Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.2)

296 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 297

de asemenea multe alte documente: rapoartele a vreo 20 de agen! { supraveghere nr. 4378 - SIR redactat de agentul special Pinto din
speciali car€ se ocup6 de cazul Bormann. Ele merg mai departe de
con$nutul dosarului SIDE. { sectorul Pasadas al Intelligence Service-ului, Martin Bormann a
pdrisit Eldorado (un orag in nordul Argentinei, situat la frontiera
Ultima serie din aceste documente, cuprinzdnd rapoarte de la Ii
o datii at6t de recentl ca iulie 1972, mi-a fost remisS' in secret' la cu Paraguayul) qi a ordonat goferului sdu sd-l ducd la Cordoba. Dar
20 noiembrie. Md aflam pe atunci la Montevideo, in Uruguay. I
- antd agentul - am reusit sd-l filez si am descoperit ci pleca la
Pomind de la aceste documente complete Ei precise, pot sd t
i Encamacion, in Paraguay, pentru a se int6lni acolo cu dr. Josef
reconstitui prima dare de seamd autenticd a peregrindrilor fostului t Mengele (medicul morlii, din laglrul de exterminare Birkenau-

lider nazist. I Auschwitz).

' Bormann reuseqte sd se strecoare la Buenos Aires ?n 1948, I Ultimul refugiu unde serviciile secrete argentiniene l-au depistat
in urmd cu cdtva timp, se afld in provincia Salta. Bormann locuia
pentru a lua acolo in primire un tezaur, expediat cu vaporul in t
fietr-o vilS la Rancho Grande, marea proprietate a lui Amdt von
Argentina la patru bancheri in care nazigtii aveau deplinl incredere. Bohlen-Holbach, ultimul descendent al familiei Krupp.

. Bormarrn se stabileEte .in Argentina. Bormann este inconjurat cu atenlie de cdtre unul din directorii
' Dup5. anul 1955, Bormann dispare ca prin farmec. acestei latifundii uriase, cea mai mare din lume, dupd crun se spune.
intr-adevar, ea are dimensiunile unui comitat britanic. Gazda lui,
Documentele aratL, de asemenea, uimitoarea metatnotfozd a un turc nattralizat, este cds6torit cu o fostd prietend a dr. Mengele
fostului potentat nazist mai int6i apatrid, apoi in investitor de fonduri gi are gi alte legdturi cu clpetenii naziste, stabilite ln America de
naziste ajuns in Argentina, in mod fraudulos. intr-o zi, se aflA in
Sud.
Bolivia, sub numele de Augustin von Lange, camuflat in preot
catolic. A doua zi se afl6 in sudul Republicii Peru, pentru a fi supus Desi autoritSlile argentiniene erau ir posesia unor dovezi de

unui examen medical general intr-un spital condus de prietenii sdi. netiigdduit despre prezen\a lui Bormann la fermi, superintendentul

Sau face o vizitd amicului siu ,,Freddy" Schwend, un alt nazist Velasco mi-a spus cd avea pu(ine ganse si pund m6na pe el.
notoriu, foarte cunoscut pentru rolul sdu de prim-plan in cursul <<Ranchul descendentului lui Krupp - mi-a spus el - este punctul

celui de al doilea rdzboimondial, c6nd a imrndat lumea cu bancnote cel mai misterios din intreaga Argentind. Stiu cd este folosit, din
false de 5 lire sterline. Nazigtii sperau pe atunci sd provoace astfel cind in cdnd, ca loc de azil pentru fugarii nazigti si in prezent avem
' falimentul B6ncii Angliei.
dovezi incontestabile cI Bormarm insusi se addposteqte acolo. Dar
Dqi peregrindrile lui par a avea un caracter demenfial, ele se noi am hotirit sd nu incercdm si facem o descindere deoarece, din
desfiqoard potrivit unui plan bine stabilit, pus la punct in mod cantza marei suprafele a domeniului, supravegherea ar fi extrem de
dificili, iar o tentativ[ de arestare intr-un punct precis al acestor
meticulos. Bormarm nu foloseEte niciodatS mijloacele de transport intinderi uriage gi sdlbatice ar fi menit5 egecului. Si, in orice caz,
Bormann ar putea sd scape usor, cu mult inainte ca noi sI reusim
publice - trenuri, autobuze sau avioane. C6ldtore,ste totdeauna si ajungem la ascunzdtoarea sa actual6.

intr-un automobil inchiriat, condus de paznicul sdu personal, Hig- Este put'u probabil ca Bormann sI rimdnd incd multii weme
gins, un chilian de origine klandez5, care vorbeEte gennana' sarr.de la Salta, aratii Velasco. Ne agteptdm ca el sd plece in Paraguay,
iecretarul s6u, un t6n5r inalt gi blond, pe nume Jimenez, de origine unde se poate ascunde cu ugurinfd, cu ajutorul lui Mengele gi al
prietenilor sdi, sau in Bolivia.> Velasco a adhugatl. <Ultima lui
mexicano-germanii.
Bormann nu atinge niciodatii nimic cu mdinile goale, de teamd deplasare aduce un element important. Deoarece el nu se mai poate
refugia in Chile, iar in Argentina situalia devine pentm el mai grea
de a nu fi trddat de amprentele lui digitale. Poarti mdnugi de ca oricdnd, Bormann va intAmpina tot mai multe dificultEli pentru
a gdsi o ascunzdtoare sigur6.>>"
material plastic chiar pentru a duce la gur[ paharul cu bere pe care
il bea in localurile lui favorite, ca barul ,rA'BC" de pe Calle Lavalle In cursul ;ederii sale in America de Sud, care dweazl de 24
din Buenos Aires, sau o braserie in aer liber din Bariloche.
de ani, Bormann a cunoscut suisuri si cobor6suri.
De cdte ori pleacd brusc, antrn{5 cu glas tare destinalia sa. Dar
de indati ce nu mai este vdzut, se intoarce din drum qi pleacd in
direclie opusd. Iatii un exemplu. Potrivit unuia din rapoartele de

298 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 299

intre 1948 9i 1955, el a putut sI trdiascd dupd bunul sdu plac supravegheze vasta regiune limitrofi cu Paraguay si Brazilia. El era
Vincente Lopez, in
intr-o casd de.pe Calle Salta, in comuna ajutat de agentul Corea, de la biroul din Formosa. Agentul Alvarez,
pAap"rtr"uotpr"oiedrFeersadcnoedpieBzruiireesna-aogsiincAsaitrpaetluasrt.alrDaeaaprcartlainmtauiinl tapdlrirelzoziruid,neanaqzii!na;tlci,'eclpnaumt1p9:16aT0n,ipacudslni-1ad la Viedma, era rdspunzdtor de supravegherea regiturii Bariloche.

intensificat gi a fost dusd cu maximum de energie. Agentul Mega, de la biroul din Cordoba, r5spwrdea de Argentina
in 1963, pozilia lui Bormann in jocul de-a v-a{i ascunselea, la
care participi d" la sfirqitul rdzboiului, a devenit critic6. La l8 de nord. Agen{ii Chamado ;i Verri au fost trimigi in regiunea
noiembrie, iolonelul Alberto Samuel Caceres, directorul Coordo-
nirii federale (in prezent general, pensionar), a trimis urmdtorul strategicd Parana, unde fugarii nazigti circulau continuu. Opera-
ordin, strict confidenlial, celor trei servicii de securitate pe care le
{iunea era coordonat5, la Buenos Aires, de Jose Velasco, ajutat de
conducea: agentul special Raneri.

,,Ordin nr. CF-S-L365. OIP DatoritA muncii lor curajoase gi eficiente, Argentina este

De acum inainte, supravegherea exercitatd asupra tuturor debarasatd, in mod practic, de fugarii nazigti. Fire;te, cu excep{ia
striinilor ffebuie sd fie intensificata, in special in ce priveqte indivizii lui Bormann, care se strecoar6 din cdnd in cAnd in lard si apoi
de nalionalitate germana cunosculi ca nazisti sau criminali de rdzboi pleacd in direc(ii necunoascute.

Serviciile de informalii argentiniene supravegheazd toate

migcdrile lui Borrnann, chiar si dincolo de frontierele {drii, aga cum,
in cursul celui de-al doilea rdzboi mondial Amiralitatea britanicl

supraveghea itinerarul submarinelor gernane in croazierd opera-

gi persoanele impotriva cdrora au fost lansate mandate de arestare, !ional5. cartierul general al Coordondrii Federale, semne rosii,
unei cereri de extrddare. ActivitSlile coloniilor
,guerf,fn"a-n"e fac obieitul teritoriul argentinian trebuie sd facd obiectul La
stabilite pe
inor rapoarte cit mai precise posibil. Toli agenlii trebuie t5 Pl- albastre gi verzi indicd cu precizie pe o harti uriagd a Americii de

Sud orice oprire, chiar si momentan5, a lui Bormann, in pere-

meascdlnstrucliuni in acest sens Ei sd fie avettiza\i cA toate mdsurile grindrile lui.
de supraveghere gi control, precum qi contactele confidenliale cu
informatorii, cu autoritaule Ei cu presa trebuie sd r5m6n5 strict Exist5 o list6 de caognetnro{lilolinr,utinddlaicziiil.ePge iaicnefaosrtmi laisltidilesupnrtimcioten,-
secrete. Biroul central de informalii va trece imediat la alcltuirea semnate rapoartele
de dosare complete confinAnd informaliile disponibile p6nd in
precum si numeroase informafi disparate care sosesc neincetat cu
prezent qi pe aielea ce vor fi oblinute cu privire la toli strlinii
privire la Bormann gi care merg de la informa{ii adunate: ,,A-l
cturosculi pentru ideologia lor nazistd; 9i aceasta indiferent de confirmat", pdnd la inforrna{ii indoielnice adnotate: ,,F-6-nu a putut
rnaaplioonaartlietaloteratrilmori.sSeuds-emeSne{riovnicaituellepednostmarecvoonrtrfoi lluinlustetrdlainziliodr aqtioidted
filialele lui din intreaga {ara. Agenlii vor fi oligali sd trimit5 rapid fi dovedit."

toate informa{iile pe care le vor putea culege. in arhive, se afld raportul privitor la Martin Bormann, in care
[Semnat:] Alberto Samuel Caceres, Direclia Coordon5rii
sunt consemnate rapoartele agenlilor, indiciile si informa{iile pri-

mite, precum si numeroase informalii disparate care sosesc neincetat

cu privire la Bormann, incepdnd din 1948 gi pnn6 in prezent. Fiecare

Federale. fild poart6 gtampila ,,Republica Argentina - Ministerul Afacerilor
Inteme - Poli{ia federal6". Pe pagina 1 se poate vedea un poftret
Pentru executarea acestui ordin' brigdzi speeiale, create in
al lui Bormarur t6ndr. Gdsim, de asemenea, scurta lui biografie, ftr

sacleopSuledrveicaiuvl6uni apepnetrnuazcisotni,traoulufol ssttraldiniuilgoartelalaPfailsiaaldeales, regionale care se spune in termeni categorici: ,,A pdtnurs pe teritoriul uostru
Viedma,
na{ional in mod clandestin in 1948 venind de la Genova - Italia.
Avea acte false."

Cordoba, Paranagi Buenos Aires. Ansamblul lor acoperea zonele Urmeazd ceea ce se numeste in Argentina ,,cronograma del
firii in care se qtia cd se addposteau nazigtii qi refugialii din cel
cie-al treilea Reich. caso."1, 9ad5ic0d cronologia faptelor. Ea incepe astfel: federalS.
Bormann
a fost identificat in capitala
Agentul Pinto, ataEat la filiala din Posadas, era insdrcinat sd Informatcr; dr-ul Pino Frezza, medic italian care l-a intdlnit pe

300 PAUL ETEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI ITNIVERSALE 301

Bormann in cursul vizitei lui Mussolini in Germania. El era unul eliberat de Vatican cu nr. 073909, era pseudonimul ales cu cinism
din membrii antwajului lui Mussolini. Raport SIR nr. 0318.
de Martin Bormann.
n Bormann insolit de un fost ofiler din Wehrmacht, a fost vdzut Spre deosebire de Hitler Ei de unii din adeplii sdi fanatici, care

qi identificat, in mod formal, la cafeneaua ABC, situatd pe Calle se aflau in adipostul subteran sdpat in betonul Cancelariei, Bormann
Laballe nr. 500 in capitala federald. Raport SIR nr. 01219. Juan
nu a avut niciodatii nici cea mai micd ezitare de a fugi dacd rdzboiul
Felisiak.
va fi pierdut.
Rapoarte de acest gen sunt datatate din 1951, 1952,1957' 1958, La 4 apilie 1945, cu cinci siptim6ni inainte de sfhrqit, cdnd

1959 gi se egaloneazd din 1961 pdni in 1971, data ultimului se afla gi el in addpostul supraaglomerat al fiihrerului (denumit
document din dosarul care poate fi consultat. pompos ,,cartier general", Bormann a adresat lui Emest Kalten-

intr-o seard de la sfrrgitul primdverii 1945, aflat in mijlocul brunner, delegat de Hitler sd conduc6 magina de teroare care era
ruinelor cancelariei Reichului, in cursul bitlliei Berlinului, declan-
gatd la i6 aprilie de Armata sovieticS, Bormann a reuEit sd fug5. organiza\ia SS, o scrisoare indignatS, in care il mustra, pentru cd
El a sosit in Argentina ia l7 mai 1948, la bordul pachebotului ,,Gio-
vanni C." Venea de la Genova gi cildtorise in clasa ,,turist". Deqi indriznise sd contracareze eforturile frenetice ale anumitor condu-

imbr6cdmintea sa evoca {inuta iezui{ilor, pa;aportul sdu ar6ta cd era cdtori nazigti care luau mdsuri pentru a-;i asigura fuga. Aceastii
Eliezer Goldstein, nlscut la 20 august 1901 la Piotrkoff, in apropiere scrisoare ilustreazd atitudinea personald a lui Bormann in fala
de Varsovia gi cd era frul lui Abraham Goldstein qi al Mariei Esther
situaliei critice de atunci. Singurul ,,realisf' printre fanaticii isterici
Laudrinas, ambii decedali. Pagaportul, cu nr. 073909, fusese eliberat
care se aflau in bunche4 Bofmann igi pregdtise de multii vreme
la l5 februarie 1948 de Oficiul apat-rzrlot de la Vatican. fuga in cele mai mici amlnunte si in vederea acestei eventualiteli,
luase mdsuri precise (gi secrete, fuqte) in diferite domenii.
Peste cdteva zile, pagaportul s5u de refugiat era inregistrat la
El trebuia sd rezolve urmdtoarele probleme:
Nun{iatura apostolicl din Buenos Aires, iar biroul pentru strdini al
l. Cum sd iasd din Berlin, atunci c6nd toate drumurile,
poli{iei federale ii elibera ,,Cedule de Identidad" (Buletinul de
permilAnd evadarea, aveau sd fie blocate de armata sovieticd?
identitate) obligatoriu cu nr. l. 36/642. Bormann aprezentat ulterior 2. Cum sE ajungd intr-un loc de refugiu la care trupele aliate

o cerere de autoriza{ie pentru qederea in larI Oficiului pentru victorioase sI nu aibi acces?
3. Cum sd se asigure c5, dupd ce va ajunge in acest loc, va
imigrare al Ministerului Afacerilor Interne. La 12 octombbrie 1948,
la mai pulin de 5 luni dupd sosirea sa, primea documentul dorit, putea tr5"i confortabil pdnl la sfhrqitul vie{ii?

care ii acorda ,,entrada permanente", adicd autorizaSe de a locui ,,-{dministrator"', in ultimii doi ani de r5zboi, al celui de-al
treilea Reich in curs de prdbusire, din septembrie 1944 el cduta
permanent in Argentina.
Cum reugise una dintre fostele cdpetenii al celui de-al treilea neincetat o solu$e pentru a-gi asigura supravietuirea qi gdsise cdile

. Reich si trdiasci in libertate ?tt timp ce, la I octombrie 1946, era si mijloacele care s5-i permit?i si rezolve una din probleme.
lJzltnd de puterea pe care i-o conferise ,,Fiiihrerul" muribund,
condamnat la moarte prin sp6nzur6toare la Niimberg, acolo unde
Bormann qi-a amintit cd avea acces la casa de bani con{in6nd
colegii s6i fuseserd sp6nzurat' la 16 octombrie, unii pentru crime tezaurul ultrasecret in devize, aur qi pietre pre{ioase. Ca atare, s-a
mai mici decAt acelea pe care Bormann le avea pe conqtiin{5?
dus la Banca Reichului, unde acest teza\r erapdzit de un funcfionar
Documentele care descriu amdnunlit dedesubturile acestei fantastice mf,runt, un anurne Oswald Puhl. Tezaurul con$nea milioane in

afaceri dovedesc, in mod defirlltiv gi irevocabil, cd Martin Bormann mdrci-aur, in lire sterline, dolari, franci elvelieni, franci belgieni
in
nu a pierit (aga cum afirmd unii, 9i dupl cum vom prezenta etc., precum gi 3500 uncii de platin6, peste 550000 uncii de aur 9i
finalul acestei lucrdri sd 4.638 carate de diamante gi alte pietre prelioase. Erau depozitate,
tulburdtoarea ipotezd) in unp ce incerca
de asemenea, sute de opere de art6.
fugd din buncherul lui Hitler de la Berlin. Un tezaur macabru... Platina Ei diamantele fuseseri fi.rrate de la
Unul din documente demonstreazd, lurl umbrd de indoiald' cd
evrei $i de la locuitorii tdrilor ocupate. Aurul era o pradd jefuite in
numele ,,Flliezer Goldstein", care figureazd pe pagaportul de refugiat

302 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINIVERSALE 303

lag6rele de exterminare. El provenea, in mare parte, din dinlii sdu, Bormann a fugit din camera firnerari urldnd: ,,Fiihrerul a murit!

victimelor trimise sd moard in camerele de gazare- Fiecare pentru sine!..."
Luni de zile, in fiecare noapte, o camionetd condusi de SS-igti,
Aceast?i frazd a devenit lozinca zilei. Hitler nu mai exista pentnr
aleqi pe spdnceanI, transporta recolta zilnicl provenind direct din
,,uzinele mor!ii", care eftI predati lui Puhl. Numai Kaltenbrunner abara calea spre iegirea din buncdr'
gi Puhl (om de incredere al lui Himmler in domeniul economic)
Bormann, in mod special, agteptase moartea,,Fiirhterului"' cu o
erau la curent cu aceste transporturi noctume' nerdbdare crescdndd. De acum inainte, putea sd preia conducerea

Dar Kaltenbnutner i-a dezvdluit aceste fapte lui Bormann. Si fugarilor, de weme ae era singurul supravie{uitor al conducerii
cdnd s-a convins, aqa cum ardta intr-o scrisoare trimisd soliei sale, supreme naziste. Goebbels il urmase pe Hitler in morm6nt.
cA ,,totul era pierduf', Borrnann a hotdrit si foloseascd ace;ti bani'
mdnjili de sdnge, pentru a-gi salva pielea. I-a ordonat personal lui La urma urmelor, marele exod al cdpeteniilor naziste urmdrite
Puhl si predea emisarilor s6i mai multe ldzi sigilate. Apoi, evident,
nu a fost o ,,groauicd experienld", sau o ,,aventurd disperat[" asa
in deplin acord cu comandamentul german al submarinelor, cum au incercat mai t6rziu sa arate protagoniqtii lui in prolificele

,,rn6rfurile" au fost expediate in Argentina pe adresele a patru ban- Ei excreabilele lor memorii. cu un grup de a[i fugari, dar nu a
cheri germani: Heinrich Doerge, Richard von Leute Richard Striud Martin Bormann a plecat
rdmas multii weme cu ei. Acegtia porneau orbeqte spre o destina[ie
gi prietenul ;i agennrl personal al lui Bormarur, Ludwig Freude.
necunoscutii gi spre un viitor nesigur. In ce-l privegte, Bormann
DupE ce a reuqit sd scoatil tezaurul din !ar5 9i s6-l addpos- gtia exact incotro se indrepta. Atunci c6nd igi stabilise rriinu{ios
teascA in siguranfi pe coastele indepdrtate ale Oceanului Atlantic, planul de evadare, fdcuse, int6mpldtor, o descoperire. Aflase cd
Bormann nu mai avea de ales. Trebuia sd reziste pind la capdt exist?i la Berlin un alt buncdr, in care s-ar putea refugia dup6
ahturi de Hitler. Fiihrerul se ascundea in buncdrul sdu, o foddrealS prdbuqirea lui Hitler. Acolo ar putea sd astepte un prilej pentru a
eleganti, impodobiti cu tablouri neprefuite 9i a cdrei podea era
acoperitd cu mStdsoase covoare orientale. evada.

Scena care s-a desldgurat la sfirqitul lunii aprilie 1945, in acest Un alt nazist notoriu pregdtea acest buncdr pentru el insuqi. Era
Adolf-Otto Eichmann, cdldul a mii de evrei. Prevdzdnd cd totul se
cartier general at6t de elegant s-ar putea compara cu Infernul lui
Dante, tratat Ei adaptat pentru ecran intr-o manieri comic6. vcaonssfiorsliidpartosst upbentpruivnnaizlaistis, eedl piuulsueiseprsod pseriecoinlsutriuiaostcgdaunnizaadtdii,popset

in centrul tabloului se afla un bltrdn, cu muqchii felei cSzuli, Kurfuersten Strasse. Addpostul fusese prevdzut cu un generator de
cu spatele incovoiat, d6nd intruna din cap ca o jucdrie mecanicS, electricitate qi cu un sistem de ventilalie. Adunase provizii, apd 9i
cu mAinilb tremurdnde, cu fala contractatd uneori de un tic nervos' carburanli, in cantitate suficientd pentru a rezista, la nevoie, luni de

trigAndu-si picioarele gi privind in gol: era Adolf Hitler. Dar aceasti zlle.

epavl continua sd conducd pe cei din jur. Cuvintele pe care le Eichmann comunicase existen{a acestei ascunzdtori unei singure
persoane: lui Kaltenbrunner, conducdtorul uriaqului aparat al mo4ii
rostea, deqi cu glas tremurdtor, continuau sd aibd for{E de lege, dacd
din care fbcea parte biroul lui Eichmann.
nu in Germania, cel pu{in in brmcdr. in acea perioadd criticd pentru nazisti, Kaltenbrunner a pdrdsit
La 22 apirlia nervii lui Hitler au cedat. Pentru pdma oard el a
brusc Berlinul, plecAnd in Austria. El l-a insdrcinat pe Heinrich
dat semne de complet[ prdbugire fizici qi mintal6. Apoi a pdrut
s6-gi revin6 ciwa timp. Dar,^dupd numai opt zile, s-a prdbugit din Mueller, ;eful Gestapoului, sd acfioneze in numele sdu la Berlin qi
i-a dezvdluit secretul buncdrului construit de Eichmann.
norr, i- la 30 aprilie,-ora 1530, l-a sinucis.
Deoarece sediul Gestapoului fusese bombardat, Mueller s-a ins-
Atitudinea omului insdrcinat sd se ocupe de c6inii lui Hitler talat in vizuina lui Eichmann. in cursul unei vizite fbcute in buncdrul
arati haosul care ajunsese sd domneascd in aceastii adunare lipsitS
de cdpetenia ei. C6nd a intrat in salonul in care Hitler zdcea mort fiihrerului, Mueller i-a dezvdluit lui Bormam existenla acestui
si i s-a ordonat sd otrdveascd pe cei trei ciini favorili ai stdpdnului
addpost si l-a invitat sd vind qi el acolo.

Bormann a luat notd de invitalie. Dar nu a putut s5 plece, atdta

timp c6t ,,Ftihrerul" se mai afla in via{d. Acum, insd, in noaptea

&-

304 PAUL $TEFANESCU ENIGME ATE ISTORIEI LINTVERSALE 305

luminatd de salve de artilerie Ei focuri de armd sporadice, Bormann Acesta nu a fost decAt un incident printre multele altele, dar

se indrepta spre buncdrul lui Eichmann. A ajuns acolo fdrb nici un care l-a convins pe Bormann cd la Bolzano era in nesiguran!5. Cu

incident. S-a instalat, impreund cu Mueller si cu un anume Scholz, ajutorul episcopului Hudal, a fbcut totul pentru a grdbi lucrurile si,

aEtept6nd ca ,,er" si vind sd-l caute. in special, pentru a organiza plecarea sa in Argentina, unde il astepta
,,Ei" s-au prezentat sub infbligarea a doi preo{i trimi;i de un
tezaurul - devize si aur.
episcop ausffiac prieten, Aloisus Hudal. ,,8i" aduceau toate lucrurile
La inceputul anului 1952, migcarea nazistd clandestind din
de car" ar fi putut avea nevoie fugarii pentru a strdbate Germania America de Sud trebuia sd facd fa!5 unei cize grave, de rezultatul

ocupatd. Aduseserd pAnS qi haine preo{esti, ceea ce echivala cu un cdreia depindea supravie{uirea ei ca celuld'giganticd a nazismului

permis de liberd trecere. in lumea postbelicd.
Bbrmann a ajuns in Bavaria aproape la fel de uqor, cum ajun- Problema era complexd. Pe de o pafte, intre diferitele clici
naziste stabilite in diferite {dri domnea neinfelegerea. Pe de altd
sese in bunc5rul lui Eichmann. Un tdndr ghid l-a condus in Italia parte, se des{bgura o luptd I}atricidi intre supravie{uitorii celui de-al

prin mun{i. Bormann s-a ?ndreptat spre Merano, unde solia sa Gerda III-lea Reich. La baza acestor conflicte se aflau banii. Cea mai

era pe patul de moarte, intr-un spital. mare parte a tezaurului nazist, care a putut fi transportat in America
Dacd Bormann nu a fost arestat la Merano, aceasta s-a datorat,
de Sud, se afla in mAinile unui singur potentat: Martin Bormann.
probabil, unui gest de compasiune al generalului american Geroge
Unii din colegii sdi - precum Klaus Barbie,inLa Paz (Bolivia),
Patton. pEiriFnedperiocpkrSiilcehwloerndmt,ijilnoaLcime,ad(aPrertuo)li- reugiserd sI se imbogSleascd
ceilal{i fugari depindeau de
FBI-ul il cduta pe Bormann in America de Sud, dar serviciul
generozitatea lui Bormann. $i el deschidea greu pLmga. Acorda cu
de informalii al armatei americane iqi intinsese plasa mai aproape micd subven{ie turor fugari
zgircenie o de seamd, ca Heinrich
si, in mod logic, la Merano. Oameni in civil ai serviciului de
inforrnalii al armatei gi sentinele in uniformd fuseser6 postali in Mueller, fost Eef al Gestapoului, care se ascundea la Lima sub
jurul spitalului in care era intemati Gerda. Ei presupuneau cd
numele de Oskar Liedke, sau ca protejatul sdu Adolph Eichmann.
Bormann va veni sd-Ei vad6, pentru ultima oar6, sofia. CAnd a aflat
situa1ia, generalul Patton a spus: ,,Ldsa{i pe biata femeie sd moard care lucra ca mecanic la Tucman, in Argentina.
in pace!"
S-a cercetat coresponden{a dintre Bormann Ei Eichmann, din
Supravegherea a fost desfiinfatd, Bormann beneficia, astfel, de
timpul gederii lor, de zece ani, in Argentina. In scrisorile lor se
un nou permis de liberd trecere. vorbegte, in special, de bani. Eichmann cerea tot mai mult, iar
La 22 maftie 1946, cAnd Gerda a incetat din viaf6, Bormann a Bormann, degi igi incepea scrisorile prin ,,dragul meu Adolf ii
dddea din ce in ce mai pu(in.
plecat la Bolzano qi s-a instalat intr-o mdndstire dominican5. A in cursul anului 1952, toate aceste incorddri, care mocneau,

pretins cd este un refugiat venit din Triest. Se purta destul de ciudat ieEiserd la suprafald qi ameninlau insdqi existen{a ,,mafiei brune".

pentru un criminal de rlzboi at6t de urmdrit. Eta vdztrt deseori in Ca Ei mafio{ii originari din Sicilia, care se intrunesc la Appa-
oraq si a fost recunoscut de o femeie, d-na Thalheimer, a cdrei lachia, la nord de New York, fostele cdpetenii naziste din America
mdrturie este mai convingdtoare decdt aceea a lui Arthur Axmann' de Sud hotdrdsc, in 1957, si se intAlneascd de urgen(d la
fostul conducdtor al tineretului hitlerist, care a afrrmat cd, a vdnl
cadarzml lui Bormann la Berlin. Ascochinga, in munlii Serrena, din nordul Argentinei.

D-na Thalheimer il cunoscuse foarte bine pe Bormann la Ei sosesc de pretutindeni, pe un domeniu retras, aparlinAnd unui
Miinchen. El era unul din pacienfii sofului ei, medic. Or, ir acea
zi din septembrie 1946, ea se int6lnise cu el pe stradd. Purta fost subofiler de la bordul lui U-235, unul din subrnarinele gernane

pantaloni icu4i de piele Ei o cdmagS-sport. intahirea a fost scurtii. care se strecuraserd in estuarul lui Rio de la Plata, in 1944-1945,
Bormann a recunoscut-o pe d-na Thalheimer gi a luat-o la fug6.
?nainte de sfbrEitul rdzboiului, pentru a descdrca acest tezaur care
A dispSrut intr-o casd in care ea nu a vrut - sau mai degrabi nu
a indrdznit - sd-l urmeze. este cauza actualelor discorii. Martin Bormann strdluceEte prin
absen{d. A r6mas in refugiul sdu din San Martin, lAngd Buenos

Aires, prefer6nd sd conduc5 adunarea de la distantd. Cu cdt se va

306 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 307

fine mai mult timp departe de adepfii sdi, cu atdt mai mult va putea viciilor speciale argentiniene, btaziliene qi paraguayene. Potrivit
s'perPa esdd-esi p6streze banii' acestor rapoarte, orgaruza\ia gi-a pierdut treptat caracterul fu"d?-
ulta pu.t", mAna
de naziqti nemulqumili' imp1Agtiltt.i1 mental - ,,ideologic" qi ,,filantropic" - pentnr a deveni o organizalie
emisfera occidentald, incep
si complice rela{iile personale ale lui de afaceri condusd de Bormann, prin diferili intermediari, unii dintre
ei oameni de afaceri care nici mdcar nu cunoqteau neapdrat iden-
BnaozrmiAstagJnepnnefclnrutlrusapuseteoccri{aitia5l lMidlei"ng-auirog,redcnoitribuniaieanaeii.sesurvnilc.iiinilocrreddeinlsapteionparoj balregmenetlie-
titatea discretului lor partener.
La inceput, aceastd evolu{ie a fost lent5. Ea s-a accelerat atunci
cdnd nazigtii au fost nev-oili sd-qi organizeze sistemul de protec{ie
niene a fost avertizat, de oamenii sii, despre pregdtirea acestui
lui Mega reusesc sI asiste la "confe- si sursele de existen!6. in 1955, Bormann a fost qi el obligat sd
important conclav.'Spionii pdr6seascd Argentina. A l5sat intr-o situalie foarte grea pe ,,scumpul

rintd". sdu Adolf'Eichmann.
Aqa cum s-a aflat mai t6rziu prin raportul agentului M.eBa' agto; Functul de plecare al drumului lung care avea sd-l ducd pe
riteflle argentiniene descoperd atunci ia obiectul aceslei rygiu1l
este o o.gLiza\ie pe care ?efugia1ii nazigti o mrmesc ,,Die Spinne" acesta din urm6 in ,,cugca de sticl6" din Ierusalim nu se situeazd
in 1960, aga cum se crede in mod obignuit, ci aqa cum vom arlta
(Paianjerirl) gi tarl este desemnati in raportul lui Mega Ei in alte mai t6rziu, in 1955.
Bormann, in continuare sub numele de Eliezer Goldstein care
d--ocui"mnei"npte,asubinnulgm4egle, ei spaniol ,,La Arana''' aliat, situat la
intr-un lag5r de detent'une frgareazd pe pagaportul sdu, pleacd in Brazilia, unde devine ur
Germania, de cdtiva fanatici prizonieri
Glasenbach, in int6rziase sd-gi extindd tentaculele ca SS'.aceasGl pJrsonaj destul de cunoscut, nu nurnai, aqa cum subliniazi ra-
o-.larrlruli" nu poartelJ poliliei, in regiunile indepdrtate din Matto Grosso, ci gi in
o adevdratd

p' #tzaOrdgiapidziaalniijeenr.a Asa se explicd numele ei, ,,Die Spinne"' localurile de noapte din Sao Paulo.
condusd de un fost brigadier SS, Paul Hausser' CAnd, datorit6 escapadelor sale, ;ederea lui in Brazilia devine

c;S;aptr;ein"r;rie*eie"gisseeasEiteuopbntqdaiensddlufoocbnr{adinuudrfiloreeqstnuiernscaeelzseaignretei''ciieansnatAraejmaenexdrcicluuanseidvleedmSinauurdir'ifa"irqDmeileee periculoasi, Bormann iqi schimb6, in acela;i timp, refugiul gi modul
de via$. Se instaleazl la Santa Crtu, in Bolivia, unde locuieqte,
oricdt ar putea sd pard de neinchipuit, in casa unui om de afaceri
fonduri ale lui Bormann. evreu, Hans Strauss. Cdnd Strauss incepe sd-l bdnuiascd pe loca-
Aga cum au relatat agenlii Raneni 9i Chamada la 8 martie 1953'
Bormann acliona in calitate de coordonator intre coloniile naziste tarul sdu, Bormann pleacS. Din acest moment, ,,F,liezer Goldstein'
inceteazd sd mai existe. El se transformd intr-un pseudo-diacon,
din Paraguay, Argentina qi Brazilia' De fapt, el controla "dfaeiv.aizne-' frate laic din Ordinul
jenul", dEoarece putea s5 dispund de o uria;d cantitate de -pterlan.tutumiteii. Augustin von der Lange Lerbach, mdnastirile ordinului.
iqi stabilqte reqedinla intr-una din
j"taeAinunmriue,eSlnturietiiicl"u-Earctiidcaedego*i Srroeg9upuaidennnriigeuusinmdseeeaxapc-uaidltrueftisiinmn.iaviocncd,\etioinznmersabptpraeioereaf-urastgedilaneorsir'eagRmgaenenniuzafneitliozusrenf-heesravegacitndruuedl lri,ial,eaPrraegsuiepaEnrnre--t in legdturd cu alegerea acestui pseudonim se poate face o
observalie arrruzantA. Bormann l-a gisit intr-o piesd de Goethe,
si rezolve nici una din problemele principale, deoarece, dupd cum
Goetz von Berlichingen, in care un personaj declamS: ,,Mi se spune
aDmemaelntflieoln,aBt,oormmual-nchneaiev,eBaoramlatenni,dpereifecruaspesridvnirueaslais-tevlaiiteoaru' l Augustin von Lange, degi numele meu este fratele Martin".

Bormann petrece o perioadi ciudatd ?n exil. Din tot felul de
motive de ordin practic, el este complet despdr{it de vastele sale
fonduri. Se aranjeazd s6-i parvind sume modeste, cate ii permit s-o

,"gaiu"j"nuf ui". in loc sd-l foloseascd, asa cum pldnuiau Hausser si scoatd la cap6t.
colegii sdi, ca organism de ajutor, el a Pentru a compensa faptul cd trebuie sd renunle la viata pe picior
hotir6t, cel pulin in ce
mare, Bormann se deda la ceea ce va deveni distraclia sa favoriti'
privJEte propriul #u sector, sA ftansforme otganiza\ia'. astfel incAt Nu numai cd se pretinde preot catolic, dar se poarti ca atare. Uneia
baza edificirii unui imperiu economic' dintre gazdele sale, care pune la indoiala auntenticitatea calitalii lui
ra p"uta
Ijrrna"roe"astisittuoiriei ,,PaianjenuluT" tentltd clar din rapoartele ser-

:tL.

308 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 309

ecleziastice, Bormann ii explic6: ,,De fapt, sunt un fost ofiler din principalul protector gi sprijinitor financiar al coloniei de croa{i,
wamehromdaicshptegnis,icsupteocaiatelScd5enulaaVmatfiocsatrlh, ircoatroeniismit icpuemrmsietecusvdi-nmei'
refugiali ir Argentina.
iedebpelinseigsucr,fuencoliipleurdienpisrceooct^iareu.xDiliaarr,."sf,lryind prin a s9 cgnvingg
el insugi,-acii on"u|d aa atare. in cursul sederii sale in Bolivia, parti- f-ita"O efort'rite depuse de Mafia pentru a se infiltra in afaceri,

cipa fu'on"iLrea mai multor servicii religioase - botezuri' cdsdtorii ,,Paianjenul" devine cu timpul un important investitor in uriaqe

g' i funeralii. este piatra de hotar in existenla de dupi tdzboi a intreprinderi argentiniene.

Anul 1960 Succesul lui Bormann ca om de afaceri ocult, care reu$ise'
lui Bormann. i.r acesi an, el se lanseazd in afaceri mari. Noua etapl
coincide ct ciza care zdruncin5 profund pe toli nazigtii imprSqtia(i printre altele, s6-qi asigure monopolul absolut pe piala lemnului in
Argentina qi Paraguayul de sud, nu a incetat niciodat6 sd provoace
in lume.
uimlrea qi ingrijorarea autoritililor. Serviciile de informa{ii din
La23rnai,DavidBenGurionseprezintiiinfalaParlamentului Argentina ;i din Chile delin numeroase rapoarte speciale 9i analize
asisteniei stupefiate Ei a intregii lumi privitoare la acest subiect.
israelian gi aduce la cunoqtinla israelit l-au capturat pe Adolf Otto
cd membri ai unui comando Documentul strict confiden$al nr. 0128 din aprilie l97O la
Eichmann. Datorit5 str"anselor sale relalii cu acest candidat la Buenos Aires qi redactat de agentul special Mansilla, prezintl o
spdnzurdtoare, rlspunzdtor de masacre in mas6, Bormann are toate relatare uimitoare a negocierilor economice, duse pe atunci de
motivele sI se teamd ci i se tezewd aceeaqi soarld' Bormann. Mansilla aratd cd,,avocatul lui Grimaldi" este omul de
P[rdsesJe imediat Bolivia 9i strAbdtand Peru, coboard pAnd la prim-plan al asocia{iei secrete a foqtilor nazi,sti, infrin(ati de-acesti
Valdinia, in Chile, unde speri sd fie aplrat de marea comunitate
iigtBretrromnaanzdilsuintmls' tead.laiAntaci{niiontrnedraenggdiiupAnremin.eAirncictee6armsdteSedicaSoruim,du,endlitaaacctdehizenilsuiotencechaeizaadr,mdcainur i"g-i, cu scopul de a fumiza un sprijin logistic criminalilor de
uj"t"outgifu lui Schwendt gi al iui Barbie, o fermd la saurdg-eensttin{i"an:d*t' oI"qli
apropiere de frontiera ,irdiboi gi celorlalli fo,sti funclionari hitlerigti aflafi in America de
falca, l6ngd Linares, in
transforma-iocuinfa intr-o aaevdratl, fort6rea!5, cu cuiburi de mitra- Sud.
liere Ei chiar cu un tun antiaerian (dobandit din surplusurile armatei),
instalate in Punctele sffategice. El il descrie pe avocat drept un fost funclionar al partidului
Dupd ce se asigurd cd a evitat soarta lui Eichmann, Bormann'
nazist, care, inainte de a pleca in Argentina , a otganizal Camera de
din aceastd fortdrealS, redobdndegte controlul asupra fondurilor sale comer! germano-italianS. Mansilia enumerd intreprinderile in care
din Argentina qi incepe sd construiascd un nou imperiu financiar'
negi se bucurd de proteclia gennanilor din localitate' Bormann Grimaldi de{ine participalii pentru nazigti gi in care ii reprezintd in
ajsiec*o"tltleo"s,"p.irnincCcaleht, aitlnoi;gtuamljeaadzeidm,ocuriulgt,intdieteluiraladnnetudresazejdcurleJstoadrrug, enpaeOz'miHstei'gxMgicienarsnguedlepLv6uinnieds
consiliile de administralie.
p' riminullosdcuspi afazcnaicinPecorsnotinnaula' re afaceri cu fogtii sdi asocia{i germani,
Un alt raport, cu nr. DAE 568, redactat de ;eful sec{iei din
stabileqte legaturi cu doi italieni care, instalali in Argentina, d9ba1- Cordoba a serviciilor de informa{ii argentiniene, leagd numeie lui

diser6 o poZ4i" foarte solidd in lumea comercial6 din America de Bcioarrmdaennorisgiinadceiltaaliaaln,S,P, aBiaennjeitonuSlutei"mdoenni,uEmi e-leprcienluiniltaeltrmmeadrieulfinluain--

Sud. Unul dintre ei, Grimaldi, face parte, chipurile, dintr-o familie de filiera argentiniand a firmei ,,Mercedes-Benz".
princiarS din Monaco. celalalt, Benito Stemani, un fost fascist, este Protejat de noii sdi prieteni, Bormann simte cd poate din nou

sd plece, in deplind securitate, in locurile pe c?re le frecventa

odinioard. Face vizite periodice la Buenos Aires. in cursul tuturor
deplasdrilor sale, este filat de agen{ii serviciilor de informa{ii, care

alcdtuiesc un dosar voluminos cu rapoarte privind faptele 9i gesturile
sale in cursul qederilor lui in Argentina.

in cursul uneia din aceste cdldtorii, Bormann care' potrivit

mdrturiei dr-ului otto Biss din Asuncion, suferea de ulcer cronic,
este cuprins de o cizd violentd qi trebuie sd se ducd in grabd la
medicui cel mai apropiat, dr. Francisco Santos Urbistondo, al c6rui

cabinet se afld pe Calle Puycerredon. Acesta reuqeqte s5-i

potoleascd criza, fbc6ndu-i imediat o injeclie.

ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 311

310 PAUL $TEFANESCU in a patra zi a gederii celor trei la hotel, Perez s-a imbolndvit

De indatii ce Bormann iese din cabinetul medicului, agentil gi Jimenez l-a rugat pe Galvan sd cumpere de la farmacie medi-
cUa"Da"erlebre"cisai-sltlr;oiienfjni;liat;dso;saoticerlime"prraeiai;c";igiu"inn;ia^lt,orl.aefl.fqairl"taiteia"J*sd1;ete-"t''UBif-ofBtoubis6orgiairtgaa"um"*n'rOaniAnn"nconefapuszaEetti'qi"f-ioMtntls"ic-aat.irpEudrateeirtidnmnmct-aBaaeolioers.airtle:mspi:'drtdoaFieaf*nispde"nce,r'r-pfiddps"reatinie:cnrsliceityta"rna'-tIaturiuesnl-
""au"u*z-t"iAt,rrcptiee"tat.tJstCi-tmaoAeln-sndaplzaGinnsitloprvilug5anandptnropsdae-uas-Gti:6ina,<alu<vpJnaaonwip'aoatDhhlc,eaurHacemtuurerndclBaii,ocpratime-ma,aenianurutrre>mGl'ed'arilPtvaeinntdeezl-aaa-
proup" pe cei trei gi a=incercat sd intre imediat in legiturd cu agentul
pentru a-l avertiza de prezenla acestor indivizi
";;.dfi", ;i t*t*t ai" cotJoUu a serviciilor de informalii argentiniene' iuf"gu O^1" Cordoba, siu. Dar,
traducerea textuald a acestui document' care arunc6 o pdnd sd soseascd Mega la Mina
Iat2i lui Bormann in exilul s5u' r"ri*ti in hotelui
C-z-laabviaeolrtooos,g.'cie,eaipgtr"ee,nitsupulirbM6sseiusglearar,dvienhgsohoteleitrleudletfaEGvreadmlvsaains<,pc?uaqnbdl"a:-ull?inttodiemBpelaldeniacaoct6>t'>a $gioa'
f.r-inu ,rorrj urop* fupt"fot qi gesturilor
;;;;'s"t" 'lt, *t:O",i"r"""nb*u-nii;eiot,,ciirlifttttar"iovinG"utiil':"uDd"seie"uicpitanrarfeovserdvmgih-valea'ttriaeiaandtrsisnamt-grsdieatinctisietleooinrpril'uieacl lcC1iea*ornperld.itio1lsb-laaafausapliutanusrlauceprimirsecisciIineuarnergeaegranidspftvoru'artlt.
t"*,ii ta afle ca omul ie c-i Jittt"tt"t il numea Bormann plecase'
hu;o;s"^epm""rttn"o;"du;iu"le"mp"htt"aeifsclat^rhece;eedg;Lrle,;iius..ct3i-nznu8u.rulJf"daic;meittuiat;eatinon;rnuEotie,tmtilu";inean;aled";eilaitA,a,d,ou;ebiininlttJoa'ovontsuUadmenru'sPqcmtmdiueemardexoieaziccdihaa9etiniigpnaarrvealoboibrxnaiai'ldnsmdiitccriania''tttlrdaveecd9aoc4e?a)p2crrltqeoad-terleeuaiTsatnarn1eucnr:d'l'i' iimsrpa' reSeliueenrnvdiilcociruulstaAorv-glaerrnSdtEpineiiiaassncdAie,,sltiaenBa1ca9er6lial0o,ccahpreee'"cariinmtiinnsalucal pdceanrad'zpbeorimAltd?1oqlf
."cces"fuJ-Ztteup"Jiu"Cmdaa"liogbagnHe;Gitrar";binl"eoaf"lat;aeoilut"i;laulzsvt.l.,it.,ainlsEttadJnodapiiolsmdnruBsuioai.esedlbp,acJane"erfnunriocoiemcex.tueazsroaptemr*aat>teni"nsr*>ecacumueta,eiluclieiz"eculhcmJa"lodiae"or*rcea"lretaucLepitAlateiplemiu"tr"rrpaurmtslueuuaeto*tealimr"aa",$mf,nfnraaa!ediedit1isfaac'loiileirnvvrvutPmtaeoZnarsaJanretaeunribrtevascand,ceaa-uatermidslleinstaqr6e!Grdey-'dien-EzalfG{3ebiiileoivuatnucnn-amlsev;ia'unteolatem'lefn1es-u;V:deat3l:va:orsp^iosoPcrcarlbs,i,eb^-oaulrec":emn:aeAg-na"sa:-1eutuU41alc1ramtul1ri"atn9sr*aR:t-te1o!r,l1n-yns?ci-etol,lidtt't
Eichmann.
Timp de opt ani, argentinienii au urmdrit, pas cu pas' pe.acest
Ei au informat guvemul Germaniei cd
autor de *usui." in maia. sd-l predea' Aceastd informb{ie a fost

l-au reperat qi au propus
comunilcatd israetienitoi de ar. Fritz Bauer ,Jdndtorul de naziqti"
din Franckfurt'
atag'Datuppea16sncgirdt Tribunalul comando israelian pleca cu avionul la
timp, un
Sai-girner"nrt-toaa,dl ArS"ireeprsve.icESiuiicluh"aimrsiaednc,nrleutdae1rlglaemnuatziinini1aa9n6fi0erm,raEe{iiceh,,mfMaa{ennrcnqei adoebfozse-sBrtveradrups"ict'e' nduainn'
p".if"A" oragului Buenos Aires, unde nazistul lucra' sub numele de

R_-icEarradooraKTlesmeaenrat.siagentulRaberis-aagezat?nautobuzinspatele

lui Eichmann, uqu de multe ori pAnd atunci' In raportul

vi-t*;'li"o";mi;;'"rr*;b'rp;;"iet;"uf"a;,"l;i"ccipiundiir"r"eteiicaj,nuuta"lt'nnltmiigt,iuoeedGmatlrT"o"aaetn"'ilatvsd-6ngaaueaae.ng''lnlviloatnnaocatnrrurne-riamloi,ucaciadaraGfcilmraBaaettlaivncairc-eidndlaoaP'uc{c6ehJli'ripeerefrr'nrozeevlaznriaie[remtlnszdetddiaansditeiecsasuicvt'eahrnMeuimam'ri.pgaberiuanpo'etaollpcdareuelo'trscosLtuoru9aa-tli i"sin"d"diuglr",J",,e,pi",l{tnaadcteio"dsbaep"osr"recer,doruiltsmgoidcrosduibn"dpi,nir-ilrralleraauriam-utf,soeoacbcdbo.uuuibDslzipozeeriel6oazctdeucapmotaq6tlir,fuuausrplmb-oasaeitratlobd-zaapz6lulr:iii',taAcurauunndlcaueauptttooilnbtmiccaodeubti'vti-loamEmtiiomasbr-peial'''
Eu am sdrit pe o motocicletd fut"t" parcatd in apropiere si am
urmdrit pe ripitori pAnd la o "feurtm" 6'" reuEise Eichmann

in rno." mdsura datoriti lui Martin Bormann
h Lgentina 9i petreacd acolo zece ani in clandestinitate'
ra Gi sE
ciuda influen{ei Ei i banilor de care dispunea' Bormann s-a
pur, i.t

l-i;ro I):tttlo.

Ii

ENIGME ALE ISTORIEI LiNTVERSAIE 313

312 PAUL qTEFANESCU i-a eliberat un permis de gedere cu nr' 0341952. Mai tdrziu, i s-a
eliberat nn alt buletin de identitate cu nr. 3456798-
dovedit incapabil sd intervind, in mod eficace, atunci cdnd cdrlile
a--ufofoasrttep.u"suelirPt,ecamEasiB6.ormanninsuqi,Eichmannprevdzus-esfir- Ultima sa slujb6, la uzina firmei Mercedez-Benz de lAngd
Buenos Aires, i-a fost procurati de Martin Bormann, prin inter-
situl Reichului, cu mult inainte ca Ftihrerul siu dement sd fi legat mediul prietenului sdu Benito Stemoni- Acesta este descris,
intr-unul din rapoartele serviciilor de informa{ii argentiniene, drept
"'gpGo"i*uu"*ofn'ftrutu*educUru,"n'-d"adianunercipeeacip"iid"nduueecttupsi cllraaooanpPpnie,rruariiuigfntuallcuicpd1iued9narest4crsueu5tlsi,ntacac.ddaPsrinesSecdiarts6'fiBEansueiicancrhcdlisiomnueloua-s;elnicc'nuaaAaargftdoiaejiunsranctucelait'rngusccleeaeds.tpdiasuuttI'' membri ai ,,cdm6Eilor negre", conduse de Mussolini'
uinnurladpionrfto, g'stiei
gdseascd un refugiu sigur' precizeazd cd Stemoni avea legdturi cu membri

pit.o*"tpu*Cg"atitns*dd*aprztirvdSildmuidt-i-morseitctc6rdenonagsdiapc^cedsecetasivcais{fpiliunaroensirnitleeecaadsmucdirinmn'tdiEmDruioatrodocrdipislaoeE,reicsasuhndnmetibea' rmnarnnceiezaaabssritcelaiSuEdseiet binecunoscuf; ai asociat'ei ,,Paianjenul" din Argentina'
Bormann intervenise in favoarea lui Eichmann drept mulfumire
aulor"*a exclusiv faptului cd ei erau 9i mai stingaci decAt el' pentru ceea ce Eichmarur fdcuse pentru el. La urma urmeior, Bor-
I-a un moment dat, de pildd, c8nd Eichmann insu;i credea,cd
mann a reugit sd fugE din Germania, deoarece izbutise s5 dispund
jocul de-a v-a!i ascunselea ie terminase, a scdpat de catastrofb,din
de buncdrul lui Eichmann in cursul bdtdliei Berlinului. Dar
'fc"iua"lta"ruuelb"nu"ai"tziissgit-relcEa.aeirlnei dssttiuvepizdied'esAucsgopeemncitstueinl daAemuaescrteircilaaan,c,daarcera,crieanr-eml inontude-rnipoecrulmansoaeql'tepaaer recuno;tinfa lui avea limite. Cdnd s-au intahit la Buenos Aires, la
il"nafr"c"""eii-ltea"t.d"uinE,pulu-rimazadtin, dtcreeeebtaoaatc,teein-ini icrueerzrsceudrvrlailienstopearrriontag,caaatrorerdisutrpleuucinuosseboib;9noi usaiictt:'ce,",p"AtTadnodill'f sosirea lui Eichmann, noul venit l-a intrebat pe protectorul s6u cum
Otto Ei"h-ut-';. Cattd l-a vdzut pe interlocutorul sdu scriind pe sd trdiasc6 &rE nici un fel de resurse personale. Corespondenla lor
ulterioard indicd, in mod clar, cd Eichmann se aqtepta ca Bormann
hArtia pe care o avea in fala lui ,,Ofio Eickmarn", a stiut cd' incd
o dat6, era salvat. sd-i dea toli banii de care va avea nevoie.
Avar din fire, irn ciuda uriaEei lui averi, Bormann i-a declarat
AMarretAciudncqleaiBtatoo"srrrtim,iaggalrtnue"ngi.te,EasciclESahrmeafajuasnenntagnasdtfsilcapindrediIeA-taardlgioadei,anattqinnlduiai3inaEaiAfcorhisgnmtetranoarnttignnaiannnizoleai gtsadppteuorratdrnjlvceiu't
*,!rS,ie.m"fauo4a|gdZi"aZinaplSritttl,Siataculnrildlaotnssaraautzcobdidb'Eniitnguei nmsdduteJeoitlsg,edeae"er.neduplAelerqospaRafoeuidslc,iiulaeeieplrdid-maofieecndcuKj.eamalrentaimlcicen,leaddnnniciadtnd'sePcsBfutaiuisntgealanianpossoaBArotAbrugliizloereansgsndtri'aonu",afci{"ciean'l lui Eichmann cd-i va da din c6nd ire cdnd un ajutor, dar cd trebuie
s5 se bizuie pe slujba lui de mecanic penb:u a-si cdstiga existenla'
Italia, din pdrinli germani.
VenittAdehNeapole,labordulaceluiasivascareiltranspofiase Martin Bormann considera c5 nu este rdspunzdtor de soarta
nazftilor aflali in nevoie decit dacd aceEtia pot constitui un pericol
in urm6 pe Bormann in Argentina, Eichmann a debarcat la Buenos
-pentArunpurlop1r9ia52luui.mseacusri5tafteie. important pentru Eichmann din mai
ei"t tu -ijlocul lunii iutle ISSO' La 3 august 1950, a. oblinut de multe motive: in prirnul r6nd, deoarece a pdrdsit Buenos Aires
plec6nd la Tucman. in acest an, fatal pentru el, autorit?it'le argen-
lapoliliadinBuenosAiresbuletinuldeidentitateargentinialcunr' tniene au descoperit c6 Ricardo Klement era, de fapt, criminalul
f :ZSSiA. Cdnd a plecat la Tucman, la l3 aprilie 1952, polilia locald
de rdzboi urmdrit Adolf Eichmann. continud si
sa biograficd cu nr' 1325, al cdrui original
se Pe figa dosarele din Buenos Aires, se constatE ci primele

afle in
informagii menlionate dateazd din 1953. Incep6nd din acel moment,

Eauicthomritadnlinlornuargaenmtianiierneeu.gDit inveicrisoedlaetiirasploasrctaepme edneliosunperaazvel gchder,eiar
1953, se ocupa de exploatarea trnei ferme, de creEterea caprelor'

Deplasirile lui au fost urmdrite in acelaqi fel, din 1954 p6nd in

1956, chiar cdnd a plrdsit temporar Argentina, asemenea lui Bor-
mann. Atunci a incercat zadarnic sd se stabileascS.in Brazllia, in
Paraguay" sau in Bolivia, sub pseudonimele de Nicolas Krumey,

R'odlonlfotSASdl v,elarseina;ipoRieordeoalfsoa SPee. un eveniment grav era

in Argentina,

t

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 315

314 PAUL STEFANESCU

s5 pun6 capat peregrinarilor lui. Serviciile de informalii israeliene pe tr6gaci, si-a scos revolverul 9i intdlnirea s-a transformat in
ur-bta. De ambele pdr(i, se trlgea orbe;te in i1tune19'
aflaserS ceea ce argentinienii gtiau de multii vreme qi trimisesera 1a c-io-cin"ir! zilei; Saul qi Hugo, in masini ale poliliei qi insoli{i d-e
de ancfietatori pentru a-l descoperi pe Eich-
Buenos Aires o cdini p"ooli.liigi ti, s-au inapoiat la fala locului.;i au g6sit.un individ
prezen\a""hloipiaa aj'ns imediat la cunoqtin{a autorit2ililor
mann. mort qi .ttt itt tt r6nit. Au transportat pe rinit la cartierul general al
argentiniene. Fiotirdrea luita de ele este Consemnatii in documentul
*100g5-2, clasat ,,strict confiden1ial". In acest document, se spune: pJiU.ji unde s-a descoperit 9??? Horst Eichmann, cel mai tdndr
dintre cei trei fii ai lui Adolf Eichmann'
,Biroul pentm controlul st6inilor al coordondrii federale a desco- in cursul ,,interogatoriului intensiv" la care a fost supus' s-a
oerit orezenta aflat cA eip;"tittct etilaalrlii-dciocansupniraotbosritaicnocleirncafualasdu-nqiupi raouctuobreuzargmceo.la9r'i
unui comando israelian pe teritoriul Republicii
irg.niirru. inbazaunor ordine primite de la forurile superioare, el
," -ub1irr" s5 aclioneze impotriva lor, dar pSstreaza controlul asupra
"**lrppi.o.trai"t"iApatruzeci de elevi ai scolii evreieEti.din localitate.qi
situaliei." a-l arqnca in aer, cu prilejul implinirii unui an de la executarea lur

DisparilialuiEichmannapro./ocatonouScizdinvialaagitat' Eichmann ?n Israel. Hat,trit de Scaouml p9lioHtuulgfou,seHsoersotrgEaincihzamtadnen a
de fugarul Bormann. cei mai apropiat dintre tovard;ii s6i de o
dusS plecaG. Dar mai rlmdneau A"-at"it, in cele din urmd, ci
mulfi in libertate pentru a-i g"perurm^pHaaroneresnnt taeazdipseetlz,vccSaalrumeitulefulanatSvluucsinerusteaEbcidumraataidtideml ppsio6orunt,aienetrl:iaddflaiantsoEeriztc6eiizleaBg'oartmurailnonr
exil

imp^dinrt5pqri imsoiavratar.a anului 1966, 9efu1 secliei din provincia Bugno-1
Aires a serviciului de informa{ii argentinian, cunoscut majoritd{ii
colaboratorilor numai sub numele sau conspirativ, Saul, a fost invitat 'eia in via16, ci se ascundea pe atunci in Chile qi p6stra contachrl
naziste din Buenos Aires'
de guvernul Republicii Ecuador sd ajute polilia locald' DupS ce ;i*a c--u elemente depoziliei sub jurdmdnt pe care a fbcut-o in fata lui

dus-misiunea li U*n sfirgit, Saul a hot6rdt sd profite de.gederea sa i" ;a"l despre Bormann' pe care-l
a studia pistele care l-ar prrtea ajuta mai tArziu H"go, Htrst'Bi"tt**tt a vorbit
la Quito penffu in Su.tt ;i ,,t-lhinl Martin", 9i a fumizat in mod practic nulneroase
,ru-"u
cercetdrile sale pentru descoperirea naziqtilor' misterul Bormann'
Aires, Saul a primit informalii care priveau alt indiciu important.
o pLroappuunleinretimdpinduppa5rteinatoauinceurei ainsfoarlma.Bautoernoasl scos la iveal[ un
poliliei, pe nume Aceastji afacere a
L*sopic"iuatainv{rauenoleuimi pEdeicrschuhmrelazcnilainir,'edsaietruoaaftiZreipcpueetuaCtrgadelolnevtieAndiveienclliaiIneaevvditeaaa,uu,ncduuefuoasreicfsaeecepinrcecdu!'
,3ieddy", cd un grup de indivizi care inten{ionau, probabil, sd se rdpirea lui Eichmann. Dar, acum, situafia se schimbase' Complotul
leaea ta acte de jaf, l'aserd legdtura cu el, cerdndu-i s5 le fr''.'izeze
explozive gi arme de foc- ,,Freddy"
i-a propus lui Saul sd se

intdlneasca:cu acegti indivizi Ei s-a stabilit o intalnire noctumd intr-o lui Horst era in mod evident de domeniul jurisdic{iei penale; s.-a
regiune de pdduri din apropiere de Ezeiza, la 6 mile de aeroportul
emis un mandat care autoriza o perchezilie in fosta locuinld a lui
sl trdiasci familia lui'
intemalional. E"^ic-h-mi"a;n;"ni, unde continua
Saul a plecat, la int6lnire, insolit de colegul sdu, locotenentul percheziqiei, au fost descoperite obiecte
HaforugitglnoptirnHimieuingEeu.edHtetiu,cguinoncusi lipSdeairnsutolr,aeanemm,decnmadrboeiriniinucecpiiuvmtiel,aaaiuupfiaitojubrneinsEetliadatisiimtpinpos'leilAieinui ' ca sabia de

ceremonie SS a lui Eichmarm 9i revolverul cu nr' 041 ce-i fusese
de c[tre Reinhart Heydrich' geful
dilt; prilejul unei aniversSri,
HpSci;roiduSr;a"p;i."JriirptDlliii"ni""alfueid"reolcEeaualursui_iaacE,lunrd;esie;crptf;anh"irtgimuuedumtieaelsrdslnmmcr6eeaocegstpdfeetuueti srdspiAEeteecesisdrneciscosrtu-drhoalurficrua'peiaar-ddrsspeotiiurnnfvlauilgenttzeeudpearriat.i,codrsauftrebde,fra-gidBisrmiaoilsmjucdru6mopiltsrdadaBemeteniobeanfrinaizm-onuminaiiuettiesnlcirruapnel-bTse'alvauDlaenmTietlne{qailq.ii.iiil
intuneric, dar Saul care avea cunoqtinle de limba german6, a in{eles
conversalia lor' cd era vorba de germani, apar(indnd
imediat dupd naziste. Discutau despre posibilitatea de a incheia
unei grupari
afacerla,'c6nd Saul a auzit pe unul din misteriogii necunosculi,
spundnd in german6:
,,Cred cd e o cursd' Ticdloqii 69tia sunt

p- oliligti!" aceste cuvinte, Hugo, om cu reputalia cd apasd repede

Auzind

&-

316 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSAIE 311

S-a mai aflat cd singura persoand cu care Bormann intre{ine o Aga cum precizeazd telegrama nr. 015 a sec(iei din provincia
ipizrieeateznlieelresainldguersttoeaJteosoerfoMrileengreegleim, u,dluoicntoarzuisl tm. Doorsfiai"r,elcearperi-vsiitmoabroe-
Formosa a serviciului central de informaqii argentinian, adtesatd
la gederea lui Mengele irn Argentina gi in Paraguay oglindesc o
sediului din Buenos Aires, in cursul anchetei s-au descoperit dovezi

evidente ci avionul colonelului Arganas fusese sabotat, foarte

viaiS plinl de vicisitudini, chiar Ei pentru un fugar nazist. Sosirea probabil de cei zece supraviefuitori'ai echipei care inten(iona sd

sa la Buenos Aires a trecut neobservatS. El s-a stabilit in oraq pentru pund m6na pe Mengele.
a practica medicina, sub adevdratul sdu nume, care figura pe o placd
de aramd pe uga locuinlei sale. Dar un accident profesional a pus Dar Mengele, oricdt ar fi cunoscut, nu este membrul cel mai

capdt carierei sale de medic: o femeie cdreia ii provocase un avort important si nici cel mai util al clicii lui Bormann.

a decedat gi Mengele a fost arestat. in IJn om, pe nume Frederich Schweng, faimosul ,,Freddy", nu
poate fi confirndat cu ceilalli criminali de rdzboi, fie gi numai pentru
Deoarece risci sd devind obiectul
rmui scandal Ei, special, cd nu este urmdrit, degi a sdvdryit un delict foarte grav. In cursul

deoarece nu-gi schimbase numele, a evadat din celula sa de la r5zboiului, el a condus extraordinara ,,operafune Bemhard", care
postul de polilie din raza domiciliului sdu, unde era inchis si a
consta in fabricarea unor bancnote false de 5 lte Ei 20 dolari

disparut. Evadarea sa l-a infuriat atdt de mult pe judecltorul Jorge americani.

Luque - pe care il interesa mai mult trecutul nazist al lui Mengele Povestea acestui uimitor speculant financiar, care a debutat ca

decbt accidentul sdvdrgit de el la Buenos Aires - incdt in activitatea mecanic de automobile pentru a sfirgi intr-o inchisoare boliviand,
sa profesionald a inceput sI acorde o prioritate absolutd afacerii ar umple paginile unei cdr{i intregi. Aici wem doar sd schildm

Mengele. Dr: Luque, descendentul unei vechi familii din Cordoba relaliile sale cu Martin Bormann. Schweng a condus serviciul ocult
si democrat sincer a comunicat numIrul sdu de telefon atAt de la
de informalii care il situa pe Bormann cdnd ia Columbia, cdnd in

birou, c6t ;oirddoendlandduo-lme isciil-iul ,chgerimaneic, ezriiuloar,sapuolniloigaptitleoar, qi agentjlor Patagonia, azi in Ecuador, mAine in Honduras, dar niciodatii in locul
siguranlei, dacd Men-
in care se afla cu adevdrat.
gele este rq)erat, sau, si mai bine, prins. arziltor pe care i-l poart5 ,,Cu mine Freddy a suferit un e$ec. in loc sa cad in capcana
Ivtengele este la curent cu interesul
dr. Luque qi de aceea evitZi Argentina, atunci cdnd pleacl deseori intinsd de el, am obtinut, datoritd ajutorului pe care nu l-a dat ftrd
din Paraguay, pentru a cdlStori in striindtate. voie, adresa unuia din refugiile lui Bormann; am gdsit-o intr-un

camelel ultrasecret pe care Schwen incercase si-l ascundS intre

Mengele este urmirit de multe persoane domice sd se rdzbune copedele unei cdrfi."

pentru fhradelegile lui. ln acea perioadS, doisprezece tineri ewei Un alt membru de frunte al clicii lui Bormann este faimosul

s-au unit pentru a incerca sd-1 rdpeascd pe Mengele. Doi dintre ei Klaus Barbie care, in cursul celui de-al doilea riazboi mondial, s-a
au ajuns pdnd in imprejurimile vilei locuite de el, in apropiere de
fluviul Parana. Dar nu au mai fost vdzu{i decdt cu beregata complet bucurat de o tristii faimd la Lyon, unde era supranumit,,mdcelarul".

tiiiatS, coborind cursul fluviului cu bra{ele intinse, ca Ei cum ar fi A reugit sd scape de urmdritorii sii (in Fran{a a fost condamnat de

fost ristigniqi. doud ori la moarte), lu6ndu-gi numele de Klaus Altrnan gi
Moartea tinerilor nu a rimas insd nerdzburatii. Pe atunci, princi- refugiindu-se in Bolivia. A fost descoperit de Herbert John, un

palul protector al lui Mengele era un ofiler de avia{ie paraguayat ziarist german care trliegte in Peru. Demascat de Beate Klasfeld,
colonetul Arganas, care conducea, de asemenea' una din princi vest-germana care vdneazd neobosit naziqti, el gi-a recunoscut
palele organiza{ii de contrabandl din tar6. La doui luni dupd
identitatea, dar, fireste, si-a negat vinovdlia.
isasinarea celor doi tineri, un avion, in care colonelul Arganas, Barbie a fost unul dintre cei mai fiorogi cdl6i nazigti, deqi nu i

insolit de ispectorul Bartolomi din politia federald argentinian6, se imputti dec6t... 45 de asasinate. Una din victimele sale a fost
legendarul Jean Moulin, unul din conducdtorii cei mai iubili ai

efectua un tumeu de inspecqie, s-a prdbuqit. Guvemul argentinian Rezistenfei franceze. Celelalte 44 de victime erau copii mici lipsifi

a insistat sd se deschidd o anchetii pentru a stabili cauzele mor{ii de ap5rare.

lui Bartolomi. Printre persoanele enumerate era fosful colonel SS Walter

318 PAUL STEFANESCU

Raufl criminal nazist, care a inventat camera de gazate' Rl a fost
capturat de armata americana la 30 aprilie 1945 9i a fost intemat, Cuprins
timp de 20 de luni, intr-un lagSr de prizonieri in Italia, in apropiere
de itimini, firrd ca crimele sSlbatice pe care le sdv6r;ise sd ajungl
la ureechile acelora care il luaserS prizonier'
crdciunul anului 1946 ii rezervaun dar neaqteptat. A fost ajutat
de un grup de preo{i catolici. A fost dus int6i la Neapole, iar apoi
la Rom-a, unde mentorii lui l-au ascuns in diferite mSnastiri, in timp Viafa tragicfl a lui Ludovic al Il-lea de Bavaria 5

ce incercau sd oblind pentru el o vizd sirian6. A reuqit s[ ajungd la Drama de la MaYerling . - 26

Damasc. Dar nu a r6mas acolo decdt pufind vreme' deoarece Jack Spintecitorul 77
prietenii sdi de la Roma au reuqit s6-i araryeze plecarea in Fcuador,
i*a" u sosit in lg4g. A devenit,nul din principalii organtzatoi ai Crimi sau sinucidere. Sfflr;itul lui Rudolf Diesel 92
Reich", binecunoscuti in America de sud. t02
mig'cOSmriiunl erolsnpauzinszteito,"rDains mod direct de asasinarea a 96 000 de ewei Sfflr;itul Romanovilor
Adevirul in afacerea mare;al Tukacevski
in cursul staaiului de experimentare a macabrei sale invenlii, pe 125

care a supravegheat-o ei insugi qi rdspunzEtor in mod dhect de Care este adevirul in privinta misiunii lui Rudolf
moartea totrtoi acelora care au pierit in carneftt de gazare, gi-a
sfdrEit zilele nu de mult, sub soarele Americii de Sud' IIess? 147

Fiul lui Hitler t70

Contesa misterioasii I 184

Moartea lui Stalin 204

Misterul Ben Barka 224

Marilyn asasinati? 23s

Asasinarea presedintelui l(ennedy . 244

Un fals gtiinfific celebru 286

Bormann - un mister elucidat? 294

t

TITLURI DISPOI\IBILE

. Mihai Gheorghe zltrtlrie;, Ultinrul oras al Atlantidci, 320 p.;
. Mihai Glteorghe Anilrie;, Orizonturi misterioase. Aventuri in cea tlc-a patra di-

mensiunc, 224 p.;
. Apuleius, Migarul de aur, 240 p.;
Editurile SAECULUM I.O., VESTALA +i . Gh. Bttlgcir, Gh. Constanttnesctt-Dobrilor, Dictionar tle arhaisme si regionalisme,
(Str. Ciucea, nr. 5, vol. I-ll, 368+448 p.;
SAECULIIM VIZUAL
bl. L 19, ap. 216, cod 74696, BucureSti 72), . OvitliLt Driniltu,Istoria culturii si civilizatiei, vol. I-tlt, 464+384,j-416 p.; vol. IV-V,
VI-VIII, 400+368+352 p.; vol. IX-X, 416+4t6 p.;
oferl cititorilor interesali cdr{ile publicate sub egida . 560+448 p.; vol. Istoria litcraturii universale, I-lt, 352+448 p.; vol. XI, 464 p.;
. Oviclitt Drintbu, Ovidiu. Marele exilat de la Tornis, 224 p.;
lor cu reducere de pre!, in cazul in care le ac}:rizi- Ovidiu Drimbo, Il. I'erciun, Diatretul zaharat, 192 p.;
. C. Dumitrescu,
tioneazd direct de la depozitul editurilor (Str. Teo-
. M. Eminesar, Opera dramatictr. l. Lucriiri originale, 336 p.;
dosie Rudeanu, nr..29, sect. I) cu plata in numerar, . Epicrct, Marru:rlul. 128 p.:
.
sau le comandd in scris (cu plata ramburs). . Baltasar Graciatt, Oracolul. Manual al intelepciunii in viat5, 128 p.;
Dan Grigorescl, Civilizatii enigmatice din Nordul Americii, 320 p.;

Toate ctrrlile beneftciazd" de gratuitatea expe- .' Dan Grigore;^crr, Pietrele de la Stonehenge tac, 304 p.; p.;
dierii prin poEtd. Dan Grigoresca, Romanul american al secolului XX, 352
. B. P. IIasdeu. Arhiva spiritisti, vol. I-ll, 416+464 p.; IIl, 320 p.;
R.educerile sunt proporfionale cu valoarea . B. P. Hasdeu, Publicisfica politic5. 1869-1902,2 vol., 496+480 p.;
cirfilor comandate. Peste 200.000 lei l0o/o; . Hans-Christian HLy/, Sfinx, Tainete istoriei, I-II, 464 p., Ill-lv, 384 p.;
peste 600.000 lei - l5o/o; peste 1.200.000 lei
- 20o/". ." Dr. Grigore Maltezeanu, Alirnentatia si boala canceroastr,5l2 p.;
C. Manr.tlache, ScAnteietoarea viafi a Iuliei Hasdeu, 320 p.;
. Entil Manu, Viata lui Marin Preda, 160 p.;

Rela{ii suplimentare la telefoanele 'Florin Mttrcu, Dicti<tnarul explicativ ilustrat al limbii romane, fonnat I7 x 24 cm,

0211222.85.97, 222.86.45, 223.10.40 (de- 800 p.;

pozit), intre orele 9-17 (fax: 0211222.85.97, t' Florin Marcu, Dicfionar uzual de rreologismc, 432 p.; celof'anat, lomrat l7 x
Florin Marcu, Marele dictionar de neologisme, legar, canonat,
o2U345.28.27).
27 crn, 1008 p.;
. I'-lorin Marcu. |{ic dictionar odografic si ortoepic al limbii rom6ne, 192 p.;

o I. Necula, Cioran. Dc la identitatea popoarelor la neantul valah, 192 p.;
. Jvlarcel Olinescu, Mitologie romAneascd, 400 p.;

OFERTA SPECIALA .' Nicolue Peh'escLt, Primitivii, 480 p.;
Dan Oltean, Religia dacilor, 480 p.;
.
Cititorii care achizilioneaz1, c6r!i direct de la . I. Opri;an, G. Cilinescu. Spectacolul personalititii, dialoguri adnorare, 490 p.;
depozit'beneficiazd de reducerea de LOVo chiar 9i lstoria literaturii rnmine in evociri, propusd de I. Opriqan, 464 p.;
atunci cdnd suma cumplrtrturilor nu se ridicl la .
. Ltrciurr Prede"'cu, Enciclopedia RomAniei, fbmat 29 x 2l crn, 976p.;
200.000 lei. antice, 192
. Clallon - Price, Cele 7 minuni ale lumii p.;
.
. Elisabeta ,!b;o, Ortogralia IEri taine, cu dcsene color de Done Sran, 256 p.;
.
Vizitafi pagina noastrtr de internet: Paltl $teJdnesc,u, Enigme ale istoriei romane, I-II, 304+272 p.;
www.saeculum.ro Pattl $teJtinescr, Enigme ale istoriei universalc, l-ll, 352+320 p.;
C. TrarulaJir, Efectul Caragiale, 208 p.;
E-maih [email protected] . Philipp l/andenberg, Secretul oracolelor antice, 256 p.;

'Bibliografia generald a etnografiei si folclorului romanesc, Il, 704 p.; t. tlltr.slctr.
Bibliogralia folclorului romanesc. 1930-1955, 288 p.; Bibliogralia gcneralir ir et-
nografiei si folclorului romAnesr. 1956-1964,
. Dictionar de cuvintc, expresii, citate celebre, 72Op;

368 p.;

'o radiografie a exilului romanesc. corespondenttr emistr si prinrii:1 rle (Jrig,rc

Nan<lris. 1946-1967, a64 p.