Max J. Friedlander - Despre pictura

Biblioteco de srto Mox J. Friedlonder

Biogrofii. Memorii. Eseuri d.espre
pi.ctur5,

h4ax J, Friedlonder

d.espre
pi.ctur5,

'froducere, postfofd gi rrote

GFTEORGHE SZEK,-.EfL'nY-dro"

o *r{'f^ .irt {j
./ o li'\'" t-
', ,rr
ft;fi iv>'

MAX J. FRIEDLAT\TDER
Essog.s iiber die Lartdscltaltsmalerei und andere

BildEattungen
(editia original,l)
O 1947 bY A.A.l"{. Stols, Haga
Ubcr clie l\Ialerti

O 1963 by I3ruckmann KG, Miin.rhen

loatc drePturijc EDITURA IVIERIDiANE
asupra prezentei editii 1n limba rortdn; BUCURESTI, 1ee3
sint rezervate Editurii Meridiane

AYENTISMENT PETSAJ U L

Litevahtra tle artd nn dwce li.psd, de expwrteri
ccire sE ne edilice aswpra dezvoltdrii artei pic-
turii. Ele seamdnd cw ni;te planwri de ansamblu.
UrmZrind, acwm rJer.,enirea ;i declinwl dit'eritelor
gtwenrdwrdi ,deegpeicnt,wprdor-treticswtircna,arpitc'itwperaisacgwistitceam,apticicd-.

rcedl.igviooai spdwStei,anaintwtrre'agistaastitclde.l -plannawltroesriczospnetaralnclwa
secliuni transversale,;tiind. cd o construclie se
int'dsiSeazd 5i ea integral abia prin prezenpa si-
mwltand, a acelai relersew cle bazd. 5i a secgiwni-
Ior aJerente. Cititorwlwi nw-i oo rruo, sper', inx-
presia de prolixitate faptwl cd. wneori va intilni
i,ntr-wn rteir.neta;rtcid;i.cane;ci eisnarael,t CARACTERUL SPECIFIC AL PEISAGISTI-
menea eseu aceea;i esew., Ase- CULUI. Vizitatorul de azi al expoziliilor de arti
relwdri si.nt poate rimine cu impresia cX peisajul a triumfat
giincl cd
sec;iwrzi,le transv-ersale stnt ale wneia ;i: aceleia;i
construcfi;, intemeincJu-se pe wnwl ;i acela;i plan. aslrlxa tuturor celorlalte genuri pictrlrale, chiar
dacl nu gi cantitativ. Peisajele sint acelea care-i
caguerctne;.raeAsrtcisqcteiic-ricrseeataltaisctfiaavvcztecilnue lprarceaecXrs,tdupeiur,et,etpraieucmaomnf"saratiotluruiiinsduue-i
MAX J. FRIE,DLANDER

biectul Be{reros al trnui studiu isioric. scar5 valoricl

Pe vrernuri a existat u,n fel de
a genurilor in picturS, scarX i'n care tabloul isto-
ric qi cel religios ocupau primele locuri, uirmate
de picrura de gen ;i portretul, natura statici qi

peisajul plasindu-se pe ultimele rrepte. Aceastl

ierarhie s-a dovedit a fi caducX. E,forturile de a
reinvia tabloul istoric ai pictura religioasX sint
forlate gi sterile; pictura de gen., amuzanr; sau
cu suspiciune. Riguros
sentimentalX, este priviti
vorbind, in .adrul produqiei zilelor nqasjre igi
ppcoiiscnttsuriersaatezdnlteepfoiqgziuilmirai ac-iu-pvraierftilruumliitinsddegue-psnoeurrr.:tdier-re, prrtapctouerrlraerersrnutaal,-i
Coperta I: ticX si peisajul. Dealtfel, granigele dintre dife-
VERMEER VAN DELFT ritele genuri au devenit destul de permeabile. In-
tiinim multe picturi pe care nu prea q,tim in ce
Pictotul gi nodoletr sdu, deteliu categorie sX le incadrXm. Filosofii au definit pl[-
Vlena, Kunsthistorisches Museum cerea, delectarea artistici* drept ,,plXcere dezin-

Coperta I\/: * Kunstgenug
Mar J. Fried.lAndd

(fotogratie)

tereri.1t5"*. O fclie dc ,.realitate" pictar?i estc gistice se nriltrilcstlt,,cli tlir'' timpLrri strdvcchi,
priviti -- tocmai pentru cI nu este cu ade,Srat clirp:.r curn se Di)itte ,,bseLr'.t irr liter'rtu15, in poe-
zic. 1)asui dc la expresia vcrbalir lr. expresia in
rneualaim- en.ciun_lipslicIeirneteirnv.inimXaginiraefa, tianltirtautceiat vizibilul imagini a fost, insi, incer:cat l'eiativ tir:ziu. Apoi,
,,,.r era suficie,nt ca r,iziunea artisticX sXl imbol-
cxisten-
loeilengoitaastterep. rLoopzniniecainI'acertl pour I'art i$ revendicX
mai inllt cleasci pe picror la c,:ncretizarc.r acesteia; iirainte
gracl, izolind ca artiitii sI fi puir"rr- intreplinrJe infXlilarea pei-

practica artei de toate ceielalte preocupiri spiri- sajuiui, trebuia sttrnitX capacitatea de receptare,

tuale, nu numai cle cerinlele vielii active sau pasive. ptgreieXn,ceerpari.cclXtao. -,P,lcleo-cnaatslr.trt:ni,r,n:ti:iir.itrro..rrruidloerrc':"ilsinttarevueb, nur:iitaar.rirnsiliezfialievleederirvireopra-5rsi--t
Sint irnpinse pe al doilea plan, pe cit posibil eli-
minate cu totul, $i acele asociatii de idei care rrntestl, sa cteeT,e ntlmel pentru postentate, vr-
constituiatr inainte o componenti esenqialX a efcc- z-iucl renumcle posrutn, fririi sX asiste desigur, spre
tului artistic. Potrivit acestei tendinle, preconi- norocul lor, lri propliui esec' PlX,.,lrea ;i fiorul
zata ,,a;trtonomie" a artei ar fi infiptuiti mai in frta oci..ilului nrl Llral irttr.rse rii tn antichitate
plenar in domeniul ornamenticii, al naturii stalice
;i al peisajului, toats acestea fiind genuri de artl
deopotrivX de ,,mute". Jinind seama de acestea, i,r esenle nritol,rp;ic5 a naturii cr)ncrct nmane. ln
alcltuirn o scar5 de vakrri artele vizr.r.r.1e preclt,rnina plasticar, iar irnagiira-
am putea fi tentali sX riiiarideLrr:iaeci,rsppleir5iirtrirrrlditactcc'aorrpcrliiigi ifoear:smi cl;limitate. La
pe care peisaitl ar sta pe prima treapt;, iar pic-
,t Fl trlui N4e-
tura istrrricl pc trltiml cliu i1i prrti'a y,.rsi erpresi;r imagisticl tot numai
ptin irrrtilnrcriiul fiqurii nr.nane. Cor.rtinue sX pre-
Chiar dacX iubitorii de artl rri zeleicr noas-
tre ar reuqi sI pr.iveascX XIad,ona Sixtittit cu ,,pli-
ilominc sculptur','., al5t'.rri rle r:lre se afirma, ca
cerc dezinteresati". nLr incape indoialX ci cre- inlocr.rit,rr, pictura, lcgatir de l:*,it.{tile plasticii in
dincioqii din secolul al XVI-Iea nlr 3u contemplrt
acest tablou cle altar cr.r ,,plircere dezintelcsatX". relief. L.umie r-iz-ibilI stirrlrr$r.c .istiz.i olScerea es-

Rlmine deschisl intrebarea de ce in vremur:ile tctic5",-r ccior dc,tati cu clarul r:e;rl de a vcdea'
Chiar si o percche de ciz-me veciri poate fi obiec-
gnooarisctr.e- preferinlele s-aLr indreptat:rtit crle crrte- nrl figurilii artisiicc. PrivitX suir aspect estetic,
clre mult mai categoric decit in trecut --.- lrime,r r izihili :c scirdeazi. ;i a'|rrrmc. pe de o
plmint, cer, rI-
mine qi ir-itrebarea adpe5cEe ipveegvertean{;telu;-idcejsccchtrisili rrarte, in impirllia lttcrurilt.rr finite. misur,rbile,
at'- conti-rrirri f:rme, cttegorice, pe de altX
tistic nu se baza defel pe,,dezinteresarc,". in de- ivind
finitiv, ,,mintuirea strtletuirri" ficea p;rrte din trlartc, in domeniul a ceea cc estc aparent io-
interesele cor.rsiderat" vitale. La r- d,rua intreb:rre ,,rbitr,rr ;i r Simlul per.-
iimpl5tor, rg rlelinritat. de domina-
este mai ulor de rXspuns. Arta plasticX sluicr-r tru ordine ii alc'giuec,tp,.rlXrilcoel rincda.,'.,l:crnrirtrii cIr re prima
in F.vul Meclir-i, si incX mult dup5 F.r'ul lllecl-tr,
biserica; deveniti laicI, ea povestea. distra, in- rea spiritualir
lcelttrueri',cepilSdcec-rae.dr ovuear.iaSlcietrilp5tui lae everlturii vizrrale
veseie;r, instruia, satisficint'l ?rr cliferite rnrniet'e
in clinl cXtrc pri-
ma, pictr,rr,t cIt:e cca de -a doua, din ctlace este
annmite necesitXli spirituale. Lozinc;-l orgolioasX, pr..f.i"t 6o,'pr.l umrn, dincolo peisajul. P5min-
il1iurl',iiclmiist;:refijsn:Lt:ter.ul sli,uitnrprsniiinc.orht?lriermsrrb,s:irril,ecraloi-on'.s's1uirrb,i.-itl'ett'''rcirnitce!d,a,"i,.f.esertpnqtperrct.'citiFirprltit.mie:toiionsToteLefri:x-clureic"iri,,-'
atit de familiari nor.ri. a,,artei pentru art5" li
s-ar fi pllut vechilor m.r:stri inirrrclieil,ili snu lr i- I intr"odrisi ck' ImrniLrr-tr'l Kanl (1.72'1--1804).

vola.

La prirna intrebare rXspunsul cste m:1i dificil.
Satisfactia esteticX ;i liiorul ?n fata naturii peisr-

' Infe res.sclose 'vltoh,l,gefallen (Kant).

sau poate al;uzind dc ci, iu]1 putea sptine: pi- acelaEi timp a lua iri a da, rln comp()rtarrlent
m|rtrrl este '.f,llruacnruuil in siue "*, pcisaiul' p.reteca"rfe.--l gi o
scnzoriai pasiv acliune spirituali; rezulra-
nomenul".**. cunclagte pirnintul cul este in rnare misuri subiectiv qi, intr-un anu-
rrrit sens, crealia noasl,ri. Pc',etul francez Paul
lucreazi, care,l lrrX.nelte, e1 pii.'egte cerul carc-i Val6ry se exprirnl iu feh-ri urnl;ror: a observa
trimitc lurniirir 5pirepalopaiuej,i.,n,,r,-.p-.'Me- isaai.juglr'"euir'.sspinrlereiloepmrol-,
gioneaz5., insI, inseamni, in foud, a-li reprezenra. ceea ce te a$-
\rlre nernteresata cu caracrcr de desfltare eiolo tepli cu celtittrdine sa vezi. (lcea ce .,'cde artistul
udenpcXici:tpar::*edro.nrluinlt ic'lreeveopioac;;1i.
utilui. Ornerairca se in- piastic este dercrminat cie irrtentriilc saic qi cic ca-
?n care trii.ce exclusiv pacitatea dc a-qi viz-iune a,
din clclt3rcr arrimalclor, dirr r,,ilriitoare, pescuit de mijloaccie ce concretiza, pe ntm a preci-rm 5i
tri agricultur.r, pi'iI. ciud contemplarea pXrnintului
le p.ose cil ti i'ealiza.
Paui Val6ry forrnuleazl cate3ioric accast;i concii-
5i ceruluri :r junse sX-i gionare: Este o deosebire imensl intle ceee ce vezi
t'lri,e<zaearlscceisrecmconllioi, lipi r€iicl uimrna$-1 ca creionrrl in inini 5i ceea, ce vezi J'iird creian
rlisrronibiliratea <ic a in minX.

qllli.

P5mintul (s;ru o par[e a acestuia) este o macX Nietz.scire, 1a rinciui lui, se cxpriui;i astfei pe
re se profileaz-5 pe frrr.ldalul cerului, imbrXcatX seamir pictorului: El pictett'2l pinl 1:r u,'rni nn-
neregulet cu veqefarie, forme de relief gi con- mai ce-i place, dar ce aLrume-i placei Ceea ce
stnlctii. Spre a se putea sesiza for:maliunea, re,a- gtie si picteze. in orice caz, din infinitul lucru-
ir.r1, splc a se putca apr:ecia di:'tangeie si i'rilii- rilor de viiz'-tr numai puline sint alese spre ir fi
nrile, pXmiuttrl tr*buie !.nventr"riat gectgrirfic. Fur- fixate in irnagine. in tinip ce pictorul ifi inchi-

riizirC_dete sigure, topografu.i, cartograful sarisfac puie cX ceea ce vede este ,,frumos". el vede nurnai
necesitiqi practicc sau gtiiniifice. DacI pri- ceea ce corespunde simlului siu al fri"rm,rsului.

vim insl tirenul clintr-un prlnct auulrle, oblinem a Aggeanucurirlnoramartiinsttoicrse,cmu siulsui-mn t.ioosbslcigaatat de valori
r-. :r"iti im;rgine rl,:cit c':a olriemir-ii a lrXr'qii geo- pole-
si

11r'afice. o iirregirre ca.l'c rr* l"epolrerz5 ia acet har- mizez gi cu opiniile care prednd cX existi gerluri
rii, precum r:oezi;r la o :.':,latare scacl. I)atels spa- artistice,,ugoare" qi,,greie". Academia desconsi-
tiirle stnt irio,Jifir:ar: pr:in racursir.l, masc,rre, de- dera peisagistica nu in ultimr-ri rind datoritX fap-
plas,rre, r'cr:ilrrie. iai: ceea ce \redem ne-ar fi inirite-
ligibil claci iinpleria i'izual,i nu ar: fi c(rnrpletal.i tului cX etichetase aceast; picturi ca una rela-
r,lc crlnr-r:rt;ntele noastre, cle experirnla noastr"[. cztiaavrre-i"g6.i$i toInlracorhpi,iupscueaisae,ops_rioabicnatifbviiiiitl;,aetcezieeasatspivaicastilan5a.nreUilatnei,uapiricbCtooerr-i
I/ecl,'itt, de pikli. un triunghi ascutir ridicindu-se este Lrn lucru exirem cle lrlor, la indrmlna ori-
unui cirui copil. Unii rnaegu:i, care-qi priveau profe-
cleasupr,l sir: cl-l-eisacrribcoXr;i,,t,deeJsepnrteocbaierect;efirs;trr?ncsI
tlrnr cl,r l:e ytint cii sirit distanqate in-
csie lin
rjr.ri.cvlrpe.r1lc15;c-z, lfr.)ienctr).vr :n, lrur,lz-ii cenu;ii.r, despre care siunea cu seriozitate, ca L)cgas, nu prea vedeau

.:tirz cX est.e vcicle. \lizirrnca cste fixatX local, tn peisaj un obiect care s;i ofere o sarcinX demni
tie,.6in7Di,o,i;ir,ri].'rinspmalXiusrarrapirr:.irvcitaorreulufei;- d€ eforurile 1or. Nfotir.r-rl acesiLri disprel cste
Icgatii. arrriurc cle
ca e:ite fi:;rrtX lesne de de,scoperit. in lipsa apalent; de legitate
qi a formelor peisajuiui nu se deiimiteazi cu evi-
nomc;ru1 sc inoilific,I i'r f'rrcgie de pozilia soa-
relui 1;i clc rrorii <lc 1'rc r:o'.,4. r'*clea irrse;rmr,rI tn denlX sfer:a poiribilului 9i acLnisibilutrui, ceea ce
deschide cale liberl arbitrarului. Pictorul iqi in-
***DEin.|sgchineinuSnic(ltt, chipuie ci poate scurta sau lungi clupX bunul
sXu plac c't ramuri, in timp ce bralul unui l;Xr-

bat sau piciorul unui cal il obligi la. mai multi jului. Lipsea, de asernenea, curiroa$terea eorespun-
agcieap,rsetdc,i,zipel.otiens.raucneeaastipatcctcoerpuliluunt ep,elislagnlus-t
prudenli- zitoare a legilor perspectivei. in sftrgit, interesu.l
pelltru obiectul material se opunea aclopt5rii ue-
tnai in
ptrate Ii considelaia ca fiind mai ugoari. in rea- mijlocite a unei viziuni care nll opera decit cu
are o sarcini p,,uegoju.adre{"c.nituomriaimiani date formale metamorfozate, deplasate gi voalate
im,itaisteurpieiisna"gcisatruei poate conta
ti,nirmugpiiidl[uit"oitaosrrteai,reaiadrfeoiruvmetogeehlxocir.glepnnetiiasrracsjiulacleunai lusaeeaaspstaecruemnndernilntei--- qi care plreau sX inEele ochiul.

Mi se pare cI e Recesar si definesc ce anume
injeleg prin ,,interesul pentru obiect".

gitilile inrcrne, specifice^naturii. Lipsa aparenti Pictind o lesXmr5 din brocart, Jan van Eyck
ccileoenl $pcrtoreindnidcqilpoliuossnsaJaraeu,srmucpeaezrreefi-ccliaufalitrcaigeteo,gairielmsfaetrniuonureqnqueternauptliecd.capete.l pretindea a
reprezenta ceva care searnlni, pri-
vit din toate punctele de vedere, cu o gesituri
din brocart veritabilS. Pictind o casi intr-un fun-
dal peisagistic, dorinla lui era sX vizualizeze, in
Nu' q'i[idtirindcg"o'anr,feenzrSuervainecve;Xsitluitpiuarricavai,rpecaaicimtlaibateeiadrdieegdreaabprieresdpjuierduce'tia-- pofida dimensiunilor minuscuie, iot ce trinea de
rea acea cas5. Vederea sa la distanlX este, de fapt,
o vedere de aproape, care micgoreazi. Setea de
cili
plclietenaeeussgtlipmse-eioatlaaimg,m,tVcimesanuataaii1lpp6cirimonuureyfl$reaitnfsoincotiuuaeunvndnrdaeaietanl5ax.ae_Dtb-sra1asiaelicmip;ldennovipan_,earttez.ricuuziu,drseiipteuania.etpttvuaieUsianaccrc-ejapui eduim-raeaieacccaaaeitess.oefpntbomteiselcruemneindcrtavuerre$uuaa--- dluecratrriinlosrtruniu9iinrgelsdpueicatuul
a cunoagte, zelul pios
.vreo
pentru alcltuirea
altl viziune. in timp ce italienii, mai cu searni
in secoiul al XVI-lea, ampiificau lucrurile repre-
zentate, cu toate cX erau privite, plearcoXb,sedrevXlapeo
disrtant5 apreciabil5, Varr Eyck
toate din apropiere, oricit cle m;runte ar apare
oricare ait obiect al observali?i. Comparind un ele, in funqie de locul ocupat in profunzimea
arbore cu o coloan5 sau un trup omenesc, devine
limpede ci -ppreuvqeidnerfeig,au,raerxepaerai&rbtoarc!liuig' tUiinralaoirnb-, spajiului. Se vo,rbe$te despre aouitatea vizuali
,,microscopici" rr lui \,'an Eyck, de fapt insX el
lesniesc prea n-a rnirit niciodatl ceea ce era mic, dimpotrivi,
de pildE, poate rep{ezenta plastic un trup ome-
snipdoae"aisl.rticic-ve,aPivitiesnciidi.sineoangineoiictiirsnaiitiarcun;urluliuenrnicltdd.lciecoaCrcszerieidrtftl,ndicorselXXaaraeuctrirtmneiniunczanceaeeierprbmpvuioneututruteeillnsltessicoaetfsuueceaanoutloliiXvu.tinune,ludeapisininectsaerXi-ell a_ micgorat mai degrabi ceea ce era mare, flri
XrpeiecVld;r-iclpeieianisa"csairdlteiics. upinlo,nrpirboriilimiiranrtreilzaruiniqndlie, csaifieprasactlidtteaetaecuaommdeusnltzeai si-i slrXceasci conlinutul.

Trecind in revistl ultima sau penultim a fazd,
a picturii moderne, ne putem dir lesne seama ce

piedicX apreciabilS a constituir in calea dez-"'ol-
tlrii peisagisticii,,interesul pentru obiect". IJnor

pictori ca Monet sau Cdzanne nici prin gind nu le

trecea ideea cd. pata de culoare din cimpul lor
viz.ual ar 'trebui sX relatez-e fXrX echivoc despre
a shildei pictorilor nu prea oferea pLilcjuri de a
zuird,vi piisajul de dragul peisajului. Apoi, dato- forma, culoarea Ei materiaiitatea unui obiect; pri-
rit5 obignuir,rlei mogtenite din Evul IVIediu de a
vind, ei uitau, chiar) tot ce gtiau despre lucruri,
spre a recepta in stare puri o trXire vizualS fu-
sesiza vizual corpuri ferm conturate, mo'dul de ll dgveaasrtXfeS.gnAuucrlaenrseetraaoiasessteotereiuctainpaesffiearngleoitmcdeeiniiucl'uplriuamrpco,uutrsnfei)trorenblsu. elltnre-
a vedea al artistului era prea pulin pregitit si

fac[ fali specificului, aparent haotic, ai peisa-

f.aze de recul aie interesului penlru obiect, chiar tsp;otzgiainloftitei.:ertcat'::,mt,',,1-ritn.trii,rxr:-,larnuut"tlletcillenin(r,tlra)i-ii^nt-iirl,cl.rrl;lrrirt:nr-u^inllt.lrls'-urui.irir,roiirrr,rlr.,,rr:r.r,irrriqr,,l,,ili,,ieii'i,i1'l;1.,ri1,;i.1,.,,,',,;r-1.l,.1lrli;ir1.ugr.,,ic,r.,i

rii reactii. sp.rliale i,,gi,:c.

Piminnrl ca obiect a1 figuririi nu constituie z.inl)trecrccl(i)srpllurllri,-i dirr l,.i ul l,icrii,r lr*,.r,:i:. rii ;.i'1.,.r-i,.e"_
un intreg in sine, ci mai degrabl o parte a r:nui
fci.rri ri:iimiilirc ,-1,.. ,..r,.la.r'.,.i
intreg de necnprins, deosebindu-se prin aceasta de
alte obiecte, iradeosebi cle corpul omenesc. Ca nifica.ntc, .picror-ii rspiil'r.r r:iiri;1 11,,;1,1i,,.11iy,, Pei_
,ri.
fragment, mostrS, cxe niplu, el c1-ie;rmi privito- sJglstl('ulut \L ltiIZrll.l , I t'1..i ,,i., ..rr .ii,.: ,r-
rul si-l clepXseascii ;i stimuleazi imagirralia, ca intreq sc1l ''.1,r1'tr.;r.;i1r 1ir'ir.i';a1-.1, '1. .
aceasta si forlezs limitele viz-ibilului. Zirind un zulltlil urrir , ;. , ... . :i, ,t ,.;,r
membru al un".ri cori) onrcnesc, Llr1 picior sau o
mini, eu conipletez irr irnagin:r1ie intreg orga- erlr r-:,.t1c:r..'rr:..:,.-rrrii.r,i-i,r:,i,llr,r;liia;,rrl.tri1:r)-riii.,,.lsi'ii:_i
nisrnul din care rni se arati o parte; d,rcX, ira gl.t.reze^ illlr-t3"l gll i ir'. r_"zr1r;
schimb, privesc o buclt.r de pimint, l.r.l pot cu- arirte in fr.rgurerrtui i]"s r,r
prinde cu ochii miulri intlcgul din care frce zul pe ph'mi'rr.
parte acest frrgnrent. Cu cit se oferi mai
ititnnrJuttlirr.l--aooa-i\u\mi]rpu'ieis''mctulrre1rX:i;j,trsrnrr,i.rrrcpr:Jtils,,lrr.f.ellcrurli,rF.o;rc,a.-lr,ii,e.Lrr,s:r.,.u,i ,]r.
pugira^nernijlocit-r'izibi1u1 drept un intreg. inchegat,
tivei liniare ;i aerionc.
cu atit mai imper:ioasi dcr-ine nevoia de a con-
feri fragmentu).tri, prin artr compozigiei, rpr- pJatvtaaeleraertSlare'nS,eruic-ghnalearar,etpr'eloqraaIrat-rrbeyi.rc,r'resclalictj1czurap,.u..mrreeFsXr.i.r,rrpt'n;.rl.raL:Xtpa'rsteors.olpirrpirerlreacli,ssii\.lr,."i,r.rcrnIrjjlreie.-dilrl i.Icuriri*ari",rs.-og,cricpui.lp,c;,,elr;rr.nirrlJiil,izc.:er_i;l1r.:riiiiX..il.eirj\rjsr,ii,,uii,t.rl,rc:.r,l.iiie_r_-r:

renta lntegrltatll. 1,e

Multe se poi invXla cu privire la dezvoltarea rJriir
omenirii, cu precidere la istoria vizualitilii qi a
PI-lse'
figurXrii plastice, obsei'vind comportarnentul co-
pilului. Un copil, pus s[ cleseneze ulr om, o cas5, SpaliLrl c,, rrinuu :rigc,u.r:,.i ci,r :,.irrl li,rrri l''u,
viu. fireStc rrrrul nct,ir rlur;1. 'rrt:'ie 1n-
un pomr se va apuca de lucru flri ezitare qi va globatc seamrini cu velur i1.:. ir,," -l..irr
realiza, din citel'a trisirtiri, spre propria sa sa- 13
tisfaclie, cu mai rnultX. sau mai puliqi indemi-
narc, ceva prirr care oliiectul sit poati fi recu-
rloscut. Daci-i cer insl copiluiiri si dese r-reze o
bucati de plmint, e1 se va simli incurcat si va
equa. Pe treapta ,,prin-ritivitilii", a.rta. se }imi-
teazi exclusiv Ia lucruri ce pot fi iz-olate de me-
diu. Ljn yutlt:, ca protuberanl5 a..masei pll"il-
teEti nemirgiraite, un riu, ca cezurX prelungl in
suplafala pXmintultri nu sint ,,iucruri'" in aceastl
accepliune, iar vizualmentc sint inteligibile nu-
mai in relali:r lor cu spaliul. Ele stnt inirnagi-
nabiie fir5 locul, fXr'5 pozilia 1or.

Reprezentarea peisajului incepe cu observarea
atenti qi redare;r autent;c; a unor pXrqi disparate,
a unor arbori, plirnte, munli, firi a putea con-
feri autenticitate natllrali ansamblLrltri" raportului
reciproc al pirqilor" Peisajul apar,: inilial ca o l2

Sculptura izoleazi, desenul articuleazi, frag- teascl, atenlia liind deviad de la iriezni sacru
in .direclia uiror elemcnte cousiderate la inceput
rn.nt.aiX 5i divide, pictura leag5, descompune
fcoornmseolleidacat tpegoozriilcieile, dgizi oalvaijucnosrttduorumriilne'anPtiictiunrs,cogrie-a- incidentale, periferice gi trecXtoare.
latie cu rdo..r.ntur.a peisaitrlui. Michelangelo,
incercinclu-se si se rtispi-rnc15 intii la irrtreba-
rea,,unde?"* ds-apa: jucnasieaEitriaarr inirebarea,,cind?"**,
sculptorul, ingt.t qi Cornelius., adeplii descnu- icoana pornir
sforrnilr"ii in compo,

lui. dispretuiau peisaiul. z1lle lstol'1ca.
Din cind in cind rrplrea cite o reaclie, o ren-
L" ir..iputui secbl.riui al XV-lea s-au trezit dinli de respingere a procc.sului pr,rgresiv <le lai-
-a coirn.tesmpepcliaia_lniantuN{ao, rpdim- inbtuulc.uirnia 9i plicerea de
turrl ma1 stateau ln acea vreme cizare. Cind ltogier varl der' \,.i'ej,den creeazd
aface{aleagq*t lsartci:ln,r cu a sa Coborirr, de peei'cccili,trcet:li-gioso
ca gi in Evul Mediu, doar cX. ea pornise la solu- s-e evidenliazi plintr-un opr:rX ce
zguduitor
;i coplesitor, el eiimiirii spalir,rl qi trocui, a;ezind
tronarea acestora lntr-un spirit nou. Peisajul.. s-a in scrinul altar:ului o iucrere cr:nrpozitl, gen re-
insi.rnat lief. Apastclii lut l)iirer, creaiie
tn pictrira religioasi, a devenit . slujitor profund religioasS, ri:t reaiieali mtootnuciur-reehnitdaal5reaEi
al bisericii, desi'g-Eulr r.tn colocatar cam recalcitrant,
fost doar locului qi spaliului.
oerictrlos chiar. n-a tolerat, ci consi-

ilcrat chiar binevenit, fiindc5 nevoia tot mai acuti Imagistica medievall pe panou inrim;at,
de realitate tn incadrarea convingitoare a perso-
naieior :linte si a tntimplirilor biblice reclama un vitraliu, perganleirt sau pcrete --* acl;ona ca su-
soatiu natu.*i si o localiz.rre veridic5. Pentru prafalX plani, bidir-nensionalS. Conferiricln-se me-
reu mai muitX re alitate figurilor, i;e rnanifesta
riinrii .li" picttirile medievale sint valabile cu- tot mai intens gi ,,setea de spa1iu", ajunginrXu-se
vintele po.rul.ti' .'ln itrrul lor nici un- lgc prccis, astfel ca sr-rpraf a1a planl si fie srlipunsS, pri-
cu {rtit mai ptrli,t un timp anume". Odat5 cu fon- r.irea sI pitrundi in profunzime, ca priritr-o-fe-
clul de aur ideal s-a rentinqat la lipsa de ancorare
trenligsipeai.tiiunsoiritcimc -pc,azc,abreibeliara5ci olengfeonrmd-eXlecsafninotaeneploor- reastr5, ;i si inceap5 cucerirea celei de-a treia
cirnosnlicci r-edindceisopsruel Iocul Ei ciimensiuni. Aceasti cotiturl radicalS in rnodui
vestesc -unoasreimnetnimeapulnirei,i de a vedea ii deschise peisajului larg pu.1rta, care
medie- fusese oricum putenr;c zgi11iitX de dragostea
timpul crescinciS pentru naturi. in acest proccs iiete,a
vsinaiitnlr'steeelacnsicgcia"rtii,irnctuiftai.Mqianinutpunloiutros,ricterolsatsne-eao9eimfnleaurtepinrdeeaocsuectbiatierreea de spaliu constituie elementr-rl primar, del,cope-
moment tn cutare tari li a-l vedea intr-o ima- rirea legilor perspectivei ce,l se cun dar. S-a
ajuns, astfel, sI se con-struiascl. irnagini aproape
corecte ca perspectivl, irrcX inainte ca lcgite ma-
"Isitg"ii,urii-snunrtci.e.cio,tuanpmdten.bieeslisi'aenaijgditiititnndaimiopi'cdbXov1irne"it1daadeaniian'rtlo;rtLrcl-Ienuarrsri-aepcsolilrrtgceriidoisinepzseieest,ace-pttrieiinuvodnzi.qeietpaTia5tneprc,et,.ch,ilsteseeaos'----
sfinte. Pictura religioasi a fost supusX, astfel, tematice respective si fi devenit cunoscute.
unui Droc€s de laiiizare; odati cu natura, pi- Peis,ajul;i-a fXcut intrarea in pictura r:eligi-

oasi ca 1oc de desflirirare a aciiunii, ca sc,:nX
perltru figuri qi evenimente. Prirlul pian -- li-
sint liberi, eventual, o fi;ie lngustl cl: plmiirt
f-iindernaiaosccuaptadt edeacpegrotitaa.gPoeniisgatij,upluliainiurllmcl,ter;re:raijioccr
trundea in biserici ceva din rea'iitatea pXmin- loc de desfX;urare exclusir. fundalul, fiind vizi-

* Peter von Cornelius (1783-1867), pictor si desena- t5 * I'r'ivind loczT ac{iunii
** Privind timpul acfiun
tor german dln gruPul nazareenilor, a creat fresce
(Milnchen), ilustralii Ia ,,Faust" de Goethe q.a. 14 i

bil numai deasupra personajelor. L-lIna"trrid.u.iscd^tieat,ne9Yei,-apzienurl--l ttiumrpauldveieEliie,vcaule,tt.itElull a fost onorat, tncX in
iajul era privir,'irr gene ral,' de ,,inventator". Ar fi in-
fdiilind un terert acctdentat. de
ventat, chipurile,,,pictura in ulei". Un simbure
ciinrpr" cimpie, muntrii ce se lidiceu ameningau de adevXr se ascunde, oricum, in aceastX legendX
t; J.up.t. ii iundalul, pictorui er-a constrins si Jnaunpveantnrulicyickara^f.i p.ictat, ins5., a;a
...r,.g;' la odcprmivuirnelepsapnrocraamlliic. Sn,rtsrrir.lpi-rinivdecapslcrtiadlie' tradilionalS. inventat pictura
p* u,i virl cum a pictat
in ulei; el a descoperit mai degrabl sau a gXsit
,\ tc rn:llline pe iiccJstJ pt)zllIc'.J o pastr,a pe-il: mijloace de tehrricX picturalX penlrir cX nu reugea
tfirsuuraiulesadminbluplrtiernbulolrrpluiai nnutreebrauiianusaspi oasptbarilq, sX redea cu mijloacele tradiiionale trlirile sale vi-
auleireDuiu.rntc.,tusLriJ'i.c.1,oltceipctr'cinspiicdioir.arrceli.aI)epzraivcoirridi ual cact zuale, pentru cX in el exista dorinla cor.ir$itoare
de a face vizibile, in cadrul limit:rt al picturii pe
d"ilrtr-- panouri de lemn, strllucirea, lr,rminozitatca, scli-

fost

.t.p*y;t, trcptat ;i lent, ubi" in secoltrL al XVI-lea' pirea. lucrurilor,..ca qi infjnit^de multele particu-
laritXli ale Iumii materiale. Dragostea de naturi
IcaleWdlIiur-eopc*ulirtae',fdederasitrfilqEauirpiaaurenoacbtusptleadicsoealegplioesrticncuiureluc,ai.lraeEtiaelbucinvlgul,it ;i setea de spatriu au creat ce3a ce numim azi
,,pictura ipnrorbilleeim".eJcaan;vi anm}oly5ciili;iastsr5tamt otnqii fala
Ju.i .loi scoate in evidenl5 unele.din etapele cX.ii acelora;i
s5i;

pocatalricorulscrssiesc,r.idcIeiatiltaoumnblupvrnoaginrpecusetpecra'ortrn5utmlllninuaesue,S'mllPtelnieplnapsJoap.tli"l3al- acest pictor de geniu gi-a lXrgit irrsi orizont'-ri,
dincolo de lirnitele spiritualitSlii medievale, prin
cniilcXi,toiruiibEitiopriridnerefrlaulmiileosc.uBupcriuirrciiapisliamiclui rpiluotrer$-i
il-rir*. in m.rterie de viziune, de marriera de a marea deschidere sufleteasci i-au fXcut sI con-
,'rrivi. orecr-rm si de constrlrire fere picturii religioase un generos cara.ter Llfiran,
a imaginilor, noi
ibisnuiir ri caiificlm drept ,,progres" orice pas
ficut in direclia poziliei noasti'e. IatX de ce ro- portretului o categorici noti inclividuaiX, iar pei-
ii""." J" progt.t'poate ascunde
o considerabilX iajului amploare profunzime si atmosferS.
Interesul sXu rleprecupelit .pentrLr obiect 1-a
'*1::l t ":l9"'pculooir*ziiia."daerpi-pngugttie.dtaf.arrLeea.s^lmaclel acsataresgeremsacicaedaacueg.,in9Eoi.lil p_l_rl:- fXcut sX devini maesfru in numeroase domenii.
fap- A fost orfevru, arhitect, urbanist sau dispune,r,

tid."eil.re.o;,,ic*iud'ici.eo.riiiriil.lee"si"a^ptesocdranepiXtascle.isstntncerie;dtgiiigns'trivenezedc,eerceeua.ipncreeercemXnX-- in orice caz, de cunoitinlele reclamate de aceste
profesiuni. Iar aceste cunoqtintre nu provei"ieau cll
precXdere din cXrti. ci ele se datorau setei sale
ipXvuerIridXuiei-ir5leedta.iar,,r,iunaJrmilrpicXloeeifliiend-idadfr-caaepcnreJluosozatseepiEe$ltiime,i,x-sciPtPllue.resinfivtscraatdrternsuguemocrutlorcleelt.c,tplniccaru--l de a privi ii acuitltrii r-ederii sale. Contempora-

nii s5i, chiar qi protectorii sIi princiari, se pare
cX il preluiau mai deeral''X daioritX curro)tirilr-
lor pe care le avea decit imaginaliei sale crea-
rnic clin ...u" .. este, intr-adevlr esenlial'
to.are.

,,NA$TE,REA" PEISAJUI,UI iN SECOLUL AL Jan npvieacinsi aoEgyioscctilaci zuaileiin:-',:opfdiitcaertupcioaus-irnbeei_liiisgreailttre-easid,lieisXiSavsiinXnd--i
Xloli.n)y.V.cir..eni-nrLon,rEet.".oAea..llp"tnfrinreirtunlcr?ie>ic,pa-tuirucietuipnnPJer'oa"aisraniadtmejvuinalucn;lpuii-5EadcFyea{cctcuelkiobt.neiotCirmrtduicrivmrci'nra.meanJtIlinneEpyuprcYtlekislcna?--
scape

clude
creai;iunea in cinster Creatorulrri ;i conslrucqiile
.pre gloria oamenil,,r.
in Mad,ona. cancelantlui Rolin, donatorul, ?n
17 genunchi. se roagX irr fata Fecioare i ale z-at; tn-

r,r'-,. salli de:rLisii. Sul;icctrrl picturii nu reclame crurilor mai indepiirtale ,ci.rritafe:l 1i exaictitrl-
rrici,-icciril lcri:rcrr .r-siipr.1 tttiui oraq intins' bo-
tea.

ij'i1i-,r,!rvfiri,+. .&pufli,.:'tsi.rr.ru;;i'r1s1*-a.ii i:':: :1ll1belc mtrluri ale urrtli ,nLinl imnpicui nr.ernaaaltttttirbdloeuirrnr!peiLri"iioJsant rerc'e,xsr.irtaiileyc.tk tema
i-liir-r-iit cn pesiutre
elal--oriirii de !'l
clezvolta locul, spa1ir.r1 peisagistic al actriunii ca
L,lr,,i.,iiuir-li" rrlesttti ci,..r: sr;piimenta-r. Sala. se aflii in prrrrtrtrl cu Iinteilc st'inte la t:t.t'rnthtlti lui
la .()
i:r i:,,iiui ri,: stis rri pal:rtu1rii. Ii'oziqia noastr;, (,'ristt's, ,rpelir care a tr:ecut clin c,,1eciia Ccoli
care se vecle (Richnorrrl) intr-r,ina oi,rndezil*. Unii specialiqd
;,,:'rr,,aL,ilfi. ciirrr.lriiil ci-: arcarlelc prin
,',.t',1,1 siti:it- irr \..i.1c, l',*.lr pertlite, presupunincl
i.i ri.r' ;rclior;rr i:'g,ic uz-t,;lc Ce lt,gicii spali:rle, c;l ii atribuie lucrarea ]'-11 $1rir,:i i., ctt i i)lii tnsX, cu
,.,r:,r1irl s,,i fii: z.;rrit..i--'t: r'erandX' care prelunge;te exceplia citorr.:r sceptici, csilnt'Iitt5, i,ccoarctsoidreilriairsdup" rcair
in e<.iinciiri,: spniiul siiii, se ail5 doi biirbaii, din-
perioadei in-care, a' foti
t1:1: carr le,.1r,.r1 apieacl peste balllstradi pentru a llceastX oper; a ]uat naftere iltirilttea Altarului
r:,,r t-,:nipl;. p':.tr,.rr",rma nlrnur]aix ce i se oferx. cu de la Gent (Gand)" flste vorba. cb un evenirneur'
,j L1',. il rie inviti dramatic, in aer liber, intr-un Joc ttr';ci';:;1t aitllilt -"
,'Lrrrirr::L,l'ir,ri',iin:r:r'"lr)lriri ngecr,i:iallii,'r,dJ.'.iluiir'r.e.rtrir. nt ttu t1tl- la o or:a qtiutX. Dirnineala cler-re t:i: 1a risiriml
,,i Vecie

lrt;rr l.r ',i:irzl.l:l.-.rir1ii"i;c-ri cuniinetic irr r-,-roc[ llormal cirnpul soarelui, au r.enit in peleri:,ai c.:ic ti'ci fcmci cli't
,:i sr: oltclfi g:llero- Ierr-rsalim la mormlniul ['iin',irito;:liirri, all :r.Iri'
irl.rtirri.i in plus, cti
:r.it:rii, c.i.r;1" rr. z.irr,:sc cri ti'ri oameni piasali pq sicriul gol, pe cei trei pazrrici do.nti';t1, ,i iLrgerul
lerrl':lii.,iiicr esi,, r:xp1c:t;rti Cualita.tea unghir-r1ui vestit minuuea irrr-ierii. Ccle Eapt': fi-
care le-a
clc ."reci::e irdispcr;sal.ili 1rL sp,r':e tule,,,r'trL-ri, ctrua- guri sint distri'buite ]ilxr tri cr.rprinsul compor-i-

li'r;rt. nlnlii:i i.-i irnir.,gi'c,rs,,'I a,tsarr-rblr.r1 imagi- tsiueliu. iPsroiml ceeleresrac,ziei ale soare|-ri cad a-suprrt lumirro-
r.rii. Cr',irienii.iorr.ir;l ii. ei r-,u cu siguranli r:cunos-
accentue,rzi aparilia, in ter':irul
lria;lirrifL-riui cl;1fe feunee- inltr-un de pe care iutunericr-rl nopiii nu s-'e retras tnci
ca'L0i'L singur in intregime. Figuri,le de dimensiuni rciatir. r-nici
t::rb1o'l irei;1 ce ci reuSi:erX sX vadi in realitate sfintele femJi cam apiatizate qi parci firX
tl,'rri pun,'tc diien;ie.
;rri , i:',1 r;,r \J r-;.,',i rr:e': n'olir Rogicr va11 ipsucoiinpdcaetitrmesi-riaocosctleuadls.e;lAar)zcriear;odti1aourdml ipiirlriiuncrcXmirprla-r*ie-a-, aitnisttfcpr(:el]ni,stir"ieai,-,srat-
,1 ,r. $,':..ien
S/ .r.t'..., p'c:!':rl-, D: Ftcit'.Lr'1. in tablotrl

Cu li)ate ci i:11iie perspe cti\rei liniare nu-i flagrant cu figura supranattlralX par"iriilrgatlyrrartl'-uiitirr-ea
erari (sau ?i *rr:rtt cloar in parte) c'.rnoscute, Jan constitLlie o prezenli vulgarl 1i,
-*1,;,r-1 f'.1r1|1 mu.ir,imiti copioasei sale experienle
vizuiile *- i1 c,-)trs1(uii relativ cofect interioarele, armelor strll'-rcitoare ii a atitudin ilor ctre lene
rSaahnraiXmkeasslppiceoXanr,tea,cnrJceaietanatzev:aa_no--liyrimncikpreraetilsa[tieusrgi5rtor-a,-tegsiccoua;.osC:treiaomze;ii--
incit rc obligi si misr-rrim intii co'mpoziliile
Dentf il ii pur eft ctrnstatr cX nu-ii irtsu;ise- regu-
i;tr. . 1i,ei 1,,',:. J-. rt 'rnirr ill ocr:p'-ciivei prin ctl- rete.ilr.,. mai josnice tris[turi. ]tTe inchipr-rim,
l11s1.c i, 1''1 [''li1iii.r' rllr',r-cr,ni rczultX din al-
lrti>,(',',!cairtesi!lE-rilriloluie,;i',s,car';tc:lltL:a'i;;'-:.':d':;rrt.,'iltripzialeeirlzlaien;,i1rlr'iri.i:rro,t'r-r1,r':i"n1q.o,.A''l,da'cii'ri:ccrlotdis.nc'-tsapFel1criotvnaetlnirtin;ivnitoeleardlzeleaigcgreeeraaaa,-, in general, cI mormintul li-ri Istts se aflX pe o
itrlilime, iar oralul, dimpotrivi, inlt-1', .''211s.
van E).ck ltLt se putea impXca . fan
cu aceast; ;die.

inrer:esLr1 pr.,,,:,.,. iunt:.r m:riet"iai'-i, simlui cl:rto- Ill a strXmutat mormilttul intr-un plan or:izoirtal,
liei faiii i]e |iri:tcle c[': formi si culoare ceea ce, in cimpie, iar oraqul indepirrtat ire un deal. l{u-
mai astfel ii putea re u;i o cnmpoz;iie carc sI

in uofi-1., air,-":.. i:rii, ir climirruiir'.ii ctltlsecv:nte a 19 NI u zeul Bo,wnrans-va,n Bcun ingr,-n, ilotlerr-iam.
ilinre nriunil,u, rtii i,:r1'111itei1 sd 1i se rXpeasci 1u- IB

coresplrnd; at?t exigenlelor epocii cit si modului cu relicf agitat. l9a po,..5 Einerprpreusitiie.icdtrerrtardibiturcieimien
s5u de a vedea. Orizontul trebuia si se arcuiasci oarecale trtisura
ire.rtea
spa1ial6. Peisajul muntos, inevitabil la aceast;
muit deasupra personajelor, pentru ca lanlui cle ricapti de stil c.r fundal p€ntru figuri pi perrtru
murrli ;i ora;ul sX se profileze expr:esiv pe cer.
oarizpornimtuliti.viitt:Xtigl.ii,erdaupinX general o caracte- urm'.rpi.ilteure. aus'ru-ptrna.iljelogcet rmag.utli, d.eutJg pentl'u po-
4rips9tiic:,i locuitorilor'
crlm cerinlir de a de a irnparti;i
cimpiei senzalia regiunilor indepirtate qi striine
umple aproape intreaga suprafalS a picturii, moq- in c,rre ar fi triit qi suferit Isus 9i slinlii. Iar
pinul corrstituie o trimitere spre ldrile n-rericlio-
teniti din Evul Mediu, a displrut ient abi:r in

secolul :rl XV-1e4.

in panoul ctt Fenrcile st'inte la ntrtrni,ntrtl lui naie.
Cristos in planul de mijloc se ridicX valuri de
pXn.rint, se inallX stinci, f ormtnd un perete fayX l)errs populat rle clldiri ni se infili;eazI tc-
cb care figurile se reliefeazX fie nTai luminoase, renui irrdepartat ce ep,rr'c irttle stirrci irl tahl.ttrl
fie n-rai intunecrrte. Iluzia sp.rliului, care sX se in- 5t'. Irancii, ,lht ,ls:i'si pritttittd stignatel,, pis-
trat in Grrlerirr Sebirudr clin f'orino. Clidiri ele
tindi continuu iu rdincime, nu este realizatd. cilror dinrensituri ne sirtt in general culloscute'
Nf as.r siciiuL,ri es,te gie;it construitX. Colorirul reclr-ise aici la c, scirrir rnic5, oferir ochiului 1111 eta-
pr:ofuncl, larg ci-rpriuzlitol acoperX ii as.,unde irrsX lon pentru aprecierc:r clistirnqei
ciirl trc dif eritele

lipsr-rrile colrpoziliei. Cuio:rrea 1i lumi;ra, rnai pu- planuri.

1in textura liniilor, creeazi nn efect unitar. Ltr- Jan van Eyck s-a folosit cu oarecare regulari
rrin,r matinalX pnoaletuiarza-5inocXsela,rdrnoirmdeitSci.XNdirr"irlei xlirsqtti tote de acest mijloc menit confere
zeste succesiv si adincime
spatiului pictural. Sfintul qi tovar5lul siu ador-
nici r.ur alt tablou pictat din secoiul al XV-Jea in nrit se deiaqeazd net de o zonX de roci qi frun-
care si se fi inflpttrit o asemenea armonie sem- zig, fiind piasali intr-utr registru configurat rnai
lcoacr,eastmX ossefefirareoarelizi adtinozpia;ritigcirpuapluel de prir iror. ;i peraiel cu pllnul panoului.
nificativX ir-rtre aproape rrici un caz din
de figuri, Aceastd operd nu lace parte in
qi ii-r
atit de si:bstanliali a peise jului L.r, sporilea dra- cels timpurii ale maestr.rltti, ea a fost creat; cu
sigura,nli dupi L435, judecind, printre altele,
m:rti: rrrrrlui traraliurrii. d4e*ipc;r.iucorrtelinlei.e-ddrarepaapjetlio, ri,ntcraerteii.n. d; u-sien i.ngenucnrg.rhl iuri.

Acest mod temerar cle a picta este cu atit nrai
surprinzXtor cu cit irr ,rll e privir-i1e anc()rarea in
t."diii. nu este nici pe depirte depi5iti. I)rapa- irr pofida datei relativ ,tirzit', opozilia dintre
figuii qi peisaj, impotriva cireia maestrul lupti
jele cu pliuri sinuoast, tradilionale -- mo$tenite
calinri,tcri€kcrrritg-i contrasteazX cu r:ealitatea rnaterialS necontenit, nu este complet lichidatS.
cn ertnurilc cu strXluciri rret.tlice ale
irr panoul Madona cw sfinpi $ un c\lwgd'r cer-
pazrricili,r' adormili. tozdn, aflat in posesia baronului Rothschild,* fi-
gurile sint de asemenea juxtapuse, in primul plan,
Irr ITitstilltiirea (Bellin-l)rrh1e,nr), atlibrriti cle in ti*p ce panorama ora;uh-ri rimirre izolati in
nnrirei:o;i specialiiri accltriali autctr (fie lui Hu-
bert, fie siuIini tJearlravannt.oFrt.?,vt|cltkt,,
5aipaacreltceirae;ineupl occei ca iundal, ca li Madona cancelarului Rolin. Tabloul
Femeile este, evident, o operi tirzie. Faptul cX aici ori-
se zonttrl este relativ coborit constituie Lln argu-
ment, dar nicidecum urricul, in f avoarea tezei
inrlli ca urr zicl in spatele persorrajelor, cu o
roci sflrimicioasi qi o vegetalie sXracX, sus, pe
linia orizontnlui, ora;ul cu construcl;i solide,
strins ingiratc urrels lingX altele, o moar; de vint,
run pin, rrn arbore desfrunzit qi urr lanl de rnunli 20 2l * ,\r'Lrrr in colet'lia Frick, New Yor'k

poirl\rit cireia aceasta pictur.{ a fost creati ii.r vederi peisagistice uluitor de fidele. Trecerea de
uitirnii ani de via;i ai pictorului.
lddcianoaenmpistneiecesnhtmeutnamrlitlcaana,t5p.;dteaepctiaecarn,r,iluadsdnrteaoustlsrlXci1ccor"aidpcs;iaefel1rraiae.l,etaaaaabr.lmcfoopoupisnclutstsdurpeirat-rucioaiietsliatnlaoS^lrn-,vufnaiflotueiplinr'tegt-.li
.Altayyl din Gand, mir al cjiscordiei in lumea
istoricilor d_"1-3lli, care, dealtfel, nu duc 1ips5. de
problerne ciificile, invedereapi adevirata crrza
pirin care a trecut arra lr:i \-an Eycli. Stranii os- lCiaotnofrourlmacuensetei itrcaodr;i,litounriaalefoopittic,riepnreargamt actaicein,veinni--
cilalii de stii, sesizabile in cuprinsul acestui polip- Lator.
tic gi:andios, constiruie o permanentl tentalie de cuarJypa?i3c. tovq1rliiyacEonystcielktmaapt,oridLaernasiiingqruiaret,,plenrevivi.iaeslduiiel pspaXiro-tletfui.-pripei nudrtruiunt
srcjJeleimitar,5isalicendslecgdineueprrsrJeselrojrluacsindcl,,eeiimssaceXridtpajesi,,bu.nracialoc5teeupsacironuirvmtvieiiizralla.uiani,iniselaqaarinl.-leausdu^mpeaoiernnoatstrsc-ulrplr'gnpisiic,tre.rtn:cisleiz;lpeuaaa---
a disocia aici individua.itare a a doi maeEtri, a

celcr ,,doi fra1i". Cricum, aceste eforturi n-au

fost pini acum incununate de succes. in panoui
central -septaftrlaotreaareaciilfleierlitwellwori
registre p-,irli orgarTizarea in

ale cornpozi-
giei, izolarea gri-rpelo;: de frgLiri fa1i" de peisaj
sirlt reaiizate consecvent potrivit viziunii .primi-
Stiviiinioprii"'e. riennzsipcihcimucbe, rinnicavopleroucleasitunSet'inpSairiepealesreindi eE-t
p;asa din intunecimea pldurii citre primul plan, toare. Domeniul ,cucerit de Van Eyck n-a fost, ce-i
reaiizindu-se o irai logici relagie spaiialS intre drept, abandonar,
protagonigti gi peisajul ln care este localizatX ac- te.a de spaliu au drirrangaosstecaarpaecntetrruis.rnicai tpurrolpqrin. seq-r
iiirnea. Aici s-ar putea incerca un rispuns la ve- dpilnuel msIicuea-ellcospticintusXriiedcliinpsJatl,rillae
chra gi repetata intrebare: Hubert sau Jan? Unii de .]os; cxem-
s-o fac5, irtribuind panoul miilocul secoltr-
au qi indriznit cen- l.ui al XV-lea. de cel al liri Rogier van der Wey-
tral frateiui mai virstnic, iar voleurile celui mai
tinir. O asemenea solulionare a vecirii probleme den. Maestrul originar din Touinai a decis roo.t"
nu di insX o satisfaclie deplini.
pleroi dduincliseui dpuicltJuriarilleonrederela.n]doesz*e. ,Airntaspseac,iaml aarccaet;-
Marea cotiturX inregistratX in domeniul picturii
nai ,mult de virtuli_ lineare decit de caracter pictu-
ral,
fdeerigtievoalertea- litapterin,,cucbairce5" fi*g,uiraiirorsplea-iaiulfosi-ta con- aerlau_i mVaainleEsnyeckd.eCruecceeipntiacita$si adeservrearnXsamrirsa'dnsefcei-t
um- cea

plur dc luminX si acr lusese pregitir5 de pic- rat gi concentrat intreaga expresivitate a imaginii tn
gesturil-e ;i trXs5turile ifiniilor b5rbali qi feriei, re-
tura de manuscris. Confirmarea supoziliei dupi pudiind interesul caeasceliurrneizi.isienfamgaindieeraloscanlr,i-gude-
plecare al lui scena peisagistici
care punctlrl de Jan van F.yck ar
de carte (prin descoperirea Cir- roasa, aproape lnverlllnata, putem sesrza o reac-
fi fost miniatrira tie fat5 de cea a lui Van Eyck, o manierX vie,
tii de rugXciuni de la Torino-Milano, c;eatl
inainte de I4l7), face ca marile cuceriri ale maes- menitl sX improspXteze, si imboglqeasci, si lai-
c\zeze atta plcturu.
trului sii par:i rnai pugin miraculoase. in minia- ddeinRoterlepagaoiratesIapqiirciotaurfaeilritaeamtedofiXmtacpiXulat ccaualubozili5ema9-rieadcuoissnptteroarnsiitlupii-el
turile de manuscris din jurul anului 1400 incep
sI aparl cildiri care, a$€zate ob1ic, in unghi fa15
de planul imaginii, netezesc calea spre cre :1rea
iluziei de profunzime spaliaii. LInele file din
Cartea de rugiciuni de la Torino-]lila?ro conlirl
td_z.*i: ,,Bseudlguila,[dLruilxoermdbeurJgousl,,:gtieoritopraiurtecedicnu-pnroinrdd-ee,satusl-
Deci tlicli rncr-rsionald 2^3-
Frantei.

ii'tate a sim iurilor, clStitoare de reale bucurii pe Mpe"."lsatrrrulruai rdrel',j1a-cFkiddmecailtlepceuRItooggieieri.l Identifiearea
cle al r.i -.-. a fcst deser:r'i cit;lui, de cite ori elru este posibil5

colnparate operele creai-e de l(^ogier dupi t++o numai oresupunindu-se ci maestrul niscut la Tour-
afnblublaeieaimna'aima'tdvaedeineiattc^iirsdzdiveeiumdtoeismntjsiaplturunalriv-putareanlranssEofBnoyrracumlk.g,'aeScrse-iaa;Eri tip-araeuepnfoletaasbtpto;rrionain-t-
." ,i.1. aie lui Jan van lryck. in 1440 haestrul
de la Tournai impiinise, insi, r'irsta de 40 de ani'
ll'inerele;r sa, iucr:puturiie sale crau necunoscute.
Recent, u,:ii oemeiti clc ;tiin1i. primul dirltre ei
fiirrd Firmerrich-i{ichartz, Lrrmat apoi de E,. Ren- ordinea succesivX a operelor, ceea c€ pare sa se
fi reuqit ln oarecare misur5.
ders, i-au suprimat pe ala-numitui Maestru de Ia
F16maltre qi isuiuaptreibrioual;rle*iir-pteiinrap"utciie. fusese strinsi ,ln operele sale matu':e, unanim acceptate, Ro-
s.rb numei" eier minuieste cu sigr;1xn1; $i fermitate cele asi-
a lui- Rogier. i.il"r., mai'mult coistruind decit privind. El su-
lJiipi parerc"i ioi, c;rre rr irr iimpirr.rt, fircqte, o
,-ipozriie indir';irX, Ite'gicr I r I i irrceput cu picturr ?oiutuna.lei.uC*l.arritavtiez.iheilxSpriumnaerei aadflervi lreitcehivtiorcaaniiinsvpXi--
clre i-au [rrst rrt|ibuite erorlJt ct)rltemporanulul
atceseacriX.ieuiscr'piteoierr,eirqridirpuoeeimoplecbieerli,ler,,roPtrernrinuclesultuulllicriutasaing'iit-u-iereoincaalrihnsrlieceo-mdnideindmian.zvsoJlIitXl{iuutnrrmiilvmeiuare-lidrta-reXul)aiJIrsVo€tlsrJa"ea*tx?a.lcpr€eluuSan-- g5turii religioase, o- predicX inflSc5ratS: acestei
cofvuooizcniX.tttor'jierbqiuiidiiecinusp'iluTroejeliarsiilci.pe' luso'mtdcinaellulsITcaoifrseeersaxmlpaseruoe,asprseiiotlruttioiad,lbi-utelioiut.um-slPuXi-nie.raiseAaadj.lluili--il
Leze, intr-un'fel sau altul, cu mai mult sau mai
nuirnnitcuelupi rliVvlea;etsetruas^pdeectuIal p-Fel-6ismagaisllteic,soepedreeolseeb.aegsca,- plraaurejaincaeasauscctatcl,eusnc,.ro.lna$vrrm.inposronftiiaaignoddninicgt:rI,ei;peoloal c-prcua-lrcedoesm.;udrneeisncfuaignulce-e
are de spus prin efixgburreisleiiledeacoe- sstuobrali.riTmoetuasl cnetiicsl,e
mai cu seamX unele dintre ele' de cele aie lui Ro- orin sesturile si

gier, care trebuie sX se fi metamorfozat considera-
6i1 dacX, in rest, a fost autorul uneia sau alteia

din aceste lucrlri. ivnefliotispliaazt5mpos,rfteiirnii,X,painrcXmdoedz-gdoirliet,cltip9siitedxtereomadne-

in orice caz, picturile Maestrului de la Fl6malle insinuant.
an fost realizaie intre 1438' prin
anii 1425 qi
urmare concomitent cu cele aie lui Jan van Eyck'
lidr-r iipsesc motiveie care sX jtrstifice presrryune- staDbieilritici*nsBiouints este originar din I-Iaarlem, s--a
,.o .i eie ari fost create la Bruges, prin urmare
Louvain- (Leuven) qi a devenit
acolo un maestru de frunte. Schimbarea locului a
lcctro uncle a iocuit qi Jan van Eyck. Caracterul contribuit la determinarea caracterului artei sale'
rudimentar al organiz5rii spaliului peisagistic,
strLic'cr1ra perspectivicX defectuoasi, linia de ori- El a sosit la Louvain in jurul anului 1440, intr-o
vreme in care s-a impus modul de a crea
zo;lt i:i.lasaiX fotlrte sus corespund intocmai aces- al lui
umili a-lui Bouts nu
t.i etap*. Flfccte de luminii surprinz5toare, iluzio- I(ogier, iar firea modestX 9i iradia de la Bruxel-
sle-ra. "'oCuuiuot sustr,rqe fortei ce cucernici decit a lui
rrismul fraprtnt iri redarcn ma-teriei, amlnun'te ccin-
[igurate in geirr.rl natttrii statice, motive tn vi- fire ni mti pulin
llocier, chiar dacX nu aducea cu un p-dreeot beli-
idne-gurarmbXacmu auenstbrulilnudi dpeisitaor
ziu,t.,', pictur:ii de gen, personaje care ne intorc cos"ci mai suflete,

spateic l- torlte xcestca rri-l amintesc mai degrabl el rimine 'fournai ca

monumentalitate gi energie dramaticX. Creaturile

* Max ,T. Frieclldnr:l<'t: Dic All'niederl'rindiscl'Le Ma- * Sau Dierick, Dirck, Dirk, ThierrY'
lele i (vo1. I-XIV), I3erlin-Lcydcn, 132'1'-l!|37'

sale r.le intimpinii abitutc, r'igide ;i stinjenite, cu ainvcionrdpooratpeoizniliespdargeiaupl tp5e,.iscaagpist.icrigpicrliiv,.itndueaspursr.
atitudirr i slio.rse. C;.r ,tl.rirdci, cste prcdispus la
contemplalie 9i IiniEte sul[etcasc5, dar comenzile Cu toate acestea, Bouts obline, cu ajutorul cu-
il oblig; sI infSligeze scel1e groaznice de torturS, lorii, o rnai strins[ legXturX a elementelor de ta-
oictor,,il indcplirrind aceste ins5rciniri cu toati blcu eterogene decit oricare din contemporanii
iongtiinciozitaiea, chiar cu oarecare- pedanterie.
Scenele saie de martiriu iii amiLrtesc de o operaiie sii. ln voleul cu Sl. Cristot'or al Tripticului de
chirurgicalS. in timp ce Rogier predicii cu accente
ascutite, compoziliilg ltri Bouts au unor la Miinchen, aga-numita PerLii cr lJraban:ulwi, |u-
sonoritatea con- crare al cirei format modest a potenlat curajul
cintece melaicolice al ciror iiant
melo'dic il ;dieslpairliitmuiitiantrinepferirniozXartoi rpainl lmlaaeostrriuzlouni,tualplenlealttreacl
scatintudieescceonitoer,itcurlo. mlnatpi;aoiiadsaiguunriortacbulolourliuliocoaiceailnd-i tabloului. Suprafala de ap; scinteietoare, lumi-
armonle, precum qi legitura intimi dintre pirlile
nati de soarele aflat la asfinlir, pictatX in culori
svaiinaas'ldaaemaboclelumsltueiini.atCscoe5mrmeuiananicmiaferaese,tsaitriiunnl tpiimiriami ccuoulrdpnliaaontL,.ilnriatne)nfsciau- gi nuange mergind in degradeu cXtre adincuri, ca
uld.d,renneijuibmd,iarebaleulrscinno--dscetcutcenosaxoticrusecclcuulia.fttio;sis.naippdaii.nrrljpiii;nutiuecalratltand,uta-eri-pciIo.ula-pbIn-eostoceczlrreruXvd,aiba,lidriunLeaenrpceoraiozpr1dpeli9lrnrisraue,i
;siiavuanlueriileneinintsreurcucpetseiviaavbarnesvilerireincreperaozfu\nizmimpreea-
spalitrlui, in timp ce peste ,tot unde, cu ajutorul
unor ,,valuri" de pimint, leg5tura dintre primul
plan qi fundal fusese cu greu restabilitl, ,,fuga"
spalir"rlui pare stXviliti. Mijlocul {olosit de Bouts
dupi cit mi se pare) pentru prima ofiariut-ilizdaet
vaseefE.litPi,slatfninnu'icilai rdqeei-plmirimiiujlalo*glcainsie5lacpzo\emcmaplaeplrueeraiozpail'eatrorXel'erdptnrined.lripto-soae-- -a
crei iluzia spagiwlui continuw, va
fdouimpiulaXceaema aindteinsdeodri.eEvlolinesuui q.illa. realizat, intr-o
adofluaaticoinmppoozsileies,iacuprIsinwps l;ui i
CristoJor, o a
st'. Ioan Botezd,torwl,
ptiuire"ivu.ii;troi.lrepL.orlA.uiici,ecial" s'attrpinanspeXesrilequtueraagntoittta,'ndrceaaircamacrlueelrt.lssrcatluLclaciipiptiltcee-l
Ruprecht al Bava-
riei. Fireqte, nu a izbutit nici de data aceasta s;
pd..rr"..'p"t.tuctooi*piucl, d*.rt.t" corect din punct de ve- configureze din acelaqi unghi de vedere malul
cu o aparilie stincos al riului gi suprafala apei, v5zute de sus.
aproape tridimen- intilnim in picturile lui Bouts cite un arbore
cu trunchiul subiire ca1'e se ridicl deasupra ori-
sionaii. iar aceasta recllmi ii existenta unei an-
-r.loo.. Sut. pe linia orizontului, pictorul dez- zontului gi se detageazi. pe funclalul cemlui. Un
uinuoeushtteiaopferci,lreti.ivdul.d,tiianspdpeeiesctxaepgiuriesrtsiricerle, dmoeriiiu' nod,ercp.iucdtietinernizoci,r.icaosinfiqnsie-- perete neted, rela,tiv deschis la culoare, deasupra
fiqiei intunecate de la limita inferioari a tabloului,
iormeazd fondul pentl'u figuri, legate deseori cu
ii"it*i'si intunericului noplii. Natura fusese ade- locul aciiunii prin puternice umbre pllrtate. Adese-
vlrata i.rrsI a bogXliei picturii lui Bouts; pe acesta
ca pe Rogier, mtipauesritrt_tl- cgmp.o- ori drumuri luminoase pitrund qerpuind in adin-
n,iuii-itloarmceunifniglau-ri inchis- cimea crepuscularX a spaliului pictat. Cerul este
;i .teatorul de
tarea, rigidititea, anemia' iipsa de vialX auten- ira general innorat.

t1Ca. Printre pictorii JXrilor de Jos clin secolul al

ginNi?i,1ltourcaultnpceardstoeanzalj'e, ljoorssf"itnitl.aete9riaal,l centrul ima- 77 XgtEohyVerc-isklieu,EaicB,iocccuuuatsrcpeepllric-oitaeoaurrtei:iufurtimnnciavosetnprisansiddulieeuluarlaipstrpotper,iraimsipnaettgreialsutl.idicetJ.asabcEnolo.Ipuveilanurin-i-

evenimente-

ior' Figuril e- vYazvte cle la o inillime normali,

bogilia de forme picturale a vegetaliei. Bouts Christus cam tot pe:rtunci. Reprezentanlii gene-
raliei urmXtoare, care p)iqesc in scenX in jurul
disiribuie eclerajui pe tot cuprinsul ansamblului anului 1455, sint Hugo van cler Goes la Gand gi
in funclie de pozilia soarelui qi formaliile
-pliectnLroraril, l\{eniing la Bruges. Puline lucruri ii apro-
observind atit umbrele purtate' ci'; Ei re- pie, fiind ctt se poate de diferili ca origine Ei
flexele. Cu toate ci, in raport cu figurile, pirnin-
tul nu se impune cantitativ cu temperament. TrXs5tura 1or comuni 9i categoricX
ostentatie, dispo-
nibiiitatea creatoare iegiti din acestui rezicld., insX, in contrastul fatrX de prima genera-
comurl a qie. Ei nu mai forjeazd u5i ca inainta;ii lor, nu
maestru a fost obselvatX cle timpuriu, clci iatX,
mai au darul de a rilui pe altii qi nu rimtn ei
cronicarul Molanus il preamiregte in ipostaza de in;iqi uluiii strlpungind suprafala imaginii. L,rr
tilmicitor al peisajului.
Petrus Christus" care a lucrat la Louvain corr- le lipseqte curiozitatea naivX, contemplarea ui-
rniti a naturii, nXzuinla de a cuprinde in tablouri
comitent cu Bouts, este considerat pe drept utl inguste tot ce exist5 in lumea vizibiiX, cu deose-
fidel discipol ai 1ui Jan van Eyck, in adeviratul
L,l igi primeqte bire aspectele de natur; static;, toate acestea
sens al ctivtntului. iumina de la afirmindu-se adeseori cu ostentalie, in dauna uni-
predecesorul siu, precum luna de la soare.
tXlii ansamblului. Terenul cr.rcerit ds inaintaSi a
pveeRi,-Jecacuennpotvgivatinn;jieEpleoyncsdlaielerianst,einervs)iunagd.iruree-uai ginlie_tg-ssi.lpXoe-rlc-diapeleplriagspeceaocsntqi--i devenit o proprietate indiscutabil5, o bazl si-
gurX, pe care Van der Goes ridic5 edificii mlrele,

strulrea corecta a rnterioarelor. Nu tot atit de pe care l\{emling muncette pa;nic Ai gospodXre5te.
Van der Goes este rnai pulin ancorat in epocX
lesne puteau fi abordete, cu ajutortrl mlsuritori-
mloer leEi'srepsapieiucltuairepaeirsigarg.rirsotaics.XDua,rrncoh.iarergiunli, probie- decit Memling. N-a'm sX uit niciodatX cum un re-
Madona marcabii teoretician de art5 ciruia i-am arXtat
Altaru.l XIonforte, lucrare pe-atunci adusi la Ber-
cw st' Barbara ;i un ciilugi.r certozan, pe care o lin, a afirrnat c; este firl doar qi poate o operi
timpurie a tnaestrului a secolului al XVI-lea Ei nu i-ar plrtea apartine
consider o operi qi in care prin urmare lui Van der Goes. Er.iderrt inriurit
rliambbiia-jsuXl rfiocri-tm, aPleatrul sluCi hVraisntuEs yqci-kaadpeapre5lcitonmsaidees--
vitmriuraelgiiinneiis.cteeOdipiizrriiojvanetgtXuteldecesotnseusrstreuilncaltiaiivnptceeorribosoprureiltcotiairvariqcup5luriia-, de renasterea italiani -- astfel incit s-a pllrut
na$te vdaignaGipaontedz5nlzauuiengetei ccXXlStrteormii oinnuSmLerdnt-,rlitaptiec,-

torLrl
cXtre propo4iile impunXtoare a1e unor trupuri
potrivit logicii spaliale. omeneqti falnice, iar imaginalia sa vizeazd atit
cie categolic exteriorizarea st5riior sufletegti, in-
La inceput imitator al lui Van Eygk,- el pare cit ii r.imine foarte pulinX, tot mai purinl clispo-
nil'ilit.rtc p'cntl'r.l I,rcalizarea actiu'rii. Devrrtrrt fr-
a-qi fi luat mai tirziu ca model pe Dieric Bouts. nalic aspectelor umane, psihologice, uaestnrl rrLr
caut.i prilejuti de a aborda peisajul. Acolo insX
Fundaluriie sale peisagistice relativ sXrXcIcioase, runclc tema reclamX elernentul peisagistic. Varr der
(ioes, corrfruntat cu .aceasti problemX, clemon-
l*iiepittsaeiqteei,ardtzerigodeeule.cg- epeitriiplnieltirn-ao"biiunnnr-idriaepnnr1tei5,poiinnrrtfduleonrrceintcSra' tstir,irniEzttirltest-e- streaz; din nou superioritatea, independenla ;i
r:aracterul inaintat care definesc irrtreaga sa oper.I.
ctzaoillenes.i'tnArufriipbetoieteri.,itn'aomcpilXienmiisnintdint,caosdaeessreeidoaircsi Xedme{ginmiSdirtcuinrricauceurV. caEon-l lrr panorrl cu Pdcatul originar, de Ia Viena* --
Eyck, iar valurile de pXmint joase. cu mase de
frunziq in forme rotate) ca Bouts'
t Kttnsthistorist:ltes Muscum
ricRBo"goitertrsvaanindceertaVt edyindevniaa15minuri1t 4i7n51i4a6r4P; eDtireu-s 28

in carc Paradisul, locr-rl fericit' cu vegetatie inver- sXu clrept 5i neted. Arta eycltianl i s-a pvalut,
probabil, ce\'.r cu totul srrlirt, irraccesibilr ponte
ziui ca in miez de varX, al prinrtrlui cuplu uman, infricoqltor. Cu itrstinctul sIu categoi:ic pentru
p'-a, rrcicaipdirucl apeoisacgoi.smtipcoanpeanrt;e esen-1iald. a naraliunii
mai inchegat qi mai forrlele bine ficr-rte qi elegante, el ;i-a incorporat
dens decit in pinourile lui Dieric Bouts. Scena indir.icluale Ei
in picrur'5 mai puline trisXturi
temperam.'rtale decit colegii :,ii {larnartzi gi olan-
trrcl 1in, bogat- acoperitX de vegetaqie, iar adin- dezi" Memling a fost prirnul dinire mae;trii vechii
czainliuirmbonaeifzsliailiguiqnsrurlprilauaadlicfie,ieireilsduutieresieasleolrsnuertsri,iisnsuipu.figipicneisicerciandolitra;ni,urtefmrmierarut5arer.niiseutgr.sunepAlurabpeil-r;ufLeoipvlnreiadctnereetvrla'aiEu-ti
picturi a J5rilor de Jos a cilui art; a corespuns

g,rstului cluios-sentirnJntal ciin prima ir-rrnitaie a

secolului al XIX-lea.

iar cSnflictul di.ttre .rilestea qi teienul natural Pe tXrim peisagistic se inrprnre gustul sXu ales
n,ps*c.rcaou.'^b.rlnoenactturaai"'\.t.:l.e.far"gii.r"Io-rdortpeinnc^pri.apoXaC,rEldriiuvfitutenilircrnredil,nrIi:itiqrienncm,tuirc:nefriieimigivlnoriemardcrliisesbupprlarVapueraniajaqoonvtisureadldgcmie:emlrtiuacaRGrilg,roo(ieoeunUbstlibsisaartnaeirrnue---
gi selectiv, repulsia faql de tot ce este sIlbaric,
brutal, r'iolent;i primar" Portretele sint incon-
jurate de un tereR cuitir.at c;r o grXdinX, rXspin-
dind o atmosferX, urifrrrrn scninl, iar cei zugrS-
vili apar ca locuitori fericiti ai plmintului, irn-
p5"catri cu iumea inconjiriitoare. Neinirginire;r,
eroicul s-au transformat aici tn ceva str:?ns limi-
*nein.idtutl()deete'aamfiineuvnittaelteoriricnepreexsaiegiegraernee'rasleub'orCdou- tlaar,arpeosgpeecutlivciicnluidluiliicv"egPeXtmalt,nttLnrl ni se
toate cX au fost exprirnate opinii contrare' eu in[Xqiseazir
continui sX consider pictu.a dc-la Vier,a o operX miez
dc z,i" In
relativ timpurie a maestt.tlui. Faprul. c5, spre
portretisticrl 1or, VaajuntoFr,u1'ickr,i;ni u.Ri ofogniedr ar-l concen-
deosebire de Bouts-, Van dcr Goes preleri nuan-
qele reci fa.ce ca' sub aspect cr'.-'rn.;tic, peisajul trat aten!ia, cll nllttl'Lr, de
regulS inchis, asupra figurii. intr-o pii:tur5 din
ri" ri parir mai apropirt-de naturl dcc^it cel al t4Zz Dicric Bouti a lXsat odrtX sI ;rp:rri ceva
din f',irdalul peisagistic lingI c*pul celui portre-
tizat {qNi ;rre-tlaioxneailzGXaellxeprr;c',sLivoitnadteraa).pol\r'Iteremtluinlugi,1lXir--
iLri Dieric. grite
IJ;rns Memling nu provine din Jirile de Jos' iind, de regul5, priviiea sl sondeze in toatl li-
bertetea depXrt5rile fundalutrui peisagistic, vizi-
A vXzut lumina zilei in regir-rnea Rinului mijlociu; bil in cele doul pXrqi ale capului. Cerui, pe care
se pare ci in iurul anului 1460 9i-a tnsu;it la
Bioiri.oarrreu.r.r/.xlaau*erla.l;,.le'i"ps.So.or,-tpirantimitmsiataritanseinbtileXiceilrl,iraitunvlaa,eilptnuioiilinobi Rdrllianosi.gdn,rBlieieri,rriirn.nqctcd-lieoemivsme;ipadoaiuic.riracealXlireae,aamlpiaouednvtxueuai-t--t se profileazX bustul, pXlegte cltre orizontul pla_sat
rl{eulitaivfoiostr,nipciudelicnumcl-asseuteparadeumspearliiluorsamuocdlrealquolusi-.
tea p-celentlralr gaturX ccea ce l-a impins pe_ maes-
Brugcs sI elaborez.e
tr.r"rl fi r',:iba acest r;p de p...'r-

nentel..rr si sc-eariiirnleclhoer iautnehi societiii indestulate. Epo- tfet. Cre(1 .5 i,ttea 3rm()I1te srcn1a'il!l.l,adeirgr1a1b"!lt'fcdqeit
1477, odatX cu sf?r;itul
l" i,."i.; iltrac!1;I s;l pe|trLl ()
ilriagini, iar eclerajul unitar este :r,s;girf at prin
bNMlnl-uruaaeiia*tmeititoC.r,lfrildnau,"enegrPuconeisqlt.tearrfTtatu.endpimuentCumfrehealrrl;ic,airsacnrItuarluVrtrls.aa.lmcP-ntmaerlEirradniisyiettcrinveckeiera,fegtipaurrdiilsroietrcotselrlarviac.uilaetiiottfXraecrXglcioii,e'hrnlnlniLtulriiir.--'ill 30 i'n:tr"riera in care capul saii bustttl, cu relatirt
plltine iror'1iuni urnbrite, prr .I fi . f,zrrr,: in aer

iiber sa'.t, ur5car, itttt'-tttt intei'it''r' bi,re ]lirnitrat'

Nlatura 1:rinritorrrc, ct1 l..rcuri, lcbede, cll[retri,
rl cclnfer.i celui por:iietizat ur.r aer socia.bi[, de realX

accesibilitate. Omr:1 este corlceput ca o fiinlX ce era olandez, Ei cI in noua sa patrie, in bogatul
sti in rniezui -,'ie1ii, nLl extrasX din ea gi izolatl oraf comercial, ;i-a potentat srmlul pentru for-
ca un monunient. mele armonioase, phne de demnitate. Singurul
ci sculptoml il cinstegte pe Iucru pe care-l are colrlulr cu Memling este ttn
Arn citit undeva,
erou, pe sfint, pe suveran, plasindu-i intr-un gust foarte fir-risat, rlminind insi in urma aces-
spaliu go1. Pictorul, care se elibereazi de canoa-
tuia ca povestitor, dar dep.is;indu-1 in acelaqi tirnp
neie stilistice ale sculpturii, ajungind sX figureze in mod simlitor prin prezenta concret;, couviu-
caicgitiiugnciiu;iulm1 esdaicurlifilcnicuo.nijnurXptooirtt,reptlXerltee;rleui
lo,cul gitoare a persona;elor sale pei:fect reiiei'ate. Stin-
acest gicia in. clemar.alea liuenti, a unei acliuni dra-
Memling interesul este der.iat de la personalitatea matice, interiorizarea sa ni-l amintesc pe Dieric
individualS a modelului, pierzindu-se in fundalul
Bouts -fi cocansreidefurasteeseciroerpigi ionamr ocfitiennilr{eaaorlalenndet z-5.
peisagistic. qi pot

Meiumlpinagnofuigriuleredaezai lttcarreqniuilmcaJginmiliesudreSd, eivnoliournicee, Chiar daci Van lVlander nu ne-ar fi informat
caz ca un mijloc in serviciul unui scop presta- ci peisagistica a inceput si infloleasci Ia Flaar-
lem, ne-am fi aqteptat, totuqi, ca dragostea pen-
bilit. Ca aspecte locale, definito.rii, se oferi pri- tru naturX gi sentimentr-rl spaqiulLri si constituie
1ryrl1 to't ce aparllne 1r arallulllt eplce curente, coordonate majore, productive ale maestrului ori-
insi nimic in plus. Pictorul nu insistX defel asu-
pra aminuntelor vegetaiiei, pmeanntriLfel spteinlsda.Jpuc1ainscionp- ginar din Oianda. Aceast:a prezumlie a fost in-
teres pentru vlala natllri1, iegral confirmat;. Birbagii q1 femeile lui David,
,,cubici" in sine, reciamind gi stimulirrd adinci-
in sini. \n RelicvariLtl 9t'. Ursul.a aspectul peisa- mea spaliului, nu siLrt lipigi de pantele deaiu-
gistic qi topografic face parte di,r relatarea c5-
iitoriei ;i J aventr-rrii figurate, totul fiind ztgrd- rilor; ii stau gi qed mai degrabi liber, inconjr-r-
rali de o anvelopi de aer. in picturile sale de in-
vit cu o exactitate plinX de dragoste. ceput. linia oriiontultri este plasati irrcX foarre

Gerard David a devenit in 1484 membru al sui, oferindu-ni-se in acela;i timp I ederi de la
corporaqiei (,,ghildei") pictorilor de 1a Bruges,
pe vr€mea cinC faima lui Memling cunoscuse mari aititudini spre fundaluri bogalt alcituite.
David coboari ins6 tot mai mult linia orizon-
acolo apogcul. Dupi moariea lui Memling (1494). mtuiljuloic9, iudnedzevsoeltiinpaelisliaginistuticnuelcactaetrepapralavannuel
David'"iiing. mrestrul rtcconrestat al pict,'rilst de
din acel' *I.u or"r, cel ce va determina, pinX de
frunzig. Pictorul se pricepe sX evite in mod feri-
tirziu in secolul al XVI-lea, soarta producliei pic- cit conflictul dintre- spagiul peisagistic ai figurile
itsutroarliecudlinpoBatreug-ceXsd' eCauleascneestier,'dgartee5etanlafadletr ochilor, umane care stau in pi-imLrl plan. Cimpia bogat;
in arbori este r.'izuti tot mai mult la modul ge-
a I'edea neral, mai simplu, mai sirac5 in amXnunte- qi
vial5 in 1523
in Davicf -- c;1re ir-rceteaz5 din lui Memling. -1n armonizati cu iolemnitatea sacrali a subiectului.

pe mostenitLrrr.rl si cotrtiuuatttrltl

re,rlitate, iutte cei doi maeqtri cxistX sttrprinzltor Cit de muit a progresat Gerard David se poate
vedea comp,11i116l iripticul Botezul lui Cristos,
de pulirre ptrncte cle cotrtact.

David s-a niscut la C)udewater iingX Goucla, cu voleul Sf . Cr;ttofo, al lui Dieric Bouts. Ase-
probabil cltre 1460. Llnde anume s-a format ii menea S{' Cristofor, Mintuitorul sti
ii-a clesfXqurat e\rentllal:rctivitatea inainte de a in ap5 pini
1a genunchi. Progresul in stipinirea iogicii sqa-
fviesvteelnteitirl.arsiBcruugsetsificnieuntnXecelasrfeitactuencoXsc*ut. Arta sa 1iaG, in tmbinarejr piriilor comp.onente ale- pic-
surprinzXtor de mare. Altarul lui David
j,'rdectnd ttrrii este

dupii oplitrnile sale qi temperamentul sXn - David 33 a fost creat ]a inceputul secolului al XVI-lea, iar

privitclnil simte ci pictorul n-a rimas in urma pictura haarleinezi clin secolul XV. Personajele
Iui Geertgen, ca gi ceic ale colcgului siu de generalie
vremii sale. Maestru al cornpozijiei -el atita timp Gerard David, sinr construite -cubic" (tridimen-
al
cIaitteorpael rceuazai crbuomriaspeaninourei pcaeonstr-a,l incadreazi lcsuiaorineacsli)e, mdinaatrriendtaueiegcriaunbaiucsentegearhqeiiuopmrie.erftPeriuccq,teiudrnnieincalsuumrpeirnlaieaffetuele-,
tripticului;
arborii se inaili cLl trunchiuri netede, ca nigte
stilpi, fiind intretd,iali de limita superioarl a pa-
noului, 5i trimit ciin dreapta gi din sringa, citre epilceioaarpuen, cgieuz,minbdresaplrurintateg.enGurenlcehiq, ifigmuarsilieve,luiin
spaliul rinetzre-lrnveactact.e.rIuolutui, lr-eldssttearceoapslecguiltitcdealeintfurunne--
Geertgen reclami un tererr rezistent, oarecum plan,
zi;ului care sX se intindi in unghi drept fagX de pla-
nul tablouiui. in opera principald, autentificati,
ricul pldurii, pe care se plofileazd, suveran, trupul a maestrului cele doui panouri de altar de
-
gol al Mintuitoruiui. ingerul se vede in prim- la Viena* aceast; cerinlX este indeplinitS.
plan la stinga, Botez5torul la dreapta, intr-un

plan ceva mai indepXrtat) iar intre ei Isus. Grupul Avem in primul plan o figie de scen5 de oarecare
adincime, un spatiLl atmosferic protago-
{igurilor principele esre plasat pulin oblic, in in care
unghi faii de planrri imagirrii. PXduree creeazi niqtii ili clesfigoari netulburat realitatea tridi-
efectui unui spaliu interior inviluitor, iar arborii mensionalS. in planul de mijloc incepe peisajul
se inal1X in vizdr,rh cu o prestanl5 ce le conferS, propriu-zis. Maestrul nu se poate lipsi de zona
in cacli'ul compoziliei, o valcare egal5 cu cea a
figurilor umane. llXsunind ca un ansamblu ar- iupcrioari a tabloului ca ioc de desfilurare a
monios, peisajul nu mai este ,,citit", cu attt mai scenelor secundare. Linia de orizont se af15 sus,
puqin buchisit.
aproape de marginea compoziliei. in panoul cu
Arderea osemintelor 5t'. Ioan Botezdtorwl, Geert-
Vorbind despre Bouts 9i Gerard David, am gen s-a aflat in fala sarcinii dificile de a imbina
remarcat ce efecte a avut in regiunile vestice aflu-
enja pictorilor din qinuturile estice. Este timpul compozi;ional mai multe intimplSri distanlate
si ne indrept;m atentia cXtre maegtrii care au
rimas sX Iucreze in Est, qi anurne citre pictorii intre ele in timp, tratindu-ie simultan, asemenea
Van Ouwater gi Geertgen tot Sint Jans, din unor scene despirlite spagial. O asemenea ,,epic5
Haarlem. in ce-l spajialX" (si ne fie permisX aceast; expresie!),
priveqte pe Ouwater, activ in constituind o obligalie ce decurgea din comar'rda
lucririi, era intr-o fiagrantl coratradiclie cu lu-
jurui anului 1460, Van Mander il laudl ca pe mina'ta gi ,avansata conceptie despre naturi a
rln maestru al peisajului. Nu avem insX putinla
de a clobindi o irnagine de ansamblu care sI con- maestrului, Putem urmI,ri cu privirea patru epi-
soade: in fa15, cu centrul de greutate in dreapta,
fii'me aceasti apreciele, deoarece unicul panou ce principele fioros cu osrudiotanaEsei ,aardpeorieainrXpmlaXnEuilel loder
ifintului, pe care o
ni s-a pistrat de la Ouwater, Inoierea lui Lazdr,
aflat ia Pinacoteca din tserlin (Vest), nu prezinti
nici urmX de peisaj. Evenimentul este transpus mijloc - stinga Ioanilii la sicriul Botezitorului,
intr-o capelX. Pictorul nu s-a folosit de posibili- luind in pistrare osemintele sfinte, mai departe,
in dreapta, primirea solemnX a reiicvei $i, in
tatea oferitX de subiect de a zugrlvi urr peisaj. sfirgit, in spate de tot, i1 stinga, tnmormintarea
A ficut-o in schimb Geertgen, in mbloul cu ace- Sfintului. Astfel, scena intii, sub aspect crono-
logic, apare ultima ca a$ezare in spaliu**. Sepa-
laqi titlu aflat la Luvru.

Potrivit cunor$tintelor noa$itre limitate, acest
maestrlr, activ in jtrrul anului 1480 gi decedat de
tinir, reprezintX printr-o serie
de panouri ce-i aproape saintrgiubrui-te 34t 35 **KAundsicthdisitnorpislcahneusl Museum
fuseseri pe drept - cel rnai lndepdrtat,

d

iaIe.I rrl-rllurtlc,r cra li,srle cie realizat prin dimeLr- 9i o pajigte urcind tn pant5, caldi, moale, vesel
,ionu.." iescre,e strilucitoare, pe de alti parte. Vechiul conflict
irrda ,i f igtrlii"i; rnai dif rcili era dintre om qi mediu este exploatat aici, ca nicXieri
olasarea celor piltrtl r,scellc" in peisajul mulltos,
?tiie-;rrirn;iia."tiinvatlraruucslit"tirigegrafue'pcgutiur1liiaeudndrieteaafrpigtaiu,lrpiinriss.-iainrmctaab-gieueslzutaeiteapdaicel--- in altl parte in secolul XV, sugestiv qi dramatic.
Totul este fixat dintr-un singur unghi de vedere.
Cimpia v6,zutd de sus, urci lin, fiind in planul
mtiitfitn.ro-i-'"uu.erl.citiiln"or.ti.a"9toS,.l.it^c.\vf.cntiici"u;taruimez'iip.tdilpt"dgrn5eee-afniiatsiaielrtilagnueiXnmc.irleiipppip'dsiDeeirreteoreeidltbireciiiacsicdheacdauiimhnciiulncctaueiimiilrii,lmiteoeieeecraeicaslanciozeiuvransnlisraptipmeeetgao'aci-qzuioicinutiullloirut.noliuitintitirtic'4Xaa;XhMrldieVilbuiasiazceilmuealfsitin------i de mijloc lipsiti de profunzime spalialI. Privi-
mprdelceaannsepuuf stareilr,ieerprirnsji.dviresirpc.eXaCadrtuXa-rtse;t.irifiaursniuclp-srrian-osBra-oiloteulezrnrlutteoizrpueitl'u_iui-^pasudplcirne-

Plasarea corect;, a lui Hieront'mus Bosch in
cadrul unei prezentXri istorice i a.tei, gXsirea
;;;;i ; .uivcrsui,i' peisagistic, cltre ccaa.leausec-anruii-l locului adecvat ce i se cuvine in timp qi spaliu,
mlaiar iru.Jreiminult',m5oi mseep'itoLarlteinalrcramree peisajul s-a toate acestea prezintX dificultXli consideiabile.
zuisr Pictorul se opune clasificXrilor. A murit in 1516
qi, judecind dr1p5. ug portret, la o virsti inain-
niiic tat5. Presr-rpunind ci s-a niscut prin 1450, ar
*ni"ncip"i de sub tutelr picttrrii religioasc' insemna s5' fi ar.ut cam aceea5i virstX cu Gerard
IttiO'l.oa.zid" rc, letrildaeLauz'i rrt caorllcucipGlieccnrltegielpt,rrilitnt '.tienrrca'-t l
o
ilin"ail..,,.'\irr'ii,c"inrrufasl,.tptii.aSaigotsieluuc.leul Ciidtciri,n,er,rdipczorcoimmin-tmptarallierap,pllioapetnucipttniertuorpmaacrirnteeeoeuaasrziileafcig.tomdun--:- David, fiincl ceva mai b>itrin dectt Geertgen. El
I
l nu prea se IasX inregimentat in comunitatea co-
lqgilor de generalie. Rimine discutabil daci-i
putem considera pe Geertgen din Haarlem qi pe
.rehliadti-d,' .tir"ni.ptutrcieX., panoul de lJ Paris este o lucrare
David ciin Gouda drept compatrioji, in sens mai
restrins, ai lui Bosch. Ora;ul siu, 's Flertogen-
bosch, face parte azi din Regattrl Olandei, se
id;ffaziii;"i5esa;liPaen;luvl;rd.aoairrautibptttdiB,iiueac.p'enm.CicJr.paazl"i;atndpicopitrlShfuai(utf\irlcairsni.eunnrdiisnlacirtnro)ntlr,r;icrairrp"xrdiat,-.par<e.litimn.Lpr'1acoai'1;'tpouruiiiosoldicosot[.irr1iutlzi'l-oci.s'l-iIn-cct,'Iilttoiacuntcacoliatfecsnrlt.tateaai.p-rBll.ci-rLlcocirnitpreroocortzxcrcdmtmurosettolcnnmtrererdwin.ceaaiaal--'ll aflX insi, ca reqedinlX a Brabantului de Nord,
in afara con.ritatulr-ii Olanda. in literatura de
artl multX lume il ()pune cu plXcere p: ,,olande-
zu|" Bosch ,,flamandului" Ilruegel. Breda se af15
insX tot atit de pulin in Flar-rdra ca ;i 's I{erto-

genbt sch in Olanda.

Bosch se deosebegte de toli contemporanii, ca
qi de predecesorii sii, prin temperament, prin
."iiiinrt"lui picturii egale azi, ca- I'aloare, figura ctroqnutriinnulatuql iurnitemi uiml aagleinrtalaiilnceraesaelmieui,itec.itinEicpormin-
cuparceezae.sntaii.tr'dIetofatcrredsaXtieuxcnlamseim: nluifmiceaa- paralie cu el, toji ceilalji par nigte observatori
ilild;"i"i"i, placizi oarecum, ,,pictori de naturi
de orn' $i, staiice".
tiv contrast se -cr-i El este un creator suveran, independent fa15 de
.rt" o.tl..t5 acolo unde uu e cilcatX
i""g' ti-rt*i"1^ Iu;. Se confrurrti^ 9i comple- datele universului vizibil, lXsind friu liber vi-

;;;;t ir-Jfl"ntmietii,E' i culoar:e: sfintul incer:cat..de gin- ziurrii sale, inzestrat, totodatX, cu o surprinzi"tor
ct sciremX triun- de fideli memorie vizuall. Bosch pare rXmas in
altr;" qi construit tiupi
de un biun albasru-
oftl.tf".X,^iii ve$miut rece ;-i JO urml in unele privinle qi mult inaintat in altele.
tronind! - pe ds o parte,
3.""i;u,'gczind

earar:terul innoitor al artei saie devine evident imaginalia sa d5 nagtere nll numai unor demoni
drp'daai"cctr;tiiiotnlirncci euidrmnedesamenpaiunmrmiaaneda1ce5rdie5moa0puardaccejueimlsuatrintcai,nrrftedicsldtmd-deeaaeirsemg-saeuurnbelictuugc,crueeg-,,i
cnoi umrialerelseaBlerudeJgsefliaquptoitr.nmit atoi tmdterltIainc1.i.nii+ll.imP"e- gi creaturi monstruoase..ci qi. unui ti.rim corespu.n-
^dDceliaucnnitiiailunusit.lei1Lr.im'if-oietan,rtrpeueeisixlaiprjzureiles.iimvsbpirnaas-lcdiair^liinaasppoceifmcidtupalieguionc[uiu-i zdtor unor asemen€a fipturi. Iar din acest tdrim

risuni o melodie personalS, inimitabiiS, avind
o for15 cu nimic mai prejos decit cea a figurilor

ce populeazX acele meleaguri. Pentru Bosch omul
nu este un copil credincios al divinitlgii, ci mai

degrabl victimi ;i juclrie a forleior demonice
care st;pinesc plmintul.

"spilJe,r""aroaio"tttl.euios.t,rattli.enut.dJ.jgl",e"eicp.irnio,e.Aut',tcrsripiimgtu.ieutrdolrrartnanrouisuartfo.reicuasdcpntntersfeueiagcpramieueisr?.baiipcillraJueuhtplaluri-uieniuctXleanea'sdtp-{itsirrJoienpnmplaaeds.tlieliiceusgriX,ueovrrgXmaisrtcuaetaiieu.-,l- DacX jumitatea inferioarl. a imaginii, deseori
chiar trei sferturi din ea, este conceput; ca un
fundal in relief pentru figurile alcXtuite ca niqte
siluete, v\zute de cele mai multe ori din profil,
sus, la orizont, se desfigoard, o zoni peisagisticl,
tratatZ. in nuanle aerate, cu munti, ape gi cl;-
diri. Limbi de pimint salutl parcX din depir-
negti aaspcieatliiizactoere;sipeutnedricien,trsutaftiiolet,u. ispniarittuelrqii dracii tare, ca de pe un tirim pa;nic, liber de fiinie
qau ireaie diabolice, de prostie gi suferinlS omeneasci.

aiabsiclSen, evl,reaormpoontttzttinredua-sepiccutoarcueluasi tda'eNau este sesi- Cred cX il putem numlra printre olandezi pe
str5punge artistul numit convenjional ,,Maestru al Fecioa-

sau masca suprafala planX a imaginii. rei intre fecioare" (Virgo inter Virgines), Acesta
a lucrat la Gouda sau la Delft, intre anii l47Q
Plmintul qi locuitorii sXi sint insuf leliii deo- gi 1490,. intr-o categoTci izolare provincial;. El
potrivi de o imaginatie diabolici' Stearpi, cu -o este mai pugin supus forlelor dominante tn Sud,
la Bruxelles, Btruges Ei Gand, decit Geertgen,
ireg.talie uscatX, lhimpoasi, intnr-un. colorit..gal- qi tot atit de pulin ca Ei Bosch, fa15 de care pre-
Dovedind modeste cuno$-
bsssuuetnsrio-icosriiecnieiduine.fatiannnpitdcaro"isatuaipcntXeitamindvoieimtneonaeclpromoesmopani'tcascetlirlesumrtoSpst'ir,raiinnmivcci.izitusotntrdauc"rorifdnule€-' zinti unele apropieri.
Caracterul unitar, semn al orrgtnalttaltl, qe e\: tinle in ce p-crriveea$tuteriloforrmsaeleleocotrripsutelulsi
el le omenesc,
tinde. gi asupra limbajului lormal care, grXbit 5i insufli
agresrv, cu pultne miiioace' este itrtru tottrl adap- fanatici.
in scenele Patimilor, de pi1d5, zbirii ne apar
tit universului ideatic. aproape la fel de neajutorali qi desfigurali de
plins ca qi Mintuitorul qi cei ce-l jelesc. A_cestei
FSoturile Iui Bosch se nrilci cu tr)r.rlir11;. Ca-
exprima monotone expresrl emolrollale trasatura ln-
nacitatea de a mi5carca le lipsegte in picturilor sale Lrn ca-
confundabild care conferX
seneral celor dirr Tirile de pJ.irms, incuiudl eionsenbeirme isoc]aanre- racter ascetic, bolnivicios --, ii corespunde pei-
ainascpeasttueilepqX*mrqiun-t
iezilor. Contrastul dintre sajul, ce se. ridicX.,c?. yn perete
czoXnptiicrrertaXl.iarel,t,rcaugietoririild.,"r'ngrirnaibac,xdoelirreu-l rilor- {iguri, siricia
si actiunea de tristi
at"crri,.ri qi fiind parci sincronizati cu fiinla omeneascS, ce ne
nlaim1ieencioa,mituplleinniensetacroi lualnXsaVmbilatrrl iimnasgeincioi,lu.lqXV,!"I
ilpare piperniciti asemenea unui pitic. Vedem
"l'riu"ni zdiqeginribfXormmeovroiletundjeiten, ivsaipg decii stinci, apoi
abia in operele lui Pieter llruegel.
conturate. Ochiul
In pofida concepliei tradilionale- asupra spagiului,
Bosch^ face parte^ dintre pionierii pelsajului, cXci scrutXtor a inregistrat un niaumr Xpr ircetsotrriunsl de forme
recognoscibile, utilizeazd
naturale

cu parcimonie acest ittventar modest. Ei nu-i pre- (il,scaut). Pieter Coeclic van Alost a cleverait aici
tinde artei rrici pe dcpalte o a5emene.a. lidelirate maestru in anul 1527. Massys, inriurit la Louvain
fali de naturi ca de"rtgen, iar spilitului siu cle citre Dieric Bou-rs, igi pXsrreazi in perioada
onest qi destul de limitat ii itt. complet striinl sa timpurie inreresul pentru narurs peiiagisticS;
inventivitatea indrizneaii, asemenea unui guvoi a.est ir)teres scade apoi, mai tirziu, la
continuu gi nS,valnic, a lui Bosch. Lipsa-adincimii Annurmweerip'esrnrb,
spaliului qinind, in creafa. el scrnlnind sub acesr aspecr. dar
pZ;rVimneitaivaiscmestiunlafa-ntil,abpaafechai1aCr1 acesta, cu Diirer. Gossaert preferX caregoric exac-
1ui Beo_sKcphr,e-,s_ladeU1nUl;l titatea matematici iralionilului, urnplind funda-
lul cu clidiri. La Bruxelles, unde inire anii 1512
ca

necultivat' Puline

iucriri ne-au parvenit din producaia olandezi a qi- 1540 Bernaerr van Orley fusese corifeul picto-
secolului al XV-lea. Putem- mai degrabi presu- rOilloarn,d,alu,curnudrieleinnujusreupl raenzuelnutiau15a4l0tfesl-.a
pune decit dovedi cX aici a aclionat mai pulin Chiar- ;i in

imnus arta
decit 1a Bruges, Bruxelles sau Antwerpen (A1r- ciutatl a Iui Van Heemskerck, intelesul';i dra-
satfiilrumluait,dionmsinchainmt,b,mmaia.i pulin gostea pentru naturl au sclzur vizibil.
vers) constririg_erea muit
convenlla, $r ca s-a cipPaeits,adgeisstipcXarlainpd5ur-s5esitdraeblaorutl^de,,ianlataltrX, "s.-aAemfaons-t
o anume originalitate ingenuS'

inceputrll unui proces de specializare. Nimic nu
caracterizeazd mai bine noua situalie decit rela-
EMANCIPAREA PE,ISAJULUI iN SE,COLUL 1CiainddinPtaretenQieurenatinveMnaitssiyns 1E5i 1Jo5alcahimAntPwaeterpneienr,.
AXcuVLnIo-XslecVuaIt-LiunEnteArae.tstuillnlm.lppt.rnrimet.grar,e'jsuu.nmAivXcetearasteuslt.ai pasefeiirscmaogaluislliuteici al
Massys se bucura acolo de un inalt prestigiu, chiar
a seam5 de tineri agresivi,
daci o iare iEi croiau
ar drum fir5 menajamen-te, consider:au cX fermitatea

ptuurel ac: .ifitorcemspaiinsini,.rlcaerdasdtarepptcrdtoeaadpaela, cu argumen- severa a manierei sale picturale este inr.'echitX,
iar felul
luat nattere sXu de a simli este lipsit de bXrbXlie
pictura de peisaj ca gen irtistic de sine stit5tor.
bontradicg'aiifir,me ai.tzolv-i lesne. in timp ce, pe d9 9 v;iX. zpirne_da i.nsenMtiamsesnystapl. ePamteanesietrruili inrcXomntaessetaabrialq'?arn,
parte, s-a peisagistica
dc dragul. peisajului,

pe de alti pafte, mxe$tri dc lrunte al ptciurrl s-au crearea de- figuri. Ei, se aveau bine, se comple-
tau. Superioritatea 1ui Patenier ?n domeniul pei-
dirmnl"t de figurarea naturii peisagistice' absor- sajului era recunoscutX de Massys firX invidie.
Uneori lucrau
biti de alte obiective pe care le credeau mai ipmrparcetuicne5.toCtolmabaoiramreualt-,
citre ideaiuri for- incepea sI se
,,elevate". Nizuiiilei con$tiente la Antwerpen, ca o expresie a$a cum
privirea alintitS spre Itaiia, ii repugna meritX sX fie examinatX cu
male, cu in special
sI acor'de atenlie unor obiecte atit de lipsite, toaatsSpeactieanlizliXa.riiC-el
aparent, de o dezvoltare legic5 ca formele de re-
lief qi proliferarea vegetaliei. SX ne amintim de pulir1 intr-un caz munca in comun a celor doi
r.naeqtri este atestat; chiar printr-un
fruntagii picturii de ia Antwerpen, oraqul care document
a devenit centrul cultural al J5rilor de Jos in p--cnotruvepcahneouinlsceumnIsapreitirdeeain9vt'e. nAtnatrct-n,
acea perioadi: ei reprezrntd relativ pulin sub gi ar-rume

pXstrat la

raportul consideraliilor noastre. Quentin Massys Pr:rdo, Madrid. Conform relatXrii h-ri Van M:rn-

a lucrat la Antwerpen intre 1491 9i 1,530, Jan cler, Joos van Cler.e, care a devenit maestru la
Gossaert a venit in 1503 -tnltottrpl;rueal se;tie de unde, Antwerpen in 1511, a rcalizat impreunl cu Pa-

poate de la Ih'uges -- de pe Schelde 4l

tlona cu st'. Dominic), poate atesta, pe baza ana- teptat-o. $i totugi, distanlindu-ne de aceste pa-
nouri, in amintirea noastri persistX, vii, figurile
lizei stilistice temeinicia acestei informalii. profund umane a.l'e lui David, cu proporg;ile

Pentru Massys compozjjia bazatd pe figuri, nobile gi calmul solemn al prezengei lor, in timp
ce din opera lui Patenier ni se fixeazX in memo-
modelarea siluetei umane, exprimarea sentimen- rie vasta intindere a apelor, precum qi aglome-
rXrile de stinci repezite spre cer asemerrea unor
telor prin gestici 9i fizionomii eta singura
turnuri gola;e, inaccesibile. ln pictura lui Pate-
performanll care merit5 eforturi ambilioase, pei-

sajul de fundal constituind un adaos de mai
mici importanli. Colaborarea in cadrul atelieru-
lui era uzuali gi tocmai elementele de peisaj puteau
gnireijr5,figirurrisletilsuilnltudieMstausl sdyes,aimnspXlem$ieedxiuelcuntaattueraclu,
fi lisate pe seama unor ajutoare, in cazul lui
Quentin eventual pe mina fiului sXu Cornelis. marcind intimplarea semnificativX din punct de

Patenier, con;tient de superioritatea sa in ma- vedere religios, acoper5 cu rezonanla lui eroicX
terie de peisaj, r-r11 s-a sfiit si-9i recunoascX limi- vorbirea lor lipsiti de vlag5.
tele in pictarea figurilor. In acest domeniu el a
urmat cu sfin';enie modelul lui DtrpX fire, Patenier nu este un auter-rtic des-
reugit sX oblin5 in Quentin; dupX chizitor de drumuri ci, mai degrabi, un mo$te-
cum a dar, din partea lui nitor, care administreazl chibzuit tot ce i-a reve-
Diirer, un desen cu studii pentru sf. Cristofor,
ca si-l poat; folosi la rcalizarca figurilor de nit. El nu este unul din acele genii care perso-
stafaj* din peisajele sale. nifici motorul progresului; pictorul nostru a de-
limitat mai degrabl genul peisajului decit sX-l
Daci Di.irer vorbe;te despre Patenier ca des- fi creat. Daci se bucurX totusi de un mare renume,
pre un bun peisagist, daci in literatura dedicati apoi titlul, prestigiul 5i influenia sa se datoresc
istoriei artei Patenier este cinstit drept creatorul in primul rind faptului cX a inleles exact coman-
damentele vremii sale. Singulara judecatX de va-
unui gen al picturii, trebuie constatat, in spiri-
tul unei rigurozitili consecvente, ci f5ctnd loare a spaniolului Felippo Guevara, care-i de-

abstraclie de citeva excepiii c-omapceosztilmii aceustrtuemn-aa- semneazX pe Jan van Eyck, Rogier van der Ve;,'dst
cei mai mari dintre pictori,
realizat peisaje ,pure", ci ;i Patenier ca fiind
ticX religioasX. Nu se poate afirma nici mXcar confirmX impresia puternicX lXsatX de crealia
ci, in raport cu amploarea tablourilor, figurile
satrafaaip.XCreoantrpibreutquiatinsdaecnoi nmsti;ciinsai cieneaipcoi sataclziuanedae acestuia din urmX.

Istoricii sint prea putin atenti la nevoile li exi-
genlele iubitorilor de art5, al clror gust deter-
exercitatl de tablou asupra privitorului pornegte pm5iiicnmtXoartiodmtuinu5li,tsetinncotmlrueal craeultmX-iVsuIp-rlrXeoad-upculsiatieaaarstdisei tteifcirim.cioUnnan-t

mai mult de la aspectul peisagistic decit de la
cel figural. Comparind Botezul Domnwlwi de
Patenier (afiat la Kunsthistorisches Museum, Viena)
cu Botezul Dotnnwlui de Gerard David (panoul templat cu dragoste o micl parte a plmintului
natal, putea chiar si fi intuit virtulile imagistice
cer-itral al polipticului de la Bruges), ne poate (,,Bildzoiirdigleeit") ale viziunii sale. Nici prin
surprirrde cit de pulirr se deosebesc compozifiile gind ntr i-x trecut, ins5, s5-qi transpunX viziunea
intre ele, in orice caz mai pulin decit am fi a;-
in picttrrX, pin5 ce protectorii sXi, amatorii qi
cumpXrXtorii de tablouri, nu ajunseserX sX-i im-
u-pteilnmi*ztaSerutnteaiat{eiapnjrsed(lcsriiptecaortftpefuaua'qlaeedzp)ie:mcifistim'ganaugsgiristiittnnidceideaio,orssaag[mui inpcctunernioacsddtauaeucredaaarnuhipnmrteeaercstlaetpuleor-cdn- pXrtXgeascX pasiunea. Pictorul trXia din ciqtigul
oblinut de pe urma muncii sale. Ast5zi acest
tirrci.
lucru nu mai este valabil tn acelagi grad. Din
acest motiv se cam scapl din vedere caracterul

condilionat a1 prodtrqiei artistice. Diirer ;i-a pre- liilor 9i mXestriei sale, ii deschidea perspectiva de
ceditl cu mtrlt epoca prin peisajele sale
rel5. NegXsind irrsl inlelegere qi'ecou, in acua- a se afirma pe piagi; el iqi afiqa maniera personali,
registrXri" nemijlocite dupl naturX au expunind-o. Slibirea leg5turii dintre,consumator"
aceste f,,lirni-
rXmas ggia,t,ipverodiuucaitcocrl"aqsi-ati.msopld.aItncnperifmecutel p^ozitive.gi ne-
vinrszelLmlnnlXt t;1atpefaqcitlfc5t1lXarutlrsmtlcXer.i in conrexrul istoric al
rind, pictorul
in secolul al XV-lea continutul gi forma pic- s-a ales cu un plus de libertate, el putincl si ur-
msmaeazitneudl-uiviidiimnuaaaldgle.ingiiinriea-aintteepm,rceoeipoirr,ciueal motivelor gi a for-
turilor erau hotIrtte cle prir-rcipi, de biseric5, de instinct, conceptia
didea comanda zi-
comunitXgi religioase gi de un numXr mic de co-
cea: ,,Eu o vreau aga!". Acum pictorul se intreab5:
mercianqi bogatri. De cele mai multe ori exista o r,,dCsopreinsdpuitned?e".oAasretfaecleaastapuutnuotr cerinie suficient de
cizcdnr_idtmeoemamerlvniaeetsneniduariitnmX,i-pleecitucnrqteiopipirriuntsoaulggutbrriai.iaenmclPit,uesolcn,ebutctrlnoiugagluacraltXcoadedriilnunetXd,fimVncliIiaeb-lrrseececar,hat,piimntre.etb-iasual,crteirddliiaaee- Patenier, con$tient
atii de slXbiciunea, cit fi de foria sa, sX-qi dez-

volte tipul. de_peisaj, dupi ce constatase din pro-

prie experienli ci in cercul muit lirgit aI ama-
iorilor ?e art5 exist[ suficienti tnlelegere, cerere
s,,epraodfluac5intorpi"lingXi ,,ccoonnsfiugmuraatroeri,".inOdeonsoeub5i societate
gi apreciere pentru formula sa novatoare. FireEte,
la Ant- ceeJ ce a fosl profitabil pentru taientele mai vigu-
werpen. furnalwl lui Diirer ne oferX o
coloratX, o privire de ansamblu asupra imagine roase a devenii fatal pentru cele mai firave. Fre-
cerc,rlui scripliunile severe qi disciplina de breasli limi-
consumatorilor. BXrbali acrivi, urnblali prin lumea
intreagi, comercianji din Germania de sud, por- tau, desigur, libera dezvoltare a personalitigii
creatoare; ele ii dXdeau insi, pictorului o arnu-
nrghezi, demnitari de la Curte urm5reau zllos miti linuti gi rigoare, artistul smancipat din ghildi
sX- intre in posesia Juniroilreexdeem-p-Jnloaesre. ale mult pre- fiind pindit de pericolul de
guitei picturi din a deveni un ,,fabri-
listele breslei din O privire in cant". Tocmai li Antwerpen, oraqul cu ce,a mai

Antwerpen infoim eazd, c6" mare piagi gi cel mai mare export de arti, urma
pictorii din toate rseegigurnXibleeaTu isriilovrindi eirrJoorra,qiunl
si ia lmploare, cu aspecte nocive ca nic5ieri in
special di'n Olanda, alti parte in secolul al XVI-lea, produciia artis-

de pg. Schelde sp_re a.putea profira de avantaiele tici de mare serie.
cererii sporite. Premiza n-o mai constitula co-
manda strict circumscris5 a unui individ, decisivX NXzuinla care-l insuflelea qi il stimula pe Pa-

era mai degrabi configuralia generalX a gustu- tenier era de a crea imagini de devoiiune neca-
lui. S-a constiruit o adevXratX pia15 a artei.
Maestrul nu mai a$tepta o comandX, el crea din nonice, destinate nu capelelor ci inc5perilor de
locuit. lntr-o epocX de mari frXmint5ri gi crize
impuls propriu, vizinf,'- fireqte, r;";;r; probabile a viegii religio,ase, in care diferitele doctrine bise-
qi parlial. previzibile. EI trebuia sX satisfacl mai
pulin cerinle precis formulate, cit sI corespund5 ricegti se infruntau cu violenli, credinla ;i-a creat

unor inclinalii qi dorinler care erau variate in so- noi simboluri iconografice. in lumea laicilor cit gi
in rtndurile celor consacraqi religiei au gXsit ri-
cietatea foarte amestecar; sub aspect na1ional. Mu- sunet imagini care, dincolo de tematica sacr;,
tajiile din societate au nodificar. atit pozi1iia eco- aA tfinoi;-t
nomicX a producXtorului, cit qi forma- qi conlinu- satisficeau qrei csuimnop$ltain1pX_l,5cceareodeinfIXpfrtuivirie.
t-ul operelor create, accentuind simlitor procesul salutatl cu
rului gen picturai, faptul cX imaginea zlvoriti.
de specializare. Cite un maestru se limita 1ot mai intre rame oferea privirii comode ceea ce, in rea-
mult Ia un domeniu restrins care, potrivit inclina-
45 litate, ar fi putut oferi numai lungi plimbXri obosi-

toare sau cSlItorii anevoioase. in subtext acliona, AMS"IERDAX{, RIJI(SMUSEUNI (IiUI{DAJ'IA
insX, gi tendin;a ca, prin atitudinea pioasX cu care i(F,SSLl,ll)
Peisaj cu t'iiyu'i in manieri de

e,,rcarecaotonrtuelm-pinlavtiXzi,t,rciir"e.a1RiaelvigiziaibielXx"p,losaXt.efaiezi slivit stafaj

mult LUGANO, COLECTIA TFIYSSE,N, CASTELUL
sentimentul dependenlei. Iar dependenla era pro-
fund resimgiti in kata figurii umane lamentabil de ROHONCZ Popas in timpwL lugii in Egipt

mici, plasati in mijlocul naturii vaste. Patenier AMSTERDAM, it{ COMEB.TUL DIl OBIITCTE,

DE ARTA Peisaje pure (fXrl stafaj), replici

a realizat 9i tablouri de altar tn formX tradilio- COLECTII PART'ICULARE,, GE,RMAI'{IA
nalS;. a preferat insX, ca o contribulie. prop_rie (VEST) Peisaje pure. repiici.

deosebitil compozilii cu atmosfer5 religioasa ^ingi
care figura sfintului sau evenimentul biblic sint
integrate qi subordonate peisajului. El alege teme Amatorul de artX din zilele noastre leagX no-
peisaj de o anumiti conceplie. Un frag-
carJ reclami, ca loc de desfdqurare, scene in aer liunea de aer liber,
liber, ca Fuga in Egipt, Botezul lui Cristos sau ment de naturi surprins nemijlocit in
dintr-un anumit unghi de vedere, este considerat
sfinlii Ieronim, Anton qi Cristofor.
a fi un subiect demra de a figr"ira in tablou, in
Arta sa, o arti rispunzind gustului vremii, a ce orice intervenlie. ordonatoare^ este prohi-
cunoscut o larg5 iradieie, s-a impus din plin, fiind gimp
9i evitatX cu striEnicie. Astfel, in aparen15,
biti
adoptat5 ca formuli de alli pictori. Patenier poate alegerea unghiului de vedere rlmine sirrgura- op-
liune majori a peisagistultri. Ccl carc vrca sa in-
fi lisne confundat cu imitatorii, in dauna presti-
giului- sX-u,. C.u atit mai presanti apare necesitatea ileulei aFgaXteqni iseri atiperbecuieiezesjiusstc adpeobratrrarlsc;izepedrfe.rramcaena1sat;
ds ;a-i delimita astizi opera, cu toati acuratetea idee. Observarea naturii ii furnizeazi pictorului
nostru material de construciie. Spiritul siu ordo-
posibili. Dau mai jos b listX a picturilor sale
ierte, f5ri prezenlia de a fi exhaustiv:
nator vizeazX consolidarea structurii intregii com-
MADRID, PRADO Popas i'n timpwl t'wgii in
pozilii, in ansamblul ei. El.Itu pornefte de la tri-
Egipt. 1r1 sau aventurl vizuale ci de ia idei religioase.
Patenier opereazl" cu stincile ;i ai:bot'ii, precum un
NIADRID, PRADO Ispitirea st'. Anton - figu- pictor de figuri cu trupuriie omeneEti. Este demnX

rile realizate de Quentin Massys. de toati admiralia apiopierea de naturX pe care
MADRID, PRADO Efi'nrwl leronim
o rcalizeazi. in pofidi intenliilor sale de configu-
rare plasticl (Gestaltwngsabsicht).
ESCORIAL Sfintwl Cristofor
Patenier preferi formatul pe lat, corrside-
NEW YORK, METROPOLITAN MUSEUM OF rindu-l mai adecvat peisajulr-ii. in compoziliile

ARTS Triptic cw sf . Ieronim in panoul cen- sale plmintul se lXrge$te panoramic, deseori ac-
tral,Botezwl DomnwLui la stinga, st', Anton Ia centuat cu numeroase iinii de relief orizontaie,
dreapta; pe exteriorul voleurilor, in grisaille,
paralele. Maestrul traseazX cu plediieclie orizon.-
sf. Ana cu Fecioara ;i Prwncwl E\ st'' Sebaldws
VIENA, KUNSTHISTORISCHES MUSE,UM iul ca o linie dreaptX. inlliind suprefala netedi
a apelor pin5 aproape'de cer. Munlii ;i casele sint
PARBIoSte,zLulUDVoRmUnwlSuil.-Iercouninset m(RnXetpulriacImlaaesVtreunluei-
pi.iieti i'i direciia pianului imaginii. itrrtaptr5i 1i
iuprapuSi, stratiFicafi in registlc. i,rr porlitrnilc de
gia, tn Ci d'Oro) t.i.tt, urctnd in trepte spre adincul spaliuiui, se
in
ANTVERPEN, MUZEU Fu.ga EgiPt - cu 47 intretaie oferind forme de reiief agitate.

semnltura maestrului

Puncrul de vedere al lui Patenier mai este ln oferi o prii'ire panoramicl. de la in5ljime, irr stil
,,cartografic", ;rsripra unor intinse zone de peisaj.
esen.sliecel al lauiflJi ansuvsaninEyrackpoqri!Bcouschp.l-aOnriuzlonptiuc-l
sXu mai Pinatef_unniecrgdieepdlaesetaezma actuicaabiimlitaalgeinciei.nrirnr.rl de greutate
turii, nu insi mult prea sus in raport cu masa
Ilotizul lwi
n1p.suaz-rssi_loip.rnreddreionmsztpitnnuXcl lts,'uecvgaeiirsitiianmtebEaolgriaigp-ildtsXuveb, giaireunrausgltueiair,i a rur-
pimintului. deoarece extinderea imaginii pe ver- in Po-
iicali este de cele rnai multe ori destul de modestX.
lntrucit in dcoinmcpoonzfiilgiiulerasgaialepfeigisuarijluelu-in, ui-aarcocpheiarri bogatX,
pree muit rnoaie gi invXluiroare, ca simbtrl al idilicului.-
In ce priveqte tehnica picturaiS, Patenier face
acolo unde ele sint rilativ inalte mai r5mine Ia- parte. dirr rainedxuelcucgoinesi eerlvcaiaouritltirrs.XPjruinsti.Lgicrieja,inccoren--
teral suficient spatiu liber, pictorul ii poate acorda
o atenlie sporitl planului de mijioc. ;tiincioasX
derea_lui Quentin, care-i fusese ;lrieten gi protec-
in primul plan apar de cele mai multe ori pie- tor. Tabiourile sale ne incint5 cr.r-ltrrninozitftea in-
tre qi roci care, datoritX caracteristicilor mate-
riale, sint modelate cu pnternice efecte iluzio- tens{, purX a culor.ilor..Existl o. perfectX concor-
danl5 inrrs intenliile, qi mI_iesrria pictorului. Ar-
niste. Un singur arbore, cu ridicinile implintate tnonra crornaticl se bazeazi pe ccnuSiul rece ai
in planul din fa1X, ili inaltl coroana deasupra rocilor, pe verdeie intunecat gi cald ai fnrnzigului
oriz^onrului. in planul de mijloc: mase dense de
vegetalie, in forine loi, rotunjite, cu frtlnze p^uns- cqi)eiarptsiepcencuutiarm-nallieepiserriranielbd5iersgrtrrvaiie,ddeaueerrriieedrnees,ucaguleelroildr-iiei-pea5sdrttienXcraiilmpolriii-.
tate de lumini, se detageazi contrastant de stinca-
rala compacta, cenu$ie. Nizuinia- de a- ep.uiza in
fiecarc tibloo toate ipostazeie formatiunilor te- spaliului. Patenier dispune cle un- albastru -paelbnarrsu-
ma.car"a distanlei de- 500 metri qi de alt
restre, de a oferi o imagine globalS, decantat5 a
intreeului oimint. mai este vie. Caracterul cum- tru pclltrlr distanla de LOO0 merri.
pinir" al maestrului, predileclia sa pentru un cchi-
iibru static impiedici-, dez- Peisajul lui Patenier poate fi privit ca o sin-
ins5, supraaglomerarea Pa-
ordonatX a imaginii. tezd a peisajului lui Gerlrd David qi al lui Bosch
Din compoziliile lui
tinier lipsesc ,araieori siluetele unor stinci golage ;i rnerid toatX admirajia perfecliunea cu care i-a

rr"iueaioxolt'eopioz.e,i.rtn.see^tcrr.upui.n.ietmr.lej.opr.iinprMitairrreaetegeismftiumruunlandnglai uilnauibeli,sriutoneppli-tindircsoraditinidii.in5sreptegugicsstuitrresre--i reugit imbinarea organicX a rrnor elemente stit de
eterogene. De Bosch amintesc indeosebi fundalu-
rile sale, de. David
nul suprafe;ele de frunzig din pla-
de mijloc. fl
apeleazi uneori la repertoriul
b.rschiarr cirrd irirrcprinde rerrrativc rinride de a-i
incolli pq.iecosufivninlig_ircouarder)icsotai'uenmiii.rtIuldriieficpiriolefunsdalee,i
iru.i,'adeseori de^o intensii strXlucire, impungind
..rui ir-rtrrnecat, in cealalti parte cimpii intinse, trainice

cultivate, dens- populate, sau- pinze de avpe5rti.cscalil-;- s,rle iirqelegeri perrtru arhirecrulX. in cornparafe cu
oitoare- Uneoti impdrtirea in dou5 ntl ,,r'isirorul" Bosch, el estc lucid ql rcz.onibil.
este
ii diaeonalS, in unghi la1tr de ram5. Prin juxta- Se pare cX Patenier s-rr forrnar in atelierul unui
o.r.r.rJ formele de ielief inalte qi inaccesibile par
pictor de altare, ci gi-a dat seama treprar de irr-
ii mai grandioase, iar qesul pare Ei rnai prietenos z.eslreree sa pentru peisaj 1i, in contact cn Massys,
dc slXbiciunea sa irr crearea fieur;1or. Cele citey-a
si ademinitor. Patenier satislScea ast[el cele doui iucrXri a1e pictorului lipsite Ce orice conlinut ie-
cerinte contrrrdictorii care determinaseri structura
ligios, de naraliuoe, sint prolrrbil opere tirzii. In
comDozitiilor inci din secolul al X\/-lea, si anume
do.iil1a de a face ca natura sI se inal1e-ca un-zid' favoarea acestei teze pledeazX gi feptul ci in lu-
ca
ca fnndal pentru figuri, 9i nlzuinla de a cririle respectile orizorrtul se eflX rJlariv jiis, ceea

ce a constituit totdeauna qi peste tot o caracterlstice Diret sTpXrerildeisdceipoJloiisluEii dPeapteanrrieerp*esteingra;.cncileepiteiurlloera.

a concep;iei inaintate despre naturS.

Patenier, un spirit previz5tor, reflexiv gi scruti- stricti a cuvtnrului c-arenluistgetliembnreimslieci. El n-a in-
tor, se striduia cu folos s5-i confere fiecirei pic-
turi caracterele unei opere finite. A prezenta ,fe- scris, in misura in de la Ant-
iia" de naturd drept substitut al intregului a fost sn'eicr.peVnaonfeMrai nindfeorrmiialniiuminegatceespteselrnria, nrrsicNi ulonsturrceer-t
un obiectiv urmirit, mai mult sau mai pulir'l con-
Etient, de peisagiqtii tuturor timpurilor. Artificii elev al lui Patenier; informagia pare a fi, insi, ero-

compozilionale de multe feluri -dincaamutbiliezlaerepa6r1die, npalltt5u. tJuadveecainidnadiunpteI d.atele- de care dispunem el rt-a
mase ce incadreazi imaginea
de L524 r'irsta uuui ucenic.
tsiograful i-a confundat probabil aici, ca qi cu alt
accentuarea .acuzate. a centrului, plasarea in mij- prilej, pe Patenier cu Herri Patenier;
loc a punctului de maximi adincime al orizontu- din Joachim devenit maestrlr in anul 1535,
acesta
acfIuiergiiiiuft-irrcieiiislaeeMu-pacsrgoeliumziijnipttsodeaz,ciiilenrioarcnshgta;ie,nleniin,ePtrecarnalu,lniauecb.nusOituirnai,tccrqioeigtmigmp.fioc$czitiintirmPideardcciusei urml a
fiind probabil identic cu Flerri met cle Bles.
este vizitat de trei zei1e, nu gtim tnsi daci din-
Produclia artistici de la Antwerpen de pe vre-
tr-un piic de arbori trebuie sI facl parte trei,
mea cind dispXrea Patenier prezinti in ansamblu

o imagine bogati qi cianm1h5a3o0t.icLXo. cQuuleancteinstMuiaassqyi-sl
incetat
a din viali
vor revendica Joos van care) intre
patru sau zece trunchiuri. ir-r cazul peisajului, im- Cdleepviein- 1530
pliitnrireunstiituaXld^peeroirnpiltr.riteurgi-,z,,isd.era,fli*npijiiltcot-uur..iilnee-afsotigrreumbraeutiii.e prin corl- yi 1540, a sadsf5cut cu succes gusir^rl epo-
cii pe tXriraul altarelor, al panouriior de devo-
si ne fie -,liune Ei al portretelor Jan van Flemessen, I\4a-
lntimpll-
rinus van Roymerswaglg Ei.Jan_lVtassys. Acer;ti pic-
torul, fragmentarul, nefinitul fac parte dirr esenla tori au privirea alintitX cbXintrceleSlultdc;ii s: striduiesc
peisajului. Nevoia de a r-izualiza. fragnientul ca ruuilateral, dc;i uu sple
o'orrnepista.ilar.tercaaimteueinr,euanciueianl ststrXeeginnetmvinoadieiemlulaaptreetirEacliuddteienncadoinlcogreadaediemlia-- Iu:', si inf[-
umani la scarX mi'rr;. Penlru peisaj
1i;cze figura puiin interes in
persistX prea ateiiere, in care se

oferi ceva incheiat in sine. invinge cind una din cinr,ralticvelle,,avrrteammurairae"rtisa'muacrcee.aPcee era considerat
nteienrd,inepl ,recninudn.lciecaelalltmS.a.iInfreccev-el nptriv1eagote f-epremfaa^itne--
o treapti mai
joasi, sesizind alrantajele exportuluri sporit -_ ceea

cadrare lateralX a compoziliei, iar orizontaiele sale ce a determinat o produclie odaerelacuAmnt,wdeerpseenri.e'A-m
laturi, dincolo de li- iucrau aqa-numiqii manieriEti
conduc privirea, p- Pesrtievealmigbteelae pare deschisX spre rorbit dcsple relaxarca legirurilor dinlre producX-
imaginii. tor qi consumator. In crealia manierigtilol', p€ntru
mitele spre stinga. El folose:;te, tnsX,
alte mij-
dreapta Ei i feri privirea, inaripatl de imagina- care nolla iibertate s-a trairsformat in libertate ne-
loace spre
gie, de riscul unor prea mari divagalii gi spre a ingr5ditX de nici o lege, dind naitere unei maniere
o concentra asupra acestwi fragment de naturi; qi faiile, chiar neglilente, se manifest[ din plin riscu-
rile. noii situaiii..ln dcmeniul
anume prin accentuarea unei zone centrale, de unde peisagistic ace.$ti pic-
terenul-coboarl" ca de pe un punct de culminalie tori sint neproducti'ri. S-ar
pXre;r cI toli acegti
maegtri, chiCr ;i..Joos van pI-
sau de pe o tnalti cumpini a apelor. Patenier a rnintui cu proprii lor ochi Cle_ve, rru privesc
mai
murit in 1524; infhrcnla lui s-a coacretizat mai ales ci cI s-:ri rnultrumi
degrab[ s[ folcseascl tlrcpr furrd:rl p!']ttru con-rpo-
in aceea ci tipul de tablou creat de el a fost asi- zitiile 1or,,cu mai mult saLl r,t.ri;:uiirr sllcc€s,
milat firi rezerve, ci peisajele au gXsit amatori 51 schema elaboratl de Patenier. lJnica exceplie o

con$dtui€ pictorui, ajuns sX fie preluit abia de ivealX o serie de tablouri, contlibuind ia contura-
s;uisgtarelguimi ,vJaalonirdee, rimeaagpienrasolienaalitrit.itsiit.icldc.esDgai cpiicftiorer.adesaooplaronddigeiozal ssle
cu.rind la gi pe care-l numim, face destul de intens simlitX, apoi tot ce este in-

sper firi Cocir. Degi apargine

in anumite pnl'irrte cercului manierigtiior, el abor- fierbintat, strident gi puternic condimenrat tn in-
deazi univeisul peisagistic cu o viziune personald,
independent de rPatenier li flra legiruri cu peisa- venliunea Ei in maniera sa se potrivesc atmosferei
gigtii cparroefepsoiotnifgiticLouncsaidserGaalissaedie9vdi rHaleiirruirmmaegti de din Antwerpen unde, in efervescenla qi concurenla
ce marcau viala artisticX a marelui ora$, doar o
l3les, ai \ioce tare si stridentl se putea afrma. 1n cercul
lui Iratenier.
Presupunind ci eqafodajul de ipoteze sti in pi- ,,rnanieristilor" bitXio;i, seioli de originalitate, el
cioare, jan de Cock este origitaar din Leida, devine
I oiqeqte ferm, vXdind o autenticH personalitate

in 1501 maestru Ia Antwerpen (fiind notat in re- Demn succesor al lui Bosch, desigur rnai pulin spi-
ritual, mai degrabX frust qi teluric, el face demo-
gistre drept ,Jan van Leien"), apoi, staroste de nicul credibil si-i este comunX cu marele inainta$
6reasli tof acolo in 1.520, qi nroare inainte de 1'527.
L,l ar fi prin urmare un reprezentant al generaliei capacitatea, rari in JcXurifleecudre-rdJeosq,i de a erprima
mai tineri gi, ca olandez dipd origine, ar fi lucrat
miqcarea. Povestitor originale idei
imagistice, el intoarce con$tient spatele tradiliei.
la Antwerpen, in categorici opozilie cu Quentin Sf. Cristofor, de pildX, a fost prezentat totdeauna
_ de por- 9i peste ,ot i* ,t.t ,triaE care-l poa.ti pe umeri pe
ptunc,.rl Isus. lntr'-un panou aflat tntr-o colecde
Massys, dai' concomitent cu acesta. Punctul
nire al analizei stilistice l-a constituit o picturi
din colecaia prof. von Bissing, repreznrindrl l pe
Sf. Cristofor, pe motivul ci o stamp;* ficuti p.lai'rrtticsuXlatrre5acvXespt-rg:ienrmapan5i,.,JiearnnodrecinCdo"cpkruilncpuu-ln. ea.5pee-
dupi acest tablou, cam pe la 1,550, poartX inscrip-
tia- ,J. Cock pictum"*i Ulterior au mai ie;it Ia zat pe ptrlpana tttonii.i iale, c,', intr-o luntre. ln-

qdor md***eeElnnaivuoidnrionbfdraifniuqd{laatei,mdopeeeglearsacdsvuueugrctree,lrncacieiu,crcordeemdptldprtiorl{ieadlexuiltcfnadetcmeauaratmempradion.ibljeaomcseesoit pe o gravurd reprezentindu-l pe Sfintul Cristofor. pro-

babil in colec{ia Von Bissing in 1949, care poartd
itLrpmf8Nnaei7pXuosost,.ocplnvcrr4diodanlfipu9gf.ers-,elr-.idiNa7a,J1Eme6dba9,dna,e,a5nPegz21reiNi,lcn,.5adbLtidnp9ucieeeudom-pzc-s7lsC".ha/c3J,ehts1o.s,ie-z7cp2BCa,k,eS7eou"1c7.ccece9kh-taoAsa2,"imt,lc8dr2(miepi,,e1bn,aOarL)atukersuIia5uirtItddplnmIii,larsuledia{tn1oticreatc9euelLitl3tadHru.6pgp,n.ocarrddTaaopere"tsIvgtpeI,aue,e.CrLrwlpae5iolIpcee5rIa"nara,-fcba7f3,e1,lv,i84f9pssio3nDtzi4ocs5s.der-,-,ti
notd din lucrarea lui Paul Philippot: Pictura flamundd
$x renarterea italiand.. Bucureqti, 1975, traducere de
Ania Giur€scu (pp. 187-1BB):
-Este vorba despre o problemd foarte complexd,
ctaalrizeenazudamfoasi tailnecsdinpejudrettplliunnltd:imgurruitpd .qi care se cris-
opere tribu-
de
AAtacnrevesetrecse,ordcpuaelrrueii,nicuuaicueElnanqgsietbtiirmlcfcpohatqsrztie.luEpiei lrlrsineoarnonaniely,rmicsamurasuclButeoirsizdcahin.t
opere, cdrora Lloogewerff le-a addugat o serie de alte
lucrdri; adesea prea pu{in convingdtoare. Dar Bernhard
rSH(f-MiriauocreoepaigulsneetteewasareadLfrleifecf,zmidd,loeei1tnn9el.sa3trit9fraia)cI.natLUstctndipsturgiaitnerldat auvoartormfagruAau1lrm5re,t2,eL3cdncutizpnL"peueDecpreacaiatsnrrgzoeCeaitor,srrtennaoaebtlnifasozzs9ta.iti
prin compozi{ia in planuri luminoase gi intunecate ;i
piidI,61me,-Z5rea7nip2eyni-as7rd7ietsem4dd(ucnc;ieneqh,fdD.cr,ClFiau,ficRtrorecieuecefratkiadpJnr,lrlcot.diniuponbfirsredliibolaidderevbeeraloAa.rnKnlrbcndc,uiaievCnlnaerdluadeKerictvssufwleeocenliihsa-snsieatnqst"a"iM1,a,l1cS5st5Xau0rt.2ulni3eXb0r.,pr,auIeXditmIcieie,t'Xtocolcp1IuarrX8ietunti9n.i,l,n9JtdrJ1,avaue9apionn1np.v8lt'Weri,r3ivmXsp2eadtp8Ildnae,-:.
fI 53 ssgsLaee-ietnarryiicaobdsrlseueetaainctdgb5o.diimO.lilftpcuupdrscieoedmrasLa.reirusnpfcpoiracorniosvponobgudCrars,baobdlmarninldadea1eeldi9ns4doHuz3u.o,ogaoncpapguuetaedrrSrrdplvp{iinreaneeerdnfzlauftuirn-psupiteediLca,nutluutedrlcddreurissaiaalar'tvoefearasflind,,-i

n

pp. 59-72 si Mi,scellanea Leo oan Puguelde, Bruxelles,
ig+s, pp. B4-BB). Friedl6nder se baza, in aceastd atribuire, 52

tr'-ac1ei'5r. o iclee crrr.'ajc'asI ;i canr ciiuratS. Sf. An- cle calnrul st;rtic, de ordonarea stlbrX, rJe virtugile
ton a fast deser-rri zugr5r it in timp ce errl asalrat .onlpczifiilor lui Patenier' Jrn de C.ocl< se lasi
de draci, ridicat in acr de f iin ge- mcrn srruoase si ourrl de tempcramentul sXtr pe c.,le,' Ii3,irrXrii rrrror
tortrrraf" Jan de Cock construiegte aceast; sceni i6s6,'grafii peisagistice agitate. i.mdepbo.rrt'anlril,cc, aavloecntucl-e
ctr. multi" partic!p.rre, ii adaugl tnsX o searnl de alte
desfXsurar:e i rrnor eveninlente
ei9arp-irrs!,in, apo.dlfaencdaderie,zr.S.1l.eagNmeirrcisnlei.tiiolnnfteirtr-lrriinnarirtca-iotrolocucblieopiqulirelainfpieacru:arrnircorusii--- r,'rrse. hiblicc..ru legendale. L.lelul dlarlatic sc
llaze.rzX nu irr nricl mlsttri pe prrtcrrricul contr t t
dintre lumini ;i inturteric. P.riiinci de h.temil re-
nungiti a sfintului. cu scena morlii 1a'-sfirsit. (locl< concepe cu
in compoziliile ILri lieioasi, Jarr de multi mobili

J- ;'rsrileceC:roncrha.i Patenier F_eisair-rl este o txe spiritu.rli c,.tordorratele mediului local, aspe.ct
riiferii i;r liecare c'lirr Ficlr,,r'ile I.I;t1r:eil,in1ilInrpr ec"rpceleisaiir-
componer-ita iinmipcohritmirnbi.r;ea-lizei:a."zr Sfi,indte;r-
schern.r tismlrl tn,,tnott',t c.trc-l
rinra;rIr .ilt.i.

piqindu-l Fc Il.r:r:h.. cea mai strinsl coeziune'dirr- gistiil piofesior"tist. intr-adevtir, dup,){ rrtoarte;r lui
tre cele cloul eltlnerltr, li rrnrime priu ar:eea cX i1;-rtcn ier, rllan iera sa lelirr tr tX s-a derl,r tttrat ce-
a}ordeazl arir pHmintu]. cit 5i oan:rii crr acelati dind locul unei forntLrle de,rlttLi:ri plrcimollie.
limbai form;:i. Ai'borii sii aratX ca niste i;Xrrini l'restigiul rii insemn5tatea genultti- pictural consoli-
vri ji1i. ConturLrrile personajeiol se u'., di-riesc ca rlat dJ el nu s-au ruenlirrll; la in:iliimc in rindr-rrile
valurile. Falcj'.rrrie relnrintelor se intintl pe plmilt s,enereriei rJc pe la 1525, in timp ce prtlductria cle
ca ni;te rld5cini. Sf. Crisrofcr (t;rbloul din colec- ieitrie lelarirl ruici ca dimensiuni, ieftine' clesti-
iia pro{. Bissing. Miincherr) seilrndn5 cu uir talaz ir ate pietii :i exportuiui, a cresci-tt. O necesitate r-nai
ce. se ridicl din apX. Pustnicii sEi sirrt incorporali mr.rlt'1argX' decit pt'cf.rndX era satisfS.cr:tX de I'.u-
mimetic tn mecliui silr.an. ClIdiri cu ferestre pu- cFsai{gsrulnrG;liran,s1tsiit,e'aic, lJJlu;lrclrert;rrvtraiira-mi ABertrnudsxeteelBlle1;sei.,s.EcLuirrpccaaesr;e''Gnsariassiieiml avd.rilner-
line amiritesc de rociie plmintuiui. Neinfiuenlat

nici o unitate, sp,iiicatcolurni ddiiilrciir-ir{ric"loAiacltdlasliilbluaclrerlraqpii':nruttmfci l.ifir:ilrn t'tt cel tlc-al Li'cilta fiu al 1ui Engeilr('.rhtsz.
iuci:5riie unor Cor:nclis Corneii.cz.. a <:iirui oper;i erte loarlc aplecialir
siupiusPpieetnetrr'.Ct oorpneeirieszll.,,-pc'r.:rinnittcrr:dco:iat'er:tisiitinaguetorer asuDlronnznnmueltrtlie.
dsfieienman15atr1lia{btt.iuOiiiniratr-itnolccimroolei<pc.cltitecevzpidrr'.ilrl{rlLo::iatiilatecLlil;sl-irrcnRdtuo-lIriunrhai rrat,-rrteacbe.suatriuc:i'lrlo-srsiit ctLlcrl\i:l;tr'anitNislat.nucllueri,',:Lcat.roastcertlliueatltetlaztiar tiirnitiai,cei:laesictainr"rcp lega-

il la
londucc el nrai ricpartc. si cu'Idrili'llc'Jos tucliciio-
nalc, O1:rcrcl<) pe (tale Iloogclrt'l'Ii lr:-a atriLruit accstui
herlrcnt.st uan r:i,.in /{trrrsf, .,}'iecler'1;lnclsr.h I{unsthis- arijst. fir':r o bazii lcalii. ar l.r:ebLtj attlrt i. dttpa
'fi)r(r'ililnlncgke,lrsrci chfitesz.c,oncsciec':a[trct'cetccocraeslitlrttcnid'ieri c1e inri:pr.tt ale
torisrhe Ja::rbooir", 1ir4B-4li. pp.40*-74. Ace:;ta rc, intr-acicvir' :uai
ilrarcd 3:e buni tlrlpl.ate c::r. jurli:cinti rluiti stil., i:rito- rur-rlt carar:ter'ttliri lol' itt ilair:. I-clinr:]< ne-a t;clllllalaL
irsEfrti-iinrtllgo1ncg9riirr0rrarI3:Lclr,rc'tu{ipii:'nELutsir:ntzireg.ca.gclccbic;nroiueepccrcghafr,tr{estiJLrz:ra.lie. nsulridnl.acti.ialtiecd1du(,c1e'co{-qelacrr;}aktes'bi,ii,lerlis:-ciiLnlirclac-ilirnebntcilti,eiiiccti ;rjyclnacreailexcr.irnAstt.*anes:vbnir]utrie.'snrii i1-;ouobliiladrceagecslec'1r:t:i,it-r'deeniris. 3r. F. dc Graaf, in ,.J:rarlloei':iir
cn oL;dilt'idliltnclr: t'rn Lr:icicr.
(,n (,rnstrckL-n". 1961, pp. U;l- -64, a uniii act clin carc
rczulLi crd Colnelis Colnelisz. se afla la llrttgcs ir^L
15110 cu ft'ateie sirn Pieter Colnclisz. Textt'lc-' nr-r atestii
incri la al-ceeysdtoernoipnr:rrerretrrenbcraiieacrrc;:5-r..liFf-oesdt cI alt.1 partc, pin:i at-ttrn rc'lalii crr Anvers^ clar lcla!iilc cL1 ]Jruges
pcrsrrnlli- .int r'k'.ia lln afglllttcnt irnporlant: cstr sert.inifirl;rlil"
autonri
tate rlot:lti cr: o originalitali: autcntic:]; in'rr-:iclir,':ir'. i ir lscnlll'ant. ale t'ir'.ti lr-rcriiri sint tlpii'tr
ci'ezut, il-eci, cit ar ii l,ucas Ccrre lisz.. ost.: gr-.-r'.r tlir 1iotrn.]trriar"stitaRnitieiii.c:istt,luismi incironssitrurm-ticbsl'tici, pr:isajcle in plaDi'it i
ca qi r-naestrttl nostrlt
ltl ,::itrc Van
Pii[r4nreeacizniinindcleP.har!ilpi1tnrlroirc:piiieClllnollzre'a:arcrirn:ioti-Li.s'rlir'zmi;,:.t,aii'rla;.:plrcci:pnnoctil"sic'l'rtrrirzirariircicrdrlneea-rsrlccraiience.crsutsrs,rle:l:imniL-riina,ilialrspfidcuttc1.ri"n--irni-u. 54
in'i(lrr(runri o-:ii(r'llpt lt(tJt'a,rtt1'rrllcartCc loircinrhe-"rariiu1Ci ot"rtrnlLr.:liaisi []r-rrnclisz.?)

ai'o:Lsti J()1..

55 rri trli..

zut lumina ziiei curind dupi t5oO, cXci- portretul 1542 Botezwl lwi Isws. Bruxelles, licitagia din Z qi
8 octornbrie 1930, apoi in comerlul de arti
sIu gravat de Binck, darat 1529, il prezintX ca pe
un birbat de aproxinrativ treizeci c]e ani. A mu- de Ia Bruxelles.
rit in 1560. Jan van Amstel, un olandez care a de- 1544 Mind. Bruxelles, N{uzeu.
venit maestru Ia Antwerpeir in 1528, a fost iden-
L548 lwda ;i Tbamar. Viena, I(unsthistorisches
tificat, dup5 pXrerea mea in mod eronat, cu a$a- Museum
nrrmirrrl Morrogramist de la Braunschn'eig. Despre
I55A Noli rne tdngere, Praga, Coleclia Butta, tna-
el afliln de la Van Mrrrder ci solia sa inut'ida irate la Schottenstift, Viena.

pi_etele din Flandra qi Brabant cu picturi, proba- 1560 Peisaj cu stat'aj. Desen. Berlin, Cabinetul de
bil peisaje de format modest.
stampe.
Herri met de Bles, probabil totugi identic cu
Iferri Patenier, a devenit maestru in 1535 la Ant- Avirrd in vedere ci prirnul tablou cunoscut pro-
werpen. Era de fel din aceeagi regiune ca Ei Joa- vine din 1538, in timp ce Gassel trebuie sX-Ei fi
incheiat anii de studiu inci de prin 1520, n-avem
chim Patenier, cu care, se presupune, era inrudit.
un indiciu cert pentru a stabiii originea sa. ln
Picturile pisrate ne oferX o idee despre Lucas
Gassel i;i ne informeazd" larg despre De Bies, in
timp ce Jan van Amstel rlmine. practic, necLl- arrul 1538 Patenier nu mai era in viafi de 14 ani,
iar Flerri met de Bles activa de 3 ani la Anrwer-
noscut. Cornelis Massys p55e5te de asemenea pe pen, ca maestru. Ca gi Fatenier, Gassel preferi o

scenX, ca peisagist, cu unele picturi semnate. Acest itratificare orizontali precum ii lirria dreapti a
pictor, destul de mediocrr-r in domeniul figurilor, oglinzii apei la orizont. Aproape tntotdeauna el
probabil indemnat de tatXl s5u sI urmeze incadreazi fragmentul peisagistiC cu arbori, cel pu-
il fost
exernplul lui Pateuier. Devine maestrlr in 1531 qi
nloare dupi t 5SO. 1in dintr-o parte, deseori din ambele p5rii. Co-
pacii, avind ri.dicinile infipte_in ppricimtuurli.r.pN]3env,oila"
De tablouri semnate de Gassel rru ducem lips5,
inalii pini la limita superioarl a
iar alt-ele i-au putut fi atribuite pe calea anaiizei d. u niigu.a cu acest riilto. o *ni fermi delimi-
tare era cu atit mai imperioasX, cu cic pcisaiul
stiiistice. lntrucit cele semnate sint gi datate, ne
ocsoiunin,scibsaotdeg"nraagtr)eji.nlDametezoroatirvlc5elin-reirairpLprrenaatree,fiaarirmcfiiognpistlrtEuitiutlii-ppseintfitrdru6e
putem edifica asupra dezvoltXrii sale, in mXsura acest maestru o proprietate esentiall a peisajului.
Numeroasele clXdiri^ nu sint aliniate. Figuriie ca
in care. se poate vorbi de evoluqie un pictor atit de smfaj, deseori pitice, cu capete mari, trideazX
de pulin exigent. Citeva gravlrrr ^lnla aramd, multi- neputinga care l-a determinat pe pictor sX se m5r-
plicate de Hieronymus Coch, precum qi un desen
semnat qi datat 1560, aflat in Cabinerul de stampe
de la Berlin, completeazl imaginea de care dispu-

nem. Panourile semnate se succed in felul urmS-

tor: gineasci la peisaj. Arbitrarul'strr.rcturXrii imprXg-

1538 Isu.s z,in.decind wrz paralitic, Pe vremuri in iiate, in opozigie cu articularea fermi a lui Pate-

colectiile \Y/eber din Hamburg qi Cremer din nier, pare sX fi corespuns in jurul anului L540
gustulLri vremii. F{erri met de Bles, concurentul
Dortmrrnd. norocos al lui Gassel, a contribuit, in felul lui,

1,539 St'tnta tllagdalena. Augsburg, coleclie paf ri- la aceastX diversitate agi:'at6.. Interesul pentru o

cularS. asemenea evolujie vizeaz6, nu atit creatria maegtrilor,
nu foarte remarcabili, cit tendinla mult rlspinditd
1542 Fuga in Egipt. Amsterclam, in comerqul de
art5. inainte la Brurelles, in proprietatc par-
ticularl. pe atunci de a se aprecia asemenea daruri. Orice
picturi a lui Patenier apeleazZ la sentimente reli-
56

gioase, sau in orice ca;r la seatimente irrudite cu cide analizd, stiiisticd, se dovecleSte rorrigi i-Ier-ri
cele leligioase. in panourile lui Gassel, in schirnb,
tema religioasi nu constitnie decit un pretext, cu rnet de llles n-a a$ezat nici pe deparLe cucriveauJ
atit mlli mult cu cit acest
maestru iqi construie;te in toate picturile sale gi ci, tn schirnb, se gisesc
peisajui firi a precouiza stare emo- gi tablouri ale aitor pictori in care apare respec-
o evenmaii
tiva pasXre.

iionali religioasi. F,l nu cauti decit sI satisfacl Data fersetcevgernetgictii.taCtXhipaulnas5gute, rciai rseaalepa-re pe ia
curir-rzrtatea sau setea de senzalii a ainatorilor de in cu-
piirnbare, a clliti:rilor sau, nrai degrabi chiar, si -1,180 culegere de portrete de pictori, prezintl

noscuta

suplirre.rsci Iipsa migcXrii la cei care i.rlr se plimb[ un birbat de c. 50 de ani iirtr-un cosrurll de pe la
sau 1560. in consecintri, maestrul nu puraa s;
;i nu cil;itoresc" Peisajul, irr ipostaza de conlinut 1550 niscut mai devreme decit inceputul secolu-
al picturii, trebuie si prezints o mare varietate.
se fi
Pentru locuitorii de la cimpie, crestele inalte con- iui al XVI-iea, iar faptul cI in 1535 1 devenit, la
Antwerpen, maestru de sine stitltor sub numele de
stituiau o priveliqte deosebit de atractivi qi, fiind Flerri Patenier, se. qotrivegte rot atit cie bine cu
o regiune greu accesibilX qi pugin cunoscut;, pic-
torul putea si-qi dea friu liber imaginaliei, tirX ipoteza noastri privind data aproximativX a na$-
terii-ca gi stiltrl figurilor. sale.de.stafaj, ciire sea-
opreligti, uirnind sufletele naive cu masive mun-
toase ce se inaltri abrupt citre cer, incoronate de mdni, neunitar, cu cele ale cutirui sau cutirui pic-
tor, totdeauna insX cu ale unor m.ae$tri care au iu-
sdlbatice promontorii stincoase. Caracterul apa- crat abia in perioada 1530-1550, cum ar fi Mo-

rent intimplitor al universului fenomenelor de pei- nogramistul de ia Braunschweig qi Pieter Coeck
saj putea ademeni pictorul jprg o. viziune arbi-
trarh gi o manieri neglijenti. Legitaiea naturalS van Alost. Faptul cI Heri:i met de Bles ar fi iden-
din spatele hazardului nu era biiruiti gi nu indernna tic cu Flerri Patenier este sustinut prin date ero-
la descoperirea unor corelagii organice. Este na- nate furnizate de Van Mander. Biograful afirmi
o dati despre Frans Mostaerc cI ar fi fost disci-
tural ceea ce nlr poate fi aldel dectt este. tnsl pol al aiupoi iJcoaI cahrimfi
naturalul nu era consicierat interesant, iar pe ama- Patenier, ceea ce esre cvident
torii de arti din acele vremuri nu-i nemullumea greqit, fost elev met de
al iui Heui
Bles, ceea ce pare foarte posibil. Eroarea este ex-
faptul ci interesantul nu era natural. Iplleicrarbi,il5i-adafocsl tneingdiincdaitmcac. iduanscPila. tIenndicicr,al9iai annuemcoe-

Gassel a mai apllcar o vreme in care ma.niera

-sa devcnise in oarec.lre mlsur[ vetust;, in lucririle rmeasepsutnruz;tionar1e5,3p5oitnrivloitccdXerei1a5J1o5a, cdheivminea devenir
sale tirzii fXcindu-se simliti o modestX tendinlS inteligi-
de schimbare. Cctitura in direclia unei structurXri
n'rai de amploare ;i mai sinrpie, in spilir.ul compo- bilX linind seama de identitatea de nume dintre
uJpornuaucmlhslilmtinagtg,uiarI{laecorrdpiei.asCte,naaaruegnai ui{uligccuraalriteloinrrn,upDrseeeudnteXlescscuuracaail1mdiie-.
ziliei it;rlienel se relnercl irrsi muit mai e.;iclent
in tenclinlele aitor maegtri. lr1r.r cunoa;tem nici o
picturi sernnatX de FIerri met de Bles. Ar fi totugi
relativ u;or si stabilim Iista ,,cperei" saie, dacl Spre a delimita maniera sa pcrsonalX de crrnfigurare
Van M*rrder ar avea dreprate cu afirmatria sa po-
artisdcX trebuie sX ne menlinem strict gi exclusiv
trir.it clreia acest pictor gi-ar fi marcilt lucrXrile pe tlrimul peisagistic.

clr o cucllvea rnicS*. Cu roate cI aceasta ar oferi Van Mander descrie amXnungit un tablou des-
tul de mare) pe care l-a vl.zut Ia l\{ardn Fapen-
ur-r irineveriit punct de sprijirr pe!1tru demersurile broek din Amsterdam. Este vorba de un negustor

tlal*ia1\,',Ioil1(,i'vit)l(r:etntut."r'r t';ii:e plltclLtl. *r'a sulrlr,Lnnriiit ir-i s8 ambulant, iiadfourrmi iqt is-uibimupnricqotpieacm, ianrfatim. Op ce niqte
rnaimule
picturi

care coresprlrrde ace,stei descrieri,,,pr-rrttrrd, pe..dea- cr-r un pettcl sublire, r-r5telnincl culoaree <ieschisX pe
cea irrclrisii. "l'ablouli le sale se disting prirrtr'-o strii-
supra,;i cucuveaua clrept scrnr-rItur5, se afli in
Galeriile de la l)resda. Autentificatl printr-o not;
Ftdiqeig"uin-rvileencsrtaeterlaSdtti'ivinntma15aF8ra6imd-iliine lucile urnecli ;i crornatic; satur-at;.
,,Herrrich Blesy Bovina- Pictura cLl efecte rniniatllrale, execugia minu-
din Muzeul de la Basel. qioasi au fost din totdeauna cultivate cu virtucl-
cziitaatteinin:.'Ja'ridrilpedrdeea,Jions.
acest panoLr ii apargin Ceea ce era invSlat ;i apre-
evident altcuiva decit lui De BIes, fiind integrate ei, mai ales in Italia,
peisajului de citre un academist de pe r,remea lui afara
aproape vrijitorie. De la miniatura de carte din
Lambert Lombard. Pictura nu putea fi creat; vseacnoluMl iaelriXsVs-elepaoagitepiunr5mlairiGdeerarcditDl opure;l;ui Firreansse
ir.rair.rte de 1540, stilul figurilor o dovedeqte; ea bucura aceast; virtuozitate qi cum lusese stimulati

nu poat€, astfel, proveni nici dirr lSsimintui lui
[,rasmus din Rotterdam, aga cum o prestipune Ca-
printr-o apreciere unaniml.
talogul Muzeului din Basel.
Van Mander poveste$te: De Bles i;i ascundea
Numirr.rl lucririlor, atribtrite cu temei rnaestrului, uneori atit de bine cucuveaua in cuprinsul pictu-
rii, incit lumea trebuia s-o caute multi vrerne, f5-
este mare, totu$i ,,opera" sa lru poate fi ugor cu-
prinsl cu privirea, deoarece prea pu;ine lucrlri :ru cind qi pariuri pe aceasti temX. Povestioara ci-
ajuns in galerii publice; cele mai multe zac necu-
nosclrte in modeste colecgii particuiare sau migreazX tati ne cli o idee despre modul in care erau pri-
vits picturile ;i cum invitau ele ochiul la explo-
prin meandrele negolului de obiecte de art5. riri insolite.

Orizontul este plasat relativ jos, de reguli cam Maegtrii care au marcat nlomente importante in

la jumitatea inilgimii tabloului. Acesr nlaestru domeniul peisagistic erau originari clin nordul gi
este mai putin preocupat decit predecesorii sXi si
leustiuHl Jelrrriliomr edted-JeosB,-lecsu, exceplia lui Patenier. Ei^a
ofele o privire panoramicS, de la inillime, asu- patrie se afla in
pra unor intilderi vaste. El renunl; la adincirnea a ciror
sud. Este ciudat cit de rnodestii a fost contribulia
spajiului gi acoperX suprafala planului de mijloc Ffalapntudlleci iprpoipcrtiour-zi iscea.re$atilirndluctoraattelaaceLseteidaan, eFlmaairr-i

cu o texturX densX. Deasupra orizontului se inal1i
deseori munli cu forme fantastice. Natura este
pentru ei demnX de a figura in picturi numai in lLeemydqeinA, rJnasrt-er rMdaomsta-ertc, aJ.ErcnogbebCreocrnhetslizs.z, .L, uJcaans var.r
mlsura tn care este uiuitoare, 5i el nu se sfie;te var.r
defel s-o faci uluitoare cu propriile-i for1e. in tinp
ce Gassel imprlgtie motivele, el le indeasi i'r sp,r- Sgcuolreple-isajaupluroi.apNeucXdirnr-aluipscXultdiveatpplieciesraejulqdi eindzeras--
trare, mai mult diu lipsa unor ocazii prielnice.
qiul ingust al imaginii. Profilul munlilor indep5r- Condilii qconomice gi sociale au favorizat speciali-
tali coboari de cele mai multe ori ca o diagoiralX
zarea producqiei, apariiia de noi genuri picturale
irr planul tabloului.
In ce prive$te tematica, l)e Bles il urmeazl nu la Antwerperr. Aceste condilii favorabile lipseau
arareori pe Bosch, in preferinla acestuia pentru irr Olanda relativ siraci. Ctr cit este piala tnai
intir-rsX, cu atit mai variatl e gi conjunctrlra ei.
fXpturi diabolice, fiind atras de tot ce este straniu, Exportul de tablouri de la Bruges in Spania, ex-
bizar r;i aventuros. Chiar daci ideea de bazd a ta-
bloului este demonicl sau eroicS, rezrrltatui apare portul unor mari altare din Bruxelles qi Antwer-
pcoentlssidpereraDbailnienmaprcriam, SaLrjeudmiaitEaitReenaansiaecaolcurleusictaltl
in orice caz in formi minirturali. Tocmai aici XVI-lea. In Olanda piala era mic5, exportul slaf-r

rezidd, specificitatea artei sale, prin aceasta qi-a

ciltigat aprecierea contemporanilor. De Bles punc- $i, peutru ci societatea burghezl nu prea simlea
teazX qi hagureazX frunzigul intr-o tehrrici subtili, 61 nevoia si aibX picturi in incXperile de locuit, rna-

eqtrii depindeau aproape in exclusivirate de comen- creat in acelaEi timp de peisagiqti profesioniSti, de
zile l>isericilor' :i mlrriitiril,'r li11 .r3pfi . Gassel bur-rIoarl. C)bi;nuit, ca desetrator perltru
asupra gr-a luiilor timpurii ale lui xiiogravuri, si exprime esenlialul prin f igura
O privire umarri, el rentrr.rli, zugrivind in picturi locul ac-
liurrii, ia nrotive de rraturS tenzaliortaii.
Lucas van Leyden ne dem,.,nstreazl ci^acesr maestru
avea un.simj.destul de vir"r pelttru
sx ;niqiall spa;iu, aer qi DacI in l'iriie cle Jos ptltem urrniiri gerrninalia
lumin5 9i cI inzestrarea cbnitiiuia ,re- ;i inflorirea peisajului ca un proces istoric, .'.' fiind
giaSnrcfseetaqarcinsra-tia.ios_tcliapi prmnae-cmaaitiaiazttiepirzupaicoiazasriAtiidr,rercasr r.icprsareiittriltdarred.muzrpvapotiuilcmtletuiudcrelaataipipuuiecriistlcooair-rt
cel pulin teiltali s-tt irtcerciim i-storaicpro-ril in fale pr'.'-
dr.rcliei artigtilclr sud-germani de arti este
coLrstrir.rs si depunX armele. in apropierea Alpilor
formale italiene, frr daurra forlelor'vitale specific
olandeze. Asemlnitol. s-au petiecur Iucrurile gi cr_r 5i pe firui l)un5rii se produc cu o repezicir-rire uiui-
Jan van Scorel care, uneori, prin atmosfera sa lu- toire qi decorrcertanti salturi temerare ducirrcl la
rezultate ce ne copleiesc prin ltaturl ior aparent
minoasS, prin fundalurile sile aerare, pare sX-i eremooraia. llLarul clc la Isenheint al lui Griine-
anticipeze pe Aelbert Cuyp. Nr; putem'decit re-
greta faptul cX modelindu-qi waid'9i peisajele in .rcuarel5 ale lui Diirer se inai15
c..a1iu conform ten- unor geniale momente dc exceplie dea-
dfgo.iinis1tceudloerfti^ugdruonmrai irnelardoneitceeIaa, lxeJgberrspacorrect,aii,raeraaexnanttrueatuppreric;ctpooemriuspaiuogziisia-- "sruep,rna"rc.u.irsului disfilur5rii istorice. irr acelaii timp
tice. $i totu$i: conceplia olandezi r.rrr".irX n"ru-
pra spagiului nu poate fi trecutX cu vederea in ta- ariiqti ca Altdorfer', Volf Huber, Cranach tn anii
de tinerele, precum qi Frueauf ce I Tinir' chiar
daci rru fuseieri niqte geniali deschizitori de dru-
blourile sale...in ce-l priveqte pe Lucas van Leyden, muri,.au piEit.totuEi cu multi. fala
spontaneitate in
acesta a invXlat din fragedX- tinerele sZ, realizeze',
ll:lturll Del\aPlSlrce. cLl {) prlvlre lll'oJsL'}xla' SLlf-
cu ajutorul acuhii de gravat, efecte'de perspecriv; pLrtiinlrzral re.,p'rocdiei."p^rK-rorni,iraidrr-e\'\'I'idtziii de cit'rt eriliorral.
iiannetirniimadnealr.geiaVn*ao;iriibaninssadc_hcterliemieVasaccnonmSupcoonzrueiqml,ioatnrieadblei,jpaie5prrJaapnrueoau, l.uEiii de
central al tripticu.ltri Locl;horst (Muzeul din din I].r'sl olcrl irr
UsawntrubemcTheimt)ciutealaoicnplifenercreiimaozaeXsr5l+;i*ac-uimosarga.liglnteiiir*a*dt*li.malnsseiuncoent*inua$i
11'+4, t; PescwitwL ntiracwlos (un voleu al Altarului
de la Geneva), r'ederea exact;, suir aspect topo-
er.rfic. a mah-riui muntos al lacului L6man. Frueauf

cel Titr5r creeazi in 15a7 (?), in Alrarttl st'. Leo'
poJd clin Klosterneubttr:g., I'ederi.alrtentice, ctlnl'in-

g.'itoare asupra naturii din locurile respective. \i'olf
F{.rl-,er deseneazi in 1510 silueta mrrnlilor la X{oncl-
d-aJca5n Swart van Groeningen esre olandez gi chiar see, aproape de Salzbr-rrg. Altdorfer picteaz-i clouii
p.ireje firi snigictrir,o1;f.1ig-aucrvXafd,.'e,rtset,apfaejn, t;riua;pr ;lletaazliiz,acrt-lr
comenzile de ilutrilii l-au solicitat piea
mrllt, el ,confirm5 totugi, cel puiin intr-un t"6lou, u,r iristi,rct
independenga gi superioritatea concepliei olandeze serie de ttontp* iu peireje ppLtrllrtec.t-lldl eli<veed-earn-s',ampobzlurl-
de Jos r,'t' ajurtge. mttlt
dgspre naturS, gi anume in Predica-Botezdtorwlwi, rreisrgistic dirrtr urr singur
aflati in Pinacoteca de la Miinchen. Probabil in
ti,mpgl unei cilXlorii spre^ Italia, in regiunea sub- il. t* cere arti;tii Tarilor
"d.elppXllgne,gtae reutrit si {ixez.e in picturl un pcisaj m.ri tirziu. O coitsecinlX impoitarrti a ecss';ei deo-
in autenticitate carc sebiri o constituie orizontut pe care
gi franchete toi ." " in AltrlorFer il
fort il
toldlar*icl.azdie'i.oJoss, timp ce corllemporrlrlr sai din
***o*P*PeYe.ovrInieztrortoincrtaaellaSd lui Cristos in Ierusalim. fireazi mai mult sau mai pulin

SI1 S.

Aceasti exploz.ie a dragostei pentru naturt este lui Matthys ;i nu cumva fratelui sXu, Flieronymus.
Acesta din rrrml s-a diruir cu muira energie'qi
strict limitatS local qi temporal, ea se epuizeazia un succes remarcabil activititii de editor fi;nd *cu
repede, asemenea spontaoeit;lii tinere;ti, creatoare
dacl in glteini eNralal tltuhclr'sa.seTgrei bcauiedessI:nfaorloorsi-m probabil
cAre este anihilat[ cr-r timpul de obligaiiile profe- tributar bovezile
sion:rie ;i rutiui, s;1Lr se r.rsucX 1e iumina il-ea rece
a clln'Jalteflr. furnizate de stilul deserelor spre a ne putea cla-
rific,a asupra fratelui mai r.irstnic
in cornparelie cu clesfi$llrarea rlin (lermania de
sud, lina irr s;rlttiri, caplii:ioasir ;;i dlrrnatici, in Risturnarea radicall Ia care ar trebui si ns aq-
Jirile cle Jos procesr-ri are,loc treptilt, in mod con- teptXm, potrivit spuseior lui Van Mander, nu se
secvellt, in sr-rccesiune epici. manifesti cu o evidenlI frapantX Ei conciudentl.
Inainte de a incerca sX circumscriem cit de puter-
Matthys Cock a feist {iul mai mare al h-ri Jarr nic ;;i cu ce rezuitate a inriurit arta meridionalS
\i'ellens de Coc1i, a cirui persorralitate ,a iesit, se conc-eptia, alegerea temelor qi compoziiia peisajului
pare, in eviden15. Niscut in 1509 la Antwerpen, neerlandez din jurul ar-rului 1540, trebuie sX-pu-
tov,arXE de generalie priir urmare cr-r Cornelis X,Ias-
sys gi Herri met de Bles, trebuie s5-Ei fi inceput nenr inirebarea: ce putea oferi Renaqterea matura
din Italia intr-un domer-iiu in care superioritatea
activitatea la Antwerpen in jurul anului 15i5, ;i creatorilor din Jirile imdeprJuoms u".tol -u..r.r.jfru.onrd."atXl peai-.
sX fi plecat tnsi curind in Italia. In anul 1540 in-
scrie la Antwerpen un ucenic Ei moare tin5r, in italieni. Marcantonio*
Van Mander, tre- sagistic dintr-c grar-uri in araml a lui Lucas r.an
1584. DacX-i d5m crezare iui Leyden. inverfunarea lui
buie si acord5m aparijiei saie o mare lnsemni- iMnicIhraelliaang-delion impotriva
tate. Biograful, care vorbeqte uneori ca un istoric peisajelor pictate, aduse
lXrile de
de art5, il laudX ca pe primul care a f5cut sI se doveclegte cX tabior.rrile importanre s-au bucu-
afirme o mai buni conceplie asupra peisagisticii, Jlaost ,
tn noua manieri italianX sau in cea anticX; Ceea aici de o priurire lai',lrabi[5. in .,rice caz, un
peisagist din Nord se puree prez-enra tn Itaiia cu
aplomb, firl riscul a fi cop)egit i;i su-
ce dup5 plrerea lui Van Mander, a tnfXptuit Jarr oarecare de
Gossaert pentru figura umanl, a realizat prestigiul inatacabil al Ilenar;tErii marure,
pus prin

25 de ani mai tirziu -daMcla!t-tahnysMCaoncdi<erpecnllntoruscpuseei- aga cum s-a intinrplat cu Jan Gossaert sau Jan
van
saj. l{u se gtie sigur Scorel.

picturi sau desens sub irnpresia c;rora ii atribuia Abstraclie ficind de Veneli:r, interesul pentru
maestrului un asemenea rol. Efectul purificator qi natura peisagistici a atins in Irillia, in jurul anu-
lui 1530, punctul cel mai de jos. Cr-r ce impresii
stimulator al modelului itaiian constitllia ideea
fcfouisnatdpaqrmitmiuertnrl-tadliinsatarlel ianpveclisrqea5zgtsiuEttri.ii_cascraeileaMepasotttephtoiycsseit.CiFnoacpIkttaua-l puteau p;eled,ccarepiinctoItrailiiap?eisCauqiegltei mdeinnteJidrielevedgeetJiloies
lia putea s5-i fi fo.st de aiuns pe,ttru a trage con-
dupi o

sudic5, forme de relief meridionale, citate topogra-
fice. Din toate acestea nu rredenl prea multe in
pictura lor. Influenla nenrijlociri a peisagisticii
cluzia irs care D alirml cu ntita acuit.rte. ?naintate a lui Giorgione si Tilian tru este nici ea
Materialul ce r.re stX la clispozilie in momentul sesizabili. Xilogravr.rra-veneliani se oferea insl cu
siguranlS ca un model accesibil. Grafica sepren-
in care pornim sl verificlm teza lui Van iVfan-
der este, din pXcate, foarte s5rac. NIu ne siut cu-
noscute picturi ale iui Matthys Coch. Sintern ne- trionall putca lesng siabili legitura cu grafici din

r.'oi1i sX ne mulli,rmim cu citeva desene gi gravuri. * Marcantonio jlairnoncli $475180-,-1,127l34). jilrpL,r--
Desenele sint semnate,,Cock", astlel incit, lip- 65 tiLnt gravor bokrgncz.
sind prenumele, r.ru sintem siguri dacX-i aparlin

sud. Desenele, stalrpele qi xilogravurile erau niqre rettt'r, nici 'fi1ian, nici lJr:uegel. Virn Mancler a ales
aceste nume cu un instir:ct sigur, chiar dacl noi
mijlocitoare iute cle picior.
Forma neerlanclezX pireil. in,,chii iralienilor, am pulle in locul lui TirrtoL'etto mli degrabi nu-
fideli naturii, insi canr meschini, irr timp ce, ir.t rnele iui Giorgione. intr-ade,'it, celc mai mari reu-
Stritiecianredouruneaniuulfopseitspaejuisluaigisqeri,dic'rr:or rJeascn rlnor
ochii maegtrilor din Tlrile dc.glienoJacmi5so., mOfoermncotaurrldmiilneiornicdaairoree- van ;nael-
rneaclipi racpcXireeararriirneeavgitia,.biilTS,s, I
livck,

soseall in nord gravuri in metal qi lemn, iar in sucl Ilubens, Rembranclt. Eler.alia spiritullS fusese tot-

deauna o condilie a faptelor itrrroitoirre; ea nu prea
se limita 1a contenlpiarea formrrlitrnil,tr tcr"estre, 1a
pictori ;i tablouri.
Pictorul care, cltre rrrrul 15JS, travers.r Alpii. inregistrrrrea vegetaliei. O rlsenlsnea litnitare se
ajungind in Italia, era inrl;oldit de rnediul ttatu- poate observa abia la uneic pels, r;1;llir )i1i inrpor-

ral strlin sI obser:r.e crl eienlie;i si irrregistreze tante din epoca moden.rii.

peisajul. CIlXtoriile lirgesc in orice impre jurare Pieter Bruegel, nXscr-rr pe l.i I 5l:, ri-ir ficirt
orizontul. S-ar putea c;r peisagistul din I'irile de r-rcenici:t, potrivit datelor lui Va'-, x'{irrder, la l)ie-
Jos si nu fi gXsit naturrl striini atit de diferitX, ter Coecke rran Alost, a lnclat rpoi ]rr llierony-
atit de uimitoare cum $i-o irnaginase tiin poves- mus Cock, lr-raintc de a polui in 1551, s.ru l552.
tiri tri cum c' zlrise in vis. Stincil,: cresteior elpine spre It;rlia. in slLrfba foarte rrctir r.rlrri cclit,,1. i'l .
nu erau in tealitate atit clc sllbatice rrbrupte clese tr:tt moclele pentru gravorii irr rurrrirri, a irrn-
in picturile lui Herri nret cle Rles. 5i f ca tincl pe a.ceasl; cale la ilustreqie, l1 ,-ps''.i lui I-Iie-
dele in Sud putea netez.i stfel, o e-
A

c.rle,r c.{trc simplitate, l'()n)rrl'lLls Bosch, lrr o viziunc t()J)r){r'.ii;c,r ;i peis,r-
obiectivitate ;i modestie, arrl cur1.l un cit dc slab
gisticX. Legltura cu IIieronl,nlrs (ltrc1.- care. cil
suflu al Renagterii mrture putea splt.ber.r o t)riell- cclitor de gr:tvuri, gine:r seirm:r de gus'.ul tri cctin-
tare meschini, invilirrdrr-l pe pictor sir sacrifice
itcialelupui bBlii'cuueglueil.laI{rige,ioanyin'ufirru-rsen(llaol,:uirnsit-i:lrxcirl.r1trrs',errdrnnrca-
cletaliile de dragui ansamblului. Acestea sir-rt^.spe-

ranle, prelronitriuni psihologice c"trc nrl se cortIitrni cperofftirllaoatXseppeosattaerirtpraegedis-trapcetinvclr,'uinisnttrruecptriirrr,dee5rei rinr osr-r
Ia incJput, cel p,.rqin nrr de citre prtlinclg nrirtlrii vra;,lri1ziaetoaasrceui.it_d qdi;nuirsopnirirtlult^inrl-riuolir."rrilusieIrue.crocl:lerbooblisrteorr-
.a.e .'6.b"sc di.pre l\{amhi's Coil<. I)esenele sale 5i, 1a moartea pi:ematrrri a lrrrtelui r;iu NLltth-.,'s,
aproaDe cI nu sc tleosebesc de cele fXctrte de Cor- irr 1548, este posibil sI fi vlzrrt in Ilru:gel r-rn in-
n"lir M.trt's; ele au un corlinttt bog:rt, ctl 1erell
cleluros, cu un ISrm de malc striljr.rit de mun1i, ctt
coribii, case, ptrmi, clemne de toatX rrtenlia, in locuitor al celui displrur:.

b'rliiecrerilile,adlidinsea.tnJ-torsiscc.Sli,'llierqrissoeppedccisriaetilinelgapprferigidnuetrrca-e-roseoaprielfonrrus:uniszeiri;liiuclduiiiin.- Despre Ilruegel s-a scr:is irr r-rltirnl r"r'eurc mult

in poemul siru diclactic, \iarr Mand':r: r'orbe!1e ;i am5nunlit, isclndr-r-se in r'rcest corltext! culn se
intimplS in aserrenea ca:r-r-rti, r-, :rd':r-SrrrtI pole-
'Il)uiscpnurrtialonr,uersrtIc,ocnustistuipi'e;u,r.iinrrisii,i.Ji,rIto'irigiirrrrderrrtiatlXu,-
pe indeletg clespre pictur,r peis"rgistici, insii miri nricX.
pitoaeli.et ndi.cccaitrc.^ap.icistteo:rrizci.pIelilstrrjee.-
turor
.., sursir de curroa5tere. Cu cit mai siriirri si inac-
inult_ca pictor sau. cesibiLi rp.rr1p. o personalitate'cre;ltorrre rrrliunii .rnr-
marci: existi prulini
Tintoretto, tnarele Tilian, ale ciiui xilogravuri ne llili"irse, cr.r atit lurri clivergcnte si intortochirrte
instruiesc, se inal15 deasupr:r tuttt'ror. Pune insl clevin ciile prir.r citre ac:asur din ulrn.I c.lllt; sI se
alXturi de italieni un maestrlr al pictLrrii r.'eciri dirr
pe Matthr'' Coclt ci pe Pieter rrpropie de ia. in lrccut lunrla nu vedea ?r"r Brue-
r;el decit un rlumcl nlzclrir,an. r-er:hilc rn,r,ruelc de
l'irile de Jos 6V isloril .tltei omiiinclu-l c,r urr ()are('rtrc disprei, Ca
I3ruegel. Peisagist profesioni't tr-a fttst rrici l.'into-

reaclie la o asemenea cr-asii netnlelegere, forqa sa idei, irrviliminte, de a-;i bate joc de prr-.siia ome-
creatoare se bucur5 astXzi de o inJltX api-eciere,
afirmir'du-sc cu emfazl cX Bruegel este un mare neasci manifestindur-;i totodatl compasiunea
pictor ;i rricidecum un ilnstrator,. Ei bin., rur ilus-
traior este un desenator care tracluce in imagini prielonrtrLslalseuofcrcinulceeleritooaarmee;ni iploerrc-utaanutircporn,rfteerrsit cilreicpLui--
ideile 1i inspiradile.alruia. Bruegel r ilustrat cu trundere. l'.ste fundrrn-rentai gre;it5 ;i zaclarrrici irr-
siguranlS invenlii gi idei proprii. Exaltind insl cercal'ea de a se izola conlinr-rtr.ri spiritual ;i afec-
limbajul fomral qi compoziiia ca facuitarea cea
ilai _merituoa-.5 Ei exceplionali a maestrului, odatX tiv al onerei cle forni.r rcc:ite;i1.
cu dezavuarea unirrersului slu ideatic, apare peri-
cifnooalucrltleedfeipnaietirtrtr'i,encBeernuctre-\rgVveel.r-leFrre;adinuegpseeiruc(liuianmlul.a,\IJidaaenlmseosVncsaetmridaotit-taoz. Au izbucnit controverse ;i irr cc pr.ii clre relu-
arrir'crdr.lSr'rcpbr;ersctuiel'nsJBr lirrrirtprc"r.roT,.te,riapt..i,gde1s9e-:3ra0t..,pr'r.r5lu8i")su-d- 1ia lui Bruegel cu ltalie. A fust rccelliitirt; pLlter-

qcrmari Hens \Y-ciditz, cal:e a fost un ,,ilustrator" r-rica rez:istenli cle tent:i r:rlionirlI, f:r1ir cie I(err,r1-
in sensul propriu al cuvintului. tere:r italiani. l-ILrrley exprimir eceast!1 in felLrl ur-

mitor: Brr-regel s-l intois clin sud,,aiithout tht
t'aintest tint'turc oJ trtalictiriyn"". in schirrrb Ir.
Lziugg1t ,-927,inp.sc1r1ie1re;ai or"nrrmn!";y:ir*.;i dedicati mie (Leip-

a ciurtat sI demon-

Prirrtrro intimplale fericitl airr ajuns si cu- streze, cu dovezi ;di erecfeitreiriosrui bi;tiiieagsii'meriuladietelemciei,ntine
nosc rln eseu :rl lui Aldous Flr-rxie1' -- in volumul tinerelea
sa, ori

peisagistice, maestrul urma modele italiene. DacX
ne gindim la gustul dominant al epocii, la situalia
t.,oAtloantgit,thdeells.opairditu" a-l,e intilnind acolo cireva fraze
de atunci de ia Airtwerpen, la Pieter Ctreck. trt
pe cir de potrivite clespre Alost, academistul italienizant, la care cici ar fi
orincipala perforn,rr-r1i a I,ri llruegel. Articdlul invXlat Bruegel, daci ne gindim ia arrii petrecllli
adttnare1cltleey,..ppAegi.crrecttwitrrtirt:r"ntMtetctaLolrivcserc:trt/r1o.i"1t f:-sseoim-uln;rsir.crudcnzeiisnXftdiamnleeope;ersetrmdrraroaepfetossf tiiwruunnncoeLpl,aieuncnnteitenrnuad-
de el in serviciul lui Hieronymus Cock, la mode-
lul inevitabil reprezentat de Matthys Coch, atunci
inspiralia venit; de la arta sudici pare foarte fi-
reascl iar infiuenla limitat5 a acestei atingeri gi
faptul cX ar fi fost, chipurile. rin .,antbropologist depXgirea ei cu atit mai demne de adrrirat. In-
anJ,t sot'i,;l pbilos,,pha,'".** L.u Js spune rnai de-
g,r'abi: aut,'r dc c,,nredii ri tragicomedii. currt's- fluenga prcsupLurc existenta ur-iui spaliu gol, dis-.

cXtor cle oameni 1i crinoscXtor, mai ales. al poporu- ponibil. Iar a;a ceva il caracteriza pe Pieter Brue-
lLri siu. IatX rin str:ln;u schimb cle roluri: scriito- gei mai putrin decit pe oricare alt pictor neerlan-
dez de pe la 1550. Poate perlti'rl ci fusese mai
rul britanic se situeazX pe pozilia istoricului, in -romanist"** ir-raintc de a fi vizitat l{orna, d*cit
rimp ce profesori gerntani de istoria ar:tei se mun- dupi aceea.

cesc sI-i aplice hii Pieter Bruegel criteriile dupl ]{u efectr-rl exercitat cle rlta meliclionall, ci trX-
irile rrizu,ale in grandiosul uttir.ers alpin ati con-
c:lre-l judecl pe C6zann*.

Bruegel a fost, dupX opinia lui Huxley, Lllr l]rare stituit ci;tigul real, dobinclit prin cilitoria in lta-
nraestrli" nu in
pPoofirdnailefrarp5tui lnuei,r.ocitaltednetraw c,i ,ave:r iia. Iolosindu-ur)i cle antiteza rinui istoiic liter:ar
multe clc spus. exprima spiritual, e; afil'miL: cleterminanti ir fo-s1 ,,trii-

. .,Nlajolitatea greqelilor" noastrc slnt csenlialilente . ,,Fi.r'd cca ntli nrii--i t-tnrtJi r.le .itaJicrisrrL'' (irr cn-
granraticalc" (in cnglezd ln original). glez**a ln original).
llonanisjin ::: cul ('n t in picttni a Tiriior c1e Jc-r
'''' .,Practicanl al an.tlopologic'i si lilosofici sociaLc" clin ser:olul al X\1l-iea, irr llLrcntet clc Rena;tclca itii-
1in cnglczi 1n origir-ral). 6B 69 liani:r.

rea prinlai':i" rnr ,,trlirea intelectualX". Van Man- JI5srPrrnuua4iirealluetar-nclcl-!lcrrrleli.-c.a-(ci,Jillriricile-mirr,l'rie-clllaestgpe,a.terilseentolre..drqrrceS1lcl1at.csr,"lil1rrrs1r.r1citsraeli..izn,l1.e.;,el,;.arl"a.clci,crtcl,r;irrirsst;;r"ltl,rra;,.;rr'i,r1r-,.r;_l,.r;:r,l,,,.ti.Lor_".,iluzr'iil.',ii,.cl,.,,aar,;,'p"tl,",e;oi,.rstnri,,lerala,xiiri;,;rirr;.;r,irp_rjie._aa-,
ru.leera-f.irrmeixnpilrirmricaitd-eocdume airfel liira dr:ept de apel,
despre BlLregel] ca deqpre il te1asclact:nf1'1ca]aolxerl:rrlq,uimlieit.l:s:ioias\r'ni:x]t.prits:iil1metcnn:i,.cbrfdloicde"areeaze.ls,l-{reierr"r1,tltrnaiPirrra1ii;a.,mreitat-u.bdsrrarnsnXiirrbie3iJnereloansiiiau;tr,rn'tprr.t.,rlrr.iortzuire,eaiepisn.r'crnibrtsI.iprul...bas,rlclir,,,rpbu,adtr("t.c)niulruei.ar..nr*rsrucgalcs'iureloCzeccl,Jillrdi_ricii.nl...Jr;."reimrrcpcrai-r,l'sr-.el:cJl;eteeiiporrcc.u.ei-Lrcri;',rr,.frrrrri.iLr.i._.jzii*;sez-iciricds#rr"clri,tl.jrr,uic;;.'ui,",tI..rir,i..:ip'ril.r"i"il.ir.i..i;,rr.c';ifir,(.,.1,;i;et..".'r.;r,...ii.;:f1ilr"icl,;;;;,r-..;','*r.ci..,,.ji,iic.r;t.i..,.trpL..'r,eilri-ri,c-Ji'i,ur,in.,.1rlu;:(n,;(lt,iip.r.n),is,r,Lin,rr,.ueu,r_:srti.irrcltrr,n;,ie.'clei,.;iiiu.lr,),,,iti.lir-
Iv'lrrtth.ys..Cock, ci ar,{i zugrivit peis,rjul in ma-
niera italiirrrii s,rrr nntrca. i.amFVi1,t'el.ri-Lriutir/.aut[paxire.tlblfinolz1iezoe.eug,,sr.rs,rmrs,;ieaEtniVisciefrdciiaecnai,e\i.r),cn\ise'juBtpiani"jrarclroAii:ceernrrlel'"sriitapl,anie.ts"ejarel'?,tt,euirr-,).rLi,iiilli,arust.i,ii.de:rr,^i,n1;r.ciliiiD5,iii,,-li1le,l.O-ii,aiiit.;iroLi*de:rti(",,,Li,;",ii.l.tt,p:;iffit",i,;:yi;i4'i;,e,rpi';"li.i,.I.lir;,l.'".;:it"t{,r;,.l2;#;,;,l;i;a.;p,l-,'i.,l.'.;;;;l,ii,jiii.,,,l;'..')g:;i1.'rli,u;t'',;l1,ri,iruo,rr,,l1o,arf(ni1ai:aorl..,as.:np\i,'yp,-,rrei,,n'r,,^rc,l.loi,,uo"i",cr,.1il:-.r,rif,:

\\'IAI flimrrnic'elinlsur-lur.crilcpimrr iiritusreiipcirrrieianosaemcoelenlciltiXr iVrifIri;-i tl mggcslrgfiirllrouucaei:rlrcu:alrrlestu.laX'snrt.'ratr^rti,ll-irtriusrL..rlaqn)pi,l:ct;.lii.,ctaeop"irr.l-adrinbiei.r'ati',et1:isn,"'ilrnli*iic"'.llr-an,sr'rrcrrr1iirn,aecillc'lc3r5pJosfoieretr.ltirzriir,uica.i.;rirtir.L1re..cirlrigi.irli;rrd'.cz-iice.iarleir,,arAn,.crr,_e..tir.i,r.nrc.,ico_arc;gnririn5e.=racrip.,.i,lr,cjctala,p_Nagit,l.iprir.mrz:ieo_r;rg"oc.tuiafirip,.,ru,trr,,rrc,oq"nri;ipairi,z,;ccjn'\iil'er.,iril,ni""i.r,-iiir,ci;,Xr;.rrtorr1;lirnnrri,cJ-c-,qio,;'i,";l-.;itt,ic';nt,lj'.aniji,;-.;bni,'i.i"lllc":rle.t,,i"er;-Xb,.c].r,,g",retXr;;.ao_5",,r,smlpro,.iLi,c_jb.rour,lorts.:irgrti"l'urraini;rtLia"lriri,rc.ir,t.r;rlr,_,iri-a..i.ii.
err;itor- si rremilus. inainte;r
cailor lcr'.rte elpirre, rnuufii ic,ioanlsjitriul iraiinr$eonsienllealuor,pca
c.t lIt,,t l.r tor pasul, ceel ce nu Iavoriz.a, fireyrc,
o conternpl,.rre insoliti de desfStare. in imagine, in
schimb, lurnea silbatici,
pri.,'it5 ca un aspr;1 ;i greu accesibiii
purca fi
du;man inlinguit, supus,
putea Ii contemplat:l 1tu cu groaz.i ci doar cu o
oarecare infiorare qi, in sfir;it, cu plicere, ceea
ce arnplifici gi imbogilegte vial;r sufleteasci a omu-
lui. Nu rnX, indoiesc deloc ci arra plastici a pre-
gXtit terenul perltru disponibilitatea omuh-ri cle
,:l savura realul, trislturi care a apiirut relativ
tirziu, qi ii-lauteenduticc.ilt d.teresfpitt,arrlep, ei.noasmineunl i rnsiireploe-i
cir
pcseasci, cu

natLlrr.

$i sc mai pune, in sfir;it. irltrebarea dac5, in-
tr-o cotiexiune istorici nrai largi, Brr.regel repre*
zinti o incheiere s.'ru url irrceput, daci arta s,r
cgtuoernrimistviintelerciaehzi clduiinnnr'vJea'iaruilemn dlgideloiJlreoioisessuparcicodtr..curclrli{,iindd:iirrrnirpasoletcrpoivilculI-,
al XVIl-lea. La acersti irrtrebare, ca la orice falsl
problem;i, nu existit trn rispr"rns adecvitt. Ilruegel
nu^l contirui irici pe Massr.s, nici pe Patenier.

S-ar pnterr c;r Ilieronynrus (lock sii-l li irrclrumat
pe colabt>r;rtorul sXu irr clireclia lui Bosch, poate
chirrr sprs Jan cle Cock. l\hnierr picturali r tirri-
rului nraesti'ri nu estc insi mosteniti ci elrborati
pe tente;ul pr:,rpriei s"rlg vi7l.t1. 1t cc prir.e;te
legXtrua sr cu rrtA care,i-ir urn-]il1, unii
nric;i insemnitate, .:a fiui s5u Pieter, ci'r L-puiccatsorvi acnle
\''irlclienborch (Valkcnburg), porr-resc de la el, fo-
Iqiniaiain1d''riicucaitpietlileir
losinclu-i motiveie, insd d:zvt-.1-
dire, ilruegel.
tirii nLr nrmeazd
Irrans Floli-.. I{a:rten clc Vos, Otto van \,-een,
Ruberrs: i,lccste nunlc marche.u{.l calea picturii fla- 70

cI accste c5i. .".ceste {Juvii nu pot a\"ca decit acest titorulr-ri, preocupat cle c\)tnpofrlr.nenr,-r1 oameniior
cur"s si nu altrrl, cii'cg,etalia irt xcest lt,c i;i i'tcesi :iliaareltiaritusIroatcraa',.c-tgiir,c'ici.1incs-",.-srrl,r'lrclbq.ecppArleel.t(5r'i!e;p.r1el.im',a.ilpuiu,l.ilsrrrinl r;pr,'grrl'rrrlier't'lliarr-

anotimp tlebuie si arate tocmai i]la cum arat;.

Pe iingi motivele lsupaetccinll einrrri'jcicic'cluit ridIein d-eviastiaXm, pinc in funclie de nanaotutimriipd, edteeormraindiin:rztiit;fiizdioensofamreiarl
,-,r:,e, a l.r'f Bruegel, irr vremii, forlele
realizate dupa- d:teneie sale, se aflX compozilii
''nCoeruisic,a.le.'r,i.scrhifciirccr,,rri.l"itd.a.atecnait'a,sr.itngistdtmiecoia,siedhcecorcncevipeinrgaeXlaetorlunaiureMlt,qaitinthpyacetr loculqi, cit gi activitarea oamenilor, modul lor de
a umbla, suferinjele gi bucuriile l..-rr, graba, f r,rri-
qatul Ei poticneala lor. Pentru ei pimintr-rl uu esre
numai un mediu de viald ci ;i dlstin, .tmul fiind
mai confonne fir"ii. mai degrabX slujitor daepciltri_ssittXpcionranpl opziimliainctuulufii-.
Peisajul natural, care
Vedere panoramicX a uuei regiuni intirlse, ma-
luri abrurpie, muntoase, orizorlt inait. Gravura ori-
rirrala^ dirr t 566, I'i'niloarc d.e iepitri , prezintX guri, devenind cu timpul autonom, e ste reirrte-
ii *, n articulare similarS, cu diagonala muntelui, grat de Bruegel compoziliei cu figur.i. Nefrind
adeptul unei specializiii excesive, el fi',r1eazX barie-
cliu p1;i'ttrl de miiloc, tn colitrast acuzet falX de rele rigide dintre genuri, punind bazele unui gen
.intpi" 'I'rebr.rie lrereu linut seama de
faoiul irrcle-rlurirctaritnSd. cditorul Hielonl-mus ce nu are nllnle. Artistul figureazi in acelayi spi-
cd. penrru cotidi,rnul, religiosui ;i peisagisrict,l. Picrur"'s,r
Colck, Bruegel cra obligrt si ia, in consideratie rit

c.lrvinria. sustul epocii. El n-a fost un inovator H:T:fJff,,'i:L'.T:"1;..:'"' tn timp ce pictrira sa
conitierit.'Faptul iX ptn; lr urm5, mai ales irr
ciclul ,,iunile anului" i dgeripitioiiat rteraadiligae,n.ciuolnusititsu5iue. Bruegel il contempl5 pe om,.caF ,4. sus", cu
n clo.'idi cll stit rnai umor 9i compa.siuns orneneascS, in timp ce de
r.Iatura pe:sagistici se apropie cr_r modestie gi so-
Acolo unde Bn-rege1 util-izeazi schema conformi b.rietate. Pcirtisoaajuml ennai_i tnu.ua-l ieoitpeucnunaattuirrimi paui tecor;piclee-
epocii, unde ilrniXieite efecte.puterrlics accentuind
c;ntrastui dintr:e munte ;i cimpie, roca se irralli ;itor cu
nici o. autoritare; nici elevalia spirituali'a sfinii-
ca o nras; tridimerrsionalS arcuinclu-se spre pro- Ilteoradr,s.pnitiulciinr.i,lrieodbouesrpriegalierntaicllie-ptaearr.eelesrcroui rancuaRrleue'in,Banigurteeivrgiiier.alinipclreaivle,eglietne--
funzimea spilliulri; ea 1111 este deci planX, nici
iccl,ni,uem.t,liloineserseaatXil:-ec-cti-cadipireminlmrrc-eeil.inpiroesserliirrnueefa,itai'ei.z:,i5P-s-drtiierrrlfrai,prtlpiiliafamliaciie,ar.rirrlltutlri(lmn-lu-beanicdggaiiiismnmIeiieimnc.r.errDsd)uioreosanuilaaLiirllrdnulioalrr-rrrl
stinctivui, aspe.ctele etern-uroane nemodificaie de
scurgerea r,-remii cste Lrna din cauzele pentrLl car€
arta sa gi-a pXstrat sau, miri clegrabir, gi-a cigtigar

,riirt,'u'1,, .rlril-,cu*tlceirrd ctrtttinuu spre zonelc :u- o valabilitate ntemporalX.

oJtio.,r.. Altfel tratatX aditlcirnea**: privirea Cit de striin este Bruegel cJe Rena;tere mi s-a
r:orrfirmat o datl in mod frapant, prin declaralia
cste encl'gic mirrati. t'cspecti\ :rtrasi cu f\)rla-, spre unui pictor german care a srar ani
planu;:ile"cele mai'indjpXrt,rre. I-Xlimea qi inXlii- ponia qi, dup5 inro:rcerea in patrie, de zile in Ja-
ce adin- a vizitat mu-
t71ea ctee&'r,a o rmprcsie^ statici, in timp

cimca coirferl imaginii dinamism. zeele de la Viena. El m-a asigurat cX clupi acrasrx
absenlX indelungatX arta major5 a Europei, chiar
I3ruegel surprinde fulgerltor cu privirea tot ce
se migcX, aceaiti facultate fiindu-i de folos Poves- ;i cea a lui Tizian, i s-a plrut strlini qi neauten-

* In ;Lcvaforte t";..;, Bruegel fiind singurr"rl care l-a emoiionat
''* Aclit'd c'c'a r.li:-a tleia cliltlcnsiunc 72 /l prin nota sa familiarX, sincerX ;i auter:rticX.

llrtiegel ,r fost caracterizrt uneori ca rmpresio- ..iblliojLl.r,l :dlincoctprlicec,ri,a'.iJ,iophir.r|s,o,.n,.c;;li;n
philaclelphia, pro_
nist, psrurbtelianiifnicliun-tseeg;rlartirrillacceoansttrer \ctuirrl:uisut.orsrtiacnalal cir el
n-lrr ;;,,;;:' inrrntlu
er,o- ppcrm,v1nrlilIat,Jrrlluepr:iur,iria:r.e1.aecs,tva:hcitaca"Tojl.jtcrd?lr;eLr!.l,ir:rardsFnt.ua,ti1trezil:esac-iluosl:iauiie,lo:arp,rr'cnlcpri^Jeejiueg."uu,".Jiisec.uoerliim,.iu,llnu,Ilo"fulrioz:-vee'!clTntI.eqe1mrol1riierlsrrlilrnu,ep)migelisi.oe."ereract-rrtipzrnlmnaennt,cur1uacnucuupaaesrnzdiepliunraincclulu,scepl.lreeomrl.i',rcncsnslac1nirreiia;p..petxsrnsrrcuprri-uc,priaatr.iraiaplrrg'ieiarvcnt-aior"e.rtlsafl.r.rralprmjp.etivsr_lis^:;.trnfie.lrfu.er;peefuj.ul.ulrrc,iatrnittscrrrcsr;i."rbdlritrlcrirdre,liflirls;am.cnriir,r.el,rr."tnrererazr.Lguor.durt]lrnregiiri.Lr_..rcincei.cptcc,lp'.nvzu*irs..""erpiiger'elcirltpl-igl;ap,l.iciulrmreell,ru(ns;irouo'neiu.ir.ir;ag:tl;ei.opcmii,rieoi:anlrb;oa.la.se;neriii,creu-.piet;iliidlplrciae-;*-"uaciteriiCii,eodraror;'iupg.nrrlirrn,ics.crci.eruarrrr;,.rn.tr.elocoia""ariire.;nlcr'riimlsi,uJf,r,un,,r_e,raooirs.risur,alr.nrsit"ornrei'.i"r,."prbiajiiir.rii,ii;;utLrzncgn.iui,,;r.lo'oprleuis.iupuniirrclcr,.,ilnl,,isr,i.icioJti.i,{.csi,ouata..u,ildr,i.,,telar,.tpi,uiri,e..a.iu:u[..a[irna,iar_rrecj;a._.c_,elir,_-,..l
lu1iei artei. Afilmalia nu este cu totul lipsitl dc
sens. lJneori, in special in ,,luniie anului", e1 cn-
prirrde arrsambiul irnaginii, scena ,,actiunii" qi f i-
gulile de oameni dintr-o privire, dintr-un singur

punct de vedere, astfei iucit personajele dirr primtrl
pian stau ir-r mijiocul mediului ilatural parci firi
pondere, asemenea unor siluete lipsite de detaliu.
E1 nu se cramponeazl insi, de aceasti vizitrne din

considerente de principiu ;i in mod conytient; ea
este deseori paralizati de bucuria cie a povesti, de
interesul penti'u ,,obiect" ;i cle intenlii didactice.
r'.i(duircner,t!iuIlabmeXLri-me dueriaiagl,Viinencaa*c-lrul trebuia si
se
suprafelei
li-

mitate a tablor.rlui, fiind viz.ibil Ia mare dep5rtare.
Cu toete.aceste.a, pictonrl a observat cu cea Inai
rnale acuitate gi precizie mii de oan,er.ri rninusculi
muncind la constructic; el a iuct:at asemetrel utrui

miniaturist, nicidecum ca un imprcsionist.

I}:uegel a avut multc cle spus -- pentrll un pic-
tor) periculos de rnulte ;i intrucit lticrurile
despre carc llovestc;te sint de o mare cliversitate,
inijloacels de elximprebsaiejusl ?lrortlm;i aelleslvuajcrsiact,ed. eX{laaniecraaz inqelegerea lumii se baza ]a .t p. ,*rr."stoit; 9i
ex_
de a picta ;i :v;pcfn,1frr.re:e:.le.g:mio:,l'ltrtulcs^llllmtisoo1Prearce,nill::parsnarzei^sl,nraldpltuueleruiuricpvr.rBerririileesrrr:ijo._uuiorecniqs,gleeiucacc.ilprlpi.rriua-nitgni-tlirr.e.reel;ad,mr,igiit,i.pXintn..o";irl.,rc,.i.re,;loerr;,nm.rii1aC.'ps,.riauae"truonf;a.;clcl,ieuseiirp,ifr,oci.irc,ciseagcuos5ncdqlqicer-ciyeesJiqa,_,i
la caz, r'edirii sensului mes;rjuh,ri. S-ir putnt stabiii,'
ce-i ch'ept, o evolulie in timp in cadrul activitlgii
salc relativ scurte, par:ticulrrritilii ideii futrclatnen..
tale a tabloului revcnindu-i ins5, de fiec.rre dat5,
urr rol rnai important clccit mtlnteirtului plecis al
crealiei. Bruegei nu I)re a re spect:r.
ce prive;te construirea forntei, cu converiienie in :)lttl..iiei_l'0.ml1Bsl,Jetlrp;udrl_.:noe"icnlrgavcapeueruonlrusprri.erciioi^elire.s,pus.rXdlreaprui_iru..srrriitiPrnrJ.r.ta.rrrAriit,.nciai,pieetnilr..tiiepepurinrbid.c,urpc:eiriri;rpt,iirjeitprs;i,.rd.tit.tr;;-eit.l;iiriip;_e;.d;r,uia.i;r'.tjic;nrriai.rsa,r;;itr;iri.lir.o;-"ru1,'l;.ii,;..;.,,rrf.e*".rc.pi.*e5olr.nrelcr.e.,ion,.rcvnt1sioer"oaie_isnl"ie,--

_ iltit nrai pulin 't'.nriat1rte:\1cuxreat'r1ecurisatnea dhomecuiapnu\efrrlreeucpcedtpaenuteltiscduai rp;cu,r,p;n-rt,urp,i,itrli*rc.,cut,onl,u"rrnrl,L.s'cc'i;i1irre.er;.cp.;.;t.sr.cauiirimsrarallel_-,

urrneazd. a$a-zise,,principii lundamerttale". Punctirl
de vedere fall de spirliul peisagistic, prectim ;i as-
pectul terenului depind in intregime de obiectivul
pe care qi i-a fixat povestitorul. Uneori orizontul

iste plasat fo;Lrte sr-rs, astfel ca privirea panoramicl
asupi,r nnlri terert intins sX permiti
cuprinderea -de
imnoittirlierr.sini jum.\afinlpieurnlicrperi-mitaiviu. nicni
multitudini ta-

schiml>, tn

* I(uristhistorisi'hi's \,Ittsc'tr r'n

;ciiiotrre. Imitat a fost, firegte, Bruegel, in special de in care intr-o vreme revolutS, IIerri met de Bles
Pieter, insi e xamenul producaiei
fiul siu a inregistrat succese __ apoi printr-o orientare de-
nrolifice a acestui fiu ne aratX cX in opera lui au corativS, in sfirqit prin aspecte topograficc. Aven-
giri, ..o.t cu precidere aspectele tematice, elemen-
iacglree!n1tre.ripfirnuist.etirczleiug-einn,sCeacroelualuacl tXlnVtinIIuleaat ,s-Xitfnie- turosul este reprezentat de Cornelis van Dalem

ajuns si fie apreciat abia de curind, poate qi de
Gillis Mostaert. Jodocus de Momper, care se afirml
bidcind ior*. t,rt rnai grosolane. Tocmai audienla relativ tirziu, abia pe la 1585, aminte$te, Ia prima
largi a c6piilor lipsite d1 har Efoi astvianrqiae.lnetselgori arbi-
traie tritdeazi, vedere, prin indr5zneala concepgiei ;i bravura exe-
ci anulne a ce a ctrliei, dg Bruegel. O privire de ansamlllu asupra

rimas neinleles din crealia. sa. Activind cu deosebit producqiei sale foarte bogate dezvSluie, ins[, ten-
succes, ca pelsaglst profesionist, intre anii 1590 qi
dinp cltre un decorativism c5trtat. Aspectul to-
!c6d23e,stJ.afniuBlruseigue,l este considerat, tocmai p-entru pografic se impune in cadrul pei:agisticului, precunr
Pieter
succesor legitim al lui portretul tn cadrul picturii de liguri. in defirritiv,

CfbBoirliXurilreee"giaesealn.lenpimnruaelvpn1iz-e5it'ia.6srrna0.-ejcuaiunlusicasnaibrnuelaurjtldianspatuoi'npl -aoginrrunasll1uiuocfiallesulXJenda9rieilnocaarogt-uur.edr'aaae-'l fiecare loc este individual qi unic in felul sXu, iar
sarcina de a-l restitui intr-o marrierl recognosci-
iTiossfecrmpreengtaiteaavelrusipuntaeadienripliobterirvaares.taUp^inntriitr strarne bili obligX la o observare riguroasX qi reclarnX cr
atitudine moclestX, de reali probitate, fa1[ de
cred a
motivul clat.

,.riru i^ o"oera lui'Brtregel tensiunea incordXrii na- in crealia lui Jacob Grimrner '- marcat;r de
lucidirate predominl aspectele qi
laiortnaelae. Mii tirziu. in timpul iuptei' 5i dupX aceea, ,$,toi prnoogdraesfitciee"-. Picturile sale, prea pulin
:rccentele in
consemnat acest aviut clorc intr-o masllra acuscnuonsdcuuten;gi edrempeallretesidne5taosfi*-expcreepfitgirL)nrraalree
a sine,
io"rr. tnodesti, dupX cum qi spiritul combativ al
R.form*i germane p".e sI' triiisci in .Apocalipsul unor

dInmue'i"S"ai.loil)tnaiujrcr.tece"Xorrt,init'iag-rbrtteo.ie,g,n5vient1iXslrioatXcu,avtq'deriuinXi,cn1i'ntX5uu",ritoirtcvreuuaaatnlecterzriit'easpCaIneerl1iaseaitnme-alslucvkhriee.nrBmcurkiu,iecndgidiesruqldnazIaer' ei'olulii viitoare.

Longevivul Lucas van Vaiclienborch l-ui activ de

bparinnal1iz5in6d0-o-. a exploalxg 111-r;terirca Rruegel,

NXscut la Mechelen, I{ans Bol un mic
maestrlr siiitor, cu un atrtentic butr gust -- ca
od"tX cn,oo"*ri"" pictorului' Lip.sa de,,avint'.in- atilia allii din compatriojii s5i, s-a rnutat in
igfilstuiirzts,"troigmr"*iestl iat,ir1.asi6piir0irrd0litui.inriaFp'l'ide[",dcra-losirlpecee:cpdaiai.ccelictzsoJatorreesaca iusn^il.nitnpitvgeucirasioutraaan,cdteteaexrcirsdeetisnincl\tillreaie-, Apeiind la vechea
Olanda. de manuscris, el a eExievciugttrartoainsaacsuuarsreXlXa,

picturii
cu o grijX egalX, peisaje bine or?nduite, previzute
cu clXdiri qi bogat popr.rlate. Ctirroscindu-qi per-
mitat.'Mai mulii mae5tli, ca Jacob Grimmer'- Cor-
fect iimitele qi utilizind o tehnicI de o mare
."ic..l.etr-iodr.iiu;"p.p"i"o.d"""iDsiB.patral"oeremiilgiianeqiim,i.-Iiaoniarsen-iluspcieeBlroeiooar[accsdogiinnntmteemtu-o?pvltoaprrmaa5ngrav'iiedtnigriztgidege,- xcuratete) Bol a reuqit sX-ii ciltige favoarea con-
temporanilor, asemelrea lui Jirn Brr-regel.

Gillis Coninxloo. nlscut la Antw-erpen in 1544,
cste salutat in literatul'a flral l]oll;1 ca un cleschizS-
Lupta pentru sporirea atractivitXlii tablouiui de tor de drumuri, iar: aprecieriie laudative ale lui
reis"i. cii si peniru cigtigarea far-orurilor amato-
ip;liooait'aar.ea".aiive"ntfuorsotstdllutrsiXp-pi ebidzievreu'sluei cXi: prin ex- Van N{ar-rder confirml importairla sau cel pulin
irrriurirea temporarX a rparilici srle. Destinul si-
-_ domenitt 76' I7 rttios al pictonrlui a contribuit la difuzarea invl-

titurii sale. Vl5star al unei familii numeroase de- in pofida eventualelor agtept;ri, in acest tablou
nu se face simgiti ruptura decisir'5 cr-t trecutui.
pictori din Bruxelles, tmplinise deja 25 de ani la lnc5 se mai oferX privltorului plXcerea comodl a
mourt.u lui Pieter Bruegel.
unei ,,plimb5ri", fiind adunate qi etalate cu gene-
In tinerele a cilitorit prin Frania, devenind, ln
1570, maestru de sine st5tXtor la Antwerl2en. ln rr>zitate in spaliul limitat al imaginii, spre rega-
1585 si-a pXrisit tnsX locurile de bagtini, din mo- lNdaeirmeaneenpcirui'vnpiruriini,istroip.erp:atinrbztXdr-eourinesdidneeg"muunroiuti,v-,.etrai-ireinintvtilrzneuiaatllidtpa"ict*e.-
tive religioase, mutindu-se la Frankenthal*,.P€nl
tdArm,in, sataecrddeiaaemlno, icuainolidntaedteua.ci;ltniormuaulnruuitnlei1ni 5c91o56lo0sn6-i.iaUdmenupdtiacettsotilrnai
torul,. conco.mitent, toate acestea. Toate registrele

acestei imagini compozite sint stratificate asemenea
unor culise. in general paralele cu planul imaginii.
"d"in"puu*n"cit individual,'ci gi unul tipic, semnificativ Extremit5tile laterale sint puternic accentuate prin
de vedere'istoric. Dupi- cum tn primele arbori intunecali care incadreazi pictura, intre-
dvtaeetnceeeaanlriisvaeacleloulrusiel-uvciaoalluurcluiuinlaaolsAcXtnltVtwoIelemrpai.gerqpailc?retodironiuoasleajnnusdmetnzl--i
tXindu-se cu limita superioarX a tabloului. Schema
compozitionalS a tabloului aminteEte de un amfi-
t,."tiu. ale cXrui trepte se bornbeazX putin c;tre
vers. Cuccriri ale picturii flamande erau, astfel. i centrul luminos al imaginii. Le rindul ei scena din
trani-ise in Olanda, gi nu numai prin intermediul I primul plan aminteqte de scena teatrului antic.
lui Coninxloo. Episodul de la Frankenthal a avlrt l.a modul simplist Ei in linii mari, am putea
consecinle imporiante, cXci mai mulli .pictori din i deosebi douX modalit[1i de savurare a naturii.
ER(nlesehnealianmiae1r'd,5e9n5Xm)sicialuotcplarairuFnipiatonprknrfouitbr-toa: b-c,iacl ariemleipninuclosttuirnorei,redialienr
Prima ar rezulta din privirea panoramicX, arlrn-

i'rankenthal, r ptjiat la Roma. Concep.lia..despre cat5 de sus, asupra unei intinderi vaste, deschise;
ea ofer5 o trXire extraordinari obtinutX nu fXri
peisai reprezelltat; de Coninxloo a dobindit o a- osteneal;, satisfaclia pe care o resimte turistul care
preclere supranallt-\ltalX. De a,ceea- acordat se delecteazl privind un peisaj insemnat cu stea
istc,ricii multX atenlie personalit5lii asLla-le;i,
nu prea in ghidul de cXlXtorie. ln acest caz privitorul se
simte liber, deasupra Ei ln afara naturii. O des-
insemnati in sine.
lntrucit toate picturile cunoscute ale lui Co- fXtare de alt gen oferi popasul in pidure, privirea
indreptatX tn sus, citre virfurile arborilor falnici,
ni,,xloo pror.in clintr-o epocX destul de tirzie, din viala in miezul naturii. in acest caz omul se simte
perioadele de la Frankenthal ;i Amsterdam, ince-
puturile sale au rlmas nedeslusite. Nu prea ne ocrotit ;i impXcat. in funcqie d3 temperament -5i
de clispozilia de momenr, precumpXneqte inclinalia
dXm seama pe cine anume continu; el, ce a pre- citre una sau cealalti modalitate de savur,are a
luat eventual de la inaintaqi, de la Matthys Cock
rraturii" in cea de-a doua lumitate a secolului al
sa'-r. cle 1a Gillis Mostacrt. DacX acei maeqtri, ,mai
,'iritnici. de la Antwerpen ne-ar bine XVI-iea peisagistica abandoneazX privirea pano-
fi ceva mai un spaliu
-piouaiteCoani'inmxalttiop. iCli epaumlinaiqvi erecnhuemlueclerardee ramicX sini dceeanmsaami mblrar.reV.eNgeutatlriaunocchuiptXrl solitar se
cunosculi,
pionier al din ce
ridici cu silueta-i sernnificatir.'i cltre cer, ci frun-
J*ud,deacatatatllwI 5i8l8li.dparosvidnien ziSr-r1 rnai multor trunchiuri se une$te intr-o tex-
P,.i-nratacotXtec-a peisaiul ctt
de la Dresda turl clensX. PinI la urml, aproape cI nu mai vezi

de la irrceputurile epocii de !a Frankenthal. copacii de atita pidure.

* Ora$ german in Palatinat (P-talz), aproape de Rin' ' Blickerlebnis,

,ln acest claonintdeexmainpSar,ep, eincamreodAflitrdeoscrf,eurnilobaiteinc-- Car,acteristic pentru gustul epocii, ciruia ii co-
respundea conceplia lui Coninxloo, este abando-
tiv foarte
sese incX de prin 1520: extinderea pe verticali a narea structurilor dure, stincoase, preferinla petltru
pIaidrudraiic-X in cuprinsul imaginii.
incaJu5nrilpeerdeeteJ-os moliciunea bogat prolifcrati a vegetaliei. Solul
aceast; modalitate a
pidurii nLr este nici drept, nici ferm; mai degrab5
fost atacatX cu toatX hotXrirea relativ tirziu, abia umed qi mocirlos. Marcind o deplasare de la eroic
pe vremea lui Coninxloo, motivul acestei intirzieri spre romantic, de la vastele deschideri c5tre inti-

rezidl in atraclia depXrt5rilor, ceea ce a constituit mitate, peisajul ideal tmbracX un caracter decorativ,
o frini in calea tendinjei de mascare a unor vederi
panoramice. Coninxloo iasi deseori, in mijlocul ta- lipsit de profunzime. Frunzigul des formeazX o
bloului, un fel de. ,,vizet5", deschisX cXtre deplr-
tirile luminoase, insl cr-r tirnpul acoperX tot mai perdea caie mascheazX adincimea spatial;, amin-

tind de factura lucririlor de tapiserie.

mult-aproa.ps.tntreaga-supra[a!; cu o texturl ve- in acelaEi spirit ca qi Coninxloo au lucrat:
getall cald5, intunecatS. Cornelis Molenaer care devenise maestru inci
din t564 la Antwerpen, fiind ingropat tot acolo.
Pe vremuri, Patenier interpretase perspectivic Ne-au parvenit prea puline din lucrXrile sale;
frunzigul arborilor, prin intermediul unor puncte
luminoase plasate pe un fond inchis. Acurn se Anthonie Mirou, niscut in 1570 la Antwerpen,
despre care se afirmX ci ar fi lucrat ciliva ani la

punea, insX, chestiunea ca in primul plan sau in Frankenthal;

cel de mijloc frunzi;ul sX fie infili;at exact, me- David Vinckeboons care, n5scut pare-s€ la Me-
ticulos, qtiind cX fiecare frunzX tn parte ocupX
in tablou ciliva milimetri. Observarea directI nu chelen* in 1.578, s-a mutat la Amsterdam qi a
oferea aici o solutrie eficientS, iar in urrna ef€cu- imnnaurpariilctiutuanrecao.llidobeeirn5li,g1ru'6iro2ia9;i.ei ,Einulnsseceoerrnieeammdeaurzgcaien-tn;;;-tnpdreinostre-boi
Iui ei prinsese rldXcini o rnanieri ce putea fi pre-
olvata $l lnsuslta, $l pentru care s-a creat $r un Pieter Schaubroeck, niscut pe la 1570 la Fran-
termen special: ,,Bawntschlag"*. Purnind dela forrna kenthal, mort irl t6O7 . EI p"t.- u fi lucrat exclusiv
in Germania;
naturalX s-a ajuns la o formuli care, transmisi
dintr-un atelier intr-altul, a permis ca suprafegele Denis v1a.n62A6l.sTlonotp,enisXasgciustticpXelail I570la Bruxelles,
infrunzite si fie configurare schemaric, pXstrind urmeazi pe Co-
nrort ill
ninxloo, in rest manifestind o oarecare indepen-
totuEi un oarecare aer ,,natural". Astfel, sistemul
gi invXl5tura s-au proliferat mai departe. Baum- den15;

scblag-ri gXsindu-ii sfirsitul iipsit de gloria abia ;i Kerstiaen de lftuninck, activ intre 1580 ;i 1630,
in secolul al XIX-lea. Picturile cu piduri ale lui Freclerili van Valkenborch,
n5scut in 1'570 la
N{echelen, au lucrat ca peisagiqti tot in jurul anului
Coninxloo sint poate primele care ne readuc in 1600. Ei urmiresc sYa realizeze efecte de un fan-
cuget termenul Bawntscblag, de tristX amintire.
Fiecare peisagist neerlandez de la cump5na r,'eacu- tastic straniu, lnfricogltor.

lui care punee prel pe o con$tiinciozitate minia- Pe la 1600 in ltrmea culturalX europeanl se im-
rurali ajungea la o manierl sistematicl de repre-
zentare a frunziEului; aEa s-a intirnplat cu Jan pusese, fXrX drept de apel, superioritatea picturii

Bruegel, Roeland Savery qi rnulli al1ii. italiene, caracterul ei exemplar, cu atit mai mult
cu cit se preconiza o artf, ,,mare", caracterizatd
de monumentalitate, compozilii cu figuri etc. In

' Sub acest termen se irr{clergea rcprezentarea,,ar- 81 * Sau Malines
tisticd" a frunzigului. 80

domeniui peisajului in schimb, pictorii din nord, lui, cu toate c; o serie intreagX de pictori nu pree
irrclin5 sI recunoascl rcest ltlcru"*.
in special cei ce-qi iicuseri ucenicia la Anrwerpen, in ,,Poemul didactic" al lui Van Mander, in
ad,optau faqa de arta sudLrlui poziqia complefd a capitolul prolix despre peisaj, in care pictorul ex-
plici tineiettrlui in versuri ce anume este ,,frumos"
celui ce primeqte, dar ;i cli iir acelaqi timp. Un ii d.-tr de reprezentat in
artist_ din lirile ds Jos cu grelr se putea afirma iimte cit de mobili era universul peisagistic, se

ca pictor cle figr"rri, in competilie cu itaiienii; in in acea vieme grani-la
dintre picturi Ei poezie. in cercul mai restrins al
schimb peisagigtii din nord au cucerit un real pres- AMcaanddeemr iefuisdeeselafoHaartaerlelemga-t academie de care Van
tigiu, influenl;, precum qi posibilitSli de luciu la
gi in care rolul condu-
Roma gi Venelia. Dupi toate semnele ei umpleau citor ii jucau Cornelis Cornelissen gi gravorul in
r"rn goi existent in produclia italiani, iar ceriurile ararnX Hendrick Goltzius o-cazmioontaivl.ulTuoi tpuegiis,aguinsetilce
artistice din Roma pireau dispuse si cedeze striini-
lor, firX resenrimellte, cl speciaiirate pe care n-o i se acorda atenlie doar

preluiau prea mult.

TdionMepFaurttathnqykisfPu9arituPl-aFuiaal muBmrriiilmn-ga-os mai t?rziu Ei Elsheirner, xilogravuri in culori :rle lui Goltzius se remarcX
la Roma, iar Lodewijk smporubitrliuieiftaastpeetsuiozllaacbnidli eiinznXdmcuaocrettiuvplerlein-f.iigeuiinr-e-apzoaipfivadiriaetomoruaaln.nieCurmeislee-
s-au stabiiit la Venelia.
Ptierzisiai gpiseticpaima i.najtunrosmsainin, filnorecaresacliia;iluini
Claude, Idrd" ca italienii, epoci mai mai concludente sint tnsX desenele lui Abraham
Pbussin qi Bseloneemleaaecrte, sptureiac.uTmovqai rg5rgavduerilgeeenxeercauliteatea-ldllupiXV{aen-
Annibale Carracci, s; fi poare cu exceplia lui
adus \rreo contribulie Nlander, activ pini tirziu in secolul al XVII-lea,
esenlialX in acest clonreniu. La tnceput peisagigtilor
Bloemaert locuii la Utrecht, un orag care, in opo-
din l(oma le Ieveneau sarcini de decorare, ca
impod,rbirea unor pereqi de biserici in tehnica fres- zilie cu celelalte centre olandeze, se orientase tot-
cleauna cXtre sud. Prin intermediul unui captivant
cei, ceea ce a fdcut ca orientarea c;tre aspectele -piorcefsedrieastleuin:sricriaaagierXlteissttoiurbXl rnuieremttitlXii,ireclogot-relibf-eirlee,ictauirbmdoeorsiiiitvu5el.alsc.uMcscaaeles-
exterioare, superficiale, cXtre schematism gf inde-
niera supranagionali, specifici l'remii' care nu-i
pdrtarea de naturX sX fie aproape inevitabilS.

Adam Elsheimer infiptr-rieste cu succes o sintezi
fericiti intre pictura miniaturali norciici, imbi-
nat; cll un prof-und sentiment al naturii, qi cul- acordi ttici un repaus lorpultri omenesc, cuprinde
in desenele sale qi aLrimalele, \-egetalia' precum Ei
tura meridionali a formei. El e ste unictrl c.are clXdirile pitoresc dXripinate. Cu ajutorul iirnba-
constringe m5relia italianl sI se tncadreze in ta-
blouri mici, articulate m;iijflioncisiauterecaub,zmeainzdu,lioe; jului formal sint. poetiZats mgtiYe. prozaice- Abre-
ger- vierea p.erspectivicl aciioneazd aici in sens dinamic
manul de pe ltinul
rar;
$r patetlc.
performanli: sinteza dintre viziune.a nordicX Ei cea Bloemaert a atacat peisajul ca desenator. Ltrcrind

meridionalS.

in Olanda viziunea lui Coninxloo a gXsit muiii in aer liber, olandezii din generalia urm;toare, cei
ndVeiessldceeun'.liEl{piueWlsailel.1ron5b9i;0Bnuu-yiatepwsreiincsthere-piccatesreezelssltaun.jieaasscevrmalnibt eddree.
continuatori in perioada dintre 1500 qi 1510. Con-

semntrrd inriurirea acesteia Van Mander remarca: * Cf. Carel van Mander, Cartea pictoriTor, ftadu-
cere cle H. R. Radian, Editura Meridiane, Bucurcqti,
,,r1u cunosc in vremea no;rstri un peisagist mai
bun ;i vId cX in Oianda maniera lui a inceput 7977, p.320
sI fie imitati foarte muit. Iar copacii, care la

noi fuseser5 cam uscali, incep sI creasc; in maniera

Ftrlr este :'rcela.ii 1u.:rui daci ertistr.rl observi natrira ,l noul corrgtiinli de sine, respingind cr-i calm ;i
cu cr:eionul sarl cu penelul in mirr5. l,.fnealta deter- ferrnitate tot ce-i este striin. lJiserica
mini in buni parte modr,rl cle .r privi. l)eserlatorul ^Dgreorrmesatnaicnur;l
alege, subliniazi, scoate in evider:r1i ramificirile se impune impotriva celei ,,generale"-,
impotriva meridionalului, caracterui burghez im-
pfaostturiovsaulucie, lpuici taurriasltuolcrimatpico,trsivoabrileinraetaerauluimi. p-iontrdivoa-
oitorelti, copacii golaqi par1ial, desfrunzili,
aspect ,,pictui'a"ls"aufi.r, l o valoare croma-
rr)t C€ or€ meniul istoriei peisagisticii acesr proces provoaci
tici sau Irrminoasi propriu-zisd. Iar legXtura strinsi
dintre peisaj 9i graficX dureazl pini tirziu in se- o cezuri profundi. Olandezii igi- privesc cu alti
colul al XVII-lea, fiind sesizabilX tn crealia inso- roecchuiclearrita-o.caMreinledrfiuasessteirnpeitriicdliteato5- gi pe
litului Hercules Seghers gi chiar in ceil a lui Rem- forgi care au
care s-a

brandt. dsoobverideittatpee.dmirizsudr,alimceilteairaeapulatercneiceualuci eduleqmpaona,reo

1NFLORTREA PEISAJULUT iN ST,COLUL AL oferi patria, o obiectivitate lipsitX de patetism -su-
acestea sint elementele care desemneazl srarea
XVII-LEA. E,saias van de Velde qi Buytewech fleteasci gi natura spirituali conturate in timpui
depigesc nota extravagant; qi pateticl a manierei
lui Bloernaert, inaintind c5tre o interpretare mai luptei pentru eliberare qi care deveniseri fertile
in arta picturii.
calmX., rnai degrabl ,,portretisticS"^a datelor pei-
sagistice; ei pirisesc gi orgiile de frunziq care au Acum devine demn de a fi vdz'rt" gi inf5liqat
tot ce este apropiat, fam-iliar, gi.indeoseb-i_pXmintul
nipidit pictura olandezX, r'enind din Flandra.
Totugi, indeosebi in creagia lui Buytewech, mai slrac, prea pulin roditor al dunelor. Nevoia de
- inpredominX plXcerea jocului ingenios de linii. a c5lXtori, de a peregrina pe meleaguri indepXr-
rmpunHaacaornlecmep, l.lacusrpinedci^fi.cau.lpla.ni d1e6z0X.0, .incepe sX se tate, atracgia munlilor inalli qi a tainicelor desi-
despre naturX,
fEeunroi mdesnprXadrurientpilanritainficadzisupl imruuttaing51iixlo11r13d11insu d-o-
ba)ad pe inciederei cX locurile de bagtini) oricum meniul gustului.
s-ar oferi tratate
ele privirii, sint dernne de a fi Prima gi totodati cea mai puri fazX a peisa-
in picturX, fdrl vreo contlibulie personalX sau
gisticii olandeze este reprezentati de Hendrick
vreo,,infrurnuselare" special5. Avercamp (n. 1585), Pierer Molijn (n.
l-i.f^eirnX. rciireranloiati.vleuloi rBdrueeggeenl pinoppuolafirddaq.ipcroo-- Jan -r"n Goyen (n. 1596). Dintr-o serie 1595) 5i
sesizXm,. intreagl
de motive, Van Goyen este deosebit de apt sI re-
cu terlt;

tidianS, o forj5 eroicl relinuti. Oper:a .sa se situeazl prezints aceast; fazi stilistici strict delimitatl in
ptiemrspevgeirsepnat,licur.eeEalz_d"evcoulueuaqzuir.ipnaj5s,
in epoca lui Grarrr-ella 9i Alba, cind inchizilia, cu pas, calm.;i
este productiv.
dsiounmeianaqliiamiszterrliiani,st.imcounlasutrincrgee;treeraearemligigioca5sriSi ,taoin.pircee- npOulepmneeitrruaodaissneaeapn.icietuis,reiin, ivnaifstditnjfieqdleta^nlzacd^i,tcdopenustteecmhmipslXcaurEep.ri.iniAndedtouagataotrtl
de rezistenlX, pregXtind lupta de eliberare. Pe la
L620 soarta aclstei lupte eia in esent5 decisX. Sta- cu privirea evolulia sa fireascl qi organici. N-a
tele din nord qi-au isigurat independenla, liber- fost un geniu, nici un insolit soiitar ca Hercules
Seghers. Creajia sa nu punea probleme dificile,
tatea credinlei qi o existenlX reglementati de le- fiind lesne ingele,asi..Ii puteau urm-a pe acest dru_m,
igciuslmajiasimlobroluprrio-parliee.triAumrtafuplulia, sntuiclesnteucmroaicil.creeazl
cu succes, pictori mai modeEti san de facturX medie.
Reflectarea in arti a marilor evenimente* se

produce pe alte cii. Sufletul olandez s-a trezit la

* Istorico-sociale 85 * Este vorba, aici, de cea catolicd

Comparind o picturi clc maturitate a iui Van gistului, care se abgine de la orice naratiune $i
Goyen,-creati pe la 1650, cu utta de Jan Brtreg-ei, orice invengie, increzindu-se in virrulile picturale

Coirinxloo, sau cu ul1 oarecare tablou flamand din ale mediului farniliar. L,ste imposibil sX-1i imagi-
nezi ci in lara lui Van Goyen ar purea poposi
secolul al XVII-lea, contrastul apare frapant. un sfint sau o nimf[.
Deosebirea cuprinde punctul (unghiul) de vedere,
alegerea motivului Ei viziunea. Van Goyen priveEte Alegerea motivelor, punctui.(unghiul) de vedere,
de los in sus. Orizontrrl se af,5 aproape de margi-
nea- inferioarX a tabloului. precum qi viziunea corespund irtr-o rn;surI atit
in locul unei cromatici de.mare deprinderilor.noi.stre, incit.pttem fi ten-
Psiicvtoiriuilnntiulnmimanoifeasttiminotneireesafparoliapdee tali si nesocotim contributria real5. a lui Van Goyen
bogate mono- 9i chiar si ne imaginim cI aparatul fotografic
crom5. primul ar fi in stare sX ne ofere imagini care si semene

pnmleaacnia,a.t.e;c;roapntefriignEuilicmnodanutir-aliusmat pi_nrpool.aarpnseeur..ilP:e"-laqinneudPreilpedaunrntuagtXeseianmptuaa-rl cu aceste picturi.

succed spre adincimea spaliulr-ri asemenea.Llnor stra- in ce privegte culoarea, vedem firegte aitfel.

turi vizibil delimitate; .1.',t.. lin unele irrtr-alteie, Putem citi destul de des cX obiectul picturii tra-
vttrao-taaedlae-vtSX,rreiangitvuit5nedluaeitldiipeisncitotria-dosetipcoiulcalolnirdi ue9mzi ise-oda5r.ea,AracfetiiatsitndXe-
prin intermediul unor degradeuri de cenugiu, cafe-
nru! ocru iil verde.
Factura graficX, lineari este copieqitX tot mai sentinli, este gratuit5 qi corespunde doar in mici
mult de piciuralul pur. Van Goyen a desenat mult, m5suri realitilii. Nu incape indoialS ci iocuitorutr
dar cu rnodul de a privi al pictorului' qesului vede mai muit cer decit munteanul. Exist5
insi gi in Olanda atmosferi limpede, contraste
DacI putern vorbi, in genere, despre un obiect puternice dintre luminl qi intuneric qi culori 1o-
pictural in sine, apoi acesti este cu siguranlX cerul,
cale c,ategorice, pozitive. Potter era tot olandez gi
iare ocup5 in tablourile lui Van Goyen o supra- un observator obiectiv, el vedea insd altceva qi
fali atif de mare. lJp 1ngtlt€, o colibi,. un pom
p,rt fi in orice caL reprezetrt.rte plastic ;i cu sigu- altt'eL, decit Van Goyen. DacI Van Goyen pre-
ia'11X lirtear, rricidecum intX $i cer.rl. Raporttrl ferX, cu.o pirtinire neclintitX, cerul innor:at, vre-
dinire figuri qi natur5 s-a modificat. in cazul pic- mea mohoritS, atunci referirea la anumrte con-
rrr,'ilor iui Ven Goyen se poate r-orbi despre sta-
stante meteorologice pcntru explicarea acestei pre-
faj in. sensul c.el mai strict al cuvintului. deoarece dispozigii este neconvingitoare; trebuie si conchi-
Imarinatn,ila) ipeeassctai raupsai,tltacdeeanset;imatangtiorrtafet rIiir,Xia'arcepsetisapiu[-l sme aairmdeongirzaablcausouparatmuonsufei r-itiappt5esmltpoearraem, e,,nrntael-
ar fi inclmp_lei i5ri osaimaepnia. r-iPpeatiunnatorirul' dem
care
ing-helat din Olanda se acefti lancolicS", lipsitl de strilucire. Expresia loculilor

cuvine de baqtini era schimbitoare, ea devenea ?nsii demnX

pJntot. corXbii, iar pe corXbii echipaje. de a fi picmt5 qi priviti numai in aceasti unici
ipostazS. Esenlialul in peisajul pictat nu putea fi
isefg$initieli-i,dnifnipg"ceuoisrmai jumenlei,tofulloanmgaiactaencd, epbaraenpcdaiutermssciE,luide-eetevepmnilidrinXce.in.-t-e
perceput decit de la distanlX. Trunchiul unui copac,
duoX formX integrate sau subordonate ansamblu-
lui; insi stafai i"n sens restrirrs intilnim mai cu in realitate gros de un metru, putea si apari in
saeleamlXocinurpiloicrtudiieleboalagntdineizep,oipnu-laactees,tein,,incraergeisntruXrsi"e
intimpli nimic ce n-ar fi de a,steptat qi ce nu se tablou cu o iXlime de aproximativ un centimetru.
p.tr.i. zi de zi. S-ar putea vorbi-de tactul peisa- Faptul cX prin aceasta forma, plastica -.i culoarea

trr-rnchiului trebuiau si aparI, in moc{ necesarl
altfel decit vdz,ute de aproape, a fost hi;rt relativ
tirziu in consicleralie. Viziunea lui Van Goyen

B7 este, irr mod consecventr Llna distanlatl; ea dimi-

nueaz; ponderea, col'poralitatea $i culoarea lucru- patrulea deceniu se pot lesne confunda cu cele
rilor. I-l.rci ,,realistul" e ste ull observator care ale lui Van Goyen. Departe de a demara ca Lrn
aparenta re:rlului, eturtci Van Goyen tru
respect:i deschiz5tor de drumuri, urmXrind insX consecvent
sucorir rr:t rc;liit; clrrg,t''1g1 de ,rdcr Ir il gi neabXtut lelul despre care am mai vorbit, Van
poite Ii Goyen rimine credincios r.'iziunii si manierei sale,
inrpiedici ,,-i lie rc.rlist i" acJeplir.rnea ingustii a
chiar qi tntr-o vreme in care fel de fel cle ten-
ru r inirrlui. talii l-ar fi putut uqor abate de la drumul cel
drept. Prin firea sa porivnic corlstructiilor arti-
Planurile indeplrtate, voalate de pinze de aer, ficioase, lucrurilor agreabil rotunjite, el a apelat
pielnfeir.-lcf ic.imt caei.icpitaqpi'lrorp.nitatctetlipllre-i,mme laei pulirl pimin- totu$i, in special in arrii '30, la o schcrnii de conr-
ntotivc
der irl
picturaic, cletnne d. i tig"ti irt rabi,'tr in rnisur'r
in .*r. --- ele insele structLrr.rtc bidimensiurrr[
a-tit pozilie verificat5 gi acceptat5.
se integreazi firesc planului imaginii. I)istan1a,
cea spirialX cit Van Go-ven rlrnine legat, clirect sau mecliirt, cle
.. .ri. banal ii idsei acliez.eratzedm-ptootruall.dA, atrtneontufeeraaz,; ceea predecesori ca Esaias van cle Veide. Briytervech,

norii chiar qi dc Elsheimer, a cirui ?rrtX fascinantj
alunge si fie cunoscut; in Olanda prin interme-
stnt oXrtile mai putin reale ale universului feno- diul interpretXrilor grafice semnrte de Goudt ti
*\,,-.lanucn.irouGr,io"p^yeeEisnia-gmtioscutimilet,asispianatcleimus,atoiinrddefergernapobtrXiunedenulee-mqleienptreaivcdioreercdaiti Jan van de Velde. Cu oarecirre r"egularitate, el
de jos in'sus. Se poale spune gi.a;a: ei a ales acest tninreisu.rcner,igephepisXtcemu.llciinmattu,itl al-atiuncrfeaerismoeaarriXidsicaclu,prcitciutauorairi.ci-zcisbtuiliSniatrrf-eouqrni--
punct de vedere 5i acest rrrtghi ttrcmel pcntru ca
iubea cu pasiune cerul. UIr deal, un copac, o casi mind una din marginile laterale, ]atura mai lurrgi
ne trezes; chirr daca irrtr-o nld\uri limitatl, in-
teresul pentrlr obiecr. Putem urca dealul,. tiia marginea inferioarX a tablorrlui. irr timp ce latura
copacul,-locui crsr. Cerul,. iirs5. rre trimite pl^oail,
cea mai lungX constituie o cliagoralX, orientat5
iai lunrirra so;'tlclui rte stiL'tte;tc timiSminte irrnt-
dite cu cele religioese. Nu putem interveni efi- cItre orizontul mult cobrrrit. Dintr:-o parte se ridicX

terenul, pXstrind o vegetalie sXraci si colibe po-

cient in sfera ce.Jl'-ri..SupLrnirrdu-se prestanlei aces- nosite, pentru a cobori imsparegicneiialcailtlEpi ainrtea, d5iinacnimufeflae
tuia Van Goyen ri.rnite;te atent iniiurirea cerului planul
nu numai in
spaliului. Portiunea de teren este dispusX astfel,
ansrurp*r.a",ipidmeinntourliu, i.i;ti ap:i, observind atit umbrele incit, <rrientatir perspectivic in adincime, creeazl
;i'fi;iil. de lr'rmini. Aspecrul iluzia de spatill, in care avanseazi asemenea unei
si exoresia peisaiului rratural stnt determinate de
,tirilc ,stscehmi,nebtteltao.nrrneu:ri1JeCvOrerdmniil.uzA;nclsl a,mt-bttl-ut laacuinioe-i pene. Perspectiva aerianl este pus5 cu multX sigu-

r-r:,r:ri ranti in slujba acestei scheme compoziliorrale, care
v,r rim?ne incX mLrlti vrerte dominantX in Olanda.
successiLlni de sunets clisparate. Cu timpul, Van Goyen se elibereazX tot mai mult
Aceastl conceplie a peisajuiui pare sI fie mai cle schema descris5; el vir orienta tererlLll cu pre-
degrab5 o caracGristicX a epocii Ei a locului decit
o Lce.i.. personalS a unui pictor anume. Pictorul cXdere orizontal, creind vedeli panoramice, pr.''-
nostru po.ln.qt. de la Esaiis van de Velde; cu
din urmi seamXnl primele ta- filuri de orase cu caracter de,,portret", oglinzi
lucrXrile acestuia par\renit de la Van-Goyen. de api,;i permilind privirii sI exploreze liber
blouri care ne-lu ln
linia orizontuliri sau, cel pu1in, o parte e acestei

cel de-al treilea deceniu al secolului, demersui lui iinii.

Pieter Molijn pare a fi rnai en-erg-ic,-,mai-pe-rso- Pensulalia, la inceput greoaie ;i liniarX, pXs-
nal. Pictr,rriie ltti Salomon Ruysdael din cel de-al 88
trind incX Lrn c;lracter grafic, ciqtigX treptat ln

crrrsivitate ;i degaiare.

Van Goyen uu a pictat in aer liber. Nezdrun- pisutogrinicaola-ndeazSrt.a sa foarte personali, dar nu mai
cinata sa corrstanl; stilisticl rezidi s;i in f.aptul de
a fi ir-rtors spatele ,,haosului" din naturl, apelind, Salomon van ltuysdael, doar cr,r pugin mai tinXr
exclusir', la propria-i memorie. Efectul de ansam- ca Van Goyen, ;i avincl o operi bogad, r1e apare
blu, nrritar, 11u este tulburat niciodatl cle accen-
tuarea nnor detalii. Ce-i drept, Van Goyen a ca un rival incununat de succes al celuri din urm5.
desenat mult, de asemenea in aer liber, desenele Ca alegere a temelor, unghi de vedere qi schemX
compozilional5 picturile sale din anii '30 seamXn5
sale nu sint insi studii in acceptrillrlea mai restrinsX cu cele create in aceeagi perioadX de Van Goyen,
a term:nului, ele nu sint fixate mai precis qi rnai a;a ci, lucrXrile celor doi mae5tri pot fi, uneori,
de aproape decit picturile saie, falX de care se
corrfunclate. Ezitlm, totuli, si acceptlm existenla
p.rcreesztionrtic.irccaumnsiittacnles,ilueelten*-.aFdaepvtuel n.itcmi, ainnierpisotf,idcai u,ror relalii clc depenclenlX sau chiar cazuri de
imitare. Este probat, irr-.i, cu certitudine, cit de
\rrzlullea sa a ramas totdeaune fidelX natr-rrii atest; autentic5, cit de conformX epocii 5i preferinlelor
catouletrosihp-tolrnlieta.' sSeurap,lrorarm-ipzoiXnumnveiaanntu--Rluuicynosmadtauaenll.XeCcvXeoillloeureldaoo'zrii pic-
clin plin probitatea caracterului sIu, profr,rncla sa
s-au
clragoste de naturS, precurn ;i rn:moria sa vizualX
cle-a dreptul orodigioasS. mai

Picturile cele nrai vechi ii mai cnnoscute alc lui putin consecvirt qi caracteristic decit Van Goyen.
Van Goyen sint datate din 1622. Pprericilmatoterivucl ot-imrzpidouezvi-leii-
Tempelamentul siu este mai labil si mai receptiv.
nit independent pe cit se p,lre, Cromatica sa devine mai dinamici dar rece, de pre-
fcrinlX in nuanle de gri-olelirr gi albastru, nu cafe-
nlrea pe-otuttci 26 de ani. Acele
sint mirunt articulate, urm5rind, pe semne, si dis-
treze privitorul printr-o profuziune de motive niu ;i ocru, ca la Van Goyen. Aerul s5u este mai
peisagistice, arhitectonice li de figuri, prin for- lirnpede qi mai imponderabil. ln timp ce atmos-
fcra picturilor lui Van Goyelr preveste$te o ploaie
fotl, prin_arbori inalli al cXror frun-zis este inter- irninenti, in fala tablourilor lui Ruy5dxgl ai mai
pretat amXnunlit qi schematic. in anii '30 arhaicul clegrabi senzalia cI a qi plouat si ci un vint
lSsat in proasp5t a spulbelat norii
,,borrtrt L,acui" este urmX, sj,e opereazi dticriaplocaeireu.luCi,lXfrduinrizlei;usli
figurile de stafa vegetalia erborii se inalt5 firesc spre
mai parcirnonios cu

devine mai siracX; relieful pXmtntului se tete$te si este exccutat liber si strXpuns de rrerrnnrirlte puncte
rdielelurmXsiruicl.iteNoinrdiiicrX-irsptearmli a;niencropaacLiiliclour
el. in anii '40 si '50 se accentueazl amploarea si trunchiu-
puternici
simplitatea motivelor. Zonele ,,goale" din aer nu curenli de aer orizontali. ln picturile sale tirzii
sh-rf propriu-zis goale. dimpotrivX, sint purtXtoare
maestrul este preocupat de gisirea unui echilibrr"r
ale Jxpiesiei picturale, cXci maestrul a devenit
pictor in sensul major al noliunii.
tdsneetiereli-naiac;cieocnreitzleeol:rorrrt'iuezlorutniictaaglleei ,s-tsruabtailfirincbiaaortreeiai,dcenoomrXraibloluiirlle. a,Spcteaai-,-
Mai m\Tuolu1tiepi icKtnorijiff- ca Van Moscher, Knib- cGlaeailutaal lssXaIulft,aorcr'eXpseiircrl.tr5or.irrmiait-me uczoeansncteet s-uiingeiuonsrituccoluhmiiavprraeermalelgiieia,ncitiu.r

l'rergen, -tnsXlu, ctrnetra-zuininanmuamniitepraunlucit

Van Goyen, fixindu-se,
al clrumului parcllrs de acesta din urm5. Natura
viziorr:rrX a picturilor sare de tnaturitate nu este
atinsi de nici unul din elevii sii. Urma$ul clemn ;rlinX metamorfozi, el se distanWaz6. ds linigtea
de maestru este Aelbert Cuyp, care, pornind de 5i simplitatea IucrXrilor sale din tinerele.
ia Van Goyen, iqi dezvolti - intr-o altX p:rioadX Asa cum am vorbit despre Van Goyer-r ca despre

reprezentantul r,rnei generalii. r'oi incerca de astX
9t ci;rtX sI reliefez persor-ralitatea lui Jacob van Ruis-
Sclzaf I clr bilder 90

dael, tn a cXrui operl culmineazX peisagistica na- Ruisdael ne apare drept un reprezentant al artei
lionalS olandezX. In felul acesta mi supun cel najiouale; in comparalre cu Van Go1'en in schunir,
pulin unei scheme larg acreditate, qi oarecum tn-
chistate prin forga convenliei. gi chiar cu Aelbert Cuyp, el poate fi considerat
un eclectic. Melancoiia sa este, liregte, c; trdsaturi

Cind Jinaco1b6v4a6naRctuivisidtaateel,aninlsdceupteinnde1n6tS28, , personala; ea nu collstituie o caracteristici a epocii.
inceput
qi-a in a doua jumXtate paensetrcuolupliucittauitl",\Voldl-aletiai cua
disponibilitatea
Van scizut
Goyen nu era defel b5trirr, iar pictura sa era
departe de a fi consideratX drept invechitX. Ge- sporire.l interesului pentn.r ull t"rblorr lirris.rt cu
griji gi pentrLl virruozitatea picturii cu efecte mi-
neraliile, prin succesiunea lor, ne pot evoca maniera niaturale. Destinul tragic al lui l{embrandt vor-
de a;ezare a liglelor de acoperiq; ele sint ,,imbri-
cate". begte convingXtor despre aceast; mutalie. Viziunea
italianS, apoi cea franluzeasci au pitruns pind
Cel ce-si indreapti atentia cXtre originile gi de- la urmi pe multe cii, cu noi exigenle qi tentalii,
vrpeeusnntirrcientaus,5l pcauiclnmtuoinrliiuai nnoitlian-nu,detznaero-ppuetreaianlfu^iai ctVecneaptnalituRnsuXeisacdamaueatel,i
tulburind spiritele. Populalia a devenit situlS,
comodi, prinzind gustul luxului. Ei bine, nu vreau
cu orice preg si descopXr in traiectoria lui Ruisdael
ci in cea a lui Aelbert Cuyp. Cuyp purcede de la momente de desuetudine sau deciin; dimpotrivi,
\r'an Go)'en; Ruisdael nu, cel pugin nu nemijlocit.
1in si ardt cl maestrul, care a triit pini in anui
'Naivul" C'rl-p pare mai strins legat de p5mtutul Rembrandt, ci el nu
1681, a siricit, asemenea lui
natal decit ,,sentimentalul" Ruisdael. Chipurile sale mai rispundea gustului epocii. Pictorul nu fusese
o fire robust5, combativi, trecerea vremii confe-
pir-nlreso.]odmalreuciitcsoieiibtuVnnRvaeiuan.inasEdGpRalaoeueryl.sies-tdenam-tenlaaicpvopreemiaccput2oam0rra-ildmieepicanliunnisicreieinlnelesmfrvaeoo1sma5tlraeindtnese- rind operelor sale tirzii o obosealS resemnat;.
rul incheierii p5cii., care a pus caplt rXzboiului
Van Ruisdael a fost inleles gi preamirit de
Goethe mai degrabi ca poet decit ca pictor, intr-o

vreme in care, in general, pictura olanclezl era
abordatX cu prea puginl ingelegere. Lui Goethe i
clc treizeci de ani Ei a garantat Statelor Generale
recrlnoa$terea generall a independengei lor. se pare ci surprinde in personaiitatea pictorului
olandez un poet cle mare sensibilitate, apropiat
lnci din timpul groaznicului rdzboi, care a de spiritul secolului al dXeVtIlIlmI-luelta",*,o
nimicit bun;starea Germaniei, determintnd stag- zitivd, care, ,,osteniti natur5 sen-
narea culturii sale, Olanda nu mai era amenin- se refugiazi
in solitudinea naturii, pentru a visa departe de
qat5, dimpotrivi, era curtatl cu zel, ca o putere oameni, urmirind nostalgic trecerea norilor. Avem
consolidati 5i o societate infloritoare sub aspect
economic. Aceastd situatie prielnicX se reflectl in de-a face, f5ri doar ;i poate, cu o art5 simbolic5,
veselia dezlXntuit5 dar inofensivX a lui Jan Steen deoarece prin intermediul formei qi al culorii ni
ca si in pasnica serinXtate burghezX a lui Pieter se impX,rtiqe$te sensibilitatea artistului. Ea ofer5
de Hooch. ln acelasi timp, nu mai era imperios uneori simboluri ideatice, insistenp frizind pe
alocuri ostentalia. Ruine care sugereazi declinul
rlicesar ca oorlile sI fie ferecate cu grijX qi ca tot
ce era striin. latin sau catolic. sX fie consiclerat ji Ei efemerul, copaci doborili care zac asemenea unor
periculos $i repudiat cu strlqnicie. ln comparalie ostagi cizuli pe cinpul de luptX,
cr,r B:rchem, cll care fusese pare-se prieten, Van un cimitir cu

'la * Pacea djn Westfalia, incheiatd prin tratatele de ,1 pietre de mormint. Voci ia fel de sonore, mai muit
Osnalrlihck qi Miin:rter
(august, respectiv septcmbrie 92 1,,{ retorice decit lirice, risunX qi se impun in epoca
* des Treibens mide

1 64B),

$

umanist;, apoi irr cea romanric;, fundamentind cr5rile sale dobindesc mai rnuld linutX, o strLictur;
renumele lui Van Ruisdael. Noi judecim de pe ce pictorui devine mai indi-
alte pozilii, firi a diminua prin aceastrr faimir mai solidS, in timp

maestrului. \ian Ruisdael este pentru noi un pic- ferent fa15 de redarea fidelX a lumii vegetale.
tor, un observator al naturii gi, ca aLare, un poet.
Autenticitatea convingitoar€ a viziunii sale despre in pofida marii diversitlli a motivelor, asimi-
late $i dainaccoelsote9i eargterasnuijbeileect1ivieriie,spteutmeraeracadnet
naturi constituie premrsa firi de care el nu ne-ar in-
sinuare
putea vorbi ci;tigindu-ne qi subjugindu-ns cu arta de-

terminati de o atitudine de nostalgici dXruire fagi
de mirelia misterioarS, a. naturii..Sp,inoza fuses:
sa.
contemporan qi compatriot al lui Ruisdaei, iar
Se presupr.ine, gi pe buni dl'eptate, ci Jacob Goethe a gisit acces citre pictorul olandez tocmai

van Ruisdael a fost elev al unchiuh-ri si.u Salomon, ca pantheist, ca admirator al filosofului.
I-a Flaarlern. Salomon van Ruysdaei se bucuri de
reputatia unui peisagist de mare succes) fiind astfel Cu toatX diversitatea motiveioi, atmosf€ra se
modelul firesc qi inevitabil al nepotului siu. Com-
modifici relativ pulin in funclie de anotimp gi
parind operele tinirului cu IucrXrile rnaestrului de ora zilei. in tablourile iui Ruisdael intllnim
mai virstnic, ni se reveleazd nu num,ai conrradic-
o vari tirzie, pulin tomnatic5, vegetalia la punctul

iia dintre generatii ci Ei caracteristicile personali- culminant, dar cu primele semne ale trecerii, rare-
t51ii iui Jacob. Salomon apare candid qi senin in
comparajie cu nepotul siu, superior sub aspect ori o iarni, niciodati prospelimea tinereasci a
intelectual gi avind o vialX sul,eteasci mai pro- primXverii. Si nu uitim ci olandezii din secolul
fundX. Priveliqtile pictorului mai virstnic par, com- al XVII-lea se limiteazX indeobgte si reliefeze
tran$ant contrastul dintre vari gi iarn5, firi si
parativ, intimplStoare, fIrI o structur; temeinic
sgtinadliat5.feAlrdbeorbii,incelidgiiriinle,aclotimppaorzteii.iii'eJascaoieb acorde, ins5, multi atenlie succesiunii ar-rotirnpu-
ar putea rilor. Putem urm5ri trecerea norilor albi, r.ruan-
gafi la modul cel mai fin, ce se pr:oltileazi pe r.ur
iqi con- cer de un albastrr-r reginut. Expresia ansambluiui

struie$te tablor-rrile intr-o autentici viziune artis- variazl in funclie de inrrourarea mai muit sau
tic5, desigur nu ca trn arhitect; el construie$te cu mai pulin pronur-rfati a cerului.^ Stafajul apare
o simetrie lejerX, cu ur1 echilibru labil al maselor.
ln materie de compozilie el apeleazi gi ia lumini, apfoape neinselnnat, 1n masura ln cafe nLl cste
care face si striluceascX, de piidi pe intinderea aci5trgat de alf pictori. Cavza pentru care oceste
intunecati a unui ses, un lan de griu s"ru un drum, figuri nu sint abandorlate cll totul ar putea sX
rezide in gustul qi deprinderile amatorilor d: art5.
reliefind puternic aceste elemente. in ce priveqte preferinlele lui Ruisdaei, firea aces-
tuia il rnina departe, in afara incintei oralului,
Spre deosebire de Van Goyen, Salomon acordase ahtiat sX savureze in liniSte neprihinirea, sir.rgn-
o atenlie sllstinut; frunzi;ului; ;i mai mult s-a
ocupat de acest aspect contemporantrl s5u Cornelis rltatea naturii netlllburate de turnultlll oamenilor.

rVerporoemz.eJnat;croiibhsSelaiqbualnudiodneeanzsXa, linvespgeectiaallieiii.,r tinereie, E,l nu dorea ca tonul plin gi inillltor pe care-l
percepea si fie intrerupt de viersnl banal al vocii
pe care omenegti. in unele capodopere, cum stnt CasteLul

o plaseazi ca pe o masi grea, reliefati pe funda-
lul cemlui; el nu o iasi sI se inalle lejer 9i afinat
ca in pictura lui Salomon. Mai preocupat ca ori- Bentheim din coleclia Beit, Lacu.l d,in pdd,u.re, de
care din contemporanii sii, Jacob inregistreazl ctr
atentie proliferarea vegetaliei, ramificarea gi im- lar Berlin, ca gi in cele cloul Cinritire eareie;ti
iipsegte orice figuri de stafaj. in viziunea lui Sa-
lomon van Ruysdael peisajul este gol qi incomplet
pletirea trunchiurilor. Cu timpul vir trece peste
aminunte, de dragul efectului de arrsamblu. Lu- flri tumultul oamenilor; in cea a lui Jacob van
Ruisdael el este ping5rit de prezenla oamenilor.

Relinut in ce privegte culoarea iocal5, operind judec5lilor declt observariei directe ;i care saris-:
cu un bogat degradeu al nuanqelor gi inteusitSlilor
ficea i^nnoosctahligi ilaornoarc"deilcpil,arrm. .inPteniseaajsirel miruaitl,iicnu {eprg- :
zintd locui-
cromatice, Ruisdael rimine fidel viziunii sale de- tori deosebigi, cu un pitoresc reliel in trepte, ofe-

finite de o armonie solemni, o linigte elocventi
gi o atmosferi elegiacX, trXsituri salutate ulterior
asemene.a unor rude apropiate in epoca dominati rind o sceni pentru intimpld.ri bucolice, pentru'
animale gi pXstori plini de temperament, un p5-
de ,,Weltschrnerz" * rqni ipnat rmadaisiiadce,gdraebciitiditeaalila-n. in sens foarte larg--
Pe vremea aceea deveniss dernn de relinut tot
Italienii inqiqi au avut
ceea ce era striin, indepirtat, diferit de cotidian, o contribujie. minimX la eiaborarea acestui ideal,
care gi-a gisit cea mai purX decantare in crealia
cum ar fi cascadele sau cet;lile cocolate pe culmi.
Everdingen, cu cijiva ani mai virstnic decit Ruis-
lorenului Claude. Pini la urm5, italienii au ajuns
dael, s-a stabilit in 1645 la Haarlem, dupX ce poate si creadi l_NoiLcligierini foiiciqheiuai zniuchesiater
c5litorise prin Scandinavia; el iqi deiecta compa- o arat; cs6t"r.i1ingri.iq.
afa cum
triolii aviii de cunogtinge cu reiatiri in irnagini atit de irezistibil fascirnat de constructii ca la
ale cXlXtoriilor sale. Frans Post, care fusese in
Roma, unde martori impietrili povestesc despre
Brazilia incX din 1.637, satisficea o curiozitate apusa mirelie a Urbei. E,ducagi de arhitecturS,
fo3rr.te concret; povestind despre coloni'a de p:ste in
italienii i-nv5qlait si gi mai mare mlsuri nordicii,
marl. care au la Roma
Sudul intervine in acest proces attt direct, cit vadX tocmai -_ per-
cepeau in peisajul
9i mediat. Istoricii ii despart cu grijX pe pictorii fi arborii izolati a .cn_iarotiunrracmrlepsitlsXeursermifiurseiXriass-cel cum ar
,,na1ionali" de cei italienizanli gi stabilesc, pentru frinati de nimic n-a fost
fiecare caz in parte, dacX cLrtare sau cutare peisa-
intreacX,
prin linuta lor falnicX, cu operele arhitectonice
gist a fost sa.r' r., i,-t Italia. Jacob van Ruisdael clasice. Compoziliile peisagistice ale lui Claude, cu
iste grupul ,,nadonaliior" efnrcuizhmaitloiebarssueiln, ttce,um,frspuilmmeloeeatrasiaen"tEiciinep.raoPcpeeoilsaralgiiijlueslellnousritnbVinacenaraeRrmusiiosn--t
categorisit in in timp
ctasnJlai naBi aotrhtegi iitBaelirecnhiezmantsei:.ttAcuotnosridiiearaclei srtcoprreczlaesni--
ficiri ili inchipuie, mult prea simplist, ci cutare
maestru a infiiiqar; peisajul olandez iar altul pe dael nu are un aspect ,,italian". Pietatea, ca qi
seriozitatea conc€p1iei saie nu-i permit sX apuce
cel italian. DAreellpsieiigfa,ulrat,ftemrleoadsleiftceairttaed,aivn-ecgoeloitna. lIinaceS- updrivacepraqesrteec vreodati calea arbitrarului plin de efect aseme-
formele de
nea lui Berchem. Pe cii indirecte, mediate, va
dincoace de lrielosirm. lDi, aincsi ip, XEmi einltuvloiinlsae de formX* a meridiorEa-
pisneins.iNl,zaoctrhdaip.saeNrmouqein',pemraeXacsal,irenai'c,otpeLlrtaiesnrttiuecii care nu se intilnesc opune cerului asemenea
unui corp bine inchegat qi ferm delimitat, care
insS ci Both ar fi ,ru se pierde in zare qi nu ss contope$te cr-r ori-

semnificative. Pic-
turile saie respir5 ul1 aer idilic sau patetic, sint
oinltirn-odetonsatriXitalutceircea. ldO5, z.orrtul, dacX punerea in paginX Ei structura com-
frumos coloraie, sugerind pozitrionalS cleeaztr impresia de ceva trainic Ei
i;ttindere imuabil, in aceasta se simte ;i o adiere venit5 din-
un sDatiu vast.
vesef invilu.itS, ieticitl qi binecuvintati, care-;i
datoreazd. existenla mai mult aspiraliilor qi pre- spre sud. Nevoia de adincime spalialX nu mai este
determinrnt5 datoriti gi faptului c[ pimintul este
considerat din altX perspectivi, nu neap;rat ca
psil*-rPozeiscimairsemauinnivseorlsitarl.ommaenlatniscmoluiel,d,i,nmasledcouluslidXclIeX",, scena unei aclinni sarl ca suport al adipostului
fiind si o componcntd a exprcsionismnlui din secolul
r Frtrmwlllen
nostru.

Damenilor. Varr Ruisdael incepe prin a trata de aproape ci nu existi. Pictura clarobscuruiui este:o
la.micl distanli formele. de. relief gj..vegetagia,.le arti de atelier. Peisajele pictate de Rubens sint,
privegte apoi ceva mai de departe, fdri" a neglija, in ce privegte coloritul, rnai naturale deci,t cele
insl, elaborarea cu precidere a planului de mij-
loc. Van Ruisdael este primul olandez care prin aie olandezului -- atit de precis gi obiectiv ca

intermediul peisajului pur di o expresie atit de desenator. Rubens contemplii viaia din natur; ase-
categorici vielii sale emolionale, incit percepem
menea lui Pieter Bruegel, cere, in alti epoci, ob-
serva comportamentul oarnenilor qi animalelor,

glasul personal, inconfundabil al unui om. Ajun- condilionat de starea vrernri gi de temper';rturi. L,l
g.* si-l cunoa$tem, chiar dacd nu qtim mare
privegte pimintui ca un propi'ietar, ca un vinitor',

IiuncraufadraesppreeiseajluElui ifiprei si ne fi imp5rtiEit altceva cu o vitalitate optimistS. l{ubens: soarele triumfi-
care l-a tor, diruind Ei trezind via1a. Rembrandt: asfin-
vdzut in felul lui.
litul soarelui, care proiecteazi, cu ultimele-i forqe,
Cel. ce. g.i-a propus si schiieze. un. tablou al o lumini fulgeritoare in adincul intunericului mis-
succesiunii istorrce este descumpXnit din clipa in
care intilne$te un geniu autentic. Nu putem face terros.
abstr'ac1ie de operele lui Rubens sau ltembrandt
Perioada dintre 1630 Ei 1660 a constituit o
cu caracter peisagistic, realiz,at"e mai degrabi din eaprtoacipemisaar-jeu.lau.i.piVc_atunrii,R- uoi.spdeareiol agdidClplaougdeeu pentru

piicere, cu o anumiti noti de amatorism' acestea creeaza
sittrindu-se, oarecum) in afara creatiei lor speci-
fice. Imaginalia celor doi pictori era prea intens aproape. simultan cu Ru.bens..gi itembraldt, fiecare
solicitati de om, a lui Rubens de trupul acestuia,
a lui Rembrandt de sufletul sIu, pentru ca si fi in mar'riera sa personali, din propriile-i resurse.

Un lucru le este comun acestor maegtri: lumina,
ca mijloc de expresie cle care uzeazia cu muit5 li-
bertate, conferi datelor formale concrete, croma-
putut rezerva mai mult timp gi multX osteneali
Rpeeimsabjuralunid. tDaesaesniminidla-t asp9eicgteralovcinadle,-conc$tuiinsciirogs' tica sufleteasci individuali a creatorului gi transfi-
gi chiar cu exactitate topografic;. Cu rezultate
palpabile s-a putut pune in faia desenelor sale gw eazd, u oa.Ieaza, v.r. ij5g1e. i-ealitatea inconj uri-
. .
toare aspri gi Subiectivitatea
prozaicS. descitugat5,

intrebarea: unde s-a oprit oare maestrul pentru deveniti corl$dent; de sine, ni. se dezviluie in
a inregistra cutare motiv? (F. Lugt, Wand.elingen condiqii de lurnini excepgionale, extreme. Crealii
met Rentbranclt in ett ont Antstcrrlam*, Amster- izvorite din profuldul sentiment ai naturii, pro;
priu unor personalitili unice, ninrercsc intr-o epoci
dam 1915). in schimb peisajele sale pictate aclio-
care desconsideri peisajul. Rubens a ajuns sX-qi

neaz; asupra noastri asemenea unor compozilii. contemple patria cri entuziasrn abia dupX ce depi-
gise spiritul barocului, cei pulin caracterul plastic
El nu numai cI n-a pictat in aer liber, dar nu $i antropocentric al barocr-rlui italian.
s-a pltruns micar, ca Rubens, de culoarea ;i de Si privim mai departe in jurul nostru. Germania
Iumir-ra clifuzl a spaliului natural, nu le-a incor-
porat in mem.rria sa vizualI. Simlul sXu cromatic nu vine in consideralie, deoarece marele rXzboi qi
itu ," put.* lipsi de clarobscrtr; forga qi incandes- efectele ulterioare ale nenorocirii striviseri, din
ctuennelacaiotXlo. rTitruelbuui is:iudeavaealtlflenleavomieindteit,ocpi apset;ntinru- ridicini, toate mlidilele unei eventuaie infloriri
maegtrii cl,arobscuruJui dir-r 15rile meridionale, qi culturale. in ce-i privegte pe francezi; sentimentul

anume pentru Caravaggio 9i Ribera, peisajul naturii pare a se fi trezit la ei numai pe pXmint

rom,an. Obiectivitatea lipsitX de pXreri precon-
cepute, prin care Yel|zquez privea totul, s-a afir-
* Peregrindri cu Rernbrandt la Ar-nsterda*r Fi ir
tmprcjurimi (in olanclez:r). 9g mil aat vuenmeopriegiAinnn,i,btnarleggCisatrrlrrai"ccpie, iscaagriestipcree.filgnurIetaalziai