Andrau, Ioan - Elemente de teorie literara

peisaj obisnuit. A gtiut sd. materializeze ceea ce pare imposibii de csvskitenarsitrnaetAecec'ttsilcccde.sexct,iiecdcaiunalai,nrcmslmccisrraainiilttoamieriuliipllscopicrlzpneidcrfeisinurludrpdi aaCilndtoirecspbusrrecl,arsocriliaictAI'reo{licxr'}mpcmr.eixaillier<cra.aiptrlcerpel.rs-iincnucnr,triacai.j:trloelpirjrrrrti'linr,'
icmonpcrerestiiazadt e- climensiunile infinite aLluecuenaifvderrusluuil,uiE-mir-frielAscua
nemi'gi'i.e. In zbor:ul atenua
tit sd tlaclucd tocmai continuitatea a izbu-
miscdrii in spa{ii fdr6 margini.:

l> o r ni luc eaf drul. Cr e ;te au ad,i"ngeianFrcaclirutaivclinustlcearlro:iitirtiotiirrl-eurluptoir.oppsicrc.iezgiilniteicei;iic'iiirtf'urcaaleziidzpeecaslszteoi nisnai{ilcui leecnptioacptdisccacrleiliutfoeirliDu. lcolrarl.t--:
In cer a lui aripe, ' \tt'e'aramtanpc.oeLTad,acncliuintorlaeppicmeaatilmliuilaic.Z-Lasiihrinraiylmisala5suituansniucletlio:sr,a..ipllceo,'.,o.:r.:rsiIt-iiarnrcc.ipru'ri-monzeiriJvinimsonapjs,tztIrAidcldrcicomLri:t-*r
Si cdi de mii de ani treceau
ln tot qtitea c:lipe.

L,in ter cle stele cledesupt, n-lau. Cdci sr-iflr:tul tulbulr-. si tlupui chinuit limpczi lacr.inri varsd in
ochilor tri;ti.(. qzairar;ir sta;:rcrt, Flor.ile
Llli)iereaaxtpurn(t-fiulcg'elerrdnees-tnetlree,r-upt, }t*9, in.hllnini, pliir h-rmina

Ild.td,citor prin ele. pdmintuLui)

Tudor Alghc.zi izbuteste, de ase.rnenea, si mater-i;t|izaz.c cLxrge-. bsruicieerrsiinrdevcss'etrcsaiucrnmi eolibneiezpretozacst-icba(iJ'urrl,ct.onapuincoarloiccte'laificaclcaitljietoocnptiiarczi,ia.poni6autc.rr':1paiiblaistsuoellzualtidmt :inbeaiaiin.ttcrNear_r-r
rea timpului, durata. in pocmul Despirfire e'l pune in c'ontrast nra*
substantivului.
sura rigiclir a timpului cu clurata insd;i;

Cind an1. pLe.cat, utt. ornic"b(ttea din cea[d ror, usipvfnocinacrr"rolmciuaearSarbide.lftiiioitll'Jiasnr,acsantletuucrciaceo'ioacnnmsvolielcriinertn-rrernlirttiirtrlntl.ca.aaoulartrirtdgu,uulalulaau.inris,,ualrii'nlctnciezi-aoererlpia|aeulzrpan.dalinetTauuloiltr'-nr'coner-ubatni-tuircsriiattcla.rucr,t,tasaord.irrg,erJnigistnusecr,iniui.niiricisnti6piddcrr.sioiicirsaa;icnailarscccmelrlaljiaIrtcpaeac,sop,,tifaroirti-crfoueitepcelivrezii1ennrer.nsda._telfiiari-"-ri

Atit cle rcn' cd" timpul trecu pe Lingd" ord. . . .

qi La l-ucian I)laga aflam o altd ,,culoare a timpului'(, senindti'rtcrr

pacea irproajre nemiscarte: Timpul c:e iese din casd, f cit cla tt;ot'
l.-ai putecL'prinde icu^ I sd.-L reli.i. cu un tir de mdtasd (Estoril).
Stilul limbii sr: r'c--gdsegte in parti.cularitd{i sintacticc. $i irici.
se poirte face ;rceeaqi observalie ca lir vocahrular. Scliitorul Analiza literard nu se md.rginestc' ri.r donrcriinl li'rbii, c,i iqi ex-
nrl in-- tindc'-celletarca si_la sens_ul mai li,r'g' iil !,u\ intuiui, la stl,Lrc,lura pro-
ventcazd o sintax6 p;:oprie. Dar iqi mar-rifestd prefelinle pentlu anri* cedeeior :rrtistice, la
mite constluclii sintactice qi aceasti preforir-rld se exp1ic5, r-.u gi problemc'lc cre l'onrpozilic, mi jloaccle cle carac-
terizare r:tc, Analiza stilisricd rilr scr poate nirp.;ini la er-rumerdri. ci
prelerin{clc: pentlu vocabular, prin inti'eaga lui concreplic estc'tico- sd pror'ccleze unitar,
filozoli<'a. Via!ar cor-rceputd ca o luptd domind opera 1ui Georg,. Co;- ,sii leralizczc plofiiul stiliitic care corespuncle
incliviclualitafii at'tistului, sa lit jlot,lrzc 111;tr-rl
buc. Etica ltii este o eticd a luptei: Lupta uic.fii t:nunld aceasta iilec. cle -slii la c,on!inutul
unor al'orirme inldr-rtujtc. hr hlourtea l,tti Fulger, Cogbuc' de idei. Toate acestea sint ope.iifii neccsai e in limbii si sti-
strb 'fot'n,ir pe cci carer jelesc si, prin gurer bltrinului sfetnic, r'is- lulni unei operc liter';l'e, a unlti sct..iitor:. lr'iiliza
condamna
impiritcsei, cale se plingea rit;i{Oi crliecelimobpaersiilpitelinratrr-iunse-c('tailr's.ipcteccli.ifziecaazuAtoui'tuinlui.iinorlrr.'irc.reitccoprrnirc.tniutaurl..iru-
puncle ,,cd viafa e fumu': Vict[ct-i bittdlic: rrrsinerarcuiun.actlieentellaoerlraizmrcdeao.linivtsseautrilatoburattidlireveeaai,crelseleiti.nixluicvh:clcilielec'r1o'cingcsc'rtcniair*acteibteu.sgl1ci,le.i.ol.r;rn.siaglgineianrlli'lisonlipclilimatasbttriaaceoepil.cee_--
Doar LcL;ii se-n.Jrozesc cle ea.
grecL, /

ca uAncceoenas;ri-lnin-]lcdlecgeenreclgaiev,ieoliiintEilni ain-lrc.ianiiicalleiiscinlicmlilei;cdaerenaqtiucr-5rio. cPnirle:i,-,
sajul la Cosbuc nu e niciodata nemigc:it. i",lur numai ca in eI puislaz6
viala, dar e infdli1at ca o ciocnire intro forle opuse. lldsiritul r.r un
triumf al lr-rminii asuilra nop{ii. I)upd furtttnd, e o dr:scrierc cniou*. s,i ceea ce asigura originalitaiea nnei opere iitrr-a.e e_cte no*tatc.r
rnicA ;r ciocnilii intre lortele naturii. adincimea cle in{eles a imaginiloi. a figurilor clc. stil.

1CIO 101

Colespcn:lenia iclee-i.r,.i;;r-c..i.r, r-roliune-cut'int, inlbi'ac'd forme in- veanu, ilustreazi r-nodul curn dau textului literar for{c noi cle cv<l-
lri-iitc" l'ier:ar',.. scr'litor lsi cr"cc.Lzi un sistem de figuri c,l,,. stii, r-tn an- care gi o neagtcptatd prospetimc.
samblu cler inot'atri stilistict'. Legdtura dintre ioncl si fon-lrd apare astfel inclisolubild, cnm rlt'

Crn.' t:1i:r .'it :li.: L"-i,' :,;:tti tl irrlr.,' ;tsl)r'(.1('lr' <l':ttinante ale altfei o explica Irlar-rbci't: ,,Ca tmpul si ca snl'lctul sint forma si
'iiluiui pn,'ii ldeea, pentru rnine e un singur iucru si nu qtiu cc estc una dira
alta. Cu cit o iclee c-slc rnai lt'umoas5. cu atit flazrr c mai sonorA((.
i1lr:'lcassBticicf,cc:1\1'ctru-rv1peacirAlcciri-irntillitt.cijl-olarl'iii.l,.,-llrriino1l-ni.grrc'iorhirrri'l:io;luittl:1ni.li,iiisncgoiiir-r'carcrt'oilvi:lriilicist,i cdular"ca unrl.i stil Adevdrul se r,,crifici in stilul mctaforic ai h,ri Eininescu, Arghczi,
l3laga etc.
cea n-rai iniLiii ex- }!{esajul autorului si cu-;intele alcse ru griji si cu inspira{ie
iimbii unui autor.
..I,-'talola ctres;1.;r'r,r';.1'c 5I. Proit:;t sllr.ncit c,it.,singuri Laa poatc da urt
1::l cle ctc.t.r-rit:rlc stilul r-rit(. estc, ci:.m s,'s1it., t,1,"rerrtul ,nsential al evocd in{elesuri adinci in asocielea inspirlrla a c'nr,intclor. Eminescu
atrdgea aten!ia asupra rralorii ciUlitale a limbiijLtlui poci.ict ;i plin
iinui toxt litcr'l' si nr-' a1.r'irgr: i'r'i,t ntia iisiipl".r oliginalititli r.iziunii expresiei: ,,Cincl c vr:r'ba cio cicmnitatea, cle flunrusetea, cle.
i)oeticc. lla estc uclcs,.a icgata clc compi-u'il1 ic (clin cltL. nol'nestc): cle cileptu-
treilrearue,nEeid.srSlire:ui ri'{u-, ;1111p6'i fornra ei ll politice si li-
tt',.pniottt''ticrr,-tcc'1lr-c'cpesilislirl;tniciicic'.dic'to, niil'cxiL{'ili'1rirt:cr'ihco1luci'i-r-rtct.ocautcraopl 5r.r'iir,rl.rrLcastout'b, forma i905, p. 408). clccicie'(. (Sr,rie

,r'lovezi
.rle clisr-'ci niirnintului in si:icciin iniiloacrlor. intr'-un aforisrn r.are
t\pl:L'clr-iiteL'rcnuslct lpiirt:otrtlti',r.rLiuncieiii.,,:nggl),iclLlgi ai'ltsloctl'ii:irir:,5.,rp'ioi eJtrt-otrl.'cti.cscteairluimabtiiit
contr.llto cALtTATtLE GENERAT_E ALE STlLiJLUt

nn rni-
r'.ritor cit un n-rintuitor al cuvinteior.. Ei sc{i.rtr-: cuvintele din staren
lor nat,ura15 si le aiilui'r.in stalit;t dlr glatic..,';. Ar'csta estr,r I'ezultatul
r-tnlti proccs de clistilare a \41{il:i1or latcnte din ctir.inte si di1 con-
icxtul nou, i ealizat cle srliit,;r. Operele stiinfifice silu literal'r:, tcxtele pr-rblit'isticc si acinrirris-
trative incleplinesc anumilc cerin{c pririirrd r,orectituclinea. clnr.ita-
r\it ir:rtlcct :l i on:,ili;l.llilrtr' litct'rt.i. cstc :tll.rti.r.c:r stilisiici ctre ltietiar,fiplerogpcrineetaratele:r,ai.i;erccsitziiluuniueia, ;iai rpucroiinactiezaie.t,:\scicnsrlttriiatasteinat,,
1:r ft:lu1 erprimirii clc fapt, c.a-
ric (:ut'elj tr., cic 1a lirnl-ia oblsnuita. Accst proces incXu-
ric fi6luri cle'stil usii1p:,l,r:.iri'ri'rtLitcgelrt-liaisaticgtr:..rir.l;iefur..rit'iri.t'lculei natnlale!eer,
lit o cpoc'5 ia l;r trritol la autor" arrnonia sint calitdtile particularc.
ci.rlrta un in cele ce urmeazd ue vom iefr:i i nLlm;ri la oltelcle litelai-c.
tirr-'rmjimc1le.rscinoorrirtiiinn-Ar.ii.1;l,r-steorcnitil:tthi-r.irirolieht:icriel ,Scaocnlosrl.-tc-ltr-nltu.fii vlrst sis-
pliisticc neobiqnuite
scrir:: .,i)irr nesfir:iitE Corectituclinca stilulru irrseanrnd ]'('sDor'triir'{,rt r r-r sil'ictctc it tlol'-
xnelor grantaticaic. pe ('iu'e 1e inr,.ir!;inr ilr sc'oirlii.
rlt.paltali ri:'biitc'LLIL t:ibrd.r'iIe rt.alan,r:olir.e lie col.nului. tot mai Obsentdm ca gi in unele oltere litel'nre .ri.ate in sccolul trecut,
stlinse; batajr c'r.,};oikrr arnLrtise: silrit \'r.itila r;i plin blacir_ll cli: pe ca cle exernplu, ccle apar'linind lui L lJ. Rdclulcsc,u. Gr. Alc'xan-
pisc treuL o oJlrtre. in Lini.'t,., l)., cL.rul inturrecc.r:; din |,lrdr:l apeio dresclr si chiar lui V. Alr-.c.sancili, se intilr-resc in unclc cazuri a,ba-
irrrrcpr,r saL l.t et tt.iLre lacrintci cle r-u-tt o i'elei dintii slelu{e(. teri de la normele grar-naticaic acluaie cerc sc cxi:iica pt'in stadiui
de errolutie a limbii litc.rare morlerne.
Imaginartl.-i scr-iitoi'r-rlui lcg'cneleazd mijioacele c,'omunicdrii pen-
.Abaterea ile ia norma gramaticarli, iu:[ificuti cle anunrite con-
tlu a cl'ea rin relief stilistic oliginal, cle a vedea si de a interpreta stringeri prozodi ce, pu'rar'ri nirrm cle cle .tol eci..;rn.
lltr-nea, clc a filtla prirr t,ach'Lrl irlrllcsiiirtr"ri a1 imaginilor lor, clato-
cleri.tetecL stilul',ri lonsti il folosii'cu iuvintclor' :ri erl;r'esiilor
litA linrbajului mctafolic, ct:l mrri cicltai.t.rt c1t_- r.clrbire:r comuni; poe- tt:-ol de inleles, cu scnsnii binc cunciscute" generalizate. Clii'itatea
.e_xpcraimsidfroiirri,mruplSnrnicsienvtiatacrtict:crr tcrrnenilot. -, ;igi, obsi:r-fli, conti.;_rclictorii
zia lul Eninescu, a )ui Ar.ghcz:i, ploza lul Oclobcscu, Hogag, S;rdo- cronf,uze. iriver.-cinr-)i foi:tate. Un stil lirn-

llt:i t A.L'istoic.l, l)aetica, ri,ip-. XXIi; .,ilTolafor.a izl)LiiitE e stltnul tal,entujul, pede, cristalin, indici. un nt;11 {r sc,l'iitr.,i'. Un exontlr-ju conciudent in
a facc rnctillore fe'ri:rri: inseanlilii ir sti sti vczi aserntii'rirrile ciintre Iu- ar:est sens fiind stilul opclci lur II. Sadoreatrrr (f/crnu-Anr:u[ei, 'ln

ct'Ll r.i". Fd.etures PeLrisorulut). in ac'estc opere ai impr.csi:r c.d limba curgtl
2 a,semenea unui piriu cle rnunie.
3 '1'. Viar-ru. Problenlelp nteiaf orei, igJZ, p. !)8" ,seprt., 1915. p.128"
A!oristne, ia ,,lil",.ist:r fuuda!iilor.",
L. Balga.

i rlt 103

lJn cot'ojar" al rlarita{ii stiluh-ri este expreslr,'ihtea poetic5. Un Delavrarrcc'a spune: ,,Cuseie v*et'iti, n.espoite, dririilr<rie, iiti (L gut.t'Lttt i,,
slil cL:rr estc;i cxprcsir'. Ci-lc mai {r-ecvente abateli de la claritatea rndrturisesc ch sirirc'ia s-a incttibat
stilului sint: obscuritl:-teu. etiLittot'ul si non-sensul. Lc glsim folo- ir-r loctil bcXsuguiui cle trcliniorrra.
site cu ir-iten{ii aliistice, nlai ujcs l:i pclsonajcle create de 1. L. fiecare dln celc. piitrlr cletcrmindr.i
impresii clezcilantc. i'ri .rr.c r',rstr-itr in poten11r.rr1 urri.i
('alagiaier.
La pleanasrn se ajllrrgt-. c1r' lii ncc'unoiistclL'it liiltbii sau iusnli-
telor-O. binsc'sttcrihrni!i:ercIJsrlg.iejr-niituiilicrloI.linl,t- cliri nccunoasterea sensutrui cuvin- cienta atcnlie in folosilt':r currintr.lor:
se utcd in sus, colroLr|d in ,,biibil h,atl'inii, ii\/ansi-rti inaintt,.
Cillagirlc, aflin'l cd intr--o sal6 de jos.
llasi exist5 .,o 1e rirpr,rcttttrd in"t'ctltabiJc-i dc a putea tri sulerit6(i. Per-
sonirjul Nac Cirtarierncu clili c'cn-ledin O .sr'risoure pierdut(t rtrea sd. vd: ,C,Cinocblop'lieiannajoslsn,.ulluceestaefav'obitli,r-rpcto.lt.e.,,a. i-'cAa.r.ri.unnt ct:'riI.ir."setni!l(its. tpicoietci.xitp. lesi-
spuna cT'liaer set.el seplri:mrpulliilcrilinalrs'etlc1li'.u..n.t.aiSniiopr';orsliutilciistlantcr1-cugnogooram$al'tdi,e Joiv.nzndutorzttauiuTlnrdelaoauiuirrstraadati'cliorcac,q.AliseeioiiraI'.otsclmiaL-sitn.ctdenlcciioicp,l'raeacgungirniclia-r,r,tic.letlTtaccpslt<::rliu,.irlrvl,cl:r-idlntrrtee:ttenl,iat,ii:rriIt\rl-oimbncaEa,eae'anrir-ir,rcrirricpr-edaniilm;torir:-.ioroli,rnllr:ips,nictloe5clclceilcuunlcinntinl.uCecaptz[mncntctcqal.1-l'\l.rl,tn1lL-r,i'tlrr-'!
tir-rcie. pr'o-
unde {iunil . . ."
sint c'ci cl-iirtii... intle flun.lasii politici$, in{elegir-rdu-sc ('e el este
cprrlloiinma;cut:crlpgeitoapgliStortmot)p.aiinal":ri{iir-irrcucatsolttriritaicrt'aeiizlatur):l,i.,lsccteaiilpuaislt;ierl-pi'ssctctlsileoocnl"haij(i.io:nrrt'.i1rmPoclfi,ndr'edecn,h,uaiurocececlouser-
'in!e1cge lipsa clc c'laljtLic in crltr''rnrat'e- in lolosiicii c,Liiintciol'('olrsa{i.lte
Falfuricli clin acccitsi i',:rrrrcclie a lui Calagiale vr"r:a ,,I)in doud Pzu"it.ctltttt stiLtLlttL c'onsta
ttna, cliL{i-mi rroie: ori sa st,'r'ct'izr-ti:rsc5, primesc, clu}'atunci sd nu uz, orbresc aceeasi lirnbA, utilirz:,rlea a prin
inlelese cle toli cei care r
ceoli
se schimbe nimica, ori sir nL1 se i'cvizuiasr'5, primesc, clar atunci sd l_icreirlbeii,chcc-e'aincrdar,e,iimrcbcui rsgtanlacrleirnlcol;r(.-aSiri-i:aebxait:rce.lcsiliabaocmebaastsdtiipcr.,opitrriieclteanrticr:,r,
:i{' -schimbc pc ici pc colo, qi in punclcle . .. csenfialc. l)in
annmc in barbarisme, abuz cle' neologisme. rrlhlii.srncr sitLl pro.,,ir.rciaiisme. ln-
ncc.asti dilemd nL1 putoti icsi zis'i. Avcm, acest mod de tenlia de a te e':rprinrtr intr'-,r folnra .ileasa, pelsonald, nu e
cxplimale, un ??t;??-.rien,9- . . . ':\nr numai cd exprimalea t'cbuir: sa-si ai.br lostLll
ciamnat - cle con-
Propt.iel.cttec si:iliilui .otls1iL in {ol.a::iren cuui,t't1.ttlui cel ntai pa- sura ei. ma-
l.riuit, {L (anslrut'{iei sittii .'t,t(t: <:elei 111{ti incli<'at,e ptnit'zt & colnunica si

tturLnlui ideile si sentintatfteLe r"rsnn.tIiiooqlunttoiLhvielr-ielcoc-tiumsirnuagitnrfelovi5n"d6'sul'ri[u'rc3tcfii.ciGdnieehneertxoraoprgrlaehimbcs'atu(e(i];'cao..ln.Feal xIaisptdidli'se'acascaiiaturfzi:aaumfan;iolcliraluiipp'nees,.eftcioijamacnld,e(ee;p.'c.lIu],xi-'nei{tmefadrpccte,elrn_sr'i.tr
Ar,t'm o limba dcosr-bit cle bogata iir cuvinte si coirstructii sino-
ninrice. Tlcbuic :rles cur-intu1 plopriu conrunicirii. Ctn:ini $ uorb{t
llar a sl)Lll1er ilcelirsi lucr'-tr. clirL'. stt spune .,pe cuvint,rlc otroat'e'( si nu
,,pc Llnr-1i cl'cator currintui'i,.dal rrr1 i,,se
volbi der onoarr('; !,sr'aiat
cld r,orba(t. Gii-idi{i-r.d la ,seii.sir/ prapriu al cuvintt'Lot' titrt':t uul\ceTri.linene]rl,oruuiu'sumliriesngfse:tiaecrinllcura'cucutropiedllsol arptdlsseiictc-attoi-.eieurlrop'rea-aopirsepperaioprrclfiearrtvoueeorilesapzrtoe.ile'siipzninienietcztraaloiieonftzluiaad:rarnidtec,ncvecstilaz'iaacselirketunrcn.lit:unnliherm.ifnlsaenrpucrnpiici:ramsrlieiotne9a-pptiiirlircn"ccliarglesrcu-re"r-ld-rgcpeearicno,espltepelpeaioirrcpLreata.xro,rpil"ntusltraaicsamlct.iuists,ccaaiiecrctt..eetshis,iailli'pairatne,ciliiracieicracitf.,iilltriiiirarl**.:*
timpuri L)re1nt{t'i, il clcoscbili'a dintre 2n 'pi-itrntl qi i-n ut'e1ite,
pti etc.1 -
princi.-

Preciziutpct cere it::t.;'ei;tu.tttut'es cuuill,telor strict neces{:/r'ir co-
ntttniciirii.,.Bc!ia de c:ur,iiltr'" tlc c:rre rrorl:ea Titr,r ll\'Iiiiorescu in se-
colul tli.c'ut clucc la slilui 'pt't,,Ii.r'. cLi{tt,z. brtnzb{lslic". Aglon.relat'ea
inutili cle cuvintc nu ilicc clccit sd acopL-l e sat'ilia clc iclei, sd r5-
lrcasci c'omunicdri t clrtt'it.cftca. i ntr e' ;.r1telc. cliscursul 1ui F arfi-rlic{i este
r-rn mocicl clc proliritar':. pnndeoaosetnputiEr,recaxcaqsulri.tmEneilsgmu.svilianiiunseqnttsi.iocdccSreuo,.,smpcAdirplendiqisatdnoplierzrcineinrctoersllnilunteii-ctlJru'p-aeoirr.i"iuniacnvsnaioeupulniablcsliiet,rc,anarpaioeilctecpbtrlooerscpisitaepir,grrueerr,lnuusppiitirialleriulttcieelucirnumhaenrjuuMssraiiuiounmlrtmailiLt'ctcrilir-.i,,,'
Preciziune insemno;lzd inlAtulrrea a tot ce e de pr:isos, fird a vistei, Canuarbiri literare, despn"e stilul unuii 'cdr,ent literao extins
Ii exclusc pocloabele stiiistice clre contribuie la cxpresivitatea lirnirii.
O aglomeliire de epitrtc nu acir-rcc aclesr.ol'i nirnic nou. clar cind

lVr',,i ..Llrrt;a 5i iiteratura lonini", 1975, nr.2, p. f-i.

104 105

peste sL.('olc si pestc conlinel-rte, curn este clasicismul. $i seria poate rpieeicalirteerealrele-u:,rtl.ialuugl (t unrii scriitor cste lrrt cie {r'.,?.r.rl}t,ltLl trttlttliil,'
continr-la. si pritt, ( (n'(' ( ()trr.tL;tt
exTsre.siilor )'clc t.tr;n:itit:e
t&req sa clabinde;te un fel Ce o li sttbier:Liu, itnpre.tut[t ttt ittt ,
A callrct<'r'iz;r stilistic pe Eminescu sllt pe Lr,rc-'ian 131aga in- T esul ei propriu-ats trtistic. intbogiilite. itt ttcesttt s1i!.1it-1.e111 1, 1'.r'1ttt
seamnri a ardta, prin raportare constant:i la e,'rpresie, ce aduc ei siile lirilbii se iret';'cduc in inti"tn.itrLLeu u?1,ci in{iil:itituttit(tli, irtt t- ,
unic in c:rrlrul litclatulii ;si carlieitocer'jiir'1arpinloivpeiarsfai lper,icillasi' tsrui ciotcuuril
pe ('ar'(] il ocupir flecale i'omAne sferd Ttrcp:'ie ti.e a resinzfi, Luine<t si ttiutu. Stiiztl, e.\1e. (r:::ti,:iol'. {,.1r1)r ('
sia unei inriiuiclttctlitdfi. (T. \'ii,nn,
fali de tlrlu prozrLfo|lJ,:rr^ r?iltiuti).
tstu'i[,lepterainscpdl,ec1>lirle'inctfioarrfnaatAliec.lcpalinnucmorit-ercem1:itiiiaoiLacsrr:rpiillac victii si it:iupra ar-
Stiittl se iefc-:ri in at--r.st c'.ae l;,i maitiei'a oliqineriS'in t:.rle rrr,
lin'rbii si structurii s*arcrLtriiissitiotitirr:e:.inin\l,bttto'i-nnuindi"ne.ttllrir'nu-oipssctii.,trIrztuiol.cp-terrilcisiriir{itnlDniceadrl'.Ludtrev\ici"lura'rstc{l}r{,D1-l1'oLrL-l,tcuIc.ot,litelu.c t{etiretltca.tcs'xclrj;rr;iiicc,t'.lirtuit,i,:-
rrrhitcclonic".
1n ac'est ('ortc\t. r'czultA liresc c'ir mziicstria lLltistici ii unui
ssoi 'liietosru: lsocclo'olnssrtilteu,ieefle{louil,;spealrttciccuolamrpilnexcualrem, iijrlooatrcivc.iltocl rce1zeuclxupi raerstiisetiqci
f,istul intl.iuitittci, epo(.e,{r1L t'ert'ttl r|e cttltu,i'i: .
I)e sccl.-c'c-ocllir1ilusit:r'r.1;t'tXtt-X'rii-lienai,nsotriilrisictircorslrr'briit.fsciriltrslsiip'r'.rq. 'nApptiiir,.r-
imnapr(im'; rE-rml riinnccsl llrirn,rbprr,insltrp"eurtae-rst:iapgreezneirn-rtiar.ticosnacu'e, rap{iiclei:.rtI\l{iamiobreisi cr'oumaAfinr-e, plobletme'le
rutd iar
inceputul
iniliai :a o clisciltlinA strict iingvisticd (C.
o stralucilc r-ror-ra. lfalii clc:rtori r,1e poczic sint, fari exccp{ii., mari: stilut'ilor (l'undamentaie) fttnrtiorrrile aje Ballr') c'otsacrati -ctuclit'i ri
cunoiicitof i ai lirnbii niitiolralc in < lrre scrliu, mari cunosciitori ai re- 11mbii. Uli,erir-,r' c.{.iilccptirr
se modifica ir-i sensul r'it stucliile clc stili.;iil'A sr. olir-ntclzii.pir. sri
surseloi ci, asa ('Lim riLl 1i.rst Eminescu, Co;buc, Alghezi, i3laga, Goga hjl inciii icluarl al scriitolilor. ir-r acest s('11:i se intnrirr t-iurr-r(' r'a Lr'l
etc, Poelii gcniiili au pitruns in tainele lirnbii mai pr:ofund decit
olimenii cle stiir"rli. r'r-'i nrni lrr-rtr>r'izali. De aici s;e ck:splitrcie icieea cd Spitzer'. E. Auerb:rch etc. Atrricciatd sLrrce;ir- ca rli,sciplir-ta lingi'i .,-
ticl;i literara, astazi stilistica sc rtnei
maiestria stilistii'a a Lulul scriitol este conciilionata de cunoastelea te- bucur:5 c'le -qt:itutul stiii-,tr,
;lUton rI^ eU pIolii pr'i'lrf iLr.
melnica r resr-ri's('lor lirnbii nationaie., fiinrlc'a numai aga va putea Cc. stilistica tr':-rcli!iona1i, itr 1tl'inii:J.c
selecta ar'clc. r'csr-rlsci ('i1l'er folosite novatol si clea expresie viL:iuriii Alat'rr-i cl,:ccnii ;rle st'- o-
saie. IJintre nLlnroi r,)ir\{.)lc nrartulii I'cfei'itocrre la intensitatea cAuta- s-lt constitr,rit siills;tica slriictui;,rli:;ta, rirre oDei.eazd
lului nostlu r ir
categorilr tle .structut'ii si penti il cal'e sr,-tpiii anatrizei stiiistire con.,t,,
lilor t't'rluc 1a nrait'stiir stilistic'd, uriratoarele lersuri alc. lui Emi* indescoperirea stlueturii. a opcr'ci ca ilttreg.
nescLr riirr Cril.iciJor- rrrcj, I cvin, desigur, in ncmoria tuturor:
!n qtiinla literard. romdneasca inte-rueietor al siilisticii rnorlentr.
I ) :tr ci rLcL ini t rt ct-!,i f rdntintd
este Tudor r'/iai-itt.
l )at tLri. uii 1i 'irtLeni ntu,tte L-r crltrtula noasti'd inctrciilile. de si.ctc-matizare a plir-iciltaielo''
Si-tL lor {jlasuri, u tu minte ctia:ardalctiteercisletisctiu,l,tce1heniincre'itc' lt,*ini *$,,afltti'1r ,P.'tiloinniaeliee;' :rie textului litelar ar-r rr
Sid lrc iaate sd. Ie-a:;cttl.1,e;
sti"dcianii ut'nrAt'esc sd cri
prirne cititoljlor ,,in{elesul stinur.ilol-. cllm rrelluie;te sA se {.iteas{'i".
'C.L\ldini.dlpeettluztaretclitLgit[adi.lsri:ituscLet"ewpitntelt,.trr.tLii!..!: :tau.,in.ielcsul pildelor: ce sint in stihuli'( (XIiron Costirr, Precio.si r,"
ude gi scurta postfafA 1a \,;ictltL !tL",itii} cli oierd, in cailrui unor ,,si i; :
C c e.r pr im(r sdeualru['i e numereLor ;i cuvinielor stt'eine tik:uitoare{(, preciziui intelesar.il ,
dgeesnpurreilonratinur;ei r1pii'ill"'nciai-rtlefaiguunliuiri,rttr''lre-.ttoiltliurt,'ed'esi-.p,ira:feAti.clel. sau ale lolmr:1,r,

Ensiatievici, il
rnmonahui NIacarie, lerndchi!5 \or-ir'iilr,scLi r,,ot' ailexa lricririlor' lrr .
Cuvintul stit {din grecescul stylos : soncle.i, cicrr ;i rn'ad de {r corrform tlacliliei clasice. nnelc e'omperidii de qrcrirri?ir.rri a pot-i.,
sttie, cLt ct uorbi) este deseori folosit in n;ra:olaurrl5a:livsot,rbcilme 'sclteil;stitiinli-lrilficcr."r-
tirui sr.r'iitrlr', cie preocupate cxclLlsiv ile laiura lingiistica a gennlui.
stii clasic, rom:rntic',
beletlistic, pubiicistic si admirristlati.''. I-ui I. fuIolnar-Piu;irin ii datoram c, fletrat.icd, hiclare cAre ])r.r,
in alalir (.lL'acceptia lingr,isticii ll stllului, \rorbinl ciescori de zinti o .i proceclr.rrilol ele irazi utiliza,te ertlt r
imagine conrpleti
arta vorbirii cit si in cea a scrlsuhii.
n-ranio'ii pet'son;r1d in care scriitoi'Lil utilizcaza anumite pt'oceciee li- parliale, ne oferA TigrnzictCrt llri lluclai Cileolncarernnuta,riini ;:aenltsinaemnbtleu,l rlr',r
toliu'(', creind un stil liter"ar:. in alt sens - care vizeaz:i sfera teo-
s;il

106 I 1)7

qi mai aies notele aicdluite sub folmi cie con.ientariu diaiogat, care 1:.ea si patrur-rcl5 sensurile multiple ale imaginii :rrtistice, un brtn
'nnstrumeni de lucru qi o metodi adecvat5. constituind condifia trle-
iirsot,,sc tcrtul. '
in 1831, Ion f{cliacie Rddulescu publicia Rttqulilr sau Crornsfdcc .nrentard a in{elegerii. Dar luate in sine, formula genurilol' seru fornlil
poeziei, o lttczentaL'ct succintd a principallcior trirsdturi ciistinctive ale 'ttla'otzeocsliecSm. annuticadll nici o valoare
procesulr,ri de c,reafie, ca gi alc rezuitatuiui sdu, operl litci'at'a. Ion emolionaid, aEa cum currintul, ca uni-
Heliade Rdclulescu scria ,,. . . Poezia isi ale iimblt ci, ce si toate independentS, exprimS. intotdeauna numai rca-
o
lirtate neutra. Sensurile figurate ale cuvintelor, ca si materializarea
celelalte stiinte si melte;ugur-i. ca rsi o intciegi trcbuic sd o inveti" potenlialului expresirr a1 vcrsificaliei sau retoricii, apar doar in in-
plc('ul-t.r se invald toate iimbiie, ba inci si tr.t-ci si prin toate invd- teliorul untti conterf, concretizare a unei modalitdli neprevdzute,
{dturile care te pot face des,toinic a inr,Ata acest me;ti'sug flumos({. inectrite, generatd. de sensibilitatea unei personalitati care se comu-
Ion Heliaclc R6tluricscLl se ocul)i qi cic pr.obiema taLcntului. Ta- nicd qi comunici. Un trop sau un picior metric rdmin simple posi-
ientul linrinc, inc'tintestabil, condi!iii clcn-icr-rtala a c'r'ca{iei. Fentru 'i'r ilit5{i oferite tuturora, scheme generale lipsite d'cedlsuuiaflsedt,-i
a devor-ri lcirlitair', c1 tlebuic insi invcistit c:u sintez:r cxperier-ilelor sint investite cu un conlinut inedit, atita
anteriol' ctcsfalur"at r, i,n clomcniul artistic lespectir,r, si concrr:tizat vremo cit nu ser-
t;eas;ci drept invelis. Se nasc odati cu o'pera si nu au inlelles, si res-
in miiloacekr cic lr,rclu ]lc {,arc ti'adi{ia si palticularititile lin-rbii na-
{ionale lc intpu:e. I,'ara r,r.rltuli iru existi taicnte, iar fila talente, ;recliv valoare emolio'nald cleclt in econom'la ei. I)e aceea normele
inr,orsind planulilr.:, nLr cllxinistislctonsuibriifliictaatleiiale poctitrii, metricii sau alc genurilor trebuie inlelese ca o simplS
l\{arilc oirelc criiiiuzesr', clepisilii mcdiocritalilor. {ralrar\ra, ca u1-r fundal pe care se brodeazi frumuseli si destine ire-
1or. mullipie, noilc efor-
turi cr"catolll'c cit si in 1;t'oct'srrl lol de receplarc clc citr.c pubiic. Ele :llcti illile.

influcnlcazd ir-L cgali misula atit pe cititor cit si pe critic. Cu Ovid l)ensu:iianu se abordeazd sub un orizc)nt gtiinlific mo-
stilis,tica in Euolufict esteticd a limbii rolnAne, accen-
l\Ia!olitatca r.rtntt:nilor' luminati ai timl:ului subso'iu la ai:elul t':u1cl lnc';crezirncd'etianrseda filologic. D. Caracostea, in lucrdrile sale
lui Helilclc cle :.r lansli o ialg.i acliunc dc'tt'aclur.ele;i cdit;uc i.r capo- pc, aspectul
,\rtu tl:cetrsEiftincianleiesi,cuIs(BNuliclnuireEqmti,in1e9s3c8u)',(Bautcrualnesgftoi,rm19a3t7)sEtiiiisAtrilc.aa
clopcrclor un'n'r,r'slit tu scopul clc- a oleri modclL. de ui'rnat, a miaciia cuuin-
alginc(,-c;iobltsa,t\illiat-i'c'r:t'raitulr(udlle','ssstutitl)nss(-'irr'i.r1.i1tl.i(i(,r.i.lst.::Al csl;ciczlrt.io, lGta. 'l,ultLi intr'-o

gustul c,onteml:ol;rnilor. La tcorie si o ;coald lingvistici.
B;lr.i!iu, A. I\,Iurcsanu, Gri- 'pretnOreoupneilcdeapritnisdtilcai de proporlii, de un nivel gtiintific ;i
acea datd, elaborati de inter-
uonciur,p.Detrlastcat'allic:,it'plr:i'tce1lnr;trot'irt."'ii,tiuucrciiciiuritnscciLci'fi1rol;riurtlutr:tll-aiilluctiirsIlafoclerlimasdeeeloinrsdpr'.c,i-lari"lpL,ittrlSul i.r,l.,:r.'1;p11ritslrcgv1ca;_url.lot|rrl-firferii--i de Iorgu lordan (Stili,stica
'tnorjalogi,ci-r, 1,agi, 1941 si lucrarea fundamentald Stili.sti,ca li,mbii
rotn.Arle, Bucuregti, i944) a irrrpus prin investiga{ia ;i capacitatea sa
:;tiintificd aceastf, discipiind.
tc'aor'lLu-:i1ullopi'ecltseoantoaalitt'citi1littt liiriuiLtib:;o1.ti'rr,iac leir-ar I i,iriiLS!ilol' n;rtion:r1c si i.rfii'ntarca
irnpuncieit originaiitilii Tudor- \i.i:rnu este cei care a reugit s5 dea stiiisticii un statut
si a ltrin- rie inclependen{a. PSrtoilbisletinciaelesarnneutafcooredi.ifiecsdte$r pi nriun di normative de
cipiului cirlitAtii iiita tlc cr,l iri I'antitatii.
Titu l\'treliolescri, C. I)oi:r'<igeanu-Gheli'iL. Al. Mac'ecionsiri, Gar-a- :'i'ea!ie. Lucrarea organizare, siste-
.rnatizare si clasificarea ipotezelor, prin spiritui sintetic qi informa-
bet lbrilii.riLnu, llugcn L,or,inesru, 1\1ihai1 i)i'iigomircscu siut eritc ci- 'ltiiampamupnldm, o,,doelcadertepodeeticludcqrui uqni de culturS((. Cartea este in acela;i
tcva per'^sonalitd{i calc irlr c'ontlibuit la ciezvoitarea ginciilii noastre
literarc nrai aies sub rapolt tcoretic. eapitol de esteticd. Lucrdri ca Arta
prozatorilor T omAni, Prot;lern.e tle ,stil, Pt-oblem,ele metaJorei sint,
jiCtcut'ul,ulacisa-ni'eBsltaegtiaita, George Cdlinescu si Tudor VianLt, istoria. teo- prin proporlii Ei profunzime, operele rniltru:c ale unui stilist dc
ria isi rnultiplicA ,,puncttle cle r,cdere(r sr iri ace- in:,rlta tinutA inteiectuaii.
laqi tirrrp, stilistica r a beneficia de r-rn intc.r.es sporit si de cerce-
tEli :rprof r,rncl arte. Atta Tsrozcttoriior romdni, clc-. pildi, enunla prin intenncclirrl ;rrrrr
J.izei procecleerlor si stiiulilol judccafi de valoare asupl'a rrnui st,r'ol
Lectulii devine o inceicare dc. cleco..iific.rt'e si cit: intrr:gile .i ope- cle prozi original5 r'omAneascd. Valoarea acestor lucrdri crr prol'il
rei. Stlpinincl teoria genurilor, artistul o poate slibordona ir-rtern{iilor stilistic este considerabilS. Literatura romAneasci bcnc-Iicilrz;i.
prin ele, de un excelent si avizat comentator al ei. Studiilc srrlc ii
sak:, si cletel'minat cie acestea o poatc- transtorma sau perfec{ior.la.

1al c'ititorul, cunosoind normele crealiei literare, rfa avca posibilita-

108 109

ajuta pe iubitorii cle literaturd sd se ;ipt.opie dc nrarc:a, ai'ti, si crciij- f,orrlie dialectale, la arhalsrne, neologisme, in raport direct (ru ('oll
cd in cultul frumuselii artistice, expr:esie a unei con;tiin!c aiitcriorrn:-
roteipcseatlr.'seilnititiselcidsllictuliara:dait,'cliul,uritricrsriiruli-i'idne.stiotacrruiremc\r1eicearcnantnnucaualeizrspeatoeainntat-t-lrr.a,o.1tgruilcors'\!h':,r,cgr-piic,lrr-rrt'"lcilr;to;ictilsirrrli,tniriic.tia'iijrsi'trtcoiiccord.lcioai.iila:csrfcriirtici-i:irs).ri--.i.t,r {inntul opc.rei rcspective.
t'-riir. slilistica fsi Lriopune sd clescif reze, .sIr, r'.r,,.,Jic,2, .tii t!,e.sr.oni. jt:.t.;ti:.
si .sd recatnpuni. cJoernnoptornleennutlelaertfisratizr:eiinedpiuic.'.lurirr,,":.iolClLarlupt5alitii'rci1rtiia1rr,-eidiecr1ei,l Analiza operei literare pune in erridenld qi alte clasificiri alt'

i:r:'ozcclice si in stilttlui, dintre care vom aminti citeva. De exemplu un criteriu estr-:
t'ontut-ticii;-r1 sltiitoi'ului. AnaiizlL unei ccl al modalit5lii relatdrii folosite de scriitor: stilul direct qi stilu'|.
{)t){r'c -,u cs1.t o t--,robleit-ri ric'
fr--lm5. Stilr-ri in sine, r'hial ai ,-,clr:i s:'t ; ttr,t., rni sll.Liucl i,nclirect.
l1i:Li ;rr:irl
mtasinilitiutrdrelauenliusoccml|cuii'le.icc(.1r,lue1ali)r,rloriibiiaeiise'.tcfcoiIi+uiir'er,n-c<clar-trrilcuJuonaii',ei-cegutaii'nletcliainilluiitricib.-ic:aireL.ja.uiiielse'.c,trtlicli'iiti-il,.ler ip,naii,rrr,lg,on::lr.lini.ariaii,rulcicltalalicitcpeclirinliecccrl;.i,.r,certldApeatos1s:.iti;rrpi-c1a-:. StiIuI clirec't irrseamnd modul sau proc'edeul de expresie plin
a artisiiL,Lri. {'alc un scriitor sau personajele lui iqi exprimi gindurile sub forma
unci const:rtiri obiective.. Pentru stilul direr:t sint specifice: mono-
I)acd inzestrai'r'a ci{: ia natui d, .i.artlrrur" ,. ocalia au o inrj;oltania
LLrguI qi diaiogui.
remarcabilS in a cleveni urr so,iitcl. rlc sr::rrrd, cc1 pufin tot aiit rlcr
irri,cn:-ra si i'ablial;oiir u, cunir.rltcl,ca terlrniciii Stilul incliret't, ca structuri este cliferit. Plin intermediul sdu
;inpol'lanta e:;te r-r-iunca
;,ui1olul ut m.ireste re aiizarea glndirii.
Jiterare, cuitii.i.ri'ea cu coml;etenl6 a ar,Lui crilintuiui.
In genci'al, limbajul Stilul ittc|irect liber reprezintl acea nrocl:rlitatc de exprimalc'
t3 u1 anurxc;'cgistru de ficcilui scliiir;r', r'incL si: c,tprimi, m.sri1i-r)- lin c'arc autolul inciude in p-ropria lui relatare ginduli ;i expresii
stali sullc-tcsr.i, ir:.ir.-.ui:i moi.i" 1,rtil-r-r1 fel rrl
sau. Estc r,oi'ba rlr.. stiiul iieciirui sci-iitol.. car.c aparlin eroiloi' sdi; cimpr-ri sau de manifestare este mai ales
tmattbtitabsnoreiiavirjtlia.ranritiigzlariinrusliaa"eoslmdigtilcpntiiursrecisiiogfoitnrucigirca|sfal-rstneiuierruivcrtitniiltttr'c|Jciiucrioi'ra-os:liipidcirm,'illtaoocieir,tcasvl;ioJplril,'eefctrollliillie'ssilmci1rsrccect:,iirtAiieil'eatia;ganvtndslieestouimeienisteairireenoltbpLdellcsmcgaeel.iicisountalfg'tailetiiniimtc'ctievrstenreel.ee.rctto,uEuasicr,il,lejdsteuliefidiielosta.elrila,iupleumi'pleer{za.ieol-icL.bartcgsrlsedralomeaeeueilitsrsijiiltaoueiuqpttieiiarsrel.nstfeaiicifrdtn,ilt-1o,i:nisismtc:telanioteutie.iiidearfif,lsrrxin'irn"reriicipsi:riepnrcs.ecrtiisrittnei-upir.irmlituasan'aaclsritlo5Etrcianlilttdotsveliilcriinecucllceaiuunea,ieus.l,-ao-rtlrtstlroc,p,,Aaeet.rquret|ainrrs.seti:epotl,ticfl.,tiiimop.:finntricire,si."trttntifn,iie{inotli.p-uirf,.ccti.'iisc,|aL.t,rbC1ee"tr:.,lruic,e,clrisi]ipiicatanracIlltl,.,cr:rtii..atreln.trcrir.L,.,nu,,liaiz,r;rj-i,-i__"til:--r-li,. rir-ronologul interior.
lealitate acest stil propriu rcprezintd una clintre infiniteie r,iuianti-
posibile ale unui singur stil funclamerrtai, c'el artistic. varianteler CelitSlile genelale ale stiluiui sau cele particulare .stau la baza
stiluiui stiin!i{ic se folosesc nrnlt i:,ri:' ct:lc :rle.: r,lilu}ui administratir altui criteriu clc diierenliere a stilrrrilor literale. Folnind de Ia
sint puline pi'in firea lucluriior. ae'cst cliteriu se volbegte despre stil corect, stil precis, stil natural,
::ti!. Iimpede, stil sobru etc. dar si despre opusul acestor c,a;tegorii;
subliniern calacteristica stilului arltistic cle a pute-a lecurge ir-l :tii! obscttr, stil incarect, stil lipsit de precizi,e, stil artifici,al etc.
cleplind iibeltate ia intreaga arie a limbir ria!ionare, inclusir,, La
l)istingerea intre stilu l propriu ;i stilul figurat std la baza altei
110 clasificlri, destul de frecvent intilnitS. In cadrul stiiului propriu se
.irrr: ln veCcre f closirea cur.intelor cu in{elesul lor consacrat din
linibd, iar in a1 doilca caz crr un a1t inteles, decit cel obignuit, cel
.'.itrii;uit de scriitor, cu scopul de a insera specificul complex al
unli situalii date. I-a baza stilului figurat st6 metafora.

C alt5 catc'gorie este cea a stilului oral ;\ a stilului, scri,ptic.

SliltLl orcrl se caracterizeazd. prin folosirea pe scard intinsd a particu-
iau it5lilor' limbii rrorbite . Stiiul scriptic are ca notd distinctivd sem-

nui atenliei riguroase latd cle exprimarea in scris. Ca reprezentan{i
.pentru stilni oral in literatura noastr6 ii ar.em pe Ion Creang6 gi
i. A1. Br'Stescu-Voineqti, iar pentru stilul scriptic pe Al. Oclobescu.

ln clasifir:6r'jie ar-,ir,'.,ic mai sus acceutul se'punc pe iatut'a
lingvisticd a stiirrlr-ri. Sc irii,ilnesc insd gi r:iasificdri mai complexe
rare all in r'cdere si ai1.e aspectc, cie exemplu structura sulleteasca
llofunilii lr scriit,:.ir:i.loL', fcltti lor de a fi qi cic a privi in existenli"
n-ril('al era generala clc iciei in c'ale ei sc incadleazd, scolile sau cu;
lcritelc literrale in car-c. au activat, cerindele forma-le ploprii genu-
lilor si speciilor: iiteritre abordate etc.

Amintim c'il,cva Cin asemenea gruplri: .stilul cla.sic, stiluL ro-

tnttntit'. stilu! bcirat:.

11r

Unii cercetdtori cleosebesc stilurile literlale ciulti scoalir sau trepte osebite; rdboj; gerrulte; clrcLos intr-q. uecinic'iei noopte; plu-
curentul in care se incadreaza scliitorii, Astfel. se rror.be$te desple: nefii; iar catapeteasma lumii in adinc s-ctu innegi'if,' de a vielii loL'
stilul pcn'nctsirLtt, stilul sinzbolist., stilttl irrtpre.siorzist, slilttl el:.pre- enigmd ii vedem pe toli munci{i ett-.
siani.st etc.. For-rclui arhaic al limbii constituii: un tezanr in carle valolilt:
Exista si o altjcl de clasificare a stllulilor in func,lie cli: get.iu-
rile si spcc'iilc litelare. Dintre multele clasiiicir.i ale stiluriior. mai a;teaptd geniul unui creator pentru a le rechema la o nouf, via{6, la
o nou6 str:dlucire. Gra{ie lui Eminescu, de pildd, cuvintul
amintim: stilul drnntei, stilul poeziei, stilur, ltrozr:i crrt.is,tice, fiecar.cr deliv:rtul sdu genuin au pAtruns in iimba curentd de genune 9i
avind la lindul 1ol unele subcliviziuni. este singuml exemplu care poate fi evocat.
azi. $i nu

Alhaismeie sint folosite de obicei in operele literare cu cafac-
ter istoric pentru a reda cit rnai exact cadrul si culoarea vremii res-
pectir.e. Exemplc de- alhaisme intilnim in: Sot'ie.ski si romqnii de
MrjLoAcE FRiN CARE SCRilTOfTUL lsr iNrCCAleSre Cm.(tNreesgtliulozrzi.,siAFleraxfmii dJrculeLridrpleusNnIe.aSnaudl odveeaanrcuc,laTgigi aanuitaocfl,aNteleamI.uBl u$doai-i
posrBrLrTATtLE DF EXpRtMARE $t l5r pERFECTTONEAZA l)elcanu etc.

STILUL PROPRIT,,I

Exemple cle arhaisme: lSncieri, pcclestrali, :;url5 (instrument
muzilal), ispravnic (sef aI administraliei pubiice 9i politiei intr-un
Capacitatea scliitoruiui de a expr"ima cu rnijloacele artei litera- iudefi, m;rr;a (coioana de solclali) 11 alte1c..
re aclerrdluri genelitl-umane, c1c' a strr-rctura intr-o imagine semnifi-"
cativd aprecierilc sale clespre oameni si rriat5, echivalati unec,r.i r:u.
tehnica liter;-'rr'5, r',rdiestria artisticd nu poate fi redusd Ia sinrpiuX,
mestegug al r'elsiiicarii sau al nardrii ur:ror intimplari. il{aiestliil ar-.
tistica angreneaza intregul complex al muncii litelarc. gi cla ntdsura. NEOI-OGISMELE

originalitalii scriiiorului, a talentului sdu 1iierar.. Car fenomcn afiat in evolulie conti{ua, villa aduc'e mcreu in
Cum am vdzut, in ansamblul artelor literi,rtura srr ciiler.entiazi;
prin aceea ca iii'e drept mijioc dc expresie cuuirttul. 1)e aceea. ca existen!;r oricdrei comunit5li untane, oricdrei na{iuni noi obiecte, noi
ipnrsintituinltiei r;mi nedoiiurlenaeliotdloligissomceialoler.. Limba reflcctd toate aceste nouta{i
sb-iate,imlipmubsacalirte,,aliirrtdi a cuvintului(. Organizind resulsele limbii rror- sptts, neologisntele sint cu-
folose;te valorile cxpresirre ale cuvintului soli- Altfei
ui,nte noi, imprunzutate din alte l"itttbi ;i adnptate speci'Jic:ului Limbii
citind eg:il gindirea gi imaginalia cititorului. Ttroprii, ca ;i termenii si etpresiile care up{Lr pe tet'itoriul nafional,
Dintre mijloacele artisticc folosite de scliitor pentru imboga -
{irea c'xprimdrii altistice amintirn'. srltuism,e, neologistne, prouirt-. pentru a cleJini noi obi.ecte, fenontene ;t, realitdli din uiala social.ir..
ciali.sme, ontonime, sinonim,e etc. Iatd citerra exemple de neologisme plovenind din unele limbi
vri: raclur qi jaz din engleza, emisiune qi Jlotor din francezd., bor-
nta;ind qi lied din germand etc. Alte neoiogisme desemnind de re-..

ARHAISMELE guld obiecte 1i descoperiri stiinlifice recente, provin clintr-un limbaj
interna{ional convenlional, in care au fost create apelindu-se la ter-

meni clin latini gi greacd. De exemplu protoplastnd., teleuiziLLne,
Cuuintele uechi, iesite di,n uz, folosite pentru u et;<.tt.et nlnqnetoscop, antropologie etc. ln sfirgit, o a treia categorie de neo-
clcn' loc ac{iunea, se nrlmesc tntti logisme cc cuprinde pe acelea formate in aria noastri proprie: ge-
bine o epocd inde.pdrtat(r in care clt -
are
rouitctl, ef ect Coandd", consili,u popular, gostat etc. etc.
haisnte.

Dar nu numai genul epic si dramatic pot apela cu succes 1a ar- Problema neologismelor s-a pus acut la noi in perioada de for-
mare qi cristalizare a limbii literare. Apdrind pericolul abuzului
haisme. Poczia }iricd, in speciai aceea de meditalie fiiozoficd, ape* de neologisme (care duce la barbarisme), Ion Heliade Rddulescu, in
prefala Gramoticii Romane;ti din 1828, rezolvd problema, curn
leaz5 s,i ea uneoli pentru a crea o atmosferi de atemporal, de anis-. spune el insugi, cu ,,indr6zneald( Ei cu mult bun simf, atunci cind

toric, asa cum tulburdtor izbutegte sd creeze Eminescu in prima
parte a Sn"i.sorii 1. Iatd numai citeva exemple desprinse de aici:

772 .$ - Eicmente de tcsric llterari peatru alcyi 113

susline c6. ,,trebuie sd ludm nunta, aPterlienatrecemneultlriedbuinietr,e;icdrlretuarcaorlioi In condilii geografico-istorico-sociale ploprii. Pentru a ne relcri rrrr-
nai la importanla rnediului natural si geografic: arhitecl.ura qi nrrr-
tle unde t'rebui,e, ;i cum trebuie$.
egTsriyetuen!l5M-aasuuiosrs{eiintsuecauct.dpine,,npsetoouzldoiigluiiiLsrmeineatlleiitsutselianitnt cnphurimoabraleilyma'etaoulonngeiiiosdmloegditpsemr(im1e8loi8tr1'c)e,insictne{ teriaielc. de construclii ei au cu totul altelc. la inunte qi Ia ;es, urrr'lc
obiecte specifice erau confectionate intr'-o zond clin lemn iar in alta
ciin iut, etc. ins6;i tradilia (datini, obiceiuri, via{d sociaid, port etc.)
ne lipseEte cuvintul de iimbi c{e pind acum, iar ideea trebuie ne- pastrindu-gi comun fondul a cunoscut unele varialii qi
ll;opi gdcisrdamtnesuidnpIuizetiaeirmnetlreporEdimui isnii;ccucadvrinliinltetei'leenbocuaeisnitelraernemoauoddneesrcinuengeetirtnaeltbeauleaiseeactoditmeobrpdontupetooe-r L,sai ersinednlual,
diferen{ieri in manifestare. ei, iimba, rdminind de o re-
m:rrcabild unitate gi omogenitate, reflecti specificul ficcdrei mari
ur:riidlii ter-itoriale prin existen{a unor diferenlieri in rrocabular
cind avem cuvinte rrechi, inlelese de toatd lumea.(( numeroase qi ncimportante) si rmai ales prin diferenlieri fo-
'ttarutenCdqigina-s.icamrreitlaaatliegai literatura refiectd viaJa, neologismele bine adap- {pulin Aceste difelen-
netice (in pronunlarca unora qi aceloragi cuvinte).
de limba vie a intregului popof au pdtruns gi pi- tieli, configurincl caracteristicile graiului moldovean, bdnd{ean, o}-
literard. Daci genui epic si cel drimatic .e dr- tr:an etc., prin rapoltare la limba literard sint denumite p:1ovin-
vedesc receptive fa!6 de neologisme, genul liric, este mai reti- cialisme.
cent. Pe bund dreptate, cdci dr6ezrbieCociilremlarecotnleidnruigalvl ipsarteicdpeo-tnedremarleinsnaott'crdniedrtai5nlliui -irroemadAgenrceaigiucticriidnloesre.prviPnardtoocrlaedsauintlr
limbi dispun, pe lingd sensul- numai cuvintele mai vechi ale unei punct
tiu(t, pe care neologismele nu doilea
lor concret, ;i de o i,ncdrcdturd" ufec- intens
o au (sau nu o au incd.). Nici in acest
domeniu insd, ca dealtfel in nici un ait domeniu ai riteraturii, lege de urbanizale clin anii construcliei socialiste, generalizarea invd-
existd. Ne convinge George Topirccanr-.1, !5.mir-rtului de 10 clase, pdtrunderea presei, radiouiui gi televiziunii
absoluti gi definitivd nu (cu versuri scurte) din poeZia piimrLuart,,,
care intr-o singurd strofd pind ir-r cel mai indepdrtat cdtun a flcut ca lirnba literard sd cle-
izbutegte sd introducd nu mai pulin de tlei neologiime: vind intr-adev5,r limbd extinsa la nir"'elui majoritS{ii membrilor
naliunii. Provincialismele au regresat continuu si sint inevitabil sor-
tite disparitiei dinactrd-uanstdtizmi pscsricituolrtii- vorbind. Cu alte
,,Pdsdrile miqrutoat e istoriceqte folosesc pentru a
Se intorc din troi:ice cuvinte, chiar
Gizele depun la soare incd le mai
cla mai multd culoare specificului locurilor si mai aies personajelor
OrrE microscopice'a conturate intr-un anumit mediu rural, nu este departe ziua in care
vor apela la provincialisme numai in lucrdri de evocare istoricd.
ln mod curent, neologismele rnigrator, tropic, rnicroscopic sl,nt in litelatura romAnd, cu deosebit farmec au folosit unele pro-
1snuie1(ue(tmsreeoldipoirnnoadpluduc.neEc; stntdeeoeilnovgseiisdmedreeelaeljiutpnicrsimssedisncinutdepinrovsicenoddndtteianxlcetinroctudaltuuqtreidn,,atmifceirlcatpcivuoA-- vincialisme Ion Creangd in Amintiri din copildrie, Mihai Sado-
tcre emo{ionaid. In lirica noastr5, allturi de George Topirceanu, veanu in r:omanele sale istorice, in povestirile gi nuvelele con-
acest ,,miracol(( in folosirea neologisrnelor il mai sdvir;este 9i Ion sacrate obiclitei riieli pe care o dinuceiiaricodd,indioearpailldaridnpirmineaG. hPeroorvgihne-
r:ialismele au pltruns pind qi
Nlinulescu. Girda si Victor Vlad Delamarina
d- e an-rincloi scriind o poezie umo-
risticd in grai bdn6{ean. Abuzul provincialisme face ca aceastd

poezie sd aibd numai o valo'are minord, de colorit local.
Cu alte cuvinte, deqi necesare ca sarea qi piperul in anurnite
PROVINCIALISMELE opere literare, tot ca sarea qi piperul folosite abuziv provincialis-
mele pot dduna valorii acestora. in cele ce urmeazd, sA ne oprim
maciIfaicnr.iColeEshtliurauenrsi-titenSrleciqaztieuzpurltioaltosnuretniadaoilrenevdpo-ooipuollpiieamriroeLmvrdidnueciuotiissinleeeitbcai-utrldad,repenooe(sumderioi'vldegiizneauantenrde).ai-nnaucfdmiueimaceldesrecupsteeitae-, un moment asupra unui fragment din Arnintiri din coptildrie de,
Ion Creitngd:
114
. . . . $-epoi, Hu,nwle.stii si pe ,Dremea aceea nu erau numai a;ct,
un,strt de aameni fdrd" cdpdti,i, ci sat uechiu rdzdgesc; intemeiat in

115

cglpsttbuucoeaodiruouensiraeindit.nIatzoec.d,d,iidSl'rftc'tiisatrunmWiiiaadtl;reii;u,Tpet,tzieudrztdct?derlcnfn,aa'erutue,dairstnatnpeee"fci"tdraeedueetumctldrmiraneacuairestsntuol!aioio-dnsiblaPnTbeargdetro;tfnodruiiidnsdnpicl[icudoudata,uurlotieir.e.otlnevtinndacpacsili;.,rtaud,setu"ecitcmriba,lziapgenp,udogonctdiaap,,ulaseeac.rrslrpa[eatflicscordziitl,rLid,euadtowudu,D;mabaiie,d,arcoiirsiceeautbueetipimiom,J.rbeprdmitnncciib,creesoiuaqehil,e,,aasaniorsmcpcu'idurpcdteaer,edtlenreu,nnit'o;$tnpf.ditiranb,iruoans1ruiresumr,s(inttauen-;ocsiciscrruaiieoinisudcsl_dass,ciidgicn,ultl,.denceaiun.iiuu;tec;eclstdnqai;afii-r;casrliuiidttdohpdu,sg..?.ocl,ocdttiutdnelnulise.-iitii, Mai.cd.-ta de-i. vie
Bine-ar Ji sd vie
La inu(t{dturd.. Pin'tu noi. Ia vie.

pr"mlfmonnaaazueaprtrlrtn,teeiecstcganlueehtauil1iiapm,plpoiraeoc'diaatrarSlrii1tdi'ene5fiusai,e]a'tcericeltrcco.lmdtfiihrtdnoeoaintnavir-rlee-caurutaaiscn-rsceepfauarcraipftnuriirdtlctureoau"gi2merrregdune.rca;itaeaueilmsbiiucvuci,odnlerzuemuesaiigvadcceintuiafnl-pa'lerattuoeesgilil)dntrsmteooptrfovrevoefueiircpnnrniuecotceuutsrsi._aercc"Enl-.eis,sdivs,osmoeit"lcaciuennaatru.ttruesuielturR"nairaigacmeetdeitci,c,vasiunustrlsie,r&rgtfrgxrreiHeatiicni;ngduuiid_a_es-- -(C. Negruzzi Cum am inudpat rom.d.negte)
pf"o,epnriseuotirnceaemjeesleainstaa.fsloeeiioas,sesitaeautt(ocgclii'aoaratauncntteicnriiiz$ceuaeptcma.6pesittucor.ldeA)sscneumpmerinanei alcimipnbacarltjui.cnuelaleritdddini
Prima strofa citatd impresioneazd atit prin conlinutul de idei
Prouincialismele sint cuuinte, expresi,i, construclii, sintactice 'qi sc-rtimente pe care ni-l transmite, cit si prin mdiestria expri-
carctcteri,stice unei prouincii ;i nefotosite, d.e obicei, in tintba tite- ryrdr"ii 1or. Comparindu-gi durerea cu zbuciumul mirii, prin modul
n c:rle potrir.e5te sfirsitui versurilor, $t. O. Iosif realizeazi
t'urd'- Ere clau unei opere culoare locald gi de evocare istoricd, iar tale:r cur.irltului marea in doud rrersuri, de fiecare repe-
personajelor un ptrus de individualizare si autenticitate. datl cu alt
sens.
Abuzul de provincialisme diuneaz5 ,tn versul al treilea este vorba de substantivul mareo, in al patru-
lea de adiectivul rnale articulat, deoarece inainte std un substan-
OMONIMELE tiv. Procedeul ale ca scop intensificarea impresiei de adinci du-
rere pe care o simte poetul, cu ajutorul mai multor cuvinte in care
Te chem ;i zi, ;i noapte, dar siinlie aceeilqi forma errocatoare a unei profunde suferinfe.
Costacrhe Negluzzi realizeazl. prin diferitele sensuri etlc cuvin-
Tu nu-nti auzi i,n ueci chemat.ea tului uie un joc de cuvinte. in primul uie este adjectiv Ei ex-
$i nu-i mai fioroasd marea prirn6 starea de exlsten!5 a mamei; vers, doilea este verb (corn-
In zbuciutncrrea ei, co marea
Mea jale, cltinul rneu e mare. in a1
junctirrul 1ui ,,a ven'i(); in a1 treilea desemnc:rzi substantivul uie.
(St. O. Iosif - Mi,-e du de-un oisl Cuuintele care eu aceea;i fornzd., dar inleles difet"it se nunlesc
:.rrtistici folosirea omonimelor dd exprimdrii
116 ontamitne. in literatulir
.,ll anumitd sonoritate, iar descoperlii'ca unor scnsuri noi ale ace-
luiasi cuvint, cu ajutorui contc'xtului, mireqte impresia pe care o
creeazi aslrpra cjtitorului.

' Exempie dc omonimr:: ot:ltiul (organ al vederii); ochiul (unei
;,rpe); ocliiiuJ (unei impletituri); plural ochiuri; cocoE (pasire); cocog
(la pugci); ,saz'e (de la verl-:ul a sari); sore (aliment); casd (de locuit);
<'o,sd. (de bani); ccp (extremitatea superioar5 a corpului); cap (gef);
rrrp {in gcografie); cop (inceput'1; noi, (pronume); rzoi (acljectiv la
-lrlurai. de ia nou) I etc.
flunoalterea omonimelor e necesard pentru cd ajutd la inl5tu-
?'arca unori confuzii. Sensul lor concret apare num-ai in context,
r.ru in folosirca izolata"

SINONIMELE

,,}tr-au avut decit cu ochiul sau cu mina semn a face

$i Apusul isi impinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruin!6 se miqcar6. r'iuri-riuri,
Ori din codri rdscolihe, ori stirnite din pustiuri . . .((

(M. Eminescu - Scrisoarea III)

117

,,Sdrmanul suflet cearcd 1i nu stie Itn" cind din ocltii' de i(tratee
Ce ton sa plindd, ce cuuint T'rr tresdri scintei, sci'nt'ei,
s-aleage,
Ci,.:i toate-L ch,eutrtd, tL strigd Ei-l imbie.,c
SSd-a'smtiiacidcruPirsinusl meu sdlbatic
(St. O. Iosi{ - Tar'line) o clcttd-n ei!

in r ersuli.l', (,itatc tlin Sr.r'jsoo rect III clo Jliir,ri Unrinescu, c,,jt Cuvirrtele clin plimul vers lcdrbunii, uatrd, arde) revin mai jos
:i .sti?.nllc au (,am ."tpnicsrlirr(-tro(ncian-iiimi saigpinoili.seicnhoinvaimleini tseu),geiastrivien: ochi de ivderarsti'co, lespede de
doud a<ljcr'tir e Irr.s, olltc ar clrrsi .ens. inet:rlorizare devine sinonim cu ci se
ultimul orde prin
rsmscetuigdrigtrgioe.'dieEi"-uurt,eltuioatnslattdeibrmaaiseuundblsuelyiiannaenitertsagzceaucdsri,cetiiiiltnortdutreeicinoilni{cnsarte-epipbolioienreeetztecrila-laarel.ulseuai ilasd$itaeerter.ca'iio,ldO-ersnea.ids.IeotpxoEsdprninrf.u,ciiammlr:ri:eerpsli-t.ribaac,eirrnm.,eiltlciacemrlc-eieohsrecl-ualrclttulcnur,rila:ti--,:i consu'mQ, a se iertfit & Se
s:ltitttLi rztif pentru un ideal.
.;'stvaritl"iccir,luausriCtCraq'siulo,uiof,namLpbroileipa'iacrlitasmo;btcroneaalnbcertaeilsievipl:iilrtlruiaicretslttcucgcirs;ria,iccacrcruii:loiietleietmt.ciiorurSudlraivmeiltluruzoienibr.drart,oiuiA,ullutlfidudigmoisiusr,ciibrpnsuefugoamiaiennlz;utcaeiaamrlmte'ceiiseeuiactcai(ii',l(pze'pEcidrntmouticnorineejoesarcsuseucleg-lrilnuimdsesntebiirbeusiriilu,apiimtbfaiairtnrentieelanb, rsaomredngdeaaiae--ii
pe cuuintele (:cL,'e crLL.fr-;rmd. cliferitii, crar inleie:; icrentic .s11-i, cq)t.o(t-.
iderttic: se ntlnresc sinanitn,e.

iui scriitorii recllrg f'ecrrent 1er sinonirne pentr.u a imprima stiiu-".
irrr valietate de nuanle si incilcatur5 expresivX.
udaulie_rlnneioes.sigcecelurubiacm.intvod-oiblanaduttiseeetncleobaoirri1ore'r,egasmptandaettoearrdrl.milneuAmeintfisncaajuripeorop:qtdrrat,icrrra-dlier:.ralcicbamrieotsargbnitlameilai.li,iab.ioa"oi,rinlio,s]unicstiaaio-irnrn1na.selrbseutarraa.ioeltorri.'.rd,r,ciimg-rnatrecorar.;uernnualid:t.#eiepnc.xc:lir.c"prsMr,,t'.ei1amc"iBloioeoio.froegiiinn'.srsar-..,r.ur_nbui.-,ta,:,- sinonimc pe ('at'e se cut:ine sd le folosim juciicir:s, llnind seama 9i
,de indcntnul ,,Limba cie to:rte zilele e o unealtd
lL_sT,dd'air'ru.:sg.iitf-r:ccpi:olntedlii(S1e)_itoUir{zf.-iacdniIafa:rurirlisqeu"m,dvSa"fryiisnluipe[nli.at-ll1cueuagEylauaritt:d.eArd-isnv{e!me.ouil,.buc9socppdtcltLsu,prardn.ouuv,taHrgpr:,i"ut-nrla.ei.m:csst(xIuc(1c{itiuanmu-iocLescvtaanu:cii(nMltn,l'.eaerit-Cc'uae,cs-,idRgiiccrnpone'o,o2ebtmur'Lin,ne'nmu,aiias,tmtcerrtcnicuijRieuhutiaocroloneaq,mgc'.iriiuribena-ipaer,e,nsa"iiiupir:!ua-iriioelru,,rii,,rbr.nCr,ciciuoltte"uart,t,u.a"ncloei-ieo"m-ril.lolisa"a'ri'cbb-s,stdIJsroiarirt"i,r"rolt;,elbi..lri(.r"ai"rsrn;i"ip.i;c;r-sli"r.iapo;ai,s;;rifi;c.rua,.;siJr,inrli'.,ltca,cL:i;.re__o,:ir. lui l-r-rc.ian Blaga:
si o forrni a sPiritulrti'(.
qi alic cite-r'a sminoodn-imchei:p-z1ii'e:a1cl lia-nsefina{-iot-map5ltt;s;saperrraonr{bAi--
Iata
cinste-ono;rre;
rndclejcle;

a z-ice--ir,.'u.vinl:r--ei spunL'.

ANTONIMELE

",llucuro;i le-om duce toate, dc' e poce, de-i rd'zboi's

(M. Iiminescu - Scrisoorea .iII)

svi.imabnIonlG,,tror-egoaliepdfoidnsddteuamsidncoucnvuiimnitinui {rieumlicpsbleuar.n.iiazgiibracilr.ed,,.:erb,uitn"tetitsuelamtriifCicina-lIiituanciiir,nOcic,dt'e*, .,'Lrnclc-i bine, uu-i cle mine,
Unclc-i rriu, hop si eu{r.

(Prove:'b rorndnesc)

ICTntdL,srbe.surtiinndirilerIcqirt:ntILicsttpiir-eztdti.rieatsttir'ticlocto-jin], i,ut,trtlir,u .,Tinc't'el c--ti m-ai sluiit,
Sa te gincle;ti c-atn ars ;i noi.' ciar si-acum, iinbAtlinit,
:,4 te'-ncerci Itt b(tLrin'ele
cii pr-rir:al 1:r tinerele . - .'L

, , (Tonla Alitttog)

118 119

qi cuvintele subliniate in textere cre mai sus au fornrd cleosebite'r I'lori. ,tlbctstle tretnutrttde in u(tzduhul' tfuniiet;

in{eles opus -- ele sint antc.,ninrc. PICYaaeerrzeTsi utirzcsia'npuLri;nm-itdultrireldturzrinrucfcltlrhrueiitnintriucuaeanrcnl,eieunrriipzcceicasputIeopaapirtgidtedluatrrsseiuui llfduilceeiutlearoirnrgsdtiuntb;rla' cjdoa" jd,
Cuuintele
tonirne. c:et-e e1r .f ormd ctit'erit(r si inleles opus se nzimes(: arr-

rianfneoesar'ouamacstcAeSnairutbnn:'iint'uttae;oolaz-nicaacenoirsllm:toirtuuieerneln.uc'lecieti,.ar-fiEne'a-orr.neoatitnmosfcini-eionmimnrct.ebexen6cpreet.trc;ortimecir.as.rvaimas;atriedecnnrtifeppaAsejrro-itonn-esr-t.op_cLfru-roiitiv'g"slli"e,n;if'biolt"egc.irgrlc:ioctpe,iurut';rei.t_raiat"roji-o,to;u;u.;p;g'r"ooicrzme;lcitilbclaoiee.otnregisiantintetrtitnrr_ecei*a:. EIe trec cu l'tlrni,ci unde ;i suspind-n Jlctri rnolatic,
Cind. coltocLrd-n ropot dulce clin tdp;anul prdudlatic,
EIe sar in bulqdri fluizi peste prundul' din rdstoace'
in cuibcLr rotind de crpe, peste care lunq zsce'
Mii d.e fluturi mtci, alba;tri, mii' de roiuri de Q'Ibine
Curg iri riuri sctipitoare peste flori cLe tniere pline'

fln1,tu aerrLl udrntic de mireastnd ;i rdc:oure
A pttpctarr|or cle mu;te sdrbdtori nturmuitoare'
SENSUL PRCPRIU SI SENSUI- FIGURAT AL CUV|NTULUI
ip,rr:aotre1eiuzluCriisaatarli.ial:ner1p(lcuIataiirIteeEsemclnailntiinmcesrperccontntut.eiem$isoeitrenaut)eilceilelias, tnc'eieea,u!iicnnia,aiufndintirnineedatlrgecf:morcleocenrsleteiatclmlaiecraaeaiucfrprneuoemeranotzuia5jilsoueqci'i
{pccrvcatiluccnoio'loeimoraia;annrttbupirlpaistesboao-e.rei,stuitacriniXno'tcadanicoeenl!Xdrlstq5em"ddc.usrdItpip,c)e-erdcAedpridnceoersesassgtanrtleltdieie1'isnrfial,o'eoougtduzssa<rgliduirui'tlcr,aieosidan'edasrvtfer;.,ei,.eiieiieirben;tnpuioinxrzficpicaiiinpvdlfm'nar;islroaaici;ieifa'cmr-cmceeC:s#Li.,enr.*riferairoalutc;,tnaotn,i;riutq'.c"re"ti',ci'i-icmna;:thmdlratiim-.i.ibOfrdr*.aioun.igae,arpirlc,srito;-*iu.cf,"tnac'olrip;t'iandt-lgiilrui.eio"pd-ra,iitnt,csuodcttsaio"rat,dpa".d"r;irimatmc..r"elfgC;iiei"eranix;pr"eisi"-ren;op"ettitsiturr"r-trfosc-ro"ioimontia;mapc,;rur.do;..ot-"id'cresuf";9-;so"auipr'pJi.i-r.lrcrl"r*ao.;lJee.,apai,lii*a,a;-roc"rdii!p"'"-i,"satreaire.,-tuturp.,*ctie,spvio.onsuai,sg-_ha'gi.atrirr'ueiale,st5"ouc.'ssrirasl,.rurutn1,!iaLs,c<0errii:rra1."l;i*,,ruir:' ,-of,if-onorllt'*lorro"..ss,crF.eigl*t"eqiee"rtn;"eiq'etirnicuossldlaiaamcmtimprnb-ii1oriaetlsa:'sefite;cmeairtn,od,'lc.minpleeuerlmoncipieicnnrsaciaiairarteliitmsicttedlbedrasmeejfvudeoclquncouiiemrjdciip'rofiliiemerxuixupenpnajree'erivessinaaiuiru'ldefnCeg{tueri "iv'iiu.clirn'ni'aa,tiecraldepeoupfesrnrtuiuinen-lti
.[r'ttmpuesenlieruq'ai gpla6r-iirduonadree. in laboratorul de crca{ic al poetului, pentru
iuitpnanniemirotcsiornaeti-etsldIunPtEa)aesutnoextdirdle.pleeeueea,iratixiMlicsmtiipeoodpifasrvmhorriiernoe.maleuonciEnase"sminEie*iuaddam"csnfcioetTcteiiee_nlncoalriemisn]csitssaiduestlcacas:sdupei"cic:alorrr.amirsmecmeosm'ci,abpuopoeiirirgsununedfunstnrtsieleiua.euiroitfncetar;n,evaaiaanegE"diomnriier'pl9rtp.ieoiriai,.dennn,*"seasataiutilcci,igorit"eritt?,nr"u-iap.uiC"""r,"'tmn.;i""rot;i!"itaiiz,"h;gi;ieao""i"fsliotirFi-oJtg*.;or.i."Jir,i'irsiiiir,n''ar.9uc-trrur,ac.trsrtial-u'il*air'.ts€."c*eeptl"cuefnl*'ee.s-___e_.i atlavrrneilncuztl',eiee,trass.rccbaicftiiat'nreainirmnlteifoeoluiiptfmrlitucalciuclaiiasnn|eceJlecliovpaareuriteirtei'sti,'me. fduAalugegsetitungifmeetreilapi,,rsne1ciesLeicloavbrnieio5naemeanzleeted,fi,caicnu:t{osrepeme1aaboacmuirtieai,eq.iizciasuielAuoleulacmnoricetebillnimeegtneeculcouticutr-'
noAiP,trrmibar,ac"docoorltclanliruat.npklbr"t"rTruet:ri,d,a-t-ir;iolio,,e.tlitiepeaeou"atsritolnane,es'lctteateuc,l'iaatlen'uitscsccnutaelaailabir.surulsrl.bbeigeutrlneuei'soitlinJlieplc:lngerirfuticc.intaciirregelnaldr|eeelitiio'n{nebfepgrft"umeuealrmeuoiloiunsnisecmzldr{tstaimnuenirece,rei|atuenniiinzuideelntorviino;raitolimloidatcm,or.sebruco|ge-uielcdtelcess[rnoaLieciorpulsdoenbgautletismiiicnqiagumruipneeisiarlzbuo,luipieeciaeflatdulsl'otohvrerirrnieorarncidtanmur-l5enljtcmsbA'iioeacptianpnmnueedlalesbuu.sucalcnucDlaaasaeufiretr3co,ireetcreegrrrtottstl,ibctp'rtl-roieoiaetgrnrdmoacmnta..ril,uup,ttruatiicouriittduiz6eoirnrec--"''-i
De treci cadri cle crt-cun(t, cle cleparLe iuieitz"itcrlbincL
S.-auzi mindla rle ntireasrttd 5i rdtoare.
gldsuire a paaurii a"
Acolo,ltng(t izuoarit, iarba pare d.e omit.

1,2a r27

ipl:ueriln:*tfrcnu"ofrcd-lclriusintaiutdorneerra.aaiErnapptanirst-iu.dno'r,cifciiruoucicmlcreruuz'iinpsdee.i.lneead,saetcrfegle"alri,ermtmi,iaecinpleat-rcpeiinrootipda,iuadrutridalii,rotd.mnaiaan,trilie"t;i,mmi;io*;p;pti,;og.:.n;ts;ai'.on*,at-6_. rea In sens figut'ilt a cuvintclor: metafora, alegr-'ria, meLr:nimia 1i
tpvaaaalrLllcbipanbdliioandtSPuusditdele,rauiescsilceaacifr:njolernuosbcm'lfurslirienofullposdnert'irurtreLaieiri.spe.ngiI,lmuldifdnrpd,ugspfeuitdlaoueieblrermteiuir.rloucelatm.ua,.prtiiranieacoiuaedts.'uiei.ui-fituclaileuzgaslvtioterreordriaai.iinrrpIrgesurdoiilnrco.l."litrrutucr".aerur.r.a"e"a..e-r,c-a=u,ul,ze"i"d'rralaJilr"oir'ao"gpfa;icatntpimrortfr,eo"ionsccfa"t'ieoeiccrzr6sllei*i,:i
tspeeorneestFiubcolillelinotaesetivenioandcfdagctreiusenve'iiiamunzltuadeig. isccnduueua.mseraneisamutruiitr'nltidoi,icapogn.aivnincguimcmrb-eins, ae"r,eoag-llriinodrm.cltuueltadeitc.ilrue1r.*:.* :;inectlo"l';

,,B(tt,rinii munli. u e g tt-te cLzii-n b) Fi,:turi cle st.it (procedee artistice sintacticc) carc, ce1 puli[r in
culnri de dar cteeetiit]l,cecolrtnrilv:aet:ltacti'-pralmntbitelezatr' erhi,ipseerbroelaal,izeenauzmd etoratlipa,rirnepfiegtuifriaa"licin:teeproi-'
galia qi exclanralia retorici numite gi figuri de cugetare,
$i Dundrea
Tracti,[ia poeti(tL a elctborQt nllmcrotLse p].sibilit(tfi cie a int'!,ins.
lc*r-rgina ue;nicia. tt:rtrtruiunieItl.ei,mfbleogptdelni tsrettnasull.eAtst'etinttt'ienfoera{atrnctbeinxLdgrie:c;lteier:aurutiisnttiecist,efnielnpneens-t

Atit avem pe lumc.: trapi.

un popor Trolros (iel'rl-ren grecesc) : mocl' de t"l;riirriure, figurd cle stt'|,

i,ffi'J"-,ffi:arta s' i,n'; or.sdl,ut'iL.

intrebuinfa,r,ea clir,crselor figuri cle stil c'ontribuie la cresterea
expresivitSlli limi;ii, clinc1 mai male it'ttot'satura afectiva irnaginii

:rl ti stice-

Pentru unii teoi'etilirlni figut':r de stil si tlopul sint no{iuni

,clr n t ice.

EPITETUL

Eltitt:l,r.tl este figu,ra de stil prin care se scot in' euidenlit im-
(V. Tulbule - ilorndttirt) susit'i.le tleosebit2 ttle uttor Lucrityi sau fiin{e,;i care siielttJi osloissee;nte-
ilttr-o operd literttrd pentru tt ti ezi
acsueg,nl.isnnstd9feiigr.n.t1istettunraawlt.illnt.otdusluspfueletetcur:etrtresdd.se'uc,e'rui'niiottoct'ur-uorel iaIinmcualidrgirtianu,euaifnntt,peerraeotiruittip:paeltire'tah-,,.'zr'iuieuorriuunrrfr(nrt{ni;.rrct_nro:,, irt. cil,itctr cnunute

'tintente "

in versurile cl in Sc'r'l.soareo III a lui }fihai Ernin:si'tl:

terminologia rnai nond, sensur p'crpr.iu r,,ste rienumii cle,,oitt_ ,,lar la polrla iui cea r-erde mii de cilpete pleto:tse
sensui figurat este numit conot(;tie.
llTii cle collL-rli lucilr:tti c ies clin umllr:r-nfuR,ecocL:;(i(' .

{ie tar (id. lilrrin":rcu - Scrjsoorec III]

TROPII p'zc;ti.nz,5.ci1n;itmeticitlLi'c,it,1n:ropaesttct'Altlicmlltlrlsgein(et,a ,,m{l{ariifuvrici luaciat<rraarrieli(e( ieotcg'tesncilroel ;liuli-i
l\Iii.c'cir. o:tntr,.iti Carc, pultind coifui'i stt-d1ulito:rre pestc pleteie
ggaiulsirmeaFntboticimliooeirsn,ni:'rteeictaluooinrco.sutmvEitiIuniejrit.oeseaelaoti.remimspsai'atgiillmtiisnitbinilcoi:nerdacrai'tlroisertimcneSoriesdsi cei' c*-;irte in sens i.i--
e_xpr .,.ir. -lungi, ios r ir It-riile din ascunzi;ul codi'ilor.
pr1r,r.ea c1r,
icleiroi:, 'iol c'u a!nlolul unor acljcctir-e cste constl l,iit epitetul si in
;";ri;;;" l-lr jr-ri'iiL).u'ole tttt'l-LtLi clin poilzia in tniezul uerii Cc Geol'ge Cogbuc:

a) T'rcpi (procedee artistice morfologice) rearizafi prin folosi*. ,,Cinci ajunge la {intind,
Jos pe-o pajigte s(tracil

f t.)

123

. pune_odorul ei. l)in mind ,'{,-$Jni ca o taind cdldtoQre,
nor cu muntele uecin,
Saitii curnp dna bdtrtmd
Plutea-ntr-acest imens senin
$i se pleacd(. $i n-avea ,aripi sS rnai zboane!((

suunroilerA:coebiiaeqciteroolridaecaliusncioialteaiun seiv"icale;;n;!b' i"nisl-uqgiir;e;a;;cfafir"actecrliisntic'edr_a (Georga Coqbuc - Vttra)

,,Care cu poveri de rnuncA Prin aceastd comparalie se tealtzeazl' aspectul diafan aI no-
VTlaujnrrmiiinAcccleedtiisEv-aiinusdcpirme[iiunlugcninl;cdd., rului asemuit cu impalpabilul unei taine; imaginea norttlui c[ldtor"

Hdulincl... pe bolta senind impresioneazd puternic.

(George Cosbuc _ .Iy'onpte cle t*rd\ C,,IuJrsbarna,ltptlledteosbicrabazitm, cburupl,ucmunpuileapptudsl agtro. -s'(;(i 1at,

(Va,siie Alecsandri - D(rn, t'.dpitcut tlt: plai)

,,Surd-i sara cea cle toamni, de_ pe lacuri tcuorm-Ipenaxrparreleitasoirvsiecoanbuivemeccteuhaleu,i,(imAgiarnigsditnioreti(ie,(ldc-euoasRrceoecpteourelic|daae,daIeI-Isl,tiimnIV;prt,ui n-sei Longin)'
apa .suiri.. dea con-

_(M. Eminc-scu Ctilitz) imagina-

{iei gi sensibilitd{ii ca pe o prezen{i stdruitoare. Comparalia reali-
expresivitatea amintita fie, mai adesea, prin plasticizare, fie
zeaz\.
prin plaiarea termenului cle comparat intr-un context ,,moral(,
pmroaets;'t)aai.rnfroza'tietc')o(rsrieai aesrpiizitacetrtitdipceearosrboiitcne.ierfaiicrpiir"efrne(recrxuvcem-nt ttprlsiri,c folosesc terrncnii epitet icordfndu-i o dimensiune in consecinfd. In c:otnparc$iile plctstici-
zante sporul de concretele se asigurd, in general, utilizindu-se drept
rr""riJil,'*""-pru or,;-
,,,iiigrrii;;;';i* d.e c!o-.
termen sccund unul de aspect mai concret decit primul.
Comparaliile se introduc de obicei prin cuvinte ca: astfei, ast-
dfdcrrcinaneidooud;mbuss.uoeEaeplG-cfnlsapeedeea,lxi.ei,tnsteleiarlunillautuafliuunitlaligldtizcaoeeeez,rc,ssilstMaciitimtttessreeeauitvacutcat,Iqe*u,tel^CiiumnrzclJ,cieiouspmtt,aceescm(tamn.ni<iioaeteat.n."rutninaeciieim.rcasi,nalpalp-r"iu,"ai[.aennati"gelp.adti*'r"*crii,etc't;rer".ei-,rp1ite-,,ae'lvotmiisoc.;cciecrrnaaciinii;'trtor,cpr,';ba.',rou;o,,ar"rleerrir;sva"zl;uts'iciior''aiigri.'saiJa"tptui1nit.orcon'Ls,pi,ri,ipu,'rui,'.irfirl-ca,aiii'r.ntt.rio",aot"a,.ca,rrect.eii,rgfiril,,tnrcnfiit.eie,reusri*te_-ee-.l, fel cd, intocmai ca, asemonea, c'um, aidon-ra, asemanitor cu etc.

,,Slor,s de foc qi slova fduritd
imperecheate-n carte sc miritd,

Ca fierul cald' imbrd[i;at zn' cle;te(.
(T. Arghezi * Testarnent)

Este erriclent cd, in primul caz, ,,slouQ de Joc" qi ,,sloua !du-
pltdiiinerdilcnu(lntcgrcoaaomtdnaisp,{tiaaimtru,aiigileinads-slopimiairdasaogiliuiaand,seumia,ll,errCata,c,csfolfuoiruevecirnLustieflmdlcoubarot.lidlt,Id'ui,"m,z,silbuionrnuodetv'laaid;{aeli;otrJrio9neci "mccrlxeeuppn;trrceeimaz"eaiinnatd--r'
COMPARATIA impune ideea
,,Se mEtri,t(r(' compalalie se cle duratS. fi una dintre cele mai vcchi
arebeic'ecrlioeambpuctanzrauaiulitaneorenrstteinensJumiggaiuriir,apcuco{tleriLntsrcntiuel,qac,ascrr:elouuts(ect upreraicprintizu,-eratmuzd"arifpicrrit,ui'n.t{ooa.srpdct.utnut,r.cL,t_-.^
Despre spunc cd ar IIiQda 9i in Odiseeo, ape-
L24 figuri de stil. Sigur este cd l{omer, in
\eazd Ia ea f|ecvent, cttltirrind in special comparalia dezvoltati de-
numitd mai tirziu, in"onoarea lui Homer, cotnpara[ie ltomericd.
In literatura romdnd gdsim comparalii hornerice in multe opero

1t6.

apar'tinind lui lon Bucliri Dcleanu. r3dobcsc,u, l{. Eminescu, C. ltoala mumi,i, imagine concretS, accesibild sl cu
Flogag, L. Blaga ;i mulli aifii.
a lumIaitidduenLuecxieamnnBiulagcaiin, .ipiio,=ezgia"f umand sensibilS.
paraClieoim, -pcaornosfitait-uimitdagdininetrr-eupnreczoinmtdp.lecemaemntaciirsciummpsltianfoliraml a ('olll-
compara{ie ampld, homericd; Ew nu. sL,iu.s. r:orolct cre ninuni nrorl.
O"rr: citat alcatui'cl c., irserneneg
comparativ sau dintr-o propozifie:

$i-ntacm.ci cttm razele ei albe iwttt ,,Ca uncla ta striuitit gem.em
nnluiretn;itce;osr iemar,a(ti, ci tr $i noi, tor' ardiii tdi buni'(
tare emur dto ctr e
(O. Goga - Oltul)
taincL nop[ii
apa imbog(t{esc pi ezt intu,nedct'ta zare
cu lcn'g1i Jiori de .sfint mister
;i tot ce-i ne-nfelc:.s Comparc$ia-puracligmd (gr. pctradeignta, Iat' paradigma
exemplu, mocl'.:l) are primul tc|men format clintr-o propozilie corn-
se sc:hintbd-n ne-n[elesuri ;i nLai parativd:

Vec'irile katate letoricd ctistingcari doui feluri c1e cornparalii : slava,,Comuemnemaslcndi"n(cniufdieldrtuulrilluegliuniaIlepaegofieeBr,asaaqraabm.d.n-i)ncd Ei pe om
retoricd. Ei poe.ticiL.
Comparalia parabold (gr. parabol€ :
ncaut!,oioaCnrooelm.uDpIae{.raeK\xioaegmraeplrtriouicr,eiciandnu(CsSual)tuut1i1no,,t;r1adIt.oeriicledic).haicvieeare fu^nc1iu rrr cxcnrplili- realizeaz1, in fraz6., primul termen putind camparafie) alegoria se
d.e istorie
lct cursul fi reprezentat prin clou6

sau mai multe propozifii. De exemplu:

edaticre.ae5c,iip,ntc,cOtuenimrtcraoupasi_lrieSemgcrpeire,eanlocnaeriara.ergScrpeeaiocnrstrhietudir,eluamdtierad,ict-racdceLarbrareeucidneienfslsiufctioimiccrlfuaelioescmuerinplna-ersitl.no(-rr.tr1.rr,-u'^"srAncrooi$maii talic;nc;e;eu;euaam."ca":rienupolLrapiessodjot."srs-i, S,,Cdorafbludtuqri iei tcteinrlbmcilndespdo-ir;paor'5a,rteci-ottr'idpvraieflio?m( ida,
-(Tudor Arghezi Neh,otdrireJ

c,lc-aIludldoi.,iocaccoomncpr.at,ria: fie in care pt.imul termen este abstract, iar cel P|ezentim citeva clin cele mai frcci'ente val0r-i stilistice ale

cornparaliilor:

,,l\{*atir.r-r dc tinc poezic, 7. I[r.oimrtoicrdis.,tics:adtir-i,c,dC-6-s,C,Mapevniiinenustclrtervelentcrohisriotc,ciomccaaniibtarlboauanrsiuctnatSd(e'. pir((.
Ca un r.opil rle prtctia mttmii 2.
Sa trec cu tine punlea lumii
Spre insula cle vesnicie 3. Iliperbolicd ( exagerare intenfionatd):
La c'ap5tul de dincolo ari lumii,.
,.in urma 1or, incet, fdr'6 zibavd,
(Ai. philip,pide _ M_atirn de tin.e, puezze,\ Ca un blestem din vt'cmuri innoptate,
Ca o pedeaPsd-a veacuri de Pdcate
:aiprrtea,n,rPeeompcruzeiraizr(ei(n.ctsiI)teeca"atleeciea'mcasepnpnuo:ictJauirmlbsspteelazacirtl..ieltp;rreitnudtirrer."utp,rocrlerc-zalie;tc;tlCriual de flumos, Vcnca stapinul qlici oclrdslite((. Claca;ii)

1i totoclatd (O. Goga -

urt, copil de

t-r.iteraLritA, pEuddituGr.a. Fierdscu, Gh. Nitd, Mjc diclionar intlrumijtor in terminolo(tia 4. Grotescd reliefetarzl uritul, cliformul, ridicolul, cirricaturalul
Ion Creangd, 1979, p. 110. - prin exagerare:

x.26 727

,,gi gr-un-rajii tai umfl:,rfi, Se cobor' la vale
(CcL.;erpi ttwi, cocli[i cl.e bole, Trei turme de miei
I\Iai cociifi ca ;erpii Jra{i "
Din f inttni Crr trei ciobdnei.
munic:ipale ),(

(Ion 93556 * Dotnnisor.Lra L{us, prez(,t1tftre,\ Prin metafora dubld autorul anonim clefineste locul in care 3,S

5. ()norncttopeicd (imita sunete din r-ratur.d): petrece acliunea din Miorifa. In versul Pe-un picior d.e plai, sen*
sul cuvintului picior este figurat ca 9i al cuvintului gurit din versn$
,,Vijiind ca uijel,icL pi c,a pl.eutetzLl cleploaie.^.(( Pe-o gurd" cle ambele cazuri poetul dA numiii noi unor *s-
rai. ln
(I,I. Enl;-rcscu _ Scri.:;rtctrea IIIl pecte ale realitdtii. Pentru a ne reda frumusefea gi bogdlia 1oculu3",.
poetul se servegte de doud versuri rezultate dintr-un sir de con-
para{ii intre peisajul pe care il are in fatd si elementele corpulu&
omcnesc, intre care se stabiliser"d anumite asemdniri. peisajul tm,
care se fixeazi cadrul acfiunii este atit de frr:mos, incit ne cieeaui*
impresia cd intrdm intr-un col! de rai.
METAFORA

o Figura poetic:d' pt'in ctn'e c.s'eomcrepnaurnatleii;'taeinttcnacttib-i-etc;;t,r;oFi;n;sute;rittneenusra.u PERSONIFICAREA

cLc:{iune cu ajutorur uyej u.
t' onz parat,,s e nuttte ;te metaf or
stedytdaiilii.tsforitcyMricai{teiotatot.arrcfoosvrmfaiuapdanlieuufxo,cistio'dttnilstisiu:trusrcadaraliteat,tIri'it'"'ionnbuctoeiii"rndnmei!nieloetaatnnfezoteoirctcrahiiJcito"airtt-iteei"ti.e;rEuia;s;taJtueL;-'ltiieina.sspcdtauer;clliitnimiianczadriei,
Se ntLnte;te personificare salL pro?opopee figura poetied" prirw
gauinlcpecnfudreorerxoe{ctscre,tcpeerlaei'tleaacfzfei'ugPi(N,prfeipotnaie,fefeee(ici,revaegteiEf'itcisotti.alunllL.-'opi1ocufttErnaorie.lzdg'ibMrxcnolG'o('i:p"Lplatrfetilicrel"ojrceua:eet,'seeniearcsists-licet'rtetliiLidria,.-lI:rcAntoeelm,txticztr.sp,mo.-apmlarii3rre,\'ein:tseIleSrci'ia.tnmfihetsetod.cigauhaiouaerrpasfrlficnosre.noi^canatE.amorrndiai:telcenmaaaunieeiiu,smrinisf.nter:u,aid,ccae,'ipnj,a*f.svitftcoconsca,ruoenril:ruoietufarrtlao"minrss,m,iria).riousdecicrneaclsu'pinl'en;cislueilerthp'rarae.aaril.ecc.nazuan"clllrti-idteclnnahfgtiieft.igiirtiuitc,nraeiirtnui.i-'ivltnt.rt.(nerir\oa,-tdertourrlnDso*r'il;ctu"uti:iauioiueinezifrr-n'aicjtuaisn"".lrr,cc,"t,-ua-air"ii,clu'm,crrt,,.oriiritl,rrr"'i":Ci:pr.srtt"iu,snuou"t*ctrmirair"i.c.abpcctid-eri.'ror;'to"basciduI*s_el_'te-eir t] t:ure se atribuie obiectelor, aninctlelor sau elementelor naturii, rwn-
nif estd"ri ;i insusiri omenesti.
I
in tratatele rzechi cle poeticS, personificarea este denurm!.$$
I 'prozopopee. Este considerati ca una din cele mai importante ft*
guri de stil, ca Ei metafora. Este folositi foarte mult in basmwo
Pe-un pit:ior de piai. balacie, fabule gi in general in poezia liricd.
Pe-o gurd. de rai,
Tcrmenul de personificare cierir.'d din verbul a personi,Ji,ca, d,lfi
Iata vin in cale, origine francezd (personifierj. in general, sint personificate oblee*r
indicarte gramatical prin substantirrc. Personificarea se poate realiz*
cu ajutorul verbului sau (,Lr a1 attui clrvint prin care obiectul da .
bindeste insuqili umalle singularizindu-1 in clgsa obriectelor c&i-"
rnune. De cele mai multe oi'i verbui care contribuie Ia schimbarom"
obiectului este el insu;i o ntetaford iar substantivui care sufer;*;
procesrri de personificare poate avea unul sau mai multe epitosw

persorlificatoare.

,,Singur uintul, colo, iatd
ir/orrrtis,, la ricoare . . .

Dar deodatd se opregte.
Pe'ste ochi i.si pune-o mina

728

$ - trlermerte dc teorie.'lilerar; peniru clevi r*}p

$i zitybind copilSreqte rornan, ca de exempJ.u Luceaf(trul de i\{. Eminescu, Noapte de de-
cembrie de Al. Macedonski, Istoria ierogli{ico de Dimitrie Cante-
Curios qi lung priue;te
Spre fintindc'. mir etc. De asemenea, fabuleie in intregime constituie alegorii.
. Asocieri semantice. La alegorie gdsim aceleaEi a,socieri seman*
(G. Cogbuc - In' tn'iezul xeriil tice ca ia metaford, dar aiegoria este o metaforS clinamicd. Aga,
O insiruire de alese personificdri o constituie veLstti'ilc de mai bundoard, icleea indoielii in dr4goste a fost exprirrratd sugestiv de
cdtre Iendchila Vdcarescu in poezia Intr-o grddind..
los extrase din balada populard Miori.lo:
Pu{ine alegorii realizate prin metafore dinamice dezvolti atita
Sout'ele ;i tuna flumuse{e gi sfigietor" dramatism cit alegoria centrald din balada
LIiorila:
Mi.su fi,nut cununa;
Brazi gi p(tlti,nagi, Iur dacd-i zdri, Ochi;orii lui
I-ctm auut nuntagi; DacQ-i int'rlni Mura cimpului!'(
Preo!,i, mun[ii. mari,
Mdicu[d b(ttrtrt(i Tu,, mi,oara mea,
Paseri,, Id.utari,,
Cu briul de lind, Sd te-nduri de ea
, Pdsdrele mii. Din ochi ldc:ram.ittd, $i-i spune curat
Si stele fdcli.i.! Cd. tn-am insurst
Pe ci,mpi alergind, Cu-o latd de crai.
Obiectele care sint personificate in poezie fac parte din slere Pe-o gurd de rai.
foarte dife'rite. Aceste obiecte sint puse sd se comporte omencqte, Pe to[i i,ntrebincl Iar la cea mdicu{d
si cinte, si rid6, sd pling6, sd gindeascd sau sd simtd, sd trliasc6 Si La to[i zir.:incl: Sd nu-i spui;, drd.gu,td,
C(t la nunta mea
sau sd moald. ,,C in e - au c1,Lno s cut t, A cdzut o stee,
Ci,ne mi-ctu udzut C-arn auut nunta;i
Funclia cea mai importanti a personificirii este clinamizarea Nlindru ciol';(tnel
ineaginii prin insuflefirea, prin uman\zan'ea elernenteloi' natut'ii, a Brazi ;i pdltina;i.
Tr cts pri:ntr -un itt el?
obiectelor, a abstrac{iunilor Ei prin inzestrarea altor fdpturi cu atri- Fe[iqoara lui Preoli, rnunlii ntari,
bute umane. Spuma laptelui; Paseri,, ldutari,
Mustdci,oara lui
Uneori obiectul personificat capdtd sensibiiitate um:rtrd datorit5 Spicu| griului; trdsdreie mii,
Perisorul lui
verbului rnetafori: ,,Codrii se infioreazl, de atita frumusefe.r( (l\'I. Pana c:orbult-ti. Si ste.Ie {dclii! . . "
Eminescu - Scri,soat"ea III).
Balada Miorila conline o figur6 poeticd complexd. Cerind oilei
, ALEGORIA btrsrnte cum sd-i explice bdtrinei mame disparilia lui, ciobanul
r.olbeqte de moarte ca de o mireasd cu care, toli oamenii trebuie
Ategoria (din fr. al6got'ie, lat. allegorta) est;e o Jigurd. d'e sti'!' sd se cunune odat6. Sensul cuvintului nunta devine figurat, iar
care constd in prezentarea une,i idei abstracte pri'n mijloace con- poetul ii atribuie itcestui termen ln urma unei comparalii pe care
nu ne-o mai comunic5. Nunta, in sensul dat aici de poetul anonim,
EreLe. este descrisd prin calactei:isticile unei nunfi lirdneqti, insd in loc
de oameni, participA la ceremonial elementele naturii cdrora pcetul
Structura alegoriei. Ca figurd dr: stil, alegoria este o metaforS le atribuie acliuni ;i sentimente omenegti, adici le personificd.
narativd sau un grup de metafore nalative tinzind spre pensonifi-
care. Ea poate fi atrc5.turitd d,intr-un grup dc cuvinte, o propozi{ie, Fentru a ne inipiedica sd iudm cuvintul nunta. irr sensul lui
r.rna sau rnai multe fraze: Aicgoriia po,ate deveni ch'ian elementtil plopriu, poetul introduce in descrierea ceremonialului amdnuntul
central al u:nei cornpozilii, realizatd intr-o ialtteagl poezie sau chiar cd ]a nuntl a cdzut o stea, amintind cleciinla populari ca 1a naste-
rea fiecdrui om apat'e pe cer o :stea care lucegte tot timpul rrie{ii
r30
131

:}xi gl dispare odatd cu moartea acestuia. Acest amdnunt ne su- ln aceastd poezie poetul personificd un anotimp, dar gi tara
,ger*nad adevdrata semnificalie a nun{ii clin balada populard Mio-
care clevine o fiinfd apropiaiS.
,r{$m.
EI folosegte qi alte procedee artistice. Astfel, in trersul ,,Pe
Un alt exemplu pentru alegorie il constituie poezia BUNA- poctle cu garoofe ;i r:u udpdi de moc(', nu mai prezintd intreaga
etsSSgSnStAf A PRIMAVATTA de Tudor Arghezi: comparalie (vdpdi roEii ca florile de mac), ci numai al doilea ter-
men, omilind termenul comparat.
A! Bun(td.imine a[a, Primdu qrd! ggei rpeaeFzrisodouonraifnicdo(etliruis,ntJie,oL racmbtlcisndtrd.atucoittdititdnpairn.igntrin-iue.nntuimn;iirptqldtd'td"ei metofore, compara[ii
Iar proaspd.td te-n,torci i,n lard,
Tu fra.geda, pi ea intineritd. prin care poetul su-

fn lara di.n rdspintii uerzi., fii bineuenitd. sau ch,ipuri. concrete

Te a;tepta cu cofa plind se num,e;te alegorie.
De rou(t noud $i, lumind.
Alegoria se intilnegte foarte des in fabr:le, balade, legende,
Te-ntimpind"-n cd"ma1a de in gi borangic, basme. Funclia cea mai tmportanti a alegoriei este aceea de con-
tcerei tpizearaeltu-l. mrJfsr'sa unor stdri de lucruri de pe un plan al existen-
Tiztitd cu chenare de i,ederd .yi spic, Alegoriile care intrd in alcdtuirea fabulelor exprimd stdri de
Pe poale cu garoafe pi cu udpdi de tnoc,
lucruri, idei etc. transpuse de cele mai multe ori in lumea anima-
De boance gi crdile s,i-albastre flori de cic. ielor sau a obiectelor.

Impodobitit toatd, cle mure& sdrbd.toare, Alegoria este confundatd in mod frecvent cu parabola. Ni se
fn a;teptarea-n h-tncd. a scurnpei surioore.

Purtatd-n umdr, coJa [i,-o pl.e,acd. pitt'Ia gurd., par totuEi evidente deosebirile clintre e1e.
Sd iei, ca-n sd"rutare, din ecr, o sorbiturd.
Parabola este, in cele mai muite cnzuri, o nara{iune de mici
dimensiuni de,spre un fapt de via!6 cotidiani, prin care se ilustreazd
B d.tt;i d.e stule I oc r imi i nt r - ulto p r i r n (t t' a r a,
Din ciutura cu singe ;i-aghiazntct lor r:anarai. o idee generald, constituindu-se in exemplu un caz particular, prin
intermediul cSruia generaluJ devine mai uqor sesizabil. Persona-
li-au semdnat i.n cctle, sm.inte s(t-!i cLduci, jele sint luate din viala de toate zilele, sint semnificative in sine,
ca reprezentdri ale unei ipostaze a fiinlei umane. Parabola fiind
Pdmlntul cu morlninte ;i, ctt pdduri de cruci. o pildd, un fapt concret care ilustreaza o generalitate, a avut in-

Dd.-i ml,na, copilctnclrd, de-cr pttrurea f ecioctru, t'rtdeauna o func{ie cle dezv6luire a unei taine. Cu aiutorul ei sint
Cd. u(t-ntil.ni[i clepline, acwn inti.ict oard., de'scoperite adevdruri fundamentale, fapt care expiici prezenla ei
in opere cu un pronunlat caracter educativ.
La incepat cle uremtri, nddeicli qi inuieri, Nara{iunea alegoricS, dimpotrivS, este constituitd doar ca o
,,l,iztJalizare(', ca o concretizare a ideii. Pentru acest motiv actiunea
Doud-nfloriri de muguri ;i c{ottd" prirn(rueri. operelor alegorice este plasatd de cele
mai multe ori in lumea fan-
In poezia Bunddi,mittect{a, Primduard! salutind cu bucurie ano* tasticului, iar personajele sint simple personificdri ale unor idei,
al inrzierii naturi!, poetul i;i exprimd
lb$uir.ncpuurila,,pfreagnetrdu6' sosirea prirndverii in {ard, de la care entuziasmul, institulii, atitudini, sentimente generale qi de aceea nu au indivi-
.**f,ivnr{eemdurria, gdiegni dpdoeejdtui }Esi einavdiereris'(e.aPzdrimcedlveai rdaingtiii{acrua aEteaptA noi dualitate gi, ca atare, nici adincime psihologicd.

apar ca doud Ele apar numai ca reprezentdri, prefigurdri ale ideii. De exem-
vechiul salut
p1u, in cunoscuta poezie a lui G. Cogbuc, Doina, personajul central
,"hunddimineala(t, asa cum spune un vechi irro,,'erb romdnesc: ,,Zita desi are chipul unei copile gata de-a purured sd. plingd. nu va fi in-
&un6 se cunoaqte ( terpretat ca reprezentarea unei copile reale, intrucit este doar figu-
de dimineali!(
Pornitd pe un drum, nou, lala pare o tindrd imbracatd in cd-
maEa nalionala de ,,in gi borangic( pe care natura, florile, sint ca rar-ea, prin intermediui persbnificdrii, a cintecului popular. Acfiunile
ro{qte minunate broderii. acestei coltile concretizeazd funcliile pe care doina populard le inde-
Mugurii pe care-i ,,infloregte(' primdlrara sint gi mugurii unei plinea in viala spiritu'ald a omului din popor qi implicit, prin enu-
vie{i noi, care incepe in {ara. merarea 1or, se schifea,zi un repertoriu tematic aI cintecului doinei.

i*.$? 133

a

in unele cazuri alegoria *u reler;eazd anumite acle'dr,,.r.i, ci le este simbolizati printr-o ancord, pacea este reprezentatd si printr-un
comunicd lntr"-r,rr-r limbaj ,,cifrat'( pe care .nu i1 in!e1eg decit c,ei c:lre
delin ,s,iclclhmmeniiat,l(i(se,c,l,crcsarinIs'rttuealr{hri,niliailtralipcsldiinrcneltitri acirdaeiril'eiocicaussnaaouso1cf:c,s-rie'cinrtrtrs,.j-u.otlitacoosrcunLriu,r'neisn.q,arihcit.-fiIiac)ei-, polurnbel aib. in fabule, proverbe gi zicdtori, r,iclenia este adesea
cdrui slprbolizata prin rrulpe, frica prin iepure, tirania prin leu etc. r

aceea, trentru a ajunge la astfel de simboluri, omul in general gi crea-
torii de artd in special au pornit de la observarea leaiitdlii.
romanului
sdu alegolic, inclicincl exact ce semnific;i fiec;rr.e pelsonai. Termenul simbol conline atit sensui siu proSriu c.it qi, sensul
De fapt iri romanni alegoric, poiernic atribuit.
al lui Dimitrie cantclni. pt'r:-
ciccslarouenltaiddtafairinjauetlir,lieargsr,aeanluunurpelcnorru"arratdli-iruiu-rbmnr1liia6nllfnn,,acc,icro"mleimrAgacoislai,ratiefieien.iticrP,s'.orcr;P,maudieelalpe1ndecoucaclupdaleiar,olrpt'--i?rtice'caap,zia'aipeuueltlir,enfsdn,colrvrutf-:ir1nciifr:lie\dca('nluitleinaccasic.lzoc.lu'ii.l.cerrr'r1liirini.ld.e.si:irrist-ia-it-lrreel--sl
Un exemplu tipic de simboi ni*l oferd poemill Lt-x'eafd.rul de
NIihai Erninescu.

Dintre sirnb"olurile create de Eminescu r:ei mai de seamd este
Hyperiori. prin carc sc exprimd conceplia poetului despre predesti-
narL-a geniuiui la izolare 9i nefericire in iume.
ppperoirnlsitoi,nc'mai jaacgfitusiI't(oolca|iliolercge|oeir,aiariieuc,siedcazirrn'eAtil'aueri'rei,j}u'cicnuactoiluuorcn-riil|enoulsii;nlui lirpta pcirtrr_r pLltrrccl Un simbol zguduitor prin tragismul s5u este qi Ana, solia mqq-
cintemilesti. Astfel, terului I{anole din balada
sair(rasm, ciefi'r't,r ilie fiopulard cu acelagi nurne. Ea este simbo-
unor Persoiirr,jc re'ale;i, in alclasi timp, atituclinea autor''-rh-ri llta rie iui jertfei, a1 sacrificiuiui pe care-l pr:etinde realizalea oricdrei ca-

acestea. podopere. Este tulburdtoare similitudinea celor doud simboluri amin-
tite mai sus: Hyperion iqi jertfeEte propria-i fericire, renunlind la
Domenjul 1:i'in r.'xcclen{d al aLcgoriilor i1 constituic nritoiogia. viata umand, iar X{anole, zidind-o pe Ana in temelia capodoper.ei
Fabula :;i parai:ola, priin istorioarcle pe care 1e cuprind, _(i*t sale, i;i ziCe;te, la lroinr dcua-pi,acfeitriilci ierexaplc-sivaeclsiciafoprrtoepi rdiae-gi evniaelrda.lizare,

alegolii p1i1lp11 I,'. Datorita marii

SIMBOLUL simboluriie au arrut inca din vechime o iargd ntilizare, nu numai in

Cit ltL r,tu'tl.ct. ntltt Freo{i, mu"n!.ii nwri, literatllre ;i artd, ci ;i in matematir.S, Etiinle qi alte domenii.
A r:dzttt o ster-t; Puseri,-!.itutert, Tudor Vianu a consacrat simbolului o ampld cereetare in Sirn-
Sos,reie si lung Pdsitrele mii
Mi-atL {lnul tuttutla. balul artistic (in rrolumul Postu.nte, 1966) in ce'ire, considerind cE
$i stele fdciii! . . . ,,simbolul este o categorie(( face ,:r clasilicare detaliatd a simboluri-
1or, fixeazd locul pe care simbolui altistic il ocupi in cadrul acestei
clasificrili, insistd asupra funcliei sale Ei stabilegte in concluzie legd-

tura dintre simbol gi perspectiva istoricd de.schisd a literaturii, care
face posibilS interpretarca. eontinuu imbogdlitd in semnificafia sim-
boiirrilnl' mogtcnirii litelare.

O nunta la rat e a cizut o stea, ai cirei preoli au fost nrunlii Un ir-rteres deosebit fali de inepuizabilele resurse expresive ale
iar nuntagii ar-i fost brazii sl cp:ealeliimuoiin-ialusi lftngncrrler'a:rzr ia':l;iiniogbuai"nauiaht,cilir, simbolului au manifestat curentele literare moderne Ei avangardiste.
mdrelia in cat'e s-a desf5qurat rii Nu intimpidtol nnul dintre ele ficind clin sirnbol categoria sa artis-
tica fr"rndarnentaiS s-a intitulat sirnbolistrt.
n'rijlocili natnrii. in

Im,aginile suu sefrLne'Le t,onr:re.te ltrin r'are sugerdm, insu;it-il,' ca- Toatd {esdtura de intimpidli linincl c1,... lumea basmului ,consti-
racte,risti,ce sle unor jenarmene sau nogiuni sint sirtbolurile ctctzstoro. tuie o alegorie cu inleles simbolic. in personajele poemului, in fap-
tele infd{i;ate qi concluzia 1or, poetul at militat pc.ntru o idee pe care
in iiteraturd gi ln vorllirea obisnuitb se folosesc cieseoli sinrbc---
mleumrisib:lleicnrrnina- u,,lspe-:ctce'lic'ra.r1tsr.uiLccuhiopicptaainnducll(ap,superrieitacmtue,uamn, cslaiitoudareurecl u-elosatrel,i,:iacstiomroriEia;oi,elI.i'zaSamttruaierlarpnrcfianie a rL'dat-o prin mijlocul indirect aI simbolizirii. In aceastd privinld
avem chial mdrturia lui Eminescu. intr-o noti marginaii la ma-
nusci'isrrl Luceafdrului poetul explica sensul crealiei sale:

134 135

indlcunuiiiialintce.cail-ire.pA,ec,sogcGa,ee'peaepanlas.ee.irstbugnetaoilaalrlnnstidcedeuu(ea(lp.pmcao(auavdrndfentieoisdca,tfdeem;ptareKe.uiculnIpitnatiacicr.smiu.cinm.hisnt,Meootlanaenir.rstnutesau.-a)leag-pgeacpoial.rderiipuuegrasumloutbterieiigcieplt6edeieecs1l"peoaudgfai-emfrusetnaci-rdnaicatLpidugiLacpiudeteice-aeeacfsasmaiintfmrdeeurdpvuicuaald_a,it, Evident, Apusul aici inlocuieste intreaga oaste a occidentului.
apvsieaur!ipe4crneitsfoeaolaci.piacTelag,E.glmaianiuepbsrciorueporaiel.aiidsisacolaeatrvtlaiaelavi,artleiossattue.elucdoi enincse'ilrpurlrmibaoesl aaescdteuomipnirsnirdar;itriaeecxllae- c) O altd clasd de metonimii se alcdtuieqte prin inlocuirea con-
{inutului cu obiectul cale il conline. De pilda, ,,ii tot trage cu pa_

h,urul(' se spune despre cineva care bea n-rult, paharur reprezentind
aici bdut.ura..

' ,,$i cosila ta bdlaie o adun la ochi plingind,
Inir.na fdr'' de nddejde, suflete bdtut de-gind((.

(M. Eminescu - Cdlin (FiLe din poueste))

Tn acest caz intreg versul al doilea o prefigureazd prin metcnimie
pe tinara solie, mama lui Cdiin cel mititel.

METONIMIA Sau: ,,Mi-e inima de lacrimi plind( spune G. Cogbuc in Vara.
Iiireqte, inima poate fi plind de bucurie sau de duioqie, sau de du-
rd"eurlee-i starea sufleteascd este insd plefiguratd prin
de manifestare, "lacrima. de Cogbuc mo-

Metanimia este urt trop t'ealizat prin inlotuirea unui ternzen cu Pentru a da rnai multd expresivitate limbii, scr.iitorul inlocu-
altul cu care se afld intr-un ssie;ursurtielaedl esucunibeui,innneleoolerfiisuennuiimmpeprlierneusninouemniienfildienulea*nl,teoarlpaul,anlseutgiicdfetsuneroanmsdeibininl,ittaraetreuaen.leuiEoi bsieenc-t
de la abstrclct Ia raport oarec,are - de La cauzd. Ia efect,
concret.
a) In, versut'ile:

,,Dec(t mmianiah-fa,irnsliacbldocsucletpdtruulil\il-aosda,.p. asd

Altuia

(Dimitrie tsolintineanu - Daniil siltostrull SINECDOCA

omrz.ienntotoelni,uipmnreiainaebinscstoreanmcstdtnr,uuidltdocmap'ielniniao,inerelsotpcerue,iprleirneatfii'gcau-urazetsiicnecrpx_ipi.,er-eufels.civDt,uelccuaasaeimlntcernrceeuar--, sineccloc:a este inlocuireci in astiulunLuipcoueutiicntccLasriertgcun-lacLr.fut ,iInuliieTgsurinl
plural, a pltn'cLlului prin singular,
surile: 'prin altul ca.re aratd etc..
o pcn-[e clin el.

,,Ce mai cltiu qi ch,ef prin ramuri .,O sirmci de iumind, o leaud vilrrdtaie vesti
gi dd-n vdzcluhuri
Se-ncinsese-atunci ! c( a knnpd. duce graiul

' -(G. Cogbuc Nuntd, in codru) Cd otritt! zdmisieste puterea din povegti(

s.i ch-aefl):.i cauza (petrecereal este prefigurat5 prin efectele ei (clfiu . _(Tudor Arghezi CeL ce ginclege sing.ur)

de b) Metonimia se poate construi gi inlccuind obiectul cu locul olirpo,rr:nuia.teial'rcnintJllleireie:daa1_-ecr'".eeoc-aleimicni,ttcuiv.dile_uuoeii:p,rrlias,cei.rsLcrmisunmduemc.p.idpooocmrcieta.aufirttgpaepuedrrnmieoetfua.aiugrzi,uissigeeuuarlgseaz,eciaruptarroriirceepiiatttrraueeptlfaeuifgfaotaue,lorr.;e-sediaiea;gzduidte"ei i_n'vLer r'mrrtaoi-_i
unde provine acesta.
cle fapt
,,Tu te lauzi ci Apusul inainte !i s-a pus?((
umand,
(M. Emineseu - Scrisooreo III)

i36

137

Erninescu scrie in Epigotzii ,,Bolliac cinta iobagul gi-a lui lan- lab_i Por-'ziir Pct;ct iTussan cle. Ge'o'ge colbi-ic nrer ofer"d qi ea, aclnri-
ttiuzrairedeinatrreaamga5(c-lasdpariniobioabgailogr.defrnind cru sporitd putere cie drama- la lrilc'r'b.1; :

Folosirea singularul,ui in ioc c1e plurai in rrersurile: i)ar iatd-M uodd., qil.iuttt-ttl itltih.ai;
t.t\Lcctr gi ndu sld. nebun d.
,,$i lur-ii trecut-au dup6 lpu1nini6-, Sd.Lln.ficttl uad(r e-n z:olp s:i.-n fier, .l
Si-a fost dc veste lumca
Si zalele-i zrtruie c:r'tLntr;,
Ca steagul turcuiui se-nchind.(,. Gigtanticit pocu't-o cupald ,pe jrunte"

JG. Cosiruc - '!rei, Doatnne, si taLi. t1.ei) ;.ii uorba-i e 1umet, ruutJteru! gt'r.
Ier bctrda din stinga-i aiwnge lct cer,
d-rap[enluletxuermcilpolru,l de mai Si uodu-i un munte.
adici al isuis steagul turcului clefi4es,te sinecdotic

Imperiuluil Otoman. Chipril iui &tihai capdta in ochii i;r.qrozili aii pasei propor',tii
In versurile urmdtoare din Doina haid.uculud avem un ali
exc'mplu: ut'iarye; cdciula pare o imt-.lrsd cupoli, r,orba e cA tunctnl, r'dsufLletul

,,$i-astd iarnd am iern:rt e pdtrunzdtor ryi aspru <ta gerul, bar:cln clin m,ind ii ajunge pind la
iW,ai ,colea li-r Calafat.
lntr-un bordei dalimat i'cr', el insu,5i llrare un munte.
Fic (,ttttra,rn-a picat, Hiperboliza-rea poate I'eieEi ,si clln inlAn!uirea unor conrparatii

Crivilul m-a inghe{ai . . .,, salr personificdri, ca atlibute amplificate irle uil-ri fenomen. in
Aici poetui popular folosegtc pic(tLurd. in 1oc de ploaie. Scrisourea 111, pentru a reliefa expansiuni:a lu,t.ica-qc5, poetul ne

spunc:

,"An dc an, impdrdlia tot mai "largd se sporegte,
iiir'A flamura cea vrerde se inaild an (:!L a.n

l,,i eam cu n.?onr urmir-rc'lu-i zbornl ;i sultan dupa sultan((.

HIPERBOLA Eferte deosebitc pot <--b!ine sc.iitorii folosincl hiper:bo1a in ztt^
gr'd.virela natulii. Tablouri grandioasr-. in iicscrierca naturii reali-
Hiperbola est,r: figuro" poetir.it ysrin care se e:tegerectzd. pt.opor- zr:a.zi, de exernplu C. I{oga; ;i G. Bogzil.
prnaruotilaesPeduscitacuron:rnncmsootlciebttulasaiecftorcnrcaa'ua.ooahrliftaiiegrsufesrigdi ruiendraeireic,zxsleeetair]zsnbtpiin.ll,eplscer,uitantdri.-ecii,narJtnrcruarfmriii.seeuEpdsaii,tuecaltdupLJahr,nripe{c)eorcrmbappoluoalat--l
liile, num,(rrttl ori itn|:ortan{a unui obiect. fenomen, inthnplure etr:. ceciee ca rcpetilia sau cnurnerafia.

pentru a mdri expt"esizsitatea. ONOMATOPEEA'

iln poezia A.[aartea lui Fttlger de George Cogbuc, hiperboia plaoieri'linaled:rumleasndufualcdoeine. orTimreradrmtode,ipnneuegl rprderecosevesmicnunelcaodznidonm.lcarit,l,i1nrtcunuiovnairnn*ttaorcsma:rrfcia, ppneuriicmn, eceal*erc-

transmite nemisurata durere a mamei, ce si-a pierdut fiul: 139
Ah! Mamd., tu! Ce slabiL esti!
N-ai. glas de uifor, sd. jele;ti;
N-ai miini de fi.er, ca fier sd fringi,
i'tr-ai mdri de lacrdmi, mdri sd, ptinEi,
Nu esti de foc Ia piept stt-l stringi

Sd-I incdlzesti!

138

mentele lui sonore, imitd anumite sunete din naturd, adicd e alci- romAni Ei zgomotul car.a.lcadei lor se imbind in imaginea vli,eldg,#

buit pe baza unei armonii imitative. ingrozitoare.
Folosirea onomatopeei ajutd 1a exprimarea onomatopeicl:

,,$i-adinr: clin bubuitul Jrtnt ,,Care uine, uine, uine, cahcd, totul in picioare;
AI bulgdrilor Durduind soseau cdldrii, ca un zid inalt de suliti,
cle pdmtnL,
Plintre cetele pdgine trec rupindu-;i large uiili"
Vorbea un glas, un cintec sfint(.

-(George Coqbuc Maartea Lui Fulger) sint rmedaareteairiruin{erleiip(eutidt'Lrie,vuelibnael,'eu, insueg)esrianucl cregterea din ce tm tr*
cuvint,eie
rnai_ onomltopo***

,,Apoi un corn apucd qi buciuml in vint ca durduind.
Deodatl se aude un tropot pe pdmint
IJn tropot de copite, poiop iopbtitor''. Ritmica r,gai c'aden{a perioadelor in sliiui unei opere liferer€ pi#'
prozd duce armonia stihtlui (exemple: Alexanclru odobescn
Fseudokinegetikos; Al. Russo - Cintorea Romaniei etc.). *

(Vasile Alecsandri - Dan, cdpitan de plrri)

' In St:ri.soarea 111, n{ircea cel Bdtrin c15 expresie patriotismului
sdu in cuvinte miscdtoare prin simplitatea gi puterea 1or' generali*
zatoare, si aderrdrui cuvintelor sale capdtd o confirmare stralucita
in scena bitiliei. Aici.oastea romAnd este zugrdvitd in imagini care
o aratd ca pe insdsi natura patriei dezldn{uidu-se minni'oasA in
toatd varietatea elementelor ei. Cdldrelii roiesc, sdgelile vin uijiind
ca uijelia lovesc armata lui Baia-
zid ca gi ;ciricuad[pulel sqniegtuelrudlenpdlopauis,et,inodqut-esneii ca o viie]ie-ngrozito,are,
gonind*o ca un potol: r:t: pr(tpdde;te, ca o nldre tulbur&td. Oastea
otomand infrinta e vdzutd ca o pleaud" uinturutci, alungatd spre
Dundre de grinclina atelitd. a oEtenilor lui Mircea. IureEul cu care
oastea romdna atacd armia otomand este deosebit de viu sugerat
prin impletirea strin:;a dintre imaginiie vizuale si cele auditive.
Versuri ca:

,,Ldnci scinteie lungi in soare, ar,curi se intind in vint
$i. ca nouri de aramd, 9i ca ropotui de grindeni,
Orizontu-ntunecindu-1, vin sagefi de pretutindeni,
Vijiind ca rrijelia gi ca plesn,etul de pioaie . . .'(

dau o imagine concretd teribiiei inclestdri, prin zugrdvirea dina-
micd a armelor ucigdtoare la care se adaugd
bdtdliei cu .ajutorul efectelor onomatopeice: descrierea zgomotului

ropotul cle grincleni,
ui,jlind ca ui,jelia, plesnetul de ploaie etc. Asemenea imbiniri de
cuvinte se numesc in limbaj poetic armonii imitatiue.

BogS{ia 1or este remarcabild in Scrisoarea IlI. Asa de pildd,
in rnomentele culminante ale bdtdliei avintul ametitor al ostasilor

140 i0.1u u

SINTAXA POETICA el ;i lumea inconjurato,ale: apropier:e. depdrtor,€n provcliien!5, strue-
turd etc. Din punct cle r.eder-e gramatical aceste detet'minatirre sinl
INVERSIUNEA
gtribute cle diferite feluri.
Spre a scoate in pi irn plan elementul pe carre il conLsid,el'd
esenlial pentru icleea pe care o comunici, scriitorii ip1rs1sg22[ in pozilia a treia. urmeazd ceea ce anr rroit s6 spunem despre
de foarte rmeaulilzteatdorei s-te ordinea cur;intelol in propozi{ie. trigura d-e srlbie'ct: ac'liunea pe cal'e acesta o sdvirqegte, starea in care,se afld.
stil astfel Toate acerstea Ie exprimdm gramatical prin preclicctt. De ct-'le mai.
inuersiunea. multe ori acliunea subiectului se procluc'e in anumite imprejuriri

,,Perstr. vir.f clr r'Smurele de timp, loc, rrod etc., st:rrea clintr-un mo,ment clat este comparatd

'I-rec: in stolttri rindttnele$. cu o stale irnterioard a ;rceluiaEi stibiect sall clt a aitor subiecte-
Cuvintele care exprimd aceste irnprejurdli si judecSli despre
(h4. Eminescn - Cr: fe l.eilerti . . .)
acllunea facutd de un subiect anumit au t'olul de complemente cru.
diferitele lot' vaa:ietiti. Ele ocupd, de reguld, ultima pozi{ie in prcr

pozi{ie.

Aceerst6 ordine a parlilol de propozilie (subiect, atribut, predi-
cat, ccmplement), folositd de obicei cind intenlia vorbitorului este
nunrui cle il c'omunica ceva, adresinclu-sL' int,ei'locutorulrti sdu, se

numeste orcLine directd.

l):rca Eminescll ilr fi aEez:rt cuvinteit-' in ordincii clirectd. ver-
sr-rrile citaie ar fi dc.rrenit:

Trr irimili clainic in lttme, in zadar, ca s-o niii cate.

Ninrcni n-a aflat, iocaqul unde ea s-ascundc tainic.

,,Sd-mi lic somnul lin Emirrescu pune complementul de mgiodde- in iznaclzcLart'l-ar inaintea
$i codrui aproape!
Pe-ntinsele ape ver'lrului trimi[i pe care ii determind care (altd in-
' versiune) e ciespdr{it printr-o intreagl propozi{ie circurnstanlial4
S(t am un cei seniri.',
de slop.
-(l{. Errrinescu A.fai (1111 un singur clor) Cind r-olbitorui sau scriitorui vrea sd sublinieze importanla
unuia dintre factol'ii carc intrege,sc inlelesul comr-inicdrii sale, el
i r versuri. inversiunea este dii:tirta si cie necesitdtile irnouse pardse;te olclinea directd, acluce in prin-rul plan pledicatul sau
unul dintre determinantele subiectului sau predicatului, realizind
de r:itm si rimd.

,,In zadar, ,ca s-o mrai cate, tu trimili in hime craini{r, astfel ordinea inuersd.
Froceclettl. sintacti,c care const(t tn schirnbarea ordinii obignuite
Nimeni n-a afla locasul, undei ea s-ascunde tainic.(( cL onumitor cuuinte in propozilie sau frcizd., penLtu e sublinia a
anumitd itle,e, un anumit cuu|nt, se numeste inuersiune.
*(M. Eminesgu Cdlin (FiLe d.in pooeste)'S Iatd citeva exemple:

Difer"itele pdrli ale propoziliei nu ocupA, in limba poetice, ,,Din ud.zduh cumplita iarnd cerne norii de z[padiii
locurile pe care ie ocupi in vorbirea obiEnuiti.
(V. Aiecsalrdri - Iarna)
In vorbirea zilnicd, oarnenii numesc inlfi obiectul desprc cale
vor sA spund ceva. Din punct de vedere sintactic, ace.sta este sli- ,,Sau visind o umbrd dulce cu de-ctrgint aripe alLre,
biectul propozifiei. Cind se simte nevoia, spre a-J. deosebi dc cele- Cu doi ochi ca doud basme mistice, adince, albe . . ."
slauiqteirifleiincfaerascatuerliustcicreuriadleinoabcieeeeatusliueiasteagirorsieta, badildi-u-grdumpoinmte,rdl idaitntirne-
(M. Eminesct - Epigoniii

742 143

.,,lrt uuduri ape lepezi cur g cuvintul capdtd multd puter:e sugestivS. Iatd citer,a fragmente
$i r,uiet clau in c,ale, din poezie:
Iar plopi in untecl.ttl
Dcinesc eterne jale . a. m( urg 3trJ"j#l:::":{^:,'"'"'

Cosbuc * Eu mi-um fd,cut un cintec
vrut sd-l fac((.
$i n-ag fi

REPETtTIA In Moartea lui Fulger, poetul recurge la repetilie, indec;ebi in

s'w*wuis.nFetoneltoimpsie.reennattr,usauagaecims:ftiipuunudenaesceutlLtneuunni f.ieso1ibtoinee(ittr,tsctteug.inunu\e,nnttseesscmttuen, iiate'ipr:ueanttiiuulidei..,g"ro.u'i7rL:ede.eo rnomentele de culme ale durerii de care sint cuptinsi parinlii ero-
ului:
Exernple:
I,,fMi dZal;ai spl,dtruin,liFi-unigpellien,sssdi mor?
clor?
O, du-i cu tine, drag oclor'.
a, clu-i, o, dtt-ilt'
,,Te-ct1tl, iubit curtt am iubit soarele,
Te-am iubit cttm am iubit luna INTEROGATIA RETORICA
Te-arn iubit, lara, te.am iubit totcleauna.((

(Zairaria Stitncu _ ,lurttt

,,FLea v-a!i aratat aramt, sfi;iincl aceastd !ard, ti.meInrttteelerogcare{i(attoarpualrueintsdim", t cu ajutorul c(treict cont,ingerile scn; sen-
Plea fdcurSli neamul n(,strrl de ru;ine qi ocari, erprimate inclirect, prin lntreb(tri ctclre-
Frea r"-a!i bdtut joc de trimbd, cle sirdbuni Ei obicei . . .((
(IL Elnjnescu - Scrisoarea III)
sate unui ascult(rtor imaginar ;i core cuprind intr-insele rdspun.sttl,
sutfrwrl.ineerenf$aatutial:n6duoemz9rildt,odirdnceip'xdoprci.iez,isaci.iaBr]ead.stitrrric'ndeib,paruteetcuiunl rtmgrecaagliaamrpueoipieoezritei'lv,iee!..rispeurri-in,u,ir"er,rp,teiiu-- se numegte i.nteroga{ie retoricd.

SuCdu-imimnpuavrliii itnu,dloeupdeEceDteo:aimnnsem, cinatpitui nsiinidn mina pe ei,
misei,
S$iI in doud temnili large
;'f"',;', : ;,;:t'.fl I 'o!-""tJ*nul' "'' Ia pugcdrie qi cu de-a sila sd-i aduni,
dai foc la casa de nebuni((.
Sd f i rdtnas fecior la plug,
([{. Eminescu - ^ScrisoolcrL III)
Sd" Ji ramo.s la coasd.(.
,I,-VeoliusEiinnteetoi muremnairgiiiisRd ovmd ezii?ciNrirEotuedrdoai mEei nniis.te. .,,fameni.
(O:tavian Goga - Bd.trini) -(M. Eminescu ScrLsocirerL II I)

poezEiif,ecintelceaarertizsbticueciuamieuriepsueftlieliteeisscinatjuenvgideenilt-e;;;i;a;lictoesnbsucitaintem" ulte: ,,Cdci intreb, la ce-am incepe s6-ncerc6m in luptd dreaptai
fetei.S1" iCqcihnttatteercci,uullinifuufssinuualulutuiilsEi,m,iiofbmoaltauant umdtuuoirr.e,arraiuielueJii...aRCgoei,nsptteeetc,aute"l A turna in formd noui limbd rreche si-n{eleaptd . . ."
Plnt-a:f:rl$i9a:t-jda lian poeziile
(14. Eminescu - Sclisooreo I11)
.&inerei fete d_evine in

fi44 l0 - Elemente de teorie literara pentru elevj 'J.45

TNVOCATtA RTTORtCA tr'ltti i;ot\crre, trlqe poclut Ett Le. sptti tit cste. qoald,
f)sr ciocoii .l'ttg s(t nzoarii;
sectzdInuclo'irceacltiaunreutio"irnictherleasntettoprroic'mecalgeiunlaip'.riEnacmcni"reesscter-iiatasrttfLelrspeutectrr-.errae- Sri rrri trer: ;:rin api. Ol,tztl,
Cci riii-c nturgul r:$nt, ne,butt,, Eu Le spui cd. e.ste. seur:ii,
de implesionare: I)ur cioclii ftt.cl de crapd.
Tret,e Oltul ca pe drutn,. frlitttq-n sp(ttc ?1,11 ttti-e 7t1"Lnii,"
Foaie z;erde trei grana!,t:, "Dar ciocaii, i'ttc1 rit: n-ine
Treut i Oltztl juntittate, $i md Lasd sd, n'Ll, clur',
Ciacoii ntd-ntreab(i de r:s1'le: Eu sint t,irtitr si huiduc.
Copilo, tti epLi gittcL
t)e-a ptLrut"e,cL sd plinqi! Eu le.-orat fl(iIr(ti.a'P'ial)as(.p1ot.te (Ilaid.ttt:ul. -- Colcctia G. Dr.m. llc'ocllrcsi:tr1
S,r ,ifcr,scit
!:,i ci,nrt esti tt.istii., Doino,

1'LL inintct ne-o jringi,

f)ur nu ;tiu cu.rrt, e bine {iu ,"'err'd. Ei un:lor, poetul anonim infdligeaza atituclinea cura-

CincL plingli, r'(t_rt ut.nzcr, ttt jerasa..dirzS, a h'aiducului si laEitatea ciocoilor, privindu-i alterll,:rtirr
si e'rprin-rind rind pe rind ca intr-o para1e15, constatirile sale.
i\oi plingetn to[i, si-cntzcn.ul-
lloi clulce ni-e asa. Prcc'edeui poate fi sinonimic (datoriti accentudrii I'itmice), a?l-
tonirnit {bazat pe scroaterea in evidenld a contrasteior) sau enlLnrc-
(G. Cosbuc, ilttittt:1 t"ttLii . (rez*itat din pr:ezentarea analiticd a eiementelor ce aic'itr-i-

popoProuleutiuni oscs'tar-cuh.'eisnetrauzcdhdipoiinndeui,-icaseunrsricbiilictaoipeiale,', aci.'r,:rratd fiir:i a iesc un tablor$. Ddm irr continuare, spre exemplificare, exemple rlr::

rerea gi tristelea in momente grele ale vietii. e-.iuiiminc1,;.i clu- pur al elisnt sin onim,ic :

Doind, doind., ci.ntic duir:e . . . Nu gtiw, sourele rd"sare
Ctntl te-qtLd ,nL[ 1n^es ntai cl.ttt:e- Ori mi-i bddila cdlat'e;
l)oinii., cloind, uiers ctt f oc:, $i, se suie tot mai sus"
Bddi{a pe deal s-a dus.
Cind r"d.sr"t,ni eu stau in lor...
Vai de mine, negri-s mungii
cnionsttei Acuui,cluici latEoi euintnsuuel fiaJenflioiirnnelainctlusnie1ara'roriedptrioeasateere.az.idntm'r-,le.ilroipdiineiclsup-;ecirifsicdegin- ollupiccrcualutai Toam.na tind pleacd. recruliil
1/ai de minel negri-s norii
3;'';!: ::l:,e?f,' tiii;,,,, 'l'aarnna cind pleacd f eciarii!

(M. Eminescu - O, I'dr;rii.,t 'par al elixn enurner atiu :

PARALELISMUI. SINTACT|C '{i,e mindrd.-{i cinttL c:ucul
Da mie-m,i bubwie tunul;
ealsepenPcrtrieVocdecdionenusrlterdaueclitlciaiotnsetipn;otiazcieltieircpepririmcinledncetcicroeenasputoataotdrrtruiiilr.enpuusncmrereeiienindpealera"gpldea.trIwad'lr,dedlaiscurund
V' ie-li cint(t pdsdr e I e,
sintactic.
Mi,e puEti m.itral,i.er e.
146
paralelism antoni,mic :

,|ufld. uintul de pe tnunfi,
Vine-mi dor de la pdrin[i;

Sufld uintuL de pe bruzi:,
Vine-mi dorul de Ia fra$i;

147

Su,fldt uitttul d"e pe flot.i, $i trebuiesc luptate rdzboaiele aprinse,
Vine-mi dor de la surorii Cdci rroi murind in singe, ei pot sd fie mali.(
Suflu uintul, ictrba cre;te,
Dorul nfimclrei ntd tope;te. sau ,,Ei tot gi noi nimic(( din aceeagi poezie. in opera unor
Acest procedeu este specific poeziei orientale gi celei populare. Antiteza
apare Ei ca procedeu de compozitie
poeli ca: Gr. Alexandrescu, N{. Eminescu, G. Cogbuc etc.
Eminescu folosegte antiteza gi in formularea unor titLuri de
poezAii:nItmitepzdarapto;aiteprfoi leetxapr,riminagtedr cshi idaermsoi nn,uVmeanierine';uinmuaidsoanud.doud
ANTITEZA versuri:

iunnraf"ePpnoroormtceecdunecuceluldpulranilnt,alscteual,n,eipmsecenr;titirteuoraaunLtmitepdzurdi,n..iem2pnrecsoiantpreas(t:auren,o obiect sa"u si?,ffiJiil"'H;iJ:i" de brad
face unul
Lo noi ati[ia fluturi sint
,,Tu te lauzi cA Apusul inainte {i s-a pus? . Si-cLtitct jale-n casd.
Ce-i mina pe ei in luptd, ce-au voit aiel Apus? . . Privighctori din alte !5ri
Laurii voiau sd-i smulge de pe fruntea ta ie fjer, Vin doina sd ne-asculte.
A credintei biruin{d cdta orice cavaler. La noi si,nt cintece ;i flori
Eu? Imi dpdr siracii qi ;"uoii" 9i neamul . . . $i Ia,crimi murte, *utt16 Goga _ r,ror)
-pSI_,\_{uii-dqeem-padrcnieeitteevanetionft-iucdmeeamitomigaciteed,,-nifadlr.adr-raalieparsdintuad,semriucahln,iaerarstmde,eul,veste;
N-arrem o;ti, dari iubirea de mosie e un zid LuceaJ(vul, poem de facturd romantica. ne infaliqeaza incom-
Care nu se-nfioreazd de-a ta faimd. Baiazidl(( patibilitatea intre lumea ideilor, a esenlelor gi cea a reaiitdlii, a ge-
niului gi a omului de rind, a poetuiui Ei a societd{ii obtuze, ne ofe'-
(X{. Eminescu - Scrisou.e(L III) rd un ait exemplu de antitezd

De rema'cat deosebirile dintre cei doi conclucatori; aproape Arta literard mai folosegte, deci, in afarl de tropi 9i alte mij-
MldIuieqiirs"cMSte; liayBrciafeoaiaarrzg{caiudarnmreeeonirrstiariliaSnalipoacdsor;udtrnMoluibpirieictporetoraauptelo"uari".cuigelrs-are-siria;oaiBpipauadnialedez.miuclaniinri"acdtoroeunt";tcar.alVafloirrgrre1uaameefiznmictdoa,-;l Ioace pentru a mdri expresivitatea limbii, mijloace bazate pe etieza-
rea intr-un anumit fei a cuvintelor in propozilii gi a propoziliilor
Glossa eminesciand este exemplar constituitl pe opozilii; in lrazl.

Expresiile poetice din aceastd categorie sint figurile de stil SI
compozilie, iar regulile dupS cale se alcituiesc ele sint grupate 1n

sintaxa pceticd.

Vreme trece, ureme uine,

Toate-s uechi ;i noud toate . . .

ant.i.t.eInzd,p: oezia Impitrat;i proletcrr Eminescu de asemenea recurge le

,,Virtutea pentru dinSii ea nu existd. Insd
V-o predicS, cdci trebuie s6 fie brafe tari.
A statelor greoaie, care trebuie-mpinse

148 r49

VEF,SIFICATiA Uneori, Ia sfirsitul unei strofe gdsim t"epetat-ea unuia ;i act'-

{uiasi rzers (sau a mai mu}tor ttet'suri,,sau numai a citol'r.a cuvinte);

un astfel de element care se lepctd in citeva strofe se tiunteste' t'c-

fren. De exemplu, poezia Am,urg t;iolet, de George Bacovia:

ni.1o.trp-ln'itn'lei'ctcprrem'rec.lditciulrlrtu'ciroi-''xrlpolrinnrlea ginclul'ile si scntinienteie ()irme- Anturg de toatnnd ttirtt,ct . . .
ciictate, cle r.e.sif ic,afi" 1.ll*, -;- Doi PIoPi, in fund, aPcn' in sil"uate
s'rld si rimd). Apo.stoli in ocl(tjclii uioicte
Ora;ul tot e uiolet.

cele doui moclalitali cle ex'rimare cu ajutoi,ul r orbir ii si't Cuvintele Antttrg de toantn(t uiolet sc t'ellcti ill toate stlolele
poeziei. Refrenul se poate repeta gi clul;i aitc unitSli mett'icc, Ilu
ploza si versificalia. numai dupd o sti'o15 (de exemplu, dupa fiecare r-ers ritmat. in c'a-

md.iue-ni vrltileetvnarc-szruuiafilauceiajs,utleitmaom6reusisjlurtorveiciourrrrr,rb'oe.icdlr.seiriua,reriiitxnlaop{tree'iamlqeiaacrsrlie<ma:.edii:.csi cuirnn-ioetrr,e,i,cgi"leuruil,'ip,gi,;i'*ipld;r;:uinri Ei senti- zul gazelului).

interir-re.- Strofa se compune din versuri cu acelaqi numAr de siiabe sar-t
din versuri cu numdr de siiabe clifcrii.
Uneori ultimul vers al unei strofe se deosebesle plirr dinletr-
Pirz. este inr:ompar'abil mai frecr.c.t intil'itd i' opereJc, lire_ siunile sal'e foarte mici ca dc pildd ir-r poezia I'ct oqlintlit' cle
lai'e, in qtiin15, in pres5, filozofie etr.. -
George Co;bruc:
i^n veruifica{ia o intiinim in creatiile popurare, in c.eafiilc iirice,

unele crealii epice si d.ramatice. Azi cnt^t sd-t'tcrestez in grindd
czLi ttcttttz, oglindd!
uivelL,ii^rennsr--eEdtr^uercte.cte,iat.ntg1r-;urr-sifu,em.a1.]sapp*atf:iu6o.ir"petl,r'e'drzrdd-ao-'alcudnriftnzuinauplrerrd.l1esitecd:;pnriociemmicdtlcemaetucrrcnopp:firineieuc;slncniottaaatmerfutreua.eeit,.lni.reorteoe'iratEsisJpltiruieirijmrrrri'a.rnrpiac1rlj.rdth'-aatirimelcdeupheciopplncnerrliotii"ecnau".idsnroeiinr1lr.o,r"icrr.".r"irl,iirlpr,"nr,c.cr,"r,.ie5ip*nfsatiriv"ritir.eeeen.irx"t|diosiccscaukstemla,etpacnseerobejstnrdl,rtiio,e_-,- Jos din -

t-cEtliaetdi.cf,iitcecuqliuu1-arln'.ilpaipme.rltcnbect,aearujs.uteitdu,itesie-rraaiatpmtcruaorrtep(i.(ai,.etr1_o"bfv6odr6a'i,pcfelpiim'oaegiir'i{.asBdtbierr)ea.pidio';uie'li.,zo*ienlri.areiliAi,sitiaf"iuc-isrlitividientrsrtir*n.t:;t,'rn.r(e.t-,- Nlama-i: dusd-n sat! Ctt clarul

Azi e singur Ttuisorul,
,Si-anr in citis uqa Ia tindit
Cu zduantl .

etcrnszrdca?va^aiu.tieniru,ludr.tacv1:eccrPqeadiantulroieauislnen,irr.inirfiztismui_.mtrcieaai-naorpdudrsiteaetli'utesapsers.eroatriictlme-gervne'ozteodosagif"e.ttmaefsercuusa.rdsppeeezrsuiasaadu.ntbtlrreieupvi6ere,mei,'nii.inlnrreniistFi'a_gsteumatfttpre-irrcpaopri',uluitrfermreerdii-'nti"raruumslctnds.riadcveitrir.fr,rneeiinEoufrs{idiicntettiternee,eicotreataoefepfteioeesrm,uoraesimnc"aasietnsimitat;rattaimtlar;eoaot*#eeufn<fiie.;iiiitinea*ticetee--euer'-ucutnrispaaeca"ileiiz.reir"iIrinsue.r,po..urturn"ic,rA-,uos,,io,pr.c.p.irnoemorL,i..l"sern,ri,e---ntt- Uneori aceast6 r'imd scurta are ;i lilloare cle refren.

i)upA grupareA versuril.or intr'-o stt'ofi, clisringem: poezii scri-

ssssateeruotitfnitenedrdd[iiisnsnadtiucl'-itns-ecnisart.rdreoieelfseceuitdrcsii.tn-rEotxfreciesuiataitvltceiceitrhtusiiuisrttare'iu;sddicuiipnninocedpuzoaiieuitr,ac'tildivnrie,nterr-siE'usuanu'sreliis: iv-innegtu'(slrceu-frtr'irfi-eer-ttt'res'
- tnonostihuri.

7. Monostihul:

,,Foetul
Std i,ncdrcat de uersut'i ctt toamnele de rod."

(Ion Pillat, Poetul; in citatul d,e mai su,s cuvintul Por:frii este si titlul poeziei

formate dintr-un monostilr.)

15 t)

151

2. Eistihul: 7. Unele poezii nu au versurile grupate in strofe. Ele sint orin-
duite numai dupd conceplia si mesajul artistic al poetului. Exem-
O luptd_i uiala; deci, te tupt(t
Cu hagoste de ea, cu d.or. plu:

(George Cogbuc, Gaeel) Patria este lpderincaerepeilcraersepoir,calc,
E u(tzduh.ul
3. Terfetul sau terlina
Pcftria e zuntzetul albinelor

Vdzui prin udi al uerii dulce .,^tnt, Care culeg mierea din flori.
Patria e acest cimp neted ca-n palmd.
$trengar frumos cum to[i pribegii sint _ Pe care Jo;nesc lonuti de griu, de secan'd",
Patria sint deoluri,Le cu struguri,
Ti,ra mantaua_n unnd_i 1te' pd.m{nt. Apele cu pe;ti de argint ;i de aur,
(G. Cogbuc, gtrengarul ud.iior1
Mun[ii cu creste pietroase, cu pr(tpdstii, adinci,
4. Catrenul: Cu ciute ;i cerbi, cu mistre{i. ;i coco;i

' lumina noastrd, uiala Imbrd.cct!,i in pene albastre, cu pinteni.
ldri cu zdri senine, Patriu e cerul c1..1 soure, e cerul cr.L t'tori,
Alocr-etsidte.,i
E cerul cu lund ;i e cerul cu stele.
Ca floarea socu.elui ni_i faia Pcftrict i-neis,insut rooartinleenmii,ealec,e;tia,
Rotitd. ue;nic dulpd tine. ltrcLlii

(Ion Brad, Sintem hftote)eauna gata) ! (vina strdbunilor mei,.
Patriu rnea e poporul qcesta
Catrenul constituie In mijlocut cdruia am rdsdrit,
naulte.pogzji ce aparli4 m,odul d.e ig,.r,uiipl,arieupai-l .v;-e;;r;s;u;"rilor in foarte
Cu o trestie sub[ire, ca un plop mai apoi
iiteratur.ii constata
tLEor, deschizind orice volum.
Si-anz ajuns La bdtrinete stejar.

5. Cuinaria (Zaharia Stancu - Patria)

le pe-o bund. dimineafd, In cadrul titeraturii populare, de asemenea intilnim muJte poe-
tulpine cle circel, .zii continu.ative, nesegmentate in strofe.
C_u

Se coboo r-un, qind.ri cel {1. Poezii irr care gruparea rrersurilor este diferitd: combinalii
Cu antenele cli at(r.
Cu armura de otel.' de monostihuri cu distihuri, terline gi catrene etc., Iegate intrc. ele
plin ideea de bazi a poeziei si conceplia artisticd a poetului:

lOtilia Caziin tr, prirnd.uar(l ?tlicii) Veni!.i lir"rgii mine, touurd;il E.toarnn(t,

6. Settina SC COICC

DNFeiuicfpieolaraiscdte"it-JacidetLinruugitenrtofursul nantleleignaruuec_ueartlaiutuder.iiia naturii! pelinul in boctbe de struguri
;i-n gu;e de uiperi ueninul.
NLiJtu.cYmtnia"tal,so!tir.iepggaalnopqgi(.e-ti?rdeicanetrrC_uhtuanaldme.eurihri-ga;iui_clauniNtdcil!neiunetai i,
C-un c:ltioi ureau astd.zi sd-nchin
(A1. Philippi de, lntoart:er e1
itt cinstea s(tlbaticei tnele minuni, cet"e pleacd

I (t sinclu - n t(r s ir gr, ttr,
cu plinsul,

eu uoi,
si cu toa,mnct.

752 153

7/eni[i mai aproapel _- ;i cel ccLre are qi note mai inalte sau monotone. Poe{ii potrirresc inldnluirea cuvin-
ureclfi
de-uuzit s(L audd.: telor in asa fel, incit zrccentt'le sa caclir in mod t'egulat pe silabele
chtrerile ntt sint aclin<:i clectt lol componente. Cincl occent,ele silobelor t'cd neregulat, opera lite-
cttunt.ect ctncl rid. rcn'd este scrisd itt pt'o2il.
Sd ridd ciet.i ustir-_i in tnine
Repetarect regul,atd ct silaLtelar tx cetftucLte ;i cL silctbelot ne-
&n1,aTuI acc,entuute se nLLnTeFte t'itnt sau corlenld.

;i-tz lw;l iote itrctri sd.-;i ctl"unce pocalul i.rt, nari! L)e exemplu in poezia l-i'eatn(tt d.e codt'u, cte NL Ernincscu, sila-

V_eni[i lingtt nzine tctuard;i, sd bem! bcle accentr-tatc si neaccentuate sc st-tccecl regulat qi sint opt accente:
HcL, ho! Ce Licdreste-aso st)"aniu pe cet.?
E cornul de lund?
Nu, nu! E un ciob d.intr-o
cu1.fi cl,e aur, .,Tres5.rincl scinteie lacul
(e-{ntr spcn-t-o cle boltd
cu brcLfttl de f ier. $i sc 1e:lg5ni sub soal'e"
Sunt beat-;i-ag urea sE cl(trint tot ce_i uis,
ce e tetrLplzt pi-al,tar! ::i

l_ _ ,l , __l_ L _

Vetifi Lingd. mine,, touaritgi! Ca mine_o Inor, Este qtiut f iiptul cd fit:c'alc ctlr,int are un accettt cal'e cacle pe
dar pi las tno;tenire s{," una dintle silabc si o scoatc in erriclentd fafa de celelalte. Tudor

sulte,rbul tneu. craniu, din tu"e sd, bef,i \ri:rnu afirma cd ,,iroetul va foiosi accentul tonic a1 cuvintelor ob-
pelin {in?nd din regulata lol- succ'e:siune
ritmul versurilor sale. Poetnl
clecaz6 astfel o rtot'bile noui: volbirea IitmicS, inzcstlati cr,r facul-
cind ui-e dot' de uiea!,i1, iatea cle a explima emoliile sale inlr'-un fel asemindtol ctl acr-'la

si-otraud, al muzicii" El a polirit deci dc la un iapt de repetilie aI lin-lbii, de
t:itzdurerisd-mi"",ii,!1,j^,.,u,'^::'!;ry,:;I'JIif ,,,!i?iilii,to,,,
Ia faptul comllrl al acccntului tonic iLr cuvintele cu mai multe si-
labe, dar il r'a dezvolta intr-un fapt de inovafie, inzestt'at cu ntri
valori $i intelc-\uri: ritmul poetic.'{ (T. Vianu, Probleme cle stil fi
limbiijiincstpeusntucdt iadted,'eclde e.prreozoadr.iec. .nst'ucfiei ve'surui, lat,ra sonord a artit literclrd, Bucuregti, 1955. pag. 7).

MASURA

RITMUL

rntp-eiranl".o.ite.riEPsa'reloinccnntmul'tzuizrfeieni-acnolreaititesmlepicltleaopoaterreccezcaassieeirnon]cnltnieemeie"ntcpaetdarzerrareeslcesiorcietnliiutesmogualebnzuqdeirtit.eupcorsiltidiinltnaoonurmuumcilrmjreipoteiotarzdricenesspiluremoacbeucaeetzrutsiciidis,uaitnnpliictetraeri-nta,eudansimaurrncbouei$r*--.i ilutndrul siiabelor dintr-un ?re?'.s se nu,me:ste ntd..sLLrd.

Misura rrersurilor este vat'iabilir.

Fiecare vers din poezia Fretntfi,t tle coclru. cle &I. Emirrescu, este
aicituit clin cite opt siiabc, iar So'isoarecr III de acelaqi poet are
r.ersuri de cite' 16 silabe. Barlacla popr.rlarii X4iorilu estc c'reatd in
versuri de cite 5-6 silabe.
Ijneori rielsi-rriic se pot inrpar'{i in segmente mai mici ciecit ji,t-
cu'inPte'inseaitreera"nlizaereaazdura-crilfeo'rdmradtea nrdtatea riersului. Astfel velsul Peste uirJuri tt"ece luncL ditt poezia '

sunetelor gi at_-centeror crin diferite lui M. Eminescu, Peste uirJtii'i. se poate impd.r{i in patru unitali
fiec'are avinr.l cito doiti silabe. una accentr-rati si tlna ncacce'ntuat5.
expresii merociice, cu riim mai i-iu

154

155

Asemenea grupe de sirabc dintr-un vei:s se numesc pic'ioare l)eci mdsur"a este de B silabe in rrersurile 1 ;i 3, de 7 silabe in
metrice. riersurile 2 si 4. Versurile de B silabe alcdtuiesc 4 picioare metrice
complete, pc c'incl celor de 7 silabe le lipseqte din ultimul picior
silaba accentuatd a unui curzint for'rat crin doud sau mai murte silaba accentuatS. Accenteie cad regulat, ritmic, pe a doua silabd
silabe se noteazd I a fiecdrui picior metric. Ca atare aceastd poezie a,re rihn iantbie
pentru cd piciorul compus din doui silabe este un iamb.
Modalitdlile d" g.rpu." a silabelor acce.ntuate sint: SI
a) cite doua (bisilabice), in uneie poezii picioarele metricc sint alcdtuite din cite trei
clintre care una cstc accentuatd
cealaltd neaccentuald I _ silabe (trisilabice) cu ur.t singur accent, care cade pe prima silabi
u; cite trei (trisilabice), dintre care una cste accentuatd
lelalte cloud sint neaccentuate I $r ce- ( I piciorul metric se nuu'ieste ilactil, iar ritmul este dsctili,c.
-i,n-)poezia Mol.doua. irt' 1857, c1e \,'asi1e Alecsandri, poetul folo-
c) cite patru (tetrasilabice), oi"tt= cai'c cioui accertuatc si doud
ncaccentuate I segte tlactilul in primul si al treilea picior metric din \ICTS:
I I
,,Scumpa X'Ioldor,5! lara de jale!
lrr ielul u"*rtu s" pot obtine diicrite unitati litmice, cu ilol ,lc_ Ah in ce stare tu :ii ajunsl'(
cisiv in cadenla versurilor.
cind fiecare
picior metric este format din ctrloouhdeus.iraTbreoh-eurlrrsie- Sclrema acestor r,elsuli: / -- i | -- | I tt_
ma accentuatd, a - avem un
doua neaccentuatd
noteazl ( I _)
pfvorerimm.saaPutroesiel.io_lzacribali5t'r.:Fotrrheoeahumelid,,.itaaddr.iecrid.tcmogzcrtlurl'upe,"sctneleirtNirrou{.hnEiii"miu; i'nif;iefs"t;c;u.;, Sint poezii in care piciorul metric este apmicJioibrramh e-tt'icintrcisaitl'aebaicc-.-
are in alcdtuir_ea centul cade pe
silaba din mijloc a unui
a"cice""n.tur"t .cilaeciesipnet
Exen-rpiu:

l_ttt__ ..Aciuceli copiii aici ca sd qtie.
Sd stie ce-i ura si sfinta minie.((
eesstteeuriart-mcrcpeiinactmiuoabrticAm., estreicn, ucmomeitpues dir-r doua sriiltambcu,ldrirnetrrseucluai.cresapdeocutiav
-(n,Iaria BanuE ,51'aud eroilor Doftanei,
ictnilt, iar
t*
L,uceaJfLrul lui M. Emirescu cuprinde urrrrdto'r;ea Schema este urmitoarea: __l I

versificafie, ca mdsurd si ritm: schema ire Sint gi poezii in care accentui cadc' pea treia silabd a piciorulu'i

_l _J__!_lA fost odatd ca-n porregti trisilabic si piciorul se numegtc anopest ( / ) Exemplu:

t--!-lA fost ca niciodatd ,,Ale turnurilor um-

Din rude mari, impdrdteqti, L_ l_

*t_t__ l_ bre I I peste un f de stau culca/te."

ttO prea frumoasd fat6. ll

(Gr. Alexandrescu, Umbra Lui Mircea. Lc Cozia,

In prc.zent anapestul se foLoseste foerlte rar.

'I

156 1R7

arenguumLlii.lticoeernnpgeurcaeprnosaeitttiificciadclleep, rroilmitveidnraesraecul,iIn'tiotnmpei.creeEsxp-eemctnpaelruereainscp:leecctiatrree unii poeli a etc.). Unele clin aceste versuli au fost utilizate atit cie frecvent, it'r-
impusd de clitiet ta'aureclesrraeg-'ncithtiipaircclit1eir,act'uu rtiiim. Epulei, au fost asociate etnumitor genuri
comun
au intrat in patrin'ioniul
al tu'rulor' litt't'atur:ilor eul'opene ;i au plimit denumii'i specifice-
Pi'czentim c'iteva din acestea.
,,\{egtelii qritbecL, AletandritutZ este r,ersul clc oligine anticd greacd, derrenit ti-
Sforile-ntindea,
I"ocul ntiisura, pic 9i pc'nti'u tragedia fr:ancczd clasicb (secolul al X\rII-iea). Este un.
rrers silabic ck- clottdspt'ezece piciclare, pelmanentd clupi
.!an!i:r'i largi sirpct, cu rimi

'$i merr.u lttcru. sileba a \-l-c;t.
Zir-'iril t'lcilcn.t' Vet'sul olb este un \Iers de zece sliabe, fdr6 rim6, cu ritm ascen-
der-rt. Originea acestui rrers se aflf in litc.ratura francezd. Ulterior,
{1\.Ie,str.li ul l{rlrrol e) rrersul alb s-a cultivat foarte mult in literatura englezd. ,Este versul

tipic pentr"u clramirturgia englezd din secolr"rl al XVI-Iea ;i mai ales
prcntru cl"amaturgia 1ui cu crea{ia Les-
Shal<ctspeare. Iuc'epincl lui
sing, erl i'' devenit tipic si peutt'u Iiteratura germand.
CEZURA l.'elsul rle zecc: silabe t'u rimd gi ritm ascendent se nume;te in
lireratula englezd herau: cottltittL (distili eroic).
'Ppeldigtlerumaom:lveiil,eli.n,anCr(ieeeDRimncdi.cdesiisnal.uiRtloindhl-'ataudr1turerin9uial)7el,su5sdpEn,c,exuupfnpri.ltlvivrc1ceuua4aiei3tsa,isv,u-cuceraaascrlu:cee(lreiaiannzifr6runrbile"cpii&ncilaeirtireab'atosesirnlteire.vAa.{.rercn:{iqle,nsilicsu(DaeildzEiesn:Xirua)cps,trddlEninrtcctreiiteirtc}uclo.eraaEdopxeAabenuicrctmzaaed.--i \/ersul fls unspreze,ce silabe cu ritm ascendent (care de fapt,
este ur-r r.els alb feminin) este deosebit de cunoscut in special in ii-
teratura italiand, unde este numit endecasillabo.

Decaiilabui este un r.ers de zece silabe.

Octasilabul este rrersul de opt silabe. in Evul Mediu era tiersul
preferat al sonorei poezii latine.
VERSUL LIBER
I>entantetrul dctctiltc este un tip de r,ers bazat pe cantitatea si-'
tahrica. alc6tuit din douS emistihuri. despir'fite printr-o pauza.

dzcoiendc-diictPfioilninnlovscneaimocrlehiuieunfuxlepnascrie{sdisoteeinamevavetaerrsazrsdciilbillmiiebotane. airin1pcl;ue,{ia(eiln'igtpbees-rmemeg,leteencmiedemeonebtpelircilicercnii,a,e,iutnrrnificemesleaisgc)to.eenmm-s,\rt.rppr-nirrn.ttiectn-i RIMA

aceasta existenla unui numdl minim de elernente cEire clau nastc,re Potriuireu ul.tinelar sztnete cle Ia stir;itttl '.-ersuril'or incep2nd cu
accentului.
\rersul liber este oslegaanccizeanttuicnazedxlco-iluusl iliintatoteni,iit:ieei.baza uoccllu uccentuatd. sa. nume;te ritnd.
. font-riogiei
plopoziliei gi de aceea Cind rirneazd versurile 1 cu 2 si 3 cu 4 avem rirna itnperecheatd"
Sclrema acestei rime este: e ct b b. O astfei de rimA gisim de exem*

plu in 'iersurile:

TIPURt TRADTTIONALE DE VERSURT ,,Ei au cizut luptir-id pentlu c:el rttulfi, ]

(mcuomdIunal risnifsi,tceadmereeleesxiednmet puvletuirl,iszruaitrtmieeuexlliesvmtedre"fnsoutaelurletie, giumemunledterrauttliopidrueeris,'ailialnebefauccnclceinlniet'euidrusei Pentru cei goi gi pentru cei desculli.
Ztd au fdcut din trupurile ior
158 Per.:tru dreptatea noastrd-a ttttwror.((

(Eugen Jebeleanu - Pe I'espedeo erot|or\

159

Sau irn r.ersurile diinn poezia Singurd.tate de Mihai Eminescu: l)c nu m-ai tiitir incull.e,
Suflclul vielii rirele.k
,,Cu pet-deIele jasate
$ed la masa mea d.e brctcl. (lVL iir r;. "cru - -l Joorc alLcsi rri'

F ocui piipiie in sobd,
Iara eu 1te ginduri c,od.

Si',luri. stolrrri tL.ec pr.in minte ir,ir!i.i c.;it :i"ictl,orintd. cind versufiie rll a('.'\'ilsi limi. Lln asenle-
Dulci ilr-rzii . tlmintiri
Tii"iiesc incet ca greieri r;l.i}] {r..j:rllllllil"i gii'.1inr 1n st|ofa:
Plintre negre, -te<:hi zid.iri.G
,,,Pin-o fost Horea-mparat,
runinlreictloe1arrciemuae3aszcsdhi e2smucci:ucea4s,ibvr,cniLmubam. Daesietrereecx.Les\umterpirliclaufdcinusarsu:oe!'rO.scu"irrniiliedil;uriiirmam]edataozvaiirne'ed: rsuur_- l)omnii nu s-au descui{at,

Nici in 1.iat nu s-au culcat,
i\ic'i ia mas;i n-au mit'ti rL{;

( Ptn -o t o st Ll rt t:. s- t:t:P ir itt )

,,Eroi au fost, eroi sint it-Lcd. {,ir-rt'oi, pl lll t inli. 1;ereche poate fi lcrgata o seri{r il'i ir'c.,rg6 de
Si-ol ',..r:'tuli ia ,:i c .t.../; O asemenea monoi'imd t-rt r:1t'r'A p,'1.-,1:,
fi in neamul rontd.nesc, i.N-

Cdci t'upli sint ca clin tai.e stintd. ':r':lA-tr:Cfl .,i,,I,'\i i'-[FiECIIEA TA DE CAI clc Constania lli:zee

IlonrAnii orisiunde cresc.rt ,.Tnloarce lin perechea ta cle cei,

(Ioan Nenitescu, Pui de leiy Cu scerptru verde vine luna nlal,

sarr in versurile: Plin de polen gi dulce ca un lai.
Clil gl-iu alunecind inalt in pai"

,,Lirsi,!i lumea ta uitatd Sub iirlemnitui l"amurilor strai,
L\{i tc dd cu totul mle, Il'azia ci po{i un timp sd stai
De ti-ai rfa \ial,a toetd, Ca-n poai'ta unui nestatornic r':ri,
Nime,-n lunte tru 17€ sl.ie.rs Primit in d'ar, la rindul tiiu sd-l c1ai.

(X4. Jirtnescu - Ltuld,-ti luntea . . .1 Str5lr"rcitcx"i, gi negri, qi bdlani,
C/uruesgccntruannidgahfiinrirpaii5utrumreinaddue-ssec-ani, alai.
ScheRmiamuaneesi taesittfneblrdd"elisraimt(teceinstde:rcimbeabzdct',ec,iasuinril'eers1urcilue:4, 2 cu r.
N,,Sed-nficiettiantals' p-*reinmsc-aaimmnduslAt li cruli, ii lasi s5-Ei semene in glai,
cresti bine,
,\{icelui lor de mult glnditrl-l-ai
si mai
Ne-nc'etlt sd por.ncascd rlin t jne Vrrnind incet se*i seceri gi sLr t.iri.';
Cdtre lume, deschise fercsr.i.,' Ii, ;r'rli:la iui EnTinescu lA STEAUA, in c:adlr-ll t'inreitr alier-

(Nina Casian * Ce-nsearnnd, sd fii tindrl fieaz, to:rt'-, I'ncirlele limbii romAne:

Ei in strofa:

,,Iar te-ai cufundat in stele ,,La steaua care-a r'Ssiirif
$i in noli si-n ceruri nalte?
E-o cale atit de lungd,

i60 l[ -* illeurnir,1.] !,'rr,,r lil.rdrii p€ntru elevl 161

Cd mii de ani i-au trebuit STROFE TP"ADil-iilNALE
Luminii ,sd ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins in drunt, Tipur"ile de strofe sint foarte rnuite la numdr'. insd unele din
In depdrtSri albastre, ele se bucurd. de o popularitate apalte, qi sint tipice pentru anumite
Iar raza ei abia acum perioade sau pentr:u anumite literaturi. Pe linga acestea, odati cn
Lttci vederii noastre.
tl'ecerea tirnpului, anurnite forme cie strofe s-au asociat cu anurnite
lcoana stelei ce-a murit speci.i sau teme litei'are.
Tncet pe cer se sude:
Era pe cind nu s-a zdrit, Uneie sirofe s-au fixat cu timpui gi au inceput sd fie cultivate
ir-itr'-c serie intreagi de literaturi europene. In funclie de prove-
Azi o verdcm, qi l:lu e. nienta 1or. ele se impart in strofe antice gi moderr-ie si au de re-
Tot astfel cind a1 nostm clor gu15 llte o denumii'e special5.

Pieri in noaptc-adincd, Dintrr. strofcie antice, cea mai r5spinditd este ST/iOir.'i ,g4FI-
Lurrina stinsuiui amor
Ide urmiregte incd." CA aicituitl diil trei versuri safice si un vers aclonic. Citan'r prima
strofl din Ocin {in rnetru antic) a lui Eminescu:

Citeodatd rima {ine seama de locul accentului lexical. L,ne<lr'i" ,,lriu credeam sd-nv5! a muri vreodaia;
acest procedeu are efecte comice, asa cum se intimpll, Puir-rri tindr, infdEurat in manta-mi,
c1e exemplu* Ocliii mei nillam visitori la steaua
in cazuX rimei noi,m(t - noi, rnd din str.ofer urmdtoai"e:
SingurdtS!ii.(

,,Cind se ia cite-o rndsuri, Lirica anticfl era aproape fdrd excep{ie irnbir-ratd cu muzica ;i
Lumea-njurd s-a desprir:.s cle aceasta abia rnai tirziu. O evoiulie asemdnS"toare in-
timpinl Easi einmclirteear:'actuar:silteromfeoddeerncein. tSectr.oFfeoleetumloLdierircnedianuelpuoacat
Pe agentul sanitar naq-
tere. de nle-
$i-I intreabA fd.ri nairnd: in gi
,,Ce-ai cu noi, ntl? Cier.a16 (trubadurui) era acelagi timp Ei corr-ipozitol', intr:r'pret
ce- sd ddm cu var?
Pentru . . .n al cinteceior sale.

(G. Topirceanu - I)crorlii oritrinciel Dintre strofele rnoderne cele mai importante sint tet'litzr,r, stan-
}cr (cr-r rr;u'ianta siciiiani gi stanfa 1ui Spencer) ql decinta.

dar aceastd folosile a rirnei nu e plea frecventd. Ral aparc' ri na TEil.l'INA (clir"i i:taiiand., terz,a riirna) se g6rnrpun,e din trci ver-
Eminescu - de pildb in urrndtoafelc rrcrsuri: suri dc rite zece silabe (in cazul rimelor feminine de unsprczece
silabe), cu ri.tm ascendent. Rimele sint dispuse in a;a fel incit pri-
,,S-arate cum mognegii, imbdisdmali ra ntLLinti mul Ei al treiiea vers din fiecare strofd rimeaz6, iar versul din
lntrec gi tineretul in scandalele l.umii!"
rnijloc rimeazd cr: ver"sui:ile fdrS so! din strofa urmdtoare. La sfirgitul
{X,{. Effiinescu - Ce;rreriiij' tntregii poezi\ se adaugd adesea inc6 un vers, care o incheie (a ts a

In unele cazuri rima este alcituita dintr-o singura silaba !l(,ccn- b c h . . . :x A e)" Iat5, ca exemplu, un fragment din Diuina Caine-
tuatS; rima in acest caz se numeEte nnsculind. rliie a lui Dante, in traducerea lui G. Cosbuc:

l)aci t'ima coniine doud silabe, prima acceiltLlati, iar a cicuir Ldstnd in urm-o mare-o4a grozaud,
de-atum spre-a trece ape mult maf. bune,
neaccentuatd, se numeEte rimd feminind. uimh' el e -ntind e- a duh,ului, meu, n ctu it,

152 163

$i-ncep de-al doilea regn aculn a spune, Cd rnacind cetit[i intreEi t:u papi,i.
El" suie, ctnd spre soare se repecle
in, eare, spre-a fi demn de cerul sfint, Pe turnuri ttntle nu ajung artusii,
Dctr" sosrele de-u purut"e{L nu-l uede,
unlsnul spirit scaarla 1i-o d.eptt"ne. Cdci are msta.hctla su ldli.ie,
(Ptu'gcLtorhrl., t, 1-6] Lln ar:!2i., si-ar:ela-n unttl rlin cdlciie...

In literatui'a romdnd. originald, ter{ine au fost conrpuse, printre (ill Liricri ftr:nrl'sii'tii ?frtiitrilr',
I,Il clri:i an gt'io f3ri ol ;,t'ot.t i, ^Sf i; ri t r: ;
e}{ii gi de George CoEbuc, din a cdrui poezie Poueste;te .sctifui. clam*

DCntru ilustrare, finalul (confinind in plus un ultim r,els" clc in*

che'iere):

I ar ci,rzd ajunse-ap oi de parLe-n .-- a.I e, O verriantd a acestei sti'ole inlih-rinr la O. Goga, ir-i poeziii i'of'
lberul se opri,;i-ntars el stete: in care rimr:le sint inclurrisate fo b1t b c
.,Aici, Dardul, e piatra rnortii, tctle, r;ewigi tu mine. iL: d]:

,ti-a pu.s-o cel ce ntoartea azi [i-a deteltt ,,Voi uen"ifi cu ntine, aa.ste neud,zulii.
Si-o piatrd-acolo sta, cum pun, tigurii,
Mormintul celor buni ca sd-l arete. !'Iosii si. strdmo;ii m,ei il"in zile rno$rte.

Grozaue-au f ost batjocut"ile gurii {_}r(titaaretL uocLstt-d intlt rnttare nnftd
Acesfii om! $i cunt, f{tcu de pttse In ufrtejul luntii, cd,il"e-ni i.rrtparte.
Acolo piatra-n marginea pdclurii?
Dar uorba asto" cecL din, urmd-i .{use! De muli, clin cea[a ut.entii innoptate,
Eu swd un cimtet: c'dldtor (.llnt uine,
O terli izolatA, al cdrei prirn vers este (uneori) reclirs Ja jun:dtate,, Ca un clopot t(inic in ininzu ntco bute,
se numegrte ritorneld. Subiec'tul ei este format, de obicei, de c ob- Din odinc u(r clrcctmd. sd;-ertiyi ttL ntine.(

sen;alie p5trunzdtoare sau cle o sentin{d de infelepcirrne. ele exern* O alti varianti este .stcmlct spenceriund in i,rrl linrele sinl rlis-
plu; puse dup6 rnoclelul s b a b b r: b r: si se aclaugl ;i un alt alexancir&n

Fe punte-am pri.n,s qi-am sd,rutat mai. ieri o .f atd care rirrrc'azd c'u ultimul vers. Ace;rsti strofd si-:l imi:rnmutat nume-
Si-acum au dctt sdtenii jalbdla prefectul, le de la poeful engelz E. Spencer. (secoiul al ,XVl-le'a), rare a scris
astfei Regina zinelar.
C(r fetele stctu cu"d pe purfie ziue toatf'!
ttraabn)sP.forirnnrd;lrlidnutgr-acleastruonfduidvecnlsouliml vactrsclt'ur.ivneulsmulitai lnsaansdel{eaa,irsio.abn,laeisbe
G. Cosbttc - tr'resco - ritornt:it-1 una clilrtre cele mai lungi stlofe clin literatrlla ntoclerni este

strofa oneghinicd, adicd strofa in t.are a fost compus romanul-poern
a} lui Puskim, Eugheni Oneghin. Ea are paisprezece r.er.stiri si repre-

zint5, c1e fap't, o variantd a sonetului shakespe,ariln.

-S'l'dNT'A (din itaiian{, ottaua rhna) este o stlrifd ;ilcair-llra clin: ilECI*IA este o strofd de plorrenien{d spaniol5, ;rlcituitd dira
opt verisuri decasilabice cu litm iambic (in rrersulilc isrrljrrini: ,,'cr" cu ritm trohaic, dislrunerea rir"rel
fi, asadar, unsprezece silabe). Primele Ease versur"i atr rima il:i:r'u-. zece versuri rle clte erpt silabe
cisatS, ultimele doud imperecheatd (a b a b a b c r:f. ca ele exernillu fiirld {;ri:rilllrtivi" trati un exemplu de ciecimi, rlesprins clin Arce*
in cazul st..rn{elor lui Michelangelo, tt'adusc in i'omAnestc tle G. l,}. leratul cie G" Trpirceanu:

Zeletin: Peste lagi ctL t;il'Juri sure.
iL citzut anut'rgul rer:e.
E-un urict; ce-ntu'ece uriasii,
Pe noi nu ne-ar zdri ;i, nici: n-u'i u"ecle Inserarea mutit l,re<. c
Furi;ut(r yrim pittltu- e .

164 165

t

I
t,

t

I

Spre apus a'bia s-et'utd lirici^iScOrIi/Efo?rUm.Lel,ficxeea, mai irnportanti si mai irecventati specie a
Prin tre cremq i, intunecatd, are o rnare vechirne in literatut'a nniversald.
Structura lui a tro,st modelata pe ,rind cle lJantc, Petrarca, Shakes-
O u(tpaie d.e ru.bin . . . Ileare, B;rudeiaire sau Rilki:. S-a schimbat de la o epocd la alta-
pdstrindu-se ins6, intre anumite limitc compozilionale gi prozodice
Dt,n frunzi:;tu ile grel it. {14 rrersuri endecasilabice, clistribuite in doud catren,e gi cloud ter-
i)e-ntvo;:ttn'L: Lot rn,ai r:in
Gl{rsw'i tni,r'i de p(ts6.,-ele . . .

$beatae,bc,'ucndur'm, adicdcolu(dsaruimpeenptreuntlleurlifnicecatl.ecdd,inetered)a;celosrtemaa: abb a,

ciasic6
nec'omantld cvitarea repetitiiior 1i un ',:r:rs final czrle sd cuprindd
POEZIA. CU FCF.MA FIXA concluzia celor,anterioare.

Sonetul romAnesc a piil'curs o tlai,eetolic i,ntelcsantA si origi-
n{Laald,inf,itirnodduccuerlteivaalitmdebiiianclat[inacnuctlVe'i]cdertecs.cpuir{Pi:art z1iileGloh.nAoasastcrhei.
In cvoiutia istolicd ;: pocziei, ,au irlitrlil. in lslr;ri'ljnaluiirt-eilreateuurriole- eu.)

pene medierrale (rnai ;tics in lqlc lomilnicer), ctr in
M. Eniinescu ,a L'rcat 26 cle sonete. l\{odelnizarea spec'iei, prin intro-
orientale, asa-nurnitele formc lixe de poc;zic. Ilita t'ili.lva tr'6situri ducerea unui litrn rnai suplu, liberajizarca si'stemului cle rime si.
care definos,c, in paale. aceste sl"i uctut'i iixe: ccn{ori}riirca inspirafiei
Ia un ti'par preexistent, adopt:Llea unor elcmcnir. exprcsive mai extindcrea registrului tematic au ronft,t'it sonctnlui romAnesc o per-
rnancntS actualitalc.
pronunlat muzicalt {menlinelca :icelorasi .i'imc ,r,ic-;r irlngttl intregu- Sisternul de rime cunoaste si cl o an-rp}5 cllversificalc in so-
netul nostru. E suficient si irmintim ctroeir pe A1. -fof,acedonski, Ion
lui poe,m, r'e'p:rrtizarea si altcln:rrea lor arrnonioasir., r'epetarea sirne- Barbu, Ion Pillat, Mihai Cocli'eanu, Victrtr' trlftirnju. sau capo.doper"a
tricd a unor segmenlc), prccum si intinclerea, ii: gcnere lcdusd. La de 90 de sonete intitulatd Ultitnel.e s;oftete irttltipuite ule lui Sha.kes-
aserneneil folnre por.'tic'e a dus gi tendinla splc r'.1:'titozitate a unor peare in traducere imaginu'ir cie Vasitrc Voiculcscu.

poeli.

Plincipalele sper'ii aie iolrnLrioi'I'ixe sir:rt: cli.sliil.u.!, gazel:LLl, ca- Ca exernplu, tom c,ita ur-l sonet al lrij St. O. Iosif :
treztul, sot"etul, glasa, rnaCriga.IuI, pnttttLtrtul, t-itornel*, rondelul,

r or"t d.oul, r't-tb ctiutut, tc r t.in tt si 1,rirti c LIL'] r-rIi/rlf ,,1 1,/E I?1I

Importan1a a,cesLcl iorn.rrt r.sl.r. irtr,rglla iLr iiiii';.r ncaslrd. Unele A tu, cect ntoi frtttrtortsd d.intre zine,
specii (madrigalul, r',rndol.ii,,rt'xtina) apalr s1;o:adir, lttirnpiAtor Cu, tot. ulctittl titu tle l.tur'urii,
'1'o[i te-u;tep|d.n't c"tt rilitt'" cle.tr s(t t.;ii:
chiar, S,!u irtllu,',r1',,r:ra d,rar st:rt, Lula Llnqi por.m . l)ur nhneni, nitrt.etti irrrrl cu i{at' r'tt rLz'ne!

Poeziile cu folmd -[i>16 elu preocupat pe cercctatrlrii rom6ni ai ,ai ce-trti aduci ttt, ( {tte }}e ,"'ittt.pii
Pui flori, qi cerul,rti t!.ni zdri senine
prozodiei incl de li,r inceputurilLr sludierii prc,bl.'meiol de r elsifi- Si cintec Ittntilar, si unde line
calie. llIiron Clostin (1673) slhi!ea::d. jcgile disirirului. T. Cipariu
(1860) amintegte de sextin6, I. t-{eliadc l-rl,5du|:sr:Lr t1868} defineqte Izt:arultti - gy 1l1it'11f i 1tt"^nti inrhii?
clislihul, catrenul ;i sonciul, I. LizAriciu (1882i menfioneazS r'on-
de1ul, G. I. tronescu-Gion (1i185) c'ontulcazi trisS.tulile tcr'linei, ale rEramatilIcRrOiotregdrdiriau:enlai(m$tripacotSortiraainbi .tf)eo,irDmEieci tleoiaxrntiadnredetpIieo'ieitzeliocr.ri'n.iiinxpo;cjl,nactglluiine lirira rorndneasca a ur-
,catrenului gi alc scxtii-lrs. Printre primii lnsir, i'r'tr''.-' 1:un in 'circu-
lalie termenul de ifoe.rn cli formA fix5, cste II. T" .,\piostolescu (1909). intreagi'r problemi vezi:
l,,iterard, Bucure;ti. Edi-
Eiemcntele c:rractri'istice acestor spccii lil,ci ale lare au atrras tura $tiin{ifjci, 1970; Poezii cu forrntt titii, Edific. ingri.iiti, prefatd" note s,;i
intotdeauna pe poeti sint in primlll linci eciri.liirt'ul compo:zi{ici, bibliografie de Gh. CardaE, Editura Afbatlos, C1r9e7'a:l;rgGir,h.XG97h4i;{dW-olJaCn.gFKiear)is-sceur,,
severitatea formei si unitatea toiluirii. M,ai toate din acestc struc-
turl poetice apal ca atilre Ei in li,ric;r noastr6. Eur:iw{ia itoeziei ro- (D)piceliroanlaitrerdaerdte, rEmd:iintcutrloagiU.enipvoeersti,cd1,97E9.ditura I.
nmne;ti t'ttt poate ti r:ontt:ltrLtd ffu'd sLudiere{L acesLa?' specii.

I0 t) ttlt

f-'c '1.,;r.,; tct'(tt,'D.7 di, i,s!ou s-ctlitttc Farrelescu etc. Exernplificirn IloNlJE/-U ]- ]tazvl !NFI-A-
[Jn su!|et tnnd"qit cle-atitea. ori? jtfiS"^E de Al. &Iaceclonski:
O, cltst-up st;i ci-t ui:;ttL iaragilttinte! . . "
O raz(t-n llc_tres;tr,, srLrti;(t . . .
Attntr:tttt po&{e-ils r h tttin e.cL cunzinl e,
.Sl nr-a,'i uiict ttL ar'lti nep(t.s(ttori Llct nor risipit e net:ttzLLl,
La iat"l;ri {'cr.l'e cr{,lt.J pe marminie . . .
i) ttl,e i' ni,i. t t r.d" 1t rL t t r i d e.t.: i u ?.ill
C r,iltli i lii:rntii, ,1';11'11 afet'll'ilzir si con.rti'ult,iiL ilmatici, esie
!r(,nctlil shai.."iispr.ar''iali. Sonetui iiiesla cste lmltil tit in trei strofE ,5pre*o nulid si lrain it ti .rlorr'i.
de dle p,atru r-er;uri (iiccali: clin ele a\iind aite lirrte) qi o strofd de
incheiere alcfltuiti din clr,ua versuri cu I'im;i imDet','lheata; exem- ' i{tt-rn.i pasd d.e-tt rietii (itx-a-ud,

lllu i De t'hinul t'e-.itti ttr<:d. tctla.i:l.:
C r. ozii-nj lttt. e ste, suttul ;
I)in toi te-i wzui jlrirri.o:i daritn lct,s1,nt't:, Cq nor risi,pit e necazul.
S(t n-sibii. (rinul Irutrtuse[ii ntoartc,
Ci., cinci e 1.)i ll.e \1. si t'tt ""tretneo irLoei'e, Stdpin sunt dt-ut'urn pa r{igozu.I
{Jrmu:ltii f rcoer.l. r'!ii pttl sd i-l panrle.
Sci-rrri fac clirr, tt"rsitii o .sL,lrrr;ri,.
I)ttr 4;r, rittrl, rLcldi proprii !i-s tttireotri., mai
L,u.ntittii di'ttti, uu zi itt:;uli rlrr:pl. f aciic; ,\i ntt 'letriz:,:,idc.tctutt groztruu,
p117{tr;ini lttri tl.it^t, qliu t& rn[inoasit, '!at fiItrtt:u"I:
Si r-::'u.d" iti porti ltt sinqt-Lr drr.snicinitr Depi nii-a

'1'u,, J't'cLclerlli 1;odoctbiL uzi itt lutttr , C r oz.d-tt.l t,or.c,rsfe sunur r
$ i 1.t'irnrluei ii o'oirric iour tLt: -o t'liltit,
CincL tttic::rt-T, 1tl'tLqut' ti-l ing:tt1'ti flrlri IriL', arianreec_le,eoGcdaAsoiZnupgEAoueLrvzU'n5i;:Lirrss'iuamrrifsaoess_(i.mst ric:onglnmcco'cioirntint'reitnuzine),uliriIiilnarr^c.adr!ntooooralriitcu<enn.rillgeiiriirlmiisn.euArdIic'iliseextsaicth. ultRiir;s.iimr.odtir"naeczeppbooeeeap;z:lcii'caie-.,
Attct: ittbi! - (rtrtu.) {>(t 1ct,-i ri.sipil. rroastrd a fost introclus de M. Emincscr.r. c*zeluri a scris si George
i$prlrouuugintnubd-ulu, cpntr.oegeEmrrsenttriuecrlirunfoidsauict,cb.tje!loin.,lgca(urJrindinloedshdcc.,tul,intIItgptVoaaiuz'ntrnt:'tsi'uautctl.)s:ipcoit,ba,lnTesioicaaftrbncasmrlet.eaeE-i,fnrmucg.-innaezeasemsolce,luu-,cn,ronilla.uIinl diCsn.dduc.,'ct,ae-I
Ai tnit"i! ttrrti1ror, xnl nlincaptitt rirtt: w-ind(r. . "u'
con{inind cic reguld maxinrc
Si i:ri.'tt ltloi'rnilrt;, t'e luntii se cuttiiie!': ti qi o poezi.e liricd moralizatoare. in jcnlis,tcia}rzuurl,ixgearseatlue,iugfanz-utlputal poatc
6. Cogbuc" din care redlm cloar
'-(W. Shali.crpr';i ir' it(.)lere.i de r'a .,-ielii

ItOIItIJfiL{;'il * fr;si inili;ri r.lu cintrc cle ctans. il cdruri structurS: incepututr:
i]rrrtlice depiridc;r de r:eii ntrrzicalei. Sub ac'ctrsta i'onni a I'ost cul-
tir,'al in secoiul al XlIl-1e1 , l]ltci'i,--r- rondelul dr'.;L'rnneilzd un poe.rrt Copiii nu-nlc'!ec1 (e rrar;
cir propcrfii restrinst:. Flsil iur:cntai de francezi Iiste itompus di.n A plinge-i cutrtinlia lar.
trei strofe si douir rime; in ronclel sL: repetd cLr l,rei r.ir.i primeie
Dar lucrul t'el nuti !u; in, lume
cirittri versuri din, prirna stlofA" E ttn, bdrbat N:inguitor.

La noi a fost 5:r'actlcat nrai ales de A1. \{;rr',.,'donski, dar au. !,/intic nu-i mai cie ri,s.e'ri plirr.sul
nr;ri crcat rondeluri si:\i. VliLhnfd, Tr-aian Demeti"escu, Cincinat ln achti unui htqttdtor.
O luptd-i uixfa; deci te Luptd
I ri8 Cu clragoste de ea, cu rlar.

169

GLCSA i1 irilArut irL Spania, a trecLlt apoi ln iitcr';liLrra fran- Crrrn sd gdsesc atrt mijloc rn,ai bLnr^ tl-rii inierli'pt,

cezi si gc-'rrn:rnd, clc u.nde a impr-urnutat-o Eminescu. Glosl c{}nten- SA scap cle o'chii -lurnii ce n"rd ,,:giihit.cine-ciirl:olrr;:oi'?
c'e
teazi in ficr'.rle strofi, incepind de la a dotla, {'ili: tln vers din Cdci tot fac atita-i de trisi
pr"ima, rrersui conlciriat l-r:pet?ndu-se ia sfir;itul stlo'i'r:i t'r'spcc irve; tre ia1,a mea se vr.cle ce r locot arn in rriept!
uitiml strol'a a potzici este alr'6nrita clin r,et"sut"i1i: plimei strofe,
reh-rate in ordinc invers6. IJsr cirre:I !r'(Ltnirttnrert-nti, r-it: Iit:t'ar': zi
O uusrc'tti,i,n:ssi enizduentoi,csnitet'noic, l-ri-,,sri:t'oepti,et,t.gsli,iicztiwr.t:-paiui. aJlat-a
rln litu'ai.ura noastrS, cea mai cuncs,cutd giosA cslr: r'estita Si

CiJo.s.srt dc N:tr. Emir-lllsr.'u, clin l:are reddm i-.limele 'patnu strofo:

,rVrt:tne ,l,rece, urclne uilte, j'iici inclinc a eri limbd Cilci nu-i. citrore a.::prd pe (nx'rl i?,-ollr cdlcaf-o
Toate-s uecl* si irouil toate: Receer cumi:5ni-a ginclirii Si-n care-crtlese Ant.ar tar;t*'dp sii nu,-nti f ie,
Ce e rdu si ce e bine Insprt clipz1 cg sr' schimba Ew lt"ti spu"ni'nrJu-i tn,uite gi: r:'!. uo'rbinrlzt-';rti m.ie .o'
Tu te-ntreabd gi socoate;
Pentlu rnasca {r,:i"ic ilii.
Nu spera ;i rat ai, teamd,
Ce clin moaltea t-i si: naELr:
Ce e ual,, c0 ualul trece;
De'be-nde{ltrntd, de te ch.euTnd, $i o clipd {inc poate;
Pcntru cine o cnnoagte
Tu r(tnr,ii Ia toate rece.
Toste-s uec'lti st 'nrntit taat.e

Multe trec pe dinainte, Plivitor ca la tr-atrlr
In auz ne suni multe, Tu in ltrme sd tc*nchipui;
Cine !in,e toate rninte
Jo,ace unul. s:r pc-' pat|ti,
$i ar sta sd ic asr:r-rlte? . . . Totr-rgi tu ghici-vr:i chipu-i,

Tu ageaz5-te deoparte, $i de plinge, de se ceai'ti,
Regisindu-te pe tine, Tu in col! petreci in tine
$i-nfelegi din a ior arth
Cind cu zgomote deg;Llte Ce e ritw si te e Lrincnt. . .

Vremc 1?'\'t e, ut't'llte uttl''.

oferTi EpRrinTr'IuNl Am-ode,i,ter-ro'[ren6lnircns,:c]:(r,S(t''tuzmtu o nurneqte Heliade 1{,care ne
alcStuitd
cetate), este poezia
din stlofe nelirnitatr-' {rra numAr, f ormate din trei versuri: o b c,
b cb, t: d c . .. $tructula i:i este ;erpuitoare: al doilea vers din
prim,lr e:t1r-.rr.oCi'Ireriamtcoarizzcierl"cubpriiim;riuti.e;rifinacl itrse'iinletaitaveliersndiiin-_strD:oafan, tuen, rFr6e--
toare
trarca s-a. l)iuirl,a Camedie a lui Dante Alighieri a fost scrisA in
terfine. La noi cultjv6 t'er'lina M. Eminescu, I{eliade, CoEbuc, I\{a-
cedonski, V. Voiculescu. Spre exemplificare redlm Stznglzer pi, plin
de ginrl'ttri, adesee rdtdce.:;c, de Petlarca, ,urd€ terfinele fin;rle au
rima0ba,br.:c:

,,Stingircr qi plin cle ginduri, adessa rdticesc
Pe drurnuri neumblate, cu paEi ince{i, tirzii,
$i in gdrin& caut cu ochi atenti iSi vii
Vreo urmd omcneasca pe c:are-o ocoi"e'sc"

1?0 I/t

GENURILE LITERARE torului fie direct, prin stlrile sufleteqti (emo!ii, sentimente si gin-

diri) fie prin faptei.e pe c?r'e personajele l,e sivirgesc,

Cind in opera sa scriitorul infdtigeazd direct propriile sale gin-
duri r9i stdri sufletegti, opera literari face parte din gemtl Liric.

Cind scriitorul zugrdveqte chipuriie oarneniior prin narafiune,
,'iu ajutorul faptelor petre'cute in via{a acestoi.a. opera literari res-

r.pectivi face parte clin genul epic.

Frin gert literar in$elegem o grupare de apere ltterctre asemd-, Tar cind, in opera sa, scriitorul aduce in prim plan personajele
pcld'i.nruisatriuscetuardd.re;isetsrzdds. dturile prin gi L.al e se definesc direct prin acliunile lor, iar stdrile sufletegti reies
ndtoare lor, scopul urntdt"it prin

cititorul clar din ciocnirea clirectd dintre voinfele c'e se infrunti chiar sub

Terrnenul gen provine <iin latinul genus : neam, f;,rrnilie, ori- ,cchii nostri, opera literar'i face parte din genul dromutic.

gine; ger-1. Acestea sint ceie trei mari genuri in care se cuprind toate

Genui literar presupune o sumd de procc.dee estetice puse ia 'cperele literare. Pe lingd aceste trei genu,ri fundamentale, litera-
dispozi{i;r autolului de tradilia litcrrarS. Avincl in vedere posibili- ttrra mai cuprincie doud genuri specifice genu'!. orztorit 9i aga-
td{ile specifi<'e de reaiizare artisticd a prezenlei urnane in opera -
literar5, teoria literaiurii definegte trei genuri literare fundarnen-. :zisu\ gen did"uctic.

tale O- pleirriecl,e epic Ei dramatic. Gruparca operelor literare intre cele trei genuri se bazeazii pe
faptul cd trdsiturile esenliale ale fiecirui gen rlmin practic ne-
literare infdtiseazd ornul in diverse moduri. Uneori" ,schimbate in rdecursul vremurilor. Cele mai rnulte dintre operele
saiutaocr{uiul ndic,zpr.r.dinluiientdeirrmecetdoiulsutanroer6pueflrestoenaasjced,, alteori nar"ind situa{ii literare prezinti nurnai trdsituri 'caracteristiee unuia dintre cele

alteori in direct6 con-

trr'r-intare. "trei genurf'fundamental,e. Existd insd qi opere care, degi 'au trisitu-

Genurile au apdrut incS in literatur,a greaci anti'cA, deci au rile e-rzidente atre unui gen, totugi prezintd Ei unele elemente' apar-
o bogatl tradifie, dar teor"ia genurilor literare se constituie in epoca ginind altor genuri. in numeroase opere poetice, trdsdturi apar-
I-ienagterii. Teoria clasicd a genurilor trebuie sd o infierpretdm oa ginind unor diferite genuri literare se intrepdtrund gi se imbind
un act normativ, operind deosebiri nete intre genuri si impunin-
du-le prin reguli. Teori,a modernd ra genurilor are un cara'cter orien- ,adeseori intr,e ele; aceste opere pot fi totugi incadrate in unul dintre
tativ si descriptir..
a:ele trei. genuri, dupd caracteristica 1or dominanti.

Tcoria modernd a genurilor sc constituie in secokll al XIX-lea. Cele trei mari genuri existd in crealia popo'arelor din cele rnai

odati r:u qcoala romanticS. iEntareatgaecdnu,,rpi,unrituatleimati(tegaezn[urniluonr,risireu]prloor- .,'cchi timpuri. Desi prin trecerea vremii genurile s-au imbog5lit cu
nunti pcntr:u interfcrcnlc
si nu pretincie scriitorilor resper:tarea anumitor nonrrcl" Acum este epecii noi, iar formele d,e exprimare s-au glefuit, trSs5tur"ile carac-
acceptati clrama ca gen aparte. Prc.zente in literaturd. din celc- mai 'teristicc ale genurilor au rdmas aceleaEi de-a lungul tirnpurilor.

vechi timpuri, interferenlele si sintezele dintre genuri au devenit' tle aceea, orice operd literard se impune ca operd de valoare artis-
fenornenc deosebit de flecvente in arta literard contemporani. Con- -tica si prin modul in care ea ilustreazd trdsiturile genrrlui ttltelar.
ceptr-rl de gen este mult cclmentat in prezent. Actuala eiapA ln dez- Pentrzt" a putea simfi qi cunos$te frumuse$ea qrtisticd a, (:re&-
voltarea literaturii se caracterizeazl, prin elaborarear de lorme noi. $iilor litera?.e, este necessr deci sd se studieze, pe bQad de e:rertple,

Aparitia unor asemenea noi forme de expresie, care pledr.azi pen- tar acteristici,Ie f iecdrui, g en.
tru interferenla intre genuri, nu face insi inoportunS teoria genu*
rilor in qtiinfa literaturii. De;i tris5turile de caracter ale omului CztnogLin[ele de teo'rie a genurilor literare inlesnesc interpre-
sint oglindite foarte variat in creafia literard, ele se dezvdluie citi-
tcrrea car&ctd ;i, tem.eini,cd a operelor pe care le citirn, constituind
um-d,easebit, ;p'ri.jin tn formnrea culturi,i noastre literare.

\72 r73

GII*UL LiRIC ;mr'6ittoearcelinaii,taufadriin" iindifmeroitde,r,,.eairiiantr,ecgoisntforer.amziuEniotrrdlinecsclinimalpiirepesriisieonpalrei-.

:i; tii litcl'.tli r:ste o nroclal.itate ri{. {'tii-r:};rsi: i.i.. f-r ;t;lrrliil,.,l,ir. llt,, Ife aici {olosirea de mijloace de expr"esie utilizate in tr"ansfigurarea
errtirsticd a reaiitdtii gi implicit a figurii
{'Lirrr;,isltr'a. ins5, a r':irr.i sTtecificitatr: intor:ilL, r'ti:it' ,, urnane - care concentreaed
;,nsfigrrrir rii a.i istico. in .Si rl..olr,,. ilt rril::s1,:ii;rr ! :,' .in .irr,, csenla,iumii.
, br,r i rlui i. .,r.,;is, Trebuie si menliondm cS
s,ali altul este rletelminatd
iiri gias,r-lragostei sitle adinci fa{d cle p;rtr';e, rl:it.r:.; :ii'i,l;t.,i lii-r-r,t r'.i {Jen dt eircpurmocsecdreieerleea.jitoepraerreeifrlietecrv:errnet r-rnui
pr'oic!t, fatir cic clemagogia pntl'iotalrCa :i lonr..irri;i',r,i'ilr,i nriliiii i iiil
site de set'iitor, rie' nota domir-rant liricd, epicd sau clrarnatir:ir" folo-

t(p'urirva;1'suale. nLtuLs. aCtiaroraigflaarlesatnclecommoecrdajalieOi .ls-rrru-lr.1g,h.;cezrrcr.iel;J.L;llii,tr_iJririrnrLilrlritjiri'ril.r:,',1.r,-;.1:i.il:.iar In ansamblui iiteraturli, genul tiri'c acoperd irr linii mari do-
imeniui cunoscui indeobqte cu numele de poezie.
iriflfisoa;il cilitorului de azi zguLduitoalea cirarrr;r l i5r':rnuliri r r,nitiri.
zrli-iliistnst'trpe'iri'tlcrni.rrleialoine|udrd'leecsleiannli1idBaz4iutr'l:irnsefeiincrvocilevuoluilniutnmiooensmtarourer.:'.iIin:Irnt,i'ior,'1.lis1gt;|lr-itrlciellilsrlo.t;c{i'ir:1icr-ilrcc.ri,1;r1'i:'.r,1urltrlr-ji. ln Grecia antici recitarca poeziei era insolita de acom,pania-
rnent de lird, instr-ument care i-a conferit gi Cenumirea. Lllterior
aceasti imbinare dintre muzicS. qi poezie dispare, pentru a reapare
dupd secole in forrnule noi, vddind tendinfe spi:e sinteza ar,tel.or.
dcsprc care ne vorbesc operele literare: aminiite {lri,. ir-itr'-l lritli. In litertrtula tratini poezia liricd. apare in secotu] I i.e.n. Aploa-
rnainierd, si obiectul istoriei; desfdsurind firul er.cnilri.rri<.lll istc- pc toate speciiie reprezentative ale poeziei lirice: imnul, oda, ele-
l"ice, cclcr.iatorul lnregistreazd implicii atmlsl'r.r'ir .r,i,i;rl-Itojitit ir i.r gia, epigrama. satir"a in
lciitid:fl!eiriotclolonroempior:coi-scoitcisailec.olnnsclcitienlrealeturddifcprriirt-cnlecirrzaar'itnesrArouli-ltiicrtc' 'rs.s,:,rll-rli 'cii-. din antichitrtc. se constituie iiteratura greaci ;i latin5 lnci

ritual aI omului. s1--i-. Expresic artisticd a Llnor sentimen-te trdite cu intensitate det
poet, lirica este domeniul confesiunii. Poetul se eosrunicd pe sine.
Cu aiutorul operei liter'are cunoaqtenr unir;ersui siri:;lu;ri rli lfe aici carpacitatea sporitd a poeziei de a emoliona, cit qi nota
qrmului ca 'efect al reaii'tdlilor sociale care lucrr,:alzA as'ripr;r inclivi- puternic afectivS prcprie in genere poeziel lirice de inaltd tinutd
cdiatrcldui,esdteetearrrtndin_in- dnuo-tiapLt"eovfilTuol lssptoiriitiunajlu. r,n,Palruinl rsipir.ar l-ll--I,scil ri artel., tdriolerrdaerdi\-,{ihaagi ,aEmcuinmesincuti,lnuinmd,,edpeoeptiuldld,,exinpripmofe,ziiantMr-uani am un singur
naod profund
cl;rrra arr..
un {eJ. este acela de a seoate 1a lumind, de i,r sprint: ;;ijevlrul t{c,.spi't, tt-tlhrur"5tor propria-i s,tare de spirit (care poate f,i proprie oricdrui
sufletu] ornului, de a destdinui taine ce nu pot {i r-ostitc i'r.r ','or"be orn la un mornent dat).
obignuite. Tocmai de aceea este artd. Arta ,e,sie i;n rniclr.,sr,(ip ]l€. Poetul" liriclu vorbeste insd intoidearjna in numele siu, existd
care artistui ii indreapt5 spre as,cunziguriie sufletrilui sAu, rlczrid-. nrrmeroase poezii iirice in ,care rndrturisirea perso,naid este de.p6-
luind oamenilor aceste ascunziguri comune tr.iturorat..
Scr-iitorul, interesat in investigarea constiinlci t.rmu1ui. li sur- sitcuittir5rcr,n.ptAiofirc'enintudpluue-tsxeeparicemuxdeumfniepplisfei,cei'sanotimancaeejnadtseitfaecerpitvriizn-eapzsoStea, zorieaacoNdleaecitsuivprietiarmitte,apfdiamecei-nst-
prinde pe ,acesta in cele mai diferite ipostaze, beneficiincl aslfe,l clc: 'rli: George Cr:qbuc. Poetul se identificd in versurile ei cu ndzuin-
posibitritatea de a-l cunoa$te qi de a-l face culoscut din cr'le' maii. 'r,cir: si idea.luriie sociale ale fdr5nimii. In toate irnprejurdriie ins6
diverse unghiuri. izrro.'cntzei.aTlioriccmdani edeaapcaereeadirieripcta,cirnis;atanTsira,amrebaluul nlioterrsattdurriiisusefieintedqivtii'dpurea--
jcqsditcrdriiliIca,nemlnEaastpcitceoatvdriceerasuptrlsieracizi,oisnTnatcuudidsiEonaricleVa1eideafrenuincul taumpclouteieuinzlnpiioieeinrdesmroaaonzmddaaul,ctriciiIrcjr.e."Gliunetrenltrue"iioalli',uhriLr,r"srerciil'i:liierl,*l. ltzt-a26. ca fiind poezia prezentului; aci se aflS de altfel mobilutr
sporitei emoti.vitdfi care ,o insolegte.
llar liricul, epicul qi dramaticul reprezintd fn pr;*zic sl ruociil-
liidfi alc. clarificdrii, prin care sporesc in valoarea llr scnsihlir-l anu-. suboTrdrodnsadtteuriiinespeonefziaiale li-ricdgratodautlesmpoijrliot adceelseubdiee,cetxivpirteashie- ii sinrt
mite aspecte ale realitdtii. Intuilia lirici a lumii r; r-dsfr{nge ,r:a care
de
poetul dispune in virtutea tradi{iei qi a experienlei inaintagilor;
stare de suflet, pe cind cea epicA drept succe,siune de er,'enirrrente, iiecare cr'eator insd conferd o strilucire noud, o coloraturd proprie,
dramaticd drept confli,ct capabiid si contribuie la definirea sa ca particularitate artistici
iar cea gi luptd cle forfe antatrloniste(..

'nemperamental deosebiti, scriitorii au fa!5 de lumea fnccnju* cllstincti.

.t t4 t75

Compozilia ulmdreqte in iiricd desfdlur,arca liinduriloi' si sen- tului, in nc'esta se vede,emotivit,atea ipi 1i prin acesta se ttansntiit"
tirntrntclor cxpt'imate cle poert; firul compozifici oste dat tJe succe* vescdmrioreolilgac,ecizat,ilauail*inc:aaacrerj.eceaimterqontefciaa. ,o-r-rniupazotiscecatuulltiuani puion-$eteizriaiaol.eagDr'e6e,llaii.irs-titarlnn-lpupnemeceal"dirtneit'riui\lrXii,t
siunr-il stirilor cle spilit ce sporesc treptat in interrsitt'ric, sllii'itinci!.
emotii'r'cititorului.
iu care este sr:r'isA poezia'{. tie{Jsebit, j]0eziilr iiri|r,t ;ril r, irf,sit'l|E
irrobleme deosc'bite ridicd in cr"eiilia iiric'A litriLr:iiu] :llcrtilr. in'-
trutit lioezia este prin excelen{ir domeniul exllresici liir:r'air' i:gri* cu iat con{inutul 1o|
comuni, si anume; uglindcsit tiiila I eciintl clirt'rrt se rtir:gntele qi
r"atc.. Unui din elernentele care particularizeazi, t'seil{:alszeitv.A r.rt'ti-ie' g"-induXr'oiietalpitra-treetuuluoip. erelor iirit e in. c'tn'e uittlo tnrultti e ttg\lirttlil.(t pri.n
exprimareo tlirecid a erno$iilr:t", c1indtn"ilor ;i sentirtiettlelor poetultti
intre ele se leferd tocmai la materialul de cxltlesie i:rir:cbt-tin;rril f-arm,'eOanzi(etcgtie-rnl uolpleirrice.lor iirice il cortstit,r-tie viit!;t oirnlcnilor sr:b tozrte
in i'earlizarea i;naginii artistice. I-iteraturii ii cslc spc't'ific5 i'o1c--
sirea r'rrrrirrtului. f)e aici. imensa insen-rndtate ::r iimbii in acesf'
clcnrc'niLr al artei. Scr:iitorui dispune de rrirtui,rlitiliie cuvirltului. ;rir."
iimbii. e1 ,,comunici(( artistic gindur'1, idei, sl:ntinlente, supun;nil
l-recesitd{ilor sale riodalitdlile rrariate itc cat-e aspectele;i lerturile ei. Degi poetul lir:ic leclii tlrl;ri'stiilile sufleteEti
cuiarit6{i1e irnpiicite strttctut'ii limbii. i io fru't-rizcrzfr, 1:a;'li- qi-sentimentcle sale personale, pocziiie lirice trjuta la in{c.:lcgerea

Cu ajutorul limbajului metaforic poezia autreneazd f arrteziii celor rnai generale ti'Airi umane, ca bucurie, tyistele, nlelancolie,
sentimenluf cie dragoste, prietenie. ur'{ etc.. care sint intctdealulla
cititon-rlui, conferindu-i puterc.a dc a-gi rcprczenta irnngir-ie:r pla,.-" influenlate <ie concliliile rrietii orn,cneqti. Expi'iminclu*qi sentinri:n-

tic'a a universului poetic. tel,e, poetul lirlc nu mertufisegte doar stSrile sufletegti, c'i reflectS,
gi reaiitatea care a cleterminat aceste sentinlentc.
riirtuali'tSlile noi pc care limba 1e capitd in poczie clritolii:ri
utilizdrii metaforei, cornpar"afiei, metonimiei, hipcrbroiei 5i tlitulr 1
celor'laI{i tropi d,etennind coeficientul sporit al intcrsititiii tu c;,r't' gi Rezultd de aici ci poezia ]iricd recli intotdeauna sentimentele
creatia liricd este receptatd. gindurite dintr-o anumitd etapd istnrici, ceea ce in*
oameniior
MAiestria scrij.torului constd in alegerea cciol t:-tl:i aclccvatc: posedd qi un caracter istoric.
seamnd cd ea de sensibila la transformdrtie sociale ce au lgc in viatii
rnodaii'tdfi de expresie. Dispunind de asemenea pr:sibilitdli oferitt' Deosebit
poporului este lirica Poquler^d.
de expresia figuratd, poetul stie cd I'aloarea 1or in opera litexiiii'r Crea{ia orai5 de azi este calitativ noue' atit din punc't de ve-
este datd de mdsura in care servesc la sporireil t'rpresivitAtii rr"-' dere temat.ico-ideologic, clt si din punct de rredere artisticl.

tistice.
,,Expresia artistica a ultor sentin-lente triite cu inlcrnsitate de' fcsiEceanottSoima. estFrtndofetsluolalsudtiurie,erdafpolc'frooarnvrramodcceteienisrdtviesetcicrcisetdiirftiloacrtraecutreldeueaiisloisiepgioedlnrisrnteiaocgn!etieeeietemasxtteepaaliifcoqparuir{nitiancatreinnenisci idftvaa,etpertfesud.i}r--
poet . . . poezia dceevmaacr'earveanlouareseaprtoisatticeAin-va{sailucnlien;i tGra.talbterdleilecalenuar-t-ir-
con{ine gi
mai
poetica gi cle stilisticd, anume inefabilul. Acesta nu-i in r ct"s. t';:
pe deasupra versului gi printre versuri gi emand, rlu qtiu curn afin, cindu-I sd trdiasca m,ai intens sentinente'le pe care poezia 'tinde si'
intreaga fiin{5 a ,artistului aEa cum emand lumina tlin corpul licu'* Ie tr ansmitS.
rieiului . . .t'1
G. Ibrdileanu subliniazS apoi doud particularit.Sli deoscbit dc:
importante; cea dintii se referd la faptul cd poezia, rlinlolo cit: LIR.ICA PgPULAR,A.
inlelegerea ei conceptualS, trebuie in egal5 mdsur5 ,trAitA intens TRASATUNILE CARACTERIsTICE GE$IERAI.E A[.8
afectiv, lntuiti; abia atunci ne pdtrundem de ir"rtrcaga c'i fi-i:mu-
setre, descoperindu-i sensurile Ei implicaliile. Este vorba apr:i de FOLCI.ORi.JLUI

l:c'lul ritrnului in poezie, a cdrri importanli este sublirii;:ti o dat*
in pius de Ibrdileanu in urmdtoarele rinduri: ,,Esentialul insd pen-
tru poezia noastrd este ritmul. In aceasta se simle mdiestria poe* Popoml nostru a cr.eat in tot decursul istoriei sale qi continusr
si creeze Ei astizi o deosebit de bogatS Ei variatd poezie orald:
qi basme, proverbe qi ghicitori.
I T. Gheorgltiu, Ascultindu-l pe lbrdileonu, tn ,,Ia1u1 liter:rr-". 3,/1966 doine qi cintece, balade

176 l2 - glesente de t@Jie lllerard pontru elev j x77

Crer'Litr lceesta cste curloscuid si sub numele de folotor, sau qi se rdspindegte in acest fel, urmArincl muilimea €le variante rtlrr
I"'ru,.Itn-itneg!aruuiitirur,r'csiLainciu:titolripnlou-rlal.t.us'ri-tloorrpa[odpnu'.l]a.'ldr:u, riimt bdoegp[ofipncd;ur,-s{oelc$loi rsuleifiusini dduu-csee exis-
de-a acel.uiaqi mctiv poetic. Astfel, pe rnr:tivul Mioritei se cunosc nurnc-

Irolt'loluj nostru, neobiqnuil cie bogat, crescut din insSgi viata roase variante, fapt care dovedegle tit de Jargd cstc rAspindilea
mslrpa.ni'oulpupmltourlacorlAunrllpl.u.uuocIi.i,tl're;iucanlerlabcicifnaoaacnnrinestdiectesizitreuisenpipiturrepsoseoIdoecpuloo<cpiereroluoacpltruieurri:il-nnliliniutsrsemicutn'ragidieriau,',rllcit,cEapemsnrvaii:nnauededspeicpervroac"inrdlltaeuasclfaluitirteuimerafcaaoulf:ergu:me,rc,tdLla6a.irtsedeienae-i hatradei ,respectirre gi cit cle diversi p:,rrticiparea colettir.'tlltii la pro-
culte, r'are se poti'ivesc insd ,asa de bine cu girrdirea poporuiui, tesul de r';'eir!ie a1 operelor literare populare. Rezulta rleci o ;ilt5
'tr'Ssdtirrb c;ir,acteristici rr {oltloi-ului si anurnt r';irlrt'.icrul lui

colerctir..

Cir"cuiind oral in diferite medii sciciale qi in c'cnclitii cliferite"
fiind supu,se unei nefntrerupte acliuni dc ii itnslolr-iti:l1'f . creatiile
foicLorice nu mai pot fi atribuite unui auior cunosrut, tievil-r <rreaFii

in,cit dac'd acesta nu ie-au f5cut, ie-au putut insd tace(d. , {r.wanin1e.

lnfelegen cleci prin fotclor totaii,tatea operelar poetit:e orcLle, O alt.d trdsdturd caracterisiicir a crealiilor folt'loril'c clecurge
rt'ect,te ssu insasitt: t'l.e pc,por. ;i c,are au circulct{ie orald. in rind.urile clin faptul ca cle nu se raspindesc in scris, ci sint iransrnisr: de
trar onr la orn, prin uiu groi. Aceastd particularitate o denurnirn
'rnaselot' largi"
))in ciefinilia cle mni sus tan ncterwl aral a\ ,f olclorului.
puiem desprinde trdsflturile caracte-
.ristice esen!iale ale folclolului. Oral6 este qi crearea! qi transrniter"ea, si rdspinciirea fol'.:loru-
Prodr.lrri.iile foiclolire rdspuncl totdeauna nizuin{elor salr aspi- lui, ceea ce explicd multe particularitdli snecilir'^ cle confinut ql
rafiilor pr:polului si sint imbrd.cate intr-o formi accesibild tutnror, forrnd ale 'crealiiior folclorice in coff)pol'lLrc t :.: r r i-c1':itllra sc'i.lsd"

cee'a ce constituie ,caracterul popular al literatilrii orale. IlatorkA caracterului. oral, falclarul este supus qi, unei ?wtnce-
De exe.mplu in poezii popular-e ca, Birul, Akoleo, e)ocoi, ciocai, &ute glefuiri ar"tistice. Continua cizelare are drept rezull,at crearea

Nouac qi corbul, Toma Alimos sau in basme ca Greuceanu, pri.slea de imagini de o 'deosebitd frumusefe.
cel uoinic ;i 'nr,erele de aur et,c. este exprimatl concepfi,a poporului trea' Fpotilcaloreux-lpcleuspirvinitddeliioarmtisatri,eceb,otgoAcfmieadi edai'lt.oeri igtii a atins o inaJ.ta
esupre vie{ii din trecut.
- In aceste crea{ii artisti,ce se oglindeEte lupta poporului pentru carcrcterutrui sdu
&Boneotnicidm,decoolemctaivre;ivaoloraarle.- tldsdturi care fac din folclor o crealie
lilrertate, ndzuinlele 1sp1'c o v'iatl mai buni Ei rnal dreaptd. Eroii
principali
sflnt, inzesfrali cu trasdturi de caracter specifice poporu-
lnl ro.mAn, qi intruchipeazi. visurile Ei speranlele cu care
acesta a
pdsit de vea'curi.
Creafiile poetice orale con{in un bogat material din care ee
poate cunoagte via{a pop'::uiui din cele mai vechi timpuri pind azi. DOINE $r C1NTECE

,,Datinile, porrcqtile, muzica qi poezia sint arhivele popoarelor. Gu
cle se poate reconstitui ot.ic-ind trer:utul intunecat(?, a{irma AlecLl Dintre c'ealiile lirice populare, cel.e mai numeroase exprinr*
ll,usso. dlrect sentimente uternice, prin care se ogjindesc suferinlele gi

Limba vie, imaginile sugestive, cclmpozifia adecvate con_tinutu- speranlele poporului, modul Jui de via{d.
Lui, esigurd ne,contenita r'Sspindir.e a operelor fol.clorice. Sentimenteie ace,stea pot fi fo;,Lrte variate: revoita irnpotriva
Tcute aceste insu;iri de con{inut tealizu'e
tern$nd .carstterwl al crealiilor Fi, de art;i.sticd de- asupririi Ei speranta lntr-o viald mcleaic'ebiunddra, gtriisstaellel adeprloirr::iui:tlrunitaitadle-
popular oral,e. <l viald obidit6, dragoste'a, clorul
paetice
Datoritd tran"smiterii pe ealc ora15., crealia foltloricd se mo<li-
ficd rnereu" Nc putem da seama r.d producfia folcloricd se creeazi Asemenea crea{ii lirice populare sint cunosr:ute sub numeie de
doine gi cintece.

1 Mihai Eminescu, Scrleri gxtl,ittce g'PioLeizteierttpre,i,p1u9t0a5r,api .E3c0l6..Cugetar.ea, 1g43" spdlicseDi ooliinnfoei rlsemedqami lciatiencrteaicrhedele'aslainzuuarteesaextar,erptciisit5toi,cf'icoairrsnceldorir:rrlnnetuj.6zq.ici;Iaa)eld-:'rsin':aetueecamut'lreue1iboidumiiee-.

p. 220. otl. Flusso, ()pere eornplete -

1?S Llv

Sub aspect muzical, doinele se deo,sebesc de cintece pria faptul Doind, doin(t, cintic clulce,
.,ro5.risebopgreazt inotl"ni acranemnetalot6d.ii specifice, cu o formd liberi, Iargi qi Cind te-aud nu rn-a$ rnai dLLCe!
llator:rt5 acestei form,e a melodiei, ,dese- Doind., doind, uit't's <:u {oc,
Cina ydsuni ew sLau in, Ioc!
doina
esbe denumita in nordul A-rclealului ,,hori 1ungd", iar in Oltenia
o,cintec lungt'.
Inleresinclu-ne numai ca prodric!ii literare, doinele Eniucicnoten-- lmple.tirea cintecuiui doinci cu viala poporului este redatE
cele rror fi sbr,icli;lte impreund, deoarece din acest unghi i;iintr'-o ,serie de -imagini constrttite cu el:mente din naturd: veni-
stituie spercii diferitc, ci una si aceea;i specie a liricii noastle po,pu- l'ea primS.rrerii, a iernii viscoloasc, itrvcrzirea sau cederea frunzei-
\ienirea primdverii sLirneste in sulictui pollorului nddejdea dorul
la re'" DupA conlinutul 1or ternatic, doinele gi cintecele se pot grupa cle via{a liberd. Dimpotriva, iirt'na viscr:loas5 ii 1oi via{6
astfel: tloine qi cintece sociale, doine de bir pi sdrdue, cloine de obliga la
i'"ttiducie, de pdstorie, de cdtdnie, doine de dor;i jale, de dragoste. lic rrrstriqte si izolare, aflindu-si alinare in r:jntecul cloinei'
Gruparea aceasta esbe cea mai potriviti pentr:u cd se sprijind pe lm:rgirrea frunzei care inverze;te (fruriza e de fapt instmment
.modul cum sint cunoscute doinele si cintecele in rindul poporului" rnuirical insolind doinii de voinicie) sugei^c:tza nestavilltr-rl dor de
Sentimentele de dor ,gi jeie sint exprirnate qi in doineie de hai-
ch-i'ie, clc cdtinie, dar in acestea se re-iiefeaaii mai stdmitor mo- .lr,rlrtir al haiducului :
tivul social, pe cind in doinele cle dor sii de jale poeiul anc,nirn ex-
Frunzs-n codru cit irtuie
,primd numai acesLe sentimente. .' Doinu cint c{tt p6i71i,.'ic.

lmaginea frtinzei care cade ,;i cintecul doinei de jale, contras-
'ttcliaszieirfecua irnaginea precccientd gi sugereazi starea sufleteasci de
haiducului care nu-;i mai poate af'la iarna ocrotire
in

DOTNE $t CINTECE SOCIALE .desiqul codrului.

CINTECU I- DOIIfEJ P,oezia culmineazd in paltea fin;rli plin identificarea doinei ou
insdsi viala poporului, exprimatd simplu dar deosebit de sugestiv
printr-o repeti{ie suslinuti :

.Doind, doind, cintic dulce, De-mi mai mingi,i zilele, ,rDoinn 'zic, doitn suspin,
Cincl te-aud, n"ti. rn-cls mai tluce', Zile.Ie gi nop,ti,le. T'ot cu cloina rnd rnai tin.
'BlC)ocinfiindedur'didnsuot nindi,ret,epuuriseitr"csmtuciz(nttu!looactr!,d, Frunza-n codru cit Anvie, Doina cint, doina gcptesc,
Eu ctnt doina pe afard, Doind c4nt de uoinici,e. Tot cu doi,nu viefuiesc.{l
.D$iepmrdiu-niggihn ecutofrloileri.le Cade frunza gi,os in uale,
Vine 'iarns uiscoloasd, Eu cint doi,na cea de jale, Poezia aceasta este un elogiu adus cintecului doinei, in care
Eu cint d.oina-nr:hi.s in cctsri, Doind zic, doinrt saspin popolul gEai-madodgelinscelint tnimizeunitneleclileuzsaitetidneguirinripleri:,jurre:dvroilleta ;i jalea,, o
Tot an cloina m.d mai [in, intleagd
Dainit c?,nt,, doind. $optesc, felurite din
'f'ot cu d.oina vi.e$wiesc.
via!;r sa. exprimate in ;tr:castir poe'zir,l 9i, in genere, iil toate
Sentimentcle
cioinele qi cintecele, se caracterizeazi pt'in intensitate si sinceritate.
Din poezia acEasta se desprinde irnarea dragoste a omului din Folosirea eiementelor din natut'i pc:tttt'u cfear,ea imaginiior nu con-
po'por pentru cintecul doinei, cu care el i$i impleteEte intreaga un procedeu arti,stic specilic crealiei populare, ci are
'rvei\arotlDit&rsaiqgiiogssietteeeaxapn'dreeirsnpdiure.tspodtaatpteee,snleiternutjiamdleeoanintqeiilede,osfrtiueel.ibnufSculiqriaatEi idailneapnruiml, efliee stituie numai adincr, aritlnd strinsa legituri ii omului din,popor
inleles
'versuri prin mdrturisiren direct5 a profundei impre*ii, pe care Ei un
cu natura pabriei.--
;oceasta o st?rnegbe in. sufletul omului din popcr: emxepnriDtmeodpi.n,uaTter;rriinnicr{leo.nrptnet"dcouvploocsaeintteil,:cddu'ee;aifeL'inliutterlliiotredici.eeim,, pat'rnerricwuarrrdeeriu.paodrpii.noetruauitlaenfid.aestsrletnit1i.'i

.ae6 181

Llrnba poetice clin rloinii analizatd se clistingc. prin simplitiltc, d tn doine qi cintece, dontl apat'€ ,cr lll'1 sentiment copleEitor
naturalele gi expresivitate.
care pune stdpinire pe sulietul omullli. .r

Astfel, rra spedpoietieitltiu,rril,c: irisiim'sr,ppu{lr,-,is:r-er*e:-,m,c,e,indloutdiicciaed,(r,irltgcieei r,,(s,cusula) ufdo,ic,ov(i,niee-ri*s;iecxululpfnii-ritrm,io.i SUFI,A VTIi'TL,1, i}g P,O I\fLIT\/Tf

sin-itel pctporull, nai.ula rloilrc'i. r'n melodie de illinart'san cle pat''un- Sufld uintul de pe ttturtfi,
\rhrc-ni dat tle !:t 'pd.rirt{i;
Crle doud
nespus d'e viu Su.Jla ui*tu"l. ttc pe L;t-r.tzi,
zitoare-' r.lulere, rnelodie dc brttr;r'ir. si entuziasm, :rsa i,Lrlrl o simte
\.7ir,:-titi rir;rt-ti- tlc ln f ro$i;
PeiP'o1i"ri. SttjliL uintitl cle pe llori,
I jn,'-lrrl rl'ri dc I,l rltlor l,'
MUL'I' MI-I DOI-] Su,f l(t uinttLl, iarbn u'cyle,

S\8IdduInutdwcmli Jsi;rtiurtncnlzogar,-un;rie,cotandguralutptLnetti-teie,risdeee.t,e lard. frunza clacd-I lasd, ilot'ttl. ntinrbei. md 1o1:e;Lt:!
T'a[i uoinicii nzerg 'pe-acasit
parn focului lntr'-r: lolmii concentt"atd, cloina ace'ast;.r expriml dol'u1 de {a-
Primduara, marla noastrir. Sita milie, donri rlupA cei de arasd, t1oru1 intcns aI celtri ir:stl5inat sau

S^ufld brumo din rf-e:oreuasstdtr.tl Zac d.e clorttl coclnrlu,i, clepArtat de cei dlagi.
S,,i zdpcLda de pe
Fru,nzd. uercle d.e pe plai, In singurdtatea sa, vintul ii :rmintogte cintirefului de cei care

Sd udd inuerzind in calc. De-o ueni lztns lui nwi se ailS dcpalte, trezindu-i un .sentimcnt copleqitor.

SfL md las tn ,,oi'i"'' f d pud pe cer tt"iiznind Prin natura sentimentului pe carc il exllrimA, poezia ,aceesta
C-a pereche d"neupn i.stoale! $i' icnbd frumoasd dind,
{'st. cr doind de dor.
Frunza-m codru,'dt se !.ine, S-oud rnurgul nechezind,
Togi uoinitiz trd"iesr: bine,
S,i md uitd ;te cleal suind!

ln doina MuIt ni-i clor se irnplete,sc cloud sentimente puter- CE TE LEGEI/T PI,CPLIT,E
nice -- clorul cle luptd al haiducului si dragostea lui pentru natur:l
- Ce te legeni, plopttle, V inLu-mi bate-nddu;it,
ocloti toalc'. Fdrd ploaie, f drd ui.nt, b'runzu-ni picd ta pdmia*

cA. ' oLmeuglddtuinrapporp<orfrunpcrel5lucitcri'n;tter,enhaatuidraucnusinnuantluaridsu{rb:o:crislup)ecntucl aratl *- Cu uirful tot la pdmint'? $i rui lasd a.ndrtt;
pito-
rescului, dar ;i sub aspertul ;:r'actic, de scut ocrotitoro de Ior'fi D0,'cztnt nu trt-ai legd"na, Vintu-mi, bate cam dornal,,

car'e-l ajutd in lupta sa peni.rn libe.rtate. . Dacd. r'ni-a trecut urerftefi Pdsdrile, se duc stol

Prin contirurtul siu, poezia aceasta dste o doind de haitlucie" Si,-a uenit iarna cea grea? $i. md lasd amrtrit
doinele de aceas$5 r:ategorie ,se desprinclc chipul r:ainicurui Viniul bate udlurele De md c.latin la pbwtni
f)in $i-mi aduce dor qi jele
atlt de iubit de ornul din popor'. Filr'de plaai.e, fdr'de uf'wf!
Lle pe unde-s Ttits(trele.

DOr['.iF D[ nSR gt DE JALE Cu sr:ftrctul in.durerat de amat'ul vielii 5i de scurgerie.a fdrd
revenire a anilor, omui vede tn aspectelc tr iste ale naturii, t'l'deo'
' l.iumeroase doine gi r,fritlr:e explirni seniimentuj. de doi. gi jale. sebi ln leginarea fird vint qi f6rd ploaie a plopului sau a codrulul,
lmprejurdr:ile de I'iafd car,e ddaetrcansadgtgeii'edseecnetiirncelrnatgeil,orinsdterdihnaorieaEi
jale sint diverse: o asemdnare cu stare'a lui sufletea'sci.
gi altcle. depdrtarea
Confinutul acestui cintec il constitui,e un sentimenb de ap6s5-
toare jale. Inlelegind natuna in acest fel, este firesc ca omul din
popor si i sc adreseze, penh-u a afla in rdspunrsul primit nu nurnai

o erpli,catie, dar qi o mingtiere.

x82 183

Ingeniozitatea plocede'.rlui si frumuselea imaginilor clin aceasta cele patr.u ,perechi cle Yersuri confiue c Osrnpat atie cle o mare expre-
fdooloinsditacurefaotsotraipnrepriolrel.zeiacirs.:irgCeneiateiullitpgoeent i i\c{i:hoadiruElme.i.n.,esucnua, siviiate:
rnai fr-umoase plelucrdri rii_, I'olclor din creafia sa poeticl. care lr:-a
n-'indri lrunloasd - - luni itimirr''r;a;
din c,clc."
minclt'd care trecc 1a aPa
Pornind de let rnoclr-ll cie a crea a1 poporului, M. Eminesc'u r.
imbinat elementele {ok'lclirc intr-un cadru poetic, zlFainmcteebrreeeatauml smieninndtcrimelriec-i.n-tualquilc'iiurcnesdateericrrt;clL'r'iiiileu: nlai-fit'i si llrin lcpetarea expresie{
t.ie o mrri ialgar ,,,NLl qtiu((, cll care este intiociusl J'itlcat-'.: dir-rtrc crcle patrr-l imagini.
semnificafie. Frurnu-s,eteii poeziei ce Le legeni . . . t"ezulta clin lr'iu"s-
fmmoraarnii apcruueptearirninmzicdaatgoasinriicimpaaioicpaoucdlluilnuicludsiinr:cgeleuzo,rsanftraiucnn!5zgitiinjqailsnpuicufl,,esittnuiitl,jcmimitaiatgoginriuneelauitm.urDr1cit,.,
pdeianislrneeui.smgltuteinoninuldeuemuasrrtiaeielinesredeteseqdfidiaarnqotmdoirtupremoll,icracfiuirunciltisruc,trtadn.a,roeresducri'isuitcnoil.rudrnii-n,azgsgdaiinienride-enl.aalaalpudsldimnec,ci,iipim.ruiseistatp-iirdtesgapdiElciai:ro;reanrr,cjialrce1raeitcl,'el,ua, ctsrcterar:cu--
CiNTECUL SATIRIC. STR.IGF.TURII-E

fn felut acesta a gtiut gcnialrri poet sd-si insuseascd si sd ,,,:ilo-, crealiu lirica popula|i mi.ii r:r-lpIirr;i,: :.i tlo|zii gltimr:fe, fie de
voie bun6, fie c'le necrulSt"oale satirii. jfolll-:,r'r-il cst'--- trect'u!itlr fa{5
rifice, la o inaltd tl'eapti ariistica. cc,-,mo,ara poeziei popularle. de tot ceea ce r-trileqte i'iala, latfr i,ir.: I,oi. c.l sv.'opunc.- fi'r-rmosului,

,:clevirtilui, binelui.

DOINE $l CINTECE DE DRAGOSTE iic acccit, f alsitat,ca, mcsc'hinarir, oii{rr:l atitr-icl ine ch:qm5noas5,
I'ielii el le-a supus rtnei. nunleroasc 9i izbutit'e
In lirica noastrd orald gdsim nenumirate cintece si cloine car.e, clitici ascn!'itc in
cintece satilice si strigitur"i. traii, cJe piltla, un cinhe,c satiric infie-
redau sentimentul de dragoste.
" incl Icltca:
tfu .s?Iu
IA'ttIRLiT {; RIGOii,'tl'
Nu gtitt, Lun"e-i luminoasd. LT_i
Ari e puica rnea frurnoasd;
IVU 7titt, luna-n ,ceruri trece {it ulct Lui G ri.plot^u;, Iar tittd tt f ost Ia r:'rrti't
Qyi tptt"ica la apd, rece; 1'rai coli i-o.rt tnai trebuit . .
Nu sti,w, luru s-a iuit Cu poale cle Aledi.a5. ltt tutcle lner(Ject fl.I acut
Ori pu'icufa nti-a zi,mbit; Poaie l>iga nti.la ('tlplll!
Nu stit-t, luna s-a ascxrru Fu,se pinzct Iriru .! L, r' ttroi',f-rtlcrt<u;
Ori ptLica nu-rni dd rd"spuns. Ilinzrt-i tl,easii
t'2nd clit frun,zu.
Poezia de m'ai sus rcontinL' o caldd in5rturisire a unui erno- t'a o'Icasd;
.li-o gdt,i
$ionant sentiment cle dragoste. la Sin-Vctsii; l:i''tt j'O t' ltiOffrr l'r1ft'l,'
Pirt,:tr-i cleasd. r:ct. rt scard.!
Poetul anonim cr:mpard frumlxelea mindrei sale cu acssa a Fttse ltit'tza clttpit co.sd,
Itrnii. trcleea este suslinut5 de un paraleiism poetic. Fiecara din
Ci{i trtr tre(:c tati, sd !,ct'rsiL;
184
.J - a1s o i,! e s e dr dg dI n ;it

Fttlt'u luni Lct o c(uttttSii,

lrr acest cintcc, lXetrrl urronim iSi bar"l jrrc dc lenea 9i nepri-
ceperea in muncd, rlefecte at|ibuite unui personaj devenit sim-
b,olic -- trirula lui G'igorag. Lenea. ncprir:ep.r'ea, deldsarea con-

185

stitu[e in viziunea crnului clin popor defecte creosebit de g..ve" BCCETUL
fiind socotit ,,bun de nimic,,.
omul" lenes

sau Paeziile lirice in {are se clenmsctt aspecte negutiue ,ctle uietii l,ir:ic;,r. lpopuJar6 cuprinde qi uncic cl r:af,ii {rorc nll se folosesc
se nuntesc cinteie s&tirice.
detecte ale antulut dec-it it.i :rnumite imprejurdri. Asemen,tta t'ill1.cce sc nLli'lleiic c'intece
1itua1e,
I-a sh'o'ilgei,tulari,sehz'rdetorsiasui cu alte ,pr.ilejuri Ic:rlelrip<o,tiltte:cv,agyeex, ef,i6m,,p_aleir: cle ir. r:ui'intul r'it, care ins;t't-"tt-lna obicti. cet'gmonie' Cil-
gi'me1e. trc'ele ritua|: sint creafiile lirice c'elr: r'.r.li vi:tli1i, r';'ri'e dispat'treptat,
rostesc ci'te,ce o clatil cu condifriie cle liafd cat'c lc-aLt dat n:rstet'e. Totu;i, unele

72 dininmoelltrn-',iirt'tra-uir'ic;lrrl,cstiua-tn'ctlaea--carseesmet aleiirf-r,:'rdllr:i;l,i-'st'tr:'lsL'i1.ta'losit-aiiizti.raLdrin{iounl adlientr_e_

C,ine goacd si nu strig{t Nu te ttitct Iu r:ojor', r'ir-rtr.t'ele I'itttalc este' bocctul prir-i cllr'(t s1.r t'r:lltillrii c'lui-et'c;l Lle 'cere
F ace-i- s-ar clura strilntbil Ci le uiLlL t unl nrui joc; o simte omul ia nto:tt'tt'ir cuiv;i c;rre*i este ciirrg.
C-asa-i jocul ronwnesc. i\ rr 1e ttittt la c'd"ciuld llocctelt: sint preluite maj alr:s ta poezii lilicr: in care se ex-
Abicciul butt inest ; Ci te uitd Ia fd.plurdJ pr.il.1a ilrtistic scrti,imcnte de durcrl 9. cir: t-llago,';trr iitli de cei dg.-
Sd sfljqam dc uaselie
Chiuincl de'buctn-ie! cecla!i.

, SC C,+1, A-T E J\T AI CLT'I'A ]J Ji..I(;"I

J .l .Sr orila-te rrt(titu[it clrag(t,
C(tct e jale-ti caxL-it'treagtt;
Minclrulica tme a lnindr e atd, ilaide, fatd, la ogor! .S' os[il-tc d" rrc priuc;te; ! ) i1r, gLtri, ,ti.r.
Drdgul i{a nLea dt'ugulir,
Toutd riafa se agliiula,' S t c alit-te'iru'Le-?ldur a i.tmfiigE!
$i gunoiu-i pina-n grodirr,,,
Hai s{t prindetn gase boi -' Bs, tmatrt[r, achii md d"or! Pt' r'o7ril a-i ltucut'u. l; ,i1 1tt-itni'{e,
Sd. mni s(00tc'rn d.irt gut:t i! I lai, cupilu, !tt jucclt!
.,h5liodaertenaai-te-utruci,Lte,cs-pcdt ro[int.tdgit I tr i|cri a.Ibulr:, r
- ,Strri, /noiirir. c-itmu5 rrn gti i
,4i pus fala ia pd.rete fut t rer_;u!. Lrupu,la

.Si-cLi lo.sat bdie[i ;i tetc, .Sr: urr lrice lu.ti;or,
r:t.lii-Lt' :,)i i.e 1,]'czegl.el
'1-e-oi ptts cr.slitzi ltt pitnfini. St ogrtttil t. 'uitat':t:s!,e,
t'li
5'rl nu simli nici lcctc. ni.ti i,,i'"tt"
5 .,x'f iradrr.i. tcli;,'l .sii rilsrirS.
Dht a. I.akt sprintene.t,:t.
CTottiliislrittileosmt'ndi u;ipucuplcuiugtu'urit,.i, 6 Cu i.':t iintTt r'! e pri.trtfrtard -
{,',tuti t:or cre;Le uiarela.! Ilrtti,-Lr: 'iliL' li{t. ILLL,
Scir.{r'ri itai c o rnuti
Ct"tm in soct:r'd rist'e ntuti! lti;t a: tiii c!.'',;qi a"itil,tt .; -1{rr,lt ,..si'i tLe{7rLL si ttt'il,!
Sdrncile sute.ie
Cipi tt.rsddieo,smcndi uspi d'.tisdnriactcrio! lJi Cunt n tdritit shLt el.e ! .,'ltt .sri creus<'(t cittlbt: iist i. (', t |:t i :tt :11;t I \,-u.-1!al!" tg:1,
To{i Li:;inrl lt)1 (e-u Jo:;'t ittbit.
I)lina trr...n1ni,sXTtltiunornqaii
sddrip,.iaenost.enpCteSca^ratqpnrr,ziilygr,u.d,rrsi'teeuszrpliunloeltatatcsetainrtorltbeaspnlc,uerr,t;vie;tairuri,iitiseoctrrlf.etio"goir;ammirtupairriilol"ae'ipz"aiiiucriu!tiuae"lr"rlp';;;co;;eo,;rt';ift.1"i.nia."uucit;afo<o.tcla,,relc.r,lt-ree.r.,;na;rit.r;i;i.r;,r-;.i. si. Jeresti
Cd t7t -rr.t esti!

(lLrntinrttiti poerzii,i il ill"me:iz:i clulolt';-r prclill'l'tti clt'- pierderea
irrrrrnei. in aitr: boc.:tr: c r'orLr;i dc piercl,'rc;r t,lttit.li, a uflui copil,
sau a ir.ll,ti trors()anc ci lagi. '.fotclt'luira ins:i, 11 nlt-i'ea sc expt'imd prin
i:x<'1i'nrafii, prin iryrrgirri iiustl'u.iii rlt]ict r'a adinc sim-
Stilul strigdturilor estc- rlirrrt, iipsit de poclo;rbe stijistictr, r.r,* titi. ir-r ar:ei,Lst:L 11;rguii'i, 1:rirt
marcinril-r-se prin ascu{isu1 iro:iiei, uneori chi;,rl pt'in expresii sar.* iirir:a a i:rot'ctrllrri" 1'otodatA se v6d
ronsl;i l;riutrt
castice, biciuitoare. urmr:le rrechi ale t't'edin1;elor ani,miste cicslrre intr)gr'.ilra, chipl ntoar-
"ie, in veqnlciir ci'crlurilol naturale.

186 ,r87

Eecetul e un cintec papular care exprimd c\urereo si jcrlea Ia. ?OEZIA I-IRICA CULTA
maartea cuiua clrag. El se intoneazd pe o meloclie tdrdgrnatd, tin*

ogadur5lteie,t'oddI-cianeninrsleetate,i,fncacfaeel.itdnercitodt,uur,e€aarsidlbpeuodu.ccnineued,rnteeiice,oclpienonlccndeil{iii"pirnn)i{ct,uiraaetmunnlaeuaoriieiavps(sddiPsturata.drpepapaorozupdpduoaluraurErldmliuciesc-ctaalloelueisapcnurleeunzlo,.vlrudo,rlvetnaeeytcshssiiiii-
viafa. cintecele rituale sint rralorificate as't8zi nu atit pentru con-
finutui 1or ele idei, cit mai pentru lor
ertistici. ale,s valoarea crocumentara si o*r;ttini;"#iii*;"atit"rf{uLEet.G,"rtr""vi"ee'a"prn"urrcioli:"uem,e*zeatlrutaJ:tenc.ugtien,erlitrnudii6-cl.uiareor.ic.opiir,cuOi,At'r!ppref.p-iioa1rriairneciccinleanizedidlisoipclrtfe.eoroeecttedadoirXi"zriarltateiiieerrecnietcreeeailevua.ipar.,bsslrir\cecioiicradder;d,it.erecuneLae,tpdicxtirerliopilrcliaa(errtietlrtleri,esilncniptrelldatlticoitncttpnte'etedln,it'an6rt'nisurc_19ree'fe0ist'uttglertieisrnrrndQTulioctceLpimraatrseeaeraesrrpeenmznieaichtxifi.nsrhmsiiSaSnntiuegp'erdinsitusnloi-titttu'lrietito---'.i

LIRICA CETATENEASCA

fi,an4*tiiee"ii"raLmdai",ermifdacnuiauo,pItUtcoeeifpm"stmdopifrege*rctniil"niuei iailcl,iosotecrnredrteaccmrrilnieenpsaodudtremisnaceetnlrnaeeeztipdmlcuoaeeitr.onte,a1t;eint6nelrefllcdiJrcl*,iirc;ieeranaaanzlctii6uietlulet,ddta{stiernbninrleloii'ercauaaer,s:si.cpccidaarisimrinteeof,lvrienpuitacrluuiatnlai,-

epigrama etc.

ODA

Ddm spre exernplificare oDA os?',4,:I/-On ri(}.[jr,ANr de vnsile

Alecsandt'i:

Juni ostu;ir ai {drii' mele, insemrzttt'i cu stea in frunte! nttntte!
Drugii mei uuitani
d.e cirnpt-tri, &'agii.rne.i saimanti de

Am ctntat in tinere[e strdmo;easta ui,teiie,
Vitqi.a fdrd seamdn pe-acel timp tl'e grea urgi'e
Ce Ia uech,iul nostru nlt'ftLe au ad,aus IJn ren'tLm'c
Dtrs pe Duridreain llfiurea;i ttirt Marea dtts tnlume!

189

Virt, acutn,, lu rindul, ztcstru, sd. u-{Lduc a i,nchinare, Pas dar! pas tot irminte! tim.pul uet'iti din nou zore$te,
Vin, cu ininza crescutd si c:tt sttflettt! ntui tare, V iitorut Romd.niei dat- au mu gur c,e -nc olle ;t e !
Co, eroi de tnul i iegen,tlt:, ztin st1 ud pt.iuesc in fa{d,, A copii! de uoi sint mindru, si,ntt acea nt'indrie mare,
\:ci, n"e.pd,s(ttari Care cres.te cu rnnrirea unui neanl in clegteptare.
de llt.adt.te, cli-<preluitot-i d.e uiald., Mi-em udzut ui:sul cu ochii, de-ttculn pat sit mor f eriee!
Ce-*,ti probat tu-at;irttul t-asl,rlL h,tnzei pus{t in tni.rure, Astdzilumea ne cunoa$te: RomAni zice,Yiteaz zice!"
Ci rlin ttul.turi, ut-L!.t'uri ng::te, cLin st,ejur, stejar rd.sure!
1\4ifce$ti, 28 cctombrie 1877

L)e Ia rlanln pi:n'la cpincd,, clusi". cLe.-o :,oartii. narocou.sd, Poezia a fcst scrise in 1877;1 s,'r:rea un cintee cle siav* in-
\r-a{i iegat 't.* la.rladire cu izbincla qlo,-ias.sd, chinat de poqt vitejilor luptitori de ,a Pievnzr. Rahova qi Grivila,
fii ai poporului, ctitori ai independenlei si ap6rdtori ai libertilii
$i-a{i fii.r.ua co sd, price'perrL a tretutului mitriln,e, patriei.
*i!M d"st"trinCe* u it, d.e - o s antli czt- cL str dma si'l ar L {in rc,
S-ar6.ttnc1, iye.al:n clii't tiouri ittinclrul sacrre se cn-atd,, lnf'l5cdrarea se revar,si incepir,cl cu prirnel'c \rcl'suri, in expJ.ozli
Cdtze-srtt, j'asi t;r'].|nia{y'ii, r'iete iat' uoyt Ji oitatd! spontane, sub formd cle ex,olamalii: ,.itLni oSte"ni ai !furii 'm,e\e...",

Si:.a.stir.(t'tiLi{iti*tJei:t't'irritstr.tittrJle'u. lnacirt:,sitrat,! l,}otnw-tl sfint s& u6. ajute .,Dragii mei, uultani de cim.puri".
in rt:dutn" Vitejia ostaqilor ii umplc' sufletul rle n-rinclrie; constiluie in acc-
tetd{i si bun prilej pentm sdldevliur,epald":'itr\tnu'tliclo'inr taptoip,nolttitnlueti"eaf'$eascturdm-
Ca ltL ll"ttJv:z;tt cii, L:t,nltl, ca i.tt Griuila cu zborzr,i,, Xaqi timp un in tr,ecutul glorios
Ca Ia. PIertna, u,:td.e astdz.i c,:i tntii ali pus pirtaru!, s-au afirmat
Inf i'tLntit;:tl pe Cx'nnn,-Gttzi.t,t!, fiLo$easco uitqie, I Viteiie fdrd seam"iill pe-clc?|, t'ir:t'p cle grea urgi'e I
{ard ni icd. lle ,,ri il* o si, Ttrin Jaltr-: d.e berbiitie^ ae Ia uechiul ttostru ntLnl-e ttzt cttl.crcs LL?l. rentlme I Dus rse Dundrect
Ridicul ti t.t 3n *r(), irni:at a[ie!

in Mareu gi din M%redr rlus 'i.n lurne! Poctul constata cu aclmira{ie
0, ttitt: ii de z;if,iL .--':r'iie! Auz.iti ,irt tlapirtrN-e S-a{i tdatt ca sd. pritepern a trecrutului tndt'imc. Dorin}a de 'a-i ph's-
uui,::t fd.riL nunw i.e rdsi:.ttit <.a a mat^e? tra renumele in fala ]umii 'intregi e sub]iniatd prire versuriie S-ard'
,\.r'eL I'td!.r1ile r:l.e inimi al lntreclztl,tti ne'-Ltn {rl .." tind, precunz d'Ln nouri nindr?.I! soare, se tn'std I Cine-am fost adi-
nrsstrw
Sin't

C'.' s1tr.trrrt, zi. sz nas.pir: ciot'tt"l ltti cu tlot-ttl u{.t.strr,L, nioard, ci.ne i,ar uant, fi odcltd! iar viteiia Ridicincl o llnacrdrt'cmleicredalteinstei-zo-
Siiit'i ui,t"rsilr'ii.t, de lr.ll'znri lentru-ucel c{11-e se stinr,Je, mare impd,rdpiel Asemenea virtu{i fa,c
tS i.r iri l: t: si (rrcasl5
Lrinda tuptei pentru independentd, pc care poettll o nLlme$te: ,,Razd
ttr eL r) oiot-l.\. 1 t : ii-ttc eI c: ttr e init irtg e!

{}, t r;tr,iini, itz Jq!,ti loo.,,'ilrl. r'r;lo-n tcLirtitl. cetL .zer-c, wie carelncetl tncet rd.saie", ,,fttpt fle ziui: tnult claril[t, rnttLt uiscttii'",
1'cd,,'il ttt:i r; ';'a:-i. Liie ttt,'r -?tar,1, in,..cI t tist.tre, ,,luceafdrul sper (tr ezt' .
Atitudinea poporului fa!6 cie errenimentelc pe care ic clocd re-
I,l\i,ut'ri-itii;,dosli'tuicl !fo. 71:tti'idnetLzniutb(irttttt"r'Lrctlcl:t.:ciiil.odrcildl,utnrgutill:..:tt:;ics'tltlii(tt,t,tl"rtncttii? iese cu claritate csheiaardr'edsienazpdr"i,orsntealqeiJdoor ufdi lviie, rsseurcil.c'Dspirninc{lee}uuni cun
F) iunii:tcr rt:-ru:ierii, e !ttcerrJ(trtt L .sitertrre,:, pu-
it,F" t.ritit rz i ti"L lLti r1, p.i i-roo.s l i co.,; cu' ( l n e tt i i,r n[t r il, ! Vasile Alecsandri

ternic s,entirnent de admiralie:

Dragii nzei! d.in J'o<:u[ Iuptei o[eli{i:cintl uil-ti i.ntoarre Juni, osta.pi ai drii rnele, insemrm{i ctt stea fuz irunte!

La, <:itnr.irt, ztnde |oiltat!|:tr {tttl,eptind. suspind, toq,2-ce, Eragii mei uulttvni, tl.e t:int"puri, rtragii l&ei sairna'ni de m'unta!
Tot popot"tt!, rucld, t'rate, sorii, nuf,TniL qi piirinte,
Poetu] subiiniazi apoi ide'ea .A iocrnai in a':est trccut "1d8e77rirtc'lce
Ca lct dcnnni,, cit pini ;i sare, uor ie;i .t.)otld-yx{Li,T!,te! urgie.( sint infipte rdddcinile fapt'eior cle trrme sd'urrqite in
,rera'ii d.e mari legend.e", ,,nepalsAtori (le tnocvt'te'", ,,clispre[uitori de
Cdci din rlai fieFte{:ilre poartd-n Jrunte o <:unumd
Si r'l.e ctlorza cle us.lli:i si. de glrtria, str"ii_rtras.1.! uiagdat.

l" 90 191

\Talcarea patrioticd gi sociald a acestei poezii e:sie cu atit mai trn acearstd odd poe'tul igi exprimd putcrnicc sentirnente de dr-a-
izoleazS lupta ostasilor de lupta intregulul goste ;i admiralie pentru lard in plini sdrbdtcal"e. Pentlu poet, cle
nrare cu cit poetul nu Republicii Socialiste RomA-
fiecale dati, an de an, sdrbdtoarea Zilei
;lopo r.
Ultinri strola a poeziei corrstituie un calcl irldemn cle luptA, pen-
u'u a gldbi incheierca rdzboiului. realizarea viitorulr-ri fericit af pa- nia e'ste ,,asemenea unor fertile ploi'o gi degi in plini iarn5, aceastd
triei. Poe',tul c r.i-:prins totodati cie un sentimc'nr de profundi min- sdrbdtoare cunoaqte o atmosfel'5 ca ,,a zileLor de august calde('"
clt'ie nalior:ilrlir .,r:ule cre;tr, tt;. rtdrirect unui nesnt i,n clestepture... \rersuriile sale acluc un cald elogiu faptelor cale intimpind marelE
ljoelnl sirntri .i'L-'scindu-i in suf,iei sc,ntimentul de mindrie natlonall, errr.niment cu lealizdri deosebite in muncd gi pun in valoare {rumu-

iclce subliniai.A si de versui .,-{slr];i lurneg n<: <-ztnaaSte: floman zite, se'9ea piimintul ui, rom8nesc.

\)iteaz zicett. 1at5 ,si un fragment di:r ocla i-)- ii?'lDUi' c1e -\Ifleci Margul*
S rie,.ber:
:lu'idimpPieroaneftirzeuiiaIdniencsletaepnpestnaadtmcenbilnlau.lpEeoseitetedsoteepvooietezi'eijeiarrliirrosicsa6tra.c;iiiaaorreprnoetrrn,nrtzariunaiscniInrusiRlulrAi-ezs$bitoea-
i zi t'I
i-loismul ostaqilot' r'ornAni se nrmre-cte ocli.
t. rr ct si iiz t: e aie, u ea -ncle, pi it t, !
.tnritet'ni;Oi"cppleaor;re.stziecibeli{s,!ir,.,irpniczeLdnmtierrttst, tcefaatopedtae.Xntatierteu[ieis,t.peexnptrrii;rlte{u! eartzlimmierunltiea, pentru oa-
pen,tru pa- i.'e,,rl ce ieri nici 17u^ti treatu i:t'i.tt rtinte
it',, 7s1t ce f frci, Pctt"t.iduL, net:iitt!:t,
i 1.i. itLnt,in e'ct,zd caleq inainl a .

s-aru scris orie ci-rrc preamirc'sc pratl'ia si pat'tiilui, clintre care i'c'r'i,iciu*i tot ce-i dentn, f rumos gi bine,
arnintin-r de Nicolae Tat ce poporul nostrlL are mai de
vreni inrtll:c de vir'.gil reodurescu, p:articluluj Curliu-nelt al jertfelor cle sine, Xtre!:
ptl'rrtrnctudnnlesicohricviicntcohri-naEtfctiriri'-uiimi.r,..iisaet{ii.lo,rs,lilmlrebiei,xedme peixifeicm:aprreu,
1li-nabtbt$i,i odd Etemplztl ue.1nic, <:dlauz mdre!.
VREMI it/AL?'g rle \,'irgii Teodor.cscu:
oda

S,Lsit-clu pt ste lar{t zirenti ittct!le T'rdie;te-n eL un gi,ncl de L'upt(t care
Care se-ntoi'r' ,sr. popc:ittsr'!a noi T e -a*n sufle[it mereu de la-ncepttt I
,'l:sen'tr;ne;. un or J ertile 1. ! ai, El line steagul lumii uii,toare
,Si-ct zilelo:" cle aut1usi, t'akle. Ca zorii, ra$1.1, deasuprd-li desi(tcut.
5tir1 ole si,tpi.1t:i' ,lc r,rls, o','
El potole;te-0di,nca ndzttinld
A.settr,eni stolurilo : iLe ld.sttLt"ti A onwlui setos de u'retnuri noi:
P ctr tici i t-n s e smnd tr ainfu a u oin[d
Ctt rnit'iade zilttice ntitrttni I)e-n-ttfdptrLi ce-auem mni bun, in noi!3"
;\i ttlbdstrii coline pinrT-r- zare.

in oda Partidul, poetul adLtcr: un elogiu PLlticlului Comunist
RomAn care a condus lupta intrcgultti popor pe drumul eliberdrii na-
{'.zt iul;lele cc niyte. nestetrtnLc lionalc qi sociale, iai' asitiz-i conduce destinele {5rii, mobilizind in-
[)e-urt cer udLrtr" pe ctu't. ii, c'attLe,nrytlu, treaga na{iune pentrr-: ccnstt"uirea unei vieli uoi.
(.'r, mttntii tte,'it! rtsenteni unr+.: f emplu,
(JtL sesuri riie clrineLar pa.ltt{e. Fo osincl un lin-rba'i simplu, ccla infd1i9eazd, ionsrde;ai laitaptoepor'rruisJu-t,

Cu apei.e ssetneni Llnlr zale, aceea cd partidul ser confundd cu lupta si "'ia!a
Pitdwrile asetnetzi unor scut"u ;.2, dupS cum se exprimd in versurile:

Firtti,nile (u irtcrustste ciu,turi -- Pcn'ti.du-i tot ce-i: deittn, irlunos ;i bine

i)odaal ia clt tl ce-s f rttmwselii sule. '-I'at ce-tt poporul nostrtt-i nffii 6ls p't".7.

192 l$ - IlL.inente de teotic lilcr.lr; pcrltru elei-i x93

r:{sr Frletirl i.rci exprima cortrringerea c5 partidul este izr,orul tLtiu- ptatttrlr-i; sclisA de poetui francez cornunarri Fl. Pottir,-.r' (iil16*.-187?),
bur:ul'iilor noarstre qi tocmai de ace'ea poporul urmeazd cu in-
prr:zia r;ceasta a fost publiicatd perntru prima dzrtd ln 18S? irr cule*
r;r "eilerc :;tcaglul sdu de lupta. detelrnini in
i'tiri.etourunlupi uintearnitie.csceanrtiamcetenrl,emodbeiiicz1al'atgoorst;ei ;i ;rlclr-tire a rea Cint,ece reuolu[ionare . In anul 1886, com,pnzitoru]. fi'ancez Deghei-
Poe:r:ia
r:unritiinqa , ter' a cornpus muzica pentru text. Curind dupi acc'asta Internugiamaln
s-a rEspindit in intleaga lume ca un simbol'al solidaritf,lii interlla*
S)Ert,i clului Corriunisl RomAn' iioff4ltrIvg rie {irnale a ciasc.i munc,itoare in lupta impotriva explo,at6rii.

tn sii:sit, iati gi un fragment din CDA LIM'\3II
\rictor' liltinriu:

:ik iituire de cuuinte '] onL&ne$ti, SATNRA
f fi t:ad prin xeacuri i'nedita bogdlie ' . .
i ntin,er incl, pe zi c e'nr,bdtrtne pti,
O. grat dirz uiitar, rniirire lie!

DLn aurt>rd rn.agic te-rtrdtai . . . Cuiiintul pi'ovine din latinul satura saLr .irrtliu, cale inrt:anur5
,4i'pr esclfirnbat bar dei,ele-rt pa! ute' rrr;strare. Apale atit ln praz6. cit Ei in .",.ersuri. ?ermen'-rl" cie
'lt: u6.d curt't' gloriosul dt'wrtz fi'-l tai esie 'iolosit cL. allfel pr:rrtru oricc' fel d,: scr.iere cri csiractel saiird
critic_
in fa.l.ciitri. de sonaritd[i catif eltrt.e.
ironic"

:1t,t;tstd oda dd glas unor tulburdtoare sentimente rii: ata;ament Dupd natui'a clelerctelor ridicr.rlizitte, unii clasifica si.li.ii.r l'n so-
r:itId, rtareld, politi< d satt literard..
qri. a,cmilafie fa{A de limba noastrS.
ln literatuia ncastrd au scris ode: V. Cii:lorra Mcrr'gtli oSlirii Exemplificim cn fragrnente clin Sl7'1ff.,i. D{.IH{JLl.ll 14flU rt*
i:q'c;rnrrni,cr-rr-r1gLr,ii'trtiiti"r1('!t.is4AuAnl:eeVxt,a.LnAculleirecEssmcau.nindRer.utegcDd'uec,isuPt,en.peCt,ae'LrerlnnatatsFLrlsattrii"itrdI'i'nel$iueiir:TrcArtunlsdi-orei;i !'u Co*
Gr llexanclr',... r-i:
Mur'r:-
,,Tragefi taii cite o cu"te; i"om,nul,e, e;;ti. cu. nfine.
T. -'ti'-

gne:ii Plnlrrriz." NI. Beniuc Pafrla etc. -- Se.zi, nrt rag impatriuiL, 6i uezi de jaacd. bine.
,ND\''ialt,.'i.rbf:iu'-inuaeint,lttensliecpuim,sn,eecbleoin:ceaosnntiefudj,yosccoituc. ireisudpdlfaaicncucitneet,ricm&l]z'ela; re
Cu uoict clu,mitale, imi sint rLecr.Ltzoscrtte.
lMl'.lUL

,ririrrrirl --- specie li|ici ini'uditi cu oda -- i9i tlage ilurnele din - i'ir:buti, cine te-a crede; urei sit.'te lr-tgilnt. i:oate;
grerres'rrrl !:yntios, lale insearnnfl cintc'c de biruinlA. Ca qi *ele1al- ,,\t:tdzi ch,i,ar pi copiii .5tiu iacurile toate,
Yeacttl inainteazd.; Car"o; uezi td $i-t: rinr/"ttl,;
:ige;eensipndielaecl:iiie"igslarir.'.iarceap,rziinemilnio,mur.lnIs'CIeaisni cttehircimzuibludsoaclceue,:mrtsinrtAncplneuoip.lirulennaemansdtericirlhedirtgaaeteqe,treol,ailiognrreccrea:i,-- I)ar ce fF"cusi arclo! unde i[i. e,ste giri,iltti?

{}ind eu cun dat pe rigdo ba{i ctt altu nmi rna're|
:lstfel cle rte;tiin[d e lurru de ntirm'e!
ftrutr in:inului fiinrl integrate toate acele c-intete' care proslSvcsc iie
c, fapt6, fie un evr:nimen-t, fie o personaiitate" lncei:ind clin i;i--i.lcilul
a] KiX-l.ea. pr.in imn se infelege numai acel cintec ,care r:xprlmd A,so-r,td zicea rJeundzi, '.:y 7q17u1 sugt{tratd,
ce la jocuri. e
un"i.tatea de r.oin!5 a unei colectirrititi na';ionale' seu socialc. O tktmd foarte inud.fa.trt,

]n zileie rloast|e i'iecare stat are un imn" i\tjEcarea rnu,rrcito* ,Apoi ;optind pe taind cu citeua vecine:
Ve.de[i, zise, ce soctt'tir, ;i ce 'pdr:at pe tnine?
reas;:d rlin intreaga lume consideri ca un imn al sdu poezia trntern'a^ Dottd" greSeli, ca asta, zdtt, sttfletu,l mi-i scot,

At ta nenoroci're! ffi.a ei'Lbre, ce- idiat!

KC,!t

19&

\linct gcu,m, cl"e iaf(t ;i st(ti lcL jucletatd, f''iegcine cunoap're ce (r'p tindrttl are,
7-u care le ustea, duh, fiin{it tiudatd,
urei sd jJauccii in lumea trecdLoare: Dur pentru cit cld bine d.in ntzini si clin. picioa.re,
(.1e. o rold Ia uorbe fd.r'(t sd se girt-deascd,
lii trintegte
ile ce treat;t{i mi-e;ti bund, putere ginditocn'e
Llind ntt poci la ni,mica sti m"(t ajut t'u tine, Am ud,zut tttul,td lume cu clttlt sd*l sot'oteasc:d";
Icttit de ce talente ctuant nai trebuinta.
Cind nu te-ci depri,ns incd nici uisttt sit-l joci lsine?

Nu rnn.i e;Li acela ctLre-n copild.rie l)ar tu care uili lesne, rtuit. ldrd d,e ptiinfil,
Socoteqti cil po{i. ocne, prin altfe.l de mij!ooce,
$ti cti 1st' dinaJat' d ue stit- r\lerdndt"ie,
Si. z;ia$s ciucla.td a unui crai cu minte, Ar(ttittclu-te-n lutne ztrea Jiourd-a fuce'?
Prel,enlicL ctt'eo-stct tn.i s-ctr piirtc. citLdatit.
Care'l,asii pe dinrauc1u"rfndd,rdriizrtincddlfddm-ctienetes?te toate,
j.
Tzt tare ma"i
itt zarlrt.r te porli ltine ;i, lcLttzi citeotlctl(t.,
De rc.,tst putedi. cL spune h'agedii f,nsenznate, Citirn' lettcltL in gurd.-li cle: satird e luetd.
Xneropa, Atctlis pi altele rnai, multe,
t
Declaminclt.t-le toat,e cui urec:" sil. te ssculte?
L
liegre;it imi uez zice, liu minte ce i.mi, plcLce,
Dar c:drlile at mine e greu sd. se it'npace. .1,so, i;i lcrl .rii cri,t"it'i gre.scLIile :;lreine,
I\ilai le:;ne poci appune ltoldile urmate ln loc siL rizi cle al.{i.i, ntn! ltine rizi cle tine;
tr"ct zece tribunakri subt nu,me de dreptate, lni:cL[it clcntful, ttist.LI si tttttlttz cl-nLde trlecL;
|r[s.i lesne poci sd. numdr pe degetele mele, Iar cie: urei sd ftt,:t 1t"rturi, itt lsitttd ci: ltr praletf(.
Ci[i sfin{i a,Tel1'L pe lund gi cite uer.suri rele,
Asclecriaesntadctliiilrie(stti.crnuDpzsurhci.ur!ri1r:1irnriamcctaeelraicz-ra,::aiihrzliocacsstcisr'.ur,irsnitsr,ir.lra"Iaft,ttuoara.arceieetci:'risictaiictiiiriirmciiiro,aruahnv-LarillirGlioinrr.
Dectt sd bag de seo"tnd ce carte nu. e datd, li:1e r.rraj izbrrtite satire alc pottului fiirrr-r ,sctrllit. Duhului meu.
U.mdi'ind sd infielezr: supo'ficialitatea si snobisnlul saloanelor.
A ctti e::l.t 1rr,ai nlic(t sL ci:ne a sd butd

Citz,rl sint in adu,nure, n-ert'L citii ru.ul{iimire, 'iii(a'eqaastparsoatiptierni dcaadpce'i bucuresrenlr rlin acca vreme, poetul .u*prarl"
o mic'i pics.i cie
teatrrr. ln nrir;iocul unui ialon
l)e,''i,t sd se ciescltidii sujetut'i cle uorbire: ctrc e'poci, unde lumca este ariunatd in jurui joci-rlui ce cdrli,
.\tttn<i :iin,t c1ntct,, slabod, ctsclllt. gi cu plilt'ere iii:sit dc obisnujir!a vie{ii nionclcnc a ceior scriito-
i'tt1, stingaci si prin nepr.ir,elter.r:a lui pe ceillllti invitati.
Ttl,scrsi'" :i.tttbest', n:l,d, Leagdn clatt a mecL pd.r'ere ir-rconjoard, irita care il

Fru'ntos rcispurasl Ascultd"! p"ecic-'niLtit.tti,e i,mi pwe, C'itica acestei lumi. in r;'r'e punctul cplco, eattural cmliedrtiul rifsoerEmteeaczui
i)c ltt'nt,i,, cle ni|rtluuri. tti, slcrbir itlcercare. masa de joc, este fdcutd fin si ustur'dtor.
umilinli pi'efic'rlt5. cd nu jr;i:ului cre carli. i\4ora-
cunoaste leguiile
'l'rebuie sit stii jocul si dunlul r:e-ti lipse;te, ns'li'lo'oeerttcntrciteieglae.tairaeptceilguie-nn,os,eaoedllreopaiarri:rce;e{;ufiix."ip,opiinaieosn;ripectaiioinrtncocctuarhiinr.ieplpu,ra:u.sc;ic'eteelre:.nosfpepiiocs,r,eoeppntrrouiovnalgo,cmrii-e'bied.tsinirenr:i:eg;-t1aatrcr:i,reei,rn,rs,c,-iue,piecfprlll.couiegtrtLi,dncrclrdaiinnsitniedaurclsi.el-easpE-ezalitisrsc:eaaid-t
Si niste mici, pett"eceri ce se zic rontA.neqte cheama Ia ,,juciccatS(', repi'osinclu-i in glunri tripsui.ile pe care ?nsasi
lumea monclend ie gdsegte poetuJui.
J oc'uri neuimaucft e. Id euinoucfte fie,
psali.lonainnsctar-feliorrap.,o,irne)ndthisrueilc(,(,tcalluulhaaut lalasdAreluos(siast leru,,lamenpigioaecjilte:ais;;ci:ioamurnp:audstiei;lrilspois-gsauvjpicue,rtfasicic+ilai:pnkitt:oinar
IldccLr c:d. uini de:;t,ule din ele pat :;it uie,
Trelouze sd faci pttsuri ,si complirnente bune.
Ln uorbe serioase ctrtd al[ii se L)or puLne,
S(t n-asculfi, s(r s1:ui glurne, sii s,::ofi 1ct jucdrii,
Si ptrz.-a ricle al[ii, su rizi tzt, rn"ai intii.

tl

196 197

invSlarea manierelor elegantc gi a indeletnicililol pr"r:tipendadei. El este pricina necazurilor,cale in rriati; lunrca se terne de asemenea

spune: r:, iin;rtii.

Mai lesne 1:o<:i a spune ha{iii.e ttt'ntute f n zad.ar 'l,e ytr;ryl2 bi.ne ;i lctuzi r:iteotltttai
La zr:t:e tr|bunttLuri. sut) nllm€ de dre.lstol,t', Cltiar lauda in gurd, de satirfrfi e lucttr:d.
Mai Lesti,r,: poci sd nuvrudr pe degetele tttele
Ci{i sfitt!; u,ucnl pe !,und. qi cite uet'suri. ,"'cle, l-,;o,r.lr-ll1ti1sci'adLl(alaleccs.'c:5Iil'elvelrnl'eeararaePtisner5a..iuf.eril,ea'c1(iampnpealoulesp'"ttlragrorcifeu5,s,lrtrai!pt,5rsco1a1rthii1pinri"e,,encii,ar,alclal''iraurl,eh:ciirtteil-im1sllcs,i.1tr,.-ii-.inlct'ci''iiJlror-c-u.ccijtut,ajs'sjIcus,rits"iifh:zd,auiiurdiiiae-t
Dr:c'it sit btLg c!,e se.unzit ce, L:r,tte nw e tlttti.

L t'LLi r',9!e tnai nLir:d pi r"tnt o sd bnti'.

Sati ra rrrorai'uliiur,c1asel,-'1" lvute de\/ine neci r-t i/;i1,oal'ei desi lu- Poctul procecieazd tru rnnlti ?ncle:r:irrrre :iltisticA in saiii'izar''r:a
r.inteie autorului par ii fi s;rusc cu un zimbet ingicluitor. Siri ii'e- :,rcc'ielitij timprrlui sdu. 1n loe s5. t.epi'os,,a,r{r ccya clilr:ct soiic.ti{ii
cute in levistri i'arenflic. obiceiuriior' Cin accl \ileme, oiizrlntul lui insugi cd nu e ]a inirllimea tineriior ,,no-
rldrginil gi imolalitatea lumii carc- frccventci':zi slrloan,-'1,: ilrr ilt.,- Lrile", c1 iri leproseaz6 scli-
nicd asplirne, poclrrl ii spiine ,,i'truh.;-rlrii(( siu: 'r:i,citi ai -qaloanelor. l'olosind iscusit ir prefdcutA autoir:onie, Gligore
.,\lr'xiindlesr:u o'eeazA o satir5. originaia si 1:tiind dc viatd.
Pcntru a
Trt:.buie sd glii jor:ul si dantul t:t-ti litssest,', obir:eiurile gi i:b1ine si seafelecrtpercoopmliiic.e<. ilirocre,':ii1c1apleunpeelnsclert:'reaujeilnol i,ontrast
gestnrile pe care
Si nipLe 7'ilit'i p{:treceri ce se zic ront|ne ::l.t' le criticS" EI caralclelizeazl atstfel re,elj:,,', c se;'ie de persorraje tipice
i,,J o cu,t' n eu ino r* {}t tz"n . li e'D il"ooi; a et, { ie, pentrri lumea exploatatorilor'. Ilealismiil prezi.ntdrii acestor, perso-
!v[d.r:r.r,r cd. uiye,i cl.t:st,ttl,e. tLit"i el,e pot sd uit', naje poate fi ut'rnirrit;i in toni;l firesc ai rdsprrnsr-rrilor', in ciialogul
'I'rebi.t.ir: ,sli Jnci pcisuri 5i t:otnplin'tet*e, btuie. r:iu. Ile pilda, p:.lric.nela cle jor,, neri'rrl ,r-irlitir, r.'lmenteaz6 inclignata
::til-rgScil artistuh-ri si spune. ac'lresir;dri-se ci:lr.rr'lalte cucoane:
$i pcnti'u rr oir,rii urt nalir.irlctil,,,:ic;iu-:ihirurclrl'-crti,d'oeusniritrilnurir'itils!cinliuvtis5i.t,ircr tlti-to-
*- \rede{i., zise,. tr: .foorlld, si r.,e pd.cat yse rrtine?
mea saioaneloL', poeiui ii
lornetir c:ir: calc ..,c rninclre'ste, r:u hain,.lJe cioik: ili-ipi riltirna rnocli. lloud. gregeli c.a tistct, zd.u, :;t$letul mi-l stat,
trnfumurat gi tri;ri1ai,, cu ini:hipttite pr:ctt:niii ci,, r'iil'irrlr, el c tipl-li A. te ncytot'<t:.ire! i!la thbre, ce idiat!
omul iii cn bani si f6rE minte, carr: tl"i:le rirept,,ont cL1 cit-tit(::i stie
sd se descul'r'i: d.t mirrui:e. Satil'izarea .-nrbisnrtlllr ;i r 1-:o:,ti,,:i .:ii'i-
sei alutc e di'inclrrtti fir:Liti r't o ironie ti{,:r'1'Litat.Jiri'c. .Per,sr:najeie sini. preruent-,ttc irr migc;';"e. asti'ei ca fiecare din
:tri;ri''asrtuarcitiee;:]uleluicafierecdine-lifa:.r: sA c.on1.l'ibrri,e la srii;liniclea mai pulernir'I
\,rt:zi tiotnn,ilartL!. itLel{t c&l"e tcate Ie 1tie,
Cti.rtiitt uo:,'t'o, riztitwi,. ii. sta zn pi'tl(trie-, Lirnba foiosit[ de diferite p,::isonaje ajr.rtd de risen-]enea ia incli-
itt r.:|ti.pttl rJe-ci o scoate eu qra[ii prefiL,;ute? :,idtrniizarea si satirizareai caractorelor.
i{uinek: i!.e it,' cLin.s',rl si'nt Iu Paris crLsu.'te.
I-rnorul natural gi realismui tiprrr!1or zugrdrzite cafaeterizeaze
.9rrii,d.. I)ttltului mcu drel:t una diniir-: nir.i izbutrte
'.'tle s;:tire ale
j i teri:tui"ii noastre.
Tot atit der sat'c,rsti r: realizat este gi portretul nohiiei rLl\,or-
ne de altddatt*r, cmari'leu,nntee.lipinsfiutimduinrastadt,roeaanen,usi de 1a iraluli, i;i petler:e Atit comt:ozilla, rit qi procedeele ariistice iolcsite in poiezia
rnai vorbe;ti: jacubanli(t(r.ieni cri,imgconlitcaiutdiresaubslpiniriaitzi;daldir,ocnlieacicdrerrecearsci Grigore -i!lexancirescu demas-
r'1ala in intr'lgi ,,ii de mina inc'ultura ccl'curi.lor aristocra-
de o sdptdminS, dar6 diri intirnplare prirrlul
ti.'e dcilainlorg"rrnelrunieiac;-sras.iAinmipnutinte,rrecad.Dr-laalsc-triacraeaas;lar.teir.es1i rcijoansctldr.,:sr icilne{fionliocsai--
Ca un judecitol ner,'ru!5tor, poetlll iqi ceartd ,,cluhul" penirr,t ,''r;i
,.pdcatelei'de care dd dovadS. si-i ar:rt;i ci so'.ietatra.,deasi(il''L.t
i;rci.t-re.
aprecia::ii [alentele sale, ba chiar se si ,,supdrit( cincl el indraznegte
cusururile. trnclinarea spre salirS a.,,cluhuLui.t( scriitot'ului
si-i arate

199

198