'iaerced, rperienzoeni rrtinnedtuo*dsee ce urm'eazd a
caerpinr,loecloersu-plusiihdoe-peindsuagqoirgeicea p rivind rconq;tientlza rea o,ptimd
cuno$tinlelor, stimularea unei ,,punctele cri-
tice", interferen@Ie psiholqgice qi epistornoLogice Ei prin-
cqiipacloenletraa"rg. uPrneenntteruadduespeliiinnatr-founpdraeiarnlaebniltSaredezEbtaiitnen{eific,,dproa
activitSli indivirduaie qi colechive inten-rs creatoare pe tot
zpprcaaaeipnrreceipaug.rrlisAsmi,unol'tlulddicslivittpusaidledtaduriuniaedlulesidzic,sde,lparimdieci,ace,pbiirnftcdiacverrunditleledtadrampifcoqelitnriimvcbeiatuedxrllp{ueoieiirlrseceiordan,cuier,cinEnaaplteildile,l.ciar,coiid,slna,itopteuecmpenirapitiznorliud---
delia'dbaocr'atirc.eiiaaputnriceaif;dividea-citic,siutseloinreetRiciechc,ma'roendsd-peersmteitn[ eccoensasrtdi-
tuir'ea deplind ca gtiinld a a'oestei ramur'i a pedagogiei.
Numai o strategie didactic6 g1obald, in care punctele
de inairntare sd se susJind pe intdrrirea tuturor egaloane-
dtteiechsd,fndiEcmeu'orpadereerratnedcpfir-,.ooncaeitnsetu,rlouadi updcreeinri,cneivap5iilildr.nom,rgipncrtooa,tgeldrhanarnodlomrgiiiijagloiadpcideeadloca-r- 1or Ei pe o consolidare a flanrcurirl,or, a domeniiLor de
crcntact cu qtiinlele inrudite, poate asigura constituirea
qi progr.esrll une,i didactici, care sd fie in acelagi timp
gogiei cibernetice. stiintific fun'dameniatd qi opera{ionaid.
ln aceastd dinamicd trepidanrd a dezvoltdrii didacticii
TSrnpeecnc9iiiralyoli"qrretdiai i'zadd,apcr-,teicciisia, izcinepurorczpeiuttaitvrineaaerng-pi liefdix,cipiaeermreimae,ceqorilntactiro,ennautnddaudeicdnloioi_.i
metode gi tehnrolqgii de predare. NumeroEi sint insd qi
acei care constatl, deceptionafi, c6 se irosesc eforturile
cer'cetirilor din primul eqalcrn, pentru cI drumul parcurc
se va dovedi, ulterior, neoonsoli'da't chiar pe porliunile
s'ale cetre mai frecventate.
Cel pulin doud raliuni maj'ore motir,'eazi constatarea,
adesea deceptionatd, a cercetdtori,lor in domeniul educa-
tiei, cd pind Ei dmrcoperirile cele mai eminente nu exer-
citd decit o mult prea restrinsd acliune asupra
s,e desfdqoarb intr-o gcoal5 ,obignuitd. Practi,cile a c€ea ce
educaliei
traditi'o,naie sint profulrd inrdd&cinate pentru cd qi-au
impurs un caracter exclusiv tirnp de decenii, dacd nu de
secole, aqa incit ,ctriar Ei sohimbdrile care nu tind sd mo-
difi'ce ansamblul edifirc{uiui, ca, de pildd, adoptarea uiei
n'oi melode, ,c€r un timp oonsiderabil.
Conroluzia simpld care decurrge : introducerea inova-
tiilor in invS!5mint trebuie sd fie abordatd in primul rind
la nivel.ul fiecdrei gcoli. Introduroerea unor n,oi forme de
a invdla cer€ cu precd,dere o ira'di,ere laterald, nu numai
una^ rrerticald qi so,licitd o oooperare in consens general.
In ceea ce prive;te caracterul gtiinlific a1 mdtodelor
qi procedeelor din cadrul didacticii gi aI metodiceior spe-

246

il

VI

MODELUL

TEHI{OLOGIC SI CIBERNETIC

$i nici nu incearci a fi aproximativ egale, prima gene-
ralie de mijloace intuitive ficindu-gi aparitia odatd cu
educatia, practic in protoistoria civilizatiei umane, in
timp ce ultima generatie se constituie chiar sub ochii
noEtri. Raportind intreaga existen![ a educaliei la par-
cursul unei singure vieti umane ar rezulta cd a doua
generatie de tehnico-didacticd niscutd sub semnul ga(a-
xiei Gutenberg, ca sd folosim expresia consacrati de
Mcluhan, existd doar de vreo doud. sdptdmini, iar cu gene-
drae{icaitaevpaamtrain-utee. lLecintriogntiitcodr,-prainmcofdmcpuat rcautineo, Eatpina!5redcoaalr-
CIUDATELE GENERATII Conceptul de generalie repre- culul lui Raymond Aron, potrivit cdruia, luind in consi-
ALE TEHNOLOGIEI zenta la anticii greci un i,nter- derare omenirea de la primele ei inceputuri pini ast6zi,

EDUCATIONALE val de 30 de ani in evolutia intreaga istorie a agriculturii reprezinti doar 2o7o din

speciei urrlane, exemplul ilus- total perioadei, a metalurgiei 0,7016, cunoa;terea alf a-
tr,ativ fiind cei trei mari ai tragediei clasice Eschil, So-
focle qi Euripide. Fapt coniirrnat nurnai in parte, cdci betului se referi la 0,35070 din tirnpul care a trecut
de la apari{ia omului pe pdmint, fizica galileeand 0,0350/6,
d,acd intre autorul Prorneteului incdtugat, aI Fer;ilor Ei dar,winismul 0,0090/0... 1n sfera didacticii ins6, dificul-
aI Celor sapte contra Tebei, deci intre Eschil, ndscut tatea analizei sporeqte gi prin faptul c[ elementele dife-
in
525 i.e.n. gi creatorul Antigonei, ail" El,ectrei qi al lui
Edip rege ndscut in 497 i.,e.n., diferen,ta, robunjitS, este ritelor generalii de materiale intuitive coexistS, c5 unele
.,noi" descoperiri din aria tehnologiei educaliei nu fac
de trei decenii, intrle Sofocle s,i oel care a dat litenaturii hdderc{Piit}resim,i graeraia,fgicEeeinlseeI,raartmnieapsnliufoisccerciseoennletsi,ttditdutiiifee.,vrtietaecbhleioxduperoiclneina,dtepllua9mni ;emealeos,.-
Medea, Ifigenia in Aulis gi Hecuba sint doar 17 ani. In dele, tabla, dramatizSrile etc. Aceste mijloace, dintre
ulti,mele de,cenii insd, genera{ia a inoetat sd reprezinte
un determinativ excluisiv utrnan, extinzindu-se asupra
celor mai recente EIni froerprnreaztiecnietantiiiveqiccreiba'etirinae1tieci,egniniridairuii
gtiintifico-tehnioe. care multe, dupS cum se vede clar din enuntul anterior,
sint la fel de vechi ca insdEi edu,ca{ia, au caracter'stic
inceput sd se refere, in m'od obi nuit, la a doua, a treia, faptul cd atit realizarea cit qi folosirea lor erau, initial,
a patra, Ei, de ,curind chiar, la a ,cincea generalie de cal-
cr'.lat'oare etrectronice, deqi toate aceste generalii flg grorn- exclusiv manuale.
A doua c,goennsetitruaiteiescdarlimlei,jlocaucleegloerrilaeuxdieliatreextfeoloqsi itde:fein-
putere pot fi inqiruite pe parcursul a mai pu{in de dou5 predare o
de,cenii ; ,eferct al oornprimdrii timputrui gi al fantasticei
dilatdri a cunorgtinlel,or, acest feno,m,en a devenit cunoscut ritele fiqe imprimate, a cdror utilizare incepe dupd anul
1450, adicd dupd introducerea tiparului.
in lurne sub o ,denumire de care nu e strdind inclina{ia Mijloacele din a treia ,generaliec( iqi fac aparitia
pentru senzational timpul'ui nostru erplozie cadl trXeXs-flierEa,itualtusenccoi lcuilunidadl eXvIiXn-elepaosEiibiinldceuptuilitsual rseeacoulunlouri
spe,cificd -
inJornza{ional.d..

Cam din ac'eeagi vreme, psihologii gi perdagogii, cei a principii qi maEini noi in procesul de comunicare a cuno-
cdror profesie reprezintd combinarea in variate proportii
a susnurnite,lor inrd'eletniciri gtiin{ifice 'cu soci'ol,ogia, dar gtintelor, mai intii separat pe cale vizuald gi pe cale audi-
acmau'areiinacaleesiprusuptmes,pcditavlrioqerttbicieeiannst ctiend,hddneoicslolpigorienaacereedleulecpada{eietrius-pgeecainaletlirttaaetrleimi ed-en tivd qi apoi concotnitent, pe cale audio-vizuald. Aceasta
a permis folosirea in qcoaiS a fotografiilor, a diapoziti-
velor, a diafilmelor, a discurilor qi a radioului, iar in
ultima perioadd a inregistrdrilor pe bandd magneticd Ei
material didactic. Numai cd aici pro,blema este mult mai a televiziunii-
complicatd : segmentele de timp al'e genenaliilor nu sinl

251

250

ln sfirqit, cea de a patra ,rgenera-fie(', care ia naqtere individuale, ea este {oarte lentd. ln aceste condilii, nu
qi se dezvoltd chiar in epoca noastrd, cuprinde autoinstru- poate fi vorba, evident, decit de o tehnologie artizanald.
irea programatS, precum qi utilzarea, in procesul educa-
tiv, a laboratoarelor lingvistice qi a calculatoarelor elec- Dar in condiliile in care invSldmintul modern cost5,
[n general, tot mai scump, inova{ia individualizatd este
tronice. foarte ,costisitoare. Adesea, in asemenea cazuri, cirrr,pul de
aplicare a mijloacelor noi seamdnd cu un teren pe care
Tabloul sinoptic schi{at evidenliazd qi rnai clar cb sint imprdqtiate piese detaEate, ce urmeazd a fi montate
in cazul materialului didactic, termenui de ,,generatie{'
nu inseamnd determinarea unei limite {inale de timp. abia de acum incolo.
Majoritatea elementelor cuprinse in prirna qi a doua
Cheia unei dezvoltdri sistematice a educaliei rezidd,
generalie de materiai didactic s*au perfeclionat continuu, cert, intr-o abordare mai indr5znea{5, care se utilizeze
tehnotrogia didacticd pentru a spori randamentul global aI
fiind folosite qi astdzi, cu mult succes, in predare. Pre- sistemului educa{ional printr-o folosire optimizatd a re-
zentarea lor se incadrcazd intr-o metodicd bine funda- surselor disponibile.
mentatd qi larg popularizatd, cunoscutd de majoritatea
Dacd analizSm actul educativ, descompunindu-i diver-
cadrelor didactice.
sele sale momente (diagnostice, prezentarea inJormaliilor,
In ceea ce prirre';te a treia qi a patra generalie de exercilii de fixare, activitdli de control, Iucrdri indivi-
duale etc.) devine posibii sd precizdm unde trebuie plasate
material didactic, utilizarea 1or se fundamenteazd din contribu{iile utilajului tehnologic (ma;ini, programare) Ei
punct de vedere psiho-pedagogic acum, in zilele noastre,
paralel cu rdsplndirea lor tot mai 1arg5. ce trebuie sd rdmind pe seama profesorului. Diverse expe-

In cadml acestui pro,ces de acu- rienle demonstreazS, de p€ acum cd este posibil se se
incredinleze maqinii funcliile de prezentare qi repetare,
REI'UZUL RUTII/EI epvoet nfitusatla,ncdhaiardr iEzai tfeu,nicnliitleimdpeceexeprrsoaferesoqriudluei control,
care
,5I R]SCUL CREATOR mulare exponenliald a mijloacelor ii revin res-
tel-inice ale procesului de educalie, ponsabilitSlile de neiniocuit ale relaliei personale : diag-
s-a produs ;i un important salt caiitativ in ceea ce pri-
l'elte atitudinea forurilor de invdldmint qi nostic, adaptare la elev, motivare, interpretarea rezulta-
a practicie- telor, orientare.
nilor de la catedrd fatd de tehnologia didacticd. Vorbind
despre atitudinea fali de noiie tehnici didactice mani- Tehnologia educativd faciliteazd realizarea unei peda-
gogii mai suple, aparilia unor noi structuri a instituliilor
festatd pind nu de mult, ci,lnoscutul pedagog llenri Dieu- scolare, inlSturarea invizibiielor, dar atit de rezistentelor
zaide reia o butaCd a eseistului englez G. K. Chesterton ziduri despdrlitoare intre discipline, modulalii rrariabile
cu privire Ia uirttLte.' a,,Nfousct dcoanrsifdi efroastit practicatd
consideratd difici15. ci 9i ale grupelor de elevi etc. Prin utilizarea maqinilor se poate
dificilS qi de profesori
extinde sistemul echipelor de calificali -dint,r,teeaemd-utecaactohr-i
aceea nici n-a mai fost practicatd(. ing(', ca Ei folosirea celor mai
De peste 30 de ani se tinde spre folosirea tehnicii
beaadunuddcioadtqimvieav.gldAneecoetica-dstd-pmropdieesuncr:tldriui nEa-iaisnpfroeosgrtiisrpatrrndindrianmpimeenidctiusrlcaapscoalriutuanptdiei pentru rezolvarea sarcinilor cu cel mai mare grad de com-
plexitate. Aceste formule, normale in practica medicald
sau in cercetarea qtiinlificd, n-au intrat incl in deprin-
derile educaliei, cu toate c5, aga cum detnonstram ante-
la r,reo mutalie a irrvdldmintului. Ea n-a modificat in rior, ele constituie antidoturile cele mai sigure in contra-
vreun fel nici natura relaliei intle profesor qi elevii sdi. cararea pasir-itdlii qi izoldrii pe 'care tnecanizarea indi-
..'idualizatd 1e-ar introduce.
nici organizarea instiiuliilor Ecolare, nici structura lor,
nici chiar programele sau conlinutul invSlSmintultti. $i Pind acum, practica rnijloacelor audio-r'izuale a cdutat
sd rdspundd mai mult la intrebarea : ,,Ce poate face ma-
intrucit aceastd transformare este urmarea unei op{iuni qina, iar profesorul nu ar putea sd facd ?" Mai ralional

252 253

qi la nivelul execufiei. O tehnologie a educatiei nu se
ianrtrfui cinitsmd asEdinnieleinnturepbodtmfac,,eCe?(tr(einbtueileegsidndfapcdrinprtoefremseonruuil' poate realiza fErI tehnologr ai educaliei (in sensul cel mai
urrranist al termenului !)
Efortul esential se impune astfel orientat incit lumea
,,maEini(, aparataj de televiziune cu circuit inchis, labo- invd{dmintului sd plriseasci modelele vechi gi siste-
ratoare de studiu programat, instalalii veri- mele perimate. La inceputurile ei, televiziunea gcolard
electronice de

ficare a cunogtin{elor etc.) ardta numai chipul unui profesor in timp ce vorbea,
Formulind astfel intrebarea, apare clar cA numai ape-
Iul la tehnologia educativd poate permite atingerea pro- uitind cd o imagine despre instruir:e nu este instruire.
gresivd gi fdri tensiune excesivd a celor doud obiective Astdzi, televiziunea propune pretutindeni modele vizuale,
aparent contradictorii ale invdldrnintului: individuali- exercilii, lucrdri de control, imbinate permanent cu ac-
ddeeminovcdraldtizmarineat .pIrnodgirvaidmuaatl,izparroecaed-eeglorar ldiee tivitdlile Ecolare al ciror motor Ei coloand vertebralS sint.
zarea qi mate- Ele, nu se substituie profesorului,
rialelor auto- ci ii sus{in qi ii intdresc
actiunea. Mult timp s-a crezut cI avionul nu va putea
instruire, laboratoarelor de invdlat, care dau individului fi fdcut s5 zboare decit dacd i se va asigura aseminarea
cu o pasdre ! Istoria progresului tehnologic ne aratd insd
posibilitatea si practice de sine stdtdtor studii progresive cd acesta nu poate triumfa decit prin refuzul imitafiei
in ritmul sdu propriu, sd se antreneze in rezolvarea de
probleme, s5-Ei multiplice experien{a prin simularea con-
sdaillidil,oprerrmeaalen.enDtedmaoicnrfaotrizmaare{iaei- prin distribuirea univer- qi prin risc creator.
pedagogice, radioteleviziu-

nea educativi Ei, mai recent, magnetoscopul, mentinind o 0 REU,IITA Inainte de a intra in dezbaterea mai
calitate egal6 de energie pedagogici in sistemul educatio-
nal, punind 1a dispozitia tuturor, in acelaqi moment, tota-
litatea informatiei didactice disponibile. A CHTRURGTEI profundd in legdturd cu ultimeLe dou6
PEDAGOGICE : generatii" ale tehnologiei didactice, sd
Funclionarea eficienti a unei retele de distribuire a INTINERTREA ll"" op.i- la un aspect i cdrui dialecticd
informa{iei pedagogice prin intermediul televiziunii, pus&
la dispozilia tuturor instituliilor de invS!5mint ale unei iWANUALELOR nu se bucurd inci de intreaga atenlie
a specialiqtilor : reconsiderd.rile pro-
{dri, ar reprezenta o creEtere a bugetului de invS!5mint 1'unde in sfera ntedium.-ului tipdrit, prin interJerdri pu-
cu 7 pind la B la sut5. Aceasta poate antrena insd o creq-
tere a randamentului gcolar in tdrile in curs de dezvol- ternice cu factorii deJinitorii pentru ,,generafia6 radio-
tare apropiatd de 400/6, prin eliminarea abandonf,rii cursu- teleuiziunii ;i proiecfiilor cinemotografice gi cu concepfia

lroilor rdEei prin inldturarea repetentiei. Dar asupra calcule- iurtdatnentald a ,drgeefnaeprat,fieini( afa4la-au-norpetedhagnoogloiagici ibmeirxntee-,
eficienld vom rel'eni mai pe larg in seria de lfcd. Ne afl5rn,
considera{ii consacratd exclusiv televiziunii cu caracter .rare ar putea fi considerate c5 fac parte din genera{iile
"*tl3RcEaeipvzolda1.eu{isaercieultaulragleSnearatliiepiatriupdluriituarilsoirtudaet
didactic. manualul
Oricit qi-ar pnopune sd valori{ice qi sd umanizeze func-
liile instructive, formulele de utilizare complexd qi gene- uz gcolar
,rpdrute la inceputul secotrului aI XIV-lea- intr-o po-
ralizatd a tehnologiei didactice se lovesc de multiple reti- ,rilie privilegiatd in raport cu ansamblul procesului edu-
cceeni lme aniucdo'innvipnaEritepaarstuizbaienci lailoi rnoediiutceahlineoi io- giieldeuvpii,d in fapt
cativ. Evident, el a beneficiat din plin de cuceririle teh-
inova- nicii poligrafice, a devenit un adevdrat instrument di-
torii educa{iei, ci din partea unui numdr important de
pdrinli qi de educatori (aparent surprinzdtor, dar atit de' dactic menit si slujeascl unui studiu diferenliat pe virste
qi,capacit5li intelectuale.
adevdrat !), rezerve qi obieclii determinate mai ales de
teama cd nu vor putea face fa{5 unor situa{ii noi, prea Ultimele decenii au adus reconsiderdri structurale, de
conceptie, conlinut Ei form5, in elaborarea, modul de
complexe. De aceea, pretutindeni, este necesarl o preala-
bild convertire a oamenilor, atit Ia nivelul deciziilor, c'it

255

254

()r'girnizirre qi finalitatea manualelor. Se cuvine remarcat6 Ecolare, amplificate la rindul lor continuu cu teme de mo-
sciziunea tipologicd netd a manualelor utilizate in pro- dernizare. Rezultatul cel mai evident ? Pedagogul austriac
cesul actual de invd!5mint, sciziune care tinde sd se adin- Franz Prowaznik il consemneazd intr-un studiu analiiic
ceascd odatd cu evolulia tehnologiei qcolarc moderne. cu aproape aceiaEi termeni pe care ii auzim repetali in
In afara manualului de tip obi;nuit, art apdrut gi se rfuael!tpdimu, tdaiilaiatosnpri iedt[ceiacmloiEnut1liin!piueptruopiuflaeisnqoimrifoodnrimndiealali r:ian,,nIconaarmsetrosdm,inectanrtegudiladdcee-
impun din ce in ce mai mult manualele programate qi
manualele auxiliare ale emisiunilor radio ;i televizate
cu caracter tate, majoritatea manualelor par nigte cursuri-compendii
Ecolar. qi cit in functii aceste
Atit ca conceplie, ;i care se adreseazi mai mult profesorilor sau celor care-i
aspect
noi tipuri de manuale au atribrrtc esenlial diferite fata
de manualul de tip ciasic. MqntLalul programat este, po- mediteazd pe elevi acase, decit eievilor ingigi((.
O problemi principali privind valoarea de conceplie
trivit punctelor de vcdcrc-- alc rnajoritSlii specialiEt lor caonmsatitnuuiealedilloerm-a aratd in continuare PffLroanwuaazl nmiket-odico.
in pedagogia cibernctic'ir, <.r suild de texte structurate,
reprezentind treptele irnur inlormalii amplificate gi apro- rnsnual sistematic sav
Manualul sistetnati.c, care a cigtigat un numdr mare de
fundate continuu, ('xpusc intr-o modalitate specificd in- adepli printre autorii de asemenea lucrdri didaclice in
suEirii 1or pe bnzrr rnodclirii procesului de invd{are. Fie perioada la care ne refeream anterior, inregistreazS' te-
cd serve;te cxr'lrrsiv rrutoinstruirii, fie ce este integrat
unui invdtirrnint programat cu caracter colectiv condus mele qi cunoqtinlele intr-o ordine proprie disciplinei pre-
date, sau mai precis a gtiintei pe baza cdreia s-a consti-
de profcsoli, lrn aselnenea manual este structurat pe taucitunreosspceuct tiovautdiliizscairpelinadprEoacopleare5x. cI\lLuasnivudaliunl metodic, care
lectii ir t'irror parcurgere este echivalentS. cu o ord de perioada
c'urs, ornrrl dc la catedrd indeplinind, in principal, func- din-
tre cele doud rizboaie, prezenta temele Ei cunoEtinlele
tiir clc psihopedagog qi de conducdtor de studii. intr-o ordine dictatd de puterea de inlelegere a elevului,
Manuaiul pentru instruirea radiotel.evizatd imbracS cuprindea la sfirqitul fiecdrui capitol intrebdri Ei teme
alt,i:r form5 specificS. Dupd cum afirmi reputalii specia- in vederea ldmuririi materialului inv6lat, constituind prin
li;ti in tehnica audio-vizuald W. Schramm, J. Lyle,
ir. Kahnert Ei P. H. Coombs intr-un amplu studiu re- aceasta un indrumdtor accesibil dar care, din pecate,
dactat sub egida UNtrSCO, aceste manuale sint menite nu respecta de multe ori logica qtiinlificd. Arta 5i ntarea
d.iJicultate a alcdtuirii unui nlonual const(t t'n intbin&recL
sa se integreze, ca elemente constitutive a1e noului sis- cseoltoicr'itdinodu,d.gIfo,ngdicirie-a epaleeduluaugclourgdi irccidl|o.tr;;iidaidd;eqtpicinrtiicn[eezi,inpadaurt-etli'crutculualurfeoi lo-de-
tem educativ de la distantd, contribuind la eficienta
;tiulirlaenduanmuei n,,tcualieatcdesetuniao.tiEteI(eatrlecbuuriseulsudi imbine vir- sirea ind.ependentd
televizat, cu studiu itt, general
reprodrrcerea principalelor scheme
;qi i experienle, ca Ei cu Dar oscilalii1e in ceea ce priveqte sistemele qi concep-
prezentarea unor teme, exercilii probleme necesare {Diialecddueneallecdmtuairneuaalem, panriunalceolonrdesnisnatremaucltelmorami aami.pn1oe.i
adincirii qi fixlrii ulterioare a cunoqtin{elor emisiunii-
Ieclie prin studiu individual. conceplii Si teorii Etiinlifice, au devenit veritabile ma-
Dincolo de problema delimitdrii teoretice gi aplicate chete ale unor cursuri universitare, Ia care pa,rtea apli-
a celor trei categorii de manuale, asupra cdreia s-au cativd este aproape neglijatd, altele, sub impuisul unei
spus Ei se mai pot spune incd muite, esenlial ni se pare orientdri a invSldmintului practicist ln exces, s-au trans-
conceptul care determind apropierile, respectiv cimpul format in simple culegeri de probleme cu scurte intro-
comun de lorle al muta{iilor in structur5, concep{ie qi
conlinut. Timp de mai bine de un sfert de veac, Iurnea duceri teoretice.
Toate aceste exemple limiti constitllie, dacd vre!i,
invSldmintului a asistat ia o epuizantd cursd de urrn6- o pledoarie ,,d l'envers'( pentru o concep{ie modernd in
rire, in care manualul cduta sd lind pasul programelor alcdtuirea manualelor, pentru realizarea unor instru-

256 257

r))cnte didactice echilibrate gi accesibile in cunogtinle' mztreuennteatxstpepeiorniuetrrn-llueanEcictlaausicesretd"rp,iaapruaraxleciilti,iaccreea, pdqrieidcacucumtnicoqesicisunotteolulcelmii,l,eiDteopcrpeue--
irnbinind virtu{ile reale ale manualului sistematic Ei me-
todic cu ceea ce s-a dobindit in pedagogia cibernetici. dis,cipline qi leclii.
Dezbdtind aceeaqi temd, E. N. Kabanova-Meller sus-
cd o problemi fuudamentali in alcdtuirea manua- Cele mai apreciate manuale sint cele incadrate in
line conceperea acestuia astfel incit si asigure pre-
lului este principalelor procedee ale activi- seturi, pe grupe de clase, insolite de un manual aI pro-
care 1e presupr.;ne conlinutul sdu fesorului cuprinzind indicalii metodice, cunogtin{e com-
zentarea iEnvi delxaprleic,apreea
plementare qi experienle anexe pentru fiecare 1eclie.
t5!ii de Exemplu de referinld pentru aceasti categorie este
qtiinlific. Spre exemplu cerinla de bazi fald de manua- ,,New Mathematics" in 3 volume cie R. D. Knight.
Iele disciplinelor din aria gtiinlelor naturii este de a
er,ridenlia clar elementele esenliale ale demonstraliilor Manua1ul profesorului este cel care se amplificd in
Ei, in mod special, ipoteza gi argumentul care sint, adesea, funclie de modificariie programelor, cdci, evident, profe-
insuficient manual este sorul de specialitate poate trece fard greutate de la un
conturate. Finalitatea unui bun volum Ei o structurd de cunoqtinle la alta.
cle a tr(tnsmite capacitatea utilizdrii corecte o unui cot'tL-
pler tntreg de procedee : procedeele destinate unei, munci ORIENTART La inceput au fost emisiunile televi-
inclependente d.e laborator, procedee de desciJrare a ma- $I REEVALUARI zate cu caracter instructiv iarg (Ei
terialului intuitiu conuenlional (tabele, scheme etc.). IN TELEVIZIUNEA adesea fdri finalitate precisS). Lip-
Esen[iatd" este gi indicclrea ordinei opera{iilor pe care Ie EDUCATIVA sitd de o conceplie prospe,ctiv5, rni-
parepsroucpeudneeelfoier csaor1eiciptdro, cdeed"aesue.mlnesnueqai,reinaclqudi efirxeaar,elaa corectd
fiecare nat6 de didacticism, degi nu urm6-
rea obiective didactice qi priziritd adesea printre emi-
capitol, a unor teme care sd presupund utilizarea pro- siuni de mult mai mare prestigiu qi suprafa!5, televiziu-
cedeelor respective in condilii noi. nea instructivd tinjea in col!, asemeni Cenuqdresei.
Dar sd parasim tdrimul ludrilor de pozilie pur tehno-
stiinlific. Spre exemplu, cerinla de bazd fald de manua- Trecerea la televiziunea gcolard propriu-zis5. s-a rea-
iele din dinifetroittemldarii recent apdrute. O primd constatare lizat dupd multiple dezbateri, in care pedagogii qi psiho-
este c5, multe !dri, cursa manualului dupi pedagogii telegcolii au considerat cd se afld in fala unei
programd a fost abandonatS in favoarea unor solulii mai opliuni : inudldmint integrat, adicd fdcind corp comun
e{iciente. Astfel o serie de manuale au dobindit o deo- cu pregdtirea qcolard curentd sau educa!;ie cotnplemen-
sebitd longevitate. De pildd .,A1gebra(( lui N. A. Barsa- t&rd ? Studiile competente apdrute in ultimii ani, lndrile
kov. folosit5 in clasele VI-VIII aie qcolilor sovie.Lice, a de pozilie qi iconfruntdrile cu caracter irrternalional, ex-
tlepaEit cea de a 2A-a edilie, iar manualele de matematici perien{a ultimului deceniu, simpozioanele U.N.E.S.C.O.
de Borel in Franla sau Mocnik in Austria au implinit Ei au ardtat cd aceste doud forme nu se exclud ci, dimpo-
ele un numdr respectabil de edilii. Asemenea manuale trl,d, se completeazd reciproc. S-au relevat, totodatd, va-
cuprind cunoqtinlele qtiinlifice de bazd. Pentru aducerea lenle pedagogice noi ale micului ecran, conturindu-se
p,r7roagzrai"maelporre, gsdetiruiit,ilizineafzudn"coliegdame dcedrienlemleatreeriinanleoidteid-aalce- tot mai clar un compler educa{ional in cclre televiziunea
iicJauxiliare, cum sint lexicoanele qcolare pe discipiine. tinde sd. se ridice de la niuelul de m,ijloc didactic la ran-
Sint rcmarcalrile, de pi1d5, lexiconul matematic, realizat gul de subsistetn educafional.
in Iugoslavia de Milenko Sevdici, sau lexiconul de geo-
grafie al lui Antonio Basso (Italia). Auxiliare pretioase Un lo'c important il ocupd, ,in cadrul acestui subsis-
[(aafqura-Euniusfmipa-itleiuleij)u,da,Cepcaeiineddtaegddougepilldourclugruce(rr6am,raecnaaire,G,D.cuuE1pusrniEndidAd.teeFrmriReekapeuem-n(- Lem, inud{dmintul direct prin teleuiziune. O primS ra-
mur5. a acestei forme a tele'"riziunii qcolare o constituie
258
prograrmele-cursuri care privesc principalele materii stu-

t50

rliirtt'in clasele mari ale gcolilor generale gi in iiceu. Se mai bine, manuale cuprinzind lecliile programelor de
lrsigurS in acest fel, printre alteie, tinerilor din qcolile
nrrale posibilitatea de a urmdri leclii desfd;r-rrate in con- televiziune qcolard.
ln acelaqi timp, se impune menlinerea unui contact
ddaittieilelnEicelalenmivaeiiuplrecsetilgoiroamsaei vatroroase ore de curs pre- strins intre teler.iziune Ei cadrele didactice din qcolile
qcoli ale marilor unde sint utilizate larg aceste programe, in scopul de a
oraqe. S-a se cunoaEte modul de a,comodare a elevilor cu invdtd-
constatat cd aceastS. formd de invdldmint direct ajutd
totodatd pe profesorii incepdtori sau pe crci cu o calificare
incornpletd sd-gi ridice pregdtirea de spc.cialitate qi, mai mintul televizat, nivelul de insugire a cunoEtin{elor, posi-
bi1it5lile de imbundtdlire a calitdlii gi
a1es, sd dobindeascS o mdiestrie didacticd mai inaltS. rilor televizate etc. eficienla curru-

De asemenea, teleEcoala constitr.tie o fclrrnd de mare efi- A doua direclie importantl spre care este orientatd
cientS. pentru cei care strrdirrzd frird frecven!5. De altfel,
televiziunea Ecolard se referS. la studiul complementar,
in ltalia sau in Anglia, brrnloarS, existS. sisteme unitar
concepute de invdli.rrninl 1r'lcvizat pentru adulli, cu exa- adicS la ldrgirea orizontului de curnoqtinle. Se includ aici,
de pildd, cursuri cLlm ar fi ,,Antologia teatrald(., cicluri
mene cle sfirqit dc irr-r in fala unor comisii districtuale, ca ,,$tiin{a, tehnica gi
care acordd cc.rtiiicrrit' dc absolvire. Numerogi specialiqti tineretul((, emisiunile cu tematicd
psihologicd transmise cu scopul de a sprijini autocunoaq-
afirmd. chiar <'ii ni,,rt'lrr1 de p,regdtire qi randamentul ge- terea Ei autoeducalia. In aceeagi categorie intrd emisi-
neral al invilirnintrrlrri televizat pentru adulli sint com-
qpai rasbrriplccr<io'rrrrnritr'c,,''och.lrol r;i randamentul invdldmintului de zi unile menite sd ldrgeascd informalia tineretuiui la nivelul
solicitS.rilor cdrora trebuie sd le rdspundd omul contem-
din invdlSrnintul seral sau fdrd poran. Aqa sint, de pildd, programele sdptdminale de
vpatrrioctodtSfuuelacsiileiiotrtdeenlhaiinlnSEictlaieuinm, lteieitnciacoeonmr-eotuertnunhicicnuieiii(c,(,eeptcrcsae.arzeudeecnesotmfindntqidsruiiburaaunstipieeleelciandteeoprairteoliepndtuaa,cr,celiintaai--
f rcl r,'t'r r \ir.

I)r'obirbil cca mai rispindit5 formd de emisiuni educa-

1,ivo irlc tclcviziunii qi in acelaqi timp cea mai apro-
prirrt.ir de teleEcoald o constituie ciclurile consacrate stu-
rlirrlrri linrbilor moderne, care se adreseazd in egal6 m5- modernd.
sin'ir elevilor, cit qi tinerilor sau adullilor necupringi in
La. nivelul adul1i1or, o serie de emisiuni complemen_
inr,irl,drnint. tare sint csounpsearcioraatred,,,irnecsicplSerciii(a(l
medie Ei specialiEtilor cu calificare
1n slir;it, inv5!5mirrtu1 direct prin televiziune vi- familiarizdrii acestora cu
zclrzi prcdarea Lrnor capitole noi sau de mare complexi- progresele qtiinlifico-tehnice, cu noile procese tehnolo_
tirtc din prograrnele diferitelor cIase. gice, cu noile modalitSli
Iieu;ita teleqcoalei ca qi a celorlalte forme ale tele- Cadrele didactice vor de organizare Ei conducere etc.

beneficia si ele de cicluri te-
viziunii educative depinde de un efort complex Ei con- levizate, cuprinzind indeosebi elementele idnevdl,,dor.riui ng-i
jugat. Se impune, in primul rind, difuzarea, cel pulin post(' ale modernizdrii educaliei, strategiirle
noile cuceriri ale psihologiei pedagogice, integrarea in
cqcuui rcoshuliruainr$dai nianuaapinlrot-e,gr-aomienmloacrtedeleeritimaloliaraitcemarauelletveoalcrderbsietotnrriemmfiecasitaterridaiie.l lppcevairdilazeousluxcicogeeaalt.sili{ceuiUeiitlnamnicnreeluoseiaemdtgre-dcsuratainucsrdtretiedrv,femi-plecoerdcureoudzdunceeinEadnettattiielevacenlrteeaitdcivazeiimafz,iurciiuecjnulanooloentlcdqrs6eliuiedliloxantuar1ptcleeeiatirerptlidirhmrveaondaetciecenterlstodaeugnealisuuccsmodidpmidoeitea---,

Unele emisiuni se cer transmise de doud sau chiar trei
ori (o datd pentru documentarea prealabild a profesoru-
lui, apoi pentru intreaga c1as5). Bineinteles, in viitorul
foarte apropiat, pe mdsura introducerii largi a magne- studiului Ia ciasele mici, strategiile individualizdrii invd-
toscopului se creeazd posibilitatea inregistrdrii Ei re-
transmiterii repetate, dupd dorinld, a oricdrei emisiuni. tdmintului, sprijinirea elevilor deosebit dotali etc.
AlSturi de programele relelei de televiziune cu ca-
De asemenea trebuie editate materiale de studiu sau Ei racter national sau central, o largl rdspindire a cdpd-

260 261

ittnaacrteh-ais.piOtniinicnliofsinctatdrlaoqlliuei linmunoeoddreurcilnraodtciedees-etedtleeevlepizvrioiuzdniluelncelciea'd,ucicunatcicvierdcrcuceiu-t laliilor din cele mai indepdrtate coiluri a1e lumii (lucruri
care la sfirEitul secolului trecut nu erau cunoscute prea
bine nici de celebrii TsVavapnelrimaiitevrtienmeriii)l.or,,Csadloatsaismteon1a-
lcuiractuivteidnechrii,spluecrmreailiznddinefepcretuzaernetacturanpasmtn,isr iceai minerezedcee dial5(( a emisiunilor
marile evenimente contempora expediliiIe cosmice,
mspaorritlieveco-n-fecriunledegziincvoonLgtruersae internalionale,
variante diferite a-mdinmuangt ipnei din sala de demo'nstra{ii' participdrii 1a olimpiadele
prim-planuri de
masa didacticS, momente o reuniune
in vecini sau la un meci de fotbal pe terenul de 1a collul
aitr sala de curs, mixaj, legdtr-rri cu emisir-rnile televi- strdzii.
ezitucn. iIin,,lnparetiz('e, ntrta,nmsmajiosriaitadteeafilmines,titduitaeflioimr edgei diapozitive
AEa cum afirma Philip H. Coombs gi colaboratorii sdi
invSlimint
superior dispun de instalalii TV cu circuit inchis, ln spe- in studiul consacrat raporturilor educaliei cu noile
m.edia, dacd acum aproximativ un deceniu qi jumdtate
cia'I pentru transmiterea unor procese ce nu se pot ob- in urmd, problema ce se punea era aceea a eficienlei pe-
serva direct -- fie cd se petrec ln sectoarele acoperite
agregate, fie cd au loc la nivel mi- dagogice a radioteleviziunii educative, experienla acumu-
ale unor maEini Ei de utile sint emisiunile in circuit
croscopic. Deosebit latd qi cercetdrile intreprinse pini in prezent ne-au adus
probele fdrd dubii ale acestei eficacitali.
inchis pentru observarea mai c1ar5 a tuturor fazelor de Ca qi intreaga dotare cu tehnologie electronicd a in-
desfdqui:are ale unei operalii chirurgicale, ale unei teh-
vd!5mintu1ui, poate mai mult chiar, televiziunea Ecolard
nici mai complicate de ingrijire a bolnavilor, a1e unor ridicd insd Ei importante probleme de economicitate, de
minuiri speciale de aparate 9i instrumente, precum 9i
laboratoa- randarnent economic. Jack G. Mc. Bride, alt specialist de
pentru vtiudrizarea simultand a pronunliei in reputalie mondiald in domeniul televiziunii educative,
iele fonice etc. Posibilitatea alterndrii cadrelor transmi-
siei implicd vaste disponibilitSli didactice. estimeazd cd. circa 30-40 la sutd dintre cele mai valo-
roase programe instructive transmise pe scard mondiald
Televiziunea cu circuit inchis se extinde, prin in- rdmin practic neutilizate. La aceasta se mai adaug5 un

termecliul unor centre speciale qi Ia nivelul invSlSmintului procent de cel pulin 10 la sutd din emisiuni care, avind
iLlicpq;mintciiieirodiepdncnluaooeultislgrrm{l.ttutiiacreMoiinneaien,atc,lslee,efhit,irpzviaapsiiniallceeipiirsiltsnitee,uiittcripurcumniuleptnaeiratscoipe,oearrrerzcopmdauerfdeeela(nozsrititneirntiieianvnfsodltdeaiaErlverSmriieianlmlaoaniantlribdiinda,coodetdclurtmiuasil,u-n,tcelo-oeitineapacsitrEh!oueipeitnll(elei(ei'drmclcveiaeniiiaaatza,tliceccuti-uenmeenrl'reeascmcalutieilmcoacrteicsinialireeu,e-ii vicii in conceplie sau realizare, pot fi considerate neu-
tilizabile.

Ce putem face pentru a reduce la minimum qi chiar
a lichida acest mare procent de irosire a energiilor qi
valorilor materiaie ? Cu alte cuvinte cum putem rentabi-
liza pe deplin teleqcoala qi, in general, televiziunea edu-
cativd ?
FdrE indoial5, un panaceu universal nu existS. E de
taj paralel, a tehnicilor experimentale de laborator Ei a preferat deci sd formuldm problema in termenii urmS-
tehnologiilor moderne de produclie. tori: Ia ce scopuri, i.n ce conditii ;i circurtstan[e putenz
Releaua mondiald de televiziune constituitd din siste- utiliza radioteleuiziunea., astfel tnctt s(r ob{inem rezultate
tiripbns,,mINisTiEileRVpIrSinIOinNt"erqmi e",dEiUuRl sOaVteISliIliOloNr",ddeatre,lemvai-i
rnele educatiue tnaritnale in raport cu costurile 7
ales, Dacd determindm gtiinlific rdspunsul la aceastd in-
ziune, chiar dacil nu ne determind sd subscriem la
utilizarea expresiei simpiificatoare a lui Mcluhan po; trebare, direcliondm implicit traseele politicii de valori-
ficare cit mai deplind a vastelor mijloace de invdtdmint,
trivit cdreia Terra se tiansformd intr-un ,,sat cosmic(',
oferd, neindoielnic, tinerel generalii posibilitatea sd cu- adicd de spo,rire maximd a randamentului qi eficacitSlii lor.
noascS, de Ia cea mai fragedd virstS, aminunte despre
Ne-am referit mai pe 1arg, intr-unul dintre anteri-
oarele ,,modele(' aie acestei suite de eseuri, la sensul
via{a, cultura, specificul civiliza{iei, obiceiurile popu-

262 263

icsameintpivitmleeicr"fga.iuutPnrieanenscetfred,uulaecaiiaolpdieieirdeaecclelaitoercnerlmaaoresinpadirlreeoesrlpet'rreleaulenItrvdodiagzoimciuraei^ntneionta(t(eaercqnd{iSiuu,',cneaaefitcisvdaide-- reascd eficacitatea qi randamentul acestuia, rdspunzind
nevoilor moderne de educalie ale indivizilor gi societSlii
in totalitatea ei.
In aceastd ordine de preocupdri, o primd linie de con-
duit5 cu caracter general, pe care o recomandd Coombs,
tualiei pornind de la conceptul de sistem. Orice ,'sistem'( Schramm, McBride, Boborikin, Poignant, pentru a cita
fie cE este industrial, agricol sau educatirr' este caracte-
rizat prin patru elemente principale : obiectiue, Jactori de doar citeva dintre cele mai prestigioase nume de refe-
rinld arle temei, o primd linie de conduitd deci, este de
-pmpterreeomzUidied.nnisecfudt[eilien]dc,vadiSmnfleetdoradlme.fiiniandecvte,iactdnfdJiteuapvnjoedecrollcbeioaeimnrui adninredeeteeiosr;aeippssreaeaplrnlrtiaeoennsdaesuiaasadm.caeeb(btLesloutruurmldciaudirn.nu)reiuriailmestuiessle--t a cduta problernele de insemndtate primordiald in re-
zoluarea. cdrora uom aplica teh,nologia TV ;z a nu consi-
derCa dteclieduiozmiuenneaiileedluacaatiucdd" rcoarfiirnedzoinltt'aerreespmotadt.e,,incosnicnuer'(a.
cmcaea!iei. cxSliasertiinoicbnuiterraectjeiveaelezlemd egtoni ttreoeldezauctltioacnndsteutiltteudtrsiivliesetecqmiitrufealuciat,molreeigiliodimrtaurpreillaei- televiziunea educativ[ sint diferite, in funclie de nive]ul
de dezvoltare qi specificul fiecdrei !dri.
Iatd citeva dintre problemele fundamentale ale edu-
caliei 1a care pot fi determinate solulii superioare prin
funcliondrii sislemului qmidasduorpi traardeiac,a-lea.tuInnctriocdiuncderimeaprpee- anirenarea tehnologiei didactice: Cum s[ favorizezi dez-
vltaioclst?aarCteeuaumanspiingovaudtreilnbfdmi ailnSttirtgmciteodldoaerrrinda,eipnIeavdpollriaamnqient,etcuoirltueitqiciqciqesilpoporrraidtc5e-
jurdrile o cer, a unor
socaimrdplraerjgirdraareracdairoetesleovliicziitudniai sreemperenzeiantmd, isf5urr6i indoiald,
radicale'

zcoitrieAvsmppornpivdrieenzndeldn,atsadotacqiteoi rrmeitadatieciln5ea,qriecnoitaealseeeixceruemapinlliezveSdaleSzmiimoinptaauccl {tipuprnoine- calitatea tul in anumite domenii ? Cum sil asiguri celor
pe o anumitd treaptd
pedagogicd depdgind cu mult posibilitSliie sjstemului tra- care au abandonat invdldmintul
sgpdoi-sEsipiboiclirotianntdteinuau-E'edieimnasotrbsueiliirtieanatse,taraumpi repolifeoerstirinoednpuat-eldqis-?cuupCleturuiroamargesedntienore^faerlird-i
aigoiat. Teletehnologia educalional5 permite de aseme-
introducerea in programele gcola're a unor noi teme
nea mult mai rapidd ior din cStunele izolate ? Cum s6-i informezi operativ pe
sau discipline de studiu, reconceperea profesori cu privire la rezultatele
qi mai elicientd a preddrii anumitor materii, ',,recic1a- cercetdrilor in peda-
gogie, precum Ei aI cercetdrilor in domeniul conlinutultti
rea(( educatorilor Ei construirea noului orizont de cunoq- didacticii qtiinlei pe care o pre'dau ?
tinle al ced.or educali efectuindu-se simrrltan. Ei O a doua linie de conduitd vizeazd
integrarea noilor
Or, aEa cum am mai afirmat, lichidarea r6minerii tn
urmi a sistemului educativ depinde de amploarea, de mi.jtoace d.e inJormare intr-un sistem de inud[(rmint echi-
tibrat gi omogen, adicd asocierea strins5 cu celelalte forme
profunzimea, dar gi de viteza acliunii de reproiectare gi
cle reconstruclie a acestuia, in direc{ia realizdrii unei ra- q' i tehnologii de inv5ldmint.
dicale revolulii tehnologi,ce gi calitative a invdldmintului, : elaborarea 9ti'intiJic Iun-
A treiJ linie de conduitd
aceeaqi amploare ca aceea care a permis saltul inainte d,'z,amcmtr&eesnaetacntdroi.tiilcaoeri(nmtieni'iglosradfecreiriandaoemuilnpulfioo' arsmriesiate;riemi,n9ctei6' np,crsieittueitel[ediiqedcreoeaauluatnicleia'i
de
industrie, in tehnologia nucieari qi spaliald, in trans-
in
porturi.
Problema centralS este nu numai de a qti dacd noile qi toate celelalte tehnologii qcolare nu devine rentabild
nLcpczoaruoenttidbnvsiiateeipl,,muoitsndtiviane-cctaeazis1snuteienl usganniucnourteuiaiaisneclisesftittecrealiuemermevnietzevedinrueutqnecueianeaptid,vsruocetcadnoasutitanci-vlsteitivrn,euencm.soatAeeitedn,dleteseevmidaeesradnpEuttoaet--i dpaactrdas:eedlaebsfodrqaoreaardupneeoi psrocagrndozseuf9iciieantudneuilaprgladn.
decit

A
de tdrgire a acfii.uniiin caz de sueces. C[ci adesea progra-
mele experimentale nu depdEesc stadiul embrionar, pen-

265

264

trrr c:I nu s-a prevdzut cum s-ar p,utea trece la pasr-rl ur- Conceput qi valorificat la, un inalt nivel de randa-
mitor.
ctrenuleeintvtilzaeirusgntee- aEeidmsiniisstLieuemnniuinlcgourariddgeinismatipnl ardefeiuencdui ipdcluaarceItnicssdttiatruleiteaulldizepaetcdidare--
A cincea linie de conduitd : a preuedea, dclatnceput,
modali.td{ile de eualuare a sistemului qi posibilititfile de
continud. reajustare. In acest fel, confruntdr"ile de opinii
intre pedagogi qi diferilii specialigti s-ar putea efectiv gogic ,,A. I. Itrertzen". Profesorii gi metodiqtii institutului

obiectiva. stabilesc tematica emisiunilor, elaboreazd programele qi
Imueaatezrli"a,ilselperiajijnutidlitodaereacqtiivinuladciedlaaEcititcimdpinvqecriofilci,dcaEliitaetveaa-
Perspectivele pe care le deschide cotnunicarea prin
satelili implicd gi mai profund aceastd strategie, intru-
cit posibilitdlile cresc exponenlial dar gi progresia in- Ia receplie. Studioul de televiziune furnizeazd tehnolcgia
Ei cadrele de specialitate.
vestiliilor solicitate este in crc;tcrc.
Viitorul telegcoalei cslc dopcndent in cea mai mare O importantd cale de ridicare a randamentului eco-
nomic aI televiziunii educative o constituie intdrirea
mdsurd deci, de incaidriu'clt itccsteia intr-un sistem de colabordrii internalionale qi a sistemului de emisiuni
cercetare comensurabil prin verificdri bazale pe criterii inregistrate pe peliculd. Datoriti convenliilor incheiate
qtiinlifice. Idealul ar l'i ca {iccf,rei informalii furnizate in cadrul UNESCO, aI congreselor mondiale ale radio-
intr-o emisiune sd-i corespundd un rdspuns-sintezi pre-
cis, privind nivcltrl la care a fost valorificat5. televiziunii educative gi al aitor reuniuni interna{ionale
existd alcdtuite de acum ample liste cuprinzind emisi-
Pornind clc l;r idcea unei asemenea rentabilizdri a fost uni educative dintre ceie mai diverse oferite pentru
constituit dc pilda sistemul televiziunii didactice din schimb, care ar putea fi mult mai larg valorificate.
Japoniir, carc, acoperd intreaga arie a celor peste 60 000
de trnitlti sc:olare qi dispune de un canal de emisie con- Pe intreaga sa arie de rdspindire, televiziunea edu-
cativd este angajatd intr-un ,p,d,eialpolga]naunlivuenloinrapltr(e(o, cfuuprndir-i
sacrrrt exclusiv programelor cu caracter educativ difu- zind importante rdspunsuri
cnzoiorptpcifi,izi pil-neinctEr-ui incepind de Ia 6 dimineala pind la' miezul.
ciclul I Ei II cuprinzind emisiuni pentru grddinilele de capitale ale modernizlrii invdldmintului. In acelaEi timp
(qeccohliivlealpenritme acrlea,sepleonr tVru-EVcIoIlIileEsi eacnuilnodraIr-eIVde insd, ea formuleazi intrebdri, solicitd clarificdri atit pe
ptulainditaeloorgetdicepciint dEipionndseJereraa practicii. De finalitatea
de liceu din lara noastrd), pentru universitd{i, cursuri de qi importanla pe care aces-
avea televiziunea in via{a Ecolii viitorului.
le va

lirnbi strdine pentru incepdtori qi avansali, emisiuni spe-
ci:r1e pentru cadrcle didactice. ln p1us, celelalte canale
de televiziune difuzeazd programe incluse in ciclurile de
educalie permanentd, printre care qi cursuri universitare
de inalta specializare. GENERATIA A Iv-A: ]n {unclie de principalele formuLe
DE LA MA$INILE rdieanpdro,grraammarifeic-atdlinciraorwi dsekriinanned-,
Numeroase qcoli de toate gradele dispun de echipa- DE INVATAT
LA CALCULATORUL combinat ramificatd A, combinat
ment de control conectat }a aparatele de telerecep{ie ELECTRONIC ramificatd. B etc., de tipul instru-
instalate in fiecare c1as5. Emisiunile educative TV pot irii
fi astfel, la alegere, retransmise direct in c1ase, Ia gru- dperoingrvaemntaivteita-teaauctroeinastotrruiliorer,
pele de studiu, sau inregistrate pe banda magnetoscoa- colectiv,
pelor pentru a fi retransmise ulterior. Centrele de tele- sau instruire in
de mijioacele tehnice qi de... prelul de cost, s-au nf,scut
viziune cu circuit inchis, cum este cel din Kamakura diversele variante din setul foarte larg al maginilor de
Y- okuonhaitmatae, experimentalf, Ei pilot a Universitdlii din
studiourile proprii emisiuni invSlat. Esenliald in fapt este conceplia de bazd a pro-
transmit din gramdrii. Ma;ina nu are decit calitatea de auxiliar care
speciale rdspunzind intereselor grupului de qcotri 1a dis-
eliminS. incomoditdlile studiului cu ajutorul manualului
pozi\ia cdrora se af15. programat, provenite din imensa acumulare de fige, care-l

2(i6 267

if'pnaecmlcneaadlioecmrsaiecrueaelteisinndcvsasatieieltmitueste)dnp;eteirnicnguetarzcuueelnsaftqauicldtieiiemadrseeplao'evmlmia(nedgsteiuonsqadiige.iullorirmim9piipemddriiclji-lt maEinilor simple de invdlat cuprinde doar citeva ele-
mente, de altfet cunoscute majorit6lii celor care au ]uat
intr-un fel creoanmtaicnttuelsccudeincvit5ilnimtirnetaucldtp. rolJgnra,m'Faotr,inagsetrf(e',l
incit nu Ie
uzennt,i,tAivuetop-teutnotrr(u( ascaeustutnip,,Bderismtoal-qtiuntio, re"s,temaoldcedleturitepdrine--
loacelor de invSldmint, la Moscova. la Centro Europea de
la Frascati sau lBauIcnusrteitguttiual idpeocseibrciieitta1trei apeddeagaogviceedeEai tfor-rumnaleiec,rainnsscariuseunincparderaanlabuinl dpeeaopabrasnedcvi ecnalerelesdeedeins--
fdqoard pe mdsura parcurgerii programului. Dupd lec-
psihologice din
iblatierriudci eiittnveedeh"pnnoeiitcoibpl,oareerzxlapidoo.caezosi'lnpdiercapeigmpirealaisergniiianldruaeei,rdmSd"kueaizni1ennauce)eprprpi(umcinetueairleilala'om1riunaqisqiPtialreieluascolsoilieunley--
tura informaliei gi a intreberii la care se solicitd rdspuns'
cel sfatucdeiapzafn, tneodteianzdsercdvsepnu{enlseubl einntzr-iiu, ninsapcaelieuaqlai taeI--
electronice realizate in riltimii ani de tip SYNCHROFAX care
ral care
ccadrteuiraemcaprgezi einntacta-ozr,.rsl ufifgiceiei ndtedinesteruxpirleicipt rcorgerdam, ianticpae-
sau MIN/MAX. dispozitive sau agregate (s5 nu le spu- lldaurrite*el lsmepvoeudcleiaatulrielu(dipeoasnoitbebirilicitoaert.ieAaapbdsiasiavdreeuarpifdpiceien,uscnprrieibnreutrat-oorn[s)m,pauinnnispuuce--
Toate aceste maqini ca s5 nu comitem o greqeald
nem de asti datd
in definilie unul dintre termenii pe
logicd, introducind
care-i avem de definit) sint caracterizate de citeva funrc{ii
md,surd rdspunsul pe care I-a dat a fost corect'
precise : prezentarea secvenlelor informaliei; crearea bpziiunnptFdddoirinnmcofouamlrcamperaelaram{aiaroee,xm,ianiecnttnrd-tcua,a,n,pzprausorleptenaiejnlaicuto"jonindscuoerlcdpaearrcneirvlaetinier,iuxleletuulielinvcsdau-irslaecprapoefarlteaete-t'
reveni la informalie, reformulindu-gi, apoi, rdspunsul'
posibilitdlilor de a rdspunde 9i de a compara rdspunsu-

rpinirloegmr,,oasmdubudileifcdelierloitsr,(t(uindiniuvfud;nlcdcor{niieiticndrurearrdcesaapliutaanctsetiuavriitrlded{sipiprudenevsdiunzluvudtielaadrnee-
terior.
Maqinile complexe permit inregistrarea rdspunsuri- Maqinile ccuarienfoformlosaclisacqpi rinotgrerabmareea,,,m3-u4lt-ip5le choice('
oferd, odatd
lor gi, in raport cu fiecare rdspuns, seleclioneazd' va- rispun-
suri posibile, din care, evident, numai unul este corect-
rianta optimd de urmat in cadrul programului. Elevul igi alege rdspunsul apSsind pe butonul care poartd
Ce avantaje ofer5. folosirea maEinilor de instruire ? numdrul coreipunzdtor' La alegerea rdspunsului corect
lmuai,E'cinoanf,i,ramutinodrizcl(alpitaartceuargredrsepaumnsaui lduei pgairotefearinprdogoranmouud-
1. Maqinile dau posibilitatea confirmdrii irnediate a rds- informalie. In cazul unui rdspuns incorect elevul este re-
punsului, ceea ce mdregte substanlial viteza parcurgerii trimis la informalia de bazd sau
programului de instruire (cu manualul programat ritmul la o informa{ie sup}i-
mentard, in funclie de tipul programului folosit, cerin-
pldiaaartld-dr.rs(rdtgiamerruiiqliei inmmepgaeairtslievonin,ta)sle;dn,2tn.imeMeuantgrtiui,nlacdeeeesaitzecoeelavcrierde,eednaetzilmsinnpugauor- ddceuifle-eir-es3en-t5aepcoredi slsupdiurcneasprueertiein,,rv1daaslpdaule(ngaseduriecl.5(cE, svmedan-iitufdiaeilrietalcatte,afeecll adsetdoaifntiee-
trgErdraitnaatimitlveeu);pl;o4la3.t .MonSfaievpqreriinleucilledeleducoeioscmceeubpnislreoetuxgeddtiienadlzeemdEianuinsn1utarabuslouitrgrleuapctartodmuagrapraatteemparsizaai?htl,iicpl1udtnosaa--- total,,nevinovat(( in cunoaqterea problemei respective)
qi aplsind Ia intimplare pe un buton sf, nimereascd rf,s-
celui ce studiazd. avantaje sint dependente de gra* puniul exact poate apdrea printr-un
caracteristicilor constructive ale ioc al hazardului'
du1Ddeesi"gpuer,rfetocalitoenaarceesate bar nu se poate ,rtriqa(( mult timp in acest fel -- teoria
jroecluulrti(lovranfei-otridmemisolnastsreecavzei ncllaard-e Ei, curind, r,descurcS-
munaoqrinpilroorg.raDmeepci.ulddrd, sdpaucnSsuerilelapealremgeitren, usmauaipuottilifziauretia- program corespunzS-

lizate pentru programe mixte. Schema constructivi a toare cunoqtinlelor sale reale.

269

268

Mult rnai complicate sint maqinile care pot folosi pro- prezint[ altd instalalie complexi situatd la interferenla
Pflreanlntreucuonnsrtrdusipteuncsit gi progrEune
cu rdspuns 1a alegere. icpnoittrn'r,suetrgidre,ecnteicvroe',ranlaiailleneddd,aidcceauscttdoicroeuladab-mo3r-aaagtongaeirteo,afoc4au-nape'riPngdriiemcaaeubleinuesnodlpueusli--i
construit cit
mai larg cxprimat de
citre subiectul educaliei, maEinile de acest tip au cla-
viaturi asemdnd.toare cu cele a1e maEinilor de scris. Pro-
gramele sint, in general, imprimate pe fihn sau, in ul- "ia"lir..lriittera,l,apteerp'aalrpcurirnsupi earcetilvi idtSelisi tdiecliinovpSrlaacriez'atcei,t mpeani tmruut.rat
timul timp, pe banda mmaagrenedtoescciotplual,uimEai qpirnoiiieectdaete
un ecran mult mai pe din acliunea ipaerlotucrbcaitteoaurneual d,i'vnetrcein,d,dtids{ciiip(.o-liF(',ieecsatree ca-
bind, in care nu-
alt
tip. Datoritd prelului lor ridicat de cost maginile cu
programare combinatd sint utilizate in forme de instruire mltmareeic'priopuotupfaoipttaeri,nturneluu.dl mLedeedccrotcuiroanl marden'adsendpdleif;m,catlgibvpiirccosoafetrbresiinsionpereuusnluedz.ii.enfacdCcuoeurmgnpueunriiiincnb'aucrt€5moa9notid-indu9e:li
colectivS, in laboratoare asemdndtoare celor pentru
studiul limbilor sau, mai bine, in laboratoare complexe,
multimedia.
urmdtor :in,,tbre'arnudpaermi,'opdreel(z(inst'aduleo'ctbuar,nadudnsutai ntedxatr,dp, riomnpurni--
Gradul de adaptiuitalc 1a programe flexibile, care se mate cu
lr,ia,ansrpuiete,"a,"ar.kunte.na.rtei'Difpruseepuncdittvreeurondsctetaiqrrceeiuavcmuitnevatxieintutbienliluneiienrm,etesoirnpdpeereciln,ttiatvpereerepascre'lanptratreora-efl1eaesaou-lirrdmulniJab'uuziiiii
corespundd trdsdtrrrilor psihice ale unor individualitdli
foarte diferite cit ;i ccrinlelor unui invSldmint colectiv,
pare, la ora a<'hrirld, ccl mai judicios criteriu de definire
a calitdlilor rrnci rnagini de instruire. In ceea ce priveEte
funcliile indr:plinite existd, in prezent, alSturi de ma$i- toli elevii in cdgti, profesorul Ie cere-tuturor sau numai
nile propriu-zisc de instruire, maEini de examinare qi udntlilinuurunead1ro1rdrteruedaalimpxbeutsrebeinoinrtduooarerreiqcaeubaepclsazedtcanitstieetrndetu,u-tlddpipedei,eneciune[bluepliuutrcruataiutopul,pairatdroanroeaueaas.tpleuentdIidunranimmiiluae,amiagtccEoneeeriuli,ri'aoeaiiEnntlglaeirsitevtfeai,uimg,.sunioispIndcnlt,utlruiraeplp5ci,irod'didpninnesitefieenalnlureecsiiacvtglpie{roedaiea----:
de autocxirminare, de consultare, maEini cu regim mu1- il
complexe indeplinesc
tiplrr ctc. ln general, maEinile
ftrncl,ii combinate (prezentarea pi:ogramului
tare f * consul-
examinare, de pildd). Existd Ia ora
actuald, in
intreaga lume, sute de tipuri de magini pentru program
Jiniar, unele concepute chiar de Skinner, tipul FORIN-
GI4R, maqinile pentru programe cu rdspunsuri Ia a1e-
gcre MLlItr, crea{ie a qcolii superioare de radiotehnicd a) continuare'a lectiei prin prezentarea ialtei lecturi mo-
ddeininKsictrvu,irGeaumnmivaerIs,aOldI\d{AeKdi-men1s, iBurnisi tpooJ.n-ttauttoivre, del ; b) a,udierea in colectiv a pronunliei elevilor delem-
magina nali anterior Ei repetarea lecturii de cdtre Lalli elevi ;
Barra- c) Reintoarcerea, dupd atldieroa in colectiv 'a pnonunliei
lon, maginile complexe MITSI (denumirea maginilor scrisd
cu majuscule reprezintd o combinalie de iniliale, in ca,- eievilor, la prezentarera textului model inilial, sau d) re-
zutr ultim : Monitrice d'Instruction Technique et Scienti- intoarcerea directd Ia textul model iniliaI.
bfiaqbuViel,iiItinnodrduivelicdeeusnetieillleein)usErdmi dCatyol baperreron,geirxna.smtrueilroeracoinminplsetxiteu{Eiilie, Dupd cum se ve'de' in cadrul laboratorului lingvistic
pro- pieola,teide}ieapadrecubrsazudn,aveurtiitliazbdilripi reofgicriaemnteraamitJraicbaotr."aDtoeare'aloltr-

qco-
lare va fi conceputd pe baza programelor pedagogiei ci-
bernetice, fiind asistatd de calculator, in timp ce maEi- lingvistice constituie o trimitere direct"d la invd!f,mintul

nile simple de instruire, simulind si ele tot mai mult -p.rograrn,at. traboratorului exclusiv pentru leclii repne-
calculatorul. vor deveni auxiliarele studiului individual
Utilirate,a
zirr+d., implicit, opliunea pen'tru un nandament pedago-
Ei ale antrenarnentului fiecdrui subiect. dg[relicna[qcri-tioveio't,oa,innteocdmsr,ci,cc'aorsleac(rd65z,ouppte.tinLmtarSub,oanpnaettroeprnauarl cmsueernsimtuullpiuinnnterse'utgutidiliiizuzaialte,I
nuieLsacbournuitioadrienlterelinsgpueicsitaicligeti(i Ln.Log.)trsiasudfolenincuem, ecausmcdo, brieg--

270 271

elevilor prin exercilii in vederea dobindirii unei pro- pozilie de importanld sporiid tinde sd-qi ciqtige apara*
iele de sreimtrpolpdrofiiegc[litera(npsropiaercetonatdre9oi vimerphreiranda),tddaintoprirteiacla6--
nun{ii corecte. rora o
Evident, un asemenea antrenament de inalti func-
lionalitate se capdt[ in cadrul unor laborato,are lingvis- bil, peste care se poate lucra cu creioane speciale avind
tice de mai mare complexitate. Elementul fundamentarl mine de plastic sau sugativi o,rriincced.rpcalaten( qciustaLurq color,at,
asemenea ,,c,omplexitdti( il constituie schemA,
al unei cabine cu un ap,arat de inregistrare pe dotarea inlocuieqte, prin proieclie.
bandd a scutindu-ne qi de dificiia misiune a pdstrdrii acestor ma-
fiecdrei
pronunldrii. Implicit se modificS, dobindind mai mult6 teriale didactice.
flexibiiitate, schema de comunicare. trlevul dispune qi
lntregul complex tehnologic educativ, cu multiplele
e1 de un pupitru de com'andd care-i permite s5-gi inregis- lui elemente constitutive, nu ar merita supranumele de
treze qi s5. reasculte propria inregistrare, ieqind pentru fcoibr[eernreetuicoalutleioonraerteicai lgei procesul,ui de inud[dmlnt dacS
aplicatd nu ar
un timp din cincuitul de studiu ,al intregii clase sau fi inaugurat, l,a
granita intre real qi fantastic, un capitol cu totul nou
ngreuvprearEeiadebsuftdoEaunreinlodru-pqui upnitrpurlougi rdaemcionndtirvoidl,uiandl.ruPmridntomrual- al conceplii1or gi practicii formaliei intelectuale.
studiului i,n,!inoer(i'ceinmsioimnemnti,npdeinotrreicaagrae
verifica. activitate putind
dintre elevii pe
care-i indrumd. Sporui de randament ai unui asemenea
laborator complex se evidenliaz\. ce\mai puternic in con- CUINBEMRONDETRIECVAO-LUTIONAR ,aa,Csctifboeenl rdninueccteiictaEsiindeoebinloinveanm{e5 ,arta de
dilii1e studiului irldividu,al, in care fiecare elev po,ate DE A CONCEPE
desfdEura un program in ritmul ce1 mai adecvat nivelu- conduce
EDUCATTA
cel mai
mare folos(. IatS o definilie
lui Ei capacitdlilor proprii de pregdtire. Profesorul care, deqi pare foarte moderne,
verific5, audiind diversele benzi imprimate, progresele
realizate gi gregelile persistente, iar in funclie de acestea nu-i aprline nici lui Norbert Wiener, considenat pirin-
stabilegte programul de viitor al studiului individual. zteelent,u,lleugiagl((i al ciberneticii, nr,r este nici o de{inifie a pre-
Studiile psihologice intreprinse in ultimul deceniu nici mdcar sns, apartinind trecutului apro-
piat. nAicgiadMacrC,r,-prldlorcinht,enlei(c' ifo\rromnuNleeiumamaninnt,itecanrue e nici Wie-
converg cdtre ideea cd acliunea perturbatoare a mediu- ner, a pus stt-t-
1ui nu este atit de puternicd pe cit se considera ini{ial,
in orice caz nu atit incit sd motiveze pe deplin construc- diul psihologiilor o'puse ca bazd a teoriei jocurilor ; pe
lia cabinelor. Logic, pasul urm6tor l-a constituit proicc- scurt, nici unul daiuntrfeun,d.carmeieenretalei fantastice(( care, in-
tarea qi construirea unor instalalii portative de labora- cepind din Etiinliflc cibernetica,
1940.
tor lingvistic (L.L. port,ativ). care pot fi utiliz,ate in r,rnind electronica qi neuropsihologia. Dcfinilia nu-i apar-
vicnilzaus,aeaul5cduitcoobrmdiinpEcleiixsoS5b.1iEilndnueitfece,ulurisnl jurul unei mese mari etc., {ine nici lui Ampdre, care, in clasificarea generald a
dotate cu aparaturd ,audio-
acesta, studiul cu ajutorul qtiinlelor, situa cibernetica printre qtiintele politice. acor-

dindu-i numbrul de ordine 83.
laboratorului lingvistic poate fi combinat cu proie,ctii di- patIeerrntaitSli l,iai cuenaesitidperefihn:intigi.ireuimpritiona,r,esupspreinnse( aaindse5zgviS. lKuiuri-i
ascopice, epidi'ascopice sau filmice, infS{i;ind, de pildd.
pozilia gurii in timp,ul pronunldrii sau secvenle privind bermatltes a cdrei denumire iqi are origineain termenul
utilizarea practicd a cuvintelor cuprinse in leclia res- ce desemneazd actiunea de pilotare a unei corSbii, pri-
mea detinitia de mai sus acum peste dou5 mii trei sute
pectivS. de ani in celebrele dialoguri pe care Platon i le atribuie
sateepletauAqrlaclomt[etauiljdalroieaqdcipeerlaolobi,e,roscrae{aiuretrdoioiasorrtvieaiizltteieuch,dlainnleoggiicvoidugsiitnedicaieemestdi-cinuda,ccliaperqtriidvnteietdreacoccntriaatcinrdieui-ouo-
1ui Socrate, mai ex,act in dialogul crr Gorgias.
AEadar, inci de 1a prima sa definilie, ciberneti'ca s-a
gdsit in strinsd corelalie cu educalia, cdci intreaga gcoalSr

272 qnt

socratice era, in fond, formula cea mai rafinatb de edu- de comunic'are, direct de la masa noiastri de lucru sau
din cabine,tul multimedira special aI Ecolii.
oatie a vremii. Generalia actualS construieqte asemenea computere ;
In ultimele doud decenii, cibernetica a depdqit ca-
drul de qtiin:!5 cu muitiple irnplica{ii interdisciplinare, desigur, nurndrul acesftor constructori nu reprezintd tncd
d- evoDenmininedatocdteodsttdpmeu',aanicgptinrdedeig.nvaendter-e, un procent prea mare din totalul popula'liei. Generalia
gi poate inainte de orice de miine gi in aceastf, formuli sint cuprinqi cei care
cibernetica defineqte rnu- vor intna -in zece
viala activd peste qase sau maximum

ta{iile tehnic,o- tiinlifice contempor,ane in mai mare m5- madsnfeiairSigb-dpeitieulvvc-lpaeiaaurfslclioeigenltosidist1'uoiini0ma0ace0pelnrs0iet8i0ed-a01iccleoe{dair'enavdpiuvcee'aictlieltieciorneums.iluaoh,tco.ioar,aiml-reneecenuoinrtaieolisamzigaivcutaeerbgid-niicsgp5utc'ieninlleae-
surd chiiar de'cit fisiunea
Eni efuzoiubnigenaunimuc, lepaerndtrsuauvziibtoorruu-l
rile c'osmice. Trebuie si cu computerul aqa 'cum trdim
foarte apropiat, sd trdim moduri de exprimare nmand,
cu creionul, ambele fiind lifice. Va cfia,lcfublr,datoinadroeirloarlSi,nunsi'sdteecmeunliudfeuretudnuocsa((liea.l
evident unul ex,trem de sirnplu, ,altul foarte sofisticat. trunderii
Omul de astdzi qi, mai ales ornul proi'ectat pentru miine VPo5r-

va gindi in ca;tegorii cibernetice, nu numai pe plan activa cu ajutorul oomputerului sau vor 3Ve3 influenlatd'
teoretic, ci in modul cel mai practic cu prutinld. Deci intr-un fel, viala de computer, un nltmdr irnens de 'o'a*
intreaga problemd a educaliei trebuie abordatd in noua
perspectivd a ciberneticii. Instit'Lrlia qcolarb ,are diatoria meni, reprezentind in mod cert majoritatea populaliei
sd-l invele pe copil si construiascd gi, in speci,al, sd-l in- pliinzlalainfDiecsatidesr,tieinndmoteraezoslvodtrorueltc.eaecroreenaaomgatiaicilnec,lueli,nlaotirona-udrmeulsaotnrriiese,tliecincetrcoqeniriccseeotcaiirnaelaeagndaeti---
vele se invele prin intermediul construcliilor func{ion,ale.
Astfel, rolul de receptor al elevului din sistemul clasic pinde nu numrai de ag,a-nsrnllul haalersd,ud{reregi-nditreehancicibaeEr'i
de educ'alie se transformb intr-un sistern modern de eflelexcitbroilintaictiea- si, rnai
educalie, in acela de efector. In acelaEi JeI ne referim qi tehnologia programelor, denumiti
la irrtegrareia mijlo,acelor qi tehnicilor audio-vizuale in neticd, de logicd a
Or, aceasta este determinatd de
procesul de tnv6!5mint : ecranul televizorului, de pi1d5, de specialigli softuctre.
nu treLruie ,,sd prezintett simple cunogtin{e, ci elemente pregdtirii cadrelor, de crap,acitra-
care sd ajute la formare'a unei conceplii funcfional-con- ritmul qi pnofunzimea
tea ,ad'aptdrii stnrrcturilor edu'caliei Ia sarcinile oomplexe
a1e pregdtirii tineretului. De iaceea, nu este de ajuns s5
struotive. reproiectdm entitSlile de referinld din conlinutul cunoq-
tinlelor care vor forma orizontul cultural aI noilor gene-
Proiectati in perspectiva unei realizdri efective, o
asemenea conceplie cibernetici nu inseamnd, neapdrat,
,do,tarea fiecdrei qcoli cu calculatoare electronice. ralii, nu e suficient sd prezentdm l,a fizicd cuant'ele, iar
la biologie sd-i introducem pe elevi in dom'eniul geneti-
In centrul actualitd{ii s,e impun modalitSlite deprin- cduiicmdoolecvmerl,iatareb.itrGSinrdeivreoalu{cieibeinrnccotincci eeps{tiea cqhiemoargtdansi5zaprreoa-
derii tinerilor cu un nzod de gindire cibernetic, cu o introgului sistem de educalie.
altd perspectivd in abordar,e'a problemelor. De altfel tre- Desigur ,ac{iunea nu este lipsitd de riscuri, dar edu*
caliei i s,e im'pune cu necesitate sb-qi asume ,aceste riscuni,
buie ,sublini,at, o dati in p1us, cd ordinatoarele din a treia, bineinteles in naodul ce1 mai ra!io'na1, m'ai gtiinlific
cu putinld ;pnoutemn'lairiaaluslutfieluvmaapnutcea'apar5bsilpsubndde'umciismiuaniii de
a patra gener,alie gi mai ales dintr-a cincea generalie, formare ,a de-
care igi an'unld intrarea in lumea tiinlei gi tehnicii Ei

care aduc, ca element revolulionar, trecerea de I,a sirnple
calcula,toare la uriaqe sisteme de calcul, nici nu mai sint
'elernente menite sd initre in dotarea unei ,anumite ,Lrni- parte civilizalia r'-oastrd. Se contureazd, drept o certiitu-
td!i, ci vor constitui marile dispecerate, cu care vorn dine a viitonului nu prea indepdrtat, faptul cd sisternul
putea intra in legdturf, prin telefon sau prin alt mijloc de invdtdmint care nu va
putea si se adapteze acestor

274 qn;

.aerinte fundamentale t,'a fi categoric depdqit, aducind zele acestor insuccese (care nu inseamnd neap6r'at
prejudicii ldrii cdreia ii aparline.
Studiile unor specialiEti de talia lui Patrick Suppes, eqecuri, ci se pot m'aterializa doar intr-o eficien{1 scd-
zutd in raport cu investilia fdcutd) sint ioarte diferite'
H. G. Schiemer, Lawrence Stotrurow, Seigo Tanaka schi- pdteeoasliaabcicleiatdsztluiIleai ,,acinapzsa.trreUunmnt emlanirtpa'(tcupelesotdaeasgienotgpoietcdec-aaruenpa1eecdoeefreto:r[n-po_aurttpaee.,
formdrii gindirii cibernetice.
{eazd qi etapele succesive ale din qcoala gener,ald studiul
s-ar putea introduce
Astfei,
algoritmilor qi programarea problemelor simple, evo-
luind treprtat, pe parcursul Esucpoelariroitrd,liti,incedrtiri esecornrocerpdliea- de altl parte, determind acliuni precipitate care nu. in-
structuraid. In invdldmintul cinluvddlSomginitttdEcitaieldcceuulaintcsoaurruEalicrpeteorarnginicodubnadoieqatilnsaluepo1roacreprqrcoiecntaeurseuialpuuei d-daine-
prinde s[ programeze qi s[ rezolve practic problemele
cu ajutorul calculatoarelor electronice. Toate aceste,a vor
determina, in final, pStrunderea in profunzime a ciber- g""oor"grAircinddu"ormr"i"eietnetadtdif.icsuprlteddlieiznrrtoeltravrien. chiar din faza abordirii
neticii Ei formul;area problemelor in lumina acesteia.
dtttorriuaerldoepg*rludeoclefuetriosccnooiur,cm-crpealeplcsxruieeml.zauitCnolatirdtureel-r,aracudapnctrieiotaibplsedeiimtnautleoraugleaiissl-pegcen1udr{,iauacg?leio.t,gcqifacgielctpPueelYanx----
CALCULATORUL Vd propun, in continuare. sb ampla- l"sca"tuutierrdstiaiuun,l?i,canaeErecesxatielcscuotdilnartmuteomxratiu?:lmaCou)prl.Cttliemuamld?tcrsudbcmo)urCguvairunnimitzpedo,,m,snsiiumbiinalpettureotqr'die'iaumrlcudelsam6dc-e(ii
ELECTRONIC sdr-1 compr-rterul in centrul unui ta-
SE AUTOTESTEAZA blou reprezentind structuriie esen{i-
cpounntacctetelaeieditraebcaltoleeuqhai.lrefieiienndcvedbptdamcskdin-utcurlililupeieqa'aisccstdduaullu,rmmsddinsriitmlae-
biiim cerern profesorului sd fie un informatician cu inaltd ca-
in ce lificare, ci dimpotrivS, limbajul calculatorului trebuie

avertizoare. sfe5cftiedisfeufriicteienntudaenleboqgai tasqpi edcetesuapleh-rpproecnetrsuul-ari reda per-
de inv5-
Cu viteza de execrrtie a tuturor operal;iilor supuse
calculatorului incep s5. ne soseascd. rdspunsurile: prinzo
calculaiorul electronic iqi gdseqte un loc privilegiat tdmint. c) Cum lainneamliz[smeaqmi anedleudcronn,-,irpdosrptuanredaereeale((v, upluein?-
i-n ranumite domenii ale inr'Stdmintului, dar aceasta nu Intre a1tele. cum
tru reptricile elevului la intrebdrile calculatorului ? Sb ne
inseamn6 ci e1 inlocuieste gi exclude celelalte mijloace meniinem la sistemul alegerii din mai multe rdspunsuri
didactice ; computcrul se dovedeqte un ex-
insesctruunmdoen- t in cercetarea psihopedagogicS. El posibile, care, de a1tfe1, po'ate {i practicat foarte binc Si
ceplional lu o reprezintl o so-
stimuleazi investigaliile in domeniul metodolo,giei ana- maEind de invdtat electromecanicS,
lizei programelor. a1 er,aludrii progreselor gi dificultd- L-rlie fi ,,co,nfigtrralia6
de minimi rezistentS. d) Care ar
{ilor qi in definirea strategiilor invd!5rii t tertio idddctddaueeeeejlreaavveatleadoaqdelrliocc-ae,uourrriulenleuaontsieatmupo1crmeiiracqciitenint?iniivvnasrS,Clleete;rlni1rdun-?trommacraoebielnnei)tlnetvdI?teunancpcsfuiaecie)svedlniteiaaCntmiegt,tueododmpgeda:ircerci'inenaz-9tvilveicnaiugdt!ldalu5riadndtmtdimomtpriifnducec?nitornurciCmottleeplpduuautaeslnitpveiccsavurtatuenaurll---til
existd iimitb de rrirstd in utiliza,rea calculatorului. A- cesnttar
iqi gdsegte locul atit in inr'Stdmintrrl primar, cit qi in
domeniul educa{iei permanente c; uqpuraiortroita-te problemele
a cdror rezohrare este solicitatd se situeazd
atit la nivelul stmctr-rrilor ;i conlinutului invdldmintu-
1ui, cit qi la nivelul calculatorului.
Punind in dezbatere problema implicdrii directe a
calculatorului in procesul informativ-{ormativ. nu tre- in procesul educativ ?
buie sd omitem f,aptul cd literatrlra de specialitate rela- Problemele sint deci nu numai de ordin tehnic, teh-

teazd destul de des despre experien{e neconcl'Lrdente. C.au- nologic, pedagogic sau psihologic, dar 9i sociologic s'au

economic.

276 277

devIenniat cpeelanqtriutimedpu,caolbi,leinoereprraobgliemstodcaarne'aaloingfdorcmua'laieceie'aa mrpic"i.ao1nipci"eeei"iareebaui-*abprtnbli"ttouaoiterpaevettet"rrnltcrroo*rrrrtduuatupteiolrtipiauzrivratrllnfrfee.ola"ms"lui"agcp-ttaPdlupsbp,tuiiirpnea'rrarrpsodpladooiseuueermonizeigupou,n"nasailtrgicp,qicotivais.ntmt(iuuaeincdttttlde,a'esmtn,dlduviSatsieod-aimdspnp'r1tcucurefeseunradiideticdnndienanrrceirc,dtaidencpeueutrelivizeducsrplliql,eonao,tvaaaemriocIanmslievalaivreuucmeiasdffenomeluqpidrisealliceiupiouiersupptinmpcaidmrrprinrgac"tiee"uirnialdruuvu-ladtucnatta.innii'l9iinaeev^nztnoimImectt,iln-qeiiaiddamvvn_ieupttrneeiaecicniddlelnaitaaonmluiuereadru;nansuennetaratdraaietupmedciirhtmni'deuaeelllaeieiEs[earlbirsriplbtmiiefldceuudcaeii'u-iicfcifapacl-aletveaunru'ztirdiupdnco-:liuetor'tormpq'eoucer"nltrqtuiiocpota'miiurottnnfl'nmi'oluiealInrenlatinenues1"----,l'
a producerii de cdtre ,agriculturd a necesarului de hran[
al omenirii. Informalia educalionald este mai mult decit
un centru de fantastice repercusiuni pozitive sau nega-
etivxeist;eninleicueml manaiitdsltiiricint sens, ea este o relalie criti'ci a
contemporaneitate. De aici ne-
cesitatea stringentd, motivalia logicd a extinderii qi per'
fecliondrii continue a sistemului informaliona1 din invd-
{6mint. Este, in fapt, problema productivitdlii aplicatd la
r.esursele qi creativitatea gindirii.

(.IPTIMIZAREA FdrS indoial5, calcul,atoarele mai
CIBERNETICA .a,tpinaeTrelin((in(ddegcei nmearai {i,i,liontre4igeqnite(5),
care dirijeazd plasarea pe orbiti timDdeaaisnefmoremneaal,ieciaplceunlatrtuoroul poate indica mdrime'a op-
A. ,,CONTINUTURIL)R
anumitd problemd gi pro-
grama qi recomanda volumul de cunoqtinle apropiat aces-
gi traiectoriile navelor cosmice, conduc cele mai com- Iei mdrimi. Sd concrettzdm prin intermediul unui exeln-
plicate procese ten-nologice gi econornice, pot stabili picnthiuoiar:rmgdaineldicairitec,caueolumanlurllr0uacinoodmabrioqtetninvuteitifosca-uarteadbespucrr6iinzcsuats,rdme fauollioilisszocedaazsuz'c'dtl
diagnosticul unei bo1i, ,sau descifra o arhaicS. scriere
necunoscutS, pot face ca cibernetica sd intervind de-
cisiv in stabilirea conlinutului planurilor de invSldmint
qi a programelor qcol.are. doar 30 la sutd din energia caloricd disponibild' Cu actu-
ctaulalrmi,N,cddere,evigiroeoimnrnudilciu1r,6ei sseancl,ueet.cpottbriocunigiiic,E(pi(,egsaastteiasafmdlacauoclio,rircnaepduentpeulrimei lon,aroi rI1:la-uiecfeouxrl--t ale1e mijloace de preluciare a informaliei, rrand'amentul

cre,Ete factorlal. pdoeaitneaaltjduteaf,icdieenladseimneinnevaS,ld1ma i'natlucilt-upirreoa-

pdee,ncBittraui,ndseotulaoddcri.uu,ll,Gmnionovd'dairetelouari(u'aiclpoemplpcaaunrtueerriui-lloluripernodupuucpnaeotimvaet.eAqeqivapodlrauora-, lnformatica
unor programe
g.tlnat gi vine in sprijinul psihopedagogu-lui 1a deter-
irirur"u unui diagnostic educational pe deplin corespun-
zdtor fiecdrei disiipline qtiin{ifice. Insemndtate'a acestui
gramelor analitice, calculato,arele vor primi din partea rf"aanp.rdt.ra.p,m-teieninntrtvu,dcilanimdqiivinipdteumna'tlorizudaeirrnenf,adppstetuurifrdeeic'uatluauirn,teicciouqnlaodotilliiqefioedrsmeenai{ntiiaavlefl,t
specialiqtilor care elaboreazd prognoze educative orien-
tate spre viitor nzodelul forma{iei culturale al persona-
litdlilor integrate umanitdlii de miine. Oamenii de
,cpsertopiiniteeldcq,tuiml,uceuitnoeoddgiuqtcitniaitetiinvav-dcl5dromobriineptcurteleudaidrveeoersstetueldairbinuop,ruatseSvmadreiera, cncdtoetnrlee- este evidentd gi nu poate fi sc1patd din vedere de spe-
cialistul in qtiinla educaliei- Cu ajutorul inlormatici'i,
in pedagogie reuqe;te si nu faci risipd de
cercetdtorul
informalie, respectiv sd pund minimum de intrebiri po-
noile desc,operiri qtiinlifice, de valorile certe care s-au sibile pentru oblinerea unei solulii. De asemenea' memo-
a.ddugat istoriei materiale gi culturale a poporarelor. In natorui ordinatorului
se intimpld qi va pune' continuu' la indemin-a
acelaqi timp, ,aqa cum imposibiiitatea aecluimmi,,n'adrniiumdiinli spe- cercetf,torutui o bibliografie actuali Ei perfect sisterna-
cialiEti vor argurnenta tizat|:a problem,ei pe care o studiazd'
pro-

grame a unora dintre cunoqtinlele studiate, astfel incit

278 279

bEglrtiicijioIennr{dridfetioecvzaiinbrceae'ta:ealrcfdeauealpsaettouo'aaal,mricenelienuiilnnlotiremp<riuf.oeuldqrundticoiiznlciee!e5anczciaula.,EiEoniifiaoinnrtomrcepeabinracliieeri etiagpraienutaa-- asigure celui care studiazd posibilitatea de a cunoaqte
preiis, cu regularitate. fdrd pierderi de itnimspp,ec,,isatlaaresau"-

cunoqtintelor lui gi de a-qi orienta atenlia
pra conceptelor fundament,ale, defi'niliiior sau teoremelor
sintetizate, seleclionate, clasilicate
p,rrtreaztaintetd(( o- celor mai importante.
formd de condilionare a gindirii umane, de Doud cdi se deschid in continuare : fie a ne mdrgini

subordon,are a omului fald de computer ? sd furnizdm un simplu diagnostic, deci doar un control
al cunoEtinlelor, fie 'a incerca sd intervenim pe moment
Cullmann ne propune, in rdspunsul sit-r, ca ipotezd, reexplica, a acumula informalii com-
jdeea cd ar fi existat calculatoare cu o sut5, o sut6 cinci- pentru a corecta, a
zeci de ,ani in urmd. Modul acestor,a de prelucrare a in- plementare. Evident este pre{erabiii cea de a doua cale.
Ace,asta impiicd insd ca programul sd rdspundi unui nu-
Afmocreemnaiasi t{aaieleiinEsa5tri.infniluemipu:autiunctleaincxdecmestapinlvrirandpleoiizsvsibo-ialltraiIrfeicaomn'adsntriugtuminieiittofisrztircdiaoc.-t rndr de trei imperative :
la o asemerr-ea surs5. informalionald qi de prelucrare a o a autoriza rdspunsurile cele mai deschise (deci r'tu
dupd o simpld schemi rigi'db);
datelor. $tim insd cd aqa ceva nu se intimpli niciunui o ,a permite legdturile cele mai complete ;
adevdrat om de ;tiin!6 ! o a da posibilitatea efectuirii de calcule in cursul
esenla superioritdfii omului in general, nu
In fapt,
num&i a sauantului, in aceastd. tripolaritate ,rom-inJor- dialogului elev-calculator.
In esenld, trebuie pusd i,a punct inregistr''area datelor
malie-calcul.(rtor(' este dezuoltarea creatiuitdtii umane, a statistice prirrind drumul tlrmat de ,rsubicct(', nurrrdrul
spiritului de inuen[ie, Ttrin contiruua erersare a gindirii.
Contemplativitatea este ipotez'a cea mai periculoasi. In- r'S.spunsurilor bune. numdrul rdspunsurilor greqite, tim-
tr-o lume inforrnalional5, omul pasiv concentteazd maxi- pul necesar pentru formularea unui rdspuns, rdspunsuri
mum 'de slSbiciuni. El este mai slab chiar decit cel care
nu face nimic. neprevdzute ln program, rdspunsurile ,,subiectului(' la
pr,oblemele privind propria 1ui reaclie (gradul de certi-
iudine in formularea unui rdspuns, de exemplu).
CVEoMRIPFUICTAERUL S5 concretizS.m insa, la nivelul Sd pdtrundem, deci. in laboratorul psihociberneticia-
stabilirii efective a raporturilor
LOGICA,,SUBIECTILOR",,e1ev-calculator(., strategi,a in- nului sovietic Landa. Pe un planou luminos din fala no'as-
terac[iunii. adaptiue. Se qtie c[ CtrAdPeRsEteLiEnsNcrtrisGiRoEfrNazISC' I',PNEUUSNEDSEINRCAHZBISISEtArRUADAECEUIM(.
in educalie, ca gi in vi,ald dealtfel, manifestarea unei gre-
qeli apare, ln general, mult dupd ce a fost cornisd. eroa- bbporaercza-detoinnrtSin_afdrr-auczi-nnnaeaedse-parlu,etslnvueeubslisetuepcietsupcalie(,u(alcnaisauctrueenlsetc1eca-iearaesm-acroai ndeodusuvsteciraegdsueetldxSpzaeigrisiinetuannblldaaiel-,i
rea de ralionament. Depistare,a factorilor ce pot pro-
voca eroare chiar in punctul in care ralionamentul a laonauErmeleevvteruerlzbusuieeie,aPfa1su5esd,masadecnezi'aatost taainr. eaininteapaurnteeiciunsotamlalaii gdienicdue-
pornit pe o cale geEiti este de insemnS.tate decisivS. scris, d,ar cam de doud ori m'ai mare decit o asemenea
Dar pentru aceasta trebuie sd avem posibilitatea de a
ne plasa lntr-o in
s-a manifestat efarozadre,,aa.mAonrteeg" ifsai{dexdaectmsoemcveenrntulal in care maqind. ne atr,age in continuare
care este atit rdspunsul pe
un ralionament a por"nit pe un drum greqit e insd o
treabd de mare precizie, oare solicitd o echipd multi- ate-nliaCeeexapeceriminteernetsaetaozr\u, l-ui
ppeldreqai EsiurperaalcizaalirfeioaatpSr.arc,Cticodmapuutenrieziarsetraa((tepgeiirmcaipte,acboilencse-i care il va da elevul, cit procesul de gindire pe baza c5-
ruia ajunge s5-9i formuleze rdspunsul.

280 287

In acest scop, maqina ciberneticd de invS{at este pusi pe baza cdrora se poate sr5e. zgoinlvdaeainscimiondsluocgciecs-iounperaobloegmicdd
sindtro,rdauncaelizeinzem(,aiEninpdreo'afliaqbdil,denaepintusndgghi iufrlaazrda propusd. pe elevi
acoperitd Se qiti-i invildm
de aatccaissoi6iod"ltbaegpi-*rueceDoiue"erucr-taneisaqaepnetiblSotaeoottnorirrctbareedmooeeitberipupzeea,ueereeaaiidir,f,ureeamainip:clmnlisaiiates.iuplirlioaershsie,rrtvtdoe.euupilizndrSol*^eco^pipgouudlievbinnlalcelcooeagpisuamieolqciliicoeniqpmleamtesiininpai-eshcujrtoioeaimrslnriurlzteioeteietmaig6mctnsgeii'ibiaten,apletiariimprcnogrnue,sbpreegn'tilatxerniuicucpmmsliddceliiodann{rird,aittlulfilicu,dpecfnniieacniailr'luumeetrbeciulraatleEn6dodzreuaeaei-rt
br.oderia a numeroase perforalii dispuse intr-o si'me-
trie ciudati. DatoritS felului cum sint grupate gdurile
respective, care re,prezintd ccdificarea problemei in dis-
culie, computerul afld s'tructura gramaticalS ,a frazei de

amalizal.

Elevul trece apoi, la rindu-i sb analizeze fraza. La
inceput stabileEte pre'dicatele gi apasd pe buto'arrele oo-
MMaagiindaep,ratarctee((e-levudlecsitaabnilaelqi.ztea
respunzdtorare ale maEinii.
corectS.
a fost, pini aici,
dacd predica'tele se referS Ia acelaqi subiect. Nu, predi- pipi-;l";l"r-"";i".fni*.trc""u;ji"i;rdpg"-i itiiuiig"oi,igit,npe,iiav"cro'ddletgbitlotdeilneircr"miitiiircm(ioeatnsiruide-itcat.eelutrpeagsienbrlpanutergmltoicreedaiuaoutdlmicasec6nesofliut-SElqnimeeqsiuiti,ctrgreuaapeirttrooeeeempvacpecdeeererztaernsiianliettieirud-upotdoeepsirzntedo.rrbi.dnaldaveitozuaiiaa---l
gcBareetcu(u,l l ,d,vreedcrzdibveisirecgar6ur(elansuteresabepurriieenfdeperudisnliadascuuepsbtiiemccutouvmlin,e,tcnuatlpa,r,earlaceutmin(ce(.-l
rdspunsul este corect, iar magina acordd elevului nota

zece.

exp-erimInenmtaatgoirnudl, era prevdzu,td soluliia optirn5, ne spune *ariniEolgsaiuorqprdi"itt.mitnarirlltggotdcoroersaittlgmbai biamiildaiitneii.mmoMoirndnauisgnltiieronaasitleci'n,dgad,iuniacd$atuittadent(c'dirVdecsienmprdiufainceqsaliurenerviirlLeaiieguecill-eteaeclue--
elevul
intrucit ea ,,,avea incredere(' ci
va rezolva corect pnoblema.
me--ntaCStoeerulsul-d,zamirm,fbidiniendtpirqi1ni,dpdilna, taacinceessl6taqcdaiaztcimS- pg,rneaeqpeasaps?rdunpeeebxupteorai--
nele care ,aratd c[ predicatele ,rrdzbiserd(( gi ,,se sinchi- ttur-ridrn"ne"o'fncoe"Ezne-uinuipioaitilieteen"aisrt,iteitt,neu,,daatdldrosrd'eaisirmemup-rtoue5irlnesiednneufaiie1suubzec"ldqiltut,gtuidiidndaraeeapveutmdecdp-itoenoadrbrxcutiri'tenacddcumlzi-uirtasmpirdseilrecauiaijna,rl,luoegotrecgeazro'ueiocrsoDrilevtntormuune'aodp'seiibpildetaorrirerqioureiiretrpbirucgeeldedrdeeieimeeotclelumeeictc'n,u-eioEanniatpxruo'uicdpiaqiaeeltodrzi-rndiausli-a--eltt

se'au(' se re4er[ la acelaqi subiect. Imediat se aprinde un
bec roEu : Stop, ai gregit !

mame-nftdactSounrtunelex-pinecrcihedinpnlaueimaaflp-5.rmimeixintptlsric-dSosiccn1raiecs5of.nraEtiznleauvarur.eel scepuxepccetaivrriei-, alanteferilord,earceepqetideeleqvi idaeucroerueEctitcsabqrei zcoollveegi,ipnloor-
s-a gindit pulin qi apoi a pus virgula. A scris deci co- indicati
rect, dar in ce mod ? S-a b,azat pe cunoaqterea regulitror blemeie
grramaticale sau a procedat la intimplare ? Iar dacd a
pus virgula congtient care a fost procesul logic desfdEu- dintr-o ctrasd obiEnuitd. primordial al apli'cdrii ciber-
Iatd, aqadar, un rezultat
rat in min'tea lui ? Cum a gindit ? In elucidar€& acest€i neticii in'qcoald : lec{ia se transformb dintr-un moment
probleme nu ne poate veni in ajutor eler,'ul, pentru mod oarecare a cunoqtinle1or,.-intr-o
principalS este aflarea rdspunsului cb a1 insuqirii intr-un
preocuprare'a lui gi etapa aitt procesul continuu al deprinderii elevilor cu
nu procesnl de gindire prin care se ajunge la acesta.
Psihologii qtiu insS cd pr.ocesul gindirii este format din- pIrtirtuomtcDpeiiais,auralasldo"gprg-preiocrqeciaest Iusaguptuluiunnnidceigimriicin'icndddiriuianainecdleeervvc,iaadttesrEadil-icoiunanapomaligceteen' tPeulelglouce-i
tr-o serie de openalii efecturate intr-o anumitd su,ccesiune.

Ace,asta inseamnS, evident, cd noi, ciberneticienii, trebuie qi din ce pricind ? Pen'tru afl'area rdspunsului corec"t l'a
sd stabilim cu ajutorul maqinilor electronice operaliile

282 283

aceast5. intrebare este necesard existenla unui sistem smtaabi imlilia,redaprr,eicnizaieceolarsicietimprpo,bl6e5migdsrpdepbearmzaanaelgnot rlietmgdiltour-
continuu de legdturi in dublu sens. asemdnStor celor pe
care le asigurd in corpul ulnan sistemul ncrvos. Se Etie orilepoiantvecresfeec, tuuanesoisritecmhiualrnceur\Ioosrainpidciataztuel mai mare decit
cd Ei cea mai simplS deprindere a omnlui, cu craracter de unor deprinderi
automatizare, se desfdqoard pe baza r-rnui aselnenea sistem
de legdturi in dublu sens. Sd ludm, de pi1dd, acliunea "i-81"";r"ti", complexitatea programdrii .,creierului elec-
de a trdi filele unei cdrfi. De la creier spre muqchi por- 'lronic(( este nelimitatd. Daca in cazul m'aEinilor electro-
comanda : ,,Iia culitul qi cartea in miini((. Miinile -i;clpitqitunr"re1"l'a-Lncutaliaoarunmaurri"eecetimiezctd"tteee-oa"atc"alravttie\r.straoodpcaisrmnniuuzevdiiennccpe,ddoaSslresudq"peucetCdiuodnneesri,afnemeitptsciieluneuoeaavaaqrilnuc'dctziriutuat$6iend,mllaieimogzsainaatueieunascnontpeiopnerraorsrdi-scotiautmsmeebinnttleeaiutevtIomdeimomt,Ids,ruiosebtcdeelcr,uaaeiheddrucentenieundntmun'a,flaiemoo(adl(agErnmamdfagtiiiientlxniaiudtzsldoaelreauiidd'i'gausam,Mdir,piniemindantaeaae-----i
ne,qte cele dou5. obiecte in timp
apucd ce prin canalele legdturii
inverse se transmit creieruiui scmnale cu privire la felul
cum este efectuatd aceastd rniEcare. Creierul comandi
mgiatiindee-pl apratera: l,e,Ilnctruodpuozcirl-iraliLcud1ri{nii(t(r.eiafilrerleninfiaecedfreecituceoa'azlde
miqcarea. gDreeqiint dinattdrecefi1ceu1elituc1dre{siit,eolinnro-rut 5o.bcliocmsaaundesi tea

introdus

creierului indreaptd miqcarea.
ln exemplul precedent a fost vorba de o deprindere
din cele mrai simple. Cu atit mai necesard, m,ai indispen- t-r--,o,1fa"n*oumtaittodarraemleu(r(d gtiinlificd.
computerelor pot,'tine mintett.grc*
sabil5, este asigurarea unei asemenea legdtr-rri perma-
nente in dublu sens in cazul activit5{ii intelectuale, sau qdeifllilrLitetieccaatreugioerliei r(rgcreuEcealitetip,,ilcuec,regarezEd"e-lsi iisntteimmpaltdiztionadrue-leetcp'e)'
al muncii de in-struire.
In sistemul de invdldmint clasic, profesorul are posi- CeeaCer'apermitemaqiniisSstabileascS'unprogramop-
tim in vedeie'a corectdrii qi prevenirii gregelilor'
biiitatea si ,afle cum qi-au insugit elevii materia numai citiuennoinsbrtepecVeiilrareoondllrcaicoetbeaba,tiastinolcccurcriaulaldlltdedIeosae,eaas1tirinipdemm5sreleo4ubprg,uru,diamrncleniiineabtdbafqeaetliorimncctnt"u[taeeuinvdnitioitetacdaugceetltieeninalsaraul'tcc6euctut1liuroizamruaradt,l'np(isanddu1uqteaelbicusmnlrdeiiseneeleiiisnniaenptirld'nurccetclarrcuoeear6ineirp'euduodmruapurucc'etal6uuptrni-l-iii
atunci cind verificd cunoEtinlele 1or la leclie sau prin
intermediul lucrdrilor de control (este qtint cd acEastd
verificare a cunoqtinlelor fiecdrui elev poate fi efectu-
atd de cel mult patru-cinci ori pe trimestru). Cu atit mai
redusd este posibilitatea profesorului de a verifica pro-
oesul propriu-zis al gindirii elevului gi, deci, de a trans-
mite ,,comenzile de r'eglaj( in vederea indreptdrii unei
anumite greqeli in gindire. veaz6. Utilizarea programdrii cu ajutorul maqinilor elec-
Calculele efectuate de reputali specialiqti in psiho- poate ridica tJoretic randamentul creierului uman
t-"io"
logie informalionail demonstreazl. cd. pentru a urmdri, pinl ta niveh:l randamentului dat de trans{ormatoarele
Lm1dipilGleaa"ea"crgc,-PaA.ttEoirrfeEoqaogi"inaniti"nliidotdiiicrncce,audealepreui,,freilbineedrdcnleccaeeedesetrprlepipcnEoeaaeualnircacttiittcec,iettaietpuhvcsedelenp,ieipzrsnieccsldtn'cuieaobpdiiancernaroiealraienaqncrlniecetetaidpdxlestpeailuatciirsdminlaotrupe,pdeimecienii9enin0tbao'i0nden7m$iedv0pren'idooretfslnmeeadttaoihalmcedlinziS,nzieondaitlul-qeetro"eltigssae]upi,ie-sstia-uiiit-r'lethii"zsmmodoudpeeuflerul"-lie.a-i;:i
pas cu pas, insugirea tuturor noliunilor predate in timp
de doudzeci de minute sint necesare aproximativ 150 de
comenzi de reglaj pe baza legdturilor inverse. Presupu-
nind cd intr-o 'cl,as5. sint 30 de e1cvi, rezultd cd, intr-un
singur minut, profesorul ar trebui sd emiti ,aproximativ
225 de comenzi de reglaj, ceea ce, nu nrrmal practic, dar
Ei teoretic, este absolut imposibil..

Iatd unde poate interveni din nou cibernetiaa. Ma-
gina electronicd de calcul nu numai cd rezolvd. cu cea

284 285

de aur al educa[iei ;i psihologiei, : oalorificarea Ia cel mui Dacd am trece, obiectiv, in revistd doar atribuliitre
i,nalt niuel al gindirii atit i,n sfera infloririi fiecdrei per- clasice a1e profes'orului gi incb apare evi'dent cd atit ce-
sonalitdli cit ;i pentru progresul deplin al soc.ietdfii. rinlele noii didactici cit qi noua tehnologie educalionald

PRO-F'ESOE IN E,RA Obiec,t cosmic rotindu-se in nu-1 elimind pe adevdratul animator ,al educaliei din pro-

SATELITILOR DIDACTICI aceeaqi direclie qi in acelagi cesul de invdldmint ci, dirn-potrivd, il implicd in rel'alii
ritm cu pdmintul, deci ldsind
observatorului terestru, impresia unei totale imobilitS{i, mai subtile, de mai mare profunzime. Cdci, dupd cum re-
satelitul stalionar ,,ATS 66r a Ei fost supranumit de re-
porterii in cdutarea senzalionalului ,A,cfelel m,t aini mleogddertnurpi rcou- rfieiitesoear,ereezvoaildvleaenteitn, qsdtiirniunir,,vimiiioEtdoiere1edd(ue( cpcdrderticireeedlpeernvotielfoe,rspovrroo.brLleucmoi neiitlienvuhaaortSesd--
fesor din veni sarcina sd stabileascd, in funclie de elementele spe-
istoria invdlSmintului('. cifice fiecdrei categorii de elevi gi de cele mai recente
centrul de inJormare de Ia Denver, ,,ATS 6(( a transmis date ale psihologiei qi pedagogiei, modul de aplicare al
programe didactice receplionate experimental de 56 de
Ecoli situate in puncte izolate Ei gre{l accesibile din Sta- noilor metode, integrarea emisiunilor qcolare televizate,
tele Unite. Plasart, in ,continuare, pe o noue onbitd, sate- progr'amarea maginilor de invSlat, funclionarea labora-
litul stationan transmite, incepind din vara acestui an,
programe didactice dedicate elevilor din India. toarelor lingvistice gi, in acelaqi timp, ,sd furnizeze fiecd-
Punct de virf aI pdtrunderii celor mai noi cuceriri ale rui elev sfaturile qi orientarea care sd permitd individua-
revoiu!iei ;tiinlifico-tehnice contemporane in domeniul 1lizaar5re. aPrcoitfersnoariii'arcrcoerntft-iratcdhaempraolcietosutoludiadtde spr[egstdatbirilee'aEscco6-
lnvdldmintului, imagine simbolicd a trecerii unor situalii
din domeniul ,,science-fiction(( in ce1 de ,,rea1-science(', combinalia optimd, intr-un ansamblu coordonat, a tuturor
asernenea sateliti stafionari, impreund cu,,computerele-
profe'sor(', pedragogia cibernetici, modelarea inrrd!6rii qi resurselor tehnico-materiale de care vor dispune gcolile
tot ce inseamnd astdzi a patra genera{ie de matorial di- pentru desfdqurarea procesului instructiv-educativ, in
dqctic sau ??ouc tehnologie a invd"ldmintului Jormuleazd funclie de capaciti{i1e qi aptitudinile fiecdrui elev. Va fi,
un cornplex de paradoxuri despre ce1 considerat p nd as- deci, necesard o specializare mult mai precisS decit aceea
tSzi factorul care condi{iona insS.gi existenla procesului
de cinovnSg!t5iinmtaintp-opoparroefelosrosruul,bindterantumdinirilsetrdigvecqhui rtium,pcuhrii, de care dispun astdzi cadrele didactice.

in Ansamblul noii tehnologii pedagogico-didactice, de-
nToalern, bikku, magistru. In esentd, elaborind un model
uqor simplificat, totul s-,ar putea reduce la diiema : ,,Vo. grevindu-l considerabil pe profesor de sarcinile sale cla-
dispd.rea, rni,ine, profesia de ysrofesor sau, dimpotriud., ea
ua cd"piita ualen{e noi, amplificate 7 O intrebare cu care, sice, ii sporegte simultan eficienfta, permi{indu-i sd apro-
intr-un fel sau altul, sint confruntali toli viitorologii care fundeze efectiv o metodologie qtiinlific-fundamentald a
abordeazd exhaustiv sau speci,alizat problematic,a omeni-
rii de miine, de la Mcl-uh,an la Dennis Meadow, de la f onndrii person'a1it5liior.
Alvin Toffler la Pestel gi Mesarovii, autorii recentului Cultura unui asemenea educator, intelectual cu vaste
studiu ,,Omenirea la rdspintie(.
orizonturi, presupune nu cunogtinle exhaustive -- lucru
286 evident imposibil -- ci o amp15 gi precisi orientare in
viala cultural-gtiinlificd contemporand, ca gi inlelcgerea
valorilor artei m'oderne, capacitate afectivd, moralitate
inalt5. Profesorului i se va cere sd indice ,adolescenli1or

aflali pe bdncile qcolii marile drumuri pe care s-a angajat

qtiinla ce o predd s5 'asigure deci studierea ei nu
in chip dogmatic, ci pe Lraza aprecierii critice a evoluliei
istorice, singura in mdsurd sd dezvolte Ei sd valorifice gin-
direra tinerilor pe coordonatele contemporane.

Cheia de boltd a cercet5rii gtiinlifice pe deplin acce-
sibile qi necesare omului de l,a catedrl se situeazd pe pla-

287

nurile de referin!5 ale pedagogiei Ei didacticii. Procesul piilor gi asupra materiilor de predare. Nu e mai pulin
educativ fiind aproape uni,cul laborator de cercetare, crea- aderrdrat cd un asemenea sistem de ,activitate supune
tie qi experimentare in domeniul aplicdrii gtiintelor edu- pro{esorii la o serie de solicitdri absente in cadrul cliasei
caliei, es,te limpede cd nimeni nu are mai mult contact cu convenlionale. De exemplu, acest gen de invdldmint cere
terenul unde se valideazi sau se infirmd ipotezele pe- o csncentrare mult mai mare a atenliei gi un dinamism
cdraegaozgdiepieErmi aalneendtidiancmticiijliodceucl itelpervoifloers.oErufel,rcveeslcceanrtea sporit. Pentru a pute;a ,,profita( la maximum de orice pri-
lu- Xej, educ'atorul trebuie sd fie in orice moment ,,pregdtit( ;

ac- $i intrucit prilejul de care trebuie si profite I'a maximum
liunii de reconstruclie modernd a pedagogiei qi didacticii,
concep{iile qi metodele noi, incepind cu pedagogia ciber- i-l pot oferi o multitudine, practic nelimitatS, de elemente
neticd, cu metodele structuraliste qi terrninind cu cel mai si acliuni intreprinse de copii, profesorii predau tot
simplu pr.ocedeu menit sd ridice eficienla procesului de tinzpul. Dar pentru a ajunge aici, mai greu de dobindit
ilnitv5dl!i5i mpirnotfessooiicruitdluim. Aultiiclaitemraali aceastd laturi a persona- clecit pregdtirea specificd este o noud ,atitudine fatd de
mult decit ori'unde se una dintre cele mni inrdddcinate prejudecdli existente in
evidentiazd capacitdlile de cercetare qi investigatie a1e invdldmint : idee,a despre care pedagogii tradilionaliEti
educatorului, posibilitSlile 1ui de a verifica qi aplica noi
credeau cd sprijind, asemeni lui Atlas, intreg cerul didac-
principii Ei metode in mod pe deplin creator, gtiinlific ticii : ,,profesorul trebuie sd fi'e atoategtiutor((. De fapt nu
e doar o simpld prejudecatd ci o tard de profunzime.
fund,amentat Ei in funclie de condiliile date. Ciasa tradilionaId este organizatd pe baza supoziliei sau
CunoaEterea de cdtre educator a relaliiior interper-
sonale ale adolescenlilor ce alcdtuiesc colectivul cu care premisei cd profesorul constituie sursa tuturor cunoqtin-
telor. A recuno,aEte, in atare situalie. ignorarea unui ,anu-
lucreazd contribuie 1a determinrarea statutului personal al mit lucru era sinonitm, in conceplia multora dintre edu-
ffieercednrluiaiatdS, ii,npefoarmceaasretSa bazl, Ia tratarea individuald, di-
personalitdlii elevului. Pornind catori, cu subminarea propriei aut;oritdli.
de la pozi{iile favorabile sau nefavorabile ocupate de elevi intr-un sistem de inv5!5mint ,,eIastic(, corespunzdtor
in sistem;Lrl relaliilor interpersonale, educatorul poate in- realit5lilor contemporane gi dezvoltdrii actuale a qtiinfe-
terveni mai eficient in procesul educativ, construind cli-
matul pozitiv a1 mediului social. 1or, profesorul este mai degrabd un mijlocitor al inr'515-
turii decit sursa ei. Cunogtinlele sint acumulate activ chiar
Astdzi, in mai mare mdsurd decit in trecut, cunoEtin- de cdtre elev, in propriul sdu folos, beneficiind de spri-
lele temeinice de psihologie qtiinlifich se cer asociate, ca jinul celui care indrumd studiul. Consecinla este o atmo-
sferd in care toatd lurnea invald laoialtd qi, deci, in care
o condilie sine qua non, formaliei intelectuale a profeso- lrrofesorultri sau invS{dtorului ii r,'ine destul de uqor s5.
rului. Aceasta, pentru cd acum unitatea dialecticd a pro- le spund copiilor : ,,Imi pare tare rdu, dar nu sint su-
ficient de documentat in aceastd privinld. Hai sd mergem
cesuiui instructiv-educativ presupune, aEa cum 'am subli-
niat ,adesea, individualizarea cit mai profundd a fenome-
nului complex de predare-insuqire, pentru cd pe primul la bibliotecd, 'citeva cdrli Ei
plan al s'arcinilor pedagogice se af15 in prezent descoperi- sA ludm de experientd o sd afl6m totul im-
rea qi valorificarea timpurie a aplitudinilor, inclinaliilor preund." sau ,rCe gen am putea imagina
pentru a gisi rdspunsul la aceastd intrebare ?(( sau ,,Unde

gi a talentelor fiecdrui adolescent, dar mai ales pentru cf, s6, mergem ca sd descoperim adevdrul ?'o
principalul rol al educatorului a devenit
mator(( al conqtiinle1or qi personalitdlii. acela de ,,for- In aceastd conceplie gi modalitate de studiu problerna

In condiliile unui invdldmint lnodern structurat, dis- disciplinei se estompeazS parlial, pentru cd elevilor nu 1i
se cere sd stea liniqtili qi sd tacd din guri. Se elibereazS,
punind de o tehnologie didacticd adecvatd, educatorii de
vooalie pot sd-gi concentreze simultan atenlia asupra co- astfel o cantitate imensd din energia educatorului, putind
fi consacratd activitdtii instnrctiv-educative propriu-zise.

2BB

oesicuuunNqpeoaimrtiendetednrJeigdnddouesuzitpvd.orEel=gtxtiraniursd-pete5aurc$gidiid,vieimanlpeealxlicuniseritraiaeseatidlnuppcceralirvtiosvinoeatndn-a,uliemtcdceilhtilfiei,liibnpterrdueniL--- Tendinleie majore ale educatiei coi-rtemporane qi noile
vidului qi cele pneocupate de transmiterea Lrnor deprin- solicitdri care se adreseazd educatorilor modilicd funda-
sdtdidnreeeeescrnitfttsooi,sttarupufmraeldeipcaiiuditrdfueiececlersqccetufiaia,nnintndaoouaftEromectr-diinmttroldaeareq.nrpcdesSloi(amselsiciqideictipemoitlnrirnniacaiteneucusctrinienfenoitanldeartzmluteldelicnierndatdusealuead-ll,maseateaogpcitiriunefamndinoa'causqreimeitmineniptctlvroedieje--r- imnre.Snttadlmgini tfusnucpleiirlieorUigniir,ienrcshitedilaii.mIiesriui ninecaSi'ninsmtiotumlieantduel
luomra-ne.relalii'le dintre profesori gi elevi devin mai firesc- cind un tindr igi lua diplorna de absolvent. Astbzi, una
dintre sarcinile de bazd ale Universitdlii este de a-i ur-
rndri in continuare pe absolvenli, pentru ca ei sd-qi poat6
rsedinsneoini tfeogrmreazeliatncauiltrunrualltd.inUcniirvceursitiutal rguel naerreadl eacli datoria
invS!6-

mintului, sd contribuie nemijlocit ia structurarea concep-
tiei qtiinlifice gi educative ale celorlalli membri ai corpu-
lui didactic. Principala direclie de perfeclionare a profe-
sorilor tlebuie orientatd spre inarmarea acestora cu ceea
ce am omis sd oferim promoliilor mai vechi de studenti :
nzetod"ele cere duc luamdaens.coApsetfreirel ,e-ducdaetoopruoltriinvdfuinncqltiiuinn!e6
EDUCAREA O principalS caren{i a invd{d-
cit qi in universul
EDIJCAT)RIL)R rnintului, care persisti incf, in va fi sprijinit sd se defineascd mai precis pe sine insugi
IN 1ADRUL lnmiauumltpaerte!5cgardi,ttinrsieiorePedtficueacriatrt1aoadrciilloioonrn.caeNlpdl-l in raport cu errolutia qtiinlificd qi culturald, cu mediul
qpiuinncdtivdieduvaeiditedrlelleaEl cpoelarsreo.nPaelitsdctuiirqt,i se defineasc6 din
FORMATIEI PERMANEN"E ,,sd responsabilitSlii(

al
-tromcanuer.n spunea P. A. d'Avack, rectorul UniversitSlii
pmdreaorfiiieaosorluireuinl staeetraliemxpcirtelaugsdliavtitucointdraebtadfgoparmjednaetrreucautonintodtqeetlaeinuclnetuaaq, lidddaearpferoilner--- Astfel abordate, pedagogia gi didactica se inrudesc cu
Itiinta organizdrii gi conducerii qtiinlifice a intreprinderi-
vilor. a educaliei(( Llna dintre cele mai irn- ior. Perfeclionarea profesorilor trebuie deci pornit5 de
referd, deci" 1a reconceplia formdrii
lntr-o ,.societate 1ilauatiedq,eipefrioiinbrdemeraeretlodardupenroepcireeasjnuuadliueiziceddelci ri-intivc5ea!5-smtruiqncttit,iuncrliialfoicur,nfcuponrndolacinernusetudne--
portante mS,suri se
bducatorirlor, precum qi la reciciarea permanentd a profe-
sorilor. Dupi pSrerea profesoruiui Igor N[. Ternov, recto-
rul Univeriitalii din Moscova. mutaliiie in domeniul edu- multilaterald pregStire a forlei de produclie.
Noile tehnologii educalionaie pot aduce qi ele o con-
caliei se vor repercuta gi asupra profilului spirituai qi tribuiie substanliald la perfeclionarea profesoriior in ca-
p,rofesional al pnofesoruiui : va dispirea tipul profesoru-
iui de literatuiS ingrozit de matematici, precum qi aX clrul relaliilor cu elevii. Deosebit de utile sint posibiiitd-
tile pe care le o{erd televiziunea cu circuit inchis pentru
profesorului de fizici insensibil la fenomenele din sfera studiul critic al comportamentului profesorilor e{ectuat
esteticii. Imp,licit, elevii vor bene{icia de un climat m}i
propice formdrii 1or 'ca veritabile personalitSli, echilibrate de ei inqiqi sau de cdtre colegii 1or etc.
intelectual qi psihic. Unul dintre lelurile cele mai impor- Noile tehnici permit, de asemenea, sd se generalizeze
tante ale pregdtirii qi perfec{iondrii actuale a profesorilor la distantd a apfrloafteisionrilofurninclfiuunnceliugnieu;n,,aunzuurmae('
a fburi miiitanli pentru promovarea valo- reciclarea profesorilor
este acela de superioare : idealurile de pace, progres,
umane pregdtirii
rilor proces de degradare cultural-Etiinlificf, a cadrelor didac-
tice care lucreazd in zonele indepdrtate pot fi contraca-
libertate, dezvoltarea personalitdlii umane. Aceastd pregS- rate datorit5. unor noi combinatii intre televiziune qi
tire se va impleti strins. fireEte. cu pregltirea Etiinlifico-
tehnici, cu posibilitatea de a se adapta progresultli. invSldmintul programat. Fiecare institut cu caracter pe-
dagogic se va constitui in rriitor ca centru de Jornzare per-

290 291