Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.2)

96 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 97

Mai indignat qi mai incdpS{Anat ca niciodatS, Diesel ,,1-a trimis personaje, care luaserd loc la masd cu doctorul Diesel, in marea
la plimbare" pe marele afniral, replicAndu-i cd motorul era pro-
ibLueufrlcgakigemenareinenda,inulunGi ai,n,nDgdrien, seadrseognc"iiacetor6alaucbuCoracaroteomlsr,paadlnirlieaucitlouHriuelDrurienDseoei klctoEomri.p.H.aeunrniri
prietatea lui, c6-i era, acurn, imposibil si pdstreze secretul gi cd
personaj al cirui rol in istorie avea s6 rAmanA enigmatic,
avea intenqia sA caute alli clienli, mai generosi... Foarte curios; dar numele lui Diesel n-a figurat niciodatd pe
S-ar putea ca imediat ce uga primului birou al amiralitSlii sd
lista pasagerilor navei, in timp ce numele inso(itorilor sdi figurau,
se fi inchis in spatele inginerului, marele amiral si fi chemat ser- omisiune pe care evenimentele ulterioare aveau sd o facd 9i mai
viciile secrete? Nimeni n-a gtiut weodatd acest lucru, dar Von
extraordinarS.
Tirpitz nu eftr omul care sd facd amenin!5ri zadamice- ln tlmp ce ,,Dresden" cobora pe estuarul Scheldt, in acea noapte

in ce-l priveqte, Diesel gi-a gdsit imediat cumpdrdtori pentru de toamnS, cei trei blrbali cinau, dupS toate aparentele, foarte

faimosul sdu motor de submarine. Exact pe partea cealaltii a M5rii zgomotos, in sala iluminat?i strllucitor. Dupd toate m6rturiile, Diesel
Nordului, primul lord al aniralit5tii britanice, care se int6mpla sd
fie t6ndrul Winston Churchill, incerca s5-si consacre intreaga ener- se afla intr-o dispozilie excelentd Ei vorbea, cu entuziasm, de
gie juvenili sarcinii de a pregdti ,,Royal Navy" pentru inevitabila
,,exp^lica!ie" cu Germania lui Wilhelm al ll-lea... cdsitoria fiicei sale cu baronul Von Schmidt, din Frankfurt pe Main.
Trebuia, spunea el prietenilor, sd se intoarcd in Germania la timp
In umbra lui Churchill, care continua sd exercite func{ia im- pentru a asista la aceastii importanti ceremonie familial6 9i adduga,
portant?i de ,,eminen{5 cenugie", fostul prim lord ,,Jacky" Fischer gtumind, cd avea sI se ruineze cumpirdnd un trusou pentru foarte

avea o in{luen{5 enormd in Marele Consiliu al Amiraliti{ii. BdtrAnul eleganta sa fiicd.
amiral, un fervent increzdtor in viitorul submarinelor, fusese pus la Cdtre orele 10 seara cei trei convivi s-au despdr{it, dupi ce au
curent cu noile imbundtdliri aduse motorului Diesel si, prin inter-
mediul unor prieteni pe care-i avea in ,,City of London", il anunqase convenit sI se intdlneascd inainte de debarcare, pentru a servi micul
pe Herr Doktor cd guvemul Maiest5tii Sale britanice era interesat
dejul.
si generos in aceastii problemd. Ii sugerase lui Herr Doktor cd ar in dimineala zllei de 30 septembrie, insoqitorii au servit, ca de

fi trebuit sd vinl la Londra, cAt mai curdnd posibil. obicei, ceaiul, pasagerilor in cabin6, dar cabina nr. 18 era goal6.
lntemphtor, Diesel fusese convocat sd isiste la o reuniune a insolitorul remarcase, cu surprizi 9i nelinigte, cd patul r[mdsese

consiliul de administra{ie al companiei britanice, la inceputul lui neatins. Era evident cd nimeni nu dormise ?n el. Cdrnaqa de noapte
octombrie, gi lucrul era un excelent pretext pentru cdldtorie. Din de modi veche a lui Herr Doktor se afla impdturitd cu grijd la capul

nefericire, se pare cd a ficut imprudenla de a fi destdinuit unor patului, iar accesoriile de toaleti erau dispuse intr-o ordine

oameni de afaceri din Berlin gi Frankfirt adeviratul scop al vizitei meticuloasd, pe mdsu{a din baie, sub oglind6.
Pe etajera de la capul patului, un frumos ceas de aur masiv
la Londra si cd ar fi vorbit, cu resentiment, de felul cum guvemul
ticdia l6ngd o carte deschisS. Sub pemd era un portofel conlindnd
incearcd sd-l trateze... Poate cd atunci si-a semnat condamnarea la o sutii de lire sterline in devize gernane gi britanice... Dar nici urmS

moarte... de doctor Rudolf Diesel.

in seara zilei de 29 septembrie 1913, trei severi, dar elegan{i ln timp ce inso(itorul se mai afla in pragul iabinei nr l8'
gentlemeni urcau la bordul lui ,,Dresden", o navd apar{indnd lui
,,Great Eastem Railway Company", in portul Anvers, cu pulin incercdnd sd inleleagd ce se int6mplase, Carlos sosea 9i el, mirat

inainte ca vaporul sd pdrdseascd cheiul pentru cursa sa regulatd spre ci Herr Doktor incd nu ap5ruse la masd, a$a cum stabiliser[ in ajun.
Harwich, la nord de estuarul Tamisei.
Stewardul ii impartdgi lui Carlos observa$ile sale, iar acesta, la
Bdrbatul, care se vedea clar cI este cel mai important personaj
al grupului, mic de statur5, cu pdrul alb gi alurd gnergicd, era tratat rdndul sdu, semnalS imediat cdpitanului navei disparilia lui Diesel.
cu o deferen{i cu totul speciald de insolitorii sdi, doud, specimene Dupd ce ,,Dresden" sosi la Harwich, el fu scotocit de indatii,
tipice ale prosperului ,,businessman" continental al epocii. Pasa-
portul purta numele doctorului Rudolf Diesel, dar, in mod straniu, de la prord la pup5, dar nimic nu s-a gdsit... Nici Herr Doktor gi
pdrea cd titularul n-ar fi inchiriat o cabind din vreme. Cele doud
nici alt indiciu despre strania sa dispari{ie. Poli{ia britanice a

interogat tot echipajul. Ofilerii de cart nu auziser6 nici un zgomot

neobiqnuit qi, dealtfel, nici nu exista nici cel mai mic semn ci weo

98 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 99

luptd ar fi avut loc in cabina cu ff. 18. pdrea cd doctorul Rudolf misterios, sd dispar5, pentru ce gi-ar fi l6sat in cabind preliosul ceas
de aur masiv gi banii? $i ce inseamnd acea ,Bunere in scen6", cu
Diesel se evaporase efectiv.
cartea deschis5, ciimaga de noapte gi articolele de toaletii?
Membrii unei comisii de anchet6, deschise cdteva zile mai
tArziu, de ,,Board of Trade" (Ministerul Comerlului tsritanic) au In mod straniu, Herr Luckmann, omul care cuno$tea cele mai
ajuns, dupd o lung6 qi laborioasd investiga{ie, sd conchidd... cI nu multe amdnunte despre starea de spirit gi inten{iile lui Herr Doktor,
aflaserd nimic, nici ei mai mult decdt al1ii, despre misterioasa nu pare sd fi adus weo contribufie 1a anchetd ;i discref,a sa a rlmas
disparilie. Cdsltoria fiicei lui Diesel cu baronul din indepdrtatul dintre cele mai enigmatice.
Frankfurt pe Main a fost deosebit de tristd.
Teza cea mai discret5... gi cea mai pasiohantil, in acelasi timp,
Doud sdptdm6ni mai tirziu, pescarii belgieni, care navigau in
largul estuarului Escaut, au prins ?n plase resturile unui cadavru, este, evident, a asasinahrlui.

care au f,ost imediat duse ia morga din Anvers. in atmosfera incircatd de amenin{dri de la finele anului 1913,
straniul sf[rqit al ,,tatdlui" acestui motor pe cale de a deveni o arml
Medicul legist al poli{iei n-a putut descoperi decat o singurd strategicd decisivS, avea totul pentru a fi o superbd crimd de roman

ranS semnificativi pe corp... o tdieturi profundd la cap, care fusese de spionaj in stilul epocii: inventatorul cu idei inevitabil umanitare,
IEcutd inairrtea mor{ii. amiralul Kaiserului, cu inevitabila particuld ,,von" si probabil cu
monoclu; perfrzii oameni de stat britanici, ,,negustorii de tunuri"
Macabrele resturi au f,ost identificate de fiul lui l)iesel dupl
cele cdteva nbiecte personale gdsite in buzunarele victimei si nu din Essen ;i cdpitanii de submarine gerrnane; poliligtii englezt,
dupi cadarzru, a c6rui stare nu perrnitea efectiv nici o concluzie
stewardul preplex Ei colaboratorul cu gura cdscat5... iatd tot atAtea
precisd.
personaje implicate intr-o intrigd de veritabil rornan de spionaj
Este pu{in probabil ca, dupb mai bine de o jumitate de secol,
monnAnhrl in carc zac aceste resturi sd mai dezvdluie acum vreun autentic.

secret. Nenumdrate au fost ,,reve1a{iile" qi explicaliile rocambcilesti
emise asupra primului rdzboi mondial. Daci ipotezele emise erau,
Din lipsd de fapte, au fost f,ormulate diferite ipoteze. Majoritatea tn majoritate, tot fanteziste, trebuie sd recunoastem, totusi, ci teoria
crimei este justificatd de tot ce se cunoagte din contextul acestei
experlilor care all studiat aceastd afacere nu cred cd Diesel s-a
sinucis, arunc6ndu-se ?n apd. Dupd curn s-a mai spus, potrivit unor afaceri. $tiind ce rdzboiul cu Marea Britanie era, de acuma, in mod
martori dezinteresali demni de incredere, Herr Doktor ie afla intr-o cert inevitabil gi cunoscdnd rolul vital pe care subrnarinele urmau
dispozilie excelentd in ultirna sear6 petrecutd la borclul vaporului si
avea toate motivele sd {ind la via!6. Deci, se exclude din capul sd-l jo'ace in luptd, guvemul german ar fi putut foarte bine sd
locului orice ipotezd ci si-tr fi luat zilele.
Unii afirmd cd Diesel era hotdrascd sd nu-l lase pe Diesel sd soseascd la Londra" ca sd pund
-pmuiftionmaamn.e{it de succesul sdu $i cd
acest lucru il fbcuse instabil si Un accident a fost ton- secretele ultimei perfec{iondri a invenliei la dispozi{ia acelei ,,Royal
Navy".
siderat drept posibil, dar improbabil. Diesel avea o sdndtate robustd
si nu se ivise nici un motiv ca el sd pdriseascd acea cabind, dupd Este foarte posibil ca doi agenfi secreli germani sd se fi imbarcat
ce se retrisese acolo pentru a-si petrece noaptea.
S5 fi dispdrut Diesel in mod voit? in zllele care au urmat odatd cu Diesel pe vas si, seara tdrziu, l-au pindit c6nd acesta,
dispariliei, o ciudatd istorioard a fost publicatd in cdteva ziare de
pe continent. Potrivit acestui zvon, un bdrbat airdnd semnalmentele dupi cina suculentd gi stropiti din belgug cu bdutuiS, iesise pe punte
sd ia pu{in aer, l-au atacat, aruncAndu-l peste bord. Poate ci treaba
lui Diesel ar fi fost vdzut debarcAnd pe fun'q qi in grab6 de pe
murdard a fost executatd de unul, sau ambii convivi cu care cinase
-Dresden", cdteva minute inainte ca acesta sd plece in larg (?).
Lucrul ar explica pentru ce numele lui Diesel nu a figurat pe lista Diesel. Diesel, aga dupd cum am ardtat, divulgase singur secretul
cdldtoriei sale qi serviciile secrete germane,^care in mod cert il aveau
pasagerilor.
in vedere, primiserl ordin s5-1 lichideze. In cabina sa, i s-au gdsit
,Totusi, dacd Diesel ar fi avut intenfia, din cine stie ce motiv
bagajele, mai pulin servieta ce conlinea plantrile noi ale motorului.
Agen{ii secrefi, dupi ce l-au suprimat pe Diesel, au sustras apoi
servieta din cabind. Scenariul de mai sus nu este exclus, ba este
chiar foarte plauzibrl, mai ales cd se gtie cd militarii germani

preglteau in secret un nou rdzboi, in care submarinele aveau sd

100 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 101

joace, dupi cum se prevedea si s-a gi intAmplat, tur mare rol. La l0 octombrie, potrivit aceleia;i surse, un vapor-pilot al
Motorul lui Diesel era ideal pentru echiparea ,,IJ-Boot..-urilor, iar guvemului olandez, c.lre nu poseda radio la bord Ei deci nu cuno$tea
inventatorul, un pacifist convins, refuzase sd cedeze militarilor ger- $tirea senzalionalei disparilii a lui Diesel a descoperit un cadavm
mani invenqil s1. Speria{i ca inven{ia sd nu incapi pe m6na errlte- care plutea la suprafala mdrii. O batcd a fost l6satii la ap6, iar mate-
zilor, s-au decis s5-l suprime. $i astfel au dai o dubll lovitird.
pr:nAnd mdna;i pe planurile nodrli motor. i" p.i-rf ,a"l"i -."ai"i lolii iu scotocit buzunarele mortului, in care au gdsit diferite-obiectg
se stie, gi irartii, care au adus familiei dovada cd era vorba de Rudolf Diesel.
- si chiar in al doilea - dup6 curn su6marinele germane au
aavzat mari pierderi flotei alialilor. -Dat fiind obiceiul pistrat pe mare, de a nu culege mor,tii, marinarii
ti.mpDuulupi,i o altA au abandonat cadavnrl care nu a mai fost niciodati descoperif'-

Diesel ipotezS, impdrtdgitd de foarte mulli observatori ai Aceastil ultimd frazd, citatltextual, ca de altfel gi intreaga ultim6
trusturilor petroliere si meta-
ar fi fost victima relatare, este una dintre cele mai stranii. Dacd marinarii olandezi ar
lurgice, in frunte cu putemicul ,,Krupp.., care iu pus la cale asa-
jseinnaeraeainstae,repseenlterufianaimncpiiaerdeic,alepgearfteec{dioenacroema emrcoiatolizrualrueiacebelenzsintAeni,- fi recunoscut cadavml, ca fiind cel al lui Diesel - dupl obiectele
gdsite in buaurare, pe care nu le-au mai pfui sablaanlodcon9aitl.eN-auumperleedllet

Atunci motorina nu prezenta interes economic. familiei - este de mirare ca aceqtia s6-l dat cu certitudine seama
Intr-o carte publicatl in 1957 sub titlul Vom Motor zum Auto era, cu
siguran!5, cunoscut qi ei gi-ar fi
de importanla descoperirii fbcute, fie cI erau, sau nu la curent cu
(De la motor la automobil) este citata o declaralie a fiicei lui Rudolf disparilia lui Diesel. Apoi este imposibil ca un ,,obicei", oricare ar
Diesel, care pare cd. acrediteazd. teza sinuciderii. potrivit acestei fi fost el, sd interzicd aducerea corpului in port pentru a se elucida
declaraqii, averea lui Diesel se afla in declin. Sigur ci ar fi putut
Lgdosnid-rqaocrumpliajlonuarcileeleinpesnertrvuietaii,rpeemnetrduiaa afacerea. Este evident ci intreaga relatare de mai sus constituie o
situa{ia - mergea doar la
legendd ftcut?i de cei care l-au suprimat pe Diesel.
le negocia cu imiralitatea Este indiscutabil cd nimeni nu putea sti mai bine cauzele mortri
ibnritsainneic, ippeentorusaumfadcefrucmonufgidiceinl-e
dar era prea mandru si prea inchis marelui inginer, decdt fiica lui. Dacd totuqi, solulia misterului nu
cuiva, nici micar soiiei tui.
In fafa unei asemenea pribugiri financiare - inexplicabili gi constd in ,,aceste lucruri care nu pot fi povestite" in cartea acesteia,
doar mai era interesat gi in cateva frrme britanice - Diesel ar fi luat s-ar putea spune cd faptele expuse confirml teza
hotirdrea de a-Ei p'ne capdt zilelor. La aceasta, ar fi declarat fiica sinuciderii, ci ele

permlt respingerea totald a altor teze ;i afacerea e ldmuriti?
Dar dacd fiica lui Diesel a fost constrdnsd de serviciile secrete
lui, s-au addugat alte lucruri care nu pot fi povestite ,,aici.. (in carte gernane, conduse de Walter Nikolai, sd acrediteze teza sinuciderii
n. n.). Despre ce Apariqia
putea fi vorba? Neinlelegeri cu so{ia sa? tatdlui ei, sub ameninJlri?

weuriei alte femei in viala sa? Cadavml aruncat din nou in mare de marinarii olandezi este
Diesel ar fi hotdrdt deci sd profite... daci se poate spune asa... acelaEi cu cel pescuit de pescarii belgieni, recunoscut de fiul lui
de cdldtoria in Anglia, prevdzuti deja de cdteva iaptamani, p".rt o
a se anrnca in mare. Cam ciudatii alegere Diesel, pebaza celor gdsite in buzunare - dar ne amintim cd olan-
-paernmtrau. a-gi sfirgi zilete, dezii au sus{inut c6-l ,,buzundriser6" - Ei ingropat la Anvers ca
-bAab:i*litdl{il9e, qul{m.inaginpeerrs, ocaanrdecaarrefil-aprevGizruatt
in viali Dup6 toate pro- fiind al lui Diesel? Numilii pescari belgieni nu cunogteau obiceiul

cum afirmd documentele - sd fi fost doctorul p-Nareeh, r-u,agba dupa de a nu culege mor{ii din mare? Ei de ce l-au cules 9i cum au mai
g6sit obiecte in buzunarele cadavnrlui, golite de colegii lor olandezi?
ru^Aa S-au Herr Doktor Diesel a l6sat, precum Cristofor Columb, doui
apropiatii a lui Jawaharlal Nehru, care pe atunci era tin6r student
gi cdl5torea gi el pe ,,Dresden".

fuginadrll-dreFtoiprsisner-_di"adgmifnaeaz{aadi sri-neluudmpiise,Epaioupasbap,arrtenoancpntheiienprutdeiliun.p-tVrsiureidzscudidsseeeilbcuavasdnbtziibnundasarje.bsapiAtsepeuopruciar,Acsabnasldgrebesarpiuenulr*pla,ussnet-tzae"a-r,t cadawe in urma lui?!

pe banchetd, gi s-a indreptat spre un alt coll al navei, unAe tanArut
Nehru nu-l mai putea vedea

ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 103

cu pas, derularea ffagicelor evenimente. Pentru a uita frigul siberian,

SfAr;itul Romanovilor Ei mdncarea care li se dadea pe sponci, Romanovii joacd in familie
sau franluzeqti. Alexandra va strecura intre
Despre sfir;itul Romanovilor s-a scris mult in presa ultimilor mici piese engiezeEti,
ani. Au fost ob{inute date privind cele din unnd clipe ale familiei paginiie jurnalului distribulia uneia dintre ele Privirea cle gheald,

imperiale. DacE elernentele definute sunt categorice in privinla ?-u care Alexis, {areviciul, de(ine primul rol, jucAnd aiituri de surorile

mo4ii tarului Nicolae al ll-lea, a {arinei Alexandra, a marilor ducese sale.
Maria, Olga gi T'atiana, in schimb existi dubii refbritoare la sfirgitul
{areviciului Alexis si a marii ducese Anastasia. Fe data de 2O aprilie, gdrzile roEii care ii pdzeau cu str[gnicie,
li ariun{6 cd unnau sX plece spre o clestinalie necunoscut[. Va {'i
Cunoa;tem evenimentele tragice, cdrora le-a cdzlt pradd Rusia l'orba de Ekaterinenbu'g, capitala industr"iald a Uraiuh"ii, uirde igi
in octombrie 1917. Fenh"u a evita ca Nicolae al ll-lea, de{inut clin
martie 19tr7, sd cadd pradd rbzbundrii unor bande inannate gi ,,',::r afla s{hrgitui. hiicolric, Alexandra gi i\4aria, cea cle-a treia fiicii,
scapate de sub control, Kerenski, primul-ministru al guvemului
provizoriu a dispus indepdrtarea {arului si a familiei acestuia de la ,,,]r"urg la Ekaterinenburg ia 30 aprilie, iar restuX familiei li se va
reEedin{a de var6 de la Tsarkoie*Selo, consideratd ca fiind prea in
apropierea Petrogradului revolu{ionar si trimiterea lor, rurdeva in rrldtura" la 23 mai.
Siberia. Astfel, Romanovii au poposit la Tobolsk, in apropiere de
Ural, in momentul cind a izbucnit Revolu{ia din Octombrie. Aici Sunt cazali ?n casa ce a apa4inut unni tregustor bogai, Ipatier',
vor rdmdne pAnd spre sfirEitul lunii aprilie. Tarina Alexandra nutrea
fenna convingere cd ,,Nicky"' (Nicolae al ll-lea) nu trebuia nici- ,-ie aitfel o locr-rin{5 ilrutloasd ce-i va inc8nta. Regin-lui cle izolare
odat6 sd renun{e la o coroand rnostenitd de la Durmrezeu.
.;ru i-ar fi deranjat prea muit, ?n schirnb, compoltarea vrrlgaui a
La Tobolsk, farnilia imperialS a locuit 9 luni, in casa guver-
,ioiior gardieni era insr-rporlabild.
natoruiui, care a fost transformatd in inchisoare. Alexalrilra rru se adapteazii noiltir condilii si este la capitill
Din aceastd perioadd dateazd. un mic camet mov, impodobit cu
pr,iterilor. Sindtatea ii slibegte, aftctatd fiind de nasterile succ-esive"
zvasticd (ce se voia o trimitere la sensul ei originar religios), pe Pir.iasir, ca rnai to(i {arii, se reli"rgiazd in lecttrra unor cir{i clul.rov-
care Tatiana, cea de-a doua fiicd a impdrdtesei, a brodat cu mdna
ei acest simbol rnistic, pe care Alexandra, {arina, l-a fhcut ,,poite- rricegti. Stf, rnai mltit in cas[ gi iese destul de rar in unica E'6dini
bonheur-ul" ei. Pe pagina de gardd a carne{elului oferit in dar
mamei sale, penffu ca {arina sd-qi poatd line in el jurnalul, Tatiana a locuinlei, putind fi virnitf, tineori pe peron, in compania fiului
a scris in englez6: ,,BlAndei mele rname indrdgite, cu urdrile mele
cele mai bune penffu un nou an fericit. Sd vi binecuv6nteze Dum- siu. larevicii-rl lrraniibstE, in iot acest timp, o rraturitate neoiri;nuitzi,
nezeu gi sd, vd, pdzeascl totdeauna. Fiica voastr5 care vd iubeste, rle neaqteptat din partea r-rnui copil de versta lui. Jarul Nlicolae se
aratl cahn si face plirnbiri ;:ihiic* prin grddind, iiisolit de ibtele
Tatiana. Tobolsk, 1918". strle. Din cAnd ?n cAnd, scirilnba cAteva cuvinte cu santinelele ce
Micul camelel va fi martorul mut al tragediei spre care familia
nu-l scdpau din ochi. SAngele siiti rece o va zrgasa pe {arind" Alexan-
se indrepta in mod inexorabil. Gra{ie lui se poate reconstitui, pas
dra piuteste intr-o stare de confuzie total6, nerealizAnd ce se
intdrnpla. Ea crede in continrrare ir.r misiunea clivini a iui Nicolae,

infruntAnd cu stoicism bdddr[nia santinelelor.

Rdsfoind carnetul cu insemndri, descoperim tabloul tragic al
clipelor ce se scurg pentru familia imperiald: ,,O zi frumoasd... La

8 seara am cinat, la I I n'e-am dus la culcare". Sau se remarcd

nrmdtoarea menliune: ,,Avd, vine dimineala qi seara pentru a vedea

dacd suntem cu totii". Avd este numele prescurtat al lui Avdeiev,

un fost ajutor, befiv, devenit peste noapte bolgevic, pe care Comi-

tetul sovietelor din Ekaterinenburg l-a insdrcinat cu func[ia de ;ef
al gdr:,li familiei imperiale. Misiunea depdEeEte capacitatea sa qi
acesta umbld mereu beat. Cu solda{ii din strbordinea sa, in loc s[

fie riguros, ii incurajeazS sd fie obraznici, fapt care le ingrozeqte pe

cele patru mari ducese. Se relateazd faptul cd pentru a merge la
toaletd, de pildd, tinerele femei erau obligate sA treac6 prin fala

r04 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 105

santinelelor, care feceau remarci nerusinate la adresa lor. Tarina ,,Nu trebuie riscat nimic fard a fi absolut sigur (subliniat) de rezultat.
trdia intr-o t*t., Suntem aproape tot timpul sub observalie atentd". in nici trr. eaz,
fiind groazd permanenti ca se afla la discre(ia "f"oosrt
lipsitn de escortS. Din momentul venirii lor, au retragi sr.rveranul nu woia sE pund viala copilului sdu, afectat de boal5, in
pericol. Mai mult, atat el, cdt gi Alexandra credeau cu tdrie cd vor
cinci dintre inso{itorii lor. Majoritatea slujitorilor au fost expukafi
din orag Ei doi dintre ei arunca{i in ftrchisoare. in preajma familiei fi curdnd duEi la Moscova pentru a fi predaf reprezentantilor unei
imperiale au rdmas bdtr"anul medic, Evgheni Botkin, un valet, Curfi europene. Consulul britanic intervine pe l6ngd autorit?i{ile
Trupp, bucdtarul, Haristonov, ajutorul sdu, tindrul Mika Sednev si bolqevice pentru salvarea familiei imperiale. De altfel, ca o con-
Avna Demidova, camerista.
firmare a acestui demers, medicul casei imperiale fusese din nou
Tareviciul Alexis era bolnav. Pe cdnd se juca la Tobolsk in
autoizat sd-l viziteze pe larevici, iar cdlugdrilele de la mdndstirea
grddin6, s-a lovit la un picior, fapt ce prezenta o deosebit5 gravitate, din apropiere au adus prizonierilor ceva carne, unt gi oui. Toate
aceste semnale, firave, l-au ficut pe lar sd spere cu mai multii t2irie.
intrucdt se stia c5 sufer6 de hemofilie. Era trist, resimtind lipsa cre-
O evadare prost condusi risca si strice totu1.
dinciosului marinar Nagorni care se ocupa de el. Marinarul fusese in a doua scrisoare, ofi1erul care pdrea sd-qi dea seama de
intemni{at de bolqevici la sostea h Ekaterinenburg. Acum primea
asisten!5 medicald de la dr. Vladimir Nicolaevici Dierevienkov, rezerva larului, igi exprima qi el speranla de a reuEi ,,fdrd nici un
risc", addug5nd: ,,Faptul cd {areviciul nu poate sd umble complicd
chimrg al familiei imperiale, rimas liber in oras si care, de la 15 situalia, dar noi am prevdzut aceasta gi nu cred cd va fr un incon-
iunie, obfinuse permisiunea s6-l poati vizita pe micul bolnav.
Boala lui Alexis va orienta cursul evenimentelor spre dezno- venient prea mare". Jarul plrea si se fi linigtit qi in rdspunsul sdu
dlmantul fatal. Cel pulin aga a rezultat dintr-un document exkas
transmite o mult'me de informalii, men(ion6nd, ?nsd: ,"A.r fr mdrgav
de Michel Peyard, reporter al revistei Paris Match, din arhivele de din partea noastri (de;i ei nu vor sd ne incomodeze) s5-i ldsdm pe
cei care ne-au urmat voluntar in exil." Aceqtia sunt nominalizali in
stat ale Rusiei. Este vorba de patru scrisori semnate de tur ofiqer al
Armatei ruse si d" tur, toate scrise in limba francezd: la fiecare scri- continuare: doctorul, camerista, doi bdrbali gi bdiatul*bucdtar.
soare a ofilerului, care propunea cu insistenld evadarea celor inchisi,
larul Nicolae al Il-lea rdspundea pe aceeagi foaie de h6rtie. Relev6, de asemenea, unde se afld corpul de gard6 siprecizeazlcd
Primul mesaj ar putea fi datat aproximativ la finele lunii iunie:
este alcdtuit din 50 de oameni.
,,...Armata prietenilor slavi se afli la 80 km de Ekaterinenburg, ,Nu vd nelini;tifi din cauza celor 50 de oameni care se gdsesc
soldalii Armatei rogii nu rezisti in mod eficient. Fili atenli la orice
?n clsu{a din fala ferestrelor Voastre", rdspunde imediat ofi1erul,
miscare din afard, aEtepta{i Ei speratj. Dar, in acelaqi timp, vd implor, intr-a treia scrisoare, si, dupl alte detalii privind eventuala evadare,

fi{i pruden$, pentru ci bolsevicii, inainte de a fi infr6nli, reprezintd scrie: ,,La semnalul asteptali, inchideli gi baricadali cu mobile usa
pentru dumneavoastrd un pericol real gi serios. Fi,ti gata la orice care vd, separ6 de gardienii casei. Cu o frdnghie special fbcutii, ve{i
or5, din zi si noapte. Faceli schila celor doud cimine cu ampla- cobori pe fereastrE. Ve{i fi agteptat jos. Restul nu e dificil, mijloacele

samentul mobilei si paturilor. Scrieli ora la care merge{i la culcare. de transport nu lipsesc Ei refugiul este bun. Marea problemd este
Unul dintre dumneavoastrd nu trebuie si doarml dec6t dou6, sau
trei ore in timpul tuturor nopflor care vor urma. Rdspunde{i doar de a-l cobori pe cel mic. Este posibil? Rdspundeli, g6ndi{i-vd
cu c6teva cuvinte, dar dali, vd rog, toate informaliile utile penku
prietenii din afard. Trebuie sI da{i rdspunsul scris aceluiagi soldat bine"...
care vd transmite aceasti not5, dar nu sfuneli nici un' cuv6nt.
Se pune intrebarea: i-a fost oare fricd {arului pentru el gi pentru
Semnat: Unul dintre cei care sunt gata sd moar6 pentru Voi. Ofiler familia sa? Sau bdnuia cd ar putea fi vorba de o capcand destinat?i
al Armatei ruse". s5-i chinuie, sub pretextul unei tentative de evadare? Rispunsul
farul, la rdndul sdu, ir rispuns, va oferi cdteva amlnunte larului este sec qi fdrd nici un echivoc: ,,Noi nu vrem gi nu putem
topografice, dupd care precizeazd:,,Micuful este inci bolnav la pat sd fugim. Noi putem sd frm doar luaf cu for{a, aga cum for{a ne-a
adus de la Tobolsk. Deci, nu contat' pe nici un sprijin activ din
qi nu poate sd meargi deloc. Fiecare zgdl{aiturl ii provoac5 dureri.....
partea noastrd...".

La 4 iulie, lovittrd de teatru: Avdiev este inlocuit cu Jakov

Yurovski, un fost fotograf eweu, infirmier in timpul rizboiului si

106 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE t07

la revolulie avansat comisar regional la justilie in Ural. Avea v6rsta un ordin al Comitehrlui Cenhal semnat de Lenin, privitor la
de 40 de ani, se purta curtenitor, discret, ldsdnd impresia rurui om
ignasrtdmdit.aYluurioAvsvkdi iienvtiirceugteomgdasrudrdilefodrme asetdcudritiantel0Ei suprimarea familiei tarului.
schimbd vechea tiAppocipn:ir"rnerrrfegjiuefrlem-*aoilxfudu_Cneetr,niis-eqrao:ieclttatmseef'asoeItriraboteoteoTaeorrfalilhdiuinvaElugatrisauen.uldvlurNiuerponriclciiedx.rctienrsleroaeRy-eaclstaoauoratuinemrcEtntfomirEovaaarevmmnatlcssaoeieldakldvl-etkislliaelaoSioimrrLavanrzoee.,ativxcueniiuncie'enimnbcnactosuuuuamcqtsnLmlaihutirduribimneim,neia{aonapscdtrer,tiudltedeoo,tdisee,nrrsdeeac"."tenidu"ompdseerpaeisd"susuc.icllmpuaisso*teEorr-diottdJkiziearmaaii"su{"ltvi"e.e.*"z';i*"lrzziA;inen",lsataep;raesu;n"-tr,id"tb"nvu"ie"-uisnct;ro"uuiihg-a,"r",i
incoruptibili.
letoni, tdculi si

Colaboratorii prizonierilor din exterior incep sd se nelinisteascd

de modificdrile aduse pazei casei Ipatiev, manifest6nd ingrijorarea
iCnoureltsimpoansdcernistoualrea,nocneaimdeiiaspcaritera,imapdrdersaattu6lulai:ru,,lSuiunNtiecmolauer
al Il-lea.
grup de

ofi1eri ai Armatei ruse, care nu au eliminat din constiinla lor datoria
fala de lar ;i Patrie. Ora eliberSrii se apropie si zilele uzurpatorilor
sunt numdrate. Nu uitali cd bolsevicii, in ultimul moment, vor fi
gata de toate crimele. Agtepta{i fluierul de la miezul nop{ii. Va fi
sernnalul; [semnat]: un ofi1er". de indoiald, sldbise gi.fbrd.p"l o explicalie i;i'rziase r;"*;;;
prlblureaesrnesbtu.drpu. uLasafcarddcnpildriotuacleoldoare's, veseridnmtauagar1li,dleinfudusgccdeospoeurcl ishdieemsator_adgiiilfimcdaeosdeoirffidictea"rou?utni{*nhrlnuign.aarset-aeu,l
Scrisoarea va rdmAne fird rdspuns. in jurul acestei epistole pla-

neazd un lntreg mister: sd fi fost oare interceptatb scrisoarea de
garda letonS, in momentul
printr-un nou cAnd unna sd-i fie inrndnatd {arului, dtsaSrecivvnrud^earnEr.tSddEkteliaosmcattvreesep,ruti,cpanpermferieaannlambsrccuieaaleriggraeovi.oarisnmdecaipnolinenuddrfleiiiarcCmlladaoa,mSE,mokiintvaaeitinaeecitrrnuleiunaleuieianiCngtlieboesucnecra&tgailraAsr,t,,edasvol.ebi"nrfipeife.mu.nnca",liderruq_ndla-ieei;"Ma.L;"oCe"snEic'iniKo;liviAlis_ai
intermediar? cjnftiucoslv.citoaLeemrrxrempl,idme,1ndau51inra5gttevria:esudddl,ie,e-eOq'a.,i!raqpviae8md.bdaCdrui{iainn,tac.1h.J6iMuuiculialksiteai ,cadSlaprer{liiehncceaauvtv.Na(Naincjouootitloaanreeuin.li"Oactao.rar"Unue1"at"0ua*3l t0Jum.orIoi""u.ava
Sd fi fost deconspirat complotul? Sau

toat6 cores- ponden{a pretinsului ofi1er era o provoca"re pusd la cale
de bolqevici pentru a justifica crima pe care o pldnuiau cu perficlie

;i larul a descoperit-o?

Se pare cd prirna tezi este cea mai verosimill, c6ci intr-un
proces-velbal al Consiliului executiv al Sovietului regional, reunit
la 18 iulie, a doua zi dupd executarea Romanovilor, se acrediteazl

aceastd tezS: ,,S-a descoperit, menlioneazd documentul, un nou
complot al contra-revolu{ionarilor, pentru a rdpi din mAinile puterii
Pagina unnitoare a rdmas albd... incepe teribila noapte de 16
sovietice pe cdldul incoronat... Documentele descoperite privind spre 17 iulie.
complotul au fost trimise Moscovei, printr-un curier special.."
Probabil cd este vorba despre scrisorile regdsite in arhive. Notele, dcp$ceYvuaeraeru_amrdp,ar,lse,aoeung:,varLvela,aippn.sat'c-aaklsaJtrr.mii;ealr.eiLInrfr-ipnrueuapap.szlldoYiuogtrintrldelur6aetdaanerizrnuuozaoitc2tsivpepieya,s"^.{auie,kAcirpsiao-upteimrovrefvcismlieziioakcvroibmgicean,roeuelieareealldmajmruAtsiti.tuanalbioen,alOrrrexiiutiincrislsneo'tfreaiu1aitin6ercelcunaebdolvnisslrnuieitsiaeudaap{umiieauuu6b.icamisnAdnariiicnpotmtcred6deai"erobrtiazmiginia,iriuca"*l;tae,eoni"pv"k-tpaeao"i,aast"Iu,uiutu.-iiu;.f"lpsa^t"iudsMiim'-.nro;n.d"e;iisclisrdici*dat!iii-i
din jumal, ale larinei, confirmd cd planuriie ofi{erului Armatei ruse
au fost dejucate: ,,La ora 10-ro, au apdrut muncitori care au pus grile
de metal in fa{a singurei noastre ferestre. Fdrd indoiald, din teama

de a ne vedea sdrind afar6, sau de a intra in contact cu santinelele.
Relaliile dintre Romanovi si temnicerul lor, Yurovski devin tot mai

tensionate."

Secretarul regional de la Ekaterinenburg s-a deplasat la

Moscova pentru a discuta cu Lenin soarta familiei imperiale. Tro{ki
va relata o conversa{ie cu Sverdlov in care men{ioneazd cd decizia
de suprimare a larului a fost luatd de Lenin. Acesta a spus textual: di-spozilie sd fie aduse sca.rne, Agjiulutoi rAullesxdisu.aimadpuAsr'tte"aisap'.,,_"uaru" rfl"ru*i
,,Nu trebuie sd ldsdrn albilor o flamurd incd in via{d, mai ales in oferit impdratului, imp5rdtesei
circumstanlele actuale", a reprodus Sverdlov. Ca urmare, este emis

r08 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 109

aproape de zid unde iSrcneapmadferlaaretoui.lfBe9roeitakfsiiuntrlds,stitirtiaietesapaaiuntetlrpeniceuioil aal6rfelnd,gnddinuc-ssepelailtaterlelte,i fost spulberate pentru totdeauna in vArtejul Revoluliei, acolo

dintri fiicele sale. departe, in strdfundurile Uralilor l6ngd Sverdlovsk, numit pdne in
aproape in mijlocul
tui RGxis. Camerista, gi ea in picioare, se rezema de partea stAng[ 1924, Ekateinenburg (acum s-a revenit la aceastii denumire).
debara, avAnd ldngl ea pe a patra din marile Treptat, au inceput si apard sernne de intrebare, alimentate mai
a ugii care didea spre o
ducese. Doi slujitori se aflau ir col{ul sting, la intrare, aproape de ales de faphrl cd dupd75 de ani, dinhe osemintele examinate lipseau

zid. Marile ducese aduser[ cu ele pemile, pe care le-au aqezat pe cele ale ducesei Anastasia qi ale principelui mostenitor Alexei.
qi al previciului.
scaunul tarinei in camerii I I oameni: Yurovski, in decursul anilor au aplrut persoane in Occident, care s-au
intre timp, gi-au ficut apaiTia dat drept marea duces6 Anastasia gi lareviciul Alexei. in plus, un
adjunctul sdu, cei doi cekigti 9i ;apte letoni din escorta ce-ipdzea.
MLdvedev pretinde ca nu a fost de fa!5 in momentul execuliei, dar membru al Fundaliei ,,Baltica" din Riga (Letonia) contestai conclu-
zia specialistilor englezi, referitoare la apartenenta osemintelor des-
inbaza mai multor depozi{ii a participat la ingrozitoarea vdrsare de
coperite l6ngd oragul Ekaterinenburg, la familia Romanov. ,,Baltica"
sing-eY.urovski citegte sentinla, dupd care adaugS: <Nicolae Andre- a ajuns la aceasti ipotezd in urma realrz;dii la Riga a douf, expertize

ievici, ai vogtri au incercat sd vi salveze, dar nu au reuqit,. avem - una grafologicS, iar cealalt[. bazati pe cercetarea comparativd a
vi impu;cdm>. nu a auzit bine,
obligalia sd lfai rturalnpsaproertdaefiscnuimcipiednriitb, Drept rdspuns, portretelor fotografi ce.
gi intreabS: <<Deci nu vom ftri s6 linteascd, deschide
Jonas Bergoltsas, pregedintele fundafiei, a declarat cI rezultatele
Yurovski scoate mauserul din toc 9i, qi letonii il imit6 9i o ploaie
focul asupra familiei imperiale. Cek$tii experienlelor dovedesc ci Nicolae al Il-lea, solia gi copiii sdi au
triit pdni in anii 50-60 in Gruzia si alte locuri, sub alte nume. Mai
de gloan{i se abate nimicitoare, dobor6ndu-l mai iretAi pe lar 9i pe
mult, el afirmd cd Tatiana, una din fiicele {arului, bdieste gi astizi
Aleiis. Medvedev va relata ci, revenind in camerS, i-a vdzrfi pe ftr Gruzia, in condigii mizerabile.
toli cizuti la podea, cu mrneroase r6ni, iar sfingele curgea in giroaie
formAnd o balti pe podea. Tareviciul mai respira incd 9i ge1ea Porivit acestei versiuni, Nicolae al Il-lea ar fi continuat sd
incetiEor. Yurovski s-a apropiat de el 9i a desc5rcat de aproape incd tr6iasc6 in oragul Suhumi, din Gruzia, sub numele de Serghei
do-ui-trei gloanle in trupul copilului. Bercekin gi ar fi decedat in 1957, din motive natwale. So{ia sa ar
Din procesul-verbal alcdtuit dupd aceea de Iakob Yurovski, c5-
ldul Romanovilor, se poate reconstifui ce a urmat. Dupd ce mai fi irrmorm6ntati in acelaqi orag sub numele de Alexandra Fodorova
int6i au incercat sd-i ard6 pe copii, au hotiirit s[-i inmorminteze
pe tof intr-o groapd comund. Sub cenuga rugului macabru, Surovna.
Yurovski gi tovardgii sii au ingropat resturile copiilor 9i au aprins
din nou focul pentru a ascunde urmele sSpdturii. Dupd aceea, au Cercetdtorii letoni considerd drept confirmare a teoriei lor faptul
sdpat o altd groapi comuni pentru ceilalli din familie- <Cadawele
a.r fort aruncite in groapS, fetele 9i trupurile au fost stropite cu acid cd, printre osemintele descoperite la Ekaterinenburg, cercetitorii

sulflrric, fie pentru a-i face de nerecunoscut, fie pentru a acoperi englezi nu au descoperit rAmdsitele a doi dintre copiii tarului, Alexei
duhoarea puhefac{ieil>, dupd cum avea sd declare Yurovski despre Ei Anastasia, dupd curn am mai men{ionat.
tragedia din pddurea de mesteceni de lingd Ekaterinenburg".
Bergoltsas afrmd cd rcztltatele oblinute de cercetdtorii englezi
Controverse istorice
au fost posibile in urma analizelor la care au fost supuse osemintele,
O buni bucatii de weme nu s-a mai auzit nimic despre
care, sus{ine el, nu au aparlinut familiei {arului, ci altor reprezentanfi
nefericita familie a Romanovilor. Se credea cd rimd;i{ele lor au ai dinastiei imperiale. Bergoltsas a propus necesitatea unor cercetiri
ale osemintelor descoperite de ,,Baltica" in Gntzi4 similare cu cele
fbcute ldngl Ekaterinenburg.

Potrivit cercetiitorului rus Pavel lvanov, unul dintre cei mai buni

in domeniu, scheletele celor doi nu au fost gdsite in groapa comun6.

O ipotezi ar fi cd acegtia au fost executaqi mai tArziu Ei, eventual,

corpurile lor au fost arse gi osemintele distruse. Nu se exclude nici
posibilitatea ca acegtia sI fi supraviequit, fiind salvali printr-o impre-
jurare necunoscutii.

in ultimul timp, dupl cum men{ionzun, apar in toat5 lumea pre-

ll0 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVER.SALE lll

tendent' la tronul Romanovilor. Trei femei au incercat si demon- Ge^rmania si s-a cdsdtorit in SUA cu un scriitor. in 1970, canil ei
a fost definitiv inchis pentru cd era o
streze pAnE acum, dupd cum vom ardta in continuare, cu documente imposibil sd se ajungd la
identificare certd. A murit in 1984, in stitul Virginia.
gi teste genetice, c[ unul din pretenden{i ar fi prin{esa Anastasia. iZsutoliracicneia,aolmlfiaateisrccairnteuadrniibtidirldudsoeeas,mtecnadvraedriiaannsVtacernciseo{nciatae,rsteeexiapMecraotrniionsltirnsillanasvDiissoticdrdi
Recent, presa din Brazrlia a frcut cunoscut faptul cI in locali- de
si
tatea Cuiaba (Mato-Grosso), un fost mecanic, in vArstd de 88 de vd
impu;cdm larii - ultimul act, apdrutd, la Rizzoli in i99d, in care
ani, pretinde cd este Alexis Romanov, fiul 1arului Nicolae al ll-lea.
Drept rnAfturie, a prezentat un paqaport ?n care este inscris Alexis

Romonov, men{ion6nd cd diferenla intre ltomanov gi Romonov este rpeecrosnosntiatujienoduet,aRliaitaublotimv,elfeosmtopmoelniltiesta, leortirgaigneadriedi. iAnicLieanpinagreraudr,

doar o problemd de ortografie. Data naqterii din pa;aport coincide colec{ionar de antichitdli qi scenarist prin anii 'i0, ai unui fainos
serial TV in l0 episoade, numit Ndsctttd ocratri cu revorulia. pelicura
cu cea din cartea sa de identitate - 12 ar-rgust 1904, datd la care era o interpretare in stil romantic a nasterii si dezvoltdrii glorioasei
rrrililii sovietice. fuabov vine in contact cu
s-a ndscut fiul {arului Nicolae al Il-lea. tot prin aaii '70. Atunci, el plecase cu

Potrivit lui Alexis, el a ajuns in Brazilia in 1929, indrdgos-

tindu-se de o fatd din Brazilia, cu care s-a cdsdtorit. CAnd Roma- ,,afacerea RJmanov...

novii au fost executa{i, confonn versiunii sale - el era in Estonia, serviciul i" U."il, f"
tatdl sdu fiind convins cd era necesar ca viitorul {ar sd plece din eSlevmerednlotevsnkoi(Epkeantterurinfeilnmb,urdge).-lSaccoopleugl ici 6dlidntomriieliifiaeroarassduluadi.uLnea
Rusia pentru a cunoa$te lumea. Aceasta s-a dovedit a
fi o idee
aSlveRrodmlovasnko,vvilizoirte, afzadpctacsaarelpal-taievd,euteltimmruinlaltocsddesdeeotecnujiepes'iseexrei.csu{diee
salvatoare pentru Alexis Romanov. in perioada regimului comunist, ilagedie.
Alexis nu a avut curajul sd facd weo dezvlluire, dar acum, r:datii
in ciuda sprijinului acordat de Sceiagov, pe atunci ministru de
cu deschiderea politici, totul s-a schimbat. ,,MI voi iutoarce" - a
{nteme, nu a reugit si oblind ,"ruitut" spe"tacrrloase in perioada
rleclarat Alexis.

in privinfa prezum{iilor, clupd ducesa Anastasia, cea mai vestiti bre.ineviana.
a fost Anna Anderson, personaj ciudat prin destin qi prin intransi-
Rjabov a organtzat o expedi{ie geologic5 in pldurile clin
genld gi doamna Ceaikovski. nreajma Sverdlovskului si, in prezenla a doi prieteni,
i;rofesie, care garantau pentru oficialitdti, Riabov a g-tereoblougiti cle
Dupd istoria Annei Anderson s-a tumat qi un frlrn in 1956, sd

pentru care Ingrid Bergman a ob{inut prenriul Oscar. Anna Ander- i:rfectueze calculele preliminare si cercetirile, cu multd precizie,
osemintele farniliei imperiale fiincl descoperite abia dupd irei ziie
son a fost pescuiti in 1920 dintr-un canal ce brdzdeazia Berlinul, de ce1se15ri asidue, la 2 iunie 1979.
pe cdnd ficuse o tentativd de sinucidere. Dddea setnne cie dez- In ajunul vizitei lui Gorbaciov in Angria, datoritd rela{iiior cle
echilibru mintai, iar titrpul ei era plin de rdni, provocate prin

impuqcare. mdenie foarte stranse dintre monarhia rusd si cea englezd foicolae
sl Il-lea era vdr prirnar cn regele George al e.itnnii;,
A fost intemati intr-o clinic[ de psihiatrie" O infirmieri ru- v-lea al lrtarii
soaicd a suslinut atunci cd femeia intematd era marea ducesd :s-a evitat orice firtrebare care sd-l pund pe musafir in incurciturd.
Anastasia. Anna Anderson jura cd a fost ascunsd in corpul fird in 1989, Mariolina Doria se intAlneste cu Riabov la Moscova"
El i-a oferit informa{iile care trebuiau putlicate. cei doi au convenit
viat{ al mamei (!) desi. in momentul execuliei, avea'1.4 ani. A fost

apoi ajutatd de un soldat polonez care s-a si insurat cu ea. Dar, la ca articolele sd apard simultan in Jurnalttl lui Indro Montanelli in
novosti de
scurt timp, el a murit in circurnstan{e dramatice. R[masd din nou ttalia si Moskovskie la Moscova. Riabov i_a of,erit

singurd, speriat5, Anna a incercat sd se sinucidS. Dupd iesirea din r-riateriale interzise, din arhive speciale. cei doi au plecat dupd aceea
la Ekaterinenburg, unde au intreprins o serie de cercetdri privitoare
spital, a inceput rdzboiul cu tribunalele" la inceput in Germania,

apoi in Statele Unite. Dorea recunoasterea drepturilor sale ereditare, la sfhrqitul Romanovilor.
nu atAt titlul de mare ducesd, cAt cele 85 de milioane de dolari, la

nivelul anului 1933. PanA h urmd, Anna-Anastasia a abandonat

rt2 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 113

Afacerea Ceaikovski Observalie

Expertul nu a gdsit util s6-qi bazeze expertiza pe totalitatea

fotografiilor ce i-au fost prezentate, alegerea bazAndu-se:

Profesorul Marc Bischoff, din Lausanne a intocmitl urmdtorul mar-ii pe de o parte, s-au luat fotografrile cele mai recente ale
raport de expefiizd in afacerea doamnei Ceaikovski, ce se pretindea ducese Anastasia Nicolaevna qi fotografiile cele mai vechi
ale doamnei Ceaikovski, aceasta pentru a reduce la minimum
a fi marea duces6 Anastasia a Rusiei.
Pe data de 25 ianuarie 1927, Dl Pierre Gilliard, profesor la depdrtarea de data existentd intre portretele celor doud grupe;

Lausanne a insdrcinat pe M. A. Bischofl expert din Lausanne qi pent-ru pe de altd parte, luarea fotografiilor comparabile se face
director la Institutul de polilie gtiin{ifici, de a proceda la experliza cele luate in mod asemdndtor.
diverselor fotogfafii ce reprezentau pe mzlrea ducesd Anastasia
Mersul analizei
Nicolaevna.
Expertul a procedat tnai intdi la reproduceri qi mlriri ale
Piesele incredinlate pentru expertizd au fost urmdtoarele: fotografiilor puse la dispoziqia sa, cu scopul de a le face mai
A. Fotografiile marii ducese Anastasia Nicolaevna Din circa
zece fotografii care i-au fost prezettate, expertul a ales trei: comparabile unele cu altele. Aceste operalii cu condus la imagini
1. Fotografie luat5 din 3/4, dn partea dreapt6, ardtdnd urechea de dimensiuni asemdndtoare gi pe cAt posibil analoge.
dreapt2! aceasti fotografie a fost fbcutd in 1914, la Tsarskoie-Selo,
ducesd Anastasia Nicolaevna fiind in vdrstd in jur de 13 ani; Expertiza a comportat urmdtoarele examene comparative:
-ut"u Fotografia capului singur, luat din fa!i; aceastE fotografie a
I. Compararea portretelor din fa!5;
2. II. Compararea portretelor. din profil;

fost fbcutS in mai 1927,la Tsarskoie-Selo, marea ducesd Anastasia III. Compararea imaginilor urechilor din dreapta.

Nicolaevna fiind in vdrstd de 16 ani;
3. Fotografie din profil, partea stAng6; aceastd fotografie a fost
fbcutd in primdvara lui 1918, la Tobolsk, marea ducesd Anastasia I. Compararea portretelor din fald

Nicolaerma fiind in vArsti de 17 ari. Cele douS portrete din fat5 care se preteazd mai bine compardrii
B. Fotografiile doamnei Ceaikovski Din cele qase fotografii care
au fost prezentate, expertul le-a ales pe urmdtoarele trei: sunt fotografia desemnatd cu litera A, cifra 2, la inceputul pre-
1 Fotografie luati din fa16 9i din profil din partea dreaptS,
ardtand urechea dreaptii; aceast6 fotografie a fost ficutd la Berlin, zentului raport, pentru marea ducesd Anastasia Nicolaerma gi cea

probabil in martie 1920; desemnati cu litera B, cifra 2, pentru doamna Ceaikovski. Aceste
2. Fotografie luati din fa!A; aceasti fotografie a fost frcutii la doud fotografii nu sunt luate in mod identic, in sensul cd fala marii

Azilul din Daldorl l6ngd Berlin,in l92l; ducese Anastasia Nicolaevna este vdzut2i ugor din partea dreaptE,
3. Fotografie luatii din profil, din partea stdngd; aceaStl
in timp ce fala doamnei Ceaikovski este vdzuti foarte ugor din
fotografie a fost frcutd la Berlin, probabil in 1922.
b. Fotografia unui prin! de Hessa Fotografie luatii din 3/4, dln partea stdngS. Dar diferenla este aqa de micd, incdt,'dacd se line
cont de elementele generale gi simetrice ale fe1ei, ea constituie trn
partea dreapt6, arit6nd urechea dreaptd; aceastii fotografie teprezintL
pe pringul Henri de Hessa, unchiul din partea tatdlui al impdrdtesei obstacol in calea comparfilor.

Rusiei, fbcut6 la Darmstadt, cdtre 1890. Compararea signalecticd, fie cd e fbcut2i din punct de vedere al

l. Prof. Pierre Gillard et Constantin Switch, la fausse Anastasre, Paris' Payot, trdsdturilor constitutive ale figurii, urmdnd metoda analiticd ce se

1929. aplici semnalmentelor poliliste (semnalment descriptiv, metoda

Alphonse Bertillon, cunoscutii sub numele de ,,Portretul vorbit'') nu
permite sd se releve asemdn6ri sigaalectice intre cele doud portrete

comparate, dar constati mai multe diferen{e:

l. Form6tul conhtrului fe{ei nu este acelaqi in cele doud cazuri:

maximum de l5rgime e la frunte (plan parietal) la marea ducesd

tt4 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNI\,'ERSALE 115

Anastasia Nicolaevna, in weme ce acelasi maxim de ldrgime e la 1. Conturul general al profilului nu e acelagi in cele doui cazuri;
nivelul urechilor (planul zigomelor) la doamna Ceaikovski.
aproape octogonal la marea ducesi Anastasia, el este nasa-prognat
2. Consideratd in raport cu indlimea totali a felei, indltimea
frunlii este mult mai mare la doamna ceaikovski dec6t la marea la doamna Ceaikovski.
2. inalqimea bucalS, de labaza nasului la bdrbie, este net mai
duces6 Anastasia Nicolaevna.
mare la marea ducesi Anastasia decdt la domana Ceaikovski.
3. Dimensiunea gurii este sensibil mai mare la doamna
3. Prin compensatie, indl{imea nasului e mai mici la marea
Ceaikovski decdt la marea ducesi Anastasia Nicolaevna.
4. Sprdncenele sunt arcuite si inalte la marea ducesd Anastasia ducesd decdt la doamna Ceaikovski.

Nicolaevna, in weme ce sunt aproape rectilinii si joase la doamna 4. $eaua nasului e mult mai redusd la marea ducesi Anastasia
decdt la doamna Ceaikovski.
Ceiakovski-
5. Forma spatelui este diferit5 in cele doud cazuri: rectiliniu,
5. La marea ducesd Anastasia Nicolae,,rna fantele palpebrale
descind oblic de la st6nga spre dreapta (unghiurile exteme ale sau aproape, la marea ducesd Anastasia si net sinuos cu umflare la
ochilor coboard); la doamna Ceaikovski este invers: fantele pal_
pebrale urcd oblic de la stinga gi la dreapta (unghiuri externe ale capSt la doamna Ceaikovski.
ochilor releva{i). 6. Baza nasului este ridicaQi 1a marea ducesi Anastasia, in timp

II. Compararea portretelor din profil ce e aproape orizontalS la doamna Ceaikovski.

Z. ina4imea craniului este sensibil mai mare la doamna

Ceaikovski decdt la m€rea ducesd Anastasia. Forma craniului apare,

in rest net diferitii in cele doui cazuri.

Cele doud porfete din profil, care se preteazd mai bine la III. Compararea imaginilor urechilor din dreapta
comparare, sunt fotogafia cotatd sub litera A, cifra 3, la inceputul
prezenfului raport, pentru marea ducesd Anastasia si aceea cotati Aceastii comparare efectuati pe cele trei fotografii Al, Bl gi
sub litera B, cifra 3, pentru doamna Ceaikovski. Aceste doud foto_ Cl este mai exacti: porfiunea miriti a fotografiei cotati cu litera
grafii sunt luate aproape ?n mod identic, inc6t sd usureze compaftuea A, cifra l, la inceputul prezentului raport, pentru urechea marii
lor gi sd o facl siguri. Singura diferen{d de pozilie rczidi,in direc{ia
pdyirii indreptat2i in jos, pentm marea ducesi Anastasia gi intreptatd ducese Anastasia; por{iunea mlriti a fotografiei cotati sub litera B,
inainte pentru doamna Ceaikovski; aceastA micd diferen{i face cifra 1, pentru urechea doamnei Ceaikovski; in fine, portiunea
imposibild comp€u:area ochilor qi a pleoapelor, dar acestea sunt ele-
mente cu totul secundare. mdriti a fotografiei cotatii sub litera C pentru urechea prinqului

Punerea in echilibru a dimensiunilor celor doul portrete Henri de Hessa. Ca sd se poatd vedea mai bine provenienla acestor

trei imagini ale urechii drepte, experhrl, in prezentul raport, a
prezentat por{iuni, considerabil mult miirite, ale fotografiilor Al, Bl

considerate, echilibru realizat la fel ca cel precedent, asupra lungimii 9i Cl.
Imaginile urechilor din dreapta ale marii ducese Anastasia si
,,spr6.ncenelor - bdrbie" a permis efectuarea suprapuneril imaginilor
cu o mici decalare. Pentru a evita orice sugestie, suprapunerea a ale doamnei Ceaikovski nu sunt, din nefericire, luate ambele in
fost efectuat?i in doud moduri: o dati agezdnd fotograha din profil
acelagi fel: urechea dreapti a marii ducese Anastasia este vdzutd
a marii ducese Anastasia deasupra fotografiei doamnei ceaikovski
din 3/4 gi pu{in din fa{n; urechea dreaptl a doamnei Ceaikovski

(fotografia ,4'3 pe fotografia E}3) Ei o datE in sens invers (fotografia este vdzuti din profil, deci exact dintr-o pade.

83 pe fotografia A3). Aceastii diferen{5 sensibil5 a poziqiilor jeneazd considerabil

Compararea signalecticd a fost ficuti urmdnd metoda desem_ compararea gi face imposibild o analizd completS. Numai examenul

nat?i in lucr[rile de specialitate; singura asemdnare pe care ea o comparativ, efectuat urmdnd metoda descris6 in capitolul I, permite

permite rezidd in profunzimea r6dicinii nasului, care e aproape sd se constate doud diferen{e foarte izbitoarc qi, in acelagi timp,

identicd in doud ca,.tt',; ea scoate in eviden{d mai multe diierenle extrem de importante Ei care sunt urmdtoarele: strimt?i la marea
importante, ce trebuie cunoscute. urechii este foarte
l. Bordura superioard a

116 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE tt7

ducesd Anastasia, in weme ce ea e sensibil mai larg6 la doamna Notd. in vederea unui supliment de expertizd s-a primit o noul

Ceaikovski; fotografie a marii ducese Anastasia:
2. Pliul superior al urechii este sters la marea ducesd Anastasia, ,{4. Fotografie luatii 3/4 dn partea dreapt5, ar6t6nd foade bine

in vreme ce el e accentuat la doamna Ceaikovski; urechea dreaptii, aceastai fotografie a fost fbcutd in l912in Germania
3. Aceste doud elemente ale wechii sunt, din contrd, asemd-
(Friedberg sau Wolsfgarten).
nltoare la marea ducesd Anastasia ;i la prin{ul Henri de Hessa,
Pe baza acestei noi fotografii, expertul a reluat compararea
unchiul din partea tatdlui al mamei farinei. imaginilor urechii drepte, relatate la punctul III al raportului s6u de

Rezumat: Examenele diverse efectuate de expert gi relatate in expertizd din 14 februaie 192'7.
prezentul raport permit sd se constate existen(a unui numdr relativ
Cele trei fotografii, special comparate, sunt cele numerotate .A'4,

considerabil de diferenle signalectice intre portretele marii ducese Bl, A1, adicd porliuni mdrite ale noii fotografii ale ducesei Anas-
tasia (A4), por,tiunea mfit6 a fotografiei numerotate cu litera B,
Anastasia si acelea ale doamnei Ceaikovski. Aceste diferenle
signalectice sunt atribuite faptului c6 portretele marii ducese cifra 1 de la inceputul raportului de expertizd din 14 februaie 1927,
Ceaikovski, in
Anastasia dateazd, din l9l4-1917-1918, in weme ce ale doamnei ce aratd urechea dreaptii a doamnei litera A, cifra fine, por{iunea
rnariti a fotografiei numerotate cu inceputul
Ceaikovski dateazd, din 192O-1921-1922. Cu alte cuvinte, se poate I la

admite cd, pe o perioadi de timp mai mare de 8 ani (4 ani pentru raportului de expertizd din 14 februarie 1927, ce arat5 urechea
profil), trdsdturile marii ducese Anastasia s-au modi- ficat pentru a dreaptd a marii ducese Anastasia fbcutd in 1914.

deveni aga cum aratii in portretele doamnei Ceai- kovski? Pentm aceste trei fotografii de echilibru, compara{ia a fost rea-
Chiar considerdnd faptul cI ar exista o identitate de persoand
lizatl pe intreaga lungime a wechii.
intre marea ducesd Anastasia gi doamna Ceaikovski, evolulia s-ar De remarcat cd noua fotografie a urechii drepte a marii ducese

fi produs intre v6rstele de 13 gi 2l de ani (17 ;i 2l de ani pentru Anastasia este, ca ;i cea din 1914 (A1), luatd din 3/4. Compatarea
vederea din profil), experful apreciazd, cI e absolut exclus ca aceste
trdsdturi sd intre cele doud imagini ale urechii drepte a marii ducese Anastasia
fi suferit modificiri esenfale, asa cum sb constati in
este deosebit de ugoar6; din contrd, in ceea ce priveqte compararea
prezent. Si ceea ce confirmi din plin aceastii manierd de a vedea
lucrurile sunt diferenlele observate la unele din elementele cu imaginea urechii drepte a doamnei Ceaikovski, se face din nou
constitutive ale urechii drepte. intr-adevAr, este bine cruroscut de
to(i cd dintre elementele anatomice ale unui individ (cu excep{ia trimiterea la observa[ia ftcutii la capitolul III al raportului de

amprentelor digitale) urechea este cea care suferd cel mai pu{in expertizd din 14 februarie 1927, obsewdnd cd condi{iile strnt ceva
varia{ii in decursul cregterii si, prin urmare, a v6rstei. $i cu certi- mai favorabile, urechea dreapti a marii ducese Anastasia fiind mult
tudine, in prezentul caz e total imposibil ca mzlrginea superioard si mai vizibil5 gi luati pufin mai la dreapta in noua fotografie (A4
pliul superior gters al urechii drepte a marii ducese Anastasia sd fi din 1912), dec6t in cealaltii (A1 din 1914).

putut, in circa 6 ani (fotografia dateazd, una din l9l4 gi alta din Compararea acestor trei fotografii scoate in evidenld urm6-

1920) sA se transforme, luAnd aspectul unei margini largi gi a unui toarele:
pliu accentuat.
l. Cd elementele urechii drepte a marii ducese Anastasia sunt
I^nsucpoenrisoercinlS expertul face aprecierile urmdtoare:
perfect aceleagi pe fotografiile din 1912 (Aa) 9i cele din 1914 (Al).
Concluzie: 2. Cd diferenlele semnalate la capitolul III al expertrizei din 14

Este imposibil sd existe o identitate de persoand intre doamna februarie 1927 (cifrele I Ei 2) ca existente, intre urechea dreapti a
Ceaikovski si marea ducesd Anastasia Nicolaevna.
marii ducese Anastasia si ale doamnei Ceaikovski se pot constata
Director,
tot atat de bine pe fotografia dn l9l2 (A4), ca 9i pe fotografia din
Prof. Bischoff le14 (Al).

Noua fotografie a marii ducese Anastasia, care face obiectul

prezentei completlri din expertizS, este desigur de nahud sE

ll8 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE l19

intireascd concluzia raporfului de expertizE al subsemnatului, din 2. Considerati in raport cu ire6l{imea totald a fe{ei, indlJimea

14 februarie 1927; ea demonstreazii, intr-adevdr, c[ intre l9l2 gi frun1ii este mult mai mare la doamna Ceaikovski dec6t la marea
l9l4,adicd intre vdrstele de ll gi 13 ani, urechea dreapt6 a marii
ducesd Olga.
ducese Anastasia nu s-a modificat.
3. Sprdncenele sunt arcuite Ei asimetrice (dreapta in sus) la
La data de 1l octombne 1927, Dl Pierre Gillard, profesor la
Lausarure, l-a insdrcinat pe Dl M. A. Bischoff, expert judiciar marea ducesd Olga, in timp ce srnt aproape rectilinii in partea de
diplomat, profesor la Universitatea din Lausanne gi director al jos la doamna Ceaikovski.

Institutului de polilie stiin{ifici, sd procedeze la o a doua experozi., 4. La marea ducesd Olga fantele palpebrale coboari oblic de
la stdnga la dreapta (unghiurile exteme ale ochilor cobordti), in
in 14 februarie 1927, tn afacerea Ceaikovski. vreme ce la doamna Ceaikovski este invers: fantele palpebrale urcd
oblic de la st6nga la dreapta (unghiuri exteme ale ochilor ridica{i).
Sarcina expertului, in prezentul supliment de expertiz6, este de
II. Compararea portretelor din fa\d ale marii ducese Maria ;i
a compara portretele din fap ale doamnei Ceaikovski (fotografia
82 a expertizei din 14 februarie 1927) cu porhetele din fala ale doamnei Ceaikovski Compararea portretelor permite sd se constate
o oarecare asemAnare intre dimesiunile gurii, ldrgimea maxilarului
celor trei mari ducese: Olga, Tatiana gi Maria.
inferior gi poziqia spr6ncenelor. in opozi{ie cu aceste asemdndri, se
Ca urmare, Dl Pierre Gillard a remis expertului o fotografie,
observd diferenlele urmdtoare:
ftcuti in mai l9l7 la Tsarskoie-Selo gi care arat6 capetele celor
patm ducese ;i a fareviciului. E o fotografie care a fost frcutd din l. Forma conturului felei nu e aceeagi in cele doud cazuri:

fa{5 marii ducese Anastasia, si care a fost folositd pentru comparare maximum de lSrgime este la frunte (planul parietalelor) la marea
ducesd Maria, in timp ce el este mai accentuat la nivelul urechilor
in capitolul I al raportului de expertizd,, din 14 februaie 1927
(planul zigomelor) la doamna Ceaikovski.
(fotografia A'2 din acest raport). 2. Considerat6 in raport cu inillimea totald a felei, indllimea
Pe grupul de persoane, dupd Pierre Gilliard, copiii familiei
frun1ii este mai mare la doamna Ceaikovski decdt la marea ducesd
imperiale sunt, de la stAnga la dreapta:
Maria.
l. Marea ducesd Anastasia;
3. La marea ducesd Maria fantele palpebrale au tendin{a si
2. Marea ducesi Olga;
3. Tareviciul; coboare oblic de la st/inga la dreapta (unghiurile exteme ale ochilor
4. Marea ducesd Maria;
5. Marea duces6 Tatiana. cobo€te); la doamna Ceaikovski este invers: fantele palpebrale urcS
Expertul a procedat mai int6i la mdrirea fotograficl a portretelor oblic de la st6nga gi la dreapta (unghimi exteme ale ochilor ridicate).

puse la dispozilia sa qi dupi aceea a realizat un echilibru al 4.Pe cdt posibil de a judeca fa!a, globii oculari sunt strdlucitori

dimensir.rnilor ,,spr6ncene-b6rbie" pentru felele celor trei mari du- gi orbitele pline la marea ducesi Maria, in timp ce la doamna
cese Olga, Tatiana gi Maria si pentrrr fala doamnei Ceaikovski Ceaikovski globii oculari sunt mai infirndati gi orbitele mai
(fotografia B2).
profunde.
I. Compararea portretelor din fayd ale marii ducese OIga Si
III. Compararea portretelor din fald ale marii ducese Tatiana
doamnei Ceaikovski Compararea signalectici nu permite relevarea
de asemdndri intre portretele comparate, dar permite sd se constate ;i doamnei Ceaikovski Compararea acestor portrete face sd se
mai multe diferenle:
constate similitudinea unui element: fantele palpebrale, care sunt de
l. Forma conturului din fali nu e aceeaqi in cele dou6 cazuri: asemenea pulin mai urcitoare (unghiurile exteme ale ochilor pu{in

maximum de lirgime este la frunte (planul parietalelor) la marea ridicate), la marea duces6 Tatiana. Dar in opozi{ie cu aceastii ase-
ducesi Olga, in vreme ce acelasi maxim de ldrgime e la nivelul
urechilor (planul zigomelor) la doamna Ceaikovski. mdnare, se observd diferenlele urmitoare:

1. Forma conturului din fap nu e aceeasi in cele doud cazuri:
maximum de ldrgime este la frunte (planul iiarietalelor), la marea

t20 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 121

ducesd Tatiana, in timp ce acelaEi maximum de lSrgime este la Sfudiul gi compararea imaginilor in caszd fac sd se constate nu

nivelul urechilor (planul zigomelor) la doamna Ceaikovski" numai o similitudine perfectd a ansamblului, mergAnd p6ni la

2. Consideratl in raport cu indllimea totald a fetei, indlfmea direc{ia privirii, dar gi a identitdtii unei serii de detalii, dintre care
frun{ii este mult mai mare la doamna Ceaikovski dec6t la marea
se poate cita:
ducesd Tatiana.
l. o micd meqi de pdr deasupra ochiului drept;
3. Dimensiunea gurii este sensibil mai mare la doamna
2. o patd albd in p6r, alungiti gi dispusd orizontal;
Ceaikovski decdt la marea ducesd Tatiana. 3. o a doua pati albd in pir, mai micd decdt precedenta gi

4. Spr6ncenele sunt inalte la marea ducesd Tatiana, in weme dispusd vertical;

ce ele sunt joase la doamna Ceaikovski. 4. o crestdturd la marginea pdrului, in creqtetul capului;
5. pozilia relativ{ a colierului de perle Ei a lan{ului. De notat
Rezumat: Examenele comparative efectuate au demonstrat
cd aEa-zisul portret al doameni Ceaikovski e un retug, lanful pdrAnd
expertului c5 existii elemente diferite intre fe{ele marii ducese Olga,
Maria Ei Tatiana gi fala doamnei Ceaikovski, ca si intre fala marii a fr la marginea corsajului;
ducese Anastasia si cea a doamnei Ceaikovski.
6. dimensiunile perlelor din colier.
La data de 23 iunie 1928, domnul Pierre Gillard, profesor la
Lausanne, a insdrcinat pe A. Bischoff, expert judiciar diplomat, Singurul element care diferd si la un caz, si la celdlalt este
profesor la Universitatea din Lausanne ;i director al Institutului de coafura, dar se constatd cd la portretul doamnei Ceaikovski pdrul
polilie ;tiin{ificd, sd procedeze la expertiza pieselor urmdtoare: a fost tdiat, sau suprimat, prin retug in toati partea inferioard a fe{ei

O fotografie a doamnei ,,,A,nastasia Ceaikovski", figurdnd in si pe umeri.
pagina 7 a num5rului din 7 februarie 1928, a ziarului New York Studiile Ei comparaliile efectuate de expert, conduc la formu-

Evening Posl iarea urmdtoarelor concluzii:
o fotografie a marii ducese Anastasia, fiica impdratului Nicolae
in mod evident, asa-zisul portret al doamnoi Ceaikovski, apdrut
al Il-lea; aceastil fotografie a fost lbcutii, in 1913, la Tsarkoie-Selo, in numdrul din 7 februaie 1928 al ziarulwi New York Evening Post
marea ducesi avdnd 13 ani;
e o reproducere retu$atd a fotografiei marii ducese Anastasia
cu scopul de a determina dacd aga-zisul portret al doamnei
Nicolaevna.
Ceaikovski, apdrut in numdrul din 7 februarie 1928 al ziarului New
York Evening Post nu e o reproducere retugatii a fotografiei marii Expertiza genetici

ducese Anastasia. ?n tgl6, doi istorici amatori, Ryabov gi Avdonin, au descoperit

in scopul de a ugura compararea fotografiilor care ne-au fost ldngd Ekaterinenburg un mormAnt clandestin. Cei doi au intreprins
remise, expertul a mdrit mai intdi (cu circa l/4) fotografia marii
ducese Anastasia. Aceasti mdrire a fost efectuatd in aqa fel incAt timp de circa 3 ani cercetlri in arhivele ruse, beneficiind de le-

lungimea felei sa fie exact aceeasi ;i pe fotografia marii ducese gdturile lui Guely Ryabov cu Ministerul de lnteme, al cdrui consilier

Anastasia si pe asa-zisul portret al doameni Ceaikovski. Odatd acest era.
echilibru al dimensiunilor reahzat pentru lungimea felelor, expertul
Cercet6rile au fost mult facilitate de gdsirea raportului Yurov-
a a;ezat fotografia marii ducese Anastasia pe numdrul din ziarul
New York Evening Post qi a reprodus simultan aceste documente. sky. Acesta a fost comandantul plutonului de execulie care, in

Reproducerile efectuate in aceste condi{ii au fost aldturate pre- noaptea de 15 spre 16 iulie, a efectuat masacrul. Raportul, alcStuit

zenfului raport, una redus6 si cealaltii in mdrime naturald. In final, pentru informarea personalS a lui Lenin, indic6 destul de precis
expertul a md.rit cligeul fotografic al reproducerii simultane in mdri-
locul unde au fost inhumaf,, in grabd gi confuzie, Nicolae al Il-lea,
me natural5; aceasti mirire, limitate h doud busturi de comparat, larina Alexandra, copiii lor, medicul gi trei servitori. Ceea ce au

de asemenea anexatii respectivului raport de expertizS. descoperit Ryabov si Avdonin corespundea de altfel descrierii
fhcute in document. Corpurile erau dispuse intr-o groapd acoperitd

t22 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 123

cu pemant, peste care au fost ingrdmldite traverse de cale ferat6. craniul superpozat al larinei Alexandra, cel mai bine conservat, s-a
constatat coincidenla cu fotografiile, cu unghi ajustat de ordinator.
Scheletele erau foarte deteriorate. in groapd au fost gisite resturi

ale unor vase de ceramicS, care serviserd probabil la stropitul cu Era necesarl folosirea unei metode moderne de determinare a

acid sulfirric pentru a se impiedica o incercare de identificare amprentelor genetice. Schematic, metoda constd in a compara
ulterioard a rdmiqilelor. Cei doi istorici au pdstrat t?icere timp de
15 ani pdnd sd faci cunoscut rezultatul cercetd.rilor lor. Sd nu uitim ADN-ul, reprezenJat sub forma unui sistem cod-bare, colectat pe

cd, in 1976 casa Ipatiev a fost distrusd din ordinul autoriti{ilor de diverse fragmente biologice (s6nge, spermS, os, pdr), cu cel al unor

partid, intre care Ei al lui Boris El1in. indivizi in via!5. La Moscova, nu se dispunea in acea weme de
Sesizate, autoritiiqile au intrat in acqiune. procurorul general al
aparatura necesard gi atunci s-a apelat la Institutul de medicind
Rusiei a desemnat imediat o comisie insdrcinati sd identifice legal5 de la Ministerul de Inteme britanic. Osemintele au fost
transportate in valizd, la Londra. Prima sarcind a fost de a stabili
rAm5gi{ele. in iulie 1991, mai mul{i experfi, medici legisti, biologi,
cu precizie sexul. Cu ajutorul unei tehnici noi, s-a stabilit cu precizie
geneticieni, antropologi, specialiqti in balisticd s-au deplasat la
cd era vorba, intr-adevdr, de cinci femei gi patru bdrbafi. O analizl
Ekaterinenburg. Pavel Ivanov a ficut parte din colectiv, ca gef al
microsatelitard a cromozomilor ADN a permis s5 se stabileascd
laboratorului pentm amprente genetice.
legdturile de rudenie dintre persoane. S-a demonstrat astfel, fhrd
Specialiqtii de la serviciul de identitate judiciari au descoperit, tilgadl, ci patru persoilre nu sunt rude cu celelalte. AdicS cei patru

mai int6i, mai multe gloan{e in {esuturile unui corp, in parte servitori. Aceeasi analizd a ardtat prezenta a trei copii gi doi pdrin{i
mumificat. Experfii in balisticd au stabilit cI proiectilele cores-
pundeau efectiv unor revolvere folosite in acea epocd. Un rtredic apar{indnd aceleiaEi familii.

legist a extras oasele, in mare parte distnrse. Din documente a reie;it Pentru identificarea individuali nu exista decAt o singurd solulie:

c5, dupd masacru, corpurile au fost mai intAi aruncate intr-un pu{ compar.Irea amprentelor genetice ale fiecirui schelet cu ale

de' mind, in care au fost aruncate mai multe grenade. ulterior, au descenden{ilor in via!5. S-a studiat cu atenlie arborele genealogic

fost readuse la suprafa!5 gi ingropate. Medicii legigti aveau in fap qi a rezultat c5 prinful Philip, so{ul reginei Marii Britanii, Elisabeta

o sarcinl extrem de dificild, intrucdt nu mai rimisese decdt l5-5}%o Io nu era altul dec6t shdnepotul larinei Alexandra, pe o filier{

din materia osoasf,. exclusiv matemS. Coincidenla era extraordinard, intrucdt metoda de

Crima fusese sivdrqiti in subsolul casei Ipatiev. Acolo au fost cirre se dispunea consta in a compara ADN mitocondrial, care nu

executate in total unsprezece persoane. Medicii au reconstituit noui se mosteneste dec6t de la mamd. Cu alte cuvinte, printul Philip era

schelete. Antropologii au incercat sd le stabileascl sexul qi v6rsta. singura persoanl in via{i ce putea permite sd o identifice pe larina
scheletul
Dupd afirmaliile lor, se aflau acolo cinci femei Ei doi bdrba{i. Trei Alexandra. S-au oblinut cdteva picograme ADN in
tinere fete, doud femei si doi bdrbali de vdrstii medie, in fine, al{i
doi bdrbali, vizibil mai bdtrdni. Toate acestea corespundeau cu presupusei {arine, de fapt cateva molecule. Era o cantitate suficientd
pentru analizd. Cu un curier, a fost adus un egantion de sdnge de
datele prezentate in documente: cele trei tinere puteau fi fetele mai
la ducele de Edinburgh. Rezultatul analizei era cel aqteptat:

mari ale Romanovilor; cele doui femei mai in vdrsti - larina amprentele genetice ale prin{esei larine gi ale prinqului Philip erau

Alexandra si Demidova, camerista; cei doi bdrba{i * farul si Serghei identice. in concluzie, era vorba de Alexandra.
in privinla larului, respectAnd regula liniei mateme, nu s-au
Botkin - medicul; cei doi mai in vdrsti - Ivan Haritonov, bucdtarul
si Alexei T-pp, valetul. Greutatea si talia, deduse la schelete, gdsit in descenden{a lrinei, una din surorile {arului, decdt doud
persoane domice si colaboreze, in schimbul anonimafului.
confirmau aceste ipoteze, ca si lucrdrile dentare, pe baz6 de cera-
lJna, contesa Seremetieva, era strd-strdnepoata lrinei. Cealaltd
micd gi aur, pe atunci apanaj al familiilor aristocrate. Erau tot atdtea
persoand era un bdrbat de sdnge regal, foarte in vdrst2i. S-au
prezum{ii, dar nu probe concludente. comparat amprentele celor doi donatori. in poftda distan{ei - la

Un progres a fost inregistrat prin superpozarea cv, ajutorul unul, cinci genera{ii, la celdlalt patru, care-i separd de un strdmoq

ordinatorului a imaginilor craniilor, pe fotografiile de epocd. Cu comun - codul lor era absolut identic. in schirnb, a apdrut pe

t24 PAUL STEFANESCU

neasteptate o dificultate c6nd s-a comparat codul lor genetic cu al
presupusului far. Din 8.000 de setnne care compun ADN-ul, unul
era diferit, unul singur. Nu se putea explica de ce. S-a presupus cd

este vorba de o muta{ie extrem de rard care a intervenit intre timp. A d evi rul in afacerea
In acest fel, larul a fost identificat cu o probabilitate de 99,9 la suti.
Pentru o confirmare s-a apelat la o noul probd. in 1891, cu ocazia maresal Tukacevski
unei cdldtorii in Japonia, inzona prefecturii
Il-lea a fost rdnit cu o loviturd de sabie de Shiga, larul Nicolae al La inceputul lunii iunie 1937, cetilenii sovietici aflau, cu
un poli{ist gi japonezii
au conseryat o batisti pitati cu s6ngele s5u. Din picate, proba surprindere, stirea cd maresalul Tukacevski, unul din principalii gefi
prelevati de pe batist?i a fost foarte micd pentru a da vreun renitat. ai Armatei rosii, idol al nomenclaturii bolsevice gi erou al revo-
Dintre schelete lipseau cele ale lareviciului si al Anastasiei sau
lu{iei, coplegif pan5 atunci de laude gi onoruri, a fost arestat
al Mariei, ele aveau vdsta ;i talia destul de aseminitoare. Existii
pgriobsapbeicliutalateliailecalecgeai tdeoidceopaipi asriiffiia,suipnraOviecfcuiidt emnat,saacrpurlueis.uDpeusailiocri impreund cu al{i generali Ei ofiferi, sub invinuirea de spionaj in
descendenfi, pe care i-am men{ionat. slujba imperialismului mondial gi acuzat de ,,infrac{iune faln de
jurdmAntul militar, trldare fa{E de pakie, tridare fa{i de URSS,
trddare fa{d de Armata rosie a muncitorilor qi fdranilor... Tuka-
cevski era cunoscut in !6rile occidentale ca fiind un militar strdlucit,
c6l6torind deseori la Londra qi Paris. Nimic nu a ldsat s6 se prevadd

acest eveniment ce va avea grave repercusiuni intemalionale si, mai
ales, asupra securitE{ii statului sovietic. Ce s-a intimplat atunci?
Stalin se afla la apogeul carierei sale. Cercetdndu-i biografia, isto-

ricii se intreabd ce impulsuri maladive l-au determinat pe acesta

sd-si lichideze sistematic cei mai de seamd qi apropiali colaboratori?

Este de-acuma bine Etiut cd prima gnjd an t ri"otrau"ator de pJid

si de stat comunist, ajuns la putere, a fost ldri exceplie neutralizarea
adversarilor reali gi poten{iali, a fo;tilor tovardsi de luptd, inde-
pdrtarea, prin orice mijloace, a tuturor celor ce i-ar fi putut gtirbi,
in weun fel, autoritatea zeifrcat5'. Aceasta este una din regulile de

nfieorasatlerdtoGtahlit.arGishmeuolurgi hcioum-Duenjistg. iinNa.ceCstemauosdesacuup, rcocuedaasteimnelnaeraa
intervenlii s6ngeroase s-a scris ;i istoria celorlalte ldri cotropite de

flagelul ideologiei bolsevice.
Este adevirat cd intre acesti cdldi ai omenirii, intoleran{a qi se-

tea patologicS de putere au cunoscut formele cele mai exacerbate

in persoana lui Stalin, georgianul cu frunte ingustd si musta{a

stufoas6.

t26 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI IINTVERSALE t27

Ascensiunea lui Tukacevski Din acest stat major fbceau parte gi cdliva consilieri francezi condusi
de generalul Henry, printre
Stalin a inceput s5-1 urascd pe Tgkacevski incd din perioada care qi un oarecare cdpitan Charles de
rlzboiului civil, cdnd acesta reugise sd se facd remariat. in tainilile Gaulle, venit voluntar in
Polonia, pentru a-;i iecAsJiga timpul
min{ii sale bolnave, acesta a fost pus incl de pe atunci pe lista pierdut ?n lagirele de prizonieri din Germania.

neagrd a celor ce trebuiau sd fie exterminati. Tukacevski ia parte la luptele de pe frontul oriental, conduce
Mihail Tukacevski s-a ndscut ?n 1893, in apropiere de Smo- Armata a 8-a pe frontul din sud, Armata a 5-a pe frontul oriental

lensk, intr-o familie de mici nobili. Refuzdnd traiul boem al pdrin- gi Armata a l3-a pe frontul din Caucaz. ln martie l92l reprimd
telui gi rudelor sale, el s-a fScut remarcat din tinerete, prin preocu- revolta din insula Krondstadt. Toate acestea ii deschid o shdluciti
pdri intelectuale, via{i austerd gi mai apoi, prin idei politice de garie$ militar5, politicd gi diplomaticd. E numit pe rAnd, coman_
EdastneturlidAiccaatdelamgierai dMulilidtaeremagrie$saelf.ul statului major it Armatei ro;ii.
orientare comunistii. Absolvi gcoala de cadeli si, in calitate de
Cu alte cuvinte, prin devotamentul gi activa sa implicare in
locotenent de gardi, ia parte activd pe fronturile primului rdzboi rizboiul civil, Tukacevski a adus o contribulie insemnati la intro-
mondial. Nu implinise 22 de ani in 1915, cdnd a fost flcut prizonier ducerea wgiei comuniste pe pimdntul sfintei Rusii. El devine erou
de germani, incearcl de trei ori sd evadeze, dar in cele din urmd !dS!iptnautlrilenarzs,iidsiiltn5ovtrriietiviinamdpproeeirnmiueleu, ilcuriotna,stupp.orTitneonaoftireadlianccoednsectezuaireEanui t-ppfroersiamtmedijerditiaocjs'an. suTnrceuail
estJinchis in fortirea{a de la Jungolstadt. in aprilie 1918, reugegte
sd fugd gi revine la Petrogmd. Aderd la ideile revolutiei bolgevice, motive, cu deosebire, poten{eazd invidia qi ura fiorosulrri dictuto,
se pune la dispozi{ia acesteia gi acceptd un post la secliunea militari de mai tirziu.
ln tgzO, in rdstimpul rizboiului ruso-polonez, Tukacevski co-
a Comitetului executiv panrus al sovietelor. Se inscrie apoi in rFmulazonadblafiindfereoonotsuelmrioeicsdcieuidnseeunctcfarela,snelacredezssdut,nddcetooBnadereure,szddiandraea, rlamdaefrtoaGnptaioeulrolelnelee, ztGri,iacoleiilgi-elaai.-
contraofensivr gi sovieticii bat in retragere. Tukacevski propune o
Partidul Comunist leninist gi inffi in atenfia lui Vladimir Ilici Lenin. urgentii interven{ie pe frontul de sud-vest, in direcfia Lublin, ca
Este trimis sd infrunte contrarevolu{ia dezldn{uitn de amiralul Col- singura misurd capabilS pentru a contracara presiunea inamicului.
ceak, de generalii Miller, Denikin gi Wranghel.La26 iulie 1918,
la vArsta de numai 25 de ani, preia comanda Armatei I. Dupd cum De la momentul respectiv, conducerea armalei din aceastii zoni
apar{inea lui Iosif Visarionovici, iar acesta din urmd refuzd, sd dea
o vor dovedi evenimentele, Tukacevski nu era un comunist in curs propunerii. Dezastrul se produce gi stalin nu va uita niciodatii
grav^a umilin(d la care a fost supus.
adevdrahrl sens intemalionalist, aga cum erau oamenii devotali lui
Lenin. Era nafional-comunist in maniera tinerilor ofi{eri aparlinAnd d_ia.bIonlice1,93s6i ,adpuecsdteinanfai{,adpiclutatotonruulul irodgeuexizebcuutleieqtpee, p-Bruinhamrina,newe

regelui Carol al XVI-lea, care deveniserS iacobini ;i care, in 1792, dintre adversarii sdi cei mai de temut. Din partea armatei hotiirA'nreual

vor trece la armata revolufionar6 pentru a-qi dob6ndi galoanele de sa este aprobatd de Bulganin si Vorogilov, dar este contestati public
de Iakir, Gamamik, Tukacevski, Bltcher si yegorov. Un afront pe
generali. care, din nou, Stalin nu va putea sd-l uite.
Galoanele sale qi le va dobdndi f,oarte repede, c6ci Armata rogie A fost
tovarEsi in o intAmplare faptul cE Tukacevski ;i de Gaulle au fost
suferea de lipsd de cadre. S-a luptat cu cehoslovacii la Simbirsk, fost o alta pentru
apoi cu armata generalului Colceak in Siberia, dupd aceea cu trupele inchisoarea de la Jungolstadt? A mai
lui Denikin. ln cele din urmd, Tukacevski a fost singurul strateg al
cd de Gaulle se sirnlea atras de un soi de socialism? De Gaulle stia
armatei care, in urma cavaleriei lui Budiondi, a mers impotriva
faptul cd, atunci cAnd a sosit la Varsovia, il avea in fa{a sa ca
Varsoviei. adversar pe Tukacevski? Si in diminea{a in care membrii statului
Luptele din Polonia au constituit pentru el prilejul de a se ciocni,

pentru prima oard, cu Stalin, care nu avea nici o idee de strategie.

Stalin va fi ficut rispunzdtor de egecul armatei sovietice in cam-

pania din Polonia, cAnd s-a izbit de tactica conceputd de generalul

francez Weygang, aflat in fruntea statului major al lui Pilsudski.

128 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNWERSALE 129

major al lui Pilsudski au aflat cu bucurie cd noaptea precedenti operational. Or, comisarii politici ai armatelor se amestecau peste

fusese semnat un acord cu ucrainienii lui Petliura impotriva roqilor, tot, woind sE cunoasci totul, inclusiv problemele de ordin opera-
Charles de Gaulle a explodat de m6nie: ,,Ce vom face intr-o Europd
balcanizatd, fbrd o Rusie putemicd, fa\d de ameninlarea panger- fional, fapt care sporea riscurile unor scurgeri de informa{ii! Mai
manismului?" Dupd opinia sa, ,,noua ordine" instauratd de Lenin,
convenea de minune popoarelor Rusiei 9i Fran{a trebuia sd ajute mult, ei se opuneau unei teze a mareqalului, care suna astfel:
Moscova pentru a stabili un echilibru at6t de dorit Ei asteptat pe
continentul european. Desigur, Charles de Gaulle nu era decdt un ,$.dAncimea spatelui in epoca noastrd, lulnerabilitatea din aer.a lui
cdpitan la wemea respectivd. Si pentm cd polonezii erau supdrali,
era mai important, inainte de orice, sE fie dali afard din lara lor cei imp,rn organelor politice ;i statelor majore, o intdrire a muncii de
200 000 de rugi cu care nu aveau ce face. Dupd ce aripa dreaptd
sovieticd, aflati in debandadS, a jefuit cartierele Vargoviei, eqecul organizare a spatelui si o organizare autonomd a apSrdrii lor".

interven$ei Armatei roqii s-a fbcut simlit repede, cdci Stalin, Tukacevski a ob(inut, nu dupd mult timp, numirea prietenului
consilierul lui Budionai, a tefuzat sd aducd rezewele in ajutorul
grupului lui Tukacevski. sdu, Ian Gamamik, la direc{ia politicd a armatei. Si din acest punct

de vedere nu mai avea nici o problem5. in schim6, s-au ivit altele,

incepdnd cu anul 1932, atat Ordonikidze gi Kirov cAt gi Gamamik

;i echipa pe care acesta si-o alesese au inceput sd aib6 probleme.

Colectivizarea agriculnrrii, industrializarea for\atd, deportlrile in

masd, toate ii repugnau acestui ofiler de elit6. Sim{ea cum de fiecare

datd GPU, apoi NKVD-ul fbceau apel la trupele sale. Mai mult,

in 1935 in urma manevrelor impuse artileriei sovietice in regiunea
militara a Leningradului, a constatat cI era necesard efectuarea de

Adeviratul creator al Armatei rosii verificdri serioase a materialelor in cadrul uzinelor fumizoare, dat

fiind c[ rezultatele pe teren erau catastrofale. Stalin woia sd

Tukacevski a restabilit ordinea la Cronstadt in anul urmdtor, incredin{eze problema, ca de obicei, NKVD-ului. Tukacevski a

criticat procedeul, subliniind cd execu{iile dezordonate gi arbitrare

apoi in 1922 a devenit comandantul gef al armatelor din vest' In nu pot decdt sd agraveze situalia in industrie gi s-o priveze qi mai

1925, era Eeful statului major general, inlocuindu-l pe Frunze pe mult de personal.
care Stalin, impreund cu VoroEilov, il asasinaserl cu sprijinul medi-
Tot opun6ndu-se fostului seminarist, mic de staturi gi com-

cilor, profit6nd de o operalie la stomac pe care Frunze o respinsese, plexat, cu caracter de r6.ndas, acest fiu de ofi1er aparlindnd nobilimii,
inalt de statur6, strdlucitor de inteligen(i, drept gi admirat de
aga dupS cum reiese dintr-o scrisoare pe care i-o adresase soliei
sale. A fost necesard o supradozd de anestezic pentru a-l suprima majoritatea ofilerilor, ficea un contrast izbitor Ei vizibil.
pe Stalin. Dar Stalin se Asasinarea lui Kirov, in decembrie 1934, declinul progresiv al
pe acest stralucit ofi1er ce-l deranja direct lui Ordjonikidze qi KuibiEev, l-au fbcut pe tAndml mareEal sd
temea de asemenea gi de Tukacevski si a reusit, ir cele din urm5, in{eleagd c5, in scurt timp, instaurarea unei dictaturi nu va mai

in 1930, s5-l numeascd la conducerea Academiei Militare din intAmpina nici o piedici. O ultimd confruntare a avut-o cu Stalin,
Moscova, fard a-i mai incredinla weo funclie de comandd.
Prieten apropiat cu fiatele lui Kuibiqev, cu Ordjonikidze 9i in 1936. Secretarul general inten{iona sd-i ajute pe comunigtii

Kirov, Mihaif Nicolaievici a profitat de fuc{iile lor in Biroul Politic spanioli fir rdzboiul civil ce frcea ravagli in peninsuld si, mai dles,
gi in Consiliul Apdrdrii, pentru a teveni in ftuntea Statului Major
sd trimitii acolo ofi1eri de carieri gi tehnicS de lupti avansati.

6eneral. Veritabilul creator al Armatei rosii, putemice si structurate Maresalul a preferat si trimitl ofileri de rezervd, fapt care comporta

din anul 1935, a fost Tukacevski, promovat mareqal la 42 de ani mai pu{ine riscuri in cazul unei eventuale descoperiri a unor secrete

Ei, simultan, vicecomisar al Apdririi, aldturi de mediocrul Kliment sovietice de citre serviciile de informa{ii strline.

Vorosilov. $i apoi Tukacevski avea relalii str6nse cu gefii serviciilor de
iiocnirile cu Stalin nu au incetat intre timp, cel pulin dupd anul informalii ale armatei, fapt care i-a permis ghiceascl jocul de
sd

1931. intr-o notd (care nu a fost fbcutd cunoscutd public decdt abia faladi dus de Stalin Ei inclinarea sa pentru o in{elegere cu Hitler.
in 1962), Tukacevski a solicitat o mai mare respectare a secretului Intervalul scurs in timpul anului 1936 a fost decisiv. Nu numai

130 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE l3r

din catua rdzboiului ce avea loc in Spania gi a pactului germano- nu era ostil regimului sovietic. El aprecia foarte simplu cd hebuie
sovietic, dar datorit2i faptului cd, de trei sau patru ani, mareqalul
si se termine cu dictatura arbiharl a unui om fbrd scrupule si sd
punea la punct un complot, viz6nd r[stumarea lui Stalin. in
prealabil, woia sd ob{ind garanlii in Occident fa{d de intent'ile se instaureze un fel de socialism ulnan, care va aduce qi consfinfi

Germaniei. Tukacevski nu gtia c5, la rdndul sdu, Stalin se hotdrdse dreptatea in TIRSS si, totodat4 pacea in exterior. Acest mare ofi1er
sd-l elimine si nu astepta decdt sd se iveascd prilejul.
sovietic se afla aproximativ in aceeagi situalie ca ofilerii germani
in sfirqit, in ianuarie 1936, Tukacevski ia parte la funeraliile
regelui George al V-lea al Marii Britanii si, mai apoi, la Paris, ai Wehrmachtului qi Abwehrului. Acegtia, din nalionalism, l-au ac-
emisarul sovietic incearcd si ciqtige oficialit5lile britanice gi fran- ceptat pe Hitler, dar curdnd gi-au dat searna de gagul politico-

ceze pentru organizarea unui front comun impotriva Germaniei polilienesc pus in miqcare de acesta. Ei au vn-rt atunci sd-l elimine.
hitleriste, declanqarea celui de-al doilea rdzboi mondial fiind, dupd
pdrerea sa, iminentii. Dar la ora rgspectivd, in apus, cum bine se Au cdutat in Occident garanlii, cdci erau ostili nalional-socia-
gtie, oficialit?i1ile nutreau plrerea cd negocierile diplomatice sunt
suficiente. La Moscova, Tukacevski {ine un discurs incendiar in lismului qi nu woiau rdul patriei lor.
faqa Sovietului Suprem, demonstr6nd, cu citate din Mein Kampf, cd
dictatorul nazist preg5te$te un cataclism mondial. Dar comite o Se petrecea exact acelagi lucru acum cu Tukacevski, care a\,u-
gravd eroare, deoarece in Rusia bolqevicd, Germania lui Hitler se
bucura de o declarati simpatie. Stalin, el insusi, igi exprimase des- sese de a face cu un mare numdr de ofi{eri germani, dupd 1922,
chis orientarea progermand, ardtAnd c5: ,,.A.ten!ia noastri se in-
dreaptd astdzi spre aceastii tar6... in care se petrece ceva real". Dar in weme ce Berlinul i;i reconstruia in URSS o armat i si tehnicd
simpatia bolgevicilor fald de nazism nu se manifestti doar strict
sentimental. lntr-o weme in care Germaniei i se interzice, conform de lupei interzise prin condi{iile impuse de armistiliu gi tratatul de
tratatului de la Versailles, sE fabrice anumite tipuri de arme, Rusia pace din l9l8-1919.
isi oferise teritoriul gi fabricile pentru experimentele germane si
construirea de tunuri si tancuri. Diviziile naziste se antreneazd pe in acest climat, a izbucnit din senin o imensi provocare, in care
teritoriul sovietic, aici fiind verificat?i performan{a noilor avioane gi
iqi vor gisi conjugate ura birocra{ilor gi poli{iqtilor lui Stalin fa{5
a noilor tancuri. Acest ajutor primit din partea Uniunii Sovietice -
de corpul ofileresc al Armatei roEii qi cea a birocra{ilor Ei polifigtilor
sunt de pdrere numerosi istorici - explictr, in bund mdsurd, fantastica lui Hitler pentru elita ofilereascd a Wehrmachtului gi a Abwehrului.
renastere a maqinii de rizboi gernane, faptul cd, intr-un timp
record, gralie puternicii sale economii, germanii izbutesc sd Tukacevski nu avea nici o indoiald gi in 1934-1936 punea la

construiascd avioane si blindate ldrd egal in lurne la data respectiv6. punct, impreunl cu Ian Gamamik, complotul ce trebuia sd-l elimine

in aceast5 situalie, intervenlia lui Tukacevski se constituie intr-o pe Stalin gi banda sa, dar sd menf,nd regimul sovietic. Graqie
veritabih provocare. Cu zdmbetul pe buze, Stalin decide si treacd mdrturiei depuse de istoricul rus M. Svetlanin, frcutii in 1957, au
putut fi reconstituite evenimentele ce au avut loc.
la actiune-
Conjura{ii vehiculau doud conceplii privitoare \a orgarizarea
Complotul maresalului loviturii de stal av6ndu-l in centru pe Tukacevski qi Gamamik Ei

Tukacevski era un na{ional-comunist. Dacd dupi opinia sa, personaje mai pulin cunoscute ca Krutov, Sangurski, P. Belov, B.

primul termen il comporta si pe cel de-al doilea, prin vocafia sa Seboldaiev qi al{ii.

Tukacevski, impreund cu tinerii generali care il inconjurau

elaboraserS un plan ,,A" ce avea in vedere un puci fulger la Kremlin
gi care viza eliminarea Btoului Politic stalinist. Simultan, trebuia

cAt se poate de repede sd se pund mdna pe magina guvemamentald

din provincie Ei sd sugmme rezisten!'a ce nu va intirzia sd se
manifeste din partea NKVD-ului. Nimeni nu-gi imagina c5 popu-
la{ia va susfine, cu adev5rat, o loviturA ce va inlocui un grup

bolgevic cu un altul.

Lui Svetlanin, unul dintre membrii complotigti, ii declarase:

,Nu e nici o indoiald c5, dupd ani lungi de subjugare de cdtre

aparatul guvemamental, popula{ia se va plasa intr-o posturd de pru-
dentd expectativS. Privirile nu se vor intoarce cdtre Moscova, dar
cltre uqile postului cel mai apropiat de mili{ie, NKVD, sau comitet

t32 PAUL STEFANESCU ENIGME AIE ISTOzuEI UNTVERSALE 133

de partid. Trebuie si linem se€una de o evenfirald rezistenl5 a eficien1i, fir acel moment era Boris Seboldaiev, secretarul comi-

poporului fa15 de lovitura noastrd de stat, cdci masele se vor teme tetului regional din Rostov, care in 1932 participase aldturi de
de valul inevitabil Ei s6ngeros al repesaliilor, dacd din intdmplare
vom pierde partida...". Kaganovici la deportarea tdranilor din Caucazul septentrional. FdrI
tndoiali, Seboldaiev, patru ani mai tArziu, va face sd curgd s6nge
Conjuralii militari au vrut cu orice pre! si evite declansarea
urannocrhpiuansaiunsi ipuorpau,lairned.eCluhniagratdazcdlgdvaonritceA,sntigua,vionraicnetAarsztiiai-postdez6s,e, gi lacrimi...

elibereze. Au stabilit un program de reforme imediate, to{i.fiind de Pdnd in primdvara lui 1936, aparahrl central al partidului,
acord ca civililor angrena! in complot gi persoanelor vtzale sd li se
cabinetul lui Stalin au ignorat total ce se pusese la cale, precum si
incredinleze posturi de conducere. faptul c5, in final, armata din Exffemul Orient al cdrui statut era
special gi se bucura de o autonomie realS, a devenit aripa mobili
Planul ,rA,, si planul ,r8..
a complotului pus in migcare. Diverse informalii privitoare la o
Pentru a impiedica paralizia ce ar decurge in urma unei
ameninlare japonezd din ce in ce mai sigurl 1a frontierele asiatice
suspiciuni generale, la anunlarea loviturii de stat, centrul complo- ale URSS au fdcut sd fie dislocat' peste 800 000 de soldali, pugi
tului prevdzuse puncte de sprijin pe intreg teritoriul. Acestea vor
sub comanda unuia dintre cei cinci maregali, gi anume V. K.
{69ni brusc, ca ciupercile, proclam6ndu-si solidaritatea cu complo-
tiEtii din Moscova intr-o astfel de manierd, inc6t sb constrdngd Bluchner.
aparatul guvernamental qi al sovietelor si cedeze, iar intre timp ie
va proceda la eliminarea poli{igtilor si a oamenilor lor de incredere. Drama se va tese pe doud planuri in spatele lui Tukacevski gi
193P6:ringterneecraolnudl udcedtoarrimi caotini juI.raP{i.eiBrealloiarllilgaepfulal nreugl i,,u,An..i.i a lui Gamamik. Stalin l-a insircinat pe mare;al s5-l repezinte la
figurau, in funeraliile lui George al V-lea, pe data de 20 ianuarie 1936, fapt

riititare a care l-a determinat pe Tukacevski sd creadd cd este agreat la
Leningradului gi prietenii sii din sovietul regional, statele majore
clandestine constituite, de exemplu, la Kaliningrad, in jurul lui D. Kremlin. Voiajul a fost, pentru maresal, de o extremi importanfi.
Mihailov, la Tula, in jurul lui Sedlenikov, la Smolensk, in jurul lui
A. M. Rumianfev. Mai erau unele aseminiitoare in regiunile Volga, El a'rrmt sd profite pentru a sonda mediile politice si militare din
Ural, Siberia si in unele districte din regiunea Moscova. Marea Britanie ;i Franfa, privitor la ameninlarea germand care apisa
tot mai greu asupra Europei.
Ian Gamamik a propus la scurt timp o alei concep{ie, sau crun
mai era denumit?i: Planul ,,8". Acesta pirea mai judicios de luat in Oficiaiilor britanici gi francezi pe care i-a intAlnit, Tukacevski
seamd, prin izbucniSea simultand a unor revolte in republici, regiuni
le-a pledat cu vehemen{5 cd URSS este gata sA execute promi-
gi teritoriile URSS-;lui, tn weme ce o fracqiune a complo- tulii nu siunile privitor la clauzele de alianli cu Praga, in ipoteza in care
va izbi in Moscova decdt in momentul cel mai neasteptat, cdnd
Hitler se va decide sd ia cu fo4a Sudelii ;i sd prelungeascd acest
autoritatea centralS va decide si puni in aplicare planul de
ajutor Cehoslovaciei, printr-o acfiune conjugatii cu a alialilor occi-
contraatac.
dentali. Tukacevski a mai lSsat sd se inleleagS unuia dintre inter-
Dup6 disculii aprinse, Tukacevski ;i Gamamik au cdzut de
locutorii s5i britanici ci este posibil ca lucrurile s5 se schimbe in
acord asupra unei variante comune, bazate pe planurile celor doi,
URSS, cdci o parte dintre membrii partidului nu sunt de acord cu
in combina{ie cu Kiev, MinslC Habarovsk, Rostovpe Don gi *.r-e,
Stalin ;i concep{iile acestuia, aga dupd crun se crede in strEinltate.
ca in toate aceste ora$e sE se constituie centre majore ale insurecliei.
Cufirnda{i intr-un pacifism care nu avea egal decdt in pacifismul
Dupd M. Svetlanin, unul dintre cei mai activi conjurali si cei mai
gi antimilitarismul care se manifesta in Fran{a la acea weme,

britanicii nu au reacqionat decdt cu curtoazie, chiar fhrd sd observe

riscurile pe care gi le luase Tukacevski, care sugera o in{elegere ;i

poate chiar o acliune concertati fala de Berlin, atunci cdnd fdcea
ahtzie la situafia intemi sovieticd.

Mai inainte de a se reintoarce la Moscova, maresalul s-a oprit
Ei la Paris, unde cic doud ori s-a in$eqinut cu generalul Gamelin.
Vizita sa este men{ionatd in cronica mondene az\lei, f6r5 com"entarii

134 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 135

din partea statului major francez, ale cdrui servicii de informalii venirile gi plecdrile lui Tukacevski. in rapoartele lor subliniau ci
lbceau fald cu greu cererilor. nimic pozitiv nu a rezultat din cadrul conversa{iilor avute. Alte
personaje au inleles imediat ce profit ar putea avea de pe urma
Tukacevski ia legdtura cu vechii sdi tovar6Ei de la Fortul IX iitualiei create. Reinhard Heydrich a primit, la cdteva sdptZmdni
din Jungolstadt. Aceastii filierI posibili, mai intimd, nu i-a oferi! mai tdrziu, un raport din partea lui Nicolae Skoblin, informatorul
din picate, decdt un modest banchet, la Laure. Se toasteazd qi se I al SD-ului pe care il conducea Heydrich. De mai
din Paris nr.
termind seara in Montmartre, crezdndu-se cu 2l de ani mai tineri bine de un an, Heydrich se interesa av6nd iscoade in rdndul

to{i cei de fa{5. Comunismul, milioanele de oameni inchigi in lag6re, emigranlilor qi transfugilor ruqi din Germania, Iugoslavia, Italia 9i
poate chiar r[zboiul, ce importanli mai prezinti, toate acestea!
Singuri, extremistii de dreapta, nostalgicii rizboiului pot sd se mai Fran{a. Unul dinhe agenlii sdi l-a recrutat pe Skoblin. S-a constatat
gAndeascd la aga ceva. In orice caz, rru este prima sau a doua oard repede cA acest fost general alb, de circa patruzeci de ani, so{ul
unei foste dansatoare cunoscute, Plevitskaia, se afld ire posesia de
c6nd un maresal al URSS, av6nd in spatele lui un corp de ofrtpri
credinciosi, se plimbn Hber in Occident, fird comisar politic care informalii de prima m6n5, referitor !a ce se petrece in URSS. O
sd-i cenzureze cele mai mici afirmafii. Cici generalul Ventov, care anchetd a dovedit imediat cd sofia sa Ei el lucrau, in realitate, pentru
il insofeqte pe Tukacevski, ii este devotat acestuia cu trup si suflet. serviciile externe ale NKVD-ului, dupd ce debutase mai intdi sub

Nu v a,,T;t"l'.#:1::."' conducerea re{elelor de informaqii ale Komintemului.
Dar acestea pulin conteazd. Agen(ii dubli iEi au utilitatea lor,
Maresalul Tukacevski se temea asa de pufin cd il poate paste
rnai ales cdnd se Etie cd ac\ioneazd pe douS ftonturi. Or, la inceputul
weo primejdie, incdt cu prilejul unei recep{ii date de generalul toamnei
Gamelin, in ajunul reintoarcerii sale in URSS, atunci c6nd miniskul lui 1936, Nicolae Skoblin, venit la Berlin, l-a asigurat pe
Anatole de Monzie il intreabS:
Heydrich cd Tukacevski pldnuia un complot impotriva lui Stalin.
,,Cdnd crede{i ci vefi mai veni printre noi?" Dar britanicii qi francezii nu au inleles nimic din aluziile mare-
Mareqalul rdspunde fird sE ezite: galului. Skoblin, care cunogtea mentalitatea gi modul de a acliona
,,,{nul viitor, la Expozi{ia intema{ionald. in orice caz, in
al compatrio(ilor sdi, nu se ingela. $i astfel, ir int6mpinarea inten-
principiu, va trebui sd reprezint lara mea la incoronarea lui Eduard
flilor lui Stalin, au venit maginaliunile SD-ului, fttd, ca Stalin sd
al Vl[-lea. Deci, pe curfnd...". gdndeascS cI uneltirile sale aveau in realitate o bazd reald. Heydrich
Dar nu va fi niciodatd acest ,pe curdnd...". i-a vorbit lui Himmler, apoi lui Hitler. Ra{iondnd asupftr posibilitilii
impreunS cu cdinele siu de pazd,, Ejov, seful NKVD-ului, qi consecin{elor acestui complot, Hitler la inceput a ezitat: trebuia
sd-l lase s6 aclioneze, sau chiar sd-l sus(ind pe Tukacevski contra
Stalin, urzeste un plan sinistru. El hotdrdgte ca dovezile privind lui Stalin, sau din contrdo sd-l avertizeze pe Stalin si sd provoace
infidelitatea lui Tukacevski sd soseasci din strdindtate. Ca urmare, un manej in armata sovietici inc6t Germaniei sd nu-i mai fie teamd
un agent sovietic debarcd la Paris qi intr6 in legdturd cu generalul
de URSS o bund bucatd de weme?
dizident - in aparen(6 - Skoblin.
Pentru Heydrich, alegerea era ficute: mai curdnd Stalin 9i
In intimpinarea dorinlei lui Stalin, care parci i-a ghicit gdn- dictatura sa politic5, cu care eventual s-ar putea cddea la invoial5,
durile gi planurile lui Tukacevski, va veni vrzeala ce va fi pusd la
cale de Reinhard Heydrich, qeful SD-ului, cel mai putemic decdt o clicd de maregali Ei de generali la putere in URSS. Heydrich,

compartiment secret al SS-ului. Dar sd urmdrim faptele in derularea ofiler ratat de marind gi retrimis la arma sa, a fost recuperat de
lor. SS-igti; el nu va inceta ani de zile sd se rdzbune pentru trecutul
sdu, descdrcdndu-gi ndduful de fiecare datd c6nd putea, pe ofilerii
Natural, agenlii Abwehrului din F.ran{a au urmdrit cu aten{ie Wehrrnachtului qi ai Abwehrului. De altfel, aceqti ofileri erau ostili
el o qtia foarte bine. Ei erau de aceeagi rialssdlucjeaau9.i
SS-ului qi
congenitalii lor rugi, ostili partidului gi poli{igtilor care
Foarte mulli l-au cunoscut pe Tukacevski personal, sau prin repre-

zentan{ii sdi, cum ar fi generalul Spalcke, insdrcinat al secliei

t36 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 137

p"zet'nwaetme esatraainceee"aaal tMasinaitsmteirluitlauri de Rizboi, sau generalul Kostring, m6inile lui Stalin, Armata rogie va cunoagte o veritabild baie de
la Moscova. cine stia daca acesti sdnge. Hitler sti pe g6nduri, dar in cele din urmd accept6 pro-
militari aparlin6nd ambelor tabere nu pregdteau ceva in comun? 3i punerea. Walter Schellenberg, fostul 9ef al contraspionajului ger-
ilnacfginaelr,asf5a-lsl ,cpoennvtinrug6cepenuH-iitlpeurtceEauTuinkleaiceegveskpiepruengidi te;ia-puen alqii ji,
man, noteazd acest moment in memoriile sale, apreciind planul lui
,arA"i
preventiv contra Germaniei si ci Abwehrul nu era capabil sd_l Heydrich ca pe ,,una din cele mai fatale decizli ale timpului nostru".

averlizeze? Plastografii savante

Heydrich avea in cale un obstacol de marcd: amiralul Canaris
geful Abwehrului, nalionalist, dar antinazist ri ;;; ;.$r*;;;;
bine trecutul, comportamentul si ambi{iile lui Heydrich, c'uo" fur"r"
subordonatul sdu in marinl. Acesta din urmd, in curzul unei pro_ Mihail Tukacevski a purtat, intr-adevdr, coresponden{d cu gene-
menade cdlare in comun, si-a prezentat informaliile pe care le ralii germani. Este vorba insd numai de scrisori de curtoazie, neutre,
definea de la Skoblin si a incercat sd oblina de la canaris documente
gi coresponden{a din perioada tratatului de la Rapallo, sub pretext ce fuseserd adresate unor ofileri superiori nem{i, pe care i-a
de a cduta informalii complementare in iui
a complicilor sdi posibili. privinla rukaceiski Ei cunoscut la vremea c6nd armata Reichului efectua manewe militare

Canaris i-a prezentato maginalie tenebroasl, iar Heydrich, siret, pe teritoriul sovietic. Scrisorile se aflau in arhiva Wehrmachtului,
nu a mai insistat. El avea in subordinea sa pe generalul S. S. Heiman
de unde un oarecare Gert Grothe izbutegte sd le sustragS. Apoi intrd
Behrens, tehnician in falsuri ;i S. S. Alfred Naujocks, acela care_l pe filier5 Franz Putzig cu o experienld de 30 de ani in meseria de

rHyaitnleipruglai MpeargteinneBraolruml aermurigrearnatuEsi ianggeunrtiidluablcuu,reSntot bcuti.l,,mHoimntmajluelr.,; plastograf. Acesta reu;egte sd imite at6t de perfect scrisul gi
semndtura lui Tukacevski, inc6t nimeni nu poate observa cI este
imaginat de Heydrich.
vorba de o abild plastografie. Hdrtia, antetul, totul indica apartenenla
SD-ul german teleghidat de Moscova
scrisorii compromildtoare maregalului sovietic. Dosarul este
Nicolae Skoblin acceptL oferta (bine pldtiti) si, in decembrie completat cu o notd adresatd de Canaris lui Adolf Hitler, prin care
1936, la hotelul ,,,Adlon" din Berlin, izbutegte sd intre in legdturd
jcsuuerar\vfeiicilninufelquari;atseepHctareetyetd: armilchaS,rSes.seaEflumulligSrurDak,nactcueellvrmsuksai iaspdeuutacefemlddicionvceloezmgiideptauurrtniimesielnccrtoentae-l este rezumat complotul maregalului sovietic. S-a fabricat deopotrivd
cu comandamenfi-rl armatei germane pentru ca, impreunl
cu acesta, gi rdspunsul lui Hitler, manuscrisul fiind de data aceasta semnat in
sI determine atAt o revolti impotriva fiihrerului, c6t gi impotriva original chiar de cdtre Fiihrer. in dosar a mai fost introdusS o notii
din partea lui Bormann cdtre Heydrich, prin care acesta din urmd
ordnduirii sovietice. Heydrich inghite momeala chiar dacd adjunctui este aten{ionat sd supravegheze de aproape activitatea unor militari
siu, cdpitanul Erich Jahnke, ii atrage aten(ia cd toat6 afaceria pare germani implicali in colaborare cu sovieticii. La cele 32 de pagiru
pornitl de la Moscova. La 24 decembrie, impreund cu seful sdu a mai fost addugatd, o fotografie, reprezent6ndu-l pe Tro{ki, incon-
Himmler, Heydrich se afli in cancelaria lui Hiiler. La discutie mai jurat de inalqi funcqionari germani.
mpsauorptaiecrritpieodr.ciioRncuddduoaclepsrhoiisHaitermmssaotmseiieMsnotauvrliteipnteicBneto.mrpmraiannsnien.tao$pcelmficuialreSoaDluoinsvuiitiuardnaousndaelri
capabil sd ateste vinovdlia lui Tukacevski, dosar care sd ajungd in Toate acestea, la indica{ia lui Heydrich au fost fotocopiate cu
un aparat Leica la o sursd slabd de luminS, pentru a da impresia
cd spionul a ac{ionat in grabi qi in condilii nu tocmai prielnice.
Mai rdmdnea ca documentele compormilitoare sd ajungd pe masa
lui Stalin, dar nu oricum, ci prin ter{e persoane.

Masina infernali

Reapare in scend generalul Skoblin. La Geneva, acesta ia

legdtura cu un anume Nemaikov, gef al unui birou de informalii

138 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE t39

cehoslovac. ii vorbegte acestuia despre ,,complotul" pus la cale de Tukacevski figura pe cea mai mare parte dintre ele. A fost suficient

Tukacevski impreunl cu partizanii trolkigti si ofi1eri superiori din sd se pldsmuiasci un dosar mai recent, trecAnd datele 9i redact6nd

armata german6. in acelagi timp, un alt colaborator al generalului corespondenla compromifdtoare. Totul trebuia s5 constituie un dosar

Skoblin, Nikolai Alexiev, emisar al NKVD, este capturat de polilia de weo 50 de pagini Ei scrisori, memorandumuri, note presupuse
francezd, in timp ce incerca si fure planurile unui submarin francez. tie a proveni de la un raport de anchetii privitor la legdturile actuale
Depozi{iile acestuia fac referire Ei la maresalul Tukacevski, infor-
ma{iile fiind identice cu cele fumizate de Skoblin lui Nemaikov. qi secrete intre inaltul comandament gernan 9i cel al Armatei roqii.
Numai c6, de data aceasta, ve,stile ajung gi la urechile socialistului ixistau acolo qi inregistrdri ale conversafiilor telefonice, cligee de
Leon Blum care se gribeqte s5 le transmitii prietenului sdu, pre- scrisori ale lui Tukacevski, in persoand, care se refereau la intre-
;edintele Eduard BeneE. Acesta din urmi, lesne de infeles, primeste lnerile gi coresponden{a sa anterioard' in fine, diverse documente
qi informa{iile definute de func{ionarul s5u din Geneva. denumeau mai mulli mareEali 9i generali sau colonei, parttzani al
lui Tukacevski. Totul era prezentat sub forma unui dosar complet,
La data respectivi, pregedintele Cehoslovaciei cultiva cu asidu- avdnd o notil6 insotitoare pe care era semnitura lui Canaris qi avdnd
itate relalii de prietenie cu URSS qi mareEalul Stalin, considerdnd destina{ia lui Hitler, cu propunerea efectulrii unor contracte mai
ci numai o asemenea politicd putea contracara poftele expansioniste
ale colosului din rdsdrit. in ce mlsuri pruden(a, tearna sau interesele strdnse intre ofiterii celor doud armate.
de stat pot scuza delatiunea lui Beneg? Istoria isi va spune cuvdntul. Va fi suficient dupd aceea ca un agent dublu, fo4at de nevoia
Un lucru este sigur: Heydrich gi colaboratorii lui au intuit cu precizie
slEbiciunile demnitarului ceh gi s-au slujit cu mliestrie de ele. de bani, sE ofere dosarul serviciilor sovietice- Acest agent a fost
Naujocks. Curioasl coinciden!5: cdnd in aprilie 1937, Heydrich 9i
ln legituri cu modul in care dosarul a ajuns in mdna serviciilor
secrete sovietice, Iucrurile nu sunt indeajuns clarificate. Dup6 me- Behrens au pus la treabd in Berlin un gravor gi doi spioni sovietici,
moiiile amintitului Schellenberg, documentele au fost predate unui
recent aresta{i, pentru a realiza o serie de falsuri sub proteclia ser-
agent sovietic, de indati ce Beneg le-a dat la ivealS printr-o viciilor lui Heydrich, acesta i-a inrolat imediat, date fiind cunoE-

scrisoare adresati lui Stalin. DupI o altii versiune mai veridicd, cea tinlele lor in fabricarea de documente false. Ei au fost gata la
a agentului nazist Naujocks, emisarul moscovit a sosit prin filiera
ceh6. El s-ar fi prezentat chiar in biroul lui Naujocks si i-ar fi cerul sfirgitul lunii aprilie 1937. Acegtia au confeclionat doud dosare ce
se completau unul pe celf,lalt. Se punea acum problema conceperii
contra cost, fotocopierea mdrturiilor incriminatorii. Tranzac\ia ar fi
avut loc in sta{ia de metro de la Kurtfiirstendamm, trimisul filierei de transmitere a dosarului lui Stalin cu certitudinea cd
documentele vor poposi, in final, in biroul georgianului gi nu in
Moscovei primind fotocopiile contra sumei de 50 000 de m5rci. cele ale serviciilor de informalii ale Armatei rosii, cu riscul, in final,
DupI Schellenberg, sovieticii ar fi pl5tit trei milioane de ruble-aur,
bancnote pe care SD-ul a trebuit sd le ardd, deoarece s-a constatat de a-l alerta pe Tukacevski.

ci purtau insemne discrete, deci folosirea lor pe teritoriul sovietic Dupd opinia lui Wilhelm Hoetl, pe atunci qeful sec{iei
ar fi dus la capturarea spionilor germani. el insuqi sub un
,,Sud-Est" a SD-ului, generalul Behrens a plecat
Filiera cehl un membru al
nume fals la Praga pantru o intrevedere cu
Behrens, expert, printre altele, in problema rus6, a reunit intr-un
dosar totul despre Tukacevski. Apoi a contribuit la jefuirea unui statului-major cehoslovac, cunoscut prin rela{iile sale cu serviciile
post de arhive, apar{inAnd Wehrmachtului gi a reu;it sd sustragd NKVD*ului. Dar filiera pdrea prea nesigurl lui Heydrich, care in
documente si coresponden!5 din perioada 1922-1928. Parafa lui
cele din urm6, a gi oprit-o.

Vom face in aceasti privin!5 urmdtoarea dezvdluire: unul din
dosare a ajuns in mdinile colonelului Simon Drgath, recent numit
ataqat militar cehoslovac la Paris, care l-a fbcut sd parvinl imediat
pregedintelui cehoslovac Benes. Cum toate piesele indicau cd
Tukacevki s-a fbcut vinovat de in{elegere cu Wehrmachtul 9i
pregdtea mdsurile de instaurare a unei dictaturi militare in URSS,

ne imaginSm ce panicd domnea la statul major din Praga, printre

140 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE I4t

cei cinci ofi{eri superiori puEi la curent cu aceastd afacere. Unul a purta negocieri. Are loc o nou6 intrevedere cu Behreng care aduce

dintre ei a examinat mai ilrdeaproape lucrurile. Era vorba de dosarul rogu insolit de doi prieteni. Unul dintre acegtia era Heydrich
generalul Sergiu Voiciekovski, de origind rusd, care in 1918-1919
luptase in rdndurile armatei cehoslovace, conduse de generalul in persoand. Cel5lalt - dupb unele surse rdmase neidentificate - ar
fi fost Nicolae Skoblin.
Gadja, impotriva diviziilor rogii in Siberia. Dupd pdrerea sa, aceste
i" Aq" SS-iEtilor se afla Lev Z. Meklis in persoand, flancat de
documente erau contrafbcute. El il cunostea foarte bine pe
vechiul cdlSu de la Odesa, Leningrad si Moscova, L. M. Zavoski
Tukacevski. Nu credea o clipd cd maresalul, chiar daci era ostil lui si I. A. Zelinski, comisar de clasa a doua a NKVD-ului. Ultimii
Stalin, ceea ce era foarte posibil, ar accepta sd colaboreze cu doi vor fi executa{i in martie 1938, unsprezece luni mai tArziu, cdci
Berlinul. lui Meklis nu-i plicea si lase urme, nici martori in urma sa.

Obiec{iile sale nu l-au impresionat pe Beneg, care era domic Documentele aduse de Behrens au fost examinate cu grljI. OdatA,
cu orice pret s6-i fie pe placul lui Stalin si care l-a ?nsdrcinat pe
sau de doui ori Zelinski gi-a ridicat privirea: unele piese i se plreau
ambasadorul sdu la Moscova, Zdenek Fierlinger, sd-i inm6neze lui
bizare. Dar Meklis era satisftcut. Schimbul de pachete va avea loc a
Stalin piesele dosarului din partea sa. in acelasi timp, Benes l-a
doua zi la aceeasj ord, in acelasj loc: dosaml roEu conb:a trei milioane
avertizat pe Leon Blum, la Paris, prin intermediul secretarului sdu de ruble. In aceeaqi noapte, Hitler a fost informat telefonic de cdtre
personal, M. Opocensky.
Heydrich despre isprarra ftcuti.
In momentul in care Stalin primea o parte din dosarul lui
Seful SD-ului nu se indoia - se credea a fi foarte giret - cd
Tukacevski via Praga, Stalin nu-gi pierdea wemea. Natural cd rublele puteau fi false. De fapt, patru ani rrlai tArziu, dupi ruptura

Heydrich avertizase centrul moscovit incd de la inceputul opera{iei. gernano-sovietic5, cdnd agen(ii germani au fost paragutali in URSS
incd din luna decembrie 1936, informalii circulau prin grija sa in
direcfia Genevei, unde funcliona un birou particular specializat in cu o parte din banii dali atunci, ei au fost imediat arestali ;i
procurarea de informagii mai mult, sau mai pu{in confidenfale,
servind la alimentarea noii campanii psihologice. Tro{kiEtii emigralr demascafi, gra{ie rublelor ob{inute in schimbul dosarului rogu.
aveau acorduri cu serviciile secrete ge.-ane, impotriva URSS; ei
isi aveau antenele laPraga, unde agenlii lor se preglteau sd saboteze Dizgrafia si arestarea Iui

industria de armament cehoslovacd; Karl Radek a profitat de Tukacevski

misiunile secrete in skdin6tate in ultima vreme, pentru a complota La acea vreme, armata numdra in jur de 1600000 de oameni

cu germanii impotriva URSS. Radek era un prieten al lui la care se addugau 70000 de ofr{eri dubla{i de 17000 de comisari
politici. Ace;tia din urmd erau controlali ca gi al1ii, nu numai de
Tukacevski. Deci...
unit5tile speciale al NKVD-ului din armatd - a ciror sarcind era
Esalonarea scurgerii de informa{ii s-a terminat la s{ar$itul lunii de a cenzura scrisorile si a controla consumul munifiilor - in qcoli,
aprilie 1937, cdnd deja Praga avea un dosar qi cdnd partea a doua cazdrmi gi unit6{i mai mari de un batalion, ci gi de relele de
a acestuia pleca de la Berlin cdtre Moscova, in condilii pe care le
vom relata. Herman Behrens a luat personal legdtura la Berlin cu informatori secre{i, infiltra{i in corpul ofilerilor gi subofilerilor. Va
un fi.rnc{ionar sovietic de la ambasadd, agent al NKVD-ului in
fi usor sd se scoatd dosarele fogtilor sau cele recent intocmite,
capitala germand. Behrens i-a spus cd ar fi posibil sd fumizeze
pentru a se curdla armata in totalitatea ei, dupi ce au fost eliminali
Kremlinului o documentat'e de prima mdnd, din care reiese, fird
Tukacevski gi prietenii acestuia, incepdnd cu Ian Gamarnik, al cdrui
nici o umbrd de indoiali ci se pune la cale un complot'impotriva
rol era sI denunle orice opozilie militard impotriva lui Stalin.
lui Stalin.
Pentru a se face fald oricdrei tentative disperate de insurec{ie,
Patruzeci qi opt de ore dupd aceastii intrevedere, omul
NKVD-ul a pus in stare de alarmd, sub comandamentul propriului
NKVD-ului a luat avionul Berlin-Moscova. El aducea. cu sine trei siu stat major, circa 160000 de oameni inarma{i pdnd in dinqi,
personaje, dintre care unul era abilitat de Stalin in persoand pentru
repartiza\i in divizii de infanterie, blindate ;i grupe de avia{ie"

142 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 143

in aprilie 1937, Stalin a examinat dosarele aduse de la Praga impreund cu o prietenA intimi, Helena Sokolovskaia, o veche
T9ui kBaecrelivns.kFi ddrdinaf-irgnicd{ieazvddeluviicmeoctoivmeilsea, real ll-Aapdder5srtiitiu9iti
brusc pe luptitoare in clandestinitate de la Odesa. Amdndoul au fost impug-

a anulat cate in octombrie 1941, in acelagi timp cu sotia lui Tukacevski,

cAlAtoria, pe care acesta trebuia s-o efectueze la Londra gi Paris in Uborevici gi Kork, generalul comandant al Academiei Frunze.

luna mai. in luna urmdtoare, Tukacevski ;i-a pierdut postul de ;ef Vinitoarea ofiterilor incepe

de stat major general, sub pretextul cd i se va incredin(a regiunea

militar5 Volga, care lSsa de dorit din punct de vedere disciplinar.

Stalin a restabilit atunci dubla comand6: nici un ordin nu erb valabil, in ajunul zilei de 30 mai, generalul Iakir se afla la vila sa din
dac5 nu era contrasemnat la egalonul superior, de comisarul politic Sviatochino, in apropiere de Kiev. Voroqilov l-a chemat la telefon:

respectiv. <Vd rog s5 venifi imediat la Moscova, si luafi parte la gedin{a

Aceasti decizie a intervenit in momentul in care Tukacevski Consiliului Ap5rArii. Lua{i trenul de m6ine diminea{i!>

va lua in mdnd direcqia de la Kuibigev. Tocmai iegea din cas6, cdnd A doua zi, pe 3l mai, abia s-a urcat in trenul de Kiev-Moscova,

a sunat telefonul: ,,Suntefi in primejdie de moarte. Pleca{i imediat' c6 zece poli{iqti in uniforma NKVD-ului au dat buzna in
Fugi!i". Dupd care necunoscutul de la celSlalt capdt al^ firului a
compartimentul in care se afla lakir. Generalul a fost arestat.
inchis. Maregalul s-a temut cd ar fi vorba de o provocar€. Impreund Pe drum, Ion Iakir a scris o scrisoare lui Stalin sub privirea
cu so{ia sa, ca gi cutn nu ar fi qtiut nimic, a plecat in seara zilei de
30 mai in intimpinarea destinului. La reintoarcere, dis-de-dimi- atenti a pazrricilor s5i. El i;i reafirma loialitatea fap de partid gi
nea!5, un curier a venit qi i-a transmis mesajul sd se prezinte cdt
se poate de repede la sediul comitetului regional al partidului. Solia stat. Pe marginea scrisorii, regSsiti rltdcitd intr-un dosar dupd
l-a pdrdsit in gara Kuibigev Ei a mers la hotel, unde li se rezeryase moartea lui Stalin, secretarul general scrisese: ,,Cretin Ei prostituat".
o camerS. Ea nu-l va mai revedea niciodati... Dedesubt, Kliment Voro,silov a adlugat ,"Defini{ie corectf".Lazdr

Sinuciderea lui Gamarnik Kaganovici, al treilea destinatar al dosarului unde figura scrisoarea,

in aceaqi zi de mai 1937,Ian Borisovici Gamamik zdceain a menfionat, la rtndul sdu, cuvintele: ,,Penb:u acest tr[d5tor, este o
pat, pradi unei crize grave de diabet. A sunat cineva la ug6. Solia
sa, Bliuna Savlevna a mers sd deschidi. Era maregalul V. K. singure pedeapsS: pedeapsa capital6!".
Bliicher inso{it de A. S. Bulin, unul dintre adjutan{ii lui Gamamik
A inceput v6nltoarea ofilerilor in zilele de 30 gi 3l mai, in
din direc{ia politicd a armatei. Ei l-au informat pe Gamamik despre
toat?i fara. Ea a vizat, in trei zile, intr+rn prim val, o suti dintre
arestarea, in aceeagi dimineald, a generalului Ion Yakir, unul dintre
cele mai mari grade ale armatei qi direc{iei politice. Ciderea nu s-a
cei mai luni prieteni ai sdi. Apoi au urmat cdteva cuvinte pe care
datorat weunei ffidAri din partea conjura{ilor, ci din inifiativele
Bliuna nu le-a in{eles Ei cei doi au plecat tot aga de repede dupd conjugate a naziqtilor SD-ului qi a oamenilor de incredere ai lui
cum veniserii. Stalin, totul bazindu-se pe afirmafiile lui Skoblin. Cea mai mare

C6teva minute mai tdrziu, din nou sund suneria. Bliuna des- parte a conjura{ilor se a$teptau aga de pulin la o asemenea
chide, plind de team5. CAtiva oameni dau buzna qi o imbrdncesc:
intorsdturS, incdt G. Osepian, adjunctul lui Gamamik, colegul lui
sunt ofi1eri ai NKVD-ului, unul taie firul telefonului. in culoarul A. S. Bulin, i-a spus so{iei, atunci cdnd NKVD-ul venise la el:

apartamenhrlui se aude un foc de revolver. To{i aleargd in camera ,,Ir{u te teme, md intorc repede!"
Nina Evghenievna Tukacevski, so{ia mareEalului, s-a intors la
lui Gamamik. Prea tdrziu. Directorul politic al armatei se sinucisese.
Moscova in ziua de 2 iunie. Pe 3 iunie, un func{ionar al lui Iejov
So{ia i-a fost arestatd la cdteva zile dupd incinerarea bdrbatului, i-a adus un bilet de la softrl ei: ,,Iubita mea Ninocika, te rogdi-ne -
pentnr Ion gi mine, o prdjituri cu mere".

La 4 iunie, acelagi funcfionar a venit dupd pldcinta cu mere.
Aceasta ii va aduce ultima bucurie aceluia care, in searb de I I iunie

1937, va muri in fa{a plutonului de execu{ie. Cdci sub conducerea

t44 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 145

lui Mihail Frinski, prim-adjunctul lui Nicolae Iejov, Kuptcikin qi sabilul cu fo4ele aeriene, Dybenko, geful uneia dintre cele dou6-
Chorokhe, sefii secliunii speciale a NKVD-ului, controlat de o sprezece regiuni militare ale URSS, soful doamnei Kollontai,
comisie specialS, al cirei executor direct era Lev Meklis, va dobori, ambasadoarea URSS, to{i membri ai complotului, vor reugi s6-l

cu un foc de revolver, pe maresal gi gapte dintre cei mai strdluci{i ajute pe Bliicher?
ofi1eri ai Armatei rogii. Ofilerii din eqaloanele inferioare au rdmas
in aceeaqi seard, au compdrut in fala plutonului de execulie:
in inchisori. Lor li se vor adluga, in luna urmdtoare, 35 000 de
Mihail Nicolaevici Tukacevski, prim maregal al URSS; Ion E. Iakin,
ofi1eri, {Eri a mai pune la socotealS complicii: subofileri, familii,
cunoscu{i. F'ard a mai numdra sapte sau opt adjuncli ai lui Henri comandant al regiunii militare a Kievului; Vitali Marcovici Pri-
Iagoda, care si el, la rdndul sdu, nu mai avea decdt noud luni de
makov, I. P. Uborevici, comandantul regiunii militare a Bielo-
fdit pand ce va fi impuqcat. rusiei; A. J. Kork, ofi{er instructor de elevi ofileri la Academia

Conform articolului 58-1-B Frunze; R. P. Eidermann, creatorul avia{iei strategice gi al for-
maliilor de paraqutiqti; Feldmann, geful direcliei principale a
Dacd Visinski conta pe faptul cd va oferi, cu prilejul procesului armatei; V. K. Pubra, ataqat militar la Londra.
lui Tukacevski Ei a tovardsilor acesfuia, un spectacol grandios, s-a
La Paris, a doua zi, ziarul L'Humanit| a publicat, cu litere mari,
inqelat. Stalin a ordonat o judecare rapidd si cu usile inchise,
un manifest care saluta moartea tr5ddtorilor gi-i mul{umea lui Stalin
temAndu-se ca un proces public sd nu pennitd generalilor s5*qi gi partidului sdu pentru vigilenla si demascarea acelora care se
exprime ce gdndesc despre el si sistemul sdu de guvemare. puseserd in slujba spionajului hitlerist.

$edinla s-a deschis la 1I iunie 1937la orele II dimineala, sub Nicolae Skoblin gi sofa sa Plevitskaia si-au asumat aceste
complimente, in timp ce la Berlin, Reinhard Heydrich isi freca
pregedinlia judecdtorului militar Ultrich, asistat de trei maresali:
Dubionii, Alexandru Iegorov qi Sapocinikov, noul qef de stat major mullumit mdinile, iar la Moscova, Nicolae Iejov gi Mekhlis respirau

general si de generalii Alksins, Bielov, Dybenko, Kachirin si usprali cd se debarasaser6 de adversarii lor militari.
C6t il prive.ste pe David Kanelaki, trimisul lui Stalin, acesta se
Goriacev. Kliment Voroqilov a dat lecturd concluziilor redactate cu
putea lSuda in fala prietenilor sii de la cancelaria Reichului c5 nu
c6teva zlle in urmd de cdtre Consiliul de Rdzboi. Zece ore mai se putea gdsi o dovadi mai sincerd de a coopera cu Stalin, care

tdrziu, Andrei ViEinski gi-a pronunlat rechizitoriul, in 20 de minute, tocmai lichidase o clicd de personaje despre care Berlinul qtia foarte

;i a cerut, in final, degradarea gi aplicarea pedepsei supreme, pentru bine cd doreau un rdzboi preventiv impotriva Germaniei.

cei opt acuzati. Cele opt prime victime ale acestei rdfuieli au fost condamnate
Ce putea g6ndi maregalul Bliicher in timpul acestei sedin{e, ?n
conform articolului 58, paragraful lB, cu capetele de acuzare:
timp ce in fa{a lui se afla vechiul sdu tovardg Tukacevski? Cdci
Stalin i-a cerut lui Bliicher s5 comande personal plutonul de exe- ,,Spionaj irn favoarea unei puteri strdine, pregdtire de insurec{ie
cu{ie. Rdnit grav in momentul arestf,rii sale la Kuibigev, cdci igi contra regimului, restabilirea capitalismului, tentativ5 de pregitire
indreptase revolverul impotriva NKVD-i;tilor, Tukacevski nu a a unei infrdngeri a Armatei rogii in caz- de agresiune venind din

spus nimic despre complicitatea care-l unea cu Bliicher. Poate cd exterior; preg6tirea dezmembr5rii t5rii".
acesta, odatd indeplinitd groaznica sarcind incredin{atd de Stalin, va
salva restul complotistilor si ce va rdm6ne din onoarea qi ata;a- La 2l februarie 1958, Marea Enciclopedie Sovieticd va
mentul fa!5 de patria sovietici in aceastii armatL mai mult na{ional-
sovieticd dec6t comunistii? prezenta o imagine opusd a acestei afaceri, ca fiind o represiune

Poate cd Alexandru Iegorov, care l-a inlocuit pe Tukacevski ilegald, aplicat?i numeroaselor cadre coducdtoare ale armatei de cdtre
in postul de vicecomisar al Apdrdrii, generalul Alksnis, respon- inamicii jura$ ai partidului gi poporului: Iagoda, Iegov gi Beria, care

au qtiut sd cdgtige increderea lui Stalin Ei au provocat o slibire a

fortelor armate.
Bilan(ul executriilor ire vArful armatei, in perioada 1937-1938,

a fost urmdtorul: 3 maregali, 3 comandanli de armat[ de rangul I
(generali de armat?i); 12 comandanli de rangul II; 6 comandanli de

146 PAIIL STEFANESCTJ C are este adevirul
in privinta misiunii Iui
corpuri de armat6; 136 comandanli de divizie;221 comandanti de
Rudolf Hess ? 1
brigadS; 2 arpirali ai flotei; 6 contraamirali; 9 viceamirali; 2 comisari
politici sefi ai armatei; 79 comisari politici de divizie; 34 comisari Era in diminea{a zilei de 1l mai l94l,la Berchtesgaden, rese-
politici de brigadd'. Jumdtate din ofilerimea sovietici a fost pe r6nd
dinla favoriti a Fiihrerului. Prin uria;ele geamuri de sticlS se zdrea
arestatd, torturatd si, in cele din urmd, suprimat?i fizic. in total: in depdrtare, sub soarele primivlratic, un minunat peisaj de munte.
incdperea avea pere{ii acoperiqi cu lambriuri de stejar, iar pardoseala
35 000 de execufiilz era din marmuri rogie. Sub biroul FtiLluerului se afla un covor persan
gros, de culoare bej. Pe birou, un glob terestru, avAnd capitalele
1. Liviu Tinrbus, Almanah Flacdra, 199l-1992, p.34. marcate cu pietre prefioase.
2. Bibliografie utilizata: P. F. de Villemarest, Nicolae Rutsenko, Historama, nr.
i" Ap biroului, inlemnit in pozilie de drepli, se afla Karlheinz
277.1985.
Pintsch, aghiotantul lui Rudolf Hess. Venise cu o scrisoare din
partea qefului sdu, adresatd lui Hitler.

Adolf Hitler iEi puse ochelarii, desfrcu plicul in care se afla
scrisoarea gi tecepu sd citeasci. Lui Pintsch, care aqtepta, clipele ii
pdreau nesfhryite, iar inima ii bitea s6-i spargi pieptul. $tia cd de
scrisoarea pe care i-o inmdnase atunci lui Hitler depindea poate
propria lui via!5, sau moartea lui. $i Fiihrerul citea in continuare in

tdcere. Ceea ce citea el era de necrezut, cel pulin aga sus{in o parte
dintre istoricii celui de-al doilea iazboi mondial. Rudolf Hess, a

treia persoand marcant6 in ierarhia Reichului, il anun{a pe Ftihrer

cd plecase cu avionul in Anglia, ca s4 negocieze cu englezii ince-

tarea ostilitE{ilor: ,,... $i dacd acest proiect - care, ce-i drept, are
puline Sanse de reuSitd - ar rt sd dea greS, dacd destinul nu-mi va

fi favorabil, acest fapt nu trebuie sd atragd dupd sine consecinle
supdrdtoare pentru dumneavoastrd sau pent'Lt Germania: pfieli sri
negali orice participare Ia aceastd acliune declardnd cd sunt

dement...".

L Dupi lucrarea lui Alain Decaux, Dosarele secrete ale istoriei, F,d. Politic5,

Bucureqti, 197O, p. 49.

148 PAUL STEFANESCU I]NIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 149

un Iatd ce citea Hitler! cand in s€rsit isprdvi scrisoarea, chemd ,Apdrarea antiaeriand, il reperase de mult pe ecranele radarelor Ei

aghiotant si-i ordond sE-i convoace imediat pe G<iring, wr ,,Defiant", decol6nd de pe aeroportul de ldngd Prestwick, incercd
maresalul Reichului, Ei pe ministml Afacerilor Exteme, Joachiir sd-l intercepteze. Gra{ie vitezei sale net superioare, ,,Messerschmitt
von Rib- bentrop. Pintsch avea sd povesteascr mai tarziu cd Hitler
contrar agteptirilor, n-a manifestai nici un semn de m6nie, cA nu - 110" se descotorosi insd repede de el.
s-a arStat deloc uimit- A pus
cdteva pinintrtesbcdhri i-sacurptereicnizlaetg-dctdurHdecsus Dupd ce trecu peste comitatul Lanarkshire, avionul german
locul unde putea fi Rudolf Hess. ajunge pdni la coastii, dupd care intoarse. La un moment dat, degi

decolase cu o seard inainte, la orele 1g10, de la Augsburg,.in direc{ia nu-l pdndea nici o primejdie, pilotul se lansd cu parasuta - operalie
,Sco{ia, unde avea de gand sd-l intalneascd pe ducele di Hamilton.
Frihrerul si-a intors atunci privirile cdtre mun{i, spre Salzburg. A destul de dificil de realizat, intrucdt carlinga era strdmtii, iar aparatul
rdmas catva timp dus pe g6nduri. La rdndur lui,-pintsch fixi cu care fbcuse un semitonou, zbura acum pe spate. Scr6ntindu-si o
incdpdlAnare florile: erau foarte multe in incdpere, rispandite invaze g,lezrtd la contactul cu solul, pilotul fu capturat, {brd a se impotrivi,
de cristal. de fermierul David Mac Lean. Iatd cum relateazd acesta cd ar ft

Aceasta a fost prima reac{ie a lui Hitler la primirea acelei vesti. elecurs lucrurile.

Mai tdrziu. in timpul zilei. s-a manifestat cu totul arrfel. in fata David Mac Lean tocmai frcea ultimele pregdtiri inainte de

maresalului Keitel a afirmat cE n-ar fi stiut nimic despre acest culcare. Fermierul acesta sco{ian avea pe atunci vreo patruzeci ;i
eveniment: ,,Parcd-l vdd.- avea sd spuni Keitel la Niimb.rg:;;
NFrdautinicchlieEdranemurmpiirondnesnlcilviaueban.ilsolastsaof-craaulrusneztit,dielturnn.ulcenSlducpp?iiunennHarteetreea.spbsSe*.iesmirpep"marugrenci,ei-maa<rsrabHtlfeicazisaispsin_-ccSrDoii_scaoadacvpeadicdee;edrtda_l rusnmtcctrrionia,suetoiJvaiianif-Sg>etii,_aum,S,.-i cinci de ani. Era un bdrbat zdravdn, bine clddit, tot numai muqchi
colaborator al lui Adolf Hitler si se fi hot6rdt, din"absolut proprie qi nervi si toat6 via{a muncise din greu la treburile agricole. Nu
ini(iativd, sd plece sd negocieze cu englezii? E posibit o*",'uEu prea aveai rdgaz sd hdndiveEti la ferma Floors din apropiere de
cum a avut mai tArziu sI flai sqetiHutitnleimr iimc p?rnesleiag,dCtwa rstciipu6mnuisliucneeluai
Eagleshane, in Renfrexhire. Brusc, Mac Lean aazi zbdmditul
de-al treilea Reich si nu
putemic al unui motor de avion. Aparatul zbura atAt de jos, inc6t
respectiv5? ca sd incercdm si rdspundem, trebuie si reconstituim, perelii tencui{i cu var ai cdsu{ei se cutremurau. Avu senza{ia pe
cu cea mai mare minu{iozitate, aventura lui Rudolf Hess. Trebuie
sd ne aplecdm cu luare-aminte asupra tuturor mrrhrriilor: a lui Hess moment cd zgomotul se irndepdrteazl, dar, o clipd mai tArziu, reveni,
insuqi, a sotiei lui Hess, ale persoanelor din anturajul Fiihrerului, a
cdpitanului Pintsch, a profesorului Karl Haushofei gi devenind qi mai asuzitor. David Mac Lean stinse lumina de teama
Albert, a constructorului de avioane Messerschmiti, a fiului sdu,
a unui bombardament, se duse la fereastrS, d6du perdeaua la o parte
pastorului
francez Charles A. Gabele, duhovnicul lui Hess in inchisoarea de gi iqi arunci privirile afari, pe cer. Ceea ce zdi il ficu s6-i inghe(e
! Spandau - pe care o vom prezenta sub forml de interviu _ sAngele in vene: un om cobora incet cu paraguta in apropierea
si, fermei sale. David se imbrdcd in fug6, bAtu in perete gi-o anun15
fireste, ale futuror acelora care au avut weo legifurd directd cu pe maic6-sa cd pleacd Ei iegi in grab6 din cas6.

aceastil afacere. Paragutistul se incurcase in sforile paragutei gi se strdduia sd se

{. elibereze din chingi.

In seara de 10 mai 1941, in jurul orei 10, un avion de vlndtoare ,,Cine esti dumneata?", il intrebn Mac Lean.
,'Messerschmitt-110" zbura ra micd indl{ime deasupra Scotiei.
Necunoscutul, care purta o uniformi de locotenent-major din

Luftwaffe, se ridicd cu greu, fbcu cdfiva pagi schiopdt6nd qi rdspunse

strAmb6ndu-se de durere:

,,Sunt german, spuse el intr-o englezd cu accent strdin. Sunt
cdpitanul Alfred Horse. Cer sd fie condus imediat la Dungavel
House. Am un mesaj important pentru ducele de Hamilton".

Zarva produsd alerti un liran de la ferma Floors, pe mrme
William Craig. Acesta se sfitui indelung cu Mac Lean ce si facl
cu neamqul apdrut din senin. in cele din urmd, se hotdrdri s5-l ducd

la Mac Lean acasd, iar Craig sd meargl sd amrn{e detagamentul de

r50 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSALE l5l

la Royal Signal, care avea in grijn func$onarea radarului instalat oferindu-se din proprie ini{iativd prizonier, penffu a le propune
selnnarea unui tratat de pace separat. Fiul lordului Hamilton, James
ceva mai departe. Douglas- Hamilton, a publicat in 1972, catlea Histoire secrdte de
ta iission Rudotf Hesi (Ed. R. Laffont, Paris). in aceastd lucrare,
Mama lui David ii agtepta in fala casei. Nu micd i-a fost iainsuttortoerribculimli gi,g'ii-niatdrp-isirdpoeupvtuddsrinsHcI lietl9leuirc,iadsientcz6eezriccoadprteeinaviailiena.trseApperciintgesndaosrdauept roacaecrle5r'monraaei
apropiat colaborator al s6u? Dacd da, atunci cine a avut ideea
sumrinderea acelei femei simple de la {ard cdnd neamful, imbr6cat iniliativei? A ac{ionat Rudolf Hess de unul singur, sau a beneficiat
intr-o uniformd elegantii, cu cizme ceptu$ite cu bland gi ceas cu Cum a fost receptat
br5!ar[ de aur, qi-a pocnit cllcdiele, inclindndu-se ceremonios in Ei de sprijinul altor inalli conducdtori naz\ti? guvemului britanic?
realiiatl demersul sdu de cdtre conducdtorii
fala ei. Se vedea de la distan{i cd era un personaj impor@nt, c5ruia in
De ce a pus ea in incurcdturd nu numai pe Hitler, ci chiar 9i pe
.manierele nu-i lipseau. L-a invitat sd ia loc in fotoliu Ei a pus de
ceai. La scurt timp, gi-a frcut aparigia un grup de civili din House Churchill?
Guard insolili de niqte soldafi din Royal Signal Corps. Cel care
plrea qeful se nrunea Williamson. El le declard fermierilor cd il vor Cartea fiului lordului Hamilton, pe care il cduta Hess, incearcl
s5 rdsprurdd in cele peste 300 de pagini ale sale, la intrebdrile de
conduce pe. prizonier la baricile cor-pului de gardd. Cdnd va descrie
mai sus, ca si la multe altele, generdnd in acelaEi timp vii polemici'
incidennrl aterizirii sale pe pdmdnt britanic, Rudolf Hess ii va
Rod al unor laborioase studii ;i cdutiiri in arhivele britanice 9i
mdrturisi soliei, intr-o scrisoare: ,,Civilul care conducea grupul ce
m-a luat in primire, probabil cd-Si consumase in prealabil rayia gerrnane, dupl r6zboi, autorul reconstituie trdsdturile caracteristice
lui normald de bduturd de sdmbdtd seara Si mai addugase la ea ale elitei conducdtoare aflate in fruntea celui de-al III-lea Reich'
Si un suplimeni de whislcy ca sd sdrbdtoreascd capturarea unui
pra$utist gelvnan. Oricum, era clar cd abia se linea pe picioare Si Ascensiunea lui Rudolf Hess
plutea in aburii alcoolului. M-a dus, lindndu-mi un revolver urias
Cartea lordului Douglas-Hamilton incepe cu descrierea biogra-
intre coaste, fird sd-Si ia degetul de pe trdgaci. Aveam imp,esia fiei lui Rudolf Hess. inainte de a o urmdri Ei noi, atragem aten{ia
asupra unui fenomen politic care se pare cd se repeti periodic, fiind
cd numai Dumnezeu putea opri aceastd mdnd care tremura sd
apese pe trdgaci". prezent;i in contemporaneitate qi care carcateizeazE, deopotrivd,

Odatii ajuns in brigada teritoriah, din cauza durerilor insu- m,si areigiinmaultreiletrecopmteunieisrater.hiMceo,dsuel mcuidmocf{aisrcaistamliu, ldaacrartoapsui ldtaet, pe cele
portabile de la glezna scrdntiti, prizonierul a fost de urgenli ambilii,

transportat la infirmieria de la ,,Maryhill Barracks", aflatd in apro- -pdseeuedxoc-einptleiolencatluaalliorscgheilnoidailliitadtee,pdseihgoepuaritiiu, mdaarnpeeindceapplianbicleondveinqoi
piere. Ofi{erii prezen(i au inceput sd comenteze evenimentul, fiind gdndire cdt de cdt ra{ionalS Ei coerentS, dar dominat?i de for[a
suspringi de cererea repetat2i de cdtre prizonierul neaml de a fi dus
bezmetici a fanatismului atotdistrugltor.
inaintea ducelui de Hamilton, ,,pefltru care avea un mesaj important Rudolf Hess a fost fiul unui bogat comerciant gerrnan din Egipt'
de transmis." IJnul dintre ofiferi, dupd ce stdtu o clipd pe gdnduri S-a ndscut la Alexandria, unde qi-a petrecut primii 12 ani din via!5'

spuse: Trimis la ;coald in Germania, a refuzat, dupd terminarea studiilor,
sI se dedice negofului Ei, visdnd la o glorie dobdnditd rapid qi ftrd
,,Am impresia c[-l recunosc. L-am vdzut in Germania inainte
efornri intelectuale, s-a inrolat ca voluntar in 1914. Crudele realitali
de rdzboi. Trebuie sd fie Rudolf Hess, adjunctul lui Hitler". ale cdmpului de lupti 1-au determinat in scurt timp sd apeleze la
Rudolf Hess, figur6 de prim rang printre cdpeteniile celui de-al orice mijloc pentru a-gi salva viala. Gralie relaliilor de familie, a

III-lea Reich! Rudolf Hess, vechi si devotat discipol si colaborator

apropiat al lui Hitler, mai mult, adjunctul personal al acestuia in
perioada de avdnt a regimului nazist, la conducerea Partidului

Na(ional-Socialist! Rudolf Hess, care in urmd cu doar trei
sdptdm6ni scrisese cu un aer de superioritate in Voelkischer

Beobachter: ,,Destinul nu-i vq crula pe englezi de cea mai cumplitd

infrdngere din istoria lor!" Acum, Rudolf Hess venise la inamic,

152 PAUL STEFANESCU I:NIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 153

obtinut in cele din urmd trecerea la avialie, unde perioada de Adolf Hitler. Hitler gi-a insugit cu rapiditate principiile enun{ate de
geopolitica lui Haushofer, pe care le-a introdus apoi in lucrarea sa.
instruclie gi, mai ales, lipsa de avioane i-au oferit un lung rdgaz de
a.steptare, la addpost, in spatele frontului. SfirEitul primului rdzboi La ieEirea din inchisoare, prietenia dintre Hess qi Hitler se
cimentase, ei fiind nedespir{ili; Hess a devenit, oficial, secretarul
mondial il gdsegte ca pilot militar, cu gradul de locotenent intr-o lui Hitler. Astfel, Hess gi-a fXcut intrarea in grupul format de naziqtii

armat?i infrAnt5. ce dominau Partidul Nalional-Socialist. Atrnosfera ce domnea aici

intrelinut in continuare de tatdl sdu, Hess s-a inscris la Uni- nu era c6tuEi de pulin de invidiat: invidia, suspiciunea ;i intriga
versitatea din Mi.inchen, unde l-a avut ca profesor pe generalul de
fficeau casd bund cu instinctele cele mai brutale ce i-au aaracteizat
infanterie Karl Haushofer, creatorul geopoliticii incd de la inceput pe conducltorii nazigti ai celui de-al III-lea
[teich. Goebbels, intuind pozi\ia favorabild a lui Hess pe ldngd
Consider"and cd geopolitica ii va oferi o solulie pentru a Hitler, a cdutat incd de la inceput s5-1 atragd pe acesta de partea

compensa deziluziile suferite pe front, Hess a inceput sd participe Iui. in jumalul sdu, ladatade Ij aprilie 1926,Goebbels avea sd-Ei
la manifesta{iile Ei mitingurile pregltite de na{ional-socialismul aflat
in fas5. rloteze: ,,Hess: omul'cel mai discret, calm, prietenos, rezerttat ,si

i"t -"tr document din acea vreme, cu titlul Cum trebuie sd arate inteligent. Singur cu Hess. Am stat de vorbd impreund. E bdiat
!ntn". Adversar al lui Goebbels era Goering care, deEi qi el pilot
omul ce va conduce Germania pentru ca ea sd-;i recapete locul
inilitar, cu rentune, nu putea sd-l sufere. Antipatia era reciprocd si
cuvenit, Hess i;i expunea cu o totald lipsl de jeni pornirile bestiale
Hess, ori de cdte ori avea prilejul, nu-l ierta pe Goering in a-l
care-i Sneau loc de ideologie: ,,Dictatonil... nu are nimic comun
cu masele. Ddcd necesitated o cere, el nu dd tnapoi infaya vdrsdrii ?nfrunta cu maliliozitate.
de sdnge. Marile probleme le rezolvd totdeauna prin foc Si sabie... Odatd cu trecerea anilor, Hess a cunoscut o constanti ascen-
Pentnt a-Si atinge linta, e gata sd treacd peste trupurile celor mai siune in ierarhia nazistA. in 1SZS, a fost numit administrator al
apropiaYi prieteni ai sdi... La nevoie, va cdlca oamenii in picioare, adunau donaf,ile indus-
cu cizmele lui de grenadier". ,,Fondului industrial Adolf Hitler", unde se 1932, obline func1ia de
triaqilor germani pentru Partidul nazist.
Prima intilnire cu Hitler a avutloc in 1920, cAnd Hess l-a auzit in
pe acesta {in6nd un discurs. S-a inscris apoi in Partidul nazist gi a
devenit, in scurt timp, unul dintre apropiaqii Ftihrerului. pregedlnte al Comisiei centrale a partidului. in aprilie 1933, Hitler

in noiembrie 1923, cttprilejul tentativei de puci de la Miinchen, l-a desemnat ca adjunct al sdu gi poten{ial urmaq la c6rma
Hess a luat ca ostatici pe cdliva dintre membrii guvemului provin- partidului: ,,...impofiernicit sd ia, in numele meu, hotdrdri u't privire
la toate problemele de partid". Aceasta era de fapt o inEeldtorie,
cial din Bavaria. La aflarea egudrii puciului inlbugit de fo4ele deciziile au apar(inut in realitate intotdeauna Fiihrerului. De numele

poli{ienegti, Hess gi-a gdsit adipost ?n casa profesorului Haushofer, lui Hess sunt legate o serie intreagd de evenimente triste rdmase
cu sprijinul cdruia a trecut clandestin, in zilele urmdtoare, in Austria. celebre. Am aminti, de pildd, ,Ioaptea cutitelor lungi de la 30 iunie
1934*, cdnd a avut loc masacrarea gefilor de batalioane S. A', in
incurajat de faptul cd autoritd{ile au tratat cu clemenld pe frunte cu homosexualul Emst Roehm, sacrificali in mod deliberat
frptuitorii puciului, Hess s-a inapoiat la pu{in timp in Germania
de Hitler.
unde a primit o scurtil condamnare la inchisoare, pe care a
De asemenea, Hess a fost coautor al legislaliei rasiale, de tristd
executat-o la Landsberg. Acolo se afla si Hitler, care avea de celebritate, ce a constituit preludiul extermindrilor in masd a peste
executat noud luni de deten{ie, condarnnare care-i fusese redus5;
sentinla inilial5 era de cinci ani. Timpul gi-l ocupa dictAnd unui 6 milioane de ewei.

partizanal ideologiei sale Mein Kampf. in inchisoare, Hess a devenit Hess a pafiicipat la principalele acliuni agresive ale Reichului
secretarul particular al Ftihrerului gi a dactilografiat textul dictat la
impotriva lirilor europene, fiind omul din umbrd care i-a dirijat pe
o magind de scris, pus6 la dispozifa sa de directorul inchisorii. Hess naziEtii austrieci, impreund cu Himmler, la invadarea Austriei 9i
ocuparea Vienei, la 12 martie 1938. Un rol asemdnetor i-a revenit
a fost vizitat in timpul detentiei de fostul sdu profesor Haushofer, qi in Cehoslovacia, cAnd s-a ocupat cu aprovizionarea cu arme gi

care a avut astfel prilejul sd facd cunoqtinli cu mentorul sdu politic,

t54 PAUL $TEFANESCU F]NIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 155

munilii a naziqtilor sudeli. Evenimentele din Polonia, de la Gdansk, ofi{er activ ,Bentru a lupta in prima linie a frontului". Va simli o

din vara anului 1939, au fost regizate tot de Hess. mare uqurare cdnd va int6mpina refuzul categoric al lui Hitler.

Adolf Hitler nu a rdmas insensibil la zelul apropiatului siu Declinul sdu nu a scipat nici unor observatori striini ce se aflau

colaborator gi l-a rdspldtit, numindu-l ministru de stat, la 30 august temporar in Germania. Summer Welles, subsecretar la Departa-
s1e9p3t9emqibrrieeco1n9f3ir9m.aDt,ucpadaidnjvuandcat r;eiasPucocloesnoieri,ali Fiihrerului, la I
s-a incredin{at mentul de Stat al SUA men[iona: ,,in ciuda impresiei pe care mi-o

adminis- trarea teritoriilor ocupate, in care calitate s-a remarcat prin ddduse adesea cd ar avea o influenyd preponderentd in politica
Reich-ului, Hess mi s-a pdrut, de data aceasta, o persoand de
misuri represive de o mare cruzime.
inteligenld submediocrii... Era atdt de evident cd se limita sd repete
Apogeul ;i decadenfa
ceea cefusese ddscdlit sd-mi spund, era atdt de clar cd nu studiase
Aparenfele erau inEelitoare, in ciuda unei situa{ii mai mult decdt
problemele respective Si cd nu iSi luase osteneala sd reflecteze
risunitoare, num5rul doi in ierarhia nazistl afldndu-se la apogeul
carierei sale. incepea de acum declinul, manifestat inci din 1937, asupra lor, tncdt nici n--am mai incercat sd prelungesc discusia".

o da?i cu vertiginoasa ascensiune a lui Himmler qi Martin Bormann. Ceva mai tilrziu, insuqi Hitler ii impdrtSgea lui Albert Speer
Primul dobdndise conducerea SS-ului qi a poliliei secrete, cel de
sentimentele sale despre Hess: ,,Cdnd stau de vorbii cu Goering,
al doilea preludnd secretariatul gi o serie de finc{ii ce aparfinuser6 md simt imbdrbdtat si plin de voie bund, Conversa,tiile cu Hess,
pdnd atunci lui Hess, cum ar fi adminisharea,,Fondului industrial". in schimb, au devenit pentru mine o caznd insuportabild. Se agayd

Hess se vd.zu peste noapte deposedat de toate prerogativele ce le mereu de tot felul de probleme dezagreabile Si insistd fird incetare

de{inuse p6nd atunci in fruntea ierarhiei partidului. Ce este mai trist asupra lor".
Douglas-Hamilton men{ioneazdin cartea sa ci a avut impresia
e ci insuEi Hitler il privea de acum cu al{i ochi: ,,Sper cd nu va
cd picdtura aare a ficut si se reverse paharul, ar fi constat in
trebui sii md fnlocuiascii vreodatd", afirmase acesta intr-un cerc
restrdns de inalli demnitari. avansarea acerbului sdu rival, la rangul de ,,Reichsmarschall", in
iunie 1940, dupd ocuparea Franlei, drept recompensd a contribu{iei
Hess incepuse sI manifeste un v6dit dezechilibru psihic,
avia{iei naziste la invazie. Exasperat de aweola cu care se putea
semnalat la inceput prin aderarea sa la unele societii{i oculte din fbli de acum Goering, Hess a inceput sd caute o solu{ie in vederea

Eglpt Ei Germania. Lucrurile luaserd propor{ii ingrijor5toare cdnd recuperdrii terenului pierdut gi a dobdndirii unui spectaculos succes.
se declara, peste noapte, ba adept al vegetarianismului, ba, din
conha, un fanatic consumator exclusiv de fripturi in sAnge, ca sd in toamna anului 1940, Albrecht Haushofer, fiul creatorului
geopoliticii, l-a contactat la Lisabona pe ducele de Hamilton, pe
nu mai vorbim de frecventarea unor cercuri interlope de chiromanfi, care-l cuno;tea personal, in vederea incheierii unei plcii separate

ghicitori, magicieni qi ocultiqti. O stranie manie dobdnditd probabil cu Anglia.

de la acegtia il determina, ca inainte de a se culca, si verifice cu Proiectul a cdzut) dar el a servit ca sursd de inspirafie pentru
Hess, care si-a inceput imediat pregdtirile pentru punerea lui in
ajutorul unei baghete radiesteziste, dacl curentul subteran al unei aplicare. El a inceput o serie de zboruri de antrenament cu un
ape nu se afla cumva in ,,conjunc{ie defavorabild" cu dispunerea ME-110, pus la dispozilie pe aeroportul din Augsburg, aflat in
patului s5u.
apropierea Mtinchen-ului, de patronul firmei, ca ;i dotarea
in pozi{ia sa fa15 de Hitler, a fost intrecut treptat nu numai de
aparahrlui cu rezeryoare suplimentare de benzind. Zilnic studia
Himmler gi Bormarur, ci gi de Goering, Goebbels, Ribbentrop,
sistematic buletinele meteorologice privind Anglia 9i Marea
Speer, Heydrich gi doi-trei generali ai Wehrmacht-ului. Disperat,
vdzdnd cd pierde terenul de sub picioare, in toamna anului 1939 Nordului.

i-a solicitat lui Hitler favoarea de a-l reintegra in Lufftwaffe ca in ianuarie 1941, pregdtindu-se pentru un zbor de rutind - ctun
avea sd afirme celor de pe aeroport * Hess a irrminat lui Karl Heinz

Pintsch, aghiotantul sdu, doud scrisori, cu menliunea c5, dacd in
decurs de patru ore nu se va reintoarce, s-o citeascd pe cea care

t56 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 157

avea mentionat pe plic mrmele sau $i s-o predea pe cealalti lui ,,Sunt Rudolf Hess!"
Hitler. La expiraiea iermenului fixat, aghiotantul ,,Rudolf Hess? "
a descoperit inspf,imdntat cd geful sdu plecase a deschis plicul fi ,,Am venit tn Anglia ca sd tndeplinesc o misiune de umanitate".

in... Anglia! Dar, Ducele de Hamilton nu-l cunogtea pe Hess, nu-l vlzuse
stupoare! Peste cdteva minute, c6.nd se pregitea sE se indrepte spre
biroul lui Hitler, avionul qi-a frcut reaparifia: timpul nefavbrabil ii niciodatd. Lucrurile pSreau suspecte. Prizonierul citi pe fap lordului
ziddmicise proiectul lui Hess.
nedumerirea gi se grdbi sd adauge:
Nemaiputind s5-si ascundd inten{iile, Hess i-a dezvdluit lui
Pintsch proiectul sdu. Mai mult, el a vorbit despre ac6sta qi cu ,,Prietenul meu Haushofer mi-a dat toate asigurdrile cd
contele Schweig von Krosigh, ministrul de Finanqe, fali de care
Dumneavoastrd sunteli un englez capabil sd inyelegeyi punctul meu
s-a exprimat cd ar fi timpul sd se puni capdt conflictului germano-
britalric ,,care aduce grave prejudicii ambelor state,,. de vedere. El a incercat sd pund la cale o lntrevedere intre dum-

In ajunul plecdrii pldnuite, la 9 mai 1941, Hess scria lui Richard neavoastrd ;i mine la Lisabona, amintili-vd de scrisoarea lui, din
Walter D4re, ministrul Agricultwii: ,,Am intenlia sdfac o cdldtorie
de oarecare duratd. Nu;tiu exact cdnd md voi inapoia, a;a cd nu 23 decembrie anul trecut".
,,Nici prin minte nu mi-a trecut cd era vorba sd vd lntdlnesc
Y pot indica o datd precisd... Voi lua legdtura cu Dv. imediat dupd
pe Dumneavoastrd".
inapoiere".
,,Este cea de a patra tentativd pe care ofac din luna decembrie
Este greu de crezut cd ln timpul regimului nazist, cunoscut prin ca sd vin la Dumneavoastrd. Pdnd acum am Jdcut cale-ntoarsd de
faptul cd trei ori, din cauza timpului nefovorabil. N-am vrut sd intreprind
Hess nu ,,tumdtoria" era la ordinea zllei, intenliile declarate ale tui aceastd cdldtorie atunci cdnd Anglia inregistra succese tn Libia,
le cunoascd. Desi nu par
ar fi parvenit la cei in drept s6 fiindcd putea fi interpretatd ca un semn de sldbiciune din partea

convingdtoare, argumentele prezentate de lordul Douglas-Hamilton Germaniei, dar acum, cii ne-am restabilit situalia din Africa de
pledeazd, in favoarea faptului cd Hess si-ar fi realizit,,rnisiunea..,
fdrd gtirea si contrar voinlei lui Hitler. Nord ;i in Grecia, sunt mullumit cd am putut veni. Riscul pe care

Sd urmdrim acrun ce s-a intdmplat cu Hess dupd ce i-au fost mi l-am a-tumat, eu, ministru al Reichului, trebuie sd Jie pentru
acordate primele ingnjiri la infirmeria de la ,,Maryliill Barracks...
Dumneavoastrd o dovadd convingdtoare a sinceritdlii mele perso-
Ducele de Hamilton era membru in parlamentul britanic si
indeplinea funclia de comandant de escadrild in Royal Air Force. nale ;i a dorinlei Germaniei de a incheia pdcea. Ftihrerul are

In seara zilei de 10 mai 1941, se g6sea in biroul s6u de la postul convingerea cd va cdstiga rdzbohil, dacd nu imediat, in orice caz
de comandd Tumhouse. Prin telefon, fu anun{at de ofi1erul de servi-
intr-un an, doi sau trei. Vreau sd tmpiedic un masacru inutil".
ciu cI un avion ,,Messerschmitt-110" trecuse pe deasupra coastei
Ducele de Hamilton igi aduse aminte de Karl Haushofer, de la
Northymbaland, pe la orele 22 gi 8 minute. Ofi{er de carierd, ducele care primise in decembrie l94O o scrisoarea in care acesta vorbea

fbcu un calcul simplu 9i iEi spuse cd trebuie sd fie vorba de o de o eventual5 intrevedere. Hamilton transcrisese mesajul primit
greseald: un astfel de tip de avion are o razd. de acfune ce nu_i
atunci, dar nu a primit nici un rdspuns. Hess continud:
ingdduie sd zboare atat de departe si, mai ales, sd revind dupd aceea ,,A; vrea sd luali contact cu principalii membri ai partidului
la baz6..
Dumneavoastrd qi sd faceyi un schimb de pdreri in legdturd cu
Un al doilea telefon il incunostiinla cd avionul gernan se
zdrobise de pdm6nt, in pacea".
cvdresme neu"m"ep;tietoAtolfiresde para$utase. El fusese
frcut prizonier, sus{inea ,,De cdnd e rdzboi - rdspunde lordul -, nu mai existd in lara
Hom gi isi exprimase
dorinla de a vorbi urgent cu ducele. noastrd decdt un singur partid".
Lordul a amdnat pini a doua zi intdlnirea cu misteriosul ,,O sd vd spun care sunt condiyiile pe care le preconizeazd
parasutist. Cei doi s-au vazut intr-o micd incdpere a infirmieriei
din ,,Maryhill Barracks". Primele cuvinte ale prizonierului au fost: Hitler: in primul rdnd, el ar dori un aranjament de a;a naturd,

incat sd nu mai poatd exista niciodatd rdzboi intre ldrile noastre".
,,Mai clar, vd rog".

,,Una dintre condi1ii ar fi, desigur, ca Anglia sd. renunle Ia

politica ei tradiyionald de opozilie fa\a de fo4a cea mai putetnicd
din Europa".

158 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 159

,,Dacd incheiem pace acum, o sd avem din nou rdzboi peste Ambasadei Marii Britanii. El ii cunoEtea foarte bine pe principalii
doi ani". demnitari nazigti, inclusiv pe Hess. Cadogan il convocl pe Kirk-

,,De ce?" patrick urgent la Foreign Offrce. ii relatd in inhegime cele petrecute-
,,Sunteli sigur cd ali putea sd-l recunoasteTi in mod indubinbil
,,inainte de declanSarea ostilitdlilor, am fi putut incheia o
pe Hess?",I-a intrebat sir Alexander.
inlelegere pa;nicd, dar, de weme de Gennania a preferat rdzboiul ,,Absolut sigur", i-a rlspuns Kirkpatrick. Ambii au zburat cu
in momentul in care noi cdutam cu infrigtrare sd salvdm pacea,
eu personal nu vdd la ce acord am putea sd ajungem acum". avionul la Tumhouse, unde au ajuns la orele 2l qi 2O minute. Abia

Hess se exprima usor in englezd, dar inlelegea mult mai greu. descingi la camerele de oaspe{i, sund telefonul:
,,Posturile de radio gerrnane anunld disparilia lui Rudolf Hess.
Hess se declard de acord, dar addug5:
Trebuie sd ajungeli la el gdt mai repede ca putinld".
,,Vreau sd vd mai spun ceva. AS vrea sd-i cereli regelui sd La un scurt interval dupi miezul nop{ii, Hamilton gi Kirkpatrick
constate tn mod legal cd am venit Jiird arme Si de bundvoie. AS
vrea sd telegrafiapi Si lui Rothecher, la Ziirich, Herzogstrasse Nr. au ajuns la Buckanan Casife. ;,Am fost condusi de ofilerul coman-
17, cd Alfred Horn este bine sdndtos. Asta ca sd-mi linistesc dant intr-o cdmdruld, undb, imbrdcat cu o pijama din flaneld gri,
fparmesileiai ,idcernetditactdeainmleelezg..e. l"i... $i dacd s-ar mai putea, sd nu divulgayi aSa cum li se dddea conforty regulamentului tuturor soldafilor din
spital, Rudolf Hess dormeafut*-un pat defer- L--am trezit imediat
Hamilton nu-i promise nimic lui Hess, ddndu-i de infeles cd pe prizonier. Dupd o clipd,'de ntesiSuranfd, m41 recunoscut Si m-a
nu avea nici o calitate sd-gi ia weun angajament-
salutat cdlduros".
Un detaliu caracteristic: la sfir;itul convorbirii, Hess a cerut sd
fie mutat din Glasgow, deoarece se temea cd nu putea fi ucis de o in convorbirile care au urmat (12-15 mai), Hess a inceput prin
bombi germanS. a expune tezele principale ale propagandei naziste: vinovatii de
declangarea r5zboiului, Anglia nu avea nici o sansS de a-l cAgtiga'
Hamilton a incercat zadarnic, in mai multe rdnduri, sd vorbeascd cu at6t mai mult cu cdt Reichul dispunea acum de aproape toate
cu sir Alexander Cadogan, subsecretar de stat la Ministerul Aface-
resursele continentului. Dacd dorea si supraviefuiasci, Marea
rilor Exteme, acesta sptur6ndu-i cd era extrem de ocupat' in cele
din urm5, reugi sd dea de secretarul particular al lui Winston Britanie trebuia si puni capdt ostilitii{ilor, Ei asta cdt mai repede.
CunoscAndu-l bine pe Fiihrer, Hess igi asurna obligatia de a
Churchill.
obfine semnitura lui pe un Tratat de pace care sd prevadi cI Anglia
Informat imediat, pe c6nd se afla la Kidlington, in Dichtley va l5sa Germaniei m6n6 liberi in Europa. In schimb, Reich-ul era
gata ,,sd acorde Marii Britanii dreptul de a-Si pdstra imperiul".
Park, Churchill a primit vestea cu total6 neincredere, privindu-l pe Cu o singwl condilie: ,,Ca Germania sd-Si recapete vechile colo-
nii, precum Si alte cdteva teritorii, necesare ca surse de materii
duce cu mil5, ca pe o victimd a surmenajului qi halucinaliilor prime".

produse de hipnotice luate pentru a dormi' Vorbind rar gi apdsat ,,L-am ascultat pe Hess cu stupefaclie cu atdt mai mare, scia
l-a inffebat: Kirlgatrick in raportul sdu, cu cdt exorbitantele lui pretenlii erau
fsodrmcualapteetepuentocnounltuinneeni tgetnntererogzitpdllui sJioirdsmeraiergdinei:pGoseersmiuanniiapuermaalt
,,Vreli sd spuneli cd adjunctul Ftihrerului Germaniei e in
continent in mod practic, dar tot ea era datoare sd spund
mdinile noastre? "
Lbsdndu-se convins cu dificultate, primul-ministru britanic l-a <mul1umesc>".

convocat a doua zi pe Anthony Eden, ministrul de Exteme, care a Pe cdnd cei doi emisari britanici se pregdteau sd pdrlseasci
stabilit cd Hamilton va continua discu{iile incepute cu Hess, asistat
de Ivone Kirkpatrick, expertul Foreign-Office-ului in problemele inc6perea in care se afla Hess, acesta addugd cd uitase sd faci
precizarea potrivit clreia Hitler nu va accepta sd negocieze cu
gerTnane.. actualul guvem de la Londra ,,care trebuie inlocuit de urgenld

La prlnz, sir Alexander Cadogan i-a telefonat lui Ivone

Kirkpatrick, directorul serviciilor BBC pentru Europa. Acesta locu-

ise la Berlin din 1933 pAnd in 1938, unde fusese prim-secretar al

160 PAUL STEFANESCU IINIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE t6l

printr-un cabinet alcdtuit din persoane serioase Si demne de Lrtors la Londra, Beaverbrook a fost intrebat de Chwchill:
,,E intr-adevdr nebun? "
incredere".
,,Cdtu;i de pulin! E absolut teffir. Se prea poate sd aibd idei
A doua zi qi in cea urmdtoare, Kirkpatrick s-a intilnit din nou t:am bizare, dar nebun nu este".

cu Rodolf Hess. Acesta din urmd manifesta o proast?l dispozi{ie ce in mod indiscutabil, zborul lui Hess din l0 mai n-a fost pus

se agrava. La urma urmelor, Kirkpatrick nu eftt decit un simplu la cale de un creier bolnav. in remarcabila sa lucrare, James Leaior

funclionar, iar el, Hess, a treia personad marcantd in marele Reich rr demonstrat cd in pregdtirile care au durat vreme de mai multe
hini, nimic nu fusese l6sat la voia intdmpldrii.
gernan, considera jignitor faptul ci nu fusese pus in legdturd cu
Lordul Beaverbrook l-a vizitat din nou pe Hess. I-a adus la
un ministru britanic, ba chiar cu regele insugi. Nu se deranjase doar
cunostin{i cd pretenlia de a duce negocieri trebuie abandonatl si
ca sd rdspundd la nigte intrebiri. Toate acestea il oboseau peste
ci in viitor, nu va mai fi considerat decdt un simplu prizonier de
mlsuri. Ceru sd i se pund la dispozilie interpre{i, secretare, consilieri
rdzboi.
juridici. Indicd nume, pe cel al doctorului Semelbauer gi al lui Kurt
S-a produs atunci o depresie aproape totald. Examindndu-l pe
Maas, de{inuli in lag5rul civil de la Hnyton, in apropiere de lless, psihiatrii au diagnosticat o newozd avansati. Hess a incercat
Liverpool. El mai ftcu o serie de declaralii suplimentare fat6 de
si se sinucidd, dar in ultimul moment a fost salvat.
cele din 13 mai. De exemplu, Anqlia ar fi trebuit sd evacueze Irakul
Urmarea este cunoscutii. La procesul de la Niimberg, Hess a
motiv6nd urmdtoarele: lr-rat si el loc pe banca acuza\ilor, allturi de alte cdpetenii naziste,
scdpate cu via{d. A simulat la inceput cd are amn:ezie, apoi, deodatd,
,,Irakienii au plts mdna pe anne in sprijinul nostru;i Fiihretul
a afirmat cd e perfect lucid. A scdpat in cele din urmd de sp6nzu-
va dori ca in tratatul de pace sd se lind seama de acest fapt". rdtoare, judecdtorii considerdndu-l suficient de lucid pentru a i se
Urmd dizertalie care avea aceea$i temd
din nou o lungd aduce la cunoqtin!5 faptul cd e condamnat la inchisoare pe via{i.
principald: Germania va fi aceea care va cAstiga rdzboiul.
Printre cele mai reuqite - dar gi printre cele mai discutabile -
In final, se opri ca sd-si tragi rdsuflarea:
capitole ale lucrdrii lui Douglas-Hamilton (op. cit.) sunt cele care
y$i cu asta, eu n-am spus /o//", conchise el.
Incd un ministru britanic avea sd aibd o intrevedere cu Hess: inld(iseazd primele reac{ii ale cercurilor conducdtoare din Germania
si Marea Britanie, fafd de zborul lui Hess. Informalia abundentd si,
lordul Beaverbrook, ministrul Aproviziondrii. Beaverbrook il cunos-
ln bunl parte ineditS, conferd acestor evenimente un interes de
cuse foarte bine inainte de rdzboi pe Rudolf Hess. El era pentru
netdgiduit, chiar dacd se are in vedere ipoteza imbrdliqatd de autor
Churchill mai rnult decdt un ministru: era un prieten. Trecuserd
si anume cd Hitler n-ar fi qtiut nimic despre ,,expedi{ia.. pusd la
patru luni de c6nd Hess aterizase cu para;uta. Adjunctul lui Hitler
cale de adjunctul sdu.
era zi gi noapte linut sub observalie de psihiatri. Captivitatea,

nereugita misunii lui ii indspriserd caracterul. P5rea cE acum suferd

de mania persecu{iei. Refuza anumite feluri de m6ncare, unele

bduturi si suslinea cd eweii inten{ionau s5-l otrdveascd. Churchill

tot se mai intreba dacd Hess venise in Anglia din proprie iniliativd,

sau nu cumva fusese trimis de Hitler. Era o problemd importanti Ce a urmat in Germania

care igi agtepta rczolvarea. Churchill l-a insdrcinat pe prietenul lui

Beaverbrook sd constate care e adevdrul in aceast?i privin!6.

Beaverbrook a sus{inut un dialog cu Hess, in octombrie 1959, ln dimineala de l1 mai l94l,Karl Heinz Pintsch, aghiotantul

care a fost televizat: lui Rudolf Hess, a sosit la Berschtesgaden, solicitdnd sd fie primit

,,O victorie a Angliei - afirma Hess - va insemna o vicTorie ct imediat de Hitler. Cand i s-a rdspuns cd va trebui sd agtepte cel
bol;evicilor. Anglia grese$te dacd-si inchipuie cd, conJlictttl dintre
pufn c6teva ore, Pintsch a insistat cu o nervozitate care vizapanica.
gennani ;i bol;evici va sldbi intr-atdt cele doud tabere, incdt orice Bormann, dAndu-;i seruna cd s-a intdmplat ceva neobisnuit, l-a
pericol va inceta pentru Imperiul Britanic. Marea Britanie i;i va introdus in cabinetul de lucru al lui Hitler, cdruia aghiotantul i-a
inmdnat scrisoarea ldsatd de seful siu.
pierde situalia ei de putere imperiald."

r62 PAUL S,TEFANESCU ENICME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 163

Speer, care era de fa{i, arati in memoriile sale cd, parcurgdnd Karl Haushofer care s-a ales cu o perchezi{ie amlmrn{itA si cateva
primele randuri ale scrisorii, djctatorul nazrst ,,a scos un strigdt
zile de domiciliu fo4at.

nearticulat, aproape animalic" t . Au trecut 24 de ore fhrd sd se Etie mdcar dacd Hess ajunsese
in Anglia. Atunci Hitler, impreund cu Goering, Ribbentrop gi Otto
Mesajul lui Hess, adresat lui Hitler, incepe astfel: ,,Mein
Fiihrer, cdnd veli primi aceastd scrisoare, eu md voi afla in Dietrich, seful presei naziste (Goebbels se ddduse la fund) au
Anglia." Urma un pasaj cu autoelogii, in care descria cu
aminun{ime greutdtile zborului, arAtand ci nu actionase'din lagitate redactat un comunicat, prin care declarau in seara de 12 mai: ,,...deSi

Fiihrenil ii intercisese sd piloteze un avion, deoarece suferea de o

rsfa,mudsnledrbeiaciuinneGEeircmiandieam. ienrsuful rsadlu, cerea mai mult curaj decdt boald care se agravase cu anii, Hess a incdlcat acest ordin t. .J Si
scrisoarea atingea 9i miezul a plecat Ia mai [...J fntr-un zbor din care nu s-a mai inapoiat.
l0

problemei, ;i anume ca el, Hess, sd sugereze Angliei o pace de Scrisoarea ldsatd dezvdluie, din nefericire, simptomele unui deran-
jament mintal, care justificd temerea cd el erq victima unor haluci-
compromis. nayii. [...J In aceste imprejurdi, partidul se vedea nevoit sd presu-

Din sursele citate de Douglas-Hamilton, contrar celor afrmate pund cd Hess s-a prdbuSit cu avionul sau a suferit un accident
similar".
de Speer, Hitler a primit vestea firn a-;i manifesta o tulburare

excesivi, rezumAndu-se in a-l intreba pe Pintsch la ce ord decolase La un interval de numai cdteva ore dupi anun,tarea comuni-
catului gernan, Londra, la rdndul ei, a fbcut cunoscutd sosirea lui
Hess. Dupd care, i-a convocat neintAtziat pe Ribbentrop qi Gciering Hess in Anglia, fdrd nici un alt comentariu.

in cabinehrl s6u, dar despre discu{ia dinke cei trei, nici pdnd astizi

nu se qtie nimic. Conducdtorii nazisti, examindnd situalia, au difuzat la 13 mai,

Dupi trecerea unui numtrr de ore, Hitler a inceput s6-Ei mani- urmiitoarea gt-re: ,,Dupd un examen preliminar al hdrtiilor ldsat de
feste nemulqumirea: ,,Niciodatd, nici mdcar in momentele lui cele
Hess, reiese cd acesta trdia sub imperiul unei ilwii halucinante,
mai delirante nu ;i-ar f tnchipuit el cd adjunctul sdu se va liisa
Jdcut prizonier, cu prerneditare de cdtre inamic", apreciaz-d care-lfdcea sd creadd cd va puteafacilita un acord intre Germania
Si Marea Britanie. Se Stie cd in ultimii ani, Hess a trecut prin grele
Douglas-Hamilton. Se poate da insl tot atit de bine o cu totul alt?i
interpretarc reacfiei lui Hitler: la peste 24 de ore dupd plecare lui sufeinle fizice, fncercdnd sd-Si gdseascd u;urarea tn diverse
Hess, nici de la el, nici de la englezi nu venise nici cel mai mic metode practicate de hipnotizori, astrologi etc. in clipa de fapd, se
indiciu despre mersul tratativelor. Ce se afla, aqadar, la originea
supdrlrii lui Hitler? ,,Misiunea de pace" propriu-zisi, sau insuc- cautd a se stabili fn ce mdsurd aceste persoane sunt vinovate de
cesul ei? Arkadi Poltorah geful secretariatului sovietic al Tribu-
nalului internalional de la Niimberg, are o cu totul altii opinie: lulburdrile mintale care l-au determinat pe Hess sd procedeze

astfel. Comportamenfiil sdu general confirmd cd suferea de halu-

cinaSii".

,,Fdrd indoiald, aratZi acesta, scopul cdldtoriei lui Hess coincidea _ $i I Marea Rritanie, evadarea din Germania nazist?i a lui
cu lelul guvernului lui Hitler, fn ajunul atacului asupra URSS, acela
de a asigura neutralitatea Angliei Si securitatea flancului de vest Rudolf Hess atrezit controverse. ln seara de 12 mai, in weme ce-Ei
al Germaniei"". lua cina, ministrul de Exteme, Anthony Eden, a auzitlaradio primul

Oricare ar fi fost cauza reald, evident cd Hitler era de acum comunicat german despre disparilia lui Hess. CAteva mimrne mai
t6rziu, Churchill l-a convocat la el, pentru a rcdacta impreund o
declara{ie oficiali cu aceastii problemd.

furios pe zi ce tecea cd reaclia Londrei se lSsa a$tepbt5, ea nefiind, Dezbdtut6 peste cdteva zile in plenul Consiliului de Ministri,

in orice caz, cea scontatii. Imediat a fost arestat Pintsch impreun6 problema nu Ei-a gdsit rezolvare si tdcerea oficialitd{ilor a persistat.
cu numerogi tehnicieni ai aeroportului de la Augsburg, nefiind
Eden gi Beaverbrook Ei-au impus punctul de vedere in ciuda
exclugi magicienii pe care ii frecventa Hess. Nu a fost scutit nici
eforturilor lui Duff Cooper, care aprecia cd aceastii atitudine putea
l. Albert Speer, Inside the Third Reich, Londra, 1970, p. 174. lSsa loc la tot felul de specula{ii. Secretarul parlamentar al Minis-
2. Citat de Nicolae Minei dupi Arkandi Poltorak, Epilogul de la Nfirnberg, Ed. terului Informaliilor, Harold Nicolson, men{iona in jumalul sdu: ,,-E
rdu ceea ce facem, cdci lumea va crede cd ascundem ceya".
Junimea, Ia$, 1972, p.31.

t64 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 165

Pdni la s{drgitul rlzboiului, guvemul britanic nu a mai abordat acuzlrii. Expertiza medical5 efectuaQi de psihiatri a ardtat cA nu era
in mod public episodul Hess. La 17 mai 1941, Churchill i-a scris
pentru a-l pune la curent, in linii mari, cu nebun. intr-o seard, colonelul american Burton Andrus, coman-
preqedinielui Roosevelt, dantul inchisorii in care se aflau acuzalli, i-a spus in fa{n lui Hess
adjunitul lui Hitler, addug6nd in finalul cd e un impostor gi ci posteritatea il va judeca aspru pentru lasitatea
propunerile fbcute de lui. R5nit fir orgoliul sdu, acesta a declarat: ,,De acum inainte,
icrisorii: ,,Dacd e sdndtos ;i teafdr la minte, aceastd intenlie a lui memoria mee va rdspunde din nou lumii dinafard. Din motive
ne dd o dovadd tncuraiatoare despre ineplia sewiciului de
informatii gelrnane. Noi, cel de aici, credem cd e de preferat sd tactice, am simulat o pierdere a memoriei. De fapt, numai
ldsdm presa sd eqafodeze cele mai diverse ipoteze, ldsdndu-i in
capacitatea mea de concentrare e u;or redusd. Dar posibilitatea
acelasi timp, pe germani, in nesiguranld". de a urmdri procesul, de a md apdra, de a pune intrebdri mar-
A existat ipoteza implrtiqitd de unii oameni politici 9i scriitori torilor, sau de a rdspunde intrebdrilor puse mie, nu este infiu nimic
cd ,,in Marea Britanie o minoritate pulin importantd din punct de
vedere numeric, dar cu o imensd influenld potenliald, nu avea nimic afectatd".

contra angajdrii de negocieri pentru incheierea unei pdci de in ciuda celor afirmate Hess si-a salvat capul. Porti{a de sc6pare

compromis". a reprezentat-o tocmai evadarea in Anglia la l0 mai 1941. Gratje
Aceastl opinie o impart?iEesc 9i unii istorici din zilele noastre. acestei ac{iuni extrem de riscante, Tribunalul l-a scos din r6ndul
principalilor vinovali de monstruoasele asasinate in masd, comise
Cu at6t mai mult cu c6t, in discu{iile cu Kirkpatrick, Hess a lSsat de hitlerigti in perioada 194l-1945, gi l-a condamnat la inchisoare
pe via{5, urm6nd ca acesta sd-gi petreacd zilele in inchisoarea
s5 se intrevada destul de limpede iminenla unei agresiuni naziste Spandau. La vremea respectiv5, i-a fost atribuitd celula nr. 7 in

impotriva U.R. S. S. -ului. Berlinul Occidental.

La 15 mai 1941, constat6nd ci disculiile purtate cu Hamilton Celula in care qi-a pehecut existen{a in inchisoare mdsura circa

gi Kirkpatrick nu au dus la nici un tezultat, Hess a incercat sI se 9 m2. Alaturi, ," uflu un Eifonier qi in fa{a celulei, o cameri mai
sinucid5, aruncdndu-se de la etajul III al cazdrmii unde era inchis'
Tentativa, soldati cu fractura bazinului si a unui picior, a st6mit mare, constituitd din doud celule, in care se giseau un televizor si
ingrijorarea englezilor, care se temeau cd, in eventualitatea morlii o micd biblioteci, av6nd cAteva sute de c5r,ti.

lui Hess, Hitler se va rdzbuna, masacr6nd unii din prizonierii Grddina in care isi fbcea plimbnrile zllnice avea 150 m lungime

britanici. gi 50 m lirgime, cu mai multe poteci ce o strdbdteau, cu mici
Medicii englez| care s-au ocupat de adjunctul lui Hitler in anii
boschete, arbori fructiferi si multe tufe de liliac. Durata unei plim-
urmdtori, au ajuns in umanimitate la concluzia ci Hess suferea de bdri era de trei sferturi de ord, zilnic.
variate afecliuni mintale Ei psihice. intr-o lucrare consacratl lui
Programele urmdrite la televizor trebuiau in prealabil sd fie
Hess, generalul dr. J. H. Rees, geful gnrpului de specialigti care l-au acceptate de cenzurS. ii era interzis lui Hess sd priveasc5 la jumalele
examinat, susline cd Hess trebuia considerat ,,un bolnav, un biet de actualitdti, ca gi la orice emisiune ce se referea la trecur. la

individ cu imaginalie prea infierbdntatd, rdtdcit intr-o lume regimul nazist, la cel de-al doilea rdzboi mondial qi la cdmpurile

cfutdatd". Printre bolile care i s-au atribuit au fost: amnezie istericd, de concentrare.
schizofrenie paranoicd, delir de persecu{ie, tulburdri psihogenice,
newastenie ipohondricd, newopatie obsesionald cu complexe de Hess nu avea dreptul sd vadi nici un gerrnan si nici un neam!
nu avea dreptul sd-l zdreasc5. Singurele excep{ii erau avocatul sdu
inferioritate etc. etc. si, foarte rar, familia sa, la inceput o jumdtate de ord, mai t6rziu o

in toamna anului 1945, Hess a fost adus la Niirnberg pentru a or5. Cdnd un muncitor gernan trebuia sd execute o reparalie intr-tur
fi judecat de Tribunalul internafional. El gi-a jucat rolul dementului
iresponsalril, simuldnd atacuri de amnezeie care-l impiedicau sd loc aflat in apropierea sa, Hess era zdvordt in celuld, sau se
mai stie cine este gi unde se afld" Hess a tefuzat s6-9i recunoascd
complicii din boxa, sd depund ca martor qi sd rdspundd la intrebdrile acopereau ferestrele cu bucdli de carlon pentru ca si nu poatii vedea

gi nici sd fie vdzut. Astfel, in aceste condilii, a triit weme de 41
de ani intr-o imensd clddire din cirimidd rosie, capabili sd

t66 PAUL STEFANESCU EMGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 167

addposteasc6 600 de delinu{i. in jurul lui, nimic in afard de strdini, Rudolf Hess, indepdrtat de la comanda operaliunilor irci de la
de nalionalitate americanE, englezd, sovietic[, francezd in ceea ce
priveqte pe militari, directorii-guvematori, doctorii, interprelii ca 9i incephrl rEzboiului, a fost pus la curent cu proiectul tnvanei Rusiei.
El a intenlionat sd gtie exact ce g6ndegte Hitler despre acest lucru.
nalionalitn{i din cele mai diverse in ce privegte pe func{ionari 9i
Sofia lui Hess estg categorici in aceasti privinld. El nu a fost de
personalul de intre{inere. S-au perindat infirmieri tunisieni, secretare acord cu Hitler qi avea propriile sale pireri. Hess era considerat, la
ihili"tt", poloneze, zaireze, iugoslave, bucdtari italieni, femei de wemea respectivS, ca un personaj aparte in regimul nazist, mulfi
serviciu marocane. Laolalt?i, totalizau optzeci de persoane din care
tsruecizceecdiamu iilnitatrr-iocalurendigiusnchaimmbeariucanna,liodnuaplditacteaarQinurfmiecaaroe lund. dintre gefi luandu-i in derddere concepqiile sale, inclusiv via{a parti-
lund Se
culatS.
un
Contrar altor coIfdu-Catea.i nazigi, lui Hess nu i se cunoaste nici
britanic, o lund, un rus, o lun6, rm francez 9i apoi suita se relua de o aventurd sentimental5. Tot ceea ce se stie este prietenia cu Ilse
la inceput. Paznicii civili, in numdr de doudzeci qi cinci, cinci de Prahl, o ten[r6 studentii la Miinchen qi faptul c6 i-au trebuit mai

fiecare na$une, aveau un gardian-gef permanent, dupS cum perma- bine de gapte ani pentru a se hotiri s-o ia be solie. Hi;ier a irebuit

nenfi erau gi ceila[i func{ionari gi medicii. sI intervini personal pentru a-l determina 3i-i ceard m6na. Sogia
Cdnd se imbolndvea, era transportat la spitalul britanic care' ca
qi Spandau, se afla in sectorul britanic. Principalele boli de cate a lui Hess a povestit reporterilor cI se cunosteau de mai mulfi ani,
cdnd,.intr-o searI, se plimbau {in6ndu-se de mAni, pe un drum de
iuferit au fost de intestin, de prostatS, 9i afec{iuni ale membrelor {ara ;i ctr spera cd o va cere in crsrtorie. Dar in loc de o declaratie
inf6rioare. A fost deseori bolnav de bronEite grave. La un moment
dat, a existat temerea ci va orbi. La spitalul britanic, a fost foarte de dragoste, a avut pafte de o diserta{ie asupftr astrelor, expii-
c6ndu-i, cu lux de amlnunte, ce inseamni o galaxie. Cei doi au
bine tratat. I s-a acordat aici o camerl frumoasd, cu vedere pariora- alc5tuit un cuplu iegit din comun, in inchisoare, Hess fiind nelinistit
micd asupra Berlinului, camerd rezewatL inaltilor ofileri britanici.
Si totqi, Hess prefera Spandau-I, din cavza grldinii in care putea in _privin{a sofiei sale, iar principalul obiectiv al vie{ii sale de de{inut
a fost ziua cei doi vor putea fi
ia se plimbe. Aceasta constituia plSmdnul sdu. FIrE aceastil grddin5, c6nd din nou iimi -purneougntei,aindceocn6jtwdaifni
de familia sdu, de nepo{ii, pe care nu
el nu ar fi putut rezista aceEti patruzeci de ani de captivitate solitard. fiului

Hess manifesta o mare sensibilitate penffu mediu, era un adevSrat fotografii.

ecologist, citea tot in privinla mediului, proteclia pddurilor, cos- Rudolf Hess iubea muzica clasici, in special Beethoven. Avea
o predileclie pentru conc-erto de violon, a cdrui interpretii favorit?i
mosul qi despre tot ceea ce putea ameliora calitatea vie{ii fiinlelor era Anne Sophie Mutter. ii mai plf,cea si sportul, fiindun admirator

urnane. al lui Boris Becker; iubea deopotrivd muzica, sportul - tenisul gi
prin micu{a gridind a inchisorii
in privin{a intrebdrii capitale, dacd Hitler a fost la curent cu fotbalul - plimbarea cu oprire la
caba$e coqstruitii acolo, in mod special, gi pe care el o botezase
demersul intreprins de Hess in Marea Britanie, soJia acestuia, intre- ,,Casa albd". De fapt, acolo'i:i'-a:gigfuit *e*gigrt.
batd, arispuns categoric: ,,Hitter nu ;tia nimic". in sprijinul acestei
Misterul inmormentlrii sale
teorii vin o serie de fapte. De la inceputul rdzboiului, Hitler i-a
interzis lui Hess si mai prloteze, cdci nu vroia ca acesta sd rigte. I^n S-a vorbit si, mai ales, s-a scris pe tema sinuciderii lui Hess.
Cum ne putem imagina cd Hitler s-ar fi putut ldsa antrenat intr-o sprijinul acestei teze pledeazl o.serie de evenimente
rnisiune cvasisinucigasd, si te arunci din cer, in plind noapte, intr-o petrecute
{ard inamic5 mai ales cind Rudolf Hess nu sirise niciodatd cu in viafa singularului prizonier de la Spandau. Totul a inieput cu
solicitarea sovieticilor de inlocuire a pastorului Ch. A. Gabel, fran-
paraquta! Existau atdtea posibiliti$ de a intra in contact cu englezii, cez de origine, cu un pastor din Strasbourg, Michel Toehring, cdruia
la Geneva, la Lisabona qi la Stockholm. S-a vorbit mult pe tema i-au fost restrdnse libertd{ile de contact cu Hess. La aceista, s-a

existenlei, in ajunul plecdrii sale, a unei lungi disculii avute cu

Hitler. intr-adevdE a;a a fost, dar aceasta nu a probat absolut nimic.
Discu{ia s-a derulat frrd nici un martor Ei se poate considera cd

ENIGME ALE ISTOzuEI LINIVERSALE 169

168 PAUL STEFANESCU

addugat, in martie 1987, o gravd bronhopneumonie, care l-a obligat o sosie, un om al lui Himmler. Adevdratul Hess dispdruse undeva,
pe Ruaotf Hess s5 rdmdnS mai mult timp intemat in spitalul britanic' in Marea Nordului. Afirmaliile acestea au suscitat un val de pro-
pastorul Roehring, persoana cea mai teste: istoricul Hugh Trevor Rope l-a etichetat drept,,puri invenlie";
La revenirea sa la Spandau, oarecare Ilse, solia lui Hess, ,,nebunie curat5", iar fiul s6u Wolf Ruediger, a
apropiat2i din anturajul sdu penitenciar, a constatat o
cerut o anchetd intema{ionald.
dereglare mental6, prizonierul nemairecunoscandu-I. Refuzurile re- Cum a reaclionat Hess la auzul acestei afrrmalii?! L-a arnvzat
petati ale cererilor sale de graliere, addugate la cele de mai sus,
enorrn. El fusese intr-adevdr rdnit pe front in Romdnia, un glon{
pot constitui un motiv serios ce-l va fi determinat sd . curme o
traversAndu-i pieptul dintr-o parte in alta, ldsAnd ca rrme doar niEte
existen!5 Penibild.
mici cicatrice. $i un alt mister avea sd lind prima pagind a ziarclor'-
Este interesant de remarcat c6, dupi moartea sa, autorit5lile de era vorba de o cdlStorie secretil a lui Hess in Est in l952,in decursul
ocupaqie ale celor patru mari puteri au decis suspendarea unei in-
morm6ntiri tradifonale, corpul s6u lu6nd o destinalie necunoscutd. cdreia, in phna noapte, i s-ar fi fbcut propunerea de a deveni
se afl6 ingropat Rudolf Hess"'
Nimeni nu Etie in prezent unde conducdtorul Germaniei Democrate. Dacd tefuza, urma sd se
o asemenea situaqie insolita, care nu igi are precedent ir istorie, reintoarc5 in inchisoarea de la Spandau pe care nu o va mai plrdsi

a {bcut s6 se ventileze teza identitSlii sale de c6tre un medic britanic' niciodatd. La toate aceste afirmatii Hess a rdspuns catalogdndu-le
dr. Thomas. Acesta l-a examinat pe Hess la Spandau qi a afirmat
ar"pigr"-" pro^t"t.

cd era vorba, de fapt, de o sosie, linuti in inchisoare, adevdratul
Hess afldndu-se in libertate cu un domiciliu necunoscut. Este vorba
scrie sdptimdnalul francez L'Express, de un nou mister
de fapt,
jurul lui Rudolf Hess, celebrul prizonier al inchisorii
creat in

Spandau. l. Philippe Boeguer, Le Figaro, 13 febr. 1988, p. 66.

Doar o privire i-a trebuit t6ndrului chirurg britanic Hugh

Thomas pentru a-gi intSri convingerea: bStranul descSmat ce stdtea
in fa{a lui nu era Rudolf Hess. Ultimul prizonier de la Spandau, pe
care trebuia sd-l transporte cu ambulania la un spital, nu era celebrul

sef nazist, mAna dreaptd a lui Hitler. Era o sosie!
Timp de 11 luni, c6t fusese numit la Spitalul militar britanic

din Berlin, dr. Hugh Thomas avusese timp suficient sd scormo-
neascS in dosarele existente; din ele aflase c5 fostul vicecancelar al

Reichului fusese ranit de dou6 ori la torace, in timpul primului
rdzboi mondial, in 1916 ;i 1917, iar un glonte ii perfiorase pldmanul'

Corpul intins acum pe masa de radiogafie nu avea nici o cicatrice,
cum de altfel notase, cu ani in urma, gi cdpitanul Ben Horowitz,
medicul tribunalt'lui de la Niimberg, fbrd a trage insd o concluzie

fermd din ceea ce, pentru medicul britanic, devenise brusc o

eviden{i: Rudolf Hess nu era Rudolf Hess!

Dupd cinci ani de anchete' cercetdi, in l973,la Londra tAnS-
rului medic ii apare cartea Adevdrul asupra lui Rudolf Hess, in care
susline cd priz-nierul de la Spandau nu este adjunctul lui Hitler,
cel care la 10 mai 1941 s-a paragutat in apropiere de Dungavel
Hill in Scolia, pentru a propune englezilor o pace separatd, ci este

ENIGME ALE ISTORIEI {INIVERSALE 171

FiuI lui Hitler liederul dispdrut va fi clutatii in mod deosebit. Totul se petrece, ca

Reporterii, in cdutare de subiecte senzaqionale, cred cd au qi cum populalia dispune de un potenlial de afecliune gata sd fie
a ficut
descoperit un urmag al lui Hitler undeva in America. $tirea a avut redistribuit succesorului.
persoane inceapi s5-gi pund intreb[ri. Hitler
ca mii de sI S-au atribuit mai mu{i copii lui Hitler, in special unul care
intr-adevdr un fiu Ei cum se explicS cd nagterea lui a putut fi at6t s-ar fi ndscut in nordul Fran{ei, in 1915, in weme ce Hitler se afla
de lung timp ascunsd gi, mai ales, se pune intrebarea, fireascd de aici in gamizoana localS. Este dificil istoricului sI se pronunle' El
altfel, fiul ii seamdni tatilui sdu? poate doar si consemneze mf,rturiile pe care le oferl istoria.

La aflarea veEtii, inimile pronaziste au inceput sd nutreasci Daci Adolf Hitler ar fi trdit, ar fi avut 106 ani, v6rsti greu de
imaginat s-o fi putut atinge. Ei din 1945 pdnd in 1960 ;i chiar pAni
speranla, iar cele ale antifascigtilor sd fremete de team5. Dar, pentru in 1965, zeci de mii de germani au fost convinqi cd Fiihrerul lor

ce unii gi altii sunt cupringi de emolie? A fi fiul tat5lui sdu are vreo nu s-a sinucis in buncdrul Cancelariei, ci tr6ia undeva, probabil in
America de Sud, dar astdzi nici un om cu mintea intreagd nu mai
importan{n oarecare ?n politicd?
poate imbriliga o asemenea idee.
Istoria ne ofer6, se pare, un rdspuns pozitiv. La originea socie- O alti problemd, alta dec6t dacd Hitler a dispdrut intr-adevir

ti$lor politice, unul din mijloacele de a marca institulionalizarea atunci sau nu, care preocupi nu numai pe istorici, este de a Eti dacd
toate rumorile colportate de aproape 50 de ani incoace, privitoare
puterii, a fost stabilirea unui drept de succesiune in beneficiul fa-
la un eventual pretendent urmas al lui Hitler, ascund, sau nu, o
miliei Eefului. Mai IAtziu, toate regalitifile gi-au rezervat puterea
pe linie patemS. Societlqile politice modeme au respins dreptul de parte de adevf,r.

succesiune in favoarea alegerilor. Dar de fiecare datii cdnd se iveEte Primele zvonuri dateazd din 1945-1946 9i aveau un net aspect
politic. Fogtii naziqti, dispera{i de destrdmarea Reichului intocmai
o personalitate iegit5 din comun, care treze$te pasilmi sau entuziasm, ca prdbusirea unui castel de cdrli de joc, ca si de moartea wagne-
rian[ a acestui ex-dumnezeu, iqi giseau o consolare in faptul c5
poporul, impresionat de calitdli sau defecte excep{ionale, considett acest ,,mare om" fusese zdrobit de o conspiralie iudeo-bolsevicd'

cd are de-a face cu o fiin{5 supraomeneasc5, dotati cu privilegiul Lisase el oare un descendent, un ,,vulturag" (aluzie la fiul lui
Napoleon I) care poate intr-o zi sd poarte mai departe drapelul
imortalitdfii. Chiar daci el manifest?i fa{A de eroul sdu o oarecare
tat5lui sdu?
ingratitudine, este surprins atunci c6nd are loc moadea fizicd sau Versiunile cele mai contradictorii au circulat in privinla iden-

politicd. $i atunci incepe, dupl despdr{irea de putere, sau dupi ce tit6{ii mamei. Cea mai plauzibilS ii atribuia aceasti patemitate Evei

au avut loc flrneralii grandioase sau discrete, cultul fidelilor care au Braun, insolitoarea fideld, in viald gi in moarte, a Fiihrerului. O fatii,
sau un bdiat, pe care ea ar fi reusit sd-l puni la addpost mai inainte
de a*l insoli pe Hitler in infemul de la Cancelaria Reichului.

cdutat sI uite in celebrarea dispariqiei pe Dumnezeul lor. Colom- Un filon exploatat de escroci

bey-les-deux-Eglises a devenit, dupd moartea generalului de

Gaulle, un loc de pelerinaj unde poposesc gaulligtii, sau poate vor

veni mdine antigaulligtii. Dar, fidelii at6t de devota{i se resemneazd

in general cu greutate. Dacd ei nu pot spera intr-o resureclie, igi Unii au crentt ci gtiu cA acest copil a fost crescut undeva in

doresc reintoarcerea la cultul eroului lor: aga se explicd cele o sutd Bavaria de persoane sigure, allii au plasat ascunzdtoarea in Tyrolul
de Sud, acolo turde gi-au g6sit un ad6post sigur mii gi mii de nazigti.
de zile ale lui Napoleon I, aducerea la putere a generalului de Gaulle
Mai existi ipoteza unui ascunzig in strdinitate, dupd unii in
in mai 1958; reincamarea sa in persoana unui membru al familiei
sale, o rudd apropiatd, un fiu dacd este posibil. Asemdnarea cu Peninsula ibericd sau America Latin6. Cdtre anii 1952-1953, escroci

r72 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI UNTVERSALE t73

ingeniogi au profitat de legenda aceasta pentru a tezi sentimentele veni la putere, era afectat?i ca secretard personald a lui Hitler. Ea
adormite ale unor fogti nazigti. Au profitat de sentimentele conali-
bdtea la magind corespondenla, discursurile, consemndrile,,sefului",
onalilor lor pentru a strdnge mari sume de bani.
Punctul central de intrebare graviteazd in jurul problemei ridi- care o aprecia cu at6t mai mult, cu cAt era, pe de o parte, o foarte
bund secretard qi pe de alta, o na{ional-socialist6 fanatic5, av6nd in
cate de faptul c5, pentru a avea un copil, trebuia sd treacd noul
familia sa mai mulli membri, unchi ;i veri, care apar{ineau primului
luni de sarcind qi nimeni din anturajul Evei Braun nu-qi aminte;te nucleu nalional-socialist din arni 923-1925, epoca puciului din

s-o fi vdzut insdrcinatd vreodatii. Miinchen.
Cele doud surori care au acceptat sd vorbeascd despre Eva dupi
Hitler, care suferea de stomac, fusese supus la un tratament
iazboi gi ale cdror raporturi au fost totdeauna cordiale cu aceasta, medical care i-a ameliorat nu numai durerile, ci gi tonusul sexual.
au dezminqit, in mod categoric, aceste zvonuri. Se pare cd la aceasta au contribuit qi farmecele frumoasei sale
secretare. Din cdte se spune, folosindu-se de un tumeu electoral Ei
Dacd nu a fost Eva Braun, Hitler putea totuqi sd fi.avut un de propagandd, in mai multe oraEe din nordul Germaniei, cuplul
copil de la altd femeie. Trude-Adolf a intrelinut rela{ii intime gi t6ndra ar fi rdmas gravidd,
{brd posibilitatea contestdrii patemitSlii, de cltre Hitler.
Au f,ost pronun{ate mai multe nutne, printre care gi cel al
Trude care, dupd un raport al poliliei era acelagi tip de femeie
scenaristei Leni fuefenstahl, o femeie extrem de frumoasl la wemea ca qi Eva Braun gi aproximativ de aceea;i vdrstS, 22-24 de ani, il
aceea gi pentru care Ftihrerul manifestase in public multd admira{ie
gi avea o mare sldbiciune. insolea, in permanenli, pe Hitler gi intregul Stat major al acestuia,

Leni, care a trdit pdnl la o vdrstii inaintatd, a respins cu indignare in toate deplaslrile pe care le efectua de-a lungul Germaniei.
aceste presupuneri lipsite de orice fi.rndament, pretinzdnd cd ea nu
a avut niciodatd altfel de rela1ii... decdt artistice, cu Hitler. Ci ea i-a plScut sub aspect fizic este foarte posibil qi chiar

Chiar dacd acest mod de a nega trecutul sdu de ferventii probabil. Hitler nu era nici misogin gi nici timid, cum s-a spus
adeseori ftrd temei, dar s-a speculat mult pe tema facultdlilor sale
nalional-socialistii nu e prea elegant qi nu corespunde in mod cert sexuale, care erau mult diminuate datoriti motivelor pe care le-am
realitdfii, nu existi nici cel mai mic indiciu care sd permit6 sd se
menlionat mai sus.
afirme cI Leni ar fi fost weodatd marna unui copil al Fiihrerului. Cu toate acestea, el nu era total impotent gi idila ce a avut-o

O frumoasi tinIr5 devotatd in 1932 a beneficiat de tratamentul pentru suferinlele la stomac ce
i-a adus o ameliorare pe toate planurile.
S-a discutat foarte mult in jurul poten{ei sexuale a lui Hitler.
Existi autori care au afirmat cd ar fi suferit de o criptorhidie, allii inviorarea tonusului sdu sexual - cdnd nu avea decdt 43 de ani
cd xr fi, fost misogin qi timid. Pe baza altor surse, Hitler ar fi suferit - a coincis cu tumeul electoral in mai multe orage din Nordul
de o diminuare a facultSlilor sale sexuale, ca urmare a unei boli
venerice, contractate in tinere{e la Viena, la care s-a addugat rlnirea Germaniei, c6nd s-a consumat idila Trude-Adolf. Aga dupd cum
provocatEi de gazele toxice din primul rlzboi mondial. reiese dintr-un raport al poliliei, afacerea a luat o tumurd nepre-
vdz.trtl sub pretextul unei maladii, c6teva sdptiim6ni mai tArziu,
Cu toate acestea, se poate afirma cu oarecare certitudine cd
domniqoara Heinzer a pdrdsit brusc secretariatul partidului. De
impoten{a sa nu era totald gi c5 unele femei - puf,ne la num6r, este atunci i s-a pierdut orice urmd pdnd in 1934'1935, c6nd s-a cdsd-
drept - au reuEit, in decursul vieqii sale, s5-i redea uneori virilitatea. torit undeva, in nordul larii qi a avut mai mulfi copii.

Documentele gi rapoartele poliliei, aflate in arhivele din Berlin, Hitler a considerat-o pe t6ndra dactilografh ca necorespun-
au scos la iveal6 o dtn idild a dictatorului nazist. Este vorba de o zdtoarc pentru a-i fi so{ie, in ciuda faptului c5-Ei dorea foarte mult
16rrrrdrd secretard de partid, Trude Hainzer, sau Haner, se spune
frumugicl si care, prin anii 1937-1932, deci cu pulin inainte de a un urmag. Sau poate, pur gi simplu, s-a plictisit qi a considerat-o

o simpl6 aventurd. Mai existi o ipotezd: Trude, decepfionatii,

orgolioasd qi totodatii prea devotat?i politic Fiihrerului sdu, pentru

a-i cauz:a nepllceri, s-a eclipsat si nu a indr5znit niciodatd s6-i
vorbeascd de copilul pe care il astepta.

ENIGME ALE ISTORIEI LINIVERSALE r75

t74 PAUL STEFANESCU satele inconjur6toare, dominate cdt vezi cu ochii de un gir de lan(uri
pe versan(i' In
ln orice caz, wr raport detaliat al poliliei, datAnd cu pu{in inainte agpi rvodpriefureriadceasmeui,ncqai,redepaprdeqsuunsip9eni dpaAtnduinri agdfate inal{d, aproape
de 30 ianuarie 1933, furnizeazd unele informa{ii, din care rezult2i go1, se
cd dactilografa ar fi avut un copil de sex birbdtesc. Aici se sflrEqte
upl""ut, un perete abrupt de st6nci goale. Cufrrndat in penumbra
orice relatare gi numai cei doi martori - marna, sau copilul - mai unui sfbrEit de zi de toamnS, totul este mdre!, sllbatic, aproape

sunt in mlsurd si ofere un rf,spuns la intrebdri, in cantl c5 mai sunt halucinant.
Vizitatorul se intreabS dacd este treaz, sau daci viseaz6; ar wea
in via{5, fapt pulin probabil scurs (Trude ar trebui sd aibi, in prezent sd gtie unde se afld. ...Este opera trnui om normal, sau cea a trnui
aproximativ 84-86 ani). om'chinuit de grandomanie, de obsesia dominaliei 9i singurdt5lii,
sau doar prada fricii? Un detaliu atrage atenfia 9i, pentru cel care
Singura certitudine este ci copilul a fost un b6iat. Ce'a devenit pcaruetl?ioi ssidpicre6cttzaezlteelpes: ihraomlopgeialeludi eAdacoclfe-Hs,itilnefrf,irnilueeisnte mai putin

el intre timp? Daci trdiegte ar trebui sd aibi in prezent aproximativ subterand,

60 de ani. 5rr1<raEte el secretul originii sale? Unde se afli marna imprejmuirile -clndirii sunt organizate militaregte 9i pdzite cu cuiburi
sa (dac6 mai trdiegte), singura persoand capabili s6-i ateste de mitraliere"l.
,,-{colo - va spune Hitler - am petrecut cei mai frumogi ani ai
originea? vieqii mele, unde am conceput 9i copt toate marile mele proiecte'"
la Berchtesgaden, ideile mele au depAgil limitele
Geli Raubal $i el adauga: ,;{ici incalculabile."
,i-urr" p"tttro a se traduce in acte cu repercusiuni
lnceputul l-a constituit insolita construcfie de la Berchtesgaden. Cine a vizitat castelul lui Ludovic al Il-lea din Bavaria de la
Initial exista aici o vild de munte ceva mai inclpdtoare. Ea a fost Neuschwanstein, igi poate da seEuna de structurile psihice aseml-
achizi{ionatl ca proprietate a Fiihrerului, din cdte se spune, cu banii nStoare ale lui Hiiler qi Ludovic al Il-lea, compardnd cele doui
incasa{i ca drepturi de autor al ce4ii Mein Kampf. Vila a suferit construc{ii. Nicolae Ceaugescu a dispus efectuarea unor constructir
transformlri mari, devenind o adevdrati citadel5. Iati cum o descrie monstruoase gigantice in acelaEi stil (vezi Casa Poporului, a doua
un martor ocular, care a vizitat-o: glob, dupi Pentagon). Paralelismul exclude orice
ca dimensiune pe
,,De departe acest loc apare ca un fel de observator sau ca un vorba, in mod evident, de boala care ii macind
mic schit, coco{at la o mie noui sute metri altitudine, pe creasta coinciden!5, fiind
unei st6nci. Acolo se ajunge pe un drum in serpentini lung de 15
kilometri, tiiiat in piatri Ei al c6rui traseu indrdznet a pus la grea p^e tofi cei menlionafi mai sus: paranoia. qef de partid, reEedin{5 de
incercare, pe muncitorii care, timp de trei ani, au desftgurat o in
activitate giganticS. $oseaua ajunge apoi la intrarea intr-un lung aceastii locuin{5 de celibatar ;i de qi familiarS, ii trebuia o
tunel care se inchide cu o poarti gtea, dubld, din bronz. La extre- munte, in acefagi timp, reprezentativi
mitatea acestei subterane, un ascensor spa{ios, cu perefi exteriori femeie. or, aceastii femeie nu exista pdn6 atunci in viala lui Adolf
Hitler. Din clipa in care a hotiirat sd-;i stabileasci locuinla la
din plSci de arami ;i in interior din aur masiv, agteaptii oaspe{i. Berchtesgaden, a telefonat la Viena pentru a anun{a noutatea suroli
sale, cerdndu-i sI vind sd joace rolul de stdpdn6 a casei' Angela
Printr-un pul de o suti zece metri sdpat in roc5, se urcd p6nd la Raubal era pe jumdtate sord cu Hitler Ei locuia la Viena, impreund
locuinla Fiihrerului. Aici surpriza atinge culmea. Vizitatorului ?i cu fiica sa cea micd, Geli, care avea o voce pldcutd 9i nutrea dorinla
opuo itt fa16 o construclie maiive, care conline o galerie cu pilaqtri s5 se dedice muzicii. Angela era cu gase ani mai mare dec6t Adolf
romani, o imensS rotondd cu perefi din sticld, in care se afld un gi era singura persoand din familie pentru care dictatorul manifesta
urias, gemineu, unde ard bugteni enormi, o masi inconjuratd de ceva asemdndtor cu afecqiunea 9i atagamentul. Solul Angelei, Leo,
treizeci de scaune qi numeroase saloane laterale, mobilate elegant era mort, dar in timpul vielii nu s-a ?nleles prea bine cu cumnatul
sdu, in ciuda faptului cd nici unuia dintre ei nu le-a pldcut sd
cu fotolii confortabile. Pe oriunde ili arunci afard privirea, ea
l. Jacques de Launay, Istoria secretd,,,Ed. Stiin1ificA", Bucuregti, 1970' p' 204
coboarS ca din indllimea unui avion in plin zbor, asupra unei imense

panoftune de munte. Jos, in depresiune, se zdresc Salzburg-ul qi

t76 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LJNTVERSAIE 177

munceascd, preferend o viati de hoinari qi pensionari ai azilelor de de repede dupd venirea lui Geli 9i a doamnei Raubal in Bavaria,
s5 sJ pund problema cdsdtoriei intre cei doi.
noapte. Orice ar fi fost, in

Virtulile de gospodind ale lui Frau Raubal erau de mult cunos- 1929 Hitler a cumpSrat la Milnchen rln apartament cu noud camere'
cute si apreciate de Hitler. Aceastil reputafie nu a fost dezrnin(itii: situat la etajul doi al unui imobil, aflatla nr. 16 pe Prinz Regent-
Angela a indeplinit la Berchtesgaden funclia care ii fusese atribuitd. strasse, una din arterele cele mai elegante ale oraEului. Si cdnd s-a

Interesul manifestat brusc pentru via{a rusticd dusd sus in munte instalat aici, i-a rezervat qi lui Geli o camerS. Anny Winter, o veche
trebuie atribuit unui cu totul alt motiv. Imaginali*vd o tAndrS str6- rau famat din Tierschstrasse, a
lucind de sdndtate, de bucuria de a trdi, de o frumusele nu neapdrat -pfoosrttdreasd a lui Hitler din cartierul zllei,in timp ce Angela Raubal,
angajatd menajerd in timpul
clasicd, mai curdnd sdlbaticd, in orice caz seducdtoare, sublire in ca

talie, cu ochi mari si un pdr bogat qi negru revdrsat pe umeri. Era marna lui Geli, a rdmas la Berchtesgaden. Unchiul qi nepoata, odatd
Geli, una din cele doul fete ale Angelei Raubal. Hitler pierduse de cu venirea serii, dupd plecarea lui Frau Winter, r[mdneau singuri
mulli ani legdtura cu familia cumnatului sdu gi cAnd a revdzut-o in imensul apartament Ei fbri disculie cd nu pierdeau wemea... Fap-
pe Geli, pe care a cunoscut-o cdnd era un copil, a rdmas impietrit. tul, la wemea respectivd, cdpdtase o largd publicitate, zvonindu-se
cAte gi mai cdte. Sd fi fost adevdrate aceste bArfe? La un moment
Hitler mergea pe patruzeci de ani c6nd a fost sedus, cucerit si
indrlgostit pdni peste urechi de nepoata sa. A adorat-o pe Geli din dat, cineva a avut indrdzneala si-l intrebe pe Hitler dacd este
prima clipd. Via{a particulard a lui Hitler s-a transformat apoi
adevdrat ce se vorbegte. Cert este cI reac{ia lui Hitler a fost aqa de
radical. Unchiul si nepoata nu se mai despir{eau; a$rt cdt obligafile violentd cd personajul in cauzd s-a pomenit deposedat de gradul
sdu gi gters din funclii: era gauleiterul partidului din Wurttemberg.
ii permiteau, Hitler o ducea cu sine pe Geli si se ardta plin de ,,Cu toate acestea, intr-una din zile, Hitler a sfirqit prin a-gi
mdndrie cu ea ir public. Era un fapt de acum obignuit, desi puqin destlinui secretul vechiului sdu prieten, Heinrich Hoffinann:
credibil, sd-l vezi pe unchiul ,,Adi", pitrunzAnd in magazinele o iubesc, zise el fotografului, insd nu md pot gdndi
deoc-amDdaat,i la cdsdtorie... imi rezerv dreptul sd veghez asupra lui
tluoxtoianseurdminaMeiiin, cchuenbrainleulerminacndercpaotaetedi esaplea,cphle5ttein.dSliaecaa?sdFErui mieogainsda,
Geli, p6nd in ziua in care ea isi va gdsi un so! pe gustul meu'
Geli, binein{eles, se simlea pe ascuns flatati de interesul manifestat Alt5datd, i-a spus lui Rudolf Hess:
com-plicainvima{ao.dNsicigiucr,u nu arn cAtugi de pu{in inten(ia de a-mi
de acest unchi gi, mai ales, impresionat?i de celebritatea pe care si*o Geli, nici cu alta-.-"-

dob6ndea in Germania. Fdrd indoiald, putem presupune cd tdndra Ori, anii treceau, popularitatea lui Hitler sporea qi Geli incepuse
suferea, in primul r6nd datoritd furtunoasei tiranii gi gelozii cvasi- sd devind din ce in ce mai nefericitd. Frumoasa austriacd lua leclii

morbide a unchiului gi tutorelui sdu. Cdci, in mod indiscutabil, Hitler de canto la Miinchen, fapt admis in final de unchiul sdu. Cdnd
mergea la cursuri, trebuia sd accepte sd fie insolitd de poli(iqti in
o iubea pe Geli gi incd cu o intensitate pu{in obisnuiti, in ciuda
civil. Pentru circumstan!6, o cdsdtorie, in ciuda diferenlei de vdrstd,
faptului cd era cu dou5zeci de ani mai mare. Suporta dificil compor- ar fi fost indicatd, mai lui Geli edraat,delaaaccoeradst9Ai
ales cd 9i mama
tamentul lui Hitler, cici acesta nu admitea sd-gi vadd nepoata in probabil gi Geli insdEi ajunsese, moment
compania altor bdrbali, dorind s-o pistreze doar pentru el. ii la un

interzisese chiar sd se intoarci la Viena, pentru a-gi urma studiile concluzie, datoriti raporturilor care deveniserd evidente.
de muzicd si a deveni cAntirea{d de oper6, marea ambitie a vie{ii Intimitatea dintre unchi gi nepoat6 avea sd-qi dezvdluie in public
sale. Datoritd ocupaqiilor gi ambitiilor sale de om politic, Hitler se substratul mult mai putemic cu urmdtorul prilej: ,'..-Lungul Merce-

gdsea deseori departe de ea gi atunci Geli il acuza, la rdndul ei, de des negru, un <cadou> al uzinei la care Hitler lucra, din timp in

tridare, reprog6ndu-i atenliile pe care el le impdrtpa altor femei, timp, ca arnator - se pretindea cd at fi desenat caroserii - inghi{ea
curn ar fi de exemplu Winifriedei Wagner, currnata maestrului din
Bayreuth, cdt qi personalului feminin al atelierului mi.inchenez de kilometrii dintre Bochum si Essen. La volan, se afla Eoferul Emil
fotografie al prietenului sIu Hoffinann, unde era fi,uic(ionard o
Ma;;t, Ploua si gor"u.ru era alunecoasd. DeodatS, masina s-a
oarecare tindr1,, ce purta numele de Eva Braun.
Toate acestea nu au impiedicat ca, la un moment dat si destul l. Cel care, de altfel, va relata ulterior o parte din evenimentele la care ne referim

in continuare.

r78 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 179

rdsucit brusc cu o sutii optzeci de grade gi s-a izbit dg un arbore ;i Hitler n-o pir5sea pe Geli. Erau un trio nedesp6r[it. Doar c6, a;a
mdrturiseasca mai tArziu qoferul nazist, Hitler igi pusese
de pe marginea soselei. Mauritz a fost rdnit gi de asemenea un cum avea sd
odinioard. Mauritz
aghiotant, Brueckner, a fost izbit grav la ceafi. Angela Raubal era in cap sd-l cdsdtoreascS pe acest camarad de pl5cea enorm lui

rinitii ugor la umdr. Hitler scdpase complet nevdtiimat, insd Geli luase in serios cuvintele gefului sdu. Geli ii

fusese proiectati in afara maginii gi igi pierduse cunostinfa. Un fir Mauritz. ,Nu o puteai vedea, spunea acesta, {brd sd cazi indrdgostit
i se scurgea nebunegte de ea." La r6ndul ei, nepoata lui Hitler nu se ar6ta mai
sub{ire de s6nge cd in acele pmeoomberanzte,diHn ittilmerpelarasdtAisnpgei.ra$togfei riuEli pulin indiferentii, dar nici nu frcea avansuri, sau mdrturisiri gofe-

avea si remarce

pierduse complet stipdnirea de sine. Striga neincetat <Geli, iubita rului. Dacd ar fi sd-l credem pe Emil Mauritz, decisese de comun

mea" prive;te-md" spune-mi un cuvdnt, nu muri...>>. Hitler era de acord cu Geli si se logodeascd.
o paloare neobfnuit?i Ei qAinile ii tremurau incontinuu. <Geli, dac6 Asupra urmdrii acestei intdmpl5ri, pdrerile diferS; in orice caz,

tu mori, md omor si eu!>> Intre timp, la locul accidentului s-au oprit doua dintre versiuni sunt demne de relinut. intr-o seari, Hitler,
sosind acas6 pe neaqteptate, adus de al$i ma;ind, gi-a surprins
gi alte adtomobile ce treceau pe gosea. Dintr-unul a coborit doctorul nepoata in bralele ;oferului. Deci Geli acceptase avansurile lui
Uauritz gi r6spundea in acelaEi mod. Or, a$a cum a pretins insuEi
Karl Brandt. El a acordat primele ?ngrijiri medicale celor rdnili. A
bandajat-o pe Geli, i-a administrat un calmant Angelei Raubal gi Mauritz,'el i-ar fi spus lui Hitler mai inainte despre'proiectul de
cdsdtorie cu Geli. Cert este c5, oricare ar fi fost maniera in care a
i-a fdcut o injectie lui Brueckner. Pe Geli a transportat-o cu maqina
fost prevenit Hitler, a urmat un adevdrat cataclism. Hitler a izbucnit
sa la o clinicd din Essen, unde era intem. Hitler l-a urmat intr-o

altii magini, reuqind s5-gi gIseascS, in cele din urm6, stipinirea de in invective gi imprecalii la adresa goferului, in fural concediindu-gi
rivalul, cel pulin-provizoriu, nu fbr6 a-i vdrsa discret din casieria
sine,"
Nu se gtie c6t de grav a fost rlniti Geli, asupra acestui lucru Partidului nazist, frumoasa sumd de doudzeci de mii de mdrci,
pentru a-gi asigura ticerea. Evenimentele ulterioare insl au favo-
Brandt a plstrat, in memoriile sale, o ticere deplini. Cert este cd rizat scoaterea Ain airgralle a lui Mauritz 9i recdEtigarea bundvoinlei

Hitler l-a consideiat a fi un medic excepfional qi in 1934 cAnd a
ajuns in fruntea statului, l-a trimis pe Brueckner sd-l solicite sd

devinl medicul sdu personal lui Hitler.

Dacd prima int6lnire cu Geli a insemnat pentru doctorul Brandt in ultimele zile ale verii anului 1931, o scrisoare datat5 din
iama precedent2i, a dispirut dintre hartiile pdstrate cu grijd de Hitler
inceputul ascensiunii sale - gi sub un anumit aspect cea care i-a intr-un sertar al biroului sdu din Miinchen. Scrisoarea a fost regdsitd
atras gi sfirsitul - cea de a doua intdlnire, dupi cum vom vedea, si este interesant cum se termind: ,,Nu1ndr orele pdni in clipa fericitd
s-a terminat intr-un mod hagic pentru-tinlra femeie.

Cazul Geli a rlmas inci neclar pdnd astlzi; nu avem rdspuns cAnd te voi revedea... [Semnat] Eva". 1931, Hitler a pirdsit
la multe intrebAri, clci materialele respective au fost distruse. Mai
in diminea{a de 17 septembrie
mult chiar, unii dintre martori au ,,rnurif' doar pentru cI de{ineau Miinchen-ul insolit de Heinrich Hofknann, pentru a se deplasa la
pir{i infime de adevdr. IatI insd un amdnunt ce s-a pistrat. Hamburg. Si-a luat rdmas bun de la nepoata sa care' aflatd la
Hitler avea un gofer, singurul om din preajma sa care il servea
balconul aparta- mentului de la nr. 16 de pe Prinz-Regentenstrasse,
ii frcea semne cu mdna trnchiului sdu, instalat alaturi de noul 9ofer,
qi in care avea incredere absolutS, pe un anume Emil Mauritz. Cdnd pe mrme Schreck. Privindu-i fap lui Geli, te izbea imediat chipul

era cazltrl, MauriE seryea gi de gardd de corp. Se spune cd, in timp iarra;it ce trdda o emolie putemic6. in momentul in care Hitler
ce Hitler fusese inchis in inchisoarea Landsberg, ii dictase qoferului
inchidea portiera, Hoffrnann auzi pe Geli strigdnd: ,,Unchiule Adi,
primele capitole dtn Mein Kampf, gi mai mult, cu timpul, Emil totugi nu wei sd mi laqi sd ,,Nu, ii
rdspunse scurt
Mauritz, vechiul ceasomicar si condamnat de drept comun, fusese Hitlet'', si magina demard plec la Viena?" Aveau
si nu se mai
primul gef al comandourilor naziste. Paralel, in viala lui Geli, tot brusc, in vitezd.

atdt de supusi supravegherii, ca Ei cea a unchiului sdu, a ap5rut un revadi niciodati.
alt birbat. $i acest bdrbat a fost... Emil Mauritzl Lapnma vedere, Cdnd lungul Mercedes decapotabil a pdrdsit ultimele strdzi ale
oraqului, vdntul s-a inte{it gi gonind cea{a din timpul noplii, s-au
faptul nu avea nimic surprinzdtor: Mauritz nu-l p6rdsea pe Hitler

180 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI UNWERSALE 181

ivit in zare v6rfurile mun{ilor. Hitler s-a intors cdtre Hoffmann gi se poate citi gi astizi, dupl ani, urmdtoarea inscriptie: ,,Ea ne era

a cldtinat din cap murmurAnd: ,,.A.cest blestemat de foen... Este idiot, '-"#;,:'J; hT'":*.qit mulli ani de disparilia nepoatei sale ei
a purtat timp indelungat doliu. La Berchtesgaden, ca Ei mai tdrziu
dar am un fel de presentiment ce mi obsedeaz5..." la Cancelarii Reichului din Berlin, portretele lui Geli, plind de viali
A doua zi, d;n simpla int6mplare, obsesia lui Hitler ftcu loc cparme;eerdeini tsea-leald1ee.clu-acAreurniEgii,
si veseld, pictate de Adolf Ziegler, viitorul
realitn{ii. Cdlitorii iqi petrecur[ noaptea la Niirenberg gi in zori i{eichului, se glseau at6rnate de zidurile
cu regularitatg insolite de mEnunchiuri mari de flori cu prilejul
plecaserd mai departe angaj6ndu-se pe goseaua spre Bayreuth. Un celor doud aniversdri: cea a nagterii 9i a morlii sale.
Angela Raubal, matna lui Geli, dupi decesul fiicei sale' a con-
taxi ii urm[rea in vitezd, ii ajunse gi un bral prin geamul lesaL se
tinuat s-6 locuiascd la Berchtesgaden. in 1936, ea l-a p5rlsit totuEi
agita frenetic. Mercedesul stopd in marginea goselei, urinat de un pe Hitler, pentru a se recdsbtori cu un profesor de arhitecture din
taxi. Un vdnltor din Deutscherhof cobori, salutd scurt gi le inmdnn
un mesaj urgent. Rudolf Hess astepta la telefon, Hitler trebuia si Dresda. Hitler a reftnat sd asiste la ceremonie.
se reintoarci imediat la prima localitate cu telefon, fiind vorba de Dar drama lui Geli a mai avut o continuare. Prin nu se gtie ce
imprejurdri, un preot rdspopit, Bemhard Stempfle, intrase in po-sesia
ceva foarte important qi urgent. S-au reintors in grabd Ei cdnd Hitler r'nor lcrisori compromi!5toare, adresate de Hitler nepoatei sale, in
care era vorba de unele intimit?i{i intre cei doi- in 1934, dup6,Noap-
a iegit din cabina telefonic5, Hoffrnann constati cd era livid, ii spuse tea cutitelor lungi", cadar,rul lui Stempfle a fost gdsit in pddurea
abia qoptit ,,Geli a fost gdsiti in camera sa, cu revolverul meu in
m8n6. Starea ei este foarte gravd, iar polilia este in apartament." din Harlaching, situati in imprejurimile Miinchen-ului, cu gitutr
fracturat 9i cu trei gloanle ?n inimd. S-a presupus ci ucigaqul ar fi
FdrE int6rziere a ordonat goferului s5-l ducd la Miinchen. Dar, fost Emil Mauritz.
mai inainte a cerut unei secretare sd-i telefoneze doctorului Brandt Am scris intenlionat pe larg despre legitura dintre Hitler 9i Geli,
sd vind la locuinla sa. nepoata sa, adicd dintre un bdrbat de patruzeci de ani 9i o t6n5ri
dJ aproape douizeci de ani, care tn afarl de aspectul incestuos
C6nd au revenit la Miinchen, Brandt sosise prea tArziu, Geli datorita gradului de rudenie - era fiica sororii sale - oferS psihiatrilor
era moarti, polilistii gi medicul legist terminaser6 ancheta lor, iar un material interesant de studiu.

cadarrml fusese deja transportat la morga oragului. Autopsia in via{a lui Hitler au mai existat gi alte femei, al cSror rol a
rdmas insd obscur. Unity Mitford era studenti a gcolii de Arte
efectuat5 imediat, a relevat cd, tAnlra fatn iEi bdsese in piept un foc Accuemansatdtatalundi rOdsdwealddouMizoeslceiy9, iidl oinitadleneagntei,
frumoase din Miinchen.
de revolver, iar glonful ii traversase inima. Arma, un Walther 6,35, fiica lordului Redesdale,
aparlinea lui Hitler.
pe Hitler in 1934, in cursul unei mari receplii. Cele cdteva cuvinte,
Pe masa din camera sa, ruptii in patru bucd{i si asezatd la vedere, p" le schimbi cu Fiihrerul, o vor transforma intr-o indrdgostitd
zScea scrisoarea Evei! Ce semnificatie a vrut sd dea t6ndra disperatii iom"aunt"ticd Ei
gestului sdu? Geli era realmente geloasd pe Eva Braun, pe care n-o disperate aie pasionatd de dictator. Hitler a incurajat sentimentele
int6lnise niciodatI, sau poate Geli incercase s5-l convingd pe Hitler tinerei femei
gi, in momentul cAnd, in 1938' Unity
s-o ia de so{ie gi acesta refuzase? Sau, invers: in ciuda scrisorii qi
a altor mdrturii de adorare a Fiihrerului, acesta manifestase inten{ia Mitford va suferi de o pleurezie la Bayreuth, Fiihrerul ii va trimite
de a se cisdtori cu Geli, in timp ce pasiunea sa nu era, in ciuda medicul sdu personal, ii va umple camera cu flori qi ii va telefona
in fiecare diminea!5. Aceastd idilS romanticd uimegte opinia public6
aparen{elor, implrtdsitd si de nepoat5? Sau, incl si mai simplu, bpdrraeitleasansiceednsgiglmei,ztepd.uclUihnniaittriymo, bpdliddgurauptidtsi aiincdoeirndztumrel gidnimeti elzavpoManisiuniurcilnheie,i nsc,aallreoe,rdvcaiurclfuYiladdue"^ziatn--
unchiul refuzase s6-i redea libertatea si s-o lase pe Geli sd-gi mdgitd de idolul ei, in cursul toamnei lui 1939, pentm un motiv

trliascd propria-i via!5, departe de el, la Viena?

Moartea lui Geli Raubal a rlmas qi va rdmdne un mister, o
enigmd a istoriei. Unele mdrturii ale wemii merg pdnd a-l suspecta
pe Himmler si acolilii sii din SS de a se afla la origina dramei din

1931. Geli Raubal cipitase o importan{i mult prea primejdioasd in
viala viitorului dictator si se impunea suprimarea ei, hotdr6ti pro-
babil de ierarhia oculti nazistd.

Pe mormdntul lui Geli Raubal, in cimitirul catolic din Viena,

182 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNMERSALE 183

incd neldmurit (sd fi cerut ea Fiihrerului sd pund capdt rdzboiului?). Bolzano, in prezen{a unui martor), se poate citi o curioasi paraleld
in orice caz, la data de 2 ianuarie 1940, cu autoriza{ia excep{ionalS intre Ludovic al XVI-lea qi Hitler, evocdnd unele particularit5li
a cancelariatului, ea pdriseqte Miinchen-ul gi, trecdnd prin Elve(ia frzice ale Fiihrerului: fimoza. ,,Iunie 1940- Tocmai am terminat
gi Calais, soseEte in Anglia, suferind de pe urma rSnilor, datorate Maria Antoaneta de Stefan Zweig. Este foarte interesant pentru
unei incerclri de sinucidere ratat6. Ea se va retrage intr-una din mine, personal. Trebuie sd gtiu mai multe despre Ludovic al
insulele Hebride qi va muri la treizeci Ei trei de ani, in 1945, de
meningitS. N-a supraviefuit omului care-i inrdurise astfel via{a. XM-lei. Am recitit de trei ori capitolul privind cdsdtoria sa.

O altii femeie care va juca un rol in via{a lui Hitler gi in relaliile Aceasta m-a inv6{at unele lucruri. Este foarte instructiv pentru mine
acestuia cu Anglia, este principesa Stephanie de Hohenlohe, prie-
tenS cu familia Bechstein, celebrii fabrican{i de piane. sd q. tEiuvacdBqrai uanlteappderresaoacneeloar udisnujfuerritcadeoofdapntuormdalliime itaasteiim, sdunpdetorfaicreia.l.S.",.
frumoas6 in permanen!5, absorbitii de ingrijirea aspectului ei, fiind
Elena Bechstein, la r"andul ei, protejase pe agitatorul neajutorat servil5 gi atentl in prezen{a lui Hitler, astfel incdt acesta si se simti
cdt mai comod. S-a cdsitorit cu Hitler in noaptea de 29 aprilie, ftr
al anilor '20 - principesa de Hohenlohe, bine introdusd in inalta
buncirul Cancelariei Reichului.
societate britanici, a primit de la lordul Rothermere, proprietarul Existii unele pdreri, conform cdrora legltura dintre Hitler qi Eva
zianrlui Daily Mail, misiunea sd-l contacteze pe Hitler gi s5-l
Braun, despre care s-a pdstrat cu atdta grij6 cel mai mare secret,
chestioneze cu privire la restaurarea familiei Hohenzollem in n-a avut un caracter normal din punct de vedere sexual, singurul
ei scop fiind s5-i procure lui Hitler, ca qi anturajului sdu, un fel de
Germania gi a Habsburgilor in Austria. Ea a fost primitE cu multd dovada a unui cuilu obiEnuit, ca atatea' altele.l
simpatie de Hitler in iulie 1933, dar acesta nu gi-a luat nici un
angajament in privin{a restaurdrii, declar6ndu-se ins5 in favoarea l. Bibliografie utilizatii: J. P. Englade, I avut Hitler un Jiu? in Histoire pour totrs,

unei apropieri anglo-germane. m 173, sept. 1974, p.2.

A urmat dupd aceea o coresponden{d Hitler-Rothermere, care
a determinat atitudinea de simpatie luatii de Daily Mail at6t cu
ocazia reocuplrii Renaniei (1934), c6t gi cu prilejul reconstrucliei
flotei de rdzboi germane (1935). Iatd, deci, care a fost rolul Ste-

phaniei in viala lui Hitler: o simplS manipulatii de biroul Rosenberg,
ce viza apropierea anglo-germanE, 9i care nu's-a infiptuit.

Femeia care gi-a legat soarta de Hitler, frind gi ultima din via{a
sa, a fost Eva Braun. Era o micd func{ionari in atelierul fotogra{hlui
Hoffrnann, din Miinchen. Vizit6ndu-l pe acesta, vechi prieten si
colaborator al Fiihrerului, Hitler a cunoscut-o pe Eva. Mult mai
tanard, aceasta a acceptat curtea lui Hitler, cu care a trdit mai bine

de zece ani. Drept recunoEtinli, i-a acordat lui Hoffrnann

monopolul fotografrilor sale, fapt care i-a permis acestuia si sffing6

o avere insemnat5, mai ales cd lui Hitler ii plScea nespus, inainte
de acapararea puterii, sd se fotografieze. Hitler a instalat-o la

castelul siu din Berchtesgaden, unde a devenit stipina casei. Eva

il insolea in toate cdlStoriile sale. La Berlin locuia insd singur,
propaganda nazistd ridic6nd in sldvi ascetismul Fii.trerului. Eva

Braun a acceptat, dupd cdt se pare, legdtura cu Hitler, dintr-o por-
nire de pur fanatism nazist. in jumalul ei (pe care l-a trimis chiar
ea cineastului Louis Trenker, intr-un plic sigilat, purtAnd menliunea

,,Jumalul intim" gi care a fost deschis in toamna lui 1945, la

ENIGME ALE ISTORIEI LINWERSALE 185

de la clddirile de beton incinse. Taxiurile, autobuzele mergeau mai

Contesa misterioasl pulin repede ca de obicei; plreau cd lenevesc.

La un moment dat, srurl telefonul. Sergentul Kraig, vdzdnd cd
inspectorul priveqte visdtor pe fereastr6, ridicl receptorul, ascultii si

murmur6 ceva neinteligibil. Se intoarse cdtre Jennings 9i ii intinse

receptorul:
F- alElesrteersaerogevnetcuhl eFaclulenrocEatrienlvi.iSceerceucneovsac.usSeprudndeecdmeusltte.
urgent.
Acesta

in cimitirul ,,St. Mary", din Kensal Green (Mare Britanie), isi alesese altd caierd, mai pulin asprd, Ei antune, de poli!$t de

existd nn mormdnt pe ctlre sunt inscrise doud date: 1920-1952 si stradd. Aceastd funclie ii d6dea avantajul de a se ocupa de m5run-
tiqurile cartierului, de delicte de circulaqie Ei conflicte ivite ad-hoc
un nrune: Christine Grandville. inci frumoasd in lumina rece din
intre cetSfeni. Se vedeau din c6nd in cind, la un pdhdrel, cdnd
morga londonezd, trebuie sd fi fost rdpitoare, in timpul vie{ii. O
evocau zilele petrecute impreunS.
figuri de madon5, o gwd desenat5 cu delicatele, un nas perfect,
-* Alo?
spr6ncene conturate deasupra ochilor inchigi. Alo? Tu eEti Jennings?
La 15 iunie 1952, aceasti splendidd femeie a fost asasinatd, in Era o voce incordatS, desigur a lui Faller, dar gteu de
reclrnoscut. Trebuia sd fie ceva deosebit care s6-l fi tulburat intr-o
mod barbar, cu o loviturd de pumnal in inim6. Un pumnal de
comando, o armd de rdzboi. in acel moment, ea nu era decdt o asemenea mdsurd.

modestd funcfionard, ce purta numele de Christine Grandville, vn - Despre ce este vorba? ii rdspunse vocea de la capdtul
nume franfuzesc 9i nimeni nu-i qtia dubla identitate, de fapt, dubla firulu- i. un omor...
ei via{d. O afacere delicat5, inspectore, O tanlrd femeie a
O afacere care s-a soldat cu

d< fost asasinatd in cartierul meu. Este neaplrat nevoie sd vii... Ne este
teamd de complica{ii, atit mie, cit gi oamenilor mei. Nu intrd in

Inspectorul George Jennings de la Scotland Yard era de preocupdrile noastre obiqnuite, sper sI md in!elegi...
te af-li? Nu te neliniqti, sosesc indatii... dar ai uitat si-mi spui unde
serviciu. incep6nd cu orele 20, a;ezat la biroul sdu, Jennings isi
ridica, din cdnd in cAnd, capul, pentru a privi ceasul electric fixat c--evaA,.,SiNhgueriljblAdoscuaamlioepaeHmonetinmeili"e.tniii

deasupra ugii. Era mai comod dec6t sd consulte ceasul brd{ard. La sd nu facd vreo prostie, nu vd atingeti
sd se
21 frrt l0 minute, semnd ultima hdrtie, igi impinse fotoliul, ezita de apropie. Ai in[eles?
Inspectorul Jennings puse receptorul in firrcd qi i se adresE
inffe cele cinci pipe care se gdseau r6nduite frumos in rastel pe

birou, pe care le fumase, fbrd s6-gi dea silinla sd le mai cure{e, si sergentului:

apdsd un buton de sub marginea biroului. StergAndu-se cu o batistd Kraig, cheamd maqina de serviciu. Mergery impreuni' Sd
fotograful. Nu uita trusa de criminalisticd. tn doud minute
mare, desfbcutii, mormdi: vind-gi

E- raInsbeSrg! entul Kraig, care, ca si inspectorul, isi scoasese haina, sd fili amdndoi jos.
Jennings intinse mdna spre castelul cu pipe gi apucd, la intdm-
insd iqi pdstrase eravata, in weme ce Jennings renuntase la a sa.
plare, una. O umplu cu tutun gdlbui gi culese fiecare firicel ce se
m- i Te rog sd dai hArtiile acestea la magind, mdine dimineald.
Sd se aduc6 la semnat, indatd ce vor rlspdndise pe cristalul biroului. Se gAndea la cel care-i telefonase.
fi gata. $eful trebuie sd le Faller pdrea totdeauna cd e plictisit de meseria pe care gi-a
prime ascd neintilrziat.
ales-o. Avea darul de a*qi ,,p€lsa" problemele de serviciu 9i de a-gi
Era in 15 iunie 1952. Ca ;i in intreaga EuropS, vara se instalase tracasa colegii. Chiar cdnd erau simple incidente, dacd avea un caz
de timpuriu la Londra. Ferestrele larg deschise nu aduceau rScoare; dificil, un beliv care ftcea gdl6gie, in timpul noptii, sau scandal" pe

in camerd pdtrundea un aer cald ce emana de la bitumul inmuiat,

186 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 187

drumul public, apela la cel mai apropiat coleg, ced6ndu-i cu dragi ce acoperea parchetul, zdcea trupul insdngerat al unei femei. Fusese

inimd conducerea cazului. Faller era neintrecut in a se vdita gi a in-junghiatn. Numele victimei: Christine Granville. portarul de
solicita ajutor. ,,$i de aceast6 datA, gandi Jennings, mi-a ftcut mdrturii asupra celor int6mplate, le-a frcut
bucata! Iar eu m-am l6sat dus de nas ca un copil, parcd nu a; fi Primele

;tiut cu cine am de-a face!" noap-t-e. Era Cohraris2ti?neE, iinrmtrdnsdferstu, ridnzcdetopaureeiln, cdnd am zdit-o pe
Jenings reuqi sd-Ei aprindel pipa, mai fbcu c61iva paEi in birou holul
clomnisoara hotelului' Am
qi apoi pomi hotdrdt spre lift. in a1a treptelor, afard, masina de
serviciu, cu motorul duduind, agtepta cu portiera din fati salutat-o ;i mi-a rSspuns amabil. S-a indreptat apoi cdtre scard,
incepdnd primele trepte. Deodatd, un birbat qi-a
sd urce frcut

intredeschis6. aparilia pe uga principald gi a traversat holul, aproape alergdnd'

Shel-bouSmde"m. ergem! Sergentul Faller ne aEteaptii in faqa ,,Hotelului M-am firtors gi l-am privit, gata sd-l intreb pe cine cauti la ora

Au parcurs drumul in tdcere, fiecare cu propriile sale gdnduri. aceasta.

Pe sc6ri, i" fuQ intrdrii hotelului, o siluetii atleticd gi sublire: clipe-? Christine, strigi necunoscutul, as putea s[ te refin cateva

sergentul Faller. Inalt, totdeauna bine imbrdcat, chiar elegant. De;i Femeia s-a oprit, s-a intors qi s-a apropiat de bfubat. Au inceput

trecut de prima tinerele, igi pdstrase silueta, in ciuda tdmplelor si discute in Eoapti, indreptAndu-se c6tre un coll mai discret, unde
erau mai multe fotolii cu spdtar inalt. Din acest moment nu le-am
complet argintii.

La vederea inspectorului, Faller il intdmpind qi-i str6nse mAna. mai acordat atenfie gi mi-am vlzut de treburile mele. Dar, nu au
pare cI s-a nimerit sd fii de serviciu!
sim{-eamCecabpianbeilimsii Nu md trecut dec6t cAteva momente, cdnd i-am auzit vocea Christinei:
duc la bun sfirgit afacerea care mi-a picat pe
-DoiLiansgfr,-ijmito5r!i Iegi afar6! Pleac6! Ajutor!
cap. Cunogti doar foarte bine cartierul unde rareori poate fi vorba au intrat in acel moment pe o u95 de serviciu 9i,

de acest gen de probleme. Aici sunt contravenfii de circulalie, sau, impreunS, am, alergat deitrdat5 spre clienta care sffigase dupS ajutor'

cdteodat5, un scandal nocturn si minori nesupraveghea{i de pdrinti Din picate, am sosit prea tdrziu. Blrbatul infipsese in pieptul tinerei

care furd din maqini obiecte pe care le-au uitat proprietarii. Dar un pumnal de comando. Rdmdsese acolo, in fafa corpului in agonie,

acum... complet aiurit.

Fdcu o grimasd qi str6nse mAinile celor doi care-l insofeau pe Chtittitt" Granville zdcea la pdm6nt, intr-un lac de sdnge, si
din piept se zdrea mAnerul unui pumnal impldntat p6nd la plSsele'
inspector. A mai zvdcnit de cdteva ori gi a murit sub ochii nostri, fbrd ca sb-i

J--ennADinemgsspsrdaerpuconevceedssttoeespvcor,irvibntae?timi-pprecejuvt.omCunmoeErtgeea la fala locului. putem fi cu ceva de ajutor.
foarte bine locul. Necunoscutul care o ucisese nu a incercat sd fug5- St?itea alSturi

Era unul din cartierele selecte ale Londrei. Locuit gi frecventat de gi a privit-o ctun se stinge. El murmura isnchnileezsetiren:ic'i1ceeql iu!it-9'
bhemall polilia". L-am imobilizat,frtd sd
oameni bogafi, era un col(iqor protejat de ochi indiscreli Ei departe mai mic
de tumultul vie{ii citadine.
gest de opunere. Nu gtiam ce sd credem. Ih timp ce-l {ineam strdns
Faller igi pusese in joc toate relaliile pentru a ob{ine acest post,

rdvnit de orice poliliqt din Londra, care se apropia de pensionare. de m6ini, ne-a spus calm: omor6t-o. Chemali polilia
Gra(ie protec{iei fusese numit aici. Aceasta o Etia gi Jennings tot
atAt de bine. Dar Faller s-a strdduit intotdeauna sd facd cAte un se- Am iubit-o, pentru aceasta am A declarat la poli{ie c['o

sd termine totul mai rePede!
Ucigagul era stewardez pe o navd'
serviciu oamenilor de afaceri si, mai ales, politicienilor aflali la c"a*moerr"iostdi"'ppeeacveilcatgimi vdass. iPocvdessteeainldorr6dgeosdtriasgeosdtee ea, pe cAnd era
putere, sau in opozilie. Cine Etie!... ;ase luni'
a durat
Holul spalios al hotelului, de obicei pustiu la acea ori, era plin
,,La inceput, imi spunea cd md iubeEte. Dar'mi-am dat curAnd
de curioEi. Primul lucru pe care-l frcu inspectorul Jerurings fu sd seama s6-si b6tea joc de mine", avea el sd spund mai tdrziu' ',era

cear5 evacuarea celor prezenli. Pe mocheta de culoare bej inchis,

t88 PAUL STEFANESCU IINIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 189

la fel de frumoasd, pe cit era de rece. Se juca de-a qoarecele gi in permanen{i la ,,Hotelul Shelbourne". Lipsea adeseori, timp de
mai multe luni pe an, motivdnd cd merge in strAinAate, pentru a-gi
pisica cu mine. Simleam cd innebunesc".
FArA s6-mi dau sealna, continu6 Faller, l-am perchezilionat. in vedea plrinfii, sau pentru a voiaja.
Atit membrii personalului hotelului, cdt 9i directorul aveau
buzunarul hainei am gdsit ascunsi o m5ciuc6. L-am inchis firtr-o numai cuvinte frurnoase la adresa clientei lor. Cu toate acestea, au
cdmIrufi, in care personalul de serviciu al hotelului, {ine de obicei fiost nevoi{i sd recunoasca c6 christine se comporta rureori intr-un
lucrurile pentru curdlenie gi am telefonat la poli{ie. Asta e tot... rnod ciudat. De pild5, nimeni nu era in mdsurd s5 fumizeze nici
cea mai micd informa(ie asupra trecutului ei, de unde venea, pentru
A urmat apoi ,,bucitdria" de rigoare. Camera Christinei a fost ce ducea o viald care pdrea ,sizat5.'(au pronun{at chiar acest
pusd sub sigiliu, asasinul a fost scos gi dus imediat ld Scotland

Yard, unde a fost supus unui interogatoriu- cuvdnt). Se intrebaserd, frrd sI giseascd rdspuns' de ce aceastl
tandra femeie, care se vedea cd primise o educa{ie deosebitii, se
Asasinul era un blrbat mic de staturd, cu ochi cdprui, plrul complScea in a-;i cdgtiga existen{a ea v|tvfitoare, de exemplu,
negru Ei o frunte inalt6" Era bine imbrdcat. Purta un costum de intr-un mare rnagazin, sau garderobierS, in hotelurile de lux' Era
culoare maro inchis. A declarat pe un ton uqor agitat, cd se numeste s;t5iuotccudpecuunnogsteearv,iiaciupemrfaeicldiee,omseabiitm. cuulteulnimabni,incaeeinatecesei-a€rrnfgiapjaesremcisa
Dennis George Muldowney. La inceput, s-a ardtat dispus sd rds-

pundd la intrebdri.
Mdrturisesc cd am ucis-o pe Christine Granville. Am iubit*o
mult- qi acesta este motivul pentru care arn omorAt-o- Acum nimeni stewardezS la clasa turis! pe diverse vapoare ce ftceau curse intre
Africa de Sud gi Mediterana. in timpul escalelor in Anglia, debarca
nu o va mai putea avea. Sunt gata sd plStesc pentru ceea ce am la Southampton si venea direct la ,,Hotelul Shelboume" din Londra'

ficut. Vd rog sd terminafi cdt mai repede! Ancheta poliligtiior avea sd dezvdluie c5, tocmai in urm6 cu doui
Muldowney a fost condus intr-o celulS. A primit un costum de
in care ardea zi gi noapte un bec, a zile, ."itttot dintr-o astfel de cdldtorie, venind din Africa de
de{inut Ei la uga camerei sale, a-l supraveghea. Era o mdsurd de se "t"
fost postat un gardian pentru Sud.
Politiqtii au inceput sd aclioneze sistematic' neacord6nd un
prevedere contra unei eventuale tentative de sinucidere. credit prea mare spuselor asasinului. Marturisirea venise prea repede
Scotland Yard-ul a inceput ancheta' La inceput, pErea cd este gi profesionigtii intuiau Qd ,,Qeva='nu mergea. Anchetatorii au supus

vorba de un banal fapt divers: o crimd pasionalS ce aduce la rampd urrli percherilii temeinice camera de hotei a Christinei. intr-o valizl
actori fErd prea mare interes, o domnisoard de la garderobd qi un
steward de pe un pachebot. Dar t6ndra femeie avea doud pa$apoarte: mic5, abia desficutd, se aflau documentele ce specificau funclia de

unul, pe numele de Christine Granville si cel5lalt, pe numele stewardesi. O hartie le-a atras atenlia: ea ment'iona ca rudd mai
apropiati a dispdrutei pe maiorul Andrew Kennedy, domiciliat la
Kristina Skarbeck, un ntune polonez. fionn, (Germania), pe Alexanderstrasse' nr. 23.F,ra un indiciu ce
Era oare doar o escrocherie? Sau, mult mai grav, era vorba de se impunea a fi verificat neintirziat. Inspectorul Jennings a dispus
trimiterea unei telegrame: el il inEtiinla pe maior de cele intAmplate
o afacere de spionaj, o eventual5 reglare de conturi, a rdzboiului

rece? s' i-l convoca de urgen{5 la sediul Scotland-Yard-ului' zi, 16 iunie,
in geanta de mana se afla un bilet de avion: a doua
A doua zi, dis-de-diminea{6, inspectorul Jennings, inso{it de Christiie trebuia sd plece la l0 9i 15 minute, de la Londra la
cdliva poliqiEti, qi-a inceput cercetiirile. Primul anchetat a fost
dorectorul hotelului, Edgar Wells. El le-a declarat cd Christine Bruxelles.
Investiga{iile au relevat qi alte surprize, care se lineau lant: o
locuia la hotel din 1945, imediat dupd incetarea rizboiului. Pentru
faptul cd locuia o perioadd de timp mai lungd, i s-a frcut o reducere micd valijoard de carton ce conlinea' se pare' tot misterul ce o
inconjura pe aceastil femeie. Ahturi de o serie de h6rtii, gasird o
a pl5lii camerei ocupate.
simp-aticEi ragi,odifnemc6etiee colec[ie intreagd de decoragii: ordine ;i medalii de rdzboi' Crucea
liniEtitd, distinsd 9i foarte cultS; extrem de
cunosc, nu avea duqmani. de iazboi frarllcezd (care se acorda numai pentru servicii excep-
lionale), Crucea de rizboi polonezS, medalia Regele George,
Declara{ia directorului hotelului a fost completatd Ei cu relatdrile
altor matori care o cunogteau. S-a aflat, de pild5, cd ea nu locuia

r90 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE l9l

atribuitd penffu acte de bravur5, Ordinul Imperiului Britanic, Din fericire, problema a fost rezolvatl mult mai ugor decdt s-a
decoralie care, de regulS, este rezervatd Eefilor militari, si multe bdnuit: L. Popiel figura in cartea de telefon, fiind decorator de
meserie. Inspectorul a luat imediat legdtura cu el. Convocat la
altele. Nu era vorba de o simpld colec{ie, cum pdrea la prima vedere, Scotland Yard, declarat'ile sale s-au dovedit a fi sincere si deschise.
Tn aceeaEi seard,. cei doi luaserd masa la restaurantul italian
c6ci alSturi se afla teancul cu brevetele respective, ce purtau numele ,,Speranza" din Soho. Fusese de fa!5 si Sonya Masters, o bund
cunoqtinji comun5. Popiel o cunoscuse, in urmd cu aproape doi
Christinei. Stupefac{ia agentilor a fost enorm6. Pentru ei, o
cadni,n-Eui-gNeixufibspctduostpeseddpi?ndnmlperlAeimngtecl-uemcaliipcseo-naotipnimuutpaurttePsinioetdpmeiexpcllea-leanoqtdafecdmeevseapi-ereCmreeaad:i
domnigoard de la garderobS, numiti Christine Grandville, nu putea fermecdtoare, mai bravd gi mai curajoasd decAt Christine.

avea nimic comun cu o asemenea panoplie impresionanti de inalte Arbordnd o mind nedumeritS, inspectorul Jennings incerc5 o

ordine gi medalii. in plus, intr-un plic ingllbenit, s-a mai g5sit o tatonare a interlocutorului sdu:
scrisoare de la Churchill, scrisd de mAna acestuia: ,,Leulo' in per-
tenz-a\i Pentru ce ,,bravd Ei curajoasd"? Ce vd determind sd carac-
soanl mulqumea defunctei pentru eroismul de care ddduse dovadd a fost dealtfel prietena
in timpul rdzboiului. astfel o femeie fermecdtoare, ctun
dumneavoastrl? La ce v-a!i gdndit, de fapt, cdnd a1i ficut aceasti
Cum se fhcea oare, se intreba inspectorul sef Jennings, ca o
simplS vdnzdtoare de magazin qi stewardezd de vapor sd fie pose- afrmalie?
soarea unor inalte ordine si medalii, care nu se acordl decdt gene-
ralilor? Anchetatorii au timas, pur qi simplu, irmdrmuri{i. Desigur, Popiel pirea pu{in stinjenit. A ldsat s5 se inleleagd cd nu gtie
era vorba de un caz care le depiEea competenta qi capacitatea de
inlelegere. Si, pe mdsurd ce cdutau in lucrurile misterioasei disp6- mare lucru, aflase doar cd Christine activase in timpul celui de-al
doilea rdzboi mondial, in migcarea de rezistenlE de pe continent,
rute, surprizele se succedau. intr-o elegant?i mapd de piele de fusese agent secret cu grad de ofiqer Ei cunostea, la perfec{ie, peste
zece limbi strdine. Era o persoanl extrem de modestd qi nu-i pldcea
crocodil au gdsit un teanc de citalii si-scrisori de mulfumire pe hdrtii sd facd caz de faptele sale, sau s5-9i aminteasc6 de trecut. Era insd
cu ent€te-ul unor cancelarii guvemamentale, apar{inind unor mari
puteri. Cu alte cuvinte, Christine adusese servicii multor {dri, inc6t ceva care o fr6m6nta.

reprezentanSi gi conducdtorii lor se sim{iserd datori gi obligali gi ii Jennings intrebd din nou:
prezentaser6 intreaga lor recunostinfi. Era vorba, in aceste hdrtii,
despre un cuvdnt care se intdlnea des: eroism. Christine ddduse de a---genNCCt hrusereidsscettriieluni,t,eprdeomalauratdeni upisnrAsaaprcfieteficci tdveorxrmeucoell,uslscee!giridaintutdrreSe?augIcleidnceutrnesoeaacrsqeatte?9li i activitatea
dovad5, in timpul celui de-al doilea rdzboi rnondial, de un eroism pe asasin?

deosebit, ce se remarcase clr mult peste medie. Numele de Muldowney nu-i spunea nimic lui Popiel 9i, in
in pogetii, aldturi de bileful de avion pentru Bruxelles, se afla discu{iile anterioare avute cu Christine, aceasta nu-l pomenise

o agendi. Ea cuprindea diverse insemn6ri, scrise laconic, cu pres- niciodatS.
curtdri, pe care numai posesoarea le putea descifra. Unele puteau
fi insS uqor citite. De pildd, in dreptul zilei de 15 iunie, ziua mor{ii in B-elgiaD?omnule Popiel, cunoaqte$ cd victima intenliona sd plece
sale, era scris cu creion negru: dineu ctt L. Popiel Si Sonya. qi nici lui Sonya.
Cee-a Nu, nu mi-a spus nimic la masi, nici mie
Cine erau oare acegtia? Inspectorul Jennings s-a hot?irat sA-i in treacdt cd va
ce gtiu este doar ci Christine ne-a vorbit
descopere neintArziat. A ales calea cea mai simpld, care dacd s-ar
pleca peste c6teva z1|e la bordul nasului ,,Winchester Castle".
fi dovedit ineficientd, lucrurile s-ar fi complicat. Iatd care a fost
A- geVnAtiiruSgcdomtlasnddneYadradli-uadlurei saaudocaomnvnoeci aSt-oonydaeMiansdtearsti' 9i pe
ralionamentul: era foarte probabil ca Popiel sd fi fost un londonez, aceasta. Ca qi Popiel , ea era gocatd qi putemic afectat?i de moartea
sau tot at6t de bine putea fi un cunoscut in trecere prin Londra. in Christinei; se vedea acest lucru. O cunoscuse cu gase luni in urmd'
prima ipotezd, el ar fi trebuit sd figureze in cartea de telefon, iar
dacd era un c5ldtor, i se putea da de urm6, cercetdndu-se registrele

hotelurilor. Cea mai simpld ipotezd era prima si, in caz de esec, se
trecea la a doua ipotezd, care e drept, nu era tocmai simpl5: zeci
de hoteluri se aflau rdspindite in intreaga Londr6.

192 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSATE 193

cu prilejul unei cdldtorii. Christine era stewardezd gi se imprie- Inspectorul Jennings trimise doi agenli sd efectueze o perche-

teniseri. Spre deosebire de Popiel, Sonya si-a adus aminte de un zilie la locuin(a criminalului. EI ocupa o garsonierd 'mod'esti in

incident sr.rrvenit in seara cdnd au fost la restaurantul din Soho. incinta Clubului, situat pe Pall Mall. perchezilia nu a condus la nici
iqi ddduseri tof trei intdlnire acolo, la orele qapte seara. Sonya
un rezultat. S-a gisit o simpld carte de membru al sindicatului
marinarilor. Dar acest lucru nu constituia un indiciu. Tot ce se putea
si cu Christine sosiserd in acelagi timp gi luaserd loc la mas5. Popiel
presupune era cd, atit Muldowney, c6t si Christine, probabil, se
intArziase cdteva minute, din cauza circula{iei. Cele doui femei intAlniserd, fie in weun port, sau pe un vapor.
ocupaserd masa ce li se rezervase. Sonya avea locul cu vederea
Moartea Christinei nu putea s6 treacd neobservatd, mai ales in
spre fereastrS. Si-a aruncat privirea spre geam VIsiiaamzdinitt,eadrcedpti-ina anumite cercuri direct interesate in activitatea acesteia. intr-una din
fa15, zile, la inspectorul Jennings s-au anunlat doi vizitatori. S-au reco-
un individ care o privea fix pe Christine. mandat ca fiind agenli trimisi de Sir pery Sillitoe, de la Biroul

affas atenlia prietenei sale asuprzr necunoscutului care o

supraveghea. Christine s-a mul{umit sd ridice din umeri Ei sd-i britanic de contraspionaj M. I. 5. Au inceput prin a spune cd nu
rispundd: ,,Cand aveam 12 sau 13 ani, tatil meu mi-a ficut cadou aveau imputemicirea sd facd nici cea mai micd declara{ie, dar cd
o pugcd si m-a luat cu el la vdndtoare de lupi. Pe vremea aceea>
ir Polonia erau extrem de mulli lupi. Am fost ataca{i de o haitd doreau sd primeascd un raport ddeetaSilacto,tlzainlndicy,aarsduparsaupervaolauflaiecei rsiii
stadiului cercetdrilor intreprinse
infometati de lupi. DisperatS, am pus pugca la umdr si am tras; am
ucis cd{iva, restul au fugit. De atunci, nu mai imi este fricd nici de Grandville, intrucdt Christine fusese un agent secret ce apartinuse

lupi gi nici de oameni." acesfui serviciu.

Nu am prea in{eles ce-a \Tut sd spun5, incheie Sonya. intre Agen{ii Scotland Yard-ului gi-au indreptat ancheta asupra com-
timp-, a apirut gi Popiel. Sonya, nelinigtitii, si-a anmcat din nou paniilor de navigalie unde lucrase Christine si,
Line" Ei ,,Winchester Castle". Muldowney'a in special, la ,,Castle
privirea spre fereastrS; necunoscutul dispdruse. fosf supus unor noi
interogatorii. Dupd multe insistenle, a acceptat sd spund si altceva.
Inspectorul Jennings avea sd mai audd, in cursul anchetei, Declara(ia sa finald cuprindea, printre altele, urm6toarele:

epuisodul v6ndtoarei de lupi, dar intr-o versiune cu totul diferitd.' ,,Nu am stiut cd Christine era contesd. paznicii de aici mi-au
spus cd ziarele au scris despre acest lucru. Tot ei mi-au spus cd
Scotland Yard-ul a decis si continue ancheta, cdci clasarea ziarele au scris cd a fost foarte curajoasd in timpul rdzboiului si cd
a fost rdspl5titd cu mai multe decoralii importante. Am ucis-o pe
dosarului cu concluzia ci era vorba de o crimd datorati rlzbundrii,
sau geloziei unui dezechilibrat mintal nu era cdtugi de pu{in

concludentd gi nu putea rezista unei analize mai atente. Dificult5{ile Christine pentru cd, in trei ocazli, ea m-a sfidat c6nd i-am declarat
cd o iubesc. Prima datd a fost in timpul unei curse spre Australia.
se conturau. Victima nu era o persoani obignuitd si, tocmai din
aceastd cavzd, cercetiirile irnt6mpinau dificultSli. Ulterior, s-a A doua, a fost la Southampton si ultima oard la Londra, ?n aprilie

constatat cd Christine Grandville nu era inregistratd in nici unul din anul trecut. Atunci m-am decis s-o ucid. Ea mi-a v6rdt aciastd
idee in minte. O iubeam. La inceput si ea mi-a spus cd md iubeste.
figierile poliliei britanice. Mai mult, desi era strdind - de origine Dar, dupd un timp, mi-am dat seama ci nu o ldcuse .decdt ca sd
polonezd - nu s-a gisit nici un document, oricdt de neinsemnat, se distreze. Eram gelos pe bdrbatul cu care mergea la cinema.
M-am hotdr6t s5-mi iau serviciu la,,Clubul Reformei.. pentru a fi
despre ea. Situalia a inceput sd intrige tot mai mult pe anchetatori, la Londra, ori de c6te ori ea ar fi revenit din curse.

cu atdt mai mult, cu cat se vedeau in dificultate de a rezolva cazttl. intr-o seard, am asteptat-o la hotelul unde locuia. C6nd a sosit,

Iar crima nu putea fi trecuQi cu vederea.
S-a ciutat in fiEiere mrmele lui Muldowney; existau unele

menliuni, dar neinsemnate. De exemplu, cu cdteva luni mai inainte, era insolitd de un bdrbat. Am oprit-o. Mi-a declarat cd nu are nimic
sd-mi spund si mi*a inchis usa in nas. A doua zi, am cumpdrat un
,,Clubul Reformei" solicitase poli{iei informaqii asupra cazierului lui
cu{it gi o mdciucd. Cdnd am telefonat la hotelul unde locuia, pentru
Muldowney. Acesta din urmd inten(iona sI se angajeze la Club. A
a-i da o int6lnire, mi s-a rdspuns cd era plecatd cu un vapor. Nu
gi fost, de fapt, angajat pe baza bunelor referinle ale poli{iei, care, mi s-a precizat cu care anulne.

in rdspunsul dat, menliona cd numitul nu suferise nici o condam-

nare.

t94 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 195

intr-una din dup6-amieze, in momentul cdnd ieqeam de la camaradi perfectS, impd4ind necazurile qi buc'riile rizboiului, dar
fcuinfie-umatogracfIutloc,,mCaairltsoenir"t,ormse-saelndiinnttril-noitcucrus6u, fndcpurtiiei tiennATfr-ici"aTd'e ca intre bdrba{i. invalase prea devreme qi p."u dur sd se lupte gi sd
S"a, f"upbrior rdul vasului ,,Winchester Castle"' Mi-a vorbit de relaqii
intime pe .care le avusese cu o stewardesa foarte frumoasa. L-am se,apere. Stiu cd dupi rlzboi refuzase si fie tratat?i ca o eroinl,
rugat si mi-o descrie gi, din cele spuse de el, mi-am dat seama cE
nu"pot"u fi decdt Cfriitine. M-am infuriat groaznic 9i mi-am jurat refuza ceremoniile, onorurile. Pentru ea totul se sfirsise. Lupta
fusese c6qtigat5. S-a retras in anonimat, ceea ce nu m[ mir6...
s-o pedepsesc.
M-; dus imediat in camera mea de la ,'Clubul Reformei"' Deci, s-a retras in anonimat, inhe 1945 gi 1952. i;i caqtiga
miciuca. Nu gtiam ce voi face, dac5 o
p-veoni thrujunag-mhiai ,luoavcoui lliotuvli ;i sau md voi rezurna s-o sperii doar' existenla prin diferite slujbe in care iEi putea utiliza singurut ei baga.j

itt "lauph,otel la restaurantul ,,Speranza"' am real de cunostinle, in timp de pace: cele sase limbi straine - *ia,

am urmirit-o plecdnd de poloneza, engleza, italiana, germana gi franceza. Iar in iulie 1952,
dupd ce petrecuse sase luni la bordul unui pachebot, unde fusese
cameristd, igi gdsegte un post de garderobierd, la un mare hotel
londonez.
cu un bdrbat 9i o femeie 9i, dlPf 19""u: Tl
^prrri.v-ait.-iot-ocudmin lua masa la hotel. Am De aici, in acest loc liniqtit, un indr6gostit refuzat, de condi{ie
nou pdnS intrat dup6 ea in holul hotelului modest6, mult inferioard ei din toate prurctele de vedere, vine si o
;i i-am cerut si-mi inapoieze scrisorile pe-care i le trimisesem' In injunghie drept in inimd. Eroina este dobordtii de ,,glonful.. geloziei,
acel moment, arn scos cu{itul 9i am injunghiat-o"'
fiind victima unei iubiri posesive, dac6 ar fi sd credem d-claralia
AceastaafostdeclaralialuiMuldowney.DestuldebizarS.Ea
asasinului qi titlurile jurnalelor vremii. Scotland yard-ul inc6 nu
nu ar fi putut fi verosimiia dec6t in cazul unui Pfihoqal $i mai era deplin convins, dar il bdnuia pe omul care o omordse. Atunci

ciudat era faptul c5, fiind intrebat de numele marinarului cu care c6nd egti amestecat in serviciile secrete ale mai multor 1iri, duqmanii
r" i"tafnit" ta ieqirea de la cinematograf, acesta nu a fost capabil te urmdresc timp indelungat. Nazigtii voiau oare s6-qi ia revanga si

sd gi-l aminteascS. puseserl u,,nluppri"emimiupoptericvaapmulicvuic{etimi peoi;lopnoeaztee...cdE"s-te r#brrrruru r-o,
astfel de
interogat mereu

Ip o'teze asasinul. Este confruntat cu maiorul Andrew Kennedy, in speran{a
descoperirii unei duble identitn{i a acestuia. Nu era cumva o misiune

de ucigas profesionist? Dar Kennedy respinge mereu aceastd

lupt[Stoeripi?unDeecfioreraatsi,caoninotrreabtla;rie:cuincutrvminptel-ededPeamceu,lqcuemisreoaarltei au ipotezA.
lui
l,a La sfirgitul anchetei, intr-o ultimi intrevedere cu Jennings, de
Cturctritt, Kristina igi pdstreazl numele din Rezisten{i' Vorbeqte
Scotland Yard, ofi{erul britanic ii declar5: ,,,{ceastl femeie era
nefericitii. O qtiu. Ea nu putea sA aibd dec6t sentimente de cama-
sase limbi. are 25 de'ani (era in 1945), o valizd phIE cu decora{ii, raderie. Din aceastii cavzd, cred cd asasinul spune adevdrul. Dupd
$i e la fel de frumoasi' Nu gtie ce sd
ilar e csuing-aucraesctai intotdeauna. aceastZl frumusele strllucitoare care cunostinlele mele, el nu are nici o leg[turd cu rdzboiul secret, siu
facd cu trecutul victimei. Serviciile noastre au studiat figa lui. N-a fost
tinerefe, cu
crr"e."gt" pe toli barbalii, nu Etie nimic din toate cele lumeqti' Care
inSteerreviscaiut-loSverceroedt,atc?ei cnuuaadervedvradt^' rAt-noddreewlaKesnfinrqeidhyr'l niciodati racolat, sau mdcar reperat de ai noqtri. Este un om necu-
nici nu au noscut, un om simplu. El nu stia nimic despre veritabila perso-
din
."ao"iU"gEui"tUi, o caracleizeazd in c6teva cuvinte ?n fa{a inspectorului nalitate a aceleia pe care o iubea. Eu am cunoscut-o suficient, ca
dJ";p6atu.u*ai'ra,,inpetinmapucldlnudptemi ietrraalmiearagniiificadr,dneeainmfric6aintiill,et.tdDgiesaprraeffaulida sd pot afirma cd nu i-a povestit niciodatii despre ,,isprivile.. ei. Si
pericolul. Viala nu conta. Nu era o femeie, era un zeu al rdzboiului'
se lase admirati, sI se joace pulin de-a femeia, s6 se facl iubitd
un timp, in speranla ci va iubi si ea, intr-o zi, acesta era cornpor-
tamentul Christinei. Ea incerca sd iubeascd, dar nu reugea niciodatii.
ie neegalat. Iiar cred cd nu putea sd iubeascd un bdrbat cu patim6.
fost acela. Criminalul n-a inleles ins6 nimic, pentru cI ea nu i-a dat
Era inJapabilS s6 se ddruiasia, oricine ar fi Putea fi o
,,codul" cu care ar fi putut s5-i dezlege enigma. Era nevoie de un