Bojor, Ovidiu & Perianu, Catrinel - Pledoarie pentru viata lunga (ed. a II-a) - scan

SĂNĂTATE PENTRU To,1 1

OVIDIU BOJOR

în colaborare cu
CATRINEL PERIANU

PLEDOARIE PENTRU

ww

VIATA LUNGA

'

FIAT LUX EDIŢIA A li-A,

revizuită şi adăugită

OVIDIU BOJOR în colaborare cu CATRINEL PERIANU

PLEDOARIE PENTRU VIAŢĂ LUNGĂ

Lector: GABRIELA SOARE
Tehnoredactare şi copertă: NITSCH-PETiOKY LORÂND
Coperta reproduce .,La table de cuisine" de Paul Cezanne.
Grafica: NECULAJ GALERIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
BOJOR, OVIDIU

Pledoarie pentru viaţi lnngi / Ovidiu Bujor, Perianu
Catrinei; pref. Mencinicopschi Gheorghe; Ed. a 2-a rev. -
Bucureşti: Editura Fiat Lux, 2002

256 p.; 23,5 cm - (Sănătate pentru toţi; I)
Bibliogr.
Index.
ISBN 973-9250-65-3
I. Perianu, Catrinei
II. Mencinicopschi, Gheorghe (pref.)
615.322

Pentru corespondenţă: Editura FIAT LUX, căsuţa poştal! 44-58, Bucureşti.
Pentru comenzi: tel/fax: (021)331.68.94; tel: 0723-327124

© Copyright Editura FIAT LUX, 2002

ISBN 973-9250-65-3

OVIDIU BOJOR CATRINEL PERIANU

DOCTOR îN FARMACIE MEDIC GENERALIST

Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

PLEDOARIE

PENTRU

VIATA"" LUNGA""

'

EDIŢIA A II-A

revizuită şi adăugită

FIAT LUX

Doctorului Ion Perianu,
care a demonstrat cu demnitate şi discreţie
că moartea este o etapăfirească a vieţii.

Motto:
„Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă
toaJe ierburile care au sămânţă în ele,
de pe toatăfaţa pământului şi toţi pomii
care au roade cu sămânţă în ele. Acestea
săfie hrana voastră.»"

(Facerea I, 29)



CUPRINS

Cuvânt înainte la eaiţia a II-a de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi . . . . . ..... 13

Prefaţă. . ...................................... 16

I. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ALIMENTELOR . . .... 19
...... 20
Glucidele, 7.aharidele
. 20
Protidele (proteinele) . . 23
Lipidele (grăsimile) . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 24
Vitaminele . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Alte substanţe active terapeutic . . .. 25
Enzimele............ . ......... 25
Sărurile minerale . .

li. SISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE . 28
... 28
Dieta în concepţia tradiţionali lndiani . ... 31
. .. 31
Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric . . . . 32
. . . . . . . . . . . . . . . . . .... 32
Dieta în alcoolism . . . . . . . . . . . . . . .......... 32
. ...... 32
Dieta în alergii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... 33
. . 37
Dieta în artrită . . . . .
. . 37
Dieta recomandată în hepatită

Dieta în cancer . . . . ......

Dieta 1n concepţia tradiţionali chinezi

Dieta în hipertensiune . . .

Dieta în guturai şi gripă .

III. RECOMANDĂRI PENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE

DIN FRUCTE, LEGUME ŞI SEMINŢE . . ........ 38

Maceratul la rece. . 38

Infuzia ............. . 39

Decoctul ........................ 39

Siropul . 39

Cidrul din fructe . . .. 39

Tinctura .................... . . .... 39

Aplicaţii externe .... . . . 40

Prepararea sucurilor .. . ....... 40

Conservarea sucurilor ......... 40

Fructele şi legumele uscate . . .... 40

Alte metode de conservare . . . . . . . . . . . . . ............. . 40

Câteva preparate reci din fructe şi legume .. . . 42

Observaţii şi recomandări generale ... . .... 43

Pledoarie pentru viaţa lungă

IV. PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTAŢIE .... 45
Grupa fructelor simllnţoase .. 45
Mărul .... .. 45

Părul .. . . 47

Gutuiul ..... . .. 48

Moşmonul . . . . . . .. .. . 49

Grupa fructelor simburoase ......................... . . ... 50

Prunul ..... . . ........ 50

Cireşul, Vişinul . .. 52

Migdalul ... 52

Caisul. .. . . ..... 55

Piersicul ................................. · · · · · · · · · · · .. 55
Grupa arbuştilor şi plantelor IerboHe frucdfere ..... 56

Coacăzul negru . . . ... . . . 57

A ~ şi Coacăzul roşu ... . . 58

Cătina albă. . . 59

Măceşul . . ........ 60

Porwnbarul . . 62

Zmeurul . . ... 63

Murul ............... . . .... 63

Fragul şi Căpşunul . . .................... 64

Afinul ... 65

Socul .. 67

Grupa fructelor uscate ......... 67

Alunul . . ....... . . 68

Castanul de culturii (comestibil) .. „ 68

Nucul ............... . .. ......... 69
Grupa fructelor exotice .......................... 70

Lămâiul. . ................ 70

Portocalul. „ 73

Mandarinul ............... 73

Grape-fruitul ...... 74

Alte fructe şi seminţe exotice 74

Ananasul „ 74

Bananierul . . ................ 75

~~-- .M
Rodia ............... 77

Smochinul .. . . . .. . . .. . . . .. ... 78

Curmalul ..... 78

Măslinul. . ......... 79

Arahidele . . . 80
. . . . . . . . . . . . . . . . . ........ 81
Susanul ................

Viţa de vie .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . ....... 81

V. PRINCIPALELE LEGUME, SEMINŢE ŞI CEREALE DIN ALIMENTAŢIE .. 84

Grupa legumelor de Ia care se consumi rldiclnile tuberlzate .... 84

Hreanul . .. .. . . .. . . .. . . .. . . . . . . .. ..... 84

Morcowl .................................. 86

Napii .. . . . . . . . .. . . . . . . . .. ................. 87

Pătrunjelul ...................... . ...... 88

Păstârnacul . . . 89

Cuprins

Ţelina . 89

Ridichile .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 90

Sfecla roşie . . . . . . ..................... 91

Grupa cepei .. .. .. .. .. .... 92

Ceapa................ .. . 92

Usturoiul . . ............. 94

Prazul. .. .. .. .. ........... 97

Grupa legumelor din famUla solanaceelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 98

Cartoful .... 98

Tomatele . . . . . I00

Ardeiul ............. , . . ... 101

Pătlăgelele vinete . . . . . . . . ... 102

Grupa verzei .... 102

Vana . . . . . . ............... . ... 102

Conopida . . . . . I04

Gulia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ........ 104

Grupa legumelor de la care se consumi frunzele . . . . 105

Urzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

Spanacul . . . . . . . . . . . I07

Loboda de grădină . . ........ 108

Măcrişul, Ştevia . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................... 108

Untişorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

Năsturelul . . . I09

Păpădia .... 110

Andivele . . . . . 11 O

Salata verde . .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. . . 111

Grupa legumelor de la care se consumi pistillle, capsulele fi oemloţele . . . . .. 112

Fasolea.. . .................. 112

Soia .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 113

Mazărea . . . 114

Bobul .. . .. 115

Inul ..... 115

Lintea... . ..... 117

Bamele.. . ..... 117

Năutul .. .... .. ...... ..... .. .... 118

Grâul .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ... 118

Grupa legumelor din familia cucurbltaceelor . . . 119

Castravetele . . . . . . .. 119

Dovlecelul . . . . . . . . . . . . . . . 120

Dovleacul turcesc . . . . . . . . . . .. 121

Pepenele verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Pepenele galben . . . . . . . . . . . . . . . 122

Grupa legumelor cu proprletiţl condimentare . . . . . 123

Mărarul.............. . ..... 123

Pătrunjelul . . . . . . 124

Leuşteanul . . . . .......................... 125

Asmăţuiul .............. . .. 125

Tarhonul..... . ................... 126

Alte legume perene ....... 127

Reventul.... . 127

Sparanghelul ......... 128

10 Pledoarte pentru viată lungă

VI. ROLUL ŞI UTILIZAREA PRODUSELOR VEGETALE

PE GRUPE DE AFECŢIUNI . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 130

Fructele, legumele şi seminţele recomandate 1n bollle aparatului

cardiovascular . . . . 131

Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (llră substrat organic identificabil) . . 131

Ateromatoza şi ateroscleroza . . . ............ 131

Angina pectorală . . . . . . . ..... 132

Hipertensiunea arterială . 133

Insuficienţa cardiacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Edemele de stază cardiacă . . . . . . . . . . ........... . ... 135

Afecţiunile vasculare: hemoragiile, varicele, flebita superficială,

fragilităţile capilare, arteriale, hemoroizii . . ... 136

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bollle aparatului digestiv ..... 138

Segmentul bucofaringian . . ........... 138

Abcesul dentar . . ....................... 138

Aftele..... . .. 139

Amigdalitele . . . 139

Gingivitele . . . . . 139

Paradontoza ......... 139

Stomatitele . . ............... 139

Segmentul gastrointestinal . . ........... 139

Anorexia . . . . . . . . . ....... 139

Voma . ................. . ............... 141

Gastritele hiperacide şi ulcerul . . . . . . . . 141

Sindroarnele dispeptice . . 141

Meteorismul (balonările) . . ... 143

Diareea. . ....... 143

Enterocolitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 144

Colicile. . . 145

Helmintiazele . . 145

Constipaţia . ..... . ... 146

Glandele digestive anexe (ficatul şi pancreasul) 148

Hepatitele . . . 148

Calculoza (litiaza) biliară .. 149

Colicile hepato-biliare . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . .... 150

Dischinezia biliară ........... 150

Insuficienţa pancreatică . . . . . . . . . . . . . 151

Fructele, legumele şi seminţele recomandate 1n bollle aparatului genital ...... 151

Aparatul genital feminin ........................................... 151

Dismenoreele (menstrele dureroase) şi ciclurile menstruale neregulate ..... 151

Leucoreea . ............... . ...... 152

Aparatul genital masculin . . . . . . 152

Prostatitele . ........ . ... 152

Fructele, legumele şi semlnjele recomandate în bollle aparatului respirator . . . 152

Tusea . . . . . ..... 152

Laringitele şi faringitele . . ... 153

Bronşitele . . ........... 154

Pneumoniile . . . ........ 156

Astmul bronşic . . .. 156

Cuprins 11

Fructele, legumele ,1 seminţele recomandate în afecţiuni ale aparatului urinar . 156

Litiaza şi colica renală .......................................... I56

Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor şi căilor urinare . . . . . . I59

Cistitele ..................................................... 159

Enurezisul . . . . . . . . . ..... . .............. 159

Sindromul de retenţie azotat! (azotemie, uremie) ........ 160

,1Diureticele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............................. 160
Fructele, legumele seminţele recomandate în afecţiuni dermatologice . 163

Acneea . . . . . . . . . . . . 163

Contuziile . . . . . . . . . . .. 163

Arsurile.... . ....... 163

Degerăturile . . . . . 164

Panariţiul . . . . . 165

Rănile (plăgile) . . . . . . . . . . 165

Fructele, legumele şi seminţele utlllzate 1n boli de nutriţie ,1 metabollsm ... 166

Diabetul zaharat . . . . . 166
fura ............................ m

Obezitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . ... 169

Fructele, legumele ,1 seminţele recomandate în afecţlunlle reumalilimale . . . 170

Fructele, legumele şi seminţele recomandate 1n restablllrea unor funcţii

glandulare . . . . . . . . .... .............. . .. 171

Stimularea secreţiei glandulare mamare (efect galactogog) .. 171

,1Stimularea funcţiei glandelor suprarenale . . . . . . . . . . ........... 172

Fructele, legumele seminţele recomandate în afecţlnnlle sistemului nervos

perlferlcşl central . . . ........... 172

Bolile sistemului nervos periferic. Zona Zosier . . . . .... 172

Bolile sistemului nervos central . . . . . . . . . . .......................... 172

Neurotrofice ................................................. 173

SedBtive nervoase generale . . . . . . . . ............................. 173

Afrodiziace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 174

Anafrodiziace (calmante ale hiperexcitaţiei sexuale) ................... 174

Hipnotice ................................................... 175

Fructele, legumele şi seminţele recomandate Io boala canceroui ........... 175

Fructele, legumele şi seminţele utilizate 1n cosmetici ..................... 180

Cosmetica feţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Tenurile grase . . . . ...... 182

Tenurile uscate . . . . . ........................ 182

Tenurile ridate . . . . ................... 182

Cuperoza . . . . . . . . . . . . . . . . ................ 182

Pistruii . .... . ....................... 183

Cosmetica şi igiena oculară . . . . . . . . 183

Cosmetica mâinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 183

Cosmetica părului şi tonicele capilare . . . . . .... 183

Alte utilizări cosmetice . . . . . . . . . . . . . 184

Tonifierea generală a ţesuturilor . . . . . ........... 184

B!itlturile ................................................... 184

Algele, un produs natural cu rol important în coemetica modernă . . . . . . .. 184

Un dar al naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184

Terapia cu alge . . . . . . 184

Extractul uscat de alge ,,AlgaVit Dr. Ionescu C!ilineşti" . . . . . . . . ... 185

12 Pledoarie pentru viai! lungi

VII. 7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ VIAŢA ............ 186

I. Invidia . . . . . . . ........... 186

2. Lupta neloială pentru existenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................. 186

3. Fuga după bani şi acwnulări materiale cu orice preţ şi cu orice mijloace ....... 186

4. Schimbarea bruscăa modului de viaţă ................................. 187

~: f:.r:::_e~~ ~~i~ ~~-~~; ~~~~~ti-cie·N~iiri-::.:::::::::::::: ... ::: ::~
7. Sub aspect moral, etic şi religios, facem mari greşeli ...................... 187

VIIL 7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAŢA............ . ...... 189

I. Alimentaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

2. Mentalul . . . . . . 189

3, Timpul de odihnă . . . .... 190

4. Evitarea sedentarismului . . . .... 190

5. Cultivarea optimismului . . . . . . . . . . . . . . . . . ................... 190

6. Prevenirea poluării . . . . 190

7. Suprema poruncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 190

IX. TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE ........ 191

ANEXĂ. CONŢINUTURILE NUTRITIVE ŞI ENERGETICE

ALE ALIMENTELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................. 195

Tabel cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale

la I00 g parte comestibilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 195

Tabel cu conţinutul în vitamina C, în mg Qa 100 g parte comestibili!.),

al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea

care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 197

Tabel cu conţinutul în vitamina A, unităţi internaţionale (U.1.)

la I00 g parte comestibilă, al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe

şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente ................ 198

Tabel cu conţinutul în vitamine din complexul B Oa 100 g parte comestibilă)

al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat în mg ............... 199

Tabel cu conţinutul în protide, lipide şi calorii

(în grame la I00 g aliment consumabil) . . ............................... 200

Echivalenţe alimentare . . . . ........................................ 206

Măsuri uzuale în fitoterapeutică . . . .................................... 207

Timpul optim de administrare a preparatelor fitoterapeutice ................... 207

Glosar de termeni medicali utilizaţi În lucrare . . . .................. ·...... 208

Indicele afecţiunilor cuprinse În text . . . . . . . ................ 216

Bibliografie selectivă .. . . 222

Medicamente şi terapii de viaţă lungă ...... . . .......... "' .......... 225

CUVÂNT ÎNAINTE
la ediţia a li-a

Oamenii au fost preocupaţi dintotdeauna de ideea unei vieţi cât mai lungi. Şi
nu a unei vieţi lungi de orice fel, ci a unei vieţi lungi normale: o viaţă lucidă şi acti-
vă, care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitate
bucuriile care i-au fost date de Dumnezeire şi la cele mai înaintate vârste.

Dacă n-au găsit secretul vieţii veşnice, mai toate civilizaţiile care s-au perindat
pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieţii lungi şi sănătoase. Redescope-
rit pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe

om spre miezul Naturii. 1n inima Naturii se află şi substanţele care pot favoriza via-

ţa sau care, dimpotrivă, o pot distruge. Între aceste substanţe pot distinge numai ini-
ţiaţii şi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi.

Unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea daruri-
lor naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiinţe
Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiinţă în toată puterea cuvântului, re-
cunoscut ca atare nu numai de mediile noastre ştiinţifice, ci şi de mediile ştiinţifice
internaţionale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor din
arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată mari-
le sisteme de medicină tradiţională, Domnia Sa a avut îndreptăţirea ştiinţifică şi eti-
că de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viaţi lungă (prima ediţie datează
din 1998). Pledoaria sa se bazează pe o atentă şi permanentă cântărire a rezultatelor
pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfel încât fiecare din
propoziţiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate. Tocmai de aceea,
pentru actualizarea sistematicii şi terminologiei proprii medicinei alopate, în vederea
elaborării ediţiei a II-a, ediţie atent revizuită şi substanţial îmbogăţită, dl. Ovidiu
Bojor şi-a ales un coautor în tânărul medic Catrinei Perianu.

Pledoaria pentru viaţă lungă a d-lui Ovidiu Bojor (secondat, la ediţia a II-a,
de Catrinei Perianu) începe cu începutul: cu povestea celui mai complex şi celui mai
minunat laborator care se află la baza vieţii, anume celula vegetală. Iar dacă celula
vegetală se află la baza vieţii, la baza alimentaţiei omului se află rezultatul biosinte-
zei celulei vegetale, indiferent că este vorba de glucide, protide, grăsimi sau vitami-
ne. În consens cu marile sisteme de medicină tradiţională, în Pledoarie pentru via-
ţă lungă se consideră că primele medicamente sunt (sau ar trebui să fie) alimen-
tele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzătoare capitole,
dieta în concepţia indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul
păstrării sănătăţii şi prelungirii vieţii într-un stil cumpătat de alimentaţie. Sistemul

14 Pledoarle pentru viată lungă

care ne este propus în Pledoarie pentru viaţă lungă are în vedere oferta de produ-
se naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare, mai
vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentru că,
mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toate
roadele pământului, indiferent de provenienţa lor.

Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, Pledoarie pentru via-
ţă lungă prezintă, cam în jumătate din „durata" ei, într-un mod clar şi sintetic, prin-
cipalele fructe, legume şi seminţe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin faţa
privirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate, al-
tele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exem-
ple: grupa fructelor sămânţoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate,
grupa fructelor exotice etc., grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tube-
rizate, grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucur-
bitaceelor, grupa legumelor cu proprietăţi condimentare etc.). Modul de prezentare e
de factură monografică şi este respectat cu deplină consecvenţă în toate cazurile: un
„portret" concis al plantei, principalii constituenţi, recomandări terapeutice (intern
şi/sau extern), mod de întrebuinţare. Acest tip de compoziţie e caracteristic autorilor
care îşi stăpânesc temeinic materia pe care o tratează. Nu pe toţi cititorii îi interesea-
ză neapărat principalii constituenţi, dar valenţele terapeutice sunt o consecinţă a lor.
Aşa se explică de ce principalii constituenţi nu lipsesc din nici o micromonografie a
fructelor, legumelor şi seminţelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurge
din analizarea plantei dă încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i
poate fi de folos pentru a-şi trata o suferinţă sau pentru a-şi păstra cât mai multă vre-
me atuurile tinereţii.

Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, seminţe şi le-
gume) face cât o carte, autorul retopeşte (secondat de coautorul său) întreaga mate-
rie într·O a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte: recomandări
pentru utilizarea fructelor, legumelor şi seminţelor pe grupe de afecţiuni. Toate

aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator, urinar, genital etc.)
sunt prezente aici cu afecţiunile lor, după cum au parte de întinse capitole şi bolile de
nutriţie, afecţiunile dermatologice, afecţiunile reumatismale, afecţiunile sistemului
nervos. Faţă de prima ediţie, ediţia a II-a se ocupă într-un capitol special de fructele,
legumele şi seminţele recomandate în boala canceroasă şi extinde capitolul despre
fructele, legumele şi seminţele utilizate în cosmetică. Şi de această dată, modul de
prezentare e clar şi eficient: pentru ca posibilul utilizator al lucrării să ştie de ce tre-
buie să se apere sau ce îl doare, este descrisă pe înţelesul tuturor afecţiunea, apoi sunt
citate, una câte una, fructele, legumele şi seminţele care pot contribui la ameliorarea
(ori la vindecarea) ei, în legătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuinţare.
Cam orice boală de care poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomanda-
re terapeutică, uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu so-
luţiile medicinei alopate sau cu intervenţiile chirurgicale.

Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume şi seminţe nu pol
vindeca întotdeauna singure (şie firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe, le-
gume şi seminţe, la care autorii fac trimitere în permanenţă, poate preîntâmpina de-
gradarea sănătăţii, poate contribui la menţinerea stării de vitalitate specifice tinereţii
şi, ca o consecinţă logică, poate prelungi viaţa. De fapt, în viziunea d-lui Ovidiu Bo-

Cuvânt înainte la edl~a a li-a 15

jor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi seminţe, de produse vegetale în ge-
neral, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nu în-
tâmplător, încă de la prima ediţie, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asupra
factorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătăţii
şi longevităţii, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurtează
viaţa, ca şi asupra celor care o prelungesc.

Pledoarie pentru viaţi lungă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiu-
ne contemporană, scrisă cu instrumentele ştiinţei, a basmului Tinereţe firi bătrâ­
neţe şi viaţii firă de moarte. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenţie şi
urmându-i consecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spiritualii, va
avea şansa de a înţelege pe cont propriu ce înseamnă tinereţea fără de bătrâneţe şi
viaţa Îară de moarte.

Prof. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI

Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
Director al Institutului de Cercetări Alimentare

PREFAŢĂ

De ce ,,Pledoarie pentru viaţă lungă"? Pentru că de mulţi ani am înţeles cu to-
ţii că trăim un moment de cumpănă al omenirii, al pătrunderii tot mai violente a ,,ma-
şinii" în viaţa noastră. Pentru că, până la urmă, viitorul nostru are ca nume supravie-
ţuirea omului ca specie biologică. Dar această supravieţuire nu se poate face oricum,
ci numai în condiţii de sănătate fizică şi psihică. A trăi mult trebuie să însemne şi a
trăi demn şi frumos.

Cartea aceasta este scrisă sub semnul speranţei. De aceea, vă propune soluţii.
Vrem să vă explicăm în termeni cât mai accesibili cum puteţi deveni mai sănătoşi,
mai frumoşi, mai puternici, încredinţându-vă că toate aceste atribute nu sunt doar niş­
te simple cuvinte, părăsite de mult de sens.

Rămâne însă ca dvs. să chibzuiţi şi să decideţi. Vorbele făcute celebre de către
Juvenal: ,,Mens sana in corpore sano" au devenit, de Îoarte multă vreme, un truism,
un adevăr evident. Însă câţi dintre noi vrem să înţelegem semnificaţia profundă a
acestui dicton, anume că omul cu adevărat sănătos este cel care are şi sufletul şi cor-
pul sănătos? Nu e destul să îndeplinim nişte simple condiţii igienico-dietetice pentru
a ne asigura bunăstarea fizică. Lucrul cel mai important îl constituie, rară îndoială,
disciplina spirituală, care trebuie să ne călăuzească paşii în fiece clipă.

Tot mai numeroase studii temeinice arată că cele mai multe boli sunt declan-
şate de către „etajele superioare" ale cortexului (creierului}, însă aceleaşi „instanţe"
pot transmite informaţii şi ordine pozitive subconştientului.

Stă în puterea gândului nostru de a trimite aceste „comenzi" subconştientului,
care le va retransmite conştientului şi, implicit, întregului organism. În mod curent,
din păcate, nu ştim să valorificăm decât 30% din capacitatea pe care o deţine creie-
rul nostru. Toate cărţile mari ale omenirii, Biblia, Coranul, Vedele, conţin învăţă­
minte şi pilde în acest sens. Pornind de la această sursă-tezaur, a fost elaborată o ade-
vărată pleiadă de lucrări, menite să ne jaloneze modul de gândire. Cărţile lui Joseph
Murphy sunt un bun exemplu în această privinţă.

Vom pleda, aşadar, pentru o mai bună „împăcare" (armonizare) a corpului cu
sufletul nostru. Ne vom da seama, astfel, că toate actele noastre trebuie spiritualiza-
te. Bunăoară, aparent banalul act al mâncării va trebui să fie reconsiderat, fie şi nu-
mai sub aspectul ideii de viaţă. Se cuvine, prin urmare, să avem o dietă echilibrată,
bazată cu preponderenţă pe fructe, legume şi seminţe, adică pe alimente care conţin
VIAŢĂ şi nu MOARTE. Vom alătura acestor produse vegetale produsele lactate,
ouăle şi mierea, în vederea asigurării necesarului binecunoscut de protide (proteine),

Prefaţă 17

de acizi graşi esenţiali, de glucide şi mai ales de vitamine, enzime, săruri minerale,
microelemente şi aşa mai departe... Pentru a ne confirma recomandarea, este sufi-
cient să ne gândim numai la longevitatea populaţiilor caucaziene în care se întâlnesc
persoane ce depăşesc frecvent I 00 de ani şi se hrănesc de preferinţă numai cu pro-

dusele pe care le-am pomenit mai înainte.
Marea problemă care se pune astăzi o constituie însă provenienţa şi calitatea

produselor vegetale, a laptelui şi a derivatelor sale, cu atât mai mult cu cât hormonii
de creştere, fertilizanţii artificiali sau insecticidele au căpătat un rol din ce în ce mai
mare în obţinerea „recoltelor record" şi nicidecum a recoltelor sănătoase. Trăim în-
tr-o lume din ce în ce mai agresivă, în care, din nefericire, poluarea mediului se trans-
mite până la bobul de grâu al pâinii noastre „cea de toate zilele".

Nu vă repeziţi la prima tarabă din piaţă unde vedeţi morcovi enormi, cartofi
„supradimensionaţi" sau fructe perfecte ca prezentare, fără nici o urmă de vierme în
întreg lotul. Toată această aparenţă „lucitoare" nu e decât semnul unor culturi chinli-
zate şi comerciale.

Odată procurate din sursă sigură produsele vegetale autentice, este necesar să
cunoaştem şi anumite procedee sau reţete de utilizare a acestora, pentru a le valori-
fica la maximum întregul potenţial. În paginile acestei cărţi veţi găsi şi astfel de re-
comandări de preparare în cazul celor mai cunoscute legume, fructe şi seminţe.

Deşi în alimentaţia noastră zilnică intră un mare număr din aceste produse,
multe din ele îşi pierd, prin prelucrarea în „mica industrie casnică", o bună parte din

proprietăţile terapeutice.
Din comoditate sau din necunoaştere, folosim din ce în ce mai puţine crudităţi

care, comparativ cu fructele şi legumele prelucrate, au o valoare nutritivă şi terapeu-
tică mult mai mare. O gamă întreagă de vitamine, enzime, fitohormoni şi alte sub-
stanţe active se inactivează prin fierbere. Tot prin fierberea legumelor direct în apă,
o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extra-
se şi îndepărtate. De aceea, este preferabilă pepararea acestora prin procedeul fierbe-

rii în abur (prezentat în capitolul al III-iea).
De multe ori, uităm sau neglijăm şi întrebuinţarea părţii celulozice din legume

sau fructe, pe care, de obicei, o îndepărtăm, fără a cunoaşte faptul că şi celuloza are
valoare în menţinerea sănătăţii. Deşi organismul uman nu poate metaboliza celuloza,
ea are acţiune laxativă şi constituie partea de fibre necesare bunei funcţionări a orga-
nismului. Prin această acţiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect la

prevenirea cancerului de colon.
Dacă de la fructe şi legume îndepărtăm coaja, din grâul măcinat aruncăm tărâ­

ţa, uitând de faptul că exact sub coaja bobului de grâu sunt sintetizate preţioase vita-

mine, cum ar fi, de pildă, vitaminele din complexul B.
Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat în substanţe active tera-

peutice, ceea ce le conferă şi calitatea de a fi bază de materii prime în industria de
medicamente. Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicaente hipo-

tensive, iar fructele de Alin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat
în fragilităţile capilare). Unele umbelifere condimentare (grupă de legume cu pro-

• Conform ortografiei din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academiei) şi din
Dicţionarul etr10-botanic (Ed. Academiei) de ~lexandru Borza, numele plantelor sunt comidcrate nume pro-
prii şi, cn atare, se scriu eu initială majusculă.

18 Pledoarie pentru vială lungă
prietăţi condimentare, din care fac parte, printre altele, Mărarul, Pătrunjelul şi Le-
uşteanul) servesc la obţinerea uleiurilor volatile, folosite în aromaterapie. Actual-
mente, se studiază posibilitatea utilizării tomatelor în vederea obţinerii tomatidinei,
precursor în semi-sinteza hormonilor steroizi.

Acestea sunt doar câteva exemplificări care - sperăm - vor atrage atenţia ci-
titorului asupra importanţei pe care o reprezintă pentru sănătate produsele naturale de
origine vegetală cât mai puţin prelucrate, cât mai aproape de structura lor primară.•

Cui se adresează această carte? Oricărui om, cu cele mai diferite preocupări
sau activităţi. Omului sănătos, care doreşte în continuare să fie sănătos, dar şi omu-
lui bolnav care doreşte să-şi restabilească sănătatea fără nici un ,,risc terapeutic".

Fără a avea pretenţia de a recomanda vindecarea unor afecţiuni grave exclusiv
prin valorificarea produselor vegetale, am voit totuşi să semnalăm (sau să reamintim)
cât de importante sunt aceste roede ale pământului.

Nădăjduim din toată inima ca şi prin această apropiere de Natură să ne aflăm
sau să ne păstrăm echilibrul, să ne regăsim, cu alte cuvinte, pe noi înşine.

AUTORII

• Atenţie! Nu tn::buic totuşi să~ ci tot ceea ce este natural este şi inofensiv. De multe ori am atras
atenţia asupra consumului de Tltineui sau de Mirul lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis-
mului.

Medicaţia sistemului nervos central

• . NO~TĂŢI:_ •

COUGHEND SIROP. previne majoritatea afecţiunilor bronhiilor;

GASCURE SIROP. o eficienţă deosebită în tulburările funcţiilor ficatulu i: ,

GASCURE.TABLEn .·apetisant.antiacid §i antlflatulent; ·

SHECURE SIROP §i SHECURE TABLETE • un remediu de revigorare §i reglare a func~ilor

organice feminine, cu rezultate excelente dacă siropul §i tabletele se administrează împreună:

HEENA (pudră) • un recondi~onani §i colorant natural al părului, căruia îi conferă o minunată

strălucire.



TINCTURI
(extracte naturale 100% din ·plante medicin;tle)

• Simple: l!l Aloe l!l Cimbrişor l!l Coada şoricelului
[!] Gălbenele l!l Rostopască l!I Sunătoare

• Combinaţii: 0 TINCTUR PLANT GRP (Antigripală)
0 TINCTUR PLANT GLOB (Antianemică) 0 TINCTUR
PLANT COL (Antlcolitlcă) 0 TINCTUR PLANT BIL
(Hepatobillară) 0 TINCTUR PLANT GAS (Gastrică)
0 TINCTUR PLANT STRES (Antistres) 0 TINCTUR PLANT
PĂR (Contra căderii părului) 0

TINCTUR PLANT CAN (Antlacileică)

CEAIURI (cu indicaplle principale sugerate prin denumire)
•Simple:din cele mai diverse plante

•Combinaţii : 0 Cardiotonic 0 Antihemoroidal 0 Gastric 0
0 Antidiareic 0 Laxativ 0 Antihelmintic 0 Antlbronsitic 0

0 Diuretic 0 Diuretic 20 Depurativ 0 Pentru slăbit 0 Antidiabetic

SIR.OPURI (extracte naturale
din fructe obtlnute prin presare Ia rece)

+ cătină albă + căpşuni +pin + afine +
+ + +zmeură coacăznegru

Indicaţii (de Ia caz Ia caz), tonillant general:
convalescenţe: astenii: avitaminoze: acuităţi
vizuale: gripe: urticarie: reumatism: diaree,
enterocolite: infecpi urinare: uremie: oxiuroze:
inflamaţii hemoroidale etc. etc.

OŢET DE MERE (cu miere de al~Ine 10%)
Indicaţii: ateroscleroză: hipertensiune

arterială: varice: arterită: reumatism: dureri
articulare şi musculare, obezitate: sinudtă:
nevroze: insomnii: stres: migrene: ameţeli:

afecpuni ale rinlchllorrsterllltate etc.

BITTERUL „TAINA PLANTELOR"
(extract natural I00% din 30 plante medicinale valoroase)

Indlcatll: înlătură oboseala si stresul; redă buna dispozitle st
întăreşte funcplle vitale: înlătură ~u diminuează durerea:·regiează
metabolismul: elimină viermii intestinali: dezinfectează sl vindecă răni:
calmează crizele di colecist, poate participa la vindecarea icterului:
poate fi recomandat ca adjuvant în tratamentul onor afectluni
inflamatorii sau degenerative şi cutanate accidentale. '

SC HYPERICUM IMPEX SRL

Puncte de luc7~~~u~.3isg~:e~iJ.1~.ep~~~f::i~o~~~ţ~J{jl~~~aramureş şi:
4940 Ocna Şugatag, Str. Geoi·ge Coşi;:~ n,r. i2! jud. Mar"mureş
TelJfax:0262/372695; 271336 Mobil:•40-7.44-279284

ALEGEŢI RAPORTUL CEL MAI BUN: eALITATE, EFICIENŢĂ ŞI PREŢ!

Jle~·bcl mtte-i - '.Jitrer ta?.C:~z [Z.d~ af.cc:o! NcuriosA11~rmm
ZfOLlî NJ,îliE;i;_i
formuladeutracttdeplaotrmedldnaltcuproprietiJI
bloacUn llri conţinut de akool Hit supertoad celei Sapllment allmtatar ta
1radlţioaal t. datoritiposibiUt.1,11deapllcarelaunnamăr absorbfitdemlcrotltmtate.

malmaredeca.zuriincareH:contraindfcă produs naturalcuefeclt
curatlve.c1tali.za1ordlfflti1
prez~nţa alrooluluL flind utilizabil atât Neurosanulestelndicatîn:
pentruadulJlcâ1 11pentrucopll, coleclitltă:

Blttendcon~nenncomple1depriru:lpil t.lcronic.l,
bloloQlceacli•ecuefectedo,edUede-a -panaeatlt.lcronlc.ljl<0Ut.1,
.. -df1m1cuti lnffffiol.si;
IUDful timpu.lu.I în îmbanilittrea
moUa.telorterapeutkt.Jnte:rrine.de -bollcronlctclifeStl,tcartt,nmalidilfuncJlllntealJIIIJe,
uaneou. ca 1upllmto.1 alimentar
KOIOflepm;îartfllll'Ututun,r ' -dispeilltl.blloairt.du!unqllcli~-falffllede
Hpsamicroekmai-pdil!ua:flldl~peba,,l.........t,
liuxţHlororfllllsmatat, AIJ.::.~•tunenildlnlOlicaţillorcuSalmoutlla11c,udlda

·........illwlsclllml,arikdelllb- -tra1area·anmului;
stan.felanifflctlular, -ruleoporozi: .
-deflcJen~deCJfda1fmlcroelemen1t.
-restabfle1teleQ.lturtleintte1esu-
turile1tortanele1IlbUe1 , ţ;rer.ia ftf0 r;i:; ufef ib J.J.t;v:.-e c..t i2d

- stfmuleui crtfttrea prin pre- Artlorele de ul.I (Mellltuca alltr-
Difolla), orifinar4'n Australia, a fost
zenţafactorilorbloa«ifl; • folositde.dtteabc,rifenldesalede.anL
-crqtecapadtattlldeapirarea
CindausosltcolonljdldlnAnflta.
oraanismululflţidelnftcJfl: IICejdaaufolollt!runuleclinArborele
-arttftdebtaeflceinafKţiunile de«alpentrua!actobiuturl.«111.de
aici ftlllndu-l 11 numele entiuesc de
oculare: Arboredeceal.Uietaletericdln!run1ele
_ . . . . . , _ . . . . . ·COIIIIJltelmpolftlţajlfritldilatea, ~tiui deual, care crqte numii în

-stlmulmilactapa, Australla,estecunoscutpentruproprletă­
-coatroltitisenzaţtade·foame1lpott,demincare,
-aJutipromele-dJieS,titt: !ilesaledeosebtte,nnlheptloantt!uofk
·CrtJteperformaoJdesportlff; fi calmant. Uleiai din Arbort dt ceai
-se lndfclînprofiJ.uiainfee,mormkroblene1triraler 1remkebulnfJrimaldplejlacpoueazi
·Încedne1teprocesuldeimbitrânlu:
Esterecomandatîn:suprasoHcUirtlenenoase.dortintelec-- rapld.fărăalffltftcltstcundare.
bllllSUJţtuutlaltUdat~~--aJt,dtstoole......_tit Cumadela.f,ăf\TOc11uleldlnArl!or1
-cart11Jiîaritamloe1Iolii0f:lementeuimllabile(calclu.
mafaulaetc.): • de.ceaipoatefilndlcadîntr1tarea:
-obelitale: -acneel.ntttlor·1lecumelor:
-stirideanemle. - J!fcloareloraftct11ealesportifilor:
-mlrosalulneplicatalplcioarelor;
De acum îacolo pute~ tisl Blnerul suedez Alb o !ormi
îmbuoldfitl. admat nwnaiaialalutem. • atSuriloi'1

Crema Billtr suedez HERBBifflR coaţtne aa extract - umfliturllotbităturflor;
natural foarteeHdent. într-oproporţlto,,IJm.l,dinctlf:maJ
cunoscateplanteme4'clnale. -tile1urtlor1lztirleturtlor
-herpesuful,blJlcllordepebau(calmareadurerU lf
AcamţiînRominiaputeţilfeaacct1l11cestprodwla mincirlm!Q,

un preţ promotlonal. -lnfecJillormarflnilorunthillor(cluperclledel1untbil
ntctsită tral,area Ump de mai multelunl,cuaplldria:Ilnlce.
Acţtoneazirapldfipelu„idaradîadHeritecuurLde del~rl),

mmplu,ltllllWlsm.arterite.tud.lumbai!O,dunrimlll<lllart -m,!'iturilordeln1ecte.piduchllotxal>ld,
11 llfunenJale. febră mUJ<Ulart arsuri 1uperficiale •psorfazisulul.lD&qlllorptelB.bijictlor~rinllorln!ectate.
(roie1i,,pleJll).llirlde-.UdupidorturtprdUUlfte.
CremafYTOserecomandăpentruîntrfjlreaficuriţare.a
drcullţleuaftfaideficltarăînmembrelefnferioare, slări te.naJul,iospeclal1ctluitras.millşiacnelc.f1artacpan,

poslfrlpale.acntt. anllbacterlul antlln!lamalQrle 1l andfunflc.l, nu lritl
pitltaflauprotoaciainflL
Importator: S.C. MER-CO S.R.L.

ORADEA: Str. Grifltei, nr. 30. Tel. 0259 / 4.f 75 60

BUCURfŞTI: Str. făgetului nr. 25. sector 4. Tel. 021 / m 43 71

Mobil: 0744 59 14 04. f-mail: [email protected]

Medicaţia aparatului cardiovascular

CAPITOLUL I

COMPONENTELE DE BAZĂ
ALE ALIMENTELOR

Celulei vegetale îi datorăm înseşi exis- format" din vânători nomazi în agricul-
tenţa şi supravieţuirea noastră pe această tori şi crescători de animale. Am devenit
planetă. Ne-am născut fitofagi fiindcă nu astfel omnivori, aşa cum suntem şi as-
am fost înzestraţi cu clorofilă (,,adevăra­ tăzi. Hrana omului se diversifica, inclu-
tul Prometeu, care fură focul din ceruri" zând, pe lângă cereale, fructe sau legu-
- K. A. Timiriazev), cu anumiţi pig- me, şi produse lactate, ouă şi came. Pro-
menţi cu echipament enzimatic sau alte tidele (proteinele) de origine animală se
organite celulare capabile să transforme consumau însă ocazional, în anumite pe-
substanţele minerale, apa, aerul, razele rioade ale anului, la sărbători, festivaluri
solare în elemente vitale. Fenomenele
sau ceremonii.
moleculare caracteristice primului sem- De-a lungul istoriei sale, alimentaţia
nal al vietii, prima biosinteză. care a de-
tenninat mişcarea biologică, prima veri- omenirii a fost foarte diferită, în funcţie
gă în lanţul reacţiilor specifice vieţii s-au de mediul geografic, de obiceiuri sau
născut în celula vegetală. credinţe, de relaţiile sociale şi economi-
ce din cadrul comunităţilor.
Mai întâi, am beneficiat, împreună cu
Astăzi, la baza nutriţiei umane stă tot
ierbivorele, de rezultatul biosintezei vege- biosinteza celulei vegetale, care reuşeşte
să transforme substanţele anorganice în
tale. Apoi, din comoditate, din curiozita- substanţe organice - glucide, protide
te, din capriciu poate, am început să gus-
tăm proteinele animale. Mai mult decât sau lipide (grăsimi). în stadiu de labora-
atât, se pare că am fost chlar în exclusi-
vitate carnivori, în anwnite perioade ale tor sau chiar semi-industrial se încearcă
existenţei noastre. Numai când aveam obţinerea proteinelor - aceste substan-
dureri de stomac, indigestii sau cine ştie ţe complexe indispensabile vieţii - fie
ce alte suferinţe fizice, ne aduceam prin biosinteză, cu ajutorul culturilor de
aminte de fructe, de rădăcini, de plante
cu care ne alinam durerile, aidoma ani- alge monocelulare, fie cu ajutorul chi-
malelor care, şi astăzi, ştiu să caute anu-
mite ierburi atunci când nu se simt bine. miei macromoleculare, a polimerilor,
care va permite sinteza aminoacizilor şi
Dar alimentaţia noastră s-a schimbat deci şi a proteinelor, a grăsimilor, din
radical în neolitic, când am început să ne elementele de bază: hidrogen, oxigen,
stabilim pe un teritoriu, să ne durăm un azot, carbon, sulf etc. Deoarece procesul
lăcaş, să ocupăm un spa1iu permanent al
existenţei noastre. Atunci ne-am „trans- de adaptare a omenirii la noul tip de ali-
mente şi de alimentaţie va fi un proces
îndelungat, vom rămâne deocamdată la

20 Pledoarie pentru viaţă lungă

stadiul actual de observaţii făcute în le- Aceste glucide, obţinute prin diferite
gătură cu alimenta\ia naturală. procedee ale industriei alimentare (bom-
boane, îngheţată, siropuri, gemuri, prăji­
Înainte de a realiza o rapidă trecere în turi), sunt incluse în grupa factorilor ne-
revistă a tuturor constituenţilor nutritivi, favorabili sănătăţii şi longevităţii. Este
trebuie să facem câteva precizări de ter- indicat ca toate aceste dulciuri să fie în-
minologie biochimică. Componentele locuite cu fructe sau cu cel mai sănătos
de bază ale alimentelor sunt numite sub- edulcorant, anume mierea de albine.
stanţe nutritive sau factori nutritivi. Al-
te substanţe în cantităţi mici, dar absolut Alte glucide cu moleculă complexă,
necesare organismului, cum sunt vitami- cum sunt celuloza şi hemicelulozele, nu
nele, microelementele, enzimele, au fost sunt prelucrate de .organismul wnan, dar
numite biocatalizatori. au un rol important pentru buna funcţio­
nare a organismului, facilitând tranzitul
Principalele grupe de constituenţi nu- intestinal prin stimularea peristaltismului.
triţionali sunt, în ordinea cantitativă în
care intră în alimentaţie: O altă funcţie biochimică notabilă a
glucidelor constă în favorizarea metabo-
GLUCIDELE (ZAHARIDELE) lizării protidelor şi a lipidelor.

Sunt substanţe chimice cu structură PROTIDELE (PROTEINELE)

simplă, formată din carbon, hidrogen şi Sunt substanţe cu structură chimică
complexă, formate din aminoacizi. În
oxigen. organismul uman se găsesc aproximativ
22 aminoacizi, dintre care 8-1 O sunt
Materiile din care organismul îşi fa- consideraţi aminoacizi esenţiali, care nu
pot fi sintetizaţi de organismul nostru şi
brică singur sau din care preia glucidele trebuie obţinuţi din alimente.

necesare intră în proporţie de 60--80% în Rolul protidelor în alimentaţie este
deosebit, deo.arece acestea intră în însăşi
alimentaţia zilnică. Acestea sunt repre- structura celulei, contribuind la creşte­
rea şi refacerea acesteia. Totodată, proti-
zentate de cartofi, banane verzi, porumb, dele intră şi în structura hormonilor, par-
ticipă la procesul de imunitate microbia-
lapte, legume şi fructe. nă şi la sinteza unor enzime absolut ne-

Necesarul de glucide al organismului cesare organismului.
Proteinele pot fi de origine animală
se stabileşte în funcţie de efortul fizic
sau vegetală.
pură,def:\::it:~~~~pe glucidele sub Aici trebuie să atragem atenţia asupra

formă de mono- sau dizaharide se gă­ abuzului de proteine animale. Statistic,
s-a demonstrat că, faţă de secolul al
sesc în miere (glucoză, fructoză, zaharo- XIX-lea, în secolul al XX-iea consumul
de came s-a dublat. Sursa principală a
ză). Zaharoza este dizaharida cea mai acestor proteine animale este asigurată
de carnea de mamifere, de păsări, peşte
răspândită în natură; ea se găseşte ca şi alte vietăţi marine, came care conţine
între 16-22% proteine. Acestea deterio-
atare în tulpina trestiei de zahăr, în rădă­

cina sfeclei de zahăr, în morcovi, în pe-

peni, în foile şi cocenii de porumb, în

nectarul florilor.

În secolul trecut s-a dezvoltat vertigi-

nos industria zahărului rafmat, obţinut

fie din sucul trestiei de zahăr (al cărui

conţinut este de circa 18%) sau în sfecla

de zahăr (cu 8-10% zahăr), cu toate

avantajele şi mai ales dezavanajele sale

asupra organismului.

Componentele de bază ale alimentelor 21

rează starea generală de sănătate (inclu- lui vegetal care intră în alimentaţia lor
siv din cauza toxinelor animalelor sacri-
normală.
ficate, a nwneroaselor microorganisme
nocive dezvoltate în urma conservării Cei mai importanţi AOE sunt acizii li-
sau a conservării deficitare a cărnii), ast- noleic, linolenic şi arahidonic sau acizii
fel încât este recomandabil să renunţăm, graşi care derivă din aceştia în cursul

pe cât se poate, la aceste tipuri de ali- proceselor metabolice.

mente, oricât de gustoase ar fi. Cantitatea necesară în AOE a fost
A doua sursă de proteine animale o apreciată între 6-15 g/zi, dar după cum

constituie laptele şi produsele lactate. vom vedea, unul dintre cei mai impor-
tanţi AOE, acidul gama-linolenic, este
Laptele este considerat aliment complet suficient într-o doză mult mai mică, res-
nu numai datorită conţinutului în protei-
ne, dar şi pentru că este o sursă importan- pectiv I g/zi, aproape cât necesarul zil-
tă de calciu, microelemente şi vitamine. nic de vitamine. Acest acid gras esenţial
este absolut necesar în dietă, deficitul
A treia sursă de proteine sunt ouăle de său în organism ducând la diferite tulbu-
găină, cel mai uşor digerabile şi asimila- rări patologice: eczeme, încetinirea cica-
bile (cele de raţă, gâscă, curcan, bibilică trizării şi vindecării rănilor, iritabilitate,
pot fi infestate cu uşurinţă cu Salmonella creşterea consumului de calorii· ingerate
sau protozoare). Un singur ou poate asi- ş.a.m.d.

gura 2-4% din nevoile energetice zilni- în organismul uman, dirnerul AOL
ce, 10% din necesarul de aminoacizi,
25% din nevoile de fier, 15% din nevoi- (acidul di-garnma linolenic) se metabo-
le de zinc şi 10% din necesarul de alte lizează în favoarea compuşilor din seria
oligoelemente şi de vitamine. Valoarea
cea mai mare energetică o au ouăle fier4 prostaglandinelor (PO). Prostaglandine-
le au atât proprietăţi benefice, cât şi no-
te moi, ochiurile, omleta, maionezele.
Cea mai mică valoare nutritivă o au ouă­ cive.
le fierte tari, care se elimină aproape ca
Prima serie (E) de PO (POE) are, în
atare, fiind recomandate de aceea în cu-
rele de slăbire rară să dăuneze ficatului. general, efecte pozitive, derivând din
AOL. POE1 activează formarea ciclului
Acizii graşi polinesaturaţi, cu monofosfatic al adenozinei (AMPc), in-
16-22% atomi de carbon şi 2~ duble hibă agresiunile interne, are acţiune va-
legături în structura lor chimică, separa- sodilatatorie, inhibă reacţiile inflamato-
rii şi activează formarea limfocitelor T.
te de un singur grup - CH2 - au primit
denumirea de acizi graşi esenţiali Cea mai mare cantitate de AOL se gă­
(AOE). Se numesc astfel, deoarece, seşte în laptele de mamă (spre deosebire
după cum aminoacizii care nu pot fi sin-
tetizaţi de către organism se numesc de laptele provenind de la animale).
esenţiali, tot aşa în grăsimi există acizii AOL se mai găseşte în uleiul seminţelor
graşi esenţiali, absolut necesari organis- din unele plante, cum ar fi: Luminiţa
mului sănătos, având şi remarcabile (Oenothera biennis) din familia Ona-
efecte terapeutice. graceae, Nonnea macrosperma şi Bora-
go officinalis (Limba mielului) din farn.
Vegetalele sintetizează toţi AOE în Boraginaceae şi Scrophularia marilan-
cantităţi foarte mari (în special seminţe­
le). Organismul uman şi anim~lele nu dica din familia Scrophulariaceae. În
pot sintetiza AOE, fiind tributare regnu- aceste specii, AOL se găseşte în cantităţi

cuprinse între 5-9% din uleiul total gras
extras din seminţe. Dar cea mai bogată
sursă în AOL (19% din greutatea semin-

22 Pledoarie pentru viaţă lung!

ţelor) o constituie seminţele de Coacăz ză limfocitele T. Creşterea nivelului
negru (Ribes nigrum), care aparţine fa-
miliei Laxifragoriceelor. Cercetări re- PGE prin consumarea de AGL în exces
cente susţin că s-ar găsi şi în uleiul ex-
reduce procesele inflamatorii, fenomen
tras din seminţele strugurilor. atestat atât prin experienţe pe animale,
Având în vedere importanţa AGL, cât şi clinic.

cercetătorii japonezi au reuşit să obţină Eczemele atipice par a fi asociate cu
acest important produs prin cultură fer- un nivel scăzut de acizi graşi, esenţiali în
mentativă a unei ciuperci numite Mor- dietă. Cercetările au demonstrat utilita-
tierei/a, cu un randament de 50-90%. tea uleiului din Luminiţă, care a fost in-
clus ca medicament în Anglia. Bazele te-
Se preconizează că AGL are acţiune oretice ale utilităţii acestuia se referă la
benefică în tratarea· aterosclerozei, hi- acţiunea PGE ca stimulent al limfocite-
pertensiunii arteriale. S-a demonstrat lor T, celule care sunt deficitare în cazu-
chiar că o cantitate redusă de ulei extras
din seminţele de Luminiţă acţionează rile eczemelor atipice.
favorabil tocmai datorită prezenţei AGL În scleroza multiplă, există o legătură
pentru vindecarea bolilor menţionate
mai sus şi chiar a sindromului Raynaud între incidenţa bolii şi a consumului ridi-
(caracterizat printr-o contracţie brutală a cat de grăsimi saturate. Unele experi-
micilor artere de la nivelul degetelor de mentări au recomandat utilizarea wior
la mâini şi de la picioare).
uleiuri cu un nivel ridicat de AG nesatu-
S-a mai constatat că diabetul este în- raţi, de exemplu uleiul de Floarea-soa-
soţit de diminuarea concentraţiei unei relui, dar cu rezultate neconvingătoare.
enzime din cauza deficienţei în AGL a Consideraţii recente asupra rolului PGE
prostaglandinelor din seria 1, care au o şi a limfocitelor T au condus la ipoteza
activitate similară insulinei, amplificând că uleiurile bogate în AGL sunt mai uti-
în acelaşi timp efectele acesteia. Creşte­ le în tratamentul sclerozei multiple.
rea nivelului de prostaglandine din seria
E scade necesarul de insulină adminis- În tulburările ciclului menstrual şi în
trată zilnic diabeticilor. Testările clinice unele afecţiuni ale sânului, studiile epi-
demiologice stabilesc o legătură între
prin folosirea uleiurilor bogate în AGL consumul de grăsimi saturate şi aceste
şi a uleiurilor bogate în acizi graşi esen- tulburări. Este posibil ca acestea să fie
ţiali sunt încurajatoare în tratamentul
diabetului zaharat. cauzate de inhibarea delta-G-desaturazei
prin AG saturaţi, având ca urmare dure-
În aliă ordine de idei, se ştie că proce- rea, sensibilitatea şi fragilitatea sânilor,
sele inflamatorii sunt însoţite de un nivel nodulii care se dezvoltă în sindroamele
ridicat de acid arahidonic liber şi al me- premenstruale. Uleiul de Luminiţă bo-
taboliţilor acestuia, care constau în pros- gat în AGL este în prezent recomandat şi
taglandine (a II-a serie) şi leucotriene. în sindromul premenstrual.
Medicamentele antiinflamatorii obişnui­
te acţionează prin interferenţă cu elibe- O altă aplicabilitate a AGL este în tra-
rarea acestor compuşi. Chiar şi prima se- tamentul alcoolismului cronic. Alcoolul
rie de prostaglandine poate avea acţiune stimulează formarea de PGE din DAGL
antiinflamatoare, deoarece prin mărirea
nivelului AMPc se inhibă eliminarea de (dimerul acidului gamma linolenic), ast-
amino-acizi din rezerve, ceea ce activea- fel încât epuizează rezervele acestuia.
Etapa următoare a consumării alcoolului
are ca urmare reducerea considerabilă
atât a PGE, cât şi a rezervelor de AGL.
Mai mult, alcoolul blochează del-

Componentele de bază ale alimentelor 23

ta-6-desaturaza (enzimă), având ca ur- Utilizarea celor două tipuri de grăsimi
mare scăderea nivelului de prostaglandi- animale şi vegetale diferă foarte mult în
funcţie de zona geografică în care trăieş­
ne din seria I. Utilizarea terapiei cu
AGL contracarează efectele consumului te omul. în regiunile ecuatoriale, tropi-
excesiv de alcool prin insuficienţa de
PGE. cale şi mediteraneene se folosesc în ex-
clusivitate grăsimile vegetale (uleiurile),
Protidele se găsesc nu numai în carne, în zona temperată, ambele feluri de gră­
ouă, lapte, ci şi într-un mare număr de
cereale, fructe şi legume, care constituie simi, iar în regiunile arctice sunt utiliza-
o a patra sursă de proteine, pentru care te în exclusivitate grăsimile de origine
noi pledăm în ideea unei vieţi mai bune,
mai lungi şi mai sănătoase. Ele .se găsesc animală.
în proporţie de I0-20% în Grâul bogat
în gluten. (Triticum durum, Triticale - Pentru zona noastră geografică, se re-
Secară + Grâu - hibrid), în seminţele comandă consumul echilibrat atât de
de Floarea-soarelui, în nuci, în Hrişcă, grăsimi vegetale, cât şi animale: ulei de
Mei (15-20%), alune, arahide, migdale Soie sau de Floarea-soarelui, unt, mar-
etc. Cantitatea cea mai mare de protide garină, slănină, untură sau seminţe olea-
se găseşte în Soia. Astfel, în IOO g făină ginoase, brânzeturi, smântână, nuci, alu-
de Soia integrală se găsesc 37 protide,
21 g grăsimi, 26 g glucide care, însuma- ne etc. în anotimpul cald, se preferă gră­
te, reprezintă sub raport energetic 469
kilocalorii. simile vegetale, iar iama, cele animale.

Raţia zilnică de proteine pentru un Prin metabolizarea unui gram de gră­
adult este de 60-100 g, cantitate optimă. sime rezultă 8-1 O kilocalorii. Un adult,
Supra-alimentaţia şi sub-alimentaţia în zona temperată, are nevoie de 50-100
sunt deopotrivă dăunătoare pentru orga-
nism. g lipide pe zi.
Pe lângă principalul rol energetic, gră­
LIPIDELE (GRĂSIMILE)
simile alimentare solubilizează şi facili-
Toate grăsimile sunt gliceride ale aci- tează absorbţia vitaminelor hiposolubile
zilor graşi saturaţi sau nesaturaţi. şi stimulează contracţia căilor biliare.

Sursele principale de grăsimi se gă­ Revenind la acizii graşi saturaţi şi ne~
saturaţi, menţionăm că grăsimile lichide
sesc atât în produsele de origine anima- (uleiurile) conţin cantităţi foarte mici de
lă, cât şi în cele de origine vegetală, di- acizi graşi saturaţi. Aceste grăsimi lichi-
ferenţa dintre ele fiind de ordin calitativ. de sunt mult mai uşor descompuse prin
Grăsimile vegetale, în care predomină hidroliză cu ajutorul sucurilor digestive.
acizii graşi nesaturaţi, mult mai uşor asi- În schimb, grăsimile solide (untura, un-

milabili de organismul uman, sunt supe- tul, margarina) sunt 11).Ult mai greu de
rioare grăsimilor animale în care acizii descompus şi de asimilat prin hidroliză.
graşi saturaţi sunt majoritari. Excesul
acestora din urmă poate duce Ia ateros- Pentru zonele ecuatoriale, tropicale şi
cleroză, hipertensiune arterială, infarct temperate, se recomandă uleiurile vege-
miocardic etc., adică, până la urmă, la tale cât mai puţin rafinate, mai ales cele
scurtarea vieţii. obţinute prin presarea la rece. Prin rafi-
nare (la fel ca şi în cazul zahărului),
uleiurile vegetale îşi pierd proprietăţile

specifice unui produs natural.

În urma consumului de uleiuri rafina-
te şi ultrarafinate apar sau se accentuea-
ză numeroase afecţiuni gastrice, intesti~

24 Pledoarie pentru viaţă lungă

nale, hepato-biliare, circulatorii şi der- ţe, dar ca provitamine sub formă de ca-
matologice. rotenoizi (vitamina A) sau sub formă de
steroli (vitamina D). Vitaminele E şi K
De aceea, pledăm pentru uleiurile gra- se găsesc în exclusivitate în plante sau în
se nepurificate chimic, care au avantajul unele microorganisme.
că îşi conservă valoarea calorică şi, în
plus, sunt surse de provitamine A, D, de în ceea ce priveşte funcţia vitaminelor
vitamina E şi F, lecitină şi microelemen-
te, care sunt distruse sau înlăturate prin în organism, ele au acţiune de coenzime
procedeele industriale de purificare. sau de activatori enzimatici, fiind numi-
te şi biocatalizatori. Acest rol se mani-
Cum spuneam, uleiurile obţinute din festă la nivel celular, unde se petrec fe-
seminţele plantelor sunt amestecuri de nomene de oxida-reducere absolut nece-
trigliceride, compuşi conţinând esteri
gliceridici cu lanţ lung de acizi alifatici. sare proceselor metabolice ale glucide-
Toţi aceşti acizi sunt cunoscuţi în mod lor, protidelor şi grăsimilor.
curent sub denumirea de acizi graşi, di-
ferind în funcţie de lungimea lanţului, de Denumirea de vitamină s-a păstrat de
prezenţa şi poziţia dublelor legături din la cel ce a evidenţiat pentru prima dată o
formula chimică. De reţinut că, în regnul vitamină (Bl)-C. Funk, în 1911, care
vegetal, aproape toţi compuşii de acest a denumit-o „amină vitală" datorită azo-
tip conţin în majoritate acizi graşi nesa- tului aminic pe care-l conţinea şi care era
turaţi. considerat absolut indispensabil vieţii.

VITAMINELE În prezent, se cunosc multe vitamine
care nu conţin în molecula lor azot ami-
Deşi în cantităţi mici, ele au un rol nic, dar denumirea iniţială s-a păstrat.
important în alimentaţie atât pentru creş­
tere şi dezvoltare, cât şi pentru menţine­ ALTE SUBSTANŢE ACTIVE
rea stării de sănătate a organismului. TERAPEUTIC
Lipsa lor provoacă tulburări metabolice
grave, ducând la apariţia unor boli ca- În 1936, Albert Szent-Gyiirgyi a pus
renţiale denumite hipovitaminoze. în evidenţă pentru prima dată proprietă­
ţile de vitamina Paleflavonoidelor (sub-
Majoritatea vitaminelor sunt sinteti- stanţe fenolice naturale de tip pigmenţi
zate de plante şi numai în mică măsură sau copigmenţi) extrase din sucul de lă­
de organismul animal. mâie. După această descoperire a clasei
flavonoidale, aceşti pigmenţi vegetali
Din punct de v.edere chimic, ele sunt şi-au dovedit importanţa pentru biochi-
molecule cu structuri foarte heterogene. mie, fiziologie şi farmacodinamie.
După solubilitatea lor în grăsimi sau în Quercetina, rutina şi hesperdina sunt tot
apă, vitaminele au fost clasificate în li-
posolubile (vitaminele Al, A2, D, D2„ glicozide flavonoidice, considerate a fi
D7, E, K şi F) şi hidrosolubile (comple- substanţe active terapeutic.
xul de vitamine B, PP, C, P, vitamina V
sau factorul anti-ulceros). Dacă vitami- O altă grupă de pigmenţi vegetali im-
nele hidrosolubile se. găsesc aproape în portanţi pentru organism sunt carotenoi-
exclusivitate în regnul vegetal, o bună dele, care se găsesc în numeroase fructe,
parte dintre vitaminele liposolubile pot legume, seminţe, în frunze, tulpini, în
fi întâlnite tot în legume, fructe şi semin- polen. Carotenoidele sunt importante
pentru organism deoarece joacă rolul de
provitamine A.

Componentele de bază ale allmentelor 25

Tot pentru rolul însemnat pe care-l joa- Întrucât în ultimele trei decenii s-a
că pentru organism în reacţiile oxidore- descoperit un număr foarte mare de en-
ducloare trebuie menţionaţi pigmenţii zime, s-a simţit nevoia clasificării lor pe
chinonici, mult răspândiţi în regnul vege- baza acţiunii specifice asupra substratu-
tal (ex.: naftochinonele, antracenozidele, lui pe care acţionează. Astfel, ele au fost
naftodiantronele). Unii dintre pigmenţii numite oxidoreductaze, transferaze, hi-
chinonici au şi acţiune antibacteriană. drolaze, izomeraze etc. Apoi, datorită
faptului că unele enzime acţionează asu-
Taninurile, o altă grupă de flavonoi- pra mai multor substanţe, s-a adoptat un
de, considerate substanţe active terapeu- sistem zecimal de clasificare codificat
tic, sunt foarte răspândite în fructe şi le- pentru fiecare clasă mare de enzime.
gume. Au proprietatea de a precipita
protidele, inclusiv bacteriile patogene Pentru cele mai multe dintre enzime,
din tractul gastro-intestinal, iar prin temperatura optimă de activitate este cu-
aceasta au rol antidiareic. prinsă între 20-40°, iar majoritatea enzi-
melor se inactivează între 60-80°C. În
Fitohormonii (hormonii specifici stare deshidratată, enzimele rezistă la
plantelor) se găsesc în numeroase pro- temperaturi apropiate de 100°C.
duse vegetale, fiind factori stimulatori
sau reglatori ai creşterii. SĂRURILE MINERALE

Multe legume, fructe şi seminţe con- În organism, alături de constituenţii
ţin uleiuri volatile care, pe lângă gustul
şi aroma pe care o imprimă produselor organici, elementele minerale îndepli-
naturale vegetale, stimulând prin aceas- nesc funcţii primordiale. Apa este prin-
ta secreţiile gastro-intestinale, au şi re- cipala componentă a tuturor structurilor
marcabile proprietăţi antibacteriene. biologice, îndeplinind numeroase şi va-
Pornind de la această acţiune, dar şi de riate roluri, datorate proprietăţilor ei
la altele, la fel de importa.iJ.te, în ultime- specifice.
le decenii s-a dezvoltat o nouă ramură a
fitoterapiei: aromaterapia. La om, cea mai mare parte a apei in-
gerate provine din lichide şi apoi din cea
O altă grupă de substanţe cu acţiune aflată în alimentele solide. Pe lângă
terapeutică sunt mucilagiile vegetale, acest aport, o cantitate mult mai mică,
glucide macromoleculare grupate în cla- dar care se formează zilnic, este cea re-
sa poliozelor (polizaharidelor), în care zultată din metabolizarea celor trei mari
intră şi pectinele, prezente în unele fruc- grupe de componente nutriţionale. I g
te şi legume. polizaharidă (glucid) generează 0,6 g
apă, 1 g proteină 0,41 g apă şi I g lipid
ENZIMELE furnizează 1,07 g apă metabolică. Con-
form colectivului E. Cristea Popa, A.
Din punct de vedere structural, enzi- Popescu, E. Truţia, V. Dinu, se conside-
mele sunt macromolecule de natură pro- ră că un adult sănătos, care desfăşoară o
teică. Atât biosinteza cât şi degradarea activitate moderată în clima temperată,
substanţelor din organismul uman ar fi are nevoie de 1500-2000 ml apă/zi.
imposibilă fără activitatea enzimatică.
Pierderile de apă au Joc în mod nor-
Toate seminţele în stare germinativă mal prin plămâni, piele, urină şi traci
conţin enzime, dar acestea se găsesc şi gastro-intestinal.
în plantule, în frunze tinere, în fructe şi
diferite legume.

26 Pledoarie pentru viaţă lungă

Nevoile de apă cresc cu 500 ml/zi în taţie sarea gemă, sarea brută de mină sau
caz de transpiraţie datorită climei calde aşa-zisa sare grunjoasă sau sarea rezul-
sau activităţii intense ~i cu 500--1500 tată din desalinizarea apei de mare, care
ml/zi în caz de febră, vomismente, cuprind, pe lângă clorura de sodiu, şi

diaree. magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier,
Aportul de apă trebuie respectat şi îm- iod, elemente absolut necesare organis-
mului.
plinit cu stricteţe. 1n caz contrar, se pro-
Considerăm necesar să atragem aten-
duc modificări ale echilibrului hidric, iar ţia consumatorilor că depăşirea unei
variaţia lui cu numai 1-2% conduce, în doze zilnice relativ mici de sare, respec-
tiv de 5 g, poate produce efecte nedorite
mod inevitabil, la boli grave sau chiar la asupra sănătăţii: afecţiuni gastro-intesti-
moarte. nale, gingivite, migrene, accentuarea in-
flamaţiilor hemoroidale, hipertensiune
Atunci când aportul de apă depăşeşte arterială, creând în acelaşi timp un teren
capacitatea de excreţie renală, în orga- favorabil pentru tuberculoză şi cancer.
nism se creează condiţii propice pentru
acumularea apei în exces. Sunt boli în care sodiul, rezultat în
urma scindării clorurii de sodiu, este re-
Cele mai importante săruri minerale ţinut de organism care, la rândul său, re-
ţine o cantitate mai mare de apă decât
sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, cea necesară, ducând la apariţia edeme-
magneziul (în cantităţi relativ mai mari)
şi unele microelemente sau oligoele- lor. 1n acest caz, se va elimina sarea de
mente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul,
cuprul, sulful, magneziul etc.). bucătărie din alimentaţie, se vor evita
produsele vegetale bogate în sodiu şi se
Sărurile minerale fac parte integrantă vor folosi fructe şi legume bogate în po-
din conţinutul citoplasmatic, intrând în tasiu.
compoziţia unor enzime, vitamine sau
hormoni. În cazul magneziului, acesta Ca o concluzie a acestui capitol, pu-
intră în constituţia de bază a clorofilei, tem afirma că alimentul optim este ace-
iară de care biosinteza a numeroase sub- la în care proteinele, lipidele şi glucide-
stanţe active din fructe şi legume ar fi le sunt naturale şi perfect echilibrate în-
imposibilă. În toate produsele vegetale tre ele. Cu alte cuvinte, o dietă echilibra-
există săruri minerale, în cantităţi mici tă trebuie să conţină, în proporţii sufi-

sau foarte mici. ciente, elemene plastice pentru a reface
Alături de calciu, fosfor, potasiu şi ţesuturile, elemente energetice, vitami-
ne, substanţe minerale şi enzime. În ori-
magneziu, în fructe şi legume se găsesc ce caz, alimentaţia nu trebuie să fie uni-
cantităţi apreciabile de clor şi sodiu, formă, ci cât mai variată în fiecare zi.
care, sub formă de clorură de sodiu, asi-
gură de multe ori organismului necesa- Alimentele naturale îi redau omului li-
rul din acest tip de elemente absolut ne- niştea şi echilibrul psihic, în timp ce ali-
cesar vieţii.
mentele industrializate, prefabricate sau
Cu cât sarea de bucătărie este mai fabricate prin diferite procedee, cu toată
pură, deci cu cât este mai concentrată în senzaţia de saţietate, imprimă omului o
stare de agitaţie, de nelinişte.
clorură de sodiu, cu atât este mai dăună­
toare organismului uman. Sarea pură, Interesele comerciale susţin alimente-
pentru a-şi reconstitui formula originară, le cu energie calorică mare, cum swit za-
îşi întregeşte elementele structurii de
bază cu ajutorul altor săruri din orga-
nism. De aceea, recomandăm în aJimen-

Componentele de bază ale allmenlelor 27

hărul, făina albă şi pastele f'ainoase fa- pietate, dacă nu chiar înlocuite, cu „ali-
bricate din făină bogată în amidon,
uleiurile rafinate, margarina, sarea „ex- mente 'ci", respectiv cu fructe proaspe-
tra-fină", afumăturile, conservele etc.,
toate acestea neftind decât „alimente te, cu legume şi seminte. Susţinem, de

moarte", care trebuie cu necesitate com- aceea, o alimentaţie zilnică bogată în
aceste componente, alături de produse

lactate şi ouă.

CAPITOLUL li

SISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE

O dietă• echilibrată este, desigur, diţională indiană devine cunoscută sub
conceptul de bază în cele mai multe, numele de „ayurveda", adică „ştiinţa de
dacă nu în toate teoriile şi sistemele de a trăi cât mai mult". Tennenul utilizat
nutriţie şi sănătate. Practicile şi concep- este semnificativ şi analizat după cuvin-
tele medicale ale majorităţii popoarelor tele ce îl compun, de vreme ce „ayur"
lumii continuă, de obicei, vechi tradiţii. reuneşte sensul de „sănătate" cu cel de
„longevitate", iar „veda" este un termen
Ceea ce unifică însă toate aceste siste- cu conotaţii religioase, utilizat pentru
me - de foarte multe ori extrem de di- cele mai importante texte ale hindu-
ferite unul faţă de celălalt - sunt teorii- ismului. Prin urmare, este evidentă pu-
le umorale, pentru prima dată apărute în nerea în corelaţie directă a sănătăţii cu o
texte medicale cu mii de ani în urmă. datorie sacră, de primă importanţă.

Cele mai ilustrative în acest sens sunt Medicina indiană era preocupată de
principiile tradiţionale indiene, respectiv maniera în care omul îşi trăia propria
chineze. viaţă, cu scopul declarat de a o prelungi,
de a-şi păstra sănătatea şi vitalitatea cât
Din experienţa personală a unuia din- mai mult timp posibil.
tre autorii acestei cărţi, care a lucrat timp
de peste IO ani în diferite ţări din trei Conceptul medical ca mijloc de pre-
continente, alimentaţia cea mai potrivită venire, mai mult decât de vindecare,
este cea a localnicilor din fiecare zonă
geografică. De fiecare dată când a mân- conduce în mod direct la accentuarea ro-
cat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoa- lului dietei în menţinerea sănătăţii.

~: :~f~~~ ;i::e°:in~ul~s!~~~:it; Cele mai multe dintre teoriile vedice
afinnă că nu există dietă perfectă pentru
consumat peste hotare alimente specifi- toţi oamenii, fiind necesar ca alimentaţia
ce zonei în care s-a născut, majoritatea să fie individualizată, în funcţie de nece-
conservate, starea sănătăţii sale a fost de sităţile şi particularităţile fiecăruia. Dez-
multe ori precară. voltând această idee, teoria ayurvedică
consideră esenţiali factori ca:
DIETA ÎN COl'(c;EPŢIA _
TRADIŢIONAl:.A INDIANA - orarul meselor;
- proporţiile dintre factorii nutritivi;
Aflată neîndoielnic în „descendenţa"
directă a filosofiei hindu, medicina tra-

• Cuvântul dietă derivă din grecescul „diaita", înţelegând prin aceasta o viaţă cumpătată printr-o alimen-
tatic echilibrată.

Sisteme de dietă tradi~onale 29

- schimbările climatice din anul in- E interesant de observat că noţiunea
dian; de „gust dulce" are, în concepţia india-
nă, un sens diferit - şi cu mult mai pro-
- alimente complementare şi antago- fund decât cel din gândirea europeană.
niste/contradictorii; Astfel, ,,ayurveda" stabileşte că dulci
sunt nu numai zahărul, mierea şi fructo-
- specificul individual; za din fructe, ci şi glicogenul din came,
- necesităţile alimentare raportate la precum şi glucidele din Fasole, Grâu,
lapte şi derivatele sale. Alături de aces-
efortul depus. tea, Orezul, Porumbul, Meiul, Ovăzul,
Cartoful, ouăle sunt şi ele considerate
Fundamentală rămâne însă combina- alimente dulci.
rea adecvată a gusturilor, în număr de
şase în concepţia indiană: dulce, acru, Ele joacă un rol major în menţinerea
sărat, amar, picant (iute) şi astringent.
Fiind compuse din diferite combinaţii componentelor sângelui, a sistemului
ale acestor gusturi, alimentele au, ca ata- muscular şi a ţesutului adipos, a spermei
re, proprietăţi şi efecte diferite. şi a apei vitale (adică esenţa finală a pro-

Ca în toate marile sisteme medicale, cesului metabolic).
la baza medicinei indiene se află o teorie
umorală, care pleacă de la premisa că or- Tot alimentele dulci sunt cele care
ganismul uman este caracterizat prin menţin integritatea funcţiei sistemului
cinci elemente.fundamentale: APĂ, PĂ­ nervos şi a aparatului circulator; de ase-
MÂNT, FOC, VÂNT şi CER. menea, ele asigură procesele trofice ne-
cesare tegumentelor, favorizând vinde-
• APA include sângele, limfa, ţesutul carea rănilor şi a altor leziuni ale ţesutu­
adipos, serozităţile, ţesutul conjunctiv rilor. Se mai susţine că·ar stimula creşte­
(mucoasele), toate secreţiile, bila şi rea în greutate, ar menţine agilitatea şi
forţa fizică, prelungind şansa de supra-
urina.
• PĂMÂNTUL este reprezentat de oase, vieţuire.

dinţi, unghii şi păr (fanere), muşchi, Se recomandă ca alimentele dulci să
tegumente, tendoane, nervi, materii reprezinte 90% din volumul meselor zil-
fecale.
• FOCUL este căldura corporală. nice.
• VÂNTUL este simbolizat de respiraţie ALIMENTELE CU GUST ACRU mă­
(care este, la rândul ei, diferenţiată în
5 clase). resc apetitul, ajutând organismul în di-
gestia alimentelor şi reglând peristaltis-
• CERUL este simbolizat prin dimen- mul intestinal. Ele sunt importante pen-
siunile corporale. tru stimularea proceselor metabolice şi
în special a activităţii cardiace. Ajută la
Pentru a atinge echilibrul necesar creşterea greutăţii corporale şi a forţei
menţinerii sănătăţii şi nutriţiei optime, fizice.
aceste elemente trebuie bine „cumpăni­
te" prin consumul de alimente adecvate. · Sunt considerate alimente de un acru
pur lămâile, lămâile dulci şi tomate.le.
Se considera că ALIMENTELE Dulci-acrişoare sunt portocalele, anana-
DULCI menţin apa în organism, iar ali- sul, perele, prunele şi piersicile. Alimen-
mentele acre cuprind elementele foc şi tele acre, sub orice formă, ar trebui să re-
pământ, alimentele sărate reţin apa şi prezinte 3,5% din dieta zilnică.
jocul, în timp ce alimentele picante în-
globează vântul şi cerul, alimentele as- Gustul sărat al alimentelor provine
tringente conţin vântul şi pământul. din SARE. Se cuvine aici să facem o re-

30 Pledoane pentru viaţă lungă

marcă: există diferite tipuri de sare: sa- amare propriu-zise, ca Sparanghelul,
rea pură (NaCl); sarea gemă (de mină); castraveţii amari, Pătrunjelul, Menta.
sarea de argilă; sarea extrasă din fructe.
Ponderea optimă a acestor produse în
Cele mai recomandabile sunt sarea alimentaţie ar trebui să fie în jur de 1%
gemă (de mină) şi sarea marină. din dieta zilnică.

Sarea în organism este necesară deoa- ALIMENTELE ASTRINGENTE au un
rece măreşte apetitul şi favorizează di- rol important în refacerea ţesuturilor şi
gestia, fiind garantul unei bune funcţio­ în troficitatea capilarelor; ele au rol sti-
nări a sistemului nervos. Tot sarea asigu- mulator asupra formării hematiilor şi a
ră o bună circulaţie sangvină, stimulând secreţiei biliare.
astfel troficitatea tegumentară şi înlătu­
Gustul astringent este de regulă aso-
rând trombozele.
Atenţie! Conform nutriţioniştilor din ciat cu alte gusturi: astringent-dulce, as-

Extremul Orient, sarea nu trebuie să de- tringent-acru, astringent-amar etc. De
păşească o pătrime din 1% al cantităţii pildă, anumite soiuri şi varietăţi de Fa-
fiecărei mese. sole, Linte, portocalele, Mazărea tână­
ră, Soia, bananele sunt combinaţii de
CONDIMENTELE conferă gustul pi- dulce-astringent, iar majoritatea fructe-

cant, care are tot un rol stimulator în lor necoapte sunt acre-astringente.
creşterea apetitului. De asemenea, ali- Concepţia ayurvedică recomandă ca
mentele iuţi stopează creşterea anorma-
lă, transpiraţia excesivă, mărind capaci- alimentele astringente să reprezinte
tatea de eliminare a toxinelor. Totodată, aproximativ 5% din dieta zilnică.
favorizează metabolismul grăsimilor şi
inhibă reacţiile alergice. În grupa condi- Din toate aceste exemplificări rezultă
mentelor sunt incluse: Ardeiul iute că o dietă echilibrată poate fi stabilită
roşu, Piperul negru, Coriandrul, Us- procentual după cele şase gusturi de
turoiul şi Ghimbirul (Gingiber sau bază. Se asigură astfel şi menţinerea
echilibrului natural al celor cinci ele-
Ghimber, ,,Zingiber orientale", foarte mente constitutive de bază ale corpului
răspândit în Orient). uman (apa, pământul, focul, vântul şi ce-
rul) şi, ca atare, sunt îndeplinite condiţi­
ALIMENTELE AMARE stimulează şi ile de menţinere a stării de sănătate şi de
ele pofta de mâncare, prin creşterea se- prelungire a vieţii.
creţiei glandelor salivare şi se pare că au
un rol favorizant şi asupra secreţiei glan- în schimb, o dietă neechilibrată şi în
delor endocrine (cu secreţie internă).
Reglează temperatura corpului şi menţin special abuzurile alimentare sunt factori
plasticitatea tegumentară. Sunt ingre- cauzatori principali ai multor afecţiuni şi
chiar ai reducerii duratei de viaţă.
diente importante ale dietei pentru acce-
lerarea metabolismului grăsimilor şi Excesul de alimente dulci conduce la
obezitate, la pierderea poftei de mânca-
epurarea (,,purificarea") sângelui. Acti-
re, la dezvoltarea multor boli metabolice
ve asupra paraziţilor intestinali, sunt in- (dintre care cea mai redutabilă este dia-
dicate în combaterea îmbolnăvirilor pa- betul) şi endocrine. Creşte susceptibili-
tatea la unele boli infecţioase (guturai,
razitare. gripă) sau la anumite afecţiuni ale apara-
În această grupă se pot include atât
tului urinar.
condimentele amare, cum sunt Tumeri- Pe de altă parte, o alimentaţie săracă
cul, Schinduful, seminţele de Chimion
amar, Nucşoara, precum şi alimente în glucide duce la pierderea greutăţii

Sisteme de dietă tradiţionale 31

corporale şi la instalarea unei astenii Ingerarea exagerată de alimente as-
permanente. tringente determină constipaţie, suferin-
ţe nervoase sau musculare (cu paralizie
După cum am arătat la început, există sau impotenţă funcţională), afecţiuni
o gamă largă de alimente dulci. Ele tre- cardiace. Folosirea redusă a alimentelor
buie însă proporţionate în dietă, combi- astringente creează tulburări circulatorii
şi duce la scăderea timpului de coagula-
nate cu celelalte alimente. Exemple de re a sângelui şi la prelungirea duratei de
combinaţii optime sunt: cereale - car- vindecare a rănilor.

ne, cereale - produse lactate, lactate - Teoria extrem-orientală a dietei echi-
vegetale. librate pe baza combinării adecvate a ce-
lor şase gusturi face mai clară înţelege­
Excesul de sare în alimentaţie provoa- rea fundamentală a relaţiilor dintre cor-
că tulburări circulatorii, stări febrile, he- pul uman şi dietă.
moragii, scăderea potenţei sexuale, albi-
rea sau/şi căderea părului, hiperacidita- Pentru o mai bună clarificare a ideilor
te, acumulare excesivă de toxine în or-
de mai sus, vom detalia câteva tipuri de
ganism. dietă ayurvedică indicată în diverse
Lipsa sării în organism determină tul-
afecţiuni.
burări digestive, boli ale sistemului ner-
vos şi circulator, dureri musculare. Dieta în hiperaciditate
şi ulcer gastric
Alimentele acre în exces (fructele
acre, vegetalele fermentate, murăturile, Alimente recomandate: Orez, Grâu,
oţetul) pot provoca afecţiwti circulatorii, Orz, Fasole (de elecţie!), Mazăre verde
hepato-biliare, tulburări de troficitate ale dulce, legume verzi fierte, portocale, lă­
mucoaselor, gută, astenie, scăderea mar- mâi, grape-fruit, lămâi dulci, mandarine,
cată a imunităţii. Pepene roşu, prune dulci, castraveţi,
struguri (în general, alimente foarte
Folosirea inadecvată, în cantităţi in- dulci sau uşor acrişoare). La mijlocul
suficiente, a alimentelor acre va avea ca mesei, se recomandă lapte, sucuri de
urmare instalarea disfuncţiilor digestive, fructe proaspete şi apă.
a tulburărilor cardiace sau nervoase.
Alllll,ente interzise: carnea, băuturile
Alimentele picante in exces pot provo- alcoolice, alll!lentele fripte sau prăjite,
ca impotenţă sexuală, ameţeli, stări sub- Soia, mâncărurile grase, Conopida,
febrile sau febrile, tulburări nervoase. Varza albi gătită, ridichile crude, oţe­
tul, biscuiţii, cojile de pâine, ceaiul, ca-
În schimb, consumul redus al alimen- feaua, dulciurile, uleiul, picanteriile şi
telor picante determină pierderea poftei murăturile. Este foarte llllportant ca me-
de mâncare, cu perturbări ale creşterii sele să fie respectate după un orar fix.
pondero-staturale, chiar tulburări circu-
Dieta în alcoolism
latorii.
Sunt indicate Grâul germinat şi uscat,
Abuzul de condimente amare are Orezul, carnea de berbec, peştele, ali-
drept consecinţă instalarea unei astenii mentele dulci-acrişoare preparate în di-
marcate, cu tulburări nervoase. Pe de ferite moduri, incluzând legumele pre-
altă parte, înlăturarea condimentelor gătite cu Piper, Ghimber şi Corian-
amare din alimentaţie duce la scăderea dru; se preferă legumele crude şi proas-
imunităţii şi, implicit, la creşterea recep-
tivităţii la infecţii microbiene şi virale, la
parazitoze. la afccţiwti cutanate. Se ob-
servă, de asemenea, şi o scădere accen-
tuată a tonusului muscular.

32 Pledoarie pentru viară lungă

pete, cu unt ca atare sau topit, fructele rigă, Conopida, Varza, Fasolea,
acre (portocale, ananas, mandarine, lă­ Meiul, Porumbul, îngheţata şi carnea
mâi, grape-fruit, rodii) sau tomatele, de oaie.
produsele lactate, sucurile de fructe.
După mâncare, dieteticienii indieni pre- Dieta recomandată în hepatită
conizează o cantitate mică de vin sau
bere. Include Orezul, Grâul, Porumbul,
Melul, supa de fasole boabe, supa de ri-
Sunt excluse: zahărul, carnea de porc dichi uscate, supa de legume, ouă răs­
şi de bivol, picanteriile, Porumbul, coapte, Papaya, dovleceii, Pepenele
Meiul, Fasolea (boabe), ceaiul chine- verde, castraveţii, bananele, cantalupii,
zesc, cafeaua sau alte băuturi tari, ali- grape-fruit-ul, smochinele, cireşele, lă­
mentele fripte sau coapte, fructele prea mâile dulci sau alte fructe dulci, glucoza
coapte, sarea în exces. sau sucurile dulci de fructe.

Dieta în alergll Toate alimentele se vor prepara prin
fierbere, de preferinţă în abur.
În aceste afecţiuni se vor consuma de
preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Or- Sunt cu desăvârşire interzise mâncă­
zul, Ovăzul, legumele verzi fierte, rurile grase (inclusiv laptele, untul,
Ghimberul şi Piperul negru în toate uleiul, iaurtul, caşcavalul), piersicile,
preparatele culinare, rodiile, gra- băuturile alcoolice, ceaiul, cafeaua, bău­
pe-fruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, turile fierbinţi, Ardeiul iute, îngheţata,
chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul. nucile şi arahidele.

Nu sunt indicate: carnea de orice fel Dieta în cancer
(inclusiv peştele), Fasolea (boabe), ci-
tricele, ouăle, cafeaua, fructele prea Există un regim ayurvedic chiar şi
coapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, ia- pentru cancer, în care se recomandă să
urtul, brânzeturile, smântâna, alimentele se consume: Orez, Grâu, Orz, Po-
acide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc. rumb, Fasole, Linte, portocale, Fasole
pitică (oloagă), Mazăre dulce, Mazăre
Dieta în artrită tânără, Lăptucă, Spanac, Creson, ca-
rote, dovlecei, Sparanghel, castraveţi
În artrită, mesele ar trebui să conţină: amari, Schinduf, toate produsele lactate
Grâu, Orez, produse lactate, came (cu (cu excepţia iaurtului şi a chefirului),
excepţia celei de oaie), mâncare grasă, carnea de iepure, de fazan şi de păun,
toate fructele acre, ceai, cafea şi alte fructul de Papaya, Cantalupul, lămâile
băuturi tari; după mâncare, este permis dulci, grape-fruit-ul, vişine, smochine,
consumul de băuturi alcoolice, dar în rodii, nuci de Anacardium occidentalae,
cantităţi moderate; totodată, se mai pot migdale, struguri, fistic, fructe dulci şi
consuma şi alimente preparate cu miro- miere de albine.
denii caracteristice (Piper negru, Chi-
mion, Ghimber, Nucşoară, frunze de Sunt nerecomandate: carnea de vacă,
Dafin), fructe uscate. de porc, de bivol, legumele cu frunze
verzi, fasolea păstăi, Soia, seminţele sau
Nu se vor consuma: frunzele de zarza. uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile,
vaturi verzi (în special salata), fructele oţetul, fructele acre, băuturile alcoolice,
zemoase (Pepenele roşu, Dovleacul), ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi care
cartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, conţin cofeină), sarea, fructele prea
ciupercile, lăstarii de Bambus şi de Fe- coapte sau fermentate, murăturile.

Sisteme de dietă tradl~onale 33

Desigur, dieteticienii noştri nu vor fi De exemplu, o persoană poate răci, cu
de acord cu o parte din alimentele reco-
mandate sau prohibite. Aceste exempli- febră ridicată şi cefalee; în acest caz, ea
ficări au fost făcute numai pentru o înţe­
legere mai exactă a concepţiei şi a atitu- se află în stare preponderentă yang. în
dinii ayurvedice.
schimb, dacă un individ răceşte fără
DIETA ÎN CONCEPŢIA
TRADIŢIONALĂ CHINEZĂ simptome sau semne majore, cu excep-

Bazat tot pe o teorie umorală, vastul ţia unei uşoare scăderi a poftei de mân-
sistem filosofie chinez a fost edificat care, el se află cu certitudine în stare do-
pornind de la trei principii iniţiale: tao minantă yin.
(energia universală), yin şi yang. Aces-
tora li s-au adăugat cele cinci elemente Important este ca balanţa yin-yang să
(ciclul celor 5 faze evolutive: Wu- nu fie dezechilibrată, căci, în caz con-
Shing) care alcătuiesc corpul uman şi în-
tregul univers: lemnul, focul, pământul, trar, apare boala sau chiar moartea. Ali-
metalul şi apa.
mentaţia joacă un rol important în cum-
Termenii antagonici yin şi yang se află pănirea acestei balanţe, medicina tradi-
într-o combinaţie bi-polară. Dacă la înce- ţională chineză recomandând ,,hrana
put desemnau realităţi topografice - limpede" - aşa-numita dietă „qing-
versantul însorit (yang), respectiv cel în- dan". Aceasta are nu numai un rol nutri-
tunecat (yin) al unui munte sau malul de tiv, ci şi unul terapeutic. De altfel, în
miazăzi, respectiv cel de miazănoapte al concepţia tradiţională chineză se afinnă
unui râu - odată cu trecerea timpului, că „primele cu adevărat medicamente
aceste noţiuni au fost adoptate pentru a sunt alimentele".
denumi aspectele polare ale tuturor feno-
menelor aflate în interdependenţă. Prin Se consideră că o hrană echilibrată se
wmare, yang este conotat ca tot ce e ac- bazează cu preponderenţă pe fructe, le-
tiv, expansiv, centrifug, dinamic şi pozi- gume şi seminţe, în proporţie de 90%.
tiv, în vreme ce yin este asociat cu sub- Acestora li se adaugă protide de origine
stanţa, structura, centripetul, conservato- animală, în special lapte şi derivatele
rismul, negativul, pasivul.
sale, ouă şi cât mai puţină carne. Există
Yang înseamnă însorit, cald, uscat, produse de Soia, de exemplu, care au un
acut, yin implică întuneric, frig, umed, conţinut mai ridicat în protide decât car-
cronic. nea şi conţin majoritatea aminoacizilor

Şi organismul uman se află sub influ- esenţiali.
enţa yin-yang: suprafaţa interioară a cor-
pului aparţine yang-ului, cea internă - În privinţa aportului de glucide, aces-
yin-ului. Dintre organele interne, cele ta poate fi asigurat de fructoza zaharuri-
cavitare aparţin yang-ului, iar cele pa- lor din fructe, din zahărul cât mai puţin
renchimatoase (,,pline") - yin-ului. rafinat, din miere şi din extractul de

Yin şi Yang sunt noţiuni relative, căci malţ.
nu există yang absolut, după cum nu
există nici yin absolut. Se preferă grăsimile de origine vege-
tală, care conţin mai puţini acizi graşi

saturaţi.

Totodată, conform dietei tradiţionale
chineze, de la nici o masă nu trebuie să
lipsească salatele, legumele şi fructele
proaspete nesupuse acţiunii căldurii.

Cu toate că atât în bucătăria indiană,
cât şi în cea chineză se folosesc în mod
frecvent picanterii şi condimente, tratate-
le de dietoterapie ale celor două mari cui-

34 Pledoarie penlru vială lungă

turi nu recomandă folosirea lor decât ex- optim în cazul guturaiului, gripei şi al
trem de limitat, în cantităţi foarte mici şi afecţiunilor pulmonare. Dacă alimentele
numai pentru combaterea unor afecţiuni sărate sunt preconizate în unele afec-
acute sau a unor parazitoze digestive. ţiuni endocrine, ele sunt total contraindi-
cate în maladiile renale.
Polarizarea de tip yin-yang se aplică
şi în cazul alimentelor; în funcţie de ele- Bazată tot pe principiul polaritătii
yin-yang, medicina chineză tradiţională
mentul predominant, acestea pot fi de a intuit ceea ce ştiinţa occidentală avea
cinci tipuri: neutre, reci, calde, răcoroa­ să descopere peste mii de ani: importan-
ţa echilibrului dintre sistemul nervos
se, temperate. 1n cazul alimentelor reci, simpatic şi cel parasimpatic, cei doi re-
glatori ai vieţii neurovegetative, care îşi
ele sunt de tipul yin; la cealaltă extremă găsesc asemănări izbitoare cu foiţele
se află cele de tip yang, adică alimentele opozante yin-yang.
calde.
Dezechilibrul dintre acestea reprezin-
Alimentele răcoroase sunt de tip pre- tă cauza iniţială a oricărei boli, susţin
medicii chinezi. Faţă de sistemul occi-
dominant yin, iar cele temperate de tip dental, diagnosticul acestora este mult
mai subtil, mai detaliat şi mai aprofun-
predominant yang. dat, constând într-o evaluare precisă a
Intre tipul de alimente şi anotimpurile cauzelor bolii. Metoda diagnosticului
(SZU-CHEN) se bazează pe examinare,
din zonele temperate există o strânsă co- interogare, consultaţie, palpare şi miros,
relaţie, susţine traditia chineză. Astfel, prin care se evaluează starea funcţională
primăvara, yang-ul începe să crească, de moment a pacientului.
ajungând la valoarea maximă vara.
Apoi, spre toamnă, începe să crească Fundamentul medicinei chineze con-
yin-ul, atingând apogeul iama. stă în următoarele aspecte (după Man-
fred Pockert, 1977):
Prin urmare, din cele menţionate mai
înainte se poate desprinde că (egirnul I. Bolile simptomatice se explică prin
neregularităţi ale funcţiilor, dar rară alte-
alimentar cel mai adecvat pentru fiecare rări ale substratului (adică rară modifi-
bolnav se poate stabili atât prin cunoaş­ cări organice). Dacă medicina occiden-
terea bolii de care suferă, cât şi a naturii tală poate oferi, câtă vreme nu se pot
alimentelor recomandate în dieta sa. evidenţia tulburări organice, numai un
tratament nespecific în cazul acestor
Gustul alimentar prezintă, în concep- boli extrem de numeroase, medicina chi-
ţia tradiţională chineză, cinci tipuri de neză, având drept preocupare majoră ob-
bază, exact ca şi în dietoterapia ayurve- servarea funcţiilor organismului, poate
dică: dulce, amar. acru, sărat şi picant. diferenţia simptome şi, prin urmare,
Ceea ce diferă însă faţă de sistemul in- poate stabili un tratament mult mai spe-
dian este corespondenţa dintre elemen- cific.
tele de bază care alcătuiesc corpul uman
şi tipul de aliment. Astfel, dulcele este 2. Bolile „chronodemice" (shih-chg')
legat de elementul pământ, amarul de apar simultan pe un vast teritoriu. Dacă
foc, aerul de lemn, picantul de metal, iar aceste maladii au - în concepţi:1 occi-
săratul de apă.

Alimentele dulci se recomandă în spe-

cial persoanelor astenice sau celor aflate
în convalescenţă după boli infecţioase,
alimentele amare sunt indicate celor fe-

brile, cele acre în cazul tratamentului
tulburărilor cardio-circulatorii, iar cele

picante sunt considerate a fi remediul

Sisteme de dieta tradl~onale 35

dentală - o cauză virală, în concepţia bit pe alimentele care întreţin yin-ul din
medicală chineză sunt determinate de de- corp şi stimulează funcţia renală.
ficienţe sau excedente energetice, pe
anumite arii teritoriale (areale), condiţio­ Numeroasele studii efectuate azi în
nate de o stare imunologică particulară. domeniul medicinei tradiţionale chineze
(cum ar fi, de exemplu, cele ale dr. Bob
3. În ceea ce priveşte bolile organice, Flaws, 1995) subliniază faptul că o die-
este acceptată unanim ideea că cele mai tă echilibrată nu numai că previne sau
chiar vindecă numeroase boli specifice
multe dintre bolile organice grave (insu- vârstei a treia, dar prelungeşte mult via-
ficienţa cardiacă, diabetul zaharat sau ţa. În dieta vârstnicilor se vor include
cancerul) sunt precedate de un stadiu grăunţe germinate (Grâu, Porumb,
preliminar al creşterii tulburărilor func- Orz, Ovăz), seminţe de legume (Fasole,
Mazăre, Linte, Soia), legume şi zarza-
ţionale. în cazul în care se stabileşte un vaturi „roşii" şi „galbene" (Sfeclă, car-

diagnostic precis şi un tratament preven- tofi, dovlecei, morcovi). Legumele nu
tiv corespunzător, se poate evita stadiul trebuie să lipsească de la nici o masă.
organic al bolii care, potrivit medicilor Potrivit aceloraşi studii, carnea (inclusiv
chinezi, reprezintă un stadiu avansat, dar peştele) trebuie consumate în cantităţi
nu terminal al acestor boli. reduse (cam I00 g de 3-4 ori pe săptă­
mână). Se vor evita alimentele fierte sau
Pe lângă corelaţiile stabilite între ano- prăjite în grăsimi ori completate cu so-
timpuri şi alimentaţie, dietoterapia tradi- suri, precum şi murăturile sau alte ali-
ţională chineză mai ţine seama şi de me-
diul geografic (habitatul) specific, de mente fermentate. Aromele artificiale
vârstă, de sex, de tipul de activitate a in- create prin fermentaţie forţată conţin to-
dividului, precum şi de modul de viaţă al
acestuia. xine nocive organismului, generatoare

În ceea ce priveşte vârsta, medicina de boli.
tradiţională chineză recomandă ca ali- Este recomandat în special Orezul,
mentele copiilor să fie cât mai simple,
cu valoare nutritivă ridicată, cât mai na- deoarece hrăneşte yin-ul din corp, dar
turală, evitând dulciurile rafinate (bom- este necesar să fie consumat în combina·
boane, prăjituri, dulciuri, ciocolată, în- ţie cu legume.
gheţată etc.).
Ca o regulă generală, persoanele în
Similare sunt şi sfaturile dietetice vârstă trebuie să mănânce de mai multe
pentru cei în vârstă. Mâncarea bătrâni­ ori pe zi câte puţin, ori de câte ori le este
lor trebuie să fie cât mai simplă, uşor di-
gerabilă, având la bază cât mai multe foame.
fructe, legume şi seminţe şi cât mai pu-
ţine grăsimi şi protide animale (carne), Referitor la modul de preparare a ali-
fiind indicat consumul de lapte, produse mentelor, dieta tradiţională chineză reco-
lactate şi ouă, dar şi acestea în cantităţi mandă.fierberea sau prelucrarea prin foc
moderate. Se vor evita condimentele, a alimentelor, deoarece în China există
cafeaua, ciocolata, prăjiturile bogate în obiceiul fertilizării pământului cu excre-
grăsimi; totodată, untul şi grăsimile vor
fi utilizate tot în cantităţi moderate. Die- mente umane, factori de transmitere a
toterapia asiatică pune un accent deose-
multor boli microbiene sau parazitare.

Actualizând datele, în prezent este per-
misă folosirea crudităţilor, ca urmare a

progresului în elucidarea cauzelor de-
clanşatoare de boli şi a renunţării la ferti-

lizarea cu excremente umane. Singura

36 Pledoarie penlru viaţă lungâ

condiţie ce se impune este nwnai spăla­ orice gând străin, iar discuţiile purtate
rea sub jet de apă a legumelor şi fructelor. vor fi cât mai puµne şi deconectante.

în privinţa prelucrării hranei, astăzi se O metodă de facilitare a digestiei con-
stă în masajul circular, de 20-30 de ori,
preferă fierberea în abur în vase supra-
al stomacului în sensul acelor de ceasor-
puse speciale. Aceste vase relativ simple
nic, iar apoi de tot atâtea ori în sens in-
constau dintr-un recipient în care fierbe vers. Pentru cei supuşi constipaţiei cro-
nice, masajul se recomandă a fi executat
apa cu plante aromate, peste care se su- în sens orizontal, de la dreapta la stânga.

prapun vase perforate în care se pun zar- După masă, este recomandabilă o
plimbare uşoară de I 0-15 minute, iar
zavaturile în ordinea fierberii lor. Ulti-
mul vas trebuie să fie bine acoperit cu un apoi se face siesta stând culcat sau chiar
dormind o jumătate de oră.
capac. Prin acest mod de fierbere a zar-
zavaturilor, se păstrează toate sărurile Dietoterapia tradiţională chineză ţine
minerale şi micro-elementele absolut seama în recomandările sale şi de parti-
necesare organismului. Atenţie, însă! cularităţile specifice fiecărui sex.
Niciodată nu se vor utiliza vase de alu-
miniu (potenţial cancerigen)! Astfel, la femei, după pubertate, se
petrec de-a lungul anilor fenomene fi-
Nutriţioniştii chinezi nu recomandă ziologice normale: menstruaţia, sarcina,
consumul de băuturi prea reci sau prea
fierbinţi. Temperatura minimă nu tre- naşterea, alăptarea, menopauza. Din
buie să fie sub 10°C, iar cea maximă nu acest motiv, pierderile de vitamine, să­
va depăşi valoarea de 40°C. În legătură
cu acest aspect, merită semnalat un amă­ ruri minerale, microelemente (în special
fier şi calciu) şi de enzime sunt mai mari
nunt interesant. În sondajele ce luau în la femei decât la bărbaţi. În consecinţă,
regimul dietetic va fi îmbogăţit în aceste
studiu longevitatea, rezultatele erau elemente cu funcţie de catalizator, care
foarte diferite în ceea ce priveşte ali- contribuie la metabolizara substanţelor
mentaţia vârstnicilor. Unii dintre aceştia nutritive şi sunt absolut indispensabile
consumau moderat băuturi alcoolice, al-
ţii nu consumau deloc. Unii fumau, alţii organismului. Pentru femeile cu tendin-
nu, unii erau vegetarieni, alţii mâncau
carne. Toţi însă declarau în aceste son- ţă spre anemie sunt indicate alimentele
daje că niciodată nu foloseau alimente bogate în fier, cwn sunt ouăle, Spana-
sau băuturi foarte reci sau foarte calde. cul, Ştevia, urzicile şi multe alte legume
şi fructe. În perioada sarcinii şi alăptă­
Cum spuneam mai sus, vârstnicii tre- rii se recomandă alimente bogate în cal-
buie să mănânce ori de câte ori le este ciu, fosfor, fier şi vitamina D, precum şi
foame. Se vor avea în vedere mesele la un aport mai subtanţial de proteine ve-
ore fixe, în scopul creării unui act reflex
care să stimuleze pofta de mâncare. Se getale sau animale.
recomandă ca alimentele cele mai con- Pentru menopauză, este preferabil un
sistente să fie consumate dimineaţa, ast-
fel ca spre seară alimentele să fie din ce regim hiperproteic, hipolipidic şi hipo-
în ce mai uşoare. glucidic, dar bogat în legume, fructe şi

Trebuie avut în vedere un alt principiu seminţe. în acest mod se înlătură şi ten-
important: masticaţia. Înainte de ingur-
gitare (înghiţire), alimentele trebuie dinţa spre obezitate.
mestecate (triturate) de cel puţin 10 ori.
În timpul mesei, întreaga atenţie va fi în continuare, vom enumera, aşa cum
concentrată asupra hranei, înlăturând
am procedat şi în cazul dietei ayurvedi-
ce, câteva tipuri de regim indicate de că­
tre medicina tradiţională chineză în di-
verse afecţiuni.

Sisteme de dietă tradi~onale 37

Dieta în hipertensiune multe seminţe exotice care conţin uleiuri

1n hipertensiune, se recomandă vege- volatile (aromate), dar şi, unele plante

talele, fructele proaspete sau sucul de care cresc şi la noi, cum sunt Ţelina,
fructe, supele uşoare (consome-uri) de Iarba mare (rădăcina), Podbalul (nu-
legume. Dintre rădăcinoase, este indica- mai frunzele), Usturoiul, varietăţi de
tă ţelina rasă sau sub formă de salată Ceapă, Sparanghelul, vinetele etc. De
combinată cu morcovi, sub formă de asemenea, se recomandă ca în preparate-
supă sau garnituri la alte mâncăruri. Sunt le culinare să se adauge, după fierberea
benefice şi guliile, ridichile roşii sau ne- alimentelor, frunze de Mentă, Busuioc,
gre (rase), fără sare; dintre fructe, sunt frunze de Dud, flori de Crizanteme etc.
preferate coacăzele, lămâile, vişinele şi
merele, iar dintre seminţe - castanele. Ne vom opri aici cu exemplificările,
Sunt interzise toate băuturile alcoolice, deoarece în regimurile dietei chinezeşti
condimentele iuţi, murăturile, sarea. indicate pentru nwneroase şi diverse
afecţiuni, sunt incluse foarte multe ali-
Dieta în gutural şi gripă
mente cu care noi, europenii, nu prea
1n guturai sau chiar în gripă, un me- · suntem obişnuiţi (ca să folosim un eufe-

niu corect ar trebui să conţină foarte mism...), cwn ar fi supa de carne de câi-
ne, de broască ţestoasă, de şopârlă, de
şerpi, de solzi de peşte etc., etc.

CAPITOLUL III

RECOMANDĂRI PENTRU OBŢINEREA
UNOR PREPARATE DIN FRUCTE,
LEGUME ŞI SEMINŢE

Consumarea fructelor şi a celor mai direct în apă, o mare parte din sărurile
multe dintre legume şi seminţe proaspe- minerale şi microelementele utile orga-
te - ca atare, în stare crudă - sau a su- nismului se pierde. Superioară acestei
cului celular proaspăt obţinut din ele, · modalităţi curente este fierberea direct
atât în alimentaţie cât şi în scopuri tera- în abur, într-un set de cratiţe suprapuse,
peutice, este forma ideală care păstrează un timp cât mai scurt.
toate calităţile naturale ale produşilor
sau ale substanţelor active elaborate de Pentru folosirea fructelor şi legumelor
celula vegetală. Cum însă acest lucru nu proaspete sau uscate, în scopuri terapeu-
este posibil în zona temperată în tot tim- tice, vom prezenta pe scurt câteva dintre
procedeele cele mai frecvente de prepa-
pul anului, iar gama sortimentelor de rare care pot fi efectuate în orice gospo-
fructe şi legume variază de la sezon la
dărie.
sezon, se pot realiza unele preparate care
să păsireze în bună parte proprietăţile MACERATUL LA RECE
nutritive şi terapeutice ale acestor pro-
Se obţine din fructe şi legume tăiate în
duse naturale. bucăţi mici sau răzuite printr-o răzătoare
Indiferent că este vorba de folosirea de sticlă, material plastic sau metal ino-
xidabil, peste care se pune cantitatea de
fructelor şi legumelor în stare crudă sau apă prescrisă. Se lasă în contact 6--8 ore,
de folosirea lor sub formă uscată (natu- nu mai mult, deoarece, mai ales vara, la
ral sau deshidratate pe cale artificială}, temperatura mediului ambiant pot sur-
prima măsură de precauţie care trebuie veni fenomene de fermentare sau de
luată înainte de consumare este spălarea dezvoltare a unor bacterii prezente în
cât mai îndelungată cu apă potabilă sau mediul ambiant sau chiar pe suprafaţa
cu apă fiartă şi răcită. plantelor. Se recomandă ca vara macera-
rea să se facă la cca +4°C, la frigider.
Chiar o infuzie, cu apă clocotită a
fructelor sau legumelor nespălate bine, După păstrare în contact cu apa, ma-
ceratul se filtrează prin tifon dublu, iar
nu duce la distrugerea unor forme de re- în final se stoarce conţinutul din tifon.
zistenţă a unor microorganisme patoge- Maceratul astfel obţinut se foloseşte
ne. De aceea, insistăm, încă o dată, ca imediat sau se păstrează la frigider ma-
fructele şi legumele să fie foarte bine ximum 24 de ore.
spălate înainte de utilizare sau de usca-
rea pentru iarnă.

Pe de altă parte, dorim să subliniem
încă o dată că, prin fierberea legumelor

Recomandări pentru ob~nerea unor preparate din fructe, legume şi semln1e 39

INFUZIA şi se agită din când în când. Operaţia
poate dura mai multe ore, până la o zi.
Este tot o extracţie, obţinută însă la
cald. În acest scop, fructele şi legumele, Când sucul de fructe a devenit supra-
bine spălate, se pun într-un vas de porţe­ saturat în zahăr, aceasta se recunoaşte
lan, de lut smălţuit sau de faianţă, cu ca- uşor după stratul de zahăr, care rămâne
pac, încălzit în prealabil cu apă clocoti- pe fundul sticlei, nedizolvat. O concen-
tă. Se toarnă cantitatea de apă clocotită traţie de 62~5% zahăr asigură o conser-
peste materialul vegetal tăiat mărunt. Se vare naturală (fără conservant sau fără
acoperă vasul de infuzare şi se lasă în re- fierbere) timp de mai mulţi ani.
paus cca 20 minute. Se filtrează, prin
stoarcere sau presare, prin tifonul dublu Siropurile pot fi obţinute şi prin fier-
pus pe o strecurătoare. Infuzia obţinută bere, dar în acest caz, atât aroma, cât şi
se consumă în 24 de ore. o serie de substanţe active îşi modifică
sau îşi pierd proprietăţile terapeutice.
DECOCTUL
CIDRUL DIN FRUCTE
Fructele sau legumele fragmentate
mărunt se fierb la foc domol timp de Se obţine din material vegetal frag-
20-30 minute. Se completează cu apa mentat (cca 1 kg uscat sau 2-3 kg proas-
pierdută prin evaporare tot cu apă fiartă. păt) la care se adaugă 1,8-3 kg zahăr, 10
Se filtrează la fel ca infuzia şi se consu- litri apă (fiartă şi răcită) şi cca 30 g droj-
mă în 24-48 ore. Dacă este necesară die de bere, eventual sucul de la 2 lămâi
păstrarea timp mai îndelungat, extractul şi coaja de la 1/2 lămâie. Vasul cel mai
obţinut după filtrare se pune în sticle indicat este damigeana de sticlă (nu de
bine închise la gură (preferabil legate cu plastic!), prevăzută cu un dop perforat
celofan) şi se sterilizează pe baia de apă prin care este trecut un tub subţire din
30-40 minute. cauciuc sau material plastic, în aşa fel
încât capătul tubului din interiorul dami-
SIROPUL genei să nu atingă lichidul. Capătul exte-
rior al tubului se introduce într-o sticlă
Este un extract destinat conservării cu apă. Când bioxidul de carbon format
mai îndelungate. Conservarea este asigu- în timpul fermentaţiei nu mai barbotea-
rată prin concentraţia ridicată în zahăr. ză prin capătul tubului cufundat în apă,
înseamnă că fermentaţia a încetat. La
Un sirop natural bun, care asigură ne- temperatura camerei, fermentaţia durea-
alterate aroma şi substanţele active din ză ~ săptămâni. Cidrul obţinut se tra-
materia primă vegetală, se obţine la ge în sticle şi se păstrează la frigider.
rece. În acest scop, se prepară mai întâi Este o băutură cu conţinut moderat de
un suc proaspăt din fructe sau legume, alcool, care poate fi consumată numai de
fie prin presare puternică (hidraulică),
fie cu ajutorul unei prese mecanice sau adulţi.
electrice. Se filtrează şi se lasă la sedi-
mentat 2-3 ore, după care se trage sucul TINCTURA
obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic.
Se obţine din cantitatea de fructe sau
în sucul limpede se adaugă treptat zahăr de legume prescrisă prin macerare 8-1 O
zile în alcool de 45°, 60°, 70°, într-un
vas de sticlă bine închis. Se filtrează şi

40 Pledoarie pentru viaţă lungă

se păstrează în sticle cu dop. Utilizarea mină, iar apoi se vor clăti cu apă potabi-
tincturilor în general nu este recomanda- lă înainte de a fi consumate, chiar şi în
bilă celor care suferă de afecţiuni la care cazul în care ele se consumă sau se pre-
alcoolul este contraindicat şi nici copii- pară decorticate.
lor. Tincturile se recomandă în special
bolnavilor cărora le este contraindicat Pentru prepararea sucurilor se vor uti-
consumul mare de apă. liza numai materiale de inox, sticlă sau
plastic. În prezent există numeroase ti-
APLICAŢII EXTERNE
puri de aparate manuale sau electrice
Pentru uzul extern se pot folosi toate pentru obţinerea sucurilor naturale. Ran-
formele de preparate descrise, sub formă damentele cele mai bune se obţin prin
de cataplasme, comprese sau prişniţe ori prese de tip hidraulic. Acestea prezintă şi
direct din produsele vegetale proaspete avantajul utilizării unor materiale de pro-
puse în două tifoane. tecţie de tip teflon, care împiedică un
contact direct al fructelor şi legumelor cu
De asemenea, fructele şi legumele se metalele ce produc transformări calitati-
pot folosi sub formă de loţiuni sau frec- ve, diminuând valoarea terapeutică a
ţii cu suc proaspăt sau preparat după multor substanţe pe care le conţine sucul
unul din procedeele descrise. celular al plantei. Deşi în comerţ există
aparate şi vase de aluminiu, acestea se
PREPARAREA SUCURILOR
vor evita la prepararea sucurilor naturale.
Fructele şi legumele destinate prepa- Este recomandabil ca sucurile să se
rării sucurilor trebuie să fie de bună ca-
litate şi ajunse la maturitate. Atât fructe- consume imediat după preparare. Se pot
le cât şi legumele pot conţine un mare păstra în frigider, în sticle, cel mult 12
număr de germeni patogeni, paraziţi şi ore.
virusuri care prezintă un real pericol
pentru sănătate. De aceea, prima măsură În ceea ce priveşte utilizarea sucuri-
care trebuie luată, în cazul consumării lor, ele pot fi consumate ca atare, îndul-
fructelor şi legumelor ca atare sau sub cite (dacă este cazul) cu miere, simple
formă de suc proaspăt, este eliminarea, sau asociate, ţinând seama de scopul
cât mai mult posibil, a tuturor factorilor
nocivi semnalaţi. pentru care se folosesc. Din materialul
prezentat în această lucrare, cu puţină
Pentru îndepărtarea prafului, pămân­ imaginaţie, se poate alcătui o reţetă de
tului, a ouălor de paraziţi şi în bună par- sucuri mixte în funcţie de afecţiunea
te a germenilor patogeni, singura măsu­ avută sau de scopul urmărit. Unele su-
ră practică pe care o recomandăm este curi din legume cu gust puţin agreabil,
spălarea îndelungată, sub jet de apă po-
tabilă, a fructelor şi legumelor înainte de cum este cel de cartof crud, de exemplu,
a fi consumate sau transformate în su- pot fi ameliorate cu puţin suc de mor-
curi. În timpul epidemiilor din perioada covi, de ţelină sau de tomate, după gust.
estivală sau în zonele tropicale şi ecua-
toriale, unde frecvenţa acestor epidemii Nu trebuie neglijate nici „deşeurile"
este mai mare, fructele şi legumele se
vor ţine câteva minute în apă cu clora- care rezultă de la prepararea sucurilor.
De exemplu, resturile care rămân de la

sucul de morcov pot fi transformate în
chifteluţe delicioase prin adăugarea unui
ou, cu puţină 1aină, puţin unt sau brânză
de vaci şi puţină carne, după care se pră­

jesc în ulei.

Recomandări pentru ob~nerea unor preparate din fructe, legume şi seminte 41

CONSERVAREA SUCURILOR largă, deshidratarea legumelor. Este o

Cea mai indicată metodă de conserva- metodă practică prin care se uşurează
re a sucurilor proaspete de fructe, rară
fierbere, este adăugarea de cca 65% za- mult munca gospodinelor. Fulgii de car-
hăr, până se obţine un sirop suprasaturat
în zahăr care se recunoaşte după crista- tof permit prepararea unui pireu în câte-
lele de zahăr care rămân la fundul sticlei
după 2-3 zile de la dizolvarea cantităţii va minute~ varza, ceapa sau morcovii

de zahăr utilizate. în acest fel, se pot deshidrataţi scutesc mult timp la prepa-

conserva pentru iarnă sucul de vişine, de rarea alimentelor. ·
coacăze, de afine, de zmeură etc.
Sub aspect energetic, fructele şi legu-
Prin această metodă, sucul transfor-
mat în sirop îşi păstrează în bună parte mele uscate sau deshidratate au o valoa-
proprietăţile de „suc natural", precum şi
aroma. Nu rămâne decât să se clilueze cu re de 3-5 ori mai mare decât cele crude,
apă sau cu apă carbo-gazoasă, la între-
raportate la greutate. Acest fapt este ex-
buinţare.
plicabil, doarece, în general, fructele şi
Se va evita fierberea sucurilor sau
adăugarea de conservanţi. legumele crude, proaspete conţin 80-

Ca o regulă generală, atât pentru omul 95% apă. Prin deshidratare nu se pierd
sănătos, cât şi pentru cel bolnav, micul
dejun se va începe cu un pahar de suc principiile componente din fructe şi le-
natural de fructe sau legume. Sub aspect
energetic, un litru de must (suc proaspăt gume şi nici oligoelementele. Se dimi-
de struguri) reprezintă echivalentul .a
peste 1/2 kg came sau 12 ouă, sau aproa- nuează conţinutul în enzime şi vitamine,
pe 1,250 kg cartofi).
dar în nici un caz atât de mult ca în ca-
Dar valoarea sucurilor nu trebuie
apreciată sub raportul de calorii. Sucuri- zul conservelor.
le de fructe şi legume conţin vitamine,
zaharuri direct asimilabile, enzime, pro- ln prezent, în numeroase ţări, precum
tide, fitohormoni, acizi organici, săruri
minerale, substanţe cu acţiune antimi- şi în ţara noastră au început să se con-
crobiană şi numeroase microelemente
absolut indispensabile funcţiei vitale. struiască uscătorii cu energie solară,

FRUCTELE ŞI LEGUMELE care pot fi utilizate şi la uscarea multor
USCATE
sortimente de fructe şi legume.
Dacă una dintre metodele cele mai
vechi pentru conservarea în zona tempe- ALTE METODE
rată a fructelor şi în mai mică măsură a DE CONSERVARE
legumelor condimentare a fost uscarea
lor la soare sau la căldura artificială, în Există în prezent numeroase metode
prezent se utilizează industrial, pe scară de conservare a fructelor şi legumelor:
prin congelare, refrigerare în spaţii cli-
matizate cu un regim constant de tempe-
ratură şi umiclitate.

Prin congelare, metodă cu consum ri-
dicat de energie, fructele şi legumele îşi
păstrează în special culoarea şi calităţile
nutritive; în schimb, proprietăţile olfac-
tive scad simţitor.

În special la decongelare, care se face
destul de brusc, consistenţa fructelor şi
legumelor se schimbă radical. Ele tre-

buie consumate imediat, doarece în câte-
va ore îşi pierd şi celelalte calităţi.

Pentru struguri şi în special pentru
mere şi pere există metode simple, clasi-

ce, de conservare timp de 6-7 luni, în

42 Pledoarie pentru viaJă lungă

spaţii special amenajate la o temperatu- de la două ouă. Se repartizează în cupe.
ră scăzută - în jur de 4-5°C şi cu umi- Deasupra se pune cremă de cacao sau si-
ditate suficientă pentru a nu se deshidra- rop de zmeură, coacăze sau vişine sau
ta în timp. puţină dulceaţă de afine, caise, vişine
sau cireşe.
La fel, silozurile, beciurile, lădiţele cu
nisip pentru cartofi, morcovi şi alte legu- - Se amestecă 100 g fructe (căpşuni
me reprezintă metode economice, prac- tăiate în patru sau fragi, afine, coacăze
tice şi la îndemâna celor din mediul ru- etc.) cu două borcane de iaurt, cu fulgi
ral pentru conservarea în timpul iernii a de cereale sau cu două felii de pâine gra-
numeroase sortimente de legume. Pen- ham sau integrală şi o lingură de zahăr.
tru locuitorii din mediul urban - care în
general nu au spaţii speciale de conser- - Fructe de sezon (căpşuni, cireşe,
vare - legumele şi fructele sunt asigu- caise, piersici, zmeură, prune etc.) tăiate
rate prin unităţile de desfacere în tot tim- mărunt, amestecate cu nuci tăiate fin. Se
prepară o cremă din 30 g unt, 40 g făină,
pul anului. puţină sare, 30 g zahăr şi 1/2 1 lapte.
Forma artificială de conservare în am- După răcire, crema se amestecă cu fruc-
tele proaspete. Se serveşte în cupe.
balaje metalice sau de sticlă, sub formă
de ghiveciuri, compoturi, gemuri etc., - Legume de sezon: ardei, roşii, cas-
considerăm că, exceptând murăturile, traveţi, morcovi, ridichi, sfeclă roşie, ţe­
trebuie evitată cât mai mult. Prin acţiu­ lină sau varză albă, rase sau tăiate fin,
nea factorului termic la prepararea lor şi amestecate bine. Se prepară o maioneză
prin adăugarea unor „conservanţi", prin- din gălbenuş de ou, untdelemn, suc de
cipalele proprietăţi, în special cele tera- lămâie, puţină sare şi smântână. Se
.peutice, pe care le au fructele şi legume- amestecă maioneza cu legumele. Se ser-
le se pierd. În plus, această formă de veşte ca aperitiv.
conservare prezintă pericolul dezvoltării
unor germeni foarte periculoşi, cum ar fi O altă variantă se obţine amestecând
Clostridia botulinică ce produce cea mai legumele tăiate cu puţin untdelemn,
puternică toxină şi aceasta ca un revers două ouă fierte, cartofi fierţi şi brânză
al insuficientei preparări termice a con- rasă sau iaurt.
servatelor.
- Sos de roşii. Se trec roşiile printr-o
De aceea, optăm pentru conservarea sită inoxidabilă sau de plastic. Se adau-
fructelor şi legumelor prin metode cu gă sare după gust şi puţin usturoi ras. Se
consum cât mai scăzut de energie calori- amestecă cu iaurt sau cu puţin untde-
că, cât mai economice şi totodată efi-
ciente sub aspect terapeutic, respectiv lemn.
prin păstrarea în condiţii şi prin metode - Maioneza. Se prepară din două
naturale a tot ceea ce biosinteza prin mi-
nunatul ei mecanism a reuşit să producă. gălbenuşuri de ou, 50 g untdelemn adău­
gat picătură cu picătură în timpul frecă­
CÂTEVA PREPARATE RECI rii, 20 g muştar; se omogenizează ames-
DIN FRUCTE ŞI LEGUME tecul bine, în timp ce se adaugă suc de
lămâie sau sare de lămâie şi puţină sare.
- 1/2 kg mere rase, cu coajă cu tot,
amestecând bine cu coajă de lămâie sau Baza de maioneză se amestecă cu le-
de portocală rasă şi cu spuma de albuş gume de sezon tăiat fin.

Dintr-un kg de castraveţi tăiaţi în felii
subţiri, cu o căpăţână de usturoi ras sau
pisat fin, Pătrunjel verde, Cimbru sau
Busuioc (după gust), amestecat cu puţin

Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 43

untdelemn şi sare, 2 borcane de iaurt sau dităţilor a fost luat de preparatele gătite
cu smântână, se obţine o salată gustoasă. din legume şi fructe conservate şi de
compoturile cu conservanţi. Carnea, aşa
în perioada de iarnă se pot obţine sa- cum era utilizată odinioară, proaspătă
sau conservată, sub formă naturală, a
late crude foarte gustoase din varză albă fost înlocuită de preparatele din came,
sau roşie, ridichi negre rase, morcovi, ţe­ creându-se adevărate industrii de prelu-
lină, sfeclă rasă, puţin hrean, suc de lă­ crare. Peştele proaspăt a fost înlocuit de
mâie, untdelemn, iaurt sau smântână, conservele din peşte, iar făina integrală a
după gust. fost înlocuită de pâinea albă şi de paste-
le făinoase.
Primăvara se pot obţine salate gustoa-
se şi din plante necultivate, din flora Cercetările ştiinţifice asupra alimen-
spontană (frunze tinere de Păpădie, Un- taţiei şi efectelor ei asupra organismului
tişor, Măcriş, Leurdă sau Usturoiţă, au demonstrat că o masă obişnuită -
urzici foarte tinere) care se prepară cu formată dintr-o supă, o mâncare cu car-
maioneză sau cu salată de cartofi fierţi. ne şi legume şi o prăjitură - determină
o creştere rapidă a numărului de leucoci-
Acestea sunt doar câteva exemplifi- te faţă de valoarea normală (cca
cări de preparate alimentare ce se pot 7.000/mm3), astfel încât după IO minute
obţine din fructe şi legume. Din partea se ajunge la 10.000, iar după 1/2 oră de
specială a acestei lucrări, din bogata lite- la prânz la 30.000/mm3• Acest fenomen
ratură în acest domeniu şi mai ales din este similar cazurilor de boli infecţioase
imaginaţia şi din arta gospodinelor, se sau inflamatorii. Reacţia de apărare a or-
pot naşte sute de reţete culinare având la ganismului în urma consumării alimen~
bază gama largă de materii prime natu-
rale dăruite de natură, de regnul vegetal. telor gătite se numeşte leucocitoză di-
Recomandăm cât mai multe produse na- gestivă. Numărul de leucocite revine la
turale, cât mai multe crudităţi! normal abia după o oră şi jumătate. Nu
acelaşi lucru se întâmplă în cazul consu-
O~SERVAŢII ŞI RECOMAN- mării unor alimente preparate din legu-
DARI GENERALE me şi fructe proaspete, crude, cu structu-

Trăim într-o lume din ce în ce mai ci- ra vie. în acest din urmă caz, numărul de
vilizată, mai urbanizată, mai mecaniza-
tă, care cere adaptarea organismului leucocite rămâne în limitele normale.
nostru la noile condiţii de viaţă. Suntem
confruntaţi zi de zi cu un aer amestecat Mai mult, în cazul în care se recurge la o
cu gaze de eşapament, cu un cer acope- alimentaţie mixtă, cu alimente gătite şi
rit de norii artificiali ai industriei po- crudităţi, fie înainte, fie imediat după
luante, cu o apă potabilă în care se infil- masă, fenomenul de leucocitoză digesti-
trează de multe ori prea mult azot sau vă este foarte redus.
pesticide, cu o viaţă sedentară, lipsită de
mişcare în aer curat, cu surmenajul pro- Experienţele de laborator au demon-
fesional şi cu stresul. Sub aspect calita- strat că, în cazul în care sunt hrănite nu-
tiv, însăşi alimentaţia noastră zilnică a
suferit modificări esenţiale din cauza mai cu alimente gătite, animalele de la-
chimizării excesive, mijloacelor moder- borator se îmbolnăvesc grav şi mor în
ne de combatere a dăunătorilor şi prelu-
crării artificiale a alimentelor. Locul cru- scurt timp.
Aceste exemplificări ne atrag atenţia

asupra posibilităţii înlăturării greşelilor
din alimentaţia noastră zilnică prin utili-

44 Pledoarte pentru vlaJă lungă

zarea în fiecare zi, la fiecare masă, a cât preferă folosirea mai multor tipuri de
grăsimi, ţinând însă seama de însumarea
mai multor fructe crude. cantităţii consumate zilnic. Grăsimile
Fără îndoială că protidele sunt indis- obţinute prin presare la rece, cât mai pu-
ţin purificate chimic, sunt superioare ce-
pensabile în alimentaţia omului. Nece- lor obţinute la cald şi ultrarafmate prin
procedee chimice.
sarul zilnic este de 60--90 g pentru un
adult. Acestea pot fi procurate din ouă, Despre rolul vitaminelor, enzimelor,
lapte, produse lactate, came, peşte, pre- fitohormonilor, al sărurilor minerale şi
cum şi clin numeroase legume, ca Soia,
Fasolea, Mazărea, Lintea, din fructe şi al microelementelor absolut necesare în
seminţe oleaginoase. Cu toate acestea, alimentaţia zilnică am vorbit în capitolul
protidele din legume nu au aceeaşi cali-
tate şi acelaşi conţinut în aminoacizi privind aspectele biochimice ale alimen-
esenţiali, absolut necesari organismului, taţiei. Cantitatea şi calitatea acestora se
precum cele provenite din came, ouă, asigură tot prin utilizarea în alimentaţie
lapte şi produse lactate. Se recomandă a cât mai multor crudităţi.
ca minimum 20--30 g din protidele nece-
sare zilnic să provină din regnul animal·. în cadrul recomandărilor generale am
Lipsa de protide animale din alimentaţie
este la fel de dăunătoare ca şi abuzul de · dorit să atragem atenţia asupra faptului
că avem la îndemână tot ceea ce ne tre-
astfel de protide. buie pentru o alimentaţie cât mai natura-
În ceea ce priveşte consumul normal lă, pentru a asigura corpului nostru o să­
nătate cât mai bună. Ca o concluzie ge-
de grăsimi, necesarul zilnic a fost stabi- nerală, putem afirma că esenţial în ali-
lit între 40--80 g pe zi. Această cantitate mentaţie este modul în care pregătim şi
este de cele mai multe ori depăşită. Se
introducem în corpul nostru alimentele.