Max J. Friedlander - Despre pictura

51. Lorenzo Lotto: Po|Lr'('LLl1 prono*lrului apostolic Juliatlrr
':J. Iliego Veliiztluez: frot"ilclul itrtui lrilic rl lui l'iiilr ai

i\r'-lea

ri Isaircljti lllant in Ltmll':r-

5ll. Rembrandt:
Fredicatr-rrul nrcn-
nonit Anslo

5,1. Anthonis
van Dyck:
Autoportrct

.".!!i1'.. ,
...!, ':

'il:r''11-d:rJil'

. ; ::i]

o:ln.;'$*-q.dl il ,
F

-i.

56. Jean Auguste Dominique Ingres: Mme" Devaucay 57. I'homas
Cainsborough:
l
\{rs" Siddons
'l

.r.. IIans '1..\ntltottis \iul l)]tli: S.rtzirrr.lt jlt iriri".
Mernling:
Sl:'cIr:lrL';rii,.tdl rSt.l)lr.:r.l

1.,

I I{r'rnbt'arrtlt:
I r: it ,- r-inclt'r'i iril
)lllra\-ii (Sllltlr:r
.i1i'r,:utii clr'.guL

,.'iIi")

62. Ambrosius Bosschaert cel Rfitrin: Buchet de flori intr-r: 63. Daniel
Seghers:
nisd
Buchet de flori in

vazd de sticld ve-
ne{iand

64. Jan Davidsz"

de Heem:
Naturd staticd cu
fructe

,;7" Willetn van Aelst: tsotirnichi moarte si ustensile vinS-

I r)rersti

6i. Fieter
.\erti;en:
l:u{ii in Egipt

';rl..Iustus
\';l11 [iu]'surn:
]3rti'iir.f dr. llr;r'l

ARTA RELIGIOASA

DESPRE ALTA RELTGTOASA $r COMPOZTI'IA

IelqSnsi TtnevOetircceReSmsICaatrrAre.il.-ex-isinnotoatratersed_tlripanerjioeatodrdtutdaecelaiscaueonnamadriiiin-lsiodrinrceiaXn;rteeErnriceojuucdidpsefrtiocareacres5taac.
ei de auto-izolarc gi ,autonomie", suslinind cX
liberX de orice finalitate. Aplicind criterii ar
fi
de
judecatS, ne striduim si separim cu grijX tr5irea
estedcl de toate celelalte trdili afecti.re, ceea ce
ne plaseazX, insi, pe poz-i1ii cu rotul gregite fagi
de arta de odiraioari. Cu cit ne intoarcem mai
departe ilr trecut, urmXrind fenomenul citre rldi-
cinile ilnui,stcaureeptiur rmii,aiirpitiusltiincuvlo, rrnesrepueqcitivsIcedeecaance-

tim,
considerim noi cI ar constitui esenqa artisticului.
indelungate perioade revolute nu ne-au liisat decir
arta aga-zis religioasS, impresiei artistice asociin-
du-i-se valori etice qi ideadce, legate atit de obi-
ectul, cit gi de subiectul estetic. Arra a incepur
prin modelarea unor chipuri de idoli sau divini-
t5gi. Barbarul confLrnda reprezenrarea demonului

cduounridncegamezleoancsuealaleind-seusqfiiitrangraiegi ispneiei,accdaarrereesafnil-uo-siocofufiei sroepaadimeinfeinlneeiscgcii
drept satisfaclie estetic;,,dezinreresat5". Secole
de-a rindul arta a stat in slujba bisericii. Nu in-
cape indoiali cX credinciogii din Evul Mediu pri-

veau spre altare cu alte sentimente qi emolii decit
pigtnii la idolii lor, primii reugind, mai mult sau

68. Dirck van Eerghen: Feisaj de seard cu vite

mai pulin sigur, si disocieze imaginea de eserala plati.,', la destinul mucenicilor, fXri vreo preocupare
privind timpul ;;i locul martiriuh.ri lor. Se
fiirttrrilor cljvinc sau sfinte reprezerLate. Totuqi, in afara oric5rei ancorXri creclea
contemplind imagiuile, ei aveau impresia cI se afli ci sacrul exist[
in prezenja unor forle supranaturale. Arta piasticX spalio-
ie oferea o cale, o ,,scarX" spre cer. Triirea sstetici
se imbina, astfel, cu stiri de recunoqtinli, ciinlX, temporale. Fund;rh-rl auriu, negind adincirnea spe-
speranl;, fericire gi ingrijorare de sorginte reli- giului, rru era ur,rmei un factor clecorativ ci ;i sim-

bolul lipsei cle localizare.

gloasa. ,,iLNrcuapaarcfiitact:*rrz"riri lsrtiilstielovrorbpelaassctiici ip,refIarXu;'osrl clespre

se' fi
Pigind in bisericX, credinciosul pirisea temporar elucidat in prealabil, ;i de la caz la caz, care
tumultul g5ligios, agitalia, cimpul de bitXlie al anumc dintre capacit'i1ile artistului a fosr reclamatX
de rezoh'erea turei probleme de crealie, precum
vielii cotidiene; i se oferea astfel o paLrzi, Lro
rigaz, necesar recuiegerii. gi gradul de solicitari al acestei capacitigi.^ Exist5

Sluiincl nevoilor de cult, arta a iuat tn posesie o singuri modalitate penrnr a intrr.rpa sacrul, di-
peregii gi vitraiiile bisericiior. Fastui, cuiorile in- vinul, sufletul neprihinir, virrurea,- nevinov5lia:

candescente qi profuziunea de forme artistice utilizarea, ca ,,suport", a unor figuri cu infigigare
Cu cit mai temeinic diri-
iniljau lScaqul deasupra mizeriei pXminteqti. Cine-gi jfarutmi oearsaX,craerdminognaio,acsXu. suslinuti acliunea
cit mai
aminte$te cit de sXr5cXcioase qi strimtorate eralr moralizatoare, cu atir mai tipici qi, odati cu
oraqele in Evul Mediu, iqi va putea imagina im- aceasta, mai monotonX devenea configurarea plas-
presia fXcutI de aceste monumente asupra colec-
tivit5liior respective. ticX. Maeqtrii se vedeau pugi in fala necesitllii-de a
trece prin ciur gi prin dirmon individualul, consi-
ln toate ,cazuriie -decinodraifteivree,ntsidmabco5licsee urmireau derat ca fiind prea omenesc. ExistX o rrnicl per-
cu prioritate leluri sau edu- fecliune, sint in schimb infinit de mr-rlte abiteri
cativ-moralizatoare veridicitatea configurXrii de Ia ea. Nu pot fi interpretate drept incapacitate
artistice (considerati a.tribut al vielii terestre, co-
tidiene) era privitX drept neavenitX qi qocantl. r-rici inconsecvenlele perspectivei sau lipsa acesteia.
Si nu uitXm cX scerrele biblice nu se petrec intr-un
Conform dogmei, Isus, avind perspectiva nemuririi
la mare cinste dsipea'aliultarer,aml. oAbriltiie;triibiesveeriacuesdce; eimxepiuotdinodbitaspeamneonuerai
qi a mintuirii ve;nice, nu tinea rea- comeuzi ei se gindeau tor atir de pulirr la adin-
litatea trecXtoare. Veridicitatea nu putea fi, insX,

desconsideratX cu totul, intrucit spiritualul putea cimea spaliului, ca pict,'rii de vrse dir.r Grecia

fi vizvaltzat numai pe cale mateiiali, trupeasc;' arl ttclI.
divinul numai prin omenesc, supranaturalul numai
prin naturalul ierestnr. Natnra trebuia deci obser- La rtndul gi, presiunea trediliei iconogr,afice

vat5, insX mai mult pentru a-i extrage ceva, dectt inhiba qi ea observarea natr:rii gi cristalizarea unei
maniere de creajie personale. Nici pictorul, nici
a o lua ca atare, decit a i se abandona. Iluzia
realitSlii nu constituia nicidecum un scop, ci mai credinciogii nu-l vXznseri nie itrdatX pe Ioan Bo-
degrabi un mijloc. Precizare,a timpului Ei locului tezitorui. F,l trebuia irrsi cur.roscutf recLrnoscur j
aciiunii, a caracterului istoric ai geografic nu ficeau ceea ce motiva legenda ci cineva l-ar fi intilnit,
parte din atribuqiile artistului plastic medieval. ficindu-i portretul. lira, cleci, copiat5, imitatl
l)ivinitatea, consideratX raemuriroare $i atotpre- imaginea c'onsiderati irr.rtentici, slrre a face persibill
zent5, triia ca atare in imaginalia oamenilor, tn- recunoa$terea sfintului. Icoane strXvechi erau la
mare cinste, clci se pret;ndcra cX insu5i sf. Luca
drumati si creadl cX Cristos nu i-a iuvSlat pe le-ar fi pictat dupX chipul Fecioarei. in caiitatea
oameni Ei n-a p5timit penru ei doar acolo qr ei de slufitoare a bisericii, arta Ru era iiber5;
atunci ci mereu li pretutindeni. Se asista, contem-

totu$i, in pofida tuturor ingridirilor, ea s-a dovedit aAtenlgupamureniane.-iir,,4lueazr-aemcl,aotcreduriaoplbrirosXegrrrviaia,mreaualpsiicpmoaniqnoiurguiurlaui,fiia,c cu po-

a 1i activi, dinamici in modul cel mai lericit, aerului,
afirmindu-se drept un meitegllg consacrat, ales gi
a veg€-
elevat. rlAfteaiotlnjsitiuaet mirie,nuxintlpeuolpiipc_iaraeortsrlSfiapoc,.lstiliptufcltuiirdi,in.V.qcalpilurrarreceraEGuvoymeurcnbEkutco.l;rtct.LeelCiilpd.rm.sei.zasraap,driescpcedu.'u,fotaneiac'iriaerunautiostcteio"rmurinia-,l
cei doi frali-. S-a avc.n sar chiar si^ idcea cX an-
Cercurile bigote au intuit doui pericole care-i samblul, unic
puteall ameninla din direclia artei. Porunca ,,Sir in felul s5u, ar rezulta din imbi-
nu-1i ferci gie chip cioplit" lua pozilie impotriv:r
pericolului ca slujba divini si degenereze in ido-

Iatrie. in secolul al XVI-lea, aceast; porunci a

fost urmati de cXtre iconoclagtii din Nord cu rt
consecvent; implacabili. Celilalt pericol consta in
religioase printr-o manieri narea a doui altare. Pasionat al aventtirii, Jan
d,,pirocofannfiagrueraa"reimcaegsin-aiir v.an Eych inainra in cXi tr.,r,trblit.;
inspira prea necugetat dirt salturi, pc'
GClefqilciuni,ndpdict.ne.rlrdli'ecouu?asm-e,ss^befeiiicrneiil-ndactnoeuIpglaodlrc,etrafarileitizlmueXclaitpiroenerrlieimgdaip.unes,sai.c,ar,Jp.ng,erreb.[rrrrehmri-c.rrenhl liipuasd,ir,ieliric'pcoluotniycacoemcugiklierruaenia-..i
realitatea vizibilS.

in cursul dezvoltirii ei istorice, arta a reu$it
s5-qi reducX succesiv depencienia de Biserici.. Nu
indrXzrrit sX expunl vederlii, irrri-n inarrieri cr ir
este vorba nicidecum dJ o cotituri radicali, care
cle deconce_rtantX, realitatea tl.rlpeasci a omului. Nu
si fi fost pricinuitX spontan de un geniu, cum ar
fi Giotto sau Jan van Eyck. De asemenea, nu se numai fa]sa pudoare puritanX ci 5i anumite
scrupule, {ireqti oarecum. perltru vremuri revolute,
poate observa nici o miEcare cu o propagare con-
iinui, ci mai degrabX una unduitoare ca cea a valu-
rilor pe vreme de flux, cind primul r,'al inainteazX
gi se ietrage, urmat de al doilea gi al treiiea, pinX au contribuit mai qtiirdziinubi1saeriicnSd.ep- Xrtare,a acesror

ce, in sfirqit, piaja este acoperiti de ap5. p.rnrr111i de pe altar

Trecind in revisti produciia artistici a secolelor Iluzia face si creascl ner',.ia de iluzie Un por-
ctraetFdeecidooanraatdorinreaacljezeaat;idecoJmanporz.ailnieEi)I'ckapreacrlXimIaa
auilmXeVaIs-clei aatiEtui dailneXaVItIo-lleeraa,nntui aseBpisoeartieciisXfanlui ne fel de cvoebrindricitSp. edepXcmonirvritn, g-Xvriz,taitrierr.dlu\,-Ilaipcae
de lrri Domnrr-
a dorralor
procesui de laicizare a tabioului de aitar. O inle-
ieg.m, totu;i, daci ne gindim cX Biseric'a catoiici
fuiese dintotdeauna o forgi politici puternic in- irr casa acestuia. lnalra fali bisericeasci. in scum-
pele-i odljdii de brocart, bt)gats in detalii qi redate
ridlcinat[ in aceasti lume. Un Calvin considerase, ajud pe privitor sX ancoreze tabloul
probabil, gocantl olgia trupulilor din Jude,,Ltn cu pi'ecizie, il
intr-un timp arrume. peisnlul dirr fundal permi-
7e apai opate"ltupiaieJMptiiicl-hi e.l.der,uripgire5ulocru-mgr,edmueazsuilinptiotruzrtiiuare,b.iicperfoantseursu--ll tirrdu-i o oarecare locaIizare in spa1iu."*
deranja
tangilor C)rice sentiment religios izvora clin totdeauna

etaLat de Rubens tn tablourile sale de altar. clin conqtiinra dependenlei, a fricii de o putere

chIisztiotorricidi eildcruornmsiudrei,rXoppienieJajnusvtaifnicaEtyicikn un des- supranatlirall, a cXrei bunlvointX se soliciti prin
repetate servicii dir.ir-re. Cu cit se simlea omul mai
misura
tn care acest maestru a inaintat mult pe tlrimul
bsfiuionrgdp[.rjtiirereidcqeXirtivioarrre,iea\rtelaitrtXsealitiiill,daianttreXt.igmeInapd, icevesitdet-uipsaiuclupuull,ssa-immc9birorl,ul!i,-i * Hubert (1366/70?-1426) qi Jan (c. 13BJ/s)0-1411)
van**EAycluk.zie la lreciocLra din Autun, c. 143b, Luvru.
Donatorul este cancclarul Nicolas Rolin. favorit al lui
zeazd. ceea ce e vegnic, peren' nesupus schimblriior. duce dc Br-rrgnndirr (.ar.e, pc vlemca
Filip <:el Bun,
irccr'u. ing)olra si Jalilc dc Jos).

strimtorat li mai slab, cu atit mai irrdent suna mal. El nu contelrlpleaz5 lumea cu rXbdarea per-
severent; gi neobosil5 a contemporanilor sii neer-
ruga sa, cu atit mai mic Ei mai neinsemnat i se lmdezi. Bosch nu este obsedat cle conflictul dintre
van F.yck,
piiea isnie;si liurjrbara-pr.ornrtocr uprdirivrcinipitai tienas.eJtaalni de putere, dvieziunnaetuarXdesesnozrugailnXt.eEspl itriitiuaf5lXure;iEtterliimreaagivniizleuatleS-

iflat
isi peunitea sX-i acorde donatorului aceeagi im-
po.ian15 morfologicX __ qi aceleaEi dimensirrni -- merar, apelincl la prodigioasa-i memorie vizuall,'
ia ii Fecioarei. Potentali mindri Ei ambiliogi, fie Paradistrl sXu n-are nimic comun clr o grldinX
terestrX. Nici flora, nici cl5dirile sale nu apartin
laici sau clerici, donau imagini ddeevocluiultne- minali acestei lumi. Bosch configureazX spaliul ca pe o
nu numai de un s?ntiment de lunrs ,,de dincolo", vdzvtd in vis, stlruind cu o
ci ;i de
dorinla perpetuirii propriei amintiri. S-ar putea
ca iluzia riaiitilii ii,r ^ acele opere, iluzie iare-i olScere marriacali asuDra latrrriltlr tenebr('l\e ale
inviliturii crettine. E'l irrtrupe.rzX flpruLilc dia-
satisf5cea pe. in^al1ii protectori ai lui Jan van Eych' vcoelleoErtdi -amncaeliseEioicsuppitiiredae chinuirea neiegiuiti
s,,5R-ei a{ilisintuslp;'iiaminfotastt, p-ceec-ireddriencpito.qmii sauipmuqriilgti umili. Sireati, me$te$ugit; a
pictor a

de curte decit slujitor al bisericii. sfinlilor Iu-mnaogcrionanebfaejercisnt-edauidn-lsoeevcaetldecXitletuapiroefaias,eal,tipiztbsdrit'etirindcedonpuvogitnor--r
Reacliunea nu s-a lisat mult a$teptat;. C;tre dere, a
miilocul secolului al XV-lea suprematia in picruri
ti iute.
ii ievirre lui Rogier van der Weyden, acesta gXsind g5toare, incii generaliile ulterioare nu-si mai puteau

rinl adielllinuelsliteatdipeipzJaircdae,cpitreJcaunmva5ni oEyscekve. r?aespRiroitguiaer- fnchipui iadul srrb altX form5. Cine se ginclea ia
dliruaateliz-irii spre de.,tebiie de Jan, adept al indivi- infern qi diavol iqi amintea de Bosch. Angoasele
gi al bucuriei sirnlurilor.
medievale, scoase la luminX clr atita libertate qi
i; ;',;1n linii mari,
naturalele, ne fac sX avem unele indoieli cu privire
di;e-zvoltia;r"e;a"e; rtre,ii
a;pir"ppLur'it.ne;.atr-ifo"i .csoimnipeplifuiic't,Xa'irednroeeox!ctie.cs'aivilXe"a-, la fermitatea credinlci pictr''rului. Pe dc alti parte.
seamn. .r,r anrrmit recul fati de direclia acelei cruzimea nronstruoesl a Paiimilor este fnfXlisatX
in conrextul ultor fizionomii de un caricatural
clezvoltiri. irnlpninsmpXinsXuralai'nlxtrceamre. ni;te imagini pot constitui
Predicatorului zelos ii urmeazi rnXrttrrii cu privire la starea convingerilor reli-
apoi uanre,,udqtti-t
hovnic" inlelegitor: Dieric Bouts, care gdieoapsiec,toirir:trc-uonnfimrmominedntfaapntlulml ec-I snccesttl reptlrtat
-adumc5,alialesunneisdonecditraggeonsitaelual pJeanntrvtlannaEtu)'rc;kE-i
si mesajul- a fost pe

cre- inlelesul contemporaniloi qi corrcet;ten;lor artistlr-

dirrta. ln tablourile sale de devoliune, linistea inXl- lp'puaeii'ii,mneatresvitncreeuemlrsttaiiet saccoiusnrlacuehalalirdieteiv.m,a,mpncuoinXtnetelraree-laalarrldctieirilree.ainAtdiXasinis"luttrXdieemh.o-zelaelrmarmiseleiunnrXngii
nu este tulburati de mmultul g515gios al
lXtoarc lumi. Sfiniii sXi rabdX smerit, intr-o imo- di"log amiabil dupi zguduitoatele ameninlXri ale
acestei lui R.ogier. Sciderea zejului re)igios, cu osebire a
bilitate plini cle speranla mintuirii. Toate aspec-
inclus in
tele peisaeistice ii ieg'estimale1, pe care le-a realitatea fricii liri Dumnezett, pe de o pirte, descXtugai'e:'L
lucrXi'ile iale cu un acut pentru
naturii, stnt integrate si subordonite relat5rii unor
int?rrrpliri biblice Ei legendare. observXrii naturii pe de alta, favorizeezX aparilia
artei atrXgXtoere. blinde, cumpirrite a ]ui Mernlinq.
ln lume'a artei, Flieronymus Bosch constituie un Tn tXrile din sudtrl F.uropei lircrurile stiteau altfel
caz singular. Conqinutul ideatic al operelor sale decit in lrtrord. Istoricii religiei crestine sint preo-
determinX modalitatea lor de execulie, imaginalia 2zo{ 27t cupali mai mult de disputele teologice decit de
sa creatoare fiind cea eale impune limbajul for-

intrebarea: care anume a fost spiritul in care Fecioara neprihiraiti, ci mai mult ca o mamX fe-
cutare sau curare popor, potrivit caracteristicilor
licita sau grijuiie, care-qi alinti, alApteazia sau
sale etnice qi desdnului sXu, a primit doctrina min- hrXnegte copilul. Peisajul, pictura de gen, chiar gi
istnuosiler5imi pgnri,eccfueumsmtipavlniienngjettilelensidmso5l-i9ui iul,armiiaceirzetiin^pareSccoueldpot;ecialenr.acDNteoorlriudul
festiv. Atributele sacrului in Italia sint aspectul natura static; pXtrund pas cu pas in tabloul de
devoliune. reducind qi diluind conlirrutul religios
grar', irrfXliiarea impunXroare, maiesruoasi.'MoE-
al acestuia. Arta, ce nlzuia citre o existenlX de
sine stitltoare, ajunge si incheie compromisuri cu

Bise rica.

tenirea provenit5 de la sculptura anric;, reacmali- Secolul al XVI-lea cste epoca l{eformei. Marile

fzfooatrldom"gepiceepvrreienamepcauelRipnerniaavdgeet;ectreviia, ttrecuu-ppprueinnldfueruma aaidnev,aesluhtiripiiuumllainodro- convtrlsii, csacifnadpatraeacibtoisrevraicpiie-rsontoaalittSeli,acdeustpeia sirilt
infiliqate cum
oamenii sint in general inclinali sX considere eve-
nimentele drept fapte personale. Succesele, victo-
cdoinocneaplqiiieaud_e- isnptreuiltusmpeiripteuslimmisatiXre9ci ualsecseaticlSp. iMcteurrii-i
arpeallipgXaiolVea,s-lieenadp,inlicno]5mprrouilcneeitsSddelieleJloaesircaiizunarmea-pairnoiip5fiaesdrecinain-asCetecuordljuieil riile repurtate de Luther gi Calvin nu pot fi ex-
plicate fdrd a se avansa) in prealabil, teza, conform
regia ;i scenografia pline de strilucire ale sluibei, cireia Ia vremea ac€ea existau destule colectivitlli
decit de continutul propriu-zis al dogmei. ln faga
tablourilor de altar. Ii se inflliga spectacolul unei pregXtite si injeleagl invXlStura iniliatorilor Re-
forme'i 5i d urmeze preceptele acesteia. Firegte,
lurni de o condijie v5dit superioirX sub aspect
era nevoie de un timp mai indelungat pentru ca

nemuljumirea, dezbinarea in problemele de credinll
si atingi un punct
material Ei social. c- riticce, mocneau spuebntetrruanc-a revoltaji si rigte
exploziv, cei
declanqarea asaltului impotriva Bisericii de la
Cultura formali romanX* se propasa in valuri Roma, existenti de multe secole. DacX Geneva
citre Nord, incepind de pc la 150d, ia un model (sau cel pulin majoritatea locuitorilor ei) r,r-ar fi
asimilat pe jumitate. ci1 crirer"irr de apreci
in originalitllii autohtoue. I'r fost impregnatX de mentalitltea calvinistX, fana-
dauna.. qi strlmogii comparajie
cu l-clr, arti;tii care se bucurau ticul n-ar fi scipat probabil de soarta lui Savo-
pdrinlii narola. Combativitatea pXtimaEi a lui Luther, fer-
mitatea de nezdruncinar a credinjei sale triiesc
Qdptueeuorezsfnuoi.tcricnEmeisMa,inagasliviseiypnxsedh;ribsiuSoJn,nazacnguliGo.vmoiinisotstaoadesuer,rzms-impXr.iresscsiu-ntrmtiandcivgeoatrebppevieslidcro-,i in opere de artl viztald, in imagini create, tns5,
inainte de a percepe ceea ce spul1. Oricum, exce- tnainte de eruplia verbalS a reformatorului, gi
sele serrtinrerrtale ale lui Quentin nu ni se par mai anume in Apocalipswl* ltti Diirer. Rorna se pre-
pulin artificioase decit echilibristica formalX a lui gXtea si domine, sub aspcct morfologic, universul
culturii, tocmai in momentul care marcheazX decli-

Gossaert. nul dominajiei universale a bisericii catolice. Naliu-

Din secolul al XVI-lea se citeite mai mult Biblia, nile s-au separat in ce prive$te conceplia despre
devenitX accesibilX datoriti tiparului Ei traduce- lume, popoarerle germanice optind, in general pentru
rilor. Iltrstratorii vXdesc acum un spirit mai inde-
pendent, iar sacrul ?ncepe si fie r"rmanizat. Madona noua inv5jXturX. Curilirea de abuzuri ;i denatu-
obiectiv
este s,Zztttl" mai pulin ca Regina cerurilor sau riri a bisericii ,,universale" fusese primul

* Este vorba de mor'.fologia artei practicate Ia Roma * Apocali,psul sau Viziunea sf. Ioan la Patrnos,
in timpul renasterii.
1,497158, ciclu de 15 xilogravuri de iorrnat rnare. Deqi

operd de tinerele a lui Diirer, Apocalipsul constituie
una din culmile incontestabile ale artei universale.

al re f ormatorilor, al clrol cuvin t acuz-ator se pentiru aproape sint elernente constitutive ale aces-
teia. Ileformatorii au afezar cuvintul in locul ima-
indrepta ir.npotrira pretcntiilor de putere ltrn-reascri ginii; la rindul lui, i{embrandr a extras din nou
imaginea din cuvirlt, configurind-o plastic. El
imbinate cu domnia asupra sufletelor. in conceplia sa-
1or, singuli credinla era in misr.rri si-l indrume cralizeazi. umanul, in timp ce neerlandezii
pe cre$tin pe calea mintuirii, gi nu faptele bune, din
secolul al XVI-lea umanizaseri sacrul. Indiferent
daniile, ctitoriile, spovedania, iertarea picatelor, de pozilia pe care a adoptat-o fall de problemele
inclusiv,,indulgenlele" cumpirate. Calvin, mai teologice, de adeziunea la o secr; sau alta, imagi-
najia sa era de figurile
consecvent decit Luther, a iz-gonit imaginile din din Vechiul coplegit5 Testament. L9ai ininticmepplu[rtileil
biserica sa, ca pe o parte a fastului ce se adre-
seazi, simlulilor, ficind din cuvint unica temeiie qi Noul
a slujbei religioase. La rindul lui, Luther adopti fascinase exoticul, oara'cterul de basm, de aventurl
o atitudine toleranti fali de arta plasticX; cu toate
acesteal invSlitura sa, prin efectele sale, nu era al povestirii biblice, penffu ca mai tirziu si fie
de naturi si insufleleasc5 creatria plastici. Cu cit cucerit de latura. ei profund uman5.
se accelrtua spiritualizarea credinlei, cu atit mai propriu-i Patimile ie-a
viditi era abandonarea imaginii in favoarea mu- triit prin destin. in ochii
zicii. Arta protestant; germanX a fost creati de lui se niruie
Ilach, nu de Cranach. in misura in care iqi ficea barierele durate intre dogma protestanti gi cea

aparilia o picturX specific protestant;, ;lceasta era catolici, artistul intorcindu-se li inv5giturile creg-
tinismului primitiv. L,l i-a inf51igat pe Mintuitor
mai degrabi alegoricd decit simbolici.
astfel, incit chipul acestuia ar fi putut rrezi sen-
timente dse-aegvXlasvitieprienaorraicreinbisseituriacliia-
in secolul al XVII-lea, artele plastice au primit pictorul chiar daci
de a realiza
tablouri de cu1t. Vizualizind universul spiritual-
numeroase comenzi din partea bisericii catolice, al strfletesc al omului intr-o manierX tot m-i purX,
cirei zel dogmatic fusese sporit de contrareformX. mai decantatS, Rembrandt rlmase, pini la urml,
Utiiizind limbajul epocii, art:r lui Muriilo, avind singur', asemenea unui pisc izolat. Tot ce a mai
acea not; de duios abandon, se cansacr; cu pre- ulterior in Olanda, in materie de art5 reli-
cidere glorificXrii Fecioarei. In afara Sp;rniei, tri- apirut altceva decit imitaqie,
uqmi infulsbuidsuelri'cfXii rmiloilritadneteJoesstperpinroicnltaemrmaet diniul gioasi, nu este in esenlX
derivatX din universul siu de imagini. Cu greu
ltalia
unor s-ar plltea glsi in intreagtr arti plastici o altX
omsppeuirrlXiitulcalagrefiesslveadnfesiutplraEunvrsia,fnigdguehrseailtvieipriq,laitcsXaticqG-i rianvitnuetrgra-roadlfieo-ro-
tablor,rri 'de altar de trn dinamisrn copleqitor. in
vizir,rnca lui Rubens, martiriul unui sfint nu diferX
mult -- ca spirit gi facturX -- de o vin5totrre de
sutd de t'lorini* a lui Rembrandt. Spre deosebire
1ei. Pictorul flarnand era socotit un fir-r credincios
aatlabreis.eIroictiui;lie, lininsvuirEtui tseeaciomnasgicilnearagie,si issaelcppulartsaticcea,
de g'idnedintoarttru,l,r;cafirleo-qsiopfuictei aing5dsoi mrXespnuiunls probleme-
ideaticului
lor
a marii loluptXqi ce-i provocau aspectel€ ser;zuale pur, pictorul avea nevoie de simboluri formale
ale viclii, rrupurilc r ig,uro.rsc, plinc de sirrltate
pentru a-gi finaliza cele mai profunde experienle
;i laprele de bravurX, Rubcns a fost mri degrebi sufleteEti. Pantheismul ideatic al lui Spinoza l-a
un pigin optimist decit un crer$tir1 pesimist. satisficut pe pictor la fel de pulin ca qi theismul

Credincioqii oiandezi priveau cu ostilitate ima- imaterial al bisericii protestante. Dintr-o nevoie
ginile, puttndu-sg lipsi foarte bir-re de artele plas-
*Stampa, numitd qi Isus uindectnd bolnarsii (c,
tice. Iriri vreun stimul din partea Bisericii, Rem- 1648-1650) concentreazS, in reaiitate, intr-o compo-
brandt a pltruns pini in miezul inv)iq5turii creE- zifie complexd, toate temele din capitolul XIX al Evan-
tine, in mlsura in care compasiunea ;i dragostea 274
gheliei dupd Matei.

interioar5, arta ce clevenea dc sine stXt5toare, igi de a reinvia arta piastici religioasir* iru ajrrrseserl
c5uta un crez. lzgonita din biserici, ea ajungea dep5geasci nivelul unor iinitalii
purtXtoarea unor inalte principii morale in opera si palicie ti pc,
dante, cuitura livrescX gi pasiunea
Iui l{embrarrdt. ientru ist&i.
producind deseori un eclectism sreril. Curentul
Secolui al XVIII-1ea a devenit laic, cu o rnindrii pantheist a dezvoltat ln schimb receptivitarea lagi
de natura peisagistici, in timp ce uri
conEtiinll a caracterului sXu ,,luminat".* Aceasti coridianui, profund simg
imagine ne-o impirtigesc in orice caz monu- al datoriei a innobilat aga cum o
mentele artei plastice, mirturii .,'alabile, desigur, intr-o sferX rnai inalti, [romovindu-i
exclusiv pentru spiritualitatea piturilor superioare. bemo,rstreazi
Biserica Catolici n-a renunlat Ia serviciile imagi- cel mai evident opera lui Millet. in arra mai veche
exista pe dg o parte eroism gi pe c1e alta cotidianrrl
nilor, ale decoraliei piastice. DacX ne gindim, ins5, ceuro.icsamrauclutei rcudemgLelnnc.aAsdimucpelSreade-pteoaatceezlail;ei lpelacnoRa-
la marii p-Gicationrsibaorioeupgohc, iGi "o_yaVa--t-te, afluu,
Fragonard, stituie, ins5, o cucerire a s&oluhii al XIX-lea.
Chardin,
prea glsim
vreunul, poate cu excepgia lui Giovairni Battista
T'iepolo, iare sX fi creat ai:t5 religioasi. $i cit de Romaraticii germani au ajuns, prin intermediul
p.oeziei, la o devoliune de o facturi aperre, in
puqin religioase sint, de fapt, tablourile de altar timp ce pe vremuri, al5turi de elli siirnule n1i,
ile lui Tiepolo! Tot ce s-a creat mai bun a.rea
credinga a fost cea care producea poezie. La fe1,
caracter paiticular, era destinat salonului gi budoa- o seamX de pictori dir,r secolul al XIX-lea, mani-
rului, satisflcind de acum incolo gustul Lrnor ama- festind inlelegere geirocisommupl .acsoituid|!i.anpefnirtriu d_ecognlodirqieia,
uman5, grea, pentru
tori exigenli qi nu al unei comunitS;i religioase,
nici mXiar al urnei colectivit5li burgheze. Pe mi- p,,einnvtriuer-ipi"a,tiamuileajounmsullaui simplu, lipsite de rXiplaa
suri ce viz-iunea supranaturalului se epuiza ca raturi JfectivX de lolo-
sursX viabiiX, produc;ia plastici iqi pierdea am- o tiiire
tocmai rcerleigdiionalasico-ns,tsitpuriea
pioarea, seriozitatea ;i pi'rtosrrl. deosebire de trecut, cind
Secolul al XIXJea a intors spatele trecutului una din zursele artei.
Logica gi raliunea nu pre?r au sorgi cle izbindi
apropiat, acestrl pirindu-i acum neserios, juclu;
qi Ir'i vol. lt evolulia I spulberat cltrminaqi:r ctrlrtl- nici in cazul religiei, nici in cei al artei, ambele
domenii utilizind modalitXli de porenlare a sen-
ra15 a Curlii franceze. in epoctr der:rocraliei bur- sibilitilii in vederea abordirii unor zorle greu sorl-
gheze s-au f5cut auzite plturi tot mai largi ale dabile. Aceastl similitudine explici de ce anume
populaliei. Tirile germanice ar"r ctgtigat in impor- religia gi arta au reugit sX convielniasc5 rnultX
iantri, Anglia afirmindu-se nu numai prin expan- vrerne. Abia tn secolul al XVI-lea s-a produs
isaprirGiteuramlea.niFaa9toi spurilnerreoaiclizaXlri
siune teritoriali, din divorlul dintre doctrina religioasi spiritr-ralistX ;i
erei produclia plasticX dedicati bucuriei simlurilor. in
domeniul vielii
napoleoniene s-a spulberat cu repeziciune. Flman-
p-beurdgheeoziepi aprete,claecaumltau,laareua rudirea s-a confirmat pini la urmX gi prin faptul,
ciparea maselor con- cI in epoci de relaxare a credinlei arra a pLlrur
lua, intr-un sens anume, locul religiei. Miracolul
tinui a bogXliei flcut

sX apart ameninlarea-,,problemei sociale"..SXracii, care fusese'c;utat in lumea ,,de dincolo" a p5truns
in cea real5, de toate zilele, o mai profundX inves-
nevoia5ii, prejudiciaiii soartei erau privili cu_ Lrn tigare gtiinjificl a naturii ficind ca ceea ce este
amestec de fric; li rnil5. Filosofia pesimistX, chiar
* Gruparea,,nazareenilor" (Fr. Overbcck, Fr. Pforr,
dacX nr,r er.r theist;, avea rrnele contingenle cu P. Cornelius, J. Schnorr von Carolsfeld s.a.). stabiliti
cre$tinisrnr,rl primitiv. Iifortulile depuse de germani 277 la Roma in 1810.

* Aiuzie la ..secolul lLrminilor", La ilurninism' 276

a[)ropiat qi viz-ibil sX nc apari adeseori incircat mesefeaacidtmanuuragltii,nuiennuerrciuar,ez.ulmal atxiiri.liopgirsirltaionvr.iucsreei,ir,razaunlacbol-,nra,e.tge' r'piun,t.r"d_,eu.rrr,udrn
de nristere. D.rci pe vremuri, pornind cle la natura

c,,rce,raetaotr5"d, isveina.juinngetiam1paucriolencmluzoidaeernxeisnteenalseeimuunituai timp revolut, d"cit prezenla r.rcr;"i;, .r"r;i."j;,,,
forll creatoare a naturii ajungea si trezeascX la cc 'pvriilvc.;ete
unii o anumiti disponibiliate cvasi-religioasS. prcturrr la scara mare. In un rrlliser.ia,
tehnica ei specificl arunci
udXb.nrVeno.-cerloetpraaaicc,tiatvau,tloriiXrniVsctlIpoa-rlrreiciitmaeateileari aiiaci elgreXicluVpaItecIXa-lrraeairiac.ctueIsnrr-iaimeiso"deri^irectuo.fn-tli.eriurifl.u.e.t";"mr"la,_if,l
Pictura istoricX, considerati, in accepliunea res-
trinsX a cuvintului, ca ilustrare a unor evenimente
laice importan,te, a irrflorit abundent gi nefiresc in
secolul al XIX-lea. Amatorii de art5 iEi amintesc
clr prea pulinX pl5cere de Piloty, despre care se ndrcate per,lrru a sXrb;tori
pnncrjrre. La primiria de sosirea unor petsoane
spunea cu malilie cI ar fi pictat niqte ,,catastrofe vd.zutd,. o operS.a-
I.ouvain urra a lui la Bruxelles putea fi
faimoase". Moartea lwi lYallenstein* este ca qi lui Rogier van der Veyden, la

Purtare,r crucii, un eveniment semnificativ. Tema- Dieric-Bouts*, exemple'drasiicc
tica in sine nu este decisivl; totul depinde de felul nlsrldld^urpteede"rl.oir?.clacjl.uioa:ua.lirrctiaLseXtjifeidtlalVlisai,cftptIdlgBe..ie-virsrelnrbulettliraogvsarluegec.r,fve.iegcdReD,luareou5iuabnr,rpieefcrrifpn^cproimeasarsiperlnraaetlzricteaeceipd,nr,cleera,plcitasmtileacrerfiieeX'5uadi,suranerirircnlciouueucoriipeirrcfrmoai"etelcjdiao..euae;nimicnr,parr;ptir.rvidrhiii+siu.rte,raasmrec;aitbo.ie;ru,_f,
cum se raporteazi art;stul la tema dati. Par,tici-
paree- afeciivi il. impiedicl. pe credincios si..prj-
veasci o compozijie lnflliEind Purtarea crucii, de

parcX ar fi vorba de o relatare veridici, birae do-
cumentatX. InuimplXrile bibiice pot deveni ctl ade-
vXrat tablouri istorice nurnai tn epoci avind o
credinl5 mai qubredi. Si ne irnaginXm un pictor
din secolul al XIX-lea care paeivsiazgitiastticJea, raa tendinla didac,ticX- 9i moralizator.", in p"lJ,. ,.
acolo irrpresii SfintS, ipcfmliuetnqcaeit.g-aii^rn"scrih.oesmrspltcieitu,ocnailaeolagtrRaidcuveeebase9tn_visiet,safmarleipggitieloolrmeriicauen.luctdtDrpesoinuientrrtle.doq'peviueteleicuimnrh.ttei_ei
a receptat studiat

irnbrlclmintea de pe vremea Mintuitorului, decis
si infiligeze Purtarea crucii intr-o viziuue
dicI", feriti ,,veri- maegtri, Veld.zquez este acila care a crcilt, cu
de tradilia iconograficX. El
nu ar

putea nsaictiisfpaec€acmuaatocreisi td.peroacretdXeu9. i nici. pe credin- sCettcaeprr_iroepaie_ormaSaui lumi uBlrtedaa.,*rpunirirta.Jb"lo;iu"f"isrt:onrioca'csatrree.
cioqi, nici mlcar pe
oamenii de Etiinli.
Pictura istorici lai'cX, care gi-a ficut loc de o Spre deosebire de Rubens, era dotat cu un acur
manieri pretentioas; 9i teatral5 indeosebi in Ger- ictsoasfnuoocaiImlmersuaefsltpiistceeoacasdazurlIea,eiungatqcezimidrehliresgemz5iguaavsiairrsuntiiril,l.rateSuoXliuAtl.re,uuiccccinpreeo,daosnideranrtelealieinademau,oxEsnprrleihauiodcnfolooezg-ttlrviaualgmuerlbiuindiatalicogmtcpaiuuicrlbilo,lmnuXina-luiiiiIcocXzsseaae5is-irscIunrl.eoui. o-Cicaaar-u,iiutnle-rcrq.'uatp,laoiiinept,encnltcitl5ltn_eee.
rnania, nu era lipsiti de ar-rtecedente. Germeni,
elemente disparate se pot identifica in manuscri-

sele miniate, in xilogravuri qi in tapiseria din
secolele al XV-lea 9i al XVI-lea. ln cartea manus-
crisi qi in cea tipXriti, textul intregeEte sensul Ei
accesibilitatea imaginii. Formatul modest, la care

* Aluzie la tabloul lui Piloty: Seni in fala trapu- { r_Rcosy*"+aP-Dlrrcrdee3'dApbatrar,tetpeaAarnacchdliu.eoein,il.oOlrBtatrohdurox-ra,iedgl1l.eu4sl7u7i _B7r4e7d5a, ast:-rzi la Mus6e
lui neinsullefLt al lui WMrtiinlLeehnesnte, inN,e(udeupPdinadkraomthaek".Wa- 218 i sau l.as Lanzos,
279
Ilenstein" de Schiller).

si stirneascl intelesul nitor,,erudiii", satisf5cind NATURA STATICA
doar ocazional anumitc curiozitlli de naturX li-

vrescX,.
chiinartrilntimcaea[apze\nauidtimeziv-o-l.tirriei zaornteain-la,
sau poate
atmosfera

ciitisi suprcmilie asupra relatXrii factologice. Pic-
t'-,r'a"istorici irrcepe sX cadi in desuetudineldati cu

desconsiderarea ideaticului, precum gi a unor asp€cte
p- itoferengdtii,nliae;ipteredpoinndceormeunnti, ale realitXlii obiective.

de a se alege obiectul
picturii nemiilocit din narur5. ca utt itttrcg, nu se
impeci ctr acea ordonare riguros regizatd, fdrd'
de-care nu Doate fi realizat un tablou istoric. Cu
ci,t evoluau cuno$tintele $i cultur,a, cu atit mai

pugin reugeau cornpozigiile istorice sI. rlspundi
ierinlelor. Execusii impdrarwlwi Maximilian de
Manet atesd mai curind faprul gen pic- DF,SPI{E NATURA STATICA. [Jn amator de artX
cX acest inclinat
tural gi-a trXit traiul, decit ci sl putea fi trezit spre meditatie a-supinradecoaselibtiiiidiadcXe aceastl
ar irrsnqire plecumpine$te amator
la vi,a1i. Firegte, reacgia impotriva'unei anumite
sirXciri ideatice-spirituale a artei plastice incepe ld5ernaiier,tic,- scraurmpbuiet,eiairrrXpranhinaer uirnit de faptul cX o
s5 se faci simiitS.-William M. ivins I spus-o odad, cu vin au fost Ei sint
considera.te obieote estetice cu deplini valoare pen-
nu lipsit de duh: |t', as zue are sometimes asswred,, tru art;. Cind qi unde s-a ajuns la aceest; situaiie?
stor);lelling lies w,itbowt tbe provirtce of art, then
Ce modificare a simlnlui estetic, a concepliei despre
so much the a'()rse for art.*^
lume, poate si a relatiilor sociale, trebuie sir se fi
produs, pentru ca atit crealia artisticX cit ;i capa-
iit"t.,a de ..c.pta.e. de asimilare a publicului si
se poatX indrepta cltre asemenea obiecte umile,

nein semnate?

Natura staticX a inflorit relativ tirziu, mai
:rbundent in Olanda protestant;, germani,cl, in

timp ce popoarele romanice, tn special italienii, au

dat dov:rdi cle relinele falX de acest gen, relativ

tinir, al picturii. Acolo unde Biserica a devenit

ostilX :rrtelor vaizuluamle,iisveitzeaibdilee.imEalibgienriaEtii-da einsoubqlii-t
intreaga arie

galia de.a m.oraliza ;i a trezi sentimente de devtt-
1rri.upnaere,nplXictcolermii irgeXsdeeauaacfiugmur"oariicne fenomeu, orice
imagine. Scara

viloricS, stabilit5 in funclie de insemnXtatea spiri-
tuali. atribuiti obiectelor, Ei-;r pierdut astfel va-
r[p"tltarns"*uti,cl.iDe-]a, caicpedositnecaauradeafirvt.Sirtn.remaat a-si eradsquiatupceeuanmztirrusiinnatermtad-faa(risnaigeuanrratgetli'i
in orig.). labilitatea.

F,xist5 nunleroase motive pe.al clror temei omul,
281 in calitatea lui de organism viu, a rdnas tn Italia

obiectul preferar, chiar indispensabil, al practicii in Anglia de exclusivismul societXlii, care deter-
artistice. Pasiunea stirnitl iic; d.'.rr..rimentul. mini, cu presiur,lea gustului ei, tematica artei.
eroice sau idilice, religioase sau mitolosice, a in- Natura statici a gisit la britanici qi mai pulin5
produclia plasriiS chiar si dupl'relaxarea
riurit solicinrdine decit la Curtea francezd, 5i la reqedin-
lele princiare germane, care se orientau dupX
dominelici biserice5ti. oTrgaradnitdiaoa-re mo5tenit5 din
partea unu-i trecut cle coplesit
timirnbpininetcl ocnuf-l_ic-itnvcIulSatrcreraasrcar,easteinxXe.rcditaart Versailles.
in acela5i
1_iinl-"ocrempartuivlet5arbelncuornilloinru. r1,rnt Faptul ci pictorii britanici -_ care tn secolele
o anumiti
al XVIII-lea si al XIX-lea au creat o operX atit
irresiurre spiritual, mor- de remarcabilX in domeniul portretului qi al pei-
{'ologia resiunile meri- sajului au acordat prea pulin interes
statice, pofida categoricei lor inzestrlri naturii
dionale culrnra lrabitarului - in mXiura in care i-n
in ma-
eroraa.ec.irs,XdIei acmitpplero, mdeor-paerXlar- reclama spalii gene- terie de viziune picturali, constituie o problemX
lati de .e nictu,la de
sevalet, avind dimen;iu_ni nrl s-a pllrllr care incitX la meditalie. AceastX lipsX de interes
dez,volta b- minoedceastien,
in Sud la fel de tXrile sepren- se poate constata chiar gi prir'ltr-trn surrar examen

t rion alc. al patrimoniului artistic englez deosebit cle bogat.
De pild5, la Nadonal Gallery' din Londra, unde
j-uraN.rue3aprafriacdio,rxzuall,i cred, sX rrec sub tXcere impre- pictura olandezX este, dealtfel, strilucit reprezen-
cX poate cea..mai .,eche ,raiu.X tatX, Iipsesc pictori ca Van sBiefviecreonn-9triibKuaitlfi*i.
fs-itraet€;rtcSeateapoupurenaruacien\rnneueniee\lsriictlernl ec?tuinan.notr,sXc.Jiu''arr5caot-'ps.oi put:a_ ca la aceasti situaf e S-ar
datat; .t 504, firea
de' Barbari,* activX, pragmatic; a poporului englez. ca si pre-
dezridlcinat. ferinla pentru viala sXnitoasi, in aer liber, toate
care a executat acel tablou** dincolo de AIpi.
acestea fiind in mXsurX si abatX interesul de la
'dsvlatueaiIccd_telimiictee.pa-.souIrft)araiapntrrictteianlcszpeciineplttorturirevcrX5edd_leeesblbutasorl"egtgpehnaert1Xqzi-5iXddprieiednigisnadeaoriOaemmb,laeslcnnroriciritcu-{baelsiipsp'on-ircaoapirtuedruosrori---ii lucrurile,,moarte(. 1n Franla. natrlra staticX a
fost cultivatX cu pasiune destul de tirziu, cu pre-
tante llatlrra staticl s-a bucurat do |.- pr.imiie mai cXdere de cltre Chardin. iar in secolul al XIX-lea
pulin far,'orabilX, cauzele acestui fenomon sint. cu de cXtre impresionigti, ceea ce nu face decit si
confirme ideea cX acest gen de picturl avea de
preciclere, de n;rrurX econ.rmicX si s,rcial5. ln Ger- profitat ori de cite ori qi oriuncls arta aiungea sX

mirnia cste vorba, cu certitud;rre. de pauperizarea evolueze ,,de dragul artei", dupi legi pro,orii.

Burghezia francezd, a indrSgit natura staticX dupl

ce-i urmeazX,,marelui rd,zl>oi" Ide rreizeci'd: anil; ce societatea capitalisti luase locul celei de Curte,
al societSlii imperiale cu aspiralii .,eroiceo, pacea,

CesJ Lc.l1telitl*5ntir{1n'.n-)a6abgn)cu.\io'rafppirl1eoisc';itdlanoe!irrdr'tBii.rssaiiilriecbgerrrda.iec\.rl.oizTrrirostvsrecs. nicTe.oTttanaiacltiolnaibb.:surWrj:nlpardtrleecdnhratirn(ticot.npna1uli4lndl4t0lfs_ani rinduielile democratice si relativa prosperitate sti-

mulind cultivarea acestui gen de picturX.

Avatarurile simlului estetic, ale teoriei qi pr"rc-
stiiucniieaarntaetitr-rii
avataruri care au far,orizat ascen-
statice, in
conexiune cu o nouX stra-
** Estc vorba ar putea fi ilustrate prin urmi-
nrintzts(r. de ofe.l, AdleteNPcLintuarkdotnhtot)k(l,l.tMfriicncuhepno.tiErnxipcohzei{isai tificare -socialX
..Naturi moartd. din Antichitate pin6 ln zilele noas_ toarele
trc" (Orangerie, Paris, l9b2) a scos antiteze:
Ia iveald numeroase
nat'.rri statice TmdariilcvedcehJi.orse, aGlizearrtnoanfnia. seReooelnotleia.XITleVzi-: * Pictolii olandezi Abraham van Beycren (1620.-
ltalia. l6e0) qi Willem Kalf (1619-1693) slnt considera{i rTraeq-
XV in tri ai naturii statice somptuoase,
Clrarlcs Slerling. f .e naturc moltc, Paris, 1gb9.
282

autocratl€ democragie, I-a o -parlitvcireevasuilpeecrifticriaedll,anreaatuvraerltidaitcigi ianuunuor-r
arti. cate slujeqte
f i gtrri spiritu alizate arf; ,,autonom5", rnireqte
obiecie famiiiare. Ur'rei analize mai pr"ofunde nu-i
spirit activ, energic receptare senzoriali, nsadteceusaaccpcfoi5eedr,saeti-utni-rvgsl5e"g.i,nenFelntaltr.o-orouIrznirilteamartaesdenieaamislelcnt.rbahXaoitsetleoiuc,anririfueirquccieacrfrxt€ueelasnlte-tocaalciraaoesrai*t-mpadcteobec-roaaavllimtiec?iviitnsiiEra*,i
viziune sculpturalX
nevoie de repaos,

viziune picturalX.

Istoricul urrnire;te aparijia gi primele mlIdile ale cle pro_spiritate, cre$tere gi de.venire;.clarliul, dim-
naturii smtice in picture Jlrilbr dc _fos, in
lelc. al inciput seco- Dotrrva. apare ca un rnetnento privind calacterul
XV.-lca li ai XVI-lea. La se pune tr..itoi s"tai tivciie'clirit,eedaezd5,eurtnXceiufencetad-ceecloorrapiilvmiinntemqtii-.
proLrlema de a se incturocrolulceeminbliemmaagiiicn,iiecuremlig"ioaarsefi
obiecte ,,moarte", Natura
sura in care suprafaia imaginii este ,,umpiut;" in
roata Sf. Ecaterina sau coqul Sf. Dorothea. Aceasta mod artistic, ceea ce presupune o grupare armo-
a ctroenzsi,tit;uiiti,nincasudbrusild.piaicr,tuurini-bpirseererixctegbtiin, edviesnpiot nsipbrie-
nioasi, atractivd" a obiecteior pe baza unei scheme
a. compozilionale temeinic organizate qi structurate.
litatea penrru naturJ staticS, existentX in srare
latentX..Jan van Ey,ck il infXqiqeazX pe sf. Ieronim, cuGraracfiucas,ucdceessenpurcl,t.r'tler.hanpiceilet;trnimaulbi-npeogrrtureptuoltuci,onall
sugerlnd plastic. erudigia acesrui p5rinte al bise-
rlcrr prrn zugrav:uea amXnungitl a ih;li.i de studiu, peisajului, al compoziliei de gen, nicidecum insX
algbluibilioaclecXiiVsIa-.llee.aM, aPiietirreziruA, ecXrttsreenit,rmp5ritnarterae pe. c.l ai naturii statice. O floare, un fruct nu
seco- ieprezintX mare lucru fXrX culoare, fdrd o anurne
foloseqte prere\tul
sau piege, plasind altii,
inbibplricimpuelnptlrrurr.r", 'cpui.ota"rcbcuacreXroirsi-i sJecificitate materiali. Natura staticX. constituie un

.Lmeni,, ai picttrrii privitl in sensul cel mai re-
tentalie, r-cgetale si l>uci1i de carne. strins. Corp.ti omett.rc, la nevoie gi cei animal,
in sfir5it, in secolul irl XVII-lea, natura staticX ooate {i trinsfieurat de scu]ptor in bronz, in mar-
inord, in uptoif. oricare material striin. AIta e
se afirmX pe scen;l .artei cu toat:"r franchetrea, ince- situajia cu^toaie celelalte obiecte din naurX, 9i
tind de a se mai s(:Liza sau a se deghiza. Cit de
puternicl devenise in Olanda prlterea de atraclie indeosebi cu cele create de rnina omului, obie'cte
ctnuarcrrareluecn.urCngcoreornupvu€sienroeplmnreqet,etienastzcr-;-pouonfaoetriemrXefipmrienuzflltqtritrgetiadriut,ssX.c.gfsJianru-i
a naturii statice, dupX einanciparea acestui gen de

artX, rezultX nu numai din produclia deosebit de
bo-gat5 a pictorilor specializJli, ci qi din incursiu-
la dimensiuni mult peste cele naturale; in schimb,
nile ocazionale flcufe in acest domeniu de unii Itrcrurile moArte, apirind
ma"e;itri ca Aelbert Cu1p, Salomon van Ruysdael fIrI dimensiunile lor na-

qi. J3n van. der Heyden. Obiectul stalic, lipiit de turale, fXri culoaria gi materialitatea lor,- sint. v5-
vrata $i miscare era acceprirr cu plXcere de rXb- duvite de ceva eserrlial. Nu incape indoiaiS ci
Michelangelo, sculptorul, ca ;i Cornelins", desena-
dvaiure,actheiranresintaictii,csftirinncdt,uriialiinasuofllaXndoezoialorer.caMreodneelulil- torul, au-desconsiderat, la vremea 1or, natura sta-

nigte subiectului cor-rtemplativ, datLrritX unei posi- tici.
'sale,
bilitili latente de miqcare. Porivit opticii
unr-rl din daartciiltin-u * Adept aI grupSrii nazareenilor, pictorul german
uVnermpiecetror- de naturi cei mai mari este Feter gCiorronmeliaunstic(1e?i8n3tr--1u8n67s) tiimi pbrienpdonedleermeentntleinecalar-,
sratice, chiar ne-a
lXsat ntoicni -:losspiencgiuficr5ulului caracerestucrirgreens. X siciste
corespunclS in care culorii ii revine un ro1 ;ubordonat'
intru

I:.ste aproape un loc comun cX pe temeiul jocu- 5i care nu-i declarrpeazi nici r-rrq fel de procese vo*

sbtpluutiuariretliiidcnedesetjfuraoecstrairetcnliiflzieei,apcto;aoeiltaacitn-nuedloesfiurzoide,nu,lcuulIemcaJ-rsiiiatdredriseliotm-edrpperdrmceososparJiraaioiutmsidv,,eSuso-.lptrdriNecescaaadourteuiroamrnsitlaiaeev--i lilionale.

in accepliunea restrinsi a nogiunii, adic5 de ceva in cursul secolului al XVII-lea se reiiefeazX ou-
ternic contrastul dintre provinciile sudice qi iele

nordice ale J5rilor de Jos, contrast ce rezr,rltl din
Pdieferleang1e60e0tn,icgera, nreillaigidoainstereEicdeele organizare statald.
ce d.ecoreazi. Aceasti deosebire se videgte indeo- douX entir5gi mai
era deschis5. Impulsuri venite din sud marcau pe
sebi prin compararea compozigiilor florale. Pic- atunci crealia plasrici olandezi.

torul flamand formeazi rame sau impletegte ghir- Urmirind istoria naturii starice se ipnoatseeccoonlustlaatal
lande din fructe gi flori, el intpodoie;te cevra cu cX aproape nXscugi
toti maegtrii
ajutorul acestora, in timp ce pentru artistul olan- XVI-lea sint originari din Antwerpen. De aseme-
dez planta in sine constituie ionginutul major, cu nea, o analizX a conlinurului gi morfologiei natu-
valoare deplin5, al picturii, nu un adaos sau o rii
podoabi subordonatl. Simlul decorativ al olande- mstuatlticzee-l,.Ia.aF$afacaurlmeme,rLaeeidaenc,uUltitvreacrhi tdguip-AXn1rs5t3e0r-,
zilor este de o facturi arhitectonici; dragostea p5- cu

timaqS, fanatici pentru flori fiind specific olin- -dam atest5 faptul cX ea este tributarl unor mo-

dez6.. dele fiamande.

Daniel Seghers*, maestru repurar Ia Antwer- Jan Brueghel, niscut tn 1568, debuteaz5 ca ini-
pen, se considera un slujitor al bisericii, chemat piator
al picturii flor,ale. li urmeazi Roeland Sa-
very din Courtrai, niscut it 1576. Mulli flamanzi
sX incununeze cu flori altare gi efigii de sfinli. iqi pXrXsesc patria in jurul anului 1600, rinii mu-
Exernpiul lui este urmat de mulgi maegtri ai pic-
turii flamande. Frans Snyders, nXscur in 1579, qi tindu-se in Olanda. La Utrecht, Ambrosius Boss-
chaerr, nXscut in 157A, se declicX picturii de ta-
cei Bcoeeil-a*u -urmat Jun Fyt, Paul de Vos, Pie- blouri florale. DupX origiroe, ins5, ;i el este fla-
ter contemporanii lor olan- mand.
se deosebesc de I se al5turS olandezii Flans lloliongier gi
dezi prin abordarea unor formate mai ample, prin
spalii naturale vaste, ei excelind fn reprezenrarea Baithasar van der Ast"
animaielor vii. in misura in care picteazd" animaie
In ce prive;te compoziliile numite ,,l)ejunuri" sau
,,GustXri", tnf5liEind rnese incircate cu mincare,
moarte, acestea se inflgiqeazl de cele mai multe ori
vase qi taaimuri tip de picturl practicat
sub formX de vinat r5pus, evocind atit vimlimtea dupd, tOzO la FIaarlem, in spirit pur olandez gi
perfecaionat de Fleda" Fieter Claesz qi alli pictori
primari, a regnului animal, cit gi bravura ome- s-tadtriiepbrueielimsini aarreXtf5lammacnXdeex. isLtaX
gi pentru acestea
ne:rsci. Natura Ior statici nu simbolizeazX linig- Antwerpen, FIie-
tea gi perenitatea, ca cea olandezi. Casa burghe-

zului olandez €ste un univers inchis, la adlpost de ronymus I. Francken (nXscut in tr 540, sau, dacX
tumult, de gXligie, de zbuciumul fd,r6, de rigaz al
vielij omeneqti. Ol,andezul se recreeaz5 privind lu- este vorba de Hieronymus II, nXscut in 1578), a
cruri care-i apar;in, de care se sluje;te, obiecte fX- pictat un mblou carn frust, datat 1604, infXqigind
o piine, o scrumbie, vase gi tacimuri (Muzeul din
cute pentru plicerea sa, ce stau acolo mute Ei inerte, Antweipen). De o' facttrri asemXnXtoare pare si

* Maestru al unui gen minor, Daniel Seghers (1590- fie un alt tablou (existe'nt in mai mulre replici),

c16u61s)fian{rie(aulinzeaot,riplrningtrreisaailitleel)e,inpojrutrreutlecsdarouracoamppoicztialiit chiar daci la Utrecht ii este atribuit lui Pieter
BXtrira. S5minla vine din Sud, glsqte
ghirlande sau coroane de flori. Brue-goegl ocreull
z8z cel mai fertil in Nord.
ins5

Daci rae concenff;m atenlia asupra frunmgilor Natura static; este tolerati de dragul func-
fei sale decorative. Obiecrul ln sine, trandafirul,
laigptuueelilmcmnucteoieurdmrraaioiflilpregroorX,ielizaaVninllilodIeicIaer-iazlceraeuoadae-rc,9ipoi-eilapi[t,sale-Pidinrprieiosd.crmdetiieipnsafmolttteelilnciencciiggitutiieilo-ci.nomuIabnistitemeadcctdaetuoeioxrrslsiopitmuiran-lrgiatseleeeptscrvpueeoie-,--i laleaua, matXernulilenpulisneibduceuvrXen-er,acjiae,laacoolardnadteizui ,n-ei
de acea
alcituiri unice prin specificitatea ei cromaticX 9i
materiali; el conteazi doar ca valoare morfolo-

gicX 9i cromatici in ansamblul picturii. Situalia
este diferitl de cea din Olanda, unde interes'ul p.t-
denlI evolulia condifiilor economice. tru obiect, bucuria de a-l poseda qi congtiinciozi

Drloi o perioadX de sobrietate rezervat;, odat; tatea de naturalist a pictorilor conferi naturii sta-
.u .r!g,"r.i bunistirii se manifesti un gust mai
saefilremcetiv',qmi iauixpirrle, tseanvguiroast, ca pini. la urmd sa se tice egalitate a in drepturi cr-r celelalte genuri de
cu o plicere gurmandX,
creatle.

hedonisti. intii piine, brinzi,, q"*+bii, vase de lut, Spaniolii impirtXgesc in secolul al XVII-lea, mai
muft decit italienii, acel simg al reaiitipii specific
apoi fructe gustbase, pahare de sticli, vase de co- olandezilor, gi, odati cu. acesta, doaocairlei-csaereoinfecrlii-,
sitor, in sfirgit argintXria scumpd. La inceput o nalie citre natura staticS, chiar
iuxtaDunere pedanti a obiectelor, apoi aiezarea
iot obli.i, asiendentd, prin comenzi, prea puline prilejuri de a o cultiva
in diagonail fai5 de pillql iobnbaiserticantree-npeuirn.iXns.uf^Xf.lCleiqeliietema,zaciia, .mc\'auasreio-q.Voi^betaileic.czimtqivuuirteiazsteauEgicrZairvu1avi,,
oicturii. iar Ia apogeu ,rn attsamblu ce se imbinl
fqiinr.n*utatincttatleea, ziXi irriotaios. Culorii locale mai vagi,
urmeazX irrtegrate unor compozilii cu figuri umane. Por-
clarobscurul, o anumiti
franchete'a cromaticii, o sclipire exuberantX (van
.-tBo.rearvr"eeT(rnae(n.fn1ieDi6f)a,)2.v0oi)dM, isnKazce.aagldntfredi(ienHan.pecLoee6gnm2ed2u(il;ruisri.i ss\1itTnr6Xti0lll6-uim)c,irpveveaasnlncainBA1teee6yi5lees0--t nind de la o concepjie asceticX despre lume, pic-
tura lor infijiqeazi simbolic caracterul dur, aus-
ter qi nemiios al vielii omenegti. Spaniolii nu au
avut parte de mogtenrrea antlca, cea care ii obliga
si-i stimula pe italieni, si, odatS-cu aceasta, de irq-
n. ioza\. Tibloul floral, caie .tu se poate Jipsi de zestrarea peit.,t sculpiuri. Aceasti iipsX a fost fa-
iulori loiale categorice, este cultivat pe la 1610, cu
ccoarrnepaectecnelnXtudeeaznaituarxaaliscte, ndtera-Alimvberorstiicusa,lBi oasscchoameprto, - vrdeoearaabaitiuXlXtofpciaricnariteiucrriXiia1-'osrt,acitanuluqmii,ovcedenreaelrimeenominlolianr llu.tol Ororm-gannipiinzresa-l-
C;tt. miilocul secolului, aceast; picturl
"aiirrri..rie-o si fie mai putin solicitat;, spre a satisface zent, obscurantismul au alungat bucuriile familiale,
R"'=ou-voisnicl1hop-pt'.n.t.saf1iri6su6iti4uM\l^5sigeincaoonlluul(uiri'rJ9.aiLnc64hvAiaa)ni, mai tirziu
9i nevinovate, conferind n'aturii statice un caracter
lui Rachel sumbru. A fost repudiat tot ce putea pXrea orna-
a ment gratuit, elemlntele cu un aer mai senin, in-
Huysum (n'
t1a663o8pOl2ein)-lda-ez1a6iipo5fao0rs.s-iDut_nceecoaurnelReplimeenniuprtbotrrrucaainnfl4Voct,ur.ii,*FCtar.ajRunHasnecsdhHiaealo-lbsRs,u'peKysesiavc51ih1f, floritoi. Nu intimplitor, termenul de ,,nature

ntoyse"* este de sorginte romanici.

sr-Xamuinpcin.eeIlltaapului1.a,l6i,n8g0n.s.att-timuarrucatiluassttvXtiacatdnidceXedmem-rodi\nfeilamele.rapffso.edrpottaeutnalt,rdidoiennsacNleoon-srdi- Cultura germanX din secolul al XIX-lea a reu-
git si se elibereze pas cu pas, cu prelul unor efor-
derat de piltorii ce se bucuri de oarecire faim5. turi penibile, de dogmele estetice pe- c,are Lessing
qi Winckelmann le-au derivat din siulptura antici,

ca gi de o teorie clasicisti a artei care nu prea

* ln francezS, in original

apiccia la justa e'i valoare pictura cu atit mai POSTFATA

puEin, liatuia static5. Cu toate aceste".iir,, un girrditor
rgaerrmi apnutaerfeosdteceplitcreunadseurrep.risnesnEsui laqfioirnmseumlnir5,tactueao
acestr:i gen de picturi. Schopenhauer elogiazX pe

,,acei ireerlandezi str5lucili, care aloordau obiectele

ceis rnli rnocleste cu o viziune de o desXvirEit5
obiecd','itate. Prin natura staticX, ei au in5ltrat un
monurnent psr:en obiectivit5iii 1or, cit ;i spirirului
lor attt de echilibrat, monument pcelcci aiireesvuobcieicstuu-l
,Narc,tcul pdsesLe in urrno pluguhti"
este.ric il admiri nu fXrX emotrii,
bfgceesrst5tniidecaeecspeaaorXrsntpairerineatrdrubeiatsrapcroiernitt-e-mpalcaap, limactt5oit,ruiriineluisio,tbitciXeec,tiiiv-ia,- Ilcildcrlin
lucruri ntit de umile , . ."
In 1887, la vi.rsta cJe dowdzeci de ani, tindrwl ber-
Linez fuL. J. Frierllkncler i;i publica prima lucrare

de erwdiSie: analiza uiticd, a nowlu.i Catalog al Pi-

nacrttecii clin DrescJa, In 1957, d,wpd o actirsitate

pu.blicisticd. neintreruptd de-a lwngwl a ;apte dece-
nii, biblir:grat'ia lucriirilor sale innuntd,ra peste 800
de titluri.l

MAasxtwJd. iFartieisdtloiinridaerarst-eai ndscwt in 1867 la Berlin.

fi t'ilosot'ia la Miinchen,
Leipzig ;i Florenpa, rlindw-;i d,octoratwl in 1891,
la r,,irsta cle 24 de ani, cw prot'. An:ton Springer

(Leipzig). $i-a t'dcwt perioad.a de volwntariat I,n

Cabinetwl de stampe rJin Berlin, sub cond.wcerea lwi

Friedrich Lippmann, repwttt expert in materie de

grat'icZ ;i pasionat cercetdtor al operei lwi Diirer.
Angajat de Mwzeele Prwsiei, este trhnis asistent
tebnic la Koln, pentrw a sistentatiza Cabinetwl de
std,nrpe tle pe lingd Mwzewl V(allrat'-Ricbartz.
Acolo are prilejwl sd lwcreze cw Lwdzaig Scheibler
t-mlowariripcaeliLep-iauprtliupmn,mntiwtciaivznwieloennlrw,orllnYdgoierilndbrmieccial.emniInem"v1a*oBi n9te6il,mBlaaeonriengdciacoejein'actawznkndo,,w,asBcrieidssa---
tent pe lingd Pinacoteca (Gemlldegalerie) nowlui

complex muzeal berlinez. ln 1906 este nwmit d.i-
rector acliwnct al Pinacotecii, iar in aprilie 1929,
d.i,rector plin. Concomitent, este promo'zJat ;i di-

r{ct:or dl Cabinetwlwi d,e stampe (1908), in lruntea
i,n 1930. DwpE moartea lwi
tdyuie se aJiZ pini
Bode (i929), ii wrttte"rzii acestuia ca director gene-
ral al .lluzeeic,r din Beriin, pinii in L933, cind este

lsnr'ts1p9t'jn9clptiiidr,itnsety'wterc(1|eierndraenniao,risetaabuilitnodriwtd-syei bitleriste.

in Olan-
tla, la Amsterclant, ura.trtL Lui Rembrandt. In tin-tpwl"

c,:tui de^al doilea rdzboi mondial este arestat d,e
c;cwparz{ii nazilti" dar rcuyste si scape cw ajwtorwl
u?ror prieteni germani. Dupd, rdzboi i s-au decer- j

nn'Jca'drtirsciieoclraeucnslcraafia,olisr,tllainltisve-eaarrsccioltiinni;ejiei ratitlieintiRttBw,eFircl.ilneGd(e1or.m/cetsaotn)riaShiost-ti
tost aLes ntembru de onaare al Asociagiei istovici-
lor cie artd gerrnani. A incctat
din aiasa in 1958,
lct Amstertlam,in uirsti. cie 9t d'e ani.

Generagia istoricilor cJe arl:d, ndscusi in anii '50--'60 MAX LIEBERMANN
Portretul Lui M. J. Friedlcinder, dcsen
ai secoiuLwi irecttt a Jost cleosebit de prolit'icd'. Re' Colectia llugo Oelze, r\msterdan'r
tzirientrieetlzeiesrntotoarcntucfi.iipddaceuesatttretlidogcetlnidneerasppericiezosl-utilgatpulri-XntXre-uledc!aa4r,eppuFasrriaebldge--l
(om\Iex muzeal .. si care z,a ghzclui ;i Pinacoteca
cu contribu.fia creatoare, pe planwl artei, a lwi Kan- din'Berlin. S-ar p'krea cE pentrw tinkrril Friedldn-

dinsky si Monclrian, Brkncw;i Si lVright"s. Ei aw
t'ost iei care, in legitimd imbinare cu valoriLe pe-
rene ale tratligiei, aw prontopat a istorie de artk
temeinic t'wnd,amentatd, receptivd, de o largd d,es'

chidere.

Punind in lu.mind creapia priruitivilor nordici, Si der acest eletneni toltografic a acrut o semnit'ir:afie
incleosebi pictwra veche din fdrile de Jos, !rjed,- sitnbolicd swb mwltiile aspecte, daci ne girtdim cd'
e 'corba clsiar de aiele clicenii in care se cristaliza
ccliwoinnpdtrreiebrcwit-Ed-teiamreapcareerltoewrinistdtarlLicelwwnceBig-ei rinsiatlowrdrsi,ctrIiele;airzedcnrcsituoicnpi,rded,'seetdatiqcrtAadt diaers-fmdl'uwrnac,aindebuc'enrk'
strwctwra ;i actiz.,itatea mwzeelor,
care nw s-aa rezwnlat la aqezarea bazelor teoretice
gi tnetodologice ale cercetdrii in aria lor de actit'i- cetare consctcratd istoriei artei se
tateo ci, textwal, au creat i'nsu$ materialwl, ,cor- p(fite, taci?'tai in cadrul acestor ittstitu.lii. Activita"-
tea c'oncretit rnwzeald si cea pwblicisticit in dome'
niwL istoriei rJe artd -- iatd ccle cJou7 latwri per-
irnecoi:pperorac,ludieFstr'iileydriln'idnud-csre,laptweri
ptts"-wl de bazd aL aceiu.i cLomeniw eswpr6' cdlwia 'st'eect in$inate ;i care

;i-an, c oncentrttt clemers tt'l " completeazd' baz,a'

irz PreJaya primu'lwi rtolwm al rtperei sale prin- acelorali ltrinciPii. cei ce l-azt' inrhr,rit itt perioada
cipele Fictura veche a l'variior de Jos (1924), aw^ I/orbbtd despre
de formare, Friedl'dnder obi;nuia sd. spund cd d'ato"'
torwl amintegte cd, & cre:;cttt ttztr-o cas7 sitwatd' I't
zqz rleuaizZBain4,te'inrsidt orrt'fteari,mmwaltictuirnzoisucSltuoriilaSrcb-e-ilbaleri,ncLeil.tppu-t
nit:i dou.d. swte de metri de ,,Altes Museum", printa

cliitlire . in\lsatit cle Ii. F . Scbinkel, a viitorwltt'i

tc?uaclnAn. ntit.BoSdp,erin-gedr,ecSitcbwmniarsrseorswitasriilorr.,doen 'pBrorat'ensnie|., ea substitwie n'Lentoria ei prodigioasd miracolu.lwi

Aceastd. remarci, Ia prima verJeri cle natwrd per- et'ectia ( . , . ), Venera transt'ormatii in cLocwment"T.
de lapt criza prin Era t'iresc ca pi.nd Ia urmd ac'ei cercetd.tori pen-
sonald, ret'lectii dowa jumdtaft a c(ue trecea stu-
secolwlwi trecwt, trw care opera de artd conta inlinit mai malt de-
d.iwl artei in a
precwffT ;i principalele tendinse at'late in dispwtd. cit cJocrnnentele anexe sd ia atitudine. Benet'iciind.

tatSe;icoslewlaafirlmXdIXcJaecali,sci.nip-lcinaireisstoerpiaroafirlteeai,zdesttereipn- de wnele idei gi procedee d.isparate, inisiate d.e Rw-

secol pozitivist ce asist7 Ia int'lorirea stiinpelor na- ntohr, Waagen, Crowe, Cavalcaselle, Morelli, tm-

bogdyite apoi prin contribwpiile unor teoreticieni

twrii, iar metoclele cle investigaSie ale acestora, in- ca W6Lft'lin ;.c{., s-tt n\scwt vigurosul cureftt al cv-
temeiate pe fapte concrete, d.emonstrabile pe cale noscXtorilor, de
atit t'ecuncl tin c'ercetarea nemijlo-

experimentalE, si,nt lwate drept criterii pentru vala- citd a operei cle artd. Metoda cwnoscd.torilor, bazatd.

bilitatea oricdrei cercetdri. Aspirind Ia statwtul cle in cea mai rnare pa,rte pe experienfit vizuald ;i
,,;tiinpd," ;i la o poziSie mai respectabild printre
rJiaersele discipline, istoria artei a incercat sd co- inttrilie (Croce!) si-a circwmscris don'reniwl la pro-
blente cle atribwire, la identit'icarea lucrLrilor, Ia
fi precizarea ansamblulti operei wnu.i
pieze tntrw totwl Istoria ltropriu-zisli, inclwsia in L'ontttrA.rea
obseraarea ,,obiectivd" a anwtttitor faltte, evident st,bilirea asa-zisulai catalogue raisonn6.
artist prin
Purilndw-;i talentul, cunoginlele, irztwipia tn sl.uiba
operei de artd, aii, cwnoscd,torwl a cc.,ntribuit tot-
cle natwrii istoricd. oclatd. Ia consolitlru'ea prot'ilwlui ltropriw, a cort-

a(.siDn. tw.i)lap,rrelt.'casupptttzoufldia,cnroeArrtnecnslerecgraolteijasRteeondi,drleIewpoytsegobbbieriee, c,e,tAsiecsentoa;iarsitleddi stiinfei cle sine a istoriei de artd.

estc intotd,eauna wn t'apt dispirut, abolit (. . .). Se inlelege cE nimeni nu podte fi cunoscdtor al
Istoria artei cunoatte o altd stare de lwcrwri:'apd.- artei din toate tirttpwrile ;i locwrile, remarcd Lio-
rwtd- tot ln -trecut, opera de artY i-a supraoieSwit;
nello Ventu.yi. ,,Arta unwi cwnoscdtor este o prac-
asadar se ot'erd, se intpwne experienfei directe"'. Cu ticii, rezwltincJ din obiceiwl de a privi nuereu ope-
toate acestea, ,,mintetismwl ;tiinSei tnam\ a d,eter- rele cle artd. clintr*o anwmitd perioadd. Datoritd
intuisiei, acele opere cle artd se Lmpart in grupdri
ind.irLid,wale, iar grwtrtd.rile inelir.,id'nale se pun intr-un
minat generasii intregi de istorici ai artei sd acorcle
o(m.pae. .ria)mddu,eelctadit roitm|peperosetrietainunsSndd;fia"d,p.ostccduepsmeinendnStieadllimonrevncetleedeaarrerthis,i,tvcicdd raport reciproc cle antecedenfd ;i ;wccesiwne, iar
d;iinswsibnswidliaurniosrtodriics"c.5ip_linAestdfe.el, inswt'icient
mai veclte desprinst in^ cadnil grupirilor sc obscraL e,'r,lw1ia stilu.lwi de
autoritate la o operd la alta (. . .)"8. Astt'el, cttnoscdtorwl de-
tluce tlacir opera aializatd meritd si t'igwrgze in ca-
g-raffiialosdoet'aiart,deastetatitcoan,aist tmorwialtd, ,ter.o,relomgeiai,n-sleirsatosrpioe-- talog, dacd'e orig,inali, copie, replicd, t'als ;.a.m.d.
cwla;iilor iconografice, acord.ind mai mwltd. intltor- Firejte, uitica filologicd trcbuie sX pleceadX clemer-
tan;E programwlwi de idei dectt personalitd;ii ar- srrl cttttoscdtorrtltti, existenla cel pupin a wnei opere
i,ti s t wl wi, e x p r e s ie r e alizd.rii ar t i s t i c'e, s t il wl wi ot p e r e i.6 atestatd prin izvoare scrise t'iinc) absolut necesard'
In acest context nw tnai pare excesiad odreiea lui
Val6ry, atwnci cind, susSiie cii ,,ln mairie de artd f)entrLt iircli"-icJualizarea artistwlu.i. Este o condilie

sine-qua*nort a analizei intuitive, claspre care Hwgo

von Llofmannsthal afirnta oclath cd ,,nu ii este

niciodatd acccsibild cwioa care este doar istoric cle

erwdisia este wn fel de fwnddtur|; ea ldtnureste artd" .9

probleme,ntai pwsin dit'icile, aprofwndeazd. aspecte Acestea cLr fi, a;adar, premisele aparisiei lui
zgs Frieclliind.er ;i probletnele pe care Ie artea de in-
neesensiale. Eruclipia swbstitwie i.potezele senzafiilor, 294

tt'ircu,n,,tcaut ntoinsfcrriiutol rs".tuNrliaostu, rbaolt-\aritinszk.eds.rerra;tincduwdndarnaitceien,- trrtii., tl ajuns 1,. V enl:uri sii-l considere ca f iittcl
,, nrmoi ceL rtai rnare cunoscittor al artei ger-
pred.estinhtdu-|, 1,,trcii, dcestei prot'esii. Ar,,ea o r;e- ;ipmraenzeentannteegrelarntndaenzea, -lctlraardsiSi ,ieciecl wmnaosi cdA.etosrieloarm" d.1'4re*
rL,:re rJe o yard fi.ix:{e si acuitate, un instinct nuan-
lraefti.nseiresrigt tftirz,ioonronmi:tnii!aorrie(pinroddif,iegrioeanstft.d-ac\aetriat -paerrtfribr&a
cle oameni vii sau cl,e fig*i d.in dioerse opere d.e incd d.in prima perioadd a actioitdpii sale, Frietl'
calit&yi,.atit ca or-
aarJtilo,\n" tceti.tn.ciii ltaensto,"cti.at tlidtcrcautrt,raft., istorie si nwl.te alte liincler ;i-a-demoistrat rnarile expert.d'e nivel
ganizatctr cle ntwzew, cit Si ca eu''
jwd.ecatX dsu4it\ s;
iopean, rew;ind sd rir.iice Cabinetwl ds stampe-d'.in
BerLinla nivelwl celor cle la Viena Si Londra. Prin-
prcnzpid" F'yie dl?incley consir.!,eya cu, dcstul sce/)ti- ne ceiebrele sale achizipii se rtwntdrd zeci de d'e'
cisnt gtneralizkrile rJe natwr7 istoyicd 5i filosoficil,
aDlicate ntecanir: fenomenului artistic:, prectnn si sene originale cLe Diirer,' Balclwng Grien, Alttl.orfet,
WolI Hwl-rer, C'ranacb s,a', clat' mai ales cele opt
s itecialatiile ,,stiintifice" de orice natrard. l si f or- desene dc Griinezpaid, tlescaperite rJe Friedliinder
nwla arl.eseori opiniile sub fornza mtor fraze lapi- in 1925126. I'araiel cw r.,ecbii m"aeStri germani, el
dare, de felul. acesteia, apropiatH de viziwnea lwi
Benedetto Croce: ,,Ntt. urmillesc sd d,escop\r co- a i.mbogiiyit MwzeuL din llcrlilt cw piese, un-ice ,apar'
S'tlitivanailnidd',.;ii!,r,e.atxrnpiilo'arrr,timzAaanelgwltliriai Faeriitegit.JraILniiiincraiJiceder,iiaanwfildtti.'mroilspet, dg !?t'
ney.iuni cu oyite pref, Lntru.cit sint ferm comoins cH
canexiwte inseamnd practic h-iontid;iari--
a ciuta o acelasi lu-
crtt. clr a-ti inmgina cd ea existd aie.aean.la EI con-
teste si ,:f icaci.ta.tea analizei morfologi.ce a t4nor as- toare'pentrw valoroasele acbiziyii t'dcwte de Pina-
cotecd, printre ca{e se nawi mO\rlddinoupelurei leLi.nwtiti.adr.eTtAicutor)r,i
p:cte fizice disparate (.tnetoda Iui A{orelli) ln reur- ca Van'Eyck (Cavaler
noasterea stilul"ui persottal, n.cordintl credit c{oar
in.tnitiei ba,zatd lle ex,per;entd. -ri afirmirzti cd ocbiwl llaestrul'd,in Jllaemnsal(tIeoa(PnoBrtoret"t^dzhelobriurbl .irnt), Geert-
exersat este rcl mai sensibil aparat de inregistrare
Een tot Sint p.il"j)'

pentrtn impresii.le globele car'e st'icleaz| analiza.ll VBstraruinnelpdde,uei-rs(GiPdrooeivnie(ipNbleainltei'v)ittasa'latee.1na5tuf'Dli deinectshceinumanert,neseacdd,mlodare,gmileoorln')a,'

Cu.ltura sa encicktpeclicil,, gttstu.l sigltr. asociate

eu o fire ntode.;td, deosebit de echilibratd, l-au ferit rew;it suirt,,nrewbtontdeiztd'ovai"rt-e-minacreepdi,nedidceunticfiecldeti1, 5attari-'
bwit'i
swtoitturc,.ur!cmdi sinaft,,adfreicosiian(Lcdrenr-ocl-octcaii\stenonrwilepnslte.itia'nr,, icmd&.rweu,liitnoefru:ume,ltaumnraifsrrtaeetriio",-sc,a blowri'd.e .4Ltdorfcr, pe cdre le-a descoperit la Sankt
rle unrle tipwl. de cunotcAtor-flrof et care a adws Faslotdrizainb;wi ncaarrieciowmtuonnestaitlweitistteozraiesi addeeacrltadc',tocroant f-ir-
mate in cea tnai ma're parte d'e studiile ;t descope'
ati.toa preir.eJicii seriozitkf.ii stucJiil.or de istaria aT-
tei"12. Rcusind. siz gilsea-"r,i si -.i menlin1 in fierma-
rrnl\ o r.lrertptk fltmp\?xft intre sentibil.itate ;i ri- ririle wlterioare.
Frintre metorlele de lwcru adoptate ;i desdvir-
godre. Ftiecll'ini{ey se i??xpune, astfel, prin ntaniera *httai,ectoedla\o-s,[a,picee,Alctnt"-aotcnrusiouirlen)cccwt,'a,car-tisdwteittostiraierwretnlaiLrcndsnc'arhiotwrodra'r.irnau;ilrloeimbgpsi.rei-neatuoa'dpt('iatreeero,zd'arnuerl--t'
sq s/)ecif icit. r\e alrcrcJare (1 opere; de art7, o lnd,- eui ir. .4stf el tlin analizd atentA a ilnor c6pii a reu-
d,P il\ravr!t!.n," it. I.ffotP ,.dc441cml.re aa Q, e-
lilc': ,1 !t!t;tld I :zst ,"t'cic'iilwtiisimc,pA\darr,telltt"taite,lrnlrt,t,tla.ra!:ieiiti.'iie;,:xip.irsrc1:tig,er/"itttttttst;itanitdrc!tentprl.netiGpmuioirperdnsc'c,o(t'liwettrlitnetdtoineereccdieainunpicio)cd,a,hc'oceiiltsttaeteprcaeli'
t
rnerstt!. sLu tntet't"teindu-se ln ,iceeari, nzftsur7, pe con-
trzrfrl. i:ntv,iti,:. ci.t si pe a.plicarea meta.l.elor isto-

rico^filologicc.l3 Si toemai d,atori.tii acestei sirzteze

suberinare, dar n'tai al.es a rezwltatelor strdlwcite
obtrinrrte ati.t in. dotnenitil. atri,butiilar. al stabilirii
cataloazelor re!sonriCs. ci.t si aI i.storiagrafiei de

not&.ri de. inventar, a reu;it sh pund tn lwrnind id.en- de ani de pic.turii veche n"eerlandezf, ee s-d, irnpas
cd cect ntat tmpurtantd sintezd, adevdratd lwcrizrc
titatea, biograt'ia ;i wlterior cbior opera unwi ma- de re.ferinfi. pentrtt cunodsterea, acestei glorioase pe-

estru neerlandez pind atunci praitic necanoscwt rioade a pictwrii earopene, pdstrindrrji ne;tirbitit

(Michiet Sittow).

Paralel cu aceast7 muncd de zi cw zi, legatd d,e pPnt;oirweoraelsllaipanzaergdltftiiiosm;tribeicolatug'accd;tpr.iydt,ti,uaaorilcwntspzuieladamctcledtitzeraairaarteeewlwantdloteeipric,wilFnilssrdwiiamecbcwcionlelrlidasinweztddalil,ezecdrcdle.hr-pJinaieiornsa-eoscttl?dan.caceeaf--.t
,,mwlSi istoyici cle artd se ambigiorzeazd sd exclutld
practica .;i disciplina de muzew, ;i trdgindi-;i din

peoariwnseri,cuaaa;drdadcattceittroiwvailtiaectJeedeppivwoinba.lliidec,risaFtticraidcl,dwliiminnpcorlreetsrn1iotrnedapernsitnt'ddd;,wearrtaii,tt

cit ;i prin sigwranpa aborddrii celor mai'spinoasi
pro.bleme t.ebnice ;i teoretice, prin maniera'ponde-
prai.rtidl,ecownnat-itni gudmtooarret'ain.exEpruundeirtiui,l presdratd. iw scli- pldcerea din artd, lwcrw care, din motive evidente,
lteim- rpe,wetel s.eteviutdi?ocroanscehc,iuaernpt,reciainbcinoenu"i.n,g"erIen,
gerntan apeleazii acela;i
t'recr.,ent la incwrsiwni in ,e,rsatreiiticda.o,inisentoii.ri-a ia isto- oexpri-
ria, literatwra, t'ilosot'ia, n1.are6 abstrwsd, terminologia inci.lcitdiari loce w,
religiilor cbin d,in lectura cdrSiior rie istoria artei ...1'17
ltd.4t.d-exppleic,attyrwie a gdsi cea tnai plauzibild, mai nwan-
lenontenclor de artd inaestigate. la Era clar pellttw oricine citise De ia Van Eyck
Trccerea in rer.,istE a tuturor lwcrdrilor mai im-
Bruegel * i.n care liecare pictor dpdred 6p nLt-

portante sentnate de Friedliinder nu poate constittti ftte;oase lucrdri noi si cw ai.te conexiwni clecit cele
cttnoscwte priyt atrapdicit;wierii--euycodpeinsetosreiacearceeasctewi pe-
obiectul acestei scurte PostJeSe. Oricum, trebuie ne-
amintit aolwmwl din 1903 consacrat Expozipiei de riaacle esensiale

cipXtat-tiVr-re9-Iot-wilLe.rplvaorni(ermBeardrwclaagtnp'eodasr.rne,cztt1,id,9^tn0dl2rito)nn.bAllesSreemctedonlLae,esleorr;rapai t,apprXeteerl'i,sa-awalenitcao;ilr'iat,idppi,iealeq-ra7 cest[a"te rescrisi. Astlel s-aw niscut ce]e 14 volume

intitwlate Die aitniederiindische Malerei (1924-
37), adevitral catalogr-re raisonnd al picturii r;echi
din f'driie de Jos ;i titociati o enciclo'petlie de ima-
lnngul intregii sale aieSi: jpirirmonitriavniii;tdiiinsefcdorlwillewi de gi"! q acestui domeniu. Prin accastd- perlormanSd
J,os, wnnasi de manieriltii intJiv-iduald de o impresionantlz u,nplooie ;i ii-
al
XVl-lea, prea pufin cercetali pinii atunci. Pe de godre, Fried,liznder ;i-a ridicat un monwrnent peren,
sluocl.uratreinad,iismppeunnsinacb)iwlit-speecnlrteriptoroicsinwersiai bcaar.pdietda,lzAd-Siinaceb--
altd parte, polumwl ne ot'erd wn prilej de a anilnti
de relagiile cordiale ce s-au stabilit intre eruditul
ger?nan ;i mwzeele notstre, in legittwrd cw Bdrba- pd.wetw,r,illrerpieicdtulirinii dcelers"evaplertinsepctaenretrios,ezulsew, bIi,n[w;emleeglee
tul cu tichia albastrl,, tablou rle fan van Eych,
at'lat pe vretnea aceea in Muzewl' corpus-zrl de 11 rd:o.elutt'ra'terni?linaortd?uinstteonrtiacleilo-r a divenit
Brwhenthal" d,in
otorniololiwr ndeela,trti'ei,l pricam sittt ntrme cd, '$,,iB. caertrsccebt"d-
Sibiw.16 ,

In toatd activitatea sa, Friedliincler s-a ldsat gbi- ,Delteil" , ,,Sc'hreiber" pentrtt amatorii de grat'icd,
d,at in mod. manit'est tle at'initdsi personale, ,elrc- 2baliwot,'"iBliriwpnaest"io,na,yGi,rnPeesnsterwo',A,oLonoowrndc, lcews"mpesentcrwwrshbzie-

tirse, ajwngincJ sd condenseze spiritwi si stilwl creato- smcdwe, rdmiioeewlnedfiaodcenecdse,t*neii,ioigipie,turreadem,wxasishjotdr;eidi,-neoceranetgeidlde,a,zittdAat-dotnltwrewcbrrwamridee.

rilor care-i erau dprupi,tSi t'ii in monografii (Alt-
dorfer, Bru_cgel, Diirer, Lwcas van Leyden, Cra-
nach etc.), t'ie in mari sinteze.

B_ruAepgaerli,pipaubi"Lnic1a9t1d6 a luincrdtrraii rJDwecelareVraonmdEnyecaskcilia, irhenticd iinncbpinoaJticd).ainicmeppowrttua.tr'itltoerlopricctweyrciiedtderi;ei.vnatrlee-t
italiene,
;i
marr:beazd, o clatd in istoria artei. Imbrdfi;intl I50 z9B
prinse de Berenson, A, Ventwri ;i Van Marle"18

Ninzic n,u dovecleqte tttai l,ine prosperimea spiri- 1,,.c, i"7 !:imp, :ttn.or*iui ;i ittmuiui sin:tl"" Cu !c>at|
ptiiccrat ltc tatL' r) r(.t;yili)]t f: t;'\'1r;ili,.l te rtul tle,s,
tuali nealteratL a ti; llat 1. tiri"cttahcier:, ajri, la &eneros\ extyeftj C? prclit,!bii al ,:irtrii, ne socheazL
airsta senectu,sii, decit lwcrdrilc noi publiiate in ,tneoti,. d,senrcrlea u.nay clisonanse mi.tzical t, rth.clita
ti,mpwl celui cJe-al d.oilea ptrreEarczilobua.osdida-tnpomcs,tubi,le,teliacldrim,fipbriOin-n-
I.iStsi cic a1}crerc{i 4 autrLrttlwj !,t wzele persorcaiitksi
Art and Connoisseurship, (cie cx. [''icassa] si ten,.!in;e valnioasc a\e a.rtei con^
Precum ;i.cele-ti piritc in" te.m.porane, r.es pingindu-le sub eLit:bt:ta d.e,"subiec-
tre cdre ;i volwmtrl Jc t'nS;t, in caia virtufile'aces-
twi intpdtimit iwbitor si cwnosciitor al artei apar cu tivisnt excesiv'. itt ntrtrl !;,:Lttidct:cai., (lt'csi dute?it;t
,,Augernrnensch"- i"-- ant ati pe t i:t:pgici vi:znctit:), Jer^
o eclatantd, evidenSi, ?:ftrnraieanccaje-t;z,ea7e"21^a,c,,gitrttrE;etd-itisnt.iel;r:"v,tqr.|'i;il)scitt.r;L,:ir,.t,aztt:,;i,'pi1uiict.iii,:;u:i,\pr.,i,,ii.;.,iinm,ttr:pttr:^e.s!|rina;tioitin,s:otree-.

Publicatd iniSial sub titltl Eseuri despre peisa-
gisticX ;i aIte gerrtrri ale pictLrrii, lucrarin ii'oferi
awtorwlui prilejul de a-;i ,orcbestra" unele cJin lait-
matiaele pDcrreiin.nsccwoinsi-otchi;cniJaerceci.ait.rceeasirrt<nt:tti7tr(.L'zri(a,:tratirs,c,i1.,a.{',(btyioigt;ct'itit:|el,,.it*$lic!,tz'r'lairairit;iiatltii:itae:tyilc.i2ttt1-,
dceasta, s.ale, obseraasiile ittt'tiiinndtirsauspfinicuttter,ri;ii de data
d,e cunoastercu nordice.
Spre d.eosebire cle operele sole nii necbi, ln care
pictorii eraw tratali intotdeau.na inrlioLidwal sau pusi !ormapii istoricr: cu .a:ituttea .ruil;t;:t;Ji de educapic
e s t e tic ii, o tts ti taie c ii tI e c I r t r i,e r; t lt !,-r,r
in relasie cu lcoala cireia ii aparlined,u, obrey'pt1i| c r ac c e s il:il :i iit-

parcit prin prisnta uttei aiziuni verricale, cle tlata ttt.ror iubitorilor cle_f rtmo;. 8; ,JJ'ai,n:c narte tiirz rs'ta;-
t'tt o ntanier| de tratare tenirea pe care
dcedstd, aaent de-rt t'rtt'e prh eseu'i crnsat'rate tli- a hsat-o intul iei nzai strirlx-
ntai degrabd" oriz-ontali, ci;i istorici de aytF. ai secolwl.ui tl.ast?.no wn ur.izosc&-
tor cd,re rz iubit ayta mai brests cJe orice, ctt o drii,-
vcr.sclor genu ri ale pit't urii . goste dece.nt7, birbdteascd. Cercetd,tor sd?t pu.blicist,

Cel ntai antplu cseu, ocupittd aproape juntdtate el nw a last niciod,atii onzwl hiperboielor"' cx,prcsii
cct ,v,sowcapbeurbla"r,u,.,lmsindwwn.atS" ti,.t-t,t,lt'aoscdi^antaLrctr":wt'iinnttz)
din texttil aoltrmtiui,'este tledicat' piciurii de pei- d,e sirdine
saj. Cont'orm opiniei lwi Liitzeler ,,'cle la rotnaitici lsrieten
'incoace (Caru.s, 1831) cele mai su.bstanpiale consi- exact in lontl ciin t;are Yenn--er isi pictase cllltos-

etalsel eruautSltelirii ipllwrXin-oLgiinJuc.ileFppriiiccdtJtelt7r"canedrd<ee:re,ptlteetoixsrcaei-l-enstriencztauncLowt^apstrcinLnsttoeartuianrl cwta I>anoraml a orasului l-)e.lFt, Fritjl\tttley op;nct,
tn swrd,ind, cd_-,,acolc t.r trebui tfezatil o piatri
acestui dotneniw".le Dwpd capitolul introdwctiv, aw- co-
mermoyatiod,* .22 A t'ost, poate, ntanit'estaria cea mai
torwl ne protr)une o istorie iui-generis a peisajulwi e-ntuziast| pe L'dre ;i-a perm.is-o rie^a lungul unei
etrropean, d.in secolul al XV-lea pini in zilele noas- lungi si t'ructuoase tie;i.
tre, Exemplit'ichrile t'iind t'dcutp cu ltrecicl.ere clin
lwnea piL:twrii genndne ;i neerlandeze, s-ar putea sd GfIEORGHE SZEI{ET.Y
rdnilnem cw impresia cd un Claucle Lorrain sau un
Giocanni Bellini ar t'i n'reritat o atenlie mai sus- t Pc iingd sutele de str-idii, csc-nri, c:rtaloage siiin!r-
1prifinipuccudiezzrFciildetireiie,csccloioallpilrieeneicnrdceliieepi nr(lgcizn*aii-iiferaecxlpploae,ug:.bvtrrtz'ilc5iii'clssriia!.tirrt,ea:AiiIrs;t1ioiilcn1_n:o::n.il6ivedoos0,g)lrc,ud.arncccfitaaneatiacIn'louoiricnarar(glJciger.9iialc2lodt7x-)re--,
llnu tLt.

Celelalte d,it,iziuni ale cd.rfi.i (Pictura cle gen, Por-

tretul, Arta religioasi, Natwra staticZ) sfnt si ele
rezultatwl wnei ixersate int'ot'malii isinrice.',,Dar
rrd7tiil:t5eie|n-rddrivretIia\ol,etIlaueanmIaegieriilz1eute9roa4crndn2i u)ad\siLscceiirgnvi9innpo0,olsuadbimtLraertcyner-atg,elinnm:(1irrb8u{l"I9illSb.t1eJlDe)Z;cdd)Mhmi-.net-isAoctrle,ltusedrpucorlefcriinrficekndteriede,
s-duwbpicsdotonccwrileamiwceldrplawAditiApFiraise,ecnsllsici,ntcrtJtleietvir ind-ee sprme And.rei PIe;w 30-1

o t'ewcld a rayiwnii,

orice acreli acade-
ntice, capd,td chipul agreabil al t'iresculwi, ldstncl

der nled,erl-tintTi:;chen l\tal.e:.rei des 15. und 16. 1i CJ. li. ]:I. (lombrir:1-r, ,{rtri sr iluzte, tradLt?.ere de I).
Johrhunderts a.uf der t1.tLssl;ell.ung nL Iiriigge, Mazilu, 13ucr.ilc:gti, 1$lii, ir. 4.1:1.
(1903); Griinewalds Isenheimer Altar (1908); 7902
12 Lionc-.ilo Venl'-rri, Ogt. cit. p" 2()2
Die 13 Cf. I)hi.lipiJr: Ii-obr:r"ts'Jones, in PeLit Lutottssc rit: ltt
frihett, rtietlerkindisclt,en Maleruan Dan Egck bis
Bruegel (1916. 1921, 1956); Der Holzschnitt (1977, Peinl.ure-, t. I. Pa;'is, 1!i79, p. ti64.
1970); Die Radierung (1918); Der Kunstkenner (Lglg);
la Liorrello Vr.:lturi, Op. cil., p. 267.
Der Genter Altar (I92I); Albrecht Dilrer (192I); !:carte asci li:riii ioi i1 lrirrairtei'izcii.z-i It..l Fli cdliin c:icl
Pieter BruegeL (I92t)i Der I{upf ersti,ch und d,er sornitir{.i cie talii: I r-li. l"ir:nncth Cjilrli (,,cci rnli uiarr L^
Hol,zschnitt Albrech,t Dirers (1922); Die Litogrophie ctli)()srra1to1. ;l yiaii:i., al lririr,rrii rtiit.'(l{tut'i-rilcJle('),
(1322); Die, nxederlcindische Maler d,es 77. Jahrhun- i k,rbel't lli:lirl (..lLutor iiJ lsir: ci.l mai Inili e (,unr/sr.ii .
des ts (Propyliien 1{unstgeschichte, t. XII; 1923); tor ;11 alt.rcii llL!;tiiLrc") li.ii.
Mu:x Liebermann (192.+); Die oltnlederlcindische
Mo.lsrpi, vol. I-XIV (1924-1936, 7973); Lucas van 15 (.'1. Il;.r.ns iVii-iltli:, jtfnti: .;'. J: rt;::i.!ti.;i.Ll.t:r u??i]l rlc,r :1,:r'ti-
n er 5liu. p,}u! .errL:i;ti'rt:!J)iiii"e/s, i/, tt s
Legd.en (1925, 1963); Echt ttnd wnecht (1929); Die {tltl L' i r:c i i;. i iril, r:'tn,r: i :t, 70 0. Gj\r.:'b.iu.r t; :;tri g
Gemrilde uon Lucus Cranctch (in colai:. cL1 J. Ilosen- ';.11 .,iir
lleit 2, I3c.r1in, 19$i'. i ;-111j:tar!11" ,v'VIi

berg; 19i12, 1979); Von Kuttst und KennersclLatt i

(1942, 1945, 1955); Essogs ilber d.ie Landschaftsma- 16 T'abloul --- Consicl(:.r'at rril ,. l.j-l:rriiji,cr"ic"irtr;;'ri-i:i;lt-i,L;ri:i.itajonri'n1,lJ)ri.i:.4-
lerel und ondere BLldgattungen (L947, 1963); ?out iulii qi datalji.li.li;,'--;-l
l'oeuure- peint d"e Jdrime Bosch (cu colab. ILti M. de criticul Lle ilLl.i r'.i!:Ilc7- '.i..ii,'{)il{rr' !',. n I'r-irnnl,rtr,
Cinotti; 1968); Erinnerungen und Aufzeichnungen In 1902 figureaz:i ia Lirrpoz;ifia cii. Ia )3iugcs, fiinci
rcal,ttl{)scut cilcpt un V;rn Eyr:ii a,,ir.en"';ir: r-le ciitic
(1967); Vo'n den Grenzen der Kunstuissenschaft Bode, Friedliinder, A. I)redrus, C. Ji-rsl], IL vorL

(1'i69). TschLrdi. I'ricdlinder i1 inch-rde ca atlrle Ln vtriunuL

2 Ddm in continuare lista, evident incornpletd, a ma- II siiu din 19013, pu.blicincir,i-r qi reprociuceri.:r, ceea ce-i
rilor istorici de artd europeni ndscu!i intre anii I va face cunoscut in toati':l lurnea. lll r.rr iirciude ta-
I bloui si in Altntederkindische Lfalerr:.L (iLi24, t. I,
1850 gi 1870. edificatoare pentru adevirata explozie p. 91), confirmrnclu-i paternitatea. Intr"ucil un nrr-
dc talente remarcabile ivite in acest domeniu intr-o
pr:rioadd destul de restrinsd: Georg Dehio, Cornelius
i mir mai redns cle specialiqti au contcstat jlrste.tea
ArSAG11siB8ttcuierubo5ghzdJ8riyeu,s,lgiWsAtCdotRtdewoaSoi-elrsGlfc{lgkfohrlNtiio,m,1noeV8DSatu5*e,.ram0nsAlV,oaotdu1m.Fw.no8rrinoA6l-apn-4in-nh,-zaRB1G1ie8oe8l1oV5i58vrnl3n6di6ac,,-a0sckcH,ArhhdhEbe,1omrnnB8Cfaifr6dfe,hylo2terar,AeTr*mCnahMn-sdooddoBd1rornnl8eer6e6eR,*3l-dMii,JscioHuiccs11Hsehe88io65epi-*n57fhl,-,,-
Aby Warburg, Roger l'ry, Jr-rlius von Schlosser -- atribuirii, I\{uzeul fi'rrke;rthi-il i s-:r aclresat }uj
J1.86F6r,ieJduliliinudseMr e*ier1-8G6r7a,eWfci,lhCealmmpVbdeglel D*od1g86s8o.n, Max Friedldnder in anii'5C. soiicitindr,i-r pdrerca. trn
3 V. Udo Kultermarrn, Istoria istoriei artei, y. II, I3uc., sr:risoarea sa din lB.ili.lgb8, M. J. F. coniirmd din
nou a'rtenticittrtca tablouh:i, rcpetind cel.: publicatc
i.n Altnierlerl.rindische hLcterei, iar intr-o ir-v.nirL,
datal:i 12.V.1958 (cu nunr;li r:it'tci lurri inainle de a
inceta din vialS li, precizc.rzd.: ,,ln privinla portrr'-
tuiui de Jarr van Eycrk esic cr.tnoscutir pozili;r mea,
pe care n*o alranclorc:r --- iti ,:iu.]l pltleni lui Mii-
iard Meiss si i'ar"rofsky"" (l\.tuzcui Bi'r"rkenthal, Ar-

hiva).

1977, p. lB4. 17 M.J.I'., De 'La Vc,n E1;<:A: {.rt i}ruei;ei., traiuccre de
I'Iolin ionnscu, I-3LrculcEti, 1975, f-]. 1.0.
4 M. J. T., Erinneru,ngen und Aufzeichnungen, Mainz
1967. p. 68. ls Cf. l'ostfafa lui l1u,:iolt ht. tr{eilbrunn in M.J.F.,
Er i n n e r unE en u.n.d i\ tLf zei{:Ti ntt.n g i:.n. p. 83 "
5 Ren€ Huyghe, Dialog cu Dizibil'ul, traducere de Sanda
Ripeanu, Bucureqti, 1981, pp. 415-477. le lleiriliclr L'ui.zr:ler, I"7on, \4'esej"t tler [,tt.ndschilJtslna-
5 CJ. Vasile Drdgu!, Prelafa Ia Viktor Lazarev, Istrtri'a Lerel, in .,Studiurn (icnclaLe", a.n iI1. lil;r0, p. 212.
picturii bizantine, Bucttreqti, 198C, p. B 20 Thon;as Mrinn, I)d/ia'ti,riie si rndrc{ia wtaa.sLrili;,r'. a;:a'
e LPInacio.rle-nrJleCuVllolaiounl6ssVrtayMe,nnelPati,uiei-'rrIci'-d,eGnsIrdsusstezoeLfsrericL.au'WA,crBirtd,iutmPiccauui'rnl"eigsdq,eetLni,9a3:?lr1'9tu.(7t0,s,etrpian.de2um6c1e6.r0e- . ducere de I. si C. Baltazar" Bucuregti, 1972, p" 31.
21 M.J.F" nu constituie un eaz izolat, asemenea inacie-
10 MG1.eeJ2b.4uF,r.pt sO.tagige.e',aNltnliiienrclheerknin, d1'9is2c7.he Malerei, t' I, Berlin 302 renite partiale fiind sesizate si la alte spiriter ilustre
din aceea$i generatie, ca Berenscn" Cror:e, Meier-
Graeic s.a.

22 liugo Pdeierlsl,yf,a,Elerricnin. el.{ri.u; rl!rriilntlnFir9ie6d3li,inpc.le8r."', in M.i.F".
Uber
303

LrsTA TLUSTRATilL0R 21. Ilercules Segtrrers: Pei;aj de munte cu pr.ivire pa-

1. Ilubert gi .Ian van Eyck: Pelerini qi crernili noramic.i
Florenla, IJffizi

22. Adriaen van de Velde: Irla.ia cie ia Scirer.'eningen,

Dor"rA pranouri de pe volerii din clreapta al Alta- l 658
ruh-ri diri Gand
2. flubert si .Ian van Eych: Pcisaj J{ess' l. Gcmdj<lnr.irlclin
23. Mcinclert Ilobbenea: l)c-ittii Irori rle api
I)ctaliu rlin panoul ,,Pcl.erinii" iil AltarLilui r.1il
Cla r rd I{aga, Nlauritshuis

24. Pieter Ilruegel cel Biitriu: I)uns !5r5nl.;t:, 1:e la
I 566/68
|i. llubert si Jan van f,tryck: I)cislr.l Vicna, Kunsthistolisclres Nlttslturr
Detaliu diri panoul ,f,JJyurd:ki::cAltoltlaii rnctl:iddinlcGp{ai"nd(co(dptits')-
4. tluhert qi Jan van 25. Adriaen Brouwer: J'irrani cinlind
Madrid, Prado
ciris), 1425-151J2. ClaLLd, lliserica Saint-Bavon (Gent, 26. Adriaen Brouw'er: Gospoddlie t rlrineastd
Sint l3aaf)
5. tr-Iubert si Jan van Eycir: Pcisaj cu cetate Londra, Dulr.vich College
27. Jan Steen: In fala hanului
Llcl21rll ciin ,,Ingerul si siintele femei }a mormint" Lonclra, Nationai Galle:rY
in {a!a uui'i c'ase
c. Jj!2lt-i425, Ricl-rmond, Coleclia Cook 28. Adriaen van Ostade: l'drani
Kasscl. Gcrndldr'galcrlc
6. .Itogier van der Weyden: Altaml iui Pierre Bla-
clclin
DlaeLrialsliiu'rrditez6preesvcolseteual ucaiindedrIeaapBteat:le,e,Cme"i,tr1e45i 0c-r1a4i5d5e, 29. Pieter de Hooch: Curtea utiei c:,rse r:landrze, 1658
Londr-a, National GallerY
30. Jan Steen: Lumea pe dos
I3erliir-Dahlem Gerndidegalerie der Staatlichen Mtt- Viena, Kunsthistorisches Mtrsctrrr-r

seen 31. Vermeer van Delft: Pictorul si modekrl siru
Viena, Kunsthistorisches Muscunl
7. Rogier von der Weyden: Tripticul Sf. Ioan
F1r4a4g6rr-re1n4t5d3inB,e,Brlointe-zDual hlulei mHr,isGtoesm" (iipldaenoguallecreientrdael)r, 32. Vermeer van Delft: La Proxenctd
I-)rcsda, Gcmdldegaleric
Staatlichen Nluseen 33. Gabriel Metsu: I)oanrnd citind o scriscale
t]. Hugo van der Goes: Pdcatul originar
Londra, Coleclia Beit
Viena, Kunsthistorisches Museum
9" Dieric Bbuts: Hristos qi Ioan Botezdtorul (detaiiu) il4. Rembrandt: Rlpirea lui Ganirrredc
Dlt'sda- Gcmdldc.qalnri c
X{r--rnciren, colec{1e particulard 35. Antoine lVatteau: Garra inbirii (dctalju)

1tl. Dieric Bouts: Sf. liie qi ingerul Londra, t\lational GailerY
36. Franqois Boucher: Scend clc dragostc
Louvain, Biserica Saint-Piere Karlsruhe, Gern dl dcgaleric
11. Ilieronymus Bosch: Ispitirea Sf. Anton 37. Jean Baptiste Chardin: Rugilciune la ttlnsrl"t

N{adrid, Prado Faris, I-t-tvru Chardin: Tinila irrvdlirtoare
38. Jearr Baptiste
I2. Geertgen tot Sint Jans: Botezirtorul in peisaj
Bcrlin-Dahlem, Gemiildegalerie der Staatlichen

lvluseen Patenier: lf,otezril lui l{ristos 39.vLJaoannndnrivaaA, nrNnaEotyilofcinnkai:lsPGioaaiI:llctrtG'cYlilolvdaucncetilnCr-crnniatlranil, 1ui Gio-

13. Joachirn 1434
Viena, Kunsthistorisches Museum
14. Joachim Patenier: Ispitirea Sf. Anton
Madrid, Prado l,ondra, National Galier.v
15 a, b. Pieter Bruegel cel BEtrin: Iarna, 1565 Jan van Eyck: .Ioclocus Vyd si Elisabeth Ror'li-ntt
40. i)ortleic dr,: ctitori dt- ]tr Al{-alul
tlin (land c. 140t)
Viena, Kunsthistorisches,Museum ,11. fiogier van der Wc5,fl*utt !'ranccsco ci'Este,
16. Korrrad Witz: Iisus si Sf. Petru
detaliu din ,,Altarul de la Geneva", L444 Nell' Yorh, lvtetropolitan Mu:-rt.11111 of A"t
42. Hans Mernling: Foltletul ;zis aI liti Ni':t.:cilo di For-
Gr:neva
17. .{lbrecht Diirer: Peisaj cu moard zolc Spi.nelli ((iiovattt'ti ()artclitia?) c.. 1167
llerlin-Dah1em, Gem;ildegalerie der Staatlichen Mu-
:recn, Cabinetul de stampe Antnrerpc'u, NIuzcll

It]. Jan van Goyen: Ulila satului, 1628 -111. Ghirlandajo: IIosnt'iri{ <'tt trolril
Paris, tr,t,tvrlL
l,'r'ankfurt am Main, Staed.elsches Kr.tnstinstitut
1.1. Leonardo da Vinci: 1'oltt'cttil zis al Gincl'rci dc'
19. Salomon van Ruysdael: Dupd ploaie, 1631 i,l:3e|rc 1,174- l -17(i
Budapesta, Sz6prniivcszeti MIzeuin
Washington, National Gallery of Art
2tt. Adrian Blouwer: Ciobanul
Bellin-Dahleni, GemAldegalcrie der Staatlichen Mtt- 45. Rafael: Portrctul Cardinaluiui Giulio de'Nledici

seL:n Madrid, Prarlo

46. [[*ns l{ollicin cel Tiriiir: Portretul soliei cu cei doj INDiEE
ci..rpii tnai rrrai i, j528-,15211 (Nurne de artigti)*
R;rsrl, f{rnstfflr iscunl
,17. T'i{ian: inrirdi'atui l--aroj al V-Iea (cletaliu)
l,iiinchc:n, ,41 ie Pinakothek

48. Antlaoni:; Sfor: Llardinalul Granvella
Vir:iia. liuns;ti:isfo::isches h4useum

.i9. 'Ili{ian: Portrcl,uL hii Antoine Perrenot de Gr.an-
vclic, 1548--1549, I{ansas City, Missouri (SIIA) NeI-
s,on Ciallely, Atkins X,,Iu:it:Llm of I'ine Arts

fiO. El ffrcco: -Pr:rtret cle birbat
l.J.-rdrid. Prlr.do

51. Lr;rer::ro f,crdtc: Portreiul pronotai-ulni apostolic

.Jn1iano. Londr.r, Nationa.l Gallery

52. Diegro \reiljz1uez: Portretul uilui pitic al Itti Fiiip
al lV-ica
iiladr:id, Fr;iCo

5:1. f,tenlhrnndt; I,r','..ljlatoruj ntlrnorit; An:1o;i :,olia Achenbach, fratii 143 IJosscirr, r'1, \ r'rbrositts 287,
sa, I f41
Aclst, \lriliern van 288
Iler-l i n Aertscn, Pir:ter 157, 761' 7'17, Bolh..Jan 96,'103
Bot+"icelli, Sandro 112. 235,
ir4.,4nnhorris v;r-,1 l]:r.rls: Aulcijoi.tret
l\'Iiinr'lrr:r-r, A j lr.: Finakcthek
i5. tseter Paul ltuirc;rs: j,satrella Brant. rictallu clin Alsloot, Denis van 81 240, 241, 262
,,P"uirpns :i lselxlla ll;ant in nrr.tbt.;rn;l clc caprifoi"
Itiincl rr.n, .,1"1ie Pi nal-ro'ihek Altdorfer, Albrecht 63, 80 Boucher, Frangois 1.24, 208,
\tnstrl, Jarr van 55, 50 212, 213
Antoncllo da Messina 239 Iloulssc, Fs3i3g -lg[, 110t)
Ast, tsalthasar van clcr 287
56. Jean ,Augri:;te flcmiilirllrc ingres: l\l[]ne. l)c\raLl('ay, Horrlr. [)ir.ril< :]s-2J. :l{'. :lt,
Avcrcamp, Flendrick 85, 1.99 3iJ, 34, 41, 270, 279
iill',;,a-lli :r11,: i Blakcnburgh, Richa;'11 1!]9
r-lz{t i r Ilrarrnschscig, v. l\lonogrl-
Barbari, Jacopo dc' 282 nristlrl de l:r m (.Jan van
57.'Ihorr::1.; filriiistrorough: l,{ls. Sjddon:; Barbizon, Scoala tlc l;r l2{}
Lorrriru, i.J;riit;lal Gali.ery
58. Ecigar,' Dcgal;: i,e:up.eld l,r:treli Begr, Cornt'lis i00 AinsleI?) 5{3,59, 158
tserchem, Nicolacs 92, 96, I)rokclenhuttr. Quit'in rair 100
Pai'i:;, Colrciia itlnesi llcuart Bril, Nlatthys 82
5il. Ileni; fl'{enrlilrg: Sccnij di: plr rc}icr..ariul Sf. U.r.sula {i?, 185
iiiugr.s, Spilairrl $l'. Ioan tsri], Paul 82
60. Renrirrant:li: liril:r viridec-rnd bolna'"'ri (Stantpa c'lc Reyelcn, Abraharl vr,n 283 28S, i-irourrcr, .\ (1r'ili|r\ il)1), Li)l ,
O stri.i cis l:-iLir;cnL). l
6i. An{"lttirii:; r'ilrr l-}.r,r:il: l {jlil} 1i"r 'baic Binclt, .Iacob 5tl 16:i, 112-li.i. 17'1, 181,
Blake, Williatn 167 132, 139, 1ri i, 2ti2-20.1
liuz:lna Illeclien, Karl 144, 115 I lrucgt l ccl Bitlin, Fictlr
1,4iittrclit'n, AI t c i)llarkr-riirel; Rles, J{clri mcL dc 51.5!, 3?, 3s, 66-78, 34, 99, 100,
62- :trmbrosiits Xil)!.s("h:ts!:t ce} Bi,irin: P,rrci rt,t de flor:i 135, 158-159, 161, 163,
inti-o;ris.i 55--.6i, 1:+,66,77 16?,1G8,172,174,229,
IJlocmar'rt , .\Lr;rhlr nt 6:1. lc I 'r2, ')\'7
i:Iagrr, l,Ieir; r' L1,r-i r ri I :i
{jll. lDairiel St'gtrers: }Jui:itr't dr'flo::-i iri'.iir:z.i dc sticld 168

velli'rialrii, -1i:i{:l Bijdrlin,.Arlrlid 133, 11'J, 145 lliueghel , Jttt 76, 7 '', 8t),
l)ri r.i.l. {, Bl:]ooic, l,FcI'ridcitnenrn2tl86.l3i) 86, 28?
r:t,i:.r, ,rlat, Ilrucght:l crl f ir.iir, Pit:t.ct'. 7[i

0.1. Jnn X-!avisi:i:.r. lle !'iecttl; lfeLrriti:rl;atir:I c'u frr-tr:lc Bol, llans ?6, ?? i',urch, I icndrik laii der 2{}0
itr,3'l1u,.clr. \t'ililrtr
luli:r.1r'i<1. l-; arlr,, BolJongicl', Flans 2{'l? s3. El,

il.i. {"ietei' Arrstetr: f rga irr Egipl: 13ooncn, ArIroltI 200 3!,16E,171
I Jlri;s a la, I."o. c, 1 r I :; r, rjt'isiia lnsti t rrlionr.ln
Bosclr, llieron-Yn'Lus '.t1'j7i-,4704,,
ilLi.S"!luiirsutuiesl'ivlr;,urGcf{r*n1l.isiruicmg:alli:Jriur-l-ht:t {i: tlori 4d, 40, b2_i4, 6tt, Crnilk:. Atrlonio 1Oii, 121
llanola, Antonio 233
232, 27A, 271 (l.1ra\.aggio, nlichelang{rlo 98,
tsosch, Pictcr van den 2t)0
07. 1&illel:; r/i,!n 1l,irlst: Irotirniciii lrloi,lrte si u,,t,c'nsile
l iriir lori r t ; 2{}4
*Numeie menfionatc nuntnf ln Cllpacci<1, r' ittore 112
L4ilirclren figu- Carrtcci, Annibale 82'
Carstens, "Iakob Asmus
68. Dirck van XJergller!: Pei:i:,r.1 rie serari cu vitc note $i tn Postfafi nu 99
Llra.uirschrvei g, Ilerzog-An1on-Ulr:ic1:-Museilm eazi fur Intiice. 137

C€zarnt., Paul 11, 16,81.01, 2174-1, I)rrpr6, .Iules 114 7' Goudt, Ilendrick ii0 Kick, Simon 175
131, 133, 135, I)i.ilcr, Albrcchl 15, 41, Goya, l,'raucisco dc 167,214, Kliugcr, A{ax 142
4+, 63, 71. 7tt. 1$7, 1 86,
279, 2()3 257, 276 Knaus, Ludl-ig 221

Chardin, Jcan [Japtistc-Siru6on 217, 244. 249, 27?, Goyen, .Ian van 85-94 Knibbergen, Frangois van {J[)
24, 212, :58, 176, 283 Dl5a11, Oornclis Gloco, Ili t31, 257, 252 Knltpfer, Nihol:rris 1ti7
Christtrs, Petrus 28. :10, 239 1gg Grenze, Jeal-Baptistc 212 li.nij{f, Wouter 90
l)uystrr, \A'illem 175 Grirnruer, Jakob 7ti, 77 I(och, Anton Josel 112
Clacsz, Picter 287 Dyck, Anton van 107,10g, Criiner.ald, Matthias 63 I(onincJi, I'hilips 101, 170
Claudc Gel16c, zis Lon'ain 233, 2!t5-257. 259
,1t.82,97, 99, 103, 105, Dycrk. Philip van 200
107, 772, 722, 257 ( itrirldi, Iirllnceslo 1ltr, )17
Clcvc, .Ioos van 41, 51, 52 Elshcirrrcr', Ad:m TB. ;.t2, gg Lacr, l'ir:lcl vlrl 2[J5
Cleve, l\{arten van 161 IIaarlcm, Colnolis varl 232 LancrcL, liicolas 212
Iingcbrcchlsz.. Cornr.lis 52_ Ilals, l)irk L70, 1^r-I, t75 l,rrrgillii |r.. \ir ulrrs ic 257
Cock, Ilieronyrnr.rs 56, 65, 67, 55, 61
69, 70, 72 Everdingcn, AIIaert van g6 I'Ials, Irlans 121, 131, 168-* La'lvrcrrcc, T'honriLs 259, 260
172, 77.1, 181, 187, 190, Le -[3run,0harles 25ti
Cock, Jan Wcllens de 52*55, Ilyck, Ilubcr.t van 16,1g, 233, 253, 251, 257, 260, Leib1, Nilltclrn 1:J7
64,70 20. 22, 269 Lcnbach, Il'ranz von 1lE
Cock. Jllatthys (Mathys) 64- livck, Jan van 11,13,16_ 262, 288
llcda, Willenr Clacsz 2U7 Leyck:n (Lcien). J an varr
67, 69, 70. 72, 77 25,27,28, 30, 31, 43, 48, .Lleern, Jan Daviclsz dc 288 uczi (joch, Jan \\iellcns ds
lilecnrskcrck, [lnart.en van 41, l.{ydcr. Lueus tart 53-ii,
Codde, Pictt r .1 75 67. 156. 159, 160, 186,233_ 7ri, 161, 172, 250, 257 {il,62, ii5, 159, 1ti0
Cocr:lic (Coeck), \'url Alost 235, 2?,7_2:]9, 244, 268_ Ifelst, fiartholotneus van der Lcystcr, Juclittr 170
27A,28,+ 25'l Liebermanrl, -NIax 117, 13,tr,
(Aelst). Irir:ter 41, 59, 67
69, 161, 7'^72
Coninxloo-. Gil1is \'rlu t-7,
78, 80, 82, 86 Fabritius, Calol 184, 194 I'Iemessen, Jan van 51, 157, t10, 262
Faistcnbergtrr, Anton
Constable, John 112-111, 116 Fetti, Domenico 1g1 112 1ir8, 161 Lievens, Jan 101, 170, 180

r29 Feucrbach, Ansclm 137, 14b Herkomer, I{ubert von 131 Lombard, Lamberl 60, 161
I-Ierp, Guiiliajn (Willem) \'an Longhi, Pietro 217
Cornelissen (Corneliszoon), Fiarnmingo, Paul 82 204 Lotto, Lorenzo 249
Fl6ma11e, Maestrul cle la Heyden, Jan van der 105, Luini, Ilernarrlino 112
Cornelis 55,8:'i, 168 24
Cornelisz., Jakob 61 Flincli, Govert .180
Cornclins, Pctcr r.on 14,54, 284
55, 137, 221, 285 I.loris, Jrrans 7{t, 1.61,772, 2it0 Hobbcmr, I[eindorL 104, 199 Maes, Nicolacs 170, 183, 184,
Hogarth, Williarn 215, 216, 20r
Corot, Can.rille 100, 774- Fohr, Oarl Philipp 114 223 \{agnasco, Alessarrdro 207, 217
777, 110, 745 Flagorrard. JIor.ror'6 708, 207,
27?,, 25;", 27(t Holbein, Ilaus 137, 160, 233, Nlakart, Ilans 136, 73i, 144,
Cottrlrct, Guslavc 114, 7I7, Franckcn, I{ioronymus 2BZ
727, 728, 137*1:ti), 219 Friedricl-r. Caspar Davicl 111 243-246, 249 224
Crat:sbeck, Joos van 174 Flooch (Hoogh), Pictcr de Mander, Carel van 33, 34,
l-ru-t:lu7I71cc, l1f'iln{)l,:rr1, 4lliu,e4la17ncl 92, 184-187, 194- 197, 199 4t, 5r, 55, 56, 58, 59, 61,
Cranaclr, Lucas6.3, 7 6, 180, 27 1 I:yt,,lan 2li{} Hoppner, John 259, 2ti0 64, ti5, 6ti, ri7, 7Q, 77, 82,
Cromc, John 11ll 63

Orr-vp, Aelbcrt 62, 90, 92, 93, I{uber, Wolf 03, 71 83, 168, 232
103, 107, i22, 199, 28r Gainsbolough,'l'hornas 707, I{uysmans, C. 100
(Gia3sc1set0c-ri8:,ttg,7Lcr2,rnc3a,:3:stt9,o5.22t,150595S,-i2n568t,06,J0a,2n673s0 Iluysum, Jan van 2BB Manet, Edouard I77, 777,
t79-725, 127, r29-L31,
f)rlcnr, Cornelis r,arr 76,77
l)rrrbi grrv. Chnl lr5, l;r'l lrcoi5 137, 140, 793, 224-228,

174,740 Ingres, Jean Auguste Domi- 262, 263, 280
nique 14, 721, 263 Marcantonio, uezi Raimondi
Israels, Josef 117, 134, 223 Mar6es, Haus von 137, 145
Drrrnricr, Ilonor6 l:Jl ,167 ,223 Cr ltjcr, At r[ rlr' l7t), l,\:l Nlarshall, Ben 216
32-i.15, 37, Lihir'landrio, I)orrrcnico 235, Jakob din Amsterdam 250 1\Iasaccio 233
David, Gcrnrd
42, 4:t, 4\) 240
David, Jacqucs-T.ouis 2l.tr .Iakobsz, Dirk 250, 251 I{assys, Cornelis 42, 56, 64'
l)r.gas, Ildg:u' i), .l 10, 121, Gillrrr;', .1:,1rr.s 2ll] Justus van Gent 239
Giorgiorrc 65, ti7 66

123-125, 128, 130. 15(), (iiol-to 11ti, 268 Janssens, P.ieter 180, 200 Massys, Jan 51
210, 263 Gocs, Ihrgo r.an dcr 29,30 Jongh, Ludoif de 200 Massys (Matsys, NIetsYs),
Gogh. Vinccnl_ r'an Jordacns, Jacob 157, 202
f)clacloix, Iiugino 116, 130 171422, ,1371+-7, Quentin (Quinten) 40-43,
l)iaz, Narcisse 11tr 135, 1U7, 138, I(alf, Willcm lU3, 1,17, 283, ,4)a6t, 49,57, 52, 70, 160, 244,
Dou, Gcmrd 61, 1E0- 1u2, Mauve, Anton 131
t,) l 288

191, 797, 199, 200 (ioltzius, Ilendlick 83 I(aulbach, Wilhclm von 13? Max, Gabricl L44

Debucourt .Louis Phil ibcrt 214 Gossaert, zis Mabuse. Jan 40. l(eutrinr:}i, I{erstiael tlc B1 Nlacstntl cfu'lii gospodiregti
Duck" Jacob 17,5 4t, 64, 65, 251, 272
I(ey, \\ illcn 25(.) (Flausbuchmeister) 159

I\Iaestrul de la lrlCrnr,rlle 24, 25 {Jstade, Isaak r.;ur 187 tlrrrgc, IlhiliPP Otl.o 114 [.,lccr:iio, lao'lo 2 10
Maestrul sernifiguriior Icrni- Ouwater, Aelbert van 34
lrrulr;trh, Itachel 2ES Uclr u, Lttctts valt 1ilO
nine (Meister der rveibli-
ciren Hnlbiigurcn) 1b8 Iluysdael, Salomon van 88, Vadder, LodorvYk dc 100
Nlacstrul,,I.'ecio:rrei intrc {e- [)ll:rmcdezs, Antholric 175 91, 94, 95, 284 Valckenbolch (Vallicnbnrg),
Iriiniui, Giclrnni Plolo 1t)b Ityckae rt (Rijraert), David Fredclili van 81
cioal'e" (Vilgo intor \ irgi- Pape, Abrahanr de i,100
204 Valckcnbolch (Valkenburg),
no$) 39 Paterricr (tr'jatenir), lierri 51,
56, 59 Sat'nLedam, Pieter 102 Lucas van 70, 77
lVlemling, llans 29*llit, 2it9, Saint-Aubin, Gabriel dc 21il Veen, Oto van 70
240, 244, 27t [)itItnier (l]aLinit:r. l,al-inir.), Saflleven, Cornelis 1 77
VelAzquez, Diego 9S, 721,
.Mengs, liaptrrael 231 l.:l,t1.,-,-l5ti7tr,t59l,l-611:1, .?0,{;'i1-.J-8.10. Savery, Roeland 80, 287
Pitcr, .jern-llifl1tl-isl.c )i2 131, 162, 169, 170, 205, 233,
"N{cnzcl, Atlrlph von lJli, 11t0, Fir:as:;o, l'lrblo 119, 228 Schalkcn, Godlriod 200
742, 76'j, 222 Pilot:1, I(arl von 130,137, 252, 253, 2ti7, 262, 279,

I{elsrr, {i;rlrriel 103, 197, 1tE 74't, 22.1, 213 Schaubroek, Pieter 81 289
r\'Ieu.tricr, Colslantin 134 I'islno (Fisrnr:iio)",\nt.orrio Sohongauer, Nlartin 159
Ilichelangclo 14, 65. l.ti1,232, Vclde, Adriaen van dc 104,
rrf)L-. rt.rFl
208, 285 Scolel, Jan van 6l ' 62,' 65, 199 clc 83,
l\iicr.is, l lans van $J, 191, 250,
251 Volde, Esaias van
84, 88, 89, 168, 171
20{j, 2{-}1 Piiiiarro, (lumille 12ii Seghers, Daniel 286
Itlignard, Picrre 257 Pollaiuolo.,{rit-onio 21{) Seghers, Hercules 84, 85, 100 Velde, Jan van dc 89
Velde, Willen van de 102
101 Veneziano, Dotnenico 2.10
.Nlignon, Abrai:rarn 28ti
Post, Iirans {}0 Seurat, George 135 Verkoljc, Jan 200
NIiilet, .Jeau Frangois 110, trot, I {cndlick Gr-:ritsz. 17(1, Siberechls, Jan 100, 107
1.14, 176, 117, 131, 132, Sisley, Allred 123 Vermeer ,van Delfl, Jan van
13.1, 218, 22:), 21'.j I"i ti Slingeland, Picter Cornelis dcr Nlcer zis m 102, 103,
184, 188, 192-195, 197,
trIirou. Anthonie 8l Potl-er', I)ar.rlus 87, 102 van 200 198,212,28it
Nlolenaer', Cornetis tjl Iruustiu, Nicolas 82, 100, 105, Snydcrs, Frans 157, 280
Nloienaer, Jan frliense 170 Sorgh, Hendrick }lartensz. Vermeyen, Jan 250, 251
112. 2:11

Ll.olijn, Irieter de ti5, igti Ilaebum, I{enry 250, 260 r74, t77 Vinci, Leonardo da 241-244
llornper, .iorlocus (Jo0st) dc Ralael 116, 16L, 234,243,2+'t Steen, Jan 92, 103, 187- Vinckeboons (Vinckboons),
lllir.nortrii, Ilarcantonio 65 193, 198, 199, 215, 216 David 81, 168
'i7 Tlembr.rrrdl 67, El. 93. 08, Vos, \'Iaertcn de 70, 161
Stubbs, George 216
Monet, Claude Il, l1g, L21, 99, 101, 11{i. 170, 177-180, Swart van Groeningen, Jan \ros, Paul dc 286
t22, t25-r27, 13t], 140 1rJ2-184, 19:r, 797, 273,
254, 255, 257, 262, 274- 62 Vrel, Jacobus 186, 200
Nlonogramistul de la Braun- 276,288 Vroom, Cornelis 94
schweig (.Ian van Arnstet) Teniers, David 100, 174,202-
56, 59. 158 Rcnoir, Auguste 119, 122, 204 Waldmiiiler, Ircrdinand
124, 72.:, 127, 7:l{\, 224, 'ferborch (Ter Borch), Gerard Georg 114, 221
Mor (NIoor, l\Ioro), Antironis 11G9e5r-r2it0.l01,U32,t71,582,57.l 7U, r91' Wasmann, !ricdlich 114
247, 250, 25L Wassenhove, Joos van, uez i

Nloreau, Jean-Michcl ie Jcunc 226, 26{.) .Iusi.us van Gen[
2t4 Ii:ynolds, .Ioshun 108, 259, 260 WatLeau, Je an,

iVlorcni, Giovanni llatLista 23li ltibera, {iiuseppc di {}8 Ter Brugghelr (Terbrttgghcn)' Alto ine
Moscher, Jacob van 90 Iiigltucl, i lyacintlrc 258 Ilendrick 193
Mostaert, F'rans 51., 59 Itijkaerl, ue:l l)1116:}i51311 207-213, 258, 276
i{ohert, }Iubert.105 Thoma, Llans 142
l\'Iostaert, Gillis ??, 78 llohrlcn, triranz von ,t14 'Iiepolo, Giovanni BnLtista Weiditz, I-Ians 68, 229
Mostaert, ,Ian 61 I'romitou Is, 'l'hcodor: 2t)2 217, 257, 276 WerJI, Adriacn van der 200
Munkacsy l\tihily 110 liomncl-, George i)5.9, 260 'I'intoretto 66, 67, Llz, 251' 201,288
Murillo, Rartolome Ilsteban llosa, Salvator 10t)
Fiotii;seau zis V,rrnegul, Hclu'i 257 65-67, 73, 233, 244- Weyden, Rogier van dcr 15,
206, 274 18, 23-26, 28, 30, 31, 43,
228 Tilian
Nain, fralii Le 20J--2ili 247, 249-25L, 25$
Neer, Aert van dcr 1{J2 Ilorl;rricison, Thomas 223 'Tl'ooel,puDt,omLoindiecu'wsijkva8n2 200 159, 239, 270,27t,279
Neer, Iiglon van- clcr 200
Wheatley, l'rancis 216

Netscher, Caspar 200, 201 Roymerslva,rle, Nlarinus \,an I'ons, Willem (?) 71 Wildens, Jan 100

51, 158 'Ioolenvliet, Jacob 200 Wilkie, David 221
Ochtervelt, jacob 200 Rubens, Pet.er Paul 67, 70, I'oulouse-LauLrec, FIenri de
Oliveir, F'rrdinald 11.1 rb/ Wilson, Richard 103, 107
Orley, l3ernacrt van 41, ,-l 98.-Jrrtr. 1;o, 1;C, lS0, Witz, Konrad 63, 71
201,, 2tQ, !08, :llrl. 255- Tour, Georges de la 204,205
'Iroost, Cornelis 216 Wouwernran, PhiliPs 1 99
0stntic, Afuiat'tr ran l0u, l6J, 257, 268, 274, 279 William
16t), 1?0" t81-183, 18ti, liL1ti0sr3lr,e1l0, 4J.r1e0o9b.1t2n:n1,10.91 9-1rl), ilurnerr L12*114,
Lzurbar$n, Irraocisco dt 28t
199, 202 110

CU FR! NS

A\rL'1'tisment 4

PEISA.]UL
CirracLclul spccific :rl
peisajului in irr:i.sagisliculni I
,,Nagtci:oa" scr:olrrl al XV-lea
1{i
Errrancipir:.ca pcisajr,tlui iir sccoiui al X\/i lea 4i)
Inf Ioriiel t,('irajului i1 ser'olu.l ai X.VII-1ca 8 j
Pcis:-rjui in gecolul a1 ,YVIIl-lra :;i a,1 XIX*lera 10t
Inserrrnit,:..tc:r 9i lalii rrL a pr:ila.iuiui in zilcle
rl0astre

PICTURA DE GEI{
L)espre apariti;i si natura picturii de gen
Epoca de infiorirc a picturii de gen . 15,
secoiul at XVIII-iea 1b/
Pictura de gen in ,AA
Prezentul qi viitorui picturii de gen .
,11

I]ORTRETUL

Despre portt'eti:;tlcir -.- plir-rcipii gi istoric 230

ARTA. REI,IGIOASA

l)es.pr"e arta rellgioasl si romtrozitia istoricii 265

NATI,IR,C. STATICA
Despre natura staticii .

PASTFATA

LIS'IA ILUSI'RA']'I]I,Oi1 3t),1,
I}iIIICE
Sriu

REdactof : GFIEORC+IiE SZEK}'I,Y
T'ehnoredactor : \,ALERIA FitTROV{CI
Ilun deCoLliipdaer:ti?p"aXr:II.131;9P93la; nAq,pe52r4ut: 1983.

lntr.:prinderea poligra{i:e Sibiu
$oseaui,r . .lba Iulia nr. 40

Republice Socialistd RomOnia