Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.2)

196 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 197

,l;"i;ci;ii;,*s;";"lnb;c,tm;ci";h...^;nail"eecro*;;ro"p,drin;';"ifd"adslteoo&;u,"".a;"iet;d"ir_dfcip;ttiosnt"erc"iu"ronfta-u"aefuaa,;etf.lr,*u.;ia.tupaim--lseq*nsasaS"r,tt6ficiiit-es,"skm*ruanaaespdrtaa-pnru6fioarridismbmouusmbtihniiaaieree,tbecmcituiudomcuncirtqaiurtrlatnulkieogbeeiectim"'ot,tifrfauSiliSf*aased.iuPelilrmagndialpccl6seiiOreiorgindneeitoniettd,eilepg,siagcuoizdnetslnei6teudpaa,negoedis-adtndzfuili,aaruitaeneeeeib,seiurtdlp'tvnlaerteglp,emreASst6lqme'lirS,t,recsdva'liinuorpfau6otaodilorasossbdcbntuteetnd-tiaieaiaiossmnbeifua,orslobjta^imeuceppsOfimt6psicisa6iota,ialtn:a,eld-ttirpncrurrnfi;a.eleeiico,leiii'eelmtadesanbeirr,acd5aeateraadfaapvuauesralt-sbxnsue6ineialncnpcpse-trzmnoilufueeda",lilreuedievl'eacrdrtoildqcfc.ediaseendvruuiduelaAdnpsulmxceiiqtne'eceeiaascasc2tnhmeurcareat6qrleo0geiicedilssatelviaddtou,e'iebcneiin9reiamnrop"Sn?AfiilugiiurluttnrdacrepdlroesllddblEejlruuaovoin6?map9uinuogriornupet-'dtnzaTuaciiacplntcroeiula6bidr'm9dea^a,-biefntanterf.^ecgor"geeietdCtr'ednegmiaor:ban1nlesJlf.unursiatesttaeultueniarutumlnrc!lr'ii'inni:iet:ideal[,ut' a iubit-o pe christine. cert este cr disparilia acesteia a constituit o

grea pierdere pentru maior.

Istorisirea lui Andrew Kennedy l-a determinat pe inspectorul
de la Scotland Yoard ca, incetul cu incetul, sd construiascd o
ipotezl, conform cdreia femeia ar fi fost victima unui agent secret.
igi fac mul{i dugmani cei cu aceastii meserie. Dar Andrei Kennedy
nu-l cr.rnostea pe asasin. Teoria lui era mai simpl6: ,,Dacd stewardul

a spus cd a omordt-o din dragoste, sunt dispus s6-l cred. Kristina

era o femeie ciudat?i, o amazoand... Am cunoscut-o in 1939. Era

pe atunci foarte tandrd, avea aproape 19 ani. O frumuse{e fascinantii

gi o fire de sdlbdticiune. O mulqime de bdrba{i s-ar fi putut s-o

iubeascd. Dar inainte de toate, ea erur un adevdrat soldat;.
Fostul tovards de arme povesteste, cu emo{ie, ceea ce aflase el

despre aceasti femeie atAt de misterioasl. Era, intr-adevdr, polo-

nezd,, se nurnea Kristina Skarbeck, era contesd si, mai mult, era o
mare eroind a celui de-al doilea rdzboi mondial, in care luptase pe
frontul invizibil, ca agent secret, cdt si cu arma in mdn6.

primea niciodatd Pe nimem' carton uzat'in care se ,rNu te vei teme nici de lupi si
ce se cuvin unui erou nici de oameni66
Acolo, sub pat zdcea o valizl veche de
unu.t-o.Al.r"te gi medaliile cele mai de pre! Kristine s-a nlscut in 1920, intr-un sat de la frontiera

de rdzboi... ruso-polond. Un loc unde iama sunt -25 C", unde primdvara nu
sose$te dec6t in iunie, o lard a frigului, a zdpezi| a ursilor, a lupilor
f gi chiar a zirnbrilor, ultimul loc din Europa unde mai puteiu fi

iGuA;,lpaiit;onaIitiu-lrnia;plmt"altaaidi;*-rnMdiepo;Mp"ornt;vnrreJa;osuaiitea"nlfiLplio*ziiedol"pe,oera",ir'ur",ct-unf-ec-s,als"hulcipucueniiiAultAefaocconnundnlnrehisaiuentodundrtrecmiedrussmnrrgeraeradsisdSrowavm9wreucpiriiazrouufgsritenlKozsrneedpiicisef-estntuartd5imtorstinp.nmu.-lnoap'asidlictSdnlc'e-rriieeieethdmtgidaa-zrtiyoieuadu,meeaor'carl'nrbpegraeuiiigtA.nnmuitseaqdeaetrtnd9antiAreoeaa'ieztdlldtrimtaAadpCzirssifeiuanaelseehiawsbtndnetcrrcedisurttcScscidau,pmm-rKetoctsseie'abnoreeaeclacprEdietnsndlturaicrtiaoptnbenaAlunaurirelaundneiCnpolmtdtdluuuuhyctutYJmlriliicru'temalapitidMscngiinvimcrepntneaeddtiat'nridsce'rnr-nqeseitIuqogegeabl'iialsea'lmaCpu'5pamCreatihiae.A'lgeraemurarsDc.lriatosovloeiailvnedletinrp'itemi.actnSasoaadicelenleairiudretdi-t intdlnite aceste animale, in stare de sdlbdticie. Locuitbrii sunt

oameni aspri, care au invifat si se fereasci nu numai de animalele
sdlbatice, ci gi de invaziile cazacilor si ale jefuitorilor de toate

felurile. Pentnr a m6nca, iarna trebuiau sd vdneze.
Mama Kristinei a murit la nastere. Tat5l, un birbat ursuz ca gi

locul in care trdia, se trezeste in casa izolati', cu o fatd, pe cind el
aqtepta un bdiat. Singurul lui copil, singurul mostenitor era aceasti

fat5,.

Kristine si-a povestit copildria lui Andrew Kennedy. Foarte

deweme, a fost constr6nsd de tatdl ei sd se poarte ca un bdrbat. Un
bdrbat capabil sd v6neze, sd ajute la muncile cdmpului, sd nu se

teamd de nimeni si de nimic. La 8 ani, ea qtia sE foloseascd o
carabind gi putea vAna iepuri. Tatiil ei o invlfi s5-i jupoaie gi sd-i
curele cu ajutorul unui pumnal. La nici l0 ani, Kristine este o micd

ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 199

198 PAUL STEFANESCU cunoscut-o Kennedy, era deghizatii in prancd gi ac{iona intr-o

itseiemr'd"slruptlib'enn1'dvrtcedit"uii,cti:am#il,usaa"penlF"o,eit"'SlrJdaD-,iise,r;It"dEtanlsinuledd#!U6udo;u-aadi;n,urii-aloot;l"[zf"e"i"'i"?-"t'dapi"liedtafa"f'tciilpt1"aad'si""eftJdq"il"'p1".iAiinineuittncire--ee-uluia,ui'nrsl:itidcntl^atotstr:cm6-5"u'ui:jono:lno:dpiicrno:euuv^cgledtcoa{p5desudftddlct.edue' Pr"ervc"iradioo''niabcJp6leaeei- regirure foarte duri, la frontiera cu Rusia, unde oiganizase o relea

a rezisten{ei poloneze. Trebuia si-l conduc6 pe Kennedy p6ni la
granila polonezd. L-a insolit 150 km pe schiuri, imbraiata in
{5ranc5, avdnd pumnalul intr-o cizn6 ;i pusca sub fustii.

Zece zile mai .tArziu, cei doi agen{i se intAlnesc la Ankara, in
Turcia. Kristine organizase mai multe relele in polonia, un debut
extraordinar in acest rlzboi secret.
";IaJ"#i;f;,fi;"l;t:ti#tt"";"i;ii-Gu"-t*piouittd"ldDosc'oodfnfwipc\ae"oioedenccaioefonaoruZirdvaud"oritit.u"egclrvlranerrMdmrTpac"inaSic;idEeeauasAgatoirnalM;$d,hettlsivsins"rea;iepcgrzei;z.e1antuidtd.aediasia;uedofiisositsi2Seuudnl,oi,,.:dc{e{nesi,'ottptu5acuatciu-arctqcoiSuaideeeatl.dev.nmqPdttmtnileiaeh2c6ietioip-ieNinmlasToeaoa"oil1alrlrp..bnipopctaaelnsct7eauotasua6dcdnT,crdlectu,it-ndn1rm"seert-prairafuuaee6pic"eeu9obipicssqtulunnmaaet,dul3d,aldaee6^",ps"er,isi"l7nnp?u"O-h(,elotE'iusKibfo"'iOdd.tt."*iniraeupirniit,dr'a"u;rctua.o".*J',i"trd;ii;ciuif"t';o"ttlua"tori;tir;i;O"p"A;"uce-i-ip"t''i;ii"t;vlu"J;''idaotllti;*u"pfi;u;'ti"ulig;niieaaeskJit;uq''i-i"ln"*-u;iteid;'feStt*ae;"uu"l;l""";ptoapotupnJ;tts;'1il-iutrtsdr'u;raui';inpplkai"ec"*"iet'fl;n2cilin"t"rtitui"uetuiUiie-ua"al'aiu":t""tcant;*clp'oa-'gEtuabae"ga"n"iNmaieMoe3-"pycirninin1-a;ctcm"dcaKn""indii"tiiula1aeK1nua.ldssikirJttsatuuaecrioae*rte,''sccerticteaanm*au"ssadciciie*li.dsa'sacP.^c]rdatt^Pt-tAso-deeettieidvs-a-tadn"cfntapots*i:rfd"s1iacoa1essn-9ag-teorsneicul"oweldt^umoreai5'geSis-.i-t'mb1'fiom:pr'nunass."d-itJl.iiuscsiE.pasidns:soaritcfl-eeaadafis5ilimoliouaeeenne'"ndbgviii'nub'leoncs"NmbinsrlnooErevcadpRaiflet"aeiaieuazcaribaerMtemlnuonrirc3lueaadldnirtuaoeapareiodrimsdidlm"spVp'zcacirdsvlio'dsd'e5aAenda7dbuaailFseiauosnuiea0dcde1trsiol2anrnonnaa'eif0znetednddlqiluncucsauiutsummlosurbraouiiueoonuidz'idcll'ctetptu9anenouupveuoruilDaseicaf1uiuismatnilufi-lieiiisrreinae'ct2oJaatspaipadsdme'qe6Aamm'eNvpeapba-dtetsiipnuacA'pTosirinceireecot*dun$aindpeorataedrtttnrcizen^eaocupeorniriqimutrdaalcad-oimdbledlicvdtrufulntdtatst"ei'aeieeaia6ludnua:ilmltaaeint'c9ctl"prc:ld'tle''trriie-'lasol'edi'na6dei"!ea'ti'''
Andrew Kennedy igi amintegte ci, pe wemea aceea, Kristine
era o femeie de o extraordinar6 frumuse{e qi o adevdrat?i zeili- a
rdzboiului. O amazoani, in adev5rahrl sens al cuv6ntului. polonezd
inainte de toate, ea lupta impotriva nem{ilor cu un curaj magnific,
iegit din_ comun pentru o tindrd at6t de frumoasd; care ar fi putut
dTetec6pttasidpeAlandveiaas{ci [oinaaltmfeicl udle
epopee, mai dulce si mai confortabih,
precum lupii din
la umbra unui pom -
copildrie - qi sd tragd in el, {dri teami, sau remugidri
In 1944, pe celebrul platou de t:ist?i amintire Vercors, Andrew
Kermedy gi 3000 de mernbrii ai Rezistenfei franceze erau inconjuragi
de trei divizii ale Wehrmaht-ului, ce urca cltre platou. Urr v6nt
putemic sufla cu 100 de km pe ort, in momentul in car" un avion
gngle? survoleazii platoul si parasutist. Vantul il duce
lanseazi un
la 6 lan de prmctul vizat. ,,recupereazt,: ateitzarea
Francezii il
fusese atAt de duri inc6t patul pustii i se sfdrdmase. Abia atunci
Kennedy descoperd, sub cascd, chipul minunat al Kristinei.
La scurt timp, vdntul isi pierde din intensitate gi nemlii incearcd
sd ia cu asalt platoul. O ploaie de paragutigti qi de planoare, pline
cu infanterigti germani, se abate asupra locului. fristine ," ar6rur"
in spatele unei mihaliere. Trage in rafale gi-i doboard pe asediatori,
chiar inainte de a atinge pdmdntul. in momentul in care un planor
ateiza la mai putin de 50 de metri de locul in care se aflaf ea sd
repede spre el, cu cdte o grenadd in fiecare mAn6, pe care le arunci
g.q. Si astfel, toli cei 18 infanterlti ce se aflau in
f9odst planor au
sfrrteca{i in interior ftri sd mai apuce sd coboare. Rarboi,rl,
din pdcate, nu lasd loc pentru sentimente. Apoi, se intoarce gi-gi

reia de tir".

I^n,,e1xe9r4c5if,iilKeennedy si Kristine, prin hazardul rdzboiului secret,
se reint6lnesc in'Italia. Era o misiune in care trebuia ajutati
Rezisten{a italiand din spatele liniilor gerrnane. La un moment dat,
c"u*lt"i-ivfa;tJ5 ?fntci;d"din copilSrie' imno1imA9e3'^n9t'u.rlL^inl 1rco9ar1aer*'a' grupul de comando este inconjurat de un detasament nem{esc. Si
se ordoni sd ridice mdinile si sI se predea. Atunci, Kristine inali5
rtC"i"tar"irea bralele gi se indreapti spre ei. Este atdt de frumoasd, inc6t soldaiii
cu Kennedv'

Kttti;;il;;;h-; in rdzboiul secret' in

200 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 201

;f.iiE#n;;;i;a;;;; '"iiiat"''i;";;;;; *::accnarKunfpeuedrtfsoeorrl*tiroieednls;m'qovuDu;Ptotcinoi;adcienaeli"leoiialrpe;mz'ganlsaidnodgorliucSimaez,rrundrankurpaumcelriaarpta"llo-jirrdondruecabnliidozlnzservitco"sueida,acts"ltdraseiiokg.tprnierua:.r"iedtczt-llieera.ioa.in'"is.atm;nmJi"tsJi"noieaa-"o"iacfn"n;"iiartct"*zd""gsa"(ieigo"i'taia'uuesiattn"tartit;taa'Jiasi'ti-it"cm'mc'ttc"pe"aaiu'gs;pil"psuuus'rrarNotraectnt'uetAeiftvjnueuribu*ueuibonalvauoan,nedimpiap-aznatoberduaipdiou.qliacuorees.n1fdcriiurtparttteetultaieoei1iaiim'slnml,li-fno:inectne!rcutt'rseiuidn'dnin'usD]nasecKceILpausedaei:a!evetrmo"pceepreiecsScudp*dcc(t'atiisGtzh^aaiiadfzcnebiaptpTEnieaeeoedcud--.dS'uijfearu'lpia;rrbDeTtulideleruilcztuaiAan'i"aicmb.nt-r-tPeerracAoTeau'aFdOigdiiuasnceamapfeuladonsttrnrau-udstsrvedaaelatb'tret care aceasta amana cu o zi int6lnirea. Nu gtia motivul ce o indem-

macuelatAsmnl6dafriee'rmwnuelfite.ndl"ae"cAfdeVtlsd-pueerpacouvtraeatsjSotlaitstdpau.o:lp.ilei.eci AetnJgrleazdeetofitrrcmeosatsiad'delaspfreel nase pe prietena sa s6 procedeze astfel.

dHKiKle*rcrii"ustsei'-tttngmiinntdrleeeeetrLi:bca,ml-apriadafte-r,aamdbPlfiaiaaoenic{rntu6drcietruiiidmbtillnealetltt'idourteaJapa"iartodec-;etidi:u","llt"ud""iu"ncicuietd"raD6-f"oe'u"tbotns"rtaue"ptafiaro"r6r-ie'sdCineblluasilMuta]Lleuqos'l.dfan,io-d$diwrtiuaisnuqp'euuFycrs'deuzstm*?eeias-meiaouT-rqnu9e:cl:f1au'a':l Inspectorul Jennings a cerut sd i se dea legdtura cu compania
aeriand ;i a intrebat dacd biletul eliberat pe numele Christine
l;ipcpal;dr;e;co;r;i;ud;naA;ute;spf.tmo;ucaatuurctteau, dahp,e"cev"esndrirstrnr.atg,u"tourrt.tr'ur"-s"rurpt;oa-;lo;ttJ;e";tr'naiac-"o{a**"mru"M'e"vui"siuluaeulgdsiu'ao"im$c*wictrnlieneupdeaarc"yaftdiottousaKindd*rrtivinessiitenestaiacnilnsaieagispmauaamtbrcdfqeibaliacbnrdeuiuesntaifetdaocv'chetoeMimacaaeiro-esaradai
Grandville, pentru zborul Londra-Bruxelles, la data de 16 iunie,
;";;X;J;rd'"nHacn^,"oc6de:s,fc":;seEa;iMJtnt;r"ua;,o*ao;;rulsK;i'a.oii*ltmEr;t"rKiti;;smuut;rt,s*liitcucsn,tieSt5f-eivu-nuira.Len-gLn"inoe""-,trftia*';if'oiute"o*ngitJ-'eiatt;t'funi';o"t,loustiac'ccitrio"lrprtnee"tatn"ntodsl"iibeu"i,-tt.cuu'il'o9odtdntracifi"ueo1a"aalaulstartmciteymiteao1lKiseibcimr,t-aiiegeilea"iprrnis'ar-ebnair9mnerfieiSltiKueddAanrrsvcilsuddnpe'sdleitaiuirnindisnss'lteetaer-iAUeiofa,pKbun'vrlardgairt.iedAionastdBlnderntuirinueanuggai-'xeeadvlseDt'scdld'atidpranatlecrcst^itsida,annnd-.
suferise modificdri.

pasa-gerDa aa, a rdspuns func(ionarul de la dispeceratul companiei;
solicitat telefonic decalarea voiajului cu
24 de ore,

motivdnd cd este foarte obositl gi doregte sd se odihneascd pulin.

Maiorul Kennedy, care era de fa!5, a obiectat ins6:

Nu -obigDninuiacdsted o cunosc pe Kristine, ea nu a fost niciodatii obosit5.
de energie. Cum
se pl6ngd si era plind nu avea

decAt cAteva zlle de concediu, nu pot sd cred cd era obositS!

Sperdnd sd afle weun indiciu care s6-l indrepte spre rezolvarea

cazului, inspectorul Jennings l-a intrebat pe maior, in misura limi-

telor pe care le oferd natura serviciului, ce poate spune in legiturd

cu Kristine. Din relatirile acestuia, a renrltat cd Kennedy o intdlnise

pentru prima oar6 pe Kristine in 1939. Apar{inea aceluiasi serviciu

gi, dupd crun run mai spus, fuseserd paragutali impreunl in Ungaria.

Serviciul de contraspionaj anglo-polonez insdrcinase pe Kristine cu

o serie de misiuni de-a lungul flontierei poloneze.

misiu-nei.nTtrr-eobuziia, continu6 maiorul Kennedy, ea a plecat singur5 in
sd parcurgd peste 150 km cu skiurile qi apoi, sub

infbligarea unei fir5nci, sd ajungd la Varsovia. Nu am mai gtiut

nimic despre ea timp de un an qi jumltate, pierdusem orice speran(5

s-o mai revdd in via{E ;i la Centru se bdnuia acelagi lucru, cu at6i
mai mult cu cdt Ungaria intrase ire rdzboi. Au inceput sd circule

apoi zvomrri despre infiinlarea unei re{ele de rezistenli contra

hitleriEtilor. DupE o weme, de la Ambasada britanicd din Ankara

a parvenit o veste: Kristine i;i indeplinise misiunea si acum se afla

nevitdmatii in capitala Turciei, gata sI plece intr-o noui direcSe.
Dupd rdzboi, am rlmas prieteni, men{in6nd legdtura. in urmd

cu cdliva ani, m-a inkebat daci poate sd md desemneze ca cea mai

apropiatd rudd. A adSugat cd nu mai avea familie si nici un prieten

mai apropiat, deqi trebuie si vi spun cd avea multe cunogtinfe. Era
de o modestie iegitd din comun. Nu-i pldcea sI fie flatat?i, sd i se

vorbeascd de faptele sale, sau de decoraliile primite.

AtAt a reugit sd afle inspectorul Jennings de la maiorul Kennedy.

Erau lucruri surprinz6toare despre personalitatea displrutei, dar nu

ajutau cu nimic la progresul anchetei. Intuifia ii spunea bitrdnului

l

202 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI LTNryERSALE 203

politist cd motivul suprimdrii agentei trebuie clutat undeva in sdu. Mai avea, oare, contacte, mai continua si fie curier pogtal al

t-re_cuetulroa,ctesatuediai.at un alt ofiler al serviciului militar de informalii: agenlilor secre{i, mai apar(inea ea weunei relele, de care Kennedy
caien;;;l;oa;c;'hi;ter"lot;"sr""rttir;,a"l";,p;tirr"a""r1i;toEudicrneic*aenaucs"mmluuaicalm,r.aigircaeta"are,t"ereveaac-araa5"tlbsflCbli.evaulcehiPnuec.raditiufsiseCinnntitiruonoJcaumaselonroccimeldnoqureauteonrr-e,eaaeoluzlislineKunleprfelrvfeuCyf-aaiuAsa.cptinmrhmyUtmerbpmclitsaaudliumatnseiSbneddavkeretidaptsloeeeriabnagjranieaearadgc1n'tmku9utpo't4rsraafa1iitini.iin,psiinqetieid:6nant-rrlrvencdcFsicociaptrsunaiarauesetntteleeulpsacslriedeedd,'
origine polonezd. Se ndscuse in 1915, in localitatea Piotrkow' t nu menlionase nimic? O iubea Keruredy? Fusese gi el pdrjolit in
de era Gyziska. S-a cdsatorit cu
poioniei. Numele de fatS t focul rdzboiului, de alt foc, focul pentru eroina polonezd?
ir,
;on"1r"tiJ; tSkarbeck, un jumalist cunoscut in acei ani. T6ndra pereche i IatA atdtea enigme care, cu trecerea anilor, pierd din sansa de
a cdplta un rEspuns.
n;rFi";"a.a"rz;n-i"isil"fr.tii1e-ni"!.K;iiS"eJ-Jna"ysraeaci,uinicrnttio"trimisnmodpeme,r"igssiencglnidatauant.ulttdealAiniifnnovisnalsattpzrruaa6iectteipisiPlnee' onCfstrlhrooeurnnrisvtaiuteiicnlliuiudeuip,letaaicsnepdccltteorirmecneatttprtbrauuarilcpptaocoenetirlilioecun-,i
abri"#-"ut*"t"""a;to"itti"u"cap,|gaene"rtAainnloliuiuiainnmtiaoqmni idicniia' luI'nlGtsimpraealcietworeeuiml, Jaeeunsfndoinsetgfesdceatmuemazsaeciam{si'tiasabi1'in9listitaci{ndi In amintirile sale de la Scotland Yard, inspectorul Jennings po-
Fs;"i-jic;l"a;C;irrde;'d;-"in;pp;e.ettttr."mu.itteAmfaisoudtdfueueElnsmts,aeadnneeuixirsnpeteliei?cwsdFataorsdnquedtriysai edrndlaeszdiidEevetAiv?bniazaAd!ng5tioe,pancerldei ccsnaieurdceirpneleulistenaaa1ila1atrerlitdu-oailr''
servicii? Ducea oare curnva o activitate dubld? Acestea erau inffe- vesteste ci i-ar fi pus aceast?i intrebare lui Kennedy. Era formulatd
jurul mai mult ca o afirma{ie, decit ca o intrebare: ,,Ati iubit-o, nu*i
Lluai rMil"u"lduorw"-nlefyrdma dfonstat utrepceuitni sspuebcttodcr'erAen' cheta intreprinsi in
aqa?" Nu a primit nici un rispuns. Dar tdcerea era cel mai elocvent

rdspuns.

in anii '50, pedeapsa cu moartea exista incd in Marea Britanie
si, oricum, legislalia ,jn caz de omucidere" nu recunostea mobilul
pasional ca circumstan(i atenuanti.

DupI formula binecunoscutS, juriul trebuia sI opteze pentru una

sau alta din formulele ,,quilty or not quilty" (,,vinovat sau

nevinovat". Fdri circumstanle atenuante, pentru o crimE brutal5 si

sdngeroasd, moartea sau libertatea.

Asasinul Christinei Grandville Skarbeck, pe mrme Dennis
George Muldowney, a fost executat, prin sp6nzurare, in 1952, la
Londra. El nu a in{eles nimic despre l}umoasa eroind cdreia nu-i

era fricd nici de lupi gi nici de oameni.
Desigur, cititorul, la rdndul sdu, isi pune intrebarea cine s-a

aflat in spatele ucigasului Ei dacd Christine a fost sau nu agent
dublu. Misterul nu a fost incl dezlegat.

Un s{ir;it banal pentru un agent secret, care dovedise o

temeritate iesit5 din comun.

d<

AndPreewrsKoeannnaecdayr'eTpouvtaeradfEiaunl duenlaartmiine,,,cparizedteenaucl cfiiddeelnqf'iesreac'dreetcai'l

C-hriLstaine2i.6Piouanteiesitn{gsuzru, l'a avut loc ceremonia inmormantdrii in
Mary", la Kensal Green' Andrew Kennedy a fost sin-
cimitirut ,,St. aflat irr urma sicriului, cdci Christine
n.,.o o"rs"u"a apropiatS ce S-a
de multa weme altd familie, in afara armelor' Pe o
il;; ;";.
;'i";tdiA;;n;c"hieceatcat6iftoeafuicnrioassiaiineg.,nuer,raneuu*mpasieie"za,a,,t?enb, ictnoaeazitnedfeedleeascc,ocrdaidleieilnecte"s' aCinleh"rc'iasmtinee(enluul

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 205 I

Mo artea lui Stalin La 6 gi 55 a fost dat un comunicat oficial: ,,Comitetul Central

,s;"aPuo;Ufti";raua"r;cltrsu;aMt"P"ir'idit""ooooe"*caa.-tlt"rciu*ect-oeJttctaraiiddp"to?oaalnurlsruePieitchl.uSiezqaot9uietil,daeOalca"loihcecntolhiitaaaouia,nrar,mJeurracm6idfdlamuniareumtniasicmibaseniczldeasvaiitrniarroaiedtpvna?tnAlitsailrinuteTebledliooaoerteadgctddvtudmeeeoi?in^atluo!uaszlrmarmcdtA^iedleriasaias^strcitemncMeefo,ausrrirorn^'atiren^stiiqsrnt^cifeuur^loilcbunb.cuv,dd^iiieaeu'ur'cdin-ircntamc^!1r'v"eoeCania"tvlnd-:uipunenuml?mru-anru1rclzeu-niin1naud-ra gi Consiliul de Minigtri al U.R.S.S. anunli ci o mare nenorocire
a;Ms;coi"dual"o"uf"sl,gisna.crair#roelcvtFairutaleJ*msp""iant,a,;soitzoepvdmcriebpneanaanctirdeaesniatedrdaoraarrdutA""eu,_-amiJ-"'dl#i""'tep"tet"ag'tn1p"ttiuoiltfu"S"rtda4rgtineb-uaeeaarz'vriidienaAidpnnc,aepreutd'rgot6nczihri'uddevipae'aaiacAn!id6h-ntMd'icvtc'eAeaoaplprsha6ecucarSicotzmruscavv6euradodtalu'naaurnDtaueaisongbalt'aoauua"dtrnuffvaiaucleer'drn'qaptSeEedrueavirn"baaiu'
s-a abitut asupra Partidului si poporului nostru: maladia grav6 a
i-n oraspl ce Pdrea asediat' postului Radio Moscova au tovardsului I. V. Stalin".
un amrnt sec: speakerul menli-
a;4 martie 1953, ascultdtorii Urma un buletin al stdrii de sdndtate. in acest prim buletin me-
,"""pfronuq-J"oiata, h Lrele 6 Ei 19, dical oficial se preciza: ,,in noaptea de 2 marlie, tovardsul Stalin,
o"-dct'-aet*ardoliria;-ah"ceeSoOm,tiaiociilrdianzZg"tSae,ierebRacgiaiged"r".iar"loie'vupMbbli*ooerslasnScialSivpo' 'vreaacmpizrrnaelcacizdca iicnSfio-tgramelinnaes{riuiaflepisrees,ai-macdrue^elaetasurt-adlbr^utae.rt.iamn;rnsl care se gdsea in apartamentul sdu din Moscova, a fost lovit de o
fi difi,rzate in urm6toarele ore'
v'*or ;" ; ;t :6, nadio-Moscova amrnta cd la 3 martie' orele 23 hemoragie cerebralS ce a atins regiunile vitale ale creierului.

G12M0LTsaisrt6iatrm9eiauflAMreaesrgepeqirnaatltuoiarluiidRenui3S8sep"aoem-mtettmltioicuraaf-s:'e"'-Pulsul lui Stalin este de Tovardsul Stalin si-a pierdut cunostinla. Bratul drept gi piciorul
drept i-au fost paralizate. Grave tulburdri cardiace si respiratorii au
apdrut. Cele mai inalte autoritili medicale au fost desemnate pentru

tratarea tovardsului Stalin... Tratamentul tovardsului Stalin este con-

tinuat sub supravegherea Comitetului Central al Partidului Comunist
al U.R.S.S. si Guvemului Sovietic".

IJrmau apoi o serie de pldngeri lirice Ei oficiale ditirambice...
Astfel, lumea intreagd era informatd cd cel mai mare dictator
al Rusiei, de la Ivan cel Groaznic incoace, era lovit de aripa mor{ii.

A doua zi,6 marlie 1953, Radio Moscova difuza la orele 2 un
nou comunicat, prin care se anun{a cd Maresalul murise in apar-

tamentul sdu de la Kremlin, la orele 2l gi 50: ,,Inima tovardsului

si continuatorului inspirat al voinfei lui Lenin, a sefului gi edu-

catorului Partidului Comunist si al poporului sovietic, Iosif Vissa-
rionovici Stalin, a incetat sd mai batd.

Moartea tovardsului Stalin constituie o pierdere imensd pentru

muncitorii lirii sovietice ;i a lumii intregi. Noutatea morlii sale se

va resimli dureros in inimile muncitorilor, colhoznicilor si futuror
oamenilor patriei noastre, in inimile solda{ilor armatei noastre si a
marinei de rdzboi, in inimile miilor de muncitori din toate ldrile
lumii".

Or, aceste elogii disperate ascundeau, de fapt, o alt6 minciund.
Tot ceea ce se dezvdluia in privinla morlii lui Stalin era fals. Condu-

cdtorii Uniunii Sovietice simulau o disperare de circumstan!5,
innebunili de o realitate care ii elibera, dar care le incumba grele

responsabilit?ili. Pentru Stalin ei imaginaserd un sfbr{it demn de

,,Tdtucul".
Au trecut mulli ani, pdnl c6nd adevdrul a putut rdzbate dincolo

de zidurile Kremlinului. Coroborarea acestor stiri, adesea contra-
dictorii, a fbcut posibil5 reconstituirea adevdrului asupra mor{ii lui

Stalin.

t -Tt-"t*.. ..t "d"""* dupd Alain Decaux' Historia' nr' 6' p' 123' 19'73'

206 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI L]NIVERSALE

La 5 octombrie 1952, la orele '7 seata, cel de-al XIX-lea 207

congres al Partidului comunist Bolgevic se deschidea la Kremlin. gi, mai mul! al1ii, la lungi pedepse cu inchisoarea pentu activitate

O niie cinci sute de participan{i - in picioare - il aclamau pe Iosif antirevoluf onard.

Stalin. Un delir veiin cu isteria. Strigdte preclun' ,,conducdtor In fond s-a aflat cd era vorba de agenli implica{i in comerful
Stalin", erau repetate la infinit'
genial" gi ,,scumpe Ei iubite acest Congres. Inilial se anunlase cA en gros ;i en denil de pe piala neagr5 dt Kiev. frsolita informaie
Se agteptau multe de la
preciza cd respectiyele condamndri fuseserd pronun{ate de c6tre un
principalele pozi{ii vor fi de{inute de Ma-lenkov 9aiuHinruleqleciso"c:alSotaalfin"
iepede, observatorii acest Congres tribunal special militar, fapt care contravenea codului de justitie
participanfi la
criminald rusd.

nu accepta decdt o singurd vedetii: pe sine insugi' a f-i in plus, procedura fusese retrasd qefului polifei, Beria, pentru
arnLianla fusese cu grijd pregdtitS. Stalin nu scosese ultima sa inciedinlatii unui organism militarprovirori.,. p"
de alti parte,
victimele depindeau de organiza{iile conduse de Anastasie Mikoian
,i,*caapito,doipnerrAo:n', ounosiisntteemrprdeetaerceonsotamlinieisptioi liatic6c"appeitacalur,leuli-aluid.eMclaarrxa,t membru al Biroului Politic. Ele se bucurau A ;;;";;i
in s6nul organismului partidului, aflat sub conducerea lui Hruqciov.
congresul nu a ficut aliceva dec6t s5 aducd o glosS administrativa in fine, cei mai mulfi dintre ei erau ewei.
u"".Ioi text. Intervenliile lui Malenkov gi HruEciov se situau la
nivelul aloculiunilor banale, iar Hruqciov s-a rezumat s6 prezinte Cel de-al treilea eveniment excep{ional s-a petrecut la 13
ianuarie 1953, cdnd a fost anunlati arestarea unui grup de noud
ra-portul asupra statutului Partidului. ir medici, dintre care sase erau ewei. Afacerea a primit numele de
foarte importante ceea ce
S-a treCut h o serie de modificdri
privegte organtzarea administrativS. Biroul politic, format din doi- ,,complotul bluzelor albe". invinuiki a fost o fost o femeie, doctoriqa
rpt""""" membri titulari, a fost inlocuit. cu un Prezidium al
Timasciuk.

iomitetului Central, format din 25 titulari gi l1 supleanfi. Era evi- La inceputul iemii, Stalin, despre care medicii stiau de mult
dent ci un grup aqa de nrnneros nu putea juca un rol efectiv in timp cd era atins de aterosclerozl, suferise un atac. De indat?i, cei
mai buni medici din Moscova au fost chema{i la cdpdtAiul lui.
guvemare.
Printre acestia, se numdra cardiologul Vinogradov, membru al Aca-
ccoonndsSuuecltcearrteeivtaa,.ruiDanteumlaiPccuanmrtuidcinluealuuinietedx,etrvBeeminroeduael uPcnooelfirteeicnl td:veaMnfaiolefuonrkBmoivarotiuidianPsiogzlerirtcriaec demiei de Medicind, decorat cu Ordinul Lenin. Au urmat consultalii
membri, sub conducerea unicd a lui Stalin. colective. Medicii au concluzionat:

S-au scurs cdteva siptiimAni de la inchiderea Congresului' ,,Nu existd un alt rernediu decdt repaosul.....

Atunci au survenit trei evenimente stranii, greu de explicat imediat, Stalin ii privea cu ochii sdi mici, pe jumdtate inchigi. El le spuse
dar care purtau in nuce elementele ce prefigurau viitorul'' cu o voce inceatii:

Ca in fiecare an, erau expuse la Moscova porfretele gefilor de ,,Medicina rusd se afl6 in frunte sau a rdmas in urmi?..
guvem, pentru a s6rb1tori aniversarea Revolu{iei din Octombrie'
,,in frunte!"
Sttaittii, ia gi rugii, aveau obiceiul s6 considere ordinea prezentarii
acestor portrete ca un adevarat top al personalit2ifilor politice ,,,A.flrnci vindecali-md! Rusia, poporul au nevoie de mine!..

sovietice. De pildi, de mult timp Beria ocupa locul al patrulea dupi Obstina{i, medicii au repetat:

,,Singur, doar repaosul..."

Stalin, Molotov gi Malenkov. Cdnd au iegit, Stalin s-a intors cihe Beria;

in iama lui 1952, in mod surprinzdtor, el ,,s-a clasaf'pe locul ,,Tu vezi, Beria, ei vor sd md indeplrteze...

al gaselea. Maregalii Voro;ilov ;i Bulganin au trecut dintr-o datii Omul cel mai secret al U.R.S.S.-ului, Fouch6-ul sovietic, a
rEmas impasibil in spatele ochelarilor sdi.
in fata gefului poli{iei secrete. De ce?
Ceea ce se kebuie subliniat Ia Stalin, in cel mai inalt grad, era
serdActoOndoailemaneavtienlaimKeniet vn,ucaepraitamlaaiUpcurlaininceui,ripose.ntTrureai ofaimimenpiufqucsael-i cinismul cu care urmdrea executarea propriilor ordine, care nu erau

l. Harrison E. Salisbury, Le Figaro,T oct. 1954- adeseori dec6t niste ,,invita1ii". Medicii au plecat din Kremlin penku
a intra in inchisoare. La 13 ianuarie, Agen{ia TASS anunta:

i.:NIGME ALE ISTORIEI T]NIVERSALE 209

208 PAUL $TEFANESCU ciov, a cdrui fiicd, dintr-o primd cdsdtorie, luase de bdrbat un evreu'
Era Beria insusi, ndscut dintr-un tatd georgian qi o mamd israelitS'
,,Unii medici, prescriind un tratament nociv, au incercat sd
atenteze la via{a conducdtorilor sovietici". Lawenti Beria pusese in miqcare masina. Era prea lucid pentru
maqinalii, a fost a nu-;i da seama acum cd risca sd fie zdrobit de ea' In zilele ce
Cea mai bund relatare a acestei incredibile
prezentztd de Hrugciov in raportul la cel de al XX-lea Congres, in au urmat, ziareTe din provincie anun{au un nou scandal, noi
denun{uri, arestdri cu zecile. Victimele erau, in majoritate, evrei'
I 958:
,,in fond, nu a fost vorba de <<o afacere>>, in afard de declaralia *
doctorilei Timagciuk, care, ascultAnd de influenta sau
de ordine

externe (ea era mai inainte de toate, o colaboratoare bficioasl a Pdrea cd iama nu se mai sfbrqeqte. Noaptea cea mai teribild a
organismelor de Securitate a Statului), i-a scris lui Stalin c5 unii fost cea de 1 martie. Era duminicS. Nimeni nu a iesit din casd in
doctori foloseau tmtamente improprii vindecf,rii bolnavilor' ziua aceea. Fiecare a rdmas in jurul samovarului, citind, jucdnd cdrli
Scrisoritre sale au fost suficiente pentru ca Stalin s5 deduci
imediat cd existd in Uniunea Sovieticd medici conspirativi. El a dat sau orice altceva...
miezul noplii. in apartamentul moscovit, Hrusciov
ordin sd fie arestat un gup de eminenli medici specialiEti sovietici. nu Se apro-piina colaboratorii intimi
JSii-maedtoadt ealvoirzuclepuefrfsnoaturilaisfuipfroalomsiatenipereenitrdueinctoenrdougcaererea a anchetei ajun, impreund cu mul1i dintre
oamenilor dormia.
ai lui Stalin, acest om mic de stafuri, chel, a cinat impreund cu
icnatroea, nfeiebcuanree: s'-,Aa fost o
iare fuseser6 arestafi. A subliniat cd academicianul Vinogradov tre- generalissimul. tsStrdnul georgian era intors seard
buia sd fie pus in lanturi, iar un altul b6tut.
vesel6", va povesti Hruqciov. Dupd la ei

Tovardgul Ignatiev, fost ministru al Securitdlii Statului, asista la acasd.

acest Consiliu in calitate de delegat. Stalin i-a spus pe un ton Duminica, Stalin avea obiceiul si telefoneze colaboratorilor sdi
pentru a discuta liniqtit despre afaceri. ,,Dar in aceastd duminicd, el
p'meered-micpilotoDrrivauec: {di nu obfine(i recunoasterea vinovdliei din partea nu mi-a telefonat, lucru care mi s-a pbrut straniu" I-uni nu l-am
fi executat. vdzut la Moscova, lucru excep{ional. Nu a folosit telefonul", avea
personal pe judecdtorul de instmclie penhu
Stalin l-a convocat si-si aminteascl Flrusciov.
transmite ordinele in privin{a metodelor de folosit la inte-
a-i ,,De ce?"
rogatorii. Aceste metode erau simple: a bate, a bate qi iar a bate'.
La scurtd weme dupd arestarea medicilor, noi ceilalli membri Aceasti sirnpld intrebare l-a linut I-reaz pe HruEciov pdnii ia
ai Biroului Politic, am primit procesele-verbale ale mSrturisirilor
lor. Dupd ce ne-au fost distribuite, Stalin ne-a spus: miezul nop{ii. Brusc, se auzi telefonul. Hruqciov ridicd receptorul;
orbi ca Ei cArtilele- Ce se va int6mpla c6nd nu voi imecliat recunoscu vocea seftilui gdrzli lui Iosif Stalin.
mai-fi?SVunateflii
distrugerea !5rii, cdci voi nu sunte(i in mdsurd si ,,Sunte1i rugat sd mergeli de urgenld la datcha tovardsului

de^piDstuaplidinmamoaicrtuel!a lui Stalin, cAnd am examinat aceste cazuri, am Stalin".
constatat cd ele fuseserd falsificate in intregime". Imediat, geful gdrzii a inchis. Nu se discuta o convocare a lui
Pervarvedia, ,secacsoimapltreomziaisree,seerxapliicnaucacliitaatceeqdtiemsaiorinmiEetidiinci, aproape
to{i serviciul Stalin. Chiar la miezul noplii, pe o vreme ingrozitoare! Cei optzeci
de kilometri ce trebuiau parcurqi de la Moscova la datcha de la
imperialismului american. Nu era nici o indoiald: Stalin pregdtea Kahiry constituiau o primejdie mor1ald.
noi epurdri. De aceast6 dati
va fi folositd o veche armS: anti- Trezitaa din somn, solia lui Hruqciov il privea. O lSrancd ca ;i

semitismul. el, cu faqa ridatS, cu un pdr neted care nu cunoscuse niciodatd
coafurile modeme. Nina Petrovna stdtea mut6. Hrugciov lu5 din
C61i inal1i demnitari nu au inceput deodatd sd tremure! Era nou telefonul pentru a comanda la garajul Kremlinului o maqind 9i
Kaganovici, singurul evreu din Prezidium, fost cumnat al lui Stalin,
,r""hinl siu prieten. Era Molotov, cdsdtorit cu o eweic6' Era Hruq- un qofer. Incepu sd se imbrace.

,,So{ia.t-tei *-u ajutat sd md imbrac", va povesti el lui Averell
Harriman, fostul ambasador al S.U.A. la Moscova ;i colaborator

intim al lui Roosevelt, precLun gi altor vizitatoi occidentali' ,,Ea a

2to PAI.IL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 2rl

insistat sd-mi pun doud maieuri de corp; mi-am luat blana gi am austere, cu aceiasi masd ?n mijloc, acela;i pat dzeec.ifideer.'u' nrLifopromi eo
tras chipiul pe urechi, am verificat sd nu*mi uit mdnugile, iar ea camer[ ceva mai mare, cu un gifonier plin de
mi-a dat sd beau un pahar mare de votcd pe care l-am dat pe git.
-a-u'_st.earme,eto!iat,taeplraivfietlla. sistemuldesonerii,oinimaginabilSretFa.de
- In aceast?i noapte e o vreme sd nu dai un cdine afard, s5 ai
b*s-u-eto-soCacounrorueig".,efTmtauouimtpu{rErfliirnoedrlsialsosdfritcatOu"bitrluilipo,rep-vdneaftnurstusrouenasesedoreinpasercreroeivipsledpezerliuucuitt_iinvScdtpu,aolticsnreei:bbvidlauaiaanctieofnoutrt4'eaaOil'tmEE'ailnruiisuqpttaiaei'
Crija! si uqi erau toati blindate' in acel troc' odatd cu
at" czrrei feiestre a-si face
Am imbrdliEat-o fbri sd spun un cuvint. De fiecare datd c6nd ietregea Stalin' lgi gdsea refugiu pentru
eram chemat de Stalin, qtiam gi eu, qi ea cI totul era posibil, chiar ciderea nopSi, se
srrd-,:ir-erinne-sd-ltePeaiDn.escIntU;iSiGtrdgrtteiuuSl-ape.uaSLe-iioanmnrartalorpuaspeied,c"rl,omter"mdeai9,baennqujedudeinainmaf\uu6tseiil,n;2giedildtaarir9nalzaoivi'irineneedortlsereaicaerpti7zatoceithro,s'oeercmuaainlraratctii9,ciddiaceimcanouSeemcturaa6alzlni9inefdirnallraiaIcitnoeefearlaeremiefuloesla;ntr1luelia0'l'
sb nu rnd mai intorc niciodatd.
seara, ceaiul de noaPte. pe ceila\i sd intre
A urmat o cdlStorie ingrozitoare. Zdpada gi poleiul ftceau dru-
mul aproape impracticabil. A fost nevoie ca gof,erul si apeleze la Seful edrzilor l-a invitat pe Hruqciov ;i inainte cle a incepe
intreaga sa indemdnare pentru ca ZIS-ul sd evite catastrofa. Dupd i"tt-i- Ua"o" aflat la parter. Ilruqciov a ezitat
sinicvho,iCs,rEbaiuendavesa-cLpadabm;ritcaaecPmeio,eriunSattt,assflPiitnruvdsie:snsiii$cmo' mianaicndddeadaseeseadsmiennaeer6ud,letdoevviaalar(id.so"u'rel leSt7alinsesa-raa'
o vrerne, ne-aln aldturat unui coftegiu de automobile identice". d?","na"trAGulFmafpipl1ooltari""es,ielniendaao1sqiu0naed.trecnvoeuidrvceeaiau..mmlRildeaubziiudteldSltenotfoarop.lnigNnaii'ti,mEpaei-lclnuitarlinut sovc6aei'naNicil'iihacCeitoidmvdpdaai'ttadplnaruinmlutecaaliedusfecoeacnzrAinapnandei
Atunci Nikita Hrugciov a infeles: era vorba de o reuniune a generalissim.
A insistat' oin zadat' Atunc.i-,a_h^or:t.d.raA4t ^sxd-.t
principalilor colaboratori ai lui Stalin. El nu era decdt numdrul 7 Nici un rdspuns'
sau 8 al ierarhiei. Deci logic, era unul dintre ultimii chema{i. El va cheme pe cei gapte pe care Stalin obignuia s6-i invite la el'
povesti c5, din aceasti clipd, a inceput sd respire mai linistit. Dar
imediat, angoasa il cuprinse din nou: dacd era vorba de un rdzboi, Ce era de {bcut? a luat prima decizie a fost Molotov' El a
ce se afla indlrdtul acestei convocdri insolite?l Se pare c6 cel care
Caucazianul a inlltat din umeri'
I-ungul qir de ZIS-uri a ajuns in sfirqit la resedinla lui Stalin. la presiu'e"r'
Era o veche reqedinld a prin{ilor Orlov. lmprejurul ei se ridica
un zid inalt, dublat cu sdrmd ghimpatS, prin care trecea curent trebuie cdutat un cric si un tArndcop'
de inaitd tensiune. Enorme proiectoare luminau parcul. Categoric, aveaLr aceste scule in portbagajele lor'
* auuii,;li;d;;;"" *a',prr, o"Uuie fortptd uqa.
nimeni nu putea pdtrunde frrd a fi vdzut. ,,r"Jasa are
kaganovici a spus ca
Coborind din masini, Hrugciov i-a recunoscut pe Beria, Moio-
M"tj;if. echipate aL iama
tov, Voroqilov, Bulganin, Malenkov si Kaganovici. Gbrzile cauca-
ziene, etaldndu-qi automatele, i-au escortat pdnd in interiorul cl6- Zis si fhcut! pus pe treabd dupd c6teva minute' usa a
baucazienii
dirii. Stalin ii alesese personal gi acestia nu ascultau dec6t de s-au 9i,

ordinele sale. fost soartS.

Seful lor se apropie de cei veni{i gi ii cdutd r.rnul c6te unul dc 1- George Kessel' Pans Match,30 mats, 1963'

arme. Pe absolut to!i. Chiar qi pe Beria, marele gef al polifiei.
,,Da, explicd Hrugciov, Stalin era convins c6 unul dintre noi ar

fi putut ascunde o arrnd. Stalin al nostru, tovardsul pe care il

consideram brav pAnd la temeritate gi cdruia noi i-am admirat

calit5lile exceplionale, aprecierile juste Ei profunde, care au apdrat
Partidul de schisme qi de aventurieri, care a salvat U.R.S.S.-ul prin
planurile sale cincinale Ei care igi cfutigase increderea poporului

rus, care a c6Etigat r6zboiul, se inchisese in sine gi nu mai avea

incredere in nimeni".

Emmanuel Astier a vizitat, insotit de un muzeograf, una dintre
locuin{ele pe care Stalin le avea in imprejurimile Moscovei. A mers

din cameri in camerS. Opt camere identice, toate la fel de goale,

212 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I.'NIVERSALE 213

A urmat o tiicere groanicd. Se va auzi vocea lui Stalin? Tofi preveni! din timp, poate l-am fi salvat pe marele Stalin. Acum nu
iEi lineau rdsuflarea. Nimic. Am pdtnrns intr-un culoar.
mai este nimic de fbcut. I-am inchis ochii".
,+A. trebuit sn for{nm o alti ugi blindatA. Atunci am intrat in
carnera lui Stalin", iqi va aminti Hrusciov. A urmat o ticere lungd gi apdsltoare. Deodatd, HruEciov a

,,Mi aflam exact in spatele lui. $i iat?i c5 Stalin mi-a apirut, izbucnit in pl6ns. $i Malenkov gi Molotov gi ceilalf il pldngeau pe
imbrdcat in uniforma lui de maresal, lungit pe spate, pe parchet.
acela care fusese vechiul lor tovar6g, geful lor. Mai pulin Beria care,
I-am simlit pe tovardqii ce md inso{eau, cum mE imping inainte
ca sd vadl mai bine. Deodat?i, vocea lui Beria, pdtnmzdtoare, stri- cu o detagare de ghea{d, se interesS:
denti, triumldtoare nu s-a putut re{ine: ,,De ce a murit?"
$i bdtrdnul doctor spuse:
<- Tiranul e mort! mort!! mort!!!>> ,,Hemoragie cerebrald, paralizie, sufocare".
C6nd igi termina relatarea, Hrugciov avea obiceiul s5 adauge:
Nimeni nu a scos un cuvdnt. Singur Beria continua sd se bucure,
,,Iat6 cum, in aceastii noapte de I martie 1953, goarecii au
el fiind acela care va Eunorsa schimbarea ce plutea in aer.
Hrusciov s-a aplecat asupra cadavmlui. $i atunci i-am vdntt ingropat motanul".

ochii mari, desch$i care md priveau. Nu ochi de mort. Ochii lui Este acesta adev5rul?

Stalin, care tr5ia. *

,Nu voi uita niciodati fiorul ce mi-a inghe{at qira spin5rii", Ilya Ehrenburg, cel mai ilustru scriitor sovietic din acea r,Teme'
care a traversat, gralie unei echilibristici subtile, perioada stalinisti
avea sd md.rturiseasci Hrusciov.
gi a sfirgit prin a fi arestat, ca evreu, in momentul ,,complotului
Compar6nd diversele relatiiri ale lui Hruqciov, sesizS.m o
6luzelor albe", ne oferd o cu totul alt6 explicalie a mo4ii lui Stalin.
neconcordanld.
Ehrenburg isi petrecea frecvente sejururi ir Europa Occidentald,
In aceastd primi versiune, se relata cd Stalin se afla, agonizdnd, in special in Franfa. Iatd ce i-a relatat lui Jean-Paul Sartre, cu
pe un covor de Buhara, singurul obiect de lux in aceasti camerd
prilejul unei cdlStorii la Paris:
cu pere{ii goi. ,,Dup5 cel de-al XX-lea Congres din octombrie 1952, era

Potrivit unei alte relatiri a aceluiasi Hrusciov, Beria, innebunit, evident cA Stalin era atins de o formd acuti de mania persecu{iei.
ar fi cerut sd vind un medic, care avea sd constate cI Stalin suferise
o hemoragie cerebrald. El afirma in convorbirile avute cu colaboratorii sii cei mai vechi
gi apropiali, ca Molotov, Mikoian, Vorosilov 9i Kaganovici, cd
Exista chiar o versiune aproape bucolicd: ,,,{m rdmas trei zlle
impreun6 cu el, dar nu gi-a mai recdpdtat cunoqtin{a. La un moment exista o conspiralie ce viza asasinarea sa. C6nd in decembrie 1952'
a izbucnit afacerea medicilor am inleles ci boala lui Stalin ameninla
dat, a pdrut cd iese din comd si noi am intrat in camera sa. O
infirmieri ii didea ceai cu linguri{a. (ara cu o gravd primejdie. Stalin igi pdstrase intactd intreaga sa

El mi-a atins mdna qi a incercat sI glumeascS. Sur6z6nd slab, luciditate, in afard de mania persecufiei, 9i impins de boald, pregdtea

a incercat sd-mi arate cu braful sdndtos rln tablou ce se afla deasupra exterminarea aproape total5, un veritabil masacru al Comitetului
patului, in care un miel era hrdnit cu linguriqa, de o feti,ti. Vroia s5. Central, proferat de la tribuna celui de-al XIX-lea Congres al
ne arate prin gestul sdu cd era tot atAt de neputincios ca un miel.
Partidului Comunist.
Dupi cdtva timp a murit. Am pldns. in fond, to{i eram elevii Atunci, membrii prezidiului au hotSrdt sd ac{ioneze. in decursul

lui gi lui ii datoram totul. Ca qi Petru cel Mare, Stalin a luptat unei reuniuni secrete, ei au inforrnat despre ceea ce ii ameninla pe
to\i cam:arazii importanfi in partid si guvem.
impokiva barbariei".
in ciuda acestor contradic{ii, relatarea lui Nikita Hruqciov pare Ei au convocat o reuniune extraordinard a Ptezidiului Comi-
tetului Central la Kremlin, in seara de 28 februarie 1953. Data a
s5 fie adoptat2i in unanimitate. Medicii au sosit pe 2 martie pe la fost fixatd de Hruqciov, fiind legatd de cea de-a cincea aniversare
orele 2 dimineala, la datcha. CAnd au ieEit din calnera lui Stalin,
cel mai in vdrstd a spus: a refacerii agriculturii sovietice, pretextul constituindu-l o dezbatere

,,Dacd noaptea ar fi fost mai favorabild, qi dacd am fi fost asupra problemelor agricole.

214 PAUL $TEFANESCU ENIGME ATE ISTORIEI UNTVERSALE 2t5

Stalin nu avea nici un motiv sd se team6_ gi s-a dus in sala de Care era aceasta?
gedinle de la Kremlin, firi a fi inso{it de secretarul siu Poskrebiev.
Potrivit spuselor lui Ponomarenko, o ;edinl6 cu totul excep{i-
De altfel, Poskrebiev a fost arestat in acelaEi timp, in curtea Krem-
onald a Prezidiului Comitetului Central a fost convocatii de Stalin
linului, de unul din ofilerii de incredere ai maregalului Jukov,
insuEi la 28 februarie 1953, in sala Comitetului Central, de la
implicat in complot.
Kremlin.
incd de la inceputul gedinlei, Kaganovici a luat cuvdntul Ei i-a Astfel de gedin{e plenare erau un lucru foarte rar. in mod cert,
RiLrmin, Eeful
cerLlt lui Stalin sE dea ordin sd fie arestat ordinea de zi trebuia sd constituie ceva imporlant. Dou[zeci si cinci
deparlarnentului de anchete la M,V.D. qi sd claseze <afacerea
de membri ai Prezidiului au fost convoca{i atunci.
n"redicilon>. De remarcat cd printre aceEtia se afla gi Ponomarenko. Relatarea

Stalin s-a opus energic gi fala i s-a inchis la culoare din cauza acestuia nu este deci din auzite. El a fost mafior ocular la ceie

mAniei. El l-a injurat pe Kaganovici, amenin!6ndu-l cd-l va aresta int6mplate.
,,Staiin a luat cuv6ntul, iqi aminteste Ponoma.renko. El pregitise
imediat.
patru decrete, pe care le-a citit, gi care prevedeau deportdri masive
Kaganovici nu a cedat. El gi-a scos din buzunar cametul de ale populaliei eweieqti sovietice cdtre Asia Centrald, in special cu
partid si l-a rupt in bucd{i, apostro{dndu-l pe Stalin: destina{ia regiunii Birobidjan, denumiti <Republica autonom6

<Tu ai dezonorat partidul lui Lenirr! Nu esti decdt un rn6rsav evreiascS>.

asasin !> Metodic Ei linigtit, Stalin a dat detalii privind decizia sa, ca ur-

Furios, Stalin a apucat receptorul unui telefon aflat in apropierea mare a existenlei unui complot sionist Ei imperialist impotriva

sa. Dar Molotov qi Mikoian au intervenit: U.R.S.S. si a lui insuqi. Pu{in cdte pulin, tonul sdu urca. S-a inroEit
<<Nu incerca sd telefonezi, Iosif Vissarionovici! Firele sunt
la fa1d. A inceput sd vorbeascd cu mAnie, cu vehemen(d, ficAnd
tiiate>>, a spus Molotov cu o voce tranqanti gi seac5. caz de cornplotul <<bluzelor albe>! A terminat, cerdnd adoptarea
Si Mikoian a adlugat:
<<Jukov Ei Moskalenko sunt cu noi! Foskrebiev este arestat. imediatl a acestei mdsuri de deporlare colectivl"
Se scurseseri deja cAteva clipe de cAnd generalissimul igi tenni-
Dacd noi nu vom iesi din cl5dire intr-un sfert de or5, trupele gami-
zoanei din Moscova, la ordinele lui Jukov, vor invada Kremlinub>. nase cuvdntarea. Nimeni nu i-a rispuns" Nimeni nu indrdznea sd-i
rdspundd. Dornneau in jurul mesei groaza si oroarea. Dar nimeni
Brusc, Stalin s-a prdbugit. O spund rosie i se prelingea din gurd. nu avea curajul sd-l infrunte pe Stalin.

Fa{a i-a devenit lividd. Bratele - umrl era mai scurt decit celSlalt Frimul care a indrdznit sd rupd tdcerea a fost Kaganovici,
singurul eweu, metnbru al Frezidiului. Cu o voce strangrrlatd de
* au bdtut aerul. Avea sd moar6 la scurt timp, de congestie cerebralS,
emo{ie, a intrebat dacd mdsnra va lovi pe to{i evreii din U.I{'S.S.
dar nici un medic nu a fost chemat la cdpdtdiul sdu.
Mareqalul i-a rdspuns pe un toll amenin{dtor ci ,,o oarecare
A murit in decorul grandios al Kremlinului, in acelaEi loc in selec{ie" va fi operat6. Si Kaganovici a tdcut. Fiecare igi privea
care. incoltit de fostii sii locotenen{i, Boris Godunov isi pierduse
miinile, gdndindu-se la rndnia diabolicd a lui Stalin, Ei la conse-
viata."l
cinlele ei inspdim6ntdtoare.
* Un al doilea totugi se hazardd. Era Molotov. Molotov cale iqi

La sfir;itul lunii mai 1957, ambasadorul U.R.S.S. la Varsovia, aduse aminte cd so[ia sa era de origine evreiascS. Vocea ii trernura
Pantelimon Ponomarenko, a reunit un numdr de jumaligti comunigti pulin c6nd a intrebat dacd tovardgul Stalin nu credea cd mdstu-itre
vor crea dificultdti in relaliile cu striindtatea.
polonezi. Zvonui se rdsp6ndiserd in lume, potrivit cdrora Stalin
Stalin incruntat, se pregitea sd rdspundd deschis la aceastd
fusese asasinat de vechii sdi colaboratori. Se pare cd, pentru a face
obiec{ie, cdnd tovardgul Vorosilov se ridicd brusc. Aruncdnd inainte
fa(d acestor caiomnii, Ponomarenko s-a decis sd lase sd se propage statura sa masiv6, sprijinindu-gi pumnii pe covorul de velur grena,

propria lui explicalie cu privire la moartea lui Stalin.

l. Viktor Aleksandrov, L'Histoire pour Tous, Mai, 1965.

216 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 217

acest bAhan soldat, acest vechi tovards de arme al lui Stalin din a doua a acestei relatdri datorate lui Alain Decaux pe care din do-
rin{a de a respecta adevdrul istoric intr-o problemd atdt de con-
timpul Rdzboiului civil, a inceput brusc: troversatd si nu din spirit ieftin de plagiai Ei punctul nostru de

<Dacd aceastd misurd ar fi adoptatd, imi va fi rugine s6 mai vedere.
rdmAn membru al Partidului Comunist. U.R.S.S. va fi dezonorati
O ultimd problemi rdmAne deschisS: de ce s-a intdrziat atAta
in intregime!> cu anunlarea mor(ii lui Stalin?
VdrA mAna in buzunar, scoase cametul de membru de partid
Un prim rdspuns vizeaz6, succesiunea la putere. Pe de altl parte,
si-i aruncd pe masd. intr-o lard pradd unui atAt de odios cult al personalitS{ii, era necesar
Vizibil, Stalin era nebun de mAnie. El nu-Ei mai arnintea ca a se preveni cu menajament poporul U.R.S.S. AEa a ap5rut o dife-
ren{d de trei zile si jumbtate intre data reald, a mortii si cea anun{ati
cineva sd fi indrdznit sd-l infrunte in astfel de condi{ii. El strigi,
oficial.
urldnd in fata lui Vorogilov:
<Tovardse Kliment, eu sunt cel care decide aici in acest moment *

si tu nu mai ai dreptul sd pistrezi cametul de membru de partidl> Sd recapituld.m deci cine a fost Stalin!
Cea rnai mare parte a membrilor Prezidiului se ridicaserd. Vor-
Iosif Vissarionovici s-a ndscut in 1879 la Gori, in Georgia, pe
beau to{i in acelasi timp. in ambuscadd a fost zdrit Beria, alerg6nd
la Stalin si inghesuindu-se in preajma lui. Atunci a fost vdzut Stalin pdmAnt caucazian.

cdzind pe spate. S6ngele ii ndvdlise in fatd, ochii ii erau peste cap, Mama sa, Ecaterina, era o femeie simplS, ce lucra cu ziua in
rnembrele ii erau moi. Probabil avusese un atac, mai mult ca sigur diverse gospoddrii ca spdldtoreascd sau bucdtdreascd. Tatdl, Vis-

fatal. sarion Djugasvili, era cismar si obisnuia s5-Ei bati solia ;i copilul,

Ponomarenko mai relateazd cd membrii Prezidiului au vrut sd pAnd in ziua in care a fost injunghiat la o be{ie. La moartea tatdlui
cheme medicii de la Kremlin. Dar marii specialisti in boli cardio- sdu, Iosif Vissarionovici tocmai irnplinise zece ani gi, spre ghinionul
sdu, fusese lovit de un camion, accidentdndu-l grav. Dupd zece z1le
vasculare, care-l ingrijeau pe Stalin de mulli ani, se aflau in intre viald si moarte, s-a inzdrdvenit, dar a rdmas cu cotul stdng
?nchisoare printre rnedicii evrei arestafi in ianuarie! anchilozat si cu o mdnd mai scurt6.

Lingd corpul neinsuflelit al generalissimului, Beria se dez- Mama l-a dat la un seminar teologic din Tiflis, dorind s6-l

l5n{uise. Rddea in hohote, sdrea in sus cle bucurie, strigdnd: vadd.". mitropolit! Nici mai mult, nici mai pu{in!
<Iatd-ne in sfbrsit iiberi! Tiranul e mort, sd ne bucurdml> La v6rsta de doudzeci de ani, pdr6seqte scoala pentru a deveni
Atunci, iqi ficu aparilia fiica lui Stalin, Svetlana. Ea se amncd
revolulionar qi agitator. in 1905, s-a int6lnit la Tammerficrs, in
asrlpra trupuiui tatdlui sdu, incepu sd-l sdrute hohotind si strigind:
.,Tatd! Tatd! !" Finlanda, cu Leninl. Si-a ales mai int6i numele conspirativ de

Si Stalin deschise ochii! in rnod sigur el a recunoscut-o pe Koba, in amintirea unui revoluf;onar, erou de roman caucazian,
Svetiana. Dar nu putea pronun{a un cuvAnt. Beria, ingrozit s-a
pentru ca apoi sA opteze pentru cel de Stalin, ,,omul de o!el".
aruncat in genunchi si i-a sIrutat m6na lui Stalin, cerdndu-qi iertare.
Sughi(a de pl6ns. Stalin murise... Remarcat de Lenin in 1917, odati cu reintoarcerea sa din

d< Elve{ia, el venea dupd patru ani de deportare in Siberia. Stalin nu
se remarcase nici ca orator gi nici ca pamfletar, in schimb poseda
Dintre aceste trei versitlni - patru, dacd linem seama si de cea
prezentatl, de Hrusciov - pe care o putem considera cea adevdratd? o capacitate de muncd neobisnuit5, spirit practic gi o pruden!5 -
mai bine-zis suspiciune - excesivd. Lui Stalin i-a revenit sarcina
Este de remarcat, in primul r€nd, cd relatarea lui Ilya Ehrenbwg de a organiza partidul si in acelaqi timp, de a-l conduce. Spre
qi cea a lui Ponomarenko se aseamdnd foarte mult. SI nu uitdm cd
Ponomarenko era ambasador in post la Varqovia, cdnd s-a rdspAndit 1. Bartoli Georges, Mort de Staline, Ed. Robert Laffont, Paris, 1973; Iremachvili
aceastd versiune. J.: Stalin und die Tragridie Georgiens, Berlin, 1932; Tucker R. C: Staline

in ceea ce ne priveqte (autorul cdr{ii), vom prezenta in partea revolutktnnaire, Ed. Fayard, 1975; Pierre Accoce et Pierre Rentchnick'. Ces malades
qui nous gouvernent, Ed. Stock, Paris, 1976.

218 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI UNIVERSALE 219

-""**;;-mtin avea*n gzic tolzl indivizi, de care s-a servit ca Lmelte oarbe. Orice regim dictatoriarl,

difefit. i-egencia ireatir avea ca scrlp acreclitarea ideii anistile e5 ar indiferent de orientarea politic5, aclioneeud la fel.
llnbiti:i crl ccle inv6!;i'ie la seminar.
,{i rui si-E:r-licur. r\,fegalcrirania se Secretar general al Partidului colltunist al U.R.S.S., in 1922,
Srniln cra Iriic tie stalirrd t'ili1 ilrt ii:ctri;gaii:'*ci si t:inci - qi
* pre;edinte al Consiliului Comisarilor Poporului in 1941, cotnaltciatri
suprem al armatei in 1942 gi mare;al in 1943, Stalin a altlt t) iirc
rlin ,::urza l::.:i:e$,-l{lii pcnCe:-:ll p;:j',\.;.:"t- "a,i rr-rrii sctine.i" l}frnteo.:Ui sr:
r*vrirs;l, iar i:r <-:eai) ':'uteie rti;pii9,:Llrl ;;uli'nri t:ilrl-i:isii- iilrr:iiil rie hipcrperseverentS. Sc rentarca printr-o tenaticate nccbisnuiti, rrnnf-

',:iil:;i:r. irl* i :j.: 'i*sie-iis* i;iaii:,as: :il .'r'i]lt+' :lirlii ;:'ril;:-craii 'it l;gli: rinclu-gi neabdtr.rt convilrgerile. S-a bucurat de o s5rldtate dc fier"

i,.t::i" ,.:; trrtiir.tlt.i. o tjil'-1ilst;'i l,:,1,-iili:iiir; i;'e'l-ii*,i;e ii. ;\'i*dir':il 'ii ; itt]* pe care si.,a rnena.iat-o, nrai ales in a dou;l pafie a vie{ii, priritr*Lili

:j::.r!.'{-j.!";.ji;i l"t:'i;i-iri:llr,:,il ii t'i ll,i':l,.ls;;:ilirl'i"r il':l;1;l:iii' l-''l:r 1'tl:iif :'ll-i trai culrrpitat gi {hr5 cx{iese, r1e;i poporuh"ri se sh-delui;} sd-i ol€Ie o

..- j, ..,r '...r .i.. ". j' cu totul alt6 imaginr.
"" ljc pild5, Staiil leii:uia intr-o daLchn. lii lisovt-', ii:i aiiropi*lr;l

\4osc+vc:. si nir;iiiecirr.t-r i;r. lirerciin, cllilr sr ri:;1;.;ilrili:;* zvri:ti':l

F'":restrcJe a;:arf.amentr;1r-;i sil-1" lrirl-rirrat to:ltil eoaptea, ir'cl:;tiliri:.ii

l,:-,r*clitezr id,r.ell cr-: .,'l;"iirtir-ri" lur:ra nenl:rosit pel;tn: tiit-rcii: p'-ii-.,',rt;lili

:;o.,'ictic. Via.{a pc L:ei"e {! 11L;cr,:;t ?rl det-qhi':, ctlltl{lilirtrtS'i1r ioi!.;:r1.1

r,rrelr de im;rgin*l" f,ir.,fi'r-l,.rtl ?n-rbrir:al. pe un piii stl-inrl rie p'-t:;ti;i;: ilii
irt cal-ncra s* tt:; itrlr:t riirn*ni" Si.alirl uu gltl]oiltit -,tL-j-.:1r;;l t;t-!ri,

{-r arteriosr:icr*:i., i'.,itii in anii ri',:rboiuiui. ti itt(:r:nr-rl Fr;1
i]fitF{resezc cu r;,trrle.litate rlup:i 1Q--15. Fffrri, ;rirrnt:i rr(i a ;itlirl :r::j'i i

ile liir.:i uil iitrei-ti-qr-iren1.;,rl n::*:dicrjr.]f, oal'l.r !i li';ci:mar:id*l*i"i -r.rl:r.l'*:.tr'r.'
alilnelll.:ir, st;ir,:i, riiirli:: .ii: i-:a,lrril" Sltlilin i:iocertrll i:r'/er.c: il':1.1t:;.iitf i
rni',r-i .alttitil.tt r,!r, alil-:i;ni*. 1;-. IOC di, t-('ir:l0{. ,nriiri.,il- ir'.: '.'
rr*itr,rri::irlr,,i ritiniri blollllc. {-i1. i"}i'/{r-ctt: rlli:iJil:l,ttril' tlrcsl-i"; ri. r:i rt

'inj{rr:ui* i,-ir. i,:a.e'uri i:r,1hesii r;i1r.gr.r;i l,.icirtirri ci+ iin;.:fl'rl r.ir' ii r-i it'lr'-rrr';

rt,rj;r.:it.:r tq-. i.;i,l;'-:l;l:lll-:. 1:',lf-rri) l;l'"llirj- ',iLl l,'ll-;f;il:l{.i,r' :rfifili; l!:r ': paiuil cu apd"
.;,:'.:t'iil:s. r-']'r;i;- 1';;-1 ,:;i-l :',1'rr,:,,:., ,''1jti, i:lil':i ,::; :l ilii'";lli tli:ltll-: '::c'
::rrrtii:i-t r.:e.lglfLlli !iC'1";-, i r:, ,]..,,i,..i1;llS,: rr,'i-.'':{.:i1 :;-nC,,r;C i r.;: i ", -,i'ii. '';l lis:ir-;ru.: rr-riailre'liile dr,: ca.rs r, :rufi:t-it -{itai;n,. liis,.Lirirll ii: iiit'.ilr:'
;ru'!irri: infi:rr.r:r,tli l-.frlir.:ii :lirl:ri,1*"li tllitti-t' cli r:r-ist;r ci-rtl.t:llt l':r.':,':'i i:i'r

,.1e a sr:1,rirsrl'ir I'ir pri','in1l,. sr:{iirrl"r:.k:: siafe totnLtnisti: iii:;cr'rlit rir'l;1ii

: I itl.! lititli !/{'rrbi,:il r..1g t,-.lttii.: ri{r' i:;{l-r1:li':j:: l;ittlilaLi.:. in ac,":ils;tii pr:lvii:1.ir. I-";lirl"i rr.cl:itrig;:ql 1i cor:11iiitli: i;"rig:l-lsc ,,11 ;1.'1;-i..r1;
iit;tiil glrli:<jir l.r iili: i. -'€ ,,i.1" 1i,ii ,1 ;1''71r,;1. iillrilt r-i*. iiL,i:ljif i{iltC si :;itu;rqia pr*lit!';l:1 1;usi.i-;r:ii:ll, 'ii ijlri.il spr,"r:ifr* :ll sti-"i':ii1ri {-'{lli!t.;ir,i;'rii.l,
iii:r:usl i titccre,::l1 c pei' fi:c1 .:.-tpi icilbilil"
I.-i :-icrr''nri;i r:ii r"ijn riri..lilt;.ii 1,1;i llr, 1br:i r;r:tilainn,r{i. rrcntlr.t :llti:;l-ilire) [:i*:*la: i';:i litliin:l rtrcbLit*f !ri,':,:itircii,l; e;iiir i]rl':-.;:ltentc., illli.riu1i.

in1Df;rirr,'., sc*iiritifii sriltufuti" dr-eDro{};ilimp{e] tll:i}r'l!rtir}!r-r'crniiill,ir{)ri.nrLneiriirfiuf:l c,ltii-teni. i;orni..,lnc$f\:, grc;ri5 ':i vii-iii*li. :iiil-ri-.tontele :i*'iilr agtavat si, la ;r;;r
lo-giirelc: ili ilti:i.-
{,lifcl* nu inclu,-l nTllio:rnele
sru*racntriiliarngrn:crlliscia.i!ca1itc'r.-itm,:1icnpfarorfcbts*inrriroJe'VaIridasicnil;tror";t'"ra:-tlant.caI rdsio-alcug pi*ricri:
(tLl i111!nCi si in jnr:lris,rri, sar-r din ca$za foiulifitei r.Jr:r:lansnte de Stillin

i'r r1.'1 ,,.i1,-13 e oler'liviziri r- calmante gi un l'eginl <le viald ssvcr control;it"

l'*t r-lill .,-'rclinul lui Statrin, N.K.V"D."-r'rl iI ucis zec; rtre mii de Al cioilca accident. cu ef-ecte care nil lc-au depdgit pc ;;Ii:
u,fi{r:ri si cr:ti}teni polonezi. Dar automl i.!-}orei al altelr miiioane de
../ii.tl,i secefate in ldrile satelite U"R-.S.S.-uhii dupd cel de-al doilea prirnului, s-a sttcccdat ia scurt intcrval. Cei de-al treilea insil, siu'^

r5::..b.oi rnondial, este tot Stalin. Bilanlul este de neimaginat, iar orice venit la cinci luni dupd primul, a lisat unne vizibile, care de altfel
au qi fost sesizate cu prilejul int0lnirii la vArf, ultirna la care ir
i:rracterizare ;i similitudine o consideram in atare caz insuf-rcientd.
aclionat singur; el a atras in preajma sa o serie de pafticipat. Pe lingd clderea fizicd, Stalin suferea de un comirlex de
Stalin nu a

220 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 221

inferioritate, manifestat prin atitudinea sa fali de diversele domenii teroare cumplitii care pusese stdpdnire pdnd gi pe membrii gdrzii

ale gtiinlei, in special ale medicinii. personale, care se temeau sd intre la maresal fhr6 acordul acesfuia.
Au ioc proCesele cunoscute, condafirnarea unor personalitSt' 9i
favorizarea impostorilor: Lepesinskaia, Lisenko, Bogomole{ 9i mul{i Aga se explicl gi telefonul dat de geful g5rzii colaboratorilor celor

a[ii. Arterosclerozaprogresa sub forma insidioasd ce caracteizeazd mai apropiaqi, sE vin6 la datcha unde locuia Stalin. imprejurdrile in

boala lui Alvarez. Au apdrut halucinalii, iar vorbirea i s-a ingreunat. care trdia, boala de care suferea, ficuseri ca in preajma lui Stalin
Tn 1952, comportamentul pregnant'
specific tiranului a devenit sd nu se afla nici un medic. Mai precis, cei din preajma sa nu se

Stalin iqi ura poporul Ei se izola de el. Cu prilejul Congresului al grdbeau sI acorde nici unui doctor accesul la maregal. Sesizdnd
XIX-lea, din bctombrie, al Partidului Comunist, tiranul Ei-a ficut faptul ci zilele lui Stalin sunt numirate, tovardgii sdi de lupt5 de

aparilia in public de doud ori: la deschidere 9i la s?pnrcehiddeeroes.e-bI,iurear9dae odinioarS au lSsat impresia certi cd agteptau cu ner5bdare sfbrqitul
sa de cuvant a durat mai pulin de.zece minute,
acestuia. De aceea, se poate afirma cd iegirea necontrolatii a lui

dd!i, cdnd Snea cuv6ntiri de ore in gir, ca gi Hitler, de altfel. Beria nu constituia singura explica{ie a accesului de furie ce l-a
La 13 ianuarie 1953, mania persecu{iei va public, ca
alte fi afigatd cuprins pe acesta la un moment dat gi despre care a relatat un

un adevdrat delir, cu prilejul procesului intentat rnedicilor ce-l ingri- martor ocular.

jeau, sub pretext cd ar fi vnrt sd-l suprime- S-a vdzut atunci cI Este vorba de maiorul V. Tukov, colaborator qi aghiotant al lui
Stalin pentru misiuni speciale care nota in amintirile sale: ,,Toati
dou6 treimi dintre cei presupuqi vinova{i, erau evrei. Rezulta deci lara aflase despre boala lui Stalin. La vil6 (e vorba de datcha din
cd acliunea lui nu era altceva decdt o formd deghizatl de pogrom' Kunlevo, unde locuia maregalul) se primeau, tot mai des, telefoane
Din fericire, mai inainte ca planul sdu sd ia o amploare prea mare,
un atac cerebral l-a dobordt pe Stalin. Aceste lucruri au fost po- de la diverEi medici care, cu generozitate, solicitau permisiunea de

menite in prima parte a lucrdrii. a-l vedea pe Stalin, d6nd toate asigurdrile cd il vor vindeca. Srurau
chiar gi din alte !5ri. Unul dintre binevoitori s-a vddit a fi deosebit
Cum s-au petrecut lucrurile? de insistent. Atunci a venit Beria la aparat. Fdrd nici o introducere,
Accidentul vascular s-a produs in seara de 2 martie. Primii
sosili la cdpdt6iul bolnavului au fost profesor dr. Miasnikov, cardi- l-a intrebat pe medicul prea stiiruitor in a-si oferi serviciile: <<Cine

olog gi dr.-Kanovalov, neurolog. Ace;tia au constatat ruperea unei egti tu, m5? Egti un provocator sau un bandit ce doregti sd-l omori

artere'in emisfera cerebralS sting6- Ca urmare, hemiplegia a afectat pe tovari;ul Stalin?> Celilalt, de la capitul firului, a in{eles cu cine

complet partea dreapti a corpului' Stalin nu mai putea vorbi. Dar' avea de-a face qi a inchis aparatul".

"in"f"aurc"t"aeirnasqoifimt aatiagcural vc,earepbdrrauls. eEr5letcutrlobcuarrirdiioregsrapmiraatoariic.oinnf-iprmluast, un Cand in buletinele medicale privind starea sdn6tdfii lui Stalin,
un
date publicititii, au apdrut cuvintele: ,,S-au accelerat fenomenele
idnefamrcotnmsturaltumgarai vinittaetnesaceaxcceelepftoreniaplSrecaedbenoteli.i.NPoui lsseuml neerachmimaircee. de respiralie periodicd (respira{ie Cheyne-Stockes)" multora, in

primul r6nd medicilor, le-a devenit clar cd bolnavul nu mai avea

Funct'ile renale se deterioraserS. Procentul de uree in s6nge creEtea. multe ore de triit.

Respirafia devenise inegal6. Fireste, nimeni nu se indoia ci el va fi inmormdntat in Mau-

Medicii au inceput tratamentul medical - injec{ii cu camfor, soleu-

aplicare de lipitori, insuflare de oxigen- Un tratament care se solda De aceea, citind ziarele apdrute in primele z|le ale lunii martie,
cu rezultate Lune.
De interven{ie chirurgicald nu putea fi vorba. cei ce ficeau parte din colectilul Laboratorului de cercetiri gtiinli-

Care chirurg gi-ar fi asurnat o asemenea rlspundere? Mai ales cd, fice de pe l6ng5 Mausoleul ,,V. I. Lenin", au in{eles cd, foarte cu-

in tot acest timp, Beria semdna spaima printre medici, pundndu-le rdnd, le va reveni o lucrare de foarte mare rdspundere. $efirl labo-
mereu aceeaqi sinistrd intrebare: ,,Voi, barem, garantafi viala ratorului, prof. dr. chem5 in cabinetul s6u pe dr.
S. R. Mardagev, il

S. S. Debov, cercetdtor Etiinlific principal gi, in cel mai strict secret,

tovards,ului Stalin?* ii spune:

tvtirturiite celor care au fost de fala constituie un interesant ,,Verificafi daci avem tot ce trebuie, intrucdt e nevoie de o pre-
document referitor la epoca respectivS. Ele relevd atrnosfera de gdtire de gradul zero. Dar sd nu face{i cunoscut niminui acest lucru.

222 PAUL $TEFANESCU F,NIGME ALE ]STORIEI UNIVERSALE 223

Aveli grijd, dacd afld cineva despre aceasta, l.toud, amAndurora, il-o aqezd pe banchetd ;i intrebd cu naivitate: <Unde n:nergern?)> Rds-

sd ne fie prea bine". punsul venit fli scurt qi tdios: <Veti ajunge acolo unde trebuie!>
Rulau cu mare vitezd. Nu incetineau nici m6car la rdspdntii,
Vorbele lui aveau o motivafie temeinicd, nu fuseserd rostite in
van. tntr-adev6r, ce s-ar fi ?ntAmplat dacd s-ar fi afiat? ,"A'ha, cleci unrie agenlii de circula{ie le ddcleau" pe loc, cale liber5" abizr apucAnd
dinainte in vederea mo4ii gtolvuapruSiEuui iudieSmtaelidni?c!i"-dlii-
vd pregdtili fonclul recentei arestdri a l:{ satrute" Au t.rpiit pe sf.ratla Sacior,'a-Krldrinskaia. la latrc-raton-rl
aceasta, pe Mausoieriiui. {-'orpul *einsufle{it ai h.ri Stalin lr.rsese rleja acius si

versionisti (acegtia vor fi eliberafi qi reabilitali dupii tnoartea tita- ,.iepus: !a s*nziciul c{c prosecfurir. Ac<llo a- avrtt lcc necropsia si ?lnb,il-
nului). De altfel, cu cAtva timp inainte, itr ingficaserb chiar pe qefui
.rirlrarca, Doctonri irlbarski se lt{la o* fatd. tiiberat ln grah;1 clin

laboratorului ele pe ldnga Mausoieu".. Era vorba de rlr. Boris llici iallirnrl de r:r:nr:eliiutre'i'n care ii.tst:sr-: nrul'tcat. .'\r-r rrartic'irraf riur:lorjil
$ \i.jbilrsi<i.,,rrr'{
!5- !i, ali.:irr:rr-
Zbarski, cel care a condus aceastd institu{ic din 19-t7, panii i;i rlr. S, R. h,,fal"d::;cv ':ii:olirii:rlo,:rt-itl:*rcci:itcir.-.i'l;;L:lnlriral'\r.o. r"atrt.tx,1';.r1ir,f.!tpi,.
inceputul anului 1952, cirrctr a fost arestat sub invinuirea dc spioni'-i; l. !i;.rz:rrr.:tov.;i 11i*
cei care, rltn t"924 a intreprins diverse iucriri ctre irnb5ls[rnare 9i cic
lrt i:,.inai1)ill o--lrai ol Itrri, nre-"cl si tn rlJi c cr-;rl nti"
1?'":zir!1il*ir-- rt{.riti{}F.qiirlt ne pc'itrt!t:;i. el-u:it,.:,-it itr{!1{'.-.ai:l t.:ii i."'v'
c{}nservari 4 corpuhii iui l-cnirl; cel care {hsese rlislins cr-; tith-ri ci*
Erur-l ai i4itilcii gi cu c*l dt laul'eat ai Freiriiul*i cie Stn'. al l-l.Fl:'!.ri., 'i1;;ilr: a :,''ri'i.rril r,lil-it:llrlrerttjl.lr':t;l'til'i:'ili. i-lalt,l'llr: {.:;ii{.j, asrli t-:liii-l:ia';
cr-l tri;i orrjinr: I-enin si cl-r dcu;'l orcilne Steagrii Rolu al i'vfr.rncii, i:ir
".,iii.:-,r':,!i}_,r',,ti i,illl iil t^lt:i::i:,:,:-irllr- ir.r -,:l:c:1ir

oqlirir-ll ins;ign4 ie {iltrtliit:, ptijctirl) sl ei.i o si:rie irr'ileag;i Ce n:cCaiii t1 i {rt.ti-! Jt ltr,t it i{-,r'i: 1 r lf' ;t i-i.ili-{jraier't-:.]ii.

Ei diplorne * trr-)cmai ei a lbst rleclerat riustltan a1 ;roporuh.ril i it lr..tl itat r:t ri,i l, t l-';i, il'l.rl1.r i, lii t i'l-t irl,'r,Llr ::
ilupl arest&rea iui, organele competente au scliiillbat .jum[tate
':"1--.s] ; i1'r;i;.1:r:i, Ill iiitir:,ir,i t"ji-t lili
<,iin cornponen{il saiariali lor labeli'atoril i lii. !1. Dr:rr:'o --;iitr iir'lcli*i 'r.rair'.1.'l 'l
eic :,1-iiiifllii i Ii,;,,:t :: r.'"r::i..iiriii.Li.
,,i*;r.irrtr: rlit r;izlioi -'i,qi v;r;.lnriltti li. nlcrli,:ir:i Itr" I diil
,.rilfsi:tile liilgie d; Bcris Iiici la l6st,itutlll ll"rl:i;{ti i:i"i)1.1
Mol;Cor,'a; ar-rl ii-lLr1'ai 9i ;ictivat in SoCiCtatea ,stijrrl-iilc:i Slt-r{lgilifa-Seii
de pe lingii cete{ir:} rl.e iriOci:irnic. lii c;llrili scj'era {ll. irijntla: l'nll;.j. i:ilr,:r. l ia,:r:.
* r.iillti.irr-,, 'r
ci reprezenta cra titai inalli autciilti.f€ +tiinqll'lc;J Si, cut {uatc accstei.., ;ili(-il::t:';i r
ritiuti ;* l-au aresr;ri, rnj s-li streclirat si :;iie iri s6flci inrir"riai;i. i;r;r1ri:r;;'.,-
<<iJacii, t(]tu$i" tur anl iirsl vigil*nf si Zbalski ,;ste. ili re!litalil. i.ii1
agent ftl sniotrii;rrl'-ri sirdin?> I)nr.9i si rltr ne fi prcgal.it pc!riili i.i!- :i,rr'-:.'ii:i-l-,; -
irnbdlsdr-nnre rru ar ll icsi posibill Dasii, t.lu artr f-i ineicpiirrri
lrevizibiizr ?rishrciur-n-" 16 nperatrr.'itate $i ia l'.rl htttr nivei calitali"r - 3f;lliir :r :rt.iil'ii ii* c**i! ;:+ r;e cltelllrr-i
relateaztr dr. l_)ebov -. !i{l*,ar fl etichetat. thd scr.,ilfiiil, drept riir.'i;r"- ier-in,::n rttllr sa t:l i1l ri-e: lt;li: i.:td i I ri-; l:ri ca tli si,. I'
eioriilti, drept persoilr"rff oe nL! nLltreau suir';ient i:r,:spect tal:-r il;l ce are Jer ba;:a {*r-.lr:ir.i ini Frr*trd2.
+:eonclucdtti.tui genial zii hlttlror popoarelon>. Clt rtrrt"';. rre-tl' rl

p- rimif pedeapsa corcspunzdtoare aeestei etichet*... intreg*liii [. Narcis, personaj lcgentlar ?ntilnit in initologi;i grc.-lc:i, r:e ieL'rtr clatoriti
in f'rurnusc{ii sale. 5e spili.}e ci s-a inrlrdgostit de nropril :a iinlgine in mctncntul in
cea rnili clepiini'r taina, am trecut la revizuil'oil care s-a vizut in cglinda r-rnci fhtrtdni, unde s-a si arr:ncal. A fost transfonnat in
inr,,entar cle care urrnl sE avem ncvoic, la efectr-tarea futr'trlrt' floarea care ii poani numele. in psihiatrie, sub nurnele de nrrcisism se denumeqte
plf4re*gOdutigri"lo.,r.q$i'iirniaitirs,piunnese: a<raimdberd5cam{ai-rvtdie,irInneiclsiautni;ri profesoml
acasd sindromul manilestat de unele persoane ce se consicir:rii superioare altora, cdzind
in stradl'
ieqili in propria adulalie.

Acolo o sd vd a;tepte o maqind. Va trebui sI lucrdm!>> 2. Vezi si lucrarea noastrd, Lunrett vdztttti de medici. Ed. Medicali, Bucuregti,
Dr. S. S. Debov cobori in stradd, unde, intr-adevdr, il aqtepta
Lrn automobil ZIS blindat, dintre acelea cu cafe caldtorea Stalin. Se 1991, p. 158.

I]NIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 225

Misterul Ben Barka 1 Earka, ancheta a permis stabilirea aproximativ a tuturor complicilor
de care se serviserd cei doi poliligti francezi 9i un agent al contra-
,,Sotul dumneavoastrA s-a vArAt intr-o afacere tot atet de gravd spionajului. Scandalul ce a urmat a ardtat cd insdgi aceast5 rapiditate
ca qi cea a lui Ben Barka."
rdmAne unul dinfre misterele acestei crime, in continuare neex-
AceastE comunicare ii era adresatd soliei polilistului corupt din
afacerea de Broglie, inspectorul principal Guy Simon6, de 11 piicatd, dacd nu practic nepedepsitS'
Comisariatul special al Apdrdrii, acela care il recrutase pe ucigaqul lnsdgi evolulia afacerii de Broglie line de faptul cd nu au fost
fostului minisffu. Ea a fost scrisd de cdtre colegii din brigada
necesare decdt cinci zile pentru a pune mdna pe indivizii prezenta\i
criminal6 venili la domiciliul sau in cea de-a treia zi a declangarii drept vinovali de cdtre Ministerul de Inteme, inainte ca ei sd fie

'CefeProilimJiunsdtifideei. pe strada Dardanelles, unde a fost ucis print'ul de
Eroglie la 24 clecembie 1976 9i pind pe bulevardul Saint Gennain,
unde a fost rdpit Ben Barka, la 29 octombrie 1965, se poate invd{a
o lectie din aceastd poticnire a istoriei.

anchetei. Ben Barka c0ndamnat la moarte

La fel ca in afacerea Ben Barka se va evoca pe culoarele

palatului Bourbon c6nd afacerea de Broglie va reizbucni la cererea Opinia publicl ignora faptul cI un profesor de matematicd de
redeschiderii cazului, efectuata de fostul ministm de inteme Michael 45 dt ani, perceptor al viitoruiui rege Hassan al ll-lea, ptezida
poniatowski, cerere depusd de opozilia din vremea respectivd qi prirna Adunare a Marocuiui independent. El alesese incd din 1963
care va fi reexaminatd de o comisie de anchetS a Adundrii nalionale. drumui exilului gi devenise o figurd din lumea a treia, in fierbere'
climatul neplacut creat de ultimele evolulii ale procesului de
Broglie amintea pe acela provocat cu 16 ani in urm6, de acvzarea fiind insarcinat s5 organizeze conferin{a tricontinentala din ianuarie
serviciilor de informalii Ei de polilie in afacerea Ben Barka' 1966 la Havana. in permanen{d atent, dar in continud miqcare ?ntre
Ben Barka gi de Broglie: doud crime tenebroase care au otrdvit rezidenlele din Cairo si Geneva, el a sfirsit prin a cddea intr-una
doud legislaturi ale celei de-a V-a Republici. DouS afaceri incurcate din cursele intinse de polilia regelui sdu.
in care s-a amestecat puterea, urnare a unei slSbiciuni vinovate de
unor rat'uni de stat' ?n ciuda unei relatdri a unui rnartor ocular, politia a aflar cd
pdstrare a secretului 9i dou6 afaceri se impune mai mult decdt in Ben Barka, dupd ce fusese la Lipp pentru a asista la proiec{ia unui
paralela intre cele film asupra decolonizSrii, s-a urcat intr-un break 403 al prefecturii
privin{a titlurilor: relinerea de informalii care, in cele doud cazuri,
nu u.r'putut oferi nici o imagine in privinla mobilului, Iapote pentru o pretinsd intAlnire cu un emisar al guvemului. Si a dispdrut'
csutrpanriilie-juplriivnisntdruclutSmriieacapzoulriitliocrSgiqdi ecsecaonaspbiraantedidtiesmpruelsuai;; Singura urmd gdsitd qi care atestd oficial prez'enta lui Ben Barka
disimulate, nit*ii a unofa dintre aceia a c6ror meserie este
concluziile la Paris a fost mesajul teiex adresat la 29 octombrie 1965, ora 850'
gi a altora, care se ocupd cu incdlcarea ei' De de postul de frontieri de la Femey-Voltai-re (de care depinde con-
alianle impotriva trolul francez al aeroporului din Geneva-Cointrin) pentru a semnala
de a'apdra legea intrarea unui cdlStor, titular al unui pa$aport diplomatic cu acest
fiecare dati, aJevdrul a pdrut sd se sustrag6 justitiei in favoarea unei
nume.
politizdt'' a afacerii.
Cinci zile dupS ripirea revolu(ionamlui marocan Mehdti Ben IJciderea, pe teritoriul francez, a liderului de stdnga marocan
nu fusese prevdzutd de aceia care, de aproape, sau de departe' au
1. Jaques D6rogy, Le mystdre Ben Barka in Historia, ian' 1982' fbcut-o posibild. Dar moartea sa era deja inscrisd in rdndul celor

doud condamndri pronun{ate in confumacie pentru trddare, apoi

226 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 227

pentru complot gi a mai multor tentative de atentat, at6t in Maroc gi a vdzut in opera{ia, pe care o considera acoperiti de SDECE, un

cat si in strdinitate. mijloc de a-gi procura bani. Aflind cd Bernier are in proiect un
in aprilie 1965, Hassan al ll-lea a cAutat sd dezarmeze opozilia,
film ce urma s5-l supund aprobdrii lui Ben Barka pentru compania
trat6nd cu liderii ei. El l-a recuperat pe Ben Barka pentru a-i
neutraliza activitatea intema$onald. L-a trimis la el pe vdrul sdu Tricontinental, s-a oferit in calitate de producdtor.
Moulay Ali pentru a trata reintoarcerea sa, dar in acelagi timp, l-a
trimis la Paris pe ministrul siu de Interne, generalul Oufkir, ca si intre timp, reintors dintr-o scurt6 misiune din Maroc, Lopez
studieze alte mijloace mai pulin ortodoxe pentru a-l supune pe
i-a vorbit partenerului de legdtwd despre intrevederile sale cu
opozantul recalcitrant. Oufkir a fost precedat de un emisar interlop,
Oufkir, care i-a incredinlat vestea cd dorin{a conducdtorilor maro-

cani este de a pune capdt opozi{iei lui Ben Barka, prin procedee

ce rdspundea c6nd la numele de Abbds, cdnd la cel de Chtuki, dar neoftodoxe.

foarte lunecos gi care va solicita, in grade diferite gi sub forme Le Roy-Fineville consemneazl. aceasti informa{ie, la 12 rlrai
1965, intr-un raport ce nu va fi transmis autoritililor competente.

diverse, concursul celor trei personaje de acum cunoscute: Antoine La22 septembrie, un nou raport care, de asemenea, nu va fi inaintat

Lopez, Philippe Bemier gi Georges Figon. ierarhic, privind cele doud voiaje ale lui Bemier si Figon la Cairo

Sef de escal5 a lui Air France la Orly, Lopez,4l de ani, zis - cu Chtouki - qi la Geneva - in compania unui oarecare Lemar-
,,Sdpunosul", a fost recrutat in 1957 ca ,,onorabil corespondent", de chand - pentru a discuta cu Ben Barka filmul a c6rui realizare va
citre colonelul Marcel Le Roy Fineville, ;eful serviciului 7 (,,cdu- fi incredin{atii cineastului Geroges Franju. Era vorba, in realitate,
dupd Lopez, de o tentativd de abordare, montatii de colonelul
tarea de informalii"), aparfindnd SDECE; Lopez avea ca principald
misiune sb informeze serviciul asupra haficului de cdl5tori sffAini Ahmed Dlimi, Eeful siguranlei marocane, efectuatd la cererea lui
qi sd ,,studieze" conlinutul unor valize.in tg6Z,inbaza unui ordin Oufkir.
de la Matignon, el a fost pus la dispozilia Brigadei modeme pentru
La 8 octombie, Lopez a raportat unui adjunct al lui Le
a colabora cu inspectorul principal Louis Souchon de la lupta Roy-Fineville despre deplasarea pe care o efectuase in ajun, la
Geneva. Era intrigat - a spus el - de jocul fdcut de Figon care, cu
anti-drog.
doud zile in urmd, se dusese singur, urmat de Chtouki, sd semneze
Aceasti colaborare va merge pdnd la asocierea in exploatarea

unei case de rendez-vous, loc de intdlnire pentru trafican{i - dar contractul filmului, pregitit de Le Lemarchand, cu Ben Barka.
Acesta i-a frcut cunoscutil intenfia sa de a se intoarce in Maroc,
cel mai adesea sediu pentru agenlii marocani, pe care Lopez ii
folosea in comun cu un prieten din copildrie, devenit vecin de pe la inceputul lui noiembrie.
La 10 octombrie, un Figon furios a venit la Orly gi i-a fbcut
cartier, Georges Boucheseiche, urmdrit de polilie fost locotenent al

lui Pierrot-nebunul qi patron al unui bordel din Maroc, unde Lopez o scen5 lui Lopez:
se intdlnea cu Oufkir. Cei doi tovarSgi au fost prinke primii care
sear-na Prietenii tiii marocani vor s5-i faci felul lui Ben Bar:ka, pe
au aflat de intenliile marocane. mea. Vreau cele 100 de milioane, din care 20 cash, dacd

Penhu a gi-l apropia pe liderul din exil, Chtouki s-a adresat nu, voi spune totul jurnaliEtilor. Si nu te va mai ajuta cu nimic nici

unui jumalist, prieten cu Ben Barka, pe nume Phillippe Bernier si SDECE-uI!

a sfirgit prin a-i propune un troc bine pldtit, in schimbul unui La 12, Lopez a transmis aceste cuvinte insult?itoare lui Le

opozant algerian. Bemier a \.rut sd Etie mai multe amdnunte, dar Roy-Fineville care i-a ordonat si nu mai discute cu acest intrigant.
Chtouki a disp[rut lbrd urm6, ldsdnd loc unui al treilea personaj,
P- unLdansd6u--lgsi iacmade6n!inlarea in practicd, Figon a transmis, prin
Figon.
Figon era un gangster cu carte, pe care un prieten de colegiu, Palisse, ultimatumul sdu colonelului Dlimi si presei. Dar jumaliqtii,

Pierre I-emarchand, avocat, deputat UinNchRisogai rfoe.stE;el fiiafnietic-OveAnSta l-a cdrora li s-a adresat, nu au inleles nimic din revela{iile delirante

luat sub proteclia sa la iesirea din pe privind pe acest Ben Barka, pe care el era insircinat sd-l suprime
pentru o sutd de mii de franci. Unul dintre ei l-a avertizat pe Le
gangsterii pensionari din banda lui Boucheseiche, Julien Le Ny,

Pier:re Dubaoil 9i Jean Palisse. Prin aceEtia, l-a cunoscut pe Lopez

228 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 229

Lemarchand, care l-a mustrat pe Figon gi l-a'ficut si renun{e la pe Oufkir Ei Dlimi la Orly, unde ii va reconduce dis-de-dimtneatA.

proiect. Aga se face cd duminicd 31, Oufkir zboarl spre Geneva, iar Dlimi

La27 octombrie, la Geneva, Ben Barka i-a fixat o int6lnire lui in direc{ia Casablanca. Ce au ficut Oufkir Ei Dlimi ira timpul acelei
nopli de 30 spre 31? Pentnr ce s-au deplasat la Orly? Mister. Daci
Bemier, pentru a treia zi, cu Franju, la Lipp, pe bulevardul Saint

Germain. Figon, fiind prevenit, l-a trimis imediat pe Chtouki, care se va rdspunde la aceste intrebdri, fhrd indoial6 se va cunoagte qi

l-a convins pe Lopez sd-l a;tepte pe Ben Barka qi s5-l inso{eascd soarta lui Ben Barka.

cu poli{igti la Fontenay-le-Vicomte, pentru a facilita int6lnirea cu La reintoarcerea in Loiret, Lo.pez a telefonat lui Le Roy-Fi-

emisarul regelui, in vila lui Boucheseiche. neville gi i-a raportat despre o parte dintre manewele sale nocturne,
Lopez l-a mobilizat pe inspectorul Souchon care, crezdnd la
rAndul sdu ci existi acoperirea SDECE-ului, pentru care Lopez era Ibrd a sufla un cuv6nt despre sechestrarea lui Ben Barka.

un onorabil corespondent, s-a rezumat sd dea verde prin intermediul La pulin timp dupl aceea, Brigada criminald a cerut la int6m-

domnului Aubert, directorul de cabinet al ministrului de Inteme, plare SDECE-ului informalia dacd dispdrutul nu a fost contactat

servindu-se de aparatul siu telefonic pentru a-l lua pe adjunctul de nn ofiler colaborator, in cursul zilei de 29. Le Roy-Fineville

sdu - Roger Vaitot gi o maqind de serviciu, in care se afla Lopez, consultat, a dat un rdspuns negativ. O telegramd de cdutare a fost
fardat si gangsterul Le Ny, surdo-mut.
difuzatA ir fine, in seara de 31, pe care inspectorul Voitot, aflat in

in momentul atacului, un student la Facultatea de istorie, Thami permanen!5 la P. J., a remarcat-o fbrd a reac{iona.

Azemouri, care-l insolea pe Ben Barka la intAlnire, speriat, a luat-o Luni I noiembrie, comisarul Jean Caille, aflat de permanenld
la Informaliile generale, a fost informat despre pdldwdgeala lui
la fugd. Va sfirsi prin a da mult mai tArziu alarma. Figon. L-a cdutat pe Le Lemarchand aare era mentorul siu. La

intre timp, Lopez, revenit de la Fontenay-le-Vicomte la Paris rdndul lui, Bemier a comunicat spontan lui P. J. bdnuielile sale,

cu poliligtii, a dat un mesaj telefonic sibilic la SDECE, care nu va privindu-l pe un al treilea bdrbat de la rendez-vous-ul ratat de la
fi transmis lui Le Roy-Finveille gi care suna astfel: ,,De la don
Pedro lui Thomas: rendez-vous-ul de care qti{i a avut loc la Lipp: Figon.

Fontenay-le-Vicomte". Dupd care, insolit de Boucheseiche, s-a Acesta a venit din proprie iniliativl sd-l gdseascd pe Lemar-
chand, a doua zi, marli 2 noiembrie, la sfhrgitul zile|. crezdnd
dus cu automobilul la Orly, sperdnd in sosirea iminentd a lui Dlimi operaliunea acoperiti de cdtre SDECE, i-a solicitat sd intervind

pe care trebuia sd-l conducd la Fontenay. Nimeni la avion. Dintr-o pentru a-;i putea lua salariul promis de marocani. Deputatul l-a
cabin6 telefonicd, cei doi comperi lanseazd apeluri qi trimit mesaje
la Rabat. Apoi Lopez il depune pe Boucheseiche la Fontenay gi se chemat pe loc pe prietenul sdu Caille pentru a-l face sd inleleagi

duce la vila sa din Ormoy, aflatd la trei kilometri distanld. Prin propunerea lui Figon, care a relatat modul in care Lopez l-a arestat

telefon, in timpul noplii, ajunge s5-l contacteze pe Oufkir. pe Ben Barka, cu ajutorul unor poli{igti adevlra{i, pentru a-l preda

in acest timp, intr-un bar, Figon se tArguie cu doi ziarigti, fiind lui Oufkir, ftrd a oferi detalii asupra rolului jucat de gangsteri.

pe punctul de a-i tuma Pe marocani. Caille l-a intdlnit pe Le Roy-Fineville la prdnz. Colonelul gi-a
A doua zi, Lopez este din nou la
Orly; la ora 14 il primeqte petrecut diminea{a, redactdnd un raport privind ultima conversa(ie

pe Dlimi ce vine de la Alger gi Oufkir se aruncd in primul avion, telefonicd pe care a avut-o cu Lopez.

cu destinalia Casablanca. Dupd ce igi lasd musafirii la vila lui L- a Serviciul dumneavoaskd a intrat la ap6, i-a spus polilistul.
Boucheseiche, pleacd sd-gi conducd familia in Loiret. a insolit atunci
ordin, Le Roy-Fineville o delega{ie a

Auzind la radio vestea interpelSrii lui Ben Barka, revine in SDECE-ului la direc{ia poli(iei, pentru a-l asigura de nevinovdlia

aceeaqi seari pentru a-i gSsi in vila sa de la Ormoy, pe Oufl<ir, serviciului s6u. Dupd aceea, l-a provocat pe Lopez ,care nu a spus
nimic despre participarea sa. L-a sfbtuit chiar sd meargd s5-l vadd
Dlimi gi un necunoscut. Dar nici urmd de Ben Barka.
pe patronul P. J.:
Trimis sI se culce la etaj fri6 nici o explicatie,,Lopez remarcd
M- ieOrcruicrui m3, l-a asigurat el, gangsterii vor pl5ti lovihrra.
trn insolit du-te-vino de automobile, printre care un 404, apartindnd noiembrie, Souchan a fost somat sd meargd sd-l
ambasadei. Este sculat in timpul noplii pentru a merge s6-i caute
caute pe Lopez, penbrr a-l conduce la Brigada criminald. El s-a

230 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 231

exeautat, apoi s-a alezat'lamasa in fa{a directorului sau. La aceea;i prezindenfiale din 19 decembrie, pentru caafacerea sd iasd la iveald

orl, Frrigon mai inainte de a se ascuncle, i-a spus lui Lemarchand, qi sd inceapd scandalul.
avocatul s6u, c5 Ben Barka a fost oferit lui Dlimi 9i torturat de
Oufkir la Boucheseiche, apoi transferat in pivni{a lui Lopez de la Prima revela{ie: apartenen{a lui Lopez la SDECE, ai cdrei
Onnoy. in timp ce polilia perchezilioneazdin van cele doud vile'
Lopei se componta la Quai de Orfevres ca informator qi nu ca conducdtori l-au sacrificat pe Le Roy-Fineville.
A doua revelalie: revista Expres a publicat relatarea rdpirii lui

,rt.,1or, el agtepta un semn de la qeful sdu. Dar Le Roy Fineville Ben Barka pe care Figon a executat-o, lSudAndu-se la cel pulin o
nu s-a clintii. Va prirni o notl imperativd din partea diiecliei sale: jumitate de duzind de confiden{i, dupd care a dezvdluit conversa{ia

dintre Figon-Lemarchand-Caille din 2 gi 3 noiembrie, discu{ie

,,NicLioupnezfepl rdoepuinniet'aatitvudncini apnrcivhientlaatoprriloobrlesmi-eii Ben Barka"' ignoratd de magistratul instructor.

conducd in aceeaqi La 17 ianuarie 1966, Figon a fost reperat de un informator al
lui Caille gi, drept rumare, se sinucide intr-un apartament de pe
seard la Chtouki, Dlimi gi Oufkir. La reintoarcere la Paris, ei vor strada Renardes, ru. 14. in bagajele sale, s-a gdsit un chestionar
asista la un cocktail de adio, oferit la Ministerul de Inteme !n
onoarea a patru prefecli marocani venili sI efectueze un stagiu' destinat lui Ben Barka, prin care i se sondau intenliile de rein-

?ntr-adevdr, ei voi fi prezenfi gi ministrul Roger Frevy se va int6lni toarcere in arena politicd din Maroc gi a cdrui copie o va descoperi
cu omologul s5u Oufkir. La dineul oficial ce a alut 1oc dupd aceea scriitorul Daniel Gu6rin mai t6rziu, la Le Lemarchand. Compor-
la reziden\a ambasadorului Mulay Ali, Oufkir ;i Dlimi au solicitat
tamentul s5u extra-profesional ii va atrage acesfuia, intre timp,

reprezentantului de la Quai d'orsay s5 li se rezerve douS locuri, cu radierea din barou.
deitinagia Casablanca, la primul zbor" Funclionarul s-a resemnat
A treia revela{ie: Souchon a dezv5luit judecdtorului cd Lopez
neputdnd ac{iona altfel. Ar fi fost neobisnuit sd-l reqini pe un i-a spus c6: Focart este in pom gi cd el insuqi a primit verde prin
rninistru striin Ei pe adjunctul siu pentru a-i interoga, privind
telefon Ei cd, in fine, polilia a intirziat dezvdluirea'Idcutd de el cu
acuzaqiile unui mitoman fugar, cdci pe moment singura acuza{ie
zece zlle.

certd era cea datoratd lui Figon. Ultima veste: inculpat, la r6ndul siu, Le Roy-Fineville a dat

in cursul nop$i, Lopez a semnat un proces-verbal de rndrtu- vina pe lipsa superiorilor sdi cd nu au folosit rapoartele sale.

risire, in care nu se vorbea nici de SDECE, nici de cei doi poliliEti Stanga dezlSnfuitd ;i indoindu-se de sinuciderea lui Figon - a
qi nici de Le Lemarchand, ci doar de un serviciu personal fdcut lui
bhtouki gi care va fi de fapt primul inclupat in afacere' cerut arestarea lui Frey Ei a lui Jean Foyer. De Gaulle s-a supdrat
qi a decis reforma SDECE-ului gi reunificarea poliliilor care au

Joi,4 noiembrie. Primul-ministru Georges Pompidou qi minis- func{ionat prost, chemdnd ambasadorul de la Rabat. Pdnd la pensi-

trul Afacerilor str6ine, Couve de Murville, vor discuta cu Roger onarea sa din 1969, el va refuza sd reinnoade prietenia cu suveranul
Frey. E ziua in care generalul De Gaulle isi va face publicd intellil
marocan cars avea ca ministru rur condamnat al tribunalelor

de a candida la prqedin{ie. S-a decis de a salva, daci este posibil, franceze.
pe Ben Barka gi de a preveni ca Marocul
sE acuze Fran{a de a fi in sfirgit, la 2l februarie 1966, geful statului a qinut o memo-

j-ucat un rol in afacere, permi!6nd, in acelasi timp, si se efectueze rabild conferin{d de presd: ,"Ministml de Inteme al Marocului a
procedat pe teritoriul noshu la dispari{ia unuia dintre principalii Eefi
discrete demersuri diPlomatice. ai opoziliei. Din partea francezd", ceea ce s-a petrecut nu e decAt
Negocierile incepute in cel mai deslvdrgit secret s-au soldat, la
ceva vulgar gi inferior." Este vorba de o opera{iune, care a constat
8 noiembrie, cu un esec, cu atdt mai rdsundtor, cu cat De Gaulle,
din atragerea lui Ben Barka in fata lui Oufkir si a ajutoarelor
intr-o scrisoare adrestd mamei dispSrutului, ii va promite ,diligen!5
gi rigoare". intre timp, cei doi poliligti arestali la 1l noiembrie, sunt acestuia, intr-un loc propice reglementdrilor de conturi" Nimic,
Aefe"6 judecdt'i, rlzece zile dupd scurgerea primelor recunoaqteri
absolut nirnic nu indica cd confraspionajul qi polilia, singure si
fl fost la curent cu derularea opera{iei Ei ar fi
neconsemnate. ?lrrpreund, ar o aco-
perit-o. Dar mare pafte din presd, atrasd de atrnosfera
A trebuit sd se astepte trecerea primei zile dupd alegerile A la

!.Ji

ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 233

232 PAUL ETEFANESCU in inchisoare la 19 martie. in august 1971, Marie-Louise Bouche-

Belfegor, pe care o evocau misterioqii mercenari' s-a lansat' firi seiche a luat cunogtin!5 despre moartea celor trei, consecutivS, din
ra-1""-""'":"2e, in exploat*"l 3lu""T i n,-i:c^:i i:n^snt&rut^c+ta^rreca^ ccaqz"u'rl'urii.,
cdte se pare, celei a lui Oufkir.
'.'Lfrili5;;i#';";il;i;i[luffui;;iiutl-tl,""n*aciencaiauson1seipaenci9dulfecfnsied6uuol{-iIipcIc6lkzzalnuiarufdbaaliuoaciartu\lcorilp5'spcsdade;eeinrseegitseeriiiusueuurvczmdelpmnnirdEneaaaeltitniidqo!eumnrtlucndrrbitll,tueeras1eeula9nirvit9drrt"isdotm6uiDea'p"iar7t"ariol""ai,(ail'trm"brolt;ptei;ia;ic';ii;J"";'Ja;';ie;uii'*ni^"JtJnei"nup";l-''ies"i;pi;i're4o"t;lrisi'bn"itoos?dttir"eiriba"atlrsoipaav"ieordtat.""datrGti"-iiers.ntiqt"p'a-ci(c.riL"diaix-sq,tno5a'sei"iIp0'iu,lstltale-0oc"loiPuaT0aiip,l,nui9rmJesidel'imiinpeocdl6aSoouoceppsmdtacatoaeruulnaeimgsmncimndiihcdb5nietiroaseirziapisndroaedciiaenibtllue-iploasc1nlutreho9dsedsndi6msaumiosnfa6bstfougbiaoln'aceianrultrurniiurcibe)vmtteuo'ldeiia'
;";il;;Lu'-1"ii1''*1"1"'reconcilia pe pnetenll lui Ben Barka cu cei mai nemiloqi adversan ln feUruari e 1977, ex-poli{istul Louis Souchon, eliberat la
:H;Hle;t;;;i;i;;ffi"iiinucASrArSvpri'IiteLiuudCzNe"iok-nvlurndgetnedee"dmiiaiedonrynled'esmeaesduLqLguNaiclcseiata-iuurenoee,ahctld"smbyieiurm,,hfisi.tulses,ncoaoarilie2iidsu,naeiuUsnsr,lu-S9uurMrsittucdturscnovle,.a,nOeafuhd-asocarrrH.rare"uliae6uuArenacaoEiuouncas,dbtniclao,nbcoctidomimadp"{e.npe,gcm,nte""krterataivt'fc"*trrttt"eorbuliae"zaru*uogi;erpr'o:n';rae"li'lsi''ui"tiqet;i!;iJjZt;a-i-it"i;ti;Tfr"tiJ'n-A'^u;;1e"a'dii;aii"arDu-9irl^iii"i;;;st;iet""i"t7"*nq'#;g""iil''oGi"s5';t;st"itiiiei"i't;ti;l;ta"'ielazief";""af'i'fktpnsip';t,oi'i;rid;sdtit"n1ut-ts1#e'ioelJ*"mueltiglzn'iaD'-d;isagalxmcauo7-tcg!-'1ae"p"litt"iqrluitup2u.'rl.leata"itfooepe*bi'emiri'irr1B..auic,unenentiSailu"eusalzeadAsB,siioclttyan'gue'demihDu9'usipa.inLns--BeigdcBtuaslgit"riurvm4Arohpenbe-Lepfalauiauiiteniseprabrofdreiiopcuot,tFroksiraaorrelshBcmoivu'aiiRqlt"uscGrgeoi6ecloel'evoiilhiasra'goa(ltncrnifuivlipieealiautaam"ateucra1uai:'deg'cBndt'l7:Rccitqaeaethi'ud"aaiailio''asprme-i:rl-rtzptpbu-rkea:ieHa]iuadiriPtimaas""-efnill"reosua'tcou:irt'p1o:ctr*d:dingi-MteedSDrogcizeuiaiTinanpsaotunaatltln'tidinit9to"iifi6irrrtdovtt'ouiiIldr7dl:iLeasnnaEu'dacueleeatlii'it' sfarqitul lui 1969 si care, reconvertit in poli(ist pivat, a solicitat

revizuirea procesului s6u pentru cd a fost for{at de gefii sdi si a spus

cd singurul supravie{uitor al bandei de criminali, Palisse, i-a cerut

sd-i vind in ajutor.

veni-t Micul Paloisse se afl5 in incurcdturd, i-a spus un mesager
din Maroc.

Dupd aceea, Le Roy Fineville si-a schimbat profesia, devenind

misit de locuinle. Cu toate acestea, qi-a continuat ancheta pe cont

propriu, descoperind o scrisoare a lui Palisse, datatil 21 septembrie

1978: ,,S-au int6mplat multe din vina lui Marie-Louise. Dlimi a

venit s6-l caute in toiul nop{ii... Nu vrea sd mai rdmdn aici. Nu am

revolver, cdci ag fi terminat-o demult." Palisse sd vind s5-l caute

pe vapor. Dar el a murit de cancer, in septembrie 1979,la spitalul

din Rabat. Autoritdfile franceze nu au intreprins nimic pentru extrS-

darea sa. Comisia rogatorie, infiinfatd la 28 martie 197'7, de

judecdtor, a rdmas, fbrd rdspuns. Nimeni nu s-a ingrijit sd-l aducd

pe fugar in Franla unde dorea sd moar5, pentru a-i smulge din gurS

ultimele secrete.

Lopez le cunostea? Eliberat in 1972, a devenit director comer-
cial la o frrmd'de import-export la Rungis qi n-a incetat sd ofere

diverse variante asupra celor int6mplate. El sus{inea acum cd Figon

a venit sd-l ridice pe Ben Barka de la Boucheseiche, in dupd-
a;rrljaza zilei de 29 octombrie 1965, pentnr a*l vinde celui care
oferea mai mult, dar ostatecul va muri pe drum. El a solicitat

revizuirea procesului sdu, bazdndu-se pe patru elemente:

la 1-7 o scrisoare anonimS, imp5natd cu detalii veridice, adresatS,
februarie lg66,judecitorului de instruclie,
in care se afirma

cd Figon s-a dus cu masina la Fontenay, inso{it de trei persoane

pentru a-l ridica pe Ben Barka;

la cu-rteao csucrjuisroiadree semnati Le Ny 9i ajunsl la 8 octombrie 1966
care nu s-a il inso{esc pe Ben
tinut seama: ,,Eu
Barka pAnd la venirea lui Figon, la 1530. Ei au plecat impreund

intr-un Jaguar, in care a$tepta Figon, impreun6 cu trei persoane";

martor, Philippe Crocq, a spus cd l-a intdlnit pe Figon
in compania lui Ben Barka, in seara de 29 octombrie 1965, pe

strada Serpente. Dar, audiat cu prilejul noii instructiri a caztlui, a

afirmat ci nu e sigur asupra datei;

234 PAUL $TEFANESCU

Relais a" alt martor, Gabriel Riban, fost patron de restaurant la
venind p"*V-Vieille Posta, a afirmat vdzut pe Figon
de cd l-a
la P-aris cu taxiul 9i agteptAndu-Ei prietenii penffu a-i
Marilyn asasinatA,?
iBlnaosOuocrlihllyae.FsDeoiancrhteean,caecsyatirnmemasardtqo-lirn?nan-atadmmgeparisincietacnpaeSm,Dientluaimliniinteincdaedrreuepninio-ttaoamaserica' ezlaraewadeleumr2e9a'
ln urmd cu 36 ani - la 5 august 1962 - superstarul american
r'-e-sNpe"ctivu5p, "vte"tnifriilegaEsiitp'clienceivriale, 'pdnS la aceastZi datS' care sd pretindl V-ily" Monroe, a fost gdsitii moartii. $tirea a zgtduit America.
cd Ben Barka s-ar fi sinucis'
,,Ingenrl blond", sau ,,ultima zei7d", cum fusese poreclitii, a cdrei
frumuse{e tulburdtoare fermecase milioane de spectatori de pe tot
globul, pir5sise lurnea aceasta pentru a intra in legendE. Era blondi,
superb6, intruchipa perfec{iunea. Pentru reviste de mare tiraj, maga-

zine gi ilustrate, avea o pozilte preferatl - a unei feline ce se

odihnea, sau se pregdtea o clipd inainte si sard - de reguld imbrdcatji
cdt mai sumar pentru a-gi etala splendoarea corpului siu ce atrlgea
orice birbat. Era o vedetii, in toatii regula, gi trebuia sd-gi respecte

condilia sociald dobdnditd si s-o intreflnd. Stia de-acum din

experienla altora cd popularitatea unui star de ciirbma si cota lui la
box-office nu se men{in ridicate de la sine. Este nevoie de foarte
multii reclamd, al cdrei pre! unii il pldtesc foarte scump, dezvdluind
aspecte ale vielii personale. Nu este exclus ca sI fi pldtit pagini sdu
chiar copertele unor reviste, in care imaginea ei sE ipar6 bu sura'sul
pe jumdtate trist si mina seducdtoare, cu p5rul in plete lungi, blonde,
ffemitate de biza piscinelor sau de curen{ii de aer ai unor ven-
tilatoare camuflate de ochiul vigilent al aparatelor fotografice. Unii
dintre noi, aflafi acum la vdrsta senectufii, si-l amintesc din filmele
anilor '50 pe ingerul.blond care te domina cu rolurile care ii veneau
ca o mdnusd si cu personalitatea ei, conturati de scenaristi qi regizori

care ii intdreau personalitatea.

IJn moment semnificativ din cariera artisticd a vedetei a fost
consemnat in mai 1962. Pe atunci tuma frlmul Ceva trebuie sd se
intdmple, impreund cu George Cukor. in acest film, exista faimoasa

scend a piscinei, in care Marilyn juca pentru prima oari goald.

Referindu-se la acest film, unul dintre biografii ei, Ren6 Gilson, va
scrie: ,,Ea avea incd acea linie, acea perfectiune a corpului gi, poate
groaza de a vedea aceastii perfec{iune destrdm6ndu-se mai inainte

ca ea sd se fi putut afirma drept <<marea actljrlb>t care woia sd fie,

care putea sd fie," cum credea Leo Strasberg.

236 PAUL ETEFANESCU ENIGME ALE ISTOR.IEI LTNTVERSAIE 237

ofri;r.C,tei,rS.!n""cie,npncirttuoitsr-teueitmlllueNnl:iofiiMncrmaaltuairvimn'l.yinRn,Edo-tsactoeapmnosivadnedsple,rutdebclnedic:repacoetf^etovel:uzsce.lta'ictrJdutue'mctUca'esebpfdaAj3edlasm"cvl:iran1iesttoiev,nl"iea^clTqaui a fost victima unei incercEri de viol. Pentru a scApa de p6rinlii adop-

*.,lttui""tsiiseintimpiauneorisdnimereascd?ncapulcuiva' tivi, la 16 ani se cdsdtoreste.

;ioii,of;s*nl;"if;u"iil;da"fii;fpisfr.luae."",e;ll-e,";itro"ui;"anra""i.euuttt"r"ri.niiflua"sa"d.#pauajlt"i>"lapn"ASlts.celJ"ciudojDmieiusteteneoadbrsc,grruadntms'riiserAsltoaeupueeadl<cioilaar6seaiptton.ieisr-lcpuniaiae1Annilirii,iniem"slpcuouaq.cto6aibiaci.ApditaglAsaSsuvegtndercrreuruaeziass,oiisi,iuaannetc6n'ul,g'stvriinsoadreeEimasientezjereioeepuasaatrapplnoiuavruptdenviecnneegicsc6edcdeeutia:otvontl.5edpe<rtevE,iead<arlb,aaFepmcgrdpsroidvnsitescsinelnpiaeidtguauirtrlagnuuaee'itipnrnnoeaEpSsiiecacs'eeraiaorsminMncaitdlctaiciiric'dinac.yii'stnueuaidiMiptsanflealidtuaunadadlsrsedrrrteSdepaufisejliruyrrn'issle9inendandidi,i Debutul in fihn era departe de a prevesti succesul de mai tdrziu.
d,,"aer-s"itp"frue,"raaloasf*de"nesretaJjoccaoAcnnevd,rndi sasdrecini6ncetAedrmec[pprliraliemsedaite.iSxl eedcseutptrerSimdtoautuuiaq'Eidiuinmn.arsdiasTlpt "uti]mtteirJdi]'
M^ ^a-rlirlyi naciel iluaaniinMabrrialytpn'sMi-olnsrodreu,tainnecbiuudnaS de fericire"' Dupd doud trecdtoare apari{ii in doud ecranizdri reahzate in 1948,
tinere{ii ei, dobAndise de joacd intr-un film cu celebrii fia{i Marx. Acesta este considerat
debutul propriu-zis al viitoarei celebritAli Marilyn Monroe,
-a-c-uVm;a"1unt statut de star de prima rndnl la ldollywood' unlt
pseudonimul lui Norma Jean Baker Mortenson. Scena este scurtd:
lui Marilyn Monroe putea fi privita $i t-u.ul.ft]1'
la Hollywood' o fbpturd blondS inainteazd, cu miscdri de felind in direc{ia lui
?nsa" Jrntre cele mal ffiste care a fost tumat weodatd sordid6 a unui Grucho, strigdnd cit poate cu un glas de copil rdsfrqat: ,,Md
venise pe lume camerd
Copit t"t"gitim, ce intr-o urmdreste un bdrbat". ,,Numai unul?" replicd Grucho... Aceasti
scend extrem de scurtd din filmul lIappy Love va constitui inceputul
rpii"i p"pi^r; doi bunici neLuni, un unchi care s-a sinucis; rrrizeria
.ir"i *ptfa;i triste, cu tot cortegiul ei de umilinle drurnului ce o va duce la celebritate pe zei\a krlondd. Marilyn
;i priva{iuni' Monroe va pendula intre doud exfteme: cdutarea de roluri si
PveedetDaaatddisliSnsdrcuee,aMminiancrtiielmynmcaantiuervaal-r,amaovcmedaezsnutttaensdiucinfioerdcionapdtdil,5dreiiaartuvplibietouamrdreariilnmvaei.ndsetaat-eloe.
d-_atsocrahtiemcboAnnsudmourfleuilineaxcteelseivundeuladlucopodlailetuftiln,i'brdafidefaptorfanS' incercarea de a scdpa de sub tutela acestui personaj.

in*;nx;iuepi";nr"r;itetfra";usniidiuNi.eoncutoteat-braaseacirvaeJmeneoaeaaunifqaboaimujcuinailnnid,eegecmevdadaeirnertaoctoggidrrncaljaauaf,variesucereonsrnnoidugsrlnipedfeazeeirmfacsatoitelladipiqdilsiddrltierelidppitleananeplcHt:dorcpuooarllliat,vmewtpaucotna'uopmdndte,-l Lucreazd cu mari regizoi, ca de exemplu, John Huston, Joseph
de a-Ei procura b6utur6' Mankiewicz, Howard Hawks, Henry Hathaway, Fritz Lang, Otto
l'"-nsDia"ropferr.itod de stat, cu scopul Norma Jean nu putea sd p6{rez7 Preminger gi Jean Negulesco. Filmul $apte ani de cdsnicie ii aduce
astfel de copildrie consacrarea. Scenariile sunt adaptate la persoana ei, incdt devin
afomsitnatigrer"spaldtdcudrSe-rlTnr6pissiehoepveant icmeenatevrgurtesu-odesuimgarugminea;t:lalagtarseei ani' veridice si cuceresc publicul. Marilyn devine un simbol.
o ani'
a Dupd moartea actrilei, s-a ndscut o intreagd literaturd ce trateazd.

eiespre copildria nefericitd, iubirile-i furtunoase (James Daugherty,

Roberl Slatzer, Joe Di Maggio si Arthur Miller, ca s6 nu mai vorbim

de fralii Kennedy), desp-re capriciile ei de vedetd gi despre

dialogurile pline de spirit. in acest sens, redim o convorbire ar.uti
cu un gazetar ce-i lua un interviu: ,,- Vd simlea{i jenatb sd poza{i

goald? - Nu, de ce? Studioul era bine incdlzit", sau: ,,- Ce puneli
pe dumneavoashi ca sd dormiti? - Chanel 5". Cert este faptul cd

Marilyn a fost mai inainte de orice o extraordinard actri(d. incd de
la inceput, in filmul Totul despre Eva, sau in senzuala nepoati din
Jungla de asfalt a fost remarcatd de public gi colegii de breasld.

Avidi de perfec{ionare, va urma cursurile lui Leo Strasberg,

cre6ndu-si faima ce avea s-o aducd in postura de a fi solicitatd de
Lawrence Olivier pentru a-i fi partenerdin Prinyul ;i dansatoarea.

Era constientd de fiurnuse{ea ei, dar nu woia sd apard in ochii unora
ca un ,,sex-simbol".

Privitor la rolurile pe care le interpreta, Marilyn gdsea din ce
in ce mai greu drumul cdtre perfec{iune, presta{ia ei ludnd de la un
film la altul, forme din ce in ce mai depline.

La terminarea unui film, Cukor va declara senten{ios: ,,Maril1m
e o fatd grozavd, mereu in cdutarea perfecliunii, dar mi-e teame ca

aceastA cdutare sd nu fi devenit o obsesie la ea".

238 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 239

Pentru a intra in rol, indeplinea un adev6rat ritual' ce-i exaspera menlionat si de Lawford in amintirile sale privind via{a preqe-

#e#9;i"f;f!;il;:;'-il"i,"":"oinlhryil1i,it"d,,iifec:t."tp:etitplifelie::**,,NYu,tp3or*t ;nfifciiodi?atsf,lfefnijerie dintelui.

J*l" Lotp, se b6{ogeaza ;i deformeazd linia"' ?n Relatia dintre JSophrninKgse.nFneradnykESi Minaatrrilaynii Monroe va debuta abia
i'b"rraaa"inagr,iltimul ei film, Marilyn 1959, la Palm invitase cdliva prieteni

a reuqit performanla apropiaqi sd petreacd impreund o scurti vacanli. Printre acestia se

Nd;;N;"t;eo.tfrrat""m#*sui*ae;i";ndieuerMaloafoa*ops"rirelmfaeeebcrma":iita"e"l,otuiNfee"-i,r'piMa,,ctc"ituntt"odrutuitldeieipyiise6n"parrtoealveezarosip{tes*iuernioet,zuaetouriirab'ocilellldNea'ct.ulidgcemniitdauplseusnueresutnrseeirzlenioritziprinova'riSalecIiiaci'roieet€sddfegiea'rictipcvinieeehsaisecsate6pecrnurtndasntdueeneel'' numlrau Ei cei doi. Marilyn isi terminase cu cdteva zile in urmd
filmirile la Unora le place jazzul qi se simlea obositS. Cdt il privegte
pe John, la sfaturile gi indemnurile prietenilor sii, acesta luase

decizia sd candideze la alegerile prezidenfiale.

Scurta vacan!5 petrecutii impreund cu vedeta a insemnat decli-

nul. in 1960, o invit?i pe Marilyn la Los Angeles pentru a lua parte

la Convenqia democrafilor.

l.u-.mNin*o"nausim". aipulincelebreiseatribuiauafrparteneriintimi in America existd obiceiul ca celebritntile - mai ales din lumea
sportului Ei artelor - sd fie invitate sd susfind un candidat la
Maggio, jucdtor faimos de baseball' Arthur pregedinqie. in cazul de fa!6, hotiirdrea lui Kennedy a vizat-o pe

rraii sinatta' c6ntire{ faimos

Dar Marilyn, insdEi ea o stea' vlza mult mar
.i a" airLu"tie: Joe di fiumoasa si faimoasa actri{6. Faptul a suscitat o vie neliniste in

q"]T,I:::vfurrfio;i""t"*a""r;"iLm"'*url{.iriai,lofiri., r6ndurile specialigtilor ;i consilierilor lui John, existAnd temerea de

sigcfan;;ciuou,;;en"as";;hr.mlri;;a-ilPTeKdutaerJueielig,lenalibaantlitc"auv6negicerln"ieSnsialadic*timJdsttiaeoqtasyopaiasp-riiuehroieiAanett:an,nueau'mfrilEolrpneqeapstsaKsiaaertronteazt"icdpu,innet'l'oseer"onnncentnzarcetttdqtva"u-idd''ued6;nllayticdlt0lue,idasic,nipa6tvtviaptruenieideiir,aetlcciprquonalczliuaeiatragerbudonerao-ielilnuiimnsdrccinlnGlaiouuiuemri.teilnar6yadigaaoIc:di.jgmisua<peldalJttnoa1vea.rira'nrnpiersnrgit{ereaGcteeeedaMtllgiraepVnnaaeaezi'lmsl'dnriitaeAdiiuitOavlnlryemlu{istgpinaenbeaeeiurlnpiuprirrnMllvlxitiyriatceioipomnncoi.puidapiu'niaingaelruorenautoboerzafaaleleaesibrfccssefdii9ta-e[le't'-''i a nu izbucni un scandal.
;-w"s-;-eif-";c-*;;rts;etfp"gtiua"*;rni,eauJdane;stelfearsctvocuoCasrtabptuoeasaadlu;se"iecl,edip;U;erdeaxeigt,"sreaptdctrae"oicn*net*ajesuavtgeeizamnisldtepue-rlaiiacllselateid'atcarmniecnoerarisioictaEuausiilnaeep'osucs'(ucidnuoutcaanaemtlaeenfaeofco3edstrltienen
i*n*ail"ta-"si"o0cie"tate. Dar legdtura dintre cei doi se dovedea a fi mai serioasf, decdt
,ca;inrl;u"Jii-m"ir;taio;"iic..*aufsUapppieruerdtectiiseeEinatrielbc,afdLdaaniaannpufwtatuelufllg'o1lu.iuentr9od,ir5rd.cbc7ota6ioptcratrdnuJ'iruemeopesthrcuapianlulreeninjdsKuotpetaelaeoqnlliLnenltnientisirieuceeapddimceyvpernqaalscodiorurrrctnidnyiaanmo'anleqdAliplam,envteaMeeadd"s-eac'ieunorEptc.ine.leupaysir:mimnesb,moadn,dMNnanbuuta-9ullnatorld(uvnismfgadodceedsduf'tt'i'
bdnuiau cei ce inlesneau intdlnirile. Marilyn divorlase recent de
dramatwgul Arthur Miller, dupd o clsnicie fi.rtunoasi, plind de

incidente deloc caracteristice unor oameni de talia lor. Idila injghe-

bati cu cAntdreful francez, nu mai pulin celebru, Yves Montand,

eEurrse Ei ea lamentabil.

Via{a lui John Kennedy cu Jackie cunoqtea gi ea o perioad6 de

crizd. Fusese o cdsdtorie rapidi, sub impulsul unei decizii luate in

pripA qi caracterele celor doi, accentuat independente, nu puteau
face fa{d rigorilor unei vie{i in comun. Jackie, cu originea ei de

fianquzoaicd, nu se putea adapta sistemului de viaJ5 american si

rigorilor de protocol. Petrecea o mare parte din timp in compania

unor oameni bogaqi, ce organizau petreceri, de reguld la bordul unor

vase, care ftceau croaziere in locuri pitoreqti.

Peter Lawford, prietenul celor doi, relateazd cd ,Marilyn Ei John

se simleau excelent impreund. Din am6ndoi se degaja ceea ce

numim charisma. ln plus, aveau si un formidabil sim! al umorului".

Ajuns prqedinte, instalat la Casa Albd, John uza de orice prilej

pentru a se int6lni cu Marilyn. Aceasta, la rdndul ei, folosea un

intreg arsenal de mijloace pentru a nu se face recunoscutd de cei

care, fb.rd voie, erau martori la intAlnirile lor. Pdrul gi-l ascundea

sub o perucd brund, purta ochelari fumurii, un batic, qi-gi atribuia

nume false la hoteluri si convorbirile telefonice. De cele mai multe

240 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I]NIVERSALE 241

ori, martorul mut al intAlnirilor lor era un apartament re-ze1at.l? trebuia deci sd renunfe", relateazd Peter Lawford ?n cartea sa. $tirea

iri"il-C"Ayle din New iork' Uneori' vedeta era invitatl la bordul a avut efectul unui trdsnet asupra lui Marilyn, care a licut o crizd
groaznicd. Martor la scend, Bobby a venit la Marilyn qi a doua zi,
;slrJ;lJfcp;ianSiu;avc.i"e;nsJi"Vffiiioorrilci-JcPu;"]".oipoi^na_ne-ahhi5ocf;""vn-p_ur"-;al;fmd-i"mzrPueu;rdha;eu";"at-s;iJnHerr?;srepa"l";i;fareniicn-eusuaad;lp;teo;.fgsntiaE"i.utsat*.;tiemv*"is"i;eoebgttai;ir;pltiisiarir-lSidiatVdi'u",r";lrpnctltae*a.i;rlttltgitae1oc;sapari,gA'rntfidaLat"ti-;c*a;"9edraouufaet"nndcflmaaacei;"-r";6iS6ntc""tirltadtaa""ttlcz:etog[aew"almru2eardgeeuar.inlh,S"eaci,fsca,etSrfdna;riMHitaat..ouosE;oteb,,bpisa;iap-Mstasotoce;tatsntpitr,au;torc"6oRuptJa;ohiratdrlcoJvasndittrtisuadpogo;ldlpn,neoaroeius,tiiooub"Mlua;faonei;eurrreclaainbmeifacvla;onai"icnrrpgaatirMphl"taedsa"ip.r6ceaaryb*nrre*"aerrvt"lhrpicedrnorr"rettluosatrni'u*oJttoUefi,alea"cds,t-'"miJ"tJ,Mriac,yccoo"ilAptphttpiF"iimnaucamds;ouua"luiJnpdi"aoynuaha.aqtoiitl"enuepiLl-tt",attendenn;bnlp'ie"ri""Ksi4isJ6uvead';-eofr,i'tgaiupndiu,tteape"Julluuuo"eisi"eecvclttrtis,cputc"prdoudbcra"snutprrtedvluutsitn"rdonrebthIvaetaamiiai9idntargaii6tinU"s""nViFntnea,icatunctr,rtei'edt'"eu"crse-diestei"trdtftqa'oil'ul"u"Bea"deact,eNdateiMnla*r,lolart,eAte"D"emtr"adiysoirigaa,JttiulefnclIn,ddaecf&dc,ca'tueya-6-rtopg-op*titiwn"rioMocaaiiedieuqrnudetdnti]rmocldrzalai,etuordnreCosuiidialta-uebtts'narlcn"ealYvbelactsjJctiueyei-aatttuuamt"acuireeesoqpeuliMturloKiudplne-gcidaca)nl.lauIrllir'nlfleir-aya"r'iioTsnerieea6enr.tdenralliksaklga'nhecaiasIieniu-nloall,PcEdtesvte-airo'uefedera"itav"nMdieataeidui!if5etidciunsllsaricro,leeoneelaavPmnapJuisalaK-tel"rinrtaaienaiiraodufonen,iopeetpntiundlmeznessiureS'ipi-arjyilvdhrncutvi6adaaitisstattcaPnoadlalaeeraepapenrzenqpv'e'lCpucaarsnnaurilcarelrar''seuiu"SanentiaeClrietndaapt'ei6omuiuonuas:pnilaccFniezipsvsmg'tu"ndudpcrsiuealdBseSuoesesanosoiii"erMtd,ufn{yoelltmsdj-tier.i-iaoe'*iuaazielce"an'lmmpeidnAl:anUpo6aotg"aid'aJbim5tglfuas-aatItrsaYildi9nnnaebe-la-eenabbiau9mctt1etdn-eevCdaciTdltruol'ciq6aygi-nuciunateilrecadcpnekinao;rclTtil'n'uaecpspn,deerpd:e'duiismsc,d1eirdsartAam'in1Mao"lp"*neeusapueeoedcu'c*g6pM;Eo9aA{dldtoJtrsu'npm?rtucaa.niaoaaoinotomAapeiiiiumictsauleuvs"ttrr;1lc"ltesNed'u]n:adaoeast'ftipSon1t:l.i!eb9.uelrtrzcjeAutp-beudiyltitt1*i:reiuee:se6-.ludnaaetuilisle'inaattia'ial'i
fbrl nici o inten{ie. Impresionat de durerea ei, a incercat s-o

imbdrbdteze, dar, ca in filme, din compdtimire, sentimentele sale
s-au transformat in iubire fa16 de fosta amantd a fratelui seu-
Prietenii, pu(ini la numdr, fiind la curent cu mersul evenimentelor
erau surprinEi de acest ,,schimb" intre frali. Nu se stie dac[ nu
cumva Bobby nu trecuse de partea lui Marilyn, vorbindu-Ei de rdu

fratele. Totul este posibil! Marilyn nu mai dddea acum telefoane la

Casa Albd, ci la Ministerul de Justilie pe care il conducea Bobby-

Ea era perfect convinsi cd Bobby o va cere in cds6torie. Cum se

spune, povestea se repeta. Marilyn igi dezvdluia toate sldbiciunile

psihice, printre care gi o accentuatd tendinld cdtre fabulare. La

aceasta contribuia qi consumul exagerat de alcool in combinalie cu

un numdr mare de barbiturice. Aflati intr-o perrnanentd stare de

agitalie, ea nu mai era stdpAnd pe nervii ei ;i nu se mai putea

concentra, nefiind in misurd s6-qi inve(e rolurile Ei sd joace. Pier-
derile inregistrate din cauza ei de studiourile 20th Century Fox, au
dus la concedierea actrilei: ,,Am sfbtuit-o sd nu mai ia tot felul de

pastile, sd-qi vind in fire dacd voia s5-9i salveze cariera",

mdrturiseqte Lawford. Devenise dependentd si existenla sa se trans-

formase intr-un veritabil calvar: ,,Fra{ii Kennedy se poartd cu toatd
lumea la fel. Te folosesc, ca apoi sd se debaraseze de tine ca de o

haind veche", spunea Marilyn prietenilor apropia(i.

Starea slndtd{ii actri,tei se agrava pe zi ce trece, iar evenimentele

s-au precipitat. A venit ziua de 4 august 1962. Dupd-amiazd,
Marilyn i-a telefonat lui Bobby, impiordndu-l sd vind la ea- Acesta

a venit insolit de Peter Lawford, de teama unei reac{ii imprevizibile.
Si inevitabiiul s-a pr.odus: a urmat o ceartd violentd intre cei doi
ia care Peter Lawford asista neputincios. ,,.[n culmea fl"rriei, Marilyn

l-a ameninlat pe Bobby cE va organiza o conferin{i de presd qi va
dezvdlui totul. Bobby s-a fbcut livid. A lipat la ea sd-i lase in pace,
scrisorile. Ei nu mai voiau sd aibd de-a
sd inceteze cu telefoanele Ei unicul martor
men{ioneazl al celor intdmplate in
face cu ea",

apartamentul actrilei.

Ceea ce a urmat dupd plecarea lui Bobby qi Lawford este de
domeniul presupunerilor. Precis se qtie doar cd Marilyn a telefonat
mai int6i unui vechi prieten, Ted Jordan, c5ruia i-a povestit tot ce

se intimplase in dupd-amiaza acelei zile. Jordan avea sd declare
presei: ,,Pdrea foarte detaqatd de tot". L-a sunat dupd aceea pe Peter

242 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSALE 243

si i-a spus celebrele cuvinte^de sapduino:9'i,Slipeuandei-oi ;laariefvoesdteuren lui Pat, fbst surprins cd nu s-a fbcut o anchet6". Tot el pretinde cd in
ipt,n"-i adio pregedintelui. i1i
prieten diminea{a c6nd a venit in apartamentul lui Marilyn, ar fr zdit

minunaf'. misteriosul camet al vedetei pEriecsdedinintaec, egstialeaxislitaatuelreefeluriir,i dese la
S-a putut reconstitui ce a urmat- Marilyn ingurgiteazd o m-are atunci Robert,
Ecioumn6,tudbardeinaNienmtebautmal a(iunapbuacrabtittuortuicsi-cusiefdeecat John Kennedy, pe
cantitate de alcool ministrul Justiliei, precurn gi la al{i conducdtori politici de pe

somnifer). Intrd in continent. Medicul legist mai afirmd cd la autopsie constatase faptul
telefon la salvare. Un echipaj soseste, o imbarcd, dar este reintoarsd
de la poarta spitalului qi lSsatd singurd in dormitorul ei. cd Marilyn prezenta semne de inlepdturi sub unul din genunchi.

Imaginea acestei scene cutremur6toare avea sd facb inconjurul Prietenii actrilei, prezen{i la fala locului in acea dimineald fatalS,
lumii. La ora 4 si 25 dimineala, doctorul Geerson anunp postul de
polilie din Los Angeles. Sosit la fa{a locului' sergentul Jack Clem- sus{in cd faimosul carnet rosu ce con{inea insemndrile starului,
dispdruse. Acesta conselnna secrete de stat importante pe care
mens a gdsit-o intinsd pe pat, goald, cu o mind indreptatd spre
Marilyn le aflase de la Robert Kennedy, ministru al Justi(iei. Printre

telefon. Pe noptierS, o sticld cu biuturd, un pahar go1 9i un-tub. de cele menfionate, unele note se refereau gi la un plan CIA, de

Nembutal, gol. Pe sergent il intrigau cele ce i se relatau. Infirmiera asasinare a unui cunoscut conducdtor latino-american. Mafia era la
i-a spus cd i gdsit-o putin dupa miezul nop(ii, iar doctorul nu fusese
curent cu aceste planuri.
chernat decdt dupa ora 4 dimineala. Ce s-a petrecut in acest interval
Materialul nostru se incheie aici, dar intrebdrile rdmdn. Mitul
de 4 ore? Doctorul Geerson i-a spus c5 vedeta vorbise la telefon
Monroe se spulberd? Era actrila la curent cu afaceri at6t de delicate,
cu diferite persoane, dar sergentul se indoia cd aceste convorbiri
care s-au dovedit a fi reale, incAt aceasta sd fie sacrificati? Sau,

puteau sd dureze Peste Patru ore. mai curAnd, misterul se amplificil.

Laautopsie n-au foit gdsite urme de somnifer in stomac' Atunci

acesta ii fuiese injectat? De cdtre cine? Sinucidere, accident sau
crimd? Trei ipoteze nedezlegate. Polilia nu a gdsit nici jumalul intim
pe care actrila il pdsffa intr-un sertar. Urmele duceau in trei direcfii:
ivlafia, CIA,'sau fia{ii Kennedy. S-a vorbit chiar qi de fotografii
secrete pe care le-ar de(ine Peter Lawford, confidentul victimei.

in iggZ,la sfdrqitul lunii august, o noud qtire apirutd in ziarele
americane, a fbcut senzalie: un detectiv particular din Los Angeles,
pretinde cd deqine inregistrarea convorbirilor telefonice ale starului
bin ziua morlii ei qi cd acestea ar conline dovezi incontestabile c5
ea ar fi fost asasinatd. Detectivul, pe nume Mila Sferiglio, susline
de ani de zile cd Marilyn nu s-ar fi sinucis, ci a fost omorAt5, pe
cdnd intenliona sd <lezviluie secrete de stat consefrnate in jurnalul
ei intim qi aflate de la cei doi frali Kennedy, cu care intrelinea
raporturi intime. La conferin,ta de pres5, a fost invitat si medicul
legist care a semnat actul de deces si care sus{ine c6 superiorii lui
au flcut presiuni asupra sa pentru ca el s6 ahibuie n-loartea
ilghiqirii unei doze morlale de barbiturice".
,,sinuciderii datorate coresprmde cu faptul cd in stomacul actrilei
beclaralia rnedicului
nu s-au gdsit barbifurice. Si cu toate acestea, barbituricele au fosta

cauza mo4ii. Grandison, medicul legist, a declarat cd nu de{ine
dovada asasindrii, dar cd ,,se peffecea ceva ciudat, qi de aceea am
1" Alina lonescu, in Strict Secret, nr. 1 19, 4-10 atg- 1992, p.2

-&l

ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERS.ALE 245

Asasinarea Pretedintelui pensa este de a sti cd ceea ce ai ftcut este util. Este o func$e

I(ennedY l-ormidabilS!'

1,. I(ennedY in intimitatea sa in ciuda acestei func{ii formidabile, viala sa nu era compusd
numai din satisfaclii gi fericire, dar dramele personale il afectau pe
John F. Kennedy a fost un preqedinte fericit' Fericirea' spunea
Kennedy mult mai profund decdt atacurile si eEecurile politice.
aePlienandtpreulsineeolr,fia,pcpruealsrtaedfdlfiailnezlAiatnadlaeu,-flotirsp:uet,?oArncrdaiszltiboartedidl,eincacoldentsdatdreeiancltatirneqdteipsecdrdfeutrcte{lliiuzpneeezr'-i Nu a fost vdzut pldngdnd decdt o singurl datii: aflrnci cind a
f-,den-ac-,('tiifiugi"nvi"eoui.rub.b,inedademcdieut nsfuc6an-lcsi{naiidl9eAifsneaaulsescceeu.pNlodunogaaeraefo-cdsaetreaduaifzmicitdudrldtedccliidu' tnDeoe' csEeinrpagluiiclredu
murit fiul sdu Pakick. Presedintele, care, la Casa AlbI, stiitea cel
pc;it.b;eir;tioze*vesvitniaottmradaseliaen-druicaistpieczoumuanmliaielcieieuinlbaasaaivinnucuettnuezear5dec.denuLeatei-docisebudipireeirmiccoa{Ceniti,rotdsrndenugalloatreelnassviudtceepliunltedoii,mmvspieazuennigudtceenasdlertoeieedr'ciinsitooocnaucusddmruus'nlatuMaailslaiieii,i
mai mult in apartamentele sale ;i-;i petrecea timpul liber cu copiii,
u sp.tsl cu un aer descurajat, in weme ce se schimba pentru a merge
la studio: a agteptat cu o mare bucurie nasterea acestui copil. A pbrut prdbugit

,b,Daar,cdcAetievvaorclaipceestmluacirutdtmziiuz,erdaebbilo, rdsad-dl iina!n" ou de vitalitate si cdnd Jacqueline, la mai putin de doul zile dupd nasterea prematuri,

o-cidtajpui-sratlcritdmai,el,ri'm.Eriiisecudmeo,mdo.baedTuctnptcaritevururoibrlttitacui"a.utu.ise.epuda-pisPnerpftasrleuercnrsquhec,einsslddoiaaicernndtclpaii.ieir.lioe.tfobeccololaed,nrmesecvu{ediirinn1seenidimaousdfp9aeepoirr,crdrfeieftnaigrpraniedcrtticielareaee"j'susgd(eludi--bEsuooedpi sda-mmt!siimudauennleanxicfafeieddnscseiiulftc'ieilae-i. in august 1963, l-a anunlat cd o afecf;une pulmonard i-a pus caplt
vie{ii.
drta a" Aristotel)... ea i1i aduce numeroase satisfaclii"' iar recom-
Pentru acest tatd marcat, care incercase in zadar sd ajungd la
pl..BliObl,iol"gVra"fgieau*tailrizdatESp:sTtheieno, dLodremCo'st'ot rdeunsPerdns,-icFleftnstt'oirniaL;KeePnnoeindtyndra' n2s8l'7in' tpim' i1tt5'5' cdpdtAiul soliei sale inainte de naqterea copilului si a lbcut apoi
naveta intre spitalul de la Cap Cod unde se afla Jacqueline si cel
1978.
din Boston unde Patrick fusese intre timp transportat, aceste citeva
zile au constituit un cosmar ingrozitor.

Dar, in aceeagi sdptdm6.nd, el trebuia s5. adreseze Senatului

mesajul sdu special, privitor la interzicerea experien{elor nucleare

- un mesaj de speranld - gi aproape zilnic dldea telefoane pentru

a discuta detaliile textului siu.

PreEedinlii au pulin timp pentru a-qi plAnge morlii lor gi

Kennedy a fost imediat prins in vdrtej si ibrd, vilvd sau publicitate,
s-a dus, in octombrie, la mormdntul lui Patrick.

Durerea invinsi l

Si pentru cd il supdra in permanenti durerea fizicd ce nu-l

pdrdsea o clip6, Kennedy oferea strdinilor imaginea vigorii si vita-
litSfii, in weme ce spatele il supunea la permanente suplicii. Fotoliul
cu basculS devenea astfel pentru na{iune simbolul valoriior ce
prevalau la Casa Albd; rdbdarea, reflexia si absenta oricdrui cere-
monial.

lJn corset, trei bdi calde zilnic, repaosui pe o saltea electricd

dupd masd, exercilii fizice inainte de masd, pu{in inot in apa piscinei

incdlzite de la Casa AlbI erau tot atatea paleative ce ii aduceau o

ameliorare. Durerea, cu toate acestea, nu-l pdrdsea o clip6:
,,El nu se pldngea niciodatS, spunea Dave Powers. Bruqtele

perioade de tdcere l6sau sd se inleleagd cd spatele ii producea

suferinfE, dar nu se plAngea niciodat?i."

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 247

246 PAUL $TEFANESCU demnitatea sa sd nu se lase fotografiat fhrd haind sau cravatl si
{inea ca, la rdndul lor, colaboratorii sii sd ofere aceeagi corectitudine
in mai 1961, cu prilejul vizitei oficiale la Ottawa' pregedintele
trebuia sI planteze un arbore: brusc, durerile spatelui l-au cuprins' vestimentard: ,,La Paris, ne-a spus surAzdnd cd gulerele noastre cu
ejrntt u"uta, cei dinjur au in(eles c6t suferea, dupd cum l-au vdzut nasturi erau deplasate in capitala elegan{ei gi a bunului gusf..

s-decLuar'raenidnuto-saerc, ecrueainlafinWiteasphriencgatounfiuanfio, sint ocbalidgaatbsddii'meargd sprijinit Nici suferinfa Ei nici nesansa nu parveneau sd-i umbreasci
sd ofere in public imaginea unui om suferind
in Dar s-a ferit umorul- Publicul abia remarcase, cu prilejul uneia dintre conferin{ele
qiq"iaJ4U""."a"na c6rjele cdnd plrdsea Casa Alb6, s"fttiid p"e':n:t:rtu:tatflt:ne
sale de pres5, umorul ce-l caracteiza. Era un umor niciodati

strident sau forqat, jumdtate glume!, care te cucerea.

b"'ur"-"n"a, in acelaqi an, a trebuit sd rdmAnd asezar Presedintele nu cSuta niciodatd sd te facd sd, rdzi: era de o fire
un discurs gi sE anuleze multe altele' natural neindem6naticd, cdteodati puteai sd zdregti curn se aprinde
simlea mai b-inesp9uni eaalteeol'riTmotaoidredauu'n"aDienpsidndiie de o luminifi in ochii sdi, afunci cAnd aprecia pe cineva, sau cdnd era
Adeseori se de politicd" era pe punctul de a lansa o poantd.
starea vremii Ei
Nu arlta niciodati nici cea mai micd lipsd de respect cAnd iqi
difrcil sI urce scdrile. indeplinea func[ia. iEi tachina colaboratorii, sefii de stat shdini,
liderii Congresului si pe editori. Rela{iile spinoase cu primul-mi-
pLdraii"tmauTarar"acmedaailintsligtaiaue.cc.JneEurreclpaasecedaceaasecreelhoistvradirogddioeaelsfcas,hc6died-aladrsfastsicpedasztaoecrnliectuilnnmdiuaec-iuibbpapinesreruem,d-bireteaenulallqd' el'saa6dn-a9s9dliind9idaea nistru canadian, Diefenbaker, nu l-au impiedicat sd spund cAteva
cuvinte in limba francezd,.

?-n- b-pratl"eq"caoip4iiiia. era departe de a necesita aceeaqi enduranld fizicd ,,in. vreme ce eram membru al Camerei Reprezentan{ilor, ne-a
,i electorald, dar pregedinlia sub Kennedy insemna spus ell, la un dineu in prezen{a fostului presedinte democrat, m-am
p"u""L""uco*lpaubnoriaatorii sdi, inclusiv pentru el lungi ore de muncS'- o intrebat cum presedintele Truman reu$ea sr aibd atatea nepldceri.
9i concentrare constantd' John Kennedy igi Acum eu am inceput sd-l in{eleg. Nu era greu...
activitate neintreruptd Ei o
incetinea rareori ritmui, ciuda durerii care ii chinuia spatele' Lec{iile dure care i-au adus pregedin{ia au contribuit la matu_
in
ritatea sa fbri sd-i modifice personalitatea. C6nd md gAndesc,
consider cd este stupefiant cd funcliile sale nu i-au afectat cu nimic
Gimnastica sever6, pe care o practica zilnic sub supravegherea calitSlile runane.
dr. Hans Kraus, specialiit newyorkez, iqi avea efectele sale benefice'
p" Je utu parte, La il in formd" Fotografiile Dupd alegeri, toatd lumea si-a manifestat in mod automat
fala buhaiti ii rdneau men{inea care ii aritau
vanitatea sa, dar greutatea i se deferenla in privirrla sa. E,l a devenit o {iin1a privilcgiatd si putemicd.
stabilizase' El
Fiecare dintre cuvintele sale apar{ineau istoriei. in ciuda tuhrror
se supunea deseori la un regim strict'
PrevdzAnd o aparilie blelevizor, el renun{a cu o.z,i inainte la acestora, rfunlsese nafural si sincer, judecAndu-si actele ce le ficea
cu un amestec de indoiald,
feluLsSufavorit:r.rfl"'".rciocolatii.Cdp6tasecdtevariduriinplus, amuzament si m6ndrie. El nu-si fbcea
auqnau:i lPmreqsepdlintetel"'DPaevnetrPuoawcedrsq'tig"cadtpimdtpa nici o iluzie, nici asupra orice
lui, nici asupra altora gi refuza
erau grizonate qi, preten{ie de mdrire.
tamptete
ce mii mult aerul
eil:" in
isi primea croitorul qi frizerul in biroul sdu de lucru'
Ziua de lucru a lui l(ennedy

Umor Prezidenfial Ziua pregedintelui Kennedy nu incepea mai inainte de ivirea
zorilor. El se scula la7ru, citea in firgd ziarele si telelona adeseori
Prefera intotdeauna costumele de culoare inchisa cu doi nasturi colaboratorilor sdi pentru a corrrenta cele citite.
l. Theodore C. Sorensen, op. cr1
gscaAi icn, ddqmisaieEceialesftlacluulcarmuPonanulomgerBasmeuradpc.rhinCz9ediatoHmr,yaaiini mnimiasprdeProtpdraqt,retaaeuparegccuoisatlaucrbiJdoer-east9oter1il"od:er:

4"1

248 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 249

Zr gi noapte, in vreme ce soseau ziarele 9i rapoartele, telefoane ,,Dacd trdiesc in acest ritm, spunea el adeseori so{iei sale, este
qi note'prezidentiale se incrucigau, solicitdndu-se informa{ii supli- pentru cd voiesc sd stiu totul,"
noi sugestii. Trebuia aclionat cdt
rnentarq precizlri sau iicindu-se cd presedintele telefona in jur de l
mai repede posibil. S-a apreciat l
S0 de ori pe zi; cea mai mare parte a telefoanelor erau date de la Curios sd cunoascE totu!,."
li
resedinp sa, inainte. sau dupd orele de birou.
I'i
Pe ia orele 845, tiupd ce lbcea baie (se rddea in baie pentru a
cdgtiga iirnp), servea micul dejun, citeodatd in compania so{iei qi
ziarele. Odati sau de doud ori El a reusit sd menlind acest ritrn, respectand regimul de repaos
cornpania iiderilor pariamentari
pue".s!iipiitodm., inCda,teiou<abtme iicnulpadte,jucnitinind timp de doud ore la mijiocul zilei. Spre orele l33o si dacd era posibil

si a colaboratorilor sai apropiali din nou seara fbcea baie impreund cu Dave Powers, in piscina de
,{jungea ia birou intre ora 9 9i 9JU, citea scrisorile primite qi la Casa Alb6.

*n .upor, trd" rnaximum 3000 <ie cuvinte) al CtrA mai inainte de a Dupd ;edin(a de nata{ie (care nu a fost intreruptd chiar pe timpul
participa la conferinlele prevdzfie. in afard de audien{ele acordate crizei cubaneze) urmau masaje si exerci4ii fizice, dejunul" uneori
un dejun oficial, la care erau invitaqi personalitdli strdine, directon

presei, el avea un mare numdr de intAlniri si un mai mare numdr de ziare, responsabili sindicali, sau reprezentan{i ai pakonatului, dar

O* rliscu{ii cu colaboratorii sdi. Evenimentele ce apar{ineau cei mai adesea avea loc un dejun intim. Dacd era singur, citea in

actualitAui ii ocupau un mai mare timp Ei acleseori noile intrevederi timpul mesei. Dup6-mas5, mai citea pulin sau isi l}cea siesta. intre

trebuiau si fie integrate in programul stabilit. oreleE1l 5n;ui -1s6i speerteretncteoarcetoa tlatibmiropuu,lpdroisacspuatitn;di bine dispus" stat.
At6t cat ii pennitea subiectul discutat, Kennedy isi lirnita intre-
verierile la maximum 15 niinute; foarte pu{ine durau mai muit de afaceri de
o ord gi atunci cAnd o consiclera necesar' le preiungea si timp de
Conversa{iile sale se transformau adeseori intr-un fel de flec5real6,
in care se abordau probleme ale vie{ii publice sau private ale cutlrui

cdteva ore. Comentariile erau reduse la minim gi c6.nd interlocutorii personaj public sau privat, sau ale unei figuri insolite" Kennedy era
curios sd stie toful si reugea sd fie la curent cu tot ce se petrecea.
cideau in generaiitili, ii ?ntrerupea.
Presedintele era extrem de accesibil. El nu putea sd-si permiti
intreaga sa atenlie era fixatd asupra interlocutorului, in vreme
ce isi lua notile pe un bioc notes: manifesta o aptitudine rcmarcabil5
sd se lase sufocat de detalii nesemnificative qi nu-i pldcea s6 asculte

p"nnt a inregistra detaliile fbrS a pierde din vedere esen{ialul' nemulqumirile colaboratorilor sdi, ale membrilor Cabinetului, sau
Afunci cdnd aprecia ci subiectul era epuizat, sau cAnd decizia ale congresmenilor, ce veniserd sd discute probleme importante.
sa era luat6, iEi strangea hafiiile, semn cd discu{ia se
Dacd interlocutorii nu sesizau aluzia, presedintele se terminase' Toli colaboratorii s6i aveau acces in cabinetul sdu de mai multe ori
pe zi.
scula si ii

saiuta. ciu<la eforturilor pe care le depunea, a dorinlei sale de a fi ,,Erau orele 1930, dupe ultima reuniune oficiald, c6nd mi s-a
pdrut momentul cel mai favorabil pentru a-i pune pre.sedintelui
in
punctual, isi preiungea zilnic, cu peste o ord, programul pentru a intrebdrile ce mi-au fost ridicate in cursul ztlei. Era destins si privea

rezolva toate problemele din ziua respectivd. jumalul la televizor, sau sernna curierul in weme ce noi ii vorbeam.
Ziuaii era incredibil de plind. Rahanea la birou pdnd la X930, in momentele acelea se afla in cea mai bund formd. imi cerea

sau chiar 2030, si nu se intorcea acasd decdt clupd cind' Cel mai sd verific cutare sau cutare detaliu, sau imi cerea avizul asupra unui
adesea citea rapoartele in pat, apucindu-l miczui noplii' Cdnd avea lucru oarecare. Aceste conversa{ii imi erau deosebit de scumpe si
invitali, s" es.hi.ro de cele mai multe ori pentru a merge sd lucreze.
adesea'preferam sd-l caut pe preqedinte tocmai in acest moment al
scurSt6A. mDbuimtai,nciciandnuseearaflaprleavdWzarrst hninimgtiocn,spzeiucaiald' einlumcreudieer,alumcraai zilei. Si allii md imitau qi nu arareori se int6mpla sd fim c6liva
impreuna cu el in birou."l
intre 45 qi 55 de ore Pe sdPtdmAnd.

l. Theodore C. Sorensen, op. crl

ENIGME ALE ISTORIEI TINIVERSATE 25t

250 PATJL STEFANESCU Toxic0man?

2. Kennedy - un mit spulberat? Ca toS bdrba{ii inal{i, Kennedy avea probleme cu coloana si in
plus era mdcinat de boala lui Addison, o insuficien!5 hormonald
John Fitzgerald Kennedy, un mit contemporan care se cronicd. Pentru a-i alina dr.rerile, i se administrau doze regulate de

prdbugegte. Dupd 30 de ani de la asasinarea tdndrului pre;edinte, in novocaind si procaind. Dar de la inceputul lui 1961, dupd afirmaliile
SUA a prins a se acreditati tot mai mult o imagine care constituie lui Reeves, presedintele trece la o etap5 superioard, recurgdnd la
o incredibild revizuire a istoriei. Kennedy este de acuma considerat
serviciile unui medic vestit, Max Jacobson zis si ,,Miracle Max",
ca ur veritabil impostor, toxicoman, obsedat sexual gi chiar mafiot.
Vom trece in revisti toate aceste ipoteze neverosimile. care isi trata clien(ii boga{i injectdndu-le amfetarnine. Un alt
biograf, C. David Hayman, de data aceasta al lui Jackie Kennedy
Impostor? - Onassis (solia pregedintelui) dedicd un capitol ?ntreg dependen{ei
de amfetamine a presedintelui Ei ar fi folosit de asemenea
Unul din best-seller-urile anului 1964 in SUA este A Question sus{ine cd fraz[ elocventd: ,,John
of Character, de Thomas Reeves, profesor de istorie la Univer- droguri ca marijuana qi LSD.
sitatea din Wisconsin Parkesides. Ideea centrald a lucrdrii este cd Citdm o

existii o prdpastie intre imaginea lui John Fitzgerald Kennedy - lFuitizPgeertaelrdLKaewnfnoerddy(caucmlmnitaetucld.sadulu, aatcctoorc)a. inMdaEriyhaMgeigyperrin(uinnlaesdniniretrae

slujitor demn al binelui public, so! frdel, bdrbat cultivat, drept, fostele sale amante) a afirmat cd au fumat impreund marihuana si
dominat de ra{iune qi omul care a fost in realitate - adesea insensibil,
ci apoi au Idcut dragoste."
obsedat sexual Ei iresponsabil. Reeves se pome$te meticulos la
demolarea mitului qi incepe cu trecutul de erou al lui Kennedy. Obsedat sexual?

Conform istoriei oficiale, viitorul pregedinte, la vdrsta de 26 de Este imposibil de {dcut o listi completd a tuturor cuceririlor
care i se atribuie lui K.ennedy. Conform unei confidenle inserate ?n
ani, trimis in Pacific - ce-i drept, la cererea sa - salveazd via(a
cartea lui Reeves, John Fitzgerald Kennedy ar fi afirrnat cd nu poate
membrilor echipajului navei de sub comanda sa, rupti in doud de
sd doarmd daci nu face dragoste. Amorul ii stimula nu numai
nn distrugdtor japonez, in 1943. La vremea respectivd, New York vitalitatea, ci ;i ideile. Cu optzeci de minute inaintea dezbaterii
Times a publicat intAmplarea pe prima paginS. iar eroul a fost
televizate cu Richard Nixon, care a constituit o cotiturd decisivi in
decorat cu ,,Silver Staf'. S*a lbcut qi un film rememorAnd faptele, campania electorald, Kennedy se afla intr-o camerd de hotel cu o
pe spezele tatdlui lui John Fitzgerald Kennedy. Profesorul Reeves
cauti martori oculari care afirmd cd accidentul a fost in realitate prostituat5. Asistentul sdu declard cd de atunci J. F. K. i-a cerut o
mai pu{in glorios, ba chiar o catastrofi. fatl inaintea fiecdrei dezbateri. Cumnatul sdu, actorul Peter Lawforcl

Altd imposturd. Cartea pe care John Fitzgerald Kennedy a scri- qi cdntdregl Franli Sinatra erau codogii presedintelui in lumea
s-o in 1954, pe cAnd deja era senator, despre via{aunorpersonalitdli
starletelor de la Hollyr,r,ood. Dar titlul de glorie din via{a amoroasd
americane celebre, ar fi de fapt opera unor distinqi colaboratori. Si a lui Kennedy este fird indoial[ aventura sa cu Marilyn Monroe,
incd o bili neagrd. in momentul votului de cenzurd dat in senat lui pe care a impir{it-o cu I}atele sdu Robert, pe atunci ministrul Jus-

McCharthy, vestitul vAndtor de vrdjitoare comuniste, Kennedy a ti(iei.
t.trst singurul senator democrat ,,indispensabil". Autorul sus{ine cd
Infidelitaqle sale dovedesc si o mare insensibilitate: ?n vreme
ar fi fbcut acest lucru in mod deliberat, din oportunism politic 9i ce solia sa n[gtea prin cezanand, el se afla intr-o croazierd pe

nu fiindcd tocmai atunci suferise o opera{ie la coloanS. Mediterana, inso{it de fernei tinere qi frurnoase. Pasiunea sa pentru

femei, nurneroasele sale avenfuri dddeau multd bdtaie de cap

rl

252 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 253

serviciilor secrete care trebuiau sd-l apere de qantajigti 9i spioni. De William Kennedy Smith, nepotul preqedintelui, aatzat de viol. Presa
scotoceste, disec5, toacl mdrunt tot trecutul membrilor clanului.
exemplu, vila lui Marilyn Monroe era inlesatd de microfoane 9i
Unde este excesul? In sanctificarea trecutS, sau in terfelirea pre-
apaoai" de ascultare puse de un mafiot newyorkez, iar pe vremea
zenta?
ln"* la serviciile secrete, Kennedy avusese legdturi cu o
in aceastil sdlbaticd si inveninatd demitizare a lui Kennedy sunt
o"hai":edcare Inga Arvardt, zia/rstL danezd, un soi de Matta Harry, care
fusese qi ininturajul lui Hitler. in arhivele FtsI se afld 626 de pagini cel pulin doud aspecte care trebuie luate in considerare: credi-
de iranscrieri ale unor inregistrdri efectuate in cuiburile de dragoste
bilitatea martorilor si inclina{ia spre senzalional a ziaristilor, care
ale preqedintelui- prea lesne reconstituie dinozaurul dupd o singurd vertebrd. in altd
ordine de idei, chiar daci, parfial, aceste capete de acuzare s-ar
Mafiot dovedi adevdrate, sunt multe constiinle lucide ale Americii care se
intreabd c6t trebuie sd cdntireascd moravuriie si chiar caracterul
Una din arnantele lui John FiCIgerald Kennedy, in perioada unui om politic in fa{a umelor. Nu este locul sd analizdm rezultatele
1960-1962, Judith Campbell-Exnel, care avea strAnse iegdturi cu
mafiei, Sam Giancana 9i Johny Boselli (amdndoi scurtei guvem5ri Kennedy, ci doar sd amintim c5, anual, 3 milioane
doi mari ;efi ai sugruma{i, trangali, impuqcali cu gura de americani merg in pelerinaj la mormAntul sdu gi chiar generaliiie
mor,ti ?n 1975, plini de
care nu l-au cunoscut il consider6 ca o figurd emblematicd a
gloanle, dupd obiceiul mafiot) igi povesteqte viala intr-o carte, iar
Americii. Si nu pentru efemerul efect al unor sldbiciuni umane, ci
mutte'ain retatirile ei sunt tot atatea incriminSri pentru pregedintele pentru ceea ce istoricul Irving Berustein numeste in titlul cdltii sale
despre John Fitzgerald Kennedy ,,Promises Kept" (Promisiuni
Kennedy. Se pare cd Judith, care primea in fiecare zi trandafiri
linute).

gaibeni de 1a Sam Giancana, i-a inlesnit intdlnirea acestuia cu John
Fitzgerald Kennedy, Lucrurile se petreceau in aprilie 1961, la doud Autopsia lui J. F. Kennedy
saptamdni dupd eqecul atacului organizat de CIA impotriva Cubei,
la Bahia de Cocinos. Despre ce au discutat? Cu pulind imaginafie,
oricine poate presupune ci intilnirea tdn5rului preqedinte cerea o incd o dezvdluire vine si se adauge la dosarul Kennedy. De
re-pa.rtarulied,ithg.si uasn{uinmeecdasiansitniamrepaulluciamFipdaenl iCeiapstrreoz.identiale i-a dus de
multe ori lui Giancana sume imense de bani lichizi din partea lui data aceastb, dupd 30 de ani de tdcere, unul din cei zece medici
John Fitzgerald Kennedy. Pentru ce? Pentru a cumpara voturi ;i a
sensibilizi anumite cercuri. C6ntire{ul Frank Sinatra a fost, la care in 1963 au incercat, timp de 20 minute, s5-l reanimeze pe
r6ndu-i, foarte implicat qi eficient in aceasti afacere. Sd fie oare in John Fitzgerald Kennedy in urma atentatului de la Dallas, ii acuzd,

de fals pe cei care au fbcut autopsia fostului preqedinte al SUA.

Revista Paris Match a publicat un interviu cu dr. Charles Crenshaw

pe care il considerdm revelator.

aceste legdturi, Kennedy - Mafia, cheia misterului incd neelucidat
al asasinatului de la Dallas? La pulin timp dupi alegerea lui John
Fitzgerald Kennedy la Casa Albd, fratele siu Robert lanseazi o Raport medical la 22.11.1963
violent?i campanie impotrivn) mafiei. Cosa Nostra are motive si se

simtd trddat?i. Se pare cd mafioqii au pus meticulos la cale asasinarea Sase fotografii alb-negru, provenind de la spitalul naval
pKuebnlniceadyingci uarifnradteoluci {6rateu,inRocUaerert.vNaeinpcoeturclalusiIScaomnfiGrmiaenctaenzaa
lui Bethesda, ob{inute in secret, au declansat dupd 30 de ani, mdrturia
va chirurgului Charles Crenshaw, primul care, in ziua de 22 noiembrie

complotului impotriva lui kennedy, implicdndu-qi,,naqul". 1963, a examinat trupul insdngerat al pregedintelul John Fitzgerald
io |SSZ, trecutul qi prezentul lovesc familia Kennedy. Aparilia Kennedy la spitalul Parkland din Dallas. Este vorba de fotografiile
noilor biografii coincide cu procesul de la Palm Beach al lui oficiale ale autopsiei presedintelui Kennedy fbcute la Washington,

.J

i[

Ll

254 PAUL STEFANESCU 255

ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSALE

in 1963. ,,Este o flagrantii minciund istoricd" - afirm6 dr. Crenshaw, weo vorbd despre moartea lui Kennedy poate sd pund cruce carierei
aFcourmt WEeofrathl ,soervpieciruslouniadlietactehiriunrgluiemaelaspmitaelduilcuai l,i,,J.dPe. Smith" din sale medicale. Au mai fost apoi vreo 20 de morli ,,suspecte" ale
unor martori apropia{i. Dr. Ch. Crenshaw nu a dezvdluit nimic din
o reputalie
ceea ce gtia, ,din teaml gi naivitate". El credea atunci cd guvemul
impecabild. va face totul pentru ca adevSrul sd iasd la luminS. Mai t6rziu a
?n{eles c6 ,,ceva era putred in America anului 1963".
T6ndr chirurg intem la spitalul ,,Parkland" din Dallas, in ziua

asasindrii lui John Fitzgerald Kennedy, dr. Charles Crenshaw a fost

chemat la ora 1230 de-o voce panicata a unui dispecer ?n sala de

urgenle a spitalului, unde a fost adus cu o brancardi pregedintele O autopsie trucati
Statelor Unite, impugcat in cap. Prima persoanS pe care a vdzut-o
doctorul intrdnd in sald a fost Jacqueline Kennedy. Dupi mlrhrria DeEi citat de cinci martori diferili in volumul VI al raportului

sa,,dacd nu ar fi fost in picioare, ag fi crezut ci este 9i ea rdniti. Warren, nimeni nu l-a deranjat, de-a lungul anilor, cu weo
M6inile, rochia, ii erau pline de sdnge gi de resturi de materie irtrebare, in cadrul anchetei asupra morlii pregedintelui. Acum,

cerebral6". Starea lui John Fitzgerald Kennedy era disperatd. Obser- vdzdnd fotografiile oficiale ale autopsiei, dr. Crenshaw a decis sd

v6nd rinile, dr. Charles Crenshaw a remarcat imediat cd intreaga rupi tdcerea. In aceste fotografii, rana din spatele craniului preqe-
dintelui a fost machiati. Pielea capului a fost trasS peste rana de
emisferl dreaptb a creierului pacientului lipsea. ,,Dupd ce irrgrijisem 9-10 cm, prin care iegea glonful Ei cu un scapel, se practicase un
la Parkland zeci de rdni(i prin impugcare, pentru mine nu exista alt orificiu mic, pentru a se da impresia unui glon{ pdtruns prin
spate. De asemenea, plaga de la g6t a fost ldrgitS, in acelasi scop.
nici o indoialS cd rdnile pregedintelui fuseseri provocate de doud ,,Cineva a modificat rdnile pregedintelui intre Dallas 9i Bethesda.

proiectile trase din fa{i". Dupd observaliile mele de la spitalul din Dallas, preEedintele a fost
atins de doud gloan{e din fa{d. Trebuie sA punem capit acestei
Ceva era putred in America... conspiralii a ticerii".

La ora 1252, pacienf'il cu nr. 24740, J. F. Kennedy, a decedat. Nici deschiderea totald a arhivelor oficiale asupra asasindrii
,,Oamenii in gri", agen{ii secre{i cu pistoale in mdini, care inva-
daserd de la inceput sala, au inconjurat sicriul voind s6-l ridice. preqedintelui Kennedy nu va putea permite cunoasterea adev5.rului.
Medicul legist al spitalului a incercat sd se opun5, spun6nd: ,,A Conspiratorii au avut grijd, probabil, sd facd sI dispard toate infor-
avut loc o omucidere, iar autopsia trebuie sd aibd loc aici". Dar
maliile compromil6toare. Ar trebui numit un procuror pentru a
agen{ii secreli au luat sicriul sub amenin{area armelor 9i au plecat
relansa o anchetii independentS. Din punct de vedere medical, crede
la aeroport. Lyndon B. Johnson, vicepregedintele, declarase cI nu
dr. Crenshaw, deshumarea corpului ar fi unica solulie, dacd s-ar
pleaci fbrd trupul lui Kennedy. putea analiza resturile creierului. Dar creieml lui John Fitzgerald

Dupd doud ore, a fost transmisd gtirea oficialS conform cdreia Kennedy a dispdrut in timpul autopsiei oficiale.

asasinatul a fost actul unui ucigag solitar Ei cI nu existi nici o 3. Asasinarea lui Kennedy -
o enigmi nedezlegati inci
conspirafie. Informalia venea nu de la D,allas, ci de la Washington,
Una din marile enigme ale istoriei zilelor noastre este atentatul
din subsolul Casei Albe unde se afla statirl major pentru crizd. Pulin
mai t6rziu, la televizor a fost prezenta{ Lee Harvey Oswald, care impotriva pregedintelui Statelor Unite ale Americii, John Fitzgerald

l-ar fi ucis pe pregedinte, trdgAnd pe la spate, de la o fereastrd de Kennedy, in ziua de 22 noiembrie 1963, in timp ce vizita capitala
la etajul VI. Doctorului nu i-a venit s5-si creadd urechilor. El gtia
Texasului, Dallas.
cd este imposibil. To{i doctorii qtiau cd John Fitzgerald Kennedy a
fost impugcat din fate, dar mai apoi qi-au schimbat opinia. Mai ales

dr. Baxter, chirurgul gef al spitalului i-a prevenit ci cine va scoate

ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 257

256 PAI,.I- STEFANESCU

Cine l-a omordt? De ce? Guvemul american a oferit o variantd Atunci curn se face cd judecdtorul Brown putuse dobdndi
de interpretare a faptelor, petrecute atunci, in faimosul Raport al
Comisiei Warren, dar concluziile acestuia nu i-au mul{umit pe convingerea cd Oswald il ochise pe-guvematul Connally si cd nu
cetSlenii Americii, deoarece erau multe intrebdri rdmase fird rds-
inten(ionase sd-l ucidd pe presedintele Kennedy? Evident, pentru
puns. Incepdnd cu anul 1988, a inceput sd se permitd accesul limitat
motivul cd dispunea de unele informa{ii ce nu au fost di'r.ulgate in
la unele dosare referitoare la acest eveniment, permilAnd cerce-
cursul procesului lui Ruby, dar care il impresionaserd foarte mult.
titorilor sd-qi imagineze dimensiunile reale ale conflictului care a
Nu incape nici o indoiaid cd sunt aceleasi, pe care le vom dezvdlui
generat planul de asasinare a preqedintelui. Vom oferi in continuare
cititorilor noqtri.
doud ipoteze dezbdtute qi mediatizate in ultima weme: cartea lui
Drama de la Dallas poate fi consideratd ca un oribil accident?
Joachim Joesten, Jack Ruby: adevdntl asupra carului (Ed.
,,Casterman", Taumai, Beigique, 1967) si filmul lui Oliver Stone, Nu. E doar o explicalie parliald. Este adevdrat cd individul ce avea
John Fitzgerald Kennedy. Vom incepe cu prima.
sarcina si tragd asupra cortegiului preziden{ial la Dallas, la 22. XI.
in ultima sa depozilie in fa{a Comisiei Warren, Marina Oswald 1963, trebuia sd-l vizeze doar pe Connally, dupl planul original al
a avansat o ipotezd curioasd in ceea ce privegte motivele care ar fi atentatului. Dar acest individ nu era Oswald. Si nu datoritd unui

putut determina pe so{ul sdu sI tragd asupra cortegiului preziden{ial. accident presedintele a fost ucis.
Datoritd faptului cd planului atentatului in curs de executare
Dupd opinia sa, nu era cAtqi de pu{in pregedintele Kennedy acela
i-a schimbat caracterul ;i victima. Aceasta este concluzia care se
pe care Harvey Oswald l-ar fi ochit. Nu, el trdsese asupra... gu-
vematorului Connally, dar nu qi-a atins'Snta si, datoriti unei degajd, bazatd, pe solide dovezi oferite de Comisia Warren.

intAmpldri tragice, a impuqcat pe pregedinte in locul guvematorului. I. Un gangster cu inimd de aur liir

Edward J. Epstein, intr-un articol publicat de magazinul ame- l

ican Esquire (decembrie 1966) include ;i aceasti ipotezd a Marinei, Comisia Warren, care l-a ac;'rzat ftrd sd ezite pe Lee Harvey
printre multe altele, care au fost emise in privinla mor,tii lui John
Oswald de comiterea a doud asasinate, pe care acesta nu putea sd
Fitzgerald Kennedy sub titlul: Teoria accidentuhd oribil.
le fi comis, s-a ardtat plind de re{ineri fala de Ruby, asasinul care
Sd fie produsul fanteziei Marinei? Cdtugi de pulin, cdci se poate a ucis in fala privirii a milioane de telespectatori inmdrmurili.

cita, in sprijinul acestei teze, o altd opinie care, gi ea, are greutate. Ea nu s-a sfiit sd acorde credit afirma{iilor acestui gangster
notoriu" dupd spusele c5ruia el l-ar fi ucis pe Oswald doar pentru
Iatd, de pildd, ce men{ioneazd o informalie provenind din New York
a o proteja pe Jackie Kennedy, deja at6t de chinuitd de supliciul
qi datatd 28. XI. 1965, publicatd de Figaro la aceeaqi datii.
moral al unui al doilea voiaj la Dallas (penhu a fi martord in
,,Judecdtorul Brown, care a prezidat dezbaterile procesului lui
Jack Ruby, a declarat sAmbdti, in cursul unui interviu televizat, cd procesul lui Oswald).
era convins cd Lee Oswald, asasinul prezumtiv al pregedintelui
Evident, ce ar fi putut face altceva, aceastd comisie, intnrcAt
Kennedy, nu a avut inten{ia sd-l ucidd pe preqedinte. Pe gu-
leit-motivul in tot timpul instrumentdrii procesului, a fost: Sd nu
vematorul Connally, din Texas, intenliona s6-l ucidd, 9addngat el." se facd htmind in privinla motir.ului asasindrii lui Kennedy.

Notim in aceastd privinl5, cd la procesul lui Rub/ in februarie- Dar dacS refi.rzi sd crezi cd, pentru acest nobil rnotiv, Ruby a

martie 1964, procurorul Henry Wade, s-a in{eles crl Curtea, pentru comis laqul sdu asasinat asupra unui prizonier legat, afunci trebuiesc

ca asasinatul pregedintelui Kennedy sd nu fie niciodatd evocat in c5utate alte motive posibile, adicd trebuie sd te intrebi ce influen{d

cursul dezbaterilor. Totul s-a petrecut in abstract. exterioard a putut s5-l detennine sd-l suprime pe Oswald, care (cel

Juralii aveau in fala lor un acvzat care (de notorietate publicd) pu{in dupd versiunea oficialS) j)t<ra total necunoscut. Dar atunci

ucisese un om. Victima era un asasin prezumtiv. Motivele pentru Comisia s-ar fi angajat pe un drum periculos, ce ar fi condus-o
care comisese crima nu priveau pe jura(i cituEi de pu{in, in con-
secinlE ele nu priveau nici pe preEedintele Curtji, judecdtorul Jan drept la descoperirea unui adevdr cdtugi de pu{in pl6cut.

Pentm aceleaEi motive, Comisia s-a vlzut constr6nsd sd indbusd

R. Brown.

2s8 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSALE 259

cdt mai bine cu putin{i trecutul scandalos al lui Ruby, legdturile apare ir derularea istoriei mondiale, o bufonerie sau chiar o dramtr
sale multiple ce duceau departe in trecutul sdu; cu mediul interlop
satirici. Vom avea numeroase exemple de acest fel'
al gangsteriloE raporturile cordiale cu polilia din Dallas si, mai cu
in cazul uciderii pregedintelui american la Dallas, un fir s-a
seam6, colaborarea sa cu CIA, serviciile secrete americane'
lesut intre irnaltele sfere ale politicii qi ceea ce se cheamd drojdia
Bineirnleles ci nu a fost posibil sd se ascundl totul, intmcdt societiilii, al cirei reprezentant tipic era Ruby, rdzbundtonrl din
aceste fapte scandaloase s5reau imediat in ochii unui observator
chiar pulin avertizat, dar tot ceea ce nu a putut fi negat a fost Dallas.

minimalizarea, astfel inc6t in locul veritabilului Ruby, rapoftul a Dar, sI cunoaqtem unele aspecte caracteristice din biografia sa.

oferit versiunea unui om apro4pe obi;nuit gi respectabil cetSlean Jacob Leon Rubenstein - acesta era adevdrahrl sdu nume - s-a
american. Aceast?i inddrstnic6 dorin{n de a face alb din negru a niiscut la Chicago, in 1911. Comisia Warren nu a putut stabili cu
precizie data na;terii. Plrintii sii erau ewei polonezi care fugisern
imbricat diferite ?nfdli$Ari. in ciuda faptului cd Ruby a fost inchis
de 8 ori in furchisoarea din Dallas gi ci insuqi raportul Warren oferi din Rusia la inceputul secolului. Se instalaserl la Chicago in car-

numele unui mare numlr de gangsteri prieteni cu Ruby, Comisia tierul Vortk West Side, ce se bucura a fi extrem de rdu famat.
Copilul a crescut in cel mai prost climat existent in America. La
a binevoit sd conchidi ,,cd nu au existat raporturi notorii intre Ruby
aceasta s-au adlugat condiliile oferite de mediul familial: tatiil era
qi crima orgerizat5".
alcoolic, iar mama era o certiirea{i neostenitii ce a sffiryit prin a
Desigur, raporhrl a stabilit ci Ruby era de mult timp prieten cu
ajunge la ospiciu. Din cei zece copii ai celor doi soqi, doi au decedat
traficantul de droguri Paul R. Jones qi cd Jones si ,,al1i criminali"
frecventau, cu regularitate, localurile de noapte apar{in6nd lui Ruby. la vArstii fragedi, ceilalqi, fdrd excepqie,-au ajuns riu. Cdnd Ruby a

Jack gi fratele ac'estuia, H;rmen, au fost supuqi interogatoriilor de implinit 12 aru, pArin{ii s-au despd4it. Ihcredinlat mamei sale, el a

c6tre polifia drogurilor gi totugi Comisia a conchis: ,,Ruby nu a fost fugit de acas?i gi ajuns in fa{a tribunalului pentru minori, impreuni

probabil amestecat in afaceri cu droguri". cu doi fratr li o sord, au fost incredinfaqi unui stabiliment special.
in adolescenlS, Ruby hointrrea pe strdzi, cdutAnd sd fie de folos
Comisia a fost nevoit?i si recunoascl cd Ruby prezenta un mare
interes pentru polilie gi cd cercul rela{iilor sale pentru poliligtii din gefilor de bandl ai lumii interlope in care se sim{ea in elementul

Dallas era mult mai mare decdt acela al unui cetdlean de rAnd. Dar, siu. mai tdrziu numele ir Ruby
a pdrdsit niciodati mocirla
mai adaugi raportul Warren, nu existi nici o dovadS cd Ruby ar Rubenstein - care Ei-a schimbat

printr-o dec:r:ie judecdtoreascS, nu

fi beneficiat de ingdduinli din partea poli{iei, sau cd el ar fi intreprins societi{ii in care se niscuse gi crescuse. Admirafia sa pentru Al.
tentative de corupere. Acorda ,prefuri de favoare" poli{igtilor in
Capone nu se limita numai la a-i iniita stilul vestimentar: costum

localurile sale de noapte qi le oferea o ceaEcd de cafea, sau un pahar fipitor qi pdl5rie moale gris-perl cu marginile lisate pe ochi. Acesta
era costumul ce-l purta in momentele cdnd l-a impuqcat pe Oswald,
de api minerali, dar acest gen de ospitalitate nu se remarcd prin a

iegi din obiqnuit, a$a cum de altfel o practicd toli patronii de localuri in localul polif;ei din Dallas.
Nu a fost niciodat?i un veritabil oduf' ca Al. Capone, de exem-
din Dallas. in realitate, clienlii ce ficeau parte din poli$e nu pldteau plu, ce gtia sd-gi impuni hottrrdrile cu ajutorul unei puqti mitraliere.

absolut nimic la Ruby; bduturile ce le erau servite erau alcoolice - Nu poseda nici curaj 9i nici indemdnare. Cadavrele ce i s-au

fapt ilegal - gi gratuit. atribuit, nu au fost decdt din purl intdmplare. PAni la actul eroic 9i
Comisia va merge p6nd va refuza si ia in considera{ie deSozilia rdzbundtor pe c:re l-a sdv6r;it in fata camerelor televiziunii, nimeni
sub prestare de jurdmdnt fpirefocesdt eonmtuul lgdeerifp{hieDaalllcar}imt{Euii'-
fbcuUi Cuthrie, dupd care Ruby de nu poate dovedi cd a fost vreodat?i cauza directd a mortji weunui
Steve
ar prieten al sdu.

orgarizate- Ca de obicei, mdrturia acestuia nu a fost consideratil Dintre intimii lui Ruby din lumea interlopd a oraqului Chicago,
demnd de incredere, intrucdt nu concorda cu schema pe care
sunt cita{i, in mod cu totul special, gangsterii Paul Labriola, supra-
Comisia se decisese s-o prefere drept cea reald. numit Needle-Nose, gi Paul Jones. ln privinla acestora doi, juma-
Adesea, destinul se amuzd addugdnd la o mate, tragedie ce
listul american Victor Riesel, avea sd scrie in Jountal American

260 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 261

(Ney York) din 30.11.1963:,,Localul de noapte al lui Ruby a fost politicd 9i nu era patriot nici de doi bani. Era un informator al
poli{iei" (op. cit., p. 15)
frecventat, un tirnp, de gangsterii din Chicago venili la Dallas pentru
a se informa la fala locului in privinla loviturilor ce urmau sd le Toate aceste aspecte privitoare la Ruby erau bine cunoscute
dea. Calculaserd ci la Dallas puteau obfine cel pulin 18 milioane Comisiei Warren. Mai mult, chiar in raporhrl Warren pot fi gdsite
dolari. Din Dallas woiau si se extindd c6tre Oklahoma, Arkansas
;i Louisiana. Nimic nu le putea stlvili giretenia ;i violenla. Unul elemente gi detalii ce nu oferd cdtugi de pu{in imaginea unui om
dintre ei a pretins intr-o zi cd <<cea mai bund solulie de a se impune
patru patroni de case de joc din orag, sd li ce ucide pe cineva.din mil6 pentru o vdduvd zdrobitd de triste!e...
era de a ucide deodati
portbagajul unui automobil' care sI fie Dimpotrivd, Ruby avea o fire violentS, dezllnfuindu-;i furia brusc
se pund cadavrele in
;i tn mod nestdvilit. Iath citeva exemple: in 195 I l-a b6tut mAr,
abandonat in fata localului de polilie>>."
in New York Times dn 26.11.63, se puteau citi urmStoarele: cdlcdndu-l in picioare, pe chitaristul din localul sdu, l-a lovit pe
venit la Dallas in 1946 9i frecventau localul acesta cu un box, rInitul fiind transportat la spital, unde i s-au lbcut
,,Jones gi Labriola au lui Ruby, cdnd au frcut mai multe cusituri. in 1960, a lovit pe artistul de varieteu Peterson,
de noapte apartjndnd 9i o tentativd de rupdndu-i un dinte. in septembrie 1962, l-a bdtut straqnic pe un

corupere a unui func{ionar. salariat la,,Clubul Carusel", pe nume Trancke Terraro, incdt acesta
Cd\w$aefualnigmanagiutldurizdiui,nLCahbircioalgaoanduisapSarpurtedciiant aceasti st6nglcie.
a fost nevoit s5-qi ingrijeascd ochiul vdtlrnat, timp de mai mult5
circulalie: i-a fost vreme intemat in spital. in martie 1962, Ruby cert6ndu*se cu una
dintre vdnzdtoarele de tigarete, a ameninfat-o cd o va anrnca pe
regisit cadavml cu un cablu in jurul gAtului, in portbagajul unui
automobil. Jones a fost neutralizat (scos din circula{ie), la r6ndul scdri... Toate aceste exemple au ftcut obiechrl unor declaralii scrise,
siu. Denr.rn{at pentru trafic de droguri, a fost condamnat 9i a lbcut
ca si acelea in care erau menfonate legdturile sale strdnse cu polilia
mulli ani de inchisoare.
inainte de a se stabili la Dallas, in 1945, Ruby era qef de bandi ;i justilia din Dallas. Ruby delinea monopolul jocurilor de noroc,
drogurilor gi proxenetismului in Dallas, fiind singurul protejat care

beneficia de clemenfa autoritS{ilor locale.

ce se ocupa cu gantajarea patronilor si extorcarea de bani a unora'
Venit la Dallas in 1947, a deschis cu banii dobAndili, mai multe
localuri de noapte, printre care <<Caruseb> Ei <<Vegas Club>, ale cdror II. Colaborator s, r informator al polifiei
erau omamentate cu dansatoare aproape
falade violent iluminate Nimic nu este mai caracteristic dec6t veritabilul rol jucat de
goale. <Caruselul>> avea faima de a fi singurul local non-stop cu Ruby Jack in drama de la Dallas, nimic nu contrazice mai bine
versiunea oficiald a asasindrii lui Oswald, decAt legdturile, extrem
spectacole de dans... artistic! de cordiale, pe cere proprietarul localurilor de noapte le intreqinea
cu polilia din Dallas, raporhrri care, de altfel, au fost consemnate
Dupi asasinarea lui Oswald, ura dintre strip-teasele ce evoluau in actele Comisiei Warren.
in localul lui Ruby, Jeannete Conforti (cunoscut5 sub numele pe
Jada), s-a dus imediat la New York pentru a-;i publica memolille. Printre depoziliile martorilor privitoare la aceste raporturi, nici
<Ruby? Un informator murdar al poliliei si care cd'la-sd facd tula nu aruncd o lumini mai elocvent?i decdt consemndrile intero-

impresie asupra personalitii{ilor importante ce descinde/u la Dallas! gatoriilor luate lui Nancy Perrin Rich; la 2 iunie 1964, de cdtre

Avea obiceiul sd invite cu orice prilej agen{ii de polifie in localul ofilerul Comisiei Warren, Leon H. Herbert. Din depoziliile acestuia,
sdu pentru a servi cina, sd bea qi si asiste la spectacol. Din cauza rezultd, firE echivoc, urmdtoarele:
aceJto. relalii a putut intra in clddirea poli{iei unde l-a asasinat pe
1. Ci Ruby oferea, cu generozitate si in mod gratuit, vin, whisky
Oswal6>. si mese bogate politigtilor ce frecventau, in mare numdr localurile

in New York Post dn 25.11.63 Ruby este descris ca ,,unul ce sale qi, de asemenea, le punea tot gratis la dispozilie persoanele de
era strAns legat cu toli funcsonarii de poli{ie". Fostul sdu partener sex feminin ce lucrau ca salariate ale localurilor.

de la,,Carusel Club" din Dallas, Herbert C. D. Kelly, a decedat in
aceeagi zi la New Orleans: ,,Ruby nu se interesa cituqi de pu{in de

262 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI IINTVERSALE 263

2. CA Ruby lucra penfu Serviciile secrete in calitate de se ocupase cu traficul de arme, fiind in bune rela{ii cu poliqia din
perrin dispunea de un loc
trezorier-pldtitor qi cd a organizat raiduri unor comandouri asupra Texas si Serviciile secrete. Robert
important iu lupta clandestind dusd impotriva lui Castro. Mobilul
Cubei. acestor manopere il constituia implicarea at6t a lui Ruby, c6t si a
lui Perrin in re{eaua cazinourilor qi localurilor cu jocuri de troio".
Un asociat al lui Ruby, Joe Bonds, a declarat agenlilor FBI-ului, ce se intindeau pdnd in Cuba. Totul sub obhduire'a directj ;;;;;
care l-au interogat, cd Ruby nu se rezuma prin a oferi poliliqtilor mari gangsteri, ca Cohen Mickey qi Mc Willie.
din Dallas mese, bduhud gi cliente. Acelagi lucru l-a menfonat gi
Leo Sberin, declarAnd cd Ruby invita insistent pe poliligti in loca- IV. Memorandumul
lurile sale de noapte, unde le prezenta prostihratele ce oficiau sub
masca diverselor fi.rnc1ii: barmane, danstoare, vdrtzdtoare de ligarete in coleclia de procese-verbale ale Raportului Warren, se afld Ir
sau ,,vizitatoare".
si un memorandum ce posedd titlul urmltor: ,,Jack Ruby... via{a sa
Un fost barman al lui Ruby, James Rhodes, a consemnat in inaintea dramei, prietenii gi alte informa{ii utile.. qi pe care Comisia

declaralia sa, cd la ,,Carusel", il orele tdtzii, erau organizate ,,par- l-a expediat la 24. februane 1964, sefului adjunct CIA, Richard

tide" speciale, exclusiv pentru poliliEti, prezen{i uneori pdnS dimi- Hebus.

nea\a. La lista celor care il cunoEteau indeaproape pe Ruby, sau Memorandumul scria negru pe alb cd Comisia Warren este in
posesia unor dovezi palpabile, certe, care atestA urmdtoarele in
care colaborau cu acesta se adaugd urmdtorii: William O'Donella, privinla lui Ruby:
Joe Linthicum, Joseph Cavagnaro, Johnny Cola, Dewet' Groom,
Theodore Flemming, Hugh Smith, tot' acestia, ca si mul$ alqii au l. A lovit cu brutalitate cel pulin 25 de persoane.
int6rit, prin depozi{iile lor, legdturile str6nse intre Ruby qi polilie,
inclusiv Serviciile secrete. 2. Cultiva cu minuliozitate prietenia cu polilistii din Dallas.
3. Era direct, sau indirect in rela{ii cu gangsterii din Dallas.
Principala martord, Nancy Perrin Rich, a avut de suferit pentru 4. Cd servea ca agent de leglturi intre polilia din Dallas qi
gangsterii din Dallas.
depoziliile sale in care implica polilia si o punea intr*o lumind
5. Ruby igi incheia afacerile cu bani glrreafi,lbrI sd-si !in6 weo
defavorabild. A avut de suferit gicanlri ce i-au frcut viala infemalS, contabilitate, lucru care dddea usor de brnuit c6 era vdr6i in afaceri
fiind nevoitii, in toamna lui 1962, si pSrdseascd Dallasul. La scurt ilegale.
timp, soful ei a murit in condi{ii misterioase, dupd ce absorbise o
6. Cdnd considera necesar, nu ezita sd, apelaze la serviciile
dozd de arsenic.
rdufbcltorilor.
III. Ruby si CIA
7. in anii 1959, Ruby s-a interesat de posibilitatea de a vinde
Este incontestabil cd Ruby avea preocupdri gi indeletniciri di- material de rdzboi in cuba ca si a sanselor de a deschide o casd
de jocuri de noroc la Havana.
verse: gangster, traficant de stupefiante Ei femei, p{oprietar de
localuri de noapte, patron de bordel pentru polifqti etc. Dar nu 8. S-a afirmat ci Ruby s-ar fi intAlnit la Dallas cu un fost

trebuie uitat cd lucra si pentru Serviciile secrete, unde indeplinea colonel al armatei (L. N. u.) pentru a discuta cu el si cu alli cubanezi
o afacere legatd de tranzac\ionare,a de arme.
un rol important. Probabil cI in aceastd calitate, la un anumit
moment, ce nu poate fi stabilit in timp, l-a cunoscut pe Oswald, 9. O personalitate din guvemdmAnt, aflatd. la Chicago, care se
ocupa cu vinderea de armament adversarilor cubanezi ai lui castro,
care apar{inea aceloraEi servicii. Cu acest prilej, s-a informat in a fbcut afirma{ia cd ace;ti cubanezi se aJlau in spatele as'sindrii
privinla moduiui de via!5, obiceiurilor, armelor tdndrului ce urrna lui Kennedy.
sd fie ales ca lap isp$itor in tragedia Kennedy. in mdrruriile depuse
de Nancy Perrin Rich, existd date privind implicarea lui Ruby in 10. Stia de minune sd se sustragd urmdririi de cdtre justi{ie,
lupta clandestind a CIA contra regimului lui Castro. Soqul lui Nancy

li

264 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 265

r6mdndnd, in acelaqi timp, in raporluri cordiale cu polilia' membrii Ruby angaj eazn un ucigas

g-;c[oai;auDsrivar"ineei.C,drffsnomi*ueulua"pnlcbuctAoiadrcceAEauuosintrnotmmadesrlietaotftedomorbeapiintilreneutaaerfrtslieaupopcpeiacooeonnussmlleiiettbeitiisicoinlfieeaaufclxptuna6qeteieilrRon,ccstreiudpetarb.eitftnyiietcmufasoddddrsieenntfdeiluderansei-ieeatdelrumevernmitpoceicernoxaarpmmstuioinasssnsariamatiralusiacWtmudliimoalesinrunesresteuzdnsaqee'-il Din dosarul Comisiei Warren face parte un document, Exhibit
28211, din care rezultd cd. la data de 5 decembrie 1963 FBi-ul a
p'a-ul-ts-eec-RpioecndrarsersrrpoeouapranlnuTuset,eufacrlfaaeueptaasfovittreeadtaucieurleeuvscuiit,detneecPxinnuietst:reets6rcloe.aasidrnteede?eilruaelcutjonicneui sriunilp{oerrilmedgaeererianoinlurtoriecKeRdruiunbreyLd-agys.i
Veg'Dasecsii p^CoolimliaisiadinWDararlelans!a bdnuit, efectiv, polilia din Dallas de.a primit o scrisoare din partea avocahrlui Caroll Jamagin, din Dallas,
prin care aducea la cunostinla autoritd{ilor in drept cd in ziua de 4
octombrie 1963, pe cdnd se afla in compania unei dansatoare in
localul lui Ruby, ,,Carusel Club", in jurul orei 2230-2245, a fost
fbrd sd vrea martorul unei disculii purtate de patronul localului, Jack

Ruby, cu un individ, venit s[ ceard bani pentru un atentat ce unna
sd-l sdvdrseasc5. Reisea clar, dupd cum aveau sd decurgi eveni-
mentele, cd era vorba de asasinarea presedintelui Kennedy.
fiamestecatdirrasasinareapreqedinteluigiaconsideratdedatoria
tr"""tu. si informeze eCsttens.iqmi sa6i -si ucreparirn6zsddtoira' o atitudine' Comisia Warren nu a convocat niciodati pe autorul acestui
"i !i Memorandumul document, iar numele sdu nu a fost niciodatd menlionat pe lista
Dar, ceea ce urmeazd
rtaUlt"gi" categotic: ,,Lista persoanelor ce fac parte din-grupdri cu oficiald a martorilor, in ciuda senza{ionalei sale declaratii! A fost
tiontoesrlei"stlinpomtitoilaertqeiacalruei"rKae.tn, ninetd-ya.dPevri5nrt,rein relalii cu Ruby Ei aveau pur qi simplu ingropat in arhivd.
ac-estia se. aflau
cAliva Individul cu care s-a intreSnut Ruby, i-a spus acestuia cE s-a
rnagna{i ai petrolului din Dallas si un ^membnr conducalor inscris in regisfiul hotelului sub numele de H. L. Lee. La fizic, in
al lul linii mari ii semdna lui oswald, dar nu era oswaldlAceasta rezurtd,

Jiaeofgrhao"nxnirBmilireacthicvSeoelcexiaeactyvtde,caaauspicaeulrtseRopnuea6rsjyeo.loaSrneeimianpjpulrincivgaiente{aafscttdrferaolsrlaaasSionea.crdeueanlimopsrietcasree- din mai multe indica(ii. Cel mai important, care singur reprezintd

dintciui KennedY." dovada certi cea mai elocventA, aflat1 gi in raportul Wirren, il
constituie faptul cd Lee Harvey Oswald si-a petrecut week-end-ul
s.ri.reJEreascteuintvaonrutbinaeapideae4cziiinadereaeuesxniisutaernet{ixcatoteulenmeepi iucbsotlnidcsnapgtieir,a' lciciuiamiecxsdt-rraeomrldiensisatdti,grseadptolesne" l
de la 4la 7 octombrie in casa doamnei paine, la Irving. in seara rii
de vineri 4 octombrie, s-a dus cu autostopul la Irving gi qi-a petrecut

milioarii din Dallas, societatea secretd radicalS de dreapta si insmr- noaptea impreund cu familia sa. La toate acestea se adaugd infor-
ma{iile fumizate de Lee lui Rubf. in privinqa petrecerii iimpului
rnentul docil al acestora, polilia din Dallas, care a 9ol,ce!t'Ltt-E1 aceasta nu concordi cu ceea ce a fbcut Oswald in acele zile gi
--"""i", ptu.t.tt criminal- Nu compasiunea pentru Jackie ..('ennedy'
:"-:lcip"ietiUrR"auunbiti"yaqi#,p-sr1edsnisuuunpaeriabimdeexloepcrecuitOnatsdpwrodaceledss. feDinreeclecaerien?aslld"telitaTqsid.i"nloafl.uiveOenalS6laI"aa]yqd,eil,vcditrautl despre care se cunosc am5nunte certe. Individul ce se da drep-sti
Oswald se afla la Dallas de circa 2*3 sdptimAni, deci intre 13

20 septembrie. Or, la aceastE dati, Oswald se gdsea la New Orleans.
Pdrdsise Dallasul la 24 aprilie 1963 ;i a rimas fbrd intrerupere in
?n p' rSivi incelaaafsbacsuintaCtuIlAui lui Kennedy jenant? Simplu: l-a
cu acest memorandum acest orag pdnd la 3 octombrie. Lee i-a spus lui Ruby: ,,Tocmai
cercetare in aceastl direclie am sosit din New Orleans". Or, adevlratul Oswald venise direct
A"rT.ritut. Sd nu intreprindd nici o greu disimulati cd Oswald 9i din Mexic la Dallas frrd sd se opreascd la New Orleans, lucru

.-a .e"o.rrat sd declare cu o jend il

.,cires"singur,iarRubyilsuprimasedatoritdunuigestspontan' stabilit cert de Cornisia Warren: ,,S-a deplasat de la Laredo la

r"U i-p"rtil unei geneiozitd\i-pe care nu gi-o mai putuse stdpAni' l. Op. cit. p. 47. Documentul este reprodus in intregime.
2. Menlionate de Caroll Jamagin in declara{ia sa inaintatd F. B. I.-ului
Nici vorb6 de comPlot.

'IliI

266 PAUL STEFANESCIJ ENIGME ALE ISTORIEI UhIIVERSALE 267

Dailas, via San Antonio cu Greyhound tsus nr- 1265-.." Fretinsul Ruby a fost dus de nas
Cs**'ald venise de la New Clrleans ia Dallas *u autostopul.
_ SA rezumdm faptele ce se degajd cu claritate din documentul
Nri este mai pulin adevdrat c5 Oswaid cdldtorea aclesea cu
Jamagin.
autostopul, dar in caz.ul in cauzd, Raportul Warren a oblinut infbr-
malia certd: El s-a dus de la Laredo la llallas via San -A'ntonio cu Prima idee rezultatd. din atentatul de la Dailas provine de la

Greyhound Bus nr. 1265. Lee a pretins cd ar fi venit de la New msRpauarbtieoylneseatlduu,ii.nminami afeoixnnaidlce,t,rRodure.bclyaenloeuamdeoeruandiinrdiomicnaiclCuarhilitccdaeegiuonaocadapertcee6stneoua-i,fliaa-puptiian-

Orleans la Dallas cu autostoPul.

Dupd spusele Xui Lee, incdierdrile la care participase pe strdzile

<lin New York ar fi al'ut troc in perioada dintre 15 sau chiar 20
septembrie Ei 4 octombrie" Dar, efectiv s-au produs la 9 august.
Lee afirma cd lunga sa absen!6 din Dallas avea drept cauzd o {ineau, ci erau proprietatea unui grup de mari gangst#, .efi, ta iare
a_fbcut aluzie, in repetate r6nduri, cu prilejul
geclere in inchisoarea din New Orleans. Oswald a fost in inchisoare ,,Lee". El vorbea de ,,biiefii din Chicago.., pe intrelinerii sale cu
care nu poate sd_i
dupd ?ncdiererea din 9 august, dar nu a rdmas decdt o noapte. ducd ;i care repede igi vor cere inapoi banii,-dacd nu le poate oferi
Pe scurt, individul care se dddea drept Lee nu Lee cadarmrl guvematorului Connally. Mlrturisirea pe care
putea fi ftcut-o lui Lee, conform cdreia el nu putea ob{ine singur Ruby i_a
jrunatate
Oswakl, in mod evident se striduia sd treacd drept Oswald- El igi din suma stabilitd pentru crimd, chiar dacd ar fr pierdui toi ceea ce

ddduse ca nulne pseudonimul pe care il folosea Oswald: Lee. El a
relatat cd familia sa se afla la Irving (unde efectiv se afle atunci
poseda, ne dovedeste foarte bine cr nu era omul de afaceri putemic
Marina gi bdiatul acesteia) qi a citat o incdierare care, de asemenea' care vroia sd pard asa cum presa l-a descris, ci, in realitati *
avusese loc la New Orleans (data nu era exactd) 9i vorbea de
ileplasdrile sale cu autostopul, asa cum obisnuia sd facd adevdratul simplu interpus in slujba grupului de gangsteri din Chicago. "ru
imaonpcat{urigno-Aauenczaneeizilpseaetlnai edunolemeuamlmueaeielcfnnleootieolr.vldrtAuoaertiraebauuftaifraesfcddnoemt-seldtp,siinoulicpcTdrciiettmoexpC,eais,oe,pdnuemannnaCusslaollttyatnotmnarilarnmrelrllAyecitandpraeeeraatnpisuNiituniteceevacpalu6"odseisstnde,i
Oswald.
localurile-lui Ruby gi in multe altele nu ar fi alut dreptul sd_si lase
Irrteresant, Lee semdna foarte bine cu Oswald, fapt care tezulti sd cadS ultimele vdluri (exceptdnd seratele intime pentro polijie, pe
din aceea cd Jamagin, vdzdnd fotografia lui Oswald, a spus c[ este care Ruby
vorba de una gi aceeasi persoan6 cu cea vdzull de el la ,,Carusel". drogurilor avea obiceiul sd le organizeze duplmiezul noplii),'legile
fost aplicate, iar jocurile de-noroc interzise"-
Dar cine era in realitate Lee? ar fi
Sd ne amintim cd la mijlocul lunii octombrie 1963, in raportul
gsaunmgCesotdenreniiabpllaryinnngi,ui nnsiuecisldedseapuipnterdeausupiulbenucicaput ornaliictdiiceedae, mnpnircoisimtideiseriiuagnmiileeelniumineo{rdarrrilm, caiainrri
Warren se men{ioneazd cd Ruby a angajat un salariat ocazional inchisoare mai inainte de a li se expira termenul.
Larry Crafard, insdrcinat cu efectuarea unor treburi mdrunte, lDaarllda','ssd,iunJldaisccdkautR,usul"-badyi,andsrdcehsfaiacctalugnroousiatcdcurenaotusoncrudtrtidndg1od-mtoarlusldudeius,e5cliutedd,seeiappi raaeiczeeesndtatia*,
cu numele de Lee, dar care in rearilate se nr.rmea Larry ciaford.
penni{Andu-i sd locuiascd in local. Or, cu zece z71e mai inainte, asa d_ar Cu ce prilej se cunoscuse Ruby
existd nlrmeroase probabilitdqi. si falsul Lee? E greu de spus,
dupd cum menlioneazd documentul Jamagin, un individ asembndtor
qi iare se dddea drept Oswald, s-a prezentat la Ruby, spundndlr-i noiembrie 1963 (Exhibit w. 5226) lntr-un rupo.t aiFBl aii z4
cd este in cdutare de lucru qi locuinld. afla deja la Dallas, in martie 1963 si
se men{ioneazd, cd craford se
Dupd toate aparen(eie, este vorba de una gi acee/gi persoand.
lluby nu a vrut sd-i avanseze din suma convenitl pentlu crim6, dar cd lucrase pdnd in august 1953

treb'uia tofusi sd faci ceva pentru acest complice, care ar fi fost in

stare s5-qi schimbe hotdr6rea 9i sd-l denun(e. Drept urmare, Ruby
J.*;r luat la el, sub supravegherea lui permanent6 pdnd la atentat.
{lhiar dacd nu e vorba de falsul Lee, oricum a existat un individ

c*-i semdna perfect lui Oswald Ei care a venit la Ruby, la ,,Carusel".

t

268 PAUL STEFANESCU ENIGME AIE ISTORIEI LINTVERSALE

la o revisti de Carnaval, pe care Ruby o fiinanlase. Cert e cd Ruby 269

il cunoscuse cu acest prilej. Mai e posibil ca Craford, ca gi Ruby ; ; G;#;;d;;"ffi]:GbWuralavrneretrsnga,itaadlpleiromacfalearsrteeoalroiraa-svuaesrdbineadcllreaii,raprte."zEul;t;'l;i;milipi<ed."encod"oRyu.bySoarafossat total
gi Oswald, sd fi lucrat pentru CIA. El l-a cunoscut cu acest prilej Eva

pe Oswald gi gi-a dat seama de asemdnarea lor, astfel put6ndu-se DdaVesaetlrfaloeaslfsuudigenl"i..sbuAirreossupculitsacrdecrhuniaiearrvusoenauasifdlpj,ara:ieg,ta,eJdonehdne,"m_-ouJlilro'.ir;^r;a,td, "eobrbalDicgha;iattirsodp;erptdp;ru;d;nscefsucl

explica faptul cd Lee s-a dat drept Oswald, oferind unele date din

viala si obiceiurile acestuia.

Din intrevederea avutd cu Ruby rczulta- cd planul pentru asasi-

narea guvematorului Connally luase forma definitivd dupd jumS- ibsfaRcnfwacioucacecumealeetvebRSrmspeotytOlecuret,essilebvraudppaivdncysceussaure.reeotiu.mecDgabe6!imir,nutaxe?AatpcimcicrccluIeavii,o{ucrarriCaeamceiegru'moaatdoeainueaeia!lsntaaeeAomoaprrcrrtdralio{ea,lesymi.aosstfdarOruenaateiredlairceuaiitmcnniif,pitr*Dt.efurian"ddrolailur"qitsdslpb,iflup,'pa"creicnA"sraarnraiu,-rtdiuc""Js.oecata"",.lo".Tyi-LJ^ntairl:'oaJp.se,pptf.beAui,agdNf"uunlctr,iudi,ieeaat,asa!rr,sroeupt.RufraenaaU'nsrraraabce{fc"mS"ny.fderi";toa*eii-nnnfsit;riruutdUovrldt;anp"a;_plci''unlguie!reuc"aainm"pm"rtngti,t"r;igdnur-lacis"ildiderct#uue.teiS"ntr

tatea lui septembrie 1963, cdci Ruby menSoneazd, in conversa(ia

care a avut loc la 4 octombrie cd nu a putut s5-gi vadi oaspetele
2-3 sdptdm6ni. A mai rezultat cd o ,parad6" ar putea constitui un

bun prilej pentru un atentat de acest fel. Si suma fixatd pentru atentat

era deja convenitd; mai r6m6nea doar sd se pund de acord cdtre

jumdtatea lui septembrie.

La 13 septembie, 1963, pentru prima oard, un ziar din Dallas,

Times Itlerald, a anunfat c5 presedintele Kennedy va veni la Dallas,

cu care prilej cortegiul va ffaversa orasul. Era de la sine in{eles cd

guvematorul se va afla in irnediata apropiere a preqedintelui. indati

ce a af,lat aceste gtiri, Ruby a pus la punct detaliile unui plan de Ruby a spus textual lui Warren:

asasinat Ei l-a informat pe Lee. Dar Rotby nu intenliona sd-l ucidd b,iliilii";,EiaRcvneaucufdeobstearLsy,cer,rtoeEacbap,dgxuoiirciusdesomtcdsdininspdamfdtueaorinerdirfeecsibmuaxiatrdporecppielardirpecocer{cudiaustet.r:ile,aedcd,i-cs,srejiOaeinapnurpta-ecetamuealugosure:iriclntngu,niog,iaoifiiiaonns.Rs!ift"zr,usa"uafp-nlae.ia,-e.k.1-t;L-ien1"-cl*-he:iar"p''t,rucs,ueCo,ol"ramurecrippepierlunoeettofzeyrurairlntleutouadirgc;(p;laaau$nreni;Dzcfaaaftluilia;laal.v?sdu.).et llill
pe Kennedlt El nu urmlrea dec6t via{a lui Connally. $i s-a ardtat
chiar ingrijorat la ideea cd trdgdtorul l-ar fi putut lovi din greqeald *

pe preqedinte, sau chiar pe altcineva din suita sa. Aceasta explicd l

intrebarea: egti absolut sigur cd vei reusi, fbrd sd atingi pe altcineva llr

decdt pe guvemator?

,Acest lucru este de o extremd importan{i, cdci demonstreazi

ci pianul ini{ial al asasinatului nu comporta dec6t uciderea lui

Connally qi cd abia, ulterior, a suferit subit o modificare radicalS qi mengionat pre;edin

a fost extins la pregedintele Kennedy. De cine? De Ruby? De r, -s^p"a_sTlt.o|?rt_sIr n:auie o urTd. rnai bund iprKeeeln"ui;tJir;uCl;o*.amradisdeiueci e:,,;..o. "Ec.ru*imts;dunargf;aai;pduel

Craford? De Oswald? SI procedim prin elirninare. unuia ce e de religie iudaicd dec6t

Nu, Oswald nu eftl implicat cu nimic in aceastd afacere. El nu murdari ca asasinatul pregedintel"i

era decdt {apul ispdsitor desemnat de autorii crimei. cd Fratele meu, care e un om de afaceri cL a reugit in via{i, 5tiu
va s1Drsi prin asasinat... Daca plecati
in intrevederea dintre Ruby gi Lee s-a specificat ca loc ql a fi de aici, ilffi;;
atentatului depozitul de cirli gcolare. Or, p6nd la 4 ottemMe; mort. Ca gi familia mea......

Oswald nici nu qtia de existen{a acestuia, nu cunogte/oragul, in topaccrclvaoedotgrnoecadumPalr,iiegttbudfniyroiltiuicrnenujiddae1-Jprcec9aiaertl6roearnr3Iarn-ea,assapgRaariuentidu.cg;ubeiiesienydsxReianpiusruntoasetgbaglautyiurejioa.padzmd?emeoeoiOpluilmimonss{iAzwpaaiianotrnuutltdduolrru?iirrvviif*aiiA-"ejOic;rfcieeaAaeis'mlccot;suaa;erizlruiatamerjrtliudegf,neid""essf.a;apai1;ulTefLs"iiie;;d-ac;-ee"-de?,tn;elic*u-vcapnIdetrs;uud;all

timp ce Lee era un obi;nuit parlolboacbuilluciii;ii,l fiind la cu{ent cu obi-
ceiurile lui Oswald (pe care
cunoscuse), incerca sd

se dea drept acesta, cu scopul evident de a-l face, in ochii polifiei,

drept adevdratul atentator.

Dar cine e autorul planului pus la punct de Ruby pentru a-l

asasina pe Connally qi apoi pe Kennedy? La citi;r.ea raportului

270 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSATE 271

cortegiului pre;edintelui Kennedy- in aceste circumstan{e, cine ar strategemd neobignuitd, cu alte rnijioace dec6t cele traditionale.
avusese decdt inten{ia sd se debaraseze
fr puiut s6-i cread6 cd nu de p5r din capul Acuzatul ucisese un.om' fafrp1t ,insdaisucnuutabreiis.pcon;sab"il "a"e-rArpt"ert"eriis-aitrerZ,
de'connally Ei nu voia s6 se atingd de nici un fir cu, sau fErd premeditary]
Ara pi"_LO1tu.".
lui Kennedy? _ Ny putea fi pus in discu{ie dacd nu a aclionat
Iata deii pentru ce l_a doborat pe asasinul prezumtiv, oswald. DfSo:D1llOvbPEauyered"caarsci!"raleacslu-wgtrllanuadri"uitensia,s,ctngpendld.kdctd9u-aounee.NterrvTl1ituutrr$eeeiqdp.nPlcriziinr9-reidDamiidnaided.tiuceainrortuniNionecaacm-af6nnCntikuitmec,soadpadrnTpidmc;eeurentau.a-trpufisgtmrfscDiesdaetiiitaaenfi,ivari,nsaoneeaouicfWssntvnsriitrrpaaldaa-uaacsarblf,cucsfaruiciinrtirlcsef{vo"eeuoaaaplznrssroiirdoineneeCa.tleleailuct#Gubaa,iliro-gcrcrpialarne{cudtuhrriiirfaouiizia^ef,cmc{pliaginriKoaaiiateuieiiinnmeaatnradmiuce.nutdpedusanfideepe.ricecRsrdoittojDmduuresuuu-liyiaetarbdebcic,boycspdeidelociiicicatt.naruaR,aid"pct_"tlutritfoteao"ioilbialu,ar*ni*anyt"f'iitdtsaa;u,upA"ruClUicorn"a;rfogOyf."u"ic"tneiu""e;splmdii"resw"i*euuutrioa'Ja*s"rOeiaftJ;caiiAzlr"c"ilr.a".ai_.,itt
Daci Oswald ar fi tr6it, Ruby trebuia sd moarS' Sd incercdm sd
rezumdm lucrurile. Dupd 5 octombrie 1963, Birourile siguran{ei
p- riimncelufsoiavrtpeomliliaari,dipneDuanllaosar-eccadreR,u,Lbeye"anpgeanjatnsre,ai-nl
na{ionale Etiau
schimbul
unui
ucide pe guvematorul Connally, c6nd va trece cortegiul preziden{ial
pri" oLg.-Oar Connally nu a fost dec6l r6nit, in schimb, a fost ucis
pregediniele. Polit'a, care ea insiEi era implicati Ei care avea-urgenti
tParc"r'eu.,zmrutium"lad{iteileduonnvue1azspi tslitsuepfaidcuEieiitnontre,plpi-caeionagtrdruesiat9-fiuicr iepnletermsnotaaainuoanblsupciruoOrcsaewvsoaicnldat'pEraears6fa.i
destrSmat stratul de minciuni qi acuzalii false. Mai mult ca sigur c5

oswald ar fi fost pus in libertate. Trebuia atunci s5 fie cauta{i 9i
agl"ad-sufiqt ipuin"nt"1faaup{aicsjoupnasfgtriuiliionerti.aaAgdiefoovslbtraaunts'diodvr idnmeoavgganl{sei'ittiDcR6e.unIbaeytci'ioEdnrecaceuipdmuto!oi bTmirleuubl1ul9uiali
Rpluruoibc-yeL.se.PeDo".halrAiaimifloeddsetia{atinsceigeauasraittre,aapslr-aoasbuafpbbrcailu,ltucsdidOninsulwevlaealadg,fida!imfVopsialtilccaaotsnadin,astmra-nuuanat Ce ciuta Ruby [a Spitalul ,,parkland..?

ia moarte. Ceea ce era valabil pentru Oswald era si pentru Ruby: jrdaRp,uo,ce_rPmugeeaba;asaerPstyfkuldeiy.lsiRiapmanEtAnuuteaed-lblnlf1eyeaMoStagsaee\,fntoitmatihnansfoelttttdK,rdgrdiinpraaaniirdttalnte.du6.crq,u-oluedsnlrddete,iviitimnniacotlaceaeulDeileleceesnaciaplal_dl"diaKfrtfdeaes6eccl.nd,"a,unEn,tlaed_xsidraantfdyafoc-eitvtisa"difpti"oofznuioasunusfttaiti-tnacri;patre"reuaol;sestnp"RpiWsm;iiutpt";aaiioibollllim!ruy;umt'al;aulaet;.ic,"flao-stii""elroSr"ia.a,lp.fItin"lt;aartu;eil;ius_r;"li

atdta timp cdt tr6ia, reprezenta o veritabil5 9i imensd Rlmejdie acu'nddRCedpmausrupseruejenuarsraduplmrmeedgoentsidtivmicnupdtleluvlle-.iaz?iutDeieinstcaaelheaitl,aneia,g,-praaturcnkdulalancdfhoiHsatro, sacpb"intoadrlu.a.iotinic_uculiepioieil.el
pentru aievdralii asasini ai preqedintelui Kennedy' Trebuia ca dEaElse.tpxeqshanti3Uectbad1oinintteru,dlepnlpHcrrcaro.aaosdi3bnreuo9eiecptl9urtdriaai.llndWCtidmpmoeorceepnmfrisEaoesbipsvtetidetoitdbeurlivgliindelee,te.ecr,JlOaruijoeoaia.OapisKcgcolsehaderwritnimuedranotildnedJluWedollsaylaaapsnou_rt(flpietuMnnoinlcrf,idagiipe.ig*auaaidldr.iplo_u-lEoivasi.ae)rl_razrfeu.tariua.,m.c,rnernaotuapc,;m*rua;riiprerrltaul;aeet'id_dJdienei.
ittt -.t" fel, sau altul, gura lui Ruby si fie pecetluitd' $i nu exista
decit o singurd solu{ie.

Teleghidat Pini la moarte

Cu prilejul procesului intentat lui Ruby' paupqdlrn6tgotrguAl o-xtf",ay .t

imaginaio tot"1i" aparent stranie, neobignuitE-si 03
a-sisalva clientul: * *oli"itut Ministerului Public
s5 faci dovada ci

a existat o complicitate intre Ruby Ei polilie. Apdrdtorul s6u a socat
curtea gi intreg auditoriul prezent sala unde se judeca procesul
in

sdu, acuzdndulsi clientul de a fi aclionat cu premeditare si incd, de

coniven{d cu polifia. disperatd de a-qi salva clientul, apeland la o

Era'o teniativd

ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 213

272 PAUL $TEFANESCU asemenea obiect greu si care se rostogolea usor. Cd proiectilul ar

TSBD, aEa cum pretindea Comisia Warren' Imposibil ca el sd-l fi fi putut proveni de la targa ce servise la transportul guvematorului,
s-a presupus ca ufinare a faptului cdtarga preqedintelui a rdmas in
u"c'-is"ipl e polit'stul TiPPit etc. etc' sala de reanimare nr. 2. Acest proiectil a rdmas intact, dupd ce a
a fost expertizat de doi specialigti
pl"irifu proieciilul.ti, acesta
de puqca Carcano ce aparlinea pdtruns prin spate in Kennedy, a traversat corpul acestuia 9i a iegit
incontestabili. Proiectilul a fost tras extrem de important' dar avea prin marul lui Adam, a traversat corpul lui Connally, zdrobindu-i
lucru e
lui Lee H. Oswald. Acest o coastd, a atins pumnul acestuia, a ricosat Ei s-a infipt in coapsd'
de urmitoarele dovezi:
-,r"rrot.i"'i,appernofiuecatidluelveEnxihzibdirtob3i9to9r,a fost tras in timp ce arma.se afla Dupd acest parcurs incredibil, a fost regisit pe targd, cum spuneam'

i" p"t"tiu f"i Oswald. Acest lucru nu a fost pus in disculie' cdc-i neatinsd. Experienle {dcute cu pugca lui Oswald pe capre au dus la
constatarea cd proiectilele se turteau, in timp ce proiectilul fatal era
"fi"if-oust pus nici intrebarea: a fost oare posibil ca alte persoane sd i-najupnugmemnullalucioCncolnuzniaallycds-paruoiegcdtsiliut ltrneri.a3li9ce9
in posesia armei lui aproape intact. Astfel,
Oswald si sd se fi servit pentru a trage rru a atins pe nimeni.

un glon{? Exhibit este cel care' efectiv' l-a atins de rnetal, ce cAntdreau 3 grains, ori proiectilul era intact! (cantdrea

i. CAacest proiectil 399 exact 158,6 grains) fbrd nici o pierdere.
Este iimpede cd proiectilui nr. 399 nu avea nici o legSturd cu
at6t pe Kennedy, cdt 9i pe guvematorul Connally' Or' aceasta este
atentatul qi ajunsese la spital pe o cu totul altA cale decit din corpul
ifrJiimupatn.ip'rS.reoZlC,'pfo,ts,Dia.etiLugjbuuusf""ip'llrp""d"f"Iusp"It<nri"auPraaent{.eatoiefnrornoa,akrtsdltpaauEietntmoli,vt,drrtdt>parauria>nanln,fdttso.lWsunpusppsontaoarrgprtpratedaeartoncisttaieictetradeidgcreitp6gt,rsi,ealipaaarfsptelpufaaeortltofgasioaqtatopdamtertegaaaupncoisnveesdpetapaearsdocnrtceraataet'?aletoieLotapraiqeudnirleiauntsa{italirarelaCgareSceoretda'nananajusialaflfilololoyIissnIr't't
g-uveinmadtoosnarrluuli.comisiei se menlioneazd cd targa pe care Tomlinson

a scos-o din ascensor este cea pe care a fost intins guvematorul,
ori acest lucru nu e cert. Din declaralia lui Tomlinson rezultS cd
acesta nu a dus decAt o singurd targb din ascensor qi cd a aqezat-o
rulatSin sala de operalie, in timp ce un brancardier ducea targa
ur""nror. La puqin timp dupl aceea' aceastAtatgd a fost scoasd lAngd alta, ce se afla deja la parter. A declarat cd cel pulin o altd
.p." ascerrsor de Darrell C. Tomlinson, inginer qef la spital persoand cdreia nu i-a re{inut figura, se afla lAngd una din cele
din 1i d5d doud tdrgi, inainte ca proiectilul sd cadd. Din cAte igi aminteqte,
plumbul agdzut din targa aflatd acolo si nu din cea adusd de el!

l,Jaar".r^pucagddrrztire.t,tlrrt"u"l*dnunciepgoldrerouoidel ocaCutlditol|tntpaanerrgagpidl,laycir.nedCopnAsicuetieoaavalvdare"ea"m,'r.ns'inipmrr1iijci9nidnmeda-aoi fatAdcreezipc.ueu'recetelea'aAfoatluoqsneizctaai't Un singur om puhrse aqeza plumbul pe targa aceea: Jack Ruby!
El este cel care a imaginat atentatul contra guvematoruiui Connally.
dacdPrsime aafilnatrepbeutra"rg""a ,L pune in mod evident: pentru ce proiectilul' innebunit la gdndul, ce va urma dupd atentaful asupra lui Kennedy,
a mers la spital gi a agezat un plumb tras cu puqca lui Oswaid. El
lui Connally, nu a cdzut mai devreme? A s-a inselat insd asupra tdrgii. Dar de unde avea plumbul? Probabil
fusese tras mai de mult cu puqca acestuia ce se afla in garajul dnei

pi,;Cirrn;u.oo;a,iini"""c""rrlutta.titfdlil"cuy"fpdnZ"srt"uoat"rCquitaeaioscatdemotieulluriusulpiliualKuupigleiiui,unnt9efnbsiaqerciigit-poyraurm,soipp5Cvculeodisscnmeapaiticr,dsboeiaidaianzeesecactzc6teeeic.l-iauon-Tllntparocepletmhdbrionaslitvrniaceecsr'dinogeDcnelae'el nclqpdueimrionTanvaoeutiomanbmsrelsgieandearsrvrduvoilsuainnnetit Paine, unde era pdstratd. Era un plan combinat dinainte de a ascunde
nleaiamffuaicnnscpporomoritueuncl tpiclr,uecgaaetcdeiinntctaeetaluullai. l9tAAi tnunincuci iapelugtceulaaversmdcdaptaoiscrtuerelauzsieti9ittaocratgrtdeimnapvueuaalvuepnae
un plumb la spital, crezdndu-se cd doar guvernatorul va fi atins 9i
cd preqedintele va fi nevdtdmat. Plumbul servea ca o dovadd impo-
triva lui Oswald. Cdnd Ruby Ei-a dat seama cd allii woaiu sd dea
atentatului, pe care el il combinase ?mpotriva guvematorului, o cu
t_ohrl altd tumurd ce trebuia sd se sfbrqeascd prin asasinarea
presedintelui Kennedy, a ajuns la concluzia cd era necesar sd
iclianeze cdt mai repede, fiindu-i in pericol libertatea 9i mai ales

1. Bibliografie wtrlizatit: Alain Decaux, Dosarele secrete ale istoriei' Ed' via(a sa.

,,Politic5", 1970, BucureEti' p. 263' A;a se explicd faptul cI plumbul tras cu puEca lui Oswald a

L

274 PAUL STEFANESCU ENIGME AIE ISTORIEI L'NIVERSALE 27s

ajuns pe o targd la Spitalul ,,Parkland", pe o targ6 ce nu servise la Femeia de menaj din pensiunea unde locuia familia Oswald,
t arrsptrn t guvematorului, dar se afla lAngd ea, putAnd duce uqor
din ea; Comisia nu avea nici tm dra Earlene Roberts, a murit subit la 9 ianuarie 1966, dupi ce fusese
la concluzii eronatd cd provenea intens hdrfuitd de poli{ie. Ea qtia amdnunte despre activitatea dusl
interes sd aducd la lumina zilei adevdrul/ Putea, dar nu a {bcut-o!
de Oswald ;i, mai ales, despre faptul cd nu Oswald il ucisese pe
Secretul dititor de moarte al lui Ruby
Tippit.
Duminicade24noiembrielg64nuafostziuafataladoar
Sofeml de taxi, William Whaley, a fost acela care l-a condus
pifugeire"ierJndojituuemsdr"aed*Orsii"nuscbwsDatuuararbelidllleo,amscfsao.iariipmlnedec,6sed,ateucspaaeZmurnOeuatrlmrdutiate!amaimuuclov{irierclnaiuilmtm!iiisin"sp't!ceeocArintoetaainsc9cteiednpaieurueotcbuetirEpcmiunlaouatgittueeinl'ntsTai6mofnul--il
pe Oswald acasd dupd disparilia sa de la depozitul de cdrfi gcolare
Primul dintre avoca{ii apdr6tori ai lui Ruby a fost Constine Ei impiegatul de la Cdile ferate, Lee Bowers, a fost martor ocular
Alfred Droby. lntr-un interviu acordat ziarului londonez Evening la asasinarea lui Kennedy.

S,u,Mtba*n-dadomanrd"h,dointidnter6n7tliasodmc-taol i maimpb6aiirenpti1ed9e6J4aa,cmakdvRoincuhabdtyum,l adDlaarortrbeayabtmrSe'ebAnulmioitnpsedariz-mmSi:ti Whaley a murit la l8 decembrie 1965, intr-un accident auto.

o serie de telefoane anonime prin care eram amenin{at cI mi se va Oran Brown gi Edwin Bogard au v6zut ceva important: pe falsul
omori so{ia" sau casa mi se va arunca in aer'" Droby s-a deplasat Oswald. Aceasta nu le-a adus fericire. Au pierit victime ale unor

la domiciiiul lui Ruby. Apartamentul era total r6v5sit, un haos. Dupd accidente bizare.
aceea, la scurt timp, Koethe a fost gdsit mort, strangulat'
La 9 august 1966, Lee Bowers a murit intr-ut accident auto
in Texas.

Lee E. Bowers se afla, in momentul atentatului asupra lui
Kennedy, intr-un turn de observalie de 4 m indllime. Bowers a

zdrit cu 20 minute inainte de a-gi face apari{ia cortegiul prezidential,

trei automobile ce au pdtruns in zona interzisi si pdzitl de polifie.
Din unul au cobordt doi indivizi. A observat o licirire, asa cum se
vede atunci cdnd tragi cu o armd. El deci a'vdzut cd s-a tras din
fa{E. Dar gura i-a fost inchis6.

Ce secret a descoperit Koethe Ei colegul sdu Bill Hunter' qi cale Mortii nu povestesc
|a 25 martie |965,
|e-a cauzat moartea? Cdteva luni mai tArzitt, i
avocatul Tom Howard a murit.
Jack Ruby trebuia sd qtie cd puterile intunericului cu care el
Totuleralegatdeidentitateafalsuluioswald.Totuldemon-
streazdca falsul oswald e una si aceeasi persoanS cu crafard. Ruby incheiase o alian{5, il vor elimina tot a;a de nemilos, cum acestia
lcutid"u"tCutu"r"aupfraaturttdtugspi eadutrntuoisnrcisiaeaisvteeanitdnaotuvaluepizairctraaecmdveezaanuttoucaldreliunimiaRppoaurtbrtaivyma, .eimnlotuer'l-dlPiuaritoRbduaubbpyidl il vor face sd dispari pe H. Oswald. Ruby stia prea multe, stia
in ca.dcuetsataregai-parosbemelnoartcsee-nltipnulate' aHuanakcuKziall'a-Am'fowst aproape toful. Desigur, in executarea planurilor sale criminale,
arestarea acestuia, drama de la Dallas, a decedat de moafie
iEni martie 1964, cu fusese tras pe sfoard de conspiratorii mult mai putemici decdt el,
strrprins de Koethe dar fusese suficient de abil sd in{eleagi, doar la o zi dupd loviturd,
pe.rorraj implicat lui Killam lucra intreaga trasdturd a lovirurii.
i,iote.rta. A fost gdsit mort in climinea{a zilei de 17 localul lui Ruby
beregata tiiat6, pe o stradd din Pensacola' Solia Ruby, care isi dusese existen{a cu un picior in lumea interlopd
multe sot'ului ei' a gangsterilor gi cu altul in serviciile secrete, a fost victima unei
p"rrft Ruby; ea'era la curent cu cele petrecute la afaceri de mare
Oswald' Spusese false concluzii fatale. A crezut, cel pu{in in aparen{I, cI va fi scutit
!i, mal ales, clelinea date despre gi chiar cd i se va da o recompensd pentru cd a schpat stahrl Texas
care probabil cd era irnplicat direct in unele
de un proces cu un Oswald jenant.
anvergur6. Nu era el supusul docil, Mecena cel generos al poliqiei? Nu era

el ,,per tu" cu geful poliliei Curry ;i cu avocatul Wade? Oare o

276 PAUL STEFANESCU EMGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 277

veche amicifie intimd nu-l lega cu avocatul general suplinitor de la inchisoarea din Dallas, mare de 3 m x 6 m, in care lumina
ardea zi gi noapte iar gardienii il supravegheau in permanen{i, fird
William 6imifp;otreivleaxalunidOesr,wacaldr,e {tarpeubluiisapSsdgitcoor nhdoutdcrddtsdiminualinatcer?ulNdue sh-l scape o clipl din vedere. Cel care s-ar fi asJeptat ca Ruby si
fie victima unei pretinse sinucideri, se insela.
instruclie detinutul fusese incredinlat, primise
a servit, intr-un cuvint, cu fidelitate, putemica oligarhie din Dallas' paza cdruia
$eriful Decker, in
,,Citizen's Council", timP de ani? instmcfuni severe:
Este imposibil, iEi ipunea Ruby, lui Ruby sI nu i se intdmple nimic. in tot acest timp se pdrea cd
incercdnd sd se incurajeze

singur, ca tott aceEti buni prieteni atdt de influen(i, cu care at6t de tohrl merge bine pentru el. Nu era consffins sd facd nimic, putea
sd citeascd, sI deseneze, si priveasci la televizor. Adeseori, telifona
des-fbcuse aiaceri.veroase, gi cirora le indicase afaceri soldate^cu pdrinqilor sdi qi primea vizita surori sale, Eva. Dar nimeni nu a spus
si cdrora, mai ales, le-a oferit pe tavd autnAtesapr-ijfiente!
mari profituri iase sI cad5 atunci cdnd avea nevoie de in tot acest interval de timp ci Ruby a suferit de ceva, cii a fost
frumoase, s6-l bolnav. La 7 iunie 1964, judecdtorul sef Warren, insolit de doi
Ei puteau s[ o facd. in momentul cdnd Oswald se pr6busea'
atins mortal in inchisoarea din Dallas, Ruby era, la rdndul sdu' membri ai comisiei, Gerald R. Ford qi J. Lee Rankin, l-au vizitat
condarnnat gi el. Domnul elegant Jack Ruby, care putea sd-Ei
permit?i, grale relaliilor sale, sd bati pe 3rtigti pe Ruby. Acesta a solicitat sI fie transferat intr-o inchisoare din
iervitoat"lg nu a supravie{uit acestei clipe fatale' $i si maltrateze Washington, lucru pentru care va divulga complotul pus la cale
pentru asasinarea pregedintelui Kennedy. Mai mult, a numit pe
Nu mai r6mdnea
generalul Edwin walker a fi unul dintre principalii organizatori.
decdtcaRu'by asasinul, evreul Rubenstein, un al doilea lap ispdqitor'
cum se intitulase singur, sd warren arefiuat s5-i dea ascultare. Atunci Ruby a schimbat tactica:
fie judecat in cel mai scurt timp 9i s-a adresat presei, interviul s6u fiind publicat ?n New york World
Telegram. Si-a jucat ultima carte gi astfel orice ;ansd de a mai
executat frrd nici o intArziere! scdpa s-a spulberat.
Dar aceia care il impinseserd pe Ruby sd comitd crima, cei care
A urmat o loviturd de teatru, spre surpriza generali. La 5
l-au ajutat s-o comitS, nu gdndeau c6tuqi de pulin intr-un mod carg
octombrie 1966, Carnera de Apel, aflat5 sub preEedinlia judecd-
i-ar fi trddat. Ceea ce conta pentru ei acuma era ca ucigaqul
torului William A. Morrison, a anulat condamnarea la moarte si a
recunoscut, ce comisese crima in fa{a unui public larg, sd fie judecat

c6t mai repede posibil qi executat imediat' ordonat deschiderea unui nou proces, ce urma sd se lind intr-trn alt
Phni de ipocrizie, avoca{ii Wade ;i Alexander au declarat cd oras decdt Dallasul. Ruby a primit cu impasibilitate vestea. Era
Ruby iEi -A"briiatr cecomnudraismenparriemaullalamp oisaprtSeg,itionrtr-ucOast waasaldsi-nacsde un
cel constient cI de acum inainte singurul loc sigur pentru el era doar
american.
inchisoarea. Cdnd Marguerite Oswald, manna fapului ispisitor,
de-al doilea, Ruby, trebuia s5-l urmeze neintArziat' sacrificat, a fost intrebatii ce crede despre redeschidirea proceiului
procesul impotriva lui Jack Ruby a inceput la 17 februarie 1964
in fata cu4ii cu juri din Dallas si s-a incheiat la 14 martie cu impotriva lui Ruby, ea a rdspuns categoric: ,,Nu va apuca nici micar
inevitabila condamnare la moarte, reieqind din'presd cd era vorba
de o justilie ge asculti de nigte ordine venite de sus' JuraSi apar- dou5 minute si trtiascd ftr libertate. Va fi ucis pentru ca si nu se
fiia exceplie, oligarhiei din Dallas, 12 marionete docile ce
lineari, cu orice preq, si trimita pe Ruby pe scaunul electric' afle noi detalii privitor la asasinatul presedintelui Kennedy... AEa
voiau,- se va gi intdmpla, dar apel6ndu-se la metode ceva mai rafinate.
Ruby a fost transferat in inchisoarea din Wichita Falls, oras aflat
Condamnarea a fost pronun{ati de judecdtorul Brown' la circa 200 km de Dallas.

Ruby, fird tilgadi,a aclionat cu premeditare qi se 1fla in deplina Cdnd s-a hotirdt data noului proces, in februarie sau martie
1967, Ruby s-a imbolnlvit intr-un mod straniu. in dimineata zilei
posesiune a facuitelilor sale mintale. Era vinovat 9i d9 gond-a1naL de 9 decembrie, exact dupd ce i s-a frcut cunoscut ci noul proces
nu se poate contesta. Dar era un simplu executant ;i alSturi de el va avea loc la Wichita Falls, a fost chemat medicul in celula lui
se imptnea sd apar5 tofi aceia care-l determinaserS sd facd acest
Ruby. Acesta a pus diagnosticul unei simple r5celi gi a reco'mandat
asasinat laE qi murdar. pacientului sdu sd rAmane la pat.

Rubyardmasaproape3aniincelulacondamnalilorlamoarte

278 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 279

in aceea€i dupa--amiaz5. Ruby a fost transportat la.-Parkland Jack Ruby - asasinul lui Kennedv? |
Hosnitaf'. iar Drimul diarnoslic af medicilor care l-au examinal
d^efdoosutacozni g-deusptjde " I

pulrnonarE- Dar boala evolua extrem de Epede A AryryY preFdintelui John Fizgerald Kennedy, la 22 lg
iceasra pretinse conges-tie pulmonarl, s--a vorbit
ganglioniiun cancer incuraU . O n-rmoarE maligna ce ;-ar fi arins i
*;;:;JJi"in;t" 1010.sale. -limfatici, cemeatdnoiembrie 1963, a socal Am€rica ti intr€aga lurne. I|auri de
fapt c€ ftcea iluzorie orice arneliorare a sulrii pentruau culs pe marginea acestui ,,omor al se€olului", neelucidat I
masi. ni- pana in ziua ae azt. s"'tiru ti"i-i.J a"
r" r ianuarie 1e67. la orele consum s-au intrcul 'n a Lli
lansa tor felui de scenarii. ll
bimpoasDnaunrr*utirizotuixreiDimaes,ioursenaefil.eaif.a#usiddg,-,rurteizacraDienjiurtacrrr!.ouoamEeonuptxufyroIdetpr4euuilcnaisrrtnieits-oeeraruanre.rliFedrmclDeer"eucl,zeetrlDn,oimi-dbktrap.ee€inrsviiljllnciuad€;Dls,gilsae-o"€ca.:Etaldii,ucnaqu,aCurpicldpZuaecerRaui,npcsoasatapsDfa.riteoneredDunfanuataoulroitecafidraaarter€oefceirrucmmmi-dilHaaacuabeira$vnour€lcamnerdaaelauair.ielsic-an'-ri,azi.ctouejcuD\fdrirehadiE,ir€dgrc.ceaaoiuiufnsn.teed ".*i"marca
I
si de.- I
tmete I
mai plauzibile, altele de--a dr€ptul fanrezie€. Cercul insi s-a s!.ans Ir
injunn ideii de complot qi al ipotezei cr au existat rnai mulg asasini.
Nimeni nu mai esl€ dispus ast2izi str crea&i in !€Isitmea vlnor4ttiei
udce a lui Lee Harvey Oswald, el insusj ucis ulterior d€ proprietarul
utui club de noapt€ - Jack Ruby. mun ca * rif ai ,,...ara
vizibiJS a icebergutuj". Enigma Ei agar cu srrisnicie. tn ;te c;
rezisu
siunneazS, publicam doui documente ce se refera la Jack Rubv
siun e"nonn cheag de saree ie blocase artera din dreptul bazildui dcainretijmonpfiprrenn5tr,ucaeslapsiuntairtcainlupiaJnoeh,nexFiiscrgeenlFaltdmKuiesncrnnaertdu yp.r"eeaGr
provocaodoicior. utterior,-clreaguli alunecar $i s--a oprit in plarrar!
ecuassmdicsrlmuemciatiaaactlueor-cgbiignsDODf"odcdiottsloiauiriasdtninaiasdtncmle-r.aauuutifcenecartmlrm:aame,aEolac,rafdt9adaim.ia*epececi.dsnsogdoeecaetmnveDreaevs"€orcslt€ert.ausLeen6ceUlmcmlet6oaruianfaaempskntikee.*oiedibmeggipesixss,maupaoite.edlnua.ifdaan.amesundemdstud,soiea-emeeadert2lidiaiopesB0l-inrer"undgadsirdLecebirellreztaundu,R3i!utsuimi4diufe.i.iinaacsubeapinctuypndercmiulel,i6icafpdfrooi1iizireao"mipaianevreqin€inetne.nd€gt'inrlaicdeehnrita9c-uenccsns.laiarpkT'c;peu"rimgbme'id.nritHito9iiln"ob.nigner"'niT.l-mi,a€igiCona*:fo'sni^pldt*a-iRleen1el:"reuc,orimdb.b3menv1vrur'rualaurl-'lzi'ul al t.
Mtrrturia unui so-fer de taxi I]
-xiil,riffigftli#1"tr iiffii'*r^'l; Tmrcareiaammenxnsdphiii€t.unestril-vinni!iudrssel€redeugftnieiiiiinnsnnmFttdddreaeeromErrpieed.sndaa€iaefllutrepzceiieeec.iRpconbbdnuaortsbpnnarpvdnEuti.Arscjaeasaeumtlriocpvlteariirtri'u€ilcg'orp'dumnrJarilienaiv3ai€r.Jti0iacStoimloiiacTuaraatellvpyeu€flilaxmtlupi€:mua^:tins1nedee€leorjvmtli'r€r-d:aidnl:cs"ieTutcsruvpecj:iie.sen.lan*ltsne'u.lbs..pamaHltrnelam)mlu$E-t"iuiur1rr"'.::i
li
sfilFinn.Ruby, inaint€ de a-gi da
26 noienbrie tg63 Eu. obn de peltanlone, de bundvoi€ dau l.
declaratia de mai jos tur w;rr.ra'.r. e"y;;;'a'vfrru,a v. no"l.
Fed€mmt i-daeul;pvreezesnr'ujgr adotviai.da faph.rrui ce ,*i **tr "i iimJ"i I

I

'tri#rH,i:,:"# ::t;Xii;#.1: ffii?:tj'au"n-'ajamsnJaaauip'irr*peoiloealeceruurdipu*eri.rn..$iiezo.o*Oiinni.tvpuS6rtaenuzneiv.FnortLlaaaonndccueuistcieclaaosrcx.aiCdrialeual;usi.ftormmomteaigaaa-cr|iaertruasaatauaIedn;rse'a;usn:srittj;nrb"c[suFuterb- I
i
iiu
I
- .ese joudginia. M-am n,scur la rO *gr" ieiN fl rr.i."f,rr H;
l
Califomia
I
I'

dasouineu-ubarroi-*sbuiArnu,rl1puuirirra.i-Quo-"tenrx,,ux"ionrccp"nairmip,ae.masr."siuvaa.iDni'.gjiCaoeIt.Irrc"re.a.ruLsmyoelhrEee-odrulio*e""nauii,-lrnb,e.lrtiu;*sfb_.iaria1"p$trEi.1"dfm.t2e"b.e^'stna,*e;isi.Aa€.g(m'ea"al.;xjlb.lal"*6n;c","ras.i;"nn;*e;"iucvirs.al-;-om"r;s"r;frui*6,l'aijs;d;r;etma..";4t"uj;"ei;5nii"#i_d^alee"5'ls0c). ll

I

:'

, ,,

L

illll

ilrl

*, li

280 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 281

aldturi de mine, pe bancheta din fap Ei, la inceput, mi-a spus sd-l si nici chiar numele hotelului nu l-a pronuntat, doar a cerut sd fie
duc pdna la interieclia strazilor Eddie ;i Johnes. Apoi s-a rdzgdndit l6sat la interseclia strdzilor Elles gi Johnes.
si a cerut sa-l duc acolo unde strada Johnes se intretaie cu strada
bn"r. i' timpul cdlltoriei nu prea lungi spre locul indicat a doua In timpul c5letoriei noastre cu taxiul, mi-a declarat cd trebuie
oar6, pasagerul m-a inrtrebat: ,,Ce pdrere ave{i despre preqedintele
urgent sd se intoarcd in Dallas. Nu pot susline, cu toat2i convingerea,
rennedyf l_am rSspuns c5 il socotesc ca unul dintre cei mai buni
piegeding. Apoi noi am mai discutat pu{in, despre ce, nu-mi cd Jack Ruby, a cdrui fotografie a ap5rut in The San Francisco
u-ittt"t", dar nu despre preEedinte. Apoi, bdrbatul a spus: ,Numele
meu este,Jack Rubl.. Mi-u rpnr cd este proprietarul unui club de Examiner.si Jack Ruby, pe care l-am transportat, sunt una si aceeasi
se intoarce la Dallas' Apoi a ardedpuegtaatt:a"cTesut
noapte in Texas gi cd Md cheamd Jack Ruby" 9i a persoand. Nu stiu dacd voi putea s6-l recunosc pe acest orl-:', in caz
vei mai auzi de mine. cI il voi vedea din nou; insl sunt convins cd ii voi recunoa$te vocea.
de citeva ori. in timpul disculiei noastre, pasagerul a spus
nume mod obligatoriu, trLbuie sd lichideze pe cineva' Apoi, Examinarea ulterioard a fisei mele de bord a confirmat cd

i" insemnlrile de pe ultimele rdnduri sunt sterse si eu consider cd,
",ssr'apoeucd,soei,tm'ivn,duIg,"ct"l,hir"e"t a"ipnm*utde.m"rJv,Eaacccld,khneeReauum-abn6rYn?u""'-alApamrsocpru6ialsttpfudoneasr:itne,t,eDarustmeencntlei,aaavsoitnartlsrzterildboarmt:Ei-"lalSetds'i anrune in aceastd zi, arn luat in taxi pasagerul amintit mai sus. irni

amintesc cd eu singur am $ters acele insemniri,
Am citit gi am semnat fiecare din cele patru pagini ale decla-

rat'ei de falA. Dacd. nu md inEeald memoria, tot ce este men{ionat

aici reprezinti adevdrul Ei corespunde cu vorbele mele.
Obri de Pellantone

si Johnes. Doream sA scap cAt mai repede de pasager, md speriase Raport
disculia lui. Am sffibdtut in total 8-10 cvartale Ei aparatul de taxat Willard J. Baysman agent special at FBI

a marcat numai 85 de cenfi- 26/tt/63 tl
L-am lSsat pe pasager in fa{a hotelului ,,Menton", la intersecfie' Willard M. Rooh agent special FBI
li
Dupd aceea, nu l-am mai vdzut. San Francisco 26/ll/63
Repet, acest om mi-a declarat cd va lichida precis pe cineva si l
in completare, dl de Pellantone a declarat cd a mai avut treburi
... --i* speriat, ceea ce explicd de ce nu am menlionat aceastd cu polilia, insd aspecte penale impotriva sa nu au fost formulate. rllil
El a lucrat ca gofer de taxi mai mult de 30 de ani in sectorul golfului
cursd in fiEa de bord.
in prezenla agen(ilor speciali ai FBI am examinat figele mele San Francisco, iar mai inainte in Los Angeles gi Oakland,

de bord din perioada l-21 noiembrie 1963 inclusiv, insd insemndri Califomia. De obicei, lunea si ma4ea are zi liber6. Lucreaz5, de
despre u""uri6 cildtorie nu atn descoperit. lntr-adevf,r, imi amintesc
cd,in perioada 15-21 noiembrie 1963, notam cu creionul, deoarece reguld, incepAnd cu ora 5 seara pdnd la miezul nop{ii gi mai tilrziu.
stiioul, dacd nu md-nqel' l-am pierdut pe data de 14 noiembrie
Nu figureazi in eviden{a tratamentului psihiatric. Din arr:/- 1942,
1963. pdnd in 1946 a activat in marina militari a SUA numdr de serie
Atunci c6nd am citit despre asasinarea trui Lee Harwey Oswald 3772595: De asemenea, a fost ajutor de mecanic auto. in 1951, a

?n Dallas gi am vdzut fotografia lui Jack Ruby (dupd opinia mea' avut un grav accident rutier, dupd care timp de un an a fost bolnav.
aceasta s-a intamplat luni 25 noiembrie 1963), am telefonat in seclia
noastrd a Biroului Federal de Investigafii qi am fbcut o declaralie. A avut cdderi de memorie si in scopul stabilirii dimensiunii trau-
matismului cranian i s-a frcut o encefalogramd
Pasagerul mi_a spus c5 este familiarizat cu San Francisco, ins6
De atunci golurile de memorie nu au recidivat,' rezultatele
unde a l6crrit, inainte de a sosi in oraqul nostru, n-am in(eles' El
encefalogramei nu i s-au comunicat.
nu a pronuntat nume concrete gi nu a vorbit pentru ce ;i cu ce Ca o posibilS dovad6, el a prezentat fiqa de bord dn ZO
problerne a sosit in San Francisco. Despre scopurile ultimei sale
noiembrie 1963.
de asemenea, a t6cut. Nu a amintit nici un fel de adrese
"atatotii, Parcul particular,,Homs Carve Company" este condus, ?n pre-

zent, in numele fostului proprietar, de Chris Maradacis, care

282 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 283

locuieqte la urmitoarea adresS: Harward - Drive 214, Lakespure - in calitatea de fost procuror in New Orleans, propune o variantd a
asasindrii lui Kennedy foarte diferitd de cea oficial6 a comisiei
Califomia. Warren. in rolul lui Garrison, participant direct in ancheta deschisd

ilrnul lui Oliver Stone pentru a elucida omordrea lui Kennedy, a fost ales Kevin Costner
(cunoscut din Dansdnd cu h.tpii, sau din Robin Hood). Ce igi
Pentru Olivet Stone, filmul John Fitzgerald Kennedy este propune filmul? Urmdrind pas cu pas ancheta desfisurati de Jim
echivalentul american al frlmului lui Costa Gawas ,2", iar Kevin Garrison, Oliver Stone demonteazd toate argumentele Comisiei
Costner are ocazia s5 joace rolul cel mai dur din cariera sa in fala
celui mai bur actor: fantoma lui Kennedy, care nu apare, practic, Warren, demonstrdndu-le absurditatea. ,,Numai un singur glon{ a
deloc pe ecran. Succesul filmuiui este imens, dovadd faptul cd TOah
din americani considerd fals raportul Warren (cuprins in 26 de puhrt sd treacd prin gdtul lui Kennedy, apoi prin pieptul guver-

volume!). natorului Connally ;i prin incheietua m6inii acestuia, ca sd cadi
Filmul incepe cu un documentar celebru: pelicula de 8 mm a
dupi aceea, ca din intAmplare intac! pe bancheta lui Connally? Si
lui Abraham Zapruder, un turist care a filmat int6mpldtor scena ce se poate spune de cele 12 ore petrecute de Oswald in mdna

atentatului. Masina inainteazd. Se aude o impuqcdturd' Aceastd ima- poliliei, fbri avocat si fird depozilie scrisi si semnati?" in film,
gine este reluatd gi la terminarea filmului lui Oliver Stone, dar mult Kevin Costner - Jim Garrison - incearcl cu ajutorul unor trlgdtori
de eliti sI ocheascd pia{a Dealy - in care sosise Kennedy aflat
-"ea.ratr*itian.rnsppegiteleoc.nra!SnidulnlrgicneilenegettmAeEapntoeeggKtreae,fnupnlaueni.dicyEafeliaictcguu6l pte.rsiTnterdaetserpdibeinilt:ofs!aie,Fvia'erOdeJsawcclakalirde, intr-o masind decapotabild - cu o pugcd de acelagi model ca cea
sCImerepaipoelsreuiablcilpl prdeee;seteddiesnostetculrulisieila.dcUqennaesggtdtleonicm!aial goloinvmeeqatqesidpiemgJSp.labFcu.tieuKl.pedeiinfarssupunapttreea'' folositd de Oswald - o pugcd Mannlicher-Carcano cu incdrcare

spectatorului. Fdrd indoiald, acesta este filmul anului in America' manuald, ceea ce a insemnat sd ocheasci, sd incarce pusca din nou,
Se poate spune, chiar, cd aceastd peHculd a stAmit o adevdrati
furtund, cum s-au exprimat criticii de specialitate, atet in rAndul sd ocheascd iar... in aceste condi{ii, Oswald a avut mari probleme
autoritatilor, cat si printre cetdlenii obignui[i ai Americii anului l99l , ca sd tragd trei gloan{e in 5-6 secunde. Pentru aceasta nu trebuia
oare au reactionat ?n mod diferit in fa{a variantei propuse de Stone sd fie numai un tregetor de elitd, ci un supraom. Seria intrebdrilor
in explicarea, sau, mai bine-zis, argumentarea faptelor care au dus
la asasinarea lui Kennedy la Dallas, in 1963. Pentru a face acest continu5.
film, regizorul a avut de trecut numeroase obstacole: intdi, sd
convingd o casd de filme sd-l facS; apoi, Ted Kennedy, fratele De ce testele , pe baz\ de nitrat, prin care se dovedegte existenfa,
preqedintelui asasinat, nu a reac{ionat in nici un fel la cererea sau nu, a prafului pe puscd ars de pe, degetele unui suspect au fost
iegizorului de a da unele detalii cu privire la acele zile; la fel ;i
"taitie O., in timp ce oraqul Dallas a acceptat cu greu sd-i pennitd negative la Oswald? De ce FBI nu a linut cont de o informa{ie pe
lui Stone sI toame unele scene din film pe locurile reale, mai ales care o primise, cu privire la o tentativd de asasinat la Dallas, infor-

la etajul qase al cl5dirii Texas School Book Depositary, pentru care ma{ie ce le-a venit cu cinci zile inainte de atentat? De ce autopsia

a trebuit sd doneze suma de 50 000 dolari Funda{iei istorice a pregedintelui a rimas secret5? De ce a dispSrut creierul lui?
ora;ului. Scenariul, care std labaza filmului, a fost {bcut' in mare,
cltipd cartea lui Jim Garrison, on the Trail of the Assassins. Autorul, Inainte sd inceapd sE lucreze la film, Oliver Stone a citit cele
peste 600 de cdr{i referitoare la asasinarea lui Kennedy, din care a
scos un scenariu de 1000 de pagini, cu 180 de personaje. Filmul

dureazd 3 ore, tirnp in care totul este la maximum: mister, suspans,

crimi. Valoarea acestui film constd in afirmarea dreptului de a

clrnoa$te adevlml, de a nu se mulprmi cu explicaliile oferite de
putere si de a apdra o anurnitd idee de democralie. Opinia publicd
nu a rdmas deloc indiferentd la reac{iile autoritdtilor ce au apdrut
dupd premiera filmului. Astfel, la televiziunea americand a fost
programatd o emisirme in care gi-a fdcut apailia presupusa prirnd
solie a iui Kennedy. in ziua urmdtoare, NBC a prezentat un reportaj

efectuat la Moscova: un functionar al KGB-ului pune pe masd un

284 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 285

dosar al lui Lee Harwey Oswald, afirmdnd cd nu a ;tiut 9i nici nu vicepresedintele, care, prin moartea lui Kennedy, devenea prege-
dinte, ca si nu mai vorbim de cei care au conkibuit la conceperea
a bdnuit, cd Oswald ar fi putut fi agent CIA. Reporterii americani acestui complet. Filmul nu ii dd in vileag, deEi ii impinge mereu
in fati. Dar scopul lui nu este acesta, ci exprimarea, cu voce tare,
demonstreazd cd Oswald a trdit doi ani in URSS, renunlind chiar a ceea ce gdndesc americanii si spun in soapt?i, chiar si acum.
la cetiitenia americand 9i cdsdtorindu-se cu o rusoaici. Unul dintre
fogtii vecini rugi declarl cd Oswald, la un moment dat, frcea parte Probabil cd vor mai.trece altj 25 de ani ca sd se deschidd si celelalte
dintr-un club de tir, dar un alt fost camarad a precizat cd numai o
singurd dati l-a vdzut pe Oswald trdgdnd, dar fidgea foarte prost. dosarel...
Contradictorii par sI fie gi declara{iile cu privire la cunoqtinlele lui
de limba rus5. Astfel, un fost tovards de muncd spune cd vorbea

stricat ruseEte, dar solia lui, Marina Oswald, il contrazice'. ,lee

vorbea rusegte foarte bine".

Polemica in stabilirea adevirului se dezl5nfuie, ajungdndu-se
sI se afirme cI gi tatll lui John, Joe Kennedy, s-ar fi imbogdt't, in

timpul prohibiliei, gi c6-qi in;ela nevasta cu Gloria Swanson, starul
american al anilor '20. Nu se trece cu vederea nici fapful cd acesta
a fost ambasadorul SUA la Londra, la inceputul celui de al doilea
rizboi mondial gi cE manifesta o anumitl tendinlS de ,,a-l inlelege"

pe Hitler. Nici pregedintele Kennedy nu a fost un inger- Acelaqi
iucru il confirmd gi dezviluirile amantei mafiohrlui Sam Giancana,
Judith Exner, care a fost qi amanta lui Kennedy la un moment dat.

Judith a mdrrurisit pe patul de moarte cd a dus nenum5rate valize

cu dolari pentru a contribui la campania electorald preziden{al5.
Dar, in filmul lui Stone, Kennedy, apare singur impotriva tuturor'
chiar qi atunci cdnd se culca cu Marilyn Monroe. ,,Stiu cd nu era
un s{bnt, afirm5 Stone. Dar in cele o mie de zile de preqedin{ie,
cred cd s-a schimbat, devenind un om de Stat... Nu a cedat nici la

invazia Cubei, nici in criza provocatil de rachetele atomice sovietice

amplasate in Cuba. A avut ;i intent'a si se retragd din Vietnam,

ceea ce a deranjat, se pare, foarte mult concemul idustriei de arma-

rnent...".

Oliver Stone acuzi prin acest fikn. ii arati cu degetul pe cei

din CIA care l-au asasinat pe Kennedy. Dovadd c5, de atunci 9i
pdn[ acum, numai simpatizant' ai CIA au ajuns preqedinli. Un
igmepfuolrtaagne{ndlieesi.teS9toinfeapitiual rcaitiincsuusdieBgeutsuhl
amlnunt deloc lipsit de a
fost, la un moment dat, 9i

pe cei din complexul industriei militare care, vlz6ndu-l pe Kennedy
ezitana cu privire la problema Vietnamului, ar fi fost nelinigtiqi de

posibilitatea pierderii unei piele de armament de mai multe miliarde

de dolari. ,,Cine a profitat de pe urma acestei crime?" se intreabd l. Bibliografie utilizatd: Edward Jay Epstein, La mort du Prisident, in Le point,
cineastul. Nimeni nu a profitat mai cu folos decdt Lyndon Johnosn,
w.287,20 mars 1978, p. 155.

ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 287

interesele Imperiului britanic, piesele lui Dawson au fost achizi-

Un fals ;tiinf ific celebru lionate de British Museum, iar ,,omul" de la Piltdown a primit

numele de ,,Eanthropus Dawsoni". Dar iat6 cd in anul 1935,

Eanthropus (omul aurorei) a primit o loviturd nimicitoare - Martson,
descoperind, intr-o groapd de nisip din Swascombe, un craniu

acheulean, pe care nu-l putea data atunci, dar care nu semdna deloc

cu cel gAsit in 1912. Oamenii de qtiinld au inceput sd suspecteze

Eantropus-ul ca fiind fals, iar bdnuiala care s*a adeverit abia in
arn[ 1949, c6nd doctorul U. P. Oakley, pundnd la punct o metodd
False opere de arti antice exist5, dar false fosile?!"'
S-a crezut ci celebrul craniu de la Piltdown va rimdne un de datare bazatA pe mdsurarea cantitdsi de fluor din oase, a aflat
cd relicvele erau de o dati foarte recentd. Mai apoi, in 1955, s*a
exemplar trnic. Dar nu: amprenta Archaeopterix-ului este dease-
menea un fals scandalos. Glsit in 1861 in Germania, s-a alSturat putut dovedi cd bucdlile de craniu uman datau din Evul Mediu, iar
in cursul anului 1985 s-a concluzionat definitiv c6 maxilarul pro-
un an mai tarziu colec{iilor de la British Museum- varsta sa a fost
estimatl la 150 milioane de ani qi pre{ul sdu actual, dac6 ar pus venea de la un urangutan, fost pensionar al grddinii zoologice din
fi
Londra. Cercetiri ulterioare ale unor specialiEti qi medici legi;ti au
in vdrtzare, ar fi de mai multe zeci de milioane de franci' Dar
astronomul Sir Fred Goyle, care l-a studiat pe fotografii, estimeazi demonstrat falsul, pun6ndu-se in eviden{i faptul cd oasele fuseserE

cI amprentele penelor sale au fost gravate pe o roc6, care pare sd tratate prin cufundarea intr-o baie de bicromat de potasiu gi oxizi
fie mult mai fina dec6t restul, ceea ce wea s6 spun5 cI ele au fost de fier. Mandibula suferise retuEdri penku a se potrivi cu craniul.

fabricate de cineva cafe ar fi presat o fosila veritabila de roc6 sfdrd- Eanthropus Dawsoni a rdmas in colecliile de la British Museum,
matd gi micinati, apoi amestecat6 cu ap5. Mai mult' cealaltii
de astd dati ca un exemplu de fals qtiin{ific, pentru amuzamentul

jumdtate a amprentei nu ofer6 imaginea-oglindS clasicd: ea este vizitatorilor, fiind una dintre atracliile acestei celebre institulii.

suficient de diferit6'. Faptul cd in toatd aceastd poveste fuseseri implicali o serie de

La cele de mai sus, cei mai mari paleontologi afrmi cd asffel savanli de renume, impunea cu acuitate descoperirea autorilor escro-

de urme se regdsese la numeroase fosile 9i cd Sir Fred ar trebui s5 cheriei. O vreme, acestia au rdmas necunoscu{i, bdnuielile plandnd

se rezulne la observarea stelelor! asupra echipei cu care colaboraserd savan{ii. Charles Dawson era
una dintre cele mai tenebroase afaceri arheologice s-a derulat
mai presus de orice bdnuiald: nu a fost atras niciodatd de glorie gi
la Piltdown, in Marea Britanie' Pe scurt, faptele s-au petrecut astfel: nici bani nu solicitase pentru piesele oferite muzeului. CAt priveqte

in anui 1908, Charles Dawson, un avocat din Hastings, dar Ei un pe Woodward, acesta se bucura de reputafia unui paleontolog onest
erudit arheolog amator, a g6sit intr-o cariera de nisip din Piltdown, si corect, fiind in afard de orice blnuiald. Dealtfel, el a decedat la
scurt timp, fiind profund afectat de acuzaliile aduse. Chardin, in
un craniu uman care pdrea foarte vechi. Asociindu-se cu profesorul calitatea lui de preot, nu putea fi interesat de a lua parte la rm fals,
Smith-woodward, abatele Teilhard de chardin qi paleontologul A.
iar Martson cu atdt mai pu{in putea fi bdnuit, deoarece solicitase
T. Martson au continuat s6 prospecteze zorta, gdsind, intr-un strat
te4iar, alte fragmente de oase umane si de mastodont, inclusiv o expertizarea oaselor.
cal,ottr craniand si un maxilar. Aceasta se petrecea in anul 1912 Ei
Dupd unii, Dawson cduta sd dea o loviturd care l-ar fi fbcut
descoperirile respective au constituit starhrl pentru elaborarea unor renumit, iar pentru al{ii Teilhard avea un spirit de farseur qi ar fi
putut juca festa unor savan{i pomposi. Dar niciodatd nu s-a fbcut
r-r.,-"iour" lucrlri care doreau sd demonstreze cd englezii erau
cu adev5rat dovada responsabilitd{ii lui Dawson, sau a lui Teilhard
urmagii celei mai vechi popula{ii umane de pe continentul european, in avenfurd.

dacS nu chiar din lume. crun asemenea demonstra{ii satis{bceau lald, cd doi americani, John Hathaway Wgi dinesSlocwotla;ni dAylafrredd,

1. Science et Vie, w.816, sept. 1985,p.62' Meyer, au reluat ancheta, abandonatd inke timp

288 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE

aAarathuCuguar nmCaoaniunacnaijuDunosnylcseeu,isipaaeotcii"tuGpt"et""tliiv"suetds",it.itteuTxlup:ie:Slrfi!:itnebsc:t1erim1a-linttu1oll1od"ge-ielcl,itd,"-'a.rSs"ir,i superbS, si a;a a gi fost! Frauda sa a supraviet'uit timp {Dee+b.0unade
s.ipta"iet"it 20 ani (Doyle
#H;iil;;*ioEBmnualeta,ininnrAmthsa.eacutuoiCginnlmio.odaguDsiivlcetsoi,u,dcyttrlerlaieeascraoi"eaplnrea"uautstrcaieoe-Jr.a,em"t,pia'tpeiT"ttJnro,'te"e'r:aipaau"tu"libutfnttuciineatrupteaoreoeoqmustthtl6eareolGpnpdf9ateeoia"lltsTetcqolilfpgtciisisciaoande9n-lle*iicfiuprrlscucnaidzdetlioeooe'uslm?Sorn,egcetvoa'rn.iint.biiatudaoitllertr6iraqubetilusdaetepdeexreeapcumsetEeuiavraoni'i-'r ani. El i-a a murit in 1930)'
credinld, membrii echipei lui Dawson, alimentat' mereu cu oase
;;ffiffi;;;r;l;;;ilc";put;"ia*:n*l;ti;una;uinii:t;cJiieo";fo'ffln"ieGp;t*ao;"nTo*rep;a"SeeJineiti;msliiiiru#1.r.itt-tnoon"odgiab-.arluticmmurili.f"lpiollea"iointfnreb,rte'l-;tiirmeou;vii;ra"rinc*;irg,ifirci"nao6csduuedlra;D1,chiaustlei'naianoddiifp,,nocui"iEcrae.e,usarsfvi.er*irli.q"fpctimllusyra"adtaeii"amrottnrtncae*pret'ruP,roetotiaptlulirta"ouina,l"oliloit"uEarrt-utot"dcire"rt,i;tis"Laeo-ii-"'tiavuacnt*-.uwiiAiatae*uUaL"uudpntcl"iotsuoaporfae"miasrunafurou*isnladprcaptptbaa*-eouodaiia*t,ormolti,i,r*ieilirrcoDtcii-otlaof-ilueljoura'aneiogf"rtraar'ipeivatgisa'tydcnli,arttdosiRlsisaeltetaipoarcdnddurnmtfloandreudticsnifd'?pmzttieal-ueC"adafuouaap'boitfMsutchla"zvli':ioctee'nntahooer'iDeucoi"iatsroltrgn'oioieltbursboncdettuntsqiitpi'esyriurllosciniaudmd.ln"ntaeeWcraiDlttzEnieotih"litrseinaa"asgodeilsfztaddstoStieyivcaeooeciren.vjliscscunoeisrarcesiitddeetfattanl'dmoeanmas'cd,niAntciuptmseume'eSne'detencennoCecciilriu^efsocicicsmisoalapreimieopiiueiinlfdannufsdrmlirndamalfcenculdeereissdeapeSnsari5ceaaeen-iidt'i,-- falsificaie, av cdzLrt in plasa farsorilor. CAnd afacerea luase am-
hplrouatred, "D,ooyhlue.,topcomliatiista,vce6anddeiigtdandc6s,dtodtealatoptiultdl olawinve, aalSllicaarhinetorl-ougni
;"umPc-sc;s;l";eea;ri"-du;oE;lp*"i;es,nfl"iii;dPlietitu;.mu6'oe.;iinrt,f*;niaia;",dl.foorii1ff*-,auar5b,p4dl.nseaicedel"-eCnaeufleaeufaer"ardlcre"iesl-pdieud-a:,udtecaituveu'suci-talafaep-tOai,tnv""n,uf-ysaiilo.pi"-efinsaJiyat"ltlectitifii"dnlta"rn"oqdtiio-cornriule-tv6s-utiaana-,mtF"catcgt"rocAaeDf,qvfiulamrdXroaiinfqmsneecopwto"rudaElalesosasttuicipectsoa'adpdniidncnrcnuoetiee5tddrrissmmssilutEnancomd-afghunlad'iPrialfaocseeaueil?alrprlitmxsdiacnnPfpi6oaastoue'ewrntlpHtsrsnlersdneeteficse'mzfauutpbpna'raeaiuor'suurellnicWnaesttmaeeuicynmrar'niraaenzaitsiDr'aeodteoprtanoScitsrdavocduauiagzsSnrvldsueuieectuliiLrredrean'a'l-'l au descoperit in 1915, intr-un gantier vecin, Piltdown II, cranii reale
de acheliuneeni. Tot el ar fi imprSgtiat vestigiile de acolo: un alt

craniu Ei un alt maxilar cu un molar- a doua descoperire a intSrit
Departe
de a p6rea suspectS, aceastd
la paleontologii britanici ieza unui ,,om de Piltdown"' Doyle nu
putea sd intervina {dri a-qi pune in joc propria sa reputalie- Era
ci ridiculizase pentru un timp atdfa savan{i prelioqi'
mulfumit cu nimic contestate,
bum aceste evenimente nu mai puteau fi

scriitorul s-a temut ca farsa lui sd nu se intoarcd impotriva propriei
sale ieputalii qi a ticut, in mod vinovat. Ceea ce nu l-a impiedicat
s6 ia mai departe in zeflemea pe arheologi si paleontologi'
Cei mai suspecli, in oice caz acei a cdror reputatre 1 suferiJ
cel mai mult din aceasti ur6td aventurS' sunt Woodward 9i Teilhard
de chardin. cum se face c6 au mar;at? Sau involtmtar au participat
la mistificare, pdstrAnd tdcere asupra indoielilor lor?
Studi0l americanilor John Hathaway Winslow qi Alfred Meyer

este menit s5 reabiliteze memoria arheologilor autori ai descope-
ririlor de la Piltdown, din 1912. Iatd cum, insuqi Doyle, cel care a
demonstrat in scris cd nu poate exista o crimd perfectS, n-a putut
sunnonta propriile sale considerente, oricdt de abil gi-a pregdtit
manopera.-intele din urml adevSrul a trebuit sd iasd la lumind.
in anii '70 o intreagi corespondenlI intre diversi oameni. de
'p;ltnuii;nbetllddictaoartieai pedLxrueatmiRpnlearcredhv:eisrocimehleeu,l de specialitate. Astfel, intr-un articol
din noiembrie 19'72, avdnd titlul O
de la Piltdown (rv' 28, p' 999), unul

dintre paragrafe poartA lirlJul: Teilhard de Chardin a scdpat complet
bdnuiatd?, ceea ce este un mod de a insinua cd nu este
de orice
exclusd orice bdnuiald impotriva acestuia. FranEois Russo in Za
Recherche, nr.43 din martie 1974,p-293,teia problema 9i afirmI
aceia, ca gi el, care au fost lega! de pdrintele Teilhard
cd p^Cenhtraurdtiont,'
a apdrut de necrezut cA nu s-a dispus la wemea
de
respectivd de documente pentru a-gi sprijini punctul de vedere' In
La- Recherche din martie 1973 (w. 32, p. 3Ol), o scrisoare semnatd
serioase de a indep-drta aatza\ia
de Eugdne Schreider oferd motive
irn decembrie 1973 (nr' 40, p'
"" s-i putea aduce lui Teilhard;

290 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 291

1083), accaereeav;iinreesvdisctionpfriermztentci doDianwfosromnaaliefopsrtiviintoamreod.laceartceusnt a) Scobitura, la Piltdown era un depozit perfect pentru fermd
subiect
falsificator implicat firtr-o descoperire arheologicl, Ei face din acesta qi gospoddriile invecinate. ,
,,un candidat qi autor al falsului de la Piltdown"-
b) in timpul iemii, scobitura era inundatd.
mvindso,u,vAridlmiesiwdleupairDeszdaewmirsetolnmnlioqdnioimmcua,miaaefilnremtsed,c6cFarnaruengiooffsseerRdpuosdasutoeb, aicitEriinbsuuinp. trneivmiicni{iano
incercare de necinste lui Teilhard ir aceasti afacere. In principal, c) Apa, in argila Weuld poate colora obiectele (datoritd oxizilor

este vorba de o scrisoare a p5rintelui Teilhard cdtre Dr. U. P. Oakley de fier confinuli) cu o remarcabil5 rapiditate. in 1912, intr-o 96115

(departamentul de geologie de la British Museum), datati New din apropiere de Hastings, am avut dezagreabila surprizl sI vdd un
Voit, Zg noiembrie 1953: ,,V5 rog sd primi{i mullumirile mele os proapsdt tdiat (venit de la mlceldrie), colorat cu o tentd tot'asa

pentru scrisoarea DumneavoastrS". de maro ca si resturile de la Piltdown.
Vd felicit sincer pentru solulia problemei de la Piltdown' Vor-
in astfel de condilii, nu e imposibil ca un coleclionar oarecare
bind anatomic, Eanthropus era o specie de monstru' $i din punct
ce are in posesia sa oase de maimuld si le arunce. la groapa de
de vedere paleontologic, este de asemenea qocant cd un om ce s-a
gunoi? Ideea mi se pare probabilS Ei, dupi pdrerea mea posibilitatea
nlscut in 2orii umaniti{ii a putut ap6rea in Anglia. Din aceasti ca ea sd fie realS nu este mai mare ca aceea din a-l face pe Dawson
cauzi, mI simt satisfdcut de concluziile DumneavostrS, in ciuda
faptului c5, la drept vorbind, aceasta pdteazd una din amintirile mele autorul unei mistificiri.
paleontologice cele mai strdlucite'si cele mai vechi"-
Dar, cu toate acestea, enigma psihologici rdmAne mai departe' in ceea ce privegte fragmentele din cea de a doua localitate
Consider cd nimeni nu va merge pAnI acolo s5-l bdnuie pe Sir
Smith-Woodward. $i intr-o mdsurd 9i mai micd pe Dawson' Piltdown, trebuie remarcat cd Dawson nu a incercat niciodatii sd le
Arthur cunoscut foarte bine pe Dawson, pentru cd am lucrat cu el
L-am facd cunoscute - dacd amintirile mele sunt exacte - mai inainte ca
Ecui ctuotSulirinAtrdtmhuprlddtoeatrreefitsr aauprpoaptrieureordielaHPasilttdinogws,nin(dul9p6ll)o' intilrrire
El av91 primele descoperiri sd fie complete. El s-a mdrginit sd md conduc6
la gantierul celei de a doua descoperiri Ei mi-a explicat cd a gdsit
un caracter -Ltodic si entuziast, diferit de exemplu de cel al lui molarul izolat gi bucd{i mici din craniu in groapa cu resturi si pietrf.
sa prietenie pentru Sir
Fradin de Glozel. Pe de altd parte, profunda Or, dacd ar fi vorba de o mistificare, te-ai fi aEteptat normal sd
Arthur face imposibil5 ideea c5 ar fi putut sd-gi mint6 asociatul vezi un crescendo de descoperiri, altceva decdt un rnaxilar ;i un
weme de mai mulli ani. CAIE weme am fost pe teren, nu am
remarcat nimic suspect in comportarea sa. Singurul lucru care intr-o canin. Dar, nu a fost cazul...
zi m-a lSsat perplex a fost cdnd l-am v6zut culegind doul mari Pe de altd parte, M. C. Cu6not m-a autoizat sd reproduc notele
{iagmente ale unui craniu dintr-o bucatii de rocS scobita (aceste
fralmente fiind probabil aruncate din anul trecut)' Nu am fost.la luate cu prilejul unei conversaqii pe care el a avut-o cu pdrintele
piltdown cAnd a fost descoperit maxilarul- Dar, un an mai tdrziu, Teilhard, miercuri 7 iunie 1954, la sediul revistei Etudes, 15, iue
c6nd am descoperit craniul, acesta era pulin vizibil printre pietrele
raspandite pe sol in urma cemerii, incat mi s-a pdrut de necrezut Monsietrr. Reproduc intocmai declara{iile pdrintelui, fdri nici o

iint"t" sd fi putut fi pus in mod inten(ionat acolo. lmi amintesc modificare.

"cuE Sir Arthur m-a felicitat pentru ascu{imea ochilor mei. <Omul de la Piltdown. La 30 iunie 1954, dupi o comunicare
la Societatea geologicd din Anglia, totul este mai mult sau mai
Sunt incapabil sd vd sugerez o publica{ie satisfbcdtoare a miste- pu{in trucat. Este vorba de un craniu neolitic revopsit, susbstan{a

rului. Dar presimt cd existd ceva in privin{a existenlei unei mis- mineralS transformatii in gips (sulfat de calciu). Transformarea

tificdri. Sd nu uitdm trei lucruri: imposibilS la Piltdown>
<<Craniub> descoperit de Dawson. int6lrrire in carier6. Dawson

a spus cd a descoperit fosile interesante: <Venili sd md vede{il.
Teilhard gdsegte craniul. Doi ani mai tdrziu, descoperd;i un canin.
<Pe atunci eram un t6nar geolog>. Teilhard nu se g6ndegte la un
fals. Amintiri nepldcute. O problemd sentimentald pentru britanicii
mdndri de a fi unul dintre centrele de umanitate primitivb".

Nu trebuia uitat cd daci Teilhard a fost un savant de clasd inter-
na{ional5, pe atunci nu era decdt wr debutant, nefiind incd licenliat

in gtiinle. El a fost deci o prad6 qoard pentru Dawson. Se vede

292 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LJNTVERSALE 293

foarte bine cI Dawson l-a atras intr-un anurne loc gi a profitat de modificat; copiii de la periferia oraselor - pretindea el _ sunt
inferiori, din punct de vedere al
ascu{imea vdzului s6u. avute, bdrbalii sunt mai inteligenli inteiigenlei, copiilor ain clasete
La aceste mdrturii, se adaugd acelea care arat[ c5 Teilhard era
G, dupl cum se aratii intr-un dec6i femeile.- in revista ame_
un om adept al adevdrului, incapabil sI minQi, a;a dupl cum rezultii articol publicat
din toate scrierile sale si din intreaga sa existenfi, dupd cum voi ricaga sgience,'n profesor de la Universitatea din Iowa a a""op"rit
cd 'latele pe care-si baza conchviile cyril Burt nu sunt rezulltul
dovedi cu doud fapte pe care le voi menliona. Cum oare gi-ar fi unui studiu propriu, ci reluarea truncheati a unor statistici publicate
putut procura Teilhard aceste piese false fbri sd atragi atenlia asupra cu trei decenii in urmd in cadrul unor investigafii de cu iotul alti
sa? Avea nevoie de un instrument pentru a toci dintii. Nu putea naturi. Articolul din revista science demonstreazd cd datele
face aceasta in l5casul mdndstirii unde locuia. de cyril Burt nu fuseserd ob{inute in urma unor
publicate in l97l
in al doilea r6nd; pdrintele nu s-a aflat tot timpul acolo pentru
a efectua pseudo-descoperirile. Dacd a avut negansa si descopere jituenssttierfiAcpane-drasuofrirnilmealaepf,;oacp,iuptsoaeghleiievctiiitozncldarrtereriamfirdaimstoroibdus(aiinartginturiarvder le,d,lecourer6lb,"dpien"tno"rttrmiuga"al,d_r.ls."-i
unele piese dispuse intr-un anume loc, el nu a gdsit altele qi nu s-a corespunzltoare clasificdrilor discriminatorii fbcute de ell.
putut deplasa pentru a le pune in locuri adecvate.
l. Romdnia liberd,25 oct. 1978, p. 6
Pentru a conchide, vom realua fraza fui Teilhard: ,,Problemd

sentimentali pentru britanici, mdndri de a fi descenden{i din

umanitatea primitiv6". Nu vom qti niciodati prin ce proces Dawson
s-a transformat in falsificator, reugind s5 inqele o serie de somitlqi,
mai pufn pe Marcel Boul6. Dar se poate presim$ in ce abnosferd
a fost elaboratd mistificarea: aceea a rurui nalionalism exacerbat,
surecitat de penibilul rdzboi al Burilor. S-a descoperit in Germania
mandibula lui Maner gi omul de Neanderthal, in Franla. Dar aceasta
nu mai t'ne: pentru a demonstra locul int6i al Albionului, va fi creat

un om maimufi, in acelagi tirnp om (datoritii craniului siu) gi
maimu{E (prin maxilar), pe scurt un ,gnissing-link" Ei vor fi

egalonate descoperirile in timp, servindu-se de un nevinovat iezuit

pu{in cunoscut.
Prezen\a britanicilor in topul falsificatorilor nu se opregte aici.

Vom oferi acurn un alt exemplu stupefiant. Se qtie cd un argument

major utilizat pentru promovarea teoriei care explicd diferenlele
dintre coeficient'i de inteligen{i numai prin ereditate, s-a dovedit
cd se bazeazd pe date falsificate! Este vorba de datele prezentate
de profesorul englez Cyril Bwt in cadrul unui studiu publicat in

196l in care, cu rezultatele oblinute int-o serie de teste de inteli-
gen!5, se demonstra baza ,,ereditafr" a inteligen{ei. Testele - se
spunea in articol - fuseserl efectuate in rAndurile reprezentanlilor
a gase grupuri - de la muncitori necalifica{i, la profesionigti cu inalti
calificare. Tabelele alcdtuite de Burt sugeftIu c6, cu c6t cineva
ap ,me unei ,,clase mai de jos", cu atit cifra indicAnd coeficientul

sdu de inteligen{d este mai redus6. Cyril Burt a susfinut public, in

mod frecvent, pan6 la moartea sa in 1971, cA acest coeficient de
inteligen!5 al unui copil este determinat la nagtere gi nu poate fi

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 295

Bormann unui interogatoriu mai strdns, Bauer dispare. A urcat intr-un Che-
wolet mare gi a pomit pe goseatra nr. 9, care duce spre nord.
un mister elucidat?
Destinalia probabild: Paraguay.
Joti, 5 octombrie I972IJn om indesat, sp6n, trece pe la postul l
Fdri indoial5, aceasta nu constituie decdt o peripe{ie in via{a
I
nazistului rdtiicitor..Dar trebuie recunoscut cd era cdt pe-aci sd fie
s
prins...
{
in orice caz, Velasco e categoric: omul cdruia i-a adresat
I
cuvAntul, la Mendoza, este, intr-adevdr, Martin Bormann.
?
in vArsti de 38 de ani, nrelt cu maniere afabile, Velasco a frcut
vnmal din Mendoza, in nordul Argentinei, nu departe de frontiera
ciauCii"hct"Jei""atniir-"atliii"runaairc5i.u.esaneEamPuspeaictrernaiesnuriozsnanpnectpean,ieocjteusrtaoillesstsptmiiihocpadaa"Muttitepnteftuueoansidfecipimoraasmzqeirgaeairvpcacsdourdtrzertud,u'innitp$nepiiuunaplnrqmeuoaamdcpbaeouecerrnlteeuadpqdsddeieuorr-enueRbpudgitfmcairulautueenrnnld!eetoieD'ddBa9aaacattJerrou'aluaregdiqrgtee'ii confidente la Buenos Aires:
un pa$aport pe alt nume''
-fie-care dat5, avea imparias.pgte opinia superintendentului Jose Juan ,,incep6nd din 1963, via{a mea de agent secret gi cea a lui
Bormann practic se confund5. Astfel, in iulie 1969, bazdndu-md
Inspectorul iqi pe indicalia unui informator de cea mai mare incredere, fac o
Velasci, un flurilionar t pdtiot a1 Agenliei Centrale de Investiga(ii descindere intr-o casl de la periferia oragului Buenos Aires, convins
ci Bormann se ascunde acolo. Dar el are numeroqi prieteni, chiar
din Argentina.
RiJardo Bauer si Juan Gomez? Nume binec'noscute super- Ei in cadrul propriilor noastre servicii secrete. A fost, probabil,

;Vain;cet;eeflal.netsdiiac;eosfniutupu,relmursidcorVdaenetgeltEae, isuuccnonu.ostEimitnllguhgudptriiaatsurccitoti6,cp,ud:dl:saed"r'ufsai{tna"pbtsie'leeaxaiemnstrcebcdreielilsaueeclaattizpvudaint4Aacifnttliie-t'unponieimeipsaualallue;ni'i anuntat de sosirea rnea. Cum am inconjurat casa cu oamenii mei,

courdaa"r"zreidbuVosieni"e:l-aMa"scscaacorfudiiegniiarndwaeieBmsasoaeuzrdmddbieaianatnc,a,enfvivs.rdrtioennndteputosalurcldidusoetnedienimsacetezi'nlioqartliia"msMaeieuanrfdlm6o,dzarfai'litPdcer?ninmtrufinapa!{rli,im9daer a disp5rut. De aceea, regret amamic c5, atunci cdnd am dat ochii
Interogat de Velasco, fostul gseecrmreatanrda' ld-a,,fri.sihurbelriunliuaiz"Sr'eccuanlmoa'scted cu Bormann la Mendoza, nu,arn luat initiativa personalE de a-l
cd este, rnJtr-adevdr, de origine
inRictlamrdpopceBeramVueeiplra,ns9dciuoc-diuqspiaa"us-ipairpaeots'rntdualppsridemuesduaossvpceeadcdtee;pt9elanatrBgueusaetn-loul scsruuAp'i.urenes pune sub mandat de arestare".'
e--ste- ""1in"i
itttt ,,Am gdsit numele Ricardo Bauer ;i Juan Gomez, precum si o

serie de alte nume false adoptate de Martin Bormann, ca Jose Perez,

David, qi oricdt de shaniu ar putea si pard acest lucru, Eliezer

Goldstein, intr-un raport special ultrasecret al Coordondrii federale
argentiniene, raport destinat pregedintelui republicii. Purt6nd

numdrul 3163-D. A. E0485 qi clasat <<document strict secret gi

confiden{iab>, raportul are titlul: <<Dosar special cu privire la Martin
Bormann>>. El a fost redactat in gase exemplare numerotate, doud

destinate a fi trimise pre;edintelui, trei rezervate unor sec{ii ale
serviciilor de informalii interesate in aceastd afacere, iar ultimul

exemplar rdmAndnd la biroul care centralizeazd <<dosaml Bormann>>.

Am in posesia mea al gaselea exemplar al acestui document
extraordinar, inscris inilial sub numdrul 6834 in dosarele SIDE,
adicd <<Secretaria de Informaciones de Estado Dependiente de la
Presidencia de la Nacion>> (Secretariatul de Stat al serviciilor de

informalii depinz6nd de Preqedinlia Republicii).

Acest dosar-cheie, care ldmuregte un mistsr prea indelungat gi

dd oarecum solulia lui, cuprinde o perioadd de 2O de ani din

existen{a agitatl a lui Bormann in clandestinitatea exilului sdu. Am

il*'Buigbil,iofgnrTarfi^eeuati,liznar.t5ii2.R/19e7la2 taEirel,fb2,c3u/t1d9d73e;JAulaaninVDeelacasucxo' ,DcoitsaatraedleeLseacdreitselaasle l. Relatare fbcutd de Juan Velasco, citatd de Ladislas Farago in Lumeet, w.

istoriei, Ed.,,Politicd", l97O' p. 217 ' 52/1972 si t,2,3/1973.