Bojor, Ovidiu & Perianu, Catrinel - Pledoarie pentru viata lunga (ed. a II-a) - scan

Rolul şi utilizarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 145

Decoct din o linguriţă de afine uscate la Mărarnl şi Chimionul - seminţele
o cană sau macerat la rece cu aceeaşi
cantitate, timp de 8 ore, bându-se 2 căni lor sunt recomandate în special pentru
combaterea colicilor la copii.
pe zi.
Afinată consumată în cantităţi mode- Infuzie din seminţe, dintr-o lingură la
cană, 2-3 căni pe zi.
rate, exclusiv de către adulţi.
Castanele Usturoiul - atenuează colicile pro-
Decocţie scurtă (2-3 minute) din duse de colitele de fermentaţie.

15-20 g castane zdrobite la I litru, 2-3 Consumat ca atare, zilnic minimum
căni pe zi. 2-3 bulbili pe zi.

Măceşele Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
15-20 minute în 200 I apă sau lapte,
Decocţie scurtă din 2 linguri de pulpă cantitate care se bea în cursul unei zile.
mărunţită la 1/2 litru de apă, cantitate
care se bea în cursul unei zile. HELMINTIAZELE

Migdalele dulci - prin acţiunea lor Sunt boli parazitare determinate de
antiseptică remarcabilă, sunt utile în co- infestarea cu anumiţi viermi intestinali.
litele de fermentaţie. Pentru combaterea helminţilor (viermi-
lor) se folosesc următoarele plante cu
Consumate ca atare sub formă de proprietăţi vermifuge:
sâmburi zdrobiţi.
Afinele - cu efect în special în oxiu-
Pornmbele - eficiente în colitele de riază; fiind complet inofensive, se reco-
fermentaţie. mandă în special copiilor.

Decoct din o lingură la o cană, 2 căni Cură de afine, timp de cel puţin 3 zile
pe zi. consecutiv (minimum 300---500 g zil-
nic), fără a se consuma nici un alt ali-
Consumate sub formă de compot (în- ment (cel mult I00 g zilnic sau apă la ce-
dulcit cu zaharină). rere).

Napii Alunele - se utilizează uleiul ca teni-
Consumaţi ca atare. fug.
Decoct din I00 g napi tăiaţi în felii la
I litru de apă sau lapte. Ulei de alune, câte o linguriţă în fieca-
Usturoiul - prin puternica sa acţiune re dimineaţă, timp de 15 zile.

antibacteriană. Fragile, căpşunile - cu acţiune în

Consumat ca atare, minimum 2-3 oxiuriază.
bulbili pe zi.
Consumate ca atare, câte 500 g dimi-
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi neaţa, fără a se mai consuma ceva până
15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
cantitate care se bea în cursul unei zile. la prânz.
Lămâile - seminţele sunt un remediu
COLICILE
contra oxiurilor.
Sunt dureri spasmodice legate de dis- Macerarea la cald timp de 2 ore a unei
tensia tubului digestiv. Pentru atenuarea
lor se folosesc: lămâi cât mai bogate în seminţe, zdrobi-
te, în apă cu miere; se stoarce şi se bea
Sparanghelul seara la culcare, cura durând cel puţin
Tinctură din o parte Sparanghel mă­ 5-6 zile.
runţit fin şi 2 părţi alcool de 70°, mace-
rarea durând I0---15 zile; se iau 5-6 pică­ Sâmburi zdrobiţi (2 linguriţe) cu mie-
turi, de 2-3 ori pe zi, după mese. re; se iau 5-6 zile la rând, dimineaţa pe
stomacul gol.

146 Pledoarie pentru viaţă lungă

Măceşele - numai pulpa fructului Decoct din radicele, cu 2 linguriţe la o
cană; se bea dimineaţa 5~ zile la rând.
are wi bwi efect tenifug.
Pulpă mărunţită şi amestecată cu mie- Usturoiul - cu acţiwie certă în tenia-
ze, ascaridioze, oxiuriaze (la cea din
re în părţi egale, luându-se 2-3 linguriţe urmă şi în uz extern).
dimineaţa pe stomacul gol, în cure de
Sirop din 50 g bulbili de usturoi fierţi
8-10 zile. în 200 ml apă; se filtrează, se îndulceşte
Măslinele - uleiul este wi adjuvant cu 50 g zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi;
se bea întreaga cantitate dimineaţa pe
antihelmintic general. stomacul gol; se repetă mai multe zile la
Ulei de măsline, câte 20-40 ml pe zi, rând (util în teniaze).

5~ zile la rând. Macerat la cald din 3-4 bulbili zdro-
Piersicul - în combaterea ox.iurilor biţi la o cană de apă sau lapte în clocot;
se lasă peste noapte, iar dimineaţa se bea
swit utile frunzele şi florile. întreaga cantitate, 3 săptămâni la rând
Infuzie din l-l,1/2 lingură la o cană (în oxiuriaze şi ascaridioze).

de apă sau lapte 2-3 căni pe zi, în cure Spălături locale cu 4-5 bulbili zdro-
de 5~ zile. biţi în 200--300 ml de apă (pentru oxi-
uri).
Spălături locale cu aceeaşi infuzie.
Dovleacul - seminţele sale consti- Varza - sucul are efect în combate-
tuie wi remediu antihelmintic cert în rea oxiurilor şi limbricilor.
combaterea teniei şi ascarizilor.
Seminţe cojite şi zdrobite, luate dimi- Suc 200--300 ml, consumat 5--6 zile la
neaţa în priză wiică, 150--250 g pentru rând dimineaţa pe stomacul gol.
adulţi, cca I00 g pentru copiii de vârstă
şcolară şi 50 g pentru copiii mai mici, fie CONSTIPAŢIA
cu zahăr, fie cu miere; după 1-2 ore se
administrează ulei de Ricin sau ceai la- înseamnă evacuarea anormal de rară a
xativ (se procură de la magazinele de scaunelor. Nu se poate vorbi de consti-
paţie decât dacă este vorba de trei scau-
produse naturale). ne pe săptămână. Pentru combaterea ei
Hreanul - cu acţiwie tenifugă puter-
swit utile:
nică. Caisele - proprietate laxativă au cai-

Consumat ca atare, cel puţin 20--30 g sele uscate (cele proaspete sunt, dimpo-
pe zi; se consumă în paralel în cantităţi trivă, astringente).
mai mari cu ceapă şi fructe crude.
Consumate ca fructe uscate.
Morcovul - are, de asemenea, acţiu­
ne tenifugă. Cireşele, vişinele

Suc proaspăt, 60--150 ml pe zi, îndoit Consumate ca atare.
cu apă, câteva zile la rând. Infuzie din fructe uscate cu I lingură
la o cană.
Pătrunjelul - eficient în combaterea
Coacăzele roşii, agrişele
ox.iurilor.
Infuzie din frunze cu 2 linguriţe la Consumate ca atare.

cană, 2-3 căni pe zi, 5~ zile la rând. Suc 100--300 g pe zi, în 3-4 reprize.
Spălături locale cu infuzie mai con- Fragile, căpşuni/e
Consumate ca atare; pentru mărirea
centrată (2 linguri la o cană).
efectului laxativ se pot consuma
Prazul - datorită proprietăţilor anti- 300--500 g dimineaţa pe stomacul gol.
helmintice pe care le au radicelele (po-
pular ,,mustăţile"), are eficienţă în com- Merele
baterea limbricilor şi oxiurilor. Consumate cu coajă cu tot.

Rolul şi utlllzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 147

Sirop laxativ pentru copii, din suc de Suc de prune, câte un pahar înainte de
mere şi zahăr în părţi egale, fierbându-se mese.
la foc mic până la consistenţa siropoasă.
Smochinul
Măslinele - uleiul este foarte util, Decoct din rămurele tinere tăiate mă­
runt (2 linguri la cană).
deoarece nu produce colici. Socul
Ulei de măsline, 20-40 ml într-o Decoct din o linguriţă de fructe la o
cană; după ce dă în clocot, se storc boa-
doză. bele şi se adaugă zahăr; se beau 1-2 căni
pezi.
Migdalele Strugurii
Consumaţi ca atare, în special strugu-
Consumate ca atare. rii albi, cu gust mai acid.
Perele- cu acţiune mai marcantă de-
cât merele cu coajă. Asmăţuiul

Consumate ca atare (nerecomandate Consumat ca atare, în aromarea unor
pentru cei cu cataruri digestive, hemo- preparate culinare.
roizi).
Infuzie din fructe sau seminţe cu o
Cidrul de pere. linguriţă la cană, 2 căni pe zi.
Pepenele verde, Pepenele galben
Se consumă ca atare (acţiune mai Castravetele
marcantă pentu Pepenele galben, com- Consumat ca atare sau sub formă de
parabil cu prunele).
Suc proaspăt (efect mai puternic decât suc.
pulpa integrală). Ceapa
Consumată ca atare.
Piersicile Dovleacul
Consumate ca atare, sub formă de suc Consumat ca atare în preparate culi-
sau compot.
Portocalele nare dietetice.
Suc din dovlecei tineri.
Consumate ca atare.
Grâul
Coaja de la 2 portocale se fierbe 30 Sub formă de tănîţe, fie fierte în apă,
fie în amestec cu miere, în părţi egale:
minute, aruncându-se apa; se fierbe din câte 3-4 linguri seara înainte de culcare.
nou în apă îndulcită obţinută din 20 g za- Capsule de ulei concentrat, 4-6 pe zi,
hăr la litru, se scoate şi se usucă pe o far- conform prospectului.
furioară, consumându-se a doua zi dimi-
Leuşteanul
neaţa.
Consumat ca atare în preparate culi-
Prunele - principalele fructe laxati-
ve, cunoscute încă din Antichitatea gre- Mazărea
co-romană; intră în diverse farmacopei.
Recomandate în constipaţii cronice, he- Consumată în preparate culinare.
moroizi (însă nu atunci când sunt însoţi­ Măcrişul, Ştevia - cu contraindicaţii
te de colite). însă în colici nefritice, litiaze, ulcere şi
gastrite hiperacide.
Consumate ca atare, mai ales dimi- Consumate ca atare, în salate sau pre-
neaţa sau la începutul mesei (8-20 bu- parate culinare uşoare.
Infuzie din 20-30 g la litru, 2 căni pe
căţi).
zi.
Decoct din fructe uscate.
Infuzie dintr-o prună şi o smochină
(lăsate la macerat câteva ore); aceasta
din urmă fiind emolientă, se evită irita-

rea tractului digestiv.

140 Pledoarie pentru viaţă lungă

Prazul - este un laxativ remarcabil, În sensul larg al termenului, prin he-
care calmează totodată stările iritative patite definim orice boală caracterizată
ale tractului digestiv. prin inflamaţia celulelor ficatului.

Consumat ca atare. Hepatita este un concept medical
Reventul - peţiolii, deşi mai puţin
activi decât rizomii, sunt laxativi impor- foarte larg ce cuprinde numeroase enti-
tanţi (contraindicaţii în litiaze oxalice, tăţi clinice şi anatomopatologice: hepati-
hiperaciditate, hemoroizi).
Consumat ca atare. tele acute sunt numai cele virale (virusul
Suc, 30-40 ml înainte de mese, din A, care se transmite pe cale digestivă,
peţioli spălaţi şi tăiaţi în cuburi de cca 2 virusul B, iransmis prin transfuzii de
cm, ţinute 2 minute în apă în clocot, apoi
scoase, scurse şi stoarse. sânge infectat cu virusul respectiv sau
Salata verde pe cale sexuală, virusul C, cu aceeaşi
Consumată abundent la masa de sea- cale de transmitere ca şi B, virusul D
ră, provoacă evacuarea bolului intestinal care apare numai dacă există infestarea
în dimineaţa următoare. cu virusul B, virusul E, transmis tot pe
Spanacul cale digestivă, virusul F - ,,French vi-
Consumat în preparate culinare.
Infuzie din 2 linguriţe de seminţe la rus hepatitic", descoperit relativ recent,
cană, 2 căni pe zi.
Sparanghelul virusurile G, B, virusuri ce nu s-au iden-
Consumat ca atare, în salate şi prepa-
rate culinare dietetice. tificat cu nici unul dintre virusurile cu-
Tomatele noscute până în prezent etc.).
Consumate ca atare sau sub formă de
suc. Hepatitele cronice se caracterizează
Varza prin suferinţă hepatică prelungită la mai
Consum de zeamă de varză acră, până mult de şase luni, după episodul acut vi-
la I litru pe zi. ral sau după expunerea ia noxe hepatice
Inul
Ca atare, pentru adulţi, 2 linguriţe de toxice (alcool, medicamente - parace-
seminţe întregi, spălate rapid într-un jet tamol, izoniazidă etc., derivaţi benze-
de apă şi lăsate timp de 2-3 ore la tem- nici, lacuri, vopsele, detergenţi, insecti-
peratura camerei, după care se „adminis-
trează" cu totul, preferabil seara, înainte cide, fungicide etc.).
de culcare. Rezultă de aici importanţa hepatotro-

Glandele digestive anexe ficelor, a antihepatotoxicelor şi a stimu-
(ficatul şi pancreasul) lentelor funcţiei hepatice de factură ve-

HEPAITTELE getală:
Agrişele
Ficatul este unul dintre cele mai im-
portante organe ale digestiei şi totodată Consumate ca atare sau sub formă de
locul neutralizării toxinelor şi a altor compot, supe sau garnitură cu sosuri
substanţe care ajung în sânge.
albe.
Suc (100-300 ml pe zi) în 3-4 reprize.
Cire1ele, vişinele - ajută la regenera-

rea parenchimului hepatic în sechelele
de hepatită.

Consumate ca atare, făcându-se cure
cu cel puţin 0,5 kg pe zi pe toată perioa-

da de fructificare.
Cură de suc, cei puţin 200-300 ml pe zi.
Infuzie cu o lingură de cireşe uscate Ia

o cană, 2-3 căni pe zi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de alecţiunl 149

Fragile, căpşuni/e Suc, câte 100--200 ml consumat dimi-
neaţa pe stomacul gol, cu 20--25 minute
Consumate ca atare, putându-se face pauză pe partea dreaptă.

cure cu minimum 300--500 g pe zi, de Pătlăgelele vinete
Consumate sub formă de preparate
preferinţă dimineaţa. culinare.
Reventul - contraindicat însă celor
Gutuile cu litiază oxalică, gută, ca şi suferinzilor
de hiperaciditate gastrică sau de hemo-
Consumate ca atare sau sub forma roizi.
unor produse obţinute din acestea (suc, Suc de peţioli spălaţi, tăiaţi în cuburi
sirop, jeleu). de cca 2 cm, ce se ţin 2 minute într-un
vas cu apă rece, se scurg şi se storc; se
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 bea 30-40 ml.
litru de apă, lăsându-se să fiarbă până ce Ridichile
lichidul scade la jumătate, îndulcindu-se Consumate sub formă rasă (eventual
cu 50 g zabăr; se bea în cursul unei zile.
cu mere rase).
Lămâile - cu efecte bune în reface- Suc (de preferat în amestec cu suc de
rea parenchimului hepatic în hepatite
morcovi), câte 30-40 ml cu cca 15 mi-
sau chiar în preciroze. nute înainte de mese.
Consumate ca atare sau în limonade,
Salata verde
în cure de lungă durată, cel puţin 1-2 Consumată ca atare.
bucăţi pe zi.
CALCULOZA (LmAZA) BILIARĂ
Suc, până la 200 ml pe zi.
Este o boală caracterizată prin prezen-
Măceşele ţa calculilor (concreţiuni pietroase care
rezultă prin precipitarea anumitor com-
Infuzie (sau decocţie scurtă) din 2 lin-
guri la jumătate de litru de apă, cantitate ponente - calciu, colesterol - ale bi-
care se bea în cursul unei zile. lei). Aceşti calculi se formează în vezi-
cula biliară (rezervorul de bilă) şi pot
Măslinele - sub formă de ulei. migra în căile excretorii biliare (canale-
le ce ies din veziculă şi din ficat) care se
Administrarea unei linguri de ulei di-
mineaţa, pe stomacul gol, eventual în reunesc pentru a forma canalul coledoc.
amestec cu sucuri de fructe; se stă culcat
20--25 minute pe partea dreaptă. în calculoza (litiaza) biliară au efi-

Pronele cienţă:
Consumate ca atare. Cireşele
Decoct din prune uscate.
Strugurii - utili în hepatite sau chiar Consumate ca atare, făcându-se cure
în ascitele consecutive unor hepatite. pe toată perioada lor, cu cel puţin 0,5-1
Consumaţi ca atare sau sub formă de kgpe zi.
cură de must.
Fasolea verde Infuzie cu I linguriţă de cireşe uscate
Consumată în preparate culinare la o cană, 2-3 căni pe zi.

uşoare. Măslinele - sub formă de ulei.

Infuzie din 2 linguri de teci de fasole Administrarea unei linguri de ulei di-
verde uscate şi fragmentate în 250 ml mineaţa, pe stomacul gol, eventual în
apă; se lasă la macerat de seara până di- amestec cu sucuri de fructe; se stă 20-25
mineaţa şi se consumă în timpul zilei 2 minute culcat pe partea dreaptă.
căni în tratament de lungă durată.

Morcovul - stimulent al regenerării

parenchimului hepatic.
Consumat ca atare.

150 Pledoarie pentru vlală lungă

Cartofa/ zat prin alterarea mecanismelor de re-
Consumat ca atare, în preparate culi- glare a activităţii motorii.

nare uşoare. Dischinezia biliară reprezintă o alte-
Suc proaspăt, 100--200 I (eventual în rare funcţională a mecanismului de eli-
minare a bilei, care se manifestă prin
amestec cu suc de morcovi). dureri în loja superioară dreaptă a abdo-
Ceapa menului, prin greţuri şi vărsături. Tulbu-
Macerat dintr-o ceapă mare, tăiată rarea funcţională afectează fie vezicula
biliară şi sfincterul său, fie canalul cole-
mărunt şi 4 linguri de ulei, timp de IO doc şi sfincterul său (denumit Oddi).
zile, luându-se 2-3 linguriţe pe zi.
Dischinezia biliară, denumită şi disto-
Năsturelul nie biliară, indiferent dacă are la origine

Consumat sub formă de salată. atonia sau hipotonia veziculei biliare, re-
Suc proaspăt (60--150 ml pe zi), îndoit prezintă o tulburare motorie care împie-
cu apă rece. dică evacuarea bilei din vezicula biliară.
Ridichea - unul dintre cele mai im-
În acest tip de afecţiune, sunt indicate
portante produse vegetale în tratamentul produse vegetale cu acţiune colagogă
(care favorizează eliminarea secreţiilor
calculozei. biliare din veziculă şi căile biliare extra-
hepatice în duoden) sau/şi coleretică
Suc, de preferat în amestec cu suc de (care stimulează secreţiile celulei hepa-
morcovi, luat câte 20--40 ml cu cca 15 tice, mărind volumul de bilă secretat):
minute înainte de mese.
Măslinele - sub formă de ulei.
Consumate sub formă de ridichi rase
Administrarea unei linguri de ulei di-
(eventual cu mere rase). mineaţa, pe stomacul gol, eventual în
amestec cu sucuri de fructe; se stă culcat
COLICILE HEPATO-BIUARE 20--25 minute pe partea dreaptă.

Calculoza biliară poate avea drept Portocalele - prin proprietăţile lor
complicaţie, printre altele, şi colica he- coleretice - colagoge uşoare.
pato-biliară, care înseamnă o durere in-
tensă prin blocarea unui calcul în cana- Consumate ca atare sau sub formă de
lul coledoc. În cazul acestei complicaţii
vor fi folosite: suc.

Lămâia - cu rezultate deosebite în Porumbele
cahnarea crizelor acute hepato-biliare. Decoct din o lingură la o cană, 2 căni

Decoct timp de 20 minute dintr-o lă­ pe zi.
mâie stoarsă şi tăiată bucăţele mici la Strugurii
300 ml apă, într-un vas acoperit; se stre- Consumaţi ca atare sau sub formă de
coară, se îndulceşte şi se adaugă sucul
cură de must.
stors. AsmăJuiul
Măslinele - sub formă de ulei.
Administrarea unei linguri de ulei; se Consumat ca atare, în aromatizarea

stă 20--25 minute culcat pe partea dreaptă. unor preparate culinare.
Infuzie din frunze sau seminţe, cu o
Pătrunjelul
linguriţă la o cană, 2 căni pe zi.
Infuzie din frunze, cu o linguriţă la o Pătrunjelul - frunzele acţionează ca
cană, 2-3 căni pe zi.
puternic stimulent al musculaturii nete-
DISCHINEZIA BILIARĂ de şi au efect colagog.

Termenul generic de dischinezie de-
semnează un proces patologic caracteri-

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 151

Consumat ca atare, în adaos la diferi- Tomatele
te preparate culinare. Consumate ca atare sau sub formă de
suc.
Infuzie din o linguriţă de frunze la o Urzicile - prin conţinutul ridicat de
cană, 2-3 căni pe zi. secretină, au rezultate bune în insufi-

Ridichile cienţa pancreatică.
Ridiche rasă (eventual în amestec cu
măr ras). Salată de urzici tinere.
Suc (de preferat în amestec cu suc de Suc (cca 20--30 ml), diluându-se cu 5
morcovi), câte 30-40 ml cu cca I S mi-
nute înainte de mese. părţi apă.
Usturoiul
Consumat ca atare, zilnic, minimum Infuzie din 1-2 linguri frunze uscate
2-3 bulbili zdrobiţi. la cană, 2-3 căni pe zi, în cure de cel pu-
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi ţin o lună.
15-20 minute în 200 ml apă sau lap_te,
cantitate care se bea treptat în cursul Castravetele amar (Momordica cha-
unei zile. rantia) - relativ recent introdus în cul-
tură în ţara noastră.
INSUFICIENŢA PANCREATICA
Se consumă fructele verzi, imature, în
Priveşte fie funcţia exocrină (secreţia diferite preparate culinare.
în intestin a enzimelor care asigură di-
gestia proteinelor, lipidelor şi glucide- Tot din fructe verzi, tăiate în felii sub-
lor), fie funcţia endocrină (secreţia în ţiri şi uscate la maximum 40°C, se poa-
sânge a hormonilor, dintre care cel mai te prepara o pulbere fină cu o râşniţă
important este insulina). Diabetul zaha- electrică. Din pulberea obţinută se iau
rat are drept cauză şi această insuficien- până la 8 g pe zi, cel puţin 30 zile. Pe
ţă a secretării insulinei de căte pancreas. baza acestei plante în combinaţie cu alte
specii este în curs de preparare un medi-
Principalele stimulente ale funcţiei cament după un brevet românesc.
pancreatice în lumea vegetală sunt:
FRUCTELE, LEGUMELE
Fasolea verde ŞI SEMINŢELE •
Consumată în preparate culinare RECOMANDATE IN BOLILE

uşoare. APARATULUI GENITAL

Infuzie din 2 linguri teci de fasole ver- Aparatul genltal feminin
de uscate şi fragmentate în 250 ml apă;
se lasă la macerat de seara până di,ni- DISMENOREELE
neaţa şi se consumă în timpul zilei 2 (MENSTRELE DUREROASE)
căni, în tratament de lungă durată. ŞI CICLURILE MENSTRUALE NEREGULATc

Pătlăgelele vinete Smochinul - frunzele lui au rol în re-
Consumate sub formă de preparate glarea ciclurilor (proprietăţi emenagoge).

culinare. Infuzie din 20--30 g la I litru, cantita-
Spanacul - cu contraindicaţii pentru te care se bea în cursul unei zile.

litiaze oxalice, artrite, reumatism. L~teanul
Consumat ca atare, în preparate culi- Infuzie de seminţe cu 1/2 linguriţă la
o cană, 2 căni pe zi.
nare uşoare.
Suc, câte un pahar luat dimineaţa. Mărarul

Infuzie din I linguriţă la o cană, 2-3
căni pe zi.

152 Pledoarie pentru viaţă lungă

Păstârnacul Infuzie din 100 g frunze proaspete sau
25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
Consumat în preparate culinare. te care se bea în cursul unei zile.
Decocţie din I lingură de rădăcini us-
cate la o cană, 2-3 căni pe zi. Ceapa - ameliorează simţitor starea
Pătrunjelul - rădăcinile, dar în spe- bolnavilor; este utilă în pregătirea aces-
tora pentu intervenţii chirurgicale, mai
cial frunzele sunt printre cele mai active. importantă fiind însă acţiunea sa preven-
Consumul frunzelor şi rădăcinilor în
tivă.
preparate culinare.
Decoct din 50 g rădăcini la I litru, Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
rată I Ozile într-o cantitate egală de alco-
fierte 20 minute; se strecoară şi se îndul- ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
ceşte, bându-se 2-3 căni pe zi. înainte de masa de prânz şi înainte de
culcare, în cure de 10 zile pe lună, timp
Salata verde
Consumată ca atare. de 6 luni pe an.
Decoct din 60-80 g la I litru, cantita- Dovleacul - se folosesc în acest scop
te care se bea în cursul unei zile.
seminţele decojite.
LEUCOREEA Seminţe decojite, luate ca atare, câte 2

Cunoscută sub denumirea de pierdere linguri pe zi.
aibă vaginală (,,poală albă"), se manifes- Decoct din seminţe zdrobite, cu o lin-
tă printr-o creştere exagerată a secreţii­
lor vaginale normale. Este însoţită ade- gură la cană; se beau 2 căni pe zi, în cure
sea de o iritaţie locală, de arsuri, de mân- de lungă durată.
cărimi şi de dureri în timpul raporturilor
sexuale. Poate fi combătută şi cu ajuto- Varza albă
rul plantelor: Aplicaţii repetate cu frunze pe regiu-
nea lombară şi pe partea inferioară a ab-
Nucul - frunzele, bogate în tanin, au domenului.
proprietăţi antileucoreice. Floarea-soarelui
Seminţe decojite, 2-3 linguri pe zi.
Spălături locale cu decoct concentrat
din 50-80 g la 1 litru. FRUCTELE,LEGUMELE
ŞI SEMINŢELE •
Pătrunjelul RECOMANDATE IN BOLILE
APARATULUI RESPIRATOR
Spălături locale cu decoct concentrat
din seminţe, cu 2 linguri la 100 ml apă.

Aparatul genital masculin TUSEA

PROSTATITELE Este un act reflex, destinat să împiedi-
ce pătrunderea corpilor străini în căile
Reprezintă infecţii acute sau cronice aeriene şi, pe de altă parte, să provoace
ale prostatei. expulzarea mucozităţilor şi secreţiilor
acumulate în bronhii.
Sunt afecţiuni genito-urinare frecven-
te, care afectează bărbaţii de toate vâr- Tusea poate avea origini foarte diver-
stele, cu o frecvenţă deosebită la adulţii se: bronho-pulmonare, otorino-laringo-
tineri. logice, pleurale, cardiace sau digestive.

Părul - prin creşterea diurezei pro- Există mai multe tipuri de tuse, clasi-
duse de frunze, urina devine clară, iar ficată după caracterul său, dintre care
frecvenţa micţiunilor se diminuează. amintim două:

Rolul şi ulilizarea produselor vegelale pe grupe de afec~uni 153

- tusea uscată, cu timbru sec, neur- Ţelina
mată de expectoraţie;
Decoct din cca 30 g la 1/2 litru; se
- tusea convulsivă (tusea „măgă­ beau 2-3 căni pe zi.
rească"): apare în accese paroxistice,
care încep cu o inspiraţie profundă, după Suc, câte 100 g dimineaţa înainte de
care survin sacade scurte şi rapide, până
la golirea aerului din plămâni. masă.

Pentru tusea cu diferite etiologii, far- Pentru tusea spastică şi convulsivă,
macia naturii recomandă: pot fi utilizate:

Coacăzele negre Migdalele
Sirop din 250 g fructe la 1 litru apă, Decoct din 50 g coajă de migdale la I
fierbându-se până scade la jumătate; se litru de apă, cantitate care se bea în cur-
strecoară, se adaugă o cantitate egală de sul zilei, de preferinţă îndulcit cu miere.
zahăr şi se fierbe din nou până la jumă­ Piersicul - florile, prin proprietăţile
tate. Se ia câte o linguriţă la 2 ore. lor antispastice, calmează tusea convul-
Gutuile
Infuzie din o linguriţă la o cană, câte sivă.
2 căni pe zi.
Strugurii - cei stafidiţi au proprietăţi Infuzie din 1-1 1/2 lingură de flori la
o cană de apă sau lapte; se iau 2-3 căni
antitusive. pe zi.
Stafidiţi, consumaţi câte 100-200 g
Sirop din infuzie concentrată de flori
minimum pe zi. şi frunze (cu I00 g la litru), cu o greuta-
te egală de zahăr sau miere, fierbându-se
Cartofii pe foc mic până la consistenţa siropoasă;
Inhalaţii cu aburi de cartofi fierţi. se iau 20-30 g pe zi.

Ceapa Salata verde - prin proprietăţile sale
Infuzie din 4-6 cepe la l litru de apă, antispastice.
îndulcită cu 100 g miere sau zahăr; se
strecoară şi se beau 2 căni pe zi, din care Decoct din 60-80 g la litru, cantitate
una dimineaţa. care se bea în cursul unei zile.

Napii Usturoiul
Decoct din I00 g napi tăiaţi în felii la Decoct din 3-4 bulbili zdrobiţi, fierţi
I litru apă sau lapte. 15-20 minute în 1/5 1apă sau lapte, can-
Prazul titate care se bea în cursul unei zile.

Sirop din decoct concentrat (200 g la LARINGITELE ŞI FARINGITELE
1 litru apă), amestecat cu miere în canti-
tate egală; se iau 4-5 linguri pe zi. Laringitele sunt inflamaţii ale mucoa-
sei laringiene, care se integrează de obi-
Ridichile negre cei într-un tablou inflamator complex,
Sirop din ridichi tăiate felii, peste care
se presară zahăr; după 24 de ore se strân- care cuprinde întreg arborele respirator
ge siropul care s-a lăsat, administrân- superior (mucoasa nazală, faringe, larin-
du-se 3-4 linguriţe pe zi.
La o ridiche scobită, se umple scob_i- ge, trahee).
tura cu zahăr (sau miere) şi hrean; se Deseori, laringitele se confundă cu fa-
coace, apoi se strânge sucul care se lasă,
bându-se 3-4 linguriţe pe zi. ringitele (poate şi din cauza asemănării
lor verbale). Diferenţierea dintre cele
două se face pe baza simptomatologiei:
dacă, în cazul faringitelor, simptomul
dominant este durerea spontană cu se-
diul în „gâtlej" şi iradieri spre zona auri-
culară (a urechilor), laringitele sunt cen-

154 Pledoarte pentru viaţă lungă

trate simptomatologic pe răguşeală şi coară şi se beau 2 căni pe zi, din care una
tuse iritativă, însoţite sau nu de dispnee. dimineaţa.

În tratarea laringitelor şi faringitelor Gulia
se poate face apel la: Consumată ca atare.

Coacăzele negre Prazul - deosebit de bun emolient,
Sirop din 250 g fructe la I litru de apă, fiind util în toate formele de faringită,
fierbându-se până scade la jumătate; se
strecoară, se adaugă o cantitate egală de laringită, traheită.
zahăr şi se fierbe din nou până scade la
jumătate. Se ia câte o linguriţă la 2 ore. Sirop din decoct concentrat (cu 200 g
la litru), amestecat cu o cantitate egală
Gutuile de miere; se iau 4-5 linguri pe zi.
Infuzie din o lingură la o cană, câte 2
căni pe zi. Varza - îndeosebi cea roşie, atât în
uz intern cât şi în uz extern.
Merele
Sirop din suc de mere şi zahăr în părţi Decoct din 60 g la 0,5 litri apă, îndul-
egale, fiert la foc domol până la consis- cit cu 70 g miere; se bea în cursul unei
tenţa siropoasă; se iau câte 2 linguri îna- zile.
inte de masă.
Gargarisme cu suc şi miere (sau găl­
Smochinele benuş de ou bătut cu suc de varză).
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni
BRONŞITELE
pe zi.
Sirop din 500 g la I litru la care se Sunt inflamaţii acute sau cronice ale
bronhiilor, care se asociază deseori cu
adaugă 250 g miere; se ia câte o linguri- traheitele - inflamaţii acute sau cronice
ţă de 2-3 ori pe zi. ale mucoasei care tapetează interiorul

Murele - prin astringenţa lor sunt traheei. Semnele clinice sunt: tuse în ac-
cese, răguşeală, expectoraţii, febră.
utile în laringite.
Sirop dintr-un litru de suc (obţinut din Farmacia verde recomandă următoa­
rele remedii:
fructe zdrobite şi lăsate peste sucul lor
24 de ore), la care se adaugă 900 g za- Curmalele - favorizează expectora-
hăr; se fierbe până la consistenţa siro- ţia.
poasă. Se utilizează atât în uz intern, cât
şi în uz extern sub formă de gargarisme. Consumate ca atare.
Infuzie din 50 g la I litru, 2-3 căni pe
Ardeiul iute - îndeosebi în oboseala zi.
corzilor vocale; se citează şi utilizarea în Gutuile ·- seminţele fiind puternic

angine. emoliente.
Infuzie cu o linguriţă de seminţe la
Pentru combaterea oboselii corzilor
cană, 2 căni pe zi.
vocale, gargarisme cu decoct dintr-un Merele - cu proprietăţi pectorale
ardei iute la 100 ml apă.
bine cunoscute în medicina populară, fa-
Pentru angine, aplicaţii pe gât cu ardei vorizând expectoraţia; se recomandă
iute mărun\it şi încălzit.
mai ales la copii.
Bamele Sirop din suc de mere şi zahăr în părţi
Consumate în preparate culinare.
egale, fiert la foc mic până la consisten-
Ceapa ţa siropoasă; se iau câte 2 linguri înainte
Infuzie din 4-6 cepe la I litru apă, în- de fiecare masă.
dulcită cu 100 g miere sau zahăr, se stre-
Smochinele .
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni

pezi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecpuni 155

Sirop din 500 g la I litru de apă, fier- Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă Ia
bându-se pe baia de apă până se reduce o cană, 2 căni pe zi.
la jumătate; se strecoară şi se adaugă
250 g miere, luându-se câte o linguriţă Morcovul
de 2-3 ori pe zi.
Consumat ca atare.
Infuzie din frunze, cu 20--30 g la litru, Suc, câte 100 g dimineaţa devreme.
2-3 căni pe zi. Napii - sunt mult apreciaţi în medi-
cina populară pentru proprietăţile pecto-
Socul
Decoct dintr-o linguriţă de fructe rale.
{proaspete sau uscate) la o cană, 1-2 Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la
căni pe zi.
Suc, 50--100 ml pe zi. 1 litru apă sau lapte.
Năsturelul - recoltat numai de pe lo-
Asmăţuiul
curi curate, unde nu păşunează vitele.
Consumat ca atare, în aromatizarea Consumat sub formă de salată.
unor preparate culinare. Suc proaspăt (60--150 ml pe zi), diluat

Infuzie din frunze sau seminţe, cu o cu apă rece în cantitate egală.
linguriţă la o cană, 2 căni pe zi. Ridichile
Sirop din ridichi tăiate felii peste care
Bamele
se presară zahăr, iar după 24 de ore se
Consumate în preparate culinare. strânge siropul care s-a lăsat, adminis-
Ceapa trându-se 3-4 linguriţe pe zi.
Infuzie din 4-6 cepe la I litru apă, în-
dulcită cu I00 g zahăr sau miere; se stre- La o ridiche scobită se umple scobitu-
coară şi se beau 2 căni pe zi, din care una ra cu zahăr (sau miere) şi hrean; se coa-
ce, apoi se strânge sucul care se lasă,
dimineaţa. bându-se 3-4 linguriţe pe zi.

Dovleacul Sparanghelul - cu acţiune expecto-
Consumat ca atare, în preparate culi-
nare uşoare sau ca suc (I 00--200 g pe rantă.
zi).
Gulia - uşor pectorală. Consumat ca atare, în salate şi în alte
Consumată ca atare.
Hreanul - util atât în uz intern, pre- preparate culinare diuretice.
cum şi în uz extern, deoarece proprietă­ Tarhonul - fluidifică secreţiile bron-
ţile revulsive ale hreanului ras fac ca
aplicaţiile locale să ducă la o deconges- şice.

tionare a aparatului respirator. Consumat ca atare, în salate sau alte
Consumat ca atare în scopuri condi-
preparate culinare.
mentare. Infuzie, din o linguriţă la o cană, 2
Infuzie din 15-30 g la I litru, care se
căni pe zi, ca expectorantă şi calmantă a
Iasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni
pe zi, între mese. tusei.
Consumat ca atare în preparate culi-
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe
nare.
torace. Suc, câte 100 ml dimineaţa înainte de
Leu,rteanul
mâncare.
Infuzie din frunze cu 2 linguri la o Decoct din cca 3Og la I litru; se beau
cană; 2 căni pe zi.
2-3 căni pe zi.
Usturoiul - prin acţiune dezinfectan-

tă, combinată cu cea expectorantă şi de

calmare a spasmelor musculare netede.

Consumat ca atare, minimum 2-3

bulbili pe zi.

156 Pledoarie pentru vtefă lungă

Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi crize, se recomandă un regim igie-
15-20 minute în 200 g apă sau lapte, no-dietetic prin care se evită factorii
cantitatea rezultată bându-se în cursul alergici (posibili declanşatori ai crizelor
unei zile. de astm bronşic, care vor trebui identifi-
caţi în prealabil prin numeroase teste
Varza - îndeosebi cea roşie, asociin- alergologice).
du-se şi în tratamentul de uz extern.
Hreanul
Decoct cu 60 g la 0,5 litri apă, adău­ Infuzie din 15-30 g la I litru, care se
lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni
gându-se 70 g miere; se bea în cursul pe zi, între mese.
Morcovul
unei zile. Suc, câte 100--200 ml luat dimineaţa.
Aplicaţii de frunze de varză strivite Ridichea
Sirop din felii de ridichi peste care se
(cu un făcăleţ sau cu o sticlă de I litru) presară zahăr; după 24 de ore se strecoa-
şi curăţate de nervura principală. ră siropul strâns, administrându-se 3-4
linguriţe pe zi.
PNEUMONIILE Ridiche scobită, care se umple cu za-
hăr (sau miere) şi hrean; se coace, apoi
Sunt infecţii ale plămânului, provoca- se strânge sucul care se lasă, bându-se
3-4 linguriţe pe zi.
te de o bacterie sau de un virus. Simpto- Salata verde - seminţele fiind cal-
mele, cu apariţie bruscă, asociază o fe- mante ale tusei astmatice.
bră ridicată (39-40°C), frisoane intense Usturoiul - util în astm, inclusiv în
şi adesea o durere toracică ce se amplifi- crize.
că la inspiraţie. Suc, câteva picături pe puţin zahăr,

Tratamentul de elec\ie în aceste afec- luat în momentul crizei.
ţiuni este cel antiinfecţios şi se bazează Varza - îndeosebi cea roşie.
pe antibiotice şi chimioterapie, produse- Decoct pectoral cu 60 g la 0,5 1 apă,
le vegetale având de cele mai multe ori
doar un rol adjuvant: adăugându-se 70 g miere (sau zahăr).

Smochinele FRUCTELE,LEGUMELE
Decoct din 2-3 fructe proaspete la o ŞI SE~INŢELE RECOMAN-
cană cu apă; 2 căni pe zi. DATE IN AFECŢIUNI
Hreanul ALE APARATULUI URINAR
Pentru proprietăţile sale revulsive,
provocând la locul de aplicare o conges- LITIAZA ŞI COLICA RENALĂ
tionare şi, prin compensare, o deconges-
tionare la nivelul organelor interne, se Litiaza renală este o afecţiune ce se
poate folosi şi în uz extern. caracterizează prin prezenţa calculilor
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe care se formează în rinichi şi care pot
torace. migra în uretere şi în vezica urinară.
Ridichile negre Atunci când unul din aceşti calculi mi-
Aplicaţii locale pe torace cu ridichi grează prin căile urinare, apare colica re-
rase. nală care constă în repetarea de episoade
dureroase foarte violente, întretăiate de
ASTMUL BRONŞIC perioade de acalmie.

Este afecţiunea caracterizată prin cri-
ze de dispnee Genă respiratorie) paroxis-
tică siflantă (şuierătoare), cal'e atestă o
contracţie brutală a muşchilor care co-
mandă închiderea şi deschiderea bronhi-

ilor. în tratamentul bolii astmatice, între

Ralul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afeqiuni 157

Pentru tratamentul colicilor renale se Coacăzele negre, coacăzele roşii -
folosesc antispastice obţinute din plante, diureza fiind însoţită şi de o eliminare
produşi de semisinteză sau produşi obţi­ masivă de acid uric, sunt foarte active în
nuţi prin sinteză chimică în industria litiaza urică (în cazul Coacăzului negru
sunt extrem de utile în acelaşi scop şi
chimico-farmaceutică.
frunzele).
Din rândul componentelor vegetale,
Consumate ca fructe proaspete sau ca
recomandăm:
suc.
Părul - frunzele reunind proprietăţi Infuzie din 1-2 linguriţe de fructe us-
diuretice certe cu proprietăţi uşor sedati-
ve şi dezinfectante renale. cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o
Infuzie din I00 g frunze proaspete sau
25 g frunze uscate la I litru apă, bân- cană, 3 căni pe zi, între mese.
du-se în cursul crizei de colici renale. Fragii, căpşunile - producând diure-

Năutul ză însoţită de eliminarea de acid uric.

Decoct din I 00 g la I litru, bându-se Consumate ca atare în tot cursul sezo-
în cursul crizei de colică renală. nului, 300-500 g (chiar până la 1,5 kg)

Pătrunjelul pe zi.
Lămâile, portocalele
Infuzie din o linguriţă de frunze la o Suc, până la 200 g pe zi.
cană, 2-3 căni pe zi. Măceşele - fiind utile în acest scop

Varza - în colici putându-se asocia achenele {popular „seminţe").
Decoct din 1-2 linguriţe achene la o
tratamentul intern cu cel extern.
Suc de varză proaspătă, I00-200 g, în cană, 3-4 căni pe zi.
Merele, perele - cu acţiune puternic
mai multe reprize.
Aplicaţii direct pe piele în dreptul ri- urolitică, împiedicând depunerea uraţi­

nichilor cu frunze strivite (cu o sticlă de lor.
I litru) şi curăţate de nervura principală, Consumate ca atare (cel puţin 0,5 kg

uşor încălzite. pe zi).
Suc, 2-3 pahare pe zi, înainte de
Pentru a combate aceste redutabile
colici, este necesar să prevenim cauza mese.
lor, adică litiaza renală. Iată principale-
le „alimente verzi" care au proprietăţi Decoct din 40-50 g fructe uscate

antilitiazice: (,,poame") la I litru, cantitate care se bea
Agrişele - prin eliminarea de uraţi şi
în cursul unei zile.
acid uric, în litiaza urică. Migdalul
Consumate ca atare, în compot, supe.
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Sirop din 500 g sâmburi dulci, 150 g
Alunele - considerate de unii autori sâmburi amari, 125 ml apă şi 750 g za-
hăr, componentele frecându-se până se
antilitiazice (fără a se baza pe experi- obţine o pastă care se fierbe la baia de
apă cu 1,5 l apă rece şi 0,5 kg zahăr. Se
mentări ştiinţifice). beau 2-3 căni pe zi, diluat cu apă în pro-
porţie de 1/1 O.
Consumate ca atare sau măcinate în
Moşmoanele - prin eliminarea de
amestec cu miere (50-100 g pe zi). uraţi, utile în litiaze urice (contraindica-
te pentru cei cu tendinţă la constipaţie).
Cireşele
Consumate ca atare sau în compot.
Consumate ca atare, în cure pe tot se-

zonul acestor fructe.
Infuzie din I lingură de cireşe uscate

la o cană sau compot.

158 Pledoarte penlru viată lungă

Pepenele verde - atât pulpa, dar în Suc, I00--200 g pe zi, ca atare sau în
special seminţele, în ele fiind depistate amestec cu suc de castraveţi şi sfeclă ro-
enzime cu acţiune litotritică. şie (sau ridichi), considerat un litotritie
foarte eficient.
Cure de pepeni (1-2 kg pe zi, în tot
Napii
cursul sezonului). Consumaţi ca atare, în preparatele cu-
Decoct din I lingură de seminţe zdro- linare uşoare.
Infuzie din o lingură de pulbere de
bite la o cană, 2-3 căni pe zi. napi uscaţi la 0,5 I apă, cantitate care se
Asmăţuiul consumă într-o zi.
Infuzie dintr-o linguriţă de frunze sau Năsturelul - recoltat numai din lo-
curi curate, unde nu se păşunează.
seminţe Ia o cană, 2 căni pe zi. Consumat sub formă de salată.
Suc, până la I 00 g pe zi. Suc, 60--150 ml pe zi, îndoit cu apă
Cartofii - adjuvant preţios, prin con-
rece.
ţinutul ridicat în potasiu.
Consumaţi ca atare, în preparate culi- Prazul - diuretic activ, cu eliminare
de acid uric şi ura\i.
nare uşoare.
Suc proaspăt (I 00--200 g pe zi), de Consumat ca atare.

preferinţă în amestec cu suc de morcovi. Decoct foarte concentrat din 200 g la
Castravetele - diureza provocată
litru, cantitate care se bea în cursul unei
este însoţită de dizolvarea acidului uric
zile.
şi uraţilor. Ridichile negre - alături de frunzele

Consumat ca atare. de Mesteacăn şi rădăcinile de Roibă,
formează „triada de aur" a fitoterapiei li-
Suc ca atare, dar mai ales în combina-
ţie cu cel de morcovi sau sfeclă (sau ri- totritice.
Suc, de preferinţă în amestec cu suc
dichi), considerat printre cele mai efi-
de morcovi şi castraveţi, până la
ciente litotritice, câte 200--300 g pe zi. 100--200 g pe zi, în trei reprize, cu 15
Ceapa - diureza este însoţită de eli-
minute înainte de mese.
minare de acid uric şi uraţi. Salata verde - cu eliminare masivă
Consumată ca atare, minimum 1-2
de uraţi.
cepe mari pe zi. Consumată ca atare.
Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
Decoct din 60--80 g la litru, cantitate
rată IOzile într-o cantitate egală de alco- care se bea în cursul unei zile.
ol; se filtrează şi se iau câte 2 linguriţe
pe zi, înainte de masa de prânz şi înain- Sfecla roşie
Suc, simplu sau în amestec cu suc de
te de culcare. morcovi şi castraveţi, câte 100--150 g;
Fasolea verde - cu eliminare de
băut dimineaţa.
uraţi.
Sparanghelul
Suc, 100--200 ml pe zi. Consumat ca atare, în salate şi prepa-
Hreanul - contraindicat însă în afec- rate culinare dietetice.
ţiuni renale acute.
Infuzie din 15-30 g la I litru, lăsat la Decoct din 20 g la I litru, cantitate
macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi între care se bea în cursul unei zile.

mese. Tomatele - utile în litiaze urice, dar
Morcovii - ajută la eliminarea masi- contraindicate în litiaza oxalică.

vă de acid uric.
Consumaţi ca atare.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 159

Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie din I00 g frunze proaspete sau
suc. 25 g frunze uscate la I litru apă, cantita-
te care se bea în cursul unei zile.
Usturoiul - produce o diureză spori-
tă cu eliminare accentuată de acid uric şi Napii
Consumaţi ca atare.
uraţi. Infuzie din o lingură de napi mărunţiţi
şi uscaţi la 0,5 litri apă, cantitate care se
Consumat ca atare, zih!ic minimum bea în cursul unei zile.
2-3 bulbili zdrobiţi. Sparanghelul - cu condiţia să nu
existe leziuni ale căilor urinare, deoare-
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200 ce provoacă hematurie.
ml apă sau lapte, cantitate care se bea în Consumat ca atare, în salate şi prepa-
cursul unei zile. rate culinare dietetice.
Decoct din 20 g la I litru, cantitate
Varza care se bea în cursul unei zile.
Cură de suc, un pahar pe zi, între Foarte utile în această afecţiune sunt
mese. şi produsele vegetale cu valoare de dez-
infectante urinare:
AFECŢIUNI INFLAMATORII Afinele - prin conţinutul în taninuri,
ALE RINICHILOR ŞI CAILOR URINARE acizi organici şi substanţe antibacterie-
ne, sunt dezinfectante şi pentru aparatul
Vegetalele care se recomandă în infla- urinar.
maţiile ţesutului renal (nefrite), ale bazi- Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-
netului (pielite), ale uretrei (uretrite) te la o cană sau macerat la rece timp de
sunt în special cele cu proprietăţi antiin- 8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
flamatorii şi emoliente: căni pe zi.
Părul - datorită taninurilor, dar în
Agrişele special arbutozidului, frunzele sunt dez-

Consumate ca atare, sub formă de infectante.
compot sau de supă. Infuzie din 100 g frunze proaspete sau

Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
Părul - proprietăţile antiinflamatoa- te ce se bea în cursul unei zile.
re le au în special frunzele.
Infuzie din I00 g frunze proaspete sau ENUREZISUL
25 g frunze uscate la I litru apă, cantita-
te care se bea în cursul unei zile. Înseamnă emisia involuntară şi incon-
Dovleacul - seminţele decojite sunt ştientă a urinei în pat sau în lenjeria de
calmante ale catarurilor căilor urinare. corp, atât ziua, cât mai ales în cursul
Seminţele luate ca atare (1-2 linguri nopţii, la copiii trecuţi de vârsta de 3 ani
pe zi) sau decoct din o lingură la o cană, (vârstă la care trebuie să se instituie con-
2 căni pe zi. trolul nervos al funcţiei sfincterului ve-
zical).
CISTITELE
Ca remediu vegetal, este recomandat:
Sunt inflamaţii acute sau cronice ale Nucul - fiind citate în acest sens
mucoasei vezico-urinare. Se manifestă frunzele.
adesea brutal, printr-o durere supra- Infuzie din I lingură frunze la o cană;
pubiană, dureri la micţiune (urinat), mic- 2 căni pe zi.
ţiuni frecvente şi prin nevoia imperioasă
de a elimina doar câteva picături de

urină.

Părul - sunt recomandate frunzele,
care au conţinut de arbutozid.

160 Pledoarie pentru viaţă lungă

SINDROMUL DE RETENŢIE AZOTATA Decoct din 3 cepe mari la 1 litru de
apă, cantitate care se bea în cursul unei
(AZOTEMIE, UREMIE)
zile.
Prin termenul de retenţie azotată cu Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
uremie se înţelege creşterea, atât în sân-
ge cât şi în urină, a ureei sangvine şi a rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-
diferitelor substanţe azotate (neprotei- ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
ce). Anglo-saxonii dozează chiar în lo- înainte de masa de prânz şi înainte de
cul ureei azotul total neproteic format în culcare.
proporţii egale din uree şi azot rezidual.
Tomatele
Cauza principală a retenţiei azotate Consumate ca atare sau sub formă de
este incapacitatea rinichilor de a elimina
compuşii toxici rezultaţi din metabolis- DIURETICELE

mul celular. De altfel, sinonimul pentru 1n general, se poate considera că diu-

sindromul de retenţie azotată este insufi- reticele, având la bază substanţele active
cienţa renală, care se poate instala fie din plante, nu se adresează unei anumite
afecţiuni; majoritatea diureticelor utili-
brusc - caz în care este vorba de insu- zate în fitoterapie sunt utile în toate
ficienţa renală acută (şocuri traumatice afecţiunile aparatului urinar şi, în spe-
cial, în cele cronice.
sau arsuri întinse), fie lent- insuficien-
ţa renală cronică, în special în cazurile Recomandăm o serie de diuretice,
care vor mări voiumul de urină excretat,
de hipertrofie a prostatei, a tuberculozei îndepărtând astfel excesul de lichide din
renale şi a altor boli grave ale aparatului organism:

urinar. / Afinele
Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-
Din punct de vedere clinic, sindromul te la o cană sau macerat la rece, timp de
8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
de retenţie azotată se manifestă de regu- căni pe zi.

lă cu stare de excitaţie nervoasă, sughiţ Agrişele

repetat, contracţii musculare, dispnee cu Consumate ca atare sau în compot şi
supe.
respiraţie profundă, senzaţie de ameţeli,
Suc, 100--300 ml pe zi, în 3-4 reprize.
de vomă, stare de astenie (slăbiciune). Coacăzele negre
Consumate ca atare.
Uremia este o afecţiune extern de gra- Infuzie din 1-2 linguriţe fructe uscate
la o cană, 2-3 căni pe zi.
vă; de aceea, trebuie evitate toate impro- Fragile, căpşunile
Consumate ca atare, 300-500 g (chiar
vizaţiile terapeutice. 1n cele mai multe până la 1,5 kg pe zi) sau sub formă de si-
rop.
cazuri, e nevoie de o spitalizare îndelun- Măceşele - fiind active în acest sens
achenele (popular „seminţele").
gată. Decoct din 1-2 linguriţe de achene
(,,seminţe") la o cană, 3-4 căni pe zi. Se
Regimul vegetarian fără proteine este filtrează prin tifon dublu.

cel mai indicat.
Trebuie reţinut însă că fitoterapia de-

vine adjuvantă, mai ales în formele cro-
nice de boală. Vom cita astfel câteva din

aceste vegetale ajutătoare:

Bobul
Decoct din I00 g la I litru apă, canti-

tate care se bea în cursul unei zile.

Ceapa
Consumată ca atare, minimum 1-2

cepe pe zi.

Rolul şi ullllzarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 161

Merele Zmeura
Consumate ca atare, până la I kg pe zi Consumată ca atare.
sau sub fonnl de compot.
Decoct clin mere uscate (,,poame") şi Asmăţuiul
bine mărunţite, o lingură la o caoă, 3-4
căni pe zi, îndulcite. Consumat ca atare, în aromatizarea
Moşmoanele - cu contraindicaţii
însă pentru cei cu tendinţă la constipaţie. unor preparate.
Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie clin I linguriţă de frunze sau

compot. seminţe la o cană, 2 căni pe zi.
Bobul - având şi proprietăţi sedative
Perele
în dureri urinare.
Consumate ca atare. Decoct din 100 g la I litru apă, canti-
Decoct din 40---50 g pere uscate (,,poa-
me") la 1 litru, cantitate care se bea în tate care se bea în cursul unei zile.
cursul unei zile. Macerat la rece dintr-o linguriţă de
Cidru din pere (nu se va lua de către
pudră la o caoă, lăsată peste noapte, pen-
copii). tru a se bea dimineaţa.

Pepenele verde, Pepenele galben Cartofa/
Se consumă ca atare; cure pe tot sezo- Consumat în preparate culinare uşoare.
nul, cu 1-2 kg pe zi. Pepenele galben Suc proaspăt, l 00---200 ml pe zi, con-
până la l /2 kg pe zi. sumat dimineaţa.

Piersicile Castravetele

Consumate ca atare. Consumat ca atare.
Prunele Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu
Decoct din 40---50 g prune uscate la 1 cel de Morcov, Sfeclă (sau Ridichi).
Ceapa
litru, caotitate care se bea în cursul unei Tinctură dintr-o ceapă zdrobită mace-
rată l O zile în aceeaşi cantitate de alco-
zile. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
înainte de masa de prânz şi înainte de
Smochinele
Decoct clin 2-3 fructe la o cană, 2-3 culcare.
căni pe zi.
Decoct din 2 linguri de rămurele tine- Dovleacul
re, tăiate mărunt, la o caoă, 2-3 căni pe Consumat ca atare, în preparate culi-
zi. nare uşoare.
Fasolea verde
Strugurii Consumată în preparate culinare
Consumaţi ca atare, 0,5-1 kg pe zi în
uşoare.
tot cursul sezonului.
Cură de must cu minimum 0,5 litri pe Suc de păstăi verzi (cca 100 ml/zi).

zi, în trei reprize, cu o oră înainte de Guliile
mese, ajungându-se apoi la cantitatea Consumate ca atare, precum şi în pre-
iniţială, care se administrează progresiv parate culinare uşoare.
în 2 săptămâni până la 2 litri pe zi, reve- Hreanul - datorită excitaţiei mani-
nindu-se în continuare, în tot sezonul festate şi asupra parenchimului renal;
strugurilor, la 0,5 litri pe zi. contraindicat însă în afecţiuni renale

Sucul de aguridă are proprietăţi diure- acute.
tice deosebite. Se consumă 300---500 ml Infuzie din 15-30 i; la I litru, lăsată

pe zi. 01;ap?i la macerat 12 se iau 2 căni pe

z1 mire mese. /

162 Pledoarte pentru viaţă lungă

Le,,.teanul - toate părţile plantei, Aplicaţiile calde pe abdomen favori-
zează emisia urinei în cazurile de reten-
dar în special rădăcinile, sunt puternic
ţie.
diuretice.
Sfecla roşie
Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Suc de sfeclă roşie, simplu sau în
combinaţie cu cel de morcovi şi castra-
cană, 2 căni pe zi. · veţi, câte 100-150 g dimineaţa.
Sparanghelul - cu condiţia ca acela
Infuzie din 1/2 linguriţă de seminţe la care îl consumă să nu aibă leziuni ale
căilor urinare.
o cană, 2 căni pe zi.
Decoct din 20 g la I litru, cantitate
Decoct dintr-o linguriţă de rădăcină la
care se bea în cursul zilei.
o cană, 2-3 căni pe zi. Tarhonul - cu avantajul de a fi com-

Din rădăcini se prepară un decoct fo- plet neiritant.
Infuzie dintr-o linguriţă la o cană, 2
losind 100 g plantă la I litru apă; se beau
căni pe zi.
2-3 căni pe zi. Tomatele - uşor diuretice, cu elimi-

Măcrişul, Ştevia - cu contraindicaţii nare de uraţi, însă contraindicate în litia-

pentru suferinzii de litiază oxalică. ze oxalice.
Consumate ca atare sau sub formă de
Consumate sub formă de salată sau
suc (250 ml pe zi).
preparate culinare uşoare. Ţelina - rădăcinile sunt foarte acti-

Infuzie din 20-30 g frunze la 1 litru, ve, fiind totodată şi declorurante.
Suc, câte I00 g înainte de masa de di-
cantitate care se consumă în cursul zilei.
mineaţă.
Morcovul - duce până la dublarea
Decoct din 30 g la 1 litru de apă; se
volumului de urină. beau 2-3 căni pe zi.

Consumat ca atare. Urzicile - cu eliminare de compuşi
urici şi a clorurilor.
Suc, câte 100-200 g dirnineaţa devre-
Salate de primăvară sau alte preparate
me. culinare uşoare.

Năutul Infuzie sau decoct scurt (5 minute) din
1-2 linguri la o cană, câte 3 căni pe zi.
Decoct din I00 g la litru, cantitate
Usturoiul - sporeşte diureza, cu eli-
care se bea în cursul unei zile. minare masivă de acid uric şi uraţi.

Pătlăgelele vinete - uşor diuretice în Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi.
oligurie (diminuare a secreţiei urinare).
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200
Consumate sub formă de preparate ml apă sau lapte, cantitate care se consu-
mă în cursul unei zile.
culinare.
Vana
Păstârnacul Consumată ca atare, în salate de cru-
dităţi sau preparate culinare uşoare
Consumat în preparate culinare. (300-400 g pe zi).

Pătrunjelul - proprietăţi majore au Suc, câte un pahar pe zi între mese, în
cure de lungă durată.
rădăcinile; în măsură mai mică, sunt diu-

retice şi frunzele.

Decoct din 50 g rădăcini la I litru de

apă; se beau 2-3 căni pe zi.

Infuzie dintr-o linguriţă de frunze la o

cană, 2-3 căni pe zi.

Pr02ul - cu efect declorurant deose-

bit şi o acţiune aparte şi în uz extern,

pentru stimularea diurezei.

Decoct clin 200 g la I litru, cantitate

care se bea în cursul unei zile; se fac

cure de cel puţin 20-30 zile.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 163

FRUCTELE,LEGUMELE Varza - de asemenea în uz extern.
ŞI SEl\!'.IINŢELE RECOMAN- Loţionări repetate cu suc proaspăt, pe
DATE IN AFECŢIUNI
DERMATOLOGICE parcursul mai multor zile.

ACNEEA CONTUZIILE

Este o afecţiune foarte răspândită în Prin noţiunea de „contuzie" înţelegem
rândul adolescenţilor, care se caracteri- orice lovitură însoţită de vânătaie, fără
zează printr-un flux sebaceu exagerat, ruperea pielii şi fără fracturarea oaselor.
apărând cu predilecţie în anumite arii O contuzie poate fi de o gravitate varia-
bogate în glande sebacee, unde provoa- bilă şi poate fi însoţită de hematom (co-
că apariţia unor leziuni cutanate denu- lecţie de sânge într-un organ sau ţesut) şi
mite comedoane, sub formă de noduli de leziuni interne.
cenuşii sau roşietici, cu sau f'ară mici co-
lecţii purulente în vârful leziunilor. Sunt recomandate următoarele reme-
dii vegetale:
Deoarece acestea sunt supuse suprain-
fecţiilor cu diverşi microbi, pot fi şi sub Cartofii
formă de pustule gălbui care, dacă nu Cataplasme cu cartofi fierţi, bine pa-
sunt tratate la timp şi corect, pot lăsa ci-
catrice pe faţă. saţi.

Există foarte multe remedii vegetale, Pătrunjelul - datorită efectului anti-
în special legume, pentru această afec-
ţiune; unele dintre acestea sunt utilizate inflamator al frunzelor.
Cataplasme cu frunze de Pătrunjel
intern, prin efectele lor depurative, alte-
le sunt de uz extern - ca emoliente şi bine mărunţite.
decongestive. Varza - frunzele fiind decongestive,

Fasolea verde - în uz intern, prin cicatrizante şi antiseptice.
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
efectele sale depurative.
Consumată ca atare în preparate culi- vite (cu o sticlă de I litru) pe o masă şi
curăţate de nervura principală, fixate cu
nare uşoare, dar mai ales ca suc un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi.
(I 00-200 g pe zi).
Inul
Napii - datorită proprietăţilor diure- Sub formă de făină proaspăt râşnită
din care se prepară un terci cu puţină apă
tice. căldulă, care se pune între tifoane şi se
Consumaţi ca atare, sub formă de sa- aplică pe locurile inflamate.

lată. Pentru a împiedica iritarea pielii, se
recomandă un amestec de două părţi făi­
Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi nă de Muştar şi o parte făină de In.
bine mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitate
care se bea în cursul unei zile. ARSURILE

Prazul - în uz extern, datorită pro- Sunt leziuni ale pielii sau ale mucoa-
prietăţilor emoliente şi decongestive. selor, provocate de expunerea la o căldu­
ră intensă sau prin contact cu Wl agent
Cataplasme cu frunze fierte, aplicate
călduţe pe locul dureros. fizic sau chimic. Arsurile pot fi cauzate
de către lichide în fierbere, de către soli-
Tomatele - în uz extern. de calde sau în combustie, de către agen-
ţii chimici (acizi, baze, fosfor), de către
Tamponarea obrazului cu felii de to- electricitate sau de către agenţii radioac-
tivi (radiaţii X).
mate, de mai multe ori pe zi, în cure de
2-3 săptămâni.

164 Pledoarie pentru vială lungă

În cazul arsurilor locale mai uşoare, tra- stanţe favorizante: imobilitate prelungi-
tamentul fitoterapeutic este exclusiv ex- tă, îmbrăcăminte prea jilavă, vânt. Toate
tern, bu.at pe produse vegetale care con-
ţin substanţe active antiseptice, capabile regiunile corpului pot fi afectate, dar de-
gerătura gravă afectează mai ales extre-
să ~bo::::ir;::e~l~f~x~::\e mităţile (degetele de la mâini şi picioare,

apelează la unguente şi uleiuri preparate nasul, urechile). Din punct de vedere cli-
pe bază de plante: nic, se manifestă printr-o senzaţie de
pişcătură, apoi printr-o amorţire treptată
Măslinele - sub formă de ulei. - un imporlllnt semn de alarmă, deoa-
Aplicaţii cu ulei de măsline în ames- rece victima nu mai simte în continuare
tec cu albuş de ou. nimic. Pielea este albă şi rece, apoi devi-
Migdalele dulci - prin acţiunea lor ne violacee şi umflată. În formele cele
mai grave şi netralllte apar flictene (bă­
emolientă şi trofică. şici conţinând puroi), apoi gangrena.
Migdalele mărunţite şi făcute pastă cu
Prima intervenţie constă în luarea bol-
puţin lapte sau smântână.
navului din frig, desfacerea hainelor
Pepenele galben (rară însă ai le scoate) şi înfăşurarea lui
AJ)licaţii locale cu pulpă zdrobită în într-o pătură. Pentru degerături mai se-
arsun uşoare. vere se recomandă încălzirea părţilor de-
Socul gerate cu apă caldă, dar apa mai caldă de
Cataplasme cu decoct concentrat, din 40-42°C este contraindicată.
30-50 g fructe la I litru de apă.
Cartofii - unul din cele mai la înde- Fitoterapia recomandă plante care sti-
mână remedii în acest caz. mulează circulaţia sângelui la nivelul ţe­

Dovlecelul suturilor:
Cataplasme cu pulpă crudă, zdrobită.
Pătlăgelele vinete Castanele comestibile
Băi locale sau cataplasme cu decoct
Cataplasme cu frunze zdrobite. scurt (2-3 minute) din 15-20 g la I litru,
Varza - datorită favorizării cicatriză­ după care se lasă la infuzat încă 15 mi-
rii, produce o intensificare a circulaţiei nute.
în zona interesată.
Frunzele sub formă de comprese. Lămâile
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Fricţionări uşoare cu suc ale porţiuni­
vite (cu o sticlă de I litru) pe o masă şi
curăţate de nervura principală, fixate cu lor afectate.

unfu~~~:~~;l~~~~~=.!:~~:~t~~ Ceapa
Cataplasme cu ceapă fiartă pe zona
acordat accidentatului constă în admi-
nistrarea unui calmant (durerile sunt afectată.
atroce în asemenea accidente) şi în
transportarea lui la o unitate sanitară de Hreanul
profil chirurgical. Dacă bolnavul este în Aplicaţii cu 2 linguri de hrean ras,
stare de şoc, se va apela la un serviciu de macerat o oră în 0,5 litri lapte fierbinte.
terapie intensivă, tratamentul fiind în ex-
clusivilllte alopat. Morcovii
Calllplasme cu morcovi raşi.
DEGERATURILE
Napii
Sunt leziuni grave ale ţesuturilor, cau- Aplicaţii cu napi fierţi, apoi masare
uşoară, pentru a-şi lăsa sucul.
zate de frig. Se produc în unele circum- Salata verde
Cataplasme calde cu frunze fierte.

Rolul şi utillzarea produselor vegetale pe grupe de afec1iuni 165

Ţelina - reprezintă unul din princi- fragmente de sticlă) şi, în acest caz, pot
palele remedii. fi contaminate cu agenţi infecţioşi (exis-
tă chiar riscul de tetanos).
Băi locale cu decoct prelungit (45 mi-
nute) dintr-o ţelină cu tot cu frunze, tăia­ Pentru dezinfectarea plăgilor, există
tă mărunt, la 2 litri apă. Se ţin părţile de- următoarele antiseptice naturale:

gerate în decoctul cât se poate de cald, Lămâile
reîncălzindu-se, pentru a se folosi de 3 Tamponări locale repetate cu suc.
ori pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile.
Usturoiul
Varza Tamponarea repetată cu o soluţie
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- apoasă cu 10% suc, 1-2% alcool.
vite (cu o sticlă de I litru) pe o masă şi Natura oferă şi numeroase cicatri-
cură\ate de nervura principală, fixate cu zante pentru răni:
un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi.
Lămâile
PANARIŢIUL
Tamponări locale repetate cu suc.
Este o infecţie acută a unui deget de la Măslinele - uleiul calmează durerile
mână sau, mai rar, de la picior. Este o şi ajută la o cicatrizare rapidă.
afecţiune frecventă, ce decurge din ino- Aplicaţii locale cu ulei.
cularea într-un deget a unui germene, de
cele mai multe ori un stafilococ, de către Asmăţuiul
o aşchie, o înţepătură sau printr-o plagă.
Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-
Farmacia verde are soluţii optime în
cazul panariţiului: bită.

Cartofii Morcovii
Cataplasme maturative cu cartofi Cataplasme cu morcovi raşi.
fierţi, bine zdrobiţi.
Fasolea - f"aina de fasole este şi ea Năsturelul
utilă ca maturativă.
Cataplasme din făină de fasole prepa- Comprese cu frunze proaspete, zdro-
rată cu apă caldă.
Lintea bite.
Cataplasme cu linte fiartă şi zdrobită. Urzica - cu acţiune favorabilă de
Salata verde
Cataplasme calde cu frunze fierte. epitelizare a tegwnentelor, în principal
Varza datorită clorofilei.
Aplicaţii pe zona interesată a unor
frunze strivite (cu o sticlă de 1 litru) pe Aplicaţii cu decoct scurt (5 minute)
o masă şi curăţate de nervura principală, din 2 linguri la o cană de apă.
fixate cu un pansament; se schimbă de 2
Varza
ori pe zi. Aplicaţii pe plagă cu frunze strivite şi
curăţate de nervura principală, fixate cu
RANILE (PLĂGILE) un pansament, schimbându-se de 2 ori

Sunt rupturi ale ţesuturilor provocate pe zi.
de un accident sau de o intervenţie chi- În natură există, de asemenea, reţete
rurgicală. Plăgile accidentale trebuie să
fie examinate cu atenţie, deoarece ele simple şi eficiente pentru rănile purulen-
pot fi pline de corpi străini (pământ, te şi ulceraţii:

Ceapa
Aplicaţii locale cu suc.
Cataplasme cu o ceapă fiartă.
Leuşteanul - se utilizează frunzele,
fiind bogate în ulei volatil cu proprietăţi

antiseptice.
Aplicaţii locale cu frunze zdrobite.

166 Pledoarie pentru vlafă lungă

Morcovul nică a metabolismului de reglare gluco-
Cataplasme cu morcovi raşi. reglator, detenninată de insuficienţa sau
Prazul
Cataplasme cu frWJZe fierte, aplicate lipsa secretorie a celulelor B din insule-
calde. le pancreatice care trebuie să controleze
Spanacul
Cataplasme cu frunze fierte în ulei. metabolismul glucozei.
Usturoiul Din punct de vedere clinic, este carac-
Aplicaţii locale cu o soluţie apoasă cu
10% suc şi 1-2% alcool. terizat printr-o triadă de simptome con-
stant întâlnite: polifagie (bolnavul mă­
FRUCTELE,LEGUMELE nâncă foarte mult), polidipsie (bea mul-
ŞI SEMINŢELE UTILIZATE tă apă) şi poliurie (urinează abundent).
IN BOLI DE NUTRIŢIE
ŞI METABOLISM EXIstă două mari fonne clinice de dia-

Este un fapt binecunoscut astăzi că bet:
bolile de nutriţie sunt consecinţa unei
alimentaţii dezechilibrate în principii - diabet zaharat tip I (insulino-de-
nutritive (proteine, glucide, lipide), în pendent). Este fonna specifică în gene-
celuloză, vitamine, enzime, săruri mine- ral la copii;
rale şi oligoelemente (existente cu pre-
ponderenţă în legume şi fructe). - diabet zaharat tip II (insulino-inde-
pendent).
În general, legumele şi fructele sunt
sărace în proteine, iar multe dintre ele şi În cazul primei fonne de diabet, trata-
în lipide. Excepţie fac seminţele, care mentul este substitutiv (cu insulină sau
aduc organismului o serie de lipide cu sulfamide anti-diabetice) pentru toată
sau/şi proteine. Foarte puţini ştiu, de viaţa bolnavului. Totodată, bolnavului i
exemplu, că Soia şi Lintea au un conţi­ se instituie un regim de viaţă şi mai ales
nut mult mai ridicat în proteine decât o dietă severă, de respectarea căreia poa-
carnea, iar unele seminţe (arahidele, te depmde evoluţia stării lui de sănătate.
Floarea-soarelui, Inul, Rapiţa) consti-
tuie principala sursă de lipide existente Cea de-a doua fonnă clinică de diabet
în regnul vegetal. este cel dobândit şi denumit de tip II (in-
sulino-sensibil); apare în general după
În ceea ce priveşte aportul de glucide, vârsta de 50--55 ani, afectează ambele
multe fructe au un conţinut ridicat din- sexe şi se datorează epuizării funcţiei in-
tr-un anumit glucid (fructoza), mult mai sulino-secretoare a pancreasului endo-
uşor asimilabil decât zaharoza, glucidul
care este esenţa zahărului rafinat. O sur- crin.
să importantă de glucide o reprezintă şi De cele mai multe ori, se tratează nu-
cerealele, care constituie baza alimenta-
ţiei umane. mai printr-un regim alimentar bine con-
trolat; rareori se poate ajunge şi la nece-
DIABETUL ZAHARAT ~~~tea administrării de insulină injecta-

Este cea mai frecventă suferinţă pan- Natura îi poate ajuta pe suferinzii de
creatică, fiind definit ca o tulburare ero- diabet zaharat să-şi completeze trata-
mentul cu o serie de produse naturale:

Afinul - efecte hipoglicemiante au şi
fructele, dar în special frunzele, care
sunt considerate, datorită conţinutului în
mirtilină, cel mai important produs al
Farmaciei Naturii, ca adjuvant în cazuri
de glicemie uşor crescută care nu au de-
venit insulino-dependente.

Rolul şi utilizarea produselor vegelale pe grupe de afec11unl 167

Infuzie din 2 linguriţe frunze la o cană Morcovii
de apă, 2 căni pe zi în cure de întreţinere. Consumaţi ca atare.
Suc, câte 100-200 ml consumat dimi-
Cură de afine (300-500 g zilnic), pe neaţa devreme.
toată perioada sezonului.
Năsturelul
Decoct sau macerat la rece timp de 8
ore din o linguriţă de afine uscate la o Consumat în salate.
cană, 2 căni pe zi. Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), îndoit
cu apă rece.
Alunele - energizante pentru diabe- Soia
Făina de soia este alimentul ideal pen-
tici.
tu diabetici.
Consumate ca atare.
Fragile, căpşunile - deoarece zahă­ Ţelina
rul conţinut este levuloza, îară a fi un re-
Consumată ca atare, în preparate culi-
mediu, pot fi consumate în dieta diabeti-
cilor. nare.
Suc câte I00 ml dimineaţa înainte de
Consumate ca atare, fără a depăşi 300
g pe zi. masă.

Lămâile - ducând la scăderea glice- Urzicile
miei, pot intra prioritar în regimul diabe-
Infuzie sau decoct scurt (5 minute)
ticilor. din 1-2 linguri la o cană, 2-3 căni pe zi.
Consumate ca atare, în limonade, cu
Varza - cu o substanţă hipoglice-
zaharină, în salate, în ciorbe. miantă activă dar instabilă; acţiunea este
Merele - citate de autori elveţieni ca şi mai puternică pentru Varza de Bru-

fiind utile în regimul diabetului infantil, xelles.
împreună cu tomatele. Consumată ca atare, în salate de cru-

Cură de mere, asociată cu cură de to- dităţi sau preparate culinare uşoare.

mate, separat. Cure de suc, un pahar pe zi, între
Perele - datorită conţinutului ridicat
mese.
în levuloză, fără a constitui un remediu,
sunt printre fructele ce pot fi consumate GUTA
de către diabetici.
Este o boală metabolică ce rezultă
Consumate ca atare. dintr-un exces de acid uric în sânge.
Cartofii - înlocuind pâinea în regi- Afectează de cele mai multe ori bărbatul
mul diabeticilor, duc la eliminarea unor de vârstă matură. În general, există o
predispoziţie genetică pentru „fabrica-
simptome specifice (glicozurie, poliu- rea" unui exces de acid uric.
rie).
Prezent în exces în organism, acidul
Consumaţi ca atare, în preparate culi- uric precipită şi cristalizează în articula-
nare uşoare (cca 1-1,5 kg pe zi), copţi ţii (cel mai des la baza degetului mare de
sau fierţi în coajă. la picior, dar şi la glezne, genunchi, une-
ori Ia încheietura şi degetele mâinii).
Ceapa Acesta provoacă crize acute de dureri vii
Consumată ca atare, minimum 1-2 (crize de gută), care pot împiedica pa-
cientul să pună piciorul pe pământ. În
cepe pe zi. absenţa tratamentului de fond, articulaţi­
Fasolea - sunt utile tecile. ile se deformează, apoi se distrug după
Infuzie din 2 linguri de teci la o cană, câţiva ani de evoluţie, iar acumulările de
acid uric de sub. piele fac să apară tume-
lăsându-se la macerat de seara până di-
mineaţa, câte 2 căni pe zi în cure de lun-

gă durată.

168 Pledoarie pentru viată lungă

facţia (tofii gutoşi) pe ureche, tendoane, în uz extern, cataplasme cu turte ră­
ţesuturi moi.
mase de la pasarea strugurilor; sunt anti-
în general, fructele, legumele şi se- inflamatoare în umflături gutoase.

minţele sunt recomandate în uz intern, Zmeura
actionând prin eliminarea masivă de Consumată ca atare.
acid uric şi uraţi; câteva din ele sunt uti- Ceapa
le şi în uz extern, prin aplicaţii locale cu Consumată ca atare, minimum 1-2
efect antiinflamator. cepe pe zi.
Decoct din 3 cepe mari la I litru apă;
Agrişele se beau 2 căni pe zi, dimineaţa şi seara.
Dovlecelul
Consumate ca atare, în compoturi, Consumat ca atare, în preparate culi-
supe. nare obişnuite sau dietetice.
Faso/ea verde
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Consumată în preparate culinare

Cireşele, vişinele uşoare.

Consumate ca atare. Suc, 100-200 ml pe zi.
Coacăzele negre, coacăze/ele roşii - Hreanul
în cazul Coacăzului negru sunt foarte Macerai timp de o oră din 2 linguri
active şi frunzele. hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, bân-
Consum de fructe ca atare. du-se în cursul dimineţii.
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Napii
Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri- Consumaţi ca atare.
ţe la o cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi
Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitate care se
cană, 3 căni pe zi, între mese. bea în cursul unei zile.
Fragile, căpşunile Pătrunjelul - proprietăţi deosebite
Consumate ca atare, în cure de 1-1,5 având rădăcinile, fiind însă utile şi frun-
kg pe zi, timp de 7-14 zile. zele.
Lămâile, portocalele
Consumate ca atare sau sub formă de Ţelina

suc. Decoct consumat în preparate culinare.
Decoct din 50 g rădăcini la I litru de
Merele, perele apă, 2 căni pe zi.
Consumate ca atare, în cure de lungă Suc de rădăcini, 50-100 g pe zi.
durată, până la I kg pe zi. Infuzie din I linguriţă de frunze la o
Moşmoanele - cu contraindicaţii cană, 2-3 căni pe zi.
pentru cei cu tendinţă de constipaţie. Prazul- atât în uz intern, cât şi ex-
Consumate ca atare sau în compot.
Pepenele verde tern.
Consumat ca atare, în cure de 1-2 kg Decoct foarte concentrat din 200 g la
pe zi, pe toată durata sezonului.
Porumbele I litru de apă, consumat în cursul unei
Decoct din o lingură la o cană, 2 căni zile.
pe zi.
Strugurii - în special cei care provin Salata verde
de pe soluri calcaroase. Consumată ca atare.
Consumaţi ca atare sau sub formă de Decoct din 60-80 g la I litru de apă,
cantitate care se bea în cursul unei zile.
must.

Rolul şi utUlzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 169

Soia timpului tot mai mare petrecut în faţa te-
Făina de Soia este indicată ca aliment levizorului şi al cantităţilor crescute de
de bază în gută.
Decoct din ·30 g la litru de apă, 2-3 alimente consumate.
căni pe zi. În medicina clasică, tratamentul con-
Urzica
Infuzie sau decoct scurt (5 minute) stă în scăderea aportului caloric (alimen-
din l-2 linguri la o cană pe zi. taţie hipocalorică) şi în mărirea consu-
Usturoiul mului caloric (prin exerciţii fizice) cu
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, la 200 sau fără administrare concomitentă de
ml apă sau lapte, cantitate care se bea în
extracte tiroidiene sau de hormoni sexu-
cursul unei zile. ali, în funcţie de caz.
Varza - în uz extern calmează dure-
În privinţa îndepărtării factorilor etio-
rile gutoase. logici, se pune accentul pe corectarea hi-
Aplicaţii în zona interesată cu frunze pofuncţiei cortico-suprarenale, a insufi-
cienţei tiroidiene, ovariene etc. Un rol
strivite şi curăţate de nervura principală, important îl ocupă şi reechilibrarea ner-
fixate cu un pansament; se schimbă de 2 voasă, în special prin înlăturarea condi-
ţiilor psiho-fizice care influenţează ne-
ori pe zi. gativ starea de sănătate.

OBEZITATEA Alimentele vegetale fac parte din die-
toterapia obezităţii. Deşi utile, produsele
în ultimii ani, obezitatea a devenit
,,verzi" nu pot avea efecte miraculoase;
pentru societatea modernă o problemă de aceea, se recomandă asocierea reme-
majoră de sănătate. Statisticile estimea- diilor medicinei clasice cu exerciţiile fi-
ză că o cincime din populaţia de sex zice, cu dieto şi fitoterapia.

masculin, respectiv o treime din femeile Iată ce ne propune natura pentru lupta
planetei suferă de obezitate.
cu obezitatea:
Obezitatea se caracterizează prin crea- Cireşele, vişinele - prin aportul lor

rea unui surplus ponderal de peste 20% caloric redus şi efectul uşor laxativ.
faţă de valorile normale ale mediei indi- Consumate ca atare, făcându-se cure
vizilor de acelaşi sex şi aceeaşi vârstă, cu
implicaţii asupra condiţiei estetice, psi- pe toată perioada sezonului, chiar rezer-
ho-sociale şi biologice a bolnavului. vându-li-se în exclusivitate o zi pe săp­

Doi sunt factorii principali care favo- tămână.
rizează obezitatea: primul este cel exo-
gen (abuzul alimentar, lăcomia), iar cel Merele
de-al doilea este de origine endogenă şi Cure de mere, cu „zile de mere0 în
se datorează unor predispoziţii genetice care să se consume câte I kg pe zi, rară
sau unor dereglări endocrine (glandula-
re), la care se adaugă sedentarismul. alte alimente.
Socul - prin cumularea acţiunilor
Întâlnită în toate zonele geografice ale
lumii şi la toate vârstele, obezitatea afec- diuretică, uşor laxativă şi sudorifică;
tează o treime din adulţii americani şi
21 % din persoanele având vârsta între sunt utile în acest scop florile, dar şi

12-19 ani. în ciuda unei industrii diete- fructele.
Decoct din o linguriţă de fructe proas-
tice de 40-50 milioane$ pe an, obezita-
tea a câştigat proporţii epidemice, ca re- pete la o cană; după ce dă în clocot, se
zultat al reducerii activităţii fizice, al storc boabele; se beau 1-2 căni pe zi.
Fructele de soc trebuie să fie bine coap-

te, altfel sunt toxice.

170 Pledoarie pentru viaţă lungă

Decoct din fructe uscate, cu o linguri- Agr~ele
ţă la o cană, 2-3 căni pe zi. Consumate ca atare.
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.
Infuzie cu 1-1/2 linguriţă de flori la o
cană, 2-3 căni pe zi. Cătina

Strugurii - acţiunea lor se explică Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană,
prin efectul favorabil asupra metabolis- 2-3 căni pe zi.

mului. Cireşele, v~inele
Consumaţi ca atare, 2 zile pe săptă­
Consumate ca atare, putându-se face
mână doar 1-2 kg struguri zilnic, rară adevărate cure în artritism (chiar cu re-
alte alimente. zervarea unei zile pe săptămână).

Cartofii Coacăzul negru - fiind utile atât
Consumaţi ca atare în preparate culi- fructele, cât şi frunzele.
nare uşoare.
Tomatele - au valoare nutritivă redu- Fructele proaspete se consumă ca ata-
re sau sub formă de suc.
să.
Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri-
Consumate ca atare. ţe la o cană, 2-3 căni pe zi.
Ţelina
Consumată ca atare în preparate culi- Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o
nare. cană, 3 căni pe zi, între mese.

FRUCTELE,LEGUMELE Lămâile
ŞI SEMINŢELE •
RECOMANDATE IN AFEC- Consumate ca atare~ în limonade, sa·
ŢIUNILE REUMATISMALE late, ciorbe.

Prin reumatism înţelegem orice afec- Merele, perele
ţiune dureroasă, acută sau (de cele mai Consumate ca atare, până la I kg pe
multe ori) cronică, ce stânjeneşte buna zi.
funcţionare a aparatului locomotor. Decoct dintr-o lingură de fructe usca-
te (,,poame") şi mărunţite la o cană, 3-4
În exprimarea curentă, dar şi în limba- căni pe zi, îndulcite după gust.
jul medical, acest termen acoperă boli Strugurii - atât în uz intern, cât şi în
foarte diverse. Reumatismele pot fi: in- uz extern.
fecţioase (artrite, cauzate de prezenţa Consumaţi ca atare sau sub formă de
unui agent infecţios în articulaţie), infla-
matorii (observate în cazul bolilor de must, în cure pe durata întregului sezon.
sistem), microcristaline (cauzate de pre-
zenţa microcristalelor în articulaţie - Cataplasme, în zonele dureroase, cu
guta, de exemplu), degenerative (artro- turte rămase de la pasarea strugurilor.
ze, provocate de degenerescenţa şi uzu-
ra unei articulaţii). Ardeiul iute - prin proprietăţile sale

Fructele şi legumele recomandate se revulsive este recomandat în lumbago,
utilizează atât în uz intern (adjuvante ca dureri reumatice, în fricţiuni.
depurative, cu eliminare de acid uric şi
uraţi), precum şi în uz extern, ca decon- Comprese locale cu tinctură din 20 g
gestive şi pentru calmarea durerilor. ardei iute macerat 8 zile în 100 ml alco-

ol de 70°.

Ceapa
Decoct din 3 cepe mari la I litru apă, 2
căni pe zi, dimineaţa şi seara la culcare.
Dovleceii
Consumaţi ca atare, în preparate culi-

nare dietetice.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 171

Fasolea verde Urzicile - folosirea în uz intern este
Consumată ca atare, opărită, sub for- completată cu practici populare de folo-
mă de salată sau alte preparate culinare sire în uz extern.

dietetice. Infuzie sau decoct scurt (5 minute)
Suc, cca 100 ml pe zi. din 1-2 linguri de frunze la o cană, 2-3
Hreanul - util şi în tratamentul in- căni pe zi.

tern, completat cu cel extern, având pro- ,,Biciuirea" cu un mănunchi de urzici
prietăţi revulsive. proaspete, cu efect revulsiv în alergii re-
umatice, lumbago şi sciatică.
Macerat timp de o oră cu 2 linguri
hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, can- Usturoiul - atât în uz intern, cât şi în
titate care se bea dimineaţa, după micul uz extern.

dejun. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, în 200
Băi locale sau generale, asemănătoare ml apă sau lapte, cantitate care se bea în

celor cu Muştar; se toarnă apă caldă de cursul unei zile.
35-45° peste un săculeţ de tifon cu f'aină Aplicaţii locale pe zona interesată cu
de Hrean, socotindu-se cca o lingură cu
vârf la I litru apă. Săculeţul se agită în bulbili fierţi, puşi cât se pot suporta de
apa de baie, baia durând 20-30 minute. calzi.

Fricţiuni ale zonei inflamate cu tinc- Varza - în artrite, tratamentul intern
tură din 20 g hrean ras macerat 2 săptă­ completându-se cu cel extern.

mâni în I00 ml alcool. Cure de suc, un pahar pe zi, între
Năsturelul - recoltat numai din lo- mese, 2-J săptămâni.

curi curate, unde nu păşunează vitele. Aplicaţii în zona interesată cu frunze
Consumat sub fom1ă de salată. strivite şi curăţate de nervura principală,
Suc proaspăt, 60-150 ml pe zi, îndoit fixate cu un pansament; se schimbă de 2
ori pezi.
cu apă.
FRUCTELE, LEGUMELE
Păstârnacul
ŞI SEMINŢELE
Consumat în preparate culinare.
Pătrunjelul - sunt utile atât rădăcini- RECOMANDATE
le, cât şi frunzele. ÎN RESTABILIREA UNOR
Decoct din 50 g rădăcini la I litru de FUNCŢII GLANDULARE
apă, 2-3 căni pe zi.
Salata verde STIMULAREA SECREJlEI GLANDULARE
Decoct din 60-80 g la I litru, cantita-
MAMARE (EFECT GALACTDGOG)
te care se bea în cursul unei zile.
Soia Alăptarea maternă (alăptarea la sân)
Făina de Soia reprezintă un aliment este alimentarea de elecţie pentru
nou-născut, întrucât laptele de mamă
de bază pentru dieta reumaticilor. este cel mai bine echilibrat pentru sugar
Tarhonul (conţinutul în grăsimi, elemente minera-
Infuzie dintr-o lingură la o cană; 2 le, oligoelemente şi vitamine). Laptele îi
aduce sugarului anticorpi indispensabili
căni pe zi. pentru a lupta împotriva infecţiilor.

Ţelina Pentru stimularea secreţiei lactate,
farmacia naturii propune următoarele
Suc, câte I00 g dimineaţa înainte de
soluţii:
masă.

Decoct din 30 g la 1 litru de apă, 2-3
căni pe zi.

172 Pledoarie pentru viată lungă

Socul Suc, câte 100 ml dimineaţa, înainte de
Decoct dintr-o linguriţă de fructe bine
coapte, proaspete sau uscate la o cană; masă.
după ce dă în clocot, se storc boabele şi
se adaugă zahăr. Se beau 1-2 căni pe zi. Deoarece carenţa în vitamina C con-
tribuie la insuficienţa cortico-renalei,
Suc, 50-100 g pe zi sau compot. toate fructele şi legumele cu conţinut ri-
dicat în această vitamină (în principal
Asmăţuiul Cătina, măceşele, lămâile, portocalele,
coacăzele negre etc.) vor avea efect fa-
Infuzie dintr-o linguriţă de seminţe la vorabil asupra acesteia, mărind implicit
o cană, 2 căni pe zi. capacitatea de apărare a organismului în
boli infecţioase.
Lintea
Consumată în preparatele culinare. FRUCTELE,LEGUMELE
Morcovul - proprietăţi în acest sens ŞI SE~INŢELE RECOMAN-
au atât rădăcinile, cât şi fructele. DATE IN AFECŢIUNILE
Consum de morcovi ca atare sau sub SISTEMULUI NERVOS
formă de suc, câte 100-200 g dimineaţa PERIFERIC ŞI CENTRAL
devreme.
Infuzie dintr-o linguriţă de fructe la o Bolile sistemului nervos
cană, 2 căni pe zi. periferic. Zona Zoster
Anasonul
Infuzie dintr-o linguriţă la o cană cu Este o boală infecţioasă, provocată de
reactivarea virusului varicelei. Boala de-
lapte; se bea treptat în cursul zilei. butează printr-o febră moderată, urmând
ca după câteva zile să apară o erupţie de
STIMULAREA FUNCŢlEI GLANDELOR mici pete roşii, pe teritoriul unui nerv
senzitiv; de cele mai multe ori, zona
SUPRARENALE atinsă este un nerv intercostal, simpto-
mele declanşându-se în acest caz.
Glandele suprarenale, glande endocri-
ne (cu secreţie internă), situate la polul Această erupţie este însoţită de o exa-
superior al fiecăruia dintre cei doi ri- cerbare a durerii, care devine adesea
nichi, sunt formate fiecare din două greu suportabilă. Se poate întâmpla ca
părţi: corticosuprarenală şi medulosu- durerile să persiste timp de ani de zile,
fiind adesea greu de eliminat.
prarenală.
Farmacia verde propune Varza în uz
1n cazul în care echipamentul enzimatic extern, drept calmantă a acestor dureri.
Se pot face aplicaţii direct pe piele în
al corticosuprarenalei este incomplet, zona interesată, cu frunze strivite şi cu-
acest lucru se manifestă la femeie prin ste- răţate de nervura principală, fixate cu un
rilitate şi hirsutism (pilozitate exagerată). pansament. Frunzele se vor schimba de
2oripezi.
Insuficienţa suprarena/iană cronică
Bollle slstemulul nervos central
(boala lui Addison) e de origine autoi-
mună sau consecutivă unei tuberculoze. O dată cu dezvoltarea civilizaţiei, cu
Se manifestă prin oboseală fizică şi psi- apariţia ritmurilor de viaţă trepidante, cu
hică, resimţite mai ales seara, pigmenta- alterarea relaţiilor interumane, cu apari-

rea maronie a pielii, hipotensiune arte-
rială, anorexie, tendinţă la hipoglicemie.

Deşi tratamentul este predominant
alopat, produsele vegetale sunt bineve-
nite ca adjuvante:

Ţelina

Consumată ca atare, în preparate culi-
nare (mai ales în salate de crudităţi).

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afec~uni 173

\ia stării de stres, bolile sistemului ner- Consumate ca fructe proaspete, suc.
vos central au devenit toi mai frecvente. Infuzie din 1-2 linguriţe de fructe us-
cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
Pe de altă parte, stările nervoase şi Migdalele - prin compoziţia lor
stresul pot declanşa unele afecţiuni complexă, sunt reconstituante ale siste-
(aşa-numitele boli psihosomatice), cum
mului nervos.
ar fi ulcerul, colita, unele boli cardiovas- Sâmburii zdrobiţi, câte 30-35 g de 2

culare, renale, metabolice (diabetul za- ori pezi.
harat) etc.
Prunele
Tot în acest capitol se integrează şi Consumate ca atare.
delicatele probleme ale vieţii sexuale Decoct de prune uscate.
(impotenţa sexuală şi frigiditatea), pre- Pătrunjelul - sunt utile atât nldăcini­
cum şi bolile neuropsihice cu substrat le, cât şi frunzele.
Suc din rădăcini, 50-100 g pe zi.
anatomic-lezional. Decocl din 50 g la I litru de apă, 2-3
Deşi în multe dereglări ale funcţiilor căni pe zi.
Infuzie din o linguriţă de frunze la o
nervoase superioare - şi în special în cană, 2-3 căni pe zi.
cele asociate cu alterarea psihicului - Soia - reconstituantă în astenii ner-
este suficientă scoaterea bolnavului din
mediul care i-a favorizat îmbolnăvirea voase, surmenaj intelectual.
(stres, conflicte la locul de muncă sau în Folosirea în alimentaţie a uleiului de
familie, suprasolicitare psihică), consul-
tarea medicului este absolut necesară, Soia şi făinii de Soia.
după care şi intervenţia unui psihotera- Grâul
peut i-ar fi benefică bolnavului. Susţi­ Ca atare, fie amestecat în salate, fie
nem, de aceea, ca tratamentul psihotera-
peutic, alături de consultul psihologic, trecut prin maşina de tocat şi amestecat
să-şi ocupe locul meritat şi în sistemul
sanitar din ţara noastră. cu miere.
Sub formă de boabe încolţite, cariop-
Fitoterapia oferă în bolile sistemului
sele de Grâu germinând la temperatura
nervos numeroase remedii, dintre care camerei în 24-3 6 ore.
unele de bază, iar altele doar adjuvante.
SEDATIVE NERVOASE GENERALE
Pentru a putea fi recomandate, este
necesar ca toate aceste remedii naturale Cireşele
să fie studiate în detaliu; iată de ce ne
propunem să le prezentăm clasificate în Consumate ca atare, în întreg sezonul.
funcţie de acţiunea lor. Infuzie din o lingura de cireşe uscate
la o cană.
NEUROTROFICE Mandarinele - efectul se explică
prin conţinutul ridicat în brom.
Arahidele - reconstituante în astenii Consumate ca atare.
şi surmenaj.
Merele
Consumate ca atare, după o prajire Consumate ca atare, mai ales seara

uşoară. înainte de culcare.
Piersicul - se folosesc florile, foarte
Caisele - utile în astenii, stări depre-
utile şi în acelaşi timp foarte plăcute
sive, nevroze. pentru copiii cu nervozitate crescută.

Consumate ca atare, suc, compot, Infuzie din o lingură la o cană, 2-3
căni pe zi.
fructe uscate.
Coacăzele negre - preţios remediu

adjuvant în surmenajul intelectual.

174 Pledoarie pentru vlală lungă

Sirop dintr-o infuzie concentrată (100 nu rădăcina de Ţelină este utilizată în
g flori la I litru) cu o greutate egală de z.a- scop afrodiziac, ci seminţele plantei, fie
hăr sau miere, fierbându-se până la con-
sistenţa siropoasă. Se iau 20-30 g pe zi. masticate ca atare, fie preparate sub for-
mă de decoct. După indicaţiile medici-
Porumbarul - sunt recomandate flo- nei tradiţionale extrem-orientale, se pre-
rile, în special pentru copiii cu iritabili- pară un decoct din 20 g seminţe de Ţeli­
tate crescută dublată de constipaţie. nă şi 1Og Piper negru la 250 ml apă. Se
fierbe timp de 15 minute, se lasă IOmi-
Infuzie din 1-1/2 linguriţă la o cană, nute în repaus, apoi se filtrează, se beau
2-3 căni pe zi. 2-3 linguri înaintea actului sexual.

Prunele - pentru copiii uşor irasci- Sparanghelul
Observaţii recente arată că, pentru ob-
bili. ţinerea efectelor afrodiziace, se reco-
Infuzie dintr-o prună şi o smochină la mandă consumarea, sub formă de salată
crudă, cu puţin ulei de Floarea-soare-
100 ml apă, cantitate care se adminis- lui, cu suc de lămâie sau cu oţet, cu pu-
trează zilnic copiilor irascibili. ţină sare şi piper pisat. Salata va consti-
tui o garnitură la un grătar din carne de
Mărarul - seminţele sunt sedative vacă (preparată în sânge) sau de porc,
nervoase generale precum şi antispasti- după care se bea un pahar de vin negru.
ce, ceea ce explică şi efectele în comba- Avocado şi Bananele
terea sughiţului rebel, îndeosebi la copii. Fructul de Avocado, prin conţinutul
mare de bromcriptină şi bananele, prin
Decoct din o linguriţă de seminţe fier- excesul de potasiu, par să aibă efecte
te într-o cană de lapte, care se bea în cur- afrodiziace.
Porumbul
sul unei zile. O constatare recentă, în urma unor ex-
Pătlăgelele vinete perienţe pe animale, vine să susţină o
ipoteză cel puţin curioasă, şi anume că
Consumate în preparate culinare. mămăliga din Porumb are un uşor efect
Salata verde afrodiziac, atât la animalul de experien-
Consumată ca atare, folosită abundent ţă, cât şi la om.
mai ales la masa de seară.
Decoct din 60-80 g la I litru de apă, ANAFRODIZIACE (CALMANTE

cantitate care se bea în cursul unei zile. ALE HIPEREXCITAŢIEI SEXUALE)

Varza Salata verde

Cure de suc, un pahar pe zi intre Este recomandabil a se consuma ca
atare, fiind folosită abundent mai ales la
mese. masa de seară. Se mai poate prepara şi
un decoct din 60-80 g la I litru de apă,
AFRODIZIACE cantitate care se bea în cursul unei zile.

Usturoiul Cu acţiune uşor anafrodiziacă sunt
Are, pe lângă multiplele sale proprie- creditate şi pătlăgelele roşii (tomatele) şi
tăţi curative, şi efect afrodiziac. Pentru cartofii. Se pare că şi citricele, prin con-
acest ultim efect, se foloseşte sub formă ţinutul lor bogat în vitamina C, ar avea
de mujdei pe friptură sau peşte, ,,stropi-
te" cu 250 ml vin negru sau cidru de asemenea efecte.
coacăze, consumate de fiecare dintre cei

doi parteneri de cuplu.

Ţelina

Este celebră ca afrodiziac, în special
în ţările europene. Fără a demitiza im-
portanţa pe care europenii o acordă
acestei plante, de fapt rădăcinii ei, dorim
să subliniem că, în Orientul îndepărtat,

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de alecţiuni 175

HIPNOTICE (radiaţiile X şi garnma, ultravioletele,
traumatismele repetate), agenţi chimici
Dintre produsele verzi care favorizea-
ză instalarea somnului (efect hipnotic), (fumul, tabagismul - cea mai redutabi-
amintim: lă cauză de malignizare chimică), alca-
loizii pirazolidinici, derivaţii benzenului
Caisele de orice natură, solvenţii chimici, colo-
Consumate prioritar în insomnii (ca ranţii şi aromele artificiale, uneori com-
atare, suc, compot, fructe uscate). puşii chimici utilizaţi ca îngrăşăminte
Merele
Consumate seara înainte de culcare pentru cereale, legume sau fructe, ierbi-
(l-2 mere).
Ceapa cidele, pesticidele, azbestul, aflatoxina
Consumată ca atare, 1-2 cepe pe zi şi chiar agenţii chimio-terapici, utilizaţi
(mai ales la masa de seară).
Mărarul - sunt utile seminţele. de multe ori chiar în tratamentul bolii
Decoct din o linguriţă de seminţe fier- canceroase) sau agenţi biologici (viru-
te într-o cană cu lapte; se bea seara, îna- sul hepatitei B creşte riscul de cancer
inte de culcare.
Salata verde hepatic, iar virusul Epstein-Barr este
Consumată ca atare, folosită abundent asociat cu apariţia limfomului Burkitt).
mai ales la masa de seară.
Decoct din 60--80 g la I litru de apă, Nu mai puţin importantă este evitarea
cantitate care se bea în cursul unei zile
(dar obligatoriu o cană seara înainte de stresului (produs fie de suprasolicitarea
culcare). fizică, fie de cea psihică), a traumatis-
melor psihice ca rezultat al relaţiilor in-
FRUCTELE, LEGUMELE ter-umane tensionate, inclusiv cele so-
ŞI SEMINŢELE _ ciale şi familiale. Gândurile negative,
RECOMANDATE IN BOALA pesimismul au un rol notabil în iniţierea
CANCEROASĂ proliferărilor celulare maligne.

Conform dicţionarului Larousse de 1n ultimul timp, din ce în ce mai mulţi
medicină (ediţia 1997), definiţia generi-
că a maladiei canceroase ar fi următoa­ autori consideră însă că bolile canceroa-
rea: ,,boală care are ca mecanism o pro- se sunt, în primul rând, o problemă a
liferare celulară anarhică, necontrolată igienei alimentare. într-o recentă lucra-
re, profesorul Grigore Maltezeanu, repu-
şi neîntreruptă". tat oncolog şi autor a numeroase studii
de specialitate, afirma: ,,Este timpul să
Se pare că această activitate anarhică adâncim cercetarea şi în această direcţie
celulară se produce prin activarea unor (a alimentaţiei, n.n.) care, astăzi, este,
seturi de gene existente în toate celulele uneori, numai predictivă şi insuficient
normale, numite protooncogene. Atunci exploatată, cea a unor produşi nutritivi,
când aceste protooncogene sunt activate dar şi nenutritivi, mai ales din domeniul
de agenţii cancerigeni, ele devin onco-
gene, transformând celula normală în- plantelor medicinale, acest domeniu ce
tr-o celulă canceroasă. dă o speranţă de stabilitate şi perenitate
în anumite momente ale sănătăţii fiinţei
Agenţii cancerigeni pot fi grupaţi, în umane".
funcţie de natura lor, în: agenţi fizici
În legătură cu acest subiect, autorul

american dr. Kedar N. Prasad (1994)
stabileşte corelaţii interesante între ali-
mentaţie, modul de viaţă şi tipul de can-
cer incriminat.

176 Pledoarie penlru vla!li lungii

Pe lângă elementele prezentate mai deoxicholic, chenadeoxicholic, litho-
sus, se mai poate aminti şi sodiul, care, cholic), a căror sinteză de către celula
dacă e conswnat în exces (prin sarea de hepatică este realizată prin utilizarea
bucătărie), poate declanşa cancerul de moleculei de colesterol. Deoarece acizii
stomac (gastric). O dovadă în acest sens biliari sunt implicaţi în procesul de di-
o reprezintă prezenţa crescută a canceru- gestie a lipidelor, rezultă că o creştere a
lui gastric în ţările unde se consumă consumului de lipide în alimentaţie face
multe alimente sărate. să crească frecvenţa cancerului (în spe-

Totodată deficitul în alimentaţie al io- cial al celui cu realizare în colon, deoa-
nului de magneziu poate creşte riscul în
rece acizii biliari produc o proliferare de
unele cancere. suprafaţă a criptelor intestinale).
Interesant este însă faptul că şi anu-
Dacă există componente alimentare
miţi produşi bioactivi endogeni (interni) implicate în carcinogeneză, fără îndoia-
sunt suspectaţi că ar contribui, prin me- lă că există şi foarte multe elemente an-
taboliţii lor, la creşterea riscului apariţiei
sau declanşării cancerului. Un exemplu ticancerigene ce sunt fie parte constituti-
vă a nutriţiei wnane, fie complementară
l-ar constitui acizii biliari (acidul cholic, acesteia. Mai mult decât atât, aceşti

Agenţi cauzali Tipun de cancer
(alimentaţie şi mod de viaţă) (organe afectate)

Exces de lipide (grăsimi) prostată, sân, stomac, colon, rect, pan-
creas, ovare

Exces de proteine sân, endometru, prostată, colon, rect,
pancreas, rinichi

Exces de calorii majoritatea tipurilor de cancer
Exces de alcool esofag, cavitate bucală, creier, gât, sto-
mac, ficat, colon, rect
Tabagism plămâni, laringe, gură, esofag
Exces de alcool şi tabagism cavitate bucală, laringe, esofag, plămâni

Exces de alcool, tabagism pancreas, plămâni, ficat, cavitate bucală,
şi exces de cafea laringe, esofag

Exces de zaharină vezică urinară
(înlocuitor al zahărului)

Exces de cafea şi ceai vezică urinară, pancreas, stomac
stomac
Exces de carne afumată,
peşte afumat, came prăjită pe cărbuni, stomac şi esofag
produse în saramură

Alimentaţie deficitară în fier

Alimentaţie deficitară în iod tiroidă

(Ta.bel adaptat după Dr. Kedar N. Pra.sad- ,.Vitaminele în prevenirea. şi tratamentul cancerului")

Rolul şi ulilizarea produselor vegetale pe grupe de alec11unl 177

compuşi pot avea rol nu numai în pre- Din ce în ce mai multe studii atestă
venţie, ci şi în terapia adjuvantă a bolii
canceroase. importanţa- până acum presupusă - a

În acest sens, s-au făcut numeroase vitaminelor în prevenirea şi tratamentul

tentative de „constituire a strategiilor cancerului. Mecanismele prin care aces-

împotriva cancerului" (Gr. Maltezeanu, tea reduc proliferarea celulelor cance-
2002), în care alimentaţia să aibă o func-
roase nu sunt încă suficient cunoscute,
ţie esenţială.
dar se pare că acestea acţionează la nive-
în primul rând, este necesar ca pentru
lul membranelor celulare, care devin
hrana noastră să alegem glucidele com-
plexe (amidonul, f"ainoasele, leguminoa- mult mai permeabile în cazul celulelor
sele, legumele, rădăcinoasele) şi nu pe
cele care se resorb rapid şi ridică brutal maligne, favorizând astfel asimilarea

nivelul glucozei în sânge (favorizând unor cantităţi mai mari decât dozele ab-
astfel proliferarea malignă): zahărul,
sorbite în mod normal.
mierea sau dulciurile.
În privinţa proteinelor (deci a aminoa- Dar, atenţie! Nu putem consuma vita-

cizilor necesari tuturor proceselor celu- mine după bunul plac, oricând şi oricât!
lare), este recomandabil să se consume
cu preponderenţă produse cu o concen- O serie de vitamine şi provitamine
traţie mai slabă de proteine (cum sunt
proteinele vegetale) şi mai rar cele de (vitamina A, beta-carotenul - unul din
origine animală (cu un conţinut bogat în
proteine raportat la volum). precursorii vitaminei A, vitamina E şi

Pe lângă grupele mari de constituenţi C), cunoscute pentru efectele lor antio-
naturali, există (după cum menţionam la
începutul acestei cărţi) şi alte substanţe xidante, sunt considerate protectori de

active terapeutic, cum sunt vitaminele, prim rang (privind riscul în cancer),
sărurile minerale, oligoelementele sau
fibrele alimentare. având rol de contracarare a radicalilor li-

Referitor la consumul de grăsimi, tre- beri organici sau anorganici.
buie excluse lipidele animale sau sinteti-
ce şi înlocuite cu uleiuri vegetale. Se Ce sunt aceşti radicali liberi? Sunt
evidenţiază astfel importanţa alimenta-
ţiei Iară grăsimi animale, care trebuie în- „produşi intermediari secundari ai unor
locuite cu grăsimi vegetale bogate în
acizi graşi nesaturaţi. După cercetări re- reacţii metabolice celulare sau împotriva
cente, trebuie acordată o mare importan-
ţă unuia dintre acizii graşi esenţiali. Este altor produşi ai oxigenului, ai dezactivă­

vorba de acidul gama-linolenic (A.G.L.), rii formelor sale moleculare active ce
care a fost obţinut din seminţele de Lu-
miniţă (Oenothera biennis L), din se- produc alterări celulare funcţionale şi
minţele unor Boraginacee şi Scrofularia-
cee şi în special din seminţele de Coa- structurale" (Maltezeanu).
căz negru (Ribes nigrum L) şi care, pro-
babil, există şi în seminţele de struguri. Totodată, se pare că şi vitamina D3
(calciferol) are un efect antiproliferativ,

de inhibiţie a celulelor maligne.

În schimb, efectul anticanceros al vita-

minelor din grupul B este destul de slab,

iar unele din ele ar putea avea chiar un

efect de promotor (vitamina B2, B6, B 12).
În esenţă, se poate susţine cu date con-

crete, bazate pe numeroase studii efectua-

te pe grupe de indivizi, că vitaminele şi

provitaminele (dintre care carotenoizii,

retinoizii, vitaminele C, E şi D), precum

şi corespondentul lor natural din legume

şi fructe au efect preventiv pentru anumi-

te localizări ale bolii canceroase (intestin

gros, glandă mamară, plămân, vezică uri-

nară, prostată, stomac, ficat, pancreas).

(După Gr. Maltezeanu, op. cit.)

178 Pledoarie pentru viaţă lungă

în continuare, vom prezenta principa- amintim cuprul (element utilizat întra-
tamentul unor boli infecţioase sau meta-
lele surse alimentare bogate în vitamine- bolice prin efectul de scădere a coleste-
le importante în terapia anticanceroasă rolului şi de catalizator a numeroase ac-
(Prasad): tivităţi enzimatice), zincul (cu dovezi
certe de prevenţie a bolii canceroase,
Beta-carotenul prin implicarea sa în reacţii imunologi-
Legume - sfeclă, broccoli (conopidă ce), seleniul (în doze mari, poate fi can-
italiană), morcovi, dovlecei, Spanac, cerigen, însă în doze mici poate fi pro-
cartofi dulci (batate), Varză, lăptuci, ce- tector împotriva efectului a numeroşi
reale, fructe - cantalup, caise, mango. cancerigeni chimici).
Vitamina A
Ficatul, ouăle şi laptele constituie sur- În consecinţă, se poate afirma că,
se excelente pentru această vitamină. după terminarea definitivă a unui trata-
Menţionăm că, în fructe şi legume, vita- ment convenţional, cu scop curativ sau
mina A se află sub formă de beta-caroten paleativ, terapia adjuvantă anticanceroa-
pe care organismul îl transformă în vita- să se bazează, în momentul actual, pe
suplimentarea hranei zilnice cu unele vi-
mina A. tamine, împreună cu sărurile minerale
Vitamina C sau oligomineralele benefice.
Vegetale: Varză de Bruxelles, Cono-
Consumul de fibre alimentare (cunos-
pidă, Mazăre, Varză, ardei iuţi şi verzi. cut încă din Antichitate ca tratament al
Fructe: portocale, lămâi, ananas, zme- constipaţiei) poate avea un impact pozi-
tiv de protecţie împotriva cancerului de
ură, căpşuni, grape-fruit şi, în special, colon şi chiar a cancerului de glandă
pseudofructele de Măceş. mamară. Oncologul Gr. Maltezeanu ci-
tează în acest sens cazul femeilor finlan-
VitaminaE deze, cu o incidenţă scăzută a cancerului
Cele mai bogate surse în această vita- mamar, în ciuda alimentaţiei bogate în
mină sunt uleiurile vegetale, nucile, ce- grăsimi, dar cu un consum extrem de
realele. Legumele şi fructele conţin can- mare de legume şi fructe, mai ales de
tităţi mici de vitamina E. fructe de pădure.
Legume: Spanac, Pătrunjel, Muş­
tar, frunze de Nap, Sparanghel, roşii, De-a lungul timpului, au fost propuse
nenumărate diete în cadrul terapiei anti-
castraveţi.
canceroase.
Fructe: coaja merelor, banane. Iată, de exemplu, regimul prescris de
Seminţe (achene): pseudofructele de
doctoriţa daneză Kristine Nolfi în trata-
Măceş. mentul cancerului de sân, cu rezultate
remarcabile. Este un tratament bazat ex-
Produse animale: carne de peşte şi de clusiv pe crudităţi: dimineaţa şi seara
numai fructe, la prânz numai legume.
pui. Niciodată nu se vor consuma legume şi
În privinţa sărurilor minerale, s-a con- fructe în acelaşi timp; totodată, se inter-
zice şi consumul concomitent de sucuri
statat că ionul pozitiv (cationul) de pota-
siu are un efect protector în faţa bolii de fructe, pentru a conserva capacitatea
canceroase. Or, fructele şi legumele, în naturală a acestor alimente.

mt;~:~~~i:~~oJ:~al~i~oşt;~~~-

neziu, este dovedit faptul că diminuează
riscul de declanşare a cancerului co-
lo-rectal.

Există oligoelemente care par a dimi-
nua riscul de cancer. Dintre acestea,

Rolul şi utilizarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 179

Toate alimentele de origine vegetală pune o ţelină de mărime mijlocie sau
trebuie să fie bine spălate şi bine meste- o gulie, o rădăcină de Pătrunjel, tăia­
cate, bineînţeles dacă dentiţia o permite. te în felii (nu rase), o jumătate de ki-
logram de tomate (sau echivalentul în
în cazul în care există deficienţe în acest suc sau pastă), jumătate de kilogram
de car1ofi bine spălaţi, cu coajă cu tot
sens, se recomandă ca fructele sau legu- (ca şi celelalte zarzavaturi, necurăţate
mele tari să nu fie date prin răzătoare, ci de coajă). Se acoperă cu apă şi se pun
să fie tăiate cu un cuţit inoxidabil în bu- la fiert la foc domol timp de 2 ore,
căţele mici. În orice situaţie este indica- completând apa care se pierde prin
tă însă masticarea cât mai îndelungată a evaporare. Apoi se pasează. Se poate
acestor alimente. varia gustul, adăugând 2-3 căţei de
Usturoi, frunze de la diferite legume
Acelaşi medic propune completarea sau plante aromate, exceptând condi-

regimului vegetarian din când în când cu mentele puternic picante.
uni, lapte pasteurizat (nu lapte proaspăt, Această supă se consumă zilnic, în
nefiert), precum şi cu alte produse lacta- cantitate de 1/4-1/2 litri; pentru o per-
te. De asemenea, recomandă germeni de soană, se poate prepara pentru 2 zile,
cereale sau grăunţe înmuiate în apă, menţinând-o la frigider proaspătă.

fructe oleaginoase, în special nuci de ln prima lună, sunt interzise următoa­
Cocos, miere în cantităţi mici şi câteva
ouă pe săptămână. Sunt benefice băile rele alimente:
de aer şi lumină (nu direct prin expune-
rile la soare), exerciţiile de respiraţie. - toate proteinele animale (carnea de
orice fel, peştele, laptele, brânza sărată,
În continuare, vă prezentăm câteva
sugestii şi recomandări proprii în legătu­ ouăle);
ră cu dietoterapia în maladia canceroasă.
Fără a avea pretenţia de a vindeca toate - sarea fină sau extrafină (se admite
formele acestei boli, propunem totuşi în- doar sarea grunjoasă până la I g pe zi);
deoarece majoritatea legumelor conţin
ceperea tratamentului natural de dezin- săruri minerale în cantităţi suficiente

toxicare (inclusiv de medicamente) a or- pentru organism, se va evita adaosul de
ganismului, după cum urmează: sare; pentru gust se vor adăuga plante
aromate uscate (Cimbru, Mărar, Pă­
I. Sucuri de fructe şi legume proaspete, trunjel, frunze de Ţelină, Mentă etc.);
consumate separat şi neamestecate. - fructele de tipul bacă (cu boabe) sau
drupeolă (cu sâmburi): prune, zmeură,
2. Legume şi Salată verde, .Varză albă mure, afme, caise, cireşe, piersici;
sau roşie, Sfeclă roşie, Ridichi negre - alcoolul şi toate neuroexcitantele (tu-
tunul, cacao, cafeaua, condimentele tari
etc. sau iuţi, sucurile răcoritoare din comerţ
3. Fructe şi legume coapte în coajă
etc.).
(mere, car1ofi, fulgi de Ovăz, Grâu
Pentru gătitul sau fiertul legumelor în
încolţit).
abur sunt indicate vasele de inox, oalele
4. Zahărul alb rafinat se va înlocui cu za- smălţuite sau din lut smălţuit, vasele de
hăr brun sau, mai bine, cu miere. sticlă (Jena, Pyrex), în nici un caz de
aluminiu, deoarece s-a constatat că atu-
5. Pâine de Secară sau de Grâu (inte-
grală) cu cât mai puţină sare (se reco-
mandă puţină sare de mină, grunjoa-
să, măcinată fin sau sare din apa de

mare).
6. Supa lui Hippocrate. Mod de prepara-

re: într-un vas smălţuit, de 2 litri, se

160 Pledoarle pentru vială lungă

miniul este unul din factorii care pot de- Meniul se poate completa cu suc de
clanşa proliferarea celulelor canceroase. fructe proaspete sau salată de fructe.

Rămân interzise timp îndelungat: Seara:
- toate neuroexcitantele menţionate; La fel ca la prânz, cu excepţia cartofilor.
- sarea, toate condimentele exotice, bi- În timpul nopţii:
carbonatul de sodiu; - suc de fructe sau ceai de plante.
- medicamentele de sinteză;
- zahărul alb rafinat şi toate preparate- În pledoaria noastră pentru o viaţă
le de cofetărie sau patiserie care conţin mai lungă bazată pe o alimentaţie speci-
zahăr; zahărul va fi înlocuit cu cel exis- fică, echilibrată, pentru prevenirea şi tra-
tent în fructe şi cu miere; tamentul bolilor canceroase care fac în
- făina albă şi derivatele ei; fiecare an milioane de victime, ne per-
- grăsimile - în special cele animale, mitem să facem câteva remarci:
margarina, cremele, smântâna, uleiul de
Soia (consumat cu moderaţie, din cauza - În domeniul chimioterapiei mala-
concentraţiei mari de fitohormoni). Este diilor canceroase nu s-au înregistrat, din
permis consumul de ulei de Floa- păcate, progrese remarcabile în sensul
rea-soarelui. Cel mai bun ulei este cel vindecării durabile a acestor boli;
obţinut la rece prin presarea sâmburilor
de Coacăz negru sau de struguri; - Dacă admitem ipoteza virală a bo-
- castraveţii, dovleceii, ananasul, fruc- lii, trebuie să avem în vedere doi factori:
tele cărnoase (cum ar fi strugurii sau afi-
nele, exceptând coacăzele); I. Acţiunea nefastă a virusurilor poate
- toate conservele de orice fel, mezelu- surveni pe un teren deja sensibilizat de
rile, afumăturile; agenţii fizici, chimici sau genetici, dar
- ciupercile. nu pe un teren sănătos;

Pentru ilustrare, vom da un exemplu 2. Cercetările ştiinţifice actuale în-
de meniu pentru o zi: cearcă să obţină substanţe antivirale, la
fel ca şi în cazul antibioticelor. Or,
La micul dejun: această direcţie a cercetărilor este baza-
- o porţie de fulgi de Ovăz (cca 250 g); tă pe o concepţie insuficient fundamen-
- pâine neagră sau intermediară prăjită, tată filozofic, la fel ca şi cea a antibioti-
cu miere sau dulceaţă, 2-3 felii; celor.
- o farfurie de supă călduţă sau un pa-
har de suc din fructul preferat sau din le- Orice fiinţă vie, de la virus, bacterie şi
gume. până la Homo sapiens, are dreptul la
La ora JO: existenţă. Accentul trebuie pus pe sub-
- 2 pahare de suc din fructul preferat, stanţe biotice, care să întărească organis-
preparat proaspăt. mul şi capacitatea lui de autoapărare.

La prânz: FRUCTELE, LEGUMELE
- o farfurie cu supă de legume; ŞI SEMINŢELE_ UTILIZATE
- 1-2 cartofi mari (sau 4 mici) copţi IN COSMETICA
sau fierţi în coajă, cu puţin unt;
- 2 farfurii cu legume de sezon fierte în Din timpuri străvechi, pe lângă alte
abur, completate cu brânză dulce, slabă, produse naturale, în special unele fructe
sana sau iaurt; şi legume au fost utilizate sub diferite
- crudităţi şi salate. forme pentru întreţinerea pielii, îndeo-
sebi a tenului.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 181

O dată cu apariţia industriei cosmeti- ~~:~:~~:~!:~:i;::f~ţi:i:ur~~~i
ce, bazată în special pe chimicale, cos-
metica naturală a fost dată uitării. Abia tenurilor normale, pH-ul pielii este uşor

în ultimele decenii s-a revenit la produ- acid, normal, dar poate fi schimbat prin
folosirea multelor tipuri de săpunuri sau
sele naturale, dar prelucrate prin diferite şampoane care conţin detergenţi, sodă.
procedee care nu protejează întotdeauna La fel de dăunătoare pentru tenul normal
structurile chimice cu adevărat naturale. sunt numeroasele machiante şi dema-
chiante comerciale. Să nu uităm că tenul
Din această cauză, am inclus în acest normal este în acelaşi timp oglinda stării
subcapitol al lucrării noastre utilizarea bune de sănătate a organismului.
fructelor, legumelor şi seminţelor ca ata-
De mare importanţă pentru menţine­
re, neprelucrate, cel mult diluate tot cu rea unui ten normal este şi gradul de hi-
produse naturale. Avantajul este că anu- dratare generală, care se asigură prin-
mite substanţe importante cum sunt vita- tr-un consum zilnic de lichide de I 1/2-2
minele, enzimele, fitohormonii, factorii I de apă de izvor sau apă de bună calita-
biotici etc., existente în plante, nu suferă te, fără clor şi metale grele, prin sucuri
prelucrări care diminuează valoarea lor proaspete de fructe şi legume, supe de
terapeutică în cazul în care nu se aplică
tehnologii adecvate care sunt costisitoa- z.arzavaturi etc., nici într-un caz prin
re şi ridică foarte mult preţul produselor băuturi comerciale care au căpătat atâta
cosmetice comerciale.
popularitate la noi. Majoritatea acestor
Deoarece ne-am referit şi Ia seminţe,
ele conţin în special acizi graşi saturaţi băuturi conţin coloranţi, edulcoranţi,
sau nesaturaţi, dintre care numeroşi acizi
graşi esenţiali. Dintre cele mai utilizate conservanţi şi arome artificiale .dăună­
uleiuri de bază nutritive, atât în aromate-
rapie cât şi în cosmetică, sunt: uleiul de toare organismului.
măsline cu Jojoba, uleiul de migdale Tenul gras este unsuros, pielea este de
dulci, uleiuri obţinute din seminţe prin
presare la rece, uleiul din alune, avocado culoare gălbuie şi nu este netedă, întinsă,
şi, mai nou, uleiul obţinut din seminţe de iar la palpare ea prezintă granulaţii nere-
Boraginaceae, de Luminiţă, de seminţe gulate. Excuarnarea pielii nu se observă,
de Măceş etc. datorită sebumului în exces. Sebumul în
exces la tenul gras împiedică respiraţia
CosmeUca feţei normală a pielii şi favorizează depunerea
sărurilor prin transpiraţie, având ca re-
în cosmetica feţei prin mijloace natu- zultat formarea comedoanelor (ridicături

rale (nu ,,naturiste", termen care apare în mici albicioase ale dermului, centrate cu
broşurile de vulgarizare a cosmeticii) se
pune accentul pe menţinerea tenului nor- un punct negru), care nu trebuie „stoar-
mal şi pe „corectarea" deficienţelor în se", deoarece „stoarcerea" poate duce la
cazul tenurilor uscate, grase sau ridate. infecţii, la apariţia „coşurilor" care,.după
vindecare, pot lăsa cicatrice.
Tenul normal este caracterizat printr-o
granulaţie fină, spaţii intercelulare (nu- Tot la cei care au ten gras este frec-
mite „pori" în termeni vulgari) abia vizi- ventă seborea pielii păroase a capului, ca
bile chiar la lupă şi nu prezintă exfolie- şi formarea mătreţii (exfolierea celulelor
re. La palpare, pielea se simte c.1tifelată moarte ale pielii).
şi elastică şi prezintă un grad redus de
Tenul slab şi ridat este caracterizat
printr-o piele mată, având spaţiile inter-

celulare reduse, cute fine, cu exfoliere

182 Pledoarie pentru viată lungă

superficială. La palpare, pielea este irita- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-
bilă, lipsită de elasticitatea nonnală. te 20-25 minute pe faţă.

Cauzele uscării pielii sunt multiple, TENURILE USCATE
interne şi externe.
Căpşuni/e
În cazul deshidratărilor generale, prin
ingerarea insuficientă de lichide, în stări Mască cosmetică din căpşuni zdrobite
febrile, diaree, tulburări endocrine etc., amestecate cu smântână.
tenul se ridează, iar pielea devine fiască.
Gutuile - inclusiv în curăţirea tenu-
În toate cazurile legate de afecţiunile rilor pătate.
pielii şi în special ale tenului, recoman-
darea noastră este de a apela la un con- Loţionări sau comprese cu macerat la
rece dintr-o linguriţă de sâmburi la cană.
sult dermatologic efectuat de medici
specialişti, înainte de-a apela la nume- Piersicile, Bananele, Pepenele galben
roasele „saloane de cosmetică şi înfru- Mască preparată din 2 piersici sau
museţare" care nu au un medic de spe- dintr-o banană sau o felie de pepene gal-
cialitate. ben, 2 linguri de lapte şi o lingură tărâţe
de grâu. După înmuiere şi amestecare,
Nu uitaţi să folosiţi şi tratamentul in- se aplică pe faţă 30 minute.
tern, pe lângă cele câteva recomandări
Castraveţii
sumare pe care le vom face în cele ce ur-
Loţionări cu suc de castraveţi în
mează. amestec de ulei de migdale.

TENURILE GRASE Salata
Loţionări ale tenului cu decoct îndelun-
Căpşunile gat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri apă.

Mască cosmetică din căpşuni zdrobite TENURILE RIDATE
cu albuş de ou.
Căpşunile
Lămâile - utile pentru combaterea
,,porilor" dilataţi. Loţionări cu suc de căpşuni cu aceeaşi
cantitate de lapte.
Mască cosmetică din suc, la care se
adaugă un albuş bătut. Migdalele
Loţionări cu „lapte" de migdale, prepa-
Prunele rat din 100 g migdale lăsate în apă câteva
Mască astringentă cu 5-6 prune zdro- ore pentru a li se umfla pieliţa şi pentru a
bite, care se lasă 20 minute pe faţă. putea fi curăţate; se zdrobesc cu puţină
Caisele apă rece, diluându-se apoi până la 2 litri.
Pulpă zdrobită de la 4-5 caise şi o lin- Portocalele
gură mălai cernut fin se lasă la înmuiat o Aplicaţii pe ten cu felii de portocale,
oră. Se aplică pe faţă 30 minute. 15-20 minute.
Castravetele
Loţionări cu suc şi apă caldă în părţi Asmăţuiul
egale.
Loţionări cu suc în alcool diluat de Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-
40° în părţi egale.
Pătrunjelul bită.
Loţionări cu decoct concentrat din 2 Castraveţii
linguri de frunze la cană.
Tomatele - foarte active în combate- Aplicaţii cu felii de castravete.
rea punctelor negre. Loţionări cu lapte în care se macerea-
ză felii de castravete.

CUPEROZA

Afecţiune a pielii care se caracterizea-
ză printr-o coloraţie roşie-violacee a po-
meţilor obrazului şi a nasului.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 183

Salata Aplicaţii cu infuzie din o linguriţă se-
Loţionări ale tenului cu decoct înde- minţe la cană.
lungat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri
Ţelina
apă. Picurarea pe pleoape a câtorva pică­
turi de suc sau tamponarea uşoară cu un
PISTRUII tampon curat, umectat.

Castraveţii Cosmetica mlllnllor

Aplicaţii cu felii de castravete, în mod Lămâile
repetat, 1-2 săptămâni.
Frecarea mâinilor cu felii de lămâie,
Ceapa ceea ce întăreşte. totodată unghiile ca-
Aplicaţii repetate cu suc de 3-4 ori pe sante.
zi, timp de 5--{i zile.
Tomatele - catifelează mâinile şi,
Pătrnnjelul mai ales, atenuează sau îndepărtează iri-
taţiile produse de detergenţi.
Aplicaţii cu suc proaspăt de frunze, de
2-3 ori pe zi, timp de 15-20 zile. Lapte nutritiv din 50 ml suc de tomate,
o linguriţă de glicerină şi un vârf de cuţit
Cosmetica şi Igiena oculară de sare; se lasă cât mai mult să pătrundă
în dermă şi se masează uşor pielea.
Înainte de-a recurge la orice tratament
natural sau de altă natură, prima noastră Cosmetica pirulul şi tonicele
recomandare este de-a face un consult capllare
medical de specialitate, la un serviciu
sau secţie ORL. Lămâile

S-au semnalat multe cazuri de supra- Adăugate în ultima apă de spălat pe
infecţii oculare prin aplicarea unor re- păr, dau supleţe şi strălucire acestuia.
medii empirice. De asemenea, în cele
mai multe cazuri, prin astfel de aplicaţii Strugurii - ,,camufleaz.ă" încărunţi­
nu se respectă c9ndiţiile de sterilitate pe rea părului.
care le impun preparatele oftalmice.
Se fierb 4 g sulfat de fier în 250 ml
Nu uitaţi că printre cele mai mari da- vin roşu; se piaptănă părul cu pieptănul
ruri cu care ne-a înzestrat Nalura este umectat în această soluţie timp de 15-20
.,lumina ochilor". minute pe zi, 15-20 de zile, apoi se con-
tinuă de 2 ori pe săptămână.
Lămâile - în blefarite.
Aplicaţii cu suc diluat cu o proporţie Ardeiul iute - prin acţiunea puternic
egală de apă fiartă şi răcită (sau cu infu- revulsivă, circulaţia sangvină în zonă
zie de Sulfină, Muşeţel). este stimulată, ducând la o troficitate
Asmăţuiul - în inflamaţii ale pleoa- mai bună la nivelul firului de păr, fiind
pelor, blefarite. prin aceasta un bun tonic capilar.
Aplicaţii cu suc de plantă proaspătă.
Cartofii - aplicaţiile locale dau re- Fricţiuni stimulatoare energice la ră­
zultate în retragerea edemelor palpebra- dăcina părului cu tinctură din 20 g ma-
le (edeme ale pleoapelor). cerat 7-8 zile în 100 ml alcool. Trebuie
Cataplasme cu tuberculi cruzi, raşi. feriţi ochii!
Pătrunjelul - în inflamaţii oculare.
Aplicaţii cu suc proaspăt. Năsturelul - energic tonic capilar.
Salata verde - în blefarite, conjunc- Fricţiuni cu suc proaspăt.
tivite, fiind utile seminţele. Pătrnnje/u/ - frunzele sunt tonice

capilare.

184 Pledoarie pentru viată lungă

Fricţiuni energice la rădăcina părului lor morfologice şi citologice, cât şi bio-
cu decoct concentrat din 2 linguri de chimice şi numără astfel aproape 25.000
frunze la cană. de specii diferite.

Prazul - dă reflexe frumoase pentru în mod generic, sunt considerate ca
părul brun.
primele organisme vii care au apărut pe
Clătirea părului brun cu decoct con- suprafaţa globului terestru. Plasticitatea
centrat din 200 g la litru. lor ecologică le permite să trăiască în
condiţiile cele mai variate. În majoritate
Urzicile - bine cunoscute ca tonic acvatice, în ape dulci, salmastre sau ma-
capilar, fie singure, fie în amestec cu
frunze de Mesteacăn, rădăcini de Brus- rine, algele constituie aproape singure
ture şi Iarbă mare. populaţia vegetală a oceanelor unde ele
trăiesc, fie fixate pe fund, fie în suspen-
Spălarea părului, o dată pe săptămâ­
nă, cu un decoct din 250 g frunze şi ră­ sie (fitoplanctonul) sau plutind la supra-
dăcini la I litru apă, lăsând să fiarbă la faţă (Sargasele din Marea Sargaselor).
foc mic în vas bine închis, timp de 1/2 În oceane, ele formează primul inel din
oră. Se pot adăuga 1-2 linguri de oţet. lanţul alimentar, singurul care realizează
sinteza substanţelor organice plecând de
Fricţionări energice la rădăcina păru­
lui cu un decoct cu frunze de Urzică, la elementele minerale.
frunze de Mesteacăn, rădăcini de Brus- Dacă în Occident algele îşi găsesc o
ture şi Iarbă mare în părţi egale, 3 lin-
guri la 0,5 litri apă. largă aplicare în industria de cosmetice,
în Extremul Orient ele sunt consumate
Nu uitaţi: întrebuinţaţi cât mai puţine din abundenţă. În Japonia, anumite alge
şampoane, majoritatea conţinând deter- alimentare fac obiectul unor adevărate
genţi. Înlocuiţi-le cu săpun de casă sau,
mai bine, cu gălbenuş de ou. culturi, folosite fiind ca medicamente-a-

Alte utilizări cosmetice liment în minuscule perle homec:·,atice.
Nu există alge toxice, iar extrem de
TONIAEREA GENERALĂ A ŢESUTURILOR
rarele cazuri semnalate au fost determi-
Merele nate de substanţele toxice deversate în
Masarea uşoară cu suc a obrajilor, sâ- mări sau oceane, cu implicaţiile toxice
nilor, abdomenului.
cunoscute.
BĂTĂTURILE
TERAPIA CU ALGE
Prazul
Aplicaţii cu macerat timp de o zi din Algele au fost folosite de către om din
frunze în oţet; se ţin 6--8 ore pe zi, repe- timpuri străvechi şi aceasta înainte de a
tându-se câteva zile la rând. putea explica ştiinţific multiplele lor ac-
Usturoiul ţiuni benefice.
Cataplasme cu Usturoi ras, aplicate
seara şi păstrate până dimineaţa, timp de Corpul omenesc este făcut din miliar-
cca 15 zile la rând. de de celule, adevărate unităţi funcţiona­
le, care sunt sursa de viată şi de reprodu-
Algele, un produs natural cu rol cere a fiecărei fiinţe umane; deci fiecare
Important în cosmetica modernă fiinţă vie funcţionează ca o imensă uzi-
nă, de o complexitate fără egal, a cărei
UN DAR AL NATURII
energie provine din elemente indispen-
Algele cuprind un ansamblu de vege- sabile, precum materii organice, săruri
tale foarte variate, atât prin caracterele minerale, oligoelemente etc., a căror re-
zultantă este sănătatea perfectă, atât fizi-
că, cât şi psihică; majoritatea acestor

Rolul şi ulilizarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 185

elemente ne este dată de alimenta~e. dar Produsul conţine aminoacizi esenţiali,
respiratia şi pielea constituie două căi săruri minerale din care foarle important

importante în interreac\ia cu mediul ex- pentru cosmetologie este iodul, în con-
terior. Viaţa actuală este sursa a nume- centraţii de peste 15 g%, şi oligoelemen-
roase dezechilibre şi talassoterapia (tha- te, din care cuprul, zincul şi molibdenul
lasso = mare, terapie= a vindeca) şi al- au valenţe deosebite în cosmetologie.
goterapia, în special, pot da rezultate în
numeroase afecţiuni. Terapia cu alge De asemenea, prezenţa vitaminelor
este eficientă prin bogăţia în conţinut B2 (importantă acţiune celulară esenţială
mineral, organic şi enzimatic a acestora, în metabolismele de hrănire) şi B12 (ac-
dar şi prin lipsa totală de toxicitate a al- ţiune asupra sistemului nervos hepatic,

gelor folosite. asupra dermatozelor, asteniei, anemiei).

EXTRACTUL USCAT DE ALGE !n concentraţii determinate, alga Vit
,,ALGAVIT DR. IONESCU CĂLINEŞTI",
PATENT 107194/BL-ROMANIA 1992 are acţiune antioxidantă, iar prezenţa
AMP-ului ciclic îi conferă titlul de fac-
Urmărind evolu~a ciclică bio şi tana- tor R+R (regenerare şi revitalizare), dar
tocenoza, prezentă în toate lacurile săra­ şi important antiinflamator, antialergic.
te din Câmpia Română sau litoralul Mă­
rii Negre, dr. Ştefan Ionescu Călineşti a Iodul şi microelementele din Extra-
putut compara şi izola (după propria ctul uscat de alge „ algaVit" au un efect
afirmaţie) ,,tot ce a dăruit natura terito- deosebit asupra catifelării epidermei, a
scăderii numărului de celule grase, fiind
riului românesc".
Extractul uscat de alge poartă denu- folosit cu deosebite rezultate în prepara-
te cosmetice destinate slăbirii şi modelă­
mirea comercială şi are marca de fabrică rii corpului şi feţei (spumanţi de baie,
,,algaVit cu facsimil de semnătură". emulsii sau uleiuri de masaj, paste pen-
tru aplicaţii ocluzive locale etc.).

CAPITOLUL VII

7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ

VIAŢA

1. INVIDIA un individ cu înzestrare intelectuală şi
morală modestă este mai abil şi mai ra-
este o adevărată boală a vremurilor pid decât un altul, dotat superior sub ra-
noastre, căpătând proporţiile unui feno- port intelectual şi etic, primul îl va răpu­
men social, mai ales pe meleagurile ne pe cel cu adevărat bun. Ca urmare, re-
noastre. De la omul simplu, neinstruit, zultatul selecţiei artificiale constă în fap-
needucat şi până Ia intelectualul sau „sa- tul că urmaşii celui rău vor prolifera, lă­
vantul" membru corespondent, plin sau sând ca moştenire descendenţi şi mai răi,
onorific al Academiilor de ştiinţe, nici astfel încât cei buni şi înzestraţi vor dis-
unul nu îngăduie să fie întrecut de cole- părea treptat.
gul, colaboratorul sau compatriotul său.
Nu trebuie, totuşi, să fim pesimişti.
Un filosof antic spunea: ,,Invidia roa- Este doar punctul decliv (inferior) al si-
de pe invidios precum rugina roade fie- nusoidei evoluţiei noastre; să speram că
rul" - maximă care, credem noi, spune doar pe termen relativ scurt ne aflăm în
totul despre efectul nociv al acestui sen- prezent la baza sinusoidei, urmând ca
timent, generator de frustrări cronice, mai devreme sau mai târziu să ne ridi-
care pot încheia prematur şi trist o viaţă. căm spre punctul maxim al acesteia. ln
orice caz, existenţa noastră este compusă
Numai bucurându-te de binele aproa- din aceste coborâşuri şi suişuri, amplasa-
pelui îţi poi atrage şi binele tău. te pe o spirală ascendentă, ce va tinde în-
totdeauna spre bine şi spre frumos, prin
2. LUPTA NELOIALĂ PENTRU dorinţa ancestrală, genetic divină, sădită
EXISTENŢĂ în noi atunci când am fost creaţi după
chipul ·şi asemănarea Domnului.
Forma luptei pentru existenţă este una
dintre legile fundamentale ale vieţii, va- 3. FUGA DUPĂ BANI
labilă pentru orice organism (de la virus, ŞI ACUMULĂRI MATERIALE
bacterie sau animal, până la ,,Homo sa- CU ORICE PREŢ
piens"). Dacă Darwin a descris legea se- ŞI CU ORICE MIJLOACE
lecţiei naturale (conform căreia supra-
vieţuiesc speciile animale sau vegetale este un punct integrant al selecţiei artifi-
cel mai bine adaptate), el nu a întrevăzut ciale. Cu ce preţ se plăteşte însă această
însă legea „selecţiei artificiale", poate şi fugă după bani? ln primul rând, prin rit-
pentru că pe vremea lui lupta neloială mul de viaţă alert, care antrenează ali-
pentru existenţă nu era atât de acerbă ca mentaţia improvizată, Ia ore întâmplă-
în zilele noastre. Cu alte cuvinte, dacă

7 elemente care scurtează vfata 187

toare, excesul de stimulente şi excitane rând nouă. Nesocotirea conceptelor de
ale sistemului nervos, uzul şi abuzul de bază ale celor zece porunci sau a altor
medicamente chimice. principii de bază care definesc statutul
de Om, indiferent cărei religii aparţine
ln loc de orice comentariu, vă propu- fiecare dintre noi, nu este altceva decât
nem spre meditaţie următorul verset din îndepărtarea creaţiei de Creator.
Noul Testament: ,,Vindeţi averile voas-
tre şi daţi-le în milostenii; faceţi-vă Desigur, nu ne putem întoarce la natu-
pungi care nu se învechesc, comoară ne- ră în sensul simplist al noţiunii. Nici nu
sleită în ceruri, unde furul nu se apropie, dorim să ne întoarcem la „epoca de pia-
nici molia nu le strică." (Luca, 12:33). tră" a dezvoltării tehnologice. însă, deşi
trăim în ziua de azi, sub aspectul civili-
4. SCHIMBAREA BRUSCĂ zaţiei, în era atomică şi a cuceririi cos-
A MODULUI DE VIAŢĂ mosului, foarte mulţi dintre noi ne
aflăm, din păcate, într-o epocă de piatră
implică un timp insuficient pentru adap- a evoluţiei spirituale. Oare mileniul în
tare. Confortul asigurat de viaţa moder- care am intrat va fi mai raţional sau mai
nă, folosirea abuzivă a mijloacelor me- spiritual, sau măcar mai religios, dacă
canice de deplasare, lipsa de mişcare şi nu mai credincios în Forţa Supremă că­
efort fizic, sedentarismul şi renunţarea la reia îi datorăm existenţa?
multe ore de odihnă şi de somn absolut
necesare refacerii organismului şi în 7. SUB ASPECT MORAL,
special a etajelor superioare ale sistemu- ETIC ŞI RELIGIOS, FACEM
lui nervos central provoacă dereglări cu MARI GREŞELI
repercursiuni majore pentru organism.

5. SUPRAPOLUAREA care se răsfrâng asupra noastră şi ne scur-
tează viaţa. Ne urâm aproapele, uitând că
Într-o lume din ce în ce mai poluată, su- şi el este creat după chipul şi asemănarea
prapoluarea individuală cu tutun, alcool, Domnului, relaţiile inter-umane se per-
cafea, ceai chinezesc, băuturi şi sucuri vertesc pe zi ce trece. Cât de superior şi
artificiale sau cu droguri, alimente pro-
duse prin mijloace chimice (îngrăşămin­ de evoluat spiritual este omul zilelor
te artificiale în exces, hormoni de creşte­ noastre, care a născocit diabolicele lagăre
re, insecticide, ierbicide, fungicide etc.,
dintre care unele foarte nocive), medica- de exterminare, clinicile psihiatrice de
mente sintetice, hrană chimizată şi ma- distrugere a sufletelor, de ucidere de dra-
nipulată genetic reprezintă cauza a nu- gul de a ucide pe baza doctrinelor sau
meroase maladii care au ca efect reduce- convingerilor politice, faţă de canibalul
rea mediei de vârstă. pe care l-am condamnat în trecut?

6. ÎNDEPĂRTAREA DIN CE Sacrificiul uman şi animal se pare că
ÎN CE MAI ACCENTUATĂ
DE NATURĂ, a fost abolit, formele primitive ale ofran-
delor aduse zeilor prin uciderea şi arde-
uitând că noi înşine facem parte din ea, rea fiinţelor pe rug fiind de mult lăsate în
a făcut ca prin această adevărată decla- urmă (deşi se pare că se mai practică în
raţie de război să ne facem rău în primul unele comunităţi şi în zilele noastre!).
Dar care este diferenţa dintre acele sa-
crificii şi cele din epoca modernă a in-
dustriei alimentare, bazate în mare parte

pe consumarea proteinelor alimentare

188 Pledoarie pentru via!ă lungă

provenite din animalele sacrificate? Pe matur. S-a constatat că animalele carni-
ce se bazează dreptul moral asupra vieţii
animalelor pe care le consumăm ca hra- vore sunt mult mai agresive decât ierbi-
nă? Pe faptul că asigurăm animalelor vorele, după cum şi oamenii consuma-
domestice condiţii mai bune de trai, de tori de carne sunt mai violenţi decât cei
dezvoltare şi perpetuare, dar numai cu a căror alimentaţie este bazată pe fructe,
condiţia ca acestea să ne aparţină? legume, cereale şi seminţe, ouă şi produ-
se lactate.
Din Pl!IlCt de vedere moral, suntem cu
siguranţă răspunzători de comportamen- Dar până la asigurarea prin diverse
tul nostru faţă de aceste fiinţe vii, subor-
donate voinţei şi puterii noastre. biotehnologii a protidelor superioare ce-
lor din carne, să recurgem la ceea ce
Revenind la obiectul acestei lucrări - există în prezent. După cum se ştie, So-
ia, miraculoasa plantă de cultură, pre-
pledoaria pentru longevitate - , menirea cum şi alte leguminoase ne oferă canti-
ştiinţelor biologice şi biochimice, în spe- tăţi importante de proteine superioare
cial a biotebnologiilor actuale şi viitoare, celor existente în carne şi chiar în canti-
constă în necesitatea de a găsi substitu- tăţi mai mari din punct de vedere pro-
enţi şi echivalenţi alimentari pentru a în-
locui carnea Până atunci, să nu uităm că centual. Acest dar al naturii a salvat de la
resursele enorme în proteine vegetale şi subnutriţie proteică cele mai mari popu-
laţii ale globului, China şi India. Să spe-
animale ale Oceanului Planetar nu sunt răm că şi în ţara noastră îşi va câştiga lo-
decât foarte puţin valorificate. cul bine-meritat.

Carnea animalului ucis de noi ascun- Pe lângă proteine, în aceste produse
de, după cwn am mai spus, moartea „În ,,vii" se găsesc toţi aminoacizii esenţiali,
sine", deoarece ne grăbeşte, prin nenu- grăsimile şi glucidele, vitaminele, săru­
măratele boli cauzate de proteinele şi rile minerale, oligoelementele şi enzi-
,.grăsimile" animale, spre un sfârşit pre-
mele necesare organismului omenesc.

CAPITOLUL VIII

7ELEMENTECAREPRELUNGESC

VIAŢA

Deşi longevitatea a crescut statistic în Noi recomandăm un regim preponde-
ultima jumătate de secol, în special în ţă­
rent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. în
rile avansate din punct de vedere tehnic
şi economic, acest indice nu este valabil copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi pro-
pentru majoritatea ţărilor sărace. Sunt teine animale uşoare (peşte alb, piept de
multe ţări în care şansa de supravieţuire pui, came de curcan fără pieliţă). Pe măsu­
se situează între 40-45 ani. Cauzele ră ce înaintăm în vârstă, necesarul în pro-
principale sunt subalimentaţia, asistenţa teine animale trebuie redus. Nu se reco-
şi educaţia sanitară precară, bolile cu mandă carnea roşie şi grasirnile animale.
răspândire în masă, scăderea natalităţii
şi creşterea mortalităţii infantile. în cazul în care nu puteţi renunţa la car-

Ţara noastră se situează destul de ne, se recomandă să începeţi masa cu o
aproape de ţările avansate, deşi natalita- salată de legume şi s-o încheiaţi cu fructe.
tea a scăzut simţitor în ultimul deceniu. Un studiu relativ recent a demonstrat că,
Se constată o îmbătrânire a populaţiei, în cazul în care masa începe cu came

din punct de vedere statistic, putându-se ~?:!:efo::;~rr;~~=tn:i
vorbi de o şansă de supravieţuire medie
cuprinsă între 72-74 ani. în care se începe cu salate şi se termină cu
fructe, numărul de leucocite se păstrează
Ceea ce dorim să prezentăm în cele ce în cadrul valorilor normale de 9.000.
urmează se referă la calitatea vieţii, fac-
tor care depinde de fiecare dintre noi, de Este recomandabil să vă sculaţi de la
modul nostru de viaţă, de respectarea masă cu cinci minute înainte de-a fi să­
anumitor reguli până la adânci bătrâneţi, tul, nu cu cinci minute după ce v-aţi să­
sub aspect fizic, mental şi spiritual.
turat.
1. ALIMENTAŢIA Nu vă grăbiţi la masă: mestecaţi bine

În mod obişnuit, mesele sunt împărţite alimentele, de zece ori înainte de-a le în-
în trei etape. La unele popoare, masa ghiţi şi nu beţi apă înainte de masă sau
principală este cea de dimineaţă, la alte-
le cea de seară, obicei pe care-l conside- între felurile de mâncare.
răm mai puţin indicat. Sunt unele afec- Alegeţi o zi de post pe săptămână
ţiuni la care se recomandă cinci mese pe
zi în loc de trei, dar aceasta numai cu pentru dezintoxicarea organismului.
consultarea medicilor specialişti.
2. MENTALUL

în mod obişnuit nu folosim decât

25-30% din capacitatea creierului nos-
tru. Prin educaţie şi meditaţie, putem fo-
losi mai mult din această capacitate.

190 Pledoaria pentru via\ă lungă

3. TIMPUL DEi ODIHNĂ 6. PREVENIREA POLUĂRII

Ideal ar fi să putem respecta cele trei op- Ne referim, evident, şi la poluarea me-
turi dintr-o zi: 8 ore de activitate, 8 ore diului, la faptul că trăim într-o ţesătură
de odihnă activă (sport, plimbări, lectu- de iradiaţii şi decibeli, la care contribuie
ră, muzică etc.) şi 8 ore de somn. celularele, televizoarele, microundele
neprotejate, traficul zgomotos clin mari-
Nu întotdeauna putem respecta acest le aşezări urbane etc. Acesta este tributul
ciclu ideal. Important este însă să res- pe care îl plătim confortului şi civiliza-
pectăm cele 8 ore de somn, în special pe ţiei modeme.
măsură ce înaintăm în vârstă.
Dar ne referim şi mai mult la poluarea
Nu vă culcaţi mai devreme de 3 ore pe care noi înşine ne-o provocăm: prin ali-
după ultima masă. Este bine ca înainte mentaţia deficitară, prin consumul de al-
de culcare să faceţi o scurtă plimbare. cool, droguri, tutun, medicamente sinteti-
ce, băuturi comerciale, conserve etc. etc.
4. EVITAREA
SEDENTARISMULUI Pentru sănătatea noastră şi pentru pre-
lungirea vieţii, e necesar să evităm cât
O viaţă normală este condiţionată de mai mult poluarea de orice fel.
mişcare, care asigură o bună oxigenare a
organismului 7. SUPREMA PORUNCĂ

Chiar după pensionare, continuaţi ac- Printre cele trei mari virtuţi teologicale
tivitatea care vă place sau alegeţi o acti- - Credinţa, Speranţa şi Iubirea - pe
vitate de care aţi fost privat în timpul primul loc am situa iubirea, ca factor de-
muncii pentru câştigarea existenţei. In- terminant.
activitatea este primul pas spre mor-
mânt. Continuaţi să munciţi într-un ritm Iubirea faţă de Creator şi faţă de
obişnuit şi continuu opt ore pe zi. aproapele nostru.

Nu neglijaţi nici gimnastica zilnică în Sub aspect spiritual: armonia din ca-
aer curat. Dormiţi cu fereastra întredes- drul familiei, armonia relaţiilor sociale,
chisă atâta timp cât sezonul vă permite. armonia relaţiilor interumane care se cu-
vine să fie normale şi corecte.
5. CULTIVAREA OPTIMISMULUI
Dacă am încerca să definim, sub aspect
Un factor important care depinde de noi ştiinţific, tehnic şi spiritual, epoca în care
este cultivarea optimismului şi a încre- trăim, am ajunge la o concluzie pesimis-
derii în cei din jurul nostru. tă: este epoca marilor cuceriri ştiinţifice,
tehnice şi utilitare, dar, în acelaşi timp,
Să respingem tot ceea ce este negativ trăim într-o epocă a „pietrei necioplite" a
în relaţiile interumane. evoluţiei spirituale. Atâta timp cât predo-
mină forţa, selecţia artificială, ura, răzbu­
Să ne închipuim că viaţa este o oglin- narea, atentatele la viaţa celor fără de
dă în faţa căreia suntem şi ne privim: apărare, conflictele între popoare în nu-
dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asu- mele religiei sau al convingerilor politice,
pra noastră; dacă ne crispăm şi ne schi- evoluţia noastră spirituală va stagna.
monosim figura, grimasa se întoarce tot
asupra noastră. Totuşi, sperăm să depăşim această si-
tuaţie de o gravitate fără precedent în is-
Cu alte cuvinte, toate gândurile şi ac- toria umanităţii.
ţiunile noastre de fiecare clipă, de fieca-
re zi trebuie să fie pozitive, senine, opti- Speranţa se află în iubire şi în bună în-
miste. Vor beneficia de acestea toţi cei ţelegere între oameni.
din jurul nostru şi, în primul rând, noi.

CAPITOLUL IX

TINEREŢI; F~R~ BĂTRÂNEŢE
ŞI VIAŢA FARA DE MOARTE

La prima vedere, pare, într-adevăr, o utopie această stare excepţională a tinereţii

veşnice şi a eternităţii. 1n realitate, această dorinţă-nostalgie pe care a avut-o dintotdea-

una orice muritor se poate împlini. Cu o singură, dar esenţială condiţie: să credem că
spiritul nostru, din momentul în care a început să existe, va exista pentru totdeauna.
Dacă suntem convinşi sau chiar dacă doar credem în acest lucru, viaţa noastră va li veş­
nică: viaţă fără de moarte. Dacă acceptăm legile conservării şi perenităţii materiei şi
energiei, de ce să nu credem şi în veşnicia sufletului nostru? ,,Nimic nu se pierde, ni-
mic nu se creează, totul se transformă." De fapt, pe această preschimbare continuă se
axează majoritatea religiilor lumii şi a sistemelor filosofice fundamentale.

Trebuie să învăţăm să folosim din ce în ce mai mult capacităţile nebănuite ale
subconştientului. Joseph Murphy este unul din promotorii acestui sistem de gândire,
arătându-ne nu numai puterea extraordinară a subconştientului, ci şi cum să valorifi-

căm această resursă nebănuită, care stă la îndemâna oricui. 1n subconştient se depo-

zitează reminiscenţele tuturor faptelor noastre, fiind posibilă - în anumite cazuri şi
condiţii încă foarte puţin cunoscute nouă - recuperarea vestigiilor alcătuite din în-
tâmplări trecute sau proiecţia evenimentelor viitoare. Cum ne-am putea explica alt-
fel senzaţia de „deja vu" a unor locuri sau oameni pe care ştim cu siguranţă că le ve-
dem şi îi vedem pentru prima oară?

După asemenea consideraţii de ordin general, teoretic şi filosofie, trebuie to-
tuşi să ne întrebăm ce să facem pentru a ne prelungi această viaţă şi a ne îmbunătăţi
calitatea vieţii?

1n primul rând, trebuie să prevenim înainte de a trebui să vindecăm. Aceas-

ta este, de fapt, medicina viitorului. Se vorbeşte, astfel, din ce în ce mai mult, despre
îmbătrânirea precoce, aterosclerozei atribuindu-i-se un rol precumpănitor, chiar de-
finitoriu pentru vârsta individului, apreciată conform stării arterelor sale.

Actuahnente este unanim recunoscut în lumea medicală că fenomenul de îm-
bătrânire începe de la vârsta de 40 ani. După această vârstă, capacitatea funcţională
la nivelul diferitelor aparate, sisteme, ţesuturi, celule sau chiar molecule scade în fie-
care an continuu, în funcţie de individ, cu aproximativ 1%. Fenomenul de îmbătrâ­
nire este lent, dar permanent. După vârsta de 60-70 de ani, apar profunde modificări
morfo-funcţionale la nivel tisular, celular, molecular. Acest fapt nu trebuie însă gene-
ralizat, deoarece există din ce în ce mai multe excepţii individuale. Vârsta a Ill-a,
cum denumesc unii bătrâneţea, a crescut de la 60-70 de ani la 80 de ani sau chiar mai
mult. Este suficient să menţionăm populaţiile caucaziene, tibetane sau pe cele din

192 Pledoarie pentru vială lungă

Ecuador sau Caşmir, care au cel mai mare număr de centenari. Explicaţia constă în
modul de viaţă, incluzând aici şi alimentaţia.

În ţara noastră, longevitatea a crescut în ultima jumătate de secol cu 15-20 de
ani. Numărul mare de centenari se găseşte în Delta Dunării, în judeţul Vrancea şi în
unele zone din nordul ţării. O influenţă importantă o au alimentaţia, mediul geogra-
fic, puritatea aerului, prelungirea activităţii fizice şi intelectuale, dar şi factorii de or-

din genetic.
După pensionare, este recomandabil - aşa cum am mai spus - ca omul să-şi

continue activitatea cu care a fost obişnuit. Este şi acesta un element care contribuie
la prelungirea vieţii. În plus, omul în vârstă dispune de un fond de timp mai mare de-
cât înainte de pensionare. Depinde însă de individ cum foloseşte acest timp. Mai în-
tâi de toate, trebuie evitat sedentarismul. Apoi, mişcarea şi gimnastica zilnică
(eventual chiar şi numai mersul pe jos), după plăcerea şi capacitatea fiecăruia, ceea
ce prelungeşte mult felul de a fi al tinereţii.

Sub aspect spiritual, relaţiile familiale contează foarte mult. ln plus, odată

ajuns la „vârsta înţelepciunii", omul trebuie să-şi perfecţioneze calităţile morale, in-

telectuale şi spirituale. Spectrul morţii fizice trebuie eliminat, gândindu-ne că sfâr-
şitul acestei existenţe nu este decât începutul vieţii veşnice.

Se cuvine să ne impunem o auto-disciplină fizică, morală şi spirituală. Să cul-
tivăm optimismul şi sentimentele nobile care definesc statutul de om. Să nu fim
supăraţi pe nimeni, niciodată. Să ştim să iertăm şi să emitem numai sentimente pozi-
tive care, în ultimă instanţă, tot asupra noastră se vor întoarce, la fel ca şi sentimen-

tele negative.
Apoi, să încercăm să cunoaştem mai bine legile Naturii: cu cât vom fi mai

aproape de ea, vom trăi mai bine şi mai mult pe acest pământ.
În zonele temperate, în care trăim şi noi, trebuie să ne potrivim „ceasul biolo-

gic" în funcţie de cele patru anotimpuri, aşa cum, de altfel, face orice formă a vieţii

integrate în natură.
După cum arată Bob Flaws, doctor în medicină tradiţională chineză şi acu-

punctor, referindu-se la unul dintre cei mai mari iniţiaţi în acest domeniu (George
Oshawa), primăvara şi vara sunt anotimpurile de dezvoltare maximă, în timp ce
toamna şi iarna sunt anotimpurile cele mai favorabile odihnei, reflecţiei şi înmagazi-
nării forţelor de recuperare pentru cele două anotimpuri. Acelaşi autor recomandă ca

primăvara să ne trezim devreme şi să facem o plimbare uşoară, relaxantă. !n timpul

verii, trebuie să ne trezim Ia fel de devreme şi să începem ziua cu o baie de soare.
Toamna, oamenii trebuie să se culce devreme, iar activitatea fizică trebuie să fie axa-
tă pe strângerea recoltelor şi aprovizionarea pentru iarnă. Iama este bine ca oamenii
să se culce devreme şi să se trezească mai târziu ca de obicei, în acest anotimp tre-
buind să se instaleze un fel de stare de hibernare, de introspecţie şi de odihnă.

ln zonele cu două anotimpuri - musonică şi „post-musonică" - ceasul bio-

logic trebuie adaptat la aceste condiţii, la fel ca şi alimentaţia.
Acelaşi Bob Flaws arată că arta de a trăi împreună cu anotimpurile are me-

ritele ei, cel puţin în ceea ce priveşte respectarea unui program ordonat de viată şi ali-
mentaţie. Dar trebuie să menţionăm şi faptul că unii longevivi ascultă de propriul lor
,,ceas biologic". De pildă, foarte mulţi oameni cu vârste venerabile obişnuiesc să mă-

llner•I• fără bătrân•!• şi vlală fără de moarte 193

nânce ponderat ori de câte ori le este foame. De multe ori, se trezesc noaptea pentru
a mânca. Apoi se culcă şi dorm liniştiţi. Secretul stă însă în cumpătare.

Tot în legătură cu relaţia om-natură, este necesar, chiar obligatoriu, să se res-
pecte orele de muncă, odihnă activă şi somn, mai ales într-o viaţă agitată pen-
tru câştigarea existenţei (sau, pentru unii, a averii). Este vorba despre cele „trei op-
turi" pe care, dacă le respectăm, ne prelungesc viaţa şi ne scutesc de multe boli. La
fel ca şi Domnul, care a creat cerurile şi pământul şi s-a odihnit în ziua a şaptea, să
nu uităm nici noi acest lucru. Este indicat ca o zi pe săptămână să schimbăm mediul
ambiant, în special dacă locuim în aglomerări urbane. Petrecerea unei zile pe săptă­
mână în mijlocul naturii ne „încarcă bateriile" pentru viitoarea perioadă de timp.

Dacă avem posibilitatea să ne alegem locul unde ne vom construi propria casă,
aproape toţi cunoaştem soluţia cea mai bună. Dar cum acest lucru nu este posibil de-
cât pentru puţini, măcar să ştim cum să ne aranjăm interiorul în care ne petrecem
cam o jumătate de viaţă. Casa noastră trebuie să fie curată, cât mai aerisită şi cât mai
puţin încărcată cu lucruri inutile. Chiar şi patul în care dormim trebuie să fie orientat
(după mulţi cercetători) cu capul spre nord şi picioarele spre sud, pe axa de rotaţie a

pământului.

Foarte importantă este şi reducerea la maximum posibil a surselor de radiaţii
electro-magnetice (televizor, aparataj electric şi electronic, celulare, computere, mi-
crounde neprotejate) tare influenţează negativ starea de sănătate fizică şi psihică.

Revenind însă la tema de fond a acestei cărţi - alimentaţia - trebuie să sub-
liniem faptul că fenomenul îmbătrânirii poate fi încetinit prin alimentarea celu-

lelor organismului cu acizi nucleici, respectiv cu ADN (acid dezoxiribonucleic)
şi ARN (acid ribonucleic).

După cum se ştie, organismul nostru este o clădire construită din miliarde de
cărămizi, celulele noastre, fiecare având o viaţă limitată. Studii ştiinţifice arată că
aceste celule mor şi renasc la un interval cuprins între un an şi aproximativ doi ani.
Înainte de moarte, celulele se reproduc, însă nu cu aceleaşi proprietăţi şi capacităţi ca
în adolescenţă sau tinereţe. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacităţile noilor celu-
le se deteriorează treptat.

Aceşti acizi nucleici pot "întineri" celulele noi apărute la senectute. Astfel,
se consideră că pentru organismul uman necesarul de acizi nucleici este de aproxima-
tiv 1,5 g pe zi. Aceşti acizi există în germenii de Grâu, pâinea integrală, algele mari-
ne, fulgii de Ovăz, ciuperci sau leguminoase (în special din Soia, Fasole, Linte, Ma-
zăre, Spanac, Andive), completate cu sucuri de fructe sau legume, cu miere, produ-
se lactate şi ouă, fără a mai avea nevoie de came. Este vorba, aşadar, de un regim lac-
to-vegetarian, numit şi „regim de viaţă lungă" sau alimentaţie macrobiotică, după
cum arată şi practică în Occident medicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut şi
sub numele de George Oshawa (la care am mai făout referire în acest capitol).

Potrivit acestui specialist, în sistemele de medicină tradiţională, hrana ideală
pentru persoanele în vârstă ar consta în: cereale nedecorticate, care trebuie să re-
prezinte 60% din alimente, legume şi fructe la care se adaugă şi seminţe (30%), iar
restul de I0% ouă, lapte şi carne. În ceea ce priveşte sursa de proteine de origine ani-
mală (carnea), este preferabil să fie înlocuită cu speciile de peşte cu carne albă (de
apă dulce). Totodată, această alimentaţie constituie şi hrana profilactică pentru toţi
cei care au depăşit vârsta de 40 de ani.

194 Pledoarie pentru viaţă lungă

În multe religii, inclusiv în cea creştină, se recomandă postul. Sub aspect spi-
ritual, este un bun exerciţiu de abstinenţă, de voinţă, de autocontrol şi de învingere a
instinctelor primare. Sub aspect medical, postul reprezintă principalul factor de
dezintoxicare a organismului şi de repaos al aparatului digestiv.

La modul general, se recomandă o zi pe săptămână abstinenţa totală de la mân-
care, băuturi alcoolice, fumat şi activitate sexuală. Tot aici, trebuie să includem chiar
şi renunţarea la logoree ... În această zi, vom putea consuma numai apă, dar apă de
bună calitate, absolut necesară pentru hidratarea organismului.

În timpul anului, se vor alege două perioade mai lungi, de circa o lună, în care
se vor consuma numai fructe, legume şi seminţe oleaginoase, completate cu pâine in-
tegrală, germeni de Grâu, fulgi de Ovăz, de Soia şi miere în loc de zahăr.

Necesarul de sare poate fi asigurat în special din legume. Cu acest scop, vom
prezenta la sfârşitul lucrării câteva sinoptice orientative, cu ajutorul cărora fiecare îşi
va putea alcătui, în funcţie de sezon şi posibilităţi, meniul cel mai potrivit.

Fiindcă am recomandat postul, bineînţeles, pe perioade limitate, este bine ca în
această direcţie să fie consultat un bun medic dietetician (nutriţionist), în special de
către cei care suferă de debilitate fizică, de boli ale aparatului cardio-vascular, renal,
de boli infecţioase, cancer etc.

La sfârşit de capitol şi de carte, ne exprimăm speranţa că am izbutit să trans-
mitem un mesaj celor ce doresc să-şi prelungeacă viaţa şi să-şi amelioreze starea de
sănătate fizică şi psihică, prin schimbarea modului de a trăi cu care au fost obişnuiţi
o viaţă întreagă. E adevărat că nu va fi deloc uşor, dar merită să încercăm! ,

Vom pleda întotdeauna pentru supremaţia spiritului asupra materiei. Oricât de
mult vom reuşi să ne prelungim zilele bune, să asigurăm trupului nostru o viaţă în-
delungată şi sănătoasă, va veni în cele din urmă momentul despărţirii. Trupul nostru
va intra, în mod firesc, în cadrul circuitului biologic natural. Să privim acest feno-
men normal, cu zâmbetul pe buze: cine a trăit demn, ştie să moaril. tot demn.

Convinşi fiind că sufletul nostru, prin însăşi originea lui, este veşnic, nu vom
muri niciodată. Abia atunci vom înţelege sensul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără
de moarte...