Cheng, Anne - Istoria gandirii chineze - scan

360 GÎNDIREA CHINEZĂ DUPĂ ASIMILAREA BUDISMULUI

În privinţa celor două etape pe care le disting Zhang Zai, prima
apare ca o învăţătură întemeiată pe efortul deliberat şi susţinut, pe
dorinţa de cunoaştere şi perfecţionare continuă, în timp ce a doua ţine

ZunmsnthunaaatdamriuneeerdgdssaeeteZgeasaract"aibrumbivonsăloacăertişdîbuntceereîştinozetddeariesmrîdvtţeeieioannluauscisrţiţcmiemiaaemt�eduezneiilneanuviettinuoaroicermmdăaselAaeiănonnşeeşsaiitslşcaceiîsucrnpcteldeeoullndeităe"toll.atau"AunililtlcăCue,şsmoisepntciefanpaucarrccoeorairuecrîdeiesaăsi:Znsc"cpÎhosuţinpairCidnrirtueegăuarc,luZleucilazali,,aei"9zş95oo6ii.

multor altora, metafora tipic taoistă şi budistă a oglinzii :

În oglinda centrală a principiului ceresc apar atît eul , cît şi celălalt. E ca

şi cum, ţinînd o oglindă aici , ea nu ar reflecta decît ce se află acolo şi nu
ai vedea nimic din tine, dar, punînd oglinda în centru , totul s-ar reflecta
în ea. Cîtă vreme principiul ceresc este prezent, apar atît eul , cît şi
celălalt : aşadar, nu trebuie să punem eul în faţă , deoarece şi el este un
lucru . Numai obişnuindu-te să te desparţi de eul tău se va face lumină
de la sine97.

îşcniad"şDîaircjiZţsihitusionănugetîDarn"audgncidoyondiu,feusăăfceriruateannspiztseeatlbîăeni, lnddeaairnpustcimrlăoeure,lachsplpirălreisecbaursumpfilăndmoţimeînnnutitrleue,ld"ZiiînhnnaatpnciaţmgirupZanugaeilinaîdăn"ictnşaeaiaosairtscitteăăei,
Song98. Aşadar, în spiritul omului trebuie făcută aceeaşi distincţie ca şi
în qi : prin faptul că este direct inspirat de Cer, el este un s piimrietd"ivaitdă",
de orice prejudecăţi, capabil atît de o cunoaştere intuitivă,
independentă de simţuri, cît şi de o întoarcere la Vidul suprem :

Lărgindu-ţi spiritul , poţi să te contopeşti cu lucrurile din univers. Cîtă

vreme nu te-ai contopit cu ultimul lucru , va rămîne întotdeauna ceva

exterior spiritului . Spiritul oamenilor de rînd se mărgineşte la graniţele

înguste a ceea ce văd şi aud. Sfintul îşi înfăptuieşte I!e deplin natura şi
nu-şi lasă spiritul închingat în ceea ce vede şi aude. In privirea pe care

o aruncă asupra universului, nu există nici un lucru pe care să nu şi-l

însuşească . Este ceea ce voia s ă spu nă M encius : "Să-ţi istoveşti puterea
minţii înseamnă să-ţi cunoşti firea cum ai cuno aşte C erul". Cerul este

atît de imens, încît nu are exterior, de aceea spiritul căruia îi rămîne

ceva exterior nu s-ar putea uni nicicînd cu spiritul Cerului. Cunoaşterea

95. Explicarea primei hexagrame qian din Cartea Schimbărilor în Yishuo, i n Zhang

Zai ji , p . 7 8 . Cf Analecte , I I , 4 : "La 70 de a n i , fără să încalc R e gu l a , dorinţele
inimii mi le urmam" (vezi capitolul 2, nota 6).
P2 1e6nt. rPuen"mtraut"uirluizmarienaarseiamsţpuilruiituolmuei"n, ecsfcuJliunig"x,
96. cf Yis h uo , in Zhang Za i ji , pp. 77 şi
ue liku, in Zhang Zai ji , pp. 278 27 4.
,

9 7 . Jingxue l ik u , in Zhang Za i ji , p . 2 8 5 . P e n tru o tratare î n rudită cu tem a ogli n z i i ,

vezi mai s u s cele spuse despre S h a o Yo n g , nota 3 1 .

9 8 . Zh a n g Zai face ş i e l aluzie l a pov e s t c a o m u l u i d i n S o n g rc l a tată î n Me1/.Rz i I l A 2 ,
I I Yi.•II I l Il , i n Zlw llR Za i .ii , p . 7 7 . 1 'f ' 1 l t . 1' 1 I Z h o l l I > l I n :v i , v f ' �. i Ill a i s u s , I lO ta fi : 1 .

RENAŞTEREA CONFUCIANISTĂ LA ÎNCEPUTUL DINASTIEI SONG 361

dobîndită din vedere şi din auz nu este cunoaşterea proprie naturii
morale (dexing SUD zhi ), care nu derivă din ceea ce vezi şi auzi99•

Chiar dacă Zhang Zai indică un program precis şi concret ce pare să
pună la îndemîna tuturor un ideal de sfinţenie, acesta rămîne un pol de
neatins spre care trebuie să tinzi. Zhang Zai însuşi oferă exemplul unei
minţi curioase, în perpetuă căutare, care se inspiră din tradiţiile cele
mai variate, referindu-se atît la Clasica Schimbărilor, la Analectele lui
Confucius, la Mengzi şi la Mijlocul Neschimbător, cît şi la Zhuangzi sau
la Laozi, din care citează la tot pasul , ceea ce face din scrierile sale
adevărate mozaicurilOo. În ceea ce s-a păstrat din învăţătura sa se simte
constant marca unui maestru a cărui principală grij ă este s ă-şi ghideze
în mod eficace discipolii vorbindu-le într-un mod care îi sensibiliza pe
fiecare în parte : nu fără o urmă de umor, Zhang Zai vede în aceasta arta
măcelarului Ding, care cunoaşte chiar şi cel mai mic spaţiu dintre oasele
bivolului prin care să-şi vîre ascuţişul cuţitului !101

!J9 . Zhengmeng 7 , in Zhang Zai ji , p . 2 4 . Pentru citatul din Mencius , cf Mengzi VII
vedere s au din auz" şi "cunoaş­
Al. Distincţia nî nattruer i"ic umnooraaşltee"r evaa dobîndită din de fraţii Cheng (capitolul 1 8 ,
terea proprie fi dezvoltată
"Să vezi Principiul") .
1 00. Structura tip mozaic a scrierilor l u i Zhang Zai ş i a urmaşilor s ă i a fost demon­

strată de Michael LACKNER, "Argumentation par diagrammes : une architecture

a base de mot s. Le Xim i ng (L'inscription occidentale ) depuis Zhang Zai jusqu' au
Ya ngji -tu " et "Citation et evei l . Quelques remarques im propos de l'emploi de
Za i " , i n Extreme Orient, Extreme·Occiden t , 14 ( 199 2),
l a ci tation chez Zh a n g

p p . 1 :1 1 - 1 6 R şi 1 7 ( HJ 9 1) ) , p p . 1 1 1 - 1 :3 0 .

1 0 1 . C{ Yu l rl l " h a o ( Su p l i n / l'Tl fl' l a 7.i/"l'rill' PI) flf!.�titl' a l e Maestru l u i Zhang ) , i n Zha ng
zai .ii , p . :1:1 1) . �;H t.n vn.rhll d l' m ă c" l a r u l D i n g d e s pre care se vorbeşte în Zh uangz i ,

V I , z i m a i H I I H , " l I p i t.o l l l l ti , / l n t . 1 I : I � .

18

Gîndirea din timpul dinastiei
Song de Nord ( secolul al XI-lea)

între cultură ŞI principiu

Fraţii Su şi fraţii Cheng
La jumătatea secolului al XI-lea, pe scena politică şi intelectuală
apare o nouă generaţie formată la şcoala marilor oameni de acţiune de
la începutul epocii Song. Su Shi ( 10 3 7- 1 1 0 1 ) , fiul cărturarului auto­
didact Su Xun din Sichuan, cunoscut ca poet sub numele de Su Dongpo,
se face remarcat în 1057, cu ocazia unui examen organizat de Ouyang
Xiu, pe care îl dă împreună cu fratele său Su Che ( 1039-1112)1. Spre
deosebire de aceştia, Cheng Yi ( 1 033-1107) şi fratele său mai mare
Cheng Hao ( 1032- 1085)2 provin dintr-o familie de cărturari-birocraţi
din nordul Chinei . În loc să fie înscrişi la şcoala lui Ouyang Xiu ca fraţii
Su, ei sînt trimişi de mici să studieze cu Zhou Dunyi . Ca şi unchiul său
Zhang Zai, Cheng Hao îşi consacră mai întîi vreo zece ani taoismului şi
budismului înainte de a reveni la Dao confucianist, în timp ce fratele
său mai mic studiază în capitală sub îndrumarea lui Hu Yuan3•
După ce reuşesc la examene în 1057, în acelaşi an cu Su Shi, Cheng
Hao şi unchiul său Zhang Zai îşi încep cariera oficială, în timp ce Cheng
Vi, care nu reuşise, se retrage . Totuşi, opunîndu-se reformelor lui Wang
Anshi, Zhang Zai se vede nevoit să se întoarcă în ţinutul natal Guanzhong,
iar Cheng Hao se duce la fratele său la Luoyang, care devenise polul
rezistenţei. Spre deosebire de fraţii Su, fraţii Cheng se consacră învăţă­
turilor şi reflecţiei filozofice, întemeind fiecare o şcoală (este perioada
cînd se împrietenesc cu Shao Yong, vecinul lor din Luoyang) . O dată cu

1 . Despre Su Xun, vezi capitolul precedent, nota 1 1 .

2. Cheng Hao şi Chen g Yi mai sînt cunoscuţi şi su b numele d e Mingdao ("cel care îl
lămureşte pe D a o" ) ş i , respectiv, Yichuan ( de la numele r îului lîngă care a tră i t ) .

Pentru sursele biografice , c f CHAN Wi ng-tsit in Herbert FRANKE ( coord . ) ,

Sung Biographies, Steiner, Wiesba den, 1 9 7 6 , p p . 1 7 4 - 1 7 9 şi Angus C . G RAHAM ,

Two Ch inese Philosophers : Ch 'eng Ming- tao a n d Ch 'eng Yi - ch 'uu n , L u n d

Humphri e s , Londra, 1 9 5 8 , p . XX , n o t a 2 . Această d i n u r m ă m o n ogra fi e r ă m î n e

cea m a i serioasă l ucrare despre fra ţi i C h e n g , e l a b o rată Î n tr-o l i m bii ()('ci d e n tlll il .

3 . Des pre H u Yu a n , v e z i c a p i to l l i i Jl ,·"n, ! I , m t. , il Ot a : 1 .