Plesu, Andrei - Chipuri si masti ale tranzitiei

cite asemenea irtreprinderi riscante, uitate pe nedrept, dar laxd, gansele de prosperitate economicd s-au iremu$it 9i s-au
diversificat. Poli fi mai govin decit !i-o ir:rgXduia, pe vremuri,
phstrate de istorie ftr marele depozit al curajului anonim.
internafionalismul proletar, ai voie sd rnergi 9i la bisericd,
ExistX multiple procedee de rearanjare a dosarului per- poli sd-i injuri pe rugi fird precauliuni diplomatice, sd-!i bafi

sonal in genere, se recurge la o combinafie curioasi de am- joc de intelectuali fXrd opreligti 9i sX te pupi cu Comeliu Va-
rezie, imiginalie gi vehemenfX retoricd: uili episoadele ne- dim Tudor in vdzul lumii. Iar pentru faptul cd dupd o revo-
convenabile, inventezi (sau amplifici) citeva accese de indrdz-
neald disidenti 9i devii militant pind la apoplexie for rindurile eluxliisetdviooleexnptiliccaolnietinouni o-rabcialdg, i fii pe scend,
e,,sstoeciaedtdefriiecnilvaillea".uFnoapratertiudtidlie-opcohziaifriep'eEntrou fogti activigti inainte de esalu-jesscd institulii in-
strategie care -te de care se

scutegte de echivocurile trecutului; cu alte cuvinte, egti tregi: profesionalismul. Ai lucrat in Securitate? Da, dar nu !i-ai
amnistiat prin simpla angajare ,,de partea cealaltd" 9i poli fdcut decit datoria, !i-ai apdrat lara, ai fost un meseriag al
ordinii. Ai lucrat la exteme? Da, dar numai pentru cd ai fost

spera chiar la oarecare funclii ,,de rdspundere": primar s-au, un bun tehnocrat, un diplomat de carierd, un mic Titulescu,

micur, viceprimar, purtitor de cuvilrt, gef de campanie elec- rafinat 9i independent. Prni 9i cel mai mdrunt activist i9i are,
in acest nou context, alibiurile lui: a fXcut gi lucruri bune, a
torali 9.a.m.d.
Un excelent laborator de chimie purificatoare a fost, pen- ajutat pe X sd-9i facd rost de casd 9i pe Y si nu ia vot de blam.

tru unii, Piala Universitdfii. Mi-a cdzut in mind la un moment Admit ci au existat asemenea situalii gi asemenea oameni.

dat un curriculum vitae care, aldturi de enumerarea perfor- Dar, incet-incet, apare ideea cd armata de propagandigti, se-

manlelor profesionale ale semnatarului, confinea 9i infor- cretari ai BOB, milifeni ,,superiori", funclionari de ambasadd,
dme ecamrebraimindeCpCinssdaeucienniMi iAntNre,giinpfoinrmd aintodriet-a-
mafia: ,,aciv itr Piala UniversitXfil" . Eta vorba, agadar, de o securigti zelog|
,,cahficare", de un titlu ca doctoratul sau ca o decoralie mili-
tarX. Nu e de mirare, agadar, cd irt ,,zorta liberd de comu- mX rog, toli cei

nism", printre revolulionarii dezamigifi, tinerimea curatd, ltiaullevfirealgiiilneo,absdtrieelzi idlneiceza-hder rfadurdunnicfeil de elitd a nafiunii, ves-
o leg6turd cu Partidul
mitingijtii naivi, informatorii infiltrati, anarhigtii veseli,
Comunist cu'mincitrna generalizat5, cu mizer"ia ideologicd 9i
opozinlii radicali 9i grupurile de gur6-casc6, se p_utea-vedea cu strangularea libertifilor fundamentale. Te intrebi de ce a
un numdr insemnat de manipulatori ai propriilor dosare:
mai fost nevoie de o revolulie de vreme ce eram condugi de

poltroni care i9i construiau imaginea de eroi, colaboralionigti .cei mai buni dintre noi, atit de buni, incit, fie ei i:rgigi, {ie sub-

iare igi dddeau examenul de revolufionari, timizi care i9i alternii, ginerii sau elevii 1or, ne mai pot conduce 9i acum.
exersau aptitudinile de fiare, turndtori care i9i ,,fXceau" disi-
P"rnd la urmd, pentru cei mai mul1i, revolulia nu pare sd fi fost

denfa, terfelili de tot soiul care i9i reabilitau virginitatea 9i decit un br:n prilej de reajustare a dosarelor de cadre. O gansd
mulli oameni cuminli 9i cumsecade care irdrXzneau, in
sffrgit, la grdmadd, ceea ce, pind atunci, nu indrizniserd nici- providenfiald datd fiecdruia dintre noi ca sd ne putem spdla,

de-a valma, destinele, banii si congtiinfa...

odatX pe cont propriu. Dilema,nr.78, B - 14 iulie 1994

Toite acestea sfurt insd metodele sofisticate de reamenajare
a propriei imagini. Se practicd gi metode mai simple: de
exe*plu, plierea slugamicX pe ierarhiile Puterii. In loc sd-!i
rdscumperi stind
camuhezi vinovXiia trecind in Opozifie, !i-o 9i cu
de ieri, vei fi
la guvemare. Ai fost cu nomenclatura

nomenclatura de azi, mai ales cd, uneori, ea e una 9i aceeagi.
Procedeul e cit se poate de rentabil: e mai bine sd fii la Putere
azi decit era pe vremea Odiosului: disciplina de partid e mai

100

O pagini din Tocqueville te vezi confruntat, iarigi 9i iardgi, cu un decalaj istoric, deve-
nit, s-ar zice, o a doua naturd a RomAniei. RomAnia se afl5
Alexis de TocquevLlle, Despre democralie in America (vol. I,
intr-o crizd care, in Franfa, era actualX cu o sutd gaizeci de ani
Flumanitas, 1995, p.52): ,,Oare unde ne afldm? Oamenii reli
in urmd! Mai departe: nu d5m suficiente sernne cd sintem
giogi combat libertatea, iar prietenii libertdiii atacd religiile; dispugi 9i pregdtili sd congtientizdm criza; cu alte cuvinte,
spirite no-bile si generoase laudd sclavia gi suflete josnice 9i avem boala, dar nu-l avem pe Tocqueville. Sd adiugdm cd
senile preco nizeazd. independenfa; cetdleni cinstili 9i luminali
se impotrivesc oricdrui progres, in timp ce oameni lipsili de Tocqueville propunea un remediu: avea/ agadar, un model de
patriotism 9i de moralitate devin apostolii civilizaliei 9i ai
luminilor! Oare toate secolele s-au aseminat cu al nostru? solulie pentru iegirea din criz5: modelul democrafiei ameri-

Omul sd fi avut eI intotdeauna i.naintea ochilor, ca in zilele cane. In materie de modele, noi tatondm intr-o derutd totald

noastre, o lume in care nimic nu se leagX, in care virtutea nu 9i sfirgim, ca de obicei, prin a face haz de necaz, dizolvind,
are geniu 9i geniul nu are onoare, in care dragostea de ordine intr-o bXgcSlie acidd, ideea insSgi de model.
se confundd cu atraclia pentru tirani, iar cultul sacru al liber-
tXlii cu disprelul pentru legi; o lume ir:r care congtiinia nu Oricum, problema modelelor nu se mai poate pune ast5zi
aruncd decit o luminX incertd asupra acliunilor omenegti, i:r
care nimic nu mai pare sd fie nici interzis, nici permis, nici in termenii in care se punea in secolul trecut. Lumea e,
cinstit, nici ruginos, nici adevdrat, nici fals?"
vried-nevrted, mai betrine: a epuizat citeva solufii politice gi
Textul acesta a apdrut in Franla, in 1835, dupd intoarcerea
lui Tocqueville din America. Trecuserd patruzeci si sase de economice care pXreau, la ?nceput, promildtoare, a evoluat,
ani de la izbucnirea revoluliei franceze. Citit astdzi, textul nu
arati insd virsta pe care o are. Pentru noi, la cinci ani dupX cit de cit, cdtre o planetizare a structurilor 9i se afli acum in-
revolulia din decembrie 7989, el este incd de o acuitate care tr-o situalie a cdrei caracteristicd dominantd este, credem, lip-
sfideazd toate cronologiile. La o primd lecturd, descrierea lui
sa de imaginalie. ,,Capitalismul" trdiegte nu doar o perioadd
Tocqueville e, ir mod paradoxal, linigtitoare. Agadar, au tre- de recesiune, ci un blocaj de sistem. Richard von Weiszdcker i9i

cut gi allii prin mizeria postrevolufionard, au trebuit 9i alfii sd pune ir:rtrebdri cu privire la rolul pe care il mai au de jucat
afle cd, pentru a inlocui o lume cu alta, e inevitabil sX tra-
versezi un lung interval de dezordine, o ne-Iume cu fiziono- partidele politice, economigtii identifici fisuri funclionale in
mie apocaliptic5. Efectul acesta consolator al primei lecturi se
destramd totugi cu repeziciune. Mul intii, e dezesperant sd alcdtuirea economiei de piafd, protecfia socialX suedezd fali-
constali ce greu se reagazd lucrurile. In 1835, Franla nu dige- menteazf, statul 9.a.m.d. Sigur cd fald de ceea ce se intimpl5
rase incd gocul lui 1789. Apoi, nu e mai pulin dezesperant si in ldrile ,,in curs de dezvoltare" (un eufemism pentru ,,sub-
dezvoltare") blocajul resimlit de marile puteri economice e
T02
floare la ureche; o vagd penumbrd ir:rtr-o grddind paradisiaci.

$i totugi avem ghinion: tocmai ci:rd ni s-a dat libertatea de a
opta pentru un model sau altul, modelele
intrd tr deriv6, se
subrezesc, dau semne de oboseald. Cil:td sd ne agezdrrl,

agezdrile de pind acum ale lumii pdlesc. Ne e oare ingdduit sd

sperdm cd pentru a gdsi o cale vom avea mai multd ima-

ginalie decit insegi modelele noastre?

Diagnosticul lui Tocqueville impresioneazS, irtre altele,

prin accentul patetic pus asupra disoluliei civice 9i morale. E
un mod de a sugera de unde ar trebui sd inceapd terapia: din

interior, de la restaurarea virtulilor, a criteriilor, a discernd-

mi:rtului. Trebuie recuperatd coerenfa intre vorbS 9i faptX,
trebuie recuperate forla de persuasiune a valorilor, prestigiul

adevdrului, cenzura legitim5 a congtiinfei. Cine i9i va asuma

la noi o asemenea terapie? Cine simte nevoia s-o facd 9i, mai

cu seamd, cine are autoritatea s-o facd? GuuernulT E ocupat cu

103

probleme administrative: n-are timp de pedagogie, de fine- Micul (9i tristul) ecran
luri psihosociale gi, oricum, nu pare sd creadE in lucruri care
nu se pipdie gi nu se vdd. Biserica? Se irosegte irtr-o imaturd in Televiziunea RomAnd lucreazd o sumedenie de oameni
ofensivd mediaticX, practicd o pioasd retoricd a locului co- gxperien!5 indelungatd gi cu o solidd calificare prof"rio"u_
mun, se roagX pentru victoria echipei nalionale gi, in plus, e l9iu'
atit de mulfumitd de poporul bun, credincios, omenos 9i $i totugi releviziunea Rom6nd e proastd. cu aite .""ir,i",
viteaz pe care 1I pdstoregte, incit nu vede necesitatea unor tlp,'u:re!ol.:ra:/do!se:rtl"canria?tcn.c:ofa"eolrg1dploor.abonaca*ttrdpiec?:aatt.iDgninsiafaticiritneuutlfetideedliieeexdp1esl9uicagba9dg?naiapiNv?taeurVleuailcvlaireurmupanr"diisat"tntoiely"lne"iiuoinpiei,iicii"ue_zt__
-paippIinalTuletti-itmosma3"rtmc-eaae_eg.stia,niortqnueystaitm$amrsbnn-d5idtalfr.rdicei,aa1Dbptrud{eirnSoonroisgs.yafreeu$$anblntmuidirmmeeenal,iifetpvidnpeeediessnaeltacteddrtujueeecrsaldoeaaptepvplli,artoitlczieatreiiipttiftiriuieta"ccuudh.radtineLnuiuina,cefn"e6mnaga,roailiositi,ogdpiserielutelie!reneiisrefssltiufii,ndtncainacteinrdatseaacdtmaliirienitdtaeiaed_ci
retuguri fundamentale. Presa? E haoticd, diletantX, parizand. cdcioase 9i gleampete. Totul s diiarmonic
ima€inea de ansamblu pini la detalii. 9i neglijent, de la
Std prost tocmai la capitolul moralitate 9i responsabilitate, pe
care ar trebui si-l restaureze- Intelectualii? Dar au dat semne iisrmaranretadeaiaylniertf-llpibratiedlinoinoqAiricsEgllhrsidococcg"ditietuanagetaaeutsjrcppiedslemaaeuaPae,rmllotglimuitteisptrcrpiindtuelc-ieoieouaarnflziliiitrernter.ioerimeiriiiar.scMdviaelastvioitErnitgo,iaenidrcuiaetaitpceiaprrnvdirtlientrrrioolmreuedoeoietcvuiectriii9sauincag,unniasogulettceiaieunoetisnineganccnrftcia,uaeleiuocegasrlrippebhdnlutvtcielseis.ac.emautrmcidildmSpeueu,ufageetrmleaiuoierlstlaseiirci.arisne,staidiEriuluidiv,oenucippvnipralvsneeodl-euetsisfn9mirennn"etiiiste,amtg"tooairepnivraumrnuceal-avi:toanuzeereenasnzitdsrain;n"efcdetv,iatettideis'ai"ic9ndnnpiua.eeregaciutrnm?rReil""tiolmt,.r.teie;c_"*s;sfsuCgpi;i"anuu;dp;trrl;ticnn_ooiiiiil;etretoeraoeisea,cta,r--r,i

spectaculoase de confuzie mentali, infantilism politic gi scle-

rozdmetafizic5. Atunci cine? Singurul discurs didactic pogo-

rit asupra mufimii este, i:r genere, un discurs despre muncd.

Trebuie sX muncim, sd punem umdrul la cregterea producfiei

igsriurtabrpetiol ipvtslod"t2suntlatverazmemaevrxrigaiselta-dleesnulifanleissteitnaeas.lcAdidceeaaoslmotdguimnlocirsittnoicoriugalturimi,-uangcpaiudi na-re,

umanitaten lui. DacX nu se vorbegte de motivalia muncii, de
buna ei rirrduiald, de buna ei distribufie, de rlgazurile gi de

valorile pe carE ea trebuie si le producd, orice invocare a

,,efortului necesaf" sun6 a simplu i:rdemn pentru vite 9i pen-
tru ocnagi. Trebuie sX muncim, firegte. Dar trebuie s-o facem
pe fundalul unei clarificdri interioare, al unui proiect de or-

din superior. Ca sd muncim bine, ar trebui se avem ircredere

i:r cei care ne cer sd muncim 9i sd percepem, dincolo de me-
canica muncii, alt orizont decit acela al oboselii sau al diver-

tismentului ieftin. Cu alte cuvinte, munca trebuie redefinitX
i:r termeni care si depXgeascd sfera economicului.

hrtr-o lume ca aceea descrisX de Tocqueville, intr-o lume
ftr care oamenii credinciogi combat libertatea, iar ,,liberalii"
dispreluiesc credin;a, intr-o lume in care progtii iau in pose-
sie teme nobile si minlile nobile proclamX insanitdli, intr-o

lume in care nevoia de ordine devine nostalgie a dictaturii, i:r
care libertatea e frrleleasd ca nelegiuire, i:r care ,,nimic nu se
leagd", intr-o asemenea lume pedagogia muncii e insuficienti

gi, de altfel, inoperantX. ,,N-ar strica, tovardgi, se fili nilel mai

-idealigti!" a spus, pare-se, odat5, intr-o gedinld de lucru,

defunctul Ceaugescu. Incd o probd cX, atunci ci:rd lucrurile sint

cu susul in jos, adevdrul poate vorbi 9i prin gura netreb-

nicilor...

Dilemn, nr. 80, 22 - 28 iulie 1994

105

zilei, ceacu care trebuie inceput, poate fi alta decit gedinfa de un aer de bdiefi buni 9i sinceri, gata sX impace pe toatd lumea.
C.rrr"t., sesiunea parlamentird siu protocoalele Pregedinliei' Mai existd stilul gugubd!, stilul maitre d'h1tel, stilul pionieresc
Un convenlional iespect pentru foruri qi ,,gtgaye." provoacd (bazat, inainte de orice, pe tutuirea preopinenlilor, mai ales
ui"r"u dozajul n"t"io.tubil al informaliei' Conferinle de pre- dacd sint tineri) sau stilul ,,analiza muncii". De curind, am
avut surpriza sd descopdr un caz c1J totul neobignuit: era
sd rutiniere, declaralii politice lXbdrlate 9i gdunoase/ comu- vorba de un dialog intre Guvern gi Opozilie pe tema priva-
nicate guvemamentale pletorice, alcituite ca nigte Procese- tizdrli. Nu relin, dintre participanli, decit pe domnul Florin
vciieetrerbnaatcloee,"p's.or.itlveemog'nptee"dn,idi,b,a!iicnleteicmceus(mdcuinsulteobnrleiiennitesemudb"ea9lt,'ue,i'nr)n, pds'riniEnt crceipulaartilao"t'se"ictnnX Ceorgescu, ministrul finanlelor, gi pe domnii Ciumara gi
nimeni dintre cei a cdror listd ne este prezentatd la sfirgitul Dinu Patriciu. Moderatorul era un personaj straniu, oarecum
e'opmiuuri"osiu.utofnl iuvi,bi azdgueatdhpaocr,stuinbaiimlleiteil9niliiendeAincRterDsea.sr,e;aeuimaZlbiDiauFnto,XrctlaX"r,elirniil'uca-Nppiamrierenscdiinnfciuei- inspdimfurtdtor, cu alurd gi maniere de plutonier. Corpolent,
ipr"r".u minute sau Actualitdlile.colegilor de la Antena 1' asudat, nervos, vddit iritat de prestalia opozanlilor si, in chip
iingi, dar mai bine structurate, mai apropiate de tonul corect'
i. fi Uft" si reflecteze cineva 9i la-reforma Buletinului infantil, partizan al ministrului, individul avea ceva de
*"Lo, gindit, deocamdatd, ca o micd prelegere de speciali-
tate, de6itatd cu un gtaif inutil de meseriagi onorablir' dar anchetator care irrcearcd disperat sd-9i domine instinctele. De
,ddrrieeegsttue"tOirtnreomXmgsei,ena. "earTieclneoil.pgtupriEnolexbten,iltsesradtmudcpcdrfreeoivseuriesbmgtgieilttu.aialMiecnueonmeiduuaeiar,artisasvlmdktoi-ovsorharudeoileezirut,sardemetobifriarucviiliioeeecrnlo'istdrdRjduefoimiaellaulea-lp'lailosolmlltiriiitac'ie-'i
fara onJtuozitate, comunicativ fdrd a deveni prea fami- la bun inceput, moderatorul a proferat citeva ameninldri,
.Ju irrt"lig"nt fdrd aroganld. El trebuie cit sd deopotrivd grosolane gi caraghioase, menite s5-i aducd pe
si gtie cind 9i invitali la ordine: dacd nu se poartd cum trebuie, el, gazda,
li*, are ciderea sX intrerupd emisiunea gi sd difwzeze, irr locul ei,
,tr"or."t"oupr.lattllsitX"-9initedrolozceuzteolrniltoerr'veEnoliilmeeisneraiegaefxetl,reinmcidt esdgsretiam' uin- muzic5. Convins, din plecare, cd std de vorbd cu nigte loaze
care fir-ecul personal, spontaneitatea, calmul sint cahteli
prin simpla nedisciplinate, moderatorul nostru n-a fdcut, de-a lungul ten-
a".irir,", de neinlocuit prin hdrnicie tenace, sau sionatei discujii pe care a mediat-o, decit sd-9i confirme pre-
Uuna inienlie. Sintem i:rcd departe de performanle cu ade- simlirile. La urmd, epuizat, excedat, dezam5git de toli si de
vdrat mernorabile in acest domeniu' Avem de-a face mai toate, dispus, e drept, sd-gi facd gi autocritica, el a avut aerul
curftrd cu o bogatd coleclie de incompetenle' Moderatorii cd-i lasd pe toli corijenli 9i cd se abline cu greu sd nu-i poc-
nogtri sint diletairli chiar .ittd put a fi dobindit oarecare dez- neasc5. Telespectatorul rdsufl5 ugurat, bucuros cd maratonul
involturd. Unii tind sd ocupe tot ecranul cu suficienla lor ego- isteric la care a fost martor s-a incheiat. Rdmine, fireste, intre-
latrd, transformindu-9i invitalii in materia primd a.unui spec; barea: De unde a fost pescuit un asemenea ipochimen si prin
l".ti pttptiu. Obraznici, hXrluitori, cu atit mai siguri de ei
ingigi, cu cit sirt mai inconsistenli, ei se comportd ca. nigte ce ironic malentendu i s-a putut incredinla un rol pentru care
ca nigte vedele de suburbie' AUii' dimpg. nici el, nici urrnasii lui, nici urmagii urmagilor lui nu au cum
sairapi mdrunli,
triva,'cultivd tonul mieros, i9i flateazd slugarnic conlocutorii sX livreze stofa cuvenitd?
9i telespectatorii, privesc umed sPre camera de luat vederi' cu
Multe 9i melancolice lucruri se pot spune inci despre
106
Televiziunea noastr5. Ea are toate motivele sd fie ingrijorati
de concurenta noilor posturi independente: n-ar fi exclus ca,
destul de curind, sd o vedem iegind din cursd, pentru a ajun-
ge o institutie desuetd, cu iradiere strict confidenfiaiX. Si
totugi nu toate gansele sint pierdute. Cu un consiliu de admi-

nistralie din care ar urma sX facd parte Lucian Pintilie,
iCcnedai rbperrpioetpal u.LgiNiicuedamenasuiin, dcOdiccapttaeevleciaenTi pePaleatrvleuizr ic9uainnNiid.C-id,.aMlliuuicinrautegraitleenausp-t-airapauuddteiieca-i
rile parlamentare. Cu alte cuvinte, atirni nitelus de domnul

707

Adrian Pdunescu ca totul sd mearg6 bine' De cine? De Adrian Bitrinete fdri tinerefe
Pdunescu? Da. Cum adicd? L.-ucian Pintilie 9i Gabriel
Liiceanu, Octavian Paler 9i N.C. Munteanu depind, au-aiuns Peste tot unde se instaleazi cu oarecare fermitate, demo-
sX depindi de judecata lui Adrian Pdunescu? Da' D9 judecata cralia combate discriminirile. Uneori abia tinem pasul cu exi-
lui Adrian Pdunescu. E o glumd? La nici cinci ani de la revo- gentele spiritului ei de echitate, prea radical p".rt..t unii ca
lulie, poetul de curte al dictatorului rdstumal judecat 9i im- noi, crescufi 9i descresculi ,,la porfile Orientului". Fie cd ne
p.rg"ui, decide asupra Televiziunii nafionale? Nu, nu e o qlu- contrariazd deprinderi mentale strdvechi, fie cd, dirnpotrivE,
irre. f o victorie a democraliei, a socialismului, a sufragiului' ne aduce aminte de retorica ,,noud" a ,,gtergerii diferentelor"
a ,,plebicistuhtT", analiei noastre mindre, care nu inleleg^e sd (dintre sat si ora9, dintre deal 9i cimpie etc.), echitatea demo-
falilii ei! O, geniu al venitorelui Rrron'rAniei! Cfu:rd cratic6, tratamentul nediferenliat al diferenlelor nu ne vin in-
."r,'r,",1" la putea tr6i sirb aripa ta fdt6' sd murim de ris in totdeauna la irdemind. Ne e greu sd admitem cd intre femei
si bdrbali, homosexuali 9i heterosexuali, intelectuali gi anal-
out" ,ro* fabeli nu existd, esenlialmente, nici o deosebire. Ceva fur adin-
cul nostru continud sX separe, sd ierarhizeze 9i si judece. E cu
fiecare clipd? Dilema, nr. 86, 2 - 8 sePtembrie 7994 atit mai ciudat sX constali ce succes 9i ce legitimitate are incd

o discrirninare cu temeiuri relativ arbitrare: discriminarea

i:rtre tineri si bdtril:li. Discriminarea aceasta e intretinutd mai
ales de tineri, sfisiali, de reguld, iretre tendinle opuse: pe de o

parte, dorinla de a fi tratali ca adulli, asimilali, agadar, in

comunitatea virstei coapte, pe de altd parte, orgoliul energiei
juvenile, uzurpatoare, delindtoare privilegiatd a unor puritag
gi adeviruri pe care rutina maturitXlii le oculteazd. Nu con-
test cd existd, intre virste, deosebiri semnificative (sistemati-
zate irr paginile celebre ale Retoricii lui Aristotel, marele cam-

pion al discrimindrilor de tot soiul. ). Mi se pare ir:rsd cd

exaltarea lingugitoare a ,,tineretului", neapdrat martir si pro-
fetic, line de o demagogie ieftin5 si, adesea, ipocritd: tineretul

e ldudat, dar ldsat la o parte. In plus, md iriti suficienla carac-
terizirilor globale: sint tineri 9i tineri. Unii formidabili, altii

cvasisenili, unii inlelepti gi detetori de speranle, altii tembeli
pfurd la degenerescenld. Tot astfel, existd adulti de mare cali-

t09

bru, dintre cei ctrutali de tineri ca indrumltori 9i modele, Munteanu line sd precizeze cX Miscarea pentru RomAnia, al
duptr cum existA adulli inutilizabili, justificind orice minie cdrei lider este, nu e o formaliune politicd rezervatd doar ti-

adolescentinl. Prin urmare, cezura dintre feluritele calitdyi neretului. Asta se poate infelege. Tineretea trece mai repede

umane e mai elocventtr decit cezura dintre generafll. Iar dacl e ca tranzllia 9i, dacd vrei sd rdmii lider, trebuie sd optezi pen-

de luat in seaml un prag, atunci pragul majoratului e suficient. tru criterii transtemporale. intr-adevdr, a pune bazele unui

Duptr optsprezece (sau, pentru alte tradifli, duptr doulzeci 9i partid al tinerilor nu e mai logic decit a pune bazele unui par-
unu de ani), tinlrul inzestrat trebuie s[ aibtr gansa de a intra
tid al pensionarilor sau al cetdlenilor intre patruzeci ;i cinci-
in aceeagi curstr cu cei virstnici. in politicl instr, virstnicii au
zeci de ani. Un partid ,,de generafie" nu poate evita sd se-
mene cu o gard in care trenurile opresc scurt, pentru a porni
inventat o subtill metodtr de blocaj: organizaliile de tineret.

in aceste organizalii, un fel de ghetouri sau de rezervalii ale apoi spre alte destinalii, mai stabile.
,,schimbului de miine", tinerilor li se ofertr o condilie de se-
cundariat festiv, fArA prizl directX cu viala politic[ propriu- Emisiunea domnului Arachelian se preteazd la o sumede-

nie de comentarii pline de invdldminte. Voi formula, in trea-

zistr. Pe scenl nu apar decit btrtrinii. Ei au ,,experien!d", ei au cdt, doud. Mai intii, extrema loialitate a tinerilor invitafi fafd

apucat democralia antebelicf,, ei au trecut prin inchisori. de partidele lor tutelare. Toli afigau un partizanat conven-

Tinerii sd mai agtepte, sA mai invele, str facd vocalize in spa- fional, tineresc numai prin inocenld. O a doua observalie
privegte finalul emisiunii: un adevirat happy-end, un cald
liul vag butaforic al organizaliei de tineret. Dactr sint indisci-
plinafi, dactr vor sd-9i ia zborul prea devreme, ei devin ,,aripa consens construit, in chip surprinzdtor, pe axa PDSR - Miq-

tintrrtr", adictr ceva eretic 9i aventurier. Mentalitatea aceasta carea pentru Rom6nia (in spe!5, Stoica - Munteanu). De acord
submineaztr structurile gi strategia partidelor ,,istorice" 9i e in chestia ,,presei mincinoase", de acord in chestia strdinilor
una dintre cauzele anemiei de care sufertr, in genere, Opozi-
care ne dddicesc cu aroganfX, cei doi tineri reprezentativi (gi

!ia. Succesul politic este, vrem, nu vrem, 9i o problemtr de -celdoerlaallltifepla, rdtiecsiptualndlie copfi) au fraternizat, in acordul tacit al
animalitate: acea bund animalitate, care se exprimX prin vi- (cel de la RomAnia Mare categoric mai

goare toracictr, voce sonortr, suplele 9i rapiditate a gestului 9i simpatic decit proeminentul sdu 9ef, cel de la PD un soi de
a atitudinii. A exila asemenea calittrli in anticamera vielii de Petre Roman mai rotofei gi mai inexpresiv 9i cel de la ldrbnigti
repetind mereu cd domnul Coposu nu l-a atras fizic, ci doctri-
partid, a lAsa tinerelea str se iroseasctr in exercilii marginale,

in mici parade de tip utecist e a te comporta sinucigag. Toli nar). Cu o clipd inainte de stingerea reflectoarelor, s-a avzit

oamenii politici ai !trrii, dup[ 1848, au fdcut cariere spectacu- glasul lui Marian Munteanu care explica ,,civ7liza,tia" dezba-
loase prin tocmai precocitatea lor. E deprimant str calculezi, terii proaspit incheiate prin aceea cd toli combatantii sitt, in
definitiv, romAni. Dar, dacd toli sintem romAni, de ce nu
pentru contrast, media de virstA a politicienilor contempo-

rani de avansardtr. facem un singur partid, al romAnilor de toate virstele, fdr5

l-amintar-uoz"it*"pieri,Mrna"ridaen televiziune a lui Vartan Arachelian, deosebire de sex 9i opinie? $i de ce se tot ceartd romAnii din
Munteanu Opozifie cu romAnii in Guvem, in loc sd dea ,,mini cu mfir5"
argumentind necesitatea
organizaliilor de tineret prin faptul ctr ele existtr in toatd
pentru a respinge a-le in numelg tuturor eroilor nalionali -
lumea. E lucru rar sd-l vezi pe Marian Munteanu intr-o pos- manevrele perfide Europei, cu FMI-ul ei cu tot?

turtr atit de ,,europeanl". in chiar emisiunea cu pricina, el se Dilema,nr.99,2 - 8 decembrie,7994
SFduetoncicdlaaarlaidaeo,,lfHaenaPnsDsaStSR-eid-eiln"d,terc-adureinsicniundrrtsetrurzlensueaannusti[ tandem cu domnul

expert german de la
ne dea lecFi. N-avem

nevoie de,,Europa dumnealor!" in cazul tineretului ,,organi-

zat", modelul european e insd valabil. Pe de alttr parte, Marian

1L0

Pentru o furie afirmativd deprimant 9i e semnificativ, cred, pentru ,,starea nafiunii,,. Se
conduce obrazntc, agresiv, nelegiuit si, la limit5, criminal. De
la noii imbogdtiti, nducili de luxul gi vigoarea vehiculelor
proprii, la camionagiii preistorici, la taximetrigtii cu aplomb
haiducesc gi la scdpdtalii care tirdsc pe gosele o puzderie de
hirburi desfigurate gi resentimentare, to;i ilustreizd o dezin-

volturd barbard, intemeiat5 pe dispreful regulilor, pe o
nepdsare sinucigagS 9i pe un soi de urd latentd fate de ceilatti
concetdleni, fie ei pedeitri sau motorizali.Tolise iescurc5, #
strecoard, se bagd, riscX sd mutileze sau sd se lase mutilafi,
toti lucreazd impotriva tuturor, mir:rali de o competitivitaie
morbidd. In mic, strada bucuregteand e o perfectd metaford a
Pentru lucrurile care merg prost tn general e responsabild, RomAniei de azi: un context prost, agraaaf de dezechilibrul
neindoielnic, ineficacitatea guvernamentald. Dar pentru lu-
celor care il populeazd. Incompetenta conducdtorilor e ampli-
crurile care merg prostin mod specific, pentru netegullelocale, ficati prin bicisnicia subaltemilor. Rezultatul este ci trdim'nu
pentru egecul diferentiat, trebuie sd ajungi, dincolo de insti-
sub rigoarea pacificatoare a normei, ci sub imprevizibilul
tulii 9i legi, la oameni gi la mentalitifi. Exist5, cu alte cuvinte, exceptieifericite. In mod exceptional, gbsesti mugaiirre plauzi-
o crizd globald. Dar existd, din pdcate, o diaersitate a chipurilor bile, restaurante civilizate 9i benzindrii functionale. in rest,

ei, care e ,,contribu,tia" rmor nevrednicii circumstanfiale. Stra- egti pindit de nenumdrate surprize 9i precaritdli. pe de altd
parte, faptul cd existi exceplii fericite complicd
t(e9gimiaieprmiviatsiezdpraiire- cdinesvtea,riia:enttra-adVeicvddrr)oiduis-cuCtaobgeilda--Pepfooantdeufli responsabilitdfii. Dacd exist6, trei cofetdrii 6une, -pnroubmledmrual
ei incert, se contureazd insd ,,valorificdri" individuale mul-
ticolore: unii obfin o variantd decentd a privatizdrii, al1ii, una mare al cofetdriilor proaste nu mai poate fi pus strict in
socoteala Guvemului: in joc intrd si netrebnicii individuale.
sordidd. Cu aceeagi legiferare proastd, unii reugesc sd se des- Fiecare lucru care merge bine culpabllizeazd, in mod legitim,

curce onorabil, allii reugesc sd transforme defectul legislativ administralia tuturor lucrurilor care, in acelagi dorrieniu,
in catastrofd. Firegte, e vina guvernanlilor cd fac posibild, prin
insuficienla cadrului general, o asemenea haotici proliferare merg prost. Fiecare lucru care merge bine e o doaadd cd,, itt

de solulii particulare. Dar, uneori, vina trebuie distribuitd 9i ciuda legilor schioape, a birocraliei inerte, a ingdldrii politice,
se poate totugi incropi un succedaneu de normalitate, ie poate
,,la bazd", acolo unde legile prind corp, in materia uzatd a progresa. Bragovul, unde efectele comertului privat atestd o
moravurilor autohtone. Ci a9a stau lucrurile, o poate consta-
anumitd vitalitate a iniliativei si o anumitd acuratele a faptei,
ta oricine umbl6 zilnic cu automobilul prin Bucuregti. E ade- dd de rugine Clujul sau Sibiul, unde atmosfera e somnolentd,

vdrat ci oragul trebuie sd facd fald unei aglomerdri de magini promiscud gi provinciald. Tirnigoara, care are un instinct
pentru care n-a fost gindit, e adevdrat cX logica traficului e
modem al democrafiei, dd de rugine Craiova, care a rdmas,
arbitrarX 9i confuzd, cd, adesea, circulalia e prost diriiatd, cd, inadmisibil, ,,rosie". Particularul de la care pot cumpdra ori-
in sfirgit, pavajul pare minat de virugi apocaliptici, benzina e
cind apd minerald il dd de rugine pe cef care se aprovi-
proastd 9i nervii tuturor (pietoni sau goferi) sint subliati Phe
lsapeiscttearcieo.lu$l irutottieugr ip, edicnacroeloil de toate aceste rnizerii zioneazd. sporadic 9i care inchide prdvdlia mai prompf decit
obiectioe, vecinul ,,de la stat". La fel, cel care imi vinde, vira, bere rece
traversdm zilnic ar fi lifelringdeieda-edir:eur_l crsuirtgcriiacnaemt,piinneiescftiecruilelcnuatiaredmemafini-naoJgnvetirneiad.ldeimscpaarueldjpudr,napirue9nai is:rcidmdup-ngluei
ceva mai

ulor de suportat dacd nu i s-ar adiuga, supraabundent,
dezmilul patologic al automobilistului dimbovilean. Felul i:r

care inleleg sd circule goferii romAni, profesionigti sau nu, e

112 113

migcim intre limite incomode, cX nu sfirtem ldsali sd facem Liceul, reforma 9i ministrul
decit pulin nu e o scuzd pentru cei care nu fac nici mdcar
pulinul care se poate face. Pentru netrebnici, f1q1ul de a avea
,rrr-Gnrru* slab e un avantaj. Ei igi pot trece falimentul pro-
priu i:r contul falimentului general. DimpotrivX, pentru cei
vrednici, guvernul slab e o belea stimulatoare. $i RomAnia va
avea mai mult de cigtigat de la cei care vor 9ti sX intoarcd
spatele Guvernului pentru a face treabd decit de la volup-
tuogii ocdrii, decigi sE nu intreprindd nimic, pind cind nu vor

avea un guvern convenabil. De cite ori spun cd performanla didacticd a liceelor noas-

Nu s[a in intenlia mea sX dezvinov5lesc Puterea. Vreau tre e mediocrS, mi se rdspunde cd ele au pus totugi in circu-
doar sX sugerez cd ea poate fi contestati 9i prin efortul de a lalie o puzderie de copii superdotali. E un sofism mirunt,
care transferd asupra programelor gcolare meritele lui Dum-
construi c{va trnpotriaa opreligtllor ei. Pledez pentru o furie
afirmatiad. Cea mai consistentX victorie impotriva cuiva care
tL impiedica sX alergi e tenacitatea de a alerga, iar nu sudalma

staticd, mfrrdri de propria ei anchilozd' nezeu. O gcoald bun5 nu e o pepinierd de genii. O gcoald bund
...Grav e cd gi Puteiea pare mindrd de propria ei incapaci- produce o medie umand cultiaatd, o massi intelectuald decentd,

tate. Mindrd, dar lipsit6 de un adevdrat orgoliu. Md irtreb, care nu ia cu asalt Academia Regald din Suedia, dar nici nu te
uneori, cum de n-au guvemanlii orgoliul de a instauta dife-
renla fa!6. de guvemdrile anterioare (cele prerevolulionare face de ris. Un liceu normal, cu profesori de elitd, program de
inv6ldmint bine dozat 9i bacalaureat riguros, gaianteazd nu
mai ales), tocmai acolo unde ele erau mai exasperante' De
pildd, cum de n-au guvernaniii orgoliul de a lichida criza strilucirea citorva virfuri, ci minima civilizalie mentald a
celor mai mulli dintre absolvenlii sdi. Cind auzi cum pro-
iombustibilului, cozil-e la benzind (sintem, se pare, in tot fos- nunld crainicii nogtri de radio si televiziune (mulfi dintie ei
tul ,,lagdr" socialist, singurii care le mai avem) sau buna di-
fuzare"a apei potabile 9i menajere' La capitolul Apd, pot da tineri 9i foarte tineri) numele strdine care le cad sub ochi, cind
vezi tezele de adrnitere la Facultatea de Filosofie (pline de
mdrturie cl, pbntru mine 9i Pentru vecinii mei de cartier, re- gregeli de ortografie, confuzii monumentale si dehf metafi-
volulia n-a avut loc. De peste zece ani mX spdl 9i md hidratez zic), cind asculli rdspunsurile oferite de pietonul curent la
dupX un orar impus: 6-10 a.m., 17 -22 p.m. Orice nevoie
suivenitd in afaraacestor intervale se rezolvb prin laborioase anchetele domnului Gaifd (despre ,,comuna primitivd,, enu-
meratd alXturi de comuna Voluntari, despre muntele lui
manipuldri de ibrice 9i lighene atemporale 9i apolitice. Le Venus aflat undeva i_n Grecia 9i despre sensul cuvirrtului
contehplu, uneori, ca pe nigte aliali esenliali 9i md intreb: Va
oare reforma aiit de departe, incit si ajung lfXdrdprnoisiii-l ,,efemet" pendulirrd amplu intre ,,homosexual" si ,,afemeiat',),
merge cir:rd, irr sfirgit, ai de-a face cu modul de a vorbi romAnegte al
mdcir la bitrinele, de euforia apei curente, livrat6 patriolilor care ne reprezintd in Parlament sau cu stilistica

puri impure gi fXri intreruPere? barbar5 a gazetarllor de toate cNuulorgiletiu- te umpli, fatalmente,
de acreald gi de amdrdciune. cum sint, dar eu,
Dilema, nr. 100, 9 - 15 decembrie 1994 allii

cir:rd mX izbesc de atare simptome, md girrdesc de indatd la
liceu, la liceul prost fdcut, fdcut fdrd rost, fXcut degeaba.

Cum s-a ajuns aici e o poveste lungd. Ideea strict cantita-

tivX pe care a avut-o despre spirit comunismul a provocat un

generalizat colaps calitativ. Principiul terorist al celor unspre-

115

zece (sau doudsprezece) clase obligatorii'a lichidat analfabe- descrescdtor: noud ore pe sXptdmfurd in cursul primar, patru
tismul, dar a fdcut sd triumfe lopirldnia sfertodocti 9i a arun-
cat in aer toate criteriile unei promovdri selective' Doctrina in clasele a V-a - a VIII-a 9i numai trei in clasele a IX-a - a
csu-adien-vaesrgiluan. aIdte-olopgsizihaarneaaliczraebslcl in-ddsda pro-
clasei muncitoare ma- XII-a. Agadar, pe mdsurd ce curiozitatea literard a elevului gi
ducd intelectuali dexteritdlile lui analitice se maturizeazd, ministerul ii reduce
nualelor, sabotarea modemitdlii (nei-nsolitd mdcar de restau- orele de clas5, aducilrdu-le cam la nivelul educaliei fizice
rarea tradiliilor), politizarea vielii gcolare, ruinarea nesdbuiti (care dispune de doud ore sdptdminal). Tot doud ore sdp-
a umanioaielor'(in ciuda retoricii uzate a ,,obirgiilor traiane") t5minal sirt rezervate din clasa a II-a pind intr-a XII-a ,,limbii
9i a efi- modeme" oplionale. O singurd limbd, nu doud cum ar trebui
-cientoleaitepeaduadguogsiciae.dNegoriatedagreeanearatmfiiodsefepreroi fgeismonriazgiia-aleu pierdut 9i cum, de bine de rdu, este fircd regula. Latind nu se face

gi ele -Ei icrgui-guinealbes,oelvreoniclie,deexlciceepeliip-roasatuet,onriutataevaea9ui compe- decit ir clasele a IX-a 9i a X-a (douX ore pe siptdmind), iar Ia
ienla. cum sd
greacd nici nu putem visa, degi pdrinlii generafiei mele i:rcd
egaleze anvergura inaintagilor lor, dintre care unii mai puteau stiu pe dinafard Paterikon-ul invdlat in liceu, dupd un ma-
fi"intitnili in ilva;amintul secundar in anii '50 9i la incepqtul nual care astdzi e folosit gi in facultdli. Religia e ingdduitd (cu
-afigniuclorroiriaa'6lldeb.iuePnrriaovrefherisseoitiaraurcdl a.ddeMelmaicrieci eucrgaitivi-ceaiauli-iteecriaenrpi,uRtmomcaaArriinesiracariinictotaerrdi,baemslciacddrlii o ord pe sdptdmind) numai pied in clasa a VIII-a, adicd atit cit
dE hceu. in ultimele decenii, dimpotrivX, au apdrut profesori
universitari care abia atingeau nivelul gcolii generale' Nu si rdmir:rd la nivel de basm gi superstifie. La virsta marilor
contest circumstanlele lor atenuante: salarii mici, norme intrebdri, adolescentului i se refszd precaut contactul cu un
epuizante, cumulind arbitrar discipline diverse, obligalii ob- domeniu care, s-ar zice, e rezervat copiilor. Cu o grijulie mi-
e cX rezultatele sint dramatice, iar surd sint dozate, in clasele a IX-a - a XII-a, ,,9tiin!ele spiritu-
9ie9ti inepte g.a.m.d. Fapt din nefericire, sfera oarecum ino- lui" (logica, psihologia, filosofia gi economia): elevului i se
ionsecinl-ele
lor depdgesc, Absenla unui liceu bun e o Pro- administreazS. porlli mici, aga incit sd fie scutit de supraso-
rudimentar, vorbim 9i votdm licitdri si indigestii. S-a hotdrit cd ideal5 pentru logicd e strict
centX a ,,culturii generale". riu clasa a IX-a: doud ore pe sdptdmin5. Clasa a X-a e a psiholo-
blemi sociald: ne imbrecdm giei, a XI-a, a economiei, iar a XII-a, incununarea, e filosofici.
brambura pentru cd am fdcut un liceu prost' Avem dubld Toate stau sub semnul fatal al lui ,,o datd-n viald", at intilnirii
congtiin!5, hittgitt ugor 9i ne purtim grosolan-pentru cd am exotice cu o problematici resimlitd in mod vddit de ,,refor-
matori" drept marginal5.
fdcut un liceu prost. Liceul prost a fXcut posibild populari-
tatea cenaclului Flacdra, liceul prost explicd ura pentru inte- Constantin Noica era de pdrere cd intre treizeci 9i cinci 9i
patruzeci de ani ar trebui sd trecem incX o datX, cu tolii, prin
lectuali 9i, ir genere, disprelul pentru elite' Nimic nu e mai citeva clase de liceu: sd invd!6m din nou, de data aceasta mai
nobil si mai intens motivafi, lucrurile miraculoase parcurse
urgent, prin u-rmare, deCit o reformd temeinici a fur'rdldmin- sub constringere la virsta fragedd a gcolii: geografia, gramati-

tului liceal. bccahu,indcdehriiermnaipalul,iniloiergneicc,aicalgpo.poceg.ld.eiEucldulne-gfeitnilmudeeaadl osoaprruicnudenrubcidupnlricoiencuceels p-fuotrc,mucaid9teiivso-.
Am fost cu atit mai surprins ci::rd, acum citeva sdptdmini,
invdfimi.ntu- De la o asemenea viziune la programul de reformd evocat
mluii-asecdczuuntdianr,msineecliuanupmroaiencisttidcedr' eEstlrurecutugreaaresai imagineze-o adineaori e un abis de incomprehensiune: e distanla dintre
educafie si mutilare. Vreau sd sper cd Ministerul invitdmin-
stricdturX i:rcd gi mai mare decit cea pe care am descris-o' Nu tului nu va lua asupr5-gi ruginea acestei distanfe. Domnul
am datele necesare pentru o analizi de detaiiu a lucrurilor; Liviu Maior mi-a pdrut, i:r citeva imprejurdri, drept un om
imi e de-ajuns sd invoc gafele flagrante, evidenfele de primd de bund intenfie gi de bund-cuviinlX. Pind mai ieri insX, cind
(sintem, repet,-la
instan!5. Orele de limba 9i literatura romAnd 1.77
seclia umanisticd) se desfdgoard, dupd un grafic
fir timp,

116

l-am vdzut acceptfird vecindtatea gi blagoslovenia grupului O virtute in ctizd: solidaritatea
RomAnia Mare. Grupului acestuia
ii place sd-gi adjudece

minigtri, dacd nu reugegte (incd) sX-9i adjudece ministere.
Opiniile 9i tandrelurile private ale domnului Maior nu ne
intereseazd. Dar e ingrijordtor sd constatdm cd Domnia sa nu

are discern6miirtul de a proteja institulia Pe care o reprezintd I
de asocieri 9i contamindri impure. Pe vremuri, orice institu-

tor gtia ci nici elevii, nici - cu atit mai Pulin - el insugi nu

avea voie sd frecventeze locuri rdu famate. Domnul Maior ar

fi trebuit, de asemenea, in bund tradilie ardeleneasci, sd gtie
cd un profesor universitar de istorie nu se lasd flatat de slugi

notorii ale istoriei, cd un patriot nu poate intinde mina unor in materie de valori, fascismul gi comunismul se afl5 in-

literatori de duzind, care schimonosesc sdptdminal limba tr-un raport de analogie inuersd. Fascismul monumentalizeazd
romAnd pentru a o cobori la nesfirgita lor vulgaritate, 9i cd un
ministru- mai ales un ministru al irevXlSmintului - nu se lasX valori discutabile (,;as6",,,puritate etnicd" etc.), in vreme ce

comunismul compromite valori acceptate (,,dreptate sociald",

premiat de o bodegi. ,,umanism", ,,libertate" g.a.). E greu de spus care dintre cele

Dilema, nr. 104, 6 -T2ianuarie 1995 doui procedee are consecinle mai grave. Prni la urmX, deose-

birea este intre derapaj mental 9i ipocrizie, ambele amplifi-
cate pind la crim6.

Una dintre valorile ecostmepsroolmidiasreita-teac.uSupnunpa,r,apdaoraxdaol xsaulc"-,
de comunism
fiindcd ar fi fost de asteptat ca o doctrine a ,,popo.ului", a
,,masselor care fac istoria", a ,,coeziunii proletare", a ,,colecti-

vului" 9i a ,,colectiviz1rii" sd se ilustreze prin consolidarea
energiilor comunitare. in realitate, comunidmul a fost o con-

secventd subminare a comunitarului, o subversiune bine intre-

finutX impotriva solidaritifii umane r eale. Str ategic, subversi-

punrienafraacuedadst,aliepsjuits,tiafigcaadbaitrd, .deAojulnesgiltaimPituateteree-lectdoeralr6egaumldpl-d,

comunismul a gtiut intotdear.rna cd dugmanul sdu cel mai de

temut e organizarea unui front social larg 9i bine structurat,
care sX-l conteste. Posibilitatea de asociere solidard trebuia

deci anulatd, iar in locul ei trebuiau create simulacre de solida-

ritate, false exigenfe colective, de naturd sd excludd simultan

emanciparea liberald a individului 9i agregarea politicd a
r.rnui bloc anticomunist eficace.

Patologia solidaritdlii in societdlile posttotalitare nu se

poate infelege fdrd un sondaj - fie 9i rapid - in perimetrul so-

lidaritdfii deuiate, instituite de comunism. Sd ne reamintim, de

pildd, de falsa solidaritate economicd, oblinutd prin exaltarea 9i

179

impunerea necondigionatX a proprietdlii colective. In acest necontaminat de impuritatea politicului, devine o cochetdrie
obligatorie. Teama de aglutinare ideologici e, pe de altd parte,
caz, exproprierea abuzivd e camuflatd deretorica interesului de una dintre cauzele atomizdrii Opozifiei 9i explicd, in acelagi
timp, precaritdlile ei doctrinare. Exasperatd de excesele sis-
grup, descris ca superior moralmente interesului privat. Or, tematice ale marxismului, Opozilia se dovedegte refractard la
orice sistem: e un amestec de insurgentd romantioasd, ideolo-
in chestiunea proprietdfii, etica grupului e o contradiclie in gie vagd 9i dezbinare lduntricd. Puterea, la rindul ei, trdieste
in nostalgia vechiului ,,consens", tot astfel cum Opozifia se
termeni. Ceea ce ili e propriu, proprietatea, nu poate fi, in
trcdpdfirreazd. in dizarmonie. Tendinla de conservare a fal-
acelagi timp, propriu altora, decit incetind sd mai fre ,,pro' selor solidarit5li de pe vremuri - iati maladia Puterii. Inca-
priu". De fapt, proprietatea colectivd impusd prin metode pacitatea de a obline o noud gi autenticd solidaritate - iatd

polilienegti dezamorseazd sentimentul proprietXlii 9i sus- drama Opozifiei. Trdim intr-o lume a disoluliilor incomplete
pendd mecanismele rdspunderii individuale. Proprietatea gi a coaguldrilor intirziate. Individului massificat samavolnic

colectivd il desolidarizeazl pe proprietar de ceea ce ii e pro- de totalitarism ii corespunde, acum, individul isterizat, scu-

priu. Ea invitd la utilizarea bunului colectiv fdrd nici o preocu- turat de frisonul absolutei sale ,,neatimdri", nemobilizabll,
pare pentru administrarea lui efectivd. L:rerfial, aceastd dis- ireductibil izolat intr-o convalescentd euforie a sinelui. De la

funclie greveazd 9i societatea posttotalitard, o societate in cultul asfixiant al personalit5lii unice, s-a trecut la cultul
care febra utilizdrii 9i urgenla consumului nu sint dublate de tuturor personalitdlilor, al eurilor inflafionare, devenite le-

rigoarea gestiunii. ,,Privatizatul" reugegte numai cu greu sd giune. Un teren foarte impropriu pentru constituirea gi con-
intre in pielea ,,proprietarului": el vrea sX valorifice maximal solidarea solidaritdlii.
o administratie minimal5. incd infectat de tactica sabotajului
Falsei solidarit5li economice 9i ideologice i se mai adduga
discret, prin care inlelegea - sub dictaturd - sd reaclioneze la
-iznattridnuc9thiimipppaaurtadl lidziinacntamtdtuareriiria-afacdalusmnaudfrslaiotpldido,apdruietqlatreeretco,iraidcicaedff.ieFldrriircci airfaiigseotunbogeatresagelit,-i,
demagogia interesului colectiv, proprietarul ,de tranzTfie" e
neglijent 9i cu marfa, 9i cu clientul, 9i cu propriul beneficiu. E manifestdri ,,spontane" ale iubirii pentru partid 9i pentru con-
inclinat spre aventura economicd solitard, neatentd la context, ducdtorul lui. Aceasta a fost diaersiunea festiad a solidaritdtii.
Oamenii se descopereau legali printr-o facultate negativi:
insuficient,,socializatd" . obedienfa. Dezastrul era ambalat camavalesc, nemultumirea
accepta deghizamentul sloganului triumfalist 9i al aplauzelor
Un alt chip al solidaritdlii deviate era, in regimul comu-
solidaritate ideologicd.,,Strirs unili in jurul partidu- furtunoase. Civismul entuziast trebuia si se manifeste zgo-
nist, falsa
togi cetilenii erau sfdtuili gi, ir fond, constringi sX gin- motos pe toate treptele evoluliei individuale: la pregcolari
lui",
(goimii patriei), la elevii ciclului elementar (pionierii), la
deascd la fel, sd adopte aceleagi criterii existenliale, sd trdiascd
liceeni gi studenli (utecigtii) si la adulfi (membrii de partid).
sub anonimatul unei teorii monolitice. Amputarea liberei cu- Toate, spectre ingeldtoare ale unei solidaritdfi defuncte. Sd nu
ne facem. iluzia cd ceea ce viafa noastrd trecutd a stricat i:r noi
getdri era camuflatX de retorica obiectiuitdlii gtiinfifice. Despre s-a reparat peste noapte. Continudm sd ne ldsdm vampirizali
de proastele deprinderi care ne-au fost inoculate ritmic,
o evidenld de tip gtiinfific (cum e evidenla materialismului decenii intregi. Abia dacd am reugit sd inlocuim solidaritdtile
false cu solidarititi autentice, dar rudimentare, solidaritdli
dialectic) nu poli avea opinii. Adeziunea trebuie sd fie ime- gregare/ superstilioase, hrdnite de o emotivitate parohiald.

diatd gi total6. Abaterile erau intelectualmente ilegitime 9i 127
politicegte vinovate. Cu alte cuvinte, totul se reducea la inre-

gimentare, consens, entropie ideologicX. Consecinfele - prin
ricogeu - ale acestei solidarizdri forjate sint, in perioada post-
totalitari, uriase. Mai intii, refuzul de principiu al angajdrii

de partid. Experienla solidarit5lii falsificate de dinaintea re-

voluliilor anticomuniste declangeazd, dupd revolufii, culpa-

bllizarea oricdrei solidariziri 9i, ir:r primul ri:rd, a celei politice.
Apolitismul 9i apartidismul devin garanlii de moralitate. A
organiza mitinguri impotriva Puterii, declarfurdu-te, totodatd,

t20

Ubicuitatea facild a unei religiozitili mai curind profane, pro- Ce e de fdcut? Md tem cd nu mare lucru deocamdat5.
liferarea caragialeascd a adundrilor comemorative, primirile
prin judele ale pregedintelui gi ale guvernanfilor, idolatri- Solidaritatea nu poate fi legiferatd. Nici o exigenld consti-
zarea nafiei ,,eroice gi martire", sanctificdrile de doi bani ale
,,marilor figttri" autohtone 9i, vai, mitingurile de protest ale tulionali 9i nici o hotlrire de guvem nu pot dicta reforma
tribunilor opozan\i, pendulind intre parastas gi cenaclu lite- mentahtelilor si terapia sufletelor. Si trebuie sd ne obignuim
rar, sint tot atitea imagini ale unei lumi nesdndtoase 9i, din cu ideea cd, in fostele fdri comuniste, lucrurile care trebuie sd
pdcate, prea putin congtiente de boala sa. Nu gtiu cind 9i cum evolueze in mod esenlial sint tocmai cele care scapd unei
va veni insdndtogirea. Dar restaurarea solidaritXtii adevdrate jurisdiclii exterioare. Ne afldm, cred, intr-un teritoriu inefabil,
in care rdbdarea binevoitoare dd rezultate mai bune decit
intre oameni va fi unul dintre primele ei simptome certe' intervenlia durd gi stilul sermonizant. Solidaritatea e varianta
caldd a societdtii civile. Dar avem, in RomAnia, o societate
II
civili? $i - ca sX ircheiem cu o intrebare ir"r doi peri - avem

cdldurS?

Dilema, nr. 106, 20 -26 ianuarie 1995;

nr. \07 ,27 iawarie - 2 februarie 7995

...$i totugi, privind inapoi, nu putem sPune cX in uni-
versul totalitar solidaritatea lipsea cu clesdvirgire. Cel pulin

doud forme ale ei ne-au insolit in permanen!5 9i ne-au aiutat
sd supravieluim sufletegte 9i moralmente: solidaritatea - taci-
td, dar tenace - impotriva Puterii 9i a ideologiei comuniste 9i
solidaritatea mediului intim, incluzind familia 9i prietenii.
cealaltd erau solidaritSli de tip defensia: ele
Numai cd 9i una gi
eludau contactul cuunreuai lriteaftuegaiuopsrtioldte,cptorrindefoortridfiicnarperaiva-t.

Augnaeoinriciat,rtdifeicgiiaml5a-i toatd lumea respingea autoritatea politicd

a guvernanfiior, pulini erau aceia care se gindeau sd intre-

prindd ceva articulat impotriva ei. Aceastd variant5 negatiud a

solidaritSfii, care gtie cu ce nlt e de acord, dar nu gtie exact ir

nuntele a ce nu e de acord gi nici care e solulia optim6 de ame-

liorare a situafiei, a supraviefuit, in genere, 9i dupd revolulia
anticornunistX: exerciliul lui ,,nu" se doveclegte mai la inde-
mind decit exerciliul lui ,da". Dugmanul e identificat mai
prompt decit aliatul, spiritul critic e lipsit de elan edificator.

in plus, cea de a doua formd de solidaritate, cea a mediului
intim, este serios gubrezitd, iar in unele cazuri, nul5. O efi-

cienti toxinX a adversitdlii bintuie epidemic in societatea
posttotalitard: un fel de spasm postum al r5ului dictatorial:

intre so!i, irrtre prieteni, intre generalii apar radicale fi'acturi

de opinie pe cit de ridicole in fond, pe atit de vehemente' R5-

ceala statului totalitar e irlocuitd cu fierbinleala tranzifiei,

fierbinteala unui univers in regim de fermentalie.

122

Originalittrfi incurabile rapid mi-am dat totugi seama cd pierderea acestui monopol
nu ne gtirbea, pind la urmi, originalitatea. Noi n-am fi fdcut
La Bremen, cu ocazia unui simpozion despre Fundamen- ca polonezii! Nu-mi pot imagina zeci de mii de cetdfeni ro-
tele normatioe ale politicii de trarzifie, organizat de Universi- mAni scriind, iir mod spontan, unei institulii centrale pentru
tatea localA, Wiktor Osiatynski, un amic din Vargovia, care, a-9i imbundtdli situafia, fie gi prin generalizarea unei mXsuri
degi foarte competent in politologie, jurispruden!tr 9i econo- severe, dar discriminatorie in severitatea ei. RomAnii nu cred
mie, 9i-a ptrstrat simtul umorului, a povestit intregii asistenle
o intimplare caracteristictr, duptr ptrrerea lui, pentru o anu- ir asemenea heirupuri civice. E lene, e scepticism, e autosa-
mitd laturtr a ,,civismului" polonez. Pe vremea legii marfiale,
s-a declangat, intre altele, o dramatictr criztr de combustibil. botaj? Cite ceva din toate, probabil, dar gi ceva in plus: graba
Benzina a fost ,,ralionalizatl": cdpltai atit, cit ingtrduia nu-
mtrrul fix de bonuri distribuit ,,de la centru". De la aceastd pateticd de a improuiza o solulie circumstanfiald, independen-
regulA fdcea exceplie motorina fie ctr legiuitorii uitasertr de
ea, fie ctr vehiculele cu motorintr aparlineau, in genere, statu- td de legi 9i institulii. E inutil si solicifi intervenfii ,,legitime":
trebuie sd te descurcl pe cont propriu, sd ai imaginatie: sd
lui 9i erau, astfel, mai ugor de controlat. SA ne imaginlm -
imgndsosdteoiglratiinr,eedi.earSptiaizludadns,adlpdinet-rciini:mervtroa-toocrarueplleapabeildnsetdrduriesbaterdinbazpuitlneiedze,l,al-aurtrpielirzginarvtrre"-aoa
degi nu e ugor - ctr o asemenea situalie ar fi avut loc in Statele
bonurilor de benzind. La limitX, sd mergi cu motorind in loc
Unite. Reaclia regulatoare a piefei i-ar fi determinat, probabil, de benzind sau cu o combinalie intre ele, pin5 la surparea
pe marii intreprinztrtori sd sporeascd oferta de automobile totalS a vehiculului. Po[i, de asemenea, sd valorifici inven-
alimentabile cu motorinA.In Europa Occidentalf,, unde statul tarul tdu de privilegii pentru a obline privilegiul care ifi lip-
9i-a ptrstrat o anumittr arogan!tr institulionalh., gala str valori- segte: poli da consultalii pe bonuri de benzin6, poli face rost
de came ire schimbul bonurilor de benzind, poli u9ura, pe
fice pentru sine orice accident, s-ar fi adoptat - presupunea bonuri de benzind, accesul la un pagaport 9i pofi face amor
amicul Wiktor - altl solufie: s-ar fi mtrrit prelul motorinei, contra unei cantitili echitabile de bonuri de benzind. Fantezia
a9a incit clientul str pltrteascX, in beneficiul statului, privi- autohtond se dovedegte, in aceasti privinld, hiperemancipatd

legiul de a nu fi limitat de bonuri. Ce s-a intimplat in Polo- 9i inepuizabild. Ea garanteazd. supraviefuirea - dincolo de
nia? Zeci de mii de cet[feni au scris ,,forurilor competente", vitregia vremurilor - si creeazd sentimentul narcotizant al
cerind sd se rafionalizeze gi motorina! In primul moment,
mi-am spus ctr relatarea lui Wiktor Osiatynski ne depose- propriei istefimi... De fapt, supravieluirea se negociazX la
preluri mici, iar istefimea alunecd intr-o dexteritate derizorie,
deazX de un monopol; nu sintem singura seminlie care crede cu performanfe ignobile.

ctr necazul e suportabil, cu condifia str-i loveascl in mod A supraaielui pebazd de istelime este sau a devenit cea mai
echivocd virtute nalionald. Ea oferd spectacolul unei popu-
democratic pe to!i, nu sintem singuri in inclinalia noastrtr de
lalii cdreia nu-i reugegte sprintul, pentru cd ii reugegte prea
al iubi numai pe aproapele ctrruia i-a murit caPra. Foarte
ugor fenta. Ea face posibili viala in afara instltutiilor, ircura-
L24 jeazi sabotarea oricdrei idei de sistem 9i stimuleazd prolife-
rarea inzestrdrilor secunde pe socoteala calitdlilor prime, car-
dinale. intr-o ambianld a ingeniozitXlii individuile, in care
fiecare se aranjeaz6 sX eludeze principiile incomode gi crite-
riile inflexibile, categoriile reflexiei ca 9i cele ale acliunii se
relativizeazd ireversibil. Valorile devin o problemd de con-
juncturd. Sdracii si:rt culpabilizali pentru cd sint sdraci: se
cheamd cd sint lenegi sau progti. Bogalii sir:rt culpabilizali

125

pentru cd sint bogafi: se cheamd cd sint ho!i. Intelectualii ii Invifimintul politic

dispreluiesc pe muncitori, muncitorii nu dau nici doud para- Imi pare rXu cd n-am vXzut decit ultima parte a emisiunii

le pe intelectuali. Cregtinii cultivd ura, ateii practicd fanatis-
mul. O rdcoare cinicd pune stdpinire pe sufletele tinerilor, in
vreme ce bXtrinii devin cired arfdgo9i, cind servili. Pe scurt,

sirtem bolnavi. BoLravi cu o tenti cochetd de originalitate.
Nu siretem nici ca polonezii, nici ca ungurii, nici ca bulgarii.
Bolile lor nu sir:rt gi ale noastre, chiar dacd, de la distanfd,
seamdni. Ci:rd vom gdsi medicul care si trateze diferenla dtn
noi? $i ce leac e atit de subtil, incit sd vindece delirul malign

al unei nuanfe?

Dilema, nr. 108, 3 - 9 februarie 1995

de luni seara, moderatd de Vartan Arachelian pe programul

doi al Televiziunii nationale. Am aflat insd 9i a9a destule lu-
cruri nemaipomenite, rostite cu glas mare de oameni nemai-

pomenifi. Nemaipomenit este, ire primul rind, moderatorul

insugi. Traiectoria lui idneuoilnocgeitceia-zd. degi frecventd in ireteleap-
sd. md umple de o incon-
ftoarltaarbXildromadAmneiraaslciudne-:
rareori am vdzut un om atit de simplu,

capabil de furtruchipdri atit de diverse. Cindva a fost un gaze-

tar euforic laTlndrul leninist. Se spune cd in preziua revoluliei

avea pregdtit un reportaj demascator despre huliganii de la

Timigoara, reportaj de care nu ne-a scutit decit viteza de des-

fdgurare a evenimentelor. intre timp, omul se specializase in

intervenlii vigilente prin paginile gazetelor centrale. Mi-aduc
aminte ci la aparilia lui Heidegger in limba romAnd, domnul
Arachelian s-a intristat. Gabriel Liiceanu declarase intr-un
interviu cd o limbl care poate aduce in spafiul ei delica-
telurile heideggeriene trece un greu examen de excelenfd.

CScutmnteaiag)a,?s-ufoacatrtedse6rpitadtroiomtinsuml :Aarraecnheevliaonie (intr-un articol din
limba strdmogeas-

cX (daco-armean5?) de asemenea confirmiri? Examenul nu il
are de trecut lirnba romAnd, ci Heidegger I O dovad5 irefu-

tabild cd e greu de ales i:rtre ,,minoritarul" antinational gi cel
hipernalional, mai catolic decit papa, mai majoritar ca majori-

tarii, mai romAn decit el insugi. Dupd revolufie, domnul Ara-

chelian a devenit brusc o stea a Opozifiei, un erou al tuturor
baricadelor, o victimd. A reugit si ne prosteasc5 pe tofi cu
privirea lui grea, de om necdjit gi viteaz. S-a gdsit chiar un

ndrdvas cabaretist mioritic, scuturat 9i el, dintr-o datX, de fri-

727

gurile contestaliunii, care sd scrie ir fosta pres5, reamenajatd, in abisal 9i inanalizabil. Mircea Dinescu 9i Franz Joseph, paul
Goma 9i Maria Theresia. Aprige, misterioase asociafiil
de partid gi de stat, un articol omagial despre ,,sentirnentul
arachelian al adevirului". Dar a trecut gi asta. Dupd 7992, (d) Editura Humanitas nu se ocupd de valorile romAnegti.
cind alegerile s-au dovedit nerentabile, domnul Arachelian
si-a fdcut iardgi socotelile 9i a inceput un mic antrenament de E o pepinierd de venetici, de uzurpatori (valorogi unii, nimic
dchidistanld. N-a trecut mult si iatd-l reconvertit grijuliu cu de zis), de agenli ai Europei Libere (adici liberale, adaugd
,,conducerea" (mai ales a Televiziunii) gi mereu inconjurat de
sibilinic M.U.), adici antiromAne;ti. Noica, Cioran, Eliade,
musafiri ,,onorabili", gata sd corespundX la amoarea lui
Nae Ionescu publicali in extenso? Argetoianu, Gafencu, Sind-
neaogi. Ca luni seara, de pildd (dar ca in multe alte seri sau tescu, Armand Cdlinescu? Eugen Ionescu? Elisabeta Rizea?
dupd-amieze ,,de lucru"). Cine e domnul Arachelian de fapt, Monica Lovinescu gi Virgil Ierunca? Toli lifte? Toti vinzdtori
noi nu vom gti-o, poate, niciodatd. Un om cumsecade 9i speri-
at? Un servitor mdrunt? Un indecis inocent? Un trigor? O de !ard? A9a s-ar pdrea. Aga zicea, ir orice caz, tenorul al
vietate dezosatd depXgitd de evenimente? Dar cite dintre
vedetele ultimului cincinal rezistd la ir-rtrebdri ca acestea? cdrui nume imi scapd. (Tot el ne oferea o rapid5 bibliografie
,,de elitd" intemafionald: Keyserling - despre care credea cd a
Sd recapitulSm, mai bine, ce se putea invdla, luni seara, de scris o,,Psihanalizd a Europei" -, Spengler 9i Hannah Arendt.
Ce juxtapuneri fine, ce farmec hermeneuticl)
la invitalii domnului Arachelian (Agatha Nicolau, Mihai
2 Televiziunea najional5 e in pericol. Vin ,,televiziunile
Ungheanu 9i incd cineva, un tenor de (o anumit5) coloraturS, comerciale". Toate cintecele pier. Ni se ia Gabi Luncd 9i ni se
locvace 9i mindru de sine, al cdrui nume imi scapd). oferd jaz. Sintem smulgi de la Alexandru Mironov si livrati

1 Cultura romAnd e in pericol. Cine o pericliteaz5? mige1egte lui Spielberg. in loc sd ne imbogdlim cunogiingele la
(a) americanii, ft) nostalgicii Imperiului Habsburgic, (c) di- emisiunile lui Radu George Serafim, ne uitdm ca mitocanii la
sidenlii, (d) editura Humanitas. filme polifiste. Farmecul explicit al cite unui nud ne face
insensibili la farmecul imperceptibil al lui Cetelin JArlea. Am
Explicaliuni: putea sd ne uitdm la Actualitdlile postului national, cu holde,
(a) America nu e ce cred naivii. E, din contrd, un fel de furnale, rdmireri in urmd 9i festivit5fi, 9i ne ldsim sedugi de
gtirile de la televiziunile ,,comerciale", care incep sX miroasd
bordel uria9, ndcliit in droguri 9i singe, un colos sumbru, ingrijordtor a Occident.

programat sd ne invadeze tentacular pentru a inlocui tradi- 3 In vreme ce Ministerul Culturii din RomAnia, pierzind

liile noastre btinde (vezi Cdlugarii, Toma Alimog, Baltagul 9.c.1.) friiele centralizdrii, nu mai controleazd difuzarea cdrlilor
cu subcultura nudului 9i a 9i9ului. America e perfidd. Degi bune, Ministerul Culturii din Germania, neexistir-rd, vinde
colcdie de pornografie si violenld (cum se vede 9i in filme), ea cdrti bune in toat5 tara nemleascd, dupd un plan centralizat,
reugegte sX aibd universitdli celebre, muzicieni celebri, muzee
celebre, savanli gi scriitori celebri. Peste Ocean nu trece insd pe care ar trebui sd-l adopt5m gi noi!
decit influenla ei rea. La ea acasd, pomografia americand nu
ashxrazd Princeton-ul, Metropolitan-ul, Guggenheim-ul. La noi 4 O boald nalionald: dorinla de a te afirma ir-r strdinitate,
iresi pornografia americand face ravagii. I se opune, ici-colo, dispreluind masonic judelul natal (exemple: BrAncugi, Enes-

); cite un franc-tireur utopic, de genul lui Iosif Sava. In rest, cu, Eliade, Cioran, Ionescu 9.a.).
5 RomAnii sint unici. Sintem un popor mare. Dar unii ro-
microbul e ubicuu 9i intratabil.
mAni trebuie urili (chiar dacd au unele calitdyi): e vorba de ro-
{ (b) Ci (c) au apdrut ir emisiunea domnului Arachelian, mdnii care nu se cred destul de mari, invatd limbi striine 9i
au prieteni neromAni (pentru nuanle suplimentare a se reciti
coroborate. Nu e clar de ce motivaliile doctrinare ale disiden-
lei romAnegti, atita cite a fost, erau legate, dupd opinia unuia Cara giale : Rr omff ru.1l, Rr omhnca,,, Romfrnii a er zi" ) .
dintre vorbitori, de tema Imperiului Habsburgic. Aci intrdm
r29
128

6 Se fim rnai educativi. Sd fim mai educali. S5-i educdm pe FatalitEti
toli. Sd ne educe to!i. Totul e sd alegem modele modelatoare,
nu modele demolatoare. Pentru unii dintre liderii partidului de guverntrmint, coa-
lilia cu gruparea nalionaltr are un ce fatal. Ei se declar| sotto
7 Stdm prost (nu ca japonezii). Dar am stat foarte bine gi o voce ,,condamnali" la aceastX mezalian!5 de imprejurlri obiec-
sd stdm foarte bine. Dacd vom fi cu ochii-n patru. tive: nu pot guverna ftrr[ voturile laturii narodnice a Par-
lamentului, dat fiind ctr Opozitia a respins sistematic toate
Deocamdatd atit. Cum sPuneam, n-am vizut decit finalul propunerile de,,uniune na;ionald",9i nu pot organiza alegeri
emisiunii domnului Arachelian. Dumnezeu nu dd nimdnui anticipate, dat fiind cd asta ar incetini ritmul reformei tocmai
cind el trebuie suslinut mai abitir, ca str nu pierdem trenul
mai mult decit poate sd ducd. integrdrii europene. Agadar, sub ghimpele Opoziliei neco-
operante (auzi dumneata: Opozilie care str nu coopereze!) 9i
Dilema, nr. 109, 10 - 16 februarie 1995 al jertfei patriotice (vom duce lara spre Europa cu orice pre!,
sprijinindu-ne, dactr e nevoie, pe urnerii vinjogi ai unor tir-
govefi neaogi, pentru care Europa e un moft), sub acesti doi
ghimpi deci, guvernanlii stau rtrzesegte la Putere, tristi, dar
inflexibili, plouali 9i bdtuli de vinturi, dar dirji in sdrlcia, in
nevoile 9i in neamul lor. Valorificind o tradifie veche, care
merge de la ,,Pe-aici nu se trece!" la ,,Noi de-aicea nu ple-
cdm...", cei lovifi de ghinionul puterii practicl o ,,infepenire
in post", fa!tr de care ,,incremenirea in proiect" a filosofului e
un exerciliu minor. Admit cd nu le e usor.Imi pot inchipui cd
domnul Nlstase are unele dificultlli de adaptare cind iese in
public cu domnul Funar 9i, mai ales, cind rXmine cu dinsul
intre patru ochi. Nici privirea blajinl a domnului Gherman
nu se va fi simlind in apele ei cind se incrucigeazA cu ochia-
dele analfabete ale domnului Gavra. $i asta incd nu e nimic.
Dar imaginafi-vtr cum e str negociezi politic, noaptea, in casa

lui Ceaugescu din Primtrverii, cu Ilie Verde!, Adrian P{u-

nescu 9i Vadim Tudor la masa tratativelor! Se sparie gindul!
Curat constitufional! Basic Instinct gi Balul aampirilor reunite!

131

Cum sd le fie ugor conduc5torilor nogtri? Nu se pot consola teaz6: e garantia marii schimbdri; gi, oricum, e altceua si
decit cu gindul cd nici noud nu ne e ugor. $i cd, la rindul ei,
Opozllia e, de asemenea, ameninlatd de astrul rece al fata- altcineoa decit celXlalt, decit ,,actualul". La fel cum domnul
htet'iini.tr-adevdr, 9i Convenlia Democraticd are, de la o vreme, Iliescu e comparat, fatal, cu Ceaugescu, riscind sd se plafo-
un aliat dificil: Uniunea Democraticd a Maghiarilor din Ro-
mAnia. Acest imprevizibil ,,cuibugor de nebunii" stirnegte dez- neze in ideea cX e mai bun ca el, domnul Constantinescu e
agreabile dileme. Si ie lepezi de ei? Dar ce-o sd zicd Europa,
minoritologii, ecologigtii gi americanii? Sd nu te lepezi? Dar comparat, fatal, cu domnul Iliescu, riscind o plafonare ase-
ce-o si zicd boborul? Te mai voteaz6, el? Te mai crede cd egti
mdnitoare.
patriot? Cum sd fii, in acelagi timp, ,,nalional-unitar" 9i
Una peste alta, oriincotro te intorci, dai de o fatalitate.
,,european-federal"? Nici experienla acumulatd in ultimii ani Fatalitatea e materia primd a fiinlei nalionale, sosul vietii

- aceea de a fi, in acelagi timp, monarhist gi republican - nu noastre cotidiene, emblema noastrd. Stdm sub fatalitatea

ajutd prea mult. Situaliunea e, putem zice, critic6. Ne indrep- tdrilor mici, a vecinilor rXi, a conspiraliei iudeo-masonice
tdm spre o funddturd falald,,la capdtul cdreia am putea desco-
peri c5, sfigiatd de lupte intestine, de disidenle mai mult sau mondiale.
mai pulin discrete 9i de incompatibilitdli viscerale, Convenlia
nu e decit o convenfie, o sumd de personalitdli putemice care Clima e fatal6,, vechea nomenclaturd e fatald, cenaclul Fla-

,,deconstruiesc" impreund speranla. cira e fatal. ,,N-avem ce-i face, oifi birsand, asta-i situatia!" -
Lanful fatalit5lilor nu se opregte insd aici. Iatd, de pildd,
iati doctrina testamentard a pdstorului autohton, sfirgitul
cazul domnului pregedinte Ion lliescu. Sint destui care se
declard nemullumili de limitele, stereotipiile, nostalgiile, care nu se mai sfirseste al Mioritei.. .

idiosincrasiile Domniei sale. Dar - se grdbesc ei si adauge - Dilema, nr.110,77 -25 februarie 1995

altul mai burr n-avem. Trebuie sd recunoagtem cd e de me-
serie; ne place, nu ne place, are cap politic: nu ne vinde tara, o
line stabild si trage toate sforile. Pe scurt, n-ai ce-i face: pre-
zenta lui la virf este fatald.

in replicd, Opozilia inalld 9i ea, ,,cLin culite 9i pahard",

templul propriei ei, fatale, indigenle. Domnul Emil Constan-

tinescu - zic unii, chiar dintre antiguvernamentalii fideli,

chiar dintre contracotrocenigtii colerici - nu e o solulie ideald.
Nici prea arnuzarrt, nici prea viguros, contaminat prematur
de suficienla liderului salvator, afigfird un aer binevoitor, dar
cam provincial, domnul Constantinescu e simpatic intr-un
registru cehovian, dar nu e chiar genul sd te facd sd mergi pe
jdratic. Nu-!i vine s6-i incredinlezi toate grijile obgtei 9i sd te
culci apoi linigtit. O fi! - rdspund vestalele destinului orb. Dar
daci nu el, atunci cine? Aveli, md rog frumos, altul mai
acdtdrii? Asta-i situalia. Domnul Constantinescu e contracan-
didatul fatal. Omul nostru. Singurul. Bun-rdu, nu mai con-

t32

in treacit... progti. Guvernul ne tot explicd, ne aratd grafice, ne line pre-
legeri, dar noi sintem blocati intelectualmente, rudimentari,

impermeabili. Pe scurt, nu meritdm sd avem Guvernul pe

care il avem.

O altA tehnicd de camuflaj, infloritoare ca 9i discursul de
specialitate, reestleetdaisvcuorrsbulirfiainitnombdo.bGotuev. eUrnnainnlaii lat udedmepnriintasr
repeziciune cu
al

Camerei Deputalilor reuge9te, pe aceasti linie, performante

remarcabile. L-am auzit - mai ales cind e vorba de chestiuni
delicate sau de intrebdri incomode - combinind siruri fdrd

sfirgit de fraze vide, tdvilind cuvintele intr-un sos cleios, fad

I si indigest deopotriv5, ca un narcotic prost dozat. Asculti

Transparen!d nduc, in pragul infarctului mental, sd vind mesajul, atitudi-

nea, informatia. Si ele nu vin niciodatd: !i se oferd o gelatind
suspectd, o rumoare pdsdreascd indescifrabild, o logicd beatd,
Md exaspereazd, am mai spus-o, ,,scenaristii": cei care
cred cd lumea - aga cum e-e o pdcdlealS 9i cd a fi degtept e a care l-ar fi imbolnivit pe Aristotel. Programul oratorului e sX
imagina nenumdrate dedesubturi. Antidotul unei asemenea
tru spund ceea ce e de spus, sd rut se angqeze cu nimic, sd nu
(morbide) inclinalii ar trebui sd fie - in plan politic - transpa-
clarifice nimic. Numai o aduniturd de spirite ignare, lipsite
renla. $i nu se poate contesta cd, fald de epoca totalitard, exis-
td o mai vie preocupare a administraliei superioare pentru de finele diplomaticd, de iscusinla politichiei poate pretinde

lXmurirea puLhcului. in plus, ziarele scormonesc peste tot, unui asemenea vorbitor transparenld reald. El are alte sco-

relateazd indiscret, amplificd, dezvdluie, demascd; din teama puri si altd strategie. Nu i se poate reproga ir-rsd cd nu iese in

de a nu spune prea pufin, ele nu ezitd si spund prea mult. arend, cd nu livreazd nimic casetofoanelor din jur. E deschis.
Fatd de aceasti evolulie a lucrurilor, profesionigtii camu-
Dar e deschis ca o sursd de fum, ca un negustor smintit, care
flajului au gdsit ins5 ingenioase solulii de acomodare; cu sau
vrea sd incaseze mereu si sd nu investeascd niciodat5.
fXrd premeditare (cdci existd 9i un instinct al opacit5lii!), ei au
dibuit citeva metode eficiente de a mima transparenla; iat6, $osete

de pildi, discursul tehnic, explicalia ,,de specialitate": un dem- RomAnia va intra intr-o altd erd, rnai norocoasS, de indatd
nitar sever gi obosit apare pe ecranul televizorului gi ne ce, de pe culoarele ministerelor noastre, va dispXrea un anu-
explicd de ce a fost necesard scumpirea cutdror mdrfuri. Dis- mit tip de gosetd: goseta scurtd, al cdrei cdlcii tinde sd iasd din
cursul e lung (nu se face economie de transparenld!) 9i
obscur. Nimeni, in afara colegilor de facultate sau de birou ai pantof, ir:r vreme ce partea de sus nu urcd niciodatd pini la

demnitarului, nu pricepe nimic. Terminologia e ,,tehnocrati", mangeta pantalonului, a9a incit epiderma neaerisitd (culoare
de sedinld) a purtdtorului sd fie mereu la vedere. $oseta
argumentalia e sibilinicd, motivaliunile sint,,complexe". Sin- aceasta tristd (degi, de reguld, deschisd la culoare), cuplatd cu
un anumit model de pantofi, tinji"d spre culmile eleganfei,
tem tratafi ca un popor de contabili euforici, de economigti dar eguind in amorful unui sac strimt pentru monturi 9i bdtd-
astulio9i. Care va sd zic6, e de neconceput sd fim atit de bar- turi, nu e o simpld problemd de gust. Ea deconspird o ideolo-
gie gi un program. E emblema ,,omului nou", cu toate aspira-
bari, irrcit sd nu gtim ce sint ,,accizele", ce e aia ,,valoare ad5u- liile 9i complexele lui, cu visele lui de distinclie gi cu balastul
gat6" gi cum funclioneazd un sistem financiar ,,in lranzllie" '
Dacd sub comunism nu inlelegeam viala politicd fiindcd nu 135

exista transparenfd, acum nu o ir:rlelegem fiindcd sintem

134

lui frust, de fiu al gliei. Nu zic ctr trebuie eliminat sau dis- a9a ircit ,,du9manii" sd nu aibd motiv sd se bucure. Nu gtiu ce
prefuit. Dar cred ctr i se poate cere sA stea un timp deoparte.
termen si-au dat adeplii menajamentelor: cu alte cuvinte, nu
Nu mult. Pind va inlelege cd trebuie str-si schimbe gosetele. gtiu cit timp urmeazd sd ne referim la Opozilie ca la o vietate
debild, care trebuie cocologitd drdgdstos pin5 gi-o mai veni ilr
II fire. Fapt este cd ceea ce se vede irr tabdra ei nu seamdnd a
consolidare. E tot mai clar, pentru mine, cd de vind nu mai e
La captrtul orictrrei dictaturi, este de rigoare o aptrsdtoare joculunfair al advelsarilor, ci o precaritate de fond s structurilor
gi n oamenilor. De la o vreme, pind 9i apologelii cei mai sticlogi
crizd moraltr 9i judiciarA. Victimele, cite mai trtriesc, au, in ai Convenliei au inceput sd afigeze priviri obosite 9i sd admitd
sfirgit, ocazia str se confrunte liber cu galeria cdlAilor lor: str-i
cd ceva nu e in reguld. Nu era mai bine sd se treacd prin
judece 9i s[-i pedepseasctr. Dar este foarte greu sd stai fa!tr-n aceastd crizd acum trei-patru ani? Dar cine ir:rdrdznea sd
fa!tr cu o fostd victimd 9i cu un/osf ctrlAu: mult mai greu decit
sl redactezi, in singurltate, texte principiale despre dreptate. propund atunci asumarea crizei era taxat drastic drept cripto-
comunist, vindut puterii neocomuniste. Declangatd acum, cu
Ceea ce, in plan teoretic, pare evident 9i legitim, se dove- numai doi ani irraintea alegerilor, criza este infinit mai peri-
de9te, in plan practic, complicat 9i destrtrmtrtor. Apar nenu- culoasd. Cine o va diagnostica riguros 9i cine va gdsi trata-
mentul optim? Dacd lucrurile merg in continuare aga, ne vom
mtrrate ,,capcane"; ctrldul, fostul ctrltru, tinde str-gi dezvdluie vedea confruntali cu mari surprize. ,,Yerticala" noastrX Opo-
zilie, cea care n-a vrut ,,sd cautioneze" nici un reprezentant al
,,chipul uman": are 9i calitdli, are tot felul de justificdri, moti-
valii ,,complexe", scuze, Victima, la rindul ei (fosta victimtr), Puterii postrevolufionare, cea care nu negociazd., nu face

se trezegte in situalia de a deveni ctrlXu: trebuie str factr expe- comprornisuri, nu std de vorbd cu nomenclaturigtii, va sfirgi
in interminabile sesiuni de tratative amabile cu PSM... Iar
rienla neinduplectrrii 9i, eventual , a cruzimli. Pintr Ia un atunci, ea se va lupta nu ca si invingd, ci ca sd fie toleratd.
Presentimente ale acestei posturi existd deja. Vorba amicului
punct, lucrurile au un soi de relevan!tr didactictr: victima Adam Michnik, trecut de curind prin RomAnia: Opozilia se
invald str ierte, cdldul inva!tr si sufere. La un moment dat strdduiegte si adopte o gesticulalie vultureascX; dar poli 16sa
toate ferestrele deschise. Nu zboard!
instr, realittrlile devin difuze, certitudinile se gubrezesc. Cufun-
III
datd in ,,mdrile calde ale vielii", culpa se relativizeazA: ctrltrul
pare a-9i fi pierdut identitatea, iar victima, oricit de indrep- Existd, it mare, doud tipuri de ,,erori sufletegti" in com-

ttrfitA, deetivcinuelui-rispcdrinsAocbasdetrsiivnitaintedaisteini c-fie.anCtiopnattuicreXl.e.. Cate- portamentul oamenilor de culturi romAni fald de Republica
goriile Moldova: indiferenla si sentimentalismul. Ambele sint rezulta-
dintre tul unei drame istorice. inv5fdmintul comunist a amputat,
intr-o prim6. faz6, sentimentul nalional (mai ales dacd era
,,crimf, gi pedeapsd" se gterg, ca gi conturele dintre realitate 9i antirusesc), asa ir:rcit, pentru generaliile formate dupd \948,
himertr. Echivocul acesta e inctr un efect, cel din urmtr, al bolii problema Basarabiei n-a mai existat decit ir"r forme vagi sau
deloc. Intr-o a doua fazd. (dupd 1977), tot comunismul a fost
totalitare. Sechelele totalitarismului defunct se dovedesc la acela care a inventat o demagogie nalionald istericd, de na-
turd sd inhibe iubirea de lard a acelora care nu inlelegeau sd
sfeelcdineldm,osnsl trfuimoasperecga d9tiitliotpaelitnatrriusmoulcoinnsvuaglie. sTcreenbfudiel,uinngctor n9-i
137
amarA...

De cite ori am avut de fe..,t, in ultimii ani, observalii cri-
tice cu privire la Opozifie, mi s-a spus fie cd n-am dreptate,
fie cd am, dar nu trebuie s-o afirm public: Opozilia trebuie
menajattr, gregelile ei trebuie discutate in goaptd, ,,in familie",

136

9i-o exprime prin zbierete. Agadar, aceeagi cauzX pentru firegte, sd faci tot ce poti pentru a supravietui, dar, pe de altd

douX manifestdri diferite: indiferenfa iresponsabild gi senti- parte, sd nu vrei si supraviefuie;ti cu orice pre!. Orice numir
de revisti nou apdrut este o victorie. Dar, dacd e ultimul,
mentalismul g5unos. Ca romAn, poli fi, i:r legdturd cu Basara-
lucrurile nu trebuie dramatizate: a scoate o revistd e numai
bia, disperat, dar nu indiferent. Pe de altd parte, am mai multl unul dintre modurile de a fi util culturalmente comunitdlii

irrcredere in cei care reflecteazl cu luciditate si rdbdare tale. Mai sint gi altele. De aceea e bine sX proceddm taoist: sd

asupra Basarabiei (cintdrind binele gi rdul, analizi-red realitdli infdptuim, fdrd sd ne lisdm halucinati de {apta noastrd, sd
implinim ceea ce avem de indeplinit fdrd crisparea desdair;irii,
gi nu himere) decit fur cei care dau mari spectacole retorice ir
sd evitdm a ne imagina scopul intr-un singur fel. Sd fim dina-
Parlament, in presd 9i la diverse chefuri patriotice. Duiogia de
pahar si pagoptismul desuet nu sint instrumentele optime ale mici, maleabili, imprevizibili. Sd ne p5strdm independenja,

unei solufii reale. Grav este cA, din cite mi-am dat seama, onoarea gi umorul. Sd nu negociem cu autenticitatea noastr5:
basarabenii ingigi, iritati (pe bund dreptate) de indiferenla
unora, cedeazd prea ugor sentimentalismului^celorlalli, ris- sd nu lSudXm Puterea in speranla cd vom fi, astfel, mai bine
tolerafi (e un calcul trtotdeauna gregit), dar nici sd nu ir"r-
cind astfel alianle suspecte 9i neproductive. Ii inleleg; e o ftuierdi.mSPdunteureaavienmchciponasreticfivceianlfapepnrotraustad
face pldcere Opozi-
reaclie a candorii lor, a nevoii lor de a fi iubili, de a Ii se spune
a inregimentalilor
ci sint iubiti. Ar trebui totugi sd-9i aminteascd, din cind in inflexibili. Inflexibilitatea nu e respirabild decit in absolut. in

cind, cd indrdgostitul cel mai autentic nu e neapdrat cel care lumea sublunari, e suficientd sinceritatea fatd de sine, grija
de a nu fi duplicitar. Dar, repet, nu existd refete: nici mdcar
face declaratii zgomotoase gi care plinge ugor...

cele citeva fraze de mai sus nu sint valabile dacd devin retetd.

Cu privire la justa p.oporgil intre rigoare 9i imaginalie,
intre ,,specializare" 9i accesibilitate, intre ce e inndscut 9i ce e
IV
,,metodic" in performanla stilisticd a scriitorului, s-ar putea

da un rdspuns global, valabil - cu oarecare aproximalie - pen-
toate, problema e de
tru toate variantele intrebdrii: ir dozaj,

iar dozajul e o chestie de ureche: trebuie sd simli cind are ne- in numdrul trecu! Dilema a publicat la rubrica Opinii un
text al domnului Adrian Niculescu despre problema mo-
voie linearitatea unui discurs de o apogiatur5 pitoreascd, tre-
buie sd simti in ce moment rigoarea profesionalS are de ficut
narhiei in RomAnia de azi (5i dacd ei rur se temT ). ,,lncd o dova-
o concesie publicului larg gi in ce moment spontaneitatea ta- dd cd la Dilemn s-a cuibdrit un grup perfid, care face, pe banii

lentului trebuie sd colaboreze cu elaborarea megtegugdreascd. Republicii, propagandi regalistd" intirziat sd procla-

in ge.,ere, oamenii netalentali igi fac o doctrinX din i dispre- me, cu voci mari, mijlocii gi mici, ciliva guvernamentali vigi-
lenli. ,,IncX o dovadd cd Dilema e criptocotrocenistd"
lui talentul, iar oamenii incapabili de acribie glogiaz6, in mod gdreXbiriot nsdiildeecdlaorme n-uluini
interesat, virtulile,,inspiraliei" netruditoare. In realitate, stilul rNeipcluicldes-cumlaonaadrrheisgatii pursinge, iritali
sloganurilor lor
e tocmai capacitatea de a combina cu gralie toate darurile de

care dispui: el amendeazd, cu egald severitate, delirul verbal, naive 9i a strategiilor lor primare. S-ar zice cX am publicat doui
texte diferite sau cd acelagi text tinde sd capete, in imaginafia
metaforica somnambulicd, dar 9i uscdciunea senild, exacti- cititorului romAn de tranzilie, inflamatiuni contradictorii,
tatea flascX a arhivarilor...

* dupd chipul gi asemdnarea fantasmelor proprii. Asemenea

in efortul de a funcliona normal pe un fond confuz, nu experienfe au devenit pentru redacfia noastrd materie curen-

existd relete. Exist5 doar buna-credinld, simlul oportunitdlii, td. Numdrul dedicat lui Iuliu Maniu a fost citit de manigti ca

respectul propriei demnitdti 9i asistenla divind. Trebuie, o abild manevrX demolatoare 9i de antimanigti, ca un acces de

idolatrie. S-ar putea si fim vinovali noi ingine pentru acest

138 739

balans vertiginos al opiniilor: n-avem radicalitate, n-avem mului, dar vrea sd aplice unul dintre principiile lui de bazS:
despre partid, numai de bine! Cine nu e cu noi e impotriva
exerciliul juJecllilor inalb-negru, cultivdm penumbra. ingtr- noastrd, de cealaltd parte a baricadei. Opozantul autohton nu

duim, astfel, interprettrri infinite, dupd bunul-plac al fiecdrui se supird pe egecurile Opoziliei, ci pe cei care le semnaleazd.

cititor. Calmul reflexiv 9i rlbdarea analiticd apar, uneori, DcaluduacteciodldhngtOuoi npdeeox-zitsaitlSicaat.imcPsdeeoinlefitadivcciinaendg-buiut-oicpaXferrlaeni,g.trnmuEueeonol c-tahaerjunissultmiie-eudole, cccirhuieebpdsirerteieefodspdcieoiunzcrdaXaun,lc-tdtuueell
drept simptome ale indeciziei. E un risc pe care -exacsopnesreicnvdeun-ti
bun inceput, palpitalii, lacrimi, exaltdri gi mitinguri. Baricada insdgi sfir-
pdielepmraotpicriie-tarniii l-am asumat de la
unor principii de beton si ai unor tempera- 9e9te in scenografie. Preopinenta mea crede cd, dacd bom-

mente focoase. Nu putem instr C- evoaricsi-ta asmtrimfi bdeata9uitoincrmitiicnite-a bdne Guvernul, dacd injurd la birou, la piald sau acasd 9i dacd
str lutrm totul asupra noastrd. iubegte monarhia, e pe baricadel Ea crede c5, de cite ori i9i

unora dintre cititori. Lectura orictrrui text e compromisd de varsd ndduful, e in plind luptd. In realitate, lupta se di in altd
parte, cu alte mijloace, in ignorarea cvasitotalS a micului ei
partizanat. Ochii sint imptrienjenili de suspiciuni 9i precon-
ceplii, atenlia se dizolvd sub bruiajul unor opliuni pf,tima9e, militantism. Avern de-a face cu o combativitate orald, strict
gesticulatorie, ca aceea a lui Crdcdnel in cdutarea lui Pampon
nevoia de a cduta sensul real al lucrurilor e anulatl de con- (,,Cu dintii, cu dinlii am sd-l rup!"). Ferocitatea de suprafald a
volintirului ambetat.
vingerea paranoiacd a fiectrruia ctr nu e nirnic de cdutat, cd
E curios, pe de altd parte, ce vitejie poate dezvolta ro-
totul e clar, clar intr-o unicl varianttr: varianta proprie. Nu
mAnul, ce poft5 de baricadi il poate cuprinde, dupd ce, de-
citim (9i, de altfel, nu privim de jur-imprejur) decit pentru a
cenii intregi, a practicat resemnarea mioriticd, gtiinla de a
ne confirma toate ipotezele. Nu ctrdem de acord decit cu cei
incasa! Au existat totugi 9i ciliva combatanli adevdrati pe vre-
cu care sintem deja de acord. Nu inregistrtrm decit adevtr- mea cind mai toli eram pacifigti gi lirici. $i imi vine sd o in-
treb, cu oarecare am5riciune, pe bdtXioasa mea preopinent5:
rurile care ne justificd. Iar intre injuria crastr 9i lingugirea ne- Unde erali cind Paul Goma, Doina Cornea, Mircea Dinescu,

demnd nu mai percepem nici un interval. Dan Petrescu, Radu Filipescu, Mihai Botez 9i alli ciliva

...S-ar putea ca inceputul optim al unei reforme a men- oameni curajogi se aflau in rdzboi? Ali fdcut atunci vreun gest
de solidaritate? Ati ridicat glasul? Ali gtiut sd riscafi? $i, la
talitltilor sd fie, la noi, recuperarea artei de a citi, a respec-
urma urmelor, de care parte a baricadei ali fost?
tului pentru textele altora.
Nu agtept un rdspuns gi nu vd judec pentru placiditatea
O doamnl imbujoratd a" fi*i antiguvernamentali, cum- dumneavostrd de-atr.rnci. Dar nu md mai hdrtuiti cu sabia
dumneavostrd de lemn, ca gi cum tocmai v-ali intors de la
secade 9i aprigtr cum e, adesea, romd-nca civicl, mtr intreabl
,,de ce partb a-baricadei" sint de fapt. intrebarea mascheaztr o Termopile!
dezamlgire: cum se poate ca eu, care, mtr rog, a9a 9i pe din-
Dilema, nr. 63,25 - 37 martie 1994
colo, sI mtr dedau la unele observaliuni critice la adresa nr.91.,7 - 13 octombrie 7994

Opozifiei? Ea gtie ctr am dreptate, dar e plcat sA nu fim soli- nr. 101, 76 -22 decembrie 1994
dari, sX ne spf,ldm rufele in public. Nu vtrd cd fedesenigtii nu nr. 111, 24 februarie - 2 martie 1995
se ceart?l niciodattr intre ei? Dactr am obiecliuni, n-am decit str
i le spun pe goptite domnului Coposu, duptr ce, mai intii, ne
vom fi incuiat undeva, in buctrtAria sau in baia Domniei sale.
Dar str vorbesc in gura mare? Str destabilizez Opozilia? Ce
urmdresc, de fapt? De ce parte a baricadei sint?

Preopinenta mea cumuleazl, in chip inocent, intreaga

buntr intenfie, intreaga imaturitate politictr 9i intreaga inefi-

cienll a opozantului autohton. El luptl impotriva comunis-

140

Cdpitanul Soare trapazlicurile de gang, ,,bursa neagrS" si ,,banii albiti" e ame-
litoare. Dar sd admitem aceastd ipotezi paranoiac5, aceasti
Nu Acormeaitpodriuntd-isccreulime opdriofincudnrilhmrdinui-mi anleum-elec,ipmitaainiunltiSi opaerne-. varialiune de prost gust pe tema lelryll nnd Hydc. Ce ilrtreblri

tru ci e pulin probabil si fie numele lui real gi apoi pentru cd va pune, irr acest caz, anchetatorul aflat pe urmele nele-
dumnealui nu e un individ, ci o specie. O functie. Am putea giuirii? Ei bine, intreb5rile cdpitanului Soare sint urmdtoa-
chiar sX spunem Ltn organ. Cu ce se ocupd acest organ? Pri- rele: ,,Cam cum gindegte vecinul dumneavoastr5, donrlul
me;te ordine si le executi. Ce fel de ordine? Aci, intrebirile Patapievici?", ,,Ce opinii politice are?", ,,Cine il frecverrtea-
noastre se izbesc de p5durea tenebroas5 a supozifiilor. Sd zA?" , ,$tiali cd pe 27 decembrie 1989 a fost inchis la Jila.,,a?"
rezumdm faptele. intrlo bund zi, cdpitanul Soare se prezinti (notez cd, pentru cdpitanul Soare, acesta este, ca 9i pentru
(cu legitimalie) dinaintea unui apartament invecinat cu Polilia lui Ceaugescu, rln detaliu infamantl). Indiferent care
apartamentul domnului H.-R. Patapievici. Pentru lumea cul- ar fi rhspunsul la astfel de intrebdri, e greu de presupus cd el
tivat5 din RomAnia, numele acesta e deja un nurne cunoscut.
Eseurile lui, apdrute in Contraltutrct,22 gi Dilemn,l-au consa- poate aduce vreo lumind intr-o afacere ,,cu arabi". E limpede,
crat ca pe un intelectual impetuos, capabil sX acopere, cu
rigoare si imaginalie, domeniile cele mai diverse: de la fizici in schimb, cd tema corupliei nu e, pentru subtilul cdpitan
9i filosofia gtiinlei la teologie, sociologie 9i analizi politicd.
Soare, decit o ,,ttftrare" (pentru el plauzibil5) in subiect" Pro-
Un caz rar de curiozitate ubicud, de intelectualitate responsa- blema, adevdrata problemd, e cum std domnul Patapievici
bild, de vervd tinereascd; pe scurt, o speranld in plind expan- din punct de vedere politic.
siune a contemporaneitdtii romAnepti, un perfect exponent al
,,culturii de performanfd". De citeva luni, domnul Patapievici Sint dintre cei care suslin cu incdpdlinare cd Securitatea nu
e beneficiarul unei burse oferite de Institutul ,,Goethe": prin rnai e ce-a fost, c5, incet-incet, disfunctiile 9i abuzurile iner-
urmare e in Germania, la studii. Acasd au rimas doar solia gi tiale se vor resorbi, atit cit se poate intr-o fard balcanicd, emi-
namente agricold 9i marcatS, de peste cincizeci de ani, de dic-
fiul lui. Sd nu uitdm i:rsd de cdpitanul Soare, cdruia putin ii taturS. Dar o intimplare ca cea de mai sus e de naturd sX
topeascd orice incdpitinare 9i sd surpe orice incredere. A9a-
pasi de inzestrdrile si meritele ,,obiectivului" sdu (admitind dar, dupd cinci ani, dupi atilia morfi, dupi atitea declarafii gi
lupte paietice, dup5 atitea defiIdri pe la Strasbourg gi Bruxelles
ci le-ar cunoagte). Cdpitanul Soare bate la u9a unor vecini gi dupd disparitia violentd a Fiilrer-ului autohton, cdpitanul
Soare e la locul lui, cu perfidia lui rudimentari, cu ticurile lui
(cumsecade si speriafi), le spune cE ancheteaz6 nereguli cu de slugd decerebrat5, cu jignitoarea lui indiscrelie. $i e ldsnt sd
arabi (in contextul ,,eradicdrii" corupliei) 9i cd vecinul lor, stea la locul lui, gi sd opereze in singurul mod in care a fost
domnul Patapievici, a fost vdzut in compania unor insi sus- furvdfat s-o fac5. Cdpitanul Soare e stilpul stabilit5tii noastre.

pecli. Pentru cine il cunoagte indeaproape pe domnul Pata, Nici el, nici superiorii lui nu par si fi luat prea in serios

pievici, ideea cX intre hobbyurile Domniei sale s-ar afla ma- puzderia de ,,principii" ale noii dernagogii: democralie, drep-
turile omului, demnitatea individului si celelalte. Alibiul mo-
142 ral al cdpitanului Soare (in m5sura in care vede necesitatea de
a-si inventa unul) e disciplina fald cle gefi si datoria patrioticd.
*.c:iF,*:l.li#- Hdrluirea dugmanului" Cine e dugmanul? Asta nu e treaba

lui, asta i se comunicd ,,de sus", de la patriolii superiori. El e

cu execulia, cu munca de teren, cu vecinii...
Ca sd existe ins5, cipitanul Soare nu are nevoie doar de

ordinele comandantilor sdi si de sldbiciunea lor pentru

farmecul continuit5fii. El mai are nevoie si de frica noastrd

143

ir:rdelung exersatd, de masochismul nostru, de trista usurinfd triotarde, pisicherii de provincie, gtabii cu priviri cleioase 9i
lacrimogeni, manga-
cu care ne ldsdm intimidali. Cici, iati, membrii familiei ,,vizi- filci zoologice, semidoclii asudali 9i
tate" de organul anchetator au intrat in panicd la ideea cd ar falele, volintirii, misticii de cramd, ,,noi 9i-ai nogtri", romAnii

putea fi invocali drept martori ai penibilului incident. Nu vor verzi, romAnii progti, romAnii desfigurali de o falsd, indemo-

ie gtie de nimic, au copii de crescut, vor sX fie ldsati ir:r pace. ii labild cuminlenie. Acegtia, domnule cipitan Soare, sii:rt dus-

inteleg. Starea lor sufleteascd e produsul artizanal al citorva manii tdrii si ai neamului! Nu domnul Patapievici! $i nici
mdcar dumneata, care execuli prea ugor ordinele, orice fel de
generalii de cdpitani Soare specializati in mica teroare.

Simbioza intre cildu 9i victirnd este perfectd. Dar insuficientd ordine. Dugmanii si.r:rt cei care dau asemenea ordine, cei care,

9i ea. CXpitanul Soare mai are nevoie de ceva ca se supra- din anii '50 pind mai ieri, au schingiuit fizic 9i sufletegte
vieftriascX: are nevoie de senthnentul impunitdfii. Sint dintre
cei care suslin ldrani romAni nevinovali, inteiectuali romAni strdlucili, poli-
inc5pdtinare care mie mi se pare strict ticieni romAni venerabili. $i care sint gata oricind sd ia totul

reolism politic 9i dseomciaoln-izacdfdrrd5fnuuiealnileld nu pot continua la nes- de la inceput. Fd un pas inainte, domnule cdpitan, 9i vorbegte
firsit, cd nu poti institulii intregi, fie ele in numele dumitale, dacd mai ai unul. Renun!5 sd mai execuli

oricit de impure. Convingerile mele imi spun ci rdul e imper- comenzi barbare 9i s-ar putea, astfel, ca schimbarea de care

fect. Cind insd md vdd confruntat cu tribulaliile cdpitanului avem nevoie sd vind de la dumneata, nu de la superiorii
Soare, cind vid la televizor vechi torfionari cu congtiinla im-
dumitale, de la care ne-am invitat sd nu mai agteptdm nimic.

pdcatS, incep sd cred cd mult dorita pace sociald, fdrd asuma-

rea culpelor individuale trecute si prezente, va fi o pace strim- Dilema, nr. 172, 3 - 9 martie 1995

bi: o pace a arbitrarului, a injustiliei, a nerugindrii.

Nu gtiu cum vor evolua lucrurile in cazul Patapievici. Md

intreb, de altfel, cum a devenit el un caz? A indispus cu arti-

colele sale critice (din care lipsea orice urmd de agresivitate

vulgard)? Dar exist5, in RomAnia, nenumirafi opozanli mai

activi 9i mai fiorogi. De ce atunci el? S-au gindit oare gardi-
enii nogtri cX domnul Patapievici e mai ugor de neutralizat

intrucit e mai pulin cunoscut? Dar atunci stau prost cu figele.

S-ar fi cuvenit si gtie ci ,,infractorul" nu e un fitecine, ch e ma-

siv asimilat de intelectualitatea romAneascd gi cd a inceput sd

fie cunoscut si in strXindtate. Ce vor avea de spus totugi

,,inventatorii" cazulul? Vor recurge la o inscenare care si jus-

tifice, eventual, investigalia polilieneasci? Vor gdsi un acar

Pdun? Vor vorbi de un accident nesemnificativ, de un malen-

tendtl igi vor cere scuze? intr-un stat de drept, asemenea
abuzuri fac sd cadd capete. La noi, lucrurile intri repede in

(a)normal. $i intr-o echivocd ticere. Iar vecina inoportunatd

de Politie nu se supdrd pe c5pitanul Soare, care ii schimo-

nosegte congtiinfa, ci pe doamna Patapievici, care ii complicd
viafa. Ratim, in chip sistematic, identificarea dugmanului.

Cdci RomAnia are, intr-adevdr, dugmani: sint cei care o fac de

ris cu discursurile, moravurile 9i infdtisarea lclr, leprele pa-

144

Trahanache sl interesul nafional poli sd nu intrebi i-n numele cdrei autoritdli vorbegte doamna
aceasta. A fost ea m5car o mare actrild? O Aura Buzescu, o
Existtr oameni a cAror singurtr competen!tr pare sA fie
interesul nafional. Nu e clar ce sint in stare str factr, nu-i poli Maria Filotti, o Bulandra? A scris vreo capodoperd? S-a ilus-

identifica profesional sau, dactr po!i, e greu str afli in ce consttr trat vreodatd ca mare profet sau animator, sau avocat credibil
al culturii romAnesti? Care sint isprdvile dumisale intelec-
performanla lor specifictr; dar un lucru iese mereu la tuale? Ce lasd in urmd, dincolo de mica ei carierd politicX,

suprafafd: toli gtiu care sint nevoile !trrii, toli luptd (oratoric) datoritX cdreia a iegit din anonimatul unei prestalii culturale
pentru oblojirea, propdgirea 9i aptrrarea ei. Dacd te uili de
aproape, dai peste tot soiul de deghizamente stingace ale rnodeste pentru a intra in anonimatul unei liste electorale? pe
neantului: ingineragi reciclafi, publicigti paranoiaci 9i triviali,
actori scdptrtati, jurigti de provincie sau, pur 9i simplu, acti- scurt, nu i-ar sedea mai bine sd stea la locul dumisale si si ne
vigti fdrtr chip, campioni ai ,,angajamentelor" de rutinX 9i ai scuteascd de platitudinile fanlose ale mediocrei dumisale
locului comun. Dar, in toate aceste forme ale lui, neantul vor- gindiri? Ei bine, nu! Doamna deputat are insomnii din cauza
be9te. Despre ce? Despre patrie. Cu cit oratorul e mai lipsit de culturii nalionale, pe care e hotdritd s-o slujeascd neobosit,

contur, cu atit mai des il vedem identificindu-se cu insegi indiferent dacd i-o cerem sau nu. Cind iti lipsegte aocalin, tre-
conturele llrii 9i ale,,poporului".,,lnteresul nalional" devine
buie sd-!i inventezi o misiune. De altfel, interesul nalional nu
erzalul cel mai comod al oricdrei motivalii autentice, al ori- e numai marota parlamentarilor sau a guvernantilor. Sint si
ctrrui argument. $i nu e vorba intotdeauna de puglamale care in Opozifia neparlamentard mari apostoli si apostolile ale lui.
triseazh., de demagogi ftrrl scrupule. Uneori, ai impresia cX E plind lara de oameni-simbol, de intrupdri garantate ale
,,interesului nafional", ale neamului nevoiag, cdruia trebuie
oratorul crede sincer in propria sa ingrijorare. Dactr il iei
sd-i facem 9i sd-i dregem...
repede, nu inlelege ce ai cu ell El doregte dezinteresat binele Toate acestea lin inci de teritoriul ridicolului. Dar sintem
neamului. Nu e direct rtru; e doar smintit: i9i inchipuie cA gtie adeseori confruntati cu manipuldri mai dramatice ale temei

care este binele acesta 9i cd e chemat str-l administreze. patriotice, dinaintea cdrora umorul se vegtejegte. Cine a avut

Contemplu, de mai mulli ani, manifesttrrile unei doamne din de-a face, inainte de 7989, cu Politia politicd gtie ce repede
Parlamentul ldrii, care nu pierde nici o ocazie sX ne dddd-
ceasc5. Ea inlelege str-9i incheie cariera de actrill jucind rolul intra in joc formulistica ,,interesului national". Orice judecat5
femeii de nldejde, care se ocuptr de trebile ftrrii 9i, mai ales,
de trebile culturale. $i-a compus un ton de diriginttr inflexi- negativd asupra comunismului, a partidului sdu 9i a repre-
bild, de institutoare sobrd, dintre cele care terorizeazd cite un zentanlilor sdi era ,,du9mdnoasd": ea favoriza in mod ires-
internat sau cite o 9coaltr de fete, Are opinii principiale, idei
ponsabil interese ,,strdine", punea in pericol suveranitatea gi
luminoase, indicatii infelepte. Dar ceva nu e in regultr. Nu
integritatea nafionald, sporea primejdia invaziei rusegti. Tre-
1.46 buia sd ne spdldm rufele iir familie, sd practicdm neincetat

,,cerlzura patrioticd". Evident, acest ,,contract" se bizuia pe
obligalii rmilaterale. Cdldul putea sd spunS: ,,Taci, nu gipa, fii
patriotl", dar victima nu putea si spund: ,,Nu md chinui, sint

romAn ca gi dumneata, fii si dumneata patriot!" intreaga

sctiercuemz"i,maaieju,,,siinntittferiecredgsuiurleluacdirbn-itarfapiorrnianal lt"re.ercoSureriicsuplraoitlaittetiecmaeaas,-,aadpajudtsortariifteicilaaprtaa-.trDioge-i

dragul RomAniei, ea a hdrtuit masse largi de romAni, uneori

pe cei mai buni dintre ei. Jara gi poporul au impus arestarea
9i moartea lui Iuliu Maniu, a lui lui
Ion Mihalache. Jara si poporul Gheorghe Brdtianu 9i a lui
au cerut intemnilarea

147

Mircea Vulclnescu, a lui Vasile Voiculescu 9i a lui Constantin poporului nostru martir birfa, cu cealalttr extirpau nemilos
Noica. Pentru a sluji interesul nalional a trebuit str fie ucigi, in memoria Cuviogiei tale. Dar nu egti dumneata omul s{ te
intristezi dintr-atit ! Dactr ,,interesul nafional" o cere, n-o sd
,,obsedantul deceniu", nenumdrali ldrani, muncitori 9i stu- ne impiedictrm in doud-trei versuri ptrguboase ale poetului
denli romAni; din amor pentru cultura noastrtr a trebuit sd fie

interzigi, ani de-a rindul, Blaga, Ion Barbu, Nicolae Iorga 9i nalional. Mai ales ctr, intre noi fie vorba, s-a cam dat cu Viena,
atilia allii. ,,Interesul nalional" ne cere str interzicem ultimu- cu Berlinul,
ba chiar - Doamne, iartd-ne! - cu Buddha
lui rege al RomAniei str-9i viziteze la bdtrinele !ara. $i tot Sakyamunil

interesul nalional ne cere str rattrm eventuala noastrtr inte- Dilemn, nr. 114, L7 - 23 martie 1995

grare europeand 9i, prin aceasta, supravietuirea noastrtr eco-
nomictr 9i politictr, pentru a cocologi isteriile xenofobe ale
citorva foape. Cind domnul Funar agitd spiritele, incittr la
conflict civil 9i dI apl la moartr echivalenlilor sli din tabdra

maghiartr, el crede ctr slujegte ,,interesul nalional". Toli insufi-
cienfii, toli papugiii, tofi agitalii se cred un amestec de $tefan
cel Mare 9i Ioana d'Arc. Tofi, ca 9i Brinzovenescu 9i Farfuridi,
se tem de trXdare. Toli fac comer! cu noliunea de ,,bun ro-
zic unii
mAn". ,,Cine mnuaievcizuibPiul,tedreeaon,u,aenubmunittrropmarAten"a- Polifiei").

(flancali, tot

-,,Cine nu e cu PNJCD nu e bun romAn" zic allii. Am ajuns,

dupl lupte seculare, la vorba lui Trahanache: ,,De la binele

partidului atirntr binele ldrii 9i de la binele ldrii atirntr binele
nostru". Cum se vede, binele lXrii nu e decit o aerigd interme-
diard, un loc de pasaj intre victoria politicii proprii 9i in-
florirea averii proprii.lara e ,,eu, dumneata, noi 9i-ai no9tri".
,,Interesul nalional" e interesul celor de la Putere sau al celor
care vor Puterea. Niciodattr al naliei insegi. Nalia asisttr per-

plexA la bdtaia generaltr care se dtr in numele intereselor ei 9i,

turmentattr de atita zel patriotic, nu mai gtie cu cine str voteze.

Str sprijine partidul de guvern{mint? E inutil. Partidul de gu-

vernXmint se sprijind singur. Str sprijine Opozilia? Care Opo-

zilie? Care fracliune a Opozifiei? Str lase grijile lumii gi str se

linl aproape de Biserictr? Dar dactr dtr peste vreun Simeon
Tatu care ii ztrptrcegte minlile cu tot felul de drtrcovenii, din

cele rostite deuntrzi la Tele 7 abc? in mare formtr era, intr-ade-

vtrr, ptrrintele Tatu! intrebat despre comunigti, zicea ctr au

fost ortodocgi, intrebat despre corupfie, zicea ctr e doar o in-

ventie a birfitorilor si ctr obiceiul de a birfi ne-a venit de la

occi'dentali. intrebat, in sfirgit, cum incepe Luceafdrul lui

Eminescu, zicea cL nu-9i mai amintegte. Aferim, Cuviogia ta!

Se vede c[ occidentalii, in timp ce cu o mind inoculau

t48

Orzul pe gigte nului Iuga pentru a-l determina sX renunle. Domnul Liiceanu

Am multiple motive sd fiu impotriva sinuciderii ca in- socoteste, pe bund dreptate, cd intrarea intr-un consiliu de
strument de negociere politicd. Omenegte, filosoficegte 9i
cregtinegte, acord faptului de a fi viu un prestigiu miraculos administratie oblinute prin martiraj e o povar5 de nesupor-

gi inatacabil. Nu poli pune ir-r joc un asemenea prestigiu decit tat. Nu-!i poli asuma o victorie personald pl5titd cu viala
altuia. Ca sd nu mai spunem cd, in definitiv, cu sau fdrX
in citeaa situalii-limit5, ci::rd prelul vielii ajunge sd fie de
Liiceanu, consiliul de administralie al Televiziunii ilustreazd
nepldtit. Sint acele situalii in care valorile supravieluirii ima-
nente intrX in conflict cu valorile judecdtii finale: realizezi, cu o comodd majoritate proguvemamentalS. $i atunci, nu e jert-
alte cuvinte, c6' dacd nu mori pulin (in veac), rigti sd mori de fa domnului Iuga disproporfionat6 fatd de rezultatul ei real?
tot (in eternitate). Aceasta e miza jertfei adevdrate: lumea
de-aici contra lumii de dincolo. A9a stind lucrurile, nu orice Iar daci rostul acestei jertfe e nu impunerea unui nume, ci
temeritate e spirit de sacrificiu gi nu orice tenacitate e t5rie
morald. Mi se va spune cd fiecare dintre noi are dreptul sd apirarea unui principiu, vom spune cd domnul Iuga 9i-a ales
hotdrascd singur pentru ce meritd sd moard 9i pentru ce nu.
Fiecare are propriile lui reprezentdri despre ,,situaliile-limi- ngsrpimeegeritjnumiridogimnitertenatrucale,-ilaallilai,,lctiuiarsncidit!iXadr"aa.l.iiIn,nIouampfaearrneatusdldoeamicbnoduniflnuuzsi ,oLamiilcinaeiliaiidn-uin,
t5" 9i despre oportunitatea jertfei. Se poate. Dar orice jertfitor cauza sdndtdlii compromise a domnului Iuga. Ar fi fost de
i9i asumd rdspunderea de a participa la demnitatea mistic5 a agteptat totugi citeva gesturi. Ar fi fost cuviincios ca si dom-
jertfei sau, dimpotriv5, de a o trivializa. De aceea, riscul e nul $oloc, cel pe care comisiile parlamentare l-au preferat
mare 9i trebuie considerat cu grijd, dincolo de impulsivitate, domnului Liiceanu, sd inceapd sd se simtd prost: sd se scuze,
orgoliu 9i patimd circumstanliald.
sd refuze, sh se recuze. Dar domnul $oloc tace milc: respecti
$i totugi. Oricite rezerve ag avea fa!5 de justificarea in
absolut a unui gest sinucigag, vecinXtatea in sine a morlii mX soldXleste decizia superiorilor sdi 9i std in post, gata sd se
amufegte. Misterul morlii e cel pulin la fel de impundtor ca instaleze pe un soclu de carne omeneascd. Ce fac insi ceilalti?
misterul jertfei si, ca atare, nu poate l5sa indiferentd decit o Ar fi fost cuviincios ca toli ceilalli membri ai noului consiiiu
seminlie de degeuri... De aceea, de cind domnul Dumitru
Iuga a intrat in greva foamei, nu incetez sX md minunez: toli de administralie sd intoarcX spatele impurei demnitdli care li
cei implicali direct in desfdgurarea litigiului se abandoneazd
se ofer5. ,,Nu vrem sd facem parte dintr-un organism ndscut
cu naturalefe unor complicate exercilii de nesimfire. Cu o sin- siarrbomteazregiansetfaelledgeciii!z"ii-le ar fi putut
gurd excepfie, dacd sint bine informat: e vorba de domnul gmecheregte, spune tofi,
Gabriel Liiceanu, care s-a simlit obligat sX facd o vizitd dom- inlelegind sb arbitrare ale unor parla-

150 mentari inepli. Cu toate acestea, tofi agteaptd, fdrd sX cli-

peascd, deznoddmintul unei istorii care, s-ar zice, nu-i pri-

ve;te pe ei, ci numai pe Cabriel Liiceanu 9i pe Dumitru Iuga.
Incdpdfinarea Puterii este, gi ea, pe cit de grobiand, pe atit

de semnificativd. Ea gtie cd, statistic vorbind, prezenla lui

Liiceanu ir-r organismul diriguitor al Televiziunii e ugor de
neutralizat. $i totugi nu vrea si cedeze, nu vrea si accepte

nici cel mai mic risc. Televiziunea trebuie linutd sub control,
ca o armd secreti de mare pre!. Trebuie sE se cheme ,,nalio-
nald" 9i sd fie ,,de partid". Consiliul ei de administralie tre-
buie sd penduleze intre blegeald 9i anonimat. Dacd la orizont
apare Liiceanu, i-l opui pe $oloc. Daci e vrelln zvon de Cara-

mitru, il contracarezi cu Arachelian. Dacd alegerile sindicale

ies neconvenabil, propui alegeri noi. Alegerile care nu pro-

duc refeta scontatd sint gregite. Ca si faci o asemenea politicd

151

nu trebuie sd fii nici cine gtie ce inteligent, nici cine gtie ce Mocioi contra BrAncusi

principial. Trebuie doar sd ai o indXritnicie zoologicd 9i sd-ti
iubesti mai mult gefii decit !ara. L-am auzit vorbind pe unul
dintre membrii comisiei parlamentare responsabile de toatd

dandanaua: un oarecare Botig, dacd nu md insel. ,,Audierile
au intirziat unii
pudibondici -(sics!)pnuunes-Dauomprneizae-snata-t la fiindcd candidati
timp." Cam incultic 9i

neruginatic domnul Botig! El gtie prost romAnegte, dar decide

asupra calitdlilor lui Liiceanu 9i face pe apdrdtorul legilor 9i
pe alesul naliunii. Meritd sd mori dinaintea unei asemenea

caricaturi?

Nu mai pulin dezamdgitoare este Opozifia. $eful comisiei La Tirgu Jiu, cifiva dintre copacii monumentali agezali de-a
care blocheazd, norrr.alizarea Televiziunii este domnul Gabriel
lungul aleii care constituie axa faimosului ansamblu brAncu-
Jepelea. Iar in comisie mai sint 9i alli opozanli. Ei consimt
rutinier la moartea lentd a unui sindicalist radical, afigind sian au fost doborili sub motiv cd incepuseri sd putrezeasci.

morga marilor sfetnici obiectivi. Atita au stat laolalti opo- In cddere, ei au spart doud sau trei scaune de piatrd dintre
zanfii nogtri cu guvernamentalii prin ungherele Camerei 9i
ale Senatului, pe la bufet, prin avioane cdtre 9i dinspre Euro- cele amplasate de sculptor i:rtre Masa Tlcerii 9i Poarta Sdru-
pa, incit, pir:ri la urm5, au cdpdtat cu tolii acelagi aer, aceeagi tului. S-au distrus astfel conturul global 9i detaliile unei capo-
dopere. E ca gi cum am afla cd un localnic ndting gi irespon-
sabil a zgfuiat, in trecere, frescele de la Voronet, tirind spre
somnolenld suficientX, aceeagi retoricd de gtabi cenugii. Si
casd o cdruld de lemne. Autorul acestei aberalii e un oarecare
pentru o asemenea adundturh vrei dumneata sd mori, dorn-
Mocioi, ajuns director al Complexului Nalional ,,Constantin
nule Iuga? Sau poate ili faci iluzia cd ,,massele largi" urmd- BrAncugi" din Tirgu Jiu, la propunerea Partidului RomAnia
Mare. Prima intrebare ar fi cine e Mocioi? N-am auzit de nici
resc cu sufletul la gurl tragicul dumitale pariu? Nu te potrivi:

massele largi sint sastisite: ,,Mai dd-o pdcatelor de Televi- un brAncugolog cu acest nume si nu pricep cum poate fi invi-

ziune gi de grevd a foamei; nu vezi cum s-au scumpit toate?" tat un anonirn s5-gi asume rdspunderea si prestigiul unei

Crede-md, domnule Iuga: !i-ai ales gregit 9i momentul, gi asemenea funclii. A doua intrebare e cum se poate ca, dupd o
!ara. Lasd-ne se ne mai rinocerizdm un pic, iar dacd vrei sd te
sacrifici, vinde-ti mdcar pielea mai scump! astfel de isprav6, tristul personaj si nu fie deja obiectul unei

incrimindri penale? Cum de mai e liber? A treia intrebare e
pind unde poate fi toleratd incompetenla demolatoare a
P.S. Dupi redactarea acestui articol, au survenit citeva patriolilor asociali la guvernare? Cind, in 1990, au fost

noutdfi, ca, de pildd, demisia onorabild a domnului Gabriel expuse pentru prima datd, la New York, capodoperele romA-

Jepelea. Am fi bucurogi dacd in zilele urmdtoare s-ar pro- negti ale lui BrAncugi, parlamentarii neaogi de atunci mi-au
duce 9i alte asemenea noutXfi de naturd sd infirme bilantul
melancolic al interventiei noastre. ficut un portret de borfag grdbit sd instrdineze mari valori

nationale. Lucrurile scoase din lard erau, chipurile, sortite
unor tranzacfii murdare, iar cele care au revenit la Bucuregti
q Dilema, nr. 116, 31 martie - 6 aprilie 1995
erau falsuri (executate cu laser, ca in filmele SF pentru sub-
dezvoltati). Ani de-a rindul, aceiagi derbedei grijulii mi-au

pus in circd toate scurgerile de patrirnoniu postrevolufionare:
nu dddusem o lege a patrimoniului si o anulasem pe cea

veche. La aproape patru ani dupi plecarea mea, o nouh lege a

153

!.*:

patrimoniului lipsegte inc5. in plus, au fost desfiinfate, prin Imaculata tranzitie
ordin ministerial, Comisia Monumentelor Istorice 9i aceea a
Muzeelor si Colectiilor. Retorica iubirii de tari e dublatd de Acum citeva sitpt2lmini, Televiziunea RomAnd a difuzat

practica tenace a spolierii ei. Ajungi la Putere, patriofii un interviu cu Lech Watesa. Circul2l o sumedenie de poncife

dovedesc o eficien!5 funestX. Cei care se temeau ca BrAncugi despre semelia polonezilor si despre temperamentul plebeu

sd nu ne fie furat de strdini il distrug, impenitenfi, la noi al presedintelui lor de azi. Dar, in interviul cu pricina, nu se-

acasd, cu bita. Cei care depling trecerea peste granild a biju- mefia 9i nu temperamentul iegeau la ivealtr, ci mai curind
teriilor bunicii lasd sd putrezeascd in sittt valori patrimoniale realismul politic 9i un strntrtos spirit critic. Nimic euforic,

unice. S-ar zice cd n-o sd scdpim niciodatX de aceastd aduni- nimic triumfal in comportamentul lui Walesa: la anumite
turS de loape obraznice, care vorbesc birjdre;te, gindesc
intunecos gi se spald rar. Din cauza lor, in loc de o singurd ?ntrebdri, pregedintele Poloniei intelegea str rtrspund[ vor-
RomAnie, normalS, avem cel pulin doud: una a bunei-cuvi-
inle, a hirniciei discrete, a inteligenlei deschise spre lume, gi bind rdu despre Polonia: fdrA complezenll, ftrrtr fetigisme
alta a vorbelor goale si proaste, a netrebniciei zgomotoase, a
solemne, fIrA obsesia retugtrrii perpetue a ,,imaginii lArii".
prostiei fudule ;i resentirnentare. De o parte BrAncugi, de cea- Inutil sI o spun, imaginea !trrii iegea, la captrtul interviului, in
laltd Mocioi. Necazul e cd, deocamdatX, IlomAnia lui Mocioi e cigtig, tocmai pentru ctr era rreridicll 9i pentru ctr Walesa avea
RomAnia Mnre , iar cea a lui Br6nct.lsi e RomAnia minoritard, nindrin de a spune adevtrrul netrucat. ,,Ce progrese a inregis-
micd, hdrluitd ca un vinat nobil de haitele unor ciini de mai-
dan. Necazul e cd RomAnia lui BrAncusi e administrati de dtrianttrPeolionntrieab, Xinriu(letivmidiei natn, i,cipteezcatoletualdceumooacrreaclaierei?"ap-rosxuimnaafuien)a.
RomAnia lui Mocioi.

Dilema,nr.721,5 - 11mai 1995

p,,aCgair,elupcrorugrrisles?m, e-rgr2glsrepuun, dneua Walesa. ,,Abia am fAcut ciliva
se pot indrepta peste noapte!

Polonia nu e inctr o !arll democraticd." In acest spirit a vorbit
presedintele polonez de-a lungul intregului interviu.

In acelasi spirit am auzit vorbind nenumtrrati dernnitari

din Occident despre ldrile lor 9i, adesea, despre ei in9i9i. L-am
vtrzut pe FranEois Mitterrand reevaluindu-si discutabiie opti-

uni de tinerefe, separind partea lor de bun5-credinft de par-

tea lor de eroare. Am auzit minigtri germani vorbind despre

catastrofa economictr 9i socialtr care insofe9te, Iatent sau la
vedere, efortul asimiltrrii Germaniei de Est. Am auzit guver-

nanli din Statele Unite, din Franfa, din Suedia vorbind despre

,,crizA", ,,dificulteil", ,,proasttr administralie" etc. Peste tot
unde noi sintem inclinati sX percepem paradisuri terestre,

155

,,modele", solulii optime, voci oficiale locale vorbesc de peri- fie haina citorva gogorife abstracte, impersonale, incontrola-
cole irninente, de boli cronice, de dezechilibru.
bile (corupfia, contextul intemafional etc.), fie pe aceea a
Cit de luminoase apar, prin contrast, greutdtile tranziliei
noastre dacd e sE lu5m in serios discursul autoritdlilor autoh- c el uil aI t : Op ozilia, sindicatele abuziv e, masoneria.

tone. Suferim de un optimism infatigabil. De la pregedinte la Cum se explicX mentalitatea aceasta, potrivit cdreia ceea
prim-ministru, de la minigtri la senatorii gi deputatii majo-
ritari, toli adoptd, fdrd sfial5, retorica progresului continuu 9i ce mai toatd lumea resimte ca tranzilie amari, greu digera-
a victoriei finale. Avem, firegte, unele ,,probleme" (toate ine-
vitabile), mai sint gi lipsuri, dar, in genere, e bine. $i va fi din bild, fdrd orizont previzibil, e resimlit de guvernanli ca tran-

ce in ce mai bine. Avem resurse pentru a iegi la liman din zilie imaculatS, executatd de un comando de sfinti? O expli-
toate necazurile, cu conditia si fim uniti.
calie inocentd ar fi optimismul de care vorbeam mai sus.
Domnul VScdroiu, luat din scurt de ciliva disperali care
nu se descurcX financiar cu noudzeci de mii de lei pe lund si I'oate cd cei de la Putere sint ndsculi cu tolii in zodii solare 9i
cu ridicolele alocalii pentru copii, r6spunde, intr-o emisiune jupiteriene: neinfricali 9i veseli, ei traverseazd istoria in chip
a Televiziunii, c5, intr-adev5r, e greu, dar cd se lucreazdla o suveran, f5rd sd se lase contaminali de indispozilii prostegti.
lege reparatoare (e deja depusd la Parlament!) 9i ch totugi,
dacd adundm toate alocaliiie pentru copii distribuite la nivel O alti explicalie ar fi virila lor incredere in sine: convingi cd

nafional, iese o sumd bunicicd. Adicd ele in sine sint mici, nu pot gre9i, cd tot ce gfurdesc gi tot ce fac participd la insdgi

insuficiente pentru administrarea unui copil concret, dar, puse economia Providentei, demnitarii nogtri n-au insomnii, neli-
cap la cap, aratd hmpede grija statului pentru ideea de copil. nisti, dubii. Nemullumirea din jur nu poate fi decit bruiajul
Domnul prim-ministru putea sX spund o mie de alte lucruri
mai firegti, mai omenegti, mai cinstite. Cd stdm rdu, cd n-a gd- vulgar al unei masse inferioare, care nu munceste, nu price-
sit incd solutii potrivite pentru toate dramele ldrii, cd, uneori,
ca fiecare dintre noi, e depdsit, cd socoteala de-acasd nu se pe/ nu se (mai) supune. O a treia -se ppolat udzeisbpilriin-deedxpeliocbailcieeiaurl
potrivegte cu cea din tirg, cd s-a gregit, pe ici, pe colo, md rog, fi cd politicienii de la Guvem nu
cd nu conduce o echipd de vrdjitori, ci una de funclionari
obignuili, a cdror gindire nu e infailibil5. Un asemenea limbaj -ccrreecttaeu,rleaanutnseinlsufjriiretggaitipmvrouoaraiplleuercitoor!moi)zu-npiesdnteetr(uainenlcauardrceao,taipzdeaertveredapruptelo, pmduealaialdiseisei.--
e strdin insd domnului prim-ministru. El a decis sd arboreze
mereu un aer competent 9i eficace: acfiturea sa nu poate avea Populalia trebuie deprinsS cu ideea ci nu ceea ce trXiegte e

fisuri, egecul e ceva de care n-a auzit decit din (citeva) cirli. adevirat, ci ceea ce i se spune. Iar ceea ce i se spune trebuie sE
Dar Domnia sa nu e un caz izolat. N-am intihit pind acum
nici un ministru care sd-gi declare, intr-o imprejurare datd, fie intotdeauna mobilizator, constructiv, orientat spre un
viitor irnpecabil. Conducbtorii nu pot gregi. Tara merge
gregeala, inadecvarea, incompetenfa. Cind se fac remanieri,
totul se impacheteazd festiv: nu schimbdm pe nimeni pentru inainte, in ciuda tuturor morocdnogilor, defetigtilor, provoca-

cd nu e bun, facem simple ,,rocade", migcdri coregrafice iori lor, revansarzilor. . .
nesemnificative. Nimeni nu se simte responsabil si vinovat
clem,,Yoeczr1a?fie-i? zice in partea stingd a cleierului meu daimonul
de nimic. Surprins cu pantalonii in dezordine, cutare demni-
tar se considerd victima unei inscendri: i s-a umblat, cu per- De-aia e bine sd mai treacd la guvernare 9i
fidie, la finutd, i s-a montat o farsX compromifdtoare. Cind se Opozilia: sd se mai schimbe stiiul, sd apard oameni noi, care
vorbegte totugi despre unele ,,aspecte negative", ele imbracd
sd nu ne mai oblojeascd icror nmgitniincliXunciivsitcadtisdtiaceim."o,n,Augl aDoilefmi e-i.
156
rdspunde fdrl urmd de

Dar ai vdzut dumneata pe cineva din Opozitie vorbind o

dat5, o singuri dat5, de gregelile proprll?" Mindri de sine sint

si liberalii ,,conservatori", si cei furiogi. Fiecare aripd, fiecare

fracliune e bine plasat6, sigurd de dreptatea 9i de succesul ei.
CAmpeanu are dreptate, Quintus are dreptate, Patriciu are

dreptate, Cerveni are dreptate, Manolescu are dreptate. Dar

si cei noud navefigti, despringi de ici, de colo, au dreptate.

Coposu are toatd dreptatea posibilS. Ratiu are insd gi el drep-

757

tatea lui. Or, poate credeli cd Emil Constantinescu n-are Competenfa parlamentari

dreptate? Are. Convenlia s-a spart? E o victorie! UDMR-ul? Cind implineau doudzeci de ani, tinerii Greciei vechi de-
Avea dreptate citi vreme era in Convenfie. De cind a iesit, nu veneau majori si puteau aspira la demnitdli publice. Daci
mai are dreptate. Dar, luat in sine, are 9i el dreptate. N-are
crau, ca Alcibiade, de familie bunX gi plini de daruri alese,
Europa atita dreptate citi are UDMR-u1! Pe scurt, cine pre- aveau dreptul sd intre in adunarea poporului si si participe
tinde ci Opozilia a ficut unii pasi gresiti se ingald, face jocul
astfel, nemijlocit, la rezolvarea trebi.lor cetdtii. Cit de compe-
Puterii, s-a dat cu 5ia. Ca gi Guvernul, Opozilia romAnd e in-
failibili. Merge spre noi si noi victorii: o caleagcd de zine gica-

nate 9i calornniate din cind in cind de zmeii guvernamentali.
Cit despre cetdleanul de rind, el trebuie sd se invele sd

gindeascd antjrromic: sd admitd cd viala pdcXtoasX pe care o
duce e rezultatul colabordrii irrtre doud feluri de puritate: a

Puterii si a Opoziliei" Puterea 9i Opozifia ,,nu puteau reugi
decit impreund" sd aducd pe iume o nouA dogmd: dognta
imaculatei tranzilii.

Dilemn, nr. 722, 72 - 1,8 mai 1995

tcnli puteau fi ; in ciuda oricdrei, exceplionale, inzestrdri -
tinerii acegtia? numele cdrei ,,gtiin!e" puteau ei indrdzni
In sd

intre in dezbaterea ,,parlamentar5" a Atenei? Firegte, cei mai
multi nu-gi puneau asemenea intrebdri si mizau totul pe

jtrvenila lor arogan!5, pe talentele lor de ,,hiperdotati". Dar se
gdsea cite un infelept, Socrate, de pildd, care s5-i ia peste

picior 9i s5-i puni pe ginduri. Intr-un dialog de tinerele al lui
Irlaton, Alcibiade insugi e victima unei asemenea ,,decon-
struclii" menite sd-i tempereze elanul gi si-i trezeascd senti-

mentul rdspunderii.

Recunosc cX md sin-rt oareculn stingherit sd constat cit sint

de intoxicat de politicd, de vreme ce am ajuns si-l recitesc pe
Platon cu gindul la belelele parlamentare ale RomAniei de
azi.Dar nu mi pot abline. Majoritatea parlamentarilor nogtri,

departe de a avea scuza tinerelii gi departe de a arrea o zestre
trupeasci 9i intelectuali comparabili cu a lui Alcibiade, au,
in plus, ghinionul de a nu fi intilnit la timp trn Socrate potoli-

tor 9i modelator. Aga stind lucrurile, ar face bine sb rdsfoiascd
mdcar dialogul platonician si sd-gi imagineze o clipd cd tre-
buie sX treacd prin ciurul necrutitor al interogaliei socratice.

Ce-ar putea rdspunde, daci ar fi intrebati, ca Alcibiade, pe ce

se sprijin5 indrXzneala lor de a cuvinta in adunarea poporu-

lui despre rinduielile tirii, despre legi, institutii 9i oameni?

159

in fond, ce gtili sd faceli, domnilor parlamentari? Cired ali cgluai:irredStoemcrienardteeeua-mdun,,pXnde,s,csteidilntdteainadveuinrcmlei adin.mApacoieljiaotisactdas,i,e.ssppteoell-i|t',ic,datouacpsmdtfaepildaprecraereeca_a
dobindit, pind la virsta dumneavoastrd mai mult sau mai
pu;in coapti, experienja disputei democratice? Si unde? in
gedinlele de partid? In fabricile 9i uzinele socialiste? In ticatd e o scenografie a competentei vide, aflarea in treibX a
omului neisprdait, adicd neimplinit prin instrucfie.
barourile prafuite ale tribunalelor de cartier? in inchisori? in A9-:l cd existd printre voi 9i unii mai buni. Ei se legiti-
oficiile contabile ale intreprinderilor falimentare? in presa
comunistI? La restaurantul scriitorilor? Cind ali invilat atita A\:1lc?ibdiauddei,nepi dscinattet,enmtaaili
ales prin indigenla celor din jur. C"a si
jurisprudenld incit sX legiferali neobosili, siguri de opinia s6 gindeascd istfel: ,,Dacd."ilul1t
dumneavoastrd? Nu putefi sd nu fili de acord cd, pentru a fi mai acdtdrii, ar u, ii
hr.?..d" vreme trebui sd ne pregdtim
un bun sfXtuitor, trebuie sd te pronunli numai asuPra acelor ce pind 9i nechemafii pentru as--iainu fraupnutcaa; t aj9ea

acegtia
politicd, la^ce bun sd mai exersezi si sd deprinii rostul
lucruri la care te pricepi. $i cd nu te pricepi decit la acele lucrurilor? inzestrafi din fire cum sintem, tot ii vom ir:rtrece
lucruri pe care le-ai trvilat fie de unul singur, fie cu ajutorul cu mult." Ugoard 9i neinsemnatd victoriel Victoria minimei
unui invdfdtor expert. Iar pentru a fi invXlat ceva, trebuie sd fi
avut, Ia un moment dat, congtiinla propriei ignoranfe. Dar rezistenfe, din care nimeni nu iese, de fapt, in cigtig.
Mi se va spune cd, datd fiind istoria ultimilor c-incizeci de
dumneavoastrd vd purtali ca 9i cum gtifi meseria de parla- ani, nu putem pretinde nimdnui competenle democratice
mentar dintotdeauna. Vd pricepeli la tot: la agriculturX, poli-
reale 9i performanle politice consistente. Cu alte cuvinte, nu
ticd extemd, calcul bugetar, petrochimie, pedagogie, istorie, putem avea decit parlamentarii pe care ii avem. Foarte bine.

drept 9i, in genere, la tot ce vd cade sub ochi. Dumneavoastri lDoar rcaevtuanmciasi-amr ucultvi eunmi silditadtees.luAsrimtrei:rbfuaipidte-ilev9eidi:ermdismcauirspuur,itlien
avefi privilegiul misterios de a gti
fdri a vi fi instruit vreo-
datd. Iar ceea ce acumulali ir timpul mandatului dumnea-
agresivi, mai pulin zgomotogi, mai ingXduitori unii cu altii si
voastri nu sfurt cunogtinfe, ci rutind: tehnica de a gesticula la mai grijulii cu rdbdarea alegdtorilor. Farlamenta rIi nostri pot

tribund gi de a exploata maximal resursele simlului comun. fi rnai bnni, dacd aor intr-adevdr sd fie mai buni. Socrate era
Socrate il obliga pe Alcibiade sd recunoascd cinstit cd nu gtie
insd de pdrere cd nici micar buna lor vointd nu e de-ajuns: cd
cu adeadrat decit sd scrie 9i sX citeascd, sd cinte la chitard 9i sd ea trebuie sd fie i:rtdritd de vrerea Zeuluiri du u.""u atetdtii.
lupte. MX tem cd, degi ali trecut demult de doudzeci de ani,
Uneori insX Zeul pare sd fie adormit, iar Cetatea, iste.izaU.
dumneavoastrd nu gnli cu adeodrat nici mXcar atit: sir:rt destui

printre dumneavoastrd care scriu incorect, citesc asudirrd 9i Dilema,nr.726,9 - 15 iunie 1995

vorbesc la limita articulSrii. in materie de muzicd, nu pXreli a
fi depdgit voluptdlile chefului ldcrdmos, iar pentru a fi lupt5-

tori veritabili, vd lipsesc convingerile 9i curajul fizic. Le i:r-

locuili, de reguld, prin temeritate verbald 9i demagogie. Ca 9i
Alcibiade (degi comparalia cu el vX avantaieazd peste m5-

surd), nu gtili nici mdcar sd discutali cum trebuie. Ca 9i
Alcibiade, nu si:rteli nigte negtiutori inocenfi. Ilustrali specia

jalnicd 9i periculoasd a negtiutorilor care se cred gtiutori. De

avsp5icuriungelui Sii.notCcerearmtienin-eagbtsiieulettlorelreildecegoznbirfiruntrndedriedid,aicndatedrevddevruoalic.coCurdeiinagsteutripuerstaoeraleid-e9-i
umorile proprii, astfel incit nici un argument, nici o logicd nu

au putere asupra lor. Ei separd ,dreptatea" de ,,folos", aler-

160

Cine a adus minerii? Din punctul nostru de vedere, existd totugi nenumirate
c/fe elemente de naturd si nuanteze, sX complice 9i, deocam-
E incd prea devreme sX rdspundem corect la aceastd in- datA, sd suspende rdspunsul.
trebare ndscutd cu cinci ani ir urmd ,la 74 iunie' Avem prea
multe pasiuni politice 9i prea pulin calm analitic' Avem prea Sd ne reamintim, mai intii, cd o buni parte a populatiei
multe convingeri 9i prea puline dovezi' Avem, in sfirsit, prea bucurestene i-a primit pe mineri cu o stranie euforie, cu
multe rdspuniuri gaia fdcute ca sd gdsim rdspunsul adevdrat'
Dintre rhspunsuri'ie gata fdcute doui mi se par cu deosebire aceeagi unanim5 euforie cu care mersese la ume la sfirgitul
demobilizatoa.e penttu reflexia lucidi: amindoud au parti- lui mai. Faptul cd strada (in accepliunea ei de sumd a ,,sim-
zani intratabili, imindoud cultivd reduclionismul conton- plilor cetdteni") a intimpinat cu aplauze camioanele limpa-
dent. Pentru Opozifie, singurul rdspuns acceptabil, rdspunsul
antiprezidenlial: minerii au fost adugi ;ilor conferd o anumitX, crudd legitimitate invaziei si totodatd
univoc 9i total Lste cel argumente esenliale se spune ceva despre unele efecte, rar comentate, ale Pielei
de Ion invoci apelul Universit5tii. Fidelii Pielei Universititii au comis cel pufin
iliur.rr. Drept doud erori de apreciere: in primul rind, gi-au imaginat cd sint
televizat citre populatie din seara zilei de 13 iunie 9i mullu- expresia unei ideologii de massi, cd se pot bizui, agadar, pe
mirile finale. Luciurile au avut deci simplitatea unui contract
execulie - plat5. Nu mai pulin simplificator rnilioane de suporteri in toatd !ara. In al doilea rind, au
banal: comandd - fdcut al Puterii, in spefi, al Presedinliei:
manevrat in permanenlX un set de lozinci maniheiste (amba-
e rXspunsul gata late dupd relete pop nu prea irrdepdrtate, uneori de cenaclul
mlneiii au niiralit in Bucuregti minali de un instinct arhaic al I.'lacdra), care, in loc sd stirneasc6, simpatin populard, stirneau
dreptdfii, de o spontani ingrijorare pentru soarta tinerei iritare, culpabilitdti dTfuze, disconfort, pe scurt, o senzalie de
.rouitr" democralii. Cine incerca si ripund in fagd democralia
printr-o ioviturd de stat legionari? Opozilia' Prin urmare' excedantX insecuritate. Oamenii se solidarizeazd greu dacS
minerii au fost adugi in Capitald de un impuls justitiar, pe sint somafi sd se solidarizeze. Prost plasati in spatiu (intr-un
care insd, indirect, l-a provocat felonia opozanlilort E
de nod urbanistic care aspiri in mod natural la decongestie 9i
addugat cd ambele tabere acceptd pini 1a un punct ideea iluenfd) 9i prost dozatd in timp (astfel incit purigtii Pietei nu
ci
se mai identificau cu ea de la o anumitd datd inainte), demon-
mineiii erau infiltrali, cd printre ei se aflau agenli de Securi-
tate care gtiau adrese 9i oameni 9i puteau manipula mylllmi]9 stralia de la Universitate a sfirgit intr-un derapaj cu con-
bunul lor plac- Opozitia pretinde insd cX ,,infiltralii" secinle paradoxale din unghi electoral. Evident, rimine sd ne
dupX ,,mandatalit de Pulere, in
erau reziduuri rebele ale fostei vreme ce puterea ii taxeazX intrebdm cum se face cd o populalie care a suportat cu oare-
drept care ,,inlelepciune" Iungi decenii de dictaturd comunistd s-a
Securitdli animate de porniri
enervat brusc cind a fost confmntatd cu o luni de miting anti-
conirarevolufionare. Oricum, el sint vinovali cu adevdrat de
cornunist. E, aci, un mister al sufletului nalional, un spasm al
huliganismul mineriadei.
,,RomAniei profunde", pe care uitdm adeseori sil ludm in
162 calcul; s-ar zice cA e ceva in noi, in miruntaiele noastre
mioritice, care ,,cheamd minerii" si ii aplaud5... Miticd vrea

,,o tiranie ca-n Rusia", vrea ,,mini de fier", ,,disciplind", sd se
termine, mX-ntelegi, cu papugiii, cu ,,scirla-scirfa pe hirtie",
cu goldnimea. Daci e un reprezentant al ,,boborului", Mitici
face apel fdrd ezitare la mineri. Iar dacd e miner, Mtticd, aine,
rdspunde apelului cu promptitudine (ar fi intr-adevir util sd
ciubl5m intrebarea ,,cine i-a chemat pe mineri?" cu intrebarea
,,de ce s-au conformat minerii chemXrii cu pricina?" ,,ce-i
rnina pe ei in luptd?" Au fost manipulati, desigur. Dar de ce

t63

se lase ei, de ce ne ldsdm noi atit de ugor manipulafi? Sintem inviBnionveb-legmti ipsee tvoaastpi ulunme e-a, dar dumneata creezi confuzie.
gi diminuezi astfel culpa vino-
progti? Sintem naivi? Sintem prea obedienfi, prea speriafi?). valilor reali. Nu diminuez nimic. incerc insd sd pricep, sd nu
Lucrurile sint irrtr-adevdr complicate. De aceea, rdspun- md spil pe miini cu nongalanfd cind e vorba sd judec o dramd
care mX privegte. $i a9 mai avea un rdspuns. Citre tofi aceia
surile gata fdcute nu md conving, iar dernonizarea unei sin- care, de cinci ani incoace, trdiesc furtr-omonoliticd edificare;
gure categorii sociale sau profesionale 9i a unui singur om mi
se par solulii faciIe,lenege, prin care fugi^ de noi ingine 9i de parafrazind o lozincd nefericitd a prim5verii lui ,90, le-ag
betegugurile noastre nalionale. Pregedintele Iliescu a gregit, spune: Noi, cei de la Dilema, gindim, nu muncim pe tdrim
neinfelegind simbolica Pielei Universit5lii, mecanismul ei ideologic, gi:rdim, nu activdm electoral, gindim, nu distri_
psihologic, relevanla ei politicd. A gregit refuzind de la bun buim anateme si indulgenle.
inceput dialogul cu strada gi baricadindu-se in nervozitate 9i
incomprehensiune. A gregit, de asemenea, mullumind mine- Dilema, nr.'J,27, -1,6 z2iunie 1995
rllor dupd dezastru, pentru a-i determina sd plece, in loc sd le

mullumeascd inainte, pentru a-i determina si renunle la

furioasele lor manevre. Puterea in itrtregul ei a gregit i:rtir-
ziind sd se desolidarizezepublic de ororile petrecute in inima
Bucuregtilor sau, mai rdu, pretinzind cd nu se intimplase, de
fapt, nimic. Au mai existat 9i anchetele Televiziunii nafionale,
care difuzau, la ore de virf, chiotele de revoltd ale precupe-

lelor impotriva intelectualilor, a mai existat si campania de o

iresponsabild vulgaritate a ziarului Azi impotriva tuturor
,,antiguvemamentalilor" 9i chiar impotriva acelor, pulini,
guvemamentali care nu se ,,solidarizau" cu strategiile de
camuflaj ale colegilor lor. Vor fi existat, in sfirgit, o serie de

fesenigti zelogi, de la centru sau de prin judele, care s-au gin-

dit sd se ,,evidenlieze" dinaintea ,,conducerii", organizind

migcdri,,spontane" de trupe.

Sirt de pdrere totugi cd toate acestea la un loc n-ar fi fost
de-ajuns dacd fibra autohtond ar fi fost mai sdndtoasd, mai
pulin subliatd de nenoroace 9i slSbiciuni, mai pulin disponi-
bil5 faln de spiritul agresiv primar. Nu gtiu deci dacd minerii
au venit chemali sau din proprie inifiativd, dar gtiu cd mulli
dintre noi ar fi putut 9i ar fi vrut sd-i cheme 9i cd mulli dintre
noi i-au primit ca pe nigte eroi agteptati. Cil:Id au revenit i;r
septembrie 1991., a fost rindul Opoziliei sd-i cocologeascd, sd
jubileze dinaintea vandalismului lor, sd-i justifice. O dovadd
iir plus cd nu ,,mineriadele" ire sine sint privite la noi ca bar-
bare 9i nedemocratice. Ceea ce conteazd e orientarea lor
politicd. Cind bita e de partea ,,alor nogtri", ea simbolizeazd.
sfinta minie a naliei. Cind e de partea ,dlora", e i:rcdlcare
criminal5 a drepturilor omului.

164

Virtuli prost Plasate gmecheri, venali, de rea-credinld, numai domnul Iliescu e om

cuviincios, la locul lui, plin de bund-credinfi si de bune in-
tentii. Defectul lui e cd e prea bun. Ci nu lichideazd odatd,

scurt, cu toli detractorii, istericii 9i vindutii.

Allii sint indrdgostiti de domnul Coposu. Orice rezervd

cu privire la persoana sa, la strategiile sale politice, la retorica

sa le provoacd convulsii. Domnul Coposu e chintesenfa vir-

tufilor nafionale, exponentul absolut, farul, martirul, profe-

tul. Un gazetar de la Romfrnia liberd a avut chiar ideea sd intro-

I duci d-acpdelnatrauuzvuelrinfiucmareealuissimdulu!liusiecaivpicrin-de,,itnesotuchl iCuonpoluscui"u:

deci,

.igiF'bJ"petr;iuoOr"t,-e**'oJo,,nnA";rJzb*;u.u"treilim6i;tueu.t.aciu^"c^;trp"uedircsg.ur:dopuitiioanrttendi,eeeasn"tesciict"dpateetdo\taepeuraalolitaerrarrlazafedticdodrztaacniltmesiratoteatelmiterscaipdsennaianeapinei-tsnsfridtaeicanaeteeleru,uaecnaaartvvisdrivns-c"oiceiet'to-iraaidearuetcPttt,ul,ieuiiitrgltnpllaoo"clieoeiteurb'ctnd.lvginoheOaleacUdttrimltolrpvt,r'onteu,niaadaeOpcsvcriotoatoneebeuidrrrtaev'ietcmr,oiumidriiunnvamevilumtteiiliberstlaaclne-l,mumiuieoalimialtdnreuuoelaeoseolnrtmtncsdiolartoai'diua"anrcvrldetrbreXti"eesed.ir'in.'ci'trov"uanDrdtacaieiirtficmure1esi1tgdlhmteu9l':aievuaz1:fi.cncniilir:-ni-iarii--'t-t amoros, egti mintuit, daaucrdeunguit-, esti agentul Securitdfii.
Iliescu gi Coposu
e drept, si intrelind in inimile
partizanilor lor sentimente constante, durabile. Dar, ir cei

cinci ani de dupd revolulie, caracteristice au fost mai curind

sentimentele aprinse gi trecitoare. Pe cit de trecdtoare, pe atit

de aprinse gi neinduplecate. Mi-aduc aminte ce de lumebund

era indrXgostitd, in 7990, de Marian Munteanu. Unii il com-

parau cu lisus, altii il agezau la temelia lumilor ca pe o stihie.

UcMonusnmitlueoagsontrnuuie-p. oiendtetrselacrti<iammipnu,nDtiemr>epp! rtNaetseeiaial:efl,a,sMm-aa,trrpi-amrnina-iudrmidlueaartlea.,D<in<orrmp?rl€nin>u)dzl

Munteanu s-a dovedit o figurd de mina a treia, evoluind stin-

t'e'^ni-aRd"e;cielr;efbi ratrdomnuansiiindt edeazaijsu_nasu' obignuit sd creadd cd toate gaci intre umbra Cdpitanului 9i aceea a lui Petre Jufea: un
mic semidoct fudul. Dar cine-ar fi indrdznit sd-l taxeze astfel

dn.cfu;er;;nic;z;c;aFat;ira,."p"rrru;ii;nlne;io";r"cv;aea;in,;rd"eidndetterrmeelacacdgeaoomilligat"edire,tt"'ei,p'l-ehs"rn*iui"oepsalpiteiis.tpitacnsrieuue,niranietpmere9iunngiloauadalli6tsee9tllmreileraud:allessraeuuvmtnrdrioeemnprmervsuainii'rritpDludoriarlisin:r'- pe vremea Pielei Universitdlii?

Zilele trecute, un amic mi-a vorbit cu un viu spirit critic
amic ii
despre Petre Mihai Bdcanu. iDl aiurbiena'.90Pr9iiviinnd'91i:,radciredlatg,i
era devotat trup 9i suflet: te con-

frunti inevitabil cu o pddure de ,,pohte", ,,ohtituri", amoruri
nebune, ,,traduceri" gi mezalianfe. Un popor iubdret fat5-n
c"it*eRva;fpfrilso; s;;uri prost investite' roastd ti"n.vPestt"ilti"e,,a31ir-btlrri'?! ^":2i:Y:: fatd cu democrafia! Rind pe rind, electoratul s-a vizut (9i se
p'ilda, printr-o p
vede) scuturat de felurite amoruri (irsotite de urile adia-
U","r"" plfi,u-u fi"'.at"i t"1ott t'ty
;*;u;;;Jl,;l;p;;ef;rftiit1tu"Ac'i 11i*i1t::l:nn"',lu'".,"adr.gF#u"r;me'te'rnl'teufle-aI,'lialju;s.d'iine{tc*iant"tdi1rid""-PgoislTtilTi die'-. Td.:otm:1nu:l cente): amorul de rege, amorul de Petre Roman, amorul de

Radu CAmpeanu, amorul de GDS, amorul de mitropoligi gi

Iliescu 9i ,,tcortisctarleizdeituurll;l'o-ir^, pil"nclotemnptditrimjeusrucl' ilel rjussottnhcaalt',jtrill r,at^rt*a patriarhi, amorul de Guvem gi amorul de Opozilie. Pind 9i

ii u.o.da Adrian Pdunescu igi are indrigostifii lui. Pind 9i Corneliu

Vadim Tudor. Ca sd nu mai vorbim de cei indrdgostili nostal-

orice. Toli sirrt vinova!i de n,,ustmaraeiadnoamfinuunliiI"l'ieGscuuvenmu'uTl'oPliasrlian-t UgincivdeersCietdatuiig, eisncupriinmsiuvgair.a,,Vludi'i9ub0e,soc!v"oc-e striga de la balconul
Opozllia,tofi
*"t tutli, - lirici notorie, care se

166 767

recomande de obicei poporului drept un ,,simbol nafional". II

,,$i noi te iubim!" u-n rdspundeau massele. Nu-!i rdmine decit O altX virtute prost plasatd este, adeseori, spiritul de con-
sd te miri cd, pe de roz, situaliunea e atit de
fundal atit

albastrd! struclie. De fapt, avem de-a face cu o boald mai veche, al cdrei

Dar situaliunea nu se va schimba citd vreme nu vom fu:t- episod acut s-a consumat ir anii ,,victoriei socialismului,,. O

lelege cX ir:r politicd iubirea e o virtute prost plasat6. Iubirea lard iretreagX, cu oragele, satele, bisericile, instituliile 9i su_
nu ie poate distribui pe linie de partid, nu incurajeazd dis- fletele ei, a fost adusd fir stare de ruind prin excesul ,,spiri-
cemdmintul electoral 9i nu are ce cduta i:r evaluarea unui act
tului de construcfie". Spiritul de construcfle (construcfia unui
9i a unui agent politic. Nu te poli indrigosti de o platformd- ,,om nou", a unor ,,cartiere noi", a unui ,,viitor
program decit dacd suferi de incontinenld afectivd.Ili iubegti fost principalul luminos,,
g.a.m.d.) a agent demolator al ultimelor

copiii, ifi iubegti iubitele sau nevasta. Cind insd iubegti decenii. De aceea, mai tot ce s-a indltat de la pdmint in acest

pregedinli, lideri de partid, ONG-uri, facliuni parlamentare avi:rt arhitectural are un subton piranesian, o componentd de
dXrimdturd. Sint multe de spus despre patologia jonstrucfiei
sau societatea civild in genere, ceva nu e in reguld. In politicd in socialism. Unul dintre produsele ei derivite este teoria

trebuie sd vii cu criterii pragmatice, cu o bund ci:rtdrire a criticii ,,constructive": ir:r ;5rile comuniste, numai partidul si

oamenilor 9i oportr.rnitdlilor, cu calculul eficient al ganselor 9i staful au voie sd practice critica ,,negativistd,' , cea i.are merge
cu un simf acut al electoratului. Opfiunile trebuie sX se bizuie
pin5 la arestare si execulie. Ceilalgi, ,,du9manii,,, sint invitili
pe ralionament 9i informalie, nu Pe surescitare 9i parapon.
Evident, sintem fiinle de came gi de singe: addugdm un nimb sd critice pentru a consolida 9i, ir:r definitiv, pentru a flata ceea
de cdldurd tuturor intreprinderilor noastre. Grav e ci:rd nim- b5Mceo9isacsilrod€itniacaa5grt.siespAamipructidtrluit,dil,cueeaiddlicafeuiccadcetrooianrngs",etariaurlrccmetrgiieatii:mrcxadeiseinrnntda-matlei,otnaddinaecicsoelmmaausp,tl,lauiOcieeepo-v9zoiilrieiebal,at'do.,

bul nu ircununeazd nimic, cind toate disputele noastre firegte, de construcfia congtiinlelor, de rectitudine ideologicd
gi politicX.^Individul,,egoisI", nealiniat, recalcitrant trebuie
egueazX in purd febrilitate.
imi dau seama cd discursul meu e antipatic 9i cd ii va irita

pe toli indrdgostilii de pe scena politicd 9i din jurul ei.
(Remarc, in treacdt, cd nici unul dintre politicienii ,,iubili" nu
incearcd sd tempereze frisonul pasional al ,,frtIot" lor, sd-i desfiin;at. in locul lui va-fi promovat individul ,,colectivizat',
invite la raliune 9i moderafie. ,,Iubi1i-ne oricit 9i oricum, ,,omul de incredere", ,,edlficatul" (= cel care a fost,,ldmurit,,).
nPuamleoalioiguubimli-nuest!r"in-dup-marderidsbddsdptuonr dc.)u Parcd-l aud pe domnul Toate aceste devialii gi-au pierdut din actualitate, dar sint
13, cu idila
I Corinteni departe de a fi displrut. ,,Critica constructivd,, e incd un ter-
men la modd, iar populalia trebuie sd fie dXscdlitd in conti-
dintre Conul Leonida 9i Efimila gi cu alte minunate golticdrii, nuare (ca-s5 inJeleagd spiritul reformei). A diminuat, e drept,
lacrimi, risete 9i paradoxuri. Iubirea e totugi lucru mare: oricit furor-ul demoldrilor (degi au fost cazuri, dupd decembrie
nu stricdl Eu insi cred cd
de multd 9i oricit pderinpdroesbt isnietuacittdev-a mici exercilii de neutrali- 7989,in care el a reapdrut fantomatic, asumat db bundvoie de
stric5. $i cX ne-ar cite o comunitate srnintitd: cutare sat maramuregean dorea,

tate binevoitoare, citeva duguri reci, nilicd etichetd colocviali. de pildd, in primdvaralui'90, sd-gi construiascd o mare bise-

ffi Ne-ar prinde bine un pic de buni-cregtere fdr5 zeam{, un pic rici din beton tr locul celei din lemn, veche de o sutd de ani.
de glacialitate afabili. Altfel, vom sfirgi apoplectici, in abur 9i Cind li s-a interzis sd demoleze, au ameninfat cd vor incen-
fermentafie, furindu-ne singuri gi urma de revolulie care ne-a
dia...). Dar, chiar cind demoldrile au ircetat, obsesia ,,con-
mai rdmas. strucfiei" a pdstrat ceva din degucherea stahanovistd a epocii

anterioare.

168 r69

Las de-o parte iniliativele private care s-au dezl5nfuit pre- vile de constructor. Comunismul incerca sd distrugd Biserica
in felul lui obisnuit, prin demolare. in citeva rinduii, am avut
ztuatljin. dAeunia-pdrcuut sau fird sprijinul unor constructori speciali- senzatia cd Biserica risci si se gubrezeascd astxzi prin abuzul
de chisnoveli, cle improvizalii sus- spiritului de constructie.
tot soiul

pecte, de grandomanii barbare. S-au stricat deja profilele

multor sate, malurile multor lacuri, calmul cuviincios al mul- Dar de ce-ar fi rdu, in definitiv, acest elan ,,tectonic,, (cici

tor popasuri. Prinde contur o opliune stilisticd de tip turco- rareori e vorba de ,,arhitectur5,, adevdratd)? E riu, mai intii,

american, pe care nimeni gi nimic n-o mai poate opri... p.entru cd deplaseazd accentul pe o crizd a exterioritdlli. Dupi

Dar mai mult decit toate acestea, imi dd de gindit explozia cincizeci de ani de propagandd ateisti 9i cle subordor-,a.J a
Bisericii fatd de o autoritate nelegitimd,
spiritului de construclie ir perimetrul Bisericii. Ceva se putea reconstructia sufletelor, de reasezarea cmreadriilneleuirg"iennvleadtinul de
ei
presimfi incd din 1990, cind mai mulli ierarhi incepuserd si

vorbeasci neribddtor despre necesitatea unei ,,catedrale a cfiruescclS, ddeirirleegsdtsdirmearipure(sctihgiiaurludia9cdi ansicuivebrianneitnd'ufii ei reale. Nu
neamului": ceva enorrn gi risundtor, care sd facd pandant stdm), ci cu

Casei Poporului: o Polivalenti a ortodoxiei, un stadion (aco- obrazul, cu creativitatea doctrinari si cu rigoarea ir-rsiitulio_

perit) al smereniei. Desigur, aceasti fascinalie a cantitifii se nal6'- Prezenfa Bisericii nu se va intensifica piin multiplicarea

putea explica: era o reacfie compensatoare fa!5 de distru- zidurilor ei noi. E nevoie de alte zidiri, nevdzute,^de alte

gerile ateiste, un mod de a rizbuna zidurile surpate ale atitor nPvrueedutennigcfrioid.gbniidsaddlteed- aesixdvirgiinceainetepg.eeCcnihenirdlaielde.,sOtnirio,sinponitiiutn-ienomsipuuupilnlimmpiprdiienintceiihai_ligi..i

rnonumente de cult dispirutc. $i totusi ceva era nelinigtitor:
renuntarea pripitd la tot ceea ce, pind de curind, trecea drept

,,traditie milenarX": justa mdsurd, ,,scara uman5", discrelia rmgpeeipigdfaitemersliemp,irn,ceiccnucudovariicnxeimtneiagizsminiileeub.alt9enAii,dmselidcpcporauorgutaeuls.artieI,laeidrnmeaCsuipunrrivtebeinuidsntupLdlredcaveriiclsoVppndiiunsmtdriiniluttelfe,dsrsitniai-

arhaic5, farmecul cordial al proportiilor. Dintr-o datd eliberali

de orice cenzurd confesionald, ierarhii nogtri visau ceva

hipercatolic 9i ultraprotestant: o hali, un mausoleu, un pom- toatd !ara. Am putea sd intrelinem spitale, azlluri, orfelinate.
pos ,,centru mistic", in concurenld cu ,,centrul civic" al dicta- Dar intirziem sh o facem, pentru cd noi sintem
torului. Modestia pravoslavnicd, simplitatea, cuminlenia contemplativi,
nu ne amestecdm in trivialitdlile veacului,
lirdneasci nu mai fXceau, brusc, doui parale. Ne emanci- nu cdd-em in
activism misionar. Cind e vorba insd de a construi
pam. Deveneam irnperiali, conciliari, metropolitani. Bizan! noi, ne acorddm toate ,,pogordmintele,,: deveni'r ,,localuri,,
intreprin_
duqd Bizant 9i mai mult decit atit... zdtorr, istefi, dinamici ca nigte gospodari de duzin5. 'Con_
Intre timp, am mai umblat prin tard, am vdzut mindstiri,

arn discutat cu reprezentanti de toate calibrele ai clerului. Am sMsetarurienim?ilt,Nac-atditozuirpdimdit,oenl bzeeaictmei ldbieeobgciiisgtietmirgi.cait?Nd.B-iainfddanc,uudmtaaer'slfeiaeccgaiirr$oetrebfibaserntrdicclebiil

putut constata o mullime de h-rcruri imbucurdtoare: in

primul rind, o mullime de cilugdri tineri, hamici 9i inteli- cigtigate in ultimii ani construiegte Biserica .oastrd cu atita
genli, care dau incintelor mindstiregti alt aer gi alti iradiere
decit pini mai ieri. Am constatat, de asemenea, in citeva
sirg?
locuri, existenla unui duh aI ctitoriei sdndtos 9i echilibrat. Dar
am constatat, cu o frecvenfi neconvenabili si euforii exce- Dilema, nr. 728, 23 - 29 iunie 1995;
nr.729,30 iunie - 6 iulie 1995
sive, orgolii uleioase, de ,,intemeietor", pasiuni profane, de

potentat raional. Acolo unde ciutam uneori o ir-rtilnire du-

hovniceascd, dddeam peste o discutabild atmosferd de gan-

tier; acolo unde cdutam un monah, dideam prea des peste un

administrator mindru de sine, care igi exhiba impudic isprd-

770

Un personai atiPic: Mihai Botez era demolat sever intr-o ,,principiali" ambiantd de partid, iar
nevasta conducdtorului era ridiculizatd in aceeagi ambiantX,
printr-un perfid omagiu. imi imaginam cu delicii zizania
concurenliald ndscuti, inevitabil, in familia Ceausescu de

i:rdatd ce i s-a raportat incidentul. in plus, autorul incidentu-

lui i9i asigurase abil impunitatea: cum sX te atingi de cineva

care, degi a spus lucruri necugetate despre presedinte, are

cuvinte atit de calde despre inefabila lui consoartd?

Asta despre umorul lui Mihai Bolez. Un umor care n-avea

nimic histrionic 9i care se impica perfect cu o masculinS,
nesentimentald gravitate. Cind mai tirziu, in plin conflict cu

Dactr n-ar fi fost discret pintr la suavitate' Mihai Botez ar fi autoritdfile, a fost lovit ca din intimplare de un camion, a
avut motive
sd ocupe scena in ultimii ani cu un aplomb avut, de asemenea, ,,umorul" de a nu se lamenta peste md-
neconcurabil.
Cl"l"cdi "u.li", lin toate privin! ele, odfiegcuerdniai tidpiecd.i,stgorreieu surd. Nu-i plScea postura de victimd si incerca sX asimileze
;;;I"*il" ultimelor doutr
episodul cu linigtea maturi pe care 9i-o pierduseri agresorii.
r-o-meAfonesatsmcda. iintii,inaintedelg8g'undisidentatipic:a
$i-a asumat intotdeauna convingerile pini la capdt, indife-
rent de riscuri si calcule circumstanliale. Si, ceea ce e intr-ade-

u;:"l;"a;i""oiio";t"u$"li;lu"i"tinaot.urcdlvliiripoc,drirburelaagrditeeictxeapcrlrioeben,islsdeiatercicnuuasnlemdccedvuarusnaim.ijmlaeoi.xtrcaieotnemmaepppllctiacuorin'tnaifsedttenaradeta' sutcitvrmi.drdoeea-- vdr atipic, nu i-a culpabilizat niciodatd pe cei care aveau alte
s,Oi"'mcz)uliiii^miii"rat{*fmii-pira"niN"i..la"e:pap;aiu!R,r.ueidurore""rtbvJi,b"piriilgf"adliiide,crtroe-etimaats.rnirteob,,cuetpre["fuldu\et.trrmcela,s6A.occc"eubndtiagitliitctornrdneosneedvtsnuAreaotuadpun-prJrcegrctrefniaordardrevitt9ncti,u-gdiiuoececcofia,ltrnoaeo-aacolrtrrairslmiv,ised^sdrp.liulaueaznaaelibXnttcclrruaiaeeircn-aipbolpmufileittsertideacaulgxae'tts-crfe9eracadieauadism'bs,nliiEii'dnnvalleiuietvicl'sfalia'aimittdidrdMtemere-tu'erionldhlvfatalpdeaaasdarariatferlr,iBto,lciisgOdcuoicsttr.intpree'iepinegaonlez-a-t-'-'
Dt"9mni^udliiaii.u,ienuii;tnp,ia^uivteir"a"un"[tn.ll:utpti";tte,r;aEt-aau1.otcleiveap"faiaolni;neuei.arniulbiucfdCtidiuritecleen,,vdear,cupeiaru"onerct"guetnap"teuuoszds,rrtir"tciurdloli,ugicliiatn,ueuld,Bcs"lesu,acumasnapuacpviuamuar-fiecaonirnuiemrctt,famgl,ouinmtttnenseuil9poadocclaiuelduri.sta"sace'miCtt-r"uardcnctaonteoie'onnreraednpddileersuuraeaftcoiirrsgcmteutiereaistncrrdoctiatoueiierinvuuumnc':"zll":Ua'ee'itds'inodP]uriie]senaape:stlrflr:oxotpiaeiencr]rrnmiere"ia--t-' convingeri decit el. Imi amintesc de o cind in casa unei prie-

tene comune 9i de disculia in bontradictoriu pe care am anga-
jat-o cu el pe tema acliunii disidente. Era de fa!5 si Gabriel

Liiceanu. Amindoi, in bund tradilie nicasianS, ne strddtriam
sd-i demonstrdm (incercind mai curind si ne justificdm pe

noi ir:rgine) ci lupta deschisd e fird ganse 9i cleci fdri sens. Ci
datoria noastri e sd facem cultur5, sd intrelinem ralia de oxi-

gen intr-o lume organizatd spre a sufoca. Ar fi putut, de la
indlfimea ternerit5lii lui, si ne dispre]uiascd. Ar fi putut si

pledeze legitirn gi patetic pentru solulia lui. Dar n-a ficut-o,

iar rezerva lui nu era nici ipocriti, nici condescendent.l:
inlelegea si-9i trdiascd adevdrul propriu fird si dirninueze

adev5rul celuilalt; ne-a ascultat ribclitor, ne-a dat toatd drep-

tatea pe care putea sX ne-o dea 9i ne-a lisat cu sentimentul ci

trebuie sd ne vedem irr continuare de treabi. La rindtrl lui, gi-a

vdzut gi el de treabi, de pariul lui cu sine, de miza - pe
muche de cutit n-a
-MiahaaingBaojtderzii sale. un personaj atipic:
DupX 1989,
a rimas

rludaztvrpdotzitap,r,oefreosuilouni isnte, renclrunso-ascauctr"i,t.nN-a-atinausttespXtastcjnimviptautniiiscoa-

lemne, n-a cerut compensafii retroactive. A rXmas atent, dis-

ponibil, incercind sd inteleagA nepirtinitor ceea ce se intim-

t72 173

pltr 9i, dactr e nevoie, str ajute. A acceptat in cele din urmtr un rt:reg-puorred:zo.ian!:tti"ep.icfcAui,mviinpintercs-aitordisfeavirnedt,rr;o-nosuiamndgauui nrctarinreeexvccaer-pcolaiiett:er lMaa"irhfpaeui tB*eooataeszt"r.in"Oei
post incomod, luind asuprtr-gi imaginea destul de uzatA a ,PtG,etaerarartmeecmaitcren,.,:ko,td.ra.eDs.rtvertenranebcietupdenieeall,lrandinoiecVmicrnaefuraem-rlmnepuuercnevuelruleriimmpaitcdsacerunintd,aee,dn,rleeativcttailuniant,eot,:a,,cs'aeterchmiaeicdi,;e,e
RomAniei. $i e sigur cA, acolo unde el era prezent, RomAnia NSlaeu.bcMauprruliitttaseretnaiit"sip.spAruMensziechidaacepidneBtiindaoeitAperzo,etesaeassmteepa,mo:ale,os,nLnaeedeacazhrde,tWiiacnahtarle_eptsotlraruUi_nt"t"dre-feoos.cottua.unrrgi"drp"r,duc-,,a"i ii"ona.i
nu se fdcea de ris.
noastrS, in care toli sint securigti in afartr de cei care chiar sint.
Decizia iui Mihai Botez de aface ceva, de a se inscrie prag-
nntic in labirintul tranziliei l-a costat timp, sAndtate 9i citeva Dilenta, nr. 133, 28 iulie - 3 august 1995
prietenii. Oameni care il cunogteau de mult l-au taxat dintr-o
datd de,,colaborator".Iar acum, pe mormintul lui inctr neage-
zat, se gilsesc destui nesimfifi, destui nemernici care sl agite
calomnii de duzintr: ctr a fost securist, comunist, ceaugist
9.a.m.d. Publicisti splldcili din exii, informatori de mina a
treia din fartr, fogti disiden;i frustrafi, netrebnici de toate caii-
brele, care, pe vremea cind Mihai Botez stXtea singur in
prima linie, igi oblojeau grijulii poltroneria, s-au trezit acum
s[-l judece, str-l declare suspect in numele principiilor lor de

carton.

De data aceasta, avem de-a face cu un sindrom tipic al
locului: celui mai bun trebuie str-i dai la cap; trebuie str-l ineci

in invidie, in prostie, in bdgctrlie de maidan. Trebuie str te

plingi mereu ctr lucrurile merg prost, dar sl nu-ti rigti obrazul
in efortul de a le face sl meargd bine. Trebuie str te plingi cI
diplomalii romAni sint nereprezentativi, dar str interzici in

acelagi timp unor figuri reprezentative str intre in joc sub
pedeapsa discreditdrii politice 9i morale. Trebuie, in sfirgit,

sd-i socotegti onorabili pe numerogii parlamentari de toate
culorile, care, de cinci ani, nu fac decit sA cltrmpdne demn sau

str tactr boieregte in gedinle interminabile, 9i sX il acoperi de

oprobriu pe cel care consimte str asude, intrucit socotegte ctr
lara nu e un subiect de frurnoase compuneri patriotice, ci o
slujbl grea, o nertrspltrtitoare corvoadd.

Cu citeva sdpttrmini in urmd, a fdcut o vizitl in RomAnia
Bronislaw Geremek. Mi-am dat seama duptr doutr intilniri cA
el reprezintd un tip de intelectual 9i de politician care la noi
nu s-a ntrscut incl: echilibrat, nepripit, plin de amenitate, for-
mat in respectul dialogului, al reflexiei limpezi, al etichetei
fXrtr 9taif. Nu ridicA vocea, nu e tenebros sau euforic, nu dtr

mocdnegte cu cdciula de ptrmint. $i, mai ales, nu se ia in serios

peste mtrsur[ cind se mi9ctr printre realitlli promiscue 9i
trectrtoare. La noi, dimpotrivd, se cultive _tirada stridenttr,

ieremiada sumbrtr, gestiiulafia, istericalele. in acest peisaj de

L74

Exercitii de optimism in ce md privegte, am recurs luna trecuti la o metodd

tliirvee.DEoinbgiercecinutid.vEein"foc-a,inrtdetr-gerbeuduii.enMsraadilifuiannctiiii,uignpieemnnitcirneui,mcddaecefdoterntruibdie,l,ddinienvecmsaeold-- aproape mecanici: m-am urcat in magind 9i am pomit pentru
o sdptdmi:rd spre sud, de-a lungul Bulgariei 9i Turciei. M-am
si ti-e lehamite sd te opui toropelii zilnice. Apoi, pentru cd te
uiti la televizor si citesti ziare: ura peste alt.-r, o enormd pro- intors obosit, dar mai tonic decit fusesem la plecare. Re-
ductie de plictisealS 9i de prost gust. Guvemul moare, dar nu
se predi, Opozitia se predd, dar nu moare. Presa de scandal comand, prin urmare, dezamdgifilor, scepticilor, disperalilor,

trcearci sX se reanimeze mdrind doza de vulgaritate pini la a un drum prin Balcani pind pe coasta egeeand. Se vor ir:rtoarce
pingiri morminte, metafizicieni de a doua mini scriu articole
pletorice impotriva liberalismului pentru a ne preveni ci alu- remontati, cu vestea cea bund cd existd 9i finuturi mai triste.
Vorba lui Ion Codru Drdguganu, la 1836: ,,Nici dracul nu e
necdm pe nesimlite de la Fiara cornunisti la Tirfa capitalisti,
asa drac, cit negru. Nici Jara RomAneasci aga rea cum o vede
diletantismul e, in toate domeniile, tot mai autoritar. Pre- ochiul in nefericire!" In Bulgaria, cu exceplia litoralului, oare-
turile cresc, apa se stricS. Ungurii luptl pentru dreptul de a
nu invila romAneste, romAnii luptd pentrr-r redobindirea cum inviorat de exigenlele turismului sezonier, totul pare
Ardealului ir-rci nepierrlut. Numirul partidelor cregte in loc
si scadi, ca 9i nutnirul candidatilor lar Presedinlie. Pr-rtine degradat 9i pustiu. Traversezi un teritoriu amorlit, cu oameni
lucruri au, intr-adevir, darul de a ne inveseli. Iarr cind ne pulini gi perplecgi, binevoitori, dar rareori capabili sd comu-
inveselesc, ne strecoari in fesuturi, o clatd cu hazul, 9i un
nice in vreo limbd convenabili cu cel care, dezorientat de
incomod gramaj cle amirdciune. Ca emisiunile domnului
Cait5, de pild5, cele dirr ciclul Miticd. Privesti gi inlelegi cum lipsa marcajelor minimale, cautd drumul. $oselele, mai ales
cele ale Bulgariei Centrale (intre Sumen gi Iambal, de pild5)
poate fi romAnul simultan ignar gi competent, gmechcr gi
sint catastrofale. Economia de pniaatludrdnusdarmeij-locelaasvceddeoreev-i-
crrmsecade, s.irac 9i damic (deunizi, un ,,sin-rplu cetXlean", manifestXri convingdtoare, de
intrebat ce ar face dacd ar dispune de o mai buni erectie, a
rXspuns cd ar folosi o parte pentru sine gi ar prme restul la denli a schimbdrii. Nu simli, privind in dreapta 9i in stinga,
dispozilia celor necijiti. Omul credea sincer cd termenul c5, dupd 1989, s-a intimplat ceva decisiv, fie 9i numai la
,,erecfie" desemneazd cresterea... nivelului de trai). E de ris, suprafald. DupH o promildtoare ,,relansare" politicd (victoria
firegie, dar nu din cale-afar5. Pentru a ne inveseli cu acle-
ir-r alegeri a Opozitiei), n-a mai urmat nimic. Vrei sd intil,r:regti
vdrat, avem nevoie de metode mai sigure.
msdeeamienfireerrcvdoeeasccdeeinnsfaid-mncciosommlo,ucnsoittXmamredrbc-iianlef-!ieN9feiiehp9auiotedtimucgdh.laeNfn5uei sau sernne
17(t
e cazul. Ce

in Schaden-

freude, in satisfaclia de a contempla paguba vecinului, capra
lui muribundi. Nu gtiu altii cum sirt, dar eu, cind am reintrat

in lard prin Cdldrasi, pe soseaua nationald care, traversind
uriaga incinti a unui complex siderurgic negru, lZrbdrlat,

puturos, te duce spre Lehliu, printre bdlti si circiumi animate,

mi-am zis: Uite, domnule! Viaji! Agitaliune! Simfi la tot pa-

sul descurcdreala, frauda constructivd, aranjamentul, cheful,

,,ce-am avut 9i ce-am pierdutl" Un pieton pe care il ietreb pe
unde s-o iau spre Bucuregti imi rdspunde cd tocmai il citegte

pe Petre Jufea. Si, daci nu toli citesc, fiecare invirte cite ceva,
card o roatd, o ladd, o damigeand. Sau discutS, md-nlelegi, cu

un preopinent. Fiecare e Machele unui Lache sau Lachele

unui Mache. Progresdm, ne migcdml Prin noi insine!
Ci le-am luat-o inainte bulgarilor, mai treacd-meargX.

Dar, ir:r ciuda a ceea ce s-ar putea crede, ne putem mdsura

177

avantajos 9i cu turcii. Degi turcii sint mai avansali decit bul- Tranzifie 9i bragi
garii. N-au avut comunism, au profitat de insemnate ajutoare

europene 9i americane. E cu atit mai curios cd, dupd cincizeci

de ani de relativd normalitate, ei par a fi ilecX ,,in ttaxtzllie",
neagezali, neomogeni, inerlial asiatici 9i impropriu occiden-
talizali, aga incit te vezi fdrd ircetare irconjurat de o mahala

hipertroficd, pitoreascd, picantd, dar tulbure. Nu vorbesc de

Istanbul 9i, mai ales, de Ankara, vorbesc de oragele secunde,
de tirguri si sate aflate economic gi cultural sub nivelul echi-

valentelor lor de Ia noi. Chiogcurile din Otopeni au o ofertd

mai divers5 9i mai pulin suspectd decit cele din Grizelyali, Una dintre bucuriile copilXriei mele era paharul cu bragd
Bragovul e mai asortat decit Edime (fostul Adrianopol),

rninus mdrfurile specifice, debazar. Dupd pustiul bulgdresc, de patruzeci de bani. Cilrd economiseam mai cu spor, puteam

Turcia te istovegte cu aglomerafiile. Se intrevede ir:r adirrc aspira la o Eugenie, care costa gaptezeci 9i cinci de bani. Dar
9i atunci md i:rtrebam dacd nu e preferabil sd fac rost de incd
incapacitatea nomadului de a locui. El nu se distribuie rafio-

nal irr spaliu, ci aglutineazd, trdiegte prin ingrXmddire, dupd cinci bani ca sd-mi iau doud pahare cu brag6. Aspectul oare-

modelul bulucului, toptanului 9i calabalicului. Accentul cade cum suspect al bduturii mele preferate nu md impresiona:
pe addpost, nu pe deambulafie: strada e ceea ce rezultd irltim-
percepeam, firegte, culoarea 9i consistenla ei vag noroioase,
pldtor din gruparea arbitrarX a caselor. De aici, incomoditdli, discreta ei mireasmd de borhot, urma prifoasd care riminea

irrgustimi si miasme, care trebuie compensate prin parfumuri pe fundul paharului. Dar, dacd era suficient de rece 9i dacX
dulcege, inecdcioase, exasperate in efectul lor, de o cildurd fermentase irdeajuns ca sd fie acidulatd, braga mi se pirea

necrufdtoare. intre doud gi opt dupX-amiazd,nu se poate face perfectd. De dragul conlinutului, ii acceptam 9i infSfigarea, o
lsaoaurmelebrria,d.i"ca"l.l
nimic. Toli zac bchi i:rchis, pentiu a filtra, savuram chiar, nu fdrd o mic5 perversitate anticipativd...
in parte, tradilionale, cu Incet-incet, braga a dispdrut. A fost inlocuitd de citeva
mdcar in cafenelele

perelii imbibali de tabac, ciliva bXrbali afanisili, numai bdt- lamentabile artefacte, de la tropicalul Cico la indescifrabilele

baji, joacd table pe scaune de lemn, citesc ziarul sau beau Frucade, Rocola sau Quick. Cunoscdtorii gtiau insd cX mai
existd in lard doud sau trei bragagerii, ultimele redute ale le-
abstragi pdhdrele de ceai. Iatd fundalul pe care Bucuregtiul jerului nostru Orient: una a mai funclionat un timp Ia Tulcea,

capdtd profilul rafinat, aseptic, utopic, al ,,micului Paris"! Iatd in faimoasa simigerie

contrastul de care avem nevoie pentru a ne simJi europeni. satlatanl-a gi alta, cea mai eroicd, din Piala ,,Ovidiu" de la Con-
Agadar, incd o datd: dacd vreli sd vX recdpdtali ffrcrederea in supravieluind miraculos, pind

viitor, sd vd bine dispuneli atit cit trebuie pentru a supravie- prin 1990-1991, la Bugteni: bragageria doamnei Bairamovici

!ui, faceli asa incit sd regdsifi RomAnia venind din sud. Invers, (care vindea, de asemenea, alvild 9i inghelatd la comet).
dacd sinteli euforici, cupringi de speranle obscene, de belia Dupd revolufie, am sperat ca braga sd reaparX. La urma
,,realizdrilor" 9i ,,victoriilor" autohtone, pornili spre nord! urmei, ea valorifica o
Veli infelege repede cX occidentalul care vine la noi pe ruta materie primd nepretenfioasd 9i o
,,manoperd" simplisimd. sX zicem a9a, o
[r plus, era, ca bdu-

Miirrchen-Viena-Budapesta are cam aceleagi ,,ttdir7" Pe care turd ,,tradilionald". Ieftin 9i autohton! Ce poate fi mai ren-
le avem noi cind ne aventurdm Pe ruta Cdliragi-$umen-Flar-
manli-Izmir. in rest, putem fi linigtifi: stdm bine! tabil? Ei bine, braga n-a reapdrut. Acum citeva zlle, arn trecut
prrn Bugteni in cdutarea doamnei Bairamovici. Am gXsit in

spafiul bragageriei un chiogc ,,modemizat", ct) cea mai ba-
nald ofertd ,de tranzifie": figdri, bduturi, bomboane. Iar in
Dilemn, nr. 134,4 - 10 august 7995

179

locul doamnei Bairamovici, un tildr care mi-a explicat cd s-a soluJiile unei subzistenfe onorabile, nu gtim sd agteptdm in

renunlat la bragd penku ci nu se mai poate procura materia mod convenabil prosperitatea gi si ne pregdtim pentru ea. E

primd necesare. Iatd, intr-adevdr, un serios motiv de nostal- drept, nimeni nu ne ajutd. De aceea ne epuizdm i:r tatonarea

gie. Ceea ce se putea sub Dej 9i sub Ceaugescu, nu se mai unor irnbogdliri aventuroase sau ne ldsdm coplegili de pro-
poate sub Iliescu. In RomAnia postrevolulionar5 a dispdrut miscuitate. Intre apa chioard (gi poluatd) a n5pdstuitului 9i
paradisul oranj al Fantei, ne-am qutea odihni in voluptatea
materia primd pentru bragd! E ca 9i curn am afla cd nu mai modestd a unui pahar cu bragd. Intre infometare 9i iaviar,
existi materie primX pentru borg. Cd a dispdrut zerul, oletul intre cartofi 9i fleicX, ar trebui sd ni se ofere deliciul abordabil

9i rachiul! Cd nu mai avem ceapd! caal pbdccXd, nirievi r9ei mbiurrtui lpurei cdaerec,atretiepro. lNi iimmbdongudi fiinvsid:rzninud-i dd prin
mdrfuri
Motivele ,,ctizel" trebuie cdutate, cred, in altd parte. Nu
lipsa materiei prime e problema, ci, vorba Opozifiei, lipsa

aoinlei politice de a produce bragd! Mai intii, ,,electoratul" bune (dar nesofisticate) 9i ieftine (dar nu de proastd calitate).
insugi nu vrea bragd cu destuld intensitate. Altele are el actrm \-a9 vrea sd trec drept ceea ce nu si:rt. Beau cu pldcere Fanta,
Cola sau gin tonic, imi place pizza, nu md dauindXrdt de la
in sufletul lui! $i, oricum, nu poate admite cd s-a fdcut revo- Camembert, morun, ficat de giscd gi alte asemenea tulbu-
lulie ca si ne intoarcem la o asemenea licoare vulgard. Am

fdcut revolufie pentru progres, pentru integrare europeand, rdtoare materii. Dar nu ir:rfeleg de ce existenta lor trebuie s6

penku capitalism, asadar, pentru valori care n-au nimic in inhibe ingeniozitilile locale 9i sd eclipseze trufandalele

comun cu,braga. Prnd 9i turcii, care tind sd ne colonizeze autohtone. Nu trleleg de ce n-am dreptul sd poftesc la ,,rea-
comercial, au inleles asta gi nu vin cu rahat, sugiuc, gerbet 9i Iizdri" notabile, cum ar fi iahnia de fasole, ciorba de lobodi,
iaurt. Vin cu piine albd, napolitane gi aspiratoare. Ca sd in- ghiveciul cdlugdresc sau mircarea de gtevie. Mai ales cd si:rt
in tranzilie, n-am destui bani sd md dau parizian sau new-
trdm in r?ndul lumii e rnusai s5 mincdm 9i sd bem ce mdnincd
gi bea ttouaritgdtil.uImarean.dvSaplaectiufircisutl,ilocrulnouareeaimloinceanldtS-. yorkez 9i nici nu sint dispus sd-mi investesi toate fondurile ir:r
pentru astea sint ulcerante reverii alimentare. krsisl nu propun vreo noud ra-
Apoi mai e
lionalizare a hranei, nu fac propagande pentru bucdtdria
9i demnitatea noului negustor romAn: cir:rd poate vinde atitea strdmogeascd, nu cer sd se itrchidi MacDonald's 9i sd se des-
minunXlii, cum sd se coboare la lipsa de ambit a unui simplu

,,vinzdtar debrag6"? De ce sd ofere un lucru atit de gros, cind chidd centre de livrare a pilafului de post. Dar vreau sd am gi
poate oferi lucruri atit de subfiri?... A9a imi explic gi faptul cd variante de consum agreabil pentru buzunarul meu 9i cred cd
s_9 poate. Vreau sd fiu un sirac plezirist. Dacd nu-mi puteli da
n-au reapdrut, i:r RomAnia tranziliei, citeva dintre comodi-

tdlile pitoregti (9i gustoase) ale RomAniei interbelice: bodega Chateaubriand ieftin, dafi-mi o porlie bund de cHtite cu spa-

decentd, in care sX poli lua un aperitiv accesibil, din reperto- nac sau de urzici cu mdm61ig5. DacX nu-mi puteli da la-un

riul culinar al lui Miticd: o icrd (cu luica aferentd), salatd de pre! omenesc nectar de mango, dafi-mi bragd! Pe un fond
lciirrindcuciomridiruarl,i slSnind diafand cu boia, telemea 9i burduf, cinstit de bragd cotidiand, s-ar putea s5-mi permit la rdstim-
de oaie, pastram5, citeva murdturi 9i atit. puri 9i cite un nectar de mango. In altl ordine de idei, nu pri-
AgteptatE se lasd 9i cafeneaua pagnicd, amenaiatX pentru cep cum pot exista indivizi care au nostalgia lui Ceaugescu gi
nu existd nimeni care sd aibd nostalgia bragageriilor. Tran-
taclale (agadar, fdrd muzici), cu canapele comode, ,svarfuri, zllia e, fdrd itrdoiali, o perioadd a nostalgiilor prost orientate.
rnarghilomane, fisticuri gi gnapsuri. De ce lipsegte? E vid de

imaginalie? E parvenitismul economic al tranzifiei? Com- $i, ir:r orice caz, e trn fel de bragd pe dos. Braga irdta neatrdgd-
plexul periferiei care adoptd pripit rnoravurile ,,centrului"
tor, dar la gust-era bun5. Tranzilia are un ambalaj plin de
pentru a fi luatd in seamd? MitocXnia de a nu te mai re- promisiuni, dar lasd un gust acru, de sampanie rdsuflitd.

cunoagte in rddicinile tale patriarhale? Sau e, pur 9i simplu, Dilema, nr. 136, L8 -z4august 1995
fudulia sXracului? Cdci una dintre lecliile cele mai iritante ale

tranziliei este cd nu gtim sd fim sdraci. Nu gtim sd identificdm

180

intre contemplativ 9i Executiv lelului nebulos apare gi in alte locuri, sub chipuri diferite. Ce
fel de economie de piafd vom -amseeriicnatrne,abvaSr,iadnetapigldedr-,
autorul: ,,Capitalismul liberal avea?

de tip

mand a economiei sociale de piafd, economia scandinavd cu

stat tutelar, economia ldrilor latino-americane? Nu gtim

nimic" (p.12). Domnul Cogea e perfect congtient de prostul

efect psihologic aI acestei situalii. ,,Lipsa de claritate in expri-

csmipeaudrneeeareDs"coaomlppunoriaiplousrlaa9l-iieoi b(spiee.cn2ttii3vm)e.eloinmrtuptlr5ardntdezgilsiimeuisipnaicmaiumanrepeligfmiicdansetui-rnd-

incertitudiniie 9i temerile domnului ministru. in calitate de
analist politic 9i de expert in economie, Domnia sa poate cin-
taturrtioC. rIuunltcuitiiutel-avlado,lulcunarirnteianlautcnrtmrtrre[ai,rlueaicmfiteu,prtrreimamei-tas-ienmsptnrrauintiXt amabilitatea tdri cu oarecare calm contemplativ ,,situatiunea" prin care

peste agtep- trecem. Componenta delicatd a discursului s5u vine insd din

de domnul aceea ci Domnia sa este ministru, ba chiar un fel de viceprim-

Mircea Co9ea. Faptul ctr un ministru secretar de stat publictr ministru. Un membru (gi incd marcant) al Executiaului e pre-

intr-o editur[ mai curind marginaltr (Expert) o lucrare nu supus a gti cu oarecare precizie ce proiect vrea ,,sd execute",
numai semnattr de dinsul, dar in mod v{dit scrisl cu mina
incotro vrea sd meargd, pe ce cale 9i in cit timp. Din acest
proprie, arattr ctr ceva s-a schimbat totugi in aceasttr lartr in punct de vedere, metafora Columb nu mai e valabil5. Columb

lare, dupe spusa unora, nu s-a schimbat nimic. in plus,,,scrii- a ajuns, firtr-adevXr, in altd parte decit voise, dar la plecare

tura" e remarcabiltr: textul se susline clipX de cliptr printr-o gtiuse bine ce vrea, iar pe drum gregise cu sisteme... CeH-

buntr proporlie intre rlcealtr tehnictr 9i participare afectivtr, toria flotei iberice s-a desfdgurat sub semnul tenacitdtii si al
intre specialitate 9i ,,foiletonism". Chiar cind nu egti de acord
speranlei. Ca sd semene cu ,,flota" romAneascd, ea ar fi tre-
cu autorul trebuie str admili cA perimetrul dezbaterii 9i buit, dimpotriv5, sd b?jbiie la intimplare, sd nu creadd in nici

termenii ei esenliali beneficiazl de un decupaj corect 9i sti- o direcfie gi sd nu fie sigurd dacd vrea Indiile, vreun arhipelag

mulator. paradisiac sau Iadul.

Din mulfmea de ,,provoctrri" pe care le conline discursul N-a9 vrea sd fiu in pielea domnului Cogea. Sd trdiesc sfi-

domnului Cogea mtr voi opri, deocamdatd, la doutr. giat intre tezele conternplatiaitdlii mele 9i exigenlele Executiau-
Iui din care fac parte, Sd gtiu cd singura strategie posibild e
L De la bun inceput 9i apoi in repetate rinduri, se face
observalia cA ,,tranzilia" e un drum ftrrtr destinalie limpede,
aceea a riscului asumat, pe un fundal care nu oferd nici cea
un drum greu previzibil in etapele sale succesive. Ca me-
mai micd garanfie. Pe de altd parte, mi se pare mai omeneas-
tafortr tutelartr, e invocattr aventura lui Columb: ,,Mi-e teamtr
cd o atare dilemd decit suficienla axiomaticd a altor ,,execu-
-tor,sptruannezidliaomnonausl trmAinniustrvua -ajunctgr,elalafe!tlrrcma uml adroerleit, descoperi-
ci la unul 1 tivi". Domnul Cogea e mdcar sincer. $i lucid. Unii dintre co-
legii sdi afigeazd insd radicalititi 9i triumfalisme stranii. Ei se
pe care numai soarta il va aduce in fala caravelelor. Va fi, fdrd ii comportd ca 9i cind gtiw exnct incotro: n-au dubii, nu cred cd
I pot gregi 9i iau orice observalie criticd drept manevrd du;mi-
indoialtr, o descoperire, poate chiar o mare descoperire, dar

peisajul pe care il vom contempla nu va semAna deloc cu cel noasd, ,,neconstructiv5", trdddtoare de neam 9i de lard. Dom-

pe care ne agteptdm sd-l gtrsim. Nu gtiu dacl va fi mai frumos nul Cogea e cit de cit nelinigtit de deriva posibild a cara-

sau mai pulin frumos, dar va fi, oricum, diferit de cel pe care velelor... ,,Navigatorii" ceilalli se comportd ca 9i cind n-ar

ni l-am imaginat pe tot parcursul clltrtoriei. Dactr vom fi feri- avea de pilotat decit o banald cursd Galali-Sulina. Dar chiar

cili sau nefericifi este greu de spus" (p. 9). Tema aceasta a

182 183

gi aga, la cit de nesigur e drumul, ar trebui sd aibd vocea mai bili: cei din PUN& PRM 9i PSM. El se trezeste, astfel, in si-
tualia paradoxald de a avansa mdsuri reformiste, i:rconjurat
micd gi privirea mai tristtr.

2 Domnul Mircea Cogea spune uneori lucruri care, venite de frazeologia unei coalilii care e structural antireformistd,

de lIanucneemxptropnreinvet gatleg,tininuleploort economice, au o relevanlA apar- retardatar5, nereformabild. O coali;ie care gindegte 9i se
te, decit cu mare satis- exprimi rudimentar tinde spre extremism 9i nu di doi bani
intimpina
pe Europa. Daci domnul Cogea crede ir:r ce scrie, dacd simte
faclie opinia Domniei sale potrivit ctrreia reforma nu e cu
cu adevdrat cd nu vom evolua normal fdrd ,,cregterea calitdlii
putinll cittr vreme se mdrginegte la a fi strict economictr factorului uman" (p. 185), atunci stie foarte bine, chiar dacd
(pp. 183-184). Abordattr numai in laturile ei ,,monetariste",
limitattr la adoptarea unor mtrsuri de moment care sA ,,ges- n-o spune, cd Vadim Tudor si Gavra, Verde! 9i Funar, Pdu-
tioneze dezechilibrele", neatenttr la ,,identitatea culturaltr a nescu, Megca gi Cosmincd, Vdcaru, popa Tatu 9i altii ca ei n-au
natiunii" ce urmeazl a fi reformattr, la ,,elemente strategice" nimic de-a face cu reforma, cu irrroirile gi deschiderile ei, cu
esenliale, cum sint invdttrmintul, cultura, sAndtatea, reforma
inteligenfa ei supld 9i cinstitd. A colabora cu asemenea per-
autohtontr lasA o impresie de ,,provizorat 9i improvizatie". in sonaje reziduale poate fi o
sprijinul acestei opinii, domnul de ,f,oprrmofdes-ionparliimsmar"d n-icidenujocppooaltieticf.i
Cogea citeaz| 9i un document Dar de ,,i.ndltime" 9i
al Comisiei Economice ONU pentru Europa. Iattr textul: vorba.

,,...in conceperea 9i implementarea unui program credibil de Dilema,nr.737,25 -37 august 1995
reformd nu este suficient sd existe doar expertiza 9i clarifi-
carea economicX, ci gi un inalt profesionalisrn politic. A devenit
clar cl tranzifia nu a beneficiat pinX in prezent de o indeajuns

de elaborattr ideologie politic5. (...) Reforma economictr in

absenla obiectivelor politice nu are nici o gansl de reugittr"
(p.ei).

Ajuns aici, domnul Cogea nu poate str nu-9i punX anumite

intrebAri. Eu, in orice caz,mi le pun. Care sint marii vizionari

ai Guvernului, ideologii lui, reperele unui ,,inalt profesiona-
lism politic"? N-am cum str evaluez in cunogtinld de cauzd

aptitudinile contabile gi administrative ale unor ,,tehnocrali"
ca Nicolae Vtrctrroiu sau Florin Georgescu. Sint gata str le

acord creditul meu in alb. Dar pot evalua virtutile lor

extraprofesionale: nu-i vdd abuzind de imaginalie teoretic[,

nu-i vAd construind ample edificii ideologice. Cred, de altfel,

ctr nici ei in9i9i nu sint dispugi sd se identifice cu asemenea

roluri. $i atunci, pe ce armtrtur[ de idei se construieste refor-
ma? Ce virtuozitate intelectualtr e dincolo de ,,programul
concret de acfiuni" elaborat de Executiv? 9i unde str ctruttrm
mari pgliticieni? Poate in Parlament? in partidul de guverntr-

mint? In partidele aliate? Dar e limpede ctr, dincolo de mi-

nore dexterittrli demagogice, de citeva abilitlli de duzintr,

recolta e cit se poate de precartr. Ocupat cu trebile zilnice, Gu-

vernul lastr ,,ideologia" pe seama partenerilor stri mai volu-

t84

Opozilie constructivi, Guvern constructiv an, schimonoseala noastrtr cronictr. Dezamdgili 9i neincreztr-
tori, am ftrcut pind gi din adeziunile noastre nigte fenomene
Mircea Dinescu mi-a povestit odatd cd, dupd revolufie, a
rdsfoit in arhivele Uniunii Scriitorilor dosarele cu scrisori de secundare ale adversittrfii, moduri de a detesta adeziunile
protest adresate stipinirii, sub dictaturd. Impresia finald fu- altora. Pe acest fundal, abuzul spiritului critic poate fi in-
sese jalnic6: cele mai multe ldsau protestului un loc discret,
spre final, la capdtul unei lungi serii de fraze omagiale. Se timpinat cu oarecare exasperare. E adevtrrat, de asemenea,
incepea cu o declaralie de loialitate, urma un elogiu al desti- d-esdrienfunzeufel rdiceirepri-ncispliufu9nicb]ioonmebz[e-
natarului gi al ,,realizdrilor" sale 9i se semnala, in incheiere, o ctr Opozilia, incapabil[
nereguld accidentalX, ce trebuia corijatd. Semnatarul i9i expri- eficace, a adoptat prea
ma increderea in inlelepciunea ,,organului" cdruia i se adresa
neala de circumstan!tr. Politica antiguvernamentaltr s-a rezu-
gi ferma convingere cX rdul va fi remediat. A9a erau vre-
mat frecvent la un mecanic joc de ping-pong, la replica acrA,
murile, asa erau oamenii, asa eram mai to!i... exprimind nu o contraofensivtr doctrinard, ci stricta indis-
Dar, in bun5 mdsurX, mai sintem irrcd aga. Deprinderile
pozifie. Toate acestea fac parte din inventarul amar, dar
proaste se gterg lent 9i uneori doar pentru a supravietui sub
altd retoricd . Scrisosrea omagiald de protest definegte, cred, pen- inevitabil, al tranziliei. O guvernare inleleapttr ar fi trebuit sI

tsrtuilismticualliorpotmimAdnia-spmiriatui ludei scrpiteicn.trOupcineiiadecriltaicdgueveamccaerpeta-td fie pregltitl pentru aceastll desftrgurare a lucrurilor 9i s[-9i
asume cu un minim stoicism inconvenientul de a fi prima
citd vreme e ,,constructiv5". Ce inseamnd ,,constructive"?
guaerruue care poate fi injuratd, dup[ cinci decenii de cuminle-
InseamnS ,,deferenti", ,,laudativ6", ,,iubitoare". Si, mai ales,
,,r ard.",,,sporadic5",,,p asagerd", nu permanent5, sistematicS, nie festivtr. Oricum, ea trebuie str aibtr congtiinla ctr e mai bine
gicanier5. Teoria (9i exigenla) criticii constructive isi are, pind
la un punct, justificdrile ei. E adevdrat cd, dupd 1989, presa, sd tolereze critica nedreaptd decit str incurajeze iar[gi lauda
politicienii gi oamenii de rind au simlit nevoia sd se purifice
de frustrdrile anterioare printr-un veritabil dezmX! al spiri- nemeritattr, minciuna lingugitoare, ftr!trrnicia.
tului critic. Divergenla a alunecat curent spre ireconciliabil,
amendamentul, spre vituperare. Calomnia, injuria grosolan5, ...$i totugi, Puterea se aratd mereu iritatA, ori de cite ori i
furia demolatoare au umplut gazetele, piefele, strdzile, insti-
se fac reproguri. Strtuld de atacuri arbitrare, ea nu mai are
tuliile si casele noastre pin6 intr-atit, incit ne-am pierdut
chipul: un amestec otrdvit de resentiment, proastd crestere, urechi nici pentru cele legitime. pi-a luat un aer de zeitate

vulgaritate si rea-credin!6 a devenit machiajul nostru cotidi- ultragiat[, de instan!tr infailibill, neinfeleasA 9i neiubittr a9a

186 cum s-ar cuveni. $i, pentru ctr nu poate pretinde cu voce tare
incetarea oricdrei critici, recurge la eufemismul criticii ,,con-

structive". Mentalitatea aceasta s-a rlspindit gi printre aleg[-

tori: nu le place cX Opozilia e ,,mereu contra", ctr ,,impiedictr

Guvernul str lucreze".Ideea e cA, odattr ales, Guvernul trebuie

lf,sat in pace pe intreaga perioadtr a mandatului s{u, urmind

str fie evaluat abia la sffr9it.

Tipul acesta de gindire se explicd prin varii imprejurtrri'
Mai intii, prin lipsa obignuinlei de a cintlri critic activitatea

guvernamentaltr. Reflexul obedienlei sau al resemnlrii e inctr
surprinzdtor de viu. Apoi, prin grava carenld a educafiei

noastre politice. Nu plrem a fi inleles inctr modul de func-

lionare al democrafiei, respectiv principiul controlului Perftut'
nent exercitat asupra Puterii prin testul (periodic) al votului 9i
prin veghea (constantl) a Opoziliei. Uneori, arn impresia ctr

se pot invoca 9i motivalii de ordinul psihologiei colective.
Prestigiul de care se bucurtr fotbalul in massa electoraltr, la

Guvern 9i in Opozilie ingtrduie ipoteza ctr sintem marcali in

L87

profunzime de modelul suporterului. Suporterul e, prin defi- 3 Guvernul isi va cere scuze sdptdminal pentru faptul cd
nifie, fidel. Din clipa in care s-a legat de o anumitd echip5, el
i:rlelege sd-i stea aldturi gi la bine 9i la riu, cu un fel de pateti- nu e in Opozi,tie, i9i va declara zilnic incompetenla 9i va
cd solidaritate. Cuvernul gi Opozilia se poartd de obicei ca 9i
cum n-ar vrea sX aibl un electorst matur gi lucid, ci o galerie cddea ori de cite ori i se va aplica o moliune de cenzurS.
agitatd de ,,suporteri" decerebrafi. Ne putem imagina cu 4 NimXnui nu i se va permite si exprime public observafii

psutguruuncrcitntiuvfdld"dc.eumveadrertereabludi isvXerasraetleorvtiaablaerneo-astprdenptoruliticadfi-,,cdonin- critice la adresa partidelor gi liderilor din Opozilie. Cine o va

Din punctul de vedere al Puterii: face totugi va fi decretat oportunist, comunist, cotrocenist,

1. Opozi,tia se va abline sX fie opozantS. Rolul ei e sd scoatd prost sau nebun. Cind gregegte Guvernul, e vina Guvemului.
in relief ut obiectiaitafe calitdtile guverndrii. Cind gregegte Opozifia, e, de asemenea, vina Guvemului, a
Securit5tii si a celor care semnaleazd gregeala.
2 Cind are obiecfiuni, Opozllia le va comunica guvernan-
5 Presa va tipdri ziL:ric lungi poeme antiguvemamentale,
lilor firtr-un cadru restrins, sub forrnd de recomandiri amicale. din care sd reiasd cd Opozitia e gubredd, dar viguroasd, cd va
3 Ori de cite ori va avea solutii concrete la problemele !5rii,
cigtiga, cd a cigtigat.
Opozilia le va livra dezinteresat echipei guvemamentale,
contribuind astfel, cu modestele ei mijloace, la menlinerea Cu respectarea acestor citorva reguli elementare, recon-
cilierea nalionald s-ar putea transforma peste noapte din vis
acesteia la putere. i:r realitate. Cu alte cuvinte, nu ne trebuie decit un mic efort
,,constructiv" pentru ca RomAnia sd fie bine gi tot romAnul sX
4 Pentru a nu impiedica prin inutile dezbateri mersul
irainte al reformei, se anuleazd ca neavenitd procedura mo!i- ProsPere. Dilema, nr. 138, 1 - 7 sepiembrie 1995

unii de cenzurE.

5 Toate instituliile care trdiesc din banii publici (care, de
fapt, sint ai Guvernului gi, in ultimd instanld, ai partidelor de

guvernXmint) sint obligate sX laude Guvernul, indiferent de
prestafia lui reald.

6 O datd pe an se va organiza o sesiune a celor doud Ca-
mere reunite. Ea se va numi sesiunea consensului si va crea
atmosfera sbrbXtoreascd necesar5 pentru ca reprezentanlii

Opoziliei sd recunoascd deschis succesele Guvernului, in vre-

me ce reprezentantii Guvernului proclamd necesitatea unei
Opozilii strins unite in jurul ,,arcului guvernamental".

Din punctul de vedere al Opozifiei:
1 Guvernul se va abline sd guverneze. El nu va emite
ordonanfe gi va mustra majoritatea parlamentard ori de cite
ori ea igi va pune in migcare ,,ma9ina de vot".

2 Guvernul va organiza campania electorald in a9a fel,

rffi ftrcit alegerile s5 fie cistigate de Opozilie. La nevoie, el va
propune chiar un candidat credibil la Pregedinlie, cu mai

iiJIT' multe ganse de victorie decit propriul siu candidat.

188

i
t

Instincte sinucigase invitd nu o datd la mobilizare gospoddreasci, somnul prun-

Un medic francez venit in RomAnia pentru a-9i da cu pd- cului fiind un soi de cantonament itr vederea muncilor

rerea irr problema orfelinatelor s-a declarat uimit de numdrul viitoare: ,,Doar5-i cregte mdrigor,/ Sd fii mamii de-ajutor/(...)

mare l-ara9inionacsotrndtinduindamcrietegtaezred! s-tataisl tcicoipleii.loIrnatbdarni dmounaltli,mcaui Doar5-i cregte mai de grabd,/ Sd fii tatii bun de treabd". E,
care cum se vede, o liricd ,,funclionald", ir care afecliunea se
cupleazd, fird prejudec5li, cu calculul. Cired nici afecfiunea,
sdrace decit noi, fenomenul acesta e necunoscut sau nesemni- nici calculul nu se mai revarsd protector peste progenitura
unei colectivitdfi, echilibrul ei intim e compromis. Ea e
ifnictaetrivvi.u,,tNeulevinizfaetl.egIn!"tr--adsepvuinr,ealucstriunlgehedreitnferainnlceelezsu,l,dianctdr-urdn-
mirem in perimetrul bunului-sim!, al firescului 9i al portre- cuprinsd de un instinct sinucigag care, nesesizat, evolueazd
tului-robot rezervat, de reguld, ,,romAnului etem": omenos, imprevizibil.
ospitalier, iubitor de prunci 9i temdtor de Dumnezeu. Cum sd
impaci frisoanele metafizice ale specialistilor ir-r ,,liturghie Un instinct asemdndtor, o inclinalie morbidd spre auto-
cosmicd", ,dc)r", ,jale" 9i,,sim! strdmogesc al mdsurii" cu mi-
zeria sufleteascd a unor pdrinli care i9i refac viala pe soco- distrugere se citegte 9i in alte semne ale momentului: in

teala unui copil pdrdsit? Cum sd te rdsfeti in drdgdldgenii folc- pierderea respectului pentru limb5, de pildd. De la variantele
ei lemnoase, atinse de rigiditate cadaveric5, pind la vulgari-
lorice ,,tradilionale", ci-nd realitatea scoate la lumind mizeria tatea fetidX a publicisticii de duzind, limba romAnd trece prin
in expansiune a infanticidului? Cine sintem? Ce fel de schizo-
grele pdtimiri, intr-o generald indiferenfX. Iar drama deca-
frenie ne-a lovit ca sd trecem de la ,,Culcd-te, puiu!, rnicuf,/ dentei ei intre hotarele tdrii e dublatd de aceea a anemierii ei
Scoald-te mdrisoru!" la nou-ndscutul uitat cu copaie cu tot pe in diasporS. in ultima rri"*", am vdzut o mullime de reporta-
je despre minoritatea romAnd din Ungaria. Toate incercau sd
sub vreo scar5, la gunoi, pe peronul cite unei gdri? Degeaba construiascd imaginea unei populalii impinse samavolnic
ni se pun dinainte cinticele ancestrale despre mireasa care spre deznafionalizare, retezatd in elanurile ei culturale, ata-
catd perfid in aspiralia ei legitimd spre identitate. Se prea
devine ,,o grddinX de copii" sau despre pruncugori care poate ca politica statului maghiar sd nu abuzeze de tandrete
doinesc incd din scutece (,,Doina din ce s-o fdcut?/ Dintr-o in chestiunea minoritdlii romAnegti. Ceea ce insl e ingrijor5-
tor e cd minoritatea romAneascd are, dincolo de vrdjmdgiile
gurd de mic prunc;/ L-o ldsat maica dormind,/ L-o aflat care o pindesc din afard, propriile ei resurse de destrdmare.
doind zicind"). Degeaba. in orfelinate nu doinegte nimeni:
Un reporter se plirrgea cd la o petrecere organizatd de romAni
nici copiii, nici ingrijitoarele. Dar sd spunem cd vremea senti- pentru romAni, intr-o localitate ungureascd, convivii vorbeau
intre ei unguregte. Renunlarea la limba matemd avea loc cu o
mentalismelor a trecut. Cd pitorescul placid al ogrdzii rurale descumpdnitoare naturalele, fdrd nici o presiune exterioard. E
o specie de ,,acomodare", de,,cosmopolitism" prompt, pen-
e depdgit. Si ne amintim atunci de pragmatismul ei. Inain-
tru care nimeni nu poate fi fdcut vinovat. Am intilnit cu tolii
tagii nogtri nu se sfiau sd anticipeze l-ucriun. fecunditatea conju- romAni care, plecafi de ciliva ani din !ard, revin cu afectate
gald Cintecul de leagdn
- proliferarea utild a miinii de radoimfmicbAuinlltiidi -lai ldeecuepmraocingcureannlltiieesit9rrdioivmnoAcpanaberuegltasi.rX.ERfioesmeuAmnnanaudvl ionrretbrueitgiimt-eair,idlaeel

190 deplinei integrdri dincolo, al desprinderii de provincia auto-
htond. Evreii, armenii, sagii care pdrdsesc lara continud sd
vorbeascd romAnegte chiar 9i cfurd nu au de gind sX se mai
i-ntoarc5, RomAnii, dimpotrivd, par obsedali de voinla de a se

t97

asimila: i9i luguiazd buzele, igi increlesc frunlile ir cdutarea intre Berkeley gi Dudesti

cite unui cuvint uitat gi cintd fraza dupd o partiturd incert5, Aflu cd de curind a apdrut in Statele Unite o versiune a
pe care gi-o inchipuie mai nobild. Un caz aparte este cel, dra- Bibliei politically correct: textul e rescris cu grija de a menaja
toate susceptibilitXtile imaginabile ale cititorului modem: nu
matic, al Basarabiei, ir care avem de-a face fie cu romAni se mai spune Our Father, ci Our Father/NIother, ca sd. se elimi-
ne excesul ,,macho" al unui Dumnezeu (strict) masculin; nu
romAnofobi, fie cu romAnofili rusofoni, ale cdror discursuri se mai spune ,,dreapta Tat5lui" ca sd nu se complexeze stin-
unioniste se fac intr-o limbd hibridS, dupd note scrise in alfa- gacii; nu se mai pomenesc numele feluritelor seminlii acolo
bet chirilic, dacX nu direct in rusegte. $tiu cd acesta este efec- unde contextul e pejorativ ca se nu se incurajeze discrimi-
tul barbarei colonizdri sovietice 9i cd, datd fiind felonia vre- ndrile nafionaliste. N-am avut cartea in mind, dar binuiesc cd
milor, e un miracol cd s-a pdstrat si ce s-a pdstrat. Dar gtiu 9i sunetul ei e de o ,,noutate" radicald: imi irechipui cX tot ce se
cd existd seminlii mai incdp5finate, mai rezistente la context, referX la tema pdcatului a trebuit, de pild5, sd fie reformulat
mai pulin pregdtite sX dispard. Aga imi explic cd se mai vor- sau suspendat, aga incit nimeni si nu se simtd vizat, incrimi-
begte incd limba macedoneand 9i cd ungurii din Ardeal nu nat, diminuat in demnitatea sa. Probabil cd la sfirgitul lecturii
vorbesc unguregte cu accent romAnesc, degi, de cind au po-
posit pe meleagurile transilvane, au stat nrrmai printre nu se mai itrlelege foarte bine ce rost are Legea, de ce e agtep-
tat Mesia, care e misiunea lui Iisus. O lume politically correct e
romAni. o lume mintuitd: totul e in regulS, nu rhai e nevoie de nici o
intervenlie salvatoare. Dincolo de hazul involuntar al acestui
Mi se va spune cd avem scuzele si, poate, gansele noastre
intr-o lume a viitorului, care merge spre globalizare. C5, pe efort de a reambala Biblia in a9a fel ir:rcit ea sd nu mai pard
de o parte, ne-o fi obosit efortul de a vorbi latinegte intr-un
ambient slav (ceea ce explicd oarecare accese de sldbiciune) 9i necesard, dincolo de logica guie a precauliilor pe care le cul-
ci, pe de altd parte, disponibilitatea noastrd spre alter-are e
tivd campionii neocorectitudinii, existd insl un fond drama-
simptomul unei vesele vocajii de a convielui fratem cu tic: o irnagine apocalipticd a Celuilalt, un chip impulinat,

oricine, cu toatd lumea, fie si cu prelul unor concesii masive. debil al semenilor, de naturd s5-i oblige pe cei (incd) Iucizi gi
Dar o asemenea veselie a convieluirii nu e calitatea distinc- omenogi la un comportament clinic. Intr-adevdr, dacd orice
tivd a discursului nostru: sintem mai degrabd lanlogi gi tene- vorbire e ,,vorbire despre funie in casa spinzuratului", dacd
brogi, mereu ingrijorali de soartd, hXituili de ameninlarea stingacii si:rt neurastenici din cauza faptului cd sint sti:rgaci,
unor comploturi viclene 9i a unor dugmdnii milenare, pe dacd trebuie si te prefaci tot timpul cX nu existd nici o deose-
care, evident, le vom spulbera. Instinctul sinucigag e dublat bire intre gragi 9i slabi, albi 9i negri, inal1i 9i scurli, de teamd
de o neodihnd retoricd a victoriei. Nu ne pune pe ginduri sX nu provoci ireversibile catastrofe sufletegti, inseamnd cd
cregterea numdrului de copii abandonali 9i nici faptul cd vor- umanitatea e bolindd, anemicd, ir:r prag de colaps. Trebuie sd
bim tot mai prost romAnegte. Ne pun pe ginduri ghinionul
nostru istoric, elitismul elitelor, ungureasca ungurilor, cripto- 1.93

comunismul pseudocomunigtilor 9i marile dezvdluiri ale
ziarului Ziua. Privind incordali spre linia orizontului, nu

catadicsim sd IuAm seama la mina de sub talpd. S-ar zice cd.
ne-am pregdtit indelung spre a fi luali prrn surprindere...

Dilema,nr.\39,8 - 14 septembrie 1995

adoptlm, prin urmare, manierele unei ipocrizii vegnic suriztr- Pe cine str preferi? Pe universitarul californian, cu uma-

toare, ca intr-un pavilion al cancerogilor in care nimeni nu nismul lui iacobin, cu retorica lui stingisttr, cu teama lui de a
nu-!i jigni ,,canoanele", de a nu ptrrea nici condescendent,
trebuie str gtie ctr are cancer. Ornul e un animal hipersensibil, nici fals cordial, cu ezitarea lui de a flata o femeie 9i de a
trece, astfel, drept,,sexist", cu vorbirea lui artificialtr, care ii
il vom inconjura deci cu un mediu aseptic: il vom cocologi, il

vom feri de orice l-ar putea contraria, il vom ingropa de viu interzice sl spuntr ,,btn" , ca sl nu crezi ctr sugereaztr culpabi-

in antibioticul grijii noastre. lizarea ,,rtrului", sau ii interzice str spund ,,dulce", ca sd nu

In ce mtr privegte, cred cA regulile (asumate) ale bunei-cu- crezi ctr propune marginalizarea ,,acrului", pe scurt, cu ne-

viinle sint suficiente pentru a ne asigura o viald comunitartr vroza lui justiliartr, cu toleranla lui de beton, nefireasctr, plicti-

decentd: orice hiperreguld sfirgegte in istericaltr 9i dambla. Pe coasl, vag paranoiactr? Sau pe vigurosul cettrlean neaos, care
de alttr parte, contemplind ,,corectitudinea politictr" ameri-
cdneasctr de-aici, din micul nostru Paris, cad, vrind-nevrind, te nlcltriegte in octrri, ili umbll in buzunare, te ia de guler, ili

la grele dileme. Nici caameoir-tiztirmri,i dspaur nni-c,i dar nici ca noi! Nici ride in nas, ifi dtr peste nas, ifi sufltr-n gurtr, te batjocoregte, te
puful unei totale pe coji de nuci, sub
in desfiinfeaztr, dX cu tine de ptrmint 9i, la o adicX, te puptr?
Pendulez intre aceste doutr modele, intre Berkeley 9i Dudegti,
tirul tuturora. ca un navigator debusolat intre fioroasele 9i inevitabilele

Fapt e cX, de indatl ce ne cufundtrm in moravurile auto- ' -scylla 9i Caribda ' '

htone, imaginea lumii se reechilibreazl. La cittr correctness in Dilernn, nr . L40, ts zLseptembrie 1,995

Statele Unite, a6ta harassement (htuluiall) pe Dimbovifa.

Toate disputele publice de la noi igi propun sd nu cumua sd

umble cu menajamente. Ele valorifictr grandios toate metehnele

reale sau inchipuite ale combatanlilor, toate semnele lor par-

ticulare, toate zvonurile aflate in circulalie pe socoteala lor.

Btrtrinilor li se scoate pe nas btrtrinelea, ntrsogilor li se vor-

begte de nas, burtogilor, de burt[. Ridem de ticurile unora 9i
de tunsoarea altora. Cutare se biliie, cutare are barbd de !ap,
cutare aratl a beliv sau a homosexual. Sintem scuturali cu
tolii de febra caricaturii, de voluptatea grotescului. Avem

ochi rlu: cultivlm grimasa, reinventtrm expresionismul. Duptr

decenii de rozuri mincinoase, ,,s-a dat drumul" la scabrosul
autentic. Adevtrrul e musai str miroastr urit, reforma trebuie

sd vintr asupra noastrtr pe un val de grea!tr. Oricum, ,,aproa-

pele" trebuie tratat ca o clztrturtr: pentru ,,corectitudinea po-
litictr" americantr, el e un perpetuu prilej de inhibilie; in jurul

lui se merge pe virfuri; pentru noi, dimpotrivA, ,,aproapele" e

instrumentul unei neintrerupte expectorafii, materia primtr a

unui rtrzboi nemilos, purtat cu toate mijloacele. ,,Iugoslavi-

zarea" noastrtr consttr in generalizarea injuriei, a calomniei, a

indiscreliei. Ne place s[ zgindXrim rtrni deschise, s[ linem

cicatricele proaspete. A9a arattr, in tranzilie, inclinaliile noas-

tre, comportamentele, pornirile noastre de popor blind 9i

oropsit.

L94

Glissando... oponent neloial al lui Emil Constantinescu. Alianla Patriciu-Ca-

taramtr a devenit rapid un ireductibil conflict. Treptrdugi de

duzinl, care, in L990, se zbenguiau galeg in ograda lui Petre

Roman, il acoper[ astdzi de furibunde injurii. Nu e mai pulin

adevf,rat ctr l-am vdzut 9i pe Petre Roman transferind ftrrd
farafasticuri cite un ,,amic politic" din categoria ,,sublimului"

in aceea a ,,detestabilului". Am trtrit strl vedem pe Doru

CVoiorrneelliUu rCsuopsotsinud9-i inclaepoinedmu-igsiiuninetetrevleevnifziailetAcu- altrturi de
,,Noi, Opo-
zilia..." Am trtrit strl vedem 9i pe domnul Coposu ltrudin-
du-l pe Adrian Ndstase sau pe Ion Iliescu zimbind altrturi de
La cit de principiale gi de ttrioase sint manifestdrile pu-
Alteta sa, Principesa Margareta. Fogti lXutari ai cultului per-
blice ale politicienilor nogtri, la cit de incAptrlinate 9i de plti-
sonalitAlii se zbat, mai nou, pentru democralie, fogti gazetari
mage sint opliunile politice ale electoratului, ar fi de agteptat
,,omagiali" i9i exerseazl incheieturile inlepenite in tardive
str plutim intr-un ocean^ de rigoare moraltr, de exaltare a
piruete de opozitie. La L Decembrie 1993, cineva care md cer-
onoarei, de consecven!5.In realitate, cu cit mai spectaculoase
tase cu trei ani in urmtr pentru incfeieearaceaispserupdrerufsuezu-l Gautuvnecrinu- -
sint declaraliile de intransigen!tr ale unora, cu atit mai aco- o demisie coloratl monarhist

modante sint acliunile lor. Adeziunile ,,sincere" se reajus- lui Vdctrroiu de a permite regelui sA ia parte la strrbtrtorirea

teaztr cu ugurin!tr, ftrrtr prejudecXti stinjenitoare. Ce gindeam Zilei nationale. Un antimonarhist de gang, vegnic suptrrat pe

ieri contesttrm azi, ce ltruddm azi ctrlcam in picioare ieri. E ,,cettrteanul Mihai de Hohenzollern", se infoiaztr ca un plu-
caracteristic, de pildX, obiceiul migra!iilor parlamentare.
tonier proasptrt ,,promovat" cind dX mina cu regele Spaniei.
Alegi pe listele unui anumit partid, o seamtr de ,,reprezen-
Un antifesenist de la inceputul lui '90 devine fesenist la
vaaptaegcenenlnolfdlumiieeiaaeng-irfaii"pt..moLTpLiarboaanefrdirfuceaaulllu,tli if-P"ionAgtsrCtolaiaic--CfoeutosenLnesibnvcaeeiglnrnttaoifpliridema9eriva(ta9ieldpinsovitsiliricaLtepiurbeveeeasdrrtcaersXlsaide)--erivegietniidnxtenrtrsut,ai,tmiue{nolzpdniduetde--l
sfirgitul lui '90, candidat Ia Pregedintie in '92 (din partea PD),

liberal duptr egec 9i ambasador cvasipedeserist in '94. Exem-
plele se pot inmulli pintr Ia depresie: fanatici ai lui Marian

Munteanu ajungi antimuntenigti, proiliescigti din ianuarie '90

sX se angajeze ca vrXjmagi intratabili ai fogtilor fesenigti devenili monarhigti, agitatori de baricadA in Piata Universi-

devenili pedigti. Fogti lideri sindicali (agadar, oameni instrrci- tdlii devenifi parlamentari infelepli 9i negociatori cinici.
Din ptrcate, versatilitatea aceasta nu e o noutate in lumea
nali str protejeze salarialii impotriva eventualelor abuzuri
romAneasctr: e mai curind o boaltr cronictr, specific nalionald.
guvernamentale) trec cu o nongalan!tr amelitoare in structu-
Str ne amintim de,,schimbilrile la fal6" ale unor mari intelec-
rile partidului de guverndmint. Aceasta pe un fond general,
tuaii in anii '50 9i '50 9i de ciliva ,,clasici" interbelici in frunte
in care fogti comunigti ajung luptdtori anticomunigti, fogti cu infatigabilul Constantin Argetoianu, care a avut vreme

informatori combat SRI-ul gi fogti disidenli trec drept colabo- intr-o viaftr de om, str fie conservator/ averescan, carlist,
rafioni9ti. Cei care, in 1990, susfineau candidatura lui Radu
agrarian 9i liberal. Dar incd in a doua jumdtate a secolului al
aCzAvmirpleeainnuIa9di u-l ,,dvainctdr utefilogrd"sesainutedzeitapndtre-re erau gata se te XIXJea, Titu Maiorescu era exasperat str constate ce rol
asttrzi ctr Radu
insemnat au avut de jucat, la noi, ,,micile criterii personale"
CAmpeanu insugi e vindut. Mulli dintre suslintrtorii de-a- in evolulia opiniilor 9i a carierelor publice, Hasdeu, antidi-
tunci ai lui Ion Raliu il amendeazA drastic acum, ca pe un nastic la 1868, devine la 1895 stipendiatul lui Carol I pentru

195 1l

197

Etymologicum Magnum Romaniae 9i, ir:r consecinld, un fervent Partea noastri de umbri
monarhist. Iar faimosul Candiano Popescu, cel cu ,,republica
de la Ploiegti", a sfirgit in slujba Palatului ca adiutant regal. Pentru orice minte sdndtoasi, ezitdrile partidului de gu-
vernimint 9i ale Pregedinliei de a rupe compromildtoarea
Unii se vor grdbi sX spund cd aceste vesele tumbe ideolo- alianld cu RomAnia Mare au un ce enigmatic. Ce poate avea
gice dovedesc o dati mai mult cit sirtem de degtepfi. N-avem atit de prelios o asemenea alianld incit sX merite a fi salvatd,
dificultXgi de adaptare, nu ,,incremenim ir:r proiect", nu cre- oricitd dezonoare ar aduce cu sine? Atimd cele citeva pro-
dem i:r virtutea convalescenfei. Convalescenfa e ,,viciul" na- cente, utile, e drept, in lupta electorald 9i parlamentarS, pe
turilor greoaie, incapabile de mobilitate intelectuald, opace la care o adundturd de zurbagii le pot livra Puterii, atimi aceste
rafinamentele relativismului. O adfirc i:rrXddcinati convin- procente mai mult in balanld decit obrazul Executivului, al
gere autohtond e cd degteptdciunea se poate dispensa de ca- instituliei prezidenliale gi al !5rii? E preferabil sd ardtdm
racter, respectiv ci ,,excesul" de caracter e o probd de prostie. lumii un chip contaminat de vulgaritate 9i xenofobie, sd ne
Cu o asemenea convingere, pdrem a fi materia prirnd ideald a ldsdm certafi de toate catedrele europene decit sX punem ca-
nnei ,,tranzifr|" fdrd sfirgit. Cdci nimic nu se poate ageza trtr-o pdt unei coalilii zinatice, sub care pulseazd exploziv negus-
toria 9i gantajul? Pind 9i cel mai candid analist politic gtie cd
lume i:r care neagezarea, schimbarea de macaz, ,,malea- argumentele curente pe care le invocd PDSR-ul (,,Nu putem
guverna dacd pierdem majoritatea Le gislativ ulu|",,,Op ozTlia
bilitatea" conjuncturald sint regula comportamentului indi- ne-a zvirlit ir:r bralele extremigtilor refuzind sd participe la
vidual. guvemare" etc.) nu strt serioase. $tim cu tolii c5 se poate
guvema cu un cabinet minoritar sau cu unul de tehnocrafi,
in RomAnia contemporan5, versatilitatea nu e insd numai gtim cu tojii cd, intre timp, Opozilia a fdcut oferte de coguver-
o carenli de caracter: e, deopotriv5, un efect al lipsei de nare (cu condilia denunJdrii alianlei cu PRM-ul), gtim, in
convingeri, al adeziunilor superficiale, nereflectate, al derutei
sfirgit, cX, in timpul scurt rdmas pind la alegeri, echipa
politice. Cir:rd nu egti situat nicdieri, poli fi oriunde. Nu ne
Vic6roiu nu mai are nevoie de sprijin parlamentar specta-
rdmine decit sd sperdm cd, incet-incet, vom reinventa loiali-
culos: legile care ii trebuiesc pentru a bdlmiji reforma existd
tatea, conduita articulatd, suita in idei 9i in atitudini. Pine deja, iar migcdrile de culise in vederea unei campanii elec-

atunci, chiar 9i emblematicul Miticd riscd a se degrada: el torale ,,reugite" se pot face direct de la centru, fdrd camuflaj
cade la nivel de Hopa-Miticd gi se intreabX pigicher: Care e
idolul nostru de miine, pe care il vom ndrui poimiine? Care e democratic. Agadar, trebuie sd cdutdm in altd parte temeiul
,,alesul" urm5toarei noastre trXddri? ocult al mezaliant:i. Am sperat cd, dupd intoarcerea din
Statele Unite, donmul Iliescu va reacliona trangant la obrdz-
Dilema, nr. 1.41., 22 - 28 septembrie 1995 nicia de slugd a liderului peremist. E adevdrat, Domnia sa a

199