() constituie capacitateil ;rtt':;ltrirr ill r lttttt'.ltttnttt t tttttt t
Irtl.ca intuiti,ud a coytilultti Irtlt o r'ut irt'itrtlr' tl'' itrt,,':;(i
ndaetuprrdofusndz-iintclrr'..st(''l;rrirllr;;rr l lr n, r,r r r r n l rr'nirn r.r r l
t l(Lre metodicd, rll lirrrprtriu lror'lilc
rrrt.clectual de
irrvcstigaliei qtiinlifice, copilul vir 11;r;i r rr lizir';t, trr;rlcrrr;t
lir'11 s311 chimia sint tot atit de r:rrlrlivrrrrlr'. lrirrt'in{.t'lls pc
, oordonate de substanld superioarii, r';r :1i rrrr lr;r;rn sirlr,
rrrlri tlrziu, ca o carte de aventuri.
Interesul copiluiui este captat, de llr vilsl;r t't'lr trlti
lrrrged6, de ceea ce este misterios, fascinirrrl., r;1rt.t'lrrclr-
los in gtiinld. Fdrd indoiald, drumul de Ia {ast'inrr{i;r :r;x.r'-
t;rr;ulosului in qtiinld la insuEirea unui spirit ll.iirr(il'ir'
,olicitd topirea fiec6rei cantitdti din informalia rccc'pt,rrl.i"r
rrrlr'-o sintezd de,cunoaqtere;i intr-o atitudine de in-
P d,tr ut'tziti d' tahrcl'e , r'r'dere in posibilitdlile nelimitate aIe cunoagterii qtiin-
1,il'ice, in refuzul rutinei, al comoditdlii in gindire.
chimiei ntoderne'
Pentru a reuEi convertirea curiozitdlii Etiinlifice in
r'ur-roasterea profundd, structurald, invdldmintul trebuie
r;;i porneascd de la o necesard delimitare de principiu.
('('cG ce nuiniln culturd. stiin[ificd are doud coinponente
t's('ntiale : orizontul de cuno;tinle gi adincimea pdtrunderi.i
irr, esenla unor fenotnene stiintiJi,ce Jundamentale. A
grit'rde din vedere aaeaste idee ;i a incerca sd construieqti
lolrrl pe upnrosbilnegmuerlestailpctudaelesuaslleineurneu-i informarea ele-
rilor in anumit domeniu
rr;rIrioindliefrincst-ructeusrtaef,ep, orinerporairsemparoefudnifdicdd, rciiaruenaepi leicdautcdailnii
prrrctici de cdtre pedagogi ar situa rolul qcolii pe acelaqi
I r I rrn cu cel al emisiunilor gtiinlifice televizate sau al
rcvistelor de popularizare Etiin{ificd.
Orientarea in perspectivd a imrdtimintului romAnesc
:;r' delimiteazd net de orice tendinle de a menline Ecoal.a
l:r nivelul functiei dep6;ite cie informator, urmdrind, ca
,,lricctiv central, cunoaEterea de cdtre tineri a legilor
lrrndamentale ale qtiinlelor, a principiilor Ei modalitSlilor
t,r'irctice de aplicare a acestora in produc{ie, care sd le
,I,'s<rhidd un orizont profesional, iar in condiliile cind se
r'riirrr'l,lesaipntdusiparetootufal cdueltlaateindceeppurto. fil Etiinlific sau tehnolo-
Battdd cu secxenle Dcaltfel, in acest spirit Ei cu o pdtrundere profundd
:.1)r-c esenle sint concepute mdsurile de perfect,ionare
program
peittrtt' autoit',struire
ctt a)ul"orul
ma;inii de tiP ,,Tutor" '
continud a sturcturiior gi conlinutului invaldmintului ela- UAZELE PSIHOLOGICE lillirllor.irlA cuprinzator gi din mul-
ALE STRATEGIILOR tiplc rrnghiuri in cadrul cercetf-
borate de Pa,rtidul Comunist Rornin in ultimii ani 9i INVATARII rilor psihologiei contemporane,
exprimate, intr-o pregnantd sintez[. de Programul adop-
taf Ia cel de al Xl-lea Congres al partidului. Noile forme teoria inrrirtdrii acoperd, in pre-
de apropiere a invSldmintului de realitd{ile societ6{ii ;rt'nt, totalitatea situaliiIor in ctire un repa:ezentant aI
:;lreciei umane, indiferent de virstd, i;i imbogS{eqte expe*
socialiste in plin pro'aes al dezvoltdrii multilaterale, de ricnla, spontan sau organizat, pe calca unor procese de
solicitirile produc{iei gi cercetdrii qtiinlifice sint orien- liindDireeE, iatemnetamlioardsrpiiescataucualofosurmludi reiisdteepforinadrteerilmora. re, nu
tate in special in direcl,ia realizdrii inaltului deziderat
partid ca ,,cel nt'ai ntobil sector social, care
formulat de sd. rdspundd cerinfelor actuale rr.rd rroi opri in continuare la variantele celebrelor expe-
este gcoala, ;i de pers- licnle ale lui I. P. Pavlov, pe baza cdrora a fost pus in
pectiud ale d.ezuoltdrii societdfii noastre'(.
cvidenli reflexul condilionat qi care au constituit, pentru
Pentru realizarea acestui deziderat, alSturi de inte- t'ontinuatorii marelui fiziolog rus, baza naturalist-Etiin-
cpaernetruacEeatisintaldoqipt'oeahtneoleoxgeier,cidtae
resul majoritalii copiilor liticd a elabordrii unor prime modele de invdlare. Nu
r,,om acorda un spaliu larg nici porumbeilor lui Skinner,
veritabila fascinalie pe
asupra adolescenlilor, se impune realizarea unui c'limat de
('irre au ,,inv5!at" sd deosebeascd rogttl de verde pentru
studiu in care, prin experien{e corespunzdtoare, prin cd numai izbirea ciocul a uneia dintre aceste culori
modele qi vizr,ralizdri, sd fie erridenliate polivalent anu- cri
mite procese fundamentale care au 1oc in naturd. Este lc permitea sd oblind mult doritele boabe de mei, experi-
necesar totodatd ca structura procesului de invS{are si
fie conceputd intr-un mod qtiinlific mult mai riguros, t'n!5. care prin multiple gi ingenioase deduclii gi aso-
t'ieri a dus la elaborarea principiilor invdldmintului pro-
grrnlreea-tamredarrteedzpeutulttaliptseelinnazilaaelrio.enVxapoleemr-ieenvilinetaloc, ardredecisni,incdtaopcmroitnoeclneeilneutlr-aptseiuhunoelltolie--
fdrd digresiuni, descdrcati de bagajul amf,nuntelor de
prisos, care plictisesc qi ajung, in contrasensul intenliilor,
sd-i indepdrteze chiar pe unii elerri dota;ti, de o temd giei animale pentru ci elaborarea unei teorii a invSldrii
care inilial ii pasionase. rLdaptatS. omului, bazald exclusiv sau in proporlie domi-
Conceptul este, dupd cum se vede, cit se poate de n:rntd pe aceste experienle efectuate asupra regnului ani-
rnal, provoacS, cel pulin, doud obieclii de principiu :
simplu, concis gi larg aplicabil la o mullime de probleme. prirno p-utearsneicmdenaeacoenxgpteiinrileeni luemnaune{ininspearomcaesduel impli-
Centrul vital al acliunii este sd descoperim in fiecare carea de in-
tindr acel simbure al pasiunii pentru cercetarea qtiinli- r'5!are qi de organizarea superioard a gindirii omeneqti ;
ficd pentru ca apoi, prin intreaga muncd de indrumare exclusiv inv6la-
gi formare, aceastd nobild pasiune s5 fie indrurnatd pe secundo -repeet1aeref,unaddaicmdetniptetailzibn aproape specializat gcoa-
care s-a
rea prin
lir trecutului, qcoala in care s-a ndscut vestitul dicton
un drum care sd implice, 1a cap6tul fiecdrei etape de ,,repetitio est mater studiorum((.
efort intens, mornentul de incununare a unei depdqiri, a Nu se poate nega faptul cd behaviorismul
unei realizdri, a unui succes. ,,Adevdrata educalie a apti- a contri-
lrult cu elemente pozitive la studiul comportamentului
dctueedsiidndeieliotqrreincaaectraievdeedmeailcelaiacnaouppl itli.utAul1td-.tiiRn-oi Epcsraopp-urniuer-ezipnisne:aeczleianatsdctadupnoarcdpitirndoel-i in rezolvarea problemelor. Thorndike qi ceilalli promotori
de crea{ie ; de exemplu, de 1a perceplie la observarea Dewey, apoi Skinner, Wallas dgei Pteastrteickpr-in
r;rrui meelatobdoerai t-o relea de situalii-problemd qi
sistematici qi criticS, 1a teorie etc., de Ia memoria natu- care urmdreau sd ,d,essufrSpgruinradrSe((dgeinpdiilrdeda nu numai prin
rezultatele ei, ci in
problemeie labi-
rint,ice) sau solicitind capacitatea de abstractizare (des-
rald la cea logicd, de 1a gindirea empiricd, reproductivd, coperirea de relalii, clasificdri qi formarea conceptelor,
la cea creatoare, productirrS, originalS.
9B
rrreaoulliuoEl.iunt ia..rmi?necn:l.tic"eadtlciei.l_)o.graCje;uizeainjaufnotourmrmuailte[sietuzidohinut,chrrtrrirqIccarnr(n'iizr)aproecrautdnaroiclaoi;irutesnr_iiati rrrllll,llr.rrlrbr-ltrs'actteiuocv_enhludtiieeqglpcaiuab5Kirtoatoerfteaeodthreedmiedimnreealueprfllniatraomlmccl eedsasscicutt(idl''moiirrnlapc(.x;om(bi'rn.otroLurrlrrdn.icretc'rreriicrzlezrnairrcirlcreerc<s;gri"llidtn.e:ltrjirlrct.r,tcrre.,i;r,ortlo,'or;lprrgirrir{ip'i<n,ril-i.:rrurt_t.r,
rucdaf9eeadp_nrz,ltutittdcenillra,uiapi.rd-lloitagilo,aznirrdiotteeiipvtErars)iooitiebstaaualeraiufenmo{,t,ieseedalt,cicmnp.c-reouep,taeosurradtdrtrreirclirinnn)car.ct.,p_elIti,onnovircltircisltcieplf,.iilocLfnraga'tccii,tt,eai,sl1riu2tmie1nabeciiimes_tuoocanpdiicuuuoaallruirtabeai((ein(nu(httiersaadanivntefi2esoni__n__a
r,'(il,uuDcgaeeszscdigspuder,epixrnpimsrdimu, leinplvlaeengsdtinitguarpilrlieoilceceuspueilnnrJtc,rtau,llcs<irrlccirinnesvaldrtuotdirrreicia.aruenoser
rrrodele matematice, dar mai ales ciberneticc irle gindirii
in p,lind desfdEurare.
glalrtaoiasirgliitenl5eeiDtin.eiatasnliuin-tgtrprlevueuelpdniicrg.me[ltedeuOini.snr,rtari6o(iail,3.ipi(cg)i(rlnt,ni-sicefacaraqarbttriciroolnf:epatrt:aleedrreecfratae,cdtrasdeacerpzlelpaeiorjeezilKvuddrniaoi,ntetreerleziudlhnoav,lreoplsrprmlriniidrm.ooi-armdiraEi.aeuacalozia-itpnadiztrtur,iuiitndtmnirudicddidltcead,eionaans,picbl'tcitsorenrraiierhuvtstoen_ieE___eo.i :,r. afld
cdaendurmuleausncod r,,iinnsviechstt(i.gasaliui ,,einsich(( a- suaproabrsnearivmaut-loeloinr ,v, lau{cA5rsurii(gi(,usra-aaraemlagaoctreaitrrmaiaclitijzoearrutaluicni tiovepilteadrblaioiliroiannrteaealleaucltnusoatrrlieisteicmglieipilmloicrcinindd_e,
superioare, este efectuate :irrqrl.ic!9drmstae-bidliirveearsdee, lceogndetxuirui nceaareinsvdeprsedrm-itd'e,,dfeuecda^tboarcuklu,,i,
cdaerpaacrtteeridseticainptuetieigaenfileilnolreg"urmatadnes.istemu_ r:r;;riiitueinrrmfioodrrmreinaastsicvodeluplseioirnnmatarreneaecnedtpemlionondoauitelp,crouinmbtleemgirereas.taeFjeoElermi fioemrlemplaiccotaimvtee_
lui de invSlare riilt^nriralvregldsxuoi!etg5iu.iraieainiil,lesi'iciulneiibngcevlidurrdeinsileidvnmtmircafaeoixnt,reimtrrurnoiedlaulleluiuellfpcuinocri-omioeucgpnlrlelaeadmxl,seaaetustddedeEumiciuineamtntpdoea.rarriiuinrasleulteriuclasot-inem"aeo1gpxreiriliuircp"ande.tele_,-
mcinudi-nuIonicnvtid.ni5vvldfaSo,rrlemafairianesndpeceaoscmticrfpoiicnlnescuxemdlep,agtecnaladotdrree. csoA1teepveepdrmlelaoa,npzueodlvtrpividvreeidnrnbdtia,neldtceEieurimcadtieevfdtdaeicurE_eli inversS.
un-or cunogtinle deduse, controlate prin sistemul opera_ UrmS,rind procesele de invdlare in evolulia ior pe
liilor logice. rtli-n'ilrfaatiercbcliod_grurearinsitu{mcel uaiarcibxnlieimudaneirlieeiacdilneiaavccdsutltidnru.rodiitiai,de;tlrmeiiiiraeiLnr,cltniepnulrdeie.c.,c,ctcuuoamzoa,roled,q'opincsdaiietthecolqlaelnoi"qvgcaaioirl-ooear-au_
Stabilirea motivaliilor, a nivelurilor de aspiralii, pre-
ccauzmurEi iciunvipeostteigzaeliiclearperepdeicrtmir,irteaonpteicriepaazrdeainrezauseltmateenleoar
posibile. In condiliile in care incercdm id prevedem gi si rdfyooirnmparatoerfleeesa,o,preuinrlivcEu6lbo!5bairsnieig.(h{AaasuLtesfefael,nuoamcdaeedmneeomlonircsitdaraentuulcitdSarmterairsnnasoufvedruceal-
viitorul, sd determindm solulia optimi din
planificdm
variantele de solulii posibile qi de dorlf, este ugor de cunoqtinJelor, adicd posibilitatea de a opera cu cunoq-
inleles cd o asemenea gindire defineqte in domeniu, cu
mdsurS. personalitatea umand. a secolului cXeaX-Laipe-nut.reu tinlele dintr-un domeniu in alt strategiiie
rezolvdrii unui caz in alt caz, constituie, in generalf un
toate aceste forme superioare de invd{are, Clark l{all, factor pozitiv. Nu o datd insd cunoqtinlele dintr-un do-
rindtsru-oneltucqriarpeolcaarrizeaaresatiornpiitniinilomr,o.m,Meanthtueml aapthaicroil-iedei dmuacr_e rneniu interfereazd qi ,,bruiaz6.r( o altd situalie de in-
mctiiveaenteiTm-haetiocEresy,teocsuf, pLBreuinarrzknienin,dgM(i.n,otpsr-rteoeclueiemcruaEliiealalcilgopensbsihrtiorcumditaetmleeommdaeetnlie--
l'dfare, produci'nd un transfer negativ.
ririUrietatrroeaactsivee,maanuifneustidreicnurcsoinndsuilifiilceieinntsulaliccieunntoesitinirtrertlde-
tele caracteristice, dupd pdrerea 1or, ale strategiiior invd.- I,ucrIirFiiunnocalsiitred.ezbdtute pe larg in capitolele V, VI gi VII ale
!5rii. Ludrile de pozilie impotriva teoriei matematico-de-
100 101
sau deprinderile insuqite. (trvident, in condiliile ideale S.V.S. Aiya, director irl Consiliului national pcnLrtt
ale unui invdlimint in care sint studiate numai lucruri rinlozarrcoelstatreseanisn,sltaruccalipeaicEitai,ttc'dirrrrcraolmiepi udtienruIlnudi idae, se relerd,
utile, esenliale. Astfel ajungern lei aforismul ironic al
unui om de qtiinla gi de spirit, dupd care ,,cultura gene- a efectua
o1rcralii logice, de a reline in ,,tnemorie" informa{ii' de a
rald este ceea ce Etim dup6 ce ilm uitat totul((') Imposi- lace asocialii gi de a participtt la-un dialog foarte intim,
bilitatea evocdrii anumitor date, sil"ualii, cunoqtinle com- vcrbal sau grafic, cu o persoanS. Intr-o expresie succintS,
impnlteeexlleeec,stu.u,bgaolcelua, rriedlee(s(teeirnmmarienncdifuenrstotnaf,Eautmcitraeersetseaacu-eretepfarroolsgdie{uincceddreepro-sctiemsfeor-lrrel-i dccr, calcutatorul este
un model sitnulat al inteligen[ei
care pro.v*oacd eqecul trnor ralionamente Ei acliuni. Exer- lnnane.
ceEdiiliucuaclzauElireiilidesisdeceicpaolimnnttnurerizeniaevzdpit,adtporirlioinegilcipmSr'iisnRmioauluitalacrreeeasatl,oqrdiecpslaoignriu{feircrden1rui
psihologice, drept un factor de potenlare a caparitalilor tencDeetaraeltfienl,buioncaibderinnterteicdprsinecsipitauleealezddiinrecslfiei raactteumalae,tidcei
individuale in sensul caracterizdrii lui P. Foulgie : ,,Edu- t inteligen[elor artiJiciate, mai precis a recunoaEterii
calia nu mdregte capacitatea intelectualf, pnopriu-zis5 a formelor inv5ldrii. In strinsd legbturf, cu invSlarea este
irbordatS, de pe poziliile ciberneticii, problema memoriei,
in cadrul cdreia speciali$ti ca J. Sauvan au realizat mo-
dele ale memoriei actiue, ce pot fi considerate adevd-
su6iectului, dar ea dezvoltd virtualitS{ile secundare rate modele ale memoriei biologice.
-eduacatelinelinau, imagina{ia, gindirea, vorbirea care fdrd IJltimele progrese ale biociberneticii aduc argumente
s*ar actualiza((. -
tot mai cuprinzdtoare in suslinerea unei idei fundamen-
INTELIGENTE ln exersarea gindirii, in sondarea nuanle- tale : ,creierul uman poate fi ,,modelat(' printr-un aufo-
ARTIFICIALE lor ei cele mai fine, calculatorul poate fi nuat colnpler, format din sup,rapunerea ierarhizatd in
un nepreluit auxiliar. Sd ne referim' sens jacksonian a unor subautomate a cdror finalitate o
succint, la principalul obiectiv al procesului de predare- constituie hem.ostazia, adicd reglarea funcliunilor orga-
nismului qi optimizarea funcliilor de adaptare la mediul
biologic qi social. lntr-un astfel de sistem cibernetic,
unul din procesele fundamentale este repnezentat de ope-
invdlare a: lttraan. sCmoirteeLreaareauncoerloidredio9uidcoenncetiptdtetideevlidaeonligaiznd-
raliile privind luarea deciziilor, bazate pe teoria jocu-
dire Ia riloSr tEuidiniilecaarectiunatelervdinefubnioccliiibleer:nuettiilcizdaraeccqeinrtisuce.azd, in
clar c5, in complexul audio-vizual al procesului de in- totalitatea lor, caracterul probabilistic al funcliilor ner-
vdlare, computerul gi elementeie auxiliare ale acestuia voase. ln fetul acesta modelul determinist preconizat de
pot inspira noi idei pentru a face inv6ldmintul, formarea Descartes qi adap,tat de neurofiziologia de la sfirEitul
gindirii mai mai productive.
Memoria eficiente eEi numir uriaq secolu,Iui trecut se impune inlocuit cu, un model pnobabi-
alcdtuitd dintr-un
umani
fmddeinieleneosdcurtpistianrmrcoeiutfunddotii6alacrimret-iedn.a-diCqnteciuvipopndecmolnroaipadnnrlegdeenteixelgtixoemdpineocapderbtriofeii,pnnunodp6ldtiart.fitlniipt^peArauiicnsn{eretoieamersrmdrdtmaeneedeaditdtmeidaniuteecelumuerp-omxc.rr-opiiredcec9eru:piiseiotmunecalteelutdeea-i
listic. De asemenea, funcliile logice care descriu p,rocesele
ce au loc in structurile nervoase se evidenliazd tot mai
mult ca functii polirralente cu variabile muitiple.
sociald. lnseamnd deci ci in acelaEi numdr de ani de Modelarea proceselor gindirii implicd doud trdsituri
gcolaritate, in funcJie de structura sistemului de invS-
esenliale ; o formalizare riguroasd gi gdsirea unor soluJii
tehnice adecvate pentru realizarea unor bZocuri logi.ce
ldmint, pot fi transmise mai multe sau mai puline uni- complexe.
tdli formative Ei informative.
Eforturile cercetdt'orilor in aceastd directie au fost
incununate de un prim succes prin realizarea maEinilor
702 103
semantice 1 cu ajutorul cdrora se urmdrcqte elaborarea Itlrcrltw:rrlpturiorirnnr';lrc'l^uttlrx.roiiegeao'enodn:IhsrpmexuitlrndMbctdsliircse,clfeeeoildaettoipea,aoarHlnbtalcurrm(ilrpiegi-im(lau.tulmeortqruieueemGadagumiinofiglrcl,enlrlinWed,ceiaaiezmasacneclieomtlea.thelnueorocodelmoarrieeentrigentasnernineloneeacetsdtshdidateesnrertteeebepirirsdlcteal,udm,ialuirruelcs,dasecerliJionaolit.eus_rtslii.egaslauznctcobimSirecbdcu<rsmrrat1eoeo'eihlltiuielrtlrruasrcltimare(ualotegaru-,pawlgtnldr-rtdaivai.eivmtiesrerritcdi1c.;delturxiioii,ei2rcenralt*arei'iop;tHrra1alltctr.;feiHmeEtr,rrsient.,tlrtiiot,iplti'vvr.apiir'i;Sir.;inrrv,itiienrllt..W1iniiie;ieortmmzn-lr.,'rtddtcrrrrii,ae.t'eliortii,fip,l.ntiSiiciesn,rru'occrtrgi,rctis-enonlsgap:.ra,rolt.lriolegtitritLrt,upcrvi1c,crrrlirrtru,detn,craaiarrloerdic1rl;lilrmrcsoltigct-eefal:e'i"gfuotlriibufrlocoidaote:rirunaor6U,r.errtinrelrL,ln.z,rei;srAlaoeimmeitrorrutlitciuatt"brcal;edrvt,iao*;cbiNiref"ai[rivsom,e-t";ii_Iderluutir_as;_h_iece,_a:ttt.li
uunnogrramdordiedliecatteodieetgiceenearaplirtaotcee,sesdlorpoci-ottgirnrietipvreodcuacree,inavdined- ascrtdrpdt.sprsrinalndiirrveraeitionee.alpurenocdegPsetuaarspitcarneEcacollfaAeiudee(sieatm1r'pezroi*rsiao0tanaeui,audduetnEtlo1l,ecta.lpsaE2^irc{0etru-cniis.adoeelc1ioIutnas,cscseiaErbuhtceitcI,ufe,oelinao,susri_nir.rrlenaprlinuciieonnmltsamaroiarsdeitetcnapurpfreotegmeieafrliteeocefdimalbassoecir(etid,etdtmlr(teodrdeid,ne.pvrsceearzdiidodmloia,fpeeieeiztnndodlooe,ieoisspetn[dfasdrcireicuaaeodndirrticbasi.-ll,altieetlntzibcuec:ralaiicuaegrloeutsdAniesdaltimzplunioueaacelIjrpiodoribcirdnniuribtuicnucaredalicenNueiuneeestretduidliecectaueaqd.n.to,i6rsaie'ra,rcud.esielsihdoolciDpeeqinaeerseapare,igctoitrdfelcsiraEioel"auee.ertadg-esrartlrihiieerliniiuza'bpan,*dmcooabourmsiedet;ea"otbeecat,dUn"eri:areenaieoi}fiznscuitat.iardnie___d_-_t,i
talii cft mai fine deifdEurarea proccsttlrti cunoaEterii' s<d<lpis':eeuaimtlrtioef;ecei\nrrnecesas.udleloapiAinzrmrrs-a.iejntubrOafedeclluidlgz,ilantelopjsaflprotarzirairdanmrdittnceeiuadoig{tlengiiiialaidaiilz.o-hlqdauIrencsr,eapeipnrarameetrcaivmecradrjolieoaznrtiqcunoesiuttdlteerteleuiuvmriiiimatneepnEer,tp-pidpdrpdl,orioureigcnirpindrdlamta,rr,miisnmeieaoeptiprondllee_oduaizec.caiaipoidloeridmiieeu.lnea,___-,
canAislmteetitpelueorilodgeicem2aqcinui semantic'c st: constituie ca me- <crn-llueatbpooidree,,izmegoemdneeal-iurdml"iiuiglstiine. tdevisartidrii,arEini,atehcaisldctueulluasti,oo,lreuuslii,tie,t.ai"nl"egm{undd"st_luoord"a".p-soaii
ajutortrl cdrora se modeleazd i05
anumite proces€-cognitive, la dilcril.e nivetre de cornplexi-
dtaetelFe. tr'inccibip-earnlaetoicreietntrtramrtli't'ltr'st'tlcttrlteipi raodcuocnesretraucfluienicilnii,lo,,rmdoe-
egripcloreraarteiu, ereazolelugaricnd.siirdiiccuimziea,nae.cDapiraeccitt5iilleilo- rpcrionmcibpinanletodreii
ci(bnValeaotemiCnm.uet)amloPoreprrsoepvergirazriee,nalaamezbllvieuoaiddrletueocacnrozn[tdmi,teaipurn;euinatlieni,m,drmdueuioltuccedi[oelieenlcoc,u'euipsnpnirtumieend,iud[assleaocrethliuuvaefnimouaneolsarigssrbeiitnimeardimippirleriifd.ictiec--?'
psrmeurcuiluunluni oiddadeeEesftcoecrrileiamesraEeeriaeqdieeacxmocenoemdnmicplioelller-paeltor'ecerleo', rict,aropernrbiotnuubircleaearmrzeeueasllpemperscoeitdnacettieslSp'irrS-eiiadzpe-lrunsoditscartenete-,-
spre exemplificare, cazul simplu al {ormdrii con'ceptului
Informa{ia furnizatS in etapa
de triunghi echilateral.
idnetre,,aingpdut-d",eaedliecdmeinntefazfua rdneiz,a,itnetrdaree(d, ivceuprqriindaenaolizsaetaomrid:
u;"ratE in spaliu, dimensiune, numdrul laturilor, culoare,
mi1rcnaeiacepreionitn'rss,tt,5rimued-neogudiidlneoliigmlrmuhelciuitnuaeistrrtziiauescendttee,c,g.arilisnteseetttcnirace.!seiaIcl.nab('Ptedruerloraogiab,guorsrlriuaaamdsmreueaaupdurlraendecgscsipzhlatiuieeusnerissinlluoaolrtruai,s9qi,fradieicdlfauseie--tl
atunci cind. toate elementele au fost ordonate qi carac-
terizate potrivit indicilor de recunoaEtere furniza\i, rnai
tferalorerIapSouermnneainindtsicedame, ndIiaifnicsgaerlmieicn-eifsiccEualtliisiine;lmasaecnetaicssooesciao-zc5ucpeseitracinucse,slitinnuedcieudriecceduteavsriecnai--
g-cioetnntgeerimaclp5aorapaunr|s,teitcmouanrseeelomdri,eogtimicaessiSmaijb.soeMmluairoqillioongriiieaa, stidetimsccaiapnltiinmceeersdeaepjrcocedorucneclit,naruinet
tllaoebgmoo2rsgaT(ttoie:irnle, lodipfliiorscogcciueecr,lssae)bfloeo-rrmiantia,nvtipefidrdaivieln,irnescdapuedsvcecinusoticpaeiufllierirSilfgeriiir,ioefsscineeoaEmfilticintSeitfe{;iicl1ioanestiipul(orn:eruzaiesccnperotso,ptcos)erissas.-.i
104
pe aceea pesete'cainrceluodecroenasiidnerpdroogprtaimm5.aDmeeitnosdeerni nadntaatlei- complexitate, avem de-a, face cu eleme,nte de con4torlu-
deosebiti tnent. Reflexul condilionat reprezintd o modalitate dc
iInnvud.lltaimreiiEai ntoi,tosdtuadtdiilournepxnpoecriemdeenutadlee studiu a1 inv6lirii.
qczoaehni cp,,lruiniznviialsetidnt"aenzddtie.n,ridopaanrtooeprriitinad-iicndeterxeprpiearrei,emtanroteddaedlequilj(orecjuzqocild-ivtnoaterreugarluenai zoddie- in acest domeniu li
s-au addugat investigalii electrofiziol.ogice, cum ar fi inre-
lor proble,me. gistranea de potenlia1e electrice din scoarla cerebrald,
Ne aafl1e5lmui'pEadrcgdarinPop6li(nvdd enigmd a povestirilor fan-
tastice (electrocorticograma Ei electroencefalograma).
amintili, desigur, misterio-
Condilionarea, privitd de Pavlov la animalele supe-
sul qahist mecanic prezentat de Kempelen, care, de altfel, r-ioare ca o conexiune temporard intre doud zone ale
corespunde unei reale intimpldri din epocd). Numai c5 scoarlei cerebrale, este interpretatd azi, in sens mai cu-
deducliile lui Po6, atit de fascinante in subtilitatea 1or, prinzdtor, ca expresie a plasticitdfii, proprietate funda-
rnentalS a fiecdrui neuron. Astfel s-a ardtat pe animalele
nu se confirmd. Marele scriitor suslinea cd un mecanism inferioare (Tauc, 1967) cd mdsura ,in care un neuron
ptreerbfeucietiosndatfiperoingrfaamilibqial hEisi,tidceacbi,iaimiibaptearbmili.teOur,ncuei lcomma-i
puter s5. joace la nivelul unui qahist de categoria a rdspunde la un stimul de intensitate datd depinde de
faptul dac5. a mai fost sau nu stimulat in prealabil.
II-a. De aici pind la strdlucirea jocului mariLor maegtri $i la animalele superioare mesajul nervos, generat de
Ei pind la un joc intre campionuL mondial Karpov Ei un actiunea stimuluiui gi transmis de-a lungul foarte com-
calculator e o cale extrem de lung5. Dar rap'ortul intre plexelor circuite ne,uronale, e in mdsurd sd modifice
performanla capacitatea de rd,sp'r"ms a acestora Ia stimulii ulteriori.
maxjmd gi aceea oblinutd in prezent se
contureazd drept foarte pozitiv comparat cu distanla care
desparte numdrul circuitelor integrate ale celor mai pe,r- Se poate deci presupune cd. Tsrocesul cle i,nudlare constd,
fectionate calculatoare din a cincea generalie cu miliar-
i,n modificdri fizico-chinaice neuronale, produse in unna
condiliondrii.
dele de neuroni din relelele sistemului nervos central.
Mai importantd, poate, este insd demonstralia capacit5lii Un mare interes prezintd conceplia expusd de Ungar
in 1968 cu privine la invdlare Ei memorie. Ideea cd 1a
de modelare corectd a unor probleme a cdror complexi- nagtere creierul tuturor mamiferelor este deplin format
tate in determinarea soluliilor e de ordinul 10 120. gi cd pe scoarla acestuia ar exista sinapse profunc{io-
S-a evidenliat astfel cd, deEi in stadiul actual existd
anefoumnocglieilnoirt,Slai sienmesnoeualimileodaedleoptetahtenicEei o unilateralitate na"1e inactive, iar in procesul invd{5rii, sub acliune,a sti-
pun in evidenld mulului, are lo,c o inducere a sintezei unor peptide, denu-
-mecuanneisomriuihn,iimgoinddisrpii.ectaculos - aspecte importante a1e
rnite de Ungar ,,rconectori sinap,tici(, care transformd
sinapsele profunc{ionale in functionale, deschide perspec-
tive absolut fantastice in reorientarea proce,sului invd-
{ciorilai.boUrnagtoarriigai,udruepudgeitl,sDEoimzoalegzkeqai sZeimppeneel,aMpiheapitliodveiddiEni
creierul animalelor cdrora li s-au elaborat anumite con-
FIZIOLOGIA Progresele fiziologiei qi biochimiei au diliondri. Animalele ,,naive(. cdrora li s-au injectat ex-
$INI BvIAOCTHAIMRIIAI dEdeiisscpchirpoisocel'inisoesildodir,riuncmvitSuqlrdiiriiniS. kAsinttunidteiurPJadgevfilinondeviarEuiii
tractele izolate au realizat, la stimulii corespunzdtori, per-
inud{area ca o modificare a rd,spunsului, organismului la formanle de invdtare mult superioare fa{5 de ale mar-
stimuli etterni, sau interni, care se instaleazd i.n urma torilor injectali cu peptide din creiere neinstruite. De
unei actiuitd{.i practice, a erperien[ei acumulate, sau prin pildd Ungar a izolat, Ei identificat structura peptidului
obseruafie. Cind stimulul gi rdspunsul sint de mai mare ,,scotofobina(, car€ ,rinvald( Eobolanul, activ noap,tea, s[
accepte lumina zilei.
106
107
Fe o cale diferitd, dar ajungind la rezultatc. comple- rloar Ia faptul cd vom putea determina, pe baze fizi<-r-
mauenetmaries,qai uaumveersrifbicioact hinimmiqatirie-mdKsaurtzd,pHraycdteicnid-eeacacrei Iogice, frecvenla repetdrilor pentru consolidarea invdtdrii,
molecula informalionaId de acid ribonucleic ARN ar fi rolul aitor procese psihofiziologice, cum ar fi nivelul
matricea depozitdrii inforrnaliei in sistemul nervos cen- ;rLen{iei, coloritul afectiv de pldcere sau repulsie al std-
tral, deci principah.rl vehicul genelic a1 procesului de in- lilor emotive din timpul invd{drii, ailimentalia cu conlirnu-
t.rrl proteic gi de vitamine ca 81, 86, durata somnului,
vd!are. rrboseala fizrc6, diferite motivatii care influenleaz[ acest
H. Hyden a demonstrat cd qobolanul invdlat sd se
deplaseze pe o sirmd de o{el in ba}ans, pentru a ajunge ia l)roces.
hrand, prezintd in ,nettror-rii nucleului lateral r,'esiibular o
creqtere cu 12 la sutd a, r\RN. care se modificd qi sub Cu mai multd temeritate a imaginaliei ne putem gindi
raportul constituenlilor. Deci invSlarea determind creE- liL tratamente cu peptide-conectori ai memoriei prin care
terea conlinutului Ei modificarea ca1itdlii ARN din neu-
sd se transmitd deprinderi gata formate. O asemenea
ronii nucleului echilibrului, implicali in pro,cesul de in-
vdtare. Azi existd un acord unanim asupra faptului cf, perspectivd nu presupune eliminarea efortului de gindire
molecula biologicd, suport al informaliei, este o prote- in invdlare qi, deci, instaurarea unei leni intelectuale, ci,
ind gi nu ARN. Proteinele deosebire cele din mem-
pot modifica reversibil, in fracliuni dimpotrivd, o tnai Etiinlifica ralionalizare gi dirijare a
dbreanmaiinrneui rdoenasled,c-undsde, sub raportul structurii lor secun-
rrcestui efort.
Pind atunci, sI revenim insd la valorificarea unor date
<'erte prir.ind gindirea creatoare ;i invdlarea.
dare qi terliare (deci a1 orientdrii spaliale), la excitalia
membranei sub acliunea stimulului sau impulsuiui ner-
PRIAI CE Inrrestigaliile intreprinse pentru lno-
\ros. Procesul este denumit transconfornTare. Proteinele SE DEFIIVES"E delarea strategiilor gindirii au demon-
CREATI\/ITATEA strat, fapt revelator in cea rnai inalt5
astfel modi{icate devin purtdtoare de informalie. Sinteza GINDIRII 7 rndsurd, cd in fala unei situa{ii sau
de proteine in neeusrtoenni e-cesfaaprdtupleantfroustcopnussoilindaerevaidemneld-
experimental - solicitdri noi, inedite, pe care o are de
moriei.
Deqi mecanismul trecerii la rnenroria de duratd :l rezolvat, gindirea creatoare nu face incercdri la intim-
plare qi nu formuleazd o multitudine de ipoteze lipsite de
procesului de invdlare nu este inci suficient cunoscttt,
teza cea mai larg imbr5!:Eatd este ci tiparwl memoriei iegdturi coerente, ci cautd, prin modul de formulare a
tntrebdrilor, sd inchidd cdile ero'nate de evolulie a ratio-
este inscris in aacciedsutel idaeezsotxeiriAbRonNu-'culIe.icBi-ochAimDiENtiinupcrleeasruo- namentelor, sd economiseascd investigalia mentald prin-
tr-o relea de modele, asociafrii, analogii etc. O asemenea
iar depozitorul
pun cd mole,culele eliberate in procesul de excitalie de-
clanEeazd copierea unor gene, cu sinteza consecutivS" de gindire creatoare so1icitd, Ia un niveJ. superior. contri-
ARN producdtor de noi cantitSli de conectori. br-rlia forrnatir'd a educatorului.
Climatul de creativitate e mult rnai dificil de reali-
In procesul de reactualizare a informaliilor, de sondare
a memoriei, conectorii ar putea sd pund in joc tot com- zat decit climatul obiqnuit de studiu qi transmitere a
in{ormaliei al invSlSmintului tradilional, presupune pre-
plexul de neuroni qi sinapse implicate in imrdtare, reacti- vederea de situalii apte sd stimuleze curiozitatea, con-
vind de'ci circuitele particulare ale procesului inv6lat. I'runtdrile, spiritul de investigalie, Ei de cdutare a uncr
solulii originale. Reputali psihologi precum Allen Newel,
Perspectivele, evident p-entru un viitor mai indepdrtat,
deschise de aceste cercetdri asociate cu modelarea ciber- t,. N. Landa, Herbert A. Simon, Jerome S. Bruner for-
neticl a gindirii sint absolut fantastice. Sd ne gindirn nrr.rleazd observalii convergente cdtre ideea cd dezvoltarea
108 109
creativitdlii presupune stimularea ia c,opii, Ia adoles- ,'II'I'ITUDINI, A t,rece la un invSldmint caperbil
cenli, la tineri, a curajului de a ,I'AI,ENTE, DOTARE
emite ipoteze chiar sd stimuleze creativitatea presu-
SIJPERIOARA, GENIU pun(', ca o condilie esenliald, sI
hazardate (evident nu absurde), capacitatea de a aprecia eliberlm procesul de invdlare de
plauzibild o arnllxe ipotezd, de a ela- rrrrrrl dintre cele mai fataliste fetiEuri care, culme a iro-
in ce mdsurd este
bora o strategie de lucru (nu de a aqtepta de-a gata
un plan foar{e amdnunlit redact,at). rrit'i, este atribuit psihologilor. Lor li se pune i,n sarcind
.rlirmalia cd, pentru a face qtiin S, trebuie sI ai ap,titu-
Dezvoltarea creativitd{ii prc'supune, desigur, cunoaq- tlini. ExistS, desigur, inclinalii deosebite, talente de ex-
incearcneutamreitepdsoihmoelongii icgitininulifiincder,ecpatdEleiqitne art[. Dar
terea factorilor psihici care definesc in cea mai mare t cptie
afirmalia
mdsurd aceastd calitate intelectuald. In,.Personalitl.((" rr i<'i o
t ;i ar exista neaptitudini pentru matematicS, fizicd sau
d studiul de referinla al lui i. P. Guilford, creativitatea rrlte gtiinle. Este vorba numai de gradui de interes gi
este asociati strins cu fiuiditatea, {lexibilitatea qi origi- rlt' vina anumitor forme de invdldmint care nu stimu-
si{ nalitatea gindirii. Arnplificind aceastd tezd qi alipindu-i
pdrerile exprimate de Lowenfeld qi Beitel, Morris Esson
a It'iizd. curiozitatea, ci adesea plictisesc.
face, in plus, precizarea ce o gindire creatoare implicd Problemele gtiinlifice generale, care nu opereazd cu
{ sesizaree inlelesului problemelor, Jleribilitatea spontand,
It'gi numerice, metrice, ci cu legi calitative, logice etc.,
1, abilitatea de a gindi abstract, originalitatea, fluiditatea
exprirndrii ideilor, capacitatea de a stabili asetndndri qi
$
$
deosebiri, disponibilitdtile de elaborare, organizare, re- lxrt fi rezolvate de orice tindr care a atins un anumit
grad de inteligenld. Deci pretinsa inaptitudine penf,ru
stiinte este, in cele mai multe cazttri, o inaptitudine de
ordonare. Sistematizind punctele de r,'edere in acest do- rr inlelege un anume mod de a preda Etiinla, inaptitu-
meniu, acadernicianul Al. Roqca considerd cd veriga prin- tline la o formd particulard de invdldmint sau, gi mai
cdiepamldodeuslteinflcearriebiilnittaetleigaenglai,nadifroiis, t'csaolliitcaittaetdcaqriecduelptiivnadeti
in direclia rezolvSrii problemelor prin dezvoltarea ini- sigur, inaptitudinea formei respective de invSldmint
<le a forma cunogtinle structurate. Sf, nu facem insi o
pledoarie in abstract, ci sd pornim de la datele reali-
!iativei, independenlei, originalitilii, capacitdlii de in- t.d!ii. Spiritul de observalie, imaginalia, memoria, ugu-
vestiga!ie.
ri,n{a exprimdrii gindurilor constituie, fdrd fndoiall", ap-
Creatiuitatea in grup se dovedeqte, in aceastd pri- titudini unlane dintre cele ntai pre[ioase. Putem oare se
vinld, de mare valoare practicd pentru stimularea ela-
bordrii de ipoteze, dezvoltarea, flexibilitalii gi a spiri- rrbsolutizdm asemenea aptitudini, considerindu-1e drept
tului critic. Piaget Ei mai tinerii adepli ai psihologiei trn indiciu exclusiv de vocalie pentru o anumitd profe-
geneti'ce pun un accent deosebit pe capacit&tee de a sie ? De pi1d5, aptitudinile folosite anterior ca exemple
operq nzental cu irnagi,ni, conceptualizate, indeplinind ;i pe care le intilnim la cei mai mulli dintre copii sint
func{ia modelelor construite pe baza, investigaliilor de rlecesare, in diverse combinalii, deopotrivd cercetSto-
rului Etiinlific, tehnologului, scriitorului, educatorului etc.
ralionament. Nici ponderea diferitelor aptitudini in realizarea unei
Pe toate aceste noi tlrasee deschise in ultimele doud personalitdli umane nu este aceeaqi. Existd unele aptitu-
decenii de cercetdrile psihologice au pornit in cursS ve- dt:luiinnI iipdesorimJmepcinltea,pnectenutmpruensmtinruutziadcnieaunmpi-el-daddcsutiivnpizitS{culuil m-ecehdxileiisbtprduiidlaudpi tiastuuau--
hiculele utilitare a1e didacticii. Nu i,ntotdeauna creati- tnemoria uizuald., gi aptitudini
vitatea didacticienilor este la indl{imea traseelor alese. rn{iei creatoore. De ucnomgprulepxede- cazul imngi-
Din aceastd pricind, unele metode Ei tehnologii educa- asenenea, aptitudini for-
tive, pornite de Ia premise psihologice dintre cele mai
nreazd complexul care determini opliunea pentru o anu-
interesante, se abat de pe magistrald pe cdi lbturalnice
sau rdmin in pand de combustibil ideatic.
111
110
mptaslt.lcumrmmmaradieiealuetiaaaiisulrtticiaietIentxdiaiiandoaccacisirmdrverddeleioaeeuieaaeeeaadcun;-ipstncnnuliaeutndltpeptedpvoiqcattallaee-oaeutiurrcarasfnenllldn,naoiiulrmtegtaaditeuilgrnfrreneiuamueusipr;bnldaoaei)alaulcdera,erucfiizriv.ncrenvien(desa(ipitcotisr(atdieiarvru,niatrstzeeloilidarviucptlvaoagnecaiiaicooe,czp,riitpzczilpareuiitat,rtcelaootipasionoptseecarnaeuafereesleiltrteaiditcelauuinsceoencndaiindldrnodvuturpv-otrecnfieiriecorieEreapaeaopancrlildlcbpgpiat,audidincdrarrvtee.rlaoueaitoitrdnvnucim,dulmpcnticutreditiipeurcvaeireanupereemlenlptmaa.ndi.icrpiir"seroci,toe'aelel,nteJmtip1iuiii:ei"coperoudb,dg"p-gids,"nirirCe-pioui"iuuat*otifaerlzqtacarb_reasraii,"sccittiuvre""rei"eltttv-taor"innoov,-isutcrituoipr"itneiptiupaucriaie"icegrl_"eil"ttnoueterii"_ae,a_______,li rrfirrndri timpurii de exc'cp{.ir' -- in cazu]. talentelor artis-
tice.
Determinirile prin intcrrncdiul curbei lui Gauss de-
n'ionstreazd cd, in pnezent, 5-60/o dintre copii depdEesc
nivelul mediu de dotare, 1-1,50/o dintre aceEtia fiind
r.le0a0le00ta0lednete ; 3-4010 dintre copiii talentali, adicd 3-4 Ia
copii normali, constituie rezerva potenliald
rL dotdrilor de exceplie, a eventualelor genii.
De aici, a$a cum demonstreazS. Lewis Terman in
principala lucrare de referinld a temei ,,The Discovery
:Lnd Encouragement of Exceptional Talents((, incepe ac-
tivitatea, de imensd valoare socialS, a depistdrii Ei pro-
rnovdrii talentelor pind la nivelul cel mai inalt aI capa-
citdlii lor. Inzestrarea de geniu reuqeEte, nu o datd, si
depdqeascd limitele aptitudinale, sd invingd deficienle
fundamentale, ca in celebrul caz a). surzeniei lui Beetho-
1psidPsvcndpoaoieetoarddeiert_ntldesifeditdepdtesefieuc,ntirantepmpujzl(lucteai(iddnnadrrtsieoermereppaeaciamruaalveiurnntoatneddnirap,oiippvavcsraretvoeieihnrtaemlcusuaoaciedbsrll,lioriziindanoumgaaepirnilircout)pieiiirntl,saitupnidimchpdtgreueoiliarninrliiuieoecilpimagoctainnurtirccueuiitctudealrotsiuirelrrfeimaiiandtEpectcdeeartaiedtoonniernirefszsueiceeatoliscesnldmobictote(nrrd.panrsd,rrebllaieeiodua,irxuernst"iaqaerteaa"cirjstuoirttasetiee._ec"l,i ven, sau al cecitSlii aproape totale a lui Monet din ulti-
rna perioadd de creafie.
Ceea ce intereseazi in cea mai mare mdsurd societatea
contemporand, datoritS socializdrii activititii de crealie,
este formarea qi valorificarea cit mai deplind a tuturor
talentelor care, reunite in colective, sd fie capabile de
crealii echivalente cu ale geniilor.
(de pi1d5, coordonarea ocr.ilo-motrice, indemirrur"a, ucui_
tatea perceptivS, memoria, gradul
pdoetdfei psreintdeeclrieonaallicoimndlt_i- COA/DITIONARILE Oricit de bogatd ar fi zestrea in-
nicdrii verbale etc.). In acest fel
"sio?ljiic.i3tatcedrdoer inteligenld
o anumitd specificd corespunde aptitudinilor III/?ERNE SI Exl'ERiVE telectuald, nu e suficienti prin ea
activitate. ALE VALORTFICARII insdsi realizdrii unui talent. Mai
taoddeiprihsnitgtnOiiitliniounccrefdao,t)iilvnrecmgdio.imc,bTeoipancmlclaeepamxlnilpeetaaatxujctoeoilivtracp(itgstoraeuetntaipiessneuatd{irtpiieufcoiuciaaencezrreduetsaaroadlitelueoiendramt,oaurstatli,aesuntrainirefceeoecslsr,edtuairvinppurieaeoi plrrtatirtreodiivanasvepdradtptiulstrouearcrd__uui este necesar qi sd dispui de con-
DOTARILOR
dispozi{ii timpurii. INTELECTUALE dilii pentru a-!i valorifica aptitu-
dinile intelectuale gi si Etii cum
sd te serveEti de ele. Printre elementele ,care concurd Ia
r.aloriJicarea (sau nerralorificarea) gindirii, aldturi de
r.oin!6, psihologii se referd la :
dceepNgtioeivnneaialludli,ltacoteelcemosnatesit,iitniunaielgt geanelentraiaulell,.nrAteutz.rluuibil,tuasinruetpaaraocdbaosrtaaecrrevteaarluiielluox_ir (in-egraol5luml ddseuterdrmpiennatnrtu al a[ectiuitdlii gi motiua[iilor
activitdlile cu
caracter Ecolar
ale copiilor Ei adolescenli1or, cit Ei pentru randamentul
intelectual Ei reuqita profesionald a adullilor); aqadar,
efectuate asup,ra activit5{ii de o via{d, sau in urma unor rolul esenlial al mediului unxan inconjurdtor, aI struc-
772 113
turii gi climatului social ; se contureazd limpede in I,IIZVOLTAREA Vorrr incheia ciclul didactic al
acest context superioritatea orinduirii sociriliste, aI cdrei
lel programatic il constituie inflorirea d.eplind a perso- t N'T.ELIGENTE,I rlcrnonstraliei noastre revenind,
nalitdtii lrrirene : I'I' TRAIECTORIA pc o treapti superioarS desi-
t)E LA INVATAMLNTUL gur, la categoria psihologicl
dstidn-rialocrrtoivcliuotalntfeilniachtuipbariolteop.rriSua-e"zlnissz5ea.nti(tahcrndcec'inetortutblluoinseduaelol btenoasumeEdpt.reosvaiisneae-I proprrsA inilia'l dezbaterii
I''()RMAL
meni unui muqchi), ci din ternsirrne psihicd (emolii nega- I,A INVATAMINTUL cIvNhreTidlEieL-reIGqaIIiNo.T,cmAiro.cdEuasiltitutealtue-i dacl
de in-
I"ORMATIV ciber-
tive gi absenla stimulilor) ; rrctic" al acestei demonstralii.
gen-la,eautionlgue[i,adientoebligicee:in,tdeei zpveoltTasreaarcumrsaux!imui5etliat. Fdrd a ne rllai hazarda i'ntr-o definitie care sd se
$ Inteli- rloreascd atotcuprinzdtoare, puten afirma acum, cu cer*
de ani. Apoi inte.ligenla 27-20 titudine, un luiru: inteligenla constituie un& din cele
I curbi descendentd, adicd Jluidd. inregistreazd o uqoard
.I individul care nu a dobindit ttmi generate aptitudini umane $i un atribut aI tuturor
proceselor cognitiue. Ea poate fi identificatd in perceplie,
I
Y
!i deprinderi corespunzdtoare va intimpina dificultdli din in reprezentdri, in memorie, in imaginalie sau in gindire,
ce in ce mai mari in adaptarea la situs[ii absolut noi.
n prin particularitd{i speciJice: caysacitatea de a surprinde
Fundamentele afective joacd insd un rol capital Sint rrelipead.ese;isiczua precizie trdsdturile definitorii ale unui obiect,
tineri, adoiescenli chiar, care, blocali de angoase, nu se cee(r ce este esenliol, general, repetabil din
pot adapta ; in timp ce oameni mai in virstd, beneficiind
de un climat de echilibru, aproape c5 nu trec (sau trec percep{iile anterioare, de a organiza- ;i structura rapid
;i selectiu, de a com'bina ;i stabili relalii intre idei, ima-
foarte tirziu) prin faza de declin a Iluiditdfii, dovedind o gini, lucruri sau fenomene la diverse nivele de abstrac-
mare stabiiitate sau chiar o cregtere a inteligen{ei cris-
talizate ; {ie sau intuilie.
Ca orice aptitudine, i,nteligen{a se dez'.-oltd" 2n scti-
importanla erercifiului gi antrenatnentului. Pstho-
log-ia uitd{ite care solicitd, i'n cel mai inalt grad' utilizarea ei'.
experimentald a reuEit sd demonstreze cd func- Virtual, aceasta ar trebui sd fie procesul de inv6!5mint,
{iile gindirii ating performanle cu atit mai inalte gi mai iar unnl dintre cele mai importante obiective finale ale
indelungate cu cit sint mai bine antrenate. Meseriile rnodernizdrii mqacxoimliidesate'catopaccmitdalii'Icoar pitnatreelaig,eenxleeir.sianrepareE-i
in care inteligenla se exercitd in cea mai mare mS.surd rralorificarea
zent insd, din punctul de vedere a1 exigenlelor psiho-
(crealie gtiinlificd Ei artisticS, cercetarea) sint cele in logiei. acest proces este incd in mare mdsurd sub imperir-rl
care integritatea intelectuald se menline ceL mai mult.
Toate aceste cunoqtinle despre funcliile gindirii gi unor canoane neEtiinlifice. CSci deqi regdsim in Etiinla
despre psihicul uman o multitudine de sugestii prelioase
inteligenlei deschid omului gi educaliei posibilitdli fdrd pentru pedagogie, psihologia nu e o qtiinld prefabri-
precedent pe planul dezvoltdrii personalitSlilor, al edu-
cdrii tuturor componenliior societSlii de astlzi gi de catd, care poate fi aplicatd ca atare in procesul educaliei,
asa cum incearcl unii. Didactica se impune experimen-
miine. t,atd, nu e deductibild direct din psihoiogie. lncerc[rile
in aceastd direclie pot constitui r,eritabile drame peda-
lcaucDaederuizrv,iiotalt-1aerepaasvimhionaldoxigmdierdei, pactoinfnutsentldiitguaeimenleeonibt-ieccetdiiveeu1mlaeacsoieprneillciaepnilntaedl
noii metodologii qi a1 strategiilor intelectuale, care sint gogice.
supuse unei analize concentrice in modelele ,,didactica
Este, desigur, foarte dificil sd alcdtuim o listd exhau-
nova(' Ei,,pedagogia ciberneticd.". stivd a modalit5liior practice de lucru apte sd asigure
procesului instructir'-educativ un randament cit mai inalt
pe linia dezvoltdrii inteligentei.
714 115
O insemndtate primordiald au ins6 factori ca invi- rlcsprindere a acestor r<'lrr{,ii mascate de elemente
rrcsemnificative din punct clc' vedere gramatical
ctd5m.reiinat,upl ededetipo structural, adici modalitatea conform lirctorii semantici. Folosirctr acestui procedeu a d-us de
parte, cuno;tinlele predate trebuie s5 la
<r'olenvinesrtuirqeiareaacliunnoiliiu-niloarridgcriu;ni aat.niceavoleioianster-iundneoabdqetvedr-at
prpt*auiatiiibeelroazdltoeser,rtofsc-eafd,aildotziirf,nemcgiecdaaaintslaieitzrdrreaduaaarepcpecztttiauudvlotaroeiglglliotzinidcar5rimrviei,ineaalptoleiuresl.ereaifclcuioctituraiepadpnllieeoct as-cdriabeeraizlaivaclmootrelrtaarpisirsedertiicgsdaeueelreeodfaaiecfslecotd--[- l,lrr,j-aoarcnt(si(c,fouprlmlaSracirtuedatlilqoaircienvssitrtersiutacectiitvdivetiotdtBotid-d1aet0di.navSnSisii:t-rerme uif'lanct-re-opavodesericbitvialaS-t
a relaliilor grarnaticale, permilind
istmotrdpaeItonerdgtesai_itnlreiin!n5vgsedidsnetcdigooiarnsireeiexb-iiustdinsvetieencrmiutaadtsbeictizrlduevcog,tl,uitrareoargiergeuaaalni iindzcteauentSlgoig.iEneptdinsniti{l,hee,o,liolmors,gienio-lt bild 'codare Ei decodare foarte cuprinzdtoare de analizl a
stabilirea unor scheme
I'raze1or. incepind de la cel
Intregul proces de cunoaEt
rnai elementar act de perceplie qi terminind cu formarea
c'eior mai complexe noliuni e, in ultimd instan!f,,
4tpsbdpioeteeirsrernnatntiasttneirepututgdigpucrieiplelinll,nzercoipenreliirvlnnouiaanvdrrrneieusucanatlatlitoicraulaigeeznrciieaeeoeositrcefptepeourarrroia5onubtbntsupeptalrtmoerauosmdtgreiobragmariiilmiaitsteEmiaiamiclriiiieipt'osirmlalmadote-tapa,.em,lcmeigDeaximoietldtodieeaerreeelreesnilu-tlieoenprcireuse(s.tnsctoiactilcrcueeruied--, rrltcerra decit un perpetuu exerci{iu ai functiilor gindirii
;i o neintreruptd solulionare de probleme. Adullii
o- ricpedroibnslitagci oeldducinatocraile-a fac adesea gregeala de a inlStura
copiilor, de a Ie da problemele
rczoltrate gata. Dar aceasta nu inseamnd numai subesti-
folosirea ing,eniozitdlii decit cele sistematice gi iolicit6 rnarea copilului, ci Ei frustrarea lui de un exerci{iu de
mai mult independenla in gindire.
importan{d vital5.
in Alte metode, asupra cdrora vom reveni rnai pe larg Solicit6rile trebuie sd lind seama de virstS, de cunoE-
discutarea modelului did.actic, sint invdlarea pri; 1inlele dobindite anterior, sd cuprindd indrumlrile nece-
descoperire gi problematizare. Transformarea invdtdmin- sare in sesizarea problemelor, sd stimuleze curiozitatea
tu-lui dintr-un inudfdmtnt fonnal care p.rrr" u"""rrtrl in in rezolvarea acestora, s5 formeze deprinderile de a
special pe acumularea de cunoEtinle, pe supraincdrcarea structura Ei restructura datele, de a Ie cerceta din
memoriei
-rin,dingtri-nudnireinaudqfcdotnlalnritiorJ,oermsteatciue,acdairnetisidcsoonldiciliitee rrnghiuri diverse, de a investiga ,,divergentt(, de a incerca
in primul direc{ii noi, mijJoace gi procedee diferite, cintdrind avan-
tajele qi dezarrantajele fiecdreia din caile abordate. ln
rrltimd instanld, stimularea inteligenlei solicitd orice
rldpiegeeaesnlncitzortaeupbie.li5rlAeirrgetniirt-ueiannvausSmmfelbdareeimliienipniotpmusrlepibsdliitaclrirtuiedncatdtiluouprnrarooldbrceleditdmisEeacziitvpiinzolaivnltrdaeelraaecrae-aamipnasritieeinn--t rnijloc capabil sd stirneascd interesul copiilor qi sd pund
in migcare resorturile intime ale minlii lor iscoditoare.
Fentru aceasta este insd nevoie de educatori capabili sd
dezvolte i'nteresele de cunoaEtere a e1evi1or, receptivita-
matica, fizi'ca sau chimia (cu toate cd Ei in cazul 1or se tea acestora fald de probleme, curiozitatea lor gtiinlificd
sup:asolicitd incd memoria cu lucmri o- amdeenci iindteeliignevndl{i,dbtoinrei qi profesori care sd fie ei
pe care elevii nu inEiEi
luplaeinn-acdueladxs_epienelcleeruli.nrceiserneldeinntsmteduasedeiinampltareoicb1mi,loearem)i,feamcctiiutzuqaltai,rtdienedseaccarcpziepurrtelicvdae.dlttdAortsiroiargd,iiridsaIecnnispfrtaliitittnOri_ceari,,-i pregdtili, cu spirit creator.
Scepticii pun, nu o datd, intrebarea : oare modaliti-
1,i1e de stimulare a inteligenlei sint aplicabile fald de
orice elev, in raport cu orice colectiv de invSlare ? Dacd
tului de cercetdri pedagogice qi psihologice din BucureEti. printr-o asemenea intrebare se subinlelege o problemd
pbo_lduurti rezultate spectaculoase. Prin folosirea unor ,,sim-
figurale(', adicd a unor imagini care olioasd, qi anume dacd asemenea strategii ale inr'Stdrii pot
simboiizau
noliuni qi relalii gramaticale, a fost uEurat procesul de aduce diferiti elevi ai unui colectiv la acelaEi numitor,
116 177
rdspunsul psihologilor ca gi al biologilor este cd nu poate
Ji total depd;it un dat genetic, zestrea de inteligen[d. i,n-
nd.scutd a fiecdruia. De altfel, psihologul englez Eysenck U
a introdus ca o ipotezd de lucru termenul de educabili-
fate, definind nivelul intelectual maxim al formdrii unei MODELUL
individualitdli in raport cu disponibilitSlite naturale de FO RMATIEI I NTELECTU A LE
inteligenld, precum qi cu celclalte ca1it5!i psihice care
pot contribui la implinirea inlelectualS a personalitSlii. 8I AL CON;TIINTEI SOCIALE
Vor r5.mine, deci, bineinleles, numeroase diferenle de
nivel gi de structurd a aptitudinilor inteiectuale. Impor-
'bant este sd. imbundt(ttirrt tttijloacele instructiu-educatiue
ytenSterucauvuinaelosriufibcleinilacrtdtninasrdim, uintnfipnoasluibl ilaitcdefsilteorficeocndsruidiae-.
ralii, pdrerea semni{icatirrd exprimatl de S. Koch, coordo-
natorul celei mai rnonumentale sinteze a gtiinlei psiholo-
gice elaborate pind in prezent
8- 2 ,,Psychology -spaecsiatulidqyti
of a science((, lucr-.are in care
de savanli ;i
de reputa{ie mondiald in domeniul psihologiei examineazd
stadiul evoluliei actuale, exactitatea
;i operationalitatea
diferitelor ramuri ale psihologiei :
,,Psihologia unului
e2.s0te0Acd-" uascfirieinKtonuchi m- arenlrrndgstiumrd,"courgntiiuna[d.arudntcal,ndisatdr sigur
dectt
o ;tiinfd. a natlrii$.
irLtd o certitudine izvoriti, din intreaga evolutrie a socie-
talii, a civilizaliei gi crrlt"rrrii actuale. Educalia nu mai
leprezintd in aceastd s{cri r> acliune orientati numai
soivtntpaittlieralniezlteueeaszssudeeilegmpsufrteoarariircmdelitemaa-pritueleinnacaeziidinoetamensntliuiceugi,lmuelmainitlpacaloei crlnpmuotrmriea.usrpeuSeaasct-eoildnnpeft{aeuecolleiennpcitrctceiuenalel,ucpcoiiatpub-aaailllceitsanid-l;
unei educalii prospectind viitorul este de a stimula in
lidunedi iadveidfocroumrniucoelaasatoerrpepi,nunitie.ealTinosiegartt.eevaialcaseasdtieenzatevolfealt,cactruceaaaldpseaErsi-olinbaedlroittraaintteelaaa
NouL oBrECTrv: Ret(iCldeooiunrmcveaifinnuliidnuesdid)a,imn,,Celin,ti,teDtearviadlae,aEpacitdlisecrpaeirrq'ii.tt"iuuiunsl!liel"cpduloora;_r umand sd devind mai dinamicd, impulsioneazd partici-
FORMAREA parea sociald. Pe cit de mirarea a fost
izuorul filosofiei, pe este de adeudrat cd fi, desigur, cd.
PERSO.NIALITATII ati.t adeudrat
ua
Sr TNTELTGENTET
d e spre e d u
*1T# i:Gertruda. (6,
c atri e,, (r9 :*" :T: ;G'; e",rttrtufid:la, *::5i) :',(pestalozzi), educalia astfel conceputd. ua stimula mirarea.
invald Extraordinara capacitate a speciei umane de a mo-
,,Cum igi copiiil,
e,PdeudcaaglioegiiasegecnoenrtaulrSe,a.z(dHeprrbeagrnt)an-t vechite orizonturi a1e difica permanent condilii1e de via i pentru a-Ei crea
propriul sdu mediu de existen{5. este fructul imaginaliei
faptul ci, in decursul
unei lungi perioade a istoriei societdlii, obiectivul prin-
cdiepraelnat,1ipnedfoargmogaireei aEci ainrvadclt6emruinlutui,_aluiidaeciloonrsEtait,opprienpiitoonr-. ;i al dorinlei de a transforma posibilul in reaiitdfi.
In acest context, educalia intelectuald depinde de o
serie de factori de prim ordin, dintre care unii au fost
In prezent, scopul Ei natura educaliei cer o revizuire pind in prezent prea pulin lua{i in considerare. Astfel,
q avind ca punct saocctiivailtSatecoanitnribcuoiele,cdtievsEigiupra, rltaiciepdaurecaalitainmeroertaulleu,i la viala
Ro-zifiei f,ata de forma{ia intelectuald, dar sint
de plecare faptul cd viala societdlii moderne solicitd, mai
mdOemuolstueclbaeitsotdreiceipnvudas,rriaaadtlieeus,neieanai,nfcaalspaiatuccidata.lrtioei ardaidfseictiiirnleillee,lecgaoefmerecptliiucvmaet,aenrrdeE.-i ;i sursa imbogdlirii intele,ctuale, prin intermediu.l ob-
sen'5rii mediului, aI proiectdrii, aI ludrii de decizii, al
desfdqurdrii anumitor acliuni etc.
lsainliittecusatloetueml ionlsiounfaicleienEtied. eAptriint dinerillenudmecatipprotrfeasdioilnioanlda,l O foarte mare insemndtate are, in aceastd privinld,
cit gi in atitudinea fala de societate, viala epocii noas- tehnica. Tehnica nu inseamni numai fdurirea unor unelte
tre nu mai permite utailfiziramredaarcuatdin. eBiosgaduanimSiutach{ioedi.ol,s,Ckiu, menitd sd invingd rezistenla materialelor, ea se asociazl
al gindirii pedagogice contemporane strins cu cele1a1te elemente fundamentale ale culturii
atit mai pduetefrrnuincte- qbilucliveiliiz.aA{iecitiv-itauterbaanteishmnuicl,d arhitectura, arta in ansam-
in conceplia actualS este
exponent
dpreetaintidtdueedvoienniminiienncterveiacittrooitaircreSc,o, ndpfedlictsrtuiumnl zpddleitnotadrreeeprr-einadligteairtie.celn-itrleecggaaruelli bazal6. tot mai mult pe teorii qtiin{ifice, cuprinde aIcS-
tuirea unor proiecte ca qi verificarea 1or. In ultimd in-
stanld, tehnica permite omului sd dea, o formd concretl
climat al viitorului va situa capacitdlile intelectuale in imaginaliei sale. Stadiul in care educalia tehnicd era
oondiliile deplinei afirrndri gi va da un larg avint do- identificatd cu transmiterea cunoEtinle1or qi deprinde-
rintei de,cunoa$tere.s rilor pentru executarea meseriilor tehnice este definitiv
Formarea inteligen$ei devine una dintre cele mai depdqit, tehnica devenind un atribut esenlial al. educa-
importante Ei mai complexe probleme ale educa{iei - fiei omului modern.
120 721
FilosoJie -conintritbr-uoie elxaperedsuicearaecatigvdind-iriie, sdtiendEineagateuren go;c;rtie.om,ilairrniiriusnllEotleeriaiin,nqcd!ert5ieislfiaunacdgEiflipiaaentlEiinimuplteenapciocr,rptureeoeeandracoeelazuiisrileilttip,u'txaocldi[gtctpodt'o,'rrricitllttit\sr'<trecrtr:rl.rtrp'tret'Ol,tntranoodmtsdemezeuquvsrltnlodi,cilnLr-dseliaenee.dqa(sqtiztu-icdsprnrueE'u,antpitdiofntdtrrtnuarit-ll:'
element care
curiozitdlii inteleictuale, gustului pentru cercetane qi sti-
mulind analiza qi disculia chiar acolo unde totul p'drea
clar qi incontestabil. TotodatS, filosofia stimuleazd dia-
logul intre ooamfoermnidEdi eleexdpdritpnoasriebilqitiatdeea sd conceapd
gindirea ca Desigur, nu este uEor sd-!i fort.uczi o asemenea disci-
angajare, un ofpotairnmrdguitEmiineiinnailaicflieicesdt l,soppgldircisti,tr9idniedcouiaa-rreldic,.etDogtaotridiniolLlranA,u,rlnouaoriommdienurtnlet criticd'
element aI comunitSlii de interese sau al luptei de idei.
cind, devine primordiali pe planul vielii sociale. trebuie
O educalie intelectuald, in adevdratul inle'les aI ex- ca ori-
presiei, nu po,ate fi luatd in considerare fdrl a integra,
printre factorii ei de referinld, arta' care gdseqte noi Axarea educa{iei viitorului pe aceastd rela{ie dia-
forme de reflectare gi de cunoa$tere a reaiitdlii in con- lecticl inseamni a promova efectiv
formitate cu imaginalia creatoare a omului. Contactul. s,tiinla in pozilie de
factor fundamental in procesul de formare a persona-
permanent cu artao atit in sens creator, cit gi in sens re- hffilii ovmorutlruei.bulni divrjijiatoter,innucmonefrooramsietaeteomcpuoritpaomteeznetl'ee
ceptiv, permite evadarea din rutinf, gi inspird idei gi
acliuni noi, suscitd o ambianld specificd datoritd cdreia umane
mintea omului devine mai dinamic5, mai sensibilS gi gtiin ifice, iar reguiile de conduitd vor trebui intemeiate
,d,deesachcisuSno(,aEptreinqiurdmeaaret,racnaspfaobrmilda in mai mare m5- mimtpoimeeegzezioeeen-irtnieigtmiuluaear.dnogi$ualiinomsi adnpa{aoiiaalaerf,agt,eIcueeumm$dltteuaSnncidltiaalp-eollriieaeidns.puteVesrlioeondrcbetEguinoiatndirlienidci,liendrc,etitterrdveeriomsbbicunueiitipneealiiinssqpa[iistsdiffheooonrrq*---i
mai realitatea care il
surd
inconjoard.
Toli acegti factori atit de diverEi care aclioneazd asu-
pra vielii intelectuale a omului indicd exceplionala arrl-
plificare adcetunaelddraepstfedraecide,diuncac{oienifoinrtmeilteactetucluui gi aratd de spiritul critic. Din acest motiv se impune ca proiec-
tarea viitoareLor fonme de sd cu-
cit ar fi tradilia, educa[ie prin qtiintd
idqpmeri iacnfagidnilnditmaeEfziitiiiaeecit.ieEvOedi a,paeccderimecsvioteienragtredtidbxseeueqriecdteiutlaacIraaeflaoiferromgpnianrtriideneiarraiEiotdiimninidnu{rdtldruezniniuqent{ieeinds,letdea-
ea ar fi limitatd la un simplu exercitiu al mintii.
IINITATEA BLVALEN'IA Degi in ansamblul acestei acti' psalilneEf,,xtcaisutte5pa.airsntaiccu-ilaorictdduelitlveeirams{aianleasngatidic,nutaertrroiocluadlrrSes,iiucimusopicaniaccllt'inilalirilee-
vitdli complexe nu putem face masiv qi in interpretarea cdreia opiniile
A STUDIULUI abstraclie de nici una dintre : unii denumesc intilnirea cu
,STIINTELOn multiplele elemente care in- polarizate
fluen{eazd educalia intelectului, importanla funda- simlim tot mai
mentald o are, in continuare, procesul de invdlare. Nu sint
savanlilor
rnuta{iile gtiin{ei dEuipdfatnittaluslticcuandoesczuvtoultluairebetseth-nsoellolegricadl
este mai pulin adevdrat cd ins5gi semnificalia concep- ,,qocul viitorului(,
tului ,s,ainrvcdin!aarein(vsSulSfernriinotuslucihinmubamreaisterustcet,urinaldp.riInncipparell-, Iui Alvin Toffler, emit avertismente impotriva unor in-
spdimintdtoare boli ale cregterii gigantice aqa culn au
zent, acuEnleofEutiingliend*ireaoprircinit exerrciliu Ei de a trans,mite
procedat Meadow sau Kahn ; altii, placizi, speri in re-
aceea de de important an fi acest gularizarea ecologicS, de Ia sine. Dar sd pornim de la
anumite
ldueccruivi-lizacliai de a crea uneLe leg6turi specifice, solicitate
fapte : din ce in ce mai frecvent, omul zilelor noastre nu
modernd, iinnttrre-oomfoErimEutiilni ldc.a"r$etiiimntbard-tiqsepauz-i se simte bine in ambianla hipertehnicizatS' Existi adesea
nea Norbert Wiener, rrn conflict deschis - intre om gi ambianla pe care a
o unitate bivalentd - este un efort uman de cunoaqtere
I23
722
creat-o el insuEi. Educalia nu trebuie sd ducd la adincirea rrrporturi de un tip cu totul nou pe care le va stirbili
crr elevii, profesorul iEi va imbogdli propriile sale cu-
izoldrii omului in mediu, Ci, dimpotrivl, sd aclioneze rrogtinle, tehnica de formare, se va perfecliona pe sine.
continuu, pentru ca realitatea, in mare tl.tdsttrd construitd,
a epocii noastre sd se umanizeze, dcvcnind un cadrl
vital in care sA ne includem fdrd tc'nsirrni.
$i, dupd pdrerea celebrului psihopcdagog qi fiiosof a1
culturii Malcolm S. lN CIMPUL Imaginea cl.asicului elev premiant, po-
Adiseshiah, in ,scoala de miine vor
dobindi o importanla deosebiti rnatcriile care contribuie
in cea mai mare mdsurd la fortrtarea personalitdlii. Aceasta TNTERFERENTEI sesor al notei maxime la toate mate-
S"IINTELOR riile, produs efec'uiv aI unei binecuvin-
presupune o reabilitare it cttllurii generale atit pe plan tate sirguinte, dar nu gi neapdrat pur-
umanist, cit Ei tehnologic, astfel incit individul sd pri- Ldtor al vreunui talent deosebit pentru vreun anume
meascd bagajul intclcc'tual de care va avea nevoie pen- clomeniu, a suscitat, de-a lungul timpului, diverse analize.
tru a se adapta Jir cvolulia incd imprevizibild a cunoE- Psihologia, pedagogia qi anuarele Ecolare s-au ocupat,
tinlelor. Vom avclr, deci, de a face, mai mult ca sigur, felul s5.u, de cazul acelor strdlucili nedeciEi
nu doar cu un singur program, ci cu mai multe pro- fiecare in
g"ame strins legate unul de altul Ei eqalonate pe par- crnaruelu, icoatnatigccoulamr,epduiagi,,iznecefa"{laa toate disciplinele ulti-
problemei unei alegeri
cursul intregii vieli. pentru uiald, nu Etiu la ce anume sd se opreascd din
Fdrd indoiald, astfel conceputd, educalia presupune qi
pricina iluziei c5. sint buni la oriEice. Desigur, este departe
transformarea tehnicilor de inv5{are, o mai mare su- de noi intenlia de a critica atitudinea elevului care, prin
ple{e a acestora. Dobindirea de cunoqtinte va trebui re- studiul realizat la nivelul celor mai meritorii eforturi,
partizatl, pe tot parcursul vielii individului gi va pune ajunge sd aibi note mari la majoritatea sau totaiitatea
in jo,c toate mijloacele insbituliilor care participd la obiectelor de invitdmint.
acliunea de educalie. Metodele qi con{inutul invd{6min- lncercind sd pdtrundem insd in conlinutul culturii
tului vor trebui se corespundd, de asemenea, aptitudi- date de Ecoala traditionald pe treptele fiecdrei clase qi
nilor fiecdruia, aptitudini care evolueazd in timp. Se presupunind cd am ales pentru investigalia noastrd po-
gtie, de pi1d5, cd unele cunoqtinle pot fi dobindite ina- sibilit5lile unui adoiescent care a asimilat, ca elev pre-
intea virstei de 7 ani, altele abia dupd virsta de 11 ani,
iar altele la virsta adultd. Sistemele de educalie trebuie rniant, cuprinsul tuturor disciplinelor, nu se poate si nu
sd se adapteze acestor imperative cronologice qi nu in- ne impresioneze, in mod izbrfor, rigida compartimentare
a cunoEtinlelor acestuia. Am putea compara ceea ce
vers. gdsim inc5. destul de des in cultura unor asemenea elevi
In epoca noastrS, in care nici o noiiune nu rezistd
pe intreg parcursul unei generalii, nimdnui nu i se poate cu nigte comprimate de 'cunoEtinle, distribuite riguros p,e
pretinde ci Etie tot intr-un anumit domeniu (mai amplu)
sau intr-o anumitd disciplind. Evident, nici profesorului. discipline qcolare : aici fizica, dincolo chimia, dincoace
rnatematica, aici geogra{ia, dincolo istoria sau qtiinlele
naturale etc. Putem constata existenla tuturor acestor
Dar cerrcetdrile psihologiicr (ca gi observatiile empirice cuno;tinle, dar nu putem determina st,abilirea unor le-
efectuate de nespecialiEti, dealtfel) demonstreazS. in ce gdturi de sintezd intre ele. Acumulate compartimentat,
cunoqtinlele se depoziteazl. compartimentat in memoria
mdsurd curiozitatea copiilor concordd cu spiritul qtiinti- ;i judecata elevului, care le reproduce corect la intrebd-
fic caracteristic epocii noastre. Noul rol al educatorului rile puse de profesor dar, ce1 mai adesea, in afara marii
constd in indicarea surselor de ,oextragere" a cunogtinlelor,
a modului de integrare activS. a acestora, in aEa fel incit conexiuni dintre ele.
sd devind ,,sesam(-ul deschizdtor de drum intr-o lume Viziunea aceasta coresp,undea, dealtfel, nu numai stra-
ce mai complexd. In cadrul unor asemenea tificdrii pe orizontald sau pe verticalS a categoriilor de
din ce in cunostinle acumulate, dar gi unei conceplii despre na-
724 I25
tura qi psetruccatruer,aop"rto.pitrti-ei sale culturi qi a culturii..in Marile legdturi dintre ritrrrrrrilc biologice qi tirnptrl
organic, cu relevarea rczrrltlrtt'lor aplicdrii matematicii
general automat, o forrneazd studiul in studiul bioritmurilor proplirr-zise, ies gi ele in afara
uredalnienpoofreirlrtaeu6smleedmaneetsenteeesanauspfiimturuanapteigusisenaexi,uis,c,tusaenurneeit ognareudinecesshecriiasap'(rionaettrxlceacimltuuuednisteeete'lecDinacetueinngaotrrigace-li
informaliei oferite in cadrul lic:t'rrltri, degi nu lipsesc din
,'rrprinsul oricirei cdrli de poprrlirrizare a qtiinlelor na-
t.urale, scrise la nivelul de inlelcgere a unui ado escent
rle 15-16 ani.
itcodlianeriirlneemiln,eadtfleritireengemescccuaua,ntslitontcufqeuirtaliq,ncifleoeicirllneeeedvslecpudduelduniipbdn,eieocndalorto,regumdaieceel.iltnEfS?diiuililcsildie,c?llii,depmailindnbreteripielieesqtcoincurluaniiteroepe,Errarteeiantlzepuleivornliueritt,il Se poate rdspunde, desigur, cd" introducerea lor ar
cletermina supraincdrcarea programelor Ecolare. Dar ar
rtcl,'rleiJeauisrzmcndrips-uitnmivitnipsaelmtuseuianrldcdsdeiprni,nuapnmsestincudtSdreu,iuracu.ditRiinndacdsseepsEmucine-msnueoal tmricveiua-analliogaeEpstEiteneirlemecliidrmteeaiensllidAe-
a'proIna'paecedlaegloictilmegpd, tpueri intre ele. al evoluliei gtiinlei' r-ru-qi gdsesc locul in actuala cornpartimentare a discipli-
planul general
in procesul de dezvoltare' se manifestd tendinla ca intre
ivihpannnre"ttoeurnp9ermtdrtiiieprtiseaiac"pEfirtpiaoiiilmmrcidntaueuoarrparrniielciii,EnateglciercatuinioErilntentedilsiireinftfniielcterturieaienitmsn6dcd{.euepsA,repuiscinsEtnatflateir[ibeilndinla{edeuiafouiscbsdcdaitdenrpindndtmoeosrustuuddctmltlqoEeatpgiiiidndcvfr{rthieeeuaia1rcadeu6-r nelor de studiu pentru cd fac apel 1a domeniile de inter-
qi solicitd imagini noi,
l'eren!5 ale unor ramr-lri Etiinfi{ice
multe cazuri nu ar putea sd fie real.izate fdrd o
<:are in
spargere pneatrabild a ,,cliqeelor( fixate in cadrul progra-
cdrnueevrnleoiznraiEttdec.onlDaicreeia, dlctfohemilaernnudiaisceddebaucinceutsetredrfae;inraecund!f6ionsctEascruoeablsadtuadned{ioaablteimnndloiai-t
fdrd nici o legituri intre e1e. Lingvistica matematici sau de o bund bucatl de vreme statut de qtiinlE independent
cibernetica siit, in aceastd privinld, exempl'e dintre cele constituitd, aEa cum sint, de pi1d5, chimia fizicl, chimia
mai pregnante.
nucleard. sau fizica nucleare, bionica, astrofizica etc.
fineiii af15 foarte repede despre noile qi pasionantele Fdrd indoialS, ar fi greEit sd considerdm cd fieclrei
Icaeocqneteeaxscituoi nnintiafoqcrtteiminaciurfeicneeo,sitiaeeE'imapocutuletmzme, adaielreaaltErfetdili,nepcleueinltmdueroandted1rondrees;tcadobnai--r
noi gtiinle, abia constituite, i se cuvine de drept rangul
de obie,ct de invdldmint intr-o anurnitd clas5. a liceului.
Dac5. se poate pune aceastd problemi pentru chimia fi-
lmainleeudttiuea,ileipvnriozpgiurrianmmiiu,etpi nrEienicdaulmdmegapinrduoeaglruraelmuvieisqlteceoleeladrutecdhaentciivict-eEdetsiinamluiafiscdsee- zrmeiczudolt,levpaaetelntetirnu,,dcciaisbcdeirprunlilenuteincd5oerEcgiarppainetoinlldet(r(uslpuienccfriouarrlmilceoantaiscraScp,rauptteeena1torfuri,
popularizare a qtiinlei, de cartea de informare qtiin{ific6'
mScaaa-reil.craoecn{-isuenscepva{e'endteedxmeemcoidpt elluarnbiazioaltireoegdsiai-sa,camipdaliicnndiefeusdnteatdiomnmva5eildnvmiiuuiniqnt'i in limitele ramurii qtiinlifice din care s-au desprins, ori
cu care sint in cea mai strinsd legdturS. S-ar l6rgi astfel
posibilitdlile de formare qtiinlificd a tinerilor, comple-
tindu-se, i'n acelaEi timp, amplul tablou al conlinutului
Este adevdrat cA, in prezent, elevii capdti noliuni mult lcolii moderne, in vederea punerii lui de acord cu ritmul
modernizate despre substanla vie, aflind lucruri de bazd
privind structura naturii, dar cibernetica dezuoltdrii, ra- dezvo'ltdrii Etiinlifice-tehnice contemporane.
$tiinta a deschis secolului nostru orizonturi practic
murd gtiin ificd care permite in{elegerea faptului cl lipsite de hotar, perspective greu de bdnuit doar cu
morfogeneza este un pnoces autoreglabil, scapd atenliei,
aqa dupi cum nici biochimia sau nxatenl'atica eredi'tdfii' pulini ani mai inainte. In lumea infinitului mic, ca qi in
universul macrocosmic, in sfera fenomenelor din naturi
nu fac parte din bagajul informalional al disciplinelor petrecute la tot pasul, ca Ei din imensul domeniu astral,
brologice la scara problemelor studiate in liceu.
726 727
interacliunile diverselor forle dau fiecdrui proces o lpr)leorir'cRnteddrcscimepetu'aepnrol-siecdualagtcliiiiotpainnaicisrtiseuottnairlctradririliisPrrlrrct.rr'rrr'srrsrtlc'riirrrrrvlrli.rilrzir{r''it,triiinvllet-idrriunpr"rtrucrol.btcrlrsie.ti'priinirnn.eilcnltec'cipico.irdrninled_?
complexitate ce nu mai poate sd incapd in tiparul uni- srlrcrli.esrrntpleaulmalusnniiinlfcieecieaxianrienmleaveleSqnsleidlcoo'rdrrigndaqteniqsizrpiearpprineuazanritniti,nzrdlidrrrr-ot.o,iitrril{i'rinlcuritr.)qprl(ririrot.ledarrrrtmlrucridldniiesina.cduEstsiicsete_ui
Iateral al explicaliei furnizate de vechile ramuri ale
gtiinlei. Acliunea nu mai e acliune pur ;i simplu, ci de- iAutdm s5. rdspundem exclusiv unei cc.rint.r, cliclirr.tice (nu
vine raport, adicd interacliune, iar sLrrdiul competent al
interactiunilor nu-l mai poate reerliza una sau alta dintre rlidac_ticiste !...), intmcit educalia, ca fapt irl cxistenlei
ramuriie Ejutmiindletai,teinssaeurtpaerusl fccdrrte.ir$r tlicinntoarndeenuilntneurfeinrceanplde
decit pe
devine singura aptd sd permitd studiul complex al acestor
interac{iuni. Apare deci evidcnt c5 in profilul
miine un lo,c important iI vtr ocupa promovarea Ecolii de sociale, este un organism total, ale cdrui elerncr.rto I'unc_
Etiinleior interdependentd, iar
de interferen!5. Problcrna alegerii gi a dozdrii con{inutului lioneazd in strinsd interacliune gi
unor asemenea noi discipline nu este simp15. siste'rul in ansa'rblu este corelat organic cu cerelalte
Sensul actual cil transmiterii de cuno;tin[e cdtre ti.- sisteme sociale.
ndra generalie uizeazd capacitatea de a gindi creator, de-
prinderea de a cerceta ;i de a descogseri adeudruri noi. Sd revenim deci la preocupdriie privind conlinutul
In fala acestor cerinle de mare complexitate, toate siste- instructiv al modelului educatirr, adiCd la primui grup
s.sisrJijrllilr,rnrecill'"lrpirreiic:iee.-_prlcllecoiooipcfaiilipdelucnarnureaurrleiadoeoacnprcdnaupgeertbsleeuidaacrelzrliteinetraeirtcnalieierauamocliautea'uoasp(laiegpdsoinnunqicnaiterectdorrtuoeldute;cauiipoinczemeiiecrc_tlieel,gtuiscmiouenrrpr,nnarrdigmmiebpue,inotroonrdeulpauetmamaaisroiElssnditnutidelEetnuuioteosuieenlntgmnlraptiurridiireurcepintieJieaaemli.rs{faufqsaitooae,ciaietrc,iecbriirdnTilinmmueapninttieiadasozltpraloaaemeoccacrfntdrigoiaitt.t!neepeciierripcclaz,laarnraitnaaendnmsdnacd(eqtataimueieopen,ulipnmraigreciia:?rolpiorurudtetie'dqrceajpforTs:ld.cmtoa.rgnbtuinianIrnrcDitndpiimrretrzmlifaeetduuLtiade,acainapt,irtgdpt"tisaiedeoidreeaoaaparar^utcpcrborr'ripitcnerlieeseznoieceacat.ocadqrtropgarectane"tenuittmeirradct_reiieturpnenattronraEea6_'___aai_,iii
mele ;i subsistemele contemporane de invdldmint sint
confruntate cu doud grupe de probleme. Pritna grupd
se referd la ceea ce se transmite tinerilor, la domeniile,
capitolele qi temele fundamentale din sfera cunoqtin elor
tehnice Ei artistice capabile si
utrmanasnfeere- Etiintifice, experienta de valori -gi
esenlializat sensibilitate
umand a generaliilor anterioare, in aEa fel incit din ea
sI izvorascd nu numai capacitatea de a rdspunde soli-
citdrilor intense, multe din eie nebdnuite incd, afe de-
mceaniiidloerpaurrtme diztobainrezil'ecigEini fdoirriliaqdi seimcrleiraii{ieummaennei.tdInsadcedeuacgdi
arie de preocupdri se inscrie qi determinarea principiiior
ndeibsileele, cataarec,edleiincmonarfeigaumraalsiiddaedcautneologrtiEntliein{ciaficpeabdiliseposd-
rdspundd optim (sau oricum optimizat) cerinlelor pregd-
tirii creatoare de inaltd eficienld a tineretului. Altd ca-
tegorie de fapte cuprinse in aceastd grupd se referd. la rs1rllr:tzlrrilaiintnniIrelna{teeradde_edi,pqseclccteui,iizsonpnei-nllnrienentltelxeio.zi:rudsndne.imesi,Pcsocraped,ar'uaeeansrracndetdeesiafop,rsseugiatncanirtcvseebeizalnldasozt.p.caf-rrepa"sgreuiorndnnbeeicennzocvtivantoeresletlltedaitmuis'Eietrieeirie.nasdpueieuscmdnicauoai__-ri
prioritatea ce trebuie acordatS, in cadrul vaselor comu-
nicate ale sistemului de invSldmint, anumitor obiecte sau
subiecte de studiu pentru ca, paralel cu formarea unor
tineri capabili sd rdspundd solicitdrilor unei profesii spe-
dcieficceu, psrdinadseigreurdEmtiinvliiiftioc5ri,loprreacbusmolvgeni ldi eEpi ruinndlearrig
orizont '1rircrr:'ocoulccUoneogdnsnid(e(t,n.ui orpDeeuseeatneozrt,nsdreouinabdpitdfaridoceegeaarsqevtbeasaou-lcronldoruaionmirrsdeitiasalaicii:,eb,r,setputasrdesedpdinouealmilacrueetli.unlagiiducteio;iatnenilitacneeelicedpe;utliaioceartimetchiceai_atii
de cer-
cetare.
A doua grupd. de pnobleme poate fi definitd sintetic
prin intrebdrile : Cum transmitem sistemul de cunoqtinte ?
128
729
qi al perspectivelor practice se dovedeSl"c'. in aceastd :;-a ardtat gata sd acordc ajutorul cerut. Dar n-a'r fost
ordine de idei, sistemul preddrii proceselor qtiinlifice inci inspirat. Se aqtepta sa ir-rlnrnte polinoame sau locuri
din clasele elementare. in raporl crt anltrnite ,,opera!ii- qt'ometrice. clar i s-au pus in fa15 .,mul!imi(, ,,aplicalii
cheie", ..activitSli" etc. reprezentind de fapt modalitS!i.
de investigare a fenomenelor nltLr.rrii implicind anal'iza, ilisjunctive(', ..clase de echivaienle(, ,,monoizi sau semi-
clasificarea, comunicarea. dedrrc!ia, descifrarea, experi- grupe(' etc. etc. termeni aproape bizari pentru o ureche
mentarea, inferen!a (indLrcfia), interpretarea, inregistra-
i e se considera, pe baza studiului efectuat in urmd cu
ll0 de ani, cit se poate de familiarizatd ctt limbajul ma-
rea rezultatelor, emiterea clc ipoteze. mdsurarea, obser- lernatic.
varea, planificarea qi proicc'tarea cercet6rii, prediclia qi
Ce fel de matematicS. este aceasta care dezorienteazd
verificarea. nn numai pe parinlii cu studii umaniste, ci Ei pe cei care
Dupd pdrerea prolcsorulr-ri ilalian D. Sette, specialis; .Lrr studiat cu doud decenii in urmb politehnic'a sau qtiin-
de frunte aI Comisiei internalionaLe pentru invSl5mintr-ri reie economice? O matematicd pe care unii o nlllnesc
qtiintelor, in zona fonndrii elel-ilor pentru pStrunderea txe arrangardd, dar pe care noi o vom considera pregdtirea
gtiintelor exacte ca qi a Edteiin,ilnevlodrldcmuinctarqaicaterpraopglricaamtierlroro ile bazd a nxttenLatizdrii, a pdtrunderii aparatului rnate-
structurare a planurik;r
rnatic in cele mai variate domenii a1e gtiinlei qi tehnicii,
in economie, in sociologie qi lingvisticS, in viala cotidiand
analitice ar trebui sd-$i concentreze atenlia asupra urm6- lontemporanS.. Noile cuceriri gi, mai a1es, noua abcir-
toarelor aliniamente : a) considerarea pe plan didactic a ,:lare a qtiinlelor matematice au pdtruns amplu in imrd-
fmieicndtrueliudi iqstciiipnllienleorEgtiiinslitfaicbeilicreaaoucnoumi peocnheiinibtlrua invdld- :amintul superior aculTr aproximativ doud decenii, apoi,
, u circa un deceniu in urrnd au inceput sd figureze in
just itr lrogramele claselor speciale de matematicS, pentru a se
;rnpune treptat qi in invdldmintul obiqnuit. $i, astfel, in
raport cu celelalte discipline, pentru ca acestea sd con- t)L-ezer1t, introducerea in studiutr rTrullimilor, teorie care
I onstituie lirnbajul matematicilor tnoderne, constituie un
tribuie la formarea cultura15 qi moral5 a eleviior ; ,'lement de verificare a graclttlui de modernitate, in ciuda
b) precizarea, in cadrul procesului de inr'f,tdrnint, a unor i;rotestelor unor tradilionaligti care calificau teoria mul-
prin care elevii s5 cunoasci 9i s5-Ei
obiective ale qtiinlei contemporane insuEeascf
metodele specifice
; c) stdpd-
nirea de cdtre elevi a metodelor de asimilare a cunoEtin-
{elor ; d) realizarea in cadrul sistemr-rlui de instruire a
unor multiple legdturi ' irnilor drepi,,suprarealistdG, inaccesibilS copiilor.
cu procesul muncii productive, Prornotorii qi adeplii acestei rcforme a imrdlSmintuiui
asigurarea unui circllib continuu intre gcoald qi cimpul
muncii. de ieEire din sistemui de instrr-rire gi intrare in natematic, reformd care a cucerit pozilii inaintate in
iirirp.reoanpoeiltooratsetrludcritluerideazlerroinltavtSeldgmi dinetsuclhuiid, eqltaiurg, ispinertspcoenc--
cimpul muncii gi invers. , inqi cd, in realitate, modernizarea preddrii va aduce
DE LA INyATAMLN'rUL ;\q aminti aici, pentru inceput, :i)prroegrmamateemiiataicbddtEeai upedaecelai tineri capabili pe care vechile
gtiinlele exacte qi cd, fdrd a
ri'ea pretenlia sd facd din fiecare elev un Gauss, un
MATEMATIC o scurtd anecdotS-paraboll pe 'r'triinacbarroeg,autnotBuogliyaani osmaualuiancMonosistiinl,dmi'anteemxiasttiecnalamosdtre6r1nu6-
LA ILATEMATIZAREA care mi-a povestit-o cunoscu-
INvATAMiN'ruLUr tr-rl informatician qi rnatemati-
cian francez George Cutrlmann : . it.ului elev al secliei literare care nu numai cd nr-r ob*
jnea nota de trecere la matematicd, dar era chiar mindru
Acum ciliva ani, un elev de liceu care avea de rezolva;
o problem5 dificild a cerut ajutorul tat5lui sdu, absol- , Lr aceasta.
vetrt al poiitehnicii. \'Iul{uurit cd se poate afirina in fafa
unei odiasle nu intotdeatlna pbtrunse de respect. tatdi De fapt, sustin reformatorii invdldmintului mate-
'r rlrtic, nu este riorba nurnai de a aduce ]a zi studiul
130 131
aceslei qliinle qi a face din ea instrlirnenti-rl necesar (r-ru pentru cd ar reprezcnta culmea gindirii n-latemtrtice
omului de miine, ci de a r-indeca matematica Ecoiari de :rlIi,tliocip'innlnoiatrtaertiotmmtudacalpitunoteoeierradardnencoaeneemtts,i,ecetnipcnldoihricoirilimeimpsdsceiqitonaicli,iadnuamri.reuse,acl'e)ii.cdcepaoAo1lelmgueinnjsdit,nnraoupdoiresiiccnntsrdeatudrri,sucnrieeatncatlceateItvruaeagsndalit_doisganai.uvtrm.ireieirnbsmettrolpicigpflri"iaulecai____[l
scleroza progresivl de care fusese cuprinsS. 'irtiile didactice ale noii giridiri mate'-ratice. se clemons-
Excelent prin 1900, acest invdldrnint n-a rners ina- lrcazd acum cd studierea multimilor inaintea geometriei
inte odata cu timpul gi, dupd cit se pare' a fost invadat rr:lil,''r(i.':iiac)nruecarzegligepneutd5bt,i.rnecitdinr.-rcarfacooedrsbmatierEeacioeddpiiun{iienlouircrirtamep,:doosmniburdiilltiissitraicnntileptlealji.onscdduuriinnglJertlaaetraudgl,tdec,.adrceei
de celulita vechilor obiceiuri $i lr falseior tradi{ii. AceastS' ,r,rrrin,rrrb:iraiiooittpeUern?dr_lu"eneenaadi.mii-xzea,aFdinuouuittdmlictcesilaomlictenrtpiiitiicgaiqiial,bnotngtsirlatiiqur(idavipl,tece-aipr{(rnio(1ea,aul0deptsieoeaia,rxdnnrafc.'isicleadprnpreueiurenmnudcanpsceeiiumiatrnsescr.tterursuNimrgisint,Iaautuoustil:rellddiim.,mceg.Coceini1ipiluleieiiinaigsc,enadiax_aterarpic-erieruu1its__le-0it
r.Sr"iurre, adesea colorate, le fac accesibile intuitiei' si crr
degradare s-a datorat fapbului ci maternatica predat6 ' irre se opereazS. conform regulilor ceiei mai eie;r-lentare
in licee gi universitSli n-a prinrit ritmic singele proaspf,t
al matematicii vii, a1 matemnticii cercetStorilor, al mate- logici.
maticii pe cale de a st' c'rear. Este semnificativ de cital'
in lAegnddtruerdRceuvuazc,eiansl.cr.a,r.tfecaribsialu,l,Mbailatenm!(atsictaabrinliot dienrn1d9,50o
de
maternaticd vie((. DupI cunl evidenfia. cu binecunoscutul
umor franc'ez dar qi cu fond alnar, autorul bilanfului, un
elev de qcoald prirnard nu gtia pe atunci mai multd ma-
tematicd decit magii babiionieni care au trdit cu opt se-
cole inaintca erei noastre ; un kracalaureat nu qtia nai
mult decit Arhimede, care a trlit cu trei secoXe inaintea
erei noastre ; un elev dintr-o c1as5 speciald de matema-
tic6 qtia mai pulin decit Eutrer, Iutnini a secoltllui al
XVIII-1ea, iar un licenliat in gtiinfe mai
pulin decit
Karl Weierstrass 1. Deci, chiar un student care a optat
pentru matematici qi a obtinut licenla nu in 1950,
nimic sau aproape nimic despre revoh-rlia Etia, la
care' ince-
putul secolului XX, a rdsturnat lutnea ;tiin'lelor exacte
gi a adus triumful maternaLicilor nroderne.
Situalia aceasta, departe de a se li rnita la inr'516urira-
tul francez, era comunS, cui dir.''erse nuanldri Ei proporlii, i'n.OGRESUL STIIN?'lFrC Dacd progresul gtiinliflc n_ar
aproape tuturor sistemelor cle invS{arnini. spo_
('\'[tJvAarL'ouFhrrIulrIT' ELoR, consta Cecit intr_o sirnpl5
Nu este nici ro1u1, nici scopul acestei scirile dinamice
rire a vo]umului
li'oblerni lnsolubiiS, proevoI cAinrdu])-ui nueninar-ci,1c"aeumrnrotiuqnaitirut-rfl1eu"niioor_,o
a evolu{iei educaliei pe coordonatele viilorr-ilui s5 fac5"
o trecere in revistd a cuceririlot' ..de alrr(( :i1e qtiinlelor
incepind cu sfirEitul secoluiui al XVII-lea r):('n de inabuqire. In realitate insd, acest progres nu este
matematice, ;'r isibii clecit dacd procedeazd, in aceeasi mdiur6, atit Ia
-- cind Newton qi Leibniz au descoperit caiculul dife-
rential ;i lcuaalctunluumi ienlete1grrnaalg-inaipr-irniuai lNaicfoaliamsoaBsoaur;bcaoak1i 5! r''r:,;oitsr.ieimrmepaalitfiviccdoalru_en_aluplloruorig.crIeunsnuotolqatcitnoetnedslootirrn,aecdnietisilqeeai -lian restructurarea
qi mai aies in
care qi-a
a gti sd faci,
l,rrir e{ort, ceea ce predecesorii nu puteau
sranntinrma6ut1a2illcutKN1bcu9i.lita3.ce3oWO,dl$pareicviesieeoerarBrlusisotn1ecruaolleogsrr,brsraucasno(pek1anci8cstl-iol1tqeian5trisd-e,ipa8cpsva9aeail?nreune)idtlia-oaancnceailmieslnidmzatoervaeriiadenpnmsoltcai3pntg5stesae;m1drt-rameseitinivacvpeinzoi.s'ulFutsirrmreeeazefanue,llastaiuin,snntdoeiene--i face decit cu
sd restructureze $i si unifice d.iferiteie discipline ale matematicii. irir r ,: dif icult5.li.
DacI ne intrebdr-n ce trebuie sd se transmitd tinerei
r,,'r'rcralii in condiliile sporirii fonnidabile a rrolumului
,:trnrnCogdtzint {neulors, eceplomateaitrearn,.sidmenitterdtosptaulintasteeastecucndo,stiinntenloicri
132 133
Mad;;;*Hli"a;;ici;a;:rp;cJisid;;;.ni,-ia#ui;s;;ett*i';t.ritimi;;v;rft.:J;:"peo."Sci;se;u1El;tz*'u".rIl'r;pciaT;eafitrt;i.lfuiatit.de;t"niaeu"r""l.e"c"e."v;tga"Pfrlueloi"srA;iiaracatr*nnn,t;iolmilcmot;depteelt^ce;reioial-uaal"vlss"iasr;upinrloupaten;iu.fdtamb;ea"lLitdpirpriitcmrnleiiuiiimitin,iot""taeaseoa,iactilit"'nit'1eacioziJeddc"rceacnl"eeoeo"rius'etf"d'lmnfxre"etiffsniinede"cirnaattstj*oa"euu,iiirltpl'latnrarcd:'iradd.itadteiNntvrtrcfsieippuoaoiiScllpcivnafe.clcdavari,iou5etrreltuareiili;n,edsccdidlcmef-nof'so.c_ad,enielta'laclDtelalsructmordcdti'tcieii'alfzrgelcteai5cpicridtidi'rircis,sirlleeoeltee-lspcitlLirrsazineoruridtv'rsainrcitslntrtrduioietirtll-dnunei't{ilasrzlstelriopsfre"aeeartrncomdeoeari^rpr'r'lppse'l,t,s:eiuizso"mrP'lerozianfJcolni,:Tuenreep:o"cl-a:r{uo-Jarc;aip1Llienna-:ecllrlL;iiait"ae----i--l't'i ,;llarariencleetteeqcticuuesntudloersloicmrusatteeiinatevinraraierltoieraertcleoiud.rmelnigleveindntcleederrlrraenr{iirninintiaeudilleesialiiemnrepmsledait,atueftauomntridaiialateincdrcereo.nnin_-a
;ictiune qi de a le invdla cum se procedeazd la matemati-
:',ll"nrnraiardn-rgeret-hlauome,ntuzadgniiameEut iqaieosgnforiiuctrutdd.neacelieaianrcefuoldnnamlcarrtedpdteeeec.rcmiDtitieltadeseigisnuadcrpe,slpidceuairtmtue.lcoNludiuinilfeuieciaexfciosetaotsdrttetueaol
Situindu-se la polul opus consicneraliilor privind aqa-
r,rumita ,,revolulie de neinleles a matematiciil(, unii cred
denumirea de ,,matematici moderne,( se desem_
r a prin
neaz5 doar o noud metodd de a preda matematicile, ceea
r e este, de asemenea, profund greqit.
,raiunO,,iim,caeatxrepamrcimtaet,riaciztiidaerienmatrop-doreorpfnoiaermt.d( dsdidenetsleoamrgenxiifnpiclreaelisieaiseraearafpldireaadcedaercai_i
frtg.iid"iiU[nvipde"l:;;p""""eiort;;.uci"lll"i,"r";;ol-t;lu"Titi.itr;l-Ttii""idat;ti"niGiGi.-onii",o"l"Jerd"iit"asa,"iaetiatini;lei,o"qeF"ltal"--"a-"aaade"iqa*tJi"tptlaiiniaimmieut"n"t-qreiptrazctfnt""i5taetinoiuai{evee'"i,tntecpmidcc"leonrsiuastguoeiuidmiesotitectnirstsdeencauaareeAatg"eilaecl'irbgeasitttrateutneiiu,tic[iirceeoct.lmra"ilmone-"drare;eou-"gemNiile"faasapnumgl.sbici"xatiittaninusdnpillee"aolpanatiid"smmturrdmrdstdsiaieiriemiine*teeeacmiasteaesrie"aindrbtdatiimdridi"aiua-t,ccsuedceelc,Aclipoaamieai,ztamplierem,relra.ueteeaenRimvucaoe-utalangttaatrantuEeeiaodteriierlaeptccl'omvediit_etrbdglpmSirrnaueEsuietaerclrop'crinirozadtiiitdbjegneeirDaaiea,tnssci'uancietttppcsda5aaesrIqeij'ideeu-ean'ndmtdirrrDmuenati{ie-ads'nnacdImaacileotoratiieaectviceelcdut1iueoeaciaibiarngrle6cdeasiuocslticrldpeasetsteenilioadlsafj'etiluomoaaareaemelsnAue'zrolictdlvaeinci6'tcpdsontcisinmoie'D"tlslautRe'eehgnadeuettpluni,rrrcresmqisdrl.orndeeoellqutztateel-aece-i--t--i-- t{rrdprsl'lilanaeueiipnnartivePestergeiiaspitiamsnnieisd-rldsadcataieotilotruuirdceladeaijiceaintcinirdnedotut,ciicsrcvXnsoucghdeouarVriiect"tigranioIsna;i-tcdplneXutougcr_lmV-npeugaaozoitmIacieldImt,eahclXeocesla:amaaVmdtrirnrn;e,iaeiieIaa,tIttal-iipisceamletzeegeillraletesapecaatob.m,easplidjuacs-aar1ateetuturd5ceducizumavfiaiitXpteladonogracIt.eisXicti,csodcoedtav.rauaefigioitaraCcaeor_ie.dne,cpeditept,aaroeail_onrrarntcsosci,cecetpoiuuoii'oipmlsd,rrilrolueian_ei.t,
pr:,erlarrnlmrieneifsdti,crsr-eaaiungctn,tteesneltiiaumefcabluinpmmastjep,elcipesrortlermeinttoufuadnitniecn;ridnliideteapi.nstricindiipnelminateredutoomcpdelleia,vreeceroagumenuunnntienoe,v.rduBmtnidneimfteiociinJnae_tt
,naaldDtemamirnatmti;caigidceiofxeaiisrdittdeproiinmtrafdursdnd,ctuliinerrd,ddetedsemdniii{neiatriidtse.etclenu.agriirdnautdre,eeindxvi;sdtfiaa;-u*
nint universitar. Acum- proplrne o reformd
sd faci calcule ca un automat, dacd igEnioarezcia,lsceunlasubl i.nree-' ,)e la primele clase pind se invdldrnintul superio"ur i." -".g"
,.rtt"t"to" oblinute
? A raliona bine la
,l:r',rol''uianeDdltirziaseialtzouimfrsdo,enaiianmsitaemavurupier_daetleutezutteirnsoeaeoraripapndqataoearl-l-iaianaunulnltmupei neriEtigeoiciuacoporlndnrsiencidddtereedpertregieinnucvctiuoaudinriledccpm6lenariteranrclieutcumerease,rpnasoa_ueiI
s;f"iu;s;tll;rnin;aJens"sR;fie*erigv-leuitz,e,ellsesnitvnteritluonacreci,cttenividsoiatelSiriuileisnif[qioeiasmerrtneesatoeatedlpemercolleaipotiinmaceteaezt'eec'mupacetiecnaetrmupdaa-i
t'""aintotmaimultedomenii,estecaztrlsSliseprc-
135
134
pd,,aiinerce.eoamaepalleenvtueumlquiiitosinrimmapnlaisititeedr"ieis(EaElcloipamuldar,tEe,'ami bsiittmttin<pd'llolrrtolt'tt,rriLiirleilps'e'a(iipn. rCimsrtiuus--l tiald gi o rentabilizai, <rir p. rr. r't'l clt,crirpiLirl. t'irtii vilr\rr.
gi'rli.t, lrr<.c,u acest lucrtr
,,\cum, reinnoirile in si ^,
rnai^ fie posibil.
sstt;rp.lr1lI,l'itciLlaxc_n;iacerbrrnplrienan,oavsoIacurrnenstttwpoirerulmquautmluuFtuirtrcmtiueLaa-pzrtpcolme(e_ru,ptapdfeulaieeuidrzMsfdemaeolismtlcceclise.ruire5ucanumeecnSo,pritacrrhtemaaaomglateaamnurrariiaseetanelltr,uetteaadcldegelnrr.eGeairirc-isdsilepnnceda.aigedercmtnepreGeculi-Uuazlpespngrcaasnicstlenenttuiadililtdrttniiellr<nddr,luiioutaynmf.firiiti,nirinnuvmniirobEoccdlidal.po,rariiaoliate-idrmeacjnrlm(epaicemitrepll.corcualmilarlnrar-ecrnpplqtttnet'rmpir,draicar-atc.osea-irieprtluxrtr'eeiesdlr.nnmyiuatr.racctao,innloainupetl.iuAsmcri')ile,dir,_nmianail(aipnaidmtap,mamertrccaitcuocrecebltreieeereudereaaennpieaipuij)aacueaatl,lietdaElrlhiddeucceccare_e-_e,aa[aii
loc in cadrul acestora) proveneau adt'sc'it clirr lrceasti obli-
galie a eievului de a transpune dc Itt;ti rtrttlLe ori cunoq-
tinle1e sale intr-un alt limbaj; nrr trtltttlti inlr-un limbaj
diferit, dar gi intr-un limbaj d<: lcl<,'i foarte di-
ferite. Experienla aceasta utt lltt'lrdLiinrttot're cele rnai pldcute
qi mu1!l ne-o amintirn fo,rr'lc bine. Se cauti acutn sd
se realizeze un intdtdrnit'tt t'rtt'c sI evite aceste condi{io-
ndri qi decondiliondri clttlcronse pentru cei de virstS
;colara, astfel incil., t'ir irdulli, sd incc'rce mai puline e;e-
curi ! (Dacd s-itr pttlcit sd nu incerce nici un fel de egec l)
Deci, ca o prirud mdsurd, cll adevarat revolulionar5,
sinpvidrildtuml irnltar-ktrltnealetmicielonrta,r,.mOodbeirencet(i(vuesl teesitnetrdoeduas direct in
errita ca,
dupd absoir,irea gcolii primare, copi'ii sd incerce acel goc
despre care era vorba mai inainte.
Aga cum o demonstreaz6 experirnentele pedagogice,
copilul iqi insr-rEeqte foarle repede esenliaiul, adicd aderrS-
rata noliune de numdr intreg. Prima operalie matema- cO.&vERGE.lfTA Dcaarresdderebvuetenaimzdlaacpeasratebonlao_atanelici cplo"tid,rircrAu
ticd este cle a numdra, m5,car pe degete, adicl de a. oPTtUNILoR
traduce perfe'ct o,i1e din turmd cu degetele de Ia rniini' direcliile de evolutie ale invdldmintului
Apoi abia se distinge ceea ce este de domeniul socialului nljoorrapittieaiimtelaoatricpsr:5rsi-niitlauiljaoulrtiaed1ceariatpiscrteddgzqdi,itiadreteuatnicclaeitcdc{iiniilnodrcsainret
sau al aplicdrii. Sistemul metric este un sistem ralional se afld ma-
(din anurnite puncte de vedere), solicitati Je
adoptat prin legi 9i in
care trebuie s5-i i,niliem pe copii ; el nu este insd de olncrnsasCei irrlrreiiensdeidpcei5(tf,.aluaDlscceduruamtlret,ifmecimli,ndpdludoacerutraucnfrootinleseft,licspcltoatantleiinllaiictradeeteedgqseetiinnadegrogfiahurelimitir.ee.s.an)6ltaasf_tiqee'ai
acela;i ordin cu operaliile aritmetice. in ai treilea rincl"
existd o serie de manipulalii datorit5 cdrora se dobinde;te
pulin cite pulin, prin desen, prin pliaje, simlu1 planului
geometric. Sint un fe1 de lucrdri practice de geometrie lrtcocrpdr-uri;ettadiliiametea1.teNcmauraeptiucsJieeinnoeiccusapindqt idcdederelioxleapmlsiceca,rnirsei edaedmegatcitiuennmldoastdcicueitiimmmaeroe_-
fizicd, care dau noliuni importante din punct de vedere
dar, mai pe planul de intre-
pedagogic, ales, ',va1orilor
buin!are". dcrne atit pe inlc.iesul eieviior cit gi al parintilor.
Inovarea in invdlSrnint cere, desigur, eforturi mari
din partea celor care sint chemati sd fie purtdtorii noului' Dac5. am vrea sd definirn scopul principal al acestor
rrrutalii ne-am concentra asupra urmdtoatrei idei : ma_
mesaj, respectiv din partea profesorilor qi inr'5ldtorilor. lunratica din inv6!5mint cautd sd reflecte cit mai deplin
In invdldmintul tradilional, ciasic, exista un stoc intreg
de exercilii bine rodate, care trebuie revdzute. X'{uIte 1r'ndinlele actuale ale Etiinlelor rnatematice, care, deEi.
dintre ele si'nt utiiizabile qi pe viitor, dar utilizabile in- (Ali'l..eSKs1".aVOudfegemizlvOai.ny.,n,MOssiraeiJte,G. m,A,.EnaCxdtuiceciuilrmrssnoaiononnnies,tcpc.,el,aInnnisttriaulatioretnhc6idcolraIiaeretdahe6spoinrrioeinmdlbielrosersn,,,.omddee-
tr-o alti optic5. Oricum, studiul matematicii pune in
fala tutlrror, din ra{iuni perf ect obiectir;e, problema
educaliei permanente. AltA datn ili fdceai forrnatia ini-
136 137
sint capabile ctre a exista in sine qi pentru sine, el-oltleaad Itrrea unor cunogtinle de cletaliu qi a unor tehnici specia_
intr-o pronunlatd interacliune caup}dicoamreeniniilenaopjlXeiccaotinvceiil$iii
qi-au arnplificat dorneniile de hzate.
de progres gtiin{ific accelerat. Complic{ndu*se. materna- }'Iajoriratea savanli1or qi a matematicieniior-metodisti
ticile s-au reorganizat ipnarpaedrmoxanse-natrpde-trecsuirtnipnlificcoinndtetlx-stuel
in fapt. Acest aparent rccifmhiFNn,oiil'eti"ee.iarlucangonr'qoitssi3Arniilmii,,lauitn.talene*piaaI,rrenreeTepalcsn\seaIcriitaaessrorurercdntcldn_tieiunotrsnoepcaermdcgeiaedtacsMilaenusctlaseiluaavineunivllnepuuigaglracraninaarirrieGostusgusousruhrutlciriesmlicproGaol-laireterrnreerc,jgnuisdtghptctunlaauoeiudrggrs.iinieaeidtMocrigoetgEsmMeiighbd,iiieiuoaoiicofnniciiieeades,umeiraalpi_qi,dnlrererorLcmoaegnirdicfsdmeiaelraeeracadtsedreaeoaaee;rctdrrmiieoeuu;osmx;"iiplc"ptt,plriuipitiiee;"rennr.eu,nemirt____oil,i
pdtrunderii qi difuzirii maternirticilor, pe o scar5 din melcrenllazeeatoernve,iutvfuiSdlnulrrcidiinriaedadcduieesfcaeerterirgivetiei,nnnlutodrpnreirrlobapecr,uoepidbedreleeissnemidgleecu.irap.resleaecsaidndreelzudrliroeloibeltianepsdalceiucauds1capindrreacos,tdciodomneparua_eli
ce in ce mai largd, in majoritirtca domeniilor gi ramu-
rilor aEItiianctetuiaslietrl-orar tepraolctedsdeatcilcin..tinrfaateramaoLriizzaornetru'. luMi antoeumiaq-i
larg
tica a dobindit prin accasl,ir o rccunoscurd utiiitate sociald,
iar invdldmintul rnatcrnaticii este obligat sd sen'eascd
aceastd utilitate. Dc acreea. maternatica trelcuie si fie
invdlatd azi nu prrr ;i simplu pentru a fi cunoscut5, ci
ptliececane,trntueehmanaficiifdiianqpdliicsaautfainc.iueBnlatefdvlauoal crtlrsteedbuocieeqvtiased.dAe,,fsaipacr5ce,e((q;mttiiaiinnte{lddrn,aga-i
tehnicd constituie una dintre cele citeua idei Jundarwen'
pas-taaoruseelIin'blaitenevimlahlddunleilzf5iincdam5:tarr.ersin.apotsrusepeelceuruciionuuadnmlsatudraf,rrtordeqenimigtnseanulanptoireecigirreiaiioalqjdrai.a-ocsetpcoisenotaocdntirtiaefineciiuerznedariinrrnae.tleecdrlteeuensalueotlririznieseassanrbtleee-.
lcLle pe care se bazeazd. conceyt[ia proiectelar ;colii uii-
torului. Erridenta perseverenld cu care politica noastr[
dgciaolleacrdti,cperoqiiecistatotdriccerecaatourtdinsdlumrdisnpatrEntdiiinlleai
inateriatrist-
imperativul
formdrii elevul.ui ca personalitate capabil5 sd aclioneze
direct prin intermediul qtiinlei $i tehnicii constituie incd
c mdrturie elocr:entd a orientdnii consecr;ent rnoderne z_iti.aD- aur,nemiafiopnrensaulsii de orice structuri preconcepute. achi_
pe care o au perfectiondrile gcolii romAneEti.
Cultura maternaticd. trmanasmi eisf 6ic. iednetiEcaoa,i,dpotrteenbluiaileulusdi matematice trebuie sd fie, integral,
rezultanta activitdlii vii cu cei care studiazd matema"tica"
permitd dezvoltarea cit Este nepedagogicdL confrttntat ea clintre eleu si o tnate-
rnaternatic(( a1 {iecd.rui individ. tre de aItA parte, inva!5-
r:rintul matematic trebuie sd formeze specialigti care sd ttmdina.rteiiciriL|ini ugsdad"ttadfinefdti..cni,utnutudlud;i{iam{triaestbedu.maieantaaiclpiiztiaepuzdeeaotsdi"tauirda:"tetiuieiiatra'Jetueattlcienlamscieanrse-6.
contribuie la progresul in dorner-riile cercetd.rii fundar-ner-r-
tale gi aplicate Ei sd asigure predarea rnatematicii in
qcoiile cie toate gradele. icnlcneohasnituamiscptt_iara,u.ti.iei9((amoaspccocduLaa.tnitlzeemoe.aroxejdPpucellnoteligerlcaielnietnoi-edcr,adsrtppeoeeared;Ictaeeaqrlieteruiaetidnaa.ipleeldeita.laeinnt,muea,,acqedeiisisspttcsieu,itparltai,oonblptuuaieingtntimnio,trrdatpuotoee__a-l
Desigur cd in cadrul md.surilor necesare pentru atin-
gerea unui asemenea {el intrd qi sarcina asigurdrii ,,in-
tre{inerii( culturii maternatice odatd dobindite. prin actu-
alizarea continud a cunoqtinlelor de matematicS. aIe cetror
care predau aceastd Etiinld in gcoli, folosind in aceastd slcpniabourrze-llidlliii)na,-dacrduuiimcnaaoagmpteeainletulevenmui lda.dtosricupbalmienrd-ecaiteagplpiuptoatarelitianei.' fpirosfterdsbodrutul tedsete'fbaacretela
acliune larga informare Ei schin-rbul de idei. S-a impus,
incd mai de mu1t. ca un pr.incipiu activ care incerca si trece cu suc,ces de pe
depdqeasc5 dificultdlile rela{iei intre cerinle ;i modelul ..bun sim!,, pe aceea
concret de satisfacere a acestora, situarea pe primutr a cunogtintei organizate la nivel logic.
Cercurile de studii. concursurile etc., in
plan a forrndrii gindirii matematice. in raport cu acuffru- lrreocupari intr5, din ce in ce mai mult, ale cdror noi
felul modern
138 139
de a vedea gi incuraja progresele in stdpinilea matorara- niul invitdmintului rturl,<'ttt;tt'it'. Miti intii pircrilc, in
ti,cii, nu fac decit sedlemvudrleuai sfcaald;idme apiremgiurtlitreraeslpuoinsmaabtieli-- t'xpresia lor aproape inl<ll,tlt'lrrtltir lapidar6, dar sernni-
tatea personald a ticative pentru convergor{;r in <:oncepte 9i rnodul in
matica. ( ilre se desfdqoarb aceste innoili.
InvSldmintul matematic a devenit in zilele noasti'e o
problema de interes internalional. Ilcinnoirea ;i amelio- ..trnvdliimintul malemalic irr Ecoalrt gc-ncralA qi in liceu soli-
rarea dperecdo5larbiioErai rsetuadiseorciiiemtdafitlcomr mafaicteiimreactil'acemqai un set'ios citi o formi de prezentare cit mai cxplicit,i 5i care si puni mai
efort a asocia- puternic in evidenfd iegdturile logicc, clcmcntele comune ale
rdoilnul dpiefccriatclelcilliprio.ateIninadceepalsintdi ri-arnrotrimcappuitol lqei-efomrututlli,n-crih, efultunictelii,intrapnreslzoermntaprie, urellulalfioi,rmstarurecaturuin-ei
tiilor pedagogice direclie, gindiri matetnatice formaie, si fie valorificate pentlu a-i antrena
Comisia t;e elevi in rezolvarea problemelor de matematici cu caracter
este de semnalat
internalionala pentru invilimintuL matematicii (CIEM)' creaiol: qi aplicativ."
ca asociatie internalionala care se preocupd de preda"l'ea
matematicii in invatamint. (Prof. HODI EI/DRE'
Institutul de cercetd.ri matenxatice
SEISMOGRAFE Accentul, exagerat in ochii unora,
DIDACTTCE pus pe tendinlele de reconstrucfie din Budapesta.)
ALE ,,EXPLOZIEI modernd a invaldmintului matema- ..Cercetirile pe care ie intreprind specialiEtii sovietici in
I,IATEMATICE" tic igi are explicalie in faptul ca, pe cliclactica matematicii cu privire Ia perfeclionarea si moderni-
zarea programelor gcolare de matematici se orienteazi spre gisi-
plan mondial, conlinutul didactic al t ea ciilor de naturi sf l:ermit5 cuprinderea in programe gi ma-
acestei Etiinle este considerat roata de antren'are a unor
apnraiictdiceeindvedsldtum.diniut,-nu11naulgmrla'I2i tliazarfeizaicSse, nuale a ideiior fundamentaie ale matematicii contemporane 9i'
r-ariate structuri ir-r acelaqi timp, cdtre conturarea lactorilor esenliali in studiul
referd, incd din bazele logicii matematice qi insuqirea matematicii
tra desenttl proiectiv sau la chimie (f apte inregistrate rccaeicsutelaiato-rii. in aceasti directie se infrunta insd conceplii qi ten-
inca din epoca didacticii clasice) dar qi la biologie gene-
tica, Iingvisticd, logicd gi, probabil, foarte curind Ia po- dinle contradictorii. S-a vidit cd, nu iniotdeauna, ceea ce pirea
rlou era in acelagi timp gi inaintat qi ceea ce plrea tradifional,
eticd. ln acelaEi timp insa, m'odelul matematic aL nto- clasic, era in acela;i timp Si invechit. Dui:d pirerea mea, oricit de
rlernizdri.i sau sa-i spunem, daca vi se pare o expresie atrigitoare ar fi ideea cupriirderii u-nui numir cit mai mare de
naai proprie, nxodelul' studiului modern aL matematicii, lamuri ;i capitoie ale matema'ricii moderne in programele qcolii
degi r'--a! putea demonstra coincidenla aproape deplin5
a termenilor, este reprezentativ pentru tendin{ele gene- cle cuiturd generalS, practic, o asemena cuprinciere este nereali-
rale ale modernizdrii obiectivelor de conlinttt in preda- zabilb pentru masa elevilor. De aceea, orientarea noastrf, actuali
urmireqte imbitarea celor doui momente esentiale in formatia
rea gtiinlelor naturii Ei a stiintelor cu caracter aplicativ: tratenratici din qcoal5 : pe cle o parte, pregdtirea majorita{ii
rlecctntarea descriptiuismului ;i demonstratiuismului I'ip- cleuilo'r pentru a-;i insugi cunoqtLnle util,e in scopul participdrii
Ia dez'
usoitltdaeresauibnstetatingfedn;{ieiadcorepatatoreaarep;riedadsritiu;dtiiiunl[ueilolar Ior la procesul d,e produclie, iat pe cte a1t5 patte, asiguto'ree u'nwi
perfec-
fund,a;nent trainic pentru continuarea studiului d'e specialLtate
in qcoala superioard.."
{ionarea domeniilor practice ale uctiuitdlii umane.
Am :ulilizat, pentru sinteza aliniamentelor invata-
rnintului matematic a1 de,ceniilor urmdtoare, pdrerile (Prof. VIKTOR IOSIFOVTCI LEI/IN,
unor savanli gi reputali didacticieni ai matematicii din
citeva {ari situate in aria migcarii inovatoare din dome- IJniuersitatea ,,V. I. T-enxn"
din Moscoua.)
tr40 141
,.Temeie ..de ;oc" cu care a lost imbogirtil, i,.t ogresiv, in ,.trntr-o conceplie modet'ni de studiu, tln5rul nu trcbuit'
urma reformei din septembrie 19{i8, invStdminlnl niaiematicii in pur 9i simplu si invele matenlaLica in sensul insugirii unui volurlr
scoiile belgiene se referd la cunoqtin{ele desplc relaiii, mullimi, uurecare de cunogtinle, ci sa invele cum sd aplice aceste cuno;-
roeiumnmlaoetefrietgiiura-ritlioorn$.ai lPgeee, nogmteruoemtrueieittrimimeeeattefriincc6dtra--sc proicc{ii prrlirieie. transialii, l.in!e. Fentru aceasta se impune sA realiz5rn includerea cunoptin-
simcl.r'ii, izornelrii, congrll- lelor cte matematice moderni in probleme accesibile. Implicit,
<lt lit:r'u, nu fost prevdzute tinerii vor iefeiege pi condi{iile in care materia ,,nematematice"
poate fi i'ezolvati pe cale matematicd, direcllile in care se reali-
cunogtinle de calcul vectorial, calcul r-n:rllir:ial, calcul diferen{ial zeaza r,'eleit5tile gi posibilitSlile matematicii cle a deveni instru-
rnent cle cercetare in sfera celorlalte gtiin!e. Astfel matematica
si integral, statisticd matematicir. Sr' r'c(lLrce mult rolul geornetriei in gcoal5 nu va avea aspectul cie ,,produs finit", ci va deveni
-oreploinr Adeacguemomdeistlcicipl<inlcisrc<liplctivbSa.zi in o pasionallti cale prin care elevlll va redescoperi adeviruri
analitice liceu - precurn gi fundar,nentale qi igi va insugi rnultiplele metode pentru a solu-
tematica
tiona problerne c1e viatd, probieme ale $tiintei 5i tehnologiei."
Comisia insArcinatd cLl ltcllcctionarea programei se str5-
duiegte sd aduci retuqulilc nccesare in ]umina celor mai judi- (Prof . dr. FIAtu"S FREUDENTHAL,
U ni D er sitcLi ea din U tr e cht-Oland a'
cioase observa{ii clilicc trlc speciali;tilor Ei a constaiariior izvorite
pr e qed,inte aL Cotttisiei interna[ionale
din practica apliciilii noilor prevederi, iar pregitirea gi recicla-
rea matematicicnilor leplezinti o probiemd de stringent[ actua- d,e predare a matematicii IC.I.E.M.]
5i aL Comisiei interna{ionate
litate." de predare
(Prof. GEARGE PAPY a rlisciplinel.or gtiinlifice tC.I.E.S.l).
din Brua.elles,
pyaftlotor Destit pe plan mondial
iiaL m o d e r n i : lt r inu d, I dmintul ui ffi at em il ti c.)
,.Studiul matematicii moderne la nivelul invdtAn'lintului pre- ".Din llunctr-ri de vedere al con{iuutuiui tematic ma jor, re-
Lrniversitar inseamnA, in esen!6, o pregetire elementard in ieoria iorma invS[drnintului ln Franla prevcCe ca, la intra-
mui!imilor ;i algebra modernd, calculul diferen!ial 9i integral, matelrlaiic
teoria probabilitS!ilor ;i statistica rnatematicd. Un orn terneinic
pregetit in aceste domenii este un orn care poate natematiza qi rea in Llnil'ersitale, tinerii si cuttoasci foarte bine ansamblul
solutiona maternatic variate proilleme aIe vietii contemporane.'u i-e- sxaimccghturiitataaldirtmeudli,IaIaIcin,dneailtnelgue,etlcn-broerlrarpleiucliieien'iuiiarciauorlimiio-punteaastlueivtnreuncseupttucavr.lioil-uer putea fi
numerelor
(Dr. TIIAIIJEE VIDAR, ciefinte cu algebrice
profesar ecualiiie
elernentare vectoriatr,
la Instittttul tehnologic d.itz Goteborg.) cle gradul
c:ilculele analitice asupra dreptelor, cercurilor, sferelor, conuii-
",Dup5 pdrerea speciaii5tilor nogtri, structurile rnatematice tor, cilinctrilot' de revolulie si coniceior in ecualii reduse. De
menite sa inregistreze sensibil progresele contemporane a1e :;tiin-
{elor matematice Fi sd permitd o a}rordare gtiintiiici a probleme- ,olurffiiuoalarnsnnrleleimecoami{tbhrgee-:sriLintliineilleioel,doar-,sig,griauireenrnmospiteitmtrcaeilntletieuinecntdmnoreeiiaocnac-me{ite,iicuefseuinc,nanaifvrmdrliedacaocreuncdsu"l{eilntcutieriioannnarcieiiacagleu{l-t-eierolirvnei-anafaauttieeepnt-lgrorc:torraribaiingicililsenoeuSlmnaapio{ceipuamioi,olnpinecsrcltaiditcrpmutiiacrlraiieeitiilviieei,tlliareneiiadf,xvogiprearetoomrroaintuarandnenftselineiaii--i-'i
lor de viald, de activitate profesionald. in alte dornenii ;tiinfifice trlce ale acestuia. Se cere extins, totodate. studiul calculului pro-
qi in tehnologie sint : teoria eletneniard a multimilor gi trogica
babilii5lilor pe cale axiornaticS. ln acest context, aritrnetica cla-
rnatematicS, algebra gi programarea iiniar6, analiza combinatorie,
metodele de rezolvare numericd ;i graficd a problemelor, elernen-
tele rnoderne cie geometrie analitic5."
(Prof . V LADXTnfIR ll4IClC,
U niu er sitate a, d,i'n B el,grad.)
742 143
sicS ar trebui prezer-rtati ca o aplica{ie a stuciiulLri onroliismelor titi un efort de gindire independenti qi cleatoar.e, cuIIivrr
inelului intregilor relativi."
ct,a mai fragedd virstd aptitudini de cercetare stiintiiich.
(Praf . AN DRr;) r,r CHN EROV| t',Tz,
IJ tti ne rsiLaLea din Paris, Matematica exercitd, totodatS, o infiuen{d directa asupra
prcSedintele Comisiei lrsil'rologiei gi eticli indivizilor. Foiosirea ei insearnni economie.
IlacA o lege fizici este exprimatd in chip matematic, printr-o
'j.)( n I ru. rc.lortt't,a inraid,rnintultti 1urmu15, aceasta inseamnd o sintetizare foarte precisS, foarte
'tnalematic d.in Franta.) lrr.l.tpede, foarte concisS. AcelaSi adevdr exprirnat prin cuvinte
rrc-ar lua timp mult mai indelurrgat. O reflectare in conduita
Iatd, pentru incheierr.it ii(('strri tr.rr de orizont ai opii- rirnanS a acestui spirit: cei care se bazeazd pe ra{ionament maLe-
unilor pentru o matemirtic'ir noud, opinia academicianului
rnatic vor analiza toate posibilitalile, alegind-o pe cea mai {avo-
GHEARGHE MILIOC: r;rbi15. De altfeI, disciplina matematicd numiti teoria deciziilor,
..Solicitatd in prczent cle aploape toate discipiinele qtiin!i- I rac5 astAzi un rol irnportant in organizarea ;tiintifici a intre-
fice qi tehnice, matcmatica este implicatS, totodatS, intr-o rlriagi 'rrindelilor. Matematica este deci un mijloc cle formare a gindirii
logice, economice, juste si operative."
arie de domenii. Economistii au nevoie de matematica la cei mai AFIRMAREA LUt Amploarea pe care o dobindeEte
inalt nivel. Biologii qi medicii nu-qi mai pot rezolva problemeie ,,IIOMO INFORMATICUS" conceptul de infornntie in cea
de bazi liira sd faca apel Ia ea. &latematica se aplicA, de ase- de-a cjoua revolutie qtiinlifico-
menea, in psihologie, pentru a stabili corela{ii intre caraclere" Ichnicd este comparabile cu rolul deterrninant pe care
In uttimui deceniu, a apirut lingvistica materr-laticd, disciplini I a avut energia in cadrul revoluliei industriale. Este
care se referi nu numai la studiul cantitativ al limbii. ci si la.
aspectul ei calitativ, structural.
In sfirEit, au aspfedrrautfocribmeurnlSertiici adeEciiziniifloorrmgatitiirc-artif-ice.diIs)ceipalinsee- rncd dificil sd afirmdrn cd informatica tinde s5. derrini o
in rlacroqtiinld integratoare, dar fapt este cA ea implicd
intlispensa)rile
menea, in condi{iile unei stricte specializdri, comunicarea ciintre :iru integreaze, in prezent, aproape totalitatea elemente-
oamenii de gtiinla qi cercetdtori o poate asigura, in cea rnai
Ior care reprezintd rrirfurile de lance ale progresului con-
largd m5surS, limbajul matematic. lempcran in domeniul
Sensul in care se desf6Eoara influenlele formative ale rnate- lor, logica maternaticd, ;tteiionrliealocrod-uritloero,rciaibpcrlnoebtaicbail,itailui--
rnaticii coincide cu sensul evolu!iei sociale generale" ldecesiiri{ile i,o-.mj gadtsiceaE,tegeloncetiicnafomrmoalelicau,laarddic-d si cd intervine oriunde
pretutindeni : in econo-
societS{ii contemporane au atras dupi sir-re o astfel de dezvoltare rrie, in tehnicd, in stiinlele naturii, in ;tiinfele utnaniste
a Etiinlelor, incit -avutia- de infor:ma!ii a omenirii depiseste si. inainte de orice, in invSldmint, in educalie.
posibilitdtile de acumulale ale creierului uman. De aceea, mernoria
a trecut pe un plan secundar. Ceea ce trebuie dezvoltat, in pri- Fornind de la aselnenea constateri unii pedagogi Ei
mui rind, este judecata, posibilital,ea ca omul sA se poatd orienta
;;sihosociologi (oameni care pine atunci pdruserd {oarte
cu sigurantd qi precizie in aceasta imensitate de informalii. Esen-
{ial in studiu devine acum posibiiitatea de a se orienta nu numai r crioqi) au inceput sd alunece pe panta .,science-fiction((-
intr-un domeniu de elemente ,.inva{ale", ci de a opera precis rrlui, forlnulind intrebbri de genul: vA de\reni bittLl
in orice plobiemd nou5, avii-rd drept puncte de reper noliuni rrr-iitate de informalie. principalul element cle in5surS. -al
r;ipacitdlilor intelectuale ? (ceea ce, intre noi fie vorba,
esen{ia}e fundamentale qi, in primut rind, o inalti capacitate cle t o pt'ostie).
a ra!iona corect. Valorile formative ale matematicii ac{icneazi
tocmai in acest sens. Rezolvarea de exercilii qi probleme, prin-
Ne putem intreba ins6. : care ua Ii structura unui i,n-
cipala activitate prin care se insuqesc Stiintele matematice, soli- t'irtitntint deplin cda.ptat cerintelor inf arntalianale &le
744 r45
enului 20AA ? saLi, qi mai exact ; cu ce factori ua Ji can- tttjlizdrii energiei atornir.r. r;lrrr llr nr;rrilt' rlilr'rrit' ;rlt' gt,-
rreticii moleculare. Sub s('lllnrrl lnrrrrnisrrrrrlrri,
ifCnrudcn--itiasztiituupiaeetaiapplrareonas1ppdes,cilptti'eouldopglaaicne;mdiuoscndod.criiiaai llg, ,ei,nlnt'oeorrtratioclieiilnocJraozdrteninamt!i5ci,tirtnisiee';' itatea pr.irrrrtr.cl ilr-
in fiecare gtiinfi irlrtrrtirrr' Irrttolrrlrri
avansate a1e lumii, depdgeEte cuminlcniit tcrmenului Jlur: pozilirr, clc
irrogres. :\ltfel nici n*ar l'i rlt' t.orrlt'1lrt. rircrsul ir-rair-itc
infornza[ional tinzind s6 ne inrplic'c intr-o veritabilE ,11 omenirii.
Intervenlia educaliei derrinc in irt.t'st. scns de o irn-
portan!5 idnetroosdeubcite5r.eEaainpfooarmteaatcicliioi ncirrairl'tirilL:,1,1i;lccntcru:rrdlteumrlitiin-
inzerUsniuini eininceJ oarrmcda[isodnaaldc.redil.czc idcca : se ne descurce 'rarea Ei elerrilor, cit ;i 1-lt'n1,rtr ccirnba-
calculatoarele electronicc. Illc intuagazineazd informaliile l''tnriezaonatutlitduedicnuiinosiqrntinplleistaeI,
-gmfroniceermcrrd'gaeaaenzttioeipiglaveeer,adsLstteliintctaeiobalreristlireccpbrscrodctccrndntocuccinrictilcl'iiolfnzcdri'ugiitina;nigfutoemoirrntruansdmenaoa'nlaimiadnn-eed-dxgaeipincorsuseotdlaiucnricateaeraleergpa,olrzoerldeirtda'iltnorlAe'--- care considerf, r.it trjrrngc s5.
'tillisicpdui de un ordinator ca s5. revolzi orice problcrrri stiin-
sau de produclie,
oricit de complicatd iir- Ii ea.
Se Etie cI direclia principald a efortului specialistilor
.rcestei noi Etiinle interdiscipiinare cautd sd stabileasci
cindTnocreg-ara-rciusmtr-etlcapiarosaimpepietresiistdemeceedneii,figine' 19'18, Clar-lcie ., riguroasd ordine in arralanEa de informalii care creEte
. xponenlial, dar mai ales in condiliile transmiterii qi
trlu-ood Sha'nnon, celebrul matematician care a pus' prin rrrelucrd.rii exacte a informa{iilor in toate domeniile ci-
ilnilizeacolineoirnuiem,ainneccuoltnuterdmpeotcra. nInetr-eg in qtiinli, in
Itrcrarea sa despre teoria informafiitor, bazele informa- tehnic6,
ticii avertiza impotriva pericolului grar', cu consecinle acest proces apare in
rchii celor neavizali ce\ra ce line de domeniul miracu-
alienatoare, pe care-l constituie tendinla de a transfera losnlui, o taind gtiinlificd ce nu poate fi pbtrunsi decit
caiculatoarelor electronice funcliile de dirijare indepen-
denti a unor metaprocese. Omul este singurul care poate 'Li,nitedd.cirteif!i$;rt,ei,aisniinnzfiolpianled{ic.suIdnnttcrsoonidnuutinciegndrze.paoarsthautnpJtroaarnccaiuttonicrouiaia;itneadri;eicuoddae.l,rduc"rdiu.trt;"e-i
inletege mediul complex de via!5 qi rela{iile interumane,
incearlcd sentimente gi poate gindi in fr-rnclie de aceste
sentimente. Implicit nici formarea culturalS ,,tttntnuol dnazloitdde{rinlo,rinddeiJemred.nsturdaeredcounemniijulolascdeu de actiuitate,
a tinerei tnatenzatice {r
generalii, nici gtiintele educaliei nu pot face abstraclie .nf ornza{iei, de codiJicare ;i de transt"tzitere a acesteia in
de informaticd,'care se constituie ca direclle fundamentala ninim,unt de timp cu tnarinzunz de fidelitate. Trdsdtura
,le for{d gi, in acelaEi timp, nelinigtea pe care o prorroacd
a pregdtirii omului p'entru via!6 in acea fantasticd lurne .,cest proces pro\rin in special din faptul c6, in ansamblul
a i:iitorului cdtre care evoludrn cu maximd rapiditate" rie acliuni care urmdresc transmiterea sau memorarea
lapidd Ei fidel5 a informaliei, intrd, ca principal instru-
Desigur, ideea unei tot mai profunde scufunddri in nrent de lucru, computerul. Fald de acest instrument
informaJii la care iei parte continuu, fie cd doreqti sau .,iliterai pcoenrfteecmlipoonraatnealnuceprcoelitiiaridioqpttiain, leifvicideenEti, aI
nlr, are un aspect oarecum terifiant. Dar numai pentru o tehnoio-
cei care delin in aceastd scufundare rolul de naufra- atitr,rdine
g- iatUi. n concept fundamental care se imp'une in dezbaterea ,ie respingere dar nici o atitudine de acceptare pasirid,
noastrd qi asupra cdruia vom mai ret'eni pe parcursul
acestui ciclu de eseuri, il constituie dtiblul canacter, latu- ,aci pentru a optirniza un proces industrial, de pildd. nu
rile contradictorii strict irnpletite ale gtiinlei contempo- ,ste de ajuns sd avem imprimatd pe bandd tehnologia
rane, mai ales in condi!iile aplicdrilor tehnologice aie tabricaliei qi s5 folosim un computer. Se impun adoptate
acestuia. in fiecare
caz, intilarim atit un pol pozitirr cii 'olutii complet noi pentru organizarea intregii actir.itdti
.iin intreprinderea respectirrd, aceste solulii trebuie gin-
gi unul negatirr ; ajunge si ne gindim la caracteristicil'e
746 147
dite inc6 inainte de introducerea computerului, iai' It'le contemp.oranc, l()l.ln;rr'( ;r ( )\l I ll,l ll . I)r, ;r( ('(';t nlt
poate fi conceputd o ,.rr rrrlr.r:u ';rl
oamenii sa fie pregdrili pentru a adopta un stil de munci c.l i<ilrr'lir.;r rrrorlc't'nth l':ir':'i
in care calculatorul eLectronic sd fie efectiv integrat. rrn sistem de metode cill.(, r;;t rlll,,r rrrirrl itngr'('niircir cu-
rrostinlelor dobindite intr-rrr-r sir,llrrr rll lrror'cdcc ;i de-
prinderi operatir;e gi sa fa<.i iliziire ir practicd
po:;rlrilir rr1
, aceslor cunoltinl,e.
CTJLTURA TEHNALOG'ICA r\sociatd strins cu diverse for-
mule tehnologie profesio- Transferul conceptelor in pr-iir.tit.:r l)l'('slrirlrne inar-
$I TRAIJSFERUL nalil, tehnologie fundamental.5., de ir tlltlr.nrir-rlr si a
rrrarea tinerilor cu cap,acitatea pune
cducalie prin muncd, apiicalii rr'' er,ridentd, pe traiectoriile de la expclit,rr{rr
CONCEPTELOR Irstractizare qi inapoi spre lrr.irr,ticld 1a
practica, di.]t,t r it
IN PRACTICA ir rclirtiilor
tehnice, educalie tehnico-Etiln- ilcterminante Ei deterrrinate. Fapt complic.at, rlrrr r,Itre
tchnicl se contureazS' tot mai mult drept ( irre ne croiesc drum forme ce nu o dati sc clezr;iluie
lcifoicncde-pt cultura tehnologii-sintezd, definitoriu pentru ti- rr simplitdli de ."oLt aI lui Columb(. Se pcate, cle pild[,
a1 unei i,orni de la simpia descifrare a itnor sem.niflcalii, ca in
pul de edr-rcalie forrnatiriS a contemporaneitS!1i.
O,c,uTneroehapnqroteelzoreegniiitlnearsaeilnteltrilo(mna-otdSa,alficitrdurnlicadaXere[cas. eLtruaohnpasenfro.eramzad un tip , riLzul unor intrebS.ri de tipul : .,A!i inrrf,ls1 despre noliu-
de t',rLl(ii-clfenee€crrZediBtpeetueisnnietzrcpudoucenltscum.erDpiatase-ldgcegebcirecircrilieetdedizeedg{iim?rcu(p.dpuS,alascuaf-o:rpsI,tnciarnn'dreee1c:dlesreEinatrcidm.esb,Sdsi-pnirsrereet
adesea,
stabileqte o anume disjunctie a funcliilor' (la care ne-al'xl
referit pe iarg in cadrul modelului psihologic). conside-
rind ci o parte dintre oameni sint dotali exclusirr cu ,rcestea doar nigte denumiri comune pentru di{erite for-
iinntleelliegiencdldcplarcadcttiecdstdErinaullnii cu inteiigenld teoreticd. Bine- rrra+"iuni matematice sau reprezintd. instrumente
eficiente
copil clup5 un anumit numdr r,le gindirii maternatice ? Justificali r5spunsu}",.
de ani de invdtdturS. el va fi (cu rare excep{ii) mai tare Cindirea practicd nu se poate exercita, fireste, decit
pe linia abilitSlilor practice ;i mai pulin ager pe linie lt'zolr,ind efectiv probleme cu caract"er practic. De multe
interpretatirtd, teoreticd m- omsaeuntiunlr"i'nerisli.aDl aurniatcaersatelainstien-t
separdri efectuate intre , ri insd, problemele din nanuale slnt numai aparent
:prrarceti{ceer5. .Alcaeaosbtideca'ipeasreanuldfeIneoemsetenecorena{eleri.tdindefofnadp,tuinlscdd,
lleuc}tuplruaicqtiicaqcuimar-ralaltroeraapIraiirpeoxluelrcpiluiur a unor efecte la po- l,roi:iema ca atare este absolut artificialS. Sd ne amintirn
intele'ctual, sint re-
zultite ale invitdrii sau' mai bine zis, ale unei anulnite problema, dintre cele rnai frecvente de altfei, cu trei
orientari a invaldrii. :'obinete care umplu tt'ei butoaie (un robinet e infundat,
rn bu+,oi e gdurit, sau invers...) in care trebuiau aflate
Receptir,itatea fali cle problemele praciicii este ins6,
in mare, o caracteristicf, general umand. Aceastd recep- rirnpul qi nivelul de umplere etc. Ni,ciodatd in realitate
tivitate este deosebil de pronunlatd Ia tineretul conteni- ,,rrl fre r-orn intilni cu o asemenea situalie qi nici cu ase-
poran, care trdieqte intr-un secol al ;tiinlei ;i tehnicii, irrcnea condilii absurde. De fapt autorul problemei in-
generator a1 unei intregi relele de implicalii practice. l::ilci.isDe ainrtecne{iuotniaiittaftierepleoaptiendav1eaansitd,ecluelresmupreaireevaillisomr us6-
precr- qi al multiplelor intrebdri pe care omul qi 1" ,r,uslltrn€ in gol eforturi penibile ?
pune in raporb cu acliuniie concrete ce urme.lzd sf le
intreprindd asupra realitatii.
Simpla acumulare cie informa{ii despre via{a so'ciald, Frofesorul FI. O. Poilak se referea, la nn Congres in-
l, nnaliona1 de irrrraldmint matematic, 1a urrndtorul exem-
despre domeniile qtiinlei, despre tehnicS, oricit de rrast[ I'iLr. dintr-un manual : ,,IJn ventilator electric este astfel
ar fi aceasta, dine de un moment rer-olut a1 activitdlii onstruit incit deplaseazl. n metri cubi de aer pe minut.
Ecolare, nLt este in rnlsurd sd asigure, in raport cu cerin- li :r cit timp va schimba acest ventilator aerul unei ca-
148 749
;crcaapriureur"terto;ped;si;tatt;ie:ctrceeo\:sitinic"nim'.corr-plniirenmldt5irajnemr.tu-rireiLlncionre,ctsr.)ueoiuaraPnaeldriittroleaiulnbtuleluceie,tim,cpiiinbdsastt,t|rdcterc','nlrsrn?lltttd(tret(rlt'tt'r(tlr'Irirtiiprtrnirl.t'ltiLlrl"ctrri'l'eolr!tt.nscrrtn'r'i't1nre'u\ptrreflr,emuaradicttuittrreilonpclxcpSpdi''rr.-u-lrc1rqan'i]':"' ,,,rrririr:nenetxacuicosleuntstiiatagdciitasnuugdlfnieraoercsdtt.piicvrF,aucdcJurrii<cisi:riti'til5u' riate'alririsilenep'u-p)reorpanboceaatatibce,iel,ffialreeJcrsr,opr,'beis,icnlptrcittv,itriel,tii.rrcr,l.iilcz';trrrlt,l.,
ProblemasimplspeCale()il\(':litlr't'clereartttorr'ilel Fornind de la aceste fapte ale
;pcrcrt;nr"eu;"e"delibcbcn.a"toeut".cn;i"tcelc*llteiapl",ii]ligfipaeauitnrxncptda"i:{rri.lcritlcestss1oi6oLa'-tstttllt{pelirntitric'rrri-nclac-trtillrittcl''ussrtilfr'ltcnlLirirn.<illrrcrhcii'r'rin-tatli,ittllilziir,iitrcloeceaSslzxeripioeetrLrtlnrvottvcaabnointtrludcrLeecrrlafriensiidsifut,saarsn-oranr:dolearuictrliidiiinfint.pieaicrdtrestoioreaia-rgbrllcdulreepearrlanrn-:i5l,eul--i ,sihologice, didactica trairsferului vielii Ei atre cercetdrii
rL practicd
conceptelor teoretice
presupune formarea capacitdtii de a aprecia
'riir:5. datele problernelor 5i rezultatele obtinule ir., lrn
: . ns retrl' dacd aceste d;ite rezultate sint sau nu
uerctsi-
rr.'ix.lilset.dEpxeisrtsSo.atnreencuarpiacltaiteredsed,focirrtra:ulcealccuulart,dite?zaetcc.alculatd ?
Dacd invdtarea decur:ge continuu ca un proces in
' rire se acumuieazS. in mod ruenziutaltrasnritamvualftiili.i[toecri:''laitrcdosmd.--
eroa].e. practice esle ea insdqi' in tnare lrtri intelectuale Ei pr.rciice, care societatea il..rastrd. so-
Proble'rna gindirii r,lexitatea personalitd!ii cle
-etatea de nriine are efecti',- ner-oie.
rndsttrS. o puob1"rr.rI prilcticS. Aceasta inseatnnd inzes-
trarea l:tboratoarelor, dar ni-r nr-unai atit'
de tt erl)€-
Gindirea practicS presupune ;i capctcitatea
no'tesnitmalp. lEdxmpearnieipnulalacreonddeusodbcieocntqet'ielnnat innLt1esed,e1'e:-''
rhnenta TRADUCTIA I,IATER|ALA- Concepfia de bazl a inr-atdmin_
r-Lllui nostru contemporan, uni_
duce la ,i-ocuL
incerca efectiv o solulie, trebuie s-o putem incerca 1o- :.'E coNvERGENTA ircailrureictatiire.lr_iccpeuoricanerctdacer,e,siniqttadttiieidn..tmi{foiincrmid_ap(rr.soeoa__
gic. Se impune sd dobindim deci acea cap:'tcitate de expe- t).i' EDUCATIEI ui.niaeliia;lijtucldeirnniunincadi.n. tUiLrineafnaiziadredae
iirnentare-mentali in care, pe lingf, sirnboluri qi forrnuLe, .:i'IciTl,'EITLEEICINTtUcEALE, rcjrnicii, r.elalia c:onter-nporand
interrrin ;i in'nclini nTai lnult sau lnai ptt[irt' schetlLatiztLt€' ;r AL FaRMARII
cleci capacit{Ltea de a ne reprezenta .ARACTEREL)R
actiu Lucrurile' de
oJipnmn,er.oro'on,ubnnnol1oettneaanletmnjjeu,cln5rlnore,orrnldeeoLssereoppsrgeueetiencclse,tzpiscdivenut,tcrotfieictcaciitliirr;tteceeganr..et-LerEnPlatssei,!tnideancutcnccruueuasncrreeoaeennqssiattrniue$rttlzieuqoocriaivrlttpseriendaariet'lnopedrgou,ceilonliiernpuindaaqiriugnodicigut5ft'jtromoie'lrre'iio-o:' r;i1raietciaosmteripsntoserttiaccmSu,edpnrritnuecLg{udiiiiteirsco{ao,icrnidmiaterldeoprloioiggztciciiioontin-lvfdislotqpisi'oirleliinnci,m,acianan:treiiasnrcmltntee,cdrofliinorlue-ri_-li
:r.rncii.
rezistenle, aparate etc' 't,{intircn€ipriai€c|peerlla€eqzeiinrLtpidmrepins. iinctauolte-ntcdcail{,roiaiqlecotsiusteoi,t,cai itcaellceistrpncuuotlnr.rise.tt.ritL7ri.:il7iuad.clcinrterae-
Gindirea practicd presupune in'tui{ie, capacitatea cie
a degaja dinlr-r,rn ansarnb|-i de informalii irnplicate in
cont&tul r-rnei situali pe aceiea care pot concura efectiv iicnrLcil:ciiahl irdd,a-earelpoarroileoprxrippelrtooaadrtudasrelii,foSsritlaienblvoielers;tctirelee a prod"ucat.Jrului cLr
{lLaieercscdghreiuEniaedrrcaonlr,nsdeoanluirulie,tries. rePbtuftoiteermmsedavzloidnr,beiimndteuseiofaiiliTnsltapuecilcdiiea,l.ictnLz1atcceaa.rdaIrJcun-l prorluclie s.i beneJi_
,,astre aceastd. noud si expresii,d in cadrul orinduirii
bun medic, pe baza experientei qi a cunoqtin{elor' intu- 'i.trtcd. ;.orel:i!ie ,rdrctgoste d.e
iegte chiar numai printr-un simph-r examen ciinic atr pa'- - dragoste de patrie,(.
150 151
tpfeerrtciataoottFosantcpoiroca"remat,tneufiiagoengroiaoertprgiaeetoiercdmlndirnte.aeiruc-gnPtreroaiSensp,n({.t(ecaet.rdotiu5oanf,ragsCicpioldede5g,e'itarcdmrai;ue,atrdnronmsccpdumu,imrndpianceriM-5rv'tsroipttrr'lritricpit'crltrlrsrcein1tnnlepcisirrldlooolslnqeucse-ibatxalItnrpiIttlatPiurittiranmaeciteeaeoa loarte indeaproape dcpr'rrtlt'rrl;i tlt. n;rirr',;'rrs'lcrsrlli,corrltr,lt.iiirrrrlr{'.;tr'jirr5-i
lonclnitei socialiste.
dc r',.lrrl,iilo lrrr
i{)rare. caracteristice clirnrrtrrlrri t,xi,;tcnt. in sistc.rrrrrl so-
t ialist de produclie.
druooee"fmpleeapucfrtntotdiic-rcr6t_ilpimRia.utraodenpniecoofiiitrzuotaiuncnaldiu1l'dm1lciinpiaitsterpraietrfocn,tdrecdrrrrf-cno-rctcvlrel:hitiirrpriiin'eutptto$aicnztoeeiant'itqvscrtaaaisirctneia{s!iu6fsea.oncrleDitecipigiertmedazatoiidcnvreoatedaalee'rl r/ALENTELE Indiferent. <lt,t.i1trrl institulio-
ITORXIATM ALE nal din cat'c ,s<clotc,rrlc'irvtirt-(dicfie72oclid-
PRA.CTICII TEHNOLOGICE gcte vorba dc
te|tnicd", de glymnasirrlr siru de
Iticlir, school-u1 specific pedagogiei pragmatice nord-urnc,
(prin evidenlierca trntri grad sporit de mliestrie tehnico- cridctarneeo- intreg invdldrnintu1 preunirrersitar evollreazl
practicd sau pr-n vtrloarrea in circuitul e'conomic a produ-
iuiui finit) ntt rt'prezintl o cale recomandabilS qi efi- apropiere constantf, de aplicaliile cu caracter
productiv gi tehnologic. Ceea ce in urm5. crr 3-4 decenii
cient[ dc fortnare a dragostei pentru activitatea produc- r1i:ldoreraaovaenxscaetentdriicnitaEteurpoepnat,rdueivnivnSeldprennintrtuul liceal al !5-
tivd. Ctr pondere sub raportul educS'rii prin
totul altd invdtdmintul
muncd a conEtiinlelor tinere prezintd o activitate teh- cle azi o condilie sine q'.ra non.
nacecdmiadlliceafiuponircap-dtapcarutoriaietlroddrddsiuloni,pulceraec{ig,itcleaitsviiiandpdlnitirzezsoaleadheacgtnrstiadiiictcc,terdiieisttiiafnddstqteeeogihcoc.dniiaooanSrimnlceeisodEetgc-eincpoti.ioirniisolcletidddualeruremseecdeaotespizdvfdIierencorma'uantlausloeitztutbnefideirtdzl5eilzei[noeigneizendafeinniiicrnrete'i5octrecaatoadnlrintiLd'ele--f-' Froblema determindrii domeniilor de speciaiitate cdtre
c'are s5. fie orientatd practica tehnologica, in raport cu
care deci sd fie conceputd dotarea tehnicd a instituliei
;colare, a fdcrit obiectul unei dezbateri speciale in cadrul
..modelului institulional( ; in cornseci.nfd, asupra ei nLl
rrorn mai reveni. In iimitele disculiei actuale ceea ce in-
tereseaz5, in primul rind, sint obiectivele de conlinut
ale practicii.
ipnecrDiftoorazmcaearsentaelearleasldaionfniteearlisiotaEimrieup' lradotagivrreeo,sbisviddecpatrievecuefloaprdrtdouprci'luuosru,snadsptfnaetsll
Ce niuel de pregdtire ua unnari Jonna[ia practicd s;
care sSi,ontlicfoitrdmrielelevoipettiiniteecdoenodmeiscJed;cuararegia acestei pregd-
"re."p"ert"ateuncodnesctaitulaiej doesaclutdracjaotonrdiplireinimpproovrotacanrtedaadecigeqtiegcdurriii /iri ?
cerinlele unei
rrregdtini nnitare de nivel mediu impun invdlSmintului
de tip liceal sd dea, in majoritatea lui, o produclie finitl
dragostei fal6 de munc5. sau. finisabild in cadrul unor cursLrri de scurtd duratS.
ln sfirqit, corelarea sarcinilor de munce cu aptitt-t- Realizarea ,,producliei finite(', a unor muncitori de inaltd
un factor favorizant atit pentru spori'- ctuarldificgaeren,ercauldv, aesstteorpizrionnctipgatilianlisfiacroc-itnedhncoelorgeivcinEei de cul-
diniie reprezintd atractirritate al activitd{ii liceelor
rea gradului de cit 9i pentrtl lcrloensipcef,cqiailitcahteimdieiveinrsdupsrtorifailla5t,ela- de la mecanicd, elec-
progresul rapid. deterrninind un ataEament profund fa{ textile, poligrafie, na-
de anumite Profesii. vigalie gi informaticS, de la mecanicd agricol5, imbun5-
rrtlLlalastpriigruEuirirfeuignntivicnsdiieatmdrrmeiploliugnritocuseliEllvlciipccoeuuaalll5tilundrrSeeoa. tlp1rarsaeanEpuzrcioluoifemlei,lseaiconsinipsaeetlsiczntieaaurlseemo, dlai,ecciiatpaaroertatdsstea;i
in ansamblul activitSlilor educative enumerate sirat se poatd transforma, dupi o densd pregdtire suplimen-
impiicate componente de fond ale instruirii productivq,
fructificarea cunogtin!elor teoretice insuqite, in!elegerea
proceselor de muncd. dezvoltarea deprinderilor opera-
lionale --r dar acliunea tuturor acestor f actori este
152 153
tard. intr-o atestare profesionaja gi in posibilitatea ca ecqriromiei. Deprindercrt lrtc'l'ttltri < tt rlot'tlttrt'rrtit{iiL tt'ltliicli
iinerii respectirri si fie incadrati in prodrrclie. de produclie, determinirt'crr ttttci lt'lrrrologii optitrrizlttc, rr
clrutnului critic al prodr-istrltri. lrslurlirrcrr rdspundcrii irl
Priuit'ea atentd spre practico de prodtu:li<; este o so- cadrul 'Llnui sistem de relal,ii trrt'nit, si rrsigtrrc nu nutniil
licitare la care incearcS, in dir-erse fonne, sa rdspr-lnd5 prriduclia pr-opriu-zis5, ci gi in l rirsLt't rr'ltrra tehnologico-
fuovdtdmintul liceal din toate tdlilc lurnii. Liceul ron-iA- ecoirornicd, alcdtuiesc tot atitear l'rrnr'{ii crcatoare ale unei
nesc a trecttt qi ei, cu oscila{ii ;i <'iitrtf,ri, printr-o peri- 5coli participatiu e a actiu itdtii soc Lt tL- Ttr rsrItLcL iu e. Realiza-
r-ea in cadrul fiecdrei gcoli sau. dupai cirz, lrt'nlru Lln grllp
uadd. de cioud, decenii qi jumStittt' clc c'xperimentare a" for- ccoler-Eescpo1uin, zair-uldnediivmeircsreoiionrtrepprroinfidleeriincdru,rsr;Lrrliliirlrt'rit(rrnltcccasneicclSii,,
inelor invdlAmintului tehnologic aplic:rtiv. Cristalizarea electrotehnicd, lesdtorie. ce'ramicd-sticldric dc pildir). oiera
unei {ormule de inaltd eficicnla se contureazd a fi. pen- posibilitatea formulSrii mai depline a opliunilor in ltrnclie
tru etapa actuald, micro-intreprinderile Ecolare (respec- c1e aptitudinile qi interesele eievilor, corelate cu porspec-
tfir micro-cooperativclc rrgricole de produc{ie), iar pentrll
etapa rriitorului nu prt'a indepdrtat, a viitorului care de i.ir,:ele de dezvoltare econon:iici a oraqului sau zonei undc
fapt incepe astdzi, rcatlizarea unor^ complexe care si ali- se afld amplasatd qcoal.a. stin-rulind totodatd emulalia po-
zitivd intre colectivele de elevi care lucreazd in diferitele
peascS, invdldrrlinlul de produc{ie qi de cercetarea qtiin{i- sectii qi ateliere.
iicd, aqa curn cste conceput Ei realizat Centrul de pro' Respectind profilui econom,iei rnari, adicl" al unitdti-
lor care igi desfS;oari activitatea economicd pe pian na-
clrucfie, cerc'elure ;i tnudldnzint de Ia Mdgurele.
IVicroinlreprinderea ;colard reprezintd, pentru un in-
r,dtdmint formativ cu conlinut profund implicat in prrrc-
lica vielii sociale, o bazd mult mai solidd decit micile ate-
liere Ecolare dotate Ei artizanal. Ar.antajele se lional, se cuvin create" pe lingd fiecare microintreprin-
rontureazS. substanlial organizate clere, unul sau mai multe cercuri sau laboratoare de cer-
a cel pulin patru pla-
la nivelul
nlrri fundamentale ale acliu,nii educative :
prin-deprielopr lnazrotutol rlidi.rUginrii orizontului teltnologic ;i al de- cetare qtiin{iflcd-tehnolog'ic5, de crealie qi proiectare, ira
atelier amplu, organizat in flux cane eler.ii cu aptitudlni decsebite sd execute p,roiecte de
rnicd mecanizare, de autoutilare, lucrdri complexe sau
tehnclogic de fabricalie, dispunind de o gamd. largh de cle mare precizie, sd studieze gi sd propund introducerea
r:aaqini-unelte care concurd la realizarea unei anulnite
producfii Ei oferd condilii eriident mult mai ample pentru cle noi sortirnente sau prodlrse in produclia microintre-
studiul transpunerii di{eritelor principii qi legi stiiniifice prinderti.
1n tehnica producliei, pentru insuqirea maniptiidrilor i-rnui
cr.tt-todolrted,rpiila;inual ltnatdutroirfiiin,a,fnotrd{eriii econontice(. a ;colilor, al,
nurndr rrai insemnat de masini (care prin cregterea unor acliuni
ponderei ar-rtodotdrii pot der.eni $i mult mai moderne), educatiue.
cleci pentru o mult mai aprofundatd formatie profe- il'Iociernizarea este I-imba$aajuciucmifraefliromr,dutlotilmi sepleeciraalpiqotaiirtgei
,r dovedesc, cu
sionald. ; gvtU-iii.iglNom.rgEac.tSEoe.lrCiaiar.bOalea.;az-acamliotoeennhaaacntjddliicuriednlgeepiccdetaroortcendairsciro.ecliDucoietodscciigoamuspptrdi,ostriadttoabaqnirlctieetodtlileinillheve,enpeosrltlioein---
con-rlucpete'e planul cunoa;terii nzadului de
a producfiei. Incadrarea intr-o orclanizare ,sd
disciplind pla- rnicrointreprinderi fiind integrate unei vaste acliuni de
nicd menitS. sd cornducS. la realizarea de bunuri materi"rle,
necesitatea de a executa ritmic gi in termene precise piese modernizare creeazS, 1a rinduJ. 1or, noi posibilitdli de
inodernizare. Putem prelirnina creqterea in progresie geo-
Si subansambie dintr-un acord de colaborare cu intre- rnetricd a Laboratoarelor lingvistice gcolare (mai ales pen-
prinderea tutelard (numeroasele cazuri in care gcoliie iqi tru studiuL limbilor strdine), a dotdrii cu material didactic
desfdEoard activitatea productild. in strinsd iegdturS cu
r.lna salr mai multe intreprinderi), le oferd elevilsy q176{ie- electronic, cu machete funclionale ; de altfel unele qcoli
luZ, mai redus ca amploare, dan la scara 1/1 a viefii, a ;i-au descoperit, incd adnenmpeitoarctuimpu, rviodcealima aptreoriieacl tddirdiiacE-i
r.xecutdrii in serie a
ceea ce insearnnd .rrnanagement" qtiinlific in domeniul
754 155
&
taicstf-el dpisopsuibnilictahitaeradceam, iincrocinatdreruplrianmdeprilidfiicdairciriticceol-abocrli[nrdii Apare errident cd in t r,'r rrli(iilc t ornlrlt,xr,lor t'rrt't' itt
intre dlverse institulii de inrrSlamint siluate chiar la dis- irtltnraa,dusntnt{hnreaumiscvncitneiarti,{lrnri-osrtqlrnuu-iauipel,-dend,ruiotacaorlaettit-tiuvclneauirtsrcimnrtcariet;vbiraicrrizliiIiSlirr.crl1rr'lr'1ilirtrni,rt.rlllrirrr,l,,r,ig1l1ir.;lrlric'tlilol'rsrrtsrlr'rurlirrrlrotr'<'{jr.ro''iric-;rciirttli'ucict1(ll'rcictocl:irrprrilcrtrtilc''rrilotnirctiqr'-r--i
tanle mari intre ele (specializarea, dirriziunea rnuncii qi zat, valorificindu-se la maximuln, pc' tolrt,c' ltlunurile. po-
colaborarea fac parte clin specificul producliei industriale lcntialitetile puse anterior in discu(,ie.
nroderne) si se realizeze rrrl pperogarncssam;i bmluaciuactceehlneoralotgiine
dotarea sistemului educativ
didacticd perfec{ionatd. COTA NIA.XIMA: IJste un aderrdr Care n1'l trcbrrit, ltrc-ir
argumentat cd nivelul c'nonl-
Avind-un plan de prodrrc'!ie cu beneficii, qcolile ia ,SA CO.^/S"€UIE$TI mult
care practica se e{ectitcaza in cadrul micro-intreprinde-
rrailpoirddv,ocrlindisrepsuunresc;' iprdocprlioi,naduurni oper nptrrouier'cetaeliezdatrlceaativmeai: TEFINICA
dotarea forn-raliil<.rr urtistice cu instrumente muzicaie gi
costume, achjzitionarea de echipan-rent sportiv de ,,mare ter.ir este diferit in cazul in cane par-
ugdcuanilbi-picaiotnruirzptro""eelias--ptricleaelt'rlndlgeturaulcclliti.2elrc;3druo"ruermcaaao{cctieouliiru,mpnmriiijlnolootraonacstuercnehcpidplar"eotepnpterranuiintratluiearurniotnlutrorr.nir.f'cieedbcx'dapCrrecea-i ticipi la construclia unei maEini fa!5
cle atunci cind inveli doar s-o minuieqti. Sd deprinzi lu-
crul la o rnaqind, mai ales dacd aceasta efectueazd o sin-
gurb operatie, nu este greu. Minuirea unei prese pentn.l
rnateriale plastice, de exemplu, se inrra!5. in citeva zile,
dltpd care cel care a cdpdtat deprinderea poate da efectiv
avi,nd o deosebitd pondere educatir'd, se constituie, ptrin produclie. l,ntrebarea este da,cd o asemenea acti'u'itate ii
cle fortd. unul dintre pilaqtrii centraii ai educaliei comu-
niste. Stilul de muncd in cadrul micro-intreprinderii per- :rpropie pe elev ln mod efectiv de tehnic5, daci ii dd ori-
mite asritnarea de cdtre elevi a unor funclii dir,'erse in zont tehnic sau ii creeaz5 doar niqte deprinderi productive
inguste.
ierarhia prodr-rctivb incepind cu cea de inginer-Eef, eco- Nu acelaqi lucru se poate spune in cazul cind lucrul
nomist-qef qi terminind cr-i cele de simpli executanli, incepe cu gurubelnila, mai precis, cu demontarea qi rno'n-
acordarea i'n cadrul unui colectir; larg de prodrrclie a
funcliilor qi responsabilitdlilor multiple, instaurarea dis- tarea unor mecan,isme E- xprenriami einntteii simple, apoi din ce
ciplinei de produclie, colaborarea cu colectir,ele din in- mai complicate. intreprinse chiar la
i.reprinderi. Se intdreEte rdspunderea f a!5 de calitater in ce
noi in lard aratd cd elevii de liceu ajung s5. realizeze ast-
produselor realizabe qi sentimentul de mindrie fald de fel lucrdri dintre cele rnai complicate ca, de pildd, exe-
a'mctairrrcitaatefaburnicitiai(r(d, ataqarnentul fala de colectivul a cd:rui cutarrea registrului aritmetic al unui calculator electronic.
tn ciuda cornplexit5lii ei, lucrarea nu cere scule prete,n-
implicd Ei potenfeazd fiecare contribr-l- lfiioteasdee-divceirtesevafoqrumruebeexlneicleu,tacteitedvina
pensete, pensule, cu-
iie irrdir,idual6. pinze stricate de {ie-
Caracteristici qi modalitSli sinilare se evidentiaz-a qi r5.strdu. Nici materialul nu e prea scump ; tranzistoare
1n cazul organizdrii microcooperativelor agricole qcolare
in mediul rural, la care, pe prim plan, se impun proble- cu defecte de fabrica{ie, care pot fi recuperate qi deqeuri
rnele cunoaEterii mecanizdrii qi chimizdrii complexe a de placat pentru circuite imprimate. Dupd conturarea
i'ircuitelor se pot executa module unicate care, prin cu-
agriculturii, ameliorarea speciilor ;i raselor (cu implicafii plare, r'or da circuite logice d,in ce in ce mai complexe.
Desigur. se lucreazS. in condilii de laborator, dar urmincl
de cercetare qtiinlificd), minuirea qi cunoagterea funclio-
na15 a ceior mai importante magini qi agregate agricole
precuiri qi a inslalalii1or de irigare, adicd tot ce carac- l'luxul tehnologic dirr produclie, expiicindu-se la fiecare
llzd cum se realizeazi operalia respectivd intr-o uzin5.
terizeazl. o agriculturd intensivd, de inaltd productivitate-
i56 757
li
Pe o asemenea bazd se poa.te contura o t'ont-eplie uni- I.rniil, de tln mileniu, l)li)ll{'r)r'(';r lrrllrrl rl;r rr .'\nt,iclril.rit,lr
tard care sd strdbatd intreaga didacticl ir invAtatnir-rtuluj l-a imlbogdlit formelt' rlr, t'xplr.r,ir. r;i i rr liirgil, < orrsi '
lehnologic. ,lcrabil orizontul. Noile fr>r'!,. ;i l'r'l;r1,ri (l(, l)l odu<:!,ic <'lrr,"
fslia.olla,ui,iC.lsiiapSrpraleeacnhtevtlrriiu-isttoifcireeacs-taeersedeaennfiloiraamuld{ddo,rsatinaltuaulanro{terirtirt't.rtcitc'cc<n'lnrlptitt'a'irilrrbp{li1i{iliiioiss.rddise. ogsncdetisaoeltinioernsgcocudu-l sc afirmd in infloritoarele ori11,' :rlc lit'rr;rr1t.t'r'ii --- uriri in-
pe ei inEiqi.( Educalia in gt'r'reral ;i indeosebi lii cele dirL Italia Ei Flandra, rruti ;r1rri, r'ind 1rc rind, iru
iascd tehnico-productivd sint, solicilate sd adopte prac'- r;rllrtclaznolunreiXaelegEinudroirpiiemi -ecliaevualceli,llrt.cro';rlo"lgrirrr',in'.t.cll;crno:rrqletneereaasc!a.r
acele inpus totodald integrarea tuturor dolrrt'rriilor crrlturii in-
tica lr'-c ordine ralionald, ce nu mai avea rrirrrir: cr.,urLln cr-l
rrnac:onica ierarhie de r.alori a Evului Nlcditr.
rnodalitSli de formare c'rtro sit lrsigure transformarea in-
tregii mase a tinenilor ir-i itrovatori, cdci acesta va fi pl'o- <latDb adremeorCtieEltuiil,psecrfreiictoliruini iqi iumgianndisittoeri-i exprinlLt irlt5.-
fitrul spiritual ;i prolcsional al omului de rniine. Chiar
dacS am face irbstraclie de confruntarea cu r,'iitoruJ Antichiti!ii, iul
ince'pind cu secolul a} Xl\r-lea, de cei oaieRxiesnteanq!tfe, rliimi -i-
n-acraersdetealquiscpnniiirci-liunluu;ii,npioonuaca5tet,oafri,ctdvuiaonlrcaboacloodndeteriabausfaplieecceatealqebcsqotrltaiiiicnIlalii.feifcocorle-- liind o categorie istoricd. avea, implicit,
Lrta pe plan temporal. Progresul tehnico-;tiinlific, dar
1i cei social qi culturai a inceput sd se simti constrins
tehnice ale acestuia, poate fi apreciatd pozitirr numai ir"i caclrul acestui model, str5.lucitor fara indoial5, dar care
:iustra o anume etapd a eliberdrii condiliei umane.
dacd se referd la ansambiul dezvoltdrii umane. o denrol-
tare muitilaterald gi pe depJin echilibrat5, 1a fdurirea R.itmtLl. trepidant qi consecin!.ele ineluctabile ale ac-
Lrnor personalitS{i capabile sd infrunte cu pricepere qi tualei retolulii ;tiinfifico-tehnice oblig(t la rentodelarea
luciditate viitorul, sd-;i aducd o contribulie majori la pro- r.:oncepliilot' despre culturit tn general, despre cultura ge-
neratd" ca ideal educatiu i.n special. Revizuirea concep{ii-
qresul social. lor nu trebuie considerati ca o negare a valorilor trecu-
AR&fONIA Integrarea conternporand a categoriiior turlul, degi au existat asemenea tendinle cu serioase ur-
rr-rd.ri negative in structurarea anumitor forme de inrrdt5-
rirint. Se neage, insd, cu fermitate, fetiqizarea unor trd:-
\S?IINTEI sSturi a1e cuiturii Ei educa{iei proprii altor vremuri ;i in-
CU UMANISMUL fundamentale a1e ecr:a{iei ..9tiin!5 + cercarea. destinati aprioric eqecului, de a le impune, ca
usemmanniuslmz(b( o-rulsuei realizeaz1, deplin sub iln pat al lui Procust, lurnii contemporane cu dimensiu-
inalt al gindirii mar- nile sale ce se extind astazi in spaliul cosmic, cu realitd-
xiste, materializate cu atita for!5. expresirrd in forrltula :
supremd a societdlii noastre". lsoacle,sci udueriadEeaaseuipsreatetudt.ue rcourltucro5n,tcraudtioctliicloeer accaere-
.,OrInsutol r-ia 1:slssrs sale i.i1e 1a
qi educaliei pdstreazd in 1-raginile
culturii un frd-
n-lomentele reprezentative ale er,oluliei conceptulr:i cie $rniinretdailiutamteeacocnocnrteetmd paoruamnian- ismseuliumi pvurenme udrrieloprt concept
unlanism. Antichitatea greco-roman5. a creat, in cursuJ noastre.
Viala ernascd totodatd drept faise, laolaltd cu diver-
unui lung llroces de formare, o seamd de opere culturale rsele teorii catastrofice, ideile despre antiumanisntul, in
cie o netdgdduitd valoare, care au afirmat mari creatori sine, al sliinlei contemporane. Faptele demonstreazS. c6"
in clomeniul iiteraturii Ei artei, dar mai ales ginditori cu
r-ocalia educaliei. Umanismul clasic malai,,caelet6s,!iini antice" stiin[a este in mod delibera.t ulnanistd atunci cind include
qi-a precizat pro{ih-rl qi dimensiunile raport in premiseie dezvoltdrii ei ameliorarea condiliei umane
cu valorile pozitive ale celebrului aforism al lui Prota- sirb aspect material qi moral, cind face corp comun cLl
goras prin ,lmdsurh a ctrisciplineXe sociale, tn uederea dezvoltdrii multilaterale
lucrurilors. care omul era considerat tuturor u. societd, ii" adicd in condi!iile speci{ice socielSlii socia-
prelucrincl,
RenaEterea - reluind gi la dis- liste.
158 1i(]
el
Nu curnr-a insd, aqa curn pretinde Mitr<'tts,r si a1{i te,c- ri,lor qi societatea ca ttuisrtrtr tr lrrr.rtrrilrtr 1i, rrr;ri ;rlr,:;,
reticieni, rationalismul extrem al qtiin!t'i rrt trtiile soiicita u oarnenilor. Apare limp.tlt'
pe om in aqa n-rdsurd, incit diminuelzi. pinA lit anulare, rgalizeazS' pe deplin aceastii r';'i ;rlri;r rrrrr:rrisrrrrrl s,<,irrlisr
itlr.r', ;rpri.irtl <,rirc.iik'
tdriistepArocanetuaibrsditldi,tdmulinlueizdisicnadzlee-npseiopnnteraunlittdrauitsacsiccponiinsnlitrb'ilritlr'irLitnrtnrctrcitpuirinsotfeugn-ednealrrarntldc,?r niste in raport cu intereselc rrr'rr-
irr!,r.r,1iii sor.ictii{.i.
Diq. acest complex de relafii ;i irrlcrrlt,l-rcndcnlc sc con_
lureazd marea lec{ie a umanisrrrrrlrri t,orrtcmporan, pc
nzlgnrro:eeenoagannurileeictedzaexeretaeatidEvrzfmdiduSii.spcm.dplaIouonte{uirandcarsdoetlpnremuaou.aplum$id_udutl1eaiinminpneigrilsalseieentnmenlaefiesdcirminrosnhdtosteueecglfmaugiirasairlaluaelEu.trrimneitsieiiiinna'iiolsliorgffrcierctrLirriivrnrrj.nllilrrireonnlroisdi rrscsiinn,lrorcint<cd',:cgiiaitnri.ill,ronii,sls1sleriterrnriore"si__oe.i
legitdli ale Cezrroltdrii personirlila{ii urnane ;i ale urnani-
tdlii in general. iar reactiilc' sot it'1.i!ii noastre, car qi prog-
nozele lucide indicd at:ttt.nttlltrcit Llnor forle si restlrse
c-ialien primul rind pe plrrnrrl c'oncepliei qi organizdrii so-
tre o -lurlceapliapbsilietiisdIcorpntcrdniLi tunna?tu?ruaclaqtei gdoericartedv,odluolmieiinactdb-
de roboli. Implicit rrpare lirnpede cd sEctiieinnlteislet",exinaclaefanrau
pot constitr-ri singLrre un ,,Lttnanism
culturii. Refacerea rrechilor surse comune cu gtiinlele so-
ciale qi umanc oferd noi posibilitdli, inscrise pe traseul
volutei dialectice a cunoaqterii, posibilitdti pe care in ARrrTuNDAMENTUL vRieazla,ulstaotceialels.setiupdrireo'rfeiisiroerruagiditaeelornronin-
prirnul rind educa{ia trebuie sI le valorifice. Astfel r,tma-
ndeisqmteunl otriaedlielimoneanlte- istoric, filosofic qi artistic :.:,'::,83:ri."r""
de structura, proprii epocii -moddoebrnine-, AL F,RM ;:YfrZ,inl';E\n',"in"f:kK:ft2
cdci, evident, nu mai poate fi conceput astdzi un umanisrt PERSONALITATII
care sd ignore tot ce qtiinla ne pune la indemind. in cu- intetigenfa 9i culltura de ,iiinri,
^51 CONyTNGEPLIL?R respe6,tiv capacibatea de a efectua
noaqterea omului. dpcairrirend),c,c(oorronarsndtios:trnuodie*rni tarredrepsadret;r,'zu""erYin?t,aefsliievneitl.ira,,piI",eei;,plufe.nLntHnrrotr:u"i'otpf'ml1",.,a-an'"reuda"e,:rr;lgin:ine,,_i
S-au dat zeci de definilii conceptului de tiinanisiu nu
nurnai in. momente istorice diferite, ci qi aproape sirnul-
tan. Iar in ultirnele decenii s-itlr acumulat atitea pi,lncte
de rredere nu o datd antagoniste, incit cu greu se poate per,sonalit5.li um'ane care sd fie la inillimea
formula o prezentare a termenuiui in tndsurd sd satis- neitdlii dar qi a viitorului cornunist. crontemllora_
facd pe toatd lumea. Oricum, o definilie tnai arnpiS Punind in disculie ,convingerile, ,pdtrunde,m sp,re aoele
impune sd refinem, concomitent, doud semnificalii ale
cu;nonocenprtudleutiedremuinrnaatniisstmori:ceugnten,zoindcdaedraagt iinndtir-oomauml -blandladr .zteir,otcrnaeesmeraxautri emmm'ooddr,d'eeerlarprrer.oacfuecnnirrcbdeeetrdna,relierdti,cecionp,nsuqihtinoinrelloe-gioiped,eernndtric.curihceir,,nailflreoerurnnnai,ce_ii
rseopcilaiclSa,dpeeterbmuinndatddre- ptagtieo, cttiturli'ne fa{5 de om. Se poate
cA atitudinea fa{a de om, ge- descjfndri exacfe, strategiile si tactici1e ,optirne de urrnat.
Cee,a ce n,u gdsim nici mbaar la aceste m,odenne sti-
neratd de ambianla sociale, duce qi la un mod anume de i'n!e infegrartoare rse afld concentrat in conrceplira naarxistd
a gindi omul. Este qtiut cd urnanismul fiecdrei epoci s-a
referit la omul epocii sale, aga cd nu putem concepe Lllna- despre lrurne, in sttrrteza experienlei re,r,rctu{ionar,e a pnole-
t"ari,atului Ei a c,onstrrr.ririi soci,dti'fii socialiste, care im un
njsmul contemporan decit in raport cu referirile la olnul pregnant idealul social drept factror determinant in rnode-
corrtemporan qi nu 1a o entitate abstractd sau la o esenti
edldaseirvtereeiadain,oioncnsotgona,rtrvirniienn,!gs,needluoreirnn.aviMuidrnanegramxdiiosc'ornan,ssuettrtlnailaitttdidatmate,ptcaeeramspcoeetcdicipiatrilclid,rud,nicupniLmaEatanuincriiantaaclt,rienesaL--
"-ili?"til:i::il se inlelege o anurnitd apreciere a vato-
rilor umane, iar aceste valori nll se nersc decit in socie-
tate. Am putea deci adduga la antul ca ntrisurd G lzt"cru'
160 161
g5.seascd isoht(ii ,lLa criz'ele rnediului ecologic, drur mai ales, Interdefterrninarea,,cluloitsl.r.r.r. r.on;Liirrfr"r" c'st,r. t'rv,i-
este in stare s5. rezolve pozitiv propriile coniradiclii, con- dentd pentru fi,eoare fiac:tor. lrl rrt,r,r;|rri ,ocrmp,lcx edurcativ.
tradirctiilre sociiale. Pnegd;tirrea irdeologicd qi ,qtii,n{:i l'ir,ii rr'1>rrrzintd entl'tdli corr-
Avind ca nucle'Lr centr'al conrcep$ia mi rtcrriali,st-dialecticd sti'tutive gi favorizante in lorrrn;rrt'ir ;i stnucturare,a re-
prezentdrilror si, no{irunilror molalt', 'r,lr 1i a celro,r poLiti'ce,
Ei irsttonircd LdesprE natrurS. gi societtrtc, cducitrea ou^nvin- sorcCiaal-iSgti'oirni,cec,a,azteuilstperoErci eess,utelutiiced.,e cuno:ri;to'c stiin{ificd gi
gerilor reprezintd o acliune pcrrriirncnLh suslinutd cu dladuerutiaidssl'eitotidtccel5iira,mli,nel''ncdp',iiurrat,iclrEeatetir.si,adoecciranola,netqiuitnirirnaalenpissitalrhreonltbbroluugileicldosria,r al,fliicrer,,Imcsiirreccnair,omignrrardupiavrutii--t
mijlroacele adecvate fi'e,cdrei virslc .1i liccirei etape, de-a
lungul in'tregii vieli a fiecdrui inciivid, gene,ralie cu gene-
ralie. ConvingeriXe real,e solici,ld io acliune ,de organizare
Fiin'd vaourbnauideid_ecao-lniEntaiinltldc, rpereoapludnoeorenadilgiiXi eacdc,ecppatasrierlai
structmratd. prercis, dir,e,c,!i'onati in f,unclie de obiectnrl gi inleleasd
valo'area ,sociald a accstora. Pe prirnul pl,an ral acestei ie- unor limite aparen-t orbieictive. In aceas,td zond, activitatea
rarhii rse sit,ue,azd valorile cele rnai inalte a1e conqtiinilei educativi prorarte dersprinrde c,o,ncluziile cel.e mai p,r,e;!ioas,e.
Cla procers de reflec,tare mijlbci d gi ,generralizafid, ia' rela_
socialiiste : dragosLea .f atit de patrie (exemplifioatd p,rin sdepdplsiedrisrut1eeiui,cihoranpcfoirea'ltlncia,ttsresovSaotretitcglitiiiirr.,nliuii_odatemiarlei-anirnbicoiplaleiurolloeeiatrrnpelacet,elare,erean-usr,tes,tatuotaelivornnpdcpaidaonan,ulnziletttfuideei,tdloli{irvig.irninXeoeniedior,cdie,sr'icltooavieenlruiominnferletnugirl'teuis,eiircicciglnu6eepaa:nnf,utcaatiiebav'ltf,edilceetit,icbtlcnsc,'-_deeio.-i,e_Tcdqiaroeetafirlal'{tdreediemplsdlaoiideinuicl,,l,irreidttcr,,iuErsoaiacvre,illteiioinils_eae.r-i
lrupta dusd adesea pind la sacrificiir-r,l s,uprern arl unoleroi
ai itsfsri'si nalion,ale Ei ai olasei ,muncirtoare), dragostea de
muncd, subordonarea intereselor personale celor ale co-
Iectiuitd{ii, spiritul inalt cetd{enesc ehc.
Contnar pdrenilor unor Etnol,ogi, filos'ofi ;i pedagogi ._L Pl{u. lGuqu_ilfrrqonrdu,l psitro,logic srtudiat in special de'Trh. Lipps,
irdealiqti, p'atri'otisrnurl nu e u,n sent ment inndLsrcuit gi nu Max-Sohelef
are nici caracter etnic sau geografic determinant. Esen[a Arrthur Ko,estler, seush,tiee,"c"t1u'luuii
em,patiei, adicd ,al ,trranspunerii in ac$iurnea
definitorie (r sentimentului patriotic este moral-politic(r, plftjauia:ltdri!sdci.mtic0ee,iinnirrcadiasi{uoli'sid,reeeceriirr.aaenelsleDnevpriaafoguiln,ruincEaappelarteolieibaipriltaitea,irctnutaaiesttcur,eaolriacnudtuainrpnleiieitll,iodocnileriaitnrisnriq.rdneutiaianoiiaercpomortomialnporpgiufoa,l,crsdreltupdeagrf'neoddserlieetnrromenfitibacurediriteelneinic,tleraeetiai,Vlueesunivrllunuodo_e_ir-
ucesta cLuind totodatd un profund caracter socicil-sitoric.
Contrihulia ,esenliald a educaliei qcolare Ia dezvoltarea
stoenriteiimi qe'invtualuloi rpilaetrirnioatilcte'oacloenllistteituraiet,uarli5i 'ptua'rtirido,eticsetu, dtriduilreisa-
profunrdS.,a ernoliei qi ,b'ucuriei de a fi util patriei. Exis,td o
strinsd im,bina,re 'intre acest sentirment al pLsfri.lit'lrlului
constnudtiv Ei trdisdtura definito,ri'e ,a patrrio,tismului din
,t'oate tirnpunile al poporrul'ui rornAn, car,e n-iciro,d,atd nu s-a
manifestat ,agresiv, in'cercind sd se inalfe p'e suferin{ele
alto,r pop'oar,e, ,ci a ,aclironat esen{ial i,n apirarea fiinlei
na!io'na1e.
,,T,e fdleq,ti ,cd inainte'li rdsturnat-ai val vir'tei / OC-
tirle leite-n zal,e ,de-m,pdrali gi de viteji ? / Tu etei 1laar1uuzpi t'5cd, proprxs, a mijlo,ace,lror frol,osite etc.
Apusu} inainte !i s-a pus ?... / Cte-i rnina pe gpMli.nizaocadrCruxeruu,atslnrt,Ii,ee'vuczbaiiutur,le,ri,nmctaaalena,oti,e-trtluelotui'rcntcrafzeoltelnegrsnmitlrna,uaasintiubiciqvomueigrpriainl'ooatserrltu,"a,,,o'snfm-oitreirurqnlraucialoeilreensgtsaord,ectni,i,coaiuuemlr.lri,(auii*srl,,luiadi,r,d,e,_or,eacir[,_a_cai
ce:a voit acel Apurs ? / LauLrii voi,a'u sd-i smulgd de pe
fgrui nnret'aema rtual..'.de/ fSi,ei rd, e/-a(c..e.e) ,Ea u,to?t limi apdr siricia ,qi nevoile
ce rniqc5.n lara asta, riuI,
narrxul, / Mi-'e pri,erten nutmai rmie, ia'rd lire dugrnan este, /
Duqrmdnit vei fi de tioate, fd:r-a prinde u,onhiaznid'd/e ve,ste ;/
dari iubirea de mogie e cgptraiuean,bliiz-lsciact,reed.lee,qraami ccfaoloitoirrnonirmsuininpndiorrdsFutudtn-aqaniittaterorea1ait,nreadluivsiilcoalu,tirrjniLbsnoaal,eccielinearaal,seelrt.tiedCplodooirrnz.eiitdtr,icivebteiauelludioirepidinisinnoia___
N-avem oEti, Care nu
msee-nnt-,fiocaurindeein-atretacufataim-i dfo, rBldaiaazritdistl(ic3S-, gve6r2 acest senti-
Eminescu.
162
163
fluenlare a inLdivizilor, prEcum qi caracterul de partici- luvrtcoi{,rrrdarmI,niiri:n:3oioroocfuuapadpim,oarcmaisi?tulrmihDtiiiaomeotdldisS:serced"mror,me.dod,ojnmtggcof,uldpo'dtnduAooumuolrlnimo.ulbennlrdr.ulaalguraiilcieemegciammtotilgli.:riiiurosmnmmild;si'andh..rtbteeueineaeraerineElelcoulll:tatleerutosdi5a,iloirtstrlire,neoecuaspdui'm,aercppponriop"visneator,rocgaydeearesct,jromnuirz',rigiotenHdicssnidigorcanll.utcEotir_eicioerteedcrinilinireapbun,y,ciseiiisaapvaecm,c"dnaiiurzdec',lr.ltetilibuia,feipibnahilia'anro{isigcsdupiioglittidrtrdoioiul'oipvefeopaingciimntcilaraitg"rio"reioniceoevdttteisegeuedmnoo.jiioiut,rrrili{cr,riat,iiuifizdE,uuioiipiOiri,pcaaiile,ireictucnaeoaraaslifsriinicEecir,aete6plcveeuieoldctta"iii:ospa,i,nnesioqoitcb,nnl"otagopidliiaetii"srclulallefieiaerezu,fsaiienltlrclnn;e,uelim1etpero,oefet,iiiatrlilarn.i;iioiprulnucp"n;luirlnii-;ltils"?es"e;m;tgai"qo',a;otOo-,fatpdcN;"-itr'rl,cuit;a-iri;",ire;c;_iee__L_rrl;_;o_ese,iai:i
pare con;tientd \a o operd col,ectivd pe ,care iI are, in
cadr,utr or{nduirii socialirsrte, mllnca in orice d'omeniu qi la
ofIiooricvciaetdrdnqLiuavlealN.cit,ricsuo-i,aLtaar etiedCaees.dfadeugqucerosa'ncuda,uoiceinearsectuaav. i,n,sPtoaacrreiteiactidTrftoiaisr-e'taitisnpleavumn'ceieja-l
de a1 lX-lea Coqgres .al Uniunii Tiner'etului Qrery111ni'51
reprezintd o nepre[ui,td ;coald de formare a tineril'or, -de
pregdtire a Lor pentru a duce mai departe operd de Jdu-
rire a socialismului, ;i comtLnisnzulu| pentru a purta ne-
stinsd fdclia tuptei |nainta;ilor pentru mdrelia ;i strdlu-
cirea patriei. Aceasta apare ca o necesitate arzdtoare, ntai
ales in condiliile de astdzi, ci'nd in ni'ci un sector nu se
poate asigtrya mersul, inainte fdrd. insu;irea gtiin{ei con-
tdIeaumccpeoorniriads"nuoeccei-ar,eleaf-dsrodcu.inepatadrgdtiic'iini..pIcaaetrdlee.amtnlaasridgcd;io' amespnezlenarfsaeeld;oteriimnpofoepcuraclaolirenei-
noastre, pe care o dezuol,tdm conti,nuu."
Prractica colabordrii qi intrajutordrii c'are definegte in- vmtEsrltneruagotevieoill5iiteonan,,I-aa,,snll9lccautitctefrder1ile,ila,egeciiser''aaiecd.tnfideelo'i,iaalomanog;rnnlfbt,sapiiiovtnrioalucopacarifiuttoltiaareuuuumvriorvniea.lbdaohdeiflcaiouetii,riedlzlaniintrriiIvrdd1fnire,aeainoalioailluii,imriar.tsoncxeulmerteeuiioiensnrlnc'surgmiogtveettlrrera,eireuteuniilnrocaueliidspdzmvcaddiaudrarleage,iieaslgilaoninlliuntnegirpnotimaicdrilrdce.astrfaaiilixiccrisnI,riutitieeE$lcenieElaadmiec"gilrEoeii"iusatnnrnfdtl"igacoeouml"uerilioctleilaror,s;ad"cir""rx"qrqih",e1iicrt;".,adsio"dr_idmnn;ield-;stliztue_u_t,l;t_-_-idl
inalt al con,ceptului de colecti,ui'sm in cadrul so-
lel,esul srocialiste, irrnibinarea intereselor general'e cu cele
cietSlii gi 'de ac'tiune, spiri'tul
particulare, solidaritatea ideologicd interuman constituie
tovdrdqesc
fntemeiat pe respectul
topTrmoeraotiaanrnstdditeSdetuiluo{iriirtlraauuetfi.laifra",frmrdog-Utiua.morprperaloirr,anepiicisusmuuJmlapbupurureullitnciitslpe'iaeroeirtcrinreeisaiiraconladiln'itsl,rdaztfealoi*gtarraeultdaelp;usaefdtideresnprsioiouccmnipr'irspasoie'alriii.tcnppStIei,lnePiriirsrndooimnegn'd,ira,ajenlcleomfoiicnuuiusainel-l
afirmd. tot mai. puternic, odatd cu aJirmarea intregii na-
[iuni.'c Reliefarea pers'onalititllor reale in socialism nu dgimndlccni€ueicutceat,-erapsl1aRerse5eeqlardupldmoisdlerieipgeuaedeirHnzrcscItcdaiieeueonsrsatgrtntpiiiaSdvpresuclado,lten.eiuittaaees,uAnlruzlviceltcreoaaiseicenli,uttAsdasddiJ-ctitrc,'feeiddieefeasmaesirpateoticpatecriietnstpaoretfe,cu.nedel,h,tonlrsterdipoeicetsmne.ua,tgistdlppdeieemtpeo,egeogrZrooirgamidao*Uhiirinin,aiim"eiuaieldrlmeetvnruir,aridp"dlaeptruot"Jiib,gtcrriun,iiiictclnindKtaeui,,dn,a"mmctgla'yidonqraoi,niti'sii"1tcspeismugnalt'rraroitieptnuiau"i.,iirel"ft,trirooaisellioirdlirtt_adn_e_n-;
scneiiavrlee,rlauplilrziectraoznsdritnriignrbuuorlapi,reloiizzaIi{arieep'cre:uog,gonrc:r,oree,rnsnmu'1terils'ceeo'dcseiaecutdolreini,lpitoparrrtaSinr,nevcanil-"tposrriiolne-
materiale qi culturale ddruite colectivitdlii sociale.
Cu,Iturd ,de rsintezd, capacitatea de gindire i'ntegratoare
ivnatmedrastuirtdfesdnocmonecneLealepSqEitiiirnsdtifiinrcteerpinrdteeszeen(iran stnuoturi adec-
gi evol'ulia 1or,
cit gi caracteristicile crealiei umaniste Ei artistice in 1-odoi-- cle ,,modele" ,diferite, se poate ajunge la o mai deplind
namica lor c,onternporand presupurn, cu '6 realitSlii, pnognes'u1 realizindu_se pe balea
neoesitate, cuprinrd,ere a
malie filro'sro icd. gi i'deolorgicd ,adeovatd. Nu o 'datd, m'ari
slaaveaxn,tlir,ercnraeaptlroorpi rdieeigleo'nriuca'npuaqcii-tdauli rdus inves'tiga{ii1'e pind
r-eorganizdrilor glotrale a1e cimpului conceptual in ansa,m_
de analizi gi dedurc{ie
164 165
b;iol;*";'snn;r;a;oel"efr-out;a"iea"l;"tl""a,ttrzrtimi-;"simidrtv*i""td",;6"";af,eruiuuli""ti.id.;niit;tl'ai,citol*da,itcuAP;!ue"ta6ipt1,neivtid;,rtue,naa.iedentr*cle,airizqg;tze1tsilaiaeaadaipe'is,tonitiotonmiiiirm;,b;ciaill;-J;uiaiargi;uall?ei'"tl*er;lrddesa;eEoa""'i".paar-uc'rtiedi*lnioirspeie-dil[iicui"nalugeiql1totstiaiz'iieicrtutmlv'qdzuIep's;"otc!e'rtinueioan"laiiat1e,l-dlimde-lqn!ioerdie'ztitqodui'i,isediu9nmtnrtifamcoeietitnseudreaa[euanlaelqEilpofqitntafztiieriiercticaanialitreeosraciiriat'efrtiaooeliqisesaninurad'tlisircoiaeaictt{Darmreeeleensroiiprtatue'efiierls.etlpntDigeoatinep?icrlgictoqmt1alsitreoueuaatrluee'r-li- tsc.1'Itr(islrsIp/rlo)''rLr,iluile.ottii'thieu'nea1vv_,,cl).ix-osrmdoeuirldaFir+'dienoeta,ere.vnieiieusccrn-enadoiics'duidianit6ai,cctnliinteiguecltetttiadtuaigavitialnennntcmrirrtdeiei_e,eesso-ltit,mirriod-ano.uiffrtinf.-ai.nienrrmmicgcs-acgscaiicicn-itubdateadtaaaimtse'aivecrninerltrslptnniaruieeitiiuiihluitnurtagloadnstricddsnlrrrdiuci,-trrnvoadndu!:riiiiao*iatuscileui.i_ram1isaoicdt,tacnl_udtpea_,.oeevuggp,rstdco_neNScelatirfrttaurr.ao,aaiixlsa,dccueicuitc_gnnnrpriietaertvageeomieilnlsu",rceiuatrtro,coiuoasatiiaur.ara1suadedrimpl.*oc,tiuaarnlee.g.,ami.iluiraicqa,,en,iniis",bieprp,licrit;sliatxi;pue"idoitfeito-.i"rfuei-tuurisl,nuxagletgaeiarlt-feoi,mauagsrnuirlaii"ru"g"r"-m-etofnqtrdiiuirlir"orzr"mauvui"iu"z,tio.]rrrefl.pdt,eti,ulJfd"ao."ietnaririnuue"nrdrao-;dteiersp;e.rlipv.r"eleiel#ecret"sne.iaio-c;ii.torp;lotclirdte"mi5i'tcr;arlirioaerneinliieretoa;-;rnre-eizl;urlvd,rii#di;fpi.nepaiin;"u;"Jlt:a;i;;,;r.t;n,;u;inpd;ii;;?l;i;d-;.:oletu;r;;';eiauuiru;";r;;"ss;Z[ri"-:n._"__;-,
;crEtvvr;It;snpnir;ete;tiL;"diiuio;i.if"u"oii;ra;rra;\;itgp;"lpifuselrtnn'u;ntj"n;'"fy;ililnniruA;i;ri;nue;u,;;r;.iioiiraz#e":eptIl"ne;a;i;,iipftltitrtsaza^;D;zotl"fmdoi',aii;r";^niii,iisae"inn;a;l.hao;nli;l"elsotee";""tseitioori'iteu;n;sr"bet*t"ierpd;inuoalo;""u"r"anioi-;ld,ic;ntdageireco-v;'sdocusd'ssfu"e,sintc"smrauolia;etiicei*ituum.uctd.n:'a-r-urcre"sla-,l;alir"eidtgica,-,:tmrtrtlitgtqtgit,;itiaa,uiunug"co"spnse"oIo.uatiat'lrlrt'i-"ndutno-nireeacrttd"s"ai";r.*uouaancmloaiant;ei.t"eestru,i;"qicteutotixn,uirN"Lr.th,ta;oir;rc',mdup,e"ti-ig,e;im"tt;-"s1riiiisu--itttridd'"c'*nitxtmictitlnu,ils-'tcii"ntoeGr""i""aoititisu;tiatpe!rd'rui"odou"ga[dsoliuinusmasouami'iatr-smi"niiiii"pilnao"ne"tmi"et'u--nlc_tdlim,ee"f'rr,ddltreus*imudqc'ute-tieetccieuee"Cll"etlaee*iaoltne'aopiient.auiunr'drve'amfIcate.ci*'rcgiireicu'ile,ttiecfeiotrtte-siunve'id"deutd'i,odee!Iottc"nc'nig1aaanrieiesr-tvr*nolpoah.rs"ieito{us-samnidquiuderittsandmneaitdaagldiudiatittndeaaetsgieratIimiiqiuma'rile"gaelatcalsnuni'u'naiipentieb'tlsli&matipnrue'iaqntcr*rrduiedopm'e-ttimrlerusmoeaidlonneiaieraieof'irsbp6mof'nudsureamcdorpiauaiuntetc'udpieIrldocp'r,uraurnotlaielaifrrstsemmiexveirfui.tmgcrrrrnnseeperrda-peiixgeddtnemisddixoie'aacotrametciluzaiitptesiieeroceantterrtesaredrnraiipo'eun'qenlxrnantnoffdmrees'i{ut''rtoanelpb'ira-e-tliLoi'iurocaisisn6sdrtairauVldntcrenelateedtcbenztsixderzaucimlor-lmnetizifoe.7iie'tilrpcaadrcaaosrrlnsiioua'tegilg-en-eltlmmrliprutiiqalnioloiosc,npalvatuM*iune-itdriae7igiprra'eni.ecsnpesmncilieilmiarnire'mdutiiieaal.-nilcra.es"leduoe-irategenotsnorn5ses|r-a-rexa-l-eQrn----d-----t'' tsrdrdnirteaeriiian.l.niIefiscslsivioomltmeoonloulcrupreielaulrtipmeic,iv(c.iodaifunyddi_-aldtetrwludderpn,eracaieosutiictptrc-o.eofrn,eincoutisLnemruugrfbeniemaslp-etleoLaas.rnoeayictd'andion.el",d"i"leacue"nomp'ri-ge'rpt.-r*riitgtor."aai*agerirri,;cera;iesatiot#rcsaug;acrfi;tetie'udignr"ia:ro1aielrie,if"cric-lm"aia"aea;ltftri1eii:rlor_;_lr
166 lree_lneEtgeceloorinirovumineiaolirip'aoeccliltoiiucnndroi..m_mdiceae rcsxeoisnntstdeurrnciopoonrrsutpirttu".,oieatr,rmrdneiJscoa."nciiiiselr"rni"iuirla'oii"na._-
rr'rr'ro',trlirl'cr,c(-ee9cc.'i.ionm-tzxl1eiiddtn\9uine-aretoo_notmSt5zamrulitvrlipil,lonna"oie,ioiqeurtlaitlge,lsilifa,iaeitrprsi$isn,dducoer.tr,eicedionncn,pom,liccreacecnano,lutuiincsslSpiltonrlenteiuo{gir'Epoihiiu_lriuae{nbsdisr$roea,ieiiooitsecccvelcsiocooiarisiineegealmlt.eo,svirlliiarulipgisienizntltlieiasietecnu-dg,ecoeunlmsiolicganleeareuiu"r,m"scug"qrupnu,rtnrtcidfm"*ili)oi"af'durn.ii-nactcti.tlt.e,al,lrs,f.ncr.ila-tic,carueauJudal^llsr'cio-pldcrpdlutairehi,eulrelcazii-dlniliiolvtop"ta-aueorpzrrtrnleend;ti;iiaa."annt;e;af;tr_ed*;rasec"e,eu,'u:c;b;orS':aas_a_i
O importanld determinantd pentr:u ,cunoaqter.ea adin-
,ti]dtdu-luuieso,eanlreei umaniste a "colan'rcdup,dtreiil,ocrdetrceontionmeicrie
ale par_
irnlelegerea
a te,Jeior
167
privind tiancvrusortrsaizuderaezeredeaefzeuvcnoteilvtiancreroeEiqtoierraedaibnfuiioneracleosintlcol|cmiioincmoeammtiecoreinadaleia!dlEe-i p!loiie1nreemaapznrdoengbtrvdeosli,unulluiaai,c,laiuumneeavanein'dti5emlicisrtpritueeclotsurcraasrriaeasicdoleciuoialnoldiglo,icrodcacalrldicnus,jzuaa_-
iare sd ;tpsprirrtriodeviiczareieasdnicneetet"seq.trleuipTircrigenert,udaitidnrrlariiltieldionglr,ieoe,,cindc,hs,eoetinrtonaasralbiticitetiueuleri,t,areiteanefiteb,itrsumcfidaeo,lu,ispnilniufaailtcvrrjaeem;utrcotsaiuas,tttdmriefciecimiandtltpreisoiimituurpnnid,voooian_rr
ri|". i"
c-_ul-tEursaelenlaiapl,oepsutelaintiesi5accaeisnttcrre{adgrii.ltlt'it'nlltr'ea.stu.diului
isfJ;ud..n;-;dirr"a;cn;orntetLuadt;r'.ttrue1'cn'ddz,oapfureerjiuuittliuednieedgr&eiin!siddpomirrgeairitncccau:lrlan'iisrsormilltti:s;itldl'o't-'ardr'rtia'maEleaidcr'tidxtioeeisecrmtddqutdilgu'icisi,itaroipsrspircaoreeu- multipl.elor tentarti:rre 'de degfrrizare in manifestdri crd ca-
racter prognersist, a a'cliunil,or brutale.
fi t#,.i;''il;i"';;;;;-p"'i'Jnl"d-iinu-stOl-"lo"i-iuea,era*st"""tii-*tlepic"oiOii;J"niom,ol;tciiig;dsfitlnqcu;i"piiilapeiafatiicitupu",giiun"ucnanrazial"cmi,t'eodictltftia'uinqaaLctrtmliatieurileidirvnrtmrt'mineacrueiaiqvteeoqt5.titnardiaiiirlesv.a'olsc,itirou,cgisieodtfcipiidipisibtdcvrenieleetaeii,ilc"lanont.cicvridzirtt'lnoettcararirutmnbvtruulrl'roaiuetipia-pei,srgivigmrteircliiieo5atiunzmmt,erfedlosiuuucaraeioadrrnnionz'l"riiseeabnrddeistpdnaecrdeiqriunvedaro.nci'dpsimeullfdaoWtiulrpidarsmaeiinardlomilsticand'treeaccet'iiodceirtrtionguinaieooc'asmtiogaqnlabcftlsinasrtiliudzu'esiiscdsmimmeitnnoeueergzuluriac''paeotmeiec.dillsllia'aeotu5,tdlgilmiadgeiiiNsnitiiauccs'omcs-aapcotrtus'otieaiulin'cioiuccnmrubpmsdacsiala'u'inll-ilotlreaiailuieie-aein--''-isi-' singeroase qi pro-
funrd antiumane din istoria dominaliei imperialiste.
"t"i*ili.ni""ull!i"-n;tlt"ro".'i;u;iif"1Uer;d"t;tn-in.i.a";'iotttt"re".t"tful-'"aJfrqiicrmnniecalio;tdpdtmirivvr;naienaeitbtcrgadalueiotmtittecru4re"reiildiulsatserourrieovnirriaimconibdisrstaaaceoalntsulisleceseoiicrqr',acsintaisiusloua'iledac'nllep,eile5irp,imiiegt.nnosa.qie5-.tapei-dspetnacsiipluoreeiiimd'clarmd'eaibrutifnuzpuuucizvacidraltiaouatrcloneenlllltir',eiaasnaptEiSidncIlrnaeioi,'tnrpndedcinltnoreaeiiaptvspvprrpi-eicleglTaiirtn-nlglieutucana6i-:-li ccureneE,oalaizbgdeternareuraenaaupsmrtouafudi niutdilnau'tiddiissatpoorrainepibioidlreidueslutatiitmdicep9f1odrdaleersacinsriipgctuiavriddsrmuEli
diferitelor epo,ci istorice, judecarea caractenului acestor
iorte prin prisma dial,ecticii materialismului istoric.
Conceput in acest fel, adicd aqa cum accentueazd in*
treaga orientare a propagandei ideolo,gice concep,utd de
partid creator spirit marxist, studiul ma,teria-
in c,el mai
lismul'ui dialectic qi i,storic la care se asociazi strins
aprofundarea irsrtoriei nalionale gi universale, insuqirea
spfoorercmziainlaiitslEimi esuflpueiicrittgiuvtaii,n,lfeoli,fEci'cui lsqvoiiucei,ac,,loecndoalmdiuinezdiaipvinoizliiatlioccleriuEnmei aaraxniisnattlerieurgneii_ii
socialiste.
SA-I DAM LTTERATURII .,I,magi.nerlia creatolre este mai
cE-I imporrbarrtd d,ecit ;urma cunos-
AL LITERATURII
tinlelor acumulate',. Convinge-
rea aceasta, ait de categ,oric afirmatd de Aibert Einstein,
atestd o du,bld s,ctrimbare de opti,cd i,n lru,mea gtiinlifici.
drPliiereemnmd{aaaetrdea,oncstupie,iabrdirtoitimleritapa-tcoe,turEmiivni udcrlra,a.feticdndo.aen(mr,te,reTaanezirointcreciadhceirauemrniaoodtrgairvtcsiidnttrdlaenflil;iieua,,,eg'tseiitopeeroexcteptoizecna_d-
stti;Irmunro;inou;cri.s;aJriDe"iirdc"eut?ie-oddg"lnsilgnidiol.edptf""e",aer,tuAmetr"etedpiimmairoicmiirldsp'ari.e;;eaelnr.dncrrlionraeniut'plxeer@uciaaas1acrsrrtbpttiii5vSs'iserde'tterdouofutoaiarlrrluiriereemaeiac,iiccl'iuccencotaliiesnaavttreetdedeaqvziieasetal,rcfie,oiisinnpcroptmle'lbudieninansdnStneEvitutrrrqSddiulvuel,eagaid'9tmc*iinied^isvll'pttn1drpd'oelptet!eur,5-$ile.emcmepnirco'i^€aont'rgrzc€syte"i--'u--- sdatenrstinipmsrealteeegxraiiset,5it,e,nrd:eleaparueltnfzeiionl,rtd'pdaesrtttrrecdo,luurliecaitdleueidveEimtineoszntlesi-tnra, lsi,iratauphriifovizniniic,d,a,
rfaenatagsttiiicnafif-ilcddrg.rrEelaaborariznediud5ei acliune ce definegte
gfndi_
un minuti'os aparat mate_
t168 i69
,{
matic gi lSsinrdu-se purtat de ima,ginalie, r'alionarnentuL literatura ,,oficiald(' a programelor qcolare Ei c('('ir ("('
citesc elevii acasd ;1
qtiin{ific pdrdsegt'e liniile de rgaraj ale ut-rol c'unoEtinle a interesului tinerilor pentru
ce pdreau definiiiv gi pentru totdeauna t:onstituite, avin- o CiEtigarea, maximS.
tin,iu-s,e pe noi traiectbrii). Pe de altd paltc, schimbarea
literaturd se realizeazd prin orientarea citre lectura unor
opere individualizate qi in mai micd mdsurS. prin stu-
ddpee"c"odilpti"l,toicrloiagl"iirnctieastiEdceeti,inraelipc{iurcondpoiageqir-etaearienqasliivirrsal{illt-o'oil''idci ellirnuaadrniot{ri5nceriiunloiurslefnijnutie-- diul curentelor gi gcolilor literare, sau chiar prin studiul
monoogArdaefisceaa}inunsutiusdciurilitoisrto; riei literaturii se constatS. o
mcinreesaun,tgtouia,l rpiema9sp1iloiocndearltiibi aeirnletrain-zoudzzdicoeinidps'cciij'vt'tdi'crch'--cird'sollsiim. auPlleilvdazaiodlruiiimi, aEerisgntisnetaenliinau clard disjunclie intre cognitiv qi afectiv : existd elevi
care pot explica un text dupd toate normele de analizd
.tn-ai iemnificativd, c'i 1i croncludentd, 'cdci integreazd literard dar nu iubesc efectiv literatura, iar allii trSiesc
sute de savanli de malc notorietate, prin'tre care des- frumusetilor literare, chiar dac6. nu aplicd.
in imperiul
chizdtorul de drttrnttri in ciberneticd Norbert Wiener, toate preceptele pe parcursul unei analize.
pasionat al litelalurii' fizicianul de reputalie mronrdiald Toate observaliile acestea pot fi perfect coroborate
G"o"g. Gamow, celebrul biolog qi iilozof Theilhard de cu recentele ludri de pozilie in disculiile iniliate, aproape
simultan, in doud roekvrsisetrevddpeacrtuicltiupradn{diiinialaarmabneoleastarnd-.
Chandin etc. e,lc. $tiinla de profunzime simte, deci, ne- Studiul literaturii,
cesitatea comuniunii strinse cu inefabilul artei, a1 lite-
chete, intr6, nu o datd, in opozi{ie cit educa[ia esteticd
raturii. Ei fortnarea dragostei ytentru literaturd..
Dar oare tr'e'cerea ,,oo'drilor rde aramdoo spre lu,mea
creatd de imaginalia marilor ,scriitori, aqa cum este oon- Bachelard spunea undeva cd. predarea liter;iturii in
ainsetdfzaibiinl'ulsu,,ic,ocaaldle, a1esdperesdvhairldoeritl'ienepreilroernepoaal'ertacne'sae-- qcoald, prin acumuldrile necontenite cie personalitdli,
ceput5 opere date l-a transformat pe in cdldtorul sw/ ge-
neris aEli unui tren expres care, elev
crertd a fereastra comparti-
{iei epic,e, lirice Lsau dramatice ? prin
mentului, priveqte perindindu-i-se prin fald o multitudine
O ampld anchetd iniliatd, in zece !dri, de Asocialia de gSri gi halte, pe frontispiciul cS.rora citeqte sute de
Internalionald pentru Evaluarea Randamen'tului tr'duca-
!ai,neui l(IA.Ela.An.)C, .anPcuhrevetds,coanduurmsdddriet, psihologul qi nume ; citeva, de rezonan{d deosebitd, 1e memoreazS., reu-
cu ci{iva ani qind oarecum sd Ie situeze pozi\ia fa!5 de itinerariui gr:-
'idnidaucrmtic5i-' neral. Foate gi mai apropiatd de realitate ar fi o paraboid
sd det,errnine in ce misuri elevii pitrund realmente in oarecum rdsturnatb : aceea a unei mullimi de c5latori
textelor literare pe 'care 1e citesc ;i care erste care aqteaptd intr-o sta{ie sd prinda un tren ;
miez'ul de inlelegere Ei in'terpretare opreqte insd atit de pulin incit abia ciliva acesta
gradul de ciltre ei a aces- se pot urca...
Operind tot cu termenii par:abolei inspirate de lla-
tor texte. chelard, se propune schimbarea ordinii vagoanelor sau
Iatd cele mai importanrle dintre concluziile acestei
lungirea trenului cind in catz6" este, de fapt, gdlirea
andhete : unor modalit5li ca tren:ol sd se opreascd sudicient pen-
tru a urca to{i. Sa'u, de ce nu, este ln cauz6, irnsdqi schim-
. Spre deosebire cle studiul qtiinlelor naturii 9i al barea mijloacelor de locomolie ! Nu e delo'c firesc, de
matomaticii, urlde deterrninantd in opliunile el'evilor e'ste pi1d5, ca, din timpul consacrat studiului literaturii, doar
inrdrumarea pe care o primesc din partea educat'orilor,
in atittldinea fa!5 de li.teraturd gi modul ide aprofun'dare 1 Fe acest pian, in t5rile occirlcntale, intervine inr:5 un {actcr
a acesteia dEterminantd e experienla literard qi esteticd ilgraualzt.' marele qeicacrutaitmurear-rdt eintmreas5c,ucltounrasidvearalotiriclourltpuerriendee,
i cultura de tinutd
extragcolard (ernisiunij"e rad,iotel'erriziurnii, cinema' lectu- consum.
t
rile de acasd, t'eatru). ExistS, aEa cum conrstatd de altfel
Ei Northop Frye, o mare ambiguitat'e a relaliilor intre
170 177
$
d
&
200/0, sau poate nici atit, si fie consar:rat dcscoperirii in prezent, posibilS rlrrtot'il;r loliicii nuan!atc'1i 1.t'olit'i
a valorilor iar generative care permitt' < lisl r'illttireal lirnbajului pot't it:
literare 800,10 sri iic grer:at de la diferite nivele de int,ct-l.rl','l.rLrt'.
tA"p'rrrul"eluadnRlanoietroveCaearc".noqPinridudvurevllraeicfsiecc,laeosrrrceieamtianai,.r,eei1agemic.sru!teiirllafto,ilmTitz:la'i.notfl.,rdti'c' sl'ipnccoicloiicarclcilE0antriaieriemaapi1nlui--i
i" inr,estigatie : stucliul literctLtu'ii ui'z'r:rLz(t dimensiu- Orientat pe acest trtist'tt, sttrclirrl literaturii tra in-
utrnm",eurdiinu1rezauilutitetu:pdsrstdeiieiehtsinicctueeuntiiancpldi-.uneiDtvseeitedxrmcupulmeaip.tle'rir;e"ni,nnpf,fupeionteietnuerrnnllrrrtLarr-QdrsreitusLsc(prti]aiuuts-dnutalietet,t,reriren-S'xalstspudpegruroidienrpensaa[umasrrtpiiul-ocetluurct(nlleama.lnro1a.idirl--i semna in primul rind forrnirlit' spirituald de cea mai
inaltd valoare, aducerea in a<'Lrralitlrtc a perenitdlii artei
cuvintului, o contribulie esenliltli ir-r dezvoltarea imagi-
naliei creatoare.
zarea trbsdturilor n:r!ionale iu procesul einv'odiiuciluieic-tal csetcsL-- COMPONENTA Solicitdrile pentru larga deschidere
ioro" in acela;i timp, literstura ARTISTICA Si vitalizarea la nivel contemporan
r,LL e ?Ln "4 PERSONALITATTI a invSlSmintului umanist ar fi lipsite
diului unitsersal cle-dezuotr'tare' aqa cum sint matematica
iELi 'qritti"inraleleLaexcalicstpeo,'nciibilliittedrliuletuerastectiiicneJ;'iieccaureltuarraielenaall'ieonuanledi de o determinativd esentiald daci
nu ar cuprinde sfera artelor. Ne vom referi mai mult
la artele plastice, pe'ntru cd in ceea ce privegte muzica
naliuni. cunoEtinlele majoritSlii adolescenlilor, in exacrtitate gi
Care sint, in condiliiie actuale, dupd pdrerile ac-elo- gust racordat la evolulia contemporand a artei sunetelor,
raqi specialiEti, modaiitalile satrsattfeegi icinec-igti tactice de abor- ar fi, pentru, un specialist de acum trei decenii, un
acesta se cores- continuu motiv de uimire. Nu insd pentru cel care
dare i studiului literatlrrii., ale tine-
pr-indd cerinlelor eilucaliei si intereselor reale
rilor ? cunoaqte impactul contemporan al emisiunilor televi-
Determinarea zate de muzicd folk qi pop in primul rind, de ce sd
forlei de impact a educaliei literaire n-o recunoaEtem, dar qi al concertelor-Ie'clie prezentate
presupune construirea ucnnru-rirnrneoradlei ladneteinritoerrfqerieenlladboarafraeca- de L. Bernstein. Sd addugdm cregterea numdrului case-
tofoanelor, care permit reascultarea, dupd vo,ie, a melo-
ioriloi foarte diver;i
unei strategii care sd aslgi-rre transf erul sistemului de
varlori literie integrate cognitiv gi a{ectiv. in acest sens dgeiiolomreEtriicdveadeftoerlomr aplriieloferradtee, proliferarea in progresie
e- xacqtie pcntrLl rnatematicd qi qtiinlele
cA trimiter,le la muzicd modern6, atraclia
sint in pe care o exercitd concursurile egdeunc'aSttoerauuluai fdrd nume((
spiritui scic'ntist preferat de majoritatea qi .,tr'loarea din grddind('. Rolul de speciali-
ttinioncegirleailnoi erd,reaial.laruminnot,dd,graoirlciet(aaatperaoigzmoitrioviid-ien-masi nudarelpizradibz.oaVrdaoarrrbepinupdtreodvaeovsapecrn5e,i
tate apare aici, rnai mult poate decit in oricare alte di-
recfii, sub chipui animatorului gi dirijorului in direc-
tiile dorite, cu tact qi inlelegere, a unei vaste ac{iuni
metodele poeticii matemitice, prolesorul Solomon Mar- care se desfaqoard oricum, fie cd este implicatd in sfera
cus arata ca in elaborarea structuriior acestei discipline
UlLa1eeruomcapiv,boqi'ndairigenelcusidteiectoSlxuinimplliei,lncaiacaotaespnlbmutrdrlii-laavor,tiiilisnpeecelr,maanirpsnntc,rouuioamtllandugistirceitlaiiinnpdddedosiecrmiatlsi1liiuudl:nrobleaucrteisa,iedenmpaemtrbrcieniimengueulaulifmiflatpiarbabcmteiuralt,a,ljcuianpuElrflluiiapmndgroioeurterien---l cducaliei institulionalizate fie cd nu. Educaliei ins5 nu-i
poate fi indiferent dac5. este inclusd sau ldsatd pe dina-
fara acliunii de formare a gustului estetic-muzical. A fi
inclus5. inseamn5 qi in acest caz a renunla la didacticism
fi 1a impunerea drept .,optiune(' univcrsal-vaiabil5 a
muzicii clasice. La Beetho\-en, Bach qi Mozart se poate
ajunge mai uEor prin intermediul aranjamentelor rit-
avini o funclie cle sugestie, ai doilea o {unclie raliona}f,' rnate ale ,,Swinger Singers('-iior decit pe calea unor in-
Trecerea poeziei intr-o fazd de modelare deductivS este,
terminabile si lipsite de har solfegii.
772 1,73
Fdrd indoiald qi educa{ia esteticd in domcniul artelor lrrntezia copiilor cu initierea in tritdi(iil(' 1rlrrs1it r' ;rlr'
r"cspectivei zone folcloricc.
Ca o continuare logicd a restructurii concepliilor tlt's
plastice beneficiazd de suportul activ a1 ,,mlizeului ima- pre desen Ia clasele mici se contureazd posibilitatcit lrt'-
ginart( pe care-l oferd televiziunea, mai ales televiziunea
t:erii, in educalia pe treptele superioare, de 1a estetit'it
in culori. Dar plastica, desenul intri cu nult mai mult tra-dilional5 la elemente de esteticl informalionald, carc
i,n componenla personalitdlii omulrri rnodern. Ea line lundamenteazl, noi principii de genezd a fcrmelor bi,
ddpeerinemxadptereismmigaanrte,icaddeu-nuemivvaizinziiuizunanerciaadessspppiirrrlctiiarrllrLarum, iechs,itopeleesrrstdrcini-esntaleizlgdaattut5gr,ii tri sau quadri-climensionale.
Este astfel favorizatd dez..'oltarea in rindul tinerilor
tehnicizat, de aspectele cscn!irLlc aie ecologiei viitoru- rr unei viziuni co,nternporane despre esteticd qi crea!i.e
;rrtisticS, a unei inteiigenle capabile sd se adapte:zr: cul-
1ui. Irrilierea esteticf prin in|crmediul desenului qi pic- trrrii de miine. Are loc. tol.odatd, procesul de formare a
turii a trecut la vrlorilicarca tot mai ampld a specifi- unei gindiri algoritmice, A llnor cc.,mportamente actirre in
cului viziunii p1;rsiit'c a copiiior, impletind strins inia-
raporturile cu mediul inconjurdtor, fiind antrenat si-
mirltan ugnra.aficnds,aamrbt6luddeecocrautnivodq,titne{hen-ologdieetsernnatperroiaielecltoivr,.
ginaiia acestora crr tnodul cum concep plastic realitatea, picturS.
gcai rveaalorcrifliocc:inpdrir,n,caonincielipetteelegcfioglaurrrda.leln"trsepedceisfiecenuvl idrusptedi in
un Unul dintre experimentele cele n-rai interesante iniliate
model, schilat trudnic pe tab16 de cdtre educator, co* La noi in acest sens de cdtre un cotrectiv ci.e profesori plas-
pierea trrecanicd a unor desene din cdrli sau desenarea ticieni din Timiqoara a luat ca ipotezd de lucru citever
unui peisaj inregistrat de peiicuia fotograficd qi uni- dintrc ideile esteti'ce ale scolii constructiviste, in specizil
cu nave cosmice multicolore, cu p5- transformarea ritmurilor de miscare in ritmuri spaliale.
rrersul fascinant -- intr-o viziune panoramicd de la mare Scopul artistic al experimentului i1 constituia trecerea
mintul de la formele imobile aie plasticii tradilionale 1a for-
geometrizat
indllime, viziunea ora;u1ui suboceanic qi a gcoiii sferice
cnaep-aabmileobs5iqsneuidtespdla-s1edzeeninuntoimateinmileiadtiiivlea- p'e care noi me deschise, cu structuri variabile, 1a amplasarea ;i com-
binarea ineditf, a rrolumelor clasice in spaliu, inlbina-
de la Vuitu- rea culorilor gi formelor geometrice potrivit anr:mitor
reqti, degi nu este numai a Vultureqtilor, se afld nu nu-
mai o simpli transformare in conceplia de conlinut a algoritmi.
unei discip ine didactice, ci expresia unei revolulii in
educalie : trecere{t de La ntadelares unui sirttplu erecu- De aici pind ia implicarea calculatorului in crearea
tant aL deprinderilor dobtndite, La forrnarea colnple:rd' unor forme estetice, in primul rind prin ,,design" nu
incepind pe primele trepte ale educa[iei, a unei perso- mai este decit un pas, pe care i1 vom face, firesc, in
viitorul apropiat. Un calculator eLectronic poate ,.con-
nalitd[i creatoare. strui'o volumele ndscute din rotirea unui numdr foarte
Iniliativa de a da copiilor cdrbune de desen, pasteluri, mare de suprafele, pe cind redus doar la posibilitS{ile
sale de viziune spaliald, ornul poate rezolva, cu greu,
guaqd, ba chiar culori de ulei aparline inci inceputurilor problema genezei unui \rolum din rotirea a doud sup,ra-
n,,oqnco-dliiireaccttiivvee6'agliudieRvoingeercsh. idaar ruenstaexmceernittural linacloendteusctaalbieili fe{e. Putem, este inlelept, sd repudiem in asemenea con-
aI unor practicieni de vocalie de a Ii orientat competitiv dilii ajutorul Etiinlei qi tehnicii in generarea unor forme
imaginalia copiilor in perspectiva viitorului, prin ilus- estetice din elemente cunoscute ?((
trarea ,nu numai a basmeior qi baladeior eroice, ci Ei a dusTtrrieacleerqeai alapr,o,ddeussieglno(r(,inadduicsdtrliaalee,sitmetpicliacdf,orpmrinetlorer in-
unor crealii dintre cele mai moderne aie poelilor de
astdzi (in!e1ese, surprinzetor, pind in zonele cele mai a1-
profunde ale inefabilului); dupd cum tot aceloraEi prac- tele, crearea unui laborator in care formele pnoiectate
ticieni piini de har le aparline iniliativa de a imbina sd fie produse in serii mici din material.e adecvate : foi
de aluminiu, mase Ei fire plastice etc. Se urmdregte ast-
175
774 i
{
fel, prin temele de lucrdri propuse elevilor (care au in er VII-a procedee automatizate neadecvate, r,irrt' irrlir.r'rr
general un caracter prospectiv), ca aceqtia sf, lie puEi in neazd analiza problemelor si inhibd efectul regullrtol rrl
situalia de a co,nstrui cadrul in care vor trdi miine, s[ minatriembdurlitiodrep1u0sea"n,i,-cuanossccruistuilnotrm-udne studiu, in urnrl c:rr
tealizeze, de pi1d5, proiectarea interiortrlr"ri rrrnor locuinle qtiinld ln
domeniul
pornind de la imaginalia lor instinctivd gi ajungind Ia psihologiei, academicianul Alexandru Roqca. De aceea;i
viziunea spalial5, la utilizarea esteticd a anumitor forme pdrere este qi psihologul sovietic N. A. Mencinskaia, care
elemente prin repetare Ei alternare, prin
Eini integrarea afirmS, pe baza unor cercetdri, cd un procent impor-
arta plasticd a realizdrilor tehnicii etc.). tant de elevi ajunge cu mari dificultdli sd rezolve pro-
Se eviden{iazd in acest fcl fcrndul comun aI proce- bleme de matematicd la nivelul generalizdrilor. Iar psi-
selor adeesctreetaicliueluairitnistuicndivEcristcu.lhnsipcedc, itfeicncdoinnltaemdpeorparno,mdoe- hologii germani J. Lomscher qi K. Stahl subliniau mai
\rare recent, pe baza unei cercetdri, cd mulli elevi tind si
introducere in educafia esteticd a i-inui efort constant de caute soluliile problemelor exclusiv pe planul calculului,
apropiere intre Etiintd qi artd. consideralie raporturile cantitative dintre
fdri a lua in
date.
Pornind de la faptul cd activitdlile intelectuale ale
copilului se caracterizeazl. prin operalii concrete, pro-
CATRE ELIMINAREA Pind in acest moment al ,,mode- punerile pentru restructurarea pe baze moderne a pre-
,,TABU"-URILOR lului{( arn ocolit deliberat citeva ddrii matematicii la clasele mici se referd la o aEa-nu-
DIN FAZA pmriot5b.le,,meteaijoarrep"rian cunoqtinlelor ca mijloc de rezolvare a
,nu,tliaucb.iutce((eo-ui.rrimieipa.rieodafuupncrdaig[iiinesri,dudpsdleicni6nctaaotrerei pe planul
PRIMELOR PP"ELUCRAP"T trecerea de concret la cel
ai modernizdrii nu se prea incumeti si le incalce. Aga- nabusttdradcteEai insveeirnsc. eDpee aici, propunerea, tot mai larg susli-
studiul matematicii
cu geometria.
dar, pind in prezent, am incdlcat doar tangenlial., mai qcaoidnceDtdpinaliuiniralpeoreeledag-saeegrmocegdeainenleiooacrlilupaenrssoiitlcpeeeu.dgneDeecoroeimamerntausriiecedeqsifsttieicieniltlo-Sgfoidcaaderftcie!rimt-aab5snsterouai,stcilutiienn-
mult aluziv, teritoriul educaliei in primele clase, zona
in care copilul abia iEi incepe periplul Ecolar. A sosit nilor aritmetice.
timpul sd centrdm sub obie,ctivul microscopului aceast[
verigd de bazd a inv5ldmintului, pind in prezent cea
mai trcaidtiloioantealtirsetdbuEiei mai conservatoare, in care potrivit scehgiaFmroeaEnrittuecleadledeemdvadreriaastpimt-6p, luerdnsngpohuliiunuld,nicaugdeecopamlrieietmrsiceoedine-crenpipzeudnarisci ttd-u,zl,i
ideii sd fie cit mai naturale gi mai pe
inlelesul copilului (,,natural'( gi,,accesibilitate( vizeaz&
aici ,,portretul-robot'o a1 copilului oprit la nivelul de evo- pserepdraorpeuangeecoamesttruiediiu-l sint abstraclii. Numai cd acum
sau oricum de acum 50 geometriei s5. inceapi nu cu ase-
lulie de acum un secol de ani, amepnreoapnrioeltidulniloi,nciscpuatciearlceetaalreeaunacotrivdo,biseecntzeormiaalSteqriialloegiccui
pmsoihdoelorngiizeaqretaiindlifeicdcoEni leinxpuetrism-eanltoalvSit, care elevii sint familiartza\i, pentru a-i conduce apoi,
cind nu exista nici
mass-media),
nici
intotdeauna de opozilie indirjitd atit din partea unor
cadre didactice cit qi a pdrinlilor. Sd revenim deci, abia treptat, sd percea@ forme qi dimensiuni. De-abia in acel
acurn, in zona de unde trebuia sd incepem : conlinutul gi moment se va face trecerea 1a geometria grafic5. De
stilul invdtdmintului in primii ani de gcoald. altfel, ideea aceasta are un oarecare stagiu in
Analizind modul qctuiimnlisfiicntinprepdraimteaEei tinaspudgditee istoria
cunos- gindirii matematice : ea a fost formulatd pentru prima
tinlele cu caracter studiu oard, cu multe decenii in urmd, de matematicianul
invdldmintu1 de gradul aI c-ti- F. KPleenintr,uinolumrcraaireuaEosaar,S,PireorgarrahmizualredealacuEnrloaEngtinenle*l.or in
p- sihinovlo6!g6iimsinintut1upnraimnimari sau
a constata insuficienta
in
vizare a gindirii e1evi1or. ,,E1evii folosesc pind in clasa cadrul unui asemenea sistem al preddrii, o parte dintre
776 177
metodicienii matematicii propr.rn dou,r,asctiaradtt;caoelitiagpeenloerradlee Ideea treptelor succesive amintitS. anterior, 1toirl.t. li
studiu, desfdEuratd pe intreaga aplicatS, cu deosebit succes, la studiul qtiinletor in gt.rrt'
qi a liceului. Se porneqte de la ,.nivelul zeroI, adicd din
mtuenoreonrtueonnbtoiuerlcstcetirnucdcutupforreirzmveizenutgaaerleeoamnmeetdraiifcteeerrcisanplttcierclltittfeiiccepoe-ncprleadtnd-ngaeqoa-- ral, cdci corespunde atit procesului obiectiv al cunorrl-
terii, cit gi procesului de dezvoltare a gindirii elevului liL
diferite virste, de la copilSrie spre limita superioard a
mtraentisrifco.rmDairriejiandaceastetonrlisatr,uccotpr,iririoi rv,izptttittllcetnindestterurmctiunrai insd :rdolescen!ei.
geo- In aplicarea unei asemenea concep{ii (ca de altfel in
aplicarea exclusivistd gi necreatoare a oricdrei conceplii)
metrice. Sd 1udm, de pi1d5, r.ilbrtl, care reprezintd un existd primejdia ca studiul sii devini arid. Si ne gindim
specific mrtllor t.tinoucumriitael.epcaorptiiclSurlieair.itOdlriiealle- pruutleinininsudltilma ulul ctrimdrpil.ePdreob,l,emmateelemadteicdiodgiisctdraqcitivCSe."raalpio6--
obiect concret, copiilor sprc
tarea alenliei
acestuia ii ajr,it5 sd dcsc'opere proprietdlile geometrice
care it caractcrizcitzS, sa-qi fclrmeze ,,sinzbolul'c cttb, nament Etiinlific, abordind fapte caracteristice discipline-
pclreiesptaritnezaincdardlLinc'ltp'rrisotipcldic:tdcliuiebululiaerseentoliaaltue1la- tuaridleicdegparloe-. lor matematice in general, au, in asemenea lucrdri, o for-
inulare cit se poate de spiritualS, deqi sint mmaani u,,aseler"ioaPsein(.i
.A.stf"l, qcoltrrttl plecat de la ,,nivelul zero(( a ajuns, F'in decit majoritatea problemelor din actualele
unde se poate merge in aceastd direclie o dovedeqte una
interrncclirrl itnalizei unor strucluri vizuale nediferenliale, din ceie mai indrdgite cdrli a1e copiilor de pretutindeni :
1((, in care obiectele concrete qi imaginile lor ..Alice in lara minunilor*, unde aproape fiecare intim-
1a ,,nivclttl subiect de studiu. Pe aceastd treapti el poate plare extraordinard a eroinei este un simbol cu echiva-
au devcnit
sesiza unele relalii, cum sint, de pi1d5, egalitatea' ase-
rndnarea, paralelismul. La ,,nivelul 2t(, aceste relalii devin lent precis in logica matematicd. De altfel, aceasta a
subiect de str-rdiu qi aqa mai departe' Ne vom opri insd qi urmdrit autorul cdrlii, Lervis Carrol, pseudonim care
ascundea pe cunoscutul matematician Charles Dodgson.
aici, intrucit doar aceste nivele sint considerate accesi- Fdrd indoiald formei moderne de predare a matema-
bile qcolarilor din primele patru cl'ase.
Evident, intr-urn asemenea sistem, cunogtinlele se cer ticii trebuie s5-i corespundd o metodicd modernd, bazat6.
pe cuceririle recente ale psihologiei experimentale gi pe
coipnrulgatranternagoizniraiisztppeoeunrnstiaioemlar,eudianeltardcenaelaadslrtiuititiulopdfrieieudcpedalsarlecnoimpveaeetatrreipttiemec,aaialntil-cdfiiieop-cm.ederpecnaiiitrutcrlqueurpisntpueeel,i folosirea largd a mijloacelor tehnice audio-vizuale. Este
qtiut cd elevii de virstd micd igi pot insuqi f'coerlmmdadi idbaince-
cr,rnoEtinleie in cadrul unor acliuni care, ca
ticd, corespund trecerii de Ia joc 1a lucrarea practici pro-
discipline pe planul celorlalte discipline matematice Ei priu-zisd. Antrenarea tuturor elevilor in cadrul unor ase-
apoi, prin diseminarea acestor relalii, pe intreaga arie ce
O-etineqte cunoaEterea qtiinlificd pe care o formdm elevi- meirea activitSli poate transforma insuqirea. noliunilor
rnatematice intr-un studiu dinamic, avind, ca obiectiv
1or din primele clase. construclia gindirii matematice. (Termen justificat, in
cazul citat, atit in sensul propriu, cit gi in sens figurat.)'
Cdci modernizarea reali a studiului matemati'cii in
primele clase nu poate avea la bazl decit o strinsd cone-
g"aitl.iItit.nutl"eriiindmteraerteadmpisoacrtitipculeirni Eeqliiecpearloceeplasolttreetiii,gqttuiiiinnnlleero.qlTidoienctmJrerauinadtneesaraemcvebienluae,l Soluliile propuse de didacticieni apar sub forma unei
redescoperiri a matematicii, a qtiinlei in generai. Faptul
cd gi cele mai simple no{ir"rni sint introduse sub forma
unor probleme le aratd celor mai tineri discipoli cum se
-taiclgeepbe-ripcertei,moceraileerei tmrpeeuprltlmeimitaillooer,itnrecscaueqErieriiicloucgunnoicoadqqttdinee{reiiLlauornpomarratsitceeummlnaaer- nasc rdspunsurile la intrebdrile pe care ei inEiEi le pun,
nu o dat5, in legdturd cu lumea inconjurdtoare. In acest
rnod, cunogtinlele de matematic5 nu mai sint o simpli
coleclie de noliuni-definilii, teoreme qi demonstralii, ci
la general qi invers. devin coerente, inbegrate unei concep{ii care inseamnS,
778 ; 779
$
&
&
de fapt, sd privegti pnedarea matematicii cu ocl-ti noi, de ivncippuli;oLeairinbrnlotnlmocovdibtlurdatdlietalrdommmiadlipbaaeaatcesitsimioeruvtfalpcdroeipdluziiruldainiuu,,.rrsolnieaudtRisf,odpieeca,urprlulocciarpptoxeieurenniiomtralrialbtianoruanlnntecrrtmeeeebsmulnarfaiaigomenttxuer,ldiedmelmnceedalahdacuitua,iouimatulsomcrtmdertotiiaceemcvmicoiundpeiammsdvdtaiibiid.us,netiremnnl'suainiidnennlo,oualdzelarmduoutoitt_ptdiioertitleeieerlieltd,r5gvcraTeiiinaztefrristalrrirerceinrr_tcndase'.lo__re_-"..
pe pozilii conternporane.
Reconsiderarea calitativd in ansamblu a problemei de-
prinderilor de calcul in contextul acestor innoiri permite
eliberarea unor mari rezerve de timp utiiizabile mult
mai eficient in formarea sistemuhri de cunoqtin{e mate-
tmpiclaiciti,dj,cA_eq-ifaoaiInrfmiaqrmrcamo6ladareareipclaoarridn,ceedamleloirrcgiiiadinnnedauipilrneiNtialbitocedornlia;cnteiiliendTfopeifomricidreeonnr.eeiiusocllucmlaa-tseemimcau--
elemente de calcul rapid, care sd permit6, in acelaEi timp,
transferul reversibil din domeniul operaliilor aritmetice POLIGL)TT
in domeniul operatiilor algebrice, capacitatea de a evalua LA ZECE ANr O serie de experimente didactice de mare
anvergurd, cum este, d_eSpt.ilCdldo,udb(in(,escuin_t
.aproximativ rezultatele ce trebuie oblinute qi cunoagte-
rea unor artificii menite sd reducd numdrul operaliilor noscuta metodd ,.Zagreb
rnenite sd favorizeze inceperea loarte timpurie a lnsuqirii
utilizate(. Este rrorba deci, pe de o parte, de formarea
unor deprinderi de calcul elementare care sd uEureze limbilor strdine.
instalarea automatismelor, pe de altd parte de uo lrl€c&= Pd.rerea experimentatorilot', intdritd de rezuitatele in_
nism cu caracter mai complex, tnai subtil, legat de meto- vestigaliijor intreprinse, evidenliazd, in mod convingdtor,
cd metodele moderne de studiere a limbilor striiie cu
dele rapide de calcul, de evaluarea aproximativd a rezul- ajutorul tehnicilor audio-r'izuale nu
tatelor e,tc. nurnar cd. permit acce_
]erarea activitdlii de invS{are, ci oferd qi elementele pentru
O altd constatare ir-rregistrat6 de cercetd.rile psiholo- a spori posibititdlile de peexnptrriumastruedisepreo.ntManedtoEdai mauulctliiloa-tvei--
gilor : volumul mare de opera{ii pe care le implicd inmul- rald in limbiie pro,puse
prezenta numere
Jirile cu 3-4 cifre, ale cdror rezultate vor zuald structurald globald de invdlare a limbilor strdine"
cu 6 sau B cifre, distrage atenlia celor aflali abia Ia in- claboratS. de a,cad. Petar Guberina din Zagreb, in co a-
ceprutul gcolaritSlii de la analiza ralionali a exerciliilor
qi mai ales a problemelor. De c€, adoptind o optici borare cu cercetdtorii francezi urmdregte participarea uni-
tard a tuturor analizatorilor Ia studiu, evidenliind conclu-
modernS, nu am ugura aceastd muncl de Sisif, introdu- dent posibilitSlile qcolarilor de virstd micd. de a-qi insuqi,
cindu-se progresiv deprinderi de caicul simplificat (inclu-
siv folosirea unor scheme qi tabele), iar incepind din pri- cu mare randame,nt qi eficienld, limbiie strdine.
Desigur, metodele experimentate in a,cest sens vor tre-
mele clase liceale chiar a unor rigle de calcul sirnplifi- bui perfeclionate in continuare gi integrate unui ansarnblu
cate ? Evidentele avantaje ale insugirii unor asemenea unitar, care sd perrnitS. o desfdqurare mai rapidd a proce-
tehnici de calcul tind si impund foiosirea lor in invd- sului de tnvdlare, pe deplin adaptatl capacitd{ilor cere-
Jdmint, aqa cum s-a impus Ei predarea determinantilor
chiar de la primele cunoqtinle de algebrd. brale a1e gcolarilor. Aplicarea unor asentenea metode in-
l.ensive ar produce schimbdri in structura procesului de,
Utilizarea metodelor de calcul rapid ca qi a tabelelor invaldmint pe care mulli Ie considerS. o ,.micd rer,'olufie(
liniare sau rotative de calcul ar reduce, cu mai mult de de
jumdtate din timp, durata rezolvdrii problemelor, pe in sistemul predare-insugire. Programul desf5;urat ai
lingd faptul cd i-ar familiariza pe elevi cu dilerite arti- Lrnui asemenea studiu intensiv al limbilor strdine prin
ficii fdrd de care nici nu se poate corr-cepe calculul inte- Lnetode audio-vizuale ar putea incepe incd de la virsta de
gral sau cel diferenlial.
In sfirqit, ca un corolar al acestor mdsuri, analiza 7 an| in aga fe1 incit elevii sd poatd termina pregdtlrea
gi evaluarea ordinului de mdrime a rezultatelor de bazd in acest domeniu la 12 ani, iar in continuare sd
logicd
) 181
180 c
*
1|
#
$^
citeascd literaturd adaptat[ virstei 1or, aqa cum o fac qi nuitatea in studiu, de atraclia reald pentru ceea ce stu_
isvIanieiznrsilaciTitmfiaooildbtpdiaineienntmeb1cacn2aazustdaaerirfsnriucnci,ldodaeano.rceciieennsaptftedelinspiilsott,uu,irmfdiicrmieiacuoirld-eureeiravnmsoes-o,altuudrildicirpii'r"trtrtntlr-liecrraui iIcrarnaiesarveattio,erliszrmditaeeaa,iatddiqcleteifiie1lagla4,1i diaz\. Concursul de adrnitere poate furniza ce1 mult
rada1adiinmp'dlcaeeefr!emop5oaiatnrotxeiamstocerimtcmrtodar,ateemilanviioininptilnbtiieavli,descusve{eentuii.tirrpuaaevpPlrobsaaueeeuirlgnlinnxpeivtltmiirrvarisaiumutetodsolcauaacdrarlneiieucpocii.lielacioabnccinlleeuilincitxunarheafnonlairmidgincsetteciteenodnectas,reeldmitol,ca..oridvcprDfereraie1;Smnicnqu'fi-piodqmduacri{icmleooniienntaadievcstlaelaetuieaifrmaasffddoeerueeafinllassrttctdddtuuueeeeelll
q' tiintrlsetleornesoincdiaoleie. lnic faptul cii 1i tl itsjemenea abordare a
limbiior strdine ar contribui 1a invingerea com-
studiului actual de insatisfrrc:lic' a unor
plexului tineri f:r![ de ceea
conduce la o valorificare
iu p"i-"t" ladringdpaartepaot;icboittlitia'sllitovar intelectuale ale fiecdrui areRceuarliiotaztietaat,edaesadltcmominptearrie, ,cdounpfidrrntrdecaecreesat 1ucru. Cine
mult mai
a cinci ani
individ. cie studii, ordinea ,clasificdrii candidatilor admiqi in anul
I cu ordinea clasificdrii 1or la terminarea studlilor,
rd.mine
glireddsreees-esscainpdrteizninitlurezciooeani,daatd. ulUipsndteiicifuramubnsctoailtsveielnuatnilcoocro,ndcsauaErus1unal idcaeidrnanduitmersi_ee
LA INTEITFEREI\TA Sd facem un sait peste B sau 10 ani strSlucegte ulterior la invdldturd.
IIV"RE LtcEU de qcoall gi
si ne oprim la nivelul
gt |NVATAM|NTUL celui de-al doilea punct deosebit de
suPERroR nevralgic al invilSmintului actual' e,levCual revineesledienxlpicliecauliaes?te Calitatea cunoqtinlelor cu care
de muite ori fructul sirguintei
S-a foimat o veritabild mitologie in 1i talentuiui lui, gdiadr ontualiinpeinnttrruegsimtued.iu$ctiamre,cduintoclialuzcea
jurul momentului trecerii din iiceu in invS![mintul supe- sint copii silitori
iodstiduoorerr"rp'ip.tlrietiaSnf.z-ottuadait1ucorietaeaurmlecbleuluqtdiuniioqiid,tcuidrfraiee,cnrsodetpaaelrsesetetpircateae"luleengleeuitgicnnaeoovnn,r,dcdmoeledirlredmadavceniiusntslapotou-racelsiuonSitniti(lsr'isueaiucncpsaeeollsitrcioeiieoclreuari-,
obiective, capdtd o pregdtire mai slabd decit unii colegi
ai lor care au fost ajutali de rneditatori, dupd
potriv5, a1!ii pan stdpini pe materie numai cum, dini-
capacitdlii meditatoriior respectivi.
in mdsura
des^pSred,.. sincer c5, inldturind o anumitd fabu- trnnuaCiltaaiplnirtdora{eipleleierdfeeaclueuacaliol.etareceraaanmcdiunidn(atorte;itlaoinrlse;eilorrueaineliszcelccaluzsdaa.tndteiitnnttmr-cuatti
uneori, disculiile pe aceasti rnaterie at un con{inut stiinlific mai ridicat, cu c|t i.nle-
,"..trrouqtem fantezistdL
lalie neconsistentd,
temd au o bazl' rea15.
Ce proces ciudat se petrece Ia nivelul acestui moment legerea ;i asimilarea cuno;tin[elor cer un eJort tnai mare.
I)ac5, prin absurd, examenul s-ar reduce numai la tabla
nodal a1 procesului de educalie ? Se schimbd criteriile de inmullirii, seleclionarea n-ar mai fi posibild, toti candi-
apreclere, sistemul de referinld, si'nt rla{ii fiind ia fe1 de buni.
luale in considerare
alte calitSli '/ Ar trebui de Ia inceput sd reflectdm la o serie de
Adevdrul este cuprins, par!ia1, in fiecare dintre aceste
enunldri qi, totodatd, depinde de alli ciliva factori care intrebdri simple, pe care le formula, cu ci{iva ani in
se cuvin la rindu-le cercetali in dinamica evoluliei 1or' rrrmd, regretatul matematician, savant gi
Astfel progresul unui stucient in aprofundarea studiilor .rrlturd Grigore C. Moisil. tr'oarte bine strSlu,cit om de
de
1nI ;Brr:tniatanaiei lvdlroeifgeaircisti5ie.mlosear tefianmcs5at.ittiuicntege.in-teehrnD-icaer cd un tindr
constata ilustrul
superioire-depinde de mai multe edleemseirngtuein-{a de pildd, dintre zecile de expo-
de nivelul cunoEtinlelor insuqite, conti- Jacul-
qi superioare care, toate,
182 183
dcpscuf-oalretteeiinupalcgasitirdd,ttjjtre"teevue"o"ispat:cgcmeae,cni,latnioAiat;cgnriiinueasdinintecroetueomra?irinmmuscs$iltoapcrinlqeuraeisecngtliric1iiufhao8niqiradumeiarraatnadseuEliedtlaivpinacosried-cecfucacanqiccizlneiieiaadltpttctrfncpce,ecrprsrvtcanatlomecoucdiea?zamentailecia$taireniqgi,gddei.nimeatneii.cletagfaaar,ii continuare pe absolvenli, pentru ca ei sd-Ei poald rc'inrroi
l'ormalia cu1tural6, cel pulin atit incit sd nu fie derc:on-
t'ertali de un curs universitar de specialitate la a clnri
predare ar asista peste zece ani. Corpul didactic univer-
sitar trebuie sd se integreze deci mai mult in circuitul
general al invSldmintului, s5. contribuie, prin expuneri
directe gi prin scris, la structurarea concepliei Etiinlifice
"ii ot"r"""aa cele de mai sus cLr constructii hidrotehnice ? ;i didactice a celorlalli membri ai corpului didactic.
Eu nu spun cd atunci cind cqti inginer-qi lucrezi.in Cultura profesionalS modernd inseamnd stimularea la
uaaini futaelcrdem.iniPnoaaact etelsictceedudalotmquinercn-iriuil,aqi sitieiiapcrefeectleizdeaeagzmtdeuavlptodtcdabdluiuacp'udDrieacreoctrieincred-
rnaximum a disponibilitetii in fala situaliilor noi, insu-
;irea metodelor care duc rlalmadne,sc{oorpmerairreea- deopotrivd in
fiecdrui individ
mini universitatca ?'( 5sittiuina!dt ,incitcqimi ipnuul niriavedrisaunlt al educa{iei qcolare astfel incit
o solulie sd se defineascd mai precis pe sine insuEi ln raport cu
Grigore l\4oisil propunea, incd de pe atunci, ansamblul evoluliei qtiin{i{ice Ei culturale, cu mediul gi
de anurne ca sd fie un celelalte individualitdli.
care ne-am apropiat in prezent:
icnitnurouevnpiacdtui"uao"rsnaainirundnp.leii"ecc"fetaptcutceun,unfgIlota.apqu'tetpceinhe.plieCmum1eteie1aerr,emifnadmdueedlatpegfiaina1icnzdulpi5enla,tlaedtptrgleuoi.e''ar$tCeeidamfci iaeitniloecvvtedurlcelauaet.i sd
gi Sd recunoagtem, dupd aceste autorizate intervenlii in
dezbaterea noastrS, cd dificultdlile qi tensiunile care se
se nasc la ,,pasajul de nivel( intre liceu qi invd!5mintul
superior s-au niscut dintr-o complicare formald, care a
in eludat treptat principalele determindri de conlinut.
Ajunge sd li se restituie prerogativele de drept proble-
Extinzind cadrul dezbaterilor pe aceastd temd, cunos-
causutuprlaexfippeturtluUiNcEdSiCnOc,oJnossideeprharHeaercmoarenl,alaietirig,,einaud.91'!d"m"1iinut
secindar-uniuersitates nu este corect sd ne concentrdm cpmauelliponer rsdtcuehribf{oadntreidlein-praoqnvitoeccriiatoetaevraedledeirlueexdcarligii ederesaetpenolleizaidle{eiisn-eiveaplfSl'edrnitcrseudl
exclusiv asupra pregdtirii contingentului celor care se
indreaptd diiect spre invdl5mintul superior, ci sd reflec- disparS.
t5m in perspectivS Ei pentr-u cei care intrd in producfie,
dar igi vor continua,
ulterior, studiile superioare' Pe de
ailtd parte, dacd invdldmintul secundar lurnizeazh materia
primd de lucru a invdlimintului superior, Universitatea EDUCATIE TNTEGRATA, Isdinegeuaraedcuacpaalbieili['psdermasaingegnretefie- -
produce profesori pentru invdldmintul secundar' Pro-
tl"*u principali din acest punct de vedere este ca in M|LTIFORMATIVA, cdrei personalitdti umane posi-
Ucunpivrienrzsdittaoateresdpsrievifnodrmaeczteivoitdcloilencedpeliestiunadiinutaintd qi iarg DESFA$URATA
PINETRPEAGIRT VCIEUTRI ASCUTLM bilitSti de adapta,re Ei readap-
inrrdt'd- tare continui 1a solicitSrile unei
lumi in permanentd mutalie, ca
mintul secundar. qi cerinlelor de mobilitate profesional5 ale contempora-
Reugita unei asemenea orientdri solicitd 9i din part'ea
neitdtii constituie baza actualului sistem institutional a1
Universitdlii asumarea unor noi rdspunderi formative,
un dinamism sporit. Universitatea de ieri igi incheia educafiei noastre socialiste.
funelia, in raport cu fiecare tinir in parte, atunci cind
In acest context, educalia adul$ilor apare drept com-
ponentl a unei educatii integrate, multiformative, desfd-
acesta iEi lua diploma de absolvemt. Astdzi, una dintre
sarcinile de bazd ale Universitdtii este de a*i urmSri in guratd pe parcursul vielii umane active ,,de la 6 la 60
de ani".
184 185
ir
a pSrtionccuipl aeldeulocrafsieta-ctueltduerdzvaocltuamteu,la.,tstioncr,f,o,rcloancdreetmizuant cidn Condiliondri favorizlrntt' pt'ntru o conccpcrc ttrtit.;rt'ii
a educa{iei pe tot parculsttl viclii active, prezintd llplrrl
uJpcroaeelrsogmtateearertleriaeepimiianoeddcriireienisnacauipnnteuu-rleios1a9tpid8[oia0iltor1firiv9inci0tod0cn-isc1fesr9etc6irrln0aoat,re,rtU.JilNtoarIrnImTauSpalCrfaoiOenxiui-mEaial itnddivee- ci marea majoritate a aninrtt,orilor culturali o constifiric
membrii corpului didactic, rrclit'5 intelectuali aviza{i atil
in problernele gtiinlifice de si:ecia,litate cit Eaci einastddidparci--
tic[. Nu putem face insd abstrirclie, nici in
vinld, de o condilie primordiald a rcuqitei : sd nu se
'1,5 la sr.rt5.. in acest cuantum dc invt'sli1,ii sinl cuprinse, gtnriecoivaegeliizeldueiizlnsesadpuuoenmcaiefslicnlmeiudaplullupcveaitrdlrsiaeatngei osai gfdEeieuirilpldEirleoecorgr,nldaecrtetioiridiisneddedEeoivlamtiebaeholdnrneiiucazlei aad-ndidduarialcIia---
intr-o unitate dialecticS, atit clcrncntele pregdtirii teore-
tico-practice profesionale cit ;i rrnsarnblul formaliei spi-
rituale qi de
culturd gencr.iili.
Apare ca o probJorl lundamentald a civiliza,liei
noastre contemporane transformarea ansamblului educa- ldoerle- cclnceplia, strategia, formele institulionale, meto-
deplin,corespunzdtoare.
calgtiiieicii,ipceaeiontlrlecster.oco--nutriaivnnleid:tsrdupdisliiieitrceidiumpmsilnaorarcnndisaerfprl.epirsrtiotinaeifte,tpasuccoioitetsunsirgbatoiilcl,risotdotfnealltichelcoixnttrodticrrqEii.llioioccnrruoelcmitv,ounopmrdiaalipovrlo-aridantdeuretpanicsol{eui-- Exp,erienla acumulatd de lara noastrd in domeniul
educaliei cultural-Etiinlifice gi artistice a adullilor atestS,
alSturi de marile disponibilitSli tradilionale artistice gi
estetice (migcarea artisticd de mase reuneqte sute de
mii de participanli activi), larga deschidere spre dome-
teoria Ei sistemul institulional aI educaliei traditionale, niile cele mai inaintate a1e revoluliei Etiinlifico-tehnice
care se incheie odatd cu perioada qcolaritdlii, educa[ia
adulgilor, prezintd un relief mult diferit. Pe de o parte ecoconltoegmiepogriagneen-e-ticdiemlaoleincfuolramrda,ticdde qi teoria sistemelor la
implicd avantajul cd Jiind in plind constituire poate la arheologie la astro-
iizicd, de 1a esteticS. informalionalf, ia lingvisticd mate-
dobindi mult mai uqor o fizionomie proprie, modernd, rnatic6. Crearea unor statii-pilot a1e educaliei adul{ilor
decit sistemul istoric constituit al
atit de rezistent pedagogiei Ecolare. permite sondarea, opliunilor qi motivarea acestora, tes-
1a transformdri (fapt demonstrat tarea noilor forme qi metode educative Ei, implicit, e1a-
in mul-
tiple exemple a,nterioare) ; pe de altd parte, este marcat
de dificult5{ile Ei dezavantajele oriicdrui proiect fdrd borarea unor principii qi a unei strategii didactice speci'
fice celor care au depdqit virsta gcolard.
precedent in istoria educaliei. Care sint principalele zone de acliune in care didac-
Dispunem astdzi, in lara noastrS, de o impresionantd
infrastructurd, de o gamd largd de institu{ii speciali- tica educaliei adullrlor este solicitatd sd dea rdspuns :
o In primul rind, formele institulionalizate de pre-
tzcuaartrdee,-sceluuabnduiavruie,grbdsiibtfdolilroimtepecolipe, ucdlaeerneeadqculiucmrai,uticnedcrmiteoianrleeizgactitu,elctuapsrraeinledein- cteurlla-- gdtire, policalificare, perfeclionare gi reciclare profesio-
nald de la cursurile agrozootehnice de masd, cursurik:
profesionale din intreprinderi pind la formele de specia-
mediul mass-media, instituliile Ei cursurile centrale qi
locale menite sd intregeascS, sd perfeclioneze qi s5 spe- Iizare qi reciclare postuniversitard.
o Secundo
cializeze pregdtirea culturalS qi profesionaJ.d. a oamenilor g- i formele de ldrgire a orizontului cul-
muncii, sd asigure reciclarea acestora. Se poate afirma triral-Etiinlific estetic, indeosebi cursurile universitS-
cd, practic, nu existd modalitate de educare a adullilor {i1or populare Ei activitatea brigSzilor qtiinlifice complexe.
cUaapnrliievcaestrddsintcyuu-laEefiiccgliudesbneu!a5rs.iclepd.egeimccheairsviedalileaenndeteleicnululstmuisrtdiei mp- oullidvnaeolelsantrtuFere-dee
o Tertio -_ factorii care asiguri mobilitatea sociald,
umanizarea arnbientalului, conqtientizarea fali de peri-
colele tehnicismului excesiv, ipostazele loisir-ului activ,
readaptarea pdrinlilor Ia viala institu{iei Ecolare contem-
educalie a adullilor.
186 787
porane in dub15 calitate de educatori Ei de auto-
educali.
o In al patrulea
rind - actiune de educare continuf,
educatorilor.
a V
Toate aceste magistrale ale ac{iunii educative con- MODELUL
firmd, o datd in plus, cd inaintind spre comunism mergem ,,DIDACTICA NOVA"
pe drumul unei societSli a educaliei permanente. Iatd
de ce qi majoritatea eseurilor din acest volum nu se
inchid circular asupra temei abordate, ci, evol.uind pe o
spiral6, creeazd deschideri multiple spre abordarea feno-
menului educalionai intr-o perspectivS g1oba15, imbr[-
lsioqciniedtatienatreinagaansvaiamldbiualcetii.vd a personalitSlilor umane qi
taruri mai furtunoase decit didactica. Inst,itutclc. lrilro-
ratoarele, cercetdtorii individuali au elabora.t sute
de rnetode, de complexe qi structuri metodice vizind ,si ntii
trans-
miterea cunoEtinlelor, formarea deprinderilor etc., dintre
care unele au evoluat in multiple variante. in confrunta-
rea cll practica invdlSmintului, cu cerinlele societdlii con-
temporane, au apdrut proiectate pe prim plan cind una,
cind alta dintre aceste meto.de, ceea ce a prodirs adesea
practicienilor impresia de eclectism, de dezordine.
O argumentare strinsd justi{icd insd, pe cleplin, nece-
sitatea schimbarilcr structurale. Suslinatorii acestor rrrlt-
SACRATE, PLATON Expr-csi:t rstio-oratiol a dominat
$PIRINOVGARTAAMMiNATTUL (:onccpliile despre invSlamint Ei edu- pcclaloealrisnsiieec-sdocscadeudepicbdldaazciefmuaaepzncdtuesaprlcecemdtaaomrjoeearstitoiampdteoepdl,loiatgdagiaatoecgduiictoniiigurfzirc_atodrtnrtaidsliauintmrapediernidiantaasclcditeicjd-o:rrt
,,lliic, ca o veritabil5 axiom6, secole
de-a rindul, incd inainte de a fi for-
mulat-o Toma d'Aclr.rino ,;i mult dupd disparilia lui. Di-
dactica aparcnt sirnpld, bazatl, aproape exclusiv pe dis- {oarte multe ori a ti in {lagrantS. contracliclie cu simpii-
tatea psihologicd. invS!area cier;enise, clatoritii tradiliilor
ccru-rtilma iindlcresulnbatilgititsitteruqEi induisicniptimolip, lSsetorridcicearcseetdILaoaridi eisvtdorraiteei inrdddcinate ale didacticii de facturd clasicd, r_rn proces dc
acumulare de cunoqtinle Ei cieprinderi bazat pe Lln sisl.em
metodclor qi formelor de invd{amint inscriu cclebrele dia- preconceput, cel mai adesea fara legiiturd cu lumea exte-
loguri aIe h,ri Socrate gi Platon printre sursele de inspi-
ralie ale invdl,Srnintu-1ui programat. rioarS. Se cuvine addugatd la aceasta qi opinia larg im-
parl5Eitd de specialiqti cA ceea ce metodica tradilion;ria
Odatd cu Locke qi Comenius, cu noui avint al Etiin- denume;te experimente sint de lapl acliuni preseleclio-
blcoheeuablronsgiren(-(rterv-axaparleieciadrtduiumelmpeidnninjlavotcatdauul{ecrm5de"r,lisosipi eraes1isdheticoedxul:oprrnecgrotiigicamcidErnd:.tdeiSirmntieiienE,pt,tacaaiiofrnsoanloifrs{eciitcciaeaezllaMidei{ni.accgeuMGertnuucifen.ticLereaaunlle-,-- nate gi conduse prin combinalii qi reamenajdri"
Mai pe inleles, dacd dorc.sc sa justific menlinerea in
continuare a lecliei magistrale, a1e cdrei unice rnateriale
didactice sint tabla, creta qi manualui, organizez paralel
un ,,experimentt( in care ccn{runt leclia clasici a unui
tul de naqtere aI acestei didacticl pe care o numim astizi ienxcceaprleiosnianltpurotifleizsaotredienafobrilmealelime etnratedilaiorlenanlodiictuehonoleloclgieii:
didactica clasic5. TrdsS.tura ei definitorie este faptr-rl ci didactice. Concluzia : leclia clasici i-a captivat rnai mult
aduce in scoald. senzalia, perceplia 1ucru1ui, cd acordl
pr-ioritaLe inducliei nu deducliei. pe tineri, participarea 1or inteiectuald qi afectivd a fost
Dacd privim didactica de tip clasic, ndscutd acum mai
bine de patru secole, prin prisrna acestor incontestabiie mult mai profundd, efectul formativ incomparabil rnai efi-
cpireanetv.aDlueaciv-alotradr.eiaascudneiei cnlioai clasici ! Invers,
calitdti, ne putem intreba cu drept cuvint: oare intr-ade- se poate su-
rnetode deEi, in
fapt, sporul
de educalie pe care-l aduce aceasta nu justilicd volumul
rrdr se pune cu atita acuitate problema unei didactici noi ? investiliilor (sau iI justificd numai in anumite condilii).
De ce aceaptf, febrilitate in elaborarea de noi metode, in
Desigur, in stabiiirea valorii reale a unei rnetode ca
conceperea unui nou sistem didactic'/ qi, de altfel, in elaborarea anumitor metode un rol esenlial
Este neindoieltric, totuqi, cd nici unul dintre domeniile
gtiinleIor educa{iei nu a cunoscut in ultimul deceniu al'a- au determindrile recente despre mecanismul gindirii uma-
ne scoase la lumind de ciberneticd gi psihologie. Foarte
importantd s-a ardtat a fi, in sfirgit, evolulia tehnicii mij-
lRatic-oratio (gindire-vorbire) defineqte conceplia despre loacelor de invdldmint, care fdureEte studiului o bazl.
educa{ie potrivit cdreia intreaga formalie intelectual5 a discipo-
lului se realizeazd prin intermediul expunerilor magistrului.
191
190
efectivd gi potenliald cu totul noud mEiadiec-oamdprclicpatutel ului- lor, profesorii din liceu constata ci un nutnir tttltt'r' tlt"
toare : agregate electronice mereu ,'leviintrd in anul I ISrdaqtisd invele' Aceeali t.tt'tttttl
puse ,,t:,rilitarann'i!fraeap1Etsuilalluabiicpciurdon{ioelorsdro'6inrieci aacrleavsesereiigacilooVmr-piauli.ciiDEeeismcteiauirmenvuvelcrtrsidtibrirlilbloii-l:
in slujba instruirii programate, aparaturi de laborator rrnii invd{dtori cred cd gcolarii ior pot fi deprinEi s-er in.
comNpulexeest,eindsetamlairlaiirdeecdteulenviiiziduindeacEticcoiclanrii. au inceput sI vele sistematic de-abia in ciasele V-VIII, unii profesori
devind mai circumspecli in legdturi cu cornpetilia debor- rie Ia aceste clase sint gata sd arunce greuiatea intregli
dantd a tienhtrneictielohrnoElcooglaiareb, aszdatcdeprccctneozi"ie-ami ijlionadceeapdroidaapce- r-arcit'ti pe utnerii colegilor lor care predau la liceu, rar
raportul iicestia socotesc ci numai {acultatea poate rezolva pe
tpicsiehoEloigcicona{linnuotuilloirnvmSelStomdcintrrc-rzliusitdEiindaccodnffruunndtaamreeantcuul
cercetdrile de psihologic oxpcrinentalS. tle-pFlidnrdprionbdleomiaalA. , toati iurnea recunoaEte cf, procesul de
inr:alare presupune conexiuni. inverse. ci predarea trebuie
rirmitti de insugire, care constituie de fapt scopul prin-
A INVATA IncI inainte de a pdtrunde pe porlile Ecolii, cipal, finalitatea muncii qcolare. in mod firesc se
verbul ,a invS!a(' 1i apare copiiului asemeni rnlotdeauna intrebareit : in ce rndsurd ili insuqesc pLlne
"sA iNvETr"
elevli
unei formule magice. crinogtinlele ?
Indemnul ,,Sd inveli bine !s, mereu repetat acas5, se in-
soleEte cu memento-ul rostit de educator Ia inceputul lec- Dar dacd vlem sd ne pistrdm in ordinea iogica a ir-r-
!iei. ,,Azi veli invSla despre...s, dupd care urmeazd. pre- rururilor, se impune, imperios, sd fonnlridin intrebarea ;
zentarea cunoEtinlelor care ar trebui invSlate. Didactica
cinrl gi cunz sint inudlafi tinerii sd" inuele I $i, mai ales,
sa dam acestei intrebAri un rdspuns ilrecis qi crtprinzdtor'
traditionaid a depus multd stdruinld in aceastd direc{ie.
Atit de mu1t5 incit aproape nu mai avea timp sd se ocupe Bunele intenlii cu care pornim Ia drum par sd. se
de resorturile intime ale procesului de inv5lare gi-l ldsa transforme insd, chiar de ia lnceput, in contrariuL lor,
pe elev singur tocmai in momentele cele mai dificile. De ca in celebrul aforism despre ,,drutnul spre iad". Caci
fapt, nu o datd, didactica aplicatd in procesul de inv5ld- 1;r'incipala deprindere didacticd a primelor clase rSmine
iiLcd. solicitarea memoriei qi fornrarea unor deprinderi de
calcul, in forme care imping primejdios spre studiul me-
mmainret anucafpinaaciltizSa{iitodceminasi uogbiriee,ctiinvtuelgsradurep, rsiinscteipmaal t-izarfeorq-i cluarnnicit.iSdeaEctiiee,ledevipi i1idodr ,trcainusnfoiirimnvi dcldittomriasi eredpeecdlaerdo mui-
utilizare practicd a materialului formativ qi informativ.
Pr_o-
biemd in operalii aritmetice luind ca bazi doar o indi-
Evenimentele petrecute in Egiptul antic sub Rarnses lalie a enunlului, fird a-i determina sd gindeascd pro-
al Il-lea sau conjugarea verbeior deponente se vor uita, biema in ansamblu. $i, nu o dat5, Ecolarii sint puqi sd
poate, dar capacitatea de a studia temeinic, o dat5. insu- mecanic nu numai poezii, dar Ei fraze intregi
qitd, nu se va mai pierde niciodatS. $i prin educalie elevii rnemoreze
clin texteie de 1ectur6, fdra a inlelege sensul unor cu-
trebuie sd dobindeascS, impreund cu bogdlia gi varietatea r"inte, a1 unor expresii etc.
de cunoEtinle, tocmai aceastd capacitate.
Intrali pe aceasti pantd a ,,reducer-ii ia absurd", & go-
Un sondaj-fuiger Ia nivelul punctelor de contact intre lirii frazelor de semnificalie, a vidiriipoeziilorde fioruX
liric, a problemelor de miezul iorra{ional, unii gcolari pot
diferitele trepte ale invdlSmintului concentreaz1. intot- l.rece mai tirzir.r (cit de tirziu ?) printr-un ader,'drat Soc
deauna valul de reproquri ale educatorilor de dirrerse
grade.
,ri invdldrii.
Profesorii din imrdtdmintul superior semnaleazd difi- Drumul normal. firesc. al deprinderii studiului este
cu1t5!i1e adaptdrii unora dintre absolvenlii liceului Ia con- jrlonai vi arnintiti ce spunea in aceastd privinli
-cladre- linii esentiale de trasaj: rafionalul qi
ditiile studiului in facultate, avind ca principali cauzd l)iaget doud
faptul cA nu qtiu sd invete sistematic, eficient. La rindul
193
792
afectiuul. Exigenlele formulate, succesiunea intrebdrilor, ajutor real numai dacd, in prealabil, ai invdlat sd invcli
modul lor de exprimare se subordomeazl, stimulSrii aces-
tor doud trdsdturi ale personalitdtilor in formare. sistematic !
Un procedeu interesant pe aceastd linie il constituie Educatorul atent Ia modul cum participii elevii la lec-
rezolvarea problemelor, pe bcealzpauslcinhedmoeuldormteiptoodloegdiceereE-i
programdrii. CunoaEterea a lie igi poate da intotdeauna seama dacd elevii lui au de-
zolvare dd posibilitatea autoverificdrii, alegerii cdii celei
prinderi bune de studiu sau inva!5 mecanic. Sd ludm, de
pi1d5, un moment din timpui verificirii cuno5tintelor la
mai rapide pentru gdsirea solutiei, ceea ce creeazd de o teclie de gramaticd. Unui elev i s-a cerut sd'formuleze
timpuriu deprinderi pozitive de studiere a matematicii. o definilie. in timp ce rdspunde, el ezitd la un termen,
greqe;te. Apoi, dupd ce std. pe ginduri o cinlipcdo,nrseidveinraereE.i
intregegte repede definilia. Profesorul ia
plaarnontoarrme,aleez. it$air,etaoteulqei,vunluuisEinitl.eAcliafoscot nidtisnautbd..1Lauocrpuarriltee
vARIATtUNl Schemele, tablourile sinoptice ideea centrali a momentului respectiv, intrebarea capi-
PE 'IEMA ALTUI ,,LANT
AL SLABICIUNIL2R" constituie qi pentru studiul aI- ltaaalradejupmnesecceaalrenevicupd1roslfaeasurodprsurplinutntrres-buuulnicaoprsreoiccslei--sodpepurngindin.trad-toiurenreclmiog:eiccmudotn?-
tor discipline-- istorie qi geo-
grafie, cunoqtinle despre na-
turd etc. -- un instrument util de combatere a insugirii
mecanice a cunoqtinlelor, cu condilia sd fie alcdtuite di- Chiar inainte de generalizarea maqinilor electroniie cu
namic, cu participarea activd a elevilor. Altfel, doar dic- prograrndri speciale de tip pedagogic care sd dea, pe baza
tate qi copiate mecanic in caiete, schemele devin arme unor so{isticate conexiuni, rdspunsul exact la aceastd in-
cu doud tdiguri, tinzind sd ingrddeascd posibilitSlile ele- dtraegboagriced,.,arpeaurqaetEutled, eprininuecsittigeavlaie,indtreenbudmriitcmardeiessctoritepproe--
rrilor de a munci independent.
biernal de pe fagagul stereotipuiui,
Strategia inud[drii unui mnd de inud[are implicd mo- a1 rutinei, sd-i depis-
delarea materialului de studiu, construirea schemelor qi teze, in avantajul activitdlii 1or de mai tirziu, pe cei Care
tablourilor sinoptice ca un element de bazd al muncii sL-oarulidesperpinasresdc5g. ipnadnetaasciedcmlieeicas-naici,nsvdeirnsvaett;e
independente, de sintezd, a elevilor, in care indrumarea pe dinafarl.
profesorului nu dispare dar se manifestd intr-o formd nu pot sd urce. Si ei ia deal
discretS. O asemenea orientare are qi avantajul de a oferi ripcri:atearutruoisA6trertn'suessiqdmiaindiruesgiilnndupesregapiisduattsieendnemrtaecersavetncudtb.dilcrdsu.csrirrionEi,illettulciecclasiiei.tpiqiliirnproinnlubifavnilceei emsiirn.tnaigpisiaodifltaireuitilcpaeanrlsiipadtnrdmogceiplniejrrldoiiaieicaicn,s,p.dcleeledavns.bictlorosoudr--
un indice exact al capacitSlii fiecdrui elev de a analiza
o leclie in mod independent, adicd, in ultimd instanld, aI
posibilitdlilor lui de a studia individual. Evident, orice
procedeu implicd in sens dialectic qi negarea lui. BunS-
oard, aqa-numitele tablouri sinoptice, care prezintS., pe
verticald, cronologia $i, pe orizontalS, diferitele eveni- sssco11ealirr;utag:udaafraDonilnnl-rsae-mlifizcoloadedrrmtbzpa,dee;aiuienn,nalpedsadcrfpceiiisfcnealEeeeirddatdrcierazvimltuidraeiiil,ile(sdeirdnaecexdetoujepuzeiigginiltdiidiscrteEaectarpuilaralveicdtiin,ehqiuccinibaaorlaaearirpazceaiidee,iiinuiistssndtaptiodauntdesl--ies;csc)oi,doreitifaalasasolpsttacedureeddnmtsdrioeeaueaeuxnmlsubedefidiurnannscsditoieeurilrieaivei,uvrliseae__aa[
mente istorice, sint utile in principiu, la recapitulare, silrlrirrro5vp.orpirieloansrtirgauunrgiardeceuotEpacitioeia,cl5din. k_Bitiioumgndprqomcaerdu,al smets5atezjoiorkitiualontegitaraatpemddureilnmleilsdot_er
dupd parcurgerea unui numdr mai mare de capitole, dind
elevului o imagine de ansamblu asupra epocii studiate.
Am avut ins5. ocazia sd vdd nenumdrali elevi, inainte de
examen, inlocuind orice recapitulare cu consultarea fe-
dbbloroiuludal'oadiontmabfnalioerd,rin:lut,ir,eJs.e.inp.(eo(gpAtVqicoa,ddindarto,- ntainbpldroimucraaileodsolimnitoanpniteiiceienctsruien.t,.,.tuana-
194
195
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
https://neculaifantanaru.com
Herivan, Mircea - Educatia la timpul viitor
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search