Herivan, Mircea - Educatia la timpul viitor

m(mentd mentinind un cotltact cotidian cu lo$tii sdi stu- VII
den{i. Ilduca{ib permanent6 fiind conceptu} integrator atr
inr,'Stdmintr-rlui de miine. nu este firesc oare ca persona- MODELUL
MEDIULUI AMBIANT
Iul didactic si experimenteze asupra h,ri insr-rqi primele ei

.',modelet' ?

Pornind de la educatori, educalia adullilor \ra cdpita
oacfeolreldi esdpuocraitliiidme uirlatidfoiermrea, tcivoeln,podneesnfdt6qr-frurnatdd;rprneenitnatlrdega
parcursul r'ielii umane active, care \ra fdr-rri omul total
al r.iitorului cornunist.

ot*-iil;m"s*;1teiilii.t"dai"qe;tuei ipain,IesartrciacecuetsoaspltEetoiunaaiigJtt"lc,eepaocicintmridrriucnepd.suec,OlrlfidemIamicnetleiuualdlpenleiavmil-ieLzr'etouasrcmdarseuleienratilasuipccicetisunrniuansi rlotieinri,'nilOmtsetrearmazmddiusiuedei--l-
i"O"";*"p""ji";at;ii.""n"rt"m. aOullctsdmttauatitisi stpipcredicmiaailltcopdr'te,unmittrdua. aiecalup-mroEpdciooaaitla,a-mni,aiipi e9linpi"ts"r.iu*t
ale Europei Occidentale (Fran!a, Olanda'
METAMOIITOZA d,,u\r-eseritdaibpirliencnillliirrrsepel'eLuunziannee. ,ininsdtirteuplitiinq-i :nai multe t5.ri Belgia, Danemarca, Suedia) scoatein ev-i-
numdru'l accidentelor suferite de copii in
UI/MRSULUI n.-f,C"t-ania,

I.IVCOIiJUF,ATOR magazinc, r'c\reltind pe inserat Spre .,Ce- Jen15 faptul cd
itril.da"uo,ieollnotiba"adorflladsaulraiuehlrpasnaa"rpdcac"letcvrtiictio"ve"dttitgi-va",aehe"ldncea,)ttrreiderev;eleaoiftisEerndperiladeiicdl1neecuesetipactivcan.raiSotlcoitiscreoerotergiprcnicdlratovoietvuripecr'redigtdirieptem(ec2rpteue4iarmzecqdiacnpzceuioitdnodaaefrtlacnobet,"ttsmeiuld3tlietie'-nac7s5uotfm0gdespo1Eoa1ir0uiootiarEraddte!crt5iioelenne--'
t5!ilc'-dornritori' pentru a-Ei petrece
citeva ore inainte de cttLcttre in fala televizoarelor, lo-
cuitorii mariior tnc'tropolc sint asurzlli de zgomotul mii-
1or de motoare, inocali in st.irog, terorizali de iurequl ma-
qinilor, cu personitlitatea ingrdditd de elemente care fac
parte integrantir din apanajul comodildlilor civiliza{iei ac-
tuale('. Acciisti dcscriere terifiantd nu constituie un pa- m;pu;rn;aoiu"EcreAeinncvptairurocori;lbn.isuilntecoeaminrmdudceelo'lnanaCtj-uaue0r,cel3dta0uta/ooca'rfeloitcsdsatleirpie,riomcsmu6po-uiivmnapeptelaeircsmstafteeiltiliirterecaxcocropaeninplsulgtiroluuunclialdislaee[
saj din colccfia nuvelelor de groazb patronatd de Hitch-
co,cl( ('i rrn pasaj din raportul unui congres internalional
:rl psihologilor desf5gurat ia Chicago.
Problcnra cadrului de via!5 se pune, in perspectiva
viitom-lui. la o scard tol mai ingrijordtoare. Iatd de ce
omul civilizaliei contemporane aspird 1a cahnul qi aerutr se regeseascd in spaliu, sdevcluezemailiber, sd se adap-
curat al marilor spalii verzi, Ia eliberarea de constringerea ieze iniversului amibiant al lurnii de miine care' benefi-

ziduriior cenuqii care urce pind la cer, porlionindr-r-i pinS cui"ion1d"dqe"t,osaitenauvasunftearjeeldeecitvailriezlaelieacimesateteiar''iasdlepinecrmonitdtineufeSc-
tiv omenirii viitorului sd se bucure de viald'
qi albastrLrl acestuia. Totuqi, schimbSrrile care l-ar putea dezvoltate ca nivel de culturi ma-
apropia de implinirea acestor aspiralil ii trezesc neincre- In foarte mrrlte ldri sociologii' arhiteclii, specialigtii in
dereii. sa-u chiar violente reaclii de respingere. Cici a mo- teriald, psihopedagogii,
difica mediul inconjurdtov 2n1;iTonnement-Lrl, pentru
a folosi termenul consacrat -de environnement au aloptat, intr-o formd sau alta, sloganul
specialiqtii din iumea in- cu leagdnul"'
treagd -_ insssrnnS, implicit, a-i cere omuiul si se re-
adapteze la noul mediu, s5-qi scirimbe gusturile, obiEnu- i-s-"iei"-eovtifdoeznat cadrului inconjurdtor incepe reconstrucfiei
inlele, si modifice tot echilibrul sdu actual. Metamorfoza-
insd cd obiectul principat al

rea environnement-ului presupune deci o dificilS actir;i- wtun[iiau;ecroslualrudi.inPcrooniejuctradntotiiraaLucotrpeicldurti-elai'i'rLecaoliznasrteitauip'eeinpslatin--
tate de reedLrcare a adulfilor. De aceea, principala atenlie
s*i", i", constructorii la inAl{area efectivd a primelor gc-o1i
a specialigtilor care vor sd modifice radical, sb umanizeze cscisnaoeuatnnetiecn:ezateaepltuufdqeteefiiosdcasdeoctecndcaifteoostpsrnamics,nrudsieul-tanaaqcolrciunrocmaanoiloapifndiiiicnsiuuoinntcliugvauelirngieiris'lauuacrclhreriirutndeincocnodrteuniuurj-suazldirl-iedtsai'tneot varis'nmedlpDetJdra''eaero---'
in sensul ce1 mai profund al cuvintulLri unirtersLrl incon-
jurdtor se indreaptd spre genera{ia cea rnai tindrS. Cdci

dacd adutrtul este influen{at negatir: de cadrul inconjurd-
tor al r'ietii sale actuale. copil'.rl simte rlult rnai acut

294 295

ECoaId aqa cum viseazS. ei. Astfel s-a ajuns la o nor-r6. ,Celebrul arhitect Le Corbusier spunea cd spaliut pe
descoperire sirnpld, dar fundamentali : aproape toli co- e:ere tl ocupd. sau iL locuiesc ottnrcnii aclioneazd. asupra lor
piii doresc disparilia zidurilcr, a perelilor, a gardurilor, a
ca un factor educutiu. $coala viitorului cere forme suple,
barierelor de orice fe1 intrre ei Ei mediul natural inconju- rnobilier polirralent, modificabil in toate direcfiile, tavane
de indllimi Ei forme diferite in cadrul aceltiiaEi edificiu.
rd.tor. Intr-o anchetS pe aceastd temd iniliatf, in rindul
copiilor intre 6 gi 12 ani cle cdtre Institutul pedagogic
natio,nal din Franla s-au oblinut rdspunsr.rri surprinz5- Copiii preferd ugile batante sau culisante, spalii de tran-
in zilie pentru accesul de la o incdpere 1a alta. ln ceea ce
toare, denne de luat in seamd. Copiii vor sd aibd Ecoli pri'rreqte jucdriile, acestea nu mai imitd realitatea, ci de-
de formd rotundd sau formd de ciol'chine de strugure, \,'in ,,structuri de joc" care permit desfS$urarea libera a
puternic luminate de soa.re, \,or ;coli clin nraterial plastic
care sd se poatd umfia qi pluti pe mare. qcoli care sd per- imagina!iei copiilor.
mitd ca inr,dldtura si fie o continui excursie pentru cu-
Fdrd indoiald, metamor{ozarea universului inconjuri-
noaqterea naturii, a diferitelor actir.itdti umane etc. tor gcolar este gi o opliune educativd. o opliune pentru o

educalie deschis5, care il pune chiar de la inceput pe co-
pi1 in contact cu viala, atrigind consecin{e pe planul
continutului gi al metodelor de educalie. Ea cere antre-
CLADIREA CU PERETT narea participdrii elevilor la intreaga desfdqurare a vielii
TRA.|JSPAREI/TI Specialiqtii au ajuns, treptat, ;colare, stimularea autodisciplinei, a simlului colectivist.
SI ITIOBILIER MODULA? la concluzia cd gcoala ideal6. Desigur, toate acestea ridici noi gi dificile probleme
este in primui rind aceea care pentru educatori. Eie implici chiar, intr-o mdsurd, rede-
dezrrdluie natura, care elimi.nd.
finirea rolului de edu,cator intr-un urbanism qcolar fali
ziduriie psihologice gi materiale ale actualelor construc-[ii. cle ca,re este inadaptat atit in ceea ce prir,reqte spaliul,

Pornind de Ia aceste conceplii s-au gi realizat citeva pro- cit Si in ceea ce privegte libertatea de miqcare. Educa.torul
iecte-pilot, in care principalele idei revolu{ionare le con-
stituie clasele ce nu mai au formele dreptunghiulare tra- se gisegte in situalia de a abandona vechi obignuinle. Com-
plexitatea procesului se aseamdnd, intr-un fel, cu intro-
dilionale, ci fonme multipoligonale, dupd proiectele arhi- clucerea maternaticii moderne in q,coa1d. Fapt este cd. fdri

tectului francez Jean Renaudie sau ale arhitectului englez edu,cator, arhitectul, specialistul in environnement nu pot
S. Woods, iar tradilionaiele curli sint inlocuite prin gr5-
dini-coridoare situate la nivele diferite qi legate intre ele realiza nimic. Rolu1 lor constd doar in a face o sintezd a
prin pasaje de nivel.. Primele rezultate au fost remarca- conditiilor noi qi a concepe condilii1e viitorului. Impulsul,
inspiralia nu pot veni decit din partea pedagogilor. Iar
bile. Chiar pedagogii care Ia inceput s-au temut cI intr-o rnul{i, prea mulli educatori ezitd sd-qi ia rdspunderea ini-
Ecoala cu asemenea coridoare-grddini, fdri obignuitui garrJ.
despdrlitor de lumea exterioarS., va fi irnposibild supra- {ierii unor transformdri radicale a spaliilor de invdldmint.
S-o recunoagtem insd sincer : grddinilele qi Eicnolaileceparsit-i
vegherea copiiior, au constatat cd mediul inconjur'5tor i-a rnare sint, de mai multd vreme, p'rivilegiate

transformat pe elevi, cd aceqtia se cornportd cu mult mai privinld. incepind cu Montessori 1 gi Piaget, ba chi.ar mai

multd rdspundere qi igi poartd singuri de grij5. Pdrin{ii,
la rindul lon, s-au apropiat mai mult de asemenea gcoli-
pilot, virn mai des Ia diferitele activitdli Ecorlare, ceea ce 7 Montessori, sM-aaoricaup(1a8t ?d0e-1d9e5z2v)ol-tarecauncoospciiulotr pedagog gi me-
dic italian, care deficienfi, apoi
acinodrgiannizeadtu, cdainlie19o07p,e,d,caagsoegdieeiabaacmtibviinLl"Sl(iciaqsei ale copiilor), apli-
face ca influenla educativd er Ecolii sd se extindi Ei asu- piile unei educagii libere elaborind princi-
cdminelor, atenuind decalajul intre mediul Ecolar qi sensibilit5{ii copilului. M. nca-areinsldeledesaincsimi, pinlibegeallAimmag[sinuardli,eideE-i
pra

rnediul familial. l.erminarea socialS a educaliei.

296

297

ucqionoclratnorii,,mclnae.tru,epeq,luoatcd,uupedeciFenermmcn6ebi[ousepn,u1utrlataaEbsii1drlP.eoefraDi,selietczausaaloirmgmzenzpao-il,buaucilslnioapeuplraiiirimtitrciecdoapiiddpnturdaulitangridsnitsetierat-uiulunl,aintiirlcneastripovepar'ricleiiinnue- funzirne, o educalie in spiritul dragostei qi apropierii fald
\riala Ecolardr cit mai apropiat psihologiei copilnor' de naturd. intr-o gcoald de feiui celor despre care Bacovia

SCURT,{ Istoria construcliilor qcolare ne scria odinioard :
IlvcuRsIUNE rsroRICA indica strinsa corelatie care
existd intre asPectul construc- A,CrLuziicleuntnut,gt-incaoicrsiitdunoniattirreeu--
tdieilqoirreEliactiovncdeepc{iuariendducaacteivadstbpeconrterulalciearae erau destinate' $i mintea rnd. doare...
fost pusS' con- LCNicuimeltuiLcn, gn- iuccmoimrnidiiotuiarrreea..u."-

q'Stieenct,oilnedeer:i-daernilnd,dulconstructoriideg'coliauinilLlat Repridiind anacronismui Ei caracterui alienator a1 unor
asenienea Ecoli de tristS. amintire, noile proiecte ira do-
meniul construcliilor Ecolare yizeaz6. obiective mutrt mai
amptre decit se crede indeobste.

aiinann;aeusdiii.;ru"me;touptvesdorinra.tsatcaadtfoeluuaeictnatimaouetc.adnoetuubicnaoncdiunau)scm.laiicienGeldoidntrriidaqintlegqloidici,mruoscidalpanunelrlcaaei9dflenaipgasuseltsiopanrierigrtliferorfouaaircarsraat'epdr[rrtsoeeeegarsaaiistrtieilanuuaasabnnhdtpu-ouepqrilriioueemtpirzrfnieeraelsiocnecgterrltiaiuinvpt'mza1riMsilelmgeTtnueolea"t--- UN CADRU O restructurare gnobal,S a siste-
DE TNVATAMLNT mului educativ qcolar impLicd.
DESCIJIS $I FLEXTBIL in mod necesar, o nou5 concep_

{ie despre medir-rl arerbiant sco-
lar. o noud conceplie urbanisticS, 'constructivd qi arhitec-
turald cu privire la amplasarea intr-un cadru optim,
tdrieublTuuio.iatuinsbcofniecenpiEfiatetrceocnusttunlruci,liiEicnodleilestrquictuibniliev,erdseitifliieler proiectarea qi realizarea construcliei gcolare.
dacd s-ar {i pir:tut, pentru a rezista prezumatei ,,acliuni
ldiciodatd gcoala ca edificiu nu a trebuit sd rdspunda
distrugdtoare a ocuparllilor( (evident, a elevilor qi studen- unul numdr atit de mare de comandamente. unele din-
tre ele exprimind un raport de for{e contrarii.
t!nneoiilmboidossdro(et)e{r.riiusnivlDp,oaterraue(lcr(en.ecctooNtpu"tns,uaipsinhloteStomeladloecetagulcritiatndlu-ecul9iEcniconSciu1ncotia1dlaaeenprlsgeeadei,ybeupa-icnrdlHeoiiitcvfaedesoslrillasapu-irtiiSdcnadlscsiqltepeeuimpurnoudenuftneduienrlinainsunecodmeoccvneo,a,ocalhiueinrlleopauul--rill Ce inf6liqare trebuie s5 aibi qcoala care asigurd, in
acelaqi timp, integrarea in viala ,,cetd!ii(. o strinsi 1eg5-
emoliona1e. Educalia aducea, aduce incd, de ce n-am re- tr-ird cu produclia qi cu cercetarea qtiinli{icd gi apropierea
cie mediul natural ? Sd beneficieze de un cadru estetic
cunoaqte-o, mai multd lumini ciecit c6ldrrr5' Iar una din- qi sd permitd amplasarea celei mai moderne tehnologii
tre cauze, nu dintre cele mai mdrunte, o constituia inf6- educalionale ? Sd dispund de auditorii qi sdli de specta-
cole pentru sute sau chiar mii de elevi Ei studenli Ei de
incdperi pentru activitdlile grupelor mici ?

Ce solulie constructivd ideaii sd adoptS.rn. in cazul
unei qcoli care, mai rrlult ca sigur, nll \ra mai avea in-
ligarea qi atrnosfera gla'cia16 a gcolilor. f5liqarea unui ,,fagure(6 de clase qi va trebui. in cadrutr
Categoric, nu poli concepe educalia unor personalitSli unui inrr6tdmint comprehensi\', sA asigure fiecdrr-ri elev

care gindesc liber qi creator, o educalie esteticd de pro- 299

298

largi posibilitdli oplionale, deci sd includd o rnr-rltitudine granne care se acopere, in intregime, conlinut_urile pla-
de profite qi specialiEti ? Cum sd asiguri individuaLiuatea
qcolii, pornind de la construclie Ei, in acela;i titnp. sd nurilor de invdldrniint. Vor exista poate (condifiile sint
lrreg5tite) centre pedagogice cane, utilizind calculatoarele
produci qcoli pe scard jndustriald pentru a garanta acce- eleclronice. echipele de specialiqti,
sul tuturor elerrilor la inr'Stdturd ?Ei(isnptoiirirgeeaneinralizc"ornretia- tehnica electronicS, te-
nuare a duratei studiilor generale Leviziunea qi satelilii de comunicalii vor putea oferi pro-
grame indirriduale de studii unor ,,beneficiari( de toate
celei de a doua trepte a liceului, apoi cel pulin o forrni
de inr:dtdmint post-liceal de scurtd duratd pentru toli gi' r;irste1e.
in continuare, intelectualizarea intregii societ5ti plira ac-
Dar eclucalia priveEte in acelaqi timp gi dezvoltarea
sociald a indirridului, capacitatea lui de a stabili raporturi
cesul general Ia inr'5t5mintul superior) 1. qi constructive cu ai{ii, insuqirea unor conceplii
Abia pe planu1 trei, bineinleies corelate cu celeialte 1:ozitive stil de comportare etic, formarea prin munci qi
entitd-ti, se contureazd problernele de ordin arhitectr-rral :
qi unui
pentm muncd, asigurarea integrdrii in mediul social pro-
construc'iie desfdguratd pe orizontaid sau pe rrerticald ; ri-. i.t societatea Ia nivel nalional Ei in societatea bazat6
organisn-r beneficiind de :rnsamblul dotarilor proprii sau
tdreirgiapt irnotier-cutantesispteenmtrdueo,,enxuicslteeuntcdendteraclte( lqpi u,,fsinatecliit!ei'r'-;;l cld- pe reia{ii internafionale. Iatf, de ce apare cert
de- pe larg icnolceacptiivtoitlde{lieleafnotremriaotaeredi-n cd
ce arn clernonstrat oa-
cenii sau construclii uqoare, menite sd dureze pulin ; pro- necesare
r.or fi intotdeauna.
meni care s5 indeplineasci funclia de educatori 9i oameni
iect determinind un ansambiu finit sau rtt'oduli de fortne care inrratd. Aceste coiectivitb{i rror avea nevoie de }oca-
qi dirnensiuni diferite, cit rnai divers asamblabili. ;ctttld-
luri in care s5-qi desfdEoare activitatea lor de importan!5
intobil sau rscoctld- nzobild ? sociald deosebitS. In acest sens, foarte larg, se poate vorbi
Dar, poate. prob).ema s-ar cu\reni formulatd in ter- de a al'ea construclii scolare
ctrespre stringenta necesitate
rneni mai radlcali ' r'a mai Ii neloie de constru'clii qcotrare perioadd de timp de acum
dincolo de anul 2 000 ? Pentru cd dacd nu vom mai avea cel pulin pentru o lungd

nerroie de scoli ca loca1 de inr-dldmint ar fi inutil si ne inain te.
Oricurn. in ultimul deceniu, a cdpdtat consisten!5 qi
batem cap,-i1 ctt planificarea 9i concep{ia arhitectur.rid a pentnu qcolile de nivel superior, conceptul de spaliu

acestora. snucpllirlLolrEqi c,,osiisi treemaicli(z(amteodduinlatp. rAecfeaabstraicnautenutcnoanifoinrtacbaizleu,l
De astd datd nu e rrorba de o intrebare cLl subLext
prir demolator, ci de o constatare pornind de la fapte. in
vaimitodrnuulnnt udepraecaeisntdleupcarurtaitn- ne-am ocupat de alt{el in climatizate. dispunind de multipie posibilitdli de atnena-
cadrul .,modelului qjairreem- odceilaqtei in situalia qcolilor mai
tehl-io'lo- rrechi, reamenajate
pe criteriul ,,sistemic(6.
gic(( - reielele de televiziune \-ol: putea transmite pro- .[onathan King, unul dintre cei rnai reputali speciaiigti

1 Rispunsul ia aceasti ultimi inlrebare nu trebuie giudit rnoncliali in constru'clii qi tehnologie qcolarS, rezutna ast-
ittdmpdinniuozaeuetiriarinmulcanrdmtuelauleeufreailzsqiidbnviptanieuoiurttclinc,itmizaratocaacrranceeiplrrtreo,ruorra;namncrfssptuiaunttoenicrrlvm{eurcuiiticzltapd,ilJtlo,utoairp:vninprltrratoaoaitacnaalfniieutr.tnetsironltqDoiae:ancriqelsige"itctdecvraiaeAihpoirlzbtenlefiadsioecantciilllftio,aaairicngcuriuuneiugccaaelaptoupqbnilrlnlteseililebiefocrcieaalglaecavllueilidmizetrtdeeeudapievanrnaciazioitunhdrriienni{inilrs6siupvraodirsiiiicliectuiepiicm!isiraiannaictlileievfcg'naFofrc,bftvapu!iuae5mireris-t-i---l fel iriovatiile intervenite in acest domeniu. ,',Ideea funda-
rite cr-l f runze etc. rnentald care a determinat transfortnarea construcliilor
;colarre gi adaptarea lor la noiie structuri pedagogice e
(pind nu de mult ! n.n.),
urmatoarea : scoala care, all5datd
era consideratd ca un cadru inert unde se desflEura in-
r:Slbrnintr-rl. devine azi un instrument' un ansamblu de
factori ai rnediului inconjr-rrdtor Ei ai comunicdrii, care
iau parte actir'5 la procestrl de educa{ie(.

300 301

NOILE CONCE.trTII Regindirea constructiilor qcolare a e;ad;uac;tlse;ett-;it;ecleimiolicze;bsFde,amitdecureeeilu,nuniarclti*:ae.aiienlttfrocouuaciroelcotronm"itpnsesjredieruretcieenrzrfoudaataenuctbtooeltnloriirmilioiriipoza-iiclaartroeSirrnrE,ce,hCltviipmeiteonierzhfIotaceairndntortcieuziuddtcia.rcvuiarAlrSciedealee',lderSudledcupcoeaoarreinoiurrslpieieenleeiaeaa6rcip'tepsaepe,acrrrfrgeceaeomcurr{rdoiqustji.an'ttiiiu1icdzcapfiIae^oaordtc-ng!drei53-'-
avtt parte de doud r,llrsitoare(( : 1lna toiIgutInaeontrJiAgnaririra{arpi1aretctebq"eualpe."iltae"qbnaEucboirsiutohtutptaliiinmapbti"eolieoilipcenirrt,tleai.sirsvtmnso"ieirJalpdgupu{leeeriarrienmsoi qlclpiceaSeoiodcvrlenerote[als,qvipctrttioeritteinnifurav,iciqiizttlmpaidioivcdrplroeeiiuiembsercutiixpoullmiepp-rl.arlpaanUipntilnnoolaneiar.irnatntaudcEeonidrectbiteodienilcllv-e,iitaaaarvirrrneeiieztadleioipbnutaececitu?sluenae6tre---'-i'
trN DOMENIUI- de formalie pedagogicd. aita cu pro-

CONS?RUCTIILAR

"5COI-ARE fil tehnico-economic. SI aducem in
prim plan chipui ,tursitoarei" sau, ca
sd folosirn un termen mai poetic qi mai conforln cu tine-
rinetedaominesnpiuirlatcooanrsetir,uacl1ie,i,mquczoelai(r(e.pOedapgriong'Liiciett"ad.sind.otuvradfi.cialorre
o personificd este democratiznr-ca rapidf, a q'colii. Educa-
ta'Liamegdavtuddrzdeu"vtce,uninitaceiend&usscttdiat.ulietleiindcdeuinmlddae.s,sdptien;ianttsirecu
desfdqoarS, aEa cum

multipld. In stninsd
a realiza egalitatea
reale a accesului ltr invafdtur5 nu este suficient sd des-
chidem porlile tuturor instituliilor de invS{5mint, ci se
innpune ca fiecarc ,,srrbiect" al educaliei sd dispunh de
baza spiritualS ;i nraterialb, de condiliile indirdduatrizbrii cg1q3dai0iieairi0taa.tios'r-m,".c4e"etc^e0cei,lnu.0crqtiarosiiidtjttaamiaienclttcegoeeriesnldgenafceeveitoiirni.tcazteoTsitidrnSfinp,aesluilctidr,i}ronaumpadtpcicrmebloeeiiisrcnitttEmuaeaccmtoiddeucleaeEifrsmiaEecdfvceoh:iootidrdnramiaeeulibrdnleeirslassSiiitoueascaneamifiaisnr-ltpmtficemliSlitepardniegiistnsiupiptnurlcauuisu--i
propriei formrr{,ii pind la nivelul cel mai inalt al capaci-
tdlilor salc intclcctua'rle.
In al l,rcilca rind.' in scopul individualizdrii ecXuca-
{iei sint tot rnai mult pdrdsite organizarea
lrri in c'lasc fixe, locul acestora luindu-l inrrdlSmintu-

formele mai
suple de grupare a, elevilor qi de indrumare a acestora
in echipe. Corespunzdtor, se impune folosirea mai supld, catiedplicfcihzleiccgl.ecOolaat1e5unledtsiimntelduclauapfinrrimnadaletiprerpaeugtcecoronpiaiicilroiitnrdliirnietparleiinzai5reJq"aai acestui
in tinrp si in spaliu, a bazei inateriale a invSldmintului" 12 ani'
's\cl olpaaret.rcrloenacuasrdpeicnttr:e1aagaacteeahsntdolo,,gmielideideurecasliaonaacldt.ivditeSfil-i.i
clasa a

bnlietlmcealo,r,aipnlri,cdatrderaninctru-r,nluoia((q.teUriiltqimtiiunll,ifidcearlanureczoellvdarinealiXrmlro-i r\scrr.e1-ilarae-sanhltnz.hoavprtdiineelidntnnrmttetrar-,lio.lnsqiauirbtbsOngipeui+nrcOedelii(orx((ei4.sa+taAal2tciin)uelv1naglesrlSuetedpmcaaasirrnctteraetuumfolncuertuimnutiraaniprldircnefasiaarteidtmturaielfaitiopic.trnteielcalll{odad3er-
contur al : schimbarea rapidd a con-
tinutului ,,mlrzci(( pedagogice programelor analitice aie seie cit qi structtira disciplinelor predate nu mai cuprind

educaliei, errolutia reorganiza materiile
tuturor disciplinelor aEi1teenredginru{apadeina unit6{i cornplexe de
tradilionaie pentru cstsaelaenn,l$-lrltnncjpi'oufEoicllliiitalviepia{nilliaeceleshn,tit,ftdeirenaeltdlrrgciiiolnlimiondnncnuteararpelise(u't.tiscedpieaagluriieilsecfopreeadcarettraeecsoptqlueuid)ljiiotEn-ctii., pereli por-
studiu sau in .,proiecte(' cere, evident, inlocuirea claselor dar dispun
obiqnuite cu cabinete gi sdli de studii speciatrizate.
ln ansamblu, aceste inovalii au ca efe'ct dislocarea d-edeoobimbliicod-
sistemului rigid al invdldmintuiui gcolar qi inlocuirea lui
cu un complex suplu, in continud schimbare si inol'are, tbtreniniaclcaoF2-le.idcad$raqic"cnioeaotcardipaieiuatsiceauciadcnoncuttmoiecrsaa(piiu{snridel.ohaueceinralnie-blsiieeivsrdt.{crduicnrais,traecIcuattimnvEdieieascltaseitb$Smocufeoaerlidieiipaiutu.:nL2li.n1pn.ruivdmmiezSuqin'i-r.
rod nu al unui proiect arhitectural oarecare. ci al nlnei
politici orientale constant Ei in profunzime cdtre dezvol-
tarea educatiei.
Dar toate aceste cerinte, pornind de la asigurarea
suptre{ei pnocesuflui educatirr Epioatjudnegteinrmd in1aa integrarea
303
optirnd a teh,nologiei gcolare, o crestere

:i02

dupa pdrerea mea, dincolo de 10 opliuni clistincte lu- mare gabarit (laboratoare, ateliere, sdli de gin-rnasticd,
crurile tind sa se incurce pe plan educa1i1,) solicitf,, fari
doar ;i poate, un nou tip de construclic ;c.oiard. traboratoare lingvistice).

Pentru cursurile sau actirritSlile destinate unui audi-
toriu rrast (conferinle, spectacole. ;edinle cu pdrinlii) este
utilizatd o sald dotatd cu insta'latie audiovizuald a1 ,cdrei
spaliu a devenit disponibil prin ralionalizarea acelei tra-
dilionale sdli ;colare ade,lpinatqrialorer .pAiecredsutlia"m-fiteiamtpnrressiuoi--
nantul qi inutilul hol
generis poate fi combinat cu sala de rnese Ei cuprinde, in
genIenraml, aEjiooritsacteena5. s51ilor, mochetele contribuie la inSbu-
;i

st"'

sirea sunetelor qi la crearea unei atmosfere intime.
Degajamentele in aer liber ale qcolii sint deschise ele-
Cenlru ce slcarr vilor gi altor participan{i 1a acliunile de educatie perma-

nentd pentru dirisr:ss activit5li extragcolare.

De cite ori este posibil, se asigurd condilii pentru uti-
lizarea dotdrii qcolii de cdtre organizaliile de tineret qi
alte institulii educative. Acest element tinde sd derrinS
caracteristic pentru procesul de urbanizare, 1a proiec-
tarea zoneior rezidentiale. Localurile tuturor instituliilor
care formeazd aceste zone rezidenliaie sint structurate
intr-o planificare ogridoqbeanle5as-cd. gcoala. grddinila, casa de
sint orientate spre o pia{d
culturd, biblioteca
coir-iund destinatd activitSlilor de loisir ca qi unor multi-
ple contacle sociale.
Degi primele tipuri de asemenea qcoli deschise, cum
este de pildd cea conceputd de arhitectul Bror Thorn-
Fig. 8 berg pentru oraqul Malino, funclioneazd de mai pulin

stitcudPeiriopcrtoeoztmieppnuutlasdut nidneiinfiatgr.-suuermnaehBneo, acl uqapcmroipnli,,dluaeiqoci duzroneni dsrrtracoendndetlrpateelndotrrrde_er- cle 5 ani, existd conditii pentnr a dcsprinde, incd de pe
acum, citeva concluzii de profunzime. Vizitatorul este
impresionat de calmul qi atmosfera de lttcru intens care
traiycsrdatfteeplruiaisniducliatptepitdroalacgeodsgiuisclp, odrzeeisliipanevpcdrttoialfrepeseonsrtdirluofrietechiftnaoqcliioliagtaiaetledinivdialoccr_it,
dornnesc in aceastf, ,,scoal5 deschisS(. Elerrii lucreazd

stind irn pi,cioare, pe scaune sau direct pe jos. Educatorii
circuld printre ei dindu-le sfaturi qi incurajindu-i in acti-
vitalile rnai dificile, propunindu-le teme pentru studiul
mai mare mdsurd. Existd in acest scop boxe individuale individual sau pentru lucrdrile in grup. in acelaqi timp,
bjdaeitieiisnctiunajdtrurei-urou,peml,,rdsemetsazeinbt addiztueeolrulleaui(r(cetercauhungpcoreaulornpagtecricutleoorrg-drcduirdeepaaeBcttori-cnr1,iec0stic,pe.aple{eirir,eii'nalicnhlgnisaoe--
a fost atins qi un obiectiv de ordin economic : prelul de
cost al unor asemenea qcoli este mai mic cu 10-150/o
,cel ai qcoiilor tradilionale de dimensiuni compara-
sint disponibile pe,ntru lucrdri care cer conditii speciale -dbeicleit. Opiniile majoritdlii experliIor eviden!iazd faptul

de acusticd, irrstaialii de apd, gaz qi electricitate, sall pen- cd fleribilitatea ;i ldnelstachniedefrree&cuuennetieagseinfteenceuandgeco. lCi ofaoupoe--

tru lucrdri care solicitd aparate sau instrrimente de rizeezd" raportut"i

304 305

rarea, care se dezvoltd intr-o paietd de situalii {f,r5 pre-
cedent, stimuleazd atit pe elevi qi pe profesori, cit qi pe
pdrin!i.
ticiiDqair,techanEoiioingiedioqmceolnairuel,
conlinuturilor educaliei, didac-
optimizarea construcliilor ECo-
lare soiicitS. un efort continuu de cdutdri qi gindire.

,scolr cu PLA]\' Problema flexibilitdlii qi ame-
najdrilor spaliale este cu atit
VARIABIL

sr ,sco/-r mai complicati cu cit institulia
respectivd este mai mare. lJn
'FARA ZIDURI'' liceu polivalent cu plan varia-
DESCIJ/SE SPRE LUME

bil, destinat unei populalii qco-
lare de 2 000-3 000 de elevi era considerat, pind de
curind, o initiativd temerard. Construc{iile qcolare des-
chise, cu plan variabil inillate in ultimii ani in Oxford-
shire, in Leicestershire sau in Countesthorpe (Anglia)
ca qi liceul din Koping, in Suedia centrald, sint, in pre-
zent, obiective de referinld in domeniul gcolilor de mari
dimensiuni cu planuri variabile. Vom stdrui in insetnna-
rile ce urmeazd asupra modului cum e conceput gAmna-
sieskola din Koping, fiind realizarea cea mai receutd
dintre cele citate.

3. Acceptat in urma unui concurs care a suscitat un r;ig. g
extraordinar interes aI opiniei publice, proiectul e con-
ceput gi realizat de arhitectui OIle Wahlstrom care-l qi
recomandd in urmdtorii termeni : ,,Construclia (...) cti- IJrmdrind figura, care reprezintd un etaj a1 clSdirii
patrate cu 4 etaje, ,compromisul intre inch'is qi deschis
prinde in acela;i timp clddiri complet inchise gi zone de apare clar. In centru se gdseqte un stand deschis de teh-
studiu, de dimensiuni limitate, complet deschise. Planr-rl
pe care-l prezint infSligeazd cliidiri in genera'I inchise nologie didacticS, iar de-a lungul zidurilor sint ampla-
sate compartimentele pentru studiul disciplinelor sociale,
dar care permit sd se ob!in5, prin comenzi succesit'e, al limbilor, al matematicii qi artelor, preculn qi sdli de
spalii mai mult sau mai pulin deschise" (fig. 9). clasd inchise, cu destinalie specializatd. La etajul interior
$coala cuprinde, pe de o parte, o clddire pdtratd cu se gdsesc compartimente pentru studiul Etiin{elor, eiec-
destinatd localurilor tronicii, economiei Ei pregdtirea in tehnica sanitar5.
doud etaje, agezatd in diagonald,
Interesul pentru ,,gcolile deschise" este pretutindeni in
administratiei, s51i1or pentru invS{Smintul teoretic qi sdli- pe viitor, aselnenea con-
1or speciale pentru inilierea in electronicf, qi teiecomuni- Se poate intimpla ca, Ecoli, sd nu fie destinate
ca{ii, in tehnici merceologice qi contabile, in domeniuL creqtere.
realizate inilial drept
struclii,
asistenlei sanitare ; pe de altd parte, o clddire cu un exclusiv invdlSmintului gcolar, devenind centre pedago-
Eice, deci vor trebui concepute astfel incit sd poati
singur etaj ad6postegte atelierele, sal5 poiirralentd (audi- addposti, simultan, atit diverse forme de inrrdldmint Eco-

torium * reuniuni * sPectaoole). lar de zi cit qi cursuri serale pentru formalia permanentd

306

307

gartainteeriinlorcoEmi apdleuxlleilosro. cNiaIul-lcteultqucroalilevoarmfpi.ieprimobparbciul,nidntect-t fvsfrm;rio'.eetxA,rtaprtuoasi;Siitcln,eieiimeitn-litpe'lsu"rotudcerrrfldvioistd'ranneaiipirsgcozdicdamnorp,'i,iddpeie,irdq,eunisracimislniedot'noacemcoidrttimi-eeidaeugviiliellaiiqgndtece(tidori,e((ccimorvpmtcoeieeaaaanararrlnirsasineltdiittevordrdlgpaiurcae6inucqeaislzetm'ifstiediimieecnluem'coc,einpaetrromaoaieqbjbrantemaaeridcerle{ireat,nie{orpirpfcleqnoetiueniciaa,ldsatsillrenieiadrsztiereeg-etaieamootqpmpaeguacsua,uioreceSd{aipalemeiion'i5ttecnEr,\irc.iineeuitoop-'edralmnoetaqiue---r'i
alte i,nstitufii publice.

4. Penuria spaliuiui construibil din unele zone ridicd
problema unor constrLlclii, pe verticald, de lnare am-
ploa.e. Un interesant proiect de acest gen. r'izind o cl6-
clire inalta de 9 etaje. destinatd utiiizdrii in doi-r5
smdeeordsiietr-luecletudarimntlteeinrdeioeaasl:ca:hei,Eseci idtgeuivpiardt-coaltbmisieieaczctiatvrne-osdcecLulutepzrdingede-anece,uramalla:tduiinrai
pcuaanlrdetelcaruqeaitalltajeulejn;taaspjtuiitelu.qli$aiscceoua-lltauraasrla-enudlrinumcsaa, tsiivaier,imcuapbnainrtsedtta,edimmiopenrd,eio-- "cmi'ua,laitjupirt;uatbttintqpeEi,uscpbopelaiaaci{aaidigiiorinegzvicceaervvlp-aamutetdaeeaiarcd''epeivlnroeiirmrasog.ii bAnfoaculeozssni itunocm{peeca'nriatrpluioenseoalclediavila',
sald de sport qi un bazin acoperit. Una dintre problemele eJucaliei'p"t-utlittle qi cadrul tlnor preocupari de actua-
li.tate,'dispunind qi de multiple condilii de agrernent'
majore ale unui aselnenea tip de clddire o ridic6 circu- Oraguf al cdrui centru de invdtamint a {ost deplin'in-
lalia. Evident. ceie 3-4 lifturi de mare capacitate nu ttiBnealtgl"ersreavpgitiri isnlmuludcajeregeraEiaz,tezinidnea'1tniin.tusIcntnaiittuuioemlbriiei,aeaiicntiinncmitilusozqtcoeiaercilauagriaislbeurtibbegilieicocsotteelidciteeic,aiislniztEuesdai piziunid-'
permit transportul tuturor elevilor in recrealie. De aceea
recrealiile sint decalate pe parcursul zilei. ca Ei incepe-
Se poate obiecta cd exist6 ut-l
rdeua-tecu-vrisnuorilcoorn-tinudue a{tfel. timpul zilei. Doi factori con- in muzeu,-curroaqterea producliei chimice se efectueaz[

in tot
tracareazi insd acest adeczianvcaunlata!ijeipdotiennfliiaeica: rperliomcusl p-re
reglementarea s'trictd in cadrul practicii din uzina chimicd. Elevii deosebit do-
punctele de recrealie, circulalie ce se desfdqoari nurnai ta!i, cu inclinalii vddite spre anurnite qtiinle pot studia
;unnauteiminatsictiatro:tpesrpaelicoianlaizldati,npcoatdrpr-drLtrcuenndteruliuni de calcul a1
ssutubdiiundluriumelaimreianiedinucamtoarrielorm; dasul rddodileeapla-sarseiasteerlneavtiilcoar tainele an-

de ilniantvimudlnpdlmdcainibntinmEeotoodsIaieIeurntu.ranSdtaiialinobdnouarlaletteohrrenIdaoimloaeglnticusliqo-inaelteear$npaeencntuetmlreu tropologiei fiind ataqati catedrei de specialitate a Univer-
se sitalli sau unui grup specializat de cercetf,tori etc'
un ln felr-r1 u"".iu, elevii inteleg mai profund problernele
comunit5lii sociale cdreia ii apartin ,si in mijlocul cf,reia
anexd cu structuri modificabiie permit efectuarea, in trdiesc, increderea in ei inqiEi qi maturizarea gindirii pro-
acelagi spaliu, a unor multiple actirritdti in condi{ii dintre
greseazS intr-un ritm cunoscut pind acum doar dupd inte-
cele mai moderne. [.a."u in viala profesionai5 sau in invdldmintui supe-

5. Tehnica spalial5 a dat avint construcliei de ,,bule" uituvaoi"nol.inapn'aa',"-orrb"ipnioih1aerraitarto"aSbruc,ci.pntteiitooA.li,donni1dp(ctcsed:o:aeouoitsiiprjaistviudepiticleibficenunaioelicaidll{rimiioimdtn,nedinallniiiiacescntieaastlarearirAnqt::iaaeiam,ilcaictaorseliqoeeniprilidiaiicnarpmeseculveetlrroiiiinnn$rnmdlpatacidzruarboiiurniil,cvi|naaaLieiiilipirra'anaei-roittorstn,rieulniotdeved,ilctca,iuxeiclt{tplurie1riSgeoeeclerermrvrne5c^oaiimieranisentnrluieteiea,trtznnuutapptEil,oeudnlee'aeilciis)zacccrspbesreosacue'aveanlrn,oeiursseirdpnttradcidcieulnlauratcceccerralagiiedpittp6{latdtdadcSinpreueuai,
gonflabile, acoperite cu materiaie foarte rezistente. Se
prevede in prezent acoperirea pe baza unor asemenea
tehnici a unor terernuri sportive cu suprafele ce depdgesc
3 000 m2, ca gi a unor vaste spatii destinate invSldmintului.
Ast{el in Fiorida, 1a Broward Country. doud Ecoli de tip
licea] sint amplasate in hangare vaste cu acoperiE din
nervuri qi fibre pJ.astice, in care educatori qi educali se
vor putea migca atit pe parcursul unor programe flexibil
structurate. cit qi in spaliul destinat studiului.
309

308

rior. Responsabilita ea elevilor cregte, atit fa{d de acti- piante a,cvatice, arbori qi plante specifice rnarilor indl-
vitdlile in care sint antrenali cit Ei in opliunea profesio-
ttziurilnaiail.dgI-emcoiptlorqge1icuidnniedscituneafsomtruimcdaiealteidstdofaeriucrndea,l,ieraaf,tpitvoerintgaetsdttaruliinactu9srpiaecocemiai plaoica--
naid.

6. Ideea ,,aerostatului terestru(' din prima parte a transformdrile ecologice din ultimele decenii. Caracteristi-
cile diferitelor aEezbri aupmraonfuen-dateindcuesrctreiatdleri qsoi criuor-aecleon-o-
exemplului anterior (scuzali aparenla contradicliei intre oferd materialul unor

termeni, nu qi in {ond) ne orienteazl. zborul gindului
spre o altd variantd de construc[ie gcolard cu totu] ine-
ditd. surprinzStoare qi contrariantd pentrn o gindire di-
dacticd ingustd : gcoala itinerantd sau mice. Traseul ales permite oprirea in locuri cu un trecut
Clddirea derrine in aceastd variantd lrn Ecoala mobil5. istoric de o deosebit5 incdrcdturf, alectivi gi emolional6.
concept foarte Dar, sd revenim la dotarea autobuzului-gcoa1[. Partea

relativ... centralS a interiorului constituie .,complexul" audio-vizual
polivalent : o masd cu instalalie de laborator fonic por-
simViladreamauintrietil,evaanct hcedtaiminaigliiantaalia1acoSpt.iilCorlodudinEpiriamlteellee tativ, ancorat in tavan un televizor cu ecran triedric prin
clase (cea mai indrdznea{d qi mai dinamicd in condiliile care se poate receptiona, pe intreg traseul, aceieaEi pro-
actualului sistem de invd!5mint) ajunsese la reprezenta-
rea qcolii sub forma unor gigantice cabine sp'aliale, a grame de emisiuni teleqcolare. Masa centrald este acope-
ritd cu o substanld ignifugd gi foarte rezistentd la coro-
unor laboratoare interplanetare, a unor mari baloane plu- ziune, astfel incit poate deveni rapid masd de laborator.
titoare sau a batiscafurilor. Idei demne de relinut pentru
poimiine, adicd pentru inceputul mileniului 3 cind vona rdEaivdtieadlceetnicEt,ei aisnupsteotrcbuiuamlzeeunlintaesrtleealiandtseetailanlablipoearardtteeoarfosdreeldasqfu1is5,apdinde,-daiaulrluanapgpuuar-il
lua in deplind posesie uriaqele intinderi maritime, deve-
nite zone de culturi dcvatice pentru plante cu multiple
proprietdli nutritive ;i industria'le, spalii de arnplasare intregii caroserii ; elementele casabile sint bine ancorate
in suporturi. ,,Dulapurile( acestea, care acoperi jumdtatea
ale giganticelor platforme de foraj, a1e centralelor elec- de sui a intregului autotruz, cuprind elemente din intreaga
gtrriacnediaocalsioenacetetSdlieinmdaurseteriaqlie-; de ce nu ? gamd de material didactic pe care
cind spaliul in- terap1laenuentaorr l-am trecut in revisti
in capitolul dedicat acestei teme, de la planqe 1a maqini
al sistemului nostru solar va deveni magistrala unor c5l5- electromecanice de instruire programatd. Este prezentd
torii dacd nu dintre cele mai banale, in orice caz, intrate
in obiEnuit. qi o mici bibliotecd a lucrdrilor de referinld.
inteInriopi airetsealadeivejoasldamceasreosqeir,ie'sit,rdapinongtrionseim" peaenptarunoauclutii-
Pind atunci insd ni se propun citeva solulii transitorii

cu rezultate demne de atenlie. vitdti in grup,r-rri mici sau individuale. Paravane ugoare

6.1. O prima variarrtS. este autobuzul-gcoa1d, aEa-nu- lddperailuoirpgc-iipauernidpzuueollulutarii,la.iestSeofeuotalnirnip-card,ipnsapcareituperamailneidtloeodrerjeoslilpsnediairdliegrceeaaoorodmgsihereutnrrpiideceielodsriae-n1dpeceopatasdrtrruaau--l-
mitul ,,busing-school'( in !5ri1e anglofone, unde se bucur6
de multd trecere. In formula ei cea mai rdspinditd aceastd
qcoald itinerarntd este ocupatd de o f ormalie de stu-
diu, constituitd nu pe criteriul tradilional al claseior,
ci pe acel a] grupelor de creativitate, avind unul san tat6 canapele-pat pentru bSieli, dormitorul fetelor _-_ de-
"sbudotieourgicrbzcu,Dit,i"ru-in{roii,i.niclnueomdsl"co-dca"irazndeur(sesdqalt-cnaiaiiclnnmevaotaterucnpalraaltrittaoeerejesaefietprlnaaedraujtau.lretibo-linllunibeusl umncadzumaEeuenralo'd-ad)aq,mtciec-dnoteiativanrnriletddteacoclolteoaaremmnrtdesoquieidtdiopr,ediarscrusetaddaalltligeoriifoieedelenraithi'eacunaa-lrtodero5neer,-'-
mai mu1!i animatori care indeplinesc funclii educative
polivalente. Busing-school-r-r1 parcurge un traseu care
sd rdspundd in cit rnai mare mdsurd studiului ,,pe viu(i
al diferitelor forme de rrerelgieefta-lie golfuri, zone muntoase,
diversd
coline, podig'-rri. ses. cl1 -teracsuelt)u, rpiaadgurrii"-
cole, livezi qi vii (pe ges, in panta qi in
terioare, tipul acesta cle ,,busing-schoo1" ldrgeqte cadrul

310 311

natural al qcolii de la un simplu parc (in cel mai bun pamente de scafandri autonomi, scule de pescuit oceanic
caz), Ia flora gi fauna unei ample zone geografice. Im- etc. Viala pe narrd, ansamblul acliunilor care se pot intre-
piantui ecologic al eievilor este foarte puternic, ei sim- prinde dezvoltd independenla, spiritul de iniliativ5, cura-
{indu-se atagali Ei responsabili nu numai pentru cadrul de a reaclioma rapid qi de a lua decizii
jul, capacitatea
de rria!5 aI unei anume localitSli sau mici zone geogra- in situalii inedit,e, adicd o ma,re parte dintre cele mai
pre!,oase calitdli cerute unui om format sd dornine im-
fice, ci pentru natura unei intregi !ari. pentru spaliul pactul cu viitorul.
vital al intregii noastre planete. Dincolo de caracterul lor inedit. de viabilitatea uneia

Irr felui acesta edrrca!ia iqi depdgeqte aproape inte- sau alteia dintre formulele propuse ca qi a altora de acest
gral condilia static-contemplativd qi devine acliune, in- ragnveeinona-tneeaddneeupnpi!al5dsdatg.raeqnrcisosfloci oramavsaienreddaidntroeutpzat l-dcaadarsuecrodnneecnebepaaz{eidilxoprrncarciru-i

tr-o' conceplie dintre cele mai cuprinzdtoare.

Alt tip de autobuz-didactic. concepr:t pentru zoitetre privire Ia con.structia ;colard, care nu mai este conside-
cu qcoli mici avind o dotare redusd in tehnica educa{io- ratd o aladire rigid afectatS. unor obiectir.e didacticc tr;r-
nald (utilizat experimental. cu bune rezultate, in sudutr dilionale, ci un spaliu cu rnultiple descl'rideri qi posibi-
Italiei), este autobuzul-iaborator care, pus 1a dispozilia 1it5!i de comunicare cu lumea exterioarS, cu natura. Este
erstfel rralorificatd Ei stimulatd o irnpticare totalS a edu-
unui grup de citeva zeci de qcoli, distribuie aparate, in- educali nu intr-un proces oarecare de
catorilor gi celor
strumentar qi preparate pentru experienle de chimie, insuqire inatr-counaocEliutinneletlootraEldi, de forrnare a deprinde-
rilor, ci
fizic6", qtiinle biologice. diafilme, teme pentru invd!5min- multidimensionala. de {or-

tuil programat. In acelaqi timp, autobuzul-laborator, prin
instala{iile gi speciali"stii sdi, permite efectuarea unor
experienle de mai mare complexit,ate.
lnare a personaiitSlilor urnane.
6.2. Numeroasele pacheboturi dezafeclate transpor- 7. Sa nu uitarn insa invaldmintul din tdrile care
tului maritim, Etei vhansiecifilusveiaploet
nivelu-i actual ca de transport depdgite de abia acum au pornit pe calea dezvoltdrii, cu problemele
transforma h-ri specifice gi greutdlile iui. O solulie interesantS, adap-
al in ,,clddiri(
foarte indrdgite de elevi. Unele experienle inlre-
Ecoiare Canada au dovedit cd asemenea tatd invSldmintuiui sudanez, dar gi multor alte !5ri a{late
in Norvegia qi au conceput
prinse in acelaEi stadiu de dezvoltare, specialiqtii
g,,vcaopaoldarue-tEiilcizoaatl5etspe-ntraultpferel gpdutsireeainmvaarlionaarreilodreicnit
vasele- Pierre Busset qi Kamai el Jack. Pedagoblocul reafizat de
tehnica ei. in fapt o unitate mobi15 de invdldmint, porneEte de
nrealeviaguaaliedi e- adicd rdminind ancorate ia chei gi legate
sint institulii educative la la considerentul c6, in condi{iile actuale, pentru u,nele tdri
forld a portului, de africane, asiatice sau latino-atnericane, extrapolarea pur
fnare aflux nu numai pentru ineditul cadrului ci qi pen-
tru cI rdspund in cea mai largd mdsurd afinitdlilor psi- cantitativd a modelului european de construclie gcolard,
duce la impas material qi, in fapt, e inutil6. Precipita-
hice pentru rnare ale adolescenlilor (vezi propuneriie fa- liile in general. reduse din multe ldri ale acestor zone
cute de elevii mici ca viitoarea 1or gcoala si fie o sfera permit reducerea Ia maxirnum a spaliului util acoperit.
uriaqd de plastic aracoratd pe suprafala marii, under.a
aproape de !drm). Multitudinea de incdperi de pe bord, Ajunge s5. asiguri, folosind tradiliile constructive locale,
incepind cu cabinele gi terminind cu saloanele. permite o bund protec{ie impotriva soarelui, o ventilatie cores-
punzdtoare gi sd oferi un addpost temporar elevilor in
o mare varietate de activit6{i, stimuleazd imaginalia qi condiliile unor averse prerrizibile gi de scurtd duratd.

creatirritatea eievilor. Gruparea diferitelor forme de studii. Asemenea Ecoli pot a\rea acoperiqul dintr-un sistem de
Ei pregdtire in jurul unui comp ex de cercetiri rnarine folii sau realizat printr-un procedeu ioca,l de acoperire
gcai {siuunbmileadrienesa-lvavraepsoaruulEiigmi vaai pdstra in dotare
ambar- gi sd fie suslinute de un ,,scheletr( uqor de lemn, e1e-
bine, acestea r.or mente metalice, tuburi gi cabluri intinse.
fi inlo-
cuite ,cu bdrci pneumatice mari, pe bord se vor afla echi-

312 313

Unitatea mobitd de invdldmint permite sd se realizeze Futem n5ddjdui c5, irnbinind tehniciie industriaie cr,r
ryraximum cu mijloace relativ reduse. Practic este vorba
cle un dulap uriai in formS de U, aqezat pe rotile, ceea ce-i noile metode pedagogice, s-a deschis calea creirii de con-
structii Ecolare care si conducd efc-ctir' la adaptarea edu-
catjei la solicitdrile lurnii de rniine.

FUj\ICTIO,NALITATEA Conceplia fundamental6 a noii
rvor.[-oR oPTruNr orientdri a invdldmintului din Ro-

URtsAAIIS?ICE mAnia a- realizarea uni,tdtii diu-
lectice gcolii cu producfio. inate-
SI COI\TSTRUCTM
ALE ARHITECTURII riald. gi
orientat cqeircsetrtuarcetculrasttiicne[ilfeicmd.a-i a
ROI{AlVE,sTr
re-
A SFATIILOR cente solulii in domeniul construc-

DE INVATAM|NT {iei institu{iilor de lnv6ldmint. Se-
cretarul general al partidului re-
ferinelu-se in primul rind la invdl6mintul superior gi de
specialitate, dar nu numai la acestea, atrd.gea atenlia
cd se impune ,,o folosire unitard. a bazei materiale de
cercetere, apar[inind atit inudt(tmintului cit ;i cercetdrii,
/"ig" .10 ;i pentru neuoile inud[dnzintului ;i pentru neuoile cerce-

pernrite deplasarea in toate sensurile. Pedagobl'ocul itig. iztnddrnicti,oonlutbicnarzuindadrmue,-astteoevriaadlrudSp. qdteunul 1nN,eiipcnoilcaldan"e, uaCdneeicua.du.Tqraertesebcufuaie-br-icsi dis,npruecnaaelriea-
n0) de posibilitatea studiului simultan (dar cu educatori sd se integreze organic inudidmi,ntul, cercetarea si pro-
diferili) a trei grupe mari de elevi, corespunzdto-are cla-
selor qi a unei grupe mici. Avind fpuendcalgiiogpiocelivsailednetet,e-he-l
cuprinde pe lingd diverse instalalii d.uc{ia'c.

noiogie drnidagancetitcoifo-n,teralefvtuizroirc, uecdraivnerpseentmruatperroiaieleclidi,emtaobnld- Aceasti perspectivd orienteazd rnodul de abordare a
planle,
strative pentru fizici qi chimie, modele functionale etc. proiectului prin elaborarea de cdtre toli factorii intere-
-eacrattc{e.ieig-!iipeenemrmdlee,amsnoeeernrineititendat.raptDriezeenaqtngriuacfloieeal,acltaraedrleffaEubininespcttirlziiotiaufreg{eisei ifsouqenncravcoldiJlca,iioribinaiiabElelliiio,pqteeocdcaodutlei,-i iseaclita-re,inavsdtlfdeml iinnct,itcesrdcestaereo, binlinddus:tri7e) -am:apltaesmereeiadeunpitrdo.--
stabili dotarea in lunclie de specificul activit6lii qco- {ilor integrate in conditii de eJicien{d ma:rinzd ;i de func-
trare, de posibilitSli Ei necesitS\i, pedagobZoczl nu poate .tionalitate optimd, cu mare flexibiiitate in alegerea r.a-
fi considerat decit o solu{ie de tranzitie.
Dar pentru cd l-am citat initiatr pe Jonathan King sd riantelor (construclia gcolii lingd un sector industrial exis-
incheiem acest periplu tot cu o observalie a acestui expert.
spune Ki'ng, trebuie sd devina ,,ru tent. lingd o unitate de cercetare, construclia qi ampla-
Clddirea Ecolard, a} educaliei, ci un ansamblu de spalii sarea simultand a unitd{i1or reprezentative pentru toate
un ambalaj inert cele trei sectoare etc.); 2) ertinderea uniuersalitdlii cld-
funclionale, dinamice, flexibiie, destinate sd satisfacd exi- clirilar in intreg ansamblul de construc{ii aL unitdlii inte-
grate, pentru a permite varia{ii cantitatir,'e de spaliu in-
tre funcliile cornponente ale ansamblului; 3) adoptarea
zLnar solufii care sd. ualorijice La m,arimum auantajele
cooperdrii intre cei trei parteneri din cadrul ansamblu-

genlele lumii de azi qi de miine.

315

11 I

iLri integrat (asemenea solulii eiirnind parttlelisnlele. pri-

r,ind {oiosirea in comun a unor dotdri, ecl'tlpiLrnente qi

insta,la!ii). coincidclrlir intre obi-
Imaginea reprezentatir;d pentru
ectivelJ inrrdtdmintului modet-n Ei constrttt li;i cromplexu-
trui integrat,,inv5ldmint-cercetare-prodttc'1it"( tl c'onstituie,
fird indoial5, acel nucieu a1 r:iitorulr-ti c'oltltlt-rist, o16-
qelul fizicier-riior inallat la Nldgurele, pc plrttl'orma Cen-
trr-rlui nationai de fizicS. Aic'i irtt lost rcirlizale, intr-un
tot itruonios, toate cotnpitrtirtlc'n1.t'lt' lircgti ale uuei
'.'ie!i care sd imbine orglrnic ini ilirlllinlul ctt cercetarea
:i produc{ia.

Spa!iile de invdliniint. 1i ct'rc'c:tare, inclusirr cele nece-
sa.re unei prodirc.l,ii rlitLrt'1it't', irtl fost grupate intr-uu an-
samblu. dominirl tlt' t'litlilt'ir actirritdlilor colreune intregu-

is'.trriuccelinetnirr-:r(i'rollirtil'ttllto' lztrtt'tt''ct''.cltattjtetduccoenrset,itudioncdumcaepnutal rdee-perospc'oenc--
liva pt s()s('i rrt;r Ijttt ttr,'sti-Magtrrelc.
Clitrlirilt' 1tt'nlnr invdldmint, cercetare Ei produclie
sint, tlisl.lrrsc in jurr-rl u doud incinte, fiind grupate cores-
lrr.rrrzirl.or' ILrncliilot' pe care le indeplinesc. Un prim corp,
lolnrrt, din parter ;i doud etaje este destinat Centrului
rit' pri'galirc a cadrelor, inclusirr liceul de fizicd. ,\lte
rlorrii corpuri, itrtind p'atru nivele -atelideeremleisople, nptraurteelrevEii
GffilEG
rl,r,rir ctaje. cuprind laboratoarele ;i Fig.11
si st.rrclenli (fig. 11). DoLrd corpuri de cl5dire, tot cu patru
sint deslinate laboratoarelor de cercetare;ti-
:jnrirt,ilciclea.- in c:iire lucrcazd cercetdtorii institutului, cadrele

cliclactice gi stuclenlii din ultimii ani. Incintele de ampla pentru satis{acerea unor cerinle ocazionale sint cuprinse,
cleschidere, sala de girnnasticd destinatd atit eleviior cit in acelagi nuclell, un complex alimentar - rgsfsulsnf,
gi studenlilor, aula cu 500 de locuri, trei amfiteatre de insd la cl5diri' ci la an-
clte 150 de locuri, sdliie de seminar etc., dispun de patru bufei. bar qi coietdrie.
Convergenlele nu se opresc
clddiri separate.
O ultimi gTupd de edificii cnprinde spatiile comune
ctre cazare pentru elevi, studenli qi cursanli. Adiacent samblul semanticii ambientale. Aleile. punctele lor de
;rcestora a fost amplasat grupul alimentar cuprinzind o intilnire au fost gindite cu scopul de a favoriza rneditalia
rnultiti-rdine de unitSli profilate. Astfel, al6turi de res- printr-un mediu cald, care sd nu lase nici o c1ip5 senzalia
unei clominante copleqitor tehnicizate. Comunicarea cu
taurantul-cantind pentru e1evi. studenli qi personalul In- mediutr inconjurdtor este facilitatl de o gamd foarte va-
stitutului de fizicd se gdseEte o unitate anexd pentru des-
facer'ea semipreparatelor. Pentru restul publicului ca 9i
riatd de elemente ale cadrultti natural $i estetic : oglinzi

.llIO

317

1RQCHIUR"I lJriaqa scoicd a amfiteatrului in
r1e :rpi, peluze de r,erdeald qi grupuri arboricolr', porticr-rri, PENTRU A zI care tocmai s-a incheiat o ex-
ierase, banchete, pergole, jardiniere. DE ACTIVITAI.E
punere despre dramaturgia sha-
Conceplia gi tehnologia de execulie a lict'irrei ciadiri fAI"R-O COI'/S"RUCUE kespeare-iani insolitd de pro-
gi fiecdrui ansamblu au atut la bazd, intcgrrrl, orienlarea SCOLARA M)DULATA ieclii qi inregistr[ri pe bandd
modernd cdtre moduiarea $i sistematizirrt'ir structurilor din filmoteca Ei fonoteca de aur
de rezistenld, aqa incit spaliile interioare sI fie deiirni- a interpretirilor ,lmarelui brit(( suferd o subitl transfor-
tate numai prin elemente de plan;eLr ;i c'lc:mente de rsrnrelaac--rq{eicoa:nteepaedzrdee{ssi pamlaao{ibialemilipd-1e5,tarpeluocnelieerecdirniincdtiird,eein-qairnluuonriiglefuigldueurnbiodgrnefcoaimn-tee-
trice .cu dimensiuni mai reduse, oferind spalii de studiu
contur interior.

ln felul acesta se asigurd o srrpictc tnitxitud in ciistri-
buirea qi redistribuirea spa!irrlrri, r'onrpartimentarea tnte-
cu c:aracter de comunicare directd, intim6. Fiecare dintre
rioard putindu-se realiza" in c'ca tniti tnare nedsur5.. prii':, incEperile nou constituite indep'lineqte alte funclionali-
elemente amovibile. Modirlii constructivi sint echipali tlti : una este cimpul de dezbatere in care grupul complex
standard cu toate relclc'lc dc instaialii pentru a asign-tra,
in orice ipostazd de rcdistlibuire a spaliilor, posibilitatea al'alcdtuitorilor unei rnonografii tett-imagine cineticd
proiecteazd secvenle1e de film realizate recent, confrunt6
alirnentdrii aparirttrlii si rrtilajelor. informaliile socio-economice, istorico-geografice, pe teme
Decoralia intt'rioirrd, integrindu-se attnosferei de so-
geonogice qi de dezvoltare a faunei qi florei, stabilind co-
brietate qi I'rrncl.,ionarliterte a ansambluiui construi;. se rnentariul insolitor al filmului qi cuprinsul capitolelor

distingc lrrin r<:rrlc valen{e estetice datorit6 concepliei cor- rnonografiei scrise. Alt sector al fostului amfiteatru e
purilol clc lrrrnintit din holuri, a plafonului aulei qi alnfi- tran,sfbrmat in salS pentru studiul unei teme predate
anterior in sistemul ,,teleqcoald", 1a care insd unii elevi
lcatrt'lor ( llre sugereazd modele atomice gi strllcfuri vor si mai asiste o
ijzicc', r'rr;i prir-r galbura scdrilor qi a spalii1or de circu- dat5. Videocasetofonul retransmite
lrrl.ic cle la cel de al doilea etaj ai clddirilor destinate prin ecranele de mari dimensiuni ale televizorului didac-

i nr,ii1i:rrnintului. tic triedric leclia solicitatS. (Casetoteca cuprinde inre-
gsiestrsacreu'zadat2eh0n00icdiaenluelcoliip-era,t,o&r)fo. sSt einclfiiuinnleaatdadlde tcuurraintdd"a,
In trcelaEi spirit modern, cu o arhitecturd aeratS, de-
plir-r nrulatd pe conturul finalitSlilor educative, cu spalii
amfiteatrului s-a transformat in laborator videolingvistic ;
t irre permit utilizarea combinatd a celor mai moderne elerrli care inva{i limba germand fac exercilii ascultinctr
tc.l-rnologii de inv5ldrnint, au fost concepute qi realizate pronun{area corecti a unor cuvinte qi, simultan, inre-

noile cliidiri a,le FacultSlii de mecanicd Ei industrializarea gistrind vizual pozi\ia organelor vorbirii in timpul pro-
lemnului din Braqov, ale Institutului pedagogic din Su-
nur':,{,5rii.
cea\ra, ale FacultS{ii de electrotehnicd din Timis,rara, Cei programali in alte sectoare de activitate cu funclii
precum qi noua aripa a Institutului agrono'mic din E'lcu-
speclalizate au trecut prin pasarelele-sere (peste tot inge-
regti. niozrtatea experli,lor in environnement a reuqit sd plaseze
e dPetreinrmainsae.mt,ecnaealareuanlizedlerie-difaicliicgdcroolrapreredsitnigiturencuut,mdaei
flori gi piante creind verita,bile grddini suspendate), spre
labc,ratoarele de tip cercetare-inudfdmint sau spte ate-
rnonumentalul ,',in sine((, ci de valoarea unor fr-inclii edu- cIiaerreelecudceepnrtorudlucd[eiec-ompsuetcelriei di'dactice. Sala de comuni-
cative prospectate este inchisd pentru citeva
pentru deceniile urmetoire -- clilme-

niu,l construclii1or destinate inr;dldmintului recupereaza zile eccesului public, programatorii urmind s5 adapteze
un nou iirnbaj pentru gedinlele de pedagogie ciberneticd.
din plin unele rdmineri in urrnd, ridicindu-se 1a cotele
superioare de altitudine ale concepliei fundamentaXe a In schimb. in s'ala maEinilor de instruire programatir
ilniiriordrld,r,nininv5tuldlumi innot s-truce- rceintateregrqatriiena{ifdicidale-cticpdroadufiulinec".- ncti'itatea e in toi.

319

318

Odatd cu trecerea amiezii qi a oreior de strrdir-r indi- Cl(tdirea centrald. a
r,idual asistdm la o miEcare de fiux-reflux inlre diferitele I n s titutului 7t olit ehlt i c
grupdri ale centrului civic. Multe din sdlilc qcolii sint din Bucureqti,
una dintre pritnele
.,luate in posesie(' de cursanlii diferitelor forrne de edu- s etlutii ar hit e ct oni c e
calie permanentd, in timp ce mareea elerrilor se depLa-
multif unc(ionale
seazd spre casa de culturd (a cdrei sa16 polivalentd per-
rnite prezentarea de spectacole teatrale, r'inernatografice, de mare ant:ergurd.

auditii muzicale stereofonice etc.), spre sala li terenurile
de sport. Dupd intunecare, toti ugteaptd c'u rnult interes
un nou spectacol de sunet ;i lr-rmina.

Programul zilnic schi!.rt srrrnar in insenndrile ante-
rioare este imaginar dar nrr litntezist. Ei se bazeaz6. p'e
insumarea unor posibilitnti qi t.endinfe deplin realizaLrile
inci de la sftrqitul dct'cniultri I-tostru gi care vor rearti-
cltla complex constrtrt'1,iilc' 1c'olare la noile structuri ale

inr'dldmintului.

Laboratoarele ;i cen'trele

de calculatoare
fac clin ce in ce mai mult
parte integrantd din
,sistetnul educaliei, uiitorului" (Centrul de cdlcula,ta0.re
aI lnstitutul.ui politehnic din Bucute;ti)-

Centrut, tLational de [izica
de la hId,gurele.

Blacutr principal al Cent'rului
de La Md.t)urele.

I. LUCRARI DE REFERII{T.\

(bibiiografie selective)

I. OPERtr FILOSOFICE. DE FILOSOFIA
SI TEORIA EDUCATIEI

l. Ceau;escu, Nicolae: Expunere cu privire Ia Programul
P.C.R. pentru imbunStitirea activititii ideologice, ridica-
rea nivelului general aI cunoaqterii qi educa{ia socialistA
a maselor, pentru a$ezarea relaliilor clin societatea
noastri pe baza principiilor eticii si echita!ii socialiste.
3 noiembrie 19?1. ln ,,Plenara Co'mitetului Central al
Partidului Comunist Romdn" 3-5 noiembrie 1971. Bucu-

regti, 1971.

2. Ceaugescu, Nicolae.' Propuneri cie masuri pentru imbu-

natS{irea activit5lii politico-ideologice, de educare marxist-
ieninisti a 6 ir-rlie 19?1, Bucu-
membrilor de partid -
resti,1971.

3. Ceaugescu, Nicolae.' Expunere la ConsfAtuirea de iucru
a activului de partid din domeniui ideologiei qi al acti-

vitdl;ii politice $i cultural-educative - 9 iulie 1971, Bucu-

resti,1971.

4. Ceauqescu, Nicolae.' Raport Ia Conferinla Nalionali a

Partidului Comunist RomAn - 19-21 iulie 1972. Bucu-
reqti, 19?2.

5. Ceaugescu, Nicolae i Cuvintare ia Plenara C.C. al P.C.R.

cu privire la dezvoltarea qi perfeclionarea invSlSmintu-
iui - 18-19 iunie 1973, Bucuregli, 19?3.
6. Ceausescu, Nicolae.' Raport la cel de a1 Xl-lea Congres

al Partidului Comunist RomAn - 25 noiembrie 1974,

Bucurepti, 1974.

7. Ceausescu, Ni,colae.' RomAnia pe drumul desivirEirii con-
structiei socialiste, vol. 1-3, Bucureqti, 1968-1969.

Holul uneia dintre clddirilc B. Ceauqescu, Ni,colae.' RomAnia pe drumul construirii so-
didactice ale Centrului nalional de Iizicd. ciet5lii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 4-10, Bucu-
resli, 1970-1975.

32\

Ded*eA, John.' Democralie 5i educa{ie. O introducere in Kierkegaard, Soren., Aabge .' Posl.-sclipturu au .,Miettes

filosofia educa!iei (trad.), BucureEti, 19?2. philosophiques" (trad.), Pat'is, 11)(j-1.

10. Engels, F. ; Situalia clasei munciloare clin Anglia, Bucu- 29. Lenin, V. I. .' Caiete filosofice, Bucurc'$ti, 1956.

reSti, 1953. ln. Lenin, V. I. : Opere alese, vol. I-III, BucureSti, 1961-

Engets. F. : Rolul muncii in procesul transform5rii mai- 1962"
mulei in om, Bucure;ti, 195?.
12. Engels. F. : Originea familiei, a ploprietalii private qr 11. Lenin, V. /. : Ce-i de ficut ? Probleme acute aie miscirii
a omului, BucureEti, 1950.
13. Engels. F. : Ludwig Fcuerbach ;ii stirqitui filosoliei cla- noastre, Bucure;ti, 1956.

sice germane, Bucu|e;ti, 1950. Lenin, V. I. : lmpelialismul, stadiul cel mai inalt aI ca-

1.4. Engels. F..' Diaicctica naturii, Bucurepti, 1966' pitalismului, Bucure;ti, 1968.
15_ Engels. I,'. : Dczvoltarea socialismului de la utopie la
'i3. Lenin, V. I.: Materialism qi empirioct'iticism, Bucut'e;ii,
Stiinfa, .ltuculc;li, 1951'
r972.
16. Engels, Ir. : Ar-rti-Diihring. Domnul Eugen Diihring revo-
Lenin, V. L.' Marxismul clespre stat, Bucuregii, 1960.
Iu{ionciLzir i;liinta, Bucureqti, 1966.
17. Goochnan, Poui .' Grorving up Absurd, ldew York, 1965' ]t. Lenin, V. l.: Sarcinile Uniurtii Tiuerc'tului, Bucure;1i,

I i]. HoIt, Joh,n: Freedom and Beyond, New Yolk, 1972' 1959.

19. HeirTegger, Martin.' Unterr'vegs zut Sprache, Freiburg, .l6. Lenin, V.I.,' Statul ;i revoluiia, Bucure;ti, 1954.
J?. Lenin, V. I. "' Despre cultulir ;i arL'ti, Bucureqii, 1957.
I 959. 1f," Lenin, V. L. Despre inr,alanintul 1:ubiic. Articole ;i

20. Heid,egger, Martin.' Sein und Zeit, 'iiibingen, 196?' cnvintiri, Bucureqti, 1959.

21. Lleiclegger, Nlartin " Was heisst Denlien, TLibingen, 1958' )9. \Iayitain, Jacqttes.' Irour iinc philosophie de l'6ducation,
22. Htr,sserl, Ed. : Ideen uber eiire leil-ien Fh:inomenoiogie Paris, 1959.

uncl pirdnomenologische Ps;'c1-'olo*t", Halle' 1928' :A, ftaritain, Jacque s: The Deglces oI Knorvledge, Nerv
2:J. Husserl, Ed. .' Voriesungetl iiber 1:hdnornenologische Psy-
Yorl<. 1959.
chologie, Haag, 1962.
21. IILich, I.'.o1?.' De-Schooling Society, Nerv Yorli, 1970' 1I. )Iaritain, Jacques: L'ecluc:rtion a la crois6e cles chemins,
Pelis. 1962.
25. J aspers, KarL : Eristenzplt'ilosopl'tte, Basc1, 1938'
42. ]Iarr, Karl : Cont|ilt,-rlii ia crilicr economiei poliiice, Buctt-
26. Jaspers, Karl : Psychclcgie clcr Well,auschar'trlgen, Berlin,
festi.1960.
1954.
:J. ;\Iarr, Korl: Capilalul. voi. I-IV, BttcuL'e$1"i, 195?-1!J60.
27. KierkegcLard', Soren, Aabye : ELapes sul le chemin de
1a vie (in trac.'1.), I?a;:is, 19r1. i*" -i/arr, Kcrl .' lllrzele ciiticii ccononiei poliiice, vol. i-lI.
Jianttsclise econornice ciru irelioac'la iB57-18i9, Bucili'e;ii,
?,22 r!l;:.

-ii. ,l1arr, Kol'l: 18 Bium;il ::i l'-li Lucior,ic Eon;lpir.Lte. Bucr-r-
:esri.1JJ4.

') t.l

+t) Marr, I{arL.' Mizeria filoso{iei. Ri.spuns ia liiosofia mi- 67. Auget, Phrre: Tendin!e actuale ale cercetirii stiin{ifice
zeriei a d-iui Proudhon. Bucure;ti, 1947. (in tracl.), Bucure$ti, 1968.

47. Marc, KarI : Okonomisch-philosophische Nlanuskripte ; A' Berger, Gaston: 'Irait6 pratique d'analyse clu caractdre,
Geschrieben von April bis August 1844, Leipzig, 1968"
Pai-is, ed. 6, 1963.
Marr, Karl .' Critica Programuiur cle 1a Col.hr, Bucuregti,
63 Berger, Gaston.' Omul modern qi educalia sa. Psihologie
1969. ;i educalie (in trad.), Bucureqti, 1973.

49 Marr, KarI, Engels, Fri,ttdriclt .' Sclisot i clc'spre .,Capitalui", 64. Bittman, EmiL: Clberneticd ;i bioiogie ; servomecanisme

Bucure5ti. 1955. homeostazice, Bucuregti, 1974.

50 Marr, K., Engels, F..' i\l:rnilc'slut Partidului Comunist, 65. Btuce, George.' Secondary School Examinations, Perga-
mon Press, 1969.
Bucuresti. 1!153.
oo, ISruner, Jerorne S. : The llrocess of Educatiorl, Halvard,
51. Marr, Karl, En11tl.s. ['rtadlich.' l]espre educalie qi inr'l-
{imint, Bt.t<'tu't'sl i, l{)(;0. Cambridge, Massachusctts, 1965.

52. So.rtl e, .l<'rttt-l'uu.[..' (Jcur.,r'es cornpldtes, Paris. 1952. 67. Bunescu V., Berca 1., Nouicicou E'; Instruirea progra-

Sar'/r'r'. .ltrt.tt I'aul,: L'Imagination, Paris, 1962" matd, BucureSti, 1967.

54. .Srir:/rrrrlol.s/i:i, L3ogdan.' Pedagogia qi marile curente filo- 68. Bunescu V., Popescu-Neueanu P. (Sub red.) : Studii de
solitt': lrcrlagogia esentei si pedagogia existentei^ Bu-
didacticS experimentald, Bucureqti, 1965.
t'ut'r';;1i, l1)71.
69. Bush Robert R., Mostell.et" Fredericlt : Stocl'rastic Nllodels
Suchod,olski, Bogdan." Wychowanie dia prz5rszlosci" for Learning. Netv Yorli-Lotlclon, 1965.

Warszar'vi,r, 1960. 70. Cernicheuici, Siluia : Existen{ialismul si problematica

56. Suchod.olslti, Bogdan : ZaL'ys pedagogiki. Warszau'a, 1962. educativi contemporan5, Bucureqti, 1970.

II. SCRIERI PSIHOLOGICE, PEDAGOGICE, 77. Chirceu, Anatol.e: Educa{ia moral-politici a tineretului
VIITOROLOGICE, DE ORGANIZARE A INVATAMINTULUI.
PRIVIND PRACTICA SI TEIINOLOGIA EDUCATIEI ETC. qcolar, Bucureqti, 1974.

57. Ad,isheshi,ah, MaIcoIm S..' Education et croissance 6cono- 72. Chaucp, H., Dubbin, J. E. .' ,,Testiug", Harper Ro'"v, 1963.
mique ; I'influence de l'6ducation sur le d6veloppement
dans les pays industrialis6s, Heisinki, UNESCO, 196?. Lt- Clapardde, E. : L'6ducation fonctionneile, NeuchAtel, 1964.

58. Aebli, Hans: Didaciica psihologicd (in trad.), tsucuregti, Coombs, Ph. H.: The Foullh Dimension of Foreign
Policy - Ecluc:r1,iot-t i'rrtcl Cultural Aliairs, New Yorl<, 1964.
19?3.
75. Coambs, Philip H..' I-a clise mondialc c'le I'6clucation.
59. Agazzi, AIdo: Ptoblemi e maestri del pensiero e delia Analyse de systdtttes, Paris, 1968.
educazione (I-III), Brescia, 1969.
76. Coombs, Philip, H. : Qu'est-ce quc la plitnific:rtion rle
60. Arhanou, l. M., Naumoo, S. F. .' Proektirovanie zdanii t'6ducation, Paris, UNIISCO, 19?0.

tehnikumov iruzov, Moskva, i.9'i3. 'i7. Cootnbs, Ph., Schramm W., I'llle J., Kaitntert Ir.: 'fhe
Ner'v Media: Memo to Etlttcalionll Irlltttttc.ts, UNIISCO,
324
1 969.

325

78. Debesse, M., Aruiset, M. L. : L'environnernent i l'6cole 95. Getzels, J. W., Jackson, P. W..' Creativity and intelligence'
Exploration with gifted chilclren, Neu' York, 1962'
Une r6volution p6dagogique, Paris, i973.
96. Glaser, Robert (ed) : Teaching Macilines and Programmed
79. De Cecco, John P. (ed.) : Educational Techr-rolog1. : Rea- Iearning, Washington, 1965.
dings in Programed lnstruction, Nerv Yor-l<, 1964.
97. GoIu, Mihai : Principii cle psihologie cibernetich' Bucu-
BO Dicu, A., Dimitriu, 8..' Probleme cle psiholc)gie a edlrca-
{iei, Bucureqti, 1973. resti, 1975.

Bl, Dottrens, Robert (in cotab.) A eclucn. a instrui (traC.)" 98. Gozzer, Giouanni; Nuevi metodi e tecniche de insegna-

Bucure$ti, 1970. mento, Roma, 1963.

82. Drucker, Petet, F..' 'l'lrt: r\sc ol DiscontinuitS'. Neu. Yorli.. 99. dGeoiziazecro, mGuionuicaanzniot'.n' eInetrosduullzeiotneecnoaldoguiell'ainric'e,Lrcaaedsuuciamzieoznzei

1 969. tecnologica", Roma, 1967.

Deu:eg, John: ILru' u,e titinl<, New Yorli, 1916. \00. Gruber, H. E', 'Ietretl, G., Wertheimet M' (Ed') : Con-
temporary approaches to creative thinking' Neu' York"
o1. DeweE, Jolrr.' 'l'lrc Qr-rcst for Certainly, London, 1929.
196 1.
85. E.ssr.rn, /V1oTli.s, :1,1. Pslchological foundations of educa-
1 ion. l loll. l1)(i6. 101. Guberman, Igor M.: Bionica. Bucureqti, 19?3-

1i{;. IilTscrr<:/i, I,:. H. : The Structure of Human Personalitl.,. r02. Guilford, L P. .' Personality. New Yorli' 1959'

l,ottrliir, M70. 1 03. Heinaut, L. D. : Couls prograrnm6 de ph5'sique, Paris,

1t7. ItL'cttlterstorte, Joseph.' Schools u-here chiidren learn, New 1967.
Ytit h. i970.
104. Heriuan, Mircea: Mericliane pedagogice : interviuri cLl
IrLnger, 1J. : Ilochscl-ruiltauten. Instilutsgebdude. Miinchen.
trersonalita!i aIe educa{iei, BucureEti, 1973'
I 973.
105. Hilgarit, Ernest, R., Bou:er, Gord'ott', N' " Teorii ale in-
tJ9 Fotn'cLsti|, Jeon .' Essais de morale prospeclive. Paris, 1g66. vllldrii (in trac1.), Bucure$ti, 19"44.

90 [ourastie, Jean: Le granci espoir ciu XX-e sidcle. Paris, 106. HoIt, Johrz: Hon' Chilclren Fail. New York, 1964'

1s72. 707. HotAat, F. : Les examens. Les mol'ens d'6vaiuation dans

91. Frank, Helmar ; I(r'l:ernetische Grundlagen der Plidagogik" 1'enseignement. Doculnents pedagogiques internationaux'
UNESCO. 1962.
Eine Einfiihrung in die Informations psl'chologie und
ihre philosophische. rnathematische und ps-vchologische 108. ITubert, Ren6: 'Itait6 cle pdclagogie g6n6rale, Paris' 1961'

Grundlagen, Baclen Baden. 1962. 709. HuIL, Clark, L..' Matl-rematico-deductive theor-v of lear-

qt Frge, Northop: Analom)' o[ Criticism. Princeton. 19i7 ning, Yale Univ.' 19'10.
93. * * + Funcjonowanie Systemu rl'ygi161ys11'g7ego \47 srodo-
ll0. Husen, Torsten: Talent. Opportunit;r and Career, Stocli-
u'isliu. V/arszarva. 1974, holm, 1969.

91. Ga.-ini. Gdrard P.: Manuei de formation aux technique-; ll1. Husen, Torsten.' Educational Research and Educational

de i'enseignement, Paris. 1965- Change. Stocliholm. 1968.

326 327

772. trtelsan, L. B. : Metode matematice ;i cibernetice in pe_ 130. Md,rgineanu, Ni'colae .' Psihologie logicS Ei matematic5,
dagogie (in trad.), Bucureqti, 196?.
CIuj-Napoca, 1975.
773. James, WiIIiam, Principles of psychology, New york, 18g0.
131. Meadow, Dennis: Les limites de la croissance (in trad.),
ll1. Janet, Pierre: Cours sur l,evolution de la personaiit6,
Paris, 1973.
Paris, 1929.
132. MesarouiC, Mihailo, Pestel Eduard.' L'humanit6 d un
715. Klingberg L., PauI H. G., Wenge H., Wenge G. : Abriss tournant (in trad.), Pai'is, 1974.

der Aligemeinen Didaktik, Berlin, 19?3. \33. Meger, Gerhard,: Kybernetik und Unterrichtsprozess, Ber-
Iin, 1965.
116. Koch, S. (ed) .' Psychology - a study of a science, I_trV,
New York, 1959-1963. 134. Montealegre, A. .' Formation de la m6thode exp6rimentale
et son utilisation en p6dagogie, Naulvelaerts, 1959.
717. I<ohl, Herbert P... The open class-room, New york, 1g69.
1,18. Kroebel, W. (cd) ; Iror.schlitte der K1,l:ernetik, Miinchen- 1 35. Montessori, Maria : Pedagogia scientifica, Roma, 1949.
136. Montessori, Maria : Il Bambino, Roma, 1968.
Wien, 1967. L,1 t - Muster, Dunxitru.' Verificarea progresului qcolar prin texte

719. Land,a L. lV. : Algoritmi i programmirovannoe obucenie, docimologice. Contribu!ie Ia modernizarea examenelor,

Mosl<v:t, l{)65. Bucureqti, 1970.

720. Lancla, L. A/. : Aigoritmizaiiia v obucenii, Moskva, 1g66. l3B. Noueanu, Eugen P. .' Tehnica program5rii didactice, Bu-
cureqti, 19?4.
721. Landsheere, G. de.. Introduction b la recherche p6dago_
139. Osborn, A. : L'imagination constructive, Paris, 1965.
gique, Paris, 1964. 140. Papg, G. .' Mathdmatique moderne (2 vol.), Bruxelles,

122. Langer, D. : Informations, Theorie uud psychologie, 1964-1966.

Gcittingen, 1962. l4l. Parker, T. M., Meldrum, K. L : Outdoor Education, Lon-

'l,2il. Lumsdaine, Arthur A., Glaser, Robert (Ecl) : Teaching don, 1973.
machines and programmed learning, vol. I_lI, Washing_
I42. Po,trick, C.: What is creative thinking, New York, 1955.
ton, 1961-1965. 143. Petrou, A. S. : Sto takoe organizalia upravlenia, Moskva,

724. Lgsaught Jerome p., Williams Clarence hI.: A guide to 1 965.
programmed instruction, New york _ London, 1963.
144. Piaget, Je&n: La naissance de I'inteiligence chez l'enfant,
725. M(rheu, Ren6. : Civilizalia universalului, inventar al viito_
rului (in trad.), Bucurepti, 1968. NeuchAtel, 1936.

726. Majault, Joseph.. L'Enseignement en France, London, 1g69. 1,45. Piaget, Jean: Les m6thodes nouvelles. Leurs bases psy-
chologiques, in Encyclop6die franqaise, t.XV, i939.
127. Mali{a, Mircea.. Aurul cenuqiu - I-III, Bucuresti, 19?1_
1 973. 146. Piaget, Jean : Les notions de mouvement e't de vitesse

728. Malila, Mircea.. Idei in mers, Bucuregti, 1g?5. chez l'enfant, Paris, 1946.

729. Malila, Mircea, Zidd,roiu, Corneliu.. Modele matematice L47. Piaget, Jean: La psychologie de i'intelligence, Paris, L947.
ale sistemului educa{ional, Bucureqti, 19?2.
329
,> zo

148. Piaget, J. .' Psihologie Ei peclagogie, Bucure$ti, 1972. 765. Skinner, Burrhus F.: Verbal behavior, New York, 1957.
166. Steinbuch, K.: Programm 2000, Stuttgart, 1970.
149. Pi6ron, Henri: Exatnens et docimologie, Paris. P'U.F.' 167. Stolurow, Laurence.' Teaching by machine, Washington.

1963. 1 961.

150. * * * Planification de l'6clucation en U.R.S.S., Paris, 168. Talitzina, lV. F'. : Teoreticeskie problemi programmirovan-

UNESCO, 1968. nogo obucenia. Mosl<va, 1969.

751. Pocztar, JercA : Th6ories et pratiqrie' cle I'enseignement 169. Thomas, J. : Des maitres pour l'6co1e de demain, Paris.

programm6, UNESCO, 1971. UNESCO- 1968.

152. Poignant, Ragmond: Les plans de d6veloppement de 170. Thorndike. E. L. : Educationai Psychoiogy, Neu' Yorli.

1'6ducation et la plerniliciLlion economique et sociale, Paris' 1903.

UNESCO, 196?. I7l. Thorndike, E. L.: The psEchologg of learning (trd.
psycl.r. II, New York, 1913.
153. Purxes, AIan C.: LilcL'ature Eclucation in Ten Countries.
172. Thorndike, E. L. (and others).' The measurement of intel-
Stockholm, 11)7it. ligence, New York, 1927.

154. Reuuz, Anclt'6 : I{ath6matique moderne, n-rath6matique 1,73- Thurstone, L. L.: Multiple factor analysis, Chicago. 19,1?.
174. Toffler, Alxin: $ocul viitorului (in trad.), Bucuresti, 1974.
viviinlr', I'at'is. l96li. 175. Torrance, PauL E. .' Independent study as instructional

1ir5. Rari,r, lV.: lnvar{area programatd (structural6) a grarnaticil too1, Columbus. 196U.

in cl:rsc'lc lI-IV, Bucureqti, 1970. 1?6. U.I/.8.S.C.O.-C.1.11.S. .' Nerv Trends in Integrated Science
15(j. Rtidalcscu, St..' Instruirea programat[ la limba romiinia"
Teaching, UNESCO, 1971.
Ilucuresl,i, 1971.
177. Watson. J. B.: Behaviorism. Nerrr York, 1925.
1,57. Rae--, A. 1. .' Psihologhicesirie voprosi programmirovannogo 178. Wiener, Norbert: Sint maten-iaLician (trad.), Bucuregti"
obucenia, Leningrad, 1971.
t972.
L'tB. Richmond, N. Kennelh.' 'Ihe Teaching Revolu{ion. Lou-
III. PtrRIODICtr
don.1967.
179. American Education, Washington, 1972-1974.
159. Rogers, CarL: Le cleveloppement de la personne (in trad')"
Paris, 1967. 180. The American School Board Journal, Evanston. 19?3.

160. Rohrs, Hermann (ed) : Die Schulreform in den Industrie- 181. AV-Praxis. Mrinchen, 19?4.
staaten, Franhfurt A. NI, 19?1.
182. Avenirs. Paris, 1974.
167. Ro;ca, At. (red).' Creativitate, mociele, plogramare. Bucu- 183. Deutsche Lehrerzeitung. Beriin. 1974-197J.
resti, 1973.
33i
162. Roqca, Al., 5i colectiv. : Psihologia qi viata. Bucureqti'

1 969.

163. Satuat, 11. .' Inteligenti, mituri qi realititi. Bttcureqti. 19?2"

164. Schranr,m, W, .' The Research on Programmed Instruction.
Washington, 1964.

330

184. Documentation et information pedagogique, Paris-Geneve, 210. Pedagogik, Berlin, 1973-1C74'
211. Professionalno-tehniceskoe obrazovanie' Moskva' 1973-
1974.
L974.
185. DoEkolnoe vospitanie, Moskva, 1974.
212. Revista de peCagogie, Bucureqti, 1973-19?5'
186. L'Ecole et la nation, Paris, 1973-1974. 213. Ruch Pedagogiczny, Warszawa, 1974-L97i'
214. Schul-Management, Braunschweig, 1974'
1B?. L'Educateur. P6dagogie Freinet, Cannes, 1974. 215. The Scottish Education'al Journal, Edinburgh' 1974'
188. Education, London, 1971. 216. Scuola e didattica, Brescia, 1974'
189. L'Education, Paris, 1973-1974. 21?. Scuola italiana moderna, Brescia, 1974'
190. Education News, Ncrv Yoll<, 1974. 218. Secondary Education, London' L974'
191. Education Today, T,or-rdon, 1974.
192. Educational Recor<I, Washington, 1974. 219. Skolske novine, Zagteb, 1974'
193. L'Educalionc'l'cchnologica, Roma, 7973-1974. 220. Sovetskaia peclagoghika, Moskva, 1974-
221. Srednee spelialnoe obr:,Lzovanie, Moskva' 1974'
194. Erwachscnc'nbildung in Osterreich, Wien, 1974. 222. Skola zau'odowa, Warszawa, 1973-19?4'
223. Tribuna Scolii, Bucurerti, 1971-1975'
195. I}zichung und Unlerricht, Wien, 1974. 224. Ucitelsk6 noviny. Praha, 1974'
196. Etudiants du monde, Prague, 1973-1974.
197. Forum, Bucureqti, 1973-197J. 225. The University of Chicago School Review' Chicago' 1974
198. Gesamtschul Informationen, Beriin, 19?4. 226. Visual Education, London, 1974'
227. Wycho'rvanie techniczfie w szkole, Warszawa' 1974'
199. Glos nauczycielshi, Warszawa, 7974.
228. Zycie szlioiy wyzsej' Warszarva, 1974'
200. Grama, La I-Iabana, 1973-1971.
201. Das Hochschuhvesen, Berlin, 1973-1974. h
202'Invit'iLmintuIprofesiona1Eiiehnic,1973-1975.
203. The Journal of Higher Education, Columbus, 1974'
20i1. Lai:oratorio multimedia - LAM, Roma, 1973-1974.

205. Mitteitungen des Hoschchulverbandes, Bonn, 1974
206. Narodnoe obrazovanie, Moskva, 19?4.
20?. Odbornd 3ko1a, Praha, 1974.
208. Odborn6 vychova, Praha, 19?4.
209. Osterreichische Hochschuizeitung, Wien, 1974.

332