Miller, Douglas - Fii genial. Cum sa ai idei stralucuite

Douglas Miller

[[

tI genlal!

cum sa ar

I

strel ucite

Ce trebuie sd qtii, s6 faci gi sa spui

ca s[ transformi ideile tale in succes

6\ s^/ RENTROP & STRATON www.rs,lo

r anr nenrrr Iii?#lEiii#lE#

Ai o idee geniali.

Gum faci si devini

realitate?

Este esential sd dovedegti initiativd qi sh ii dai curs: permite
organizatiilor in care lucrezi sd prospere, aceasta fiind gi calea
cdtre realizdri gi succese mai mariin carierele noastre.
in cadrul locului de muncd, ideile strdlucite pot fi generate de
indivizi de la orice nivel giin orice scop. Unele idei rezolvd
probleme; unele imbundtbtesc un proces sau un produs; altele

dezvdluie oportunitdli cu totul noi.
:^

REZULTATE GENIALE:

o Veifi capabil si identifici obiective 9i sd generezi

idei pentru a le realiza.
o Vei deveni expert in transformarea ideilor tale

in realitate.
o Abilitatea ta de a avea idei geniale va construi

un alt mod de viafi.

Douglas Miller este specializat in atitudine pozitivS, gAndire
creativd 9i leadership, lucrAnd cu organizalii importante din
Marea Britanie gi Europa.

ffirrsRrs

@ RENTROP & STRATON ISBN : 978-973-722-37O-g

ilt IIiltIIililtilillltlll , ilxill[J[il[ffitlllilil
/: lnnnl

@ Pearson Education Limited

Aceastd traducere - Brilliant Idea
-What to know, do and say to make a success

este publicatd in inlelegere cu Pearson Education Limited

@ 2O1O RENTROP & STRATON
Fii genial! Cum sd ai idei strdlucite

ISBN: 978-91 3 -1 22-37 O-8

Toate drepturile rczeNate. Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi reprodusd,

**-"ffi:J:::,:il;i*",arhivatd sau transmisd sub nicio formd ;i prin niciun fel de mijloace mecanice sau
elecrronice, rotocopiere, fdrd permisiunea in scris din

Pregedinte: George Straton
Director general: trlorin Cdmpeanu
Director Divizie Editoriali: Rizvan Tinase

Traducere: Magda Achim
Manager editoriaVredactor: Manuela lArloaici

Art director: Cristina Straton
Tehnoredactare : Dana Segirceanu

Corecturi: Elvira Panaitescu

Tipdrit la C.N.I. ,,Coresi" S.A.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

MILLER DOUGLAS
Fii genial! Cum si ai idei strilucite / Douglas Miller;

trad.: Magda Achim - Bucuregti: Rentrop & Straton,2010
ISBN 978-973-722-370-8

I. Achim, Magda (trad.)
159.923.2

/-*

8&5/)RENTROP&STRATON
Cnp de Uitrrl ti Co6dLdi in Ahced
\-,2

Bdul Nafunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure$ti

TeI.: 021.209.45.45. Fe 021408.28.99

E-mail: [email protected]. Internet: rw.rs.ro.

CUMSAAI IDEI STNAruCITE

Ce trebuie sa $tii, sa faci gi sa spui
ca sA transformi ideile tale in succes

Douglas Miller

Traducere: Magda Achim



Cuprins 11
13
lntroducere
29
Etapa 1 Obiectivul ideii geniale 31
43
1 De ce sd ai idei? 55

Etapa 2 G ener eazd. idei geniale 75
77
2 ,,Habitate" pentru idei geniale 93
Ja Depdgirea barierelor psihologice 111
4 Cum sd generezi idei geniale 119

Etapa 3 Luarea deciziilor 135

5 Provocdrile oamenilor r37
159
6 Idei in laborator - testele dure 17l
7 Idei in laborator - testele delicate
183
8 Decizli gi acfiuni 185

Etapa 4 Idei in libertate t93
9 Strategia gi lansarea ideii tale geniale
10 Idei qi echipe geniale 195
11 Tu qi atitudinea ta pozitivd
t97
Etapa I Ciclul de viati al unei idei
t2 Ce se intAmpld cu ideea ta t99

Concluzie

Bibliografie

Mullumiri

Despre autor

5



Introducere

,,Ideea este tot ceea ce existd."
Omette Coleman, muzician

gti genial! Uneori s-ar putea sd nu te simfi aqa, dar esti.
Privind in jur la tine in birou, in tren sau intr-o cafenea,
sau in oricare alt loc in care citeSti aceastd carte, s-ar
putea sd itri vind greu sd crezi cd locuitorii PdmAntului, asemenea

1ie, i1i impdrtdgesc talentul. Ca ti tine, qi ei sunt geniali!

Egti genial pentru cd ai idei tot timpul. Ai momente de reve-
lalie cdnd te ndpddesc ideile, s-ar pdrea din senin, adesea la ore

nepotrivite ca, de exemplu, 3 dimineafa. Sau cdnd faci un dug, sau
te plimbi prin parc, sau cdnd te uifi pe fereastrd ore in gir.

Egti genial pentru cd pAnd $i atunci cdnd efectuezi cele mai sim-

ple sau cele mai instinctive sarcini, egti capabil sd ili pui intrebdri

de genul: ,,De ce nu fac lucrul dsta aga?" sau: ,,Md intreb ce s-ar
intdmpla dacd l-ag face aqa". 1ti o capacitate infinitd de 1in9va

Egti genial pentru cd ai o intuitie care te face unic. Ea poate
schimba in bile nu numai propria-liuiafd, dar qi pe a celorlaltri.

Egti genial pentru c6 te pofi elibera de gdndirea rigidd. PoJi

sd ifi schimbi modul in care gdndeqti 9i felul in care abordezi

slujba existentd.

Epti genial pentru cd dai lumii tale forma pe care o doreqti.
Prietenele noastre, animalele, trebuie sd se adapfezt! Ia mediullor de
viaf6. $i tu o pofi face, dar, in acelagi timp, poti sd dai mediului in
care trdieqti forma care fi se potrivegte. Poti sd explorezi ;i sd expe-
rimentezi la nesfArgit ideile qi opfiunile pe care le ai la dispozilie.

+,/

8 Cum sd ai idei strdlucite

Aqadar' vrei sd ai mai multe idei geniale? vrei sd exploatezi
la maximum aceastd
bui sd o faci? Atunci inteligentd? Vrei sd mai qtii 9i de ce ar rre_
citegte mai departe...

De ce sd ai idei geniale?

I Vrei ca la sfdrgitul viefii tale profesionale sd pofi sd i1i spui

cd ai reugit? Sau vrei ca toate oportunitaiile legate^de
ocupalia ta zilnicd sd ifi scape printre degete?

I Munca poate sd insemne 45 de ani de corvoadii sau exact

lucrul care i1i definegte viafa in cele mai pozitive moduri.
Nu prin noroc se diferenliazd cei activi de cei pensiona{i
din motive psihologice. Ci prin atitudine.

r i1i vei petrece intre 80.000 qi 100.000 de ore din viatra ta la

serviciu. Este ingrozitor de mult timp sd te plictisegti, sd te
descurajezi gi sd te demotivezi. avana idei 9i incercAn_
du-le, te implici cu adevdrat in munca ta.

I La serviciu ai idei extraordinare tot timpul. Ce lucru fan_

tastic sil po{i sd spui cd ai avut o idee extraordinard, ai
pus-o in practicd qi ai adus o schimbare.

I Cand incepem sd ne ,jucdm,,cu ideile, uitdm cd suntem ,,la
cd am depdgit ,,limitele temporale.., sun_
muncd". Simlim

tem relaxafi 9i eficienfi. Obignuitele opt ore (sau poate 10,
sau 12) zboard.,,Munca., ;i toate conotafiile negative ale
acestui cuvdnt se transformd in ceva ce fac alfii.

O Tuturor ne place sd fim asociafi cu succesul. De ce s6 nu
faci parte din acest succes, fdc6ndu_1i cunoscute propriile
idei? De ce sd nu fii jucdtor, in loc sd fii spectator?

I A avea idei, a le incerca gi a nu_fi fi teamd sd eguezi une_

ori qg-q! elemente esenfiale pentru ceea ce face din tine o
fiinld umaiid.

i Transpunerea ideilor in practicd reprezintii un mod exce_

lntroducere 9

lent de a atinge sentimentul de putere gi succes personal.
AjunE iftr-aTe$AaEea Senzdie cE ,,eqti Viu", pe cafe numai
contactril crl lumea fi-o poate da.

Pentru a supraviefui gi a prospera in organiza\iata, trebuie sd
dovedegti initriativd, sd ai idei qi sd te implici.

De ce citegti aceaste carte?

Ai o idee care este ,,genial de simpld" -"-U!|99$l_slqpllg4lg

schimbd ceva? Sau eqti nerdbddtor sd creezi ceva ,,pur qi simplu

geiriai":unlucru mare care schimbd totul?

Ai o idee comerciald buni sau o idee de modificare organi-
zalionald qi vrei sd qtii cum sd ii influen\ezi pe ceilalli pentru ca

aceste lucruri sd se intdmple?

Probabil vrei mai mult de la slujba ta sau vrei sd devii mai
eficient in ceea ce faci.

S-ar putea sa fii plitit ca sd fii un generator de idei si ai sen-
, zgfa-Cra-arfqpas in pani de idei bune. S-ar putea sa joii un rot
administrativ ti sdifdoreqfi sd aduci o schimbare sau si incepi
sd i{i vezi slujba altfel.

Poate egti doar curios sd afli cum sd ai idei geniale.

Indiferent de rolul tdu, fie cd egti un manager care doreqte ca'
echipa sa sd aibd gi si pund in practicd idei geniale, un manager I
i care doregte sd aiba gi sd pund singur in practicd idei geniale sau
\ un angajat care vrea sd iasd in evidenfS, aceastd carte este pen-
itru tine.

Dacd ai toate sau oricare din aceste lucrui, aceastd carte te

poate ajuta.

10 Cum sd ai idei strdlucite

Unde o poti folosi?

Sfaturile din aceastd carte sunt adresate celor care sunt anga-
jati de altcineva, dar multe dintre instrumente, tehnici gi procese

pot fi aplicate in multe aspecte ale viefii. Este pentru cei care

simt cd, prin ideea potrivitd, pot schimba lumea, precum gi pen-

tru cei care vor sd i;i transforme slujba.

Cum func{ioneazi aceastd carte?

Fii genial! Cum sd ai idei strdlucite te poarte prin urmdtoarele

etape:

Etapa t Identificarea obiectivului tiu iti va da posibili-

tatea sd identifici obiectivele legate de rezolvarea problemelor
sau de exploatarea oportunitdlilor care creeazd necesitatea idei-
lor geniale.

Etapa a 2-a: Generarea ideilor geniale te va ajuta sd gene-
reziidet geniale pentru arealiza obiectivele de mai sus.

Etapa a 3-a: Luarea deciziilor explicd modalitdti de selec-
tare a celor mai bune idei geniale.

Btapa a 4-az Idei in libertate i1i aratd cum sd i1i pui ideile
geniale in practicd prin propria atitudine pozitivd gi printr-o
strategie extraordinard, dar qi prin ;i cu alli oameni.

Etapa a 5-a: Ce se intimpli pe urmd explicd faptul cd ge-

nerarea ideilor nu este ceva ce se intdmpld o data in viata; este
un proces permanent. Aceastd etapd te ajuta sa vezi unde te afli
in ciclul ideii Si incotro sa te indrepli in etapa urmdtoare.

incepem cu Etapa 1 - cu identificarea problemelor sau a

oportunitdtilor ;i cu stabilirea obiectivelor noastre...

Obiectivul
icleii geniale



ai iclei?



evoia de a genera idei geniale vine din urmdtoarele
trei surse:

1- Ai identificat o oportunitate care trebuie transpusd in viafd.
Obiectivul tdu este si generezi idei geniale care sd optimi-

zeze aceastd oportunitate.

2 Tu, echipa ta, departamentul tdu sau organiza(ia ta se con-
fruntd cu o problemd care necesitl rezolvare. Qbiectivul
tdu este sd generezi idei geniale care sd rezolve problema.

3 ]i-a venit o idee geniald qi gtii ci are potenfial. Obiectivul
tdu este sd ii evaluezi potenfialul qi sd decizi cine ale ne-
voie de ea, cum poate fi folositd qi cum pofi sd o faci sd fie
acceptatd. Va fi folositd pentru a rezolva o problemd sau

reprezintd o oportunitate care trebuie fructificatd?

in acest capitol vom analiza valoarea ideilor gi necesitatea de
a le transforma in obiective, in caz cd urmeazd sd fie transpuse
in viafd. Avem in vedere, de asemenea, qi cum putem sd identi-
ficdm aceste obiective. Obiectivele ne conferd directie, iar dacd
gtim in ce direcfie ne indreptam, g$nilirea noastrd (,,generarea
ideilor") devine mai agild. Vom analiza in detaliu acest proces
in Etapele a 2-a, a 3-a Si a 4-a.

Un obiectiv clar conferd. ideii concentrare, energie Si control.
James Adams

Conceptual Blockbusting

16 Cum sd ai idei strilucite

Aga cum au mai evidenfiat 9i alfii in repetate r0nduri, adeseori

este_micd diferenla apfg g qroblemd qi o oponunitate. pro_
b-lenGto cidc iEtfeci

ifd1ei1lorvredmn'ntpe ,a;ce;r;a;g"i,"i3ndfifnerTen:tTof"ioXui;Ji"itliu3ulrllnl'of.ui.lrf'ifiinJ:::*:f" *;

nFluxulu icleilor geniale

Po{i sd observi in diagrama de mai jos cum se integreazd
identificarea obiectivului in int
f-Ji al ideii geniale.
"guf

O oportunitate

-\ ) I r,-i{ O problemi
Obiectivul ideii geniale (Etapa l)

$

Generarea ideii geniale (Etapa a 2_a)

{}

Luarea deciziei (Etapa a 3.a)

l.

Jli
\t'
Ideile in libertate (Etapa a 4_a)

Ciclul de viafi al unei idei (Etapa a 5_a)

De ce sd ai idei? 17

Obiectivul exploatlrii oportunitS{ii

O cale captivantd de a produce o idee genialS este sd identi-

fi,cj o oportunitate sau doar sd ai o vagd idee cd un lucru s-ar putea

sd reprezinte o ,,idee bund". Ideile cdnd identifici o

lg. No existd o singurd metodd,

p*cara largd, de identificare a oportunitdlii. insd ceea ce

gtim precis este cd vAndtorii de oportunitdti se disting printr-o

mare curiozitut", p_gl_irtr"br4jijlplryj. in plus, adesea igi
.

aratd nemullumirea-fa1a dF starea de fapt, pentru cd pun o

multrime de intrebdri de tip ,,cum", cate confin cuvinte precum a

imbundtifi, mai bine, mai repede, mai mult sau mai promptpen-

tru a imbundtdfi practicile curente sau a inventa unele noi.

Acest subcapitol referitor la exploatarea oportunitdtrilor se
imparte in patru pd(i:

L Vindtorii de oportunitifi - trisdturile
2 ,,Imagineering-ul*" ideilor noi - identificarea oportunitdfi-

lor creative

3 GAndirea scenariului - o abordare strategicd a identificdrii

oportunitdlilor

4 Oportunitdfile * cdteva mementouri.

VAndtorii cle oportuniteti - trlsdturile

/ 'VanAtorii de opornrnitifi se disting prin diverse caracteristici

Pe care le vom explora in continuare.

Nicio problemd

' Vandtorii de oportunitdfi exploreazd idei, chiar dacd s-ar

putea sd nu existe niciun motiv clar gi hotdrAtor pentru a face

* Termen format de la imagination qi engineefing calchiat de Walt Disney pen-

tru a descrie procesul prin care cei care creeazd animalii iSi folosesc visele ;i viziunea

pentru a le transforma in realitate (n.tt.).

18 Cum sd ai idei strdlucite

?"::ltd ftA*if"sstvcli,dif'f?fincucgiduaaie|trrltno^eiteae9arrize.ic,rzvu9deireipe.tonoioaatpteedroien.rnlltoEiu3arnrlveliogtlidpreG1foid1sprritr-nrueaiornrtbcciitmlapde*ufpm"pitoe';edoru;ee;nvgr'astiaiicatnnlohalde"iamlierraaeebto6ap.aturrAceod"r,aebciv.leipdenear,mcteis0pceiatooacc*f'epiesestiidnnl-"ti"sriud"cuupe.*rn"at,a_-
f;;;il;r,;;;i""*" _fitdnTaeirtceuiaoCncd.leiaauridr*didcg.qnS$ciactninim-oio'Ttbsfspiadsrnaraiy-acgte,ioaalrn-_ofdftimui,det_meignc,a:'stit-neut"efn;.cdad.fo*i cf.uaru"tqad,d"aiolntcrniinomeuvpda,.onpuoaruvtuoenm*i-,

posibilitdti

* ria";;il;".,onmbRtgul.ol1ltVgrrtt$indu3dnen1idinji"rdtteorioeird-uepmnlaoiadlicip,eboeeosxppCi9bo.ue_iripfTi1uti9adni.nf""iir_apd.unpf_toginiri9cpnino$"hnmisEeiidnifetfglrepida.ia""odit*dtigpc*rg*i.i_l-;,tme;jp..f-e_frFqniiip.rt-eai el.,4tefap,vpec1me-ipqimdSeai_ii
";;;";;;\ *, asta?" sau dau glas unor gdnduri

)intdmpla dacd,...,,sau: ,,Nu_mi vine".srd_

"."il;;*f asta". Vendtorii de oportunitdfi pricepufi

/ posibilitali legare de acestea.
fi: ,,Md iiitreb ce s_ar

;;ar";i"

au idei qi sugereaid

Ideile altora

I itpa'sdruouuetzniTalviet."ev_Ybpeniude!dd:enntcpadoiaetrarconieisetrricdfiusiuepdlraeuteiidn[optobeor$ptierriiioznpcreigeontuittfrdainaaiscidcdHpeaaeulspifnJeitiasiqiolauirsfrilaiaitl"iseuisc!rtuppeetroc-e'en-trfrripeofi"rotvaiiuvrosoreirfse""uip"seidppdece"pair"lireu"feeriraiviHiclnrterottiririeiaps"be.idnElSr_eiii

Ill\i

j

De ce sd ai idei? 19

Creativitate

Vdnarea oportunitdtilor necesitd in mod frecvent un grad ridi-

-cat de gdndire creativd. in acest sens vei gdsi util Capitolul 4

,,Cum sd generezi idei geniale".

Vindtor sau,,profitor"?

-

A vdna o oportunitate este ceva; a profita de o oportunitate este
altceva. Dupd ce ai identificat o oportunitate, trebuie sd stabileqti

obiectivul de exploatare a oportunitdfii - ce incerci de fapt sd rea-

lizezi. Trebuie sd faci acest lucru pentru cd ideile neclare despre
oportunitdtri vor conduce la solutii neclare qi la acfiuni neclare.
Oportunitatea iniliald egueazd din cauza lipsei de specificitate.

Urmdregte procesul de gdndire din spatele ,,Obiectivului de
rezolvare a problemei" (vezi paginile urmdtoare) pentru a te aju-
ta sd stabileqti 9i obiectivul de exploatare a oportunitdtrii.

Iclei grozave cle la imagineeri

De aproape 60 de ani, Walt Disney Corporation are un depar-
tament de imagineering care ndscocegte noi experienfe pentru
copii gi adulli, care ajung sI se materializeze in parcuri tematice,
personaje g.a.m.d.

Ce a determinat echipa Apple sdcreeze iMacul gi iPodul? Ce
a determinat echipa Google sd creeze Google Earth? Ce l-a
determinat pe Walt Disney sd se gAndeascd la filmul artistic de

lung metraj Albd-ca-Zdpada ;i cei ;apte piticiintr-un moment in

care filmele de animafie durau de reguld circa cinci minute? Ce
l-a determinat pe un dezvoltator de software sd decidd cd un
document voluminos poate sd fie trimis dintr-o fard in alta qi sd
ajungd in 10 secunde? Aceste lucruri s-au intAmplat pentru cd irl
fiecare caz imaginatia unei persoane a creat oportunitatea. Apoi,
intuitia a transmis persoanei respective si celorlalti cd este o idee

20 Cum sd ai ideistrelucite

a fdcut ca

Imagineering-ul ideilor noi

ll-9'*i1gr,.rur@;arasiP":irys9an:pgLltgo idee similard, insd nu vor vedea

rer. (J rctee noud vine ffitcieauna uneiTinguG*irers6and;l
Chiar aaca a fost
adoptatd imediat influentatd de multe. Ideea poate fi
de ceilalli,
respinsd, imbunatdfita,
denaturatd sau modificatd in alte p.iuirrtr,
A* provine de la
_o-singurd persoand. De ce nu ai fi tu acea
persoand?
Un mod excelent de a identifica oportunitili noi este prin
,,imagineering,,, adicd proiectdndu_le creativ prin
imaginafie. Imagineering_ul este fotosit in-Ooud lumi:
siidlaeucilebeaiccaiaclrqeettiaisn,tafeDui ol9aniabaladcziaDneunrconkialotsoiaignurvaEef.ineTif..i,i,Anu"-uir"_erz"u*lrtdefticduainnetorros_pcolacndul
gdndire intensd, ra{ionald, ci din saltul
de o dozd siiniltoasd de intuitrie care sd inimaginalie, insolit

,;;j_" inventia.

Cdnd imaginezi idei,,nu existd un plan de urmat. Inspirafia

il;;iLnttulSilie:,,I,ia^rl1aTpolit, p-r'Tinom,udlt.di1ttrr-aonscpoiramlieb, iffi intre imaginafie si

il"gfiil#"r:"Llnlmdueiecmieuvruiricnmgriiedrfeeixrixictamrtealria.tloaoorDtrdredeimn.iqna,ie,arVlpreerinse.fueiflimolreiaessdredee,ivnliauntc'imerwaepsaarlddllittaa"Dt"feirrio,m.inr_a"ii;aietdaeimcnfeuiiecirgneaieareimmreidanaagtmetidnginetceta6eznscdcdd

Elaborarea scenariilor _ o abordare strategici a identi-
ficdrii oportunitifilor

nscaerPniilaoorpriiuaplaefronizstartutdfovldioitesoitSrduh.lce.ilalndllaeutisnotcrdieedpi updteeutlraoaipnierielroevre. d,s7eh0ae, ldcl oivsnpeceresrpaeecrpedoaarssit'cfieei"_l

De ce sd ai idei? 21

vor fi mai bine pregdtiti in caz cd oricare dintre scenariile pre-

conizate devine realitate. Planificarea scenariilor reprezintd un

catalizator extraordinar pentru crearea oportunitdtrilor, deoarece

ifi proiecteazd gAndirea in viitor qi te incurajeazd:

Fie s-d 4duc! v!!19ry1 imqginat mai aproape sau chiar in pre-

zent, ceea ce am putea numi ,,viitorul acum".

Fie sd identifici problemele viitoare gi sd creezi mecanisme

de prevenire a acestora sau sd le transformi in oportunitdtri aqa
cum a fdcut-o Shell cu atAt de mare succes
i

in cazul lui Shell, aceasta insemna cd atunci cdnd prgtu\

petrolului a sdrit in aer, compania a fost capabild sd isi adjudece
]

cota de pia{d, intruc6t pregdtise mental acest scenariu in avans. ]

Ideea a prins, iar organizalii precum gigantul minier Anglo-
American din Africa de Sud qi-a creat propriul departament de
creare de scenarii, condus de futurulogul gi planificatorul de sce-
narii Clem Sunter. Acesta a planificat cu succes scenariul prdbu-
girii sistemului de apartheid.

Este posibil sd decizi cd ,,viitorul acum'o este o nofiune asu-

pra cdrei este prea devreme si acfionezi; insd gAndind Ei plani-

ficdnd totul in avans, vei avea un avantaj in fala celor care nu au

fdcut-o.

" Ceea ce numim noi noroc... este ceea ce se intilmpld cdnd t-

ry3i11g!1tg,23jf-p!eg!gl!pregdtirea se futtillneSte cu oportunitatea. Dacd eSti mereu gata, V/

-nia $F'' .

Will Smith,

actor

Oportunitdtile - cAteva mementouri

Iatd cdteva lucruri-cheie de refinut in incercareata de a iden-
tifica gi a exploata apoi la maximum majoritatea oportunitdtilor.

22 Cum sd ai idei strdlucite

Multe din ele insufld gdndirii tale o dozdtsdndtoasd qi necesard
de realism.
.d I
Y-::lil o-p:Ir"i,31ile existd doar penrru scurr rimp. Fii
II sd i{i pui ideea in practicd rapid.
o- qregdtir

{r vvCieiadzu.imtddaooiaprpoucrettiuntnreditceaeclAi.d.t ircineeci.tlcopacrr'esina,"flaeuliaatatsa.t.edpatia.$Cteepific?anrseeaamstenadptsAd

e Ideile se nasc adeseori din cunoagtere Ei invi[{are. Cu c6t
suntem mai informafi, cu atAt suntem
,,vedem,, mai multe. mai capabili sd

*e&, liINnfnPd;esea*ee"ipvdia"oli.emetauatnattecedltroad?eps,mepdnoaaepriztfrieupitdednoa,iiiacsnritdaudcefmeeisleiedrillet,iribftiiseulvmacridnaurieAnrdgxin;.Aic.ndNenuSsdnilmiiavarleoiivcaderi.e,txa,ippluteeolog."taarAstl,idec"Oezcaigr"esaouetrpd"az"onenfrt,taai;uuitiv.nfpiitt,radoiltl_lei.
*
Cend folosesti o oportunitate ;i pui o idee in practicd,
seori lucrurile se pot schimba totdeauna. ade_
pentru
fi& nOopteoarztud_nfiitaidtieleilepaolet atoriimi caagreinia1tievi9niinapcaopi. uitate, aqa cd
i !I$ Ideile cnoonisenecinlo*t.dv-..e_s,sc-ea{ tpu!nrgc-i1cAldndnn! efima;teppretagmdtic(ielpemnarriupueflein.,
si.-in

Avertisment..

t"r;;;;* ;ttil;;"Dacd nu tii seama de ideile tale

oporrunitare. acest lucru s_ar
atunci cdnd apare o

sgpdriondbuelevpmiiroeufnipluieldrceearormecearnzeizelou, lnivngd.lpoDrceosbcale;n""ur;i;,l;df;f;i;';;;;;;";;;

;,;;iFoCoproittnuitnuoenr:iitHiitoicloawrretso-dasorrrDe,rus.tceua,ua*_?"y1tr.._^ou^pT,df3oiciomi nuslurelledi.e;*s;.p,u"re#i.;d"ieunnatMifica1 aek6ree).ayoquireOxpwlonaGraoreoad

De ce sA ai idei? 23

Obiectivul rezolvdrii problemelor

O a doua cale de creare a unui obiectiv pentru o idee geniald

eslq.s4 qlqbilgsti un obiectiv care y9,zo\it9p1oflemd. Dupd cum

este bine stiut. solutia unei probleme poate sd reprezinte o opor-

tunitate in sine gi, in realitate, fgry]Ularea pg_iob_i991!y $g 1e.zol

"v_arg_ I grypleme,i trebuie s d reprezint" Ju_ tg-l--d:l l{r .g-eportuni- "
(penrru care
ta*teD. AaiineiereT;-adi6aieiCeziionluvaTiioi "pro-ibelieiimivaar.ea problemei

ae

va trebui sd generdm ideile noastre geniale) serealizeazd. in trei

etape:

l Exista o problema?

2 Car.e este exact problema?

3 Care este cauza problemei?

1. Existd o problemd?

Dacd simti cd organizafia ta se confruntd cu o problemd, pe
cetebazezi c6nd spui acest lucru? Probabil, pdrerea ta se bazea-
zd pe unul din urmatoarele doud lucruri:

Dovada - un anumit incident sau eveniment ca.re a scos la

iveala o problema. S-ar putea sa delii dovezi statistice despre
existenJa unei probleme. Dacd a$a stau lucrurile, atunci fd pasul

urmdtor: defineqte exact care este problema.

SAU

Intuifia - senzafia cd ceva nu este in ordine. S-ar putea sd fie
valabild mai ales in raport cu comportamentul uman, unde

masurile sunt dificile (iar unii ar putea spune chiar nedorite).

S-ar putea sd te agtepfi la un anumit standard qi sd ai ,,senzafia"
cd standardul nu este respectat. Probabil nu se intdmpld ceva ce
ar trebui sd se int6mple.

S-ar putea la fel de bine ca intuilia sd vind prima qi apoi sd fii

in stare sd produci niqte dovezi care vin in sprijinul acestei sen-
zalli.

24 Cum sd ai idei strdlucite

@oc_e_s_e_timedpnpts-.xeuacou.aitecsbsmelipdteiaedbesiniisctlo'leadlumo,piintic1afrarvioieet.iigfzbnviSeiislgse6uatdrrmmfceAnitcuonanddimealgienudre.geterfireea,.e_.dafurcdeudde1pidtooddalevovqiteeicirditzva.zreiei.e,la-,opfAzatrraei_astrcnaerocet,.rl"(eruuNvr*arfezreriuur;azvi_;oi1o;cgteriiaaaa"_"p:ooi,cdi$lntd"aeoe.r".nrl.4eaJ,iu,ril-r4"menfgriguieftvfidnTeicnusuoJodtiaeell#ierfi_ofigriir_dr"aieeiI-f*-eiJc,rlua_d;i

9j]t1!g"li lt--"_tgj9a exisrii o problemd, purem trece mai de_

parte la definirei?-preciS6.

2. Care este exact problema?

Odatri ce ai hotdrdt cii existd o problemii, urmdtorul pas este
stabilegti care este ea.
sd

acest;r;,-;oTdcpcnboeudu:nlttiiegsuvncsae-aotduaurdtmsuolsanscrupafiiiueu[nr$iinicie,lecaeoozdcrmmareuhtsdunispccuunocauficirrib,icesotceirmoeeuec,fnmraaoisiitnmi.aunqmmiprAuiiuabmuvaOlnielufndti"eaeeirrguu.edOalapunga"riddpiijunudiiftsnutnercrreseru,ellulter_aari_,imcidl"ceopraoosro*iv,ntlce_ueccauurrzru"rmiesiz,$eiminmtaea5orafcideliaifaulrumeroincauruvepmltemdreineundtcniareeicuriqrealesuirardaeii i

"omurri"ur"]

-cstmm1qrauedae$gaaende3irlTiriredtevaaaoaotcta5certstobe0ai,eumeulmg,durzaeeeona€rupdaeaep.renlmr-eermsaiiszenccepeeanhc*roniiilaiposi_pituat.ufcaraludelArlfodi"o-als-a"ptascudraeredigutenaezpe;leuulsriarvv,outaiiaea*abi-y_g#lrureemuirtamldita*ll"eg-iuotelr,n_Uaii*fauiprn_rdil"mnfs"eenpidrcgefe;fciiuefainom;fiijti4mLurufgstdauai:pinpuuamuitcudscedaelorloeriamnaecvedr.ecaupddmtnppra-eiarrrcaruioamcearrbt,g"riencaiaa.nqddocbttanue.eirilnal;C,*nsci_ini_auin_

'r*.il;fiil""r*

De ce sd ai idei? 25

rea sd fie de acord: e-mail-ul era problema, in special folosirea
er?_sig!L1_ege$qia.E3!fu !td:t"p6;Coniinuau'iase614Ap'e-
d.iluEr1'i-.--ql9lnel1l6$try;tg$fq!fl g-gti-qv%.sl-anume
cineva care primea in jur de 50 de e-mail-uri pe zi.

Uneori statisticile-iti permit sa te conce -dgpg! aqUg{g.

problemei existente. In alte cazui, concentr6ndu-te clar asupra

iffiEilor-c[A; care problemd, de ce si cdnd apare - gdndi-

reatavadeveni mai agerd. in exemplul nostru, problema nu era
lipsa de comunicare, ci folosirea necorespunzdtSare a m-etodeloi-

decomunieffi;fffi

in consecinld, din acest scenariu trebuie invdfate urmdtoarele

lecfii:

I Definirea unei probleme este adeseori mai importantd decdt

GirrtiiiEqEn-ereTg:inff met?Amsoffi iile-hureZolvd-eTeCf iv

areald,, ele sunt periferice fatd de ne

O Dacd produci idei geniale pentru a rezolva o problemd,
asigurd-te cd rezolvi problema potrivitd.

o Specificd sigur care este problema.
o Asigurd-te cd te concentrezi numai asupra rezolvdrii pro-

blemelor care meritd timpul gi atenJia ta.

3. Care este cauza problemei?

Uneori, cauza problemei este mai pufin clard. S-ar putea sd
fie mai multe cauze, deci este posibil sd fie necesard o solufie

mai vastd. in exemplul nostru s-ar putea sd existe un numir de

cauze ($i o gamd vaiatd de idei pentru arezolva problema):

3 Prea'multe e-mail-uri cu CC, motivate de faptul cd ,,s-ar

putea sd te intereseze

problema". Concentreazi-te asupra adeviratei
cauze a problemei; astfel vei gisi
e Prea mult ,,manage-
ment prin e-mail'.. o solu(ie mai concentratd.

a Oameni care trimit

e-mail-uri celor de ldngd ei.

26 Cum sd ai idei strdlucite

Este totugi important sd incerci si te concentrezi asupra
adevdratei ca'uze a problemei pentru ci va permite ideilor pe

care le genercziin etapa urmdtoare sd fie concentrate mai direct.

Compania noastrd a propus urmdtorul obiectiv de rezolvare a
problemei:

Reducerea numirului de e-mail-uri pentru ca noi sd discutdm
mai mult unii cu al1ii.

S-a hotirdt cd metoda cea mai bund de atingere a acestui
obiectiv ar fi sd propunemnigte idei de rezolvare a problemelor.

Acestea includeau:

I Interzicerea trimiterii de e-mail-uri cdtre persoanele care

stau la 5 metri de tine.
O Declarareazilei de vineri cazifirrd e-mail-uri.

o Includerea in CC a unui numdr de maximum qa3e per-

soane.

o Folosirea e-mail-ului doar ca o confirmare scrisd a acor-

. durilor verbale.

Apoi, pentru a-i face pe oameni sd vorbeasci mai mult, au
propus un obiectiv revizuit:

Reducerea numdrului de e-mail-uri trimise in inteiorul com-
paniei, astfel incilt nimeni sd nu trimitd mai mult de 15 pe zi.

Acesta este, fdrd indoiald, un lucru mai bun pentru cd include

un standard (15 pe z1) care poate fi mdsurat in timp. Stabilir€ra

unui standard itri permite sd observi dacd funcfioneazd ideile
generate pentru rezolvarea problemei. Obiectivul revizuit le-a
permis sd vind cu idei in plus pentru rezolvarea problemei:

o Configurarea unui rdspuns automat la e-mail-uri care ii anun-
fd pe destinatarii extemi cd e-mail-ul a fost primit qi citit.

De ce sA aiidei? 27

o Telefoneaz6 colegilor sau vorbeqte-le direct' dar scurt 9i la

o obiect. trebuie si vorbeascd cu cel pufin 10 persoane
Toatd lumea

o Pe zi- e-mail-urilor pot trimite rispunsuri in call s1
Destinatarii
ce mi-ai trimis acest e-mail?" ' dacd consider[
intrebe: ,pe

o acest lucru necesar' este interzisd in e-mail-uri'
eUr"ni"r"a ,,FYI*"

Rezumat

#;;il'Ideea ta fie va rezolva problema, fie va sugera o oportunitate
care urrneazi sd fie exploatatd' Sau ambele' Ideea ta se va ffans-
Acolo unde este posibil' obiectivul
forma acum intr-un

t eUuie sd aibd trei caracteristici:

l Trebuie sd fie sPecific' intrucdt trebuie s[ fii motivat

2 Trebuie ,a ri"

pAernttrreubuai-lsrAeainliczl"aui'di*aJ' aacbolro' unde este posibil' un anumit tip

3 de misurare pentru a putea urmdri progresul'

;"rincAacrpue;mtriuup[rmuiiteaomblitite"recpcti"evuclaar rEe9itnajepi anleeaord2fem-ardoaopmbtoiueclcefitsmivuuelul'idiedeidileoir geniale'
pentru a

7-ps 12 PsY Your lnformation - in scop informativ (n'tl:')

I



GenereazA

idei geniale



nHabitate, pentru
iclei geniale



rdsdturile personalitdlii noastre influenfeazd modurile
in care ne vin cele mai bune idei. Unora dintre noi ne
vin pe negdndite: ideile ne trec prin cap in momente

ciudate, adeseori cAnd suntem foarte relaxafi gi spontani. Altii

s-ar putea sd prefere un proces mai sistematic pentru a genera di-

verse genuri de idei, probabil un sistem care ii ajutd sd inleleagd

de ce g6ndesc in felul in care gdndesc.

Relo<area min{ii

Indiferent de cum aborddm generarea ideilor, cu tofii avem

blocaje care ne ?mpiedicd sd avem toate acele idei extraordinare
de care suntem capabili. Gerrninarea gi generarea ideilor inseam-
nd relaxarea mintrii gi a imaginatiei. Pentru a face acest lucru, tre-
buie sd credm conditriile care favoizeazd cel mai bine crealia.

in urmdtoarele doud capitole analizdm,,relaxarea minfii" in

doud moduri. Acestea sunt:

1- Crearea ,,habitatelor" mentale - condiliile ambientale care

introduc mintea intr-un mod sdndtos de generare a ideilor.

2 Eliminarea blocajelor emofionale gi mentale - a percep-

triilor care ne inhibd capacitatea de a gAndi liber qi de a ge-
nera idei geniale.

$ase <habitate) mentale pentru idei geniale

in acest capitol vom analiza gase medii psihologice sau fi-

34 Cum sd ai idei strdlucite

zice care ajutd la crearea conditiilor potrivite pentru favorizarea
generdrii ideilor geniale. Aceste habitate sunt:

L Banda lentd
2 Frigiderul
3 Jungla

4 Terenul de joaci

5 Provincia
6 Muntele

Habitatul 1 - Banda lenti

,,incetinegte ritmul, altfel nimic de valoare nu te va prinde
vreodatd din urmd", spune o vorbi din bdtrani. Cdteodatd ne

fo(dm si gdsim idei ti solulii sub presiune, ceea ce scade con-

siderabil gansele de a le identifica pe cele mai bune.
Cdnd te deta$ezi de obiectivul constituit de problemi sau de

oportunitate, ,,mintea inferioara", care lucreazd la un nivel mai

- -profund subconqtient, in somn, incongtient se joacd in con-

tinuare cu cele eliberate de conqtientul tiu. Creierul face tot felul

de .cpnexiuni aleatorii, chiar dacd tu nu con$tientizezi acest

lucru. $i adesea te vei trezi cd din imaginafia ta itri vin in minte
solufii, idei Si inovafii pentru ci i-ai dat creierului tiu timp sd se
apuce cu adevdrat de lucru. Nu degeaba ,,noaptea e un sfetnic

bun", care di rezultate pentru multi dintre noi, atdt in luarea

deciziilor, cAt qi in generarea ideilor geniale.

De ce sd alegi banda lentd?

I Dacd vrem intr-adevdr sd avem o ,,productie" de idei, trebu-

ie sd oferim seminlele din care cregte gi se maturizeazd re-
colta.
O Momentele extraordinare in care strigi ,,evrika" nu apar in

general in momente de cizi. O minte calmi este adeseori

capabili de o inspiralie pitrunzdtoare.
O Este mai pufin important sd infelegi cum funcfioneazd sub-

congtientul tr[u. Mai bine il lagi sd lucreze.

,,Habitate" Pentru idei geniale 35

,u"rqtSi"Apta,tup,'"tS"ir"uiita.cS'aTtreetpetm.bEdusineuerpvsotidniedaedS,et-edpmat tpudilnteddspliatnepi1actraeercfcnesavtiianutIcgadscedasttfeemcniourveimncdtd'

Scott Walker,
cdntdrel gi comPozitor

Habitatul 2 - Frigiderul

!Frigiderul se referd la cum site fii frdu' atunci cdnd emo-
*11i,t:ttriile
ii;t*tnati
amenciunmtnpsidtuiltiinOo"troic'ne"s'"ituraatfriuien' einad' iifnesreeanmt dnai cYd este tenslo-
sau nu. Ai observat vreodatd cum reacfioneaz[ diverse per-

smpr,dncoe"d"aoia"zntnriicnoodecui"plnrevimiii"in?nilitmceifm"Dtseun"aisrenapftciuiecruiieiomae$nsUxolaeuiateiaaas.ltmteumtrefpiixiifpe;pta"girlns"reuAioeicim*"nbucdv"deleiiaen?feiiuirndglcfitaoioauncadriarueariingntceusmtienuogripccmsrleureouou"ufumtaieninsr'ipmtadueaElinitcisseintaco['cartllirsduudzespdtneeeiuimisga'nevdzidsoniciilniinre-mitndlcore:cu-ucloeam"liiTstdlpibadcerritaeloioeorbbvnegufuuosae]ncieicneu'aiindcarcsepeeil1dene'l

indelete.

De ce sd alegi frigiderul?

O Tensiunea 9i stresul reduc alimentarea cu oxigen a creieru-
pentru ca acesta sd funcfioneze
lui, iar oxigenul este vital
lpfOPpi"bdrditaeos"sttfrvatr"roa5agirciireiaeoautadopna"adt"coirete-e*,-,aepffaipsdutAce*reisittvtoofrsae"diacit'izs-nmed"cznp^slqtriuriceripta:ura:rr"paclsiiea'niprtcecielnTdresslezpdnteaeeejcaonctcssneivrcisg.eulai'ltnie,de.ezraaoui'jluuuretina'aneccdifaluesr-eitt1ueema-sseftiie-i
o-

o

I aPasdvtsfeetrnlaircelaaapta"inobei-lpisnadilpoorfcoudsi euocffieiiridfdoec(ieaglt'oersndmialleaeigdbiisunenEebetiil'dseugi 'rdgazul de

36 Cum sd ai idei strdtucite

O piistrarea cumpi[tului, mai ales in situa{ii de cnzd,,itri per_
mite si{ alegi solutria cea mai
sunt limitate. bund, chiar O""a lpli""if"

Habitatul 3 _ Jungta

npharaatbuAdFirtiiaiiaeot(ctucbiaroslreneesrcdovsuuafperteenrcdcnadifteipuiserdoranedmlt.ir?vouDi)neougitnrliustciauotioecapaestreracseutvluithaecailneurbuviifrtroeeaillteusadfcatnecipirteropiana-sr"itsiie.upta;rna;i;mv;iea;;rfue"li.er"e in

de

tos precum cer crescur in sdlbdticie? s"T;dTrT'.3rTlr*f:;
o aromd mai pldcutd decdt cei indopafi?
afard,la soare, sunt mai dulci A""at Sau cd ro;iile "r"r"","

""i" de serd?

,i'',\,-/[dapprA.fjeoerrreioapvnmulzd-lpf-edaCaudzltaeisie,dscs*efdd?ifi"niinnfmgteaoreoiessevaatMtneaSfacmltiitmoinccanaoerdroeobrdrvteiusoieiav?colrusukifs[]ltMslmrtu.iipimcq^ni6etiitcednurn-_rfeeletouaorsutartuoepfi,a"acflntca"apieu*"xruerrt.*a"etot"r"tA,"pudr-tipritnuUru.ipiiJnio;lt'e*rie,t_eii-xsaCrputipvaduoruirelccre.acpeicic.oidlanoicrenufaoreon,ntaenidodgleaceeunalureicrntaddreaioili.rirtmvuemoCidnnamddodcrsndnipueiuecrvrdroduadael_e_a-,

De ce sd alegi jungta?

a Salutd concurenfa pentru cd scoate ce e mai bun din tine
te men{ine sensih.il la ce se intampld pe piafd.
gi

*OlpdcMVuBeuicniuirarrraeicuofmrnau,dsfraudqdidtn,il-detndpejpuugarrndricoagdze5dltlisiucdiddtsietneeegeslmfraiaavdiucabouleoselptcegsrurtmoievilvi,acnaodiiemcuobaviaos.in,i_iuuaaeururmij'pdg"rduanftttcoue,.a,_aa:trutiseuiucui rodetoeuafasuipccad,ro"*op"ppepe"rrei*iuatpaltcciuiamoeofnsrda__t.

,,Habitate" pentru idei geniale 37

_ Habitatul 4 - Terenul de joacd

"

Cdnd experimentezi la serviciu acele senzafii de pldcere pe

care, de reguld, le ai cind faci ceva in afara contextului profe-

sional, munca poate fi descrisd ca o ,joacd" .Imagineazdt-te chiar
acum fdcdnd ceva ce itri place sau dedic0ndu-ti timp unui hobby
n fdrd legdturd cu munca. Cum te simfi? Absorbit, prins, fdrd
e nofiunea timpului, incitat, interesat, captivat, nestresat, domic sd

afli mai multe $i fericit cd faci greqeli in timp ce incerci sd faci
ceva? ImagineazL-fi ce s-zr intdmpla dacd am trdi aceste senzafii

mai des, la muncd. Imagineazd-{i de ce am putea fi capabili.

lmagineazit-ti ce idei am putea avea qi ce energie am simfi,

pundnd aceste idei in practici.

A fi in stare sd te joci la muncd inseamnd ci nu ai senzafia cd

egti captiv. inseamnd cd nu eqti deprimat. inseamnd cd ifi ex-

ploatezi propria unicitate in beneficiul tdu 9i al organizaliei pen-
tru care lucrezi. Este chiar in reguli sd vezi in locul de muncd un
fel de loc de joacd, sd aduci la locul de muncd ceva din gdndirea
liberd pe care o foloseqti in afara profesiunii. Locul de joacd este

o atitudine pozitivd a mintrii tale. Nu inseamnd sd pierzi vremea,

ci sa fii tu insuti.

Felul in care te ,joci" este unic pentru felul tdu de a fi. Nimeni
nu poate spune ce formd va lua jocul tdu, dar te vei simtri aga:

t Jocul nu este altceva decAt starea de spirit pe care o ai cAnd

ifi place ceea ce faci.

I Jocul inseamnd sd fii tu insutri.

C Jocul creeazdpresiune pozitivd, nu stres negativ.

o Jocul inseamnd cd nu i1i pierzi timpul uitAndu-te la ceas.
e Jocul inseamnd cd ili iei munca in serios, dar nu pi pe tine.

e Jocul nu este o activitate incordatd.
o Jocul poate sd insemne sd fii in stare sd faci distincfie intre

comportament $i motive specifice. AvAnd motive speci-
fice, ajungi pe Lund. JucAndu-te necondilionat, ajungi pAnd

la stele.

38 Cr! sd ai ideistrdtucite

I lpJorococudululdspeeomgautienscesdiri.viincsiienmoniepcrirneasretima uulnaoreraobinicteeriaucrif,iupnrialocrticlia

De ce sd alegi locul de joacd?

o J.ocul nt O"*1:.::_generezi idei, sd rezolviprobleme qi sii
explorezi cu mintea deschisd.
I cJudoaonezcsmnuucilihlmniiptnsededtrr.rj-muuAccnirctdeeesumacsoseudtddtgiaieupesmatdedined"oem"lruuai acmsri"iudipiatoriig"ufaa"afciiracdadeoerapcnptudot;s.;sion-ihbfrlfu*iiliie;.tanlfied;ce;uc;:dm;t,ianrtefai

I mJtionoautcrtnueuclcaidei,lsetotiel,rejgopapcroneudiz!cu,a,aclrinteiilveul.enaaudfauoucsetbaoesnuoectfioicairatatin*inmjrmcododudSt"adr.daiS+ioirn*atl cu

a"

o Este productiv pentru cid este stimulativ.
Jocul provoacd rutina ptictisitoarel

Rutina nu jcirneeazodn-"caeiA. n ii" pDuutetemm eexwpenraimi*e^n^h"^si.

inova idei.

o Jocul fti permite sd ifi folosegti imaginalia.
I Jocul esteimcealgr-infarS"ieTi "#rr".:":r"ini#tiuttriT5o,g,;":n:"iri*#u,"id"e#ilolrH.

direc{ia, .*o

existenfa altor posibil itdtri. r ----- ."

,*;;;;;;;;;;;";""iteY:!::^t*t u*""i'"irio,nN,rmJaeeeogalpdacrpcSeulriddiorlmmvmpeo,sir,atcireniieddpmseauuditnTlitetueauInvlmNdcieiaeiiinAmcnlpoee*terailadsl(ualNlo"SotiUlciuro.iijciuetucxldisduted;dma, ludtdnesiaacnt.hseteiis,jrudnd.caedtimavssdd,e)mlcunoqcunnrseustarec,uarisrmede_.

;Ti,,gtr"a rlBd"ipta*enjn:tiFir.u:c!norn,i:ifro:^ormriy.r'.("ri*.ait*ni-'s"""airit'i,r*dret Marsaret Thatcher. fost
grobar reprezint;4 unica
There is
prim-ministru ar Marii
teoie economicd viabi

,,Habitate" pentru idei geniale 39

i, Iocul - studiu de caz

a

Succesul in secolul al XXI-lea decurge din inovare, gAndire

proaspdtd gi plasarea in fata celorlalti. Indivizii gi organizaliile care

se joacd ,,stimuleazd clientul" intr-un mod la care non-jucdtorii

(concurentii tdi) nu pot sd spere. Pentru arealiza acest lucru, tre-

i buie sd incepem sd gdndim intr-un mod in care concurenfii nogtri

gtim cd nu o fac. Foarte mult din ceea ce trece drept inovafie tn

a organizatii inseamnd simpla copiere a

altora. Cdnd lucrdm, imitdm, pentru cd Pentru a ne mentine
in fruntea competiliei
nu ne implicdm suficient in inovare. gi a beneficia de asigurlri
pe termen lung, sd ne
Aceastd abordare s-ar putea sd fie efi-
cientd pe termen scurt, dar nu rds- implicam ln inovare,
punde necesitdtii de gAndire progre-

sivd pe termen mediu 9i lung. Jocul fa- gi nu ln imitare.

voizeazd mai degrabd inovarea, nu

imitarea.

Pentru toate organizalllle, viitorul este necunoscut. Cheltuim
averi incercdnd sd prezicem acest viitor, dar n-o putem face
niciodatd cu adevirat. Jocul ne permite sd acceptdm acest necu-
noscut qi sd ne amuzdm de posibilitdtrile pe care le putem crea
pentru a ajuta la umplerea acesttri gol de necunoa$tere. in loc sd

ne prezicd viitorul, jocul ne permite sd il credm.

inainte, e6ti infelept. Dupd, e;ti infelept. inte, eSti altfel. Iar

in mijloc este viata'

osho Rajneesh,
profesor spiritual

Habitatul 5 - Provincia

Preocuparea constantd pentru o problemd sau o oportunitate
ifi poate reduce gansele de a propune marea realizare. Nevoia de

a gdsi ,,marea idee" devine atotpdtrunzdtoare, iar creierul se

aglomereazd pentru cd ne gdndim prea pufin la altceva.

40 Cum sd ai ideistrdlucite

i.#i#;:'fl"';:3pdtdEmst.eEmstoemmeonmtuel nsrdulnesddoetxaiggdem".rE- ste I t-o'o'-

""*,"sDaajauuctDiddnet9ltroai-cguauancrieeemsagtateis)deini;uirtrem_cfueuarniadlmotmdrauaagrti,mippalulieafainncladla. ouzn.iirwsnaetuiekldaeonsudfd6.prgMreiteulurlngagicieltas(tdtureaiargd.

sbrcPfsiteaolielomdrlnauecrciumraneeisl:crnn-eces,adt,earuCaralsper6sprcdlenieucdmacdnrieneazscaacnoudomitrffaniiiosafrtfeaiiliiminixrpicsrpyleeueeuednsttrrbe,ttiie;u:reizinung-liatesfuioues_tsnisduaidmctuc,uai,oftnpiirluu,e*edpanalnsaieii1plut;a"iipfo;""ti-rsul,;dao#ut;uiin;hm-|punprr_sueiolte"rlaovebn.noiaralgzererrzo*omeudarr,lipaea,.arnllreo,cai.tpvm.rdtuiuig,vziAnaiouiencirlnpda-e1ganta.idiit"tmdsdviiV?vnt6.pa,et,zIrr"cueiscnlal-ee_.

De ce sd alegi provincia?

I Numai detaqdndu_te tiofitacludreefiogpar"oabirl"eumddesbaauladsetuol oportu_
acumu_
nitate pentru un dmp
lat pe parcurs.

o dnbIdiouseiipeiploeeszdnigltiierefuni.isaatriemtevufiolnelzodisiiinmtdrae-go1iondafiivfi.eati,rrsnpituoanttieai n"dOre"uus_ttriiv"miiunpreic.ircucanuremeosiirtiaantirfelea-

CCTfOPbFaealiliidrpcnvetefedaiesre,iileoecipnaahurtldiaooamdabrcarldgeocneimneetderdcsuemuucpsnpeaaftoouufirrnsrfaoeetreicd1olpv,iipgrJipeoeonrlnruoatttvxruetpoeu,raa"irrdz,c""tdedr".,"-cr.'aiiutc-iinttteoeiuarltspiO"mtud*tmpe"seumetzenerpptiqlaeilttilaecdctt.eaimsS.rieicnuhtoeqimaoar._.i

Habitatul 6 - Muntele

Gipsy Hill este una din cele mai abrupte pante din Londra qi

,,Habitate" pentru idei geniale 41

- o provocare pentru oricare ciclist amator. Reprezintd in acela;i

timp unul dintre cele mai creative locuri pentru cicligtii din acest
ora$ extraordiriar. De ce? Dupd ce urci cam jumdtate din deal,
gi oboseqti foarte taie, dar ceea ce te obosegte mai tare esrc sA te
. gdndegti cdt mai ai phnd in v6rf qi cdt de obosit te vei simtri inain-
d te sd ajungi acolo. Trebuie sd nu te mai gdndeEti la drum, ci la
altceva.

,,Muntele" inseamnd sd iti foloseqti problema sau oportuni-
tatea pentru distragerea relaxantd a atentiei de la efortul fizic

dur, dar gi ca modalitate de a produce idei geniale. Muntele este

un habitat fizic solicitant in care con$tientizezi aclut,,lupta" in
mijlocul cdreia te afli.

Intensitatea luptei fizicg imediate permite minfii tale sd se re-
laxeze in raport cu problema sau oportunitatea pentru care ai ne-
voie de ideea geniald. Tocmai aceastd relaxare relativd destinde
mintea pentru a gdndi liber. Deqi provocat cu adevdrat de sarci.
naftzicd pe care o experimentezi, eaili oferd acelrdgaz mental
util pentru calmarea minfii care te ajutd sd duci la sf6rgit sarcina
fizicd solicitantd qi sd explorezi idei.

$i, apropo, de acum ai ajuns deja in vArful dealului! Mai bine
opreqte-te gi noteazd ideile geniale care ti-au venit.

De ce sd alegi muntele?

I Tensiunea asociatd anterior cu incercarea de a genera idei

geniale este ,,delegatd" temporar nevoii de a finaliza sarci-

na frzicdr existentd. Devii relaxat in raport cu obiectivul

reprezentat de problemd sau oportunitate.

O Aceastd relaxare creeazd, condiliile psihice necesare

generdrii ideii geniale, la fel ca mintea gi corpul sdndtoase,
cerinfe esenliale pentru toate habitatele de idei fertile.

Rezumat

Sugestia acestui capitol este cd multe dintre habitatele men-

42 Cum si ai idei strilucite

tale propice ideilor geniale pot fi ,,create" de tine, lucru cdt se

poate de adevdrat. Totugi, existd momente in care cel pufin unul

din aceste habitate (de exemplu, jungla) va fi cel in care trebuie

sd supraviefuiegti, fdrd ca tu sd ai vreo vind.

in oricare din circumstante, este important sd refii cd intot-

deauna ai la dispozilie alternative. Probabil, lecfia atotcu-

prinzdtoare a acestui capitol este cd pof sA controlezi mult mai
mult din ceea ce te inconjoard decdt s-ar putea pirea la prima

vedere. Creeazd acele conditrii care sunt cele mai bune pentru
tine gi pentru tipul de persoand care e$ti.

Depdgirea barierelor
psihologice



robabil, cea mai mare barierd psihologicd in generarea
ideilor geniale este cea autoimpusd. Multri dintre noi
credem cd nu suntem creativi. Atunci cAnd credem cu

tdrie ceva despre noi, viafa devine rapid o profeJie autoim-

plinitd*, pentru cd acfiondm ca gi cAnd ar fi adevdrat gi credm

acea realitate perceputd. Dacd ne comportdm in continuare ca gi

cdnd ar fi adevdrat, perpetudm mitul.

in acest capitol vom analiza cum sd depdgim cele qase bariere
psihologice care ne pot impiedica si ne folosim psihicul extrem
de creativ, la potenfialul sdu maxim. Aceste bariere sunt:

1 impotmolirea - ,,Sunt cum sunt"

2Teama permanentd
3 Statutul de ,,administrat"
4 Problemele cu ,,altrii"
5 Institutionalizarea
6 Depdpirea concepfiilor personale

* in englezd self-fulfilling prophecy - predicfie care, dbect sau indircct, se im'

pline;te pin ea insd$i (n.tr.)

46 Cum sd ai idei strdlucite

Bariera 1 - impotmolirea (nSunt cum sunto)

Iatd un test prezentat in trei pd4i. Efectueazd fiecare parte
inainte sd o citegti gi sd o faci pe urmdtoarea. intregul test va
dura 10 minute. il vei pica doar dacii nu iti incerci puterile. Tofi
cei care il fac il trec. Ia trei coli A,4 separate $i cdteva creioane

in mai multe culori, dacd doregti.
1 Egti producdtor de pantofi gi ai fost invitat si ifi expui noua
colecfie la o expozitrie de incdlfdminte, la Milano. Schitrea-
zd-tiin linii mari cel mai recent design, pe prima coald de
h6rtie.
2 ESti un producdtor de cutii de CD-uri gi o mare casd de dis-

curi itri cere sd ii trimiti o copie a celui mai recent design

pentru o cutie de CD-uri. Schileazd designul acum, pe a

doua coald de hdrtie.
3 O companie de telecomunicafii [i-a cerut sd proiectezi un

shaker de telefon mobil. Noteazd-fi schila pe a treia coali

de hdrtie.

Bravo! Ai trecut. Acum si vedem de ce. Uitd-te la primele
tale doud schile. S-ar putea sd ai in ele cOteva inflorituri inven-

tive - ceva culoare g.a.m.d. -, insd ele seamdnd putemic cu un

pantof qi cu o cutie de CD-uri, dovedind astfel c6 sunt ceea ce
sunt, a$a cum s-ar putea sd itri spui gi tu. Iar dacd tu crezi cd nu
egti extraordinar de creativ, s-ar putea sd spui cd aceastd convin-
gere a fost doveditd.

De fapt, ceea ce ai fdcut a fost sd dovedegti cd abilitatea ta de
a fi cu adevdrat creativ este limitatd doar de cuno$tin{ele qi expe-
rienfe anterioare (legate, in acest.caz, de pantofi 9i de cutiile de

CD-uri). in realitate, schilele prelentate de ceilalli vor fi foarte

similare. Cum qtiu acest lucru? Pentru cd, dacd ag lua schilele pe

care toti cititorii acestei c64i (milioane!) le-au fdcut shakerului
de telefon mobil, gtiu cd ag avea de-a face cu un numdr incredi-
bil de mare de idei creative. Ar exista cAteva similitudini gi nigte
idei minunate. Ce este un shaker de telefon mobil? Nimeni nu
$tie $i, pentru cd nu gtie, mintea se elibereazd imediat pentru a

crea orice i1i doreqti.

Depdgirea b"ti.t"lgl-l?:imlo'g'"99

(Jna din amptentele atitudinii de tip "Sunt cum sunt" este sa
spui,,Nu suntireativ"' Tu esti'

e

a Bariera 2 - Teama Permanente

i dnitaneiinsncaeatDimuraleeianmzdfvndacmdoepaitdi,acnard-qustftmiie[drdvceefeaonlpstur4"itenqfia$ti"aiciriit;etlni;itil';ai;iodn;;u"e'e"itsaxInepriEuranuciittiesaterdaisu3fmihalt-ai{anadkiantneodtrvececuirimnliforfgdafrice'eii abigpntu6eetdirnleneuedtcfsnriordudeentcatcrUuem6lnject*ononesuefb"icstiupla:d'et'v'.lNseiStifueid
e

a

e

-
n Nu Pot sd fac asta!

a p"tzpu"uir"ueiuDs.ioaneSc"$fu"-piiaeprrgas.i-dcpdaAtnueircudtpedretuioa,sstctnceis.euuaanures'ipznxamu^ois.radittuaie"uiaticnAtiai"zircdnz'iiceioudu[itel'ieeltiPumtxetAiasilpntetladeodfotplasnifmuetiunmninpttteraocruisib'satiircglmlaeadptaneniodgtdaeepiintr'ieeeladonatfartiierrnup"upe5tm]oii:cpmf:aai'erlspneltlitla:riluetcrte-i
n

i

e

- niciun fel de riscun'

n O sd Pat idicol dacd dau gteS'
e

u ss-daprNapircuditoepadearsfate[,csetn"-faa;;cvii;ed;neiii-tio'anr'i'm' Cic""nuoin"u"Edaevsu6lalzMicpeeaid'rceiaurrei"driiscd-oiacluoslt-"eamrinpusuettmecaa-
e

- na ,,binecuvantaf"

e

Nu vdd rostul schimbdtii'

dudbraoonarmrriOecienaiiaatcrpimidudr,dnieene$intl1iorsineiucrush""uu*ioimrnntnb"bt"a;cf"r;rone;"ni.;'ts;uTiei'o"rptvupar$ietnoiavru-fiifaniitipionditreus'mb-laclrcooratdcd"rpeauuaeutvbrereoioeaezrrddississtd6tacemihsrncuifm;oassifcnbinnhfsaadiuimd[l6ucebsacraudirrsneuseutrcagniph'cteridtmetmican--
e
e

;il;;"';;"tt'ii"i'a

48 Cum si ai idei strdlucite

O voi trata ca pe o glumd.

Cdnd ne este teamd sau, cel pufin, suntem nesiguri sau iritali,
adeseori recurgem la umor ca modalitate de eliberare a tensiu-
nii. Umorul este o forfd extraordinard de generare a ideilor cre-
atoare. Poli exploata nelini$tea in favoarea ta, folosindu-te de
umor pentru a intreline fantezia sau ineditul. Umorul mai acfio-
neazd qi in alte moduri. Relaxeazd mintea, iar o minte relaxatd
este adeseori una mai creativi.

Bariera 3 - Statutul cle oaclministratr

S-ar putea sd fie doar un accident faptul cd trdsdturile unei com-

panii, aflate ,,in administrare" - control strict, lipsa inovaliei, pu-
find libertate - par sd se aplice numai in cazul celor cEe l:ucreazd

in pozilii preponderent administrative. Chiar cei care detin pozilii
superioare se pldng adeseori cd rolurile lor par sd fie coplegite de
sistemele birocratice care le limiteazd libertatea de acfiune.

Dacd defii un rol administrativ, orientat cdtre detalii sau sis-
teme, s-ar putea sd fie dificil sd impaci natura administrativd a
activitdfii tale, orientatd cdtre proces, cu dorinta de a fi inovator
pentru c6:

I Spui: ,,Nu existd loc pentru aga ceva, in slujba aceasta. Mai

existd qi numeroase bariere care impiedicd gAndirea inova-
toare."
O S-ar putea sd crezi cd, procesele mentale specifice g6ndirii
creative gi administrative diferd foarte mult unele de cele-
lalte.

Acestea sunt, totugi, ipoteze false. Acum incepi sd depdgeEti
aceastd atitudine, aplicAnd pagii urmdtori:

Pasul L. Recunoaqte cd, imediat ce incepi sd te intrebi dacd
pofi sau nu sd faci ceva, itri blochezi imediat cele mai creative idei.

Pasul2. incurajeazd, gdndireacreativd, pornind de la premisa

Depdgi rea b"tietelo'gtolgg'c"j9

, czop'Adiruei"enpnrneoltoratfaupi tp"sdcredaisftcapicatrcdoreeiratpioodi rto"uopcuttecau'e"e'apus"rfce'ueu'a;;vdd;srielee"usit{j'bitonD'eeaairsctopidtetluuendetrsirnituveeaaandloaetmrebiveiiodnlneiiitesntaa'ttqrdseaaegtspaidvpalederred'am-ptdtieatrauosddrcueierncdsvae'riaq-ei

-
-

e Cbvm,raaapotrrP,eit,ei,vvarptaeees.tilu,,ei'nv.lasecd3-diait.noearCafpccaauubacrtaee"ulraeaidtee"i'ranU"epat;or"'a;uea*;cttiiioeifldtnlfo"eatfoijiuulbtetniaavdrta$iaeeslildireaeaell'eteaeitncadnmsteudidupoeedntsqaixivpiei'fesiaErDtaicdttizaeu''dclDcddecaevenca'ldummceoeeqaqtitdvitiidamfmorrdeuaomlrttdt?ied-e
-
d

- "ru;l;Ut;6rmu efaacztPdo-arti4diieanlt'muAilosiatigi'iauNrrdu"'-ttePeecadtfaoqiasarptdeiteapifudinfeianiniccadi.arienrdtlruenun"oeis1tneTestm:tin:o91t:r:--
-
d
i
e veazd doar banii'

- Bariera 4 - Problemele cu altii

a dfpiene-naEatnTqcfuatiiaccdreiine, ecpavui"area""r*laet"i-'"opcdaiuumv'-"ei'uanfliao'?ataPs'r"erfpoliub'"mpa"tb"uetillttpanmeunacteierlu$smitmoi aspiidilnmaegeaduragerceuafnlainac"Ptludoa'raziir1aitiv1aeinia"t

r

i
-

i daatnicppedaimiadlbrdxedeliDdedteremctntaiaadisrcfitatrnrseuaeadebdiirasleaeleslicaetatvtferiadnaroiasdesnimocrdttutemrienrueifuaninar",e"eftiic";sc.i"ptm'atouou$oorraamrtpo""ci'tt;iniiiaieJvr,"i;,ciCrpte;tinc'gal;futn'ouia"'naa-"d;;t"t"liii;dtutieO'p-epi""x-;osou"iiii;stnsait"dAt'ttts.atdeee'r6p-nalf{ulp?esilanan-dneigecsaAinnfnfeiovntevcritlirfAnuizuemeamEfidpubluf1iaemeuanicnl'btieeeiinmnlpms[cariftimaesiiornf1srt-datmprsaaoieaivceounatd:'mrsnocuisdnIlaiardioia:adbinlri1eaureucitcinidlil-ii'11eiaeniiuaa'idllsteintlpuratrt[-eeoe3tcuss'tbuinedeFp:uoneteusri^cmzpeornioa8samlocunos{r"i--ra-ar-tiii
-

d
.
a