Bojor, Ovidiu & Perianu, Catrinel - Pledoarie pentru viata lunga (ed. a II-a) - scan

Principalele legume, semlnle şi cereale din alimenlalie 95

cărbune medicinal. Cu toate aceste mă­ prin acţiunea asupra circulaţiei periferi-
suri de precauţie, Usturoiul, datorită ce, cât şi asupra contractilităţii miocar-
tocmai substanţelor active care se eli,ni- dului, preparatele de Usturoi coboară
nă prin respiraţie, în mare parte va rămâ­ atât minima, cât şi maxima presiunii ar-
ne dezagreabil pentru cei care nu l-au teriale (presiunea sistolica:, respectiv
consumat cu o zi înainte. diastolica arterială). La rândul său, pul-
sul devine mai rar şi se regularizează;
Datorită substan!elor pe care le conţi­ concomitent se produce şi o dilatare a
ne, Usturoiul are o serie de contraindi-
caţii, ca de exemplu în cataruri gastrice arterelor coronare, Ca urmare, dimi-
şi intestinale, în simptome congestive nuează efortul cardiac şi se ameliorează
pulmonare (tuse seacă, sangvinolentă, tulburările de ritm. Efectele se extind şi
stări febrile), deoarece accentuează sta- asupra aparatului vascular, diminuând
rea iritativă; de asemenea, nu va fi admi~ spasmele vasculare şi reducându-se tul-
nistrat marnelor care alăptează, deoarece burările circulatorii (inclusiv în varice şi
transmite gustul şi mirosul său laptelui, hemoroizi). Usturoiul este totodată anti-
putând duce la „înţărcare". hemoragic, micşorând şi riscul de trom-
boză. Toate acestea se leagă şi de efectul
Din experienţa personală, unul dintre antiaterosclerotic marcat al Usturoiului,
autorii acestei cărţi (Ovidiu Bojor) reco- prin scăderea nivelului colesterolului în
mandă pentru cei care au teamă de miro- sânge.
sul Usturoiului următoarea reţetă de
preparare a mujdeiului: .,căţeii" de la o Puternica acţiune antibacteriană face
căpăţână de usturoi, o lingură de sare, o ca Usturoiul să fie extrem de util ca an-
linguriţă de zahăr. Se freacă în piuă şi se tidiareic şi antidizenteric.
adaugă treptat 2 linguri de ulei comesti-
bil şi o lingură suc de lămâie. I se atribuie şi proprietăţi de preveni-
re a cancerului căilor digestive.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
De asemenea, prin consumul de Ustu-
Usturoiul conţine hidraţi de carbon roi, sunt atenuate colicile produse de
până Ia 25%, în care predomină inulina, dispepsiile de fermentaţie. El se mani-
protide, săruri minerale, iod, siliciu, sulf, festă şi în stimularea apetitului, ca şi în
vitamina C (cca 0,4%), cantităţi mici de
ulei volatil (cca 0,009 g%) format din di- tonifierea stomacului. Contribuind la
sulfură de alilpropil (cca 6%), disulfură eliminarea balonărilor, Usturoiul este şi
de alil (cca 60%) şi trisulfură de alil (cca canninativ. De asemenea, stimulează se-
20%) şi cantităţi mici de tetrasulfură de creţiile biliare (efect coleretic). Cunos-
alil. Alte două substanţe uleioase cu pu- cute bine încă din Antichitate, proprietă­
ternice proprietăţi bacteriostatice sunt ţile antihelmintice se manifestă îndeo-
menţionate sub numele de alicină şi gar-
licină şi sunt responsabile de acţiunea fi- sebi asupra limbricilor, oxiurilor, teniei,
toncidă (antibiotice din plante superioa- fiind în acest sens considerat printre spe-
re), alături de alisatina I şi II care acţio­ ciile medicinale de bază.
nează puternic asupra stafilococului.
Acţiunea dezinfectantă, combinată cu
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE cea expectorantă şi calmantă a spasme-

Intern. Acţiunea hipotensivă a Ustu- lor musculaturii netede, face ca Ustu-
roiului este o realitate bine fundamenta- roiul să fie recomandat în bronşite cro-
tă din punct de vedere ştiinţific. Atât nice, gripe şi rinite. Se recomandă şi în

astm (inclusiv în crize), emfizem pulrno-
nar şi tuse convulsivă.

96 Pledoarie pentru viaţă lungă

Diureza este sporită prin consumul de Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
Usturoi, cu eliminarea accentuată de 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
acid uric şi uraţi. Usturoiul se dovedeş­ cantitatea rezultată bându-se în cursul
te astfel util în litiaza urică, precum şi în unei zile.
diateze urice (gută, reumatism, artri-
tism), în afară de oligurie, hidropizie, Sirop din 50 g Usturoi fiert în 200 ml
edeme ale picioarelor. apă, se filtrează, se îndulceşte cu 50 g
zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi (în cazul
Extern. Şi în uz extern sunt de mare
importanţă proprietăţile antiseptice ale teniei se bea întreaga cantitate diminea-
Usturoiului, fiind folosit în plăgi infec- ţa pe stomacul gol, repetându-se mai
tate, ulceraţii. multe zile la rând, până la expulzarea
parazitului).
Se citează proprietăţile de sedare a
unor algii (dureri) de natură reumatică Tinctură din sucul rezultat prin zdro-
sau ca urmare a unor inflamaţii ale con- birea Usturoiului cu o proporţie egală
ductului auditiv extern. de alcool 40°, se iau 2-3 linguriţe pe zi,
timp de IOzile pe lună.
În tratamentul oxiuriazei, tratamentul
extern se foloseşte în clisme, combinat Reţeta de tinctură din medicina tradi-
ţională chineză: 350 g bulbili bine zdro-
cu cel intern. biţi se lasă la macerat la loc răcoros timp
În fine, Usturoiul este un remediu util
de IO zile în 350 ml alcool de 85 centi-
contra bătăturilor şi negilor. grade. După acest răstimp, se filtrează şi
se mai lasă 3 zile la limpezire. După de-
MOD DE INTREBUINŢARE cantare, se păstrează în sticle brune, bine
astupate, la temperatură moderată. Se
Consumat ca atare, zilnic minimum administrează după următoarea schemă:
2-3 bulbili (căţei) zdrobiţi.

NR. PICĂTURI

ZIUA 1 4 s 6 7 8 9 10 11 12 lJ 14 15 16 17

Dimineaţa I 10 13 16 19 22 25 24 21 18 15 12 3
li 14 17 20 23 25 23 20 17 14 li 2
La prânz 2 12 15 18 21 24 25 22 19 16 13 10 I...

Seara 3

Doza este exprimată în numărul de pentru noi, europenii, totuşi dă rezultate
picături. După cwn se vede, se merge cu bune în boala hipertensivă şi ateroscle-
doze progresive, pornind de la o picătu­ roză, iar efectele acestui tratament se
ră în dimineaţa primei zile, la prânz păstrează pe timp de 3-5 luni, după care
două picături, seara 3 picături ş.a.m.d., cine are răbdare poate relua tratamentul.
ajungându-se în ziua a 9-a la 25 picături
Macerat la cald, cu efecte vermifuge
de trei ori pe zi. Apoi dozele scad treptat (contra limbricilor şi oxiurilor), din 3-4
până la o picătură în cea de-a 17-a zi, bulbili zdrobiţi într-o cană cu apă sau
când se reia tratamentul după aceeaşi lapte în clocot; se lasă peste noapte, iar
schemă, până la epuizarea extractului dimineaţa se bea întreaga cantitate (pe o
alcoolic. Cantităţile menţionate se iau în perioadă de 3 săptămâni la rând).
50 ml lapte sau apă (îndulcite sau nu cu
Suc, 20 g la 200 ml lapte, cald, băut
miere), cu 20-30 minute înainte deme- dimineaţa, cu efect vermifug.
sele principale. Deşi modul de adminis-
trare este foarte minuţios, chiar dificil Câteva picături de suc pe puţin zahăr,

luat în momentul crizei de astm.

Principalele legume, seminte şi cereale din alimenta~e 97

în prezent există numeroase produse 50 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,6%
fier, 20 mg% vitamina A, 0,05 µg % vi-
din Usturoi sub formă de capsule sau tamina BI şi B2, 0,3% niacină şi 30 mg
gelule, cum sunt Herbaforte şi Herbastin vitamina C. Sub formă de microelemen-
(Fares Orăştie) etc. te, sunt prezente magneziul, manganul,
sulfatul şi siliciul. Conţine şi un ulei vo-
Soluţie cu 10% suc şi 1-2% alcool latil, în cantităţi mici, format dintr-un
pentru dezinfectarea rănilor, ulceraţiilor. compus sulfo-azotat, precum şi mucila-
gii şi celuloză. Valoarea energetică este
Tampon îmbibai în suc pentru calma- apreciată la 22 kcal din care cantitatea
rea durerilor de urechi. resorbită este de cca 79%.

Cataplasme cu Usturoi ras aplicat RECOMANOĂRI TERAPEUTICE
seara şi păstrate până dimineaţa, timp de
cca 15 zile, pentru combaterea negilor şi Intern. Ca şi în cazul Cepei, la Praz
sunt dominante proprietăţile diuretice,
bătăturilor. diureza făcându-se cu eliminarea masivă
a ionului de sodiu (efect declorurant, util
Aplicaţii de bulbili fierţi, puşi cât se pentru suferinzii cardiaci, renali, dimi-
pot suporta de calzi pe zona interesată nuând edemele, retenţia generală de apă
(se repetă de mai multe ori pe zi). în ţesuturi), precum şi de acid uric şi
uraţi, de unde recomandările în litiaza
PRAZUL urică, gută, artritism, azotemie, ateros-
cleroză etc.
ALLIUM PORRUM L.
(FAM. LILIACEAE) Prazul este un laxativ remarcabil şi
un calmant al stărilor iritative ale tractu-
Originar din bazinul mediteranean, a lui digestiv. Se citează că radicelele (po-
fost bine cunoscut încă din Antichitate. pular ,,mustăţi") au proprietăţi verrnifu-
Din papirusurile egiptene, de pildă, se ge contra limbricilor şi oxiurilor.
cunoaşte că faraonul Cheops l-a recom-
pensat regeşte pe un medic care l-a scă­ Deosebit de bun emolient, este util în
pat de o afecţiune urinară cu... ,,100 de inflamaţiile acute şi cronice ale căilor
legături de Praz". Apreciat în Iudeea, respiratorii, răguşeală, tuse, faringită,
menţionat în „Cartea numerelor'\ era traheită. Este considerat, de asemenea,
considerat la greci şi romani un veritabil un adjuvant în ateroscleroză.
remediu. Hippocrate i-a stabilit astfel
numeroase acţiuni, multe fiind valabile Extern. Prin proprietăţile sale calman-
şi azi. Acţiunea emolientă, expectorantă te şi maturative, este cunoscut de mult
şi cea pectorală au fost foarte cunoscute. timp ca fiind util în furuncule, ulceraţii
Detestatul Nero, despre care se ştie că \i- supurate, gută, angine.
nea să fie considerat un mare artist, folo-
sea intens Prazul pentru curăţirea corzi- Aplicaţiile calde pe abdomen favori-
lor sale vocale, de unde şi porecla sa zează emisia urinei în cazurile de reten-
„Porofagul". Prazul a fost foarte apreciat ţie, iar prin tamponarea mucoasei naza-
le, se opresc hemoragiile.
şi în timpul Evului Mediu. în România
Un remediu din medicina populară
se cultivă pe mari suprafeţe, în special în contra bătăturilor recomandă aplicaţii
sudul şi estul ţării, mai puţin în Ardeal, locale cu un macerat de frunze de Praz
Banat şi Crişana. timp de o zi în o\et. Se caută să se ţină
cât mai mult (6--8 ore) în contact cu zona
PRINCIPALII CONSTITIJENŢI respectivă şi se repetă câteva zile la

Prazul conţine 87-90% apă, 52%
protide, 4% hidraţi de carbon, grăsimi
0,4%, 3 mg% sodiu, 130 mg% potasiu,

98 Pledoarie pentru vielă lungă

rând. Aie efecte favorabile şi contra he- special de aportul de săruri minerale şi
moroizilor externi. de vitamine.

Cosmetică. Acţiunea sa emolientă, CARTOFUL
datorată mucilagiilor, şi cea decongesti-
vă fac din Praz una din legumele cu SOL.ANUM TUBEROSUM L
efect favorabil asupra tenurilor; de ase- (FAM. SOLANACEAE)
menea, este activ în acnee şi în atenua-
rea petelor de roşeaţă (cuperoză). A fost adus din Lumea Nouă de către
conchistadori la ordinul regelui Filip al
În cosmetica părului, Prazul este pen- II-iea. Prima descriere a sa a fost făcută
tru părul brun ceea ce este Muşeţelul în 1550 de Pedro de Creza, tovarăş de
pentru părul blond, respectiv are rolul de călătorie al lui Pizzaro, cuceritorul Peru-
a-i da reflexe foarte frumoase. lui, care face obervaţia că, în zonele
înalte şi umede de acolo, această plantă,
MOD DE iNTREBUINŢARE sub denumirea de „papas", era baza ali-
mentaţiei incaşilor. Răspândirea acestei
Consumat ca atare. plante în Europa, cu tuberculi cât o ci-
Decoct foarte concentrat; băut regu- reaşă şi cu gust destul de neplăcut, s-a
lat, este un foarte bun diuretic. Decoctul făcut destul de anevoie, din moment ce
serveşte şi pentru clătirea părului brun. în anul 160I Clasius o descria în lucra-
Sirop pectoral din decoct foarte con- rea sa „Rariorum plantarum historia"
centrat amestecat cu o greutate egală de (,,Istoria plantelor rare"). În Anglia a
miere. Se iau 4-5 linguri pe zi. fost introdusă, după unii, de vestitul cor-
Extern. Conform recomandărilor din sar Francis Drake, iar după alţii de ami-
text. ralul Releigh. A fost cultivată în grădini­
le de flori şi utilizată ca plantă medicina-
GRUPA LEGUMELOR lă, ca adevărat elixir de viaţă lungă, pă­
DIN FAMILIA rere împărtăşită chiar de Bacon. Dar me-
SOLANACEELOR ritele ameliorării şi răspândirii plantei îi
revin farmacistului francez Parmentier
Aduse din Lumea Nouă de conchista- (sec. al XVIII-iea), horticultor amator,
dori (exceptând pătlăgelele vinete), care obţine cartofi cu tuberculi mari, dar
plantele comestibile din familia Solana- care, fiind şi psiholog şi mizând pe slă­
cee/or au cucerit încetul cu încetul Euro- biciunile omeneşti, a pus o pază puterni-
pa, devenind astăzi legume de bază. cii în jurul unui teren cultivat cu cartofi,
Grupa constituită pe criteriul înrudirii pentru a stimula curiozitatea şi... furtul
botanice, respectiv al apartenenţei la în timpul nopţii şi, prin aceasta, răspân­
aceeaşi familie (Solanacee), cuprinde direa Cartofului. Cartoful se cultivă as-
plante de la care se consumă fie tubercu- tăzi pe scară largă, cu numeroase soiuri,
lii (cartoful), fie fructificaţiile (tomate, în special în zona temperată. Tuberculii,
ardei, vinete). Din punct de vedere me- alături de marea lor valoare nutritivă, au
dical, de interes mai deosebit sunt carto- şi unele proprietăţi medicinale.
fii şi, într-o măsură mai redusă, ardeii şi
tomatele, în timp ce vinetele au efecte cu PRINCIPALII CONSTITUENŢI
totul neînsemnate. În general, se poate
afirma că la această grupă predomină Conţinutul în apă este de 74-75%, în
net importanţa nutritivă faţă de cea tera- proteine de 2%, în hidraţi de carbon în-
peutică, aceasta din urmă fiind legată în tre 19-22%, lipide cca 0,15%, sodiu 445

Principalele legume, seminte şi cereale din alimentape 99

mg%, calciu 13 mg%, fosfor 60 mg%, ln regimurile diabeticilor, înlocuirea
fier 0,9 mg%, vitamina A 5 µgo/o, vitami- pâinii cu 1-1,5 kg cartofi copţi în coajă
sau fierţi, o zi pe săptămână, are efecte
na BI 0,10 mg%, vitamina B2 0,05 favorabile şi duce la scăderea simptome-
mg%, vitamina B6 0,2 mg%, niacină l lor specifice glicozuriei, poliuriei şi po-
mg%, vitamina C 20 mg%, acidul pan- lidipsiei, datorită conţinutului bogat în
potasiu, magneziu, acid citric şi acid
totenic de 0,3---0,6 mg%, iar cel folie în
cantitate de 0,2 mg%. Dintre microele- malic.
mente sunt prezente: magneziul, manga-
nul, sulful şi cuprul. Cartoful conţine şi Io fitoterapia aparatului digestiv, con-
mici cantităţi de acid citric şi malic.
sumul cartofilor este util în tratarea gas-
Sub aspect energetic, cartofii fără tritelor hiperacide, a ulcerului gastric şi
coajă conţin 85 kcal pentru fiecare I 00 duodenal, ca şi în dispepsii. Literatura
citează că Alexandre Dumas s-a vinde-
g, din care cantitatea de energie resorbi- cat de o afecţiune gastrică numai cu re-
tă este de 94%, ceea ce înseamnă că un gim de cartofi. Contra părerilor generale
kilogram de cartofi asigură organismu- potrivit cărora cartofii îngraşă, aceştia se
lui 800 kcal. recomandă în dieta împotriva obezităţii,
îngrăşarea datorându-se grăsimilor sau
Sub aspect toxicologic, toate părţile sosurilor cu care, do regulă, sunt consu-
verzi ale plantei, în special fructele, con- maţi cartofii. Hepaticilor li se recoman-
ţin solanină, substanţă toxică, alături de dă, de asemenea, cura de cartofi, îndeo-
alţi alcaloizi toxici (cachonină, demissi- sebi celor cu litiază biliară. Se mai citea-
nă). Şi tuberculii verzi conţin solanină. ză utilizarea lor pentru suferinzii de he-

Conform unei relatări istorice mai moroizi.
vechi, la început europenii nu ştiau ce Extern. Cartofii reprezintă un exce-
parte din Cartof este comestibilă şi au
început să consume fructele plantei, lent maturativ şi calmant în panariţiu şi
ceea ce a dus la intoxicaţii grave. Din
acest motiv, prin ordin regal, s-a hotărât contuzii.
ca toate culturile de cartofi să fie aise.
Când tuberculii au fost copţi în jar, s-a De asemenea, ei sunt un remediu sim-
constatat că au un miros şi un gust foar- plu şi eficace contra aisurilor şi insolaţi­
te plăcut şi că nu produc intoxicaţii. De ilor, precum şi în unele forme de iritaţii
atunci se utilizează numai tuberculii,
după cum spune istorioara relatată. ale pielii.
Inhalaţiile cu aburi de cartofi sunt uti-
RECOMANOARI TcRAPEUllCE
le în afecţiuni ale căilor respiratorii înso-
Intern. Cartoful are proprietăţi diure-
tice utile în litiaza renală şi vezicală da- ţite de tuse uscată. în fine, aplicaţiile lo-
torită conţinutului ridicat în potasiu, fi-
ind recomandat şi în regimul cardiacilor cale dau bune rezultate şi în retragerea
şi bolnavilor renali. Cât priveşte reco-
mandarea pentru cardiaci, în anumite li- edemelor pleoapelor.
mite are o acţiune apropiată de a digita-
licelor. Se citează că în timpul primului MOD DE ÎNTREBUINŢARE
război mondial, în Viena supusă priva-
ţiunilor, se recomanda cu succes, în lo- Consumaţi ca atare în preparate culi-
nare uşoare, în special copţi sau fierţi în
cul digitalicelor, consumul a câte I kg de
coajă.
cartofi pe zi.
Suc proaspăt, cu deosebire în afec-
ţiuni gastrice.

Cataplasme cu tuberculi cruzi raşi,
contra aisurilor şi insolaţiilor.

Cataplasme cu cartofi fierţi, ca matu-
rativ în panariţiu şi contuzii.

100 Pledoarie pentru viată lungă

Pudră din făină de cartofi, presărată chel, cobalt, brom şi iod. Culoarea roşie
pe piele, pentru atenuarea iritaţiilor. a tomatelor este datorată prezenţei caro-
tenoidului licopină care este uşor absor-
Inhalaţii cu abur de cartofi fierţi pen- bit de organism, fiind un antioxidant efi-
tru calmarea tusei. cient care apără corpul de radicalii li-
beri, în special în asociere cu vitaminele
Observaţii. Partea aeriană a Cartofu- E şi C. Valoarea energetică este de I6
lui se folosea odinioară în cataruri pul- kcal la 100 g din care se resoarbe 89%.
monare şi nevralgii, practică părăsită as-
tăzi, fiind riscantă din cauza solaninei RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
care este prezentă în lujeri, în mugurii
Intern. Prin consumul de tomate se re-
:::;:1~~::::;t::~tş~;ne~::~ alizează o micşorare a vâscozităţii sân-
gelui şi, prin aceasta, o reducere a riscu-
calmante şi emoliente. lui de tromboză şi ateroscleroză, ca şi o
ameliorare a afecţiunilor vasculare.
TOMATELE
Ele sunt utile în hipoaciditate şi în
LYCOPERSICUM ESCULENTUM MILL. atonia stomacului, stimulând secreţia de
(SOLANUM LYCOPERSICUM L.) suc gastric şi având acelaşi efect şi asu-
(FAM. SOLANACEAE) pra secreţiei pancreatice.

Planta este originară din Peru, unde Tomatele sunt uşor laxative şi diureti-
era cultivată în grădinile aztecilor, iar ce, cu eliminarea de uraţi, fiind utile în
numele ei a rămas nealterat: ,,tomata". azotemie şi litiază urică.
Sub denwnirea de „mere peruviene", to-
matele aduse de conchistadori în Europa Având o valoare nutritivă redusă, sunt
au fost primite cu rezerve, fiind folosite indicate în curele de slăbire, iar conţinu­
la început ca plante ornamentale, cu tul ridicat în vitamine le face să fie indi-
fructele lor roşii şi mici cât cireşele, pen- cate în hipovitaminoze.
tru ca abia ·spre sfârşitul sec. al
XVIII-iea să fie ameliorate şi introduse Prin conţinutul ridicat de oxalaţi, to-
în rândul plantelor alimentare de mare matele sunt contraindicate în tendinţe de
importanţă. Ca şi în cazul altor plante, în litiază oxalică şi alte diateze oxalice.
patria de origine se pare că tomatele au
fost folosite iniţial în scop medicinal. Extern. Tomatele reprezintă un adju-
Totuşi, astăzi plasăm tomatele în rândul vant util în acnee.
legumelor cu importanţă medicinală
Cosmetică. în cosmetica tenului, ele
moderată.
se recomandă ca fiind foarte active în cu-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI răţirea tenurilor grase, cu puncte negre.

Tomatele conţin 90% apă, cca 2% De asemenea, se află printre vegetale-
protide, 3% hidraţi de carbon, 6 mg% le cele mai importante în cosmetica mâi-
sodiu, 285 mg% potasiu, 13 mg% cal- nilor, catifelându-le şi atenuând sau în-
ciu, 25 mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 130 depărtând în special iritaţiile produse de
mg% vitamina A, 0,03-0,05 mg% vita-
mina C şi mici cantităţi de vitamina E şi detergenţi.
K. Conţinutul în lipide este redus
(0,03%). Dintre acizii organici sunt pre- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
zenţi: acidul citric, malic, pectic, precum
şi oxalaţi etc. Microelementele sunt pre- Consumate ca atare.
zente prin: magneziu, zinc, cupru, ni- Suc, în special în dieta de slăbire.
Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-
te cel puţin 20 minute pe faţă.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimenlaVe 101

Tamponarea obrazului cu felii de to- Dintre glucide, în funcţie de soi sau de
mate, de mai multe ori pe zi, în cure de varietate, ardeii con\in glucoză (7,33%
3-4 săptămâni, contra acneei. s.p.), fructoză (1,99% s.p.), zaharoză
(0,34% s.p.), amidon (1,78-4,40% s.u.),
Lapte nutritiv pentru cosmetica mâi- precum şi hemiceluloză (0,85-3,14 g%
nilor: din 50 ml suc de tomate, o linguri- s.u.), substan\e pectice (7,8-9,8 g%
ţă de glicerină şi un vârf de cuţit de sare; s.u.), celuloză 14,83 g% s.u. în fructele
se lasă cât mai mult să pătrundă în der- verzi şi 13,50 g% în fructele uscate.
mă şi se masează pielea uşor. Conţinutul în lipide este de 0,33%, iar în
carotenoide de 127-284 mg/kg. Se ada-
Există şi suplimente nutriţionale care ugă şi mici cantităţi de ulei volatil (după
conţin extract uscat de tomate, cum este C. Pârvu, 1997). Conţine mici cantităţi
produsul Herbaforte (Fares Orăştie), de sodiu (2 mg%), 165 mg% potasiu, 9
Splendor Ltd, VITA-CAPS. mg% calciu, 20 mg% fosfor şi 0,6 mg%
fier, iar dintre microelemente sunt pre-
ARDEIUL zente Mn, Cu, Co. Conţinutul în vitami-
na C este remarcabil, cca 150 mg"/o, în
CAPS/CUM ANNUUM L. vitaminele BI şi B2 câte 0,05 mg%, iar
(FAM. SOLANACEAE) în vitamina A 230 µg%. Varietatea iute
conţine o substanţă iritantă, revulsivă:
Originar din America de Sud şi Centra-
lă, amintit chiar de către medicul lui Co- capsicina.
lumb, Chanca, în timpul celei de a doua
expediţii din 1494, care arată că, sub nu- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
mele de Agi, era folosit de indigenii din
Hispaniola. Adus în sec. al XVI-iea în Intern. ln afară de proprietăţile vita-
Europa şi descris amănunţit de Clusius minizante comune tuturor varietăţilor de
în 1584, este una din legumele de mare Ardei, celelalte utilizări se datorează
importanţă şi totodată cu o mare varia- proprietăţilor iritante ale Ardeiului iute.
bilitate. Cele mai importante varietăţi Prin acestea este un excitant digestiv,
sunt: var. Grossum (L.) Sendter-Gogo- util în dispepsii atone, însă reversul este
şarul, Ardeiul gras; var. longum (DC) contraindicaţia pentru gastrite, ulcere,
Sendter - Ardeiul lung; var. Cerasifor- hemoroizi, stări digestive - afecţiuni pe
me Willd - Ardeiul cireaşă; var. Fru- care le agravează.
tescens L. - Ardeiul iute de Cayenne.
Foarte interesantă este recomandarea
După altă clasificare, Ardeiul gras, pentru persoanele care vor să se dezo-
Gogoşarul şi Ardeiul lung ar intra în bişnuiască de consumul băuturilor alco-
subspecia Macrocarpum, în timp ce Ar- olice, tinctura de Ardei iute putând fi
deiul iute, în subspecia Microcarpum. recomandată în cure de dezalcoolizare,
când apare ,.nevoia" de a bea.
Cel mai important, din punct de vede-
re medical, este Ardeiul iute, cunoscân- Extern. Ardeiul iute, datorită pro-
du-se faptul că Szent Gyorgy a fost răs­ prietăţilor iritante, este revulsiv şi ruber-
plătit cu un premiu Nobel pentru obţine­ fiant, fiind recomandat în lumbago, algii
rea pentru prima dată a vitaminei C toc- reumatice, crampe musculare, entorse.
mai din Ardeiul iute. Tot prin efectul stimulant se recomandă
în oboseala corzilor vocale. Se citează şi
în România, se cultivă pe cca 15.000 ha.
utilizarea în angine.
PRINCIPALII CONSTITIJENŢI Cosmetică. Ca energic tonic capilar,

Conţinutul în protide este redus (I%), recomandarea tincturii de Ardei iute se
iar în hidrocarbonate este de cca 4%.

102 Pledoarie pentru violă lungă

bazează pe faptul că, prin efectul revul- mg% niacină şi cca 6 mg% vitamina C.
siv, circulaţia sangvină în zonă este sti· Ca atare (fără ulei), au valoare energeti·
mulată, provocându~se o irigare mai că redusă: 27 kcal la 100 g parte comes-
bună, deci o troficitate crescută la nive-
lul rădăcinii firului de păr. tibilă.

MOD DE iNTREBUINŢARE RECOMANDARI TERAPEUTICE

Consumat ca atare. Pătlăgelele vinete sunt recomandate
Decoct cu 1-2 ardei iuţi la I00 ml apă în bolile cardiovasculare, renale, hepati-
în gargarisme pentru combaterea obose- ce, În diabet, în reumatism, gută, iar în
lii corzilor vocale. afecţiunile pancreatice ca stimulent. Au
Aplicaţii pe gât cu ardei iute mărunţit şi proprietăţi uşor diuretice, fiind reco-
şi încălzit, contra anginei. mandate în oligurie. Literatura de spe-
Principalul preparat este tinctura din cialitate citează şi proprietăţile sedative
20 g ardei maceraţi 7-8 zile în 100 ml şi tonice în anemie.
alcool, utilizată astfel: 1-30 picături În·
tr·un ceai amar (de ex. de Lichen de MOD DE ÎNTREBUINŢARE
piatră, Anghinare, Unguraş, Schinel,
Ţintaură), luate, în cura de dezalcooli· Consumate sub formă de preparate
zare, în locul băuturilor alcoolice. culinare.
Extern. Fricţiuni stimulente energice
la rădăcina părului, comprese cu tinctu· Frunzele sub formă de cataplasme în
ră în combaterea algiilor, pentru prepa· arsuri, abcese, hemoroizi.
rarea vatei termogene.
GRUPA VERZEI
PĂTLĂGELELE VINETE
Este o grupă extrem de unitară, for-
SOLANUM MELONGENA L. mată din plante bianuale aparţinând nu
(FAM. SOLANACEAE) numai aceleiaşi familii (Cruciferae), ci
chiar şi aceluiaşi gen (Brassica). Origi-
Relativ târziu introduse în cultură nare din bazinul mediteranean, ele con-
(sec. al XV-iea), provenind din India, stituie produse alimentare de bază. Var-
China şi Birmania, unde cresc în stare za (cu diferitele ei varietăţi) are şi o
sălbatică, Pătlăgelele vinete sunt mult mare importanţă fitoterapeutică, în timp
apreciate pentru valoarea lor culinară, ce pentru altele (Conopida) nu suni ci-
însă se digeră mai greu, fiind mai puţin tate utilizări medicinale.
recomandate sau chiar contraindicate în
afecţiunile stomacale şi intestinale. VARZA

PRINCIPALII CONSTITUENŢI BRASS/CA OLERACEA L
(FAM. CAUCIFEAAE)
Conţin 92% apă, 1,3% protide, 0,2%
lipide, 5,5--0% hidraţi de carbon şi nu· Plantă cultivată de mai bine de 7 mi-
meroase săruri minerale: sodiu 5 mg%, lenii în Europa, Varza a fost apreciată
220 mg% potasiu, IO mg% calciu 15 pentru proprietăţile terapeutice de către
mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 15 mg% sulf, Hippocrate, Chrysip, Pliniu cel Bătrân,
precum şi magneziu, mangan, zinc, cu- Galen, ajungându-se a fi considerată un
pru, iod, ca microelemente. Pătlăgelele adevărat panaceu, ceea ce l-a făcut pe
vinete conţin cca 4 µg% vitamina A, Caton Cenzorul să afirme că prin folosi-
0,05 mg% din vitaminele BI şi B2, 0,06 rea curent.ă a Verzei de către romani,
aceştia se vor putea lipsi de medici pen·
tru mii de ani. Dar cum imperiile nu du·

Principalele legume, seminle şi cereale din allmenla~e 103

rează milenii, nici conceptul de „pana- gastric, datorită acţiunii conjugate a vi-
taminei U (ca protectoare a mucoasei) şi
ceu" nu a rezistat timpului. Fitoterapia vitaminei K - antihemoragice, citân-
modernă, mai analitică şi mai critică, îi du-se experienţele făcute la Universita-
recunoaşte însă Verzei o serie de pro- tea Stanford - USA, conform cărora
prietăţi foarte importante, care fac din ea
un veritabil „aliment-medicament". Încă din 65 cazuri au fost vindecate 62 în
din secolul al XVI-iea se cunoştea pro- timp de 3 săptămâni. În mod secundar,
dă rezultate bune în senzaţiile de pirozis,
prietatea de-a ameliora ulcerul gastric.
Dintre varietăţile de Varză, cele mai vomismente, catar, dispepsii hepatobi-
liare. îndeosebi Varza roşie, datorită
importante din punct de vedere medici-
nal sunt următoarele: var. capitata L. acidului lactic, este un dezinfectant al
forma albă (Larn.) D.C. - Varza albă; tractului digestiv şi stimulentă a diges-
var. capitata L. forma rubra L. - Varza tiei, iar zeama este puternic laxativă, în
roşie; var. gemmifera D.C. - Varza de timp ce Varza ca atare este antidiareică.
Bruxelles. Sucul de Varză are acţiune anti-parazi-
tară (antihelmintică) contra oxiurilor şi
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
limbricilor.
În funcţie de varietate, Varza conţine În privinţa aparatului respirator, Var-
apă între 85% (Varza de Bruxelles) şi
92% (Varza albă). Şi conţinutul în pro- za (în special cea roşie) este un bun pec-
tide este diferit: Varza albă conţine cca toral în bronşite, laringite, alte forme de
I%, în timp ce Varza de Bruxelles 4%. catar al căilor respiratorii, cu efecte fa-
Conţinutul în grăsimi este cuprins între vorabile şi în astm.
0,2-0,9%, iar cel în hidraţi de carbon in-
tre 3,5-11,2 (Varza albă). Conţinutul în Cura de Varză are o acţiune diuretică
sodiu este între 6-10 mg% la Varza de marcantă, ducând la resorbţia edemelor.
Bruxelles. Conţinutul în calciu este de De asemenea, se recomandă în litiaza
35 mg%, în fosfor între 20--70 mg%, în urinară. Prin diureza crescută, se ame-
fier între 0,4--0,9 mg%. De menţionat liorează stările de ascită şi ciroza.
este faptul că poluarea mediului deter-
mină acumularea unor microelemente Principiul hipoglicemiant conţinut în
Varză, destul de activ, dar instabil, o re-
ca: Sr, Pb, Cd, Co, Cr, Ni, As, Hg, unele comandă, nu ca tratament propriu-zis, ci
dăunătoare pentru organism. Deci aten- ca aliment în dieta diabeticilor. Acţiunea
ţie la provenienţă! Conţinutul în vitami- este şi mai puternică pentru Varza de
na A este de numai 6 µg"/o la Varza
albă, iar la cea de Bruxelles de 65 µg%. Bruxelles.
Conţinutul în vitaminele BI şi B2 este Un grup de cercetători ai Universităţii
de 0,05---0, IOmg%, în niacină 0,03---0,05
mg%, iar în vitamina C 36-84 mg%. din Texas au preparat din Varza albă un
Mai conţine şi vitaminele K şi F. Valoa- extract numit „glutamină", care a fost
rea conţinutului în aceste substanţe la
Varza roşie se situează între Varza albă utilizat în tratamentul alcoolismului.
şi Varza de Bruxelles. Aceiaşi cercetători au demonstrat că su-
cul celular de Varză albă este eficient
RECOMANDĂRI TcRAPEUTICE nu numai în ulcerele gastrice şi duode-
nale, dar şi în ulcerul peptic.
Intern. Varza are un efect deosebit
asupra gastritelor hiperacide şi ulcerului Varza este un dezinfectant general, cu

efect îndeosebi asupra germenilor

Gram-negativi. Asupra bacilului lui

Eberth, agentul febrei tifoide, are o ac-

ţiune bacteriolilică remarcabilă, datorită

104 Pledoarie penlru viaţă lungă

acidului lactic care se fonnează prin Cure de suc, un pahar pe zi, între
păstrarea Verzei albe-crude. mese. Odinioară, marele savant rus Me-
cinikov spunea: ,,În regiunile unde se
Pentru a încheia acest tablou vast, nu consumă multă Varză crudă, longevita-
trebuie uitate proprietăţile antianemice tea este mult mai mare."
şi sedative, ca şi efectul favorabil în ar-
Decoct pectoral pentru fluidificarea
trite (în acest caz asociindu-se cu trata- secreţiilor bronşice, preparat din 60 g la
0,5 l apă, adăugându-se 70 g miere.
mentul extern).
Extern. Din medicina tradiţională se Varza fiartă îndelung, cu efecte anti-
diareice.
cunosc recomandările Verzei pentru cal-
marea durerilor musculare, a nevralgii- Gargarisme cu suc şi miere (sau găl­
lor reumatismale (cu efect deosebit în benuş de ou bătut cu suc de Varză).
lumbago, sciatică), gutoase, ba chiar fa-
ciale şi dentare. Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
vite (cu o sticlă de l litru) pe o masă şi
Proprietăţile decongestive, cicatrizan- curăţate de nervura principală, fixate cu
te şi antiseptice fac din ea un remediu în un pansament. Se schimbă de 2 ori pe zi.
contuzii, plăgi (chiar pentru cele grave,
Loţionări cu suc proaspăt pentru
atone, cu procese cangrenoase, necroze).
Aceleaşi proprietăţi, împreună cu cea CONOPIDA

de regenerare tisulară, fac utilă Varza în BRASSICA OLERACEA VAR. BOTRYTIS
ulcere varicoase, arterite, alte afecţiuni SUB VAR. CAULIFLORA

vasculare manifestate la vasele superfi- Are proprietăţi similare cu Varza.
Sub aspect alimentar, prezintă avantajul
ciale (ca, de exemplu, hemoroizi). că are un conţinut mai scăzut în celulo-
Pentru proprietăţile maturative, se fo- ză. Compoziţia chimică este asemănă­
toare Verzei, diferind doar cantitativ.
loseşte în abcese, flegmoane, furuncule,
panariţiu. În stare proaspătă, Conopida conţine
90-94 % apă, 2,2-2,8 g % proteine, 0,3
Ajutând cicatricea, producând o in- g % lipide, 3,5 go/o glucide, vitamina A
tensificare a circulaţiei în zona interesa- (0,04 mg%), BI (0,1 mg%), PP (0,6
tă, Varza se recomandă atât pentru de- mg%), C (59-135 mg%), vitamina B6 şi
gerături, cât şi pentru arsuri, calmând K în cantităţi mici. Dintre sărurile mine-
totodată durerile provocate de Zona rale sunt prezente: Na (I Omg%), K (420
Zoster. În afecţiuni dennatologice, are o mg%), Ca (25 mg%), Mg (17 mg%), Fe
acţiune pozitivă în diverse tipuri de ec- (1 mg%), Cu (0,14 mg%), P (60 mg%),
zeme şi acnee. S (29 mg%), CI (30 mg%), iar dintre mi-
croelemente: Zn, Mn, B, Si, F, I.
Tratamentul extern se poate asocia cu
cel intern în colici nefritice, dar mai ales GULIA
în afecţiuni pulmonare (bronşite, pleure-
zii) sau cataruri ale căilor respiratorii su- BRASSICA OLERACEA L.
VAR. GONGYLODES
perioare. Este studiat efectul pe care îl (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE)

are asupra tumorilor externe, citându-se Desigur că aducerea din Lumea Nouă,
imediat după descoperirea ei, a unor ali-
unele rezultate încurajatoare. mente de mare importanţă- să nu numim
Cosmetică. Sucul de Varză se utili-

zează contra acneei.

MOD DE iNTREBUINŢARE

Consumată ca atare, în salate de cru-
dităţi sau preparate culinare uşoare (pen-
tru care se recomandă 300-400 g pe zi).

Pnncipalele legume, semlnte şi cereale din alimentatie 105

dintre ele decât Porumbul, Cartoful, To- Ca antidiareic, un decoct prelungit cu
matele - a schimbat cu totul ponderea di- cca 200 g la litru.
verselor resurse vegetale în alimentaţie. În
mod inevitabil, alte legume au cunoscut un Sub formă de supă dietetică.
recul, acesta fiind şi cazul Guliei, legumă
bine cunoscută din Antichitatea greacă şi GRUPA LEGUMELOR
romană. Pliniu cel Bătrân o numeşte „Var- DE LA CARE SE CONSUMĂ
ză pompeiană", iar apoi o găsim menţio­ FRUNZELE
nată în grădinile lui Carol cel Mare, ca şi
în opera reformatorului agronomiei fran- Grupă de plante alimentare cultivate
ceze de la graniţa secolelor al XVI-lea-al sau provenind din flora spontană. Din
XVII-iea, Olivier de Serres. punct de vedere botanic, gruparea este
eterogenă, speciile respective provenind
Provenită din specia spontană Brassi- de la reprezentanţi ai familiei Urticace-
ca rupestri:,. originară din zona medite- ae (Urzica), Chenopodiaceae (Spana-
raneană, Gulia este rudă apropiată cu cul, Loboda), Polygonaceae (Ştevia,
Varza, având însă particularitatea de a Măcrişul), Ranuncu/aceae (Untişorul),
depune în ţesutul parenchimatic al tulpi- Cruciferae (Năsturelul) şi Compositae
nei substanţe de rezervă, aceasta dezvol- (Andivele, Salata verde), având comun
tându-se foarte mult şi reprezentând par- faptul că de la ele se consumă frunzele şi
tea utilizată în alimentaţie. porţiuni din părţile aeriene. Plantele din
această grupă arbitrară prezintă avanta-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI jul că majoritatea dintre ele apar primă­
vara timpuriu, fiind principala sursă de
Gulia conţine cca 89% apă, 1,8-2,5% vitamine în această perioadă, când cele-
protide, 5,9% glucide, 0,2% grăsimi, lalte fructe şi legume sunt în cantitate
l,7% celuloză. Mai conţine mici canti- mai mică şi, prin conservare, îşi pierd o
tăţi de provitamina A, vitaminele B 1 şi parte din proprietăţile alimentare şi tera-
B2, C şi săruri minerale. Valoarea calo- peutice.
rică este de 36 kcal pentru 100 g.
URZICA
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
URTICA D/0/CA L.
Sub raport terapeutic, Gulia are o va- (FAM. URTICACEAE)
loare mai modestă decât Varza.
Atât Urzica mare (Urtica dioica), cât
Consumul guliilor are o oarecare ac- şi Urzlca mică (Urtica urens L.) sunt
ţiune diuretică, contribuind şi la resorb- specii răspândite aproape pe întreg glo-
ţia edemelor.
bul terestru. 1n unele părţi ale zonelor
Sunt, de asemenea, slab pectorale, uti-
le în bronşite, laringite, alte forme de ca- tropicale şi subtropicale, planta ajunge
tar ale căilor respiratorii. la 4 m înălţime şi are tulpina lemnoasă
ca orice arbust.
Gulia are proprietăţi antidiareice.
Cu maioneză preparată din gălbenuş Cunoscută de multă vreme, încă din
de ou, untdelemn şi suc de lămâie, ea Antichitate, ca plantă textilă, alimentară
este un aliment nutritiv uşor asimilabil. şi medicinală, Urzica mare este întâlni-
tă în comerţ ca materie primă farmaceu-
MOD DE INTIIEBUINŢARE tică sub denumirea de „Herba et Radix
Urticae majoris", iar Urzica mică sub
Consumată ca atare sau sub formă de
suc în afecţiuni stomacale, ca hiperacidi-
tatea.

106 Pledoarie pentru viată lungă

denumirea de „Herba et Semen Urticae ze, edeme, gută, reumatism şi ca depura-
minoris". tiv al ţesutului conjunctiv.

De la ambele specii se recoltează în În stare tânără, când conţinutul în sub-
scop alimentar tulpinile foarte tinere şi stanţe vezicante este extrem de redus,
frunzele care apar primăvara devreme. este considerată ca un bun aliment şi
medicament. Stimulează pofta de mân-
PRINCIPALII CONSmUENŢI care. Conţinutul mare în secretină o si-
tuează pe acelaşi plan cu Spanacul. Sti-
Urzica conţine protide formate din- mulând secreţiile gastrice, intestinale şi
tr-un mare nwnăr de aminoacizi, sub- pancreatice, şi utilizarea în insuficienţa
stanţe de natură glucidică, amine, ste- gastrointestinală şi pancreatică este jus-
roli, hormoni vegetali, enzime, cetone tificată. Prin conţinutul ridicat în cloro-
(metilheptenona şi acetofenona), ulei file, xantofile, fier şi vitamina C, accele-
volatil, substanţe grase, acid fonnic şi rează hematopoeza, fiind recomandată
acetic, provitamina A, vitaminele BI, în anemia cu deficit de hemoglobină şi
B2, C şi K (cca 400 U.I. pe gram), acid eritrocite.
pantotenic, acid folie, clorofilă
(0,3-0,8%), protoporfirică şi coproto- Extern. Pe lângă acţiunea favorabilă
porfirină, beta-caroten, taninuri, săruri
de epitelizare a tegumentelor, clorofila
de potasiu, calciu, magneziu, fier, sili- extrasă din Urzicii este utilizată în in-
ciu, fosfaţi etc. Substanţa vezicantă pen- dustria cosmetică, în compoziţia pastei
tru piele a plantei proaspete este forma- de dinţi, a şamponului, precum şi în der-
tă din acid fonnic, o enzimă şi o toxal- matologie. Tinctura de rădăcină de Urzi-
bumină, substanţă puţin definită din că se utilizează, în amestec cu alte tinc-
punct de vedere chimic. Prin opărire sau turi din plante, contra căderii părului.
prin uscare, aceste substanţe îşi pierd
proprietăţile vezicante. În medicina tradiţională la diferite po-
poare, frunzele de Urzică proaspete se
RECOMANDARI TERAPEUTICE utilizează ca revulsiv în algii reumatis-
male, lumbago şi sciatică. Nu este de ne-
Intern. În litratura veche şi în medici- glijat nici această utilizare, exceptând
na tradiţională, gama recomandărilor te- persoanele care prezintă intoleranţă la
rapeutice ale Urzicii este mare şi varia-
tă. Cercetările mai recente au confirmat acest tratament destul de curajos.
o par1e din aceste recomandări, care se
referă la acţiunea hemostatică (vitamina MOD DE iNTREBUINŢARE
K şi taninuri), astringentă, hematopoeti-
că, uşor hipoglicemiantă, diuretică sau in stadiu foar1e tânăr, sub formă de sa-
extrem antiseptică şi stimulatoare a epi- lată asociată cu Păpădie şi Lăptucă, cu
telizării tegumentelor lezate. Tot experi- puţin untdelemn şi lămâie, sau sub for-
mental, s-a dovedit că extractul apos in- mă de suc celular obţinut prin presare
hibă dezvoltarea diferiţilor agenţi pato- puternică sau la mixer. Se adaugă apă
până la de 5 ori g1eutatea plantei. Se
geni din genurile Shigella, Staphilo-
coccus, Pasteurella ş.a. beau zilnic 80-100 ml.
Sub formă de mâncare, preparată la
Acţiunea diuretic-depurativă se mani-
festă prin eliminarea acidului uric, a clo- fel ca Spanacul (cu Usturoi, după gust)
rurilor şi a ureei. Pe baza acestei acţiuni sau sub fonnă de supă.
este justificată utilizarea empirică în sta-
Sub formă de infuzie preparată din
frunze uscate, cu 1-2 linguri frunze la o
cană. Se beau 2-3 căni pe zi.

Principalele legume, semlnl• şi cereale din alimenla~e 107

Sub formă de decoct (5 minute), 1-2 PRINCIPALII CONSTITUENŢI
linguri frunze la o cană de apă. Se beau
3 căni pe zi. Conţinutul de protide este de 2-14%,
iar cel în hidraţi de carbon de 3,6%. Glu-
Extern. Contra căderii părului se pre- cidele şi mucilagiile pot ajunge până la
pară un decoct din 250 g rădăcini sau 7%, iar lipidele sunt în cantitate redusă
frunze mărunţite la I litru apă, lăsând să (0,5%). Conţine clorofile şi spinacine
fiarbă la foc mic în vas bine închis, timp (arginină şi lysină). Bogat în săruri mi-
de 1/2 oră, putându-se adăuga câteva
linguri de oţet. Cu loţiunea astfel obţinu­ nerale: 50 mg% sodiu, 540 mg% pota-
tă se spală părul o dată pe săptămână.
siu, 85 mg% calciu, 35 mg% fosfor, 5,2
Aie în prezent numeroase utilizări în
produsele cosmetice. mg% fier. Este foarte bogat în vitamina
A (600 µg%) şi conţine 0,5 mg% vitami-
În ulcerul varicos şi în tratamentul pa- na BI, 0,20 mg% vitamina B2, 0,5 mg%
leativ al reumatismului se recomandă in- niacină şi 50-60 mg% vitamina C. Con-
fuzia din frunze, 40-50 g la I litru apă ţine şi o serie de microelemente ca:
clocotită. Se lasă acoperită 20-30 minu- magneziu, mangan, sulf, cupru, iod, ar4
te şi se strecoară. Se fac băi locale sau se sen. Valoarea energetică nu este prea
aplică sub formă de cataplasme.
mare: 18 kcal la 100 g.
Pentru tratarea stomatitelor se utili-
zează infuzia (2 linguri frunze mărunţite AECOMANDAAI TEAAPEIITICE
la 200 ml apă clocotită). După răcire, se
strecoară şi se face gargară. Intern. Este un excelent reminerali-
zant. I se citează în principiu proprietăţi
Pentru tratarea rănilor şi grăbirea ci- laxative şi mai ales depurative (de acti-
catrizării, se utilizează tot sub formă de vare a eliminării toxinelor), foarte im-
infuzie, 3-4 linguri de frunze mărunţite portante mai ales în cura de primăvară.
la o cană cu apă, sub formă de băi loca- Prin conţinutul în săruri minerale, în ar-
le sau comprese. ginină, lysină, protide şi vitamine, Spa-
nacul este deosebit de util ca antiane-
ln medicina veterinară empirică se mic, pentru convalescenţi şi în hemora-
utilizează pentru tratarea bolilor digesti- gii.
ve respiratorii şi renale. (după C. Pârvu,
1997). Spanacul acţionează şi ca un activa-
tor al secreţiei pancreatice. într-o măsu­
SPANACUL ră mai mică, are şi rol de tonic cardiac.

SP/NACIA OLERACEA L. Prin conţinutul bogat în săruri mine-
(FAM. CHEOPODIACEAE) rale, vitamine şi factori biotici şi micro-
elemente absolut necesare organismului,
Introdus în Europa din Persia pe două Spanacul combate hipovitaminoza C,
căi, prin arabi în Spania şi prin cruciaţi, elimină toxinele din umori (prin acţiu­
Spanacul era la mare preţ la arabi, care nea diuretică), este uşor hipotensiv, toni-
îl considerau „prinţul legumelor". A fost fică miocardul, stimulând activitatea ini-
introdus în cultură încă din secolul al mii, stimulează secreţiile gastrice, pan-
IV-iea. ln prezent se cultivă în zonele creatice şi biliare şi favorizează creşte­
temperate şi chiar nordice. Se poate cul- rea. Pe lângă reclamele comerciale pen-
tru copii, cu Popey Marinarul, prepara-
tiva până la 2000 m altitudine. în ţara tele pe bază de Spanac au în acelaşi
timp, pe lângă valoarea alimentară, şi o
noastră există două anotimpuri de pro- valoare incontestabilă de medicamente
ducţie optime: primăvara devreme şi naturale.

toamna.

108 Pledoarle penlru vlală lungă

Datorită conţinutului de oxalaţi, Spa- MĂCRIŞUL, ŞTEVIA
nacul este contraindicat în artrite, litiaze
oxalice, reumatism, gută. RUMEX ACETOSA L. R. PATIENTIA L
(FAM. POLYGONACEAE)
Extern. Frunzele de Spanac dau re-
zultate bune în plăgi atone şi în pecingi- Specii perene foarte înrudite, care se
găsesc şi în flora spontană, cu recoman-
MOD DE iNTllEBUINŢARE dări terapeutice reduse. Erau cunoscute
ca antiscorbutice. Astfel, iubitorii cărţi­
Consumat ca atare, mai ales în regi- lor lui Jules Veme îşi aduc aminte, poa-
mul alimentar al copiilor şi al persoane- te, de bucuria naufragiaţilor din ,,Insula
lor mai în vârstă. misterioasă" care, găsind Măcriş, s-au
considerat salvaţi de scorbut.
Suc, câte un pahar în fiecare diminea-
ţă, în depresiuni fizice şi psihice. PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Vin tonic, din 750 ml vin şi 200 ml Ambele specii conţin cca 1% acid
suc de Spanac; se bea câte un păhărel de oxalic, grăsimi în cantităţi reduse, erno-
100 g înainte de masă. dine şi acid crizofaic (care explică acţiu­
nea laxativă), acid tartric şi cantităţi
Cataplasme cu frunze fierte în ulei. apreciabile de acid ascorbic (vitamina
Observa/ii. Se recomandă şi seminţe­ C). Dintre minerale sunt prezente cele
le, sub formă de infuzie cu 2 linguriţe la de calciu, potasiu, fier şi magneziu.
cană, ca laxative.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
LOBODA DE GRĂDINĂ
ATRIPLEX HORTENSIS L. Intern. Dacă proprietăţile antiscorbuti-
(FAM. CHENOPODIACEAE) ce, deşi reale, sunt acum mai mult de in-
teres istoric, în schimb proprietăţile depu-
Specie euroasiatică, cu mare vechime rative sunt preţioase pentru cura de pri-
în cultura originară din Asia Centrală şi măvară, pentru eliminarea din organism a
Siberia. După unii autori, provine din ,,deşeurilor" acumulate din cauza alimen-
specia Atrip/ex nitens, introdusă în cul- taţiei specifice din perioada de iarnă.
tură. Principalii constituenţi sunt simi-
lari cu cei ai Spanacului, având în plus Ambele plante sunt uşor diuretice şi
antociani încă neidentificaţi fitochimie. laxative, tonice şi remineralizante. Exis-
tă însă şi o serie de contraindicaţii seve-
În trecut era considerată plantă medi- re - în colici nefritice şi litiaze oxalice.
cinală, fiind recomandată în afecţiuni De asemenea, nu se vor conswna de că­
hepatice, renale sau în afecţiuni gineco- tre suferinzii de ulcer sau de gastrită hi-
logice. Seminţele ei au efecte vomitive
şi purgative. peracidă.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Extern. Ştevia şi Măcrişul au proprie-
tăţi maturative în abcese şi furuncule.
Ca şi Spanacul, este o plantă diure-
tic-depurativă, remineralizantă şi vita- Se citează efecte favorabile în pecin-
minizantă, având recomandări terapeuti- gine.
ce asemănătoare.
În ultimul timp, la noi Ştevia se utili-
MOD DE ÎNTIIEBUINŢARE zează din ce în ce mai mult în locul Spa-
nacului.
Consumată ca atare în salate sau pre-
parate culinare. MOD DE INTREBUINŢARE

Consumate ca atare, sub formă de sa-
lată în amestec sau în preparate culinare
simple.

Principalele legume. seminie şi cereale din alimenta~e 109

Infuzie diuretică, depurativă, se pre- za voinicului, Năsturelul este o plantă
pară cu 20-30 g frunze la litru de apă. caracteristică izvoarelor şi pâraielor lim-
pezi. În funcţie de sol şi altitudine, are
Cataplasme calde cu frunze de Ştevie înălţimea de la 25 la 90 cm şi se recu-
sau Măcriş şi un volum egal de untură noaşte prin frunzele penatcompuse, cu
(medicina populară). Se utilizează pen- gust asemănător Hreanului. Este una
tru maturarea furunculelor şi abceselor. din cele şapte feluri folosite la masa ritu-
ală a Pa.ştelui evreiesc. (Se pare că şi li-
Specia Rumex acetosella L., denumită sus s-a hrănit cu ea.)
popular Măcriş mărunt, foarte răspân­
dită în întreaga ţară, prin păşuni, fâneţe, PRINCIPALII CONSTITUENŢI
locuri cultivate, nisipoase, turboase sau
locuri uscate sărace în calcar, până la Protide şi hidraţi de carbon în cantităţi
1800 m altitudine, intră în compoziţia mici, substanţe minerale în cantităţi
ceaiului „Essiac Tea" alături de Brustu- apreciabile, în special fier, magneziu,
re (Actium lappa) şi două plante exotice,
fiind mult mediatizat în tratamentul unor fosfor, iod (45 mg%), calciu (200 mg%)
boli canceroase. şi arsen, cupru, zinc şi sulf, sub formă de
microelemente. Conţine cantităţi mari
UNTIŞORUL de vitamina C (140 mg%), precum şi vi-
taminele A, BI, B2, niacină şi vitamina
RANUNCULUS FICARIA L. E. Mai conţine un produs sulfo-azotat cu
(FAM. RANUNCULACEAE) gust de muştar şi o substanţă amară.

Specie răspândită în Europa, Caucaz, RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Siberia de vest şi în Asia Centralii. La
noi este comună în întreaga ţară şi creş­ Se consumă numai în stare crudă,
te pe sol umed în păduri, tufişuri, livezi, proaspăt recoltat de pe locuri curate,
parcuri şi grădini, de la şes până la mun- wide nu păşunează vitele, deoarece poa-
te. Se mai numeşte Grâuşor. te transmite parazitoze şi alte boli. Re-
coltate înainte de înflorire, frunzele se
Frunzele conţin săruri minerale, protide spală bine în vederea întrebuinţării.
şi hidraţi de carbon în cantităţi mici şi vita-
mina C în cantităţi apreciabile. La maturi- Intern. Pe lângă utilizarea ca salată de
tate, frunzele şi fructul plantei sunt toxice. primăvară (la munte se poate consuma şi
vara), Năsturelul are şi o serie de indi-
în trecut, rădăcinile şi fibrele tuberi- caţii terapeutice: în astenie, anorexie,
anemie, tuberculoză, bronşite, litiază bi-
zate, frunzele şi tulpinile cunoscute sub liară, eczeme, rewnatism, parazitoze in-
denumirea de „Radix et Herba Chelido- testinale, diabet şi chiar în cancer. Majo-
nii minoris" (denumire improprie), erau ritatea acestor recomandări rămân însă
utilizate în afecţiuni ale pielii, în hemo- să fie verificate.
roizi, scorbut etc. Aceste utilizări sunt
astăzi anacronice. Extern. Se recomandă în alopecie, în
plăgi greu vindecabile şi în ulceraţii cu-
În prezent se întrebuinţează, numai tanate.
sub formă de salată, frunzele tinere în
cure de primăvară, pentru aportul de vi- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
tamina C şi săruri minerale.
Consumat sub formă de salată.
NĂSTURELUL Suc proaspăt 60-150 ml pe zi, îndoit
cu apă rece.
NASTURTIUM OFFIC/NALE R. Br.

(FAM. BRASSICACEAE - CRUCIFERAE)

Cunoscut şi sub denumirea de Hreni-
ţă, Creson, Brâncuţă de apă sau Frun-

110 Pledoarie pentru viaţă lungă

Extern. Sucul proaspăt, sub formă de modificarea ritmului cardiac. Ca prim
fricţiune, este utilizat în alopecie, împie- ajutor se recomandă producerea vomei,
dicând. căderea părului. În plăgi, se fac apoi spălături stomacale, cărbune activ,
comprese cu frunze proaspete sf'arâmate. medicamente stimulente ale activităţii

PĂPĂDIA cardiace.
Ca plantă medicinală, Păpădia este
TARAXACUM OFF/CINALE WEB
Syn. T. DEN-LEONIS DESF. considerată tonic amar, aperitiv, drenant
(FAM. COMPOSITAE) şi stimulent al secreţiei hepato-biliare,
decongestiv şi diuretic.
Creşte spontan în întreaga Europă, în
India, în China, în America, în Africa de Dintre numeroasele indicaţii terapeu-
Nord şi în Iran. tice, menţionăm:

Se pare că printre ierburile amare cu Intern. 1n angiocolitele cronice, con-
care s-a hrănit Iisus, la Cina cea de Tai-
nă, se numără şi Păpădia. gestia ficatului, insuficienţă hepatică şi
chiar în icter, litiază renală şi biliară, hi-
În ţara noastră este una dintre cele mai
comune specii, începând din câmpie şi percolesterolemie, dermatoze, eczeme,
până în zona montană superioară. De acnee, furunculoză. Se mai recomandă
multe ori invadează culturile lucemiere. în gută, reumatism, hiperazotemie, oli-
A figurat ca plantă medicinală în unele gurie, insuficienţă renală, în constipaţii
şi în enterocolite, tulburări circulatorii,
zone europene în farmacopei. 1n Statele hemoroizi, celulite şi chiar şi în obezita-
te.
Unite şi Canada s-a răspândit atât de
mult încât cu greu poate fi combătută ca Toate aceste indicaţii exhaustive se
buruiană invadatoare a peluzelor, parcu- referă la planta întreagă cu frunze şi ră­
rilor şi grădinilor. dăcini.

Părţile aeriene ale plantei recoltate în' Fără nici un risc terapeutic, puteţi uti-
timpul înfloririi conţin grăsimi sub formă liza planta întreagă uscată, folosind 50 g
la I litru apă sub formă de infuzie (2 mi-
de gliceride ale acizilor stearic, palmitic, nute), apoi lăsată în repaus 10 minute.
oleic etc., tanin, flobafencolină, glucoză, Se beau 3 căni pe zi, înainte de mesele
polioză, ulei volatil, substanţe antibioti- principale.
ce, substanţe protidice, acid tartric, săruri
de azot, magneziu, calciu, fosfaţi, vita- Extern. Sucul de rădăcină proaspăt se
minele A şi B, în special în rădăcini şi vi- recomandă în verucoză. Decoctul de tul-
tamina C, alcooli triterpenici (arnidiol, pini, frunze şi butoni florali (IO g la 250
faradiol), substanţe de natură carotenoi- ml apă) se recomandă împotriva opaci-
dică, xantofile, tlavoxantine etc.
fierii cristalinului.
Pentru salata de primăvară se reco- Ceea ce trebuie reţinut este faptul că,
mandă frunzele tinere, recoltate primă­
vara timpuriu, înainte de formarea tulpi- în salatele de primăvară (Lilptuci, Unti-
nii florifere. Nu prezintă nici un risc te- şor etc.), este bine să se includă şi câte-
va frunze de Păpădie.
rapeutic. 1n schimb, tulpinile florifere,
ANDIVELE
din care copiii îşi fac lănţişoare, pot pro-
voca intoxicaţii în cazul în care sunt În· CICHOR/UM ENDIVIA L.
gerate de aceştia.
(FAM. COMPOSITAE)
Primele simptome de intoxicaţie se
manifestă prin greaţă, vomă, diaree şi Specie originară din zona meditera-
neană, Andivele sunt foarte apropiate de
Cicoare. Sunt cunoscute încă din vechi-

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimenta~• 111

me, fiind cultivaie de către greci, romani densă; var. ongifo/ia - frunzele nu se
şi egipteni. acoperă unele pe altele; var. crispa - cu
frunze creţe; var. asparagina - tulpina
Se consumă frunzele groase, cărnoa­ tânără foarte cărnoasă, originară din
se, dispuse în rozetă, etiolate (cultivate China.
la întuneric). În afara proprietăţilor ali-
mentare, andivele au şi unele proprietăţi PRINCIPALII CONSTITUENŢI
medicinale.
Salata verde de cultură conţine:
PRINCIPALII CONSTITUENŢI 1%-1,4% protide, urme de substanţe
grase, I% hidraţi de carbon, cantităţi
Andivele, la fel ca şi Cicoarea sălba­ mici de sodiu (5 mg%}, 150 mg% pota-
tică, conţin aminoacizi esenţiali, proti- siu, 15 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,4
de, grăsimi, amidon, o substanţă amară, mg% fier, 90 mg"/o vitamina A, câte 0,05
hidrocarbonate, săruri de sodiu, potasiu, mg% vitamina BI şi B2, 0,3 mg% niaci-
calciu, fier, magneziu, mangan, cupru, nă şi până la 50 mg% vitamina C. Con-
fosfaţi etc. Dintre vitamine sunt prezen- ţine 2 unităţi vitamina E.
te vitaminele BI, B2, C, K şi P.
RECOIIANDARI TERAPEUTICE
RECOMANDARI TERAPEUTICE
Intern. Salata verde este o excelentă
Destul de amare, Andivele stimulează plantă aperitivă, favorizând digestia şi
apetitul, fiind tonic-aperitive. Ele sunt fiind totodată uşor laxativă. Ea calmează
totodată diuretic-depurative, uşor laxati- inflamaţiile dureroase ale ficatului, vezi-
ve, vermifuge. Se recomandă în anore- cii biliare şi intestinelor, având în plus şi
xie, în insuficienţa biliară, în atonii gas- o acţiune coleretic-colagogă.
trice şi digestive, şi ca remineralizant.
Recomandările marilor medici ai An-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE tichităţii privind acţiunea antispasmodi-
că şi calmantă este bine fundamentată
Consumate ca atare, în salate de cru- azi, Salata fiind utilizată contra palpita-
ţiilor, tusei spasmodice, ca uşor hipnoti-
dităţi. că, anafrodiziacă, hipoglicemiantă şi la-

SALATA VERDE xativă.

LACTUCA SAT/VAL. Proprietăţile diuretice sunt completate
(FAM. ASTERACEAE - COMPOSITAE) de cele privind eliminarea masivă a ura-
ţilor, de unde recomandările în nefrită,
Specie euroasiatică, cunoscută de litiază urică, dar şi în gută şi artrită.
multă vreme în cultură şi apreciată în
mod deosebit de romani, îşi are originea Este, de asemenea, depurativă şi eme-
în Salata sălbatici (Lactuca serriola nagogă (favorizând reglarea ciclurilor).
Torn.) care creşte şi în ţara noastră. O le-
gendă mitologică pomeneşte de Junona, Extern. Se recomandă contra degeră­
care a folosit Lăptuca pentru a o naşte turilor. Totodată, având proprietăţi ma-
pe Hebe fără dureri. Sucul uscat la soare turative, este utilă pentru resorbţia fu-
de la specia virosa, nwnit „Lactuca- runculelor şi panariţiului.
rium", era cunocut de Dioscoride, Colu-
mella şi Galen ca antispastic, calmant şi Cosmetică. Salata verde manifestă o
narcotic asemănător opiului. acţiune decongestionantă în cuperoză,
recomandându-se totodată pentru tenuri
Sub numele generic de „salată" sunt
mai cunoscute următoarele varietăţi: uscate.
var. capitata - formează o căpăţână

112 Pledoarie pentru vlală lungă

MOD DE ÎNTREBUINŢARE FASOLEA

Consumată ca atare; folosită abundent PHASEOLUS VULGARIS L.
în masa de seară, favorizează instalarea (FAM. LEGUMINOASE)
unui somn liniştit şi combate constipa-
ţia, provocând evacuarea bolului intesti- Originară din America Centrală şi de
nal în dimineaţa următoare. Sud, adusă de către conchistadori, a fost
considerată destulă vreme o legumă vul-
Decoctul este antispastic, calmant şi gară. Abia la sfârşitul secolului al
diuretic. Se prepară din 60-80 g la un li- XVI-iea, botanistul Lonicer indică unele
tru de apă, cantitate care se bea în cursul proprietăţi medicinale ale acestei legu-
unei zile. me. Este cert că, sub aspect alimentar,
Fasolea reprezintă un aliment energetic,
Cataplasme maturative calde, ale ab- care acţionează favorabil ca tonic al sis-
ceselor, cu frunze fierte. temului nervos şi muscular. În fitotera-
pie, o importanţă mai mare o au păstăile
Loţionări ale tenului cu decoct dintr-o verzi şi uscate, seminţele uscate având
salată la 0,5 I apă, fiert îndelung (cca 2 utilizări mai reduse. În prezent se cultivă
ore). aproape pe toate meridianele lumii.

Observaţii. Seminţele au şi ele pro- ln România se cultivă începând cu se-
prietăţi medicinale, fiind calmante ale colul al XVTII-lea.
tusei, antispastice, sub formă de infuzie
cu o linguriţă la cană, 2-3 căni pe zi, iar PRINCIPALII CONSTlT\JENŢI
în uz extern, pot fi folosite în igiena ocu-
lară pentru blefarite, conjunctivite, sub Fasolea uscată are un conţinut ridicat
formă de spălături locale cu decoct pre- de proteine (21o/o--25%), în hidraţi de
parat dintr-o linguriţă la o cană de apă. carbon (56%), în potasiu (1770 mg%),
în calciu (195 mg%), în fosfor (420
GRUPA LEGUMELOR mg%) şi în fier (7 mg%). Conţinutul în
DE LA CARE SE CONSUMĂ vitamina A este remarcabil (250 µg%),
PĂSTĂILE, CAPSULELE în vitamina BI de 0,5 mg%, în vitamina
ŞI SEMINŢELE B2 de 0,4 mg%, în niacină de 3,4 mg%,
iar în vitamina C de 20 mg%. Dintre mi-
Foar1e importante sub acest aspect croelemente, s-au identificat nichelul,
nutritiv, ele au şi importanţă fitoterapeu- cuprul şi cobaltul. Valoarea energetică,
bazată pe conţinutul ridicat în protide şi
tică. hidrocarburi, este de 328 kcal la IOO g
seminţe uscate, din care se resoarbe
Legumele din această grupă fac par1e peste 80%.
din familia Fabaceae - Leguminoase
(Fasolea, Soia, Mazărea, Bobul, Lin- Fasolea verde are un conţinut de cca
tea, Năutul), excepţie făcând Bamele 10 ori mai mic în protide şi hidraţi de
(fam. Ma/vaceae). carbon, celelalte elemente fiind şi ele
mai reduse. Valoarea energetică este de
De la ele se folosesc fructele proaspe- 31 kcal la 100 g.
te (păstăile de Fasole şi capsulele de Ba-
me) sau seminţele proaspete la unele RECOMANDARt TERAPEUTICE
dintre ele.
Intern. Ca toate celelalte leguminoa-
Fiind vorba în acest subcapitol şi de se, fasolea-păstăi este diuretică, utilă nu
seminţe, nu putem să nu menţionăm spe- numai în litiaza renală, oligurie, albumi-
cia cea mai importantă din familia Gra- nurie, ci şi în diateze urice (reumatism,
minaceae din zona geografică care intră
în alimentaţia noastră zilnică: Grâul.

Principalele legume, semlnte şi cereale din allmentaţle 113

gută). Datorită efectului diuretic-depu- SOIA
rativ, sucul de păstăi verzi (cca I00
GL YCINE HISPIDA (MNCH.)
ml/zi) este recomandat în acnee, infla-
maţii cutanate la copii şi la adolescenţi MAXIM SIN. SOYA HISPIDA MNCH.
(acnee juvenilă). (FAM. FABACEAE - LEGUMINOASE)

Fasolea verde este şi un tonic hepatic Specie originară din China şi Japonia.
şi pancreatic, citându-se unele efecte în Soia este tot mai răspândită în special ca
scăderea glicemiei şi recomandându-se, plantă utilizată în industria uleiului, ca şi
deci, diabeticilor. Tecile de la păstăile în alte ramuri ale industriei alimentare şi
uscate au fost experimentate atât pe ani-
male de laborator cât şi la om, dovedind chiar în fitoterapie.
reale proprietăţi hipoglicemiante, utile Considerăm necesară o precizare.
În prezent se cultivă peste 30 varietăţi
în diabet. Foarte interesante sunt pro-
prietăţile tonic-cardiace, recomandân- şi soiuri de Soia: în principal Soia fura-
jeră, Soia pentru ulei şi Soia alimentară.
du-se administrarea lor, ca medicament
În ţara noastră se cultivau următoare­
adjuvant, în pauza de digitalice.
Extern. Făina de Fasole are proprie- le soiuri: Osijek (din fosta Iugoslavie),
Dobrogeană, Galbenă de Platt (originară
tăţi calmante, utile în eczeme. Ea acţio­ din China), Neagră Platt (tot din China),
nează ca maturativ, (,,de coacere") în ab- Riede 521 (soi ameliorat la Bod) şi Herb
cese şi panariţiu. 22 (tot soi ameliorat). În prezent nu ştim
ce soiuri se mai cultivă, dar multe pro-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
duse se aduc de peste hotare, cu mici ex-
Consumată sub formă de fasole verde,
în preparate culinare uşoare. cef\recutul nu prea îndepărtat, înainte

Suc - utilizat ca diuretic-depurativ. de 1989, Soia a fost compromisă în ţara
Tinctură din 20 g păstăi la I 00 ml al- noastră (şi a rămas compromisă în me-
cool, macerat 7-8 zile. Se administrează moria noastră), din cauză că în aşa-zisul
70-120 picături de 4 ori pe zi, în pauza „parizer" se introduceau şroturile de la
tratamentului cu digitală. Soia furajeră sau cele rezultat_e de la fa-
Infuzie (două minute) preparată din 2 bricarea uleiului, la recomandarea aşa­
linguri teci de Fasole verde uscată şi zişilor ,,nutriţionişti" care propovăduiau
fragmentate la 250 ml apă. Se lasă apoi ,,o alimentaţie ştiinţifică" sau o „alimen-
la macerat de seara până dimineaţa şi se taţie raţională", fără a avea nici o pregă­
consumă în timpul zilei 2 căni în trata- tire în acest domeniu. Aceşti „consilieri"
ment de lungă durată, în special pentru ai vechiului regim nu cunoşteau elemen-
scăderea glicemiei în diabet şi ca tonic tara compoziţie în elemente nutritive a
hepatic şi pancreatic. Men\ionăm faptul boabelor de Soia, care conţin uneori
că valoarea maximă hipo-glicemiantă o peste 40% proteine, având toţi amino-
au păstăile încă verzi, când se formează acizii esenţiali, spre deosebire de carne
primele boabe, care se usucă. Tecile de sau alte produse animaliere care conţin

fasole uscate toamna la maturitatea boa- în cel mai fericit caz 25% proteine.
belor au acţiune hipoglicemiantă foarte Să nu uităm că Soia a salvat de la lip-
scăzută, deşi se folosesc în unele produ-
sa de proteine din alimentaţie cele mai
se sau „Ceaiuri antidiabetice". mari populaţii ale globului (China şi In-
Extern. Se aplică cataplasme din făină dia), iar în prezent se cultivă intensiv în
Statele Unite ale Americii, în Franţa,
de Fasole, preparată cu apă caldă. Germania şi în alte ţări europene.

114 Pledoarte pentru viaţă lungă

Nwnai în Statele Unite există peste 50 nic şi oleic, uleiul de Soia este recoman-
sortimente alimentare pe bază de Soia dat ca hipocolesterolemiant.
alimentară, începând de la aperitive,
salamuri, şniţele etc. până la torturi şi în- Făina de Soia este aliment ideal pen-
tru diabetici, pentru cei care suferă de
gheţată! reumatism, gută şi pentru convalescenţi.
Este indicată şi în astenii nervoase şi
PRINCIPALII CONSTITUENŢI surmenaj fizic şi intelectual.

Făina de soia integrală este foarte bo- Preparatele alimentare de Soia sunt
gată în proteine (37-40%) formate din uşor de digerat şi au o valoare nutritivă
următorii aminoacizi: leucină, izoleuci- foarte ridicată, ceea ce face ca această
nă, cystină, metionină, fenilalanină, tre- legumă să fie într-adevăr considerată
onină, lisină, valină şi tiptofan. Conţine drept un aliment complet.
15-22% grăsimi, 26% hidraţi de carbon,
4 mg% sodiu, 1870 mg% potasiu, 195 MOD DE INTREBUINŢARE
mg% calciu, 555 mg% fosfor, 12,1%
fier, 15 µg% vitamina A, 0,75 mg vita- Folosirea în alimentaţie ca grăsime a
uleiului de Soia, fără alte grăsimi, cel
mina BI, 0,30 mg% vitamina B2, 2 puţin 2-3 săptămâni.
mg% niacină şi mici cantităţi de vitami-
na C, D şi E. Conţine şi diastaze, leciti- Sub formă de „lapte de Soia", pentru
nă, ceruri, rezine şi celuloză. Valoarea sugari şi copii. Laptele de Soia se prepa-
energetică este de 469 kcal la 100 g. ră din 150 g seminţe de Soia îmbibate în
I litru de apă. Se ţine la extras la tempe-
După cwn am menţionat, boabele de ratura camerei o zi şi jumătate. Se de-
Soia conţin 15-22% grăsimi (uneori la cantează lichidul supematant (partea
anwnite soiuri ameliorate, până la 25%). limpede de la suprafaţă) şi se filtrează.
Foarte importantă este însă compoziţia Se conswnă în aceeaşi zi. Peste seminţe
acestui ulei: 85% acizi graşi nesaturaţi, se mai poate pune încă o dată apă şi se
mono-nesaturaţi: acidul oleic (25%- repetă operaţia de mai sus.
35%), polinesaturaţi: acidul linoleic
(40-50%), linolenic (2%-10%) şi ara- MAZĂREA
chidonic. Acizii graşi saturaţi (I 0%-
15%) sunt formaţi din acizii stearic, pal- PISUM SATIVUM L.
mitic, arachidic şi lignoceric. (FAM. FABACEAE - LEGUMINOASE)

Datorită bogăţiei în acizi graşi poline- Este una din cele mai cunoscute şi mai
saturaţi şi datorită prezenţei acidului larg cultivate încă din Antichitate. Reco-
arach.idonic, uleiul de Soia are proprie- mandările fitoterapeutice sunt minore.
tăţi hipocolesterolemiante, ceea ce este
foarte important. Chiar după utilizarea PRINCIPALII CONSTITUENŢI
timp de trei săptămâni în alimentaţie a
uleiului de Soia s-a constatat o reducere Mazărea uscată conţine 22% protide,
se1IU1ificativă a „colesterolului rău1 '. I% grăsimi, 59% hidraţi de carbon, 30
mg% sodiu, 915 mg% potasiu, 45 mg%
RECOMANDARI TERAPEUTICE calciu, 230 mg% fosfor, 5 mg% fier, 20
µg% vitamina A, 0,7 mg% vitamina BI,
Datorită conţinutului ridicat (85%) în 0,2 mg%, vitamina B2, 3 mg% niacină şi
acizi graşi nesaturaţi, îndeosebi derivaţi nwnai I mg% vitamina C. Valoarea
ai acidului arachidonic, linoleic, linele- energetică este de 359 kcal pentru I 00 g.

Mazărea verde conţine 3% protide,
6% hidraţi de carbon, I mg% sodiu, 120
mg% potasiu, 10 mg% calciu, 50 mg%

Principalele legume, seminţe şi cereale din allmentaţie 115

fosfor, 0,8 mg% fier, 35 µgo/o vitamina Macerat la rece cu o linguriţă de pu-
A, O, 1 mg% vitamina BI, 0,05 mg% vi- dră la cană, lăsată peste noapte, pentru a
tamina B2, 1 mg% niacină şi 25 mg% se bea dimineaţa.
vitamina C. Valoarea energetică este de
37 kcal pentru 100 g. Medicina populară recomandă cenuşa
obţinută din seminţe ca diuretic.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Observa/ii. Florile, sub formă de infu-
Mazărea uscată are proprietăţi ener- zie, sunt calmante în colici nefritice, în
getice, deoarece conţine o cantitate mare afecţiuni renale acute şi în inflamaţiile
de calorii şi este bogată în protide şi hi- vezicale la bolnavii de prostată, în pielo-
draţi de carbon. Pentru organism este o nefrite şi reumatism.
importantă sursă de fosfor şi săruri de
potasiu. Are şi acţiune uşor laxativă. INUL

Mazărea verde este uşor digerabilă, LINUM USITATISSIMUM L.
dar este contraindicată în enterite. Din (FAM. LINACEAE)
mazăre verde s-a izolat o fitohemagluti-
nă care a fost experimentată în tratamen- După unele date, se pare că Inul este
tul anemiei aplastice. Produce stimularea originar din Egipt. în sprijinul acestei
funcţiei medulare, aducând-o la normal. ipoteze stă faptul că în vechile mormin-
te egiptene s-au găsit seminţe şi îmbră­
În zootehnie, vrejurile şi tecile sunt un căminte confecţionate din In. Fiind cul-
furaj bogat în proteine. Mazărea furajeră tivat aproape pe tot globul de multe se-
intră în nutreţuri combinate. cole, originea lui certă nu este cunoscu-
tă. Inul şi produsele lui (fibre, seminţe,
BOBUL ulei) provin în prezent din Europa, Ar-
gentina, Maroc, Turcia, India şi alte ţări.
VICIA FABAL L.
(FAM. FABACEAE - LEGUMINOASE) Seminţele de In utilizate în medicina
tradiţională chineză provin din Mongo-
Plantă originară din bazinul meditera- lia Interioară şi din provinciile Heilon-
nean, Bobul a avut întotdeauna reputaţia gjiang, Liaoning şi Jilin.
de diuretic. Este puţin cultivat astăzi în
ţara noastră, fiind mai sensibil la boli şi Utilizat şi în medicina tradiţională in-
diană, Inul este cultivat extensiv în toa-
dăunători. tă India, în special în Bengal, Bihar şi în

PRINCIPALII CONSTITUENŢI Provinciile Unite.
Este menţionat şi în Biblie, în Vechiul
Conţine protide şi hidraţi de carbon în
cantităţi apreciabile, săruri de sodiu, po- Testament (Ieşirea, 28, 42) unde se spu-
tasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu şi ne: ,,Şi să le faci lor pantaloni de In, ca
mici cantităţi de vitamina A, B l, B2. să acopere goliciunea trupului ... ".

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Inul a fost utilizat şi în Antichitatea
greco-romană în scopuri medicinale,
Şi astăzi sunt atestate proprietăţile
diuretice ale seminţelor de -Bob, care probabil inspirate din medicina egiptea-
sunt în plus şi sedative în dureri urinare, nă. Pliniu cel Bătrân citează 30 de reme-
cu efecte favorabile şi în albuminurie. dii în care sunt incluse şi seminţele de
In, atât administrate pe cale orală ca la-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE xative, cât şi extern, în preparate topice,
locale, pentru inflamaţii locale.
Decoct cu 100 g la 1 litru de apă; se
bea în cursul unei zile. !n farmacopeea ayurvedică se reco-
mandă utilizarea externă sub formă de

116 Pledoarie pentru vială lungă

cataplasme în arsuri şi carbuncul (an- În prezent, cercetările sunt îndreptate
trax), iar intern ca demulgent (calmant) spre efectele preparatelor pe bază de se-
minţe de In în carcinogeneză şi în trata-
şi laxativ. în medicina tradiţională ame- mentul lupusului asociat cu nefrite, în
efectele favorabile în funcţia arterială şi
ricană utilizările sunt similare. în agregarea trombocitară.

PRINCIPALII CONSTITUENJ'l Comisia E (Comisia oficială a Minis-
terului Sănătăţii din Germania pentru
Seminţele speciei de cultură Linum avizarea produselor fitoterapeutice) a
usitatissimum conţin 30-45% ulei gras aprobat utilizarea în uzul intern a semin-
sicativ format din trigliceridele acizilor ţelor de In în constipaţiile cronice, în
linoleic, linolenic, oleic, stearic, palmi- afecţiunile colonului în urma abuzului
tic şi myristic. Conţin 20-25% proteine, de laxative şi purgative, în colonul iritat,
3-10% ·mucilagii formate din polizaha- în diverticulite (inflamaţia unor diverti-
ride neutre şi acide care după hidroliză culi ai duodenului, intestinului subţire
dau galactoză (8-10%), arabinoză
(9-12%), rhamnoză (13-29%), xyloză sau a colonului). De asemenea, s-a avi-
(25-27%), acid galacturonic şi mannu- zat utilizarea ca mucilag în gastrite şi
ronic cca (30%). Mai conţin steroli şi tri- enterite.
terpene (colesterol, campestrol, stigmas-
terol şi sitosterol), glicozizi cianogenici Extern s-a aprobat utilizarea sub for-
(O,l-1,5%), în special neolinustatină şi mă de cataplasme pentru tratamentul in-
monoglicozizi ai linamarinei şi lotaus- flamaţiilor locale.
tralinei, precum şi glicozidul saicoizola-
ricirezinolului, precursori ai lignanelor, Legat de Comisia E, ne întrebăm când
săruri minerale. vom avea şi noi o astfel de Comisie, cu
oameni competenţi în domeniul fitotera-
Turtele rămase după extragerea uleiu- piei, produselor naturale şi al suplimen-
lui conţin mari cantităţi de proteine (cca telor nutriţionale atât de mult folosite în
35%), grăsimi (3-6%), săruri minerale, majoritatea ţărilor lumii. În această pri-
reprezentând o materie primă de bună vinţă nu am avea decât de câştigat, în
calitate pentru nutreţuri combinate, dar special prin valorificarea enormelor re-
care trebuie prelucrate rapid pentru a nu surse naturale pe care le avem pentru să­
râncezi, când devin iritante. nătatea oamenilor.

Fibrele conţin celuloză (86--90%), MOD DE ÎNTREBUINŢARE
substanţe pectice (1-2%), ceară, sub-
stanţe grase şi lignină în cantităţi mai În farmacia casei, seminţele de In se
mici. În cenuşa fibrelor au fost puse în folosesc, pentru combaterea constipaţiei
evidenţă calciu (50%), potasiu (17%), cronice şi calmarea colonului iritat, ca
siliciu (13%), fier şi aluminiu (8%). atare, cu condiţia să nu fie sparte, deoa-
rece se oxidează foarte repede.
RECOMANDARI TERAPEUTICE
Pentru adulţi se recomandă 2 linguri-
Utilizările seminţelor de In în terape- ţe de seminţe întregi, spălate rapid în-
utica modernă se bazează pe utilizarea tr-un jet de apă. Apoi se pun într-o cană
multi-milenară a acestora în medicina cu apă la temperatura camerei şi se ţin
tradiţională, dar şi pe studii „in vitro" şi 2-3 ore, după care se „administrează" cu
,,in vivo" pe animale, pe studii cu privi- totul, preferabil seara, înainte de culcare.
re la substanţele nutriţionale în dietă la
oameni. Extern se utilizează sub formă de făi­
nă proaspăt râşnită din care se prepară
un terci cu puţină apă călduţă, care se

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimenla~e 117

pune între tifoane şi se aplică pe locuri- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
le inflamate.
Conţine 24% protide şi 56% hidraţi
Celor care au pielea mai sensibilă şi de carbon. Conţinutul în grăsimi este de
recurg la cataplasme cu făină de Muştar 1%, de sodiu 4 mg%, de potasiu 810
ca revulsiv li se recomandă un amestec mg%, de fosfor 410 µg%, de calciu 75
de două părţi f'aină de Muştar şi o par1e mg%,, de fier 6,9 mg%,. Vitamina A este
de făină de ln, care, având proprietăţile prezentă în proporţie de 20 µg%, vitami-
emoliente menţionate, împiedică iritarea na BI 0,45 mg%, vitamina B2 2 mg%,
pielii. niacină 2 mg"/o şi foar1e mici cantităţi de
vitamina C. Sub raport energetic, I 00 g
CONTRAINDICAŢII ŞI EFECTE SECUNDARE Linte fumizează 354 kcal.

Nu se recomandă în ocluzii intestina- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
le. Nu se cunosc efecte secundare şi nici
contraindicaţii în timpul sarcinii sau Intern. Plantă energizantă, Lintea
este un reconstituent în stări de caşexie,
alărn~:~a ce priveşte interacţiunea cu atrofie musculară, hipotensiune şi în

alte medicamente, ca şi alte plante care convalescenţă.
conţin mucilagii, întârzie absorbţia me-
dicamentelor luate concomitent cu se- Ea este totodată galactogogă, reco-
minţele de In, ceea ce poate afecta efec- mandându-se deci mamelor care alăp­
tele acestora.
tează.
Deoarece Inul este şi plantă nectarife-
ră (nu „meliferă", cum o denumesc unii, Extern. Lintea are proprietăţi rnatura-
deoarece În flori nu există miere ci nu- tive, în abcese şi panariţiu.
mai nectar), pentru apicultori se eva-
luează că, la un hectar cultivat cu In, al- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
binele pot produce IOkg miere.
Consumată în preparate culinare.
LINTEA Cataplasme cu linte fiartă şi zdrobită.
Se recomandă înmuierea în apă 12-18
LENS CUL/NARIS MEDIK. ore, până apar primii germeni, apoi se
(FAM. FABACEAE - LEGUMINOASE)
găteşte.
Plantă asiatică, cunoscută încă din
Antichitate în Europa; ea constituia o BAMELE
importantă plantă alimentară în Sparta,
din Linte făcându-se acea vestită „supă ABELMOSCUS ESCULENTUS L. MNCH.
neagră". Este cultivată pe suprafeţe mai SYN. HIBISCUS ESCULENTUS L.
restrânse astăzi în ţara noastră, deşi are o (FAM. MALVACEAE)
valoare nutritivă remarcabilă.
Bamele sunt binecunoscute încă din
Este citată şi în Biblie. Esau, fiul lui Egiptul antic, preluate apoi de arabi, tre-
Isaac, îşi vinde dreptul său de întâi năs­ cute ca plante medicinale în farmacope-
cut pentru „pâine şi fiertură de linte": ea indiană; botanistul Prosper Alpinus
,,Atunci Iacob i-a dat lui Esau pâine şi descrie în I 592 şi proprietăţile lor medi-
fiertură de linte. Şi el a mâncat şi a băut cinale. Se folosesc capsulele verzi. În
şi apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel a dis- prezent sunt cultivate pe scară redusă şi
preţuit Esau dreptul său de întâi ,iăscut." la noi, în zonele sudice ale ţării.
(Facerea, 25:34).
PRINCIPALII CONSmUENŢI

Cu cantităţi mai reduse în protide şi
hidraţi de carbon decât celelalte legume,

118 Pledoarte pentru viaţă lungă

Bamele conţin mucilagii, săruri minera- te particulare. Ele se mai recomandă şi
le şi vitaminele A, B şi C. în răceli, nevralgii.

Sub raport energetic, Bamele fumi- MOD DE Îto/TREBUINŢARE
zează cca 40 kcal la I00 g.
Decocţia diuretică cu I 00 g la un litru
RECOMANDARI TERAPEUTICE de apă, cantitate care se bea în cursul
unei zile.
Prin conţinutul ridicat în mucilagii,
bamele au proprietăţi emoliente, atât în Cataplasme cu făină de Năut şi apă
afecţiuni respiratorii (laringite, traheite,
bronşite) cât şi în cataruri ale tractului caldă.
digestiv.
GRÂUL
MOD DE iMTREBUINŢARE
TRIT/CUM AESTIVUM L.
Consumate în preparate culinare. (FAM. GRAMINACEAE)

NĂUTUL După foarte mulţi cercetători, centrul
CICER ARIETINUM L. de origine este situat în Asia Centrală şi
(FAM. FABACEAE - LEGUMINOASE) Orientul Apropiat. Cunoscut încă din
Neolitic, Grâul se cultivă în prezent de
Năutul este originar din bazinul me- la tropice spre nord, până la paralela 64°
diteranean, cultivat de multă vreme. La (Canada), iar spre sud, până la paralela
noi este cultivat pe suprafeţe mai reduse, 50° (Argentina). Arealul vast de cultură
citându-se unele proprietăţi medicinale explică variabilitatea mare a acestei spe-
pentru seminţe. cii: 400 varietăţi şi peste 4.000 soiuri de
cultură. În România se cultivă de peste
PRINCIPALII CONSTITUENŢI 2500 ani.

Năutul conţine protide (18-30%), li- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
pide, hidraţi de carbon, amidon
(47-60%), zaharuri, lipide (6%), săruri Boabele de Grâu (cariopsele) conţin,
minerale - în special potasiu, magne- în funcţie de soi, 8-24% proteine, sub-
ziu, calciu, sodiu, siliciu, fier, arsen, as- stanţe extractive neazotate 61-75%, din
paragină, vitamine din complexul B şi care peste 90% amidon, 2,3-5% zaha-
mici cantităţi de vitamina C. ruri, 2,3% dextrină, 2% grăsimi, vitami~
neleA, B, E, K, D şi PP, fitosteroli şi mi-
RECOMANDARI TERAPEUTICE croelemente minerale.

Intern. Năutul este un bun diuretic, Proteinele conţin următorii amino-a-
util în colici nefritice, dureri ale aparatu- cizi: arginină 4-5%, histidină 2%, izole-
lui urinar, litiază şi ca antiseptic urinar. ucină 4%, leucină 5,9%, lizină 2,5%,
Diureza este însoţită de o eliminare de metionină 0,8%, fenilalanină 5%, tripto-
acid uric şi cloruri, Năutul fiind de fan l %, valină 4%.
aceea util şi în diateze urice, ca şi în ede-
me cardiorenale. Uleiul obţinut din germenii embrio-
nali ai cariopselor conţine, ca principal
Se mai citează utilizarea sa în stări component, vitamina E (în special sub
congestive ale ficatului. formă de alfa-tocoferol), octacosanol,
un alcool lipidic cu catena lungă, acizi
Extern. Aplicaţiile cu făină de Năut graşi nesaturaţi dintre care 55-60% acid
se pot face în pleurezii, dar numai pen- linoleic. Din germenii de Grâu a fost
tru atenuarea durerilor, fără a avea efec- izolat un compus cu acţiune de inhibare
a alfa-amilazei salivare.

Principalele legume, seminle şi cereale din alimentalie 119

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE tei familii le considerăm legume (Castra-
vetele, Dovlecelul şi Dovleacul turcesc),
Pe lângă valoarea alimentară deosebi- iar altele (Pepenele verde şi Pepenele
tă, Grâul încolţit este rernineralizant şi galben) le considerăm fructe, ele fiind
tonic. Este folosit ca adjuvant în trata- consumate de obicei ca desert, după masă.
mentul bolilor digestive, cardio-vascula-
re, ale aparatului respirator, renal, ale De la toate se consumă fructele de tip
sistemului nervos şi în tratamentul unor bacform (peponidă), iar _de la unele şi se-
boli de piele. Este foarte util, în special minţele, fie în scop alimentar pentru
pentru copii şi persoanele în vârstă, pen- uleiul pe care-l conţin, fie în scop tera-
tru valoarea lui tonifiantă şi sedativă. peutic.

Deoarece Grâul încolţit conţine cca CASTRAVETELE
lg% fosfor, 342 mg% magneziu, 71
mg% calciu, vitaminele A, B, E, K, D şi CUCUMIS SATIVUS L.
PP, proteine, glucide, enzime, diastaze (FAM. CUCURBITACEAE)
etc., este recomandat ca supliment nutri-
ţional în foarte multe afecţiuni cronice, Originar din India de est şi Himalaya,
în cure de 3-4 săptămâni. Pentru comba- unde creşte şi astăzi spontan, Castrave-
terea constipaţiilor cronice, rezultate tele este printre cele mai vechi plante de
bune se obţin cu tărâţele de grâu. cultură, întâlnindu-se încă de acum trei
milenii în frescele egiptene, iar în Anti-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE chitatea greco-romană este pomenit de
către Pliniu cel Bătrân, Varro şi Colu-
În special sub formă de boabe încolţi­ mella. Este consemnat şi în Biblie, ca o
delicatesă: ,,Ne aducem aminte de peşte­
te. în acest scop, cariopsele de grâu (ne- le pe care îl mâncam degeaba în Egipt,
de castraveţi, de harbuzi, de praz, de
tratate chimic) se spală bine şi se pun în- ceapă şi de usturoi." (Numerele, II :5).
tr-o farfurie cu puţină apă, care se aco- Se folosesc atât fructul ca atare, precwn
peră cu altă farfurie. De obicei, germi- şi seminţele (odinioară acestea consti-
nează la temperatura camerei în 24-3 6 tuind principalul produs fitoterapeutic).
ore. Se consumă ca atare, fie amestecat Dacă în fitoterapie importanţa sa este li-
în salate, fie trecut prin maşina de tocat mitată, în schimb în cosmetică este unul
carne şi amestecat cu miere, fie uscat, dintre produsele naturale mult folosite.
dar la o temperatură care nu trebuie să
depăşească 40°C. PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Pentru constipaţii cronice, tărâţele se Fructul conţine până la 95% apă, can-
fierb în apă sau lapte, la fel ca grişul. tităţi reduse de protide (0,70-1,1%), 1%
Uleiul se poate conswna la salate. Exis- hidraţi de carbon, 6 mg% sodiu, 105
tă şi capsule de ulei concentrat care con- mg% potasiu, II mg% calciu, 15 mg%
ţin 390-400 mg (cu 0,05% vitamina E). fosfor, 0,4 mg% fier, 21 µg% vitamina
Se recomandă 4-6 capsule pe zi, con- A, între O,Ol--0,02 mg% vitaminele BI
form prospectului. şi B2 şi un procent mic de vitamina C.
Valoarea energetică este foarte redusă: 7
GRUPA LEGUMELOR kcal la 100 g.
DIN FAMILIA
CUCURBITACEELOR RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

în lucrările de horticultură sunt tratate Intern. Sucul de Castravete este diu-
retic-depurativ, diureza fiind însoţită de
unitar, pe criteriul înrudirii sistematice
şi de structură. Unele dintre speciile aces-

120 Pledoarie penlru viaţă lungă

dizolvarea acidului uric şi uraţilor, deci DOVLECELUL
este util în litiază urică, gută, artritism.
Se consideră că amestecul de suc de CUCURBITA PEPO L.
Castravete cu cel de Morcov şi Ridi- VAR. OBLONGA SER.
che (sau, după alţi autori, de Sfeclă) ar fi
cel mai puternic litotritie (cu acţiune de (FAM. CUCURBITACEAE)
mărunţire a pietrelor).
Dovlecelul, cunoscut şi sub numele
În fitoterapia aparatului digestiv, Cas- de Bostan, este originar probabil din
travetele este uşor laxativ, calmant al Asia Mică, după alţi autori, din America,
colicilor şi catarurilor intestinale. Este iar după alţii, din Africa.
greu digestibil.
În Europa a fost adus abia în Evul
Seminţele swit un remediu în calma- Mediu de către turci. În timpul Renaşte­
rii, Lobelus i-a descris unele proprietăţi
rea tusei. terapeutice valabile şi astăzi. Pulpa sa,
Extern. În aplicaţii externe, Castra- uşor digestibilă, se utilizează în prepara-
te culinare şi este indicată în diferite die-
vetele este antiinflamator în diverse iri- te. Celelalte varietăţi cu fructul mare se
taţii ale pielii, calmând pruritul. Dă re- consumă în stare nematură, iar la coace-

zultate bune în pecingine. re sunt furaje foarte bune pentru vitele
Cosmetică. Deosebit de importantă comute şi porcine. Alte varietăţi se cul-
tivă în scop ornamental.
este acţiunea Castravetelui pentru cură­
ţirea şi catifelarea pielii, atât pentru te- În scopuri medicinale swit utilizate în
nul gras cu pori dilataţi, cât şi pentru cel special seminţele.
uscat. Acţiunea de catifelare a pielii este
completată de cea de îndepărtare a ridu- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
rilor. Rezultate bune se obţin şi în cazul
Pulpa Dovlecelului conţine l % proti-
pistruilor. de, 4% hidraţi de carbon, cantil ·fi mici
de grăsimi, I mg% sodiu, 270 mg% po-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
tasiu, 15 mg% calciu, 30 mg% fosfor,
Consumat ca atare. 0,6 mg% fier, 230 µg% vitamina A, câte
Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu 0,05 mg% din vitaminele BI şi B2, 0,4
cel de Morcov şi Sfeclă (sau Ridiche). mg% niacină şi cca IOmg% vitamina C.
Decoctul preparat din o lingură de se-
minţe la o cană.are acţiune expectorantă Seminţele conţin 35%~5% ulei gras,
şi calmantă. Se beau din acest decoct 2 fitosterine, lecitină, zaharuri, rezine şi
căni pe zi. enzime cu proprietăţi antihelmintice.
Aplicaţii cu felii de castraveţi, atât în Seminţele Dovlecelului au avantajul că
dermatoze, cât şi contra ridurilor. nu sunt iritante, toxice şi nu produc reac-
Loţionări ale tenului cu suc de castra- ţii adverse.
veţi (numit şi „lapte de Castravete") în
apă caldă - pentru tenuri grase, cu spa- Conţinutul în fitosteroli liberi sau sub
ţiile intercelulare ditalate (după alţi au- formă fixă (legată) este de cca I%. Mai
tori se recomandă suc de castraveţi şi al- conţin pigmenţi clorofilici (clorofila b şi
feofitină). Pe lângă sărurile minerale
cool diluat). menţionate, ca microelemente conţin se-
Loţionări cu suc de castraveţi în leniu, zinc şi mangan. Mai conţin 30%
pectine şi cca 25-51 % proteine. Uleiul
amestec cu ulei de migdale, pentru te- gras este format în special din acizi graşi
(palmitic, stearic, oleic şi linoleic), pre-
nuri uscate. cum şi din tocoferolul alfa şi beta, carote-
Loţionări cu lapte, în care se macerea-

ză felii de castraveţi.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimenla~e 121

noide (luteină şi beta-caroten). Diversita- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
tea compoziţiei uleiului gras este în func-
ţie de soiurile şi varietăţile de culturii. Consumat ca atare, în preparate culi-
nare obişnuite sau dietetice.
Cercetările din ultimul timp încadrea-
ză preparatele pe bază de seminţe de Suc (îndeosebi pentru efectul laxativ).
Seminţe (neprăjite, nesărate) cojite şi
Cucurbita pepo în categoria antihel- zdrobite, luate dimineaţa în priză unică
50-60 g pentru adulţi, cca 20 g pentru
minticelor. copiii de vârstă şcolară şi IOg pentru cei
Compuşii, cwn sunt tocoferolul şi se- mai mici, fie ca atare, fie cu miere; după
1-2 ore se administrează un purgativ
leniul, au o acţiune protectivă împotriva (ulei de ricin, ulei de parafină uz intern,
degradării oxidative a lipidelor, vitami- ulei de măsline).
nelor, hormonilor şi enzimelor. În prostatite, seminţe decojite luate ca
atare sau decoct cu o lingură la cană,
Fracţiunile proteice din seminţe acţio­ bându-se 2 căni pe zi, timp îndelungat.
nează ca inhibitori ai tripsinei. Studii şi Emulsie cu efect sedativ, din seminţe
mai recente asupra activităţii terapeutice decorticate şi zdrobite, fierte în apă sau
a preparatelor din seminţe au demonstrat lapte.
că acestea inhibă 5-alfa reductaza „in vi- Cataplasme calmante cu pulpă crudă
tro". ,,In vivo" s-au demonstrat acţiunea
anti-estrogenică şi ac\iunea antiinflama- zdrobită.

toare ( l 997). DOVLEACUL TURCESC

în ceea ce priveşte acţiunea în infla- CUCURBITA MAXIMA DUCH.
(FAM. CUCURBITACEAE)
maţiile prostatei, reduc numai simptome-
le neplăcute, fără a reduce hipertrofia. Originar din America, Dovleacul tur-
cesc, cunoscut şi sub denumirea de Bos-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE tan moldovenesc, Dovleac alb sau Du-
daie, este frecvent cultivat în toate re-
Intern. Seminţele de Dovlecel repre- giunile ţării în scopuri alimentare sau ca
zintă un remediu antihelmintic cert, cu furaj. Varietatea maximă, cultivată în
acţiune deosebită asupra teniei şi ascari- special în regiunile nisipoase ale ţării
(inclusiv în Delta Dunării), cu coajă ar-
zilor. gintiu-cenuşie sau alburie, ajunge, la
Seminţele decojite sunt totodată cal- maturitate, la greutăţi impresionante în
condiţiile pedoclimatice din ţara noastră
mante ale catarurilor intestinale şi urina- - între 30-100 kg! - fiind pe drept cu-
re, dar, mai ales, în ultima vreme, li se vânt denwnit „dovleac uriaş". Varietatea·
atribuie o acţiw1e favorabilă în inflama- „Farii1ae11 are seminţele fără coajă, fiind
ţii ale prostatei. Tot prin acţiunea antica- o importantă sursă oleiferă care se răs­
tarală se folosesc şi ca pectorale, în la- pândeşte tot mai mult şi în ţara noastră.
ringite, traheite, bronşite. Se citează şi
proprietăţi sedative. PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Pulpa dovleceilor tineri este uşor diu- Are o compoziţie asemănătoare cu
retică şi laxativă, recomandându-se în Dovlecelul, dar un conţinut mai ridicat
regimul bolnavilor cu afecţiuni intesti- în hidraţi de carbon. Seminţele conţin un
nale şi renale, la artritici şi reumatici, ulei comestibil de bună calitate. Turtele
dar şi, în mod special, ca prim aliment rămase după presarea uleiului sunt bo-
solid după diete lichide. Un laxativ şi

mai eficace îl constituie sucul. Se reco-
mandă şi în dieta dialieticilor şi în afec-
ţiunile cardiace cronice.

Extern. Pulpa crudă este emolientă,
cu utilitate în înţepături, arsuri.

122 Pledoarie pentru viaJă lungă

gate în protide şi constituie un excelent ze renale şi ale vezicii urinare, în hiper-
furaj pentru vite. Seminţele decojite uricemii (gută) prin acţiunea sa diureti-
după extragerea uleiului pot fi utilizate că. În acest scop, se fac cure de sezon,
la prepararea halvalei. consumând câte 1-2 kg pe zi.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE În medicina tradiţională, seminţele de
Pepene verde (şi de Pepene galben) se
Intern. În scopuri alimentare, se con- recomandă în litiaza renală şi biliară, in-
sumă copt sau fiert, fie ca atare, fie în dicaţie terapeutică ce pare a fi explicată
preparate de patiserie. prin existenţa în seminţe a unei enzime
cu acţiune litotritică.
Seminţele de Dovleac turcesc, la fel
ca şi cele de Dovlecel sau Bostan, sunt Extern. Tot empiric, se recomandă
recomandate în parazitoze, în special în aplicaţii locale cu felii de pulpă în arsuri
teniaze şi ascaridioze. uşoare şi în inflamaţii.

Se consumă decojite ca atare, la adulţi PEPENELE GALBEN
50-100 g pe zi, iar la copii 15-30 g pe zi,
dimineaţa înainte de mâncare. După mân- CUCUMIS MELO L.
care (la 2 ore), se administrează un purga- (FAM. CUCURBITACEAE)
tiv. Această cură se urmează 4-6 zile,
după care se face examenul coprologic. Parfumatul Pepene galben, rară a
avea o valoare terapeutică deosebită
PEPENELE VERDE care să-l facă să fie recomandat în vreo
afecţiune, are unele proprietăti favorabi-
CITRULLUS LANATUS (THUNB) MANSF. le în cura de fructe de sezon. Originar
(FAM. CUCURBITACEAE) din Asia Centrală şi Estică şi Arabia tro-
picală, era cunoscut din Antichitate şi
Pepenele verde, Lubeniţa sau Har- cultivat cu mult înaintea erei noastre. La
buzul sunt specii originare din Asia de noi în ţară sunt cunoscute peste 12 soiuri
sud-vest şi Africa de nord-vest. La noi se care se cultivă în zonele calde ale ţării,
cultivă 4-5 soiuri, în special în regiunile mai rar în sere. Se consumă miezul căr­
calde ale ţării. Apare menţionat în Bi- nos, zemos, parfumat, dulce şi învioră­
blie, drept una din cele mai preţuite tru- tor, fie crud, fie sub formă zaharisită sau
fandale, alături de Castravete, de Cea- sub formă de dulceaţă. În cantitate mare,
pă, Usturoi şi Praz. (Numerele 11 :5) este greu digerabil.

PRINCIPALU CONSTITUENŢI PRINCIPALU CONSTITUENŢI

Miezul Pepenelui verde conţine Conţine 90-95% apă, 0,6-1 % protide,
peste 95% apă, 0,3% protide, I% acizi O, I% grăsimi, 3-{;% glucide, 25 până la
organici, 3-5% hidraţi de carbon, 60 3000 U.I. vitamina A, câte O,Q3 mg% vi-
mg% potasiu, cantităţi foarte mici de so- taminele BI şi B2 şi mici cantităţi de vi-
diu, 4 mg% calciu, 5 mg% fosfor, 0,2 tamina C. Conţine săruri de potasiu (75
mg% fier, 54 µg% vitamina A, câte 0,02 mg%,), calciu (I mg%), fosfor etc. Valoa-
mg% din vitaminele BI şi B2, O, I mg% rea energetică este de 30 kcal la 100 g.
niacină şi cca 3 mg% vitamina C. Sub
aspect energetic, Pepenele verde conţi­ RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
ne 12 kcal la 100 g miez.
Mult mai slab ca efecte terapeutice
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE decât Pepenele verde, este, în schimb,
un bun laxativ vegetal, comparabil cu
Prin conţinutul ridicat în apă, are pro- prunele uscate. Se recomandă în anemii,
prietăţi diuretice. Se recomandă în litia-

Principalele legume, seminle şi cereale din alimentaţie 123

constipaţie, hemoroizi, litiază urinară, Leuşteanul, Asmăţuiul), iar din familia
reumatism şi tuberculoză puhnonară. Compositae - Tarhonul. Proprietăţile
lor condimentare se datorează conţinu­
În medicina populară, seminţele, sub tului bogat în ulei esenţial. Se utilizează
formă de decoct (o linguriţă la o cană), îndeosebi frunzele, dar şi seminţele, atât
se recomandă ca expectorante şi în trata- în alimentaţie, cât şi în formule specific
mentul hemoroizilor. medicinale.

Este contraindicat în diabet, în colite, MĂRARUL
enterite şi dispepsii.
ANETHUM GRAVEOLENS L.
MOD DE iNTREBUINŢARE (FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE)

Consumat ca atare în stare proaspătă Originar din nordul Mediteranei, Mă-
sau sub formă de dulceaţă. rarul este menţionat ca „plantă cu efec-
te vindecătoare" încă în vestitul „Papi-
Suc proaspăt cu efecte laxative. rus Ebers", cea mai cuprinzătoare scrie-
Seminţele uscate şi pisate ca antivo- re despre plante medicinale din Egiptul
mitiv (în medicina populară). antic. Aprecieri pozitive asupra efectelor
Extern. Aplicaţii locale în arsuri uşoa­ sale se întâlnesc în scrierile lui Dioscori-
re şi inflamaţii: cataplasme locale cu pul- de şi Palladius.
pă zdrobită. Se recomandă sub formă de
măşti cosmetice pentru tenurile uscate. Valoare terapeutică au atât frunzele,
cât şi seminţele.
GRUPA LEGUMELOR
CU PROPRIETĂŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI
CONDIMENTARE
În funcţie de partea de plantă, conţi­
Această grupă de legume reprezintă nutul în ulei volatil este cuprins între
un exemplu concludent pentru faptul că 2,5-4% (în frunze şi ramurile tinere) şi
adesea valoarea terapeutică poate fi mai 3-oo/o în fruct. Mărarul conţine cantităţi
importantă decât cea alimentară. Canti- apreciabile de potasiu, sulf şi sodiu, vi-
tăţile în care sunt consumate aceste taminele A, BI şi C. Uleiul volatil de
plante reprezintă un aport nutritiv ex- Mărar conţine între 40-60% carvonă.
trem de redus. Definind condimentul
drept substanţa care se adaugă la o mân- RECOMANDARI TERAPEUTICE
care pentru a-i conferi un gust sau o aro-
mă specifică, se atestă principala pro- Ca toate legumele condimentare,
prietate a acestora, aceea de tonice ape- frunzele de Mărar au proprietăţi to-
ritive-stomahice, utile în anorexii (lipsă nic-aperitive şi stomahice. Ele stimulea-
de apetit), gastrite hipoacide şi disfunc- ză totodată diureza şi eliminarea gazelor
ţii digestive. Senzaţiile gustative şi ol- din stomac.
factive date de ele provoacă, prin act re-
flex condiţionat, o creştere sensibilă a Seminţele de Mărar sunt puternic
secreţiilor salivare, gastrice şi intestina- carminative. Ele sunt importante şi pen-
le, cu rol hotărâtor într-o bună digestie. tru proprietăţile emenagoge (dereglare a
ciclului). Totodată sunt sedative nervoa-
Grupa aceasta de legume este relativ se, utile în combaterea insomniilor, pre-
unitară sub raport sistematic, majorita- cum şi antispastice, această proprietate
tea făcând parte din familia Apiaceae - explicând efectele în combaterea sughi-
Umbe/liferae (Mărarul, Pătrunjelul, ţului rebel şi a vomei, îndeosebi la copii.

124 Pledoarie pentru vială lungă

MOD DE ÎNTREBUINŢARE le sale febrifuge, iar sub raportul acţiunii
emenagoge (de reglare a ciclului şi cal-
Adăugarea frunzelor la preparate culi- mare a durerilor), este una dintre cele
nare. mai active plante. Deşi mai moderat de-
cât la rădăcini, şi la frunze se manifestă
Infuzie de seminţe preparată din o lin- proprietăţile diuretico-depurative, de
guriţă la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. unde şi efectul adjuvant în reumatism şi
hiperuricemie (gută).
Decoct sedativ, cu o linguriţă de se-
minţe fierte într-o cană de lapte; se bea Frunzele de Pătrunjel sunt un stimu-
seara, înainte de culcare, pentru comba- lent general, antianernic şi antirahitic, ca
terea insomniei. şi un tonic nervin. Ca stimulente, ele ac-
ţionează şi asupra musculaturii netede a
PĂTRUNJELUL organelor interne, deci sunt indicate în
toate cazurile de atonie digestivă a vezi-
PETROSEL/NUM HORTENSE HOFFM. cii biliare - cu efect colagog, precum şi
(FAM. UMBELLIFEAAE) a vezicii urinare, calmând colicile aces-
tor organe. Asupra aparatului circulator,
În afara rădăcinilor*, se utilizează în acţionează ca vasodilatatoare şi în regla-
fitoterapie atât frunzele, cât şi seminţele. rea circulaţiei capilare.
Frunzele sale - simbol al noilor înce-
puturi, căci este una dintre primele plan- Au efect antihelmintic, în combaterea
te care. răsar primăvara - făceau par1e oxiurilor.
din mâncarea ceremonială a Paştelui
evreiesc. Extern. Sucul de frunze combate ne-
vralgiile, cu efecte şi în nevralgii denta-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI re. Pentru efectul antiinflamator, se re-
comandă în iritaţii ale pielii, contuzii,
Conţinutul în ulei volatil în părţile ae- echimoze, înţepături de insecte, ca şi în
riene este de cca 0,3%, dar în seminţe inflamaţii ale ochilor. Se citează şi utili-
este mult mai mare. Uleiul este format tatea sa ca tonic capilar.
din apiol, miristicină, aliletrametoxiben-
zen, carburi terpenice, derivaţi cumari- Cosmetică. Frunzele se pot utiliza
nici etc. Seminţele conţin cca 20% ulei pentru curăţirea tenului şi totodată sunt
gras format din acizi graşi nesaturaţi, considerate ca un remediu contra pis-
care la rândul lor conţin acid petroseli- truilor.
nic şi un heterozid flavonic - apiozidul.
Utilizarea seminţelor este contraindicată MOD DE ÎNTREBUINŢARE
în uzul intern.
Consumat ca atare, în adaos la diferi-
Uleiul volatil din frunze conţine, pe te preparate culinare - îndeosebi ca to-
lângă apiol, şi miristicină, felandren, ter- nic-aperitiv şi stomahic.
pineol, B-cimol şi alţi derivaţi. Frunzele
mai conţin vitaminele A, B şi C şi săruri Infuzie de frunze, cu o linguriţă la
minerale. cană, 2-3 căni pe zi.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Suc proaspăt, cu care se fac aplicaţii
de 2-3 ori pe zi, timp de 15-20 zile, con-
Intern. Prin conţinutul mare în ulei tra pistruilor.
volatil, adaosul frunzelor de Pătrunjel
în preparate culinare are. efect tonic-ape- Suc, în amestec cu alcool de 70° în
ritiv. Sunt de mult cunoscute proprietăţi- părţi egale, pentru cataplasme aplicate în

*Propriet!ţilcmedicinaleaJeri1dăcinilorsuntprezentatc:lacepitoluldcspn:lc:gumelcdclacan:sccon­
sumil.rădăcinilc

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaile ~ 125

zonele dureroase; în nevralgii dentare se recomandarea lor în edemele cardio-re-
pune un tampon de vată îmbibat în sucul nale.
amestecat cu alcool până la tratamentul
cariei, care nu trebuie amânat. Leuşteanul este şi un hipotensiv ac-
tiv, având şi acţiune sedativă în special
Preparatul descris se poate păstra în tulburările de natură neurogenă.
(conserva) în sticle închise, la rece şi în
locuri ferite de lumină. În fitoterapia aparatului respirator,

Decoct concentrat din frunze (2 lin- Leuşteanul favorizează expectoraţia,
guri la cană) pentru curăţirea tenului şi
ca tonic capilar. iar în cea a aparatului digestiv acţionea­
ză în normalizarea scaunelor, atât în caz
Cataplasme antiinflamatoare cu Pă­ de constipaţie, cât şi în scaunele neregu-
trunjel proaspăt (inclusiv în mastite).
late.
Spălături vaginale antileucoreice cu Este şi carminativ*. Are rol în creşte­
decoct concentrat din seminţe, din 2 lin-
guri la I 00 ml apă. rea secreţiilor salivare şi gastrice, deci se
recomandă şi ca tonic-aperitiv.
LEUŞTEANUL
Prin reglarea ciclurilor menstruale,
LIVISTICUM OFFICINALE KOCK manifestă efect emenagog.
(FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE)
Extern. În special, rădăcinile şi se-
Leuşteanul este originar din bazinul minţele se recomandă pentru băi forti-
mediteranean, unde se întâlneşte şi azi în fiante, în special pentru copiii debili.
stare sălbatică; era cultivat încă din vre-
mea romanilor. Frunzele sunt utilizate pentru ulcera-
ţii, în aplicaţii locale.
Pentru proprietăţile lor condimentare
sunt întrebuinţate frunzele; însă în scop MOD DE ÎNTREBUINŢARE
medicinal - în afară de acestea - sunt
recomandate seminţele şi în mod special Frunzele consumate ca atare, în pre-
parate culinare.
rădăcinile.
Infuzie din umbele, 2 linguriţe la o
PRINCIPALII CONSTITUENŢI cană de apă, 2 căni pe zi.

Toate părţile plantei conţin ulei vola- Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la
til (0,6-1 % în planta ucată), constituit o cană de apă, 2 căni pe zi.
din terpineol şi alte terpene, numeroşi
acizi, între care acidul acetic şi benzoic. Decoct din rădăcini, cu o linguriţă la o
cană de apă, 2-3 căni pe zi.
în special în părţile subterane sunt pre-
Pulbere din rădăcină uscată, 2-3 vâr-
zente grăsimi, gumirezine, taninuri, să­ furi de cuţit pe zi.
ruri minerale şi diferiţi acizi organici.
Tinctură din 20 g frunze sau rădăcini
RECOMANDARI TERAPEUTICE macerate JO zile în 100 ml alcool de 70°,
se iau 20-25 picături de 2-3 ori pe zi.
Intern. Toate părţile plantei, dar înde-
osebi rădăcinile, măresc simţitor diure- ASMĂŢUIUL
za, favorizând eliminarea clorului şi a
compuşilor azotaţi, fapt care determină ANTHR/SCUS CEREFOLIUM (L.) HOFFM.
(FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE)

Asmăţuiul este o specie eurasiatică,
cunoscută doar în nordul Moldovei şi Ar-
dealului, unde se cultivă pe suprafeţe re-
duse şi unde creşte şi spontan. Cu aroma

• Substanţe active care au proprietatea de a inhiba procesele fermentative din intestin şi de a favoriza re-
sorbţia sau eliminarea gazelor fonnate

126 Pledoarie pentru viaţă lungă

sa caracteristică, pe lângă valoarea con- Cosmetică. Asmăţuiul are rol în cati-
dimentară, are o valoare medicinală ridi- felarea pielii şi întârzierea apariţiei ridu-
cată, fapt cunoscut încă din Antichitate rilor.
îndeosebi la greci, pentru ca în Evul Me-
diu să fie mult apreciat. El a fost trecut şi MOD DE INTREBUtNfARE
în unele farmacopei europene. Se utili-
zează în principal frunzele, iar în scop Consumat ca atare, în aromatizarea
medicinal şi seminţele. Popular se mai unor preparate culinare.
numeşte Asmaţuchi, Hasmaţuchi etc.
Infuzia din frunze sau seminţe, prepa-
PRINCIPALII CONSTITUENŢ1 rate din o linguriţă la cană. Se beau 2
căni pe zi.
Frunzele conţin cca 0,03 ulei volatil,
compus în principal din izoanetol, sub- Suc de plantă proaspătă (până la 100
stanţe amare, vitamine din grupa B, vita- ml zilnic).
mina C, săruri minerale.
Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-
RECOMANOARt TERAPEUTICE
bită.
Intern. Prin valoarea sa condimentară
şi substanţele amare, Asmăţuiul este to- TARHONUL
nic aperitiv şi stomahic.
ARTEMIS/A DRACUNCULUS L.
Ca şi celelalte Umbelifere, acesta are (FAM. ASTERACEAE - COMPOSITAE)
proprietăţi diuretice în retenţii urinare,
litiază, ,,hidropizie" (anasarcă). Plantă originară din Mongolia şi Sibe-
ria centrală. Cunoscut din Antichitate,
Fiind o plantă diuretic-depurativă, Tarhonul a fost târziu introdus în Euro-
este utilizat intern în dermatoze şi ecze- pa (în sec. al XVI-iea) şi utilizat atât în
me. alimentaţie, cât şi în terapeutică.

Asupra aparatului digestiv, Asmă­ Ruellius, vestit medic al Evului Me-
ţuiul are o acţiune uşor laxativă, precum diu, 1-a descris în lucrarea „De natura
şi de stimulare a secreţiei biliare. stirpium", subliniind că salata la care se
pune Tarhon nu are nevoie nici de oţet
Se citează utilizarea sa în bronşite şi şi nici de sare, acesta cumulând gustul
afecţiuni pulmonare cronice. Stimulea-
ză, de asemenea, secreţia laptelui (pro- ambelor ingrediente. în aceasta rezidă
prietăţi galactogoge).
de fapt importanţa pe care o acordăm şi
Extern. Tratamentul extern îl poate azi Tarhonului.
completa pe cel intern în diverse derma-
toze, eczeme şi prurit. Tratamentul in- Se utilizează frunzele.
tern se asociază cu cel extern.
PRINCIPALII CONSTITUENŢ1
Extern, Asmăţuiul se utilizează în in-
flamaţii ale pleoapelor, în blefarite (me- Tarhonul conţine în frunze şi în ră­
dicina populară). murelele tinere între 0,1--0,4% ulei vola-
til format în proporţie de 60-70% din
Un efect foarte interesant îl are în re- metilchavicol. Conţine, de asemenea, ta-
sorbţia nodulilor hemoroidali. ninuri, săruri minerale, urme de iod, vi-
tamina BI şi vitamina C.
Proprietăţile antiinflamatoare sunt
RECOMANDARI TERAPEUTICE
completate cu cele cicatrizante, utile în
Tarhonul are un efect stimulent înde-
ulceraţii. osebi asupra apetitului şi digestiei (deci
proprietăţi tonice-aperitive şi stomahi-
ce), fără să irite. Rolul de stimulent se
manifestă şi asupra funcţiei hepatice. El

Principalele legume, seminte şi cereale din alimenta~e 127

se recomandă pentru dispeptici şi pentru La noi în ţară este cultivat .în grădini
persoanele care trebuie să evite regimul ţărăneşti mai ales în Transilvania, cu de-
osebire în zona Braşovului şi a Sibiului;
sărat. în alimentaţie se utilizează peţiolii foarte
îngroşaţi ai frunzelor, cunoscuţi popular
· Frunzele de Tarhon sunt totodată diu- sub nwnele de „rabarbăr" sau ,,rubarbă".
retice, utile în anasarcă (hidropizie) şi
reumatism. PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Fluidificând secreţiile bronhice, Tar- Cantităţile mai mici de acid crizofanic
honul este un bun expectorant. şi de derivaţi antrachinon.ici pe care le
conţin peţiolii de Revent faţă de rădă­
Ca acţiune generală, el este tonic şi cini par suficiente pentru a stimula glan-
anticataral. dele intestinale şi funcţia hepato-biliară.

MOD DE ÎNlitEBUINŢARE Conţin numeroşi acizi organici (citric,
oxalic, malic, lactic etc.), tanoizi şi glu-
Consumat ca atare, în salate sau murat cogalina, catechina şi tetrarina. Conţin
în oţet. vitaminele A, BI, B2 şi C (8-36 mg%)
şi numeroase săruri minerale de K 3,42
Infuzie preparată cu o linguriţă la o mg%,, Ca I mg%, Fe 17,2 mg%, P 0,33
cană de apă; se ia îndeosebi după mese- mg%, Mn, Zn, Mo etc.
le principale pentru stimularea digestiei.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
ALTE LEGUME PERENE
Datorită acidităţii lor, peţiolii de Re-
Din această grupă, proprietăţi medici- vent au proprietăţi tonic-aperitive, pre-
nale mai importante se atribuie Sparan- cum şi stomahice, tonifiind în general
ghelului, în timp ce în cazul Reventu- aparatul digestiv.
lui, de la care se folosesc peţiolii căr­
noşi, proprietăţile medicinale sunt mai Fără a fi la fel de puternic laxativi ca
pregnante la rizomi, materie primă me- rizomii, peţiolii au această proprietate
într-o măsură mai redusă.
dicinală.
Manifestă o acţiune netă de stimulare
REVENTUL hepato-biliară, fiind un produs coleretic.

RHEUMSP. Datorită conţinutului ridicat în oxa-
(FAM. POLYGONACEAE) laţi, Reventul este contraindicat în litia-
za oxalică, iar datorită acidităţii crescu-
Caravanele aduceau din îndepărtata te, celor cu hiperaciditate gastrică.
Chină, atât în Antichitatea greco-roma-
nă, cât şi mai târziu, în Evul Mediu, ală­ Planta este, de asemenea, iritantă pen-
turi de baloţi de mătase, de splendorile tru suferinzii de hemoroizi.
din porţelan şi jasp ce purtau pecetea ge-
niului marelui popor din răsărit şi o ră­ MOD DE INTREBUINŢARE
dăcină misterioasă, foarte căutată pentru
proprietăţile sale medicinale: Reventul. Peţiolii consumaţi ca atare în prepara-
El este descris şi lăudat încă din anul tele culinare specifice (salate - ca tonic
2700 î. Ch. de către învăţatul împărat aperitiv şi stomahic, compoturi şi alte
Shen Nung, apoi produsul medicinal de preparate de desert).
către Dioscoride în Grecia antică, Pliniu
cel Bătrân şi Galen la Roma, dar planta Suc, 30-40 g înainte de mese, din pe-
ca atare n-a pătruns în Europa decât în ţiolii spălaţi, tăiaţi în cuburi de cca 2 cm,
sec. al XVI-iea, în culturi. ce se ţin cca 2 minute înt-un vas cu apă
rece, se scurg şi se storc.

128 Pledoarie penlru viată lungă

Pentru păstrarea pe timpul iernii a pe- grăsimile fiind doar în proporţie de
\iolilor de Revent, se procedează în felul O, I%. Conţinutul în hidraţi de carbon
următor: peste pe\iolii bine spălaţi cu apă este cuprins între 1,6-1,8%, celuloză
fiartă şi răcită, puşi într-un borcan sterili- 0,6%, săruri minerale în special de mag-
zat, se pune apă clocotită şi se închide neziu, fier şi fosfor, iar ca microelemen-
borcanul ermetic. Îşi păstrează gustul şi te Ca, K, Cu, F, Br, I, Al, Zn, Si, S, Co.
toate proprietăţile mai multe luni.
Vitamina BI este în cantitate de 0,025
Observaţii. Principala materie primă mg%, B2 0,2 mg%, iar vitamina C în
medicinală de la această plantă o consti-
tuie însă rizomii (Rhizoma Rhei), unul cantitate de 25 mg"/o. Valoarea energeti-
din laxativele (purgativele) cele mai efi- că este de numai 14 kcal, fapt care îl
ciente datorită conţinutului în antrachi- face recomandabil în cura de slăbire.
none, ele stimulând peristaltismul intes- Datorită conţinutului scăzut în hidraţi de
tinului gros. Rizomii au, de asemenea, carbon, este recomandat în cantităţi ne-
proprietăţi coleretice importante, to-
n.ic-aperitive în anorexii, anemii, citân- restrictive în diabet.
du-se şi o acţiune vermifugă certă.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Subliniem faptul că, în urma unor cer-
cetări recente, toate purgativele care Se consideră de bază realele proprie-
conţin substanţe active din grupa antra- tăţi diuretice ale Sparanghelului, care
cenozidelor trebuie administrate cu pru- măreşte considerabil diureza, cu condi-
denţă, deoarece favorizează dezvoltarea ţia ca persoana care îl consumă să nu
celulelor maligne în carcinomul colo- aibă leziuni ale căilor urinare, situaţie în
no-rectal. Chiar şi la omul sănătos, aces- care devine iritant, provocând hematu-
te purgative se vor administra maximum rie. Pornind de la proprietăţile diuretice,
7 zile pe lună. se recomandă în litiaze, cistite, nefrite,
prostatite, în retenţii hidrosodate (ede-
SPARANGHELUL
me), iar la cardiaci, pentru evitarea ede-
ASPARAGUS OFFICINALIS L. melor membrelor inferioare.
(FAM. LILIACEAE)
Eliminând produşii de dezasimilaţie,
Este o legumă originară din Extremul este un depurativ activ, util inclusiv în
Orient, însă creşte şi azi spontan în pă­ dermatoze (îndosebi în eczeme).
duri, în locuri umede din Europa, Asia şi
Africa. A fost bine cunoscut de către Sparanghelul stimulează activitatea
greci şi romani, fiind întrebuinţat sub hepatică. Ducând la scăderea glicemiei
ambele aspecte, alimentar şi medicinal. şi a glicozuriei, se recomandă ca adju-

Dioscoride, Pliniu cel Bătrân, Galen îl vant în diabet. în bronşite cronice are ac-
recomandau ca adevărat medicament
pentru afecţiuni hepatice şi colici nefri- ţiune expectorantă.
tice. Lucrările modeme confirmă, de
asemenea, unele proprietăţi medicinale Se foloseşte ca adjuvant şi în trata-
importante. Se consumă lăstarii etiolaţi mentul cu digitalice, ca transportor al
(crescuţi la întuneric). acestora, dar i se atribuie chiar şi lui în-
suşi o acţiune sedativă cardiacă.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Având o structură filamentoasă, se re-
Cantitatea de apă variază între 92- comandă pentru cazurile accidentale în
95%, iar cea de protide între 1,5-1,7%, care s-au înghiţit obiecte ascuţite, Spa-
ranghelul fiert înglobând obiectul, care
este eliminat rară a provoca leziuni.

Principalele legume, seminţe şi cereala din elimenta~e 129

Prin gustul amărui, stimulează apeti- Decoct (în special diuretic) din 20 g la
tul şi favorizează digestia, iar datorită fi- I litru, cantitate care se bea în cursul
brelor celulozice stimulează motricitatea
tubului digestiv, acţionând deci ca laxa- unei zile.
tiv în constipaţii. Sirop cu proprietăţi sedative cardiace

Calmeuă, de asemenea, colicile in- din suc de Sparanghel care se fierbe pe
testinale. baie de apă cu două părţi zahăr până Ia
obţinerea consistenţei dorite. Se iau câte
MOD DE iNTREBUINfARE 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara.

Consumat ca atare, în salate şi prepa- Tinctura din 20 g plantă macerată
rate culinare dietetice (salată de Spa- I0--1 S zile în 100 ml alcool; se iau câte
ranghel fiert). S-10 picături contra colicilor.

CAPITOLUL VI

ROLUL ŞI UTILIZAREA
PRODUSELOR VEGETALE
PE GRUPE DE AFECŢIUNI

Cwn spuneam la începutul acestei Am socotit deci important să selectăm
cărţi, produsele vegetale conţin în struc- acele fructe, legume sau seminţe binefă­
tura lor intimă VIAŢĂ. Fructele, legu- cătoare care s-ar cuveni incluse în pro-
mele şi seminţele deţin proprietăţi tera- gramul luptei noastre cu atâtea şi atâtea
boli. Componentele vegetale trebuie să
peutice remarcabile, fiind adjuvante pre- facă parte din dietoterapia noastră coti-
ţioase în îngrijirea multor boli. Pe drept diană. Este suficient să menţionăm nu-
cuvânt, datorită substanţelor active cu mai faptul că Tomatele, citricele, tărâţa,

care sunt înzestrate, ele pot fi considera- boabele de Fasole sau Soia scad coleste-
rolul din sânge. Totodată este incontes-
te „alimente-medicamente". Selectând
cu discernământ pentru fiecare maladie tabil efectul Usturoiului în boala hiper-
factorii deficitari, de multe ori declanşa­ tensivă sau în parazitozele intestinale.
Ridichea neagră este un bun coleretic
tori ai procesului morbid, multe medica- - colagog şi diuretic, iar căpşunile şi
mente de sinteză vor putea fi potenţate
sau chiar înlocuite prin aceste remedii fragile au efecte dovedite antigutoase.
Să nu ne imaginăm însă că tot ceea ce
vii.
Departe de noi gândul că utilizând ex- este natural este şi inofensiv. Dacă pen-
tru medicamentele de sinteză este de-
clusiv aceste roade ale pământului vor fi mult instituită „farmacovigilenţa" (o ra-
obţinute vindecări miraculoase, indife- mură a farmacologiei care are drept
rent de boală. Dar toate aceste daruri pe
care Natura ni le pune la dispoziţie cu obiectiv supravegherea efectelor secun-
atâta generozitate contribuie la tămădui­
rea noastră. Mai mult decât atât, folosi- dare ale medicamentelor), nici plantele
rea lor în alimentaţia zilnică contribuie medicinale nu au scăpat de „furcile cau-
nu numai la recâştigarea sănătăţii, ci şi dine" ale acesteia. Astăzi, sunt „puse la
la menţinerea ei.
index" aproape 100 de plante sau sub-
Iată de ce susţinem medicina comple- stanţe active extrase din ele care - în
mentară (adică permanenta conjugare unna unor studii minuţioase - s-au do-
dintre medicina clasică, alopată şi tera- vedit a fi genotoxice, carcinogene, hepa-
piile neconvenţionale, care includ şi fi- totoxice etc. După cum arată şi un rela-
toterapia) ca fiind soluţia optimă pentru
omul în suferinţă. tiv recent raport ESCOP•, prin metode
modeme de investigaţie, nici un medica-
ment de sinteză, sernisinteză sau natural

• European Scientific Cooperative on Phytotberapy, European Phytotelegram, Officîal Newslelter ES-
COP, Sixth issue-august 1994.

Rolul şi uttllzarea produselor vegetale pe grupe de afec~unl 131

nu rămâne necercetat. Un singur exem- Salata - recomandată în acest sens
plu am dori să dăm aici, un.icul din gru- încă din Antichitate de către Dioscoride,
pa fructelor: coaja verde a fructelor de Columella şi Galen, cu acţiune certă
nucă, care, prin naftochinonele conţinu­ asupra palpitaţiilor.
te (în speţă, juglona), are efecte mutage-
ne şi posibil carcinogene. Consumată ca atare, mai ales seara.
Leuşteanul
În cele ce urmează, vom prezenta o Consumat în preparate culinare.
sistematizare a componentelor vegetale Decoct din rădăcină (1 linguriţă la
indicate în diverse grupe de afecţiuni, cană, 2-3 căni pe zi).
neuitând să atragem atenţia asupra im- Tinctură din 20 g rădăcini macerate
portanţei pe care o prezintă preventiv şi 10 zile în 100 ml alcool, câte 20-25 pi-
curativ o alimentaţie echilibrată. cături, de 2-3 ori pe zi.
Usturoiul - regularizează pulsul
FRUCTELE,LEGUMELE (alături de acţiunea sa hipotensoare).
Consumat ca atare (minimum 2-3
ŞI SEMINŢELE
bulbili pe zi).
RECOMANDATE Tinctură din suc cu o cantitate egală
ÎN BOLILE APARATULUI
CARDIOVASCULAR de alcool diluat la 40°, din care se iau
2-3 linguriţe pe zi, în cure de IO zile pe
Afecţiuni cardiace cu substrat
funcţional (fără substrat organic lună.
ldentHicabll)
Ateromatoza ,1 ateroscleroza
Sub această denumire sunt grupate
toate tulburările neurovegetative ale ini- Ateromatoza reprezintă un proces
mii, cunoscute şi sub numele de nevroză complex, caracterizat prin depunere len-
cardiacă (tulburări de ritm cardiac înso- tă şi progresivă în pereţii arterelor de co-
ţite sau nu de palpitaţii şi de senzaţie de lesterol, de grăsimi animale şi de săruri
durere precordială). În această categorie de calciu, sub forma unor plăci denumi-
de afecţiuni se recomandă - cu titlu ge- te ateroame (de unde şi denumirea de
neral - produsele vegetale cu acţiune ateromatoză). Ateroscleroza este o boală
degenerativă a arterelor, având ca origi-
sedativă generală.
ne aceste ateroame.
Sparanghelul, cu acţiune sedativă car- Ateroscleroza este cauza principală a
diacă şi totodată ca adjuvant în trata-
mentul cu digilalice (unul din medica- accidentelor vasculare.
mentele de sinteză de primă importanţă Regimul alimentar joacă un rol deose-
în tratamentul bolilor cardiace), având
rolul de transportor al acestora. bit în această afecţiune. Sunt recoman-
date 5-{i mese pe zi, în cantităţi modera-
Consumat ca atare, în salate şi prepa-
rate culinare dietetice. te, evitându-se mesele consistente, co-
pioase. Carnea de pasăre, de vită şi peş­
Sirop din suc de Sparanghel care se tele alb preparat sub orice formă (supe,
fierbe pe baie de apă cu 2 părţi zahăr rasol, grătar, conserve, tocătură etc.)
până la obţinerea consistenţei specifice, sunt permise de 2-3 ori pe săptămână.
luându-se 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi Mai indicate sunt însă produsele lactate,
seara. albuşul de ou (nu însă şi gălbenuşul),
pastele rainoase, supele de zarzavaturi,
ouăle fierte (tari), cartofii copţi sau fierţi
în coajă, salatele de crudităţi de sezon.

132 Pledoarie pentru viată lungă

Sarea de bucătărie este pennisă, dar în ajungându-se după cca 2 săptămâni până
cantitate redusă; dacă afecţiunea este în-
soţită şi de hipertensiune arterială, va fi la cca 2 I pe zi; se menţine acest nivel
eliminată complet din alimentaţia bolna-
vului, iar lichidele se vor reduce cantita- 2-3 zile, după care se scade până la can-
tiv. Aportul de sare indispensabilă vieţii titatea iniţială, urmându-se pe toată pe-
se asigură din legumele şi fructele con- rioada sezonului strugurilor.
sumate.
Ceapa - prin fluidificarea sângelui,
Cele mai importante produse vegetale contribuie la efectul antiaterosclerotic.
indicate în ateroscleroză sunt:
Consumată ca atare, minimum 1-2
Afinele cepe pe zi.
Consumate ca atare (până la 500 g
Soia - deoarece cca 85% din acizii
pezi). graşi sunt nesaturaţi, uleiul de Soia are
Decoct din o linguriţă la o cană sau un efect hipocolesterolemiant, deci şi
antiaterosclerotic.
macerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.
Arahidele - datorită proporţiei mari Folosirea în alimentaţie a uleiului de
Soia.
de acizi graşi nesaturaţi, duc la scăderea
Sparanghelul
colesterolemiei, fiind utile prin aceasta Consumat ca atare, în salate şi prepa-
şi în ateroscleroză. rate culinare uşoare.
Tomatele - prin micşorarea vâscozi-
Consumate ca atare, după o prăjire tăţii sângelui.

uşoară. Consumate ca atare.
Usturoiul - duce la scăderea nivelu-
Fragii - fructele au proprietăţi antia- lui colesterolului din sânge.
terosclerotice prin conjugarea acţiunii
uşor hipotensoare cu acţiunea diure- Consumat ca atare, minimum 2-3
tic-depurativă şi eliminarea de colesterol. bulbili pe zi.

Consumate ca atare, chiar în cure cu Tinctură din suc cu o cantitate egală
300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de pre- de alcool diluat la 40°, din care se iau
2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe
ferinţă dimineaţa.
lună.
Sirop.
Lămâile - prin scăderea colesterole- Reţeta din medicina tradiţională chi-
miei. neză (vezi „hipertensiunea").
Consumate ca atare (îndeosebi cură
de suc). Grâul
Merele - prin conjugarea acţiunii hi- Sub formă de boabe încolţite, cariop-
potensoare cu cea de scădere a hiperco- sele de grâu germinând la temperatura
camerei în 24-36 ore.
lesterolemiei.
Ca atare, fie amestecat în salate, fie
Consumate ca atare. trecut prin maşina de tocat şi amestecat
cu miere.
în „cura lui Kempner", în prima fază
Angina pectorală
(,,faza de atac") cu o durată de l-3 luni,
se consumă zilnic numai 250-300 g orez Este o boală cardiacă manifestată
şi mere după dorinţă. printr-o durere toracică ce poate iradia
spre gât, maxilarul inferior sau braţe.
Prunele
Consumate ca atare. Apare ca urmare a ateromatozei şi
aterosclerozei (descrise anterior) şi care
Strugurii determină rigidizarea şi îngustarea arte-

Cura de must - se începe cu 0,5 l pe
zi, în 3 reprize cu o oră înainte de mese,

Aolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 133

relor coronare (artere care vascularizea- Cătina - flavonoidele duc la mărirea
ză muşchiul cardiac). . forţei de contracţie a miocardului şi la
îmbunătăţirea circulaţiei coronariene.
În consecinţă, muşchiul cardiac, insu-
Infuzie cu 1-2 linguriţe la cană, 2-3
ficient irigat, va suferi de ischemie, mo- căni pe zi.
dificându-şi structura morfologică.
Hipertensiunea arterială
Acesta este şi motivul pentru care an-
gina pectorală, ca entitate medicală, este Hipertensiunea arterială reprezintă
inclusă într-un grup mai larg de maladii, afecţiunea cardio-vasculară cea mai răs­
grup denumit „cardiopatie ischemică", pândită în masa populaţiei şi una dintre
atestată clinic şi electrocardiografic. problemele cele mai importante de sănă­
tate publică în ţările dezvoltate. Este de-
1n timp, boala poate evolua către un finită ca o creştere persistentă a tensiunii
arteriale sistolice (,.maximă") şi diastoli-
infarct miocardic sau chiar către moarte ce (,,minimă") peste valorile de 140/90
subită din cauza obturării definitive a
unor porţiuni de arteră coronară. De mmHg.
aceea, se impun pentru bolnav examene Fără a fi prin excelenţă plante medici-
periodice clinice şi electro-cardiografi-
ce, precum şi o medicamentaţie alopată nale, câteva fructe şi legume sunt foarte

specifică. utile ca hipotensive. Dintre ele se deta-
şează Usturoiul, a cărui acţiune se ma-
Tratamentul igieno-dietetic constă în nifestă atât asupra circulaţiei periferice,
evitarea frigului, a eforturilor fizice şi cât şi asupra contracţiei miocardului,
preparatele din Usturoi coborând mini-
psihice (care pot provoca, de asemenea, ma presiunii arteriale.
o ischemie de scurtă durată a miocardu-
lui). Se impune totodată şi renunţarea la Consumat ca atare (minimum 2-3
fumat. Sarea, alcoolul şi condimentele bulbili pe zi).
vor fi consumate în cantităţi cât mai re-
Tinctură din suc şi alcool diluat de
duse. 1n general, se recomandă un regim 40°, în părţi egale, luându-se 2-3 lingu-
riţe pe zi, IOzile pe lună.
alimentar lacto-vegetarian, cu mese
mici, dar repetate (de preferinţă 4--5 Foarte eficientă este o reţetă din medi-
cina tradiţională chineză: 350 g Usturoi
mese pe zi). bine zdrobit se Iasă Ia macerat IOzile în
Dintre legume, şi în acest caz, foarte 200 ml alcool concentrat, după care se
filtrează şi se mai lasă trei zile la limpe-
util este Usturoiul, care calmează spas- zire. După decantare se păstrează în sti-
mele vasculare.
cle brune, bine astupate, administrân-
Consumat ca atare 2-3 bulbili pe zi. du-se după următoarea schemă:
Tinctură din suc de Usturoi cu alcool
de 40°, 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 Doza este exprimată în număr de pi-
zile pe lună. cături, mergându-se progresiv de la o pi-
Reţeta din medicina tradiţională chi- cătură în dimineaţa primei zile, până la
neză (vezi „hipertensiunea"). 15 picături în seara celei de a 5-a zile,
după care se scade până la sfârşitul celei
Hreanul - are efecte salutare chiar în de-a zecea zile, când se ajunge din nou
formele dureroase. la o picătură. În ziua a unsprezecea se
administrează dimineaţa, la prânz şi sea-
Cura de Hrean cu miere: se face o ra „doza de atac" de 25 picături, după
pastă omogenă din cantităţi egale de
Hrean ras şi miere, din care se ia treptat
câte o linguriţă dimineaţa, cu o oră îna-

inte de micul dejun, cura durând 30 de

zile, cu pauze de câte 2 luni.

134 Pledoarie pentru viată lungă

care se reia schema ciclic, până la epui- Insuficienţa cardiacă
zarea preparatului. Cantită\ile menţiona­
te se iau în 50 ml lapte (sau apă îndulci- în termeni generali, insuficienţa car-
tă) cu 20-30 minute înainte de mese, ci-
tându-se că efectul unei cure se păstrea­ diacă desemnează acea stare de activita-
ză pe parcursul a 3-5 luni. te insuficientă a cordului, având conse-
cinţă directă imposibilitatea îndeplinirii
Pentru schema tratamentului cu Ustu- funcţiei sale de pompă circulatorie (care
roi a se vedea tabelul din această lucrare.
activează şi întreţine circulaţia sangvină
Foarte activ este şi Hreanul.
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se în întregul organism).
lasă apoi la macerat 12 ore, luându-se 2
căni pe zi, între mese. Cordul insuficient irigat nu mai poate
Cură de Hrean cu miere (după reţeta asigura debitul sangvin adecvat necesi-
de la „Angina pectorală"). tăţilor normale ale organismului, din ca-
uza unei contracţii cardiace deficitare.
Leuşteanul
Din cauza severităţii bolii şi dificultă­
Decoct din rădăcină cu o linguriţă la o ţilor terapeutice, tratamentul de atac şi
cană, 2-3 căni pe zi. cel de fond al insuficienţei cardiace
sau/şi cardio-vasculare, ca şi regimul de
Sfecla roşie viaţă (ceea ce constituie de altfel trata-
Consumată în preparate culinare sau
ca atare, rasă. mentul igieno-dietetic al bolii) trebuie
recomandate numai de medic şi efectua-
Cireşele şi vişinele
te sub supravegherea sa în cadrul spitali-
Consumate ca atare. zării bolnavului sau prin controale clini-
Sirop preparat la rece, din suc filtrat, ce periodice, în caz de tratament ambu-
la care se adaugă treptat zahăr, până la latoriu.
suprasaturare (620--640 g la kg).
În afara medicaţiei tonicardiace majo-
Merele re (obţinută din celebrele plante medici-
Consumate ca atare. nale Digitalis fanata şi Digitalis purpu-
Intră în dura cură a lui Kempner, în rea), un rol adjuvant îl pot avea urmă­
care în prima fază, aşa-numita „fază de
atac", cu o durată de 1-3 luni, se consu- toarele produse naturale:
mă zilnic numai 250-300 g orez, legume Cătina - datorită flavonelor, măreşte
şi mere după gust; în a doua fază a die-
tei se introduce, pe lângă legume, came forţa de contracţie a miocardului.
şi peşte, puţină pâine 1ară sare. Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană,

Strngurii 2-3 căni pe zi.
Consumaţi ca atare sau cură de must. Gem, marmeladă, compoturi din fruc-

Lămâile te proaspete.

Consumate ca atare sau sub formă de Lămâia

suc. Consumată ca atare sau ca suc, până
Fragii: fructele de fragi au efecte
la 200 g fructe pe zi.
anti-aterosclerotice prin proprietăţile hi-
Cartoful - în anumite limite, are o
po-colesterolemiante. acţiune apropiată de a digitalicelor.
Se pot consuma ca atare, chiar în cure
Consumat ca atare în preparate culi-
de 300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de
nare uşoare.
preferinţă dimineaţa. Fasolea verde - se recomandă utili-

zarea mai ales în pa~ de digitalice.
Tinctură din 20 g păstăi macerate 7-8

zile în 100 ml alcool; se administrează
70-120 picături, de 4 ori pe zi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afec~unl 135

Consumată ca atare în preparate culi- Consumat ca atare.
Pepenele verde - un puternic diure-
nare uşoare. tic.
Hreanul Consumat ca atare.
Pastă omogenă dintr-o lingură de
Pepenele galben
Hrean ras şi o lingură de miere; se ia Consumat ca atare.
treptat, cu linguriţa, dimineaţa cu o oră Cartoful - bogăţia în potasiu îl face
înainte de micul dejun. Cura durează 30 util în regimul cardiacilor cu edeme.
zile, repetându-se cu pauze de câte 2 Consumat în preparate culinare uşoare.
luni, de 4 ori pe an. Ceapa - datorită faptului că diureza
este însoţită de o eliminare masivă de
Morcovul clorură de sodiu.
Consumat ca atare. Consumată ca atare, minimum 1-2
Suc, câte I00 g dimineaţa. cepe pe zi.
Spanacul Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
Conswnat ca atare. rată IOzile într-o cantitate egală de alco-
Suc, câte un pahar în fiecare dimineaţă. ol, 2 linguriţe pe zi, înainte de masa de
Sparanghelul - se foloseşte ca adju- prânz şi înainte de culcare.
vant în tratamentul cu digitalice, ca Gulia - diuretic moderat, contribuie
transportor al acestora, având el însuşi o la resorbţia edemelor.
acţiune sedativ cardiacă. Consumată ca atare.
Consumat ca atare în salate şi prepa- Pătrunjelul - folosind rădăcinile,
rate dietetice. diureza este însoţită de un efect decloru-
Sirop din o parte suc şi 2 părţi zahăr;
se fierbe pe baie de apă până Ia obţine­ rant.
rea consistenţei dorite. Se iau 2 linguriţe Consumat în preparate culinare.
pe zi, dimineaţa şi seara. Decoct din 50 g la I litru, 2-3 căni pe zi.
Suc 50-100 g pe zi.
Usturoiul Sparanghelul - pornind de la pro-
Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi. prietăţile diuretice, diminuează umflarea
Tinctură din suc şi alcool de 40° în membrelor inferioare.
proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe
zi, timp de IOzile pe lună. Consumat în salate şi preparate culi-
Tinctură din medicina tradiţională
chineză (vezi ,,hipertensiunea"). nare dietetice.
Decoct de 20 g la I litru, cantitate
Edemele de stază cardiacă
care se bea în cursul unei zile.
Sunt edeme declive (apărute în urma Ţelina - efectul diuretic este însoţit,
exercitării forţei gravitaţionale în funcţie
de poziţia corporală), în special ale însă, şi de declorurare.
membrelor inferioare, fiind o consecinţă Consumată ca atare.
a insuficienţei cardiace. Pot fi reduse cu Suc, câte 100 g înainte de masa de di-
ajutorul următoarelor produse vegetale:
mineaţă.
Cătina - prin vasodilatarea produsă
la nivel renal, măreşte diureza. Decoctîn30 gla I litru, 2-3 căni pe zi.

Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană, Usturoiul - cu efecte favorabile în
2-3 căni pe zi. edeme ale membrelor inferioare.

Mărul - prin acţiunea sa diuretică. Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi.

136 Pledoarie pentru viată lungă

Tinctură din suc şi o cantitate egală de ~~ aceeaşi cantitate, bându-se 2 căni pe
alcool diluat la 40°, 2-3 linguriţe pe zi,
timp de IOzile pe lună. Cătina

Varza Infuzie din 1-2 linguriţe la cană, 2-3
Consumată în salate sau preparate culi- căni pe zi.
nare uşoare (minimum 300---400 g pe zi).
Cură de suc, un pahar pe zi, între Gutuile - în hemoptizii, hemoroizi,

mese. hemoragii uterine.

Afecţlunlle vasculare: Consumate ca atare sau produse ali-
hemoragiile, varicele, mentare (suc, sirop, jeleu).
flebita superficiali, fragllltăţlle
capllare, arteriale, hemoroizii Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la I
litru apă, lăsându-se să fiarbă până ce li-
Din patologia vasculară, un rol impor- chidul se reduce la jumătate, cantitate
tant, atât prin frecvenţă, cât şi prin seve- care se bea în cursul unei zile, îndulcin-
ritatea evoluţiei, îl deţin hemoragiile. du-se cu 50 g zahăr.

1n sensul strict al termenului, prin Lămâile - prin conţinutul în vitami-
na C, joacă un rol important în preveni-
„hemoragiiu înţelegem orice evaziune rea fragilităţii capilarelor, în hemoragii-
(părăsire) a sângelui din vasele sangvi- le subcutanate şi în hemoragiile gingii-
ne. Din punct de vedere al localizării, lor. Sunt utile în epistaxis (hemoragii na-
zale) şi în hemoragii digestive în care
există: apar scaune cu melenă.

- hemoragii externe, cum ar fi: epis- Consumate ca atare sub formă de suc.
taxisul, adică hemoragia nazală; he- În epistaxis (hemoragii nazale) -
moptizia, care înseamnă eliminarea ora- tamponarea locală cu un tampon de vată
lă de sânge aerat în urma unui acces de
tuse, provenind din vasele bronhiilor; îmbibat în suc.
hematemeza - voma cu sânge de origi- Poate părea paradoxal, dar renumitul
ne digestivă; melena - scaune de cu-
loarea păcurii; sângerările rectale - cu fitoterapeut Jean Valnet recomandă su-
sânge roşu, ca în cazul hemoroizilor. cul de lămâie chiar şi în hemoragiile di-
gestive superioare (scaune cu melenă).
- hemoragiile interne apar când, în
Portocalele - proprietăţi similare cu
urma ruperii vaselor sangvine, sângele
apare şi se adună într-o cavitate natura- lămâile.
lă, de obicei în peritoneu. (Hemoragiile Consumate ca atare sau sub formă de
interne necesită asistenţă medicală de
specialitate.) suc.
Nucile- au proprietăţi antihemoragice.
Efecte benefice au în hemoragii: Infuzie din 1-1/2 linguriţe la cană, 2
Afinele - fiind protectoare ale pereţi­
lor vasculari, se recomandă în hemoragi- căni pe zi.
ile datorate fragilităţii acestora; de altfel, Porumbele - datorită bogăţiei în ta-
bogăţia în tanin face din ele un antihe-
moragic general. nin, sunt antihemoragice generale, cu
Cură de afine: 300---500 g zilnic. efecte deosebite în epistaxis (sângerări
Decoct cu o linguriţă de afine uscate nazale).
la cană sau macerat la rece timp de 8 ore
Decoct cu o lingură la cană, 2 căni pe zi.
Tamponări ale mucoasei nazale cu
vată înmuiată în suc, în epistaxis.

Morcovul

Consumat ca atare sau ca suc (100
g/zi), dimineaţa pe stomacul gol.

Rolul şi utlllzarea produselor vegetale pe grupa da afecţiuni 137

Urzica - hemostatică, prin conţinutul Afinele - utile în varice, arterite, se-
ridicat în vitamina K. chele de flebită, afecţiuni coronariene.

Consumată ca atare (în salate) în cura Consumate ca atare (până la 300-500
de primăvară sau ca suc (80-100 ml/zi).
g zilnic).
Infuzie sau decoct scurt (5 minute) cu Decoct cu o linguriţă la cană sau ma-
1-2 linguri de frunze uscate la cană, 2-3
căni pe zi. cerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.
Castanele - se recomandă celor cu
Usturoiul - efect antihemoragic,
micşorând şi riscul de tromboză. predispoziţii la varice şi hemoroizi.
Decocţie scurtă (2-3 minute) din
Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi. 15-20 g la I litru, 2-3 căni pe zi.
Pireu de castane.
Tinctură din suc şi alcool de 40° în Coacăzele negre - datorită rutozidu-
proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe zi.
lui solubil, joacă un rol important în pre-
Varicele (dilataţii permanente ale ve-
nelor) se încadrează tot în patologia vas- venirea accidentelor vasculare.
culară, fiind boala cea mai frecventă a Consumate ca atare sau sub formă de

venelor. Cele mai frecvente varice sunt suc.
cele de la nivelul membrelor inferioare, Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri-
cu o simptomatologie determinată mai
mult de acumularea de sânge în gambe ţe la o cană, 2-3 căni pe zi.
Măceşele - datorită conţinutului în
decât de varicele în sine: crampe, greu-
tate în picioare, furnicături, rar dureri în vitamina P, au rol în reglarea permeabi-
adevăratul sens al cuvântului. lităţii şi elasticităţii capilarelor, acţio­
nând pentru nonnalizarea circulaţiei.
Una din complicaţiile redutabile ale
varicelor este flebita superficială, o in- Infuzie din o lingură la o cană, 2 căni
flamaţie acută în jurul varicelor mem-
brului inferior, care se traduce printr-o pezi.
durere şi o modificare a pielii (înroşire, Cătina - de asemenea cu acţiune
aspect cartonat) în lungimea segmentu-
asupra circulaţiei capilare.
lui varicos. Lămâile - sunt active în scleroza ar-
Fragilităţile capilare, incluse tot în
terelor, cărora le redau elasticitatea; de
marele capitol al vasculopatiilor (bolile asemenea, în afecţiuni vasculare la nive-
vaselor), se caracterizează printr-o mic-
şorare a rezistenţei vaselor capilare con- lul membrelor inferioare (varice, flebi-
secutiv alterării peretelui lor.
te).
Arteritele sunt leziuni inflamatorii
ale unor artere. Se pot întinde într-o ma- Consumate ca atare sau ca suc, în sa-
nieră difuză sau se pot limita la un teri-
late, limonade etc.
toriu vascular localizat (de exemplu, ar- Portocalele - şi ele protectoare vas-
terele membrelor inferioare sau arterele
coronare). culare, în fragilitate capilară, tromboză.
Consumate ca atare sau ca suc.
Dintre roadele pământului au efecte Pătrunjelul - îndeosebi în reglarea
benefice în tratarea acestor afecţiuni
vasculare: circulaţiei capilare.
Infuzie din frunze cu o linguriţă la

cană, 2-3 căni pe zi.

Tomatele
Consumate ca atare.
Usturoiul - diminuează spasmele

vasculare, contribuind la reducerea tul-
burărilor circulatorii (inclusiv în varice

138 Pledoarie penlru via,ă lungă

şi hemoroizi), micşorând şi riscul de Pătlăgelele vinete
Cataplasme cu frunze fierte, aplicate
tromboză. calde.
Usturoiul - influenţează favorabil
Consumat ca atare, mirumum 2-3 hemoroizii prin acţiunea generală asupra
bulbili pe zi.
circulaţiei.
Tinctură din suc cu o cantitate egală
Consumat ca atare, minimum 2-3
de alcool diluat la 40°, din care se iau bulbili pe zi.
2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe
Tinctură din suc de Usturoi şi alcool
lună. de 40° în proporţii egale; se iau 2-3 lin-
guriţe pe zi, timp de I Ozile pe lună.
Vana - în uz extern, în ulcere vari-
coase, arterite, alte afecţiuni vasculare la Vana
Aplicaţii locale cu frunze strivite (cu
nivelul vaselor superficiale (ca, de ajutorul unei sticle de I litru) şi curăţate
exemplu, hemoroizii). de nervura principală, schimbându-se de
2 ori pe zi.
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
vite şi curăţate de nervura principală, fi- FRUCTELE, LEGUMELE
xate cu un pansament; se schimbă de 2 ŞI SEMINŢELE A
ori pe zi. RECOMANDATE IN BOLILE
APARATULUI DIGESTIV
Pentru hemoroizi, farmacia naturii
are o ofertă extrem de generoasă. Segmentul bucoterlnglan

Fructele şi legumele citate se reco- ABCESUL DENTAR
mandă a se folosi atât în uz intern, cât
Este o colecţie purulentă, constituită
mai ales în uz extern ca decongestive, plecând de la un focar local de infecţie.

antiseptice, astringente. Fructele şi legumele recomandate
sunt numai o soluţie de moment pentru
Afinele diminuarea durerilor, până la prezenta-
Spălături locale sau comprese cu de- rea la medicul stomatolog:
coct concentrat (2-3 linguri la cană) sau
macerat la rece (cu aceeaşi concentra· Smochinele
Aplicate calde pe gingie, în dreptul
ţie). dintelui afectat.
Hreanul
Gutuile Tinctură din 20 g Hrean ras macerat
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la I 2 săptămâni în 100 ml alcool; se pun
litru apă, fierbându-se până ce lichidul tampoane îmbibate cu această tinctură în
se reduce la jumătate, cantitate care se dreptul cariei. În lipsă, Hrean ras, în
bea în cursul unei zile, îndulcită cu 50 g aplicaţii locale.
Pătrunjelul - sucul frunzelor are rol
zahăr. în nevralgiile dentare.
Suc în amestec cu alcool de 70° în
Socul părţi egale; se îmbibă un tampon de vată
Cataplasme cu decoct concentrat din care se pune în dreptul cariei.
30--50 g fructe coapte la I litru.
Asmăţuiul - poate duce la resorbţia

nodulilor hemoroidali.
Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-

bită.

Cartofii
Consumaţi în preparate culinare uşoare.
Suc proaspăt (până la 150--200 g pe zi).
Dovleceii
Cataplasmă calmantă cu pulpă crudă,

zdrobită.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de alectfuni 139

Ceapa Tamponări cu tincturii din 20 g răllăci­
Aplicaţii cu Ceapă fiartă, pe gingie, nă de Hrean ras, macerat 2 săptămâni în
în dreptul abcesului. 100 ml alcool.

AFTELE PARADONTOZA

Sunt mici ulceraţii superficiale, dure- Este un proces patologic de retracţie a
roase, apărute pe mucoasa bucală. Întra- gingiilor şi de descoperire a dinţilor, îm-
tamentul lor au efecte pozitive: potriva căruia se folosesc:

Lămâia - prin proprietăţile sale as- Hreanul - datorită proprietăţilor re-
tringente şi antiseptice. vulsive, provoacă un aflux crescut de
sânge în zonă.
Tamponarea cu o felie de lămâie.
Badijonări cu suc. Mestecarea în fiecare zi a unei rădă-
Lămâie tăiată în felii subţiri; se ţine în cini de Hrean.
gură cât mai mult, cu miere şi apă.
Ceapa Măslinele
Tamponări cu suc de Ceapă.
Usturoiul Masaje ale gingiei cu ulei de măsline.
Tamponări locale cu suc.
STOMATITELE
AMIGDALITELE
Sunt inflamaţii ale mucoasei bucale,
Sunt inflamaţii acute sau cronice, de caracterizate prin dureri ale cavităţii bu-
origine infecţioasă, ale amigdalelor pa- cale (exacerbate prin deglutiţie sau prin
latine sau linguale. Pentru vindecarea lor simplul contact al alimentelor în gură,
se folosesc: creşterea salivaţiei etc.). Mucoasa buca-
lă poate prezenta vezicule, afte sau o ro-
Gutuile- prin cumularea proprietăţi­ şeaţă difuză. Pentru contracararea lor se
lor astringente cu cele emoliente.
utilizează:
Gargarisme cu decoct cţintr-o gutuie
mare, rasă, la 1 litru de apă, lăsându-se să Gutuile
fiarbă până ce lichidul scade la jumătate. Gargarisme cu un decoct preparat din-
tr-o gutuie mare, rasă, ce se lasă să fiar-
Lămâia bă într-un litru de apă până se reduce la

Badijonări cu suc. jumătate.
Lămâie, tăfată în felii subţiri; se ţine Lămâia
în gură cu miere şi apă.
Badijonare cu suc.
GINGIVITELE Tamponare cu o felie de lămâie.
Lămâie tăiată în felii subţiri, ţinută în
Sunt inflamaţii ale gingiilor. gură cu miere şi apă.
Portocalele
Lămâia Badijonare cu suc.
Smochinele
Tamponare cu vată îmbibată cu suc. Aplicaţii cu smochine calde.
Tamponare cu o felie de lămâie. Ceapa
Portocalele - în mod similar cu lă- Tamponări cu suc.
mâile.
Segmentul gastrointestinal
Măslinele
ANOREXIA
Masaje ale gingiei cu ulei de măsline.
Smochinele Este diminuarea sau încetarea alimen-
Aplicaţii de smochine calde între gin- tării prin pierderea poftei de mâncare
gie şi obraz.
Hreanul

140 Pledoarie pentru viaţă lungă

sau prin refuzul de a se alimenta. Poate Tonice aperitive
fi combătută folosindu-se: Prin acest termen se înţeleg toate spe-
ciile de plante şi tipurile de alimente
Ardeiul iute - prin conţinutul în cap- care, datorită substanţelor active pe care
saicină este iritant, excitând puternic se- le conţin, au proprietatea de a stimula
creţiile gastrice; util în dispepsii atone, secreţiile salivare şi, prin act reflex, se-
însă contraindicat pentru gastrite, ulcere, creţiile gastrice şi intestinale.
hemoroizi, stări catarale digestive. Se „administrează" întotdeauna, în
cazul anorexiilor, înainte de masă.
Consumat ca atare, în cantităţi mode- Gutuile

rate. Rase, consumate ca atare.
Hreanul
Coacăzele roşii, Agrişele
Consumat ca atare.
Sirop pentru copiii rară apetit, din ră­ Consumate ca atare sau ca suc, înain-
dăcină de Hrean tăiată subţire, peste te de mese.
care se presară zahăr; din sucul care se
formează se ia câte o linguriţă înainte de Andivele - tonic-aperitive prin gus-
tul lor amărui.
mese.
Vin tonic prin macerarea a 30 g rădă­ Consumate în salate de crudităţi.

cină de Hrean ras, timp de 24 de ore în- Asmăţuiul
tr-un litru de vin; se strecoară şi se ia
câte un păhărel de 50 ml înainte de Consumat ca atare în preparate culi-

mese. nare.
Leuşteanul
Măcrişul, Ştevia
Consumat ca atare, în preparate culi-
nare. Consumate în salate de primăvară
(contraindicaţii severe în colici nefritice
Pătrunjelul şi litiaze).

Consumat ca atare, în salate şi alte Mărarul
preparate culinare uşoare.
Frunzele consumate ca atare, în ase-
Reventul - datorită gustului acrişor, zonarea unor salate.
peţiolii măresc secreţiile gastrice, însă
din cauza conţinutului ridicat în oxalaţi Păstârnacul

prezintă contraindicaţii în litiază oxali- Consumat în preparate culinare.
că, iar din cauza acidităţii crescute, în
hiperaciditate. Contraindicat şi în hemo- Pătrunjelul

roizi. Frunzele consumate ca atare, în ase-

Consumat în salate. zonarea unor preparate culinare.
Ridichile Salata verde (Lăptucile)
Consumate sub formă de salată (ridi- Consumată ca atare, la începutul mesei.
chile de iarnă se recomandă rase şi cu un Sparanghelul
adaos de puţin ulei).
Consumat în salate, la începutul me-
Tarhonul - are şi avantajul că este
total neiritant. sei.
Tarhonul - cu atât mai preţios cu cât
Consumat ca atare, în salate sau alte
preparate culinare uşoare. este complet neiritant şi suplineşte sarea

Ţelina în regimul desodat.
Consumată ca atare, în salate de cru- Consumat ca atare, în salate sau muiat
dităţi.
în oţet.

Ţelina

Rădăcina rasă, consumată în salată de
crudităţi, la începutul mesei.

Usturoiul

Rolul şi utllizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 141

Consumat ca atare, minimwn 2-3 lignă, din ulcer în cancer digestiv, un rol
bulbili, cu preparatele aperitive.
important revine unor bacterii denumite
VOMA
Helicobacter pylori.
Poate fi oprită şi cu ajutorul următoa­ Astfel, medicina alopată îşi propune
relor produse vegetale:
actualmente să trateze ulcerul gastric
Gutuile - în vomismente cronice. sau duodenal cu medicaţie antiacidă şi
Consumate ca atare sau ca produse hiposecretorie gastrică, dar şi cu un anti-
obţinute din acestea (suc, sirop, jeleu). biotic din familia ampicilinei.
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la I
litru de apă, lăsându-se să fiarbă până Fitoterapia recomandă următoarele
scade la jumătate; se îndulceşte cu 50 g seminţe şi legume:

zahăr. Migdalele dulci - având o acţiune
foarte complexă, uleiul gras din ele for-
Pepenele galben mează o peliculă protectoare pe mucoa-
Seminţele uscate şi bine pisate, luate sa gastrică şi, tamponând acidul clorhi-
ca atare, cu puţină apă. dric în exces, reduce secreţia de pepsină,
Mărarnl - seminţele sunt sedative precum şi senzaţiile de dureri şi arsuri
nervoase, prin aceasta contribuind la
combaterea sughiţului rebel şi vomei, gastrice.
îndeosebi la copii. Sămburi zdrobiţi, 30-35 g, de 2 ori pe
Decoct dintr-o linguriţă de seminţe
fierte într-o cană cu lapte. zi.
Varza Amestec din 30 g migdale dulci zdro-
Suc de Varză, băut cu înghiţituri
mici. bite, în IOg lapte sau 5 g smântână.
Cartofa/
GASTRITELE HIPERACIDE ŞI ULCERUL Consumat în preparate culinare uşoa­

Gastritele (inflamaţii ale mucoasei re.
stomacului) pot fi hiperacide sau hipoa- Suc proaspăt, câte 100 ml dimineaţa
cide (chiar anacide).
devreme.
Gastritele hiperacide apar ca urmare a Varza - prin acţiunea conjugată a vi-
hipersecreţiei şi hiperacidităţii sucului
gastric, cauzele fiind multiple: alimenta- taminei U (factor antiulceros) şi a vita-
ţia neregulată şi neraţională, abuzul de minei K (antihemoragică); calmează tot-
alcool, de tutun, de condimente, de ceai odată senzaţiile de pirozis.
sau de cafea. Nu în ultimul rând, aceste
tulburări apar şi ca urmare a stresului, a Cure de suc, un pahar pe zi între
surmenajului fizic şi psihic.
mese.
În cele mai multe cazuri, gastrita hi- Consumată ca atare, în salate de cru-
peracidă este un semn premonitoriu pen-
tru ulcerul gastric şi în special pentru cel dităţi sau preparate culinare uşoare; este
duodenal (care înseamnă distrugerea lo-
calizată a mucoasei stomacului şi duo- necesar consumul a 30~00 g/zi.
denului - segmentul iniţial al intestinu-
lui subţire). Cercetări recente au demon- SINDROAMELE DISPEPTICE
strat însă că la baza producerii bolii ul-
ceroase şi mai ales la transformarea ma- Acoperă un grup de tulburări digesti-
ve care se manifestă prin greţuri, meteo-
rism abdominal, hiperaciditate sau ana-
ciditate, dureri epigastrice, lipsa poftei
de mâncare. Din punct de vedere etimo-
logic, însuşi cuvântul „dispepsie" în-
seamnă digestie dificilă, tulburată.

ln cazul lipsei sau reducerii concen-
traţiei de acid clorhidric în sucul gastric,
are loc fenomenul de reducere a activită-

142 Pledoarie pentru viaJi!. lungă

ţii digestive, mai ales în metabolismul 1n tratarea sindroamelor dispeptice un
proteinelor şi în special în ceea ce pri-
veşte scindarea moleculelor protidice. loc important îl ocupă Stomahicele, spe-
cii de plante care favorizează digestia
De aceea, sunt recomandabile specii me- pric stimularea secreţiei sucurilor gas-
dicinale cu un conţinut ridicat în sub- tro-intestinale:
stanţe active amare.
Castanele
Ardeiul iute: prin proprietăţile sale Pireu de castane.
gastrosecretoase, este foarte util în dis- Decocţie scurtă (2-3 minute) din
15-20 g la I litru, 2-3 căni pe zi.
pepsiile atone. Coacăzele negre, Coacăzele roşii,
Se va consuma ca atare în cantităţi
Agrişele
moderate.
Toate tonicele aperitive (amare) pre- Consumate ca atare sau sub formă de
suc (100-300 g pe zi), după mesele prin-
zentate la capitolul despre ,,Anorexie" cipale.

sunt bine venite în dispepsiile hipo- sau Merele
anacide. Consumate ca atare.

Lămâile, portocalele Ponimbele
Consumate ca atare sau ca suc proas- Decoct cu o lingură la cană, 2 căni pe
zi.
păt. Strugurii
Consumaţi ca atare, în special strugu-
Strugurii rii albi.
Consumaţi ca atare sau sub formă de
cură de must. Asmăţuiul
Hreanul - prin intensificarea secreţi­
Consumat ca atare, în aromarea unor
ilor gastrice, este util în gastrite hipoaci- preparate culinare.

de. Ceapa
Consumat ca atare, în scopuri condi- Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi.
mentare. Hreanul
Infuzie din 15-3O g la litru, lăsat la Consumat ca atare, în scopuri condi-
mentare.
macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi, între Vin tonic, din macerarea timp de 24
mese. de ore a 30 g Hrean ras la I litru de vin;
se strecoară şi se ia câte un păhărel de 50
L~teanu/ g înainte de mese.
Consumat ca atare, în preparate culi-
Măranil
nare.
Infuzie de frunze cu 2 linguriţe la Consumul este indicat în preparatele

cană, 2 căni pe zi. culinare.

Tarhonul - foarte util pentru dispep- Pătrunjelul
ticii care trebuie să evite regimul sărat.
Consumat ca atare în preparate culi-
Consumat ca atare, în salate sau murat nare.
în oţet.
Reventul
Tomatele - utile în hipoaciditate şi Compot de peţioli, consumat după
atonia stomacului, stimulând secreţia de

suc gastric.
Consumate ca atare sau sub formă de

suc.

Usturoiul
Consumat ca atare, zilnic minimum
2-3 bulbili zdrobiţi.

Rolul şi utlllzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 143

Este contraindicat în litiază oxalică, Infuzie din seminţe cu o linguriţă la o
hiperaciditate gastrică, suferinzilor de cană, 2-3 căni pe zi.

hemoroizi. Morcovul - de asemenea, utilizate
Spanacul
frunzele.
Consumat ca atare; este contraindicat Infuzie dintr-o linguriţă la o cană, 2
copiilor şi persoanelor vârstnice sufe-
rind de litiaze oxalice, reumatism şi căni pe zi.

gută. Pătrunjelul

Tarhonul Infuzie din seminţe cu 1/2 liguriţă la o
Infuzie dintr-o lingură de plantă la o cană, 2-3 căni pe zi.
cană cu apă; se beau 2 căni pe zi după
mesele principale. Usturoiul
Usturoiul Consumat ca atare, zilnic cel puţin
Consumat ca atare, zilnic minimum 2-3 bulbili.
2-3 bulbili. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
Varza - datorită acidului lactic, var- 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
za acră stimulează digestia. cantitate care se bea în cursul unei zile.
Consum de salate din varză acră tăia­
tă mărunt, cu puţin ulei. DIAREEA

METEORISMUL (BALONĂRILE) Evacuarea acută sau cronică de scau-
ne foarte frecvente, care poate fi atenua-
Este definit ca acumularea de gaz în tă sau oprită (şi) cu ajutorul produselor
intestin şi se traduce prin creşterea în naturale:

volum a abdomenului. Afinele - pot fi considerate adevăra­
te medicamente prin acţiunea conjugată
în tratarea meteorismului au efecte a taninurilor, cu puternice proprietăţi as-
tringente, a antocianilor (substanţe colo-
benefice: rate), care le potenţează proprietăţile, şi
Lămâile, portocalele a substanţelor fitoncide* care inhibă
Consumate ca atare sau sub formă de dezvoltarea colibacililor, având eficaci-
tate deosebită în diareile de fermentaţie.
suc (până la 200 g pe zi).
Ceapa - proprietăţile sale carminati- Cură de afine (300-700 g proaspete
sau I00 g uscate pe zi).
ve (de inhibare a proceselor fermentati-
ve din intestin şi de resorbţie a gazelor Decoct cu o lingură de afine uscate la
formate) se datorează acţiunii antisepti- cană sau macerat la rece cu aceeaşi canti-
ce a fitoncidelor (substanţe active din tate, timp de 8 ore, bându-se 2 căni pe zi.
plante superioare care au proprietatea de
a inhiba dezvoltarea germenilor pato- Afinată sau cidru (băuturi slab alcoo-
geni). lice, din fermentaţie naturală, consuma-
te în cantităţi moderate şi numai de către
Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi. adulţi).

Leuşteanul Arahidele
Consumate ca atare, uşor prăjite.
Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la Caisele - în stare proaspătă sunt as-
cană, 2 căni pe zi. tringente (în stare uscată devin, dimpo-
trivă, uşor laxative).
Mărarul - seminţele sunt printre Consumate ca atare.

cele mai puternice carminative.

• Substanţele titoncide sunt substanţe active din plante superioare care au proprietatea de a opri dezvol·
tarea germenilor patogeni

144 Pledoa~e pentru viaţă lungă

Castanele - datorită conţinutului ri- Guliile
dicat în tanin, sunt utile în diarei benig- Consumate ca atare.
Decoct prelungit din cca 200 g la I li-
ne şi dizenterie. tru.
Pireu de castane. Hreanul
Decocţie scurtă (2-3 minute) din Consumat ca atare, în scopuri alimen-
tare.
15-20 g castane zdrobite la I litru, 2-3 Infuzie din 15-3Og la I litru, care se
căni pe zi. lasă la macerat 12 ore; se iau 2 căni pe
zi, între mese.
Gutuile - recomandate inclusiv în Morcovul - unanim apreciat, în spe-
diareile celor debilitaţi, a convalescenţi­ cial în diareile sugarilor.
lor, copiilor şi vârstnicilor, deoarece ac- Supă din 500 g morcovi raşi, fierţi 1/2
ţiunea taninului este atenuată de acţiu­ oră (sau 1/4 oră în oala sub presiune); se
nea emolientă datorată mucilagiilor. pasează şi se completează până la I litru
de apă fiartă, administrându-se nou-năs­
Consumate ca atare sau sub formă de cuţilor cu biberonul şi înlocuindu-se
produse obţinute din acestea (suc, sirop, treptat cu lapte.
jeleu). Urzica
Consumată în preparate culinare
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la l
litru de apă, ce se lasă să fiarbă până se uşoare.
reduce la jumătate, cantitate care se bea
în cursul unei zile; îndulcit cu 50 g za- Infuzie din 2-3 linguri frunze uscate
la o cană, 2-3 căni pe zi.
hăr.
Usturoiul - antidiareic şi antidizente-
Cătina ric datorită puternicei acţiuni antibacte-
nene.
Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană,
2-3 căni pe zi. Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi.
Merele - recomandate îndeosebi în
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
diareile copiilor. 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
Consumate ca atare. cantitate care se bea în cursul unei zile.
Mere rase, administrându-se copiilor
Varza - numai ca varză proaspătă,
1/2-1 kg pe zi, în 5 mese. varza acră fiind, dimpotrivă, laxativă.
Moşmoanele - puternic astringente,
Consumată ca atare, în salate sau
cu efecte chiar în diarei dizenterice. preparate culinare uşoare (pentru a
Consumate ca atare sau în compot. avea efect, trebuie consumate 300-
Sirop din I kg fructe, 800 g zahăr şi 400 g pe zi).

500 ml apă, fierbându-se I oră la foc Varză fiartă îndelung.
mic; se bea dimineaţa cca I00 g.
ENTEROCOLITELE
Sirop obţinut din I kg de suc (din.
fructe zdrobite şi lăsate peste sucul lor Sunt inflamaţii simultane ale mucoa-
timp de 24 de ore şi 900 g zahăr, fierbân- selor intestinului subţire şi, respectiv,
du-se până la consistenţa siropoasă; se
iau 3-4 linguri pe zi. colonului. în tratarea lor se folosesc:

Porumbele - utile în diarei însoţite Afinele - având acţiune bacteriosta-
de dureri şi spasme. tică, distrug flora patogenă intestinală.

Decoct din o lingură la cană, 2 căni pe Cură de afine (300-500 g fructe
zi. proaspete sau 100 g fructe uscate pe zi).

Ceapa
Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi.