arta nobilS 9i rece a lui Potrssin. in rest, nu ne Seghers este un grafician fanatic, cale violen-
r"Irnine mftre hlcru, in aferX dc romantismul arbi- teazd mijloacele de expresie ale limbajului liniar
trar, ,,haiducesc" al lui Salvator Rosa. care, cu o autoexigen$ chinuitoare qi mereu nesa-
VfiiirlqPccelelisncashg,iiagDLr ieiinfl\arsamedardvneizcr.i,iuF-l laucyeesscmtluipaians)asl-i9di eDcaRavuVbiadennTsUend(uieennrsi,i tisficutX, catrti si capteze natura silbaricS, neum-
blat5, 9i s-o inchidi tntr-o relea densX de linii.
(ultimul apreciat ercesiv ca pictor de gen, dar Pustiul irnpietrit, mortificat devirre simbol al aces-
tui suflet insingur,at, bolnar', nefericit. Faima lrri
liind remarcabil mai dcgrabi ca peisagist), sint Seghers a fost fundamentatX de calea pr.oprie pe
foarte gribiti; ei creeazl in ritm rubensian. In care a urmat-o, iar fatalitatea destinului sIu de
psiectluermilearscaileprreincitrg-ui cavmizi.r.pr'r,oezapiecersoJanrai.l.dS.ieNbeure-cihdtsc f.antul cX aceasti cale pare.a fi o.fundItur5. Chiar
mirale ci el se mutX irr Anglia, :ustrXgindu-se
Ei extrema raritate a gravurilor sale trXdeazl faptul
astfel convenlionalismuiui flamand. cX demersul aparent periferic
a stirnit prea pugin
Ca origine, temperament ti efect Adriaen Brou-
wer este un pictor flamand; in timpul gederii la interes, tntilnind pulinX inlelegere. Fireqte, faptul
cX Rembrandt a manifestat ;nteres fa15 de creatia
Flaarlem el se apropie, ir-is5, de firea qi optica olan- acestui precursor constituie un certificat excelent.
Peisagi;tii profesioniqti nu s-au simlit insi atraqi
dezilor. Admirim asculimea privirii sale in sesi- de opera lui Seghers gi nu i-au urmat calea.
zparrineactormispltaurari;lioerciintddiveiduriagleidE,,ri ifpiziicoig"nonm€icaepa-re
pictura lui Teniers, citi placiditate mic burghrzl Brouwer a observat cu un firesc nemaiinttlnit
ipnetiisinagimistulaluiAnduriaeesntevinasn5,Oasttaitded!e-evpideerfnotrim. Eanllaa forfota dezlXnluitX a p5turilor de iot. Aceast5
viziune lipsitX de prejudecXli a prins rXdXcini la
ireat totugi unele peisaje nocturne gi crepusculare Antwerpen, precum qi in Olanda. Cu concep{ia sa
de o armonie caldX, mingiioas5. In timp ce fiinla despre peisaj Brouwer 5i-a depiqit insi epoca, ne-
putind inriuri, tn mod palpabil, arta contempora-
ornsneasci o explore'azi cu insistengi aproape
riutXcioasS, Brouwer contempll peisajul cu un nilor.
sentiment pXtruns de poezie gi lirism. in decursul
unei vieli scurte, el parcurge, ca pictor, o cale Rembrandt, care a format mulli elevi si le-a
uimitor de lung5, ce se intinde de la Bruegel pinl desXvirqit m5iestria, a gXsit, in materie de peisaj,
un succesor pinasneomranmat e"letnacepsetrusiaoadnian lui Philips
aproape de Corot. Tot atit de pulin dispus la Koninck. ln
compiomisuri, izolindu-se qi el de contemporani, urm-, mo-
in rest insX fundamental diferit de Brouwer, FIer- tivul olandez al gesului, stru.tllrat liniar prin trX-
sXturi orizontale. este potentat cu talent, confe-
cules Seghers face parte din..categoria de maegtri rindu-i-se o realX monumentalitate. Jan Lievens,
pe care-i numegti geniali, ca sX regreli apoi cX le-ai poate mai dotat, insX mai pulin perseverent dectt
acordat acest titlu. Existi personalitili cu sclipili Koninck, a cXutat sI realizeze o sintezX intre cuce-
rle geniu, care totu$i, nu au suficient talent ca si ririle lui R^rnbrandt ;i cele ale flamanzilor, dincl
unele peisaje care au putut fi consideratc opere
cucJreasci ader.iratele culmi. Cu forla verbului ale lrri Brouwer.
siu, remarcabilul psiholog gi diagnostician care a Poporul olandez, care a op'.rs rezistenlX spiritu-
fost Vilhelm Frlnger (Hercules Segbers, Eugen- lui baroc, cultur:ii formale cle sorginte latinX, s-a
dovedit capabil s5. liqureze cu rigoare si cbiectivi-
Rentsch-Verlag, tgiz).a conturat cit se poate de tate natura peisagisticX. Barocul a fost caracterizat
de un subieitivism excesiv, de o fnutX sonor5 tri
sugestiv natura acestui maestru, caracterizata de pateticl ;i, tn fine, de un decorativism grandiloc*
despre lume,
aci..tt. morbicle, timiditate, mizantropie gi excen- vent. Conceplia olandezX priviti in
tricitate.
mare $i cam schematic, este obiecrivX, modesri gi opere neasemuite. ArtistuL care-i esls cei mai apro-
tolerantX. Cel care trece in revistX activitatea olan- piat, Wiilem Kalf, a {ost un autentic pictor de na-
acest ,domeniu, rXmtne turi statice, primul in acest dorneniu.
dez5, atit de extinsi in
uimit de nivelul inalt al culturii picturale, precum Aelbcrt Cuyp n-a ajuns si fie pleluir atit de
gi de capacitatea de absorbqie, care a fXcut posi- timpuriu ca Ruisdael; iatX de ce el rt-a prea avut
bilI, intr-o lali atit de micX, o producaie de ase- acces in galeriile princiare care, mai tirziu, au stat
la baza colecliiloi publice europene. I)atoritl aces-
menea amploare. MaeEtrii se specializau, se limi- tei lacune crealia lui Cuyp a fost in mare m5-
surl neglijatX de istoriografia de art5. In seco-
tau ia cutare sau cutare domeniu al lumii vizi-
bile. E,i cuno$teau temeinic ceea infiliqau qi se
ce era cunoscut. lul al XVIII-lea Ei la inceputul secolului al XIX-lea
fereau si figurezs ceva ce nu englezii au reulit sX puni mina pe aproape tot ce
le
Bagajul de cunogtinle al lui Saenredam aproape
cd egala pe cel al unui arhitect, Potter gtia des- era mai bun in opera sa. Deosebit de slab este re-
Vp_ereldveitaevleeadperipcXeqpuenreeactiteournet3icX;_raan,uVnuililecmonsvtraunctodre orezentat Cuvp in patria sa. Olandezii au depus
in ultimeie detenii .fottu.i lXudabile pentru pastra-
de coribii. Cunoalterea obiectului, fundamentati rea Ei imbogSlirea patrimoniului lor artistic; cind
au fost dezmembraie colecliile Steengracht $i Six,
pe o observajie temeinicX 9i pertinent5, ii absoiva I
I ei au achizilionat pentru muzeele lor capodopere
pe pictori de necesitatea de a porni de Ia o expe- de Vermeer, Jan Sieen, Metsu, Terborch, cu toate
1
rienlX vizualX unicX qi fXcut5 ad hoc, atunci cind 1 ci ace5ti pictori fuseserX 5i pinX attrnci bine reprc-
r.n,"1i i; colecqiile publiie. Cind a fost insi
concepeau qi executau un tablou. Maniera lor de scoasX Ia iicitalie, din coleclia Holford de I'a Lon-
iucru, care presrlpunEa ;i perfecliona o memorie dra, capodopera lui Ctyp, Panoranta oraswlwi
vizuall demnX de incredere, conferea crealiei lor
un echilibru stilistic de nezdruncinat. Astfel putea Dordrecbt, aiest prilej n-a fost, din pXcate, folo-
un Aert van der Neer si picteze in voie, de di- sit pentru a lichida o'iacunl considerabilX.
mineala pinX seara, ,,peisaje sub clar de IunX",
netulburat de schimbarea vremii Ei a ecleraiului. Cuyp este multilateral dar comod, o fire mai
DatoritX condiliilor tn care se dobindeste, expe- mult senzitivi decit reflexiv5, gi de o produqie
foarte inegalX ca valoare. El a realizat, firX o in-
rierrla vizualX nemiilocitl si disparatS, fXcuti od tens5 participare, portrete si scene de gen cll un
hoc este iritantX gi tulburXtt''rre, solicitind pictoru- aer oaiecum impasibil. Totu;i, unele marine ci fgi-
saie, pe care le-a pictat la apogeul maturit5lii sale,
lui un demers alert, agitat. DimpotrivX. cunoa;te-
rea temeinic5 a obiectului qi memoria vizualX per- ies puternic in evideniS piin libertatea execuliei
mit qi unor talente mai modeste sX atingi, cu o 5i amploarea viziunii asupra naturii. Ceala str5-
destoinicie placidX, nivelul ce le este accesibil po- punsX' de razele soarelui,'suculenla, incandescenta
trivit inzestrlrii lor gi sI se menlinX la acel nivel.
qi strXlucirea smXlluitX a cromaticii sale blonde,
Peisaiul prezintd. similitudini crr natura staticX prin
faptul cI ,s,uuonfbleeietiec$ctuotini"oteslaemncdpoelmzSerpioiprtsrXecllupinontigr;itivtiete,sidtncinodtbimspepor.--
pensulalia ipqaailerienrtfXtreinaggtireaprl.etocVilsaiXnriv-Rauliicis.od,naCseotlimtllripmieairtaaartst,ecncuauleulo,l
sibilitatea
Structurii prin care
Tan Both
cromatic; ternX, tulbure. lnriurire.r crcrcitatX de
vagia calm5, indelungatl, contemplarea dezb\rat\
arta lui Cuyp se remarcl mai degrabX in Anglia
de orice notX de misticism. Unul din cei mai mari decit in Olanda. Vilson* ii este evident tributar,
atr"rnci cind nu porne$te de la Claude.**.
ntron-taaue$p;iit,critpaootlatnrniidcveiitzoiv,niVzaeituurmrnXiei esstraat-liec,Xucpanrroepp, irdciuuto-pzrXisdXceite-naqertiusmtre,i
***RCi1cahuadred Wilson (1713-1782).
statice qi a realizat, porr.rincl de la aceast5 viziune, Gelli:e,
zis Lorrain (1600-1682)
Meindert I{obberna care, dupi cunr o atestl qi nostalgia, dimpotrivi ea a der-enit apropiati 5i
documentele, a studiat ul1 timp ia Amsterdam cu fanorabili oanienilor, licag pentru o viagX confor-
Van Ruisdael, ests considerat a fi continuatorul tabili qi fericiti. Maestrui contempl5 tor.ul intr-o
rta.. d" spirit caimi, echilibratX, manifestind o
acestuia. LegXtura este destul de lesne detectabilS receptivitaG fdri rezerve falX de lumea plantelor
in unele picturi. Prin arrsamblul
beml se o"pte.,roepi .sra"mleeHnorbg-i si uietuitoarelor, o inlelegere a:ociatl gu s sxeculic
" de,,rellc;te tnsX ." curard, colect; 5i chiar elcgarrtS. Ntr trebuic decit
vteiantlri5osafseucbtiavslp-ect de Van Ruisdael. Mai
spiritual, considerabil putin pre- si examinim porgiunile de zid5rie din picturiie
rnai unila- der Fleyden, un maestrtr care-i este
teral in alegerea motivelor, el oferi mai degrab5 lui Jan van spiritual, cit gi in timp, perrtrlr a re-
lragmerrte iutinrplltoare decit compozilii arrisric atit
apropiat
.u',oi;t. drepi-o caracLcristici rr perio.rdei rilzii a
echilibrate. Hobbema ne irrcintX privirea cu o cinr- secoluiui al kVII-lea inc,inarea iitt. o vedere de
pie imbietoare, cu mori incadrate de o vegetalie
bogati. Cromatica sa esre mai vie, mai luminoasl aDroaDe (Nabsicbt\. ce fixeazi totul cll o mare
din
decit ce,a a lui l{uisdael. El s-a priceput si cigtige "setupiot"ti.n.umin_5tpa.ipsainjeiieqi ttrbane ale acestuia urmX
cirlmizile.
aprecierea amatorilor de art5, paricnotlre-ocliovnldairtiXlord-is-
indeosebi a celor britanici -_
ponibilitate pentru bucuria simlurilor, prin pleni-
PH,ISATUI, iN SE,COLUL AL XVIII-LEA $I AL
iudinea satuiatX, luxurranta a narurll esrr.rale. Pic- XIX-LEA. In secolul al XVII-lea pictura peisa-
turile sale atr fost mai bine corare pe piala artei
decit cele ale lui Van Ruisdael, qi asta nu numai sisticl pare a-si [i epuizat ttrate posibilitXlile. Se-
pentru cX apXreau mai rar. in ce priveqte incircl-
tura emolional5, puterea de insinuare, el rirnine lolui ai XVIII-]ea este dominat ds gustul Curlii
in urma lui Van Ruisdaei. Pe Hobbema nu-l va nFsaara;tu,nl,l,eecsii,tveaildpizincaXvt"ltd, emcuga.ulcspatruuallclrptreercnadtersucpoatoprct^llclceus-llentisevt,aect,ol rPmdeoai-;l
numi nimeni un poet. intr-un caz singular, cu
Aleea d,e la Mid.clelharnis (tablou p;strat la Natio- piddeaagitproatrbaaXtlep.ureerofdet.irc.ioen,ltedlaoelrc,oar-rcteoplrutessiaei.nrbNisarlituugjbraaalanisitoeceise9ttie.5.p1siieui.sb9e-i
nai Gallery din Londra) se intrece pe sine, ;i toc-
ordonatX^ fiinlei umane. Prin tablourile lui Panini,
mai despre aceast; operl declarase Riegel* (y'&- Antonio Canale qi Guardi, Italia acestei epoci cu-
handlungen und Forschwngen zur nied,erldndiscben
Hcoabrbeeminare*st
Kmua.nnsiftegesstlchfaicvboter,abBiel rlalina1dr8e8s2a)lu- i se noa$te o real5 inflorire a picturii, zise 'de arhitec-
cZ
ar constitui o gravi rItXcire. O judecatl eronar; turl" (Ar cb ite b t wr mal e r ei).
ca aceasta poate deveni de notorietate publici une- Din partea JXrilor de Jos \D: n.tai este nimic de
ust.ptai din partea Germaniei
ori, dupi ce un mare talent a ajuns sI-;i demnnstreze inci ptet puiin.
Rori" a fost locul unde francez-ii dirr secolul al
odatX genialitatea.
De aceeagi virstS, chiar dacl a rnurit mult mai XVIII-1ea, Hubert Roberl 9i Fragonard, ca Ei Pous--
sin gi Claude in secolul al XVII-lea' au tnceput si
clevreme, Adriaen van de Velde reprezintX recolta peisaj, qi tot Oraqul Etern'
manifeste interes pentru ca atenlia
tirzie a peisagisticii olandeze, cu un siml pronLln- iu flctrt lor sX
Iat pentru tot ce este ingrijit, cultivat qi finisat. cit si eooca respictivi
Natura nu-i stirneqte pictorului nici er'lavia nici fie cepLti mai mult de construclii decit de na-
tura ilfoDilu-zlsa.
Gen,:z,a clragostei pcntru naturi, 9i cre;terea ei
* Hcrnrann Riegel (1834-1900) istoric de artd ger- Iiunn"gpunel zs.iicc,opleelodr,. saeltpi ()inat,erlttarrpmlaisrtiicP5':
man, profesor la Technische Hochschule qi director de-a !-. .o
al l\{rrzeului din Braunscl-rwcig. parte
104 105 (Vezi:
Alfred Biese", Entwicklutg des Natwrgefilhls). Is- JifniaecqnpuXaetrsruurnRdsoXu(Asdslebearueunc, hnetn. rtLu-oz7niaI2sH;maSelalrelaorlm,tanot.np-1Ge7ne0tsrs8un;evJrie,aalnan.
1730). Pictura englezl qi germani s-au consolidat
catoucreimcstraurlin.isq{-eraosrcripgriusle.tseialucaio)iprnerctpnirdailnc-taageii^nnxip-t'r.iemsEipilieELvii,esrr.p,baa*loiieu.r.a*r\-e raelraotmivantirtizsimuu-lui pe vremea lui Byron gi Shelley qi
mentele de picturi Ei clesen pir a demonstra ci 1i- german (Eichendorff) in misurl
suficienti pentru a putea urma poezia, care a rZ-
rile. germanice din nord au iontemplar natura pei- sunat. in ipostaza ei cea mai bogatX 5i profundX
prin intermediul liricii lui Goethe. in timp ce dra-
itcszair.anrrtg,aio.icraseotrAsiemctsel^itanfcpenuolia.ip,rsoto-oaaarmirecpeauLuirv-rtpuiau,rlrtiaiuua,lLqvurirainin,idpresaG,irJ_pepiognravaifielrinrdcriuceileosiepr,ai*dat*5ree*elixo*itcrsleiogtrciciern.alsietrep€i!urJ-necaa--- gostea de naturi a anticilor qi a popoarelbr latine,
elocvente qi stipine pe arra verbului, s-a ficut au-
istoric literar de culturi enciciopedici dobindise zitd mai devreme decir cea a popoarelor germa-
ntaicte,edprisaogdoiscteiandefonrmateur5viz"ibgi.ler*,rstrpilroeras-raenm,a?$ntiefesin-
ausennnsiatnemanbittiolups,r,enfs5utigriciuLnrniinocgisteeoacorvleurzleeaorlveXdmI:Xo,,-talieenatiicn-hiftaaogtbeasae'n,rvaina- sfirqii dupi ce literaturii lor i's-a clezlegat ii-bo,
Ei in domeniul imagisticii.
turii ". in secolul al XViII-lea Anglia ia locul Olandei
in stipinirea mlrilor, tn prosperitatea economici
B- ieAsfeir;melacliaalielisctleprierespriilnes5precdaeteCgeosorirculudies5Aulfr,,eudn Ei, in sftrgit, 9i in picturS. Arta Angliei este mai
degrabX aristocraticl decit burghezl, fiind tot-
talmeg-balm.g pestiil de frazeologie qi erori", ci- odad eclectici, tributari atit exlmplului maeEtri-
lor din Jirile de Jos care lucrase.i cr, ,u.c.s pe
teazi Iirica 9i epica hindugilor, persanilor, ii ci- pimint Jan Sibe-
britanic, ca Anton van Dyck Ei
teaza pe Homer. Dante, Perrarca, reline in schimb rechts, cit qi numeroaselor 5i excelentelor mostre de
picturi olandezd" pe care bogXlia qi pasiunea noi-
faptul cX ,,naivui, f irescul sentimenr al naturii, lor coleclionari le atrX.seseri peste Canalul Mine-
propriu germaniior" nu esre sesizabil in Cintecul cii. La inceput a inflorit, in condiliile economice
gNtdueaibrrrmieflaquirninidgaeiullsoernrmn.a.XtirCn-rriuri-pigedrreeidovueainodses-aae.rb1-ipt4u9idnt0ee-Jmp1ir5ono2dsd0iusccusotreipnvnsrtiirtnmanzrealtpnotiucurn,-l favorabile din Anglia, portretistica, apoi peisajul,
elan qors5pllnzi,tor in literatura sud-germani. in- niciodatX insX, natlrra static;. Dintri peisagiqti,
primul este Richard Wilson. El priveEte niturJAn-
florirea peisagisticii din secolul al XVII-lea nu are gliei cu ochii lui Claude qi Cuyp. intre portretig-
nici ea coresporrdenle notabile in poezia vremii. ln
schimb in secolul al XVIII-lea, ep.,ci in care pei- tii englezi, Gainsborough ':ste singuml care a fost
sagistica se afl5 in piin declin,'literatura incepi sX
lite*raAtlufrreiidgeBrimesaene(18(D56ie-19E3n0t)ueicsktelutincgiandqeis isNtaotruircgea-I preocupat gi d.e..peisaj- Portretele britanice imgun
prin ginuta nobili, prin gralia 9i linia eleganti a
tilhls bei, den Griechen und Rdnteri, 2 vol. 1BB2- unei societ5ji exclusiviste; dincolo de aceasta, va-
LBBA; Die Entwicklung des l{oturgefilhls in Mittel.alter
uncl Neuzeif, 1BBB; Deutsche Literaturgeschichte, 3 loarea lor rezidl, intr-o manieri de expunere IiberX,
voi. 1907-1910 q.a.).
*nn**AGdeico5r,gpGrinototfpreiered cu reale virtuli picturale in alegerea cromaticii,
intr-o pensulalie alertX, degajatS, adaptard forma-
de artd p1astic5, vizuald istoric, tului mare. Aceste aprecieri i se cuvin, indeosebi,
Gervinus (1805-1871),
deschizdtor dc drumuri ca istoric al literaturii ger-
mane (Geschichte cler poetischen Nationalliteratur der picturii lui..Gainsborough. Dealtfel, trebuie agcep-
Deutschen, 5 vol. 1835-1842; Geschichte d,er (leutschen ttarint5utpaousnibeiliitasotecaiet_Xulniegi. icpoonrdtrileiotinsXtic.rai reciproce intre
Dichtung, 18513 ;i urm.; Geschichte des 19 Jahrhun- acesteia.
derts seit den \lriener Vertrcigen, B vol, 1855-1866 q.a,) DacX
107 nobilimea englezd gi-a insugit ceva din eleganla
supii a arstocraliei genoveze, ap,.ri se poate pre- parte * de naturl exrra-arrisricS. Raportul este cu
supune ci la ,rrcest proces a contriLruit qi arta lui atit mai srrins, cu cit
\-an Dyck. L,nglezii sint, in comparalis cu fran- Iensteismtoariiacoipreledsiinr gaerrloisrtlrrledlie-
Rceezyini,odldilsetiansnutigi-estienusnendsiulel tpaonzt istiavu al termenului. sendmentul niturii.
amator, fiind isgn5ioc*aesp-sut-idmeaisgdtiionvariingeiitacigacirreea,dnpitnraocriepo-oqsmielo,orrnfe-easqrfeiocsdato'rimnecisnXiantts5cinrlai--
ferit tocmai prin aceasti imprejurare de urmirile
cele mai nefaste ale eclectismului qi ale didactis-
mului academist. Cunoscitor al mar.rierei vechilor figiqate ca zei, respectiv idoli. Conceptul de divi-
rnaeqtri, el opta totugi, adeseori, pentru solugii ha- nitate s-a spirituaiizat, apoi, tot *ii mult. Fo-
rLlncaj sX nu-1i faci 1ie chip cioplit, s-a- impus
zardate; degi erudit colecjionar al desenelor de o incXrclturi ostilS imeginii. Cu timpul. dupi cu
maegtri, propriile-i desene sint surprinz;tor de
ce
s-a sprrlberar speranla irr posibilitatea infili;Irii
11ab.. inciiscutabil, pictorul Reynoids nu ficea nemijlocits a ,Creatorului", acesta ajunse si
parte dintre cei mai iscusili eievi ai Academiei fie
venerat in rezultatul ,,crea1iunii". Pornind de la
acest rezultat (vizibil, N.tr.), s-a conchis asupra
sale.
Nobilimea englezl" trlia mai ales ln reqediniele
ddselenrliaatot1ia,asvrl5,i.noMaticu;ocl,sirtecuiamlXainrliietauemlrfaaliibvpeorur,izliiannutrr-ioogicndlaimit'll5ratomleaoltee- existenlei unei ,,fiin1e srlpreme", universul vizibil,
acestea combitind lipt" de vigoare, moliciunea dar de necuprins, de nepitruns devenind sirnbol
efeminatS. Francezii iqi ficeau portretele ln salon,
XalVaIcIeuleni i,ipguitnedriitourniivaeursparloep".ovin5drs-erictoplealnethXeiVsmI uili
filosofic; pantheismtrl sentimenral s-a it'it ca o
reaclie tmpotriva credingei oficiale, bisericegti gi
errglezii in gr5dini, qi anums intr-una aproape na-
ruiali, nu iranjat5 riguros, ,,arhitectonic". Stimu- a raliunii lipsite de sensibilitate a iluminigtilor.
lat qi de preferinlele -pdrroatgeocstoterialopr esn5ti,ruGapinesisbaojroc-huigahr Goethe, care-l admira pe Spinoza, iar pe Van Ruis-
qi-a putit satisface dael, peisagistui, il preamXrea ca pe un poet, il
5i in-genul portretistic..Schilele sale stnt afternr;rte
pune pe Faust si rosteasci urmltoarea profesiur-ie
cu uqurinqi,-ferite ddeegroabbiXecitnivitsatpeiaritucal mflatmeharnaiczXiloar de credinli:
olandezilor, mai
din secolul al XVII-lea. Dar un ar'rumit decorati-
vism de suprafalX, apelind la accesorii ca de cu- ,,CIci cine se \'a lncumeta
Iise, nu a fost aepXi;t de nici un peisaj din seco- LJn rrume c:1 s;-i dea,
lul al XVIII-1ea, nici micar de Gainsborough. Atotcuprinzitorul, marele inel,
AtoatepSstritorui
in secolul al XIX-lea peisaiul a inceput din nou Nu rre cuprinde el pe ro1i,
sI fie privit cu seriozitate, de dragul propriilor vir- Pe tine ;i pe mine-n sine?
tutr, ceea ce marca o distanlare de viziur-rea ingim-
fati, antropocentricl a secoiului al XVIII-1ea.
DacX aspiratia c5tre o ,,artX pentru ard" este
spaeitsi.aFled,cauptXo'ii.nlgi raddreupl tcveol rmbianidi,neaalt ndueppoiactteorfuil
de " Acest eseu al lui Max J. Fr.iedliindcr a fost
sa- oard in 1947,
tipSrit pentru prima cind nu aparuscrd.
iisficLrtX nici mIcar-de acesta. Sentimenml cu care incd, lucrdrile fundamentale ale lui Mircea trliaclc,
pictorul contempla pXmintul, apa gi cerul, tratrs- i:onsacrate istoriei cNoemwpaYraoterka7r9e5l9ig; iiTiorra:itTehde'hiSsctotcirreec, l
*itindu-l privirorului, era determinat de pozilia
rLnd the Profane,
des religions, Paris,, 1949 qi 7968; lm,ages and Symbols,
lXunrrici a arti,tului fa15 de ..puterea supranatu- New York, 1961, Histoire des crogances et des id{es
r:rli", aceasti relalie fiind agadar - cel pugin tn 108
r09 religieuses, Paris, 1976-1983 q.a.
Ir[u se bolteqte cerul colo sus, clevin circumspecfi, modegti, chiar smeripi, recu-
Nu ni se-ntinde un tirim noscindu-qi limitele. ln timp ce credinciosului Bi-
blia ti ,,explic5" crearea lumii vizibile, necredin-
Spre rXsirit gi spre apus?"* ciosul sti in fala unei enigme, capabili sI-i sti-
Setei de imagini, de coloraturl religioasS, nu-i nruleze imaginafia in mai mare misurl decit acea
rimine altceva la indemini decit lumea ca rezul- explicalie traditrionalX. Daci gtiinga a devenit des-
tul de inleleapt5 pentru o manifesta retinere in
tat al ,,crea1iunii" qi, in cadrul acesteia, peisaiwl,
simbolizind ceea ce este nesfirqit ;i de necuprins' firla unor intreb5ri extreme, ea a tnregistrat oricum,
in secolul al XIX-lea, adeviratul pictor de teme pe calea unei observalii temeinice, desivirqirea gi
rclieoimliagipieo,,aEsteei anettrsratlMee,uMnpikilcldetectsa,yzc*i*a,Preacatiinmref iilgieniSleutaaizbC5lori1su5trorisaa.nmi bpie- perfecta adecvare funclionali acolo unde inainte
erau sesizate doar hazardtrl gi arbitrarui, uimirea
m.rSr taincedastnta- faja bisericji Sf. Petru din R.oma, ad- mdrginiti transformindu-se, astfel, in admiralie vie.
a creatJvrtatll umane;
expresle mareala lVlodul de reprezerltare a peisajLrlui iLr secolul
s-ar plltea, chiar, si-mi manifest gi
unele rezerve, XIX, oricit de variat sX se fi dezvoltat el in
socotind ci o problemi sau alta
uIumliaonnia, ttioEt icaeltaf'efli.uTriot tmcuencaa putea fi so- Anglia, Germania qi Franqa, pornelte de Ia concep-
zimislit irrteligenla
omeneascS imi cste 1ia pantheisti despre lume; chiar clecl nu de la
apropiat gi accesibil prin cunoa;terea ciil,,r de rea- teoria fiiosoficX respectivS, oricum de la un cLlrent
lir.utL, pLrtind fi, asiiel, tupnt j"d.ci1ii rnele. Pri- de simlire evoluind in sensul acelei teorii.
vind, iirsi, un copac, o floare,-un fir dTeoitacrebies-te
stau in fatra rdeelCecienl\i4dadaninmetg",deeansevcrihanildsiaocmcaheeiaifea-cstupstorcacumfluuanmidraiiirse-lareiavnor,ib,nseotsuac--
intuiesc cI unui miracol.
natural, de o sorginte misterioasX, tot ce s-a nis- neric a multor lucruri. Acest eveniment ne-a diruit
t'Eiwt pentru satisfacerea unei fina- etalonul pe care l-am aplicat tuturor manifestS-
cut gi n-3. f.ost constiiuie, pentru adeplii spiritua- rilor artistice din secolul al XIXlea; tot ce fusese
litili evidente, inainte era evaluat in mod ,,istoricist". Am fost
lismului, o mirturie a puterii creatoare divine,
devenind obiect de veneralie. Mi se va obiecta, nevoili si recunoaEtem, insi, incetul cu tncetul, ci
poate, cu trufie, cI uriagele progrese ale Etiinlelor dobindirea imbucuritoare a unui criteriu ferm era
naturii au elucidat, in buni parte, geneza fenome- plXtitl cu o pierdere considerabilX, acel criteriu
LcureczruusrieleinParseacfoiluinl asil mai com- lipsindu-ne de capacitatea de a aprecia arta ger-
nelor din naturX. XIX-lea: manl l,a justa ei valoare. Pentru ochii pe care i-a
olicate decit se deschis Manet, Caspar David Friedrich nu €ste un
iame,ri de qtiinlS ambiliogi qi optimigti puteau pictor mediocru, ci, pur gi simplu, nu este pictor.
oretinde. in irecut. ci perfectionarea metodelor de Noi simpim, ins5, cX maestrul german nu poate fi
cercetare, imbunitdlirei instrumenrelor r a duce la
un moment dat la descifrarea twtwrr.tr secretelor. edxeissftiXinlvaat lo;iriliclahidcaatreprainmtr-ruennusnimlapt ludevebrudni5cvt,oice,i
AstXzi insi. dupX ce metodele de investigalii qi
de parcX ne-ar fi iuat cineva vederea.
ninesbtrXunmuiet nvtreei.od"auti,focsetrcpeetr;fteocriliiobnoagtealiinintr-ruenzulgtarated
f)upX Revolulia Francezl., cu zguduirile sale po-
-p. * Goethc: Fozsf, traducere de Lucian Blaga; BPT
Eclitura pentru li.teratr.rrd, Bucureqti, 1962, vol. I' litice, economice, sociale qi ideologice, secolul al
XIX-lea s-a situat la inceput pe pozilii categoric
1*8*0.Munk6csy Mihdly (1844-1900) cel mai imPortant ,rO antagonice cu secolul al XVIII-lea, inclusiv in ce
pictor maghlar din secolul trecut. privegte creatia artisticS. CategoricX era ruptura
cu trecutul mai ales in Franla, mai pulin ascutit;
tll in Anglia. ln Germania nu prea existase o tra-
digie major5 cireia si fi trebuit si i se intoarcS modeiul printr-o manieri de execulie indrXznealS.
ci simqim in lucrirrile
spatele. Veteran al peisagisticii germane era con- cSdputtuatl, sale ceva arbitrar,
EAlnctounltivJaospeepihsaKjuol cidhe,anlilsacuRtolmna Tirol ia asemenea unor focuri
siderat de artificii, nu ne
1768". gi-l tra- impiedicX sX recunoa5tem cI a fost un pictor in
s:r-tsul propriu al cuvintului, ca 1i Constable, care,
ducea pe Poussin intr-un limbaj coiluros, energic. mai sinltos decit el, s-a salvat din eclectism in-
Intre Poussin gi Koch se mai situeaz5 Anton
Faistenberger, niscut la Salzburg lnci in secolul al torcindu-se spre natull. Dealtfel, .]ohn Crome, cu
XVII-lea. Faptul ci in primele decenii ale seco- ciliva ani mrai in virstl decit Constable, incepuse
qi el prin a_ surprinde peisajul natural engle-zesc
luiui trecut ltoma cleverrisc centrul artei germane, in irnagini simple, vlzute ,,in mare". Piciori in
aceasti_acceptriune a termenului nu existau pe la
-- in misura in ,care se putea vorbi, in gencral, 1810 irici in Frarnla, nici in Germania. Acesta-i qi
de un centm artistic germalr -- constituie o Ano-
malie, gi a cugeta asLlpr:r crruzclor ;i consecin'yelor
ei este o intrcprindere plini de invXiirninte. Cauza, motivul pentru care Constable a inriurit peisa-
tn afali de nostrlgia, tipic gcrmani, a Sudr,rlui, gistica francezd,-asemenea unui adev5rat pionier, in
rezidX in lipsa unei,.societaili suficient de receprive
in patria descentralizatS, lipsX gi mai accentuati timp ce opera lui Turner a ramas rnai mult'un
de sl5birea leg5turiior suflete;;ti dintre pictorii ste-
tezaLtr nalional plstrat cu sfinlenie. Virtuozitatea
lui Constable se manifest5 indeosebi in mXsura in
care dragostea sa pentru natura autohton5, redatX
bili1i la Roma ;i Germania.
Turner, Constabie gi Caspar David Friedrich cu acu-ratele, cedear,i in fala plScerii pu.re de a
picta. Se simte satisfaclia sa pentru capacitatea ce
sint tovarigi de generalie, care-;i incep crealia con- o are de a se manifesta intr-o rnanierS-de execulie
sacrat5 peisajr-r1ui la cunrpXna veacului. Englezii o deschisX, liberX. Nostimul repro$ englezesc ,,too
fac cu siguranla de sine care s-a manifestat din mwch painterl"* este valabil penrru picturils sale
plin dupi infringerea lui Napoleon, iar germanul
sdmteienpngaehratesrl,dueiizuoKnlaotcceIhan,troiunagrTrtaiisnrtoiigcli,saltairRnuealialcttXho-ruglEuriairne-cije5pat-siv,e.- renumiie de mai tirziu, in ,rici u., .oi penrru sru-
I diile sale de culoare, in fala cXrora nimeni nu se
,
I ginde;te la maniera in care au fosr realizate.
I
Ruskin, care ;i-a instruit autoritar compatriolii Pictorii germani din primele decenii ale secolu-
timp de decenii, s-a.mindrit cu faptul 1 lui al XIX-lea, mai degrabX desenatori decit pic-
de a fi des- l
coperit cinci pictori gi anume pe Botticeili, Car- tori, consider; natura cu o cast; reculegere. Ei
paccio, Luini, Tintoretto gi . . . Turner. O seleclie toli sint, claci nu cununatri, apoi cel pulin incus-
ciudati, care este departe de a trida un criteriu crili cn poezia romandc;. Fiecare creeazd pentr-u
de apreciere ferm la acest entuziast locvace. Turner sine sau. perltrtl un cerc restrins de amatori-
protectori, nu pentru un public mai larg. Pictind
a lisar naliunii, prin testament, unul din tablourile cu o precizie timidi qi o penibilS con$tiinc;ozitate,
sale, cu condigia ca ,acesta si fie expr.rs printre
capodoperele ltri Claude Lorrain. El vroia astfel ei reuSesc adeseori si se apropie de naturl la fel
de mult ca ;i Constable cu siguranla sa plin5 de
si demonstreze posteritSlii cu c\t ze| s-a strXduit
sl-qi urmeze modelul francez q;i ci performanta sa aplomb. ?n acest cerc de artiqti, Caspar David
Irriedrich esre uir poet cu o inzestrare originalX Ei
poate sctuamavliatusrpi edraenillausttermulerinaar5indtae;,a- d,aci n-a
ieqi trium- baguaictseemrr-.ticTSec;,rofnacfceheriXi ssXtXuitcu-rreozarislceudmc" enznrirereialoEurtni ueoinrabc;aeagrhianecgtteehrimiitdaee-
nutrit
fXtor din confruntarea cu Claude. in operele sale
tirzii, eclecdcui virtuoz a reugit si-gi depiqeascX
n Mort [a Roma, ln 1B39 'fi2 t13 * ,,Prea (mult) pictat"; prea elaborat
de ape, p5duri bintuite de stafii. Viziunile sale Laprade* (preiau acest citat din cartea ir-ri Biese,
op. cit. pag.331) a scris o carte intitulatli,,le
sint iealizate cu o scriiturX pedantS, timidX, ne- sentinzent d.e la natu.re", in care crede a putea
ci)rlstatr, in ce-i priveEte pe compatriolii sIi, ab-
format5, oferind un amalgam de irealitate qi de sentra serlt;m:ntul,ri naturii; el afirmS, motivind
claritate asculitX, propriu stirii de vis. Originali- aceast; lipsi: Ie gtnie de la France est le ginie
tatea acestui maestru, apreciat in ultima vreme ca de I'action... I'd.me humaine est le but cle la
poisie.*n Maxima este justX, iir misura in cat'e
urr exponent al spiritului artistic germaR, €ste i.z. r.1. rscmcnea gred'de gerrcr.l.litate ar ptrtc.t
m"fflinXXjiurcrlseiurtleaiia.lp8la.e.1rnnotpt:iracuill,e.r,,Oaicdafeirdeaailru'pienrlciirc"lai"ergcbiancil;oaidnipoisaertaarfiirnonataaXndreceaaei dzl,ilu,rrr.sm'ositiinriril:uer;l-ii
probatl qi de maniera sa de a pict,r ce pare o se de artX" (RunstwolLere) a poporului francez. nu
poate fi decelatl nicidecum. in tinrpul Evuiui
adapta tntocmai con{inutului imagiLrativ (Pbantasie- il4ediu geniul fr,ancez se afirrni in arhitecturi ri
in scuiptura nlonurnentirlX, mai tirzir-r in construcl;i
gebal) al compoziliihrr sale. Despre o lume fer- qi desen, avind un siill pronuutat pentru tot cee:1
mecata nu se cuvlne si vorbeSti cu voce mai ridi- ce-i clar ordonat qi striCt delirnitat, in sfirr;it, in
pelioada a;a-numitului romantism, se face simtritil
pcperaertidiciucqlaoi tsmoradEieiindpodanrtrirzieonnteiugll.elrFimtieraernqatt-eu,rFiis,reiienadcprXricolchpi,ined-inunameceoosrdit in smluojedqtnee, aciute-potamt diireasgtorisetesaupveenratln'lli,ndaeturmSi,ilo. caacree
pu.r.rt ca, Bilde Kilnstler, red.e nicbt...* Dealtfel, se
de acest pericol erau frecvent anenirllali pictorii de exp.resie picturale. Admirafi,r.p.el1j.ru. Cor:ot a
supravieluit tutllror oscilaliilor judecStrii de valoare,
germani din secolul al XIX-lea. tuiuror modificirilor in criteriile de apreciere 5i
tuturor schimbirilor de progra.me. Amatori de arti
Mulii pictori germani, ca Vasmann, Runge, ale c5ror plreri asupra pr,-.duc1iei secolului al
XiX-lea sint extrem de di,telgente, se intilnesc in
Fohr, Rohden, Olivier au fost excentrici, mizan- afecliunea los pentru arta neproblematic; -Estiezvc,lirt
dciufiicailtisX-
tropi, de o modestie in ginuti care ascundea nu de bucurie a ecestui maestru.
rareori o mare trufie intelectuaiX. Dali un timp se poate de
uitXrii, ei au fost redescoperigi in pragul vremu- dezghioci cu mijloacele cuvin-
rilor noastre, ajungind uneori sX fie lXud'ali mai tului esenla artei sale, cXci clracterizarea este
mult decit se cuvine. O exceplie a constitnit-o nevoiti sI se limiteze mai ales la elementul voli-
1crieonaal;l,alah.rcieCleopiroetcoensitzeatceuEdi ensXXzvutirte$irdeeliaprstii-stit-, or
vienezul Valdmiiller care, farniliarizat cu legile de
nescrise ale vielii mondene gi inarmat cu o realS
m5iestrie, a fost pindit de alt pericol decit tova- te,rdin15. I)e obicei, istor:icul de art5 se strXduieqte
rXgii s5i de generajie, el mergind prea mr.rlt in sX srabileasc5 rrn iel maior qi constatl apoi tn ce
intimpinarea gustului sentimental al societXlii bur-
* Victor Richarcl de Lgaupsrtaddee.li(c1a8t12p-e-1n8tr8u3),nPatouertdro;-i
gheze. mantic francez, cu un
I)ragostea de naturX a francezilor s-a manifes- lnclinatii filosofice.
** Vocalia Franlei este voorlceanelisaca(cinliufrlaiin..c.ezldelglnl
tat relativ tirziu in picturX. Corot este cu vreo noeziei il constituie sufletrrl
20 de ani mai tinXr decit Constable 5i Turner. brie.)
Diaz s-a nXscut in 1808, Dupr6 in 1811, Millet
irr 1814, Daubigny in 1877, Courbet in 1819.
En,tuziasmul lui Tean-Jacques Rousseau pentru
natura peisagisticl nu a inriurit sensibil"artels plas-
tice din vremea sa. Asemenea unui preot care pre-
clicX unor necredincioqi, el a preamXrit firX mXsurX
si fXrX limite natr,rra sllbaticl, cuprins de du;mXnie
falX cle o civilizalie moleqit5, domesticit5.
* A|Listule, pldsmuie'qte, nu vorbi. . , 114 1t5
,
misur.i cutare seu cutare maestrlr s-a aoropiat cle crealia sa, di glas compasi,-rnii falX de cer saract
aGt;eicoenogaibhs."t,i;drJi,.iolliSs. eosIfiiblnIsdl;irgia-giaeelsnsiume;irripilaNiieisu{iapiuxtercmLmtieise;btitoeuircnan.ert,eirlrnnr-m-Loa*ciahalliueiosninop\rtr:;oirrtnl-l-ri
uqre1luslcsoipu.diensuXrm1elrluitl.c,indactXe-al tpinrisvenlltretnpaei coirstituie
Corot. in
cazul lui existi o totalX concordanlS intre vointrX
qi putin15.; prin maniera sa de a picta artisrul
nouf-.qici uasfi5: edaezXexrenmiiepslutriCaocnustaobslteersttaa'-lriech-iaraT$uarnclelmr.
bdumai in operele sale ttrzii estc sesizabili o anu- Mruiulilet td-c-circCao;u1rCbeotr,octh, il.lreredltllceii -- r'eprezitrti mai
rtelicle, ii-rcleo-
irr
miti tentX de manierism. s:bi in cele rrlc pierorilor gernt.rrti, acesta dirt r,rrnrii
Peisagisrii francezi care s-au bucr.rrat de succes cltre fusese admirat Ca r-rn cleschiziir,tr clc drr-rnturi. Acle-
mijlocr"rl secolultri trecut, mae;trii $colii de 1:r r'5,rrrta persortalirate sttpr-:r \ ie1 Lrie;tc nr,,clil icirii nrrr'
nierei cle rr picta; veritii.it.rte.r (Ji, N,L,tttrzuabrb,:it)
prin care Cburbet epilt.rsL' Jttttlc.r, s-'r tltrvcdit, irlsir,
l):rrbizon, rlu aLi, in ce priveEte conceplia qi maniera
dc a picta, alt punct de ledere clectt Constable. ,r li cfemeri.
F.i irii plaseazl 5evaleftrl rru in grXdiui, ca precle- Calificin ci o pictr.ilii chept vericlici in r;lgrot't
ctsorii lor, dar nici in izolarea salr silbiticia cu lratura ,li(sr'atat-tourwcLa1bcte)aapme
care lni-a con.rpar,at imp-res;a pe
riiu'Lrotnr-taonXpXpdreucr,e.)ud;zinat;adperoJpeiaerrr-eJaacPquaersisIu{oluusi.seCauul,tucli
care o exerciti llatl"ue
aslrpra mea. E o .o"recaie infumurare in acerrsti
jsctriiedtizecccauatitmo-teurlnitdrleaelixnpifsuictmit,oudlrue:rsluriegiu-fra,, pntiacutilllondcejri.arcdienfcidatvai lpzlirpue-t-
fonr,ei -de siupetocsifitcipfirnainrcee,zco-mpcoclzn.fiieiirloi rctgnruopt;r.iclullim5-i
pinitX,
lirismul-ri clruia ii dau expresie. Cromatica ior
este cea a r-echilor nrae$tri. Sint anii in c.are fran- natu.ra afa cum o v;1.{ e.,. ins5, la rindul ..i,.iq-
plesla pe care o exelciti natllra asllpra mea depinde
cez-ii tncep s5-i inleleagd pe Rembrandt. Cartea i,r *ut. mXsurX de artX, Ei anume cu precidere de
lui Koloff despre Rembrandt** aplntse in 1854. arta timpului meu. Orice noui florm[ de arti care
Delacroix a indrXznit sX prezic5 inci de pe atunci
(in 1851), c5, in curind, Rembr:andt va fi muit intrr-rne;G adeziunea noastri devine un rivai pe-
ricuios a1 tuturor formelor de artX care ne ciSti-
mai preluit dectt Rafael. Nlillet. care ca persona- Daci picnrra lui Courbet
litate iqi depXqe5te contemporanii prin seriozitatea gaseri inainte. l; ss parea pictorilor -1i care
concepliei sale, privegte pXr-r.rir.rtu1 ca loc de exis- irr iurul enulLri l87O ama-
,oril,',' cl: .rlt.i ,:.i liirrd r.li ,, ll'aprr'rri Iraturalele
teniX al 15rani1or:. Solelnrritatea biblicl, ce impreg- -natrmlrai ,seapceaerestaazsiemianitpimuplinl'i veridici in raport cu
neazl ?ntreaga sa gindeqti la ci
cr'::r1ie, te face si te pentrr-t eu jr-rdec
primul cuphi de oameui c,rre. izgoniti din Paradis,
.aprc.v.ucrtmmii ,nctoan$sdtliii,svcaioipt;roi l-faualdeleglceuari'.;'Midacencineittt.iarLi paieartr'i\nie;dvi euarilrt1fpeoeir., tle-
lucreaz5 pXrninrul cu srrclo,rlcrr frunlii. In secolul
al XIX-lea Millct cslr prilnul pictor: clrc, priri Nu
po-
'itlrairr''lt..*eisrrll:m,noiciiinnia)oclaselorIsg(t1li;itirur,a"l,iusltiatnis.liaAtM.l(ct[uri.lilson..ITls.ltel]iFc1ngL.l1.ltga'ioencinctnri'.i'-toa-pefrpollerl-:rrtl-airn.lc!tpavirticdsslac;ctntutlttrttca'a\-r--. zi1ie, chiar-dupi ce tte-anr dat seam; cX stim nu
pe un teren ferm ci pe o banchizi in clerivi.
Relativitatea judec[1ii privind ceracterul veridic
el operci de ait5, ca $i ltatura, condilionatX de
pnci latr.a ;rrtisticii). .tiprn..r,e.i,aapaiccteosrtueiluiui,diencislip,eccleiaviininfactaalzeulgalocreieloi rpoasr--
Koloff (trd. Collor.v) * ,,R.em-
o* Cartea lui llc.lr.rarcl
brandt nach neuen Aktensticken unrl Gesichtpunkten
qeschiltlett" (R. prezcntat *conmfoarrcmheuazndorLrdnocmuommenetnet tiEti cari ca ,,reaiiqti", au stirnit intii d-iantdoigr nsaireia,
si puncte de vedelc noi) apoi Istoricul e
o adeziune entr-rziastX.
ct'ucjal in lcdesi:operirca lui Rt-'rr"rbrandt. 1t6 t17 aiitudine in f at'oarea lui Courbet amintind cu
cttX birbilie a infmntat acest pictor coftventiile Ieyte intenlionat-infililarea r.eridici a naturii, adop-
tirnpului isIuse-inf5cquigaetaitzdm"aai smtizuilt cu cit iubitorului
tind o formi de arti tradilionald sau una noui,
de artl o crcrnaticX gre- sofisticatX (Picasso). Cel puterni'c' c'are iubeqte
oaie, verde-negricioas5 gi monotonX, o facturl ener- mfiianidm, uprelotanntuea,ntu-liur,aninad.epdciori'trfi-pdcraaoipacrocintueclruimsreteignctileelegiucogolmi-Spinraoacmellalillsagta-i
gici, lipsitX de finele, asociate cu urlr gust prea toare a aparatultri [otogra[ic, la ciutarea verrdt-
pulin selectiv. cului, urniirindu-l in dornenii mai pulin accesibile
DacX mulli pictori au fost salutali de contern- fotografiei: in_vibralia cromatic;, irr surprinderea
poranii lor ca descoperitori ai adevirului, nu vietrii, a miqcani (Manet).
putem trece cu vederea firptui ci urrei priviri
La inceput, Manet fusese numit, de cei ce nu-l
retrospective clin zilele noastre ei par remarcabili inlelegeau] un ,fotograf", in timp ce unii critici
afirmiu reprobator d. el n-ar stare si reali-
gi tnsemnali datoriti cu totul altor merite. in fi in
trecut, Giotto fusese considerat gi el un ,,r:ealist". zeze decit',,schi1e", ni'cidecum adevirate tablouri
Nizuincl cXtre veridic, el a reveiat posterit;rlii cLr finite. Aceste doui verdicte se cotatlazic qi se anu-
tottrl altceva, gi anr-lme relalia s:1 spirituali cu leazd., cdci aparatul fotografic nu poate execLlta
obiectul, intr-o formi pe cere noi o irumim nu schiie preparitoar.. Schilarea include intr-un grad
,,adevirat5" ci ,,liumoasi". Oricit de efemeri ar deosebit de inalt selectarea, omiterea 9i abstrage-
fi judecata ,asupra vericlicitigii) nu renllnlim inci rea, toate, agadar, procedee subiective. Manet ar
Ia ciutarea unui criteriu general valabil. $tim doar
ci a fost inventatX fotografia. Natura, pe care fi putut riposta cu destuli dreptate cX numero,rse
pictorul s-a tot strXduit s-o imite, cu un sllcces l,tc.Iri .r.it. mai de mu1t, iniinte de inventarea
indoielnic, poate fi astfel reprodusX in mod nemij- fotografiei, aduc mai degrabi a ,,fotografie" decit
locit, fSri a fi necesar si treaci pe o cale ocoiiti,
prin ochiul, cugetul gi scnsibilitatea unui artist.
lanscermenaXgtieaiteaarti.sfotictoegrna-faiefioisnt iisntcoiriaevvaizluuaatliitiinlii^inE-i picturile sale.
Unii pictori f.rancezi, care au inceput sX lucreze
pe la 1860, fuseseri etichetali drept ,,impresio-
treaga ei amploare. Comparind o picturi,, pe de nigti". Noliunea, cam vagi, ar urmiri sX desem-
o parte cu imaginea fotograficX a subiectului res-
peitiv, pneoadest.rai lmtiopd.ealratetXcLdreceeaxpeexrisietnetnatlairntisitmicai,- neze ceea ce leleste comun acestor maeqtri. DacX
ginagia ar fi fost mai precis, termenul Ei-ar fi trldat foarte
ij,rngem la judecXli foarte diferite intre ele. Ne-
voia noastrX de ,,veridic" (in raport cu natura) curind caractelul impropriu, intrtrctt grupul pic-
nu este nicidecum satisficuti de mirturia apara-
torilor era_ prea purill omogen' Manet, Monet,
Renoir gi Degas, spre a-i numl pe cel marl' nLl
impXrtXteau diloc aceleaqi principii. Ceea ce-i unea
tului fotografic. eri mai.mult soarta comuni. Neinlelegerea qi, mai
Admitind cX fotografia qi-a exercitat influenla tirziu, recunoa$terea le-au venit de la aceia;i cri-
tici, aceiaEi arnatnori ;i coleclionari de ar.t5, precum
-air.mldeiponbutErte-teoa-emx5aasmsuuirnaparmauamneiolmeduaulrruemi ndXoerisctairtluesedaecreeacsutenveoi datee$hate-,
qi aproximativ in acelaEi timp. Ei i;i stringeau
nici ln crealia artisticS. iindurile in lupta cu adversarii lor, cu Academia
qi tradigia. Pe l-a 1880 a inceput sX se manifeste la
Pictorul -pfroutodgernatfieiqi,i verificX rezultatul muncii
cu ajutorul putind obline ast{el, eve!- PAmareirsician.lealpeogierineaGp.ternnttnruiaa;ritamaltirtri,rzcirur riinndAntigi l-iian'
tual,- un plus de ,justete". De obicei, el ascunde in Germania calea a trebuit si fie netezitX de scrii-
mijlocul de care s-a slujit (Lenbach). Orgoliosul tori, receptivitatea fai5 de literatur5 fiind acolo
Iru vrea sX fie corafuradat cu un fotograf; el oco-
l19 mal ascutlta.
celpmu.pt rdei.nsstoiotrdt.e-a=unima pirmespirae. s.iAi.rirni5rciiapi.lualsnriocsi raruu, per- ttaronnadutemsmet.i;m.aepfxil.irsigltje:i.sneiltastineu_nfienoird.oojguiredaiefnieciciilu,i ncr.he,airalaa.lbocinlleafecpirempnif,efuo-
rer- pctmoooanaleritotecu,tr.erCpeaocnotuarbilrvece*iect anamvsaani.rptlruSuar-iiaVerMiepniomuentaleeiegat,iincsciaXihfvifoaiiztroifugornnrsaeatfaiiIcaceluo.firepeiA-cidnnt;e_*,
menul de ,,impresionism" uu poate sugera altceva
decit cX acei pictori au recepiat impreiiile intr-un
mod nou, prin gradul inaii de disponibilitate qi
vIipizsuaa.lpXreujundiceic,Singsiiotarn. rEallieese, pi o p.r..pgi.
i^nbatzimaup- ce vechii ma- lr*n,d:rrrv.nrd]du,a.iln, sin5, horaritor desisrep-otnoibt iliintarrje.ctruecle"p;ti;v;d;,
e$tri acordau credit experienlei vizuale acumulate.
Accentul cade, agadar, pe stare de
cesului vederii. Deoarece caracterul -p,.apsoivveastleplrreo",- legat5 de timp gi de loc. Manet picta, apare,.ri fdr|
Mauel nu
nu relateazX nimic deosebit, curios, ind'-riog5tor, alegere, cdeoerseacesviedveaa-d; ie, lcveeedaeaceinisuXbecace. aCcue rstepta,
arnuzant, deoarece el ,,porrretizeazX" chiar cincl
nu existi com,andi expies5 in acest sens, inteli- h9eo€t?ircite cit mar
i..se supune un pictor-i*pr.ri.iLxercirate
f!dlui..eamtPnr!n!iacaartuus-rraa-il,epcpearrirc-isanaodtnecitgan.rlmqii,agatdiciloienmr csufreeelatlemuraeXlzunds$X5e_u$mtepiurisonImpapiuilduultusdicndi.tri]ena.
genla activi pare a nu parricipa ia crealia sa.
Cel pulin aga pXrea, a.tunci cind s-a impus noqiunea
de itrpresionism.
- Impresia pe care o percep impresioni;tii este ele dectt cele ale impresionigrilor..
tiebuie relinuti repede, cir poChtaicaJr,animcepzrie, s.imona.igi tciionnsuersv-aatuormi ainnifaerstt5at
instan_tanee, fugari, ea decit in
de
din zbor. Tempoul pictlrii, al travaliului, se ori- atit
enteazX dupi aceasta; culoarea este aplicatX dintr-o
dat5, primar, prompt. Concepind qi incheind toto- ostrlt- tr-adttrei cum s-a pretins uneori, Manet a
d.rti ansanrblul imaginii dintr-un singur unghi de i?o{qig.de la Courbet, a de la Frans Flals
5i Veldzquez. Degas n-a invljat
Deasca cu respect despre Intngcreesia.tLnaiciinocdeaptXut,dMo"oner-t
vedere, pictorul nesocotegte_ aminuntele. Cineva a
atras atenlia asupra faptului ci Manet n-a luat
in consideragie unghiile de la miini. El avea desigur cgvlt-aeoraNsatl,otcbaarotitintnucdtoriceniarusugtpraiaisnrrneu.dciloecpoaneri.c.jnoueeMdvrvse5aa.topurrnXoelruenaqpltidri.er.ceoFAncdlieqeemeacsca,o,iprfnfdeeuduerredseensipanjpuitrprmrvleeiaonarodricibzuidiire-eqes*nvie-"iopaliorltuerrdde.ldei'eepz.i_.--i-
cunottinl; despre unghii, se ferea tnsi si comple-
teze din memorie, cu cele $tiute dintotdeauna,
transcrierea prompt; a impresiei. Chiar daci n-a
pictat in aer liber, Manet a lucrat totugi in a;a
fel, inc?t pinzele cu lumina lor difuzS, cu
umbrele inviorate sgailecu- dcdoluaJeeenis,rgteic5pnaardfi.tIelsaerocipj.ucliesildemerdvSeregelirimmaijbiee.fuatrePbcgoueehrneotp5izlmolciigmnpiicrnbrde-jeo,rei-pip,odol"oiccs*aaup.-iuei,trr,orza,driliiluieoi.elnfdamudelrieastuamrivrluraolle-,-i
intensitatea culorilor locale
n- atuarriia. tC; acareqaicc;iuemimaprotfriivfaosctonrevaelnizlaiiltoer in sinul
picturii
tradilionaie, impotrivi armoniei ieftine realizate
cu ajutorul glasiurilor, au c6"zut vXlurile care aco-
periseri stinjenitor bogigia cromadc5 a lumii vi- ora;e, dar gi pictorul, r5mfnea acasX. Vremea avin-
zibile. tului-eroic, cea a romantismului, a sentimentalis-
mului trecuse. Misterul naturii nu mai trezeqte acel
DupX depXsirea gocuiui gi a coristernirii provo- profund sentiment de reculegere, peisaiul nu mai
accd,phaeritaeecrcdiameut5olnozocauaaiacrfaeipitni!cd_tium-rs5aua,pgjuieinmnrsieaoegsaceirn5aesmasiuafbdileecazistrluepinceiatrc5-trtSund,ol isvnucenurpetie;doti$re-ii stimr-rleazX valori epice sau clramaiic:. el continul
citXfli. Aceastl acceptare este iegati de o epocX 120 r2l lctt*oG(1io6v9a7n-1n7i6A8n) topniciotorCvacnnaelefia(nsa,rr Canal) azlisveCdauntae-i
cu valoare artisticS, creator
si influenleze insir, cr ,,r'ice artlr, L-rmea sentimen- directS, incandescenti a soarelui, mullr"rmindu-se crr
telor: lumin:1 stf;rlllcit{\ar,:, de pilda, f iind irr rni-
suri,i si poterl!eze forqa vital:i, i;1r rrmilttia blindi picla transfiguratl de razele ace stui;,r. Pasiunea
si calmize sufletr,rl privitorului. Irorma relateazl, pentru o lumiui solarl intensX, carg impune in
pictura impresioniqtilor, sti ir-rtr-o legiturai ascuns'I
cu anr"rmite descoperiri cle naturii lizir-,iogici. Sr-r-
culoarea ne bucur[; lotma este textr-tl, culotrrea s-u- ferinzii nu mai cilXtoresc iarna ci vara spre co:1s-
melodi:r. I{eproducerea in alb-negru mai poate tc,le suciice, ciutind iarrra lol1a tiuniduitoare rr
gera esenlialul unui tablotr de \'l.rn Ruisdacl sau
Cla.rde Lorrain, mult rnai pulirr. irlsi, clintr-o pic- soarelui tn munlii inal1i.
turi de Manet. &Ionet slit ltertt;it'. Aceasta este' Programul gi viziunea impresior-ri;tilor, lozirica
dealtfel, una din sursele judecililor rredrepte; se ,,arta pentrLl art;", aborclarea motii'ului clir.rtr-un
;tie doar ci judec5lile despre art:i se formuleazi punct situat Ipaeidsaisgtiastnicliii.-in toate acestea au fost
spre folosul perioeda maturitilii
de cele mei multe ori 1:r t'nasa cle iucrr-r itl f a1a lor promotorii noii picturi s-au cledicat de prefe-
Llnor repl'oduceri. rinli acestui gen, Sisiey ;i Pissarro, de pildi, fiind
Banai este ceea ce qtie toati 1r-rme.a, ceca ce a peisagigni profesionigti.
remarcat qi filistinr,rl lipsit cle sensibilitate artis-
tici. in toate timplrrile, adevlralii rlae;trii, fiecare incD5epgdagsin-Xrii,paictcoiruudliginesniniiglourrastaldeavtoecriitnXe in pi'rrte
in felui siu, au ;tiut si evite barlalitatea, apelind
la procedee c;r selectare:1, potenli1rea, compunerea' cu rigi-
o*it...n. Manet a rtizut la obiecte cunoscute, 1a dpcaiatarrearcle.ieav, cidtuiaptroeEvisiaaarj_iuquli.ni eCoiaacrreaoccnutcemerpunlliiam.isvauiip-epruioeliasnrtseinisncinhgecuogrranut-l,
indemtna oricui, crilori pe carc nrl Ie .'izuse nimeni
intimplitor, .arbitrar al fenomenului peisagistic nu-i
inaintea h-ri. Vizr-rt pirci dc niite octri agitali, oferea, pare-se, o sarcini demni de eforturile sale.
clipind des 9i repedel obiecrul ii apil'e,r r-ibrir.rd, Lui i se potrivei[e expre'ia lui Lepradc
la France gtnie cJe I'action" "o M- un,c,1a,
sclipind, aptnap.: fantomatic. Manet se temea de genie de est La
sa, una infinit de grea, ale clrei lezultate nu sa-
banalitatea unrri mod de :r ve dea cere lixeazi
tran$ant obiectul. tisfXceau niciodat5 exigenla sa inalti qi severS,
Soarele aclioneaz; in doui feluri asupra lun-rii era dedicatX cu precidere surplinderii trupului
vizibile. El modeleazi lucrurile prin iumini si uman qi al animaielor, in felurits ipostaze ale evo-
f.avori'zeazia iltrzia tridimensionalitilii, c:a
'a-rmabdri5n,cimii spaliale. Astfel i-a sluiit el pe vechii luXrii acestora. Selectiv in fixarea obiectului, nu
obosea si deseneze Ei si pictez.e dansatoare, nu
maestri. La ienit. irrsX, cirrd -.t'ul sste sertin, el I insi de jlragul^.gra1iei fastremaeicnualutimfoesmfeinrainp, _itniu-
tnp.;,. fermirarea' silueiei,rr intr-un flux contintrrr pentru ci i-ar fi plictrt
de valori cromatice. Astfel i-a slujit soarele pe 5si.,i
maqi ,a lumii culiselor. Probabii ci nici n-a stat
impresionigti. Printre efectele pe care le exercitX de vorbi cu fetele din balet, pe care le considera
natura asupra starri suflete;t. i, pentr'-r omul dir-r
ziiele noastre r.rici unlrl nll constitllie Lln asemenea modlle gi nimic mai mult. Degas era Lln observator
il mai ascugit decit Manet, lln cunoscXtor de oameni,
izvor de fericire 5i de potentare a tonusului r''ital ll care cu timpul ajungea ctolatcXma1iaminucletpsu5tr-.grriildeis'psraele-
ca cel pornit de lir un-peisaj insorit' Maeqtrii cle luiasci semenii, chiar
I
odinioaii nu putealr satisface dorul omului. dup:i fusese un portretist de prim rang. Se pare cX ur-
o luminX intensX, pentru cX ei nu pictau in aer mlrea cu neincredere scepticl agitalia vremii sale,
liber. Schimbind'ciuza cu efectul, pot afirma cle
asemenea: ei nu pictetr in eer liber pentru cX acea crealia tovarXgilor s:ai, ci simlea tn toate o anume
sete de lumin5 nu-5i rrtinsese irrci ipogeul. Chiar 1221 12t * v. notcle clin pag. 115
;i Claude Lorrain ;i Aelberr Cuvp evitX lumina
lipsi de seriozitare, oe slml cte rispundere, un degrabX a cucerit de la irr ainta;i mXiestria dcse-
uluratic ,,1as;r-mi si te las'i. Mulli aveau a se
teme de ironia muqcitoare a judecXlii sale. nului, spre a-l stipini; R.enoir a tno;tenit cbarme-u\,
simqul pentru gralie ;;i farmecul feminin. Marret
Peisajul ii pXrea a fi cerr plea ,,natural". Mo- urrnireSte clbiectul cu vigoare birbXteascX. I)egas
tivul ciruia i se dedica neobosit, cu trud5, consta
in rnigcarea trupurilor. pe care c5uta- s-o sul'prind;, pune stlpinire pc el prin viclenie, Renoir il pri-
meqte cu tandre;e. Daci Degas reprezintX un cuplu,
iur arcelstl €rir ,,rrtistici" in siue. JJansatoarea nu p.rivitolului i
evolueazi firesc, naturtrl, mai dcelrrgsre;rbreipdrreezsinait5- cr se pare cX bgXrerub;atpuel rgeic.hfeilmeeliua.i sI plic-
ciansul este art; -Echiait;rr1ciaaiei sctlee qi ea o erti. I)an- tisesc sau se suportX Renoir
cu
culme a dresr-rrii. tr5iesc in clsitorie fericiti san sint fericite firX
a fi cXsitorite. Oamenii sXi sint sociabili $i se asea
satoareie sale fac munci grea. Mugchii ;i tendoa- m5nI irrtre ei, sint firi inrudite.
sint incorciaqi, lrlr cllrlosc
nele lor trupulile lor Cllaude 1\4onet, care evea sI picteze in anii r-irzii
clestinderea lascir'5, ca bunioari femeile nude ale
lui Bor-rcher. aproape numai peisaje, li-a adecvat consecvertl
qi sistematic maniera de a picta principiilor pro-
Daci a.desenat..qi pictat, iarXgi qi iarili, dansa- gresului. in disolulia formelor il depiqe;te pc
toare, apoi aceast; perser-erengi obstinati nu ex-
prima nici lene intelectuali, nici puri dragoste pen- l\1[anet. A numi picturile saie ,,schitre" ar constitlr;
tru aceast; temi. Fiecare ,,inregistrare" constituia o eroare fundamentali; daci el ar fi executat pe
baza acestor schile tablouri, ar fi ar-rihilat esen-
pentru el o incercare, iar pictorul credea cX cea iialul, elementui de valoare major. El iqi propusese
de*a doua sut; incercare il va duce mai aproape si fixeze impresia.pe.,care vi-iontdisdaeuacllPid?i.r.igleurCvi{--
de 1el decit cea de la cap5tul primei sute de schile.
daci, in general, el toare, vegetalia agitati de
Pentru un imdepnrucsmioitniasst t-fcl -- Degas fusese un brind in luminl. Monet evita, desigur, sX dedicc
m;ri mult timp observaliei, clci in felul acesta
mai po,ate fi
desenator excesiv de analitic, avind un spirit prea
i;i putea rata intenlia, fetromenul schimbindu-se
riguros ordonator. ?n f'r.inc1ie de pozilia srr.rrelr.ri. El pieca Ia motiv
nuFisretaEute,s.iImaetbr.iaazaq.i schernelor sale compoztltonale cu o rezervX de pinze 1i picte nrai'multe tablouri
echilibrul maselor, insX decu- din acelaqi unghi de vedere, Iucrind la fiecare cam
pajele sale, aparent arbitrare, cn acele. intretXieri o ori. Acest lucru era logic. insl logica ii devine
deseori periculoasi creatoruiui. Dealtfel, ar fi fost
;i suprapuneri ciutate, adincesc impresia unei ac-
liuni continue, fiind Fcaigicuurlialeteu;mi aencehiplibarratsei cu
maximum de finele. n;ieemleafio,t,okgrgraicf"ic, ed,aacXr, prtrcedind ca 5i cu instanta-
pltruns fi
du-se in fi creat u,r tabiou la fiecare
chiar acum in. pciomtrpiuvlitririzcru-rpaul,ti.ntrt-erd. reptin- sccundi. Imaginile inregistrats de Monet dintr-url
direcli.a cea mai singtrr punct la diferite ore ale zrlei, reprezentincl
Manet n-a apucat s5-gi guste triumful. Firea o cipil:i de fin, u1 p9d,.o catedrali...un lac erau
sa sin5toas[ gi nesofisticatX, ar fi savurat cu pii- expLrse lmpreuna) iubitorii cle arti fiind instruiti
ccreerqetegreloaricao.n?ti.ngu3itaapmreulurliut iiop.ic1t.u9rLil7o,rassaisleti.ndSucla* exemple. l,i
cesul nu l-a impresiona't defel. El a r5mas nemr:l- si iducati pe.temeiul acestor se explica
lumit de propriile realizlri, atit de admirate de intuitir', cX important5 nu este cXpila
al1ii. Cu logica sa, ctt ,,esprit"-ul siu, Degas este de fin, ci
francez prin intelect, in timp ce Relroir este fran- mai ales ...a 1. fXcea L-rmina, de fiecare datX,
cez prin senzrlalitat€. Degas a mottenit, salt rnai 124 din acea cipilX. Intenlia era cle a se apropia mai
mult de naiurX; dar tn ultimi ir-rstanlX Ei Monet
a ciutat si evite banalitatea lumii obiective: el
a ,,\d.zrtt" cu precXdere ceea ce i se pXrea a fi
125 ,,frumos", ;i, pinX la urmX, i-a flcut pe iubitorii
;i coleclionarii cle arti si perccapl gi ei acest lucru cX noliunile de existengS (esen15), materie, staric
drept ,, frr.rmos". au tr,ebuit si cedeze locul noliuni.lor de deve!,i{e,
IcncaauotrClmauaeticpeet-leeaoirrturbicvclieeioia.ic*nvcrpiitCvziIae,uet_sXlarec,IeelnpN;rrldruloaoezcrnsieevcesXrriiuae,l-rucenianv-paesercidtvccimeeieornnuiaiitmlsua-iel naicmetXarf-zeag-innioonddmaerlpeie-aae-- forg5, dinamic. Citre sfirgitul secolului, artisrul
este mai pulin preocupat de starea de finisare a
operei decit de efectul instantaneu al luminii, care
ca printr-o a\nrrsaajm; b-lu cheami la via15, pentru
isuanleg,u,almmln:ruinrgnitulqtoi repiaacgt,iniigi-. in toate sensurile o-
clipi, acest de suprafele gi pete de
pofida.citorva propozilii rnai vpaulainti.npgiteri.vsictcep;ulci.nine
culoare.
ntirrriem,sbecuhriieirdrrsrteri-pqst.icicnminu1tlilirunemtaie.sscAjeist{5fieeucl,eoimcupunrveiiisn5iot,pnrpioimepnouztlrrlunre-aa, Cdzanne face parte din generalia lui Manet,
Monet qi Renoir. Cine insi nu-i cunoagte datele
biografice tl poate considera mai tinXr, iar in li-
teratur; el este menlionat ca succesor, continuator
al lui N{anet, cel ce i-a deslvirqit qi deplgit opera.
dtinaelteveiee,ngdietirm-e p-ointroicviius,duearslfp,arrolendoensvetegicnliuiierr,inlotcXihicsaeirlosduraplciep5ifsinciliiualdi-oe El a ciezvoltat arta lui Manet, intr-o anumiti
direcgie, pin5 la limita ei extrem;. ZoIa, care il
sustinuse pe Manet cu toati hot5rirea, nu vedea
5coa15 a studiului analitic, oricum o 5coalX a de- in cXutXrile lui Cdzanne, care-i fusese concet5lean
\otemerlrului intens. Iipsit de prejudecStri, falX de
cpvluoe;nmrcryhepiuialitnmveicazaoiebdn5iisltnSrtii,.toupPbiaXieemnc,,troeirnbu.riiueinmcl t-puvrlre"e,smliaionunrLiigltienrimidrourpelcbcluuuetiec"pa'ne-tnuirrdssueee Ei pri_eten de eti;neecretrlea,g.idce.cCit.|zoansnteridaanfoiestgurengigt eonriiu-
entati qi un
t;ai teto,topdriantXcounnsedcivleetnalant.d. eUnnezgdernuinuc.inparitnaoroigpginiuanlii-i
privind
prea. ficea deosebirea dintre obiect gi fenomen, pentru drumul deeleuvrmpautte-a un diletant nu numai
crezindu-se cI in fenomenul aparenr se Doate sur- cX orice lesne sX gXseasci gre-
s;eiliininfXpdteusiaenscu5l s5u, ci qi pentru cX nu era in stare
prinde gi esenla. ins5, dupX ie Kant a a$ezar in ceea ce-qi propusese in tinerele qi
centrul sisternului siu fiiosofic antiteza ,,fenomen
fent-,merrr-rl a dobindit cohivairalsIi ceea ce-al1ii puteau infX.ptui..El a ?nceput p{n a
gi lucru in sine", nu-l citiseri pe I{ant, se manifesta nesigur in direcgii care-i erau striine.
Incapaciratea de a inainta pe cXi bitXtorite l-a
pentru arti5tii ce
proprie qi o r.aloare proprie: astfel pictorii evitau
tot mai mulr si complereze (:i prirr iceasta sX fal- impins sI-gi caute calea proprie. Operele sale de
maturitate nu ne oferi prea multX varialie. Pic-
sifice) o trXire lizuilX-- unicX. Inainte se punea tura in sine conline rot ce putea da maestrul.
problema sX, se configureze.cev.a pe baza un.i apa-
renle ce dXdea informalii inComplete; aceasta L,ozinca ,,art; pentru arti" este rlrmat; de C6zanne
rellgea cu ajutorul cunosr;ntelor qtiinqifice, al ex- ultirnele consecinle. El nu trZdeazd" nici
pirri la
perienlei, al memorie i r izuale. Acum pictorul se cel mai mic interes pentru psihologic, pentru soarta
simlea obligat sailtLrelnclclerrefleervra.maecrersutlrra-pleasieprnet,eisnedneta- oamenilor, pentru indeletnicirile gi faptele lor. Spre
a nu-l interpreta gregit pe acest artist, trebuie se-
pendent de cit
iucrului in sine. parate net trei lucrr-rri. in primrri rir'ld: unele ma-
Cine urmirelte literatura qtiinlificl li este atellr nifest5ri orale foarte confuze, din carc s-a conchis
s-a schinibat in cursul secolului
lrr modul in care r,rsupra unui program antinaturalist. Pictind, el
al XIX-lea terrninologia, aceluia nu-i poate sclpa llu s-a jinut niciodati de un asemenea program.
Apoi: intenlia conttient; a creatoruiui orienmtX
***dAieugeergndenrlzeebnntilse Phttntasie 126 czitre i.miterea naturii. In sfirgit, viziunea indivi-
127 dualX lir care a ajuns n5zuind c5tre veridicitate
Ei arlevXr, viziune a clrei realizar"e a con stittlit rnelodie. Peteie albe intre petele de culoare, pe
trelul activ, cc,mbativ ai vielii srrle. hirtie sau pirrzl, sint ca nigte pauze in succesiunea
sunetelor. Cu toati bogilia de culori pure, lumi-
Fie ci picta naturi statice, portre{.e, compozilii noase, alitr-rrate firl delimitiri rigicle, pictura lui
de gen sau peisaje, starea sr.rfleteascii ;i viziutrea
lui C6zanne rlmineau iclentice. in ochii lui obiectul sCa6uzacnlneesntruic.sletinrnlie.;-Nte unicaiopcalartSd.isiornnparnegsie:r pestril
i^ndeaceilsti
nu reprezenta altceva decit un fenomen cromatic. rneloclie contj,uui. Vechii maeltri oblineau o mare
strilucire crornatic:r irr prirnul rincl cu ajr-rtorui
Ne putem lecsXneirrimf;a1gain-ai sceXa-fll pr.ircntcinhdip-deeol mpu, teuan urrui foncl inchis, neutrLr, in timp ce arrnonia o
uita-faptul
cr)pac sall rrn mir, din somn realiz:ur temperincl culorile locale cu rjutorul gla-
serr din extaz. isi 5i cX, trezindu-se ca sir.rrilor sau prin alte mijloace. Chiar gi Mairet
didea mllnca sa
seama ci din
a rezultat tocmai imaginea unui om, a unui copac, potenlase lr.rminozitatea buchetului sir-r de liliac
-pdisetrce5trrgziXnou
siru a unui mXr. Cele zugrivite atittl- cu ajutorul unui fundal nelltru, inchis. Const'able
dine perfect sratic;. JucXtorii sXi
joacX, 1i mre;trii de la B:rrbizon picteazi frecvent su-
prafele de frunzil intunecate, pe fr"rndaiul ceru-
ei stau doar cu cirlile in mtn5. C6zanne n-a pic- iui, conferind acestuia, printr-un nijioc atit cle
tat niciodati, asemenea iui Courbet, tXlXzuirea
inaltl a mirii. Cu exigenla sa in ce prive;te veri- simplu, un plus de luminozitate ;i forli de ira-
dicit,atea, el a socotit probabil cI vah-rl iui Cor-rrbet diere. Compozigia 1or exploateazi mai muit cor-r-
nu se mi5ci; intr-adevXr, lingX un tablou de C6- trastlrl dintre lumini ;i umbri decit virtulile cu-
zanne r.alul lui Courbet ni se pare ;i rtoui ca in- lorilor locale. Geniala unilateralitate, intransigenla
cremenit. Cu toate cI obiectul nu se mi;c5, sar"t,
accaeeoaric-areC,'azaltnmneaeastrdue,pr;iEgiit-, qi consecrrenla 1ui Cl.zanne au reu;it si integreze
poate, tocmai pentru joctrl luminos, sclipitor al unor culori locale pozi-
tir.e, ilrtr-un ansamblu imagistic armonios, firl
in mai mare mXsuri
ditatea imagir-rii. Mi$carea excitantX ce pornef te zo,ne de timbrl contrastarlte.
de la strprafala de culoare, cu irizaiii ca de opal,
a pictr-rrilor sale izvorl$te din adincul patimii ob- C|zanne qi-a csounfcleetnetarastci- nu firi vesdaecrriiif,icaici o-r-
s.d"rlt. a artistului Ei din lupta eroici dusi pentru intreaga energie in actul
dind mai multi atenlie inveliiului, texturii, epi-
alirmarea manierei sale de crealie. DupX cum l)egas dermei decit egafodajului, structurii, corpului.
Totuii, nimeni nu indrizne;te sX-i caracterizeze
se chinuia, fiind mereu nemullumit din caL\za
ochir-rlui s5u anormal de sei-rsibil la ipostazele for- operele drept decorative, ir.r serrs peiorativ. Supra-
mei, a1a $i C6zanne era mereu nesatisficut din
cauza ochiului siu prea faia obiectelor n-a fost priviti niciodatX intr-o
sensibil la nuantele de manieri atit de pulin .,strperficiali". Pictorul nu
culoare. Acolo unde-ut'rii vedeatt o suprafatX de ciuta agreabilul, clecorativul sau pomposul; il in-
culo,rre uniformS, el vedea ttetlumir:rte valori cro- teresa adev5rui, in misura in care aparenla poate
rratice si tonale. in ochii lui pXmiutul se descom- fi purtitoare a aclevirului.
punea intr-uri joc de pete ctrlriate. r'Izttte ca prirl-
tr-nn str:rt cle. aer iri r,ibr.rlie, antrellate mai de- Naturilor sale statice pare a nu le iipsi nimic,
gr;rl); iirtr-11n dans, decit ilrtr-ur-r virtej colrfuz.
Nr-r este intimplXtor ci, pu5i in dificultate irr portretele sale nu videsc prer)cllparea pentru o in-
fata sarcinii cle a cuprinde irl ctivinte impresia terpretare psihologicX, scenele sale de gen sint
aceasta tulburltoare, iubitorii de artX mai ser-rsibili lipsite de eloci en1i. Peisajcle s:rle ue tlan)rnit emo-
din domeniul muzicii. Jn*- 1ii, chiar dacX, in esenl;, toate vibreazi Ia aceea;i
taippeuluea..zelalae-lceommepiraterakrliri in sr-rprrrfela pla,ri creeaza
impresitr de succesiune telll1r.1x|[' acli"rlincl ca o 129 cccooeralduraidtpXi.,oSrttrnreuiatcztsul.Irgasi uscuopfnluesntteaianrsetcXv5e-;lralciearme, aostloiIaru,,Elrueiiau-liimzeirzienea"-
128
,senzalia" ni se comunici ca un rniracol cromatic doua definilie a devenit mai potriviti dectt prima.
pe care nu-l observasern niciodati, pe care-l sa- C6zanne vede cr-rlori qi se striduielre si. le gaseasca
locul ce,l mai nimerir, sI le ingrideascl; vechii
lurim insd acum drept adevirata frumusege a
Lraturii, cu totul altcevi decir un foc de artiiicii,
un gratuit element decorativ sau Lrn capriciu ju- rnaegtri vedeau forme cirora le dXdeau culorile
cuvenite. Printre vechii mae;tri existi unul
ciug al pictorului. Picturile lr.ri C6zanne itau mir- aminte;te in anumite pjiriCv6inzalenndeesiCnt6zvaencninei. care
turle unor mai marcante caracteristici personale
decit iucrlrile lui vorba de F.i Greco. El Este
aMlacnuevt,inctaurleuip. aSrinmtearin,,tne1nturraallies",;
in sensul comun peri-
cu.loqi in oricare pina,coteci, cXci alittrri de ope-
rele 1or totul pare tulbure, mat, corlvenlional iau
vorbim despre stilul siu, iar din repertoriul for- de o cromaticl necorrvingirtoare. Nu intimplitor
mal al pictorului a fost dedus un
apoi celui impresionist. C6.zanne a program, opus Irl Greco a fost preamirit tocmai de admiiatorii
sudul lLri Cezarrne-
triit in
Franqei, departs de atelierele, expoziliile qi muzeele \/an Gogh este socorir, pe lingi C6zanne, unul
Parisului, intr-o izolare propice conturirii parti- din cei ce-au imprimat dezvoltirii artei o noui
cularitilii sale, de un caracter cu totul specific.
direclie, anrnci cind impresionismul ajunsese Ia un
Stiiui siu izvor5gte, in oarecare misurS, qi din pllrct mort. Cultul modern al geniului l-;1 expro-
diletantismul s5u, din efortul dqlus peirtru a-p'i priat cr-r deosebit zel pe_V,rn Gogh. Nun'reroisele
invinge stingXcia. Acest stil este rezuitatul unei scrisori pe care acesta le-a adresat fratelui siu
lupte incununate de izbindi. C6.zante n-a urm;rit, permit cunoa$terea unr"ri destin zgucluitor. intrucit
amascaeemiaaesnct;ceeacsouirbenilsu5piocrnoledmceinat lnSo,psecorrgaislisndadeipnDidcotscataotili,vealvursuclilri i-rsiXleuesi-utei
atit de conEtient ca I)egas, elaborarea unui stil Vincent sint considerate adesiori drept ilustralii
anume. Literagii au luat prea in serios unele de-
claraiii ale sale, din care rezulta cX-gi doregte o
Ianrtl,g,e,snoelirda,el, et dwrable contme celwi des fttwsles" .* ale acelei biografii dramatice.
spusele pictorilor
n-ar trebui luate
prea in serios. Delacroix vorbeqts cu prec5dere
despre naturS. in asemenea declaralii se manifesti N5scut in 1853, deci considerabil mai tinir ca
C6zanne, el a fost prea pulin influenlat de marea
nu atit esenla gi caracterul artiEtilor, cit mai de- artl a timpului sXu. Iar aceast; atitudi;.re de outsid-
grabi, tendinga gi dorinla ior de a intra astfel in
{'r nu a fost determinati de con dilii exrerioare.
istorie. in orice caz, in comparaiis cu Renoir sau Ftd,aeramtaeerlnettl,;-ificsfulcrsatueriettoosreutulinlsgs[urXije--iastmuanebrirleeedapusdcreai teccoloncmtuaecrdrceeiavcnout-
Monet, C|zanne ajunge la o anume fermitate, evi-
tind tot ce este moale, vag, cu contururi
El adopti delimitiri liniare, ascutite, din $terse. viala artisticX parizianS, oferindu-i suficiente pri-
nevoia
de a cuprinde ca intr-o monturi quvoiul de cuiori, lejuri de adaptire. Nu era nici in intenlia lui Van
aga cum se ,,monteazi" pietreie prejioase. Pare s5 Gogh si se izoleze; er:r l.nodesr, complexat cle firea
E_cs:u_rl nsoieeli:ucrjihumfiitnxoituaoraiaatrdi,esre;inipreedtsaoimlgirzunoeridczaeenslgetiiaidabnreio-jeuun1dreeieadcrt-5iian',lnisid"rdalrueb,acilveraaillsrtooiiar-draee.
fi presimlit cI impresionismul era ameninlat spre
sfirqit de haos qi ciuta si zdgdzuiascl" acest curs
prin ,,baraje", uneori geometric de dure.
Culoarea nu este decit o proprietate a formei,
forrna nu este decit locul culorii. PinX la C6zanne, Millet, I)aumier, Mauve, Flerkorler, sau chiar cle
arta picturii s-a dezvoltat in a$a fel incit cea de-a unii pictori cu totul nesemnificati.,'i. Manet ii ad-
mira, cu real foios p3r rru -ptliomppriacefoVrmanarGe,ogphe
* ,,Soiidi qi durabild ca cea muzee" (in fran-
cezd in original). Yel|zqrez gi. Frans Flals, i,,
r30 r3t se clovedea absolut incepabil sI invele ceva esen-
lial din arta altora. Prin aceasd trisituri se ma- cazul extrem este un caz morbid, aga cum o de-
nifestS tnsi gi forqa c,riginar5, consecvent;, a ta.- monstreaz; sfirgirul pictorului.
lenrului siu. Nu inclpSlinarea sau ingimfarea, nu
ninicOita-rcricJcaeetpisliunI nifmeiaicficccouamtreuVns1iiF-aiGftieo-rgfmo!,esenrululnut-ii.a[,Eian1vrarpennp'trra*i.njoios,
credinla in chemarea sa constituiau sursele izo- acea .obiecrivitate" care este,. potrivit lui Scfropen-
lirii; intensitatea viziunii personale era mai degrabi
ccceuhailtoocraatrmeeaicelEiitmrai v-pseiaaeuddcieceilelusXapltepartcoodfniitnteemgdiepeourreacanuilliozsritr.iislnegiilvc-eia- lhtroaaaulatee,r,ceiciansruaecsdreeorevisextdpiceraiqmteg5eiinnnciuaslpcuraii'sbgoilriilseai-sqsaifleionrntiunicdiuui iin.a'esccCuX_u
sa la fiecare incercare de a-gi realiza propria vi-
ziune. Nici chiar Miilet, care-i era apropiat sufie-
tegte, nu l-a inriurit vizibil cu limbajul sXu for- getar, nici .exaltar, mai degrabX cu o vXditi cia_
mal, influenta cromatismului acestuia asupra lui ritate
gi- chiar cu perspicacitate. Creierul siu lucra
penrru interesele sale, dceirtoerrma inininsdtinacctuliul n-ile
Van Gogh fiind, practic, inexistentS. pa1t9 m1i puternic qi de de-
picto*
lVlodul sXu de vialX incilcit qi mizer nn se da- rrvcuceraleiduinteerzze-ceszcIeor.tieesIolnearnrial-roeathrisiocpatsu,lae,vrrcuicaatrinztpi_,domtai-rrlbtvcqnidzli.5irldc"Ve;.elaedncinenGooao.snigt'r.uher*uc.lulo-crseraiarsil-sseoXe
tora unor dificultSli materiaie ci-gi aveau sorgin-
tea in alcStuirile caracterurlui sIu, tn absolutismul
ascetic al voingei sale, care-l f5cea intolerant, ar-
Familia ca ;i anturajul siu
lXgos ;i indirXtnic. dind dovadX au lsaaiperseilnutrineuxonrubmitaanitev,adnedoaabrielecedsar-rrosbeismvuinl dintc.lhei.ir-
pe urma lui, de
avut de pitimit de
multi rXbdare fajX di purtarea sa excesiv de neso-
ctal-)l la. matuaadilu,gsardiliaituogurinnedsurtee-snaeupmeanertilupiazoiasfarsumlsmuulruailiol drc.eiirbnuuisniuniddcuircleidFuirnai;eXn-i,
Van Gogh a ajuns pictor dupX multe ocoli;uri
9i rXtXciri. In tinereje fusese de o evlavie profundS, .it!lrt€,radler,p$arl-tae de exp_ozigii, muzee) ;coli de arti _gi
activ;, gata pentru cei suferinzi qi
# se secrifice operele sale de
nevoiaqi. A fost infirmier, misionar; mai ttrziu s-a
creat Van Gogh a-cescr acaqzi Cdzanrre
legat accidental dar fdrd opreli$ti de o femeie noliunea
nedemn5 de el; de fapt nu era nici micar indrX- mature, daci in
,,matur" este nimeriti. Este greu de imaginar ca
gostit de ea, ci, mai degrabS, ata$at din mil5. ln artistul, care a murit in al M3Sallteuareni"nusl e.n,isJ1'di;e, ,Ite-ii_i
urma calea.
gsfafieimrqsiiltiue,fl,elXptesraiienstdceintoiientu-pl uinrquil-uaramfc.Xot caa-llizcaortenlitingetimree,padiglrraaiig.eonCsetuer,-- mai fi purur
9mnlmcinr3daneteci,uudmne.sc.ASuvriecrqrnietrea,dt depeocorarnrfetoarterelisniiurpeseri.insisat tjilebuid.l.ie.irnillaue
vinte ca ,,frumuse1e", ,,fericire" sau ,,pace sufle- saie
care
teascl" se intilnesc in scrisorile sale, ln contextul me-
peisajului. El picteazi qi deseneazl mizeria ome- atloipcdci.iutagdi9ca,rorbmoexgaratrietcmiinbdedeniseosfunicgalenasletil,vu.ui NnCa6litzmuarbnaan'ni.,-ca.ai mmr.rnaimi,rpf.olres.-,t
neasci, pe carJ dorise arzltor s-o aline in tinerele. pPveiizcSnutetui1lr"pinlenaeirceiiamovodafacigtiilniScXisnimmatrt-poicu-niupriom-n-sdrmtaeanaVbudlmio,tiaerliyecilt-o.adnt.tr,oL,"rfi.z;iuitip"giitui;irdtrr.eX5cn;aa.i.e.t
Ceea ce l-a irnpins c5tre artl a fost dragostea
fanaticX pentru naturS, care in acest caz extrem
se vXdeqte a fi, cu certitudine, o inlocr-ritoare a
credinlei religioase pierdute. Van Gogh €ste un
Merrzel pe.Van gdgreeo;gveehlid. e-Dreanrduetosicirgmufraiicp.u.u.it"nudt.igA.neas,crreo._..
adevirat panteist, un martir al cultului naturii. l)rrr puncrul siu
El picta cu ardoarea fanaticl cu care credinciogii peri la el decit
se rugau, se castraLr qi-gi sacrificau viala. Fire;te, 132
D3 gregit irn ochii sii constiruie stilul lui Van Gogh.
Pcn,,tr-att.e'elrriiuttneemferriicsicreaaaifnirmvairttruiat,ec, :iir-Vr satnil,Gco[cgiho;bi-oa- iarb5, d. e$irpuarvilea.j. dleJ_rlzeaorrzi atvreabt,u.iferusrXzef-ils clzute, pie-
rrele vXzut narura
seala, efortul gi nevoia au potenlat qi scos la ivealX de sus, de la fereastr5; dar qi acolo unde pozilia
nu. o implici,, interesul
in mod flagrant tot ce era mai personal gi speci- primul rind de ceea ce p-siectoarfuliluliaepsticeiocaa?petlievastalien.
tic cinl'ee,rapzeirlalll.cslao.dI.altapturml pinfesds.lJchd,estmilualll.lepriclstomrull'uei-
Orizontul este inlllat de ccle m.ri multe ori cltre
lru marginea, de s'us a picturii gi, nu arareori, deasupra
zidi in aceea ci acest stil nu izvorXgte dintr-o
voinli conqtienti, ci fanaticul siu cr-rlt al naturii acestera.
n-a cunoscLrt niciodatl momente de ;oviiali. Oricit de srrident ar sun:1 ,,vocalele deschise"
Crezul fervent al lui Van Gogh, hr5nit de pre- loaiineaiistlmouprorascffaeetgerelglocorar-irdceee,scviuiglloeuarroienav-seil,uci.aetnge*io,cruim,s,cXonlnt-Xasorreaejnexei,slerina"
ceptele puritanismuiui calvin, s-a metamorfozat coiprri asculite, tnfrineazi orgia. I)esenul in pe-
inir-un ientiment panteist f a1i de natura peisa- ni15 incalcX simplitatea fireaslS a naturii inti.-o
gisticl, iar fali de oameni, intr-o compasiune as-
ietici. Si nu se conchidl cumva, ci Vincent ar fi ntisui'5 nrai mici decit pictura. ltealizarea viziunii
fost om politic, aclepiul r.rnui, partid.. Sclisorile sale inimitabile, de o genialS parricularitare, a lui Van
nu conlrn vreo Llrma tie du$nlaule salll acuza{11 Gogir, conline atir de pulin5 caiitate inimitabill
impotriva celor situi Ei bogali, a celor avind per.te
de-un confortabil trai burghez. Contemplarea si- incit.- iucririle pictoruiui au purut fi copiate qi
r[ciei Ei a muncii fizice grele a fost cea care i-r falsif icate cu un succes uimitor. Dinrre vechii
uezit compasiuneir qi, odati cu c.ceaste' dorinla
mae-qtri Pieter Bruegel, cu simiul s5u pentru dra-
de a zugrlvi asemenea aspecte ale vietii, ciutind,"r-;i rnatism) aduce, de departe, cu Van Gogh. Aceastl
modele'- in az.iluri de bitrini, orfelinate, printre apreciere s-ar putea s5-i bucure pe istoricii cirora
muncitorii agricoli. Figtrrile stafidite, ridate, gir-
bovite gi deiabuz-ate de soarti constiruiau pentrll le place si sublinieze e-ementele de continuitate.
el aparilii fire;ti,. sdeemmenniecdaere-al inftierevsiazr-ur,teln-tirnp|i
Bruegel este originar din Brabantul olandez, unde
srngurll a crescut qi Van Gogh.
pictate c-,ei Clzanne qi Van Gogh au ajuns sX juxtapunl
pete, tu$e sau puncte de culori pure, ce se unesc
ce pe tri'idar i, irrgrijiii qi birre imbrXcati ii tpaen1r5etcionr;esdpaucnXzXptiocatureri.leP-roscinetd.peruivl icteon^federi..lcauolordiliosr-
iisrqi5,vr-l,1l',ii,t'ucr ir-ga-rigbliiabprliiiicnleu5:lrii-.acpurinssttrstadetocaovralerlraal bafirlliutiXrntelliaXi.-p1Coeoralmi.rrpdcaiar-r:
un caracter mai aerat gi o luminozitate sporiti,
siurre:r sociali a cievenit o sursi cle energii crea- reuqind si viaga Ei migcarea intr-un grad
toare irL artele piasticc. O iLrtilnim deje La l\{illet, mai inalt sugereze suprafajX compact; realizatd
decit o
prin amestecul real de pigmengi. .A.ceasta corespun-
apoi 1a Israels, ii.b.r-"',t., , Mer-rnier.5i altri mae5tri.
lio ,'ru se impuue, ins5, niciieri,- intr--o manierl dea modului lor de a vedea ;i a sim1i. Aga numiiii
atit de cupl.5itn*re, de flapentX ;i totodati lipsiti poantiliEti, Seurat gi imitatorii sXi, au flcut din
de tezisnr'ca irr oper.r ]ui \tarr G"gh. acest stil constituit o manieri, au ,,punctat" te-
in ce prive;te conceplia asupra peisajr"riui, deter- meinic, prerneditat gi cu singe rece. Rezultatul i1i
minanti este nLr numai pozilia (locul) privitorului
cdiirescili-a depinzind tot de starea sufleteasci lasl impresia unui joc albitrar. Aici, .a ;i in cazul
privirii. Privitorul iqi poate schimba d-i- asen:initor al aga-nurnituiui cubism, este vorba
d-atdoure1t,ii:iz1ii1sil"tirecc-csudlecourmioozditSi cliui
via15 scurt;, care-qi
znobi.
reclia privirii firi s5-;i schimbe ii pt'zitia' OtUi unor
l,.ri' Valr Gogh sint irrdreptali .s-p.; pimint. El Pietura ger:nni a secolultri al XIX-iea se ofer;
1'gds podeaua, brazdele in prim-plarr, smocuriie de t34 ll5 o ime,;ine iniilcitl. Istolia ei se rescrir: ll fiecare
;zc;eu;c.,emaulll;itt,;zLfcirinl clllti:lstectt'aa]psecellptrcrc,'n'p,errrlieintciitqu'rlill()ipsilcatdtlttee,stpe:'trl'lIlrraeeprairnetdlzlulel-ct'lr'l' aspect ideatic si im.rgisr.ic. Pictura germani trXgee
cu ochiul, cLr in vidie, sore literaturi, considerati
a-i fi sr-rperioari. intii Carsten s si C,ornelir.rs cu
cilrtoanele 1or eroice, razareenii, care aLr incercat
ru^'."t. ?e,-e,-,t-,i,'i cirractcrul r-r'lei pericade rXmin zed,rrnic si reirrvie, cu piolenia lor- lipsiti de sen-
i,;e,o.,t:,t..ir',i.r,r'lril'u;dr.;i*lrin;;tifii-itr-l;-e";,ltttic"r,t..iterri'lrt'c-,rpicllcduurctei'es,iplrcir,reilulcilr.er,pii'o-tierrcrlila)littgielrtizurt'e;-ctiic"naIi'eruii'eprtm'cIitile\iriDrlrtuilittrtliloucnlel'lrrduxlti.e'lerir'r''rfceetM-rimnratlati.-liesmJ'trra-cnoeehirlx'soleueIlrr\-''-t''
zualitate, pictura religioasi, rlpoi liauibach cLr
ideile sale ambilioirse privirrd istorirr trniversali,
Piloty. cu teatralitatea sa, X{ali.art cu fastul siu de
operir: toate erau senzalii cuitir.ate in t.nocl treci-
t()r, care s-au dt'r'edit a fi. pinX la ltrntI, nepru-
cfi-rctive. Bucurindu-se de mai pLltil-l sLrcces la ,lp,r-
V;;.'i.;e'ini;,laj.l,;;;l-)."i'i.is*ts'p.e,idi,lto*irrpfi,ili.Jp,errefllitruer 'n-ulili fiec;rre dttr aceste tlratre ri1ie, dar avind o lalabilit.rte perenir s-a cloveclit
de prioritare' Muzeele rr fi .rrt,r nobili. cle o lruici eFaeluieorrbgaoclhio.t.irslc;eiadceleuno
perletrant rr
crcici'rd'rl lii:rrturii idealisnr
5; ;t;';;,.i,it;i,;,.lp'rl.ipcirr,e'd,r,.g'.eelrrni[a.'nrl'.''rdpe"iazccilulitlor]reimilrcrscco(rlrc-
c.:''ri;il.;,;i.uli,ilito.'i;.cl.;;i'oi'i''i-tric*-t;ce'oi...te.ra,,t:,eili't.,rt.i,e'otr1p.itl.r.1,m.',ip..oaiacir.,tnepr'ttir.tapi're,ert.lirrrtdldiiccdicc'errtlcuoi-rallriipetrIctrrirldl;eJt;a'cttreetci''trr'ntllrtcrcnlere",rrsstltudtelrriiert'uzlePaui.erue'i-' ;rle:rsi selectilitirte rr lni r',,n A4rrr'6es. irr cere acestr
clovecie;te rnai irulti inlelegere pcntru rrrtir clccit
ftrr1ii cr-e;rtrlare.
iadeienacecpiiutirsr ipsuctciranpeuxnisiitrr--o irrtii
Pe 1,.r 1ti8O J.r
r'rrt:t
Xliirrcher.' -- il
picrurii clemrrii cic preluire, incleperrclcnt de sensi-
iiis;i.;:,-i;-iU.f;s,".r"';,-;at;,iiiriiutt.;it..i.;,.A;-u,i,ga,dt'iii.sa.ii1rptree.r.arimploeedaseeet'cloe,a'lrinadi rrelesaancitt.termiiIvpniLateirrcdriir'i1oe'dnre'i*s1vaateeargfnc"i.rrleh-.re'ieii'tiiihamtniiladietseia]mem;ttecpr--i' trilitate, conlinut icleatic qi ecluc;r1ie artistic.i. Pur-
tirtorul ;rcestui nresrrj :r fost frarrcezul Cor-rrbet --
niciclecunr N{:rnet. Sir rinrinem la gerrnarrul Lcibl,
a cirui perfolr-n:rn1i a cotrstitrlit tt r rtlorrre perenii
in ochii unrrr critici se veri. irl nirz.uia iir irrrii lr.rai
tirzii citre urr fel de sin tez-i in tre
[.;-bi;;.;, aJ p;ta; ir-r caz-ul relaliei lui Nlahart* fi intrecut Cor-rrbet $i
l-Iolbein 5i s-rrr putea s5-1
cLr Venelia. pe pictonrl
frrrricez in citer',:r portrete.'femeinic pini la pe-
ln:tli;.iteeJieD.riita,icn;.:;it^tlp;rtril-rsr,"t.,att"rIi'\c"lpinlrfefrienr,cm,cri-ieat.cl,mccii."pce..(rsst)r.(cl-Ftlh(llp"''imilrdrvrt.(tcii)rcr,zmktuttg(r";l)r,rtl\-utr'titene\rtttct'.;tlt.ll(tit6)pri'mtlstscpsitrefr'rct'rirnier-cecrrrtrazl'acc'riltpltenmirrl.xr'epddllletl.luloult'tiarc)stlrt---i' clanterie, el etaleazi in picturile sale de gen o risipir
de, mXiestrie cXreia nu-i colespnu cle un efect tot
rXt,,r, :ttt'tttzlrtt. ltttecdrrtic. aqreebrl' ;rtit de intens. Admirim perform,rnl,r maximi a
r-rnei observalii indelung:rte, pcrseYerer]te, laborioass.
Contactul sufletesc nn se stabile5te insX, peutru
cI maestrul nu prive;tc oamenii nici cu umor rrici
cr.r disprel, nici cu simpatie nici c,.r milX, nei,Izind
"il';';*Bdtelf"etrnurl:,irprofrr,lltsbnrcitt;i,l(tic.ileprv€iScrltctobrrttitorlnattslaleiisetr-cl tra) r-eesatepati'orntcel:lirnmasuarebt iinrrdeioiriletchert'i.c't edeacitum1ro()crlefliee.uArilitdueramreXarir-ne
cu efecte
nrrturali
inotl'eotrint,r*iitc"l,ii'Ini^rliai\iliirinit,tlro,os*rstrt-(Nl\t.r'rtI<r'lrPrn''clrs<u.r<nlai4cclasxtliclnr(e'-1rigns81rci4r''Irlfi0u'lii-t-(-ri1tolaii8'pn8psai')'1'et'li)(iLi'rrrprlrrLtrirlcr''rla')'trzlsorie'/7irt']tp{a't'-nr'\u'ttlu'as'rtrntrntreapitaltslccuca.'ll el t'r" cu prim-planuri aterrt inregistrate, fXrX ca rrici uu
c'ol1l- anrXnui'rt si fi fost trccllt cu r-ederea, pirralizeaz5
lltol't - inraginaliir privitorului. iir pictura 1r,ri Van Gogh
nC()- intilnim destule figLrri, miz-gXiite irr n.rai pulin de
,r ori, incXrcate -
comp:1r,atir- - cu mai multX
-* \l---*rt.u clin yrrg.
baroc'ttlui ln lric'ttlrir' r36 I 17 l?2-1.
viall, in timp ce Leibl, execr'rtincl tabloul intr-un lisa convins cI iucrurile s-au petreclrt afa cum le-a
imagir-rat qi infili5at artistul. Daci pictura istorici
timp nesfirgit de lung, pierdee contactul sufletesc u ilii Menzel mai poare fi convingXtoare, aceastA
se datore$te faptului ci Frecleric cei Mare ii mai
cu obiectul picturii gi nu mai reu$ea sI surprindi
manifestXrile spontatte, trecltoare ale forlei v-tele.
In artX adevXrui este tnvecinat cu banalul. Cel ce p-eimrrLaa:iqunreimtnrla-aotstiivra^mramcaprpenr-rxioeetpoiruilaarrutXen.rmiicTi aXcneXsignteertnlrflieeirt'rtiraiun,l,lllretrre,i:zt'"tia5m-elpluet crs$uiiddi.lmitlpiaab?itnlicuueu,i
vrea sX spunX totul, provoaci, in cele din urm5,
plictisealS.
I{-am exprimat indoieli qi obieclii pertru a sdpa Couihet este motitltl ;i tndreprititi in conditiiie
prestigiul unor maeqtri admirali pe drept cuvint,
acelei epoci marcate de ralionalism, scepticism'
.i pet-rtru a deduce o invXg5turi seneral valabilX conceplii iluministe. Ochii mintii nu vor sX mai
."-rirtalit'edaecimitamgiantaetrivia5lusl efulirmniiztea.trzdlelasimintftXrrti,iiaiareraacinti--
.liri faptul cX un orn de meserie atit de dotrt, atit
de sistematic cultivat qi de congtiincios inseamnl
diriduali a acestui matcrial.
mai pulin pentru noi decit un pictor ca Van
Goghl cu o pregXtiie atit de problematicX. Morala
Din tot ceea ce simtrur:ile ne fur:nizeazX ni se
sunl ins5 astfel: ,,Pictura corectX", in sine, nu adreseazl" convingitor omcuescttl, configurat in
rezolvi nimic. DupI ce pregXtirea artisticS, ideile mod veridic, cXci toate suferinlele, l;ucuriile, ac-
nqoi u*cl .ionrfuaztiive
pLqroufautn, daert,e.letenpdlaisntliacesparue ane_cdotic au lniuronpilerii,omfiiennde$dtiesaincet,eaininm1eoled.er.repcietrsuarn, saeleiinoa'saismtrie-
de
cXpXtat o
fo4i vitalX de la nigte valori emolionale care-qi
pdstreazd valabilitat.ea. A persistat.interesul gentru i"t. ffi.; dificultate. Cu peisaiul sirualia este di-
personalitatea.umanX, ceea ce menline in viali por- feritS.,eeml ilsine dridicX in faia noastrX ca ceva miste-
rios, mai
tredstica, apoi compasiunea socialX, simpatia pen- degrabi sllnete decit mirturii
co€rente. St5rile sufleteqti pe cafe ni le transmite
tru semenii in suferintS, in sfir;it, intr-o iume desa- pTndneiirionlipesrca.io.iog.ilaioscimdtaudelelmaen-tuiilcotlX,rm-.rc?ePamlanecnuiuescllaeosvjuliicinaleat,sriiesneip-ossessiicrtiua,aifeliuqicanieazo,,Xrudipg-liaFtinicemeeraaeaapn' iatenfiaarleetzacvndcattstiiu*udahe-'
cralizatd., miracolul ;i enigma naturii peisagistice.
IiNNSEZ,MILNEALTEATNECAAS$ITRRAET.IUSIe\TsEp,AunPeEc,ISI ApJicUtLoUruIl dezvoltare. nu mai functrioneazX ca scenX, nu mai
Courbet s-ar fi exprimat astfel: Cum poate picta ofer5 informalii topografice. Ctea ce este muzica
intre genur!1e arti"tice. este neisajLrl intr:e gennrile
cineva ingeri, doar n-a vXzut nici unull Aceasti
picturii.
6frai"z.d..a.rat...bitr"rt iin.og*.p.ileiitaqti5vecedlep-urlin$i:cuCahdiaXrucgeirlilece:
*pc,ao'.ao1tae,b.p.il"ic"dt"aein. asB-didcc?kol"inn*fiJigneu-n3rlaacrieinnzguiemtr-ial-ogrrinn-a.flatieicnc-edp'lt.uilntrlseSa1'r Independent de considerentelc prosramatice. pci-
i"i;;,;lt;;t''r;;i;r'"fi";it-;-;iixnn.'tiet;i*pisutien"airi.ar*^pdoe.rf\ocoornmnaciierrelovtrecrmuidiotioccliho' giiHicmoel.tn'irit-iiai-' salul inrirrrelte totuli '''ia1a noastrX afectivX. de-
imFI";"ur-i"rcrier..^r>.f'ur"tpeitniile;"aitis.iinr,t,e;-cc^zinvi"il"-e.arlsrlileniai,-grpbntien-e-ot.i.nnlaei tspaxi.t'uiecri5e:ne.oi,turpr.rciruuc)titc'crtpsirieiaiudcdablt.tteoiteiotrme"cbcctailue.cut.tsIgceititrncjefataeclrllzilgerapenti'orsirc'p'Asr-tNc'euse-c-idlc.saiealtrli sigur mediat. discret, ca de la distantX. Un tablou
d, gun ne amrizX nemi!1ocit, privitorii participind
1a evenimerrr.r.rl care srrscitX ve-.elia. Tn peisai. ccln*
trastul dintre piatra anorg:rnici 1i \'egetalia or-
ganici poate simboliza. eventual. un conflict care
sa ne amlnteasca de conflict,: sufletesti. Arborele
ce se inaltX cXtre cer ne sugereazl victoria fortei
vitale aslrpra celei eravitalionale
Norii trezesc
139 dorul de supranatural . F.moliile stirnite de peisai
p,re.supun mLrltii clisponibilitare ;i o sensibil5 recep- I)orinla de cigtig qi aubilia JetermiLrl atregerea
obiectr-rlui, pozilia. qi r-iziuuea. Pictorul caut; s;
tr\r1taie. pl;rci li s.r surprindi, s;i qocireze*". in expozilii
in poezia secoielor XVIII qi XIX, in lirica 1ui izbindetc iucraiilc de rnari dimcnsiurri, ins.rlittrl'
Goethe de pildi, .li-a ceea ce produce un efect de ;oc, iar medaliiie sint
gisit expresia corespondenta :rtribuite celor ce au t'ealizat ceva
ferr,,rlsllslpl,rltrrrlle,-:Lr rrlrije srrllete;ti *1.,,ru- ce li se pare
Iui. Forma 5i cuioarea si'rt insi ii .1.'ir., ,to.. ,i
abordeze o linie mclodicl sensibiii, fin,-ruonf"tX. ,greu" irrbitrilor ;:rtei, f utlecctf a' Lui .Prlrls, o com-
ipc6ezdieliem.iccne,uuurdtuis'in,,beiestcet, dupir p)irereir aLrtorit[1ilor
itfinnriatdrlcuieecpeaiaetltneBctpeertueaplrphrioocveaveze;gtireee,;ripmmeGauisozn;-reiijicuthsX1Xe, qafaiicelpel iiafcrosrtsrtg.itrerrgipneeedrr.mea"rlapttlnne5izi,seansaj.-.rt greu'
itr timp ce peisajul
irr fi ceva u;or. Academistului itlci-tuunat cu premii
ii vine mai ulor sI Cin6fzilailnenzeesJiudpeicctaetzaeJuvni pmar;isr.,
pdtlreuecallairLet sestxeitldieiemmocjapsme dhcal,ertXgpaliirrnri.drdrae.rrpi'srtfXnalciitu.Seli..iCnTeroirmciuepjtiXlimcaduepzserroule-l decit i-a venit lui
l.Iotiritor nu este subiectul, ci sti'r'rctura specificX
care..au impieclicat o realX inflorire, pe baza ger- .r pictolului. reportLrl dirttre mXiestria acestui:r 1i
.tig.ngn ftii d. propria crealie" Cine se limuregte
nrenilol pe care i-am purr-rt identifici in oper-ele ,ult-'".*rt .ip..r. ltu mai are decit un z-imbet cind
lui Caspar David irliedrich si ale contemporanilor p-ruarpeoprt.ocbul.otbll"iecdreuolsreebpirriei zd.ienntrte;rii,',g9rienuu" qi ,,u9or"
silr, liLl ranrin ascunse. l,a irtceputul secolelor ai se se poate
XVI-lea li al XiX-lea germ;ruii le sinr snperiori
{ranceziiol in ce prive;te clragoste.r penrru natr-rr5. in
irr culsul secolului al XIX-lea raprirtul se inver- impiedica si sublinieze, Ce-i drept, este u;or, ins-
d,,uinA5lombr-uonl;e"tJgenrsritr,eiel adfaicfciuceilltp.uarriitepl-astidcsLrpgierrnctt;lrmlle.seCe$atiem*ai
seazl insi, peisirjele sermane comparabile cu ceie mare parte a cLuro)tililelor 1ui Goethe privind
.rlc lui Corot, I)ar-rbigny, N{orret si C6zanne cleve-
ttirttl ,;111'g1yt dc l'.ri'c. marea arta proverrealt din mape ctl gravr-rli, dirpi
cLlm sursil informaliilor acumr-llate astIz-i de ist.'r-
$coa1a, educa-tia, o esietic; nretafizicl asimilatl
doar pe jumit:rte au favorizat idealia abstractit ricul de arti o constituie, in burrl parte, cirlile
in dtruna r-rnei viziuni nair.-senzuale. Abstraciie (ileric.1r.erneSlpiieurozdedcnnncteiei trdi,dceftlsreteongAurclaadfidieleemp'iiiect.:urrp,rrlab. riP);rtotutrtlincdisnecdpsrdoieiedc1i-a-
fXr:ind de inofensiva liosI de gust a pr-rblicului
cumpXrltor, procluclia a fost dirijatX de gustul c()ntllr, lnstruclla cLlcere;te pas cu pas modeleui
obtuz, clenaturat, al ,,arbitrilor artei". Mi tem cX
in licee se mai citelte si azi ,,Laokoon" al lui ;i valoraree, adluginclu-1" lc.stc,ta, mai tirziu,
1-,s5-sing. Academia -ee aga!; de fantorna rinei arre
,.elevate" care r1-are azi nici un fel de ridlcini culoarea. Clr' instinciul siu slu-ritos, copiltil neEcolit
se grXbe;te, dimpotrir.i, si apuce imediat cutia cu
irr solul real al r-iegii; ea galr.anizeazl un ide:rl r.opsele.
revolut. C)perele vechilor m:reqtri, plstrate in muzee, in procesul c1e formare ,rferit de Academiile de
arti sim1u1 culorii se atrofiazX. Iretromeuul se adre-
sint u;or accesibile; ele sint copiate cu sirguinlS. seazl prin culoare simlulr-ii, teceptiYit;lii noastre,
Apirute in condiliil€ Llnor,rlte conceplii despre ie,' p.ii.r i,,rma irrrelectrrlui n,r'tlli actir. Gelm.rnii
lume, eie pot fi studiate flri prejudicii numai de
cXtre cei cirr.ra le estc propiie o independeniS " Sau puncLul de xedere, la propriu (in oliginal
actirrX, c:r lVl:rnet sau l-ieber'#errn. Pentru' cei mai tl<tr Standpunld)
mu11i ele sint mai degrabX riscante clecit folosi-
toafe. **,Joc de luvintct intrtrclLr.r:lilrii: Ztt .cleJaI[t:tt ttttcl
140
141 attl zufallen.
au manifestat, in general, mai multi consideratie ale {ralilor Achenbach*. surprind prin prospeii-
pentru raliune clecit pentnl sentiment, temindu-se me.r ;i franchelea ior. in timp ce tablourile finite
de degerrerarea acestuia in serrtimentalism. lnsuEi ale aceloragi pictori, ciutate pe vremuri cu ardoate,
nu mai stirnesc astizi decii plictiseali. Impresio-
muzicianul V'agner s-a simgit constrins sX recurgi
la ctrvint pentru a-;i impuns punctul de vedere. niqtii, la rindul 1or soct'rteau finit ;i incheiat ta-
aPinuiacltftooXrsiiat pcoraaercmeieesrn-eai u-d_ebuhdc{uuehrna,zte,slat,euKm) lpicnoegrlaeprr,u, tdBineij,cckseloaincomt-ailii bloul realiz at d'in printa ntittit; ei erau conr''inqi
ca atare. ln fala lucr5;:ilor acestora aveai Ia ce ci ceea ce fusese coirsiderat pini la ei drept schi15
reflecta. Peisajui nu prea oferl prilejul de a ma- constittrie o lucrare definitivi. qi a;teptau pinX
nifesta inteiigenla. In cazurile in care unii pictori ce ,.schi1ele" lor ajungeau si fie recunoscute drept
rpp)'DrrSiesetgmrreaXatcdrruueeipvnraodslcutt'oia-isrr.lcectialds.cic'-Pe.rldvireiratie,irr,tjruccdheeialcolaarrlet.Xma aggerreeqft;eritiX,a.ol;-m' aucledceinua
nasaui lsuoer-pXfti,actimappeTunshtroiunmp-aprarcecuaticlamabreeilsapaipjiuneiisopanrjoeusdlutui,acieiiiisdctreeenbaeulloiteir il. i-i pretinde artei timpului sir"r ceeil ce realiza-
sale 'de gen" Impresionigtii au dep5git dualitatea
formei qi culorii, naedceesseanriuliuni 9icopniccteuprgiiia- duali- seri vechii maegtri.
vechilor Pe vremnri, pictur,r incilca, adcset,t'i,,urlele do-
tate fireascl gi
menii de care ilr zilele rrtrastre se ocupd qtiirlla Ei
macaeesqttrein-t'anatctoerrdriibndlesiunptrreemcaolinetecmuploorriia.nVii asniiG, ocgahre, literatura; ea povestea, desci'ia, instruia, relata,
raciolopnroditlleoiinclealalnetatprouotrzuiiitlimvpeei,nridml ioluanltaelpexetisrnetesmoimr,itaperee-sxiaafoltnariatat-ucrualloitio.-l predica, moraliza,. fiincl un mijloc pentru atin-
El era, intr-adevir, imbitat de culori. Scrisorile tgf .ieorrXrelarlcuSarlocsrarerscacrtnootpritui-arsiuis--pifitirlisftuit atdrleea.piTtasoteaartemetraaacsdeees)teadecinseiadgsautr-i
sale, prin care cere de ia Paris tuburi de culori, aparenti slricire, care cotlstit.uia, totodati, o de-
gi..r".. a attei 1or. Iar arbitrilor artelor le-ir venit
"ireMuosdiesieulo-ibniXSniguiitaosrcipceucaacree-al sotifescrhiimcrbeaareli.ile vechi-
sunX ca rugiminlils fierbinli ale unui befiv care
are nevoie de biuturi tari, fXrX de care nu mai
lor maestri ti tot tenteazl, pe pictorii cul1i qi ia-
poate mli. borio;i si incerce reinvierea artei monumetltale'
O aiti dualitate cu care au rupt-o impresonigtii de majorl semr-rificalie spiritualX, sI depunl efor-
exista intre ,,studiu" Ei ,,tablotr finit". Coprform turi lir-rdabiie, care nu-fi atirrg tnsi scopul, cici
attt pictorii ccaipta;ciitaatme adteorriei cdeeptarrret5, ,d-seir-crrtelzip,sdilei
uzanlelor, imaginile pictate direct dupl naturi erau de o' realX
considerate drept lucriri preliminare' cu ajutorul
cgiirnoeratulabrutirsattudl eexseecnuztaaliaiiepoviizinuaaleteelixecrit-anteingliinpigretea licientl disponibil ir.rte str llete.rsci.
'u falX de ;tiin15
Arta plasticl s-a clelimitat, atit
c'sienilties^'pidroefaprtre!iun.duLen,ilzpirioniecqzai.iei-il,m'arreittt.irrilgit,oinutodrtuoI-'csalerart-plpe;riotsceplraeitrmoarniiulaol
svaergsai tsilpere-mucloiummpiorezailiipleubdleicfiunliutiivceu' spre satisfaclia
dare de min5.
ln cazul acestui transfer, aurul pur ceda locul in de a se cultiva temeinic terenul prtlpriu 5i a stringe
favoarea bancnotelor; cu alte cuvinte, o valoare recolte
bogate. L'art pour I'oit itt trebuie tnsX
perenX era sacrificatX pentru una doar temporar
* Andreas Achenbacrh (1815-1910). pcisagist si pic-
valabilX. Ceea ce fusese inregistrat pe viu era tleorrsodre1arrAacriandcc;mOiasr,vdac1claArtcil-rcolninbaDcihis(s1c8ld2o7r-f1,9a05tr)t'opl rdoe-
rotunjit gi schematizat de dragul ,,efectului". Citeva t43 peisaie italienc-' q.a.
,studii" ale unor peisagigti germani de succes, ca 142
tradus cu ,,picturi buna de^dragul picturii-bune", eturalruri,preaistuaigiiigtai. Cu siguranli nu lipsa sentimen-
fost cea c.1re a frinat inflorirea
ceea ce n-ar Insemna declt C) noua saraclre a unei picturi p-aeiustaogrisittiiclielodr,easluecccersit,.icci!lomr ad!edaergtrXabgii
domeniului. Stind in fala unei compozigii cu Jw-
prejudecilile
ile'publicului cumpiritor, iar in ce-i. priveEte pe
tlecata lwi Paris, mi preocupi aventura mitologici, pictori, lipsa de incredere in- sine Ei Jipsa unui
in timp ce cugetul meu este asaltat de alte variante instinct sigur. La Paris cei neinieleqi giseau- min-
ale temei. Frumusegile nude imi oferi o imagine
insoliti, iar in mimica, atitudinile qi gesturiie figu- giiere gi incurajare in ucosloerctliivpistaatesauctcoevsaurSlugi ifloirr.i.dea
rilor descifrez firui naraiiunii. Se apeleazi astfel
iestin.' suoortind mai
se lisa abtruri de pe caiea idialurilor lor. in Ger-
ia cunogtinlele mele, la inlelegerea mea, care sint fiecare artist precoce falX de
solicitate ;i puse in acliune. Stind ins5, in faia mania, dimpotrivS,
infigiqind un buchet de flori sau o epoca sa. indiferent de locul unde a triit, a fost
unei picturi cindamttat sd ducl in mod izolat lupta impotriva
opraicjigetepadritnic.ipcaarree un- irrhore se inal1i.. ci-tre
ralionali este cer, rnediului obtuz, fiind infrint mai devreme sau
exclus5. Nu mai msiaiintcirlizniua.liiClohr iasralBeleacrhefni, care potrivit inzestririi
percep decii o firimi de realitate familiari, la putut deveni un Corot
care se adaugi impresia: imaginea aceasta am mai
german, a fost ddeesceooraritivim. -pDinascXdeinfamcotomrienetxutel rdnei
vizut-o, dar- niciodati aga cum a v5zut-o ochiul
fericit al pictorului. Spre a transmite insi simgirii fit . ,.n,.ul gi
mele, nemijlocit prin ochi, acest efect, pictorul fatX Caspar David Friedrich qi contemporanii sXi
trebuie si-gi fi concentrat atenlia mai intens asu- sint pusi cu atita zel in luminl, strlmoqii fiind
mai apreciali decit pXriniii, aieasti. preferinlS
pra fenomenului naturai decit cel care a pictat
dse-amopnustturetazmXacnXifessetnati5miecnorunlsugmeramapneadl enpaltinunitnnua
-J wdecata lwi Paris, ultimul urmirind s;i ne con-
vingX indeosebi prin intermediul invenliunii, al doui junritate a secolului al XIX-lea. Pictorii de
comoozitii istorice sint condamnali in ochii noqtri,
compozigiei qi al narajiunii. Nu se poate obline in timp ce pictorii ,Po-eli( se menlin cu-greu. Daci
in acelaqi timp qi ia acelaqi grad qi una qi alta.
Mirginindu-se la obiectul dat, pictorul igi rafi- Btjcklii tt-i in."t"t sa cucereasca pe iubitorii de
neazl simlul culorii, ajunge la o mare diversitate artl, germani lipsili de- pXreri.. preconcepute, in
de nr-ran1e, execulia sa dobindegte totodatX un ritm pofidJ recunoagterii inaltelor n.izuirrle- pe care, le
-.r*rpeotui ipmutla"t.maadeestrai trcaacFiieeuperrboavcinhesainu Von Mar6es,
accelerat, o vioiciune vibrantX, el fiind scutit, in grimul rind
prealabil, de munci pregititoare dificile, indelun-
-gate. udcoii*noIusn^tieit"uleimncudendftiuegl"uspeiieoleisriaigoliestipc-em, risitnoolnopigfeiiccrafeerecgtiiaut1n*fio6tar6iteleirloeqr,i
In pofida unei puternice rezistenle, ideea desp-re
prolesiunea de pictor sfa-apmtuol dcifiicapticgtoi irni
Gerrnania. naturii.
Nn .rt. intimplltor incununa;i
cu lauri in timpul viefii lor, coborili, insi, mai
rtMiartazivxiue-sdaeaurp'stei.mtesboaoctlilcuceo-;mdpucopazlilPici uilfmoigtuynr,uaMleesaitsketaoinrrtit,cimeG,padiSberctioeorl- Parcimonia sau larghelea pimintului, biindelea
cd cei care creaserX in artonimat, fiind preluili sau asprimea crestelor muntoase) atmosfera invio-
.itoari sau apXsXtoare fac sI vibreze diferenqiat
cT,s.ot.;iair;prn;d;iie.tioele,fr.anecmez-.siordtndulieirerliatnftetstentcrluititunamlttreel-onautrn;scatefierrleeilleosssaretueademsa.ul5fstlnuepitliurcpiltueuamnscitaaqfenrteel'
numai dupi disparilia lor, in primul rind Blechen,* tnt i.-,i-pt.* din resursele noastre individuale' din
p9iic'tgurKraaa-iirdcIieaBnplelaeclhiner-noamir(a,17nd:tcliBsvr-cn1n8ui4lnu0di.), lemarcabil peisagist 144)
german; a practicat
Lln prL'cllrsor a1 irn-
1:rcsion isrnului.
I
experienla vielii. Un peisaj vesel treze;te eventual deauna ca fiind de sorginte diviraX, a ineEput sX
amintirea r.rnor zile ale trecutei tinere;i, a unei lo- fie ciumti in natura insXqi. Nevoia personili de
calitiqi in care am cunoscut fericirea. Peisajul creding5, necesitatea mereu vie de a adora contem-
aclioneazi in maniera muzicii firX cuvirqte care
plind, s-a concentrat asupra peisajului. in secolul
stimuleazl imaginalia fXri s-o ingrldeascS, indi- ai XIX-lea arta lui Caspar David Friedrich qi
cindu-i mai degrabX direcjia, decit o cale anume. Van Gogh exprimi in modul cel mai categoric
faptul ci ei contemplX natura in stare de extaz
Din impuls propriu ii atribuim melodiei un text
al nostru, in timp ce orice element sau atribut ome- religios. Cunoaqterea unor cazuri extreme, ca cele
nesc dintr-un tablou ne impune acceptarea unui isnitilpneirtceepinemspealelimulenntourldriec lipguiorsitagni ,anceolofacuinlitdeeazell
text anume preexistent, se manifesti mai putin ostentativ, aclionind in
zonele inconEtientului, ca in arta senzu,ali a ado-
Plmintul ca obiect are cite ceva comun cLl or-
namentul, care indeplineqte gi el funcfa de sim- ratorilor f.rancezi ai luminii._ In pofida menali-
bol vizual qi implinegte pe deplin cerinla formulei tilii sale laice, de liber cugetitor, pictorul adopti
L'art powr l'art.I.n Orient, arta lipsiti de un suport o atitudine afirmativi, de recunoEtinjX falX de
ideatic trliegte din ornament gi culoare; ea aciio-
neazl, ca simtrol, mai mult asupra simlurilor decit o frumusele care, dacl nu este creat5 de Dumne-
zeu, nu este creatx cu siguranli nici de om. Ase-
asupra sentimentelor. menea unui tablou, versurile ltri Gottfried Keller
Experienla ne invaji ci omenirea a ajuns si An dicb, dw zttwnd'erbare \Y/elt,
fie mai receptiv; fa15 de impresiile care pornesc Dw Schonbeit ohne End',
de la naturi devenitE,n decit de la ornamentica Scbreib icb' nen kurzen l-iebesbriet'
Aut' dieses Pergament . , ,*
geometrici sau arhitecto nicl. invent atd.
imbinX o stare de elevalie sufieteasci nereligioasX
Concediati din slujba bisericii, arta plastici
n-a rupt nici pe departe toate legXturile cu uni- cu un cult optimist al naturii.
versul emolional religios. Pictorii din secolul al
PXgind in spaliul bisericii, omul se elibera de
XVI-lea contemplau universul vizibii al peisaju-
limitarea sa egocentricS. C5litoriile, atmosfera de
lui cu aceeagi stare de spirit de care erau pitrunqi
vacanti ii asigurau, la rindul lor, deconectatea,
la frecventarea bisericilor. 1n evul mediu orice
gindire metafizicd fusese captat6,, dirtiatd", dar gi despovirarea de grijile cotidiene. La malul m{rii,
limitati de doctrina tradijionali; mai tirziu, eli- Heine punea intiebiri-. la care biserica diduse
berindu-se, ea a flcut digresiuni in poezie 9i artXt de muli rispunsuri categorice., Arta n-a- inc-etat
fXri insl a abandona mo$tenirea acelei mentalitXli -si caute elucidarea acest,.ri probleme chiar dac5
iippeieilozerasuosltaecanr.etaIdnaiCrtlarruceCicaoritgetoialrlouulrilmu,uniec, iaiac-XcbtaruecfnucrSseaeoarselaeisrslge-iloninrXid-slteijaecucfaaotpiplurptilrvciania-l
XVII-lea, consacrarea religioasX a acestei iumi s-a rispunsuriie satisficeau mai degrabX sensibilitatea
perpetuat qi in noua situaiie, cind. relalia dintre
creiliune gi creator a dewenit !i-a*mfiaeg,ieIrunmr-ret omsincuurntAatde,pi/stofrldumduesderlaegonsetme d/rgpieniatdce, s/t
cpirgotbigleamt ianticpXro. fPun"-,
evlavia in faga lumii vizibile a pcrgament . . .
zime atunci cind forh creatoare, adoratX dintot- ** Spuneti-mi, care e rostul omului?
Dito(ridetealinnugtirmlenHdn?ceelei.Cnlainreinicvbelear.rncuseilHituns?ettieiIctnnmaoecb?n,otieDtoIrnxouicet asaneNtrlioolnsrlddeumrseipeeaarepgGr,teeAa1m?nu8T2igm5u(/1e2in86r9:i,t7Dc)s'idecaluctuiilttnddIdmIee:
17 inrudit cu versurile de mai sus.
* Die getoordene Natur
premonitorie decit itrtelectul * devenind, in epoc:r tice qi, cu deosebire, in l.iipstsoeriaa p.eisajului. Dragos-
tea pentru naturX nu nicidecum
;tiin1ei, refugiul 5i ascunzigul unor nevoi religioase. ?n evul
Oameni inzestrali intelectual ciutau sX umpls cu
teorii filosofice vidul lisat de disparilia credinlei mediu, dira punct de vedere imagistic ea se mani-
biblice; in acelaqi timp, cei inzestraqi, sub aspect
festa, insX, altfel decit in epoca modernX. Sculp-
torul din secolul al XIII-lea observa cu evlavie
vizual, c5utau si compenseze cele pierdute diruin- organismele vegetale gi animale existente, introdu-
du-se miracolului lumii vizibile. Natura in incom-
c?ndu-le ca simboluri sau ornamerlte tn vastul
prehensibilitatea ei a devenit simbolul lui Dum- sistem imagistico-didactic, cum,trebuie receptat
-pnreeChzeeunl,vsciirbaqirleittuaetlesWtae ipl-tearnsdsocunbpifaXicwaLwticin"h.gte(ncboenrgc*ep-lie incom- ve$mintul iconografic al catedralelor. Pentru a
despre lua in seami conexiuni peisagistice, imaginajiei
sculptorului ii lipsea prilejul qi ocazia in cadrul
iume) arunci, prin ambiguitatea sa, o punte intre
sarcinii ce i se incredingase.
triirea vizualX Ei dogma metafizici, sugerind cit Programul impresioniqtilor nu mai este consi-
ecssputieriatduceaealdSsetpa$e,inlsadtveoannttaiariusatrroitlreeiaioarvceipzsultaeasialti.ticXAeliit-it-a
9i, odatX derat, de mult, drept unul general valabil. Reacqia
de viala manifestatX sub infXqiqarea revendic5rii trnei forme
timp cit
ninuchpeogaattee,fifetrrmeceutaX,,coubvieecdetirveiatX. lAiim" bISitaiacblluicpbbtieiptJe
credinp biblic5 domraea neclintit, acel ,,maker"**
a-semcuXmnarieiazoicmeunlugil,ezcriie-ase dupX chipul qi
imaginat ragional qi pla- toate cXile, agitind_formule ce sunX mai mult siu
mai pulin convingXtor, p€ntru a capta atenlia qi
in mod
nificat Cosmosul, precum qi organismele predes-
tinate si fie invariibiie consideralia publicului. DupX toate experienlele cu
ca formX si materie. Cind
insi lumea ajunse d fie considerati arta ,,nouX*. intii dispreluiti apoi admiratX, se
in sine, cauza a5teaptX. crealii de valoare tocmai din..partea unor
apariliei ei a fost transferdti asupra naturii, pri- orientiri $ocante li insolite. 1n condiliile profu-
virile fiind indreptate cltre procesul de devenire,
cre$tere, disparijie, transformare, citre relaliile ziunii de erperimente qi excese, din moEfenirea
impresionismului pare a se decanta ca zestre, pentru
existente intre lucruri. de pildX citre relalia dintre a.tizi si pentru viitorul apropiat, preferinla pen-
rsioul rEiliovre, gceitatrliee, dintre formalia geologici qi cursul tru culoarea vie. clarX si viguroasl. ln aceastX
imprejurare,este mai pulin decisiv faptul cX pic-
forlele elementare ale naturii gi
efecteie lor. in tot ce existi se intuia procesul
devenirii" ln sftrqit, cind existentul (in sine) incepu torii s-au obisnuit sX picteze in aer liber; soarele
dpeovaeten-idcoomnvnei nlit-ieing-ia,t,efrliuemreusiae1re,",pcleoinns-aacirr"a-tuXl,
si devinX problematic, cind tnsugi obiectului lip- poate
sit de un tubiect i se contestX existenla, ctitigi
ca pe
r,'remuri clarobscurul sau armonia caldX, poro-
importanlX viziunea dependentX de subiectivitatea
liti. Se remarcX. ca o reactie la lozinca bXtXioasX
p- riAvistotfreulluai.fost inlocuiti lumea existenti cle cea in ,,|'art powr I'Arto, nostalgia dupX o artX cu mesai
spiritual. Sub acea lozincX incriminatX, arta plasticX
cdeeaveanire,a,paapieoni lleuim. Ieaarinacdeeavsetinierev,ollautireir,-ridnul ei, de s-a refugiat tot mai mult din zona spiritualului in
ptctiieicncaedtua-roiirsicciannectieadmaceescpnete;ptnestdilucoehnrn,eilm5aa.bpeaPoireiemiisniaa-aijcureelfuaositsra-itnssdSiqem,i .fjcnouXalrocitluisofr,riie,icceasavtraiqe--i
cursul
cXreia J slibit succesiv influenla serttimentultti
religios, se reflecti vizibil in istoria artelor pias-
* Ceorg Christoph Lichtenberg (1742-1799), na- obiect determinX alegerea miiloacelor de expresie
turalist, fizician, scriitor $i filosof german, profesor ce-i sint adecuate. Istoricul trebuie firesie si
149 atragX, precaut, atenqia asupra faptului cX arta
Ia U**nFivdecrdstiotart,ecaredaintorG(dinttinegncgnle.za In orig.)
devenitl stipin5 pe un domeniu limitat a fost pe PICTURAT DE GEN
vrenuri o slujitoare laborioasX qi fericiti datoritX
muncii ei. imprejurarea cX un pictor atit de pre- DESPRE APARITIA $I NATURA PICTURII
latuirctietl ic-,taotDacelXigtaastsiemaalefeaovrngiteeavltoorpiaesiasslaiejmusluo-fbl.ei.ltigzeeigztineagitinuinrastelulsejtbcaa-- DE GdeFl,iNm.itaPtiXc,tucraaredesegleans.gl smtea9i noliune.vagi, in-
cert greu definitX prirr
tuale poate trezi neincredere fatX de autolimitarea afirmalii decit prin negalii. Din domeniul fapte-
lor qi_acliunilor umane, tot
5i suficienla ce predominl prin ateliere. Faptul picturX ca c€va d_icn€eapucencntu_calepavreed.erine
insi ci el nu aflase o totalS satisfaclie in profe- important
sia de pictor gi cX, in pofida tuturor succeselor, a istoric, religios sau mitologic, tot ce nu este pro-
devenit din ce in ce mai acru qi dezamXgit, lasX
si se intrevadi marile dificultXji ce trebuie biruite
spre a se concilia triirile vizuale cu imperativele
spiritului. Marea acuitate a simlurilor ce li se cere
pictorilor absoarbe alte capacitSli. Omenirea se in-
dreaptX cXtre specializare, cXtre diviziune.a muncii
;i o profilare unilateralS. Se vor gisi forle sufi-
cient de pr:ternice. ata cum a fost, pe vremuri, bi-
serica, in stare s5-l domine din nou, pe artistul
plastic? Poate o noul cledingi, o pasiune politici,
nalionali sau un nou cult al eroilor?
mo\/ar, evidenliat, sau consfinlit de gtiingX, gindire
dsaeugecrne.dAinqgSpu, tieiareavfiirnmea- cictairidmomulenpiiuctu-rii-pdiectugernii
este con figurat de tot ce e ,,comun", dac5 acest
cuvint nu s-ar fi demonetizat prea tare in decursul
timpului. Goethe ar fi definit tnc5 [\rX ezitare
,,comunui" (clas ,,Gemeine") drept domeniu al pic-
turii de gen. in orice caz, spaliul noliunii de ,,gen"
delimitat de jur imprejur de cel al noliunii de
este
,,iegit din comun".
Cuvintul artificial Sittenbild* este, ce-i drept,
mai bogat in conjirrut decit termenul mai vechi de
Genre*", nu prea este insX de preferat, deoarece el
afirmi cer,a, firX sX spunl totul. Sirre (moravuri)
inseamni: o formi de viali uzualS, deprinsS, gata
porcimupitiXi.nPs_lecpeiecatocreuloacommepn.iiozoibliiilgonrui.edsec gen pre-
f^ailci ntr
sI
* tablou de moravurr
"" Gen (dln fr. genre, intrat in lb. gerrnanh r:a
l5l atare)
numai.peiltrll- cX a;a.le-o prescriu moravurile, ci receptXrii drenicr litireprneooicaupsi ppeecaifricdistirliicalorrepirnedzievni--
din inclinalie
qi Noliunea de 5i instinct. duale. Un
,,gen" poate tant al acestui fel de fruct, cu toate cI, in sensul
fi privitl ca o supra- strict al cuvintului, nu existX doui rnelc la fel. Cu
faqX circularX, a clrei zon5 centralX, esenla ace-
lei noliuni, este sesizabilX cu o maximi claritare, cit mai sus urclm pe scara naturii, cu atit rnai ca,
tegorici devine supremalia individualului asupr;r
in timp ce c5tre periferie lucrurile capdtd un carac- tipicului, a elementului generic, categorial. Cu-cit
ter tot mai echivoc. Discul este inteisectat de sfe-
rele altor notiuni, niscindu-se astfel cimpuri in mai hotirit pornesc pictorii de Ia nojiuni, cu atit
mai apisat anihileazl ei individualul, stilizeazi sau
care pictura de ge.n apare impestrtatl de interfe- carioaturizeazi, ir,rdeosebi chipul uman, in timp ce
renla cu picttrra istoricX, religioasl sau portreris- amc5esrut.im, cda.rr,e.arelusmteep, einltrruedeaiuupnumr glri oarecare qi nu
simplu, pentrLl
t1ca.
Interesul pe care-l tezeste un eveniment isto- ci aici notiunea gi fenomenul concret se su,prapun.
ric se datoreazd caracterului s5u extraordinar, uni- Faptul cX in evul mediu artigtii plastici porneau, de
citSlii sale. Unic este qi omul ca ind.ir,,id, $, ca la noliuni este evident; in epoci modernX asistlm
atare, prezint5 pulin interes pentru pictura de gen. la o disputi dintre tipul general ;i cazul unic, in-
Gen tnseamrrrX specie, clas5, categorie. 1n pictura dividual.
de gen cazul infXli$at face aluzie la alte cazuri, Secolul al XVIIlea constituie perioada cle ma-
astfel incit o intirnplare sau o stare sint vizuali- ximi inflorire a picturii de gen. Atunci se afirm5,
zate conferir,du-li-se un statllt de exemplu, ceea
ce in termeni filosofici ir.rseamnX cX aici se exprimX indeosebi in J5rile ds jos, o conceplie, pe baza
o ,,idee". Pictura istoricX arat;: o dati s-a intim-
plat cutare Iucru; pictura de gen afirmX in schimb: cireia acliunile gi faptele oamenilor, independent
de insenrrritatea acestora qi de trnprejurlrile- in care
se rnanifesti ele, devin un obiecl predilect al fi-
acest lucru se intimplX ,adeseori; astfel se comport; gur5rii plastice. Simlul realirSlii, orientat
a- din
t5ranii in (jutare loc, in cutare timp; sau: a$a se -purrct de vedere ideatic asupra dpicului, crear,
intimpll cind se infrunti cilXreii inamici. astfel, pictura de gen.
Arn intilnit undeva 9i definiiia: caracterul ano- Germeni, mlldige, faze premergitoare ale pictu-
rrim ar fi o trisiturl proprie picturii de gera. In incX din arta medievaiS.
nlnipiecsriaanl-unuumnmeaenpluorelroq-ci,uiprpra ec-acdasreruelregnveuenleelaerza.lXc-uunmneoamansiujtlleoumci i,tcadgtaeer-- rii de gen pot fi sesizate
Cotitura spre laic, cu iniXturarea tradiliei imagis-
tice religioase, s-a produs in secolele al XVJea Ei
grrri;r socielX, sexul, r'irsta, precum si tr5s5turi ge-
ncrale proprii mamei, copilului, soldatului, doam- al XVI-Iea, dupX ce un cur€nt subteran ;ubrezisc
nei. Individualul ne face sI ne interesXm irrainte temeliile concepliei ortodoxe despre lume.
Omul evlavios, care-qi considera existenla pe
plmint incXrcati de plcate, ca o exisrenli ce tfe-
cle toate de nunele modelului.
A vedea tnseamni a re-curloagte. O patX verde ibmLrpieicdaetpiiq;iitXs,emnirn_Xs,ed.peuitmeaagbinuecuarare, a9l.iuti.l.i9i.gnCl{h4iaiar
este interpretat5 drept un copac, clasificat in rin- dupX ce strictelea dogmelor religioase cunoscuse o
dul notiurLilor formate empiric de fag, stejar etc. relativX relaxare, tot ce era pXmintesc, 1:ric, r5-
Pmsaeicn1t-1ortberluuil.rrd-deirc.iuadnrumtaallteri-ncde-cplarcneoampllieezqedeaitszacXt, un efect de
5uvoiul de an- mase pentru multX vreme un obiect dubios, suspect,
pe fXgaqul
e1e- admiterea sa iu domeniul artei necesitind enumite
spe-
ciilor, al generalizXrilor. Obiectele inlesnesc salr
subterfugii.
Prilejurile de a strecura in arti elemente pro-
ingreuneazl aceast; munc5, ele deosebindu-se prin fane erau folosite cu atit mai bucur-os, cu cit con-
gradul specificitXlii indivicluale sau prin gradul
ic;e'.plili*ai,cr.r'epiteinid-ed-eas-nptrreegluuml beucnuur.iarevugieisgeii. niciodatl jruendcatulurci riuiriiimepoubsseecrvraetaelienieumriijlpohc,irts. AceastX con-
qi volup- de decantare,
rarea sim(urilor. potenlare qi idealizare, odati cu accentuarea de-
Potrivit inviliturii bisericii, cre dinqa conferi
n"*.nilot ."pu.i,nt." de a ziri ceea ce este invi- pendenqei artiqtilor de iconografia tradiqionali. De-
riUii. ,q...ntta canalizl pe un fdgaE anurne activi- ipnsnueaspnliidr,eeamtnsrplaaaeij.ricEadtiuceiln5. ftoaraarmrdstaitaliilleu,e-llsuelcSivuammlipSueturdeEriea;itveceaerln.aaaicnmreuoarncruecmaimpreeipinvereaarvglsXetoe,a-
tatea arti;tilor plastici, potenlilrdu-le imagrnalta'
i.ipi;*t;x.r;ia"!;.-tiipili;r,riinndfiierqm''ic,q;ria,ttertefruniatru-elt-mtac.zloaiimairp'pteoirmairnaadl,vgaiidztsiiiivbi-ciinli,uesi.nlrpavniri.ziautiulmibmaialleuulnlltpapnrtruuXn--
sculptura care,^potrivit naturii sale, se co*potti
cu indiferenld fagd de ,,ger,r". Fiind in serviciul bi-
Jab."s.tnraitctsuilmnbuoml,aai lipgroinriecosnacurehtie-rog9liPfd9'raA.9ic9i sericii, creind obiecte de cult, arti5rii plastici asimi-
uman, lau cite ceva din firea instriinati de lun-re a cle-
rului,. ir,r tipp ce, in opozigie cu aceasti tendinli,
;;;t;
s-a configurat ceYa, mirturisind, insi, un mesa; cu
practica ochilor ii familiariza cu realitatea vizibili.
totul diferit. in secolul al XVlea pictorii aveau de rezolvat
Concepqia despre lume a Evului Mediu fusese
unitarX ii' atotcuprinzdtoare. Artiqtii erau tnfrun- probleme aploa.pe- identiie cu cele din evul mediu,
iuti .u obligalia de a vizualiza acel grandios edi- Ie rezolvau irasl ir,r alt spirit. deoarece nevoia inl
ii.]i"-ioiti*"aI.' Credincioqii ,,citeau" opera de artX flXcirati de a objine ilulia iealitSgii ducea la as-
.u o. o frazX ilustrind dogma bisericeasci. Tot ce gcuejnireqai-aoubsfeicrvuXtriai pluamriliiiareinalec.aAdsrutflepl,icmtuortiiiveredlie-
ii"J a. Ir.rmea piminteas.X era fixat intr-o operS-
."d.u ."t. ajnng." pini la cer, dep-inzind de voinla gioase. Tot ceea ce in faptele isifippreriovcirupcuiriolechziuill-,
i";cJ"i"uirtu,1.;rai;;inr"tdui;,uel--.astiruiaicprpcofeetoaerlsstirlrateiid.luai,eeAiztic.'dgceR,ersenetpa'dprAieiennsritlcttreeoei.ir.eit^uas5tltrleila.i9cdvloginoen,drobucoganotra,an,lfisb3inct'iesrybalian,altdituPiena-oeso--i nice ale
oamenilor se oferei spre
oferea totodatl pictorului di mblou de gen mate-
rialul. in care el percepea tipicui, specilicul unei
anumlte categoftr umane.
i.ogi". i,imbolizind" una din lunile anului'* Calen- Cel ce a asistat ca martor ocular qi observator
dinedlraigoVsatitterdloeoadne-avirsu-rprcinasSdteencdithaaslp-ectelaculupctaa-
abt.rrniLet.in.i-t "deofaerzitugpricivtioraiimorlnmuninliiat tvuiraiSlati ruunra,lpl'rilej
Cirrile tipirite cu placd de lemn lBlochbuc.b) in racter de.B_.t:..Ur pictor poate configura imagi-
sccolui al XV-lea, care se. lnsplrlr dln, mlnlaturt
conlirl reprezentari ale mutcilor $1 me$- nea unei bitalii ca o picturX istoricl numai daci
mai vechi,
;ditle;i$r;sr'ru;iE";e;:us;;ir"i.i;laioiii'.rcx.Xi-Od"ericpfie,r,e'pnauncmloaliatugin'ninteiepvrur,uar,oit..emrolree,,,ldleeiensatsseaculaist.e"c"'raerArsdatcrertea.rvatpii€tlauni.--- ve-lvreepnXirmteruternorasstpudelerci ui.mv-a;popgrotlarnncueg$aorevhllogautilruroictarousa_acre.lumgoaigmilmnaaptlulleicriaeplriiorleil--
zant;.. Pictura istorici nu izbindeqte fXri patosul
conferit de ffecerea timpului. ,,Aga obignuiegte sI se
intimple" desemneiazl viziunea pebaza clreia din
n"^il'oi"r,.rgurr"r.a vie"tii spirituale 9i a fanteziei imagis- transfigurarea artisticd a unui eveniment rezulti o
tHice-rc;l'et;ciiir;lze:-creqdi ininlairtilnrdionpalXtocearreeacoanrtsitsrltnusleuiredaelual
sceni de gen; acelagi eveniment, considerat in unici-
tatea lui, strict localizat in timp qi spaiiu, devine pic-
tur5 istorici. La drept vorbind, nimic nu are in sine
.* August I caracter de gen sau istoric; gtndirea este cea care
ii15411 coraferX un caracter sau celXlalt. Aqa se petrec
t5s lucrurile gi ira ce privegte temele religioase, biblice.
j
i
Intrucit ceea ce este pimintesc, adic5 vizibilul (das palid qi schematic, idnirrclpeapl5tertaarepr-ivitosror,lircluitiin-d_, chiar
ii-da.p'matie,,rc,iteidtcin,crinoosutilvuei ledraedprtnjiosseniic' , afu." un elort cle cirrtare coll*
iichtbarel
arti stituirr.l,rnai.degrabl rirlLrl gi pretextuI decir ionli-
;iii.-'luiinrr;eta
reali, vizibi,d dobindesc un caracter ce nutul tablr)ulur.
din
i;f";n"*z;.e;"tazdl lecaaarciiccreia,atu.r.re"aa,'.i.mr"e1pli5ere,fisndiedev'i'di.npieri,nd,s-ecfmionnnt5"t.ra$asi lt,ti,d-rteiovpitrnec".e-'
ti.nPd-iettea.rb_loAuerritsdeena;lit-aar satisficur conremporanii pic-
truse, in bun5 parte, dis.
tr"iiiX Jo;; ;" imagine. opusi.-lumii,,de dincolo"' cu fmigiqucriirialem-picleo,nibacnlaosuter.i Ta-
de
lentul siu era ins5 orientat cXtre receptarea nemii-
ii;;i;;';";;tii;'-E;Jt."k'*tiuUg';"uin.;'tepaiunopu.llXrceeprereeziehnatzindfigsufriinle- lociti a lumii vizibile . . . El a creat scene
ca pe. nigte persona;e,cu ca- in care patosul, inerent de g-tean-
umorlstlce' formatelor ample de
tels I'emei la mormint, P-otenlrno,., prtl blou 9i iigurilor realizate la scari moiumentalS,
gen, chiar contravins conlinutului modest din punct de vedere
racter de
(.rpozitie contrastanti' aparrtla tdeala.a lemellor $1
anunlX invierea' Realltatea vazuta spiritual, ai lucrXrilor sale. El se arati mai tare in
a^ineerului care poarta
pictura religioasi printr-o n;1tura staticX decit in pictura de gen, migcarea
,-" ,"t...urut in qi gesturile oamenilor, precum gi relaliile psihice
lng*ui,tst[. dintre ei fiind infigigate mai pugin-.satisflc{ior,.in
timp ce pictura sa viguroasX se desfXgoarX din ilin
a dep,X.csoi ltural dailliXaVicI-olenao,gr-afimciirpreatbi adzeaimexppuelrrluenl ldeer cind este vorba de obiecte neinsuflejite gi animale.
uizuile'- conceplia laicizantd" asupra scenelor br-
bf.t.ot";i.;.ri;it.c;ia;;i:sr;."e;;*;;ta;-;ii*p.'iurrolo.idp*tci.Lde"u;ilt"d.9"eeiipn,tpi.imticrc-ttpuousurtrr5mlainaiasascntelroiieuer8iinrlc9iiiti1iac,,,uti{eirainaiarnjodtmadasaabl5tuslX,oau'udtreaPel tiiaeitsnn--- in Na;terea l.wi Cristos, de pild5, ue impresioneazi
;; Bil;;;i;iriiiur|' scena cu Purtare.a crwcii'. ale.- cel mai mult capul de bou, picrat vigu?os gi veri-
i;i.isnl;rltu;'ur;;;;iviJ;.:on;r';e;ii-;;un;uo";llg;i;t,^m;e.;in;;t't;ru;"e.";5.l;pitsti-m."i'"rg"iu,sitie.iipc"t'eapft"'r".f,isiiovr'elmiaiiunrmg"efesirXlicob,iiedinveqniaginaalpticfe,rcoeo)iacmnxacrrepeuepcmerdauMr.oorilniacadiencsil.i-la'eirdoou-FbiElcsiiiltriripougeiasnargeurdtttmoeeolu'ra'arissuseiinania'-- dic. Generalia ce i-a urmat ;i, mediat, pictura se-
;";l;;";""tu.tt*td, in pofida dimensiunilor rela- colului al XVII-lea, au fost inriurite mii degrabX
de naturile statice decit de naraliunile sale cu ca-
racter de gen.
Faptui ci un,-ri pictor ii lipsegte umorul Ei ima-
ginajia nu prea se observi cind este vorba de maeq-
trii din secolul al XV-lea, de,rarece biserica qi tra-
dilia suplinesc aceasr; lips5. Pictorii din secolul
al XVI-lea, bucurindu-se de o sporiti iibertate,
trebuiau is-Xainrveiru-rggiXt ubnaunai lBitaruteeagepl,rinnufourlneu.pi rPoieptreiir,
ceea ce
Aertsen.
ilii" mari ale f-iEg"u-ri.lnoir*.n;itualspaltulur lmportant pe lucAitgoaarceumdePoiebtieerctAeenrtesienllsu-fleclituepproefuczaiurenelea-astrin5--
ati?ligpisce.iesstteupi'ifdi1s idtreatsecna- tegrat artificial gi nejustificat compoziliei cu su-
;;;.-f;*i'
sibilitate. biect biblic, contribuind la denaturarea acesteia
.i.iltii-.i-p..pond.t.n15 m- anadip, rpeefigcuarraet natura statici monumentali fla-
Xinn;;;-.V"aA.;rI;ttla;r"eav"ac.ua|'lit.i.ia"*.nc"*Jucpenmdixute,en.svsru.iadcn.bpie.tviaeeanatcdltttlXutaidtl"rec#rgdeuer,le-isgoiavnticaoliightstpauiicritereiiosms' atiCaei-'sipe^atuelopapialnaornarcs'eeststseafocclcdcteoa^elnelus'et"peal:rot:darl:rel-lli lul
in o cultivX Frans Snyders in seco-
al XVII-lea; la fel
Jan van Hemessen, icqai raereexJcoerdleaaeznisinunrascfuf;rmsiou$-
rile indr5zneie ale unor masive corpuri omenegti
9rai bfoololasegFtieulowriicredp.tdricleitjo(rc) updeenotrsuebaitl
,J predileclie pa-
infXjiga intr-o
"z
I
i
manierX frust[, expresiv'd, acte o;i con]portal']1ente direct, de frapant ni s-ar inf59i9a, concreul brue-
irnor:rie.
Var"r llemessen oleri picturi de ge'r gelian incorporeazi totdeauna o idee, o invdli-
turX. Pictorul urmXregte si iiustreze conceptul nu
deghizat5, realizatd la o scar5 excesir'5. Criza gus- printr-urr singul exemplu ci printr-un lir intreg de
exemple. Acuitatea observalrei, o participare vo-
tc1uu5l4rue0ilr-tneeedlarilasanppclorleagzeleua,jcupanrginoeriveainoctlu'eamnreta-a-ciaoiinncfiziujauenrntuSlil,aaterLtmlrrltlao'r-ri ioasi Ia faptele, preocupirile gi ipostazele cotidiene
ale oamenrlor, o intimd familiarizare cu sufletul
tica religioisi, corporalitatea greoaie, precum gi celor din popor l-au ajutat sX sesizeze cxemplar
idealurile moifologice meridionale asirnilate do;rr viaga reali, in infinita ei multilateralitate. Inten-
pe iumitate. Mor,rogramistul de la llraunschweig,
-odinioari cu Van Flemessen reaiizind eIipaocmiior-a_lizaatoasurepus, insi, individualul, rezuitatul
identificat ie conferi percepliei, unei,,planificiri" spirituale: intimpli-
compozilii la o scari mai redusS, ceea ce
,.t oir mai
p-aotroeiipt,remzeani tuagoorspaesliem, ilcahbeJilu-r-,i_ cedeazd rile, iadceliiu, nviilzeuaEliizsintidriioe de fapt le-a subordonat
plScerii de
9i viala unei cugetare, o zicali senten-
de bordel, de o manierd naivd, ca si le fie pe piac
atit habotnicilor cit gi, deopouivi, mirer-rilor in- gioasi sau umoristici a inlelepciunii populare. Fan-
robili plicerilor lumeqti.
tezia poporului a fiurit zicale, de o frapanti con-
cretele imagistici, din care Bruegel, la rindul lui,
Aqa-numitul Maestru al semiilgurilor feminine*
spre satisfac- a figurat imagini pline de semnificalie.
a, zugrivit de repetate. ori, desigur picturi -de gen in accepgiunea
1ia contemporaniior sii, inc^inetvltiodaernet femei tinere, ExistX
Toceamtretbso-irncshcau-narccseroceardtvi$ualtaigcrrsaiaslioear$ifeeszmaeuinpfiean;cmcamasuamzuoicdnle. lvEealelsn'l-ucaai restrinsi aBtreuremgeenl;ualusitf-el realizate inainte de apa-
sint panourile pictate de
rilia lui
Lucas van Leyden, tnfXiigind grupuri de oameni
qcai rme ajoiavceicEhiahinsaguracfii4cii,. Existi elemente de gen
atribut al Mariei Magdalena, ca Ei cum anteceden-
tele foarte lumegti ale acestei penitente in gravurile lui Schon-
ar fi oferit gauer, ale Maestrului cirlii gospodiregti. gi aie
c-eiietomares-nemteeudnneeapgrfeainl-p.jteblionrevdeenpiltodraebaileimableinafiuinluitarbXltoXu-
iltora. in unele texte mai vechi sint menlionats qi
scene de gen ale lui Jan van Eyck, care, insX, nu
nfciceui-napdulX-pcbeaarreivee.dnSeiet.ppr!,ailsreteejuclviodrJebaaan de imagini cu femei
Marinus van Roymerswaele a flcut din imagi- van Eyck s-a folosit
nea Sf. care l-a infijigat studiind, zugrdvi nudul femi-
in chilia Isear,ocnuimtr,5-s5tuprei dnlaienr.GVUeennoyvdaasee.nm-]ineendseetaoestpaeobbmliopue,rniinat tcirniipbiuisieEtcliounliuolRbaoillgiiiXeiVtra-l[liveeanani,
puternic marcate de munca
tipul
intelectualX -erudsiitm. bolul gi ,,profesional" al
ginditorului
,
Bruegel a ajuns relativ tirziu la pictura de gen solicitau astfel de compozilii. S-a1 putea ca sensul
puri; abia cv Dans Sdrdnesc Ei Nwnt| yd,rdneascd,, '
cele douX capodopere din Kunsthistorisches Mu- i mai adinc, fnielesul simbolic al acestor tablouri
seum de la Viena. El avea multe de spus ;i spiri- 11 sI nu fi fost sesizat. Existi inlormalii documen-
tui sXu cuprinzXtor r.d,zuia cltre o posibilitate de tare gi despre o Vinft.toare de oiclre aflatl pe vre-
cuprindere enciclopedicS. Tabloul siu tnfXliqind muri la Venelia, gi socotitX operl a lui Jan van
Jocuri cla copii este o apotectzl, a vitalitXlii infan- Eyck. Identitatea autorului devine, insX, cu atit
tiie, compozilia inchinatd" Prorterbelor fiind com-
pleti gi arotcuprinzXtoare ca un lexicon. Oricit de I{au*sbInucgheersn"r,and:eas: e,n,Haatours, bgurcahvmoerisstierp"icstoaur d,,MineiRsteenrandieas
(activ. c. 1475- drrpd 1490), pornenit mai de mult ca
* Meister der weiblichen Hulb{iguren
,,I!{aestrul Cabinetr"rlui din Amsterdam".
mai incertii, cu cit ruarbinlrraurleainfotrs-rop'teichtantic-i zice-se Pitrunderea in art5 a acestei lumi, de dragul
n-.rriptieppeinn'tzrau, prin iieobig-
van E)'.k. propriilor ei virru{, a fost rdniisi ti'rziu qi accep-
In tatl fdri c,bieclii abia dup[ ce credinla rcligioasi
cined-l o.pili.li.lv,ec$!Ig pe l..ucas r en Lev,den, nu ?n- devenise ostild reprezentXrii prin imagini, iar bise-
cape
|r:eferinlele sale il oiiente,rzi rica ?ncetX si mai inriureascX arteie piastice" in
cltre pictura de geir eutentici, insi maniera. de rer- |,Iordul protestant se ma.turiza o conceplie despre
lizarc. qi scntimentul, care rletermini expresivita- lume in care tot ce este onlenesc era considerat
tea fiziorronriiior gi gesrica f iguril:r', mii rimin clenn cle a fi configur$t plast;c, nil cil rrn acceso-
tribrrtare trediliei picrurii i.bi',:r.lce sr I )r.cp1 y..r,,1- riu ci ca un subiect major in sine, privit cu obiec-
tat- persist)i o anurniti nepotrivir:e intre natrlra tivitate, sinceritate qi bunXvoinlX" I)acX in crealia
obiectr,ilui Ei atmosfera gccenlepiauleliugrpae,"-rii,ruri-pin)icseltopanrtter.- h,ri Bruegel, Pieter Aertsen, Jan van F{emessen,
Acest lucru este valabjl Martera van Cleve tendinlele cXtre o pictur[ ds gen
rilc actir irigii m.resrruhii. purl elau clar sesizabiie, acesien nu au atins in
I{eprezentincl un negustor cu r.egistreie sale, alX, l[Xrile de Ios o realX ir.1flc,rire, ii,rdeosebi datoriti
preponderenfei unor idealuri de ltrumusc!e rneri-
ibltirli sdI .nseo;iima ps5,rr,tXQJueeasnciiSn, Massys intenliona proba- tirniurdnirfeucl li*a- picturii de gen se
ibniil,el.esgi eurini dincolo dionale. I)ezvoltarea
de tot ce'r vtzi- intrerupsl oilatX crr in 15ri1e rrorclice
rnesaj moraiiz-att',r, ceea ce
el se sustrage m-' enatal ltietanted,incleitirecaitnrveefnotrriri-nlneele5ai ncropmiep.r'eziigtrige morru*
noastre, penrru ci altirel obi;nuia i5
inflii5ezc r-rlr€flcSCul drept expresie a trnei condi- in qri-
ritul rena5terii italiene, c;clatl cu afirinarea qi su*
.in1ifi^ajomsireaiic. ei,n^ifnrfuenriroaarree,a liniuindu-i, diform, la stilpul prelratia unor pictori ca Laml;ert Lombai:d, Pie-
are loc ter Ccecke, Frarrs Floris, Fleemsl<ercli gi l4aerten
dintre Bine qi lliu
pe tot intinsul operei sale ;i cu roat; intensitatea" de Vos. Ceea ce i se oferea ochiul'.ri efa receptat
qi acceptat irr misura ir care portretul respect:r ctl
lir cutsul vieqii omene;ti, dragostea trupeascX srir-
ne$te puterrrice valuri si r irtejuri; ea captir.eazl ca fidelitate trX-.iittrrile individualr. Se nizuia cltre
factoi: emoriv existtnd in iimitele firescului, ca ceva
c.e actiooeaz.S, ve$nic, necondilionat de Ioc;i de o frr-rrnusele genernl valabilI, ci,tre X.. os. .i:rit,itrLlirtduinree
o rrtX ,,nr.uc'" in rnisui
timp, ?ntotdeauna sigurX de adeziunea generalil. e roicS, ciitre
orice elernent de gerl. Se sacrifica uriei viziuni
De multe secole pictorii scerrelor de gen sinr pre- eclectice, tot cc se p.trrr.ea aici qi
ocupali cie toats ipostazele si gradagiili erc.)risrnullri a,,cirrtr?t/et r,n'a:l.iconraclee" era o-propiat, specific. autohton.
D:rcii ;riirm:irea pler,ari a picturii c{e qen fusese
manilcstat fie brutal;i pe faqi, fie manierirt qi
a scli lt s. frinati mai inainte de credintX, de inrperatirrele
Secc'lul al X\,'tr-lea, cXruia ti plScea sI cl*,,r lec- biscr-ice5ti, de data aieasta asimiiare:r fi'rX preju-
1ii, care- aprecia contrastele 1i caric;rtura, elegea
cu preclileclie cazurile curioase din r:eia1ii"e clintre clec5li a vizibilLrlui er:r impi,:dicatir de urr rafinat
gu.,t .ri fllniei, dc tc'nc1ir:1ele sofisticarc, iipsite de
sete, aliturlncl mo;neagul pelitor ferneii tiriere qi rrJt,.u.aletc, ,rIc ,'elor ce-;i asigurarer ii alit succesril
bitrina pofticioasX L'irbatului tinir. in cadi-ul fi
rescultri tot ce este tmpotf ivtr firii provcl,rcX r:isul cit 5i autoriiatea..
prin comicul frapant, consritrLinci totodati 5i un
drastic averdsme;t. Ca simboluri forinaie rint {o- lutr-o perioacli in r:,lre tr4iclicl.rrrgel'o 5i Ra.facl
Iorir e inflliSarea chipeql, peritru tinerele, clecrepi- constituiau rnoclele aLrsolute peutrLr artiirii din 1ii-
trrtiiner'r pentrll irirlinei"-, i:rr pentrn viz.ualizarea rile n,rrdice, pictura de gen iru.l\;c;r cutrt si se
noliunilor de bine pi rlu se apcleaz.i Ir ip,rsraz.e aie dezvoite. ltenaEterea ;i barc'cul adoptaserl o atitu-
frumosului 6i urituiui. dine criticl, orgoiioirsX gi cliscriminatoafe firqi de
t6o l6l realirate, socotil,ld cI menirea ,rrtei constir in a cr
purifica de vgu.l!gaarritafrie.foAsct eeavsittaatenucuindseesaXmvnirXqirec;I rnult mai multe atituCini teatrale la alli pictori
moiivele
o trecere i4n. revistX a,producliei italiene gi spaniole rneridionali. Extraordinarul, sublimul se putea afir-
"m5flufle"i,gld'_eeT',a,:iirit"il;ipdfsfiniesuNte#orsdaT_u,-1rp1;ia,d.r"eeHscel.-rialnHli-upm's,eer.a. IsI?nclc'iae:rp,niantdorcuu- ma cu o forli impresionantX intr-r: ipostazX de
calnr monumental; obignuitul ;i nrediocrul in
schimb., puteau reclanra atenlie indeosebi prin mi;-
rfonerrnnsaiutenlielorrn-a-ri,toctuulfigcounrtirlaestaemaipXle'c, ucuobpiaetcotsuul lmdoi-- cioasrern;icrsauglitgalrieibmitaaulifeiustmS.ii,Sucsle;veerytiniciciur,nrle, ;pr etruernbunl-,
lentl, tr:ecltoare.
dest, neinseminat al scenelor de gen. Pentru o privire retrospecti\,5, scenele de gen
create in vremuri revolute dobindesc, mai mult
lt,lCrceaatporeulcdeevapiicntfuerriiodre. cult eliminX individua- sau mai putin, un caracter de document al istoriei
crrlturii. Portul, moravurile, cornportanlentul, ca-
nepotrivit, intimplStor,
fr-agmentar, spre a glorifica divinul qi sacrul prin
.,frumuse1e"; pictorul conpoziliilor de gen elimini racterele etnice, tipologia umani, obiectele uzuale
irrdividualul in far',rarerr specificului general. Acel informeaz5 asupra tirnpului si locului actriunii, r5s-
npci<ircrrletiouvnraccasaerdeaepcfriononiptc-i.eoeppcfroecaaarrtm,ercr-nrrelitmridseeticrciutal rd.icrpeaoptrutnrdibn,odFileadeccaorlae- punzind intrebXrilor privitorului. Prin aceste nrlr-
pilXriei picturii de gen.
ntuersicihpimicbtuXrtaord_e-gesunpeusstctro:,ptnussfoi rptneXisrailirLrrrlrriinclucrl:asbf5il-,
Chestiunea era si in fiiileze lXranul, cer$etorul, turarea. lor istoricX num:ri clatoliti sul:iectivitlr ii
vlzlunll.
cgsvoauaavrtniaielqediir-neucdlo,finivdgiddouuuarimatilllsni-za-aret-ea;.ilizaPdaneltuieflriinnr1eeialaicspacdratieinrp-Xluacmroi,dsiticnsuruIma,n,cf1aam5vo,poerlraeri---- Natura 5i activitatea r,izibili .r o.lnenilor sint
condilionate de ioc ;i cle timp. deosebirile mar'-
cind o gamir largi de grade qi nu:rr-rqe. Instinctul
prrimar este reprim:rt, mai putern ic sau rnai slab,
zeazl er idcnlierea ploplierllil.rr tipice, estompind de obiceitrrile in plinl schimbare L-rtelectul este
tpraenSscfohorrpne[n,l-rna1r-1re,r,:v. o'finX]r.ar"nu(dl,sycoVpililluel),
pe cele- irrdividuale -- spre deo.ebire de figurile cel care se -toactea
si-l citXm
construite la scarl mare, de privirea din apropiere, fiingele apropiate de naturl sint mai pulin inr:iu-
rite de aceste transformlri decit clasele de sus,
de modr.rl de a vedea corespunzXtor poitreiului.
Pictorr4 scenelor de gen poate crea tipiCul pe baza clecit societatea civilizatX. Pictorul. sensibil la zes-
mdeemraorrieliasailme vpirzeusailiev, ifziiunadle'resrin-ogiutlasXrei.p' eFleigzeurdileeitiunl trea afectivi general-umarri, se ?nclreaptX cu o in-
mlrime naturalS obligl la individualizar!. Com- :linare fireascX cXtre stlrile de jos. ale ciror ac-
liuni si comportamente r-lu sint rigid reglementate
poziliile dreemgaerncacbrieleateredaelizV5erildpzequceazre- probabil
cele mai Sridul le-a pdirrirnze-idleulecanlioe!,1sptrreinrr'c.resrienmt cflnoiaarl.teJodcrif.errirlieteddeecocepleii
reu-5it in
caecleestoglaenndedzeep, iccaturaXvi-nd apar, in compa- di'r secolul al XVI-lea. J.{ranul la muncl, la pe-
ralie cu portre- trrcere, la ceartX, nu oferea pe rrremuri o imagir-re
caracter considerabil diferitX de cea din vremea noastrX,
tistic, ficute dupX m,'clele reale si Iipsite dc o
lrnume falni,iaritate. Urr rablorr rnic spulre mai imbrXcimintea, locninla si r-rrreltele sale s-au schim-
rXspicat decit unul mare: ell sinr pictur5, nu reali- br.t si e1e relativ pr-r{in*. ln consecir-r1X, scenele de
tate. Obiectul ne este apropiat sufletegte dar dis- gen ale lui Brr-regel, Rroun'er, Virrr C)stade acfio-
tail!at cir locaiizare, ceea ce ii diminueazl simqi-
tor banalitatea. DacI insugi ,,realistul" Veldzquez
eroiz.eazi" poporul, ne putem attepta sX intilnim 152 * Consideralii1c autor'rlui se rolerrii. i:virlent 1a
t63 situa{ia dr: Ia incepr-r.ti:l secolului nostrLt.
neazi nenrijlr.cit asupra lroasrrX in timp ce scenele zr:all unei 1-1otriuni. Concepliei despr': lurne a artis-
de societ,rte pretrerate in secolul al XVII-1ea, cu
recuzilil sioarm- ,:,rdi efieuimtimodXerlrnoI d*-;"n-i-secianrf5eliaEei;nrzcietcaut tului -*- priternir: irrririritri de I'actori c;i locul,
dc nrrilt timpul ;i clatele individrrale -- ii revins,-lrr rcl
o noi; dc cjrulilenie ii cie mascararli. CXrre sfirsi- lmpof t?Iflt in aicger e a olriecttrlui, a prrnctLrlLri ,,i un-
tr.rl ser:t;iuini ai XVIT-lca 5i de-a lungul secolului
al XVIlI-le:1 stne!:i1i-ritx;in1ii este ciutat cu prccX- siriului dc i'ccle r e.
Ji.v,istcnla unei cr.rrceplii optimi:te dcsprc lurne
collst;tuie pre nriz.r oirlii4:rtorie pe ntm ca t {)t ccea
tll,r'e iir rlonrerrir.rl':rt,ticlrlLri. cj poate .li vXzut mereu 5i
oriurlde, sX aparii ca
inraeinilc :rnei cxistenlc rc\ \r ji!1c sin r plirre c1c cl_en1n infrrli.gat irr picirir:i.
ilt t,it,Irni l t e $.:l tf ii li s r,,ric,.r cLrlrri iii ir rl l,.rmai pr-in Cel ce nu ir iSreaptX
si inri^li1r1eeascir in :rceasrl orneneascl \rale a plinge-
a!rlrlir -- ci,.*,',:,iitX frrlrX. '- a. ut-ra; ,rnurnite'pe- rii decit s-uferinli, ;i rnize_r-is sau eare a pltiuns"cu
;trf)iuioxnnarticipcrtleirDlii"er:ric(,'l'eieirasai.timp:.crroIoibsnmufesrpripaaess,eXi-u:pinfsoicrcctaari.rineqcerociusrdrncteieorarcntoptssnoittcuc!'iaiii.1llii.iti11rieiilo1,ptrir.o'ion1llion--
rrjutori-i1 filosofiei degerticiunea, caracterul discu-
tabil 1i cmbigriitatea erisi:n1ei ornenegr;, acela se
v1.jer.i de pictura.de_ g€n sau.va fortra limitele.-ei,
tlcc cl ec(r1t(\m1crc. c2.pteazi atenlia ci$d purtarea
erijindu-se ir,i judecd,tor, critic sau acuzaror. Po:
zitivismui afirmatir', care a favorizat aparilia op-
J:ruta15 a nrilirarilor, cincl iafurile, cfncl ospelele, ticii de gen, 11u €sre numai o concept;e indr"iauj;
ctnd r,ieta rihiriti de i:amilie sau existentra fmhel- ci gi una obiecrivi, conclilionatX de epoc5. ince-
sr.i{:at;, el'.:r;:r,rti a ctras.;ioi' srlsi'rusr. lntelesul isto- pind din sccoiul al XV,lea, r'ietii reale, pimintene
ricilor s e ilrpi:rs.lt vizibil de la faptele de arme i-a lost atribuiti o valoar.. cresctird5. Aieastl va-
1i intrigiie politice citle ar,'atarurile concepliei
t'lrc viat;, ale r,icfii spirituale, avatamri ce se des- cloUarue1]pouptetrrr::f:iisminv?e;s:istitr,Srg,1cx1aiqi,rid..RrLc. reaagtepruetaeaitafiiianaSXi,^
ma-
rriiesiL {n moravuri, in {ormele elisterriei sociaic. milat5, c.r in secolul .i1 Xr/ll-lea, in qirile nordice,
Pentru efortur;1e stiirrlifice orienta"ie in aceast; qi de citre o societa.ie delinitX prinrnrLr a,otiniisni
tiirecqie, sccneie de ger.r cler,in mirtr,irii rle istoriei
democratic.
{)me111ri1. f^apPtiuctluu.irac.i,-rtlce',tgccne-ia_leagvaLrr.rc.ldeeL. -prmr:eoafiatacterdscta,pep.aumrmlna-
sea-\z;jr.s.iic-eerertt,cepincto\.rlatztiLrctocrrnrponc:th-.iitiiilso51i. dr gen inf. ti- teescii, ci;tiga mc1-eu in itrsemtiiiral.e, cit ,tmr_rl nu
clrept vor-
Ll
hin"d, el n-a liizut personal tot ce a pictat, cel se mai sfia si-;i prociame brrcuria tle a trii, cI
"pu1in nu in context'nl dat. l)ecisir,X este impresia el i5i privea cu plScere irnaginca reflectatii; ea a
ci artistul (;i odati cu el ti zr,rl, plasindu-ne, chi- profitat insri si de frnprejurare a cI ol:iectul tn
pr.rrile, in rcela3i lr--c ti timp). ar fi putut vedea ;ni uirnmpaoritatlentb.uci.lresvire|ime cncoa.'pri*lrprtr.a,.tair,rtc"lrc.oJrrie"-
;oare xcestea. in desfisurarea coticlianX a vielii ome- siLre
iios
-lS"cr'.trdb,:aa.c.rerisat aspect, pr'ctnra de gcn este rea- sine, indepe.ndent rie nr:sajrrl ei spiliLu.rl. era re-
nesti. ui se oferii tnsX. o sitr"ralig tipicX. clirroscutii si prcluirl ca o
lisrii. l.a it,leen cle- reriizare. Interesul s-a
r. iir rimplar"e tipicX. carr"cterist;ce pentru enoca $i depiasat de
brzi a irnagiuii cltre
)ocul re-.pec1iy, prenfnr cJasa social5, r'irsta, profe- I,t-,rtza ei. De:;ig'lr, face plrre din ader'lrurile es-
slurierl respectivaj slnlniii sau intfmpixti care rre tetice banale alilmi,r;i;r cL intr-iur r;rblorr conginu-
tui poate {i ingeles dc oricirre, irr tinp ce forma,
:;?nt {trnriliare. ilg 16v45glesc, ne miicX sau 11e a.mu- nanicra de realiz-are sint accesiirile nr-inrai cclor
irrzestr.rli si r:eceprivi, r'aloalee artislicir a opere i
25, si totodatX ne pun in gard5, oferind'.r-ne invi-
leXsntelini',.:ci,rr;idlirs'cr5v.atPei.clSou';bulapcie)rs1t1aeslrpcerdtepiic,rtuora de gen fiirrrl detelnrinatd rocmai cie fornrl^ Aceste reze se
nol;trne
idea lI" !i'ru ce! prif in suh^rduncazl erire rienla vi-
154 165 cer circrrmstaniiate qi nuarrgate c1e expericn {a po*
trivit cireia conlinutul qi forma nperei de artd nu {-inii artiiti plastici caracterizali printr-o gindire
pot fi despirlite ira mod categoric. Rezolvarea fe- profr.rncli, urr spirit ascutrit, perspicace 1i o mare
riciti a problemei const; insi tocmai in aceea ci pguetle, rGeodyea,pMitreunnzdeel,rel)a-umciaerb, ululla5okaerlsaDuiirTeoru,loIlurusee*-
ideea de bazi si produci forma ce-i este cea meri
adecvatrl. C) ic1ee neintegratX tn forrnir face o int- Lautrec -expariumafopslteantarar,gci,.it.drein nevoia
presie la {el de prclastX ca o lormi care nu trans- gravura imperioasX
mite nirnic. in primul caz vorbim, respingind-o, de a se
in ar,ama,
acvaforte, xilogravuri, litografie, fie cX exprimau
despre ,,literatnri", irr cel de-al doilea despre un
decorativisrn gratuit. Un scriitor englez spulrea o sau multiplicau in imagini propriile' idei, fie cI
ilustrau ideile altora. Limitindu-se la picturX, un
artist ca Daumier nn s-ar fi putut descXrca de bo-
stdi-aatreis:dtcaescffXaactaeEciaucbusvtmrearcscluiineriedvinea,cliofminrbiiinaualtauiltninloepll,eegnreeuimldaaetiin"rdare-, gXlia imaginaliei.sale. cGearadfriaiamaptoicr5nes;tceolt,rl:ard
cere cu creatia epic5 gi intre-
suite,
dragul sonoritSlii acestora. serii de imagini; ea poate rispunds zborului inari-
pat al ideilor cu mai multX ugrrrinlX decit pictura,
Pictorul nu poate line pasul, in ipostaza de na- mai nulin mobilX. In comparalie cu cromatica pic-
rator, cu poetul sau scriitorul. El trebuie si se li-
miteze la o intimplare care se desfXgoari intr-o turald, mai apropiatl de naturS, grafica in olb-
negru este ,,ideaii", lipsitl cle senzualitate, oferind
sciotumagpieoz.ailniiuimseto. rFiciectoarruel, de tablouri bisericegti sau mai degrabi o silueti decit o reproducerg a rea-
f.a1d de pictorul scenelor
de gen, avantajul ci poate conta pe cun-oa$terea litllii; ea se poate avenlura. pe.llrimuri tn care
pictura nu poate p51i nepedepsitS. Operind mai
-giogdreafcicietresapuraivietovern-imeantnelaorrailsiutonriilcoer, biblice, ha- liber cu materialul memoriei vizuale, mai pulin
supusX unor pretenlii rigtrroase in ce privegte fi-
in timp ce
piciura de gen trebuie si se faci inleleas5 inte-
gral qi in exciusivitate prin intermediul vizibilu- delitatea fali de naturl, grafica poate asimila fd,r6,
lui nemijlocit. Pictorul nu se poete lua la intrecere pericol, in m5suri reiaciv mare, idei abstracte. ,,Ge-
cu rin Dickens. Superior literatului in descriere, el eenxdspurlc:"eas,-iepebrmisnieifnlvaae-tnidt.ealnigniatsecitenlliaina;i de a relata, fabula,
este lipsit de capaiitatea de a vizualiza desfSgqra-
gravuri un mijloc de
rea temporali, zuccesiunea, deveuirea fenomenelor,
inlinluiiea cauzelor gi efectelor. Firegte, el poate timp, activitatea spi-
infiliEa cum anume se comport; un om in cutare rituali a pictorr"rlui este supus; unor ingrldiri care
- .dup; cum ne aratX istoria - devin din ce in ce
tsri-tuoaoliecadzaietXs,anuuailntas,XinEi cum s-ar comporta el in- mar severe.
numeroase situalii funda-
mentai diferite intre ele. Iati de ce el igi poate
demonstra cunoftintele sale despre oln numai in EPOCA DE, INFLORIRE A PIC'IURII DE, G]]N.
calitate de ,,autor de aforisme", nu q;i in cea de Pictura de ge'n a inflorit in condiliile in care lupta
autor epic, fiind nevoit si aieagi un. mornent in lncununati de succes impotriva dominapiei spa-
care evinimentul se exprimi firi echivoc, iar ca- niole a fortificat con$tiinta cle sine a olandezilor,
racterele se dezvXluie integral. Ei nimeregte in
plin daci reu$efte si surpiindl" faza culminanti iar starea infloritoare a statului, inf5ptuitX prira
i eve,rimentului, clipa cea mai bogati in implica- fo4e proprii, a favorizat aparigia unui sentiment
1ii. Poetul dispuns de o iuminl' de zi egali, uni-
formX, -pfiucltgoerur.l poate lumina scena doar instantauen colectiv de satisfaclie. Birbaqii se priveau cu pl5-
ca un l)esenul gi gravura au alte re- cere, mindri de destoinicia lor sinltoas5, iqi con-
lalii cu poezia, cu literatuia decit le are pictura. 166
templau cu sadsfacfie comunitatea, care a fXcut
fali incerc5rilor irafiptuind lucruri remarcabiie.
Poltrcteic colective clc ghilcli*, cx cele create de 1ie falii de seriozit,rtea pictr"rlii religiotrse. falii clc
s)trbit.tlire:t tlrtor viclo- t.ortccaocsotuurrpnoazliic1
I;r'-rns "il;r]*, rc,tttt,itt.t crt s,r Icrnnj ii io1" i t al icr r izarrle,.,o t erir relu-sc
rcc.rst:i pcrio.rtl.r --pc la l(rl0 - --pictrrla
lii. lr, plivirii bogatii 1i pestril;i in .rpozi-
Iie cu nuditatea tncl prea puti11 familiari in
de gen apare birbiteascl, r-ifuroas5, piini de bucu- Nord.
rsi-a;Cr vdinieed:lpiirrie;nilsig*ciuadrcaijurrdlaedd.etielainaittrsXouispdtraiilnrilapimliloinargl'airld-i;iloirn,
pictura Epoca in care pictura a asinrilrrt pe de-r-lttregul
acela;i specificul olandez, repudiii-rd tot ce era academist
tinio. i,rs,-,lidarca sranitclol' politice a stimulat in- gi meridional, a cunoscut crealia iui lrrans FIals,
d.p'.nd.rl1" nalionaii a'artei, atit irt domeniul te- definitX de o m5iestrie cu totui ieliti din comun.
,ritic cii' qi in cel morfologic. Olanda s-a dove- Potrivit inclinaliilor sale el era portretist, gi anu-
dit un pelsa;' natura me unul atit de v5dit preocupat de caracterele fi-
teren fertil_ pentru l.npoortrriecet, ca",,. impuisuri zdieceg9einpsaihficosstinmdiavirdcuaat;lecliencaict cpaisntii ti pictura sa
static)i gi pictura de getr.
an pdtru,.'i gi din vest; temperamcrltul flamand s-a tendinlii. Ca
irndinat cu natllril corrtempiati\-i, cara.cteristici fi-
rii olandeze. Imigralia, muiat.a oamenilor dintr-url format, compozilie, facturi, rnotivele sale de ,,gen"
loc in altul gi ameitecul intre popo.are, au acliL)-
;i fertilizar-rt qi pe tirim artistic' ss-tiiinmnitibcrpouuillliczntpianeatdssrcpaafrr.poirSfoebiasdcpiwuocnptoiii,ldrw.uesll,,nttlsitircraeiuccsuucopacpepiaoeaptrleetar,e;:,i^mtic-suireez,imirscsaaitfenligctuu-irl-lir,
nat stimulatir,' 1580, a venit la Haar- mirime naturall. Irigurile sale au o individuali-
Frans Flals, niscut pe la
lsDe-omauriondurVitnaintc1ll6<a0eb0Ao.mopsnrtsoe*r*bd,iabnmXils, dcuuinnt clalMeeNac{ehmcehlree-nlrclirtr(N\in{nali1n1e65s27,98l.',
tate atit de marcati incit.nu creelzi impresia de
etilpeicnu- in cnaoldiuenpiiil-di
aElltf"cJl,,rdt.int. in Olanda 5- i trnde s-a strirnutat, de- accepdunea mai restrinsi, a
stldrncr;ul Itumeroasei sint
Antwcrpert ia- in nici r-rn eaz atit de tipice
rmnoililit'ecnlerrepticatortrisi tVrcainadleuVi ePlideete-r o rImS;i1X din liranii lui Adriaen van Ostade, care seamlnX intrc
ilrr'regel (cel Bi- ei, caracterul specific
plturii sociale fiind pu-
temic scos in reiief. Penn:u Frans Flrrls personali-
taten 5ingularl constituie obiectul prediiect al pic-
trin ). origirrari clin Olanda care s-ALr afirrnat
Ni,reqtrii turii, mai mult decit o anunle categorie umani.
Vlnub;aiirilrlirpil.uen{uiaclmit.atiumrir,lB.eoriuluemri,[yu,totrielcnuo,w-iel"esai,pcp]inhieoeducnqleiiiaubiielimEcllr1sila.s5arart9ilaii0letustp.r-.iavipicnaBtatnauucdyiardetidesreiieewzdVmnieeueetclcnl.echgae,l'ee,agnsar-,eai.li-pvoculs.air-amiarclteecua-l Ambianla, spagiul in care trliesc oamenii nu prea
este luat tn consideralie. Ili par a se manifesta
prin monoloB; Hals caritii arareori clialogul.
Printre cei mai rcmarcabili portreti$ti -.- in rin-
dul cXrora este a$ezat, alituli de Holbein ;i Ve-
lziz.qtrez_- Frans l{als, se..impune eprrrirnoq.siiiigsursapnolrn-r-
..n..r.nr"n1i lle ft,.tnt. pe plmint olartclcz- cr:rtt suverani cu- care prinde-. clin zbor
CI.,.tit C,rinelissen,*** Abraliam Bloemaert :i Carel
virn Mander, aac.teesitaqicdlianstcrlrl.mini apcutgivinemleaiscaelenes ca tane, afectele fugare. Viziunea sa este prea tri-
de
t.lt.,iC"r ai butari clipei rrecit{)r}re pentru ,r fi rnonumentalX.
Eternizarea esenlei intime e perosonalitXlii mode-
io.i.or. -fe.lre.rrg''ic., ic rvem de la Buytewech, se mt- lului prin alegerea qi decar.rtarea unei stlri de spi-
o vi,ricirtnc clm tc'rtt'ala' c'i lcJc-
rri[cstI o rsittitudieefianpitaonriai ju-l oalsaenmdeenzeualului.iCHeollbineifnili;-atnpuacreona-
fi angajat in cutare sau cutare acliune, surprins in
na's*r-*t-o-GslSiiaikauslicrinVmCsiontoirccrnkklcibiliosaozronfosin. 1D(5175u66-p21i6-i36u23lti8r-)n. clt' lort'clili. anii
plinX disculie sau intr-o bruscX pornire emotivl.
in ipostaza de portretist, Irrans Flals este nilel pic-
tor de ,,gen", iar c,r pictor cle scene de gen este eu cleosebire pe tlrirnul pictr-rrii cle gen, l)irli
rrilel p'rrtretirt. Fta{at,lsp, afrraetealeficuex1e.0rcaintaitmoaiintfinluXernEgii mai pulin clL-,-
mai suslinuti
Anr auz-rt cie la un pict()r ctl\';ntc'le: Cine vede o ciecit Frans, mai ales in ce prir,'cgrc compozilia,
pictura a lui l:r'.rrtr Hals cste cuprin: de dorinl'r
il,,-, pi.,r, cine zdlcgte una de llembrandt, ace- motivele, viziunea gi rn;ruiera pictriralii. Aici, ca
lLria ii piere ptrfta. Fireqte, aceasti observalie, nu cie altfel qi in numer-oase alte cazuri, se pr)ate ob-
serva ci talente de nivci modest, apropiate cle gus-
rrunr.ri ,'piriruill, dar ;i izvoliti di'r bogata expe-
rierrla .r'rrrrui pictop din zilele lloJ\trJ' rru poate Ii tr,rl rnediu al epocii ;i al poporului lor, pot pro-.
seusesilrilniaul tiinccuredaolriatezs-ai ,,,FisrtaonrsiceH"a. l-sParininfcleueeanlcaet cluce m:ri ie sne lucriti dorite qi binevenrte clectt
este rnaegtrii de geniu. Dirii I{als pi:rre a fi tributar nu
sur- numai frate-Lui si.u, ci gi lui t-saias vaii cle Veicle
orirrzitor de puiin genera';ia care i-a urmat; de
irpt, .l a foit inteli.. ca 5i Veldzquez' abia.irr
secolul al XIX-lea. In literatr'rre de arta se poate cltl' qi Buytewech.
d*rinu.. ci Adriaen van Ostade, Gerard Terborch, d,eo'fisre1be..irdeed,eespeonrlatrepti,c. tducriip,r.c1reugraenrefaligpiotuaslac.I,;.i spre
o..."u* si elti pictori de pt)rtrete si de scene cea
i. g.,, al fi'[o.t irrriurili in ti'rerelc de Fr'rns
istoricS, compozigia gi morfologia sint condijionate
de tem5 intr-o misuri neinsemnatl. Bunarsestire,
H'Djmuru"caat.ei'tDriaui.uitI"ttuitnr.i'.ee.Mraeifiillpce.raomtariee"JeanutteadicnpieichlsaetouaLrrzecaiybifsiislrteem5.r-a,lI.li-imaLi lireti.reerrrzcdpuer-leiptc5udk,tai.Pnss[:t5i'5ti-,i, isbn'aicluihteimnadareiematraamrdeaigli-aiLoircoorqinci eo--gsrcainefintcrii-,obcibumliticsoiu,artsi;inmdtivapeirremssiittcaa5--
iul lor, uneori cu succes. Ei o..pornesc insi curind i tea soluliilor prin care pictorul poate configura
ideea imagistic;i, in cadrul schemei date. Scenele
1 de societate in schimb, intimplirile dintr-o cir-
iii clircclie, se salveazi din marea agitatl in
ip.I*tlira"icforiii.alirci"ntc9LusXc"irUR.ilHelpee*lcaif-m.,luairrsritb.t;,ltt.p,tritcsr"o.Rfe,p"itt.,elrd.Deo-uttobrta.rlareciaairtxnpurnerimu,rrdcctdeXm.tiettilaapisgjmuicIRugvisfiuloriatteibu,griaebltimlnrpezsstopatde.ioileraAcu-pctidobida.EtoitieaeInimrcgiriinlloraaelslraniitrcrl'bulX.adH.irieten'arrlctealilii-s---tt
ciumi, clintr-o odaie ldrXneascd lasd loc peirtru
mai mult arbitrar intimplitor, pentru mai multl
Iibertate a invenliunii. Cei ce are de infiligat.un
eveniment istoric memorabil, unic, este condus,
dacX nu de tradilia imagistici, atunci de cunogtin-
c.l,"a"ir.ir,e.tr-fet;;.*l.nt;,dr.e"iuin,nXg'iiannt*iei,.,tit'craoimnisnietaccbvaeirlneitnept;iritoeabmtoegeafvateezaeilneo tinei lele sealieilucsutrperaivziiri.ePlaictiomruprl ecjuarrreirivleizuisatloizreicaez,d-" a$a-
dar
sr-rc- o ti-
pici intimplare din viali nu este suplls unor ase-
pri- menea coordonate. in conseciniX, picturii de gen
ii este proprie, in ce privegte spiriturl qi iirnbajul
vire'de ansamblr-r asupra carierei sale. Aceasta tlr-r n'orfologic, n anume iibertate care la irrceput s-a
Pee,s;"s.Ic.-tflraufcl;lsd,ll.cel-iuf,*,nnnaddt1$e,Xas. i.g5"'cuoiru-'rapm:c,li,6oplicpn,ot.1aisilisd1liieoienla,it$aaimtrtel.e1mriacsiiiti,uanccrtaeicasadsczoeeiupn,nl3eeleruxei1enpsmoaipcrplieac1clteduloeaelrvsurgicltleueaan-'ir
mrnifestat cu destuli insolenll.
in a clt'ua jun-rXtate ;r sccolului al X\rl-lea viala
olanctrcz.S a sr-rferit presiunea grea a dominaliei
striine. Specificr.rl.nagional s-a imptrs, clupX o. L"rpti
lui Rembiandt, ca Nicolaes Maes, Jan Lievens, cie apirare victorioasi, cu o indirjire triumfXtoa.re.
Philips Koninck satr Aert de Gelder -- nu prea Ei s-a exteriorizat, printre alteie, in grosolinie qi
lips5 de rnisur5, ba chiar gi in aspecte licenlioase
intilnirn 1a discipolii iui Hals. r-enlcea, aregarcalievitiimliippoltirniveadfeamstuolrugi,i a
falselor apa-
Ca qi fiii l'rateh-ri sirr I)ir'l<, tot pictori gi tr ceremonia-
170 ltl lului inchistat, deci impotriva Spaniei ;i l{omei.
l{omeni;tii neerlandezi, ca Pieter Coeclie, Fleems- pelltru folmatul nrode st, pentru figuri.e realizate
ia scari mici. Plintre pictorii scenelor de gen el
iiercli sau Floris, s-au strlduit si depS;eascI rigi-
ditatea picturii bisericeEti cu a.iutorul contrapos-
este adeviratul exponent al dramei.
tului recent asimilat, al pozelor gi gestr-iriior croice;
La inceput, Brouwer nu se satlrri pictind gri-
le toate:lcesteo l venit sX se adauge acum o nebi-
nuiti r-arictate de milclri, ciqtigat:l din observarea m;rse, incSlcilrd temerar limitele decenlei 1i ale bu-
vielii. in genialitatea*i atemporali, Pieter Bruegel nelor marriere, Ilolosind culori locale clure, cu ac-
a fost ?r acest sens un ir-regalabil premergitor. cente puse aselnenea unor lirrii, pictorLrl infili;eaz5
ofIrlXumneicpi roimreafirni,ercea.re'1-g'riivdiailitfartieria
Fiecare obiect ii indicl artistului calea de urmat liber instinctelor
;i-i can,rlizeazX formalia spirituali intr-o clirec- colrrpensat;
este
de o r,italitate tulburitorre, {le o ltor1I originarii.
iie sau alta. Portretul stirneqte;i potenleazi cu- in epoca sa de maturitate, pict,,r'Lrl di dor.ad5 de
un spor de calm ;i mXsuri, firi e se clezice de pii-
noaltere x omului, acuitatea observaliei psiholo- turile cele mai deochiate ale.so_cie.ti1ii. El sr"rrprinde
gice, pictura airimalieri il formeazl pe artist ca
ebig"ozmleeocnimoii.a;1iaeqlomilegi es"is,nnaoctctecehiriaearicaildeellei.ostrigannaeuaineliassciceittuocczqloailaiiltruoipjlaeienraaesz.limiip-.XiioasnitXstet-n-pallreziaelapacdilcai-ettrrb.ercirlr,siapitenirccdoso5e-il
tot mai lapidar caracter€le inciividuale gi evit- ca-
ric,atura, tratind, insi, cu preclileclie, manifestXrile
enlolionale externe, fizionorniile iesite din c(rmun.
Brutal in notarea aspectelor psihicc, el cievine d:-
licat sr"rb aspect vizual ;i imbini irr arrnonia caldl
p-.eriitnaslefcaoplttrel laorl gXiVpIrIe-loecaup-irilotilriummuanl enocoutiddeiesncoe-,
a ansarnblului, iir clarobscurul trarrsp:1rerlt, o bogX-
r1iiset,clsetrnXubaanteleuanlesder.uCmalupnicgtoirn,
piminteEti, aesfitremsaalelutaatlibcuerotilifiruvositni lveoi lEupi etanteer,gi.ecia. c;t ariterltic col()-
cursr,rl unei r-ie1i
o at.n5 de
Din cind in cind e$ti tcntat si vorbeEti de ,,virstit prea scurre. Illteresul sXr-r r[mirre tribntar untlr
teme ca aventura galantl foarte concretS. patimil
ppuicbtienrdtiginii"p-reapjmicatuluriii de gerr. F{aarlemirl a vXzut jocului de c5rqi, plScerile lumatului ii bXLiturii.
Frans Hals, ce-i dlept, pen- Aerul incircat din incXperils prost lumirl.rte inr,X-
iru scnrt tilp, 1a6l0t 5g-e1n6iu0:6p, ea'\sdtaritaaeicl iBinrout6w2e6r
un luie qi inceloqeazi figurile, atenuincl bmtalitatea
care, ,risc'-rt pe Ia aclitrnii. Realitatea tririali este innobilati cle i.roe-
Iqfai l1s6, 2c7la.r,Slrilleploeastetefpi ocm,tnesnicitieldarterp.iitciddeisccuimpoul rar limlui-i zia culorii. Biografii mai vechi ar-i ciezut cX pot
deduce din conlinutul tabkrr-rrilor rnodul de viatX
tator ai acestuia. indXritnic, revoltindu-se impo- pictorului, conturind, cil o anecdo-
triva iclealurilor morfologice academice, el incepe t5iiccl aprraocltiex5ru,l silueta urrui ,,geniu de
cu ci eKpurlere r-iolentX, nestipinitS, chiar brutali. criqmi" dec5-
zut. Abordind urriversul imaginilor sale intuinr.
ii sint i.,nttrn. cu Frans HaLs vitalit:rtea, sinceri-
urtea tiri opreli;ti qi acuitatea privirii pentllr ins5, o inplepciune pe jr-rmitate cinicS, pe jumi-
tate stoici. Brouq.er 11-a stigmatizat nicidecurn
caracterul fizionomiei. Perttrr-i IJrouwer obiectul pic- brutala agitalie a plebei; s-irr putea sI-1 [i stlpi-
turii tl constituic mai pulin individualitatea sinqu-
1.rri, cit conviel,;ire:r oamenilol tn strinsi cone- ruit ideea zldirniciei oricir:or rr[zuinle arnbilioase
vizind respectabilitate
xiune. I:li este pictor oclpetegeanz;- in acler.5ratul sens ;i rang social, de vreme ce
cll Lllt instinct in aclinculile societXlii poii irrtilni aceleali tievoi,
al termenului -- li sigur patimi ;i pofrc ca iu virful ei, doar ci ceea ce ir-r
* A rnuril la AnLu,cr'l-lcn, in i6lt8. ;tl'ind rloar li2 de plturile de sus este disimulat, ios se rnanifest5 pe
ani. 1lr-rlrcns il apleciasc' atit clc inult. incit i nventarul fa1X. Brourver pare a-l confirma pe N{efisto: Chiair
intocnrit ia nroartea nraestrului flarlancl consenlna
ntr :rrai pulin cle 17 tablor.rri de Blouwct'. ii cea mai proast)"i societate te facc si simli ci
17t esti r.rll om lntre oameni.
172
Societatea burghezX manieratX, care se amtrza identificat. Este foarte posibil sX fi lucrat in tine-
la spect.rcolul o{erit de modul de viali al vaga- retre scene de societate, al clror ton indrizneg si
bonz.ilor, belivilor, golanilor bltXuqi -pictfuXrriIi-doe
atraclie, aceastX categorie a bahic s-ar putea sX ne parvinS, asemenea unui ecou
asemenea
gerl nu s-ar fi putut, firette, dezvolta iar Brouwer indepXrtat, din picturile fratelui s5u Dirk.
n-ar fi fost imitat de pictori inzestrali cu spirit Scene cle societate festive cu numeroa se pe rso-
rpirleilcstiocci-a,le, era sensibilX Ia conrrasrul dintre sti- naje, figuri realizate la scarl mici, slab inclividua-
iar pl5cerii cu care privea de sus cu-
lizate, care se mi;cX liber qi sint l4ruprte cu inde-
mDiinrakreHa-ls. este tipul de tablou
riozitXlile deochiate, ii era incorporatl in ,,subtexr" acesta Codde, cu zece ani propus de
cit qi ing?mfarea. Brutalitatea, e.,'itati Pieter mai tin5r,
atit frica
in via1X, constituia in imagine o atractie ex- satisface cerinle similare.-conferX insX figurilor sale
amprente portretistice, dup; clrm este n61i1' ;i in
citanrl. ,,Was int. Leben uns verd.riesst, ?nan in domeniul portretelor-miniaturi propriu-zise. Pic-
/',ilde gern geniesst", spune germanul.* Atittrdinea
Jrii Blouwer fali de burghezi seamXnl cu cea a lui torii nlscuii ca qi Pieter Coddd, in jurul arrului
1600 -- toli de valoare medie, ca Jacob A. Ducli
Bruegel fa15 de principi. ir-r fala acestor picturi, te (Utrecht si Haga), Simon Kick (Delfr, Amster-
puteai simli eliberat de rigidul ceremonial de curte ciarn), Villem Duyster (Amsterdam) ;i Anthonie
qi cle convenientele izvorind din apartenenla ia o
,,stare social5". Infh-ren1a lui Brouwer se face sim- Palamedesz (Delft, pAemlsate1rd6a3m0 )pi-ctucrioiredsepugnecnl. ce-
titX atit in Olanda cit qi l,a Antwerpen. Exem- rinpelor ce se plrn E,i
inf51i;eazX cursul obiqnuit al vielii, agitat totrui
plutr lui este rlrmat ;i de David Teniers care schim- de virtejuri. Incidente emotioilante. ce jafuri, ex-
bI insl aurul din crealia acestui autentic maestru cese ale so1d51imii. satisfac setea de senzalii tari.
scinri.ir.n*sr-iingarunrolai5pnt.;qrF.ltafpipretitnrtlrcuoibruuieonctilpviieicl_teoprrqei-fetirpincutarrreielieea-lucaliciecBnerploilroua-rt
q/e!: ca sX le tre;rcX prin filtrul cuminlenici, a bune- I\{arele rlzboi bintuia dincolo de granile; ororile
lor rnaniere, dovecleqts ctt de agreat era, ca tem5, puteau fi contemplate asemenea utrrri spectacol de
rnodLil de vi.r1X al oamenil,:r .,de jos", ale cXror olandezii neiinplicali clirect in conflict. Tncarti-
distraclii inofensii'e Ei modestc, privite de sus, de ruiri, Earie de cavalerie ,,in elautai", ofileri aro-
1a cuvenita distanlX ofereau un spectacol ogreat. gan1i, camere de gardl; un vast organism ia pro-
Ca viziune ;i manieri de a picta, joor .-an Craes- portrii. Iremeia e subordonati, ca prostitLlat;, ca
beeck il urmeaz5 mai indeaproape pe Brouwer de- sluinici. Viata pe care societate:r burghezi a vre-
nii dorea s-o r.'adi cu precXdere oglinditX irr artl
avea voie sX fie violenti, dac5 oferea variatie si
cit Teniers. t.ui ii plac figurile cioplite ca din to- se deosebea de monotonia cotidianrilui casnic. fami-
por, tipurile respingltoare, reugincl si se apropie
urreori prin maniera liberl de a picta de modelul lial. NeobiEnuitul preocupa imaginalia olandezilor.
$i in domeniul cotidianului erau cXutate punctele
s5u valoros. culminante, ieqite din comun, ceva ce nu se in-
ttlnea zilnic dar plrtea sX se petreacl oricind, in-
Dintre olandezi. Flendrick Martensz, Sorgh qi
alti pictori traduc stilul lui Brouwer intr-un lim- timplXri ce nu se repetau cu regularitate ci se
bei mai anemic, mai tern. iveau din senin, aureolate de atraclia insidioasX a
singr"rlaritSlii. Departe de a proclama cu aplomb:
Ceea ce a creat Frans Flals inainte de a implini ,,a$a se intimplX de obicei". tlbl,''ul sugera mai
virsta de 30 de ani a rXrnas necunoscut, poate ne- deerabX: ,,asa ceva se poate intimpla". Era inevi-
tabil ca nXzuinla de a descoperi surse de ,xltluZa-
* Ceea ce ne cor,frariazii fn via{d, nc facc pli"e.c
!n hnaging, 174 ment in insXSi viala cotidianl sX indrepte privi-
175 rea pictorilor spre teatrul laic, care pe 1a 1600
luase un puternic avint, ;i asta nu numai in An- Iente in acest gen de picturl, ci Aqei rttesnsdnin* g-a_-sx ob-
glia.^.Un stimuler-rt a cirui forli este in gener.al incl in opera lui Pieter ls-
insuficient luati in consideragie este pliciiseala, s€rvat;
care rreze)te rrecesitatea de a se umple atit spa- gumel_e, carnea, ustensilele si fie aduse in prim
plan iar oamenii si fie plasali laterel sau in ulti-
1ir:l gol cit qi timpul goi. Pictorii scenelor d" g.,t rnul plan. LJrr rnir nn esre aitceva decit urr reprc-
ofereiru surs:: de distraciie infX ji;ind oarneni-- ir-t z.entalrt a1 speciei seie, astfel incit simlul oleridez
ipostaz.e de ceartii, tumult, aventur;. O duqcl al lea1it51.ii. putea cuprinde,in rlarura statici,_ flri
rr-:rsI dupl lSsarea lr-rcluliri .irerlueez-X, parc5, acel a-;i osteni irnaginalia, cazul
caracter prea ferin al zilei de muir.,f jocul de individual Ei ,,ideea",
cirli constringe soarta lenegrl sI in acelagi timp. Numai un olarrdez p()are aspira,
se decid5 insran- ca pictor: de nituri srarice, la un rang'arit de iiralt,
taneu intr-o direcqie airurre, dansul dezbari miq- ca cei recunosclrt iui Willem Kalf. inci de ia in-
cirile trupuiui de ,rrice scop lucrativ. Toate acesrea ceputul secolului al X\rl-lea, masa Sfintei Familii
combat monotonia timpului liber, dar qi uni-
formitatea obositoare a muncii, a profesiunii, a esre adeseori infigigati asemenea unei naturi sta-
tice. Pl5cerea burghezl de a posed,a obiecte folo-
clatoriei, dXruindu-i temporar ceiui lipsit de liber- sitoare s-a ogiindit multi vreme qi in picrura de
tate iluzia r olupt,'a'ir a lilrerrltii. gen, ,aga cum se poate observa in tablourile lui
ti.pSicee,instiIrnspeiSp5ratrruncadidinin Sorgh, Saftleven qi ale altor oiandezi. Penrru
clomeniul intimplXrilor Brouwer incXperea plini de aburi Ei fum, cu obiec-
cel al ficliunii-literare tele uzuale.grosolane, nu,constituie-dectt- un ad5-
sau al anecdotei. IJn motir.' nea$reprar conline un
tablou al Pinacotecii clin Berlin-Dahlem, care, reA- post potrivit naturii omului, pictorii mai modegti
lizat pe la. 1630, esre,caralogat.sub numele picto- z5bovesc in schimb cu predileilie asupra amlnun-
rului haarlemez Fler.rdrick Geritsz Pot: rncarera- telor lucrurilor moarte, cXrora 1: conferi o pon-
rea brutal5 a moStenitorilor pentru un morman de dere excesivX, disproporlionatl in cadrui aniam-
obiecte casnice din aur 5i argint ale decedatului,
a$ezate pe o masl, lingl sicriu. Este o variantX, bluiLri.
un ecou tirziu al ideii moraiizatoare de vanitas*,
Tot se mai manifesr5, chiar clacX nu atit de
grefat pe o tragicomedie burghezl. Este posibil ca frecvent ca in secolul al XVI-iea, tendinla tra-
pictorul, departe de a fi excelenr, si fi conceput ducerii noliunilor abstr,acte prin lucruri sau fapte
ideea de bazl a tabloului pornind de la natura concret-vizibile. Cele cinci simluri sint concreti-
stadc;. Olandezii s-au simtit din totdeauna cei mai zate in figuri irrdividuale ale unor qirani care
siguri in faqa naturii statice. De aici rezultX nu fvmeazd, beau ori au alte indeletniciri.
numai ntrm5rul extrem de mare de realizXri exce- imi indrept privirea, ezitir-rd, citre Rembrandt.
nr-r fXrX sfialX de a-i include aici. Este r.orba de
un urcu$ piepti;, dificil. ln afari de aceasta, autori
idnec*oira$piogdreeenacczlraiiataol 1abcaeopagsaitlraiteicteudxleaturi.ldleaaripriitcnolarul,.lasflu.abIcuteei xFat"rliu.ezcPilolczr.inncicnitcej-ll de notorietate, excelind in arta de a vedea, a
dent. la biblicul canitas uunitatum, (desertdciunea clc- intui qi a analiza au scris trtit de muite despre Rem-
brandt, incit te expui riscului de a devini
gertdciunilor), dir:ton t'e postulc'i.rzd caractcrul elemer doxal, numai pentru a nu repeta lucrr,rri -para-
al vie{il pdnrintene. In acclaqi tinrp, ei trirnite ia deja
categoria de natllrd
stati<'ii (sar-l ..naturd n-roarta") spuse. Fiecare epocX qi-a fXurit o imagine proprie
desprs Rembrandt. in h.rmina zilelor noasrre, per-
npaurlersmeosirteadsin.u,uliutoiinauLltnasisvd"esr-suigtaecrrreisLztceailididzeeanetaa- in cercurile umaniste sonalitatea sa st; clar conrtrr;rti in fala iublto-
rilor de art;. Dac; ingustim cimpul de vederc
forrruld carc-si pro-
clc clcrqertdclune, prin
compozilii r-lin care nu lipscau elcrnentc simbolicc ca
< raniul. clepsiclra. coloana frinti, lurninarea arsii pe I
jumdtatc s.a. * l528-1575
17I5' ltt
f
{
punincl astlzi |rtreb.area: care este raportr.ll lur siune, dupi cum pictura sa clt temaricX religioasX
Itembrandt cu pictura de gen? -- s-ar putea sa are un caracter de ,,gen", fiind arristor"ici qi sirlin5
cle ca,noalreie biserice;ti. Cergetori, surprin;i de
mai descoperim cite ceva demn de relinut. pictor pe strXzile Amsterdamului, sint admigi tn
Tot ce-i ofereau ochiuiui mecliul familiar 9i cel domeniul sacruhri. Rembrandt este un cregtin pe-
invecinat i s-n pXrut rnaestrului, in to:-rte fazele simist, ;1fa cLrm Rubens, care a creat uriaqe tablouri
dezvoltirii sale, dem.n cle iuat in seami, qi nimic
ce-l omenesc nLr-r rzimisese striin. NLr se poate de altaq €ra un pigin .optimist. Biserica catolici
afirrna nicidecurn ci s-ar fi 1inut, in rnod con- era. pigini. in reformatS, puri-
c_omparagie cr"r cea
tan5. Rembrandt inallX cotidianul in sfera sacru-
Etient, departe de pictu,:a de gen, tninat de vreo lui, firX si-i confere o morfologie ideali.
ingimfare intelectualS sar-r datoriti ur-ror idei pre-
collcepute privincl ,,frumosul" idea1. Cind ltem- Rembrandt are parte de acea melancbolia ingenii,*
manifestati ce-i drept, abia in crealiile sale tirzii,
bran cJt gi-a incepu.t activitatea, ciutindu-Ei cal-ea dar care-i potenlase dintotdeauna receptiviratea
fali de suferinlele indurate de fiptura umani. El
proprie, era in toi confruntarea dintre idealurile se distanleazl, utt mai mult de spectacol, in fa-
de compoziiie gi inventiune dobindite prin inv5-
gXtur5, din tradilie, dir-r spiritul artei meridionale, ptvuoicaatlruecaroitnrrasegiade:}drzaieari;t.ioDinaluc1ci,6laG3r5aen-iarnveinmdedadci ,aeproalaacttDeerrfedisedeavgee-nn-,
qi tendinlele de percepere fireascd, nemijlocit5 a apoi nimeni r.ru va cuteza, cre dem, sI atribuie
acest calificariv unor lucriri ca Logodnica ertreicd.
vizibilului. Drumul lui Remblandt ptrrnsgls iin sau Binecur;tntarea lui Iacr b. Cea mai fericitX
stilui striin, trece prin naturi, pentru a ajunge, ingemlnare a caracterului biblic cu cel de g.n
pinX 1a urmi ia stilul siu proprir,r Ei inconfun- ii reu5e5te h"ri Rembrandt in anii sii de mijloc,
dabii. indeosebi in variantels St'intei lamilii, cele de la
UrmXrind indeaproape, spre a ne edifica, dese-
nele care vorbesc despre personalit'atea autorului
ca Lu1 jurnal intim, ca un monolog interior, qi
starnpele care permit o mai lesnicioasi exteriorizare Kassel 9i Leningrad.
a nliuinlei spirituale decit laborioasa picturl, vonl
gisi relativ puline in acc:p- Avem de ce sX ns mirim de r-rr-rmirul cople;itor
elemente dPeop,,oBreunl" d-in
giunea restrinsi a nolir"rnii. straturrle al temelor biblice in opere lui ltembrandt, in
desene, gravuri si picturi. imprejuririle, comen-
de jos, in straiele-i grosolane, uzate, imbracit irt pziele,ti_rpimrerf.errlintelemleat.iccliiiebniqbliilcgei.-1Og
ochii maestrului caracteristici net picturaie. FigLrr i atras prea pugin
singulare, fiinle excentrice, caracter'e marcxte dc
trecere in revista
e intregii producqii olandeze din secolul al
miz.erie ;i suferinlX. Capetele sale intunecate, hir- XVII-lea ne arat; c5. in misura in care exista,
sute constituie gi ele aparilii stranii, pulin atr.rc-
tir-e. Sint rare intimplSrilc bogate in implicagii, totu;i, o oarecare receptivitate pentru compozilia
religioasd, aceasta a fost creat; sau, cei pu1in,
naraqiunile in manierX de ,,get1", in afara celor ce stirnitX de Rembrandt. El a fost cel ce a ddruit
ilustreazi :,ubiecte biblice. Scriptura, afa cum o
dReerpnubrraingdit,iniiaoltfieuremaaonitparte:o.fu'Irnaznimsfeigucle- Nordului reformat, din preaplinul sufietului, o
descrifra picturi religioasi neconformi canoanelor biseri-
ieqti. I{u esie mai pulin adevirat, ins5, cI socie-
trisituri tatea olandezi s-a dovedit a fi prea putin preg;-
rind plastic personajele ;i evenimentele despre carc ltaitrXeap- eqnitrsr.or liatuadcinceeaptaiudi aRreurlncburarnedcut,nolaqtinblXXtr.i.nIezleo,'
citise in Biblie, imaginaqia sa era preocupetl de
leg5turile sufletegti dintre soq Ei solie, marni ;i
119 * Mclancrolie inndscuti (in iatinii, in orig.)
copil, tati ;i fiu, stXpinitor Ei supu;, dascll qi
eler'. Compoziliile sale de geu sint pitrunse de
un elnume spirit reiigios gi insufiegite de compa- 178
poate fi expiicat; fbiri tndoiall prin trodificarea nsuIliuit.iAinfroisutriut,ninesle5v, receptiv gi sirguincios, {'5ri
gustului public, ,si li poate imputa contelllpo- nicidecurn sufiul gcnialului
se siu maestru. Cu el incepe o virruozitate de rruanli
ranilor incapacitatea de a inleiege ultimele qi su- specific. olandezX, o virtuozitate candiclX, o pic-
premele manifestXri ale acestui geniu. Nu incape
turi rlbdXtoare, mig5loasX, pe formate mici*, iuL..
indoiali cI optimismului tihnit ;i rrepXsXtor .rl tivat5 de el gi mai
de urmaqii lui cu atit mult
burghezilor indestulali nu i-au fost pe plac congi- zel cr-r cit ii era hdrdzit un
succes deplin, ea cores-
ninututiml, pseveritcarteedain5ciieolEeivloarliaprtaecmteicloarnfriempubtreaandutiseniel,i punzind intrlr totul gustului epocii,-in special in
se parS.^incgerijor5tor.4.. r:ll: gi.chiar $ocante acele a dotia jumJtats a secolului al-X! lI.lca.'Manier'.i
picturali, formatul gi dimensiunile Iigurilor sint in
compozigii cu tematici religioasS. AbstracAie fXcind perfe-cti armonie , cu motivLrl ales. Un orizont
ritual limitat, o lume cuviincioasi, servitoare spi-
de lucririle proprii a1e lui Rembrandt, aproape
dii-
toate tabiourile religioase din Olanda au fost rea- gute gi modeste, copii bine cresculi, in v515t,rri
lizate de succesorii Ei discipolii s5i, care, cu cit binevoitori qi eremili mai degrabX one;;ti decir
se indep5rtau mai mult de maestrul lor, cu atit sfinli. Amatorii admirau consranta gi ireprogabiia
mai virtos p5riseau tem,atica religioas5, indreptin-
du-se spre portret, peisaj, picturl de gen; acesta precizie gi ,,justeje" a picturii lui l)ou, ce ie impu-
a fost cazul lui Lievens, Bol, Fiinck qi al altora. nea prin subtila strucrurare a imaginii, prin deien
qi ecleraj; imaginea imbietoare a acestei existenle
Pictura de altar ajunse si fie repudiati, tradilia
iconograficX tntrerupti. Biserica dominantl in tihnite, curate, fdrl, de griji, insinuindu-se in con-
Olanda nu era senzorialS gi nici inclinatS, nici qtiinga contemporanilor. Ca pictor, Dou este uri
capabili sX-qi vizualizeze doctrina. Alegoriile reci pedant de buni credinli, ca n,arator un filistin
ale h-ri Qrarnach m5rturisesc, printre altele, Ei
amabil.
aceastX inadecvare a Reformei lui Luther. FirX nici
Pe la 1630 in pictura de gen se afirmX bXrbatul,
o madilie ii fXrX si fi fost stimuiat de vreun crez.
puritan, Rembrandt a gXsit calea cltre u11 crel- activ, sociabil qi g5l5gios; pe la 1650 se instaleazS,
tinism neconfesional al dragostei, al compasiunii, lini;titi qi firi pretenjii, femeia, servitoarea har-
nicX, gospodina grijulie, bitrina cucernicS. Din
putind fi inleles in profunzime abia de contern- tabira militari, camera de gardi, ctrciumX 9i fes-
ttiivtiitaatecpXimctionuriliusi,-aalr retras in lumea tngustS, ocro-
poranii lui Tolstoi. DacX e adevirat ci Rembrandt de farnilie. Pacea de la
s-a ridicat mai presus de pictura de gen sau a vielii
tnilgat-o pe aceasta, apoi Rubens nu s-a coborit
cMhiiinasr tdear c-i o1.l6in48igt-e i-a adus Germaniei linigtea,
niciodati la nivelul ,,genului", el reuqind, Ia rindul de cimitir, iar Olanclei con-
ltuait,easIdinantXo,bipleozteen-lindin-osppiirnitui linbarreocguislutriu-l reali- solidarea celor cucerite qi dobindite.
eroicu- Transformarea poate fi urmiriti la Flaarlem,
lui. Senzualitatea flamandi a fost infrinatX de
cultura formei, drapindu-se in manieri mitologicS, in opera lui Adriaen van Ostade, care s-a nlscut
in acest ora; in anul 1"610 gi a rXmas sX lucreze
bahic5. Rubens a depXgit banalul -pe tXrtm mate- acolo toati viala, pinl in 1685, in acelagi oraE
riai, Itembrandt pe cel spiritual.
in care gi-au desfSgurat activitatea vigurosul Frans
Printre pictorii care pornesc de la Rembrandt, Hals in permanenlX, iar incomodul Adriaen Brou-
q'er doar un timp. Faptul cX Ostade a fost dis-
Gerard Dou, n5scut Ia Leiden in 1613*, este un cipolul lui Frans llals se simte prea pulin; Brou-
pictor de gen in sensul cel mai restrins al terme- wer se afla la Flaarlem cind Ostade, avid de
* Gerrit (Gcrard) f)ou a murit tot la Leiden, ln In original: Feinmalerei
L675. 1801 t81
inr'5litur5, perceper primele irnpresii. l,ucrXrile neobosit o lurne mic-burghez5, satisflcutl de desti-
rimpurii rle lui Osracle nranifestl irlteres perltru
fiinla grosolanl pe care rrul ei.
personaje mal pregnant ilnJrd_iovuiwdueral-iozaintefS, lii,nseianztli^min-
plSri qi situalii de o motivalie mai profund5. in inclinalia pictorilor de gen cXtle tipic favori-
zeaztr eKcese.Le. Birbalii sedentari, cu chipr-rrile
adinc ridate, irnbitrinite inainte cle vreme, femeile
decursul carierei sale indelungate, Ostade devine
insi tot mai paqnic, limitindu-se la cXutarea ,,feri- durdulii, copiii rotofei isnemamulilniriiinptrrieneimi cpaere$cihceurme
cirii in fundXturi".* El este recunoscut ca pictor ar fi rezultatul unei
al lSranilor. Se po;lte pune intrebarea, dacX acegti consangvini.
oameni tndesali, gr:eoi, biinzi, in parte mlrginili, Rembrandt a fost o adeviratl sursi de energie
in p;rrte. vicleni, sint intr-adevir ;Xrani. ln orice vitali, la care s-au adipat l)ou (pe la 1630),
Ostade (pe ia 1640), Nicolaes Maes (pe la 1650),
cez, n:u-r gasrm nrcrodati la munca cimpului. in Aert de Geider (pe la t66CI). Izvorul din care a
sorbit Maes cind i s-a al5turat lui l{embrandt nu
mlsura in care li se poate recunoa$te vre-o oc"tl-
sint muzicanli de 1ari, mai era acelaqi pe care-l frecventase Dou, deo.arece
ptoaclii9la, r.ie.i cerqetori, inaltul model se afia in continu5 transformare.
De cele mai multe ori
ged in cr^rccirrupmacai,,
fumind, bind, jucind clr1i, ori stau tolinili pe
lingX nevasti gi copii, in casi sau in faga casei. Mai cu seami desenele permit si se vadi ci Maes
intructt Ostade a desfiqurat o activitate de a devenit un iscusit imitator, care reu$ea sI irrgeie,
gravor, mai bogatX ca clricare alt pictor de ,,geno asemenea unr.ri falsificator, cunoscXtori de speciaii-
olandez din secolul ai XVII-lea, s-a incetXgenit tate. La inceput un eiev istel qi receptiv, mar tirziu
unul ilnafiAdeml,stpeircdtaomrulca- niscut in 1,632134
obiceiul de a-l pune in relagie cu exemplul cople- trdit -pinai
l;uitioRr eami blurainRdtesmi-blrafirrdstt.imSu-laart putea ca gravurile portretist de succes,
in t693. il apreciem in continuare datoriti unui
si se foloseascX de num5r de scene de gen pe care le-a pictat in
fragedl tinerele, intre 1650;i 1660. EI rr-a fosi
acbircaupeisulptrimci!r6tio4jolor0cc.h-..-icuPlleicipieturxirpdnirleteervs-isionea.elceCtardailbidngulraptiarvemrorir,ol:,uan-diieaRqecdirmepobmumrlaaiintnjilcodagtci insi un pictor de gen innisctrt, adevir demonstrat
9i de faptul ci mai tirziu s-a limitat Ia porrretis-
ca qi prin clarobscurul ior transparent. in ce pri- tici. Lruroqia chietisti cu care insullejea servitoare,
veEte temele gi motivele, el apeleaz:a la un cerc
mame gi bitrine evlavioase este derivati, coboritl
din umanitarca lui itembrandr. Universul camerei
vizual ferm, strict delimitat. Totupi, colecdvimtea copiilor gi ai azilului de bitrini este izolat ermetic
s.r sXteascS, cu micile sale bucrrrii ;i distraclii, de orice semn de via15 activi, birbiteascX. irl
infijigeazi conving[tor -* mai ales tra scari micai,
devine mai instXritX, mai curat; qi mai blindl.
Amintirea vitalitXiii puternice a lui llrouwer p5-
leqte la maestrul ajuns la bXtrinege, dupl cum cu maniera picturali gi crotnatica maestrului siu
celor slraci cu duhul, ribdarea tipic
slibeSte E5iI simlul pentru valorile picturale Ei cro- -fempinioigrreinliaa muncile casnice, manuale. Nliles reu-
matice. Eeqte si infiptuiasci aceasta prin intermeditrl unor
se depXrrcazd atit de Rembrandt cit liguri individtrale, afirmindu-se ea un sr-rccesor no-
Ei de Brouwer. Picturile gi acuarelele sale tirzii
imbrac5 o cromaticX pestri15, r'eseli. PersistX opti-
mismul sXu flegmatii, care-l ejurl sX infiligeze rocos, relativ independent intr-un domeniu restrtns,
al lLri Rembrandt. Fiincl ins5, deficitar ia capito-
iul imaginalie. Maes egueazi imediat ce ataci scene
dn'6ratnunlInan"()1o,8rp5igi7ei-n1sa9i l2c8,1,e)G. slTicicritikiltuoimlruplWiegseienrimkdeailnn(H,1,Fe8c9rmr6icaiarncn'cuinSnoufsducenur--t rs!' tB3 narative. O bitrin5 igi spune rug5ciunea dinaintea
mesei, in timp ce o pisicd e pe cale si tragi dupi
o largir notorietate, circulind, pe vrcmuri, ca o zicald.
ea faTa de masi, impreuni cu mittcarea. C idee
tl
siupid;, de o^ lipsi de gust ce._te_ indispune. $i Se crede ci lJerchem ar fi fost rnaesrrul sXu. 1n
toate acestea in mirime o.rice caz,.afirmajia, transmisi prin tradilie, po?te
r,raturali. Nu mai pugin li susliiruti de faptul, ci Berchem a fosr
scuupirsXetror"raitroeareesatecsacreenaaisncfluiilqtlactui rdio*aTs*i ilamuulqte5,ocriu, Ilaallem pe- la 1645, aciin la
unde de Flooch i5i
incepea
ucenicia. Fairna lui de I-Iooch a lost fundamerriat5
degetul arlt5tor la gurl. Maes este un pictcr, de de iru rnai mult de 40 de tablouri, fali de cel
urt real talent, inzestrat cu un irrtelect rnXrginit gi pulin 170 de lucrXri care 1re*au parvcnit. Capodo-
un zel arriri de srlcces. perele sale, care cclustituie un grup unitar, au fost
Printre rliseip..rlii lui Rembrandt se evidenliazi, create la l)elft iirtre 1655 qi t662. Dupl" aceasra
ca rin tinXt foarte promil5tor gi deosebit de dotat.
urmeazi un declira, inrii ient, apoi (r)r^mai a.cce-
Carel Fablitius. Arta sa n-x avut prilejul d se lerat al maestrului, mort la Amsterdam in 1633.
degradeze potrivit spiritului epocii, deoarece, nis-
in pcrfida orizontuiui sXu limitat, Pieter cle
cut pe la 162A, artistul dispirea inci din 1654, l'{oocl-r. npartine categoriei marilor maeqrri, penrru
a;adar in miezul perioadei de inflorire general5
a picturii olandeze. Este dificil sX apreciezi im- ci ochiul sXu a descoperir gi ptis in lumini un nolr
portanta sa in contextul istoric, irqtrucit din opera domeniu al frumosului. Pentru el obiectul pic,turii
lui Fabritius ne-a parvenit prea pugin. Ceea ce il consrituie nu marna
putem examina ne lasi impresia unei creajii ine- in interiorul sau servitoarea, dzeuroptrnins*e
cXmir,rului, ci spapiwl locuit
camera, cllrtea sau grldina de lingl casl. Tim-
gale qi fragmeratare sub aspect tematic; ea nu ne bnrl sentirnentului pe care ni-l rransmire opera
oferi o viziune ferm conturatX asllpra artistului, sa rXsun5 din acest sprl;u. Poli acoperi pcrsona-
jcle: acel timbru continu; s[ vibreie, nu nurnai
chiar dacX ne las5 si bXnuim prezenla unei mari penirLr cI clSdirea este.imbinati ..u..siguran15 pe
personalitili. Mutindu-se pe la L645 din Arnster-
ilam, la i)elft, in oraqul in care avea sX-gi tnceapX
curtncl activitatca Pieter de Hooch qi Vermeer, el lraza unui plan foarte clar, consrruitX convingitor
pare n fi fost Lln fllestru cu rur spirit vioi, pasio- clin purctr"rl de vmedaeter"leiaalitlapteearspeeic,ticvei iqEii aminunjit
pentru ci
nat cle expei'imente. Devourt problemelor perspec- r,izualiz,rtl in
tivei si a1e eclerajului, Irabritius 1-a inriurit activ spaqiul c()lrstmit. b.irind calea luminii sau listr'ld-o
si pirr.r-rndi prirr u;5 i;i fereastri, ii determinX
nu rLumai pe destoinicr-ri Venneer dar' ;i pe indo- locul, odati cr-r acesra, valorile cr"omatice
toiruli tri, in sfirsit. siarea de spirit. Atengia $i de
lcntul Pieter de Hooch. Daci la Arnsterdam clar- artis-
obscurui lui Rembrandt a degenerat, in produclia ti,
imitatorilor, in convenlie 9i manieri rigidi, acjio- tului sc inclreapti cr-r precidere cXtre lumina soa*
nind impotriva modelSrii qi structurlrii spaliului,
la Delft s a aclir,rcit ?n acelasi timp simgul pentru relui i;i profuziunea de culori pe care o provoacX
aceasta ca priri f ermec, indiferenr dacX lumina
atmosferX, luminX qi cnloare localS, in feliciti
armonle cu manlera specific olandezX de a con- j,'aca pe acoperiluri, per:e1i, zidtrri sau pe un chip
cl: om. il fascineazi tot ce-i omenesc, legat de
iocul in c'ruz-i, care nu pare nicidecunr aranjat
tempia lnmea, inclinati citre natr:ra staticX. Pieter cI)lr-rspCi ecntiin, rc, ;dicnlec1,6rr10Ileinnctmorlcoc,iroritairnlpdlcazriei
anume.
de ilooch,- niscut in 1629 la Rotterdam, a venit corltem-
la Delft pe ia 165f, mutindu-se mai tirziu la plari cu satisf;,rciie pimintui ca patlia lor recuce-
Amsterdam. Anii qederii la Delft sint hotiritori r-iti, ag priie;ru pe 1a 1650, cu plicere, zidurile
pentru ,arrintul crealiei saie. El incepe cu scene de cle irrcinti ais oraqelor, casele curatc, gridinile
gen modeste, irnpersonale, care nu se ridici prea inqriiir, bisericile ce se inXllatr citre in;rltul ce-
mult peste niveiul mecliu al prociucgiei haarlemeze.
lr-rl"ri, l,rc,.rirr1ele c,rnfortabile. Cultul r''landez al
. t85 interiorului s-a clezvoltat in aceastii epoci fericiti,
n San Hoogh, ln originai.
18{
bazatd pe cerritudini, iar Pieter de F{ooch este de rezistenlX, de caracter, de spirit autocritic al
primul care il proclamX in imagini. ln inc5perile lui de Hooch. ln tablourile sale de gen mai tirzii
apar personale^ in num51 mai m.are, intr-o costu-
arXtoase pitrunde o luminX caldX, blind5, f5cind rnatie bogatd. in inciperi prctenlioase ca de palat-
atmosfera qi mai plScuti. O r"rs5 deschisi permite
sX se vad5 o camer5 insoritl dupX una aflatX in Cc,loritul'-devine anemic, fad, liesit de vigoare 5i
strXlucire. Iese la lumin5 tot mai mult slibiciunea
umbr5. Pasaje cletricate dintre luminX ;i intuneric desenului, iar de Hooch caut; s; se menlini in
'pt;ictcourilonrisdtee gen 1a modX ctl motive amo-
insuflelesc atmosfera. ir-r timp ce gospodina care rinclul
rrrese ihei ,,umoristice" extrem de
trebXluieqte fXrX grab6, copilul bine crescut, ser- anoste. De Hooch nu este un ai:tist reflexiv, un
vitoarea destoinicX com'-rnic5 tntre ei fXrX fric-
1iuni, ctr un calm manierat. BXrbalii sint absenli;
ei se prezintX doar ocazional. ca musafiri politi- psiholog. Atita timp cit imaginatia sa creatoare
.rl.i ,.,ea prnspelimi tinereascX, el a crea-t opere
co-ri, fiir-id ospXtali cr-r amabilitate. StXpinul casei p',i{rreasttiiinnXlaic,udteefimreXsciesnturiafEdcwotbe?, nedl nidu dispunea
care
nlr este de vXzut, sotria, mama domneEte in casI, insX prin sir-
rlac5 nu cumva este ea dominatX de casX. tin amator ssui inptrXe,stdaentXfoiltuecroXarreilopiutteirazuii,sicrmeaaitecoinnfecroen1dini1li1il1ei
de arti, inciinat s5-qi imbrace judecata tXioasX in
glume, uneori e*cesive" suslinea odatX cX de Hooch dercrestcrii intensitXlii sent;menrelor. T.e b5trinele,
pierder,:a naivitXdi si spontaneitXdi n-a fost ccm-
ar avea cer,.a clin felul de a fi al pisicilor, care
sint mai atasete Ei mai credincioase casei decit
locuitorilor: ei. pensatX de experienlS qi inlelepciune.
ln picturile din perioada de la Delft. de Flooch Ar fi qreu de gisit un pictor care -- potrivit
nu devine niciodatX sentimental. guraliv sau anec- ceqmaelernanncrcerte'aesriTtgiDlanriuairndSseitapietrnFnercr.dolieUbnslaentmliniioelao-ptritnism-IilsedtgseXdXvetfuiintri5lpfocpsustiacnfiatnqopvtrieanslidecee.-.
dotic. El nlr este un polrestifor inventir', dar, ce-i
drept, nu incercase nici in tinerete sX se formeze
ca atare. StingXcii in desenarea figririlor por fi
descoperite chiar in capodopereie s,rle" insi nimeni preocu,rlrile, .nmpotta-entul oamenilor' cel prilin
nu se gindeste la ele, subiugat de armoiritr croma- ln ochii lur vrala
ticX, ce simbolizeazX o fericitX armonie intre loctii- nu plt-rhlerne ddieve"rrrdisimnemllto, rLalnl.
constitnia un spectacol amlrzant"
tori si spatiul loc,rit. AceastX (roltcordarrtX con-
stitr-rie un ideal notdic, infXptuit precoce in Portre- Plicerea. sa de a fabula se manifesti ctl attta abun-
tul soyilor Arnolfini de Tan van Ey6'ft, apoi in denrX. atit de risipitor. incit impiedicX adeseori
elSaltaebLeoenriadlrueecnar.e5Hai zfaiXngisaian,reeFeafaarla"srblAedmc5ttiovsaiirnel)deaDlcfteit'eneturlunsuuei nbtaubtcilmuoru5p.
S[. Ieronim in chilie de Albrecht Diirer.
Dacir in per:ioada nefastX de la Arirsterdam, cind dr cuceririle pF care le oferea. pe 11 !6fp, itl:1l,q
a coborit sub nir.elul imitatorilor s5i. -- al unui
Vrel -- ,-'rlturX.pictuials olande:X, nu prinde.insX nicXieri
Pietcr Tanssens, Esaias Bonrsse. Takobus lIdXcini. nu re integreazX organic ?n nici o manrera
Pieter de Hooch ar fi avut in snir:rtia fericit5 sX
p;(:teze, de pildi, interioare de biserici ,si vedurc rltisticX strXinX. Evolutia creatiei sale este lipsitX
lrilenelti, el ar mai fi putut realiza lucril:i im-
oorr;lnte. f{u irrtimnl[tor, performanta cea. mai de o directie categoricX: iati de ce cunoscXtorii
ir. altX. incomp'rrabill a artc,i create la l)elf t' o ] s-a.,,r izbit d" rrari dificultXti in tentarivele de a
cronstitu;e n ,r.d*." a orasul,:i. Nu incape indoialX stabiii succesiunea picturilor sale nedatate. Se simt
cX declinul sustului public si-a avut partea de rrneori anumite relatii cu Kniipfer, cu lsaac van
Ostacle, cu Frans Hals. Manie'a picnrralX constituie
vinX in configurarea acestr.ri clesr in, 1a care se
neirfru .1 un miiloc *i se mrrlcezX dc fiecare dati
adaugi insX, cu trceeali evidenlX, lipsa individualX 184 187 ideii de l>azi" a pictrrrii.
Este suficientX o singuri operX a lui Vermeer preferat; a lui Sreen, corlstituie o adeviratl nar:r.
peniru a ne convinge de mlrelia acestui maestru
jiune. C)drasla familiei, indrXgostitX, se arar; 'inrr-o
si a-i con{irma renumele; spre a-l aprecia De Tan aflitreiriast5a"leSsiminpttoinmreerleprectoamtepdoerdpriXi reini,liscdhreimp-t
Steen, trebuie sI ai o oarecar. vedere de aniamilu stare
b:rrea
asupra operei sale voluminoase. Publicarea tuturor boalX. Fata este culcari tn pat. Este cllemat me,
picturilor sale ar face si-i creasci prestigiul qi ar
stirni uimirea amatorilor Ia vedeiea diversitXqii dicui. Asesta, dindu-s;i seami de situalie, c.'insulti
fata cu o seriozitate prefXcuti, scriindu-i, cu cr
mg5o1tiievieqloi ri.nfvoelonsittievi_ti$liii, mai mult decit atit, a bo- solemni Sarlatanie proiesionalS, o rel€r:1, irr timp
cfciueenro-ued$etezleriemmabaicnnaidufezsseatiiuradfgieeevs5otricamuteliinlladp,,clbiunoilsiiud"b.eiCninloegmierpisjoulerrtiain*rdi-,
j*g variantelor aceluiagi motiv.
b" _lemi; Steen nu- s-a lisat intimiclat de nici o pro-
ezitare teme biblici 9i
el a infSliqat firi
mitologice, rlrr cn inintecnitjiachdiearaqai -pteelamlaa travestiuri, naratiunea wpaicntattXbectuisinsncilriinpegi1ati,j,nD"a,*erpbicareotrugel esne
astfel serioasX sI medisijn,
dar totuii
ofere prilej penrru un specracol distractiv. Samson, apropie de domeniul literaturii. Cu alti ocazie,
jefuit de podoaba- sa capilari qi redus la.nepurin15, un osp5g sXrbXtoresc ests explicat. cn zicala
este nevoit sii priveasc5 cum solia sa flirteazd cu de gesontheijt van bet nassiuss basie en de
un cavrrlcr', irr tinrp ce chiar 1i un c,rpil este in "Op
:,tare s5-l linX inlXnluit qi sX-l domine. in rarele eene
cazuri in cars subiectul nu admite deloc umorul,
comicui, gluma, pictorul equeazi in conr,entional. hant het rapier in d.e andre bant bet glaesie".""
Cunoqtinlele lui Steen privind natura ornului nu
merg tn profunzime; ele tmbracX ins5, o arie larg5.
inciiierXrile sale nr-r sint niciodat[ adt de cumplite
Este vorba de exteriorizatea ifl diverse nuante, a
sau pcricukrase, bo:rla niciodati atir de grei gi
serioas5, incit unii dintre participanli si - nu se unor st;ri de spirit, de la o simplS voie buni pinX
p-oatX tctugi amuza. Iar aceasti veielie este molip-
la o adevinti dez\\,ntuire. Cu toate slibicirlnile
sitoare. Jan Steen este neintrecr-rt cincl rema cores- 1or, oamenii lui Steen limin simpatici, vXzirad de
puncle intru totul concepgiei sale cl: vial!
petreceri, cind la ospllul insolit de rrruzic:a -clomla- treburile lor cu franchele ;i mult firesc. Am fi
ciisptrgi sX ne irnprietenim cu ei, dorinlX pe care
rru ne-o trezesc nici lrliclii periculoqi ai lui i3rouwer,
nelre in exces buna dispozilie, cincl ,"actorii" se nici l5ranii mlrginigi ai lui Ostade.
Ideea de bazi a imaginii. priviti ca scop, 1l
Comportx cu unlor, cu temperJrnent. cle o r.eselie antreneazl pe pictortrl scenei de gen cd:re iipic,
ciezlInluitI, fIrI opreiigti. Il.l m,rnife'ri multX in timp
inlelegere pentru viata insrinctu;rl5 prim.rri :r lizirre a cceomobpsoezr.ivliaelii,ailcoimncprienrg;recacdmveijloincdidveidureaal-.
pilului, consiclerind cX co- Pictclri cle nge innlsculi, c;1 Rrouwer, ca J"n
de :r face farse gi aduljii -- cu pl5cerea Ior
in ci o mare dozl
dtXcr5inblaorirriniliosfrerrn. sSir-' ,-rl rru pXs,trat Steen, care sint totodati buni observatori, rebuie
Drrlca spune sI linX o dreapti cumpini intre doi inclicarori de
cI Jan Srccn estc urr Shelic,pcJlg .,;r" 1u'rririr.",
uo Sltal.^espeare ,.priponit" - -- dr:();trece ci nrr cu- drum divergenli. Iat; rtn exemplu: in pictura lui
Jan Steeil intitulatl itt clar a z,enit, in dar
noa$te llirrteir tenebroasi a r.ieqii 5i iru noate forla cigdgXtorului fericit se ia prin qiretenie s-a clws,
Iirnitelc incrente reprezerrtXrii irn,rgisiice. Plin rrarur',r i
totul de
cltre circiumarui avid cle lrani qi femeile prea
1,'r, coruic,rl ;i gluma soliciiii cu prccXdere o rela
tare verball. In cel mai bu,r c.rz, picrorul reu;e5te
--- prin sugerarea unei sptulrri,icrrrrurnl eciuslmituinalaiirratn, upmoaen-r.r ' Aicl nu ajrrtd nici o doctolie, pentlu cd e vorba
de o suferinld amoroasd (in olandezd, in
sI punX in lr,rmin5 ** ln sdndtatea stdpinului de Nassau: orig.)
anecdotei relatate. IJr,tl.n;t,ccr, rJe dragoste, o temi 188 lntr-o mind
189 sabia, in cealalt5 paharul (in olandezi, ln orig.)
prevenitoare. Cavalerul estc birre individualizat, irEtelec.t'ralS,.fecundX in arta literelor, mai pXsmeazl
aceeagi for15 in arta plasricl, tri in cc sens, anume.
ca irnpresre gencr.rla picdorniiai irrsi genul dc ollr, Ittroi nu putem judeca
Ei anume omul de viagi bine dispus, ufuratic' murilor noastre, aserviqi udneeci ittedoer.i.ippeoptorizrirltiaca_rverrea-
marcat de starea de spirit stirniti de situalia dati.
umorul, comicui-;i. gl-uma ar. fi,,rreirtisrice", pre-
In orice caz, catacterul portretistic este pus in
slujba naraliunii, a moralei amuzante. Daca adu- zenqa lor impiedicindu-r.re sX receptXm fenominul
plastic cu o satisfaclis estetic5 maiorX. Si incerc5m
nim Ia un loc qi punem in relalie intre ele figurile
de gen cu caracter po{tretistic creaie de .brans a formula opinia in vigoare, in'trrnrXroarea afir-
malie categoricX: Jan Steer'r a fost un pictor mare,
Hals, ne apropiem de rdealul lui Jan_Steen.
Steen a- inireprins multe: irosindu-qi foriele, a in mXsura in care un comediograf poati fi conside-
rat un pictor mare. Ei bine, rnu aft^ a fost cea care
pictat ocazional-.tablouri biblice,. mitologice, pei- s--.a in5llat tot mai mult, urmind scheme dogmatice
El insi cel mai autentic ai convingitor
iaje. este cu omul viu, stipinit de pornirile din ce in ce mai ,,marure"; dimp,rtrivX, istetica
in accephf; i_r fiecare epoc5 esre cledus5 indeobqte
faji fati
sale primare, cu omul intre oameni. Figura indi- din arta eficace a perioadei respeciive, transfor-
mindu-se odatX cr-r modificarea viziunii si nu cu
viduJti, izolata, care-l sadsface arareorr, igi tri- avatarurile cunoagterii. Luind ir,r consideralie toate
deazd caracterul sociabil prin aceea cd se intoarce acestea, ne incearc5 reama de a nu-l neindreptlji
citre privitor, intri in conract cu acesta.
Imaginagia lui Steen nu produce idei pe care el pe pictor, intructt, de la pretinsa in5llime a cu-
sX le tiaduci apoi in imagini; ea produce mai de- nogtinlelor noastre despre arr5, ne ferim si recu-
grabi idei imagrsdce nemijtocite. noag,tem,plicerea ce ne-o prilejuiette aceasr; arr;
spiritualX qi amuzanta.
Efectui care porne$te de la tablouriie lui Steen Cind, in Pirqacoteca din Dresda, Goethe Ei-a
mnhfdoaeeicusrplcuearolreuaqa-i.tteceCescpsetritlieemcpsiieiruuiarclnaiorecnsaiipsrieiaedclqxeuuertlgdererc-5tiiintumatiamaiacrsdpe-Lf-erlaipegrmpuar lnii-.czgisteiercsracueierdaeSlt9aciunhi,luoi9upicipecancotrae--i dat seama cX-i fac plicerg scenele de gen ale Jui
Fetti,* el s-a socotit obligat si se scuze. Fetti este,
pentru existenli, aceia poate inlelege- intru totuI zicea el, ,,un artist excelent, cu toatc ci, fiincl
plac.t.u provocat; de lvirea neprevizutului, de un umorist, nu poate fi de prim rang". Este sur-
prinzXtor cX pe temeiul unor prejudecXli estetice
iotr.rup.t-"" cursului normal, reZonabil, fl\e'rgdulacar cu totul diferite, amatorul de artd luminat al zi-
al even-imentelor. Vedem un om mergind, lelor noastre judeci foarte aseminitor cu Goethe.
atentia noastri si fie reginut5; el se impiedici qi
mpcaeednnettruuial nrienaccacezaaurslettadlp-otrubiviiane,dlipEimrtce,-pcffreeiuzrteict$uotdeminiicreauaz.luucil.iminsainlimltieooms- .&doptind punctul de vedere al istoricului, sintem
cre dem cX umorul suculent, apropiat,
tenta{i si
hcoanztuelmepxop,lroazniivloralsl5ui idJaarnurSi tebeinneaverneivte5,rsqair
mseaiinpitraelzeuaszXdespacoen,atapnrovsetsiee,liadegiapceoaftsalibdieciuanerid-e. asupra
ne mi-
nunXm aflind cX nu i-a fost h\ri'zit un succes
ln ce privegte umorul, a ride +lqfgY qi de orice,
materi,al. Spiritului d,omol, tihnit al burgheziei
olandeze indestulate i s-a potrivit probabil mai
poate fi iaracteristica unei mentalitXfi superficiale. degrabi arta lui Gerard Dou, Terborch qi Frans
van Mieris.
h identifica, ins5. umoristicul, a lua in deridere
EcsraiaXsrnebt"ilcndoiiucsniaeilvemlotionr.bmuiinletndureengbfteaii rir-iesanmcduueammreciutiaea-flicciebucaoets-nrots;ttiSisltiuhuaipsekepercisiruopitreuistaaiagrlteuee,-' 190 ' Domenico Feti (Fetti) pe la 1589-L624, pictor
l9l itatian lnriurit de Caravaggio qi Elsheimer.
r\stiizi Vernrccr r.tu i)cllt il lasi in urm;i pe iluzia miqcirii ca foarte pugini alli picrori. Ver-
Ian Steert, clirr ctr totul alle motive. Cilrelc, pre-
iurile plitite rtu mint. Pe pia1.r obiectelor de arti, meer se disdnge diLrtre contemporani brin maniera
sa. de. lucru qi un siml estetii de.,se6it de fin qi
Vermcer este mult mai apreciat decit Jan Steen, s_electiv. Maestrul preferi culori locale deschise,
qi nr-r nr.rmai pe motivul i5 opereie sale stnt mai noidr_aaiaelentoi,n_deaemrpzearilo;ereae-p-llfeeararel.aUrxcsothXreteiqcicmeeh,.p-tcI,rmee,,spn^iuaRulosupu-roaal erioi-laapi niccvfJieteunzdridire,"-p'.s.rrooPirbdgicaiintobotie--l
rare. Gloria l-a vizitat tirziu pe acest maestru,
abie intr-o vrelne cind pictura de gen incepea si
fie priviti. cu sttspiciune. FI e stc consiclerat astizi
rtu rn polida laptului ci n-a. pictat -pare a fi fost-,
un mare p^grcetno,r viitutea rul Terbrugghen* de la Urrecht predecesorul in
scene de ci tocmai in acestui, fapt. cele mai Ebsuennegioapluel rieii lui
ale sale,
Ill se raoo rteazi la oameni intr-o manieri care Vermeer. datoreazX insl maestrul
nu este nici catdi compasiulte, nici participare la
bucuria vieqii, nici simlul pentru.srtualiiie umo- sle$1.
ristice, nici'interesul pentru- relaliile sufletegti. E'l itnotRucelamnzeubrpi alountdriirvJi-at,na'apSrrtoteiasepti.esSciniantetomvborlraebsnefreacmgaiierse. ICscuh5niuaXtricmEui
pcrnouonlit"nertmo.]pilOlui sttorcatofpiceieed-ei-ssdtteur^apc5vtii.uvS5tc,eaeonucnomppilsiicctpiouorpaidteVeenfrimateuceerrli
un calificativ mai pe m5surS. Vermeer, in schimb,
cu mXiestria sa cultivati congrienr, sobru ;i ralio-
n-eqtees,tecisedmoanrrtrnciaqttrsv ci aqa ceva nu prea se intil- nal, cu subtilitatea decorativi a creatriei saie, amin-
falsuri mai este nimic' tind de preliozitatea
bentru el, omul este modelul care adasti ca si unor alese melteluguri artis-
fie pictat. Fepe.i singure.sau.,chipul. unor femei tice, poate fi numit artist,
liri nici o ezirare. 1n
picturile sale timpurii, care nu prea sugereazi
sinq.rl'". uneori doui figuri, stipina qi slujnica, in adincimea spa!iului, aducind cu nigte tapiserii,
religii reciproce indiferente. Arareori pigmentul evoci uneori glantra prelins5 a cera-
cite q pql-
nire'citre iraraliunea cu caracter de gen. Figtrriie micii din Extremul Orienr. Despre Portretwl d,e
nsiincitotdlcautti,edqeiqfiXarvi eaafenctue.mVaerimpeuefrnn-da-epuincstaprteczoecp€ii
t'e-meie** din Mauritshuis, Jara Veih spunea cI pare
pictat cu perle pisate.
odrasle. Frobabil ci nu stXteau destul de cuminli'
U"" ai" capodoperele sale: Pictorwl^ ;i. modelwl te-lDeisctlaanrolabtscduerurilumi poulal nsdiue,z tntorcind hot5rit spa-
sDdu,wte*.rnBdr,ercbuantuolafntee'inttrolsaXrcteursiipea,teclei, astfei incit nu-i cald, Vermeer are o
numai profesia' notX ,,modern5" de parcl ar fi perceput inainte
de vreme qi ar fi urmat
b-ar pi.ea ci Vermeer a lucrat pe attt de incet arti" . lar modernitatea chemarea'la ,,irtd" pentru
cii de rep.ede lucra.Jan Scuteeunn-l,eVleurrnmyaqr1lt
pe sa este confirmat5- gi de
rln sevef spirit autocrltlc $l faptul cX a fosr descoperit abia de un tovarSg
c1uu de generalie al lui Manet, gi anume de francezul
o..r.,r"r.nt5, in timp vcoe iJiainntiSmtepelnXrpiii.ctVaemrmaei emr ui;lit Thord Burger. El nu esre romantic, nici pateric,
lr" .rr- ii venea, li nici misterios, sau poate roruti misterios in felul
""qd"iii.e.o,ig'ro"?a"tciun,t.rj"aaamt,s5ouid.ntpuirvre'aet"pi.mtt.sruiiampatnrpta"cls-c.egft,idagJcruaairs,nertis.iarc5iSlaii-tt;Xaeivrelctiiniieos, ntl.riiccceioeeuinn.n;.stirnreMdddzeeielrsscafiiiargtlrotcurercreeaamgerzueaie,lll
lui, dar ,,1a lumina zilei". Arta sa esre obiectivl
* Pictorul olandez Hendrick Ter Br.ugghen (sau
Aerbrugghen, 15-8-1.629), revelalie a'ultimelor decenii,
a influenlat puternic de
* Lucrare numiti gi Atelierul, P'ictorul in atelier $coala la Utr.echt Ei pe
Vermcer din Delft.
sau Alegoria Pic:tttrii, e. 1660-1670. Kunsthistorisches ** Lucrare numitd qi Fata cu tttrban, pe la 1.660-
Museum, Viena. 193 1665. Muzeul Mauritshuis, Haga.
9i destiinuie prea pugin despre personalitatea pic- in iuminl un nou univers de frumusege, cu <Jeose-
birea ci el a dobindit printr-o munci perseverentS,
torului. sistematici, rnijloacele care celuilalt pictor i-au
Un tablou al lui Vcearmriegeidr istaetaemainlXuicusiunde,r,atanbjelozeu picat din senin, ca un dar. Dirastinclie emogioraanti:
vivant", insi firi Vermeerl o bineficitoare intimitate caldi, invS-
sau sX indispunS. Figurile pictats nu te fac sX-1i
-p-uiin-trebaaseremaencehaincueitlooarrere: aoleardeinde,,ctaebnlouulsevmivia$nclt?" iuitoarer Pieter de Hooch. Cu cit reu$eau mai bine
pz_icezteorfriium- uscealgadeluHmoioi cvhiziqbiilVeeqrmi seIern-e-o si sesi-
Lucrarea zisd La proxenetA, p5strat5 ia Galeria
impir-
din Dresda, pe care Vermeer a pictat-o in 1656,
tSgeasci gi noui, cu atit se impuqina cererea pentru
intimpliri gi situalii interesante. Mincarea nu mai
Ia virsta a6 i+ de ani) este, poate, singura datat5*. trebuia si fie agrementati cu condimente sugerind
Tabloul relativ mare,** reabzat in clarobscur, este
stiri suspecte, insidioase, licenjioase, vesele sau
menlinut in tente caide; compoziTia, lipsitX de .sentimeutale l.a t villi,are artistici mai inalt5
adincime, este structurati pe patru figuri, expu-
nerea urmtnd firul unei naraliuni destul de vioaie. sc5dea importanga obiectului ca atare. in arta.plas-
Curind dupX aceea, incitat, probabii, de exemplul
lui Carel Fabritius, pictor in Delft' Vermeer este tici tema se raporteazd Ia maniera de realizare
pl'eocupat de rezolvarea artisticX, pe pinzd, a
precum textul. la melodie intr-un lied, qi cq clt
acyioneazl mai puternic muzica asupra sensibili-
ti1ii, cu atit scade efectul textului asupra intelec-
unor p?obleme ca adincimea spaiialX, lumina' ecle-
i.iuatmmouslftegraal(baennveEloi ^paaf)b- aCsrtorum.aPtiicgamseandliei vsininet tului.
raiul
Gerard Terborch,* nXscut in 1617 la Zwolle, a
r:...,
mai- degrabX stiilucitori decit incandescenli. Pic- venit de tin5r la Flaarlem 9i li s-a allturat picto-
ectoulrluodler..isai:clouumnrmgp:uX.nrliennds.ouj.opmcrauaflnaileluarmS, .idnpiizrioosplovriaienred,l-duoiepiaenplmipcaaetrteeer.iega,i
rilor de camerX de gard5, de soldaji indrizneli
qi obraznici, pictorilor de tabiouri de gen cultivate
cu succes pe la 1635. EI se distinge de la inceput
puncte. Tablouriie mai pugin impistate, executate printr-o.cromatic; de o aleasi calitate, prin ar-
cu o monie gi printr-o viziune relativ calmi asupra
mai tirziu, bucurei 'Ioocthciuel sclipire argintie,
a ie;it din miinile sale ecvaerenimseera'ltfeilromr Ei icsuitupariiisiloosr.inDliisintinctotiaatXescterevairltiuatesaa,
as€menea tidef.tl,ri.
ne incintX simiurile ca nigts podoabe me;tequgite, dominind afectele, cu discreiie pi limbaj aluziv.
de mare pre1.
Exigenta fieclrui mae stru include qi pericolul Ei preferi si fie neclar decit giligios. ln perioada
sa tirzie, pict,trul, dc o aleasi, distinclie, va evita
uirturl reprezentat de hiperrrofierea virtugilor sale luxul banal al burghezilor imbogijiii qi nu-Ei va
abandona niciodatX demnitatea inn5scuti. ln cursul
m<tu1a"ul*iltt.aqoitereae;s',ruignp.ueslnil. *fcirre.i--.l cip.a".ie,ta.iEnsXvt.ofpiieueg.siVei sepirzomaabetieel[r,faiieevveecnae-l. cXlStoriilor sale la Londra, Roma, Madrid, gi-a
Poate hoari(a sla-atimfepruitrierie- a decedat in al 43lea consolidat ginuta de om de lume, g5sind la Miinster
fundXtura unei virtuo- picta portrete de diplopali
an al vielii d-e sentiment. prilejul binevenit _Edlesae
din diverse jXri. pricepe sX investeasci fleg-
zitili golite
dliinPmietaerriidme aFeIogotrcihc,apreictaorudlesdcionpDereit lqfti matismul olandez cu o auri de grandezza spaniol5.
Ca este
pus ln viziunea sa, tocilarul pare a fi un aristocrat
unul deci.zut in condijia de megte;ugar, sau unul care
* Astdzi se cllnosc, cu certitr-idine, cei pulin douS face pe megtegugarul.
lucrdri datate. cealaltd fiincl Astronomul, 1668, colec- 194\ 195 * Sau Gcrrit Ter lforch.
E. d,' Rothschild, Paris.
!ia 143
*E x 130 cm.
t
Terboroh este cumpireit, el are experienl,a viejii, pe clrnoltinie solide qi pe o rcmarcabilS fermitate
fiind dotat cle caracter, poate gi circumstai]tei cI a imbitrinit
decit cu bun gust qi taet. Gustul nu esre a.lt- lafaacptDitvueilnvedcrirpt-eerrs9esipvnereurednleatocsAeambpisreoterrdtdreeatPmisi.et,tIe-aradfofeossHttocdooencshftori.ino_ss,
ceva donreriiul esteticului. Formarul
tact in
tablourilor, dirnensiunea figuriior sint men;inute
sX inregistrcze cu precizie datele morfologice in-
de Terborch consecvent, in limitele modeste. E,1 clii'iduale. Acest exerciliu de lungI duratl a ferit
observd iirclividualui cu linege gi sigurarrl:i, evitind,
insi, orice accetrt prea marcat. IVlaestria sa este
pictura sa de gen de neglijenlX, chiar dacX, pictirid
leriti de excesele virtuozitigii. Nlaniera sa de a
interpreta mitasea, muit admirat;, nu creazi im- scerre de gen, el a er-itat si depi;eascI domeniul
tipicului.
presia unei tndeminiri exhibate, ci mai degrabi,
a vi'zualizirii unui mod de viall rafinar. Aceste O oarecare obosealX 1i apatie apasi asupra fiin-
doamne, care ar put€a, dealtfel, si nu fie rotdeauna
1seelosruslutrai gTeermboarichg.reCuapralicctetirs:uellidi.islntinsv,iaalraistoincdraivtiic-
,,doamne'", n-ar putea Ii imbricate altlei; ele igi clului, lupta, victoria gi savurarea celor dobindite
poarti lesituriie scumpe in modul cel mai firesc. sint urmate de blazaret la fel se intimplX gi cu
Din cir'rd tn cinri, chiar qi in perioada maturi- destinul popoarelor. Iar Terborch reprezintX toc-
t5iii, Terborch i$i permite anumiie concesii tema- mai faza tomnatic;, crepuscular5 a veacului de
tice, pictind, de o_rldi, un baiat,.care pureci un
aur olandez.
cllne, sau o nlama care-gi piaprini o fetili. In
asemenea tabl,.'uri ins5, e sesrzabiii o anumiti AlXturi de personalitatea ferm conturatX a lui
neconcordanli intre conlinut gi maniera de exe- Terborch stX cea versadtr;, oscilant5 a rivalului
al lui Terborch se sXu, Gabriel Metsu. NIscut in 1630 la Leiden,
acuf1irime. iTdaiinenptulinl oirnigcinoaml p9oizuiqniiilce in el pare a-;i fi insuEit toate cuceririle picturii de
care zugrivegte gen olandeze, datorate lui Gerard Dou, Terborch
societatea ,,bun5"', sau cel putin o societate care
se comport; ca atare. Arareori apar mai mult de qi Vermeer. Metsu deseneazi magistral, poveste$te
trei persoane. Femei cam inerte, inactive, de o
ca gi Terbor:ch, despre femei care ,,fac muzicX"
gralie ugor fiegmatici, care nu cunosc alti preo- sau scriu scrisori, ca si despre alte intimplXri anoste
conferind uneori spaliului un ecleraj ca Vermeer.
cup.ar€ decit muzica, scrierea sau primirea de scri- Prelurile senzatrionale plXtite pentru Copil bolnav
sori, precum qi cavaleri tineri cu purtlri alese, (atrcliunea Steengrachtn) sau pentru perechea de
care nu par si fie imboldigi de porniri amoroase.
O compozilie savant echilibrati, o lumini blindX, tablouri legate tematic, infXli;ind trn cavaler care
scrle o scrlsoare g1 o doamnX care o primegtc
u11 ton general cenugiu relevind culori locale in- (aucliunea cu prileiul lichidXrii coleqiei Clinton
tercalate cu parcimonie, spaliul mai mult indicat
Hf.aop-uen), par a confirma inalta ctras5 a lui Metstt.
decit elaborat temeinic, cuioarea delicat aplicatS, exanen serrer al capodoperelor
sale 5i la
firi sX fie 1ins5, o atmosferi crepusculari invio-
r at; de refiexe, o materiaiitatg plinX de via15 Ei
strilucire, o piastici corporali care nu este nici- * Licita{ia dc la Gaieria Steengracht (Paris, 19111)
odati ostentativ5: totul in perfecti concordanli s-a soldat cu rezultate ieqite din comun, marcind o
accentuatd modificare a gustului. Astfel Betsobeea de
cu un ciimat sufletesc ponderat, echilibrat. Rembrandt a atins un milion de franci (la valoarea
Terborch a triit pinl in anul 1681; el a reugit r..lgcreBa"loduiwnar:irn,te42d5e00p0rimfraunl rcdiz(bioni mondial), Fumdtorii
si-qi asigure, ins5, un succes mai trainic decit tablou dr
1B9B un
Brouwer oblinuse doar 1600 franci!). cote inalte atin
Pieter de l-Iooch, care i-a supraviepit cu doi ani. gind si tablourile }ui Metsu.
Vezi: A. I)onath. Psgchologie d,es Ku"nstsommelns (.ed,.
R.ezistenla sa in condiliiis declinului general al gus- III), Berlin, 1920, pp. 140-142.
tuini o datoreazi mlestriei sale, fundamentate 196
trecerea in revistX a intregii sale creajii, apar vingitor pSrtienengessXticiXns;iinuperziveirei.roCtiusmtoutluilnalstcfeenlelsee
totugi slSbiciunile rezultind dintr-o tendinlX eclec- pricepe,a
ticX, chiar daci datele vielii sale nu-l predestineazd
infXliqin'd preocupiri,,pedagogice", exprimtnd am-
sX fie un imitator. A venit pe lume ceva mai
devreme ca Vermeer gi a murit in 1667, adicd" biguitatea situaliei cu o remarcabili acuitate psi-
mult inaintea lui Terborch. Opera sa esre lipsit5 hologic5.
de ,acea unitate, care, in mod firesc, trebuie sX Interesul olandezilor era dedicat activitXlii vii,
izvorasci din inqSgi personalitatea artistului. Il lucrative a oamenilor; le flcea pli-rcere, in special
caracterrzeaz5 un inalt grad de sensibilitate qi re- tn a doua jumitate a secolului al XVII-lea, sX-qi
ceptivitate, ceea ce-i explicX pozilia faji de Ver- cdcernbteismeprlieci,lasrrardd"zei,nspiep1oep,uplaitc5t.oZriui gintcdlvuidnedaiuntienriosaprae-
meer. El nu aduce mai nimic Rou, personal, ab- giile infXliqate numeroase personaje cu caracter de
gen. Ce concordanl5 deplini, ce echilibru fericit
straclig fXcind de tonul pling5rel-sentimental pe
intre pimint qi natura uman5. domrreEte, de pildi'
care-l adoptX uneori, in avans falX de vremea sa, in picturiie lui Avercamp, Aelbert Cuyp, Adriaen
intrucit acest ton a rXsunat deseori mai ales in van de Velde sau Philips \Touwerman! Vieluitoa-
secolul al XIX-lea. O slujnicX, care-Ei qterge la-
crimile la vederea stXpinei sale bolnave. I\fama rele care-qi duc traiul tn are liber, precum caii si
ingrijorat5, cu copilul bolnav in bra1e. Pictura vitele p6scind, fac legXtura dintre peisaj qi oameni.
lui Vermeer nu cunoaqte copiii, iar Jan Steen lVlaegtiii peisajului nalional, ca Jacob van Ruis-
dpgaouerrXal ntsaaitiuelaoH,roebivrbaietliimenndaiz-paenlsicp-ir,te deosebire de contem-
cunoagte numai copii sXnXto$i run, nemaivorbind
preferX, fireqte,-- sin-
de faptul cX Steen n-ar fi admis ca femeia sX fie
intr-adevXr bolnavl qi n-ar fi adXugat scenei un se poate sX tulbure
solemnitatea t5cuti a naturii, cu ,,voci" omene$ti.
personaj care sE fac6. haz pe socoteala servitoarei
O privire de ansamblu asupra producliei olan-
sm10fcalte. deze fertile poate acredita ideea ci, in domeniul
picturii de glienm-iiloaacetilet in ceexpprerisviee$*te
Lui Metsu ii lipseqte tactul sigur, firX greq, prin cit motivele,
-riziun.a de
care Terborch realizeaz5 o perfecti armonie intre odati cu
subiectul tabloului gi maniera de realizare a aces- crealia 1ui Ostade, l)ou, Pieter de Flooch, Steen
tuia, menlinindu-se, cu consecvenlX, intre limitele toate cXile posibile qi toate
si Terborch s-au epuizat
domeniului pentru care era dotat. qi cX dupi aceast; fazd
modalitigile sln5toase
Forma agitatd, tridtnd o manifestX qi cocheti s-au afirmat cu precXdere produc5torii de imitaiii,
nXzuinl5 cle a plXcea, ajunge in vXditX contra- de teme cu varialiuni, prEcum qi adeplii tendin-
lelor eclectice. ln linii mari qi ingroqate, poJ..fi
dicjie cu ideea de bazd sd.racd, goalX sufleteqte, diferite:
a imaginii. Metsu nu e un narator. Nu pentru ci identificate trei trepte pe la 1630 bXr-
batul activ, c5tre 1650 femeia cu griiile casei, iar
ar fi ticut, relinut, ca Terborch, ci perltru cX nu pe la 1670 ,,domnul" si ,,doamna", in relalii mai
mult sau mai puqin erotice. Cu cit se apropia sfir-
prea are multe de spus. Aceasta in sine n-ar jus- cu atit precumpXneau mai mult
situl secolului.
tifica vreun repro$. Nici Vermeer nu este un poves- fastul qi luxul. Mulli piCtori se mutX la Amster-
titor, insX spre deosebire de acesta, Metsu inlearcl dam, unde se nasc qi se proc,lamX m6de1e; sursele
sX sugereze raporturi sufleteEti, ba chiar sX devin5
vii. oriqinare alc picturii olandeze r5min, insX.
poznaq ca Jan Steen. IatX o Lecpie de mwzicd
oraiele Haarlem, Delft qi, indeosebi' Leiden. De
(National Gallery, Londra). ireprosabill ca desen Ia lecjia lui Ostade pornesc Bega 5i Dusart; de l-a
u;pciunecrnpireooapmthetaaibrmtiicdlu,Xeza.ivccFaienelsemtianebiXnameribsnftiaXXint.udIlDausiiapualios$agleninuz,atllattnriinulntindfmaedvlaoiondeeficoi,naocinesu-X1lsir 199 Jan Sieen - Brakenburgh; de la Pieter de Hooch
I