Andrau, Ioan - Elemente de teorie literara

Telnrr'irul ilt' satila arer ln litcrartura cloud scnsuLi. ln riccl-:tlu- 'pro\srietc,'ii
nea largii lr cu'.'irii.lrlui, prin s:rtila se in!clegc oricc prodr-rcfie iitr'- rttii:i, ntctsct ttt,,ri . . ., ,t: 1.tr.opt-tetatii mijlotii .
rln':lliatcr'r'a:srtesl.i'crrliscullllizga,tazSl ,ccu'vriitrirct5u,juciicfmaacscpdaurtne a . ., t!.e gprlolsti"ii.edt.terr ii
fcnonrr-n :;ocial i-Legalir'. t8.." en'orrniL fii,anilctr, improTtrlbta.*ti
t{.e n Ia
din donreniul s,rtiric,,i
|unriinul Ciot'oii x)t.{.:li si noi cle }:iicr;lae Filinr;n. sl comediilc I>e d.e._ctltd. parte, proprietnte&
l. L. (lirrirgiirle e1i . liri v:entru cr.tltura lor .nlare-5i fceeraanniladri-io. :tire,:|nszt4ktaus,o1foicr:{ietd
ertensiud, d.ec2t
tr'liL'mcntri,l 1;r'ilir:ipr-ii;Ll s;rtilei este ilonia. Irolosinri ir.{ni.r..,L- par{iuni tltt ltd",tirtt ltrttlele
pentrtt s. ,ttlnci
1iIa isi incltpliiicstc i'unt'1ir-i:rocilrid esenririld -- si r-rnLrnrp ii,-'r:trr cie.r lert' . . ;i xtradtica cft t.ttai rn,ztit, trti)tii 1tw-
1uut:i penti'rr stilpilr:;r vitiilor'.
Poe,::.itr lirit'ii irr, care !zrtt1rll:a.r:cu.!.ne.lr:.(e_1pi'!srap.tlesul"yen$ai:ntt:,g:'l:aeut:){nynldnt-':turu.,d'.rntzlaa.:tlnu:i"nsutiiLiFLr,i,,t.*iitLt,rptd.,ford{?itu"uct,5tionptautiprd'snntr.rptiatnLorsnccd-nttiitQzrr.gedntitcuudtuecernirpn.dtslcaditeu.(il"nrLnui.trnefrdgtceitnein.frcaun:c.tuieitp.ii,einrtr<rt.e.t.:tt.etlrt.krtnsuit:.tiaitoi.,rncti:iStaat\satitsactepiinuca,,L.iilnupcm,iateni,pucsi,a,.L.iur,r.istn:iin.e.diprc, ntluqu?on^p,,r:uit,,tiroiinilnn.il-"ttiini":rri,,,ar.i*i1u"it.r"l,urui,L.nLtilr..$..:id:sir'tt."oii,utnrac,c{attn){lro1tu,eiL1L"-t",
pae l,ttl tid" a.t-presie h,criclni'tr-ii,, tlispt.efitltti, l*,patotf,1a.,tttnsr,itcrn'te'tl''ttr.'L..rrtt'e:*s'sizcte.'.tju-ltscAlit,it.,1itO:il-t-leca1oict..tl1iisLttrnpu'a3tnl,itrtt'le;,tttsoiu-:s.;tt'lprso;zarrdtciiiiirrnif.irn.tliisoTn,e"ttitotet'ratlLoraotidratrutr?np,antr,elulotiipcaci..t,orn.sficltLrtecrAlae-te.ef[ttaaiurttd:mJti,,.sci.l'c'.1nit,llpu.,aQoo:tlt.-rccndo!n"rrae/ttnrretlii1mept-p.rcii,'ia-niin..srdie,asLe;ttil,lr,disozco"scpe,iircc;tt,nddtirricatislcr.c..lir-.iietseacrnititilt,ltn,:rp.'i,ictl(src;i,nirijrpl.,plrnioigu[uibarilto.,;tLj:titr,,tt;btr.(,rtr1ntt1t;;etiitr*1,nlt,tf'",r.i.roiit1sn,tt.s.d.,r,t71,i,ara,tir!i(,*irndrr,,.itr*,tni,f!nc,"rr-etrJa:tu.,tuc.iir,(,uir,nr,csti.iii.]ni/srrnti.f.nrr;],rio,o:.t.;,,tit..,sr)ti,tt(tr(iilt1-c',.i!ieRr,,,,l..c.;9odrr.inL.ir"tTrrrr.-tc":ri-t,ii,rrtitilnr1,tt![dftsui^,rliJ.rc.i.t,i.t,Le.t:r.n..trise.cro)siat.tCttt:tr/(g)i.t,eltr;i,iletnern,rLl(lr.crc.uro:i:ptr{!ilicr(dripn(ttiin,.sldrte,tr-stdo,:e:c^_t"iii
'ironiei sale iu{r,t rit'yuun.,
t'qroc.t,r: r .9c ?iu /]ic,:tc, sttt.ird. gspet't<: ale.soc'i,,:+.[ttll .srilr tLnei,:4eltttlle de

In iitc'raiula modelir"i, s:itila ca spccll lilcr'ara rle rinr. stili-
AcIXttIloiiiotrruItar.Xep-ltm-lesdi1Cllcoacait1,:airz8Tii.asn4i.tciBrcunA'eiIrr3slspaioac;uh1csIer1lnaeriz:taatiiiti-cartrii.,asmseeeDtrl:'trc,p,i.d\S:nd1.,e-,.ziarnlsir\tirraaloi"rtttllti:iLulr:riohirr-Jirurioln!cilacailie,k-srreGDtonicisir.o'e.:mlbAc:Aiilnntcaie.ngsrx,rahia,:lcleit-ciorXllci,rsc.i\r"tlzr-ca!erltic,s.j-oclulrCiLctriir'il.l.rlrl.\'iIc.fios!liLrlisr.iir;nair-ifn1ir,ziliXs:zil1itl\i1'.s,.t,..,si'iollfj{i.{tillt.5-u:ajLi(lcl.:t:uieaiiiiir_..-l

PAMFi-ETUL Cltlcro:x,;oielrrcani'ts:r,u,tepisqe8ni.tcldltirr,t'.rr,tj'i:trt-ntii'tranii.l't-'ri0.ts'm'i.icz{:7iiarotienilra."ctdrnii.uli"irt.;sicur'iimr1c:nl.grrtu'uuiiii,uu'resmit,cp:drcio.pipnnLal-*icTiorc<rnttce:t_dralrnlertctifl(JnehLgc;e,cl,iuciasutersiccntierser';-iitnci-:tdt::.wto:orriLt*ttire/irautr;iarnl-uie,;ini'"iitm.u.r;i'hni|i?;lie;rr-r,.,rrpirr.itnrerit;rretcta'ii:re-."erii{;,igi,;rirl.o,Oi;i];f..t;;u.?"-;dti;r"a,;.;.:rl';,ilj..i$ii'rrt,,e;t.r,;aid,sursqtc,eosc1u;ae-;arcp;e5rsi'e-get.,ai

1947, 1)IN ptitt\t!:t\rAI?,.1 pfi\i,il_tr, ?'{').1_,\/\ i (ir.rgnrt,n1t) d,,, I. L. npsgtrrcieeiernra.iizsegdcCEr::.tra'o.cc])-al9fnvi*irniieilnmtc'rn-ofdeieinpriaince,pe,rptrroted,:id'eclplielsrteilpcamiagltpaniaerld'.eiiiaclniasi_ipionraa-i1it-mocagitci0rfiretnlizioe,tleamtcpaumorrl:lcuorane.iziiftn,eaicrtcruastrrcrclsicclnaeirdull,irorrtr.uii't,vei,iipnanirifrd;-diiaicz;n1u;ruic;iii"i,nitlir'rri,-l*i;il1unt--t'"r,it.r""asci;;lit;t;uor";;aun,i*'ucJi.lt;=iai';iairsatrice.dul,aetilin.eaniaunioni{h-efcaoailunes_l_---t

Lli-u agiale:

at'tlL,uTimLI-!ti"ur'i et-i't.r"tulC;1niritnttc'celrttipiezira'Lbrsd[cdi.z,"ittlirtc:tu.rt:t(ntutn.oir!cae,ic;ltE,her..e'ot'rbttd''{cw,.eri?r.ietrtet-rt,)'sdiris.etrl-e1u'o:orr(o.irLpcieltrLto.[tLi(tutri:.p[ntL:eiiirtI;arertrsiEg.;oret,rtl.tr-t.ttioro:-;lil,lette('Lt,urer(rtL.'llnne','tsoo'stt6lui.|1i.i,uttsti:'aats,rtl:.ei:e.it.,
;i ftmt[iortorett LrJt', se tn,ir(L ucu,L1'rla, nu'cle iona rle sc inti.ni.ltl(r, (,] --
tticdtnepzatnlcira:npeicltuu:taet_ld{tli'.et:,nt;'r,titiln:arn;dlti,trucsentefaef(-i:incir-nituse[cnt(.d1,'tul.neqme.irtaaimdtduaeiensuctentirrrrn-.te.ar',t\tsLpizto;dcbatltugiettc.mstr'dt:t(idttn.naduicre,eoinsstirctettt'eirb-unizr-oere..tnc'itntnzStd.1s)r:ccttrrttttrtrrtirtcll'irntttttri.aiELrrtx,ert1ftrcolqtpli,;certdt
(ib.sty'tit2la:d-,tt:,'it,u.T:ltf;a"tiadtrte_u[a_dcril,aRtdiutoa-leneurtgqi1iniennnced'noe&ucapsLsluciutod...tr.nrui{caher,ilsLdcpti,errgocinorlteietcrj'lceca-tottrlptddrl:o.p'parai"itdptout].[t"rn)o*aerturitnf.i!anel)let.pr'nincetiLfoditmb,d.rsr.odo;si.ll',uucntlucrucqnii,r,]ir"lrlaros..iitsu.saclisu,ode.li,acs;in(ien'cocili,titgdt:tei)"i"ritxatorlaee--

200

,o'l

ti\riiatea iui sint cie asenri.nea sei:'rrit,c 1--,r'in irnagini si :inc,rciote gr.;ii-
1tr.in expresii, populare"
canice('. 1n continua|c, sr'l"iito|ul arata cauzele care nu ntiinai cd toiire, precum 1i Liricd ?,n prozd. seu in uer"suri
erpircl rd,scgalele, ri:ti' it',.:ze'sc chiar mirar-e3 cd lirinimr-'n firi :-? f i-
diCat rrai devrcmc. Tallloui situatiei econonice ;i ai claselor socia- Po'tt,{Ietul este a spetie cttitttdini, crN-ttep{ii, tritsdturi (are rle-
rlci.rcd z,:ioletzt
lc' estc :'ugravit cle Ciai agiaie cu multa precizie. Caragiale scric ..ciin si ittfiereazd. :.tegatiue
qLe .:;acie'tii{ii sr,ti"t" ctle ztnor 'j.):..t"so{irla :e;.,te.:i:ltttttitte I.terltru a clasir
grcu si (u putin lclos, t,dranii lucreazi clin pi'imivarA pilld in toall- sr-sr:i.ctl'i.

n5, din reversatul zorilor Ei pini in rdsiritul stelelor(. ia in rle pIa-jme ,rfrle,t,e-.;.iiclicr'e,.r,l.-mar'ae issirirnltJ.cruann.o;fslrctenlicc iii'" ?'u:i;r. .,i:.11h,:i;i . Tn alara
lnfd{iqarea staLii de rLtizet'ir? a poporului exploatat virtt: pe o scaii irrtinsd in publicisticd. culti-
pam* si r;','/jcoJele-ltamliet,

flettil lui Caragi;r1e un cilr':lttei dramatic: ,,Adesea {5ranii, dupd o iramfletului ii este cara,cierlstir'5. .,'io1en_ta ver,ba1d, saiii-a, cari-
nruncd de peste otp luni, se rrad rImaqi clatori pe anul urmdtor. $i |iltura, sal'caslilll;
i:lr vine o iarnd irsi;ri peste tlistele gi un-iilele 1ot'vetr"e, si iar ru* cl nu explie{, nu dernonstt"eazd, ci acuza, valo;:-
gdminti cu cdciula in mini pentru un nou imprumut. . . $i aga mai r^ca sa dinciu-i i.;i;'in i'onvingclji,

departe . . .('
Tot c'eea ce Caragialc a clemonstrat qi satirizat in operele lui
literare este relttet li adinrtt alci teoretic,
Administr"atla de stat, slrie Carargiale e compusd Cin dottd mari
EPl6RAl{P'

armate.,,tJna sl.d 1a puterc ;i se hrdnegte; alta aqteaptd fldminzin'J i,/A/tii tr(]l;?' PLfl?CS. de Lil\i{"rf {J.A.I -/''dLi, dc fiiorduno
in opozi!ie((. C;r o concluzict a t'iiializei sale, scriiton-ll zugrdveqte un {lirri:i ni. i. }jei'el :sr,ri :
tablou cuprinz6tor al claselor t:xploatato:u'e. ciemascatc in toaid ipo- T,im r.'i.ine i.-a ntL:;e:a.t
clizia gi coi'up'iia ior'. {t-ii},i:L'r.SpeiiSluc -ti:.unltr"hricatbt usned-retgnitr,tt:*ii-i e!
ivliinilc
IrTu de la acesti politicieni pcate altepta pop'.rrui vreun bine" Ale.t:stt,tt.clri era mai chel ,9i o r,'ru.r'ii t.zn'bql.
Euzstuerpnaerrieoicqi--saariinrtdacCprlrinratg,ii:ariic'i,-.intstd'ilfti'eciiabliorllii'teagailic5{.[truiireina politici ch: 5i parc-aties wtai ntuil: . " . I,alettt..
Ci,inelr:.
st.lirinirr:ii f NGIMF,Al'[,iL, cte T. l\{dine,s:r_r
dreptului ci intreg dt 3 il,.r1.6t'l i1supl'il" ayr-ttu1t-ti gi ouo:it'r-i i'i, ";ill .-t Desi tur"nut t,n zbor eL pare i',lli .VtrC,riil,{f. ctre C} 'Jlopirceanu
:rcartei si destiirelor ei... r-rttm:ri pi'in r.roii"ifa eii(" !)i gl.ttrr.a. ntea i-o petricea
{}ind i.i ttti.ngi <:u an i.I tloare L)e <:e c t; i.stti lttnn otn e
Acesl pamilr't t.epi.c:.tiniai tn Ii+;eli,itull iroasti'i o lapo,-1ol:.rlt'i a {}it .sun-a. gol si^ct. tinich,ea. ira rtoa|ttt:rL u::1t* Du qhiti.ttt,;
aut-e'sei'loienramsurudlui.l iis.gnti1trt,p'i,-m'oLarrm,tnl,.:itipaltrer.clttiucrcJtl-oar-.il-"-.€:spt,i:i,'zt-:.ilci.ta.piis.nrirninn-iilltfe1laet*trcniiitiiolt1islinrli.lli,c-i-rerli'liiicci,ls'i1ua,q-lri'lleiapateoinr'gl-car.n!.till.ui^tr'liaiiriL.t,lt'.stCln-ri.rt;l,ils.'iation1d1n.it.ii,,ciiriirta-:i .,t- &.:;tuit,a,t ls sezd"toare
sclietocitaasir{ti6cat{riiatr:rg'aerri iculsiiiorrrtiiateuriliirlie'ta-t-d:rai'toiitaitioilirnieiir.tii 9i irrli:;ir,d (n.n.) --
i-,) eitigxtn:ri tit Niryitn"

Cu. ut.esLt: cli.n, urnit t'it.nri.r rtnnt;ri ttl.e ei, literatttrct uiiinecsteictatlLiettti'attt Poeziiie cle mai sus sint .rc''|ii li'icei scu'te. cle natur.d sati*
nlo1n,ent s.d cled de-n rircp{u! u')utor palitit:ii; ric5. in{epltura
cLL acecLs-ta 1or este inclreptati inlctq:ieanrrat ilnlrr:tri-,za defectelor"

c:antbatit-tit n i,rnei persoane.

.

Aceasta artii ,rafin,atii si ir':.ci,.:;iu ci o aflam in 7s07 , clin 1:i ltni,u-:ari gprnereerscaae{AJse..ccwiuee*.lusesapdpuiegeracoali.ebemicauaenip:.uau,ienagzdir.cnuecoiptttlraiderrineec,ep-i",enrtss:6scui.rruie1pnsfsrciinei,s,:)p.ts:{trtntii.r7sh.iir'7fL,Esel'sr..'ln-.c1a'{ccrrztpeiit.'gJprearc.iwtnettdosr(cduuenrteIia-i
ilspimgiiinupadiot-e-otnraaivstaiO5e.AltcbonuluLrrCgcrt,,oh,lnoepirhzaraiimetisrif.elrseiit;i:t,l,:miim,i,no.,e1g1niie'.atlei'i'FineoTcr3si'i!.eraeqi-pmiLacpslmrleatrftgeiaotsibsuCtaeltadttiefmdaecfic:trlds,llelrgafifl,:ilttiili'ai.irlj-irn,I;-'nrn'i:rni1ltrrtg.t.-irlilnlI:rrl'-i" in plE'impigarapmaratee;sitecebaazra:xtSprpimeaatdntiitnezra;lllcmiina-ircipeeaartela,psiartualpeexapsroimciaat$di
ai.$umentalia 1a, sil'iitot'u1 utilizeazd aciesea procedeul'.r.ntitezci.
h{inia sa se clezldnltrir.r acleses direct, cu ve}re1-icnli. aiieol'i pe

un tcin ironic gi sarcastirt. Con{inr-ltttl de idei al pz'rmlletuiui. l'ontba-

203

.)n.)

cie ide'i, fapte, ducind 1a conclu,'rii neagteptate, r'aloat'ea epigt'amei, O s(t-nti zitnbeascd io.r. Ci. eu.'uoi fi pdrtint
ronsta in subtilitatcn iloniei, in spiritualitatea poarntei. Vct qetne de patimi I n sin{l ur iit ute, -r t'ti.

In ilntichitatea greaci, epigranta era o inscrip{ier pe nlonLtmfn- :II md"rii aspru cint . . .

te, pe soclul statuilor, pe VaSe sau morminte etc. Di: lceea forl-nrr- znnlsrdpb*oanueaiIeegcmoo/nrmgutieiiaterduntildermr-.arcrtg.rieiecceai'icrl',hl.zane-teleiitutaislt;tuia-c.ail'crgoitrptilcili,iilet,.,.:rei-rotilrrr-:'lisprivpnar.ea-\oeoesrliflilncllicininsiniractatetilaiSliiuatdnremridplrenr.tipiddc.pimcprtsio.lnllDeiieterptsii.oc.cniiililin.un'.ai'itorunetntrasfmpitet-puinaiinrr,rondcg,t..csac-ccepeloAzirllctioilcriaenclssme':rrdaii.iasiecsosnirntane,siracotsarr,uar'edc,rrt.ilptnirrd:rlua.siiii,ii'idihljiapanniineoiia..rcitscm.nrri.tTia:irrican)Elcitirlsals,t!-nrcA.utcniriep.sifa,.noirpAeticll,cni-lttre.an:l,cer.hterlc-.clii.ir.lanrale.i.ii-,isczfnir:r1iac,l.c,anireac.isglciu.iaelnrtidtt-l,apiritistgg.eassr]oic1plitt'tanedleiairndpscetirunielpitmiuunneimtanlhnhdii,ttIu^ureetii*ijiae------i.-.'
Iai'ei-r tlcbuia sd fie scr-t1td. lriai tirziu, la I'omani, s-iru ilunrit e1;i- r:r-'irc:r,p'rantnro-r::rrt-iieLlspuoi'ci zsiucgi us'ealzi.dr.;ttaebilnotuocl nn.ara.tiucrioi iirntiircra,irtue[ipi oce1etuicl lcelio.repsrtie-
grantL pocziile satiri:e de intinclere mici. Cu illte cri,.inte s-:r crcat
slrecia lirica in infelesu} ei de astdzi. sd nrr-'ard. \rclsr:r'ile exprimai o atnrosfr:r,i suntbr.d, g,.,,,,,A,

In literatura noastr'5, speci,a a fost cuitiyatd de Cincinat Parre-
George Ranetti, Raclu Rosetti,
lcscu, George 'loplrceanu, Al' O'

T''odoreanu si alfii.

LIRICA INITIMA \J"i otrt,i;rr tirtgrtl. tlor

O altd grupal.e a liricii este t'r'r,t c'ttuosr Llta sub numcic cie lii'1,:5 tTL I t7i:\ie1. .\ern
^So tnd |iL:;a{i sd tmsr
int,irr-i6. Poeziile ciin aceastS. grllpal'c {.}xiliin-15 celc mari variate sen-
timente intime ale or"nului, t'a cli: pilcla bu.'urirr, ti istcgcli, clr'agostea,

frj"ietenia etc.

{r

ELEGIA La rnarqimect m(tri.i.

jfar in rirrnitoarele patru r:ersnr"i :ttmosfera pare mai senindu
n:rai ptrin6 il,.' iLrrnin5. l{oartea este pr.r:zcntata ca ietragere intr-un
LIo,i tnn un :;i.m,rlut tlor': Pe tinrl cu zgolilot (cu.l o
In I'i.ni';te a serii somrr adinc si lin:
!:Luet'el(-nll'-:..
Sri nzi Ldsa[i sd. mar ' Sd-rrrl .f ie sotnntLl liri
La marginea mdrii; Alune'ce Lunct
Prin ttirfwri lungi cle bt'ctt!. Si c<'tdrul sproe>i..,
Sd-rni fie somnul lin
$i. codrul aproape, Pdtrunzd talanEa f 'c- rtl,insele ape

Pe-ntinsele ape Al, seri,i rece uint, SiL am 1rn cc, "\'ilin.
Sit arn uln cer senin"
D easupra-mi tei'tt"l sf it't't
Nu-mi trebuie J lornts.t i,
Nu uci sicritL bctga.t, Sd-;i scuture creanga. incepind ciin strofa a cloua, imaginile lurijiro,asi: sr: irnple{;esr.::
Ci-mi impleti[i un pai
Ctun n-ai mai fi. pribeaE armcnios cn irnagir:ii usor urnbrite; toailna care c{i glas frunziqu-
Din linere rurnuri. De^otuttci inain"te., ce cad cu zgomot, lun:r lur:ecincl pes,te vilfuri
lui r.'eFtecl, izr-oarele
fii nin"te-n LLrnrcL TncQ h[-or trai,eni cu drctg de br';rcl, teiul sflnt scutuliirdu-qi creanga peste mormintul poetului,
Nu-mi plingd Ia <:reltet, linislc;r sei'ii, r-intul rec'€', malul milii, qi
Aduct't'i-utrt;ttl a. cintecul .aspru(. al aces,-
Doar toamna glas sd r,l"et-t Luceferi, ce rdsnl teia, luna si luceferii care sd-l vegheze si
F runzi sztl,tti u e gt e rt. tdm ia o impletire a elementelor terestre sd-i zimbeascd etc. Asis*
Din umbrct cle te.I,i'n'i, Ltrnivers realizindu-sc. de ,altfel ceea ce se
204 Fiindu-mi prieteni, cu cele cosmice, in aces0

ciani, cadru eminescian nume$te nature emines*

2$e

ffiai iP'rrLrlelozsi(irrt,'r\lleu.idaamr sui.lct,:lsinhrt"l!e/u1c^edlecimr e,asiteseomcnieiligciaeti-\re l.lliit dirLtre cele Ce Jrtutteu-t;ti tlt: r'oltil o-ttseninard,
ra tyrrirres,'iani. r:r'e:itii ciirr
i,ri-

/Pri.,r;-rdr.r-si moartea ca pe ci lormS cle ultim protest impotiri.a Abict-n{t'ie tsttett,,bprie.inceLzdi etn-nufeclme,snu{lr.i-t-ttpresuri,
nerlleptlfilor viefi sa,Ll ca pe o salvar-e itin lanlu1 durcrilor, por.tul (.'u-ct tale

f5i dorestr irL elergie inrlc;:mintarea in mijlocril acelor eLenrrlnic ilin C, {'eris cLI loinei, cts{in[it clr: scu'it.

natur';r pc t';.r.r'1. le-a cintat qi ("are l-au ocrotit de al,itea ori ?n zl.-n- S'ri .slrulq 'LLli su;teL cl.in trecitl.tLl uLelii
r.iumrrl vi,etii,/ Sa Joc, o. suJlet, cct clin nou sa trenturi
Atr;rosiera qi sentimentul cie .illelancolie se reaLizeaz5. rii prlin Cu tnina *tect irr. ucLn pe lird lunet';
vcrsilicir{ie. Aiternalea ritrnu"Lui iarrnbic cu amfibrahul dd pr:ezir:i <-.
rnuzi.calitate se exte:riorizeazil, con{inutul eruc- Pie'rtliLi ? ioLu-n zarea timerelii
specii'ici prin ceue ,\i ttttttd-i tluru clttk'e.-s altor rrcrtulri,
ittt' tirrtltul t:regte-n uim& Trieit " . . it'tit-tzf,une.c!
;irn a l': i.ristelea, me1."it:rcolia.

fl{ci clrn tt'rz singur dur iamir
ln linigLea serii
:rmfibr';rh Regletitl ciupd anii copilariei, ar-ri luminogi si iipsi{i de grij*,
S'ri ntc l(tsati, s(t nt,ar iamb
i,timurgirzeil ?l?airlj amflbr"air eind pe i-.r:i:'t il in,cintau por,'egtile, doinele 1i ghiciiorili:, consiittrts

fondui emotionai iri ;rcestei poSzii, r.lindr,r-i calacter de eiegie.
lmaginca lunrinoasA el copildliei contrasteazS puternic i:ri stx*
I;prtrnieni:i-i-'ds'isioirersicn'i-limna:gpeifniziaao,amlrtoe; ursirneiinr-rqi-iimir-ur-5airmemr:uuvisrriuiniigic'eel.;rJr'e.,veaizncdet le*a*tmmsaofsiinfsete;ramtangliafiinccagoiainrrt-einuddttiuru'leavpnt-cgi"eas*;, rc.a de cleprimare a poetuh:i, in clipa in care-si dd seanra cd anii fe-
ricili ai r:opildriei nu se \ior reiutoarce niciociatS.
Ca for"rnd dc I'ersificalie, fiind alcdtuita c1in ,-ioii;i
l)t:ezia se desfisoarS de la incepui pind ia sfirgit intr-un r:'ji'nt dou6 terfine, cll o catrene ryf
dispun'erc speciaid a rimelor'. :'rlcustil elegie esse

i:ain:. dr:mol, arse!"1:renea st6rii lui sufJetegti. Din toate se desplnlie un sonet.
l,a grcci ql ia romani se nunea elegie ot'ilc poe:ie sclisd in eli*
l:rsi r,' atrnosferd de liniste profuncl n:elancolic6. stiir, inclifclr:nt de continutul de ,ic,tleegi i]il,eincarientiel leesxpuriimacat.ual
O poezie de felu1 celei analizate rrrai sus este o specie ir liriLii
intinrc, Ei anurne o elegie. 1n aritichitate se intiincsl aL cir.vtru*
tr:iui, in <:'eafiir prictr:1ui ,1atin Plcpet'tius, cl:r;' m:ri ales irL cpera lui
Lliegia poate exprirna un sentiment de nielancoiie, de tristt-.|e, Ci.idiu. ln cpoca Renagterii ceie mai re,rnar"cabile eiegii ai-r j'ost scd.sr:,
Ce irip"esgerei td. ecadreecpoiuataelsuoncioalrd.i,mdperpedjurrt5arr-eiaddifeermileele-agurirs"iulenneah,tlal laem. &der
cie poetul itaiian Petrarca.
ai
patria iubitd, dlspari{ia unei fiin{e dragi sau erpropiate, pierdr:: ea in liric'rt noastrd, elegi:i a fos'f cultilalS cle niulii p';efi" lmtig"
unui tovardg de lupl6, ginduJ r"norlii etc. cele rnai frr-rnroase poezii cle ai:erst fei 1e gasim in c;'ea!ia iui Eru.t*
Cercetitorii operei eminesciene au apreei.at muzicalitatea poe- nescLt. An:intinr tr:lc n:ai frumoase elegii ale lui Fl.mines:u -- &f*1,{
txtii LLn.:;ingur cl.at', O, rd,nfii, C m.am,{t!, Lit:spit:rlire,T'retut*au *wi:lu
eeaier':i.oa,n.Aelretaartteehii.nnirrdcio-dir:sei6:r'.ieIirFneinrpeesscsuiciinussu-gi, rni s.e pare ci fine rle
Nle.ne{io etc.
cu rra"stele-i cuno"stinle
de teorie a velsului gi cu inegalabilut sdu sim! al limbii, a ntitat
srflerna ritmicd din aceastd poezie.

?RgCUf-/U ANII" . ., dc Mihai Eminescu ciNTFcLjL

'!reu.d.-au arzii ca norii lungi pe ;esw"i Dorurile nwii:, CIN'1'nC, cle r.lcta..-ian Gos:r
Si nir:iadatd n-ot" sd uie i.ard",
Cdci nu m.d"-ntintd az.i. at"rft tnd migr:ard N-{w intrut"h.ipare, -Fi lrn:rr 7:e cdrure . . "
Pottegti pi cloi,ne, gh"icitari, eres1,Lri, Doruril.e m.t,i*:-s Spuli;eroit, -si striuite'irunze

'pe cdr&rdr..

306

r#p

tn zctc!.ttr Ie c:arLt, ,Salbrl cle m,(u'gttle . . acra:itlrl'aattrgic::tiiiucnelut"le:ilzu<edi:a,ettz!rai'cictaupngnriidoiinianga. s|lceepercoltenaiagcl{naeeemxhiptdaat'ietdleosn,iae'crci.iteaelacracrate9ririaptldac,mcciiul.iirperr'i,c:rl.lr:ibiccshcc".alre-g6:Ltpa;\ri;,i,i.rrL;i,,tri;iiril
Ll valietatc a r:r'ntcc'uini estc cintecul cre recrg[ut, in car-e sr: ,-,:!-'
Vi..stLi'iie ntelc, Il]inri;tcftii pi fri. a t:cl'titA sufo I
ecFir,r:a'limcrnteaslop.ludusii.",r;ienrulorltnsioingniiienrrgi-riiilrsuililretceind,rrcr:.rlJgco"cosxpteeiimai tprm:l'euab,tuelairenlcdeuapigcdeanfiLit.,r.iEi.,xroerrmppipiiilh.o-rr:ln--:,r1r"r,ltai.i
Strrillrlirri sai(ii,

Lt"ir:t'.tt\:t. I tiL , (_lr. Geolge

Frrnrutttsd e $ti, piLdu,re& me.s, Cirtd tle ,;'-ri;r, .i't'tttt.zt: rrk;tLt Le t {:.9 trltLi aciaro hai, pil.si.u"i<:d,, tttseTi ui'n tipti! si-nLe,ne,
Ci.nd u,rnbt"n-i inc,(t rqrir. !n znnl.tr(t" uiorele, SiL ttt nt'i,rzgiie p,: qerte
Iar eu striLbat huceagul i)onni. o t_ittrtni, fd"rit rie l;.[:'it, .)i mi-ii Lectgd.-n
Si ptintre crengi adie-abia Czt gin:lurilc til?l( . . .
[,in z;int cle. primd,uard. .. Sd ts-cr.l,inte Dulce l,eugan
I't rttl''tl I ruptt.rt,. ,la '.t.irt,
C'ir.'.!. striLl'ucesc srrtri. r"oir.1 rLr.i,,l Iv'los ttt,m.i.nt,e
{)ct s-ctci-ortni f lurrros ;i tir-t . . .
t'itrtit'i de saare p!,i,ne, fi$e .srrt.- t':in"te-Tt c:t:tirzc!.:

F rtnnaosd eyti 7:{LrLurec, ltleu, ,rlilueut', itt,u,qLL,r, lt'i!t,r;-rtt'clut . . .

fii lincttu"d. ttt nt.ine!

gesii[,'r: siir're;niitriao'rice:tn:riiatsuiCiefluniii.uie<sr:ellr'z:riu:c lctf)iirer:otcaslieirn,b.,tiirrlei-roidneiosrgpi aecii.seieetnnr-{tddimilrg:.at:-naitrnu,,ditiipdnreeitfalo,,r,niirai;r!-6re;,il1ec.rf-i L., :{};t!'1. ldtt-i nhnl:, ,xii-o tri.rnis a gizii, micd",
rsa-np*uaitlr,ili',elrl1:.r-td';u'ri:.-lla-proztor*m-elLzuriiunha-iraciLnlilnmuogtmieuyec,esmmdioeeondrGnaitaetellcoita,i.egdaeaessTtupeopelpr'ir,iti'runcvia*iasptnuadri'-licrrl-ortor''iiisdimthee'piblnecrcae,iiejnuppiroiaut:rlirtu'i,ii:...1liclepicipifrti.e.i* Sir-ti ctduc-o .st rl.soi,icr"r
Lit t i rst c ;;i -.n Lune- c itn e nirne Si sd.-fi spu.nii
Noapte bunii.
Ilosr zeiirul.
Nlusttiirtti Cd ;i eI. sd.tul, cle tlruitr.,

CeI paEuln,it si isribeag;, Llerge sd se culc:+;-ecztrn . . .

A fli'cui: pe !.itigld. prccX ($t. O. losif * i-tititec cl.e lxaqir,.i,

de starea suficteei-ci'a. ir poc,ii,rlui isj alc- corcspc,rclc,ntul in stal.er;
singur"At-ate a piriulii pe c,;rri-- o
frect r!L?)tt, -ci stntSu.rd. cu rititze . . . ronteml,la: l:iL"ut-nctu:;d esti,.pii.ci-tt.,

sentirncntcrc sin,; r'edate intr'-.o loriliir r;iil-rpli si rneloiiioasa.
imprePsoiei.zi;ili';.:ern:uartciiecrcl"p.ertiernrrdfti.innattre-co{,efotmrntpi'rLe:j;uit.nrdplrdil.e, r:IcLrii pi tneiod,iausd..
prezeitie t:e i:tt1.t;.e- ROMAr{TA

sioneuz,ii. pr-tternit: uirgtt .sdh'nirz,J. o puiernicd emoiie'poeiuLui., .;{. ?1,1-L-.
ntesc dmtece"
mti!.jaiicratatoii,e'raCniuctrSulne-mrs.eie'osicant.sili-urt-eril-m'ipiorplrsnopauvorsfil{eeneiztnet5ietei,smdlnltiieinrincicnstudfppadardlenieEuittoieaaoir6tarce,csul(rdcdrLo.istrmrningseraieeianfnfonrrtecr:immeonl:ieee"nmio, tsrciab"liclmi,p"ip-*ocrfiselee.trian-ogrd)db.i ilmctlr,ieos-etni*cl_-cer.fdic.,i-.,eri-.-,-
er*aIoiseletset.iafolc,tliei-Giblrstcc.etrugcTapua''io;litpiicdirrileocicrencdparfuoainnlgeaiuroi.fistiueTtcela..ienAVrrn.'lgio:A;-itiriclece'anzciasnglacin-amdsrtairc,dilaG,arel.eclCsepcl&rsemIb.zuaEecinm, ftCirinne.edcsGvcoeoungr] tilra.,rinnlSettetil.crn:Ouait-]. ga[Ppao]aoladeobsree-rieIism'linieta:nlgEaevddv;dr.;e.rtnpirMf'hieoslnolsuasedtirti:ec;iiilaaipscGcaurfcd,d.nsnurdTcrd:ol'o.tpmiMpasei-ranr.:'c{mn-;eR-{ucaas.zintnepeipuccsladeuitne-.r[aa"aLa.,ttsapbRNcprnafo'hIern.op,rieaivEiealneesamtdplsseiecntc;ruceldeAisa--clmR'iteueuocisImi-rtctetL9aELicnmr"D-.untgc(lieeitstf-iet"us,acnns,iadecraqiuudinilcu{_uaiid;i.c-aeomenCsm.ni,t-i,{,uiuu}n.o*citi-eeii-,i-:,
Pcnti'n nlirneroilse cintecc s-au c'i'eat melodii arie:vate, ,,rlca
It' rnalrestc' erxpresivitatea. :\deseori, cintecele sil (iompun rniirrr.e ce

in
'.'erie'r'ra- execu{iei loi- muzicaie. ln a,ceste cazuri, textul poeziei line
stiirnra cie nerroiie nrelocii'-.i, L€fLenp, r'epetilii el,c. A.sernineu r:i,tttece
L't'ttrt,spuse pe rrcelodii:)e roman$e;i o
ri.'i:indire. rLLtTftes{: cztmosc faa,r.lc i.ctrqii.

208 14 - Elementrr (lc ieorie literatir pcntru elev!

200

ParaLelisn-rul clin nreclit"alia in pe$terd. se ciisLilgc pr-iintr'-. .,rr
ogrcabielrlss-eeetliirvsrv&enadr.csaddiumeecciaret:,rlcmieeecscstnicfiieuecdlleoerscejr'csenprirncouernmerdrtteeeesn.ditteedinmTinacatatoilcrreeaelece*leis-sltetenrpac"tqrclocit.ui,;l-atiotur'sil,it.cii'iii.iris,ni,e,riaucgi!lnuien.acjUri,n,iii,rrrup:liteir,r:ts,rt,-,,
MEDTTATTA
berii se incarcd cle r: semnificalie iargd, tinzind sa ri,e",-ind--.;irnbrilu,:
lN PE,S'J'gRA, de Panait Ce|rra dator"ita c'olesponilentei cle con!intrt cu cr.ldlalt sir' "jc. imagini
rfietrice.
sr..

[) <' pe tau tLne -rfil,I'ne c at e Toi asif ei, lacrimi nesecqte Prin lrrntir-ruiul pcre:.:ia In peELerii aparfine
Tdcute lacrimi cttcl ftteret!,, mi\,e nledit.a{ie.
ln su{lete ne-t7rl pitttrcLt., u paezie liricd i.n i:ure poetul isi erTsrimd" .9rntinienl;t:le r:ucle'tiyurL
$i parc:d. tot sporesc din greu, $i cle furtuni nenzu'nirqte {ra s1.L p r rtie {i,i, s e nutne s t r: 7n s d.it"a[ie, .

Din mcLri izuoere dep(Lrtate. \ritrta nossLrd.-o trr:nttLrcLt . . gbne,ie-tairirnr1eem)aiidacci5elrf:'iiinlaipitfordc-eoa.zii'Ieeale,ssc1tfa,iepcolei)rdcs'naeceui'ins.ruttteicr,*rd.ocaizirmeetoreattacrptiiileetiaplsvisere:inractsiclmitfc'irecennanetttrinn,.tlaurns,lLaurcpirncrrararodrulr.eiinco^cpneiaep1i,.r(,i,r,il.r,ror.,--r
"
zie iirica.
$u."i[e tcLinzce de opii l,.tctr azi, citLd stcttL ttit-";e jtt-ri
Spre pepteri, d?"u1tl de ani
q l'et{t
fnln.tna se prelinri ,5i sl,rill:rr't -
Sit tte rd"1;uniL-orice o.ttiytt,
sapr"r
iloi h'ect:nt fdrit pds prim eIt:
T au anul ;ubred ; i-nnopta.i.. Si-oprocipe izbut'nitn ln cint

Dar dttpd ani de pii'tt,rare iJtt, su.fiet tinar ne stt'r,i,litttt FASTEI.UL
S-aLt tneheqat col.oome pl,ine: Si ne incLeawLlxd. cd.tre
/lRlfA, de rvasil.e Alecsandli
Et,et'ne b r.tl{ii litn'inncLr e, })ir"t suf erin!,i alsiu-nCurat:
Are-ci;r fd.ttrit tu'rn;ni de fie".
ln loc s-o sLLl"pe, a susfine.

Poezi,a In 'peptet'd se La,'e ct.rLti i'eJlectiilcrr" poetului asupt'a hiir- I)in uiizduh cumplita iatttd cerne norii cle z64tacl(t,
i.ri omtrltri cu grerltdlile vieiii. ljsentialui i1 gAsirn in ultima, silcfi
c'ojn care se clesprinde ide,ea r:5 omr-il se bazeazS pe inirredele.a in tr.i- LunEi traiene r:\Idtoare ad.unate-n cer. gr(tm.add;
uirrl ul for:fci rnorale, oleiiti cle greui;i!i si lr-rptr:, capabird sd ini-ln;;ii
Itu,Igii zbor, plutesc i.n aer ccL un roi di tl.ttl:ttri o.lbi,
;:ina si ccle mai clureruase incerciri.
Poezia de rnai sus, spre decscbire cle diferite.le spccir alc por:- Rd"spind.incl fictri de gheafd qte tLi !,rtrii ur,-teri. d"nlbi,.

zjeri lirlce'cetilenc9ti, undc cc-rr-i!inutul i'ezultd dit'cr:t clir: atilndi- Z^iu,a ninge, nrsaptea ninEe, dinrineala ninge. ictrd!
neer poetullti fatir cle vi:r!d, scoate in eviclenfa icleer,t cd inialit cli: Cu o zcrle argintie
snferinle, omnl trei:uie si se inalle inca mai puternit: in fata','itt.e- Ie rotund. si pscetliidm. bsrearp:r(eLurendin"ce!.prcrtinf,atrred; rori,
gici existenlei umiine. Irentru a recia ginclririle si enioliilc l.rre il Soare
stipinesc, poetul foioselte procedeul cunoscut a1 paralelisrnului.
Astfel,'poezii,r estc c'ons1,r'uitd din doud giruri cic. imaglni: crle clri"r: Ctt ttt't uis de tinerele printre an,ii tiecdtori.
lnff,tise.azd pegtera, gi cele care redau lupta omulrli ctr greutiliir:
vieiii. Imaginea pesterii rcalizatd plin ,,lacrilnili:r( car-e caci ciin ,,1;,i* SQSTeiaopuJt"edae-dnnttasainlcxbtdn,teepelreeeapa1lbiiemeprupdps,luotpitpeeei,.isdfzdietn.bragdcl.it,lrurdraribm,liuiesmce,i,i-pjpadrielrebderidiuddr.tre,numfiutzta,,mrde.epirhre;
vanetre intuner:ate", ,,guvilele tainlce c1e apd'{ c:1t€ sap[ t:r,..anL1i ,,su-
irrecl qi-nnoptat(t, inchegar-ea piciturilor- cle :rpd in s1.a1actite. ,,crl- Dar ninsoareq inceteazd., norii fug, d.rtritul soare
rioaatni ecler-rpimlinaeg(i(nec;arrefrismu-isnfintir1il;eogrtevt'aieinlii lsoicas-loup:itre-lrillocr-uuluq'iqlcou(.ofullrit-ii.al.-* Strdlucc;te gi desmiardd.
nile nenumdrate ce-i stau in caie. iai" carc, in 1or: sir-l cic'moraliteze, oceanul de ninsoqre.
il intdr-esc, dindu-i posibiiiiatea sd-91 fir.rreascS,.rrn:rilri cle ilci'(. i..at-a sani.e ugoard. cdre trece peste udi. . .
ln uilzduh. uaios rd.sund" clinrhete de zurgdld,i.

.tt:i

270

Vasiie Alecsarndri, creatorul pastelului de mai sus, zugrat'c9to Izlstt:iplsaearaei,at'tl!tbole;cerecerra,oiTie"ae\,mc].ai,alaieco;tpccbiraLtcLagilorloloaitrietrnaundeu"ctl{rjtmrillni:ueaeoinolri(etsrlraazo(r.ac.,"nrrtlboeeuDicf'eiiaiaairlucazniceoriidltamsaeaaeinitrtsnjseateu,cdnt,agcetftnztoleulieudeinlzrle"ptiuur,'laia.iolanrnodlir1i'aafzibaccce.aaerolel,abtpclrbsn,r:oct-it1orrnrenu:.:ireo,btloaiueonbu,irlaztirip,isn-ie,rcnieecdciatiplnriGseireislaan.,obi,zbij-apuutc6meiliiliipbdnilroiaciifn,sccelds,ee.ituadisiscc,ztcd,lrcni,ed-ueauioisu1sllsrimgicnieeeanaiasbeintiti,rtsoeci,ifaut,ieaipn,arnlpdnerltdoaritats,asuespclscbttoseueimurmipll.,uitcitenia_"i-,:
r-in tablou grandios si tulburitor al iernii iltr"-un ca.mpestlu colt
dr-ceeug]u:ia'a1r,ac5ttieudlsrev5i s.o<clE1urei]mep|ii"i"ctberlue'ritntepitivec",.asdtieinadt4til"ne0-aa,ddtteuoerar,5ipticro,seicsnzrasiisiucd,fr,lceeineel'ilzcteeci'-noodtaeloiimpomebrsudiimltnacetsimrcIcii|lditca'ietsrrl'iit.f..rt''!''c'-'-i.tr'---
molrszf iricit au r:ie..renit fdr:i cd,eosmppt'earra.orelu-muicrP,lnttlstseclurirai. incA din sr:-
colril trecut Tjtu Maiorescrl -- Cca
nlrll

mal (:' podoabd a poeziei lui, o podoabd :r iiteratu,l'ii t'om6ne((-
un tablou clc o imltr_rnStoare mdt.elie oferS pasteL-tl trn|na. Im-
presia unci imagini de basm pe intimpin5 chiar clil plin-rc1.'-t't'sut':: Iranruftsaeo.lreiagindaciintaetteigaScpra-rsitteirluai'cil,ocrsteeistme iicniccdapoodcioaptderdeocvi-er,ci'lcitdscpnruiinr rf:slute-

Din uftzcltLlt' crLtnpllta ictrm(l c'crtte not'ii rie.r'rpccld Poeziu liricu in c,.re eutorul. crescrie ttn coL! d.in, naliLi,tL, zln
Lungi troiene c'dliltoare adunate-n cer -ctrilnmdd' ' ' ' mowuent al ut"tui cnr,oti.rnp, rlin lum.ect plontettor ;i crytitrtctle-
ctspecte
Luncli Troi.enr:. ciildtoare se tror se numeSle pcLstel.
Iarna apare (.a o fiintS fantasti|ir.
cern ulor, idspinclind fiori cte ghea[rt qi imbr'5cind totul intr-uu lGAzpitoble.eetrclzCarFisdiottruaritgemornbadrelutu.rctl:ielLi, rlie$tvnuetatacl.esl.cdm,OiliecdeslenaulctorIeli'serailmcinofdl,eavteiraDtpvcuaddu-lsraiAatleittu.lrlp.iErix,Zn,as.qacs,B,lr"lti'aen6tee1cfa1lioru-rte.neor"a.sisrt.IkrucorAu,'naa.,ulnIHoomscnalpisaaepicircdiilesileascilelrtd,isei.endsttpuclihcal.e,,srs\leicr;r-salu,ucis.ri"-liiiien.:r
sslncecinneztteaajteriaeto,irnz. ifiuinnatritesuailgunaioasiaeprtedaacs.c-eTanoitmutueblarzplclaaoret dirnao..tzniatculetrtaollirr1ilniisrtttrte-ioia,
vegmini a1b,
ningind f5r5

pat5 albi qi
i" ." lasd. cu cle'sdrrirFire dupd inceta'rea ninsotrii. Drumulilc an
clisparut, iar satelc de-abi:r sc mai r'dd.

:u:inpauSdiodsascreleelep,tiiencreucrl-teitfizene. lzcTa-oit'tepu,aliliaectlc'a,slasbet.,cpslerileupuraeterdleienTr'ptSrliotltt'tpIirtieelorriionrin"ict,plpdoibc|iulnocdbiiilaiciClflutii

cle ju.rn,. IDII-A

lleorlatd c,erul se insenineazS. ldinsoarea inceteazir. iat' soalele
mult clorit alintd cu razt'le 1ui ?ntinderile fdrd sfir5it:

I)sr ninsccrecL inceteazd, norii fug, tloritul soare PAS?.Otit/.j.,1, cle Geolge Cosbuc

Stt'(tlur:r:ste ;i cie.znziat"dd oceanttl de ninsoqre' ZLlintttubt'me rtnnaren.idt,.udps.ar r<7u:el:ncia; le, h{ine pinirn, zori te scott!{t,
Imensitatea peisajuh-ri este sugerata de nretafora otentzul. rle De pe coctstiJ, pe sub ulmi Acl(t tktri cle-ctrgint in pacLli
,Se cabau-i mieii-n uctle.
ni,nsoare. Tabloul q;te insufletit de aparilia nmqteptati ;,r unei shnii Si le-ct;terne pe pii.rnint.!,'
care adttce rroiolia clinchctelor de zurgildi: SOaibccooisnpittiilnisl-tinl,blu7itn[r1r5cnelu;Ttetlo,o^paroa.r!ale
Si, nnn. in cI, intine r e fi e
Iai;-o sanie upoa,-la care, trece peste D(ti . . . - ,,N oapt e i1ltn.i,,, sotLre sfin'i , SoareLc de dragul r:i,
In ui|zrlitit, ttoios rd.sutzd clinclt'ete cle zurqCliri Pind mint:! IVocLpte l..utti:.! $i-o cuntLnit de scintci

Impresionat de acest peisai de iarna, al cdrui fe|mec il redd Mi,ine riaizrui osim, eut'is-dm. ,rp.inre.tu. nd" El. prin. piLr i l,' trtpletesLe:
cu o cleosebita mSiestrr.ie, poetul comunicd pr:in inter-meciul I'ersu- Tu sd -- ,,Mi,irte, clacd n-oi .*eni,
rilor s,ale sentjmentul de lrucr:rie, de incintare fa{d de pyirreligtea
Pdru-n apd !i-i. lst.iue;te,
dc basm a natulii. Dor de rnine cie-ti ua fi!',

212 ') 1 ',.

.Sd-l ucr li de saore dor! Va. privi czt dtag Ia pl'ete GENUL EPIC
Pline de-ttur", ctz i-l dete
l\,Iine b Londa pdst ori.fi ,
Despletind" a ei. cosi.ld Sorlffl. (;,.1r... .su-r tt ri,
Trtofa. ziua la izuor,

de AceaslS,poezie p|ezinta o lcerri. ciin ir:reiatlteactiiltaa-utioill'tm$sijctreo,'.l"r';5.iz:rr::tra-
lericitd si fari griil.
poe.l. ca o r-i':,i-1d
turii i:rcintdtoare.
pentru infSfisai'ea stenc'i past,oresti consti intr-o :'.'ul td
Cardrul peisajului {irr mornentul il-rset"Srii)" a colinejor pc .aIe Spre deosebire cle operele lirice, in care poetul iqi expt'inta
propriile scntimente in mod direct, in lucrdriie aparlinind genillui
rlesr:r'iere a epic, autorul redA faptele, 'caracterele ;i sentimentele altor per'-
coboarA o turm6 de rniei rninati de cr i:dstcrili" soane, prin nrijlocirea unei povestiri. lntimpldrile povestite se poi
se cuvinteie adresate d,e pestorita soarelui reliefeaz6 iips;r cle petrece intr-un tr,ecut inclepdrtat sart unui apropiat cle momentltl

griji;i bucuria vielii. Fata se aclrescazd. familia'r'1i fir"i.-sc so;.r'r'i:riilj'
ipm-hs4ii"oieaoneaalt"clorrruteed,rgtml-t"-eouivrcilvipnadaa.lri{eievia,tt,ci,re'aTiotonl.tlenatuacr.tmiistcfn,(iIeiputt'ainaiernn-iislzadogsl,iler5ui$stlsstoiiorismdtesauiouraiabrea}stisiiricnedtep.dsilraeritj'eezi"in'utdzmisan,ie'a(tcu.lanru5riTsdsi.lnitotd.nfldc5Cet,l,ca,rxhei'anpci-artciipiei-irnnidsceneisenceratelaooaaEparul-i,St!rsei5i,zirtrer::riiide'nna'fredestraauetadteiliuitrit,tlaiiledoi;gngcrcuueuhiarrrflLteerrcir:oisi:"rieico--i'
in care scriitorul le consemneazi in opera sa.

Modalita{ile nar,ative sint rnuitipie. []a relatiri ficute 1a lter'-
soana intii, lucrirrile memorialistice sint in mai micd m.isr-trd obicc-

tive.

saecncientnndttuailtdecilicazuinrPadtddsptaeortriin[uaegrp:recei.'iipsradbsjautolsrecitseetn.eeri eludsutsicdeo, ac:u' 1ea'iir'oie]nutlddctcnrrd:ti'rd:ll'L{dl" O caracteristicd a genuiili epic este daiA cle marca sa n'rcl.;i-
iit:rte in timp si in spa{iu. Unr:le opere nareazd fapte petrecule
dc-a lungul citolva generafii, aitele plczintd intimplSri r;e se su.-
de idealizare. tot lirirrii
::ed in citeva ole. Acliunea gi personajele se pot clepiasa in sp;rfii
o astfel diverse. Timpul, la r:indul sdu, nu estc lin-iit:rt.
de pcerzie, apra,rfine pr"in ten:d peisagis|r:, ca

s' i 'paPsateezluial, 1eiorictsdtiitnuictd&reiass€dzougarditudeqstpeero:ieS,c:seix'l.adncLiiinttlrt::i,.ak{li'als-l'inz:;tit.d si Personajele sint prezentate aiit in comi:oltili'c:r 1or exterf i{riti.i,
cit si in vi;r!:r iiuntrici {anaii.-rii 1-rsii"loiogici), Numiiru} pt't'sonr1r'h;r
f ericitd e amului se mn'negt,e idi,lit. este rrariabrl, putind aiurr.li: la cii,:'"'a zec'i, si fiind riistribuil.: iit'

diversc 1-.) arlr:r'i ille aL'liunii. J)e asemt nra, lr,.atr Ii lli r:rzr.:ntalii nri-i1-
unitiitc cclcr tii'i, rnCi-.'1r'lltitlizati plilt't "-l tr i.atrlrai
!iraea luatil i';i
psihologicA unic6.

Dupii 1.t:.:'rnirraiop;ia 1ui -'\t"istoit'i, putem i-r:tine clot.tii noter r':ti -11.
epiculi-ri . s,,eEcsoiellroi ilplo1uVe-s1t"ir'ae"i.e,s.ni ..,,naLLceessttee lintiluLr't i.ti :irit.1;"'.
trlis+,ice inlil ei ii-i dorrd tr'isdtl,r'i r li -
Sesizate
min corist:i;rti-, a1e genuiui -^pic, dincolo cle numeroascle mociifitdri
petrecute uiter"icl' in clezvoliarea sa. in ceea ce i;rivegti,' irosil:i litd-
ntioletdndairsatifnirr--r'niiiri',6c*a-lacetsetreutsruuri pinrinilsigdiidrel tTr.uFdroerze\rniatanunainra{Eiul/neii'ii.-'c-t- cil

si-i,

in care notcazd c;i intuilia epicd risfringc lunica clrept suclesilin.
de evenimente. Frin relatarea faptelor sdvir';ite rk: pelsonaje in1,r-ur:
:inllme meciiu, prin caracterizarea itilect.d pe {'ale o face ilcr':jol.la-

jeior, sct'iitorul epic reaTtzt:a.26. prezen-ta un;ei.ii. C alta t:ar,it1ct'ls-
lir'5. a grrrului epic este obiecti',.iLate:r sa. Cr-rec C€ 1t0ue.str:5le cl

214

:15

cui(trsuoticcnrr'teeyh'i.ietneoliue,rult'Lutn(itJ,tn,LL)Ls,,s*eicu*r:iie;.n'isttactulerrboiipeiiei:*n:rtF'tLscl(.ertd'etlgl,,e.dcsoesl rJ-ircf.-eletreitu'eiep<rlrbrisiruzri;'u:iiaiae;t.usttse'ure,d.rlbairneLtqccept'prtrr;:cietltiLtlzqrtec,itounzcttcLaneai,nsnorclltt-{r't{t!eeittc*tet.l-iTn,Stortc(eztltreai:icil,iiur'l,t.tntt':,!i:.un.tut,.e'ertilttsi(rtts:rtitee:-t cRIA-i"lA EPTCA POPU[_AR A
cllt:i1e;rzA de fapteie porit:s1itc, ei I'elak:azi c;r, uit rrbsc.r."'ei.i:r.cii:t
al:rru unirre rsuli-ri inr;,-rgin:it d<: t l: nc.liincl prez€.ni, cli: cct i:i i.lil llr* EALADA pOpULARA (CINTECUL EATRiNESC)
!iune, personajele si intirnl:1Ai'iIc Jlrtl sa cletnrnri,tr cir.siirsi;r.lri.'ca
L'icliunii: mdsura iri c'lLrc. sc'r'iitor"ui leulizcazd imrlrt.sia dc ir.!i'_inr- -''io1,'-,tc ^Ji CCfilSu L (f agu,:irie)

,[;' ttst'uu, Cicd., tLt,t A, our.rc. l)in ele sd" nzt ttrtii itLsiL!

L' tt, N at.; ac, B,-t!;u-iti ou ac, Dar cind Gru"ie se-ntindea

inilepenclentd estc clovacla maiul'it51ii sale artistice. .intilnirn, ffu'a {,,tt uiteu.z cia-ui hti X!.iiyLi l)ottd funi,i se rupea,

iircloinlS. in cpicd si exc'mple contrarc in care scriitol'ul nalr::rzd 1il, Ce sitre* yse ;aX:Le r:ctt .-t'rrmrri unu rdrni nca
De "striqa Croioua uui!
Derso:iirl 1; po-,'e,stilclt! Llna rlin speciiic gt-nului ellic. e-qte o clovadit El {,i nu I uttg it n o d.orl o o'i'a,
in i.rrcst in{irmincl la ltrima .,'cclerre - urL Jecioros ctuetL (,'it 'tttt l-trr.L{
sens, icieea obieclivitdfii. S,i uoinic de groasii!
e1-;icuhli. t;ct ctstf el it zic'ea: '1' ttr cii itLl e-l r:u.prindea
-
"i\,s-r':tlLrel,t.iiiotrlott,st'c-L'lgi''iuzliiL: lua.tt!..1':i1't-i! 5i^tttr-un b<zc:i iI incbideu
Amplcarea acI-irut : i rs1c. c'itei'ii-l j care cletcrmin d impiirii;'ea l,'.itn.ea sd n-o ntcti ,pr.iueustti
gcnului epj.c in specii: sr:hifa, nLrvela, polestirca. I'oiriauLri., {.po- Sit yr.it L't:tzi li1. uieu?i lcr: 'rilu. ttSrrclc sd. ntt ntai zd.reasc{t!
I.:t Ittt ldrt .'i ttt:;l' ,1,.))ri) i(,.
1rr:oa etc. Accasti diversiiate cle specii ale genuiui cpic a epii ut {n nett:.y ra sl rrl;ai,.irI r,.
datoritd complexit5lii vielii on-rene;ti precllrn *qi aspectelor difcr.ite
sub care ea se infSliieazd sr,r'iitorului. Acfi'r-lnea poirlc fi mui sim- {iiI ) cu:d, s a'r t'1 i: -,t 7:u r t t.t. III

pJd sau rnai complir'at6, redusd ia u;r singur monent sat; dezvoileti. !' i,"r il <: de -tt uin ttu' ct i^,t ntttttlii ('rtl t irtrLlui.
S:i-n Stum.bitl cle o intru" I tt lsd.dur e ct Pirttr.ltti,
pind la o anrpid zr-rgrAvire a rrietii, int.r,-o acliund lar.gd, cil trl,eni- 'l''tt de asta nu uitu: uO clih.n e cL B ctb a^ I\ a u
menie numeroase, portl'ete. clescritlt'i, ciiuloguri multc, iar numdl'rri
Il a-tttn:cillrii're.sadp-t'it4at.st'dl.;itsltit|i.,r: pti, {,ci tLntltrrt uTtui r..a1i1611',
,/
1;L.l'sonajelor intr-o operd etpicd poeie r trt'ia de la i:,r;ui singur pinir ,\i pjn uis el tot uid,eu
lir r:it,eva sute, in stare sd" t,ripliirCA irn;:ginea unci soi:ictali inLlcgi" i i ainel t: ;:d.-ti 1't t'intene sL i Pt, lir.iorttl sdtL (iruitt.

in'Lr'-urt rnoment istoric dat. Cct sd puri un biel sdrctt', Lut-ttrt corb cd se iue{r
Sit nu serneni n Nouctc Si pe-o treangd se piln,e.(i
ir-r funcfic cie originea s.,1. ca si l,ro,,z:ia iilicd.,;,:oezlrl epici c r.1c Cirlrr' ttensttltrtL (crpLLI tLi,
Ci nu-i turcil<trpe plctc.t, (.'' a1:ttltti trl ou u,t ttlzti,
Corbulelu! usut'cl
ii-r.i'' il cee.r i'e privegte fclnra ile expl'im;rre a f:rpteicll-, int'ilnirl Gruie-n T cn' ir1 r' ct c! ; rttr a, .,\uett-n pliscu.-'i utt incl
ialJtqi doui feiuri de opcre epi(.r': in tter.sttri qi in prcz-ti.. {,lttre eio.s t,dcl,ett din et
IrcnniL ci.rauTstii eL nu rla,
Ipir:ii populari se prezint.a mai i:les in r.,i:r.sui-i. d,ato;-itir, ir:, I)e imin,e rnt. :;t, s<,1'tit'ttltct (.'Jtior in barbe Liti Nouac
Ltti l'{ ou ac, l3lba-N o,u a.t.
1-lr rrriul r'ind, caracterului ei de cirt,ula{ie or:ali. Ci pe uli{i se printitlcL
Cutn e tlraq ca .sd.-I ?'iues.ti! .\clrLrmit,ttl se trezee,
Ci:ealia epicf, populard cunoagte tr.ci specii clc poezie: bola- TtLrci.i. l,ati ci!; il" .it"rc.ct
tle!e scLu cintecele bdtrinepti, lerienclele, r:irttecel,e rituctl,e (iliuqu- ;;ri|r, rlin.sjj .x2,,'i1:,, ; Si inelul cit. uidect,
s()t-LLl., ctrc;{itt cle nuniii etr:.).
..- Isla-i Ciruiu 111i i;l.re161i.. Scof ecL lLrtine noudcepti.
Qrealia epicd popularS in piozd. are o singuri sllcrie m;ri in-. i jlI.tt l,l a u ctc C r:t' cL- 1 tt,: ! I )e punecL c(tlttgd.re;ti,,
Scotea cuca de Nouac
senn;-rtd.: basmul. Si ue loc ei s-cLtluna. S! pttnea tlrt cotnitnac,
Si de {iruie s-anittu.
Creratia epicd criltri se impurtc in urmdtoarele spr:cli mai rds- Si cu Grui,e se ltLptct,
sp.i'in:id!ait,cn: uiln'eluaeqrsi urormi -a-rrubi,alpardeac,upmoe;mi ruej.pqoritaepjuolpleiteeara, ria. r in praz| --" Si pe Gruie mi-l lerla
Cu trei funii cle mil.tusd,

216 2r7

.Si-n lrl ictr t; o ittit: e :;! e, l 6;7' \i rsuct{: cd a.Lerga, reiii nu-gi ascuiii iatil qi vrca si-si incerce printr-o experien!d
iS Ttzu' ce dc a tt ttlti.ve ;t e, nec'ugetatd prcpliii.e forfe, infruntindu-i pe ti,t't'ci la ei in {ard. Gre-
Pe Gruie ni-I dcz\e..qn^ sr-lla e"ste platila cu prind,erea gi inchidct'ea 1ui. Cu toabe acestea,
Cu clesogli, ctr buzrlztgele p.:nti-u neasen-iLlilrr-L cutezan{6 qi r, itejie. ei inspird rapsodului popu-
Pline dt: mai i, i riudele. Un pelos in min(t-z clri lal admirailt,.
rln baiaCS, pil.teiiie il'l-oi1or sint exagci'ate de popo,r. Baba-i\*ovac
EI nlerglca ;i iai" merEea, ,$r ctfrt gttr(t cuutnta: seefsotuernlalrfvieitsedtaaorzucCllsefiri.sntirLg:rheh-ailipptgeeroc:asuospt'-.e1e{i1nr1t:raecia;r{rg"cDar eecs'estaetrtdijg.eccgieaCtb,rauiariocrui,ailmuzplrrceteiJu.dni{nieltur'-ifaoll
t:rtAl r;Jru : Ei titirt la tttrti, taia, f Pin ce bine astemea Ei sr:,apd tci,.:r'i
Lrt' I' uri.qrrtd aqiungec, ,,- lSate tu rwrr!li..mile,
din nriinile vlijrnasilor cu mult mai pumeroqi.
Ltt rlir,an it so dr:ce.':t Err .sil hrrl ttt!jLoa"elt Asermeni :rltol clealii din llopor si in aceasta se subliniazi
Cii Ie sli,tL soroareltt.'t tri umful luptei pentru o cauzd. dreapta.
Si rlin t1tt.rd.-oqtt z'i,cea: Et tdin ltt;;tLrci, tJin, Nouac qi carbul pornegte de 1-:r o bazd reali: lupta Noviccgtilcr'"
Pin.-r'e bin e a.st en.{t, ,l:i sfir:situl se,colniui al XVI-lea, pentru apdrarea a{cireiilaqdi etircn'oplro.-i
,. --- .\ttz-il -an'n titLzit i r'/, j il{1e plt:'r.c11.et, pile:,r qi asuprir''.a ciugmanilor' llalacla contine in
I)e-'Ltn t,oitzic ce mi.-ali t'obit,
Arriinr.ioi dc sc d?r{cti
Iatd-nt(i.-s cd" at't sosit
Si r;i-I, Tt\dtesr: tm,tlait.(e I n, r' a ci" r ii. C ntritt.r.tl.rii.
Ei riesagii cle;ertct
'[tt'rr:i.i to{i nduald dn f n, pi,Ct-rcet Pint"tltLi.
l:ii. ne qjos st tditdl.ea,
[-nul pe-alt ?.tl s'e-mpingt q. i'ri.i.' co,'i"; Jc' :;'. t

,Sr cc frttnzei se-ttritilfes'.'
Si binr: hriiirduies''l

in -iraiada iVotrcrc gi cot'but este redat '.1n eLLisoci clin tre,:r,itirl une,le elemenle sr-rpranaturale, cu,m sint: aparilia corbuiui la fe-
rcastra inchisorii. convorbirea cu Gruia, inminarea inelului. zboi'ul
cie iulrti ai popclltlui nostru impotriria t'lrcilor. corbului in munlii Calrinuiui, la casa bdtrinul::i Nov;rc. Tni,pietirer
Iiaptele relatate se ,axeazd in jurttl iegendarei figui'i a lui Ba'i-;r-
ivoriac precum si a fiinululuipsteiuieGpreuciaar-e- cle peporul no,s'ti'u elementeior reaie cu cele rnira.ruloase este car:acteristicii balaclei
rlrnosuuli -{.cr:sta e, clcalbfel, p, pul;rle. I
ra neinfricali viteji le-au Cris.
rnctivui pentru care f.airna lo:: a fost pSstratd iu memoria rnaselcr Crea{ict epitiL lsopulurd in care se prezintd. ifnadpete'p.aurtiote't.,,ie\;rt'i .sau
ii iltt,stratd in crealia 1or.
tntirn,Lpiu'i erozce, petrecute intr-urc tirrtp rnui rr*-

Crr timpu,i, 'creatia pop-,rjard a ampliLiicat er;eninrentele reale, nreste bctladd 'porlLlarai sau cifttet i;itirinesr:.

int't-iesindn-le cu am5nunte si intirnpldri supranaturale; chi;rr in- in bal,.de1e 1c;.oifpei-lalaure se ieclau iaptr'ie dc vitejie.le urr,.'i::ri"-
r r=;-utill ijaiadei ne introduce llltr-o aimosfcrd de basm ilrjn fr:r:- duci gi voini,:i luptal peiltn-r binelc ceior mu11i, til pe
pianul cl'cpiafii sociale, fie pe ;rcela i;i aludpevtciriaatentipo:torgrninaindee-
rnuia r:cnsacrat5: ,.}-ost-au cicfr., tln i\]oriatr . . .(( pentru rlt'ci
Subiecrtul baladei cupriirci'e trei nti.:mente principale: prindea'er,r liberrat'.-." -f.ceste balacle con{in
istc.,r-ie

lrri Gluia cic t[tt'e tlu'ci, inchiderea sa in inchisoat"e. apoi elibe- poveslite de pc'pr,i .

]'rli {:'ir 53. DupA conlinilttti 1or, bal:rclele pcpulare sint de trei iciuli: isto-
l'i:e, p6store$ti si haiducegti.
l)csfdsr-rlarea er:enirnentc'lrr;." 1i -t{irsifui nepi'evdzut l1 acliunii O capcidopn ri a baladei noar..ctie populale" qi foarti.r iaslinclita
trezes'-: un r:iu inteles. Elc'ii slnt de popor pilntru fap- in toate ccltulile tf,r'ii, este }liOfiliXA:
a.cinrira{i
i-elt- lor'. pentru cee: ce sirtboiizeaza, pentru trarcliliiic de luptA
..'i'tejeascS, care se transmit clin iatd in fiu. Bdtrinul liovac apare
in toatd, mdre{ia sa ertiicS, clal in acela;i iimp i;i cit u}l *rtd iuLritor. Pe-un pi,cior c/e picri, [sr cel ?.tlLgurean
Avind Lr experielia bop;ata de viala, r'rea. sd o ln'ipdltdgeascd gi Ptt-a !)'ur(L cle rai,
fiulrii sau, pentru (satre:dcdeusilasdsd-ssi eeliitboear't:izeiefriiuciledpinriminecjch.iiisi,oadree su{e- . $i c'u cel urincean,
-{.poi se \ra {u;u 'uin in ccie ,
rintr-.. pr'-lrl Se r'oltor la uale Andri, se uorbird.,
7'rei turme de miei Ei se sfiltuiriL
clilelite mijioar:e. Cu trei ci,obdnei.
Ciripul lui Gluia e zugrd.vit cu slntpatia pe care o inspird i-ln [itr,u-i moldouan, Pe !-a'pus de soare
tinir- nrir-rclnr, r'it'eaz ;i indrdznel, cil toate cd cltts cte porniriie tine-
Unu-i ungure{rn Ca sd" mi-l omo&re
Pe cel ynaldot;ean
,\ ! u'ttu- i, vri.nt ean. Ca-i mai attorrxtn
Si-crle ci mtti multe.

ol1l

4tJ

Mindre ;i carnute, .,t ["rLl1" zicc t.tt tii'ttg! Pu.no carbului,; ,Sd nu-i spui, clrdgu!(t,
$i cai inud,[a[i, Cii Ia nunta rnea
j''Litiei tts cle os, O<:lti;arii Lt-ti A <:trzut o stecr,
Si cini ncLi bdrbali! C-am auut nuntaqi,
D&r t:ea mioril(t !,1 tti te z it' t' cl.ttio s ! hfttrctcimpului! ...
Cu lincL pl,(trtitd Brcrzi ;i pcrltina;i,
De t,rei zile-tt'- ctttc'e !'LuiertLs tLe slc, '1-tt, tniaara nte.ct,
Gur& nu-i tna,i tace, Preoli, nntnf,iz mari,
Icn^bcL r^r,tt-i mui plac:e. I'ftL!.t zice cu foc! Sii. Le-nduri de ecL
\,- ir tt'tti t intl a bcft c. Si-i sptute c^urat Paseri, ld"tLtcLri,,
,-- Nliori[d Icie, Cd nl-cntt in,surat
Prin ele-o rdzbate Cu-a lutd d.e u"ai Ildsitrele ntiz
L,ctie, bucilIaic, fi-oile s-or" stringe. Pe-a gttr"it cle rai. Si stele f(tc'Iii! . . .
Fr: rn.hte tt't-r,.r 'pLintje Iar lo t'ttu rtdic't-Ltd
De trei zile-ncaace
Gura nt-L-li mai tace! Cu Iiitrirti tle :;inEe!
Ori ia.rba nu-!i, place, iar tu cle atttot"
Ori esti boln(tuiourd. Eminescu definea balad;r ilLiorilct .,acea inspir',afiune fdrd sea-
Sr'r nu le :;pui, Lrtr, ri-iin, arcel suspin al brazi.lor' gi ai izrroareior de pe Carpali". IAr
Drdgupd mioat"d?( Su le sptti cttrcit
Cti yn-cntt ittstu'cti Sadoveanu scrie .,infz'e toate aceste rImdgile ale trecutului ir^rsir
,.- Drdgu[ule bace! tsste una care se riclicd prin arta ei fiird;i prin simlSminttti ci
( 'u -o ut itttl t cl r', lr ir i.srl " pdtrunzdtor aSa de sus, incil-, cu dlept curiint, nc putem in|t"cba
Dd-{i oile-ncoace LtLtttii nireu.sd;
I-,a negrrt z(tuai, ,\ claca i se poatc gdsi pereche in alte literaturi populare, gi dacd

Cd-i i(rlla cle moi C(t ict nttntct n-tect chiar' litelatula cult5, in infinitele varia!ii, a realizat rireodatd ttn
,\i zntlbr(L de uoi.
,4 c'd"ztLt o stt'ct; mic poem absdatldineeascrm, pounibclic;iatagina de artistic. E .,.orba dr: acel minu-
SLftpine, stdpine, Srxtrele si luntr nat cintec rreacul trecut de V. Alecsandri si

fpi checnnd ;-un c:inc, A li*cttL fintLt cu.nttno. cale se chea'ma Nflorila. in toath structura ei, aceaLstd balad6 unicd
[3rctzi, pi 1:d!tinasi este a;a de altistjlS, plind de simlire, aqa c1e inalt6 pentru natura
CeL nrtti b(trbdte.sc etclni, incit i,'u o socotlsc drept cea mai nobild manifestare poe-
I -qnt cnut nti,t^t tti;i, ticir a neamr-llLli nostru . . .((
.\i. raI rttoi Jrd[esc, I) reoli, ntu,niii ntari,
Un mi:tirr pastolal, desprins din eristenfa milenard a popont-
Cti, i-rt.ptt.g de soa.re. iLct.seri, ldttlvLri
\rrcqrt sd" m.i te-omocLre
i) t i r' ittl. rLnq zLT e en Pits:itr:Ie ntii. 1ui nostru, a clat cleci liter:aturii romAne una clin capocloperele sale
^Sl c'rr, ccl urince.a.n!k ei valoale bogatul corrfinul.
,Si stele fdcliii hLioritct. Plin inalta altisti'cir gi prin -clc.
,,-- Oi,taL birsctnd, It:r clncd-i zdri, ;clei ei.r c,cupi un Ioc procmine.nt si specific in caclrul litcliiturii
l.te t's1 i nitzd.rduqnd ii .) t i,,: d- i.ntiltl i.
XI tiicu.til bdtrind r-roitstre.
Si de-o. fi. s(r mor Cu briul cle lind,
!n, rirrtp cle tnol'tor, Din ociti ldcrd.mind, Timp cle mai iririe de-un secol de cind a fost cruleasd cie Aiecn
Pe cirnp cLleraincl, Rir:ursgsinrri.;iD\t,ripasdiieAAlellescasnacnidriris, iclleirs-prsresob,aoladsaerhi.eliocrlic{cmt sa*arui scris mii de
S'Sidl-titsi Pu'n-tci JLutrtiaaunrin<:eun
Pe toti irttt"ebintl persorralitSli
Cu sit. rrtd in,groupe Si IcL toli zi:ind: irl': culturii si liieraturii romAne qi universiLle. !-alr aplcl'et c'Ll
C i rt e - au c ut't {t s {:u,t, aLcntie i:ls,rrpra accstei minunate creafii: Odobes,cr,r, Hascler-r, Tiktin,
Ai.ce pe-ctpt'oupe, floo1rgcalor"i.si t1ii1liini. Istorir:i, i:;l.i.rlicri
Cinc nti-ctu udzut \\'ir'5;anci, i)onsrtgianri, N'Iario Ilcques, totalitaLea lor',
in slrttttgct tle oi, nftndrtt ciobdnel cseiqti,
Sri liu t(tt t'u uoi; Jii.ci ari, r.steticicrr i gi poe{i,
in closttl .stinii, t-triografi si nruz;icieni, filozol'i rornAni sau sl.riini, au v;'tzuL in
minttnata iraladl pistoreascd expresia cea mai auteirticd a sufle-
Sri-rrrl cnrcI cinii. 7' r tL.s pr intr -un i.nel? trilui romAnesc.
Lrfr: .sri le, spui, Feti;oarn Itti Jules Michelet o traCu,ce pentru prirn:r clati in lin-rba fr:rncczd,
!trr Itt t ttlt sti-mi pu,
Flttit'ras de fqq, S;rurrrcr lcLptelzLi; in 1854, apreciind-o ca o oper'5 de r,aioare inegalabiid. Leo Spitzeli

220 !r'Ii"isldcioora lui, I Lrrr Iipitzc:- - L'urcltetgpr: iic Ia ballctdt: Alliorito, et sct uale-ur piteli.o,ue,
Spir:ul qriultti; 22t

Perisorttl Lui,

i;amei; ,,Mtndru ciobdnel. f Tras pritttr-un inel? I Fefisoara lui I
Sprrrncr laptelui; I Mustdtioara lui I Spicul griului; I Perisarul tui I
o consiclcrl c'a .,u1a clil marile cr,ealii aie Liter:aturii mondiale(, I?atr(L corbwlui; I Ochigrsrii lui, I hfzLrct t:imTsul.tti!" Cel de al doilea
LR.arLn[.i,rooCr:caOrltirezliasz2r.eracci1;al ,cf,il{iiinnu'danidi,,iefndrip6nofeileigE-aiialletidncecliluteeromatamuiraafir'ucamlftoo'arrlsapeodape1oeaprlluaems"'tiiicia(l"-r este portretul nramei, coritur"at qi ei cr-r tr-rlburdtoale sensiibilitate qi
rllrrnatism: Icir rlecd.-i z(tri I Dnc:d-i intilni I ALd.icu[iL bd.trind ] Cu
b2il.t1rai"i,tt.t!r.leSitbdliriienlbdcieliit!cn'utdu,SlciIiMaIbaDi(otitnnroeil[le,oi icfzhieTcisirnctledsd":cfTorItiarmiCrntinteirnd-eus,-nifranuiPpnelceuul?.,cnCi.om.so.t:pntLiftlaiIcletCurlginisneedrinsIci-Pdauein'ttuordfeii-"
zIrtzcC:rnaea(rrue:'ln(ae-lae't.,"svannnaIvdt.t.eielt'Eos.ertr"aaeisIznfrcuid,oeMc-orLraotmcad:bo;uaPp"ant1tr)ewrfnotri-sakstuiueuc,t.tm'riltiucetuupbia,lnatsrui!b'teascleiitlitP"eolebdaIarear.,adlTca'Ibt'ceaurcueeElircepealiioil:artls.nnBuisiceaoeraIalmadvcsPsda1iaeuteddurl,d-eetaroulzgaceip.ntnregoed-m,tsup.gtpuIruIui,delrrPai.eieCr,d_teAganeal.nb.n.lc--alr-coilaunt1isr-it.,'t,"iwotIanrs,ce.iJeltacLato_lteetr(ccittsiae,soctloetbuunn(uitapnrnpreirnenrei,iin'"---f!. c'ei tlei ciobani care se intilnesr in trecerile turmclor de la un loc
Si-u're oi mai nzulte', f tWtnare ;i cornute ! $i cttt iw-;Li[a[i I $i r:ini ia atrtul. Unni ciin cri, ra:ai. r,,rednic si mai priceput, avind oi rnai
lluite gi mai fi'umoase, este inviciiat cic ceilalti cioi, ,care cEai-leau;ipui;si
in gind s5.-l omoale. O oa,ie nizclrblar-ri afl6 cele puse ia

"este ite stipinul.
,In continnare nu m.ai ulrneazd, pe plan concret altc eveni-
m.ui bdrbu[i. mente, si nu este prezentat nici deznodimintul ac{iunii. In felul
rlntimpidriie reale sint transpuse int'r-r-' atmosferA de basrn'
stint;n\,far,iuf:.rlree-iua,iSnlocitemnacartr,uoeue"nronaiaeIulccC5plia"iu,inaanalstoJsleegrt:fniieniobinlnbitn6glarnaetenanutsdceeliduivaorii,Cbcdclateeartnsi.n1uputmVdl-leeidmos,catoneelptlladieercoiltmipevraread5egarzg.inscaife,dgrtqmtiotrnieesnuumtiedfntnacecailtaiflandailyittieelenaaaLql:rlirdee9ioeimcm'pcupnieuoaorrralettaiunrliijer:-ud-'il:ielii.,: acesta sr+ sfirseste partea epicd. a baladei. Partea a doua eonfine
elenten,te lirice, deoarece in ea ciobina;r-ri moldovean igi exprimi
dilect sentirnentele de c'are este stipinit in eventualitatea morlii

apr opiate.
lntr-un c'adru epic. avem aqaciar exprirnat un sentiment pu-
ternic cie naturi sttbiectiu-l-iricd: dragostea ,ciobanlllui pentru pro*
plia-i indeletnir:irc, Dent.r'-il slind, pentru oiie, fluierul gi ciinil iui,
lrtirunpmnsreau'elnoivr{helirI'iaiterursaiefx.tpAaf",'.rpr,uiit,uliacenIrt$umeilsmitsasbripu(e.tditerSls-sl-iie,oeftndsea:lrpsiapdcsltrdotwsetciaretsmircmlmtcpunlitilSoeieaelua,satnrtrttmo'frf_tiiien.rrdmI.ir{iconiieiienC.aocdisirDoroiLatzabirefndpulae:nsrrnoldiiI5-reggt-v.rz$u.ua1fs$cirinLa,dlnierulpeneduioucsu'odastlnierin,'e,gerdi-avt'os'IpugnteruerSfirix,aitcldeptv'diai,:mrsofelniidqm'r1.uebvi6mafliasieiatnoaoCelatsar,uaai,adccccs'utiliieitesr"riaaldeIusmdfnjrea-itEo'ra;ia6r!iaotiiiniii'tpnn1criiormtieg'noltrr'eptbp;n'zaao-da'td--e--' c1e rare nlr iir vi:eer si se despartir nici dincolo de moa::te
mdreafi insumind m- uinrpiici,i
ciragostea sa nemdlginitd pentr"u natura
codnti cu br':rzi sii paltini, cerul cu luna ;i stc.lele gi, nu in ultirnul
i'ind iribirea pr-ofunctri1 pentru mlir:u{,a sa, pc care o gi vede c'dn-

'Llndir-.l prctutilcleni si cdreia vrea s5-il ascuncie moartea.

lnil-.iesionc'a26. in moC cleoseLrit senindta'tea ciobanttlui in l,r{a
lrti'tii, seninitaie c:rre il face si nu se g?r-rdearsrrA rrici un mornerrt
i:i 1;r'irnejCia cale il ameninfi. ci sd rrorbeascd clespre moartea sir
Testameittul cuprinde qi dorinia ciobSnagului ca rnama sa sa in ciclttrile natui'ii ca de o cirsdtorae cu
iritegratoale o ,,ntindr6

nu afle cle soarta sa nedreaptd. De aici atregori;r moi"lii 9i. pa.rtee cr-diasd((.
cea nrai concenl|ati ca substan!5 poe'tic5: ,,$i-i s'trttt'tt'e curat I C'i
ili frrh"ri acesta chi,pul ciobanului ne apare ca 1n intruchiparea
t'elor: mai nohiie si mai frumoase trdsdturi cle calacl.er ale omului
'l!tu7ar1r;-aie; m!'l.iNPnstrreui-roaa[uti,,I't.minuu.lntCfoidui .nmzItannnari,u; fn{tBgPrrcr,ntLzesiegr;iiI Acirzuto.steu, ISoarele si' lcn'eiiilinceirp'-o**Lcrrotelr.ril'ai.nn$;uiit"luuiianirlscb5..arlOlirsdaiaiai1\:[rirdpszordivfriaf5u,vieea]gnetimeiiesnv5tee-lqseiteira,ctaemleninsseuelrtiimilreiplelneetdceuess;,m::rra,ec-.tt
palLina$i P! dIs-aarnetlrzourtnLiti n"trt-

li-iftati, i / 'Si

stele fdclii!" si cele doud polbrete. P:'im'-il cstr: al r:ir-;l;6ne1uiui" Ltalada Miorilct este o cr"eatie folcioricd clovc-dind o mditl;trir:
Iiesprincicnt Darcd irealS, ti'3nsfigurat Ce irltisticA ieqiid clin comun. triguri stilistice de o mare putere su-
duiosia si dragostea gt'stivd intilnim la tot pasul. Cadru} in care se cles{dgoard ac{ir-rnea
cle o frumuse{e tste reclat numai ln citeva r.ersuri, c;:re insi nc clezrrdluie un tablou

I Ramiro Orliz *- Lezioni di Literature neolatine, Padov-a, 1934' c.le un pitoresc neobirynuit. Pentrn a reda moartca ciobarir:lui, pire-
AntoLogia C"e lu Foesia Popular Runtentt, Salamanca,
2 L. L. Cortes

t 955 tre

() t). )

ti-il anorrim lolosclte inragini de o male oliginaiitate qi-plasticitate. I-a lac de grindig, Ca sd se incltine
tr a uercle-aluni;?
1'oirtr,: imilginilc ;i simboiuriie ne fac sa simlim prczenla rnorlii, Lct cea monasti'r'e,
,r- Be, doamne-arn udzut,
p(. ('lu'c r:iob:inul o infl'untd cu seninitate gi stApinirr: Ce sine. Sim" Falnicd zidh'e,
Pe. unde-a.m, tre,cut
bolrrrilc si pelsoirificiriie se illiresc in mod armonics forrniitcl una Un zid pdrd.sit i\fanagtire nol,td

<iin ct:le mai {r'umoase aiegorii clin clealia noastri foiclo,r'ic'a. $i neispriwit, CLun n-ct mai Josl ulln.
Cinii cum i,l udcl, Domnu.l o prittea
Prin irrtt'eaga b:rl:'rc15 stlibate o putet'nicd inct'edcrc in :;rt1;ct"io-
lil.i.rl.ca vaioriloi morale. lJin acest unghi cle veclet'r- ,sc jr-rrrcdereazE Lct el. se rd.pdcl $i se-nuese'!ea
i lar aprecier.c'n f5cr:td de r\. Ior-g,a, potrivii circ'ia .,i\lioli!a est'e $i ast;fel grdict:
r'rpresia integrala ar :rpiritutui popolului rcluran{r. l-ucian l}l.iga, $i latrd-ct pustiu ,,V oi, ntestet'i z'idari,
pJcc:1nd de la r,aloirr"ea spirituald lr:plczentatir.[ a ba]adei l\{ioriy,t, Zece Tnesteri m.ari,
:r construit o filozofie a spccificului nafiorral t'on:Anosr'. Saclot'eat.ltl Si urtrit-a mor!iu.((
r lelua't, in interllretare prop'ie. rnotirrul milx'iti:: itt i"orlr:rntll firll.co* Cit il. auzea Spunefi-mi cu clrcltt
,l)ontnu-nueselecr
tiit' Ilaltu.EzLl. Si <:tt,rincl pl,eca Ctt rnina Ia pept,
Spre zid ay)uccr
Specificui stlucti-rrii artistice consti iu rnai'ca der"rsitale dr: Cu naud zicluri, 11s-61?tefi nresterie
mctafore, rrizibilii dc ia primul si pind la ultimui t-eil's. Dal c'.ra Nouit megteri mari
r:rai izbutiti ir;:,u;iie artisticd ;i balaclei este ntarea siin.plitai.c a Si hIanoli, zece, Ca sd-nti fctr:e[i mie
versurilor. Procccieele stilistice intrebuinlate grada{ia, I'e}f ('- Care-i si intrece. Altd nmnnsl,ire.
ti{ia etc. ,,Iatd zidtil neu!
armonii de o frumusele unicd. lin asemenea exenplt-t il gasim in Aici oleg eu Pentru potnenire,
testamentul ciobSr:raguluii, undc. tctuf se intrepitrunde gi se acordti Loc cle monastire
Si cle potnenire. M u! I tna; Irillrirrrir,!.i
lntr'-un aclevirat cintec de o intensitate melodicd i"rer,rbisrir-ritd, Deci uoi, rne.qteri rnari"
Cttlfe si ziclori, Si rnult 1t1.c,z f ru.tnoasd?(
Cu.rincl ud sili!.i.
Icn" c:ei mert,e.ri tnrtri,
Lutrttl cle-l pornili
Calf e si zic!-ari,
Ca sd-nti rd.dic,rLfi,
Aici sd-mi dura[i Cttm stct pe cqrincliq,
\[on,astire-naltd
CzLm n-a mcLi fost ctlti, ,Sus pe caperi:;,
Cd u-oi cIcL aueri
V-oi fac:e boieri, \/ e sel s r: nti.ps1., no,
Iar rl,e nu, apai
LEGENDA POPULARA \1-ai zicli pe uoi, $-apoi rdspzt,ncle.a:
V-ai zidi cle uii ,,Ca noi, nrc;l.eri tnari,
Calf e qi zicla,-i,
fCh.is.r."in..te.n.telii". .1
Alli.i nir:i cri riirzl
v
rlJONAS']'1I? 8,'t ARGES t.' i-Lif Pe flcest pd.tnint!
Pe Argeg'in gios, Af ld cit r"toi sLiln.
Fe un mal frumos,
Fe Argeg in gios, I>e-un biet riobdnas NeEru \/ocld uine Ori.ci,nrl sd ziclhn

Pe tt.q"u mal, frum.os, Din, fluier doi'nop, l5 - Elemente de teorie literar& pentru elevi Altd nzonustire
Neqru Vodd tr.ece Si cum f! uid.ea,
DontntLl ii z:i.r:e.a: Pent,ru potrt,eni.l'c
(ltt tctt;urdsi zece
,,[[indt'u ciob(tnog MuLt m.ai lttminoo,sd.
N ot t ir. nte ;teri'iti,cn'i, Din fluier dohtaS!
Ccti.fe si zidari Pe Arge; in szts Si mult mai frtnnousd!"
Cu tut"nta te-c.i cltts, Domnu-i tL,tcrtltct
$i Mcirtoie., zecc, Pe Arrie:i zn gios
Cit tttttna. ai fost. $i oe gi.nctut'i stu,
Cnre-i ;i intrece. Iltt, ctttntt -ai udzu,t A1soit porzr,ncea
Merq tu to[i pe cale Fe unde-at tre{'ut
Un zid pdr(t:;it Sch,elele si! stri.r:e,
S & u.It:tLg d-tt ua.'!, iz Si neisprdr-til
Lor' cle ntomLsti,rr: Scdri sd Le rdclice,
\)i cle pamenire.
Iatd, curn, lnergea Ictr yte cet zida.ri,
Cd-n :l".runt uiungea
Zece nrcSl:eri. tnari
g:]
iS d mi- pdl (,1 s r: a s ciL,
224
Ca sd putrezeascd

ootr

Colo pe grLndi,s ,,Manoli, Manoli, irxat5 pe vechea credinfi potrivit c'ar.eia fdr6 o jertfd de pre{ ml
Sus pe coperis. Me;tere Manoli! :;c poate crea nimic excep[ional.f ln cazul constr-uirii acestui ldcag,
;i,nli{.rr,uio,eoLacc-stf'reEvrieetdsoaa,ts.ierscuiicnlarefddieccetaliieisrefmiuionictmretiueuejleeni;bilplree,u1teeifaidtcncothstepergeduer,ril-srtnqeuemaiinistazaeaeusidr,ixreepepmmmaaaliaduucslinunca:iedclcn.tnaltbodreMauur;airinensleoEaeuprin.tln,re-ic$lcrucueaeiiatllplantMsdemudlruaep^asniaaieorcfamtolileercnshe,ltpciis.ttLcacrtu\eeic,reIrerfate,ioanlocnopjuporlirccnnooncdisspnluu:irsbncieuaeiiaircsia-au-iii
Mepterii qtndeu Zidul rdu m(t stri.nqe
1'nipreunS cu tcrvar'6gii sbi au trebuit sd-gi dea via{a.
$i ei isi fdcea li[i;oara-mi fringe,
Aripi zbut'dtoare
Copila;u-mi plinge,
De ;incLrili u$oare. Via{ct mi se stinge!('
Apoi le-ntindea Cutn o alLzee,
Manea se pierdea,
}")\iw-n udzduh s(trea,
pe loc c[|-clea, Ochii,-i se-nuel,ea,

,Si. unde pica Luntea, se-ntot"cea,

Tru11u-;i despica. Norii se-nuirtea, Mornentele subi,ectului: ecrupoNzfia{intto"nleeaul-cd Negru \ro-la inso{it de
Si de pe. grindi;, pc rrale:r Argesuiui in
Iar bietul Manoli,, De pe coperi;, i0 calfe si ziclari in ft'unte
L4ort bietul cddea!
Me.sterul Manoli, .:iiutarea unui loc pentrr.r a clddi ministirea intrigrL -s-i- dup6 ce
gAsesc locul potrivit, rrodi se apuce
Cind se incerca porunceEtc megtelilol ztcrlari

De-a se ctrtrnce, Iar unde- c(tdea, ,-1c lucru; zciiueasJ,(st;eut'saurerapitLnco{iat-ptnteii a-. zidarii se apucd cle'luclu; tot ce
Negru \rocld ii arneninti cA ii va
Iatd c-nuzect Ce se.ntai, f(tcea? ,:iclesc ei
Din zicl cd. iepea '
C Jintin(t lind, .l;iM:lu'ei'rriasdiitintiodoi'ddirnleee;u,tAaieeinnmzvzaieidi,ndiisigaipolrdnrliiliadaomucrlaui-ssnidsiuoiMd{luiiaresrlneousorralcleutape,sesromooscreidazngritaccee.laeclp-rq'e:oltricnnv,staapahveu;vucepAtttnisL;nrini;acca'ltu\rip-InLcomlriczcllc.uliu'crianlulnrc-qltelieniMaea}ahnasnottfo}te--dille---,
Un glas nddu;it, Cu apd pufind,

Un glcts rnult i,ztbit,

Care greu gemecL Cu apd sdretii
Si mereu zicef
l-' Cu lacrimi udatd!

?.J Mdnd"stirea Arge;ului ne infdfige,azd la mo- .ur"in acest sacrificiu suprern, i'erlqe;te sa telminc a'cest rnonumcnt
1niltStor;
I-egenda popular'd. rie ld-sati pdeezancoodpdc.mri;i,ntfudlrr-d- Negru vocld por.uncestc c,a mesterii sd
rlul poetic impre'iurdrile in care a fost constru,itd mdndstirea Curtea srhele. Aceqti:r isi fac aripi clin gindrild,
cle ArgeE, asa oum s-alr pdstrat a,ces'tea in tL'atditiile poporului.
incealcd sd pluteascd in vdizduh, dar se pribustsc si rnor. Mr:are
Tema legendei isi are izvorul in istoria patriei rrnastre Ei se si Manole dupd ce, inaint'e de a se arlllcil ri,, pe rcoperiq, auc].e
pe un aderrir do.redit documentar. Mdnds.. .-.;irtsul plingitoi' al Anei iare-j. r'olbeste dinil'e ziclu.r'i .
intemeiazd, 1a origine,
tirea Curtea de Arg'eg este unul dintre cele mai frumoas'e rlonu-
mente de artE drin lara noastr5. Dupd ciu'ldmicsaeleSaties,i lI'..''i^a'i^i''e'+Pfae:+n,j^et..nr'-ti*fa^it-^st'c.o.o.t.a-ut.e^l '.pi:n:e^;n.e''ir"r''i.ud*--_-an*-fqai
,a cheltttit mari sume de brani pentlu Neagoe B,asarall 1orta morard a nresterului l\Ianol,e.
impodrrbirea ei. desdvirsi opoi'rl, poetul anonim a
fr{ul'td \/rerns au lucrat megterii sub conduccr-ea vestitului Manole"
pind au tenninat ldcaEul devenit celebru. Poporul nostru a rAmas :;l.aruit asupra unor amdnunte s,cotincl in e.,-idc,nt:i pritelnicu] :;du
lara,cter, punindu-l in contlast cu dornniior:ul.
uimit clc frumuse',c,ea, de bogat,a irnpodobil'e a rndnS,stirii qi in
scurgeJ:ea anilor a dus mai departe amintirea meqterilorr: care au Pentru domn, mdndsti.rea estc ,cloar un miiloc de a-si satisfar:e

in5l{at-c gi a voievordr-rlui care a ctitolit-o, dar a i:ierdut cu \rremea
c.iatele reale ale errenimentelor petreclrte cindva, inlor,'uindu-1e pe

unele cu elemente de ,i:urd imaginalie. ] ';
f Tt-rn,a a izl'orit dintr"-o supersti{ie slrrdveche potrivit cdreia.
tIIfIltSfBpuitei;nrtn''.n!rtt5oLti',1'u.a''.brlrani.i,.{iidr.rirt'su,i-ii(rl,lpaai'rr,"eitovpilleir/rnisl.cjitcmccr'-ari{crl)eJoaiglnnsi-dmtslnltteu,l5ulr:ntcaaoilltifpeea'liocnaterCrnseustlbe-euasiciek,oel:iiglsunseuiuniftaidaleiaainLcruulijinuVzeMrilduj-dililLeznlbedai,isnintrozilreiteelaaeNmrgteAeiseanrtgjgirlcoiieactr-,r:i Ci.rrstea. I\{anclle este animat cle t'lorinf:r nepoto.iit;i cle a realiza ;rceastd

226 227

!'ea propriei sale sotii. Tocmai in aceastA parte legenda capdt6 un Sd turg(t ;irouie,
pronunlat scba-irasctdtevrilelairsiccd-Anmeiadi raulemsupl ,sripnreincvooncsatrreuaclifeo.r{elor naturii tLpele sd crecrscd",
irnplorate X[inclra sd-nti oprea scd
Tragismul suprernului sacrifirciu culmineazd in momentul zi-.
dirii, cincl se pun cu pr,egnanld in rzaloare trdsdturi morale ale per-
sonajelor: gingdgia sufleteascd a Anei, abnegalia, tdria de caracter RugErnintea ii c'ste ascutrtata. si natui'a se clezldntuie -furtunos:

si st6pinirea de sine a lui Manole. Si sw"fld utt ui,nt

Legencla Md.ndstirea Argesul.ui, pe lingd ideea indll5toare a Lln ttint pe pdmint,
sacrificiului pentlu un scop nobii, se distinge Ei prin imaginile
errtis,tice, prin armonia gi sobrrietatea exprimirii, prin muzicaiitatca Ilaltini cd-nd.oict I
hluntii rdstur-ntt I

versurilor si arta compoziliei. . insh, pe. Anct
Nit'ii:-aintut,rtu.
Mesterii zideau cu infrigurare, Dar oric:e lua'a I Noaptea se ll - q ,
',I .
surpa! , gi reluau cu si mai rnultd vointd munca: I Poelrll ;,lronim a <.r oat Lrn acimillrbil rablru ,,1 rlt,zlan-
tr,,ilurii
cptltiu{uceuiSrnteiltvaL_i.'turseat5sgrnatredpi'hilnriren-cinidai:elrdeccrdslreplaealsivtsnciitiiaSaasirf'eaaiceoci,es\teiztsaai'lnrdSlt'iuizantmeltpaud_irz.ieoru-dep,ngsiq'nearaeiozi an'epislciercooiiul'asplmrumlciigm']rtretaia:rpn-nselcicd.ial,t.eszil.a)Iienrl-a:ssrir1noritiirrie.,cinun\nlndar(iirarreilustsaornit-tlaelircierteaideilnatniafnmraaiumpritintuuriisc.tlliai,--i.tr
Trernuru luc'rind,
L,tLcn'a tretnuri,ttd
Zi lungd" de uard
Ziua pind-n seard;

l\farlole iqi pierde speranta, inceteazd 1ucrul, se ,culcd si irle un iCfenixiunllicuslaltjreacncruefneaaei.pranvirceatuiisrlstaugup.irrlouidlreiryrrcaiiaanmtrdea,c.tiiacupibrreeilu.n.Vetsraaiunlr-t.arai-nl1csv'iaoi iccndalcfeatocepsi etcfuoberiitl{deomp1aeear,ii,rn,,.i.g"a-e.tirrsur-cpirlrisi:iabpcceuroinfnni,tcsraautil

l'is ciridat pe care il comunicd celorlal{i zidari:

Cd orice-arn lucra a o intoar''ce din cale, ccle infitisincl clirzenia .Lr car,e Ana invingr:
Iloaptea s-a surp(l, pimmoupprro-iiri,rlaivsleiirr.retr]aer'o.lUonsr.i,*clcirJn'ipr5Aie'.tpinLd. jlilupbt irera'urcinnrraotit.cuulrrci.l.e-a",,nctra;miirr,.-'nt:tju,.linlei,.!i#cc-
Pin'otn hotitri lsii
L"Er.r.rXr, ft,r'eflslru {..sle rn, .: ie ,,yti,.t,, \lr,{}:rli ..t, i.r , r tr. se po-
fn zid, de-ct zi.di
rrestcsc ciiferite lntillplSri sc .ri.utne;tc !cc;en.dr;. clirt c:tLr,iztt cctl.ac-
Cea-ntii so{ioard,
t errLl u'i me, abi smuit nl oc e str,r r t:,.
Cett-nti.i sorioard i_bestz'e*.Lseutg,nueantrt,wchio'ts'iel.t?sli:tideiit,aotsuer:'cvrcnl,icnitt't{iieiieteesutpn.z.ist;t'iL'rtt-ptpiij',ar_ip.ziulrtknttLirtrit,dnifre';i.n!tt.iul(,,l,tricl,;reLfrllsaLecttnree,:,tipuotaicltod1n,lalp,i;e--

Care s-ct iui

,\!iini in zor de :i

/tctuctncl buca.te

Lct so! ori la Jrate.

II nru*atismnl situaliei este exprimat prin versuri de o valoare tfi,te, un lac ySeog;raiic :;tttt l:n tnenxititent trrl,i.;tic.
artisti.a Ceosebritd. A doua zi in zor'i, urcitrclu-se pe scheler, Manole imnf.enlati,nzeuilnledgneeanfdtaua{r5dsLzs'ipadcuirle'cnalcesnltarerncualicirsotfi;rb,.riilicr,rfI:uil,-:r'iteeetraelaccuirltcr-irnAorbigciaeeLsci ;tiaientxscid,'.itla,nuctmi.evrcedsarutle-j
o zireqte in clcpdltare pe solia sa, Ana, rrcninci sd-i aducii ntit-ic:tic.

Zdrobrit cie durere se roagd plingind;

,,Dd, I)ounne, pe lu,m.e este transligurat de fantezia prpolnhii iri .,rsrr n"rdiurd, incit nu mai
O plau.ie cu sp"!!.li7e,
Sii fnr"ci pirui.e,

0-) ft o

CiNTECE RITUALE de la^ aT ,at pind ]a s,coaterca clin cuptor a colacilor faculi fdinl
de griu nou.
crin

PT,LTGUL gesidsgtneadzTteacnxitepep,r,aeiinsrmtieaapaclseifneainnsir,atiti,imldzue,irndcateoe.ilrosicndracrbrdreidetotaorcuauarrreu,e.ancsi.rianes.taeaacnztedi"rngaaafzfeid-cectiiur.u'trs"diiirir"-ii.r"cicrlei."dbuedralgtrou-cgrai.

,ttho, ctlto, c:opii ctrgtt[i., I|inuli, mdi!

;;lali pulin .si ntt ttttttuli, Si cin- ri H(ti, h.di!
ting d" b oi. u - al (ttur uf i Lucrttl a sfir$it
'iittd, tnii.ri, s-a stit'tt'it
;i cuuintul nt.i*as ntltufi.
um uint 1:na1"e pe p'sanfi'nt
S-a sculat tnai an
gi ptoi mtLlte rluPd' uitzt,
Bddica Troit:Tt ORATIA DE NUNTA
pdm.inl.u.l iI- ct r (t,r: ortl:,
;-a incdlecat
p-un cal inud.{at, ;i sdrnin{a- a-nt ollit.

L'u ll,ume d,' Grcur' M'ina[i, capii! - Bund diminealu, :;i nitt,t'rti ?n .qet,tnir
ci,nsti$i socri tna,ri!
cu $aua de a1tr, tiii, l'Lii! nu me-a luat.

cu Jri,u de mdtus& I'ct Lu,ns." - Mul$am dumne auaastrd,, etiC in e .gint clztr tt yteau a a s lr d"
ui,ttt dc groasd; bdieli nzilitari!
cit i;i la sii;"l.ri;rlintt t.n"ina.'l sd. ne |tta[i
f.
si-n scitri eI s-a ritclicat, ."utn'ptt,t cu aPit Dar ce utnb!.tr[i, seLt'nra noustrd,?
:peste clnqturi s-a uitcLt
. ce cdutafii? D nr f iinctt d. n e - n tr eb ati
.s t t o pt+t' i. - rt all e a clun a sd ne !.asa{i
c-a s-aleagd-un loc curat - Ce u.nzbldm,
si cldi mi"tt"dre ricl"ir:{;"
de arat ;i semdnat. ce cdutd,m? t'u-ncetul,
$i curind s-a ctTtr"tcat {'e Ia so&re se usctt.
La nimeni, n-aueflL ttt-nce,fi;arul
<'impul neted de at"et Mtnali, mdi!
fldi, hdi! seamd, sa ne dun. sd ne ddln cuuintu.!
in lungis Multe tndri. ttnt, trecut
ctt, arle,ut'ir.ul
qi-n curmeziq. Apoi curele-ncin'ca, multe ldri cnn. b(ttut,
si pe toote le cdra r:ii., de tntilte, t'e sint ;i clese,
Ziua toatd. a lucrat, pi orape gi sate
si tirezi-naIte- duru, nu Ie pute tn spttne-nlesa.
bruzdd neugrd-a rds'ntr not de departe
si prin brazcle-a setnd,ncLt i.n capu!. Tsdmintului, II'
am calindat,
griu ntn'unt ;i griu cle z,tard" .itt sterila uinhtlzti'
deie domnul silrdsard!
t. . . . " . . .l tdoirnlerOiaturaran[liiuruelstenleiu- nntimi tiddrdensletsoti;pi o;nefz,:;qeir.e"'pr,iz,a,a <.alr. Iaro palte
celerii in
Cotindul cu plugti;ot'ul cstt o lneche datini de ]a n'li' Este o 1.rt_rpuiara cdsi_

ura,re invocind roclirea ogoat'elol', care se farle oaineniltlr de la sate ceremonia

;i chi'ar de pc la orasc, in ajunul Anulrri llot-t'
Colindui Plngw;orul, estc rostit cle copii sau de tin'eri, care
rnerg clin cas5 ip cas{, insoliti de un plug in'miniaturi, ori chiai:
de Lln plug obignuit de arat -- simbol al muncilor' :rgriccile. In timp BASMUL
cLl intyeru,peri, r.ersllrile colindrrlui la fcreastl-a casei,
c'e se recitd, trosnesc din hice PR/"ST.rA CEJ- 'VOIIVrc S:T T,igR,,T,,E DJ ,.iUR
colincla.|ori sun6 din 'clorprote, a11ii
unii dintre. fbiiansdmfnetoletof'ocBllcaalto5smrquui]cl re'eoasmtmeaanrieesjan'c,*cut"rnrigilrftfuricr;t;ai;nj-siseeimrdrnisnaptfioi'ticr:rtooirlc.i_ucpr-ieaploierrepqc.ptu*ela,si-a;ri-,r
lungi sau mi;r'd plugul prirl cgt'te ea si dea impresia muncii la aral.
Plugugorttl este o intinsi rlalafiune in ve'rsuri, itt c'ane se p{r- onl
lindi, ir-rtr-o succesiune cle imagini, til'ate fazele muncii cirnpului,

230

,,'Dligaialele por:estir-i cat'e imi mingiiau sot-unu1 cu r;isllri in- cite in luni si in soare, iar zmeii .,se fac truntl'e ;i punte cie ie irl-
ra,lsnutd,ptoriaLri',n.Jch- ipuaifriirimrnaclAe lccciescainridcilis-in- t ca1'e au iivut fel'ir:ita influer-lfd pline.sr--: ioate voilc(t.
pe lllme . . . au contriLruit zi m5 l)ar nu e tirnp cie o;r,'r'bd, cic"i zrncul din palatui dc al.antd sr:
arat5. supdrat si clutrtA o iupta incliljitd, Plislea l'euse,ste sd-i la-
lace poet('. pund. Acelagi lLrclu se intin,pli si i,n zmeui din palatul cle argir-n"
Atperjarunznnicsicd'Jdia,ntppi'ieellazvtmiu:ttl!:did, e<st,it'-a-lpucrea',l'mPe rofiusirsireetesa-.-lrllrnoc.r.1cit.irc:d:iiebniflsardugirner'tcaaltedtq.ptLaeurepc,tcapi lmeisrsalteei apnuaq--i
Asa t'u,nr p|c('lzcaz6 G. Calinelscu, bn.srtrui e.sLe o aperd. cle creafie zmonl .,se f5tni'ai arnincloi cloud i'oclrri si asa se irdteaui(. in arcl
moment, tin corb le clSdea tilcoalc. cronc5ninctr cur gindul la stirvuri"
ilterariL, o titiictlriLtna ctt ccn'cLctet t'ttbrtlrts" tlL persalTain: :;i fapte fan- fagAcluiegte stirvul 1ui irristrca, clarcd
f,lv.ec1etnrs-ctii-aihscLseielal,ctcrl'l'ene:,utc,cliiic.biti':riailni.'nsi'eriti;riorptr"liic;l-:euotrrr.iira'sit11lI''irr.c;rret.'!iytnt'rttsueaaantreiIipnssiorppr:srpiutil"eslr!orc:ostvrit1ii''fucreill,lpcielI-l'utlrllst'nbitu,'ltlapi'cc'tlle''e'acilr1elzpafmaul'itienluoir:rr-eaigtilenr(ellltl.tl'al'ebCgrr'aaie:nisltaaiinelccpct1eisaartic"siamtzt'iicitlAn'eale--., Zmcul ii aclucc seu in unghii
qi i:une peste r.l. l'agacluinclu*i ti'ei stirvr:r'i, cor.bul ii arcluce seu lui
nr{i,-r::err-in'nirqtntettaiietl.sicrgtCeiers.iieneorl,e!ri-idsa-a1-s, ciat'opepiranrr-1elouiilzs'tet;itrlcnid'tct5'd":arcttuciitcnutieps.;ai'iP1ij1tni1.io-crtllr1t;''s1pic1p-oililznr(e'i1it!isiiL'ametl'zuiblpi,,llul'(ib5-i.rllzrleise-u-m-ll-t-ttiu'Ilui'lllroil'lI.nrr)tlr'lc'itlie-lstcl'l:nlecirluotncaopalto'silt:eriLc-,-pv*caerLteurlitrnseai{iltcreu,- Prisleei. filon-iifinclu-i fe.t,-:i cie inrpirat si o duci pe tdrimul di"
undet frisr:'se rdpiti si arroio sd se c'unul-ie ,a'Ll ea, a,ceasta ii il.iutd pc
Prislea, clinclu-i apd, spre il princle puterc. P,r'islea reuseste asti'c.i
sd-l invirrgir pr,: zmeu. in fic'ciye,r:alit se afld 6n bici, riu care, 1c-
'.'incl in cele patru collr.ri'i alc Jor, paiateie se pl'efac in rite un mil'
rrajul central. de ai"arni, aur sau argint.
La inlo:rrcelea cie' pe tdrimul celdlalt, Frislea i;i dd seama
Pe nr,ele.:rgr.ri.i incicpifl'tatc, ur-rdc nun'ilii tu gindLli ]lu.ten-r ajun- tralii s5i plini, cie c:i
gbiltaaucll,caauetclexalei.ssaeis:ruar'lonlcic0imloacrgdlaar'itdbicioacngi'iac-a- tItIa'r'o'tdt:antcd1raroc'l,tadm:s|leeui lis"iL.iin' ifldnipiimearcii'iiil1tL'teu-l1si 'l^mtintIiatrlialt,ai'rrl'l:nil:iimrc{'i':,{tlpr.vl"aeestia;eintuepi1lllelrl'gnellliuiunaigutsaee' invidie, rror sd-l piarcld qi cle aceea i'Emine
c.incva li: fr.rra petstc noapic. Cr"icit cle s|'a9ni.c5 etrl llltzi.t. ho['Lrl nu tdriimul zmeilor. pi,

Ajutat de un zgr:iplor (rniJtufl ai cdrui pui ii serlvt'nzd clir-r
grnohi-reioiarpr.ceAieci,acuri.nefureiajbfliaeil:csrauelriv.amrvsoaei,rniiiasceur lc,cerdeasudrgnteoiEcrditsecrseldfiucazujausrce-liogpudedpcoeiri.ntidciclniemcleuotl,rcoeeair,umssuoi'--.
putea fi. prins. stSn'dauilrmiietndad:ijesi1rdp.llloisanealcii'maci sdislri:e:sii;ticeanlcgolcunruric"naeuf.aqnCifefeoeItceimuiio;ra.lcdiddarecradeiv.srnintniptudd,arsravgita,ifnufftasiaturaol pmcsreiiomacraiemt.esi,trAceudrlg]jadoincercutaeanrlucrurti.i,.li

Fiui cel tL-nuioai ip'ft-ctiali 1isicin:]irrlti-tiriri;-,'iiarrn.tAip,t,l1,dousillisixecoLhtri-if.:iatndl5l|acdsce1tl'nmsauiilsostccr,'iintli,1lialpi{p,l''lsilntlitrlciau:,rnitnian'sleal.

clupa n-liezul

pe picloilr'i'."

cla in al tlc.ilea :rit. Pt isieet, f ir,rl c'el mic, cai'e pind lri.liir,c.L Ll l)!'c'.I este salvat cie Plfslea, ciire incleplin,e.ste si a doua clorin!6 a fetei :-lr
luat in rsr';rmii. clp5ti irtr,oire de a avea de aul'. I)inclu-si seama cd obiectele
si pizeascd si cl pon-lul.'_i1l1rleiept, o closcd cu pui
si c-rl sim! pr-actic:. tri.ls1ca sc- aqazd ir-rtre {epu;e;i izbutesti: sa-si
biruie son-rn,-rj. Atunci audc un iiqiit prin gridind. fosnetu.l se.rilr'r)- fost scoa,se dintr-un mdr de'aur pe care Prislea il arrea asupra rui.
fata
ltie cle itom; Prislca tlagc ti'ei sirge{i pe r'lpci, rin gcan'riil s'e auci': cere sd i se aducd me;terui c'e i l,e lucr.ase.
linga porn, iiir:'apoi sc i19tet'ne !-o|n1rul lulege Pata il r'ecunoaste pe cei ce rr rscdpase din gh,earele zmeuluj,
(r tdce,r'c Cc moat'te. qi astfel adev6rul apare Ia lumind.
citJva ntei'e-. cle:rur spre lr lc Apoi. Dtllnind dulld Irnpdr"atul auzincl palaniile hri
cluce t:ri5h.il siu. Pr"islea, isi ,chem6, supirat fecioa-ii, spre a*qi primi r'dsplata pentrr-i
u]'mele cle singe:,,.1e zmeului (r.:r-tin vcnl a{1ii inai't-ir"zitl), rtccl.e ci fapta 1or lipsita cle omenie. Intr-o intrercere clreaptd, frileascir,
picrd iirtl'-r-l ilustieiate' Pol'r-inc'i;-rcl r''it'tejc 5i {unli Suoasc'
;lr'cstea sc insi pr,: Ldrimul celSialt, ciultd cloud inLcel'r'ari 'lL' cobolit'e Prisl,ea iese si acum invingitor, ar,-ind cle partea sa adevdrul. in-
sc treaga impilalie avea sd se bucut'e si si se veseleascd la nunta lui
plislea
ilr:izbutltt' ale fr':rfiior sii. Acoio ajungtl l;r un F:llat' ,,r':t't toiutr ;i
cu totui cliit ai'ltrnijt, unile o fatd ft'ttmcl;tsd, ftli'1ta ,,1e pc ,,tdrim'.tl Prislea cu fatai cea micd cle imp6rat.

r-iostru((. se bu(,111.e ci verde ut1 ont. t'ata ii lamu|sst'r r.:ii se lrll5 qi Ba.smuJ se desfdqoal'd in jurui inclestdrii ciintre for,lele binelui
lti.mosi:r:r ttci ft'ali zrne-i, Cari'. le-lltt liipiL pc ea si aitc rlou* sul'oi'i doud tabere, potrir;i i
.ic ei - f,,.tc cle iirrpir;rt. Nr:.,,t'inci si*i ia cle bin'l-ia!i,:-ji:its1"ea ale rdului., personajele sale fiincl .grupate in
le r:er sauzei pentru care luptd.

o,).,'

2:t2

Eroul basmuiui, Prislea, reprezintd omul din popor, avind iste- litatea printr-o acliune ingenioasd, in care intervin eroi supranatt.t-
imtlnidmva{iirenleeagvSaqopitirnoien!ct5tieacl;tieieg-edidnieirlnzartaeonatdpcieeed4rtisrnuitvunniaatoi,'ctlf,ai,icnde!adaitrnoidntrr.izetdCeps,irfntiarnsapdttite,utc, isuuPiirincicsusdlreuaaqijuoirr,pieslteu,aEaqepvEieitnceniatlr'lsuind-
{ali si fapte m.irerculouse.
Lumea basrnr:ior e o aitd luine clecit eea re'a15. F;rpi.ele se pc-
ftrrueccteindelinauutru',rgi riensdiieleplsrteatper,elpaecstlen mdri si tdri. At-'olo pornii fall
o cauzd clreaptd. Fiind nevoit sE fnflunte forfe suDl'&onfeoegti, el din perii cresc pdduli
munfi,
rnari si dese, oglinzile devin rnd.ri intinse etc.
braircuteierizoaruic. eLuopb"tsintadcople'cnttarutorbitidnein, tderieigpetantleei si persr:r'erenlei ce-l ca-
In basrn nu e determinat ni'ci tinr,pul, r-iici locul.
qi :rder.dr', Prislea invinge
pe cale cinstitd tot ceea ce reprezinta riul, nedreptatea, asuplirea" Unii ciin croii basmelor sint prefSculi prin vrd'ii in plante sau
Ut'mdrind acler-irul, el tliruie plir-r justetea c'auzci salc, desi
luptase cu forle ce-l depdqeilu cLl ,mult. Prin acr:asta pcrsonajul animale, iar clupd o \/reme pot reveni lal slarea de la inceput.

,contral ai basimului intruchi,peazA i'dealul m'aselor', asipiratia spre Acliunc.a hasmuiui se naste clin conflictul dintre forleie binelui
,gi ale rdului, dint^i'e aclevir v-i\ai {rAninaciupnoip, oanfallucui,nilnsrintclrcr.dznzoudtedmacinetsutil,
libertate ,qi dreptater a acestora.
fcrle iinnto'ctdoenac'eupn{aiatrciulemspfulel elementelor pozitive.
Zmeii, ba,laurutr,, zgripluroaica slnt personaje cu insugiri supra-
naturale. Dotat cu o mare putere, znteuX reprezintd fiinla dizgr:a- aduce
fcliilaiinrtnddpoditnreitvoSntda, etiularuuenr,datsicrda.unBqumallaasnuinruoglemreoussltueIiD,perr'ircnSajrdr,neeafoignaime{iereonduiilisutniruusg-idl tpiouireb:edEsicci dnr6ciuni,,
drumul sdu. Cu tot calacterul fania-ctic a] intinlplSrilor, ltasmele leflectii
totusi ftiui de a gindi ;i siinli aI i:opornlui. In basrne sint expri-
Zgripluroai,ca ,este agresivd si lacorn5, intiia ei intenlie fiind
aceea de a inghili fiinla pe care o are inainte, pldcindu-i cr-i deo- mate nazuinlele qi agteptdrile pcporului, r,isurilc si aspiraliile cdtri,
sebire carnea de o,m. Ii ajutd totusi pe voinic, clin r'{:.cunostiri{d"
o viali nrai bund, dcrinla de a supune forlele natui'ii, de a r"ealiz:i
Deqi sc desfiqoard intr-un mediu uneori fantastic, mufte dintre lucruri rninunate pentru omenire, cle a r,redea triumful adevirului
intimplSri sint ::eale, sau reprezintd rsimbolic realitdli, aducind in qi dragostei in lume. Toate elementele fanta,stice clin basm izvorS,sr,
rlin realitate, o prezintd ,alegoric, se irnpletesc cu realitatea, nefiinLl
de,cit simboiuri, transfigurdri ale natut"ii, ale rzit'1ii socia,le gi a1t:

caracterelor omerreEti.

scen6 date din via{a oamenilor. in afari cle i'aracterul fantaistic al intiunpidrilor, basmul se dert-
sebeqte cle celelalte crealii po,pulare prin mijloar:eie de compozilic.
in ceea cc privegte construclia }:astnului, trebuie menlionat& Basim,ele incep gi se sfirEesc c'u o serie de formule tradifionale.
gradarea ac{iunii, care creste ircptat in intel:,silate, creatnrul popu-
Naraliunea se de,siSqoard si ca cu ajutorul unor formule tradi-
lar avind un reid sim{ a"} echilibrulul"
{ionale.
Lirnba basmului se caracterizr:azit. prin energia si sln:plitatea
expunerii, prin bogElia metaforelor', air-.goriilor si simbolurilor. Creafia epicd papulard in prazit, in care, cu ajutorul unor forrni:
trarli,lion"ale, se Tsouestesc intimpldri fentastice puse pe seonln uno,-
Stilul este expi"csiv ciatoritd folo,sirii cu miiestlie a exlrre:siilor
popularc., oraiilatea su fiind eviidentf. Iraza simplii dlu: pi'eciisi gi personuje suu forle suprunaturale se nume.$te basm.
concisii, farir inflorituri inutiie, scoate in cvidenti 1.eirrl" dc' a po- Prin elen-rentel'e lor fantastice, trasrnele se asearndnd ,cu ,legen-.
vesti al 'creatorului popular. Naraliunea e plind de migr:ar"e, ilrrind dele dar nu sc pot confnnda cu eie. Legencla are tenclinlir de-a ex-
un viu coiorit. plica oliginea sau caractcristica unui anirnal, a unei pdsdri, a unci
plante etc. care cxistl in realitate,, pe cind basmul povesteqte ur-r
S-a spu,s ci basmul e poezia d,orinlelor: impiinite, der a'ceea ryir cle peripelii fantastice din care se clesprinde conceptia de viata
binele bin"rie rdul, dugm'anul e pedepsiL, siiracu,l si onrul in su;fe- a poporului.
rinld inving toate greuidlile vie!ii. Reflectind f elu1 optimist de
Litcratura noastrd popularS este foarte bogata in basrne pe temi:
a gindi al maselor populare, conceplia gi mo'dul lor d,-. -,riald, ltasn'rul" foarte variate. A,Iui{i culegAtori fo}cloristi au pubiic.at culegeri
este totodatd qi oglinda ndzuin.belor so,ciale" cle
tra,sme qi pov,e;ti poputrare. Dar cea mai cunoscutd culegere
Cu toarte cd basmul cuprinde cie obicei o acliune simpld, lectura, a (id
1ui trezeEte interesul datoritd chipului specific in care reflect5 rea-
basm,e este cea rlui Petre Ispirescu - I-egenclele sau BasnteLa
rominilor.

234 235

LITERATURA EPICA SCRISA Dtir i,atd-l! E uodd., ghiaurul Mihai!
Al e ar g it ndu uld. nebund.,
BALADA lmprdstie singur pe ci[i ii aclun(t,
Cutrei,erd cimpul,
PASA I{ASSAN de Geolge Cosbuc EI uine spre pa;d: t(ti.t'td de pe cai -
Pe uadd-l z(tre;te cdlare h'ecind e groazd uai,
;i
Prin ;iruri, cu Julgerul in m'ind. C(t uine furtund.
In ldtztri s-azuirle o$tirea pdgind,
iC ii<: u t: cl"d o -ntpar" te, cfLr ar e f i"r;intl, C-Ddar,n,Spuatot;eia,-c-p;riamqpdgi,edor"dsiuut osnreicbddqiir,sdcseaa-psaup-lrosai pfieresad! -{i spun,

Si-n urrnd.-i se-ncleasd, cu uu'iet curqind, Cu friul pe coamd, el fuge nebun,
O;tirea rotndn(r.. Cd.-n gheard. de fiard ;i-n gurd de tun

Cu troprste roi.bii de spaimd. pe nt,a! Mai dulce-i pieirea.
Rw1n Jrinele-n zbuciurn si saltd;
'l' ur c'imecL-nurdjbit it se rupe de o I al.td Sdlbatecut uodd e-n zale ;i fier.

$i ccLcle-.tt ?nocirld, zLn usl dupd. urtl, Si zalele-i zuruie cr7.[nte,
Iar Ju,Lgerul Sinan, izbit de pe tal
Giganticd poart-o cupold 72e frunte
Se-nehind. prin baltd. Si uorba-i, e tunet, rdsufletul
get-,
ilrLssctn de sub poala pddurii acum Iar barda-i di.n stinga ajungela cer,
tr ui Mihneu-i trintite-o poru"ncd.:
Si uodd.-i. un lturnte.
I n s pcttel e- o ;tirii munteirc s -aru.t'tcd
D- ar,,Sptacpfia, pagdl Sd pi,ard azi,unul clin noi!,(
Urlind ianicerii, prin flinte gi fum, mai tare
Dar pa;a rdnzine uldturi de drttrtt, zoregte;
SC1^uOsictuitlriile-l-nbactoeqpcusep, ufumgnaiir-ua-mpiinlodu.oei;;te
i)eparte pe lwncd.. Cu oclr,ii de singe, Cu barba uiluoi,

hfilr,cti iI zfu'eqte ;i-alege ureo doi, EI zboard ;oirne;te.
Sr-ntctarce ;i pleucd spre Eloatd.,
Turbanul ii cade ;i-t tasd cdzut;
Ce uolbura toamnei se-nuirte. eI roo.td iqi rupe cu nLi,nd uestmintul,
Si intrd-n urgie cu luyu:ntu e oi, Cd-n largile-i Inine se-rnpied.icu
Si-o jringe degrttbd ;i,-a bute-napoi $i lui i se pare cd-n loe e uintut-
Aleargd. de groaza pieirii
$i,-o vinturd" toqtd.. li,nut;
I{assurt, cLe ntiran'e, e negru-pdtn'tnt,; bdtut,

A/Tl ;fie cle,-i uis, ori, aieuea-i,. Md.ni.ncd pdmf.ntul.

E! uetle curn zboard. fld.cdii Suceuei, $i-i dAilradhiiedidnincliei,r,u;rii-i,e gatben p- ierit!
EI uede cft Bogdan e suflet d.e a|nt mare!
Si-n fa{d-i puterile turcilor sint Dar

Tdriile pleuei. $i, Alah scurteazd, grozaua-i, cdrare,
Cdci paga-i. de taberi. aproape sosi.t!
236 Spahiii din cortrni, se-nd.reaptd grdbit

Sd-i deie scdpare.

237

$i-n ceasul acela H(Lssan a jurat pIl'ut;sdielpfpsdiaanarrar'ecereaariiuiu$fcnnmiur^pdrocmdpsien.-e{t_el,nrHdioai:it,a-tadiqorneioln(tar(virr.(ieaz(ii.einsaeie(it.in.b,c,,.r,'slaq._He.gea-dviugcic,irPthaii,nE_eeododipc'pe,,aE-rt:lvdecoefie]aboglipbai.-drzzz{ceanb-au'gdolds'auiillocgcae,.papegilnHleiurisl(aiighab;tezelnalciuiueaireaEe,ndsanzr.niMrantsptrbcirdeuemeitea.rMalariapigeicrnnhirdbnmvi,rteidee,aih(dircuaOiIne.fderroacvid,pliiaccdataiinlvfaif(tsehdjpiiaupmi(unuartic;si-,ee-igrtmtiitueurdldp,d6irlaiibseedlinnirm;npatzeaiEidignnfc,luepsnsii,iesipni-ailrodrnncmrecg,uafdgazciahuoecteelreigialeiiln,gtdeu,dmu,seurocolbtrzmreotiieg,ar,biduuunridriatgnztaciviait,Eclildbubmodetclui,i'elat,E,reodeo-ndrpiapdjneiilrvalerurt{oigr-eesuairrezfuniiibuauilp,nenii;rlcs,eftp,tcl"aevau,,eoseuearrr/adgrlnavtars-n"pdLi.vedmttuiednalesriev"cmtiraogr,uaoaa.icotaggrMltifuiadesri"l,"frgi(aepnt,tdmtfeait(rraehiirtore,uscuecerj'io,apunps-leua,,nacuzapo,eenti-i1neuidan,onig_,t',gl-c.cc,t,zmerid_eouziildcaltaoniiuoippaacirniplgpcdiraeriirdireeiuueilrcnerinoeordixili,eri,n6eaeseir-eei,-.li

Sd zacd de s44aim(t o lund, i'irea((.
Vd"zut-au qi. bei.i cd fuga e bund
.5, bietul,ui pa;d dreptate i-au dat,

Cdci uocld glteuurttl in tct[i a bdgat

O groazd. nebund..

EpepnrtBeruazelalnidbtaaetrPtmaat;oearnHneaansJtsiuoalnnap,lessviho-ocdlousgniicaecnpeuisnmotdreadbl iddntindlulpitaitmadppeuolplaoarcCueillusuitgerdiormmenaAirn.i
betelii date de ron-iAni sub conducerea lui Mihai Viteazul, iLmpotrir.a
ogtirilor turcegti, bitSlie care, se qtie, a forst cistigati de iomAni"

PoeLtul a prezentat scen'a inspirindu-se din o,p,era lui }Ticolae Bal*
c€scu, Istoria ronlqmilor suLtt Mihai-uodd VitecLzul. CoEbuc a fost
impresionat putenri,c de aceastd giorioasd luptd, de vitejia iesita
din comun a lui ]\'{ih;ri viteazul si astfel a reuSit si creeze o ima*
gine dramaticd a cl,esfdEurdrii Uaiatiel cle pc apa Neajlovului. S,u-.
poeziei este simplu: lupta de la Catugdreni (erpoziliunea),
AlleAcihtauil Hassan gi orneqte ..dg;zgrli_icoeonalrifnuiaioiPnnacstoeerleueaEpzaiieaigiaMnsrattfPeeidhaaldascigsiiilraniemuvaHngpit?aeleeSsnadcssuzgaailud"nde4el eprdpepicuesre-pan;cis,dtuueosrnnaptedrazasnE|jdieunao,umgiHpueainraErtetrdtsizjem,aseapfnpbnittarl-a,aliatArpedece.cdeion.duamisicntpodslnfiicusntar"fgiaeefuicsci.urtietpAurnuldcot.nceemeornpsneottinruceutl::-
il zareSte pe ciupd el (intriga), Hassan accDe-ulilneca.dFddaareecu1evialadednsrgautuedlmnPibdaseasdt,lo.aaerrsHsidcetdaesedlsicspeaursoennesosmea.bsrcueecsgultuttienm(edGlcaeea.mi rbcsaeaotcnlrEatitencebrrsluaedccp')udsolueEt$pcifurii1itaInaenfd"rgandittsuubscrraiaraliias-l'eb'd"J,audepepr"eop"ucp,"nuiuvi;mlpi;aaEoilaaets"",ii
ingrozit de iMihai Viteazul o ia Ia tug,a (desf(rslLrdrea acfiunii) pink
in mijlocui taberei sale (dezmoddmtntul). Urrne,azd apoi o expunere versificalira
liricd in finalul deznoddrnintului, prin care poetul iEi exprhni si
i_ronia dar si satisfac{ia: $i-n ceasul acela Hassan a jurat I Sd. zacii
cNe spaimd o lun(t, I .Vd.zut-au gi beii cd f.uga e bund. I Si bi,etului. pa;d,
gh.eaurul i.n bdgat I O groazd
&reptate i-utt tlat I Cdci, uodd. toli a

nebund.

Rormdnii, incornprarabil mai pufini decit tur'cii, sint hotdrili s5-si e,pticienpBlciaoalanredaalesecsupalotudu.esesustpetresacncarfaetpuatr[eaial-edi.n.e uersuri al cdrei autor este cunoscut
uitejie, sdutr;ite d.e et"oi, cu insu;iri
dpaeprienvrieteelxijbieeem,rtipanlutefiraluuncirtuemocdruirceeM!;piiharear!i,pVseiitnedatezcauallp,tdacbapirtaei r-stiedinsnsiuvumifrlqee,freeoaqastsecaiinomais1ntucup'nt6ai
,cotropitoriior, crrprinrsd de panicd, se retrage in dezofdine, in tin-rp
,ce coma'ndanfii 1or sint rscogi din luptd, uneori fdrd sa fi intrat ma-
car in vijelia ndsprasnic5.

Accentul cade pe analiza stdrilor sufleteqti de care este stSpinit, olrpanrrge.icnalerDneaai(ezgmrsaelcoataremsieucperuneerladoirnerr-ieclidumhienipiastvvgeaeeiniurrbi.seiempus.lrtabeiRlsredticitcfmarieE,r.uraa4lptce,oe5t,ese;ptrzeirizfaeivanritenoisviinpt,aeirrnaicieernontmafiidntbpeiurnaavrasherdliorncsidr,suimnsraid"ij,edlutdorte2druea,r1gsl'ia.zpi',aeRr6dtidie;--,
pa4a cind se vede ur,rndrit de d,omnul romAn, pe faptele sdvirgite sub
zece strofe de cite gase versuri.
irn'periul groazei, dar care au in vedere tocmai reliefarea acestei,

groaze.

Admirabii sint caracteriz:ale figurile celor doud personaje prin
procedeul antitezei'gi a,I hiperbolizdrii. Miha{ Viteazul ne apare ca,
Lrn crou plin dpaesde,laon,v,o,arlbedardged-anpdrvoaalpdensedbu-!ni es(pudne(,,cuhorat-jdEriit ,.M9- :oaV_-r.EteAxaelerlnucpsi laeFnuddlegrie;braRdlauedgedG,m.cuCinlottgeeb:arrBcc;alinbpaiunrCtmelaarta,n,d$e'Ea{$,*ZtG.orrOact"zbaf,'o, Nspiufe.nntee;
strigS:,,Stai, vitejie, Curcanul
sa cig- Zarr$irei,
tige biruin{a ,cu prelui viefii dacd va fi cazul - ,,sd piard azi unul

,288 33t

LEGENDA Aprin.sii ochi cti noplii in giuru-i sr:inteiozd.,
Fornind cununi de raze pe Jruntect ce uisectzd.
LEGEAIDA CIOCIRLIEI, de V. Alecsandri $i Lunecd pe sinLl-i, rcti ul,b de fericiri,
\/oi,nd ca sd pdtrundd prin i[ele subf,iri.
I Seninul dulce-ul, zilei, riunincl {tcea ntimLne,

ile cind el'{rLl ca iurbu cLntici.i codt.i clegi, Din soarele-r'dsclre ;i pin'Ia soere-apune
Si mici cct nto wnoaie Carpalii urie;i, Se-ntinde pe decLsrLpl'd-i, ctt bolts lui rtstuncld,

Si u(tile profunde 5i latele. uilcele Voind sd-i fac*un tentplu, tn, r'rn'e s-o ctsr:undd.
Ca pe o apd lind. ugaare ualurele; Si-i zice: ,,lnsu;i cerul spre l.ine se inc:lind . . .
I)e cind in lume lupii et'au pilstot'i cle oi Ft'tnnusefect-i o coround pe trunte tle regind.!((
Si w':;ii cu cimpo&ie mincLu cirezi cle boi.
u
ile ci)nd. purta-n cosile llectnct, Co.sinzeunl(t
s? rners-au uestecr-n lttnte, trecind clitt, gurd.-n gtn'd,
O .flo ecLr cintdtoar e, o fl octr e nilzclr du and., C(t Lia fur(t ochii gi minti!.e Le furd;
N-au Jost coVtild-n uia[d mai dulce, ntai ctleasd
cit1 ) e f r zt"mo ct s a Li ct, f e ci o at' d. - nt pdr dt e u s d, ! t
AIL! tuina ei n-o ;tie rzici Zit'ttt cc-o tube;te,
N(rscutd.-n faptul zilei cu. f cL{o-n rd.sd.rit, N-o ;tie cd.p(ttiiul. pe care odihne;te.
Luceferii udzind-o, ntai uiu au str(tlucit, ce agli,ndd obra,zu-i lq trezie
Ferice cle-a. a.tinge cu-o t'cLz(t. argintie, llici apa
Czt ul.tima lor rctzd. a;a rninune uie. Nici cerul, nici p(tmintul . . docn' untbra sa o gtie!

iS ct s t I eI, I a. I u.mina c e r e as c d. dizm,ier clatd., " Ades, copila, pradd gr.ndirii ce-o rdpe;te,
Ea, rd.s(trind ca flacn"e, azt inJlorit ca fatd; Se sccldd i.n Lumind, cu soarele gritie;te
$i-rttum e folct lumii,, a minlii incintare., Si zice: ,,7'u,, al lumei monarc strdlur:itar'!
A inimilor farmec, a ochilor rnirare. O! splendidd" comocn'd. cle uict[d ;i amor!

Tat 'omul care-o uede, rd.pit, .uimit, sinite;te Tu, ochi, descltis in ceruri sd. uadd-e mect ittbit'e!

Cd, trece lin din iarnd in dulce Tsrirnduard, 'l'tL, singura-mi dorirt[d, tu, dulcele meu ntire!
Cd mii de paseri cintd. in sinu-i gi. pe-afard.
Plec:a-uoi, ah! pleca-uoi., Luind urnrcIe tale,
Sd te-nttlnesc ferice, sii te anleg in cale,
Sil fii ctl meu gi numai aI meu, o! tnindre soare,
Ec are-o Jald".&Ibd de flori cle Lda'dntioure, Sd nu mai pling de moarte cind tu sdrtt[i o Jloare,
Si oclti ceregti, alba;tri ca floarea cle cicoare,
S-ttn, pdr ce strdluce;te pe fruntect sa bdloie, Si udd cd de-ucea urd. duioasd, ain sd" mor!"

Cdzind, fuior de aur, de-a Lung pind-n cdlci,ie tlEa zi,ce ;i se uede de ruze inundgt(t.
Incit pe cimpul uerd.e ci,nd. trece zintbitoare
Se pat"e c-ou"rmeazd prin aer fuloi de soctre.
Ea poartd. hai,ne scumpe, u,soere, descintate, IV

Din Jire de paianjen lesute ;i Lucrate, Copila-n h.qine mindre de Jiu i,mpd.rdtesc
Frin <:are tainic sahfL Luciri
de forme albe, S-afundd, in lumind,, dar chipu-i ingeresc,
Cam,ori, atrdgittoare ca uisurile dalbe, Dqr mersu-i plin de farmec, cu pa.s legdndtor,
Precunt acele slabe ud,pdi tremur(rtoare O spun mni mult cd-i f'atd deci.t c(t e fecior.
Prin frunze rdspindi,te de luns qinditoare. Ea intrd, in palatul acel de feerie
Cu inimn-n bdtai.e de dulce bucurie,

24ifi l6 - Flemente de teorie literara pentru elevi r&r

gDpeio-iraaintcded..lcccdaa. rzesdd._r_eongut,tielun,rdae .ajtistu_c ido"b,adLeitcrmie,nainddd. ..med_m.aem_rand oinit,tl-n'"i timpl5rilor miraculoase. lntreaga ac{iune se clesfdgoar'5 avincl-o pe Lia
Cu genele cd,zute'pe ocl.ti ca o ndframd! 1n t'entrul atenliei.
SSE!'i1.iult b.ugseiigmudatreeuli.;_;-aiiunmnoucnt_nehcdari.reresudt,aiems,ojep&i,t?iaepeiiaisncreeeiuncsdifumt,siApaiicnpludi,a.umiirrgiirinu' dr.e.'
l Ileznoddrnintul este unul tragic, r'edat plin nec.ulil:rtti aspil'ntio

spre lurnln6 a ciocirlici:

Ce ue;nic cittrd. soare se.-nal{d.-r-t aclorare,
Chemindu-I prirnauaru ctt dulcea ei cintare!

AIO)uprrioceitin,.eeIcu,-tiunoidm,f ied_neenaetsitnczidiicipneeu_L_eiiafiii.tnrrael'dni",wtrutinn,dpj.idlidi:p"itniir.l-a'! Cintecul popul:rr despre care am arnintit este ag,ezart ca motto an
a dezvoltab ac,eastd idee, imagi-
poeziei lui Alecsandri. Dar poetul
nind o intimplare in care a intr,oclus qi elemente ireale pentrli a
/i,,-fj r(,trt'f si tri-qi.-- ' explica modul in ca,r'e a apdrut cioci,rlia gi de ce zborul gi cintec,ele
^Si npq,61>ul , {erit.ir",,

I sale au particularitdli cunoscute"
! vl
{t, D,DST,FSCSBiru-iaiunrilmutdlrucLe.scasccmioscetttrcdarnturiclurratle-etncerml-ug!ilcnutidatscuiildnnretnmdberagdidltpgeeridmaroseietmilozpe;,aetbiaedrismrdeirdLtuseateiraziatlino-btfnlfultuauodaEc'lais,,,aticrdonlrddubda,cc.ilr,p,rdulifeuis.caainsreqlldidztigtunt.sdLon;gaur.tperosdoi',niep(a.trteEE"Irpsulee,oiciiaiiagai,-t-rIdDteoao.u'.J,lL-..*ti."da,u. - Pouestirea inclipuitd de u"n scriitor i,n care se explicd., pe baza
unar ct'edin,le- sau tradi[ii Tiopulure, felul cum cLu luat nct;tere sau
ct.w cdpiltat c,numite insugiri uttele fiin[e seu lucnn.i d.in natut-j" se
'nutn,e ;te leg endd cultd.

i_nspiLraetgeenddina face parte din genul epic'. CeIe mai n-r,ulte legencle sint
crealia foicioricd.

Legencla ciocirliei conline o ma.e r,'arietate de imagini stilisti-
cc, intre <r:rre amintim epitetele, comparatiile, metaforele.

pa!.i.Ci(-,aimapr:arrc'dQi1ii:e csoidrr.:iiilceetl'aeule,,acpaaiar r,b,caa(. gi ,o,rnaicpiacalinmdusuuEnooaai:eievCdalur--
pe
rcle(' . . .
DIIAuae,hrb-!iosreuMmafal.eirci.t;deua.l,y.i-daf!er.udarigtcfodemslatlo;uduua,ritst_deu.aaul u,io;';iafio.ssrtcdnmuocaratidarutceifp|earlriinece,irmea;w! .irea!
profu^Emptleite'(,te,,:ap,d,"Alinndti(c( rii codrl desi"', ,"tnici Carp:rlii urie;i,(, ,,vdile,
CC_leteunei.;innidcu-cldptrreimsdouacrLercst,e_cnuail.gt.iLi_lcneauAe.iiiccoinui,are.
,,7t;oare vdlurele(( etc.

M etal ore gi comparalii:

fpgadreloneorixrl-iaerppipnlllliroioaisilecvemrrtisiea'cd-iiFesivqai-ne.iiia-ttle-aspsfaetntspeAlcbiiasnllaeefaqitiscounioptsa.urseaermleicrnnxnceeadpparrrfrecerriai.ie,udstccpa*aaeiuttaerfuereiiteu.iiearnleccrursyladilionap,,n'atrttitiuereaniasatacstg-turzu-ae-ttdrtuioe.cuinnr-pniiuiuuiotamrrgipc-sr"oiuei"guiuslnrraptL"t"pu,oq-rpi#ets"Gifzn"*ei"t"eiin"""iii"orirtiplu,i".mr-oiiJd;"-p"e"i*rp;iun;-r";ir."#""l,raiioiii"rlgbiioesAricbrieierdrisre^e.,sime.ct.anrtsreidivtnlan-aagnctpi,eclinc-ei.i .,Ea are-o fa\6 aalblbitad;terifcloarfiloEai rledcardd"emicoicaorea,re
r,or cLuiac-e-repdeirnsobnaasjumi ep,rain9caipcauirn_ eessttre-dq*i ee;liutfn"l;pi'eiirfs?oJnraritiusc.m""dnidrr__ _Si ochi ceregti,
$-un pdr ,ce strdluceqte pe fi'untea sa bdlaie,
C6zind, fuior de aur, de-a lung pind-n cdlciie
Incit pe cimpul verde cind trece-zirnbito,are
Se pare c-o '.,lr?neozit prin aer, fulgi de soore.

Gingdgia si deli,cate{ea Liei, veEmintele ei diafane, cle asemenei;:
sint sugerate printr-o suitd de epitete, compara[ii si, metaJore.

,,Ea poartd haine scumpe, u.so(rre, desctntale

Din Jire de paianjen gesute ;i lucrate.

Prin care tainic salt6, luciri de forme albe,

2M

24&

PpCrroeimncuofmrrui naaztcredeglreldstspolaianbrdee,itcueadhpuedisi ulturrenilema ngdr.idanltdbo.eiat.;roeire. Ciine sudea imi zice, inr nu domnia uoastrdr(.
Apa uorbea deundzi cu un bou oarecure
Satnson, duldu de c,urte, ce latrd foarte tare.
Versificalia sc irygu1-e prin armonie si muzicalitate. Versul Cdtelul SatnurrLche, ce ;edea la o parte
este alrcdtuit din 13.-14 silab_ e, grupate in
lite prin cezurd. unitali-ia-rnnice, despdr_ Ca simplu priuitor

Auzind uorba lor,
$i cd nu ou mi.ndr"ie, nici caprilii d.e;arte,
lesccinptracedir.rae)au;Pfti-LDeeir,ei.mdagaRienutsonocllctsririnpltteusto,cvincefaueeitsotgauriceronleiir'udpm.liA.oea6grpi.nei-,oracircnLsuaiceanlrulgnuieiiedtnunanrelido,lae.a(sautibt.norseuiritncdilce.n.aerltugtruenemnnigcdadi.";ei.tii,ri"inr.;rrsee;io;igs";r;-t:ueiiiia;i,n;rg-;tii-Cairetc.d'iecc*psoritosmbepguizreo,iicnnai,trrrn,dr,ea_ci S-apropie,indatit

Sd-si arate iubirea ce ore pentru ei:
,,Gindirea uoastrd zise, imi pare minunatd,
$i sentintentu uostru tI cinstesc, fra[ii, mei',.
,,|{oi, frugii tdi, r[tspunde Sannson plin d.e n-fi,ni,e,
Noi, frafii tdi, potaie!
bvg:(iaa.lir"lc.al:ee:iz1grlLecvil*gcso.SSaotri.gc;o1dnaaOec_uo{s1asinl_l/a,psSrc-probooairarnvanzglifdraniii.e..neeC.l5e/d,rg,ngpienni'nersdrleaonelnietgisplneionduap.mlesuleiegitogilecares'el"netedian.pa(l'oetcr=pa.ip=nor-oea;icp"rarreo,"rlaetoy'rgret,roltLeor,biri,ieu"snLrei,et"ipamrt,lceeaiinrnt,ritet"rreipnrol.,eintroMiarclrua,oae-__* O sd-[i ddm o bdtai.e,

Care s-o pamene;ti.
Cuna;ti tu cine si,ntent, ;i li
se cade {ie,
Lichea neru;iriatd, astf el sit ne uorbesti?(
,,Dcn' zicaafi . . .'( ,,- Si ce-{i p,asd7 Te-ntreb eu ce zi,ceam?
Adeud.rut uorbeam
Cd nu iubesc mindria ;i c(t urd.sc qte Lei,
a- l,s-l.,^otrllej"l.rioadele mai inclepdrtate legenda a constituit o ,co,mpletare
Cd uoi egal.itmte, dar nu pentu.1"L r:dgei,,.

Aceasta imtre noL aclesea o uedetn
$i numai cu cei rnari egalit{tte uretn.

FABULA P.intne fal-'ulelr: c&rc s-ou bucu'at de un deosebit rd,srrnet in
Ciinele si citlelul.
opocd, un loc de sea,md il ocupd
Temir fabulei o formeaz'a critic:r asculitr a burgheziei liberale
C|INEI-E FI CATELUL, de Gr.igore A]exandrescu pcbaelarts'etaastefed, gscdegdravuleiiteaaltideioe,rfrlearegtceahrlncitaaitalefot.er,'lr(nn, uarl5te.aiagliitnraetdev,o-pluera{inobenasaztriaiulotaorcrfeirsasiniecni epaziorirlii,i,ilicin-i
iIPapsanstoindc,l_idiuntsiilcncltaadetimeeppurnuselrioitmlrso'cp,udircrdl iluvnLrflrnrdudeearrr--mcrsdrdeicienh,sic,auiiinc-umc,lcndagiuni,i'st,fprle,fae,oee,trnrrguvadtapreilutfiddotoacrcatnmeerditaicies.pti{acetmurapildrd,rse-,enco"miau.rnnrangigo1sfioallpdgitsnaeuaeelntdut,dc,rnaoudiurvnauiecct-prdeteubrei ,ots,coo'utiibbrtz,oiicep,taecsaiiddufrf,ieee.li
,,Cit imi sint de urite unel,e dobitonce ar:orcl cu deciara{iile dulduiui. samson duldul incepe prin a face o
Cum lupii, ur;ii, lseiniie;icdatptere"tuiliie"s'ic,"c"e-u'a!
L'are ct'iticd indrdzneald celor puternici, ,,celor de neam rnire(r care, in
cred despre

Da se trag clin neam"-rnare,
Asta e o intim44lare:
Si eu poate sint nobil, d.a,
Oamenii spun aclesea r:d.-n s_o ardt nu_nti place
{d,ri ciuiti,i:ate
Este egalitate.

Toate iau o schimbgre gi, lumes se ciople;te, i nf umura rea lo,t', di splefuiesc c,gali tatea :
Numai, pe noi mhtd,ria nu ne mni pdrd,segte.,
Ci pentru rnine unutt, fie;te
C-a arn de bucurie cine ;h,e Cit i.mi sint de urite. unele d.obitoace
Cum lupii, ur;ii, Ieii ;i. atte citeua
Cind tootd lighioana, m.dcar Si cea mai qroastd,,
Ctse cred despre sine cd pre[uiesc ceua!

244

245

rmsi'-toaroleurE',rsdlod.taceniEafuiilre-emmli1,iiinipcn,lsaiducemgea.iomednsetdsc'tsidad,enrnnuelelarinemgdebsrueenaa:mn$rioicileioeurratTirntnogapltulerdisiiiEneitrianteoplboreirlf,aadcn.eai_-r Aceasta intre noi, adesea o uedent
rsrr1[eesdlcedhPeiaernpnabrta'ridiu{eti,ajcuidncleriddndededlauocrsiinenrnebabi{r,ierqdeinldvi;eoavrepbicredihsenitecleeaip,apiditrieitnexcadiiespsstiedip:rmienitenrgedareliitlcashteiia,cresrai umcesaorcienmasnitntae
pi numai cu cei mari egali.tate urem.

Personajele ,sint precis zugrdvite, cuvinteLe gi faptele lor se po-
trivesc cu tipul so,cial pe care iI rerprezinti.

g,<c:iunricsalmSureraeimroecscninoaienzdi,afedosscrdtaientvdopourrpubsael iarlnaisbdcesddirtadudeela,slii,pad,creeadire,ei,neaalgaainstleirttadactteeof(o,n{,afdoriarstmeri iadtladlrtoerpar,ent.eEafoazIr{didv. odprreebeaelcSsettutleee-
riurachc-' cu Lln strivitor drirspre! c,cuio,bcdoiteasi,ac.npurrinninsdaum-lso,,np,otfaaibeu(.l,is,t,ulil-
Oamenii spun ad.ese-a, cd._n ldri ciuilizate cirea nerusinatS((, ameninlindu-l
a fdcut portretui fidel al demagogului liberral.
Este egaLztat,e

Toate s-rtu sr:ltitrLbat si iumea se cioqtle;te, a,torleeabijuuLlamrailioeirtianpptadeurbutnleliecsicenda.curcf,ediznccd6idnt!oeda,lruupg[daeiSrtsaecerundvauiidnnrtraeecmfsuhe.ue.alzlleiudmibrcesian"srep,cmeeiscniotodunriov{ssiiedncuualuapllidlrizcucpal{ueitiep." attrritmle sidct5e,
Numei pe nai minclria nu ne mtL,i. ptrAiegie
Cit pentru tnine unul, fieste cineTfie
C-o arrt de bucurie
Cind taatd li^ghiocuta, mdcor qi cea ntai praastd
Ciine sctdeo imi zi,c:e iar nu d.omniu toa.strri. chiar' gi numele personaj,elo,r sint binc' aiese. Duldul se numeste

frl'dfc$l-,]uneirieegcablilizueonqlecsarrdtDuaaiaus_imulunulpur-eptslsunr9lSu''dsmdpo.iemSinecsle.nbao'cezscumddueeimfrenuras.gstaodcolrIhudpn)edreelu,rdeuzoassiiap,np,sct,srlrevi,frededrgiomasidurrnrurotiiebeecdgcanfsei(aiuo,tte(.gatp,-ap.otpleeorlcrdicotpneureteira,urlentocordtft,orrlese,rasee-rtcarucguumgaamvlilanrlieeinsfldiuie,ntoifaed"ienrnttu,!;ide.lici",ini(-zaigE*.atGcb,u"mirciuzrii,dfldn(cii.a,gtmnlaatiecor;edger-i,erscuot,aeet.let.'"pbdonr:osAtceldaap"a'pr,rirtem;Eacnld;rxara-,urai^ieflrr"nsraucoaacdcroermn,hiprsndoeeosccntasr,ruoiisnauccrneni.ud'lnsriirueuc-sura,i]lil*lir. -,l-SaSmasmonu,raecr.hoec.ind pe uriasul kliblic, iar cdlelui pcartd nume,lc. tornic

ricd Duneeclieinrnfoarbarv-rula-r'.icaiiineesleoc;iietc5dliliedluinl poetul criticE sub fo'nia alego-
vremca sa.
'inchiFpuaibl;eulaclin€-<lutemaeacarenaimfiea.lesalotirricsdcl"u
i,n core se. pouestesc i.ntintp'l,dri
-si,tua{ii t'i'1tic unzane), cu scopul cle
a ruaruritoriacestea fiind, pise iw
orruene;ti. clemasca rele T2ropril soiiotd.gt,
a

r:iunpvr5iFn!6adtbeuurii1a:,ocaevresesetiirncceamsaporleidngdooebriicdsiinnuaintfaadrpaot{cui'ulronpie;dpqraliir:ctbaparaet-"fitcneonanl.nsdcf,Litcruaaiterieudtne.,asrctaeaJraeo

:labulei.

Noi fralii tdi, potaie? ,{V.m[:Iiiataaenla,a!d'acaFeabpi ludpcmriialuidratceei'lluseaftlaealipmtu*oiniopnosaEcasicdroeudpilnleitsnitva'aewasnteEcoticescrooleeapl,uilmialnf.a'aaIlibnvXudeliVeaciI,hIa-iGlfefrooeurcsmitoae,E"staaroglieptiep.pii.onpeoInzplimiuealaibnrelaHipcihrco-ie_-.
O sd-li ddm o bd.tqie
cl.re s_o Ttomene;ti!
Cunogti iu cine iint"n
, si li se c:ad.e !ie,
Lichea nerus,i,natii, astf ne uorbe;ti?
ei sd
',ttrroenatLtaiaunrn.'ouml dainnitrceelcmeiami amiarrneafrai bfaubliusitiEatifoasitluFmeciliru-.
caEaupdulorefluoa'ssogibeaieuzmeteliue'gc'ciaraasulrietacahl,get,'eef,ar,pailnidottce,ieale'it(riua',nlrDdcu,acduocplndsderducnshftleiardixumeipslrciinecodtenleie.naicic!znhddcseaueivesrorsierndb:n*as-aa,urrbc.fluiinfiiaienpzfdirecirgdumdztaninniictcciisiligandneraiatrueisi.:e-.ir In ciasicism a

francezul r,a

;Jniicchi,i-lnLndLeiia.i.ieC, raGartahug.riaAalsena,ocAhanis,ttorI.dnAaPlu.anR'cnicu, lluGtilve. asRctauf',a.ebG,tutri,l.aGAls.ecxTra,ionitpdoirrrecise,cacnauu, D, AMiml.airtDcrieoel-
.RreslaEu etc.

246 247

POEMUL

Bdtrinul Dan auc\e, suspind gL nu crede!
Dar iatd cd 1te ceruri din patru 72dr{i el uede
DAN, CAPITAN DE PLAI, de V. Alecsandr.i Trec'irtcl un stol de uultnri urma{i cle. uLi grdrnadd,
Atra;i in orizonturi de-a mor'[ii rece pracl(t,
I lfuuplglde,rDsaenaep!rifnacrlae-iinitt,ojcahti,i lui pe
LIn lara-i loc.
#PDpIBni^riiin.r,rijp.tuyd:rei.i.irn,nyu;tadueiealtcr"{dd(uD"L.c,pjIcLauulen"l,ne\is_tt"irtoniLdi'uniuifoend?c;gti.gtn,ded!*z""ciui"al:e"_Jgo"tmon"iiiain":frrtu:luin,alsptu*isid'iib"niodigniiruuuerrrr!raun.tniac,.ti.c.,
[,cL in f ot:!

I](Ltrinul Dan ci.esprinde un 'ptttto; uet'hi din ctti,
,Si palo;ul l,uceSle uaios in nfi'nct lui.
Bat'rinu! Dan pe sinu,-i apasa ct lui tn,ind
Si simte c'd tot Acfte a inimd romdnit.
El zice cu trtintlrie, ndl{ind priuirea-n, stLs:
,,Pe initnd 5i palos rttginct nu s-at-L ptLS.
L:-u:'p::e !u.nytygo:"L..rrtdemtnqusmt.edion timput sd.u afariL, Cl Dacnme, I)oantne sJinte, mai cld-mi zile tle trai
Pivt, te'oi sttiui to!.i Lupii, to[i qerpii de pe plai!
stf,ncd sotitaidt,
iii",'"ii,D inc ot o de ntor ntinte
O tainictL f ant rt s tttii..ce et ti i- ii" iro'il'pi. Lu n ; t n Fit Lzt ,sd"^nti purd nt-r.ttt.cti ctt,unci pctlo;uL greu,
Fanta'tno Cincl i,nintci.-mcetct-uct stt ltst(t*n pieptul tneu,
drdgitttrsd n _n z(ffe s _ tLiliice;te,
S-utunr:i inirtm nunlui de-e bcLl,e s(t,'incete.
,niini
cr-I1lle,n"ugncOet:e-t,un,cTt-.naeir.ifrnnur1pniscuudiflrliiurnie,LczogeileleeGrgopteoncstlnses_uiiltm,bmndtitltforcruidinrl 'emai,:tem"i,'uai
l,,l {)ittci '--ot r,:ztlcct sub fdrnd a clit"gtmanilor (:ete'(.
Alscti el stringe chingcL pe zdrauenele-i ;ale,
lt greu! 1si, fuce*o c1"r.t('e) plear:d ;i se coboar(t-n uctle.

;>?. I

O!

..1 iitACap.rtnondi ,teucln'inptidli.,.eaoacalabreiIrcsuo_nadtteitn&ostu;i ilc,L,sru,ertt._e" nmciit"iLn'itititl,tic'oitldp.acrotaasdr.e!,.. Iil

I
Si ttstJe! tat el Ttasd pe c:ale ne-ntreruptaL

Fin c:e so.se;te-h sco)rit lct c:ctscL lt-r"i ursun,.

II C'LlnrslacnL,sppriuetro:c,n; 'eccct lzoiamrbnrtet"tcl,ulccu'alttieppet-uu.ln, buzclugan,
gros si !at,
E,ACBg,O-drdaseu!"atsusrbfctiur.nitnae-rdumpt.eitiin",,dD-ac.zlaiatinoucnrte(r"rd-ao!ou.sriannoctuuauu,l,iltrind,drpt.t_du.ig"iunudrt"_._dd-uy?iiluny?iintgd;i"at."t""i;idint'lip.o;"o-;"iir';J,iiui"'iltine;"),l1c'"ota"lZi.,""inii'f"s"ydtn;e.uoo"j*cae*ttprunpittneet!n. . .. Cu, bra[ul. cle b(trbat, nt purrtnul apdsat,

E scurt'ttt grcLi, ndprctsnic, Lct c:itip itttune.tos.

El c cle 1:este A[ik:ou pribt:ag ntiste:'ios. srsntind
'ilali de dinsul spun nutltt:, ckrr
cu e ;tiu
Si. ctil.e t!.c o zan"e i.i ocolest: qrirl;ind,

l-^a11yn,in biilfi cte stnge isi joacd" atmd.sarii,,. De,rl-i plitce sd, crettstd sirepe. ltt:rghelii

ZAAtf;^b-:rrC!:ndroIL:truScfosuoau?rmdtufe.lsrauleipcist!tuertnc.do_eg.mso.ensqnseoouni-atnlbeeptau!trlealtoa,(irrnbpacie;lcei"rlorucclcopeIlad;,rdu.ii.enl;utl;re"mrlc_t,;liineii;n,l;itidcai;'".iri,r:ttar'nr,{tZcr"tietivtritire,!"! t !llldzlele pe intinsul t'ittty'tilor itzt sLii.
" Di':':tte,!ul intrd, zice: ,,Rime-cutt gdsit, Llrsane! . . ."
Lin, gLrts esprtL t'(ts;trtttnrie: ,,Bine-ai uenit, tt'Lns Dcnte!
" C e uint t e -atl'tt se-ttic e? "

248 ,,\/irtt r(tu ;i cle j(tlire!
Ne colc pitqinii, JruLe, ;i farct-i la pieire!"

Ursan tt-estn'?, gerrle, s-cL'prinde-t"i, ginclui sdu.

249

a?u::m::e::rg^e:m:2,,n. on munte uenit-am sd. te ieu, Ru;inea-i o rugittd' pe-o armd de uitectz,
IJn uierme ce mdnincd' albea[a din obraz'
,,Der sd tnereemlr( adaugd [Jrsan Cui place sd ro;eascd', ro7eascd' ' ' ' eLL nlr 'u^reau
uc ct r s "n Iiici, patit pe-a mea armd' nici pe obrazul meu'
corn
a

apucd
ry l,;^,i$^r

LIAp^oT?\ru.!n
g" ;i t_i s" u'_ t" t u r au s nn . Atb cttn trait un searl pe plaiul strdtno;esc
buViumd.
in uinf . $i ureau cu Jald. QIbu senin sd-m'{r s.firqesc,
Ca dup-o uialu t'ungd', feritd de ru1in'e,
vil Morrnintul meu sd fi.e curat gi' cLIb c:a rifine!
A;a m-au iLeprins $tef ant u;oard ldrna-i fie?
iII;tn.nttarteiron.ictsz.hiincitiedat,uurterin:uetricienarcend' -paju{nui.ari,y'sL.hgl"i,i;ino;a;su't;iipnt;uorS;g;iu;|i;ri:tiap;i_oiruo,rorprnnn,,t polu. La trai tfriLerbduiten-uas,ttrcatrme i;lid' ,fdnrudt"''DprreiLltL'danitea'le
Nu-mi daruri'
EL st ri qd sd-i o.d ur{ r"u' ioi"riipir,iia' i-;i"af,l-Liuanmanreu. .
Tu bni intinzi o cupd mult plind cle amaruri'
Depctt'te ea cle m,ine! . - . mai drept e ca sd-rnor!
Iai cl.ctr:d ai tu cuget ;i-!i pasd de^a! r'teu dor,
Glr,irtti, tn(t, Iasd in ora rnorlii grele
Sit n'tai sitrt'tt o ctotd p(unintul {drii nte'Lelo'
Desi cuprins cle lanluri, mdre! intr(r romanttl!
IJirtit, GluLroi se scoald cu mina lui clesf ace
,,Chiaur! zice tdtarul cu inima haind. Unectitcr' d.e robie sttb care leul zace,
Ce simte ierbii ctna
firul ioasi'i-rnli"az,, Cun'tplitlt'I lan[ ce-L LeaEd' cu slrinse not{uri' sute,
C,,Edac.ipaletaecdsitfrreunnatesac.it-nnipaaicIeia, rgdsepur{nid'.ieilii"dtpti"tt,titLl, $i zii'e grabnic: ,,Icrtd, ia catut tneu 5i du-te!"

P,uSllG^ce_ri':L,iyh,un.;imiTermtgai;:ur1,ibaz!et:ztf/,iatuentritul.n"zl:tercg_pty1inJL,p1,"Liaelinuutr'ic-;dnqpsduedirepnucr"gldatLdiIicu"nnl;uriesriiiiu-m,alitiid,,eiti.sni.ao,"itn.no.6r"iac_fitrail*iu,"s'tinia-i"priiniriliit',ooitt)ct"i,ro*"r."a'i!id".',ipi7r.iiuun,_rninenluucpn!itr.rinco!t c.inp.optr,Li!! Rittrittul' Dan terice se dtlc:e, Ni'strttl trece,
$i-n aerul Molclouei se umfld pietrtl'u-i.rece,
i"D,uG'i\),:rie,e:!ri,tut^st'udf:ru|.et.r"Jinten:u]Ls,c^i",&et?nttctI,u?tuu!-gsI!sn.idLbI.dl.sli.(tateLota5err'pucitpnculreiumeia-pt[t.rtiinp,edlaAazuzebtit.atctialniec,ac_erIuaiu-tprnntol^iecsui5tcunn"cir_iJicnntuct'nil"eii!e_g-stiiiqriZltzlclltta'iiuaiintslrirgpusttr*udtzL"..riintn.iietl;.uttst,r,tt,it,,. iS, i'nirnn Lui cregte,
"Lirrn ;i oclt'i-i' plini de jole
bS durncttat'mctgL-ltnt'giueensucic1hn''einazlad,crpime iiaprobdaocrcbecLstftd' (rtliuicsea,le'
J':runtea ulb(t, smerit isi Jttce rt'uce
i5i pleacd tot'rfesuna sdrutd' ca pe-o ntaa;te

Si' Ttentru t:e tresare ;i care-L recuLlLoas"e ' ' '
Pdinl'ntu't
Apoi' et se intaarce la han'ul, inl't'tL-t'r' r:ort,
Sispinit, ;oudie;te ;i palicl, cude tttort!

tA,r,aOt;ri!nl'[td)ratno:nuul,uiaiItuterd"algzu,e1rf:cerlierritciinneducti'm-al tpsinouycl2ttciena;tereercepu[iicicrleu,rere:
$i ttlb(t ,ca zdpada tn riarna bdtrine[t'i!('

::":l!??: t:o:llo-alu?i cL,y,,b (tt1i.n,wt cu su f t et tumino s, di,nr.,lcei"*J,uf-",rl.ru"oP]oa"po*tt.it,perbL.umi"a"trar"ie,..allltcdpire"laiopi,unpr\pnc]taeoemDl'.eia'pan1inaruJem,riltacmiiumcdtlapotipeptiletricotimentmfratiaivcEcmiLaipempraipuoludrl.italrt'etariie,,oderppiievnnietdoorcaids,rdtsorielutnouomairrnnijaeuce,si.,Mrpfrj'1ieei,osco.colcrdien.d3oscArirdeudrcinelenbceisaiandttureeel!o'hPcidnruoiusdttpf9uaiidd--l-
maiestuos:
stttturd 5i zi.re
i""ND,E,Cietiter:,:iinDphnaauttanc-uL,ttnsJ udsi rbut:-bodun.eJuin_uiIntreutgeulen"sidtot"g:r"l1e,*:,ii";;siitiiu;it"teii;"rcilrrit,"l;up"u,''n,iniig'iroiYiiinrr,oett"ntaua, . t.oi.

950 251

;;;;;i#ii,i;;ililJJ*aurreJdrpj;u,f"tdmrTraue*tr.ooltpi'E?a-ren'ietriil.ridc'Jnd'zi"an'"Pr;Iriie,ir;tnla-cln.o's;"iaiunt1or,u"desrr'lifd;enibrmeiiJn'o*r.soggi?cdedr"curl'uuicb'rg"doc;lallly.etJcnstn's'eutcrina#rnsniardel"oiotctur<rs,:dii,,ieeimtr"cii.T.u..i.i..rarrsr,,ii_:pt"eaise1^gi.';n.iT'ud'1neit,ii.otn:a'rrtdr:ati,lvre-rt"ii:,eni1iaTta"sipiTf;a"rzr.r-;i:fr.pd*lc-,nei*1if.i.;sJcizr;rf"as";"l,;ie:t,",inti.o]Trfri'""liarr"r';.ifiaiiJi";U'fti;"cfriiri,iii,e1i*Lr..j'''tic'iel,i*"Sli;J"',ioXul"*'r'sj,"",d,p.lr-,1,lr.arl,,p;i,o"fu"dij,acir^atu:':-trt,.i,l_',,.ilite,?rt*a.evr"ecpcXrosiiir:Iuan.t"rmiutsi:_tp.".,"imrp,idiiec"r.ip,ea;too"jtjlfoi,irneg,n-rm'i.r,lor,"iieiienlfs,.t"eT,ctfe_cn"g,i-.infirtntiiorrin*a.l"rucps,t.nri.bi.ziiiiririltnp.ee"ltniliuo_".n#s',iio,uaeuildboc.'.;iirpi,c,iruci,cca,rrp.mtocuricituoarreeirfafiz'ur,totideasrea.tEnzrrg€dpi'icarsr,arde)irda,.rrsdarrccpgo.racn,,pernatueir,ara'r;roSeq.r'ltprlalicpr1rLuu_z,rlu_t._eus.,_i_-(.- rlin va1e, vulturii i1 c515uzesc in drumul siu, riul i;i micgoreazS. un-

i ;i"fffiirli ff "*-:;l*rt:z:1,lizir'i",in;1ii,lolnib.l.,n;nlcie:ifli1'Sa'It]ra.:e'.,tr;ulfri!riJr';a'"ir-ao:npi"cla1:rre,oprh,i".gmerr,r,rl,oa''nrs':,p'or#,:iulon'o"Hitp..,.srja.c,;uir..iotif-c.iirrsli"cc:loui;'utr"fer'zlule,uir;ui'lri,ulrllo;rncgm:irii",el#:r:aa",ct:ri;p:*r$":?pln;rAisr.,'rr;;1a.,Ji'eil.e"'m,o";.iT;,is15c.J'".?ab;i."dreo;:l-"ti"o1;;fi,sbn",eli,plri:ulii"ea1*c:-;r"a;,q;:i,fir'ln'iirll:'l',a*o*";,iFt:i*ir;i',n,""',"rt:';.ul-1r1,dT":.,"ol,'giu;i;.'"#i,,;;;hy,sd,"ic1:i#i;"liif!l"..ri,:e,i,s\".p,i;"?s;bci"r)"..ana"'o.,',iii,arir,'lrr'cyi,:rioir";rgoi;Li"s.,"-l?na"n'iialt,i,,la3z,auniutt]ia?isr,b_i'piir"'p*a,ldul,raii9,,,e.r,,lcds#tt"oiiH,cia,o"ipi,:irlr.'p':rn:e1i,s;'tairr"ic:^sluioqi5;iiiui,1ctll,i"pi',si;i;curir"'jrA.r-ndTur,licro?gi.r'.qi!;]riiI,s,ic;<;;;:rir,s,cio'r,i.5rrirtpo,onr,roea,tu_paaiurcp'vtrrarridii1rienncnziij.)'nia.{ordo1.',errr',sr.niia,nn1rur,rrivoi"pt.ocn-irr.inur.-,*r-.,,.I dele ca sd 1e poatS trece.

illiillsgiftseali*'itgonrioazietl,renrgirsdiacutaialtsraiei;ni'ia.iirinica'rltJn''op.a'rirairn'ircii-rre"raieeianplm:,aror.,ctie"u.ur,atnr.rmlicrei,r.undrtat.'iiugi-rp,til_''r.-rp"cfliui"iu..;r;.a,O;:dra";'"u;jir"ul,_i'io-,'r,Li,u.n,aiO1oc-utaru,io,lnA-nu,,,ti"crgt.nul,etu.eip.:liettps,idm:iet,eplrfjcdlarfaauolrirli;;ier*r;i.nc1rleiraerrl5rnipp"rirdirt.:rosorsoppii.t.ao:gil:"curr:iiu,ni,pil.rrii*-J..i-., lntregul poem este o frumoasd compozilie icu scene vii ;i eroi
cle o mare bogd{ie sufleteascd, in ciuda simplitd{ii loi:. Un exemplu
,4' in ac'es1 scns il constituie scena in care Dan, sosit ira,casa rzechiuiui
pi'ieten dc arrne, Ursan, dd sf aturi fiicei acestuia cu privirc la
meEtegugul imblinzirii caiilor. Fuilga este c'urajoasA ;i plind dc per'*

.sonalitate:

EcL intfL-n h,et'gh,elie cu pctsul indr(tzne[
Si rnerge drept lct nt,urqul sdlbat,ic gi, r(tzle{,

Zicittd lui Dcltl, r:e-n treuc(tt ii dd poudft;"ire.
,,Mos l)ane! tu r:u-ct tcie ;i eu cu ale ntele!"
Scena in c'are Fulger strunegte ci'rlul ct c'irt'actctt'izcazd clepiin pe-
viteaza fatd a lui Ursan.
In contrast cu sprinteneala tinereascd a fetei, bdtrinul lJrsan
venit cindva din Muntenia, ca pentru a sublinia fldlia ldrilor romAne
e infSliEat parcd numai din linii col.luroase si clin umble:

Onr cLspru cctre d.oarme culcat pe-un buzcl'ugan

Ursan pletos t:a zirnbt'ul, cu pieptul, gros ;i' Iat,
Cu braful, de bdrbat, cu pumnul, apdsat,
E scurt la grai, ndprctsni,t:, lcL cl'tip intunecos,

EI e de peste Milcou gtribeog ntisterios.

In virtejul luptei, Pulga de asemenea apttre inzesrtratd cu pll-"
teri cu totul deoserbite. Deqi puteri ie eroilor sint amplificate in mod
urrnoi'tcadreacctdetrrerepaoliestt,-fiinpdecdmodgsluinr,adevqitteeiioeip1aogrin-d poemul totugi are
de autentic eroistn

tlin is,toria ncamului.
Naraliunea faptelor se impleteqte sirins cu dialogtiri concise,
<iar care clau dinamism, crt portretele eroilor, cu descrieri plastice
--.- cum este tabloul zguduitor al arderii satelor in fl5c5ri. Scenele
tcliiee,miansec,upiirtii'riussilijsintlli.i de ansamblu sint zugrarrite cu aceeasi rndies;-
l.ignroasr,''; iata bejania sdtenilol lr:1.r'iigincln-sr,-"
luptind din caiea tdtar:ilcr:

Cinci su"te cu'cl. in J'\fu:itri pe cimp ;i jumuL lor,

Se-ntin,de ca o ctpiL, p!,uteqte cs LLrL nor

De-a lung pr: ;esul, umecl ;i zbocvd. stts tn aer
Ducind cu e! un'--qie'a cle La"t"md ;i de uo,ier,

Prirt funt .se zd"resc untbre fuginrle, rdt(tcile,

ZotJr.+>

;i'"iiliiitCopii mdrun[i^;i mame
S^i cai scdpatri in f u.gd si fete des7tletite Cind VTlaodatVeodd,dteiifdd.ceuteli.sgliotnbioaz,ie,
boi tn tut.,te
Gonili cle t(ftiu.ime"ct ca Arme ;-olaturi de mo;i,e,
r alc(t 1in_a to, .LLrl.fte.
I-c.i.-colo, se udd. cete in tiptaTrTgTs;7cL1s,
MisciLri cle brale goale
pLeucciarried_eo in'ou, iid.i."otn,-, Cum liganii ururd. sd-;i aleagd.
arm_e crttnLe, p(ttate ro; cu sinEe Un uodit in [ardL ;-o st(tPi'nie
Cum, uitlndu-Si. de uia[a dragd,
ra:d uie d.in' ioarle ," ,arr.iti-g;."."

I'mgndo"ae"ciumrctohTli'uu,mLoeu:sizie:almia!tom,gsPrbeiimrnl'iaal'r1algiulsau,nopnesreoaraapiercriotrectaidfoic3cer,araserebcdiIrj'ittr-t.ecvugi-sr.illi"iagzntunrcieacduapa;r,iprm.aiizr;ore.oedi;enurt,-ocups;o,a.,ir,st"ic""i;eniioLiiii-;omai"s"it";rtriipmumli;atanrop,rilnacunlzi;aclctiaitiaiern,izeitesemei*lucine,-i-ettatcicba,"u*l'atrt1a-c"uic.vqr".rmeu.i,t;"a:,;'"Il,t)r;e.aa;",,;"in,'f;pb,;"1tr.a;r"idn;t.ir,ise;"fbo:usro"tintge"cped.tforelc;di"eaa,- Arme pri.nsdrd ctt' uitejie,
Ba in tnmd. i,ndrdznird. q-a sd bate

.Cu marge;ti.Ie pdgine gloate.. . . .1
t. . .
O, musd! rogu-te de ast"d datd.

' Sd.-mi, dai, uiers cu urednice cuuinte,
Ca sd poci,u cinta,cutn inarm'cLtd

! i,g dnimea pur ce asd. nainte
Cdtrd Inimoasa cu uitejie,

Deodatd se aucle un fiopot Fe pdmint .Vredni,c lucru ca Lumea sd.-L.;t.ie.. .l
Un tropot cle copite, poiop
iip'otitor . . . t. . .
,,Spune celui care te trimeasit
.ll?tp:,l:'r,nT,a:lc_u"m1 ualacreliua ndiei este re<lar si pri^ rersit.icalia precum p istC d, irutr - a c e chi, V I a d -V o dd ^ t- d's pun d e :
verbe:
'ioaie, Haracii sint gata, subt aleasd
Incui,etoare; dar a pdtrunde
$SAZI,nSi-.z-cbaiunrruIeiururzplnnl-ebeutdtio,ltidesro-oenp"cl9Jlihe)r,ruauicdurTi_mngl,;"cuit:nb9ll-tad,sd.tpear,eiuolct,tdAlcuiic,ooo'di,tpnjp,iin;t'iiinaairierdiJiuadbei,n*u._nip"rdnsnvdme,innesiitnzoug,btd*,.e,ooyrar-tLer,.reg;iu,.1m....( ulgul
'crL\ZtpirPii:nottze"inz,tia:t!"em;p;ai,c;id;m:;n*tatiletrcinieiil,p,o,issolaia,cei[liaitrt"n;;e"a"t"n;".,af"i fci"o*mJlp,r?ici"a"t'd.,.!ic,'roe"cuit:"a::"b"aflfaiLd.;eizi, Nu ysoate-acalo poftd stritind
lntr-alt chip fd.r' cu sabict in mirL(t.

De sultanttluide dln;i ii. pusd,
Vie sd. ;i-i' ducd, d'e sd tncrede!

Dard. nici tinerii uor de-acusd
De uoie bun(t a lnerge tn obede,

Zicind cd nu patria im'preund
Vreu s-aibd. soarteu: rea s&LL btutd.

EPOPEEA Iar in ci.t e despre a rfte{t Tsersoand.,

TIGANIADA, de Ion Iluclai De/eanu S(t merg sii m(t inchitt' ndlfatei Poarte,
Lfusrl! ce lui Omir odinioard. Spune cd. qtunci c:incl. iepurii in goand

u^L.,nta_$?i imr.liue,siJiVi cbtuirnaihsoomarido,,rnahia, Vor Lua pe ogo.ri! . . . Lupilor tncarte
Mieii uor cla, pesle cd cLtunci d.oard.
2s4
.M-oi i,nchi,na; ktr nu cle-astd. oard!"

{. . . . . . . . . .1

Aceasti operi, strd.biltutd de idei inaintate, cuprin,:le o asprd
ocroimticpdleEt iaui nopperroetiesetstiendurdr,zmndetrot ritmslplioqiarinviaadaasuspar.uiritiafbedurdqa{leig.aTniitlolur,l

255

r,u-Lp,irleo,et,c:e.ienmL/ tc1tcogr."eagncirLat:raoniaoctnir.t6su.e1te'sre.aro1isi.f_l1tilie..cioDozc*mio"ua"lniinccio,eeos,u-".cs'i,uciiitLip,diitiiii'iriir,iu".cqZ,iZidlr,i:,ortfaLritrl,oac1lcdor8uigt0ru0ihu.ti,int.,rtrpiLtncr$e, icidqnr.ersocaeuntmdense'nlptaiircteredizae;citcleeelutdtcdiiftierrnie___ vciciar1c'illl'ri.nrrr:aiaia3dpdicrc.tqtrlitiidorztiiaumeitic^'"alr"eiaiul-anei'bi1spdiptlt'ubi.dd-tizufnMliriddpournlmuici.nudrnatcdoeilittu,iee,no,puhii-mlarvbendurpaonPaiitjsond,nnaruiuatijgtpid.riufnee'rceaataaeepgspdrorcdnpIauipaipm,,eartienvlsuteuriernt'adgiieiinnfataorggunoehctep,jsaiirdrauetioaitdurmniainasznnlncrt;muniducpgiearini.ic-r.tsoanbiiu.suuidaev-rstecedpriDaeenspqd'urnieosdEtrhtuiaeiotoa-ltono-igupb]lteaitse-oitne!upieraqdpaiiErib.v,aortnretrec.ednieectafn1oasersddre.,oceunspnclo-eeirluiAeaditslningsiemcrImnnnc'dndvedcuruloidirdumiindseaun1Rl"zpiat-u,otue',utitaeertiiuarchratrems'n*rsspllori,feuiiiaec,"stilcp,r_ag"p.i,taeqareiieatui.i;iEziisa":i'ntl"eri,i,iiri1ptt"rn*pg:"o,tuapceuc.a"*"ir1r-rn-""snu*"tt"a-".,i"uec6amiui""p"s;ft.iiri";iteut*-"ta".oVa"aai-"ait.tpe"a"atc{:lm.Oa"rolJ.pisluliiDr;iculnu""".a"ailii,E_iicsli;ittTfl;o,fiie!ifei;coeiu.nmeiH#;c-p,usdppa'v*uteiptmeei;liimJirsc;ulq:ss",eee,,-li,'l,
pslipcu(clcpsimcoaicnirrtu-lriionirrempiptnteilirsolie'icuietrPldtcaoaedj.u,aedrvrrcd,euireir.oiieafnsenaolltfuo;anepritaaenpcea,g-ttpiaeariuoltlemiicazljarpioree"zrdiisuepninlpeterdatuaiinnacnooellgaaradudprtuvfurioieierote.iqirripanrn-uapuaimea{acniders.iirep6p'npooiolta'eetdciaa,vanzrsriestriasitreitpee-neoldo,deci:t,.nned.riloipeviiaipnpDelaaasojedsepdemtrrrtardoloEetedoee{pcnaidizr'nugiii,snrneituilaeaiueBisenrnacvbcecleueiulriailiuliedcogier,iirartcarnda'eoi,,jtnesteio,urrdicliudsiindrmloreini{aeebeerubgpi.asiitsn-iicnfetopctmaippert,itteonrnordraritap'iuvp,i.u""rora--tiat8uugcr-.-7taieeri1-n-lr'r.,"i:a.eraqd--'"rFri?o'g-aleiapJrpe.nninnvim.o.ririoled{sag--teruropc"afadiemasn{nrr.iceuirireatedaiuiitinijnel.cemnoten.suud1lOrecaeue-,",r
|'?q!i;?;"1"*5'i1'Jii;*:ikFLacsiclenrprnr?e.'a-si5"ulevt?aA,t-ltl,ocifipltMg"clfiea1Tain*iaTaldnipstui"-ureegedt"Jne:czomta1uirnivariuftcrap1'ezaaacitcldctn"'1iacdiipturei;driro",ngot'sdit"ar,houonrt?,toaeui'corsiantimyricaonuicnilireu:edid:batur:asg,g.ierr,tf-p,eeneee1lolst;car,uei.:,i,suet.,$ncTtaiirapLpeteate,nueoa-rneu*sritxpaannuiclcll"cjcitrotituurgin:ad..o;..epmiarauj"er'f'-p,'toaun";dp;uui.o"if";it-tcrul,;t,ti'po."u_.tp;";u"tcue"L"'.-tgitolt_"op;.jaeert'it;uts'Jr"'"o"oi"ps;r.""iaiire"i_;tinlr''i,ce"is"gJ*r_ie"piaes;to,im]r_ngrr.core:crr"s."iilcirni,arpa"czSo"uu.icaura,..lzs-aetc.la,mletindurdr,eoat-e,"oiile1:si"a"l;i"u.arur.ri.gtei-ieere,i,ui.nini*t"Mcr,_vitsai"'aii,agao*;*ol',u'"rfLJi-sierr,il;o"nbtro;ut'p-"erlnoe"ltrr'iirle;tan'a-.riiia;aii*_l-i-ni;"aa,mro,r*-oi,as'i,mt.i,ir.,'argaua;ctlir"rsi"r,sctna"i.euistccaGemresiilrric.iionmtilr,asaioeercis5tnsduplouaLtp.gsa?rlofceceeuuuispeci,ioJoabns.rj.reecnold__ltaeo;d'ie_l_ir
Par-panghel, voivodul zldtarilor,
iiil'J;.rulff i,,"],",?if""-,l!,t::il:TJ,,;X';:'?ffi
Ero. nalt ;i ghizdau Ia fdptu,rd.,
:t ;;:i*iii#rfi t:]:sudPbo'itppiprvmXtliennnaai,podetonz,ttnVbrpsrdl,brrldrdbnuaiaair--or)lsersuoiamIoirr'uneanmaniedcurnnsrAdvpdodlbnud.tesll,cidnapuaadtJlppnuaiiia'apvilnr.lrlrep'irissucapiaiitrmnaij'Sebpptrrirfo.tnu'rutlial'adruacatieinidra1p-1ftrrtsumerso,atse.aa-rcr-luierrpna.onuleatUmopedli'9niirrl,a;1,,i.-eelrei.:.eniec1ptur(i)iiiduoc-,nzc'an^nec?ao^ijvrU'asnutoriiltlc,'t,qz?eir.,olldse*itu-\t1,r,".bi.Js_Didr.ul"0*reercuBneo:a"uccguidl*,tuni"driri"ri-si"un.ifn_,ol[irp",bep.ial';bti"ipiTit;"nirp"ii,'-"rin:.*iaere:,r.ii;i-l"iit]rJlplrag"tni.g'e-,r,"i.ira"tiJuil-fsi"Iior"r;;r_ni,c'luJt,iir;:ol":r"e.i"li,aanGJ,,'si'.r'-iiil'".A".a'n,'iJ,.qr;ci,,t'*uur,n."'"iuu;,,Ila,_"1o,aiit.n--rlp.rnc1".,ruprq;ri.eiu.teptm"cueiui.iur,siiasa_oorql;t,ope.drttu;uiaaiiab'rri.uienliror"ls"i-.jruic.apirjni;,ipr.d.,ppii;.irud1s,;a;;'oIit\"rt;;nnspAsr(qne;rp"dr;igia;ieaa";ii;n.-in,'.hirtde;nsnfdi1;hgai;roeepurrtl;,sen.o:r,sluersu.,u,1u-cei,dIu"cgp-piido,prip,uanir.epniiec,aslmercgecuripueniae:rr,difzpnl..aaiual.egl,ro(lvotealr"t.siuuiaaieamdoratnreuar.'rczenninrct,abcijvdeeicuroumiriisdaiips,,aiternalr.teia"u,ce,d._a'i-r ci.itdre,t,
Bun ldutar, precr bun
256 La toate faptele cu qnd"surd
Ittrd. de irr,ele mepter ales

Conducdtorul cetei,aurarilor esite

Tanclaler inim,osul de care
Nu cuteza nitneni, sd. se_apuce
A;a era de harnic si, d.e tare

Spun cd nu cuno;tea ni,ce o pysaimd.,

Cd ar fi fost cu dracu unii,_t aefaima.

X.7 * F.lemente de Lcorie literar5 pentru elevi 2ST

I

dmgbeervoaoaeiqnznnuiiTtcuulduaeraeinn''liadtiTaaiiaratmpelsneoaf'dedrrartuecuurneneieircenl.Eiif,.esrteiCsebctmdooesrtgeddcindo!ritsgEioireiensarlnbirb,idef_"asrtiosdtob,adc'.J;,*opt;oet"diar'"dneS"oui.cecc-asdhcapeeui"ia"td,pis-ntltraauiicgcirhoaeii'rpisnnuuiiiir"tsa;ipin"in;rrs,e;,p;trr"uaaccibrofnnudruirinciartiseanve{drridiizld-sj_r_de- (I',Ieicui, lterecunoscindu-I pe Vlad Tepet travestit turceqte Ei cre-
zrind c'5 :ru clat tur.rcii peste ei, linguseste pe pretinrlii tur'cir si amnci
Tandalere, sd_ti fie rusine clomnului muntean vina tuturor relelor ce s-au
O datd a grdi deipre to.ti rd.u in spateie arbatut
,Ji_a te girnfa ca broasca in tdu! ilsupra liganilor); lenea (Giolban cilddrarull propune, si se faci
,r(,nVTulraietsdiiccuhrruioigliidondirmgnuuiilnrctiaeiltr(eu(soalfdrrtu,aierntizStdee(e,a)a;zp,sd,dhuErbpeilurupenieemcrGedaaoi{gtioaguaraercnb(a)di.riesf,aid!e6pqledi ,aecerecteoditrde,e,ppa,'tuuatetnerancici,n,ic('coni
rgcuoallreeafGiarlooarlretedmsct(aadinnssiuvnco6siniunptriuocdurlulgx-nerlci)sja-dtvei-r_ac,iumd1ip'apceuotnoercen"orieadtareurcbr,iuiu,rcru'earrsrri,i'rroootrrrt.i.,noDpdard';ii;onvi-eigo-u.alnaraaru",lnturuiJ,i"a,re'u.gti,eon,- nsindeste rdzboaiele cle cotropire:

...Nebunehdlc.are

Sd scoald ;i dd rdzboi sd (tatd

Asupra hdlor de .preste inare,
Cari n-au udzut mice o dutd
Si pd acei ucide gi stricd.
Cari lui nu i.-au fdcut nimicd. . . ..

SO$p:riu;cn{i,t:nn'e#duc"e_niuYdarcf'u,lcYrua#,dei;nl#' ;rtdieisn,p;ianttdie. . totusi rimine un lag care nu cuteazd as,sderlminend'eap,ieinptfingudrvaiiiltuoiriBloarbu;il
in ,,fuga rusin'oasd('. De
"cgvstdlaeadhpdcta,iu'z'eorcmnauuis,scera'nieeo'lceo(draeal-oceerrdlroe.sreadeftpisenese-to{edelleeceaifundtazabupnfiricrsnlepueebntbrenrddoi(inctcitpaenirpiauriqneiiiu,cneftiiliii.iesnungmt,rpilaeteaer,sntoricderniiduil'uppsorsddftrpixa.igoqr"fIeupciiIedcoi)icn-aetrhu.:toiinrb,rcu,iizD1urairutrsraB,ieapt-e*.gjrrrdthapiobnibrcct.aioinrgntie"ut,;ic;atci;unu;u;bs-v";,iJu,fn;la;u;tltrei;ilail;i*rdl;reu;ns;;nircficJufru.eiiri#;ritouDo:lrJi.raurss_il]ii cautd scdpare

(a,cesta mai bucuros se inchind ,,HdJ"ui mai rdu muntean . . . dec,ft
ciurarului Goleman'() poetul criticd pe acei care n-au incre,dere in
propriul 1or popor.
Boierii, cler-ul si nergustorii nu apar in operd prin personaje in-
clividuaiizate, dar fiecare dintre aceste categorii sociale, sint infdti-
late fdrd menajamente, in adevdra{a lor lumind de pdturi sociale
bLpreaorrat,,aiaFeztlieiogtarugt'dreiue:nTeljuaaufi,rttisVr,niiiIa,acrdodeet,rTsosiepgipiuriener,t;,rsusdicimerhnbiispboueolbaliizzj,uezegdaaazzpdrieefnoqaerifdseiretilnnvepdiaiirlnaatatruuesnlpenciracoaatniloitdeenuasaclpddle.rtoerrdlzai--l
in luptd apligd impotriva dugmanuiui din afara. Ii sint
pCMlldldia.",pirtduduapircruitdroirsneiuuablaiuniudndrt.ure_semoilieimnpcirlplinendctnetLere(u;tiocd-oi.he(ti,rmuuoinie(-r-,'-, 1;o,porului relief calitSli esenliale ca vi,tejia, curajul,
patriotismul,
CN,ASiiiscutueepe{ruliii_eu\hliii..dmpf_duearairditJtiifamacfrdbedr.ddu;.nis sin.ncude(,t.mapinma,deie. p; d lutne, scoase in
clirzc'nia cu care se opune clugmanului, mdiestria cu caie-l invinge.
ll.edestepLind in plpor,,virtut,ea ostdEeasc6((, a Etiut sd-gi apere
njLieca!reas,dcirzl.r-iriba'.esb;intteeegdfaaelriei\/.ilnaIncdetcTaienreptueolqgVtcilaIeIretsu,erpcperriEnetzi,ainvtiaitricinpuedri
iarg actele ae vite-
rr6eJproeatzaateinEdiuisnmdradnzi.-
confinttttLl de idei al operei. Aspra criticd sociald qi satirir
usturdtoare se rrdd limpede in desfdEurarea poemuiui. scriitc,rul ie
Atte figuri se desprinrr ,crin alsaumbiirnloitneni(ai(e.ziApqcinieilsetleaacicpoermontrefeusnetta,azdrdiei taolaptoae'rdfxainpt5lifcidnarliibioifngilroadtloeoilgaeildc,e,ianloseerimaiunsttdoorririucsleui ilp.uiDnirdei
ele, rindurile figanilor. prin unere c]in
autorur satirizeaaa anunr'rite are oamen,ilor curn ar fi:
""r"r*i
paza ostaseascd, degi tiganii erau inanmali), ringugir*n";i?.ulrisrnul Ia critica directd, notele stabile,sc un fel cle comentariu care ampll-
ficd satira Tiganiadei, s,ubliniin'du-i sensuriie re,a1e. Epopeea cu-

258

259

lttpueurpr.lnitinia'lidocieinr, taippmtoea'tpcrcoiuvatrar-iirveava,eesheauexpsprmierrioei.sanpttde-rr.iiiijminspii,oaitmritvipraaontoriirevin;adpsu.a"ir".ir"i.-"f",erii"u-tdn"uai"rnleei si a insti_ pina astSzi ,singui:a realizati). Pr"in ogiin,clilea reali,tatii vre'mii, prin
psiholcgia eroilor si prin zugriivireil culorii iocale, prin prospefi-
ceror pu-. mea limbii si in general prin spiritul sdu popular Tigartiada este o
indemn la operd intru totul origin,atd, izrroritd clin realitiilile epocii. Con{inul.ul

In cinful IX puternicii vremii sint pedepsiti cu chinurile '"ens** inaintat de idei al operei a cle'terminat ;i o formd arti's,ticd reugita"
nice are vielii de Descrierile si mijioacele realiste se intllnesc la tot pasul qi sint fo-
dincol0, toc din- care b;ie;ii ;ii o;r'ripril"" in prezenlarea elementelor supranatur;Lle"
lo'site din plin pini gi

Asipidere pd. d.omni si boieri Tiganiada cuprinde tablouri realiste de m.are intindere. car-e,
aare jupuiesc p(L bietul fdran descriptivl sau narativA, ramin ,rnuitl vretrne intipS-
Iau lu .sine dra.cii m\celari . . . prin folfa lor
rite in mintea ci,titorilor. l)escrierile au un,eori un mare cotorit
Fd"r-e da pentru d,insii o-run ban datoritd nurneroaselor epitete care sporesc pitorescul r-ei'snlui (cle
Hrunindu_i ctt colt crn si in loc de anit pilda tabloul de{i}5rii {iganilor) alteori,
Cu fiere tnult antcn d. ii actapd dinamismul miscdrii ,es,te transnris, aga cin,cl aam,ctivudnzeu:r,t,sepl,rpnrecaibp,iutan,-
denla folo,sirii verbelor.
cum

Afa dupd cum prin Gole,man gi ,Slobozan es,te criticat5 si Tn ce priveste co,m[]o,zi!ia, autor-ul a irnpietit cu multd rniies-
trie cele doud acliuni par-aleie: in,tirnplSriie din tabdra liganirlor si
monarhia despo'tici. cele legate de Parpanghel, folosindu-se cle o serie de epi,soade ne-
cesare pentlu a introcluce cu abilitate protestul fa{d de nedrep-
Atacul scriitoruiui s.e f^din{ddrre'iacpiata si impotriva bisericii Ei a cre* t6{iie ,sociaie ale rrren'nii. Eletlentele sulllritnittllrale capdtd qi eie o
ace,stora sint dezvaiuite cu in-
rului corupt. Ldcornia ;i vaioare simboiicd, intdrincl satit"a socialS.

Orgna.re:

papa uinde darurile sJinte PeripCeolmiileicuclonligduasneiaidnei,r.noBdudmaei EDtee;leuagnituspereununarstfiist'tEiat lnueamqoteruptlauti,.
Pentru gdlbd,rwgi; Iar patriarltul aliturarea unor situa{ii contrastante, precum si o seamd cle alte
Din Vizan! Ie cumpdrd incLinte. mijloa<'e de eluxpnrgeusiiepaprugniniiionr:,hcimonitnriibvueinrdvaiascrleiiatolizrualrueia;iclitfoearitteeioser
im,bind cle-a
Din episcop ptnd. la eclisi,cthul,
forme cle comic a1e Tiganittdei.
Toli, tgi preuind cele cumpdrate
Ce trebuia sd fi,e in dar clnte. O serie cle episoade -saucua,cmelaaninfi acela in care porcii sdlbatici
peste str:dji,
Bu'dai Deleanu este la fe,l cle neindurdtor Eciuintajgums,tailicer,iuag?da-- dau n,5val5 car.e se relateazd incdierarea
liganilor cu cireada cle boi indracifi
reascS. Autorul j.ulidgeacndi,atodreii iv1eorvoe;igtEei 'cdoeruapsefir.rrenea de situa{ii, bogat reprezentat in poe'm -gi videsc un autentic comic
cind necrufdtor minuit cu nrulti mdiestrie.
Astf,el, e'pisodui in care se relateaze pdtr'underea,clracului in mdnds-
snqe-r_l}nlclaihgelauinepitatdodcosmtrcdarbirpacrtuienu.dtnoeaaitnsdesmoapesenireaiangdiniefnmlducndeursratiethoiontdidnertmiit'men.priliaJleupctdd.eipnodpeemea- tire ;i, oarba incdierare a cSlugarilor este introcl'us nu numai pen,tru
creaxea unei situa{ii 'de ridicol buriesc, ci constituie un bun pretext
pentru a face o asprd criticl tagmei calugdresti.
gacsecueenrsaertirjIedeooiaaccnszadedBlitigurdpnildoip.dapoeiotrD'iuuvenall-elcaaoanrllduiunpdpetuasdttier.riiioEintniIsteiemdiusr,etlepian'itornesslitaguruaftlniemciclripedi .audatieouoriigdcsiiraeneudieepip;ir,ootJpgceraeeersseitcseaittneirce,-
Notele umoristice sint de cele mai multe ori mascate cle tonul
serios si grav aI autorului, ceea t'e le spore;rte qi mai mult efectui.
pNreicaegupiu-t iubitorul de drepiate, .,nuntai cle o parte aude(; lfanrclaler,

in trebulile ostiEegti, sfirtuielte oarnenii sir ,se lupte cu
ochii inchisi spre a nll ,se speria cle cdutdtnra infrico;itoare a
cucoLnlolcianoreumtl.pi{toeezriiaa[iragdief;piiionfpdoerrepnire;iriinsaraeraee,pIaiosrpmteisuetticaime'r,aitligegiian.aniltoiuarcr.iriDcnaaotroaesriittrdedr.(nerdaomls,t'abu,isltu(&ri vrajmasului. El c,anie victimd aplicirii propriului
ajunge sd se "isi iurdpslpoucnedceleu,,c;ui
Lratd cu ,,un taur molclovenesc.(, care
doud 'tari dorrezi in frunte'{; Parpanghel fiind silit a se apdra, ajunge

260 2iii

ve"itteen.jeii'rc'oiitee"o.rdaaretdv(i(t.eaz'( ;i ajunge ra concruziir cd si ,",uci{ar lul trun face prin folosirea de noi forrne gra.ma'ticirie. Se gasesc in acearst;i oper:d
"r l,vmi,te1eaagritafeasrEdlnanulstrgonioaem'asieduli(l,p'(t:eterr,a,lsoasojcutnauna-rljiigeueiu,noguiro,npae'olbidpedt"r1;sl,i.iiln,lafeut,ugapanler-osicveraeurcrglbedinee'os9acoisraidzliet,ioc(c'rilteaiontrrcdi.m-ictroucndlmicnienatotrpearfntiie--:
vrt(nccolccgcnibaiceoiartoaeolceueo,mrt.lIl',asejsaiiitpirut'epatvi{Upri.lar;fi.noiasoeareimcstr"e'eearabaieisecoiotpfraiudo';urmJsl.crtisfirlieiuc1ritccimn:zjlr<rr5lcnuoeeiulSa:,etr)p"arcnmriteecnern'uclri.p'iauieoln'se'rrotsrr-s.arltdrlieegete'flruc.:aniulre,zrcirr,.}dtaae]fii.Fcni,;.sr-"il^nprsrilVidabagteencitiit,lcr.a:cri.dyi,etssirns.c-,srpuaiersoittrTnao,sxsditlb]!ni3dc'zipe.rgeatstizahreafi.nep\l-niiu,tnn*eat;rpetofge(;ivIiiAiuri'r8,;tg.aca.ae.cdl:'%!i.aleL,ulomiv.5emi,si,a.lrerafrieaii.opceiia,cr.jiasicilie"oesIonri.irin",enicprreantieiefink-trmgdcdugc"ae-sieaeeail"r"vooztinm.srqini{raicfocgjiineararpitrts.aaagid,suttJcc;Jbaacrirter;rtir,eriii"*urc,r;:itrr.c-tSe,Lrnei;oco,r'r.ss;iipeI"x1i:iittt","pi"'faotrs"cieupui"ii,fijiteilr,J""d":,le:ni.,i:"nr,s,l-r-gl*iii.uL:iA'sno""u"r.;rlla":,-ttlrsizr-,etur.eel.a""'."ttm,".i.,tcrn,r,ap.ieof",Delacd!,oiriptre."cc'neetriiire,eloic;ipsito"ssptnaue"pteptilisiil".rluol.odditelssIreoprq_aind_ean,e-i-, lionat pentr"u ii le caracteriza: Ro,min,clor, Slobozan, Gurili, Gogo-

man etc.

Tigcmiodtt e,ste in'tiia oper'5 literali romAneasca cle mari propor-
lii care se in-rpune prin caracterul sdu i'e:rlist, prin aspra critica socl-

alA a rtrernii sale.

Oy:erra epicd in uet'sttt-i, ttL cx'fiune cotnplerd., rle <t man'e, in-
tinclere ;i lent clesfd;urotd, ltr care participd a.ldturi de un fottrte
mnre numitr de persorutje ;i puteri suplurcfturole pi in care se aglin-
de;te uiola urtui popor cu ccst'tceptiile, credinfele ;i orgctnizorea so-
ciald dintr-un anttntit rnotnent ul istorie.i .sole, .9e nunteste epopee"

Cutrt r_.iu! cle tnttnle printd.uarct, BASMUL CULT

Cittd in pri 1ri nattua se 1ul)cll(,, POVESTEA LUI HARAP ALB, cle tron Cleanga

I ) intr u - ndt[itne ut _nincl p ou cr r o (flagmen't)

Apelrn-, sd varsiL ;i bujde;te

1.ocrl-e ineacir, .sttrpd qi- prduale

$i ttu_i c.c .srr,l oprnas"i,, in cale,

,\;a \llad neinuittsul sd rdpede Amu cicd. era oclatd irttr-o lrtrd un crei, core a.ueu b"ei fer:iari,
Si aL sircLqur.i tte.spdimirttate
I-ri.ngc, taie c.e nahfte ued.e. $i craiul crtela'trtcti aL)e& ull .Jrate mai .r.1are, care er& impdrat tntr-o
aMVleturddl[elia-iarrndn,ip,rdntrraettict;iunsgdeiepiIma(tprtmdartidajl.otucSl,iVditenerpdtdeinranc1tluLgl,cxw:;eferqaotitef'eflercoicolirrain,ituLcluinin,tausmieaanuiuusfrenesatee&..
Srr rpri, rti.sl tt t r n it,,. < tl (r, s I t. it h ct I t,
nu_i
Si uitrtttle rfi,ct_ <.

td"rie
Sd._l conteneascd suw drurn sd.-i fie,
prilejul tt se |ntilni amindoi. Ia,rd, uerii, udicd Jeciorii craiului si fe-
tele impdrcttului, nu. se ud,zuse'glicioclatd, cle ci.ncl et-cnt ei. $i a;a ueni
Rima este a,clesea bogata_ si t-rionrgrevneiorbasadie: ;siuliblsii.;t;a;ntive c'nairr,,.peoaartd.td,r" imprejurarea, de nic'i 0,npdrattLl Verde nu cuna;tea ne.po[ii sdi, nici
'l,tsuimr'5e((prriomper{aiz(dmci;e,,l maestru _'Sesin.r) etc. -- n,u
c,.r'tor.-in-rele crsiztl erwra-potoactemlenlsalole,optenannt-rguin,cedu[.aprdomirint tcuclau"ie, itsrtipcdrrddlii,lcgLisftt"tatillealelt,celttl

__ C,uca,vel, nlo.?'e

srbabDae.sn[a-aotetls';lcrt'ir'ni-uitLIcenuero'inrirmtreiae'isse,,;retrldrdr]7ruunazi''i1edi'cirs!tt:ia'oetlri]lgtniiornaategm]iut),ipsires,dutmcrimruoaieelrciefananmot'pneont.ereciuvm'aoiaelz.aedr1s5,ere,p,erteaeeeingcgmcrospuii'dodin,vlsienrnitrucn,'abi,rtut,rrtiueieii,ni.,ajpin'.'croa"rleiprleiiitmpgurn;arparc;oi#*cr&vnsiee;o"1pi-:;i;peeiut'";'"rfi,i;i"do'lmrr,,eEip;;""e;'oaogpf,t"rnil-lor-ce,r;osiJuu"ilan.;rirro{"r.ti.iiaoJi1glpeieaioirtotrIc,teign**l.i*.rttae.c;Vctioirduoirulraincmciaapr_esa__eei. altd nnrgine. $i gpoi pe uremile acele, tnoi totte !.drile erau btn-
tztiie de rd.zl'saaie grazaue, drumw'ile pe ctpd. ;i pe uscctt erau putjn
cunosct.tte g$i.(tfrodttrpteriminecujdrciiccttae,in.2i tle uceea nu se putea cdldtori. a;a.
zit-trt de ustd"zi. Si cir"r.e a'l2rlcct. & se
de w;or gi
d.uce pe adunc.i intr-o porte o lurrtii, ucleseori dus rdminea X2ind. kt
moarte.

Dar ia sd nu ne clep(trtdnz c'u" Dorbct, ci sd irtcepern tt cl.epdna
firul ,ltouegtii.

2{i2

263

ffit{:;: i",i ipdccanscoe(ie(r:rlruteqnt,e''c?seiinQ-Ar-li,s,tnttu1''actteLenura.,ile'TItnc1rcfausreld,accder,ydci..arintrrroduedp.:ul.fijid,ast.srt,certz:'tidctrcceodtociul.ei'sbiictinorintd-ytomrnrtmtrriuraiinctsunle"rdper.sil'l_i;eaie;.rjLrcse,tcJ:tanr"eyid'lt1rmn"'rel,itdec.itdtz'etpeulidopniitnaop.lts{tadtertt{tnlLiaic_irrnnlcti,t{nwmsiccrnt.ieeedcitao"!'lu-aelrarc;ln,ru,e,aoaionszs'rt(i'ddlti.;ireilLonis,pna-ir,':ssltir'iutie,tr[.et.e",(rie;ut-')dai,la,",ukrcrs,putirr;irnut-re,zi.;t*dc'.(o-;ttc.r"tti-;:d.eri-is;ad,pn'a.crtett_"!;i;qeadrla';ct!ibi.!.rtD";.alrdcot\ar;c'iri;iqcst^i'nnet"rti1ialita,!,zti,i1estrJrtniL,atrctA"{(,yeoL.eeL-C,'"'r:,ti,L,itic.;ilo,ctii"oa_",cirrdbcinL.,Ue,osirrs,kt.dtis,tzi"ire,bclsiiiiane,dnn"oc.o,gzItlf:urLpearceleoacdttoozduiiunouotzqrst,cc}dou:a,didrae_ii l greutS{ile. Agadar, ca in orice basm popular, binele ie'se .,ictorios
jar rdul si cruzimea
tczree,zei-ocrdc.B_eiinsL-)loiit.p.i.n(trceltrdstalteT,ot.tiu.oetr_,aa{ri_.ac.{hIiireaiurinr,.,iu,trtlj,ttisirto.it:'.sfireio_cocaiobtirtti:eiluiii,ciin,ra",r)isre,r,og;'$-a<i;'_,."arL;);_i',"ii.rr;,ipr;,'ui\n"iZ.ueui(i"vr,a_,rbinodrn,zherles)alrdygtcaoheaeats_l..i sint pedepsite.
pldsicvinusroede'tu'rbtrleiuuds.lzrilmonungegilaiiaairnzHtcqj'SeSpeaiclelerf;iearai,rn:pfdimidandue,nuozestpcsiaiisleirbd'a-isrndrrptslaciuetacic'naiertsbettit,meceariehagnzmpl5ecoeeo.embrnislapailrantaieevtambiracaltsao'eeoodsr,rrnricdann{iauuraiuehjleulumcuolpr,oiia,.muercrrIelbadnltcatieiaeafnseiigriscvranenociiucnuruvoiinlresiuloisiiirn,sutt:reofsahdacpiruoasirucerredda.erilateoiltubitsmnnuaireat.lieanutcine.emsitpleTpupspelrreeiauce,erinccfa-rbiiteeoccs'leirnaaieeiij-,-i-l
!.1ft;t;i,ttitrt,e:A"-lsrtoudr'ntftoc,ri'pfr5eirm"criiina,scrirut.tl!ctcoorrictLeititudcrtuetli',.tcdis;"i'ai.:ili,iais''ullcnt-rer"ln,cat.trtrtr:ne" bicittLlLiii'rl'toiuot,t.r't-tLeLr,ii't"]szdsipt"unrat(trimimimpindac_sL
care le dau via!6 si individualitate.
arnmdbcieriieatctleaiiesstnn]ItritlastinoiFcLeureJoaanliec,un.cu'vbtrcrtlfeiisloenrLLrsirptssemdicurainfisa'tcisci.llrmeaeaualrscuritnteiicreirfsdiJcnteci{.aco.l1.berpcrclaiar.urtirpi|us\ledI.{1Arrriihi,n1r.rl"ina'bnr,yi,'i"l,irririe".Iian_ts"pt:iirt;"i-ocr;ti,"'i.pe,nc,.n1to"';pi.,"ir;,t"*-;",r,.n;nes,apoirgc6tcal.ote.tsicco,-rte.u:crn.ir.gestipu.',itaCnaepaalti)rrc.rrlci.aisenpi,:',it-tii.ur'.terrger.l-cre^;iirultcbcln'alrer,u.e,ro.lt,eiFli',iernurrd.simem,tes_.N"Fsauyiaemlrabieiublrieomzuieena,bt.lrrticoueiua._'e.__sri. db!tFrtcdoi.dqaidrJnaarnrt:ite-bi-neruf,Hd',arilAcilluua{ineeapmiris,nadufguoelptrdpsirrlales..inA-srluumiiietlilmlelibaddmai.nlprrisdalacartoueiepihtlrbrnfmiugpAisddit(atuiLeilef}bripleanilardeirc,eipimertoscioeontnediduerciojn,ilceiruitulrlmapieioimpirrlrdroedu'cet.srtl,iv.atitinernoceii4lehlnrinf'boal.ndcaurefmamtetLjcrcalini,ulilietirmanullp.rr-(dra::ao,i.,n'nsricfptcaopleecteuiril.snnrcllmet-ailcarli,ogrr(i'aii,--c,erbjrctoueuaasfcslirltui.lrjnrii,oeinirln,j,trcnl,nifrionlpercl,r.rtaoauureecufrrn;e'iettntncaetc^]edaairi.os,pitncdtaroiieninue-i-i
riIpu'cn'aJaui,llrncjee;'ufiletucie.nca'sarcsiBrgpprdaupeieai''ingrAirs't-i,-i,mamslsHbltvcuuida.i-Henutlirl,,:prHaaadsfgdae,rdaersiaerncurppcaedtAisaaipr.'s'Aiirir'b^rrdefiA,.lu-1ibpc-in.insiridib-eutaj-t'au.ae-pprpt,lc.,i,ior',^"cn-:h:rivrfreteriS..-enac-tr.slriaprtu"srteidsl1eer'i"rnt"'a;rieaitu-;i'"me:Lio"r-;c.,;raii'"ipierlr'*,rii'e,c"rvuii.-rup"irrie".sni;ru,tip1tcot"ens"re;ui,reft.lai"r'i.ctuaitatidliarcueun:r.Lrtt,teia,ipigtiipoiSn.aitr',epei"icptnnuA.;riic-,cieisriu'-acri"utsiuafrLlsii,ea'r-e^iire"sulr"ii.pfe,-ti,tsrrir*crfiu,).iimaeuinpcnrtscerrurg,heiejinceccadeaarrkuif-imtorj:.asounepacepatrrlsfoau-ctiireaneu-ra_iri sdttord,etintcdiaeegasrcuiiidninniane,cvarrdeiutuudzrmssaiuanshidlp-rciis,niaiunsail;ucrcsuir.dsc<Dirccladua.rebcfaaienrpiaebtmuud(rlLinbcindrtcotiuizantbtseutdateintcEcautee,Lrrclsnpaairecialutecrpellpl-,iocsdarcnussldlcil,lai'ldiernet,i
A1rdtlbilstso9unio3teeqftrarioi.zbdtrii.iaedmqs1aeiarsgigsr{aetgctstriS,ir'rtpetqtaiidf_eelcsaleiibened!rdir,li.uru,eutS-.ir,nrI.rrpeln*sstzucs*oeiesphnreuit_ne^aidvv,gdisiottnreniiairitenpnpi,uattsprteasueacudcrreaani-sllse'eip,utar-eftedppceierdv.djairbnureisnestneiendrc,n,qpeei'ge,epcrtpetnet.peahrrevateiPt,goioseeagcferidac,trdoieutlptoruscsndentortectaeGariirrii'cefvscn'ttgacidreedcndeeut5adirsdtaa,roitipiscleutcauiicce,,clnerac,dni,eiesdelsiea,tqv6fsraccul,i,ositaelnsiiiiroetu-ntpiranaapbucimosinrjaceliefru,q,moepioil,riotnueds,paoua,tfctOstl.earllieieb.inrt{n.aHeiaesiir,ln,siat"aanieCds,nillu.nrti{ld,ruoaui..ii.ct--,trbluIleipelpnlviccasztrrAdi{"efeiderndnndragslriztblHeiuscb,devnb,eirait,i.cuuumiescArrcrlrsmaecealialstaladpubee-d;.-
2Ua
9ug.
c,Der-leaasinmtP-toerrulionccruhipnidopsrpeauugalliozarsidrlt'cre'J', upscaopilpteqao,itroHucrlu.au'laepproe.iAinIcLtrri'utscccdearseloepratrabndtdentr,dinfniegusutnir.rarcmapasui ic"au;creetsrotiai;i
me-leSnpoinaustlr.eInzrmneoiidqoi bbiaglnauuitr,ii.dIunqrpnoavneiisltueii
Fdt-Frumos sint in i:as-

rui Harap Al-b- cruzimea

265

psncpctcdtflmcimicoqcooedr{ai-diououuuunabarg-iiriailnbJn"drnsdutqalctrptu.aiduii,li-e6tnnt,plteucuo'idnc,fmqntc,ffeaTgusldcteat"aueelErelcaruuinmrclderismteoesemlrlteepvLziieiplaua-n(;bzai,cuieil(ioin,ninpnoraa,ua{insrcc.uatitra'a,imlceaEu(,eeae,ecnsadsrtupd_liraeaceecs,mlucc,iilurstnncrpiurucaoigdlegaisspnutSctuetpirldraedadajimedelurgHr-dncHigbqfrea'dctisitegiicnaooaiu's?uiiaridsugtnlxinrhtnrepiratrleziumpiesdy'seuca,itryeiso(.trlrbteumdnpidpu,,aeeiaccrnmf-,diiaiAp.dess,a.i.{a,lcssafee,trpircbalIEPdisnbaiiiaunicnflc(ucInc,uuaeoei0iauntrm.upttlldglna..iveFtotijairiiaprHnitiatrilssicgeetuilsIdurtectuousmirlad-trnectlippp,ueoruncr,i.srdupnpedaaricapiupunae-mrtidfrlpl_aomae,erefrgrsaelleeaiosiatxrlrc.dAiueelsecaeg!SepiteHaisDtnjueq,lunreiupbid.tdiaemi,tlllas;l,eoeids.aersInaic,dv,iareiicitcin,,uEndiqileoep;crcicuvclSts.'iraauubarpiobenfh!dtceApcsiiai;etriaim-eadspibdanhintslp'intrbr,erneJeeinmuuraureauav,aqeueg;d-ig,r-lotaitu,^pictiinuedeamtumiristinienufadis-lnuu;rmpafiildsacsa;isin,uiicstpn;.pusn'crittiadal"ei5dneirutidiuisttucirieniHoneflrseappsnghc,anaddsasa,sedaauiiuic,eieupnfrsugcrraiiev:piEpeetumupiurnpnei{upt;serc,irllale,larod:itlaAetus,ctueepsma,rvAoaeattapasoanoisdiilbrsnrsta.tliLisi,tnu-ceeiaat_etden,t-,'re-ii.i gisegte ajutor pretutindeni: in calul sAu ndzdrdvan, in furnici gi
dlincl,an-ur'utai'vodgHsecDoAPerchasiielgamirtbtd,eaeoueipppariacpoe.puAsettn.rsrirrnltr.iadsbvrttou"ucSdcn-urr,ecea'omupjirdieae.eel.psjesu!nrteI'neeinttvsorutdepuoerldsuuuliepltfnmlerSeeu:asdepaimcumeiaiinaiioannlppiuaafnieedsmlsuldcireenciaaliblaiuetm-pirucnneeeldleeuu.tmzmaoriiddtmerniviirlenerdodiimtgtfsbezadtuEideitirtendEdi,n.dddliiuiSrmeue-ii,pl.i-epcIFiIgenda,iperluurliauadcrleulitledumrponasrlauadtuacSgzimi,itc,pinpezclirirornadiriculivvaiisigaej.tapc(.tna.arirgeEulraraeatll albine, in fdpturi ca Ochilii, Pdsdri-Ldfi-Lungild, Gerild, Fl5min-
*eS1ipisfnyiu.mlumai na,,iVii mesriean,rtinpoueasmlatcecniai(bl(f.iiniv,ceacrriestof'caabcreiu.leiDsladuciai vHeesamtreamcp-iaAldltdbdseastecDlianuismaiitn,aec2aiequiii zilS gi Setild. Aceste person'aje cu infd{isdri qi insugili ciudate, cd-
-dlt.geiul,itnre-eIiamFiptn5ael.egtNHllieaiuplnurtaeiiibp,RapcAsoluamqlbcs-eei,umleifilplnepdsrtoerud.pialnnutdv,elaridceerurepegn,tpoiatsssapicetaecdcriatnedossaE1dtlieaitto.adrineduEcnpete6opurcttuuvc6redal.ajiodpefievindc{rdaurl.eciIuuledbaiintnd--, rora li se adaugd in alte basme popuJ.arc Strimb5-Lemne qi Sfarmd-
IGl^unprtoutaciLamululaiuiiHidcaeNaroia;nivptariencAaelgbbsaatilenaadssetepulearrdiljdpin(toTuiptorudmdiaesarieAca,oIliirtmnbe)o,cfEd'atpioeetsutteerira,basnujutulfteaelntsuEtdemielsalbapiarrolaiujaiplnmsietAdnuliibn;. Piatrd, sint intruchipdr:i ale unor fenomene naturalc, hiperbolizate.
Colaboratorii lui Harap Alb sint vigurosi, mucalili, sfdtoqi qi
266 siritori nevoie, clar in pius mai pauutecreivsaup- raoommeenniea;.ti,Eproairi din
1a a fi
basmul Creangi cu toate cd au
lui
niste !5rani simpli, oameni sinceri de
Reali,smul busmului. Cu toate Ei treabd, prietenosi.
cd in bund parte se desfiqoald
, in planul fantasticului, ac{iunea basmului lui Harap Alb este con-
stituitd pe baza unor elemente luate din via{a poporului. Din mo-
clui de compor-tare al personajelor, rezultd cd povestea se inteme-
iazi pe laulpet'acodninflitcretebloinresoEci ilaalue.dIinntareceaasstui pturip{itdqiseasreufplercittodri.adAecseesat

aspecte
i,rclevdr este ilttstrat qi prin atitudinea Spinului fa{d de Harap Alb.
Spinul se comportl ca un stdpin, este crunt, viclean, dispre{uitor
fatd de Harap Alb Ei fald de cei din jur. Diverse sufierinle si ne-
sdrmani sint reclate
cazuri ale oamcnilor prin figurile lr-ri Setil6,

tr*6minzii5, Gerild, care simbolizeazd. setea, foamea, frigul.
in Arnintiri din copildrie, Capra <:u frei iezi, ori alte po-'
Ca Ei poveEti scrise de lon CreangA, 1\ in Poueste.a lui I'Iarap

vestiri Ei
Alb dlpiaolpoogruulludi,incturesuHf'earria:rp!a,Allubptqai,
se reflec.td viala nazuin{ele saie.
Cel care ascultd
tovardgii sii, in
casa de aramA a lui Rog*impirat, are impresia cA asistd la o clis-
cu{ie plind de haz: ,,Numai din pricina voastri am ldcit casa, cdci
pentru mine era numai bund cum era, dal' a;a p6{esti dacd te iei cu
niqte bicisnici. Las'cd n-o pdli el berec.hetul acesta
ldfdili Ei sd huzurili de altAdata. $tii
ci are haz qi asta? Voi sb vd de caldura
iard

eu sd crdp de frig. tsuuund treabd! Sd-mi dau cu liniEtea mea, pen-
tru hatiml nu qtiu cui! Acuqi rzd tirniiesc prin casd, pe rudd, pe
sdmintd. . .((
Cu toate cA e bogatd in intimplir:i drarnatice, Pauestea lui IIa-
ralt 'Alb e stribdtutd de umor, care exprimd de fapt dragostea de
via{d si optimismul poporului. Personajele inzestrate cu urnor opti-
mist sint tocmai Gerild, Setili qi ceilaltj pe care Creangd i-a zugrdvit
r:a pe nigte tirani hftri.
Caracterizarea personajelor este realizntd cu ajutorul multor
mijloace gi au o deosebitd pdtrundere. Aceastd caracterizarc rgzultd
din comportarca in diferite situalii in care se afl5, dirr gindurile pe
care dleinropsoterstrgetEeiledifnizfiecelulglinmcoarraelevoar1beepsce,rsdoinnaajetitluodr.inTeoaatceealocresdteina

jur,
contribuie din plin la reliefarea caraeterului personajelor, mai ales

pdTIctTiaenuorjiolaanslnaurmctcitartueoiiepalerlanpoet.itAerrczisenIpeelfnpbciui.rstreEamroiD-endriateaacie.dn,iigzepdsneaplauienpor-lepetidsssoge.SeoivnnAalmieeandtcsinenitlsntirlteutue-gundubilci-eeoneobarnadluradssobinttmniamiifittnaesudutmtrielfiediuiltunericnlaoiusloratmpei'nruaaiarfn1n:lttsiciiaiclvttcueeatse.uriticreslieuHnaduaigcrpa,bihtlrieeizemaelpiagpcbToattaaarcutAntzealce1a,ic.iuenbnucctcueeocmnelsuneceputfoerlelssaitncdupibtufsbuildinpmiiclaeuuutrcdseisle.e-.- ueste); Ioan Slavioi (Sprima zmeilor, Zi,na zorilor, Doi fetj cu stea
6D'nepfraurntete, )d;eBp.ar$tete)f;dGne.sCcuogDbueclav(Fraantcaecara(Ni,uolruoicduil.ndcraectinuil.u, i,FNuleggelri,niCfde,-
$ind Adaulbda.)pEairualt{iqi. i basme dramatizate, ca Sinziana ;i Pepelea de
Vasile Alecsandri, Coco;ul negru de Victor Eftimiu Ei altele.

lbdrcvsdcpaoioirotaelnaaai-iplfdtsuiiaofpuueec_lmlalutaavnlanrifiriomtaelneeeibaptocc,ppaSasoaimooecstir{vr-rmul.zei.iiour4ia.dmcualzE:..eelsiueic.,Cot,aisrd..AsdcurtiEeeols;pmavbs!rodlsaidtiiVeivtcgeuddolsd]dfrmdorf,egupbiinEporbddeaottsislauuvaicics,ltemilie5iorfescA.rnblvaadtEogie:dutltreuis.e,ma,si-slaLInmtpaaupaotiuetiterbddcn{pauai,,ulladss.dcfps.sa-emceaebipicfnpbearipeitmourucetoxduritn,eaaipounzmIrtvlldec,iaeneirpi,cnencildfuuciauraesdr,iil.golmsncoaiceztaiireeln,uadiinmbmpaerfslaesialbiuS_tiiadmslolltiuueminabmuxiicuo.iprbeteg"sHrormcaiaateiahrarzstiiteist----di,iii SCHITA &

Domnul Goe este una din cele mai reugite schile ale lui I. L. Ca-

ragiaie. Ea ilustreazd in primul rind marea lui putere cle dramati-
zare. Trdsdturiie personajelor ca qi comicul situaliilor rezultd din
a"cfiune, care se desfdqoard repede, provocind un interes ce nu sld-
treEte pina la sfirgitul schi{ei. Din clipa cind apare Goe pe peronul
,gdrii gi pind la sosirea lui la Bucuregti, asistdm la desfSgurarea unui
rnare numdr d,: momente intr-un interval relativ scurt (cere{'ea cu.
insisten{d, ,ca trenul sd vie mai re'pede, 'sosirea, dorinta de a ,sta pe
aml_a- irrngecs,D_acridenuqafi(nro,am',eg,sm(rd,sed,u,nsmretiubdplleaodfaeittoenmpu_cicamudilacsgaui siapgedeaxe-opsfrpruuernrisnezidciaehcmefar.d:(,sf,oi,,nd,loleeasfguiSreleufaaiinb.(atv,uom,l,rnAbauqiritmieisaiptrprooitcadpas.u(dt,-i culoarul vagonului, observalia ,,uritului6( Ei rdspunsul obraznic al
pierderea pdidriei, sosirea conductorului, cererea biletului,
lui Goe,
;amenintarea cu amenda gi coborirea din tren, intervenlia mamei
n'nari, punerea la punct a ,,urltului(( care isi permite sI nu dea drep-
,,halaAl tdite nepo{i ce aret'. mustrarea mamei, revolta bunicii,
tate lui Goe, urietele iui Goe
conlinutul cit qi cind se lovegte cu nasul de clanld, impdcarea lui, noua iegire pe
mijloacele de expresie din pauestea lui culoar, spaima cd ,,s-a prdpbdit bliatulr(, paza ,,pui;orului( de ci-

yerap Alb fac dovada_unei perfecte prelucrdri artistice a unui basm, ',tre L{am'mare Ei oprirea trenului prin tragerea semnalului de alar-
in cei mai autentic spirit popuiar.
In basm intilnim qi vinotrebravegni tsiidleindceirpecatedeaplednnaafriartuolruplouvi:eE,,i|i)i(a,r Amcdes-te pentru. ca ise nu ci,tdm decit momentele ,cele mai insemnate).
ia momente, neasteptat de numeroase pentru cadrul restrins ai
sd nu ne departdq. cu rutrinpaegeeilirisleecahui{sene,emsi nionaptleuarieudimddriaeramabaliatlicrgmeraiEdsai tiaeotinpEgriirsegeaainqtrlideennleluuliuueins. cpuinntcotcmcualmi cinaapnet:-
bdD,dpeiienneanabbqtasarireuss,mnmmc'eredi,nncleueiinnaprc,eoa5aipnd.liucetI'lhavaatedrreeirea(p,r-eea,,amIlucaadcorerndnuoforsaudie,nevbticameitiritreicireilaaedraveipnri;leeatmlsribeitd,iaccpndruoritog:ibe,s,e,pCnaaeiers,rbsreietuidansmmleiiiidddsdnnuiedicn-feeaccrduaiiuccicioia,re,liro.ai
Desf5gurarea acliunii contureazi caracterele ceior trei femei si
scoate in plinS lucomnisnedcinfi!g5ufriareacesnctiraalSf.ealulsucihii{neic-aredfoemmneiulei
cine nu se uitd qi rabdi.(. Ginoleele-g
care apare ca o
sd facl educalia copilului.
Basm.ul cult este o sEtecie a genului epi,c, i,n prozd. sau in uer_
Rezultatele oacaetsitteuid,i,needuscaat!iiir(i(c, ipdriivnitepamrteeraeucitsiutobrulalutui,raiarridinicgoi--
suri, in care utLtorul poueste;te i.ntimpldri,- aitastice puse pe. seama.
u'nor eroi inzestrali cu puteri supranaturale, care uritdresV real,iza.- {ului, provoacd
rea bi,nelui, ;i. adeud,rului. ruirea rapidd a episoadelor, mdiestri,a surprin'de,rii ridicolului lor
OdobIensc:luite(Fraetcui.roarurlodmeaimnlpad.uraml caei lsqctrisnobraoscmLea de'tenmind pre.siunea continui ,a unui haz nestipini.t.
qi alli scriitori: Al. tl
Mihai Emi-
uinatl; Din subtextul umorului se desprinde tilcul mai adinc al unei
nescu (Fdt-Frumos di.n lacrim.d, Cdlin nebuTtul, Cdlin - fite d.in po- realiti{i care dd de gindit. Sldbiciunea vinovattr a p{rinfilor, ingd-

268

plapaatscRugjdotaeidp5atnogiuprnurdarrcsuuin.id{iepcunartindcleuiereusr'{rfti.aeinnalincusp'lir.e]crejleedhl..o'eaei"laPilutami,dso"atiocestae"dbrdapbaiid,nguau(lirrii(Dfnas-eesndcecr.psje-alSolzgdEecaoaronmeadafecridssispirJncdp.neaftaiirfriaeobndi.,oIauon..a-bpirrfmliqdlnsjonuitndnmduGoidriemcdsrocr,igaadodsea_iosarsbcpreeeelircriuudoetta,euEsued.inI,b"lnrnfiaolsGtatdi,sduS-,eqava_lmuiorlmrotue"bood"arcideaciictdatelirau"enn,uadrsC,tersfprdicr,curfiaa,6toc"eiaei'fugrl-apautcrsdruotgeirttEms-oaca.turirudrracxriulltidd,rre;ld_t.eee"enldnvcturim.a;e"-uiaaugirt"ohl,rpanenir;emnriie;lit"a"latidu$."opc;s,"r,-e.lorala"ia,ai-":,cr;-ctr.*ril'pois;eiqed'i;d;tc;r"';"iecit;",a-tilrahsrc:--;':pc,etr,ci;t;o;."tieird-o.""en'piso"";cimsiu":it"i*ldriec.rlpbig.n"iieoabirni"t*a.apnerieailta'trddta,anett.1rertcrerc"iiuiticzeaia-crinernva..siafisurAr,aplttpnrnirdelane.iutoopriroricriseair_irnnlerr.t-*ie- se rezume numai la o prezen- c Foleisind camctelisticile gene-
tare fapticd, fdrd argumentare rale ale tehnicii iurnatistice,
ampli, fdrd comentarii deta-
liate asupra celor relatate din imbinate cu unele particulari-
care sd se desprindd idei si
sentimente. Aceastd categorie td{i ale literaturii, reportajul
cle reportaj se limiteazd in literar imbrd{iEeazd faptele in
principal la lnformarea citito- mod complex, ardtind punc-
tui de vedere al autoruiui, co-
o ru1ui. literar are ca punct mentind gi scolind in evidenld
Reportajul
semnificativul, esenlialul gene-
de ppiericnarfeoltoostirpeuablimcisijtloicaac,eiino*r
sd, neral-uman.
literare si artistice in redarea
conlinutului, depiEeqte hotare- Acesta face qi mai vizibitd di-
ferenla dintre reportajul pu-
1e acesteia. blicistic gi cel literar.

sTlp^dtiLc9^vecihLi,.arlJi^.geseiCr-iorL).p.,:srpi:1aacm?r,jale!.eeibrzr!l".aeaef1-ognjrpurysitmaairii.iltceneepludemsp.arreelsretiaieonnfalornitasrriaTomnt-esjtocerueoulagrozsltltdierdernu,ge_drdiuimsemerftdieircmbe.e_ciGiistb.rucc'ud(sdrM.isepgdlianh.n"etretuttini.zrnmu"edddn-J,eg..d"edid.inrice"iurinaiairc;rur"caaiiinarcna,.at.'ceiil"rr-t,r,e.iiJutz"'c]r.a'tiiiulat,*cimep,eaaia,arpn,raituietrpidmcnr.e,o.trelebmsis'onut._se_s-i a ceAlograuddazr,utreeppoerrtsaojunlallitdeeraaructoonr,stsdauinarseulaptraarecdaroimraeda.iccttudle;si exactit

infor-
ma{ii la fafa locului,, ;i fald de care autorul i;i aratd. punctul sd.u
de utreedzeearescc(tduidtinedi ,;isdsenneti,cmoneunit,engdprip,nrinctor-roneanrtgaurimutenlitraiclie;iamrepatlid,z;;airesad
ne

artisticd.

l-eansuc' hI.itaAai. a Articolul de ziqr zugrdveEfb c R.eportajul literar, deEi redi tot
,aspecte din realitate gi, in sco- realitatea, trezeEte id,ei gi sen-
crealia unor mai fost curtivatd ra noi de tr. A. I;la;;s;ars:rlb"c;;s'ici.ue,zEenn:.taGiirn- pul de a convinge, folo,se,gte timente prin imagini arti,sti,ce,
Bscrdritietoscriu-cvaoiDne. E'R!.adAustpdoztpescshciuta, demonstra[ii logi,ce, apelind la procedeu caracteristio artei Ii-
Neagu, Vasile Rebreanu etc. Nicolae Velea, l,-6nus raliorwmentele cltito,rului.
terare.

I)eci, scopul este unul ssidngcuonrv-ingSa",rndhaerlefierceaproertparjien relateazi
:aspecte din via!5 mijtoace
si urmdresc

REPORTAJUL LITERAR ,diJ'erite"

"ibntttrneCinreicnpedoprvutoat,rj-ulo:ilrdnjuisrdon,ceaiselpirsrete-icr-eqpioscri,ebt"arljiruterl -rlai",,tre: raarrd,titnredbudeieossedboi.piree,rdemxi,st<e]dntlea o Articolul de ziar, apeleazi la Folosirea imaginii artistice ca
demonstrafii logice.
c apeleazi la mijloc de redare a realitSlii,
Reportajul literar
imagini artistice. incadrea,zi reportajul literar in

beletristicd.

c trleportajut jurnalistic sau re- 'tonul, nota informativd, re_ Rolul reportajului literar nu este de a face o expunere exactd,
,pmi osaerrteamajauilfsaapmrutniilceieo, lfaadcepeuzpbiaalrirtc,eicsdutiincmii cenzia qi seaci de intimplSri, ci de a participa direct gi erctiv, de a-Ei spune
'impreund cu editoriarur, foile- ".onic".---'
o pirerea, de a interpreta, de a generaliza, de a scoate in evidentd
tRiveepodrteaj'usrpj#uurn,aerisctiocn, sdtrininsmosa-
valoarea socinl"d gi moral5 a faptiutrui cotidian, atit de ne,insernna,t in

aparenJd.

270 277

;.i-;';;;.:i';,:." :feAaccida:msp"inueutem,ettte'n:ido)sgri'a{n-Illiramzin$taruzi1eagg,fi:ta:ep,uir"nung'nfotdree'oiatrtunear'tmtieecdecrtaeaez'erroinegeuri"pnteuasbri*osdr.:unu:tcc1iriitiet&c.enei1aie^,d.d'j"euasi"-dadrai',nie.dtisp'.nae"Loidranrirnn-aa*elrt"u1urgarur,pveie"eged-rai,p;*r.rri"e:rid.ociz;licui"'rariit,,.ttiu"tiaJ-in""r;Leo.aj,'t.eitars;.ix-io.te9mpisatt-o.udi,cua;crrt.[cegl.rei8rnasiio.cnnrp;siaaen;Raoecbjsnoiet',neeedii,ani;r't''enrieiir-mn.cdt'rrpr;isacrnii'egciitiieani-intrnr,riiirttr"iitniartrelerroruoace,rcrcrerraulacfiaotserrararlii,eis0rpsztlcprieeueitsoeconiaa,rianuastfziipactttirdieeeii,r?e,, ltctearoleena_tsrgerntniagtauetcirnueeadrnariuita,erngeactiniei oargdeEliitnutenellearcuimei{iilroeeainunumatlteuolair.iaiul_Felfr-siumxc.afmoiatraoopetlaeoatsgicenjioaesirceeeuvnciolsvcuiaelmeisnnbtdlrelodee]lpin-zgiueieanncnzeauetlanezclnieriaeeaniafteeuiotlreflieltmtdoluieeriinnure,*a-i
sintetiz'a in'tr-.o imagine unic5, de rnau'e arti, o multime ,cle elemente
aol^iPnN.dltDsnaCctr)saddu.leeeiiieutaltdpinrnatr.m,rtuogaC(ereitcraie'diNcrlctelsnii'Ntuorncita:'stefeRrumc'ir.r'iatzseoourtzpltoeuer,truziDe{bap'pjutariGe,oriupioceutaus'lBv.nrgr.iiotCor'nibtnn,iAtuieeoCneirarntoeeuau'ddcitaegpttorar'aimrnuiraeszssnoce(cti-tdsaucacreufioerimifdiuldu-leusacamlviaefpuia.d.tpaiprrpiia.neci'u'iqirtaGG.dueattromemmtaeeeaxrrrndevacrsrerimirnuepruuneiuaeen.leaensanaerolraartf1tierctAe{ircirrnpi,acaiGfuovr'smetouuiietadihisdc,'aipnarudetenedjr;m-eaTin&aol.iantr,'dxax"nlve-ta-.Jnsrrdiraicpuua,dtis.dtrAtrrataiitraeeti'irra-nlr"ooe"erjuanG""sriseuatt."rmda"sri-fietr"rtr-.puuea*r]-,eipii;aa--velu""ri--ur;suriou;pu-suurriuirnsYinieip*or"eu,'.i;o"i5-iia'^eeu]i4a;-i;trir'ut"ivse"n,t.ti-.irirnc"",il",'iiiiotlule;tpu!lni*.tdaueaor-,ra,"a"io"turths;unze.'rrpIo'oirrJ.reitsrni$aoudzet*dq"ac",t.*aouae,e,uJliiq,ecrtd1rr'l;szuprlLho;ele.ippTi-uer.ureai;aronqiirreia)t"!i""ara,taii,bt!"..ttiiii1cvfdcnpJte.e;,;iiiaesil;[o,n;iipt,bier'ra;utc.;n;;iga;,rrLae.i;..r^pn;.lo*o;;-r'cnirraa;cnr;I.r,a-pi;r\ath"eoi1riuu"c'euiifiiir.;pcrzg'ri'nnr'n"tgi.eeiea.r.ranro.t;vadleeulriur"brIl'fei.c"(rJ'os.asee.aa,p'rta,nr'c.oiuoaaunpopuaaelicunGablTrcnouout,miEiuoticoei,rrnr'lnior.idiietpieoizorncba'beatBeeegieaCrrarraujddoleo"dssu,iuensesgi,,abtsc.ezrrp'ozuau&ariauuraCfciat_r]airr.teriitdiI."e._cer"ia:, geografice, istorice si folclorice:,,Acel munte, ce departe cle tot
ousidtmcnadenendme,uill'pl.tgreeoi.'jei.in'ir1lnrl'girtoemlr)e,odleallcrt:ao,urarrJudstutn_uneacriaipcne-iutrsmiitsmieep'edcp'i,rrnaieuulunemst,iarppet.neeaieernidsgiilepatrfiiee-aennt",ct{nua-cfdaeiamu"nir,pl"'uam,l"bvait-aiipimuumora.durrf-limntpraiit'nntadueiifscin."ifru"ue.tn!i"iutiti;t"uis.el!ut"trtr^lsediid."nl-a"eba.airsraulsciEebnteaesn"g"tf-aei;l".ia,rrr.'.;rr€"Dseila"roeru,-irr:c;.rien"u''.";iiui,ri"1icr",eecrm"t._iitrrrvaaeiin.sil'tpeeas;iilroui"mliouafloeaiuirantrtm'imtetiirnoiraa.eneftnnpuau=le_ir*rl, ziregte indi{indu-se deasupra lumii, e se
reagdnul ,tr.ef lug"nde(. . . .
272 ep/iAtetttet.ocerusrusguerrperainrld, ey\nesmpeircgtianciroelam, adgranmifilcti/;a;mrruL1e,ctauinioa lIern.etc,l ate prin

magnet
rsm.[neaoiunnnlldoasgsdvrtaiuecfh,iOaeslmcLgouewrlnbutfudejrddeet,upcpl.ruoicniutaoepsatierenerEgi,oteebnn,iii:ocfaiasc,ndaLrtre(ierp,pi sbamerrtfaertnrire"i,r,ldrG..si,eioeorl:iirtuBupcloiIclgindzeasp,eaircsertearordriitnz,"feforla,ruaz__-|
pgdmdiaireeniran,zsvedeeit.anrrnPel'oanrggeifsreziacooefaciineoilait.giulledilNcee-es'setpeeddrseieetnvescopcirinransi,nfuet5dni{niin{pEitrr"acnriontoucdoiauflrrpbtueueanellultrieselctmarl,a.oe-pinind'rc'itanerctuee-cesrlifes,iatccicostrlrirtatioacarmreieis,epaa,letaiccsdto.caadclcterieooutiailo,uomlril-,i
capdtd grandozrre tocmai datoriti paralelei dintre destinui riului si
destinul oamenilor- s{i"aps"pirrantaiilluerilloer.sare, infdligat prin su*.
ferinlele, bucuriile tulburd,tor

NUVELA

Nuvela istorici Alerantlru Ld"pu;rtearut publicata de costache
numdr al ,,Da-iei literarecr din anul 1840, ilus-
lrJegruzzi in pr-irrnul_

treazS' in^.chip'Lrl cel mai strdiucit recomiandal.ea pe care Kogdlni-

ceanu o fdcea in Introducliune scrlitorilor, de a se inspira dii tre-

cutul na{ional.

ndapa_eootpfartatnrnri,Tnvgculeae.dqmiAebiinrzobun-aiopteopoeireprrodiurerbeinmrlaeiiirieeine-soadienrsecl_,a,paotfiutrnfii,nvrlsaenpet!a5iiautcurladdmiemecedslzulisemundui-gpeerridalldetietinvira-iitnarlreeeilgu-darbnaoioinlulpuoifaeeapi(rns.tdieemtorpiumaieislipen,nc,oirgiidipeteaoosrdmofmrleauinnsluieaeilvmtuLeididd,p,ipe^,niuintmtpiErtt,dee.--
dled'loerurimaiIezdMunrotvoearllnderenoliieeus,etaoiisralticuolerilicuAcei,atGerazerlaeigsttnotdaurrueuuelluuaeroie,d.:cgdcah. o2eLsa,dta$ngcuuih;vaneenelueNamine"ugeslraudflzeifnzaditceiaandpitmLiuioetprtrou7up0rm7isD2e,u)e.ftuaalt

18 - Elemeate de teorie litelarE p€ntru elevi 273

Scuir-dLpstncmicuaysltsdmoemccra'pulahtr1rsdat"aentlgripaeirit,eedilpi!'mutraprsnlu'u9cteulpileecuzaii,eagt-ugc;d,atlrddiiIransttoas'reeneileheretipteciaditncrzriezn'croolaiuaielasaalobjepnlaerelumvriltopsnnnno'idp,,uldoricneteuafenuutioidsoeilaieo.aimitrnlpnifgvafeam^ita)ipltrtbSairoadlieu,lelaimnua-meeeltpnrcipoloerfisntadal,vnaaagdddadrlci:zftioiaL'rrbt,niimeuieaosudoeclierprd,uuitarrlrrsnrRosrnpucbde-ecpugiieimii_nnouri,cuttrnnooiieainaurrloes-saxrgieiadaactzznuhetntsn,crercrsaima*rducl-erhmotu-e.u-ecvpiiun.igsp;tclualvinlsirF,hozaimddegrareeondreriouiiearNrnlmua.n.rruglfadszdaiafga,ii,t{g.Tzdele'Nd,ee,o,+peE-.iiaaanr,i_ppledlareundodn.oebdioiucelrgtaelviacerasrsiuAun,rruncsfiiptoisaumcen'n"rNcft9peorLieieouioibrazoseudnannuepeeibncazdrasattpiidndt'agoeaaaeiaotceosransrur"ecricapejt.retsufauutru-daeo"eaentvriupezEAcrsrl-uitoouoigzeiit.p""tis,era4niprdti,isad"iat;om,-eadnivlbo:Ttefri,iaura,Ieo;ritespil,mov,na.ndtduutulldlrboide:a.l,rr*tcacrt,urrutt"oroiurrund"d,iit,lb"taep.l.iirdiiiroreeetei-n.eidiinaodaabl.aam"ss"smr-intu,*fletniteoli"i.epi;iiuruutire.a'b;farriu^ienc*"u.;e;cli"ini-oior,ratii,";-rsitieedc,i'rrc.tnl,"r-c#cn-eu*e"sierjolanii;rsairuuitre,nf"-oer;q"i"iieielfi:vt,nnclrindaian^pd"pulde"iptrnrcr.s,ierc]rienieirecliprhnri;eenihpnteiaruili'orniixriss;raapie{ster,saidtiiui.otu,ziz;ifuki;ocunurilcdvaigufEcnodelsalecertoorifiiaesderrinror-lerocrmtoeuduts-sriidnud,uas_erii_.i-ic-,,i---il uind numai cu ci{i moldoueni ce ai pe lingd mfiria-ta, ;i, noi chezeq-
Iuim cd ur"t de pdr nu se ua cldti din capul indlfimii-tale; de-li
i ii;;;;;;if";;ipih,lllQsndlr:igu,di"a:.sdC.nloo.^oduoe1buo1treqrtplmeoaeg1iudttuaupt"aoprrfe:qa.nr1lpioe:iC.:iQrdircatrz:rr,r:peun1l4srea:meeqlot.plialjp,czrieac-ulM.ira=ueC]ase.rmdz-i:cera(prod,,ose,iisa,,dtnmr1ecele:oN(oipbodilae.1,rpnsi-llceaeiiagscioazarpotDigsrtl.ni1s,trnjfttLenrndaia^eirsu.pre-pddnuir.suad:vao.upusrudSziafaiynrpjzIn-iaaLgnusds9eeir.crteda^rrf.eidii.suluiei^ppncar-rdp,iltt.aieuuyieaegi_!e-oaldc.egopitzirtrlflt].toeanoo.ur1roepniptni,benerauEdumvoggdenaisprmorcscidl6ilori.ectuo,,idcne,recscn-talrrauubiueafurMeouvra,tudaifotcnl-iotoafpfeaiciiipn'iudbiennrsaafud,otenOooidrrrtpjtieceooduntiiumrot,ccneansrortlie_pl"iuurlrnopoaadsfiIuvorccmvdriepduanioaoMtii"n,rfanone,lgeeilmdurziec_a.aptaeaes"iue"ellpgoluoupatpp,oin-iplfa,"emnpseuila'er*;ois"rt,sctax,"cscbo;*riislttiit_e-uuJeitl"ipitpalaa;pr'rp"miuift;u;riaet-"iai"idete;q,tn;""serr;"rl,;uti;sc;""ts"d.fi";f;e,;d-;."ea.5eeef;"p"presiedripii*;l"pfieer"",,ia'u"iuosgibtini"t"cnrif-vpndiild."lr;idagOe:nre;uai"eieslc5;aEd.a_sit"Enftfediilpeutursinii;uueesucd"nl;epl,auv,smiurn,gtvrurfdid.e6etaaisone_nerrvct{aeiAruliisai_eidia_l_n__;le,rill fir
nPuaoorria"t.irneSbtpruaicitaiooga;etrime, ,anueaocutenoamrsitdaiin,caparenstlccutigtniloeciiepcivuuicefiecemia,nneidii ;i copii. Vom rdictt
274 no;tri. inere .e-te in
.pe atit de lingiusi-
toare nu putea sd inqele pe inteligentul dormn, care rdspunde ironlc:
,,Lupul pdrul sclfimbd' iat' ndrcLuul bac. 7n ,sfirqit, neizbutind nici

prin aceastd viclen'ie s5-l piardd pe noml domn, perfidul boier i se
supune: ,,Mofoc ii, .sdrutd mtwt usentenea ciinelui cctre in l.oc sd.
li't'tt,sce, linge mina care-l bclte'(.
Vornicul r€apare ca personaj principal in capil,olul al treilea.
In tirnp ce este de fald la mdce[u] boierilor, ca s5-i facd pe plac
stdplnului se sileqte si rid5, deqi sim{ea zburlinclu-i-se pdrul qi dinlii
cldnlSnindu-i in gurd. Cind Ldpugneanu, intrecindu-l in perfidie,
ciluinlitnregbudqirdeacddeazgfudsctuittoabrienerdcsipaunsd,cei:pa,,tM!ad,rriaa-,t,tIr),e o
az asa riie((, N{o{oc'
urmat cu rn&re
tn$elepciune . . . Eu d.e malt aDeem de gind sd sJdtttiesc pre mirict-ta
la aceasta, dar udd cd tnletepciutzea mdtiei tale-r, opu"rri ntai-nainte;
;i ai Jdcut bine cd i-ai, tdi,atc. . . .
Dar cfnd acrernra,erscual pa'udul oveovrensicteualu'cid, multimea rdzvrdtita,sub zidu-
rile palatului
lasitatea lui N{o{oc apare in
toa'td goloiciunea milostiue doamne, nu-i asculta pre nipte
ei:. ,,Dar implord el. Vornic,ul se vaitd, se roagd,
pro;ti, pre ni;te moji,ci(,
ili srnulge bariba gi numai cu greutate lefegii il pot tiri pind la
por{i, ca si-l aevirle norodului pe care il impilase si pe care 11
dispr'Peloupiao.rul. In chipu[ ln care de,scrie reaclia m,ase]or populare
sau in care aoestea sint amirrtite in replicile personajelor, Negruz,zi
dovedeqte o bund inlelegere a realitdfilor istorice gi psihologice pe
care le evoca. Personajele nuvelei vorbesc despre popor ca despre
un factor ce trebuie luat in seamd. Astfel, inci de la inceputul
nuvelei, cind Spancioc intr"eabd pe cu ce uei sdtura
Idcomia scestor cete de pdgini?", Ldpuqneanu ,l,a$i oastea turceascd
r:e-l gfndindu-se
tre, pe noul domn, cel intrebat rdspunde:
insolea banii ldrani,lor pe care-i, jupuifi uoi$. ,,CLL el"terile uoas-

nu, cu Boierii se bucuri
de dornnia cea noui, noteaed scriitorul, pentru cd. ,,Le dd ndd'ejd.ea
cd. uor putea ocupa iard;i posturi ca sd adune auu,[ii din sudoarea
gdranLlorG.

Poporul apare ca personaj colectiv in capitolul If,I, cincl se
produce o miqcare spontand a tirgovelilor.

Dupd inceperea mdcelului in sala de mincare gi in curtea pa-
Ilaatuplouair,.tsalucguilrefiib,oinietririliotirnd,,ubu-srzeul,udisiner6mntoilrt.oindulm'(.aOi ammueltn$ii.
se string
Strigltul

275

csM'nbbteneeaeoitacflnefdes;oilocc;o!tcr(terte-r!dzses-d.ex..lupndnNnsrte(iodmti.gjapdilnear-riduiaaslre!den;!rt-vi.Leuo-!aamltc-tCaenst^aodsiipmt[Eji.ue"giptlMyfl-cuostItosilufraudifsrsiotT.ucacMzyidi!ietnopj!sMaop^ctoef-eCouc,g-Alarposipumlrc"ouerdtetr!r*umdt_;to.im_tc!itr'.ad1^wlals."si!idoi.m,s.-:i;1dii;rprtfa"islu;icioinrdoil!ioelgo-trm^"noraog;c.Nliat.a,"-,.citsE,m_(t,uutre!prniSn-ll-eiLed- Ldpugneanu, al lui Mofoc, al doamnei Rux,andra si al celorlalti bo-
fcteiamlreAi,il,\eTr,rri,aecHdnaaldoisdrsaueu!lfuoLbol0udos_.ideea.ar,pstri(c-ltd5et_ae-s;eptteerriplcaereietjtlurodrr.raitcpoeeproopncrpiarrouucrlrduuali,*u'qtsiaii-dr.aaiitn,l!ap.'ogT! rerdr-iis;gn-iimuclpddaoitimnanmaucluuelsi-.t ieri, al mitropolitului ipocrit.
Caracterul dra,matic a1 episoadelor este accentuat prin folosirea
tdi,s.inticcScro,omnreipcaodl.zizictiinaod.stloamcnp[earurNamleiurgitnriunezd"diemreoum-naepinmutetbereirnnp;itcrin;c;carrp;a;acitrtjee'ii..ai"druerapsm"ura,butiice.ctuulu.-i 'Edialmogeumluoi racabriel reliefeazd caracter-ul personajelor gi frdmintariie lor.

,''nvlticd,tprIlbgL'rcernIIriu.eouuIonnasVIoufSoaigdtIarIvr9mceeeirrriteaprt.bdeeeeunir^rneistuacnguldiermDriler"rl|iiscqurucdidgdu.sjeiio:enapn:n.rsee.,idiulPjln.v.-dru.euvod_mp.bel.naa.i.rieaiiti'rnn"iae,cennroiescs'nBdIliidprdsaacsvlm_dIiirnudoern.ltaratupaootcuamuarenmietdp]:l,rpaolili:snlaaeg4nebeceicno-uriutpamnetiaaittooeumsevdun)esauclsnsci-nreo,aeiciridllelunisoemei,us.sudrumpni.tc^i--nidriprentidalnpsiituramocofRcacusifv.-rid,lrnr-uLoriNpatndi.raiourmuct.reTicnrerrocp{ldrxatciestinEmos,iiuattprieacrprbnurauanze{pLimrileaanodncnaa,nlli.i-lrnacrmsdrtcrua-innltnpeuene;egiotrriEeictu,ei,iismcearaiecnntiet'lreapvamoJlLlnSdaeLuiauicdn,fe,uoane-s,i'dnrtlomrgldauaenraattcdriptoarinrmaoniin:nutvdufermcuineuacliiettneariIe,mga;lva_u"e.daneci,snpi$giiepgl.a.taaeartr!trbaaaiml,telaurepigacareIn,ncioeliec-bIinitnduteInididfe9ceu_iiIorEu.uipoarainipueuEd-lci'ticcergmtCc":!itein'tgsioi,'pu,firioiar-lirafodanoianae'pirf'oa,ctacuapsiidisnse"aeeedia"iciucr."ap";tctic.6".i;tiip",rlr;EdeLt'u;a-a;"(oettDicu.ti;fe,dt.foar'liuaiintl;ii.f?oe-"priieiifl'ai'ipite;in'"mJucnuioic.f;dr;-luaa"cM,-Gcroiii?:;igbrio-r(Jivlalh."ae-t--,-noi"J,iillosIi""ezn"emcaueliirliVLqprelonicobiidauar,a'"piaoiis.ciueoi,nsiotesietrriduocccuiui[riio"t"Eruecrsdittuadnr1na,uiaoartdirmrippi"e4eoeinemtet,cim"irioizar"mnztlcnirdcri.upoerne_bricaon"tuoe-puurlu-dunler"durt,eruunc.a-etitl_e_ii,,ae.r,r,oi.i,d--,i., Tomsa. episordul intrevederii iui Ldpusneanu cu solia iui

Descrierea mai amdnuntiiS este foiositd nurmai in citeva locuri:
doamnei, a tndceluiui si a ospifuiui. in currinte pu-
in prezen'tarea f'o,rfa plasticd de neultrart, esitre, de pild6, zugrdvitd
-{ine, dar de o
petrecerea din curte, in paralel cu coa din palat.
Portretele personajelor ies in er.i,denli macafiiuanliei,sd'dinincrieocpnliicreilae
pinetrrseoncaajeralocrt'e, rdei.nIlud,emsfadsi uproarrtereatrLdlr(adnotaat,imcdneai este relief at cu muitd
finefe gi duiosie.
Limbq si stilul nuuelei. La reugita acestei nuvele contribuie gi
potrivirea desivirsitd dintre intentiile autorului, confinu,tu1 de fapte
.istorice qi folosirea rndiastrd a lirnrbii si stilului.
Scriitorul, cale sus{ine necesit.atea cultivdrii acelei iim,bi care
sqetiegisls-eogtuetiilinze,z,ceacr{aileunveacrhdieEvdi-rnat gura poporului((, face dovad,a c5.
creator. Astfel, timba sa se ba-
zeaz6. pe expresii, proverbe, me,taofore popurlare, este simpld, con-
ccdltuuiaosridmcu.oii6nd,b'nuaicculrauerpiiiuelcilnsdvnedaostred,ao,epidpeuuocsucalutaltioiierpa!eausrselrd(ta.{e;(SM;,f,,istSordopl,o,iaafccaniu,ccvzdiionoifrctidolbuiier;n,tqicotrecluiinhnrdceilleeaeapsrtppeEarreernilcsmv,,upiadcmussletnadanls(nn(uu.,elEgiscixuiunpradrt,re(,assdtoEdiei-i
populare, unele imprummtate din cronici, revin qi in voribire'a lui
vLrddulplitubEsantu"e,pau,n,lm'u(.:u,lg,blianptuteirleile!d{driri(ii,",,,,s,ilnutpaull{iigtirisncthoimrirbdde p5rul, dar ndra-
care treibuie cu-

Stilul lui Negruzzi este gi el concis, adecvat fiecdrei impreju-

ldri.

Prin ideile inaintate care o strdbat, prin marea forl5 realistl
de evocare a trecutului, prin ,mijloace artistice, prin bogd{ia qi
culoarea lirnbii, nliutevrealatuArilientaonads,rture.LEdpaus;ntredulunauesetseted'eunuandisneccorel aq-i
{iile clasice ale
mai bine, fiind rnodelul de urffi&rt pentru m'ulfi scriitori de mai
sdefeviroleEc,Aaitlreriitingatareetcreaoel'osimsurtgpeloacznaiiitlciiedtoiii-fnrseuetrrliruet"evi.reeogAiertce,terdipd'rei.isrfnnioneaepahsreecin,srmteicneasdnrtar{piicnnetelsnrrdiii_nnzridna'rcniicotapur,edirtaraasct;otpeneripaunijstedorlaour_ari*- tirziu (scene istorice de A1. odobescu) sau oferind matenial pentrtr
unele prelucrdri dramatice ('drama lui D. Bolintineanu) etc. In a sa
' Istoria literaturii romi.ne, George cdline,scu susline ci
' veld ,,ar fi d,evenit o aceasti nu-
romAnd ar fi avut in scr"iere celeibrd ca Ei Hamlet, dacd literatura

ajutor prestigir-rl unei limbi unir,"ersales.
Opera aceasta face parte din genul epic Ei se numerite nuueld.

""276

277

Operct epicd in prozd, rtt o acliune cnwtcaLi catemr*dipz!rlov(vtt'e, ,asorauet(tn,utmr)eesutrec Mdre[, in straiul lui bogat, cdlare pe un roib inalt de Lehia,
conflir:t centrar, cu Orlteinnu se aratd in uli{d, urmat de sLujitorii lui tnarmafi. Erau
perso,L,je r:ompr,er
nuueli '
lvIcip'noussniinhtoPaeoNsrIvelsncou,itCcgivo,iialec.i,tMleeIedI,.-ler)e'L.auzSR.m,tpruaoc.oordalpttaraoriofasrvipnelgeieic.iosaadsetlaneoce,ruo's,ii.sletcscBe'tericb..'ta.uni,gtrl'doivtotaie.rine.,afrrdr:fuciundurnepurtliifscpduleeduci,cteD1.roe9espa4rtlaa4lLisvcr$rttteerateen, cfcfNaareinnn;;:ttAarBI.se.d;t;i;nciisu:e,nr,,eeBfocislriocidrczuteueo, rsfMcitcciavauerae-,*. 'mcLzuri uoinici, cu ochii uerzi ;i cu umerii obrajilor ro;couarti ie;i[i
in af'ard. Baierul cot'L lct pod.e! ;i irttt'it cdkn:e in ogradd bi,sericii. Rd-
zd.6ii iL priueau uenind, ridicard capetele, dar ttu-;i, scoaserd custnele.
Orheianu se opri ;i zise c-un fel de nruL{d,mire, rotindu-;i och,ii
{Lsup*ra tuturor celor care erau de fafd:
Bine u-arn. gd"sit, oanten"i buni!
p-riuiIrfei mulf(nnim, boierule . . . litspunse pt'eotul cu bundtute ;i
<'u
bund, fd.cittd un pas inainte. Ceilal[i murmurard" incet
r;aluLctreo .7i priueou cu luan'e-anninte la uech.ittl lor dusman.
d-omnAia[i auzit, oantteni buni, grd.i cleodcttd. cu glas gros ibnoisecrauuln-ul
ROMANUL ' <-'it Torn;ei s-ct petrecut
din lttntea nstn ;i-a uenit
!(trii Aleratr,dru Vod(4 pe cCLr€ rtoi l-arn ojwtat ;i l-om, apdrot . . .
Atn auzit! rdspunse indescft uncl.re;wl Mihu.
N EAMU L \So1MARg\STtr LOR, de Mihail Sadovean,r,r Stie - Acest donut al nostrtu a auzit de toate ctte s-au petrecut aici.
-cd
Ot'lrciul a dat ogteni lui Tont;a, ;tie cd $oLm.dre;tii au dat
XXXV ;i cdpitani de steaguri, Ei cu toate acestea m(ti, In-&nl milostLuit eu
$-am pus cuui,nt s(t ierte toctte . . .
Morfii paruncesc celor uii Rdz(tsii nu rdspunserd. Boierul dintr-o dutd dddu cu ochii de

t. lcpianerie;ctefeuoisaeasdce.euapisctctilyti -"ca!d stbsgdaotsileuuterrtutuiterii,"gddsi.neetro,outtroiea"rbtdo,dir"psh"neeiiJafydtt"zrciiu"iutoia;iuii1toii.n,"aturg"saootfb^ritA,snzret)"roSiscna*"i.ift $ohnnru ;i-nceptt ct ri,de c-o ueselie ciudntd . . .

L..ost,uInn,. cle Ia-,oasCteu?tm, cd.pitane Tudore? ;i dunrneata e;ti aici? Te-ai i,ntors

;i uesti slujitori, gi uine trnt u--eni.FtDoaaqic,rebtaeoileabriunirlneeTs.sd.ec.drntdiiustnnpeeurne.s.;et.eliniin.pttiiltn, irrdezad,.;u;il. mit bucllr, c(tci eu

ffroO.ulrn,

sqit,ireid-bea.r.Vb. ianemsfdrerd- sfiatd . . . grdi Lostun. t_aSearleyna"gdi;n"ir.ap;e""c;a;l ;i_;i mtn_ grdi -pop[)aynmvnusl[Tdemwit;t[i;i ua ajuta pentru tot binele ce-l uei face . . .
intilne;te, mo;neagul ar rnai fi
- . se uiti ta urii qi spus ceuct dcrcd. priuirea

cap M- ihCu.iudat lucru, ;i f oarte d"e mirare! . . . morrnrti cldtinind, dirt aprigd. a lui. $oimaru nu i-ar Ji inghe{at uorbcr pe buze.
Bdtrinii ajung o urenl,e rea, ;opti o;teanul Ia urechea lui
Mihu-, nim;ica,;i ca ;i copiii nu se pricep s-a;tepte!
cind rru i,n,teleg sprincenele ;i-;i intosrse o ureche cdtr6 bo-
' Mihu i;i i,ncruntd
zdbsamtiiarcreduicdnierdp;aiPinl.ieussoi.crtcIod_oatiuoclbooshioieinipfi'utPeuadounrar"itdbnrepdz;pptu.ce.dadrih.dCo"rruicernpu'u-aie(nue_raabrfnuoirnicteanae'iriedilet,ue.auriaentspicscenroteriiog;tit'ttniia;s'ttpi.ti'uier;pp(ri'atrepziupioa_mTiiep*udisddiip-ilopa-r;eruuti;imiSft"Jeo;n"bmii;;mud;;e;l;.i;nidi'n;r;iu:iirr:os"spcrtrsdtredfdcadcicjruuadonut.ep,dsasiaidid_ii_ ier.

bund-tatEe ugiumd itrorgd,spglodstpiliodpnernilotrru, zise cu um.i,lin[d Orheianu, aDeli
toatc ostenelile mele . . . Dali-mi,
rnie, dse bunduoie ntos,ia uoastrd, r:d."ci ew tni-am pus obrpzul
'pentru uoi ;i, u-atn cerut iartttrea de -ltt
Vodd. . . .

Ai auzitT ti gopti cu aarecore ingrijorare Rdzdgii deodatd se pri.uird infiora$i gi.-apoi incepurd, sd se frd-
Vine-Io boierul Strojrc .-. .- unchie;ul rninte. Acuma pricepeau risul cel bun aI Orheianului.
sfatul nostru Mihu_

- Da, rd,spunse Tudor. Sd a;teptdm! tmldd-iereNum-moailerddsepgukntdseblioineir,unlf.ica, oameni buni? lntrebd, cu aceeapi

.t, Iot

Lt

279

dpurimn'dn-reeeactpauttdnne,jubcccleetrcieiartnudraec;'tlci,uinjpt;ureettb.ttatdrtneMti?ialrtu,stcitizpriin,Iiittt-alrit"t'-iii"or'"pi\trnirirceistigargciet_rti,i, $i-n(tlfind a doua oar(t sabia, rdcni a;a de cttt'rtpiit, i,ncit ntazurii
fbouosoite*strB---u-ut--r-(ltNttiat,:ctC5rureyicieenin,cuits;Loeiidel-itirmnndmcucomeeetqiit-;rdidcus,ile'ursrdr.;eener.Jrsrt'Csarditrnrirc_.nrdeeaidtsim.inneeipl?')nfziuuitLi.tarn.(!lnLirs.p,etn,e.'r',eti. untrzz.:ueuedirr."unisp,ts!ibti-tiia.tiF-nan.tterse-ttitmleTainezlr?trirrlz,eeceilpEoipciiie-rtnis?pnuras:s,,er.'t"ertc;i-E':iiiLe;.(rtr'ai,a';itt"poo1;;o:tu"IZi1itnd'gijLl.!eeer.n'oDrrcior'sa!aid.c,t:"it" i,nJric:o;ali, srnutir(t fri.iele ;i se ndpustird Xte poart(r,.

$oinlaru Jd.cu iLai pa;i si grdi: flrletullui, I'udor era a chemtu'e. Pe uli{ele satultti, ditt Ripa din
,,s.Adios.Csurrilplifdbe.ilsese.erLiroi:eiipsruieerdnreeipameizbnirudfl"rzuit{oni t{eiinfldduu.cclidi[w1.iidt Spdoienimdc(dttprlee(t1sstttairltroL|cr c,caidlnzltdl,uricr,t(ntcptdLit.asand;utbeliuiplie.-
-- B^oierttle, erL nu tr:^nlileo! tirtd. Iar" il. priueau trcanturile lui cum. c:-o mind
Lqu&cIano-suk.tu,Lrpth-trtsaeonp!neuctinqltebe!ienuAnr?asumtA-cfneitsj-[liteo.(ptlcoezeuaiglnlani?'uelumostsintinprtrri,c(guutud.inc'e,istnSisitttrt:enrLaLulmueiniiut'icLcsQlnleerudl-cuazipnl[titrieuiuizoanaissncttutddrrunzudiuz-rtsnl.o({istn.i.inrt'ti.std*nid,j.:i-t.cnigesIatieuatdcnDbe.arejcanu(ieri{ciziglieecLet;tl*.t:f ;tsruep$uol.itnqareruu lingd piotra de trage
.de barbd al baierului 5i-i leapdclit mor-
Tuusgbcrsdeouiiurrcnizeurt:dpliurnBu-td-au-iinleortgngututpitaud,BoeA'lD.nteznrugrougtua?uw^iia.illeizplep?IiprlNreurauu!ooueH!itnul,,rleuesdedaiAnn,taa,.i,!sntrpctsootpdceMeidltrnudu,r,m-isr."(.cgnpct(ntmoiud-ifA*unsenln_ouictt.il;stus.irnie,tti,uroi.rticcl,-i!d?c.tartitLisid,l'nEts\it_nndc|ieri:Jf-udt:iae'nrt!:.turi.iii{pe_neyum-n-:triec,u,eatmiaeubecsilundciitnrruneat'_uauiaai,nlnt;coimilmatmiu;ptecenpflmr'lbdrcL,uriS'i{,iiameuetiinroce-uieslianri,dinnosb"1pictccartci.ianle!iftap*riingpcuui-I!aon"let.ilaaiuditL(acta-t.tr)iir(relaoig,ta.e-epr",mziiMsiii.tneie'r;.zc-iielia-e"!t"tLi'nzizpiriraiiei"uu-fto;rtt":rr"auatriuitiri[it,u.ouituim,c.ircih..,erpeoiirlcic"'oietttuiaatczr.-oirturu*,errtt,_t-i.. 'ntinf, pe c(rre ct'{L insetnnat nutnele lui
gis$$yqi-eLo?uloegoam!I-zir;eruibsi.rnpuu,siuicitd;'lntbijeiienntrlreidudac,idicpcnot(eurlt,rdrtltae-roo$cszp.uioaamiqilmnniti,nreuai",rnir-neitrieisi;b.greiun1Tizrirtecd'eoop,iziwruea!gczuaonu-ilimi.fTbldudidnal.i,eentomep.rgeku.pa"r.eect siatsqtrertumdepi.w^apui.tli-nisnis,icit'a"tdoiian-nss"tutepetb*,cc.ulsueotctoreusbtuzii,debip, (tbrtm:rirrz?rairst-,--e 'trtor'{iilui... lonasctt, ;i anul cumpl.it al
sbt.uaersb-ereaDipntaetcrrza-ooi stcitcaealirapasnd,cu,drcgpuitrandatu.sc-d_ehrsi..n-eimitr.asa-aruiubcndnuofn,aioArgqctituecgnaucui i.oroicbluuraui zdbiunzraru'tcrrcdural"iindpi.utetiiifiui-|norpe:rla.iiimso"uaruhrseiflcieiearfrnliuumuit,*,-,.
.r{l,.ieenildll.fuupg'dlrdin.ssri:iettnnctoll'.etsi csTuunt.litcttsleeuctoseacid,rdcini6tliiu-trtretai[uijitit,pti'atl'rtstncdilrodsra.ilsn"!tiepri1on'apLop;aolt.\:[;x;Lp,i,s'riepIeMu upliorpgtdue".nttdui,;l
280
spre nlozut"i ;i spre curtea boiereasr:r|. urni ditt Ir.;{', .sc. apropie cle
'boierI,niLuprnr'Liud,i scoctsc domol con-
munte.i unche;ul hliltu se stnqe., i,si

t:ntn zilc'.ecL irt, bctlto-i cie
t6.;w! clitt sprc.fe ,sl iL cLgezd czt, cirijfx peste piept ;i pesle {ala.
Se-ntctcn'se apoi, Ict ceil,alg'i ;i cuuintit cLL ,roce rdqusitd parcd
,:J"e trudd:

:;i e-t!rasrpSr$edo-lictniuerw,^rttueecltihsbnionci,enlureuszel"eutdti!.i,nIztrb-oirdintpines*ncLua'Ezuct'di,ldiriin'itn.etooc,Lirnste(rtdri"taitttd. cct

loc
.;i inrepurd a-i bc;l.e ;i a-i ttlia pind tc-i ntu"uir(t in ictzul Rdututui.
Si treturd, mo.i tleparte ,si se oprird ctt c'rtii in, rd,u,tflet gretL la curtea
,boie,reoscd.
Aici e
S- -o ctitiztt,rtia ciu.;tnanultti! zise Soinraru. cn"dtincl ct, so-
risipitn
,bia. ;i s-o diun. uintului!

Ludno si cu clontnifa lui, inspdirnitLtn[i de ttect;tcptota nduald,
iesird. in priduor, coborird scdrile. Apoi,, u(tzirtct sdbii sclipind spre
ei se r(tsucird cct slL scape ittcldrdt. Fetneia lipr1 cu glcts sfredelitor
;i ttscu[it, Laa]tul trase paltL. Fldc(tii ttdudlir(t &supro. lor. Dur Soi-
"?tLal tL se repezise ;i acoperi pe Magclu c'ri snbla.
C- ittFdrac[ei.Iiolcr,ltni uscuctridaesefi!ritstirrixglt(ittrleLlL. , r:l z.isc qi[iind celor cdzuf,i in

.gcrturt,'lti:
Scl"tlct[i, tuali-ud caii'.7i plet'a{i" Vti uor intoudrd.;i oameni
":Ie-oi tnei pi,nd.-n tirq lu Soroccrl
[)ar nutnai McLningtctlucltb-itttrnalerLeeagelcut.iE, rcaliinttloltctliiitrwsltcilt"lrosuseinec:sccr.:.cl$e i{icalirnii,meia-
ttia-i stdpinitii,
pritepu o prcn'Le de cLdeudr, ;i gen&ct ctt trti.inile Iu titnple, 2I priuea
tu groazd gi sc ldscr. dusd de sultsuoli de {l(tt'itii r'(tzdSilor.
xiuniiit,tu;ni cdi.dpduorfuont:cicr$"uo"imlii adte'ulasdMsu-racdteunci.(tc;uI tsni.unigrlwn"cecule dc paie ;i tr1-
tntns ltti. S-su

287

zbaltut $i s-ou t"dsucit fldcdrile toatd niona-pptaetar.u$p-oitrp[<i,t;tiunpciitnpi eluunt.imtdct mSregti, se preface cd nu-l cunoagtc, il umile;te in fata. polonezilor
rdzd;ilor s-o ddrtrne;l s-o imprd;tie Oleucr,ral-iithbtieendiid'aeenuzpub-o,.i locTdnuuisetd"pzoirierlq!is.cielnTecnvuhu,dainso!,.6rinPtecorsaiaetretaceerlneficliiaurssnd$p,oi iosoreicnmlulS'idtensldccseltlcui.cujbainlatlrlcteellfuaebirocgtSoire:ierrsruu-dqtlaa-tS;.ei tErusosdittie-eel

acacmm'apoulaipnasli!zEri.i;i(i,trnspnpJeieeiiuinpnccunrdi(luuinrccpe'fmuuleaerrqrtucienlafe(edcrt;,"uaior,sstdnn;eitdnseiltreo{nreisoe'nini,rcseieleicanfrl;rdndi,ceru;nigitlanpriuotindnolrc-mgciLelizoit$;ndariroitretieitnnad,ptseb(uaeaLrld,smrpt"iurszi.cdpdiitnr.r,naauirnbi,ti,;(iilliLu"sit.unrdisnc-souieli,siaiaetemscabupuludrleiubt.cdepgolttreutiiuprlsl'ieqsa-ii ,sr'huefc,qr''uinl Mlai,t1duafruf"io" rtioi tiucrbei-riisi ,ntiui-nl sldbcsc'. Ajuns 1aa-i$doeimscdhr'ied$etio, cuhnii-.
puiinfa pe'nrt1u
spa*ntiou'p.,tea-pl ecnlettreurm|eisntaabpiLeirTe:ur ddorrespdtur|'SilzobIurn'ie1z'eu1cii1coler'r,ecalintastalltu.i^lnsdfeuluEli
un tle .t (rl(t ;t Li a std"pinir e o Or lreionului( . .acesta Tudor va da un nou dens vie{ii sale

sbfaoapi.tleaeRrimiotsrmetoo,anraincvsueinil ccNalliienusa.pgtmi;ra"injuriepnlauus]lo&cbi{lnoooivmtierileneriisEmettiiiiljilcoujrrei, (f$1iuntgiett1erf56d)nsiiinnTafoic.m{uoins;naoefr.al"icIz)btiuopo'"iedrsriuer,prcllilaueigrn.eoc"li"-er Op,eri epici in pt'ozd, Necnnttl Sttitt'tdt'e':;tilo?' a1'c o acfiune mult
n1ai c,ezvoltata decit o nuveli. viala pt'esona3elor e prezcnt'atd pe
niti. ,o perio,add mai indelungata. Compiexitatea arc{iunii rezulta din pe-
r.ipefii1e pr"in care ,trece Tudot', ciin zugrivirea ciiferitelor rneclii so-
ci,ale (r'5zeqii, iroicrii, c].urtea domncasca, t:rbi13 oEtc'ni19r' 1ui Tonl-
Acesta este fonclul pe care str.iioveanu po'este;te o serie cle sa, polonezii cu felul 1or de rriafa etc.). xientrtul sointfu'e;tilo?' gu-
fapte drarnati,ce din si lup'ta l'dzeqlior rlin $oimdregti in in-.
frrtntarea cu boier"ul S_hvi'oailea prinde deci un Vast toaPb'elo'reulictel,iln''avLeia, taacilrioupnotrt-uehrsr'ilenuonslittraur.h'CAucetoaast'tai
Olheianu.
b$duoopiiemdruSidmcnuribesuiiti.qieigtccia,tluricnel aatrrroebemtciataddnplliuioetalisuncitiiiecnieljeuabvuiCot,reiooti,rmrnszdus6aiciluaueiisndtSseracusTinm.unudaorlerp:r$rloilbuimeigaSiertuei ,fadrn'idnzTeocpmarscrulzi.na" conlpiexitatea acestei
arni,tate de ,aclir:ne rezult,i din putel'nicui conflic:t social din'fre rize:ii
-i boieli.
Episoarlele se succeicl astlel inc'it c][uc l;r intensific'area conflic-
in evidenta atit ideea olterei. cit li cralacterele perso-
Mtsiaspr1eaeeiazncgsaienitPdrsirtiuucfia,rolmnimiass-ne-tipimsgnsrecidaiunforipfectrilirec"invuutiteadvuRdboaldebioirllaaeonueiejioiuseurdvanuTrneSiugui,uelccscuisiiitotrlinrize.hroiavricRnoticaaeae.upnluz.suiotisn^olertme]erhiemnasre,pcn'iriTlac.r.aiecuanrFudBuz;drrnac.uocdr;c.l.mi'iri.aiAscdgicesucnsoeieesaeipsiibceetdleaa.larovntueilitnemrspupiurcesi:e-glpre1iiu1notacenogl$noeerdoiilissiLcpmpipadeorarirreernaffeteieeis,sips,cn,aaetciiit.; tglui Ei scot rdze;ilor qi ai cApitranului Tuclor $oin-riu'tt
najelor. Ur:a clin sufLetul
rcr"nr6eaz$l.iq,ceidEpiienbmoeiaepsliusuolraddueclle1rasizf1db\;{uur-rnrdlgitleiiiinai iccrnfaipuponittiati".ivgT.r)cutbsemotlsi5eenlbuiiittlluciilletteimcniosloaitsat't.tceAicndurt'r:mer-
infruntarea se clezlSnluie cu toati for'!.lr, I)e fapt, acestl este punc'tul

lulminanl a1 iu'!iunii.

i.-a f^oAsjtunuscislades.ob'imoier.reusltiS, tTrouicelocr1ea1flaal\dIuergtaenuin. chiul sdu Nlihu, ca tatdl T,a clesfi;urarea actiunii i3u pat.t,e un nnmiir ntare cle pet'sonltje:
Stroie orheiar-ru si I'irica s.l ilpucaserd clrunlul poloniei, in pi.i- ..rpal flguri cle r'[zegi, cle o;teni, de boieri, slc:rhtici, c1o'mtli etc. l\lo-

begie aJdturi cle cloan-rna Eii*ibeta [\Iovi]d ;i cifiva b,oieri. r,lul cle compo-ttat'e a pclscln'aje.1ot' pt'ecurn si il'asatul'ilc mol'ttlt-
idupmptnrrelae.emtcs'i"tl'treitnedvs:o'ldrricueacteeifpaglnlMteeoeisc.astiouxctgPue{rhi-;.raciribigllanAeumcurtisl.irtaicecsI.r)uliteunauAai'citrIcitilto,nlececosidtile'rneor'seis,:'cteacritl.r''eerrst(puatt'-arcgeotli|leron:iperlolrtruurvsituslrursarmlianIlfi:\senuefrpaerebdimolgritzivridet.driguracilinrmia,isencssvlasaueeiadbltdi,Ineec,pcoaclielorrece{ugirln.hemncrcfi"caziaurizeabrpectprdsalstJieci-nuaiocia;proipci-unsolIpenlg,f-lrei-o,rIi$ecczrantlaLbieri'e,zltusaicuanoei'drpiil-aie.toei-.:-,, .:.rle lrce,stora con'lribuic ia recollstitui,rea mirlulioarsir ;r vielii e'poc'ii.
sub toate aspectele sale. Prin glui)trrea pcrsonljelor se realizeazi
':;i lelafiile antagonic'e diiltre celc doud c'la:;e.
Caracterizureo personaielor. Pelsonajul ilrincipal este Tudor
,1$aoli!rinradruze-si oqtean vite'az, dornic de a oblinc dlept':-rte penh'u cei-
djn rinclul cfrolra 5-a r:idicat. Pentt,u act-:tsti iclce rrer
sac].ifica qi iubirea peretlu \,Iagda. Apare indr'azne! de;i cumlpitat,
ciepr.ins cu megtegugul ar"meior, iniutos qi m,ai alesirotarit qi ener-
,lguipct.epierrdazteruqilToormimrspao"tsritveirubnoioe,rrunluciledme ala.'el\iilusrpgreanv'id. . Este exponerltul

282 z6.t

dvntslSdiarou!tezria-faiop-lb.e;jitstMueyateAinunmtgergololqe.eirlohpubE'mndleeoisohiugtarBremluauntiizdtrdunua,neoi.nocrrsfroaxiri'nij,p'pzoidu:eecrz,itllqrrooubiotepaafolcirngtereiireetinil.idn.,rlta,aNacg$dciteeuoteacinviu-r,leoerimnrnstiriaacd'ardoteetrsudeur;,.e,igsp'cuatertrice,i.."erqivfisioae"Titcosma,uettmecisoitt'guoecoriarali"teu*tr$;s-eorjl;uiepri,pn;rir';es;ceiu;-lune;,".irt;i'rut.a*ouc'cqlnaeeMar;ulv"aca*a,t5u,irirec*<tbrcf.zierrroe.zicecaiiupeiiut-n_-.ri. curge la unele ar"haisme precum ;i la ur-rele expresii frecvente irr
cdirauuelm.uriiiinc,blcudoaedpulne'ett-ataciesltatmseeivi:ni\i5rttc-ciaube'iotrren"gni"$.deaeiurnrsdcsmitl-a.ee"av"cdtoraraa,eitojar,letrTu.cl uilvoarTeiiproenoa,airnr*,ee-pir"ras*ipneaiitn;etrn"a.t"tdp,e,idr,rve:.d;-i;aviicr,rfj1'qia.r.la-'glearoljJnlslq-rrtrrie'tr"i_a'ril.rrrt;ruulier,d."im"rooilrorJ._siiE"eitrs-{tselef
iztptbna,niuemlioitireerriads-epzootjDoqreS\ei'nmamiIita.acnarrmaneguoDjoeudiaicineel,am1ed-osvumi,Oaeiibgrntnaoerpirigglathi'm,lfmAmuprieeanrreneicildetia,r,anaifidnolifattaeIieeeuaseacctdlccsurtrcieduiaeaorniasnaniz'cmnirtesetueal-atri;cpp.motifcidteiu*ger"iiorl.i$*rsuirccu,spiomoosdr6np.aantri."iNruracirsiiet-lbjeeii-ueirurl,q-io"prmefdJ-fnaerjer-euoi=:mc"{nu,mriftl,,irunfur,t$rraulrpliioeniaulntihaeciflmcaur.r.il.iiddci"ib[vuplzlrrseiiine6cne"i suir;"etauieidt.;i"ia;tr!l;pRmo.,i'iiraiptrr.elani,'ra;irpiiti.i"p,enle;rurse#,gutinzpitalti,uuni;einct[,mfattlltdieend;cdtr;osinorstcsa"imiecoptddraensiu"ece_-* opera cronicarilor.
it"nJ,trfy.dr-L[9OiL;,atr!at,re,s':tu,fae:rs,Ll1ptct:e(i:Iec"r(t?etc1re(bclaoeugficemLutetetL,tprceitcltiAtnainiruntciniapndyr.toeitmzruedru,esriren,dn.seupo,rrmpo:ieeezrstdsit.,eoun.t-r,a"iu"ojJeno"la"p{nrr.a"i.ncr"l;iutcenater.oetcnosenilnrt_.t-.
stcld\,aeilanolm,etdvuii.slccm'ettogdosen-trdr.isipg.c'itunrApucztraceci-lrilfunaiaiuintlrenraropt*cl.mlhaigrsi,anlejeennn..icuntelorr'sulanaeeilli.stcrusipfenelii,.rrac.rc*rDu.ltnLuupetp"itrsdu'r:;ri;,n$i"nsiolic,ulitijinrovplaJtoredr.ieire-e;ma;so;f;ir.rla1rruiop;ip"m;rttr-'e,;raupitJoio-licrt'r-er?.i'neiotp;"srnt.leer;u";.dir;,loe:,im;:r;*r's.;;a,a";,,;u_i-nr:i. Dupd tematica pe care o abordeazd romaneie mai port, fi: str-
eectteivcaqo.letliu; -liisetiocreiicn,te;dp-osgihlaionsldoeegmsiceceniv-i-alrfleacaimsnoudcluiaei bt$aoolriidimeidnarzterd,-suatinlnoaralinszuaaumsFittdra,rm,itlioolomrresJuncftlleear-Ii
lilili"iir.";,;;;t;#;;';atantietcatrolrntivouorne'rNrdessnaafeleiizrnia.dienaficituillnieaetnncpesaeera'ciclnse'eiaceiiststovastcrerri:maued.illnmou.err*iusi.bi.ec,iDn^,i'i'aceraeeu,tcrd.iuusraatcp*dru"'*onin"riilpztte-auaiarsl.i"u"airf,iolje"i-in,r",rnt^rii.rl;t,ni1"rcrii,e.'cm,r,i,ierc"uNo-anepmnce"in(e.le(n*n,"utidra"ae:usr"si,o1it,ociosnrratiruedurrrcirrai:ends.-e-e-".
Cel dintii roman din literatura noastrd este romanul Ciocoii
284 uechi ;i noi, de Nicolae Filimon. Are un put,ernic f ourd de criticd, socia-

15. Este un roman realis,t. Prin romanele Viafa La lard 1i T(trwse Sc'cttiu,

i)uiliu Zamfirescu dezvoltd rornanul romAnesc. Vor pu'blic? rorlrlsrlei
Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Gala Gaiaction, N. l). Coce:r.,
Ga;mit Pef,rescu, Cezar Petrescu, Ion Agirbiceantl, Ifortensia Papa-
da't-Bengescu etc., iar dintre reprezentanlii de searni ai romanului
contemporan ii amintim pe Zaharta Stancu, l4,arin Preda, D. R"

Fopescu, Attgustin Buzura g.a.

GENUL DRAMATIC SPECIILE GENULUI DRAMATIC

TRASATURILE CARACTERISTICE 5I SUBDIVIZIUNILE GENULUI Tragedia, drarna qi come'dia sint speciile fund'aunentale ale genu-
- DRAMATIC
Iui dramatic. Ele sint inspirate din divcrse aspecte ale vielii ome-
apmd!vcdl:tlit)iiareiet-iet^reeaeeaia"ra',ctctcb{rtlreaiiaiaeueieindutGtssppateiedeidspeteedncimr_phbfreoenatdeaseniesrrpmu,naoelrcrindlcdl:iipaeoesstneeraa,d,naaenelaetoritruud,asndpanosars.pnreiure'slgmllcaieTuiibmplrlueidaerclmamieeelrgetetacxecdaii!snctnumattlLcuaiduucpmueuecntareoneonrnup,uti,niraarpteceliepsmutcerdnleporpreenul"riidierrli.amcluani'slpiurdicmedrlutoozieitdie,.,gaimrnsseveantceIaiidicrdLeilcnatontejisereenrpapioedcerlsrtseitaobcsateheeaica.unralteitari,eemtuion-tdiegrtani'rerrcaireadbsaauebalsicdme.csladiorapldrpisiiiueacaeursen*caeb,lnara.teenal.pisoiutu,mtnuueperirrnmac,umneean.plruloaicpttpottdeiriuretprrciauru"nevrf"iuaniiitziarn"rnclstcamesurr,ecrantertnp'eaeaeo,,"etatbensfa-rpdtscia'rrtrdxraaaooteffi.adsiiliu',tgra.eeucait.tiero"rcNlaeiDdiiicxrnulnupeoliueLttnic-,o1rseelrrdueenftttaiiieziasormilo,inpeihnmi,nastborulcapp'r-i!a_iie___re--.r.,-
m;stntlnrltrreadacuensuephtstceulemdeit'e.menmaltilisi]aelnz.pi'nibaisgtertaaTaues,nidlstlrud'5leoedtctrucaiaa:ceolchtiorefm',ntuiidcrimerucaeiuliducaia,en"brdalius'iroset,.u'e,ccinecr,ipsid'onnarspsate'ri'acierfeecizntelllbceal;iieertclacebonftctapsalua{lucolaaatrilbd,iuelar.a,vlrmoaroLc:odiani,oeiaulanpreconra'stsi;atiave,,uuuiamsm'e'irrlecltg,m.nrratdiileu6oeefUtdiemri,rarcs,noptctcoao;aacersiupnraliasreiieicarserlraereonaojncsu,rncfiaoassln,acuafrrnpdii.oaacijmueaeencacjnc,ccevlcpleot*pdcieeaaorrnoilirtprtnecczoaei'Edelgteiirtaeiiciie.ir-,lbliproatreo-up,rvftizreaurrriteeaiarrlrtcriunisiptsnmnenraoitetod,reiaisnion,r,cnrEpri.iaaarm,lirni1jjeineiiin'[,nenlnienttltretrdatceseaeuriatdnnaa-unmsauisusrttisrredzseoit_ni_ee,a._a.-it negti. dintre speciile genului clrrarratic este datd de felul
(t agicd, comicd, impresi,a de via{d
286 Diferenlierea reali cu im-
impresiei estetice
pletirea ei complexd de tragic Ei comic). l)in acestea se derivS apc.ri
ca subspecii tr:agicome'dia, farsa, feeria, vocievilul etc.
In drama actu,ald for'mele se complicd si mai n-rult. Se vorbegte
clespre roman-clrarmd, 'dramd epic!, teatru 1i1ic, teatru al absurdului

eic. Tragedia, drama qi co'meclia au fo'st categorisite astfel:

' --A- cetttsrrrataaegggaeeeddpdiicraiset cnsceehlaadokcsedliacsrstpdtiercngod',rarei,fcarracncrnrd"ectae((slszieeedcc(ioonslleuucsll opaalelu}clXViaaV-lllIeXJaaeVsaIqeI)-cileoaalel)l.IoVr -aiel:rXiV.eI.nII.-)

alceorsalueqlCcuiooilamuallleuXXdi IiIaaXXl--aXlleeIaeaX.v,-oluelunaarntq,aitlddardarmeinaddruntlmtoecalie,rrdtot(entt-alantaiccoddmoe-'udaicpjturcimmla,isatiacjutderngdraetiaasctee(-t
(secolul al V-lea Ei aI IV-lea i.e.n.) \a cotneclia clctsicit (secolul al
XVII-lea) qi Ia comedia modernd.
Genul 'dramatic e'ste c,el mai cormplex gen literar, cuprinde in
structur"a lui atit elernente epice cit qi elemente hrice.
Reprezentare,a unei opere ajutorul altor
dramatice necesitd si
arte: pictura, arhitectura, sculptura, muzica, coregrafia etc'
Piin reprezentarea lor sceni,cd, operele clramatice in-fdligeaza
spectatorilor cu mai multd putere de sugestie imaginea vie ;i a'mPld
a vietii-

TRAGEDIA CLASICA ANTICA

AN'IIGON:{, de Sofocle
Persorwje: Antigona, Ismena, Creon, He'mot-t, Tiresias, Euridice"
Corifeul, Crainicul, Un s,clav, Coru] bdtrinilor cetSlii.

Ac{iunea se desfdgoard in zorii zilei, in faia palatului lui Oedip-
Se sfirqise, in ajun, lupta pe care atreii o pultas'erd imrpotriva Tebei.

2BV

dpfnaelaboet,znnae,ddaeu,ncsoliunpEdfiti5ci ucinegeurairjlb-pnreaarsseeo.reai fugiserS, infrinfi. Antigona iese din I:'re legi pi datini f ast-a i.ngragsat, siituit
cuprinse
e,i, Isrnena. Amindoua sint Sd I'ic eZ ;i .sub pilnr,int yi pri.ntre tnorfi!
Dar auzit-cnn cd. cetitgii s-r:r t'i ciui
I)oru,nci r:a bjiitelitt'u, lnJicrai,tierr-.sEdr,ua,pPat*!liZniuciert,it
A.^fT1GOt,r4
N u jie ni,ci

Su-i fie stiruui, jd.r de ia<rinti, !dt'''nzanifint!
De pasftri, cu nescLt, sit Jie cron,{&it! . . .
Din tot ce-au fost ursiti sd^nd"ure_ai lui Oed.ip $CPirinemdai.eob,ul)-ne-uttlrin,Cisere-,*odn;ati!-e*-tozk&{:isect*saLeuric-n^r-u-o-gligs"tpyiuiueun-aec-uum{t',
CC[Nir(e-ttanunucriL-ufI;oti-,.cisIrstsu,nonfaatite-prunt(ataas,ttaZi,seo;biur-aasat'jicontinect eauza,riilo!,e-Nnfoi-icamuzur,_hmfuuaontisitruciduhnuein*arae?t.Lri',fost
C^e-asuprd-ne sd nu fi ndLp(Lclit! . . . Si azi, C*apa-i, porunce lui pi cd de Sagd. nu-i!
$i" cine-o ua-nlr'unta, oricine-o ti, striuit
Cu 3tietre de norod z;a isptd;i! $i-acum
Ce oure,o 'Ji porunca c:e iuonitu-s,a dat s-ard$i d,in Luxii.fJidi!,-a*l-e(trslad,rcajal psunriccesztit,!'Iet
de neam
cd
C d. r e g ele u e stit-q-ntr e qului nor o d? -]"t+i ai,.
Nu ;tii7 Ce-or unelti-ripotriua celor clragi
Atei ce ni-s urd.jmapi? N-cti auzit nimic? Ari

iSMENA

ISMENA Nefericito, uai! de lucru std. aga,
Cd. m-oi irnpotri'ui,, cd. nu . " " . ce-d,i. falasi?
V-t'eo ueste despre-ai no;tri., t\ntigona, n_a:n:
Nic.i bun(t, nici ut:eo uesLe rea, cli cind. pe cei
Doi, fra[i, ce moarteu-gi tLat-ctu unul aliuia, ANTIGONA
Pierduttt-i-am ;i tu qi eu cloor intr-o zi.
D e cin d,ast' no apt e ;iti-ai tei f d,cutu- Gi.nclepte-te Si Jii,-ni pitrtapd-n truila ntea!
De neudzut, - o sta stitt nhnic: mai s -nu
elt" nu rdu
ntci
Ne fi-ua noud.-crcunt? . . . LIai. bine ocre_o fi?
/sluElvA
ANTIGONA Ah! Ce pri,meidii urei sd*nfrunfi! . . . Ce ginduri ai?

,C!iaa-mn !taSinid.d, isninTqsuatl.ael,rrdu.estecitinsrdi-mclijctiesds"ssstdf,.m. ANTIGAN t

lSMEI\rA M-di. ajuta ca le;u-i sd.-l ridic . . . sd'l duc . . .
I)ar ce-i? C[i, pare-mi-se, mistu,i tu ceua " .
15&{,Et{,.{
AIUTIGON,I
C in stit' e a - n g r o p it ci.uttii C r e on d,atu - i - cL . ,Sd-nJrutt[i, apreligtea? $i sd-I tngropi dt' urea?

Doat' unuia din fra[i, d.ar puse_ opreli;te ANTTGONA
La-ngropd.citutea celuitcttt . . . Etebcle'
Mi-i frate, Jrate !i-i o-riceia,-r.tuuu-rleuao, iotrridndau!! Ci eu,

Sd ptii,, iwti,mpld-se

288 [$ - iJiclrrcnte cie teorio )iicr.Lrj perrL'u,:i<rii 289

j

iSMfiI!'A I^SAf.ONA
Ij ui I ie ! -n r:i,ud.a -t npo tr i.uirii |ut Cr eon':'
(')utrt oure-tt t"is le-as lua? Nici qincMctr nic:i sii-nfn.trtt
AN:t-1G(Jh",4 Pe-ule cetdlii noastre legi it"t stare nu-s!

Dar s{t md smulgd alar mei el n-are clrept! ANTIGON A

ISMEN A E-o uorbd dottr! Acald-te d.e ea! . . . Ci eu

hId. chtc si cel,ui drag gdti,-uoi un nrcrrnint.

Vai! Sora ntea, gtndegte-te la tats cum lSMENA
Sjirpit-a uiafa lui, lr,ulit VcL,i !ir:! Md-nfior,Ia soco-ta*li cincl ai.nclesc.
Si-urit de to[i,, lui, F
Cum achii-pi smuls-a el cu insdsi mina

Cittd Jdrd.delegite-Si udzu! Cum mnicd-sa,
Ce-i tost-a ;i neuasta, uai, c-aSa i,-a fost,
puse capd.t uielii ei! ANTIGONA
C-un Etreatzg de git i;i
Ci scapd-li pielea ta! De-.a mea nrl te-ngriji!
Cunr, bie{ii ttoStri Jrafii sJ'trSit-uu uiala lor, tu
Zuirtindu-Si tnoartea urtul altuia-ntr-o zi!

$i-acum, cd din aI nostru neam rdmas-am ISMEN A
$i: eu, ginde;te-te ce htcd,
rwi cumplit
SfirSit ne-o mui pincii, de-n ciuda Legii om lua-n

Rdspur puterea Si poru'ncile rege;ti! Dar borem gincl.u,I nu !i4 spor;ec1i nici cui!
nu -uitd,t'rt, cuntuu) sintem Din eI fd-gi tai,nd tu .
$$ii-upepobid-rbas[di a-i grutem. Jezne'i, . . si-oi faee-a;a qi eu.
in{runta tt,ici, nu

lWui tari is cei ce cirntuiesc Si urerii lor ANTIGON A
Se cade-a ne Ttleca, ntai gr ele 1i-z;or chiar
Paruncile ce-or da! M(t ierte-ai rtoStri ntorfi,

De-acolo, din pd,minL, de urerii. celot' t'nari" Ba spune-I cui di urea! Mai l:are m-ai sc.irbi,
In sild md,-ncouoi! CeI ce-ar riuni, mai sus De nu l-di spune-n qurcl mare . . . tuturor.
Decit ii std-n puteri, cle*a binelea-i smintit.

ANTIGAN A ISMEN A
Prea.Iuat-ai f ac! Eu dctar cd mii rtind.ese .lj-nohe[.

Nici nu fi,-o cer! Dar mri. tirziu de-d.i urea sd-mi fii ANTIGONA

De ctjutor, de ajutoru-fi m-oi li.psi! Eu fac eurn urere-ar cel cui dragd urealt sd-i, fiu"
Fd, der ce urei! Cd eu tot mi-l ingrop. IWi-i drag
Sd. mor cu ntfletu-mpd.cat . . . Oi hodini I
Cu cel ce mi-a fost. drag, cui draga-i fui Si eu.
$i sJitttd uiru.-mi ua fi J'ost! Cd morfilor ISMENA
)Wai lungd" ureTne Ji-uom dragi ca cel,or uii.:
O ueStti,eie-oi sta-n pdmint! Ci tu, de urei, J

gi-t-t. ris poti. Iua aceste rinduieli. zeieSti.! t De-di izbuti! . . . Dar urei ce cu. Ttutinfd nu_i"

294 291

AIVTIGONA CREOr\T o

Inr:ert.... Cinii it'tL uai n-aii^!i..:i.. lJLt l.at.i ., siiirui. Srnitttit ce-am fost! $i ce grepeli
1S]l{rNA Fdcut-ant, uai, de-am semdnat

Ce-i peste, paate nici, cttudne-se-d riuni! Atiteu mor[i! Priuigi cum eei
.;isidnet-;uinjenretfai[mi!
De-un singe au fost

$i ttdgapi . .
Dezmetice porunci am dat! . . .

Ah"?TGOAIA Din uina-mi duoirasrte-i c(t-i dqar a nre& -
Tu-n. Jloures azi porni;i
Vr.;rbe;te-nt.i. 1;u-'n dst chilt ;i te-oi uri m,ai mu.Ti,
Si, te-o uri qi el, cincl lutZalt:,i.-li fi-n Pe. clrun'ttt! cel fdr' de intors!
Mortniq,t. $'i-aqa-i :)i l.r2y.1 ! Pe ntjne lcLsd.-r'td.
COP,IFEUT.
Si Ia pie'rza,nie sd vterQ! :1r; ?titru,'ir
Cri,ce, oricit, ta uiu{a-n. slau6. sd.-tni.rJir,sesc. ..4.r'ttrrt tlreptatea o udzu,;i" d.Qr, {tti. rir'.ittl

1,Sn{Et\/.4 CRBON

Te du, de vrei,! Si-! fapta 'fcLptd de nelstttz" \/ai rnie, uei, rj ud.d! . . . Tirzi,u
C udcl. t\suprd-'mi clzi un zetL
Dar tn,drdsitd i fi de cei. care i.!i sint drugi,. {ump'tit s-a n(tpustit; pe-un dru' n'

pala(tA. nIntitgrodnaap-osei indepArtearS. . A i:lecat. -lsm*na se relntoarce in De lacritni ;i omar m-a dus,
corul: sint hirtrinii Tebei. $i tot r:e-tnz Josf,-a bucurii
Se crapi bine de ziu5.
Cd.icaLu -le - a-n picioar e e'!..
Corul pri-.'egte r'5sdritu1.)
V ai! V ane -s trudele-om,ene;ti.
t. 7 (Un crainic vinc dinsple Palat)

(Poartir palatului ce clc:;chidr] Trr pr'agu-! se irregte Creon. v11r e CR.4.INICU L

urm at de curteni.) fiLitpittztL fiLeii,, ?)Qi, ntari daret"i te-aa ndpddit!
I1 Pe unele Ie uezi! Dar ctl,tele-n paiat
Te-or a;teptn . . . Te clzt ttcum gi-ai sd' le ztezi!
L.

Tn einteeill s5u. corul ilrylinttite de fcrfa necrr-r{Etcare a desii-
nuirti. Profet;ul Tilesi;,r-.' i;rt:ulrr: neno:'{;eiri riacS regelc nu va ierta
oe Antigona. Cu tuir.tl ir^rterr,,ll{ia Lrr-rt::-ttuia. Creon ltiniire treclinr;it.
Ilitima plttt: ti f.rlari.'al i:r-;;iii r,.'i; -/\ll ti.i:{11:r :e r;})ill;:rttE in peqtera
in care fussst-'inr:l:i::i, i;ii'lii,ston st "i'riti,;tiiti.;c t:tr sabia lingd tm-
pul Antigurei. CREOAT

r:n,tIii.Cl iL Decit ce u[Ld, clureri mai greie oare'-ar fi?

Priue,:ite! H r,'.'tlc tfi"rii :'! t;itt,e CRAINfCEII-
*In- Ilerrteis txt, r:e !ost-ct celui r:e.-a rnurit
brale r:ri, i;'t:;i:si. rrintplitu. dr:rt.'*{fr. i.t,,.,:ufi, O nunnir cunr'n-o. f ost, azi uiala-i si-a' curmtJt ' . .!
Ce-rill pste ip-rtat {t {' s111!.it,e --- r:(t
Nrr cifiti, isprar.a ceti ,t'.tn sfu;irsil,-c..

2$ffi;

2t)2

*
CREOAI

Pc lunte, Hades, nu-i, un onr Louili ;i pieptu-mi spintecct!,i
C : te-ar tnd.u1tl.e.ca sd_l r:ru.ti. Qu-utr Jier c-urz indoit tdis!
t-!1 ce pieh.ea-nti urei? Ce Neferir:it r:e sint! Vai! uai,
rrainiee cLe rele ue;ti, uepti, lv-ir;xi,s ti, ndpd ;ti, rn- au ndpd,d it !
()!
CRAINIC{-)I'
;,lai jalnice-mi ueste;ii,? Eu mort Ea ocltii ;:i-a ilrchi,s, usupr(t'[i azuir"|'ind
" OSsEdtidtn,rmtausadalzaii,o_.frtenn. oti.ni;ime?i iiat_.uo.,r'.litpaCuige"dria;d_;ru2mdi."si.isp.u"id.er'_e;'rricn-i n.li!csuptmttz
$i ''*itttt nwrtii ei ;i-a alor ei co'pii.
vd_zulftci 1E-utildedipcanl,:rctatirl.uei;is_ea dpe"s,ch"ridp.api riiinlgii.nytredeschlzdtura 1or poate
CfiTOAI
o po{i uectea! :'::::lIl-, nuu,,,t
"u Dnr uiefii cltm s-a smuls qi nt,rturtr.t t'utn' ;i-u dnt?
CREON
CRIIINICU t'
Voi tttie, uoi!
Nefericit ce sint! O eltd groaznicd Cirirl au.zti ce ialnic a sfirSit al ei
N(tpastd ochii-mi. ud"d.! C-e tncd. rnai hctin Copil, .fic{ttu-i insdpi ea .1i' !-a strdpuns.
AID)edlts.d-letuinss&mJicr-slolmittun-.an.i.bpSriadnfrdemil?ea_nCmaoipnsitlaitrnc_ttcimth!iii_. cr.ltr..ttitBqt.ieuadbt icao_spiil!
CREOI/
CRAINICLIL
Vai nie, qroaznice urgi,i,!
Ea I i ng a - ul t ttr .rh"d pttnsT!,- s-cr cLt, _LLr.t f ier t(ri,o s De uind oJtul n:tt-i, ci eu,
.Si {rlr'de suflu-nutldcit(r zace_ut.uni ...
Doar ett, sdrrnan de rrtine, eu,
.t.aLl-trsrctoprleii ncgut'd pe pleoape-i .s-a /asrrf .
si.-ctl.tui feciorzd ei, pe CTed-cqi meufo- steuscfisit!'ttHual ic,tdseculaduri,- zori[i!
slduit sJirslt' . . .Mpeig(ctr:eeusstd, ialt f ecior
Duce[i-md deytarte . . . hdt!
C.\.io-1piJiid,lrulraeis!te$iaznita.ic. c.tClo)!rlatela-c,t'bli_ldasLi du,cni.tsut. [) eporte, I t ai, duce[i-md

CREON De-uici! Si,nt om sfir;it! Eu sint,
Yai tttie, uai!
De qroaztt-s zqu,duit . . . Ce str$i? ',Dat' nu, c1.L tLlL mui sint nmtic!

294 CORIT'EA ['

Nw-i riu c:e-mi ceri. De'-n ale ncastre suferinli
Mai prtate-un bitte-a ft . . . " grabtticul sftr;it.

CREOIV

Sd. uie mocn'tea! Moartea tn.ea!
Cect n,ai f rurnoasd di,ntre mor[;i,

295

Din cite insutti sduirsii! Laios dotrindise intre timp un copil, pe care il incredin{eazA
Aducd._mi cet clin urmd. zi,
SCde. anumatni aJieprircined-a. uietii_ni zi! nrrui pdstor, care pdzea tunmele lui Polib, regele Corintului. Cioba-
' nLrl ddruieEte copilul regelui. Regele il va adopta Ei cle;te ca pe un
nici zorile! rcler,alat fiu. li v,a d3 numele de Oedip.

CORIFEUL Cind ajunge tindr, Oedip consultd ;i el oracolul din Delfi: or:ii-
coiul ii prcr"esteqte cd ii este sortit sd-qi ucidd tat6l Ei apoi sd se
A! Asta fi__*a. . . cS"sdtoleascd cu propria-i marn5.
ne Bciendc.eurai fi1! i.,.g.rNilioi_z ;s;i;t;a;'r.L'.i"in.;t Oeclip incearcd sd se opunS prevestirilor oracolului, hoti:'ln*
ce_i acurn...
du-se si pdrAseascd Corintr.rl ;i sd plece in Beofia. Dlept pbrinli ii
socoteste pe Polib qi Meropa.
CREO.\' In apropierea Tebei, la o intretdiere de drttrnuri, are o neinfe-
legele cu un necunoscu,t. Din greqealS ll ucicie, fArS sd qtie cd
Ce-atsui lte sufl.et, spus_s7?? tot in ruqa rnea.
acesta er.a chiar tat6l sdu, regeie Laios.
In rirma acestLti fapt, asupt'a Tebei se abate o mare nenoro-
CORIFEUL cire: un sfinx ii sfigie pe to{i acei care nLt-i pot dezlega ghicitor'lle.
Oedip reuqegte sA dezlege intrebarile sfinxului gi astfel salr'e;i:,:i
\tt-ti mat rueLl.ninic! li_i ruga in zaclar! cetaiea. Ca raspiatd tebanii ii proclami rege, ii ofr:rd palatu,i fos-
cu Tocasta -- r,iduva acest',:ia,
Cd. amul n_o'sciipa din tot ce_i yost_a siris!
toirt,e . pr evestirile ot'acoluluj sj
CR.EON ft.durlui IisndreEfgeteieluEclii Oedip se cdsdtoreEte
este propria sa rna,md.
. Ci trua{i_mu cle_ai.r:i! I)eparte, |tai,
acesJa s-au intplinit
hotdririle soaltei. 1n urma at'estoi faplc, asupl.i rr"ultti rcgc'1i as,r-
PCEeuocpueiolfuii,_l epfeftti_uufudn,r,dnb,e-iseuitet suntreae&nrolnLreoutc',citip!seuC-uudo,_,iiu,n.arli, pra Tebei se abat o serie de nenorociri. O ciumi cumplitA bintuie
ce'iatqa. Cind este inbrebat olitcolul cui se datolegte nctua nenrl-
rocire, acesta aratd cti mo:rt'lea lui Laios nu a fost rdzbrtrnatd, aga
Vai mie, uni! Spre care d.in uoi cloi
Eu ochii sd._mi in,Irept? Si irtr:otra sum cerea credinta acelei c" rirfi.
pSr-dopiattud?!. )71y71-lpi, totu_i jate Regeie Oedip insugi cli porunc;i aspr5 si fie descoperit gi prins
. . . ln gi-i uncloigpaOrqiueul-li.isp5Ruieqgtaie1vl5ea, a;!s.fclcdoiaietiedsieeocvc'ili'lstuiiS,ltio-alirt c5 el este ucigagul lui Laios,

" . . Vui, greu de soa,rtii_s urgisitl cu rnama s.a.

{ffireon, ciitininc}u-se, esre clus cle slujifor.i in pa}a . Attii Iooasta, ingroziti, se spinzur$"

,ui Henron.) ridicd resul Spre sfir;itul vjetii. r,lupa ce tlece prin tnulte peripefii, qi

i::i{i"J ;;;;';.";;-;Hffi;i'ill'"ff:;iitiii"a[Fuf.:u":fifrlf;t:efr*:nS*aHnitt!l,"trxI:t_Ir"9esT"^zu,"a"".r,t?q,au'-11i;tmo??g:ilirt:":ei"?ati"'Oiic^nrurcllnn-',glld:n.i"aJ_aid,G^ti"A1'd,aru"a.?a-:!:pgclTm:i:!teo:eidy!:rav-adieosi":gai:ts"r"e1oaist;oeAit,raf.nscat"siie"coocn:ernre1e-j'oa*y69ga:,pr.?"dief"gawisr".ln;duerruatqifeLaiiiLs;"*n"ac1o-u-b;ao"r.i"ldires;-'r;a1,4a;;"-co4".l"re.uA"tt"l"sr,1ieiea"..-Tbergi*.rlniiai-c;m.f._fdii,n?i'_p;tie,l.orbJa=iignel;r"is-ei#,,cl;-u'cana;#:ori!Xaer?nuof;s#mfie;;u"is,ad?l:'ot.rii,epnfiTolld,,ecnl;oeitc,lnri"i:ra.ul-a_::_l este chi'-r;iI de remu,rcari, i;i allA ]inistea prin stabilirea ia Colona,
o localit:rte in lLprc-pierea Atenci. Este insolit cle Antigonzr, fiica :sa
iubitd. Ll,rpi rnoartea lui Oedip, Eteocie si P,olinice. f iii sii, se
ir-rleleg sa domneascd la Teba pe r"incl, cite un an fiecare. lntre ei
izbucnegte insd un conflict drarnatic care sfirgeqte prin alungat'ea lui
Poiinice. Polinice pleacd in Argos, ttncle oibline ajutor, gi pt;rnesi,'
riizboi impotrila Tebei. Fir.'cale ciin cele;aptc por{i:t}e Tebei este
rrtacatd tle cite unul din cei sapte comanclan{i ai ogtiior argeerre.
Chial Polinice conduce atacul la ltna din pot"!i. Rezitrltatul este
dramatic _- atacul este respins gi cei doi frali se ucid unul pe aitul.
Qupd aceastd 1upt5, Creon, fr,atele focastei, este proclamat rege a)

Tebei. Creon pori-rnceqte ca Eteocle, molt ln lupta dc' apdlttre a
lL:tiiii sale, sd fir: inmorntintat cu tot fastul ,r:c se culine rtntti t-'rou,

ff$6

297

jAc.scesaivolcisi1in.rnenalal5er.oLp3riltpr'g.cieriafvru€eomrafd{hr-olciigAssiPe'bcces^t"luiosp.deiatcrspool:reraecflrprit*n'iairielauGdtencdun.e":fssiizltarl,inrdetai5:to-Aeibrss'rrrseei-cc:zte-cnucgdncitr.padiiu,epdnifeuulats.lit.lrra-c,esgipalti1'asrttrtenticou.atiJr0ac1nett.ncei{rinr0cilr'gpz'ureeru,r1i'es,eo.imiAuafdptcciCmi;.eitcconnr,noniseeitinsrreutnotneei,_ihe.rigec,itgn,ai.ntyuo.aioiria-rJ.dolo,ajinootruinnactodt'rtandesirar,efeti,-aeaargznmrrpa.agusnieprcr"aneboceriediqciir'i",1rde.zcreuptiocrerc!e'enlbttiunarc:rmierropu'na.s-poccerc,nricocaprdlne.tfhiuoesrrapirrarr';',.teiion*teatriie^rm.sttigcs--t.siouu'.iinmuctoli'lorciene.lccce.potfs'.fe'.r.oopvur.temnueAce.sTrna1Lnoatjdt,hcoriruolicpeftnceeneartrlrrsslenoli.elteirgipmc_3vu"ocdcts'enc:dioitni.nnrairponumttlireisurcit.cecrniripiduir_c.-t3lanecim,ul,i"r,c;airim^tiiorr.iari,.prrie.*etJ,.a-eln,r,co-pamrnpo,tinigarnegrre-leito.tuirc:eru,-in"i"nriir,e."cl.sre:u,sr.tui-zher.cclaa.iirinc'ini,.erAe_o;ttu.uic'e,cirscluui,etnrc_a,n:ecdslA;slqrrit,oa{.irepaicprnin1pgcentpit.otep:,rdalioi'oivoreiuntguce.aaoacrarorieorSrmanarutr,piiztiena:nrnrt6tterfecr.orrc-1ctiiiuiaarlf.ciei':rc-e:i.irii,.ii: Puttctul ailmin'snt al operei se situeaza in actul al treile'a.
qsgs;ftiaeoeui'nrnunpcztHtnltioiruc'nnl'riiri-rseletucneienzrdst'.ittreteloonsdrlein.el.e,cllmea'acion'eaccentnbtrufrreliciriiribs'rczminuLrlaa'u;iiu-,'ac-luadteiiuuid,unsetpc'litu,evuar.lrltiet.ren-ie'eroteg.errznrea"lenTug1tqirre,rciaarctsergeg-.L!ioeteees:ss.tterslrtii"rreinuurn.otipihs"|Lrrpr.rscraedc,.a"cendMn"itefteftie"icirl,ra,cao:.urc".erp,in.1-bg,e.'ii1e-u,or:ngo'e?eai,ioea.-;z-;r.sds;.sl.";ii.iteipiIc^ndsaru,ieeiiimt"nie.otrp,aa.airglncncal.i,elntter.liscsia__,_t: Anligon,a in apicleesiCnt g'triermijoopnre: s.,ae,Ezaadf1pv5eainCmrpueeor;in.te'crfdilian,rdcvocnidldlmnamu'r-nr;raittid9e,i iar l{ernon
il afreninla l-aaltccinineevast'e-
pnppp't(o1cps'Auoootcolireea'rricraarr'cae''r.i'treeltsntvbaa'atiseeeaoouod_grotdsndsrrentferd'i'pteaiiu.tlapda:aeeLs;.grmclbmmiecjoceapaeldazratldgrlciiumaaioetnnuriieeuf'ncl'itinriitpcm,uipenrr.cr.eaiuorerrnsid{usltah)rir.tcilliuuul,i'.tcunsopt'l:ncieipstrriifneI.-cioecspeaedscrramr.msrurtrem'aeoie1ioAt\doeprouerroed'aamnnria-einannniettetsrj{ddeiizae.zgcii(iina97eeoscdcq;atriainrnleirireirteus'nie:iaIra'artoaaasnzct'tlaerpnar.ags.iiAeLLfeotgueiiiuircensuzoaiiIi.f.diteisLinao.atirg.ilrrei:euztHciennEoesplecn.ecatlrran:rvi.eo,iinmrrep,pgorletazotaicb.ro.ailrl..puaiudicnnpeeoriTrnluu_tri"iuatii.a_f1orcn.drL"urired_rcetatiuriaprdneruar,ilceurpAa".*n"npaiua.tr;u1,rir"ra,nu"tiiia,ieisrnu,cusc,cn,"ric!rs"ec:oi^ra,.aoi.l,ie"e,runt-'irrir,eia",,i,as're,f.e-otrs*-ol-i,oiarc,iit.nrlctnn.dr\liouiicoitgiliJuc?srufn,l".*uop,pa,ilrrrifd.rnuntdrsuzice*iipiufrieecrircoilz-.eiriintaticcnee,rsuercat1dniLzeduloir,*oictrinienarrnearcirrannitr-tta)_-uua"ed_r_.-ae-i tatocl'iu{n:iiti.rcEslee vol' desfdqur'a
Anlc'ninlarea
298 referA. In continuare, iipar intimplSri Yc.rr" afecta pu-
I'api.cl si c,are vor cla un curs
neagteptat

tclnit' pc Creorr.
Noile fapte clur: la deznoclilntintul ttt'l.iunii: molrt'tea r'rr'oinei, a lui
yHf,.meminoen.insivaiatt'degpincenitr-u nenclrociri'ce se'abat asupril 1ui Ct'eon, [are
a-gi ispdgi rzina.
Acfiunea acoasta tragicd are deci urmdtclareie monlelnte'. erpo-
zitiunett, intriga, punctul culminant 1i cleznaddm,inlul.
Stt'ttcturtt tragetliei clttsice. Ac{iunca este erlcdtttit[ clin rrai
multe cliaioguri care altcrneazd. cu cintccelc c:ortrlui.

Partea do clialog a operei este im1l5r'titA in r:inci episc.rude. Un
episcd corespuucle unui act din operclc drarnaticre' lilc zilelol noastt'c'.
Trageclia incepe cu un montent numit prol,ctgl, 1i st' tt'r'r'pini cu un

exod.

Tlageclia AIttirlotztL are o singut'd ac:tiunlr, cit'rlill .i s1 suib6,r'do-
neazd tolte eve5rin-ientele. Aceasta constituia in
antic'hit.irtr.' o reguid,

numitd unitaLe cle ctc[iune.
Ac{iunea Ar-rtigonei se pett-ccc itltr'-un singur'lor'. fot cc sc pc-
trece in altd paltc este adus l3 c'unostinla spectatorilt-rp pt'in povcs-
tirile cliverselor- personi,rje: inmorrr-rintarca lui Polinir:e, moartea
Antigonei, a lui Hemon gi a Euridice.i. cerinla potrivit careia acliu-
nea unei piese trebuie si ,se petlcar:d in acc'la;i loc constituie a doua
riurnitd regula unitd[ii rle Lor:'
;-'r-guIlnd a oper"eior dramntictl, clersfaqoard in timpul untli. singUre zile.
Anti.got"ttt actiunea sc
:\cest fapt r"dspuncle celci clt'-a treil ccnin{e numitd uni'tate de tim'p-

Celc tirneiLrinetgicuhliita-tc t-mitrttea dmeati,imtirpz,iuc,leinlarc' l7aisidceisumc[iruengeulile
alcdtuiau
(1i Chi:',r

obligatorii in cretrlitt oporelol' ciran-iatic'c.
cso'ocn'icsT-idteaemteraactdaA.renIJLaciqvco:racnreelaieaeb,saatczu|t1os'arci'itlatipvricael,fienrrr"liauarnt,at-ieso5aarcnnid'eouniclioldorrllnedgcselcrie-rrinddda'eie.rlaionditre1-seo--
gcnclari si evenimente tragice ;i mdre!c', ic;itc dirl colrlun.
Trdsdturile c.arac:teristice. ale tt'agediei ttnti,ce: in ac{iun,ile Lor',
personajele sint conduse de soartS; t,t'ezesr: mila si groaza; ac{iunea
este continud; sc pelrcce in 1c'c'la;i iol' si dut'eazd 24 ric- ole; intcr-
vine $i corull (-'l'ealiile sint scrise in I'ei'suri. Temele sint luate din
Lumea eroilorl legendari. Toate aceste traslturi definosc ace,'a spec'ie
er genului dramatic care se nrtrne;tc trageclie onticit.

299