Andrau, Ioan - Elemente de teorie literara

" Jl,;,tr1l'.,''r * 'lt, 1:
.:
:- ,":,j :'.,, ,i'
: ,;,' :. .i;
.

ffiffi_k tr# igfi'.u-il- l*]^*'t

'H-IH#ffiJffipffi w

ffi-.frKffiffiffiffi. bi

;*Lil #t ,fuHt,f ''**'*t-;t.t#tH"P

@-.&-i-"

Coperto de /OAN HORVAT BUGNARII-/ IOAf\* ANDRAU

ffiTffifuTffiNTffi DH

TA

PffiruTffiU HIffiVf,

w EDITURA DACIA
i
sm? cl-uj-NAPOCA, 1986

lA

ARGUMENT

Din dorin{a de a menline si de a clezvolta contactul direct aI
elevilor cu operele literarc, de a stimu-la capacitdlile intelectuale,
cu deosebire spiritul analitic si discerndmintul critic, de a le forma
qi intretine pl5cerea de a citi, gustul pentru frumosul artistic, sen-
timentul de preluire a valorilor literaturii noastre, programele gi

manualele elaborate in ultimii ani pentru clasele V-VIII si pen-
tru liceu au introdus conceptul de comentariu literar, ca rnodalitate
de studiere a textului literar, intr-o viziune moderna de naturd sd
angajez-e mult mai mult elevii in actul lecturii, al discu{iei asupra
operelor Literare. ln acest mod, qcoala dd elevilor o rnetodd de lucru
cu textul literar, ajutindu-i in timpul qcolaritdlii (gi apoi ca rnaturi
cititori de literaturd) sd inleleagi opercie iiterare, sd gdseascd in lec-
turd o motivalie intelectuaid, artistici qi afectivd. in prezent se
simte nevoia unei lucriri dc teorie literard la nivelul elevilor
-
mai ales aI celor din clasele gimnaziale
Lucrarea de fa{d iEi propune stabilirea unci iegaturi cit rnai.
strinse lntre cuantumul necesar de noliuni de tcorie literard
programa ;colard, noliunile fiind studiate in funclie de aceasta. Ei

lcpiuoemnneteSrnu-ttaeacordacrveiauntitcuaiinnc-uevisettpdeinrexotrteeglrriaovtematrlradbsroe.grcdlploaiulnraenrdacbclapeezoescstneltmcbruioftotdcrrllmcrasnadeetrel-ieinatcmVSle-gapVirnuiIndIndIii,tetdratiolloipcirumnndoaee-i
la indernina elevilor, a tuturor celor jntcresa{i, 6 carte in care sd
se geseasc6 materialul necesar in realizarca oric5rui comentariu Ii-
terar, o lucrare in c;rre sd fje grupate cele meri multe clin aspectele
pe care le cuprinde teoria literaturii.

Cititorul va observa cu uqurin{i ci materialul tratat reflectd in
cea mai mare parte programa pentru gimnaziu si lir:cu, atit prin
subiect cit ;i prin modul de trattare.
Scopul autorului a fost qi acela cle a oferi un plus de informa-
{ii si de brientare generald.
Autorul s-a gindit la datoria cititorului r,le.v dc a inrrestiga

literatura romAnd si cea universald r;i din punctul de vedcre al ideo-

logiei filozofice qi estetice - adicd prir-r prisma formirii ;i deve-

nirii sale spirituale: se cunoasi.ir, sI stiirinci.iscA si sluieascd nu-l constringe pe*profesor s6-1 Llrmcze cu strictele. Uncle comcittrtt'ii,
Lirnl:a nal"iona16, in perspectiva viit-orului.
epslotebFineSemrediiriapt rsed5et.ecpnouldinaairdiliacmiaen-dqdcaamiuli,un,ri:aci1ite.ecltreea{l..ri,lsoarrnuacsltienor.ilcaullafuiisl ciiiilt'rrc'gcL,iron-insmtlioanrz,.,rite'tori.llseuamtsai soeotite i:rca difi,cile sau prea si,mple, pot fi inlocuite de ;profesor,

cu altele, cu condilia ca ele s;i vizeze aspecte esenliale ale operei.
Din dorin{a de a evita rerpeti{iile si monotonia, dar mai ales in-
demnali de adev5rul cd, itt reciitn.te nu eristd o singurd madalitate
licealr:, prin vLalnrioett:actc.ra'ean{tiei tliotedio.allg'eir.:iAllml'opiunscee,rcciai..i.tsr'a,c:c,rr:lhroi.dtiamlitaulniedlee tle u inue:;tigct o operd. literard, am c6utat si dlrn fiecdrui capitol
irLlelegere a un caracter specific qi chiar o structuri erparte, in funclie de pro-
pi'ir-lcipii pcr care sa le punenr la ind,.'nrinii tin5ruLui s,1.udios pentru blemele pe cinarecalpetatrreaateairzrtde.rcCsounluviinplei nctdru1ilevcaturriei_tia, tneua
o infelegere gloirali,qi i;ni vaacleol:rri:k';.:irtierrrpipr"cmsilvic.1-Iinro:plircr.n,Li-illllnatiit,edxitnulauci,esat are rotrul ei stilistic6 isi
redactdm lot materialui intr-un stil uniform absolut
coniinlt:t-rlui dr: idei ri am linut sd
punct dc \.edcie, cstr'insliqilcr lrnei nlctode:rctivr-- irare sd per-mitd unitar. Dar
iaanctcoeapmsPetedrreiianvizalfiirteieeplrteuaaltcreeiitn,e-vccaiant eersecleiemasinaerfdnoc.tseeattgpicteroinivnneecrescapteleeuptsdsritivillceuugsclrtceainnrl"uiteaenalreg,phicrLieuoptlrmdedrceiuiienacrbneio.c-rdeaareseae
tiner"ilol si. air,rngi r:i insi;i la rczu1tr.tele nne.i &s{:-r'ilcne& aboldiri a
ttre-:uitnuiudio, mcuenaiirrr-rtcoorniilsicdierelaltagslei upor-alcttinrc:lmirsil;einjudrieifra.iI'iiicrdiez6vrai loeaxrpeli,ciinte- are si menirea cle a-i orienta si stimula pe elevi la un efort personal,
qi supus riruLt variir.{,iei, deltor:ili irL pi:inrrrtr r-ir.rd ciilerililor-factori
social-cultulali de nrcil:lcnt si structulii proplii'i scrrsibilitatj mani- cie inlelegere ;r operelor literare, cic a ie trezi iriteresul pentru inter-
festatc in leceptlirl'a le,rt'il 1i,ri .i iti' rar.
&'Iatelialul cste conr,'eput d.c a;lL nntur:r irtrril s:r constituie un pretarea tror dc pe pozilia ornului contcmporan. ii orientam in felutr
iuntsiltirzuarltevnot ludnercuol lailr-'rloaracrcesitn1s-cri'.erpl,rreosfet€s.clrr(s,ci ccs,llcr:rs'. lPi crrntrtarugean'rpra.rtteenalifai
:rsupjril Llnora dinirc cai:ar;i"clisticilc lui. acesta nu spre o invd{5turd pe bazl cle memorizare, ci dc in}elegere
Vo1ttmul csl.e ;rlcituit din materialc clc conEtientS, cit mai profuncid gi mai erficicntii in influenle educative.
analiu:i llrecum si din
unele de sintezi. Dind volurirului o asemcrlcir Pentru aceasta subliniem un fapt cle strictd r-iecesitate: elevii
str"rrctlr'6, am ur"mirit trebuie sd citeascd textul operei inainte de clesl'dgurarca lecliei. Ci-
gruparea. inforinafici de teorie si istolie literard c'i.r ar:tivitS{i de for- tirea operei de cltre eir:vi trebuie sA devinA o componenti funda-
rnare.a unor depri.nrleri practice, intr-un sisterr dc relalii l.ecipro- mentalS a lecliei de literaturi. Influen{a pe carc lectura operci lite-
ce, prin altcrnarea unora cu celc'laltc. rare {l exercitd asupra scnsibilita{ii si intelcctului elevilor nu poate
comentarca operci litei'arc TlLr o coocepcln nLrllir i ca o interpre- fi iniocuiti de cea a comentariuhri didactic, oricit de bine pus la
punct si de interesant iir fi accsta. Cultula literard nu sc constituie
,ca sumd a unor cunoqtinle prcdate, vcnite din afard, primite si re-
tarc ccmplexi, rcalizata dupa un anumit tipic, ci nrai rrrult am pus tuinnuetieecctaiuaitt(at.llei .i'nCteurlti,uoracrreinintgeennseeres,idiretcclei -;-iluncgeia,
accentul pe comcntariui accesitril, realjzat dijl punctul de vedere litet'a"rd., este roclul
atr care restructureazi
recentirii n-resajului operei lcspcctirre cu ajutor-Lltr elenrentelor personalitatea, dindu-i dimcnsiuni si perspective noi. Cultur{Ilte-
de
ttcteeucoxocxnelrtitrinrneilebiptlulcieitnireeadrriaeli'a,nrgdaddr,itcuiubfpctirirnrnii:neictcdielnueu{r-eociinlp.eastcesf',e.lcclp,Irsn:osuvaalial-omctqirciosacetrruagxsiupedmrsneiismpe,cirsenlsuttatCaepretrrisaocaiirrpneasigaeiiaumfaraijnrupeiadfticfcieinlarocr{a;nir:itrla5oedlrcei:ilieillvurceianactusldiud-i rarA forrre'azi, modeleazS. persotralitatea c-onfveicrftiuotneatp<e:. care nu o pot

avea idcile prirnite sau soluliiirr gata A recunoa;te
o uo.loare literard, ct o trdi, a o a,preckt ;i ct o aduce in std.Ttinirea
ta int,elecluald. implicd descctpetirea ei
prin. eJort personal, prin
dialog actiu i.ntre operd qi personalitatea ta. Cind o asemenea con-
I'cf lectatc inlitelatur5.
lp'-rtinc_ruSse-ccpvceouna{mteeless-peauir,l1pceiarrccedarel}ualactprea'airnzc-daiacevoscntddeeernnesua.t-nuqcimivsaiuii ,oupncaagirnitnesitrciulieumsretcrbnattutirvddee, fruntare nu are 1oc, chiar la nivcl modest, cind valorile litenare
din triteratura noastr5, insofind datelc (acolo unde ni s-a pirut strict-
sint comunicate declarativ si preluate pasiv de memorie, se pot ob-

{ine cunoqtin{e multe gi importat-rte, apte c'le a fi reproduse conve-

nabil, i,nsd nu se poate forrna o veritabilh culturir litcrarI.

nccesar) cu elemente dc literaturl universald. Gustul, sensibilitatea, judecata de apreciere, bucuria lecturii
si nevoia cle carte literar5, atribute alc omului ctrltivat, se formeazi
:

lVlodul c1e aborda'c in volum a diferitelor tem{:, aspecte, genuri, in efortul cle inlelegere, trdire si pre{uire a operei literare - efort
modalita{i constituie nunrai unul din modeleie posibilb de'Iucru Ei
indrumat un tirnp rle priceperea profesorutrlri.

6

/t]^

qgcroeaslI5inv,didruiunmpaaarrcetuaan-diaec-seeaagsttcai-eiti,inesolce.acr'amiir'itdnetcudr*eprfeleittleecaralzetduir"rdrdi.lei.elgicb:ceertaroet,pluotaslgttdaifniscizidapitrIogn-i mgi.mainDaaczucilaefl,isiniabdvile: fmlaupcltrnualrveceaddeplurdecsrtamrereeanazldisn,eeinraedacreetsaeerammzadiniocrulnoagprireceicpdlaaclreturecn, .ivelului
tfacqionocacsrmobmmiasioiiltadtedadi,nuaticetnlc,luaedicrneon:ce1mxacrezpetugrurneliitrmncemieadd:q_pi-rmzittiraiidii,inrecdivlni.dofatioacerriealreigsatmidtsinbueetilimsldgamacejncefrnaelseeraba:rsaeejaee,lnceljoesleturlrevocispoarctieriaaclcirteceauda.crneraLteveeruiiernlicee,zecrcauipiiunzirciasiatmcatris-pteiutnsresedicpncieeneecrsiulpiiaaontrlirAidni-,- nivel cit

termino-
uIonguiai,l-itmrabdailjioandaelcauacto. nsacrat5, uceustu Jiinct o cerin[d t'unclamentatd a

Lucrarea nu iEi propune sd urmdreascA, in mod e*gcalinl, toatc ele_
mentele de teorie literara si nici sd comenteze opere
torii romAni prevazuli in programele scolare. toli scrii-

a prohlemelor cle viala abordaie de acestea, precum si datoritd marii ctgmroienuabclueElcipiieearcibtesuiodcrnrciaiseareletdiitatieeonvrtraaiiilrc,nraeeeptsaotccesotuicrmliduvteeciintosrttdrcaoidarrriiriuaeli.iliutaelsittriernaerraaicztuo-dmriidiefercnreut6aairsaciutlcoclcruceiaapnrtuleaimitintbuediexistetliotlieptteroamraartaeeri
varietali a stilurilor particulare concretizatc'in operele litcrare. I)in
lairtc{e{si tedivvaerrisectSdliccionmtcprplerexctarreezualtadcedliufiiacsuilttae{xi tdleiteinralerl,egduerroe qi
fl]dfrimd.ee|.teort- dep5gite, uJ.timele -timpre. alizatc. ca nu posibi-
T2et sanal indrumut tn
pot fi,
creschicleri spiritualej
t.i.cd,, 4linJg"'voistcicodnvientgce. rveoerr cd unele cunosti'le clc teorie, criticd, stilis_
l-ucrastuc1caeismulbodcgpi{iinredae dc mdsur"a ira carc I'arctorii csen{iali vor fi con- instrumente per.manente
la forr'narea gustului, l-aculifmtupreiizliirtcearacrreit,elraiilodrczdveoltaaprreeaciesreen,sliabilcituattiiii,j si specifice in }e'ctura si constitui totodati ;i literare.

inlelegerea operelor
cdpmr'eraoorddb-ea!ilulelauietmdtri[qtani'elted'iencctpdedrr'oeeLinprescugtrounainmtel-dtsniemdtdn_, nestcadartueiuniaeo,cumroaim,eapti.ietrtriAtiddmec.eeer,aadTpstiatuutragierniirinrsxtise,euiri;e.nitn,'eciclcreionrimspsepaudlacetrieecanlt|{alatidu,;t.ie.izit,ondimiutrnrnt-pirmoe,toaeaJagn,ttuate--t
varea exprimdrii adecvatc.

l-dsatNded-acmlcgcilnudrdit, cd tot cc contribuie lar orie.tare. primei impresii
trecerea cle la inlelegerea bazatd numai pe
la
simpla percepcre a textului, Ia insuEirea'teileinici gi multilaterale
a fenomcnului litcrar intereseazd in cel mai inalt grad buna desfa* gmsdiTataacirtteoei._carpeaocplslouilbmutialcietlarinedteiur_siliui npicoliraraicnsuctarlcaera{e,rieenseecp-aoarerrtenfefpirodrrao.iebpnonuartndatatsttiareipnuruasu'u-rcgucoerorbnpelc,aerezl epcptoroonsnpatruruiobncoulealdiptiurddoride--
nsgtufuuerrraanaruepcmuraiannlioescerctaxitnueclremliilluoplrciltirelfaiitrccracrrrraeidlr.eee.Sduoatcitoieitim-infocadrcm,e,sassrt1ee1a,a1dlaianrrtgoEi,ncidmd,eili,ninvsoatlcrueumlcatuEivli datipmleapcre-,
blemd de teorie literard, o opcrd in intregul ei, un fr'agment izoJ,at
sau un aspect caracteristic.
Pentru rcalizarea lucrir:ii s-a apelat Ia un vast miiazuunsemnntadnoaroalerlaciniTiaaczaeel-ddraixEan,s,c.ticlfietceititelaovoeelecdtnrofgadpoocaeruerelrrmc.i{ipeciapeJarnr.oEarloctoefiarferreejtilustiesuavidocoErerotrgiuiltcsfiaeitlddtueirteci{iirrnimeaieiltniraebmc.arnuatcuAbilirsic,'dacidtlccicoccrlstiiuroeetnienrlcsiarsosalitetitllrdoceieeccc:rle{iedariianevietiputndiicolvrordsudacrcetml,aaoaezsra}aseeeiarrttescectediaarzalaeeuraeittrlnneeues.treacrr,meietInpusnvistanrsreeciludiict,cz,i_lcidtpinrifidar,orrtirnndleorgd,,-ijri
rie, criticd literar5. s-au refinut unele material de teo-
si istoric mai
dintre cele
reprezentative texte litcrarc care sint in conformitaie cu
gcoiuri. c.rceturca anaiitici r matcrialului prc.zt'rrtut a p-irrong[ruasma
o
selec{it,r riguroasd si, mai ales, r'educerea la maximum a dimensiunii
unor flagmente comentate.

rstieecmtdicnaI[anLpiandatirestp.cicauiu-ntra-tleraec,reaiptrdrcfefieielctoacurrdmcrrcuaagir:sietciepxvdritidviseaecrlse-urcsftieafsirer-eaecaaaurvertamuglbtdeurrnriij,tossropiiealpiccsriceteizs,cetenonortaa{tirruefdanspeadtntetuealoroliir-,- intneiscreuaEtaeiruednaeomtreort-mnrauimnrnoeelnonigtceieuleilllisi,tteislriesatnriecse.ib,ilicrEitiicreeceetpc.tiv-i cu alte cuvinte cres-
precum si alc altora pe care nu Ic mai Ia adevdrurile comu-
la constatarea cd observaliile desprinse
unui text rimln cele mai utile pentru amintim aici, se pleacd de cgrpeeoemlaf.imt^i,en,laSuufictiiulsrid,nigrtii'uecuillxierotteqdedlaixeettc;deeplmlorreimrrecnm-aodimoaTraigizsnrra3cderl,aai_i-atbiemidcl;elepacsresigtlnuiiecltlilu,ri-u_lleedfsoritarreieinncccdetedrug"zivleraLennraussdlueeBcrsroeeuiclr,y"uamd*dzirahiieit;ii"e_gis;uicnauanlreqiut-,ji

din examinarea directd a
formarea deprinderii de a
comenta un text dir-r punctul de vederc al limbii si al mii-estriei
artistice.

oo

ti-vd mai ales sd pdtrundeti sensul lor ln toata intinderea sa qi in LITERATUR.A, ARTA A CUVINTUI-UI
ioate circumstallele sale; puneli de un autor original, adclp-
acord inqivi concluziile; primii

ta{i principiile sale, trageli dumneavoastri
dcsodemcfiite!nia:tcaontloroliiuimsn-dpaeruuamalefulavttaotaiinsctrsleaitruvifaoiclriaafriillneprlecoaarr,eliigndiiotnareutsec;urecmaxpadlliuicmav{eniideleaevrlioolear slnotruri
sdiinmt paoletrivvoSa, sntfaescEicpliont psrdopvdriuslcavpoestcruu uEurin!6; obsen'atiile voastre,
rlrnin
cuget 9i qi i1 d-iasiccui,{iere. gAdvsein{-i ln sens general, arta e o 'formi a conqtiinlei sociale, distinctii
du-Ib cel mai adesea in conversalie, consultalie fle gtiinld, {ilcrzofie, etici etc. Se concretizeazta diferit dupd mate-
pldcerea sd vedeli cd nu ati fgst oprit in lecturi decit de dificultdlile rialul cu care opcrcazS.
care slnt de'ncinvins ulde qi comentatorii rdmin insuficien{i, atit
de fertili de altfel, atit de abundenli gi de incircali de o vani '9i Prih ce se dcosebesc difcritele p-arrtinev?dvzE5uzlel.uDsi;eamraudpzrueictseaema.z-dasdaciufuezltruailtueIia-.
pompoasi erudilie in fragmentele clare, qi care ntt face osteneali Lor simfuri: pictura sau sculptura
anzlibecgtiieauFrnriereoaer;cautuenEleoicgrnieiscsrceierlaeidilctteooliarrsiatn"rueod(paLirisa,etrzBp6eor,unacyttaaeetrrievepies-erceavaDrseeptaielq,mu9aea!lloqimucmeausrirriplutssuuuotngbieligseo)hc. itcdivu,ip.prrDinine- Literatura se transmite in general
radio sau la un spectacol o poezie recitatd, si c.a nu cste mai pulin
triterar5. De fapt literatura se acireseazi prin intermecliul cuvintului,
gindirii si imaginafiei, solicitii'rd nu numai r,Az,r-r1 qi atizul, ci mai
aceea mulli ic pot intreba de mceust-luaminicliludsaccau,tainre fext .,si nu altul." toate simlurile, chiarr gi mirosul sau sim{ul tactil.
practica predarii
Marturisim ca vom fi foarte Principala deosebire rdmine materialul de exprcsic folosit, care
sau a insuqirii valorilor literaturii noastre, cei interesali vor com- impune gi anumite procedee, anumite limite si posibititdli specifice.
pnnluuetdaeiilppimruinninterim-ole. scEetsuletrecaldieoepplearqrepslironiereluiitnenlreaslepresa,lciuni udaeceeclaiamsretiin, dlduicnnraincreei ,fceodrinucsiprueilt,acnruemoai
altor volume de teorie, criticf, qi istorie iiterarS. Litera'hrra, ca toate artcle este chemata sd exprime frlrnosulo
In iiteratura de specialitate, de o intemeiat elogioasd apreciere spre deosebire de stiinld, care se ocupd de adev5.r. Cea dintii si cea
GEmsm-daieh,intriubioltirlolraocr-giuilioerlaCnulti.ctCleuFrricreireariaa,rrnirdspeg,cedauail,cpninoDdog1riruc9dift7oiuo3lnan.nanitngdErradddcedeeiteuEtsaerpamrcome$irilinnttBioeidnlooeplfgdirfiiaa"vicecnecn,EpeDtoeisnei,icbtif{,iclia1iodt9aln',i7taea0dr,p,edad!aeimrcuetGteisntI!reat--' mai mare diferen{i intre adevdr si frurnos este aceea cd adevdrul

cuprinde numai iclei, in timp ce iirurnosul le cuprinde manifestate
in materie sensibil5.

lor Primul mijloc al scriitorului de a sensibiliza gindirea cititori-

este cuvintul. Literatura figureazS qi in dic{ionarul de esteticd
drept arta a cuvintului. Existenla cuvintului ca mijloc de expresie
duce gi la posibilitatea de a cornunica literatura pe una din cele doud
cercat si iqnitraodeuxceemmpulunlueiledmaetn(talneosuin- fuEni canlieumdeeinmsoo{diriefiacanrioleliudninii cdi de manifestare a cuvintului
Un scriitor de seamd sau -o scrisd sau orald.
teoretice operd valoroasd are puterea de a
ultimii ani ai progiamei) un set concis de elemente analitice. In trezi in noi sirnlirile qi imaginile car"e iI frlminta pe acesta. O
easnaalfietilc,einscditpionateacufia\piaernmofuiutante(itneofruentic,cliiet-mdoedperl ei.flewrsitnru{ati.up-rdoefeprsi.onrduelurti
sau de necesltag; cel de al doilea termen, fdrd ca datele fundamen- adevdratd operd literari se cunoaqte dupd modul de organizare, du-
pi strucl.ura frazelor, a dupd modul
scriitorul lucreazi cu imaginiior, par.ticular in care
forma cuvintele cste
tale ale ecualiei si se schimbe. mceavtearidaeaorsteeib-it, cuv?ntul. Puterea cle a trans-
Sperind ca acest dificii obiectiv si fie mdcar in parte atins, ne ceva ce apar{ine clomeniului
exprimim aici gratitudinea fa!6 de toli aceia c_are prin fecundi lec-
artei.

tuii, sugestii, nuan![ri de opinii au contribuit la finalizarea lucrdrii. O poezie sau o nuveli, un film sau un spectacol de teatru, e:
c$oi nncureitnizautlt[prenutol triupradnfciruicrseulolremiaebloerdCririi.stina Ei Mihaela, sprijinu-lui lor melodie sau un balet, o sculpturd sau o picturd sint citeva din
realizdrile gindirii gi simlirii omeneEti cunoscute sub numele de

crealii arti,stice, denumite cu un singur cuvint artd.

10 11"

,1

oacdiHsisni(mireettntoiruddr,drpAloiiiucecfnrberiiir.ern.itnrcaxAc-iIdutiinsepersldttaa-esaoeasltnepcpdcetiloudoreerszicrnciftpififoen,ioueuafEr,hsrmnrt'icitcedmaeedzuaetuipumannoslurltameuuialctltuctutaacfue'oartrcrlaedrusatm,epiiea.tvoaornzaTiermtsineoimtlului,auieiretnliaisen,sdecpdaddllirLcuietoouiaeostdnrptpnpsu;idiigoanprcstziidceliirtiiuirn{taecoiaumfiraulabaectziiltesiiedoni*lctv.wamidtcideuteAieudomp'.rlfanluiotoiNeirunis,tdpoaute-ds{rrnsicaeriuaeo,ctnisrnipntepepeifttcrbeueasiuecrnurpieneedtieeesaeaa-- cuno.ytin[ele pe cclre le euprinde. Astfel, cdrlile care cuprind cuno;-
tinle necesare pentru educarea eleyilor si pentru instruirea lor sint
tot literatur6, gi anume literaturd pedagogicS. De asemenca, cdrfile
care ceustperionrdgacnuiznaotEdtijnufestdilieaspsrientledgeileasuenmeeine{5a rliiteqriadtuersdp,resifealnuulmine
care
literaturii juridici. Cdrli1e care cuprind cunogtinle despre tratarea
unor boli sint literaturd, Ei anume literaturd medicald. F iecare ra-
perc :isupna matcriei brute paertc6a(rcinnasteunrasuil*ounoufei roi.bIinecatcreesat lcizoanttedxct rnurd a stiinlei iqi are literatura ei. Toate lucr5ri1e scrise care cu-
voririrn despre ,,operd de 'p7arLint6d.,,cli.utento'aEtutrin(t{e dintr-o ramurd sau alta a stiinlei se numesc lao-

;tiin{iJicit$ .
Cu timpul cuvintul ,,1iteratur5(( a dobindit insi si uir alt in{e-
ootemmriuacll_uizuia,drieenotalsiJeu'benirtueainptirdidceeeaplneadreteu: rftareurmlrunuei.sneulllnedtiren-ot,r,a-furotndrm{(punrloeddac.li?asaaarerttdaa,crpeitopuetittamicpiata,- l,ecusv-intesloi ra.nPuemnetriunlealelseuldedoesleubcirdderi artistice realizate cu ajutorul
literatura qtiinfificd, lucrdrile
acestea sint dentrmite ,,literaturd, artisticd(' sau pur si simplu ,,Ii-
msnbeolaunftisiucdnddee.eassppeeerrseicrt-eerlofpeegtlceeichgdireue,afacleeatrniitttddoac.usnrcpesuraeImeaarbprcltuu'arlneeaogrfpi,enieacdrlepirsloioiiserttceilcomitdte"a.etrica,vcteorde..rbapdirmeuinsntuiinain-oartntadescaedanlra1aEf,--ii .-teraturd(, fiindcd in mod obiqnuit, cind ,se vorbegte de literaturi, se
,i,nlilteelreagtuer6,,(l(itesriaitnurmd aanrutiaslteicled(q.cIonlaraecsesi tmsaeni saleesstecefloelolicscitacleu.vIinn!teu-l
1eas5. astfel, literatura este o ramurd a artei.
reprezentate pe scen6, cit 9i ansamblul dc procedee qi mijloace uti-
Iizate pentru realizarea Spre deosebire de literatura gtiinfifici, f.iteratura artisticd nu
spe,ctacolului. ,cuprinde numai lucrdri scrise ci cuprinde qi lucrdri nescrise, care

a inf$Srlitgaa cuprinde numeroase ramuri, dupi mijloacele folosite spre s-au creat qi circuli pe cale orali, crealii ale poporului, cunoscute
realitatea. De exemlpu, pentru a Rbz- strb numele de ,,literaturd populard. oral(tk.
reda secven{e din
boitrl pentru_independenld din 1877, eroismul cu care au Iuptat os-
taqii noEtri, Vasile Alecsandri ;i George Coqbuc se folosescl de cu- Intre o lucrare de literaturd qtiinlifici Ei una de literaturS" ar-
vinle, de limbd. f)ar asemenea secvenle de luptd au sfoi sctulionrfii.li'qSaetce-
qi de pictori, care s-au folosit, binein{eles, tistic6, degi amindoud se realizeazl, cu ajutorul cuvintului, sint mari
de linii
vcn{e din acelagi rdzboi au fost relatate qi in filmc, in rnuzicd, scul- .deosebiri. ln lucrfrile literare autorul infdliqeazi priveliqti din na-
pturd etc. utilizind de fiecare datd alte modalita{i tu.nd, oameni, fapte qi intimplSri cu intenlia de a emofiona pe
artistice.. Astfel, "cititor. Acestea sint ipnrceiztesndtasteenvsiibuiiiEzei zceolocritaitt,orinul,tasbdl-olufaricgdi
simm.eaenurunzcLitocearse-i,qfocrulasolulosione'aes.rttc*eual,,m-simicgucbcaliapnreatmuarreiarjaliot*macrimcdrndoeo.ndeiLroexialtpaesjr,druiamtratuaisrrraruentraueutttteLu,luonpzrio,.earapfrziiddic,tceuIuiervarEmini-nstueelndt,eccti.a_-, imagini
"artistice, in aEa fel receptiv
1a ernoliilc si ideile comunicate prin opera literarS.

'sau Un om de qvtoiirnd!5esEciriue ninsdcirfieitorirt,e vdzind unul gi acelaEi obiect
feluri. De pildi, geograful va
fenomen, il
,descrie Oltul in felul urmdtor:
mijloc f-idceoenxspidreimraatdreaarrttlisaticcdu.utDntiunluuic. est punct de ued,ere, literatura
poate

'ule Pictura, scu'l,yttura, nruzica, teatrul, fitmul, d.ansul *singti ramuri. Oltul, unul dintre cele mai com,plere riuri, ale ldrii, izuord.gte
artei. Literatura este de asenrenee. o a artet anunte
ramurd .'ddp,erininlaHDde?;pm'ure;ans;auiudlnMei.aSariCereiu(cCcauaprldup,iat,d,fiiua, nsOpdreei,ceetnustlateldi,)ien, ccrdiu,urugednelraimuinumcneti,ecp.,uIptnespndrtereufilseucuadl,,
aceeo. cat"e, pentru a infd[i;a tablouri ate realitd[ii., se .intrind in Depresiunea Bragouul:ui,, s6 curgd di,n nau lent ;i intorto-
'cauinte, de limbd.. folose;te de
cheat. . .
lnivanal-snrfeeEtmulCei lsntuuoalivat,irlccnageetteeuisnaalelc,cni,teelueitmireenareltearguel(etr'dedgiale,t,vmIaipitnrereniernaoatdiussicartnddrsiz$etliiirmzeoni.rubipcAmaercianleoaisptc,tie,nularidtdveI,,irndsddotctuerirl,ilesIdda,a,a,Liirni,nt,e{Imdeirt,aeliaeftreiusarri(enda(snslec.tcmadulrn,_ee*
.. . Pe anrstl Oltului. a inceput cpoinnsdtrulocduiadrusnaurei ai.ni.tnregDu;nirdrde.e.
,l,aw.ri de acwmulare Si hidrocentrale

-Acumul(trile acestea uor tolosi, pentru regularkarea debitului,, pen-

L2 13

t u.norlgo{ie ;i Tsentru irigarea cimpiei, inclusiu clin bazinu-t. ve* giuni exacte, stabilite de gindirea omului de stiinld. Dar omul de
dei". qtiinld nu a scris nimic din ceea ce l-a iinpresionat qi nici nu ne-a
cu totul altfei va inf6{i;at mornentul cind a fdcut cercetiri asupra Oltului. El nu a
descrie oltul un scriitoi'. Iatd cle pilda oltul scris nici un cuvint despre minunatele trarubmloauirilacueocanrseta,etilrEilei-asdtieins--
infSligat de Geo Bogza in exernplarul sdu rr:por:taj litcrar Cortect cl,- privirea qi simfirea, ci s-a oprit
tului: fitbt

dizub-LuscAincridenssddt rdpiteouoelmd.q'.ts.diminfopn!li9ndgrcpitndpmi,eln, tcualutei geonriicu,n,rt{errlril:r,flidtsarmnain;uinrcMl moraer*, :[ifice pe care le-a fdcut, constatdri formulate prin noliuni gtiin{ifice:
lungime, suprafa{i etc.
L1unutii'nt7r(nettl[,ii.t,lsl.odpp. trDd.ouerairinnaletdeJ,a,oc?aooerstriseutnetrpdemrrem,apuepdcnroeritmtre,anatpicdt_eiliudlqosiie,,trdradg,piulneiuecacnoaetrucoaredaud,rme.eeelcuhnumoi,rtroati*nrr,aei l.sesrieinlceuqertwnp:iiia;'aicteripcetuear+inds,eps,*rdeoeelttuaeurdrt{_er, Deci omul de qtiinli examineazd obiectul sau fenomenul asupra
ciruia gi-a oprit atenlia, dfdinrdjuar,lucaercinetecaozndsitdrdesradrteuroilbeielcutei legesnaeu-
-md_ea;uiidLy-eismmpinpLaglerrumztreei7,.tDra;ri,po'leyatlercroicnsplotidr-psi.yee,_ts^il,ccnl,o,urtrr.iomcesimntpoieigiccmoeliangaciliuclaunu-lersccqedlcr.umttimatati]u,uctccu.tlieti,e,pp,,puerrnttoieaoi.iir|Vci:ir"Lie"np;rai;rn;t;es;,arrttioittet;
dpbad'ut.ri^cetc.eaupDotrtaiucilrt.qeiundmspd-eiinucareersmi,u;idndil-tse"azudbs.mcpiu,i.uu'cunirEnuit.ta_fmeio,taumdttiu,ueo-map[aiicdr.utuelc,tnued'lL.se_pp"iirrfneiirin;eiatttuetrilptieti,satt"i6nzgrcd:duirsgi;enc5ltJrotei;r;irl;iui"ii,'ti;inr.t*rititinpfr;bii-Aattrirtm,airnat{-e*t. {enornenele schimbdtoare
rale, permanente, acelea care nu se schimbd dupd imprejurdri qi
cornunici cititorilor noliuni potrivite geografiei
tatea sa stiinIifici. exacte, - speciali-

'teresDaensteigduer scpdrediOntlrt-,odader sncurienrei-l;tipinu[it,efim,cdi.maafgliimna mu]te lucruri in-
plastic. Fe cind,
,Cintr-o descriere artisticd afldm puline date, cu ajutorul cdrora ne
rputem totusi imagina cum aratd Oltul. Cei doi scriitori nu privesc
riul izolat de viala inconjurdtoare, nu se rezumS. la prezentarea unor
,date precise, seci, ci iI descriu aEa cum Ie apare in fala ochilor, in
intreg ansamblul sdu, deosebit de frumos, incadrat in vasta imagine
a naturii lnconjuritoare.
Aceste expresii au darul si trezeascb in sufletuL cititorului gin-
,duri gi sentimente.
. ad{padr.irirneiiisiLinincintodeistluirittua-rosuntreuiiuergaslauitteisia,terpigtnaiesidntroitdeciamsidrmeiaips,ezendcc.iaietidc.nrquoeippsnsreeii.aormmezildfueirqlii;nirit,ii,ninlaniodtc{eiiefgrcilai,au.ctn;uneidoritarEio.iimgt.iinlicpin{ietedisd,teiudomscercu6{si,,prrluiedrieiai.n;lii$l,dutautgmit-iiennleea;--
$i iati cum infdl;igeazd poetur octavia' G.ga oltui i' poezia

ahul:

M (tritd f i,e dimi,neaia in aga fe1 cunogtinlele despre lume incit ii emolioneazi, ii influen-
Ce-a sduir;it a noustra nuntd., conEtiin-
'[eazd puternic, le modeleazS. qi sensibilitatea, Ei gindirea, gi
IBtidtsrdinruetd.Oml.t!un-d"aCcudrbuunztdq. ars{t
:ta. Literatura s-a bucurat intotdeauna de o mare gi continud prelu-
AacnlietaEloiizlcitnuedliudcio.elieTsotcrlreiiiittordereiisacaruuieirnoi sbsisesetcarovtnaaststamutpddrracedleiaa}etmiot iccrnuetrleucloei,rtritcronarpruaotcrstteatirniinsla-- tocmai pentru puterea ei de influen{are
jre asupra spiritului oame-

{ific uilor, pentru rolul pe care i} joacS in educalia cititorului.
tice $tiinfa literaturii se preocupi de cercetarea literaturii ca arti
ql a fenomenului literar artistic ca formd. a conqtiinfei sociale, cu
acestuia Ei rolu1 sdu in viala oamenilor, a ldrii. 'relevarea valorilor artistice Ei a normelor de constituire gi existenli
omtEspa-iilenlentEtstdenttd?aeeeeb,"poiorilsemesbiegdniuretbu:etnociprpdtrijdutrnea_el fenzectcsreaeeleinuffrncartclfeaeieaetd,etleecdepxorisaoiannluocztolbrroiglmeibasflsoiau,.c,errsniiemrz_gvetv-iaaiitomnc6aE.ueoriEnTaetditoloeurleraiittuetEdabl-raui-at-taairte,auc"fltenrruqodssetcu.timaeinnpcu'{ictt"uiteiuioaf.inpluscciote"ileejrqn-lrectu]*ii"na-;Ercrlrieiretb,irnisiondielilpe.uriivdipp;c,ap;rrrdtr.oiee-_.,l.
specifice artei literare.

$tiinfia literaturii aratd, ce este literatTr.ra, crtrn'L s-a dezuo-!.tat i,n
c,eaproecii,leEi la popoare diferite, gi cum tSi indepline;te ea sarci.nile pe

pune societatea.
Tot ce aparline literaturii artistice este cunoscut sub denumirea
de beletristici -artteisrtmiceinfoprrrnoevaezndi.t din limba francezS. (belles
Literatura obiectul qtiintei literare. lettres)-

74 15

I

',rli

Prin creali,e literard. se inlelege activitatea desfdguratd congtient . $TilNTA LTTERATURil.
de scriitor in vederea oblinerii unei opere literare. Aceasti activi-
tate rnai este cunoscutd si sub denumirea de proces cle creafie. R.AMUR,ILE EI PRII..ICIPALE

sint incsudanduevtdoraatteooppeererediue"curreeafloielosaertsisctipc.So.c-Iendtereeaolepearratesitiliintelirfaicrde
Ei opera literard alte categorii de opere, dintre care unele
se gdsesc Etiin!5, altele mai mul.t de art5. Unele
se apropie mai
mult de
conlin cunoqtinle referitoare la naturd sau la unele realitali sociale"
adreteai.nIunmaitcecalustc6rucrait,efgaoloriseinincltru6neclliescduirn- turaNiunmfearloaasceer;ciedtdivtoerrisloer.s$inttiinpfraobllietemrcalctupriei care lc ptine litera-
a1tele urmdresc si convingd c-.tc divizatd in mai

mi,jlaacele de erp.rimare ale
surile, monografiile istorice, evocerile etc. Acestea alcdtuiesc o cate-
gorie aparte de opere literare, care imbind adevdrul cu fantezia, ln-
struindu-ne gi emolionindu-ne in acelaEi timp. multe ramuri: teoria literaturii, istorict litet"sturii, critictt I'iterar(r,
ramuri care se afl6 intr-un raport de lntrepatrllndere si intercon-
dilionarc. Ca discipline ajutdtoarer, Stiinla litelaturii folose;tc r:.ste-

tIia,clatd, C,isestloperuitnnreoRirt.reaiW,m, iesutlorleir kainleqciEuAtltii.unrWliei,ialnrinruegnupioisnttifciToeceootcnri.cueplitueteruutwnariif.dTrdoccrneaa-i
identitatea de obier:t justifici integrarea lor intr-o ;tiin{i unitard,
avind in vedere cA in aceastd afir.rnafie se pileaci de la posibilitatea
abordarii fenomenului literar din unghiuri variato. De aici concLu-
iznitaercddeipsetonrdiae,ncteri,ticinacqiti,teinoriaanlaitleizraatuprrioi psrtiaub-zileissdc asemenea raporturi

a crea!iei literare,
deLirnitarea dintre ele rru este justificatd. I.storia literarb olela mate-
rr"iaarlhidzeareanaalivzadloprei{notrrupecrciatircedle- gi aici avern ln vedere ro(ul de ie-

utilizeazd istoricul literar. Critica ne
apare in egald mdsurd drept aplicarea in analizi a unol noliuni
fundamentale ce fac obiectul te'oriei literare. Conceptele teoretice

sint lnsd rezultatul unor sintezc ce se bizuie pe dateie istoriei li-
aterfaerneo.m$etininufluai litelaturii oferd posibilitatea cunoaqterii complexe

literar, abordarea lui din cele mai diverse puncte
de vedere, inlelegerea fenomenului in perspectivd istoricd qi teo-
retic6, cit si posibilitatea aprecierii estetice a opereior literare-
Neputind exista una fdrd alta, lstoria literari., critica literard gi
teoria literaturii igi oferd reciproc instrumentele inlelegerii feno-

menului literar.
$tiinfa literaturii este o gtiin{.d social6, intrucit studiaz5 litera-
tura, care este un fenomen social.
I'eori:a literaturii. In studiul litcraturii. rr:r:cetitorul poate avea
in vedere orice operd literari. De exernplu Alexandru Viahutd in
Slaturi....1 6 adresat tinerilor scriitori recomandiiri asupra felului

l Alexandru Vlahufa, Scricri clese, ctl. V. Ripeanu, 196.i, icl. lt, p.5+7*

549.

2 - Element€ de teorie lit€rarA pentru eleyi II

bid'sotcnrfiiun:aim?mgtlSuieutu/retnclri.trr"eeil.9aztbriur9riaiu.erdllgui..ei.rjnuua.Resnt.ed,ieludedddcnlgeermdudeAateiulsninzenrpeuxdaeamisccmnspbtadueeanirflc.gatepuitnteilee*eV:iareislelpsarictecrheoard,iucritstsfedoiisip.sritnrcuiiecetrceruleei,irxEeadsesfiecmeupr'rp"pieiirtrtlio"aofcuirrcim-ttaiiisrt"roo'iu,pdr,criuu-oi,lrtuu.ri"t,airo"[dttmrpre.eaearArgaacc-etrereuiaemsnrpatei-tl-i teraturii; in acest sens, no{iunea cle ,,iiteraturd{(, ,,gen litelar(',
ar,c,acoiptepuaset"ltrueidiilnlriiuzatevmproaourra5rtaie(1(a,fti.,e;,sstoitturirniudeilcaiettludiitr.leaiitrneaorpatauefatrrurieiariisilo.iitpneNetrroaetotrlieoctntrm(t"ae!f.iai.ttcepo.ratpusreeilrnecctoldetc'ra,tlceittreeeotgrreaio.arrPeiilri;taienllae--
'adt"v;ilnrttssrieaneprL1eteuunsftdrculite.u^_tdmi'tercs-lslreeb-^.nsaoc'uct;rdtIu"ie;.iuli.,mttlotitte.unelpeItmrosarniep,id;lecgiiwutap-b:icrdsinteiirndpegnaitectrn'uitromsil-ldltd.neeaeiuu,t,et"saiimn;olp,csd;deiige.ianieiuln'nairttcnrnrsoacnaeteeioeearnnlulsti,esri,opddutnae.oicne.sintic,eshnteudroiedcdt_enewneoucc.e;cart,tcreittraeu,udrifcui.umtictitmeu:triiairinnor,ntensu;ueoapcisioae,nas'ltirdnuetaleeritu,tceudieipfedeamsarl.lrecimlderiliuednunata.tpeuroidrmfniuuanals^_.mdsem(sfuapccdtifmneutedr"iaioiun_ieani,l,dntgi"uia,iaciu,ecentrotcespeee_ugdioeut,;eofatipi.taioee_haonie.d,tr"ns;r'coe.tn,itieer"r;'pii,u;t,,iotnlt';iinarmc"tmmiioa-rlocti*.r&ut,mlpra,lLii--itnpIi;iuaii;iiisati;-nsidnsdgi"'.ti-urac"rrataonufcsi,":imttca,e"sremrt.am[etcm,dttiaaeeree,Iada,nutg,icigncui,antnecemiirrn__u-ieteisld-lrdeeaaetaes,ieae-eri-ai-- acestea se adaugi apoi diferite scrisori, articole-program, varian-
tele operelor literare etc., pe baza cdrora se pot generalizar fapte ce
-celrlue]feoccore,tRmsuriaelnacftnsetdd-eroaruirbbitlesdieleoecrrievauaatiiocfcrVr.rii:ceitaeaehoosurec{edrtiitcipsieori,nrimtcsaavdaraleliatnaabir.ireltesiseaptaicuemdna.ut"rnsuiti cod-areuircaiaecct"eoeuiprrteoeg-'rreodoanbrsesit5ree,arrrave.rasdrtlnei.i definesc personalitatea artisticd, stilu1 .unui curent literar etc. Ca
;"pttsiisoactrticidiatdEoipn.lreri,eumccrmeiian.;dtmieulpoeodedruneratrpiutnreeocccrii.atiaeirteo;rtit'tai'eiip,r,fqe;oritsde2t.gnraeepuarmtiiinmznsai.uet bmlzirnnutednbtiia,,e'ticepeteiinlnrut;aiin7iuuiiir,"ineirais.ii.r,t;rp-iae;A;ncia;terrsu_- stiin{d, teoria literaturii se af15 in strinsd legdturd cu cliscipline ca
a'',m[?;?cii!.naiE:j.elsteoaer.raaparT,ttce,Vde.tclTee,ioi,Lillt-oer.Leeirarci.aaa;lciirl_tdieaeltpi'ertr,reteaaorc,rar-scaaetteerur,.dedrociegiurs,de;erlsrcenreQaenitrtuacmleinterrediettir.elieaasarratitdzitacceLdeeripnra;eirsirriepnec;ecibaqcirdQiJiefroimticiterieemtosedtet-e.cirate\slneitt"-driubaui.ialciiiztiuiteidiur.it,i"nrliaai,lrtlcieieizidi,la.cietagerecererrtcnaeeoautnupcrasiuirrletee_iai, filozofia linguisticd, istori.a artei qi cuituri:i etc.
salisTaeiorliitaelriateturaritiu; reiiaasrt:eudiinazvhepderirnecisptuiildeie, r*eta"6,",treiirim",en?i"loitreurinilievelir_- Istoria literaturii. Teoria literaturii studiaz[ problemeie cu ca-
racter general teoletic ale fenomenului literar. Pentru a ajuuge
i8 insa tra .asemenea generalizdri teoretice, qtiin{a }iteraturii trebuie
sd-qi bazeze cercetdrile pe cunoagterea intregii crealii iiterare, din
toate timpurile, aEa cum a evoluat ea, in strinsS legiturd cu clez-
voltarea societdlii.omeneEti, de la inceputurile salc si pind astdzi.
Istatia literaturii, studiazd in amdnun[ime operele su'iitorilrtr,
i,mprejurdrite in care au fost create, euenirnentete din uiafa lar
alta etc. Reddm ln continuare un
Iegate de o operd sau fragment

tipic de text de istorie literarS, referitor la Lucian Blaga:
,,S-a ndscu,t Ia I m,ali 1895, in comuna Lancrdm, jude{ul Alba si

a murrit [a 6 rnai 1961, la Chrj. Poet, dramatttrg si filosof. Fiul proo-
al Anei (ndscnrrtd Moga). Crescut intr-o lamiiie crt
tutrui Isidor Blaga Ei gi-a fdcut studiile elementare 1a gimnaziul ger-
medii la liceul
tradifii intelectuale, fi incorporat in
man din Sebeq si pe cele romAncsc din Bra;ov
(1906-1914). Pentru a nu
armata austro-ungari
se inscrie Ia Institutul teologic din Sibiu, pe care iI va absolvi ln
l{1aL99r17e77v.i-sLFt9rae2eC0v)u,eltnoutbrealainzdiinincduCtrtlsulujulqriidlBeectmdroaactcutolurd.litininlitLiruedge1o9j;f2il0coosslaoibf1oie9re2ad6zidnredlVaaiecntnuoar-
meroase publicalii cu eseuri qi cu poezii. in 1926 intrd in diplo*
malie, fiind succesiv, ataqat de presd si consilier la legaliile RomA-
niei din VarEovia, Praga, Berna Ei Viena, apoi ministru plenipo-
tenliar la Lisabona. conferd Marele prem,iu al Acade-
In 1935 i se
miei RomAne, aI c6rei membru va fi ales in anul urrnd"tor. in 1"939
pdrdseEte activitatea diplomaticd; ocupd catedra de filosofia culturii
ce i se creeazd la Universitatea din CIuj. A debritat in Tribuna din
, versuri, Poemele luminii (Premiul
Arad (1910). Primul volum de
Academiei) apare in 1919, iar prima dramd, Zamolre, in 1921. In-
tre 1921-1943 publicd volumele de poezii Pa;ii, profetului,, In. nta'
rea trecere, Lauda somnului,, La cumpdna apelor, La curlile doru-
lui. Nebdnuitele treTste qi mai multe piese de teatru: Twlburarea
\
opelor, Megterul Manole, Auram Iancu E.a. Poeziile scrise dup5.

19

'''':'k.caa.nttoutl'sdc'tmfrsto(u1-aicous'poupainvuieas9artaetcreamermecsa,f4celuielrpvetrsii,3udacosdalale'oiaau',rrnmimrueneindietooeb,siogli.t!areu,vpupos5ltdiaicreTkicitineuo,elceclEicetscvrteoafrpluuereioeutcatuipenraeseratapsrtrml,rlectr,vivdittriede'titlefuepc,doinoeGaeeib,zdeitdtmeerccioonrdiiaiie:u(iinnapnanorsaeur1cemcdoitrcltcraosr9liixdrstfliaety.punqfeeir4uodiaicu.eatea_ii7alaeron,9trcaodmmajl)s.untuuies.rvlupzrdeecauiridinauJ6dsa,Ace..aiirsrnelufi1'toireo,nrasDtacsic.cecc9.ocsri(rirraiiactuobrdtli?r^9cmacirrueensdi,eidi,lravtarb-l1i)epcuucii'i,aitssacsrinrruiosreiniriiocto;Scnii.nttoriipmaeennpdarrt(ap'Bdauaaiidr.inrvetciinJeaidclutil_rresioiaaooq"couet,rdiopcpuitstigiiers.onu:--m--riiare'taaepaoiooui,aleucrrptafilsieeprensionnasnorieir.lisncosuderitplnisoitcaitimx.{"vfrefir.ioeqe-oeurnporieicromeissnr"ritrefstlgietneoa,"riite"goi,t-teae"pudsrB"retgi,,.;ci.iiuoretrdvu";iioa;ra)"cln-ersiLen",paan.J1;dt"ttteosta-"ui,iiinr)r9g;dsnirr",-c,.ouili;duls4sm;,"aia"rm"*;raoieo0piu;dttaf;rug6;;de"rox-;";ti;f;r,-ri1,-J;inac"r;sic-;r"ri;sril,;9ua";ritEfLc;ttrtoilLr,;;iai;rris4raia";nr"iee"^ie.Ei,i"ul"4*r-i":rl"iudb*a."i"i,sr.itrsntilun,"luet"a";riaedCr,"nepat;pc"teaztu"dtiuiasuceeoinrmhuas'd.eul1rictpiipir"acictefneporucitiiaior"aruiitcntoipegulicienteir.eungs-eid:e-_iii,-i-.-rii tsare sau gtiintifice recent apdrute, coirlinind observafii personale
gi
'Gcu. ,CCPdle.inrDessoocbnura,olgTiter.faiVnimua-naGrrrch,aeMnret.eaR,aaG]iee.acrrebittciij.ciiiei aronmua, nNes. tliosrginut:, Tp.i-tLuoMrriani"osrceus-, aprecieri critice. gr. :
Formele concrete ale activitdlii critice: Cronica (termenul provine din clvonos timp; Iat. chro-
ni,ca:istorire) este tot or lspecie d,e articol de ziar, caure cuprinde
"sm''pl'ARMta-taeea1eridcumm1ugbmdtpl$i-hietfvurtelAlieteeeilgitpevrzst.aditeaseadeiite'pcrecriietsu,niaIiaoast.cimmtcnlttsurlire.LctueJirai.dttld.ieGiir-,usceticMauhncifaaol_r.cerei,rlahuiasrirAiapettaaeoegrgssaar,cc1ariiterdilaiire6accii'iKl.scnheorvr,peont.eii,raru,,ig!o-:elNbceeaaodgEiluauir.trldatnrircfiticcDeaiiifi-ecnsneaoter.trfaJrigsaieo'aatcfcetrriinpc^coeata-turliideci.e"ust,sere,izn"ttcrartatuesinra.oecmtanrhttnqumuudttltiriirainEirened.airiteueac-iiu"vps.ltiidaio"zcoi,ra--eroa"leipit-,imrt"ritxeisric1"cpa"ati"ie,.uicri-cirtpcint,up"gleiidre,"ge.r"trdrrciJrEeee3"dioi-"ni"iollean"'Liias"',sopmn"reaaumtrvsbriipoamceHeriirctdacomdaeeacthlelieddiumtcuan.eoerna{depodotrrecaeter--i,..i date asupra unor'intimpldri sau nout6{i ale zilei, in diverse domenii"
C?nd se referd la o operi recent :rpdrutd este cronicd literard.. Ln
Recenzi'a este o prezentare succinti, ra aparilia unei ru,crdri ri- unelc cazuri, in cronica literard se folosegte qi versul. Croni:ca Lite-
rcrd constituie in prezent una din modalitSlile criticii literare. Prin
2A .analiza intreprinsd qi judecdlile dc valoare exprimate, cronica ur-
mdreqte fenomenul literar, sernnaLeazi apari{iile, indrumi gustul

literaEr,sepualrt(iicnipliimIabcaonfsraacnrcaerezad,uensoscrrdva:loriinlicteerracrael.e). Este cunoscut
rub forma unei opere de micd intindere, in care, intr-o formd
ingrijitd si personald totodati, se expune un subiect oarccare. in
prezent se folosegte acest termen mai alcs in sens pur nli-toeraanra-li-
cind punctul sdu de plecare il constituie o operl pe
care
zeaz\ integral. Eseul se remarcS. printr-o anumitd detaEarc, prin
elemente de umor, de fantezie qi un stil atrigitor.
Monografia est'e un studiu stLiriinlific oare presupuine o tratare

ampld a unui subiect,' privit din toate punctele de vedere (exernplu
viala gi opera unui scriitor, cercetarea exhaustivd a unei specii li-
terare etc.) sau dintr-o parspectivd bine determinatS, erur,nf,atd- de
obicei in titlu. Monografia apare in unele cazuri sub expresiile de:
studiu monografic, cercetare monograficd., tratare tnonograficd, mi-

trornonogralie c1c.

Stud,iul e o lucrare qtiin{ificd mult asemSndtoare cu mono-

grafia, dar de mai mici proporfii, prin care se abordeazi" viata sau
'opera unui scriitor, respectiv un curent literar. In alte cazuri pre-

zintd modul cum se concrettzeazd o idee generalS, sau felul in
care este utilizat un procedeu artistic in opera unuia sau mai mul-

-tor scriitori.

'rianres(It(auddtdeiucllauAms1u5apiraaann.pao1lie8zz6ai8et)i,,TnpitouuubslNitcr{eaatiopcroeupsucpularirpleeoje(uDzliaianpn,a,oCrailoisentirvivoporboluiprmiululiatluerii-,
Poezi.i populare ale romdniZor aduuate qi intocmite de \rasile Alec-

sandri:

,,. .' . ConDorbirile literare, indatS. la apariliunea cdrlii ln ches-
tiune, pEui-baluiculmlupi lcinitiittodra. tolnrisal de a o anunla in citeva rinduri cdldu-
acel anun! al momentului nu este in-
roase
'destul pentru
de ocazia ce ncei rsineteolefecrdritpiceeni tlriuteraarree,veEni ni oini cnie folosim cu plScere

o datd la lucrarea
,d-nului Alecsandri. Cdci pe lingd rangul necontestabil ce aceasti
colecliune de poezii ne pare cf, ocupf, lnaintea tuturor publicatiu-

21

a.anpsssoiaiuuon.ppzdrrriracaidveigcnsileiateulttiioinlsttepiidmclveo;aopr'ldosraraocutlmccaluicaiirerl.crrilnce,,rinnpirri:Aician.nnulr.iri;r)lniratarestrisoadttntou6triritmeeorii;irsrun-aor.a,la!sociotiie:ncceo,.nrr,lxoec{tlaigaqiii,ce.te.i",ac"da'c-cr..r1,a-c"clutreecilirus;Ai\trr.rjli,iitr.r,..ttt.o,a- IMAGINEA ARTISTICA
pdggodueesrzaiimmiIIi.nJpp.poraoeApers'ltoeziircirc.auiosnilaaeuupnail,rdoibdrnaiicrpiebmeifearpatclaaidLidrtrutoctteriar.(cirpcgecoiu'itct]'ee;zur-ciriileleespcrio,bapnrdcroc,t.r:rrci.'ncesic.deq.mptgid)ii,ntir'cutoclnoicctie*.lencvaictseeictuhidrrneeriarn"ct.lae*s1csea,i,isr:cl."oiiii-r.,ir-'l
ila,nars.ltt,peificircpaeiote'.,ea.zd.ic,i{ecadloeisrliticitneegiaceltiusmplear,ii:irinnitoitc;irisfitirrnc'tac'rtsoit,ecrlsurirl'irrclidveimlta'rtineaatiutfloarrv,i-oa1tr;tapirbs:aailr un'ol clin clcmentelc csct-rtialc aic litclaturii artistice il consti-
intctgittor. oi:era iiterard este o invenlie,
tuic cirractcrul ci fictiu,
r lictiunr', creatd cir: ir:raginal,ia scriitorului.
de cele- Intrcaga olter:i liter:rrd rre aparc c|t tt i.tnagine artisticfl veridicd
cle orir:* :r victii teile, dar deosebit5 clc reailtatc, devenltd o_ realitate gi un
ce le_;r .r,,p""t nou al realiti{ii. Scriitorui constr:r-ricgte o in
lume fictiv6
lrssccpaamcdc*oeiatuoiniraerule'arlpioaaetecasupi:TrjglAclorcuiylMiozne(aculirln.'teiieetr-lie,tlaucgetrciezdditni-llseciloss.reua,aiaaMacatrueisie1n'crd.pnracrerardsrlpeaot'iiaoditcraotrtpeiceplcru.'ipsri'euroeunrecuaoeisndladslnarletMricscde'armziuttsamu'tanacedidmo,iitaaamoau'(npipciniiicr'rnuarc;oaeiee,prifirrcr,epeiesaiculeizirr'rcuznartemars.eruiicldaflettinrinrd;iniezreLrrcerturtdLcdcF;,cg,.ilr.lnTurra*l'pl-uieir-r-i(ro;iui;sedoe1av?irrcssc"tusauinorsrrtpc,i6irlddisio"piiotr,uct"sip)rt,irio''ga.c,'-aeai"trcsiorerticrriar,Jdne:lec)iileraloaTiiazeiid'rcftz^in(ieiiL_dedt,al.pvaorsuiu,.aoccrprlrp1aittuAiiurevumdlc"lrbpci.envseet.,tIibo;creiSrratsla;nldipui,;ltatcirot.fo;oe.qiret";r,r"rr,r.ri;ieer;aarg*iu"o,epii"trp""ir;ir'-ot;".cr;tir"i;j;.i;i*-e:icr*prrtirii.t;ic.eiraidii--it;;.l.iiri"p.l;";rse,rie,aop.a"npo.tri"n,gircntpol,r,.e(so._,rr.tIrtics,nrc;glcapseoaatioaieeernsrriaraaen.nuiaivr"iips]n(ipatczrarc"er(teoe,r!rru;"i_6*'i_i,i{ri., csotrn:ufocrf:iemintautetrciiueqatneuminitepicaonveunllir'icaalurthis-rtiic(calarcrcieeplitiatreea. LAe,c_coabstiedcctodne-
,ccrcetare al qtiinlcior exacte), ci in planul artistic, poetic.
Opera de arth literai'd coustituie in ?ntregul sau o irnagine ar-

tistica (1:L fe1 ca o pictura, o simfonie, o sculptur5), care. nu trebuie
coirfundatir cu mijloacele artisl,ice cotcrctc (auditive, vizuale etc.)-
Ca artd, literatura oglinderste re.r"litatea prin imagini care ii
cc\lzulhalnaiua{nucrulitsf-itauonbripuepolzuraiiietveiiirrlniuinlpmccrdeeslscuaiaaledL.cinadCnnvu[uoiatutolr,aeaaltiatnea[fgidaiilnlcoie;dras'uttded-iizntds, ercsemcsarncliiirtitait'iiotctoeatr'.lrili]siclm- dcaergiespeLfduaaqnzroegdairTid;ni'
tncti personale.
Asemenea in-ragini a creat, de pi1d6, Octavian Goga in cunoscu-
ta poezie Ctdca;ii, poezie care se bazeazd pe o antiteza- puternicd
intie doud planuri bine reiicfate. Primul este intunecatul tablou al
cldcagilor cCre muncesc la seceriq ip ar;i{a crrmplitl a verii. Al doi-
1ea pian este dominat Ce imaginea luminoasl a copilului, prefigu-
-r:ind viitorul, care va izbdvi durerile strlbune qi
de miine al poporului. Sint doui pianuri, doud va fi rdzbunitorul
pdrli distincte, pe
cccaai6rrccealqseie. uPdnerisifmifcd6aEoiseatnrritoimmfiueznnuctguarlfg,dvreeegaptera-opfculal5nscdta;iicgdiplroacrgi.soIasntjueilmatoaprgoidientiaudlluevi uefanrlidi,pdrirne-
ternic reaiism, urmeazi defilarea iobagilor, ,,oqteni fdri nume(t, qitt
a cdror trudd se imbogdlesc stdpinii.,Tabloul convoiului de osinditi
ai viedii apare intr-o viziune dantesci.:

Eu le uedeatn i.n;intirea lungd",
Cutn gi.rb ouitd,-nc et tnainteazd,,

22 23

Cun-t stdruind, prin hold(t-;i taie ulif.i, Oglindind realitatea' opera- literarl nu este nici pe departe o
Cer;itorind cu oclfii stin;i o dungd. cl-e pild6, o fotografie cu o reprezentare
De nor pribeag in uintul din zare. simpli copie cum ar fi,
f-tt"-ier-"z-erti-elcti-"-oa-biiaa"tpaiiitta"ier.1fvigrbiaeeiuqcntleipt"ieies.hotaIepistaucatarrlcruaaatoi'nrrscnestaqcii,,orrciaeirdcnmtciadzteaeraisafrrteteeecerateep-punvirrunitoinlepdtpliareimiiabl,gairt.iotegsiulnipsincueodiclcaestliiroeaftuiitucrs6i,eatlpi:ialcidaejc.our,'atmticrdnaeoitncanaetctetiqcrtret.auilt.a,l plinctrceariuenlrinotaounctareaEiclileu,l-'
nviinaepPcriurnintpra-cosounsl itngr:graeusurtdednsetoestdapnlirdeet:aztmeenintqaiiattrcduhefiiepc.aurpleoaeersotutgelaicniutspauriibnlssintcdiiipzndldnunulenuoimb. ieeE-tI
mogneag se odihnegte.

Scena cinei estc zugrdvitd cu aceeasi vigoare realistd. ajutorul imagina[iei, auind o Daloere estetic(t'
Din ceata clacaqilor se desprinde o umbrd de femeie. odat6 cu
ea se trece din cadrul intunecos al primei pdrli a poeziei, in pei-
sajul de lumini al celei de a doua pirli. Femeia ipleacd
se induio-
Eatd_sd ridi,ce un copil bilan carc adormisc pe un veEmint cu g1ug6.
dtEderexecpaemtlatsatdieirrnaea.eace(pgvoaietvsuafldurizrndsareo,db,jeai 1scefudaqdmoianinrivaaiitmlourpiimluve.it,ec(,aozvpdailulfeligi,ini,-jiueddsveuelrucaIht ciien;ai ssuncleuu*-i OMUL iN CTruTNUL OPERELOR LITER.ARE

Poezia sc incheie cu imaginea vizionard a viitoarei lupte a cimpul de cercetare al scriitorilor este lurnca intreagS, viala
sasp;_tsi;ucllv"i;iebtrcieus"iiitrveCt"loaoniaecte*rutctertuietmureciralipec.aevretspsnFiiinopitoetodiee'deacrlrceicultiiatelc,'aoell,elirmricendea,udesirnrsnpaiianumenrlemcbignualotouidtag,ormcretiiadociunetteeireinnaivaicauliinoairgilatmftcldtisqasidliapitnEt5Jiieglic{6ninceiecrndltiieoe,1ai.ismipennaaernsprielovtaueloiiir'esmcciiIptalcui"iboqcteeeplaetuair'ivltleirtCndteeoaucuimitl1um.iipfcaLeancr.liiitliatnuetDecedtlruueecadiruntuiaeui,fynsn6ricgaan!emiosi;tlneeepbe1deai,nneacuszelcst5i6are---,i
cldcaEilor pentru rdsturnarea nedreptei orincluiri:
'tc'ratura pune omul in centru-I preocup.drilor sale'
Ace;ti osta;i cu f e[e ofilite, tren#u a dovedi aceasti caracteiistici a litererturii vom analiza
Cu ztmbet flLort, cu suflete trudite,
C a-ntiner ifi cle suflul primdu erii, povestirea (Jn om nd"cajit de Mihail Sadoveanu'

S-or rid.ica, ei cari, au f ost strdjerii, ilzuilbil,iecbiisT'wetrJ,enpriiaitz-rniulseddO,buidmnntfiubt;oorsirLereuradii,,esougcaidrisanetgudca,ruilnibes;maunsancedrgotooirnnaieriieIa.a. dsBmaedtuuiIaaglutuurinr,luicIclaLezpLmitrzmoai,alaupsipldndmstziti'inaetittltuuepLllursaiie-L,

Amarutui ;i-ai mor{ii, ;i-ai durerii,
Cu bralul greu de grzut rdspldtirii.
Tostd l(trina gliei dezrobite
$i nrun[ii to{i si-adi,ncuril.e firii,
Vor 1tt'd"znui din pacea l,or urnite
Infrico;atct clip'a primenirii . - .

Optimismul lui O. Goga proiecteazd in final o viziune lumi- :rn[tueri,i..
aip-ngdiuutladbds.i.lroEutmtoiref'aaio,grauarclneecuLleeic-nnocathpr1c.iee-loaoru;p.uetipeumapoitabi;dtrfrirc.tdaddStic'ecsemaummdno.ratdusi,cnieoimf.iue+psulz-eru-;er,if.pec.itdriRis.,rncaidIfondio.zp.csiedt,ei.dmpsdcdpp.udrmueuarinimbnetue;iu,nunl&doer.pa.ieozouciiddu,hnaiainctncorii-gcp'u;ntetenip-'
noasd, infdtiEindu-ne in imagini proaspete lumea noud in care cl6- aiiniledul-a-tp"db,.sercidumitc?da,i,d.Jeaacsi i-ptrua, oilor toiegelul, alb, ii,'nndterembnsini deuu-I'eA.sip'ieegcritincgu.
caEii vor intineri ,,Ca de suflul primdverii((. La mdreala sdrbdtoare
a omenirii va participa qi natura. Ziua invierii poporului dezrobit mrtz fldcdule? 1l
va.fi pr5znuitd de mun{ii toli qi de toate adincurile firii.

caartanItnacudteuifreiinartelunfluut ni,dceafidadi,icuederprarserittsuai,tuecdaqruseelininmsubcluioi,ins;dituruopcbd[iie,cacutiummluaim.g, uiIn,ziitilceoarrafttouolroloasseeeEs;ttteee

sunetele, sculptura foloseEte piatra sau lemnul, iar pictura culorile.
Diferenliate prin materialul .de exprimare, toate artele, deci qi

literatura reflectd realitatea in imagini artisti,ce. Irnaginile artistice

ale literaturii sint imagini uerbale.

24 25

Ecu^+gl--oasil.euI2MI_-eios-,sea,.t,tsebotgirn[pitiimrt,reiterliusdu;i.uut.p,drsreetei ueldctc;inlrcnaei;cics',;;diibd.isr,Ienaeet'ooNpmaarirccias,uu.ei.mlrdp-d"aoe,;cnr, at_!ipdaeI.mmtpeorcie:rerli(s-tp,upsunrp,eurtncacsii,retdlsdeiudnIz.teussorueip?rroidor_.s. , Povcstilea LIn ant nd.cd.jit are utl titlu somnificatir': S,adoveanu
r-edd o sc'cven!5 tristS, dureloas6, din r,ziata copiilor din trecut.
istsnaettatrri.oan2Ds--sei;em-eaz;DiCliuinmueu,ic,bttfcdnlecLid'znetscauu?9(tlpn*pmdttmelao$ircnedeLpugctreoiuirn7npilr;ttid$rcedseoiru-pibarcafeplcdruedeu'uc.uemoec-atl,raiabmrtbaeduidudr.aine,hrmioc{or.gidiesii?mcr;tc'tpuaressi,npnnu,ntrumredumcr.ccnLcLaiidnidzecieinu-tJouprciu,t'sc-inmnectshie,tleiioaoiauatapftpcoredta.t,snccecaars.l.e...t€ssc.i:it
u,:uaborand:.t9uoP?f_,oul-l--.ir!ceAse:are:cp,munmM:ec9,bdlidiueo-iu.eau.lbt-.mez.c,actsiuun,e'u.iirticnf.n'bldituTarri..r.(dustriett-.{Asuacm;pcrtii,ue,awtnnpil'Ttmssie<niedm:i,tm-repusb-eirtruna-eTcgetittuurdcltcccLttriu(irtiltttu,e,c/ot,ctsol.dttcsi.c'oedJti(scoe.nttz?ritset(icttmrc.d.it:.ArinE;ceiclcrdsrtarrs,e.au-pcs;t,dt-;eaouirtii:edlnci.o(m"ac,t"-rhel.iui""tlieiciti-,e-c(reat'cuia-,as*;rninatreermiaecn,.tacbio-iiutrrcc-esrt. Iiroul povestirii este Nicul6e;, haiatrri ,,ccl rnai mititcl( al lui
sgiri.jriy-9----G.-.clt.u$ATD$NlN1sidtp.ieu-u-tdsoupul-ceariieceletcudncosnleiuicnirnuninsndug;usptetize-atliuiLzi-ti?ciruntccdirc.titi-ceedraireA.nutssI!ctapIidca,-n:;uirou-r-.nanaaseontel1((ipiLrte,-neosadsniapicr'tstuuteedli;rta_ece.lzclrnlceomutbrciasda(nd,utie.sram.enictbioAufnsnutm,cupsnct:mrc_ruzddi-._tIiuluc.al-snuue.r.pLii.ii!(nittrentroircenc?';t,tntlitn?.Lnip.._r-otno(st^trtt?u"crle,cinrladnccrintittznn(zir.Linlu*t l)umitru Onirgor. CopilaE palid gi mdrunte'l, Niculd.es tir:a pe pdmint
iul niunitiflrna'Li.r-rrimcliaciiirncakrela. Icpsiimseinctuorcsahsiei oi la
,,nislc ciubotc gre1e6' ale trigti

';.riscut gi cind scr"iitorr-11

.,ir-rr,,irluili ca-ntr-o umbra cenu;ic si^si scoasc cu anerroie din cap
palarioara r,eche pleoStitd ca o ciuptrcit(. I)csi cra uumai de-o
schioapd, ii','ind numai opt ani, gl:rsul sar-r rrroale suna ?] suferinld
timpuric. lllivirca lui abdtutS, exil'csia tristi a felci scotea la
ii'clli lipsa ceior nriii .niirur-ri.e bucur'li. sufcrinlir c:t': o purta in su-
{lc1,ui. care clovcclea artit dc tirnlruliu, millulitiitea ciurcroasi. a unu!
ln ;ricAjit. ln loc si invcle sar-r si sc jr;rr:e cr-r copii de seama lui,
L"r*iculAe;, riimas {)rfa-rJ trebuie si-l;i ajr-ltc tat5l in intrctinerea gos-
podSliei. Dar pr: baiat il frdminta o durr:r'c adinci si mare, incit
scriitorui ii privi c'.r seriozitar.c, pierirrcin-i zinrbctul cu care il in-
tirnpinasc. Intrrbat cie cc cstc amlrit, el rispundea gi-av, rezcmin-
rlu-sc in bit, ,,ca ciobaniit(, ci. in plirni.r'lirrr accea Ic muriserd multe
.ri. Grijiie si necazuriie familici
snic dcvcr-iiscr6 si arlc lui. l)e cite
o'luLLi -,t,jc, aiadcr cite-o oaie(6 tatdl 1uj isi va:'sf, necarzul pe spinarea
acc,'sta n'rirtur:lseqllr cLi o cirrrcroasd sinceliti,rte si bdia-
nedu-
rr:ierire cb nu cste vinovat. Dar nicioclat5 nu a fost aEa de amdrit
si ,.nccdjit'( ca acLlm, cind un cm r5n, trccinC in graba cu cdrula,
ri-a ,,paiit o oaic.{r. Oaia i-o idsase manli} lui,'-iar acum fiind iovit6.
;.rbia umbld si abia sufla. Intri:i1a1 r'e i a lrillde singura amintire
clc la mama sa. glasul 1ui ,,scdzusr- intr'-tLn tr'(']rrul de lacrimi(t. Co-
pilul din
nu-1 cuno;tca pe cel ciir:c*i ior,rise oaii,r di.rlrarece nu era
rat cu e1 ;i nici nr1 avea crim ncciizul cdci tatai
',,ii iegit sd-qi spund sdu
Ia arat cu cci llari{i.

Impresionantl estc evocarea, copilutrui in lcgdttird cu sfir;itu-l
'ntatnci salc. ,,CopiLul ce1 mdrunlci volileste cu scriozitate si cu
sSste^r.re-ie.ataeb:stanuc.-u-.rmrc:ite. cli4pS.sie!rnepit'tdueaednztaueeai-cnarmrua:;,i.i[Asd,tsgtdp.pd'im.rturfetecintatunteenc.tecaiu.n.l-^3rt'Erirdnmteo!gir"tnfardsi,!cumdzrslt(,tci1nanni,mso;gaarizi:tn,,irstiuwc-;eecnLcidei-esieraiid-_utiia-nrp"i,ltA"lari,;,ti,iut"-r'una-tm"iiio',-"_tiif;'i"Lant"--i-_lzi;.d"ii;ue,u;t,m;n""'rd;ed"a'm;ui";uirar,tc1,dia,ep"".r?,-ia,e.i 1'ero, co LIrl du=
om mare(6. NicutrSc; ntt aslepta nici vori;A bund,
nici
dezmierdaro ;i povcstitorul cstc ricscunrlxinit in fala matr-rlitd!ii
biiatuiui. Pcntru scriozitatea clr icuairccr.ri npicllnlzclriot'1piiti((pnriuveearavioalma in,,o-
"deznricrdat'e ctt mina pe fruntea
giiclc-', pAr:ear a fi nepotrivita.

r.timg2i. Eu qniui,zbste)uanesLi.rmtm, rc,rteabr atd: t,u,Dcacr;tc,ia,t ;t ot liirri;';i:'Sio;lu;;f",tis, umpddriaJtu5_i Cu o deosebitd dragoste Sadovcanll sc api:ilpic ctre ,,rnezinul lui
ta nJuiritru Oniqort(, care. datolitA grijilor', nc'<'azurilor- gi sufcrinlelor
tot trin,tecl tiri
induratc ginclerste ca url orn matur'. Scl'iitoltrl afla cc nenorociri
meie? . . . ;,ipdsau urrerii lui fr"agezi, dinclu-;i scama cA toatc i-au furat co-
pil5ria, cd cI nu mai cste nici m6cru' un copil ner:5jit, ci un ,,om
uea; capilul uorbea incet czt grasur rtui isctalel sulerinr(t ;i nu m(t pri- :ndcdjit'(. Poveslitolul rcdi in aceasta scric-'rc viala grea, lipsitd de
parcd. nu uarbeu cu mine"gi sts "i"in"i"1iti"";";r;;;r;;;.

26

bucurii qi de jocurile zburdalnice ale copildriei, viafa celor sdr.- IlustrSm aceasta prin citeva referiri la romanul lui }"iviu Re-
nrani. umiliti si obiditi.
tvgi.miiafp{raIuunmsriouopc,aioavsvldiceasl(datniereeascascaprzuriueSnrridil.eouDsmludeindNaedsiccefuaimtJjm.idetenilcgi€ai,atimtstoeaoraxuerttltuceal.a)fcldmaoumapsmudineiciincusdtmiamgleipinnplldidrlneruiear;ictceligine"i. breaninutt-mpRladrsicleoaplat.'ezentate de Liviu Rebreanu in romanul Rdscoulu
sentimente ale oamenilor. ,sp.iaonritteuaIt"liatvditeLoliviiitide,ettusnpierdieteucairnmretidmnriupndlq6utri-ailemasneinimcsdden.pdSatocreaririectodcrude_lloensrceodpfi^anecrievrniasalids.pluedcmte
pipr"""tro-c"uianiJodtUitsrclcucnoriolTietaoicEntrt6iuevsleblvdsinorcderubn,'eiimanqvfteae€almi,dEediimnsedp-spruper-reiesPpip-earrtierncefeiccPivttueoelrvt-braeeB,qaatmNeloadldedneaiunsnnaputereIsucaogauaraamdcseetaensu--i'
Toata aceastd variati infaliqare a realitdlii, natura, viala so-,
strins unitd, formind o sin* iistic"uer."
ciald, ginduri gi sentimente, este totugi
gurd, imagine artisti,cd, un tablau uniter al vie{ii. foltNSiudtoitgc:luae;6l-rLr(ii;ete,-ati.triicietiegpaiflont"rreoaiaicm1rc"6a6tiiat,o't,e'I,t,vicfr,lprgai"larid1trllaitpiitniipsmeioeaueraplrttoes"eltuua, srmdaiuitelPeearllinfealreiji.tatmzrptenbudeeuinecilcoilnisdo.tre-repceaPeaeluterrziUecadi,ettneaeiPionc,oscie-desliapnbtttrltd,oee1.aaiue:nciien'to1"rdApu-ufeeiuiuemrErnlrieit-b?lertaiiannNrdctsmcaeeuer,eieipn_nlaeufdpu's(aeatg.nremcdiuIlrdnei!--l-'
observdm cu uguri'{d cd descrierile de naturd sint in strinsdr
gleigsdeturvredsccutosctmdrailie1saurfcleliteefqatrieaa1earlcueistNoilcau. lcdheEipusal uomaleulupiovsetdstditoercuiluini aprinse vdzduhul(.
centrul descrierilor de naturS.
orice. operd literarS, natura ni se clezviiuie numai prin gin-.
direa qi sim{irea omeneascA.
Icn_htiipmVuplialSufanriolserocdoiaianmldve, incauil:amalleuliugiNi fNiicrieucsluacled,seeqos,tgeaiinilndmfedaslimc;aevtidiaslacalietii,otocar1iautrlaudtiddtliountitrip-duruinn.
anumit timp Ei dintr-nn anurnit loc. Din accste intimpldri, cititorul
numai despre traiul chinuit aI copilului, ci al intregii sale i6pp'euunrll!eii6otrmrfaittionnictaiialuapi^jjeruPonestsotiebrpseioelSarPS,reectl.roae.n.-cc'(lo,unzipacirelirumzeaaixaprd-croodismutaritiadsatciicnopaatsrlra6ien:ne,:d,sCo,t,edaupdsboinirinegpepuinrlziaiclcinsi-ocolteuurn--ni''
afl5.lu qi prin urmare, al pdturii sociale din care
face parte aceast6.
familii,

familie.
Din toate acestea ser vecle ca zugrdvirea vielii sociale intr-o
operd literard este iu putinld numai prin crenrea unor cliipuri rnarnS, face gi focul lumind, cind nu-i alta"'
omenegti gi destine. Gindurile, sentimcntele omenegti, cum este orrvaedrviiicnatoiiArroaseaateruremeir,maeapsamiteaet ianrfroeitiseidctcaiuuctlld.lldeaArtpsaddirnnilnng5imcetrarl-i6oio.areasPrimdnaeiaqlLogcilrriin.natiePrdqnsiciiiicrhsitptoeiosaltoaetgigarcneiaiiccalddempeA;dairursceend_plieoactacrdtureSimmn,bddaiitndpeimtrsoirntaprisizrue6e*'l'
ugor de infeles, nu pot fi nici ele infdlisate daca nu-aparlin unui
om anulne.

cirparulirsnm.gmirnii]-iannateitpptodiarrvugaze,agpisuaupt,iier,ectmoefartuosLnd-rlalutnieis,dousndp'icree,cmngtideixi-ncaaedd,msjuqiptpri,uil,ussa-,acaced,sd,samc-tumualgulmti6cacl:arl(,ues.,,d$tssdiempteuuviaeccn-admem.eiNi$omsiiacparueuainluileeaaosag{f,aisien.,.ic,tm.rafe"ir*,uea.*; In iuregul rdscoalei, mo;ierii Ei arendaqii ciinosi sint ucigi, allii
pedepsi{i .,si alungali, conace}e sint arse, telegraful scos din func-
bam aqa: Unde-ai sd te duci, mdmu{A?(
1irrrr", viala economicd ;i socialA paralizatd' Represiunea va fi

crincen6.

prefectul Baloleanu incepu s5 urle, cu lala pSmintie, nici el
nNmdueuaimtnvecdazoiiir?rjnq?ira,teinaMadaaclSieosr:rcauun,l,riDlTtoiol,rnmdmansaeuplslioencruaumlnanac,uiiotsramt!rcoaIadmideaaptuadezs,teaisralotteusnaltuiimztidi isc{5dc. urIsaruindtnaiiien,t'{dli$aoi miincanucullmueleer;!--"
LTTERATURA CA REPREZENTARE TtptCA A VtETil

I)upd cum omul dc qtiintd comunici concluziile la care a ajuns de ur6, de spaimd 5i de satisfaclie diabolicS:
sub forma unor noliuni, tot a;a si scriitorul le comunici sub foimir tali
afld totcleauna omul ctu ca ,, Ochi! . . . foc!( Apoi,clin trei in trei pasi, exact cit trebuia
unor imagini artistice in ccntrul cdrora se ',stati - ochi - foc!('
ostasii sd-qi incarcc din ll(-)tl itrlll.l:
faptele, gindurile qi sentimentele sale.

oo

icriu.;inIaulinprroara-icscseutmitvoe_rni.nuetleaulie.p,agsianjed,uprirlees_dsriasttearceua dialoguri dramatice, afldrn grdveascd in opera 6a, oarrleni de la carc culege trdsdturiie carac-
sufleteascS a persoirajelor,
teristice grupului sau clasei sociale respective.
ni-rIpma-ii.-lmrcpoiczlibeaibdRlteueedgomcsiinmvnccaiiarua1sr1f9nriear,a0al'r17ivisr.riii,:rnnJdr:cr,deisancauzsotv-crvaneedrfaecgr..luoc-pao_isesercitnfd,esmiirunfn.ag"itisetmi1mdusgat0rp-igri7,ii'a,nccarmcciiavtocniidtdaeaouerrlrelipaiuiilciinalnuuretaniictceac.ada-raree:uei"'zf"aiumueiips-nlaeeqlisseii ceiadi.mauzr,r,iraroetee",lrzioaootaaalunvbstaaaeltsodrntdus6ate-.-it
lntr-o operd literard., nu numai, personajele, d.ar ;i intimpldrite

;i situa[iile sint tipice.

SPECIFICUL NATIONAL AL I-ITERATURII ROMANE

. tlg.i.ioLii.r';:crrleisiaiAta,rrcerpgtu.iursiRvmtniicaoectirnianrt.ttaceunrllemhriulca.dcriethirriir--t.,rlrciiizieicrrani.zafdRagi,vio.io-'cigaiolrniac.rcarrtrliisl'cicisriacri.net,viocri''rii.idrcpicsoodiinni,ntiiolurrc";trc;ealidantta;ei"ctpdict,r"ui,u'.rreit,mua"l.uaii_i-l jur. Scriitorul observd mediul, oamenii, intimplSrile si locurile din
Toate acestea includ bineinleles si trSsdturile ge-
comune in
neral oamenilor, intimplSrilor si locurilor asemdndtoare din Iargul
lumii, dar gi anumite trdsdturi particuiare, unei
anumite, unui anumit popor. caracteristi'ce tdri

msfRc9oieio.eiaacdnpbirdeceira'rMeraruliesaearioota*acu*lnnro.u,*t'mf-pDpi.ol'.eaarc*rlr*rctnr:cg6ttccain*a.ruleppic.tfaeada-intrtltlids.'uuslrrLtamntcditoliaar'in.ojaiiccc_dnlircniiicnrr,ttnaeiiprma'f:'eivilgi'up,tineiaiianilirugi-'iile'il'iscrraizaecnuaissquurgcj.im.rrtii:slcnsdietliteecvticucistaertaiir.ldfi{t,a,pifst,iepiadr"rliitroneus.c,ilr'r.ht'iina"nii-acrriirrrairlcu"maroidlerlipnilglrtuscl-a"diriigte'reetLtiixelieitsn,vrurauinicui_a-"ti Scriitorul zugriveEte un anume rdsdrit, o anume noapte inste-
latd, o anume pddure sau cimpie, asemdndtoare cu acelea pe care
e'dn:ndslaetoie'nei.netdn;ao:ilideijn{ecaialintetnicpi*u,teuaorclir,r'5l{utuauiiint.lt:m_iluid,il.geiadiuT'iiidmnsnrucuiipts',rarisra,-ieiiurttaesueunniaarsuiif-nllinceieidtdtrz.scei.iuceti*ucsndgnretiu,uicnuraacrttprn-Lrrirz,-Jeieoettdu,'ctsenLioccnzlezperdiriei,ft-rtacorcdt(aorLtiustlg.eidir,tn.agetiiuotr'q!ir.a""tr-l..riirii;itidi-nc.-sm,i;'sEaeipriiusfeeirite"uriiliieiceiraiaua"lsdrmuzdep,drdeio;sipjz;isooeieacp"rbitsaeeeio"tiser'o,-_c-. le cunoaEte din mediul inconjurdtor, din natura !6rii saie. Zugrd-
raszpde,aunueaugausrc.laidPioa'zi1vcctrcti,eriattaset,deloi^ip1a-innru;reaicttrssjlceug-pimocelceaencapoeid'utafrpiae.virnelirlci.izrtenridcfg-ite-notererdit-ioet,ceupriirtatc-itg-'rrci,drtiri'eu'feaelpidtn1eruupeerirauaisnptursietdtladrgucisrsafiua.anrp"ucatress.inineooetccsiapiproirrcic.e.eri"aa"prtarp*irc"s*i,ntiaei;nt;dip'"mtErerp-rpriosoeoruiinnent'arcpdajloeiuoiucrumiedi--l veEte de asemenea oameni din mecliul s6u, pc aceia pe care-i cu-

noaEte, exprimindu-le gindurile gi sentimentele in limba 1or, care

este si limba scriitorului. Toate aceste deoscbiri particulare duc la
deosebiri caracteristice pentru fiecare literaturd nafionald.

Complexitatea acestor trdsituri particulare determind o fizio-
nomie, o inf6{iEare caracteristicd fiecdrci litcraturi nafiona1c. D'eci,
pe ling5 caracteru] ei general-rlman, fieccn'e literatut'd .nalionalit

posedd. ;i un specific propriu, inconfunclobil. Operele marilor nogtri
Ccsiceresrciaitndoginrdi,p-Ali1n.VsVaplseaichleiuficlAdul,leLcnsoivasinturdurRin,eabNliro{eii'ahianalu.i ,ELmuicnieasncuB,laAglaeceutcR. u-ssoo,glIionn-,
O operd literard este valoroasd numai atunci cincl, cu mdiestrie,.

ea dezvdluie ideile inaintate ale timpului, prin chipuri de oameni,
intimpldri, obiceiuri si locuri caracteristice, in mijlocul cArora apare.

qi pe care Ie zugrlveqte.
Preocuparea de a defini specificul nalional a rdspuns intotdea-
rcunninata.jrupscIleindrflatsnerocusenounaaEpijnmaidtrrieiptenicinc,io,dsmtcsirnu5rcinsirgtiedoirttruoguuprrrruuuilicipl,r'uesuureaunauiozucdb-i1"sppa'eseeuratrv.s'cssi,olooarunc-sranieaajejilasa"ittntoifpig"t"iiucuien"ri"."so.u"pm.'raqe-,riinr"rcituri"iauonud.nas"ivdrnipedoueaumrrzasizuodlea--r una cerinlelor majore ale prezentului fiecdrei etape istorice. In
plan teoretic noliunea s-a clistalizat lelativ tirziu, odatd cu consti-
tuirea naliunii romAne, dar ideea cle specific nalional s-a niscut qi

s-a impus in conqtiin{a cirturarilor no;tri inca din secolele XVI-

XVII, prin operele cronicarilor.

'In faza de formare a litcraturii romAne, ideea specificului na-
{ional este subordonatS ideii de trezire a conqtiinlei si demnitdlii
nalionale. Astfel, reprezentarnlii $colii ardelene s-au plasat in
mai vitaie probleme ale actualitdtii cen-
trul celor 1or, sprijinincl activ

30 t1

Iupta pentru libertate nalionald Ei dreptate socialb dusd de poporul lard ca factor de bazd in cunoaEterea aspceacrifaiccutelurui lnuai fnioan{iaoln: a,,lFso,edzeia-
romAn. AceEtia au reluat qi au concentrat ideile cronicarilor refe- populard este expresia cea mai vie
ritoare la originea romAni a limbii Ei poporului romAn, la unitatea
gi continuitatea De aseme- oarece ea ne dd rela{ii i,l,edepsplerecdorirlieginneaatulrimeibciiunocaasrtiree,sdtee nagterea
nearmului elementului roman in Dacia. nalionalitdtii inzestrat
nea au distins trdsiturile caracteristice neamului romAnesc. romdne,
ipuorpiloeruvl(i'e, lniieinotfiemred(',,,oneladrgezi vpdrleusiecri,e,dreragdoestsetaarenaemmdorrgainli,itidae
Samuil lVlicu iEi definea cornpatrio{ii ,,oameni viteji( asemeni obiee-
prolemdaaniploern, t,r,cuarreesspuescctedurrtcaa, nu se 15sa pro;ti, robitc. Gheorghe $incai rom$-
demniti{ii romAnilor, invocind originea nului pentru frumuse{ile naturei( etc. Alecu Russo, mai ales ln
Cugetdri, a pledat pentru ideea specificului national, a
Mtlooarliiorsordmsspeaunninieda,e,pmclenice,u,vmsdtzrdfinimrdeoargoigrl:onirAvsnirditiiuditneintarucieiovmmieldinritscutrrqidsileuingctietbi(u(sn. idnIatcrpuPrviqeiintifriul,i lui na{ional( cum il denumea el. ,,caracteru-

Orientarea spre viala poporului Ei spre crea{ia lui folcloricS,
determinati de necesitdlile obiective ale societdtii romdnegti de la
a le urma((. mijlocul veacului al XIX-lea, a fost deosebit de fructuoasd pentru

Scriitorii pagoptigti lu marele merit de a fi pus temeliile unei intreaga dezvoltare ulterioard a literaturii noastre, intii de toate
Literaturi originale, cu adevdrat romAnegti, pdtrunsd gi luminati ir-r direclia reflectdrii specificului nalional trste suficient si amin-
de ideea specificului nalional
Momentul ce1 mai important, deschizltor de noi perspective, tirn momentul prim, cel mai important Ei cu cel mai mare risune&
corespunzdtor marilor dezidcrerte ale vremii, I-a marcat programul iir epocd, pe care l-a inscris volumul de Doine gi
ldcrimioat'e aI lui
Daciei. literare din 1840, datorat lui Mihail Kogdlniceanu. Prin Vasile Alecsandri, apdrut in 1853. Volumul apare ca o consecinld
fireasci a }egdturii dintre poet gi viala poporului. Acest volum a
a,,pdouihauIforrsattiodncanlu('m, Nitlishpaeici iKficouglanlnaic[ieoannaul, inlclegea tocmai ceea ce constituit un exceptional exemplu de crea{ie poetici ce exprimd
suslinind ideea cd litera- fidel, veridic qi emolionant trdsdturi caracteristice poporului ro-
tura romAnd trebuie sd fie expresia directb a realitS{iior nafionale:
,,Istoria noastri arc destule fapte eroice, frumoasele noastre {6ri mAn, elemente ale individualitSlii noastre na{ionale.
sint clestul de mari, obiceiurile noastre sint destul de pitoreEti gi
poetice, per-rtru ca sI putem gdsi gi la noi sujeturi. de scris, fdrd sd clezv$oi ltlditepraeturlainidainfuanddaomuaenjutamlditaateideaii sdeecoslpueluciifaicl XIX-lea ss

nafiona}, in
strictd concordan{i cu cerinlele obiective ale epocii. Este epoca
avem pentru aceasta trebuin{d sd ne imprumutim de la alte na!ii(.
Programul Daciei li,terare, izvorlt din necesitSlile obiective ale Unirii, a constituirii unitdlii nalionale, a fiuririi statului nafiona}
romdn, epoca luptei pentru cucerirea independenlei qi suveranitdtii
epocii, a dat literaturii romdne un impuls nou, de maximd impor- na{ionale, a impunerii Romdniei in rindul naliunilor europcne. In
tanfi, a orientat-o indisolubil spre realitdlile autohtone, spre popor.
aceiaqi timp, este epoca in care lupta pentru dreptate si libertate
Dar acest Program a determinat, in atmosfera de idei generale a sociald a poporului, vdzut ca leagdn aI fiinlei na{ionale, capdtd o
epocii, una dintre cele mai de seami coordonate ale intregii lite-
raturi romAne, rdmasd constanti pini astazi Ei anume studierea, arnploare din ce in ce mai pronun{atd. In aceste situalii, scriitorii
nu numai cd oglindesc artistic, prin operele 1or, ceea ce este specific
cunoagterea gi insuEirea creatoare a valorilor autentice ale crea{iei nafional, dar i5i fac o preocupare dominantS, constantS din discu'
folclorice, ale poeziei popularc, ca mijloc de ar descoperi gi reflecta
.ar'tisSticcroiitsoeraiimniodqetraisapeuctceleaslceosppeerict ifiincupluoienzaiafiopnoapl.ulard un autentic tarea teoretici a ideii de specific nafional, emilind diverse teorii,
dalitaretrerianctuuerssiepnnea!6c[iiofaicnceapelearoE-ni uidnien{ead.et Dmneanlaeioxlneaamlc.preOluad"rOoebdaeousbcneuseciiuqliit-einrdainetumBrniaaqzeiclaeomwupnruaee-l
izvor pentru cunoagterea specificului nalional al poporului romAn, tliolii si studieze ,,caracterul na{iei noastre gi trebuin{ele ei((, pen-
vtavriiuacsfiiaamspmulius,otlieanraauela,iv,seoc5rd,5-dei e,fr,oiarloermRm1oeAomlnreAiliinnnaietucuieibtpeiavaazerect,ileecaupualarritgvreuueislgstultaoeLierblofnienarel!ieoldesnet'eaEltaiei'c{f(rg".u.iInmTodaooinstqulSoil }adainne-
in m6suri si fertilizeze rodnic literatura ce era preconizatd.
Nicolae B5lcescu in Cuuint prelbnittariu despre i,zuoarele isto-
ri.ei; romfinilor (pubUcal in Magazin istoric pentru Daci,a| sublinia
nimupmoaritafnatpateqgievnaeloraalere, adaproeezleiiloinrtrpdopgui lianrev:ia,,lfantpr-riinvsaetdle, afl6m nu
ne zugri-
vesc obiceiurile qi ne arati ideile si sentimentele veacului.(. Alecu
Slavici suslinea cd insugirile nalionale caracteristice s-au conserval
Russo in studiul s6.u Poezia poporald, apreciazi creafia liricl popu- numai in popor. Delavrancea apdra cu inflicirare patrioticd ideea

32 3 - Elcnente .le leo.ic litcra'A p.rntru clevi 33

pLincraclrdqptsmaednsupao9rstasqognreraaa_reuuneiiedalraonptppsas6eriooirurtcro.rnfacotneiittceaiip1r,tedgcvlltneriacutii,anaeoted.uidradsiroeueuic_,inzioar'.Stnd,u,caoacsr',iiceairel_ilnnrc'elflduna.tlistnmdoroitciitroad,dd.i(clelle.vpitanicler.g,r-pcaoeulnlurrsaridesaiii,uloiuss,ilifienceeolti'li,irlitiralrn'icsur.dbtncteaaso{,',ip-ltred-daratcAi.uieviielIduaear,tdvinirpioes-olltrieeec.rieiiiimdrirsnniaennticnrse,rgrocaa.tnes,dreciipicqiddsoasaubevsicsapnctsveac,tvda,iiceuliilmritiC,oies,ncadiiieieiitedrmcuoicdniprugeiaeprntnrfnefgntreamden.n.e,dsiieg,inatre,ttezineutedec,arlaarTaitrencorita.diniierterenogicdriotndlleeiiirptu..ei-flugtmbeecdsinacoegdnuaeiladrirclnJestiiauapusuroeuduaftoecu,iarpdldecitrrl.c,lepe$,emuec;uocpu'easefrcdncaeaii1croe.mid,mdEc'tepdli-lires,-irotd{aniaaiirainieurltfmindiaisLdzinboeiiiroi,iencdgnr,ouscatm,t'niediielrnlecoiz-nniutptreutniiungoendarueoatezaeilerltlaurlp-qi6eapelialufdnrineiaaoanimiriBacirnestsnegusricasaeetdsoEtcrapiscraeaoaap6lt-udmntdedefo1aeiutcapiiptiltaesvpnurrautbrvsusneccecaeldeurnirircci,rlisidircitseituintio,ii,efoinfonudinroueic,tifaaitcfnrspcioel1ttaipfnarrioreinsmalerufniutndee'goaraidae8Eraurrmlftalfilaellaediieimdsieg8iuiaiplloirlg:gudn"liDrdupso0ismvioiefalrpanannoreadnan,uu,optomderrr1,frearnnanaane"ldriitp(Orarorudeginasievatiaarlapciiail-;utrbiai,tein"iita"svuneloe,nrr{;aunta,olualri.""h"ii'reitlrrndpaoioualreutneaurisinlna;msumqedoti-l'rrn].tpeauaaio;.outi,"riluecar'.trpu",ad;ecviLe"ituie";drevi";dleuilupia",vrr;slti'lt;irua-"pnlootsTcue,ii(d"alrtraaodrnnt.*"t(eoarauiicofrito.ugst.cndi""iiiruutsotafuiErniugritiur;pallfta't"tctg"-uavio;Tiiarruirfnltiln"""odctioaeuui"vitarmtrei"laalcine.eev,ec"uila'rrt_art6,uvi-f.idusaefeala,tea^.i,iplideroaueioaovaatdilecn,drrrc'on(a1u"alnraroobMlclr-o,ioei,inaaiiirs,stogslrntanttimppi-olrpaarucl,uietlmaatgcdcimevt;eroia*rurrptualrr2rpilir;n(loer.roeosturre"oddaur.rr;6i)e6eiiieu"s_aadt-ri-jj,r,a;ic-,--i-,-i vDiaanneGtocg.a, Ion Pillat, GaIa Galaction, Ion Agdrbiceanu, pavel
bpgdctapi.uirrmrroet-enrdrltnpuemeaIelptivnaaiaefsincsclaeacapcdirMdleleaicieacori5ide5iihon.unenladaa,nle,oludialoaclcrzaceagsaie]estiaadpol1tafaed,i,irortsnroo{isiia.9tn_nvl,rttat.etenuilrmmaaao-rdccnuudpeatecuinnvqEr],tenliir.iittTaeneeaeodruubatrrmtoeiaitgdumcudaaitoion6ueuiarlrdrolrrluis{dAedpir(ids.zurrcrpmgb]bornaiohecmliafivaeaacirreaittzaemiornitsg,aseemairicstenlmecorsi.ivniuaEt1oiidonifu9li.sceai0rifuatn,l5toecurf,eLiar,rclpmba'caiiudeotriieeuneeenrrnLrue.tinasdiainstcuuiddcecps,lpaoraeo.icepurnm1cemoacetitireanf-as,lilo,and---,i .{:,*nF
p,,opprionEruuAglueleincroLsmoavAninnde,rsiI,acuEmmreoifndeeursilncdduue,-Csreerfetelaacntapgraie,rCtiincauraliiagteriairtliaeli,tleuCrondEa,lbiaounrcda, lGteaogacarde,
[}a Ssai daolvteiiansuu,fiAegtuAlrbriocmeaarnr.eus, cBrndutessceu-rVidoicinde';nti,umHoagiapEi,nRaeibareoaneux,pFreifslaiei
aaIicrct.lliauscrtiiectaadtueinantineceiap;ildidtoepalroroegf,uiuncidinpod0nridvigiIidanuaoaldal.irt"ti.dliiInnlaittaeiocrneaaltaludqr,iicitoirmnosmpti,aennLetod,vidaneseisgscuou--
ratA prin specificul nafional.
In prezent ideea de specific na{iona1 capdtd o
o semnificalie gi
perspectivd noud, un conlinut nou gi o substan{d
serie de opere reprezentative valoroase, reflectd noui. Astfel o

atit trlsiturile
cccpoaiiiinrlneesttrasl-i-ntoaeteripa,mrrtoebran.odugAidn{milloiatintniiantlivemaeartacileepitteaasvtapeacedtmcueiafailcsdruit.ilnulAuiucrnemi,satiefenio:ontMpoaeala,rterecinistgepegrncieaucdrreaaillce,etelnaEriohzi ieas,aprcizeaul-,

Stancu, Titus Popovici, Nicolae LabiE, Nichita Std.nescu, Marin
Sorescu.
adifcicrnmiieinetJdagalaibaactilnermoeiItetnodaagaarinti,iiespllroiedictirluzeenerel5biziait,spaitee{toeoirpnorersanaritnzilirlomtnacieeuarltonSlrrl]i.nit-naiuosslAoilrniiusEtionudisicttnuveot1rruiietodcidaltcrriioa.qnnlsaarDluepe6iscinaee,.ilcira,cooTIiati,nnmifmuiiaacceldasuiuunaontpdltuuIracietdi5ldoceVi.inuuatsuiadrttaamlegatielnnAeeitaoatunsrs,ntceuiirlaitaocepurvoirdrda-,eanseacincaEs-t.caehecuctairoiaiautrncpgral:faileaipcumrn,t,npde,esAotitmrflidatueionitttto.alrouomdonMtadrrutrieaan,meslctjepcodduegsaue--tii-
sentimentul care-i urmdregte mai insistent este cel al pariicipirii
Ia viala intreagd a poporului 1or, in trecutul qi in rupteie lui con-

tenrporane".
_tgzee-rranissdlpatLuiecilcitneidnfirecausltfniiuneuatrrnleaaioinincnscauaitdl.a[lritoteueniraiaciiludiqicaiEalpitraieerjrulrianesteftuli,efriicccietddeuanecixevcieeesartseecasnetlleeae-isqntietmiiipqardioi ea-ppfrtriioreumac, itdsecasppiparruceins--

Ideea pdtrunderii in universalitate prin ceea ce este specific
clar qi de Octavian Goga, in Fragmente
na{ional a fost formulatd idnetrdlJinincuenpivuetrsinalits'aptee-
cauiftiocbuilognraaffioicneaul,naddeicaifiarmmac: r,e,Ezuut
decit pe poarta ta proprie. Am am crezut
autohtone, ca o completare a cd
nu se
crezut in dreptul de a trdi al valorii
principiului cle rrniversalitate(.

35

In cadrul gorrcral al crilturii, cartegoliile funr.larnentale care vn\re:.'aunA}oufl,ei Actdrsdrignashantretdeuzrrii,a,sBEcvlmaarigdiitnaoite,irsZieicasuhnt,eaorCEciaaatrrrSaai,tcgatiilcnar.cclreuue,,lpMCmino.iigllpihtcraueuncd,taGIa,ololnl.goapBF,ieu,.rcIpeolaoirigp-cDeacesl,olceSuraannerirutoac,-.i

reflectd specificul nalional al unui popor se iriscrirr in primul linrl

literatura si ai'ta.

Literatura dispune de cele mai largi posibilitdfi, cle cele rnai
diverse rnoclaiitA{i, avind ca obiectiv eseniial omul, privit in strrrc-
rapolt cu mediui Pernanentul contact cu folcloml constituic o alt6 noti spe-
{ura lui intimS. in inconjurdtor', cu viala, sufretnl cifir:a a literaturii noastre. Legdtura cu folcLorui a fost vie, irx_-e-
n',xr:siaparestecpi.ifriacLut,!ili.!,en,iinlpfiooRpneoabrrul,cluapnioussitauurl,datctaua, iirnedaLifiieittedrrel.icnlettluiesraroiic;ipicetidutcbiiaircreeliano(c1argirv3cnge)fa,sitcceed pind cu numai concep-
i)osoftei sau \Teculce, care au prelucrat nu
liile populare, ci si modalitdlile artistice ale poeziei sau naraliunii.
|'i(tunicukr cste patrunsd rii ea de spirit si stil popular, iar iz-
fiecare neam in mijlocul unei lumi in plina cfc'vescenld aEi emr-rra- rgrpn-ricaia;auofrcipeciilt'derits, tscicsaatlioeiizricrrc,leoairvrsiispncieeeermsmsitnaeenttrieicptnudletlalaudicefollaialtcteelrfoiarintuduleurrmi.iii,zocipunurnseltteeclaufqtmoiilncc9slaoierimdliuiedns.itatraLa-tlireteefaircaeraieutinacro-oci*-i-
literard in primul rind, qi in ger-reral
gieo este crealia artelor"
&iteratura e {iitrui magic
rinui pupor si o line vie, care alege esenla caiitililor qi defc.cl.elor
care fixeaz6 ult neam pe un anumc p6-

mint.t{ Tadtcturaleicsapztiitsccuetdrliollueirpr, tpsaspoccelriiuftaiicc:diecu,,,iqt.dnd.-frai.ia-Irnnnistarpi-tuoicotehneraipnaireir:c.hinavcaaaclisraoeinlaccuceleAiataallecstdtceasa,aaunrinncdtdiurrienrAeinlcbnaliiRlloneorrmr,niodp-ircinrttrri,-it_nria;eaii

Titu A,{;iirrre:icu, ci}re a dat prima formularc tcoreticd a specifi-
cului nalioira.l. cu termeni aproape identici celol pe care ii cunoag*
tern irstizi, arata in articolul L,i.teratura. romd.nd si strdin(ttutea
sp{1irmf:lp8tc2ei}u,rlcou'mIi(lA,itresr5'uralirti-unrrf5zlpiisaae.izr'teeeam,,ceceneeiaraemaceasidesastleeea,isncdes.peaair"cefierdigiininiud,,evi giaete!tanEipcirecoo(p(er.aicIacear poporald ne u& fi rl.c t'ftare ajutar spre apd.rctree ccesteia . . . ron-tfinii,
uor ctouedi cd sint, rormd.ni prin lirnba l,or, prin tracLiliite lor, ltrin
G. Ibrdiieanu, cel care a teoretizat specificui na{ional, intr-o cro- abiceiurile lor', y.u'irt, chipttl lor, prin cinticile lar prin-gio-
si chiar
scpuuebrialneceoLeiaafrqo.ir.mli.n"e.i,eLl.a{.ficetrocmEairnbeeuscinc,u\,f.e/Il.lauhClursteddau,nDpgreiolEapvlrrituar.n.LcT.eraCacaelritafciga. iaiaalercsaocnurtiimnitouearristi
nica alitIe\rraire:dfiiirriotirtnudlaneti;tti,S, cinriit1a9r0i 6;,i curente, apirutd in primul nu- i

e"n5r sublinia accastA idee, sub for-rnd J

intc:ogatir,a:,,Oarre poporul romdn sd nu aibd si el psihoiogia sao i ldgrieiiiintcsicdacdacsodeivtreousablinssrpe-drrrvnasdrcEitn:irnct.cretaaoe_lartcieSseimaeasxuptielruoimdipepgieelier,epdsocatpirerdofircouaulcncilirtosenmr.o. cuInllauliiptdarefuizpperrnoetjplumraiit.aiacrateilteasntegTodn-
s& nu ailli si ei rnodul sdu particular de a consiclcra iucrurile lumii
e"ce;ti;r si ruociui siu particuLar de a rdspr-incle la stirriularca l<_rr? I

rSodn-ifAirri:eaoscpas?i"h. oll,ofighicailgcRramleaarr,dinEiafrrtaicnocleuzl dEqtni isca;inut:sfleietico, psihologie tadrriaelmiit,Ieanortiaebct,ieacuerpliiuriuivirloielvemqiiaeap!noicrepr:oisrriret{uoifnllreur:c:iicttucdr1Lo, rrasrn:ccaAtrunreae,rnlasitatrariruttcdecd[at,iuiocsraraocnoIia'arrfliinioscsniddoaa)cr;leiiaatalc(it,neesabtstoeuoagreaatctoaipfaiactEe-ii
dornonstra
cd, n,stilr:1 naiiclna}(:. cunr denumea specificul nalional, constd in compun literatut'a noastr5 na{ionali"
l,n,remacotiduunleaspsepceifcici{iac1a in fata lumii si a vie!ii.., cu aite cuvirnte
concreti. a r.e;rcliona fald
r.rr..ui l?opor de de realitntea

Poporui romAn se distinge de alte popoare printr-o serie cle lcitiet rEaRiieiunfrleiilcitnte:orrraaestautrrena.aNctuuarlttiudi r,paaalectriliiaeturiigncdocnuuspntriitnuasdie6evoadtritatetimntoaftofrolrcr-glnoadrnauicnl.rncantljaol6naal
Einisperilinnealjate{ioinnseamiencc-aIraacfteelrisdteicec,arcaacrteei'sisitnictencucn-;ui mafaldi aie lui, clar
tudini ia atrte popoare.
insd simili-

c"if_i,cIunl riltimul capil,ol din, Istaria literaturii rrntd,ne, intitulat Spe- Aspecte a1e specificuh-ri nalio'a1 constituie gi valorile etno-
nafi.onatr, Geoige Cd]inescu remarca pe bund dreptate c6 literar ca qi in literatura cr-rlti. Des-
grafice cuprinse in folclorul
obiceiurilor tradilionale in
n,specificitatea nu e o notd unicd, ci o notd cu precddere.(. Toate cri.erea se reflecta la crealia celor mai d.e
aceste lnsemne nalionale caracteristice sintetizeazd modul propriu, seamd scriitori rornani, de la Alecsandri
Eminescu gi cosbuc,
i:ind la Goga qi Sadoieranu.
particular aI unui popor de a se comporta in fala urtei ieaiitell
date- asigurl specificul nalional. Reflectarea condi{iiior sociaic ;i istcrice particulare ale po_
constituie o alt5 latriri a specificitdlii nalior-iale.
poluiui roman

36

JI

Reprezentalca in litcraturS. a structurii psihice qi a concepliei ccl's ,r-c{ aflat, cl in relctfie; u cdtzt"i irti.rnd. bund fi durnicd. se oratd
de r,,ia!ir a poporului lon-rAn, in raport cu caclrul natulal gi social itt obiceiul aspefiei ]]e care l-ct pitstrat ctt sfinlenie de la strdmo;ii
in care trdiesic ca ;i cn evol'.r{ia istoricd. a constituic
;i ea o trdsdtura a specificului nal.iorial. acestuin - sdi; cLl cdt"ui geniu in ,s.firrcit tuceSle atit de --iu in poeziile sale alcd-

O altd trdsaturi errideirti ar specificului triteraturii romAr-re se tuite in onorul faptelar n:i:'ele.

dor-ede;tc a fi realismul ci consecr.errt. La rcalizareir caractcrnlui La rinclrtl siu, Ti[i ],I;rioresc'u afirma in Lit,erctura romind si
ciomin;rnt realist in literatula notrstli culia ;i-atu aclus contribulia
cei rnai de seamd r:eprezentanli :,ii scrisuitti romAnesc: C. Negruzzi, slt itin(ttatecL:

N. Filimon, I. Ghica, I. Creanga, I. L. Caragiale, I. Slavici, D. Zan- In timpul clirz ut"n(t., mipcarea Tsaliticd. $i titerard a Ramd.niei
f ilescu, Delavrancea, Livii-r Rebreanu, Camil Petlcscru, Cezar'
Pctrcscu, T. Alghezi ;i N'{. Sadolean"u, la care scliitorii ainpceupseesa(t.fniedzLnAsotbdizeictoadme emniai ilummainrealil,uadrinc-astmrdiinnide.tapteenptraur Europa
Beniuc, Z. Stancu, i\'I. se zrdaugd
di.rr zilele noastre: A{. Popor,zici, a si,m!i,
Preclil, T. cd in Ttriuitga intregii uieli a popcrtilui rontdn ou fost-prea pulin
N. Labis, Nichita Stdnescu, Marin Sorescu etc.
snioaT;strecta'eraduunitetfionrma{aiul"insiicseeainuto"dr.cta.ct uaou{i,c1t"loeca(rLerencuufi,riomzaitraetedespcirteicuse-
Patriotismul. in 1840, I{ogdinlceanu condifiona originalitatea li-
tcratulii de orientarcar ei sprc aderdrurile autohtoner si clc lrltzcnt.r
,,cluhului na{ional(t. trxenlplilicirrn prin citcr,a flagmc,r-rtc clin stuclir-rl IJresup'u,nca.
Iui Vasiie Alecsandri Rottturtii si poezicL lor': Se inlelege cd. o parte ct scestt:i interes s-a indreptat gi spre
sfintCneupmu,etecrlneicI:eatsriiem!,C{ireisecntculez;itttespnttttsmedrirteo!Lnuertcci uipnrinn.rs,;ei,slettlacluf.clctelnLiect;tLl
literatu'ra ra'm6.nd, ca spre ntcnli"festare& ce{L ma.i directd. a cltict.r
t'irei poporttlu.i . . . t. . 1
nulne de romdn! Cit erurn de ueseli, cit Ceea ce o. trebuit sd placd strilirlilor in. poeziile Lui AlecsancLt"i,
clcele . . ., mun{ii no;tri crent cle fericili atunci! . . . Llolintineanu, En,inescu l5inig$dermbdd.nseu:\rca'ul,a;ri nriuelele lui Slauici, ..'e-
In ceasurile ni se pd.rea cei mai inatfi
;i rnai Ttitore;ti cle pe Jctlu pdntintului; udile noastre, cele mtti ilit- grttzzi ;i Gane este, Ire *cegtia, pdrdstnd esteticd, ori,ginalitotea lor
be'|.;ugate cu holcle ;i cu Jlori; epele noastre, cele mai limpezi; ceriui
nalionald.. Ta!.i autorii oarba imitare a concep-
nostrr"L, cel tncti senin; frafii nostli de lct nutnte, cei m,tti uoinici gi fiuni,lor strdine, s-au inspirat din ui,afa proprie a poporului lor gi,
copilele romd.nce, cele mai Jrurnactse la priuit, ce.le mai clr(tgdla;e ne-au infdfi;at ceecl ce este, ceea. ce gir-tclepte pi, ceea ce simte ro-
lct itLltit declt tocfte zidirile lzti I)utnnezeu. ntd.nul in partea cea mui, a.Leasd a firei lui, etnice. Acest eletient
In ceusurile qcele de patrioticd. pornire, ot'iccn'e faptd istoricd
a strd"nto;ilor ct-egteo. in incltipuit'ea noastr(t ctL proporf,ii ut"ie;e, . . . ariginal al tnuter?ei, imbrd.cat in forma esteticd a artei uni.Dersele,
p(tstrind si irt, aceastd fornt.d ca o rd,md.;i[d din. pdmintul sdu pri-
orice se atingea, intr-un cuuint, de Rotndnio: obiceiurile nafionale, mitiu, a trebuit sd. incinte pe tot omul luminat gi sd atragd simpaticd
port na$i,onal, danf.ztt'i na[ictrtttle . . . toctte aprindea in sufletele noa,s-
tre o electricd scinteie, [. ..] lui luare-am,inte asupra poq:orului nostrTr. Clci orjce individuali-
uis mintuitot'! timuaatbetidrd.eeininpoprpueotsertruinglicioaatnrJeeonrr"imr'aii-d,locaaroeaforuepmi aaorbstesuoliulnuitt,edtg,nr,tasl,inmintpddinaadtdeucin.e
O! uis poetic! o! aratd-te ades in, och.ii rom6- este erpri-
nilor ;i rdsunet de
le insufld credin{a cd. tu te uei implini . . . t. . .1 plin de sitn- La aceastd.
Eu iubesc gi am multd. sperare intt'-acest popar ccLuzd. generald se mai adauEd, tndeosebi, pentra nouelele. Iui Slauici,
il
lire care respecteaz(t bdtrtnelele, care-;i iube;te pd"mintul .Si care,
fiind rnindru de numele sd.tt de romdn tl dd cu ut't, sdmn de cea mai Gane ;i Negruzzi, Lntimplarea fauarabild cd. ele se gdsesc in armo-
mare lattdd oricdrui om, urednic, oricdt'ui Diteaz, fie mdccu- de stnge nze in priuinfa obiectelor ce ni le infirli,seozd a$il core sutt tnai ales
str'(tin. jiguri til2ice cl.in popor, cu un intreg1 curent
gustultti estetic in

Am multd. sperare intr-ctcest neanr cL cdrai, ctdi,ncd cum,zn$ie e Europa. [. . .]
ti.pdritd i,ntr-o mulfime de pt'ouer"buri, unele ntai inlelepte decit
altele; a cdrui inchipuire minunatd. e zugrduitd in ytoue;tile sale !'loz, rontdnii, insd. trebuie s(t ne bttcttrdm ud.zi.nd cd . . ., a sosit
psoeeutidcede;;itestirndlunceitneumcadirnastedl;ei acele orientale; al cdrui. spirit sa..tiric
anecdate asupra tuturor naliilor cu, tLnpul cct ;i ttoi s(L pLllLefit 'r'dsltunde crr ceDa, ;i cd ti,ndra literaturd

romdnd. a Jost i.n stare sd clea bdtrinei Eurape prilejul unei emolii
estetice din chiar izuorul cel curat al uielii, sale populare.

JO 39

cu circa .loua decer-rii rnai tirziu, Garabet lbr:ailealu scria ip CARACTERUL POPUI-AR A.L LITERATURII
-\criitori .5i curente: $i tlac{L liter.atura ceLsrteti;ttilie-psoinztitarercptreszeunflteattt"Lt[ltiit,i

utt'ui papor, oglinda^_suJletului luio dttcd.
pamTrutreutinilnetec{da(rcteue,cclipe'atuniftnldeit.renoar'riaicictsuagurriJealeeratretLotcttmluiitiudfitnuieenuaauis5icpipdohop-psnoatdzrreu,natiunwdic,ianfprineeaantardterredaup, cco-rdzcieitonlau.piioeosiiussfntldtetf.latfe,iietmu.cllcraeutsii
romdnesc, sd nu reprezinte aclicd. tntanla specifii ,to,i,irtectgtrt. u, stt- lrirnn-rtuceil.gProirrra-iirnncnit,tecisractarrlicriin-t{rcisusta..treiticnp.rfgo:aoapntuultiiriatnderu:;cd:aauIitnfurotiltrliecei,lroar<ritJtuueelorr,iaailrtietueecrterraatiastoutir-ceareaxldisiongtralaietlclreesg"aifedmsmcciar,nisididne.prxipirsrtite-d.
In toate tlmpr-rri1c, marii scriitori
fletultti omenesc?... e.l au prer{uit poporui, vdzincl irr
pe cel mai mar:e rrreator cie artd. pc
;\cest deziderat ni-r si*a pierdut nicioci:tta valabilitatea. cei mai artistice. scriitcrii au dorit ca operele pestrato.nt t,rt,rr"r comorilor
lpdittcetnrscaettaudmrediivsuecndireviierterosraairllle-1aosurinq,.tirtcdsuapteoocrltiuasrtndcevoininns.6eccecr-rueen,utc,n{Lctorimontvbniranr,nsrii,ac1sai1tionnre, ccraeudci:L.zulntl- liumai unui grnp restrins de cititori.
lirinsuueatsiio&trBesGict,eeoeinngnilaau.fs,ilcenz,;iisItsuediini.ifniFLncleaorpsmairdncmeetcidufulini.einiiDterocnalsesvcagitiilti.au{ilii"in'i(sc.AaeouIrcpgaloDehle.lesecrtzlaa1uirz,u,ic-ir;l'eciaAarl-ipertncaac.gqstrraioiao9nillliecaishi.nrm.r-ei,sn;lmciil'uieniisinuirdsirerni.nlsaiesamtgn,ceirlifouliier--l: sa se adreseze poporului, nu
veanll qi, se infelcge, in doineie gi baiadele popularc.
rsaoucslasciuilurpolctcecauiciecnrrn'tuiyelardtaseiAecdsmiluc-lctifceiebielnifa'eeeisrirelltai'tipouptlpmetloesaeilorrttrteitarrdceprirsotiern-cneo,ciirtnaipa'aucalpqtituolipomersiiaictalpzncaastn:mrtapt{rttirartnuiestieaenleeruirannprur'de5iiteiarstvr.xuarctlladr-ef.tplltrusleeeietrdirpndt;mcl.tuoaciemdisemrruifioa-ica\ca,lrrpnmtaztrjuuae"poiriiai'mrareiauur"r6iticu.endqttds,ieriftdt,,eieacannasltrcrcso,ltycnLerilirteruuclcaienpaLcradnaiurd,oillb'idv.iiaplaercuuieptatuarginueonrftil]dsnluiraip{riisi,r,nrtaroeiieactlclpdretiir,r,roulusriceu,trccdrrpisrgpriieieeiitmnetrorlciaoiuclcpltaoeaurfotlo-osperuanaemre,rl,sollmxteortcug1Lplrdxaieocr-lrtpp!tealiniaiim,cro.usnccpiiemcpaeiIosnatsuipaopaajt'pucllicosoiditreirirptrgaieoae.eoiii'l,naaia.--t-,r,
P.czenfa naturii ln opcrele liter:are ror'anegti inccpe chiar clin i:adnnsuaisgrsauucbbr:isinlctictaaalnutrl-raas:acestaisa:resiuttilvfceipd*l,o.boupilrniuitgiaalaintnreiasartldeit.za.eitdiedainiEnti iucmnoipnvle,in'sIuaatlr,igtfaaitaeesaoatooppgdeitcrreuainlcaioeepraeerrtciai',,

folclor. Natura a rdmas una clin tenelc celc mai cultirate cle scrii-

torii romani, de Ia Iendchi{d \rdcirescu, la Alecsandri, Erninescu,
Sadoveanu, Blaga si pind la cci ctrin ziletre noastre.
lnuaiI.Ssgsciirnisittoocrieaiidlddi,feicsaeatzoaiapcrrooenptciicnuudvdienstprio.lpccorerp'crz}iiencoleicrcalorrclemctteeolevinalsirrpinsirbauifiiicsNi'iacao{riltaoee-i
icinneapsuru;oepcsreacsuuuiela[fuosirrinmcatedtr;iiizi adstperezoucLiofuilctlar-,cr;eiuuailtunnloeiisintprtnorepnruualaplriot.denaaml:ap,to,e[p.riionarieruolu;liipnsrpiorinsriottrrrt-ctrlaipaleel. eplotpiruruleanrriloeersxteperon\e''palilsuiiniedpe-c,e\slezcic:rsriaCirtn.inrdtriaic. eicrstirii,usdicrtrore.tpdpe.rilirc:dlda,rc"ee ur adinc car.acter
multiple planu"ri cru, ouut conserL)area ;i imbogd[irect limbii, precurn
;i crr:a{ia artisticd populctrd cdrre & cizelat conti,nuu graiul strd.tno- indemn adresc'azd.
Fesc, a cultiuut uirtu[ile poporttlui, tracti{iite inaintcLte si obiceiurile
sale-, i-au ldrgit pennanent arizontul cle ctLlturd. Balaclele, cloinele, Jttne, poetr:, ascu,nde-fi ttorul
cirztecele haiduce;ti, poezia ;i busntul, &rtil cel.anticit, sculptura in C(rci rztt e. timpu,l, tie rlulci, pldceri.
Decit pe'l,iriL sit cim'!.i utnar:ul,

A.pi.rd.-onorul

S(trntctnei [dri!

temn ;i pi,atrd., lesdturile ;i portut nalional alcd.twiesc un ine.^ti- Ci.ntd un uers f alnic d.e re-nuiere
mabil itatrimaniu spirituai care oglincle;te in Care s-cL1srincld suJletul meu.
nzoclul cel mai eloc- Riclicd. nettnul de Ia ed.dere,
uen't 'Jorfa (:recttocn'e si geniul po'pot'ttl,ui trostrT!,,
ne.stinsa sa d,r-ago,ste fii,orice-mi uei cere
de frumas, spiritttl umaruist, setea lui d.e acleudt .yi d,reptates.
Va {i al tdu!

4A

,11

Curind dupd Unire, tot Vasile Alecsandri il indenna pe poefi: stientd ar crealiei scriitorului sub scmnui unei atitudini socierlc si
aospol ecurinaael-sipapoopliztliiecl,di.icSiadcezrofi,liotoignliuccellireafedcertmrseacauz;6ii.nminrpaniciicfheiitsatre1.p:erDnotacruetosuruilntidaaenceucsmretteali{ifideaepa1t,al
Cinta[i Lnirea, f ala strdbtLrtit Llir asem€)r1ea iclcal, in func{ie de curc lsi asumd o responsabilitate
rnorald. in acr.-st sens, astizi termelini cle arrgajare este sinonim cu
Cu gltrs sonor, in literaturS. Importanti este in primui rind
Cdci Poezit adinc rd"sund in transpune in ex,rrlica-
care op{iunea sociald ,se poatc valoare
Intre poPor!

Au caracter popular acele opere literare cate infd{i;eazd cLspecte i:artinitatea
rea modului
si expresie artisticd. Primul moment a1 procesnlui angajdrii scrii-
ale uie[ii iruteresind, poparuln au fald tle aceste aspecte_ atitudi'nea tolului este cel aI ay:liurzii filozofice pi sociale, prin care este irnpli-
pe cdre o scrise intr-o limbd pe inlelesul octme' <:at tnotnentul etic al angajdrii. Acest tip cie angajare nu se transpune
are poporui ;i sint
nilcr tlin pop.r.
caracterul popular al litcraturii iornane se reflectS in primul cle 1a sine in graclul de angajare a1 operei qi nu-i ccnferd acesteia
nemijlocit valenfcle esteticc dorite. Pentru a fi gi a, rdntine act
rind in iimba toioiita de etea.za,,Luirmulbale:siiccruiiltuoi,rilaolr ron-rAni este o limbd crtistic, aonigrearjaarleitaersaorcdia.ldEanlar psaercpoimatpe1itcria1n.,stpr:uannesfiegxupralitcditpEriinclemclaij--
fopu]ara, alimentatd zicerilor
din formelor qi rativ in

poporului(c spunea Tudor Vianu. ioacele cntgajdrii estetice. Spre deosebire cle angajarea erprimatd
AileccvsataloIaereindleinlegliteer;ait'.srrearrencouansotraS;teseinaderlees,epaezni tirnutiecd-
crca{iile 'iir;urirnatadltneu-fonrrmr-emadicdeacctiovnittainteuts, pciir,itiunalni ralsnugarij.ardeeaciinsivaSr,tddeestfeorarnsci-r
guiui popor.
mar intii se regiseqie in lc1ul de a volbi.
lcuourcifuiuuitAii-puileetnrisslaoaosrupneqalrjaicast pail'-iplol rcyaoaer'ur'realntrcubctleeilrposuroi,tlupumiualelaaiiiir.,apaclceuapsuacinllaperemo,lpieeietsnrtetCel'decmlconabacreerasalrceatui.rc,'nt'eeCtr'rtirznLeaSaarnre1goaia-l' operei.

.Angctja,re inseantnd, ;se plan cn"tistic, recunocLSterea gi erccepta-
:eu rie cdtre :;criitor a mi.jloaceLor artistice care asigurd ctccesibili-
tcLten operei, canutnicarea clard a mesajului ei astlel incit angaiarect
Sadoveanu etc. sacialit sd nu ritmind un $ct in sine, ua.Iubil cloar pentru scriitar, ci
sd de',^ind conuingere, idectl gi pentru cititor.
I.irptul c5 scrjitorii ar,i apclai adeseoli la iiinba popoltiLui a
la dezr,roltarea stilului or';t1it5{ii. - traltinitatea in literaturi reflectii qi cxprirnd miezul estetico-
dlis icleologic al crea{iilor literar-artistice, orien.tarea ideologicd de bazd,
nsdcceeinrsaicictFioumr,op-ailaeiciulroacocrclneuuetlAlasesenastaie.pmcLocodTaennzlcseiiirilediutpauinncfiietpleruieoelaaeidir:lie,riirnsci9ecacimiAirae1nru.aoaR{mttiriulalaesstnsauoleotr,gsrc\t:dril,.icfdLecAeurlleiecteicenmsastaJeapnfmuiicl'ailuemrlil,ifpe1o1ouVlcrpiItl.eao-EEnnrrmittnceriuei--
sensui qi mesajul acestor crea{ii. Angajarea deschisd, 1iber6, sincerS,

conqtientd qi cor-rsecventd a creatori;.iui fald cie ndzuinfele, aspira-
tiile si intercsele pcirorului sdu, ale partidului, ce identific6 rima-
nrsmul mesaiului :;5.u, definesc natura istoriceEte obiectivi a pa"iti-
noscr-r, este il,spirati tct cllntr'-un ltiLsu poprilar' nitalii. Oglindirea selectivd a realitSlii, irlta autenticd dovecleqi"e, irr

moclalitSli specificc, o atitudine de partizanat, de situare pe pozitii
sociale inaintate, estc pdtrunsd de o vibratie ideologicd cotcret5,
ata9at6, pe arii foir.rte irrtinse de influen{d, intereselor de clasd ale
partidului. Literatura societi{ii socialiste reflcctd via{a gi aspira{iile
CARACTEP'UL. FARTII'"IIC AL LITERATUF'II poporului din pelspcctirra celei mai revolulionare clase a societdfii
a concep{iei
aim"dri6ier.ciireiD.inr,Lrlioeinlnritepmetpooroadtadcoiteuipui.areraunArdnann;agnianaislsijtoacleirnrteieqaiatilroaapirntciri*oarigsiriter*eeaursrsanudisti'uaetnefrrSuisIaaffsioinaipg.s,tlieirnaancdmluaeiinaeapdsxlcueiddsrettnddccaeti_olliseouripitnmuediariaier1eidocanerro-.cstbvlelidiilnnlaeut-- -fiiozcioafsiaa mmuantceirticaalirsem-ulu$i i sale rytlin{ifice asupra lumii,
dialectic qi istoric. Profurrcla cunoastere
42 si inleiegere a realit6lii, ataSamentul total fa{d dc intereseic colec-
tivitdlii, utilizarea unor mijloace de exprimare iarg accesibile, asi-
gurd, in cadrul celei r-nai deplinc liberidli de crealie, pdstrarca spc-

cificului dar qi cbligatii'itatea angajdr"ii artistice.

t,l

Valoarea literaturii socialiste cterirrl in primul rind din p.rofun- Intr-una din numeroasele sale poezii inchinate Patriei Ei trarlt-
dul ei mesai umani.st, din virtulile inolaLe si atr-ibutele fiiozofice riului, poetul
pe care le cuprinde, din indlfin,ea idealurilor socialc a1e cpocii formula o succintd qi expresir,S definitie a coryrunll*
noastre cdrora omul de artd le asigurd intruchiparea estetici cea tului:

rnai aleasd.. S(t Iii Pcn-t"itlului o;tean

Spiritui partinic al literatulii piesupr:ne indrumar:ea directd a Clate mereu i.n gind si-r'1, .[aptd.
Iiteraturii de cdtre particl, scriitorii ficlncl din opera literari, o arrni S{L doi o juclecotd dreaptit
de lupti in slujba progresului.. Si sil ttu trerntri de du;ntani.

Modul cum un scriitor in{elege si fie angajat pe pian artistic O reirlizare cle seamd a poctului, pe aceeaqi temi a evoc5rii
ii ilustrdrn prin poezia Inc'ltinur"e cle Xliirai Benluc: luptei comunistilor in perioada ilegalit5lii, esitr poeniul ln inmte
cornunigtii. Pocmui at'e un prolog care constituie o aderziratd ad$"
Din Luminosul prag de praznic Si totusi jitzduiesc cttuintul, Inchinare, in care poetul inalld un imn de s1av6. eroilor de la Grivi$a"
AL luptelor de trei decenii, Cuuintul-ut ctjd., sii t.eclterne
Ascult rdzbind prin anii i)d1:tura celar din cenu;d f n lznn"incsul prag de praznic
crinceni, $i sri-z aduci ictr in ureme.
Adinc rd.sunetul sir enii. AL Lupteior de t're-i decenii,

*- O1z.! d"e-a{i uecl.ea o clipd. RapsoCr-rl lqi incepe cintecul preamdrind sirena Grir;i{gj ca Ltn
simbol indilitor a] acestor lupte:
Sir e nct Griu i!.ei r itsund., bcn'ent,
Vuind ea uine de deptu"te --
ne-ntreruptci ltt1,t.,':" Cum uisul Lf;ostrrl se inclteagd.. E glcts cr! ne-ntt'ertLptei iupte,
E glas sl Cum ce visa pe-atunci partidu!
Al tuptei, noo.stre fd.rd mourte.. AI lttptei noastre fdr"d tnoarte
Ee-ntruchipeazd-n fara-ntreogit!
. i"trll ;i considerd luptele de la Grivifa, din 1933, ca ull mornelxt semriifi-
-VicEtaroriiilcoer rumenird{i $d sd uedeli in t'runtect luptei cativ, definitoriu. al luptei revolulionare necurmat ,luse de riitl'*-"
proletare zorii P.C.R. inci de la intenr.eierea sa.
Pe-()ceie ce i?t treizP-'s'trei
In lara ce geme& rabitd. Poetu1 se pleacd smerit in fala jertfei atitor ero:i, prinflr*o fnir-
Azi. t:ottil, ud. inchin cintarel Au to:;t stegarii luptei z;oastre,
Cind inj''runt,cu"it{i pe misei" n-roasi invocatie retoricd:
Erai ce rumenird[i, zorii
Nu caut uorbe iscusite, Aud cu"t,intele-n cadenfd., Victoriile proletare
Neuoie nu e sd. ud. lauci: In lara ce genxea robitd,
Cuuinte pe mdsura lu,7ltei ln ttrele ritm.uri, rind pe rind, Azi ucttii'-*d. inch,in cintare.
Ce-a{i dus-o uoi zadcrnfic caut.
So.sind ca stolut'i. yn"intituara, Copiii;i nepolii eroiior de la Grivita trdidsc a.cur-n aievea..;tr.;.i
lDSniinlfeara-l.aacirictemutrppf tre:iinel dudeoocaitn.srturce{u},iuilnsinrstidn-,de perrtru care au luptat gi s-au iertfit cei mai alcsi fij. ai clasei rrlu.it*
EtL trt.d" aplec pind-n ysdmimt. Fosninrl Uin aripi ;i citttintl..
eitoarer:
fr-n zt;attul lar rdstt'isteu Lteci-e
'lliillinuile de uoi ui.satt-
,5i :;c-tea noud d,e-u ?.itli. $i camunismztl, culmert uie{ii,
Lumini rdsJring pe Jala n<ic,sT,rd.
ile-o lxt"rre nou tenzei ,uie{ii, Ne cheamd-n faptul dimine!.i.i.

De-a,-nttintct, d.e-G ltirzt".i!

'Nd"l.fimile de uoi uistite
St cas"nunisrnl"L'{., culmea uie{ii,
Lu,mirti rdsfring pe fo.lu ncastrii,
N e cheamd.-n joTttul dinzi:r,e{ii.

44 45

mpzziedaensticemtra'unpdsoieranep*ftocfdinm-rpuuctehl'uiunoiinirtseeosralridonru:ritdi.eef;Ssuiaetleuhvslesouimcntid'eticersroiadrmie{niiauennftidaicrs-cdetu.ainnraecdrsc,vtoeienlrxstspinororiumeavraaib"tni.re,uaditnoireaelir-iictlui,ao'rcedaotdree,ins"iuprJnup.nt'r_e-- STRUCTURA OPER.EI LITER.ARE
npoog"l.itir$iic,g.as*riir!-oipc1oh-ei.nimladit-drri6tuomanrieonreiemucolnirensedtnredtelfuiedcreibtoinesextebeimtderpadlguiondsteteuvApii"bar-plan;na;;tiii";t"pa;osie;ilz;oier

cameni.

TEMAlgt TDEEA OPERET LTTERARE

Operir constituic un tol. u^itar in care pdrfile se contopesc gi sc

condilioneazd r:eciproc.

fotnrcieenpuialarepctdlrriONnSitepndtrlredblfciiiicn)etoiie,egsormfvaiaoieotiifrdapjoplaoclere;aamirrlidicqavdienlilaiiitnatpreaeitroalrrovttaaatiii6assartret,dttdlieiacc,ageaiioiansrnireasnifcimedciouelicodnltnciagrjsvduirldiaieefrnotdr9cenimetl-i.oescligaatrAlecirerndeaeideea,.iidxn-rifi-opanadileiarriefiiziimo'fnidami"saiicetniftitn,ncn.tecanvcit"l*c1eidecadc?rlujnscl.rvaitltiraiaTmecr'ln1dairiaeni:rt,nts.iertcdenen.sa",eutpriii'.lce:.npxr{dcntosp-,tdearr-ntlaioao&-)-,

clesprinde tema, subiectul gi compozilia operei litrrare.
Din necesitatea unei inlelegeri aprofruiclate, scpardrn el+-men-

tele constitutivt ale unei opere, atunci cind dor"itr sd facen copsp-
tariul sai.r ana,liza ei literar5.

.4specte ctle uieliz ,sociale zugrd.uite in apero Literqt.ii

Scriitorul se indrcaptd spre aceie aspecte care i se par r::ai in-
liturni"i(:p'G-Iocn.aenCzpticoiol,geecbzaCuirci'il{n,e) tsgeSaiciseuuerlglsnercenpmctouluvalteiersymitiisrPueielatOnerldugssicCurNinsuLeorcatSariaenndudocl.,vceeanla1,:sn;etriIrihn\.filuLaisrV.et::all.rhr.enAuicSGccsrliaoun,ifdearili,e,,
aspectul conclet. caracteristic, de via!5, care i-a atras pe
scriitori
in aceste opere literare este RSzboiul penir-u inchpendeu!a cii,n anii

187 7 ii.
fmf]5.feidAr.ni-cla7eoic8xsoa7itaa.dcscrhgereiis::rclc{:uueo'egr.uirnuppzifreiz:auridmciunleatirtsos,ecaMlusoer.rtlaeEdmossamainleiepnsofaacvnueblsueitinieri:l,eisrLgLI"'lssLatooc.creLiCcartea\ua..ain.7gceImiaIi ricperl.ledimTn.ca.inasctcoteef_l,
aces_'Le opere lirerare, atit de deosebite una de alta, pornesc de la
urrul_si accla;i aspect caracteristic, tipic, ai ri:alitdlii. I-a fel, rds-
coaleLe {6rine;ti clin 1907 constituie un alt vie{il noa.stre
sor:ia1e care i-a atlas pe scriitorii din prima aspect a1 a secolului al
iunldtaie

47

|tXor-il-dgian (zVilelaleirun!o5a, sIt.reL.(_TC. aArragghiaelzei,).L. Rebreanu), dar qi pe unii scrii- issd. tJ.in iernd. sd,rac lipit. A adormit. Se mi,gcd. Se inuirte;te. Toat(r
zarziccoh(ct,i:piA.t"e,haLceloufauuinsaeorua,zEz!i,odincnce,edp"ccodsaeamstapdo.ritnrgL!u(o(g-rlSdevs;itaieipdi deIianajtuuicnmnesldeJotoacucthnemi dbainredgen.la'utue!r[adcte.uAacubitridainupcgulutitrzuiinnlsadd.
un aspect din uialu '!,tLuntri,cd. a omului zugrduit in opera riterard il arunc[ in mtmile nemiloase a1e lumii. OftS dureros.
conltitui numai eve'i-
obiectul unei opere literare il pot nu
scamtseetsfed,iipsernreptiticmei.sttlseueaauliucfslmieloeitictrruneiiasqirrt.erStleeiiai,tadctuaGerlreeils.daedoculaiemoinmEptucdrobialcupusrdaucai rlclariantnreperorf.oNamibnAlualfuesdnlmtluftifsrdeieu,ellma,eiatztnAu,ddursecemeosciclntiisdtrlteoareruirnrgcsdsnsiruniiasdfviltoncuuactrrrieiaiDa,ils.,isntiIcntilz6-oifiianirigr-iteii;iedsiauJtuente"afaelic."lsse_itli
Focul pilpi.ie in uatrd.. I\Iormunul de jeratic d,agore;te ;i aruncd.
ttn polei, cald gi. rr-r.n'Len, 7te peretele clin fa[d.. Tauanul trosnel;Lc ;i
zidurile asudd.. Leana, cu pici,oarele gaale pind, Ia genunchi, se par-
pirte;te in guru sobei. Bdtrinul a ie,sit din paturd ;i-i e cald, si il
aie poporului in legdturd cu viala sa. cu fiari. Picioarele i,i tremurd. i{t
E lihnit. li cere initntt o ciorb(t. crt

a_le ivlulte opere literare infifigeazd qi anumite trdsdturi puternice nici a* dntd. tn uialalui. multe
caracterului omenesc: hdrnicia, lenea, zgircenia sau risipa, frica pui atitea lemne?
Ce Preu lemne! Leano, n-cruziT Si
tot mi-e frig ... Prea multe lernne! ... Mi-e Joame . .. O s(t drLi i,3c:
Bstra-aInurbacusuersmateejunfdle,naledesucxdueirmoDqpeelluanviearastnsecaeiunaf,mSdolisidnaetsctiainar,enlaruegvdietdal.atmeaHsApsarGeuIee?xrUeomiDspmOliuSfilcEaertdece. cosei! .. . Ah! piinea nu tnd mai saturiL . . . picioarele nu md moi. gi.zt!
fddarifeta--eruulSOnpddefionhJbutioortlctni,a.ae.luc.n,eurmd,psimlydtuteennpsiteii,nLceuacanusaia.aSlmadetcoahc!eltsdmt.r! ipgSedincHtinsaedgunaiud.tl.oLisCn,giudto..itns':i;rctiie,-
un fragment:

l-a Ptnd la 80 de ani nu i s-a intimplat nimic serios Hagiului. Nu. mcti bine. cu oricind! . . .
durut I-au cdzut toli d.e bdtrinele, pierzindu-i I)ar uoind sd umble, cd.zu pe pat, zicincl: ,,Olt! da, niciocLatd.
un dinte rndccn'.
pe unii in couje, pe alfii in miez de piine.
di.nd"T. oPuettcgti eitazmdusrtilaei7llsaegIiJuutsuei o iat"nd, grea. Trosneau pomii in griL- n-ant, fost maL bi,ne!'(
inflorise gheaga cu frunze, maii si
jgeraoa, sbei,.aDtaefgaeta(tb,aguinrcue"rscuaficnLepdoiantdt,o-saatdsidniJmacad; ochi,uri in geam. Rotun' Dnpd trei zile de friouri, Hagiu"L se sculd din pat, uscat ;i gal-
se croia cite un rotocol, ben, cLL aclii dugi in fundul capului, cu pdrul lung ;i ciufulit. Leuta
iL intreba inceti,Eor dacd ar urea ceDa.
A; rd.sptmse trist Hagiul
dar se ,vrinclett la loc. . .. c-t.t ldmiie . . . ldrniia e scumpd. -. . a$ TJrea o ciorbd cle gtaind
nificd boabe cle sclre tle
. Citeua
cu IIagiul, liLtrfPiiee..s.eSazrdu,eLzei,agndaintantsi,(nr sneui,fniempriejlcotcmularpea.t.u. ltuniicud"n;i
col! -al Su.Jld nzai i.nimd., Leano. strigd cocolo;it intr-wt grea.
patului.
;tergar. Pe

gnhaerefa-, tArdrS"stuwrfetl'uLb,aurnei aes,ndre-dmsHpi uadtgzcistuieldene,espleuomafltunde,.-,sdaca,drtrimnelmde.mutraniin.imed frcpi-,iogn)udctemrsgii,ddm.neii.n-asipni-- $iergar o strachind cu ciorbd cctldd. Aburii, se ridicd dirt, stracl'Lin{r".
C aripd galbend iese din zean'La presdt'atd. cw stelule de grd.sime. Pe
buzele strach,i,nii o linqurd de cositor. Al(tturi,, clondirul cu drtttd.
degete de uin, cu dop de htrtie. Hagiul priui ctt, ldcomie, se stersz
Le-mnCeucmas?td. . . lermne acum? . . . pe frigul dsta? p-a;a fri,g o cioacld
pse frunte, ;i zise cu a nespusd pdret'e de rd.u:
cle un ga'l,ben . . . un galben! S--e'uCdezpuotttoApdinedc,oepilt-!c.u.

mgpNuiournr-.fu;aLiTleemgraSidsnatstcei,ets;iTo.tinesmltebuilcuenndce.dprub^[i.siticccmtdirodg.bo,iddrfennerliieigcnpi.idilncViinedni.rntbdoFtuudtinpolaii,risaipenridinr,eceencip-,aielcatidedien,gttuuerpgreneid.uc.rHcigFcoch:$ltari,qi.gnirueiul;cilerrdatrcmeasrayngstuihenrif,iisa.ir'il6inai.i,- . lui, bulgdri de aur, turnindu-i in

mina

Zd,pada se riclicd pLnd" la geamuti. fn toatd. mahalaua nu s-aude strachi.nd ;i sorbindu-i cu lit'tgura.

Se apropie de pat. Incepu sd md.ntnce. Plescdi; I;i supse gropi{,e

din obraji; se incruntd; ;i-acoperi achii cu spri,ncenele; se rd.s'ti Ia

Learw, arunci,nd lingur a:

nici om, nici ctne. L-eamUnac, trdiuenlie.nmdnIn. . . asta-i coclitd.! . . .
Hagiul ctcloanlne, milmit cd. dacd i,orna" uu line tot aqa n-o rnai cirtrbd
&rce fdrd lentne. $i ce scumpe trebuie sd fie iemnele! A;a e, o sd qi i,nghifi,nd in sec, ie;i, afard. ;i cLdwse

una de lemn.

48 4 - Elemente de teorie literard pentru elevi 49

ntai. Ilagiul incepu iard;i a sorbi z-clotnofos. se scztturd. ;i scuils(t cte poatel Femcriar, copiii cer de mincare, ve$mintc, invdlatura . . . si
ntulte ori.
Iq ciorba d-cLci! A[-ctnt sdtttrut lnie-a.rnPedel{augndi eT.'u.d.o(s. eEilfe,r*itcipitinceigntdc ramine singurul stdpin in prdva-
acrit.- .. sdratd.. . . un tniros . . . sim{ Ip'zetq.ei ScittloeccLac".le. trtlltdr, simfr-rl nroprietdfii, egoismul sil-
. Imi sorb uiata! Ict-o... rIhlulalaitirscel.naEtslstfceeui lnuseruiplbed,sadjsutporeurcb1tuia{leseleuifescreiinlg{mheelaemi cuoerdillloeorsld:ael,{,iAgEariitd:lumSrcaeos;mas1iianegdluueri.brAaAlnczrl-
uezi? .. nesut'et"it . . .

LecLna Lu(t strachina ;i iesi i:oaiei.e, rddaneie, gi malddrele de linS; numai el singur cleschi,le
{.
du.aali tct;adrr.rocbutiunten?t,iezite;;?i,incceeannLpulrociuLi..in. oirprcoio! u....b. Aanrnutiinc1d:.'ell tejgheaua; numai e1 singur tocmegte, face prelul si primegte, numai
j:u:,m:9d,?tc--t.t^eSru,.tLic;nttloog:gc^ed:dJnoUucdCutlotui,Lt.fi.!u..tSbsadii in mina 1ui, bani frumogi gi rotunzi...
si Hagiul isi revarsd intreaga-i afecfiune pen-
el, ea derrine o fiin{d de care se simte de a
Lectrra crrtpi usa. ticrgiut si tru asupra prdvdliei.

'rinclu-se pe u;d., se rd.sti: uitd. str'irrgc l-rani. legat in acfiunea_

':peri|ot, ,sr uaznct cotaiur 'trn"u! '${ijloacelc de inebogilire ale cdmdtarului sint amin,rite in moci

jen! -. ' . sd-i' tai coadal ... sd-i tai coctcr.! ... c coacrii" cl-un sti,.- original de scriitor.
. crtertuiesc ;i pentru
el? . . Pinii sd inh'e se rd.ceste ocraia! . . . sd Exploatarea, vicleniar., zgircciria cdmf,tS,reascd sint oglindite ir-l
feh,rl de a gindi si cle a se pulta a lui Tudose.
Lincle e. toporttl? . . . Am sd. i-o tai aLl
spdor-ui nBfacoeclqbntaeovpcsiionirl'llidian. vuPirnrmisv6ed;Leteeafocnauemildsec,io-rimucqiueinmsinptrdeaurce-hsoienagdiiaenbd,u,lrd,i,ncmdoimdc5iians(s(i dgsraei,:r,';i{ei
tccdciispi'nli'netiratari.tiarnnmrelmddtu-gPalotc';ecedt^.emrcir.ieu'-cdalmtercrdimputan-acomuosmtrdaereuisd,rradlfeue;rstlireaine,dic"btrm,eedtgaqipopsansnanpdrrasAerleiba.o'cmtfvtoeieoldciciicrntr,aoqcuiiapict,s^iipiLcr1ebctccaaue-r.oad":enisrrtimrL.ta,sttaoinuCotap.fc_,ii*cllotgoriertuiiisrpaunanirtliaiibtraiczlfirfareilaa'iele.orrrr1ipadapeuaetrrcrevlap'iecdasatiauazs.gtierittid.luitrrnrnnitoencrntuecudunuegrgii:lrluriuiiburmeilleicsiutdoela:etseiroegp,bdiriro,eriuinpaaecnsaerfEife,ciesutuir.cdmluzda.iiueinireuui"t=rfis.rilc"lu1clgt;g'iiilu,1seztoui;,rt-larrirouicai"apnr'np:iurptn:oade;rzecc.oezits.imcirririE;egpnleie;ertrttcar.;uiadaige-e-a-l; pcsplrmtaiaeroartriecgib.hsiac.iton.EddrgbE.uue, is-n-viaataiuaimrctgloiaailaprlcouii.Vutsr.mlus-.naliunireAingi,srususcurodndfacetcruucbdrriieoatm.crt.cb.ii.onuaSraibalimiamnl-u.igorito,.u..pa.rb.aseu;.efiluggAadsgirtrdeiaiiocudidmlralce.poieSra,feaotuusrl.relii.,ggaa.tiiluciinLdrasunemiiiainvbnaedruehruziicm,:i-l?ili.sin,l.Iitil.elr--r."
ainappelornsi.o.anc.aeVjaurselutadi,uimabjaaugnniisni epienfijnupamrla6dg,taustiecn,rieditbaoucruni lineurie. tdIo{d!ai!gd.(ei zTuurndaonsiezamreoaatroet:rcl6u
hiclos a1 avarului. miinile incle;tate pe aurul siu.
pceunratrit:rr,--irnculietesi ercaadtraueur,adine'aopdaorsaitigd'6ue,lHlabaargn-riiilcoriuro,dtoiincsnaedlobasuie;c.aleirnrensiitnue *oipiceerssoennalijmtiepiilcr
i{agi Tuoose reprezinti figura tipicd a cdmStarului.
Avarilia estc intruchipati artistic pria infblisarea unui oin sti-.

cndaiccruiiaclPn, ccmj.eundrtaarrtuLtui'dcrIio{sadaergeeqi,tgeTcauaclbdeleoalnosicruliannbltal1iinnubgucdriluieepssleit:fcimn,,rtac:.ies.!dCilu?uinn.c(edlBaucavnptioeiunalli6tiei.ri La ban se giu- pini+" de ,acest viciu.
,.vintui'afi banii in miini si vefi simti ce ldcoare tin si isi face ncc-
Operele iiterare care igi propun sd reflecte diferitc trdsil'-ir.l
fi mai luminat
dominante de caracter sint foarte numeroase. In cele mai multc
acluce bucuric:
cincl r.d e cald sint zugrivite acele trlsdturi care innobileazS. omul: euraiul, des-
toinicia, cinstea, devotamentul etc. Gdsim alte personaie inzestrate
cu asemenea caiitdli moraie: $tefan cel Mare, Mihai
Ei ce calcl cind vd c frig..{ ciobdnaqul din Miori{a, Viteazul, Eai-
cescu, Darie; iar in folclor Toma Aiim,:i.
eTppscuatndtciotmrPsdueriaio.ctcdoLeereatssriud3dlal0i*.vdqdTeiueuislnirdrt:aeoeonmsm,ie,cep-pssuicetanzectiemrruoioipr.musofralt-drrmrifr,li,irertiecltie'cseaqit,ecst-i6s:a,-6a,1N1auiuinniniircgosdlueaiv1crpiecoion.lpuatiirtlii"re,er,iisg,riiuaisipt;urdit,rbi'reieecp,t6ciun6t:oerlnrtaclrursu.eaeli
Corbea. Gruia, Pintea etc.

,Literatura de dupi Eliberare infdligeazd eroi cu trdsdturi clo:
caracter proprii omului zilelor noastre, qi in primul rind comunis-
tul.ui. Scriitori ca Geo Bogza, D. R. Popescu, Marin Preda etc. ai-a
cr:eionat multe asemenea personaje.

50 da

Rezultd deci ca oricare operd este intruchiparea artisticd a Lrnui Prin compozitie, opera literard capdtd o anumitd semnifica{ic,
anumit aspect din realitate, care se dezvdluie cititoruiui prin perso- pe care mijioacele compozifionale, proprii fiecdrui gen literar o
najele si situaliile create de autor.
vi.aiiT. "f-ie*ucdunaceeisotapeesrete literare co*sta in oglincllr:ca iransmit.
real, fie unrii aspect
cd c.ste imaginar. c,iill trntr-o poezie liricd de pildd, compozilia are in vedere organi-

o r'ponr'iiciiericoSp,eerSpicli5tesraaurdi raanrcratoicate. m6 indifercnt claca estc vorba cle zarr'a iEnitrg-roadiamreaaginimepcreapsiailboirlacseiexcpormimudnicteriiaridleevdinrtuerriiogaerneeraa1le-upmoae--

tului

pPculun6otcucatri1unsmnliocvoa,permaeadLseel utnmenit,liausaatlcjuludIrrznaruiisilecmgiainii.daeupleznuuv'a*riiemcrultieiuie.nlrs-initreGanmxemipomhriig.zraeaaiclacoipougrimboroupincpieiiirts,iiiecas1olaepsl'ecroe6acqiclrteleeuprliaaiimsatuotipo*rrttia.-- ne.

fntr-o poezie epici insd, compozilia organizeazl" sr-rbicctui, gru-
peazi personajele, lmbini tehnica narativd cu cea descriptir';i si
diaiogul, rezultind astfel o anumitd construclie a por:ziei capabili

ltbnieoeoingi hac.mPaeldootrieknemodmasioaunc1clno,rMepgaerorniaaanizfrstitdeer,ldcpaaLeirlaricteuedfnpmleeoriacaoptcsovdnte'ir'aneiti.,iitrAisornulire'rdip.xin,iraoiriini.nrrcicigllaier*i:d'eamio,sddi"prdioafeeebbcrdeitlieetsuecdpp,iaianiriga"ttielnim.idis,'oepoiuulecelatxoscre-cdkcpzey_--- sd provoace impr"esii gi sentimente conrringdtoare.

s.int Aspectele de viafa ca gi preocupdrile artistice ale scriitorilor Pentru a crea o operd literard, nu e destul ca scriitorul sd*si
fo:irte variate qi ca atare t-emele operelor literare sint la fet cie aleagi o temd din via!6 si sd aibd fald de ea o anlrmitd atitudine.
Tema qi ideea alcdtuiesc numai o laturA a viitoalelor oper:e. Tenra
c'iiver-qe. gi ideea pentru a fi comunicate cititorului, trebuie sd fie imirrdcnte
intr-o formd artisticS, adicS sd fie intruchipate in personaie, cri
concepDfiai,ns;ioaritciteud_inoepeardsclitreiitlo'arrudlusi etad{desdperinpdroebieomiec{treee,viceafriie. reflectd faptele, gindurile gi sentimentele ior sau oglindiic in tablouri luale
Aceasta
din realitatea lnconjuritoare.

Iatd cum s-a- realizat aceasta intr-ur:a din poeziile ltri l\"liirai

Eminescu, SCIfiVORO ASE P AS ARELE :

constituie id.eea operei litet.ctra.

coMPcZtTiA OPERet LITERARE Sontnorase p(tsfu'ele

Pe ln cuiburi se adund.

Se uscund in rdmu"re,le --

NacLptr:, bundl

Cr,ir"'intul compozille prti.,l1lg din latincscul cotai:r|sifio : L) car izu aor ele suspttt(t,

tuire, intocrnire. aicd- Pe chtd cocl,rttl negru ta"ce:

lin toate ramuriLe .si genurile artei, compozifia or"ganizcazd ;i ci- I)orm si'flarile-n grddind -
Dormi in, pace!
mcritc:rzd elementele formein in concordanf} cu confinutui.
f'6rd cornpozifie nu poatc cxista o oi-:crd. de artd.
Trr:ct: lai>tidu pe ape
compozifia cste irrdispe'sairila procesului c1e elal;orare a op.-
rei. Ea se ref erd. in pritnul ri,nd la organizarea p(trlilar c{in cat e este Intre trestii, sd se cutce --

alcdtuitd opei a literurd. F ! e-!i ing erii aTtr oape,
Sornnul tlulcr:!

Crrnoscut.{ si sub nuir'letre d,e matiu,a?'c, compozi{ia include me-
taonduamnitadraptrivodpo(r,l,igeraadas!ciae(n,e,l,oriltmdiaullo.(g)a;tie procecleel'e (imbinalear intr-o
sau dramatice cu clescrierea I>estt:.-a noplii f eerie

sati naratiunea directd), ;i a ambeiol cu rezumatul naraiir' (R. wel- Se lachcd ntindt'a lund,
;i A. Warren - TeorLa titeraturii). Tatu-i uis gi armonie
lek Nonpte bu,ndj -

52 )J

Istrfrsrrr(]niJiirrt:cniro'i:srcc':-e.;u.iln:eT,g"a'fssseel_eocrpamri:-:rferr:ilitnieapznlirledestdlac-eIepsdiialcottididnrs'ieed1r-ciirzesc.pi-letippgceeepaloroieeadececccrcesddtl'uuiae'renstr.rlusdienatTAin.iridpoev;]'tooiaSuiernrrset'raeiedi'ntttdusde,sadltimalaicceorecaabesiscrraitanmtincudmevpaciorbtaficuaarel,.inirbatreid,aeior*c,eobceisis"ui]iirotra,ardr.s.ui'avcdpnnris"iraiosni;ip"tniccriutur""6ltcir"'ctnd""rau"iprilspnnici=ctitaeiiJi.f;gien-"t.is.upiti.alne;d"-rtatDiauv"rsla.eriieeinier,nscsmectocprirotuaeoouiennsedridcfctuzrucieiiii_'-act,l-- expoziliunea gi intriga, chiar qi incepr-rtul dcslSsurdrii acliui"rii. Dr's-
7n-r'rib"\t.nll-{tcrieeci.etnte1ir;c'-1o.disa'uptc:tler:bielr^eu{loei,"ct,e.ptee,"rxpDr,-eiopocuuoljreutlervrttvm:isrsu-ri,n.dirliiiTu_t*eciirilnnluoisleiilm9uni,dp"sfcpealp'teiatilpcotietrunel.eeinie!tAe<usaisrlu'ltr,cuer,gaia,nr.eFtrrtdetmdnrireermacioca-lrre!arzn-eiiud'aieeipgpncediitc\igta"tescuecbsculratiilgsoi*iiinuteetuecenirsr,mjecp.ietlcareoarso_zar.aauriilDipd,arspine"oiui.ucnrs-ifani7tieee"ciaarlr"asre"nzt.roaidi,ai:csrs*ipatci"oriaoduL:tn;eero"ta,eta,c;uxcta.tu,iniLl;ar,arlif..h:i,auiuoip_n-per-1s._ia,-i,.ii
;sseisdtlzrrz,ivd_.iiiaeceu,oiie''trl1siruroclietle:nedna;s*aiatpttcirdnrenia-snedufooctedismeoeptaiqignrsisilr,ltiiirecdiiaje'slsadutdtocI;elair'atrnzt'crog'siale-taiatirieutaunp.d1siosczs{e.ciaeageunmiprf'at1elteauneard.^_-ldir.naotaiauaei_rra,n'lesaaisntnirfjncnrilrag,Apcuis'to"dumndairtsput,idusppttid"rcoideoteurcerrloetcilitamtairuracibett-rbvbiilriutneaorlc:ouierdr,rue:u,erpa"'lsim"r,ra".iiae'dlti"ioalr;il-_sc,irebn;t,ia;bmili"t"orr,drnte"itu^-dpaaoS.1ra,iniiet'o1cio''ri,mruu"*'-riot"ninrurpoiia.iimgnitsrr,gurotiJtnretrd,n;oa.na.;^aaa,;a.pptu1utrf,ne.o-'rri.irealoE:."i*,*.--- fd;urarea acliunii arlc loc in capitolele al I1-lca si al III-1ea.
adrtlirsrra--.ei'i:r1triiircrnrir,ish,tcilfJupceullierncan'.;i."ec,ca1iiire-na\ua:lida,ailmctepaiidimnru.rperat.oIatrcrpgec*o5loiu'ism,ncartleaaiiircr,1sodcl-mpt5umefereioirirstnnraua"taed5tbnbrrppinediloicinaderoeaeinttzsgGrmitseterrceeaapuiostdnslairtnauagtndp'itteeepiuulo:ranGrtibanelnioot.crdsginsrneIcbeimittcrueraeiaacrnrcai,fgei*d.gia-mvpnrd,icdleeo.rligaitn{mpn"ioti,ao,ae"s"cart',ttoer,i.ei"'acpiriuriseaucrtctarrr*leenit_sr.eauai'sasrbu.teomilcletaiuri1ccsnra1abrti,u1::uui,:ersttlln"raias*ie_i_e,,-i Arta compoziliei slujegte din piin cariictcrizdrii pcrsonajcli.,r',
tnIi:'udr"'.ipirti?r5ucf{,iiI;ycpnn:lareierlaeencxdaueeellmeedueppnslauucptbord':itseueetcor'mctnsuheialceubriiitclcdcaduaereapgmcircttuoeouzlrreznldtip.iaroAiipemzruiitaectieoeti,ipcriucre. alrciepnoaimttaioirrrpintnuiosiblmztiirincfidaaicn,tuermpseArtoaleiem'l:zirczeaion,nitnnttdJt:i.:it.ri,esiu-oi erroc'drii renliste a diferiteior cpisoade, menlinincl incordart pina Ia
sfirsit interesui cititorului.
54 Ac{iunea csie strins ir-rlantuita clatoritd faptului cd cpiso:rdele
legate or:ganic intre e1e, lirruircsc rincl pe rincl carractt'r'ul lui Lapus-
neanu ;i aI boierilor.
al episoadelor este accentuat pr-in folosi-
Caracterul dramatic
rea cliiiloguiui pentlu prczcnt:rrea caracternlui persona jelor', rr fr':)-
mintd.riior 1or.

Urr exermplu cdificator ii gdslm si in So'isoat'ect III dc l,Iihai
-Errinescu. Pctt:zia es+.c construitd" dintr-un prolog (istoria crestr-rii
lnrperiului Otomern), dou6 tablouri principale (ciocnirea dintrc Brr-
i\{ircca 1ar Rovine urmatd apoi c1c spectacolnl plczentului clc-
iarzid ;i
gi ur-r scurt epiiog, care este si concluzia satirei (inr.ocarrl..
cazut)

adlesatd m1uai iJeprui:etesin).ric episod a1 poeziei este acela a1 iniilnirilor din-
Ccl
tre Mircea si Baiazid. Poetul iI realizeazd cu rnijloace.le genului
clran-ratic, pcrsona1itatea lui BaieLzid gi a lui i\{ircea conturinclr-r-se
prin dialog.
Cu cit opera literar[ este mai vastd, cu cit cuprir-rde intimplali
qi persoriaje rnaj nLlmeroasc, cr-i atit estc n'rai complicatd si a';eza-

rea episoadelor.
Rorl;inul IOr\r cle Lirriu Rebreanlr aciuce in iiteratura noastrd
'o temd noul gi intclesanti. Itedim in cele ce Lilmeazd, spre exem-
plificare, citer,a'fragmente dil'L rrohimul I, (ilcr.sttl 1:tiimittul*i.
capi-
tolul i (fnceptLtul)

1

citrcl,.tDni,cnlr;eaasepat1a-,r.acicned uine de 'La CirlibcLba, intot;d.rd;ind Somequl
in, stinga, pind la Cluj Ei ch,icn" mai
depcr.t.te,

se desprinde u,n dri'nt alb mai sus de Arnmilia, trece rird pest{. pa-
clul bdtrin de Lernn, cu':operit czt
aleargd spre Bi:;tt'i!a, ;uint'dtdreildsempuiceergcildeitdin", spintecd satr.t!
,lidouifa ;i cealaltit ;osecL
nalionald carr: caboa'rd din Bttcouintt prin trccd'toarea BtirgdlLhti.
Ldslt"td Jicl..cui[u, drum,ul urcd intii aneuoie pind ce-gi face Loc
'ytrintre dealurile strimtora,te, pe urrnd., insd, incinl<tcr.z.d uesel , n'et,:tl,
tn,ai ctscunzindu-se printre fagii, ti,neri, ai P(tclurii L)amne1ti, nzai pc-
pasind pufin lu CiSmeouu Mortului, unde picttrd. ut:pnic ct.1td cle iz-
urn'ricoritoare, opoi catestc brusc pe sub Ripele Dracu,lui, r:ct sil cl"ctt
ttuznct in Pripasui piLit intr-o scrintit,urd cle caline.

.1

R:

2 'ittr" oclii i se uprznsr:rd intr-o LzLcire cle izbincl,d. Se simfea cttit de

i)un"inecd.. SutzLl e Ia h,orii. Si iiortj. e pc uli!(L clin cltss, lct Ta- Tnfiernic ittcit sd dornnectscit peste tot cuprinsul.
d"o-si61, udduucL lui Marim Aprea.
Totu;i, in Junclul inimii lui roclea ce LLn cariu pdret'ect d.e rdu
toctsLrTriiic,t)stl',ltpu:l,lr.l:e:afr6,oioLid,1n{nr;c9inai.,ni;trtt-sni,ciiLns,nuttj-t'g!cet,s{toQ"uacLii,adre),repttr'c(l?ddoaedtlru.duL.,Lu^rLc.bp;del:iorcdr.ilep:uoeut:u-d(:duceLtin7"atsia"Tguncngpttr.r(aiouaectiM.r,ntjectficv1taslllde!udhe,tpmr'.rd,firi'itmdai.sgzntpnrtnecr(yumiitp'irrgdcuylecmi.rtie.-a.sncyi"dacjtitceletesiepliuatiicrincprcdrricrs"aerteclrue_fiaibeTetmgctdsanlleirretubtpcpocaaarti,u,ete,rlii.sfatanebeuFniitsesobtit=mi'egie:ui-trt0el.a$iiii""co'tt.diLtusiEd5aiufanuaifnrcilma,lb.odt6diap'ulanAttift,w'tc"rinsepIwdidu{tru.L1te"bin-n-"i
r.il din ati,ta holar el nu stdTline;te cleci,t dottd-trei crtmpeie, pe cini[
tauld fiin{a lui a.rde cle dorttl rle a auect pdmint rnult, cit m"ai mult . . .

trubirea pdnfinLtLlui l-a stdltittdt de mic copil. Veynic a pizmuit
pe cei boga,ti ;i ue;nic s-tt inarmat intt'-o hotdri.re pdtirna;it; tre-
buie sd. ctibiL pdntitft mult, trebuie! De pe atunci pdrnirt'tul i-cr fost

m.oi drag cct o rttcLtnd" . . .

cltlzi.(nrL*''ergmtii'{i^,Har..uisocPttruuzae''ecdseotlgeinpiidoln\,riuslldtitmangottduril"r.ri.afbL.et.L'tcncIDoi'tLoecocpoaauirrrtpildrcrocilnitrltaeesamueaatesicrfpniicenerd.getuiete,o.;saa;e;rmlb;ieeieu. cnz-reidt.i.rri.altttzNttleu"u"tcridiaitzifbbi!ed(ctsltecrsininpnergicireadzt.z-ee Capitoh-rl YI (llunta)

t. . .l B

Capitolul II ( Zui.rcolir e a ) Din clipa cind Vqsile Baciu, in ia[a pelitoa,relor, ii Jdgd.duise
tot, Ion fu cu|srins de o adeu&rotd. be$ie de Jericire ,si de incredere.
2 Erc utit cle plin de sine in.stLsi inci.t se gindea numai, Ia pdminturite
dnplueeuitm.,AeeTtn'lseadld,ecrptiupnaidearduccduuu,reemic,;ti;snido-dal"luteracbfeniu,azrulitnnnmcuuetitcnttnstceacle(i,tczandeutsa;etiriaeebn.aini.c.mei,DadcoieuaettVsr"ttqec,ssi(npitldeelitSilziuuimpimaocslan,cied;mialueesnase
rI ' .l
incrunta upc,tr.

SuIt sd.rutarea zo.rilor,,tot pdrnintul, crestet in mii cle frintwri, In scltinttt, Ana nu se gincl.eu decit la dinsul. Ui,tate ercnt rusi-
nea gi bdtdile ;i suferin[ele. Ect nu ;tia nici de plnnuri, nici de ui-
tittpir,..toanele ;i neuoite aiitor tuyretn tnoarte gi uii, pdrea cd respird cleg,uguri .. . SuJletul ei clornic cle iubire ct;tepta tmplinirect uistt'
rT;stdE5:ittienit.tirnna.cldttdlotrLt.n(tIiipLtpr'e-:cirpre.l,ite-,n,dpscsldttafysuetrt,eruen.rs,uaengc,Plsde,oidoin,emuria[pnuaemt[(neLlfnerctdia,tdlegb,niuztitmr:srniczisn..tdtIdizreic.lu.e,icnnp-,e;tisfecoie.lmr"aincis"ctoc-lieaoanltcsrsibeltzuearb,ultjueeitcrmeitundinettiz.utteloeuuefracgilnutfl;r'oat,trid'ueubgcuuiueu;dt;rcritiiputanuoolt;truce-urtiloneeei'l,'c'ca;upcr"truiie"nut":o,uictcf-"oziltou;sr,ie,m'ei":ca.niiu"-nCai1i,iele"'aupiprnsoihel:tcliricttlc,bimliepien.id,icndnmsa'eputErp!us(,nceti-_r-e--c lui cn o m.i.nluire ;i gura ei .;optect numele lui ctt oceea;i tterdt>tlcu'e
Ttl\cut(t ca ;i in nop[ile bune de oclinioard.
llut"tta [inu trei zile, clupit obicei... Simbdtd. porni toL ctlctiu't.
in cdru[e, Lct notan', in" Jidoui{ct. linntifir,unIdteu,tacrdiildi;rie{firi in1)goecnoeuoudenqleerteelue
din pistoale, pe cind in citrula
ctuotmusiirinit.L;isecuardlzrezaLl;ltecllee,cuitpgorioohdbitrui;lc.(otocrduunneai.;iAi, pcotuiiru"ednepee
cintincl ;i
o cdrulit
obraji grauitotect cerutit de intprejrtrd.ri, ctpoi alt(t cfu'u{d cu p(trinlii
nczcrnc:eiLlan..ri'ccnBdI-o.'rnelasc'oeezpdaaCdasrcmaftiectdjliia,i.pcnaicu(ssitintulumc_tbicaiontnftiTfmdtem.sc.ipoicidI.vainooslipdnaadji.,trsrironctiiduuen.pee(r,iditei!aant.eper.btf".s&uni.srterdttpripdituaiitnansiinn.teicidlesi.ioTpmiassad.iafs,tr-dtzideunt.ca,,nldug"c.rbtnpiepiizirarn;un'trr;edc,i;ru.d,inca,doitir*n.nuiptrice'ti.lerczseipuenisesaedai.cti,untLedse-d.dilr,n,.epcpilcnihtnl(slitin_,-_e mirilor ;i citeuct fe{e mui spdlute, in mi.jlocul cdrora Zenobia era.
ce.a nLai zgomotoctsd, apoi sltele int:drccttc ctt fldcdi pi letc ce ch-itt-
iau ;i se zbenguiau.
De-abia acum inlelese lon cd. impreurtd cu 1:(unintul trebzLie sd.
Tsrinteascd si pe Ana ;i cd, fdr(t ee, n-ar Ji dabindit niciodatii" cwe-

1'CQ.

t. I

56 57

sint Pc'tru i'tiia oeLr:a, a'i.gorismc'lc rle clasd cri, lumea satutui re il intregesc qi ii clau viafd. ln roman triiesc cu intensitate va-
ria1e medii socialc, o lume intreagd cu zbuciumul qi preocui:irilc
irnpir-ise cu itrdrdzneala iir.- primui plan. ei. 1on rrinc in ceisa inr,dlatorului Hcrclerlca si astfcl ia par",te la

zcocasiltoliiraerrtlnt:n-tp,cea,ueTa.dnpPlasuerie;'dtnt"lsr.i]hecniaic1nts.udvsrigsu.pluer..eu-ri:tIrilibr.ncr'rp,.feit1i(zdieetr.iu,mI'olifiiEi,dfgei,sirnr,et.iiaeitpns,szsnscAtaupetiem5reliintul..rrreluiornpraisa:.rlti'T1.ssriaiicrjt;af.csoeeoeaplzii,ircfr,po'm.e'ac,orcrilajeapgeu)tcln;i.itiii.ltltn.ariaocpna-ai{a'etclrrditoclnleere.i.n.tto:na^i;Iinrmi)tlriaienserr.puapiicrrtisar'l-mai.oiori1srtlciifciclielneuauliicu,crll.-vrafni,cl,ualii,ld"rRiegiugc,1roei.1ic.ioaeur"biarra-al.ur'rguree"aampc"ima_creas,intrq6.nersciualsritlo_b,r.urpananurirrrfei,r;.arl..a.ijriie.rcrutc_tdaiti-i franrirrtdlilc familiei, sintem mar"torii acliunilor diplomatice ;rle c15s-
ciiiiie.i in vede'rea cdsatorlci fetelor ei, asistdm la lupta surdA dintr.e
irnilveat,A,dioorn;ni i;poorupaluRii:erTlciitrrr-gr, cunoastent visnrilc c1e tincie{e si arnoru-
ctc. Asemenea amdnunte eralt necesarc
scrlirorului pentru cd pc de o partc ajuti la cunoaqterea sufletu-
lui irri krn.

ici!l;nlAelat'igapmri=ntJp'di,similtdridei'cjiruioc,iaardicsitceeiao:elbrpd,mrce;ecisreahepdniairaiinuusrciarlrqs-leeLeoia.tcpeiicpiielzarelceslac,eetsteirarn':ir:ac:ulciiledinitr'ldc,,elrul1npiimiettcnrscariatrriiri"itpnocualutrloerrar-sriau,eacrnpviieveel.acaigoencaipltuirmiidmimrmrcpeiiso*incifrtetlrci,u-nl.ii'ivItenorDie.tnitrreci-on,vvaicaanmlctuetcteir.ms'inerlteiea--. Toatc cele aldtrrie lnai sr-rs si multe altele dovedesc cf, intr:-o
opcra literard dc mai rnare intinderc, in carc trebuie introduse rnai
rnulte personaje si intimpldri, tabloul c1c via!5 este foarte complex.
Scriitoml iulanluie I'arietatca de fapte, oameni, ginduri si senti-
rre'ntc in a;a fei inclt formeazh un singur tot, iar acest tot serve;te

1rr' tlt'plin it,ma si id,'t'li,rp,'tci.

rrrHnoirien'irrltaoadFtner'eelucrcislntauasinceusaatilcreijene.tletPesaelesoprcsgnrdiod,nsnaGe*csjl.eaueclcr.eierDgloaeieun, spAoaeilnldvdaGdiea,lazalFdnvuldeotstlorauuirc,iulgeiaeul,tlc,aueiVi,t,sdiarcieonsfs,ricuilpeoiliugsoB{it1aiatisme.c1,miai5tuniac,uiumsbneidtpiloticrcteil/.ueiijneirgi_-a-, Nici intr-o operi literara, oricit de scurtd ar fi aceasta, mate-
lialul nu poate fi prezentat la intimplare, ci intr-o anumiti orga-
nizrrc ;i sistem:rtizare c;rre sI inlesneascd inlelegerea temei qi ideii

operei de cdtre c-'ititoi:. Aceasia organizare se numeEte compozi{ie.

csi1riifqidi.cneied_upaari3mlevein_ltua. ip.dEmlinvtr.eao,dcautdocriucezbpr,rrecilu, m'.sirIlinsturfcletienscpoasles1iuzii Com.pozi!.ia consti in olgnnizarea si sistematizarea difr:riielor
1:ilr1i ale operei literar"e in veclerea reaiizSrii cit mai cleplinc i'i te-

meri si ideii.

Ion apar Oper:i iitcrard este o clealie unitard, dupd cum sJlurlc G. Caii-
unei bu_
nescu: ,,... orice poezie, intrucit eristd ca atare, trebulc sa apara
tra Inthnplilrile principa.le prin cai'e i se dezrriluie cititorului te- ca o structuri, c:t o organizafiune, in care pdrfile sc sripun intrcgu-
;i ideea operci sint ur:mitoarelc: al Glanetasului. flacdu luiu, iar Tuclor \rianu afilmd ci ,,opera de artd rcitlizeazd o unit;ite
Ior-r
rAritndidD=ir.:ii-oaar-ic.ie.1.rare11iv:usipd1es(u"iiil(ai.tcuc,n6.alog,Jcsltialgrrtaririieliem.iltui,-1c.opbblGs1-saueiiodien{niio;aiecdtdoice.ccsrI-esenuoriiuoi,spdscnldttsidelienp*argtiupctodtriieagodrnnrm'ple.iiaot-niGgagril'rln\or-eti{meoeceotoruneos:aiirlnact,rtn,rregr:utro-sefiuedn,(aa.i(r,osAi,riptgLcflioineetiihneFrc:csi,crcpllli,cisroooe.eAryriiprapsi-iienuriii,ecVlcinuaipcrsiaiIaairco.,psssacliteiirpIfallruooueidiiis'ricpunausepBrnc!emiaicaeas'fvznaridptcoiou.asrciunaeuiritnanble.s,deialiacilenu,c,vsuo;isancbcii,mstut..oiuds,ratllfnatie;ropai.rvidrulrtsiiiilm.'nlcl,urcsru,risngaiiu.ipiduidnnacti{peG-nseceibau.oeiriiecclrorrggg.a.lei.aiogeaeeuiercne_t-_"ae.ii ii rnultiplic;tetii(.

SUBIECTUL OPER,EI LITERARE

SOB/&'SK/ ^cSe1 IiOI,IANII, de Costacirc Negruzzi lct s|tr;itul lui
cluce c(Ltre Cetatea [leam{ului, pe
Pe drumul
:se'ptembrie 1686, se uedea o oaste mergind in nere'guld.. Dupit un
trttp de ldnceri se deschidecL lnclrge,'u,rnLaLL cloud.sprezec,e tunuri n'tcn'i
trese de boi, apoi o ceetd cle ofileri cd.ldri in fruntea c(trora erau
iii;'rir,(s-dinlilttr)croi'ermprgr:iiarmnniccueilipraeniilsuaetteaseesodtreees'icdmfiouecmpceladprllaecrteaazzttuiictma.leaDsarraelattemusllieaumilm.pulriai.fiiiecIoapcatnuorfaeicrrruedpinirnasi^edasmcuenebaiasepttceerto,um;rrcipo-are_i- uirstei, posom,orit, ginditor, necdjit ;i cloi mai
trei: unul in flocn^ect
bdtrini. Tustrei in haine poloneze . . .
$i insd oceastd. oaste, in stare aqa tic(tlo;itd, e aceect ce a ingio:tit
de cititea ori trufia SemihLnii, iar acei t,re| fruntasi ofiteri sint l'taf -

5rJ 59

S?nob(nietisi klir.tbrleogneolueslp:io_lo;niiepi.otolki, 5i cet clin ntijlocul lor e in,stL;i lan, fn uretnett uceustet, rtestc{L se aprapi.l.te. Regtele trimise un oli-
sii. r,:oi br'o,scii czt tai t-'titt cetcd,e.
ctfatr,ml,aos'\l\eril6so-ocuiluuaomonr,ilaeosnrrdor!dtLn. ltotc. rfceiTe;cttin'puiaip"stddrt"uclir..rtcmsiliainrtn,ueiatcadrs.ietitLlttrsavegiesetni.teucirl,.ir.snedt:tqinefit?eeaEntled, .uStaoorbiitlioe,rsp.le.cgnd_i, $er Sc'Iu[ ucni ltt litotLtt(1. I]dtrinul iI sglut(t de pe zid.

-- Bi.nc. cti'.-enit, tle.trntu-ile, ce pofte;ti. cle. la noi?
X'Id"rict-,sa, regele Pol,oniei, -ud fctce cunoscut cd sd ud i'nchina,f,z,
gi r:r-i-i preclcLli ceioLea intprcurtd" ,t''tL too+,e at:erile si merindele; atunci
ie5i, cLL {Lrme ,si bagaje, fiiriL a i
-^- CI'eacuarseteml ee ocestcr2 r\tarcrouei obisnitie,sc a-si ngcirtnt"itctiaz,a;acnno'cuu1ce,.:lzi:;i.lottbcoi culdi "sae se face
!t.tt!te im.polriti, cetatea se ua cott'o7ti si gar-
ttuarile lcr, de rdzbai, aici, d.amnii
rtizrtcntct z;ct Lrece srrb cr,sctr.!j,;'uL sabiei.
ritspttn<t, potoilti
ii--rntdAEn;uTa!acslSrudzmimcuee.rl.:oi;nde.cmIddnsctdlcom.r.sAcdue_elt,amlrtrei.tat,nnat.tc.ter.ai \r:iale, de e-stecDL ucnrtt"dnstpauinasuhzriltdrrizeci-isc:;tilt:t,oztis?etu,bndct-roi:nrnuls, pcedrilaatu.cMLeo;ii,biinngeroMzi6;r-i
ne zi,sc loblatzou,srei, ,s.i .sd ria-,stt ;i.-ar ciiuta. de di'unt ;i tr da pace unor actmeni care, nu i-au
a?m|:, ntL'cle asalt.
pcrudlisetneettezcNlsliit--l1nc^Lni\tetzg'tacbddplNcte{gniie-natzu!cc;,tL,ztl-dilsieum?oniu,Jeatmresrueltiulniiennie-mntdsirMtt;seuaueoee,,dntriuedsuuriaainterleptrita$.dico?-oyitatjrmrua.u.\oneritn"trosetnoaceecmp,(r,eLomtt,hrtstilocursn-iorpllidrei,ir.nre_slcie,ii.ntopqezeucezslilccntcaeitslenreua"eidtrrgn;pd.e.iqca,rbt,tutdeerzrdfninaci.esnrLiozsieplt,taaoigii.isenatpeititedointlrateaterinscm.ir"et,cpom/'i(icitkLisdtniait.aiir.e,resiaed,etsu.i--nereiraiei,enrri'.sitado.apct.reItsdnaa.c..tr;iFnuti.didtc.cteuccuelai.sit fitut nimir:. Cetateo. n-euenr tle, qintl sd i-o cldm cu, una, cu cioud.,
ntdcrti <:d 'nLt sint in eq nici ot:eri. nici merincle. Tot ct:-i pu"tem da
esl,e plurnbut clin. pn;Li 7:;"e cue i-I uom trimite noi de pe ziduri,
lilrd sd se ntai c.,;leit,tlrtscd s(t uie ind.untru.
Plecaii-t:ii.,:i:;e trintisu!,:;i nzt .-d pune[i capul in printe,,iclie.
--* Ntr lttLrtt c1r/j(t (!', capul rtostru. clorrunule. Gind,ifi mcri. L'si.ne
kt al uostt'u.
Incr1, o r.i.utr'i. i;ii itt,!.t'cl;, u(t htr:iinnti ori lsrt?
-
ln)^a.t-
-Purlamenl.urttl si.: rLuse. ,+lsctttul incepu. Tunurile a;eza.te pe
cThscrtpcr,{sirctec' sjt".ti---l.rl*tadl1.r1ritE$Maods-uc,cttulrrir,o.,psdi grosbj,l,iiet,e.,inarafstd.imeiiuaic?,,srd?;uddnJupu.7mnpu-ceac-ce.dmaac,t,cetinblcuatndlrei.aii.emum-tatie.tiaczs,ci?tlzturltlei.adscpazeotuduIruet.t'!Lsa.ctniaprptbse'teld:das;.msttuveri?adirnncmdoi.idcac.lsereiir-e.rcmct.rtt.ureap'Driisun;eea,dstutatieeLao.cnlreDuceenauucpcte-rdd
scetLne tl.e lenuz ltdt.eau" rtecontenit cetatect. Illdie.Sii rd.sTtunti.euu cu
gloarz{e ccLre nu fd"ceo"zt, grc;.Fie;tecare impugciLtura cbora cite
unul din urdjrna$d si tnai ctles din ofiferi, asupr(s cdrora ercnt lirtLziite
lor.
flinteIlne z:iua tlintti, rloi uindt,at'i pieriru. A doucL:;i tt tt'r,.ict zi rnai cd-
zr.trir. cinci ;i se rdnird doi. A patt"a zi r:dzu impttscctt 'insu:;i conta.n-
dantu.L art'il.eriei leqe;ti,, dar m.ai pierird pi. trei din moldoueni. Nzt-
N---uFtdre'-ci esemrnuntt',(stispe!dcieo.r5toucr,nr'elec.rseia,tjed zii| si sd. uie. ntd-r'ztl brauilor scd.cLect pe tocil,(r ziua. Seclrcr, adunindu-se pe li.ttgd
anunrd "a o incoace. joc, ud.zurd cd" au sJir'.1i,'t, fi mu"ni.f.ii.le si merinfiele.
aprrlpie cle cetate. se care,--r-(tnCCiteltilaec.guu"tnep, dilcteirciiftodcrclues-ttao, itianrttto,din;?t.rsi?Inyst<rzeoablodt;.i!dti...ndrul uindtor pe bd.trinul
oiiiu ,rna..e

sortdi;ia,tiztnoliit-btl--rn,p-csu-ceeflatDrIa{u'z'aritdean-bd,isrr-ituli7tnruino-n:rro'ootliiui:.rni'llaicsA;t,sl!eie;ci-fenta.ulardzstqumetatceramfid,sris-g(reiezto!in:ttml7.dizutitm.-i.etmi6.sttb.zodenaci{ncetriitlatttdnrptscroclteictr.td".rieudnIcma.uusctpert[m.r!ni.e.eifnz,.nssetteirecc._reuueac,iirzeneileialci.i-ru.asrinnreegdi(nottasadni-c,p.uiequsorsiz..dtip.iemae.eda.d.,c.ttceear'riaifenihhtulr-oleatcmaod-- /t ca.

se_l m-o-i Taci, mucosule! Te temi pieri? -- Si lrlr rttLti auern praf , nici merindc'J
-- ,Vu/
1ytLlict. -* Dctcd-i apa, apoi nini climinea.ld. urcd-te pe poartd gi lea-
gd irz uirt'ul sinelii un ,stergar alb; spune cd. inchindm cetdtea... sd

ne lase slobozi sd" ie;i.m qi sd. ne duceni unde uorn uoi.

cit_i Afare pctctttbd! Un mi_ Lepii printird concLi{iile certft.e. aastea se in;ird in doud rin-
duri, l(tsincl prirt, mijlocul ei lac co sd trecrcd'qarnizoana, ;i poartct
rintirzL-[ o,stfer infrimfat se trase *tsinat si se stti pe zicluri.
.se dc,cr:hi,si:.

60 61

twe-utenlo-Ai -rcL.ltictCnreteccisc,eilsrnientteetflraoieccuieoddai?usetcaoe?tnssrtrta1p.^e)tugudnrunsteonrbeeirleaela,klsoi,(tr:,ripsipeeeuczdtltzliiautrird-ei,niieri:;aiiniiiod;ir,.uFatnseaiona-_ pImiercpciIvssztstrnrjrd.onice'ocn'cl'opieipla5olsoauLotruargomig,oiit.r''nruln(em,mliclc'cdertccnip(:iaaiaulce(lnveot.Iulzloeta(b'cnirnii'ti'rin-t.cil:nind-aneTioormieiu.mc.iisemp-c.e,ts,tacuualoe,le';iorieiodt,shriilc1"tdlnspalcsincilnfoir;ditlirnp-tioic.-uirhiittjecrrtacnecaiclsocrnaloip-Pn,r;ep.iinaLc?scu.:irtrettcrceilcsareii:ilpteruoi,tu;o'alalrrt:nc;uorn'iiea,rtp-liiracrslsli.ifraiuluciaciieenlni'll'lsciu-tl,roiaelnii'erisritiae's-indnf(nitaiaoarl)p,uri.crptiej.<schredrirdnaieiacadprulrpema:anFeta-oe{iedi..iolrte,maisetetlr.'el:ilcev.car(un,1.ceiin,ot(vlcul-aijir1cniduo.leccpr,'tupucrrilrei.itolirrlrc,l'rsrmsiltrieecdtcir,:c,loii*eb:pRd'iniog.iargitcti.oitae.ellm{lrieecd;diue-oii-ilsu,:sisi-raimraulstnlsmr16iiiitiiedplrdncapal'tencpat"o,oit(olreuaecrattiieesufo'(rair.-Nii:rantr-c.erodi-lcitiuttuprsTbprci:idiiecimceccri,ntrr"rcsaonlla:iloeal,,i.oisidroiccrirnsrtmrolviacrtnccenue:Cclctriaaonpcrarilhfuciniiteec,iiermreusesaueLoi,iznr-a-cilcaMtsneez-iicrenrjiriuitao-iitpzliorelcrantdiicidin.eli'iius1e,acgeeougp('eaclddcreco,plsniaeerguiiirc,ulnnoeaiaasralidcpcstetianrpaoesitiedlropidr"sesit6,dnptolivieme"meiipepiive1ininsiupotmrdndoarereia!os,fasaseueteiretadcdinnartlrieniazjvvsinlgoc.cin_arpeepdi'ltn.ii;diaoeltifnia"tteaicui*ere"azlcm'letr-stueiieus1-a.rrdreautj,ppirr*e'erctdaa,gedu.icltzetapzi(i-asit.cirarin;.noir,oedol,dtci.ail;"a,u,.rrlrcririt-;uljtrr"sunirtreronpu-la"nibii'iinvoiun"r.afn,sirl,p,arasaaelsrai-ir"gi;rivi.onclqacsvilei^ijtnri,oircL;nipmc.i.alrno-ijia.nr;iers,elbrtr'lrnl.;it'r:rrifo:.n.arpf.rssai-mc,iris'gc,upiarc:zprir,cricsiclliaia-os"-uiesuuku"aslti_,aideeeie.;--li-;-ri-iil
n-., .I Strdjerii din cel.ate, .rdsprrnse bdtri,nut rdnit, d,in sputete lizt_

--- Cum} Ati[ia sinteti?
Zece clin noi ctu pieriL C,in ntiLcL Nklriei_tate.
rStteri.pjei._iub.n?r.uze,ziu-dei.rsnvaeoic[oi.r-pdiei!i.gldcceLeldllei tc.pcuoteptn,etdtzar.ausNttaccutenuiumaasseieenrmipticaeoLltittutrroaieucumieonu,tc8irLegi,a;i!gtieui -rpasmia-lddmb.aieitu,,oarinbi'taroflirtui,cglcre,orttramtr{zriirannni.ci.ge-di.;-

.:l*o.irt..i.i.,OPsfeei[eluoriitciazpotrsicutaue;uiniueirpczducsuiannigcehiutLariaarpidcr.eLgrpilrurLecteirrpi.ttets(tittciee.s;cii,eencitfa.drciie,acilefipiziirr*,incml jooasrtre(ta_ tc"siiLnu,_iirtLuipeiieti-Srndjiii",zov,lurbaaeir-iundteaitfdltoiuikeaaaiidfrchciv(cisaiatiirtrrrm-tcco'jdcradi"l,fnoe.,iaurci.\uilsc,tulIaooidarlltIa-edoa,t'oiubo;aivtlruo,eisnanniceoniuinircctrosress'ruiz,koirpaidc,tdt.iar.rc,esatctodatl6irr(ei(ipan.aseepi{xtisipitmctrliiligceopdaotiiatcrrf,idfcv,ngp'csr,daroi,dsirrvucrririil.ncec,tc[aorlinmr,,mriatcoocaiierir-n.dei,tf-ei-i
g.tAr5r{'trtur'll;eeit,rpL^wre-[zc*ueoniilpntHtp-riifu,ecneratldi'cddd..tmpncl.ndFjiautoctrcieoic,rclcteJerdtrrdepedc:c-eymi'l;iodrmusntse!tire.idlariiegyuiutiSupes(te-io1-tpitlo.scerea.eubcttett.Aai.niscindeidetcai.ccs,ni[dirrck,n.a-seitzuiatricurruecsic;ue.lrdetoroie,ncrmtfutpotzclrd,e,eoni'lim;socniga,rileauocidiilLp.eticrimc.ti-ondLdL;cessimii.t:ttaenucoo|,jtrl,incubLmcimav'ctcla[gt'otapoiueczicDiolmtinenuaotlTSao;tbirrtLct;,ntio;lstcoo""liiractrnuo;nioc,;oa,oc,rmr.s;rri,utr-tt(otaii;ts;sncp"urirkriniii:iirrropt,c-ei;-saua'liisite1,irirrr'*tpiircoa';a","t"fn"-.ptqr;iin"p,u;cr,i".r;Liiilai'uitstinoe,tpttrciozjglazeaLrlafc;,l;Mfsttitin-tfeoemsddstegJtieStt.cadi:reoncci."_t_-icr.t l]secenaaaiiroiletioues.isnniacait:lIcrfout)ifoienrircteelepoauaipz-suarlcomertctuonasviaatclmtneirtntiesliAciiudettlesnipiprnzeiipctlidee,.uspuiiiIle.Prla!mi,aignIbc]'edtdi:uiigiatfiedaelaupmagrvszpraijootzeidugrvriirorselajrodnfsliboznrctoleiiucoilotedasepinlen,teaalsaduugetlteicrie,ir_ini'.atpacpadcaossoisucntaitrinlteihufieotmnoalrue,aelcldaroeneaoissitnrazpioistadlraimseolspeszimnrsnesidotuciupcinrenplmacog,edsurtvalraetprsiiirtd:ufucecicnil'.fiuisa:rriuas-atlurrumitnct.lierlitrrdI.adlzlgdoreliil,rl-rcoltm"carrnzi:lcor-'duoais.ai-.e_r-il;l
2'tiatc:tl(,rrt:e:r:'.Cp?cttne:aSttdr:Ca,dertt'et.lta.'cal,(rrd_,.1'!'t1ecr(eltCu;ytm(Udptctun'olu(ne!r5!;.l.itli,.iol,,eci^r,nddmm.ueor.aselccsnlletot^isueese',icrnzel,irgluouorrr'da,t,iscnptaecearle-pscleu"uitnt,cndnoe,b"uaoi_Uriganiiu'tr'ne"dt,c.nrziitiiifl,"ifitr,,uucrsrearurnailLnlienu_;

:Iitnco'ntrrinutpti*uritrrei..:iocterralPtanrgl?naiiopci"C-ovposeAcaieer!r'-lsrtrprteametdi:iu'r?rnre{acraoitu'ii!.natliieNs.rccp4moeleirprsttccutuooatnzpnolltoneeL?rrcnln.adiupaecelplagnrudzgou,riei.:br;sc.nrorconeeeAieobezacDuiiirneesdinilua[tmsooki.nspruiitrfdtdd)e;'r.o,sizia,elmpeursrco"ccentefimrazuetae"nmrldrctectne.oed*iimr"i*srcpctieerilri(rioust,ndiv,ttecueieuepiaot"'iiii*rns._e-uhlesuibpbc"'uol#i"igr'n"rai-tt"j"sjcint'r'e.d'air^imnaccrdswd.niuidiielncermoaataizp/Arupsdtrenrtaacdorie_nrene--i cc,uranclantului acesteia este, emolionant. El aminteste de in{elepcirr-
Acliunea destul nea gi tdria de caracter a altui,,bitrin((celcbru
dtreecceornecepnritnratMd,olsdeovdae,sfIdognoaSr{oUspiertef*s, f,i,rfgfuitaurlelrul_i toi atit cle ntincir:r:, tot ati1. c'lin istoria noiistr-ri,
septembric 1686. In dc clir-z:

62 (t3

De,:pre pttu'tr.:a inciitziLrii itzsd, clctnntt,c sd ne ierli; tivr: fiind p,urt6toare ale ideilor si sentlmentelor autorului. Succt--
Dur acu Dei Drec! cLt ouste ,5i rdzboi ctL sit nc cer{i, s.iunea momentelor cuprincic: retragerea oqtirii polonc prin Moldo-
Ori uei urect sd Jctci intaarsd de pe-acuma u ta cale, va; irotdrirea regelui de a cuct-.ri Cetatea Neamlului; lupta plin5 de'
t.lSd ne, cltti un, senul. .si noud cle niLa mh^iei-tale . . . eroi-(rr a ptaie;ilor; ordinul llecugetat al regelui Sobiefhi, in sfirqit,
Irttpitral,i, pe cco'it l"umea nu 1:ute.u sd-i nt'ai irtccLltit, dernnitatea cu care moldovenii se retrag in munli. Toate aceste in-
1i-n lara noastrit de-qu cerut tim;p1iri, lcgerte lntr-un tot ulitar, constituie subiectui pove'stirii.
Att uenit pilmirt ;i ap'i Subiecittl unei opere literare constd. dintr-o inld,n[uire cie Japte,
Si nu uoi ca sd. rnd loucl, nici cit uoi sd te-nspditnint, --
LeEcii.e i,ntr-un tot unztar, prin care ni se dezudluie carctctere ome-

Cutrz rtenird., se Jdcurd to{i o ctpd ;i-un pdmir"tt. nes. ti si relctfiil,e cli,ntre ele. subiectul unei opere litcr:rre sint
lntimplarile care al,cdtuiesc
;ii1lptsoft6fqr1.lclu-aluarcicaacrseitnapl6oinnattfeeuriretdessuitnlutcinri-taoitooarrnduiulnumciaiptae1onor-trrnduoinrcmeclac-ldp,oadrc,4rcecesaatitiehsocertedpqarticrte.i de
lntr-adcvdr bdtrlnul. comandant ai ceta{ii Ncan-rlr-rlui ne duce
.cu gindul la iVlircea ceL Bdtril care-' rezistase gi, cu o armati micd in cA

rlrinrAr ciar mare in vilciit-, invinsese puhoilll otoman. Totu;l, oricum ar inlAniui intimpldrile' scriitorul line seam:t de
Curajui, inclrazrreala, sint scoase gi mai mult in r:elief -spre sfir- ubicci cat inc}. de la inceput s6-I informeze pe cititor dcspre locui
moarte, pldielii nu
situl povestirii lui Negruzzi. Ailali Ia u1_pas de si timpul in care se vor desfdEura evenimentelc. cind deschide o
se .,aite, glasui lor nu rosieste cuvintc cle umilinli ;i indurare. Bi ipiccf-iocc'liaiterxnimrslslotcopeernraaiuiaimzl"juesaee.eirlcmgnpl.maieiecfttapzarizeurcecsell-e.djcusoDiiptrnpiedrtceeorerariielrance-ieprtlseii[mnaaal,lefpeliSccn.ltiaIruc)ripr,eeiarniimsneeiecxtiui,iemlvmcdorpciitpnslridltpudodrr,,ireelucissnllfoc5scnresisuiuuto1dorbeasrsu'tisieiilefnt{difkmtsnaiiomcipm;ati:uprilclclrdupoindnrmtie'olddescsnrpacuirrcuiee.e-t,
asi:iti leplsitori la pregdiirile ct-. se fac, r,.rind parcl sd arate du9-
nrarirrlui cA nici in fila-morlii curaiul nL1 le-a i:ierit. Eroismul 1or
illr;ige irr cele din urmd elogiul regelui care apreciazi ca ,,oamenii
macaeis'Dtpiauapisl6i-aal"u,.rpc-oumrdlaiantndgv.riatuen$jieuulllte]co(er' losto'i tIneoauo5dafesrdpSrinelziboceacresttaeptaellaipe.oqloi nseezdaetnauqeraezfdinnerun-
mui tietilii Neamlului, in N'Io1dova anului 16U6.
clec.it chipui celor trei conducdtoli. lngimfat 1a incepttt, crezind cd va .\flind aceste lucruri, cititorul cunoaste de la bun inceput cele
irii:n1itrnri1:pvrlcaSurdnilacdt',ecpcnreeuczreemsnaetaraerzedSap,ariemfiaprriened{ieualertelgr.ielAoccreee,ianastcdceeplVl'rciamsufc,rmvpcaalr.rrtEec1leeasffsdousrumllrieeercatizuui-,-
-iotp'nlioptttebrvlii.eanltJigajdcnStiltiemrctcorileaiarit,riaalno,ptr,e'ld,iaaadrfqeid'foaftdolotimromrtdiilcetapdnetiedolfcno(ns(;tr.uirtc;utuirs1r-riem,,iitnuerrelmeljeligmualaeemai1glcroenecrg-"Stritcueo51dbtet,iooecamvtirktaeoirpdrdnrignieonudvbtliulurne--iefoiedpasgeperdr_oeepasrlomfadilreaircfaneclliiliicm1faLiitna-iaa--i lui
cignjrieirlr:l;,leiatreltnn:rlica,l,"tNngceuluellmuIiaae" s5l1eaioiltmn(s(o.idivrLniseaeki-i:stu,a,frEiimeru;eietmadi;nedztsericturuevml estunuillniliad{n'.sasiCerinnreetlec:m;e.ttc:iAl'ithiet,oiaentdtfLenrlclietetoupaasntrtraept''ai:srcipeiducea-i poartd numcle de e,r1:oziliune- introductiud a operer, literureo
Se nurne;te erpozlgiune partea
i.nJilisincL cac;rul ;i-impreiurdt"ite in cqre se TcI desfd;uru ac!.i'unea
arl")rtcitit:iiuuDanmneiiuc;sili ieiu6xlnBiptecc6ltuc;zlibitPi)ucCnlrur'c\unoamneoliue.niil'.pcSeliornsbofiane{alakjei C:;idetintS'oliami rNmdenarriaitamcolpuro-1ilsqotid.;nditni,m:inpau)relctarratcdgfirueu--l
g"rii{.iPi: rlnini molclovenii sint salr'ali de La moarte' rnijloacele artistiee, r-car prin l\'Ioldova'din falii turcilor qi a tatarilor, se detaqeazd regerlc
Trt;1ririei, Ion Sobie{ki, haltmanii Iablonovski li Potolki'
icleile inaintate care o strlbat, prir-r rr..ill1t:,rlr:ulvtremiitoecaauzrvedil,tefcaapurteremlienefalcuzaedrneffaeppautznu[lidnsiaremuciqtfacqpaitreeplueitne]tnrrn-eripgcrulcrlteaqlncitrecaedlivnionr"tciamurlemplasi-e'
prin bogdfia qi culoarea limbii, sobie!,ki, ::i lornd.nii rcprezinta o pa-
gini valoroasa in cadrul scrierilor ctl subiect istoric, refcritoare 1a
trecutul glorios al na{ir-rnii noastre. Ea a servit ca model de inspl-
la{ie lui Vasile Alecsandri, care a scris drama istoricd in trei acie t.lezr,olrtS subiectul operei literare.
Ce't,trtctt l{eam[ttl.ui sau ,Sobiefki ;i pldie;ii romd.ni, prr:cunl si llri
Se nume;te intrigd punctul de plecare ci tuturor ctc[iunilor pe
Ct;qbuc, autorul cunoscutei balade Cetatea Ncam!,ului.
t:rire l,e uor intreprinde pe.rsonajele ;i trezirea inl e ra.:ului cit ito ruhti
Povestirea Sobietki .,si rom6.nii prezintS, intr-o succesiunt-. rle pantru. aceste faPte.
rriomcnte, faptele si intimplirile un,:r personaje literare, cele pozi-

64 5 - FleDenle de leorie literar6 pentru !levi 65

cctrr^iiehsee'sfaicacc,lrchreIar'eicLc-ir.glnetnerrsiu\dlgudaariruads-pmssroopruu:vbumcleni-eaxd.uslpcektlil,lriii.t"ucluaicianlltesiugiio.aa]rebop;ciretuturi[ccnklezticeirm;iisictpeienrl-tdtioa'rrtrtieitgeitodraaenr. sieIivnuseitltisretitcogefioataictarooperrnt.ue,ot'uld.ursro-iac,;"tjl"drlde.teaci.lnrc'Etucrheu*-olbvtdiadnscr.tasiie_*-- t,er;ir poate dobincli, ca 51 ir-r arlele figuratiyr: o vetloart alc'51rtrit'a
rtgfccrpteaenuaoelEdldr.)ndtrl'tu6nineil.iAil.iidncziini,oaeceuo;'rlrpsa:dimcrIcuteicucrvnccrletpeecien'piuotinaarisa'sinolemiisotnepaeeelestc.rir,o:tianoircuenirtcnac,receuaeldoera,tn.g.rinpcpleuaeiAtteeiteirr-ln,cu-er.mccrluiiilssuluaaioiotp'nnicmn,crpoefldaecua_rirjon.eleea-posvltlgneeticce;tcdeumnrrtu.eircpirsalaureroIpeiincaniua;lliidenonncpeesnasuiapceeudm"meaisl"reziuenabt;deilalarqtietoanigitcnr,.,ccliietneh"Jlpri.urude-"e"uitnui,"muc-intir-lii.ies-c"sa"npgourentitcit.aLiieeoitlcirauaz".rbarrlilc.pesi;reirit.te.sir1usivusn*.tes1rault{c;ia.iii|iermrictccie.c,toa,s-i*--**,l.i, {'VlctoI)rt:iars,o}r'rIaojrual lali,teLlli'bacr'ltpaoteaale, PrimAvara etc.).
ict-_nrticteetIsrr's{.atDsorqJereucspsl,JiuLdpiprusrrte,uumri,r.rcnaecurpur1etcai.e7ccurLu'c;tp!"eiecui tutantscn.dc,ils'i"tius.ut(Incbrctuiui:iclur,cicmul:etrliurunpllieorueinnri dtord.eenecltaacoouc[^trines"iata.tencittpu'teiulairie.lnrtdtepr.euec,mrt1cs.tt&ruu,rrbr-itrinoecdnucr.ltmiujinnLi,ntueecinuuo.lofslopi".rttr,titt6'e,:t, ser:tmdar; in func{ic de'
stpuurlibp.iceiPtucdultmunalciunttirauuenlfstactequplurcmleleugizria-nrtroaecdns.gdttecmindsinfeitrsugaol.i-ttiutisle-palkicnitzi;uui nrarioi.pmeAdcnceieiaiiscntdoonuos6t"dpirlirdn"i"eoshio.ptdiplrr*?tLrrr:ccaa* fi prirtcipal sau
daptr'ecelndrss'vJecieedSiD,i'n;rn;nuuieeltrobzitcapranri&areoolgeh'dcvedaeatecduetsmaimlrcn,teciu'd!'iaenilt'munoctrnuncuciuli.lsrunis.,ree-Jpith.gihpseiI.ccrsausrttl.eiibnertucaclptoiSlctliczneitsoncetaoilbatrrrcrraipere:itsemragtlakclk.iriiniat;acetasnriohicmiaiano{iniisautndastttndceu'izsi.irbcrrice-pilreaclcoolnceucloz"tlndunne.oormelrunap.ciinsilodttuzu"e"mnliorfeiie"cnuaaoitnunoecl.sppr,totdeeii.srrrdmeei,^rsiu9llii1riu,andeic,...,,-.. situarcir sa fa{a dc un idea1, poate fi pozitiu sau negaLiu,' in raport
ctt cli'spnnerfia sa ip spaliul reprezentdrilor plerstice, lloate fi sau nu

r.ie ntrin 1ilun. perrsonajclor ia modalitSli qi formc clifclile in func-
Prezcntltrea
ric gcnul litcrtu' ciruia ii aparline
{ie. operil. scriitorul, care vorbeqte
in opera 1iric5, personajul este
insu;i
cicsprc. sine. Personajul liric se impune prin intcnsitatca afr:ctir.5

;,r in.rlrrersiilor ;i sentimentc'lor. cslc obiectirrat sur-
1r-r litcratura epicd ;i clramaticd, pcrsonaiul
lrrl;rs atit in planul ac{iuuii, atl activitdfii sale cxterioarc, cit si al
'l"r'[ililor interioarc (suflete;ti).
In perspectirra. istoriei literaturii. romitntisnul cultirrd persona-
ju1 e,.iceptional, complex, contradictoriu, in conflict cu lume:r si ctl
sind; estc- supus gnor transformdri glrel11li1''e, adescori spcctaculoase.
Ljtcratuia realisti tinde sd infdiiseze tipur:i rcprezentativc. di-
fcrcn{iatc socjarl. Scriitorul cunoaqte totul despre personaj (inclusir
copiiaria, adolescenla) Ei-l prezinta in complcxitaiea vie{ii sale so-
l ciale qi psihice.
{ l.,Iai ales romanul si clram:r actuald incearci a1lc moclalitdl,i de
I
prczc'ntare a personajului litcrar, surprinzindr-r-1 clinAuntru, din in-
l timitiLtea conjtiintei -sale. a reacliilor si triirllor sale person:rle-
Excnrplificim prin MOROMETII de l\'Iarin PIcdar (iragmente):
i
Perteu infiz
t,
I

In t'in-tpia Dun(n'ii, cu ciliua ani inainLes celui cle-cil doilea r(tz-
ttc,i tnond.ial, se pore c(t Limpul. era toarl,e rdttcldt,or cit oamcnii: uia-
tui. se scurgett ffu'd conJlicte mari.
Lrtr inccpttlul uct'ii.
Fctrni].ict Morotnete. Sc intorsese mai cleurgt'te cle ln t:.imp. cit

PERSONAJELE OPEREI LITERARE rr.r,rtrirtl..iu.o'iIriittt?tz,?sLt'trrLrt,lcitj,in.:Lirc<lcs'(icercIenLirerusl(rottteu;.rseir!-oi'(,1u,tcct,sesTainniLe.-,idspd[cpad.tritasril,sacis;ncprPreitido,tafii"ilpsIi.rnelaoeieccn{sLoechciasfnuhpaittuliuiiunipib,,es,ldoessecNlc(nlue;etaiiaellsddcusemee;hd.Lrs'iedaAnhnsita;dulrrimrtean-tqpsrlsteeereeemr.ad;eilicimeeanudaisdllciadg,nccbictt(tdd'sgrtr:csieeecQiricrtcrtptlcrssitel.cionsi,-ods<epadsctiefi.nu]u.iu,t.pirestanis(nscqrrceaee,lcs,qtnsdeceeecai(l,s,tmladedieieno,uifn.rsriacdoterLlT'crrtLeajeLonellisese--I,

ae.lccr-s.ot'crnpipr.iorr.aitcivi lLiptrecnrr.'slaoorcrrracnjeunnl tplriotaealrtiaenrfiaopricucrdo.aecdlaiettcoars.cadbrcdi.tcd. ituvranalciproaorrreit,atspdieir1miaopnooamrtiau.nil)tliari:.*. oi

66

uczJs{idc1tnel'iueueuiutr,sldtuaecmtfd"ru1aspmucI-ennRdaeLitc_ds.r.ou(tdreenutdli,nuSmi-C,bcubcai'setteuctodeauicu;nuoidc.siiretistgr[etnd',oainnisesu.o.iud,esiahrnnM.aldd;t*,irf-igti.."asudoeeoftundat.iqrelrsrTm.o'rceurcirieer1qmiatfilae,iriingncb-ctareecMlo,aafeir"ttnrmi,otcted,oucr,rr,ridirructr1susjrosrrumtiiprpeobtcmmd,dictaoe*cpe,.n.etinituartneete"taoirciaeeina"mrr;,nd?euticbpni'dattpledesniAiici..giup-tioaida"naMso,"uli;s,,rt't;ttd;ecsoi.u"biiistino'a.irurat.riooar..yimtrri.c'armpgsnu;ic)trgedcrrr.ineg;oaczliofiiigtunatptie;rtrt,repuo,itdetiiut"on;nt;br.onar*i.ducc'eaIa;p.l.,cla;,;iitu,cr;.;dn;lei{;trud-;.er,ii,usr;,treirim;t,fiOtl"aurid;a;'",oi:i-.rraeti,pui;cod""rsmD'r"nl"rr{riee"ia',ntrei.pa7enrtZrtn"iuaeura.oo,diifmia;t,.sicssirJtli.ie;,L;/iia.s.ecnnsr,"2ts$,tedpa"ea!?lda'".e'sutziei,ccl'tsninesuudtsd(et_-tiiu-tfe.-'i Lfarr.trmete se tn}l-tori tlintr-o dctt(r. vrtt sd r(rspuncld, dor se. ri-
dicd pe neasteqttrfte pe stdnoagd ;i sdri spre poctt'td: ttn,
t:ril scr"r-

pase clin grctjcl ;i v-aitt sd icts(t' ta clrum.

I

XIJII

s-ct ctnrl" intt"tt pe. po/Jt'tlt curfii, xloTotnete nu.se uitd '<d uad(t ce
chema,se fttta tle la Jieriirie. SfirLse in'sd"
lntimltlttt, pinlt:tt cc il
Pe prispct cusei stdtectu cloi ocnte'ni ;i iL usteptuu'
d.e as'feJcnnu'dl. ord,sene;tc. cu
clintre. ei crtt imbrd,cctt ni;te luritze
negre,

parcd. ctr fi Jo:;t in, clolitt.

qtuinrdi,i.--t'?ri-[ADlr-ratatni,udotcnet'-sirt md.tsepaiarnlcnteitmaitntiLc.5!tti,tuae.il,uu.l..u?TMg"uuarimracaLunieam.i,.mcud;n, Bd,losule? cle pdlwin_ I Vitz ,si eu cd ct tdictt-o, se cle-zuinot:itfi !\Ioromete clrttcu" ne
Pt(tteqLe. Moranrcte! strig(t uEentul in.futirtt. Ce
petic d.incoace te-ai mni. - cttt-G bubtt otrbd?
luc(tn-t
iiil,- lrir"*"ie,

tu$dLit:teds_dM.e-.or!i..tr'cuoDtit.nndecert-'ttceuuen,sntesrseiuabn'riutcudihenl)ia!n.sstid'dpo. u.nunIetaseequcrrettmdcr bitnsii-udii'rlae{;siua-dut!ur?u,eii.nn_,['e,dnrep.o.dgi..i'rin.ei-.dhc;.t;i"'ps;idi;eu"_n;ittorsoupt,s^ctde\ o,!.iir_ctot-"- hlarornete se uitit lct ugte.nt ;i incercil sd zintbeQ'sri'
n7(rs--eEipseIEec. it,ptttrrrcicelscaptc,r(dipt.lid,inpittcetr:oqrcipttet,r'!!isflIipim)dtufid;n'citc:tueilnt'au[r.ngaicnerldine;ttuiast.lm(t-uNi!ninucpmlo'l\iceirtt1ieinns.fncrt_:?icuntnlssitd-eoc.c[tLtiutrLolzouniriotclntbdrtoie'nmt-eabtrandl?t.i'
*,::n :rnmoeis,utteiintv:teno,eD,uccdc^aictn"tzter:uuuhol^lc-i1Yccea.ticLitju?oumJrutoipi.snrben-dadsuarnt,e-lou-tJcticcduriLLnpuspriaeac.u.ti..ct...aur.L.Eit.aaL"innciineiif'-e"usialatee.mzgA,ceauaugiTdufii."tenirnsL;ee;eI;q"l.laina.l;s.u,su;ails,p{"id;,;;,t;"'B';c;r'(r;;ti:lc;"o;u2s.f'iu:tc'sn"ct?t,s"itr"rs,rd:.nd:et,u s"L$dieindui iri'sinfu-ei,ct;tsiredrecrp"eulrieeiedp|..faeeeLui.l)uzsouiApc"psufefrpecitLriuenl(lts,tdrct('aioztrnprii"itteLir,tSdlsuuitriiinini;usieiat.,rcdipui,ntuafelitaatui uaucpneeupadueep,nts.citnectdtul,ee"ueas'ntsuA'rrenitgS-1clltSeelreanin'ptds-zeutmitl,l.t,tsteetstr.eicoatlluosdit.lozetMerictolLuleerlouorpuitn:nsraeiclole-'

i.atn sd Pdi, de c:e zici cd nu .-rei sii mi_L clai, L[ctromete? Cit uro_ cibit -gIcrijte.Iesi!topsld(tLeu-sticnituimdfpdonzniteoleimsticnrtteulpuie' cIal-oIempneutollc\t[toe!rometesd

li-I platcse . . . lua ce mai
Dreltt rdsptLns, u5rintsncclirni.ciitnlccltingcelint,ttnitct"T,s'(t,AT31it9rtntIte1l ie;i ittsinte
l,[orc,tmete ince,pu s(t se uite :pe cer. Insr,tlitorttl se opintl
fa-c Sri .tii minte cd.^la noapte o .sii lt_lotLd. Dctc(t cl(t plotict ri,rln, ? r(n,d,sese si ieqirit cticui
gt.irL, Tttclore! zisi e[.
sd o grinnctcld d.e ;l lrrccPrt sd .<1t'iga: u-t$i rcitczit iu ete!? \-tLli ttrtLL gfl'sit

ha: B(tlo'stLl nu mcti zise nitnic; apoi ctup(t citeua cr,ipe scr-tin-tbd uor- ce sd- I'(tsctfi $ocilele tt,ici, ce ...
htcrfi. l{tL ud dau Iociete!

porne- ;teMpatL"iinntscllLnt diiuppdc La prtnz cu Albei ZicecL cd. tniine climineatd. . . . x[oromete scocLse clintr-un buzumar clittduntrul. tlanelei clouit
lonciire.
"tfixt-i-ilarontrrirai-cfni;uitesliPtctqe'tetJcusBecstlpeeutuaccoctsusLdtsrtdeedledp;s,ttccfidteltumassttileu-",n[curitd'ep"auldgsnduteoebigustlznduccts,.lLusifTtfioL,ileo' oirtatrtgetorcegctnsitutg,1up'c,trldlt't(ttt.ttirttt'ectiitfusrtc,incien-ao1[Lerqcliieiecguiunia!rt.lu!S[dtceesfidmdzuiuictstele-t
Morotnete a rd"m.cts nemisccLt.

ict,..- Ziceu. c(r. u,1tt.irn_it o r^li.spozilie, sctu utt, orcli,,, clructt, .si-!,
od c'ittt ut'tt r[t' trt'/rilctt fon'ciire yi,i ctchiti
Lr: iu din c:u.sr1. t-r,-o .g-a ,iiine, n, ,rii.

lcltugtt . . .

6B

El. sc.ise in. Eq61ni1 a altiL cltitunfd, o ?.u?]'e ;i a zuirli in n*sul,
( )nntl ui:
p,ir.rttt-t.'icit.i Pct.t'tea {r tTeiG
clcn'mii si .tse.r\rpicpuLZnttrislpti'rep1nia,t]'pduuc,nr./tlr.tt'i,tednaoatau,rolcni.tts..dLit..lntMttrtnirtt,r,.:toLinitniceat./iieii., cit cl^cit nw uii la
etL tricaa cu ian_" III
Legat te iau! . . .
xs{giiigitiac'urtrfceldulo,irntii,enttrgtctutiiLtn,Dlitu:dct!ti:lneauclc,rnduica-lsere.efsDpidn,eupiteuldoinn.tecs.lbdseuc'Jdz, auccnlpcLclbdcndrte-.musnrci"-"rJ,dtrjn.atettnp!'ceurirdtieet.usi.apleiurt,initsocedi _,li\lntfaroii"-irr*orirma,ople?stnfpeddwc.,pseeeoai {. .I

t. .I liu-i preo uine lui sd rtcld, cd ct utndut in antLl dlct, trei' po-
c-gtauaeacre;.lie.s,.dis-nptrL,drLczSNtbesciecltntidicnnnsLruLpanrs.lete.Arattt..eutDernnrenc[oiciinctquuntrsnntaecrutnbaientirniid;,eue.sptoJo5inoui.iescn,sionteteit'atcUducIcLtttuetp-zoBinngiucsol-in.sI,icc'Ntd'os' uc;uei lctatN,iindccaudr-

l)u.,-iea a cl"ous sp6e.-1r, .m-(tzngi it;1.i,tstiutnnlftedlo!ecmttugadftin.t,d.e! Ls:o;epttti.seelz(itnctpurron('ttcpteetil,c5tioct icnletl nrcLma se intinse
;rtpti clin
cct .si ii

'ttou nuntele . peste cimp, totul zdcect tn ca'lclttrd $i ft1'cl:ni$care"

Era lini;te
tClelieacmzur-rclcel tsieiCi. tpefudc,c;epem,taeaNwoicict(riutru,ulgcgdtaeed,accneLatipcntnuucnll,edtem!c?ouuiircclaflLtiidln-ts,"triniencebLcL;dittiL?eLtnont:Ercrtolccptislceliet;ti,.tsrcj9lt1cis1Ze1es'ot1,car'l1d-lt6iatsj;dr,ofmraai,li-c,isi
i. .l Niculcte rdtmase cu priuirea lcu"g tlesciti.sd spt'e chiltztl "ndrul
bulbiioc|filor srzincl ... "in{i,
r'd-d..ii.. itt tittclt;'o ,t:,una ,,:e 'idicri .sltcriatd. ae ia tn'sii si tt-ecu pragwr accdricc" eztns!-r-trsutneitItocrr--uoccstgnp-iodin.trs.pf;sliui)psupuTu-sltrutc,tetli'itf-itLtctacslnefdtpnanao,ursincc1-tdtiicu,tfs|rhin,ttaadNgis?criocc!leuuzs,liltetaladaetrszc,rdtluleg-ctdcttnst1deeda'pltst.t.tistdftJitlrotit'Lt.fstra,-t$peoiadiiicnhcensle,ep'daistcnu!rt-eitrze'ils'o'ot:,ct,-
Ni,culcte 'nLL s?. rittst:, icn" ea nrl se irtcti llttltt ocliltni. Bdiatul
t;.pslbrllIrttifsprlyi'uiLitiutt:i-s,Lo-iiiaciteimnr'rcnu,atttetngcusitii'tt'ac,n(cnctuct-(_coLdlr,Dellleti;*iodttc(atngp,-it(a?antdrI-d!iL...e'tlIutirtz'trc,tuterc.:cscnil.ultztr*(n(ettt.rP:t.uLpti.t(itr.cl'cn(sulnteqoertu'tup'uddt,ote(e,huu,tu,tt'(.drrl"lkn,Lr?(ea*inlce".snns'c1.rklumBonin,eo'pinLiEttz!sf'.sidj,ici'cit(ioiuntuinni..Edi.ArtnsLtt!t\crteior,tu,ediec,i'ncs;iprnts's.cpoute?ci:tuutcoicni.nutp;Au'enitjltse,tLe.tiese^teutnjttfur^igt.:t,rcl,t,c(i{_ut.(ic'bprllLrrctct,tlarcudec,rts.ri,tt.tcs;dnc..sttdsutrr_ubtunerr..eitruiri"uc,':rcti-nt1itt,d..nilcir2/iiLi,zc1neiSet?nr-rctrL1,sendf-,.lttopeai.bao;sedicn'\u.mimipu-is-cinrd-ctlcircsrtndssi,tl(d-1tedecetnltstpeidc;oq.ccnearttcli?diicrlitiL-ed.iei.e".oi-(uri!unpntcfo,iy,mtrSDtzino:eoiedc-cic"cciaortrctiielmcottltig.oiabiroce_icettaic-,e|n;sguaic,riset,ui.nsiieteneclidibcitnt.iped"lra.taan.,u.euuacsu.pi-nirebitaJaattan)r!ti-i.teaozli,as,-amoccinu"a"t!afipcr,drdcd'tiurgsicd6-I-ui;uteesg)tiii't^a.nnBt;,a-riarbacinns"nelscccs;icLilitrt:ddlieuu"o,diededtri;lcii.i.cs;naaiirocfriridges;w(t'mripciis-rtr;'"tccrcrt;')"ctl;t",adrl_r;,tt";"z)tiraiLtitidnlfiu;"r"c-e.tiaruc"a")t.l1f{'iintler.noi[:"ije.r,didiu'saiisLi?ele*"i-:-i.zr".rllmiut-pnudac-eecseri-as"sBet;c{eol,esede".s;iritrcrJgrapnuo'tetccidn"iiraeiet?:rntrneu,ci-ie.egrmct";s,sttdtieer,T_ditim'o(istr_;"cinLpat.leaisrfadi;ca;ta;t_;dnidrdt_r.irnut;riersnesic.dsu"us,duie,'eilde*te,t.." stetecl alilturi, cu lctbele picioarelor strinse .sttb el, czt rnijloutl frint
i.ntr-o parte pi, cu capul ctplecat spre niriste.

ZaDadrarne,rtitenl,-ujcrc'!tnttcpl-tttodniptntdrsfe,idcnnlcuttnui,czct.L,dlszlJi(cft'tfioteutj's,rc'bdttccei:dsnettd'utetn'itdrtcnnouirdccltu.dtddcEeu,guiccceLluprctr.itrrri'mcler,toocssct1ctdmgc:uLditsnt-itilellt'?t:-pdi,/!ep(nrLnllsou$inte,csottdtrtc",,t,tLtiutlncdic'td'sLedsa"pii'atiuctn,lucneut(cLutdbzc"zuuagtrtansinc[td(ad-.t
n,ficnriruulcitoe.ttp:tns5.e.t:tsilitrsdfli;"opioupntue.ir.rt,t,nonssnicsteu;e,htclme,caerturlnbeo'rtinrilcna(ctddt,t i;;neciiutnnruhuatooliupi;.tdcsIo1eioLlun-pInL'ttt'L1t,rIaLatotmoc,nsiaecit.tol.scu.tc(ntiinoJistnuliisuccs:du,csliatttiipter-pttiripi;c;niirttittnLuipnctc(LctttaLursctcaciL'tntprrsdictn.et.-moc.fai.nissl;add-i

70 tuiiaore: Mcurtit, dupii apt uni ezL i.es inudfdtor' ,sl . . .
Cincl incepurd. cl.in nc,,tt sd secerc, \'Iorontete, intrigat, o

intrebd pe ntrnn6, in goaptd ce ure& bdiatul ctcelu. IIu tLitsse ni'ci-
tlec".ttrt 2ntimplarecL cu premizil ;i cu frigurile. 'l'urbut'cu"ect care 1l

71

paotnbscLourt|eue""De[incppeopt-nursl?nie-usln,geee$tsdecg.esi.cirsestuuceEe,surs;cccrcd,idrtLt.onrtr,npccibdcntelzdsetatuniei-ccucaL;crugeeitdtoirtnzturla.aueuslncoics.er_;dnereisnre^cde,,nSuitsnnree.fll[tdrscteciiesm9gllclceeuosersss'ernrioeinLtaiscnieiicnurnuctrpeeiiiLi'.sreietuneepnrliatnleuiao:onlrnr?ufLii,duLipts;.rr({eduin.tiuceatei(c*ilttt,'cte?riaicaair(na-Ln"t'tre;^iditeiotiipcras"nc\isiritn1iltdi.Jrs.,eccpAUhohelt}irtetnpniatroxt-Lutrnlntcsntt.tdr$poriy"tarL::euctrslea.a{ee-, tttlbttrqt rl.e pe poli{a {ierdriei lzti loccut lct ociunurila cerc inci nttri.

utJ((t'u lctc in poittnir.
In ut'tndtorii u.n'i, gospodf
Morotnete intriL intr-o lungil ict. ldr(tneuscd" continu(t.sr"i se lu,jile.:..r.
stare clepre.siud cl.itt. cctre tt-uueu ::tt
Jie scos clecit de marile zgucluiri c(tre se apropictu. peste trei cnti
izbttcttctt cel de-al cloiles ril.<boi trtonclial: frimpul nu rncri ctueq rdlt-

Asu, rnd, Ni.'d."e? D-tLirt esti ttt t'ist? IIu-'i',' tn'-d*.', cri clor e.

JcLcern noi prtp(1, tttL irztsd{(ttot.. 'las(t, te

- P''d,ci,Lc,iie"sn:ritiotzeoprilxi?insecict.c"SrpuLii alelntuatuLouu,eslrric;tdNcntitianidictl'Jnd,ui.ecc,lo-oudbclecrdutu?ti.enic[ir(i!Icittuli,u;triieliitnit,ttiLtcnttirzecatplei,tseptinntcest ci;iosot!edcsL. rLsc.l,(].drct.,",buict(Lzttti.craethtianiicet;eu;: lmicul.;iis;n,;!.tce!)dais";eri rfcn'ac-llrizuemazdirrioumfretLrls,ictiic. .ea.rtRisotimcailnaulsaAt'Iuolruoimroen[iria(nIe, s]cI)clcinic ]Iair-in preclir,
urecLi t. preajma celui
cl,i.n; plditlcl'inoiriruliuennmtm1rnaiu-cciaoiiialttrecrcusdiil;ntreozzctlaircwala;lctlnica.aafllordruscr",nikiairtcp'ftzasl-iTinebt.icicunsort'aagitueiinulnl-lmeeucruullcioalamrcnpunilitcueit,notoliiccarcritnaidlaif.lrtifcrieiacemrme:mmaripciljlloluisSl6iaimniirirge'isieen1creipnleeicastaienourlldldtac;csccrienmualcelfcnulueuc{sicl,ealectrsm,opaairiirinronr,"i.ilrlseiunulilmt.riilruft.tiic.e.onlmc}-ur,ia.,iaiatIcieodivlcne1rrceoonu<incijtina:rrrlclouicnlanhmitcleicislern,aof,nidaraaastm,arrt,riika.lri'ctirrri:;---,rt
li-am spr.is de ctlaltd-ie,i ce
, ,. De ce n-oi zis nintic?
burs(t?
i- -' J.ett zicer,t tlrxnnul, inud$d"tor Teo_

,",",,u,,1(;':'?7rrrlt,-)ur,Lcae;1leip.tf i biiiat tte;telit,'iili--rri ptoro rnai ntult, spuse ttttdt. erl chiaburului i3dlosu, vecin cu Moromcte. Dragostca clintrc tindrul
carc ir ure de spu,i ;i a
spune,.ocrat(t lucrur pe dowa
-ant-l tncLi repetd". hIi-cti spus o tlcti,d: gctta!
cPp.slaercitbr,gt-.ceivntPnnrallcsetulcas:es(sigcdi(etlf'ccdoLd.neocianiipircetJiocoirti,nttict.litscliiLtieutttcn'ntet;urieieInuerl,g|ls,,ltlircctttrsuLnuttotdlL'lct,ra.nstuddi l.tp*teia! rEIisninccrclteniau.i'cs-e,c-iLNc?aiiziT',sriiel lA,fw(cthiceuimssed, . giisnnhdsfrirenuamdnc,tnaRcari:atrcirciacna-sdrsioinimvtPilnaeondi.iBcnPiaraci,pcfrauaonatgapiaelrsultotiopcBltaridripnlsodedsmsui t,ieoncctieuunaplfiarlpti,a1ec,adnletit6nrautscreecirmaaemcsanaci sai,siucp-iurpBrnoionak!lolriAc"-:
trata cle tubcrculoza. in roman sc punc accent pe lipsa cle prmiirt,
19 vntipclncuaiuaa'tmrrirerl.itaau-i,_co,il,ilals;nefe-rsiapaccelaroidicenccsranldduicrnethiuacacielza-mrp-laac'bldtmiaipdncuneapnapercctlidmrnleopsrdofaaercusernnnnfpfet.daaerPedcattreeeiettsrrrscimaaip:cstneoeuoscqcicpufltiiuo-eiaivl;parrlaenndtg.rrsedimalerzrdilioiiecsrdcreucacocalholadi,lin.eeomnsoaaurmaldmf,ltijreiuac6eifrnenbn.z,gsiMblaceopo,rloizaiclclcicatiiomirttciiiauvlocsei,nias!n,d6tcmoviuraucoaa1ildc-,,--'

XXVilT

t.
\tItlmccIt'IiiucLtt:srie,udLcnJ'iustu,utcchdeIiutLl'fcluIu.niaconcskueci{naruuiiouratlucltco.ctntblc,crT?r.Lirtpteto't.creel,eodtdcunt,cclec.LcetrilLrl,ic;adigLi,am,tjrul.nurceunzbeencalinihaanu,edLsnr[hdpxil.ii,uc,tt-lbteodtdod'wt-LL..ttrr,c.e'cfr'uaocedoltortdcaltntd:erfl"sroc.odtiein;snrontimleee';reeBoicn:paceuuiuestIdts(\bnlpi,oittIriioqiuotf,ati,sita.nssisittnu(coricctt,pttnud.u+occtdrtttru?.Tcilsismt,i.rtu,osfriesac\icicntotloccatam,ttinotrue,trei"dtr(nfiealilt.uscitBresnaLaiiddeio.t.ldecocoau"cakiisTrinetteuctt{{tssoueadtsteiirlaunipoie,iraracsrd,\t$oc2ti,raieBesrtrr,.,neudleisdeuiucntaili-iios"tcs,ftescrrapauciruirt_srn.nr-nle_oicicdcnriait,,i.r:srpstincuerrrrnt.eia*t.do:tsroreLltld{.rri.reta,-a--"-t1
turale si cle mc.ntaiitate.
La toatc ac:oste ir-itimplali iau parte-' deci rin numar marc clc
oamerri.

Fer'r-tot'tcle csre kru porte kL trc:liunect clintr-o operd. literard se
n1-t in. e s c p e rs orzctj e al e a p er ei litet" cu- e .

.- . Din Jx,iItocruotnto,e:ctelnctudnocl,asclL)Li.tncrleracseilialcsrclliur,drirncoors.1e, cktat- cttltul ItLi cle {maetoterlli,ii,"Nlii1rc\auIonlaroucm,l rCI-o'tocsc,iofB,qdiDll5oA,snfuiac,larBacihrriuccldel.otcPc.aocnlian, raNe,{apiarrliuarn,pasarourrtiaeAlulraiistIaiclcileeliu,Mnineovraoir_-,i
/rrurn(i rr)\rl, 111-111p $rfur,n ne- {rlncormidtaeen,suaflicsMluioroanrrionencilltefian[ipi tdmceloodNr,{caalercionessePtebrictp,deacr,suosnainatitjteupce*rreisnoiancpalaijfeerleriinteacipieaosttsaetai cozlepeeidri"cir---

timplari.

72

t,t

I)irrtre pcrsonajele romanului Morome[ii, Ille hloromete se re zoverfescu, Un cetdiean turnrcntat, Pristarrcla si).u l)anclunachc dirr
marcd in nrod dineofsacmbiti,lieEimcusticteuanju!6toraanrcm. IililioecaMso, raopmaeretentedeusntuglodss- O scrisoare pierclwtd de L n-. Caragi,alc, s,il'rt personarjc sc-crinclnrc.
instdrit gi arc
podar harnic, echiliblat, inzestrat cu suficiente calitdti care, in alte
conclilii, i*ar fi perrmis si ducd un trai mai indestulat. in viiili pune
mare pre! pe libcrtate qi independenfi, pe bucuria dc a putea sta
sdoecviaobribl,dii,,fceurccLlpnlaocmereclcsdgtccopmt ienntsetzaeredisfedrgitleumeveeansicmi einntteel.igAerre-rta'{d, veestre- MODUL Sr MULOACET_E DE CAR.ACTERTZARE

A PER"SOhTAJELCR

sitate fati de cei care r,or si se cSpdtuiasch. All.fIN?IR/ l)lt COPJLAITIE cle lon Creangd (carerctelizare fa-

Scopul slu c-.stc si ducl o via{d linistita, bazata pe anuneite cutd cje autcrn):
llorme mrlrale, moltenite din mogi strdmosi. Lupta pcr-rtlu umani-
tate in sensul in care o infciegeau tdrar-rii in tlecut. trl sti in cen- Si m.nrttct, c(u'e ero uestit(t pen,tru ndzt.lrd.r,-iil"tiile ,sctle, inti zicect
trul ac!iur-rii rornanulni. Dar el nrc un destin dramatic. r.u zintbet uneari, cincl incepeo cr se iui socn"ele clintre nou,ri dupd. o

Personctjele ccLre stct'u in centrul ac[iunii clirttr"-o operd. literard, plaaie inclelzLngcftd' ,,Ie;i capile cu pilrul b(iltu-t, ofcu'd si ride la socu'e,
;i care prin tot (:eecr ce fac scctt in euiden[d" icleea operei literare, se
cJocr s-a indreptu ure'n7ee". $i uremea se inclrepttt tlupit risul nteu.
nl,Lvlesc per son aje princ:ipale. $tia, uezi bine, soarele cu cine ore de-ct face c(tci erum feeiorul

Altc pelsonaic, ctrle nu stau in centrul ac{iunii dar prin corn- ma.mei, care si ea c1.L adeud.rat ;tia u fcLce tnul,te si mari ntinund[ii:
portarea 1or scot in eviden!6 situalia satului din trcca vremc, sint: alunga norii cei negri de pe cleosupra scftului nastrw ;i ctbdtea grin-
Jugurlern. Niculae \lloronrete, Isosicd secretarul olganiza{iei dc bazi" dima in alte pdr[i, infigind taparul in, pdmlnt, otard., clinainteu u;ii;
Aristiclc. Ghimpc{canu etc.
incl^tegct apct nunttti cu doud. picioat e de uacd,, tle se incrztcee lumea
Personajele cet'e n1r sint in prim plan in desfd;urare& ac[i.ultidn tle tnirare; b(fteo pdmintul i3ou peretele seLL ureTln lemn, de ccn'e rniL
dar contribuie la reliefarea personcLjelor principcile ;i, ta dezuolta-
rco ideii cLin, opera literard,, se nu1nesc per,sona.je palea'm'l.a cap, lct tnind. sau lct picior, zicincl:...\r'o, noJr6 ;i inclatd-nti
secunda.re.
trecea clurereu- . . . CincL uuia 2n sabd. tdciu,nele aprins despt'e c(u'e so
Din lcctura lonranului obselvdm cA unelc lle.rsonaje sint pri- zice cd tcLce a uint ;i ureme reu, s(LlL cirtcl liuie tdci.unele rle-spre ccn-t:
vile cu simpatic cdseteccitarzcr-ral uht-orirN- icupelinietruN4moroodnnrcltrin: scaaulealal ctdtioranneialozri se zice cd. te uorbe;te cineua de rdu, ?n.amLi iI mustrn acola, in uotro
si gindesc. Asa fTancaui lruni.,tL;lti-cl.lebctLit crhttiis.,etcat: cu cle;tele, sd, se mtti
saraci care inccp sa in{cleagd sensul marilor" nrri prelaceri sociale. olea"cd ce nu-i potoleascd. du1nTenul. Si
uenecL
ln schimb, I)an5lachc c tratat ca ul) duStnan a1 timpulilor noi. La ?n(Lmei lu socotea.ld. cd.u-
tdturct nteu., pregiLtee, cu degetu.L intbitltrt., pufind. tind clin col.bu.L
fel estc considclat si f]e.nca. sctunrLt pe opscrsul incalld.rii; ori mai tlegrchd lua Junin.gend de lct

Deci, intr-o opela litclarl pot fi person:rjc lrlincipaic si sccun- gurct .sobei,'zicirttt: ,,Cum rtu, se clioaclrc cdlciiul scru gTrre s<tl;ei, a;a
dare. l)c irscmcncll. -se vol'belte dcspre pelsonajc pr:rzitivc si ncgatir,,e.
gs6a. tnuitt.mt'rius.netetL,ioucrtcltsedcnoupi-ls,citspurdl!p" dSdie-cmtsic|d'dcoecaloarupla! i..c.ite.,Suznt,Llltt.eenlectlni ublote-
Atit pcr"sonajcle principale cit gi cele secundilre pot. f i l.rozitivc sau tncd f dcecL.
negativc. In unele operc literare personajul estc mai usor dc icicn-
tificat. l)c exempltf. in Ion, romanul lui Liviu P"clrrcanu. pcrsr)ua-
jul principaL este lon Glar.rctagu, ir1 Raltagul cirl l\Iiirail S;rctroleanu . in i'rr--est lragment, Ion Creangii, ctr insusi pcrsonajni prit-rcipal
din Antintiri tlin c:r.tpilitrie, o inlifi;eaza pei rnama sa, enumerinci
-RosVtoigtoarniactLc.i1;rn, irr Un pedegog de ;coalit noud" - l\llarius C]ricos principaleie sa.le calitali sufletesti: clrargostcar cle m:rmi, energia
neobosit5, ir-iteligenla si priceperea cail.teAleflacime pceAiacrmaijolocsuiml pvelaac{ud-*
Pcrsorrajul pi'incipal poate fi gi un personaj c'ctlacl:iu - miLsele r;rnca nc;liutcarc de c:rrte, ca atiten
lui tlccut; clar era inzestratd cu o inteiigentA..'ic, era ]rarrricd si dc-
- ca in romanttl Rasccalu c1e Liviu Rebreanu. rrotatd copiilor ci, dorr-riei de inval5ttira;i cic viarli mai bund.

Persona.jele secunclare intr-o opera litorari sint acelca care .iau Irentru citracterizarea cit mai exactd si r:ompieta aiutorul dd. o
p:n'te 1a acfiur.re, dar farA a avea rol determinarrt. Farfuricli, Brin- serie cle amAnunte pe ciire Ie povcsteste cu mult umor. El iustifici

74 75

prin propriilc observalii sl aprccieri impresia puternici lle care o Exemplificdm printr-un fragment din NEAMUL SO/MAI#,',\-
ldcea mama sa ;i asupra altor oamcni. ' TILAR de Mihail Sadoveanu:
Vd in;ela!.i, prietenilor, rdspunse et cu lini;te...
Cind autorul ne vorbegtc direct despre infalisarca fizici a per- latd' Iatd. bi,ser.ice.
sonajelor: din opera sa, clesprc insuqirilc lor pozitive sau negafive" gintirimul. Aicea zac rnul[i cle-ai mei. Mai incolo
despre ocupafia, obiceiulile lor etc. eI facc o curacterizure clit-ectd. ,rt-tltrlndscut... e cas& i,n core

a personajelor. Satul cu casele mari acoperite cu stult, case crlrate, rdzd;esti,
:se intindea intr-o udlci,cd, sub poald. de pddure. Apa Rdutului. curgea
TotoclatS, clin modul in r:alc prczinti asen-tenca trdsaturi si in- pe uctle, sub{ire, limpede, scdzutd. de secetele
su;ir.i se dcsprir-rcie ;i atitudinea scriitor.ului {ald dc personajul. uerii. Nucii mati se
ridicttu din uii, ;i un grangur cinta in pacea satului, in lumina cli-
respcctir-.

CccarlaDlc\c{tae' rrurizcnc,trpeeenalrsopoleinorisnLoajunnclttpjenrlrionercsdaipijnaplapdrtoriniportciiicller:nrarcrc-'{rpiattatAzriPc;liur'vSTitrii-Dti:tecErilc,SluOiA$RteEfaclne Ltni,n]e[ii.
lBuairbsuduSlticofagndca'snc,ubla)ctlrainvuralncclcoam.ninisaiincteardiiceteal-izi einaczr|edaisnttfacl,trionnuplutfiinu.e- r'agrn:idtretit,iiu'ltoeFer.iec,cstc,emrtuureeeefapiglusoeciirlbcbfiereeoid,tnbeeteroecag;i,iudrdodcdr;otaicen;,atendaf.ieu..pneUeiiecnifepudleneedcuedurnpalep;ugefrefur;tuie, ttncIe)toetanefesuracesunte;l icladus.epcteilaoitnpundera.:t,guedhlceuieung.gopIaa-terleie--

clar sugcstirre cuvinte, clomnia:

Osfo,sl, t>oieri, curteni, u-am adurtel, aici sd .stati m.(r,rturie Veneau ;i rdze;i in urma lor, tmbrd.ca!.i cu straiele c7t, care
a',sccruualieurienenunccLiticrsnoeittubr{uariin[icsiedeoiienubrirltaajsrzuidgnrniiunaustlsa-dismt.ieriamr,jSalootenccauuiuscntilieutolea:si ccdl;uaiiuitrnbg.$toir.o.t-.eiuTmndoaeli;riuppairceciulueceaarlofuuegadncr"ui,eurpi.a;aoimngitiatilnialcoteensitnlraldeaigrnegieiiii,
clupd- c.ecnlc-ociintncLrtiMfio.ldSozutnttt patruzeci ;i ;apte de cmi . . . nzul[i .,si W-
lini . . inuinte
imi ie;i ctt nt.itt.oltt)Iit, (pi.\co.l),
equnteni, boieri, rdzd;i si lfu'ani, in cirnpul de la Direptate ;i
uru MoLdouo. agc: urusei ;i eu. Cd. uru e'a dontn cum
clrept, si n-atn des-
puictt pe u,nii ca s(t inbogdlesc pe cLl.lii. Cd" ut.rL c(r un dotnn treuz, si
tnn, uegltectt, c:u sd-si otlihneascd sufletul ei ostenit . . . Cd uru ea Ilin acest fragmcnt scurt dar semnificativ, reicse clar cd, pen-
co nutn.ele ei s(t-Lstie si sd.-l c:insteascd cu tolii, si nutnele ei tt"ecu trtr carracterizarea personajelor, scriitorul poate recurge si la ilcfi-
. . Eu ant. J'ost biruit ln Rd.zboieni ;i la ,nircn 1or prin mediul in care trdiesc, locuinta, obiectele de carc se
grcmiy't . Citilict, Mridot-ta a folosc.sc, portul, datinile etc.
etutinclertett! Atn .f ost ncn.ocuL, a fost tdrio!
biruit ltt ...

in ace'astd tulbur'5toar"e autocarrercterizare oratorici nimic nu ni Carttcteri,zarea unui, personaj de cdh-e alte personaje
sc pare nofiresc. in cur-intck lui Stefan tr.die;tr,c,nvingr'rea de ne- Adesea, caracterizarea unui personaj este realizatd deosebit de
clintit c5. toate actiunile sale au fost dictatc clc inter"Jrscle majore plastic qi de convingetor prin intermediul spuselor altor personaje.
arle l6rii. (.,$i cum r,ru l,Iolclova asa vrusci si cu.i). Sirrt totoclati .sipIdn)uecrgasuoenprcsrelrsetmceiiveg:A$otDpdeaeualfearspnfaid,dacrcdetede.,.-sdlol!oeMrioa.,.sar.ceerdb,e-Ri,dnrdeCe.,rsdlocuBzrdecb.aeonsraribomuiuaelerenMn$li-te,eoa,nfgdgusnhidesiirln-siia,tccuduup-nlztnDdineue,se;lltaeaddv,re;iafniojnisdpcpteeeemacrbs,daoolinisitegaeprjrueeitnluueqe,ii
surprinso cclc doua coordonate fundamcntalc alc politicii salr': c'on-
ducerea qi apdrar:era cu vitejic ostdqdascd a inclepenclcirtc'i si lib,-,rtatii, irt,su.fte[ind pe cei, cu initna scd.ztttd, . . .
a celor ce iubesc lcest plmint udat dc singelc .strintosilor si plesa-
rat c-'u oasele ulormr'a, r-Silonr.untai cu acest plc! i\I',ldt,r.rr ltutirrci fi pis-
16sati
tratd si rearizAelatezlo, rpi reinfeicntteersmi emdaiui lmdiaarlioginulucai rianctrteeriazaltreeadouundupiepiseornsaojen.a- jusne,

Chiar gi din acc,stc cuvinte pulinc, nc ddm scama dc adinca
dragoste cle patric care l-a animat in to;rtc acliunile sale
domnitor' 1i luptatol pentru lre rirar'cle 'exen'rplu in acest sens ne oferi tot in Aptts de soare, dlalogul dintre
independcnla si ltinelc {irli. stolnicul Drdgan qi jitnicerul stavir, amindoi referindu:se la modul

Ccn'ctcterizarea pel solta,jelor prin mediul. aytropictt: portul, Iot.uinga, in_ care $tefan inlelegea sd apere Ei si impartd dreptatea. spusele

t rt, tltil ia rul celor doi boieri apar cu atit mai oonvingdtoare cu cit ei nu-l iu-
besc pe erou.

/o

77.

STOLNICUL DRAGAN: A fost bun . . . nu zic . . . r:tinte et je uous adore: que pretenez uous encore? Inima-mi palpit(r
JITNICERUL STAVAfu gi ctrept . . . rlr: utnoare. Si,nt intr-o poziliune pitoreasc(t si tnizericordioasd ;i
STOLNICUL DRAGAN: Cu" lara, d.ct . . . sutdr peste paate. O cLa! Tu e;ti aTLrora sublimfr care deschide bolta
JITNICERLIL STAVAR: Pe noi ne-a caln scutut"cLt . . . rtzut'ie intr-o adora[iune poeticd. infinitd de suspine misteri,oasc,
STOLNICUL DRAGAN: Boieri, rd.zit;i, ldran ,supus, ei-cL tctt urzn in gsline de reuerie ;i i,nspiralir,Lne, care m-a fdcut sd-{i fac dci anex&ta
trga lui.
poezie:

JITI{ICERUL STAV,\R: Mogiile Ie impdrlecL nuntai Ia osta;i . . ,,Egti un crin pl:in cle candoare, e;ti, o tragild zambild,
STOLNICUL DRAGAN: Din supu;i Li rd.zd;i, ctin " Esti o rosd partumatd., epti, o tindrd lalea!
ieri sadea. . . lAbea tto,.
rd.z(Lsi Un poet nebun ;i tancLru te adord, ah! copild!

JITNICERUL STAVAR: Ce era boierul cle sJcft Cosnta $o.pe:r ffi-. De-a Lui Ttozi{iune turmentatd fie-{i mild:
m,ic. [Jn rdzd.;. Dttpd bdtdlia de Ia Cosntin, iL boieri.si-acunt e
in cliucmzil td.rii . . . Te iubesc la nemurire ;i-!i dedic li,ra nrca!
Al tdu pentru o etel'nitote ;i per toujottrs('
Cctracterizctreo personajelor prin Jetut lor specific cle a uorbi, in*.
Chiar {ard si cunoa$tem qi alte date biografice despre Ricd
diu iduciizar ea prin u orbir e Venturianr), ne-am putea da seama cu uqurin!6 cd e un mic func-

Un excclcnt etxemplu de autocar.acterizare prin I'olbirc i-ii,l tionar de acum un veac, dornic sd imprrsioneze prin ,,culturd{(,
ofcr:A Ricd Vcrituriano din comedia a noopte furtunoa,sd cle I. L. Ca* nobielea gi .,talentul( Iui, clar care, de fapt, nu posedd nici una clin-
ragiale. Iatd un lragment din actul II, sccna 2: "trr: aceste calitili.

tRilnICitA. :a-m Da; chiar de atunci seara, priuirile noctstre s-au in-. &
in ocltii tdi cei, sublimi tu corespunzi Ia umo*rea
citii cirtcl lrTepotrivirea dintre ceea ce este $i ceea ce vrea se pard st: vccle
cd gi clar clin ambele salc moduri de einxtpreribmuainr{eea-zdocraulvdingtei sicnrissua.;itVcrisnud-
ntee. M-em luat clupd tine clzictr in seara aceea pind La Stabilbnent. sd parS
cu1t, Rici Venturiano,
Sim[eam c(t tnitoccnul de cumnatu-tdu md mirosise, ;tia cd ntd {itt. pclficial, al cdror sens insd nu-l cunoaEte. Uneori in;iri ltortrbastic
tlupd. uoi; gi, ctbonctonindu-m(t curctjul cle-a rna.i utnbla inir-o strcrdd inleles:,,intiiaqi datd, per"rtru prima
lndurdpdla[mDpre-uqno,zcootlnsfel,icm:t -cau,n. lminitotocrasnuinld. dA.rldatl,t(ptieenritrsueacrd("t,-mainneoraarefraicmd,i-sr,di' pI('{-}r-rasme t-d'cuupveinnttreu cu acelaqi gi per toujours('. Alteori folose;te
etcrnitate
rlarl(, ,,al in locul celuilalt, deEi sensul 1or este deosebit. trl intre-
inspit'ttt curaj, nl-uln linut d,ttpdt uai pin(t in ctceastiL suburbie, kt pentru ,,a impirtiqit(, crezind ce ain,,clooc-
'un cuvint cu ,,a rispunde'(, ,,1ampe gazoaset(

collul strcLcLei; clctr cind sd.-!i udz jnstctminte cLcl,resa, mi-a tdictt dru- nruinleazd ,,a corespunde'(
mul ni;te ciini. Cincl, am aflat cd. se,-i pe aci, te-em cdutat Ia ne- respnnde(' are acelaEi sens
de .,16mpi cu gaz$,,,poziliune turmentatd((in loc de ,,sitr-rafie chi-
mtu'ire ;z m-atn intormat Ia bitiatul de Le clr,eresteqeria lu,i cu,mnn- :nui1566 etc., etc. . . .
tu-ldu cum .sLcti cu familict ta. Am atlctt cd ecum esti liber(t, li-atn
scris prima mea epi,stold. intr-un moment de inspirafiune, cti primit-c.t" Superficialitatea cultrrrii ii face sd deiormeze pretcr-rlios cuvin-
cteiele,:.a,m,Sotra((bisliamue,n,itu( bpieren(t(r.uInlocloacl sau restaurant, ,,am{)area(( in loc
mi-tri rdspuns sii uiu, ;i atn uenit . . . pentru cd sd.-fi repet cd.: nu,
orice .s-ar zice pi orice s-cLr fu.ce, eu uoi susfineo sus.si tare, cd ttt de scrisoar"e el foloselte cuvintul
c,,uepviisntote15f(o',loinsitleocadtuen,c,iindgeer'u6nciui vsicnrtiuitol ,r,iansguebl(i(n, f,l,uroesnel'a(, pentru ,,tozd",
e;ti cntrora care cles:clr,ide boltct intstelatd. intr-o odora[ie poeticd,. curentului ia-
plindcie... -tinist" Tot superficialitatea trddeazi. gi ortografierea greqiti a unora

r\ceastd, dcclaralie orald se completc.azd clc minune cu textrrl din cuvintele franluzeEti Ia care Rici Venturiano reclrrgLr tocmai

scrisorii pe care Ricd o trimisese ZVi\eetei,i,$incaScreer-aracuIVm iI recitd ilr pentru a-Ei dov'edi ,,cultura((.
parte, cu pu{ine modificSri. in fala din actul I: intrebuinlarea franluzismelor vddeEte tendinla spre cosmopo-

Xiti.sm, disprelul pentru exprimarea limpede, c1arS a poporului, tra-
sdturi caracteristici micii burghezii in ascensiune, din care face
Angel, radios! De ctncl te-Gm u(tzut intiia;i datd si pentru prirna parte RicI Venturiano.
aard" mi-arn pierdut uzul ra[iunii . . . Te i,ubesc la nemur'ire. Je uous

78 79

zci-noermiecpvtorai,rdidrpaeisornaealdasddeZd((iiie\neigniidmctcuubar,dir,neAd.iunrtriitlnoreerdarrciudsoliuncbiolnilnildmeu,rdtdc'.;g.ai o:c,sx,ptpiortezcsilliieeucnileeasrepi ici;oidremsac*sicaepfulstic,ir*msica-riu-- zis: Nitnic pentru noi, totul pentru poporul ront(rn, pdntru a<,e;li.
arhottglzeli, c'are sint frctlii rto;tri sdteni.

folos,,iAtdiciinatrn-coxastcaripsooeazreie((de- forrnula tipicd cle stil administratir,- _ in primul fragment Bdlcesi:u r.orbelte cu infldcdrarc, sinceri-
dragoste tate qi hotdlire, con;tient cle ,calea ipe care trebnia sd o urmeze
tr^dcleazi ocupa{ia cle mdrur-rt rniicarca c1e la 1B4B pentru a izbincli, constient de rolul poporului
funclionar a iui Rica venturiano,
poet in fa\a Zile| tocmai cincl voia si sc alirmc r:a in lc.volulie gi de'necesitatea de a ,r"dspincti ideea revolutionari in

Rcstul r,'ocabularului:,.mitocanul(,,,cumnatu-tiu.r,,,nri r'iro_ cele mai inclepdr:tate colturi ale ldrii. Cuvintelc pe care'Ie .fo1o-
l;sauiiipnsst)es.t.,6faac(n,,l,dra,dc,emmsetodcevaucor{elict{n(u:e(r,b.dauj,ua,lajpsurrAgsi" t,pvaanomorasidi.(ntie,6bte.,i-m,l(aai(tdb.adeahl,ivn,alaedclnarloaignntceatiuenl(dl(pe',ueco,-o,mtzmuloiAatizig.elc(ei,srsimc,co,olcecerocisanlfitloofudlalilcosadtsd{e(i(tpre'e(rferaogicolllrcorue-dssrsaetituij.ut.igtirsuruetine_,, se;te lS5lcescu sint simple. pr:rza
este ,insd bogatS, explimind adin-
cimca sentime.ntelor. Cerinfcle lcvoluliei sint r.edate prin buvinte
hotarite, avind 1'orfa unor- imperative care tr:ebuie iirdeplinite cu
orice sact'ificiu. Cititorul pio;ier'dted seama fdra greutate cd un personaj
carc I'orbeste astfei nu om cu ,o mare bogdlie
fi decit un
suflc.teascd, cr-czind sincer' 7in victoria luptei pentru cauza revolu-
tiei.
ys{?ieN-ngrtOiF^n?rhteig[nnr/tNlnegtTyoiRnrcjcleEut.lltOeeIa.A;ctrdpaM,,rieEmd\edd|I..r-epidifiic.lsndeedCs,pacodmntooiulcb&dplere{&setcrcceutLesrrctsiezutLa:Jfrl,;aeigtecmaosetctndutie;n{gcpeliarnit,ririooctlmei.csalm!n.uuurijr, Altc c,onvirrgeri sint reliefzrte ,plin felul cum r,,orbc;te Eliade,
atunci cincl raspunde felicitarilor in numelc gur.ernului provizoriu.
i)ac5 Ildlcescu estc congticnt de rolul de,tcr:minant pe care il ar.e
poporul in levolu!ie, Eliade, degi 1a rindul lui priveste
cu simpatie
masele cle {drani, considerd elonat revolulia ca ilar al providen{ei,
t-JpWT'[iaczrdeiotednacelimeaudt;ep.tsi.oi(a,o..,grtls,ru.ntTuarnar[elTrruuiecrieaui.r,uobe,oiac-ol.aulslauluul.debiuuel..roi;flii,ciainleaNeshesLddi,eu.stue;cfmutticdelneutndlaaldceodortuieenemiredmin.adIealt-a-.decrtinz.oeeatudmiitebAuceiccaaauuipcdelrodiedsiieerds.n;res.atttsdfsatir.idcdaioteic.eaipbnoppordicnreccoo.nrp(ltidlpaLrle-pue.eia-rslt;[t,tsu,uaaieertisirgdu,rtrie.ia.talicliuiocenture.ieucut,arl.ntruuledci.of,l.il.uaaeocsorrcaseeedcretiorue"c-etpmfltroluiLee,scenlmaiubatoti,iunlio'nnicsie,ainf;eddelti&iieemroicdfa(n(;t(,cstieotctctpms-i'uneuiaIniiaca1tndcdni,"tiirueiiasrnc,ctcmtstl_l^ieteet-, coborit asupra citorva alcsi destinali sd conducd masele. Se pre-
figurcaza opozilia dintre o atitudine progresistd, autcntic revbru-
lionar'd (Bdlcescu) si una idealist6, anacronic6 (Eliade).
inf-orRmeaspliei cctliensdprsepceocnifvicinugl evroilerbliorrii- personajelor, autorul sugereazd

rfilozoficc, clespre n-rediuf bocial
ciruia aparlin, despre gradul lor de culturS, despre inzestrarea lor
intelectuald si sufleteascd, clespre atituclinei,l lor in fa1:r probleme-
lor, in lata vietii.

tCrcc_nltteuc{a'iltu'cptdse-iiar.a;ttiIdce.Cesr.estii.anctnel[,I-gisnq-Jentnirl.te,do, gsripndiudeedunuee9intdafrd.rncn_rsd,ieamp.iziunulnpngnededaucrdldcdnitu.sesdi.d{fli,.eito-oe.nsusaeddnlu-;titirniienflEinodcloriraeuuduaud.seinn,cctdobeaburlsieecct-girlldrieel.ittmlaroedorcc.,seeeeoarsrototnuis.pomi,ursrHaid-tairutinocngr:ie,it.
cuuintele lui cuminfL neobi;nuili de simple
preiurdri tulbura cetrdct:ncinpepciceiiocalereIa, tdtu..se;te in crsenrcnea irn-
Eliade, cere ca sd-;i d.reagit gtasut ;i

sd. se facd ascultat, apoi uorbe;te solemn.

pra ni..mFic1nailici,esidtneanai,stcre|n,d;iprnoeu-iadetnagranastuibnrimsidng;ei-ahacroubl oet"i,it ot:rrii, asu-
noi nel-am

80 6 - Elemente de teorie lit@rare pentru olcvi B1

MODUL DE EXPUNERE iN OPERA LITERARA Din cuibu;orul &cestcr bdLut d.e uint. s-ct ridicrtt m&rele Grigo-
rescu . . . Singu' s-tt riclicat. ErcL un copila; pldptnd, naiu, sfios, c:ure
se uita Ia licruri pi la orntteni cu ni;te ochi rnori, putureq int,e-

bdtori . . . sprijin, lct uirsta de paisprezece curi,
Copil tzici tu"t. lo Poris
si(;rircprcr,ofpiturnde sd plece
Griclore,sctt

Pentlu a concretiza tema gi ,a pune in lumit'rd ideea roperei, t. Ajuns acolo, ctL tncn"i greutd[i, irt'cc:pe sd Jctcd' studii tle copcLci
scriitorul i;i alege un 'anumit fel de a infSli;a faptele, un pnumit i.n pdcltn'ile din. jurul Perisului timp de h'ei ani'
Crt rttli Lirieri, cle.gchicle o e.rpozi.gie', tn tocnrtnu untLlui 1866"
mod de expunere. Intpiu'ctt'Ltl |lapoleon oL LreilecL, uizitinct erpozilia cumpdrd
tuct-drile Lui (irigorescu o cre&ngd de m(tr inflorit ;i cLltele. A c-lcoulian
Sint cunoscute tle-.i ,moduri fundamentale de expunere: nara-
zi tc;ale tublotLiile ltri ercrzL uind.ute. Luntea si' intrebu: ,,Cine-i?'"
liunea, descrierea qi dialogul. Ce! an'e rt oflat ntoi tirziu lxoutcfteQ at:eastct 5i c'el r:are a ui-

NARATIUNEA Lut-o ntni c.'urincl o, Jost ()rigorescu.
Si iI c:tt1trincLe clorul
De. (e nu rhnii cle [ard. priet.enii. R{nrtii lu noi,
l\Iodul de expunere plin care autorul por,estegte o intimplare sfL-fii ittbit, itt'trebcrtt
sau un sil clc intimpldri in desfdgurarea lot' treptatd se numegte sd.rbdtorit lct noi? i.L
ai de toli . . .
El , 'uisdtor, cliLtin.a tlin c:n1t: ,,De r$i ;ti uai c'e Irutrtoctsd-i [ctra
nura{itme. meG!('
Este o ;modalitate literari care aparline genului epic.
Naraliunile pot fi scrise in versuri (balada, poemui, cpopeea Siplet:d...
in 1862 cleschicle cea dintii erprtzi[ie in furd.
etc.) sau in proza (reportajul literar, schifa, nuvela Eloi rrocmuapnruinl)z.dtor: Erttu lle,tri, Lutninisuri cle pdclure, facli ;i ntesteceni, case, - . .
Narafiur-iile se caracterizeaza prin caracterul riabsni clin Moldoua, !(trcnt,ce cle la, Ruci,tr, erall t:et'uri m,inunate,.
scenc de dialog alterneazi cu, nelatdri car.e t'ezum{ acliunea.
Evenimentelc nalate se pctrec in anumite locuri, ceea ce face strdLuc:itaat'e. clitnineli, cle pritnd--ariL ;i dul.ci cnnurglLri cle toclmnd . . "
necesard si prezenla unor elemente descriptive in alcdtuirea nara- $i toate trdictu, in toate era sauLflbeut,nda.etdr,fiiLu;intibn_lii'ttt$die, ltirii,stpeifcet.orul
1877 . . . Pi,ctortil lin'i;tii, Lu-

iiunifi.'aptcle ;i personajele ,sint proicctate, de obicei, in trecutul mntoinriliii.;iInctlrcir:tec,lrucluui albastrzt e chetnat sd ci.r"Lte intunericul, pi uiforul
mai aplopiat sau mai indc.pirtat. inJruntin'd
soldalii, tnoorteo, a priuit drt ctproape
toctte grozdtiile rdzboiului ;i a in{eles cine sint leurio; ip;ei'
Pentru ii le aduce in prezent se folosegtc dialogui. lar le-a inclinat tocttd iubirect ;i toutd, tLdtttirctlitt ctcleudrct[ii
lntlc naraliune ;i via{a trebuie sd existe intotdeauna o cores- ei, pe opimtct.rii ctr:eia uscafi' care se zuircaleQu mor{i,i,
ponclen{5. l)ar- ficleiitatea fala de viat5, fa}d de r,ealitate, r-lul rtre- 'pe ii, mai cies, i-ct fiLc'ut nernuritori in pre[ioasa suJletului
buie judecatA dupir precizia cr-itdrui sau cutirui detaliu. I-ume,a na-
in bt"a[ele
lui operd'-

i'atd insd de autor trebuie sA fie veridicd, ,verosimild, intr'-un anu- Mi,nunotd" este opera tnarelut' Grigorescu!
n-rit fel posibil5. Ilustrdm virtulile nalaliunii iprin citer,a fragmente Cine uecle chiar o si'ngurd data pinze cu ,,ldrancd torcincl(o
<lin MESTERUL MU, dc Alexandru Vlahuld. ,,Cor ctl boi",,,Atccul, tJe la Snfirdatl'k, ,,San't,itlelcL'( etc. tlu le uitd
niciodcftil . . .
,,Cu acul ne-a cl"escLLt pe to[i, biata me1nd. $i o clatd n-am
nuzit-o plingindt-t -se ori blesLemind ori spunind ureo uorbd rea. S-a toaimpneuprmPeuieit,tngamtiruou1tcoolarcu'udcllooiann{cearxcelpeatuiszrneaeursnteeem,aptsnaeutrEameicriaeet cfpaeuucrln{sideulneaienaan,laiunarmafpdloi{iuniiqniaaef.apepprpetlieszloeacandsptaeiretleicdp,iezeuearna-t
L'rudit, sdt"acu,ta cle ea, pi-a inudlat singurd. sd. citeascit ;i sd scrie
'cq sd ne poatd inud[a ;i pe nai pulind carte. Cd ce gcoli erau pe sonalul principal Ei celelalte personaje, trdsdturile cle caracter Ei
ilTemea aceea?

L

82 0OdD

gnzldeoaeaatzisil6tec. colaoitbirmti,eocafroturilevol ulsupliinelndunoctdslrutidtf'eluiinri ilpte-eilcetmgogeirijrloeNaaaniccuoiemnlateciemleeGpvcloraSicgrarao'cirrleetoeaslrcippzuaer. irrneFs.aorpncAataserletlifetedisllsieiainrlruetpmarreelii---- piern de pragul gherdapurilor. Dundrea incepe sd. uijlie rni,nioasd,
'- e ILn zbuciutn ;-un cloc:ot de ualuri, dintr-un mal tn altul. Peste-
aclincimi, se fac oclfiuri mari, cari rotesc in loc. Ici apa se scuJund.d,
bctlborosind, ca suptd de gura unei uiltot"i, colo se umflii, se bur-
clate in orcline succesirrd. rLltse;te ;i uild fdcind cldbuci, bdtinclu-se de stinci cari nu se ud,d-
Porzestitorul poate nat'a fapte la care r:r participat sau ldespre
care ra aflat de la Vaporul merge, mai incet, rnai cu pazd. Patru oameni stau Ia
au iuat paltc lla al{ii. lUneori el povestegte chiar in fala ,,csrtlu de la ctrm,(t; amindai contandunlii, sint pe punt.e, in picioare,
intimplale. Acestiil triiesc cu ajutorul celor care r'.u" och,ii, alintili inainte: trecem printre glterdapuri. Dundrea mu-
povestirii
clifcr:itelc momente pe c,are Ie rrdd )clesfdgurindu-se clin nou ca pe gtcsle rncti tqre. CtL ochii inchi;i, te-ai crede intr-un codru pe-o
ecran. IVlomentele principale rdmin mai multd vrc'mc sub ochii pii- r:ijelie cumplitd. I)in fundul ei se-ntind, pe sub uciluri, nenutndrate
itvnaittloriielreuruluupine, uif:iirrpruecliesalaecj {niineuinngisoiea;minansaettreeiontpfureelcugtir.e.eDppeiendnect,riurciudaminfaaccpeianr'da;pi'preodcris.ieepiratiirtpodolue-l-- ,brote de pic,ttrd, gatct s-apuce uc;sul ;i sit-l fanne-n bucd[i la cea
trtui micd. neb(rgcn'e de secnnd. Aici, sub uolbura astq de uciluri, e
irzt'lteieture Balc:aniLor cu Carpadii. Pest.e puntnii lor incle;taf,i, 1)u,
sonale, pentru a explica diler-itcle c,auze ale intimpllrii sau pentru 'n(treo se furioasd, rupind cu zgoinot cele din unitd stdut-
a prezenta personajele ac{iunii. Alteori, pentlu a ,fi nlai conr,ingA- cLruncd in udLrn(r;agul acestei cioc:niri de
tqroairlp,iurroenepiicr.oucdpuudcrieasjipunettoocricfuimclcan:iacruavlriuinnteiiieseunr,eoarlipzeeraszodna.sjei ,luacproiirireciau !.ttre ce i riclir:d.-n ccLle. $i
se rnui
titc,ni, fietare uctl pttre cd strig(t, fiecare sttru'(t pare cd se 1t7i$c(1.-
;iru1 na- f)erLrltttd apa lunecd cle pe zaga,zul collttos ;i se intincle ccL o pinzd.
structuri .{,u.pta, n(tpra.snicu luptd. clintt'e c'ei cLai urict;i, cari cle ttici ircolo

I. Aul,obiografio i-rroparu:iteoir.sual lelevrliaes!ie.aEzxiep.nr-irnplufa: pAttenit;"iftiirni t,icmlinp, lci'lo'i- rttt rt pr,n'ta strdjile Romaniei, s-a incheiat. hlun[ii, inuinsi, se clcttt
,1,a o pcn'tt:. Zareu se. clesclicle. Ditt slingct, de xLb curtndturo tutui
caractei'isticc istoria
pil(trie der Ion Crear-rgd.
2. Biogr(Lfict ,are in ,Certl , uitte riul, BttJttr,tt sd intintpinc, sd salu.te sosire(L tnat'ehti fItL-
romran biografic -conatuutroint'dul r,edere persoana altctuirra; un :tot;'ti.ud.eIaotLprtrcat.gDuiln!dc"'tt-:ii,der'tpL:itrLt(Inc'i:ds.rte'oibpoiclmn'dinst i;ir:ictLuestliunpstecttl.eDaugrdt.cLpreenutrcuu
n'iata, Si .actiruitatea 1ui ,Bdlcescu ,este
Un om inLre onrrteni de Camil Petrescu. :sd strd.bcttd-nc'ctttc'e! i\ bd"tLtt, si,,Porlilt:-cle-Fiett( s-ett desr'lis in
I;ofoiicrniaetbrC3ipivn.ere-eAre.cieamuIn)nniiglnonais,ticsrpiueaartoiremd,ed-ndirnarciraaa.atutSprt:o,dogrFoorreauursiualeteaspfqcraetoecI'teeinnffeuiprmcad;err:mtntqeiitirfniAauatpilntaetptelirtneeestoviiprcoeiiuncrdositr.iodiim.lnareinipcoelolurdpairiptpideNrs.rotise-cpioomeiaalanndteeiea-
lu{u puterii eterne u utthtrilor ei.
tni.otLarip,At1cetuoilnroitilli.[utiitutr,tiienLeteutcl icnrl:iuoi ndtttLleitntote;iotn,gelic-noccldlbr.uirC.ucCituoi'tgea:ucl'cetlLi,i epa s-a;azd intre nto-
isi imping spre niazd-
stinci, curioase i;i mui
nritrul.tit'pdr,iurleinasccldesoisucilcutle(trclale,pto'atoppeutel,leacpelesstauuced, l(cttaot;-i,
lorga din Oatneni ccLt'e cLu fost. cutn, an' urect .sd.
pove4s.tiPlioculec.esatizredell-ihaoii nar:Lliune alcdtuitd dintr-un intrc.g ciclu i-n 'pul.ttt sla itttpoLt'it:r-1.
Saciorrcann in l]ortul Ancutei. cdruia nimic nu

cle

DESCRIEREA IJe.sclicre,a Pcn'lile-cLe.-irler f:'rr:e 1t:trtc ciir-t r,'olun-iul de cdlatolii
;. Ll li-ri Al. VlahulA irrtituiat Rom.dnicL pitorerLscd.. Scriitorui sc opre;te
O rern-iarcabild mostt'i de descliere r-re-o oferd un fragment din
ln iiclmiiiliie asulrra unuia clintrc ccle mai frumoasc meleaguri ale
PORTILE-DE-FIER, de ,A1. Vtahutd: 1;ai-riei, ulmdrincl .,ciocnirea dc titani.( dintre doud m:riestoase

f^ncetIS,nosaceitnrdeteelseafuscncoa;iapdsstt-rdad;t,sepprnreepaelusucfidniui!pil|,ep.rclCulermele.bsctuleerleuiummaburIdn.a{iploeri, ltot aprinse. ,:-'llnicnte alc naturii: lJundrea si muntii.
iue;te-n
se, Peisair-r1 natuliil i se' parc. scriitorului o adevdlatd ,lupti dintre
cu-mezis mui intii o dungd., o coannd. gdtbuie si crea{d. Ne apro- u-ioua fiinte: J)unAlc-a',,incepe sd vijiie minioasd, urli facir-rd cldbuci,
bitindu-l;e de stit-rci carc [ru se vdcl((, iar I]alcanii Ei Carpalii isi
{rn .,pur-rrr-rii. 1or ir-rclestalir(. Biruinla fluviului este salutati de r'iut

iliihna, caro ,sc ir..cste clc sub curmdtura unui deal, marcind unilea
'ilcstinului malt--lui flul'iu cu a1 pdmintului larii.

g4!

Prin frumuselea iimbii, prin ,sentimentele pe care ni le tre_ Tn lir.-icd, descrierea contureazd cadrul spee,ific in ,care se des-
{d;r-.lrd trdilile sufletegti ale eroului. yin epicd, tipurile 'cele mai
zeste, For{ile-de-Fier este un,ar clin descrierile cele mai reusite ale r'Sspindite de descriere sint: peisajul, portretul, descrierile inte-
scriitorului l'ioale etc.

Prezentind in_ cuvinte meqtesugite un raspe(:t erl natur.ii patrici, Procedettl, (m,odul) prin cat"e su'iitorul zugrdue;te un aspect di.m
ttctt^tu'd, o fiin[d" sau u?1, Lltcru, cu tt'dsdturile lor caracteristice, se
frruulmAusl.e,vtelaahMuludnrl-ieloarli'zeC,aazrdpaofi,cleascD:rieut"n.edraiirt1isaticpdorali1acc-decs_toFriernre, iiecargiiutoi._i.
E9MTlItIS,DIE_eS{sqCcgrUiderSepIaeCrpsAooRantaAejeGp,I'AreeLzaEelnizdtianedsIoudaginetiseStlitavvoia;cspi.eamradtentddr.ileDesiecxlecomspelbu-ririilne 'tnt.nteste desu-iere.

uicminnpuer,leDcupaonenid'ea.o.ulatEeutdnrl.aee;anioicsipinmeldbt.cnpueuearltettrereqncupuirmicnuiupinnrrc,$e,tteu,Jpniu{ipo.tece[nna..'ttt.ert]zsctdl.ecpotie.ns'tr;eeiib2,cit[t"ci,,(iicsiau-irtezp1 ec.\neeut,,swc-'dc.{wc.anrt.ntii_ut. *:1c'sCt'riuercto, autneeiccd. r,fpraogemziaenpterospariuu-pzoisrliluirnicidsenuporet creuragliezainpdte'ionbgintetelra-
tdsspidgontieeiaarettaultrnredeelf-gEnsicnqjiimliuemtoitrn-dnci-panIduitsretrsesnuclscujufruccioicfflrdiulotudoeefrn,.oeltnar!eusiin-ulsceelltiiLuc.nscsi^emiirieloic;uint,canr.pilttua'ozrrctenglcioteLo.j:tt.uhi"mojiit_rilnuoiou"pcsLLuil.ed.eu;t,linprluicsitt.t'reir-ts,Lt:teeLid(peiti..:eeia!fahooismnnrfnefdubuoutrcirtne-l,ret,tsL.di1anpet.lrneeiae,IccntcL(lttr,ibrIrLrcorindLLo.eg.s.tiLenc(ta;tLiio(citll(ipi:cnttelagnuoieuttrirrcjialriiin'sitrliiu,aed'nitpoc:pcr.ieiest:.esienp-icplz-i,ielLcerirdetrucpi,.,nneerciedtt.eea.psc.irnsrntc*-eei-"
' i-dostn:d.rne.irs:bturnEeP(!etutcrrodaainrnreletmeriacnfil,sadeescalrd'a(uccteelculausesilt,iuueneaac-coils\rapecuffrdsie{rnafi.{-(icg"It.selfciiuoiiaslrueciuetettirnus,sdscgtdioinuh,i.an-'edi5ctr',rieli{eelut|aentaisrf.ci1ci,dlnfctriJee|ecoap"eipfriit.ernreleeultlze.aeuieleceut,ze,lsir.uirnLceecLce,etzzctlsottLotiincrrpfrattasicrlt(liolrutLieeeurnlciiucr6iteitciineraitn,ou.(\2c1ulttr,ien.s',reafic,utbncirnriricrint|it.iiiutqin]t{,:r.tt*t:tetLntc.ce_-ol:.t.. nnedliul desci'ic.l'ii; ur-r astfel de fragment, desct'iind tulburdtor viafa
sirtirtrtri irr momentui inserit'ii conline si S,4IiA PE ,DEAL de Mihai
Eminescu:

Srtra yte cleal buciumul sunil cu ictle,
'l'ttt-tneLe-l urc, stele le scapdrd.-n cale,
Apele pling, <:lar izuorincL in fintine;
Sub utt. strlcint, clraqd, rn-a;te'p[i tu pe tttine.

Lu,na pe c:er Lrece-a;o sJintd ;i clard",

Och,ii tdi ntari t'cttttd.-tt J,-11rrr, <'ea rur(t,
SteIeIe nust' uinezi pe boltr.t.senind,
Pieptu) rle clot', Jrunteo cle gincluri {i-e plind.
Iiorii cLtrcl, roze-e lor ;h'uri despic:(t,
StreSine ut'r:hi r:asele-rt. lund ridir:d,
Scir[iie-n uint curnpitnu cle Ia fintirtit,
\/ulea.-i in J'tntt, fluiere rttttrtnur(t-n slind.

cspdcu'lleaaerccmveeiTit.aeiea-pniauxtdrateleruerueiigitqlranalneutitaqecipitaeriesnopscdamdeeencaplpcisferui'iclnianddnra;oveiouiiSnm.ndittrea-plic,iurecpicmniaazrta'eriiann..r1gtcirteisi:arf1ai'clegn.el,outr.quci'e:riaiclEice'camufeirnnialncccccrlltsee"ccr-luoiprz."irdi.iprrii-ei."rigctefee,itlcirloiucanblinasiaLctlcitt-iossnsntiais-.i^i-t-i .\l rr.slt'itili ttrtnlt,t'li ( lt (()ct.\u-tL spino|c
Yin. clc ltL cintp; 'Loctr:u rdsund ntai tare,
()lopotrL!. ueclti itnple cu gllasul Lui saru,
SufIet.til trt,ttt cn'cle-tt iubire (a pcn'a.

o asemenea comparalie se p.^tr: Alt,! iri, r'ttrittcl sotul in ucLLe-amule;te;
oameni, ci gi intle opelelc litcl.ai.e,. ctc. Ah! in curincl litttsu-rrti spre tine grdbe;te:
Lingd sulcirn sta-uont noi noapteaintreagd,
Ore intregti slsut't'e-{t' uoi cit itni e;ti clrugd-

facc 'u nurnni intrc rioi. IVe-ont riizitnct r:cLpetele-unul cle. Qltul

Modalitatea p.in car',c aratdrn ascmdnd'ile si clcoscbi.ile exis* Si surizind uotn. nclornti sub in'altttl,
tente intre doud sau mai, pe'soane, fenomene, rpere rite* \/eclitrl seaalcni-mu.r'-claAusiottfeal
multe de noctpte bogatd,
Cine pe
rare etc. se numegte paraleld. ltti l'octtd?

86 87

lTDeiusmectoeeqElrpimietraaoilntteuardsn_lrtosielli^usrscfbiecurgauSeepn:sragatSelthdaiincruaducl,edp,fparpedirnerismndr,cedepeacerplu,imlelibuimuuigciodi:liu\siu.aee.mernisun.zo,lats;islrriueindmfi-eridnri.iitco,a-su,,apiutrrjreaforli.pellueaitau.itn.tei.ism.pAAopscei,etfuisainplsuc.t_idL, ciilatarre valoricd, clesigur, cle vr,eme cc eroul lii'ic este gata sa-gi
olzrruie intreaga rriald in schimbul bogd{iei acestei nopli.

Desc.ierilc apar in opelele literare ori cle cite or.i creatorul
*a-Jju.r'tec';tep' esd,ciintiftdotirsesdze-;icraedplurclziinntecapreersseondaejsefaleqoca:ru-'de acliunea sau
icsupespdicsauti-ioeneaeespaeembtsn-.ibrieir.iristesamtiaepuzeneatgiuivtldu,tnidipjie(iceid:em,cln.aapemeP,zppr$Aerclleirdsiirp.aa.ienoiineul:mcralcpasipgzetnuddilgtdeaereudsernin'artnnlliedsueeieqv:sttsce:atl:reLtaciL'pzredat-tmraboaucduuaiepdeclinll,cncotnueotroqendrhterurcirur,rier,eiadaimvi,lplfdie,"reerncctestfeiiud..lnma'atslpainndic'uPcppoinetrch':reemfirtensencasi'iuurzvrfsddgamr,olrviigleu,rurr;idroreaeiiiem.nspaoedrccanntjeaipueedaogneauolmlsii-deniunooptmcrcdtdtcb;eei,idiic"llntdrcieuinr-ammtats:ianermltmarsdiifSeisgJijoe!enfucat,cieriecpdi-nn1atla'useLheilopsii,crtnniden,ceenieiiapur.eIzt,sedttutnlc.Aairiaei,,cln-seenrcctau,dluiaccleraesle.cgs:ineltrusvtrocccatu:asttods.rase.au'l(l:lumriserimt1sianritbla'iei,.d.r.cr,oi.dsseocdn.di,atzuei,nfa.tCisblarfemenlit.regaeerl-trtee:I,)isoelptieeomelivmeamnrolubcsrbo.cetirir,rinrnletrucozti..lutnooculi,ceteln-"ura-a.uier._r...ir-... tiritr e. sd-l
sqrraii"nnzdeel?,s(:totsr,rio,rismc'fdtacrpiehnraqietridsn-tiurooeepndidvaaeanc'tlrcud"eahmipialecu'earcpszsiepteudcslletccd-itriini-rerdra.tliuelncanrs'udepepma,rsinitccbeohllitrcciuamrlm(;b(i,,d,ev,liaeuruacmrzahpisiiin,nrt,cieinp,llca-uislnsecvtlclaiec'rlg.eltJaianiau,ori',u,st.srrr,o.tt.crrif_"ep.rs-i--.-l iau parte Ia
Jtmtsg-luaaorgittme:crieoelunamcmtmulouleSpncrcmoiinttrcuud[uirlideeu-cr-noeonacussuhl-tciiiLnnt-iintdrtni(ctip,scipluiseatinnir-ucpvtdstar.etn.gioanIlfaatcsVilleunainliil-pLaiuaucJ:bt,ireiianstLaatuicr:naoc.(.n.t.iptniIiolntinnupVcdt.a'r.al-.meoartiSs(_ptcesi.aotita.npieapcatllfzownidittitiiietntrt.,.t acr-

*p:uhtiepUlnunilceu'rtornliiumoiploruemcs''aicrs"cipiuelituocanereuo'dnbeaiserttcuetfains,eun'inn-itnrciafgiscipn'ac-tricert. o ,clescrier.e, r'edincl
,clin ,mediu,l socrial,
:s(rriitot'Lllui;
;l produs-o nsullla

4.icl ip',itsLIrt)itccl'sieclbaliienc.oecnatcpolccuzfipintrioiitnneda:eldl)m; a5ta)ibonLnrotuituletle;z2ati)pc. oupnrotip,rctoruzeiltisountlr;cut3lcdt).urciatq:aiccteurizcaarl'eaac;-
criteriul'caric stf, l:r il
fic'ul cl:itelr)f asupt.it bseazoaplaecs'tcestaeui ttoipiuol.lo-gii iformeaza speci-
cAroia

7. 'l'abloul, este 'uu tip dc descricre celle iufaliseaza prir.e-
-listi, obiecte ;si lfenomenc clin'naturd vdzute ca un tot armbnios,
unit,ar. Exemplu: \ralea i3isocci, zugrd,rita c1c Al. Oclobescu.

Elenteutcle componeute ale unui tabiou: n-atutredm. aActeasbtleouplruivi,co-
JolmeazA plii,'elisti, obiecte 1i fenomene clin

-{isti, obiectc ;i fenomenLr apari grupate intr'-un tot :rrmonios si or.-
g;rnizate intr-o rriiziune unit:rrd, de ansambJu, mai iargd sau n-rai
{irrritatS, in funclic cle pelspectiva din ci,rlc Ie prirre;te scliitorul"

scronul urmdr-it e'ste acela cle a sugera idci, gindur.i, si stari suflc-
tes'ti, cale, tlditc cle scriitor', sint c,omunicate cititolurui prin inter'-
rnccliul ele.mentelor clin terblou.

psibd*nlteerniitc;ncut-luearitrdyre"acio.n:itupuuidvde.dsbpeeibarxneaescsszulctaa-ecmamour-nienpatlad1ursairapiia:srtp.edtAaaNtnlrsizeanti!,rleedsifblntiigsaidnrmracuderubeacrseadinia;ntcfeqptLea.ri,,cc.sAeittmaiimcvctcuud.osll\ltaireiraen"eredabdiortpeacoulrieluroeriln-puvooiiergine:trutt'risiutsriterulueecalfsi;sltte.etstecrit.neEirltfpci cctgtaloAnaratnethid-,-u! Tabloul litet'ar- poate fi realizat 6ub fot-mi de lrlozd sau in
versnri. citcva'exemirie: zburdtoru| cle I. H. Rddulescu, in Mun{ii
in timp ce al doilea mi;carea crescinda. -\eunt[ului cle caiistrat Hogag, ocL.spelii prind.uerii de \r. Alecsandli.
2. Portretuz este o descriere care infdfi;eazr insu;irile fizice

si l,-rorale ale unc,i persoane.

Un lerxcmplu de poltlet exccp{ional cstr-- ccl pe care iI face
cronicarul Grigore Ulcche_. lui $terfan cel l\{ale.
isirrerelnrc"toa5rurgcrifiacsrilc,iuixeliletitaacctlzerelduaaltrfpidisosisrdticltercuotllcunilcleau'eisncetaelesrcretaoezmici Lpasuoteetrotnpal{taioalarrrh'aeuessntuueirlpnm-rliaoamlelcueri,ensatiinldideasetu.fliit;nei,irtaoorrbdii-
Ac{iunea va fi transpusd in p1:rnul viito.ului: Lingir ,salt'iv,
sta.-uom noi noaptea intrectgd, f c)re intregi sptme-li-uoi
cit i,r-nt
esti dragd.
Gd,sim autopoltrete in operele literarc cu caracter biogra_
latarEexparetismiapu,,nluoiapintearcainretresaegcdo,nosuremidntarecegiis(tdincidliicldd clot,i'!a cie di_ fic fie i'dependent, ca o hrcrare ar-rtonomd (cte pilctd poe-
pura, cast6. c, gi apar

E8 \. 89

z\a Autopoj'tret d,e Lu,cian Blaga), fie i,ntegrate in conlinutul opereri fnilfare gi cle gloric-, 'a\iutd pe timpul lor', atit Dacia clt qi N{oldova
Ssi pierd
(de exemplu in Amintiri din copilarie de Ion Creangd). inciepenclen{a.

care3d. eCfainreasctcerui,nzaroeba,ieecstt,eoopre,drseosacrnieSr,eolnrfe5alilsitiantde insr-rgirile tipice" Intrc cei doi erista si dcosebiri:
sociai-istorica, o tea;-$tepf:frinn,ainpt5inrci leo'eaaliesptaelriuitlouriiapcii
care ;i-au clesfdsurat activita-
lucrare stiinlific5 sau literard. ft'untinclu-sc cu putelnicul Imperiu motaoimracrsrt.riDnesci c-bari,\a,Ipo6ldrodrroa in-
in-
Caracterizarea al'e in vedere muite obiective: o:rmeni gi acti- i:termincsilfniirngac-ttc:irrnl'r5ipnivelpiliuln,luctmecimtlicistodoi-nr,diabupclila'enoceav-ufr,dfcef,u]mDnir,cao-arasuuccilaItau'ccdtSe-mae, taari,sinimbImiupntpitomcetarlipirmir-i,1l'rcai1uetpRcicreeoc'hrmlasuipoaiuurnm-rr;rnaarurliiatiapgDtuiiiletoeclrure:nib$icatpcliifelmaarn---
vit5fi ornenegti, evenimente gi epoci istorice, orinduiri qi clasc sr,'-
ciale, operele literare gi qtiinfifice, obiecte etc.

In caracterizare se recurge la seleclie, alegindu-se numai irr-
su;iri generale qi tipice, care sint esen{iale Ei clefinitorii: ele sint
prezentate gradat, in ordinea importanlei lor, ,inc?t -qA
in aqa 1'e1
releveze cele mai explesive,, rhotdritoare gi clefinitorii fapte.
Caracterizarea are scopul de a informa qi instrui. zincln-sc. in negula islo;'ici.

Calacterizarea se deosebeqte de portret plin: -iata i. Antiteza contpozitionalri cste un tip cle clescricre care pune
in fali doua fapte, do,ud ps1c6,an,e,
doud r.c.aiitafi socialc, iloui
ei'cnimentc sau epoci istor,ice, sc- cornpard
a) Portrertul este individual qi Caractot'izal'L'a al'c o arie mai ,larle pe deosebirile existcntc intre ele" Lulir cLl atta iar a,cccr-rtu.I
are o arie de preocupdri re- rrastd cic prcocnp5ri poater
strinse; se ocupd numai cie cuprincle per linga persoatlcl 'c\-oit5cbaotzrucal i't1nitiepbzrai:rlP.cinali;tialcPlrlaspsoos'sallotnrn..sasPjoeer..iaspntuotirltiiern'zrd-auirc-rillirnif!atisrfeti'irfziignauipraiolelaetruupimeGinMeooairhsgeiei
persoane singulare ca indirri- imndeivniic,iucilralese-- grupuri de oa- aie inaintasilor si r-rcvreclnicia contcmporaniloi. i;i intcrneiaza Mi-
dualitdli intr-un anumit mo-
rnc:nt al vietii lor; sociale, institulii" rai Emincscu c,onstlucfia poc.ziei Epigonii.

b) Poltretui infa{iseazd insuEi- orinciuiri sociale, errenimeirte li.
rile fizice qi morale ale unei epoci istorice, lucr'f,r'i litelare si.
persoane intr-o enumerare cit stiinlifice etc.
rnai completS, exhaustir'5 Cat actt-r'izarea face o seli'i:tle Antiteza se aseamdnd cu paralela pri' faptul cd ambele pun
fa{a in fa{d fapte, pel€oane sau realitdli
chiar; iinntylce'liierrfsrarcseillie- alt'ge si SC:r,lr- lor caracteristice, apoi sociar-istorice, definesc Ei
lnsttsit'i si;rbjlesc insusirile Ie compe'rrd unele cu altele.
carre sint
I)eosebirilc dintre palaleiS qi antitezd sint insd malcate:
esen{ii,rle , tipice si d'-:finitorii.

4. Purctlela este u'n tip de desarierc care pune ittl.ir ir-i filta a) tri'in piLlalela sc c'ompard fa1:- Plin antitezi se pun fafa in fafd
telc a arita si se confruntd faptele cu vd-
clouA persoane, cloud realitS{i social-istotic'c situ clotid cll'rse, clLlt5 ;rtit iclsui:lmlredoncalrlpilealecaii cle deose- clita plcoci-rpale cle a stiibili nu-
idei; sc c'ompard .)una cu aita gi se erratd iisemindlilc 9i cle-osebi; iicr rnlLi cleoscbir.ile existen te; se
bililt'; si

existentc intt'e ele. O palaleld intre cloud pclsorr:rlitdti isto;'jce faccr
MAal.reR'.uPssaora, laetluanacpi acriendfoplousnieta'fta'a{5uinn fald pe Decrebal ttt '$tefarl r'ci llunc irc,c,entul hotdlitor' 1te ,clco-
tnijloc cir: c'ort-lpaLa{ic. Dccr'i,rirl -,,bi t.i.
b) Plin pariileld se lr-rlcgistlcazS- In antitczd, dimpotlivS, sc face
si $terfan cel Nlare se aseamdni: qi se descriu iusu;irile in mod ttz cie iripo bole se etxage-
sit'rt personalitili istorit'e puteruicc' er- ,lbicctir;. chiar atunci clnd se
cep{i-onacletr, cttnneni: amindoi prirr fapte}e 1or, amintite cu dragostc 1,{ lcazd ii-rtcnlionat dimensiuniie si
Ji.lce cn cd.lclur.d. insusilile iuclulilor, spre a su-
intrate in istoric

admiralie de urmaqi; biinia cit ntai pregnant deosebi-

viala- prin {elut urmdril.; amindo,i aru luptat et'oic, inchinindu-si lile clinti'e eie.
luptei, pbntru indepencienla {irilor lor-, Antitez:r at'e o largi utilizare
infruntind clulrniini

incomparabil mai puternici dccit ei; in opclele litelare

- prin. destinul, $drilor pe cca'e le-cru tonclus: dupd epocr cie

90 9n

DIALOGUL VLADum:iitnRiedns;poi ugtnltind,needroiit!ri;Di;-iem-ianibcuieaitn-ciezabrsuedqtersiudcs.tsc(dtItrmnoindiscse)itpBnqturrneetstclp(rodrdnugsmha.ibi,toiatal"efsad[p.d. r.Miecdl-.e
ten, Brincu;i fdcea totusi. pdsdri mdiest,r-e qi coloane neter-
Constituie alituli de naratiune ;i cle descriai'e, al treilea rnoifl
fundamental de expunere. ninate.
Cuvintul dialog provine clin grecesc:ul dialogos : liol'bire itr
MAN)LE: I)a. Auem uiziuni d.iferite. chestiune cre tetnperannent-
Eu etn fost un sanguin ;i un lac:om cle riald. Dar artu tui Brin-
doi., c:u;i, cct a oricdrui mare qrti,st, fdcea parte din ordinea
Lumii. Cincl u murit, am sitnfit cd e mai pu[ind. ;i, fru-
Moclul rle erpunere (proc:edeul) prin cwe striitorul reprod'ucc nuL.sefect Iumind
intocmai eonuorbirea di,ntre cloud personuje .se nunteSte dirtlrlgl . in jur. Si pe urmd, sculptur(r tui . . .
VLAD: A; putea ;ti mai eract ce nu-li place lu nLine?
Dialogul se foloseqte in special in pieseJe dc teatru. MANOLE: Ffu"d menajannente, nu? Cct intre doi o(rmeni de meserie"
In cadrul naraliunii dialogul se folose;te clin loc in loc, pen,tru' Nota cle diletantism. In ceeu ce faci trL, e o lipsd cte. siguranld
a da mai mult dinamism acliunii, povestirii. Intervenfiile directe si totoclatd. o o.stenta{ie. agresiud, c'cLre pot Ji arhnise la un arna-
ale personajelor subliniazd unele amenunte privitoare la 'intlnl- 1,or, dctr nu lcr un tnester ecleud.ret. $i ai treizeci cle ani.
plare, r'eclau aprecierile personajelor ,asupra intimpldrilor ;i asupt'a f
celorlalte personaje. in general in nara{iune sau in poezie (cind to- L.
tuqi rar apare) dialogul mdreEte impresia de viafa autenticd.
in piesele de teatru, dialogui este r-nijlocul prin care autorlll VLAD: Eu n-am qeniu.
znndeaaenjzjeetvalloiotlruel.iescSuipngrtaienirudectlupeorroroiutsedel ubn;siiraeersadeeelxniuat'ilncmuticei,rand|;trnaeilieepcuiiccimtsaetrrleseaerdecpcletrinuo1'n,mccui'tltirnint',leAIafcaaiunpcvtlieidutlleentsciflldseeEinupllttle',ai:rlll:'''\cteo.)-a*-'
acliunli. Cu fiecare' replic6 confiictul dintre persot-retje se iclentificS" MANaI'E: Dtrr e sintpht cct buttd. ziuct, otnttl lui numnezeu.. vreau
s(r rectli'zez proiectul ,,zburdttorul'(. De zece ani niL qinclesc ltt
(Se duce 1a birou, si, agitat, scoate o scrie de scktile;. Uite,
el.

cun' toclte schilele gato. (r le ,aratd, febril.) In{elegi, o stetuie
pmgctiugtirttaee.trtseStitacti,istsb,uddgbieclleutrtsecutzreleeem,zsa.taot7altt,.tuuryPll eioeX.itmocst.utiunlliudcnileitaiunt.tdpera-i;unlttanid.tiien,nAud,;ars.mc(LdAddsn;eeuasin,tnptit.aetlD[oedat lpruthinmnn-(cpt.tunlcEltt
ducincl la deznodimint.
intr-o piesd de teatru lipsesc din cii:rlog intelventiile autoluiui
sau ale unui povestitot', Pert'sonajele ili ncaleszcvadclueiseteg:rinicnlubl'iulcflc1tiuslr:luotli'*"
rnentelc direct, puternic, a;a ('unl sc Iingd tine, te-ap inudfct, te-a; concltlr:e, !i,-ai, Jace ;i tu o ucenic:ie.
necleformate nici de tt'ecerea timpului, nic'i dc modul de al inlelegtr fsd(roeglgdidcedltu,uielosnrcne.iscCtd. e,fftesrap-euinii,icjnduu"c.-aDi gtitnrl:odz.tc>itciuLle?stacE, uic,?tic(peAutsaetjaiuunssdc-ltaoi tfmeiigamixi ietmdsuie.mri!qi-ciolne
si simli al altei persoanc dccit acreea care 1c-a tr'5it. etr.foric. si abi. atu'ci realizc'zd surisul inghelat a lui vlad.)

Exempiificdm p:'intr-un fragmcnt clin A4O:IRTEA LIXt/1 4i?- I)e ce riz:i?
7'IS? tlt' ]{oria Lovinest'u:
vLAD (I1 prive;tc mai departc, surizind. Apoi surisul se t.ansformi
,,MAI{OLE: ,,Asta nu-i: icleal in artd. Despre ortit uoitttrt, sd stitrn tlc: intr-un ris puternic Ei rdu): Ha-h.a-ha! CoLcLborat-e! l)untneata,
uctlbil, VIad. li-am u(tzttt atelierul . ca'pul, ,si eu, uneolta. EEti ;iret, eu [in le
personalitate. tcrtd., clar ntica mect
VLAD (crispat): Si?
MANOLE (cu precauliune, ca sd nu lelveascd plea titt'c): Cretl "''{i:

nu te-ai gdsit incd.

VLAD: Te referi Ia cdutdrile niele? ;iVlfaccills,enleu'insitiLn-t MAIYOI-E: Nu-[i plctce proiectul?
. . !.Qlsele proJttnzirrt'i, cu
MANOLE: lii sd precizezT . clespre cdutdrile forntale, VLAD: l{u-i contest un soi cle genictlitate iresponsabild cct tt unei
timi md
crispeazd. Cit for{e noturale. Dar nu-nti place. Crecl cd mi-clnl. ci;tigctt gi eu
rod,nice decit atunci cincl sti'i bine (:e Qi cle .spu.s' $i cd tneritit clreptul s(t,!i spun ci.teua adeudruri. Arta d.urnitale, nn intre-

.s-o spui,. gcohimnitt(eut,,ludnie!u-pImlroeiuclpilclcAarcctoelar. tu(ninn!taTdnreiisurti,mdetfaruetdl)..ralAlulpiuoinnlo[iegi!lieaAgpii unotimefriilicoi zrc\ol.ieJn,ieestpoiienriutteue_Lu

VLAD (bufonind): clespre nt'drefia om'ului! Vorbe, taLii. Cine mai
crede in ele,?

MAI,IOLE: $i rdspunclerile? tot uorbe sint?

ot 93

cLdeufu'at al timpului. Chiar cl.ctcd" u; ureu sfL lucrez cu clurnneala, si in felul acesta c.ptiveazd mai mult interesnl cititor.uh-ri
1'L-o; putect. Am o alt(t concep{ie despre cn'td..
(iurios): Pe dracu! N-ui nici o concepfie! NU t:.Lorului. sau
precLice mee, dar sculpttu'a mea std. Pe cincl
MAi'lOl,E t!tit-toteJciapol(t- Evtoomturibnl-.eiirnesexcpcuroc:''perfzieoialneilmiilreie,cnamt,eacic-llaiainlelosngcauilntucsrreip,ioncetaitlunilnen;ticesEefocia.leE.stctLd'EianrG'-ie,E[priL-riiisncittlerri-al;\t;,iI.ii;h:ca,ui
cind
bilbiiul(t core incearcu sd imite uorttirect . . .".

Ur-r alt cxcn-rplu este schita D-L GOE cle L L. Caragiaie:

Ca sd nu mai r(nniie repetent ;i anul acesta, meur''ntere, inomi- Ce te legeni, coclrule,
Fd"rd ploaie, f(tt'd ui,nt,
{ica gi tanti Nlila au promis tindrului Goe sd-I ducd-n BtLcure;ti de Cu crengile Ia pdmint?
zece tnai. De ce nu m-a$ legdna,
Pulirr, ne. intportd dacd. uteste trei clcLme se hotiirdesc ct p(tt'dsi Dacd trece ureitle(L nteu! . . .
Iocul lor spre a ueni in capitctld numai de ltatirul. fiului ;i nepo{e-
Lului lor. Destul cd foarte de climineald, clurnnealor Jrwnos gdtite, - €i !#:: ",;: :,':i:",*?"i,,n n,
Tu din tindr jtrecutn. e;ti,
imprettnd t'u tindrul" Goe, ogteaptd cu tttult(t nerdbdqre pe peronttJ Tot tneret t itztinere;ti.
clirt url'tict X, trenul ctr:celerqt cere trebttie sd Ie duc(t lct Bucure;ti.

Acleuiirul e'c:d clctcd se ltotdr(t;te cineuu sd asist.e La o s(trbdLoore na-
a;a trebuie s-o ia cle clintineafd. Trenul in
lionctld t;or de importantd", Gara de Nord Ia opt fdrd zece a. tn.
cai'e se D.
sui ctjunge in
Goe este foartA impacientat ;i, cu, un ton de comandd, zice tnu"untat:
!,[cnll'rnare! De ce nu rnoi uine? . . . Eu uredu siL uie! Ce mi-i uremea cincl d.e ueoutri lt
- Vine, uine acumu, pui;orul mamei! ritspunde cucoana. - Stele-nti scinteie pe lctcuri,
-$i s(trutd pe nepo[el; apoi ii pt'zue;te pdldritt.
Cd de-i.u,re1tlea. rea sau bunil.
Vintu"-mi bctte, frunza_mi sund.
Ti,ndrul Goe poartd" un frumos costum cle rnarincn", pd.l,d.rie de
pai cu inscrip[ia pe pamblicd: ,,le Formidable", ;i sub pcnnblipd" bi-
letul cle cdldtorie infipt de tunti, I\Li!a, cd. ,,a;a lin bdrba{ii biletul'c " clp.sdi.roeoii-cna.pi dufuiri"nsilca-patruupaunldo)en.adedptizpnoaidaarttsrio'teptuderorinetifpldarceuoprlifa.qtaupripdlrucetuiladoclciruieucrislc.'tact,Ipdt)urcco-dricraiaue:rsdiipcaoeemgurpuesosnroeeenptaiuiolriJcttiienalpnntoaefieep-siauatezr*ade"rm'.ppliiicrat-drsiinr.eci(tlieaenscx'a.blcriIaeen'slleaetndcoae{nztda-i
nnrin-el.Vezi ce bine ii - zice mam'trLare cu costutnul ;de
;ctcle lui

pe u----relnMEMDecaaci!nn'c'tiznnnuiiccefmLoeal,?{;.in.c.uuinotcii-lata:1unmies;;pittuis[iin;cldieinttmuzosicde'ozc. uiac.seiti.rcntatlttcn)tt'inacepolup?ciict-t. A;o se zicea MONOLOGUL

rrtcn'inel.(( dmgttscaar.aiiaocnrreamunegcioLauoclLleasoreirvnlgoefdsoumairr-malciadgtltanoeaoeintgliriefc"cooamaS,srssf-acal1t:'aru{:elintrrumseedne\cfee'ioevgnrcareibuentln,egilcrtpuelpugul',Srireotnis,islvsiitizicisunn'a-aillegareit.lusneoceararslmthiincsi'rztsareeccclieanlaeue.zznvzdaptvidrnraai.otanlgeuccgelielieetec,edrlria,geaiaotdrurrseeacutc'ctliaeanierllmsdae-;ntiumroisra-.maemsi ntciLeoictricinnstmucotssuuespgniinels-aitcirc-nese-,

Celc cloui exemple clemonstleaza ca:- ar) Dialogul fixeazd Si rCori- 95

tureazd disculiile ce au loc intre doni sau n-rai multe personaje.
b) Prin clialog, autorul dezrrdluie idoilc.. ginclulile qi sentimentcie
personajelor qi clesdrrirge:;te astf el c'irlacterizarea lor', f eiui lor de
:r fi, de a gindi ;i dc :r so compot'ta, motirzelc intime ce le pun in
miqc:are si sc'opulilc- pe c.lle le urmAresc ele in;ile ceea ('e gindesc
qi sint, intelesele si lelurile c't: animd acfiunile 1or. Prin dialoguri,
prezentarea oamenilol apare mai rzariatd, mai vie Ei mai cololatd,

94

'-t'ermenul mai desemneazd qi o specie dramaticd dc mici dimen- ,.linefi minte cuutntele lui Stefan, c&re u-ct fost baci pind ta
siuni, un terxt scurt (de reguld comic) destinat s6 fie interpretat de r:.dirr,t'i bdtrine.[e . . . o strdnrc;ilor rnei, n-a tosL
un singul actor. r:d, h'foldoua n-u f ost
o ?lte{r ;i nt-t <t cL uoct,strd, t'i tLrntct;ilor urrnasi-
Sub numele de tnonolog interior procedetul'vizeazd. in nuvela ucar.ul ut'cilar tL ur.tttcL;ilor uopl,ri, g-o
sau in romanul psihologic acele pasaje in cut'e un erou iqi anali- 1nr r:n.sfi j. in . . .',
]le sesizat ca'denla nitmic5, repetilia cu ma1'c efc.ct in siilul ora-
zeazd, gesturiie, ac{iunile pi propriile stdri suflete;ti. Este un ploce- taocrliec'v. ilp' e,,ecn'uarlreresi"carreiitlao,ru,si imleeitmliap, rsimacdadfia'arczae,lonr5rro'asIatitepcdrieod$ictedf,anto.aItne
dd5e.uofrmecavgeisnttrafolaioesxitp;riesinierommoannoulolgruolmui6ninetsecr:mioor dieqrnr.oCmaamneil
Petrescu mijloacele bunc.i retorici inidptuiesc o atmosfer-d cle epici cle ne-

ca latul
lui, Procust sau Ultitna noapte de drctgoste, intiicL noapte cle rdzboi. \u:i.i"taantc"ea-. cunt aprecia George Cdlinerscu alta clin drama iui Dela-

Numeroase crea{ii lirice, in special poeme de meditalie filoso-
ficd in care poetul igi confeseazd direct propriile ginduri, frdmintiri
gi ca intregul ciclu al Psalmilor iui Tudor Arghezi pot
gi ecdleutsSdrifie- socotite ,monologuri interioare. -

Cum ardtam la inceput, procedeul gi-a dovedit, din celc mai
r.echi timpuri ,si pind azi, maxima func{ionalitate in dramatut'gie.
Iatd spre exemplificare, zguduitorul
monolog al lui $tefanrcel Mare
rostit in actul
clin Apus ocplet,soinorfealdaemBualr{bimuii$taedfuinneastceu: -Delavrancea, ,t
scena
III, fi

OIt! Pddure tindrd.! unde sint mo;ii, uo;tri? Presdra[i . . . La Or- *
i
bec, Ia Chilia, Io Baia, Ia Lipnic, Ia Soci, pe I'eleajen, IcL Raltoua,
la Rd.zboieni . . . LIncIe sittt pdrinlii, uoqtri? Ltl Cetatea Albii, La Cdtla- I
bugi, Ia Sch,eia, La Cosrnin, La Len!e;l'i, . . . Lincle sint bdtrinul h[Qnztil
;i Goian, ;i Stibor,;i Cinde,;i Dobrtt'|.,;i Jttga,;i Gongur;i Gotca,
;i Mihqi spdtarul, ;i llea IIu.u comisul, ;i Dajbog pircdlabul, 'si
Oand, ;i Glrcrmun, ;i fiai'a palo;ului . . . Boldur?

O aclerrdratd incursiune in istorie, o pomenit'e plind de cmolii a
celor dispdruli'in luptc'le pentru apdrarea lVloldovei. Efectul oblinut
de scriitor este cu atit mai mare, cu cit interoga{iile lctorice sint
urmate de adcl'dr':rte c:rscade de nume de loc'alit6li, de nume cic vi-
teji ce au Juptat c-'roic, enumerare cate palcd nu se mai termini.
Cu atit mai implcsionant estc rdspur-rsul clat in continuat'c tot dc
$tefan, zguduitor in amintirea celui ce-a auzit aceste cuvintc los-
tite de marele actor George Caibolcanu: ,,Pdmintl ... gi pc oasele
1or s-a a;czat qi std tot pimiutul '|Ioldovei, . ca pe umerii unor
uriaqi!( O melaford cheic cu profuncle-- semnificalii, ctt rralernle edu-
cative greil de sc5pat, subliniind leL moclul subiim patriotismui.

Aceastd inculsiune irr istorie, aceastd motivare a legdturilor
N'Ioldovei cu popot'ul, ii cld clreptul lui $tefan sa "oiteascd o ade-
vdratd leclie de i'storie, in care ieaga trecutul de rviitorul lVloldovei:

96 f - flemcnte de teolie lilerdri peblr- e;evi

LIMBA SI STILUL OPERE[-OR I-ITERAR,E larca, lmbogalii'cr i_inul contr:;ilui t'sl.r'

asczat.
Stirr c'it cic cli'"'ols qi cic paLt'r-iir:ritor poatr s;i si-inc la Entinr,'scu
l,iir ttivint in aDarr-.nqd baital. cun'l e,,ctulcert. Sini, r'ut'rrtr;c,tilt: nltLntclt:
r:1ln,,Anii tii co par ca clipc. / CJipe duici ce par cir veilcuri.!( 1{),
:.iu'nii), ori clin nctstrlgicril: ,,$i rnu1.:i-i gula c1Lrlc,r,-l liltor lt'en-iui'iro

{'}- r t: cttt - at-t ar t,it ).
Alegerclr :,i fclosilca culinicicl si a cxplc,siilol figrtlatr', iL ti'o-
1..ri1or'5i a liguiilol de stii, ut'm:it'esc 1n nr:-.r'e Lln:icol) fLtr-r(iiim,:nt.ai"
Limba scrierilor literale se r:umestc limbr iitcrala altisticii, lcgl:t clc spec:1ic'iiL ltlti,.i ;i r.lc c:aiaiieiul liler:rtr.rlii cjr: ir fi crrl:c ci.r-
r:!,"z|ulLti. Ele cauta sir r1i:;r limbajului a for!5 r'on('r.'i-it'lrrcliirli, si-t
limbd poeticd, llmbaj poetic sau limba literaturii. ti'ritrsmiii,lJlrt-tt-'t'itlLti l-,1'.iit n.tijLoacc 1i;ig,,,1stic'e, c;1'r'sa lriba o cit pt:ii
.'rit i ir:L' r'on ct'cti'i.r.--
I-imba foiositi in scrierile literare se calacterizaazd prir-rtr,-nr-r a1 -rri, ut'(j;l.lr.oi'u1 si rnaL ale.s ploctrcrt-urlel ti6n,rs'ciailrrt.rii.biu-lti{i.rrinft;-lt'leurliiatr-:
o.;ocabular n-rai bogat, pritr plasticitate, adica pr-rtere;r de a sLlg(r,ii i,itr:l si i'ei-ltii c'nr'lniriiti'for"!a 1ol
lriiLo:rce.
culoarea, sunetul, forma, mdrimea sau inigt'a|ea pe ca|e sc|iitirr.u]
tre-a oLrser-r'at in lealitate si pe care le interpleteazd potrirtit pg'so- "iitl:tc chiat':i,.'ciolrr ci11'c lJur':rbstt'actizi'itc. Gertr-gi-: Cosbuc scria in
nalit5lii sale :rrtistic,c.

laapleeleSinacztoaritjdtlaoeracululivneparelst.ocri'rlc"nulosapticctc'peteearsoaolelnhalnilmSba,buici.nu"tisstticil.dc, lucne'lxinptrbimaaj rpieoe1;iLlc-o1r,i'.liri.ro^ hililrS. ,' lti',i:uii-n i'l5r'iir:'i or' .;ollfitt. in rrt.'prcvi;rui-ul acestoi: tei'ntciii
(noalrto:'r er ,,sDinlec;Lta dc luminl'(), lnmjna capii:i iot.iii nterteliala,
,trimbSapjurlepdoeeotisceibnireafac1rde limbajul stiinlific care comunici cr-inristir-rtc. fr ii:i clte cii tirisr;l unei sabii.
I
de cunostinte, cornuilicd Ei emo{ii. At'tll lui Sar,lo', r,:lnlt cttnoa;tc r-.crtttmit-iilc :i.ccir'lenca lri,,r't sii,
Limbaiui a.tisticr apale qi c:,r matcrial de exprcsie a iiieraLul'ii
g{;rpnirnouizmidpitsoeicpitmiocrbe:zi.ri-eLr)Ai,nrsi-ri(bcfaoajrumplreopcoe1editeiscutrf(uomcloitisuloelcis))tcpdoeliu:r1ie-.uairIl,iztceaorm-uezuaunraitcilsedt,icm,adaaair'nin1rr;rua,i-ln"t (;:lr'r' ntati'r'i:liiztitz-ir r-r iicr-iunt 1n ,rpll-cn!i abstr'iLr''ril. Si nc m,-arPgilnoiurnie,
capitol aI lmph'iLtiai
iri rirr l;ra.gmcnt din sripcrbirl rqtt:l,;t
icelrrr.'i\ii'rcrilk. j..Loril.or. Aici
clec'it spun i'urrir-rtclc si rnai ales altcerra ilcci, spr,ne limbaiui (,omLiit. mijioabele stilistice i:iu 1.111 ro1 ir-npurta,nt in
inrpr:'esiilol cie
viafa, in miscare , in rf ilnt;l'i,a ilezistibila:
-.siin11 rhirc'it iiL rrrarginr:a ostlo-,.r-r.li,ri, anr obsclr,rrt l'oilca folmicLl*
it'ttlul propritt tle expritnare irr .scrls ctl ttit,ri cnLtar se rllLltrc:rlL, Lrilr a balt-ii. Toate lighioane'1r.l ei dc lir aciincnii suiaLr irr zig'i:aguri
';t il. 1:I,i,rcr-'-rlrglllararcoJenalseutrdnueoi a1{sr'5:digrijetuni ccuuliL'rtriilere',s1l.ui,iibociait.re.n.miiSluucrluoutiliipp, ltio'nimri_i o.ldrr,eci,iiiplitpJri.imtosair:'vifars.riiim.seinrptai. iu-
in-
'plr;tf'i-o,ini-'c"cr,l.tieiunuiit.lc1iP{is'Lf)tlorur)ornrinillir,ttoa-tiaeilrstsctirioerile.lreinslmila\.rcact-r-slrrborisl;:tisrl.caanibpir!ir1iescmbi1il'xciatrte:ittca'iik.lnrl'i,li.tesrclepireraarfaoaccrstlhsetiorcu.lli',sep'urluiirriii;lca,a'iei-n:i.xtpffiaui1itaecdt.rallr-t.iciailcmre,aos.scrbreil:rn,i.r-aifsrcodoussiinitpi'efn'reee'cutrrtr.elicau:otrt,fin-e,.gtrilteociife'lrder:eiric,ngziJoici:si'-narlliilonrimada,tgsiraCaipdictcusiitcn'iaia,carlsgtcll:,aeor.u,.f;Soiiijc?lzairttrllir{.oiiiilrrlre-L'----ii,
rlt' Einlaarb:culcii'snii'sia()ni,s'it,o'1p,eiirseri.razlirlnnoiri.ltiei,r';;ritutairtr;ai ncslifiourlmi!iialtilionpeicsoanntcn{iigtcr-(r;r.i
r.rc ii nrl:a intrt:gr.riui popol.. s;til. Ittlgu 1o;'ci:ir.l a semnirlat l,rsc;-itdnat'ea clir.iit c citr.'iritr-:[: Lr).1]t r-
sii c qi figulile clc sti1, sr,rbiiiriinrl in ar:r:lagi tintl;, cai lc.torul spon-
in c'eca ce prirreste rrocabnla'u1, nu i;o;1i!iii lur stiListica e pliir-.. t.in, lipsit c1e fin:ilitatl ri Drjntr,rloi', in opozi1.i,.'c,u intr--t-rtllr actistica
cl1;aia in:;usirc. trxista un anitmit I'alrort it'itlc l-rogalia r,ocabulai,.rrir_rj irr'czL'ntI in celciait<-.
lIrlirt.irleFrtloe-ricocils-iriirllte'ura;nizirrr,-:'rrr'tptt'':l,;e1ssi;i,tetnirm-fliagiittcril1aest,:r',i.ris;ireoplemsitlaintbeiiitleesatm,src'ai.itSio-e;.ilui-irc1luilzriafillnicr'a.ion,1ct_clrrliicrilileLiltl:ci'nccteltri:tert
si irersonalitlr+"ea irr-tistului. r,bstL'actulni in lonu'et. La ntiLr:ii poeli ca Enrincsc'u, filaga sau ll.-
girr,::i, aceastd r':'rpacitate este cxceplional5.
l,{iit'ii sc'r'iitori inrbogit.-rsc r,,ot'abullll'rl prin c.liier'1ti-. niijlolt'r:.
l-llrr- acesl.ia nu ir('ulg neapiriLt la c'it r-ii,ri r;-iuite cuvinlc, ci 1a nu:ri"r* La Eminescu haosul ale vii. c infdlisat ca ur-i peisaj. 1)al ar.iisiul
clc geniu n-a reclLls ntaretia spaliilor infinite 1l clintensiunile unui

98 99