Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.2)

[{}lgme P'aul $tefflnescn

l.-,t istoriet

WWWW

KWK

ffi

LEt+isltgomrieer

Volumele de fata igi propun sd desprindd

din istoria univerbalh gi ha{ionald,'unele

dintre acele legende, falsuri gi neadevdruri,
larg raspAndite Si sd demonstreze cum au
luat nagtere gi ?n ce fel au fost demascate,

care este, in fond, realitatea. Este uimitor
cu cAtd incdpa{Anare persistd o seamd de

legende $i falsuri, degi adevdrul istoric a fost
restabilit. Mai grav este cd ele persistd, nu

numai in mintea omului simplu, dar gi in

manuaJele $colare gi in car{i de lecturd gi,
nu arareori, se intAlnesc chiar gi in scrieri

istorice serioase.
Nu avem pretentia de a da un verdict, ci,

din contrd, autorul va fi recunoscdtor tuturor
acelora care igi vor aduce contributia prin
observaliile lor la elucidarea acestor,,enigme
ale istoriei".

Paul $TEFANESCU

NOUTATI EDITORIALE PAUL STEFANESCU

o"ooliAl-Nael.nioc,.CnsDioBCeridnuetsstrluesefosrtc,inatRzrL,rutrrtDs,rri'ilacsDftsiooiircniBtaaioarnmzuialnirleuittldaineDrr[osulionarngirpilccrooapalnuol'rrliiu'2m4llu-0blilip'iro;r3o0mm'1i+nA2'n72e4'6pf4o';rpm;at l7 x 24cm' ENIGME ALE ISTORIEI .UNIVERSALE

II

.ovir]iuDrinlha,Dic{ionardeautori'opereqipersonaje,240p-;
. Ot,idiLr Dfimba' Rabelais si Renasterea europeani' 224 p';
e."".|uMMPLIlio..'e..gEErFrenrnesoitnienGGehesarncsisenLcrrrtte,t,a,r,lTCV,SroDiaatluiudlcadum\iiocicnenudaarelirtluulfiodtrieealc'rfllarmioarrrieiotao,cm3lnoo2i'nng0re1iep6apa0sg;rcaprSt'e;''a4c13l8279p0i -r;1o8m89a'n3i'0439p2'; p';
. vol' lll" 3lZ0 p ;
B. P. Llastlett, Arhiva spiritisttr, ;
o B. P. Hastlett' Folcloristica, vol l-ll' 464+120 p

oB.P.Hasdeu,soareleqiLuna,lblclortrarliliorralitrvcrstrri.c(li(ieclitlci,l-ll,4tJ0+400p.;

. Itilia Hastlett, Jurnal lantezist,320 p;
. Stephan A. Hoeller, Gnosticismul' 208 p ;

.'feoctorlorclcinesctt,Viataprivatiinimpcriulrotnan'160p;
KLeenctolattttle, aDtti,amVaanmtepinfai imsiovaasme psiirilsirmta'le1'6204p0;p;
o Leo P.
Cluttrle
.
. Fosco Mrtraini, Tibetul secret, '116 p;
'o''1I[L+Ll-./i'McOOO1t6Po.pprrprMiii;l$$uaCaunarlEnn;ien'e,,eBPBThs.aaorcogsraPsmie,{.,eteeFHSxirafuhgoasaumndmrteAaibusndhteiisacnqaleatuia',rnOSo3tei0mct4theiipniaptoae';ldtoseegtaiie'aIbc'-slla3lclosl'uicx3t'[5'2T232+u33cm63t6npu+'l;3itnu6t8el gspria';ml lcViso'ltoe4rr'4u82l4vp0'i;epf';ii' 592 p
i-nte'ig,,rtaol 'dPeosninliolenim- eM' 5ihl2u.pi l
n Jt\aria Pzitln, Dictionar Cromatica poporului
. Sitttiort Florett Llurion Ltqesat'

. rPpPoaaanunuriArtl/in$$l t,t'$ieJ3efia6iicnn8ue"rsPLsctc;a,r,,SIMcnriaiteireririesdci9aninemdxaaillur' rili-inlflii'$naa411n6ic'.+i2a577r3e6' pi p;
p;.
.
. 176

. PPPLiLGoaaiiu.vvruuupiiDltlu'lr$ue$$tnlVertt/ee,dtJr.,.flifidteliaenTnnnenereeteostass$ctcr;cl.-'ote'ltt,CMrt,p,eas,tDEe,ncrNrniturnneeii,igoabmdctrusiornnaeitstioeliiau'cosrar'lieeiagslimesrattiatiiomsralointrneUpicaeireseierii'mriales3otuulii5rsiln2lliuiusptiepmri'toor4;Nucaa9elttuI6esu'ie'rpEti4ii;mma9lr6eiponuepmlurs;iimclneue'i'i''IS41+e69c42l'Ipp'X;;1IX92' + 208 p;
.
vol 400+
'
' 432+148 P.; Sec. XX, vol l, 352 P ;
't
.

o Nicolae Petresctt, Nlemorii, t-ll, 44tt+352 p i
. Viata ciirfilor lui Ovidiu Papadima' 25(r p;
'Gnieppe Cochittra, Istoria folcloristicii europene' 464 p'

. Iulitt Hustleu, Cuget5ri, 128 P; dacice in limba si cultura romintr' 368 p'
. B. P. Hasdeu' Dacii' Etemente

. Coperta I: Elisabeth (Sisi), impdraE3-tu AYtFei Ei regina Ungariei' Paul S) tefinescu

picturS de Frai Xiver winterhalter. Hofburg, viena. E,NIGME, ALE,

. Coperta IV: Mihail Fiodorovici Romanov (1596-1645)' inteme- ISTORIEI

ietorul dinastiei Romanov' Pictur6 veche ruseasc6' UNIVERSALE

il

Editura VESTALA Editura VESTALA
ISBN 973-9418-074 Bucuresti. AIl5

973-9418-09-O

@ Toate drepturile sunt rezervate Editurii VESTALA

Viaf a tragici lui
Ludovic al II-lea de^ Bavaria

Sinucidere sau crimi?

Membrii caselor regale gi ducale de Bavaria sunt, in general,
mult mai interesanS gi mai inteligenli decdt cei apar{indnd casei
Habsburg. Excentricitatea Wittelsbachilor a degenerat uneori in
nebunie, dar in timp ce nebunia Habsburgilor s-a manifestat prin
bolnavi, abandonare, mezalian\e, cea a Wiftelsbachilor i-a trans-
format in fiin{e romantice, i-a ridicat-deasupra umanitSlii banale 9i
le-a stimulat adesea dorin{e teribile. in ramura tegald, toli au avut
un grdunte de nebunie, in ramura bavatezd fiecare a avut excen-
tricitatea sa, dar nimeni n-a comis weodatd monstruozit2ili incoe-

rente comparabile cu cele ale Habsburgilor.
Puline sunt figurile care se pteteazd la legendd 9i la roman, ca

cea a nefericitului rege al Bavariei. S-au scris in jurul biografiei
lui, romane lirice gi cd4i ironice. A fost,,Regele fecioarS" qi ,,Regele
nebun", ca sd nu mai vorbim de descrierea tragediei de la Stamberg
a lui Jules Lemaitre, intrtulati Regii.

Gabriel d'Annunzio, in cartea sa Virges antx rochers va scrie:
,,.{cest Wittelsbach md atrage prin imensitatea orgoliului sdu 9i
tristelea sa... Ludovic de Bavaria este cu adev6rat un rege' dar nu
rege prin el insusi, ci prin visul sdu".

*

Ludovic al Il-lea s-a ndscut la 25 august 1845 la Nymfenburg,

un castel medieval aparfindnd cotoanei, clddit in imprejurimile
Miinchenului, de un elector de Bavaria care, dupd rrr0da germani

fedpriSfrt:#,',5J*ffiHi^1il' a secolului al XVIII-lea, imitase moda francezS.
Ludovic al Il-lea venea pe lume la o datd cdnd prinlii Germaniei
tipografle sd nu mai rogeascS, jendndu-se de originea lor germanicd-
furcepeau
Tel.:{11,00.55;411.47.76 [email protected] acestea, inci din primele sale zile, va fi incon- jurat de
Cu ioate

EMGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE

PAUL ETEFANESCU apoi in strad5. Speriat de mersul evenimentelor, la 19 martie 1848,
Ludovic a abdicat, ducindu-se la Roma pentru a trdi in mijlocul
amintiri ale unei Bavarii in care s-a manifestat din plin influen{a
artistelor pe care le iubea at6ta.
"fr*a-nircretz"Il."l, cinria ii va fi rezervat un atat de straniu destin, provenea Intrat in legendi, personajul Lolei Montez, frgard celebrd a
veacului trecut, face parte din acea speld aparte a faimoaselor
md"";daaireilina"an"WtJnt.rrC;ni-ina"ioaan*acso"ofai"faatpsaUmdmaueEuuies,liiW"npecfmcirtriehiteimitan,iaeuaei{olcnsrilviarabiennacdraececldiceahobthng-elsuaiuncpsnioiceitircse.hiEbtotiuiiAuamcbrlcuaroriudirf,rdriaeinfaediisadcesdpfedcdd,ergaeetmevtaaaneopalfetrz-iifieCreigecunliuasutnnrctpruaaete6iebaqnndmtsltdiiSienlau'ondtrr9rrirdoie'eltaot1agascmr{aua"eiElnbl6ecptiii'ueldimmiForiungpraauitrceopiall-ftlvDtiiiinneteeemiaatccs$olltehariiett,il'ii artiste-curtezane, egal vestitA ca dansatoare, dar si ca amantS,
p,cirnourutmtrei-LLpo"muur"o"ddisc"mooorlcvrvitdtiii5ecceticaccIIAti,oeatrrboeafduoagensHnitipaocauihucindeltsoonvleubrezcidioroiEnltLleauidumbsliudticiliioluordvalrepei'lgctoXetaraIia,XltriIctl-lisul-selt5e'acuaEa' r'Eleqiasai-f-aoafosptsdeteutrlpneeeucctulpatdtu{innr"nct"rte.luu*-lnct"esgdiil capabild sd cucereasci regi (Ludovic al Bavariei) 9i sd fie muzd
inspiratoare a unor creatori de geniu (Frarz Liszt). Fusese supra-
il;;fi;;"".,Unlcptsi""apaegrf"li,nrsea*nrrainnt"r!tttdaer*itadaniaqdiretlieiiee.n"elG.teaa"irnlunitneptaniotcefpliiiaaeaircnoni.r.amsataPuprPreaizeoruibea"cetesn'ae"a{zatiasreiceiiceclneodadltfrfn,oedalisetsocrcraougslmeaelrlueeatdtseegiecidcpnice,tae-id,anncrreeetdfeto,irlrrimicviangeLJoegpildunoe'rouddssEsnfaiouten-eemlsvrtiaiecin'anc9'aaipvaiispearnhsseod4reriqsdrGinnbueuatereatirrumisdiriatmltzae$iainblznneaoitoimnta1-iiiinitlil1a{8en.iii-p'c2ilggfeefinP9e,ra-''ouonsitAicctaeegaeductrrernapaeeapta.lsffiaauei-it
numitii ,,Pompadour a Bavariei", porecld m6gulitoare, dar care nu
tnutJarodnttaddusaclu-6roiei."n,sAdsiliu-"lmia-uisencderosfenacvdrtsoaariadzmarb-renioapa'saitplnfuluaraainnmNISac:aoeaap,z,roCctaeloeef'ntoqmismnfp'AipirEnaSilmrpianmotpeuspgileeoasldt-riaaiaicvcladereoasplsvduuteiisozNariildnlaoiaoprlnonibslteeaisorlretinuagftdieqiee-i' i se potrivea deloc. Unicul lucru pe care-l avea in comun cu metresa

,"g"i.ti Ludovic al Franlei era poate ambilia. ii lipsea inteligen{a 9i,
Avea o voinqi de fier 9i un
-ii aler, ceea ce se numeste clasa. femei. Nu
ce nu erau necesare unei
curaj aproape bf,rbitesc, calitnli
u.r"u itt schimb diplomafie, cdldurl umand, mdsuri 9i, mai ales,
delicate{e. S-a frcut urdtii de atdta lume, incdt Ludovic, poate unicul
om care a iubit-o intr-adevir, a fost pus de poporul sdu ire fala
urmdtoarei alternative: Lola, sau coroana. O altemativd care nu

admitea calea de mijloc gi care l-a determinat pe suveran ca, dupd

ce ea pdrdsise Bavaria, sd abdice in favoarea fiului sdu, Maximilian'
Lola Montez era pseudominul folosit de ElrE'a Dolores Gilbert, fiica
unui ofi1er scoSan gi a unei marne creole mexicane, de la care
mogtenise acel aer vag, spaniol, abil speculat in dubla ei carieri de
Clsdtoriti la 17
dcuanusnatot/ainredrEoi fciulertredzainnSardrloe;ractlaasInddiniiltoemr, aefaioinlavlaa. pdrdsi doar dupi ani
un

an pentru a incepe la Paris o surprinzltoare carieri de dansatoare

spaniol5 sub noul ei nume, Lola Montez. Frumuselea ei neobiqnuitii

o ajut?i mai mult decdt aqa-zisa artd coregraficl sI pitrundl in
ei este incredibil.
cercurile nobilimii Ei ale crea{iei sale. Succesul
La ,,CafE de Paris'i, pe Boulevard des Italiens, in 1884 locul de

intalnire al acelui ,,Tout Paris" al scriitorilor 9i artigtilor, e primitd
cu toate onorurile. Era triumful Lolei Montez, cate ctmoscuse doar

cu un an inainte aplauzele Rusiei imperiale, invitati fiind la
Moscova qi Petersburg de insugi {arul Nicolae l. curtezedrrd calculatii,
impugcat acest Prin!?" I in si-gi dea frdu.liber ea se serve$te acum de dans pentru a-gi menfine celebritatea pentru
Devenit rege, Ludovic a putut sfbrqit

manieisaledeconstructorEiimitator.LuiiidatoreazaMiinchenul cei ce erau dispuqi sI se ruineze penku ea. Si mulli S'disputau

mavoedOnetrundriirneafrgbiolioEstafeeremaaceais'epaafdrraeutmoaaosrtaeiiszdim' Eaindifeesstpaitrlit'pLeonltaruMoondtaenzs'alt-oaaraed'.uos onoarea de a o ,proteja", onoare acordatl de ea cu condescenden{a

unei regine faln de supugii ei. Fu semnalat chiar un duel in care

unul din rivali iqi pierdu via{a. Nemultumitd totr-rqi de faptul c5 nu

in pragul unei crize. la Univestitate' stdrnise incd destuld senza{ie, ea se expuse pe scend in costume din

in tA+S au izbucnit tulburfi sociale' mai intdi

PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINIVERSALE

ce in ce mai str6vezii, precum Salomea, dar cu mai puline viluri' acruna dreptul de a fi atotputernic? Cdci Ludovic al Il-lea este
Scandalul declanqat de aceast5 impudicd cEui vdientperefrsating{iuuzl erqetgi apl.eOcrgaoreliolse'-aa
exhibilie o frcu sd profund priocupat de el insuqi
Primele
pdrlseascl Parisul in grab6 9i sd caute noi-terenuri de vAndtoare la lost intotdeauna aqa.
Varqo't ia qi Berlin, ob$nu succesul scontat' pronuntat, copil fiind, au fost: ,,Statul sunt eu' si ,,'A'ceasta este
*1" ,ru Cineva ii vorbi dorinla noastrd". igi aminte;te de conversa$a pe care tocmai a

despre Bavaria gi regele Ludovic I, suveran progresist 9i luminatn avut-o cu duhovnicul sdu, pastorul Hoffrnarur, doar cu cdteva clipe
p.i""to, al artelor giartiEtilor. Fdtd a mai sta pe gdnduri' €a merge
ira;"Mgt"int,c"hesna-ulnsdeed, udcuapdgiinsfrducftauocadsde itnentrtalntivesudveeraapndtdruen'd6e0 la rege' mai inainte de a fi incoronat:
i-a zis pastorul, nu iubi onorurile care te
de ani din -aceFaisutil meu, a,steaptil
clipd inainte. invali sd fii umil. Aceasta este
mJri,ecdr,"ueenjinrprlonAaiatfeibgnli"i"ma,iid"lliretat,"am"ig"s"ndaluoeicinjtrn"mnraizmettorueeAeaalrrqdrhui9eui,norrimii,drninlsecaicr9eotcedt?toianatei,rdrfaioepdragirelrim"auerui"ivrjtddceaia-eeomtpfiinraempusmdnuliosuemtatenreiluqaeiresieilravtoaih,iro-t,asagp5slAiupvoo-nioo-a!i,Srprrgfsedro.itclitienonratoaudaftmutrrl5u-e[papa.iicellrcaEudos,otntelmoultoopn:ivrEtgaiiecoitrn*ceierna)icln'maadseApatnfdrmnasaiuei9cifpbtlegeieiti'sdstndittissadanaedi cea mai

?naltd virtute. Nu uita cuvintele mele ,,omul cu adev6rat mare este

urnil in fundul suflehrlui sdu".
Tdndrul rege l-a ascultat cu o ureche distratS, avAnd spiritul

absorbit de cu- totul alte preocupSri' Apoi, deodat6, ridicAndu-gi

ochii cdtre fala sa, a rdspuns cu un ton aprins: simplu'

Voi -cheSmtiua in sfhr;it la ce imi voi folosi puterea. Este aEa de aceast?i
la Curte pe to{i in{eleplii si pe toli
artigtii din

a,i-",ru*bPrditoudoicmu3*e.p"r,"r"auindtaioonteuiumrtEes'ip,cuubrsctoapetApveeaacadru.eltsASzrcnlataedtpfauidiu.gLasdetuioegiauniirinteacAputmeuufismeucegreuisacuearde9iengui en-fbAuldedrueifaids€setnpreteaoro{alpienfauraa;'leati'ainlniDzecduie'1ppdC8deien5lds5en6ob'o-rus9aueli lume!
-m"iis"terpiotalts"d"f."R,e"g-rerle".Llundo1v8i6ct,iimsouuptr"aviniefmuieizqetreiei,nactiins7d de o boal5
ani-.;i Cine gi-ar fi putut imagina, in acea zi de sdrbdtoare, drama ce
eviti se va produc e 22 de ani .mai tAtziu? Cine, in iunie 1886, iEi va mai
aminti de tAn5rul suveran care fbcuse atAtea promisiuni, vdz6nd
acum acest monarh sfirEit Ei epwizat, cu ochii rdticili, inchis in
bnrgol din Neuschwanstein 9i rdtdcind in noapte, tremurdnd in fata
delJgaliei demnitarilor in redingote negre, venili s5-l aresteze si sE

J-i p-n -t" r'ieodata numele. Cineaqtii nu puteau sd neglijeze un pronunle detronarea sa.
subiect atAt de spectaculos si, mai ales, scandalos'
martie in Devenit rege la 18 ani qi jumitate, Ludovic al ll-lea a pdrut
12 regal, ltOl Fiavarra este in sirbdtoare' La Mtinchen' mai int6i cd nu gi-a fbcut nici o gnjA referitor la greaua respon-
Palahrl 9i sabilitate care apdsa pe umerii s6i. Mullimea a pirut surprinsd la
toate capetele incoronate ale Europei' nobili
vederea acestui idolescent, atdt de ftumos, cu faqa palidS, cu capul
ambasadori,suntreunitepentruofastuoasdceremonie:incoronarea aplecat de greutatea coroanei care-l apdsa. Acest rege ,,fecioard",
noului rege, tAndrul Ludovic al Il-lea' El are 19 ani'
pbreclS care ii va supraviefui; a fEcut o impresie deosebiti celor
Ludo-vicposedatoatemijloaceledeaseduce:irnalt'elegantin
prezen{i.
trniforma sa ie ofi1er, cultivat si amator de arti, la ce mai poate Proclamaqiile gi discursurile la care a fost martor i-au provocat
altfel legitime. A urmat luna
visafrumosulregealBavariei?Dealtfel,poporulMiirrchenuluiil o stare de incertitudine Ei angoasd, de Ludovic al Il-lea a ardtat o
de miere, a tuturor noilor domni, 9i
bundvoinld sw6z[toare. Nu va schimba nimic din politica urmatii
a;Aoa";dcf;r;oeuc;rsii;5iuttnda."lpd."r,"muehvzta"aiudctine,tufaid,"ltau.dis,lnfaip-baltoidtipjmirrn.nbrtpistatutdu"ttnu,rliudiivalge"iber"efsali-ielngietnetlseot,a6tarAl,lepar,cteiaupsbtpu5i"mnotuenat6arusiednrnaaauatbceipsudliurtqdeSpooef{rreie.srmatactritec-aeSgl-dn.lid-G-ceafraou;utacleerEealqdtapoteeimtn{-qitp?p?nraaa^eSnrh1eiadeaasle'rt de tatii. ii va pdstra pe miniqtri, ldsAnd lucrurile s6-qi urmeze cursul,
contdnd, in indeplinirea sarcinilor ce-i reveneau, pe felul in care-l

va indruma Dumnezeu.

Primul act important pe care il va face t6ndrul rege nu va fi

politic. Dupd ce, respectdnd protocolul, a asistat la toate ceremoniile

,,"""r-", i primit jurdmintele de frdelitate ale funclionarilor 9i

10 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE ll

scrisorile de acreditare ale ambasadorilor, s-a retras in castelul s5u bine de mult aceastS poveste, 9i o KabalS montati impotriva lui
Stamberg' in apropiere de MiiLnchen' Acolo'
a" tu n"tg, l6ngd lacul Wagner a sfhrgit prin a ridica opinia publicd contra lui. Ludovic al

ieEria"sut?"ipoA"ntui"l."u p15""t"u in reverii solitare. Dar, de aceasti datii, el II-lJa trebuia sA cedeze: Wagner.ra parasi Miinchen-ul. lnsd pAnd

la ultima suflare, monarhul ii va pdstra prietenia sa, ii va trimite
mari-sume de bani si va face sd se construiasci Beyrouth-ul pentru
CaptivatdeopereleluiWagner-la.v6rstade16aniasistase
h OpeL din Miinchen la premiera operei Lohengrin, - la s{dr.situl el si opera sa. Fdrd aceaste miraculoasd intilnire, atdtea capodopere,
luniiaprilie 1864 l-a insdrcinat pe secretarul sdu particular Pfister-
ftrd indoialS, cd nu ar fi vdzrrt lumina zilei.
meistei, s5-1 caute pe Wagner Ei sl-i ceard, din ordinul sbu, sI se Cdnd Wagner a murit la Vene{ia, in palatul Vendramin, la 13
februarie 1883, amintirea tinerelii sale, erituziasmul siu, ardoarea
stabileascd la Miinchen. gi devotamenhrl prieteniei au revenit oare in mintea suveranului?
Richard wagner trecea fir acele zile pljn faza cea mai criticS til.u se qtie. Stranii viziuni pluteau prin aer qi ii cuprindeau mintea.
r ip-ru mijloacelor financiare,.certuri interminabile cu $i-a inslrcinat pe uqul dintre ofi{erii Casei regale s[-l reprezinte
din viala tu.
incertitudinile in privin{a viitorului operei sale' il la funeralii.
*,,ra ti gi
-cr"ei"o:Jiponulen.Pgio"treo""iattpou"suru.p'neaRerlsarieeacsneeart.zneileE,iulsLloiaornlLehud.ueiednnrogaGvrpiiencrrimEvaiiatlTnnlalii-ancln,ei hdcaaaaurfsEbfeetcrrf-6ufdutesise6;lscu-eoiiradaWl6dpuasrcgeidnzneeaicnrutitaaoctearfuouplusenit
in fapt, Ludovic al Il-lea se sim{ea profirnd singur. O singurd

persoanS, fdrd indoialE, era susceptibili sd-l in{eleagd: Elisabeta de

Austria, pe numele mic Sissi, persoanS caln cu opt ani mai mare,
clsatoritd cu impdratul Franz-Joseph. Cei doi se cunoEteau din
copildrie, familiile lor fiind foarte apropiate, ca de altfel qi cele doui
pL,l-*r'pirmtre."ti"zttra"irt'ind,tpoeinr"asucoBets.asivtraLiaiarifmiaa7ve, odamriaitteatu.nil,uLliJiaa,ondutreircmEneiadpllnuauutg,in.ndivNeeebrruusetauirlladsapi-cnaeesAdateuecipgoapsrdrrbtiaeeuttredgnne' iicniaointfuoai
dinastii, de Austria gi Bavaria gi adesea, intdmplarea ii ficea sd se

fssooaasrYitteainssuioml rfaapElnuutolanmcoedsats'r.tuiiA; ElatdiroeTu:ea,a,Dtzreui,l cRsd-teaegvaaalnzusienletva,atDcpliuRnmiecuhizanircdsiacWennuadlgsonepeervraaa intdlneasc5. Oare Ludovic al Il-lea igi iubea frumoasa sa veriqoarS?
Se poate spune cd da, intr-o anumitii manier6. Atunci cind era

copil, ea intruchipa pentru el frumuse{ea, puritatea qi idealul
efeamdientiens.ta$is5arcbudmto, reilel ,securretegais,eoabilnigaeta'i,lecamionntrd-eoneo,gtliontd6c.e Ca gi
{inea e]'
de

stabili la foUtr"h"tr fiind intretinut pe cheltuiala Majestalii Sale, care protocolul curqii. Ea dorea sI fugd adesea, pentru a face lungi caval-

td-"oo"irrgqpntoenzsi"tio*raous5ilgituhorcet6mu,anistedreravpiidtloginirsii,,estpi5tl0aatrdatiestduaalnutiio:.Er.oiii-lolrregzdsisdaeelaen{p5qeistmo6mnulplr$tuu-lobaraesngSie'' iade solitare, doar ea qi calul ei, sau pentru a voiaja, parcurgdnd

lumea: Napoli, Capri, Alger, Tunis, Corfu unde ea igi construise un
palat neobi;nuit, dar in care nu va locui niciodati. Aici va petrece

pe gustul sdu. S-a prins in joc. Se vorbea in anumite cercuri cd o varE fiul ei Rudolf, pentru a se reface pe de urma sifilisului cdpdlat
de la o dansatoare din Viena. Ca gi Ludovic al Il-lea, ea se afla in
Irtiitii au gusturi p"-"tt". Pentru a-gi putea continua opera, merita
sa iirci cdleva mici sacrificii. S-a instalat Mi.inchen, cu cdutarea unui ideal absolut, inaccesibil, dar demonstra totuqi cd este
deci la
capabilS de mai mult?i luciditate 9i realism' intr-o zi ea ii declard
amanta sa Cosima von Btilow Ei soqul acesteia, propriul sdu gef de
orchestrS. Ludovic al Il-lea a refrazat, mult timp, existenla acestui vdrului ei:

curios menaj in trei, neputdndu-Ei imagina cd dumnezeul sdu orice- Eu md apdr prin fug6. Toli md socot o excentric6. De altfel,
pdm6ntesc poate fi lispit di conduitd mora16 gi nutri sentimente aqa s-ar spune, totul e fals, sunt criticatii
fhrd rost. A fermeca 9i
strlluci in vizitele oficiale, aEa cum o faci tu, eu n-am s-o fac
idnecopDdromanAranrcteeeastic.soan,tbezudc,urpiaenintreusctidmaebl ilvdadaeveaa,alsaisntaicliaunOpaenradudqind niciodatS. Mi s-a spus cI am mrmero$i amanfi, chiar dintre valelii
nu ai avut
Mtinche.t, la triumful lui Tristan qi Isolda, care costase l-ucpats6ie! ria mei... Stii asta? $i despre tine se vorbegte cd place sd te niciodatii
gata de o femeie, cd preferi si te plimbi singur, cd consideri
regatului c6t echivalentul inzestrSrii unui batalion ili

Totul s-a sfhrgit prin a se afla, minigtrii sdi, de fapt, cunoqteau la fel ca Siegfried. Egti numit indrdgostitul de ltur6. In fapt, se pare
cd creaiia lui Tristan a costat o avere... Dag care este in realitate

T2 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI L]NWERSALE t3

ambi{ia ta? Sd intri in istorie gralie lui Richard Waguer? Aceast?i perp----etudDEiilnalqsc,iiudtiisn.i.oov.salgiu;tttanifii{rtbii.icfnouceNaEr?6rutnetaddanorpea5rgrodmep,ieapatmr.diniau!igOmd tuLtolut ddtore6viie2cgtocerueinupnter-tnooonaaspnlgtaeob.a. Ssde
pti"t"tti" pateticd ifi dd iluzia i6. creezi ceva' ca qi cum- eu !i-aq da
ituzia aragostei. Nu trebuie sd rimdi singur, ca cineva in marginea refugiazd intr-o alt?i lume...
lumii Ei a-societi{ii. casStoreEte-te! Ia pe sora mea mai tanard, pe
Si eu- $i pentru ce nu ar face-o? Aceasti lume este materialisti'
Sdeocpdh--tiev.iADtErliatnaEretie,enungPeonlliaa-acnreeum! mcMiouuenlbttr-Aig.t.midinemcaaiantiteom, suisilntto.grCuiaredlnefpeuvmlaineuiedit:aapc' denowtiintnenu!esbuunntenmu sI fiu liber qi caut fericirea in imposibil. Urdsc
insumi doresc

-n-e-va face importanli, asasindndu-ne..' minciuna. Doresc sd trdiesc intr-adevdr liber.

N" gtia, i'l .,u prezice soarta, cdci Elisabeta va muri Pe fala lui Durkheim se citi o profrndd reprobare:
autnunnceib, u"ni . vi spun, Sire, cE nu existil nici o mdre{ie
asasinatd de in a-cdlPcaerrmegituelliil-em. Di sinE
f.e"liepRuailc"ehpaurrndinuitWrieadgdinleegrp,eetEecl.iasDfaeboeLutuaid-foivimniculezaicpl aell-slcieadarraevgovissiaatelasadeqlleai uoa-aicbem6le,edn$aioirulieli contd, acceptarea mediocrit5lii presupune

mult curaj. Libertatea este a tuturor. Nu este dreptul unui rege sd

facd doar ceea ce-i place!

ina"patti" {brd inietare de rege. in juru-l lui, cu paqi de gigant' Ludovic al ll-lea a inleles lecfia. Aceea a Elisabetei, ca ;i aceea
lr"ilB,ui"ii"ozrtmiirsndt""mae#rupila,e,ar,isure"iceovloknio"irdtlaigumreBeiatiae-ep,nnvnrufmamurtgu'utjenilrlnaneraa?gtnadueaacracclieisieooidsnnndvtaaEaianrigl5tntifeigraztnzeebecel:aeorPm.liacL1riauauntntcsrdu"aaio"aitcpeliv:ltdqeic9t4cruiiurla{Aifls*ruluuatiiInaslt-iieltcnilzeridreiaaiaiednl'?u,dia.AcnAeetulillusbidsauinitlrlngnrui(aaaaamedtt'lle'emuIuCnlminrtsceraiada6tdtdtvpurilineaie--i a lui Durckheim. Da, el se refugiase in solitudine, in cultul propriei

persoane, in cdutarea extraordinarului. Este profirnd turmentat. Si

intr-un ultim spasm, wea sd incerce s5 ajungd in lumea semenilor

sii: se logodegte cu Sophie, sora lui Sissi.

Regele Bavariei Ei irnpdrdteasa Austriei se spune cd purtau o
coresponden!5, al cdrei secret nu a fost dezv6luit nici pdnd astizi.

Credulitatea germanicS, care a contribuit atdta la crearea legendei

apropiate de Germania . Bavana a luptat aldturi de Austria' insd fXrd lui Ludovic al II-ea, pretinde cd la castelul din insula Rozelor, in

Ludovic al Il-lea, plin de am5riciune, a explicat atitu- mijlocul lacului Stamberg se afla o cutie po,stald secretd, in care cei

"drirnnelazisuat,-.tSndrului sdu frate Otto, care il reprezenta pe fiont: doi veri igi depuneau corespondenla. S-a vorbit dupd moartea lui

Ludovic al Il-lea cd s-ar fi descoperit intr-un scrin din insula

tuu"o"gt-tiFEtaeicrfberaomtii.tcoiSztupi,luininafetadamccieeliaess:utnanetgecemdn-sedOratorl'irloismre:,sfrateiecgeebmlienreBdaczdbvaoerauieieni 'uiIgnancmoersdv-ocidt Rozelor o scrisoare adresatd de ,,Porumbita" cdtre ,,Vultur". Nimic
din toate acestea nu ar pdrea neverosimil, cdci cei doi veri aveau

ambii inclina{ii citre romantism.
Din punct de vedere fiziologic, obiceiul de a duce o viald
acest rdzboi existS! noctumd exercitase IErd indoiald asupra sdndtSlii lui Ludovic al

Iulie 1866 Austriecii 9i alialii lor au fost zdrobili de armqta Il-lea o influenld nefast6. Se pldngea deseori de newalgii

prusacdlaSadova.Ludovicalll-leaS-aretraspemarginealacului
in insula Trandafirilor- Acolo, un blond cdpitan din
3tr.nU"tg, adjutantul sdu de cAmp si-i va ingrozitoare, era un mare gurmand, degi ar fi avut nevoie mai curdnd
arrnatasi, contele Durckheim (va fi sI lind un regim sever. isi trata durerile cu nopli petrecute in aer
rdmAne fidel pdnd in ultima zi), a venit sa-i anun{e inffdngerea: liber: putea fr vdzut adeseori culcat pe pdmAnt, in pddure, sau in
Suntem invinqi, Sire, vom caPitula?
- Pierderile noastre sunt grave? rnun{ii Tyrolului, invelit cu pdturi. Simlea necesitatea de a-si
-
consuma excesul de energie prin practicarea unor exercif,i violente,

Sd f-iNcuon.NtinuuinatrAsnddluupritliemnoaar sfitrien.sIenmanmaitcuunlamfoasstafcoraurtineuntuil'lneros. de a-qi calma nervii prin deplas6ri precipitate: de unde gi epuizarea

cd s-a sfirqit cd sfirqitul a fost scurt' Si mai multor cai in parcurgerea unor distan{e apreciabile. Neurastenia
Sunt incdntat sa avea manifes- tiri qi mai grave. Avea adeseori halucina{ii, care
fiate-le meu Otto? 9i

- S-a reintors la Miinchen, este foarte abdtut, Sire' surprindeau pe servitorii de la Curte.

l4 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE t5

Dar in logodna cu Sophie se aratii foarte pulin gAbit, cSutind Odatii cu ultima loviturd ce amrn{i miezul noptii, splendida
toate motivelJ pentnr a amana data cdsdtoriei, lucru care sfrrgeqte galerie se lumina cu mii de lumdndri care confereau cristalurilor
prin a zupira ubt pe familia sa, cit pe a tinerei fete' Dupi unele
it fortnutii, *petea logodnei s-ar qi datorat intrigilor anturajului candelabrelor scinteieri de diamant. Masa dineului, serviti pentu
30 de invitali, era supraincdrcati cu veselI de aur gi strdlucitoare
fi sticllrii. Regele a pdtruns in salon cu 5 minute inaintea invita{ilor
regelui,'ciruii c6sdtoria nu-i pl6cea. Marele maestru de cdl6rie, s6i pentru a-i primi qi cdnd orologiul a sunat, ugile s-au deschis qi
cJntele. Holstein, un bdrbat frumos, foarte apreciat Ei foarte iubit de gentilomul camerei a anunlat-o pe Maria Antoaneta! Ludovic i-a
rege, s-a ldsat convins de o Kabala de la curte c5 ar fi fost necesar
sa"fie compromis6 logodnica, pentru a st6mi pufin gelo-zia regelui' venit inainte pentru a o saluta. Ce spectacol oferea! O femeie ferme-
Fotograful Cu4ii, care fusese initi?t 4 complot, a'luat c6teva
fotofafri foarte'tandre ale contelui 9i prinlesei. Aceste ,,probe" au cltoare; a fbcut ciliva pasi, imbricat?i in satin decolorat, coliere de
inten{iona{i. perle gi ghirlande de trandafiri erau infipte in pdrul sdu si avea la
fostirAtate regelui de prieteni bine Rezultatul l fost ci gdt o dung6 (linie) sublire de culoarea sdngelui. Si regele gi-a putut

Ludovic, devJnit foarte neincrezdtor ?n prlvin{a logodnicei sale,-a imagina ci spiritul reginei venea la chemarea sa, invesmdntatii ca
am6nat i6"Atotiu, sub un pretext sau altul. in cele din urmd, ducele
Maximilian i-a scris pentru a-i spune c5 nu admitea ca fiica sa s6 in cele mai frumoase zile de la Versailles, av6nd in jurul gdtului
vafionegitaodjaaurmseei" ncateulelev.aonArbtuafro.asjAut cluoeialsoslvtuiiit,uslr-o5amutaetrhiiebo,itliaprdrpet ecpnuetmruL9uSdioospfvhaiicteu,rsic5led-9c"iiberiunapedi-l
iub"ei cu tandre{e pe Ludovic. Ea a acceptat resemnat6, c6liva ani amprenta odioasei ghilotine.

mai t6rziu, mAna ducelui d'Alengon. pe care el Sambelanul anunti pe Ludovic al XIV-lea. Si a fost vlzut
I-a pulin timp dupd acest deznoddmdnt de roman' minlile' A intrand un personaj coafat cu o perucd impozantS, purt6nd un
regele.gi-a tulburat costum de brocart cu aur, avdnd ire picioare pantofi roEii cu toc
insugi iipiovocai" agu de prosteqte, unei femei inalt Ei care a primit cu pre{iozitate omagiile gazdei sale.
devenit neurastenic, misogin gi s-a cufundat in cultul
Apoi a fost vdzut?i intrdnd Maria, regina Scofiei, delicioasS,
ideale, care niciodata nu i-va ingela pe adoratorii sdi, nu-i va minqi toat?i imbricatl in velur negru, purt6nd la gdt, si ea, urma securei.
deziluzii. Bunitatea lui.s-a schimbat (fans- Ea iqi cufi.rndd privirea in pchii regelui, ca pentru a pdtrunde p,4nd
gi nu le va provoca in sufletul sdu. In urma ei, Caterina cea Mare, splendidd in rochia
iormat) in cruzime, mai ales fa{5 de servitorii s6i. El gi-a ristumat ei somptuoasd, lSsa o diiri acrd de voluptate s,i sdnge gi romanticul
cursul vielii, ficand din noapte zi. Asista singur, in teatrul sau pustiu, trubadur Wolfram von Eschenbach, care o urma, avu un tremur,
la reprezentaqii ce incepeau la miezul nop{ii Ei nu se terminau adesea cdnd mdna ei il atinse.
decAt dupa orele cincf diminea{a. Opera sa favoriti era Parsiful. Ei
nu mai sria ce gratitudine i-a acordat lui wagner un muziciart Julius Caesar, chel gi cu nimbul de lauri, trso{ea pe Alexandru
cel Mare, gi impdratul Constantin ii urma, cu ochii la ceruri, fascinat
nlHoeeccruurRenianeoscsgichAeuileut.miinnseuceai-sgatiedplelidlnecLusutannlediceifroahdboauf,tlol caMosnieisntdcnhreietenla-iunlN, sectuiisliciLhuwpdladoncvsetiaecinsa,5l
Xff-lea. El gi-a constituit la Lunderhof o groti-alQastrd' replicd de labarum.
exactii a faimoasei grote de la Capri; Herrenchiemsee era un
Hamlet printul Danemarcei si cinicul Diogene pdreau depigifi
Versailles in miniaturE. Acolo, in galeria oglinzilor, oferea celebrele in acest salon minunat. impdratul Barbarosa a rdspuns cu urr gest
dineuri ale unibrelor. lat,', lard nici o exagerare fantezistd, relatarea aspru gi deplasat la salutul regelui.
uneia dintre aceste serbdri, aga cum Ludovic a povestit-o unei rude
Ultimul dintre to{i a fost un cilugdr foarte solemn. Regele pirea
ale sale. sd fie ingrijorat, cdci lipsea inci un invitat la masd. Atunci a !6gnit
'Insist zlsupra faptului c6, in aceastd relatare, totul e fic{iune 9i z6na munlilor. Ea alunecd incetigor, timid, in vastul salon. Era o
in spiritul nefericitului
c5 oaspelii "it"b.i nu sunt prezenfi dec6t tanfud gi avea acea minunati blonzime cu care se vopsesc amorile

suveran. din misterioasele si depSrtatele {5ri. Ochii albastri profunzi pdreau
sd reflecte apele calme ale unui lac. Diadema sa de stalactite
strdbdtea pdml lung, inunddnd umerii sdi largi; flori si mugchi ii
rrlrgineanu pdnza transparentd cu care era drapatii. Regele i-a
surAs. Cu buzele sale reci Ei dulci l-a sdrutat, examindnd prin acest
sdrut cast puritatea singurStd{ii.

l6 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI UNIVERSALE t7

;;r,;l;m.5ea";",;iadl;s;c;ih;ra;;e,rto"^i";ir;.tnmf';rais;rr;i"sitiiittiiall;.e;"eevtc;;Uo"Sie%f;ldlurlsirdbcet"oruere,etirraiglimd",e"epqdlDple"iieenr9u,rsg,iSactipsloii,ydon*rmeudennccrirei'utlaAviii"a"dlnlqrinoootee9Aacotriraiihrretcsttbiiav,iinipmuumoUacarnslarrgllpethiiuerrLlauoiaosvbttroreld"ecduaitl,eiho'lmpniuenciErlec'ariaaspeximiZienemarsidrara-iuaiipntslraserpilceailueennoeurdn'ovmilcutjecepinauuo'hsuevirautaipdn9eeuutnmeiuaenllldidlreSeioMbilneaa'urrvvaqElca'puai6irrzaatemcuiainaigelirioldieaisiinls,r.ltozmlaeeopp$arsiiufail'tseoneeinrnerucFfaleoeududnrjalbaumanlaeeaizcgtlciurseeelaadidda'l rdceal6. Nefericita nu a indrdznit si se miqte, medicii interzicdndu-i

orice schimbare de temperaturS. A cerut ajutor. Servitorii i-au venit

repede ir ajutor gi i-au adus o umbrel6 mare, sub care s-a addpostit

timp de dou6 ore, pdnl ce inundarea a fost opritii. Nu mai e de
addugat decdt cd ea s-a mutat a doua zi, departe de zona primej-

dioasS.

Regele chema adeseori artigti de teatru pentru a da reprezentalii

in gr5dina de iam5. Se afla printre ei o solidd qi zdravlnd doamnd,
numitd Josephina Schefzky, a cdrei unici ambilie era s5-i atagd
aten{ia regelui asupftt ei. Cum cdntirelii cdntau in spatele unui

paravan, ;ansele de a-l migca pe rege pdreau reduse. Dar o femeie
cdt de romantic este Ludovic
Versailles. mt;ieias+caris"luata5"lops"ufht"trt"Etloeit,aoLtfoui ldosogilvuiuirclucildea-ouarmiadadicrracea'stactuocraadcteueavnsautd'ceoulcvaqinzi-tieae Etie intotdeauna s5 se descurce! Ea gtia
si cdt de cavaler Ei s-a decis sd cadd in lacul artificial pentrr a fi
CAnd
salvatii de el. in seara aleasS, Josephina s-a dat inapoi 9i cdntind
i""i;fr; cdt mai tandru posibil pentru suveranul ce o asculta, la urml a cdzut
;;;p"
-s-u-b-liemtS*,"Pi,enffu ultima oarS' in api. A ftcut un zgomot teribil 9i stropii de ap6 au ajuns p6n5 la
evapora 9i regele.se,TeftAg:a' vdrfurile mun{ilor Himalaia! Doamna a rdmas in apd, care nu-i
acest dineu fantomd se dispdru{i' Servitorii s6i' pentru
gararrire pe to{i aceqti venea decdt p6nd la bdrbie, shigdnd:
";upo:orirtfufrt"A.HJtrie"^""Fraor'e"o""pan"O"i"-c"ui"hgi,*iiaueemzfiaainasrce,efduxemermidcniluneautcai-agamuogarucfaloleetn,sldedtrioeesnageriseercavlaeiiotlcietdtoareaptnecetcadlemntpfedidlcriesmtpuiurairinndnraieicbtg;euseacllilelp6uetsi'ds'ecrDaiheaui'mr'sbbddaaenusqei'ii
D- arSraelgveealezSn--mada, cLoordhaetnngircini !oSaatelvne{aiezde-xmubi!erantei cAnt5re{e. El

a sunat Ei a spus: din apd 9i conduceli-o la ea acas6!
aventura in
il"*tJ""*p"usiIogn"a*tptaid"rlctaaJo"l-ltLateNr*itiuaIda"*Aolilp-lidnaNe"g"'dpruieiseaet"uuedgl"nbsaveacseA,lbicehoatnuueclwlr,dtrrrdmiaogmEputinaonareciis"nasniti;tuirarateifee,,fttizun,lroi.aneelJcaumat-ilrddueiluncrsadugtzhrderiaeudireaaereln"evmnmaridpiioit"ani,ior,teunuerurrceaanaiaiopavu,dneo9fmzS*ewiivi,na:rsdioem1ndeprustsr"derdvaniefocic9etficngoetioei"aIsirutaiztEirpsetrdccc[eelr"eneoai'rTcue'rvsatrniveetecarage1ladniaimma,eudi"nrpti:uusmnotanenisaocJecurlrciivteadefltlroinu"aiatacortimgaj'atcr-e'ita1'fl'eraivirEfv,eabd:ao'l-- -$iroSincodadteeli aceastd femeie tristl 9i imbufrratii de
apd, Josephina,

care se v6rdse, a ie;it singurd din lac ;i din Reqedin{a regal6. pentru

l^e-r-u-liu"iafoa"nit"om6. la Mihchen o superba grddina de iamS instalatd totdeauna.

poseda Ludovic incepe si fie atras de frumosul Ei t6nArul gdida\
pipspCnet.a"teJruhaa-mucr.iloonuaCpirgede"sr"re66i*cisud"-oura,iraniridencfi,oqeetreosg,-d.toipniiqngeinnl"reioa,oi"Maansazpaatartutrleeiicfa'imdccinins6uadennlC6qdaaitillfeu+lHvaamldiaemizsnxue"aaatTcloavtcudiddas.izr*hu'fdnbiCrlnear6gdiallnerddofbidanorcicenclanogais.apeacesvletauSr'isdtv'epiiendencadnueasedpuadadpzrtsSdraado-t'
proasplt angajat in serviciul siu, Richard Homig, care ii va rlmdne
pdnd la moarte fidel. Logodna crr Sophie fiind ruptii, de acum

inainte Ludovic se decide sd trdiascd aqa cum inlelege el, departe
de Miinchen-ul pe care-l detestd. Ghice;te acum soarta care, intr-o
zi sau alta, se va abate ndpranic 9i fbr6 ezitare asuprur sa. A hebuit

sd ordone ca fratele sdu Otto si fie inchis, cdzttt pradd unei crize
de nebunie. Aceasta il va roade, neddndu-i nici o clipS de linigte.
Regele dd curs liber pasiunii sale de constructor. Castelele se

succed, spre ruina trezoreriei: Neuschwanstein, reconstruclia unui

burg medieval aplecat pe promontoriul Linderhoi preferatul sdu,
inspirat dupd Trianon, Herrenchiemusee' pe care el l-a voit ca pe

o replicd a Versaille-ului gi unde de altfel va locui extrem de rar-

in iurut lui Linderhof, a reconstruit decorurile visurilor sale,

18 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE l9

acelea ale mitologiei wagneriene: grota lui Venus' tiiat5 artificial erau tot mai dese. Este adevdrat cd se considera persecutat. Dar nici

in roc6, luminati de tortp, unde-i pldcea sd pluteascd pe lacul una dintre aceste simptome nu era noud. Ner6bdarea sa, imaginalia

subteran, intr-o barcl in formi de scoicd, omat5 cu amoragi aurili ofereau un caracter tot mai copilSresc, mai maladiv. Dacd Ludovic

;i sSgelile lor. Muntele, p6durile sunt presdrate cu stranii refugii, al ll-lea era nebun, fusese totdeauna aga qi nu era mai mult itr 1886

pe care qi le-a imaginat in noplile de insomnie: un palat maur, decdt in 1864. Cazul siu a rlmas o €nigmd. Totul a pomit de la

unde-i plicea si citeascd 1001 de nopli, cabarra din Hunding, bani. Burghezia se neliniqtea la Miinchen, ca pe wemea lui Wagner,
inspiratd din decorul Wallqniei, construitii in jurul unui arbore ale
penku cd regele cheltuia frri rost srune enofine, cd datoriile spori-

cdrui ramuri ii suslineau acoperi.sul, solul acoperit cu piei de animale serl Ei cI proiecta noi construc{ii, castele incd ;i mai luxoase si

gi unde regele va bea hidromel in compania pajilor sdi 9i a tinerilor costisitoare dec6t precedentele. Ludovic al ll-lea cheltuise pentru

!5rani. Adesea, el se va aprinde brusc de vreun actor de teatru in una din reprezenta{iile particulare, montarea operei Theodora de
trecere piin Miinchen, curn a fost acest Joseph Kainz, pe care l-a
Sordou, surne enofine pentru decoruri qi costume: p€ste 200.000 de

adus la Linderhof pentru a-i declama zile 9i nopli versuri din mdrci. ,,O seari care ne costii cam scump", vorbeau oamenii in
Shakespeare, Goethe, sau Schiller. Ludovic al ll-lea nu mai dor-
braserii. Se mai vorbea de clSdirea unui palat in stil oriental ce

mea. $i nopti htregi, precedat de servitori cdl5ri purtdtori de torfe, urma sd fie ridicat pe malul lacului Plansee, un castel gotic l6ngi
pe o sanie de lemn sculptatd 9i auritii, iEi t6ra invitafii, dobordli de
obosealS, de-a lungul adevdratului s6u regat: piscuri kudpezite, Neuschwanstein. Urmare a tuturor acestor zvonuri a fost lovitura

de Stat, prin care prinful Luitpold, unchiul regelui, a preluat puterea.

unde brazii iEi despicau masele lor intunecate in clarul l5ptos al Epilogul feeriei se apropia.
lunii. El nu mai era rege' era T,ohengrin, Parsifal, Tristan, sau
Al5turi de zvonurile care circulau in !ard, unul era cel pu{in

Siegfried. adevirat: sumele enoffne care grevau bugetul. Gusturile pentru lux,

La Miinchen, lumea era tot mai nelinigtitd de aceste nebunii construc{ia de castele, reprezenta{ii private cu montiiri fastuoase
ruinStoare. Ludovic al Il-lea a devenit un despot capricios, de care
nu te puteai apropia dec6t cu foarte mare gteutate. De favorurile absorbeau in fiecare an sulne mult mai mari dec6t posibilitn$le
sale se bucurau doar valelii care trdiau aldturi de el 9i profitau, frrd
coroanei. Departe de a se restrange, de a deveni mai calculat 9i
ruqine, de dimicia sa nemlsuratS. econom, regele, din contr5, manifesta dorin{e gi inclinalii tot mai
Regele iqi reluase viala sa obignuitd. Secretarul sdu, valehrl de
costisitoare. Fumizorii, care Etiau cd riscul nu era prea mare, se
camerd, coaforul, servitorii, to{i erau simpli ;i loiali lnrani tyrolieni, grlbeau sd-i acorde, care mai de care, noi credite regelui. Acesta
pe care gi-i recrutase de-a lungul interminabilelor escapade prin
se l6sa tot mai mult pradd instictului sdu devorator.
munli ;i care actun constituiau unica gi singura sa societate.
si A sosit Ei ziua cdnd o parte din creditorii nelinigti{i, au inceput
,,incepAnd din tr883, spune M. de Neumayer, in raportul cele- se agite. Neprimind
brei Comisii ce va justifica intemarea lui Ludovic al Il-lea, Majes- satisfaclie, au recurs la scandal. Mare
tatea Sa a incetat sd mai frecventeze oameni cultivati". Era oare
umilin{n pentr,u rege. Era jenat ;i exasperat, in acelaqi timp, cdci
acesta un semn al nebuniei? Ne permitem sI ne indoim. Dacd trebuia mai ales s5 renun{e la modul sdu de via(Z. ,,Este una dintre

Ludovic al tl-lea aprecia cd ,,oamenii cultivali" sunt mai plictico;i, privilegiile coroanei ca regelui sd nu i se refuze nici o dorinl6",
mai sterili, mai pulin sinceri decdt naturile inculte, cu ce drept i se
poate face proces de intenlie, de a-l condarnna pentru o opinie, spunea el cu o rdceall ferm6. Acest aforism era anulat de cererile

ministrului de Finanle, M. de Riedel. Acesta, in 1884, dupd un

studiu congtiincios al situaliei, s-a insdrcinat sd negocieze, itr numele

pentru un simplu gest? regelui, un imprumut de gapte milioane Ei jumdtate de mdrci. Dar
Treptat, se apropia momentul. izbucnirii dramei. Maniile lui
in august 1885, Ludovic i-a mai solicitat incd gase milioane. Era
Ludovic al Il-lea, obiceiurile sale de mizantrop gi de solitar se
prea mult. Ministrul i-a comunicat cd nu poate sd-Ei asume
agravaserS. Se puteau remarca tulburdri neryoase, halucina{ii care responsabilitatea unei asemenea datorii gi gi-a inaintat demisia.

Regele a avut bunul sim! si n-o accepte.

20 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 21

Bineinleles cd a fost cuprins de furie' ftc6nd numeroase crize, Prusia? Accesele sale de melancolie nu erau nici mai grave 91 mcr
spundnd cl se va sinucide sau va abdica. mai neliniEtitoare decdt ale confralilor sdi. Si apoi, numSrul acelora
Mdnia lui Ludovic impotiva creditorilor sii, impotriva Camerei
gi a minltrilor zgArcili a avut ecouri care ?u parvenit pAnI la care doreau sd-l termine pe reg€, era mult mai numeros la
NW4ititiet"lshb"anc,'h"ril,or.ttttre"cife"a"tpdreinptlro-uranbiml poemnetrnut rege. intr-adevdr, urmas'ul
dificil, frind plin de datorii, Miinchen, asa incdt ma;inalia a trebuit sd fie montatii la Berlin.

haituit de creditori. c6nd s-a aflat cd voise sd-l arunce pe portarclul intnrcat era vorba de a organiza o regenfE, prinqul Luitpold,
din Hohenschwangan in r6u, impreunl cu oarnenii legii, oprobiul cfu:uia ii revenea dreptul, nu a refirzat propunerea ce i se fbcea. FdrI
impotriva sa a atins apogeul. De teamd s5 nu-i fie hiate castelele indoiali, trebuia sd-i promitii lui Bismarck cd va ft, in Bavaria, un
qi ia fie puse sub sechestru, regele a cerut ministrului de Inteme excelent reprezentant al impdrahrlui german. De fapt, iqi pregdtise
ca toate bunurile regale s6 fie declarate intangibile. Ministrul a din timp acel rol, pldtind din buzunarul sdu propaganda in favoarea
rdspuns cE pentru onoarea Coroanei nu va indrdzni sd supund
Carnerei, spre aprobare, un asemenea proiect. Ludovic al Il-lea a sa. Acest bdtran se comporta ca un mostenitor prezumptiv, 15sdnd
avut ideea de a se adresa fraf,lor s6i, monarhii din Europa, penfu sd se inleleagd cE igi va pdstra regenfa pdnd la limita de vArstii.
a-qi procura resursele ce ii lipseau. Dar palatelor la care
nu' se deschideau Ei-nefericitul rege uEile Cine l-a int6lnit pe strdzile din Miinchen nu poate sd-i uite fizio-
primit dec6t ref^ubzduterai nomia de vdndtor de cimile, ribddtor si qiret, cu ochii strdlucitori
nu a
gi pdtrunzitori, deasupra unei bdrbi venerabile de patriarh, cu ndrile
politicoase.
Un scandal financiar era iminent. in palpit6nde, respirAnd pldcerea de a trdi. Prinful Luitpold avea 65 de
aprilie, Camera refirzase
creditele cerute pentru plata datoriilor ani c6nd a dat lovitura de stat, oper6 savant pregdtitS.
listei civile. La 5 mai, Prima grijd a minigtilor a fost s5-l declare pe Ludovic al Il-lea

Consiliul de min$tri a a&esat o scrisoare regelui- in ea, regele era nebtrn gi in consecin!5 incapabil si mai exercite domnia. O comisie
rugat s5-Ei diminueze cheltuielile, pentru a nu afecta dinastia Ei de medici, care de altfel nu a putut s5-l examineze pe bolnav, a
regatul. Ludovic, citind-o, a fost cuprins de o violentii mdnie' Ca intocmit un raport scris irtr-un stil demn de medicii lui Molidre:
r"ptca, a ficut cunoscut miniqtrilor c5 va forma un alt cabinet, dupl
aorinla sa, al c[rui pre'gedinte va fi coaforul Hope' membri, inten- ,,Subsemnalii declardm in unanimitate:
dentul Hesselschwerdt, bucitari gi servitori. De aceastl datii exage- 1. Cd mintea Majestdlii Sale regele prezirttd o serie de tulburnri

rase cu ironia. foarte avansate; cd Majestatea Sa suferi de aceast6 formd de mala-
Miniqtrii s-au hotiirdt sd treaci la fapte. Trebuia pronunlatii o die mentall, crmoscutii din experienlele medicilor alienisti, denumiti
dubl6 incapacitate: cea a regelui gi cea a fratelui sdu Otto qi regenfa
<paranoio>.
sl fie tranimisd unchiului, printul Luitpold. Dar, mai intai trebuiau
sd se asigure de persoana lui Ludovic, despre care se gtia cd este 2. Consider6nd natura acestei maladii, dezvoltarea lentd Ei
suficient-de lucid pentru a tezista, protesta 9i a se pldnge in faia
poporului sdu qi a Germaniei, de violenJa la care era supus' Ludovic continud, durata ei lungd care se intinde pe un numdr mare de ani,

ut u-t"u era iubit in Tyrol, unde oamenii ii erau loiali Ei exista trebuie sd-l declardm incurabil qi se poate prevedea, in plus, c5
teama unei reacqii violente din partea poporului.
Tohrl a fost o:ganizat cu metodS 9i pruden!5, dar, dupl cum se Majestatea Sa iqi va pierde for{ele intelectuale.

va vedea, cu lipsd de respect 9i neglijen{5 pentru persoana 3. Maladia a distrus complet la Majestalea Sa exercitarea
liberului arbitru Ei trebuie si fie privit ca incapabil sd mai de{ini

puterea gi nu numai lln an, ci pe tot restul vieqii sale.

Fdcut la Miinchen

la 8 iwrie 1886
Doctorii von Gudden, Hagen, Grashey Habrich"

nefericitului rege. Acest certificat, odatii intocmi! nu mai rd.mdnea decdt ca
S-a vorbit mult despre faptul cI destituirea lui Ludovic al ll-lea Ludovic al Il-lea si fie intemat intr-una din reEedintele sale. A fost
a fost dorit2i qi organiza0i la Berlin. Ne indoim de acest lucru'
Desigur, tot ce s-a petrecut in Bavaria, in 1886, nu s-a putut face ales, in acest scop, mai intdi Linderhof. Odat5 acest lucru inf6ptuit,

firi permisiunea lui Bismarck. Dar cu ce jena Ludovic al Il-lea s-a dat o proclamaqie bavarezilor prin care li se comunica cd au

22 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 23

un guvern nou. Punctul delicat al programului era de a se face pdtruns in castel, l-a prins cu forqa, utilizAnd un giretlic gi l-a dus

cunoscutii 9i lui Ludovic destituirea sa. pe rege la un castel din Berg. Misiunea a fost indepliniti de doctorul
S-a imaginat trimiterea unui fel de ambasade oficiale, compuse
Gudden gi doctorul Miiller.
din minigtrii de Stat, insdrcinali sd prezinte concluziile redactate de
Ludovic a acceptat noua sa situalie cu resdmnare, neopunind
medicii alienigti qi s5-l invite sd renunle la tron. Aceasta trebuia sd
nici o rezisten{n. Din contrd, s-a intre{inut amabil cu dr. Gudden.
fie, cum spuneau cu o crud6 ironie ziarele din Miincheno ,,ultima Cdteva ore mai tilrziu, intreaga suit?i a luat loc in trdsuri gi s-au

audienld a Majestdqii Sale." Ambasadori erau baronul de Crails- indreptat cdtre Berg.

heim, secretar de Stat al Afacerilor strdine; contele Holnstein, mare La castelul din Berg, Ludovic a regdsit amintirile copilSriei 9i
tinerelii sale. Acolo il primise pe Wagner si acolo isi petrecuse cele
gejdff al'Cu4ii; contele Teorring, consilier de Stat; locotenent

colonelul baron de Washington, prieten din copilErie cu regele; Ei mai frumoase clipe ale viefii sale.
mai multe personaje oficiale de rangul doi. Escortat de mai mulli
infirmieri, doctorul Gudden era implicat in misiune' Lui, de acum Ludovic al Il-lea a inceput prin a spulbera neincrederea medi-

incolo, ii va fi incredin{at spre ingrijire Ludovic al Il-lea. cului ce-l pdzea, gi a reugit s-o facd foarte repede. La masd discuta
La 9 iunie, in timp ce baronul Malsen o prevenea pe regina
indelung cu Gudden, Mtiller gi baronul Washington, guvematorul
mamI, comisia p6rdsea Miinchen-ul, pentru a-l surprinde pe rege
castelului. in timpul plimbdrilor prin parc, Ludovic s-a ar6tat docil

la recomandiriie lui Gudden, spunAnd cd regele se resemnase. ,,Este

la Neuschwanstein. ca un copil" i-a spus baronului de Washington. Mai mult, Gudden
Ludovic al Il-lea fusese averti zat, de cdtAva vreme, cI se urzeqte
De contele Diirck- a revenit asupra diagnosticului anterior;i nu-l considera pe Ludovic
De cltre cine era informat?
ceva impotriva sa. bavarczd care ii era foarte dec6t ca pe un om atins de manii inofesive.
heim-Monhnartin, maior in armata
devotat. El a trimis la Berlin o telegramS, prin care Ludovic ii cerea ' La 13 iunie, i-a fbcut cunoscut gdndurile sale doctorului Mtiller
ajutor lui Bismarck, care binein{eles l-a refuzat, spundnd sd ceard 9i i-a spus ci e inutil sd mai fie supravegheat de infirmieri, pe

ajutorul propriului popor. timpul plimbtuilor prin parc.

Comisia a tras la Hohenschwangan unde a rdmas peste noapte Duminicd 13 iunie, pe la sfirgitul dup5-amiezii, regele a trimis

Ei a servit masa, dupi care a in mare finutii, cale de un dupi dr. Gudden pentru a face plimbarea ce fusese stabiliti. Cerul
kilometru, dimineafl, in toatii Bavaria
la Neuschwanstein. i-npleaccaeta, era earcaoipneurtiti,ldEpi prelozuean{ianc1dord. eAdpimleinceaat,{6in. sGou(idnddeun-lapsepuresgienfiinrmsipearitleoler
cd.
urma sd fre afigatd proclamalia prinqului Luitpold. Se conta pe faptul
lizierei de brazi ce mdrginea parcul.
cd totul se va termina intr-o singrui zi. Dar oamenii s-au ingelat.
Gudden anuntase cd promenada va dura circa o ord. La orele
Sosirea la Hohenschwangan a reprezentantilor guvemului fusese
flauvioLraubdiloi vreicgealuli,lls-leeaaf.laJu6draejnailinossttailrieddoemrneivloorluldiein- 7 ;i jumdtate, dr. Miiller a iegit din castel si a plecat in intAmpinarea
semnalatd celor doi. Ploaia cidea cu putere gi noaptea se l5sase. S-a ad6postit
Mtinchen, intr-unul din pavilioanele din parc. Dupd cdteva minute de

Regele luase misuri gi la porlile castelului fuseserd instalate gdrzi agteptare, Miiller, care gtia cE Gudden era punctual, a inceput sd se
de paz6. Cdnd comisia a ajuns la intrarea principald, cei care o
alcdtuiau gi-au dat setuna cd pdEiseri cu st6ngul. Au trebuit sI facd impacienteze. A revenit la castel si a trimis doi jandarmi in cdutarea
cale intoarsd la Hohenschwilgffi, dar ostasii regelui i-au arestat,
celor pleca{i la plimbare. Jandarmii nu s-au ?ntors Ei atunci l-a
i-au adus la castel gi i-au inchis in celule. Dupd doud ore de
prevenit pe baronul Washington gi la ora opt ;i jumdtate intreg
captivitate, regele le-a dat drumul si nu au intdrziat sd se intoarcd
personalul castelului cduta prin parc. S-a telegrafrat la Miinchen:

cdt mai repede la Miinchen. ,,Regele gi dr. Gudden au dispdruf'. $i toati lumea era de actuna

in acest timp, la Miinchen, s-a luat hotiir6rea si se ac{ioneze convinsii de moartea lor.
in for{d pentru a-l interna pe Ludovic al ll-lea cdt mai repede, cu
brutalitate, dac6 va fi cazul. Lovitura de stat s-a transformat intr-o La orele l0 gi jumdtate, un sewitor a gdsit pe malul lacului,
intr-un punct unde acesta coboar6 lin, pildria gi agrafa de diamant
operalie de polifie qi infirmerie. Un medic escortat de infirmieri a
ale lui Ludovic al ll-lea. Pu{in mai departe, umbrela lui Gudden qi

pdldria sa. in fine, tot pe mal, mantaua Ei redingota regelui.

24 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 25

S-a cSutat o barcd. Miiller, impreund cu c61iva servitori, au De altfel, autopsia a relevat cd I udovic al ll-lea nu murise de
urcat in ea gi au cercetat locul cu lanternele. Deodata, o vdsla s-a
asfixie, ci de congesiie cerebrald. Emoliile zilelor precedente il
mllonuvrailttc.de'elRluoencg,ecaloedrpi'nn. ucEimrmaeuaarli4sre-pegeeiinlnueui.ctUaretn.cuePlaeddinettoruetngtimamredptirueunl iqnliojipunqmtriia-lttaaitnue,afpocae$.l
rnarcaserd. $ocul lui cu medicul, apa rece gi inghelati a lacului au
continuate-cercetdrile. Nu departe de lizieta parcului, s-a descoperit format tot atAtea circumstanle care au dus la conclvzia cd nu putea
cadarmrl doctorului Gudden. Nivelul apei nu depdqea un metru' fi vorba de o sinucidere. Se mai poate admite cd Ludovic al Il-lea
um;sidmalib-lauCareluuipaanlrpeegirsvzui.iipdnnE6etsililn.5aolriAirpispisaigoinpisit,iaidrteraentfealveenve?riognneraci,anrtebdLcdiuulded-dtrq,reoeiarvedliagmcicnee.slesedStiu9ucapriup-pealrrufoi.anilpucsai{ae,ilatieG3dnvseuia1sd,l1tod'atce,Yunindalc.lz-Peaaaprn!uudlnlSatcsrcasaedtIt
alerge dupd prizonier pe care l-a ajuns la malul lacului 9i mdna sd fi murit in urma unei rdni pe care Gudden i-a provocat-o in
aL-rueadao^pivn6icce-racalactIala-rlee-ilauanipguhicniaeceddpeeulgtausulden-rg-diCesguceotmaatiigifochsaatreignaeislceietiapdemanttadruipneaasttieunrocataalpi,,
mfnaoacnuetasaudvaainnEtsA.i rhTziioein,taqre,iiasGduurfdmidedernair,peumacaa9tiei,vddioueip5ddoecccd6tloitvrra.e-Agpeaslqtefie,, lpi;eai timpul luptei, dar despre care oficial nu s-a vorbit, de teama
l6s6ndu-Ei confirmdrii zvonurilor de asasinat. Dar nici unul dintre actorii

cdgtigat lln dramei nu a supravie{uit pentru a spune adevdrul.

cai. upa il Guvemul bavarez a preferat sd adopte teza sinuciderii, pentru
ajunge prizonierul. Regele, mai robust qi mai solid decdt adversarul c6, adopt6nd versirurea cea mai credibild, nu admitea teza fugii. Si
san,lt pune la pdmdnt gi-l ineac6. Fa{a medicului era zdrobitii, de
nere- cunoscut. S-a presupus ci regele l-a lovit sllbatic cu ajutorul in acest din urmd caz, se punea problema de a gti care ii erau

lorg-Aneuteifopset care n-o p[rdsea niciodatii. S-a incercat in zadat complicii ce-l asJeptau pe Ludovic al Il-lea inddr6tul zidurilor ce
aduse la mal cele doud corpuri- inconjurau parcul castelului din Berg? S-a vorbit si s-a scris cd
reanimarea lor. Moartea se instalase de mai multe ore. S-a tele-
impirdteasa Elisabeta insdgi ar fr organizat aceastd evadare din

rnAinile temnicerilor prietenului sdu; ,,Porumbi{a" ii face un serviciu
,,vulhrrului". Poate vom qti intr-o zi cu adevSrat dacd cea mai
tragicl impdrdteasd a vrut si adauge acest capitol aventurilor regale
ale acestui secol. Dar misterul continud sd planeze asupra mor(ii

lui Ludovic al Il-lea Ei nu credem c6 deduc{iile cele mai

controversate vor reugi si convingd pe cineva ci Ludovic al ll-lea
a murit, nu asasinat, sau prin sinucidere, ci in urma unui stop

cardiac, dorind sd fugi dintr-un castel transformat in casd de

sdnState.

I, ffafrat la Miinchen. Pentru prinful-regent 9i complicii loviturii de
ivise o gravA responsabilitate. Aceastii moarte
itut r" misterioasd

atdgea contra lor apdsdtoare bdnuieli. $i astizi, in Bavaria, oamenii
oo.b"sc, fiind convingi cd moartea lui Ludovic al tr-lea se datoreazl
unui mdrEav asasinat,.din cele mai murdare din cite cunoa$eistoria.
Scapit de paznicul siu cu pre{ul unui asasinat, Ludovic al ll-lea

avea oare inten$a sd se sinucidd, inecdndu-se? Aceasta a fost
versiunea oficiali a evenimentelor pe care a prezentat-o guvemul

din Miinchen. Pentru a se ineca, trebuia ca Ludovic sd meargd drept
inainte, citre mijlocul lacului, unde apa era addncS. Mai era inc6
zi Ei luminl pentru ca Ludovic sd nu se poatl ineca. Or, incepdnd
cu iocul unde lupta ldsase amprente pe nisip, urmele lSsate de rege
duceau cdtre stdnga, mergdnd cdtte liziera parcului. Era evident
vorba de o tentativd de fug5. Abil inotitor, Ludovic spera sii ajungd
pe celSlalt mal. in locul unde i se opreau urmele pagilor-gi ulde i
s-a gdsit corpul, addncimea apei era micd 9i un bdrbat de talia sa

nu se putea ineca.

ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 27

Drama de la Mayerling Franz losif a rdmas toatd via\a un autocrat de modd veche,

in zorii zilei de 30 ianuarie 1889, in casteiul de vdndtoare de neavdnd dec6t preocupdri militare si neapreciind decdt munca
la Mayerling, au fost gAsif mo4i arhiducele Rudolf de Habsburg,
administrativS, neinlelegdnd nimic din problemele economice 9i
prinful mogtenitor al tronului Imperiului austro-ungar qi baroneasa
Maria Vetsera, o tdndr5 in vArstd de 17 ani. politice, tocmai intr-un moment crucial, cdnd atdt in Europa, cdt ;i

La un interval scurt, de numai cdteva ore, Curtea imperiall a in alte puncte de pe glob, se preg6tea o transformare radicald. Curtea
reac{ionat intr-un mod aparte, invdluind in cel mai deslvdrsit secret
cele int6mplate, singurele persoane care, sub o formi, sau alta, erau rdmdsese un cerc inchis, limitat doar la accesul unui oarecare numdr
de familii vechi ce*;i puteau demonstra ascendenqa nobiliard pdnl
la curent cu evenimentul, fiind puse sd jure'ci nu vor divulga la a treisprezecea generatie in trecut.

aminuntele dramei. Prin aceasta, Hofburgul considera c5, publicdnd Franz Iosif s-a cdsdtorit cu Elisabeta, pe care o iubea nespus

ceea ce se petrecuse in realitate, avea sd aduci daune demnitllii gi o admira, ftrd insd a o inlelege, intreaga-i via!5 dusd alSturi de

familiei imperiale gi chiar prestigiului implratului. ea fiind in realitate ceva artificial Ei lipsit de acea cdldurd ce unegte
In fapt, trebuie sd recunoastem cd, p6n6 la urm5, secretul avea pAnd qi cuplt4 cel mai modest.

sd fie asa de bine pdstrat, incdt timp de aproape o suti de ani istoricii Elisabetal provenea din ramura Wittelsbachilor qi purta povara
nu au reuqit s5-l dezlege. In cele ce urmeazl vom incerca sd ridicdm unei consanguinitii{i recente (mama sa, Ludovica, se cisitorise in

vdlul care- persistd asupra evenimentelor petrecute atunci, in miez 1828 cu vdrul ei, Maximilian). Amintim cd Ludovic al ll-lea al

de iam5--.1 Bavariei, ,,Regele nebun", era v5rul ei.

Franz Iosif 9i Elisabeta Elisabeta moare in ziua de l0 septembrie 1898, pe cAnd se afla
intr*o cdldtorie la Geneva, victiml a unui terorist italian, care i-a
Dinastia Habsburgilor a domnit in Austria intre anii 1278-lgl8. aplicat mai multe lovituri de pumnal in piept.
Ea igi trage numele de la castelul fortificat situat in Elve{ia, in
cantonul Argovia. Membrii acestei dinastii, una dintre cele mai Din cele expuse, ne d5m searna cd pdrin{ii arhiducelui Rudolf
vechi gi numeroase din Europa, s-au inrudit, in decursul timpului, posedau o zestre geneticd incdrcatii, ce nu va inthrzia si se transmitS,

cu familia princiard din Bavaria a Wittelsbachilor, ce a ocupat tronul in mod inexorabil, urmagilor 1or, izbucnind sub o form5, sau alta,
pavariei intre anii 1180-1918. dupd cum vom vedea, cu primul prilej.

Impdratul Franz Iosif (1830-1916) a fost un bdrbat rigid, Bzltazzi s, i Vetsera

impregnat p6nd la ultima fibrd a fiin1ei sale de spiritul cazon. Se La 24 aprilie 1854, a sosit la Viena o delegafie din Smirna,
spunea cI se scula dis-de-dimineald gi mergea la biroul s5u, situat
in castelul imperial din Hofburg, pentru ca seara tdrziu, sI revind condusd de Temistocle Baltaz"i. Servindu-l pe sultan, Temistocle
la castelul din Laxenburg, situat tocmai in sudul Vienei. Baltazzi se imbogS{ise, devenind un bancher instirit 9i cwroscut.
Scopul delega{iei era s-o felicite pe impdrlteasa Elisabeta cu prilejul
l. Paul Stelbnescu, Istorii neelucidate, Almanah LuceaJiirztl, 1988, p. l4l.
incorondrii sale. Familia oaspetelui era nurneroas6; cei doi sof
aveau gapte copii: patru bdie{i gi trei fete. Elisabeta l-a primit pe

Baltazzi la Godollo, unde se afla un conac.

ln t829, cea mai tandrd dintre fiicele bancherului Temistocle
Baltazz| baroana Elena Vetsera, in v6rstii de aproximativ 30 de

ani, reugise sd se facd remarcatii. Micd de staturA, cu o talie lipsit6
de elegan!5., poseda totugi trds6turi agreabile, dar mai ales doi ochi
magnifici, mari gi negri. Se vorbea la Viena cd ar fr fost amanta

l. P. Morand, La dame blanche des Habsburgs, Ed. Robert Lafont, Paris, 1963,

p.181.

28 PAUL STEFANESCU EMGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 29

arhiducelui Willhelm gi a prinlului Esterhazy. in plus, avea proasta baroana von Welden. in ceea ce priveEte c€unera copilului, aceasta
era situatii la un etaj izolat de restul castelului cdci, dupd o veche
reputafie de a se complace in intrigi scandaloase Ei de a fi rea de traditie, copiii trebuiau separali de mama lor. Va avea parte de o
educa{ie mult mai ingrijitd decdt a tat?ilui sdu. La patru ani inva!5
gurd, calitiili nu tocmai de invidiat... cu succes patru limbi: gerrnana, franceza, maghiara si ceha. Rudolf
nu era de fel un copil minune Ei toate. progresele sale se datorau
Elena fusese miritati cu Albin Vetsera, de nafonalitate unei munci perseverente qi asidue, programul de studii incepea la
maghiard, ce apar,tinuse micii nobilimi si ficuse carierl in diplo- ora 7 diminea{a gi inceta pe la 8 seara.
malie. In 1866, Vetserii au cumpfuat la Viena, in cartierul aris-
La vdrsta de 7 ani, Rudolf a fost izolat de anturajul femeiloq
tocratic, pe strada Salesienilor, un mic palat. Din nefericire, Albin pentru a fi incredin(at unui perceptor: generalul conte Gondrecourt.
Acesta era un bdrbat aspru, simpatizat mult de implrat. Printre
muri pe neasteptate, in 1887, l[sdndu-qi sofia cu doud fete: Anna altele, se distinsese in campania din Danemarca, unde comandase
(Hannah) ;i Maria. ,,Brigada de Fiet''. Sistemul sdu de educa{ie consta mai ales din
marguri militare in pas de caden!6, chiar pe timp de ninsoare si
In anumite cercuri, se zvonea cd so{ia lui Temistocle, mai vreme rea. Pentru a cdli copilul, perceptorul il scula in timpul noplii
cu focuri de revolver, iar pentnr a-l fortifica il conducea la parcul
inainte de a se cdsdtori cu acesta, fhcuse parte din haremul sulta- zoologic dtn Lainz, unde il punea sd se apere de un porc mistre!
nului. Cum se putuse ajunge la actuala sinrigeZ lntr-un mod foarte l5sat in libertate.

simplu! in vechea Turcie, cdnd un sultan lua locul altuia - in urrna in iulie 1865, Elisabeta igi revede fiul la Ischgl; era mare qi
unei lovituri de palat, sau prin moarte naturald - noul stipdn lichida
foarte nervos. Se pldnge impdrahrlui de modul in care perceptorul
haremul predecesorului sdu, risipindu-I. So{iile fostului sultan, se achitase de sarcina sa. Implratul, impresionat de rugimin{ile
majoritatea fiind tinere si frumoase, acoperite cu bijuterii si uneori
chiar bogate, deveneau partide foarte cdutate Ei, de ce sd n-o mamei, il inlocuieEte pe Gondrecourt - c5ruia ii oferd drept
recompensd comanda unui corp de armatd - cu Josef Latour von
spunem, disputate. Una dintre ele - gravidS, la lichidarea haremului
Thumberg. Inifial acesta fusese func{ionar, apoi militar. Inteligent
gi dispundnd de o dotd substantiald, a devenit doamna Baltazzi.
si energic, el a reusit sd se facd iubit de Rudolf. Noul perceptor a
Protagonigtii dramei
al.ut insd mult de luptat, mai ales cu influenJa arhiducesei Sofia gi
La 2l august 1850, o sutii una lovituri de tun anuntau vienezilor
a sistemului de educa{ie al predecesorului sdu, care marcase deja,
gi prin ei intregii impirbfii cn familia regali avea un fiu: arhiducele in mod implacabil, copiluL

Rudolf. NaEterea sa - fhr6 a crede in supersti{ii - a fost precedati La 15 iunie 1866, a izbucnit rdzboiul dintre Austria si Prusia.
Peste o lun6, in fa{a amenin{5rii tr:upelor inamice, Rudolf si sora sa
de o int6mplare oarecum nepldcutii. Cu cdteva zile inainte, marele
Gisdle, impreuni cu tezaurul familiei, au fost evacuafi la Budapesta.
candelabru din sala de ceremonii a palaftrlui Schonbrunn s-a
Rudolf a crescut in castelele strdmogilor sdi. Umbrele 1or dure,
desprins brusc din tavan gi s-a prdbuqit pe parchet cu un zgomot
asunitor, fic6ndu-se Fnd5ri. reflectate in apele verzi ale oglinzilor, l-au urm6rit adesea din
colqurile sllilor pustii, copilul zburdalnic tulburand cu pasii sdi
Dupi ce adusese pe lume doud fete, Sofia qi Gisdle, impdrdteasa
Elisabeta a avut un bdiat, destinat a fi mogtenitorul tronului. Nagte- linigtea incremenit2i de secole.

rea sa a durat 2 ore, fiind lungi gi penibild. Elisabeta avea 2l de Agezat la masa sa, la luminile unei l5mpi de petrol, Rudolf
invSla cu s6rg. A deprins limba maghiari cu un cdlugdr benedictin,
ani (ndscuti in 1837), iar impiratul Franz Iosif, 30 de ani.
Conform etichetei, nasterea trebuia sI fie publicS. Al5turi de Yacinthe von Ronay, ceha, cu arleivistul Gindely gi istoricul Jirecelg

patul impdrdtesei se aflau doud infirmiere, un bdrbat t6ndr in bluzd limba germani, cu Greistorfer gi economia politicd, cu Karl Menger.
albd gi un bdtran in costum obignuit. De cealaltii parte aparavanului
ce separa c€unera in doul pdr(i, se gdseau frafi implratului, arhidu- Programul studiilor arhiducelui fusese stabilit de istoricul Ameth.
cele R6nier, un consilier apropiat Ei trei ofiferi.
Directorul bibliotecii Cu4ii, Zeissberg, supraveghea cu atenfie
Imediat dupd nagtere, pruncul a fost dus de ldngn mama sa gi
modul in care decurgea educalia sa.
incredinlat unei doici maghiare, iar drept guvemantd i-a fost datii

PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 31

lntre t8O+ Ei 1877, timp .d6 13 ani, cincizeci de profesori 15 ani, deja incepuse s5-gi exprime faln de prieteni unele pdreri gi
renumiti au avut sarcina sii se ocupe de instruirea lui Rudolf. Cape-
conceplii surprinzdtoare atAt pentru v6rsta, c6t gi penhrr pozi{ia sa
lanul din Hofburg, apoi primul capelan al Curlii au fost insircina{i sociald. In jumalul sdu, arhiducele nota: ,,O familie foarte veche de

succesiv cu educalia sa religioas5. Rudolf se grdbea si recite cdt regi se menfine la putere numai penku cI oamenii s-au obignuit

mai repede rugdciunile de dimineafi si seard, pentru a termina in cu ea. Totusi, un intrus poate s5-Ei atribuie puterea foarte repede.
DupI plrerea mea, regalitatea apar{ine trecutului. La ce bun sd
cdt mai scurt timp aceastd corvoadd. Societatea profesorilor sdi a fondezi o dinastie nou6, cdnd cele vechi dispar? Regalitatea nu e
decdt o mare iluzie ce trebuie sd dispard, in mdsura in care oamenii
fost singura pe care a cunoscut-o in anii copildriei gi adolescen{ei. vor deveni mai liberi gi mai pu{in orbi". La 15 ani, dupd cum se

Pe sora sa Gisdle, mai mare ca el cu doi ani, cu care se jucase'in vede, Rudolf nu mai credea in regalitate gi, de ce s6 n-o

copilSrie, nu a mai intilnit-o, cdci au fost separali gi ea a fost recunoa$tem, totugi manifesta o concep{ie foarte st6njenitoare pentru
cdsdtoriti in 1873, cdnd nu implinise vdrsta de 15 ani. Sora mai
mic5, Sofia, a murit in 1857, la v6rsta de 2 ani. in 1868, a venit un prin! moqtenitor. Cu toate acestea, instituliile se apdrau impotriva

pe lume ultima fiicd a Elisabetei, Valeria, de care Rudolf a fost acelor care vroiau sd le distrugd, sau chiar numai si le reformeze,

separat prin diferenla de v6rstii. indiferent de apartenenfa lor.

O datl ce stabilise programul educafiei fiului sdu qi considerdnd Ca gi in cazul mamei sale, pe care probabil ci o mogtenea, lui
Rudolf nu-i plScea nici Curtea gi nici eticheta. Gusturile ii erau
cd totul era cum nici nu se poate mai bine, Franz Iosif nu s-a mai democratice gi obignuia si frecventeze cercurile cele mai modeste

preocupat de copil. incd de la vdrsta de 9 ani, Rudolf Etia sd ale societS{ii. Nu avea un fizic, in accep{iunea cuvAntului, frumos,
cilfueasci, dar la 16 ani, in 1874, a cdzut de pe cal, lovindu-se dar poseda un oarecare farmec, pe care-l rispdndea in jur, mai ales

grav. Moral gi fizic din picate, tan5rul frcea dovada unei oarecare in r6ndul femeilor. Ochii ii erau lipsifi de expresie gi trisdturile
indecise. Dupi ce fusese un copil inchis in sine, devenise un
instabilit5li.
adolescent expansiv, pldcAndu-i glumele cele mai vulgare. in timpul
Cu o carabintr de salon ffegea asupra pdsdrelelor, pe care se
vacan{elor de la Grid<ilki, Rudolf se imbrdca in uniforma sa de la
spune ci le m6nca apoi fripte. In acest tirnp, surioara sa pl6ngea
Ecoala de cadeqi si at6t verigoarele, c6t si subretele de la castel erau
gdndindu-se la soarta bietelor peslri, iar Rudolf desena impasibil
foarte indr[gostite de el. In ceea ce-l privea, arhiducele rdspundea
scene violente de vdndtoare, in care sdngele animalelor dobordte
la avansurile feminine prin farse copildregti, culn ar fi de pildl trasul
era colorat cu ro$u... de cozi al tinerelor fete. Erau primii paqi ai lui Rudolf spre flirt.

Rudolf suferise influenla putemicd a perceptorului s6u Latour, Arhiducele abia implinise 19 ani c6nd, la 24 iulie 1877, a fost
declarat major. Cei ce l-au cunoscut l-au descris ca pe un t6ndr
asculta teoriile economishrlui Menger asupra grdului, cdrbunelui, inteligent, animat de sentimente nobile si debordAnd de energie.

drumurilor de fier, industriei... Dar, la o privire mai atenel, se putea remarca o dispropor$e

Mo;tenitorul tronului, constrians de eticheta rigidi a Cur[ii, nu flagrant2i intre constitulia sa fizicd, ce nu depdsea media, gi dorinla

avea decdt rare relalii cu familia imperiald sEfiidndundmua-ni,ifeiistcaonnsicidieuran finibundd gi impetuoasd ce-l domina de a-;i trdi din plin via{a.
pentru verii sdi pe care, Ideile politice evoluaserd mult in Austria, mai ales in ultimii
fel de simpatie
ani. Vechiul sistem autocratic ldsase loc, dupd 1866, unor cabinete
pufn inteligenli gi mai ales lenegi. Singurul membru din familia sa liberale care, intre 1867 gi 1878 exercitaserd puterea sub eticheta

cu care se in{elegea bine era arhiducele Jean Salvador de Toscana. Partidului Constitufonal. Pentru Rudol{ ca si pentru liberali, ega-

V5rul sdu eftr cu gase ani mai in vArsti Ei aparlinea unei ramuri a litatea tutuor cetSlenilor era o dogmd. Astfel, el era adversarul
familiei de Habsburg ce domnise in Toscana si isi pierduse tonul declarat al clasei pe care o desemna sub numele de ,,feudalitate",
in 1858. Dorin{ei sale de a fi liber, Jean Salvador ii sacrificase toate
intruchip6nd aroganla gi dispreful noble{ei austriece fa{5 de celelalte
avantajele propriei stirpe. La scurt interval dupd moartea lui Rudolf,
clase ale societS{ii. Preten{iile de superioritate ale acestei nobilimi
el avea sd plrdseascd scena lumii intr-un mod romantic, ce va

constitui una dinhe nenumlratele enigme romantice ale istoriei,

frcdnd si curgd multi cerneal5.

Rudolf a debutat in viafa de salon la vdrsta de 13 ani, reugind

s6-;i injghebeze destul de repede lm cerc propriu de prieteni. La

32 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE JJ

erau cu atdt mai pulin justificate, cu cdt era i,gnorantii gi ineficient2i. 1879, Rudolf gi Brehm au inffeprins impreund un voiaj, trpR de 3

Antifeudal, Rudolf era de asemenea anticlerical. Cugeta, ca de altfel luni, in Spania gi Maroc, efectudnd partide de vdndtoare. In 1880,
a fbout o alt5 cdldtorie in Orientul Mijlociu, pe care a descris-o in
mulli tineri din generalia sa, cI religia va fi inlocuiti de qtiinfi. cartea Eine Orient Reise. Ydndtotuea, ocupa{ie principali gi pre-
Programul politic al lui Rudoll itl 1875, consta in esenJi in a uni

popoarele slave din sud, pe care sd le educe politic gi s5 fondeze feratL a prinqului mostenitor, devenise o veritabili pasiune. Pentru

un imperiu putemic al Dundrii, sub conducerea Austriei. La drept a ne da seama cdt de mult era obsedat de pasitrnea pentru vAnat,

vorbind, se vede ca acest program nu era deloc liberal - in accep- ce devenise o adevdratii patimd, cdci uciderea animalelor ii provoca
{iunea acelei epoci - clci statul la care visa Rudolf trebuia si fie
un- stat centralizat, condus in intregime de fi.rncfonari germani. ' o reald voluptate - fapt ce dezvdluie o inclinare sadicd - sd rea-
La inceputul verii lui 1878, Rudolf a fost avansat colonel, fiind mintim episodul petrecut la Bethleem si Ierusalim, unde s-a g6ndit
si vdneze, in ciuda veneraf,ei pe care milioane de credinciosi o au
detaEat laPraga, intr-un regiment de infanterie. Vorbea curent ceha fa!6 de aceste locuri. Asa cum menqioneazd in cartea sa, a pus si

gi a cdgtigat relativ uqor gi repede simpatia cehilor. Singur igi alesese fie tAr6t un mdgar mort pe munte, pentru a attage vulturii, gacalii

acest regiment, ai cdrui ofi1eri erau de origine burghezl gi nu nobil5. si alte animale sdlbatice de pradi. Ldngd piramidele de la Gizeh la

Rudolf nu era militar de vocalie, dar se inclina in fala disciplinei iel, a organizat, c\ sprijinui arabilor, o v6ndtoare de gacali, prilej
cu care au fost ucigi foarte mu{i dintre acestia. Arhiducele le-a
din datorie gi {dcea un efort asupra lui insugi. Serviciul il solicita adus craniile albite, precum Ei alte trofee de v6ndtoare, pe care le-a
de la orele 7 dirrrineatp pdni la orele 6 seara, cu o pauzd de o
ag-dlaCt uintraepcaertraemaenatnelielosr,alpe.asiunea vdnatului devenise tot mai
jumitate de ori pentru dejun. Arhiducele considera gi nu se sfia
s-o implrtSgeascd celor din jur cS,,istoria lumii se scrie cu tunurile",
de unde gi necesitatea unei armate care oferd siguranld. Deta- putemici. Blestemat din ziua in care a tras intr-un cerb alb, bdtran

qdndu-se gi intorcdnd spatele nobilimii, Rudolf iqi punea speranlele ;i solitar, lucru care, dupS legenda locului, at atrage intotdeauna
plrea c5 trlieqte
ire burghezie, ceea ce nu era o intAmplare, cdci corpul ofileresc moartea vdndtorului, Rudolf o alt2i existenfi' Nimic

constituia un amalgam format din mediile sociale cele mai diverse. nu-si gisea scipare in fata sa, nici pdsdrile de apd ale DunSrii, nici

Praga era in 1878 un ora$ modest de provincie, in care faptele cdprioarele Alpilor, nici vulturii de la God<ill<i' nici'-. fecioarele de
si vorbele printului mogtenitor erau supravegheate indeaproape. 18 ani. in aceast5 frenezie distrugdtoare pdrea sd reinvie gustul
I-ocuitorii au bdgat repede de seami ci trdsura lui Rudolf sta{iona mo4ii strdbunului sdu Filip al ll-lea gi demen{a Wittelsbaschilor.

adesea infa\a casei unde locuia o frumoasd domniqoard. Parcurgdnd Cdtre sfhrgitul zilei de 28 octombrie 1881, redactorul-qef de la

incognito ghetoul din Praga, arhiducele a remarcat o t6ndrd evreicS, Noul cotidian din Viena, Maurice Szeps, tocmai igi lua cafeaua in
biblioteca locuinlei sale din Alsergrund, cAnd i s-a anunlat o vizit5'-
de care s-a indrigostit fulgerdtor si nebunegte. P6rintii fetei nu au Era economistul Karl Menger, ce fusese profesorul lui Rudolf 9i

fost citugi de pulin incdntali de originea curtezanului gi gi-au trimis

imediat fata la lard pentru a o cisdtori cu un tdndr de aceeagi nalie. care rdmSsese prietenul sdu. Menger venise sd-i amrnte lui Maurice
Femeia, care implrtdgea sentimentele prinlului, a revenit dupi aceea Szeps cE arhiducele dorea sd-l cunoascA qi va veni sd-l vadi in

la Praga si, pradd unei grave depresiuni nervoase, a murit, stin- seara aceea. Mai addugd cE prinful ii aprecia in mod deosebit

g6ndu-se ca o lumdnare. Se spune c5 in cursul agoniei a pronun{at articolele.
Prima intAlnire dintre jumalist Ei mogtenitorul tronului a durat
numele lui Rudolf. Prinful mogtenitor avea 2l de ani, era un doud ore. Fapt semnificativ, din aceazi s-au injghebat intre Rudolf,
romantic gi chiar naiv. S-a vorbit cd iEi reproga in mod sincer in vdrst?i de 23 ani gi jumalist, ce avea dublul vdrstei sale, relalii
moartea tinerei eweice qi ci i-ar fi acoperit cu un munte de flori

morm6ntul. ce au durat p6ni la moartea prin{ului. Or, in ochii Cu4ii din Viena,

O mare parte din timpul liber, Rudolf qi-l consacra vdndtorii, Maurice Szeps avea o tripl6 tar6: eta evreu, era de origine maghiard

prefer6nd-o pe aceea cu gonaci. V6ndtoarea a fost la inceput un s' i era liberal... Un astfel de prieten iqi alesese Rudolf!
fost condamnat
bun prilej pentru a observa natura. Era prieten apropiat cu Brehm, in luna noiembrie 1884, Szeps a pentru arti-

autorul c5r{ii, celebrd gi in zilele noastre, Viaya animalelor.in aprilie colele sale la o lun6 inchisoare. In urma acestei condamndri si-a

34 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 35

pierdut postul de redactor-sef. Rudolf i-a pus atunci la dispozilie O) gi a depus jurdmdntul de a-l rdstuma pe impdrat (tat6l sdu) $i
fonduri ?nsemnate care i-au permis fondarea editorialului Journal de se proclama rege al Ungariei, ire timp ce Coroana Austriei
a
de Vienne- Rela{iile dintre cei doi, datoritl presiunii Cu4ii, au trebuit
urma sd revind lui Jean Salvador."
sd r6m6nd discrete. Rudolf, prin valetul sdu, ii trimitea lui Szeps
Relat'ile printului cu Maurice Szeps - israelit, liberal si adversar
pliitrri voluminoase ce conlinlau lungi articole pentru a fi publicate
in Journal de Vienne, binein{eles fbrd semnStura autorului. Cei doi al pangermanismului - nu au putut rimAne ignorate la Curte.
se intdlneau adeseori la Hofburg, dupd miezul nop{ii gi jumalistul
spunea mai intdi parola unui servitor de incredere, dupi care era Adversarii prinfului erau mai ales clericii grupa{i in jurul lui Franz
introdus gi ghidat de-a lungul unor interminabile coridoare gi scdri
in spirald, penku a ajunge in apartamentul lui Rudolf. Toate aceste Iosif qi'arhiducelui Albert. In momentul in care implratul a fost

misuri de precaulie isi aveau un scop, intrucdt denunlurile gi convins de scopurile urmdrite de Szeps si Rudolf, a vmt si le pund

spionajul erau in floare la Curtea din Viena. capdt. El nu-i iubea cdtusi de pu{in pe jurnalisti, pe care ii considera
Interceptarea coresponden{ei era o practicd curentd. Cu cit un
venali, uitAnd cd, de fapt, banii erau vlrsa{i gazetarilor de citre
personaj era mai sus pus in ierarhia administrativd sau sociald, cu
atdt era mai supravegheat de polilie. in ce-l priveste pe Rudolf, el propria sa poliqie.
era privit cu gelozie din cauza privilegiilor de care se bucura ca
urmare a originii sale, cAt si, mai ales, a calit{ilor intelectuale gi a T a 9 martie, Frederic Wilhelm i-a urmat la tronul imperiului

caracterului sdu independent. Ostil noble{ei ignorante, despotismului german imptuatului Wilhelm I, decedat la vdrsta de 9l de ani.
Frederic va domni 99 de zile, fiind numit ,,impfuatul muf', cdci
de modl veche, Rudolf era partizanul unui stat putemic gi operat de un cancer la g6t, descoperit prea tdIz'iu, nu mai putea

cenhalizat. El depdEise stadiul de liberalism, iar ideile sale politice vorbi. Rudolf iqi pusese mari iluzii in el. Arhiducele se ardta

- dealtfel, confuze incd - il lbceau sd nu poatii fi inleles de partizanul unei alian{e intre Germania, Anglia si Austria, contra

contemporani. Astfel, pe contul sdu, in mediile Cu4ii s-au risp6ndit Rusiei. Cdt priveEte atitudinea sa fa15 de Fran{a, aceasta era oarecum
numeroase zvonuri. S-a pretins cd era francmason gi dac6 in Prusia
protgstant?i majoritatea prinlilor aparlineau diferitelor loji, nu era la binevoitoare Ei toleranti.
fel gi in cazul catolicilor din Austria.
C6nd Frederic a murit, la 15 iunie 1888, Rudolf a fost total
La 3 ianuarie 1888, un incident neobisnuit a avut loc in cursul bulversat. A in{eles ci marele sdu^ proiect - Austria, stipAna Bal-
unei vdndtori regale in Styris. impdratul gi arhiducele erau prezen{i. canilor - era de acum compromis. In ceea ce-l priveste pe Wilhelm
al Il-lea, urmagul la tronul Germaniei, el nu-l simpatiza pe Rudolf.
Cdnd vdndtoarea era pe sfhrsite, gi-a frcut aparilia o haiti de
mistre{i. Rudolf a tras. Haita a trecut in goand prin fa{a sa. Arhi- Era limpede c6, pe viitor, niciodati Berlinul nu va ajuta Viena

ducele qi-a pdrdsit postul 9i a tras din nou. in acel moment, vdnatul contra farului. CAt frivqte Anglia si Fran{a, ele erau dezinteresate,
s-a apropiat de locul unde era addpostit impdratul. Glontul fiului
sdu l-a atins la mdnd pe cel ce incdrca pustile suveranului, pe mrme sau ostile.
Martin Veitschberger. Trdgdnd si a doua oard, Rudolf a ac{ionat
contrar tuturor regulilor de vdndtoare. Or, dupd curn se stie, el era NeavAnd sau'mai degrab6 neput6nd renunla la ambi{iile visu-
wt v6ndtor consacrat gi nimeni nu-si poate explica nerespectarea rilor sale, Rudolf a abandonat visul balcanic. Pentru a da totugi
unei precau{iuni aqa de elementare, altfel decdt printr*un deze-
chilibru nervos. Dacd nu, atunci inseamnd cd a tras in mod deliberat satisfaclie dorinlei sale de mdrire, nu-i mai rlmAnea dec6t o singurd
asupra lui Franz Iosif cu scopul de a-l omori!
solulie: Ungaria. Separarea Ungariei de Austria si incoronarea sa
Aceasti ipotezd a fost emisd in lucrarea Creprtscultil Habs-
ca rege la Budapesta, iatd ce isi propuse in secret Rudolf. Acest
burgilor de Charles Jos6. Iatd ce spune autorul: ,,Rudolf a intrat in
proiect trebuia sd-i permitd arhiducelui sd-gi exercite puterea, fhrd
1886 intr-o societate secretd - o ramurd a francmasoneriei (R I U
sd agtepte moartea tatdlui sdu. Dislocarea imperiului austro-ungar

in doud state nu risca oare si suscite opozilie la Berlin, Londra,

sau chiar Moscova? Evident, era un risc gi incd foarte mare. Rudolf

se ridica impotriva propriului sdu tatd si a guvemului de la Viena,

devenind un conspirator. Contrar Austriei, pe care Rudolf o

considera ca o na(iune de negustori gi mici burghezi, Ungaria avea

cu ce seduce firea sa romantic6 qi domicd de mdrire. Dupd 1867,

Ungaria era asociatd Austriei, fat6 de care ea se considera egal6,

dar toate guvemdrile maghiare, care se succedaserd, fuseserd de fapt

36 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I]NTVERSALE 37

independente. Exista in 1867 o milile na{ionald maghiard, Honved. sfhrqit prin a-i ;ubrezi organismul qi Rudolf s-a imboln6vit de
tuberculozd. Sd nu uitim ci, din lipsa unor cuno;tinfe medicale, la
Aceastii mililie nu era decdt o armatd simbolici, de parad6. Ma-

ghiarii visau la o armatii autonomi Ei nalional5. Acesta era scopul wemea respectivS boala se vindeca arareori.
luptei conspirative de la Budapesta. In cursul anului 1888, Rudolf
Arhiducele acuza dureri de cap Ei de urechi, avea reumatism qi
si-a propus sI se foloseasci de rebeliunea larvard a nobililor
tuburdri cardiace. Ducea o viali dezordonatii, cdci nu se culca decAt
maghiari pentru a obfne coroana Sf. $tefan. Sfidand aristocra{ia cdtre orele 3 dimineala gi pe la ora 8 era din nou in picioare.
austriacd, arhiducele c6uta, din toate puterile, si-qi atagl simpatia Pleoapele roEii ii trddau lipsa de somn. Fa{a o avea deja galbenl qi
vegtejitn. Nu-i pldcea sI apeleze la medici 9i, pentru.a-gi calma
nobilimii maghiare. durerile, a recurs de timpuriu la morfini 9i alcool. Pe zi ce trecea,
se remarca la el o schimbare vizibild. De c6liva ani, abandonase
Conspiraqia lui Rudolf, cu scopul de a se incorona regb al studiul, iar problemele gtiin{ifice incetaser[ sd-l mai preocupe.

Ungariei, il includea printre al{ii gi pe preqedinlele Consiliului de

minigtri, Koloman Tisza, ca gi alte doud personalitifi maghiare

neoficiale, dar care se bucurau de o mare considera,tie. Curdnd insd, Rudoll care intotdeauna se ardtase cu toatii lumea amabil gi bine-

proiectul a transpirat si s-a stiut imediat la Viena cd Rudolf aspiri voitor, se ldsa acum pradi nervilor. in acest sens, istoria a pestrat

la Coroana Ungariei; Arhiducele, la rdndul s5u, a aflat cd planurile amintirea a dou[ explozii de m6nie, neobignuite. Prima, la un dineu

ii erau deconspirate gi a rupt-o imediat cu Tisza, trecdnd de partea oferit de Wilhelm I, gi a doua la irrmormAntarea acestui implrat,

adversarului sdu politic, Karoly. intre Rudolf 9i Karoiy se lnjghebase cdnd a manifestat o furie violentii faln de ducii ruqi. Nu mai pu{in
strdns6. Karoly, care era seful opoziliei
o prietenie destul de adevirat e gi faphrl ci Rusia era oaia sa neagrS. Nervozitatea

maghiare, trecea drept un om politic puqin scrupulos. Ambii v6nau prinfului, probabil datoratL gi surmenajului, devenea deseori alar-

adesea impreunS gi, cu ocazia legii militare din 1888, cei doi au rnante. La 12 apilie 1888, Rudolf ii scria sofiei sale: ,Am r6ceald
la creier, mi sufoc, md doare gdtul, am reumatism 9i o mare
schimbat mai multe telegrame. Se spune cd arhiducele semnase mai
vdndtaie la gold pe care mi-am fdcut-o din gregeali. E un. frig de
multe documente compromi{dtoare, declardndu-se, printre altele, in c6ine, dar nu-i acord nici o ateniie 9i continui si duc aceeaqi ..ia15".

favoarea revolu{iei gi a existen{ei unei amate ungare autonome.

Rudoll versatil ca lntotdeauna, s-a ldsat antrenat de clanul rebelilor $' i Rudolf a inceput sd bea. cumva arhiducele a fost atins de o
maghiari, dupl care a dat inapoi, speriat de. reaclia violentd a S-a emis ipoteza dacd nu
maladie nervoasS. La inceputul anului 1886, a cdzstla pat. Care a
impdrahrlui. Din complot mai ficea parte si virul lui Rudolf, arhi-

ducele Jean Salvador. Imediat, in cursul lunii februarie 1889, Franz fost exact natura maladiei sale e dificil de spus: a fost vorba de o
peritoniti, de o prostatitii, sau de altceva? S-a mai vorbit, printre
Iosif l-a convocat pe Jean qi i-a dat de ales intre doud altemative.

Jean Salvador a optat pentru renunlarea definitivl Ei irevocabild la altele, de urmirile unor relaqii cu o liganc6 unguroaicd, de la care
succesiunea la tron Ei a pdrdsit Austria pentru totdeauna. Oricare ar ar fi contractat un sifilis. Contele Corti, istoricul familiei imperiale,
fi fost stadiul complotului lesut de Rudolf conha propriului siu tatb, a men{ionat, referitor la acest subiect ,Jvlaladia din anul 1886 nu
cert este ci, din dispozilia lui Taffe, primul ministru si, binein{eles, s-a vindecat niciodati complet. Ea a continuat s6-l roadd pe prin!,

cu asentimentul lui Franz Iosif, Rudolf a fost supus unei continue cu toate cd pe dinafard nu se vedea nimic".

qi amnnunlite supravegheri. Direclia poliqiei din Viena era informatii La t'andul siu, Andr6 Germain, in cartea Regii au dreptul Ia
dragoste?, scrie: ,,,\nul esent'al - 1886 - a inceput prink-o maladie
in detaliu asupra tuturor faptelor Ei gesturilor prinqului moqtenitor. grava gi desnrl de misterioasd, de care arhiducele nu s-a vindecat

Numdrul sticlelor de gampanie sau al paharelor de coniac pe care

le bea, plimbfuile noctume in cupeu prin Prater, excursiile in impre- ni"iodata decdt in aparen$ gi care il va urmdri pini la sfbr.sit. Lunile
jurimile Vienei, tohrl fdcea obiectul unor rapoarte zilnice. de convalescen{i va merge sd gi le petreaci inh-un loc mimrnat 9i

Cu trecerea anilor, sdndtatea arhiducelui ldsa tot mai mult de blestemat, insula Locrona, imbrdcati in trandafiri 9i mirt, situat?i in
fala fostului oraE veneqian Ragusa. Se spune cd Locrona aduce
dorit qi aceasta ca urmare, in primul r6nd, a condiliilor de trai

nehigienice, in ciuda unui aspect fastuos. inc6perile de locuit reci inienpolIrcoecalusidRsufdidoelfz,ectiorutiac,eeteamceeraard9uiccedatunqeindoeropcu. liAn superstifios,
reapdrut la
si igrasioase ale castelelor, antrenamentele militare pe weme rea au

38 PAUL STEFANESCU ENIGME AIE ISTORIEI UNTVERSAIE 39

sfir;itul lunii mai 1886, palid, schimbat, ca si cum ar fi privit Dupd cum am arAtat, arhiducele nu stitea prea mult pe gdnduri
moartea de aproape". Era groaznic de imbdtrdnit, pielea buhdit5 gi
c6nd igi alegea partenerele-Care, e drept, nu constituiau decdt legdturi
flasc5,,privirea infierbdntatS, trlslturile total schimbate, ca Ei cum
Sifilis, blenoragie, pe de o efemere. Totug| in via{a lui Rudolf au existat cAteva femei ce au
gi-ar fi pierdut voinla de a mai trii.
fdcut exceplie de la regul[. Vom incepe cu prin{esa Larisch. Elisa-
parte, tuberculozd, alcoolism gi morfin5, pe de alta, totul pe un fond
ereditar incdrcat, la care se adiuga acrun o via{i extenuantii gi beta avea o nepoatii: Maria Wallersee. Ea a pldnuit s-o cdsdtoreasci
luxur5, de excese: iatii imaginea complet?i a arhiducelui Rudoli
cu contele George Larisch, eveniment care a si alut loc la 2O

mostenitorul tronului austro-ungar octombrie 1877. Ca acest prilej, Rudolf i-a oferit verigoarei sale o

Niciieri nu poate fi folosit - la figurat - termenul de cavalcadi, mare perlS neagrd, pe care ea a primit-o cu surprizS. S-a vorbit

ca in cazttl vielii pe care o ducea Rudolfl Odat6 orele de serviciu foarte mult pe seama legdturii dintre Rudolf gi verigoara sa, contesa

terminate - fix la 6 dupd-amiazi - arhiducele isi incepea cea de a Larisch. Dupd moartea arhiducelui, s-au descoperit documente din

doua existentd, cea secreti, care se termina pe la 3 dimineaqa. care se poate deduce cI el ii ddduse verigoarei importante sume de

Singur, dar cel mai adesea in mijlocul unui anturaj de prieteni, bani. C6nd s-a trecut prin sit?i registrul de cheltuieli al lui Rudolf,

noapte de noapte se legau intr-un Eir nesfbrgit de be{ii gi orgii, in s-a gdsit numele de Larisch, de mai multe ori. S-a presupus, printre
care alcoolul curgea in valuri, bdut la inceput din cupe subtiri Si
inalte de cristal, apoi din condurii de atlas ai frumoaselor noptii. in altele, cE printul plStise anume servicii contesei. Dar, in fond, de

ce nahnd erau acestea? latA ce spunea ea in Memorii: ,.ilm primit

sunehrl rnelodios al tarafelor de ligani, dansatoarele se dezldnfuiau bani de la Rudol{ este adevlrat, dar numai pentru a-i remite Mariei
pe mesele din separeur-ile discrete de la periferia Vienei sau prag6i.
Vetsera". Aceasti explica{ie e foarte suspectd. Vetserii, cdt si

Baltazzii erau relativ bogali, iar c?fi privegte pe Maria, nu nevoia

in wemea aceea, brjarii din Viena, intreprinzitori gi de bani lic}:rizi o atrdgea cdtre Rudolf. Mai mult, Rudolf daci vroia

independen{i, formau un fel de aristocra{ie in cadrul micii burghezii, sd facd amantei sale cadouri, nu avea nevoie de intermediari. in

daci nu o breasl5 a unei amune ocupa{ii. Ei trebuiau sa ne fine, Maria era cea care il dorea pe Rudolf qi nu contrariul. Pentru
ce ar fi pldtit serviciile unei intermediare atunci cdnd mai mult el
cunoscdtori in materie de cai, fapt care atunci era foarte important era cel inoportunat de Maria? Trebuia si existe intre arhiduce Ei
si, in plus, s5-si exercite cu virtuozitate profesia. La Viena, Chsicul
cupeu cu un cal eta rezervat clientelei populare. Rudolf legase contes6 legdturi de amiciqie Ei de complicitate, implicind schimburi
repede prietenie cu un birjar arhicunoscut nu numai prin modul in de servicii de ordin mult mai special. Cazul Mariei Vetsera nu intra
care igi exercita profesia, dar mai ales pentru talentul s6u de cAntiiret
ire cadrul lor decdt ca un mic procent. Este mai mult ca sigur cd
al ariilor tiroleze Ei a felului in care qtia sd fluiere. Se numea
contesa Larisch a fost amanta lui Rudolf. Suzanne Normand o
Bratfhisch. Era un'bdrbat rotofei, cu bule groas€; mic de staturd,
cu o mustald gi un barbigon, ale ciror vArfuri erau date cu cremi, certificd in cartea Vagabondul imperial. in aceastl lucrare, int6lnirea

dupd moda ungureascd. Purta o pdltuie inalti si o lavalierd. ultimd dintre cei doi verigori se termind cu efrrziuni €unoroase...
cBarartfifehrisecleh,mcdarrgeinsaegbeu,ciunracdaebainrcerteedleerdeainllduui nRtruudlorlifngilucluoni,duince.ac6irn-
Dintre legdturile lui Rudolf, un loc important i-a revenit lui
ciumioarele de la periferie (celebrele Weinshrbe), unde prinqul in
Mizzi Kaspar. Era ceea ce se chema, la acel sfbrEit de secol, o mare
!Lau1in9Rudd9o9lfpii;,pclSaceoaricsadreseaildtuel,ntsifeicaemceustoecaalnienncioi gsnimitopliind-minupi1oipmoer,.
in braseriile afumate, in hanurile din sate, sau in grddinile resta- cocotS, o demimondend de inaltd clas5. La sfbr;itul anului 1888
existau intre Mizzi Ei Rudolf rela(ii deja vechi. Mizzi servea ca
urantelor din Prater." manechin pictorilor, era si dansatoare Ei se spune ci poseda un corp
l. Gonzague Saint Bris, Histoire d'histoire, Ed. ,,Michel Lafont.., paris l9g7;
extrem de atrdgdtor. Foarte la modd la Viena, portretul ei se vedea
Lotis Dolenga (Elisabeta Eliade), in ghearele taltunlui. De la Mayerling Ia Forr
Belvedere. Jurnalul unui arhiduce. Editura ,,Curentul.. Bucuresti. peste tot, iar fotografii se intreceau sd-i fac6 poze.

in luna decembrie 1888, Rudolf i-a fbcut urmdtoarea propunere:

(era-unMdirzuzmi, insofeqte-md pdnd la templul husarilor din Modling...
de promenadd favorit pentru vienezi). Mullimea se
ingrdmddea duminica. Rudolf addugd: ,,Ar fi un loc cdt se poate

40 PAUL STEFANESCU ENIGME AIE ISTORIEI UNTVERSALE 41

de nimerit pentru a muri. Am o mare poftd sd mor. Nu vrei sd-mi cdtre {arul Alexandru II. DupI moartea sofiei sale, larul s-a cdsdtorit

lii companie de circumstan(i?" morganatic cu ea. Prin{esa i-a dnmit trei copii: un bdiat qi doud
$i Rudolf, pentru a atenua aceastii cerere insolit5, a sur6s fete. Cea mai tanerd, prinlesa ,,K", va deveni amanta lui Rudolf.
Arhiducele l-a rugat pe tatil sdu s5-l lase s-o ia de solie, dar acesta
privind-o pe frumoasa qtrtezand,. Ea frcu o grimas6, infiordndu-se
nu qi-a dat consimldmdntul. Tot timpul a solicitat Curtji din Roma
numai la gdndul ndstrugnicei propuneri. Era obignuitd cu avanswile (Vatican) anularea cdsdtoriei cu Stefania, sperdnd s-o ia de solie
bdrbaflor, dar aga ceva nici c5-gi imaginase. Prinqul ii lui mdna gi
i-o strAnse: pe prinlesa ,,K". Anticip6nd pu1in, iatl deci cd Rudolf cere

R- udDorlaf gndu, am vrut numai sd glumesc! legdturile amoroase, dar desfacerea cdsdtoriei, nu pentru a o lua de so{ie pe Maria Vetsera,
avea obiceiul s5-si etaleze
Mizzi Kaspar fbce-a o exceplie qi il insoqise chiar in cdteva dintre cum s-a crezlJt de foarte mulli. Prin aceastZi alianp cu prinlesa ,,K",
Rudolf fntea mult mai departe, urm5rind realizatea unor planuri qi
inspecliile militarel. ambifi politice in privinla Rusiei.

T6ndra ii rdspunse grav cd via{a putea sd-i mai ofere multe Dacd e s-o credem pe contesa Larisch, dupd drama de la
Mayerling, prin{esa ,,K" a emigrat in America, unde a niscut un
bucurii. Dar, indatA ce rdmase singur5, alergd la prefectul de polilie
b6iat (1889). La moartea ei, care a survenit la scurt timp, copilul a
gi ii povesti totul, solicitindu-i protectia, de teami ca nu cumva
fost incredin{at wrui orfelinat. La 14 ati, i s-a dat ca tutore un
Rudolf s-o fortpze la punerea in practicl a tenebrosului sdu proiect.
In general ins5, polilistii nu dau prea mare importanld revelaSilor judecdtor, pe nume James G. Gillepay, din Columbia. in 1916, fiul

ce riscd sd le nrlbure linigtea. lui Rudolf a fost iramatriculat in registrele de recrutare din

Rela{iile lui Mizzi cu Rudolf nu au incetat totuqi dupi acest Washington, sub numele de James Cleveland Long Street Habsburg

incident, iar la urechile impirahrlui nu a ajuns ,,gluma" lui Rudolf, gi a frcut parte din corpul expedilionar american: DupS rdzboi, s-a
lansat frrE succes in politicS, apoi s-a cdsdtorit in iulie 1933. Cu
in schimb, polilia continua si-i trimitii in necareZi un raport asupft! acest prilej, a semnat cu solia sa un contractinbaza cdruia cei doi
se angajau si respingd ,,orice tentativd fbcutii de rm reprezentant al
faptelor si gesturilor prin{ului, numele si calitatea persoanelor cdrora
weunei case regale - Habsburg sau Romanov - pentru a recunoaste
le vorbea, c6t si cele mai neinsemnate detalii.
copiii rezultaS din cdsltoria lor".
Ceva a rdmas insd din intrevederea ce a avut loc intre Mizzi Dar complica{iile sentimentale ale lui Rudolf nu se incheie aici.

;i prefechrl de polilie, si anume'o piesd intr-un dosar. Declaralia Se pune intrebarea: arhiducele era oare^deja c6sdtorit cAnd in 1881
tinerei dansatoare a fost recuperali la mult timp dup6 aceea si a
a luat-o de solie pe Stefania a Belgiei? In anul ce precedase aceastd
aruncat o lumind noui asupra enigmei scrisorilor gisite la Mayer- cdsdtorie, 1880, Rudolfse pare ce contractase, in secret, o cAsitorie
ling. Rudolf suferea de o obsesie depresivd, in care ideea fixd a
cu Maria Antonia de Toscana, o prin{esd italiand! Din aceasti
sinuciderii revenea periodic, provocatd de anumifi factori. Sin- cisdtorie secreti se va nagte un fiu, in 1880, mort in 1961, la vdrsta
de 8l de ani. Acest copil a fost crescut de o familie burghezd din
dromul este cunoscut, fiind specific bolnavilor psihici. Depdgirea
Viena, Pachmann. Prinlesa Maria Antonia de Toscana a murit cdliva
momentului critic salva pentru moment viata suferindului. Aga s-a
ani mai tdrziu. in tgl9, fiul adoptiv al Pachmannilor a intreprins o
int6mplat probabil de nenum6rate ori.
ac{iune in justife in vederea recunoaqterii cafitnlii sale de fiu legitim
S-a mai vorbit de o altd legiturd amoroasd secret:i a arhiducelui, al arhiducelui Rudolf. in luna noiembrie 1966, dupd 47 de arr], un

men{ionatd in special de contesa Larisch. Aceasta afirmi ci Rudolf tribunal din Viena a admis cd ,,preten{iile domnului Pauchmarur

ar fi avut in Elvetia o amantS, prin{esa ,,I(', fiica morganaticl a erau fondate". Pretinsul fiu al arhiducelui Rudolf qi al Mariei
{daisruclrueitAilnexEanlvderufialt.peinnttroubamonare;"vielideiaeapieRpr"ian{"efsa6.frRcue:tlaufniilevolioajr Antonia de Toscana a l5sat gi el un fiu, ndsbut in 1924, Theodor
incepuserd in 1880 gi au durat pdni la moartea lui Rudolf. S-a
Rudolf Salvator Pauchmann.
speculat foarte mult chiar qi asuprtr existen{ei unui bdiat ndscut din Alegerea so{iei lui Rudolf a fost de'la inceput p6n6 la sfbrgit
relatiile celor doi. Mama prin{esei ,,K", descendenti a unei ilustre
un joc al hazardului. Fosta impdriteasd detronatd a Mexicului,
familii ruse, a fost rlpiti la vdrsta de 15 ani dintr-o mdndstire, de

l. Claude Anet, Mayerling, Ed. ,"Eminescu", Bucureqti, 1972.

42 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE

pharlotte, vlduvd gi nebund, locuia la castelui Tervueren, in Belgia. 43
In primdvara anului 1879, castelul a luat foc. Regele Belgiei, Lio-
pold al Il-lea, care avea trei fete, a scris imparatului Aristro-Un- vorbit despre alte lucruri- in timp ce se petreceau toate acestea,
gariei pentru a-l pune la curent cu evenimentul prin care trecuse Elisabeta se afla la Londra. La l0 martie 1881, a primit o telegramd.
Deschizdnd-o, a devenit palidd. ,,prinful mostenitor s-a logodit cu
cumnata sa si, in finalul scrisorii, il informa despre noutd{ile din prinlesa Stefania a Belgiei".

familie. Avea trei fete, iar cea mai mare, Luisa, era tocmai pe Nu mai rdmdnea decdt de fixat data cdsdtoriei. S-a decis sb
punctul de a se cds5tori cu Filip de Saxa Coburg. A doua se num-ea
Stefania_;i avea 15 ani, Vorbind de Stefania, Leopold a cerut nout5li oaEtf?etmeesiaes.eMluendi;icSiiteCfauni{aii,nudra.veWa ilmmemnsetrruaalviee,aemraootivceopsiellriogai sneu,
medicale si morale, pentru a am6na mariajul dupi ce prin(esa va
despre familia imperiald si, in mod deosebit, despre Rudolf. Ac.este deveni, in adevlratul sens al cuv6ntului, o femeie. in agteptare, ii
dnduri i-au dat de gdndit lui Franz Iosif, pentru ce Rudolf nu ar era pregdtit frusoul. Aparilia menstrua{iei Stefaniei devenise o
problemd de st{ Ei o obsesie la Curtea Belgiei. Dr. Wimmer prepara
lua-o de solie pe Stefania? Poate cd aceista i-ar tempera via{a
dezo^rdonatii gi noplile pierdute.

Implratul Franz Iosi{ ced6nd sugestiei lui Leopold, qi-a fixat medicamente din plante, regele Leopold brusc interesat de farmicie,
prepara la rdndul siu pilule, iar c6t o priveste pe regina Henrietta,
alegerea viitoarei nore asupra prinlesei Stefania a Belgiei. El a rimis
un delegat la Bruxelles pentru a-i face un raport complet asupra ea ezita irrtre a face rugdciuni la bisericr gi concursul.- wdjitoarelor!
calitifilor gi defectelor prinlesei. Rudolf a spus c6 nu-gi va da Data cisltoriei a fost decalatd cu Sase luni. Cum aparifia
menstrelor intArzia,termenul
consiml5m6ntul mai inainte de a o vedea cu propriii ochi pe imaginard ce necesita repaos. a fost revocat. S-a pretextat o -utudi"
viitoarea consoart2i. Stefania era o adolescentii iirav6, putrn
La Hofburg, Curtea era nelinigtitii. Se
dezvoltatS. Fapt serpnificativ: la 15 ani nu era menstruatii. poseda trimiseserl invitafii la toate Cur{ile Europei, se pregitised focuri
ltt pe. frumos blond, un ten splendid qi o faqd fermecdtoare. I s_au de artificii ;i iluminalii speciale ale Vienei. Henrietta i g6sit solu{ia:
a scris o scrisoare personali impEr6tesei Elisabeta, cdci intre femei
ficut imediat rochii care s6-i ascundd formele copildregti. se puteau dezvdlui unele lucruri. Elisabeta, care dintr-un inceput
Cu'put'n mai inainte de plecarea lui Rudolf h Bruxelles, la
inceputul lunii martie 1880, q scenii care-l privea s-a produs intre era ostil5 acestui proiect de mariaj, primind scrisoarea, a
parinqii s6i. Fapt ce explicd si graba, c6t gi inten$a aceitora de a_l nici un caz cds[toria nu mai putea avea loc. primind rs5psopsu"nfsuinl,
Henrietta i-a comunicat lui Leopold care, plin de m6nie, qi-i certai
crsdtori pe Rudolf Scena este relatatd de contesa Larisch. Mergdnd
la Bruxelles pentru a face cunostin{I cu viitoarea sa so}ie, prlnpl consoarta pentru o asemenea prostie. Ameninlat5, Henrietta
a luat cu sine o t6ndrd care era cunoscutd la viena sub numele de a scris
imediat la Viena ci ,,natura isi ficuse opera... Era de
fapt o
,,frumoasa doamn6 Fischet'' (die Sch<ine Fischerin). Regele Leo- minciund. Totodati, Leopold a mai propus si se agtepte incd gase
pfiocldomaparfolamtisE.i lnni, cu speranta secretd cI intre timp metamorfoza vi fi realizatF'.
mariajul lui Rudolf cu Stefania era pe p.rrrct,l a" u S-a fixat deci data de l0 mai 1881. Trusoul era gata si impachetat.
Suveranul si-a manifestat indignarea qi un schimb
de teregrame gi trimisi speciali s-au perindit intre Curfile din in tot acest interval, pentru a-gi ocupa timpulldnah data fixata
Bnxelles si Viena. Dupd intrevederea lui Leopold cu Rudolf regele a cdsitoriei, Rudolf a frcut o cilitorie cu iahtul pe Mediterani,
i-a vorbit Stefaniei. Aceasta nu avea ce sd mai reflecteze; qtia frea fiind insolit de ducele de Toscana qi contele Hoybs. Cei trei au
mers p6n5 la Alexandria, urc6nd apoi pe Nil. A doua clldtorie, in
bine ce ar putea s-o coste dacd.l-ar fi contrazis. Fusese roriata sa-t martie, a avut ca obiectiv Palestina, Ierusalim, Bethleem, Nazaret,

asculte.

Duminicd 7 mafiie 1880, dupi-mas6, regele i-a propus arhi_ Marea Moart?i si Valea Iordanului.
ducelui o plimbare cdlare. in timp ce cildreau unul l6nga^ celdlalt,
. Regele Leopold a pdrlsit Bmxelles-ul la 2 mai, cu destinalia
Leopold nu pdrdsea din ochi tdndra pereche. Rudolferajenat, ghicea
cd regele agtepta de la el o cerere in cdsdtorie. Brusc i-a Viena. Stefaniei nu-i venea incd menstruaqia qi era ingrijorat?i, dar
intr-o franfuzeascd st6lcitd, deiis Ei, Viena nu s-a interesat de acest amdnunt, c6ci igi putei imagina cd
i-a cerut mana stefaniei. De la primeie fusese mihfitd.

cuvinte pronunfate, Leopold i-a tdiat-o scurt: ,,De acord.i $i au La 3 mai, cortegiul a fost intAmpinat de Rudolf la frontiera
Austriei, in frumosul oras Salzburg. Cds6toria a fost celebratd Ia l0

PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 45

mai 1881, conform tradifiilor casei de Habsburg, cu bdt6i de tobe aflau in croazierd ire largul coastelor Dalma[iei, la bordul unei nave
condusd de cardinalul prtnl de rdzboi, Greif. Aici au fbcut o be{ie straqnicS, cu to{ii. Stefania
EScihiwmanrzuerni breerligg,iosa-saed. eCsfebrgeumraotniina, biserica goticd a augustinilor,
intre timp se ingrdqase, devenind o curcd mare, dupd rasa flamand[.
interiorul edificiului frind imbricat in purpur6. Seara, tAndra pereche
Or, este gtiut cI Rudolf prefera Lrn tip de femeie cu totul opus:
a fost petrecutii la castelul Laxenburg, dupl cum amvdntt, o clddire
brunetd, delicati qi sensibili, de origine mediteraneand, sau slavd.
rece Ei neprimitoare. in timpul nopqii, o avalan;d de ploaie si zdpadi
veniti din Alpi s-a abitut brusc asupra Vienei. In ceea ce o priveqte Rudolf s-a detagat de Stefania cu o constanti din ce in ce mai
implacabild, mai ales dacd ar fr sI ddm crezare medicilor care
pe Stefania, aceasta intra in viala conjugalS absolut total ignorantZi suslineau cI ea nu mai putea rdmdne gravid5.

si neavizatS, fiind complet inocent?i. tn luna aprilie 1888, Stefania a constatat cI Rudolf ii scdpase

in toa-na lui 1881, dupd cinci luni de cdsdtorie, natura a aproape complet. Armonia conjugalS, dealtfel destul de relativ5,
repus-o in drepturi, Stefania devenind femeie. Pdnd atunci, cuplul
princiar nu ftcuse tradifionalul voiaj de nuntii. Acum, Rudolf durase 5-6 ani. Arhiducelui ii pldcea sd-gi ducd via{a in afara
aprecie cd sosise momentul gi o duse pe Stefanie la Praga, cuplul
ciminului. Pl6cerile oragului, seduclia Vienei, la acea epoc5, nu
instalAndu-se la Hrad. ln primdvara lui 1882, un buletin al puteau sd nu-qi producl efectul asupra lui, el care gtia ci persoana
Hofburgului amrnta ci arhiducesa Stefania aqteapt?i un copil. Ru-
dol| in culmea fericirii, a venit special la Viena pentru a anunta lui trezea interes tuturor, dar mai ales tinerelor femei.
familiei sale. Din capitali i-a trimis Stefaniei la Praga o
noutatea ce conlinea, prinke altele, ,,M-am intrebat - mdrturise;te prinlesa Stefania in cartea sa Je
scrisoare gi aceste rdnduri: ,,impiratul if devais €tre impdratricnt - ce il atrdgea si, din curiozitate si invidie,
trimite calde felicitdri. Este incAntat. Ai grije de tine qi de Vaslev-ul
l-am inso{it intr-rura din aceste iegiri, ludnd aspectul unei tinere
nostruo'. Vaslev era numele ceh pe care Rudolf igi propunea sd-l burgheze. Rudolf nici nu se strSduia si-gi pdstreze incognito-ul.
dea bliatului ce spera si se nascd. Stefania a nSscut la 2 septembrie
1882... o fetilE. Rudolf, dAnd dovadi de o mare delicatele, i-a {inut Am vrzilat diferite caf6-chantant Ei alte locuri indoielnice din Viena
parte: ,,O fiic6 e totdeauna mai frumoasi decdt un bdiat", i-a spus Ei ?mprejurimi. O atrnosferS viciatd, imbibati cu efluvii de usturoi,
el incurajdnd-o. Feti{a a primit numele de Elisabeta, cu supranumele untur5 rAncedi qi de proastd calitate, de vin ieftin gi de tutun, care

de Ercsi. ili tdiau respirafia. Am r[mas totugi agezafi la masl pdnd s-a luminat

La intoarcerea la Viena, cuplul princiar a fost instalat la de ziu6, ?n fala unui mobilier grosolan si soios, in compania
Hofburg, in centrul aripii de sud. Stefania era obignuitl cu confortul
birjarilor ce jucau cdrfi, fluierau qi c6ntau rlguqi{i. Se dansa, mai
si igiena, pe cdnd aici lucrurile rdmdseserd in aceeagi stare, ca 9i
cu secole in urmi. inainte de clsStorie, Rudolf deqinea la Hofburg ales femeile sdreau pe mese gi scaune gi reluau la nesfhrgit aceleagi

un apartament compus din doui carnere, luminoase si firalte, sobru refrene vulgare gi sentimentale, pe care o orchestrd mediocri nu
mobilate, cu un pat de fier, un divan, intr-un col!, 9i o mas6. A inceta sd le acompanieze. As fi dorit la rdndu-mi si md amuz, dar
pistrat mai departe acest col{igor de adolescent ce se afla deasupra
gederea ?n ambianfa lum6ndrilor ce fumegau gi a trupurilor pline
apartamentului conjugal. Camera de predileclie era cabinetul de
de sudoare, imi repugna peste mdqrrS. Nu infelegeam ce pldcere ii
lucru. Se aflau acolo doud fotolii confortabile, o bibliotecd 9i un
birou. Rudolf se folosea, pentru scris, de tocuri enorme, asezate putea produce lui Rudolf'.
Treptat, raporturile dintre sof se degradeazd, ca gi sbndtatea lui
meticulos intr-un rastel de bronz aurit. Vizitatorii erau su4rrinsi
vdzdnd pe etajerd un craniu gi pe un co[ de masl un revolver. Rudolf. Acesta bea enorm, iqi insulta so{ia, venea acasd in zori ;i
Decorul era completat de trofee de v6ndtoare: o piele de urs 9i
avea asupra sa un revolver cu care se juca in timp ce era cu Stefania.

Pl6ng6ndu-se impdratului, acesta a linistit-o, promi!6ndu-i cd va

interveni. InfideHtAfle lui Rudolf nu au lSsat-o indiferent5 pe
Stefania. ,,Cdsdtoria noastrd - scrie Stefania - devenea pe zi ce

trece incompatibili cu realitatea. Acum, contradic{ia era mai puter-

nicl ca niciodatd. Temperamentul nervos il impingea la accese

pdsdri impdiate. l. Stefania de Belgia, contesi Lonyay, Je devais €tre impiratrice. Mimoires de

Anii trecdnd, lucrurile au inceput sd se schimbe. in primdvara Ia dernidre princesse heritiire d'Autriche-H6ngrie. ,tlbraine de la Grand Place",

lui 1887, Rudolf gi Stefania, impreund cu un grup de intimi, se Bruxelles, 1937.

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 47

46 PAUL qTEFANESCU Stefania, ,,{6ranca flamandI" cu gapte ani mai t6ndr6 decdt el, lipsiti
de farmec si care, dupd ce a ndscut o feti{5, nu a putut sE mai aibe
teribile de mdnie, la scene dezonorante gi intolerabile. Se putea copii. A inceput sI fie deldsitor, sd frecventeze locuri r6u famate
crede c5, o dat?i cu demnitatea morald, el i;i pierduse si no$unea
cea mai elementarii de curtoazie. qi, dacd ar fi sd citEm. interpelarea deputatului pemerstorffer, ,,in

in cursul unuia din aceste incidente, Rudolf nu s-a jenat sd-mi urma unei ignobile orgii cu prietenii sdi de desfriu, de rang inalt,
facd destdinuiri in public despre aventurile sale amoroase. in final, i-a adus in toiul nop{ii in carnera so{iei sale...".
se intdmpla nu o datii sI md amenin(e cd isi va pune cap6t vie{ii,
f*rn
omorAndu-md gi pe mine qi sinucigdndu-se apoi mii -"af. Arhiducele Rudolf si
autoriz"a"gt,niin" baroana Maria Vetsera
tercizatA. Am rdsuflat uquratd cdnd impdratul
septembrie, si fac o croazietd, in Grecia. Am revenit la Viena in

octombrie. Dar am fost ingrozitii vde6ndu-l pe prin{. Ar5ta complet

schimbat, era o ruin6".

La rdndu-i, nici Rudolf nu avea o pdrere prea bunl despre so{ia Dupd unele surse, la inceputul lunii noiembrie 1888, iar dup6
sa. Iatii, de pild5, ce nota in jurnalul siu intim: ,,...cdsnicia noastrf,
altele, in ianuarie 1889 Rudolf a fdcut cunoEtin{i cu baroneaia
imi face impresia unei calesti grele, la care, din greseald, s-au Maria Vetsera. Prea multi importan{5 nu are crun s-a produs eveni-

inhlmat un cal aprig qi un altul de marmurd rece. Primul fr.amanti menhrl. Maria era indrdgostitd de arhiduce, ca si multe alte tinere

pdmAntul cu picioarele, cabreazd, salt?i, celdlalt, nesimlitor in calmul din Viena, de altfel. Ea il iubea, in imaginafie, cu nebunie gi intr-un
siu impietrit, rilmdne pe loc. Primejdia este mare pentru am6ndoi,
ctrci in neliniEtea sa de a se avAnta, calul, neastimp5rat, se arunc5 mod pe care el nu Ei-l inchipuia.

in dreapta gi in stdnga, lovindu-se de tovarisul s5u. Si-i fereasci In timp ce se afla in compania prietenilor sii la o petrecere,
amicul sdu Miguel de Bragan@ l=a intrebat:
R- udAolif
cerul de o nenorocire mai mare! Dacd intAmpldtor sirmanul armdsar sd mergi.la balul,,polonezilor, Rudi?
a.frcut. un .gest ce frrsemna od, nu-l rintereseazl,petrecerea
inspumat ar zdrt in calea sa pe adevdrata tovar5qe a vie{ii sale, pe
care destinul i-a h5rdzit-o, cdutAnd s6 evite o imperechere nedemn6, respectiv4. Era vorba de o recep(ie la Ambasada Poloniei.
ar face un suprem efort pentru a se elibera gi, incercd.nd s5-gi rupI
hamurile, ar r6stuma f6rd indoialS fastuoasa kdsuri. Calul de priet-enuDl esdcue. nu? Poate cd ai si descoperi ceva interesant..., insistd

marmurd ar suferi stricdciuni neinsemnate, dar celilalt ar fi cu Si a fost Maria Vetsera.

siguran{5 strivit sub greutatea caleqtii. Sau dacd, printr-o minune, itr ti*p ce igi plimba privirea absenti peste dansatorii ce
ar rdmdne incl viu, cred cd nu ar mai merita dec6t clasica lovittu5 evoluau sub lustrele de cristal din sala mare - femei in rochii

de gra{ie - un glonte in ureche!"l. strilucitoare, bdrba{i in uniforme de gal5, lepeni ca niste soldaS de

O caracleizare sugestivd a lui Rudolf ne-a llsat-o Drumont, plumb - a zdit-o, venindu-i in intdmpinare, pe contesa Larisch,
in SfirSirul inei lumi:,,Rtru sot, i-a ficut arhiducesei Sbftnia scehe verigoara sar. Nutrea pentru ea un amestec de sentimente greu de
de o violenli vecind cu nebunia, amenin{And-o cd o va omof gi definit - atrac{ie, agasare, neincredere. Tdndra femeie ii fusese
amarfiA in joacd, din curiozitate
dupd aceea se va sinucide si el. Ca Ei mama sa, acest b6rbat, b6tra; libertatea ;i cochetdrie si, mai apoi, isi luase
inainte de weme, avea mereu pe buze cuvdntul <(moarte>. Moartea si intervind in viala sentimentald, devenindu-i chiar
cu spectrul ei l-a urmdrit toatd via{a'l. ,,,{m urmat o altd cale dec6t sa
cea mai mare parte a rudelor mele", a menfionat Rudolf cu zece
confidentS. Cea mai mare pldcere a contesei era sd-i prezinte tinere

susceptibile de a-i place si sd urmdreasc6 apoi cAt timp ii trebuie
pentru a le cuceri si poseda. S-a vorbit mult cd astfel de manevre
ani inaintea tragicului sdu s€rsit, in testamentul din 1879, addugdnd:
,,O ultim6 sSrutare tuturor vienezelor frumoase pe care atAt de mult nu urmdreau alt scop decAt sd-i producd neplicere ,,firdncii
le-am iubit...". flamande", pe care contesa o detesta cu putere, fhr6 un motiv

Gusturile sale se indreptau cdtre levantine, eweice, femei l- Marie Larisch von Wallers6e-Wiftelsbach, Zes secrets d'une maison royale,

brunete, in general, tigdnci, dar a luat-o in cdsdtorie pe blonda Ed.,,Payot, Paris", 1935; Mon pass6, Editions,,Emile paul Frdres,., paris, 1936.

l. lbidem, p.226.

48 PAUL $TEFANESCU ENIGME AIE ISTORIEI LJNTVERSALE 49

special, dacd nu pentru simplul fapt cd Stefania era so{ia lui Rudolf sa. Ea gtia aproape tot din romanele franquzegti, foarte imorale-,..

si nu ea... Jacques Marcineau in cartea sa Mayerling - 30 ianuarie 1889',
,"A,E dori s6-!i prezint o tAnird persoand indrSgostiti nebunegte prezintd o alt2i versiune a modului ir care s-au cunoscut Rudolf Ei

de tine, i s-a adresat ea, liclrindu-i in ochi o flac5r5 de excitalie. Maria, la care contesa Larisch a avut ultimul cuv6nt.

Se numeste Maria Vetsera. Baroneasa Maria Vetsera ate 17 ari... intr-una din zile - inceputul lunii septembrie 1888 - contesa

o adevdratii bucSlicd regeascd, scumpe veriqor! Maria Larisch se afla invtzitA la Elena Vetsera, pe care o cunogtea
lmagtneazd-\i cd micula aceasta taie cu foarfecele toate foto-
mai demult. in timpul vizitei - mdrturisegte contesa - a fost martora
grafiile tale ce apar in ziare gi reviste. Citeqte cu pasiune tot ce se
scrie despre tine. Visul ei este de a te intelni intr-o zi in caine Ei unei dispute intre cele doui surori, Anna gi Maria. Anna s-a adresat
oase. Nu putem sd nu-i implinim o astfel de dorin{6 si nici s-o
facem sd agtepte un minut in plus!" contesei Larisch: si-ti spun
inda-td..E. aEesintedirnlgdorlsgtoitsitidtlenpebriunnqeuglt.em, o9gi tEetnii idtoer!ciinte' ?pAomt'
Rudolf incerci sd gcape, agasat de insistenla pufin prea febrili imagina o
a fostei sale amante..., dar iatd cd o t6ndrd imbricati toatii in alb
se inclind respectuos in fa{a sa. asemenea nebunie? Fata asta nu are nici mdcar sim$rl ridicolului..-
Ochii Mariei, care era de fa{6" scdnteiau de m6nie. Dar nu a
Maria Vetsera.
Frumoasd, chiar foarte frumoasd, aga cum o descrisese contesa scos un cuv6nt. Anna a contintrat:

Larisch. verig-oarTaolautiii afecfiunea pe care v-o mdrturiseste se indreaptii cdtre
cd semdnati. Si, dacd dorili s-o
Maria era mai mult decdt frumoas5. Unguroaicd din pattea Rudolf cu care gdsegte

tat6lui, gtecoaicS, din a mamei, mostenise de la aceasta un ten mat, interoga{i, spuneti-i ce mdndncl Rudoli ce bea..-
ce te privegte dacd il admirpe prinlul moqtenitor? E o
pulin marmorean gi un pdr negru intunecat, ce ii c6dea pe umeri feric-ire Ei, de originalS. $tiu despre el multe
poli iubi o fiin!{ aga
p6nd mai jos de talie. Imengii sdi ochi albagtri se alintird pe arhiduce, sd

fiind de o profunzime rard, misterioas[... detalii de la v6rul lui, Miguel de Bragance.
Rudolf se simli stdnjenit, curn nu fusese niciodati inainte. El,
in cele din urm5, Maria s-a decis gi i-a scris o scrisoare
sedircdtorul blazat, era intimidat de prospelimea, tinerefea, dar mai arhiducelui, in care ii decla:a dragostea ce i-o purta- Scrisoarea eftt
nesemnatii. ,,Nu doresc decdt un lucru: si vd vorbesc". Rispunsul
ales de frumuselea acestei tinere fete. trebuia si parvini la post-restant. Rudolf i-a rdspuns Ei a trimis
cupeul cu Bratfisch, sd agtepte irn fiecare noapte timp de o or5, pdnd
Rudolf a vorbit mult in acea seat6, a vorbit mult, frri s6-gi dea cdnd necunoscuta va avea posibilitatea si se strecoare neobservatd

seirma de ceea ce spunea. FdrE indoiald cd a pirut caraghios, cdci de la domiciliul s6u. Cu concursul servitoarei sale, Maria a plecat
rdsul cristalin al Mariei Vetsera se auzea adesea. Au dansat, ca qi trtr-o noapte pe furig, de acas6. Era imbrdcatii doar cu o c5mag5
ctrrn erau singurii in imensa sald. in zllele ce au urmat, timpul le-a de noapte, un halat gi o manta. Fala ii era ascunsd de o voaletZl
deasd. Cupeul agtepta in apropiere. O clipd mai tfuziu, Rudoll
pdrut incremenit.
Dar cine era baroneasa Maria Vetsera? !69nind din intuneric, s-a agqzat aldturi, pe pemele cupeului. Prinful
Cele doud fiice ale Elenei Vetsera abia ieqiser6 din adolescen!5. nu gtia cu cine are de-a face.

Anna, crescutd intr-o pensiune religioasd, era timid6 si neinsemnatji. Care este totugi adevdrul? Contesa Larisch qi baroana Vetsera
in ceea ce o privegte pe Maria, la cei 17 ani, manifesta acelasi gen
de viatd ca qi mama sa: monden6, vanitoasd, inclinati spre com- se cunoFteau. Contesa ducea o existen{5 mondend Ei, pentru a se
plica1ii. in tSSg, Maria Vetsera a venit la Viena. in iama precedent?i,
la Cairo, igi incepuse via{a mondend. Primul amant fusese aici un distra, venea adesea la Viena, unde tr6gea la Grand Hotel, pe Ring.
De zece ani, rela{iile sale cu Rudolf, de;i rare, erau totusi menlinute.
tAndr qi chipeg locotenent britanic. Aventura din Egipt o trans-
formase pe t6ndra fat6 intr-o femeie experimentati in problemele Modul in care Rudolf gi Maria Vetsera au intrat in rela{ie a fost
de amor. Pentru a-i completa portretul, amintim cd fuma gi citea explicat astfel de citre cercetiitorii serioEi ai cazului' Maria i-a
vorbit despre dragostea sa pentru Rudolf contesei Larisch. Sfituitn
pe ascuns romane licenlioase, imprumutate de la Agnes, guvemanta
1. Jacques Marcineau, Mayerling - 30 janvier 1889 Editions Baudelaire, Paris,

1968.

50 peut- srprAxsscu ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 51

gi indemnatii de aceasta probabil, Maria i-a scris o scrisoare trui pregnant, atunci cAnd ii face portretul Mariei Vetsera, prietena sa:
,,Ce curioasS natur6 are Maria, cocheti prin instinct, incongtient
$udol{ pe care contesa s-a grdbit s-o predea vdrului ei. Tot ea a imorall, de o senzualitate cu totul orientald, era totusi
fost cea care a condus-o pentru prima datd la Hofburg, unde l_a incdt toatii lumea o iubea. I^nasaafadr6e
fermecitoare, aga de adorabild,
intAlnit pe Rudolf.
de aceasta, avea imaginat'a pewertitii din cauza c6rtilor proaste pe
cdt privegte promenada in cupeu, ca si scrisoarea post-restant,
toate acestea s'nt pure invenlii ale Mariei. cr lucruriie au decurs care i le imprumuta Agnes, perceptoarea sa. Epuizase aproape tot

astfel ne-o dovedeqte o scrisoare apar{indnd Mariei vetsera. Tanfua ce era de qtiut din romanele franfuzegti foarte imorale".

rfa-.taarisqcih-asiduensetiiinfeumii eaimcourunlumsaeuleseHcerermt lianad,odued persoane: c<intesei Legdtura dintre Rudolf qi Maria a evoluat foarte repede, de

la care luase lectii. altfel in maniera in care arhiducele era obignuit. Birjarul Bratfiac

O scrisoare trimisd Herminei, de Maria Vetsera, a fost regdsitd qi gi valetul Loschek seryeau de intermediari discre{i, rolul contesei

publicatd. Iati un extras: ,,\zi vetj primi de la mine o iriro*" Larisch estompdndu-se intre timp. La Hofburg, in fa{a palatului ce

fericita, cdci am mers l6ng[ el. Larisih a venit sd md caute pentru da spre pia{a Sf. Iosi[ inaintea unei mici uEi metalice, Loschek
a face o plimbare. Arn mers sI fac o fotografie, natural, h dorinla agtepta pentru a conduce vizitatoarea p6nd in apartamentul lui
Rudolf. Si Bratfisch mergea se astepte in strada Marocanilor, ce
mea. Ne*am intors apoi la Grand-Hotel. Trdsr.rra lui Bratfisch ne
agtepta in fala por,tii. Ne-am urcat in ea si ne_am cu t?iia un unghi drept cu strada Salesieniloq trecdnd pe sub podul ce
galurile si am plecat in galop la castel... ascuns felele
le lega de palahrl Albert. Maria, cu inima bdt6nd, il urma pe
sod_ uIgltEdecucmareexnpelicodcvuepr6ismoa: r,a,.{lumi Rudol{ in memoriile sale, epi_ Loschek de-a lwrgul coridoarelor pustii ale Hofburgului,
intAlnit-o indbqindu-se, urcdnd qi coborland scdrile inguste gi alunecoase.
pe bdtrdna Uaroana
Vetsera, la Gbd<illd, in 1876 (bdtrdna baroand avdnd o fatd de 17 Adeseori, ghidul siu ii atrdgea atentia asupra surprizelor ce pdndeau
ani nu putea avea mai mult de 40 de ani in lggg, z. z.). I_am fost vechiul palat. Printre altele, se vorbea de un corb bdtren ce i;i vAra

prezentatd, pentru a doua oard in 1888. Ea tocmai sosise la viena ghiarele in pdrul trecitoarelor, sco{And croncdnituri sinistre. Apoi,

cu cele doui fete ale sale. Soful sdu, baronul, murise recent, undeva dupd ce trecea pragul vestibulului apadamenhrlui de bdiat al lui
atmosferd miiterioasi
in Levant' Am remarcat de indatd cd o Rudolf, intra in biroul sdu.

invdluia familia vetsera. Din nefericire nu arn putut s6 nu intrelin Data la care amorul lor a incetat de a mai fi platonic, pentru a
relalii amicale cu Vetserele; ele imi aritau o astf"l de prietenie, tI
nimic din ceea ce fbceau nu le era in defavoare. fi camal, e cunoscuti: 13 ianuarie 1889. Dupd cum ;tim, Maria

d.ar Yqi1fdouar,teabpiarecieogcieti.i din man5stire, era nu numai foarte frumoasd, avea douii confidente: prima era contesa Larisch gi a doua, Hermine,

Am in{eres mai tdrziu ci ea si mama ei imi institutoarea de la care lua lec(ii. Acesteia din urmi ii scrisese:

fr9eag avansuri, pentru cd Maria se indrdgostise'la nebunie de ,Ne-am pierdut capul amdndoi... acum ne aparlinem cu trupurile
si sufletele...*. -f6ndra fat2i scria ,,noi", crezdnd cd Rudolf vibra pe
aceeaqi lungime de undd ca gi ea, fapt care nu eftr real. Ceddnd
pri"t"t mogtenitor. FIrd s-o stiu, fbri ,-o *"urr, am fost implicatii
prinfului, tdnfua iqi concretizase, intr-un Ermrne fel, ambiqia.
tr aceastd afacere..." Maria Vetsera era a$a de satisfbcutd de a fi devenit, in sflrgit,

Pentru a se disculpa, contesa Larisch oferi propria_i versiune efectiv, amanta prinlului mogtenitor al Austro-Ungariei, incdt a rrmt
qrivin-d inceputul relaliei dinfe Rudolf si Maria. astret, ea indicd
sd consemneze acest eveniment. Eai-a fdcut un cadou lui Rudolf,
data de mai,.l888- Agnes, camerista baroanei Vetsera, il ;d;;;
constituit dintr-un etui de ligarete din aur, avdnd gravatd aceastd
pe valetul lui Rudolf, Loschek. Scrisoarea intocmiti de Maria'nu inscriplie: ,,13 ian 1889. Multumesc fericitului destin". Mai noteazi
a fost trimisd prin poqt5, ci remisd de Agnes lui Loschek, care i_a
dat-o la rAndul sdu, stdpdnului. in jumalul ei intim: ,^m treit cea mai frumoasd zi a vie\li mele."
La rdndul sdu, arhiducele ii dSruieste un inel pe care sunt g{avate
Primele int6lniri au avut loc in cursul promenadplor din pratel
apoi in noiembrie tdnlra fati initialele cdtorva cuvinte: ,,Uni{i in dragoste pdnd la moarte"'.
in Hofburg. 1888, a pus pintru prima oari piciorui Se impun, credem, cdteva limuriri. Ideea de a se separa legal

Sentimentul vinovdfiei contesei Larisch apare cu at6t mai l. Claude Anet, op. cit., p. 135.

52 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I]NTVERSAIE 53

de Stefania a inceput s5-l preocupe pe Rudolf inc5 de prin 1887. fi ezitat sd provoace un scandal. Rudolf a spus intr-o zi c5 Maria
era ,,un adevirat mic demon".
Divorful nu era legiferat in Austro-Ungaria, singur Papa fiind cel Reproducem textual cuvintele lui Rudolf in discufia avutil cu
in m6sur5 sd autorizeze anularea cf,sdtoriei. Dar sub ce pretext? Ei

bine, pentru cd cuplul avea o fatii gi succesiunea la tron nu era si contesa Larisch: e un mic demon! Nenorocirea e ci

nu putea fi asiguratii. Printre prietenii de b6uturd gi vdndtoare ai lui gi-a-pieRduutdoclaf:pu(.l..g) igdiaMcdartiua nu gdsegti un mijloc de a o calma, ea
ea
Rudolf, se afla ,si Filip de Coburg. Filip era in relalii excelente cu
va provoca un scandal. Este exact ce doresc sd evit. pentru
Vaticanul gi s-a oferit sd oblind anularea cdsdtoriei. Rudolf a accep-
rupt cu multe femei, ce nu
tat. Autoritatea pontificald nu Ei-a dat silinla s6*i rdspundi personal ru-pe FerE indoiald, dar deja ai
gi cu Maria?
lui Rudol{ ci a trimis o copie de pe scrisoarea sa lui Franz'Iosif, ai
Rudolf exas-
fapt care a provocat o disputd violenti intre tati $i fiu. pera-t. Pentru cd ea nu wea sE fie abandonatd, strigd o decide s6-l
A urmat apoi un v6rtej de intampldri, constituind o conjuncturd Dumnezeu gtie c6 voi face imposibilul pentru a

cu un rezultat tragic. Elementele trebuie analizate cu mult discer- ia de so! pe Miguel de Bragance. Aceastii cdsdtorie m-ar aranja de
minune si a9 fi foarte bine plasat pentru a juca rolul cel mai fericit
ndm6nt qi obiectivitate pentru a se desprinde adevdrul, mai ales ci
din toqi trei.l
impdratul a linut cu strictele sd reduci la minimum ruqinea care se De altfel, Maria era perfect conqtientZi cii nu se putea agtepta

abdtuse asupra Casei imperiale. la o iubire adevdratd din partea arhiducelui. Mai mult' ea este pusd
in gardd de contesa Larisch: ,,Lupi ca Rudolf m5ninc6 oi ca tine.
Intre timp, starea sdndt?ifii lui Rudolf se deteriora vdz6nd cu

ochii, asa dupd cum o atestii numeroasele mdrturii l6sate de con- E un om lipsit de inimd gi de sensibilitate'".
temporanii sii ;i, mai ales, de sotia sa, Stefania.
Epuizat de excese, cddea tot mai des pradd trnor stiri depresive, Maria Vetserd, in mod cert, i;i concepuse proiectul de a se
cdsltori morganatic cu arhiducele, despre care ea gtia cd menajul
fiind obsedat de ideea sinuciderii. Dep5gea cu greu momentele
lui scArtie qi acest lucru ii lSsase posibilitatea sd tragd speranta.
critice, fiind marcat de iredatoririle zilnice gi dependent de injec{iile
Familia sa nefiind primiti la Curte, pentru ea irsemna o ridicare
cu morfind. Contrar aparenlelor, pe Maria nu o iubea in adeviratul
nesperatS, in rang, gi un vis neimaginat gi fantastic.
sens al cuvdntului, a;a cum diver.si autori au ?ncercat si prezinte in Zvonurile goptite despre idila dintre arhiducele Rudolf qi ba-
cdr,tile gi articolele lor. Ca dovad5, prin{ul nu rupe nici m6car
roana Maria Vetsera incepuserd sd circule prin Viena, dar acestea
temporar, legdtura cu celelalte amante ale sale - prinlesa Aglaia au fost intdrite abia dupd incidentul de la Oper5 9i recepqia de la
Auersberg si dansatoareaMiz-zi Kaspar. Acesteia din urmi, prinful

i-a cumpdrat ;i mobild (ui6nd s-o pl6teascd). O cdntirea{i a corului Ambasada Prusiei.
de la Karl Theater se bucura si ea, in aceasti perioadd, de favorurile La Viena, c6nd un membru al familiei imperiale se afla intr-o

arhiducelui, primind in dar tur valoros inel cu diamant. sa15 de spectacol, privirile convergeau citre el. Acum se petrecea
acelasi lucru cu Maria Vetsera, cAci numele s5u se afla asociat cu
Printul mostenitornu numai cd nu a nutrit o mare pasiune pentru cel al Habsburgilor. Lorgnetele erau indreptate asupra Mariei. Nici
tan5ra fat5, dar aceasta chiar il agasa. Maria poseda incd o parti- colierul, nici diamantele bijuteriilor, aflate intr-un numdr ostentativ,
ii fideld, il asculta 9i ii suslinea ideile. ce depdgeau bunul sim{, nu erau dlruite de Rudolf dar tof, se
cularitate interesantii: el era
era pentru Maria obiectul unei pasiuni intrebiu dacl nu cumva era totuEi aga. Maria, sim{ind toate aceste
Prinful a in{eles cI

exclusive, definitive, absolute. Pu{in importa dacd in aceastd pasiune lorgnete indreptate asupra sa, auzind guEotelile, incerca o mai mare

intra qi alt lucru decdt iubirea. Ea ii era total devotatd, ii aparfinea: voluptate dec6t in bralele lui Rudolf. ih seara aceea, in loja lor, cele
doui prinlese surori nu au pierdut din vedere pe fata bancherulgi
era suficient sI fluiere - aqa cum f6cea cu trn cdine de vdndtoare din Smirna: erau fiicele regelui Belgiei, Luisa qi Stefania' Sotia
de pildl - nu import2i in ce moment, pentru a veni. Se sprijinea pe legitiml a lui Rudolf afect?i un pdeispored{ ofaampnddein,,acteoaasttiaii micu{5
ea in clipele cind starea obsesivi il invdluia cu aripa ei neagr5. Vetsera". Ea puterea
putea fi geloasd
Si totugi, iubirea Mariei il sufoca. Dorea sd se debaraseze de

ea, dar nu indrdznea s-o facd in mod deschis, era slab. Se prea
poate ca el sd fi intuit cd, dacd ar fi pus capit intAlnirilor, ea nu ar
l. Marie Larisch, Mon pass6, Editura Emile Paul Frdrres, Paris, 1936, p- 174.

54 PAr.rL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 55

pcuuvnacnt tdueluiv,ed{*erep, "tootuscionpiul6a..v. ehaodtirie€pttaltuec. ru nu! $i dintr-'n anumit purta peste tot - refuzul Papei de a-i accepta divor{ul, complicafiile

Arhiducesa stefania era ra curent cu legrtura rui Rudolf cu cu Maria Vetsera gi ordinul imp6ratului de a rupe de indatd cu ea,
Maria vetsera. Faptul o necdjea mai mult dec6t lisa sd se intevadi
$i ghicea cd rivala sa avea sd-i dea serios de furcd. Dupd spectacolul dejucarea complotului rnaghiar, pus la cale de prietenul sdu, contele

de la Op91e^ gi cancanurile care circulau in ora;, u ,r"rrit iir* ae Zl Stefan Karoly, cdruia nu numai cd nu-i reugise planul, dar fusese

ianuarie 1889. arestat, din vina lui Rudolf, Ei acesta ii reproga faptul. Pe scurt,

peste toate necazurile, obsesia sinuciderii ii apdrea ca singura solu{ie

in seara aceea de iarnd se aniversa ziua lui wilhelm al Il-lea, salvatoare.
1MlaaajAermriaybi naEsulaispdaiaebredPtearuassiid,eiicnolaonVcfohierimnpae.uzARarunhdliedoiu,lfct,oei{sniavmeSanteerefaaunlinipauelitnrr6ednaedlouscl-aounl.isi,maclupatdere-.
Timorat qi speriat, pierz6ndu-gi cumpdtul, Rudolf i-a spus totul
sssod-iionsfsaacorodc{eniuasrnterap6yenelagarderah.nlitdlaClu"ec..sleeSisacdda.otnrueNdibaeuflbueiutlmndcdeeaivdebseenairopsoreragivnopealuiaubuE,lilcMe,,cnsaaairiadaVodevuotdesueattrsiagiei,ro*maauinactme*"Zfagio'a@etuai,t Mariei, propunAndu-i sE se sinucidd impreuni. Ea a acceptat in
modul cel mai natural, ca o eroind shakespeariand, cu scopul de
a-gi satisface iubitul, numai al ei. Era complet conqtientS, calmd,

arhiducele a fost chemat la impdrat. hotirdtd.

La 18 ianuarie gi-a irntocmit testamentul. Cand ;i-a fbcut

fotografii, cdteva zlle maitdrziu, a spus: ,,Vor fi ultimele...". Rudolf
concepuse scrisorile de rlmas bun mamei sale, soliei qi surorii sale.

i.anuCareie s-g_ lltdmplat in decursul acestei lungi intilniri, din 2g inlurut acestor scrisori s-a discutat foarte mult, emi{6ndu-se diverse
inceput opinii, dintre care relinem pe aceea, potrivit cdreia aceste epistole
1889? Dialogul, probabil a astiel:
ar fi fost n{te falsuri executate de specialistii poli{iei vieneze pentru
s.-a -perOmi.stes"dyAo,.isnesurlyteu,nign, indrigostiti d! tine si cu care ai relafii, a intiiri teza sinuciderii. In ceea ce ne privegte, considerdm cI sunt
si in acest mod intreaga
fap, pe sotia ta reale qi au fost scrise intr-un mgment cdnd arhiducele se afla la
noastrd Casd, pe care ea o reprezenta ofrcial ieri seard, ink]o
ambasad5 str5in6. apogeul crizei sale depresive. Intre momentul scrierii ;i clipa
gsiensutucliugiafsuin. eEsstteauintterervcaultulorien Si zile, fapt care nu se intdmpld la
- Nu am nici o vin6. dec6t aceast?i fati; dacd nu si-a pus
fa-c Nu uita c6 esti cdsitorit gi mai in varsti care sinucigagul,
rispunzltor de tot ce s-a hntAmplat!
te g6ndu1 in aplicare, igi revine qi renunt6 de a mai face gestul funest,

f_iuluDiias5lougucdl diignitrpeecreicilidteoai zal,dpevoezniyitaadperinasr.hFidrauncze Iosif i-a reprosat pAni la o nouii recidivS. Dar recidivele sunt rare.

mostenitor: di;
compromisS de combinalii oculte cu revolu{ionarii maltriari. i-p"a-
Drama
ddraoetuueal xtzuainltiaamlig.pioifru,aIl-tgauemlr,dsincotolginertziriassaaslen-.aoIrshmtioeariiic{evusaludrtesicdpheeupaVnpeiitdsaeefriarzm.i.ied,racuea,opRu-uardr"oraulf
La26 iartuane, arhiducele a.anun{at-o printr-un bile{el pe sofia
a promis tatiilui sdu cd va rupe legitura, ob{indnLd totusi permisiunea sa care se afla la Laxemburg, cI va pleca la vdnitoare timp de 3
ca pentru ultima oard sd ia masa, a doua zi, cu amanta sa. zlle, la Mayerling. El trebuia sd revind la Viena pentru dineul de
Ciocnirea dintre cei doi
arhiducele ar s-a produs gi pe alte planuri, politice. familie, din seara de 30 ianuarie.
s-a vorbit cd proiectul d'e a se-face ales
fi conceput Rudolf a invitat pe doi dintre cei mai vechi prieteni gi tovardgi
rege^al ungariei, evocdnd precedentul fbcut ae impdratul Ferdinand. de v6ndtoare, contele Hoyos gi Filip de Coburg, sE meargd gi sd
Scena dintre tatd gi fiu trebuie cd fusese de o violen{i
anddeu-oupbnRliagucsnrdeulqoritilSf3to,tarpretaeecpneqotamirttpaorcttiunnalgimmehrioapomtdiamrenanpttuto'elltrasci5vufuaom,ssgtaneg:undbessoreiaat lldpiu,ool barMdtoesarcdrmotgluiaptdfeiii.dAuinf"ic*fio"let-o."luiSue, vdneze impreund, la Mayerling.
de afard - ploaia rece, amestecati cu lapovifd, pe care vdntul o
Pe la jumdtatea secolului ffecut, Mayerling era o fost6 mdndstire
abandonatil, ce aparlinuse c6ndva cdlugdrilor ordinului Sf. Cruci.
Situatd pe ultimele contraforturi ale Pddurii vieneze, la numai 40

km de Capitald, locul a fost ales de arhiducele Rudolf pentru a
amenaja aici un modest pavilion cinegetic, in care sd se refugieze

56 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 57

impreund cu c6liva prieteni pentru a vina, bea si incerca sd uite de Prima a fost contesa Larisch, cdreia i-aincredinlat o casetii cu docu-
greul protocol de la Curte gi obliga{iile sale de Kronpinz, pie care mente ce urma sd fie predatil la auzul parolei ,RIUO". S-a scris
le indeplinea cu at6ta dificultate. mult pe aceasti tem5, brod6ndu-se cele mai fanteziste supozi$i. in
In 1887, arhiducele a cumpdrat proprietatea ce consta dintr-un acea zi de 28 ianuarie, Rudolf a p6rSsit-o pe contesa Larisch cdtre
grup de clddiri joase, avdnd acoperiguri cu qigle rohrnde, inconjuratd
id-eaupnlSzcidutEfiodaortmeinmautiilt:deeruanutnumlu.mininciqiudina orele l8m, sau la pu{in timp dupd. De la Hofburg, diminea{a, el ii
aspectului modest, locul
trimisese un bilet Mariei Vetsera. Tdndra, la r6ndul ei, iqi pdrdsise
mijlocul unei piduri de domiciliul cdtte amiazd,. S-a urcat in trdsura lui Bratfisch care o
arbugti, avdnd de jur-imprejur-un codru secuiar de brazi. Rudolf a aqtepta undeva si, urmdnd ordinele stlpdnului sAu, a condus-o la
pus sd se construiascd cdteva anexe, ce nu au modificat cu nimic Mayerling. La sosire, a fost primiti de omul de incredere al lui
aspectul general al Mayerling-ului. Rudolf, Loschek gi strecuratd discret intr-un apartament unde totul
era pregitit penffu ea: rochie de cas5, cimagd de noapte, papuci de
_ Clddirea principald, avAnd fala ce da spre stradd, era precedat?i casd cdptugili cu puf de lebidS. Intr-un cdmin imens din carouri

de o micd peluzi. Apartamentul lui Rudolf era situat la parter gi de faian!5, focul trosnea.

ferestrele se deschideau spre gr5dini. in spatele casei se intindea o Privind pe fereastrS, Maria a zdrit probabil stiincu(ele ce zburau
curte, in fundul clreia se ridica un al doilea corp de clddiri, cu un pe cerul gn, iar la orizont pddurea de pini, intunecatd, cu zdpada
tumule{, in partea st6ngd, fosta clopotni{i a unei mici bisericute. pe jumdtate topitii, atrdgand noaptea ce se l5sa devreme. .
D* insLporec-uaicnelaasstiei rpvaitroterilsoer gi grajdurile se intindeau
putea ieqi din proprietate toate in spate. Apartamentul lui Rudolf, in care fusese condusi Maria, era

pe o poa.ta de separat de camerele rezervate invitalilor. Dimineala, cu pulin inainte
cdrule, decoratii cu o statuie de sfint asezat intre doi ingeri. de prdnz, Hoyos sosise la Hofburg, gAndind cd-l va afla aici pe
dI^necdvLp6neudrMitloeaayereerar,luianjlgoS,atusmreiodsbieibliteoarlbtuitlloeeu, rrpai ecsreiemlripei lpdurae;{zii emcnuatasvuiavr,sc";.ie,nouemrcpainliitecgsueutmkicobefr.eue. Rudolf. Negdsindu-I, a venit la Mayerling cu trenul, impreund cu
La 19 octombrie 1887, arhiducele Rudolf a inaugurat iastelul,. Filip de Coburg gi am6ndoi, dupd ce au agteptat cdtAva weme, au
invit6ndu-gi aici cdliva tovarisi de vdndtoare qi doar doui doamne: plecat singuri la vdndtoare, sperdnd cd pringul ii va ajunge din urmd.

sofia sa Stefania si prinlesa Luise, sofia lui Filip de Coburg. Personalul domestic de la Mayerling se compunea, in afard de
Ziua de 28 ianuarie se anunla cu un program destul de incdrcat,
Loschek, aflat in serviciul personal al lui Rudolf, din cinci pesoane:
stabilit dinainte. Fiecare gest, fiecare miEcare qi cuvAnt pronuntat
doi valeqi, doui bucltlrese gi Wodiczka, vdndtor gi comisionar.
de arhiduce au fost reconstituite, cdntirite, analjjzate. CAnd invitalii s-au reintors, la cdderea nop{ii, foarte surprinqi
PAnd la pdnz trebuia sd acorde mai multe audien{e. in cursul
nopfii precedente, dupd recep{ia de la Ambasada prusiei, s-a abdtut de absenla lui Rudolf, nu Etiau de pezen\a Mariei in casd. Au luat
pe la Szeps. A fost acolo intre orele I si 2. Dupi aceea qi-a petrecut impreunl masa de seard, cu bdut copios, apoi s-au culcat fbrd sd
rluesituMl itzimzipKualusipa-r.spinrutor rpsollia{igbtitioiunlrsapiuoadrtienleHloofrbu-rgin, se preocupe de absenla gazdei, a cdrei comportare capricioasd o
apartamentul
cuno$teau prea bine. In acest timp, Maria Vetsera era servit2i separat,
a scris patru
scrisori: luiMizzi Kaspar, Stefaniei, mamei sale, Elisabeta,;i surorii agteptAnd din clipd in clipd venirea lui Rudolf.
lui mai tinere, Valeria. 29 iamnrie. Pe la orele 8uu dupd un somn greu, Hoyos gi Filip

Diminea{a a avut o intrevedere cu tatiil sdu, impdratul, al c6rui erau pe punctul de a luat micul dejun in sala de biliard. Maria, in
confinut l-am redat mai sus. La orgle 13, trebuia sd-l primeascd camera sa, poate cd incd mai dormea, indispusd dupd o lungi veghe,

pe arhiepiscopul de Praga. Pe la 1030 a dat ordinul de pregdtire a surprinsd cd se afla singurd in acest loc insolit... Servitorii igi vedeau
plecirii la Mayerling. A ad5ugat c6 asteapt?i'o scrisoare gi o tele-
gram5. A plecat de indat5, aqa cum afirmd puchel, ofi{er de serviciu, de ocupaliilor lor. Vale{ii petrecuserd o noapte excelenti in com-
in ziua aceea, la Hofburg.
pania celor doud bucdtiirese. Discret gi t6cut, Loschek asigur.a singur
Inainte de a pirEsi Viena, in acea dup6-amiazd,, arhiducele s-a
int6lnit cu c6teva persoane cfuora le trimisese dimineata scrisori. serviciul Mariei Vetsera, Wodiczka venea, din cdnd in c6nd, s5-i

intrebe pe oaspe{i dacl nu cumva aveau nevoie de serviciile lui. Pe

neagteptate, igi frcu aparilia gi Rudolf. Avea aerul cd e inghelat de
frig, in ciuda bldnii sale groase.

58 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 59

ordin-ar..A. mampredtrceitcuintgorozniotoarp..t.e sub cerul liber... un ghinion extra- pe pernl gi a adormit, cdzAnd. intr-un sonm greu. Au urmat cdteva
mine. ore cumplite pentru Maria. in cele din urmi, ddndu-gi seama cd a
Prieteni, ve{i v6na astdzi frrI
Sunt bolnav gi simt nevoia si md odihnesc putin...
pierdut totul, innebuniti de ur5 fa{5 de print, a luat briciul de la
Arhiducele avea un aer straniu. Hoyos gi ducele Filip schimbau toaletd si i-a retezat sexul.
griviri pe furig. Au terminat micul dejun si s-au pregdtit sd plece Durerea. cumplitii l-a tezit pe Rudolf. intr-o clipd gi-a dat
la vdndtoare. Rudolf le-a urat succes si s-a indreptat spre cam"ra
seama de cele ce-i ficuse arnanta sa; sdngele giroia in valuri, im-
sa. progcdnd totul A mai avut puterea s-o sugnrme si apoi, vdrdndu-qi

Seara era prevdzut un dineu de familie, oferit de impirat. {eava pistolului in gurd, a ap6sat pe trdgaci. S-a constatat, in-
Prezentp tuturor membrilor se impunea. Stefania a primit o tele-
graml de la Rudolf care se scuza ci nu poate participa. Documentul tr-adevdr, cd fala ii rimdsese intacti gi doar bolta craniand, in partea
din spate, era zdrobitii.
era redactat ailstfreol:g,,fAoallartnedre2s9peiacntuuoasries, iomradl7socou.zeT.eNrougvso6i-ipustceraii
Hoyos l-a anun{at de cele intdmplate pe Eduard Paar, primul
lpi gapa cI
ofi{er de ordonan{5 al impiratului. Paar nu a indrdznit sd-l prevind
participa la dineu. O gripd foarte violentl md impiedica si fac direct pe Franz Iosif si s-a adresat implrf,tesei Elisabeta. Aceasta
drumul in aceastii dup6-amiazd qi trebuie sd rtrmdn aici cu Hoyos.
Te imbrd{igez cu multi afec{iune. Rudolf.. a mers singurd si anunle impdratului moartea arhiducelui. ,Nimic
nu mi-a fost scutit...'., gemu Franz Iosif. Apoi, cdnd si-a mai
Filip de Coburg, dupd vdndtoare, in ciuda unei wemi groaznice,
a plecat la Viena, obligat sd participe la dineu. revenit, primele cuvinte au fost:

Rudolf cind cu Hoyos gi biu mult, peste puterile sale. Bratfisch ,,Fiul meu a murit ca un croitor".
i-a amuzat cu cdntecele sale tiroleze, in timp ce Maria, in camera
Totugi, ir cursul unei conservalii oficiale, va declara:

sa, abia dacd s-a atins de mdncare. Era supiratd. I-a scris o scrisoare ,,Era un copil bun... Nu am avut niciodatii de ce sd m(pl6ng

marnei sale. Rudolf a venit in camerd. Era intr-o stare avansatii de O" au aptrrut steagurile indoliate qi eqarfe negre la

ebrietate, abia se linea pe picioare. Cu greu a mai putut sd-i dea t*t"u*
dispozilie lui Loschek si nu fie deranjat sub nici un pretext, chiar
Hofburg. Deja se gtia de mai multe ore cii Rudolf era mort. La
daci e solicitat de impnrat. Micul dejun sA fie servit a doua zi prdn4"cu prilejul concertului zilnic, qefrrl de muzicd al gErzii din
rlimineala, fix la 630 qi trasura sa fie gata. A intrat apoi fluie€nd Hofburg a spus soldalilor ce se adunau in juml pupitrelor c6 nu va
mai avea loc concertul. La scurt timp, edigii speciale ale ziarelor au
in apartament, cHtinandu-se si s-a auzit cum incuie usa.
Diminea{a, cdnd inci nu se luminase bine de ziud, Loschek anunlat cd arhiducele murise subit. Bitrdnul perceptor al lui Rudol{
Latour, a izbucnit in lacrirni, la auzul vegtii.

aude zgomotul unui foc de arml venind dinspre apartamentul Imediat este constituitii o comisie de medici penbrr a merge la
arhiducelui. A alergat, a bdtut la ugi. Nici un rdspuns- A incercat Mayerling. Zinele nu menfioneazi cauza morfii qi presupunerile

sii intre, dar zdvorul era pus. A mers si-l caute pe contele Hoyos. sunt din cele mai fanteziste. Dupd unii, e vorba de un accident de

Cdnd uga a fost forpta, celor doi blrba{i li s-a oferit un s-puecctaapcuoll v6ndtoare, dup6 alfii, de un atentat; unii vorbesc chiar de un acces
irfricosStor: Rudolf era
pe jumdtate culcat, aplecat in fa1d, de demen{i. Poli{ia, vigilentS, va confisca imediat primele edifii.
pe marginea patului intr-o balti mare de sdnge si cu o rand Zvonurile cele mai extravagante circuld: Maria Vetsera era gravidi,

groaaicd, in partea inferioard a abdomenului. patul era impregnat Maria Vetsera era sora amantului siu? Vetsera a tras prima... arhi-

cu s6nge, perelii la fel gi totul in jur stropit. Maria Vetsera z6cea ducele a fost ucis cu dopuri de Eampanie in cursul unei orgii... S-a
sinucis pentru cd Papa n-a voit'sa-i anuleze cisdtoria etc]etc. ,
strangulatS. Pe dusumea, un pistol gi un brici plin de sdnge. La Curte, nebunia e generalS. Sunt anulate imediat toate audi-

Reconstituirea celor int6mplate era usor de imaginat. fuhi- en{ele. impdrahrl, dobor6t de durere, telegrafiazL stirea tuturor se-
ducele, lntr-o stare avansatii de ebrietate, i-a spus Mariei c6 o va filor de stat; anun!5 o ,Jnoarte probabil datoritd apoplexiei".
pdr5si, conform ordinului impdratului. Maria a vdzut dintr-o datii
prdbuEindu-se toate planurile ce gi le fhcuse. ,,Dar sinucidere?.. Contele Szecsen de Temerin, un inalt funclionar de poli{ie, unul
,,Nici nu-mi trece prin cap", i-a rdspuns prinqul. Amelit, a pus capul dintre medicii impdratului, profesorul Winderhofer gi alti cdliva
demnitari ai Cu4ii au plecat la Mayerling. Resturile supeului se .

60 PAUL 9TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 6t

mai aflau incd pe masd, in micul salon. Se puteau zSri mai multe capul ii este bandajat cu o pilnzA albd care ascunde spdrturile
sticle goale, de gampanie ca gi de bduturi tari. Un scaun fusese
rdstumat. Pe covor, l6ng5 pat, o carafd cu {uicd, pe jumdtate goal6. craniene. P6nI in zori., a fost efectuatii autopsia. Raportul comisiei
Pe o mdsu{5, un pahar cu coniac. Dr. Winderhofer a bandajat pro-
vizoriu corpul zdrobit gi a spdlat fata qi gAtul pringului moqtenitor, de medici este dat publicitiilii, vineri I februarie. Conline afirma{ia
strdduindu-se sI dea cadavmlui un aspect prezentabil cAt de c6t, cd arhiducele s-ar fi sinucis in urma unei tulburdri momentane a
dupd care, cu ajutorul lui Loschek, l-a acoperit. in ceea ce privegte
restul, totul a rimas aqa cum era, in agteptarea impdratului. facult5lilor mintale. Documentul mai mengioneazd existen{a unor
anomalii in conforma{ia cutiei craniene.
feme-ia. Acum, s-a adresat Loschek medicului, trebuie sd vedeli si
CAnd zorile nu se iviseri inc6, la lumina torlelor, corpul prin-
L-a precedat pe doctor, conducdndu-I, qi ambii au parcurs un fului a fost transferat la capela Curlii, unde a fost asezat in sicriu.
coridor, a deschis o uEd care didea iretr-o cdmari mic5, luminatil, Viena era in doliu gi strdzile erau strdbdtute de un vdnt inghe{at ce
stdmea praful.
prin tavan. La prima vedere, doctorul abia putu sd distingd obiectele
ce-l inconjurau,apoia zdrit un co$ mare de lenjerie. Pe el se afla inmormintarea lui Rudolf

o plldrie gamisiti cu pene de stru!. Diferite vesminte de femeie Corpul lui Rudolf a fost expus pentru public, in imensa sald de
zdceau aruncate in dezordine pe jos. Wirlderhofer, prin profesia sa,
era obignuit si vad^6 spectacole oribile gi grotegti. ceremonii a palahrlui Hofburg. Pentru a putea fi fixate oasele

,,Pentru prima oarl in cariera me4 a spus el, am sim{it cd imi zdrobite, partea de sus a felei era legat2i cu fege gi cea inferioar[,
pierd cunoEtinla. Loschek a datla o parte draperia ce acoperea cogul
acoperitl cu o mascd de ceari, ce lucea straniu in flacdra lumd-
si am zdrit corpul unei femei. Era complet gol. O cSmaqd find de
mdtasd gamisit5 cu danteld ii acoperea capul. I-am spus lui Loschek ndrilor. Vizitatorii ce se ingrdmddeau intr-un gir lung ce continua
cd era prea intuneric in aceastii camer6, pentru a putea proceda la gerpuind departe, in curtea palatului, pAnd in pia!6, nu puteau dec6t
un examen c6t de sumar. Atunci l-a dus in camera vecin6 si l-a
s5 zdreascd cadavnrl, ce era asezat foarte sus, in mijlocul unui munte
asezat pe masa de biliard. Am inceput examenul. A trebuit sd
de flori.
indep5rtez pIrul lung ce-i ascundea aproape complet figura. Atunci
imprejurul Hofburg-ului se adund poporul. Mul1imea, nulne-
irm recnnoscut-o pe Maria Vetsera, tAndra fatd pe care o cunosteam
roasd, freamata. intrucdt politia a devenit insuficientd pentm a
de c6nd eram copil...
restabili ordinea, se sim,tea nevoia de intervenlie a trupei. Se inre-
Profesorul Winderhofer a ficut toaleta moartei si a invelit-o
intr-un cearceaf, dupd care i-a spus lui Loschek s-o transporte gistreazd renif, ba chiar gi un mort. Pentru moment, versiunea
inapoi ?n camera cu rufe. Cdnd a sosit impdratul, cei prezenli au oficiald era cd printul a sucombat in urma unui anewism. Zvonul
fost martorii unei scene miscitoare. Franz Iosif s-a sprijinit de zid sinuciderii, in schimb, devine tot mai persistent gi depdge,ste gra-
gi a pl6ns amar. Era un simplu biet tatii. A ascultat tot ce i-am spus
qi s-a intors pentru a pregdti ultima intrare a prin{ului mostenitor nilele fnrii.
la Viena. Am refuzat sd cerlific cd prinful murise de apoplexie. Pe
fala i s-a aplicat o masci de ceard". Biserica - respectiv Papa - a refivat inmorrn6ntarea creEti-

Cotpul prinfului a mai rdmas cdteva ore la Mayerling gi, pe la neascd a sinucigasului. Or, era de neconceput pentru Curtea impe-

unu gi un sfert dimineafa, tofi acegti demnitari s-au inapoiat la nald ca un prin{ al Casei de Habsburg si fie inmormdntat fbrd

Viena, aducdnd cu ei trista povar6. ceremonie religioasd. Sprijinindu-se pe raporhrl medico-legal care
Rudolf fu aqezatrnai ?ntai in apartamentul sdu, ce da spre curtea
certifica faptul cd sinuciderea survenise intr-un moment de tulbu-
elve{iand. in camera lui, plind de ilori, Rudolf este culcat pe un pat rare mintald, impdratul trimite Papei o telegrami de 2.000 de cu-
de campanie; o cuverturd de mdtase rogie il acoper6 p6nd la bdrbie; vinte, solicitdnd funeralii religioase pentru fiul s6u. Este un lucru
la care $ne, un lucru sfbgietor, capital. Vaticanul sovdie. Cum s6
acopere o sinucidere at6t de rdsunltoare? O noui telegramd a impd-

ratului. Dacd Biserica ii refuzd aceasti ultimd mdngdiere, este
hotdrdt sd abdice. Papa Leon al XII-lea, in ciuda rezisten{ei

62 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 63

cardinalului Rampolla, secretar de stat la Vatican, se lasl in sfirgit Habsburgii erau inhuma{i la Viena, in sumbra cript?i a M6-

impresionat qi acor&t funeralii religioase. ndstirii Capucinilor'. Acolo, elibera{i de griji ;i de tulbrn6rile lumii,

In timpul nopgii de 4/5 februarie, cu ceremonialul lugubru al dorm aliniali pe rAnduri Ei ranguri, sub dalele de piatrd. Ecusoane
protocolului spaniol, sicriul a fost transportat la mdndstirea Capu- cenugii, sdpate pb sicriele lor arat2i cate le-a fost rangul. Zgomotele

cinilor. Capitalei se sting in pragul cavourilor. Trecdtorii se scurg pe lAngn

Funeraliile au avut loc cu mare pompi la 5 februarie, orele 16l. ferestrele prin care lumina zilei pdhunde cu zgArcenie, firi ca

Era o dup[-arniaz6, lugubrS, cdnd vdntul sufla in rafale inghelate, somnul sI le fie tulburat. Riul care i-a purtat in lume trdiegte in

m6turdnd strlzile. Trupul lui Rudolf este transpodat in locul unde descendenlii lor... Corpul Elisabetei se odihnegtg in centrul criptei,

sunt inmorm6ntafi Habsburgii gi ducele de Reischstadt alipit familiei intre rnormdntul lui Rudolf qi locul vacant, unde isi va gisi odihna

auskiece. (De re{inut cA este ultima ceremonie la care apare oficial veEnicd bdfanul impirat..

arhiducele Jean Salvador. Implicat in complotul pus la cale de E un loc sinistru aceastii incipere mortuard. Aici te izbegti de

arhiducele Rudolf gi Pista Karoly, nu are de ales Ei preferi calea spiritele acestor mari dispdruli, cdrora le deranjezi somnul. Tineri
autoexilului, renunlAnt pentru totdearma la titlurile gi demnitl{ile
sau bdtiarti, frumosi ;i galanli, toli sunt acolo, timpul ii cuprinde
sale). Impf,riteasa Elisabeta, arhiducesa Stefania si prinlesele nu
pufin cdte pu{in gi, in curind, din amintirea lor nu va mai rdmdne

sunt de fatn. Ele asistii la o slujbd, in capela castelului Hofburg. nuTltc.

l-parit"t pare foarte stdpdn pe sine. Ca"d-";r;G, iii r.tElt" in seara de 25 decembrie, aniversarea nagterii Elisabetei, la l0
privirile asupra adundrii, i-npetnimtrupual se incredin{a c5 totul in septembrie, comemorarea mortii sale, si la 20 ianuarie, come-
ordine, cum se cuvine. este
slujbei, sti impasibil. se morarea zilei fatale in care sufletul ftdmantat al lui Rudolf a zburat
Nu spre infinit, Franz Iosif vine sI se reculeagd in mijlocul mor{ilor
prlbugegte decdt mai tirziu. Sicriul descoperif este dus in cript6 qi
sdi.
prezentat stare{ului ordinului Capucinilor de ciitre marele maregal ,
impdrdteasa ii apare ahrnci in toatii splendoarea sa, asa culn a
al Cu4ii, printul de Hohenlohe. Conform ceremonialului, acesta
fost cdndva al5turi de el, albi ca bruma diminelii. $i nu po{i s6 nu
intreabS: crezi, cdnd inghefatii strdbate cripta, cA simti trecdnd
o adiere
- Recunoagte{i rAmiigitele pdmdnteqti ale defi.rnctului Rudolf umbrele lui Rudolf si a aceleia .care l-a urmat intr-o dimineali de
iam5, pe drumul etem...
arhiduce de Austria qi, in timpul vie{ii, prin{ moqtenitor al Coroanei?
,"I(aisergruft", aceastii criptl lugubrn a Capucinilor vienezi -
Starelul ii rlspunde cu fraza kadilionali: ahnie la cea din Palermo - de pe Neue-Markt, unde intr-o noapte
Napoleon a venit ;i el sd viseze asupra neamului... Se aflI acolo
- Da, le recunosc gi, de acum inainte, vom veghea cu piosenie
to{i Habsburgii, in afard de Carol, ultimul impirat, uitat in exilul
asupra lor. siu din Madda; Ferdinanzii, FranEoisii, Leopolzii, Maximilienii,

Si cel de al 113-lea sarcofag, al lui Rudol{, ?gi ocupd locul la

lumina tortplor.

La 9 februarie, nemaiput6nd dormi, nici suporta greutatea tris- Iosefii zac toli in mausoleurile lor sau in sarcofage (doar impiratii

tetii sale, Elisabeta se scoald in toiul noplii. Se suf,ocd pe coridoarele au dreptul la mausolee) de cupru firverzit, de un rococco ce, cu

supraincdlzite de sobele albe ale Hofburg-ului. Nimeni nu o va podoabele naive gi ingerii rdsucili ca nigte copii ce se joacd, par sd
impiedica sI stea de vorbd cu cel ce-si dormea somnul de veci, prelungeasci via{a sub pdmdnt.
asa de aproape de ea, in cripta Capucinilor. Cere sd i se deschidi
La o temperaturd de camerd frigorificd, pdtrunzi pe sub bolta
poarta de bronz. Fratele portar abia a recunoscut-o, O conduce pe
sub bol$le vdruite in alb, luminAnd-i calea cu o tod5. luminati la inhare de doud lanteme ce rdspdndesc o strilucire
sinistrd, de restaurant asiatic. Acolo, toli acesti descorona{i dorm,
L Temerile lui Franz Iosif erau intemeiate. El a fost informat cu exactitate de in timp ce Viena de astAzi isi continul viala in siruri nesfrrgite de

cdtre spionii s5i, afla1i la Vaticani, de rolul jucat de cardinalul Rampolla. Peste 13 autobuze, camioane gi cupeuri cu doi cai, ca odinioar5...

ani, la conclavul ce a urmat dupil moartea lui Leon al XIII-lea, acesta a plAdt 1. Paul Morand, op. ciL, p.263; Sextil Pugcariu, Brasovul de altddatd, Ed.

scump devotarnentul stru fa15 de regulile si canoanele Bisericii. Tocmai c6nd se ..Dacia", Cluj, 1977, p. 217.
aqtepta se c6stige ugor victoria in alegerea la pontificat, Austro-Ungaria" uzdnd de

un foarte vechi privilegiu, a hodrat excluderea cardinalului. Franz Iosifnu uitase...

64 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI LINTVERSALE 65

in partea dinainte a acestui cavou, domne;te Maira Tereza; ea refinut pentru trenul de sear6 cu destinalia Venefia. Mutd de graazd,
domin5 totul, asa cum epoca sa va domina in Austria nu numai
zdrobitL dAeveaacesIasptliecueltiimndacEeei ahsgi nselaorv6i,tufrr6ri, ea se supuse, ca un
secolul al XV[I-lea, dar si al XIX-lea. Ea doarme cu soful ei automat.
sd agtepte intoarcerea
Francisc al III-lea, duce de Lorena, inconjuratd de patru virtu{i care
pldng. Alte morminte sunt mai impresionante: acela al Mariei Luiza cumnatului ei, contele Stockau, plecat la Mayerling, pe la inceputul
care, singur6, irn penitenq5, se afl6 in fafa lui Maximilian, intors din
Mexic; apoi, sicriele copiilor-arhiduci, locul gol al regelui Romei, dupd-amiezii. Suferindl, fu nevoitii sd se reintoarcd din drum.
sau rdmdsilele pdmdnte;ti ale lui Franz Iosif, avdnd in drqapta pe Contele Stockau, ce revenise la Viena, primi incuviinlarea si plece
adorata sa sofe, impdrdteasa Elisabeta si, la st6nga, pe arhiducele din nou la Mayerling qi s-o inmormdnteze pe Maria Vetsera in
Rudolf.
cimitirul mdndstirii de la Heiligenkreuz. Va trebui - menliona mai
Maria Tereza r[mdne stip6na absolutii a criptei imperiale, in departe ordinul - sd aibd asupra sa deplina imputemicire a mamei
mijlocul atdtor mor[i ilugtri, cu emblema unei Austrii de altidat?i,
cu emblema palatelor de la Schcinbrun, Belvedere qi Hofburg in celei decedate. intre timp, la mindstire, fuseserd date ordinele nece-
care fantomele igi les umbrele in apele verzi ale oglinzilor de cristal
gi la lumina stinsd a candelabrelor... sare inhumdrii. Vetsera la inhumare * care trebuia sd aibd
Prezenla doamnei

loc noaptea, in tainl - era categoric oprit6. Instrucliunile ferme ale

Hofburg-ului interziceau, de asemenea, contelui sd aduci sicriu qi

giulgiu. Nu putea cdldtori la Mayerling, la Heiligenkreuz, decdt cu
o trdsurd obignuit5, aceeasi care avea s5-l aducd qi de la Viena.
Nici un preot nu trebuia s6*l inso{easc6. Sicriu gi giulgiu avea sd
inmormintarea Mariei Vetsera
se glseascd la capel6, in cimitirul din Heiligenkreuz. Un inalt
30 ianuarie. Cdtre sfirgihrl dimine{ii, mistuiti de nerdbdare si comisar de poli{ie urma si-l agtepte acolo.

te4md, Elena Vetsera se duce la palat ;i intreabd de doamna Cruzimea unor asemenea ordine a copleqit-o pe doamna

Ferenczy, pe care o cunostea intruc6tva. Aceasta o primeste, dupd Vetsera. Ele ar fi trebuit sd dea de gdndit tuturor acelora care au
ce a ficut-o sd aEtepte, in prealabil, destul de mult. Contele Taaffe,
brodat cele mai fanteziste scenarii in privinla celor petrecute la
ii spune ea, o informase despre ,,cele iretdmplate", fhrd sI adauge Mayerling. (Jra dincolo de mormdnt a HoJburg-ului trebuia sd

cd aflase de cur"and despre sfirgitul tragic de la Mayerling. aibd o erplicalie.

Baroana Vetsera o implord sd-i oblind o audien{d la impd- Conform dispoziliei, contele Stockau lui incuviin{area de la

Elena Vetsera gi plecl cu trdsura, insoJit de cumnatul sdu, baronul
Alexandru Baltazzi. Innoptase de mult, cdnd ajunseseri la castel.

rdteasd. Doamna Ferenczy rdspunde evaziv, afirmdnd cd era prea BAturA la usd, dar nu le rdspunse nimeni. Dupd ce agteptard mai

tArziu, cd va izbucni un scandal , dar cd Majestatea Sa, tofusi, s-ar mult de o jumdtate de ord, o altd trSsuri sosi de la Viena. Din ea

putea s-o primeasc[, in cele din urm5, pe doamna Vetsera. Totul cobofard consilierul de Curte, Slatin, reprezentantul marelui mareqal

era invdluit in mister... al Cu4ii si un medic al impdratului, profesorul Auschenthaler. Aceg-

Rostind aceste cuvinte incdrcate de ameninfdri, ea se dep6rti, tia rupser5 sigiliile puse pe u;a camerei irn care se afla corpul Mariei.

lds6nd-o uluitd pe baroan6. Nefericita aflase doar cd Maria fugise ii agtepta un spectacol grotesc. Gg{[, inveliti intr-un cearceaf,
cu Rudolf. Peste cdteva minute, intrd impdrdteasa palidd qi parcd
Mana zdcea pe pat. ih cursul nop$i, fusese transportatl acolo in
impietritd. Veni spre doamna Vetsera, ii lud mdna si spuse:
grabd, iar peste ea erau aruncate in dezordine o grdmadi de haine
care ii ascundeau trupul. Mai avea incl ochii deschigi, cuprinsl de
M- arCtioripuilii nogtri nu mai sunt...!
baroanei Vetsera abia incepea. Cdtre mijlocul dupd- rigiditatea mor{ii, cu capul puqin intors.
Fu intocmit un proces-verbal de sinucidere, unchii Mariei fiind
amiezii, in timp ce astepta, din clipd in clipd, o veste de la Hofburg,
constr6nEi sd-l semneze, altfel inhumarea nu putea avea loc.
prin care si i se comunice c6nd ii va fi adus corpul fiicei sale, se
Doctorul Auschenthaler ;i un slujitor ii fbcur6 in sflrqit toaleta
anunli un inalt functionar de la Curte. Folosind un limbaj voalat, morturS. Trebuiau sE imbrace cada'rml acela rigid gi, amdnunt

acesta o somd sd plriseasci deindatii Viena. Doamna Vetsera il groaznic, s6-i pund rochia de orag cu care Maria venise fericit6 la

privea nducitii si nu inlelegea nimic. Un compartiment ii fusese

66 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 67

Mayerling, neagepEndu-se la ruptura cu arhiducele. Cand tohrl fu peme pe care sA i se odihneascd capul. A scos crucea de aur ce o
gata, pieptinatS.gi cu pdldrie pe cap, in clipa cdnd si i se purd haina purta la gdt gi i-a pus-o intre degetele tepene.
de lu!u, capul i-a cizut greu pe piept. Era imposibil s-o 0ansporte
aqa. Pglitistul a avut o idee. A introdus un baston l'ng in spatele O parte din noapte trecu cu sernnarea gi inregistrarea docu-
Toartel, apoi cu o batistl a fixat gdt'I. I-au pus din ,r5" frui"u O"
bland qi, msrgan4 zusqineau fiecare de c6te un bra6 cadavml nepoatei mentelor oficiale. Ploaia, lapovila, ceata Si poleiul ingreunard munca
lor. j.uAmudietagtiet din camerr mai mult groparilor. Pdmdntul inghelat era aga de tare, inc6t a fost nevQie ca
pe obscur, au cobordt tdrdndu-l gi, parcurg6nd coridorul unchii Mariei gi cei doi comisari de polilie sI ajute ei ingigi la sipat.

scara principAa pana h .trAsur5. Cdnd groapa aflati ldngd zidul cimitirului fu gata, staretul mdnds-
Habsbr'g-,I, astupid Ei cru4 nu woia sr accepte-existenta la tirii, prezent, rosti o scurt?i rugdciune gi-qi dddu binecuvdntarea'.
M-a--yJ e--r-li-n-go
a unui cadavn"r, aldturi de cel al prinfului imperiall. Mult mai tdrziu, baroana Vetsera primi autorizalia si readucii
Tdrug o lui pe la Viena trupul fiicei sale. Dar n-a fdcut-o. Maria fu lSsatd in
af_la de drumul de munte spre Heiligenkreuz, care se lin\titul cimiiir de !arl, unde iqi aflase in sftrgit odihna. in amintirea
la o_ distan{d s6 ei, baroana Vetsera a ridicat o capeld mici.
6 kilometri. Vizitiul ia hapile, caii ihcep
meargd intr-o vdltoare de zdpadd. vremea este ingrozitoare. Din Situat pe ultimele contraforturi ale Pddurii vieneze (Viener-
cauza poleiului a fost nevoie sd li se pund cailor alte potcoave. wald), acest ldcag al Carmelitelor, care se roagd pentru un pdcat la
Maria stii dreaptii gi imobild intre cei doi 6Arba1i. Acest trup, aproape care trebuie sd gdndeascd cu groaz6, constituie un ecou trist al
Vienei ce cdnti, dedesubt, in cdmpia Dundrii.
de copil, se balanseazd intre_fulgii de zdpadd, in obscuriiati gi,'la
gocurile violente ale drumului dur gi desfundat, adesea cadl'pe Valea Helenthal coboard c6tre Baden, unde Beethoven a
umdrul unuia, apoi in bra{ele celuilalt, ca irntr-o pies6 cu marioneie. conceput Simfonia a 9-a qi unde Maria Luiza, furioasd cE nu a fost
Aceast?i fantomd dreaptii pare sd fie mdndrd d-e a intra in istorie invitati la serbdri, s-a refugiat in timpul Congresului de la Viena.
chiar pe poarta scandalului.
Aici timpul pare ircremenit, el nu se mai mlsoar6 dec6t pe
cdlatoria dureazi din lclnauiznaadltrucmomuliusiarcadestpicolaliq. iien,abinatreonduel falada masivd a unei clSdiri balneare, unde un mare orologiu cu
flori are cadranul format din panselule albe gi acele, din panselule
sosirea la Heiligenkreuz, albastre. Astiizi, Baden, cu miros de sulf, a redevenit un mic orqg

d9iore*cpt.psp, roeprci.imecithiriuplajcual,reusrcel aldturi de vizitiu Ei pbnrnci sd m6ne al apelor din Primul Imperiu, unde alte genera{ii de gurmanzi dec6t
aflala capdhrl unei alei mirginite de aceia din epoca Mariei Luiza, igi ingrijesc guta gi reumatismele.
copaci ingirati la oarecare distan{a de drum. Tr6s'ra s-a-oprit in
fa{a unei porfi inturecate, cdptugite cu tnbti de fier; aproape imediat Aleile, unde cSndva fiul lui Napoleon galopa frenetic, s-au trans-
aceasta s-a deschis cu un scar{6it jalnic. Doi cdlugdri cu felinare in
m6ini gi-au ficut aparifia, au llral corpul, l-au format ire parking-uri, in care poposesc autobuze climatizate Ei pline
spus insofitorilor s5-i urmeze. politistul a inchis puJ pe o targi gi_au de pasageri. De aici, un qir neintrerupt de vizitatori se indreapti
corte- intr-un adevdrat pelerinaj spre Mayerling.
poarta. Micil
giu a pdtruns intr-o clddire ce seryea probabil ia debara, cdci era La o micd distanp de castel se afld mdndstirea Heiligenkreuz,
plind de resturi de ziddrie, lemne gi cerdmizi. Se
ur loc'nde se afla'n sicriu din scanduri nedate la amenajase acolo in apropiere de morile lui Subert; aici Maria Vetsera isi doarme
rindea, injghgbat
c."bi de tdmplarul mdndstirii. Trupul fu irvelit intr-'n i"irr1oti., ultimul somn, la umbra unui pin verde inchis, ce contrasteazd cu
Tsi
contele Stockau a indoit pdldria Mariei, pentru a face din ea o verdele strilucitor al brazilor. Se poate zdri gi ast?izi o lespede

l. Peste sase luni, baroana Vetsera solicitii imp6ratului, printr_o petilie, strijuitd de o cruce simpld ce poart2i aceastZl inscripfie:
permisiunea de a publica, pentru cAliva prieteni doar, documenteie
acestei lucriri. Rdspunsul impdrahrlui, adresat doamnei "vae.t"searra, ,"-ii ndscutd Ia 19 martie l87I
la intocmirea redactat de adjutantul general, contele Eduard puar, arate moartd la 30 ianuarie 1889
iulie 1889 qi la 19
Mormintele profanate odinioard de turci, au cunoscut in 1945
tardiv, mEsurile pe care le-a dictat: ,,Oric6t de mult ar depldnge Maje"as.teatgerl"tSea,
ofensa ce a putut-o pricinui inimii unei mame dezolate gi dispozijiile rr"t" p.i"irJ pirjolul rdzboiului...
inhumarea nefericitei fete, trebuia sd se find
care domnea in luarea hot?ir6rilor, in acele totusi seama de zdpdceala fhra seaman l. Procesul-verbal menlioneaza toate acestea, inclusiv inhumarea, fiind semnat
de urgenla lor".
zile, de rapiditat"u."ur" r" i-pu'eu.i de comisarul de polilie Habrade. Documentul figura printre h6rtiile contelui Taaffe

gi a fost publicat in Neue Freie Presse, la I I octombrie 1922.

68 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 69

In curte, o frntdnd barocd, luminat?i de lampadare de caleascd a lui Rudolf), dupd care Rudolf s-ar fi sinucis, lucru pe cate, la
auritg, arata cd o epidemie de ciumd ei, l-ar fi hcut ;i Marial.
culoare galbel-ocru, a ajuns pana ai"i. Mdndstiiea rdndul din Elvelia, a ap5rut o altd
viruiti intr-o aEi cum sunt toate palatele tS+6, intr-o revisti ilustrat?i
in
rnonumentale austriece, se pierde in liliacul inflorit. Totul a rdmas
puaTiltlat"ia"mtlrr,i_hu,ildainudccrtaueimsmlute,pi luiRmclueupi,damovraaloft.iiunsIlduaFsp,rsaadcrncruzudrmtIsoturismldifupisractdrdduuigpssaipprutecoseacdtaesesimm-teaodlluacrltrouednraeid,iluvepsdidanfrtiiatruodmlaeiprueie vairantl.
IscAndu-se o cearti ?ntre Rudolf 9i Maria pe tema desp6r(irii,
aceasta l-a lovit irn cap cu o sticld dS qampanie, omordndu-l pe
loc. Arhiducele Jean, care era de fa,tir, a scos atunci revolverul 9i
a impugcat-o pe Maria. Imediat a plecat la Viena 9i s-a prezentat
new6nd sd lase in picioare acest loc bleitemat. irnpdratului. S-a lansat atunci versiunea cu sinuciderea, iar arhi-
castelul a fost reconstruit de surorile carmelite, iar pe locul duielui Jean, implicat Ei in complotul contra lui Franz Iosif, i s-a
unde prinful gi-a gdsit tristul sfhrsit a fost amenajat5 o capeh
Acum domnegte micd. dat ordin sd se facd nevdant. in orice caz, arhiducele Jean a avut
pacea si nu se mai aude nici un foc ae arma. evenimentul in sine,
vdnatul fiind interzis. Mayerling a rEmas o legendd... couleg-odntusrpdircaufladr,admian de la Mayerling, cu ca unul dintre cei sau
Fdcdnd reconstituirea pe baza documintelor, rez-sltA c6 care
ficea pafie, trei

persoanele care au stiut totul, in privinla dramei, au fosi urm[toarele: conducitori.
Conform altei teze, dimpotrivd, arhiducele s-a sinucis pentru
5rnulut rt, Elisabeta, contele Hoyos, prinful Filip de Coburg, birjarul
Bratfi sch, valetul Loschek, medicul- winderhofer, primuimin"istm motilul cd poli{ia secretii ar fi descoperit un complot pus la cale
de el, impreund cu arhiducele Jean Salvador ;i contele $tefan
Taaf,fei, r.rn firnc(ionar de la Ministerul Afaceritoi'sttine si szo-
gyeny, prieten intim al arhiducelui, iel care a primit ultima ,".iro*" Karoly vizlnd separarea Ungariei de Austria 9i incoronarea sa ca

a lui Rudolf, scrisd cu pulin inainte de consumarea evenimentului. rege al celei dint6i.
pl-ao-l_iMliSeaA,ynemurelinudgiictiuimcloinmctdep,leeinriSdazilmewcisinneednaeldraheozTfleleermdseeirc3in60,1iiuvaannudianeramiefn, insta_rrnaiucllidioecnp"liatitsjJrae.t O a treia ipotezd susfine cd Maria Vetsera l-ar fi ucis pe Rudolf
cercul celor iniqialia fost deci relativ mare. De ^pdildea,ircrlra1u"d,e
AnLi, (otrivindu-l gi nu impuEc6ndu-l) pentru cd reftsza s-o ia de sofie.
in cartea s&, vorbegte gi de consilierul Slatin, Ipoteza general admisi atunci, ca qi in zilele noastre,,se refer6-

la faptul cd cei doi amanS ar fi hotii€t sE moari impreund". Rudolf
si-a ucis mai int6i amanta, dupd care gi-a curmat, la r6ndul sdu,
iriala. in favoarea acestei teze, care este 9i cea oficiald de altfel,
reprezentantul marelui maregal al Cu4ii, precum qi de un medic pe pledeazd ca argument epistoleie scrise de Rudolt' qi Maria. ,,Tre-
nume Auschenthaler, care i-ar fi ficut
tbaleta mortuard Mariei si buie si mor - scria arhiducele ducelui de Bragance. Onoarea mi-o
care constatase ci aceasta pdstra urma
unui glon{ ce ii prtrunsese l. Despre prezenla acestuia la Mayerling, cind s-a produs drama' nu se
in.dosul urechii stAngi (?). impdratul i-a pus ia;"i" pe absolut totj
cei ce cunoqteau cele intimplaie la Mayeriing ca vor pastra secretui! men{ioneazi in nici un alt document, fapt care ne face sd atribuim acestei ipoteze
mmi.isstPuerrleuaslpacaegreipnpltaufndbarliicinluogljuidcrEiun, llFuearvteee,ndicme6ectan;stiauldrueei,gapdledasrdteiinnhVositpeaenrecai,,aailnudceiintacrnefiepdlueet un mic procent de plauzibilitate.

2. Care a stat la baza unor romume gi filme de mare succes, prezentate Ei pe

sd colporteze o serie de ipoteze fanteziste p.ivitor la cele intimplate ecranele din lara noastri.
gi, mai ales, la cauzele ce eventual ar fi putut sI le determin;. in
3. Arhiducele Leopold de Austria, Souvenir de la Court de Viena, Ed. Payot'

Paris, 1938, p. 5.

cele ce urrneaz6., datoritii vastitdfi documentafiei, vom enumera 4. Baron Lafourie, Mes souvenirs. La vtritd sur Mayerling, Les Editions de
numai o parte dintre acestea.
gyllu.a_jmas{italAefmriseltit]cfoeaeiyluc,irinlosuetb-p"aiutudr9_riiassadpppeuhusoctseutctni.criaolddvit,nEusattednivce6oclnaiutdpadtRteceiiauulgidosarodaemlursfep,,paaicen.narctirrert"ei-.vud(iim,"ni, MeapmndeauoicrcnmiuaalaellosnVCteate"tfdasrereiEirfaui:m,r.ieecd_a, France, Paris, 1937; Jacques Marcineau, op. cit.; Popescu, Constantin: Almanahul
literar, 1986, p. 258.

5. Iat?i cdoenlfiunnuetustlasmcreisaopririelzueinRldu,dfoilifafedrreicsitadtdinsdoetisetiinsuallet,iluS.teFfaiinbiau: n',iSl ccuumspaorm, aenqati

eliberata
micu{i, care e singurul lucru ce-gi mai rdmdne de la mine. Transmite ultimul meu
salut tuturor cuno$tinielor, in special lui Bombelles, Spindler, Latour Nowo, Gisela,
Leopold etc. etc. P5gesc calm in moarte care, singur6, poate salva buna mea
repula{ie. Te imbr5ligez din toatii inima. Al tau Rudolf c€re te iube$te".
"i""iu"a

70 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 7t

cere. Adio! Dumnezeu sd te binecuv6ntezet,,. Maria scria mamei soliei unui paznic de v6nitoare qi acesta, surprinzdndu-i in flagrant
sale: ,,Sunt cu Rudolf in moarte. Ne iubim prea mult. iqi cer iertare.
Adio. Sf,nnana ta Maria". in fine, tanIra fatA a trimis doar cu cdteva delict, l-ar fi dobordt pe loc, igrrorAnd adevdrata identitate a
victimei. O altii explica{ie pu{in plauzibil5, prin lipsa consecinlelor
ore inainte.de moarte un bilet contesei Larisch, confidenta ;i mijlo- suferite de autor, vorbegte de intervenlia unui unchi al Mariei
citoarea intdlnirilor sale Vetsera, anume Baltazzi, ce s-ar fi dus la Mayerling pentru a
cu Rudolf ,,IartE-mi toatii supirarea'pe
care {i-am produs-o. i1i mulqumesc din toatii inima de ceea ce ai
ftcut pentm mine. Dacd via{a va fi rizbuna onoarea familiei. $cei ltecmaaregle-alorzifeii a fost invocatil De pildd,
vom prea grea pentru tine si md tem ducele de Bragance este ucis pe Rudolf cursul
cd ea va fi dupi ceea ce noi in
face, atunci urmeazl-ne. Ar fi
cel mai bine dac[ tu ai putea s-o faci..... unei teribile scEne de gelozie. intr-adevdr, Bragance era indrigostit
ciruia Rudolf
Scrisorile par a fi intr-adevdr formale, dar adversarii dublei de Maria Vetsera dEui pvodiauns-iioaiuatoderi,scohlieia,rluiicrsuuradsduepara ideea formdrii
sinucideri afirmd cd ar fi apocrife, cazin caie totul este, bineinfeles, era la curent Ei,
unui trio.
pus sub semnul indoielii.
Prin anul 1937, gi-a ficut loc o altii explica{ie a celor int6mplate
. Un fapt surprinzStor este qi acela cE. si in privinla modului cum
la Mayerling. In cartea scris6 de arhiducele Leopold, acesta
s;-au g51ii smryltut arhiducele Ei Maria Vetsera plutegte un mister. mdrhrrisegte ci ,,nimeni nu cunoaEte adevirul" qi adaugd imediat:
Contesa Larisch men{ioneazd, la sfirsitul amintirilor sale, cd spar-
,,Ungurii, care ar putea relata ceea ce s-a petrecut, sunt martorii
gerea cutiei craniene face sE presupui ci prinful mogtenitor a iost tragediei: contele Hoyos, birjarul Bratfisch Ei valetul de camerS
LoscheK'. Or, aEa crun ne spture baronul Lafourie, in cartea sa, se
impuqcat ,,d bout portant", dar mdrturia lnatacabild'a doctorului
mai afla la Mayerling, in pavilionul de vdndtoare, fl m alt prieten
winderhofer care a examinat cadavrul, atestii ci aceastd afirmatie al lui Rudoll Filip de Coburg. Tatiil arhiducelui Leopold de
este fals5. Mai mulq in diversele versiuni se vorbeste de arma Saxa-Coburg gi acest Filip de Coburg au comunicat fiului siu

folosit5, cdnd un pistol, cdnd o armi de vdndtoare. Dar lucrurile se secretul dramei celei mai misterioase de la sfirqitul secolului trecut.
cgmplici gi mai mult atunci cdnd se pretinde cd moartea s-ar
Fiul sdu a sfirsit prin a o impdrti;i prietenului sdu, baronul Lafourie,
d,atoDraa...cIotar[rvfiii! sd linem seama de certificatele medicale privind care a pdstrat tiicerea timp de mai bine de trei decenii gi, apro-

autopsia arhiducelui, fbcute cunoscute public cu diverse p.ileluri, piindu-se sfirgitul vietii, s-a decis la rindul sdu sd vorbeascd.
Explica{ia baronului Lafourie e diferita de celelalte gi tot at6t de
se poate constata cd toate se contrazic, fapt ce demonstreaz[ ci plauzibild. in plus, ea motiveazi de ce Casa de Austria a linut

realitatea este cu tohrl alta dec6t cea oferit5 mass-mediei. Asffel, secretd adevlrata cauzd a tragediei, celelalte ipoteze nejustificdnd
intr-unul din documente, plumbul care a cauzat moartea lui Rudolf
a_iqtryt prin spatele^urechii arhiducelui si a traversat peretele exterior
al bol{ii craniene. in alt document se men{ione azi ca ar fi intrat
pfirinreat6l,mspelapsutndengidnt;riebaaireeEait prin tAmpla dreapt?i, fapt acest aspect extrem de important.
care, daci ar
- de cdtre ciminiliEti - daca Rudol{ Cdt priveqte amestecul lui Rudolf in complotul ce viza
nefiind st6ngaci, putea sd se sinucidd in acest mod! Si arhiducele
independenla Ungariei, arhiducele era urmlrit de mult de poli{ie,

Leopold men{ioneazd cd glonpl ar fi intrat prin tAmpia st6ngd. gi pentru care nu prezen\a nici rm secret gi, mai ales, pericol, iar mai
atunci, concluzia logic6, repetim, dacd asa a fort, este cd p.iiqol'u nou igi abandonase prietenul, pe contele $tefan Karoly, si nu se
fost asasinat, iar asasinul a fost Maria Vetsera, sau un al treilea?! ajungea la nici o situa{ie dificilS pentru impirat, fapt confirmat de
{cum ipotezele se multiplicd gi variantele cele mai liwegti circull,
cuvintele de apreciere ale lui Franz Iosif, referitoare la Rudolf dup5
fbcand obiectul unor best-seller-uri in occident, care nu au alt scop
decdt realiz_area de cdstiguri pe seruna unor cititori naivi. Se pretindl moartea acesfuia.
cd in cursul unei orgii, Rudolf, aflat in stare de ebrietate, ar fi fost
Ar fi de men{ionat, dupd cum reiese din materialele publicate
(vezi Lotis Dolenga), ci Rudolf s-ar fi cisitorit in secret cu Maria,

ucis de unul dintre tovar6gii sri de petrecere, cu care se certase. arhiducele fiind cdsdtorit cu Stefania. Cererea cdtre papa Leon al
!eoi.gD]"u, paIceaals{it?ai uiptootrei"z;adrh1iydusct5elien XIII-lea, de anulare a cdsitoriei, ar fi permis legalizarea celui de-al
picioare si nu mai insistiim asupra
fiicei, sau cdiar doilea mariaj , dacd nu cumva il aranja qi leg6tura cu prinlesa ru-
i-ar fi frcut curte
soaicd din Elvefia. Cert este cd dezvdluirea cdsdtoriei cu Maria ar

PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 73

fi condus la un scandal monstru, ce compromitea dinastia si pe Ladislas iar Stefania e prinlesa Henrietta' Alte personaje' ca regele
mostenitorul tronului, intr-un moment foarte critic al istoriei.
Dupd Charles Jos6, drama de la Mayerling este explicat6 prin I-o*U-ai"i, prin{ul de'Vene1ia, regina So!1 au unele trdsdturi ale
l"i F;"" tosi'l ptisaUeta gi Rudolf. Contele Herisson a mascat cheile
rdzbunarea postumi a lui... cagliostro! o sectii masoniid IRoiJ il ar|u.fr acttzat de defbimare. Documentat suficient' el a optat
urmdrea cu urE pe Habsburg. Cu trei ani inainte de dramd, Rudolf @tru verslunea cnmei, al c6rei mobil a fost urm6toru1: Rudolf a
i-a devenit membru, cu scopul de a gdsi sprijin in dorin{a secret?i
penffu
'f,ost asasinat de carbonarii italieni cu complicitatea tacitd,, datoratd
de a-l rdstuma pe Franz Iosif. Dar Rudolf a traAat secreteie IROU,
eare l-a obligat sI se sinucidd, sau l-a ucis camufldnd crima "AgeultooRzriuoel|_aa*.Sarllteelsfuaniiniceilm.auoddedAenlibeterMatalyeegrelinndga,aafpoeslrApndubpliecnattruina19c3re0a.
este ci lucrarea in
sinucidere. Cert autorului men{ionat a.figurat
pe
lista cdrlilor interzise de regimul hitlerist.
Aldturi de alte enigme. care abund6 in cazul de faqd, am dori a--trn-ofsrfiegroa,|olarduunleilme pdeertiaalli,i istorice reale'
si Suzannei Normand 9i lui
atragem lten{ia si asupra unui amlmrnt ce poate . cdplta o roman dato*t
cu multe detalii' Totugi'
semnificalie deosebitd: disparilia misterioasd, in noaptea dramei, a Jean A?ker, evocd drama de la Mayerling, eroul principal
bi{arului Bratfisch. Acesta nu a mai reapdrut la-Viena. Com_ e Jean
"*S"-a-"lv"artd"orc; oronmstaitnuuiel planul secund, cdci
plicitatea acestuia a insemnat o responsabilitate prea grea pentru a aPdrut in 1949' Jos6'
f,aceCeruxipeusr"duelulimHaagbinsa|ufierg-Eiloi,rm(7a9i3Oal)e, sr,omapaenleasczrdisladeinCchlianralefsa spre
umerii sdi si, mai ales, nu oferea garanqia pastra* ,6"."tolrri i.,
privinla selor intemphte. Soarta sa este lesne de ghicit, aceea a insolit qi extraordinar, a cititorului.
Lucrarea cea mar completa, consacratS arhiducelui Rudolf, se
unui om simplu gi umil, amestecat frrd werea sa in afacerile
Hofburg-ului...
td*a"topre"Vaz.td,u1n9u4i4is).toNritcisge"r-puotat,tWe .sRtuicdhiatedrr(atrmaadudceelraeaMfiaaynecrelinzgiEdftiF.
, Nu putem incheia qirul supoziliilor celor petrecute la Mayerling, a;rhtei"rte;ii;e"rmi loaraiicleea,stddinluscurrasrdea, ucseffiuatcllaiz, emaazgdhtiaoraat,egdeormcuamnSe'nittealleiandde
fbr5 a men{iona afirma{ia unui autor (este vorLa de pretinsele-relata"ri
baronului von Linden, fbcute Mariei Surcouf Ei publicate
ale Gonzague Saint Bris) dupd care Rudolf qi Marii nu ar fi recent
de fugit impreunl, murit si francezd. consacrate arhiducelui.
gr, cu consim{im6ntul impdratului, ar fi insce-
sluac.rElimris'pdtederoidmstepeaobssitaibdiElelaisvaasbeloervtoaoa.rsbS"i-pdiletet Rpeurxiemdmoulpll lriffdricrndadr,aec,oavrteoevamocmacaiptgaeiscmtrdaatelmivaaa
ndndu-se sinuciderea. cei doi s-ar fi stabilit, sub o identitate falsa,
in insula Cviolarfu,,,LuandCeoIlom!b6h"6,itpfreimricinildi
si ascunsi p6nd la s€rgitui pliFnueefliaiaEnrbutigrtsUuiob."n"uta1uCr9P"gse3tia(rls0opbya,nr'oa,tgEt,r,ecaue1olru9tndnni5ttaaee0vtd)aHa.aestCautCirromsdo)n,tiarntotetctger.lae,.riEiiaoCElclisuiocdaeiprostbrlcitcueouegltrmutiaiA-aia,etiomnifmcartaoparpenrdteesdrcarldeuoicatsnireplaslartuapescmi.!sraraFauyAtviriieaumrssraItzu.ountlrSdslIiioei'iufasi-luinifii,i
vie{ii, in deseoi'vrzila impdrltbsei
i*"arut"t Maximilian. Este vorba mai mult de biografii roman{ate
Elisabeta.

d,up4inciunmcheciietilteo,rua-lgga.id-aupp5uctuutmdaamseaarmdtaa,t pe parcursul lucr5rii gi

mengiondm cd in iurul
dramei de la Mayerling s-a scris enorm - articole si cd4il gi s-au

tumat chiar gi cdteva filme, in care s-au distins actori de'prima
m6nd ca: Danielle Darieux Ei Charles Boyer (1935), Dominique
(!t!er6y7!*).a qi Jean Marais (1949),Catherine beneurre qi O-u, Sh;rif
-si -m-'aCi .piutin de erudilie istoricS. recentS, o datordm lui Paul
Prima lucrare consacratii dramei de la Mayerling Je
e un roman, a treia i.r"r*", relativ
publicat in 1890 in Fran(a, adicd la numai'n an aupa consrunarea des Habsburgs. Via{a Elisabetei este
evenimentului. Intitulat O dramd regald, are ca autor pe contele Morand: La dame blanche
redatd cu unele amdnunte omise de istoricii care s-au ocupat

Herissor. in fond - si lucrul este exp"licabil - aveam dela face cu anterior de familia imPeriald. e imposibil sd nu citezi cartea
un roman cu cheie: Maria Vetsera e Mazzara. iar baroana, mama CAnd se vorbeqte de Mayerling,

sa, Messia. Franz Iosif e Albert; Elisabeta, Gisela; Rudolf, prinful StefanieideBelgia,soliaarhiducelui.Ofer6amdnunteinteresente,
penffu caarl de fa!5'
l. De care, in cea mai mare parte, ne-am folosit la intocmirea acestei lucrdri. d--a-r lipsite de relevan{d implicatd direct in drami, prin rolul pe care
O- alta protagonistd

74 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 75

l-a jucat, este contesa Larisch. Goniti de la curte dupd consumarea baronului Gorup, prefectul poli{iei din vremea respectivi, care
tateazd despre modul in care a fost ridicat corpul baroanei Maria
-hdaaravbmgsnbeujiu,rgreiieacf5s.i-nactoemnmteeatsafiaomnaoarplfdouzb;air!icmaaatficadacrleulirstemdMuueplmit dcoiavrioizrq{',di eisnetorc_riuigtnuintfeeaulidesear Vetsera, iar celelalte trei documente descriu funeraliile prinqului

case regale, consacrate Elisabetei. Cu foarte mici excep{ii, autoarea mogtenitor.
nu oferd nimic nou, scopul principal fiind acela de a se iisculpal. La inceputul lirnii aprilie 1937, membrii familiei Habsburg,
afla{i la Viena, au fost avizalr de municipalitatea oraqului Bmo,
Andr6 Germain in Regii au dreptul Ia dragoste?, acreditiazl
teza asasindrii lui Rudolf vechea capitald a Moraviei, ci se afld in posesia unei casete
con{indnd iecretele cele mai romantice gi cele mai misterioase ale
Pdrdsind drumurile bdtute ale articolelo/ gi ci4ilor, ne intrebdm impdrdtesei Elisabeta a Austriei. Istoria acestei casete' a cdrei exis-
o- f-icpiealebunnud dreptate - dacd nu cumva
un plus de inform"oa.friis...Vltaotm"a documentelor tent5 a fost dezvdluit2l acum, este una dintre cele mai curioase. In
poate oferi fEulnisdaubleutanuigi idpullsatpraseocremt,aipncdacsturatscinritsro-urinclmanicdebsitrinoeu..d. iInnB1o9u5le0,,
puncta pri""i-
palele etape parcurse in acest sens.
fTtorihimaiIiflsbdae:l!aoCrdaeirnnhdui,vl iainmfpa1d9mr1ai2lti,uealiu,if,codsi torsienamrfuiislnripelrfedeesrseitcdohirnislt,aenluduiraCcmoon6nfisnnieluiualauaeifocddsett
dcAacinsaedtgaea,mpintieap-prdeeezrse$oitaliainnueqneeddieicnionmVcriieseindi aedreews.emlmnanaastecaeiaanisbmtniocddaressepptteduclisaselhqadi fefolsrimcqhaiidteoi
scrisoare pe care Rudolf i-o scrisese inainte de a muri. S-a b5nuit
_ in august 1933 - dupd 44 de ari - s-a reusit sd se deschidi
dosarul secret, care a fost. constituit de poligie a doua ,i d;t cA ea conqinea explica{ia firI tigadi a tragediei de la Mayerling.
a relevat nimic in plus fa{d de gtiau. in Dar surprizil Rudotf nu se a$tepta sii moard Si nu voia decdt sd
tragedie. El nu c6te se rupd, din ordinul impdraalui, relaQiile cu Maria Vetsera.

prezenla a patru inalli func$onari, Seydal, ;eful poliqiei vieneze, a Referitor la documentele aflate in posesia autorititilor,
examinat piesele al rezurnim, in cele ce urmeazA, un articol aplrut in ziarul Wiener
aflate in coper,tile dosarelor. Uni era un raport

obdpdpFlic1le:rfoi-rei:9:reogiilbgnrre0brddy[ait.d3"aintriirlnute.nebidpy-=,ara1iuul[fnac,9,9pu-bdligve0t1uodl.eii6iMdnci.clddn,esaaao_aNe,aertviitneednluriaraHtv,seirtsiatiendaozrcitinorm-,hipafiicpllgeoieluintrnrun,nsiie,sln-s{tzocipicca'nerosriaosiauplilifaonrlrctdeeeftadgroiucscmuemualucm(prisomsnpaeeigenMncagictdctrntpeaceeiiaaauirssaorrrorstddaimoeacanpaperi,feiLcncirridlvdoaidaamonadtnneinrrscraroitadent.siesrpEu-ncitstoseelzltahoe-si.aid)danpone,ceaMirteiiinlatr,,sio,ijaiemclouo"ceaar6cacodiarRuanernaa6irepdnaiutmntnae.Lutcdrttdosr-a.reool.ra,oeorollinbIccufsaLosuueacslgaaeehvridriaundadierssilManeeoaActsgRmi-iahu.ncaaor,oerirdbijiemvla,"faoordaefniAcc"a.lcViinteicnr,uetpeaaoiits.teet-sae-asasi"itunreta-e9tgerL"i'ia,ncdaaaneei*.rn"nir"i1"me*ssi"tu,tuceiiteupd"i"ah"rnrroiammtsJiJsru"e,aee"oi"ii Zeitung, care aduce o serie de precizlri oficiale: este inexact faptul
relatat in presl cI s-a gdsit o h6rtie in arhivele prefecturii depoli{ie,

privitor li drama de la Mayerling. Toate documentele aflate in
mdinile statului austriac au fost publicate in 1928 de arhivarul gef,
baronul Mitis, in cartea dedicatii arhiducelui Rudolf. Documentele
care lipsesc astiizi sunt cele relative, pe de o parte, la circumstan{ele
care au precedat drama, qi pe de alt[ parte, acelea care pot explica

motivele sinuciderii prin{ului.
in prima categorie, intri un dosar cdndva numerotat 25 9i gare
vizeazi int6lnirile prin{ului cu contele Pista Karoly, geful opoziliei
din Ungaria. Acesie documente, care atest6 contactele arhiducelui
guvernului Ei ai tatilui s[u, au fost retrase
ddI-.oaAemrpipsancurihitltio,niars,oainfaltuApMl amcuropennlntdtetetonsineaieeiriex,L,paBliirancisarcbbvhuii,aldlSaa,tilfra_obsCept_iur.if(miuiiamdoveaesdlaaerpBer,uinacluecrsoe6ngtEeti.sleetnuiaLtuaS-rtuijsrbc"ehoi,nntfu"iitc.e,aistefbos;cltdu-tdlu"us;ii moEtenitor cu adversarii s-a pierdut definitiv urma-
Nu e posibil,
din'arhive in 1899 qi li
aga cnm s-a spus la un moment dat, ca ele sd fi fost remise contelui
T;ffe cu doJarul din 1899, intrucdt fostul preqedinte al consiliului
rccmeraeCograeodislnosenteree,sidanaEegdztjLeuv.apdrJtrulauiusltni.caifhmFiurieaoulauvllu,eielaIoiaj,usgGcaiia,tepmt1old9drog7tesee,-fmiepsLr.aciami2riirn3sao1scl.uhlu)up,liojsuirn-tcaaacbtusildmiinn.putr(rciatciaJgfienindEtiudaurmgmdpeearnalalreTeMce, tocaudayiioreitnerulrin,cneegs,l,c'cdriani;n4rtriii_,;r;iuitnn"
a murit ?n 1895.
2. Virgil Moceanu, Adevdrata dramd. de la Mayerling, Magazin Lsbrtc, 1970, nr. Cdt priveqte documentele relative la moartea prinJului qi din

7, p. 57. care nu posednm decdt extrase deja publicate, ele stabilesc, in mod
cert, sinuciderea si nimic nu va putea aduce noi clarificiri' In aceste
condilii, documentele incredin{ate cAndva contelui Taaffe nu ar
putea oferi un plus de lumin6.

76 PAUL STEFANESCU

Revela{ii esen{iale pot surveni eventual din partea contelui
Hoyos, prieten intim Ei prezent la Mayerling in momentul dramei
gi publicate de baronul Mitis; apoi, un raporrsecret al insdrcinatului Jack Spintecitorul
cu afaceri rus, prinqul Cantacuzen, publicat in in
impreund cu jumalul contelui Lansdorf, URSS 1926, 1888 Anglia reginei Victoria se afla la apogeul puterii. Londra
devenise prima capitalS a lumii. Dar, aldturi de fafadele cu coloane
{fe.gbr"uR"aerli.aeptrivi1e8tl8ae9nc. aauzleplerinps{uihloulioginiceBealrelinderarmBeoi,earcseesnteaKuauriefors,t expuse din marmurd albd de pe Myfair gi Kensington, subzisti 9i cocioabele
sordide din suburdiile East End, Whitechapel Ei Spitalfreld. Undeva,
dn 24 in spatele echipajelor luxoase ce transportau domni gravi in redin-
gote, se ingr6mddea o lume mizetd,lupt6nd din greu qi cerqindu-gi
inceea ce ne priveste, ipoteza pe care am prezentat-o cititorilor dreptul pentru a supravietui.
are la bazd relatdrile baronului Lafourie si dest5inuirile unui rumas
Victimele lui Jack Spintecdtorul - ucigaEul sadic fdrl fa!6 - nu
al medicului Cu4ii, originar din Transilvania. Ambele ;;;;;l
au nimic comun cu eroinele invdluite in rochii albe de m6tase, din
cordd si, in plus, explicd secrehrl cu care Curtea de la Viena a irvd_ romanele de epoc6, ce sunt nigte biete prostituate, bih6ne (cu o
luit cele petrecute la Mayerling. singurd excep{ie), alcoolice qi decdzute pe ultima treapti a societSfii,
pensionare ale unor bordeluri de duzind sau azile de noapte, cliente
Din punct de vedere medico-legal, considerim cd drama de la ale tavemelor gi comisariatelor de polilie. Acestea sunt eroinele
Mayerling oferd un caz valoros de studiu. insd nici spaliul, nici
destinalia acestei lucrdri nu ne permit sd abordEm u""ri urp""t. dosarului pe care il prezentdm in continuare.
Sd ldsim, agadar, si vorbeascd faptele...
in zorii zilei de I decembrie 1886, a fost g6sit cadavml, gtoaz-

nic mutilat, al unei femei. Ziarele au preluat ;tirea ;i in zilele

urmdtoare, caztl a linut prima paginS, reporterii lansindu-se in tot
mai multe presupuneri asupra mobilului gi autorului fioroasei crirne-
Ancheta efectuati de vestita polifle londonezd, ,,Criminal Investi-
gation Departamenf', apar{in6nd Scotland Yard-ului, nu a reuqit
insd sd dea la iveald nici cea mai micd urm6 care si conducl la o
cAt de vagd bdnuial5.

La 7 august 1888, in acelagi cartier, nu prea departe de locul
s6ngeroasei drame din anul precedent, este gdsit un alt cadavru
abandonat pe scara unui imobil de pe George Yard' Era vorba tot
de o femeie. A fost identificatd cu ugurin{d: prostituatd, pe mune
Martha Turneq frecventatii de reguld de cdtre militari' Raportul
medico-legal avea sI menlioneze sec, printre alte constatdri, $i pe
aceea cd,yictima primise 39 lovituri de cu!if'.

Aceste doud femei au fost primele victime ale lui Jack Spin-
tecdtorul. Cdnd dosarul a fost clasat, s-a discutat mult despre acest

78 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 79

subiect, dar speciali,stii gi, in primul r6nd, medicii legigti, nu s-au noapte din Spitalfreld, pentru cd nu fusese in misuri s6-Ei pl5teascd

decis sd recunoasci in aceste crime grosolane m6na de maes0rr a cei patru pence, c6t era costul unui pat pe noapte...

sinistrului personaj. Ambele victime fuseserd injtmghiate in mod La wemea respectiv5, se gtie, asasinatele nu erau rare pe

brutal Ei dezordonat, spre deosebire de urmltoarele care au fost stridu{ele prost luminate din East End qi cel al lui Mary Ann
mutilate dupd un anurne ritual, precis qi absolut riguros. Se prea
Nichols a trecut relativ nebdgat in seam6.
poate deci ca, pe parcurs, asasinul sd-gi adapteze metodele folosite,
Emo(ia - pentru a nu spune psihoza - publicului va incepe cu
dupd cum instinctul sadic ii ordona. Elucidarea acestui aspect poate
adevirat abia atunci cdnd, in zorii zilei de 8 septembrie 1888, un
fi fbcutd numai dupl prelucrarea statisticd a unui mare numir de nou cadavm va fi descoperit in curtea unui imobil ddrip6nat situat

canrrj. la nr. 29, pe Hambury Street. Locul se aflala o foarte micd distan{i

Trecuse cu pu{in de ora trei dimineala in ziua de 3 august 1888, de cel unde fusese comis asasinatul precedent. Din spusele vecinilor,

cdnd un hamal ce-gi avea serviciul la pia\a Spitalfield, dorind si-Ei curtea qi paraginile erau frecventate noapte de noapte de prostituate

scurteze drumul, a luat-o pe Buck's Row, o stridu!5 sordidi ce care isi atrdgeau acolo clienfii, pentru a li se oferi in schimbul unor

mdrginea un abator de ecarisaj. Mergdnd pe kotuarul ingust, in sume derizorii.

dreptul unui magazin inchis pentru renovare, zdreEte ceva, pe care Cadavml era al lui Annie Chapman, poreclitd ,,,A,rurie Bruneta",

la inceput l-a luat drept o pelerini abandonatii. Se apropie: era o prostituat?i bolnavd grav de tuberculozd care, la fel ca ;i Mary
Ann Nichols, fusese rzgoniti de la azilul de noapte, pentru ci nu
corpul unei femei avdnd abdomenul spintecat gi o rand imensd la
avusese cu ce pl5ti.
gdt, ce se intindea de la o ureche la cealaltii. Corpul inci nu i se
Ca Ei in cazul precedent, asasinul ac{ionase cu rapiditate Ei prin
rlcise qi capul era aproape separat de restul trrpului, iar victima,
surprindere: nu se auzise .nici un strigdt. Dupd ce t2iiase gdtul
asezati pe spate, avea veEmintele in dezordine, smulse gi rupte. Din
abdomen, printr-o Qiiehrr5, intestinele iegeau afar6. Imaginea era victimei, mutilase cadawul intr-un mod ingrozitor. Prima loviturd

infiorltoare. inainte de a fi mutila€, victima fusese sugrumata: in datii victimei, probabil,cE o ame$se, fbc6nd-o sd cadl pe spate, cu

jurul g6tului era petrecut propriul ei batic. Acest indiciu a dat na;tere picioarele indoite de la gemrnchi sub corp. Fa{a, acum de nerecu-

ulterior la diverse speculagii: victima isi cunoqtea agresorul? Agre- noscut, era o masd sdngerdnd5, iar gdtul ii era tiiiat transversal.

sorul i-a cerut baticul sub un pretext oarecare gi apoi s-a folosit Abdomenul era deschis si intestinele scoase gi aEezate cu meticu-

de el? Ipotezele nu puteau fi excluse, cdci, dacd femeia ar fi strigat, lozitate pe umirul drept.
ar fi fost imposibil ca oamenii care locuiau in casele din jur sd nu
Hambury Street se afla doar la distanp de cdteva shizi de
aud5.
Buck?s Row, teatrul crimei precedente. DupI cum se va vedea,
Ancheta a mai stabilit cd un poli{ist ce iqi f6cea rondul, trecuse
toate crimele Spintecdtorului vor fi pe o razd incredibil de
pe strada respectivd cu numai cinci minute mai deweme, frri sd fi micS: o suprafa!5 de circa 400 rn^'cocmeisceonstituie cartierul mizer
remarcat ceva suspect, sau sA fr zdit pe cineva. Atunci, se intrebau
Spitalfield, m5rginit la nord de Whitechapel.
anchetatorii, de unde au apdrut victima gi criminalul? Nu cumva
in aceste condi{ii, eqecul polifiei era mai mult decdt inadmisibil.
de foarte aproape gi anume dintr-o locuinld situati in preajma 1o-
Sir Charles Warren, numit in 1886 in fruntea Scotland
cului crimei? Doctorul Mac Donald, cel care a studiat gi a descris Yard-ului, era un general provenit din armata colonialS, un
administrator gi organizator bun, dar lipsit de experien{d Ei
cazul, mentioneazd:,,Corpul era mutilat intr-o aga mlsuri, incdt o
descriere a leziunilor era imposibil de ficut: se putea spune doar cunoEtinle in materie de criminalisticS, aqa dupl cum de fapt o cerea

cd se procedase de o manier5 voit5, cu ajutorul unui cu{it lung de o mare metropolS. C6t priveqte pe Sir Robert Anderson, geful lui

l2-13 centimetri gi cu certe cunogtin{e anatomice. Uterul ;i organele C. I. D. (Criminal Investigation Departament), el se afla in concediu
erau scoase din abdomen de cineva care Etia unde si le glseasc5;
nici una dinhe tiiieturi nu era frcutJi in mod inutil..." in Elvelia gi nu gdsise necesar sd se deranjeze pentru a-gi intrerupe

Victima, vMagaaryboAanndn5N. iicnhoalsju, nerfausoepseroisztgituoantiitiiiindeetalate,a;ztiirlubld gi odihna qi a reveni la poshrl sdu.
de
alcoolicd, o in absenla sefilor, se agitau subordonalii. Pensionarele celor

aproximativ doud sute de azlle qi case de toleran{d au fost primele

80 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI TINTVERSALE 81

anchetate. in zadar. in fala acestui egec rdsundtor, populalia a dimineala, in Bemer Street (tot in cartierul Spitalfield), un negustor

reacfionat diferit. ambulant polonez i;i bdgase camionul in curtea Clubului

Odat?i cu ldsarea serii, oamenii se retrdgeau in case, mai ales muncitorilor strdini, cdut6nd un adipost sub bolta unei magazii,
femeile, qi strSdulele ldturalnice erau ocolite cu grijd. Cartierul cAnd calul, speriat, se feri de ceva. DeEi era incl intuneric, cdutAnd
sd vadd ce determinase pe animal sd reac{ioneze a}a de prompt,
Whitechapel si nu numai el, cdpdtase un trist remilne qi misteriosul omul a descoperit cadavml unei femei ce avea gdtul t6iat. Capul
victimei fusese pur gi simplu despdrtjt de tmnchi, tdietura fiind
criminal pdrea c6, pdndegte la fiecare col! de stradd. Au fost frcut6 transversal, in dreptul celei de-a Easea vertebre cervicale.

constituite comitete de vigilenli, sindicaliqti gi studen{i s-au oferit, Corpul ii era incd cald. Criminalul igi mlceldrise victima ink-un

voluntar, sd formeze echipe care patrulau in fiecare noapte pe mod monstruos: partea inferioarl a corpului gi bazinul lipseau;
strddu{ele din East End. Alli oameni, din contra, profitAnd de
bralele erau detagate din articulaliile umerilor qi laringele prezenta
psihoza crgat6, gi-au dat fr6u liber imagina{iei, profitAnd de
mai multe tdieturi.
imprejur5ri. Aceast?i nou6 victimd se nurnea Elizabeth Strite. Era o v5duv5

A inceput sd se vorbeasci tot mai insistent despre un personaj de patruzeci de ani qi probabil cd il int6lnise pe asasin pe stradS.
misterios, poreclit ,,Sor! de piele" (Leather Apron), pldsmuit de
imaginalia colectivl a locuitorilor din cartier, care ar fi fost autorul De aceasti dat5, Jack Spintecdtorul ddduse dovadi de o indr5znealS
abominabilelor crime. Acest mit a condus in final la arestarea unui
nebun6, intrucdt in orice moment putea fi surprins de cdtre vreunul
cizmar eweu, de origine polonezd, pe nume, John Pizer. Aceastd
istorie a fost urmati de un veritabil pogrom. Din fericire pentru din numerogii clien{i ce intrau sau ieEeau de la club. Probabil cE
respectivul cetdlean, el a fost in mdsurd sI ofere poliliqtilor un alibi
veridic. Pe fundalul acestor evenimente, asasinul va ingroqa legenda aga ceva s-a si petrecut, de weme ce Spintec6torul nu a avut
ce incepuse sd se urzeascd ?n jurul lui, acordAndu-gi singur un nume. suficient timp sd practice asupra victimei mutildrile preferate-
Deranjat in activitatea sa qi probabil nesatisftcdndu-gi impulsul
In ziua de 12 septembrie, o agenlie de presd londonezd a primit sadic, Jack nu a intdrziat si se manifeste din nou: in mai pulin de
o 016, un al doilea cadavru a fost descoperit in Mitre Square.
o misivd scrisd cu cemeald ro;ie - ,,deocamdatd asa", preciza auto-
Aceastii micd pia15 se afla situat?i la aproximativ zeae minute de
ruI, din cauza lipsei sdngelui ultimei victime, care intre timp se
coagulase... Autorul scrisorii isi exprima ura sa faln de prostituate mers pe jos de Rerner Street, cu pufin in afara cartierului, la
qi dorinla de a continua rdzbvnarea. La s{irqit semna: ,,Jack the
Rippef'. Jack Spintecdtorul se ndscuse... marginea oragului. in ce-l privea pe asasin, alegerea acestui loc nu
demonstra cdtugi de pufin pruden!5, ci o indrdznealS necugetati; un
Scotland Yard-ul a acordat acestei porecle cea mai extra-
polilist ce avea ca misiune sd supravegheze zona la fiecare sfert de
ordinari publicitate pe care o putea visa autorul scrisorii: ea a fost
ord isi fbcea rondul exact prin locul respectiv, iar trecdtorii se puteau
rdspAnditd sub forma unui afis in mii de exemplare pe suprafata
ivi in orice moment, venind dinspre una din cele trei strdzi ce
intregii {iri, solicit6ndu-se cetdlenilor ca oricine ii va recunoagte
dddeau in pia!d...
scrisul sd-l denun{e pe autor poli{iei. Dar, in ciuda tuturor acestor
eforturi, demersul s-a dovedit a fi ftrd nici un renlJtat si, din contra, Cu toate acestea, Jack Spintecitorul a avut gansa de partea sa

locuitorii Angliei puteau citi ameninldrile sinistre proferate de qi posibilitatea de a-gi satisface instinctele sangvinare gi sadice pdnd

Spintecdtor: la cap6t: dupd ce a tfuiat g6tul victimei, i-a desfrcut abdomenul 9i
apoi, proced6nd identic ca si in celelalte cazlJd., i-a scos un rinichi.
,,Data viitoare, am sd tai urechile femeii pentru a le expedia
poliliei". Victima acestor abominabile practici era de asemenea o
prostituatS, pe nume Catherine Eddowes. in aceeaEi sear6, cu pufin
Poporul se lansa cu mai multi inddrjire pe urmele criminalului. timp in urmd, fusese arestatd pentru belie in locwi publice qi

Poli{igtii gi voluntarii iqi inmulliserd raziile. in zadar. Jack Spinte- condusd la comisariatul de polilie din Bishopsgate. Din nefericire
cdtorul isi va pune in aplicme ameninlarea, nefindnd seama de pentru ea, a vomat qi la orele unu dimineala, poliliEtii au eliberat-o,

nimic. Astfel, pe 29 octombrie 1888, la interval de trei sferturi de
ceas, va face doud victime. irr noaptea respectivi, pe la ora 1,00

82 eeuL qrerANescu ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 83

l6s6nd-o s5 plece in noapte, impleticindu-se, urmdndu_si destinul ulterior procurorului ,,ceea ce am vdzut era mai curdnd opera unui
demon, decdt cea a unui om'..
cumplit.
Mary Jane Kelly fusese practic ciopir{iti, iar perelii incdperii
In ziua de 16 octombrie, Jack a trimis o noud scrisoare, adresatii erau stropili cu s6nge, in timp ce de cuiele ce serviserd cdndva la

jocTuhmfar-dipp9tesadlet,esseicdrorpiinsneoticgra-rr'pientraecr"garersygdi"iohenritm.eal6SuinniecsmCaosno{eiar.tn.it.aitdreuetlu'plnurei cmdizeiacvc"igriti"lcetena"ll"ialatciio".nlu{Wminae*taat"te_o agifatul tablourilor, atdmau acum mari lambouri de piele.
Medicii legigti au apreciat c6lui Jack Spintecdtorul i-au trebuit
_Medpicluiimcdaredefrcpursoesrtdgauustto, pssaiau mai degrabd opera unui dement?
lui catherine E-ddowes au conchis probabil circa doud ore pentru a-qi duce la bun sfbrgit odioasa crim6.
cd rinichiul examinat apar{inea
categoric respectivei victime. Ca dovadS, dupd autopsie, au fost necesare peste qase ore pentru a
vorbSin-aduu-ssceurdsemaJai mckulStepisndtpetcdimtodrunil.tecnosniosntritdensf6drdesdsuspeemriaoiria, uSdirr
i se da cadavmlui o infbliEare cdt de c6t acceptabild. ,
lHueinSryirMcahtathrleewsswdaerrlaencosnisdilieumr isdieonMezinei.stAriceasstafErdEinit p-urrinmda-ii'scievrea $i poli{ia luase intre timp misuri speciale: pe strdzi pakulau
depune efectiv demisia la l0 noiembrie lggg. Exact cu o zi inainte
se descoperise o noud crimii, poate cea mai atroce dintre toate. grupuri de gardieni gi agen{i in civil, care aveau ordin sd tagd la
vuriNuegfoearricei;taeaseanfuolnset agdMsaitdryinJtainnesiKpeelly-pagti,eirna prima somalie, in cazul unui suspect ce nu se supunea controlului.
o t6ndrd de mora_
locuinla sa. Cdtul Casele de toleran{d qi cei ce le patronau erau puse sub observa{ie.
prezenta o tilieturS ce se intindea de la o ureche lacealalta gi apoi
g$ies-aAnluii,ngcualrecofluosaenseei rvieart;eebzraallei .pNeaosuml g6isuur{edchdiilne Poliligtii verificau toate informatiile gi denunturile. O psihozd ii
gobor-a erau'tad;, cuprinsese pe oameni; locuitorii Londrei se transformaserd in tot

la fel apropierea at6{ia detectivi amatori gi fiecare isi avea teoria sa. Regina Victoria
se interesa de mersul anchetei, avansdnd diverse ipoteze $i trimipnd
patului. cdt prive,ste restul fefei, aceasti era groazic mutiLta, incat notii dupd notf, primului ministru, lordul Salisbuq/ sau subaltemului
recunoa$terea victimei de citre vecini a fost practiv imposibili. prin
tiietura din abdomen, inima gi rinichii, ac"st" or- acestuia, Sir Henry Matthews.
ii fuseserd scogi
Cercetdrile asidue erau intreprinse qi in lumea comercianlilor
gfSiulngrgyisifltuie{!uin-ciepuaEtuelzactoeappeseclooar,pscaa st6ngi. partea inferioarl-a corpului,
gi uierul lipseau. Nu au mai putui de came, mai ales a tinerelor ajutoare ale acestora. Necunoscutul

In seara zilei de 9 septembrie, una dintre vecinele victimei, tot autor se dovedise doar a fi obiEnuit si m6nuiasc6 cu1itul...
o prostituatd, a v6zut-o iegind dintr-un local, insofiti de un barbat Au fost imaginate metode dinhe cele mai insolite ;i fanteziste.
corpolent, ce avea o mustat5 ro$cat6. La ora I dimineala, intor_
Gily;i;;;;;J;"cdndu-se.acasd, pe Millers Court si Dorset Streeet, in plin S-a incercat sd se fotografieze retina cadawelor care, s-a presupus
Spitalfield, azditlumini ""rrt ol
de cdtre unii cI ar fi pdstrat intactii ultima imagine inregistratd in
"c3h1ia1ri"frtyehdiondnd un c6ntec. la Mary
clipa morlii: chipul monstrului. S-a ceriut ca poliligti deghiza{i in
inscdAunadolouraduzli-perirma asrdrabldLtooanrder:eci.u^intocaiutdiiapsoomlepmantirtdaldii,i{io.-naflu5"s;e- femei sd se plimbe pe strdzile din Whitechapel spre a sewi drept
fionar insdrcinat cu str6ngerea chiriilor, a bdtut la uga lui rvrary rane
Kelly. Nici un rilspuns. intr-o parte a risii, se afla'o micd lucarna momeald.

la.care se putgg ajunge urcdndu-te pe cutia de gunoi. il ;: La I iunie 1889, o noud descoperire macabrd: partea inferioard
ozitate omul'igi amnc6 o privire in interiorur carierei, in care se
zdrea lumin5.. Dar imaginea infr,tiEatE ochilor era aSa de ingro_ a trupului unei tinere femei zdcea pe c6mp, la marginea oragului.
zitoare, inc6t funclionarul a scos un urlet. Dealtfel, va deciara La scurl timp, in locuri diferite, au fost gdsite qi celelalte pdrli lipsd

ale corpului, mai pu{in organele bazinului. In luna urmitoare, in
ziua de 17, pe o micd strAdup din Whitechapel, zdcea cadavrul

unei femei: avea gdtul t6iat, iar pe abdomen purta urme de tdieturi

superficiale. Apropierea cuiva il impiedicase, probabil, pe agresor

s5-;i continue sinistra operalie.

l0 septembrie 1889. Aproape de ora prdnzului, sub un pasaj

de cale ferati, niEte copii ce se jucau in preajmd au fost ingrozifl

de priveligtea ce li se infhfiga ochilor. incepurd sd strige, alergdnd

pe cdmp! Primii sosi{i nu au gtiut ce s-a iretdmplat: au crezut cd

este vorba de un'accident. Sub podel, zdcea o femeie, cu capul

u PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 85

desp6r,tit complet de tmnchi, cu vesmintele in dezordine, iar prin cdtre unii cd asasinul era un polit'st sau un preot, sau cd se deghiza
tiiieturile practicate in abdomen iegiseri intestinele. astfel. Realitatea era fhr6 indoiald mult mai simpli: toate victimele

- Seria crimelor din capitala britanici, avdnd ca numitor comrul erau prostituate gi pentru cd aga le cerea,,rneseria", se lSsau acostate
atit sexul victimelor - toate femei - dintre care unele de moravuri
de cdtre clienfi, chiar de aceia pe care nu ii cunogtea. Un singur
us€are, cdt gi modul in care fuseseri ucise, se sfir;este aici.
FdrE a face speculafi sau a folosi scuze de mAna a doua, sd lucru era cert: corpul victimelor nu avea umie de violenld. Deci
absolut toate fuseserd luate prin surprindere.
dim cuvdntul specialistului contemporan cu int6mpldrile, pe care
Un alt mister: cum reugea criminalul sd pdrdseascd scena fbrl
le-a studiat cu atent'e: ,,Crimele lui Jack, menfioneazd Mac Donald,
sI fi fost weodatd remarcat de cineva, ba chiar sd se simtii in
se disting prin faptul ci sexualitatea imbraci o form6 specificd,
sigurant5? Se folosea de releaua de canale, aga dupd cum sugerase
s6ngeroasd gi criminald. Este probabil cI Jack tiia gAtul victimelor
la nn moment dat un ziaris{? Celebrul scriitor de romane poli{iqte,
fie pentru cd aceasta le producea juisarea, fie pentru ci ducea la Arthur Conan Doyle, care in acea vreme tocmai publicase primul
cmaoreartiei aprloocr,urfaauptpclSec=eirpeae:rmdietesafigsudrasreead,esdeeca{iounlatereriaorabladocmruezniumluilie, volum din seria Sherlock Holmes nu putea rdmdne indiferent: el
qi-a imaginat cd Jack Spintecdtorul reuqea s6 fugd, fiind deghizat
scoaterea intestinelor si mutilarea organelor genitale.
in femeie.
Ca in multe cazuri asemiin6toare, probele demonstreazd ci Nici una dintre aceste supozilii, ingenioase sau fantastice, nu a
uciga;ul sim{ea o plScere sexuald atdt de putemicl, ?nc6t orice
permis totuqi anchetei sd avanseze cdtuqi de pulin.
repulsie faln de cruzime era anihilati, cel pu{in pe moment, sau c6
aceastii repulsie era foarte slabi. Ideea inexistenlei unei cruzimi Odat?i incetate crimele - cine oare putea confrrma cu certitudine
faphrl? - Scotland Yard-ul a abandonat imediat cercetdrile, iar in
asociate nu explici pldgile ficute in abdomen qi sustragerea
cartierele respective au fost ridicate toate consemnele de securitate.
organelor. Faptul cd aseza, iretr-un caz, intestinele pe umirul victi-
IJn reprezentant al Comitetului de vigilenlI a protestat pe l6ngi
mei gi c[, intr-alhrl, sdnii gi-i punea pe o masii, indicd - subliniaz6 poli{ie. I s-a rdspuns scurt, frrd alte detalii, cA autorititile ajunseseri
in continuare Mac Donald - cd ucigasul avea timp suficient pentru
la concluzia cd Jack Spintecdtorul se sinucisese!
a-gi desdvdryi, nestingherit, fapta, gi a urmdri si confere crimei sale
un aspect c6t mai oribil pentru publicitate. Aceasti stare psihicl nu Refuzdnd in acest mod sd satisfacl crtiozitatea publicului,

survine decdt dupd trecerea impulsului sexual. Scotland Yard-ul deschidea larg poarta pentru tot felul de ipoteze,
In timp ce comitea aceste monstruozitiiti, ca si dup6 s6vArsirea care de altfel nu au incetat sd circule. Cdci fascinanta problemd
rdmlsese frrd rdspuns. Cine era Jack Spintecitorul? Sub ce chip
lor, Jack nu-gi pierdea cdtugi de pufin curnpanrl; ot, r"
din experien{a poli{iei ci un mare numdr de criminali cont"r"ib",ujuieElia" putea fi imaginat ucigaqul? Pentru clasa conducdtoare victorianE,

propria lor descoperire prin agita{ia, imposibil de controlat, pe care pentru aristocralii gi burghezia ce iqi aveau reEedinlele in West En{,
o manifest?l".
era evident cd nu putea fi vorba de un personaj respectabil. Jack
Pe la 1889, polilia, fie chiar gi celebrul Scotland yard, nu
Spintecdtorul era probabil un vagabond sau un muncitor: Poate
dispunea desigw de mijloacele moderne de identificare, astfel incdt eventual un mdcelar sau parlagiu de la abatoare, care se plimbd,
plin de sdnge pe haine, fbrd a trezi nici cea mai micl suspiciune.
calmul, qi poate, hazardul au fost suficiente pentru a-i deveni Cdci nimeni nu-qi putea imagina c5; dupd ce igi cdsdpea in aga fel

protectori de nddejde lui Jack. Dar poate de mare ajutor i-a fost gi victimele, rlmAnea cu hainele imaculate.

zvonul potrivit ciruia odiosul criminal ar face parte din Casa regali, Unii, animali de sentimente nationale, aveau o cu totul alti
zvon de care, desigur, a linut seamd si... vajnicul Scotland yard.
pArere, gi anume cd autorul unor astfel de monstruozit5li nu putea
Mai multe detalii rezultate din.acest sir de crime au intrigat in
sd fie un britanic: putea fi, de pild6, un birbier evreu, un anarhist
mod- deosebit opinia publicd britanicA. De pildi, cum de r"-ugi*
rus, sau un marinar in trecere pe acolo. De altfel, Ei regina solicitase
asasinul si dobdndeasci increderea victimelor, cdci, mai ales miniEtrilor sdi sd fie cercetate vapoarele ce feceau escal5 in docurile
din Londra. De ce se implica regina in aceastii afacere?
ultirnele, trebuiau sd fie mai circumspecte, trAind intr-o permanenCi
frici de o eventual5 intahire cu Jack Spintecitorul? S-a afirmat de Din contr6, pentru locuitorii din East End, autorul nu putea fi

86 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNWERSALE 87

dec6t un sffiin de cartier, probabil de sorginte aristocraticd, un fel Maladia progresase rapid gi tan6d a murit nebun. in fala cata-
de dr. Jekyll sau Mr. Hyde, ducdnd in timpul zilei o viald normald falcului fiului sdu, tatiil ar fi jurat s-o regaiseascd pe Mary Jane

gi onorabild, dar devenind monstru insetat de s6nge odat?i cu venirea Kelly gi sd-gi rlzbune fiul.
noplii. Si tocmai aceastii versiune, cea mai romanticd, s-a impus
Astfel, doctorul Stanley a inceput sI rltiiceasci pe str5zile
in final. sordide din Whitechapel, intrebdndu-le pe prostituate unde ar

Legenda, transpusi pe pelicul5, a pdstrat imaginea unui birbat putea-o gdsi pe cea pe care o ciuta, apoi igi ucidea interlocutoarele
impozant, imbrdcat cu o pelerind gi avdnd pe cap un joben, in mdn6
cu o sacosd de piele, strectr6ndu-se ticut in cea{a Londrei, prin pentru a nu putea fi identificat. In cele din urm6, a descoperit-o pe

strddu{ele stuScicioase. Mary Jane Kelly gi, implinindu-;i rdzbunarea, a plecat din Anglia.

Dar in cazul legendei, nici unul dintre semnalmentele oferite A decedat curdnd la Buenos Aires, dar putin timp inainte de moarte,

de cei care afirmau cI l-ar fi zdnt pe Spinteclior nu corespundea a vorbit despre crimele sale unui confrate medic.

acestei imagini. Este adevirat cd semnalmentele erau foarte diferite O povestire interesantd qi veridicd la prima vedere, dar din

si uneori contradictorii. Singurul martor care, aproape in mod cert, piqate se pare ci Leonard Matters a imaginat totul Ei cI relatarea

l-a vdn;/' pe Jack Spintec5torul era un trecdtor ce traversa Mitre sa nu are nici un fundament real: la wemea respectiv6, nu se murea
Square cu circa zece minute inainte de a fi fost descoperit cadavml ?n doi ani de sifilis, ci in doulzeci sau keizeci. Autopsia lui Mary

Catherinei Eddowes. Victima vorbea cu un individ imbrdcat mo- Jane Kelly men{iona faptul cd ea nu suferea de nici o maladie
venericd qi, in sfirgit, in ciuda unor cercetiri minutioase, nu s-a
de.st,Cdealerbcruul gust: trn blrbat ce aparlinea clasei de mijloc. Shaw putut descoperi nici cea mai mici urml a unui rnedic britanic, mort
scriitor gi dramaturg trlandez, George Bemard in acea epocd in America de Sud.

(1856-1950), inh-o scrisoare percutant5 trimisl ziarului The Star, in t938, William Stewart va formula in cartea sa Jack the
fdcea remarca cd in fond crimele din Whitechapel alrrseserd drept Ripper. A New Theory o serie de deduclii i la Sherlock Holmes.
reztiltat sd atragS aten{ia autorit5tilor asupra stErii neobisnuite de
Stewad consideri cd asasinul era intr-adevlr o femeie. Cine se
mizerie a unei pi4i a populaliei. Avertismentul si:a atins scopul gi putea apropia de altL femeie fhrl s-o sperie? O alt?i femeie, evident!
mari credite au fost deblocate, fiind inheprinse importante lucrdri Cine putea si circule nepedepsit in plind noapte, cu veEmintele
pitate de sdnge, ducdnd o sacoqd cu instrumente chirurgicale? O
edilitare de asanare gi igien6. Cdteva sdrmane femei spintecate au moagS! Ce fdcea adeseori o moaqd, mai ales cdnd"are cliente

avut un efect mult mai mare decdt toatii shddania social-de- prostituate? Le provoacd avorturi. Ce a putut face una dintre aceste
cliente? S-o demrnte! Ce atitudine a adoptat atunci moasa? S-a
mocra{ilor (din care Shaw ficea parte)! Printr-o logicd pulin fofiati,
r5"zbturat!
Shaw a concluzionat cd Jack Spintecdtorul era un reformator social
de geniu! Iati deci un qir de deducqii aparent coerent, dar care nu explicd

Venind din partea lui George Bemard Shaw, reputat polemist numdrul mare de victime.

gi om de spirit, aceastii ipotezd conlinea o evidentl ironie. in 1965, in t959, Donald Mc Comick in The Identity of Jack the Ripper
afirmd cd Jack era un medic apa4indnd armatei ruse, pe rurme
Tom Cullen, autorul unei lucrdri foarte serioase despre Jack Spin- doctorul Alexandr Pedasenko. Fiindu-i descoperite apucdhrrile
criminale, Rasputin gi polilia laristi Ohrana l-au expediat in Anglia.
tecdtorul (Autumn of Tenor), a reluat aceastii idee ad litteram, Revenit in mediul exilatilor ruEi, el ar fi comis o serie de crime, cu
afirmdnd cd asasinul se folosise de criml ca instrument de reven- g6ndul de a-i discredita. Ipotezd pu{in credibild. Dacd Rusia ar fi

dicare sociald! imaginat aceastii provocare politic5, este evident cd agentul sdu ar

in t928, jumalistul Leonard Matters, in cartea sa, The Mystery fi atacat femeile aristocrate gi nicidecum prostituatele din
of Jack the Ripper, a formulat o noud ipotezd,. Autorul, nici mai
mult nici mai pulin, pretinde cI l-a descoperit pe Jack Spintecdtorul, Whitechapel.
dar in ciirte a fost nevoit sI-i schimbe identitatea, din respect fa{i
de o familie onorabild, din care acesta provenea. Respectivul sej Alli autori au admis cI Jack Spintecdtorul era pur;i simplu un
nrunea Stanley, fiind un chirurg al cirui bdiat o cunoscuse cu doi
n6bun cu inclinalii spre. omucidere.
ani in urmd pe Mary Jane Kelly gi de la care contractase un sifilis.

88 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I.INTVERSALE 89

Unii s-au interesat de asasinii care au fost aresta{i ulterior si tatnt: Montague John Druitt s-a sinucis, pu{in timp dup5 comiterea
condamnati pentru crime, mai ales in canil c6nd era vorba de mai ultimei crime; el a fost vdzut incd in viald, pentru ultima oar6, la
multe femei.
S-a vorbit de Frederick Deming, care Eini-a18u9c2is. cele 3 decembrie 1888 qi coqpul sdu a fost pescuit din Tamisa la 31
dou6 solii;i cei patru copii fost spAnzurat decembrie. De ce s-a sinucis? Depresitrne nervoasd?
gi aare a El a
Druitt apar[inea unei familii de medici. Tatil sdu, bunicul,
mAfturisit cd ar fr fost Jack Spintecdtorul, sperdnd frrd indoiald cd
aceastd recunoastere l-ar putea eventual scuti de execulie. A fost unchiul qi v5rul sdu erau chirurgi gi ere posibil ca de la aceqtia sd
lipsit de sansa de a deveni celebru: se afla in inchisoare in anii dob6ndeascd trnele nolituti de anatomie. Itrtrebarea dacd Jack Spin-
I 888- I 889.
tecdtorul era medic fusese mult dezbdtuti: unii expe4i apreciau cd
A mai fost citat si numele doctorului Neil Cream, un medic
sco{ian, spdnzurat in 1892, precum si cel al lui Severin Klosowski, mutildrile cadawelor nu putuserd fi frcute decdt de un profesionist.

zis George Chapman, spinzurat in 1903. Ambii otriviserd mai Dar al{ii aveau o p5rere contrarS.
multe femei. Dar psihiatrii respinseser5, categoric,,,candidatura.. PoliliEtii Scotland Yard-ului dispuneau de alte indicii de natur5

acestora. Era greu de crezut cd Jack Spintecdtorul gi-ar fi schimbat s5 le intdreascl bdnuielile? Foarte probabil. Poate c5, mai inainte
metoda si, in final, ar fi optat pentru culit in locul otrdvii, o armd
mult mai discretS, care nu l6sa atdtea urme. de a se fi aruncat in Tamisa, Montague John Druitt a llsat familiei

In 1965 s-a vehiculat o ipotezd, esentiald - poate chiar cheia sale scrisori in care iEi recunoagtea faptele. Deocamdatii avem de-a

enigmei. Daniel Farson inJac| the Ripper qiTom Cuilen inAutumn face cu o simpli supozi$e.
of Terror au relevat identitatea unui individ, asupra cdruia Scotland
Yard-ul sfhrgise prin a-Ei concentra bdnuielile. Cum a fost posibil -Dosarul lui Jack Spintecdtorul poate fi considerat inchis? Nu!
acest lucru? Datoriti lui Sir Melville Macnaghten, directorul C. I.
D. din 1903 pdnd in l9l3 si care, intrat in Scotland yard in 1889, Problema reapare periodic in coloanele presei britanice.
put'n dupd comiterea crimelor, a fost insbrcinat in 1892 cu clasarea in noiembie 1970, revista The Criminologist publica un articol

dosarului. Probabil cd acest dosar se mai gdseste in arhivele Scot- semnat de doctorul Stowell, un octogenar, care afirma cd ar fi primit
land Yardului si, dupd legea britanicd, nimeni nu l-ar putea consulta odinioari confiden{ele lui Sir William Gull, medicul familiei regale,
mai deweme de 1992. Dar Macnaghten si-a scos o serie de note
personale ce au fost consultate de urmasii sdi. Astfel, a apdrut la la sfirqitul secolului al XIX-lea. Dupd el, Jack Spintebitorul nu era
lumina zilei numele rurui t6ndr avocat, in vdrsti de 3l^ani, in altul decAt ducele de Clarence, bdiatul cel mare al prinlului de Wales
momentul comiterii faptelor, si anume Montague John Druitt. (viitorul rege Eduard al VII-lea) si mogtenitorul tronului. Ducele

Aparfindnd unei familii excelente si bucurdndu-se de o educa{ie avea sd moard in urma unei maladii in 1892 gi coroana a revenit
pe mdsurS, mai intdi la colegiul din Winchester gi apoi la Oxfor4
Montague John Druitt a oblinut note foarte mari, remarcdndu-se fratelui sdu mai mic, George al V-lea.
S-a vorbit de Masca de Fier, fratele geamdn al lui Ludovic al
ca un bun jucdtor de cricket. ln 1888, acest perfect produs al
universiti{ilor aristocratice britanice, s-a inscris in baroul din XIV-lea. Englezii nu rlmdseserd nici ei mai prejos 9i au fbcut din
Londra. Dar clienfi il ocoleau si, in 1888, an fatidic, Druitt, Jack Spintecdtorul nepotul reginei Victoria Ei fratele bunicului re-
deceplionat qi deziluzionat, a renunlat la ambiliile sale, pentru a ginei Elisabeta.

deveni suplinitor la o scoalS particulard din Blactitreath. Dupd opinia doctorului Stowell, ducele de Clarence, homo-
sexual notoriu (lucru incontestabil din punct de vedere istoric) ar fi
Acesta era personajul pe care Sir Melville Macnaghten l-a contractat in 1880 un sifilis, la vdrsta de 16 ani, de la un marinar.
considerat suspectul nr. l. Apriori, unele detalii corespundeau profi-
lului presupus al lui Jack Spintecdtorul. Druitt locuia Ia Blackheath, Spre final, boala a cdpdtat accente de nebunie, cu instincte de
omucidere, stare ce s-a manifestat in toamna lui 1888. Dupd
dar iqi pdstra qi o garsonierd la Londra, in Inner Temple, la cdteva
minute de mers pe jos de teatrul crimelor. Amdnunt qi mai impor- primele crime sdvdrgite in imprejtudrile pe care le cunoagtem, el ar

fi fost descoperit gi intemat in mod discret, intr-un ospiciu' La 9

noiembrie, printr-un concurs de imprejurdri, a reu;it sd evadeze

impreund cu un alt intemat qi a venit la Londra, unde a asasinat-o

pe Mary Jane Kelly. Descoperit la scurt timp, a fost din nou inchis,

p6nd la moartea survenitd patru ani mai tdrziu. Exist?i o singurd

neconcordan(d, pe care vd l6sdm s-o judeca{i singuri: la 9 noiembrie

90 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSALE 91

lf1aa8m8c8iali,esdteualcnueilvleedrisdnaerSecalaarnteadnt5creilnu-igsselrd*auf,Elapiriisnnefdurbel pitdloienredWtaaatielmeasp.fraecuunldtili"lo"r mintale bune prietene: Mary Nichols, Annie Chapman s,i Elizabeth Strite.
iot
Toate patru s-au gdndit sd gantajeze familia rcgal5'.
"ugu Astfel, la nivelul cel mai inalt al casei regale s-a luat declz,ia
Existi un blestem-al Spintecdtorului, cum a existat un pretins
zdbilouecastotoeamrsunalosaSilunfdtdaorrwiraieoedlunleliislaoMcrh?daiderLeycareeJdcaaaintteecsvKauazbezuilitllly.eu.Li daau-pa9ivpnuuotbielliocmcabrierniae,ra9,r"Ttic2"o.ol'Mu_liir"ci_hsaoaeu*,r de a se inSbqiscandalul, reducdndu-le la tiicere pe cele patru femei.
Harrison, infirmdnd teza doctorului Stowell, pretindea;d ,pil[_ Executan{ii acestui ordin ingrozitor au fost Walter Sickert, Sir
cdtorul era un alt client William Gull Ei birjarul ducelui de Clarence, John Netley. Cele
al doctorului william Guil: un oui""*u patru femei (plus Catherine Eddowes, omordtd din gregeal5) erau
James Stephen, fiur unui mare magistrat gi prieten i"ir*
lSat;i;;oljJdcnepauetermeerCcaxer6ulpsaqagrliSilveetcaurtnieeicpanecahir.rceii9S.minitBpreiunaeaplahuzmlceai,enugrlader"cgmitediT-as?aiustnnerr.isTflliging3egpgoll9i:2ien.,trdeedNcedzueeuetdesm-uancioapu"cpi1reeedi9rsinai"tt.nceudionnsitaeiercc_meiluesebntaeargaig'ipi.nr"c""u;uur--haJb.uor.;u"f;f"asorcasrai.t ademenite de Sickert pdn5 la trdsura sa, unde li se tdia gatul de
^Step{hnen;1Klinei-gh1t9, 8o3naopuddrecaartlea,
Londra, iub semndnra ziaristului cdtre birjar. Sir William Gull, datoriti cunogtinlelor sale de chirur-
Jack the Ripper, the Final i;i;,;l;;,
solu{ie care implica de aceastd dati nu una, ci t ei i# gie, mutila dupi aceea cadawele pentru a face sd se'creadd c5 este
pe sgurt rezumahrl cdrfii. pe.soane.
vorba de opera unui ucigag sadic.
itlcsod9i^nAvie-oc."rautrtzddrme".teidniuq1mnidddco,dvieor.indlr-aa1niflgtueg8aicallcfto8etiid-pu{4sraoddsie,tljciuee,utlptuiraiAtogrvodniernsivleroueia{duiceclaifuulerstdstuiia,ipme,minmiciefcAdmnaoiertilainooeecSssmddxrlpaeuv-aeaiaveenlnlAurecftdepeeninlir,aniccdnacWtdneAstu,iteod,caaolsbruMtrlsuosautetiet{llaruriiucaredntriie,.e,eySvidtan.idiuiiucuptaoAnockmrniertielupueisitren_ddrltue.KaceiloAuOige,tCEnrcgldlecndlayau5aluis,ecretaelegoctrnolaCileedicrvcpaoieeata.c",a"lickcnaufV;.uu""rnIAps"t";Ietoo_l;liubcs_il"errceueauairtauZit,t, Ce a devenit Jack Spintecdtorul? Sir William Gull a decedat in

1890, John Netley a murit irtr-un accident in 1903, fiind lovit de
calul sdu. Walter Sickert a crescut-o pe micu{a Alice, care mai
tArzilu i-a devenit amanti gi au avut un fiu, Joseph. Astfel, a luat
sfirsit acea poveste romanticS, relatati de Sickert fiului sdu in 1942
la v6rsta de 82 de ani. Daci lucrurile surt adevdrate, acesta ar fi
fost oarecum traumatizat sd afle dintr-o dati cI este fiul lui Jack
Spintecltorul ;i strdnepotul regelui Eduard al VII-lea. Dar, punctul

slab al tezei lui Stephen Knight este cd sebazeazd doar pe povestirea
cu iz rocambolesc a lui Joseph Sickert.

in stadiul actual al cercetiirilor, ,,candidatura" avocatului

Montague Druitt pare cea mai plauzibilI, dar problema rim6ne,

oricum, deschisl.

. Cand regina Victoria a aflat de cisdtoria lui Albert, a ordonat
SCua9iqnnlr"6dcditkpmeteeuclp?r}lbmtral.iu?lvrieaciaed.tglm-aioAtcetiununnlilpnesfBeitbaeruumumcn,Cikliiiloiceonqcuirigkd{ahraueaatglrmAiafSmol,leiacsi,lcsitesu-S,bloaiuirens4raiwdez6,-rni;qfd-dlsiiicadufso{imfifra;aer;sc'i;eGcd;daa"urutsoe"lcslrdg,r?doidinzrn"iificn"elaed.tlrfeEOardrlieinf*ul"tu"nartifi"-m;ud-wran"upa-i rrlafitt,eoze".tsij.rl,,'ii.

in t888, scandalul ameninla sd izbucneascd brusc, Mary Jane
care intre timp devenise prostituatd, povestind ce stia
Kelly' unor

ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 93

iar in martie 1878, a redactat in limba francezA o tezd despre

motoarele cu combustie intern6. Apoi, a decis cd Germania era

CrimI sau sinucidere. adevdrata sa patrie gi s-a stabilit aici pentru a-gi contimra lucrdrile,
Sfer$ituI Iui RudoIf Diesel
mai intAi la Berlin, mai tdrziu la Miinchen qi la Augsburg.

DupI ce a lucrat sub indrumarea savantului profesr Linde,

tandd inginer a inceput, curdnd, sd prezinte toate manifestiirile rmui

exceplional geniu al tehnicii mecanice si nu a intfuziat sd-gi infteacd

maestrul.

Devenit ,,Herr Doktor Rudolf', inventatorul qi-a luat primul
brevet in februarie 1892. Acest brevet descria un proces de func-

Mulli dintre noi pronun{i zilnic cuvAntul Diesel, sau cdlltoresc lionare pentru motoarele cu combustie intemS. Totugi, ,,rnotorul
Diesel" 1893, dar
incd nu se nlscuse. Al doilea brevet a urmat in
numai in 1897, dupd patru ani de munci si experimente, Diesel a
cu un autovehicul ac{ionat de un motor ce poartl acest nume, dar rcalizat primul motor comercial rentabil. ,,\4aschinen Fabrik din

c6{i gtiu c6, de fapt, e numele unui om de excepfie, al inventatorului Augsburg a avut .onoarea de a fr fabricat aceastii ,,I\4aschine"

yegtui motor? Si, mai mult, cAli cunosc straniul sfbrgit al lui Herr istoricd, un monocilindru vertical de 25 CP ce funcliona cu ulei
Doktor Rudolf Diesel?
greu gi care a atras imediat atentia mondial5. Primele incerclri de
in cele ce urmeazS, ne propunem sd dezlegdm misteriosul ghem
ce a condus la sfirsitul tragic al acestui ilustru inventator. constituire a motorului lui Rudolf Diesel fuseserd finanlate de cele-

Degi au trecut mai bine de 80 de ani de la misterioasele eveni- bra companie industriali Krupp, din Essen, care folosise cirbunele

mente, nimeni nu qtie exact, nici astdzi, pentru ce qi cum a murit pulverizat drept combustibil. Krupp avea, intr-adevdr, foarte mari

rmul dintre cei mai mari inventatori din istoria lumii. Lui ii datorim interese in industria minelor de cirbuni si nu vedea in invenfia lui
astizi fo4a motrice, milioane de automobile, mii de nave gi de
locomotive. Aceeasi fo4i rlmdne ;i astlzi o sursd de putere indus- Diesel decdt un nou posibil debuseu pentru produsele sale.

trial5 predominantd in lume, pentru grupurile motoare pana U S.OOO Dar faimosul motor refuzase cu incdp5$nare sd ,,inghitii"
CP. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, nu autotufismele si nici aceastd hrand, pulin apetisant?i si, ca urmare, Krupp n-a mai fost

interesat in aceasti afacere.

avioanele de linie nu absorb cea mai mare parte din produclia de DupI cum se gtie, principiul care stii labaza fantasticului succes
pekol a lumii, ci motoarele care poartd numele acestui inventator.
al motorului Diesel este ,,aprinderea prin compresie", care permite
Acest nume a cunoscut apogeul consacrlrii, devenind un,,rrume uttlizarea combustibililor, sau a carburanlilor nerafinaf, deci pu{in
comun". Astdzi el este pronunfat zilnic, de zeci de mii de ori, in
costisitori. Dacd Diesel a fost primul care a ficut sd meargd un

toate Frile lumii, cel mai adesea de oameni care nu stiu cd a fost motor de acest fel, in schimb, nu el a fost primul care a avut aceasti

numele unui bdrbat. in ce-i priveste pe cei care Etiu acest lucru, idee.
a inventatorului, dispdrut
pulini dintre ei cunosc extraordinara istorie Posibilitatea aprinderii prin compresie se pare cd a fost
intrevdzuti, pentru prima oard, de rm savant francez, N. L. S.
in noaptea de 29 septembrie 1913, in conditii rdmase neelucidate.
Acest om se ndscuse la Paris, la 19 martie 1858. Ar fi putut, Camot, care, in 1824, apublicat o lucrare, intitulati Reflec;ii ctsupra
dupl legea francezd, sd adopte nafionalitatea francezd". I-a varsta foryei motrice a cdldurii in care vorbea despre posibilitatea de a
aprinde combustibilul prin comprimarea aerului de 14 ori fa{A de

cind putea opta, a preferat sE devind supus al impdratului Germa- volumul inilial.
niei, alegere care avea sd aibd consecinle dezastruoase si poate fatale
pentru viitoarea sa carieri gi pentru insdsi existenfa lui. Principiul motorului automobilului modem a fost intrevizut,
TAndrul Rudolf si-a petrecut copildria la paris, apoi familia lui intAia datii, tot de un fitarrcez, Alphonse Beau de Rochas, care l-a
s-a refugiat la Londra, in timpul rtrzboiului din 1870. Dupi inche- descris in 1862. Dar abia germanul Nikolaus Otto a construig in
ierea ostilitS{ilor, a revenit la Paris pentru a-gi continua aici studiile,
1876, primul motor in care amestecul carburant era comprimat ir

cilindru, inaintea aprinderii (prin flacdrd electric6).

94 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 95

Herr Doktor Diesel a transformat acest ,,rnotor Otto", dacd i se - pentru a-Ei inzestra flotele de submarine, pe care incercau sd le
constituie c6t mai repede lucru
poate spune asa, intr-un motor industrial practic si economic, doud ;i, gi m8i important, fiecare vroia
si fie singurul proprietar!
calit5li care lipseau motoarelor industriale cu combustie internd ce
existau deja, cu 30 de ani inaintea inventiirii motorului Diesel. Din nefericire pentru cei doi amirali, Hen Doktor... avea alte
idei. Ddduse de fii1eles, incd de la inceputul succeselor, cd nu avea
Intr-adev5r, atunci cind a construit faimosul siiu motor, Diesel nu inten$a sE lase inven{ia unei singure na{iuni, oricare ar fi ea.

s-a gdndit la automobilul care tocmai apdruse, gi nici la camion... AvAnd o frumoasi independen{E de concep{ie, era hotiirdt sd

,,Primul motor Diesel din istorie" cdnttirea peste doud sute de lase toate .t5rile si profite de invenlia lui qi permitea ca toate bre-

kilograme pentru un CP! Savantul nu se g6ndea decAt la motoarele vetele sale sd fie utilizate de to{i
redeven(e, pe care le fixase
fixe si nici m[car nu intrevedea incl fantastica importan{i maritimd teascd cei care erau disi ugi s6-i -pl6-
a fo4ei Diesel. Abia in 1910, un motor Diesel a fost montat, pentru la sume foxte rezonabile.

prima oard, pe un vapor ;i abia in 1922, adicl la nou6 ani dupi Insd, dupd pulin timp, a fost convocat la Berlin, unde legiuitorii
guvemului i-au reamintit cd era supus al impdratului Germaniei si
moartea autorului, motorul Diesel a devenit destul de usor pentu
a putea fi montat intdia datl pe un autoturism (german). Primele cd, in aceastii calitate, el trebuia, pohivit unei vechi legi prusace
locomotive Diesel au apirut abia in 1934. incd in vigoare, sd ofere orice inventie util6, cu titlu militar sau
Cu siguran{i cd Diesel nu-gi imagina cI in Parisul siu natal
naval, guvemului german, in primul rdnd, gi cI nu putea sE dispuni
vor circula, intr-o zi, taxiuri propulsate de motoare, purt6nd numele de aceastii invenlie decdt dacd ii era refirzatd de acest zuvem. Si.
lui ,si putini erau cei care iEi imaginau cI invenlia aceasta avea sd
modifice toatil tehnica modern6 a genera{iei de fo4i ;i, in acelagi fiindcd nu fdcuse acest lucru, era zusceptibil de a n u"urira" "rirla
timp^, sI revolulioneze rizboiul gi pacea pe pdm6nt. de inaltE trddare...

Il cei c6qiva ani care au precedat moartea sa, Rudolf Diesel Totugi, au ad5ugat legiuitorii Kaiserului, totul ar fi fost uitat si
avea sii devinl foarte bogat iertat, daci Herr Doktor ar fi anulat imediat toate licen{ele acordate
Ei o inaltd personalitate intema{ionali. constructorilor strdini si dacS ar fi remis.toate planurile sale trecute,
Motoarele sale industriale se vindeau cu
miile ir lume, iar motoarele prezente sau viitoare, marinei germane. De asemenea, trebuia ca
din acel moment, sd se angajeze sd, nu mai lucreze decdt in
sale navale incepuseri sd fie folosite penku dotarea unui numir din
ce in ce mai mare de nave. Germania.
ln Marea Britanie, indeosebi, aceastii FrA fiind la acea epoci
prima putere maritim[ a lumii, progresul acestor noi masini era in schimb, ei ar fi primit iertarea oficiall gi totala a ,,impru-
iupravegheat cu cel mai mare inteGs. in Marea Britanie a fost
den{elor" sale, au mai spus oamenii legii. Nu se va mai atinge Oe
fondatS,,Consolidated Diesel Engine Manufacturing Companf', nici un pfennig din drepturile de inven{ie... dar va avea, poate,
av6ndu-l ca inginer qef pe Herr Doktor, personal. Tot in Marea onoarea de a fi decorat de Kaiserul Wilhelm, personal.

Britanie, un anume Akroyd Shrar brevetase, in 1890, deci cu doi Toate acestea nu l-au impresionat deloc pe Diesel, in ciuda
ani inaintea lui Diesel, un motor ce funcliona cu ulei greu cu presiunilor oficiale si oficioase, merg6nd pani U cele mai grave
ameninl5ri. El arefuzat sd cedeze gi a cfntinuat si-;i pund brevetele
aprindere prin compresie, acliondnd sub presiuni mai puqin ridicate.
Dar revolu{ionara invenqie a inceput indatn si pund in joc mai la dispozi{ia tuturor cump5ritorilor. in 1912, dup6 lungi lucrdri

mult dec6t interesele industriale sau comerciale, c6ci geniul lui experimentale, el a pus la punct un motor ideal pentru submarine.
In ciuda diferendului siu cu autoritilile gennane, Diesel a intrebat
Rudolf Diesel face, pentru prima oari in istoria lumii, din submarin amiralitatea din Berlin dacd o interesa un asemenea motor. Aceasta

o armd ucig6toare. era foarte interesat5, evident, dar gi de'data aceasta punea condi{ii.

La Londra gi la Berlin, doud personalit5{i au in{eles, in.acelaqi Von Tirpitz insusi ii interzicea lui Herr Doktor sd divulge weunei
timp, ce insemna exact inven{ia lui Diesel pentru propulsia sub-
puteri strdine detaliul noilor perfecliondri de motoare. El adaugd cd,
marinului Ei pentru intregul mers al r5zboiului naval. Primul era dacd Diesel continul sd aibd aceeasi atitudine, avea sd fie, de data
lordul amiral Fischer, primul lord al amiralitdlii britanice; al doilea, aceasta, urmdrit pentru inaltd trddare, cu toatd fo4a qi severitatea
Iegii.
marele amiral von Tirpitz, comandant al marinei imperiale gemane.

Aceqti doi strategi voiau motoare Diesel... multe motoare Diesel